version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA FEBRUARIE 2007

Sedinta din ziua de 22 februarie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.642 privind numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.154 privind ratificarea Protocolului facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutia si pornografia infantila.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.28 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Franceze pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si a Protocolului la aceasta, semnate la Paris la 30 octombrie 2006.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.66 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta, semnate la Tel Aviv la 23 noiembrie 2006.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.393 cu privire la ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (Proiectul privind primul credit destinat sustinerii reducerii saraciei (SCRS 1) in Republica Moldova), semnat la Chisinau la 22 decembrie 2006.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4909 privind convertirea in actiuni a datoriilor Societatii pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.18 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul penal art.205, 2051, 2081; Codul de procedura penala art.10, 18, 20 s.a.).

10. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

11. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

12.Declaratia domnului deputat Dumitru Braghis.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului
:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 de deputati, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, si-au inregistrat prezenta 88 de deputati. Absenteaza deputatii: Grigore Petrenco, Ivan Ciontoloi in delegatie; Iurie Rosca, Boris Stepa din motive de sanatate; Stefan Secareanu, Gheorghe Susarenco motivat; Galina Balmos, Vasile Iovv, Ion Plesca, Anatol Taranu, Adriana Chiriac, Valentina Serpul, Dumitru Ivanov.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

In zilele acestea, in urma unui grav si tragic accident rutier si-a pierdut viata colegul nostru Grigore Sirbu, ex-deputat in Parlamentul Republicii Moldova, la timpul sau presedinte al Comisiei parlamentare pentru buget si finante, ulterior presedintele raionului Criuleni, colegul nostru care a fost o persoana cu cele mai distinse calitati omenesti si profesionale, o persoana de o inalta onestitate.

La fel, zilele precedente a trecut in eternitate Nelly Kameneva, actrita, director artistic la Teatrul Dramatic Rus Anton Cehov. In memoria celor care au fost Grigore Sirbu si Nelly Kameneva, va rog, un moment de reculegere.

Ceremoniile funerare vor avea loc la Casa Armatei, incepind cu ora 12.00, pe care motiv, din start, vreau sa va anunt ca la ora11.40 voi anunta o pauza in sedinta plenului Parlamentului. Si toti doritorii, reprezentanti ai corpului de deputati vor putea sa se deplaseze la Casa Armatei. Mijloacele de transport vor fi puse la dispozitie aici, la parcarea Parlamentului din strada Sfatul Tarii.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In legatura cu acest caz dramatic si accident tragic in care a decedat vicepresedintele Partidului Democrat si presedintele raionului Criuleni, Grigore Sirbu, eu vreau sa va informez ca noi am fost la locul acestui accident si apar multe intrebari in legatura cu acest accident, mai ales in legatura cu faptul ca s-a anuntat ca viteza a fost mare. Nu este chiar asa, ne pare noua.

Stim ca de anchetarea acestui caz se ocupa Procuratura din Criuleni. Noi consideram ca nu este suficient ca de acest caz sa se ocupe o procuratura raionala. Rugam foarte mult si ma adresez, pe aceasta cale, Procurorului General sa ia sub control personal anchetarea acestui caz, sa elucideze toate circumstantele accidentului si sa informeze opinia publica referitor la aceasta situatie dramatica.

Repet inca o data, pierderea lui Grigore Sirbu nu este numai o pierdere a locuitorilor sau a partidului, in cazul nostru, dar este si o situatie care trebuie clarificata. Mai mult decit atit ca in raionul Criuleni, din cite tinem noi minte, au mai fost cazuri similare cindva in timp. De aceea, rog Procurorul General sa ancheteze si sa informeze Parlamentul.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Presedinte,

La ordinea de zi, daca se poate.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea Alianta Moldova Noastra, in conformitate cu articolul 73 din Constitutie si cu articolului 44 din Regulamentul Parlamentului, propunem, cu titlu de initiativa legislativa, pentru examinare in Parlament, cu titlu de urgenta, proiectul de Lege cu privire la abrogarea Legii nr.442 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.355, e vorba de salarizarea sferei bugetare, inregistrat cu numarul 712.

Este lucru bine stiut ca, pentru salarizarea sferei bugetare, in bugetul de stat pentru anul 2007 au fost preconizate surse financiare. Rog sa supuneti votului aceasta propunere.

Si al doilea moment. Ma adresez catre toti colegii in legatura cu faptul ca sintem membri ai sindicatelor, la ora 11.00 sa anuntam o intrerupere, cine doreste, sa plecam la mitingul care va avea loc in scuarul Operei Nationale.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Vin catre dumneavoastra cu o chemare de a crea o comisie pe drept, as numi-o de ancheta, in legatura cu situatia creata in cel mai important sector al economiei noastre vinificatie. Rog sa fie supusa votului aceasta propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Primul subiect asupra caruia am vrut sa ma opresc, legat de ordinea de zi, este cel privind motiunea. Deja depasim orice limite calendaristice. Si vreau sa va spun ca m-am consultat cu colegii, care au semnat aceasta motiune, vom fi, din pacate, nevoiti sa recurgem, cit nu ar fi de ciudat, dar noi, deputatii, vom fi nevoiti, sa recurgem la actiuni de protest aici, in sala Parlamentului, in cazul in care nici macar pentru ziua de miine problema motiunii nu va fi abordata.

Si cel de al doilea subiect, asupra caruia am vrut sa ma opresc, legat, iarasi, de ordinea de zi. Joia trecuta au rasunat aici intrebari, de altfel, venit din partea colegilor din PCRM, legate de Casa-Hotel a Parlamentului. Sint mai multe probleme, pe care le-am continuat, le-am invocat si noi, ce tin si de Casa-Hotel, si de problema reparatiilor in aceasta Casa-Hotel in 2001 2005, si de alte probleme privind, ma rog, aspecte financiare mai curind, care privesc banii publici. Noi cerem ca sa fie creata o Comisie de ancheta interna a Parlamentului, care ar elucida cazurile respective. Si rog sa puneti la vot aceasta propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In primul rind, vreau sa ii spun domnului Serebrian, ca, probabil, motiunea nu se va executa. Se asteapta ca sa fie schimbati toti ministrii care nu vorbesc limba romana, limba de stat. Cunoasteti ca deja Semenovcher a fost demis si a fost numit Turcanu, care... in Republica Moldova poti sa ajungi un mare sef, dupa ce esti persecutat, urmarit de Interpol si adus cu forta din alta tara.

Al doilea lucru este, poate par agasanta, dar tot atit de agasante sint si manifestarile antiromanesti ale puterii de la Chisinau. De aceea, insist si astazi sa fie supusa votului invitarea ministrului de externe aici, la tribuna Parlamentului, la sfirsitul sedintei, pentru a ne explica aceasta graba cu care a dat o reactie negativa propunerii si sugestiei facute de Romania pentru Comisia Europeana ca sa accepte ca Romania sa acorde vize pentru spatiul Schengen. Vreau sa va intreb doar atit: si daca aceasta Comisie Europeana va adopta o decizie favorabila, cum se va simti Republica Moldova? Si in al treilea rind, va rog sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Vreau sa va spun, ca in ultimele patru sau cinci zile am fost la Cahul, Hincesti, Basarabeasca si Falesti si, practic, peste tot cetatenii cu care ne-am intilnit au pus una si aceeasi intrebare: de ce Parlamentul Republicii Moldova ramine in afara mai multor chestiuni importante cum ar fi salarizarea, cum ar fi situatia din agricultura si inca o data, din nou, problema patentelor?

In acest context, noi insistam inca o data sa fie introdusa in ordinea de zi chestiunea propusa de mine si colegul nostru domnul Bolboceanu privind anularea Legii nr.206, tinind cont de toate acele lucruri care se discuta foarte mult in societate.

Si a doua. Rog sa fiu inscris la sfirsitul sedintei pentru o declaratie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Alte propuneri nu am inregistrat. Luam act de solicitarea domnului Diacov si, la fel, vom solicita, prin intermediul Secretariatului, ma refer la plenul Parlamentului, ca investigarea acestui caz tragic sa fie luata la control la nivelul Procuraturii Generale.

Referitor la propunerea domnului Urechean, nr.712. Avem o problema de procedura, o anunt care. Imi aduc aminte foarte bine, aceasta initiativa am distribuit-o, daca nu gresesc, ieri-dimineata. Aceasta ar insemna ca sint niste norme care ar presupune necesitatea prezentarii rapoartelor de catre comisia respectiva, raportul comisiei sesizate in fond, avizul Guvernului. Deci, exista o totalitate de proceduri, in a caror lipsa este, de fapt, contrar Regulamentului, sa mergem cu includerea pe ordinea de zi a acestui subiect.

Eu as avea o propunere, una echilibrata, deci, pe parcursul saptaminii care urmeaza, fiind in circuit acest proiect de lege, oricum trece toate etapele si vine situatia cind discutam ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini si atunci cu acest proiect totul va fi in ordine dupa normele de procedura.

Stimati colegi,

Propunerea doamnei Cusnir. De fapt, consultind Regulamentul Parlamentului, e o problema, din nou, de procedura, comisiile speciale parlamentare si comisiile de ancheta au o procedura speciala pentru instituirea acestora. Exista etape, inclusiv propunerea care trebuie sa vina in Biroul permanent, componenta acestei comisii. Deci, eu rog foarte mult, daca ati evocat aceasta propunere, haideti sa mergem pe calea prevederilor Regulamentului si inaintati aceasta propunere in conformitate cu aceste norme.

Comisia de ancheta interna. Imi este putin greu sa supun votului aceasta propunere, fiindca nu avem o atare notiune sau definitie de comisie de ancheta interna, conform Regulamentului.

Mai mult decit atit, eu as vrea sa va spun citeva lucruri. Probabil, emotiile au luat-o inainte si nu ma refer doar la domnul Serebrian, dar ma refer la toate persoanele care s-au angajat in acest dialog saptamina trecuta, fiindca situatia este una putin mai delicata. Pe de o parte, nu exista lipsa de temei legal pentru doamna Stratan sa nu fie cazata in casa-hotel si aceasta o constat public astazi.

Totodata, 99,9 la suta din toate constatarile facute saptamina trecuta, sint foarte departe de realitate. Si pe dimensiunea declaratiei ca doar reprezentantii fractiunii majoritare locuiesc in casa-hotel sau ei fiind majoritatea covirsitoare. Sint 28 de apartamente: 17 sint distribuite reprezentantilor fractiunii majoritare, alte 11 au fost distribuite, la cerere, pentru reprezentantii opozitiei. Nu a fost o singura cerere de la opozitie sa nu fie satisfacuta. 11 cereri au venit, 11 cereri au fost satisfacute. Si aceasta in conditiile in care mai exista alti colegi din fractiunea majoritara, venind la Chisinau din raioane, neavind imobile aici, in capitala, carora le-a fost refuzata cazarea in casa-hotel si le-a fost atribuita aceasta compensatie pentru a inchiria imobil in Chisinau.

Acum cu privire la aceasta declaratie referitor la darea in chirie. Aceasta este mai mult pe seama, cine a fost invocat? Domnul Colta, domnul Mircea Anton. Colegii nostri au tot temeiul legal si au avut tot timpul sa fie cazati in casa-hotel. Eu nu cred si nici nu este realitatea ca dinsii ofera in chirie aceste apartamente. Dar aceasta este tema de discutie si de explicatie cu colegii nostri.

Si toate celelalte actiuni, toate celelalte elemente de declaratii, inclusiv cu politizarea Aparatului Parlamentului, ca marea lor majoritate sint membri de partid. De fapt, nici nu stiu de unde au fost luate aceste date, caci si eu am incercat sa verific. Noi avem membri de partid din Aparatul Parlamentului, in special acei care ocupa functiile de consultanti in fractiuni, mai sint cazuri in comisii atunci cind presedintii de comisii au invitat pentru acest contract de 4 ani anumite persoane, dar lucrul acesta se refera la toti, indiferent de apartenenta pentru cutare sau cutare grup parlamentar.

Si, de fapt, cel mai grav este ca am avut foarte multe vizite ale reprezentantilor sefilor de servicii si ale reprezentantilor Aparatului, care s-au simtit ofensati. Fiindca sint persoane care isi exercita cu onestitate functiile si atributiile lor de serviciu, iar tot ce a fost evocat tine nemijlocit de competenta si managementul acestora, pe care motiv, daca s-a ajuns pina la aceasta, eu cred ca toti acei care au pornit aceasta discutie, acest dialog, credeti-ma, au pentru ce, reciproc, sa isi ceara scuze.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Nu pentru a-mi cere scuze. In legatura cu politizarea Aparatului. Sint cazuri concrete, adica, stim foarte bine ca multi consultanti, inclusiv din comisii, fac parte din Partidul Comunistilor. Inclusiv in Comisia pentru politica externa si integrare europeana. De altfel, anume pentru elucidarea acestor cazuri zicem ca este nevoie de o Comisie de ancheta interna.

Tinind cont de faptul ca, da, vroiam sa fac trimitere la Regulament, dumneavoastra ati evocat adineauri, in discutii cu doamna sau in raspuns la propunerea facuta de doamna Cusnir, ca e nevoie de consultarea Biroului permanent si ca sa urmam toata procedura legala. Eu insist, ca si in cazul acestei comisii de ancheta, nu o numim comisie de ancheta interna, comisie de ancheta, sa fie pusa in dezbatere in cadrul Biroului permanent si sa urmam toata procedura legala. Dar, cred ca, este nevoie, inclusiv, pentru a dezminti ceea ce spuneti dumneavoastra, acele afirmatii care ar necesita scuze.

Sa vedem pas cu pas, situatie cu situatie. Daca aceste lucruri nu se adeveresc, cu atit mai bine, legate de reparatii in 2001 2005, legate de politizarea Aparatului s.a.m.d. Dar rog ca sa se urmeze procedura legala, ca si in cazul altor comisii de ancheta, deci, sa tineti cont, urmatoarea sedinta a Biroului permanent, ma voi prezenta si eu, si sa urmam, sa tinem la control aceasta situatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Vom discuta la Biroul permanent. De acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului propunerea inaintata de colega noastra, doamna Pavlicenco pentru a invita aici, in plenul Parlamentului, la sfirsit de sedinta, domnul ministru de externe si integrare europeana. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

17 voturi pro. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Referitor la propunerea domnului Braghis privind anularea Legii nr..., s-a facut referinta la proiectul respectiv, bine, numarul nu a fost evocat, dar presupun ca este o initiativa legislativa lansata anterior. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze.

Rog, la fel, rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

19 voturi pro. Aceasta propunere, la fel, nu a gasit sustinerea plenului Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Fractiunea Alianta Moldova Noastra insista sa supuneti votului initiativa legislativa privind abrogarea salarizarii in sfera bugetara.

Domnul Marian Lupu:

Dar cum sa o faca? Fiindca nu are nici... practic este foarte proaspata, de doua zile. Nu are nici rapoarte, nu are nimic.

Stimati colegi,

Este contrar prevederilor Regulamentului. Cum doriti, dar aceasta este.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Motiunea.

 

Domnul Marian Lupu:

Motiunea. La acest subiect eu am rugat-o pe colega mea, doamna Postoico, avind situatia in dialogul nostru cu Guvernul pe care o avem, sa ne clarificam mai detaliat. Sa vedem care sint elementele acestei situatii? Si eu cred ca, in scurt timp o sa avem o informatie mai detaliata in acest sens.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Scurt timp insemnind, de fapt, ziua de miine.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa vedem, poate pina miine avem o situatie mai clara.

Multumesc.

Stimati colegi,

In bunele traditii parlamentare, pe care le practicam cu dumneavoastra, salutam prezenta in sala a delegatiilor care viziteaza Republica Moldova si Parlamentul tarii.

Imediat anterior, am fost anuntat in Prezidiu ca in sala plenului Parlamentului este prezenta o delegatie compusa din 3 persoane, o delegatie a Comunitatii Moldovenilor din Romania in frunte cu domnul Alexa Claudiu, doctor in stiinte, consilier al municipiului Husi. Rog sa salutam colegii nostri (aplauze), dorindu-le o vizita foarte productiva si un sejur placut la Chisinau in Republica Moldova.

Stimati colegi,

Va salutam.

Stimati colegi,

Acum, supun votului, inclusiv cu propunerile care v-au fost distribuite in supliment, aprobarea definitiva a ordinii de zi pentru perioada 22 februarie
2 martie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Stimati colegi,

Primul subiect pe ordinea de zi a sedintei de astazi este proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.642 care vizeaza numirea in functie de judecatori la Curtea Suprema de Justitie. Va reamintesc ca, in cadrul sedintei anterioare, a fost prezentat raportul respectiv al comisiei sesizate in fond. S-a desfasurat runda de intrebari raspunsuri, runda de dezbateri.

Practic, sintem la etapa exercitiului de vot propriu-zis, pe care propun sa il incepem acum. Reamintesc, trei persoane au fost propuse spre a fi votate de catre plenul Parlamentului pentru numirea acestora in functia de judecatori la Curtea Suprema de Justitie. Precizez, era si este vorba de doamna Budai Nelea, doamna Caitaz Svetlana, de doamna Zinenco Elvira.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru numirea in functie de judecatori la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Budai Nelea, rog sa voteze. Si rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 23.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

23. Sectorul nr.2 4. 27 de voturi pro. Aceasta propunere nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Cine este pentru numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Caitaz Svetlana, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

72 de voturi pro. Aceasta propunere privind numirea in functie de judecator la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Caitaz Svetlana a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Supun votului cine este pentru numirea in functie de judecator la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Zinenco Elvira, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.3 15.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

17 voturi pro. Aceasta propunere nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea pe ansamblu a proiectului de Hotarire a Parlamentului privind numirea in functie de judecator la Curtea Suprema de Justitie, avind rezultatele votului nominal pentru cele trei candidaturi, voi da citire acestui proiect de hotarire in forma in care acesta este propus atentiei dumneavoastra.

In temeiul articolului 116 alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova si al articolului 9 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, Parlamentul adopta prezenta hotarire.

Articolul 1. Se numeste in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie doamna Caitaz Svetlana.

Articolul 2. Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Cine este pentru aprobarea acestui proiect de Hotarire al Parlamentului, rog sa voteze. Pentru stenograma, rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

61 de voturi pro. Proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.642 in varianta in care a fost data citirii de catre presedintele sedintei, este aprobata.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ca eu am votat pentru prima candidatura si urma sa votez pentru toate, pentru ca am incredere in Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce eu nu inteleg, ati facut atita caz ca opozitia si puterea s-au impacat si ca au facut un Consiliu Superior al Magistraturii, in care poti avea incredere, si dupa aceasta manifestati atita neincredere fata de acest Consiliu si fata de candidaturile propuse? Aceasta, in primul rind. In al doilea rind, iertati-ma, dar nu cumva coalitia dumneavoastra se bazeaza doar pe , ? Chiar ca nu inteleg nimic.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Deci, doua momente de procedura. Prima problema. In cadrul interventiei sale, domnul presedinte al Fractiunii Parlamentare Alianta Moldova Noastra Serafim Urechean a mai facut o propunere de a anunta o pauza la ora 11.00, pentru a participa la miting. Deci, solicitam ca si aceasta propunere sa fie pusa la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu pot sa supun votului aceasta propunere, fiindca nu tine de activitatea parlamentara, nu tine de normele Regulamentului, activitatii intraparlamentare. Mai mult decit atit, s-a mentionat ca sintem membri de sindicat. Nu stiu, cineva poate este, cineva poate nu. Urmeaza de vazut. Dar, nefiind o actiune generala care se inscrie in contextul activitatii parlamentare, nu pot supune aceasta votului. Nu pot sa va impiedic pe acei care doresc sa paraseasca sala si sa mearga la aceasta actiune, dar este completamente alt subiect.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Multumesc, domnule Presedinte.

Regret faptul ca nu ati reactionat la o replica adresata mie despre simtul omenesc. Va dau asigurari ca am mai mult simt omenesc decit majoritatea celor care comenteaza cind apar eu la microfon. A doua propunere.

Domnule Presedinte,

Va multumesc pentru comentariu la acest subiect, am intervenit dat fiind faptul ca dumneavoastra nu ca nu ati supus votului, dar nici nu ati reactionat la propunere.

A doua problema. Probabil, este necesara interventia domnului presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati Vladimir Turcan. In cadrul examinarii proiectului de Lege nr.642 la sedinta precedenta, am atras atentia asupra faptului ca noi avem un proiect de hotarire din doua articole. Articolul 1 prevedea: se numesc in functia de judecator s.a.m.d. Atunci am solicitat sa fie pusa la vot hotarirea integrala, adica sa votam toate trei candidaturi, fiindca, din punctul meu de vedere, pentru a supune votului in formula actuala, fiecare dintre acele trei candidaturi, era necesar de a avea patru articole, cite un articol separat pentru fiecare candidatura, deoarece aceasta divizare, cind se propun trei persoane intr-un singur articol si le supunem votarii separat, consider ca nu este cea mai corecta procedura de vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

 

Domnul Leonid Bujor:

Vreau sa va spun ca m-am consultat si cu mai multi juristi asupra acestui subiect.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cu referinta la normele de procedura si puteti sa verificati pe textul stenogramei sedintei respective, la propunerea colegului nostru domnul Bujor, de a se vota asupra modalitatii de vot, eu am supus votului aceasta propunere. Deci, pot sa constat ca sintem...

 

Domnul Leonid Bujor:

Confirm.

 

Domnul Marian Lupu:

Conform acestor norme cu referinta la partea textuala sau la modul de prezentare a textelor proiectelor de hotariri ale Parlamentului, care vizeaza numirile in functie, noi am purces, probabil, la modalitate care a fost practicata si anterior.

Va readuc aminte si Consiliul Coordonator al Audiovizualului au fost toti pusi pe un singur articol, alte proiecte la fel. Bine. Daca, in fond, procedurile juridice ne vor solicita, luam act de acest lucru. Si pentru viitor o sa mergem ori pentru fiecare persoana cu o hotarire separata, ori pentru fiecare candidat cu un articol separat, depinde.

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule Bujor,

In lege nu este prevazuta expres acea modalitate pe care dumneavoastra o propuneti. De aceea, orice consultari cu juristii, fara doar si poate, vor avea drept consecinta expunerea pozitiei viziunii, versiunii. Intr-adevar, practica anterioara este anume aceea cum noi am procedat in acest caz. Deci, se prezinta o lista
intr-un text de proiect de hotarire.

Deci, fiecare candidatura este examinata aparte, supusa votului si dupa aceea se voteaza proiectul de hotarire integral. Dar, in principiu, noi pentru viitor vom examina inca o data suplimentar si nu se exclude, poate vom trece si la procedura pe care ati propus-o ca sa fie pentru fiecare persoana aparte un proiectul de hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Eu va rog foarte pe scurt, fiindca runda de propuneri, comentarii a fost la inceputul sedintei. Sintem in cadrul examinarii proiectelor de legi.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi,

Eu vreau sa dau, citire articolului 223 din Constitutia Republicii Moldova: Consiliul Superior al Magistraturii asigura numirea, transferarea, detasarea, promovarea in functie si aplicarea de masuri disciplinare fata de judecatori.

Ceea ce am facut noi astazi, acum, am musamalizat cumva si ne-am orientat spre viitor, cum spune domnul presedinte Turcan, este, de fapt, o interferenta din partea Legislativului in a treia putere din stat in justitie. Fiindca care a fost rostul ca Consiliul Superior al Magistraturii sa discute, sa dezbata, sa propuna candidaturi, daca in Parlament ele, pur si simplu, au fost maturate, fara a discuta, de fapt.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu cred ca in sedinta din saptamina trecuta domnul Misin a avut o interventie la microfonul nr.2, care, intr-un mod foarte reusit si foarte elocvent,
ne-a explicat ca acestea sint prevederile legii, ca Parlamentul nu poate avea si niciodata nu a avut un vot formal. Nu exista o definitie pentru un vot formal. Acestea sint prevederile legii si ele trebuie sa fie aplicate.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Eu nu am afirmat ca votul nostru a fost formal. Din contra, a fost un vot politic, o interferenta din partea majoritatii in sistemul democratic al Republicii Moldova. Aceasta am vrut sa spun.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu vreau sa va reamintesc ca discutii la orice subiect in plenul Parlamentului si dezbateri trebuie sa aiba loc. Si tocmai colegii in sedinta din data trecuta au abordat niste intrebari si au adresat intrebari pentru Consiliul Superior al Magistraturii referitor la un candidat. Cred ca asa a fost. Si deputatul are tot dreptul sa o faca.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va multumesc.

Sint nevoit sa va aduc aminte inca o data ca problema conlucrarii acelor trei verigi de putere si problema separarii puterilor in stat nu este inventata astazi in Moldova. Va atrag atentia ca deja intr-o sedinta am numit o persoana vestita, savant Montesquieu, care a fost, de fapt, a descris toate principiile separarii puterii. De aceea, acei care doresc pot sa ia cunostinta de aceste lucrari. Dar, totodata, as vrea sa va atrag atentia asupra unui moment.

Da, intr-adevar, este problema separarii puterilor. Dar aceasta separare trebuie sa fie bazata pe principiul de balanta si contrabalanta. In acest caz, Consiliul Superior propune, pornind de la procesul de selectare si promovare, stipulat in Constitutie, propune candidaturile respective. Iarasi, conform Constitutiei, anume Parlamentul adopta deciziile referitor la numirea in functie a judecatorilor in Curtea Suprema de Justitie.

Si eu cred ca aceasta este foarte corect. De ce? Deputatii Parlamentului sint alesi ai poporului. Poporul solicita ca justitia sa fie infaptuita si obiectiv, si clar ca din partea persoanelor, care sint destul de pregatite din punct de vedere profesional. De aceea, anume Parlamentul, prin votul respectiv, deci, sau adopta sau respinge candidaturile propuse de catre Consiliul Superior. Aceasta nu este o practica moldoveneasca, aceasta este o practica europeana.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog ultima interventie ca sa avansam pe ordinea de zi a sedintei de astazi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte, eu am vorbit la acest capitol si la sedinta comisiei noastre juridice, pentru numiri si imunitati si propun acest lucru si in plenul Parlamentului, fiindca la comisie imi pare ca, asa am inteles eu ca nu sint sustinut. Consider ca in asemenea cazuri trebuie sa fie inaintat un proiect de hotarire pentru fiecare candidatura in parte.

 

Domnul Marian Lupu:

Si asa

 

Domnul Dumitru Braghis:

Fiindca nu pentru toate odata, dar pentru fiecare candidatura in parte, deoarece asa cum s-a votat astazi, eu pot sa inteleg ca, prin proiectul de hotarire inaintat, s-au votat toate trei candidaturi, fiindca s-a inaintat un proiect de hotarire in care sint scrise trei candidaturi si s-a votat acest proiect cu 60 si...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu am dat citire.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Eu nu v-am intrerupt pe dumneavoastra niciodata, permiteti-mi, va rog, sa termin ceea ce vreau sa spun.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, dar de ce faceti afirmatii care

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Va rog sa nu ma intrerupeti, aceasta nu este regulamentar.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Ori va exprimati ideea ori.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Mi-am exprimat ideea foarte clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Fixati lucruri reale. Eu am dat citire textului care a fost supus votului. A fost clar pentru toti?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Eu repet inca o data, nu este regulamentar sa intrerupeti discursul deputatilor. Si al doilea moment, pe care vreau sa-l spun, desi noi am vorbit saptamina trecuta ca nu exista aici nimic politic, cred ca astazi s-a demonstrat destul de clar ca tocmai politicul a si influentat votarea in Parlament, fiindca pentru doua candidaturi nu au votat doar reprezentantii unui partid si acei care sint sustinuti de ei, sau pe care ii sustin ei. In rezultat, este clar ca a fost un vot politic.

 

Domnul Marian Lupu:

Multi ar fi dorit sa fie asa, sint sigur. Dar noi am procedat in stricta conformitate cu normele legislatiei, pe care eu, pur si simplu, nu cred ca are sens sa le comentam. Ele sint foarte clare si bine fixate.

Domnule Klipii,

Nu va suparati, va rog. In luarea de cuvint la microfonul nr.3 nu s-a facut referinta ca o sa aveti dreptul la replica. Va rog foarte mult.

Deci, eu propun sa avansam pe ordinea de zi. Daca e ceva de spus la acest subiect, va rog va inscrieti pentru luare de cuvint, declaratie la sfirsit de sedinta, timpul va fi oferit.

Proiectul de Lege nr.154 privind ratificarea Protocolului facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutia si pornografia infantila. Proiect prezentat de Presedintele Republicii Moldova.

Prezinta domnul Bodorin. Guvernul, Ministerul de Interne.

 

Domnul Igor Bodorin viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In scopul unei aparari eficiente a drepturilor copiilor, obiectiv urmarit in mod constant de catre tara noastra, Republica Moldova a ratificat sau a demarat procedura de ratificare a unui sir de instrumente internationale care au ca obiect protectia drepturilor copiilor. Printre acestea se numara Conventia cu privire la drepturile copilului, Protocolul aditional al Conventiei ONU impotriva crimei organizate transnationale, asupra prevenirii, reprimarii si pedepsirii traficului de persoane, in special de femei si copii.

Astazi, prezentam pentru ratificare Protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutia si pornografia infantila, care este rezultatul intentiei comunitatii internationale de a stabili un cadru normativ concret pentru protectia copiilor impotriva actiunilor de vinzare sau procurare a copiilor, in scopul practicarii prostitutiei si pornografiei infantile.

Protocolul completeaza Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului si este interpretat impreuna cu acesta. Dispozitiile Conventiei se aplica mutatis mutandis Protocolului cu exceptia oricarei dispozitii contrare acestuia. Protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografiei infantila a fost adoptata de Adunarea Generala a ONU la 25 mai anul 2000, in vigoare din 18 ianuarie 2002. Protocolul a fost semnat de Republica Moldova la 8 februarie 2002.

Protocolul contine terminologii ce tin de activitati legate de vinzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografie si solicita incriminarea acestora in legislatia nationala penala a fiecarui stat parte. Statele parti sint obligate sa adopte masuri legislative, care vor fi expuse spre examinarea dumneavoastra pentru prima lectura in cadrul urmatorului proiect prezentat sau alte masuri necesare in vederea protectiei drepturilor si intereselor copiilor, care sint victime ale practicilor interzise prin prezentul protocol, asigurarii unei pregatiri corespunzatoare, in special juridice si psihologice a persoanelor care lucreaza cu victimele infractiunilor definite in prezentul Protocol si vor lua masuri pentru asigurarea sigurantei si integritatii persoanelor si organizatiilor implicate in prevenirea sau protectia si reabilitarea victimelor acestora.

Pentru a realiza cele mentionate, urmeaza sa adoptam si sa aplicam modificari in legislatie, masuri administrative, politici, programe sociale pentru prevenirea infractiunilor vizate in prezentul protocol. Consideram oportuna ratificarea si intrarea in vigoare a acestui tratat international important, in special in lumina eforturilor Republicii Moldova, indreptate spre integrarea europeana, participarii la diferite organizatii internationale si initiative ale Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule viceministru,

Textul necesita redactare. Foarte frecvent ati mentionat notiunea folosirea copiilor, atragerea copiilor sau implicarea copiilor. Va rog sa aveti grija, ca de mai multe ori se intilneste in text folosirea copiilor in mai multe chestiuni. Bine?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Aceeasi observatie. Din pacate, textul abunda de multe erori si, probabil, s-a operat o traducere inadecvata a unor stipulari. Consider ca merita o redactare foarte atenta, pentru a exclude toate aceste inadvertente, care persista in textul acestui proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, s-a luat act pentru... da, de acord. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutia si pornografia infantila si constata urmatoarele.

Acest Protocol, potrivit articolului 11 alineatul (1) din Legea nr.595 din
24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

El a fost adoptat de Adunarea Generala a ONU la 25 mai anul 2000 si a intrat in vigoare la 18 ianuarie 2002. In prezent, 117 state ale lumii sint parti la acest Protocol. Republica Moldova a semnat Protocolul la scurt timp dupa intrarea lui in vigoare, in data de 8 februarie 2002.

Protocolul completeaza Conventia cu privire la drepturile copilului, ratificat anterior de Republica Moldova, deci in vigoare pentru tara noastra, stabilind un sir de masuri concrete ce urmeaza a fi intreprinse de statele parti in vederea implementarii eficiente a articolelor 1, 11, 21, 32, 33, 34, 35 si 36 din Conventia cu privire la drepturile copilului prin crearea unor conditii adecvate pentru impiedicarea rapirii, vinzarii si traficului de copii si protejarea lor contra oricaror forme de exploatare sexuala si abuz sexual.

Astfel, potrivit Protocolului, statele parti sint obligate sa interzica vinzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografia infantila, incluzind prevederile respective in legislatia interna si stabilind pedepsele corespunzatoare pentru comiterea sau pentru tentativa de comitere a acestor infractiuni.

De asemenea, statele parti isi asuma responsabilitatea sa protejeze drepturile copiilor, victime la orice etapa a procesului penal, conducindu-se de principiul prevalarii intereselor copilului si sa le acorde asistenta necesara in vederea reintegrarii lor sociale, a recuperarii fizice si psihologice a acestora.

Pe plan international, statele parti se angajeaza sa intensifice cooperarea la nivel multilateral si bilateral in scopul identificarii, urmaririi, anchetarii si pedepsirii persoanelor care au savirsit acte ilegale de vinzare a copiilor, prostitutie si pornografie infantila si sa contribuie, prin desfasurarea unor actiuni comune pe plan bilateral sau multilateral, la eliminarea factorilor principali care determina aparitia acestor fenomene.

In decurs de 2 ani de la intrarea in vigoare a Protocolului, Republica Moldova va prezenta Comitetului pentru drepturile omului un raport detaliat privind actiunile intreprinse in vederea realizarii acestuia. In continuare, rapoartele periodice vor fi prezentate la fiecare 5 ani, conform prevederilor din acest acord.

Comisiile permanente ale Parlamentului nostru si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Protocolului.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, precum si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati au formulat unele obiectii pe marginea proiectului de lege. Sinteza acestor obiectii si comentariile Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, ca si comisie sesizata in fond, sint anexate la raport si au fost distribuite deputatilor.

Suplimentar, tinind cont de faptul ca articolul (1) din Legea nr.173 din anul 1994 privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale stabileste expressis verbis ca legile promulgate de Presedintele Republicii Moldova intra in vigoare la data publicarii lor in Monitorul Oficial, comisia sesizata in fond propune plenului Parlamentului sa excluda din proiectul de lege articolul 6, acesta fiind de prisos.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului spre ratificare Protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutia si pornografia infantila prin adoptarea unei legi organice in doua lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Intrebari nu inregistrez in sala.

Va multumesc pentru prezentarea raportului.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Deci nu exista intrebari. Vreau doar sa atrag atentia asupra faptului ca, pe linga propunerea formulata de comisia noastra, cu care cred ca Parlamentul va cadea de acord, privind eliminarea articolului 6 din proiect, acel privind data intrarii in vigoare a legii, singura propunere sau singurul amendament dezbatut in comisia noastra, care nu a fost acceptat, a venit din partea Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, aceasta constind in propunerea de a exclude din articolul 1 alineatul (1), pardon, alineatul (2), care se refera la clauza teritoriala, deci privind aplicarea prevederilor acestui Protocol facultativ doar pe teritoriul controlat efectiv de autoritatile Republicii Moldova.

Credem ca aceasta chestiune trebuie sa ramina la latitudinea Legislativului nostru, intrucit, asa cum se cunoaste, atunci cind am ratificat in acest Parlament Conventia europeana pentru drepturile omului, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ulterior, a considerat caduca, neaplicabila, inoperabila clauza teritoriala formulata de Republica Moldova.

Asa sau altminteri, ramine ca Parlamentul sa se pronunte asupra acestui amendament avansat de Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Stimati colegi,

La aceasta etapa urmeaza sa va consult. Avem opinia comisiei sesizate in fond, care s-a pronuntat pe marginea acestei unice, daca am inteles eu bine, propuneri de la Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului. Comisia insista in continuare asupra acestei propuneri ori cade de acord cu Comisia pentru politica externa si integrare europeana, functie de situatie, trebuie sa vad daca supunem votului aceasta propunere ori nu.

Cum ramine: in conditiile raportului comisiei sau insistati sa supunem votului aceasta propunere? Comisia nu insista.

Stimati colegi,

Deci, raminem in conditiile raportului prezentat de Comisia pentru politica externa si integrare europeana.

Va multumesc, domnul Cubreacov.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului, aprobarea proiectului de Lege nr.154 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Acum, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.154. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog anuntarea rezultatelor.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 17.

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 27.

 

Domnul Marian Lupu:

73 de voturi pro. Impotriva. Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.154 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.28 pentru ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Franceze pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si a Protocolului la aceasta.

Guvernul.

 

Domnul Mihail Pop ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta pentru examinare proiectul de Lege privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Franceze pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si a Protocolului la aceasta, aprobat de Guvern prin Hotarirea nr.11 din 3 ianuarie curent.

Conventia nominalizata stabileste principiile juridice de baza in domeniul fiscal, menite sa consolideze si sa extinda dezvoltarea relatiilor economice si sa creeze conditii favorabile pentru investitiile persoanelor fizice si juridice ale unui stat pe teritoriul altui stat, precum si pentru solutionarea diferendelor fiscale.

Dezvoltarea nemijlocita a relatiilor economice externe si diverselor tranzactii comerciale externe, sporirea numarului de cetateni plecati la lucru peste hotare si a persoanelor straine sosite in tara noastra necesita solutionarea pe baza de reprocitate, a urmatoarelor probleme ce tin de evitarea dublei impuneri.

Tratarea unica nedifinatorie a contribuabililor, acordarea asistentei informationale si metodologice rezidentilor, ceea ce va permite sa se reduca la minimum incalcarile si abuzurile din partea contribuabililor. Dinamizarea antreprenoriatului, stimularea utilizarii rationale a resurselor naturale si activitatii economice externe prin metoda acordarii facilitati fiscale.

In scopul realizarii prevederilor Conventiei, ambele state vor efectua schimbul de informatie referitoare la evolutia relatiilor bilaterale si solutionarea problemei privind impunerea fiscala.

Pornind de la cele expuse, consider ca ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Franceze pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si a Protocolului la aceasta va impulsiona consolidarea si intensificarea cooperarii economice moldo-franceze in baza avantajului reciproc pentru ambele state. Va avea o influenta favorabila asupra celor mai diverse domenii de colaborare intre cele doua state.

In final, rog ratificarea Conventiei mentionate.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Textul acestei Conventii contine o sumedenie de inexactitati, inadvertente. Nu stiu care e explicatia, de aceea as vrea, impreuna cu dumneavoastra, sa parcurgem citeva din formularile ambigue pe care le contine acest text.

Iata articolul 3, punctul 1) litera g), pagina 7.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, vreau sa mentionez faptul ca acordul este un acord standard, deci care este folosit practic de toate tarile si de aceea el contine clauze identice in toate...

 

Domnul Ion Varta:

Exact, dar atunci poate s-au comis erori in procesul traducerii?

 

Domnul Mihail Pop:

Poate sa fie ceva in procesul traducerii dupa aceasta...

 

Domnul Ion Varta:

Bine daca, la litera g) care era observatia, da, dumneavoastra aici, avem notiunea de trafic international, ceea ce in explicatia acestui subpunct inseamna orice transport efectuat cu nava maritima, fluviala sau aeronava. Transportul rutier, feroviar nu face parte din aceasta notiune de trafic international? Articolul 3
litera g).

 

Domnul Mihail Pop:

Articolul 3, da. Expresia trafic international.

 

Domnul Ion Varta:

Da, notiunea trafic international.

 

Domnul Mihail Pop:

Inseamna orice transport efectuat cu o nava maritima, fluviala sau aeronava.

 

Domnul Ion Varta:

Fluviala sau aeronava. Dar transportul rutier si feroviar nu fac parte din aceasta notiune?

 

Domnul Mihail Pop:

Nu, fiindca acestea sint, deci, inscrierea locala si in Conventia internationala acest transport nu este inclus.

 

Domnul Ion Varta:

Bine. Articolul 5 punctul 2), expresia in loc de conducere este o notiune cam ambigua. Ce s-a fi avut in vedere, poate o agentie sau un loc de conducere.

Domnul Mihail Pop:

Deci noi trebuie sa ne uitam, in acest caz, la notiunile care sint in primele articole, de aceea loc de conducere este stipulat in notiuni, de aceea noi nu putem exclude aceasta notiune dat fiind faptul ca, inca o data vreau sa mentionez, ca este un model international si este coordonat la nivel de ambele guverne.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, este un model standardizat.

 

Domnul Mihail Pop:

Standardizat, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Aplicat in toate cazurile cind se semneaza atare acorduri la nivel bilateral.

 

Domnul Ion Varta:

Litera d) o uzina, poate mai corect o intreprindere industriala, fiindca o uzina este o notiune mai ingusta, fabrica este exclusa.

 

Domnul Mihail Pop:

Noi putem consulta aici doar momentul, poate, de traducere, dar eu vreau sa va spun ca acest Acord este deja aprobat de catre...

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Traducerea a fost corecta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa procedam in felul urmator. Ne angajam toti impreuna, autorii, deci, inainte ca aceasta lege sa fie emisa si transmisa la promulgare, sa efectuam inca o verificare a tot ce avem ca erori de traducere, erori de redactare in modul in care acest document sa fie emis in forma in care ar trebui sa fie prezent.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat acest proiect de lege si constata urmatoarele. Conventia dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Franceze pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, potrivit alineatului (1) din Legea nr.595 din 24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Legislativ.

Conventia semnata la Paris in data de 30 octombrie 2006 are ca scop stabilirea unor reglementari in materie fiscala in raporturile de cooperare dintre Republica Moldova si Republica Franceza.

Potrivit articolului 2 din aceasta Conventie, ea se va aplica urmatoarelor tipuri de impozite. In cazul Republicii Moldova impozitul pe venit, iar in cazul Republicii Franceze impozitul pe venit, impozitul pe societati si impozitul pe salarii.

Conventia cuprinde conditii de impozitare a veniturilor realizate de rezidentii unui stat contractant in celalalt stat contractant si, in special, vizeaza venitul din bunuri imobiliare, profiturile din activitatile de afaceri, profiturile din exploatarea transporturilor maritime si aeriene, veniturile intreprinderilor asociate, dividendele, dobinzile, royality, cistigurile de capital, veniturile realizate din prestarea unor servicii profesionale, veniturile din munca salariata, onorariile, pensiile, bursele si alte venituri, dupa cum este prevazut la articolele 6, 21 din document.

De asemenea, Conventia contine reglementari privind metodele de eliminare a dublei impuneri si acest lucru este specificat la articolul 22. Este de mentionat ca la momentul semnarii Conventiei, a fost intocmit si un Protocol care contine unele norme de interpretare a prevederilor Conventiei si este parte integranta a acesteia.

In cadrul examinarii acestui Protocol la comisia sesizata in fond nu am constatat inadvertente de ordin lingvistic sau juridic. In vederea respectarii prevederilor articolului 25 alineatele (2) si (3) ale din Legea nr.780 din
27 decembrie anul 2001 privind actele legislative, comisia noastra propune excluderea din titlul legii a sintagmei semnate la Paris la 30 octombrie 2001, pentru a ne inscrie pe linia deja traditionala din Parlament si pentru a respecta intocmai prevederile Legii privind actele legislative.

Luind in considerare toate cele expuse pina acum, precum si avizele pozitive ale tuturor comisiilor permanente, precum si a Directiei juridice, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului ratificarea acestei Conventii si a Protocolului semnat cu Republica Franceza prin adoptarea unei legi organice in prima si a doua lectura.

Trebuie sa precizez ca pentru lectura a doua nu au parvenit nici un fel de amendamente din partea vreunui deputat sau a vreunei comisii, sub rezerva ca vor fi formulate amendamente verbale in cadrul dezbaterii in lectura a doua.

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule vicepresedinte.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Noi, spre regret, numai ieri am examinat proiectul de lege si, deci, avizul exista, nu a fost prezentat comisiei. Comisia noastra are, as spune eu asa, o obiectie generala asupra tuturor tratatelor internationale la proiectul de Lege de ratificare si anume la articolul 2. Avind in vedere ca, conform Legii cu privire la tratatele internationale si Legii cu privire la Guvern, anume Guvernul este acel care organizeaza si poarta raspundere de indeplinirea prevederilor conventiilor ca la articolul 2, in loc de Ministerul Finantelor, sa fie indicat Guvernul va intreprinde masurile si in continuare conform textului.

Prin pirghiile respective, Guvernul va da deja poruncile si Ministerului Finantelor si, posibil, ca si alte ministere care vor fi implicate in realizarea prevederilor acestei Conventii.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule presedinte al comisei,

Trebuie sa cad de acord cu dumneavoastra, este o observatie de principiu si pertinenta care se bazeaza pe lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Sa inteleg ca aceasta propunere este acceptata de catre comisie.

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.28. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.28 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. In conditiile raportului comisiei si tinind cont de propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati care a fost acceptata de comisia sesizata in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.28. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

69 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.28 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.66 privind ratificarea Conventiei. Nu am sa dau citire titlului acestui proiect, fiindca coincide intru totul cu titlul proiectului precedent, cu unica diferenta: este vorba de Conventia pentru evitarea dublei impuneri dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Statului Israel.

Rog Guvernul.

 

Domnul Mihail Pop ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Ca sa nu va retin din timp, vreau sa mentionez ca proiectul prezentat este similar cu proiectul Conventiei, care a fost discutat anterior, cu exceptia ca el se extinde si asupra proprietatii. In rest, vreau sa mentionez ca a fost aprobat de Guvern la 12 ianuarie curent prin Hotarirea nr.35 si prevede, practic, aceleasi clauze ca si in cazul cu Republica Franceza. Rog sa sustineti acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele. Conventia este semnata la Tel Aviv la
23 noiembrie 2006, care are drept scop stabilirea unor reglementari in materie fiscala in raporturile de cooperare intre Republica Moldova si Statul Israel. Conventia cuprinde conditii de impozitare a veniturilor realizate de rezidentii unui stat contractant in celalalt stat contractant. De asemenea, Conventia reglementeaza mecanismul de impunere a proprietatii, articolul 21, precum si metodele de eliminare a dublei impuneri, articolul 22.

Este de mentionat ca, la momentul semnarii Conventiei, a fost intocmit si un protocol, care contine unele norme de interpretare a prevederilor Conventiei si este parte integranta a acesteia. Luind in considerare cele expuse, precum si avizele pozitive ale comisiilor permanente si a Directiei juridice, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune ratificarea Conventiei si a Protocolului la aceasta prin adoptarea unei legi organice in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule vicepresedinte.

De fapt, aceasta mi-a si fost remarca, aceeasi propunere, inaintata de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

Stimate coleg domnule Iovv,

Rog, la fel, sa fie acceptata ca in proiectul de lege sintagma Ministerul Finantelor sa fie substituita prin sintagma Guvernul. Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.66. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.66 este aprobat.

Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.66, tinind cont de propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si acceptata de comisia sesizata in fond, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

63 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr 66 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.393 cu privire la ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare.

Guvernul.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta spre examinare si aprobare de catre Parlamentul Republicii Moldova Legea privind ratificarea Acordului de Finantare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare referitor la primul credit destinat sustinerii reducerii saraciei, semnat la data de 22 decembrie 2006 si aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.84 din ianuarie curent.

Valoarea creditului propus este echivalenta cu 6,8 milioane de drepturi speciale de tragere echivalentul a 10 milioane de dolari SUA, care vor fi acordate in conditiile standard ale AID, cu perioada de scadenta de 40 de ani, inclusiv perioada de gratie de 10 ani, rata dobinzii egala cu 0,75% si comisionul de angajament pina la 0,5% anual.

Creditul ar fi debursat in intregime o data cu intrarea in vigoare a Acordului. Strategia de crestere economica si reducere a saraciei reprezinta cadrul politic suprem pentru dezvoltarea durabila a Republicii Moldova pe termen mediu si atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.

Pornind de la importanta adoptarii unor reforme profunde si radicale, Guvernul si-a asumat rolul de conducere in implementarea, cu suportul financiar al creditului de sprijin al reducerii saraciei, a unui program bazat pe urmatorii trei piloni majori: ameliorarea climatului investitional, ameliorarea eficientei si gestionarii resurselor din sectorul public si intarirea sistemului de protectie sociala. Obiectivele majore ale politicilor statului la capitolul ameliorarea climatului investitional sint stabilitatea macroeconomica si promovarea reformelor in sectorul public, precum si a cadrului legal si anume reforma cadrului de reglementare, reforma Serviciului Vamal, dezvoltarea pietelor agricole, reducerea vulnerabilitatii energetice.

Pilonul doi sporirea eficientei si ameliorarea gestionarii resurselor din sectorul public. Republica Moldova a cunoscut reforme majore si radicale pe parcursul perioadei de tranzitie, care, de rind cu integrarea in structurile europene, impun ca administratia publica, in general, si Guvernul, in particular, sa se adapteze la noile exigente.

In acest context, se prevede edificarea unui serviciu public meritocrat, implementarea unui sistem de remunerare uniforma si transparent pentru functionarii publici, ameliorarea alocarilor strategice din resurse publice, schimbarea sistemului de achizitii publice.

La pilonul 3 intarirea sistemelor de protectie sociala, obiectivele principale pentru asistenta sociala se axeaza pe eficientizarea sistemului de prestatii sociale prin directionarea acestora catre cei mai saraci si focalizarea acestora pe grupuri sociale aflate in situatii de risc si tranzitia cu succes de la un sistem bazat pe categorii la cel bazat pe venituri.

Luind in considerare cele expuse si importanta creditului atras de la AID pentru Republica Moldova, rugam sa sustineti aprobarea Legii privind ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare referitor la primul credit destinat sustinerii reducerii saraciei.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari la acest proiect? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele. Acordul semnat la Chisinau la
22 decembrie 2006 prevede acordarea Republicii Moldova, din partea Asociatiei Internationale pentru Dezvoltare, a unui credit in valoare de 10 milioane de dolari pentru sustinerea reducerii saraciei in Republica Moldova.

Mijloacele financiare obtinute in baza Acordului vor fi utilizate pentru sporirea capacitatilor Guvernului Republicii Moldova de accelerare a cresterii economice si ameliorarea eficientei programelor sociale si ale administratiei publice. Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului s-a pronuntat pozitiv asupra acestui proiect de lege.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului ratificarea prezentului acord prin adoptarea unei legi organice in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.393. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea acestui proiect in a doua lectura, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

61 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.393 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4909 privind convertirea in actiuni a datoriilor Societatii pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament, stimati deputati, am onoarea sa prezint pentru examinare proiectul de Lege privind convertirea in actiuni a datoriilor Societatii pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau. Societatea pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau este o intreprindere de importanta prioritara pentru economia tarii, avind ca gen de activitate producerea fainii, crupei, achizitionarea, prelucrarea si pastrarea cerealelor.

Pachetul de actiuni detinut de stat in Societatea pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau este in marime de 58,58%. Conform Hotaririi Guvernului nr.1104 din 17 octombrie 2001, cu modificarile ulterioare, este transmis in gestiune economica Intreprinderii de Stat Moldresurse. Proiectul de Lege privind convertirea in actiuni a datoriilor fata de Societatea pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau are ca scop relansarea activitatii economice si dezvoltarea durabila a acestei intreprinderi, precum si intarirea rolului statului in procesul gestionarii acesteia.

Deoarece intreprinderea mentionata are o importanta strategica pentru economia nationala a Republicii Moldova, iar existenta unor datorii semnificative nu ii poate permite atragerea investitiilor necesare revitalizarii activitatii sale, decizia de convertire in actiuni a datoriilor fata de stat a fost luata la adunarea generala a actionarilor, fiind respectate procedurile necesare si coordonate cu Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, convertirea este sustinuta de creditori, in special de Ministerul Finantelor, administratiile publice locale si de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.

Asadar, se propune convertirea in actiuni a soldului datoriilor istorice ale societatii in marime de 6 milioane 976 mii 149 de lei fata de bugetul de stat, acestea sint datorii fiscale. Si 54 de milioane 684 mii 600 de lei fata de Ministerul Finantelor. Aceasta nu este altceva decit creditele acordate din surse externe. Este vorba de creditul PIR-480, din perioada 1993-1996, credit tehnic acordat de Statele Unite ale Americii in produse cerealiere. Si in marime de 1 milion 969 050 de lei fata de bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, datorii fiscale. Deci, suma totala propusa spre convertire este de 63 milioane 629 mii 799 de lei.

Comisia interdepartamentala pentru convertirea in actiuni a datoriilor de stat instituita prin Hotarirea Guvernului nr.1459 din 12 noiembrie 2002, care actioneaza in baza Regulamentului privind pregatirea procesului de convertire in actiunil a datoriilor fata de stat, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.95 din
31 ianuarie 2005, au propus ca fiind oportuna convertirea in actiuni a datoriilor acestei intreprinderi.

In rezultatul convertirii in actiuni a datoriilor acestei intreprinderi, pachetul de actiuni proprietate publica a statului in capitalul social al intreprinderii va constitui 79,62% din totalul actiunilor. Deci, este de mentionat ca, in momentul actual, cota statului este in marime de 58,58%. Aceasta ii va permite Intreprinderii de Stat Moldresurse sa gestioneze mai eficient activitatea intreprinderii intru relansarea activitatii acesteia.

Stimati deputati,

Dupa cum vedeti, avantajul este triplu.

1. Relansarea activitatii economice, dezvoltarea durabila.

2. Fortificarea pozitiilor statului in societatea pe actiuni prin majorarea cotei in capital social.

3. Atractivitatea din punct de vedere investitional.

Onorat Parlament, as vrea sa va aduc la cunostinta ca, in urma discutiilor si a recomandarilor Comisiei pentru politica economica, buget si finante si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si in urma aprobarii de catre autoritatile publice locale a deciziilor despre convertirea in actiuni a datoriilor istorice, Guvernul Republicii Moldova a expediat o scrisoare la data de 8 februarie anul curent, semnata de domnul Prim-ministru in adresa domnului Presedinte al Parlamentului, prin care au fost specificate unele constatari de ordin pozitiv in acest proiect.

Deci, este vorba de deetatizarea sau de fractionarea datoriilor fata de autoritatile publice locale pe raioane aparte.

Stimati deputati,

In acest context, rog sa promovati in prima lectura pentru eventualele modificari pentru lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Noi am discutat acest lucru si la sedinta comisiei. Si nu am primit nici atunci raspuns, si ni s-a spus ca, totusi, pina la sedinta in plen vom primi raspuns la aceasta intrebare. Rolul statutului in gestionarea acestei intreprinderi a fost si pina acum impunator de 58% pe de o parte. Pe de alta parte, intreprinderea, pe o perioada indelungata, genereaza pierderi.

Datoriile, dumneavoastra ati spus, sint estimate la 63 de milioane de lei. Spuneti va rog, atunci cineva a purtat raspundere sau va raspunde de aceasta activitate ineficienta pe care a avut-o intreprinderea pe perioada ultimilor 4 5 ani de zile de formare a acestor datorii. Bine, va arata bugetului de stat 9 milioane de lei. Avem un buget bogat, sintem o tara bogata. Dar 54 de milioane de lei creditul, care i-a fost oferit intreprinderii de catre Ministerul Finantelor va trebui sa fie restituit creditorilor de catre bugetul de stat. Cum comentati dumneavoastra aceasta situatie?

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule deputat,

Multumesc pentru intrebare. Eu sint nevoit sa repet ca aceste datorii au fost generate nu numai in urma activitatii ineficiente a intreprinderii. Daca va amintiti perioada 19931996, si eu am mentionat despre creditul PL-480, a fost un credit prin care Statele Unite ale Americii a acordat, in natura, cerealiere pentru a sustine paturile vulnerabile.

Acest credit constituie, de fapt, mai mult de 90% din datoriile istorice, pe care vrem noi acum sa le convertim in actiuni. Si daca urmarim activitatea CPC Chisinau, deci, pentru anul 2006 vedem ca, totusi, aceasta societate pe actiuni, in 2006, desi sint... aceasta suma impunatoare de datorii a generat venituri in aceasta perioada. Dar veniturile le-a generat numai din motivul ca Ministrul Finantelor a inghetat datoriile istorice.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Bine, eu nu am primit raspuns la a doua intrebare.

Dumneavoastra ati mentionat ca Guvernul, in urma acestor modificari, va veni cu un program de redresare a situatiei la intreprinderea mentionata. Ce fel de program este acesta si garanteaza Guvernul ca peste 2 3 ani de zile nu va veni iarasi in Parlament cu aceeasi problema de, eu stiu, transformare a unor datorii a intreprinderii in actiuni de stat.

 

Domnul Viorel Melnic:

In acest caz, am sa vin cu date, cu cifre concrete. Pentru anul 2006, asa cum am mentionat, Societatea pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau a generat profit 27 milioane 463 mii de lei. Este vorba deja de niste initiative si intentii de management destul de favorabile pentru a desfasura activitatea in continuare. Datoria noastra este sa oferim aceasta posibilitate.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Deci, am inteles ca Guvernul garanteaza o activitate eficienta a acestei intreprinderi.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deja prin rezultatele din 2006.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Eu am vrut sa pun aceeasi intrebare, dar, totusi, as vrea sa o continui.

Domnule viceministru,

Acum, la inceputul anului sau la finele anului trecut, cineva de la Ministerul Economiei si Comertului a venit in Parlament si a spus ca dintre toate intreprinderile gestionate de stat, sint conduse de stat doar 24 sau 25 au profit.

Nu vom reveni noi peste un timp cu aceleasi intrebari la aceasta intreprindere si nu vom veni noi cu aceleasi intrebari la celelalte societati pe actiuni de produse cerealiere care sint in Falesti, in Balti, in alte directii, unde statul, de asemenea, are o parte din actiunile acestor intreprinderi.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Stimate domnule deputat,

Eu, prin afirmatia pe care vreau sa o fac, nu vreau sa spun ca facem o initiativa de inventie pin acest proiect. Deci, dumneavoastra va amintiti foarte bine ca in 2005 a fost aprobata de catre Parlament o Lege cu privire la convertirea in actiuni a datoriilor Cristal Flor, deci care, de asemenea, este o intreprindere cu cota a statului in aceasta societate pe actiuni. Este deja o experienta care a fost si se vede ca, de-a lungul perioadei de timp, nu a fost in fiecare sedinta a Parlamentului un asa proiect de lege.

Este vorba de o intreprindere foarte strategica din punct de vedere economic, este vorba de o intreprindere la care stau investitorii cu initiativa sa investeasca, dar nimeni nu poate sa vina sa faca investitii atunci cind intreprinderea are datorii.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern, si raporteaza urmatoarele.

Proiectul de Lege privind convertirea in actiuni a datoriilor fata de stat a Societatii pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau are ca scop relansarea activitatii economice si dezvoltarea durabila a intreprinderii, precum si intarirea rolului statului in procesul gestionarii intreprinderii.

Comisia a sustinut acest proiect. Pe parcursul discutiilor, in comisie au aparut propuneri, inclusiv sa includem suplimentar in fondul statutar datoriile fata de bugetele locale in suma de 1 milion 900 mii de lei. Comisiile permanente si Directia juridica au prezentat avizele pozitive cu unele propuneri asupra proiectului de lege, care vor fi examinate in cadrul lecturii a doua la sedinta plenara a Parlamentului.

Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de lege mentionat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte.

Intrebari sint?

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4909. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4909 este aprobat in prima lectura.

O precizare. Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

In mod de precizare.

Referitor la problema pe care am discutat-o. Statul a primit anul trecut pachetul actiunilor majoritar. Dar pina anul trecut a fost 48 la suta. Pachetul actiunilor majoritar a tinut Larga-Vin SRL, al carei conducator se afla la Paris.

 

Domnul Marian Lupu:

La Paris? Da, loc foarte bun, potrivit.

Stimati colegi,

Urmatorul subiect, proiectul de Lege nr.18 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Igor Bodorin:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografia infantila, examinat astazi de catre Legislativ, impune stabilirea unui cadru national normativ pentru protectia copilului impotriva actiunilor de vinzare sau procurare.

Intru realizarea acestor obiective este necesar de a modifica si completa atit Codul penal, cit si Codul de procedura penala, pentru a corespunde rigorilor Protocolului.

Desi legislatia existenta privind traficul de copii deja reglementeaza o mare parte a materiei, Codul penal al Republicii Moldova necesita modificari pentru a penaliza in totalitate vinzarea copiilor, combaterea prostitutiei copiilor, in special prin penalizarea clientilor asa-numiti ai minorilor care se prostitueaza. Completarea substantiala pentru a reglementa chestiunea pornografiei infantile, inclusiv a celei propagate prin Internet.

Este necesar de a revizui reglementarile privind jurisdictia extrateritoriala si acordurile de extradare, astfel incit infractiunile comise impotriva copiilor in cadrul fenomenului turismului sexual infantil peste hotarele tarii sa poata fi urmarit in justitie.

Este necesar a opera modificari in Codul de procedura penala pentru a asigura ca bunurile folosite sau provenite din infractiuni pot fi confiscate, inclusiv confiscate in numele unui stat tert. O serie de modificari in Codul de procedura penala sint necesare pentru a asigura respectarea drepturilor si intereselor copiilor victime pe tot parcursul procedurii penale.

In aceasta ordine de idei, consideram oportuna modificarea si completarea Codului penal si Codului de procedura penala, pentru a-l ajusta rigorilor Protocolului facultativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Evident, este necesara operarea acestor modificari si, probabil, nu mai pornind de la cerintele si prevederile Protocolului facultativ, pe care l-am adoptat astazi, dar pornind si de la cerintele la zi, dat fiind faptul ca au aparut aceste fenomene in ultimii 5, 10 ani, care vizeaza copiii.

Vroiam sa revin la o intrebare pe care v-am adresat-o in cadrul discutiilor in Comisia noastra pentru protectie sociala, sanatate si familie. Era o intrebare-sugestie, mai corect, si ma refeream daca nu studiati si posibilitatea introducerii sau oportunitatea introducerii unor stipulari in actele legislative vizavi de instituirea obligatorie a procesului de tutela pentru copiii care sint lasati fara ingrijirea parinteasca. Si din datele pe care ni le-ati furnizat dumneavoastra sint circa 70 mii de copii si la trecerea frontierei acesti parinti sa fie intrebati si aceasta sa fie obligatoriu pentru ca atunci s-ar folosi de aceasta oportunitate si copiii si tutorii de toate prevederile.

Si vreau sa va intreb, daca puteti sa imi spuneti in momentul de fata si daca sinteti gata sa imi spuneti, inclusiv pornind si de la practica si a altor state.

 

Domnul Igor Bodorin:

Multumesc mult.

Propunerea dumneavoastra a fost adusa la cunostinta Guvernului, deoarece, cum v-am informat si data precedenta, tine mai mult de competenta colegilor de la Ministerul Educatiei si Tineretului. Si in aceasta ordine de idei, dreptul de a inainta si a elabora unele propuneri si modificari legislative le apartine dumnealor, in viziunea noastra, a reprezentantilor Ministerului Afacerilor Interne.

Totodata, desigur, noi sintem ingrijorati, deoarece numai pe parcursul anului precedent am avut 6 cazuri de scoatere ilegala a copiilor din tara, deci care este o parte componenta a intrebarii pe care ati adresat-o dumneavoastra. Si, totodata, avem 61 de cazuri de trafic de copii pina la virsta de 18 ani, respectiv a acelor persoane care, in unele sau alte cazuri, tutela si curatela din partea persoanelor responsabile de ei este insuficienta si controlul este minim.

De aceea, probabil ca propunerile dumneavoastra vor fi luate in considerare si in termene restrinse vor fi inaintate unele propuneri si sugestii la acest compartiment.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule ministru,

Multumesc.

M-am adresat tocmai dumneavoastra, in calitate de membru al Guvernului, si as ruga, desigur, Guvernul sa tina si sa realizeze acesta pentru ca acesti copii sint potentialele victime.

Si mai am doua mici intrebari, care se refera la introducerea articolului 2051 si vreau sa va intreb referitor la alineatul 2) literele a) si c), pentru ca litera a) suna in felul urmator: folosirii, adica se instituie sanctiuni pentru folosirea copilului de catre orice persoana pentru activitati sexuale.

Informatia venita de la dumneavoastra, am inteles ca au fost pe parcursul anului 2006 inclusi in aceste procese a exploatarii sexuale 29 de minore. Vreau sa va intreb la ce etapa si cit ar dura pina ar fi pronuntata sentinta vizavi de proxeneti sau acelor persoane care au implicat acesti minori in acest proces si luindu-se in considerare ca nu erau facute aceste prevederi legislative, la ce etapa sint pentru ca ne-ati scris ca sint la etapa de studiere, urmeaza sa fie judecata, daca o sa dureze aceste lucruri, pentru ca ar trebui curmate si toti acei care se implica in asemenea lucruri sa stie cu ce se incheie acest proces.

 

Domnul Igor Bodorin:

In momentul de fata, cu adevarat, aceste cazuri sint in urmarire penala, sentinta inca nu a fost pronuntata. De aceea, termenele respective nu sint de competenta noastra si nu as putea acum sa aduc la cunostinta unele sau alte date concrete.

 

Doamna Valentina Stratan:

Oricum datele o sa parvina mai tirziu, dupa luarea deciziilor.

 

Domnul Igor Bodorin:

Va informam suplimentar.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule ministru,

Mai am ceva tot la acesta articol.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Doar o singura... Nu, eu va rog.

Stimati colegi,

Eu am o rugaminte la toti: pentru continuarea acestui dialog sa incercam sa mergem mai compact, mai rapid, fiindca sintem in limita de timp, pentru ca colegii sa participe la funerariile lui Grigore Sirbu.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule Presedinte,

Am inteles, am sa tin cont. Ultima intrebare care doare e la litera c), pentru ca este importanta, atragerea copilului la munca pina la atingerea de catre copil a virstei de 16 ani. Din datele dumneavoastra, pe parcursul anului 2006, au fost inregistrate circa 926 de cazuri de vagabondaj si cersit.

Daca aceste cazuri se incadreaza in acest punct, pentru ca copiii minori sint implicati in cersit si aceasta s-ar incadra in aceste prevederi.

 

Domnul Igor Bodorin:

Inclusiv in aceste prevederi. Ca sa fiu foarte succint.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.18 si a constatat ca reglementarile acestui proiect de lege au ca scop ajustarea legislatiei nationale la prevederile Conventiei internationale cu privire la drepturile copilului si Protocolului pe care noi astazi l-am ratificat prin votarea proiectului de Lege nr.154.

La prezentul proiect de lege au fost prezentate avizele pozitive ale comisiilor permanente si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Deci, totodata, Comisia pentru politica economica, buget si finante, Directia juridica si deputatii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au inaintat unele propuneri care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Tinind cont de cele relatate, comisia propune ca Proiectul de lege nr.18 sa fie examinat si votat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.2.

 

Doamna Irina Vlah:

, , , 2051, . 206 .

2051 206- , , , 2051 206- , .

206.

. 2051 206. : 2051 ?

Domnul Vladimir Turcan:

, .

, , , , , , , , , , 206, .

 

Doamna Irina Vlah:

, , , , . .

, , , 205.

 

Domnul Vladimir Turcan:

, , .

 

Doamna Irina Vlah:

.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte intrebari?

Va multumesc, domnule presedinte.

Inainte de pocedura de vot, luare de cuvint solicitata de doamna Gherman, pe care o invit la tribuna centrala.

 

Doamna Stela Gherman:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutie si pornografie infantila vine sa completeze Conventia cu privire la drepturile copilului.

In protocol se stabilesc un sir de masuri concrete care urmeaza sa fie intreprinse de state, inclusiv de Republica Moldova, in vederea implementarii unui sir de articole, in total 8 la numar, care au ca scop crearea unor conditii ce ar impiedica rapirea, vinzarea, traficul de copiii, cit si protejarea lor contra diverselor forme de abuz sexual si de exploatare sexuala.

Prin urmare, acest proiect este orientat spre protejarea intereselor si drepturilor copiilor si familiei. Aceste drepturi sint legalizate si in Constitutia Republicii Moldova, si in diferite acte legislative internationale.

Conventia cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutie si pornografie infantila a fost adoptata la New York la 25 mai 2000. Republica Moldova a aderat la Conventia cu privire la drepturile copilului la
12 decembrie 1990 prin Hotarirea Parlamentului nr.408-XII.

Prevederile Conventiei determina masuri concrete care necesita a fi intreprinse de state in vederea cooperarii lor la nivel bilateral si multilateral, urmaririi si pedepsirii persoanelor care au savirsit acte legate de prostitutie, pornografie infantila. Prevederile Conventiei, de asemenea, au scopul evidentierii si lichidarii principalilor factori care determina aparitia acestor fenomene negative.

Mentionam ca Protocolul dat a fost semnat de catre Republica Moldova la
8 februarie 2002 si, conform termenelor stabilite de programul legislativ pentru anii 2005 2009, urma sa fie ratificat in anul 2005 trimestrul IV. Parlamentul urmeaza sa ratifice aceasta Conventie.

In timp ce Conventia subliniaza importanta prevenirii exploatarii sexuale, Protocolul pune accentul pe includerea prostitutiei si pornografiei infantile in Codul penal si cere pedepsirea corespunzatoare a unor astfel de infractiuni, inclusiv a cazurilor de tentativa sau complicitate, in functie de gravitatea faptelor.

O mare parte din prevederile acestui Protocol se contin deja in legislatia nationala a Republicii Moldova. Totodata, constatam necesitatea modificarii si completarii Codului penal si Codului de procedura penala si aducerea lor in concordanta cu rigorile Protocolului.

Codul penal al Republicii Moldova necesita modificari pentru a penaliza in totalitate vinzarea copiilor, desi legislatia existenta privind traficul de copii reglementeaza deja o mare parte a materiei.

Adoptarea unui astfel de proiect de lege va contribui la prevenirea si interzicerea unor actiuni ilegale contra copilului si se va extinde si asupra femeilor gravide si minorilor. Va da posibilitate de a intreprinde masuri pentru interzicerea montarii, difuzarii materialelor pornografiei infantile pe Internet. La fel, proiectul de lege prevede procedura de pedepsire a responsabililor care au savirsit actiuni ilegale.

Propunerile expuse in acest proiect vor largi spectrul de infractiuni contra copilului, ceea ce va permite sa elaboram noi metodologii de prevenire si combatere a acestor infractiuni. Pentru lectura a doua este necesar de revazut unele articole care includ sanctiunile, termenele de pedeapsa.

Fractiunea PCRM considera, ca acest proiect este binevenit si rugam sa fie sustinut in prima lectura. Pentru lectura a doua vom veni cu unele propuneri, deoarece este un proiect de lege foarte important.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.18. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Proiectul de Lege nr.18 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta ora, 11.40, precum a si fost anuntat, anunt o pauza. Reluam sedinta plenului Parlamentului la ora 13.00 cu Ora intrebarilor si interpelarilor.

Va multumesc.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Doamna Maria Postoico:

Reluam sedinta. Ora intrebarilor si interpelarilor. Astazi este invitat pentru a da raspuns la intrebarile si interpelarile care au fost inaintate de catre deputati, domnul Viorel Melnic, viceministru al economiei si comertului, pentru a da raspuns la interpelarea domnului Dumitru Braghis referitor la implementarea Legii privind patenta de intreprinzator. Poftim, domnule viceministru.

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Stimati deputati,

In conformitate cu interpelarea domnului deputat Dumitru Braghis, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului, despre masurile pe care le realizeaza Guvernul in domeniul reformei patentei de intreprinzator, am onoarea sa va aduc la cunostinta urmatoarele.

Reforma sistemului de patentare in Republica Moldova vine spre completarea masurilor care au drept scop consolidarea si multiplicarea efectelor pozitive de pe urma reformelor economice fiscale si regulatorii, lansate de Guvern in ultimii ani.

Realizarea unui set de masuri complexe in acest domeniu va crea premise pentru dezvoltarea unui comert organizat, civilizat, asigurind, in perioada ulterioara, o crestere durabila a incasarilor si contracararea diferitelor scheme de evaziuni fiscale si concurenta neloiala.

Pe parcursul perioadei, incepind cu 11 august, in momentul in care a fost aprobata Legea Parlamentului Republicii Moldova nr.208, pina la 1 ianuarie 2007, atunci cind prima etapa a legii a intrat in vigoare, Guvernul a intreprins urmatoarele actiuni.

In luna noiembrie 2006 au fost publicate si distribuite fiecarui detinator de patenta de intreprinzator foi volante cu o informatie destul de detaliata despre masurile sau despre actiunile care vin intru executarea Legii nr. 208 sau despre reforma in domeniul patentei de intreprinzator. Aceste foi volante au fost distribuite absolut tuturor 40 mii de detinatori de patente de catre inspectoratele fiscale teritoriale cu semnatura personala a fiecaruia.

In acest context, nu se poate de afirmat ca detinatorii de patenta nu aveau informatia, ca din 1 ianuarie survine prima etapa de reformare a patentei de intreprinzator. Adica, din 1 ianuarie 2007 10% din totalul de 40 mii nu vor mai putea activa in baza patentei de intreprinzator. Este vorba de prestarea serviciilor de transport pina la 7 persoane cu taxi, prestarea serviciilor de transport a incarcaturilor, cresterea si comercializarea florilor, dobindirea si comercializarea varului, comercializarea articolelor de uz casnic, materialelor de constructie si a mobilei. Deci, aceasta nu este altceva decit un total de 10% din tot spectrul de detinatori de patenta din domeniul comertului, care cad sub incidenta legii la
1 ianuarie 2007.

Ulterior, au inceput o runda de mese rotunde organizate de Ministerul Economiei si Comertului impreuna cu Inspectoratul Fiscal si Camera Inregistrarii de Stat, deci, a inceput aceasta runda de mese rotunde in municipiul Balti, a continuat in municipiul Chisinau.

In acest context, au fost examinate absolut toate detaliile in legatura cu trecerea de la patenta de intreprinzator la o forma juridica de organizare a activitatii. Ulterior, avind in vedere problemele aparute si dat fiind faptul ca nu exista un nomenclator specific al materialelor de constructie si al articolelor de uz casnic si a mobilei, deci, in conformitate cu literatura de specialitate, Ministerul Economiei si Comertului a elaborat un Nomenclator al acestor marfuri, care a fost transmis inspectoratelor fiscale pentru a fi difuzat detinatorilor de patenta, care comercializeaza asemenea tipuri de marfuri, pentru a facilita si a clarifica care marfuri cad sub incidenta articolelor de uz casnic, care marfuri cad sub incidenta materialelor de constructie si a mobilei.

De asemenea, in continuare au fost organizate o serie de seminare de catre Inspectoratul Fiscal si Ministerul Economiei si Comertului atit in teritoriu, cit si in Chisinau. Deci, in luna decembrie a fost organizata o sedinta cu toti sefii inspectoratelor fiscale teritoriale, prin care le-a fost lamurita situatia de a da explicatii, consultatii si sfaturi tuturor detinatorilor de patenta, care doresc sa se inregistreze in alta forma juridica de organizare pentru a desfasura activitatea in continuare.

De asemenea, la Ministerul Economiei si Comertului, la inceputul lunii decembrie a fost lansata o linie telefonica fierbinte, prin care absolut toti detinatorii de patenta pot adresa si in momentul de fata intrebari la care primesc raspunsuri elocvente.

Deci, de asemenea, tin sa mentionez ca au fost organizate de nenumarate ori intilniri cu administratorii si directorii de piete din diferite regiuni, prin care au fost indemnati de a explica oamenilor ce inseamna trecerea de la o forma de patenta la o forma juridica de organizare.

De asemenea, tin sa mentionez ca, in conformitate cu indicatia Primului ministru, o delegatie sau o echipa formata din: Ministerul Economiei si Comertului, Inspectoratul Fiscal, Camera Inregistrarii de Stat s-au deplasat prin raioanele republicii, unde au participat la intruniri, prin care au fost elucidate toate problemele ce tin de trecerea de la forma de patenta de intreprinzator la alta forma juridica de organizare, incepind cu inregistrarea acestei intreprinderi si finisind cu lichidarea acesteia. Deci, la mijloc fiind modul de tinere a evidentei contabile si modul de prezentare a darilor de seama.

Deci, in urma discutiilor si in urma intilnirilor cu detinatorii de patenta din raioane, au fost elucidate o serie de intrebari si propuneri, care au fost luate in considerare de catre Guvern. Astfel, dumneavoastra sinteti la curent ca, in sedinta Guvernului de ieri, au fost lansate trei proiecte de hotariri ale Guvernului, prin care se instituie un sistem simplificat de raportare sau de prezentare a darilor de seama pentru intreprinderile individuale pina la prezentarea o data timp de un an a unui singur raport, a unei singure dari de seama.

De asemenea, a fost lansata o initiativa de un proiect de modificare a actelor legislative, prin care se instituie prezentarea pentru unele categorii de detinatori de patenta sau care au trecut in alta forma organizatorico-juridica de intreprinderi individuala mai concret. Deci, s-a propus de a oferi un moratoriu de pina la 1 an de zile, care pot sa vinda produsele sale la tarabe, la tejghele, fara disponibilitatea de aparate de case si control.

De asemenea, in urma interpretarii corecte a Legii nr.208, deci, pina la
11 ianuarie 2007, au fost inregistrate citeva intreprinderi in numar de 70, care au platit o parte din platile care se refera la inregistrarea intreprinderilor. Deci, aceste plati, o alta initiativa in Guvern care a fost ieri, sa fie restituite din Fondul de rezerva al Guvernului.

Si daca vorbim despre lucrul intreprinderilor individuale sau facind o analiza comparativa atit matematica, cit si economica a intreprinderilor individuale care s-au transformat ca urmare a unui detinator de patenta, aceasta ar fi o intreprindere individuala formata dintr-o singura persoana, care este fondator. Atunci cadrul legal actual, chiar fara modificarile despre care v-am vorbit anterior, initiativele din Guvern, in acest caz intreprinderea individuala, este in conditii mai favorabile decit detinatorul de patenta, daca facem un calcul matematic sau economic, avind in vedere toate cheltuielile pe care le efectueaza detinatorul de patenta si cheltuielile pe care le efectueaza intreprinderea individuala dintr-un singur fondator.

Initiativa, care a fost ieri in Guvern, este pentru intreprinderile individuale care au un anumit numar de lucratori. Deci, acele intreprinderi individuale care au un numar de angajati, in mod normal este necesar sa prezinte dari de seama atit la Inspectoratele Fiscale, cit si la Biroul National de Statistica si la Casa Nationala de Asigurari Sociale.

Daca in contextul initiativei noastre de ieri intreprinderile individuale cu un numar total de pina la 3 lucratori vor prezenta o singura dare de seama pe parcursul unui an si aceste intreprinderi, daca vind la tarabe, tejghele in conditii improprii de vinzare sau de munca, vor putea sa vinda produsele sale fara aparatele de casa.

Vorbind despre situatia sau despre afirmatiile ca prin aceste actiuni Guvernul sau Parlamentul a lasat sau are de gind sa lase fara locuri de munca
40 de mii de detinatori de patenta, deci, in acelasi timp, vreau sa va afirm ca pentru anul 2006 au fost gestionate in jurul a 38 mii de locuri de munca vacante.

La 1 februarie 2007 sint inregistrate 15 mii de locuri vacante. Dar nu este vorba de faptul de a reorienta detinatorii de patenta care au preferat si prefera sa se ocupe in domeniul de comert, de a-i reorienta in alt domeniu, pornind de la locurile vacante existente. Este vorba de oferirea acelorasi posibilitati de activitate in comert, dar sub o forma organizata, sub o forma de activitate in cadrul legal existent.

Deci, in acest context, consideram ca actiunile efectuate de Guvern, in prisma Legii nr.208 din 11 august 2006, nicidecum nu intentioneaza sa reduca numarul de locuri de munca, nicidecum nu intentioneaza sa lase populatia fara posibilitatea de a se angaja in cimpul muncii, dar din contra, instituie un cadru legal de activitate. Din contra, contracareaza niste posibilitati de frauda, niste posibilitati de evaziune fiscala. Din contra, vine cu initiativa de a dezvolta o concurenta loiala in sistemul comercial si economic.

Si mai mult decit atit, scopul este de a institui un sistem comercial certificat, cu toate documentele de provenienta, calitate, conformitate, fiindca, cu parere de rau, ceea ce se intimpla la noi, in societatea comerciala, actualmente lasa de dorit dat fiind faptul ca nu exista nici o protectie a concurentei, nu exista nici documentele care confirma o procurare sau o achizitionare a marfurilor.

Mai mult decit atit, detinatorii de patenta, nefiind informati, sint utilizati in diferite scheme de evaziuni fiscale. Si dumneavoastra stiti foarte bine ca detinatorii de patenta, desi cumpara produsul la un pret real si achita in numerar pretul real al acestui produs, factura este eliberata la un pret mult mai mic. Dat fiind faptul ca acei vinzatori angro sau acei vinzatori care vind aceste produse, sint sigur ca detinatorii de patenta mai mult decit costul pentru patenta nu sint obligati sa prezinte alte documente la organele fiscale sau la alte organe de control.

Este de mentionat, de asemenea, faptul ca, cu parere de rau, detinatorii de patenta considera ca, o data cu trecerea la alta forma juridica de organizare de activitate, vor fi obligati sa detina documentele de provenienta si calitate a marfurilor fara sa isi dea seama ca aceste documente trebuie, sint necesare obligatoriu si pentru detinatorii de patenta.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc doamna Presedinte.

Domnule ministru,

Eu va multumesc pentru informatie.

Sincer vorbind, dupa aceasta informatie apar si mai multe intrebari ca pina la ea, fiindca astazi dumneavoastra ati spus ca detinatorii de patente platesc doua preturi.

Este oare vina lor sau a organelor de control care nu depisteaza aceste cazuri de la acei care elibereaza documente false? Eu as vrea sa stiu daca locurile de munca despre care vorbiti dumneavoastra, de exemplu este vorba de acele despre care ne-au spus alaltaieri la Falesti, ca sint locuri vacante de munca de femeie de serviciu la scoala, la gradinita de copii cu 370 de lei si multe altele de acest fel.

Pe mine, totodata, ma deranjeaza faptul ca, o data cu mesele rotunde si seminarele pe care le-ati desfasurat dumneavoastra in raioane, anume dupa aceea au aparut actiunile de protest in majoritatea localitatilor din Republica Moldova. De aceea si spun ca, dupa aceasta informatie, apar mai multe intrebari decit le aveam pina acum.

Acum, spuneti-mi, va rog, totusi ce se va intimpla la 1 martie, oamenii permanent intreaba acelasi lucru. Ce vor face la 1 martie acei care activau si nu au reusit sa isi inregistreze intreprinderile, nu au reusit sa se transforme in alta forma si, in rezultat, nu stiu nici cum sa se foloseasca de acele facilitati despre care vorbiti dumneavoastra ca le vor avea, facilitati fiscale s.a.m.d.

Ce se va intimpla, ce vor face oamenii la 1 martie? Au mai ramas 10 zile, mai putin chiar, cer scuze.

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule Braghis,

Nu stiu ce inseamna 1 martie, mai intii.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Oamenii spun ca la 1 martie le expira, de exemplu, licenta, patenta. Sau au fost preveniti ca, pina la 1 martie, ea mai este valabila, dupa aceasta nu importa. Si, iata, aceasta intrebare oamenii permanent o pun, ce se va intimpla cu ei.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci, cu tot respectul fata de dumneavoastra, si dumneavoastra o stiti foarte bine, legea este lege si legea are termen de executare incepind cu 1 ianuarie, si nu 1 martie.

Deci, vorbind despre faptul ce va fi cu acesti oameni, noi am facut diferite recomandari, foarte multe recomandari. Si va spun inca o data, avem un calcul matematic si sint gata sa discutam cu dumneavoastra chiar si in forma individuala acest calcul matematic, daca vreti si economic, de asemenea, unde punem pe ambele parti un detinator de patenta si o intreprindere individuala atit cu un singur fondator, cit si cu lucratori si sa vedem care sint estimarile economice in acest caz.

Deci, noi avem un calcul prin care detinatorii de patenta pe parcursul unui an platesc 7200 de lei, pe cind o intreprindere individuala plateste 5700 de lei, desi intreprinderea individuala este pusa cu aparatul de casa in suma de 2000 de lei.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, toate aceste calcule trebuia sa le spuneti la mitingurile la care au participat oamenii si nimeni de la Ministerul Economiei si Comertului nu a asistat sa le explice aceste lucruri, la intilnirile pe care le aveti dumneavoastra, fiindca, repet inca o data, actiunile de protest au aparut dupa explicatiile Ministerului Economiei si Comertului, Inspectoratului Fiscal, nu inainte. Legea a fost aprobata in luna iulie, iar actiunile de protest au inceput in luna ianuarie.

De aceea si va spun inca o data, dumneavoastra acum puteti sa imi dovediti tot ce vreti mie, desi eu nu cred, fiindca eu stiu, in afara de costurile cetateanului mai exista si costurile statului, despre care dumneavoastra, constient, nu vorbiti nimic. Iar noi, toti cetatenii care contribuim astazi la formarea bugetului, vom fi nevoiti sa achitam sume enorme pentru acei controlori care se vor baga in buzunarul cetateanului care a format intreprindere individuala.

Deci, el nu formeaza nu de aceea ca impozitele o sa fie mai mici, de aceea ca el se teme sa nu piarda miine si casa si televizorul, si patul, si multe alte lucruri pe care le are astazi in casa, fiindca asa e legislatia Republicii Moldova. (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Eu, va rog, liniste in sala. Da ce strigati dumneavoastra? Eu, va rog,
linistiti-va si acolo, si acolo.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Doamna Presedinte,

Cred ca striga, fiindca dumneavoastra nu va executati functiile asa cum trebuie. Trebuia sa opriti deputatii care incearca sa isi expuna altfel viziunile decit trebuie.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu, va rog, nu ii provocati atunci. Va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

De aceea, urmatoarea intrebare pe care o am eu si pe care as vrea sa o cunoastem toti: care vor fi costurile bugetului pentru implementarea acestei legi, daca ea va ajunge sa se implementeze?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Deci, vorbind despre aceleasi calcule pe care si dumneavoastra le-ati mentionat, vreau sa mentionez si eu, avind in vedere faptul ca nimeni nu poate afirma acum ca detinatorii de patenta nu sint impusi la niste controale si faptul sau temerea, sau frica pentru aceea ca intreprinderile individule din momentul din care vor fi inregistrate, vor fi supuse controalelor si vor fi persecutati sub aspectul amenzilor, afirmatia aceasta este valabila si pentru detinatorii de patenta.

Dumneavoastra stiti prea bine ca atunci cind se arata un inspector de la politia economica in piata, jumatate din piata nu este. Pe de o parte, fiindca jumatate din piata nu au patente, pe de alta parte ca acei care au patente nu au nici un document de provenienta. Aceasta este realitatea si este o realitate obtinuta si din raioane.

Vizavi de faptul ca, in urma discutiilor cu persoanele din diferite raioane, eu sint obligat sa va pun la curent ca nu toate raioanele sau mai ales raioanele ori regiunile, unde problema economica nu era conturata de problema politica, au fost niste discutii foarte si foarte productive.

Ba mai mult ca atit, au fost si intelegeri concrete cu Inspectoratul Fiscal de a organiza niste sedinte impreuna pe grupe aparte, prin care persoanele vor fi informate sau sint deja informate despre modul de tinere a evidentei contabile conform standardului 62 de contabilitate, precum si prezentarea darilor de seama necesare. Si daca vorbesc pentru o singura persoana, care este fondator al intreprinderii individuale, el este obligat sa faca doua plati: una pentru apa, in marime de 4 lei si alta pentru taxa pentru amenajarea teritoriului in marime de
40 de lei, care se prezinta la sfirsit de an.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Acum aproape doua luni si mai mult chiar, nu, doua luni in urma, da, aproximativ, la Balti mi-au explicat cum se efectueaza aceste controale, cum se inchid aceste puncte de comercializare cind vine politia economica. Inainte de aceasta, cineva de la politie le telefoneaza si le spune: inchideti repede, vine controlul. Aceasta daca nu stiti dumneavoastra, v-o spun eu. Asa mi-au spus oamenii de la Balti. Faceti, aveti SIS-ul, aveti Centrul de lupta cu business-ul, aveti alte institutii, faceti un control si verificati, daca e asa sau nu. Asa mi-au spus mie oamenii din piata de la Balti.

De aceea, atunci cind dumneavoastra spuneti ca se incalca, incalca tot acei despre care ati spus dumneavoastra ca controleze aceasta lege. Si, in acest context, intrebarea este foarte simpla: citi oameni astazi, in opinia dumneavoastra, ati declarat nu o data, permanent, ca se incalca flagrant legislatia... Citi oameni incalca astazi legislatia in vigoare? Fiindca eu, de exemplu, consider ca un om care potcoveste caii si lucreaza in baza de patenta, nu stiu daca trebuie sa abandoneze aceasta activitate. Sau un om care vinde in sat ac, ata, nu stiu daca trebuie sa faca acest lucru, nu stiu daca vinde de milioane, cum spuneti dumneavoastra. Sau un om care creste flori, acelasi lucru. De aceea, si pun intrebarea: cite cazuri de incalcare a legislatiei aveti depistate dumneavoastra inainte de a propune toate aceste lucruri?

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule deputat,

In ceea ce priveste cazurile, noi nu o data si nu numai noi, dar si Ministerul de Interne a afirmat acest lucru, care sint cauzele sau care sint schemele prin care se incalca legislatia in vigoare de catre detinatorii de patenta. Eu, intr-o forma individuala, pot sa va prezint o nota detaliata la acest capitol. Avind in vedere faptul ca dumneavoastra mentionati, acei care vind un ac sau o cutie de chibrituri, deci, ce vor face in continuare? Tocmai pentru acestia am venit cu propunerea de a-i lasa sa vinda fara aparate de casa.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Pentru jumate de an de zile.

 

 

Domnul Viorel Melnic:

Un an. Deci, de a-i lasa sa vinda acolo unde considera ei ca este bine, la
20 de grade frig, in ploaie, ninsoare, caci asa se afirma in teritoriu. Le-am oferit posibilitatea aceasta, caci este un segment mic. Dar dumneavoastra sinteti foarte constient de faptul ca in piete organizate sint niste forme neorganizate, nejuridic, unde este un patron.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Controlate de organele de forta din Republica Moldova, asa si anuntati.

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu va rog sa imi permiteti sa explic.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Caci dumneavoastra stiti, spuneti ca stiti foarte bine. Mie tot mi-au explicat la Balti.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Braghis,

Ascultati raspunsul si pe urma puneti intrebari.

Domnule ministru,

Eu va rog.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci, eu vreau sa vorbesc despre acele persoane care, desi nu au nici o forma juridica de organizare, au in subordonare de la 10 pina la 40 de realizatori...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Puneti-i la inchisoare.

 

Domnul Viorel Melnic:

...Carora le cumpara patente si care activeaza cu o plata stabila de 150 de lei pe luna, in timp ce au un rulaj de sute de mii si milioane de lei.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Va spun inca o data, puneti-i pe acestia la inchisoare. 20% dintre cetatenii care au patente incalca legislatia si ii penalizam pe toti 100%. Daca miine 20% dintre cetatenii Republicii Moldova vor incalca regulile de circulatie, ce, o sa-i lipsim pe toti de dreptul de a circula pe strada? Cred ca nu.

De aceea si este statul, care trebuie sa spuna lucrurile respective. Eu vreau sa spun ca cel mai important lucru despre care Guvernul intentionat tace este costul, fiindca argumentul de baza, care a stat in anul 1997 la introducerea patentei de intreprinzator, a fost nu altceva decit costurile excesive ale controalelor pe care le au agentii economici pentru impozitele foarte mici pe care le platesc in bugetul tarii.

Aceasta a fost intelegerea si cu Fondul Monetar si cu Banca Mondiala, atunci cind s-au intors aceste lucruri. Si, de fapt, nu are acest lucru nimic comun cu ceea ce ati spus dumneavoastra. Fiindca aveti absoluta dreptate cind vorbiti despre faptul ca trebuie sa fie si certificatul de origine, si multe alte lucruri. Dar aceasta nu are nimic comun cu patenta de intreprinzator. Patenta de intreprinzator este un document financiar, care regleaza relatiile detinatorului de patenta cu Inspectoratul Fiscal si mai mult nimic. Dumneavoastra acum incercati sa ne convingeti pe toti ca deja trebuie sa ne bagam in calitatea marfurilor prin patenta. Este exclus acest lucru.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci, eu am mentionat.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Bondarciuc,

Este exclus, cititi va rog Legea cu privire la patenta de intreprinzator.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Braghis,

Eu va rog, nu conversati cu sala.

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu am mentionat faptul ca doar plata de 150 de lei sau de la 90 pina la 350, pina la 400 de lei, care se achita lunar de catre detinatorii de patenta, nicidecum pentru unele categorii utilizate, nu acopera acele plati care ar trebui sa fie efectuate in buget. Nu in zadar, din totalul de 20 de miliarde de lei comert intern Republica Moldova in 2006 43% sint ca detinatori de patenta. Nu v-ati intrebat dumneavoastra nici o data de ce din 52 de genuri de activitate doar 7 genuri de activitate, fiind in comert, 70% din toate 52 de genuri de activitate au plecat in domeniul comercial. De ce nu se ocupa toti de celelalte servicii, asa cum a fost scopul detinatorilor de patenta.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Este clar. Luati loc, fiindca s-a inceput dialogul cu sala.

 

Domnul Dumitru Braghis:

M-am intrebat si cunosc si raspunsul, asa organizati dumneavoastra politica economica a statului ca le dati oamenilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, inchideti microfonul.

Domnule ministru,

Atit?

Va multumesc.

La microfonul central se invita domnul vicedirector general al Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului Anatolie Izbinda, cu privire la structura preturilor aplicate in prezent si planul de actiuni, care va raspunde la intrebarea pusa de domnul Cosacriuc.

Poftim. Succint si nu dialogati cu sala, va rog.

 

Domnul Anatolie Izbinda vicedirector general al Agentiei Constructii si
Dezvoltare a Teritoriului:

Va multumesc.

Stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Agentia a examinat interpelarea domnului deputat Valeriu Cosarciuc, adresata domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev, in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 8 februarie 2007 referitor la structura preturilor aplicate pina in prezent la efectuarea lucrarilor de conectare a gospodariilor casnice si a persoanelor fizice la conductele de gaze naturale. Deci, vreau sa va comunic ca structura actuala este circa 45% materiale si 55 manopera. Noi insistam ca structura preturilor sa fie cel putin 50% la 50%. Mai mult decit atit, la expertizarea proiectelor noi cerem ca cheltuielile de regie sa fie nu mai mult de 14,5%, iar beneficiul de deviz 6%.

Agentia, prin intermediul Inspectiei de Stat in Constructie, a facut controale prin mai multe regiuni ale Republicii Moldova si s-au depistat diferite fenomene. Am in vedere ca pretul la conectarea caselor individuale sint exagerate. Aceasta e si la Nord, si la Centru, si la Sud. Pentru a combate acest fenomen, Guvernul a aprobat instructiunea privind formarea preturilor la constructia sistemelor de gazificare si aprovizionare cu apa.

Este un document care stipuleaza regulile de formare a preturilor. Un moment. Al doilea moment. Sint prezentate diferite exemple de calcule ale preturilor si daca e sa vorbim concret lucrarile exterioare pentru racordarea unei case la gaze costa, in medie, circa 2 mii de lei. Plus lucrarile interioare de constructie circa 900 de lei. Aceasta fara plata la TVA. Acest document a fost aprobat recent, o sa fie publicat in Monitorul Oficial.

Spre regret, s-a depistat inca un fenomen. Multi primari incalca legislatia prin aceea ca colecteaza bani de la persoane fizice, fara ca sa incheie vreun contract oricare si sa le prezinte un deviz de cheltuieli. Noi iarasi, va comunic, prin intermediul inspectiei, unde am depistat cazurile acestea, insistam ca, prin metode legale, sa fie regulat acest proces.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc, domnule Izbinda.

Totusi, dumneavoastra vorbiti despre preturile de conectare a gospodariilor casnice. De acum de citiva ani, adica nu este vorba despre anul 2007, incepind cu anii 2002, 2003, 2004, 2005 ati spus permanent ca preturile sint mari. De ce nu ati intreprins masuri si cine, aceasta e prima intrebare. Si a doua: cine va intoarce cheltuielile exagerate pe care le-au platit, le-au avut de acum gospodarii, taranii nostri, acei care locuiesc la sate. Cine va intoarce acele sume exagerate, fiindca cheltuielile pentru a conecta o casa la conducta de gaz ii in jurul de la 10 pina la
20 de mii. Dar sint cazuri si de 35 de mii. Si noi nu spunem acum ca sa facem aici cu dumneavoastra, stiti o discutie sterila.

Noi am mers prin sate, avem adresari concrete de la cetateni. Si din Glodeni, si din Balti, si din Ialoveni, si de unde vreti. Va intreb de ce Guvernul acesta atit de norodnic si popular, care lucreaza pentru interesele poporului sau al Republicii Moldova, de ce nu a intreprins masuri in perioada din 2001 pina in 2007. Dar a asteptat acum, in ajunul alegerilor locale, iarasi sa minteasca lumea ca, uite, o sa fie alte preturi. Acesta este un moment si al doilea moment. V-am intrebat, totusi, cine va intoarce banii cheltuiti de oamenii nevoiasi de la sate: profesori, medici, tarani, femei de serviciu, bibliotecari, lucratori la gradinitele de copii.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cosacriuc,

Intrebarea este clara. Asteptati raspuns.

Domnule Izbinda,

Poftim.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu ma invatati ce trebuie sa fac. Eu am intrebari.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Izbinda,

Poftim.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Raspuns prima intrebare. Agentia nu a intreprins aceste masuri numai recent. Noi ne confruntam cu acest fenomen de mai mult timp. La adresarea cetatenilor, Inspectia iese in teritoriu, verifica, aceasta este un moment. Al doilea moment. Inca in 2005, Guvernul a aprobat Regulamentul, care era legat de preturi. Deci, acum a venit necesitatea de a revizui acest lucru si, in acest rezultat s-a nascut aceasta instructiune, care a fost aprobata.

Al doilea moment. Cine va restitui? Deci, legislatia Republicii Moldova stipuleaza foarte clar relatiile dintre antreprenor, beneficiar s.a.m.d. In cazul in care este documentul respectiv, cind nu au fost platiti banii in numerar. Este devizul de cheltuieli, este foarte usor de controlat. Si noi controlam acest lucru si nu e o problema de a restitui banii. In cazul in care banii au fost platiti in numerar, aici sint probleme, fiindca trebuie de dovedit acea suma care a fost platita. Oamenii trebuie sa cunoasca. Si noi nu o data am spus si la televizor ca, oameni buni, cereti contract si la contract cereti devizul de cheltuieli. Atunci nu e problema sa dovedim daca preturile sint exagerate sau nu?

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Izbinda,

Eu imi cer scuze. La a doua intrebare nu a fost raspuns.

 

Doamna Maria Postoico:

Cite intrebari mai aveti dumneavoastra?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La a doua intrebare nu a fost raspuns. Nu am primit raspuns la intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Dati raspuns la intrebare, va rog.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Cine va restitui?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cine va restitui banii, care au fost de acum platiti?

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Evident, in cazul in care este dovedit, firma care a indeplinit lucrarile de constructie si a exagerat preturile.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Izbinda,

Dumneavoastra ati spus ca oamenii trebuie sa cunoasca, trebuie sa aiba contracte, devize de cheltuieli s.a.m.d.

Stimate domn,

Firmele care lucreaza in domeniu sint licentiate si au conditii de licentiere. Adica, prin metoda care se prevede in Legea privind licentierea unor genuri de activitate, dumneavoastra ati putut demult sa faceti regula, ati putut, dar nu ati facut.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Izbinda,

Este clar.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Noi am intreprins...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ce nu va place?

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

Multumim.

Nu, nu a fost spus de la domnul... numarul 4, nu.

Da, va multumim.

Domnule Cosarciuc,

Mai aveti intrebari? Fiindca nu mai mult de doua trei intrebari. Si uitati-va cit este ora. Dumneavoastra cinci minute de acum sinteti la microfon.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar atunci reglementati-i si pe acei care vorbesc de la tribuna centrala.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, da, la fel. 10 minute.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar nu asa, cineva vine aici si vorbeste 20 de minute si pe urma deputatul are numai 3 minute.

 

Doamna Maria Postoico:

10 minute ati vorbit. Pai, dumneavoastra retineti. 10 minute.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna,

Eu nu retin, fiindca nu este raspuns la intrebari.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

Domnule Izbinda,

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu este raspuns.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Guvernul, in principiu, nu a facut nimic ca sa gestioneze aceasta situatie. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Andrei Gurin, seful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Productiei Alcoolice. Cu privire la reluarea exporturilor de vinuri catre Federatia Rusa. Interpelarea a fost inaintata de catre domnul deputat Valeriu Cosarciuc si doamna Valentina Cusnir.

Va rog. Poftim.

Deci, eu va rog. Studiati inca o data Regulamentul. Cine pune intrebari? Pune acela care a inaintat interpelarea si atit. Nu sinteti vizati anume la aceasta intrebare. Eu va rog. Eu dispun de ceea ce a fost atunci. Este clar. Eu dispun de una. O sa verificam pe urma.

Domnule Gurin,

Poftim.

 

Domnul Andrei Gurin seful Inspectoratului de Stat pentru
Supravegherea Productiei Alcoolice:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati domni deputati,

Referitor la interpelarea ce a fost inaintata la 8 februarie 2007 de catre domnul Valeriu Cosarciuc referitor la...

 

Doamna Maria Postoico:

Si doamna Valentina Cusnir.

 

Domnul Andrei Gurin:

Vinul in vrac si despre situatia care este creata astazi in privinta exportului vinului in Federatia Rusa.

Stimati deputati,

In ceea ce priveste exportul vinului in vrac, Agentia Agroindustriala Moldova-Vin a emis, intr-adevar, catre conducatorii Serviciului Vamal si catre intreprinderi in luna octombrie 2 scrisori. Scopul acestor adresari consta in reglementarea comercializarii vinului in vrac in perioada de prelucrare a strugurilor, perioada favorabila pentru exportul vinului in vrac produs, in cele mai frecvente cazuri, cu abateri de la instructiunile tehnologice si la un pret foarte mic, ca vin tinar, ca mai apoi aceste vinuri sa fie utilizate de catre unii importatori straini la contrafacerea vinurilor moldovenesti.

Totodata, mentionam ca, in baza Legii reglementarii de stat a activitatii comerciale externe, a fost operata modificarea articolului 27 alineatul (3) din Legea nr.1100 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, unde s-a mentionat ca reglementarea exportului vinului in vrac din materie prima si a vinului de struguri sa fie efectuata in baza unui regulament aprobat de catre Guvern. Modificarile au intrat in vigoare la 2 februarie 2007.

Proiectul Regulamentului cu privire la stabilirea cerintelor si conditiilor de comercializare a vinului in vrac in momentul de fata se afla la avizare de catre ministerele de resort. Acest proiect prevede modul de stabilire si repartizare a cotei la export al vinului in vrac.

Cota vinului in vrac la export se stabileste tinind cont de avantajele producerii si livrarii la export a vinurilor imbuteliate si in raport de solicitarea pe piata, de comercializarea vinurilor ambalate. Cota la export se stabileste la vinurile produse din toate speciile de struguri. Pentru eliberarea cotei agentului economic i se va lua in calcul urmatoarele: planul anual, pe luni, al vinzarilor la export in forma ambalata si in vrac. Informatia despre cumparatorii externi, oferta pe piata interna a vinului in vrac, pretul de realizare in raport cu cel comparativ, ultimul fiind calculat de catre Institutul National al Viei si Vinului.

Agentia Agroindustriala Moldova-Vin face tot posibilul pentru reluarea exportului in Federatia Rusa. Din momentul sistarii de la 27 martie 2006 pina in prezent au fost organizate noua intilniri de lucru cu expertii Rospotrebnadzor-ului, cu grupul de lucru din partea Republicii Moldova, din a carei componenta fac parte Agentia Agroindustriala Moldova-Vin, Institutul National pentru Viticultura si Vinificatie, Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Serviciul Standardizare si Metrologie.

La solicitarea partii ruse, a fost prezentat planul de masuri privind asigurarea calitatii si inofensivitatii productiei vinicole pentru exportul pe piata rusa. La ultima intrevedere, care a avut loc la 2 februarie 2007, partea rusa a prezentat...

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, poftim, puneti intrebarile. Acus o sa raspunda la intrebarile dumneavoastra.

 

Domnul Andrei Gurin:

Deci, ce sa fac? Eu nu am terminat discursul.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

Daca este raspuns in scris, dumneavoastra l-ati prezentat? Atunci, poftim, la intrebarile care nu sint clare din raspunsul pe care dumneavoastra l-ati dat.

Domnule Gurin,

Poftim.

 

Domnul Andrei Gurin:

Deci, la ultima intrunire, care a avut loc pe data de 2 februarie...

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog, dumneavoastra raspundeti.

Domnule Gurin,

Continuati. Si pe urma raspuns la intrebarile care vor fi. Continuati si informati si Parlamentul. Deci, aici, nu numai pentru domnul Cosarciuc, dar pentru toti parlamentarii. (Rumoare in sala.)

Domnule Gurin,

Poftim, vorbiti mai departe. Eu va rog continuati.

 

Domnul Andrei Gurin:

Nu este corect.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Gurin,

Cite minute mai aveti? De cite minute mai aveti nevoie dumneavoastra?

Domnule Gurin,

Dumneavoastra ma auziti sau nu ma auziti? Eu va rog, linistiti-va in sala. (Rumoare in sala.)

Domnule Gurin,

Dumneavoastra mai aveti de prezentat informatii sau nu? Nu strigati toti, linistiti-va. Daca vreti sa va racoriti putin, iesiti din sala.

Domnule Gurin,

Dumneavoastra de cite minute mai aveti nevoie ca sa incheiati spiciul dumneavoastra? Doua minute. In doua minute spuneti ce aveti de spus.

 

Domnul Andrei Gurin:

Stimata doamna Presedinte,

Deoarece pe data de 8 a fost adresata interpelare celor 2 stimati deputati, in care au fost indicate 4 intrebari, deci, aceste intrebari ne-am straduit sa le oglindim in recursul nostru.

Aceste intrebari, sa spunem chiar despre situatia de discutii cu Federatia Rusa, nu se poate de incadrat in doua minute. (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Daca a fost raspunsul in scris, in acest caz nu era necesar ca sa prezinte domnul Gurin. Si domnul Cosarciuc nu a trebuit sa insiste asupra acestui moment, a trebuit sa spuna ca are raspunsul in scris, ca solicita acum sa puna intrebari pe marginea raspunsului pe care l-a primit. Iata asa ar fi fost conform Regulamentului.

Dar in cazul de fata, permiteti-i, daca ati invitat la microfon, dumnealui sa expuna pina la sfirsit ceea ce are sa aduca la cunostinta. (Rumoare in sala.) Eu am spus 10 minute. 10 minute dumneavoastra de acum, domnule Cubreacov, luati de pe loc inca 3 minute. Eu va rog, va acord doua minute pentru ca sa finisati. (Rumoare in sala.)

Domnule Cosarciuc,

Eu am mentionat aceasta, a trebuit sa fiti atenti.

Domnule Gurin,

Dumneavoastra incheiati ceea ce aveti de spus sau nu, sau raspundeti la intrebari?

Domnul Andrei Gurin:

Cum insista domnul deputat, eu sint gata sa raspund la intrebari.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim, intrebarea.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ce fel de interpelare astazi?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Gurin,

Eu am adresat doua intrebari.

 

Doamna Maria Postoico:

Succint.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In baza carei legi sint interzise exporturile vinului in vrac si dumneavoastra ati mentionat ca le-ati interzis din luna octombrie. Spuneti, legea si articolul si atit. Fiindca legea care a fost modificata, Legea viei si vinului nr.1100, a intrat in vigoare la 2 februarie. Pina la 2 februarie si incepind cu luna octombrie dumneavoastra nu ati avut nici o baza legala in general ca sa faceti acest lucru.

 

Domnul Andrei Gurin:

Multumesc.

Stimate domnule deputat,

Eu am vorbit in recursul meu despre o reglementare, dar nu despre interzicere. Deci, aceasta reglementare a constat in perioada de producere a strugurilor, anume ca toata certificarea sa fie facuta prin Centrul national si nu de catre toate 5, 6 centre, organizatii de certificare care erau la moment.

Noi consideram ca o reglementare, nu ca o interzicere. Deci, nu a fost o interzicere ca atare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule,

Eu v-am intrebat: in baza carei legi dumneavoastra ati interzis exportul vinului in vrac? Fiindca a fost o circulara la Departamentul Vamal, nici un document nu a fost perfectat de Departamentul Vamal in perioada octombrie februarie 2007, octombrie 2006 si februarie 2007, nici un document nu a fost perfectat, nici o tranzactie nu a fot efectuata.

Spuneti-mi, va rog, articolul din Legea viei si vinului sau articolul din Legea cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, numiti articolul si alineatul, si ce vreti.

 

Domnul Andrei Gurin:

Eu pot sa va repet ca noi nu am interzis, noi am reglementat si, bineinteles, asa articol nu este. Eu am citit, acum se elaboreaza un regulament care va fi aprobat de catre Guvern.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar. A doua intrebare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna,

Ce e clar?

 

Doamna Maria Postoico:

A dat raspuns.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pai, nu este raspuns.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, v-a spus.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

El vine in Parlament si nu raspunde.

 

Doamna Maria Postoico:

A dat raspuns, a trebuit sa fiti atent.

Poftim, a doua intrebare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si alta chestiune legata cu... a doua intrebare a fost: cind vor fi reluate exporturile? Dumneavoastra nu ati spus.

 

Domnul Andrei Gurin:

De ce nu imi permiteti.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si masurile intreprinse de Guvern pentru ca atenuarea consecintelor... blocat ... Federatia Rusa in 2006 la 27 martie 2007, 2006.

 

Domnul Andrei Gurin:

Deci, referitor la reluarea exportului in Federatia Rusa. Eu nu am terminat discursul meu, el consta in urmatoarele: la ultima sedinta am primit indicii carora, la parerea partii Rusiei, ar trebui sa corespunda vinurile noastre, ca noi sa eliberam un plan suplimentar pentru a asigura aceste cerinte si noi acest plan suplimentar l-am prezentat de acum.

Totodata, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca tot ce a fost prezentat nu a fost nimic nou pentru Republica Moldova, pentru ca au fost prezentati niste indici care sint reflectati in documentele normative ale Federatiei Ruse pe care intreprinderile si organele de certificare le cunosc foarte bine.

A doua, sa spunem, categorie de indici care ni s-au prezentat... au fost indicii stabiliti in Comunitatea Europeana pe care noi tot ii cunoastem si ii respectam, deoarece astazi facem export in mai mult de 43 de tari.

Si al treilea moment. Au fost cerintele, sa spunem asa, mondiale fata de indicii obligatorii si despre indicii de naturalitate ai vinului, care, de asemenea, nu sint pentru noi ceva specific si nou. Deci, noi am prezentat acest plan suplimentar partii Federatiei Ruse ca... si la ultima intrevedere pe care am avut-o in prima jumatate a lunii februarie trebuiau sa soseasca expertii, Rosspotrebnadzor si Rosselhoznadzorul ca sa familiarizeze cu metodele de productie, cu metodele de protectie a plantelor si cu reprezentantii de la vama Federatiei Ruse.

Saptamina trecuta ne-au vizitat reprezentantii de la vama Federatiei Ruse cu scopul de a stabili care este vama de devamare a productiei alcoolice importate in Rusia si pentru a elabora, sa spunem, acest concept despre fereastra unica sau , de care vreau sa spun eu ca organele cointeresate din Federatia Rusa nu au o politica clara ce inseamna .

Pentru noi este clar ca aceasta fereastra unica este pentru Republica Moldova testarea productiei de catre Centru si de catre un organism de certificare, nu de 5, 6 care erau 70% reprezentanti din Federatia Rusa, dar din partea lor noi nu avem astazi o politica clara ce inseamna fereastra unica.

Chiar saptamina aceasta am facut legatura cu specialistii de la Rosspotrebnadzor si mi s-a spus ca se amina vizita expertilor din luna februarie pentru inceputul lunii martie. Ca mai apoi, dupa vizitare si inspectare, sa spunem, a unor intreprinderi, ei sa stabileasca data si care intreprinderi vor face export in viziunea lor.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Gurin,

Dumneavoastra ati mentionat si eu am citit foarte atent ceea ce ati scris si in raspuns, ca, practic, partea rusa, Federatia Rusa nu a inaintat cerinte care nu au fost cunoscute si nu au fost indeplinite in Republica Moldova. Asa ati spus.

Atunci intrebarea este, totusi, urmatoarea: de ce, daca Federatia Rusa pina acum nu a inaintat cerinte suplimentare, nu a inaintat cerinte care n-au fost cunoscute si nu au fost executate de Republica Moldova, de ce pina astazi nu sint reluate exporturile in Federatia Rusa, fiindca dupa cite ati mentionat dumneavoastra, practic, nu sint argumente consistente in acest domeniu.

Domnul Andrei Gurin:

Stimate domnule deputat,

Din luna martie 2006 pina la 2 februarie 2007 se vorbea despre niste indici carora trebuie sa corespunda vinurile noastre. O data prezentata la 2 februarie, eu, cu toata responsabilitatea, va aduc la cunostinta ca nu este nimic nou astazi pentru intreprinderile Republicii Moldova.

Noi am prezentat inca o data, acolo sint niste cerinte, sa spunem, care depind mai mult de regulile de supraveghere a productiei alcoolice la productii de comunitate europeana nu de, sa spunem asa, documentele normative si cerintele normative ale Federatiei Ruse.

Acum noi le-am dat, cu atit mai mult ca, in timpul de fata, industria vinicola... se elaboreaza reglementarile tehnice, ceea ce priveste supravegherea productiei incepind cu strugurii pina la productia finita. Acum noi le-am dat si asteptam rezultatul. Eu repet, ca, in februarie 2007, mi s-a spus despre acest indice, ca noi sa ne convingem ca nu e nimic nou si nu sint acei indici nocivi despre care se vorbea in declaratiile initiale ale oficialilor, despre, stiu eu, sa numesc aici acelasi aldrin sau acelasi oxid stalat s.a.m.d.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

 

Domnul Andrei Gurin:

Aceste elemente nu sint incluse astazi obligatoriu in acesti indici. Este o chestie de negociere si parerea mea ca mai mult de...

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar ca de acum sintem in procedura de negocieri. E tot.

Multumim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu adresez ultima parte a intrebarii de care tin actiunile Guvernului pentru atenuarea consecintelor pe care le suporta agentii economici in continuare din
27 martie pina in februarie 2007 si toate pierderile pe care ei le acumuleaza si fata de alti agenti economici, fata de taranii care au dat marfa si nu primesc banii, fata de banci care nu intorc creditele.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar, consecintele.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fata de alti...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Gurin,

Va rog, consecintele.

Domnul Andrei Gurin:

Eu nu pot sa spun ca nu sint vreo data, au fost facute intrevederi cu Banca Nationala, cu bancile comerciale referitor la creditele eliberate, inclusiv pentru procurarea materiei prime si pentru materialele circulante pentru imbuteliere unde s-a ajuns la concluzia ca fiecare dintre agentii economici care are sa stabileasca concret cu banca comerciala in cauza anume acele momente care sa le permita o aminare a achitarilor, o inghetare a lor s.a.m.d. Tot ceea ce pot sa va spun eu.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte,

Ultima intrebare si atit. Eu mai multe nu am.

 

Doamna Maria Postoico:

Uitati-va, mai mult de 10 minute, eu v-am acordat 10 minute, ati auzit, probabil.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ultima intrebare, se poate?

 

Doamna Maria Postoico:

Succint.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Succint.

Domnule Gurin,

Vreau sa va intreb pe dumneavoastra. In legatura cu faptul daca nu sint ceva noutati in relatiile Federatia Rusa Republica Moldova in ceea ce priveste calitatea si cerintele pentru vinurile din Republica Moldova si in legatura cu faptul ca agentii economici si Republica Moldova a suferit pierderi si pierderi esentiale, s-a gindit Guvernul Republicii Moldova sa inainteze la Curtea Internationala de la Haga o adresare ca Federatia Rusa sa compenseze pierderile, fiindca nu au fost pierderi care sint, eu stiu, argumentate, nu sint argumentate.

Va intreb, a incercat sa faca acest lucru Guvernul sau nu?

 

Domnul Andrei Gurin:

Eu nu sint la curent. Una pot sa va spun cu siguranta: indicatii la aceasta intrebare au primit toate ministerele, inclusiv Ministerul Justitiei.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, e clar.

Domnule Gurin,

Va multumim.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte al sedintei,

Va rog, cind noi inaintam...

 

Doamna Maria Postoico:

Atit tot.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

O interpelare domnului Prim-ministru, sa vina Prim-ministrul sau un viceprim-ministru, ca sa putem capata niste...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am o intrebare, la care astept raspuns scris din partea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Directiei relatii parlamentare externe a Parlamentului Republicii Moldova si a domnului Presedinte al Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu.

Astazi, in deschiderea sedintei plenare a Legislativului nostru, domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu, a doua persoana in stat, in calitatea sa oficiala ne-a facut cunoscut si ne-a cerut urmatoarele. Citez. Imediat, anterior am fost anuntat in Prezidiu ca in sala plenului Parlamentului este prezenta o delegatie compusa din 3 persoane, o delegatie a Comunitatii Moldovenilor din Romania in frunte cu domnul Alexa Claudiu, doctor in stiinte, consilier al municipiului Husi.

Rog sa salutam colegii nostri, dorindu-le o vizita foarte productiva si un sejur placut la Chisinau in Republica Moldova. Va salutam, stimati colegi. Citat inchis.

Conform uzantelor din toate parlamentele europene, in cadrul sedintelor plenare, Presedintele Parlamentului sau presedintele de sedinte saluta doar delegatiile oficiale invitate de Legislativ in acord cu normele legale si cele de protocol.

Am constatat ca secretarul de sedinta nu cunostea numele cetatenilor romani, prezentati drept colegi ai deputatilor si salutati oficial de Presedintele Legislativului. Nici Comisia pentru politica externa si integrare europeana, si nici Directia relatii parlamentare externe nu au fost la curent cu vizita celor trei cetateni straini in Legislativul nostru.

Misiunea diplomatica a Romaniei la Chisinau si Misiunea diplomatica a Republicii Moldova la Bucuresti, de asemenea, nu a fost la curent si nu au intreprins nici un fel de demersuri oficiale in legatura cu vizita delegatiei salutate oficial de Presedintele Parlamentului. Subiectul nu a figurat pe agenda Biroului permanent al Legislativului nostru.

In opinia mea, acest caz cu substrat politic este unul scandalos, intrucit sfideaza uzantele diplomatice si normele de protocol si ar putea afecta inutil bunele relatii dintre Republica Moldova si Romania.

Exista rumori care sustin ca delegatia straina, salutata oficial de domnul Marian Lupu, va avea la Chisinau si contacte cu colegi din anumite cercuri politice si servicii secrete, in afara de contactele pe care acestia le-au avut deja cu Victor Stepaniuc si Vasile Stati.

In legatura cu aceasta situatie, le cer factorilor interpelati sa imi puna la dispozitie, in termenul prescris de lege, in scris urmatoarele informatii:

1. Care este statutul si mandatul colegilor si delegatiei straine introduse in Parlament si salutate oficial de Presedintele Legislativului nostru?

2. La invitatia cui este efectuata vizita, pentru ca asa ni s-a prezentat a acestei delegatii, asa ni s-a prezentat, straine in Parlamentul Republicii Moldova?

3. Care este scopul acestei vizite in Parlamentul nostru?

4. Daca Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene si Directia relatii parlamentare externe a Parlamentului au fost implicati oficial intr-un fel sau altul in pregatirea si desfasurarea acestei vizite a delegatiei in Parlament?

5. In ce alte activitati ale Parlamentului, ale organelor lui de lucru si ale altor organe publice din Republica Moldova au mai fost implicati cei trei cetateni straini, prezentati oficial de domnul Marian Lupu drept colegi?

Care a fost interesul politic major si necesitatea salutarii oficiale a delegatiei straine conduse de Claudiu Alexa? Si daca turneul acestei delegatii straine prevede sau nu si o vizita oficiala in alte localitati ale Republicii Moldova, de exemplu, la Tiraspol, unde Claudiu Alexa si companionii sai, pe care i-ati vazut si unii i-ati aplaudat, sint pretuiti si asteptati cu nerabdare de alti colegi de idei si actiuni.

Precizez in incheiere ca nu as fi formulat aceasta intrebare, daca organizatorii de la Chisinau ai vizitei acestei delegatii straine nu ar fi tinut cu tot dinadinsul sa ii prezinte drept colegi intr-un cadru oficial in dispretul uzantelor si normelor de protocol in vigoare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Eu prima data ies la microfon cu probleme legate de Regulament, domnule Urechean. Dar, dumneavoastra, totusi, trebuie sa aveti rabdare si sa ascultati cum eu va ascult pe voi cind vorbiti diferite prostii la microfon. Eu vreau sa citesc trei articole, ceea ce tine de actiunile pe care le avem noi astazi la intrebari.

Articolul 108. Joi, in ultima ora de lucru a Parlamentului, se va determina, la propunerea presedintelui sedintei, cu votul majoritatii deputatilor prezenti, modul de folosire a timpului afectat Intrebarilor si interpelarilor.

Doamna Presedinte al sedintei,

Noi niciodata nu stabilim timpul pentru care trebuie sa petrecem aceasta sedinta.

Al doilea moment. Articolul 109. Daca persoana, vreau sa fiti atenti acei care acum ati avut multe intrebari, care a adresat intrebarea nu este satisfacuta de raspunsul primit, pentru replica i se acorda cel mult 3 minute.

Nu intrebarilor, domnule Cosarciuc, domnule Braghis si altii, zece intrebari. Daca nu sinteti de acord cu raspunsul, poftim, 3 minute replica si e terminat.

Doamna Presedinte al sedintei,

Articolul cere aceasta si aceasta trebuie sa indepliniti.

Articolul 111. (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Interpelarea dumnealui. Mai departe, eu va rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu vreau sa ma refer inca la un articol. Ascultati, va rog. Dumneavoastra tare des iesiti la microfon cu Regulamentul. Eu citesc ce este scris in Regulament.

Doamna Presedinte al sedintei,

Sinteti datoare sa indepliniti aceste cerinte. (Rumoare in sala.) Cind o sa fie aprobat, atunci o sa fie si alt Regulament, dar deocandata este in vigoare acest Regulament. Da, eu am spus ca Braghis nu are dreptul sa puna nici o intrebare, in afara ca sa asculte raspunsul si dupa aceasta are dreptul la 3 minute la replica si punct.

Doamna Presedinte al sedintei,

Iata, aceasta cerinta, eu rog si data viitoare, trebuie sa fie respectata conform Regulamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

In primul rind, noi am stabilit ca Ora intrebarilor si interpelarilor este de o ora. Cind am inceput era ora 13.01. Mai avem un minut pe care il acord la microfonul 5 si pe urma trecem la urmatorul subiect declaratii. Aveti un minut.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu cred ca, avind in vedere ca, totusi, au fost foarte multe prezentari, mai puteti acorda vreo citeva minute pentru Ora Guvernului, avind in vedere ca, pe viitor, intr-adevar, sa ne incadram regulamentar, dar nu chiar asa cum spune domnul Todoroglo.

Deci, eu adresez prima interpelare domnului ministru al sanatatii Ion Ababii si domnului director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei Valentin Mejinschi.

Ma intereseaza, daca institutiile pe care le conduceti s-au autosesizat in legatura cu faptele expuse la articolul Invaliditate se da numai mortilor din nr.12 al ziarului Moldavskie Vedomosti din 16 februarie 2007, in care cetateanca Tatiana Rusu, locuitoare a satului Elizavetovca, raionul Donduseni, bolnava de astm bronsic spune ca, in urma sedintei Comisiei medicale tinute in Donduseni, doctorii i-au spus: trebuie sa i se dea, de fapt, a II-a grupa de invaliditate, deoarece are astm bronsic.

Incurajati, Tatiana si sotul au mers pentru comisie la Chisinau, unde medicii din capitala le-au dat de inteles, sustin acesti cetateni, ca pentru invaliditate trebuie sa plateasca. Si ca in raion astmul bronsic i-a fost recunoscut Tatianei numai pentru ca a platit mita.

Insa familia Rusu sustine ca nici un fel de mita nu a platit, deoarece o duce nespus de greu cu doi copii ce trebuie intretinuti, in familie lucrind numai sotul, sotia este, precum se vede, bolnava.

Tatiana sustine ca medicii, stabilind ca nu mai are astm bronsic, ci doar o tusa cronica, se razbuna, de fapt, contra ei. Tatiana ar fi auzit ca pentru invaliditate unii dau mita. Dar se intreaba: daca nu ai bani e oare necesar doar sa mori ca sa obtii gradul de invaliditate?

Stimati conducatori,

Cer sa dispuneti verificarea acestui caz expus in ziar. Si astept ca raspunsul despre rezultatul verificarilor si masurilor intreprinse sa imi fie trimis atit mie, cit si Tatianei Rusu. Anexez la aceasta interpelare copia de pe articolul mentionat.

A doua interpelare este adresata Telecompaniei Moldova-1 cu o tema, care a mai fost abordata aici, despre inexistenta unor mese rotunde de discutii cu deputatii din diferite formatiuni, care ar dezbate problemele societatii si deciziile luate.

Nu pot intelege, cit va mai dura aceasta reflectare unilaterala in emisiunile difuzate doar a punctului de vedere al coalitiei de guvernamint, care a monopolizat si puterea, si opozitia? Mai ales ca mesajele straine privind starea presei in Republica Moldova, ultima fiind atitudinea OSCE, sint defavorizante si nu lasa loc pentru incintare si aprecieri, care ar izvori din convingerea ca avem o mass-media publica.

De asemenea, pentru ca nu toti pot receptiona Moldova International, care emite doua ore de stiri in 24 de ore, din cite stim. As dori sa cunosc continutul acestora, pentru ca, de exemplu, 12 zile, ca sa vedem, cum se promoveaza eurocomunismul in afara, tocindu-se inutil banii statului? Astept raspuns de la tribuna Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Ora intrebarilor si interpelarilor este finisata. Noi am inceput la ora 13.01. Trecem la urmatorul subiect declaratii. La microfonul central se invita doamna Pavlicenco. (Rumoare in sala.) Trebuia sa fiti in sala cind am anuntat 13.01 si am spus ca trecem la Ora intrebarilor si interpelarilor. De procedura, dupa ce finisam.

Doamna Pavlicenco,

Poftim. Bine.

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Acum este ora 14.05 minute.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, ora 14.05.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi si stimati concetateni,

Declaratia mea se numeste Nu vrem sa fim un stat romanesc problema, un stat amarit. Ca deputat si ca membru al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana am dreptul politic, moral si etic sa ma pronunt in problema vizelor pentru cetatenii nostri spre tarile europene, ca si in problema posibilitatii locuitorilor Republicii Moldova de a munci in Romania.

Asa cum se stie, am fost parlamentarul care am facut initiativa legislativa de a se anula vizele pentru cetatenii din tarile membre ale Uniunii Europene, initiativa care, dupa presiuni mai putin frumoase contra mea, a fost confiscata ca si concept de catre fractiunea comunista, care a dispus Guvernului sa vina el cu o initiativa. Bine ca mai cu scirt, mai cu nod in git a fost acceptata initiativa de catre comunistii care acum defileaza cu ea pe la Bruxelles si Strasbourg, cerind ca raspuns un regim facilitar de vize pentru cetatenii Republicii Moldova.

Nu ma supar, dar sa nu uitam, totusi, cine este cu ideea si cine e cu confiscarea ideilor si a paternitatii acestora. M-as bucura si inca mai astept cind ni se va fura si ideea privind parasirea CSI-lui. Ca s-ar putea sa obosim stind de atitia ani intr-o pozitie incomoda in doua luntre, dar, de fapt, in nici una. O data cu intrarea Romaniei in UE problema vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova a devenit tot mai acuta. Avalansa doritorilor de a obtine viza spre sau prin Romania a ingreuiat procesarea rapida a cererilor, insa o mare cauza a constituit-o refuzul Chisinaului de a accepta deschiderea operativa a consulatelor Romaniei la Balti si Cahul.

Nu este un secret ca Republica Moldova, prin valul constant de migratie, trafic de fiinte umane cu care se lauda foarte bine, ii cam sperie pe occidentali, care sint prudenti, printre occidentali inscriindu-se, evident, si Romania. De aceea, atitudinea de nedumerire fata de modalitatea de oferire a vizelor locuitorilor nostri trebuie canalizata spre conducerea oficiala de la Chisinau, ca dovada ca este dispusa in continuare sa ne ajute ca frati ce sintem, Romania a propus, prin ministrul administratiei si internelor Vasile Blaga, Consiliului Justitiei si al Afacerilor Interne ale Uniunii Europene sa coordoneze un proiect de centru-pilot al tarilor membre pentru acordarea de vize locuitorilor din Moldova.

Romania va avea avantajul unei prezente diplomatice ample in al doilea stat romanesc, lucru absolut normal, caci va dispune de un nou edificiu amenajat dupa cerintele acordarii de vize Schengen ca si consulate, asa cum am spus la Balti si Cahul. Toate acestea vor reduce distantele si costurile pentru solicitantii de vize, care pot beneficia astazi de numai 8 ambasade la Chisinau, din cele 27 ale tarilor membre ale UE.

Ce face in aceste conditii Ministerul Afacerilor Externe si al Integrarii Europene de la Chisinau? O face pe nedumeritul, suparatul si neconsultatul. Ministerul nostru, condus fortat de peste drum de Parlament, nu mai stie cum sa isi arate dispretul si alergia fata de mina intinsa de Bucuresti pentru a ne ajuta, pornind de la aceeasi limba. Da, de la aceeasi limba, domnilor Tcaciuc si Stati, precum si de la experienta acumulata de consulii romani in relatiile cu Republica Moldova. Astfel, Ministerul de Externe de la Chisinau se arata, daunazi surprins de intentia anuntata de ministrul Vasile Blaga, dar nu uita sa precizeze ca, daca Romania l-ar fi consultat, raspunsul totuna ar fi fost negativ.

Nu sintem contra nici unui proiect care ar fi spre binele oamenilor in vederea obtinerii vizelor, fie ca e gestionat de Ungaria, de Polonia, de Estonia, Bulgaria sau Cehia. Insa incapatinarea cu care se resping ofertele Romaniei pune sub un mare semn de indoiala capacitatea Chisinaului de a coopera in cadrul politicii UE de vecinatate, dar denota si tendinte moscovite de a atita niste tensionari intre membrii UE, tendinte axate pe strategii antiromanesti, in care se incearca atragerea altor capitale. Ca dovada e si problema legata de posibilitatea cetatenilor moldoveni de a lucra in Romania.

In cadrul emisiunii din 18 februarie pe N-24, intitulate Vector Est, moderatorul a mentionat ca, astazi, Chisinaul refuza sa semneze un Acord privind schimbul fortei de munca intre Republica Moldova si Romania, vehiculind mai direct, mai indirect argumentul pe care i l-au spus decidentii de la Chisinau, ca basarabenii pot pleca oriunde sa munceasca numai nu in Romania.

As vrea sa il vad pe acela care imi va spune ca aceasta pozitie este in interesul locuitorilor nostri, ca ar putea munci mai aproape de casa, concurind pentru acele 200 mii de locuri viitoare din Romania. Eu cred ca este impotriva intereselor cetatenilor nostri care pleaca peste mari si tari ca sa isi hraneasca si sa isi invete copiii cu toate riscurile pentru vietile lor si fara viitor clar ca pensionari.

Iar ca dovada ca guvernarea comunista face totul pina la absurd, ca sa ii separe pe romani de romani, sa ii duca pe moldoveni naiba stie pe unde, numai nu peste Prut, este si stimularea moldovenilor sa mearga in Statele Baltice, mai indepartate, in alte tari cu care se negociaza conditiile si acordurile, spre deosebire de Romania, unde multi cetateni ai nostri isi au si copii la invatatura.

Peste 1,5 milioane de moldoveni vor putea intra in Letonia, fara a cere voie autoritatilor de imigratie, pentru a-i inlocui pe lucratorii locali plecati pentru salarii mai mari in Irlanda, in alte tari UE. Bineinteles, pe patronii letoni nu ii intereseaza falsele coliziuni comuniste moldo-romane, nici ca limba lor de comunicare cu moldovenii va fi limba rusa. Iar moldovenii care au in Moldova un salariu de numai 120 de dolari, iar la sate de numai 50 de dolari, desi comunistii au promis pentru 2009 salarii medii de 300 de dolari, vor merge in Letonia pentru un salariu mediu de 500 600 de dolari.

Un sondaj arata ca 82 la suta din populatia noastra nu este satisfacuta de nivelul salariilor. Vorbim de cazul Letoniei doar ca despre un exemplu. Revenim la vize. Deja se cunoaste ca statele membre ale UE, impreuna cu reprezentantii comisiei europene, vor deschide pe 26 februarie discutiile cu privire la modalitatile concrete de infiintare a Centrului comun european de acordare a vizelor de la Chisinau in conformitate cu propunerea domnului ministru roman Vasile Blaga.

Domnul vicepresedinte al Comisiei Europene Franco Fratini a salutat dorinta Romaniei de a se implica in infiintarea unui centru comun de acordare a vizelor, apreciind ca aceasta masura ar fi binevenita. Ce imagine diplomatica, ma intreb, va avea Republica Moldova, daca propunerea Romaniei va fi acceptata. Noi invitam statele membre ale Uniunii Europene sa nu se lase nici in continuare induse in eroare de guvernarea comunista si sa inteleaga un lucru incontestabil. In Republica Moldova, al doilea stat romanesc, populatia bastinasa majoritara informata este sincer de partea UE si NATO.

Acceptind ideea de a fi ajutata de romanii deveniti cetateni europeni, care pot oferi locuri civilizate de munca si apropierea constienta, logistica si rapida de Uniunea Europeana, solicitam statelor membre ale UE sa incurajeze si sa sprijine initiativele si actiunile Romaniei, care se inscriu in acest context. Sint convinsa ca europenii nu isi doresc o guvernare comunista in Europa, ea este ilegala, invechita si anacronica si in Moldova, tinind statul nostru in stagnare in loc sa avansam.

Sa avansam ajutati de catre acei care ne doresc sincer si rapid sa parcurgem problemele nerezolvate in acei 15 ani de dupa proclamarea independentei Republicii Moldova, ale carei conduceri, cu mici exceptii, au promovat politici antiromanesti, deci, antinationale, ce ne-au adus la starea de a fi un stat-problema, cel mai amarit stat din Europa. Acest pamint european si romanesc este cazut, cum spunea bine cineva zilele acestea, din istorie, dar aceasta nu poate continua la infinit.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Braghis.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Declaratia Partidului Democratiei Sociale. Pentru regimul comunist in agonie nu au mai ramas lucruri sfinte. Partidul Democratiei Sociale isi exprima indignarea fata de atacurile persistente ale ziarului Moldova Suverana, portavoce a regimului comunist de guvernamint la adresa personalitatilor de cultura din Republica Moldova, precum si a presei independente.

Sfidind bunul simt si orice norme morale, aceasta fituica care se autointituleaza cotidian independent, dar care, in realitate, este o foaie volanta, utilizata de Partidul Comunistilor in campania de spalare a creierilor, ataca la comanda puterii, pe oricine, nu este de acord cu minciuna si procedeele folosite de guvernanti. Tinte ale calomniilor si ale ponegririlor insirate in ziarul, asa-zis deetatizat, sint nu numai oponentii politici ai comunistilor. Ziaristii vinduti pentru 30 de arginti scuipa venin asupra unor personalitati care, prin operele sale literare, au creat patrimoniul cultural al Republicii Moldova.

La unison cu ziarele partenerilor de coalitie ros-portocalie, acestea ataca nume notorii, cum sint Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Anatol Codru, Nicolae Dabija, Andrei Vartic, ziaristii Lorena Bogza, Val Butnaru, Nicolae Negru si altii. La comanda puterii, sint denigrate institutii mass-media care nu s-au lasat inregimentate in masina propagandistica a regimului comunist: PRO-TV Chisinau, Timpul de dimineata, Jurnal de Chisinau, Literatura si Arta, Ziarul de Garda si altele.

Si aceste atacuri nu sint deloc intimplatoare, daca tinem cont de campania masiva demarata de comunisti si acolitii sai pentru impartirea in stil mafiot a spatiului mediatic din Republica Moldova. Aceasta campanie a atras deja atentia institutiilor internationale si a tarilor straine care avertizeaza asupra respectarii principiilor democratice. Faptul ca aceste calomnii sint comandate de chiar demnitarii de prim rang din tara, ni-l dovedeste si amplasarea materialelor denigratoare alaturi de fotografiile presedintelui Voronin sau ale comsomolistilor, purtind maiouri cu lozincile revolutionare cubaneze.

Atacurile isterice ale instrumentelor de propaganda bolsevica denota starea de agonie a regimului dictatorial, instaurat in Republica Moldova de clica comunista. La prima comanda a stapinului, acestea se arunca asupra jertfei ordinare, indicate de patroni, numai pentru a le face distractie acestora. Partidul Democratiei Sociale califica atacurile comandate de regimul dictatorial politienesc comunist drept un atentat la valorile culturale ale poporului si la promotorii acestora.

Partidul Democratiei Sociale cere guvernarii si instrumentelor acesteia sa inceteze campania de denigrare a personalitatilor de cultura si a mass-media independente, actiuni care pot doar sa duca la destabilizare si vrajba in societate.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, 23 februarie, la ora 10.00.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 14.15.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova