DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a V-a ORDINARA – FEBRUARIE 2007
Sedinta
din ziua de 22 februarie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire
nr.642 privind numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.154 privind
ratificarea Protocolului facultativ la Conventia cu privire la drepturile
copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutia si pornografia infantila.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.28 privind
ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul
Republicii Franceze pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii
fiscale cu privire la impozitele pe venit si a Protocolului la aceasta, semnate
la Paris la 30 octombrie 2006.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.66 privind
ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Statului
Israel pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu
privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta,
semnate la Tel Aviv la 23 noiembrie 2006.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.393 cu
privire la ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si
Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (Proiectul privind primul credit
destinat sustinerii reducerii saraciei (SCRS 1) in Republica Moldova), semnat
la Chisinau la 22 decembrie 2006.
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4909 privind convertirea in actiuni a datoriilor
Societatii pe Actiuni “Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau”.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.18 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul penal – art.205, 2051, 2081; Codul de
procedura penala – art.10, 18, 20 s.a.).
10. I n t r e b a r i s i i n t e r
p e l a r i.
11. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.
12.Declaratia domnului deputat Dumitru Braghis.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte
al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul
celor 101 de deputati, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, si-au inregistrat
prezenta 88 de deputati. Absenteaza deputatii: Grigore Petrenco, Ivan Ciontoloi
– in delegatie; Iurie Rosca, Boris Stepa din motive de sanatate; Stefan Secareanu,
Gheorghe Susarenco – motivat; Galina Balmos, Vasile Iovv, Ion Plesca, Anatol Taranu,
Adriana Chiriac, Valentina Serpul, Dumitru Ivanov.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Stimati colegi,
In zilele acestea, in urma unui grav si
tragic accident rutier si-a pierdut viata colegul nostru Grigore Sirbu,
ex-deputat in Parlamentul Republicii Moldova, la timpul sau presedinte al
Comisiei parlamentare pentru buget si finante, ulterior presedintele raionului
Criuleni, colegul nostru care a fost o persoana cu cele mai distinse calitati
omenesti si profesionale, o persoana de o inalta onestitate.
La fel, zilele precedente a trecut in
eternitate Nelly Kameneva, actrita, director artistic la Teatrul Dramatic Rus
“Anton Cehov”. In memoria celor care au fost Grigore Sirbu si Nelly Kameneva, va
rog, un moment de reculegere.
Ceremoniile funerare vor avea loc la Casa
Armatei, incepind cu ora 12.00, pe care motiv, din start, vreau sa va anunt ca
la ora11.40 voi anunta o pauza in sedinta plenului Parlamentului. Si toti
doritorii, reprezentanti ai corpului de deputati vor putea sa se deplaseze la
Casa Armatei. Mijloacele de transport vor fi puse la dispozitie aici, la
parcarea Parlamentului din strada Sfatul Tarii.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
In legatura cu acest caz dramatic si
accident tragic in care a decedat vicepresedintele Partidului Democrat si presedintele
raionului Criuleni, Grigore Sirbu, eu vreau sa va informez ca noi am fost la
locul acestui accident si apar multe intrebari in legatura cu acest accident,
mai ales in legatura cu faptul ca s-a anuntat ca viteza a fost mare. Nu este
chiar asa, ne pare noua.
Stim ca de anchetarea acestui caz se ocupa
Procuratura din Criuleni. Noi consideram ca nu este suficient ca de acest caz sa
se ocupe o procuratura raionala. Rugam foarte mult si ma adresez, pe aceasta
cale, Procurorului General sa ia sub control personal anchetarea acestui caz, sa
elucideze toate circumstantele accidentului si sa informeze opinia publica
referitor la aceasta situatie dramatica.
Repet inca o data, pierderea lui Grigore Sirbu
nu este numai o pierdere a locuitorilor sau a partidului, in cazul nostru, dar
este si o situatie care trebuie clarificata. Mai mult decit atit ca in raionul
Criuleni, din cite tinem noi minte, au mai fost cazuri similare cindva in timp.
De aceea, rog Procurorul General sa ancheteze si sa informeze Parlamentul.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Presedinte,
La ordinea de zi, daca se poate.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, in
conformitate cu articolul 73 din Constitutie si cu articolului 44 din
Regulamentul Parlamentului, propunem, cu titlu de initiativa legislativa,
pentru examinare in Parlament, cu titlu de urgenta, proiectul de Lege cu
privire la abrogarea Legii nr.442 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea si
completarea Legii nr.355, e vorba de salarizarea sferei bugetare, inregistrat
cu numarul 712.
Este lucru bine stiut ca, pentru
salarizarea sferei bugetare, in bugetul de stat pentru anul 2007 au fost
preconizate surse financiare. Rog sa supuneti votului aceasta propunere.
Si al doilea moment. Ma adresez catre toti
colegii in legatura cu faptul ca sintem membri ai sindicatelor, la ora 11.00 sa
anuntam o intrerupere, cine doreste, sa plecam la mitingul care va avea loc in
scuarul Operei Nationale.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Vin catre dumneavoastra cu o chemare de a
crea o comisie pe drept, as numi-o de ancheta, in legatura cu situatia creata in
cel mai important sector al economiei noastre – vinificatie. Rog sa fie supusa
votului aceasta propunere.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Primul subiect asupra caruia am vrut sa ma
opresc, legat de ordinea de zi, este cel privind motiunea. Deja depasim orice
limite calendaristice. Si vreau sa va spun ca m-am consultat cu colegii, care
au semnat aceasta motiune, vom fi, din pacate, nevoiti sa recurgem, cit nu ar
fi de ciudat, dar noi, deputatii, vom fi nevoiti, sa recurgem la actiuni de
protest aici, in sala Parlamentului, in cazul in care nici macar pentru ziua de
miine problema motiunii nu va fi abordata.
Si cel de al doilea subiect, asupra caruia
am vrut sa ma opresc, legat, iarasi, de ordinea de zi. Joia trecuta au rasunat
aici intrebari, de altfel, venit din partea colegilor din PCRM, legate de Casa-Hotel
a Parlamentului. Sint mai multe probleme, pe care le-am continuat, le-am
invocat si noi, ce tin si de Casa-Hotel, si de problema reparatiilor in aceasta
Casa-Hotel in 2001 – 2005, si de alte probleme privind, ma rog, aspecte
financiare mai curind, care privesc banii publici. Noi cerem ca sa fie creata o
Comisie de ancheta interna a Parlamentului, care ar elucida cazurile
respective. Si rog sa puneti la vot aceasta propunere.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In primul rind, vreau sa ii spun domnului
Serebrian, ca, probabil, motiunea nu se va executa. Se asteapta ca sa fie
schimbati toti ministrii care nu vorbesc limba romana, limba de stat. Cunoasteti
ca deja Semenovcher a fost demis si a fost numit Turcanu, care... in Republica
Moldova poti sa ajungi un mare sef, dupa ce esti persecutat, urmarit de
Interpol si adus cu forta din alta tara.
Al doilea lucru este, poate par agasanta,
dar tot atit de agasante sint si manifestarile antiromanesti ale puterii de la
Chisinau. De aceea, insist si astazi sa fie supusa votului invitarea
ministrului de externe aici, la tribuna Parlamentului, la sfirsitul sedintei,
pentru a ne explica aceasta graba cu care a dat o reactie negativa propunerii si
sugestiei facute de Romania pentru Comisia Europeana ca sa accepte ca Romania sa
acorde vize pentru spatiul Schengen. Vreau sa va intreb doar atit: si daca
aceasta Comisie Europeana va adopta o decizie favorabila, cum se va simti
Republica Moldova? Si in al treilea rind, va rog sa ma inscrieti cu o declaratie
la sfirsitul sedintei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Vreau sa va spun, ca in ultimele patru sau
cinci zile am fost la Cahul, Hincesti, Basarabeasca si Falesti si, practic,
peste tot cetatenii cu care ne-am intilnit au pus una si aceeasi intrebare: de
ce Parlamentul Republicii Moldova ramine in afara mai multor chestiuni
importante cum ar fi salarizarea, cum ar fi situatia din agricultura si inca o
data, din nou, problema patentelor?
In acest context, noi insistam inca o data
sa fie introdusa in ordinea de zi chestiunea propusa de mine si colegul nostru
domnul Bolboceanu privind anularea Legii nr.206, tinind cont de toate acele
lucruri care se discuta foarte mult in societate.
Si a doua. Rog sa fiu inscris la sfirsitul sedintei
pentru o declaratie.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Alte propuneri nu am inregistrat. Luam act
de solicitarea domnului Diacov si, la fel, vom solicita, prin intermediul
Secretariatului, ma refer la plenul Parlamentului, ca investigarea acestui caz
tragic sa fie luata la control la nivelul Procuraturii Generale.
Referitor la propunerea domnului Urechean,
nr.712. Avem o problema de procedura, o anunt care. Imi aduc aminte foarte bine,
aceasta initiativa am distribuit-o, daca nu gresesc, ieri-dimineata. Aceasta ar
insemna ca sint niste norme care ar presupune necesitatea prezentarii
rapoartelor de catre comisia respectiva, raportul comisiei sesizate in fond,
avizul Guvernului. Deci, exista o totalitate de proceduri, in a caror lipsa
este, de fapt, contrar Regulamentului, sa mergem cu includerea pe ordinea de zi
a acestui subiect.
Eu as avea o propunere, una echilibrata,
deci, pe parcursul saptaminii care urmeaza, fiind in circuit acest proiect de
lege, oricum trece toate etapele si vine situatia cind discutam ordinea de zi
pentru urmatoarele doua saptamini si atunci cu acest proiect totul va fi in
ordine dupa normele de procedura.
Stimati colegi,
Propunerea doamnei Cusnir. De fapt, consultind
Regulamentul Parlamentului, e o problema, din nou, de procedura, comisiile
speciale parlamentare si comisiile de ancheta au o procedura speciala pentru
instituirea acestora. Exista etape, inclusiv propunerea care trebuie sa vina in
Biroul permanent, componenta acestei comisii. Deci, eu rog foarte mult, daca ati
evocat aceasta propunere, haideti sa mergem pe calea prevederilor
Regulamentului si inaintati aceasta propunere in conformitate cu aceste norme.
Comisia de ancheta interna. Imi este putin
greu sa supun votului aceasta propunere, fiindca nu avem o atare notiune sau
definitie de comisie de ancheta interna, conform Regulamentului.
Mai mult decit atit, eu as vrea sa va spun
citeva lucruri. Probabil, emotiile au luat-o inainte si nu ma refer doar la
domnul Serebrian, dar ma refer la toate persoanele care s-au angajat in acest
dialog saptamina trecuta, fiindca situatia este una putin mai delicata. Pe de o
parte, nu exista lipsa de temei legal pentru doamna Stratan sa nu fie cazata in
casa-hotel si aceasta o constat public astazi.
Totodata, 99,9 la suta din toate constatarile
facute saptamina trecuta, sint foarte departe de realitate. Si pe dimensiunea
declaratiei ca doar reprezentantii fractiunii majoritare locuiesc in casa-hotel
sau ei fiind majoritatea covirsitoare. Sint 28 de apartamente: 17 – sint
distribuite reprezentantilor fractiunii majoritare, alte 11 – au fost distribuite,
la cerere, pentru reprezentantii opozitiei. Nu a fost o singura cerere de la
opozitie sa nu fie satisfacuta. 11 cereri au venit, 11 cereri au fost satisfacute.
Si aceasta in conditiile in care mai exista alti colegi din fractiunea
majoritara, venind la Chisinau din raioane, neavind imobile aici, in capitala,
carora le-a fost refuzata cazarea in casa-hotel si le-a fost atribuita aceasta
compensatie pentru a inchiria imobil in Chisinau.
Acum cu privire la aceasta declaratie
referitor la darea in chirie. Aceasta este mai mult pe seama, cine a fost
invocat? Domnul Colta, domnul Mircea Anton. Colegii nostri au tot temeiul legal
si au avut tot timpul sa fie cazati in casa-hotel. Eu nu cred si nici nu este
realitatea ca dinsii ofera in chirie aceste apartamente. Dar aceasta este tema
de discutie si de explicatie cu colegii nostri.
Si toate celelalte actiuni, toate celelalte
elemente de declaratii, inclusiv cu politizarea Aparatului Parlamentului, ca
marea lor majoritate sint membri de partid. De fapt, nici nu stiu de unde au
fost luate aceste date, caci si eu am incercat sa verific. Noi avem membri de
partid din Aparatul Parlamentului, in special acei care ocupa functiile de
consultanti in fractiuni, mai sint cazuri in comisii atunci cind presedintii de
comisii au invitat pentru acest contract de 4 ani anumite persoane, dar lucrul
acesta se refera la toti, indiferent de apartenenta pentru cutare sau cutare
grup parlamentar.
Si, de fapt, cel mai grav este ca am avut
foarte multe vizite ale reprezentantilor sefilor de servicii si ale reprezentantilor
Aparatului, care s-au simtit ofensati. Fiindca sint persoane care isi exercita cu
onestitate functiile si atributiile lor de serviciu, iar tot ce a fost evocat tine
nemijlocit de competenta si managementul acestora, pe care motiv, daca s-a
ajuns pina la aceasta, eu cred ca toti acei care au pornit aceasta discutie, acest
dialog, credeti-ma, au pentru ce, reciproc, sa isi ceara scuze.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Presedinte,
Nu pentru a-mi cere scuze. In legatura cu
politizarea Aparatului. Sint cazuri concrete, adica, stim foarte bine ca multi
consultanti, inclusiv din comisii, fac parte din Partidul Comunistilor.
Inclusiv in Comisia pentru politica externa si integrare europeana. De altfel,
anume pentru elucidarea acestor cazuri zicem ca este nevoie de o Comisie de
ancheta interna.
Tinind cont de faptul ca, da, vroiam sa fac
trimitere la Regulament, dumneavoastra ati evocat adineauri, in discutii cu
doamna sau in raspuns la propunerea facuta de doamna Cusnir, ca e nevoie de
consultarea Biroului permanent si ca sa urmam toata procedura legala. Eu insist,
ca si in cazul acestei comisii de ancheta, nu o numim comisie de ancheta interna,
comisie de ancheta, sa fie pusa in dezbatere in cadrul Biroului permanent si sa
urmam toata procedura legala. Dar, cred ca, este nevoie, inclusiv, pentru a
dezminti ceea ce spuneti dumneavoastra, acele afirmatii care ar necesita scuze.
Sa vedem pas cu pas, situatie cu situatie.
Daca aceste lucruri nu se adeveresc, cu atit mai bine, legate de reparatii in
2001 – 2005, legate de politizarea Aparatului s.a.m.d. Dar rog ca sa se urmeze
procedura legala, ca si in cazul altor comisii de ancheta, deci, sa tineti
cont, urmatoarea sedinta a Biroului permanent, ma voi prezenta si eu, si sa urmam,
sa tinem la control aceasta situatie.
Domnul Marian Lupu:
Vom discuta la Biroul permanent. De acord.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului propunerea inaintata de
colega noastra, doamna Pavlicenco pentru a invita aici, in plenul Parlamentului,
la sfirsit de sedinta, domnul ministru de externe si integrare europeana. Cine
este pentru, rog sa voteze.
Stimati colegi numaratori,
Rezultatele, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
17 voturi “pro”. Propunerea nu a fost
acceptata de plenul Parlamentului.
Referitor la propunerea domnului Braghis
privind anularea Legii nr..., s-a facut referinta la proiectul respectiv, bine,
numarul nu a fost evocat, dar presupun ca este o initiativa legislativa lansata
anterior. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze.
Rog, la fel, rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
19 voturi “pro”. Aceasta propunere, la fel,
nu a gasit sustinerea plenului Parlamentului.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
insista sa supuneti votului initiativa legislativa privind abrogarea salarizarii
in sfera bugetara.
Domnul Marian Lupu:
Dar cum sa o faca? Fiindca nu are nici...
practic este foarte proaspata, de doua zile. Nu are nici rapoarte, nu are
nimic.
Stimati colegi,
Este contrar prevederilor Regulamentului.
Cum doriti, dar aceasta este.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Presedinte,
Motiunea.
Domnul Marian Lupu:
Motiunea. La acest subiect eu am rugat-o pe
colega mea, doamna Postoico, avind situatia in dialogul nostru cu Guvernul pe
care o avem, sa ne clarificam mai detaliat. Sa vedem care sint elementele
acestei situatii? Si eu cred ca, in scurt timp o sa avem o informatie mai
detaliata in acest sens.
Domnul Oleg Serebrian:
Scurt timp insemnind, de fapt, ziua de miine.
Domnul Marian Lupu:
Sa vedem, poate pina miine avem o situatie
mai clara.
Multumesc.
Stimati colegi,
In bunele traditii parlamentare, pe care le
practicam cu dumneavoastra, salutam prezenta in sala a delegatiilor care
viziteaza Republica Moldova si Parlamentul tarii.
Imediat anterior, am fost anuntat in
Prezidiu ca in sala plenului Parlamentului este prezenta o delegatie compusa
din 3 persoane, o delegatie a Comunitatii Moldovenilor din Romania in frunte cu
domnul Alexa Claudiu, doctor in stiinte, consilier al municipiului Husi. Rog sa
salutam colegii nostri (aplauze), dorindu-le o vizita foarte productiva si
un sejur placut la Chisinau in Republica Moldova.
Stimati colegi,
Va salutam.
Stimati colegi,
Acum, supun votului, inclusiv cu
propunerile care v-au fost distribuite in supliment, aprobarea definitiva a
ordinii de zi pentru perioada 22 februarie –
2 martie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Stimati colegi,
Primul subiect pe ordinea de zi a sedintei
de astazi este proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.642 care vizeaza
numirea in functie de judecatori la Curtea Suprema de Justitie. Va reamintesc ca,
in cadrul sedintei anterioare, a fost prezentat raportul respectiv al comisiei
sesizate in fond. S-a desfasurat runda de intrebari – raspunsuri, runda de dezbateri.
Practic, sintem la etapa exercitiului de
vot propriu-zis, pe care propun sa il incepem acum. Reamintesc, trei persoane
au fost propuse spre a fi votate de catre plenul Parlamentului pentru numirea
acestora in functia de judecatori la Curtea Suprema de Justitie. Precizez, era si
este vorba de doamna Budai Nelea, doamna Caitaz Svetlana, de doamna Zinenco
Elvira.
Stimati colegi,
Supun votului. Cine este pentru numirea in
functie de judecatori la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Budai Nelea, rog
sa voteze. Si rog sa imi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
23. Sectorul nr.2 – 4. 27 de voturi “pro”.
Aceasta propunere nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.
Stimati colegi,
Cine este pentru numirea in functia de
judecator la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Caitaz Svetlana, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
72 de voturi “pro”. Aceasta propunere
privind numirea in functie de judecator la Curtea Suprema de Justitie a doamnei
Caitaz Svetlana a fost sustinuta de plenul Parlamentului.
Stimati colegi,
Supun votului cine este pentru numirea in
functie de judecator la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Zinenco Elvira,
rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 2.
Sectorul nr.3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
17 voturi “pro”. Aceasta propunere nu a
fost sustinuta de plenul Parlamentului.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
pe ansamblu a proiectului de Hotarire a Parlamentului privind numirea in functie
de judecator la Curtea Suprema de Justitie, avind rezultatele votului nominal
pentru cele trei candidaturi, voi da citire acestui proiect de hotarire in
forma in care acesta este propus atentiei dumneavoastra.
In temeiul articolului 116 alineatul (4)
din Constitutia Republicii Moldova si al articolului 9 din Legea cu privire la
Curtea Suprema de Justitie, Parlamentul adopta prezenta hotarire.
Articolul 1. – Se numeste in functia de
judecator la Curtea Suprema de Justitie doamna Caitaz Svetlana.
Articolul 2. – Prezenta hotarire intra in
vigoare la data adoptarii.
Cine este pentru aprobarea acestui proiect
de Hotarire al Parlamentului, rog sa voteze. Pentru stenograma, rog sa imi fie
anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
61 de voturi “pro”. Proiectul de Hotarire
al Parlamentului nr.642 in varianta in care a fost data citirii de catre presedintele
sedintei, este aprobata.
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Vreau sa va spun ca eu am votat pentru
prima candidatura si urma sa votez pentru toate, pentru ca am incredere in Consiliul
Superior al Magistraturii, ceea ce eu nu inteleg, ati facut atita caz ca opozitia
si puterea s-au impacat si ca au facut un Consiliu Superior al Magistraturii,
in care poti avea incredere, si dupa aceasta manifestati atita neincredere fata
de acest Consiliu si fata de candidaturile propuse? Aceasta, in primul rind. In
al doilea rind, iertati-ma, dar nu cumva coalitia dumneavoastra se bazeaza doar
pe “˙ ňĺáĺ, ňű ěíĺ”? Chiar ca nu inteleg nimic.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Deci, doua momente de procedura. Prima
problema. In cadrul interventiei sale, domnul presedinte al Fractiunii Parlamentare
“Alianta «Moldova Noastra»” Serafim Urechean a mai facut o propunere de a anunta
o pauza la ora 11.00, pentru a participa la miting. Deci, solicitam ca si
aceasta propunere sa fie pusa la vot.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Nu pot sa supun votului aceasta propunere,
fiindca nu tine de activitatea parlamentara, nu tine de normele Regulamentului,
activitatii intraparlamentare. Mai mult decit atit, s-a mentionat ca sintem
membri de sindicat. Nu stiu, cineva poate este, cineva poate nu. Urmeaza de vazut.
Dar, nefiind o actiune generala care se inscrie in contextul activitatii
parlamentare, nu pot supune aceasta votului. Nu pot sa va impiedic pe acei care
doresc sa paraseasca sala si sa mearga la aceasta actiune, dar este
completamente alt subiect.
Domnul Leonid Bujor:
Bine.
Multumesc, domnule Presedinte.
Regret faptul ca nu ati reactionat la o
replica adresata mie despre simtul omenesc. Va dau asigurari ca am mai mult simt
omenesc decit majoritatea celor care comenteaza cind apar eu la microfon. A doua
propunere.
Domnule Presedinte,
Va multumesc pentru comentariu la acest
subiect, am intervenit dat fiind faptul ca dumneavoastra nu ca nu ati supus
votului, dar nici nu ati reactionat la propunere.
A doua problema. Probabil, este necesara
interventia domnului presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati
Vladimir Turcan. In cadrul examinarii proiectului de Lege nr.642 la sedinta
precedenta, am atras atentia asupra faptului ca noi avem un proiect de hotarire
din doua articole. Articolul 1 prevedea: se numesc in functia de judecator s.a.m.d.
Atunci am solicitat sa fie pusa la vot hotarirea integrala, adica sa votam
toate trei candidaturi, fiindca, din punctul meu de vedere, pentru a supune
votului in formula actuala, fiecare dintre acele trei candidaturi, era necesar
de a avea patru articole, cite un articol separat pentru fiecare candidatura, deoarece
aceasta divizare, cind se propun trei persoane intr-un singur articol si le
supunem votarii separat, consider ca nu este cea mai corecta procedura de vot.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Domnul Leonid Bujor:
Vreau sa va spun ca m-am consultat si cu
mai multi juristi asupra acestui subiect.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Cu referinta la normele de procedura si
puteti sa verificati pe textul stenogramei sedintei respective, la propunerea
colegului nostru domnul Bujor, de a se vota asupra modalitatii de vot, eu am
supus votului aceasta propunere. Deci, pot sa constat ca sintem...
Domnul Leonid Bujor:
Confirm.
Domnul Marian Lupu:
Conform acestor norme cu referinta la
partea textuala sau la modul de prezentare a textelor proiectelor de hotariri ale
Parlamentului, care vizeaza numirile in functie, noi am purces, probabil, la
modalitate care a fost practicata si anterior.
Va readuc aminte si Consiliul Coordonator
al Audiovizualului au fost toti pusi pe un singur articol, alte proiecte la
fel. Bine. Daca, in fond, procedurile juridice ne vor solicita, luam act de
acest lucru. Si pentru viitor o sa mergem ori pentru fiecare persoana cu o hotarire
separata, ori pentru fiecare candidat cu un articol separat, depinde.
Microfonul nr.3, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Domnule Bujor,
In lege nu este prevazuta expres acea modalitate
pe care dumneavoastra o propuneti. De aceea, orice consultari cu juristii, fara
doar si poate, vor avea drept consecinta expunerea pozitiei viziunii,
versiunii. Intr-adevar, practica anterioara este anume aceea cum noi am
procedat in acest caz. Deci, se prezinta o lista
intr-un text de proiect de hotarire.
Deci, fiecare candidatura este examinata
aparte, supusa votului si dupa aceea se voteaza proiectul de hotarire integral.
Dar, in principiu, noi pentru viitor vom examina inca o data suplimentar si nu
se exclude, poate vom trece si la procedura pe care ati propus-o ca sa fie
pentru fiecare persoana aparte un proiectul de hotarire.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Stimati colegi,
Eu va rog foarte pe scurt, fiindca runda de
propuneri, comentarii a fost la inceputul sedintei. Sintem in cadrul examinarii
proiectelor de legi.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Igor Klipii:
Stimati colegi,
Eu vreau sa dau, citire articolului 223 din
Constitutia Republicii Moldova: Consiliul Superior al Magistraturii asigura
numirea, transferarea, detasarea, promovarea in functie si aplicarea de masuri disciplinare
fata de judecatori.
Ceea ce am facut noi astazi, acum, am musamalizat
cumva si ne-am orientat spre viitor, cum spune domnul presedinte Turcan, este,
de fapt, o interferenta din partea Legislativului in a treia putere din stat in
justitie. Fiindca care a fost rostul ca Consiliul Superior al Magistraturii sa
discute, sa dezbata, sa propuna candidaturi, daca in Parlament ele, pur si
simplu, au fost maturate, fara a discuta, de fapt.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu cred ca in sedinta din saptamina trecuta
domnul Misin a avut o interventie la microfonul nr.2, care, intr-un mod foarte
reusit si foarte elocvent,
ne-a explicat ca acestea sint prevederile legii, ca Parlamentul nu poate avea si
niciodata nu a avut un vot formal. Nu exista o definitie pentru un vot formal.
Acestea sint prevederile legii si ele trebuie sa fie aplicate.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
Eu nu am afirmat ca votul nostru a fost
formal. Din contra, a fost un vot politic, o interferenta din partea majoritatii
in sistemul democratic al Republicii Moldova. Aceasta am vrut sa spun.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu vreau sa va reamintesc ca discutii la
orice subiect in plenul Parlamentului si dezbateri trebuie sa aiba loc. Si
tocmai colegii in sedinta din data trecuta au abordat niste intrebari si au
adresat intrebari pentru Consiliul Superior al Magistraturii referitor la un
candidat. Cred ca asa a fost. Si deputatul are tot dreptul sa o faca.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu va multumesc.
Sint nevoit sa va aduc aminte inca o data ca
problema conlucrarii acelor trei verigi de putere si problema separarii
puterilor in stat nu este inventata astazi in Moldova. Va atrag atentia ca
deja intr-o sedinta am numit o persoana vestita, savant Montesquieu, care a
fost, de fapt, a descris toate principiile separarii puterii. De aceea, acei
care doresc pot sa ia cunostinta de aceste lucrari. Dar, totodata, as vrea sa va
atrag atentia asupra unui moment.
Da, intr-adevar, este problema separarii
puterilor. Dar aceasta separare trebuie sa fie bazata pe principiul de balanta si
contrabalanta. In acest caz, Consiliul Superior propune, pornind de la procesul
de selectare si promovare, stipulat in Constitutie, propune candidaturile
respective. Iarasi, conform Constitutiei, anume Parlamentul adopta deciziile
referitor la numirea in functie a judecatorilor in Curtea Suprema de Justitie.
Si eu cred ca aceasta este foarte corect.
De ce? Deputatii Parlamentului sint alesi ai poporului. Poporul solicita ca
justitia sa fie infaptuita si obiectiv, si clar ca din partea persoanelor, care
sint destul de pregatite din punct de vedere profesional. De aceea, anume
Parlamentul, prin votul respectiv, deci, sau adopta sau respinge candidaturile
propuse de catre Consiliul Superior. Aceasta nu este o practica moldoveneasca,
aceasta este o practica europeana.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog ultima interventie ca sa avansam pe
ordinea de zi a sedintei de astazi.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte, eu am vorbit la acest
capitol si la sedinta comisiei noastre juridice, pentru numiri si imunitati si
propun acest lucru si in plenul Parlamentului, fiindca la comisie imi pare ca,
asa am inteles eu ca nu sint sustinut. Consider ca in asemenea cazuri trebuie sa
fie inaintat un proiect de hotarire pentru fiecare candidatura in parte.
Domnul Marian Lupu:
Si asa…
Domnul Dumitru Braghis:
Fiindca nu pentru toate odata, dar pentru fiecare
candidatura in parte, deoarece asa cum s-a votat astazi, eu pot sa inteleg ca,
prin proiectul de hotarire inaintat, s-au votat toate trei candidaturi, fiindca
s-a inaintat un proiect de hotarire in care sint scrise trei candidaturi si s-a
votat acest proiect cu 60 si...
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Eu am dat citire.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule Presedinte,
Eu nu v-am intrerupt pe dumneavoastra
niciodata, permiteti-mi, va rog, sa termin ceea ce vreau sa spun.
Domnul Marian Lupu:
Pai, dar de ce faceti afirmatii care…
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule Presedinte,
Va rog sa nu ma intrerupeti, aceasta nu
este regulamentar.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Ori va exprimati ideea ori.
Domnul Dumitru Braghis:
Mi-am exprimat ideea foarte clar.
Domnul Marian Lupu:
Fixati lucruri reale. Eu am dat citire
textului care a fost supus votului. A fost clar pentru toti?
Domnul Dumitru Braghis:
Bine. Eu repet inca o data, nu este
regulamentar sa intrerupeti discursul deputatilor. Si al doilea moment, pe care
vreau sa-l spun, desi noi am vorbit saptamina trecuta ca nu exista aici nimic
politic, cred ca astazi s-a demonstrat destul de clar ca tocmai politicul a si
influentat votarea in Parlament, fiindca pentru doua candidaturi nu au votat
doar reprezentantii unui partid si acei care sint sustinuti de ei, sau pe care ii
sustin ei. In rezultat, este clar ca a fost un vot politic.
Domnul Marian Lupu:
Multi ar fi dorit sa fie asa, sint sigur.
Dar noi am procedat in stricta conformitate cu normele legislatiei, pe care eu,
pur si simplu, nu cred ca are sens sa le comentam. Ele sint foarte clare si
bine fixate.
Domnule Klipii,
Nu va suparati, va rog. In luarea de cuvint
la microfonul nr.3 nu s-a facut referinta ca o sa aveti dreptul la replica. Va
rog foarte mult.
Deci, eu propun sa avansam pe ordinea de
zi. Daca e ceva de spus la acest subiect, va rog va inscrieti pentru luare de
cuvint, declaratie la sfirsit de sedinta, timpul va fi oferit.
Proiectul de Lege nr.154 privind ratificarea
Protocolului facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului
referitor la vinzarea de copii, prostitutia si pornografia infantila. Proiect
prezentat de Presedintele Republicii Moldova.
Prezinta domnul Bodorin. Guvernul,
Ministerul de Interne.
Domnul Igor Bodorin – viceministru al afacerilor interne:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
In scopul unei aparari eficiente a
drepturilor copiilor, obiectiv urmarit in mod constant de catre tara noastra,
Republica Moldova a ratificat sau a demarat procedura de ratificare a unui sir
de instrumente internationale care au ca obiect protectia drepturilor copiilor.
Printre acestea se numara Conventia cu privire la drepturile copilului,
Protocolul aditional al Conventiei ONU impotriva crimei organizate transnationale,
asupra prevenirii, reprimarii si pedepsirii traficului de persoane, in special
de femei si copii.
Astazi, prezentam pentru ratificare Protocolul
facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea
de copii, prostitutia si pornografia infantila, care este rezultatul intentiei
comunitatii internationale de a stabili un cadru normativ concret pentru protectia
copiilor impotriva actiunilor de vinzare sau procurare a copiilor, in scopul
practicarii prostitutiei si pornografiei infantile.
Protocolul completeaza Conventia Natiunilor
Unite cu privire la drepturile copilului si este interpretat impreuna cu
acesta. Dispozitiile Conventiei se aplica mutatis mutandis Protocolului cu
exceptia oricarei dispozitii contrare acestuia. Protocolul facultativ la Conventia
cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutia
copiilor si pornografiei infantila a fost adoptata de Adunarea Generala a ONU
la 25 mai anul 2000, in vigoare din 18 ianuarie 2002. Protocolul a fost semnat
de Republica Moldova la 8 februarie 2002.
Protocolul contine terminologii ce tin de
activitati legate de vinzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografie si
solicita incriminarea acestora in legislatia nationala penala a fiecarui stat
parte. Statele parti sint obligate sa adopte masuri legislative, care vor fi
expuse spre examinarea dumneavoastra pentru prima lectura in cadrul urmatorului
proiect prezentat sau alte masuri necesare in vederea protectiei drepturilor si
intereselor copiilor, care sint victime ale practicilor interzise prin
prezentul protocol, asigurarii unei pregatiri corespunzatoare, in special
juridice si psihologice a persoanelor care lucreaza cu victimele infractiunilor
definite in prezentul Protocol si vor lua masuri pentru asigurarea sigurantei si
integritatii persoanelor si organizatiilor implicate in prevenirea sau protectia
si reabilitarea victimelor acestora.
Pentru a realiza cele mentionate, urmeaza sa
adoptam si sa aplicam modificari in legislatie, masuri administrative,
politici, programe sociale pentru prevenirea infractiunilor vizate in prezentul
protocol. Consideram oportuna ratificarea si intrarea in vigoare a acestui
tratat international important, in special in lumina eforturilor Republicii
Moldova, indreptate spre integrarea europeana, participarii la diferite
organizatii internationale si initiative ale Pactului de stabilitate pentru
Europa de Sud-Est.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule viceministru,
Textul necesita redactare. Foarte frecvent
ati mentionat notiunea “folosirea copiilor”, – “atragerea copiilor” sau “implicarea
copiilor”. Va rog sa aveti grija, ca de mai multe ori se intilneste in text “folosirea
copiilor” in mai multe chestiuni. Bine?
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Aceeasi observatie. Din pacate, textul
abunda de multe erori si, probabil, s-a operat o traducere inadecvata a unor
stipulari. Consider ca merita o redactare foarte atenta, pentru a exclude toate
aceste inadvertente, care persista in textul acestui proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, s-a luat act pentru... da, de acord.
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul de Lege privind ratificarea
Protocolului facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului
referitor la vinzarea de copii, prostitutia si pornografia infantila si constata
urmatoarele.
Acest Protocol, potrivit articolului 11 alineatul
(1) din Legea nr.595 din
24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, se incadreaza
in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre
Parlament.
El a fost adoptat de Adunarea Generala a
ONU la 25 mai anul 2000 si a intrat in vigoare la 18 ianuarie 2002. In prezent,
117 state ale lumii sint parti la acest Protocol. Republica Moldova a semnat Protocolul
la scurt timp dupa intrarea lui in vigoare, in data de 8 februarie 2002.
Protocolul completeaza Conventia cu privire
la drepturile copilului, ratificat anterior de Republica Moldova, deci in
vigoare pentru tara noastra, stabilind un sir de masuri concrete ce urmeaza a
fi intreprinse de statele parti in vederea implementarii eficiente a
articolelor 1, 11, 21, 32, 33, 34, 35 si 36 din Conventia cu privire la drepturile
copilului prin crearea unor conditii adecvate pentru impiedicarea rapirii, vinzarii
si traficului de copii si protejarea lor contra oricaror forme de exploatare
sexuala si abuz sexual.
Astfel, potrivit Protocolului, statele parti
sint obligate sa interzica vinzarea de copii, prostitutia copiilor si
pornografia infantila, incluzind prevederile respective in legislatia interna si
stabilind pedepsele corespunzatoare pentru comiterea sau pentru tentativa de
comitere a acestor infractiuni.
De asemenea, statele parti isi asuma
responsabilitatea sa protejeze drepturile copiilor, victime la orice etapa a
procesului penal, conducindu-se de principiul prevalarii intereselor copilului si
sa le acorde asistenta necesara in vederea reintegrarii lor sociale, a recuperarii
fizice si psihologice a acestora.
Pe plan international, statele parti se
angajeaza sa intensifice cooperarea la nivel multilateral si bilateral in
scopul identificarii, urmaririi, anchetarii si pedepsirii persoanelor care au savirsit
acte ilegale de vinzare a copiilor, prostitutie si pornografie infantila si sa
contribuie, prin desfasurarea unor actiuni comune pe plan bilateral sau
multilateral, la eliminarea factorilor principali care determina aparitia
acestor fenomene.
In decurs de 2 ani de la intrarea in
vigoare a Protocolului, Republica Moldova va prezenta Comitetului pentru drepturile
omului un raport detaliat privind actiunile intreprinse in vederea realizarii
acestuia. In continuare, rapoartele periodice vor fi prezentate la fiecare 5
ani, conform prevederilor din acest acord.
Comisiile permanente ale Parlamentului
nostru si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize
pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Protocolului.
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului, precum si Comisia juridica, pentru numiri
si imunitati au formulat unele obiectii pe marginea proiectului de lege.
Sinteza acestor obiectii si comentariile Comisiei pentru politica externa si
integrare europeana, ca si comisie sesizata in fond, sint anexate la raport si
au fost distribuite deputatilor.
Suplimentar, tinind cont de faptul ca
articolul (1) din Legea nr.173 din anul 1994 privind modul de publicare si
intrare in vigoare a actelor oficiale stabileste expressis verbis ca legile
promulgate de Presedintele Republicii Moldova intra in vigoare la data publicarii
lor in Monitorul Oficial, comisia sesizata in fond propune plenului
Parlamentului sa excluda din proiectul de lege articolul 6, acesta fiind de
prisos.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului spre
ratificare Protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului
referitor la vinzarea de copii, prostitutia si pornografia infantila prin adoptarea
unei legi organice in doua lecturi.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Intrebari nu inregistrez in sala.
Va multumesc pentru prezentarea raportului.
Domnul Vlad Cubreacov:
Deci nu exista intrebari. Vreau doar sa
atrag atentia asupra faptului ca, pe linga propunerea formulata de comisia
noastra, cu care cred ca Parlamentul va cadea de acord, privind eliminarea
articolului 6 din proiect, acel privind data intrarii in vigoare a legii,
singura propunere sau singurul amendament dezbatut in comisia noastra, care nu
a fost acceptat, a venit din partea Comisiei pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului, aceasta constind in propunerea de a
exclude din articolul 1 alineatul (1), pardon, alineatul (2), care se refera la
clauza teritoriala, deci privind aplicarea prevederilor acestui Protocol
facultativ doar pe teritoriul controlat efectiv de autoritatile Republicii
Moldova.
Credem ca aceasta chestiune trebuie sa ramina
la latitudinea Legislativului nostru, intrucit, asa cum se cunoaste, atunci cind
am ratificat in acest Parlament Conventia europeana pentru drepturile omului,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ulterior, a considerat caduca,
neaplicabila, inoperabila clauza teritoriala formulata de Republica Moldova.
Asa sau altminteri, ramine ca Parlamentul sa
se pronunte asupra acestui amendament avansat de Comisia pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Stimati colegi,
La aceasta etapa urmeaza sa va consult.
Avem opinia comisiei sesizate in fond, care s-a pronuntat pe marginea acestei
unice, daca am inteles eu bine, propuneri de la Comisia pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului. Comisia insista in continuare
asupra acestei propuneri ori cade de acord cu Comisia pentru politica externa si
integrare europeana, functie de situatie, trebuie sa vad daca supunem votului
aceasta propunere ori nu.
Cum ramine: in conditiile raportului comisiei
sau insistati sa supunem votului aceasta propunere? Comisia nu insista.
Stimati colegi,
Deci, raminem in conditiile raportului
prezentat de Comisia pentru politica externa si integrare europeana.
Va multumesc, domnul Cubreacov.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului,
aprobarea proiectului de Lege nr.154 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
Acum, in conditiile raportului comisiei
sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege
nr.154. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog anuntarea rezultatelor.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 17.
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 27.
Domnul Marian Lupu:
73 de voturi “pro”. Impotriva. Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.154 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.28 pentru ratificarea
Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Franceze
pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la
impozitele pe venit si a Protocolului la aceasta.
Guvernul.
Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Se prezinta pentru examinare proiectul de Lege
privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul
Republicii Franceze pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii
fiscale cu privire la impozitele pe venit si a Protocolului la aceasta, aprobat
de Guvern prin Hotarirea nr.11 din 3 ianuarie curent.
Conventia nominalizata stabileste principiile
juridice de baza in domeniul fiscal, menite sa consolideze si sa extinda
dezvoltarea relatiilor economice si sa creeze conditii favorabile pentru
investitiile persoanelor fizice si juridice ale unui stat pe teritoriul altui
stat, precum si pentru solutionarea diferendelor fiscale.
Dezvoltarea nemijlocita a relatiilor
economice externe si diverselor tranzactii comerciale externe, sporirea numarului
de cetateni plecati la lucru peste hotare si a persoanelor straine sosite in tara
noastra necesita solutionarea pe baza de reprocitate, a urmatoarelor probleme
ce tin de evitarea dublei impuneri.
Tratarea unica nedifinatorie a
contribuabililor, acordarea asistentei informationale si metodologice rezidentilor,
ceea ce va permite sa se reduca la minimum incalcarile si abuzurile din partea
contribuabililor. Dinamizarea antreprenoriatului, stimularea utilizarii rationale
a resurselor naturale si activitatii economice externe prin metoda acordarii
facilitati fiscale.
In scopul realizarii prevederilor Conventiei,
ambele state vor efectua schimbul de informatie referitoare la evolutia relatiilor
bilaterale si solutionarea problemei privind impunerea fiscala.
Pornind de la cele expuse, consider ca
ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul
Republicii Franceze pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii
fiscale cu privire la impozitele pe venit si a Protocolului la aceasta va
impulsiona consolidarea si intensificarea cooperarii economice moldo-franceze in
baza avantajului reciproc pentru ambele state. Va avea o influenta favorabila
asupra celor mai diverse domenii de colaborare intre cele doua state.
In final, rog ratificarea Conventiei mentionate.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule ministru.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Textul acestei Conventii contine o
sumedenie de inexactitati, inadvertente. Nu stiu care e explicatia, de aceea as
vrea, impreuna cu dumneavoastra, sa parcurgem citeva din formularile ambigue pe
care le contine acest text.
Iata articolul 3, punctul 1) litera g),
pagina 7.
Domnul Mihail Pop:
Deci, vreau sa mentionez faptul ca acordul
este un acord standard, deci care este folosit practic de toate tarile si de
aceea el contine clauze identice in toate...
Domnul Ion Varta:
Exact, dar atunci poate s-au comis erori in
procesul traducerii?
Domnul Mihail Pop:
Poate sa fie ceva in procesul traducerii
dupa aceasta...
Domnul Ion Varta:
Bine daca, la litera g) care era observatia,
da, dumneavoastra aici, avem notiunea de “trafic international”, ceea ce in
explicatia acestui subpunct inseamna orice transport efectuat cu nava maritima,
fluviala sau aeronava. Transportul rutier, feroviar nu face parte din aceasta notiune
de trafic international? Articolul 3
litera g).
Domnul Mihail Pop:
Articolul 3, da. Expresia “trafic international”.
Domnul Ion Varta:
Da, notiunea “trafic international”.
Domnul Mihail Pop:
Inseamna orice transport efectuat cu o nava
maritima, fluviala sau aeronava.
Domnul Ion Varta:
Fluviala sau aeronava. Dar transportul
rutier si feroviar nu fac parte din aceasta notiune?
Domnul Mihail Pop:
Nu, fiindca acestea sint, deci, inscrierea
locala si in Conventia internationala acest transport nu este inclus.
Domnul Ion Varta:
Bine. Articolul 5 punctul 2), expresia “in
loc de conducere” este o notiune cam ambigua. Ce s-a fi avut in vedere, poate o
agentie sau un loc de conducere.
Domnul Mihail Pop:
Deci noi trebuie sa ne uitam, in acest caz,
la notiunile care sint in primele articole, de aceea “loc de conducere” este
stipulat in notiuni, de aceea noi nu putem exclude aceasta notiune dat fiind faptul
ca, inca o data vreau sa mentionez, ca este un model international si este
coordonat la nivel de ambele guverne.
Domnul Marian Lupu:
Deci, este un model standardizat.
Domnul Mihail Pop:
Standardizat, da.
Domnul Marian Lupu:
Aplicat in toate cazurile cind se semneaza
atare acorduri la nivel bilateral.
Domnul Ion Varta:
Litera d) “o uzina”, poate mai corect o intreprindere
industriala, fiindca o uzina este o notiune mai ingusta, fabrica este exclusa.
Domnul Mihail Pop:
Noi putem consulta aici doar momentul,
poate, de traducere, dar eu vreau sa va spun ca acest Acord este deja aprobat
de catre...
Domnul Ion Varta:
Domnule ministru,
Traducerea a fost corecta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa procedam in felul urmator. Ne angajam toti
impreuna, autorii, deci, inainte ca aceasta lege sa fie emisa si transmisa la
promulgare, sa efectuam inca o verificare a tot ce avem ca erori de traducere,
erori de redactare in modul in care acest document sa fie emis in forma in care
ar trebui sa fie prezent.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat acest proiect de lege si constata urmatoarele.
Conventia dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Franceze
pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la
impozitele pe venit, potrivit alineatului (1) din Legea nr.595 din 24
septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, se incadreaza
in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre
Legislativ.
Conventia semnata la Paris in data de 30
octombrie 2006 are ca scop stabilirea unor reglementari in materie fiscala in
raporturile de cooperare dintre Republica Moldova si Republica Franceza.
Potrivit articolului 2 din aceasta Conventie,
ea se va aplica urmatoarelor tipuri de impozite. In cazul Republicii Moldova – impozitul
pe venit, iar in cazul Republicii Franceze – impozitul pe venit, impozitul pe
societati si impozitul pe salarii.
Conventia cuprinde conditii de impozitare a
veniturilor realizate de rezidentii unui stat contractant in celalalt stat
contractant si, in special, vizeaza venitul din bunuri imobiliare, profiturile din
activitatile de afaceri, profiturile din exploatarea transporturilor maritime si
aeriene, veniturile intreprinderilor asociate, dividendele, dobinzile, royality,
cistigurile de capital, veniturile realizate din prestarea unor servicii
profesionale, veniturile din munca salariata, onorariile, pensiile, bursele si
alte venituri, dupa cum este prevazut la articolele 6, 21 din document.
De asemenea, Conventia contine reglementari
privind metodele de eliminare a dublei impuneri si acest lucru este specificat la
articolul 22. Este de mentionat ca la momentul semnarii Conventiei, a fost intocmit
si un Protocol care contine unele norme de interpretare a prevederilor Conventiei
si este parte integranta a acesteia.
In cadrul examinarii acestui Protocol la
comisia sesizata in fond nu am constatat inadvertente de ordin lingvistic sau
juridic. In vederea respectarii prevederilor articolului 25 alineatele (2) si
(3) ale din Legea nr.780 din
27 decembrie anul 2001 privind actele legislative, comisia noastra propune excluderea
din titlul legii a sintagmei “semnate la Paris la 30 octombrie 2001”, pentru a
ne inscrie pe linia deja traditionala din Parlament si pentru a respecta intocmai
prevederile Legii privind actele legislative.
Luind in considerare toate cele expuse pina
acum, precum si avizele pozitive ale tuturor comisiilor permanente, precum si a
Directiei juridice, Comisia pentru politica externa si integrare europeana
propune Parlamentului ratificarea acestei Conventii si a Protocolului semnat cu
Republica Franceza prin adoptarea unei legi organice in prima si a doua lectura.
Trebuie sa precizez ca pentru lectura a
doua nu au parvenit nici un fel de amendamente din partea vreunui deputat sau a
vreunei comisii, sub rezerva ca vor fi formulate amendamente verbale in cadrul
dezbaterii in lectura a doua.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule vicepresedinte.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Noi, spre regret, numai ieri am examinat
proiectul de lege si, deci, avizul exista, nu a fost prezentat comisiei. Comisia
noastra are, as spune eu asa, o obiectie generala asupra tuturor tratatelor
internationale la proiectul de Lege de ratificare si anume la articolul 2. Avind
in vedere ca, conform Legii cu privire la tratatele internationale si Legii cu
privire la Guvern, anume Guvernul este acel care organizeaza si poarta raspundere
de indeplinirea prevederilor conventiilor ca la articolul 2, in loc de
“Ministerul Finantelor”, sa fie indicat “Guvernul va intreprinde masurile” si in
continuare conform textului.
Prin pirghiile respective, Guvernul va da deja
poruncile si Ministerului Finantelor si, posibil, ca si alte ministere care vor
fi implicate in realizarea prevederilor acestei Conventii.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule presedinte al comisei,
Trebuie sa cad de acord cu dumneavoastra,
este o observatie de principiu si pertinenta care se bazeaza pe lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Sa inteleg ca aceasta propunere este
acceptata de catre comisie.
Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului
de Lege nr.28. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.28 este aprobat in
prima lectura.
Lectura a doua. In conditiile raportului
comisiei si tinind cont de propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati care a fost acceptata de comisia sesizata in fond, supun votului
adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.28. Cine este pentru, rog
sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.28 este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.66 privind ratificarea
Conventiei. Nu am sa dau citire titlului acestui proiect, fiindca coincide intru
totul cu titlul proiectului precedent, cu unica diferenta: este vorba de Conventia
pentru evitarea dublei impuneri dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul
Statului Israel.
Rog Guvernul.
Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Ca sa nu va retin din timp, vreau sa mentionez
ca proiectul prezentat este similar cu proiectul Conventiei, care a fost
discutat anterior, cu exceptia ca el se extinde si asupra proprietatii. In
rest, vreau sa mentionez ca a fost aprobat de Guvern la 12 ianuarie curent prin
Hotarirea nr.35 si prevede, practic, aceleasi clauze ca si in cazul cu
Republica Franceza. Rog sa sustineti acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Domnule ministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vasile Iovv:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele.
Conventia este semnata la Tel Aviv la
23 noiembrie 2006, care are drept scop stabilirea unor reglementari in materie
fiscala in raporturile de cooperare intre Republica Moldova si Statul Israel.
Conventia cuprinde conditii de impozitare a veniturilor realizate de rezidentii
unui stat contractant in celalalt stat contractant. De asemenea, Conventia
reglementeaza mecanismul de impunere a proprietatii, articolul 21, precum si
metodele de eliminare a dublei impuneri, articolul 22.
Este de mentionat ca, la momentul semnarii
Conventiei, a fost intocmit si un protocol, care contine unele norme de
interpretare a prevederilor Conventiei si este parte integranta a acesteia. Luind
in considerare cele expuse, precum si avizele pozitive ale comisiilor permanente
si a Directiei juridice, Comisia pentru politica externa si integrare europeana
propune ratificarea Conventiei si a Protocolului la aceasta prin adoptarea unei
legi organice in prima si a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule vicepresedinte.
De fapt, aceasta mi-a si fost remarca,
aceeasi propunere, inaintata de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.
Stimate coleg domnule Iovv,
Rog, la fel, sa fie acceptata ca in
proiectul de lege sintagma “Ministerul Finantelor” sa fie substituita prin
sintagma “Guvernul”. Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.66. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.66 este aprobat.
Cine este pentru adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.66, tinind cont de propunerea Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati si acceptata de comisia sesizata in fond, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
63 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr 66 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.393 cu privire la
ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia
Internationala pentru Dezvoltare.
Guvernul.
Domnul Mihail Pop:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Se prezinta spre examinare si aprobare de catre
Parlamentul Republicii Moldova Legea privind ratificarea Acordului de Finantare
dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare
referitor la primul credit destinat sustinerii reducerii saraciei, semnat la
data de 22 decembrie 2006 si aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.84 din
ianuarie curent.
Valoarea creditului propus este echivalenta
cu 6,8 milioane de drepturi speciale de tragere – echivalentul a 10 milioane de
dolari SUA, care vor fi acordate in conditiile standard ale AID, cu perioada de
scadenta de 40 de ani, inclusiv perioada de gratie de 10 ani, rata dobinzii
egala cu 0,75% si comisionul de angajament pina la 0,5% anual.
Creditul ar fi debursat in intregime o data
cu intrarea in vigoare a Acordului. Strategia de crestere economica si reducere
a saraciei reprezinta cadrul politic suprem pentru dezvoltarea durabila a
Republicii Moldova pe termen mediu si atingerea obiectivelor de dezvoltare ale
mileniului.
Pornind de la importanta adoptarii unor
reforme profunde si radicale, Guvernul si-a asumat rolul de conducere in
implementarea, cu suportul financiar al creditului de sprijin al reducerii saraciei,
a unui program bazat pe urmatorii trei piloni majori: ameliorarea climatului
investitional, ameliorarea eficientei si gestionarii resurselor din sectorul
public si intarirea sistemului de protectie sociala. Obiectivele majore ale
politicilor statului la capitolul “ameliorarea climatului investitional” sint
stabilitatea macroeconomica si promovarea reformelor in sectorul public, precum
si a cadrului legal si anume reforma cadrului de reglementare, reforma
Serviciului Vamal, dezvoltarea pietelor agricole, reducerea vulnerabilitatii
energetice.
Pilonul doi – sporirea eficientei si
ameliorarea gestionarii resurselor din sectorul public. Republica Moldova a
cunoscut reforme majore si radicale pe parcursul perioadei de tranzitie, care,
de rind cu integrarea in structurile europene, impun ca administratia publica, in
general, si Guvernul, in particular, sa se adapteze la noile exigente.
In acest context, se prevede edificarea
unui serviciu public meritocrat, implementarea unui sistem de remunerare
uniforma si transparent pentru functionarii publici, ameliorarea alocarilor
strategice din resurse publice, schimbarea sistemului de achizitii publice.
La pilonul 3 – intarirea sistemelor de
protectie sociala, obiectivele principale pentru asistenta sociala se axeaza pe
eficientizarea sistemului de prestatii sociale prin directionarea acestora catre
cei mai saraci si focalizarea acestora pe grupuri sociale aflate in situatii de
risc si tranzitia cu succes de la un sistem bazat pe categorii la cel bazat pe
venituri.
Luind in considerare cele expuse si
importanta creditului atras de la AID pentru Republica Moldova, rugam sa sustineti
aprobarea Legii privind ratificarea Acordului de finantare dintre Republica
Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare referitor la primul
credit destinat sustinerii reducerii saraciei.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari la acest proiect? Nu sint.
Domnule ministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vasile Iovv:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele.
Acordul semnat la Chisinau la
22 decembrie 2006 prevede acordarea Republicii Moldova, din partea Asociatiei
Internationale pentru Dezvoltare, a unui credit in valoare de 10 milioane de dolari
pentru sustinerea reducerii saraciei in Republica Moldova.
Mijloacele financiare obtinute in baza
Acordului vor fi utilizate pentru sporirea capacitatilor Guvernului Republicii
Moldova de accelerare a cresterii economice si ameliorarea eficientei
programelor sociale si ale administratiei publice. Comisiile permanente si
Directia juridica a Aparatului Parlamentului s-a pronuntat pozitiv asupra
acestui proiect de lege.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului
ratificarea prezentului acord prin adoptarea unei legi organice in prima si a
doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.393. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat in prima lectura.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
acestui proiect in a doua lectura, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
61 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.393 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4909 privind
convertirea in actiuni a datoriilor Societatii pe Actiuni “Combinatul de Produse
Cerealiere din Chisinau”.
Guvernul.
Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament, stimati deputati, am
onoarea sa prezint pentru examinare proiectul de Lege privind convertirea in actiuni
a datoriilor Societatii pe Actiuni “Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau”.
Societatea pe Actiuni “Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau” este o intreprindere
de importanta prioritara pentru economia tarii, avind ca gen de activitate
producerea fainii, crupei, achizitionarea, prelucrarea si pastrarea cerealelor.
Pachetul de actiuni detinut de stat in
Societatea pe Actiuni “Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau” este in marime
de 58,58%. Conform Hotaririi Guvernului nr.1104 din 17 octombrie 2001, cu
modificarile ulterioare, este transmis in gestiune economica Intreprinderii de
Stat “Moldresurse”. Proiectul de Lege privind convertirea in actiuni a
datoriilor fata de Societatea pe Actiuni “Combinatul de Produse Cerealiere din
Chisinau” are ca scop relansarea activitatii economice si dezvoltarea durabila
a acestei intreprinderi, precum si intarirea rolului statului in procesul
gestionarii acesteia.
Deoarece intreprinderea mentionata are o
importanta strategica pentru economia nationala a Republicii Moldova, iar
existenta unor datorii semnificative nu ii poate permite atragerea investitiilor
necesare revitalizarii activitatii sale, decizia de convertire in actiuni a
datoriilor fata de stat a fost luata la adunarea generala a actionarilor, fiind
respectate procedurile necesare si coordonate cu Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare, convertirea este sustinuta de creditori, in special de Ministerul
Finantelor, administratiile publice locale si de Ministerul Agriculturii si
Industriei Alimentare.
Asadar, se propune convertirea in actiuni a
soldului datoriilor istorice ale societatii in marime de 6 milioane 976 mii 149
de lei fata de bugetul de stat, acestea sint datorii fiscale. Si 54 de milioane
684 mii 600 de lei fata de Ministerul Finantelor. Aceasta nu este altceva decit
creditele acordate din surse externe. Este vorba de creditul PIR-480, din
perioada 1993-1996, credit tehnic acordat de Statele Unite ale Americii in
produse cerealiere. Si in marime de 1 milion 969 050 de lei fata de bugetele
unitatilor administrativ-teritoriale, datorii fiscale. Deci, suma totala propusa
spre convertire este de 63 milioane 629 mii 799 de lei.
Comisia interdepartamentala pentru
convertirea in actiuni a datoriilor de stat instituita prin Hotarirea
Guvernului nr.1459 din 12 noiembrie 2002, care actioneaza in baza
Regulamentului privind pregatirea procesului de convertire in actiunil a
datoriilor fata de stat, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.95 din
31 ianuarie 2005, au propus ca fiind oportuna convertirea in actiuni a
datoriilor acestei intreprinderi.
In rezultatul convertirii in actiuni a datoriilor
acestei intreprinderi, pachetul de actiuni proprietate publica a statului in
capitalul social al intreprinderii va constitui 79,62% din totalul actiunilor.
Deci, este de mentionat ca, in momentul actual, cota statului este in marime de
58,58%. Aceasta ii va permite Intreprinderii de Stat “Moldresurse” sa
gestioneze mai eficient activitatea intreprinderii intru relansarea activitatii
acesteia.
Stimati deputati,
Dupa cum vedeti, avantajul este triplu.
1. Relansarea activitatii economice,
dezvoltarea durabila.
2. Fortificarea pozitiilor statului in
societatea pe actiuni prin majorarea cotei in capital social.
3. Atractivitatea din punct de vedere
investitional.
Onorat Parlament, as vrea sa va aduc la
cunostinta ca, in urma discutiilor si a recomandarilor Comisiei pentru politica
economica, buget si finante si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si
in urma aprobarii de catre autoritatile publice locale a deciziilor despre
convertirea in actiuni a datoriilor istorice, Guvernul Republicii Moldova a
expediat o scrisoare la data de 8 februarie anul curent, semnata de domnul
Prim-ministru in adresa domnului Presedinte al Parlamentului, prin care au fost
specificate unele constatari de ordin pozitiv in acest proiect.
Deci, este vorba de deetatizarea sau de
fractionarea datoriilor fata de autoritatile publice locale pe raioane aparte.
Stimati deputati,
In acest context, rog sa promovati in prima
lectura pentru eventualele modificari pentru lectura a doua.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Noi am discutat acest lucru si la sedinta
comisiei. Si nu am primit nici atunci raspuns, si ni s-a spus ca, totusi, pina
la sedinta in plen vom primi raspuns la aceasta intrebare. Rolul statutului in
gestionarea acestei intreprinderi a fost si pina acum impunator – de 58% pe de
o parte. Pe de alta parte, intreprinderea, pe o perioada indelungata, genereaza
pierderi.
Datoriile, dumneavoastra ati spus, sint
estimate la 63 de milioane de lei. Spuneti va rog, atunci cineva a purtat raspundere
sau va raspunde de aceasta activitate ineficienta pe care a avut-o intreprinderea
pe perioada ultimilor 4 – 5 ani de zile de formare a acestor datorii. Bine, va
arata bugetului de stat – 9 milioane de lei. Avem un buget bogat, sintem o tara
bogata. Dar 54 de milioane de lei creditul, care i-a fost oferit intreprinderii
de catre Ministerul Finantelor va trebui sa fie restituit creditorilor de catre
bugetul de stat. Cum comentati dumneavoastra aceasta situatie?
Domnul Viorel Melnic:
Stimate domnule deputat,
Multumesc pentru intrebare. Eu sint nevoit
sa repet ca aceste datorii au fost generate nu numai in urma activitatii
ineficiente a intreprinderii. Daca va amintiti perioada 1993–1996, si eu am mentionat
despre creditul PL-480, a fost un credit prin care Statele Unite ale Americii a
acordat, in natura, cerealiere pentru a sustine paturile vulnerabile.
Acest credit constituie, de fapt, mai mult
de 90% din datoriile istorice, pe care vrem noi acum sa le convertim in actiuni.
Si daca urmarim activitatea CPC Chisinau, deci, pentru anul 2006 vedem ca, totusi,
aceasta societate pe actiuni, in 2006, desi sint... aceasta suma impunatoare de
datorii a generat venituri in aceasta perioada. Dar veniturile le-a generat
numai din motivul ca Ministrul Finantelor a inghetat datoriile istorice.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Bine, eu nu am primit raspuns la a doua intrebare.
Dumneavoastra ati mentionat ca Guvernul, in
urma acestor modificari, va veni cu un program de redresare a situatiei la intreprinderea
mentionata. Ce fel de program este acesta si garanteaza Guvernul ca peste 2 – 3
ani de zile nu va veni iarasi in Parlament cu aceeasi problema de, eu stiu,
transformare a unor datorii a intreprinderii in actiuni de stat.
Domnul Viorel Melnic:
In acest caz, am sa vin cu date, cu cifre
concrete. Pentru anul 2006, asa cum am mentionat, Societatea pe Actiuni “Combinatul
de Produse Cerealiere din Chisinau” a generat profit 27 milioane 463 mii de lei.
Este vorba deja de niste initiative si intentii de management destul de
favorabile pentru a desfasura activitatea in continuare. Datoria noastra este sa
oferim aceasta posibilitate.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Deci, am inteles ca Guvernul garanteaza o
activitate eficienta a acestei intreprinderi.
Domnul Viorel Melnic:
Deja prin rezultatele din 2006.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Eu am vrut sa pun aceeasi intrebare, dar,
totusi, as vrea sa o continui.
Domnule viceministru,
Acum, la inceputul anului sau la finele
anului trecut, cineva de la Ministerul Economiei si Comertului a venit in
Parlament si a spus ca dintre toate intreprinderile gestionate de stat, sint
conduse de stat doar 24 sau 25 au profit.
Nu vom reveni noi peste un timp cu aceleasi
intrebari la aceasta intreprindere si nu vom veni noi cu aceleasi intrebari la
celelalte societati pe actiuni de produse cerealiere care sint in Falesti, in Balti,
in alte directii, unde statul, de asemenea, are o parte din actiunile acestor intreprinderi.
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc.
Stimate domnule deputat,
Eu, prin afirmatia pe care vreau sa o fac,
nu vreau sa spun ca facem o initiativa de inventie pin acest proiect. Deci,
dumneavoastra va amintiti foarte bine ca in 2005 a fost aprobata de catre
Parlament o Lege cu privire la convertirea in actiuni a datoriilor “Cristal Flor”,
deci care, de asemenea, este o intreprindere cu cota a statului in aceasta
societate pe actiuni. Este deja o experienta care a fost si se vede ca, de-a
lungul perioadei de timp, nu a fost in fiecare sedinta a Parlamentului un asa proiect
de lege.
Este vorba de o intreprindere foarte strategica
din punct de vedere economic, este vorba de o intreprindere la care stau
investitorii cu initiativa sa investeasca, dar nimeni nu poate sa vina sa faca
investitii atunci cind intreprinderea are datorii.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern, si
raporteaza urmatoarele.
Proiectul de Lege privind convertirea in actiuni
a datoriilor fata de stat a Societatii pe Actiuni “Combinatul de Produse Cerealiere
din Chisinau” are ca scop relansarea activitatii economice si dezvoltarea
durabila a intreprinderii, precum si intarirea rolului statului in procesul
gestionarii intreprinderii.
Comisia a sustinut acest proiect. Pe
parcursul discutiilor, in comisie au aparut propuneri, inclusiv sa includem
suplimentar in fondul statutar datoriile fata de bugetele locale in suma de 1
milion 900 mii de lei. Comisiile permanente si Directia juridica au prezentat
avizele pozitive cu unele propuneri asupra proiectului de lege, care vor fi
examinate in cadrul lecturii a doua la sedinta plenara a Parlamentului.
Tinind cont de cele relatate, Comisia
pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea
proiectului de lege mentionat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte.
Intrebari sint?
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.4909. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4909 este aprobat in
prima lectura.
O precizare. Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
In mod de precizare.
Referitor la problema pe care am discutat-o.
Statul a primit anul trecut pachetul actiunilor majoritar. Dar pina anul trecut
a fost 48 la suta. Pachetul actiunilor majoritar a tinut “Larga-Vin” – SRL, al
carei conducator se afla la Paris.
Domnul Marian Lupu:
La Paris? Da, loc foarte bun, potrivit.
Stimati colegi,
Urmatorul subiect, proiectul de Lege nr.18 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Igor Bodorin:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Protocolul facultativ la Conventia cu
privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutia
copiilor si pornografia infantila, examinat astazi de catre Legislativ, impune
stabilirea unui cadru national normativ pentru protectia copilului impotriva actiunilor
de vinzare sau procurare.
Intru realizarea acestor obiective este
necesar de a modifica si completa atit Codul penal, cit si Codul de procedura
penala, pentru a corespunde rigorilor Protocolului.
Desi legislatia existenta privind traficul
de copii deja reglementeaza o mare parte a materiei, Codul penal al Republicii
Moldova necesita modificari pentru a penaliza in totalitate vinzarea copiilor,
combaterea prostitutiei copiilor, in special prin penalizarea clientilor asa-numiti
ai minorilor care se prostitueaza. Completarea substantiala pentru a reglementa
chestiunea pornografiei infantile, inclusiv a celei propagate prin Internet.
Este necesar de a revizui reglementarile
privind jurisdictia extrateritoriala si acordurile de extradare, astfel incit
infractiunile comise impotriva copiilor in cadrul fenomenului turismului sexual
infantil peste hotarele tarii sa poata fi urmarit in justitie.
Este necesar a opera modificari in Codul de
procedura penala pentru a asigura ca bunurile folosite sau provenite din infractiuni
pot fi confiscate, inclusiv confiscate in numele unui stat tert. O serie de
modificari in Codul de procedura penala sint necesare pentru a asigura
respectarea drepturilor si intereselor copiilor victime pe tot parcursul
procedurii penale.
In aceasta ordine de idei, consideram
oportuna modificarea si completarea Codului penal si Codului de procedura penala,
pentru a-l ajusta rigorilor Protocolului facultativ.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Evident, este necesara operarea acestor
modificari si, probabil, nu mai pornind de la cerintele si prevederile
Protocolului facultativ, pe care l-am adoptat astazi, dar pornind si de la
cerintele la zi, dat fiind faptul ca au aparut aceste fenomene in ultimii 5, 10
ani, care vizeaza copiii.
Vroiam sa revin la o intrebare pe care v-am
adresat-o in cadrul discutiilor in Comisia noastra pentru protectie sociala, sanatate
si familie. Era o intrebare-sugestie, mai corect, si ma refeream daca nu studiati
si posibilitatea introducerii sau oportunitatea introducerii unor stipulari in
actele legislative vizavi de instituirea obligatorie a procesului de tutela
pentru copiii care sint lasati fara ingrijirea parinteasca. Si din datele pe care
ni le-ati furnizat dumneavoastra sint circa 70 mii de copii si la trecerea
frontierei acesti parinti sa fie intrebati si aceasta sa fie obligatoriu pentru
ca atunci s-ar folosi de aceasta oportunitate si copiii si tutorii de toate
prevederile.
Si vreau sa va intreb, daca puteti sa imi
spuneti in momentul de fata si daca sinteti gata sa imi spuneti, inclusiv pornind
si de la practica si a altor state.
Domnul Igor Bodorin:
Multumesc mult.
Propunerea dumneavoastra a fost adusa la
cunostinta Guvernului, deoarece, cum v-am informat si data precedenta, tine mai
mult de competenta colegilor de la Ministerul Educatiei si Tineretului. Si in
aceasta ordine de idei, dreptul de a inainta si a elabora unele propuneri si
modificari legislative le apartine dumnealor, in viziunea noastra, a
reprezentantilor Ministerului Afacerilor Interne.
Totodata, desigur, noi sintem ingrijorati,
deoarece numai pe parcursul anului precedent am avut 6 cazuri de scoatere
ilegala a copiilor din tara, deci care este o parte componenta a intrebarii pe care
ati adresat-o dumneavoastra. Si, totodata, avem 61 de cazuri de trafic de copii
pina la virsta de 18 ani, respectiv a acelor persoane care, in unele sau alte
cazuri, tutela si curatela din partea persoanelor responsabile de ei este
insuficienta si controlul este minim.
De aceea, probabil ca propunerile
dumneavoastra vor fi luate in considerare si in termene restrinse vor fi inaintate
unele propuneri si sugestii la acest compartiment.
Doamna Valentina Stratan:
Domnule ministru,
Multumesc.
M-am adresat tocmai dumneavoastra, in
calitate de membru al Guvernului, si as ruga, desigur, Guvernul sa tina si sa
realizeze acesta pentru ca acesti copii sint potentialele victime.
Si mai am doua mici intrebari, care se
refera la introducerea articolului 2051 si vreau sa va intreb
referitor la alineatul 2) literele a) si c), pentru ca litera a) suna in felul
urmator: folosirii, adica se instituie sanctiuni pentru folosirea copilului de
catre orice persoana pentru activitati sexuale.
Informatia venita de la dumneavoastra, am inteles
ca au fost pe parcursul anului 2006 inclusi in aceste procese a exploatarii
sexuale 29 de minore. Vreau sa va intreb la ce etapa si cit ar dura pina ar fi
pronuntata sentinta vizavi de proxeneti sau acelor persoane care au implicat
acesti minori in acest proces si luindu-se in considerare ca nu erau facute
aceste prevederi legislative, la ce etapa sint pentru ca ne-ati scris ca sint la
etapa de studiere, urmeaza sa fie judecata, daca o sa dureze aceste lucruri,
pentru ca ar trebui curmate si toti acei care se implica in asemenea lucruri sa
stie cu ce se incheie acest proces.
Domnul Igor Bodorin:
In momentul de fata, cu adevarat, aceste
cazuri sint in urmarire penala, sentinta inca nu a fost pronuntata. De aceea,
termenele respective nu sint de competenta noastra si nu as putea acum sa aduc
la cunostinta unele sau alte date concrete.
Doamna Valentina Stratan:
Oricum datele o sa parvina mai tirziu, dupa
luarea deciziilor.
Domnul Igor Bodorin:
Va informam suplimentar.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Doamna Valentina Stratan:
Domnule ministru,
Mai am ceva tot la acesta articol.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Doar o singura... Nu, eu va rog.
Stimati colegi,
Eu am o rugaminte la toti: pentru
continuarea acestui dialog sa incercam sa mergem mai compact, mai rapid, fiindca
sintem in limita de timp, pentru ca colegii sa participe la funerariile lui Grigore
Sirbu.
Doamna Valentina Stratan:
Domnule Presedinte,
Am inteles, am sa tin cont. Ultima intrebare
care doare e la litera c), pentru ca este importanta, atragerea copilului la
munca pina la atingerea de catre copil a virstei de 16 ani. Din datele
dumneavoastra, pe parcursul anului 2006, au fost inregistrate circa 926 de
cazuri de vagabondaj si cersit.
Daca aceste cazuri se incadreaza in acest
punct, pentru ca copiii minori sint implicati in cersit si aceasta s-ar incadra
in aceste prevederi.
Domnul Igor Bodorin:
Inclusiv in aceste prevederi. Ca sa fiu
foarte succint.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de Lege nr.18 si a constatat ca reglementarile acestui
proiect de lege au ca scop ajustarea legislatiei nationale la prevederile
Conventiei internationale cu privire la drepturile copilului si Protocolului pe
care noi astazi l-am ratificat prin votarea proiectului de Lege nr.154.
La prezentul proiect de lege au fost
prezentate avizele pozitive ale comisiilor permanente si Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului. Deci, totodata, Comisia pentru politica economica,
buget si finante, Directia juridica si deputatii Comisiei juridice, pentru
numiri si imunitati au inaintat unele propuneri care vor fi luate in considerare
pentru lectura a doua.
Tinind cont de cele relatate, comisia
propune ca Proiectul de lege nr.18 sa fie examinat si votat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.2.
Doamna Irina Vlah:
Ňóň, ĺńëč čńőîäčňü čç çŕęîíîďđîĺęňŕ, ďđĺäńňŕâëĺííîăî íŕě ŕâňîđŕěč, ďđĺäëŕăŕĺňń˙
ńňŕňü˙ 2051, íŕçâŕíčĺ ęîňîđîé «Ďđîäŕćŕ äĺňĺé». Äĺéńňâóţůčé Óăîëîâíűé
ęîäĺęń ďđĺäóńěŕňđčâŕĺň ńňŕňüţ 206 – «ňîđăîâë˙ äĺňüěč».
Ĺńëč ďđîŕíŕëčçčđîâŕňü ńňŕňüţ 2051
č 206-ţ ńňŕňüţ, čěĺííî îáúĺęňčâíóţ ńňîđîíó ýňîăî ďđĺńňóďëĺíč˙, ňî ďîëó÷ŕĺňń˙,
÷ňî ńňŕňü˙ 2051 ďîâňîđ˙ĺň 206-ţ ńňŕňüţ â ňŕęčő ńëó÷ŕ˙ő, ęŕę
čńďîëüçîâŕíčĺ đĺáĺíęŕ îďđĺäĺëĺííűě ëčöîě äë˙ ńĺęńóŕëüíűő äĺéńňâčé.
Ňî÷íî ňŕęŕ˙ ćĺ îáúĺęňčâíŕ˙ ńňîđîíŕ
ďđĺäóńěîňđĺíŕ â ÷ŕńňč ďĺđâîé č ÷ŕńňč âňîđîé ńňŕňüč 206.
Č âňîđîé ěîěĺíň. Ńŕíęöč˙ ńňŕňüč 2051
ďî ýňîé ńčňóŕöčč ďđčđŕâíčâŕĺňń˙ ę ńŕíęöčč ńňŕňüč 206. Âîçíčęŕĺň âîďđîń: ĺńňü ëč
ńěűńë âíîńčňü ýňó ńňŕňüţ 2051 ń îäčíŕęîâîé îáúĺęňčâíîé ńňîđîíîé?
Domnul Vladimir Turcan:
Äŕ, ńďŕńčáî.
Ěű, ęîíĺ÷íî, äë˙ âňîđîăî ÷ňĺíč˙ đŕńńěîňđčě
ýňî çŕěĺ÷ŕíčĺ, č áîëĺĺ ňîăî, âčäčěî, âîçíčęíĺň íĺîáőîäčěîńňü âęëţ÷ĺíč˙ ĺůĺ
îäíîăî ďóíęňŕ, îäíîé ńňŕňüč ýňîăî çŕęîíŕ, ęîňîđîé ěű ďîđó÷čě Ďđŕâčňĺëüńňâó ń
ó÷ĺňîě ďđčí˙ňč˙ ýňîăî čçěĺíĺíč˙, ÷ňîáű áűëč ďđîŕíŕëčçčđîâŕíű ńîîňâĺňńňâóţůčĺ
ńňŕňüč, ęîňîđűĺ ýňčě ďđîĺęňîě íĺ çŕňđŕăčâŕţňń˙, â ÷ŕńňíîńňč 206, ďîňîěó ÷ňî ňŕě
äĺéńňâčňĺëüíî ĺńňü ýëĺěĺíňű ďîâňîđŕ.
Doamna Irina Vlah:
Ĺůĺ îäíŕ ńčňóŕöč˙ – ýňî ń ó÷ĺňîě ňîăî, ÷ňî
ňĺ čçěĺíĺíč˙, ęîňîđűĺ ďđĺäëŕăŕţňń˙ ńĺăîäí˙ ŕâňîđîě, ďđŕęňč÷ĺńęč čńőîä˙ň čç
Ńĺěĺéíîăî ęîäĺęńŕ, ęîňîđűé îďđĺäĺë˙ĺň ďîđ˙äîę óńűíîâëĺíč˙. Â äŕííîé ńňŕňüĺ
Ńĺěĺéíîăî ęîäĺęńŕ óńňŕíŕâëčâŕţňń˙ ďîđ˙äîę č ěĺőŕíčçě óńűíîâëĺíč˙.
Íî ńĺăîäí˙ î÷ĺíü ÷ŕńňű ńëó÷ŕč, ęîăäŕ
äîëćíîńňíűěč ëčöŕěč íŕđóřŕĺňń˙ ďîđ˙äîę óńűíîâëĺíč˙, č ďîýňîěó ˙ äóěŕţ, ÷ňî ęî
âňîđîěó ÷ňĺíčţ íĺîáőîäčěî ďđĺäóńěîňđĺňü ýňó ńčňóŕöčţ č đŕńřčđčňü ńňŕňüţ 205.
Domnul Vladimir Turcan:
Äŕ, îňâĺňńňâĺííîńňü äîëćíîńňíűő ëčö,
ęîňîđűĺ çŕíčěŕţňń˙ ďđîöĺäóđîé óńűíîâëĺíč˙.
Doamna Irina Vlah:
Ńďŕńčáî.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Alte intrebari?
Va multumesc, domnule presedinte.
Inainte de pocedura de vot, luare de cuvint
solicitata de doamna Gherman, pe care o invit la tribuna centrala.
Doamna Stela Gherman:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Protocolul facultativ la Conventia cu
privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutie si
pornografie infantila vine sa completeze Conventia cu privire la drepturile
copilului.
In protocol se stabilesc un sir de masuri
concrete care urmeaza sa fie intreprinse de state, inclusiv de Republica
Moldova, in vederea implementarii unui sir de articole, in total 8 la numar,
care au ca scop crearea unor conditii ce ar impiedica rapirea, vinzarea,
traficul de copiii, cit si protejarea lor contra diverselor forme de abuz
sexual si de exploatare sexuala.
Prin urmare, acest proiect este orientat
spre protejarea intereselor si drepturilor copiilor si familiei. Aceste
drepturi sint legalizate si in Constitutia Republicii Moldova, si in diferite
acte legislative internationale.
Conventia cu privire la drepturile
copilului referitor la vinzarea de copii, prostitutie si pornografie infantila
a fost adoptata la New York la 25 mai 2000. Republica Moldova a aderat la
Conventia cu privire la drepturile copilului la
12 decembrie 1990 prin Hotarirea Parlamentului nr.408-XII.
Prevederile Conventiei determina masuri
concrete care necesita a fi intreprinse de state in vederea cooperarii lor la
nivel bilateral si multilateral, urmaririi si pedepsirii persoanelor care au savirsit
acte legate de prostitutie, pornografie infantila. Prevederile Conventiei, de
asemenea, au scopul evidentierii si lichidarii principalilor factori care
determina aparitia acestor fenomene negative.
Mentionam ca Protocolul dat a fost semnat
de catre Republica Moldova la
8 februarie 2002 si, conform termenelor stabilite de programul legislativ
pentru anii 2005 – 2009, urma sa fie ratificat in anul 2005 trimestrul IV.
Parlamentul urmeaza sa ratifice aceasta Conventie.
In timp ce Conventia subliniaza importanta
prevenirii exploatarii sexuale, Protocolul pune accentul pe includerea prostitutiei
si pornografiei infantile in Codul penal si cere pedepsirea corespunzatoare a
unor astfel de infractiuni, inclusiv a cazurilor de tentativa sau complicitate,
in functie de gravitatea faptelor.
O mare parte din prevederile acestui Protocol
se contin deja in legislatia nationala a Republicii Moldova. Totodata, constatam
necesitatea modificarii si completarii Codului penal si Codului de procedura
penala si aducerea lor in concordanta cu rigorile Protocolului.
Codul penal al Republicii Moldova necesita
modificari pentru a penaliza in totalitate vinzarea copiilor, desi legislatia
existenta privind traficul de copii reglementeaza deja o mare parte a materiei.
Adoptarea unui astfel de proiect de lege va
contribui la prevenirea si interzicerea unor actiuni ilegale contra copilului si
se va extinde si asupra femeilor gravide si minorilor. Va da posibilitate de a intreprinde
masuri pentru interzicerea montarii, difuzarii materialelor pornografiei
infantile pe Internet. La fel, proiectul de lege prevede procedura de pedepsire
a responsabililor care au savirsit actiuni ilegale.
Propunerile expuse in acest proiect vor largi
spectrul de infractiuni contra copilului, ceea ce va permite sa elaboram noi
metodologii de prevenire si combatere a acestor infractiuni. Pentru lectura a
doua este necesar de revazut unele articole care includ sanctiunile, termenele
de pedeapsa.
Fractiunea PCRM considera, ca acest proiect
este binevenit si rugam sa fie sustinut in prima lectura. Pentru lectura a doua
vom veni cu unele propuneri, deoarece este un proiect de lege foarte important.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.18. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.
Proiectul de Lege nr.18 este aprobat in
prima lectura.
Va multumesc.
Stimati colegi,
La aceasta ora, 11.40, precum a si fost
anuntat, anunt o pauza. Reluam sedinta plenului Parlamentului la ora 13.00 cu
Ora intrebarilor si interpelarilor.
Va multumesc.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Doamna Maria Postoico:
Reluam sedinta. Ora intrebarilor si
interpelarilor. Astazi este invitat pentru a da raspuns la intrebarile si
interpelarile care au fost inaintate de catre deputati, domnul Viorel Melnic,
viceministru al economiei si comertului, pentru a da raspuns la interpelarea
domnului Dumitru Braghis referitor la implementarea Legii privind patenta de intreprinzator.
Poftim, domnule viceministru.
Domnul Viorel Melnic:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Onorat Parlament,
Stimati deputati,
In conformitate cu interpelarea domnului
deputat Dumitru Braghis, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului,
despre masurile pe care le realizeaza Guvernul in domeniul reformei patentei de
intreprinzator, am onoarea sa va aduc la cunostinta urmatoarele.
Reforma sistemului de patentare in
Republica Moldova vine spre completarea masurilor care au drept scop
consolidarea si multiplicarea efectelor pozitive de pe urma reformelor
economice fiscale si regulatorii, lansate de Guvern in ultimii ani.
Realizarea unui set de masuri complexe in
acest domeniu va crea premise pentru dezvoltarea unui comert organizat,
civilizat, asigurind, in perioada ulterioara, o crestere durabila a incasarilor
si contracararea diferitelor scheme de evaziuni fiscale si concurenta neloiala.
Pe parcursul perioadei, incepind cu 11
august, in momentul in care a fost aprobata Legea Parlamentului Republicii
Moldova nr.208, pina la 1 ianuarie 2007, atunci cind prima etapa a legii a
intrat in vigoare, Guvernul a intreprins urmatoarele actiuni.
In luna noiembrie 2006 au fost publicate si
distribuite fiecarui detinator de patenta de intreprinzator foi volante cu o
informatie destul de detaliata despre masurile sau despre actiunile care vin intru
executarea Legii nr. 208 sau despre reforma in domeniul patentei de intreprinzator.
Aceste foi volante au fost distribuite absolut tuturor 40 mii de detinatori de
patente de catre inspectoratele fiscale teritoriale cu semnatura personala a fiecaruia.
In acest context, nu se poate de afirmat ca
detinatorii de patenta nu aveau informatia, ca din 1 ianuarie survine prima
etapa de reformare a patentei de intreprinzator. Adica, din 1 ianuarie 2007 –
10% din totalul de 40 mii nu vor mai putea activa in baza patentei de intreprinzator.
Este vorba de prestarea serviciilor de transport pina la 7 persoane cu taxi,
prestarea serviciilor de transport a incarcaturilor, cresterea si
comercializarea florilor, dobindirea si comercializarea varului, comercializarea
articolelor de uz casnic, materialelor de constructie si a mobilei. Deci,
aceasta nu este altceva decit un total de 10% din tot spectrul de detinatori de
patenta din domeniul comertului, care cad sub incidenta legii la
1 ianuarie 2007.
Ulterior, au inceput o runda de mese
rotunde organizate de Ministerul Economiei si Comertului impreuna cu
Inspectoratul Fiscal si Camera Inregistrarii de Stat, deci, a inceput aceasta
runda de mese rotunde in municipiul Balti, a continuat in municipiul Chisinau.
In acest context, au fost examinate absolut
toate detaliile in legatura cu trecerea de la patenta de intreprinzator la o
forma juridica de organizare a activitatii. Ulterior, avind in vedere
problemele aparute si dat fiind faptul ca nu exista un nomenclator specific al
materialelor de constructie si al articolelor de uz casnic si a mobilei, deci, in
conformitate cu literatura de specialitate, Ministerul Economiei si Comertului
a elaborat un Nomenclator al acestor marfuri, care a fost transmis
inspectoratelor fiscale pentru a fi difuzat detinatorilor de patenta, care
comercializeaza asemenea tipuri de marfuri, pentru a facilita si a clarifica
care marfuri cad sub incidenta articolelor de uz casnic, care marfuri cad sub
incidenta materialelor de constructie si a mobilei.
De asemenea, in continuare au fost
organizate o serie de seminare de catre Inspectoratul Fiscal si Ministerul
Economiei si Comertului atit in teritoriu, cit si in Chisinau. Deci, in luna
decembrie a fost organizata o sedinta cu toti sefii inspectoratelor fiscale
teritoriale, prin care le-a fost lamurita situatia de a da explicatii, consultatii
si sfaturi tuturor detinatorilor de patenta, care doresc sa se inregistreze in
alta forma juridica de organizare pentru a desfasura activitatea in continuare.
De asemenea, la Ministerul Economiei si
Comertului, la inceputul lunii decembrie a fost lansata o linie telefonica
fierbinte, prin care absolut toti detinatorii de patenta pot adresa si in
momentul de fata intrebari la care primesc raspunsuri elocvente.
Deci, de asemenea, tin sa mentionez ca au
fost organizate de nenumarate ori intilniri cu administratorii si directorii de
piete din diferite regiuni, prin care au fost indemnati de a explica oamenilor
ce inseamna trecerea de la o forma de patenta la o forma juridica de organizare.
De asemenea, tin sa mentionez ca, in
conformitate cu indicatia Primului ministru, o delegatie sau o echipa formata
din: Ministerul Economiei si Comertului, Inspectoratul Fiscal, Camera Inregistrarii
de Stat s-au deplasat prin raioanele republicii, unde au participat la intruniri,
prin care au fost elucidate toate problemele ce tin de trecerea de la forma de
patenta de intreprinzator la alta forma juridica de organizare, incepind cu inregistrarea
acestei intreprinderi si finisind cu lichidarea acesteia. Deci, la mijloc fiind
modul de tinere a evidentei contabile si modul de prezentare a darilor de seama.
Deci, in urma discutiilor si in urma intilnirilor
cu detinatorii de patenta din raioane, au fost elucidate o serie de intrebari si
propuneri, care au fost luate in considerare de catre Guvern. Astfel,
dumneavoastra sinteti la curent ca, in sedinta Guvernului de ieri, au fost
lansate trei proiecte de hotariri ale Guvernului, prin care se instituie un
sistem simplificat de raportare sau de prezentare a darilor de seama pentru intreprinderile
individuale pina la prezentarea o data timp de un an a unui singur raport, a
unei singure dari de seama.
De asemenea, a fost lansata o initiativa de
un proiect de modificare a actelor legislative, prin care se instituie
prezentarea pentru unele categorii de detinatori de patenta sau care au trecut in
alta forma organizatorico-juridica de intreprinderi individuala mai concret.
Deci, s-a propus de a oferi un moratoriu de pina la 1 an de zile, care pot sa vinda
produsele sale la tarabe, la tejghele, fara disponibilitatea de aparate de case
si control.
De asemenea, in urma interpretarii corecte
a Legii nr.208, deci, pina la
11 ianuarie 2007, au fost inregistrate citeva intreprinderi in numar de 70,
care au platit o parte din platile care se refera la inregistrarea intreprinderilor.
Deci, aceste plati, o alta initiativa in Guvern care a fost ieri, sa fie
restituite din Fondul de rezerva al Guvernului.
Si daca vorbim despre lucrul intreprinderilor
individuale sau facind o analiza comparativa atit matematica, cit si economica
a intreprinderilor individuale care s-au transformat ca urmare a unui detinator
de patenta, aceasta ar fi o intreprindere individuala formata dintr-o singura
persoana, care este fondator. Atunci cadrul legal actual, chiar fara modificarile
despre care v-am vorbit anterior, initiativele din Guvern, in acest caz intreprinderea
individuala, este in conditii mai favorabile decit detinatorul de patenta, daca
facem un calcul matematic sau economic, avind in vedere toate cheltuielile pe
care le efectueaza detinatorul de patenta si cheltuielile pe care le efectueaza
intreprinderea individuala dintr-un singur fondator.
Initiativa, care a fost ieri in Guvern,
este pentru intreprinderile individuale care au un anumit numar de lucratori.
Deci, acele intreprinderi individuale care au un numar de angajati, in mod
normal este necesar sa prezinte dari de seama atit la Inspectoratele Fiscale, cit
si la Biroul National de Statistica si la Casa Nationala de Asigurari Sociale.
Daca in contextul initiativei noastre de
ieri intreprinderile individuale cu un numar total de pina la 3 lucratori vor
prezenta o singura dare de seama pe parcursul unui an si aceste intreprinderi,
daca vind la tarabe, tejghele in conditii improprii de vinzare sau de munca,
vor putea sa vinda produsele sale fara aparatele de casa.
Vorbind despre situatia sau despre afirmatiile
ca prin aceste actiuni Guvernul sau Parlamentul a lasat sau are de gind sa lase
fara locuri de munca
40 de mii de detinatori de patenta, deci, in acelasi timp, vreau sa va afirm ca
pentru anul 2006 au fost gestionate in jurul a 38 mii de locuri de munca
vacante.
La 1 februarie 2007 sint inregistrate 15
mii de locuri vacante. Dar nu este vorba de faptul de a reorienta detinatorii
de patenta care au preferat si prefera sa se ocupe in domeniul de comert, de
a-i reorienta in alt domeniu, pornind de la locurile vacante existente. Este
vorba de oferirea acelorasi posibilitati de activitate in comert, dar sub o
forma organizata, sub o forma de activitate in cadrul legal existent.
Deci, in acest context, consideram ca actiunile
efectuate de Guvern, in prisma Legii nr.208 din 11 august 2006, nicidecum nu
intentioneaza sa reduca numarul de locuri de munca, nicidecum nu intentioneaza
sa lase populatia fara posibilitatea de a se angaja in cimpul muncii, dar din
contra, instituie un cadru legal de activitate. Din contra, contracareaza niste
posibilitati de frauda, niste posibilitati de evaziune fiscala. Din contra,
vine cu initiativa de a dezvolta o concurenta loiala in sistemul comercial si
economic.
Si mai mult decit atit, scopul este de a
institui un sistem comercial certificat, cu toate documentele de provenienta,
calitate, conformitate, fiindca, cu parere de rau, ceea ce se intimpla la noi, in
societatea comerciala, actualmente lasa de dorit dat fiind faptul ca nu exista
nici o protectie a concurentei, nu exista nici documentele care confirma o
procurare sau o achizitionare a marfurilor.
Mai mult decit atit, detinatorii de patenta,
nefiind informati, sint utilizati in diferite scheme de evaziuni fiscale. Si
dumneavoastra stiti foarte bine ca detinatorii de patenta, desi cumpara
produsul la un pret real si achita in numerar pretul real al acestui produs,
factura este eliberata la un pret mult mai mic. Dat fiind faptul ca acei vinzatori
angro sau acei vinzatori care vind aceste produse, sint sigur ca detinatorii de
patenta mai mult decit costul pentru patenta nu sint obligati sa prezinte alte
documente la organele fiscale sau la alte organe de control.
Este de mentionat, de asemenea, faptul ca,
cu parere de rau, detinatorii de patenta considera ca, o data cu trecerea la
alta forma juridica de organizare de activitate, vor fi obligati sa detina
documentele de provenienta si calitate a marfurilor fara sa isi dea seama ca
aceste documente trebuie, sint necesare obligatoriu si pentru detinatorii de
patenta.
Va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc doamna Presedinte.
Domnule ministru,
Eu va multumesc pentru informatie.
Sincer vorbind, dupa aceasta informatie
apar si mai multe intrebari ca pina la ea, fiindca astazi dumneavoastra ati
spus ca detinatorii de patente platesc doua preturi.
Este oare vina lor sau a organelor de control
care nu depisteaza aceste cazuri de la acei care elibereaza documente false? Eu
as vrea sa stiu daca locurile de munca despre care vorbiti dumneavoastra, de
exemplu este vorba de acele despre care ne-au spus alaltaieri la Falesti, ca sint
locuri vacante de munca de femeie de serviciu la scoala, la gradinita de copii
cu 370 de lei si multe altele de acest fel.
Pe mine, totodata, ma deranjeaza faptul ca,
o data cu mesele rotunde si seminarele pe care le-ati desfasurat dumneavoastra in
raioane, anume dupa aceea au aparut actiunile de protest in majoritatea localitatilor
din Republica Moldova. De aceea si spun ca, dupa aceasta informatie, apar mai
multe intrebari decit le aveam pina acum.
Acum, spuneti-mi, va rog, totusi ce se va intimpla
la 1 martie, oamenii permanent intreaba acelasi lucru. Ce vor face la 1 martie acei
care activau si nu au reusit sa isi inregistreze intreprinderile, nu au reusit
sa se transforme in alta forma si, in rezultat, nu stiu nici cum sa se
foloseasca de acele facilitati despre care vorbiti dumneavoastra ca le vor
avea, facilitati fiscale s.a.m.d.
Ce se va intimpla, ce vor face oamenii la 1
martie? Au mai ramas 10 zile, mai putin chiar, cer scuze.
Domnul Viorel Melnic:
Domnule Braghis,
Nu stiu ce inseamna 1 martie, mai intii.
Domnul Dumitru Braghis:
Oamenii spun ca la 1 martie le expira, de
exemplu, licenta, patenta. Sau au fost preveniti ca, pina la 1 martie, ea mai
este valabila, dupa aceasta nu importa. Si, iata, aceasta intrebare oamenii
permanent o pun, ce se va intimpla cu ei.
Domnul Viorel Melnic:
Deci, cu tot respectul fata de dumneavoastra,
si dumneavoastra o stiti foarte bine, legea este lege si legea are termen de
executare incepind cu 1 ianuarie, si nu 1 martie.
Deci, vorbind despre faptul ce va fi cu acesti
oameni, noi am facut diferite recomandari, foarte multe recomandari. Si va spun
inca o data, avem un calcul matematic si sint gata sa discutam cu dumneavoastra
chiar si in forma individuala acest calcul matematic, daca vreti si economic,
de asemenea, unde punem pe ambele parti un detinator de patenta si o intreprindere
individuala atit cu un singur fondator, cit si cu lucratori si sa vedem care sint
estimarile economice in acest caz.
Deci, noi avem un calcul prin care detinatorii
de patenta pe parcursul unui an platesc 7200 de lei, pe cind o intreprindere
individuala plateste 5700 de lei, desi intreprinderea individuala este pusa cu
aparatul de casa in suma de 2000 de lei.
Domnul Dumitru Braghis:
Deci, toate aceste calcule trebuia sa le
spuneti la mitingurile la care au participat oamenii si nimeni de la Ministerul
Economiei si Comertului nu a asistat sa le explice aceste lucruri, la intilnirile
pe care le aveti dumneavoastra, fiindca, repet inca o data, actiunile de
protest au aparut dupa explicatiile Ministerului Economiei si Comertului,
Inspectoratului Fiscal, nu inainte. Legea a fost aprobata in luna iulie, iar actiunile
de protest au inceput in luna ianuarie.
De aceea si va spun inca o data,
dumneavoastra acum puteti sa imi dovediti tot ce vreti mie, desi eu nu cred,
fiindca eu stiu, in afara de costurile cetateanului mai exista si costurile
statului, despre care dumneavoastra, constient, nu vorbiti nimic. Iar noi, toti
cetatenii care contribuim astazi la formarea bugetului, vom fi nevoiti sa achitam
sume enorme pentru acei controlori care se vor baga in buzunarul cetateanului
care a format intreprindere individuala.
Deci, el nu formeaza nu de aceea ca
impozitele o sa fie mai mici, de aceea ca el se teme sa nu piarda miine si casa
si televizorul, si patul, si multe alte lucruri pe care le are astazi in casa,
fiindca asa e legislatia Republicii Moldova. (Rumoare in sala.)
Doamna Maria Postoico:
Eu, va rog, liniste in sala. Da ce strigati
dumneavoastra? Eu, va rog,
linistiti-va si acolo, si acolo.
Domnul Dumitru Braghis:
Doamna Presedinte,
Cred ca striga, fiindca dumneavoastra nu va
executati functiile asa cum trebuie. Trebuia sa opriti deputatii care incearca
sa isi expuna altfel viziunile decit trebuie.
Doamna Maria Postoico:
Eu, va rog, nu ii provocati atunci. Va rog.
Domnul Dumitru Braghis:
De aceea, urmatoarea intrebare pe care o am
eu si pe care as vrea sa o cunoastem toti: care vor fi costurile bugetului
pentru implementarea acestei legi, daca ea va ajunge sa se implementeze?
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc.
Deci, vorbind despre aceleasi calcule pe
care si dumneavoastra le-ati mentionat, vreau sa mentionez si eu, avind in
vedere faptul ca nimeni nu poate afirma acum ca detinatorii de patenta nu sint
impusi la niste controale si faptul sau temerea, sau frica pentru aceea ca intreprinderile
individule din momentul din care vor fi inregistrate, vor fi supuse
controalelor si vor fi persecutati sub aspectul amenzilor, afirmatia aceasta
este valabila si pentru detinatorii de patenta.
Dumneavoastra stiti prea bine ca atunci cind
se arata un inspector de la politia economica in piata, jumatate din piata nu
este. Pe de o parte, fiindca jumatate din piata nu au patente, pe de alta parte
ca acei care au patente nu au nici un document de provenienta. Aceasta este
realitatea si este o realitate obtinuta si din raioane.
Vizavi de faptul ca, in urma discutiilor cu
persoanele din diferite raioane, eu sint obligat sa va pun la curent ca nu
toate raioanele sau mai ales raioanele ori regiunile, unde problema economica
nu era conturata de problema politica, au fost niste discutii foarte si foarte
productive.
Ba mai mult ca atit, au fost si intelegeri
concrete cu Inspectoratul Fiscal de a organiza niste sedinte impreuna pe grupe
aparte, prin care persoanele vor fi informate sau sint deja informate despre
modul de tinere a evidentei contabile conform standardului 62 de contabilitate,
precum si prezentarea darilor de seama necesare. Si daca vorbesc pentru o
singura persoana, care este fondator al intreprinderii individuale, el este
obligat sa faca doua plati: una pentru apa, in marime de 4 lei si alta pentru
taxa pentru amenajarea teritoriului in marime de
40 de lei, care se prezinta la sfirsit de an.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule ministru,
Acum aproape doua luni si mai mult chiar,
nu, doua luni in urma, da, aproximativ, la Balti mi-au explicat cum se efectueaza
aceste controale, cum se inchid aceste puncte de comercializare cind vine politia
economica. Inainte de aceasta, cineva de la politie le telefoneaza si le spune:
inchideti repede, vine controlul. Aceasta daca nu stiti dumneavoastra, v-o spun
eu. Asa mi-au spus oamenii de la Balti. Faceti, aveti SIS-ul, aveti Centrul de
lupta cu business-ul, aveti alte institutii, faceti un control si verificati,
daca e asa sau nu. Asa mi-au spus mie oamenii din piata de la Balti.
De aceea, atunci cind dumneavoastra spuneti
ca se incalca, incalca tot acei despre care ati spus dumneavoastra ca
controleze aceasta lege. Si, in acest context, intrebarea este foarte simpla: citi
oameni astazi, in opinia dumneavoastra, ati declarat nu o data, permanent, ca
se incalca flagrant legislatia... Citi oameni incalca astazi legislatia in
vigoare? Fiindca eu, de exemplu, consider ca un om care potcoveste caii si
lucreaza in baza de patenta, nu stiu daca trebuie sa abandoneze aceasta
activitate. Sau un om care vinde in sat ac, ata, nu stiu daca trebuie sa faca
acest lucru, nu stiu daca vinde de milioane, cum spuneti dumneavoastra. Sau un
om care creste flori, acelasi lucru. De aceea, si pun intrebarea: cite cazuri
de incalcare a legislatiei aveti depistate dumneavoastra inainte de a propune toate
aceste lucruri?
Domnul Viorel Melnic:
Stimate domnule deputat,
In ceea ce priveste cazurile, noi nu o data
si nu numai noi, dar si Ministerul de Interne a afirmat acest lucru, care sint
cauzele sau care sint schemele prin care se incalca legislatia in vigoare de catre
detinatorii de patenta. Eu, intr-o forma individuala, pot sa va prezint o nota
detaliata la acest capitol. Avind in vedere faptul ca dumneavoastra mentionati,
acei care vind un ac sau o cutie de chibrituri, deci, ce vor face in
continuare? Tocmai pentru acestia am venit cu propunerea de a-i lasa sa vinda fara
aparate de casa.
Domnul Dumitru Braghis:
Pentru jumate de an de zile.
Domnul Viorel Melnic:
Un an. Deci, de a-i lasa sa vinda acolo
unde considera ei ca este bine, la
20 de grade frig, in ploaie, ninsoare, caci asa se afirma in teritoriu. Le-am
oferit posibilitatea aceasta, caci este un segment mic. Dar dumneavoastra sinteti
foarte constient de faptul ca in piete organizate sint niste forme
neorganizate, nejuridic, unde este un patron.
Domnul Dumitru Braghis:
Controlate de organele de forta din
Republica Moldova, asa si anuntati.
Domnul Viorel Melnic:
Eu va rog sa imi permiteti sa explic.
Domnul Dumitru Braghis:
Caci dumneavoastra stiti, spuneti ca stiti
foarte bine. Mie tot mi-au explicat la Balti.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Braghis,
Ascultati raspunsul si pe urma puneti intrebari.
Domnule ministru,
Eu va rog.
Domnul Viorel Melnic:
Deci, eu vreau sa vorbesc despre acele
persoane care, desi nu au nici o forma juridica de organizare, au in
subordonare de la 10 pina la 40 de realizatori...
Domnul Dumitru Braghis:
Puneti-i la inchisoare.
Domnul Viorel Melnic:
...Carora le cumpara patente si care
activeaza cu o plata stabila de 150 de lei pe luna, in timp ce au un rulaj de
sute de mii si milioane de lei.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule ministru,
Va spun inca o data, puneti-i pe acestia la
inchisoare. 20% dintre cetatenii care au patente incalca legislatia si ii
penalizam pe toti 100%. Daca miine 20% dintre cetatenii Republicii Moldova vor incalca
regulile de circulatie, ce, o sa-i lipsim pe toti de dreptul de a circula pe
strada? Cred ca nu.
De aceea si este statul, care trebuie sa
spuna lucrurile respective. Eu vreau sa spun ca cel mai important lucru despre
care Guvernul intentionat tace este costul, fiindca argumentul de baza, care a
stat in anul 1997 la introducerea patentei de intreprinzator, a fost nu altceva
decit costurile excesive ale controalelor pe care le au agentii economici
pentru impozitele foarte mici pe care le platesc in bugetul tarii.
Aceasta a fost intelegerea si cu Fondul
Monetar si cu Banca Mondiala, atunci cind s-au intors aceste lucruri. Si, de
fapt, nu are acest lucru nimic comun cu ceea ce ati spus dumneavoastra. Fiindca
aveti absoluta dreptate cind vorbiti despre faptul ca trebuie sa fie si
certificatul de origine, si multe alte lucruri. Dar aceasta nu are nimic comun
cu patenta de intreprinzator. Patenta de intreprinzator este un document
financiar, care regleaza relatiile detinatorului de patenta cu Inspectoratul
Fiscal si mai mult nimic. Dumneavoastra acum incercati sa ne convingeti pe toti
ca deja trebuie sa ne bagam in calitatea marfurilor prin patenta. Este exclus
acest lucru.
Domnul Viorel Melnic:
Deci, eu am mentionat.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule Bondarciuc,
Este exclus, cititi va rog Legea cu privire
la patenta de intreprinzator.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Braghis,
Eu va rog, nu conversati cu sala.
Domnul Viorel Melnic:
Eu am mentionat faptul ca doar plata de 150
de lei sau de la 90 pina la 350, pina la 400 de lei, care se achita lunar de catre
detinatorii de patenta, nicidecum pentru unele categorii utilizate, nu acopera
acele plati care ar trebui sa fie efectuate in buget. Nu in zadar, din totalul
de 20 de miliarde de lei comert intern Republica Moldova in 2006 – 43% sint ca
detinatori de patenta. Nu v-ati intrebat dumneavoastra nici o data de ce din 52
de genuri de activitate doar 7 genuri de activitate, fiind in comert, 70% din
toate 52 de genuri de activitate au plecat in domeniul comercial. De ce nu se
ocupa toti de celelalte servicii, asa cum a fost scopul detinatorilor de patenta.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Este clar. Luati loc, fiindca s-a inceput
dialogul cu sala.
Domnul Dumitru Braghis:
M-am intrebat si cunosc si raspunsul, asa
organizati dumneavoastra politica economica a statului ca le dati oamenilor.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, inchideti microfonul.
Domnule ministru,
Atit?
Va multumesc.
La microfonul central se invita domnul
vicedirector general al Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului Anatolie
Izbinda, cu privire la structura preturilor aplicate in prezent si planul de actiuni,
care va raspunde la intrebarea pusa de domnul Cosacriuc.
Poftim. Succint si nu dialogati cu sala, va
rog.
Domnul Anatolie Izbinda – vicedirector general al Agentiei Constructii si
Dezvoltare a
Teritoriului:
Va multumesc.
Stimata doamna Presedinte,
Stimati deputati,
Agentia a examinat interpelarea domnului deputat
Valeriu Cosarciuc, adresata domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile
Tarlev, in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 8 februarie 2007
referitor la structura preturilor aplicate pina in prezent la efectuarea lucrarilor
de conectare a gospodariilor casnice si a persoanelor fizice la conductele de
gaze naturale. Deci, vreau sa va comunic ca structura actuala este circa 45%
materiale si 55 manopera. Noi insistam ca structura preturilor sa fie cel putin
50% la 50%. Mai mult decit atit, la expertizarea proiectelor noi cerem ca
cheltuielile de regie sa fie nu mai mult de 14,5%, iar beneficiul de deviz 6%.
Agentia, prin intermediul Inspectiei de
Stat in Constructie, a facut controale prin mai multe regiuni ale Republicii
Moldova si s-au depistat diferite fenomene. Am in vedere ca pretul la
conectarea caselor individuale sint exagerate. Aceasta e si la Nord, si la
Centru, si la Sud. Pentru a combate acest fenomen, Guvernul a aprobat instructiunea
privind formarea preturilor la constructia sistemelor de gazificare si
aprovizionare cu apa.
Este un document care stipuleaza regulile
de formare a preturilor. Un moment. Al doilea moment. Sint prezentate diferite
exemple de calcule ale preturilor si daca e sa vorbim concret lucrarile
exterioare pentru racordarea unei case la gaze costa, in medie, circa 2 mii de
lei. Plus lucrarile interioare de constructie circa 900 de lei. Aceasta fara
plata la TVA. Acest document a fost aprobat recent, o sa fie publicat in
“Monitorul Oficial”.
Spre regret, s-a depistat inca un fenomen.
Multi primari incalca legislatia prin aceea ca colecteaza bani de la persoane
fizice, fara ca sa incheie vreun contract oricare si sa le prezinte un deviz de
cheltuieli. Noi iarasi, va comunic, prin intermediul inspectiei, unde am
depistat cazurile acestea, insistam ca, prin metode legale, sa fie regulat acest
proces.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Va multumesc, domnule Izbinda.
Totusi, dumneavoastra vorbiti despre preturile
de conectare a gospodariilor casnice. De acum de citiva ani, adica nu este
vorba despre anul 2007, incepind cu anii 2002, 2003, 2004, 2005 ati spus
permanent ca preturile sint mari. De ce nu ati intreprins masuri si cine,
aceasta e prima intrebare. Si a doua: cine va intoarce cheltuielile exagerate
pe care le-au platit, le-au avut de acum gospodarii, taranii nostri, acei care
locuiesc la sate. Cine va intoarce acele sume exagerate, fiindca cheltuielile
pentru a conecta o casa la conducta de gaz ii in jurul de la 10 pina la
20 de mii. Dar sint cazuri si de 35 de mii. Si noi nu spunem acum ca sa facem
aici cu dumneavoastra, stiti o discutie sterila.
Noi am mers prin sate, avem adresari
concrete de la cetateni. Si din Glodeni, si din Balti, si din Ialoveni, si de
unde vreti. Va intreb de ce Guvernul acesta atit de norodnic si popular, care
lucreaza pentru interesele poporului sau al Republicii Moldova, de ce nu a intreprins
masuri in perioada din 2001 pina in 2007. Dar a asteptat acum, in ajunul
alegerilor locale, iarasi sa minteasca lumea ca, uite, o sa fie alte preturi.
Acesta este un moment si al doilea moment. V-am intrebat, totusi, cine va intoarce
banii cheltuiti de oamenii nevoiasi de la sate: profesori, medici, tarani, femei
de serviciu, bibliotecari, lucratori la gradinitele de copii.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Cosacriuc,
Intrebarea este clara. Asteptati raspuns.
Domnule Izbinda,
Poftim.
Domnul Anatolie Izbinda:
Multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu ma invatati ce trebuie sa fac. Eu am intrebari.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Izbinda,
Poftim.
Domnul Anatolie Izbinda:
Raspuns prima intrebare. Agentia nu a intreprins
aceste masuri numai recent. Noi ne confruntam cu acest fenomen de mai mult
timp. La adresarea cetatenilor, Inspectia iese in teritoriu, verifica, aceasta
este un moment. Al doilea moment. Inca in 2005, Guvernul a aprobat
Regulamentul, care era legat de preturi. Deci, acum a venit necesitatea de a
revizui acest lucru si, in acest rezultat s-a nascut aceasta instructiune, care
a fost aprobata.
Al doilea moment. Cine va restitui? Deci,
legislatia Republicii Moldova stipuleaza foarte clar relatiile dintre
antreprenor, beneficiar s.a.m.d. In cazul in care este documentul respectiv, cind
nu au fost platiti banii in numerar. Este devizul de cheltuieli, este foarte usor
de controlat. Si noi controlam acest lucru si nu e o problema de a restitui
banii. In cazul in care banii au fost platiti in numerar, aici sint probleme,
fiindca trebuie de dovedit acea suma care a fost platita. Oamenii trebuie sa
cunoasca. Si noi nu o data am spus si la televizor ca, oameni buni, cereti
contract si la contract cereti devizul de cheltuieli. Atunci nu e problema sa
dovedim daca preturile sint exagerate sau nu?
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Izbinda,
Eu imi cer scuze. La a doua intrebare nu a
fost raspuns.
Doamna Maria Postoico:
Cite intrebari mai aveti dumneavoastra?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La a doua intrebare nu a fost raspuns. Nu am
primit raspuns la intrebare.
Doamna Maria Postoico:
Dati raspuns la intrebare, va rog.
Domnul Anatolie Izbinda:
Cine va restitui?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Cine va restitui banii, care au fost de
acum platiti?
Domnul Anatolie Izbinda:
Evident, in cazul in care este dovedit,
firma care a indeplinit lucrarile de constructie si a exagerat preturile.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Izbinda,
Dumneavoastra ati spus ca oamenii trebuie sa
cunoasca, trebuie sa aiba contracte, devize de cheltuieli s.a.m.d.
Stimate domn,
Firmele care lucreaza in domeniu sint licentiate
si au conditii de licentiere. Adica, prin metoda care se prevede in Legea privind
licentierea unor genuri de activitate, dumneavoastra ati putut demult sa faceti
regula, ati putut, dar nu ati facut.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Izbinda,
Este clar.
Domnul Anatolie Izbinda:
Noi am intreprins...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ce nu va place?
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Multumim.
Nu, nu a fost spus de la domnul... numarul
4, nu.
Da, va multumim.
Domnule Cosarciuc,
Mai aveti intrebari? Fiindca nu mai mult de
doua – trei intrebari. Si uitati-va cit este ora. Dumneavoastra cinci minute de
acum sinteti la microfon.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, dar atunci reglementati-i si pe acei
care vorbesc de la tribuna centrala.
Doamna Maria Postoico:
Pai, da, la fel. 10 minute.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar nu asa, cineva vine aici si vorbeste 20
de minute si pe urma deputatul are numai 3 minute.
Doamna Maria Postoico:
10 minute ati vorbit. Pai, dumneavoastra retineti.
10 minute.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna,
Eu nu retin, fiindca nu este raspuns la intrebari.
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Domnule Izbinda,
Multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu este raspuns.
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Guvernul, in principiu, nu a facut nimic ca
sa gestioneze aceasta situatie. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si
Coruptiei.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Andrei Gurin, seful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Productiei Alcoolice.
Cu privire la reluarea exporturilor de vinuri catre Federatia Rusa.
Interpelarea a fost inaintata de catre domnul deputat Valeriu Cosarciuc si
doamna Valentina Cusnir.
Va rog. Poftim.
Deci, eu va rog. Studiati inca o data Regulamentul.
Cine pune intrebari? Pune acela care a inaintat interpelarea si atit. Nu sinteti
vizati anume la aceasta intrebare. Eu va rog. Eu dispun de ceea ce a fost
atunci. Este clar. Eu dispun de una. O sa verificam pe urma.
Domnule Gurin,
Poftim.
Domnul Andrei Gurin – seful Inspectoratului de Stat pentru
Supravegherea
Productiei Alcoolice:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati domni deputati,
Referitor la interpelarea ce a fost inaintata
la 8 februarie 2007 de catre domnul Valeriu Cosarciuc referitor la...
Doamna Maria Postoico:
Si doamna Valentina Cusnir.
Domnul Andrei Gurin:
Vinul in vrac si despre situatia care este
creata astazi in privinta exportului vinului in Federatia Rusa.
Stimati deputati,
In ceea ce priveste exportul vinului in
vrac, Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin” a emis, intr-adevar, catre conducatorii
Serviciului Vamal si catre intreprinderi in luna octombrie 2 scrisori. Scopul
acestor adresari consta in reglementarea comercializarii vinului in vrac in
perioada de prelucrare a strugurilor, perioada favorabila pentru exportul
vinului in vrac produs, in cele mai frecvente cazuri, cu abateri de la instructiunile
tehnologice si la un pret foarte mic, ca vin tinar, ca mai apoi aceste vinuri sa
fie utilizate de catre unii importatori straini la contrafacerea vinurilor
moldovenesti.
Totodata, mentionam ca, in baza Legii
reglementarii de stat a activitatii comerciale externe, a fost operata
modificarea articolului 27 alineatul (3) din Legea nr.1100 cu privire la
fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, unde s-a
mentionat ca reglementarea exportului vinului in vrac din materie prima si a
vinului de struguri sa fie efectuata in baza unui regulament aprobat de catre
Guvern. Modificarile au intrat in vigoare la 2 februarie 2007.
Proiectul Regulamentului cu privire la
stabilirea cerintelor si conditiilor de comercializare a vinului in vrac in
momentul de fata se afla la avizare de catre ministerele de resort. Acest
proiect prevede modul de stabilire si repartizare a cotei la export al vinului in
vrac.
Cota vinului in vrac la export se stabileste
tinind cont de avantajele producerii si livrarii la export a vinurilor imbuteliate
si in raport de solicitarea pe piata, de comercializarea vinurilor ambalate.
Cota la export se stabileste la vinurile produse din toate speciile de
struguri. Pentru eliberarea cotei agentului economic i se va lua in calcul urmatoarele:
planul anual, pe luni, al vinzarilor la export in forma ambalata si in vrac.
Informatia despre cumparatorii externi, oferta pe piata interna a vinului in
vrac, pretul de realizare in raport cu cel comparativ, ultimul fiind calculat
de catre Institutul National al Viei si Vinului.
Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin” face
tot posibilul pentru reluarea exportului in Federatia Rusa. Din momentul sistarii
de la 27 martie 2006 pina in prezent au fost organizate noua intilniri de lucru
cu expertii “Rospotrebnadzor”-ului, cu grupul de lucru din partea Republicii
Moldova, din a carei componenta fac parte Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”,
Institutul National pentru Viticultura si Vinificatie, Centrul National Stiintifico-Practic
de Medicina Preventiva, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare,
Serviciul Standardizare si Metrologie.
La solicitarea partii ruse, a fost
prezentat planul de masuri privind asigurarea calitatii si inofensivitatii
productiei vinicole pentru exportul pe piata rusa. La ultima intrevedere, care
a avut loc la 2 februarie 2007, partea rusa a prezentat...
Doamna Maria Postoico:
Bine, poftim, puneti intrebarile. Acus o sa
raspunda la intrebarile dumneavoastra.
Domnul Andrei Gurin:
Deci, ce sa fac? Eu nu am terminat
discursul.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Daca este raspuns in scris, dumneavoastra l-ati
prezentat? Atunci, poftim, la intrebarile care nu sint clare din raspunsul pe
care dumneavoastra l-ati dat.
Domnule Gurin,
Poftim.
Domnul Andrei Gurin:
Deci, la ultima intrunire, care a avut loc
pe data de 2 februarie...
Doamna Maria Postoico:
Va rog, dumneavoastra raspundeti.
Domnule Gurin,
Continuati. Si pe urma raspuns la intrebarile
care vor fi. Continuati si informati si Parlamentul. Deci, aici, nu numai
pentru domnul Cosarciuc, dar pentru toti parlamentarii. (Rumoare in sala.)
Domnule Gurin,
Poftim, vorbiti mai departe. Eu va rog
continuati.
Domnul Andrei Gurin:
Nu este corect.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Gurin,
Cite minute mai aveti? De cite minute mai
aveti nevoie dumneavoastra?
Domnule Gurin,
Dumneavoastra ma auziti sau nu ma auziti?
Eu va rog, linistiti-va in sala. (Rumoare in sala.)
Domnule Gurin,
Dumneavoastra mai aveti de prezentat
informatii sau nu? Nu strigati toti, linistiti-va. Daca vreti sa va racoriti putin,
iesiti din sala.
Domnule Gurin,
Dumneavoastra de cite minute mai aveti
nevoie ca sa incheiati spiciul dumneavoastra? Doua minute. In doua minute spuneti
ce aveti de spus.
Domnul Andrei Gurin:
Stimata doamna Presedinte,
Deoarece pe data de 8 a fost adresata interpelare
celor 2 stimati deputati, in care au fost indicate 4 intrebari, deci, aceste intrebari
ne-am straduit sa le oglindim in recursul nostru.
Aceste intrebari, sa spunem chiar despre
situatia de discutii cu Federatia Rusa, nu se poate de incadrat in doua minute.
(Rumoare in sala.)
Doamna Maria Postoico:
Daca a fost raspunsul in scris, in acest
caz nu era necesar ca sa prezinte domnul Gurin. Si domnul Cosarciuc nu a
trebuit sa insiste asupra acestui moment, a trebuit sa spuna ca are raspunsul in
scris, ca solicita acum sa puna intrebari pe marginea raspunsului pe care l-a
primit. Iata asa ar fi fost conform Regulamentului.
Dar in cazul de fata, permiteti-i, daca ati
invitat la microfon, dumnealui sa expuna pina la sfirsit ceea ce are sa aduca
la cunostinta. (Rumoare in sala.) Eu am spus 10 minute. 10 minute
dumneavoastra de acum, domnule Cubreacov, luati de pe loc inca 3 minute. Eu va
rog, va acord doua minute pentru ca sa finisati. (Rumoare in sala.)
Domnule Cosarciuc,
Eu am mentionat aceasta, a trebuit sa fiti
atenti.
Domnule Gurin,
Dumneavoastra incheiati ceea ce aveti de
spus sau nu, sau raspundeti la intrebari?
Domnul Andrei Gurin:
Cum insista domnul deputat, eu sint gata sa
raspund la intrebari.
Doamna Maria Postoico:
Poftim, intrebarea.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ce fel de interpelare astazi?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule Gurin,
Eu am adresat doua intrebari.
Doamna Maria Postoico:
Succint.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In baza carei legi sint interzise
exporturile vinului in vrac si dumneavoastra ati mentionat ca le-ati interzis
din luna octombrie. Spuneti, legea si articolul si atit. Fiindca legea care a
fost modificata, Legea viei si vinului nr.1100, a intrat in vigoare la 2
februarie. Pina la 2 februarie si incepind cu luna octombrie dumneavoastra nu ati
avut nici o baza legala in general ca sa faceti acest lucru.
Domnul Andrei Gurin:
Multumesc.
Stimate domnule deputat,
Eu am vorbit in recursul meu despre o
reglementare, dar nu despre interzicere. Deci, aceasta reglementare a constat in
perioada de producere a strugurilor, anume ca toata certificarea sa fie facuta
prin Centrul national si nu de catre toate 5, 6 centre, organizatii de
certificare care erau la moment.
Noi consideram ca o reglementare, nu ca o
interzicere. Deci, nu a fost o interzicere ca atare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule,
Eu v-am intrebat: in baza carei legi
dumneavoastra ati interzis exportul vinului in vrac? Fiindca a fost o circulara
la Departamentul Vamal, nici un document nu a fost perfectat de Departamentul
Vamal in perioada octombrie – februarie 2007, octombrie 2006 si februarie 2007,
nici un document nu a fost perfectat, nici o tranzactie nu a fot efectuata.
Spuneti-mi, va rog, articolul din Legea
viei si vinului sau articolul din Legea cu privire la fabricarea si circulatia
alcoolului etilic si a productiei alcoolice, numiti articolul si alineatul, si
ce vreti.
Domnul Andrei Gurin:
Eu pot sa va repet ca noi nu am interzis,
noi am reglementat si, bineinteles, asa articol nu este. Eu am citit, acum se
elaboreaza un regulament care va fi aprobat de catre Guvern.
Doamna Maria Postoico:
Este clar. A doua intrebare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna,
Ce e clar?
Doamna Maria Postoico:
A dat raspuns.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Pai, nu este raspuns.
Doamna Maria Postoico:
Pai, v-a spus.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
El vine in Parlament si nu raspunde.
Doamna Maria Postoico:
A dat raspuns, a trebuit sa fiti atent.
Poftim, a doua intrebare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si alta chestiune legata cu... a doua intrebare
a fost: cind vor fi reluate exporturile? Dumneavoastra nu ati spus.
Domnul Andrei Gurin:
De ce nu imi permiteti.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si masurile intreprinse de Guvern pentru ca
atenuarea consecintelor... blocat ... Federatia Rusa in 2006 la 27 martie 2007,
2006.
Domnul Andrei Gurin:
Deci, referitor la reluarea exportului in
Federatia Rusa. Eu nu am terminat discursul meu, el consta in urmatoarele: la
ultima sedinta am primit indicii carora, la parerea partii Rusiei, ar trebui sa
corespunda vinurile noastre, ca noi sa eliberam un plan suplimentar pentru a
asigura aceste cerinte si noi acest plan suplimentar l-am prezentat de acum.
Totodata, vreau sa aduc la cunostinta
dumneavoastra ca tot ce a fost prezentat nu a fost nimic nou pentru Republica
Moldova, pentru ca au fost prezentati niste indici care sint reflectati in
documentele normative ale Federatiei Ruse pe care intreprinderile si organele
de certificare le cunosc foarte bine.
A doua, sa spunem, categorie de indici care
ni s-au prezentat... au fost indicii stabiliti in Comunitatea Europeana pe care
noi tot ii cunoastem si ii respectam, deoarece astazi facem export in mai mult
de 43 de tari.
Si al treilea moment. Au fost cerintele, sa
spunem asa, mondiale fata de indicii obligatorii si despre indicii de naturalitate
ai vinului, care, de asemenea, nu sint pentru noi ceva specific si nou. Deci,
noi am prezentat acest plan suplimentar partii Federatiei Ruse ca... si la
ultima intrevedere pe care am avut-o in prima jumatate a lunii februarie
trebuiau sa soseasca expertii, “Rosspotrebnadzor” si “Rosselhoznadzor”ul ca sa
familiarizeze cu metodele de productie, cu metodele de protectie a plantelor si
cu reprezentantii de la vama Federatiei Ruse.
Saptamina trecuta ne-au vizitat reprezentantii
de la vama Federatiei Ruse cu scopul de a stabili care este vama de devamare a
productiei alcoolice importate in Rusia si pentru a elabora, sa spunem, acest
concept despre fereastra unica sau “ĺäčíîĺ îęíî”, de care vreau sa spun eu ca
organele cointeresate din Federatia Rusa nu au o politica clara ce inseamna “ĺäčíîĺ
îęíî”.
Pentru noi este clar ca aceasta fereastra
unica este pentru Republica Moldova testarea productiei de catre Centru si de catre
un organism de certificare, nu de 5, 6 care erau 70% reprezentanti din Federatia
Rusa, dar din partea lor noi nu avem astazi o politica clara ce inseamna
fereastra unica.
Chiar saptamina aceasta am facut legatura
cu specialistii de la “Rosspotrebnadzor” si mi s-a spus ca se amina vizita
expertilor din luna februarie pentru inceputul lunii martie. Ca mai apoi, dupa
vizitare si inspectare, sa spunem, a unor intreprinderi, ei sa stabileasca data
si care intreprinderi vor face export in viziunea lor.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Gurin,
Dumneavoastra ati mentionat si eu am citit
foarte atent ceea ce ati scris si in raspuns, ca, practic, partea rusa, Federatia
Rusa nu a inaintat cerinte care nu au fost cunoscute si nu au fost indeplinite in
Republica Moldova. Asa ati spus.
Atunci intrebarea este, totusi, urmatoarea:
de ce, daca Federatia Rusa pina acum nu a inaintat cerinte suplimentare, nu a inaintat
cerinte care n-au fost cunoscute si nu au fost executate de Republica Moldova,
de ce pina astazi nu sint reluate exporturile in Federatia Rusa, fiindca dupa cite
ati mentionat dumneavoastra, practic, nu sint argumente consistente in acest
domeniu.
Domnul Andrei Gurin:
Stimate domnule deputat,
Din luna martie 2006 pina la 2 februarie
2007 se vorbea despre niste indici carora trebuie sa corespunda vinurile
noastre. O data prezentata la 2 februarie, eu, cu toata responsabilitatea, va
aduc la cunostinta ca nu este nimic nou astazi pentru intreprinderile
Republicii Moldova.
Noi am prezentat inca o data, acolo sint niste
cerinte, sa spunem, care depind mai mult de regulile de supraveghere a productiei
alcoolice la productii de comunitate europeana nu de, sa spunem asa,
documentele normative si cerintele normative ale Federatiei Ruse.
Acum noi le-am dat, cu atit mai mult ca, in
timpul de fata, industria vinicola... se elaboreaza reglementarile tehnice,
ceea ce priveste supravegherea productiei incepind cu strugurii pina la productia
finita. Acum noi le-am dat si asteptam rezultatul. Eu repet, ca, in februarie
2007, mi s-a spus despre acest indice, ca noi sa ne convingem ca nu e nimic nou
si nu sint acei indici nocivi despre care se vorbea in declaratiile initiale
ale oficialilor, despre, stiu eu, sa numesc aici acelasi aldrin sau acelasi
oxid stalat s.a.m.d.
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Domnul Andrei Gurin:
Aceste elemente nu sint incluse astazi obligatoriu
in acesti indici. Este o chestie de negociere si parerea mea ca mai mult de...
Doamna Maria Postoico:
Este clar ca de acum sintem in procedura de
negocieri. E tot.
Multumim.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu adresez ultima parte a intrebarii de
care tin actiunile Guvernului pentru atenuarea consecintelor pe care le suporta
agentii economici in continuare din
27 martie pina in februarie 2007 si toate pierderile pe care ei le acumuleaza si
fata de alti agenti economici, fata de taranii care au dat marfa si nu primesc
banii, fata de banci care nu intorc creditele.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar, consecintele.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Fata de alti...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Gurin,
Va rog, consecintele.
Domnul Andrei Gurin:
Eu nu pot sa spun ca nu sint vreo data, au
fost facute intrevederi cu Banca Nationala, cu bancile comerciale referitor la
creditele eliberate, inclusiv pentru procurarea materiei prime si pentru
materialele circulante pentru imbuteliere unde s-a ajuns la concluzia ca
fiecare dintre agentii economici care are sa stabileasca concret cu banca
comerciala in cauza anume acele momente care sa le permita o aminare a achitarilor,
o inghetare a lor s.a.m.d. Tot ceea ce pot sa va spun eu.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte,
Ultima intrebare si atit. Eu mai multe nu am.
Doamna Maria Postoico:
Uitati-va, mai mult de 10 minute, eu v-am acordat
10 minute, ati auzit, probabil.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ultima intrebare, se poate?
Doamna Maria Postoico:
Succint.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Succint.
Domnule Gurin,
Vreau sa va intreb pe dumneavoastra. In legatura
cu faptul daca nu sint ceva noutati in relatiile Federatia Rusa – Republica
Moldova in ceea ce priveste calitatea si cerintele pentru vinurile din
Republica Moldova si in legatura cu faptul ca agentii economici si Republica
Moldova a suferit pierderi si pierderi esentiale, s-a gindit Guvernul
Republicii Moldova sa inainteze la Curtea Internationala de la Haga o adresare
ca Federatia Rusa sa compenseze pierderile, fiindca nu au fost pierderi care sint,
eu stiu, argumentate, nu sint argumentate.
Va intreb, a incercat sa faca acest lucru
Guvernul sau nu?
Domnul Andrei Gurin:
Eu nu sint la curent. Una pot sa va spun cu
siguranta: indicatii la aceasta intrebare au primit toate ministerele, inclusiv
Ministerul Justitiei.
Doamna Maria Postoico:
Da, e clar.
Domnule Gurin,
Va multumim.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte al sedintei,
Va rog, cind noi inaintam...
Doamna Maria Postoico:
Atit tot.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
O interpelare domnului Prim-ministru, sa
vina Prim-ministrul sau un viceprim-ministru, ca sa putem capata niste...
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, doamna Presedinte.
Am o intrebare, la care astept raspuns scris
din partea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Directiei
relatii parlamentare externe a Parlamentului Republicii Moldova si a domnului Presedinte
al Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu.
Astazi, in deschiderea sedintei plenare a
Legislativului nostru, domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu, a doua
persoana in stat, in calitatea sa oficiala ne-a facut cunoscut si ne-a cerut
urmatoarele. Citez. Imediat, anterior am fost anuntat in Prezidiu ca in sala
plenului Parlamentului este prezenta o delegatie compusa din 3 persoane, o
delegatie a Comunitatii Moldovenilor din Romania in frunte cu domnul Alexa
Claudiu, doctor in stiinte, consilier al municipiului Husi.
Rog sa salutam colegii nostri, dorindu-le o
vizita foarte productiva si un sejur placut la Chisinau in Republica Moldova. Va
salutam, stimati colegi.” Citat inchis.
Conform uzantelor din toate parlamentele
europene, in cadrul sedintelor plenare, Presedintele Parlamentului sau presedintele
de sedinte saluta doar delegatiile oficiale invitate de Legislativ in acord cu
normele legale si cele de protocol.
Am constatat ca secretarul de sedinta nu
cunostea numele cetatenilor romani, prezentati drept colegi ai deputatilor si
salutati oficial de Presedintele Legislativului. Nici Comisia pentru politica
externa si integrare europeana, si nici Directia relatii parlamentare externe
nu au fost la curent cu vizita celor trei cetateni straini in Legislativul
nostru.
Misiunea diplomatica a Romaniei la Chisinau
si Misiunea diplomatica a Republicii Moldova la Bucuresti, de asemenea, nu a
fost la curent si nu au intreprins nici un fel de demersuri oficiale in legatura
cu vizita delegatiei salutate oficial de Presedintele Parlamentului. Subiectul
nu a figurat pe agenda Biroului permanent al Legislativului nostru.
In opinia mea, acest caz cu substrat politic
este unul scandalos, intrucit sfideaza uzantele diplomatice si normele de
protocol si ar putea afecta inutil bunele relatii dintre Republica Moldova si
Romania.
Exista rumori care sustin ca delegatia straina,
salutata oficial de domnul Marian Lupu, va avea la Chisinau si contacte cu
“colegi” din anumite cercuri politice si servicii secrete, in afara de
contactele pe care acestia le-au avut deja cu Victor Stepaniuc si Vasile Stati.
In legatura cu aceasta situatie, le cer
factorilor interpelati sa imi puna la dispozitie, in termenul prescris de lege,
in scris urmatoarele informatii:
1. Care este statutul si mandatul
“colegilor” si “delegatiei” straine introduse in Parlament si salutate oficial
de Presedintele Legislativului nostru?
2. La invitatia cui este efectuata vizita,
pentru ca asa ni s-a prezentat a acestei delegatii, asa ni s-a prezentat, straine
in Parlamentul Republicii Moldova?
3. Care este scopul acestei vizite in
Parlamentul nostru?
4. Daca Guvernul Republicii Moldova,
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene si Directia relatii
parlamentare externe a Parlamentului au fost implicati oficial intr-un fel sau
altul in pregatirea si desfasurarea acestei vizite a delegatiei in Parlament?
5. In ce alte activitati ale Parlamentului,
ale organelor lui de lucru si ale altor organe publice din Republica Moldova au
mai fost implicati cei trei cetateni straini, prezentati oficial de domnul
Marian Lupu drept colegi?
Care a fost interesul politic major si
necesitatea salutarii oficiale a delegatiei straine conduse de Claudiu Alexa? Si
daca turneul acestei delegatii straine prevede sau nu si o vizita oficiala in
alte localitati ale Republicii Moldova, de exemplu, la Tiraspol, unde Claudiu
Alexa si companionii sai, pe care i-ati vazut si unii i-ati aplaudat, sint pretuiti
si asteptati cu nerabdare de alti colegi de idei si actiuni.
Precizez in incheiere ca nu as fi formulat
aceasta intrebare, daca organizatorii de la Chisinau ai vizitei acestei delegatii
straine nu ar fi tinut cu tot dinadinsul sa ii prezinte drept colegi intr-un
cadru oficial in dispretul uzantelor si normelor de protocol in vigoare.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Stimati colegi,
Eu prima data ies la microfon cu probleme
legate de Regulament, domnule Urechean. Dar, dumneavoastra, totusi, trebuie sa aveti
rabdare si sa ascultati cum eu va ascult pe voi cind vorbiti diferite prostii
la microfon. Eu vreau sa citesc trei articole, ceea ce tine de actiunile pe care
le avem noi astazi la intrebari.
Articolul 108. Joi, in ultima ora de lucru
a Parlamentului, se va determina, la propunerea presedintelui sedintei, cu
votul majoritatii deputatilor prezenti, modul de folosire a timpului afectat “Intrebarilor
si interpelarilor”.
Doamna Presedinte al sedintei,
Noi niciodata nu stabilim timpul pentru
care trebuie sa petrecem aceasta sedinta.
Al doilea moment. Articolul 109. Daca
persoana, vreau sa fiti atenti acei care acum ati avut multe intrebari, care a
adresat intrebarea nu este satisfacuta de raspunsul primit, pentru replica i se
acorda cel mult 3 minute.
Nu intrebarilor, domnule Cosarciuc, domnule
Braghis si altii, zece intrebari. Daca nu sinteti de acord cu raspunsul,
poftim, 3 minute replica si e terminat.
Doamna Presedinte al sedintei,
Articolul cere aceasta si aceasta trebuie sa
indepliniti.
Articolul 111. (Rumoare in sala.)
Doamna Maria Postoico:
Interpelarea dumnealui. Mai departe, eu va
rog.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu vreau sa ma refer inca la un articol.
Ascultati, va rog. Dumneavoastra tare des iesiti la microfon cu Regulamentul.
Eu citesc ce este scris in Regulament.
Doamna Presedinte al sedintei,
Sinteti datoare sa indepliniti aceste cerinte.
(Rumoare in sala.) Cind o sa fie aprobat, atunci o sa fie si alt
Regulament, dar deocandata este in vigoare acest Regulament. Da, eu am spus ca
Braghis nu are dreptul sa puna nici o intrebare, in afara ca sa asculte raspunsul
si dupa aceasta are dreptul la 3 minute la replica si punct.
Doamna Presedinte al sedintei,
Iata, aceasta cerinta, eu rog si data
viitoare, trebuie sa fie respectata conform Regulamentului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
In primul rind, noi am stabilit ca Ora intrebarilor
si interpelarilor este de o ora. Cind am inceput era ora 13.01. Mai avem un
minut pe care il acord la microfonul 5 si pe urma trecem la urmatorul subiect –
declaratii. Aveti un minut.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu cred ca, avind in vedere ca, totusi, au
fost foarte multe prezentari, mai puteti acorda vreo citeva minute pentru Ora
Guvernului, avind in vedere ca, pe viitor, intr-adevar, sa ne incadram
regulamentar, dar nu chiar asa cum spune domnul Todoroglo.
Deci, eu adresez prima interpelare domnului
ministru al sanatatii Ion Ababii si domnului director al Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei Valentin Mejinschi.
Ma intereseaza, daca institutiile pe care
le conduceti s-au autosesizat in legatura cu faptele expuse la articolul
“Invaliditate se da numai mortilor” din nr.12 al ziarului “Moldavskie
Vedomosti” din 16 februarie 2007, in care cetateanca Tatiana Rusu, locuitoare a
satului Elizavetovca, raionul Donduseni, bolnava de astm bronsic spune ca, in urma
sedintei Comisiei medicale tinute in Donduseni, doctorii i-au spus: trebuie sa
i se dea, de fapt, a II-a grupa de invaliditate, deoarece are astm bronsic.
Incurajati, Tatiana si sotul au mers pentru
comisie la Chisinau, unde medicii din capitala le-au dat de inteles, sustin acesti
cetateni, ca pentru invaliditate trebuie sa plateasca. Si ca in raion astmul bronsic
i-a fost recunoscut Tatianei numai pentru ca a platit mita.
Insa familia Rusu sustine ca nici un fel de
mita nu a platit, deoarece o duce nespus de greu cu doi copii ce trebuie intretinuti,
in familie lucrind numai sotul, sotia este, precum se vede, bolnava.
Tatiana sustine ca medicii, stabilind ca nu
mai are astm bronsic, ci doar o tusa cronica, se razbuna, de fapt, contra ei.
Tatiana ar fi auzit ca pentru invaliditate unii dau mita. Dar se intreaba: daca
nu ai bani e oare necesar doar sa mori ca sa obtii gradul de invaliditate?
Stimati conducatori,
Cer sa dispuneti verificarea acestui caz
expus in ziar. Si astept ca raspunsul despre rezultatul verificarilor si masurilor
intreprinse sa imi fie trimis atit mie, cit si Tatianei Rusu. Anexez la aceasta
interpelare copia de pe articolul mentionat.
A doua interpelare este adresata
Telecompaniei “Moldova-1” cu o tema, care a mai fost abordata aici, despre
inexistenta unor mese rotunde de discutii cu deputatii din diferite formatiuni,
care ar dezbate problemele societatii si deciziile luate.
Nu pot intelege, cit va mai dura aceasta
reflectare unilaterala in emisiunile difuzate doar a punctului de vedere al
coalitiei de guvernamint, care a monopolizat si puterea, si opozitia? Mai ales
ca mesajele straine privind starea presei in Republica Moldova, ultima fiind
atitudinea OSCE, sint defavorizante si nu lasa loc pentru incintare si
aprecieri, care ar izvori din convingerea ca avem o mass-media publica.
De asemenea, pentru ca nu toti pot receptiona
“Moldova International”, care emite doua ore de stiri in 24 de ore, din cite stim.
As dori sa cunosc continutul acestora, pentru ca, de exemplu, 1–2 zile, ca sa
vedem, cum se promoveaza eurocomunismul in afara, tocindu-se inutil banii
statului? Astept raspuns de la tribuna Parlamentului.
Doamna Maria Postoico:
Ora intrebarilor si interpelarilor este
finisata. Noi am inceput la ora 13.01. Trecem la urmatorul subiect – declaratii.
La microfonul central se invita doamna Pavlicenco. (Rumoare in sala.)
Trebuia sa fiti in sala cind am anuntat 13.01 si am spus ca trecem la Ora intrebarilor
si interpelarilor. De procedura, dupa ce finisam.
Doamna Pavlicenco,
Poftim. Bine.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Acum este ora 14.05 minute.
Doamna Maria Postoico:
Da, ora 14.05.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi si stimati concetateni,
Declaratia mea se numeste “Nu vrem sa fim
un stat romanesc problema, un stat amarit”. Ca deputat si ca membru al Comisiei
pentru politica externa si integrare europeana am dreptul politic, moral si
etic sa ma pronunt in problema vizelor pentru cetatenii nostri spre tarile
europene, ca si in problema posibilitatii locuitorilor Republicii Moldova de a
munci in Romania.
Asa cum se stie, am fost parlamentarul care
am facut initiativa legislativa de a se anula vizele pentru cetatenii din tarile
membre ale Uniunii Europene, initiativa care, dupa presiuni mai putin frumoase
contra mea, a fost confiscata ca si concept de catre fractiunea comunista, care
a dispus Guvernului sa vina el cu o initiativa. Bine ca mai cu scirt, mai cu
nod in git a fost acceptata initiativa de catre comunistii care acum defileaza
cu ea pe la Bruxelles si Strasbourg, cerind ca raspuns un regim facilitar de
vize pentru cetatenii Republicii Moldova.
Nu ma supar, dar sa nu uitam, totusi, cine
este cu ideea si cine e cu confiscarea ideilor si a paternitatii acestora. M-as
bucura si inca mai astept cind ni se va fura si ideea privind parasirea
CSI-lui. Ca s-ar putea sa obosim stind de atitia ani intr-o pozitie incomoda in
doua luntre, dar, de fapt, in nici una. O data cu intrarea Romaniei in UE
problema vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova a devenit tot mai acuta.
Avalansa doritorilor de a obtine viza spre sau prin Romania a ingreuiat
procesarea rapida a cererilor, insa o mare cauza a constituit-o refuzul Chisinaului
de a accepta deschiderea operativa a consulatelor Romaniei la Balti si Cahul.
Nu este un secret ca Republica Moldova,
prin valul constant de migratie, trafic de fiinte umane cu care se lauda foarte
bine, ii cam sperie pe occidentali, care sint prudenti, printre occidentali inscriindu-se,
evident, si Romania. De aceea, atitudinea de nedumerire fata de modalitatea de
oferire a vizelor locuitorilor nostri trebuie canalizata spre conducerea
oficiala de la Chisinau, ca dovada ca este dispusa in continuare sa ne ajute ca
frati ce sintem, Romania a propus, prin ministrul administratiei si internelor
Vasile Blaga, Consiliului Justitiei si al Afacerilor Interne ale Uniunii
Europene sa coordoneze un proiect de centru-pilot al tarilor membre pentru
acordarea de vize locuitorilor din Moldova.
Romania va avea avantajul unei prezente
diplomatice ample in al doilea stat romanesc, lucru absolut normal, caci va
dispune de un nou edificiu amenajat dupa cerintele acordarii de vize Schengen
ca si consulate, asa cum am spus la Balti si Cahul. Toate acestea vor reduce
distantele si costurile pentru solicitantii de vize, care pot beneficia astazi
de numai 8 ambasade la Chisinau, din cele 27 ale tarilor membre ale UE.
Ce face in aceste conditii Ministerul
Afacerilor Externe si al Integrarii Europene de la Chisinau? O face pe
nedumeritul, suparatul si neconsultatul. Ministerul nostru, condus fortat de
peste drum de Parlament, nu mai stie cum sa isi arate dispretul si alergia fata
de mina intinsa de Bucuresti pentru a ne ajuta, pornind de la aceeasi limba.
Da, de la aceeasi limba, domnilor Tcaciuc si Stati, precum si de la experienta acumulata
de consulii romani in relatiile cu Republica Moldova. Astfel, Ministerul de
Externe de la Chisinau se arata, daunazi surprins de intentia anuntata de
ministrul Vasile Blaga, dar nu uita sa precizeze ca, daca Romania l-ar fi
consultat, raspunsul totuna ar fi fost negativ.
Nu sintem contra nici unui proiect care ar
fi spre binele oamenilor in vederea obtinerii vizelor, fie ca e gestionat de
Ungaria, de Polonia, de Estonia, Bulgaria sau Cehia. Insa incapatinarea cu care
se resping ofertele Romaniei pune sub un mare semn de indoiala capacitatea Chisinaului
de a coopera in cadrul politicii UE de vecinatate, dar denota si tendinte
moscovite de a atita niste tensionari intre membrii UE, tendinte axate pe
strategii antiromanesti, in care se incearca atragerea altor capitale. Ca dovada
e si problema legata de posibilitatea cetatenilor moldoveni de a lucra in Romania.
In cadrul emisiunii din 18 februarie pe
N-24, intitulate “Vector Est”, moderatorul a mentionat ca, astazi, Chisinaul
refuza sa semneze un Acord privind schimbul fortei de munca intre Republica
Moldova si Romania, vehiculind mai direct, mai indirect argumentul pe care i
l-au spus decidentii de la Chisinau, ca “basarabenii pot pleca oriunde sa
munceasca numai nu in Romania”.
As vrea sa il vad pe acela care imi va
spune ca aceasta pozitie este in interesul locuitorilor nostri, ca ar putea
munci mai aproape de casa, concurind pentru acele 200 mii de locuri viitoare
din Romania. Eu cred ca este impotriva intereselor cetatenilor nostri care
pleaca peste mari si tari ca sa isi hraneasca si sa isi invete copiii cu toate
riscurile pentru vietile lor si fara viitor clar ca pensionari.
Iar ca dovada ca guvernarea comunista face
totul pina la absurd, ca sa ii separe pe romani de romani, sa ii duca pe moldoveni
naiba stie pe unde, numai nu peste Prut, este si stimularea moldovenilor sa
mearga in Statele Baltice, mai indepartate, in alte tari cu care se negociaza
conditiile si acordurile, spre deosebire de Romania, unde multi cetateni ai nostri
isi au si copii la invatatura.
Peste 1,5 milioane de moldoveni vor putea
intra in Letonia, fara a cere voie autoritatilor de imigratie, pentru a-i inlocui
pe lucratorii locali plecati pentru salarii mai mari in Irlanda, in alte tari
UE. Bineinteles, pe patronii letoni nu ii intereseaza falsele coliziuni
comuniste moldo-romane, nici ca limba lor de comunicare cu moldovenii va fi
limba rusa. Iar moldovenii care au in Moldova un salariu de numai 120 de dolari,
iar la sate – de numai 50 de dolari, desi comunistii au promis pentru 2009
salarii medii de 300 de dolari, vor merge in Letonia pentru un salariu mediu de
500 – 600 de dolari.
Un sondaj arata ca 82 la suta din populatia
noastra nu este satisfacuta de nivelul salariilor. Vorbim de cazul Letoniei
doar ca despre un exemplu. Revenim la vize. Deja se cunoaste ca statele membre
ale UE, impreuna cu reprezentantii comisiei europene, vor deschide pe 26
februarie discutiile cu privire la modalitatile concrete de infiintare a
Centrului comun european de acordare a vizelor de la Chisinau in conformitate
cu propunerea domnului ministru roman Vasile Blaga.
Domnul vicepresedinte al Comisiei Europene
Franco Fratini a salutat dorinta Romaniei de a se implica in infiintarea unui
centru comun de acordare a vizelor, apreciind ca aceasta masura ar fi binevenita.
Ce imagine diplomatica, ma intreb, va avea Republica Moldova, daca propunerea
Romaniei va fi acceptata. Noi invitam statele membre ale Uniunii Europene sa nu
se lase nici in continuare induse in eroare de guvernarea comunista si sa inteleaga
un lucru incontestabil. In Republica Moldova, al doilea stat romanesc, populatia
bastinasa majoritara informata este sincer de partea UE si NATO.
Acceptind ideea de a fi ajutata de romanii
deveniti cetateni europeni, care pot oferi locuri civilizate de munca si
apropierea constienta, logistica si rapida de Uniunea Europeana, solicitam
statelor membre ale UE sa incurajeze si sa sprijine initiativele si actiunile
Romaniei, care se inscriu in acest context. Sint convinsa ca europenii nu isi
doresc o guvernare comunista in Europa, ea este ilegala, invechita si anacronica
si in Moldova, tinind statul nostru in stagnare in loc sa avansam.
Sa avansam ajutati de catre acei care ne
doresc sincer si rapid sa parcurgem problemele nerezolvate in acei 15 ani de
dupa proclamarea independentei Republicii Moldova, ale carei conduceri, cu mici
exceptii, au promovat politici antiromanesti, deci, antinationale, ce ne-au
adus la starea de a fi un stat-problema, cel mai amarit stat din Europa. Acest
pamint european si romanesc este cazut, cum spunea bine cineva zilele acestea,
din istorie, dar aceasta nu poate continua la infinit.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Braghis.
Domnul Dumitru Braghis:
Declaratia Partidului Democratiei Sociale.
Pentru regimul comunist in agonie nu au mai ramas lucruri sfinte. Partidul
Democratiei Sociale isi exprima indignarea fata de atacurile persistente ale
ziarului “Moldova Suverana”, portavoce a regimului comunist de guvernamint la
adresa personalitatilor de cultura din Republica Moldova, precum si a presei
independente.
Sfidind bunul simt si orice norme morale,
aceasta fituica care se autointituleaza cotidian independent, dar care, in
realitate, este o foaie volanta, utilizata de Partidul Comunistilor in campania
de spalare a creierilor, ataca la comanda puterii, pe oricine, nu este de acord
cu minciuna si procedeele folosite de guvernanti. Tinte ale calomniilor si ale
ponegririlor insirate in ziarul, asa-zis deetatizat, sint nu numai oponentii
politici ai comunistilor. Ziaristii vinduti pentru 30 de arginti scuipa venin
asupra unor personalitati care, prin operele sale literare, au creat
patrimoniul cultural al Republicii Moldova.
La unison cu ziarele partenerilor de coalitie
ros-portocalie, acestea ataca nume notorii, cum sint Grigore Vieru, Dumitru
Matcovschi, Anatol Codru, Nicolae Dabija, Andrei Vartic, ziaristii Lorena
Bogza, Val Butnaru, Nicolae Negru si altii. La comanda puterii, sint denigrate
institutii mass-media care nu s-au lasat inregimentate in masina propagandistica
a regimului comunist: PRO-TV Chisinau, “Timpul de dimineata”, “Jurnal de Chisinau”,
“Literatura si Arta”, “Ziarul de Garda” si altele.
Si aceste atacuri nu sint deloc intimplatoare,
daca tinem cont de campania masiva demarata de comunisti si acolitii sai pentru
impartirea in stil mafiot a spatiului mediatic din Republica Moldova. Aceasta
campanie a atras deja atentia institutiilor internationale si a tarilor straine
care avertizeaza asupra respectarii principiilor democratice. Faptul ca aceste
calomnii sint comandate de chiar demnitarii de prim rang din tara, ni-l dovedeste
si amplasarea materialelor denigratoare alaturi de fotografiile presedintelui
Voronin sau ale comsomolistilor, purtind maiouri cu lozincile revolutionare
cubaneze.
Atacurile isterice ale instrumentelor de
propaganda bolsevica denota starea de agonie a regimului dictatorial, instaurat
in Republica Moldova de clica comunista. La prima comanda a stapinului, acestea
se arunca asupra jertfei ordinare, indicate de patroni, numai pentru a le face
distractie acestora. Partidul Democratiei Sociale califica atacurile comandate
de regimul dictatorial politienesc comunist drept un atentat la valorile
culturale ale poporului si la promotorii acestora.
Partidul Democratiei Sociale cere guvernarii
si instrumentelor acesteia sa inceteze campania de denigrare a personalitatilor
de cultura si a mass-media independente, actiuni care pot doar sa duca la
destabilizare si vrajba in societate.
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, 23
februarie, la ora 10.00.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 14.15.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.