DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 22 octombrie  2009

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1347 cu privire la desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

3. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1349 privind modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.10-XVIII din  10 septembrie 2009 privind componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent al Parlamentului.

4. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1353 cu privire la cumularea unor funcţii cu mandatul de deputat în Parlament.

5. Declaraţia doamnei deputat Zinaida Chistruga – Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

 

Şedinţa începe la ora 16.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului,  de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului   Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună ziua.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 95 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Dodon Igor, Eremciuc Vladimir, Morcov Ghenadie, Petrenco Grigore, Ioniţă Veaceslav, Platon Veaceslav.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Ganaciuc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe lucrările şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Ordinea de zi a şedinţei Parlamentului din 22 octombrie 2009, ora 16.00. Sînt, dumneavoastră dispuneţi de ordinea de zi. Am înţeles că sînt propuneri.

Da, începem cu microfonul nr.3. Poftim, vă rog.

 

Doamna Maria Postoico – Fracţiunea PCRM:

Domnule Preşedinte,

Iarăşi reiterăm rugămintea noastră: să fie inclusă astăzi în ordinea de zi Ora Guvernului. Noi ne-am determinat la şedinţa Biroului permanent şi am intuiţia că, într-adevăr, se va păstra, conform Regulamentului. Şi, de aceea, propunem să fie introdusă Ora Guvernului.

La fel, Fracţiunea PCRM propune excluderea din ordinea de zi a proiectului de Hotărîre nr.1347 cu privire la desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, argumentînd că totuşi noi cunoaştem faptul că la 7 octombrie 2009 a fost adoptată Hotărîrea Parlamentului cu privire la stabilirea datei alegerilor şi a fost constituită o Comisie specială. În acest caz, noi nu avem raportul Comisiei speciale şi se diminuează deci împuternicirile acestei Comisii.

De aceea, nu înţelegem, Fracţiunea noastră nu înţelege, din care considerente deputaţii Pleşca, Nemerenco, Băieşu şi-au preluat toate funcţiile şi înaintează un alt proiect de hotărîre referitor la desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte.

Rog aceste două întrebări să fie puse la vot.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3, nr.2.

 

Domnul Iurie Stoicov  – Fracţiunea PCRM:

Da. Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vestitul proiect de Hotărîre nr.1188 privind demiterea Preşedintelui Parlamentului, rog săl introduceţi în ordinea de zi pentru astăzi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc că mi-aţi amintit.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea „AMN”:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Referitor la solicitarea doamnei Postoico, precum ca să fie exclus din ordinea de zi proiectul nr.1173, eu totuşi aş menţiona ca el să fie lăsat în ordinea de zi, deoarece Comisia specială, s-a întrunit ieri într-o şedinţă, a discutat situaţia creată privind alegerea Preşedintelui ţării şi, de aceea, eu propun ca el să fie lăsat în ordinea de zi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2 în continuare.

 

Doamna Zinaida Chistruga – Fracţiunea PCRM:

Solicit să fiu înscrisă pentru o declaraţie la finele şedinţei.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Angel Agache – Fracţiunea PLDM:

Doresc să aduc la cunoştinţa Parlamentului procesul-verbal nr.9 al Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova. Ordinea de zi: punctul 1 – cu privire la realegerea Preşedintelui şi a vicepreşedinţilor Fracţiunii PLDM.

Doi. Cu privire la desemnarea domnului Godea Mihai în componenţa Biroului permanent al Parlamentului.

S-a hotărît ca domnul Godea Mihai să fie ales preşedinte al Fracţiunii PLDM. Domnii Şleahtiţchi Mihail şi Streleţ Valeriu – vicepreşedinţi ai Fracţiunii PLDM.

Si... da, mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Rog să fie introdus în ordinea de zi proiectul de Hotărîe a Parlamentului nr.1120 privind demisia unui deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

 Sper că astăzi, domnule Preşedinte, veţi pune... văd că domnul Chirtoacă e cu cravată roşie, poate totuşi o să includeţi în ordinea de zi.

Şi doi. Rog să fiu înscris cu luare de cuvînt la proiectul de Hotărîre nr.1353 cu privire la cumularea unor funcţii cu mandat de deputat în Parlament.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul ordinii de zi înaintat de către Biroul permanent. Cine este pentru, rog să voteze. Numărăm voturile, vă rog. Majoritatea. Da?

Mulţumesc.

Se votează cu majoritatea celor prezenţi.

Acum propunerea venită din partea deputaţilor de a completa ordinea de zi cu punctul... de fapt, excluderea din proiect, din ordinea de zi a proiectului nr.1347. Prima chestiune din ordinea de zi.

Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.1?

 

Domnul Iurie Stoicov: 

Domnule Preşedinte,

Eu am înţeles că trebuie să spuneţi ce votăm, căci lumea nu prea a înţeles.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Eu pot să repet încă o dată.

 

Domnul Iurie Stoicov :

Da, da, da.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Colegul dumneavoastră a propus excluderea din ordinea de zi a proiectului cu nr.1347, proiectul de Hotărîre cu privire la desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, inclus în ordinea de zi cu nr.1. Este clar.

 

Domnul Iurie Stoicov:

32 au votat „pentru”.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Păi dar de unde ştiţi pentru ce au votat ei dar atunci, dacă anunţaţi. 32. Sectorul nr.2. 11. 43, da? Sectorul?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Zero.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Zero.

Nu s-au acumulat voturile necesare.

Următoarea propunere, înaintată de Fracţiunea PCRM, demiterea din funcţie de Preşedinte al Parlamentului a subsemnatului.

Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul...

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 32.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 32. În total – 43. Nu s-au acumulat voturile necesare.

Propunerea domnului... Revenim la Ora Guvernului la sfîrşit.

Propunerea domnului Pleşca de a menţine în ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.1347, deja am votat, nu mai supun votului.

Doamna Chistruga s-a înscris pentru declaraţie, domnul Agache a făcut o declaraţie, luăm act.

Şi ultima propunere, adică penultima, este de a declara vacantă funcţia de deputat, mandatul de deputat pe care îl deţine domnul Dorin Chirtoacă. Cine este pentru, rog să voteze. Acuşi, eu am zis că supun votului şi Ora Guvernului.

Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.1 – 32. Şi cu 11 – 43.

Nu s-au acumulat voturile necesare.

Acum, de aceea am lăsat, nu vă supăraţi, doamnă Postoico, eu cred că noi trebuie să ne înţelegem ca celor cărora li s-au pus întrebări–interpelări să fie pregătiţi şi să vină la şedinţă. Noi nu am... eu cred că ar fi bine acum să hotărîm pentru şedinţa viitoare ca să se pregătească şi să vină să dea răspunsuri, căci dacă noi votăm acum, nu ar fi corect.

Poftim, microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Preşedinte,

În primul rînd, noi avem întrebări către conducătorii unor instituţii concrete. Ceea ce noi aşteptăm, întrebările aceasta e altceva, noi atunci spunem să ne prezinte în scris sau în faţă, la tribuna centrală în Parlament.

Deci, în acest caz, noi avem întrebări şi de aceea Ora Guvernului de fiecare dată joia ea trebuie să persiste în ordinea de zi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Supun votului propunerea doamnei deputat Postoico ca la sfîrşit de şedinţă să avem Ora Guvernului.

Cine este pentru, rog să voteze.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Conform Regulamentului Parlamentului, în fiecare joi ultima oră este obligatoriu că fie Ora Guvernului. Aşa că noi... ei o să rămînă şi...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sînt de acord. Bine, doamnă Postoico. Dacă este prevăzut în Regulament, atunci respectăm prevederile Regulamentului.

 

Stimaţi colegi,

Avem ordinea de zi din trei chestiuni.

Prima chestiune: proiectul de Hotărîre cu privire la desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

Domnule Pleşca,

Vă rog, la tribuna centrală.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule Preşedinte,

Eu o să fiu şi ca autor al acestei iniţiative legislative şi pe urmă o să dau citire şi raportului Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că ieri a avut loc şedinţa Comisiei speciale pentru alegerea Şefului statului. În baza discuţiilor, noi am pregătit un raport, pe care eu vreau să vi-l aduc la cunoştinţă dumneavoastră.

La 7 octombrie 2009, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea cu privire la stabilirea datei alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova, care este data de 23 octombrie. Concomitent cu stabilirea datei alegerilor, Parlamentul a instituit Comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

La 8 octombrie, comisia a ales preşedintele şi secretarul Comisiei, a adoptat regulamentul. De asemenea, comisia a întreprins un şir de măsuri organizatorice în vederea asigurării transparenţei procesului de recepţionare a propunerilor de desemnare şi de înregistrare a candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

La 7 octombrie, au fost recepţionate actele prezentate de către domnul Marian Lupu, care a fost înaintat de 26 de deputaţi în Parlament pentru a fi  înregistrat în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

În urma examinării cerinţelor legale şi a actelor prezentate de către candidat, comisia a constat că domnul Marian LUPU corespunde exigenţelor constituţionale şi legale, iar actele prezentate sînt în conformitate cu cerinţele Legii cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii.

Astfel, Comisia specială, la şedinţa din 8 octombrie, a înregistrat în calitate de candidat pentru funcţia de Preşedinte candidatura domnului Marian LUPU.

Pînă la 17 octombrie 2009 inclusiv, dată limită pentru depunerea actelor în vederea înregistrării candidaţilor pentru alegerile la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, nici un alt candidat nu şi-a depus actele pentru înregistrare.

În acest context, menţionăm că în Avizul Curţii Constituţionale nr.4 din 26 decembrie 2000 privind constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului se constată că „din textul articolului 78 alineatele (3) şi (4) din Constituţie reiese că la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova trebuie să participe cel puţin doi candidaţi. În caz contrar, în lipsa alternativei, ar avea loc nu alegerea, ci desemnarea de facto a şefului statului de către Parlament".

Însă trebuie de avut în vedere că acest aviz poartă un caracter cazual, referindu-se la o situaţie concretă (constatarea circumstanţelor care ar justifica dizolvarea Parlamentului de legislatura a XIV-a).

În acelaşi timp, evidenţiem unele contradicţii care există între prevederile legii şi interpretarea făcută de Curtea Constituţională.

Astfel, din prevederile articolului 9 alineatul (2) din Legea nr.1234 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, potrivit cărora „dacă la turul întîi a participat un singur candidat care nu a acumulat numărul necesar de voturi sau dacă în turul al doilea nici un candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate". Rezultă că la alegerile Preşedintelui ar putea participa şi un singur candidat. Constituţionalitatea acestor prevederi nu a fost contestată. Prin urmare, ele sînt valabile şi în momentul de faţă.

 Pe de altă parte, într-o serie de articole ale acestei legi, în anumite cazuri, se operează doar cu termenul „candidaţi", fără a fi stipulată expres posibilitatea participării în procedura alegerii unui singur candidat.

De asemenea, considerăm necesară precizarea şi detalierea prevederilor articolului 2 alineatul (2) din legea menţionată, care dispune că „alegerile pentru un nou Preşedinte al Republicii Moldova se vor organiza în termen de două luni de la data cînd a intervenit vacanţa funcţiei", în vederea stabilirii sensului şi conţinutului exact al noţiunii de „organizare a alegerilor".

Tot în acest context, se impune a menţiona că problemele ce ţin de modul de organizare a şedinţei speciale, valabilitatea acesteia, prezenţa cvorumului, participarea la votare, cazurile de amînare a datei alegerilor pentru turul întîi sau pentru turul doi, pe motiv de boală, deplasări de serviciu, însărcinări speciale ale Parlamentului, precum şi consecinţele care pot interveni pentru Parlament în cazul nerespectării anumitor proceduri.

De asemenea, se impun a fi reglementate situaţiile care pot interveni după imposibilitatea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi inadmisibilitatea dizolvării Parlamentului de două ori în acelaşi an. Toate aceste probleme urmează a fi reglementate de Legislativ, aşa cum a stabilit Curtea Constituţională prin Hotărîrea nr.45 din 18 decembrie 2000 privind interpretarea articolului 78 alineatele (3) şi (5) din Constituţie, menţionînd că problemele ce ţin de reglementarea procedurii alegerii Preşedintelui Republicii Moldova ţin în exclusivitate de competenţa Parlamentului.

Cele spuse permit de a concluziona că reglementările în vigoare privind procedura alegerii Preşedintelui ţării conţin ambiguităţi şi carenţe care împiedecă desfăşurarea normală a alegerii Preşedintelui ţării într-un cadru legal clar şi univoc.

Ţinem să menţionăm că, potrivit Avizului Curţii Constituţionale nr.4 din 26 decembrie 2000, în cazul existenţei unor circumstanţe obiective, şedinţa publică specială a Parlamentului pentru desfăşurarea alegerilor Preşedintelui poate fi amînată.

Considerăm că ambiguităţile şi carenţele importante care există în cadrul legal pentru procedura alegerii Preşedintelui ţării constituie circumstanţe obiective care justifică amînarea şedinţei publice speciale a Parlamentului pentru desfăşurarea alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova.

În vederea remedierii situaţiei existente, Comisia specială vine cu propunerea de a elabora şi a opera o serie de modificări şi completări în Legea nr.1234 din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, în vederea eliminării ambiguităţilor şi carenţelor existente.

Reieşind din cele menţionate, se propune şi un proiect de hotărîre.

Acesta a fost raportul pe care noi l-am pregătit la Comisia specială şi, în baza acestuia noi, un grup de deputaţi, am şi făcut iniţiativa legislativă cu privire la... un proiect de hotărîre a Parlamentului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnul...

Sînt înscrişi la luări de cuvînt pentru a...

Întrebări către domnul raportor?

Bine, microfonul nr.3.

 

Domnul Vadim Mişin – Fracţiunea PCRM:

Спасибо, господин Председатель.

Уважаемый председатель комиссии, у меня к вам два коротких вопроса.

Первый. Считаете ли Вы лично и комиссия, что согласно действующему законодательству Президента можно избирать при одной кандидатуре или нельзя избирать при одной кандидатуре?

Как считаете вы и ваша комиссия?

 

Domnul Ion Pleşca:

Я вам отвечаю. Сегодня нельзя избирать Президента при имеющихся ambiguităţi şi carenţe în legislaţia actuală. De aceea noi trebuie să modificăm Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui ţării.

 

Domnul Vadim Mişin:

То есть сегодня нельзя, а завтра будет можно, или как? Я не очень понимаю.

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Mişin,

După ce vom modifica legea.

 

Domnul Vadim Mişin:

А мы будем вносить изменения в закон.

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Mişin,

Dumneavoastră aţi citit proiectul de hotărîre a Parlamentului? În acesta este prevăzut că în termen de 10 zile.

 

Domnul Vadim Mişin:

Нет, секундочку. В течении 10 дней вы внесете..., в том числе вы ссылаетесь на Конституционный суд. Во-первых, ссылка не корректная. Конституционный суд не имеет право решать за нас. Вы знаете права Конституционного суда. Кроме того, я вообще не спрашивал по теме вашего обращения в Конституционный суд. На здоровье обращаетесь.

Я спросил ваше мнение и услышал ответ, что сегодня нельзя избирать. Мне понятно.

 И второй вопрос. Скажите, пожалуйста, завтрашнее заседание, которое вы обязаны согласно регламенту и закону провести, независимо будем мы голосовать или не будем, есть в первый тур?

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Mişin,

Astăzi se propune un proiect de hotărîre al Parlamentului, prin care se va abroga Hotărîrea Parlamentului prin care a fost stabilită data de 23 ziua alegerilor Preşedintelui. Aceasta intră în competenţa exclusiv a Parlamentului.

 

Domnul Vadim Mişin:

Да, совершенно верно.  Это компетенция. Но на каком основании вы меняете дату накануне даты, не имея вообще никакой базы для замены? И пытаетесь сделать вид, что это не первый тур. Меняйте базу завтра, считая его первым туром. А дальше переносите куда хотите. Ну, так по закону.

 

Domnul Ion Pleşca:

Aceasta e întrebare sau explicaţie? Dumneavoastră aţi pus două întrebări.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 2. 

 

Domnul Dmitri Todoroglo – Fracţiunea PCRM:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.   

 

Stimate domnule preşedinte,

Referitor la obiecţia asupra articolului 1 din proiectul de hotărîre. Cuprinsul acestui articol prevede porunca comisiei speciale asupra înaintării unei propuneri, asupra modificării legislaţiei în vigoare.

 

Domnul Ion Pleşca:

Dacă îmi permiteţi din start, fiindcă noi astăzi la Comisia juridică,  numiri şi imunităţi am examinat această iniţiativă legislativă şi am ajuns la concluzia că în raport este deja menţionat că cuvintele „Comisia specială” să fie înlocuite cu cuvintele „Comisia juridică, numiri şi imunităţi”.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, eu am citit.

Dar dumneavoastră ştiţi bine că, conform Constituţiei, cuprinsul acestui articol nu este altceva decît iniţiativă legislativă. Dacă înaintarea propunerii asupra modificării legislaţiei, aceasta nu este altceva decît iniţiativă legislativă. Conform Constituţiei, la iniţiativă legislativă are dreptul numai deputatul, Guvernul, Preşedintele şi Adunarea Populară a Găgăuziei. Şi nici comisia specială, şi nici Comisia juridică, numiri şi imunităţi, pe care dumneavoastră o conduceţi, nu are dreptul asupra modificării. Care este ieşirea din situaţie?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Todoroglo... 

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Todoroglo,

Foarte corect dumneavoastră aţi menţionat. Deputaţii au dreptul la iniţiativă legislativă. Şi deputaţii Comisiei juridice vor face propuneri legislative.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Iată atunci în textul proiectului de hotărîre trebuie să fie prevăzut concret că nu porunca, că o să înainteze, dar asigură propunerile... Şi deputaţii din comisie pot să înainteze, din cauză că, dacă o să înainteze, atunci reiese că Comisia juridică, numiri şi imunităţi trebuie să înainteze. Aceasta contrazice cerinţelor constituţionale. Aveţi în vedere în mod redacţional.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Bine, de redacţie.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:  

Trebuie să redactaţi corect. 

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3.       

 

Domnul Iurie Muntean – Fracţiunea PCRM:

Da, domnule preşedinte al Comisiei, dumneavoastră afirmaţi că legislaţia în vigoare nu permite a desfăşura alegerile prezidenţiale în cazul prezenţei doar a unei candidaturi. Întrebarea mea este: atunci ce v-a împiedicat pe dumneavoastră să mai găsiţi în rîndul celor 52 de deputaţi din Alianţă rămaşi cel puţin unul demn de încredere, care ar putea fi cel puţin înaintat în cadrul acestei proceduri, astfel ca să vă conformaţi legislaţiei în vigoare, care aţi invocat-o.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu este la ordinea de zi.

Vă rog, domnule Pleşca…

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu vă rog frumos să răspundeţi.

 

Domnul Ion Pleşca:

Bine, dacă îmi permiteţi. Noi, pe data de 17, ultima zi de depunere a solicitărilor, pînă la orele 24.00 am aşteptat ca să mai fie poate din partea opoziţiei o candidatură pentru funcţia de şef al statului. Şi nu am primit de la dumneavoastră nici o solicitare.

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu v-am întrebat pe dumneavoastră.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Va rog, nu este la subiect.

Microfonul următor, domnule Ţurcan. Microfonul nr. 3 în continuare.  

 

Domnul Iurie Muntean:

Mai înaintaţi încă o candidatură.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul... Deconectaţi microfonul  nr. 3.

 

Domnul Ion Pleşca:

Nu comisia înaintează candidaturi, domnule Munteanu. Nu comisia înaintează. Comisia înregistrează. Păi, Alianţa, eu acum sînt preşedintele comisiei speciale, ca preşedinte al comisiei speciale aici fac raport.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule deputat,

Dumneavoastră ori puneţi întrebări la subiect, ori deconectez microfonul.

Microfonul nr. 3 în continuare, domnule Ţurcan.

 

Domnul Vladimir Ţurcan – Fracţiunea PCRM:

Da, mulţumesc. 

Din raport eu văd că reiese, după concluzia dumneavoastră, că avizul Curţii Constituţionale poartă un caracter cazual.

 

Domnul Ion Pleşca:

Corect.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Se referă la interpretarea articolului 78 alineatele (3) şi (4)?     

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, aşa este. 

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Dar interpretarea articolului, care este constant, el este în Constituţie, nu poate să poarte un caracter cazual. Cum consideraţi?

 

Domnul Ion Pleşca:

Poate, domnule Ţurcan, fiindcă atunci a fost  adoptat un aviz ce ţine de constatarea circumstanţelor dizolvării Parlamentului. Dacă dumneavoastră aţi citit dispozitivul, acolo este scris că se constată circumstanţe că Parlamentul poate să fie justificat ca să fie dizolvat.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Corect, dar, în acelaşi timp, ei interpretează în partea de constatare anume ceea ce ţine de prevederile articolului 78 alineatele (3) şi (4). Şi de aici rezultă că, de fapt, în situaţia în care este un candidat, deci primul tur se consideră că nu a avut loc. Şi, din aceste considerente, eu aş propune că articolul 2 a proiectului de hotărîre pe care l-aţi elaborat, deci după cuvintele „Comisia va propune Parlamentului stabilirea datei”, cuvintele „desfăşurării primului tur” de substituit prin cuvintele „desfăşurării alegerilor repetate”.

 

Domnul Ion Pleşca:

Aceasta este propunerea.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

În sensul care, domnule Preşedinte, că noi, dacă nu vom proceda în felul acesta, atunci vom pune sub semnul întrebării în genere legalitatea alegerii Preşedintelui ţării, ceea ce este foarte şi foarte periculos.

 

Domnul Ion Pleşca:

Acesta este dreptul dumneavoastră  să puneţi sub semnul întrebării. Noi am venit cu un proiect de hotărîre concret. O să îl supunem votului. Parlamentul o să decidă.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc. 

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Igor Vremea – Fracţiunea PCRM:

Da, mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Spuneţi, vă rog, de ce nu a fost respectată procedura de depunere a iniţiativei legislative?

 

Domnul Ion Pleşca:

Iniţiativa a fost semnată de trei deputaţi, a fost depusă ieri în Parlament.

 

Domnul Igor Vremea:

Da, dar nu sînt respectate regulile de formă şi conţinut.

 

Domnul Ion Pleşca:

Acesta este un proiect de hotărîre, domnule Vremea.

 

Domnul Igor Vremea:

Eu înţeleg, dar totuna proiectul...

 

Domnul Ion Pleşca:

Este avizul Direcţiei juridice.

 

Domnul Igor Vremea:

Este o iniţiativă legislativă. Ea trebuie să corespundă…

 

Domnul Ion Pleşca:

Corect, este avizul Direcţiei juridice. Noi l-am examinat, aşa că... Cine v-a încurcat şi pe dumneavoastră să convocaţi şedinţa comisiei şi să propuneţi, să adoptaţi un aviz?

 

Domnul Igor Vremea:

Nu este vorba de avizul Comisiei numai, dar am în vedere că însăşi propunerea legislativă nu este depusă conform regulilor prevăzute în Regulament.           

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Vremea,

Vă rog la proiectul de hotărîre. 

 

Domnul Igor Vremea:

La Regulament,  la proiect. Eu de aceasta şi zic.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

E cu totul altceva.

 

Domnul Igor Vremea:

Că nu este nota informativă, de aceasta.

Rog să fiu înscris cu luare de cuvînt la finele dezbaterilor.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Da, microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov – Fracţiunea PDM: 

Stimaţi colegi,

Eu, ca să informăm poate colegii care nu ştiu cum a fost modificată Constituţia în 2000. Eu vreau să vă spun că Constituţia în 2000 a fost modificată cu participarea activă a Fracţiunii Partidului Comuniştilor. Şi unele formule care trezesc astăzi aici dezbateri şi norma de 3/5, normă care... noi contam că clasa noastră politică o să se maturizeze, o să obţinem, eu ştiu, mai multe tradiţii, cultură politică şi nu o să blocăm alegerea Preşedintelui. Dar această normă se vede că a fost introdusă prematur, din păcate. Îmi pare şi mie foarte rău.

Dar eu vreau să vă amintesc că atunci comuniştii aveau 40 de mandate în Parlament. Acum vreau să fac o mică precizare. Comuniştii au avut 71 de voturi în Parlamentul din 2001 – 2005. Pe mine mă miră de ce, avînd atîţia specialişti, nu au perfectat legislaţia la acest capitol. Eu vreau să vă... Вам и не надо, конечно. А нам надо знать, как мы... cum noi procedăm.

Eu vreau să vă spun poziţia Partidului Democrat. Partidul Democrat a înaintat o candidatură...

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Diacov...

 

Domnul Dumitru Diacov:

...şi această candidatură a fost sprijinită de toată Alianţa. Nu este de ce ca noi să mai înaintăm o candidatură.  Dacă comuniştii ar fi vrut ca astăzi, mîine să avem vot, a trebuit să înainteze încă o candidatură şi atunci noi participam la vot. Din punctul meu de vedere este absolut legal ca noi mîine să votăm o singură candidatură.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule deputat...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Dar avem alţi jurişti iluştri care consideră că nu putem să votăm. De aceea, noi trebuie să facem această modificare şi această clarificare în legislaţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule deputat,

Mă impuneţi să deconectez microfonul.

 

Domnul Dumitru Diacov:

De aceea, nu vă revoltaţi, vă rog.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Domnule Preşedinte,

Reiterez că iarăşi nu aţi însuşit tema de acasă. Cuvîntările la microfoane nu pot avea loc. Dumneavoastră foarte bine deconectaţi microfoanele.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Foarte corect, deconectaţi, microfonul nr.2, vă rog.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Victor Stepaniuc – Fracţiunea PCRM:    

Stimate preşedinte Pleşca al comisiei,

Stimaţi colegi,

Eu intuiesc...

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Stimaţi colegi,

Vă rog, linişte în sală, vă rog, linişte.

Domnule deputat,

Continuaţi.

 

Domnul Victor Stepaniuc – Fracţiunea PCRM:

Domnule Pleşca,

Eu m-am uitat în proiectul de hotărîre şi eu intuiesc că dumneavoastră vreţi să faceţi o tălmăcire mai largă a articolului 90 alineatul (4), că în termen de două luni se organizează alegerile. Deci să fim de acord că practica după 2000, de fiecare dată, a demonstrat că Parlamentul tălmăcea într-un singur mod alegea Preşedintelui, se organiza, se numea data alegerilor şi se presupunea că dacă nu o să fie doar turul întîi, să fie timp şi pentru a desfăşura turul doi.

În cazul de faţă, în proiectul dumneavoastră de hotărîre este fixat că zece zile, după aceea încă trei. Şi, de fapt, fiţi de acord că noi ieşim în afara termenului de două luni de zile. Eu vreau să vă întreb pe dumneavoastră, dacă dumneavoastră într-adevăr aşa tălmăciţi acest alineat al articolului 90? Şi dacă nu ar fi mai bine ca noi la acest subiect să ne adresăm Curţii Constituţionale?

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Stepaniuc,

Într-adevăr, eu am aşteptat această întrebare şi vreau să vă răspund în felul următor. La articolul 2 este prevăzut că Parlamentul, din  momentul în care funcţia a devenit vacantă, în termen de două luni stabileşte data alegerilor. Dar nu este specificat „două luni”. Fiindcă dacă noi punem data alegerilor pe data de 10 şi erau alegeri repetate peste 15 zile, se încălcau aceste două luni sau nu? Se încălcau. Fiindcă pentru aceasta  noi vrem să facem ordine şi să modificăm legislaţia. Şi să fie clar prevăzut cînd e primul tur, peste cît timp va fi turul doi ş.a.m.d.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Microfonul nr. 2.             

 

Domnul Ion Pleşca:

Aceasta este de competenţa Parlamentului. Doar este scris în  Hotărîrea Curţii Constituţionale: toate modificările ce ţin de procedura de alegere a şefului statului, sînt de competenţa Parlamentului.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Ivan Calin – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mai întîi întrebare.

Domnule Pleşca,

Nu vă supăraţi, dar aş vrea să vă întreb. Ştiu că aţi notat, aţi semnat această iniţiativă legislativă. Dar am vrut să vă întreb dacă aţi citit-o, dacă aţi citit-o atent ca jurist? Fiindcă vă cunosc ca pe un jurist de forţă, ca un jurist de înaltă calificare. Nu am să aduc multe argumente. Iată, luaţi partea introductivă, numai alineatul părţii introductive. Uitaţi-vă ce scrieţi dumneavoastră: „În consecinţele care s-au întîmplat la Comisie”. Păi, ce s-a întîmplat la Comisie acolo?

 

Domnul Ion Pleşca:

„Unele consecinţe”.

Domnul Ivan Calin:

Ce, v-aţi sfădit, v-aţi bătut, ce s-a întîmplat la Comisie?

 

Domnul Ion Pleşca:

La ce vă referiţi dumneavoastră, domnule Calin?

 

Domnul Ivan Calin:

Eu vă rog să ascultaţi. La Comisie, după cîte am înţeles şi din raportul dumneavoastră aici, în sala Parlamentului, nu s-a întîmplat nimic. V-aţi confruntat de nişte lacune în legislaţia în vigoare. Dar toate neajunsurile, toate lacunele... este mecanismul de a le soluţiona. Mai departe. Articolul 1. Dumneavoastră daţi împuterniciri constituţionale Comisiei create, comisiei speciale, conduse de dumneavoastră pe care o abilitaţi cu nişte drepturi de iniţiativă legislativă.

Iniţiativele legislative sînt stabilite fix în Constituţia ţării. Aceasta o au deputaţii în Parlament, Preşedintele ţării, Guvernul şi atît. Deci mai departe nu argumentez, vă spun, pur şi simplu, nu cumva să vă jigniţi, să vă supăraţi, dar vă rog să citiţi foarte atent ceea ce aţi introdus aici, în Parlament.

Eu aş propune autorilor, domnului Pleşca şi altor autori, să vă retrageţi această iniţiativă legislativă şi să mergem mai departe în problema alegerii Preşedintelui ţării conform legislaţiei în vigoare. Dacă sînt unele neajunsuri, sînt şi metode, mecanisme de a le corecta. Este şi Curtea Constituţională, la urma urmei.

Mulţumesc.

 

Domnul Ion Pleşca:

Şi eu, domnule Calin, cu tot respectul faţă de dumneavoastră, totuşi aş solicita, şi dumneavoastră nu vă supăraţi, dar nu aţi fost atent, cînd eu de la început am spus că astăzi, la şedinţa Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, sintagma „ Comisia specială de desfăşurare a alegerilor” a fost înlocuită cu sintagma „Comisia juridică, numiri şi imunităţi”. Aşa că noi nici o împuternicire nu ne-am asumat-o, Comisia specială.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Microfonul nr. 3.                               

 

Domnul Eduard Muşuc – Fracţiunea PCRM: 

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am două chestiuni.  Prima este de procedură. Vă atrag atenţia încă o dată, domnule Preşedinte al Parlamentului Mihai Ghimpu, şi vă rog frumos să conduceţi şedinţa Parlamentului în strictă conformitate cu prevederile Regulamentului, fără ca să discriminaţi deputaţii, reieşind din ce fracţiune fac parte ei sau din ce Alianţă.

Nouă ne-aţi deconectat microfoanele aproape de fiecare dată şi nu  ne-aţi permis măcar 10 – 15 minute, secunde să formulăm întrebarea. Nu am nimic împotriva domnului Diacov, dar 5 minute a vorbit în cadrul fazei prevăzute pentru întrebări. Are tot dreptul, dar să vorbească atunci cînd sînt înregistrate luări de cuvînt. Eu vă rog frumos, este, cred, o greşeală a dumneavoastră. Eu vă rog să conduceţi şedinţa Parlamentului corect, echidistant, imparţial, aşa cum prevede legislaţia.

Acum întrebarea mea este pentru domnul preşedinte al Comisiei speciale Ion Pleşca.

Domnule preşedinte,

Noi, practic, în baza Constituţiei actuale, în baza legislaţiei în vigoare, am ales în anul 2001 Preşedintele Republicii Moldova. El a fost ales de către Parlamentul Republicii Moldova în anul 2005 şi în anul 2009.

Domnule ministru,

сдерживайтесь немножко. Şi în anul 2009 la fel au avut loc două scrutine de alegere a Preşedintelui ţării.

Adică, dumneavoastră vă referiţi că sînt nişte ambiguităţi, nişte neclarităţi în legislaţia în vigoare, în legea respectivă, care nu ne permit nouă să organizăm scrutinul în baza legislaţiei actuale. Dar noi am avut deja trei scrutine organizate în baza legislaţiei actuale. De ce nu v-aţi ghidat de aceeaşi procedură? De ce noi avem nevoie acum să mai lucrăm încă două săptămîni de zile, să introducem nişte modificări, cînd în baza aceleaişi legislaţii deja am avut trei scrutine.

 

Domnul Ion Pleşca:

Vă mulţumesc, domnule Muşuc.

Vreau să vă răspund în felul următor. Şi pe data de 23 ar fi avut loc alegeri, dacă opoziţia şi-ar fi înaintat candidatura sa, să fi fost două candidaturi. Luînd în consideraţie că nu a fost a doua candidatură şi sînt aceste carenţe în legislaţie, noi nu putem ca să desfăşurăm alegeri pînă cînd nu vom modifica legislaţia.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Bine, deoarece a doua întrebare... Am dreptul la două întrebări. Nu am avut de gînd să pun această întrebare, dar deoarece dumneavoastră v-aţi referit la opoziţie, adică aţi intrat în spectrul politic al problemei, eu vreau să vă întreb pe dumneavoastră. În primul rînd, unde este scris că opoziţia este obligată să înainteze o candidatură? Şi, în al doilea rînd, dumneavoastră cu  26 de deputaţi aţi înaintat o candidatură la funcţia de Preşedinte. De ce nu aţi înaintat o altă candidatură, ca să respectaţi procedura, ca să nu întindem, să nu întindem procedura respectivă?

 

Domnul Ion Pleşca:

Dumneavoastră aţi vrut. Noi am vrut ca să fie o alegere sinceră şi corectă.

Domnul Mihai Ghimpu:                                            

La subiect, domnule deputat.

 

Domnul Ion Pleşca:

Ori aţi vrut ca şi anterior: să vină aici nişte candidaţi înaintaţi de 30 de deputaţi şi nici unul să nu voteze pentru dînsul? Aşa aţi dorit dumneavoastră, să ne batem joc de oameni?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule deputat,

Mai aveţi vreo întrebare?

 

Domnul Eduard Muşuc:

Am  doar  două întrebări.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mai aveţi două încă?

 

Domnul Eduard Muşuc:

Nu, am dreptul la două întrebări, a treia nu pot să o pun.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Eu vă ofer posibilitatea, poftim. Nici o problemă.

Mulţumesc.

Înseamnă că întrebările s-au epuizat.

Raportul comisiei şi apoi sînt înscrişi deputaţi pentru luări de cuvînt.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Am să dau citire raportului Comisiei juridice, numiri şi imunităţi asupra proiectului de Hotărîre a Parlamentului.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu privire la desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi menţionează următoarele.

În procesul de activitate a comisiei pentru funcţia de Preşedinte s-au depistat unele discordanţe între prevederile Legii nr.1234 din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova şi hotărîrea respectivă a Curţii Constituţionale, care ţine special de numărul de  candidaţi pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi alte ambiguităţi.

În decursul dezbaterilor proiectului de hotărîre în Comisie, a fost menţionată necesitatea înlocuirii la articolul 1 din proiect, a textului „Comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte” cu textul „Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului”.

Avînd în vedere cele relatate, Comisia juridică, numiri şi imunităţi cu majoritatea voturilor membrilor săi, propune Parlamentului pentru examinare şi adoptare proiectul de Hotărîre al Parlamentului cu privire la desfăşurarea alegerilor, cu modificarea menţionată mai sus.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Microfonul nr. 4.   

 

Domnul Valeriu Ghileţchi – Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Am o propunere pentru proiectul de hotărîre menţionat. Cred că ar fi mai bine de înlocuit cuvintele „va generaliza” cu cuvintele „va examina”.  Sună mai bine în ceea ce priveşte propunerile care vor fi înaintate Comisiei. Totodată, avînd în vedere ceea ce au spus colegii din Fracţiunea Partidului Comuniştilor  că  o comisie permanentă nu poate, nu are dreptul la iniţiativă legislativă.

Doar vă întreb: poate era cazul să fie constituită o altă comisie specială, în baza articolului 33, care este în drept să elaboreze acte legislative, avînd în vedere coliziunea juridică, despre care dumneavoastră aţi vorbit. Dar prima propunere ar fi să înlocuim cuvintele „va generaliza” cu cuvintele „va examina”. 

Mulţumesc.

 

Domnul Ion Pleşca:

Se acceptă substituirea cuvintelor.       

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Pleşca,

Totuşi, dumneavoastră aţi fost de acord cu propunerea mea asupra la aceea că varianta sau textul prevăzut în hotărîre nu este corect. Nu este corect şi nu poate fi adoptat. Dacă voi totuşi vreţi să votaţi, măcar votaţi cu mai puţine greşeli. Nu poate să fie. Eu propun totuşi înlocuirea cuvintelor „va recepţiona, va generaliza şi va înainta” cu cuvintele „va elabora”. Dar cine o să înainteze, aceasta o să clarificaţi în modul stabilit conform legislaţiei în vigoare.

 

Domnul Ion Pleşca:

Comisia juridică, numiri şi imunităţi este compusă din 11 deputaţi, care au dreptul la iniţiativă legislativă.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu aveţi, da, deputaţii au personal, Pleşca şi mai departe, dar nu comisia să înainteze. Persoana care înaintează, dar nu Comisia. Aceasta este absolut. De aceea, Comisia poate să elaboreze, deputaţii participă, elaborează propunerile, dar totuna pentru trimiterea acestei... înaintarea acestei propuneri va fi semnată 3, 4, 10 deputaţi concreţi. Deci ar fi corect: „va elabora propuneri”. Dar modalitatea de trimitere, conform legislaţiei în vigoare, trebuie să corespundă absolut Constituţiei.

 

Domnul Ion Pleşca:

Bine, la discreţia  Parlamentului.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu la discreţia Parlamentului, dar acesta este element juridic.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Todoroglo, 

Dacă îmi permiteţi, eu să vă ajut.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, poftim. Aceasta din punct de vedere juridic.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Comisia va veni cu propuneri, dar iniţiativa legislativă a venit din partea deputaţilor.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Absolut. Elaborează propuneri, dar nu înaintează.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Aşa va fi, Comisia va înainta.  

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu înaintează, dar va elabora propunerea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Comisia înaintează propuneri.  

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, iată aşa redacţie trebuie să fie.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Dar „propunere” şi „iniţiativă legislativă” sînt două lucruri diferite.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Atunci trebuie să fie schimbată puţin redacţia,  ceea ce este.

Domnul Mihai Ghimpu: 

E corect aici.

Microfonul nr. 2 în continuare, vă rog.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc – Fracţiunea PCRM:  

Stimate domnule Preşedinte,

Eu vreau să mă adresez către domnul Lupu.

Domnule Lupu,

Eu cred că am dreptul moral să vă propun dumneavoastră să vă retrageţi candidatura, candidatura de candidat.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu este la subiect, deconectaţi microfonul nr.2, vă rog. Cu tot respectul, doamnă, cu tot respectul, cu tot respectul. Adineaori mi-a atras atenţia colegul dumneavoastră, domnul Muşuc, să respect cu stricteţe Regulamentul.

Microfonul nr. 2, vă rog.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Pleşca, nu e prima dată, cînd dumneavoastră ieşiţi cu un raport al Comisiei, fără a ne spune ce au examinat alte comisii, care sînt avizele comisiilor. Poate opinia publică nu ştie, dar astăzi, urgent, la 14.00 are loc şedinţa Biroului permanent, peste o oră se întruneşte în şedinţă Comisia juridică, numiri şi imunităţi. Nici nu am dovedit măcar să discutăm acest proiect de lege în Comisie. Ce înseamnă proiect de hotărîre? De ce ne batem noi joc în genere de Regulamentul Parlamentului şi de Parlamentul acesta?

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Stoicov,

Noi vrem cît mai urgent să facem aceste modificări şi să nu tergiversăm termenul de alegere a Şefului statului. Este un Regulament al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Celelalte comisii, dacă nu au cînd să...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Pleşca,

Tocmai că tărăgănaţi. Ce o să  se întîmple peste două luni? Ce, o să se schimbe numărul de voturi? Aceasta cred că căutaţi? Nu căutaţi careva modificări în legislaţie. Este evident aceasta.

 

Domnul Ion Pleşca:

Noi acum nu căutăm nimic. Acum vrem ca legislaţia…

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu, dumneavoastră, ca jurist, vă bateţi joc de legislaţie.

 

Domnul Ion Pleşca:

Nu îmi bat eu joc de nimeni  deocamdată.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Aşa e.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Peste două luni nu se va întîmpla nimic, decît Republica Moldova va avea Preşedinte.

Aceasta va fi, domnule Stoicov.

 

Domnul Ion Pleşca:

O să fie.   

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim, domnule Pleşca. Luaţi loc, vă rog.

Deci avem înscrişi pentru luări de cuvînt, patru îmi pare că avem.

Primul s-a înscris domnul Aurel Băieşu. Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Aurel Băieşu – Fracţiunea PDM:    

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi deputaţi,

Examinînd posibilele variante ale desfăşurării alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al ţării, programate pentru data de 23 octombrie, noi, membrii Comisiei speciale, deputaţi ai Alianţei pentru Integrarea Europeană am constatat caracterul lacunar şi contradictoriu al legislaţiei în materia respectivă. Au apărut o serie de întrebări la care legislaţia noastră nu ne dă în prezent un răspuns.

Prima întrebare: la alegeri trebuie să participe doi candidaţi sau poate participa unul singur? Este cea mai controversată întrebare. Dar ce nu s-ar afirma, de fapt, articolul 78 din Constituţie nu ne dă un răspuns explicit la această întrebare. Nu este prevăzut expres la acest articol că trebuie să participe doi candidaţi.

Da, este un Aviz al Curţii  Constituţionale din 26 decembrie 2000. Dar apare întrebarea: care este forţa juridică a acestui aviz? Problema este discutabilă. Au oare stipulaţiile din acest aviz al Curţii Constituţionale forţă juridică obligatorie? Pentru a da răspuns la această întrebare, trebuie să subliniem două momente.

Primul. Interpretarea Constituţiei se face prin hotărîri ale Curţii şi nu prin avize. Acest lucru este prevăzut expres la articolul 62 litera b) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Doi. Se ştie că interpretarea oficială se împarte în „interpretare generală” şi „interpretare cazuală”. Interpretarea generală, numită şi autentică, este realizată, de  regulă, de însuşi organul care a emis actul legislativ.

Parlamentul, în calitatea sa de organ Legislativ, este în drept să îşi interpreteze propriile legi. De altfel, potrivit articolului 66, litera c) din Constituţie, printre atribuţiile Parlamentului este şi interpretarea legilor. Or, Constituţia este o lege, Legea Supremă a statului. În calitate de organ care a elaborat legea, Parlamentul este cel mai în măsură să clarifice cuprinsul ei. Procedeul corespunde unui vechi principiu, cunoscut încă în dreptul roman, potrivit căruia cine ne dictează legea, o şi interpretează.

O altă modalitate de interpretare este cea „cazuală”, numită şi „concretă”. Ea are un caracter relativ şi se referă la situaţii concrete. Avizul despre care vorbim se referă la o situaţie concretă: constatarea circumstanţelor care justificau dizolvarea Parlamentului de legislatura a XIV-a. Acest aviz nu se referă la o serie întreagă de situaţii. Prin urmare, stipulaţiile din avizul respectiv, referitoare la articolul 78 din Constituţie sînt doar o opinie a Curţii Constituţionale, care, de altfel, nu este formulată nici măcar în partea dispozitivă a acestui aviz, ci doar în partea de argumentare. 

Un lucru este cert. Curtea Constituţională nu adoptă norme de drept. Toate chestiunile ce ţin de numiri, alegeri etc. ţin în exclusivitate de competenţa Parlamentului. În acest sens, Curtea Constituţională s-a exprimat în numeroase hotărîri. Aş vrea să citez doar una. În Hotărîrea nr.1 din 3 februarie 1998 Curtea a statuat: numai Parlamentul este în măsură să decidă asupra modalităţilor, procedurilor şi condiţiilor în care procedează la luarea unor măsuri potrivit principiului autonomiei regulamentare, în virtutea căruia el îşi stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a propriilor activităţi.

A doua întrebare, care, de fapt, rezultă din prima. Care sînt consecinţele situaţiei, dacă la alegeri va participa un singur candidat? Nu vor fi oare contestate rezultatele acestor alegeri pe motivul că nu s-a respectat norma legală? Atît timp cît prevederile legislative în materie poartă un caracter ambiguu, incert şi confuz, planează acest risc ca rezultatele alegerilor să fie contestate.

A treia întrebare. Cînd este deliberativă şedinţa publică specială pentru alegerea Preşedintelui ţării? Atunci cînd în şedinţă participă majoritatea deputaţilor aleşi, adică 52 de deputaţi sau atunci cînd în şedinţă participă 61 de deputaţi, adică 3/5? Această problematică a fost parţial elucidată în una din hotărîrile Curţii Constituţionale, în care se statuează că şedinţa publică specială este deliberativă, atunci cînd participă 61 de deputaţi.

Dar Curtea Constituţională nu dă răspuns la o altă întrebare, care rezultă din prima: care sînt consecinţele cînd şedinţa este nedeliberativă pe motivul neprezenţei cvorumului. A patra întrebare: ce înseamnă: „Alegerile pentru un nou Preşedinte al Republicii Moldova se vor organiza în termen de două luni din momentul declarării vacanţei funcţiei de Preşedinte”? Ce înseamnă: se vor organiza, se vor desfăşura, vor avea loc sau vor fi întreprinse măsuri organizatorice, cum ar fi stabilirea datei alegerilor, desemnarea comisiei speciale, recepţionarea actelor pentru înregistrarea candidaţilor ş.a.m.d.

Deci au apărut multe întrebări la care legislaţia nu dă răspunsuri. Cele pe care le-am enumerat eu sînt doar o parte din acestea. De aceea, în situaţia existentă, alegerile Şefului statului, în condiţii de siguranţă juridică, nu se pot desfăşura. Pentru a remedia această situaţie, din certitudine juridică, pentru a elimina aceste riscuri pentru desfăşurarea corectă a alegerilor şefului statului, pe care le implică ambiguităţile şi carenţele reglementărilor în vigoare, este necesar de a asigura un cadru juridic clar şi exhaustiv. Anume de aceea noi am venit cu propunerea de a elabora un set de modificări şi completări în Legea privind procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.

În ceea ce priveşte afirmaţiile reprezentanţilor opoziţiei, precum că în continuare trebuie să fie desfăşurate alegeri repetate, aceste afirmaţii nu au temei juridic. Articolul 10 alineatul (2) din lege dispune: alegerile repetate au loc în termen de 15 zile de la ultimele alegeri ordinare, în care nu a fost ales Preşedintele. Din articolul 9 al legii rezultă foarte clar că alegerea Preşedintelui implică în mod necesar procedura votării.

 

Domnul Serafim Urechean:

Eu îmi cer scuze, încă un minut.

 

Domnul Aurel Băieşu:

Doar jumătate de minut. Prin urmare, nu pot avea loc alegeri repetate odată ce nu a avut loc votarea şi nu au avut loc alegerile ordinare. În temeiul celor expuse, consider că proiectul de hotărîre prezentat este perfect legal şi solicit susţinerea deputaţilor pentru adoptarea lui.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc  frumos.

Domnule Vremea,

Poftim.

 

Domnul Igor Vremea:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Stimaţi deputaţi,

Voi expune în cele ce urmează opinia fracţiunii Partidului Comuniştilor pe marginea proiectului de Hotărîre numărul nr.1347 cu privire la desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Atenţiei deputaţilor s-a propus o iniţiativă legislativă, care, în fine, în sine, să zicem, urmăreşte amînarea datei desfăşurării alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova, e clar că sub diferite pretexte.

Analizînd şi raportul comisiei speciale, şi proiectul de hotărîre, vrem să enunţăm următoarele constatări:

În primul rînd, comisia specială este autorizată, conform hotărîrii, cu funcţii nespecifice contrar obiectivelor creării acesteia. Mai departe, iniţiativa respectivă contravine articolului 47 din Regulament, referitor la aspectele ce ţin de depunerea, promovarea, înaintarea iniţiativei în cauză.

Analizînd această iniţiativă şi raportul Comisiei, considerăm că iniţiativa înaintată este lipsită de întemeiere şi contravine prevederilor constituţionale. Astfel, prevederile articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova consfinţeşte că la scrutinul prezidenţial urmează să participe minimum doi candidaţi. De aceeaşi opinie este şi Curtea Constituţională, care, prin avizul său nr.4 din 26 decembrie 2000, a stabilit că pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova  trebuie să participe, cel puţin, doi candidaţi.”

În aceste circumstanţe, nimeni nu este abilitat să amîne şedinţa specială de alegere a Şefului statului din cauză că a fost înregistrat doar un singur candidat. Astfel, decizia de amînare urmează a fi una ilegală.

Pornind de la reglementările articolului 78 din Constituţie şi de la Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova  constatăm că scrutinul ordinar pentru alegerea Şefului statului a eşuat. Trebuie recunoscute alegerile nevalabile şi organizate în termen de 15 zile alegeri repetate.

Stimaţi colegi din Coaliţia majoritară,

În această situaţie, nimeni nu vă împiedică pe dumneavoastră să iniţiaţi diverse studii, adresări, generalizări pe unele sau alte chestiuni, însă dumneavoastră nu sînteţi în drept să împiedicaţi sau să tergiversaţi sub diferite aspecte sau motive procesul alegerii Preşedintelui Republicii Moldova. Şi nu poate fi admisă amînarea scrutinului prezidenţial respectiv.

Şedinţa specială de alegere a Şefului statului nu trebuie să fie condiţionată de perfecţionarea legislaţiei, mai ales luînd în considerare faptul că din anul 2000, în baza acestor norme legale, au fost desfăşurate deja cîteva scrutine prezidenţiale şi confirmate legalitatea acestora de către Curtea Constituţională.

Prin înaintarea iniţiativei în cauză şi adoptarea hotărîrii respective se demonstrează încă o dată în plus că procesul negativ şi extrem de periculos de uzurpare a puterii de stat ia tot o mai mare amploare în Republica Moldova şi, spre regret, se aprofundează.

Vrem să amintim, în context, că în cazul în care alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova  nu se vor desfăşura pînă la data de  11 noiembrie 2009, vom constata sau vom fi în prezenţa circumstanţelor care vor justifica, să zicem, dizolvarea Parlamentului.

În context, aş vrea să amintesc că deja au fost puse anumite semne de întrebare asupra legalităţii alegerii Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova. În aceste condiţii, apare fireasca întrebare mai mult ritorică: ce va spune şi societatea noastră, şi comunitatea internaţională despre noi, despre Legislativul moldovean, dacă astfel de semne de întrebare se permanentizează şi devin tot mai multe?

Oare chiar postul de Preşedinte al Republicii Moldova merită atîta înjosire şi batjocură, să încercăm sub diferite pretexte să tergiversăm procesul acesta?

În aceste circumstanţe sau finisînd cu aceste întrebări retorice, vreau să constat şi să aduc la cunoştinţa dumneavoastră încă o dată că Fracţiunea Partidului Comuniştilor nu va susţine proiectul de hotărîre în dezbatere. Vă îndeamnă şi pe dumneavoastră, stimaţi colegi, să nu promovaţi această hotărîre, această iniţiativă. Totodată, ne rezervăm şi dreptul constituţional de contestare a legalităţii acesteia.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumesc frumos.

Domnule Mişin,

Poftin.

 

Domnul  Vadim Mişin:

Уважаемые коллеги!

Сегодня мы обсуждаем принципиальную позицию и прежде чем высказаться непосредственно по ней, я хотел бы позволить себе одно общее суждение, заключается оно в том, что с момента существования молдавского парламентаризма, я имею в виду в том виде, в котором он существует сейчас, то есть с 1994 года, ни один Парламент Республики Молдова не позволял себе такого вольготного обращения с законодательством.

Есть понятие, юристы особенно это хорошо знают, правового нигилизма. И если правовой нигилизм в стране становится превалирующим, беда той страны. Тогда ставится под вопрос само существование такого государства.

Вы прекрасно все понимаете, что правовой нигилизм не появляется ниоткуда, рыба портится с головы. И когда Парламент позволяет себе так обращаться с законами, то естественно уже не может быть речи о том, чтобы простой гражданин этой страны пытался хотя бы соблюдать эти законы.

Мы за весь этот месяц нашего практического существования, поверьте, уважаемые коллеги, не услышали ни разу ни одного весомого аргумента в плане изменения законодательства. Всё законодательство изменялось по принципу: оно нам неудобно, оно нам не нравится. По такому принципу мы можем зайти очень далеко.

И хотелось бы всё-таки, чтобы все, кто сегодня имеет возможность изменять законодательство, задумывались над тем, что законы не пишутся в преломлении их к конкретной ситуации. Грош цена тем законам, которые действуют по ситуации. Законы пишутся для общества и в основном на будущее, только такие законы нормально сработают.

И теперь несколько слов по существу.  Проблема, о которой мы сейчас говорим. Сегодня прозвучала фраза, что очень много недомолвок и т.д., непонятных вещей в законодательстве о выборах Президента. Нет вообще никаких недомолвок и никаких непонятных вещей.

Смею заметить, и если меня, надеюсь, поправит уважаемый коллега господин Бэешу, я его очень уважаю, в том числе как учёного, но он сегодня сказал очень правильную фразу: «Конституционный Суд не есть институт, который занимается правотворческой деятельностью». Это мы все прекрасно понимаем. Конституционный Суд может только констатировать: соответствует Конституции, не соответствует Конституции. В конечном итоге, решение обязан принять Парламент. В конечном итоге, все изменения обязаны принять здесь. Так, скажите, пожалуйста, тогда что это за аргумент: давайте, подождём 10 дней, мы чего-то спросим у Конституционного Суда. А у него нечего спрашивать, он уже высказался. Непонятно высказался, ну и не надо.

Давайте вынесем это вопрос сюда и путём голосования установим, так, как вам удобно. Вы считаете, что можно избирать Президента из одной кандидатуры. Я от имени фракции обращаюсь к вам, давайте завтра избирать и не будем обращаться в Конституционный Суд. Вперёд братцы! Избираем из одной кандидатуры. Что вас остановило? Нельзя избирать из одной кандидатуры, тогда, скажите это вслух, вразумительно, внятно нам скажите, что нельзя Президента избирать из одной кандидатуры. Тогда не надо обращаться в Конституционный Суд. Будет всё понятно, что надо дальше делать.

Комиссия превысила свои полномочия. Об этом, ну, я приклоняюсь перед господином Гилецки, он вообще умница, он обычно ищет фразы как бы кого-то не обидеть, как бы сказать красиво, но Гилецки сказал очень понятно, что комиссия свои полномочия превысила, она их превысила.

Это не функция комиссии, которую мы с вами избрали, вносить законодательные инициативы, выходить с ними и т.д. Функция комиссии заключалась в том, чтобы прийти к нам сегодня и сказать: завтра будут выборы Президента. Либо сказать: завтра нельзя проводить выборы Президента по таким-то основаниям, и мы с вами тогда должны завтра избрать новую комиссию, пусть даже эту же, но снова ее избрать, снова дать ей две недели.

Мы чего спрашиваем у Конституционного Суда? Нам у него нечего спрашивать. Честно скажем, друг другу, да, мы просто тянем время.

Я очень хочу сказать, уважаемые коллеги, вы зря тяните время, в этой ситуации вам не поможет ничего. Спасибо.  (Aplauze.)

 

Domnul  Serafim Urechean:

Господин Мишин, спасибо. И особенно за рыбу, если особенно она восьмилетняя.

Domnule Nagacevschi,

Poftim.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:

Bună ziua.

Eu am să fiu succint. Ştiţi că există o maximă: unde sînt doi jurişti, există trei păreri. Cînd mă pregăteam să iau cuvîntul, mi-am făcut cîteva consemnări şi am menţionat următoarele cuvinte: viciu, viciată, carenţe, ambiguităţi. Toate aceste adjective caracterizează legislaţia care reglementează procedura alegerii Preşedintelui Republicii Moldova .

După luarea de cuvînt de către profesorul Băieşu nu cred că aş putea să mai spun ceva suplimentar. Aceasta, apropo, de remarca colegului meu domnul Mişin, care a susţinut precum că nu s-au adus argumente suficiente pe parcursul actualei legislaturi privind necesitatea modificării legilor care au fost schimbate în cadrul activităţii Parlamentului.

După mine, domnul Băieşu a adus absolut toate argumentele necesare, care demonstrează necesitatea modificării sau necesitatea analizei şi modificării Legii privind procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.

Ce vreau eu să spun suplimentar la ceea ce a fost spus de către domnul Băieşu. În primul rînd, vreau să spun că nimeni nu a solicitat adresarea la Curtea Constituţională a Republicii Moldova. Aceasta este prima replică vizavi de ceea ce a spus domnul Mişin. Vizavi de ceea ce a spus domnul Vremea şi apropo şi domnul Stoicov, precum că nu a fost respectată procedura parcurgerii iniţiativei legislative în speţă.

Vreau să vă aduc aminte că există articolul 11 alineatul (1) din Legea privind actele normative, care spune următoarele: „Hotărîrile cu caracter individual şi alte hotărîri, care nu conţin norme de drept, pot fi examinate, fără a fi supuse tuturor procedurilor prealabile, în organele de lucru ale Parlamentului.” Această hotărîre nu conţine nici un fel de norme. Este o hotărîre cu caracter individual. Şi, în asemenea circumstanţe, nu este necesar de a epuiza toate procedurile prealabile în ceea ce priveşte respectiva hotărîre.

Şi ultima remarcă pe care aş fi vrut să o formulez vizavi de imposibilitatea amînării datei alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova. În avizul cu pricina din anul 2000 din decembrie este scris expres că, în cazul întrunirii unor circumstanţe obiective, poate fi amînată desfăşurarea alegerilor Preşedintelui. Acestea sînt obiecţiile pe care am vrut să le expun.

Şi, de asemenea, solicit parlamentarilor să susţină iniţiativa colegilor noştri.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Cuvînt i se oferă domnului deputat Ion Hadârcă.

 

Domnul  Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:

Onorat Parlament,

În mod regretabil, dar sîntem nevoiţi a constata, cu prilejul confruntării noastre cu acest impas, şi impactul unei moşteniri regretabile şi anume faptul că aşa-zisa mare reformă constituţională din 2000 a fost în realitate marea brambureală legislativă, care a introdus neglijent sau voit o serie de ambiguităţi şi carenţe. Am citat din raportul comisiei ad-hoc. Ambiguităţi care au compromis mai curînd raporturile dintre Preşedinţie, Parlament şi Guvern, incoerenţe, repet, care încă urmează a fi soluţionate.

Aceeaşi reformă a privat, în primul rînd, electoratul de cîteva din principalele avantaje şi pîrghii democratice de participare la exercitarea puterii supreme în stat. Subliniez cu această ocazie faptul că imperfecţiunile depistate demonstrează clar că şi cele două tururi de alegere a preşedintelui din mai şi iunie anul curent au fost şi sînt în realitate lovite de caducitate, în opinia mea personală. Pentru că au fost, de fapt, nişte alternative trucate mai mult.

În esenţă, noţiunea de alternativă în cazul raporturilor elective şi a competitivităţii interparlamentare înseamnă alternativă politică. Iar alternativa politică a Alianţei, evident, astăzi este Fracţiunea Partidului Comuniştilor.

Nu este vina Constituţiei şi nici a comisiei speciale faptul că Fracţiunea Comunistă nu s-a folosit de dreptul ei legitim de a-şi înainta propunerea de a participa la alegeri prin propriul candidat, pe care îl au cu certitudine, subliniez, precum s-a văzut anterior. Evident, asistăm la un joc al tergiversării, pe care urmează să îl depăşim aici şi acum.

În fine. Pentru deblocarea situaţiei şi ieşirea din impas, se cere votarea proiectului de hotărîre propus Parlamentului de către comisia specială de alegere a Parlamentului. Îndemn colegii noştri din constructiva opoziţie comunistă să lase la o parte rezervele şi ezitările ce le au şi să susţină această decizie comună.

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Hadârcă.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul de Hotărîre cu modificările acceptate de domnul preşedintele Pleşca, ce ţine de înlocuirea, substituirea cuvîntului „generaliza” cu cuvîntul „examina”. Şi cuvintele „Comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova” se substituie prin cuvintele „Comisia juridică, numiri şi imunităţi”. Aşa, domnule Pleşca, da?

Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Cu votul majorităţii, proiectul de Hotărîre a fost adoptat.

Continuăm şedinţa. Următorul proiect – proiectul de Hotărîre pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.10-XVIII din  10 septembrie 2009 privind componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent al Parlamentului.

Prezintă Iurie Ţap, vicepreşedintele Parlamentului.

 

Domnul  Iurie Ţap:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Biroul permanent prezintă Parlamentului spre aprobare proiectul de Hotărîre pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului  nr.10-XVIII din 10 septembrie 2009 privind componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent al Parlamentului.

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre:

Articolul 1. – Articolul 3 din Hotărîrea Parlamentului nr.10-XVIII din 10 septembrie 2009 privind componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent al Parlamentului se modifică şi se completează după cum urmează: Poziţia „Filat Vladimir, Răducan Marcel şi Şalaru Anatolie” se exclude. După poziţia „Ghimpu Mihai” se introduc poziţiile: „Godea Mihai, Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova, Hadârcă Ion, Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal”. După poziţia „Postoico Maria” se introduce poziţia „Stoianoglo Alexandru, Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova.”

Articolul 2. − Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sînt întrebări? Nu sînt.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vadim Mişin:

Я извиняюсь. Господин Цап, я за вами не успеваю. Скажите, пожалуйста, ну, можете с того микрофона, вы сейчас представляли что? Вы от имени Бюро представляли этот документ?

 

Domnul  Iurie Ţap:

Da, din numele Biroului permanent.

 

Domnul  Vadim Mişin:

А Бюро имеет право вносить постановления? С каких пор Бюро вносит постановление? Это откуда у вас взялось?

 

Domnul  Iurie Ţap:

Am prezentat proiectul de hotărîre pentru aprobare Parlamentului Republicii.

 

Domnul  Vadim Mişin:

Господин Цап, здесь написано и в постановлении: «Что вносит Бюро». Я вас спрашиваю: с каких пор Бюро вносит проект постановления? Цап имеет право внести, а Бюро никак.

Вот мне ваши коллеги подсказывают, что с сегодняшнего дня. Ну, если это так, то я сдаюсь. А если – нет, то здесь написана глупость.

 

Domnul  Iurie Ţap:

Domnule Mişin,

Eu am prezentat proiectul.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Nu mai sunt întrebări?

Mulţumesc.

Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Cu votul majorităţii, proiectul de Hotărîre este adoptat.

Următorul proiect – proiectul de Hotărîre cu privire la cumularea unor funcţii cu mandatul de deputat în Parlament.

Prezintă domnul Pleşca. Vă rog, domnule Pleşca.

 

Domnul  Ion Pleşca – Fracţiunea AMN:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu sînt şi autorul acestui proiect. Întîi, ca autor, am să spun că, prin Hotărîrea Parlamentului din 25 septembrie 2009, a fost acordat vot de încredere întregii liste a Guvernului, care la aceeaşi dată a fost numit prin Decret Preşedintele Republicii Moldova.

La articolul 4 din Legea despre statutul deputatului în Parlament, modificat prin Legea din 20 octombrie 2009, se prevede că persoanele numite în organele centrale ale administraţiei de stat pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de deputat pe o durată de cel mult 6 luni.

În prezent, din lista Guvernului fac parte 9 deputaţi în Parlament, care cad sub incidenţa prevederilor menţionate. În legătură cu cele expuse, propunem pentru examinare şi adoptare un proiect de Hotărîre cu privire la cumularea unor funcţii cu mandatul de deputat în Parlament. Proiectul de hotărîre este prezentat.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Şi raportul. Dacă vor fi întrebări, să fie adresate o singură dată. Propuneri sînt, da?

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul  Alexandru Tănase – Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Astăzi, în cadrul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, unde a fost examinat acest proiect de hotărîre, am atras atenţia colegilor asupra unor deficienţe.

În primul rînd, modul cum este formulat la articolul 1: „Se permite cumularea funcţiilor deţinute.” Nu este corect. Deoarece acest drept de a  cumula funcţiile este permis de însuşi textul articolului 4, care a fost publicat astăzi în „Monitorul Oficial”.

Prin urmare, noi propunem ca alineatul (1) să aibă un alt cuprins şi anume: „Se aprobă lista persoanelor care, în temeiul articolului 4 din Legea nr.39-XIII din 7 aprilie 1994, vor cumula începînd cu 25 septembrie 2009 mandatul de deputat cu funcţia în organele centrale ale administraţiei de stat.” Deoarece aceasta corespunde în totalitate cu cuprinsul articolului 4.

Dar, în principiu, dacă ar fi să analizăm articolul 3, articolul 4 şi articolul 5 din Legea 39-XIII, rezultă că o asemenea hotărîre, în general, nu este necesară.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Se acceptă propunerea ca articolul 1 să fie modificat.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Aveţi dreptate, domnule Tănase.

Aşa a procedat majoritatea comunistă cînd au activat în calitate de deputaţi şi miniştri în frunte cu doamna Greceanîi.

 

Domnul  Alexandru Tănase:

Nu, ei aşa au procedat.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Dar o hotărîre cred că pentru noi e bună.

 

Domnul  Alexandru Tănase:

Eu solicit propunerea: să fie votat articolul 1 avînd cuprinsul propus de mine.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Da, da, se acceptă. Totodată, am să dau citire şi raportului. Raportul dumneavoastră toţi îl aveţi şi se propune ca proiectul de hotărîre, cu modificarea propusă de domnul Tănase, să fie adoptat de către Parlament.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Totul este clar. Întrebări nu sînt.

 

Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să voteze.

Aveţi dreptate. Poftim.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Da, ajută mierea cîteodată.

Stimaţi colegi,

La data de 20 octombrie 2009, majoritatea parlamentară a Coaliţiei Liberal Democrate a adoptat Legea nr.44-XVIII pentru modificarea articolului 4 din Legea despre statutul deputatului în Parlament.

Proiectul de Hotărîre propus astăzi atenţiei dumneavoastră nu este altceva decît consecinţele care rezultă din proiectul de lege votat şi promulgat de către Preşedintele interimar al Republicii Moldova.

Astfel, prin acest proiect de hotărîre, se constată că persoanele delegate de Parlament în organele centrale ale administraţiei de stat vor putea cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de deputat pe o durată de cel puţin  6 luni. Cel mult 6 luni.

Autorii au recunoscut că necesitatea acestei modificări este de a păstra statutul mandatului de deputat în cazul în care sînt numiţi în alte funcţii, în primul rînd, faţă de membrii actualului Guvern, care deţin şi mandatul de deputat.

Considerăm că acest proiect de hotărîre, înaintat astăzi în Parlament, contravine flagrant prevederilor Constituţiei Republicii Moldova  şi altor acte legislative în vigoare. În primul rînd, sînt sfidate prevederile articolelor 1, 2, 6, 7, 8, 16, 69, 70, 74, 99 şi 104 din Constituţie, reieşind din următoarele considerente. Acest proiect de hotărîre contravine principiului constituţional al legalităţii, care rezultă din garanţia consfinţită la articolul 1, alineatul (3) din Constituţie, conform căruia Republica Moldova este un stat de drept.

Acest fapt presupune că subiecţii de drept urmează  să respecte legile, să se subordoneze strict regulilor juridice, care au ca obiect modul de alcătuire a  organului statului, organizarea lor, atribuţiile şi funcţiile ce le revin. Fiind cel mai important principiu al statului de drept, principiul legalităţii are la bază criteriile clarităţii şi prezivibilităţii legii, iar prin necorespunderea sa cu principiul similar, consfinţit de Convenţia  Europeană a Drepturilor Omului din 4 noiembrie 1950, contravine, de asemenea, articolului 8 din Constituţie „Respectarea dreptului internaţional şi a  tratatelor internaţionale”.

Prin aceste modificări, Parlamentul nu va face altceva decît să legifereze dreptul unui deputat de a cumula funcţia sa cu altă funcţie înaltă în stat, inclusiv de membru al Guvernului actual, fapt ce contravine flagrant prevederilor articolului 6 din Legea Supremă, care statuează că: „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”

Din declaraţiile autorului iniţiativei legislative şi din raportul Comisiei parlamentare sesizate în fond foarte clar se constată că membrii Guvernului, care deţin statutul de deputat, vor cumula aceste două funcţii înalte în stat, de fapt inacceptabil, deoarece Guvernul, potrivit articolului 104 din Constituţie, este responsabil în faţa Parlamentului şi nu va fi posibilă exercitarea controlului parlamentar din partea deputaţilor faţă de membrii Guvernului atît timp cît aceştia vor fi una şi aceeaşi persoană.

În cazul admiterii unei asemenea situaţi, sfidarea acestor norme constituţionale şi contopirea puterii legislative cu cea executivă va afecta integritatea şi unitatea întregului sistem al reglementărilor constituţionale, fapt ce va genera un precedent extrem de periculos, va diminua la maximum autoritatea şi supremaţia Constituţiei Republicii Moldova.

Acordînd dreptul deputaţilor să cumuleze ilegal două funcţii înalte în stat va fi încălcat şi articolul 16 din Constituţie, care prevede principiul egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii. Atît timp cît un şir întreg de cetăţeni şi funcţionari sînt restricţionaţi în ceea ce priveşte cumularea unor funcţii, actualii deputaţi din Coaliţia Liberal Democrată vor putea liber să beneficieze de asemenea facilităţi şi priorităţi contrar prevederilor legale.

Astfel, modificările în cauză permiţînd cumularea mai multor funcţii de stat de către deputaţii din majoritatea parlamentară încalcă deliberat principiul constituţional al incompatibilităţii. De asemenea, aceste modificări contravin expres şi multor prevederi legale privind incompatibilitatea, în special, a articolului 3 din Legea despre statutul deputatului în Parlament, care prevede că: „Mandatul de deputat este incompatibil cu funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, membru al Guvernului, avocat parlamentar şi alte funcţii remunerate.”

Reieşind din cele expuse, Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova ţine să reitereze că participăm cu toţii la sfidarea în continuu a tuturor normelor constituţionale menţionate, care constituie încălcarea directă a prevederilor articolului 2 alineatul (2) din Constituţie care prevede că: „Nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”

Fracţiunea Partidului Comuniştilor nu va susţine acest proiect de hotărîre şi nu va vota asemenea crime.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Cuvînt i se oferă domnului Tănase. Vă rog.

 

Domnul  Alexandru Tănase:

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu mult interes alocuţiunea colegului Zagorodnîi la acest capitol şi sînt surprins de faptul cum sînt manipulate realităţile în legătură cu acest proiect de lege. De parcă articolul 4 din Legea nr.39 nu ar fi existat, de parcă nu ar fi existat un precedent cînd Guvernul Greceanîi 2, în baza aceleiaşi norme a cumulat funcţia de deputat şi funcţia de membru al Guvernului.

Vreau să vă spun un lucru că, de fapt, din punct de vedere legal, dacă  să o luăm, nici nu era necesară excluderea cuvîntului „temporar” din articolul 4. Deoarece însăşi noţiunea de 6 luni prevede că acest drept este temporar. Şi, în acest sens, indiferent de faptul cum sînt manipulate aceste lucruri nici nu putem discuta despre careva încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, uzurparea puterii în stat ş.a.m.d.

Trebuie să ţinem cont că această lege, Legea cu privire la... articolul 4, el a existat în continuare. Uitaţi-vă atent la articolul 70 din Constituţie, care stabileşte, în general, noţiunea de incompatibilitate. Mai apoi reglementarea incompatibilităţilor, termenul de  incompatibilitate este dat de Constituţie spre a fi reglementat de lege organică. Lega organică nu a fost adoptată de actualul Parlament, ea a existat şi există în continuare. Unicul lucru care s-a făcut prin excluderea cuvîntului „temporar”, pentru a exclude iarăşi acele ambiguităţi de care este plin cadrul normativ moldovenesc şi pentru a da o legalitate şi o claritate totală pentru acele persoane care urmează, pe parcursul a 6 luni de zile, să cumuleze aceste funcţii.

Şi încă o dată accentuez: nu înseamnă că cineva intenţionează să stea  6 luni să îşi menţină această stare de incompatibilitate. Este un termen în cadrul căruia se poate foarte rapid de a renunţa fie la o funcţie, fie la alta.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Tănase.

Domnule Pleşca,

Poftim. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu, ca autor, am dreptul şi eu la cuvînt înainte de încheierea dezbaterilor. În continuare eu vreau să aduc la cunoştinţă colegilor deputaţi, presei, opiniei publice cererile care au fost depuse la 20 mai de către 10 deputaţi comunişti şi am să dau citire uneia din ele:

Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, domnului Vladimir  Voronin.

Stimate domnule Preşedinte,

Rog, ca Parlamentul, în baza articolul 4 din Legea despre statutul deputatului în Parlament, să examineze problema de a mi se acorda posibilitatea de a cumula exercitarea funcţiei deţinute cu mandatul de deputat pe o durată de pînă la 6 luni.

Cu respect: semnatari.

(Aplauze.) Tot Guvernul Greceanîi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi, lucruri stranii se întîmplă la noi în Republica Moldova, nu comuniştii uzurpează puterea, ci liberal democraţii.

Domnule Stepaniuc,

Poftim. Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Stimaţi colegi deputaţi,

Într-adevăr, articolul respectiv are nişte nuanţe. Şi astăzi noi am ascultat doi colegi de ai noştri, de fapt, mai mulţi au vorbit, dar doi colegi şi domnul Zagorodnîi, şi domnul Tănase, care sînt jurişti buni, şi ar trebui să recunoască că varianta ideală pentru acest articol 4 ar fi la fel să încerce să îl tălmăcească Curtea Constituţională.

Fiindcă mai multă lume care a mai făcut oleacă de carte la drept ştie foarte bine că, de fapt, ideea incompatibilităţii, cum este tălmăcit în drept, trebuie să fie un timp suficient ca persoana respectivă să îşi hotărască problema incompatibilităţii. Şi ceea ce aţi făcut dumneavoastră astăzi este o greşeală. Probabil, este greşeală şi ce am făcut data trecută, cu atît mai mult că a fost un Guvern provizoriu atunci.

Dar astăzi e o greşeală şi tot omul conştient trebuie să recunoască acest lucru. Aşa că, domnule Tănase, aveţi kartî vse v ruki, clarificaţi momentul că sînteţi ministru al justiţiei.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Stepaniuc.

Este totuşi o diferenţă între Guvern provizoriu şi Guvern de 4 ani  de zile.

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Vreau să fac o singură replică. Curtea Constituţională este în imposibilitate să interpreteze articolul 4 din Legea cu privire la statutul deputatului, deoarece Curtea Constituţională interpretează în exclusivitate numai Constituţia Republicii Moldova. În ceea ce priveşte legile Republicii Moldova, ea poate numai să verifice constituţionalitatea acestora.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

E adevărat.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul de Hotărîre cu modificarea făcută de domnul Tănase a articolului 1. Sau mai bine: articolul 1 în redacţia propusă de domnul deputat Tănase. Sînteţi de acord? Cine este pentru, rog, să voteze.

Mulţumesc.

Cu votul majorităţii, proiectul de Hotărîre a fost adoptat.

Acum avem Ora Guvernului, s-a înscris pentru declaraţie doamna Chistruga.

Poftim, stimaţi colegi, Ora Guvernului.

 

Doamna Inna Şupac – Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc.

Am doua interpelări.

Prima interpelare este adresată către domnul ministru al educaţiei Leonid Bujor. Avînd în vedere mai multe discuţii în societatea civilă şi în rîndurile organizaţiilor nonguvernamentale de tineret şi ţinînd cont de ultimele dispute între domnul ministru Bujor şi domnul ministru al tineretului şi sportului Ion Cebanu, rog domnul ministru al educaţiei Bujor să prezinte informaţie în scris cu privire la activitatea actuală a Centrului Republican de Tineret şi Copii şi perspectivele activităţii acestuia pe viitor.

Şi a doua interpelare, mă adresez către ministrul culturii, ce ţine de situaţia scandaloasă legată de numirea directorului Teatrului „Luceafărul”.

Şi îl rog pe domnul Focşa să ne prezinte în scris informaţia privind procedura şi modul de selectare a candidaturii directorului acestui teatru.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2, nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Da, eu am o interpelare către domnul Prim-ministru al Republicii Moldova.

 

Domnul Iurie Ţap:

Domnule Preşedinte,

Pentru procedură.

Stimaţi colegi,

Conform Regulamentului, ultima oră de joi este ziua pentru Ora Guvernului – întrebări. Interpelările se reglementează prin alt articol şi este ultima joi din lună, partea a doua, vă rog, Regulamentul privind activitatea Parlamentului.

Astăzi este Ora Guvernului, privind întrebări.

 

Domnul Iurie Muntean:

Bine, o numim întrebare, pentru că întrebare şi este. Deci către Prim-ministrul Republicii Moldova. Două săptămîni în urmă ştim cu toţii că datorită unor declaraţii multiple şi iresponsabile, precum şi contradictorii, Republica Moldova a fost exclusă din rating-ul Agenţiei „Mudis”, ceea ce înseamnă că cu toate că în anul acesta am avut toate şansele să urcăm pe următoarea treaptă a acestui rating, care arată credibilitatea statului, credibilitatea financiară a statului, deci am fost excluşi în condiţii în care în acest rating au rămas aşa ţări ca Namibia, Angola, Mozambic, Zimbabwe ş.a.m.d.

Deci vreau să fiu informat în scris care este prejudiciul în termeni cuantificaţi pentru:

Prima. Credibilitatea financiară a statului ca atare.

Doi. Credibilitatea financiară a sectorului privat din punct de vedere al atractivităţii pentru investiţiile străine directe.

Şi trei. Competitivităţile sectorului real.

Datorită faptului că „Mudis” ne-a exclus din rating-ul respectiv în care am intrat cu mare greu şi am  fost bucuroşi de aceasta.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vasile Iovv – Fracţiunea PCRM:

Vreau să fac o interpelare la adresa Prim-ministrului. Legea privind organizarea administrativ-teritorială prevede rezervarea a 5% din terenul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi pentru oferirea acestui teren familiilor tinere care doresc să îşi construiască case de locuit şi alte necesităţi primordiale.

În prezent, practic în toate satele republicii, acest teren rezervat este folosit, iar numărul familiilor tinere care au necesitatea de a se construi, din an în an se majorează.

Propun să fie date dispoziţii organelor respective, pentru a examina situaţia reală în acest domeniu şi să pregătească modificările cuvenite în legislaţie, pentru a hotărî întrebarea.

După părerea mea, s-ar putea de dat consimţămîntul proprietarilor de pămînt aferent caselor proprii şi cotelor consolidate din preajma satelor să ofere o parte din terenul menţionat tinerilor, excluzînd plata pentru schimbarea destinaţiei folosirii pămîntului.

 Rog să fie dat răspuns în scris.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

În continuare, microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Întrebarea mea o adresez Procurorului General şi Guvernului Republicii Moldova, în special, domnului ministru al sănătăţii Hotineanu, să îmi răspundă la întrebarea: care a fost baza legală care a servit drept numirea în funcţie la spitalul raional Hînceşti pe domnul medic-şef Cibotaru Petru, deoarece legislaţia în vigoare prevede numirea şefilor de instituţii medico-sanitare prin concurs organizat de Ministerul Sănătăţii, şi nu prin ordin direct al ministrului.

Rog această informaţie să îmi fie prezentată în scris în termenele stabilite de legislaţie.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Cuvînt i se oferă doamnei Chistruga pentru declaraţie.

 

Doamna Zinaida Chistruga – Fracţiunea PCRM:

Stimaţi deputaţi,

Onoraţi oaspeţi,

Doamnelor şi domnilor,

În ultima perioadă de timp, pe parcursul a mai mulţi ani, în pofida unor dificultăţi periodice ale situaţiei politice, indiferent de combinaţiile forţelor politice, totuşi nici o dată, nici o forţă politică pînă în prezent nu a recurs la o asemenea remodelare a legislaţiei ţării, reieşind din propriile interese de moment.

Nici o dată într-o asemenea perioadă scurtă de activitate a Parlamentului, mai puţin de două luni, nu au fost comise atîtea încălcări grave şi evidente ale legii, ale principiilor democratice şi morale. Într-o perioadă atît de scurtă, majoritatea parlamentară a reuşit nu doar să îşi extindă cu jumătate de an posibilitatea de a cumula mandatul de deputat cu alte funcţii, ci şi încearcă să legifereze pentru deputaţi posibilitatea de a nu participa personal la şedinţele propriu-zise, de a nu participa la dezbateri pe marginea hotărîrilor Parlamentului. Adică, ne transformăm într-un Parlament fără frecvenţă.

Un asemenea proiect de lege este elaborat de către deputatul reprezentant al majorităţii parlamentare Veaceslav Untilă. Sensul acestui proiect se rezumă la oferirea deputaţilor a posibilităţii de a vota la distanţă în baza unei cereri scrise în lipsa reală a acestora de la şedinţă. Fără a face referire la aspectul juridic al problemei în cauză, la faptul că această hotărîre nu corespunde Constituţiei şi principilor democratice putem constata că Alianţa a ajuns la limita unei degradări profesionale şi morale totale.

 Mă întreb şi vă întreb: oare pentru asemenea legiuire au votat, legiuitori au votat alegătorii care au susţinut în ultimele alegeri partidele ce fac parte din Alianţă.

Astăzi, am devenit cu toţii martori ai încă unei „fapte eroice” a actualei majorităţi parlamentare – amînarea de către Alianţă a şedinţei speciale a Parlamentului pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, programate pentru 23 octombrie, nu poate fi calificată decît o ruşine, camuflîndu-se cu nişte pretexte confuze, cu pretenţii de argumente, Alianţa, pur şi simplu, recunoaşte că aşa şi nu a mai reuşit să ajungă la o opinie consolidată vizavi de alegerea Preşedintelui.

Dumneavoastră, stimaţi deputaţi ai Alianţei, vă temeţi să recunoaşteţi că candidatul dumneavoastră poate să nu acumuleze cele 53 de voturi necesare. Acesta este adevărul. Dumneavoastră, de fapt, de facto confirmaţi faptul că un candidat unic, înaintat de comun acord de toată Alianţa pentru Integrarea Europeană, nu există, că acesta nu este decît un mit.

Probabil, amînînd alegerea stabilită a Preşedintelui, Alianţa încearcă să îşi consolideze cel puţin propriile poziţii, să garanteze cel puţin 53 de deputaţii ai săi şi, în asemenea condiţii, dumneavoastră îi propuneţi Fracţiunii noastre să voteze pentru candidatura lui Marian Lupu care nici în interiorul Alianţei nu este susţinută de toţi. Este o propunere cel puţin bizară şi neruşinată. Pentru toţi este evident că în disperare Alianţa, pur şi simplu, încearcă să tragă din timp.

Nu trebuie să trageţi din timp şi nu trebuie să minţiţi pe nimeni. Dumneavoastră reprezentaţi... reprezentanţii majorităţii înşişi aţi recunoscut caracterul provizoriu al puterii pe care o deţineţi. Dumneavoastră însăşi v-aţi fixat termenele de existenţă a Alianţei de cel mult 6 luni. Dumneavoastră, din start, aţi ales un Guvern de facto provizoriu.

De aceea, vă propunem să încetaţi să vă minţiţi pe dumneavoastră şi să îi minţiţi pe ceilalţi cetăţeni ai ţării noastre. Omenii rîd deja de perversiunile dumneavoastră legislative. Fiţi oneşti şi amintiţi-vă de promisiunile făcute alegătorilor de  către fiecare dintre dumneavoastră.

Vă îndemnăm să daţi dovadă de bun simţ, să încetaţi fărădelegile legislative, să reduceţi activitatea, să nu readuceţi activitatea parlamentară într-o albie greşită, s-o readuceţi în cea firească.

Cerem majorităţii parlamentare să respecte legea, să nu îşi bată joc de ea, remodelînd-o zilnic în funcţie de propriile interese. Cerem ca toate procedurile prevăzute, inclusiv alegerea Preşedintelui, să se desfăşoare în conformitate cu legea în termenele stabilite de lege şi de hotărîrea Parlamentului.

 Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi a şedinţei s-a epuizat.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

O seară frumoasă în continuare. (Rumoare în sală.)  O să vă anunţăm în privinţa următoarei şedinţe, o să fiţi anunţaţi. Mîine nu va avea loc şedinţa.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.52.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare în

Direcţia documentare parlamentară a

Aparatului Parlamentului.