version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA FEBRUARIE 2007

Sedinta din ziua de 23 februarie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.688 privind numirea unor judecatori ai Curtii Constitutionale.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4717 pentru modificarea si completarea articolului 2 din Lege nr.121-XV din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.440 pentru modificarea unor acte legislative (Legea privind limitarea activitatii monopoliste si dezvoltarea concurentei art.2; Legea pentru aprobarea Clasificatorului general al legislatiei s.a.).

6. Depunerea juramintului a judecatorilor noi-numiti ai Curtii Constitutionale.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4718 cu privire la utilizarea resurselor regenerabile de energie.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1065 privind promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4528 cu privire la biocombustibili, biocombustibili pentru transport si biouleiuri.

10. Declaratia domnului deputat Serafim Urechean Fractiunea Alianta Moldova Noastra.

11. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta la sedinta de astazi a Parlamentului 91 de deputati. Absenteaza deputatii: Grigore Petrenco, Ivan Ciontoloi in delegatie; Boris Stepa din motive de sanatate; Iurie Rosca, Galina Balmos, Mihail Mocan, Anatol Taranu, Stefan Secareanu, Gheorghe Susarenco, Dumitru Ivanov.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu rog sa fie exclus din ordinea de zi pentru ziua de astazi proiectul nr.4696.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicit timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei. E de dorit sa asistati si dumneavoastra, daca e posibil, caci tine de activitatea Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

O iau ca un compliment, fiind puse in valoare anumite elemente pentru luare de cuvint ca declaratie a doamnei Cusnir.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pentru Secretariat: Susarenco este prezent.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Rog sa se ia act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris cu luare de cuvint la proiectul de Lege nr.4718, nr.3 pe ordinea de zi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintei Parlamentului pentru ziua de astazi, 23 februarie, tinind cont de acele propuneri care au fost inaintate imediat anterior. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.688 a Parlamentului privind numirea unor judecatori ai Curtii Constitutionale.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.688 prevede numirea domnului Dumitru Pulbere si a doamnei Elena Safaleru in functia de judecator al Curtii Constitutionale. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a consultat prevederile articolelor 136 si 138 din onstitutia Republicii Moldova si reglementarile respective din Legea cu privire la Curtea Constitutionala si a constatat: Curtea Constitutionala se compune din 6 judecatori, numiti pentru un mandat de 6 ani, inclusiv 2 judecatori numiti de Parlament.

Judecator al Curtii Constitutionale poate fi numai cetateanul Republicii Moldova care are pregatirea juridica superioara, o inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 15 ani in activitatea juridica, in invatamintul juridic sau in activitatea stiintifica, avind acordul prealabil, exprimat in scris, al candidatului. Judecatorul Curtii Constitutionale poate detine aceasta functie pe durata a doua mandate.

Domnul Dumitru Pulbere si doamna Elena Safaleru au fost numiti in functia de judecator al Curtii Constitutionale de catre Parlament prin Hotarirea din
19 februarie 2001 si la 24 februarie 2007 le expira mandatul in functia ce o detin, data la care ei, cu 6 ani in urma, au depus juramintul prevazut de lege.

Comisia a audiat candidaturile nominalizate si a stabilit ca acestea corespund cerintelor legale pentru numirea in functie de judecator al Curtii Constitutionale. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis, cu votul unanim al membrilor sai prezenti la sedinta, sa propuna Legislativului proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.688 spre examinare si adoptare, cu efectuarea procedurii de votare pentru fiecare candidatura aparte.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Candidaturile numite de catre presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, doamna Safaleru si domnul Pulbere sint prezenti in sala. Rog sa adresati intrebarile dumneavoastra pentru candidati, pentru comisie, in eventualitatea existentei acestora.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

O intrebare care rezulta din practica dumneavoastra. Deja aveti experienta, Partidul Social-Liberal a avut citeva sesizari la Curtea Constitutionala si au fost cazuri cind votul a fost impartit 3 la 3. Ce credeti despre aceasta situatie? Si domnul Puscas, presedinte atunci al Curtii Constitutionale, a mentionat ca este o problema in acest caz. Ce opinie aveti dumneavoastra referitor la situatia mentionata, la impartirea votului in Curtea Constitutionala 3 la 3 si incapacitatea instantei de a lua o decizie?

 

Domnul Marian Lupu:

Este o intrebare adresata ambilor candidati?

 

Domnul Igor Klipii:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog, microfonul nr.6.

 

Domnul Dumitru Pulbere candidat la functia de judecator al Curtii
Constitutionale:

In afara de ceea ce este indicat in lege nu pot sa explic nimic. Asa este cadrul legal, cind e paritate de voturi, actul se considera constitutional. Legea va fi modificata, pot sa va explic altfel pe viitor.

 

Domnul Igor Klipii:

Da, nu incercam sa va spuneti parerea referitor la situatia concreta. In principiu, daca situatia respectiva este normala, trebuie schimbata ca sugestie pentru Legislativ, deci, ar trebui sa revenim la problema sau nu? Deci, aceasta este intrebarea.

 

Domnul Dumitru Pulbere:

Aceasta decide Legislativul, in cele din urma.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste. De fapt, pentru aceea si sintem plenul Parlamentului, sa discutam. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului nominal numirea in functie de judecator al Curtii Constitutionale a doamnei Elena Safaleru si a domnului Dumitru Pulbere, pe rind.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru numirea in functie de judecator al Curtii Constitutionale a doamnei Elena Safaleru, rog sa voteze.

Numaratorii, rog, sa imi anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 36.

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

77 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

In conditiile acestor rezultate ale votului, doamna Elena Safaleru se numeste in functia de judecator al Curtii Constitutionale.

Stimati colegi,

Cine este pentru numirea in functie de judecator al Curtii Constitutionale a domnului Dumitru Pulbere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 34.

Sectorul nr.3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

76 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

In conditiile exercitiului de vot, domnul Dumitru Pulbere se numeste in functia de judecator al Curtii Constitutionala.

Stimati colegi,

Acum proiectul de Hotarire pe ansamblu. La proiect, de procedura?

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

La proiectul de Hotarire. Aici, eu consider ca ar fi necesar de indicat si termenul. Pe un termen de 6 ani se numesc judecatori ai Curtii Constitutionale.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati,

Rog opinia comisiei la acest subiect.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Tinind cont de propunerea inaintata de la microfonul nr.5, acceptata de catre comisia sesizata in fond, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.688. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.3 16.

Sectorul nr.2 33.

 

Domnul Marian Lupu:

77 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.688 privind numirea unor judecatori ai Curtii Constitutionale este aprobat.

Felicitari, doamna Safaleru, domnule Pulbere. O sa rog sa nu parasiti sala, ramineti in sala, fiindca putin mai tirziu vom invita in sala Presedintele Tarii, cit si conducerea Consiliului Superior al Magistraturii pentru depunerea juramintului. Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Trebuie sa urmam prevederile Constitutiei, precum si prevederile Legii cu privire la Curtea Constitutionala, care prevede aceste norme in mod expres.

Proiectul de Lege nr.4717 pentru modificarea si completarea articolului 2 din Legea cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Victor Mindru viceministru al protectiei sociale, familiei si
copilului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.121 din
3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si familiilor lor a fost elaborat ca rezultat al multiplelor adresari din partea cetatenilor, precum si in scopul executarii prevederilor Hotaririi Guvernului nr.1073 din 12 octombrie 2005 cu privire la consemnarea a 20 de ani de la catastrofa ce s-a produs la Centrala atomoelectrica de la Cernobil si preconizeaza stabilirea alocatiilor lunare de stat persoanelor inapte de munca, care au venit in 1986 din zona de instrainare si au primit cetatenia Republicii Moldova, de asemenea, sotilor supravietuitori inapti de munca ai participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil, precum si impartirea alocatiei lunare de stat in parti egale stabilite unuia dintre parinti inapti de munca ai participantilor la actiunile sus-numite, precum si ai participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil.

Conform calculelor estimative, pentru realizarea prevederilor proiectului de lege propus, sint necesare mijloace financiare suplimentare de la bugetul de stat in suma de 160 800 de lei anual. Reiesind din cele expuse, rog sa sustineti proiectul de lege mentionat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Titlul acestui proiect de lege nu cadreaza cu continutul. In titlul proiectului de lege nu sint incluse elemente importante, stipulate in cuprinsul legii propriu-zise. Si, de aceea, ar fi bine sa fie adus in concordanta continutul cu titlul.

Si cind utilizati notiunea de zona de instrainare in textul acestui proiect de lege, era, probabil, necesar sa fie precizat, despre care zona de instrainare este vorba. Despre zona de instrainare in raza centralei atomoelectrice de la Cernobil.

 

Domnul Marian Lupu:

Inteleg ca autorul a acceptat aceste propuneri.

Stimati colegi,

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat acest proiect de lege cu titlul de initiativa legislativa parvenita din partea Guvernului si mentioneaza ca el a fost elaborat in scopul asigurarii protectiei sociale a unor categorii de persoane, care, pina in momentul de fata nu cadeau sub incidenta acestei legi, precum si a precizarii unor prevederi deja existente in lege, pentru a inlesni aplicarea lor.

Astfel, se propune modificarea a trei alineate din articolul 2. La alineatul (1) din articolul 2 se propune extinderea prevederilor acestuia si asupra persoanelor inapte de munca, care au locuit in zona de instrainare si s-au stramutat cu traiul pe teritoriul Republicii Moldova in anul 1986, cu conditia ca acestia au dobindit cetatenia Republicii Moldova.

Modificarea propusa la alineatul (3) din articolul 2 este menita sa precizeze prevederile acestuia pentru a asigura interpretarea corecta in procesul de aplicare. La alineatul (5), care prevede stabilirea alocatiilor lunare pentru parintii militari cazuti in lupta la satisfacerea datoriei si a participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Ceronbil decedati, se propune o modificare, care va oferi posibilitatea ambilor parinti, in cazul in care sint divortati, sa beneficieze de alocatie, a careia marime va constitui pentru fiecare 50 la suta din cuantumul integral al acesteia.

Comisiile permanente au sustinut proiectul de lege, fapt confirmat prin avizele parvenite catre comisia sesizata in fond. Tinind cont de cele relatate, comisia propune aprobarea proiectului de lege in lectura intiia.

De asemenea, vreau sa mentionez ca domnul Varta are perfecta dreptate si cred ca a sosit timpul ca Guvernul sa elaboreze un nou proiect de lege care sa intruchipeze toate acele categorii care sint prevazute la articolul 2.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte al comisiei,

Dumneavoastra nu considerati ca formularea: participanti la actiuni de lupta in timp de pace din rindurile militarilor cazuti la datorie este o formula cam ambigua si de ordin general? Nu era cazul sa fie precizat, in mod explicit, pe cine avem in vedere? Pe participantii la conflictul de la Nistru, participantii la razboiul din Afganistan? Sa fie o claritate, ca aceasta stipulare sa nu fie pe urma interpretata in mod diferit.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Varta,

Daca ati observat, am spus ca este timpul ca Guvernul sa revada totalmente aceasta lege, in care sa fie specificate clar categoriile care au drept de protectie suplimentara. Dar pentru momentul de fata sa adoptam in prima lectura acest proiect de lege si, intr-un rastimp de 34 luni, Guvernul sa vina cu o noua lege, care va fi clara.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, doamna Buliga.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4717. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4717 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.440 pentru modificarea unor acte legislative.

Prezinta Guvernul.

Domnul Viorel Melnic viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Am onoarea sa prezint proiectul de Lege privind modificarea unor acte legislative pentru examinare in sedinta Parlamentului.

In conformitate cu alineatul (4) al articolului 12 din Legea nr.206 din 7 iulie 2006 cu privire la sustinerea sectoarelor intreprinderilor mici si mijlocii se prezinta spre examinare si aprobare proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Acest proiect, de fapt, nu este altceva decit o aducere in concordanta cu Legea cu privire la sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, a celorlalte acte legislative si normative.

Modificarile propuse, in cea mai mare parte, vizeaza substituirea termenului micul business prin termenul sectorul intreprinderilor mici si mijlocii. De asemenea, proiectul prevede si excluderea sintagmei Fondul de dezvoltare al micului business. Deci, la alineatul (2) al articolului 24 din Legea pentru ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. Si alineatul (3) al articolului 2 din Legea privind limitarea activitatii monopoliste si dezvoltarea concurentei.

Pornind de la faptul ca Legea pentru sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii stabileste un cadru institutional nou de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii si, in conformitate cu acestea, Fondul de dezvoltare a antreprenoriatului si dezvoltarea micului business urmeaza a fi reorganizat in Organizatia pentru Dezvoltarea Sectorului Intreprinderilor Mici si Mijlocii. De altfel, acest fond si-a pierdut valabilitatea chiar si prin ineficienta lui pe parcursul existentei din 1993.

Stimati deputati,

In acest context, rog sa aprobati acest proiect.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Spuneti, va rog, la Camera Inregistrarii de Stat sint diferite categorii de activitati: intreprinderi individuale, este clar, pur si simplu intreprinzatori. Va fi, cred, mai multi ani, decit dumneavoastra credeti, activitatea pe patente si alte activitati care nu se inscriu in sectorul intreprinderilor mici si mijlocii. Cum raminem cu dinsii?

 

 

 

Domnul Viorel Melnic:

Daca analizam Legea cu privire la sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, la articolul, nu-mi amintesc exact care articol, vedem foarte clar cine cade sub incidenta. Iata chiar si am gasit acum, chiar va spun, articolul 2, in sensul legii subiecte ale sectorului intreprinderi mici si mijlocii sint si agentii economici persoane fizice care practica activitatea de intreprinzator cu conditia corespunderii criteriilor date. Deci, persoane fizice, la ceea ce va referiti dumneavoastra, intreprindere individuala conform legislatiei este persoana fizica. Gospodaria taraneasca, conform legislatiei, este persoana fizica si detinator de patenta este persoana fizica.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu inteleg, dar ce fel de intreprindere persoana fizica? Ea lucreaza conform patentei si zeci de mii de oameni la care categorie se refera? Sectorul intreprinderilor mici, mijlocii sau mari? Totusi, exista si o sa existe, cred, multa lume care o sa lucreze conform patentelor, o sa aiba activitati de intreprinzator. Sa fie inregistrat, pur si simplu, ca persoana fizica.

Domnule ministru,

Cred ca persoana fizica si juridica este diferenta, asa?

 

Domnul Viorel Melnic:

Incerc sa va explic. In conformitate cu aceeasi lege despre care am mentionat, sint trei categorii de intreprinderi: microintreprinderi, cu numarul de lucratori pina la 8, deci, micro, mici si mijlocii. In categoria la care va referiti dumneavoastra, deci, din categoria data fac parte microintreprinderile. Dar vreau sa va spun mai mult. Acum, in Guvern este elaborat si se gaseste spre avizare prin ministere un proiect de Lege cu privire la inregistrarea intreprinzatorilor individuali, care prevede forma juridica de intreprinzator individual persoana fizica. Aici, cred, reflectarile pe care le aduceti dumneavoastra vor gasi o exprimare mai concreta.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu cred ca a fost adoptata Legea despre sectorul intreprinderilor mici si mijlocii. Dar in general, businessul mic si mijlociu era o categorie mult mai inteleasa si mult mai binevenita pentru populatia Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule viceministru,

Spuneti, va rog, dumneavoastra raspundeti la asa intrebare, iata ceea ce facem noi astazi va contribui la dezvoltarea businessului mic? Si vor simti acesti intreprinzatori de la intreprinderile micro, mici, mijlocii o imbunatatire a situatiei, dupa ce facem noi aceste schimbari serioase?

Domnul Viorel Melnic:

Eu va multumesc.

De fapt, intrebarea dumneavoastra ar fi fost mult mai elocventa pentru legea aprobata de Parlament la 7 iulie 2006, fiindca este vorba de un comentariu al legii. Deci, ce cadru institutional va oferi aceasta lege? Eu am spus in nota informativa ca, in conformitate cu legea, va fi formata o organizatie pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. In Legea bugetului de stat pentru 2007 sint alocate deja mijloace financiare, care, de fapt, vor implementa politica intreprinderilor mici si mijlocii, expusa in strategia pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii, care a fost aprobata anul trecut prin hotarire de Guvern.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule viceministru.

Intreprinzatorii din acest sector asteapta de la Guvern si de la Ministerul Economiei si Comertului niste facilitati, niste suporturi, deci, care iar promova,
le-ar permite sa promoveze o afacere astazi. Dar noi, in loc de aceasta, facem niste schimbari, care puteau ramine asa cum erau si cred ca nu incurcau nimanui sa activeze in acest sector.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci, vreau sa spun ca in acest context mai sint si proiecte din exterior. Deci, la momentul actual sint doua proiecte, unul al lui TACIS si un proiect norvegian, care are o suma destul de impunatoare pentru sustinerea acestui sector.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa salut articolul nr.1 din proiectul de lege, in special care prevede lichidarea fondurilor pentru sustinere s.a.m.d. dupa text.

Domnule viceministru,

Cred ca este timpul sa revizuiti si celelalte fonduri. Si aceasta modalitate de guvernare a banilor publici de catre ministere, chiar de Guvern in intregime, fara a fi aprobate in Parlament, trebuie lichidata. Toata lumea asa traieste.

Si am si o intrebare la dumneavoastra. Deci, in nota informativa dumneavoastra scrieti, eu am sa citez, urmatoarea. Se prezinta spre examinare si aprobare proiectul de hotarire a Guvernului privind s.a.m.d. dupa text. Dumneavoastra nu cunoasteti ori intimplator asa ati scris?

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu am vrut sa anticipez prin nota, dar am scapat acest lucru, fiindca a fost o greseala tehnica, pentru care imi cer scuze, fiindca este vorba de nota informativa la proiectul de hotarire a Guvernului, care a fost transmis in Guvern la aprobarea hotaririi Guvernului, pentru inaintarea proiectului de lege. Deci, este hotarirea, nu stiu de ce nu a nimerit in examinare in comisie, fiindca a fost si o obiectie a Comisiei protectie sociala, sanatate si familie la acest capitol. Ne cerem scuze pentru o greseala tehnica.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Domnule ministru,

Sinteti tinar, aveti inca cind sa va corectati. Si cred ca ar fi corect sa scrieti, pur si simplu, proiectul de lege si atunci totul este clar si nu incalcati nimic.

Multumesc mult.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si constata urmatoarele. Proiectul de lege a fost elaborat in scopul aducerii legislatiei in vigoare in concordanta cu prevederile Legii nr.206-XV din
7 iulie 2006 cu privire la sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Modificarile propuse spre examinare presupun substituirea cuvintelor micului business prin cuvintele sectorul intreprinderilor mici si mijlocii.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune acest proiect de Lege Parlamentului spre adoptare in prima si a doua lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.440. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.440 este aprobat.

Lectura a doua. In conditiile raportului comisiei sesizate in fond supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.440. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii, rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.440 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

In continuare avem urmatoarele trei proiecte pe ordinea de zi: nr.4718, 1065 si 4528. De fapt, sint trei proiecte de legi care vizeaza un subiect. Sint la figurativ, formeaza un pachet, daca doriti, pe care motiv va inaintez o propunere: sa examinam aceste proiecte de legi intr-o modalitate care a fost aplicata si anterior. Vom ruga autorii sa prezinte fiecare din aceste trei proiecte. Intrebari, raspunsuri. Comisia prezinta raportul care vizeaza toate trei proiecte in ansamblu. Dezbateri, luari de cuvint. Fiindca sint mai multi colegi care s-au inscris pentru luari de cuvint. Si, la sfirsit, separat, pentru fiecare proiect de lege le votam. Acceptati aceasta propunere?

Va multumesc.

Da, da, imediat.

Stimati colegi,

Din start, vreau sa va informez ca la ora 11.00 am invitat aici in sala plenului Parlamentului Seful Statului, Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii si inca doua persoane care au fost numite in functie de judecatori la Curtea Constitutionala de catre Consiliul Superior al Magistraturii, pentru patru persoane, pentru depunerea juramintului aici, in sala plenului Parlamentului, pe care motiv vom incepe dezbaterile pe marginea acestor proiecte, dar va anunt ca la ora 10 si 50 de minute voi anunta o scurta pauza. Depunerea juramintului. Dupa care vom continua procesul de dezbateri a acestor proiecte.

Da, va rog, microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Ar fi fost normal, luind in vedere insemnatatea legilor, ca, totusi, sa le examinam fiecare in parte, fiindca ele, pina la urma, sint diferite. Daca doua au acelasi obiectiv, pai, Legea cu privire la biocombustibil cu totul difera.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, elementul pe care eu l-am propus schimba foarte putin. Noi, oricum, le examinam in mod separat. Prezentatorii prezinta aceste proiecte absolut separat. Doar daca avem un element, este comisia care vine cu un raport integral pentru toate trei, decit sa iasa de trei ori la microfon domnul Bondarciuc. Este unica diferenta, pur tehnica.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, noi am facut. Intr-aceasta consta si problema, comisia vine cu un raport pentru toate trei.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, el are trei rapoarte. Dar, fizic, le prezinta de la tribuna pe toate trei, aceasta-i unica diferenta. Deci, proiectul de Lege nr.4718 cu privire la utilizarea resurselor regenerabile de energie.

Guvernul.

 

Domnul Gheorghe Duca presedintele Academiei de Stiinte a Moldovei:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege cu privire la utilizarea resurselor regenerabile de energie a fost elaborat de Ministerul Industriei si Infrastructurii, cu participarea cercetatorilor de la Institutul de Energetica al Academiei de Stiinte, Universitatea Tehnica a Moldovei si a Universitatii de Stat. Documentul mentionat a fost perfectat, luindu-se in considerare rezultatele dezbaterilor in cadrul unui sir intreg de conferinte, seminare, mese rotunde, la care au participat savanti, reprezentanti ai organelor publice centrale, locale, cercurile de afaceri, precum si la sedintele Consiliului Coordonator pentru utilizarea resurselor energetice regenerabile, constituit prin dispozitia Guvernului.

Necesitatea adoptarii legii este determinata, in primul rind, de epuizarea surselor energetice traditionale si de cresterea rapida a preturilor acestora, de sporirea securitatii energetice a Republicii Moldova, de cerintele reducerii impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului, inclusiv de realizarea recomandarilor Conventiei-cadru a Natiunilor Unite privind schimbarea climei, a directivelor europene, precum si a Protocolului Acordului de la Kyoto. Si dezvoltarea este motivata inca si de contributia la dezvoltarea industriei, a industrializarii agriculturii, cu scopul sporirii competitivitatii produselor, care se obtin din industria si in agricultura.

Producerea energiei este un proces industrial. Iar principala materie prima va fi obtinuta in rezultatul cultivarii plantelor agricole respective pentru bioetanol cereale, sfecla de zahar, pentru biodizel seminte de rapita, floarea-soarelui, soia etc.

Acest proiect de lege este conceput ca o lege-cadru, care contine prevederi referitoare la tot spectrul domeniului resurselor regenerabile de energie. In baza acestei legi, urmeaza sa fie elaborat un set de acte normative, inclusiv de completare si modificare a celor existente din domeniul energeticii, care vor reglementa integral domeniul de activitate in cauza.

Aceasta abordare este dificila de faptul ca, in prezent, domeniul resurselor regenerabile de energie in Republica Moldova nu este reglementat in nici un mod. Acest proiect de lege stabileste principiile si obiectivele, in primul rind, ale politicii de stat in domeniul valorificarii resurselor regenerabile de energie, determina modalitatile de integrare a resurselor regenerabile de energie in sistemul energetic national. Prevede corelarea activitatilor de productie, evidenta, transport, distributie, consum al energiei si combustibilului, provenite din surse regenerabile.

Identifica sursele financiare si mecanismul economico-financiar de sustinere a procesului de valorificare a surselor regenerabile de energie, stabileste conditiile specifice privind acordarea licentelor in domeniul dat, nominalizarea masurilor organizatorico-economice, orientate spre stimularea producerii si utilizarii energiei din sursele regenerabile, stipuleaza modalitatile de asigurare informationala a activitatilor in domeniul resurselor regenerabile de energie, specifica directiile principale de colaborare in domeniul vizat.

In procesul elaborarii proiectelor s-a tinut cont de actele legislative privind valorificarea resurselor regenerabile de energie din alte tari, cum sint Germania, Cehia, Portugalia, Romania, Federatia Rusa, precum si de proiectele referitoare la acest domeniu, elaborate in Republica Moldova, inclusiv cele care vor fi prezentate astazi la audierea dumneavoastra.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Stimate domnule Presedinte al Academiei,

Noi am incercat ceva timp in urma sa discutam vizavi de problema care este pusa astazi in discutie. Desigur, acest proiect de Lege este foarte complex. Intrebarea mea este conceptuala, de fapt. Acei parametri care i-ati stabilit dumneavoastra la elaborarea legii si prin legea respectiva sint foarte ambitiosi, mai mult decit atit, vreau sa va zic ca ei sint chiar... comparativ cu acei care si-a stabilit Uniunea Europeana din 2003 prin directiva vestita s.a.m.d.

Spuneti, va rog frumos, dincolo de modificarea legislatiei ce tine de domeniul energetic in general, la care v-ati referit, aveti cumva in vedere si modificarea legislatiei si sub aspect fiscal? Sau ne referim numai la reglementarea pur tehnica? Noi cunoastem foarte bine ca producerea biocombustibilului s.a.m.d. este posibila si a fost posibila de a o lansa in general, numai printr-o politica adecvata de subventionare directa.

In momentul in care noi stabilim prin lege anumiti parametri, anumite procente care, ulterior, urmeaza sa fie produse in Republica Moldova, fara asigurarea subventionarii din alta parte, sa nu ramina din nou o idee nobila, buna, dar nerealizabila. Cum vedeti dumneavoastra aceasta problema?

 

Domnul Gheorghe Duca:

Domnule deputat,

Va multumesc pentru intrebare.

In primul rind, eu am spus ca este necesar un document-cadru, fiindca astazi el nu exista si aceasta activitate in acest domeniu nu este reglementata. Eu sint de acord cu dumneavoastra. Vreau sa va spun ca aceste prevederi 6%, 20%, pe care noi le-am inclus, sint cauzate, in primul rind, de armonizarile cu legislatia europeana. Dar aceasta cred, totusi, este in al doilea rind.

In primul rind, sint cauzate de functionarea motorului. Pentru ca daca noi o sa facem din capul nostru ceva si nu o sa fie acceptul producatorilor de motoare in aceste automobile, eu cred ca noi va trebui sa avem de aface cu consumatorii, cu acei care au automobile, pentru ca aceasta este o problema pur tehnologica. Si s-au inclus aceste procente anume preluind din al doilea rind, vorbind din standardele europene, unde exista o intelegere intre comunitatea europeana si producatorii de automobile in aceasta perioada ca sa mareasca concentratia etanolului sau chiar a biodizului in adaosurile combustibililor care sint astazi prezente.

A doua problema, a doua parte a intrebarii tine de stimularea producerii acestor combustibile regenerabile. Noi sintem constienti, noi toti impreuna sintem constienti ca exista o concurenta. Exista o concurenta intr-o economie de piata si este normal. O concurenta intre acest tip de energie si intre combustibilele traditionale, unde sint producatori, si este clar ca, pe aceasta concurenta, la etapa aceasta este...

Noi credem ca unul dintre stimulatorii care pot fi, aceasta va fi Carta verde pe care noi am inclus-o in lege. Acest, document, daca noi il acceptam, practic, il acceptam, pentru ca el este un standard european, el stimuleaza acoperirea unor anumite modificari in legislatia fiscala.

Al doilea moment legat de aceasta, de stimulari in organizare, este fondul, care se preconizeaza sa fie creat, fondul care va fi format pe contul acelor producatori de astazi ai combustibililor inepuizabile. Asa este in toata lumea, asa este in comunitatea europeana, caci din contul lor se creeaza pentru a avea stimulente pentru aceasta alternativa.

Si al treilea moment legat de elaborarea a doua proiecte de lege. Unul a fost acceptat de Guvern si va fi prezentat in curind in Parlament. Altul, este in Ministerul Economiei si Comertului, el este de acum elaborat si va fi discutat in Guvern, legat de promovarea intreprinderilor, parcurilor, mai bine zis, tehnologice si parcurilor stiintifico-tehnologice si incubatoarelor, si parcurilor industriale.

Deci, in ceea ce priveste parcurile stiintifico-tehnologice, ele prevad implementarea inovarilor. Inovarile, practic, sint nu altceva decit rezultatele cercetarilor si ele sint scutite de unele impozite. Si daca va fi acceptat acest document el, practic, va stimula pentru ca energia regenerabila, in mare masura, este inca in stadiu de elaborare.

Cercetatorii... de ce noi ne-am implicat, pentru ca sint tehnologii noi. Ele trebuie sa fie mai efective si din acest considerente sint rezultate noi, inovari si ele pot fi. In Europa exista astfel de structuri, prin intermediul carora s-ar putea produce astfel de tipuri de combustibile, prin suportul statului avind unele reduceri, deci, impozitele fata de aceste intreprinderi.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc foarte mult, domnule presedinte.

In fond, intrebarea era poate si mai generala. Important este ca noi sa realizam aici ca in momentul in care chiar adoptam un document-cadru, el trebuie sa vina in pachet cu restul documentelor care sa sustina acele norme pe care le implementam si sub aspect fiscal.

Noi ne vom expune punctul nostru de vedere asupra problemei, in general, de producere a biocombustibililor, in dezbateri.

Multumesc.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Da, eu as vrea sa adaug aici, daca sint propuneri, eu cred ca pentru lectura a doua. Noi, in principiu, acceptam aceste eliberari de impozite fiscale, ele numaidecit o sa contribuie si o sa stimuleze producerea acestor tipuri de combustibile. Eu sint de acord cu aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

O propunere catre colegi la microfonul nr.5, sintem la aproape ora 10 si 45 de minute. Propunerea mea era sa fie acum sa luam pauza. Dupa depunerea juramintului, continuam dezbaterile.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

De acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Ca sa avem tot timpul la dispozitie.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Avem de lucru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Aici anunt o pauza in sedinta plenului Parlamentului, pe care o reluam la ora 11.00.

Va multumesc.

P A U Z A

*

* *

 

 

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Reluam sedinta plenului Parlamentului. La aceasta ora, au fost invitati in Parlament persoanele numite in functie de judecator al Curtii Constitutionale, care vor fi invitati pentru depunerea juramintului. In cadrul acestei proceduri, este prezent Seful Statului, precum si conducerea Consiliului Superior al Magistraturii.

O invit la tribuna centrala pentru depunerea juramintului pe doamna Valeria Sterbet.

 

Doamna Valeria Sterbet judecator al Curtii Constitutionale:

Jur sa indeplinesc cinstit si constiincios obligatiile de judecator al Curtii Constitutionale, sa apar orinduirea constitutionala a Republicii Moldova, sa ma supun, in exercitarea functiei, numai si numai Constitutiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Sterbet,

Va felicitam cu prilejul numirii in aceasta inalta functie de judecator al Curtii Constitutionale. (Aplauze.)

 

Doamna Valeria Sterbet:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

O invit al tribuna centrala, pentru depunerea juramintului, pe doamna Elena Safaleru.

 

Doamna Elena Safaleru judecator al Curtii Constitutionale:

Fiind numita in functia de judecator al Curtii Constitutionale jur sa indeplinesc cinstit si constiincios obligatiile de judecator al Curtii Constitutionale, sa apar orinduirea constitutionala a Republicii Moldova, sa ma supun, in exercitarea functiei, numai si numai Constitutiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Safaleru,

Va felicitam cu numirea in functie de judecator al Curtii Constitutionale. (Aplauze.)

 

Doamna Elena Safaleru:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala, pentru depunerea juramintului, pe domnul Victor Puscas.

 

 

Domnul Victor Puscas judecator al Curtii Constitutionale:

Jur sa indeplinesc cinstit si constiincios obligatia de judecator al Curtii Constitutionale, sa apar orinduirea constitutionala a Republicii Moldova, sa ma supun, in exercitarea functiei, numai si numai Constitutiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Puscas,

Va felicitam cu numirea in inalta functie de judecator la Curtii Constitutionale a Republicii Moldova. (Aplauze.)

 

Domnul Victor Puscas:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala, pentru depunerea juramintului, pe domnul Dumitru Pulbere.

 

Domnul Dumitru Pulbere judecator al Curtii Constitutionale:

Domnule Presedinte al Republicii,

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Stimati membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Eu, Dumitru Pulbere, jur sa indeplinesc cinstit si constiincios obligatiunea de judecator al Curtii Constitutionale, sa apar orinduirea constitutionala a Republicii Moldova, sa ma supun, in exercitarea functiei, numai si numai Constitutiei. In ceea ce si semnez.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Pulbere,

Va felicitam cu numirea in inalta functie de judecator al Curtii Constitutionale. (Aplauze.)

 

Domnul Dumitru Pulbere:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Astazi, 23 februarie, se implinesc 12 ani de la instituirea Curtii Constitutionale a Republicii Moldova. As dori, in numele intregului corp al deputatilor, sa ii felicitam inca o data pe noi numitii judecatori al Curtii Constitutionale, inclusiv cu ocazia acestei date foarte importante, deci, 12 ani de constituire a Curtii Constitutionale, care reprezinta un element-cheie al unui stat bazat pe drept, al unui stat democratic, o institutie care a vegheat si urmeaza in continuare sa vegheze suprematia legii in tara noastra. Inca o data felicitari. (Aplauze.)

Stimati colegi,

Dupa aceasta procedura legislativa de depunere a juramintului, anunt o scurta pauza de 5 minute, dupa care plenul Parlamentului va continua activitatea sa.

Va multumesc.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Domnule Duca,

Va invit la tribuna centrala. Continuam runda de intrebari, raspunsuri si dezbateri pe marginea proiectului de Lege nr.4718.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte al Academiei de Stiinte,

In ordinea de zi, autor al legii prezentate de dumneavoastra este Ministerul Industriei. Noi nu vedem in sala nici unul din reprezentanti.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Deci, autor este Guvernul. Guvernul a dat dispozitie ca Ministerul...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Autor este Ministerul Industriei si Infrastructurii, introdus in ordinea de zi, asa este scris acolo.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Se poate sa raspund?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, va rog.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Deci, autor este Guvernul. Domnul Prim-ministru a dat dispozitie ca Ministerul impreuna cu specialistii din cercetare sa elaboreze aceasta lege. Si ea a fost elaborata de minister impreuna cu Academia de Stiinte si doua universitati, pe care eu le-am mentionat. Din partea ministerului este prezent aici domnul Stirbu. Intr-adevar, acest proiect de lege trebuia sa fie prezentat de domnul ministru. Din pacate, dumnealui este plecat in deplasare in Azerbaidjan, in delegatie oficiala.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, multumesc.

Eu am sa incerc sa dau citeva intrebari pe marginea acestui proiect de lege. In primul rind, desigur, este imbucurator faptul ca n-a trecut nici un an de zile de cind a fost inaintata initiativa Legea nr.4717, ce tine de resursele regenerabile din partea domnului Cosarciuc si a mea. Si a trecut... 1065, da. Si a trecut fix un an de zile de cind Guvernul a gasit, totusi, de cuviinta sa vina in Parlament, pentru a aproba o lege ce tine de resursele regenerabile de energie. Eu am citeva intrebari pe marginea legii prezentate.

In primul rind, cind incepi sa citesti proiectul de lege prezentat ti se creeaza o inchipuire ca este o lege foarte larga, care cuprinde toate aspectele ce tin de resursele regenerabile. Cind intri in esenta mai adinc, totusi referinta cea mai mare este la energia electrica si biocombustibil. Pina la urma, aceste doua tehnologii sint absolut diferite. Metodologia, metodele de reglementare sint diferite, mecanismele de stimulare, pina la urma, tot sint diferite. Eu vreau sa intreb, in primul rind, de ce, totusi, referinta este numai la aceste doua directii si de ce asa de tirziu totusi? De ce a durat atit de mult, pina cind legea a aparut in Parlament? Dupa un an de zile?

 

Domnul Gheorghe Duca:

Deci, in primul rind, vreau sa va spun ca in aceasta lege nu sint reflectate numai doua directii. Invers, in legile propuse de dumneavoastra acolo sint numai doua directii. Problema energiei regenerabile este foarte larga. Ea consta nu numai in producerea biocombustibilului si in producerea energiei electrice. Ea cuprinde si diferite surse, cum este vintul, cum este apa, cum este soarele. Si, practic, obtinerea biogazului din deseuri, din diferite produse. De aceea este foarte larga.

Pe data de 4 sau 5 ianuarie, mi se pare, Guvernul a emis o dispozitie de formare a unei grupe, a unei comisii guvernamentale de examinare a problemelor de energie regenerabila. La sedinta acestei comisii a fost luata decizia de a elabora o lege. Si a durat, pentru ca nu au fost legi si de aceea ea a durat. Eu vreau sa va spun ca legea pe care noi o propunem este o lege-cadru, care, noi consideram, trebuie sa cuprinda aceasta problema.

Eu nu cred ca trebuie sa elaboram legi tehnice pentru fiecare sursa sau pentru fiecare activitate comerciala de productie aparte. Ele pot fi cuprinse impreuna, pentru ca au principii, politica comune anume ale energiilor de alternativa regenerabile. De la acest considerent noi si am pornit. Ca sa nu apara intrebari, noi nu o data am declarat, am discutat.

Domnul deputat Valeriu Cosarciuc a fost prezent de mai multe ori. Noi am declarat ca sustinem si, in principiu, am preluat momentele pe care le-am considerat mai importante si le-am inclus in aceasta lege, care, noi consideram, trebuie sa fie una comuna, o lege cadru pentru toate tipurile de energie regenerabila.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

In genere, acele aspecte la care v-ati referit dumneavoastra fac mai mare parte, duc la producerea energiei electrice. Eu am avut in vedere si alte directii, care sint, in afara de fermele de vint, energia solara s.a.m.d., care, pina la urma, legea data nu se... E o referinta la articolul 6 litera b): Obiectivele pentru 2010 6%, pentru 2020 10%. Dar ce facem in patru ani de zile pina in 2010? Cine va purta raspundere finala, cind in 2010 va fi atins acest obiectiv, pentru ca in lege nu este nimic clar. Noi nu ne vom trezi asa ca in 2010 nu vom putea gasi cine este responsabilul?

 

Domnul Gheorghe Duca:

Problema consta nu in esalonarea pe procente, pentru ca aici este putin altceva decit cred eu ca noi ne inchipuim. Chestia consta... eu ma intorc inca o data, caci am raspuns la aceasta intrebare. Aceasta este o problema tehnica, ea, desigur, este o problema comerciala, financiara, de care depind investitiile, cistigul sau profitul din implementarea energiilor regenerabile.

Chestia consta intr-aceea ca astazi Comunitatea Europeana si este intelegere intre consumatori. Deci, intra insusi comunitatea si intra producatorii de motoare, ca 6%... si europenii au atins 6%. Totul depinde de motoare, pentru ca producatorii trebuie sa introduca unele elemente pentru ca sa mentina... Dumneavoastra stiti foarte bine. Noi am pornit de la legile existente in Cehia, in Legea Comunitatii Europene si de aceea am inclus acest procent si 20 mai tirziu.

Eu cred ca daca noi miine am avea posibilitatea sa producem bioetanol, si daca miine legea ar intra in vigoare, noi liber am putea trece la 6% pina in 2010. Daca pina atunci... cit noi vedem ca situatia existenta in domeniul constructiilor de masini se schimba, eu cred ca noi liber putem sa modificam aceasta chestiune. Eu inca o data mentionez: aceasta este o chestiune a specialistilor, este o chestie tehnica. Clar ca ea are un mare impact benefic asupra beneficiilor, pe care le obtin acei care investesc in acest domeniu.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Totodata, fiti de acord, pentru a atinge aceste obiective sint necesare programe, fel de fel de actiuni. In legea data nici nu se vorbeste de asa ceva.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Eu sint de acord cu dumneavoastra. In alocutiunea mea eu am mentionat ca, dupa ce legea va fi acceptata de Parlament, Guvernul trebuie sa elaboreze programe de implementare, unde aceste elemente tehnice, care, in mare masura, se gasesc in acele doua legi, trebuie sa fie incluse de catre Executiv, desigur, in colaborare cu agentii economici, in colaborare cu acei care consuma si produc.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Articolul 15, alineatul (2): Expertiza de stat a proiectelor in domeniile energiei regenerabile este obligatorie pentru toti agentii economici. Noi, in loc sa facilitam investitiile in domenii, dar noi pina la urma introducem expertiza, autorizari, emitem fel de fel de avize s.a.m.d. Noi, sint un sir de tehnologii anume in energia regenerabila. Noi avem specialisti care sa infaptuiasca aceste expertize. Care este necesitatea, ori Guvernul, pina la urma, intentioneaza sa mai puna niste obstacole in calea implementarii tehnologiilor noi?

 

Domnul Gheorghe Duca:

Domnule deputat,

Eu impartasesc ingrijorarea dumneavoastra. Noi nu o data vorbim despre aceasta. Dar eu ma intorc la problema ce tine de afectarea a insasi a masinilor, a motoarelor. Noi nu putem sa permitem. Desigur, aceasta chestiune trebuie reglementata. Noi consideram ca trebuie sa fie numaidecit o expertiza. Nu numaidecit, nu o face ministerul sau... o fac acele intreprinderi care si astazi efectueaza expertiza tehnica a masinilor. Ea este obligatorie.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Aceasta este cu totul altceva.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Noi propunem ca ea sa fie inclusa.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi vorbim ca proiectele in domeniu sa fie expertizate. Noi nu vorbim de produs.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Bine.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Fiindca vedeti ca... stiti cum...

 

Domnul Gheorghe Duca:

Va raspund si aici.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stiti cum s-a intimplat aici? Noi am luat cuvint cu cuvint articolul 8 din Legea cu privire la conservarea energiei si articolul 3 litera e), unde se vorbeste concret de expertiza, si l-am introdus in aceasta lege, fara macar sa vedem cit de cit de aplicabil este articolul din Legea cu privire la conservarea energiei in Legea cu privire la energia regenerabila. Acestea sint doua lucruri cu totul diferite.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Da, eu sint de acord.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Acest articol este cuvint cu cuvint din legea concreta: Legea cu privire la conservarea energiei.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Eu sint de acord, dar sa stiti ca in legislatie nu exista plagiere. Ceea ce este bun noi luam din alte legi, putem introduce din legislatia altor tari, in general, din tehnica legislativa nu se considera plagiat

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, noi nu punem la indoiala ca putem sa introducem, dar esenta.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Eu vreau sa va spun ca eu nu am inteles, cred, intrebarea, am crezut ca si la chestiunea aceasta... Eu consider ca este necesara expertiza. Este clar ca noi, cultura... deci, de expertiza, cultura e clar ca aici este ghilotina, sint multe probleme, eu inca o data spun ca noi impartasim aceasta problema. Dar uitati-va dumneavoastra. Sa luam bioetanolul. Bioetanolul care o sa fie produs nu este bioetanol pur, pe care, la urma, il ia cineva si poate sa bea 100 gr.

Bioetanolul, din pacate are aziatrop si contine numaidecit o cantitate nu mare de metanol. El este foarte periculos. Deci, sint niste momente in producerea unor tipuri de energie regenerabila care, fara o expertiza, fara un control, o supraveghere serioasa, noi putem sa ajungem la niste consecinte foarte grave. De aceea, acest lucru trebuie de stiut de facut. El nu este o activitate, pur si simplu, el este destul de complicat. Si trebuie sa fie expertizat. In ce mod? Cum? Aceasta de acum, cred, sau in lectura a doua, sau in actele normative ale Guvernului trebuie sa fie prevazute aceste chestiuni.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi, pe de o parte, vorbim de liberalizare, pe de alta parte, introducem fel de fel... Tot in directia aceasta, domnule Presedinte.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Domnule deputat,

Nu va suparati. Liberalizarea nu inseamna ca se poate de facut orisice. Noi avem oameni imprejur si cu locuinte.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dati sa vorbim despre lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog sa continuam.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Articolul 20 alineatul (2): Licentierea privind producerea, transportarea, distribuirea sau comercializarea, dupa caz, se elibereaza pe un termen de 7 ani. Credeti ca un investitor, care... pina la urma, cheltuielile financiare pentru implementarea unor asemenea tehnologii sint foarte inalte, dumneavoastra cunoasteti: de la 30 de milioane in sus. Sint tehnologii care costa si 80, si 100 de milioane. Credeti ca un investitor, care ar veni in tara la noi cu atitea posibilitati de investitii, pe care le avem astazi si riscuri... 7 ani ar fi convingatoare cifra aceasta, anii acestia pentru a investi, pentru a-si asuma atitea riscuri?

 

Domnul Gheorghe Duca:

De acord.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Si, pina la urma, se simte ca Guvernul la noi isi gaseste utilitatea si rostul anume in licentierea tuturor directiilor si obiectivelor activitatii.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Ce sa va spun eu dumneavoastra? Noi astazi avem aproape 20 de proiecte investitionale, prezentate Comisiei guvernamentale pentru energia regenerabila in suma de aproximativ peste 300 de milioane de euro. Si este clar ca astfel de investitii, ca de exemplu,... s-a scris in presa, au venit niste companii mari care vor sa investeasca 40, 80 de milioane, desigur, ei necesita o siguranta a investitiilor pe un termen mai indelungat.

Eu vreau sa va spun ca, in principiu, aceasta cifra si multe intrebari pe care le-ati pus, eu cred ca pentru lectura a doua ele pot fi discutate si va veni ministerul, va fi si ministrul, si atunci cred ca se vor aduce si niste calcule economice despre oportunitatea acestor perioade. Eu cred ca trebuie de dat mai mult. Eu sint de acord.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

De acord, dar acestea sint niste probleme conceptuale ce tin si de expertiza, si de licentiere.

Domnule Presedinte,

La noi iese asa ca licentierea producerii... atunci o cazangerie care produce energie termica din paie sau din alte surse vegetale tot trebuie sa primeasca licenta. Asa este stipulat aici. Mergem la deschiderea cazangeriilor si aici noi trebuie sa mergem sa licentiem pe un termen de 7 ani. Este alogic.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Domnilor,

Eu inca o data... Eu va propun ca noi sa reexaminam totusi in general procedura de licentiere. Noi nu putem sa permitem tuturor sa faca orisice. Sint niste chestiuni care pot sa conduca la consecinte foarte grave. De aceea, eu cred ca noi trebuie sa examinam acest lucru foarte si foarte riguros.

In toata lumea exista o asemenea practica. Poftim, se poate de eliberat licenta pe un termen mai indelungat, cu supravegherea asupra activitatii tehnice, economice. Dar nu putem sa lasam chestiunea. Ea este destul de... este o activitate periculoasa, ea nu este simpla, ea poate sa conduca la consecinte grave. Si mie mi se pare ca trebuie sa o facem. Eu sint de acord cu dumneavoastra, dar eu inca o data... dumneavoastra vorbiti despre perioada, dar nu vorbiti despre... Daca dumneavoastra spuneti: eu nu sint de acord ca sa scoatem licentierea, eu nu sint de acord ca sa scoatem expertiza.

Noi nu sintem de acord, pentru ca aceasta este o practica internationala. De aceea, in acest concept, aceasta chestiune trebuie sa fie introdusa. Liberalizarea acestei activitati se poate de facut prin alte modalitati: de prelungire a termenului, de facilitare a expertizei. Dar fara aceste elemente in aceasta conceptie, eu cred ca nici nu are rost sa discutam aceasta lege.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, domnule Presedinte,

Pina la urma, noi punem intrebari, dumneavoastra raspundeti ca o sa ajungem la un numitor comun. Aceasta este esenta. Asa ca nu va suparati, va rog foarte mult.

 

Domnul Gheorghe Duca:

De acord, asa este. Eu nu ma supar, eu apar legea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Vedeti ca sint foarte multe probleme care, pina la urma, introduc niste obstacole in implementarea legii. Si expertiza la care m-am oprit eu, si licentierea, si poftim, articolul 21: Cerintele de exploatare a capacitatilor de producere a energiei regenerabile inclusiv: supravegherea de stat a exploatarii si functionarii mijloacelor si dispozitivelor tehnice si consumul energiei regenerabile. Iarasi o restrictie, iarasi supravegherea de stat. Si eu chiar v-as intreba: cum veti supraveghea consumul de energie electrica din sursele regenerabile? Cum se poate de supravegheat consumul? Dumneavoastra aici spuneti concret.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Foarte simplu: prin factura. El produce, el da in reteaua generala si factura aceasta, pe care a primit-o ca a vindut, acesta si este modul de a... Si cind controleaza, nu controleaza, eu cred, membrii Guvernului, dar este organ fiscal, este organ care controleaza. Si astazi se controleaza chestiile acestea. Dar tot trebuie sa le introducem, ele trebuie sa fie clare pentru acei care fac investitii.

Caci ei nu o sa vina aici, de exemplu, sa produca energie regenerabila din faina de oase. Si atunci noi cu dumneavoastra o sa avem asemenea probleme, ca nu stiu daca o sa reusim in viitorul apropiat sa iesim din ele. Asa ca eu cred ca noi... eu inca o data impartasesc cu dumneavoastra, cu toti aceasta problema, caci ea exista astazi. Dar eu cred ca ea, prin alte legi, trebuie sa fie modificata si ajustata in contextul in care dumneavoastra vorbiti.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Sint multe intrebari la care noi nu putem primi raspuns, fiindca nu ca domnul Presedinte al Academiei de Stiinte nu poate raspunde la ele, dar a fost in Ministerul Industriei si Infrastructurii, care, pina la urma...

Domnule Presedinte,

Nu zimbiti, fiindca energia termica nu se licentiaza la noi in tara. Si cind noi punem supravegherea asupra consumului, dumneavoastra spuneti ca intra in retelele generale, atunci aceasta este, stiti, un nonsens, pina la urma, si esenta supravegherii in ce trebuie sa fie? Aici noi tot nu avem raspuns la toate aceastea.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Eu sint de acord cu dumneavoastra, atunci noi consideram ca supravegherea trebuie sa fie, dar asupra caror forme de energie, poate bioetanol?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Presedinte al Academiei,

Am o propunere. Trebuie sa acceptam acel fapt ca este un proiect de lege si un subiect foarte important. Este normal ca in sala deputatii sa aiba multe intrebari si, pe buna dreptate, sa incerce sa le clarifice. Totodata, sa urmarim si o ordine a acestor discutii. Eu nu cred ca noi vom grabi doar de dragul vitezei de miscare acest proiect de lege, deocamdata, in cadrul dezbaterilor la sedintele comisiei, cum doriti, ele se organizeaza, sa fie clarificat punct cu punct. Fiindca vad si eu aceleasi... utilizarea resurselor regenerabile pentru energia termica, un dispozitiv la tara incalzeste undeva o scoala, o gradinita de copii, e intrebare cu licenta? Este intrebare. Deci, pe principiul... sa stabilim, caci sint multe intrebari pentru care trebuie sa gasim raspunsuri. Si, bazindu-ne pe acest principiu, urmeaza sa pregatim proiectul de lege mentionat pentru urmatoarea lectura. Aceasta imi este propunerea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Eu cred ca pentru urmatoarea lectura este foarte problematic, fiindca adoptindu-l in prima lectura, noi ne punem, ne facem probleme foarte mari, fiindca chiar ceea ce tine de licentiere, noi avem producatorii de energie electrica. Conform Legii cu privire la energia electrica, mai multi, care produc mai mult de 20 de MW nu sint licentiati. Nu se licentiaza. Noi aici introducem licentierea pentru toti producatorii de toate capacitatile. Sint foarte, foarte multe probleme.

De aceea, dumneavoastra introduceti aici, aveti un articol ce tine de responsabilitatea ministerului de ramura. Pai, noi avem in acest domeniu
5 ministere de ramura care, din start, sint responsabile. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare cu problema lor, Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor cu consumul lor si elaborari. Ministerul Industriei si Infrastructurii tot asa. Sint intrebari si intrebari. Cel mai bine ar fi, poate, sa lasam examinarea pentru alta data si sa mergem in pachet la o examinare asa mai...

Domnule Presedinte al Academiei,

Nu va suparati.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Eu nu ma supar.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pentru ca, intr-adevar, este o lege foarte importanta.

Stimati colegi,

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In Europa astazi saptaminal se introduc, se investesc in tehnologii de asa fel 40 50 de milioane de dolari, de euro, saptaminal. Noi acum vorbim de lege. Cine este autorul, cine o sa o implementeze, cine sa o prezinte si tot asa. Eu cred ca este o lege foarte importanta pentru economia nationala, ca noi sa manifestam o atitudine atit de simplista fata de dinsa.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu am inregistrat aceasta propunere.

Stimati colegi,

Doar o singura clipa. Vreau sa va anunt ca in sala plenului Parlamentului, la invitatia Guvernului Republicii Moldova, sint prezenti membrii delegatiei oficiale din Malaysia.

Delegatia este condusa de excelenta sa domnul Datos Ri Mohamed Nazri Abdul Aziz, ministrul pentru afaceri juridice si parlamentare.

Stimati colegi,

Sa il salutam. (Aplauze.)

La fel, din componenta delegatiei fac parte domnul Vignes Oarant, secretar parlamentar, ministru pentru tineret si sport (aplauze); domnul Huan Cenc Guan, membru al Parlamentului (aplauze); domnul Datu Hadgi Hamid Hagi Rahman, membru al Consiliului legislativ, domnul Datu Dusuky Ahmad, presedintele Corporatiei Amanah Raia (aplauze); domnul Hadgi Camarudin Baria, seful Administratiei Parlamentului (aplauze); doamna Azlinda Mohtrahsan, sef al secretariatului ministerului si domnul Saleh Udin Abuhanifa, secretar al ministrului pentru afaceri juridice si parlamentare. (Aplauze.)

Sa le dorim un sejur foarte placut si un program rezultativ al vizitei delegatiei colegilor nostri in Republica Moldova. (Aplauze.) Continuam dezbaterile pe marginea proiectului respectiv.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este un moment semnificativ, domnul Presedinte al Academiei prezinta astazi Guvernul, ca membru al Guvernului. Si cred ca este normal, fiindca trebuie cineva sa raspunda de ceea ce nu se face in tara. Daca domnul Prim-ministru nu este, raspunde Academia de Stiinte.

Domnule Presedinte,

Deci, intrebarea. In 2000, 13 iulie 2000, a fost adoptata o Lege a Parlamentului privind conservarea energiei. Au trecut 7 ani de zile sau 6 ani de zile, conservarea energiei prevede si atragerea in circuitul economic a surselor renovabile de energie.

In aceasta lege sint prevazute toate compartimentele si care sint si in proiectul de lege respectiv. Mai mult decit atit, in aceasta lege, care deja se afla 6 ani in functie, este un compartiment Asigurarea stiintifica a activitatii in domeniul conservarii energiei.

Puteti dumneavoastra sa ne spuneti ce se refera la Academia de Stiinte, care a fost aportul Academiei de Stiinte in acest domeniu si nu numai conservarea, dar si renovarea. Deci, care au fost sursele financiare utilizate de catre dumneavoastra sau, eu stiu, de catre bugetul statului prevazut de acest compartiment si care este legatura dintre legea respectiva si legea actuala, proiect pe care noi il discutam.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Deci, in ceea ce priveste participarea comunitatii stiintifice este clar, eu am spus ca aceste tehnologii sint noi si ele trebuie tot timpul modificate, elaborate, deci ajustate.

Noi, in ultima vreme, in ultimii citiva ani de zile, mai demult, Academia, nu Academia de Stiinte, dar comunitatea stiintifica de mult activeaza in acest domeniu. Astazi noi avem, practic, doua programe de stat: un program condus de academicianul Ion Bostan, legat de elaborarea mecanica a motoarelor eoliene si a instalatiilor pentru microhidrocentrale.

Anul acesta se implementeaza aceste microhidrocentrale la sud, deci in raionul Cantemir. Elaborarile au fost facute nu numai in baza... aproximativ
1 milion si jumatate de lei au fost alocati pentru aceste lucrari. Domnul Ion Bostan a mai atras niste investitii serioase din Germania.

In afara de aceasta, noi avem un program de stat legat de... unde sint 800 mii de lei, 900 mii de lei, il conduce domnul membru corespondent Habasescu de la Mecagro, legat de ajustarea motoarelor la adaosurile bioetanolului si biodizelului.

Noi preconizam, anul curent am anuntat concurs si a cistigat un program nou tot de stat domnul conducator, programul de stat este un claster format din cercetatori, laboratoare din mai multe institute si universitati. Domnul academician Micu, care de mai multi ani se ocupa la institut, dar acum a atras pe acei de la Institutul de Selectie tot aproximativ 1 milion si 600 de mii pentru elaborarea hibrizilor si soiurilor de seminte ale culturilor tehnice pentru obtinerea rapitei si a porumbului in continuare.

Deci, in principiu, la noi mai sint cercetari care se efectueaza la Institutul de Fizica Aplicata, cu utilizarea fotoelementelor, in domeniul fotovoltaic. De aceea, cercetatorii nostri, mai de mult timp, utilizeaza sau incearca sa utilizeze realizarile sale in acest domeniu.

Mie mi se pare ca aceasta lege si, in general, ceea ce am spus eu, daca o sa acceptati atunci cind noi o sa prezentam parcurile tehnologice si incubatoarele, ele sint o buna infrastructura pentru implementarea inovatiilor stiintifice.

Nu este nici o problema. Noi avem acum, de exemplu, niste realizari, daca noi nu o sa deschidem... iata, legislatia, legile sint tot un domeniu foarte creativ... daca noi nu o sa deschidem aceasta cale, aceste posibilitati, inovatiile noastre o sa fie preluate de altcineva.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Multumesc.

Eu am vrut sa va atrag atentia ca noi vom adopta si aceasta lege si vreau sa va spun ca o sa treaca citiva ani de zile, deci noi in republica vorbim despre utilizarea si folosirea energiei soarelui citi ani, nu acesti 5 ani, dar vorbim zeci de ani si enumeram multe teme care din an in an trec dintr-un plan in altul si, practic, nu avem realizari.

Au trecut 6 ani de zile, dumneavoastra ati putut sa spuneti ca resurse financiare nu au fost. Si, intr-adevar, legea nu a fost asigurata, practic, nici cu un leu. Legea despre inovarea energiei nu a fost asigurata, practic, din partea statului. Si aveti un , deci eu cred ca daca va fi asa o atitudine fata de noua lege, cred ca atunci dumneavoastra tot trebuie, impreuna cu domnul Prim-ministru, sa raspundeti.

Si inca o intrebare. In proiectul de lege, la administrarea de stat in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie, articolul 11, unde sint aranjate toate organele de stat si e clar ca noi la comisie ne-am inteles, dar Parlamentul este numit organul nr.1 prin adoptarea de legi. Cred ca trebuie de exclus aceasta, nu este normal sa enumeram Parlamentul in fiecare lege.

Dar ce este interesant, ca nu exista, in general, ministerul respectiv. In acest proiect de lege este numita Agentia pentru Conservarea Energiei, este autoritatea administratiei publice centrale in domeniul valorificarii energiei regenerabile si conservarii energiei care, in comun cu ministerul de ramura, realizeaza politica statului.

Dumneavoastra cunoasteti ca noi avem sau nu avem o asemenea agentie de conservare.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Este o asemenea agentie. Din pacate, nu activeaza efectiv. A fost ascultata la Guvern, a fost data dispozitia de modificare a structurii ... de sarcini a acestei agentii. Noi consideram ca ea trebuie sa fie o agentie de conservare, lucru diferit: conservarea si energia regenerabila, dar sa fie impreuna, nu sa deschidem doua agentii.

Si, de aceea, daca aceasta lege se va accepta, atunci, conform prevederilor din aceasta lege, aceasta agentie trebuie sa deserveasca ambele domenii, domeniul energiei regenerabile si domeniul conservarii energiei.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu vreau sa...

 

Domnul Gheorghe Duca:

Da in domeniul conservarii energiei, dumneavoastra stiti ca sint in jurul la
1 miliard, chiar 1 miliard si jumatate de rezerve pentru obtinerea economiei.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu vreau sa spun, si domnul Presedinte al Academiei sa cunoasca acest lucru, ca astazi, Agentia de Conservare a Energiei este un om cu telefonul mobil, el nu are telefon si nu stiu daca are cabinet. Nu este finantat din partea statului si nu a fost finantat nici o data. Si noi, cind punem o agentie care mai mult umbla pe strazi, cum spune dumnealui, directorul agentiei, pune mai sus decit un minister, atunci imi cer scuze. Trebuie sa fie un minister, un organ de stat care sa elaboreze politica in acest domeniu.

Si poate sa fie o agentie oarecare care trebuie sa se ocupe cu fel de fel de reglementari si licentieri s.a.m.d. Deci, eu cred ca la acest compartiment proiectul de lege nu poate fi adoptat in nici o varianta. Si ultimul moment.

Stimati colegi,

Eu cred ca intr-adevar, utilizarea...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi din sectorul nr.3,

Nu il impiedicati pe colegul dumneavoastra sa continue aceasta runda de intrebari.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule presedinte,

Cred ca nu este vorba de plagiat. Daca articole si compartimente intregi din Legea despre conservare sint transmise, pur si simplu, in proiectul de lege, eu cred ca este o atitudine formala fata de un proiect de lege.

Aceasta nu se refera la dumneavoastra, probabil la acei autori care au lucrat. Si, in general, eu cred ca ar fi normal daca noi am discuta impreuna cu proiectul de lege si Legea despre conservare si vom face o lege unica in Republica Moldova, ar fi un aport foarte serios si al Guvernului, si al Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu sint de acord cu colegul Oleinic, care spune ca tema pe care o discutam noi astazi este foarte importanta si aceea ca varianta prezentata de Guvern, avind neajunsuri, este una mai ampla, mai concreta si mai aproape de tema care da raspuns la majoritatea intrebarilor.

Domnule academician,

Totusi, eu nu consider ca dumneavoastra ati avut la Guvern intentia sa orientati cu aceasta lege numai spre utilizarea resurselor, din cauza ca legea prevede cu privire la utilizarea... Dar unde e partea de producere?

Noi nu putem orienta societatea numai pentru import sau numai pentru utilizare, dar trebuie sa fie un sistem, un sistem de stimulare, un sistem de organizare in tara, producerea acestor resurse. Desigur, aceste momente trebuie sa fie prevazute in aceasta lege pentru a doua lectura.

Aceasta tema trebuie sa fie prelucrata, ca sa fie un sistem de productie, un sistem de stimulare, un sistem de organizare a comercializarii din cauza ca, in mod administrativ... intentiile pe care le avem noi in alta lege... o sa fie implementata aceasta norma, nici o data nu o sa fie din cauza ca, paralel, o sa fie folosirea energiei pe care o avem noi la moment si desigur, si energia alternativa.

Si numai atunci acei care vorbim, daca vorbim despre bioetanol, ea o sa fie folosit daca o sa fie mai ieftin cu sinecostul productiei, o sa fie comercializat la piata nu numai din cauza ca o sa fie niste pedepse sau niste mecanisme administrative. Numai din cauza ca acei care produc, care folosesc o sa fie cointeresati.

De aceea, eu consider ca numirea acestei legi... ca comisia, pentru a doua lectura, trebuie sa aiba in vedere ca trebuie sa fi organizat si numirea sa fie schimbata produsele si utilizarea. Si tot ceea ce e legat de aceasta tema sa fie prevazut in lege prin comasarea acestor 3 proiecte.

Eu sustin varianta existenta si sint convins ca, prin prelucrarea in a doua lectura, noi o sa avem o lege care o sa dea raspuns la toate intrebarile in momentul de fata.

Multumesc.

 

Domnul Gheorghe Duca:

In principiu se accepta, caci este clar ca daca nu ai sa produci, nu ai sa utilizezi. De aceea, se accepta propunerea dumneavoastra, e clar ca e legat ca, in primul rind, producerea si apoi pe urma utilizarea.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc, domnule Presedinte al Academiei.

Stimati colegi,

Aceasta a fost prezentarea si runda de intrebariraspunsuri, cit si de dezbateri la o prima etapa asupra proiectului de Lege nr.4718.

Urmatorul proiect, in modul in care am convenit initial asupra modalitatii de dezbateri a acestor 3 proiecte, proiectul de Lege nr.1065 privind promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Valeriu Cosarciuc. Va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorata asistenta,

Am onoarea sa va prezint proiectul de Lege cu privire la promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie. Scopul acestei legi este promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie ca o masura prioritara, deoarece utilizarea lor contribuie la asigurarea securitatii energetice, protectia mediilor si la dezvoltarea durabila.

In afara de aceasta, prin promovarea acestei legi, Republica Moldova va contribui la indeplinirea obiectivelor de la Kyoto, adica a Protocolului aditional la Conventia-cadru a Natiunilor Unite.

Stimati colegi,

Este foarte important, sa constientizam ceea ce noi promovam, fiindca ceea ce a prezentat domnul academician, domnul Presedinte al Academiei, Legea cu privire la utilizarea resurselor energetice regenerabile, in principiu, 12 articole din legea prezentata sint preluate din legea pe care noi am prezentat-o in martie 2006.

Si eu voi lua cuvint la dezbateri si voi face, am aici o matrice, o analiza a acestor 4 legi care au fost prezentate in Parlamentul Republicii Moldova si eu o sa va demonstrez ca legea prezentata, in principiu, are numai 7 articole care sint proprii legii prezentate de catre domnul academician Duca.

Dar sa revenim la proiectul prezentat de deputatii din Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra. Si as vrea sa mentionez pincipalele momente. Proiectul de lege prezentat stabileste obiectivele pentru producerea energiei electrice pina in anul 2010 si dupa 2010.

In afara de aceasta, in articolul 3 este foarte clar scris ca energia electrica produsa din resursele regenerabile de energie trebuie sa fi obligatoriu achizitionate de catre operatorii retelelor din Republica Moldova, aceasta este o norma obligatorie si ea corespunde Directivei Uniunii Europene nr.77 din 2001 Directiva Uniunii Europene cu privire la promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

Proiectul de lege prevede foarte clar cum se face accesul la retea accesul la retea se face foarte si foarte lejer. Adica, operatorii retelelor de inalta tensiune, distribuitorii de energie electrica sint obligati sa permita accesul le retea pentru acei care produc energia electrica din surse regenerabile.

In afara de aceasta, in lege este foarte clar stabilit ca energia electrica produsa din surse regenerabile poate fi vinduta in doua feluri, adica vinzarea libera pe piata si vinzarea obligatorie in baza certificatelor verzi.

Adica certificatul verde reprezinta o cantitate de energie nu mai mica de un megawatt care este produsa din surse regenerabile de energie.

Legea stabileste foarte clar ca producatorul de energie electrica din surse regenerabile trebuie sa demonstreze ca aceasta energie electrica este produsa din surse regenerabile. Se introduce aici notiunea de certificat de origine, care nu este si in legea prezentata de catre Guvern, fiindca certificatul de origine este in aceasta lege conform Directivei Uniunii Europene si este foarte important sa demonstrezi ca aceasta energie este produsa din surse regenerabile.

In afara de aceasta, legea prevede si tot ce e legat de evidenta producerii energiei din surse regenerabile de energie.

L articolul 7 este foarte clar scris despre calcularea tarifelor. Adica, tarifele se vor calcula in baza metodologiei elaborate de Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica. Noi nu mai facem nici un fel de imixtiune sau mixa cu Agentia de Conservare a Energiei, pe care o propune Guvernul ca sa se ocupe de aceste chestiuni.

In lege este prevazut ca, la calcularea tarifelor si la elaborarea metodologiei, trebuie sa fie luat in considerare termenul de rambursare a investitiilor, care trebuie sa fie nu mai mic de 10 ani. In varianta propusa de catre Guvern 7 ani. Aceasta este o pozitie mai buna.

Si este foarte important ca rentabilitatea acestui gen de activitate, de producere a energiei electrice, sa fie permisa de doua ori mai mare decit la producerea energiei din sursele traditionale, din sursele fosile.

Aici avem o chestiune foarte importanta, ca in cazul contractarii energiei electrice in baza certificatelor verzi, atunci beneficiarii de energie vor beneficia si de compensari, in cazul in care producatorul de energie electrica, in baza certificatelor verzi, nu va putea asigura aceasta livrare. Dar este si contrabalanta in cazul in care un agent economic a contractat energia electrica produsa din surse regenerabile in baza certificatelor verzi, el va fi obligat sa cumpere aceasta energie conform legii. Si aceasta nu contravine Constitutiei Republicii Moldova, fiindca avem de acum aceeasi norma in Legea cu privire la energia electrica, care prevede ca producatorii autohtoni de energie electrica au prioritate la vinzarea energiei pe piata energiei electrice in Republica Moldova.

In proiectul de lege prezentat, la articolul 8 noi avem un mecanism de stimulare a producatorilor de energie electrica prin utilizarea resurselor generabile.

Stimati colegi,

As vrea sa va informez ca atunci cind vorbim despre producerea energiei electrice, utilizarea resurselor generabile, mai ales din biomasa, din biogaj s.a.m.d., aici este chestiunea si a producerii energiei termice prin congenerare. Acestea sint momentele importante din proiectul de lege prezentat.

Stimati colegi,

In afara de aceasta, avind in vedere ca acest proiect de lege a fost prezentat in luna martie 2006, eu nu am gasit argumente in proiectul de lege prezentat de catre Guvern, ca aceasta lege sa fie conservata pentru aceasta perioada, pe un an de zile.

Va spun ca am avut intilniri la diferite nivele, inclusiv la Guvernul Republicii Moldova, nu am gasit argumente contra, ca Legea prezentata ca initiativa legislativa in martie 2006 cu privire la promovarea producerii energiei electrice din resurse regenerabile sa nu fie promovata si adoptata. Eu cred ca este iarasi o atitudine fata de acei care propun niste proiecte de legi importante.

Si vreau sa va spun ca lipsa cadrului legislativ in Republica Moldova in acest domeniu, in principiu, este un impediment pentru atragerea investitiilor in domeniu. Fiindca, am mentionat si in anul 2006, cind am prezentat un proiect de lege cu privire la modificarea Legii cu privire la aerul atmosferic, ca in Republica Moldova ar putea sa vina investitori straini, dar pentru aceasta este nevoie de cadru legal. Si cineva aici, din sala, a spus ca noi facem lobby. Lobby-ul principal pentru noi este ca noi sa cream cadrul legislativ, se are in vedere pentru investitii, ca acei care vor dori sa faca investitii in Republica Moldova, vor avea acelasi cadru legislativ, aceleasi norme ca si in Uniunea Europeana, fiindca cei mai importanti investitori, care vor dori sa vina in acest domeniu, sint din Uniunea Europeana sau din Statele Unite ale Americii.

Stimati colegi,

Noi, ca autori, propunem ca acest proiect sa fie votat si in prima, si in a doua lectura, fiindca nu este normal, asa cum a prezentat raportul Comisia pentru politica economica, buget si finante ca el sa fie comasat cu Legea nr.4718 din
11 decembrie 2006 cu privire la utilizarea resurselor energetice regenerabile.

Eu va multumesc pentru atentie.

Daca aveti intrebari, poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Cosarciuc,

Noi cu dumneavoastra am discutat de mai multe ori la tema data, aici se invinuieste comisia. Dumneavoastra cunoasteti discutiile purtate, cred ca nu o sa iau acum din timp ca sa le expun, dar vreau sa pun doar citeva intrebari, raspunsurile la care as vrea sa le aflu de la dumneavoastra.

Iata aici, totusi, a fost pusa intrebarea ca toti spunem ca e o chestiune foarte importanta. Daca ea este importanta, nu imi este clar de ce unii colegi spun astazi ca trebuie problema aceasta de lasat pentru alta data? Nu mai discutam, o punem iarasi pe polita si mai asteptam nu stiu ce sau lucram suplimentar. Cum de inteles chestiile acestea daca problema, totusi, e importanta pentru tara?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule coleg Calmatui,

Domnul Oleinic a spus acest lucru in alt context. Dumnealui s-a referit la legea prezentata de Guvern. Noi prezentam legea ca initiata de doi deputati din Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra. Noi consideram ca acest proiect de lege este bun si el va permite ca in acest domeniu sa putem crea cadrul legal pentru atragerea investitiilor si ar fi clar pentru acei care investesc in acest gen de activitate. El este reglementat si sint unele beneficii pentru aceasta.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Este clar.

Domnule Cosarciuc,

Eu imi cer scuze, este clar. Deci, cind noi cu dumneavoastra am discutat si cind au fost invitati si academicianul Cantiru, si multi alti specialisti de la ministerul de ramura, de la Ministerul Economiei si Comertului s.a.m.d. si cind am discutat toate chestiunile prevazute in acest proiect pe care l-ati prezentat dumneavoastra ca autor, au aparut atunci un sir de intrebari la care nu am gasit raspunsuri. Si dumnealor, tot ei au mentionat atunci, la sedinta grupului de lucru, ca acest proiect nu este bine determinat.

Si anume eu am sa intreb singur asa niste chestiuni. Deci, in viziunea mea in acest proiect mai multe articole sint, cum sa zic, nu ca... eu nu stiu cit e de corect in practica legislativa, dar sint mai mult de ordin indicativ. Adica, trebuie sa faca ceea, trebuie sa faca ceea. Eu consider in asemenea cazuri ca noi nu putem sa punem aici niste aspecte, de asemenea in ceea ce priveste anume producerea, utilizarea energiei regenerabile.

Iata, de exemplu, dumneavoastra indicati aici niste conditii, care sint obligatorii pentru, chiar sa luam la aceleasi definitii, care spuneti dumneavoastra, ca operatorul de retea... Noi stim ca, conform Legii cu privire la energetica, operatorul de retea este unicul in republica si aceasta este intreprinderea care se ocupa de transportarea energiei electrice. Noi aici punem si operatorul de retea si reteaua de distributie, operator de retea in intregime. Deci, aceasta, totusi, e o chestie despre care specialistii spun ca nu poate sa fie inclus asa ceva in lege.

Mai departe. Dumneavoastra dati aici propuneri ca anume, iata, ca la articolul 4, deci operatorii de retea fara sa...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Perecliteze viabilitatea.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Perecliteze viabilitatea si siguranta retelelor electrice de transport si sint obligati ca sa contracteze, sa conecteze la retelele de transport sau de distributie producatorii de energie electrica din surse regenerabile care se conforma conditiilor de racordare la reteaua stipulata intr-un regulament elaborat si aprobat de ANRE.

Deci, in cazul de fata regulamentul poate sa fie aprobat dar fara, noi stim, cunoastem ca orice racordare la orice sistem energetic este o necesitate. Acel la care se racordeaza trebuie sa emita conditiile tehnice si nicidecum nu poate sa dicteze alta persoana. Dar, cum putem noi, in cazul de fata, daca operatorul de retea... el astazi da conditiile tehnice, noi spunem ca trebuie sa dea cineva, vasazica, care elaboreaza acest... racordare, deci alta...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Calmatui,

Sensul acestui articol 4 alineatul (1) este ca acei care au aceste retele sa accepte conectarea la aceste retele. Si va spun ca ceea ce am mentionat noi la articolul 4, in legea pe care noi o prezentam, aceeasi formula preluata din legea prezentata se regaseste la articolul 25 din Legea cu privire la resursele regenerabile, unu la unu.

Stimate coleg,

In afara de aceasta...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Nu este unu la unu.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu va spun ca...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Si chestia consta intr-aceea ca operatorul de retea, pina la urma, trebuie sa dicteze conditiile de racordare la retelele lui, dar nu poate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate coleg,

El si va dicta, dar legea trebuie sa aiba o norma imperativa, ca operatorul de retea sa permita accesul la aceasta retea. Si aceasta norma o regasim si in Directiva Uniunii Europene, adica in asa-numita, va spun, stimulare administrativa sau reglementare administrativa.

Adica prin lege se impun aceasta norma si aceasta este normal, fiindca altfel noi nu vom putea atrage investitorii straini. Aceasta si a fost ideea. Adica sint citeva idei importante si le-am spus de la bun inceput: certificatul de origine, certificatul verde, accesul la retea si ceea ce e legat de metodologia de calculare a tarifelor. Sint 4 momente in aceasta lege, care se regasesc si in Directiva Uniunii Europene. Si nu numai in directiva, dar si in alte legi, in tarile care au implementat aceasta directiva din cadrul Uniunii Europene.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Stimate coleg,

Bine, eu sint de acord cu dumneavoastra ca trebuie sa fi facute niste facilitati. Dar chestia consta intr-aceea ca, in cazul de fata, noi nu putem si-i obligam pe operatorii de retea, fara nici un fel de conditii, sa conecteze aceste surse la retea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu. Stati.

 

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Fiindca pe urma poate sa aduca, dumneavoastra nu stiu daca cunoasteti, dar...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, cititi pina la capat. Noi am scris aici, conform Regulamentului aprobat de ANRE. Inseamna ca in acest Regulament vor fi incluse toate conditiile de conectare la retea. Adica nu e vorba ca...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va inchipuiti ca un asemenea generator care functioneaza pe baza surselor fiind conectat la retea nu dupa toate normele necesare, poate sa aduca la o avarie care, in principiu, sa deconecteze consumatorii conectati la aceasta retea de distributie sau la reteaua, mai ales, de transport, daca aceasta e...

Deci, aici sint niste chestii legate tehnic una de alta si in cazurile acestea pot apare niste.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Calmatui,

Citim atent ce scrie in proiect. Operatorii de retea, fara sa ii perecliteze viabilitatea si siguranta retelelor energetice de transport sint obligati sa conecteze. Adica, este o norma ca sint obligati sa conecteze, dar in conditiile de conectare se vor regasi in acest regulament aprobat de ANRE.

Este scris la sfirsit, regulamentul respectiv va contine obligatoriu urmatoarele chestiuni.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Am inteles. Dar chestia consta totusi intr-aceea... dumneavoastra cunoasteti ca de multe ori cind sintem... ANRE are alta, imi pare, functie, mai mult regulatorie decit cea tehnica.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Regulament.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Pentru aceasta este Regulamentul cu privire la instalatiile electrice care este o lege, asa-numita, a energeticienilor. Fara dinsa nu poti sa faci nici un lucru. De aceea, eu nu stiu cit e de corect, daca, de pilda, noi adaugam.

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Accesul la retea este o reglementare care o face tot... chiar si in cazul Legii cu privire la energia eclectica, acelasi lucru il face ANRE si are regulamentele corespunzatoare cu privire la accesul la retea, elaborate si adoptate de conducerea Agentiei Nationale.

Domnul Valeriu Calmatui:

Eu, stiti am mai multe... caci stiu ca atunci dumneavoastra ati fost prezent si cind au vorbit si specialistii in domeniu...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

V-au expus mai multe pozitii. Dar eu, totusi, nu ma refer la toate, fiindca aceasta o sa fie o discutie mai lunga. Eu nu neg faptul ca aici sint lucruri destul de interesante si ele pentru aceea si trebuie sa fie adoptate in prima lectura, cred ca si comasate cu cealalta lege, ca anume sa facem o lege care sa aiba eficacitatea necesara.

Dar iata inca o intrebare, de acum din alt domeniu. Aveti articolul 8 la alineatul (2) in care dumneavoastra spuneti ca scutirea de TVA a utilajului importat si produs in tara pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile de energie electrica, adica Guvernul va elabora si va implementa asa un mecanism.

Cum putem noi asa ceva, de pilda, scutirea anume de TVA. Aceasta doar intra nu in legea, cred ca nu e chestiune pentru legea data, dar dumneavoastra cunoasteti ca aceasta este in Codul fiscal, acolo se prevad toate chestiile acestea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Calmatui,

Eu sint de acord. Aceasta, pur si simplu, in momentul elaborarii legii, noi am dorit sa atragem atentia asupra posibilitatii facilitarii acestor activitati in Republica Moldova si noi eram convinsi ca aceste facilitati isi vor gasi locul in Codul fiscal.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Pai da, atunci, dar trebuia acolo, noi nu putem aici. Si inca o chestiune. Iata dumneavoastra tot aici, asa o chestie, parca, la articolul 10, incepind cu anul 2008 in fiecare an pina la 1 aprilie, Guvernul va pregati si prezenta un raport de evaluare si realizare, deci aceasta mai mult suna asa decit un fel de indicatii organizatorice, dar nu este chestia unei legi, imi pare mie. Cit cunosc eu... si lasa sa spuna juristii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Calmatui,

Stimati colegi,

Aceasta e chestia unei legi si se inscrie in ceea ce a spus si domnul Oleinic. Ca daca noi nu vom scrie aceasta norma in lege, Guvernul va uita asa cum a uitat si in Legea cu privire la conservarea energiei. Adica, eu v-as propune ca dumneavoastra.

 

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Stimate coleg,

Dar noi doar controlam cu dumneavoastra legile si atunci noi dinainte punem sub semnul intrebarii ca noi nu o sa putem.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si noi avem asemenea norme in legile noastre. Eu pot sa va arat exemple.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Pai da, dar noi sintem acei care trebuie sa controlam executarea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Exista directiva 2001.77 din 27 septembrie 2001, este tradusa si in limba romana. Eu va rog sa studiem si acolo, in limba romana, si acolo sint normele legate si de prezentarea rapoartelor. (Rumoare in sala.) Este in limba romana, puteti voi sa spuneti macar de 100 de ori moldoveneasca.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte intrebari?

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Stimati colegi,

Eu as vrea sa mentionez inca o chestiune, caci nu stiu, eu nu o sa iau cuvintul pe marginea acestui proiect de lege, dar vreau sa spun ca noi am discutat foarte minutios aceste proiecte de lege, care au parvenit, invitind, va spun, specialisti si anume si de la Academia de Stiinte, si domnul academician, Presedintele Academiei a fost prezent la citeva dintre aceste intilniri.

Deci, este un graunte de adevar in aceasta lege, sint niste stipulari care pot fi luate in vedere, dar, totusi, consideram ca, pentru lectura a doua, noi trebuie sa lucram cu toate aceste legi, ca sa putem adopta o lege foarte ampla, care sa poata anume fi de folos pentru a folosi aceste surse regenerabile pentru economia republicii noastre.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Alte intrebari?

Microfonul nr.3 in continuare.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule autor,

Eu am citeva propuneri, daca o sa fiti de acord cu ele. In primul rind, as ruga ca sa imi spuneti daca o sa fiti de acord ca legea trebuie ajustata la conditiile Republicii Moldova. Ce am eu in vedere. In primul rind, notiunile.

 

Doamna Maria Postoico:

Ridicati putin microfonul, va rog, si vorbiti in microfon.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu as ruga autorul sa imi spuna daca este de acord cu unele obiectii pe care le am asupra acestui proiect de lege. In primul rind, as propune ca legea trebuie sa fie ajustata la conditiile Republicii Moldova. Si, in acest context, trebuie de exclus din Notiuni generale articolul 2 litera a) surse de energie regenerabile care sint geotermale si a valurilor. E clar din ce considerente, fiindca noi, pur si simplu, nu le avem in Republica Moldova.

Totodata, as dori ca sa fie exclus, completamente capitolul II, cu exceptia articolului 3 alineatul (1), dat fiind faptul ca celelalte sint mai mult niste idei de propaganda. Deci, se scrie ceea ce nu ar trebui sa fie scris in lege. Spre exemplu, promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, numita in continuare, constituie un obiectiv s.a.m.d.

Adica sint niste lucruri prin care incercam sa convingem societatea de necesitatea acestei promovari, dar nu este obiectul concret al legislatiei. Si daca veti accepta aceste amendamente, eu as propune ca noi, totusi, avind in vedere ca este si ceva rational la acest proiect de lege, sa adoptam in prima lectura legea respectiva.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu pot sa accept excluderea cuvintului valurile din articolul 2. Apele geotermale nu, fiindca, in general, energia geotermala exista si in apele noastre, in Republica Moldova si in energia geotermica a pamintului nostru, da, asa-numitele pompe termice. Stiti ca ele sint folosite pe larg in Uniunea Europeana si in lume.

Dar pompa termica functioneaza in baza apelor subterane, care se numesc ape geotermale, fiindca au temperatura mai mare decit ceea ce este la sol si energia pamintului. Aceasta e energia geotermica.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Ceea ce e legat de capitolul II, eu vreau sa va spun ca in proiectul prezentat de Guvern, din proiectul pe care l-am prezentat noi, 11 articole, si eu o sa le enumar atunci cind voi lua cuvintul in dezbateri, sint normele preluate din acest proiect de lege. Asa ca, va rog, eu pot sa va sau aceasta matrice a analizei, articol cu articol si corespondenta acestor articole dintr-o lege in alta si o sa vedeti toata...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi, pentru lectura a doua, oricum vom exclude aceste stipulari, fiindca ele nu sint de lege, ele sint discutii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ele sint de lege si sint in conformitate cu Directiva Consiliului European nr.77 din 2001, cuvint cu cuvint. Daca vreti sa va demonstrez, va fac lucrul acesta.

Doamna Maria Postoico:

Este clar. Alte intrebari?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

(Rumoare in sala.) Lasa, lasa, domnule... lasam.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu sint, da.

Domnule Cosarciuc,

Va multumim.

Urmatorul proiect de Lege nr.4528 cu privire la biocombustibili si combustibili pentru transport si biouleiuri.

Prezinta domnul Oleinic.

Poftim.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Initiativa legislativa propusa spre atentia dumneavoastra, in primul rind, vreau sa mentionez ca aceasta este o prelungire, mai bine-zis baza acestei legi a fost inaintata atunci tot la 13 martie 2006, dar noi am propus initial ca modificarea sa fie efectuata la Legea cu privire la aerul atmosferic in legatura cu aceea ca a fost in urma discutiilor si in comisie, si in ministerele de ramura au fost propuneri ca noi sa schimbam atitudinea, mai bine zis sa schimbam, sa racordam intr-o lege noua, lege separata.

De aceea, noi am hotarit ca, totusi, sa elaboram o lege noua, care a fost inregistrata in 27 februarie, dar, in principiu, discutiile in jurul acestei legi au loc tot din martie 2006.

Proiectul cu privire la biocombustibili pentru transport si biouleiuri are drept scop crearea cadrului legislativ pentru producerea si utilizarea combustibililor in Republica Moldova.

In acest sens, proiectul de lege propune solutie pentru reducerea gradului de dependenta a sectorului energetic national de combustibilii minerali si de materialele prime energetice importante, importate prin reglementari de ordin politic prin asumarea de catre stat a angajamentelor ferme de crestere constanta a ponderii biocombustibilului utilizat pentru transport dupa cum urmeaza anii concreti.

In 2007 3%, dar eu vreau sa mai repet ca aceasta, luind in considerare ca noi am elaborat in martie 2006 obiectivul pentru 2007, era destul de logic. In 2008 7; in 2010 10.

Prin reglementari de ordin institutional, delimitind competentele institutiilor de stat si ale organelor administratiei publice locale, in realizarea obiectivului de promovare a producerii si utilizarii biocombustibililor din materii prime, idigene locale.

Totodata, proiectul include prevederi si pentru operatorii pietei de produse petroliere care comercializeaza benzina si motorina pe teritoriul Republicii Moldova care vor fi obligati prin lege sa se asigure ca sortimentul de combustibil comercializat de ei contine volum stabilit de biocombustibil procurat in Republica Moldova.

Iar formarea preturilor la comercializarea combustibilului se propune a fi calculate in baza preturilor minime la biocombustibili, aprobate de catre ANRE. Totodata, propunem ca preturile sa fie calculate in baza unei metodologii care urmeaza a fi aprobata ulterior.

Consideram ca asemenea abordari vor servi un stimulent pentru producatorii de biocombustibili de astazi, de a-si dezvolta capacitatile de productie necesare pentru realizarea obiectivelor cantitative stabilite prin lege. Pentru a va argumenta necesitatea adoptarii proiectului propus va voi mai aduce urmatoarele argumente.

In urma cresterii preturilor la petrol si a recentei controverse legate de importurile de gaze naturale, Comisia Europeana a adoptat o strategie care vizeaza sporirea producerii productiei de biocombustibil din materii prime agricole. Principalele obiective prezentate in document sint:

Promovarea biocombustibililor in cadrul Uniunii Europene si in tarile in curs de dezvoltare.

Pregatirea pentru utilizarea biocombustibililor la scara mare si sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare unde productia de biocombustibili ar putea stimula o crestere economica durabila.

Potrivit Comisiei Europene, sporirea utilizarii de biocombustibil va contribui la reducerea dependentei de importuri de biocombustibili fosili din Rusia si Orientul Mijlociu.

Printre celelalte beneficii estimate se numara reducerea emisiilor care creeaza efectul de sera, noilor oportunitati oferite fermierilor si posibilitatile economice din citeva tari aflate in curs de dezvoltare.

Aici, eu vreau sa mentionez ca aparitia unui operator, unei tehnologii in tara de biocombustibil ar putea sa consume in jurul la 300, 400 mii de tone de cereale, porumb, alte cereale. Este o cifra destul de impunatoare. Potrivit acestei strategii, Uniunea Europeana a stabilit obiectivele indicative pentru statele membre si anume numarul atingerii unei cote de piata de 2% pentru biocombustibil in 2005 si 5,75% in 2010.

Strategia Uniunii Europene pentru biocombustibili se bazeaza pe planul de actiuni privind biomasa, din decembrie si a fost elaborata pe 7 axe politice. Stimularea crearii de biocombustibili, obtinerea beneficiilor ecologice, dezvoltarea productiei si distribuirea de biocombustibili, extinderea aprovizionarii cu materie prima, sporirea oportunitatilor comerciale, sporirea tarilor, sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare si sprijinirea cercetarii si dezvoltarii.

Potrivit comisarului Uniunii Europene pentru dezvoltare Luis Micheli, cresterea utilizarii de biocombustibili ar crea, de asemenea, potentiale oportunitati pentru tarile in curs de dezvoltare, in special pentru cele afectate de reforma industriei zaharului in Uniunea Europeana. Multe tari, spune el, in curs de dezvoltare, sint bine plasate din punct de vedere natural pentru productia de materie prima pentru biocombustibili.

Extinderea pietei Uniunii Europene de biocombustibili le va oferi acestora noi posibilitati de export. In acest domeniu, agricultura poate juca un rol major in furnizarea de materie prima pentru producerea de bioetanol si biodizel. Cele
10 state membre ale Uniunii Europene care au aderat in 2004 nu au beneficiat pina in prezent de toate fondurile pentru agricultura care au fost puse la dispozitia producatorilor. In acest scop, a fost de a atrage fermierii pentru cultivarea de plante pentru obtinerea biocombustibililor, Uniunea Europeana a acordat subsidii unice de 45 de euro la hectar.

In prezent, atit in America de Nord, America de Sud si Europa, cit si in Asia cele mai importante economii, inclusiv China, dezvolta capacitati importante de producere si utilizare a biocombustibililor. Majoritatea absoluta a tarilor constiente responsabile din punct de vedere ecologic, social si economic si-au pus si realizeaza obiective ambitioase de crestere a producerii biocombustibililor in totalul resurselor energetice consumate.

Uniunea Europeana a fost prima prin directiva din 30 mai 1998 care si-a asumat obligatiunea ferma de utilizare a biocombustibililor. Pe de alta parte, Statele Unite ale Americii si-a asumat cele mai mari investitii, peste 13 miliarde de dolari incepind cu anul 1974, in dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru producerea eficienta a biocombustibililor.

Eu m-am referit la o cifra aici, la microfon, ca in fiecare saptamina Europa investeste cite 40 50 milioane de euro capacitatile de productie si diferite tipuri de energie regenerabila, ferme de vint, biocombustibil, energie solara s.a.m.d. Aici are rost sa calculam cit am avut noi de pierdut in acest timp cit discutam legea si, incepind cu martie 2006, rezulta ca ei investesc, dar noi discutam cine este autorul proiectului de lege.

Eu, in contextul celor expuse, va rog si sper ca veti sustine proiectul de Lege cu privire la biocombustibili pentru transport si biouleiuri.

Va multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre autor? Nu sint.

Multumesc, domnul Oleinic.

A, este, da.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Multumesc.

Stimate coleg,

Eu in proiectul mentionat, in principiu, sint, din nou repet, lucruri care, desigur, trebuie sa le luam in considerare. Dar, totodata, a aparut asa o intrebare.

Dumneavoastra prezentati in articolul 5 competenta institutiilor de stat si scrieti in adresa tuturor, diferitelor ministere, departamente, adica mai mult a ministerelor, le dati un fel de porunci prin aceasta lege. Cit e de corecta aceasta chestie, nu era mai bine, totusi, de stipulat in lege ca Guvernul va elabora cadrele normative si juridice care necesita pentru a fi, deci, implementata aceasta lege sau este necesitatea de a repartiza fiecarui minister anume cu ce trebuie sa se ocupe.

Rezulta ca aceasta nu este o lege, dar este un program care sa... Si la articolul 6, totodata, e competenta autoritatilor administrative centrale. Deci, ce are competenta institutiilor de stat si competenta autoritatilor administrative centrale, nu este tot acelasi lucru. Cum credeti dumneavoastra?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Competenta autoritatilor administrative centrale, dumneavoastra vedeti ca sint referinte concrete la Serviciul de Standardizare si Metrologie. Ce tine de competenta institutiilor de stat...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Pai da, Agentia tot e o institutie statala, centrala care pare ca intra...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimate coleg,

Ce tine de articolul 5, totusi, luind in considerare valoarea investitiilor necesare pentru producerea unui astfel de produs, ca este destul de mare si aici nu poate fi implicat numai un minister sau singur Guvernul, fiindca este necesar de elaborat programe concrete ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare pentru sustinerea producatorilor de materie prima, ca Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor pentru elaborarea cadrului legislativ pentru folosirea produsului, ca Ministerul Industriei si Infrastructurii care va elabora concret impreuna cu Agentia pentru Reglementare in Energetica metodologia de formare a tarifului s.a.m.d.

De aceea, este necesar ca toate institutiile de stat sa fie antrenate in acest proces de pregatire pentru implementarea programelor si proiectelor date concret in obtinerea produsului.

Inca eu am mai atras atentie ca o tehnologie de producere a bioetanolului costa de la 50 pina la 100 milioane de dolari. O capacitate de 50, mai bine zis o tehnologie de 50 milioane de dolari foloseste in jurul la 300, 400 mii de tone de cereale. Aceasta este o valoare foarte mare, de aceea si s-a ajuns la concluzia ca sa fie...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Stimate coleg,

E clar. Dar, totusi, eu, in viziunea mea, si nu stiu cum colegii, dar cred ca aici mai mult e asa o programa care ar trebui in baza unui, asa sa zicem, articol din aceasta lege, proiect de lege sa se porunceasca Guvernului pentru a da insarcinari fiecarui minister sa elaboreze un asa program.

Dumneavoastra ati numit aici si Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, printre altele aici el nu este. Cred ca este, necesita si lui de dat ceva, careva insarcinari.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Calmatui,

Eu inteleg ca dumneavoastra nu intelegeti, dar chestia consta intr-aceea ca este o varianta foarte interesanta, foarte importanta si aceasta este propunerea autorilor la compartimentul acestui produs.

Eu vreau sa va asigur pe dumneavoastra ca, pina la urma, noi de aceea si discutam in Parlament, de a ajunge toti la un numitor comun. Noi daca sintem determinati ca necesitatea legii este evidenta, atunci este lectura a doua si noi putem sa...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Pai, aceasta si eu si va spun. Dar, auziti, eu nu procedez altfel decit dumneavoastra cind iesiti la microfon si incepeti in prima lectura a discuta ceea ce se poate de discutat pentru lectura a doua.

Eu tot acelasi lucru il fac si nu stiu de ce pe unii, aceasta ii revolta. Deci, in afara de aceasta...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Credeti, dumneavoastra incercati sa ma copiati ori cum, poate eu gresesc.

Domnule Calmatui,

Nu trebuie sa ma copiati la toate.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Da, si inca ultimul lucru care as fi vrut sa intreb. Totusi, in viziunea dumneavoastra si pun aceasta intrebare si pentru stenograma, caci cred ca, eu stiu, Directia juridica ori cine o sa ne dea explicatii cum putem noi sa spunem in lege. de pilda. e scris asa, raspunderea, articolul 9, persoanele care incalca aceasta lege sint trase la raspundere conform procedurii stabilite de lege.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Calmatui,

Dumneavoastra, pe de o parte, vreti ca statul absolut sa nu fie implicat in pregatirea cadrului legislativ pentru atragerea investitorilor, mai ales in asa domenii importante. Pe de alta parte, dumneavoastra tot doriti ca nimeni sa nu raspunda de implementarea legii. (Rumoare in sala.)

Raspunderea trebuie sa existe in orice domeniu.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, intrebari mai sint? Nu sint.

Multumim, domnule Oleinic.

Comisia va rog, domnul Bondarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege cu privire la utilizarea resurselor regenerabile de energie, aprobat prin Hotarirea Guvernului din 11 decembrie 2006 si comunica urmatoarele.

Scopul proiectului mentionat este stabilirea cadrului legislativ privind producea si utilizarea energiei si combustibilului din resurse regenerabile, stimularea si promovarea producerii si utilizarii energiei si combustibilului din sursele regenerabile in vederea asigurarii securitatii energetice a statului, reducerii impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului, dezvoltarea sistemelor energetice competitive.

Obiectivele expuse in proiect sint in corespundere si cu prevederile Protocolului de la Kyoto, la Conventia-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, care prevede elaborarea de politici si masini in vederea promovarii valorificarii si folosirii formelor noi de energie regene-rabila, a tehnologiilor de retinere a bioxidului de carbon si a tehnologiilor noi, favorabile protectiei mediului.

La momentul actual, in Parlament mai sint prezentate inca doua proiecte ce vizeaza resursele regenerabile de energie si anume proiectul de Lege privind promovarea producerii de energie electrica din sursele regenerabile de energie si proiectul de Lege cu privire la biocombustibil pentru transport si biouleiuri, inaintate in calitate de initiativa legislativa de catre domnii deputati Valeriu Cosarciuc si Alexandru Oleinic.

In legatura cu aceasta, comisia mentioneaza ca proiectul prezentat de catre Guvern reprezinta o lege mai generala, o lege-cadru referitor la producerea si utilizarea energiei si combustibilului din sursele regenerabile, care stabileste principiile si obiectivele politicii de stat in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie, determina modalitatile de integrare a surselor regenerabile de energie in sistemul energetic national, prevede corelarea activitatilor de productie, evidenta, transport, distributie si consum al energiei si combustibilului din sursele regenerabile.

Identifica sursele financiare si mecanismul economico-financiar de sustinere a procesului de valorificare a surselor regenerabile de energie, stabileste conditiile specifice privind acordarea licentelor in domeniul surselor regenerabile de energie, stipuleaza modalitatile de asigurare informationala a activitatilor in domeniul surselor regenerabile de energie, determina masurile organizatorico-economice orientate spre stimularea producerii si utilizarii energiei din sursele regenerabile, specifica directiile principale de colaborare in domeniul vizat.

Proiectele prezentate in calitate de initiativa legislativa de catre deputatii Cosarciuc si Oleinic sint proiecte mai specifice, contin unele prevederi mai detaliate. Insa ele vizeaza numai unele aspecte ale producerii energiei din sursele regenerabile si anume energie electrica si biocombustibil. De aceea, comisia propune ca toate aceste trei proiecte ce vizeaza acelasi domeniu sa fie adoptate in prima lectura. Iar in lectura a doua sa fie comasate, luindu-se ca proiect de baza proiectul Guvernului cu privire la utilizarea resurselor regenerabile de energie.

Totodata, comisia tine sa mentioneze ca denumirea proiectului necesita a fi modificata. Noi in comisie am discutat aceasta problema, deoarece legea se refera nu numai la utilizarea resurselor regenerabile de energie si la producerea lor. De aceea, noi, pentru lectura a doua, o sa propunem schimbarea numirii si introducem cuvintul producerea. Proiectul mai necesita si o redactare a textului si ajustarea notiunilor expuse la articolul 3 celor utilizate in textul proiectului. Vreau sa va spun ca la noi in comisie am discutat aceste proiecte de vreo citeva ori. Au aparut multe propuneri, au aparut si intrebari, inclusiv intrebari la articolul 19 din Legea propusa de Guvern, la formarea fondului national al energiei regenerabile si alte momente.

Comisiile permanente, in principiu, sustin proiectul mentionat, cu unele obiectii si propuneri care vor fi examinate la definitivarea lui pentru lectura a doua. Pornind de la cele expuse mai sus, comisia propune aprobarea proiectului mentionat in prima lectura si sa fie luat ca baza pentru lectura a doua. Dar proiectele colegilor nostri sa fie considerate ca proiecte de alternativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Totusi, eu as dori sa pun o intrebare. In primul rind, prima initiativa propusa de noi a fost in martie 2003, 2006, ma iertati.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Va iert.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ideea, da. In urma examinarii legii propuse de Guvern, noi destul de clar am vazut ca mai mult de 80% din legea propusa de noi se contine in legea propusa de Guvern. De ce, totusi, nu s-a luat ca baza legea propusa de doi deputati din Parlament, cea cu un an inainte, dar s-a luat ca baza legea propusa de Guvern, care, in linii generale, este mai mult declarativa si a fost propusa in decembrie 2006?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu in raport, in principiu, am subliniat acest moment. Inca o data pot sa repet, dar vreau sa va spun ca orice deputat, dar si orice cetatean poate avea viziunea lui. Viziunea comisiei am expus-o in decizia comisiei. Legea prezentata de catre Guvern este mai generala, legea/cadru referitor la producerea si utilizarea de energie si a combustibilului din sursele regenerabile, toate. Iata de ce noi am propus sa luam legea pe care a prezentat-o Guvernul ca lege de baza, dar initiativele dumneavoastra sa fie examinate pentru lectura a doua. Si tot ce este bun, si este normal, o sa includem in lege.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Bondarciuc.

Raspunsul este raspuns, dar noi, totusi, credem ca nu a fost luata ca baza legea noastra numai din acea cauza ca noi sintem doi deputati din Fractiunea Alianta Moldova Noastra si eu am absolut argumente pentru a spune asa ceva. Eu personal am in Parlament trei legi din 2006, din luna februarie, martie si aprilie, care pina acum nu au fost examinate in Parlament. Aceasta este o practica concreta fata de deputatii din opozitie. Si a doua problema, domnule presedinte de comisie.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu imi cer scuze, dar vreau sa va spun ca aceasta este o greseala a dumneavoastra. O sa va ginditi bine si o sa vedeti. Noi luam ca baza proiectul care este proiect-cadru, care contine toate momentele, toate elementele.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

Ca sa nu numiti ca aceasta este greseala, eu va spun ca eu am patru legi ale mele personale, initiative care stau un an de zile in Parlament si nu au fost examinate. Si oricum nu pot afla de la nimeni de ce. Si a doua intrebare. Legea cu privire la biocombustibil si legea...

 

Domnul Marian Lupu:

Cealalta lege, da.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Care e a dumneavoastra, da, nr.4718.

Domnule presedinte de comisie,

Noi, totusi, credem ca aceasta lege este destul de concreta. Mai bine zis, este vorba de o tehnologie foarte concreta, este vorba de un model de afaceri destul de larg, un model de afaceri destul de dificil, sint tehnologii si in stadiu de dezvoltare al domeniului si al tehnologiilor foarte serios, metode de reglementari destul de concrete. Nu credeti ca, totusi, aceasta lege ar fi bine ca sa fie o lege separata si, luind in considerare si volumul de investitii care este necesar pentru implementarea unor asemenea tehnologii.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stiti, noi am examinat de vreo citeva ori aceste momente si pot sa va spun ca proiectul pe care l-ati prezentat dumneavoastra mai mult seamana cu un regulament. Totusi, legea trebuie sa prezinte un cadru juridic. Dar la voi se spune si astazi tehnologii complicate s.a.m.d. In lege tehnologii noi nu introducem. Noi o sa introducem cadrul juridic care o sa permita activitatea in domeniu. Dar cu regulamentele... sa introducem regulamente si tehnologie in lege? Dupa mine...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

Acolo sint norme concrete. Nu este, eu m-am referit la tehnologie ca la un efect, dar este vorba de norme concrete propuse de noi. Si dumneavoastra singuri, cind ati accentuat ca legea propusa de Guvern este mai generala, este mai... la parerea dumneavoastra. Dar noi vorbim de un produs concret. Si noi, totusi, consideram ca Legea cu privire la biocombustibil ar fi foarte necesar sa fie un cadru legislativ separat.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Comisia a luat decizia si eu am prezentat decizia comisiei. La dumneavoastra poate fi si viziunea dumneavoastra. Clar lucru, eu va inteleg ca autor.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Domnul presedinte al comisiei a propus ca sa fie comasate. Noi, ca autori, nu sintem de acord ca sa fie comasate. De aceea, propunem ca legile sa fie examinate separat in lectura a doua, asa cum sint propuse.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Cum o sa decida Parlamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerea a fost inregistrata.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sustinind decizia comisiei cu privire la comasarea acestor proiecte si la modificarea numirii acestei legi, totusi, am vrut sa va atrag atentia, domnule presedinte al comisiei, la urmatoarele. Aceste trei legi care sint si legea care o sa apara dupa prelucrarea in a doua lectura contin trei aspecte ale problemei. Prima problema resursele alternative; a doua problema problemele ecologiei si a treia problema problema posibilitatii largirii prelucrarii productiei fitotehniei in agricultura.

De aceea, pentru agricultura cea mai importanta dintre aceste trei este, in primul rind, partea a treia, legata de producerea energiei regenerabile, despre care noi am vorbit. Si cea mai slaba dintre aceste trei proiecte este tot aceasta parte. De aceea, ar fi bine ca in comisie si cu autorii, si Academia, Guvernul si acei colegi care au prezentat variantele lor sa acorde atentie suplimentara, poate, asupra unui articol, asupra citorva articole care, daca este necesar special pentru reglementarea mecanismelor care legifereaza partea de producere a acestei productii, partea de creare a sistemului de organizare a producerii, stimularea din partea tarii.

De aceea, avind in vedere ca noi, totusi, acum o sa aprobam in prima lectura, dar pentru a doua lectura este necesar de a prelucra esential aceasta intrebare. Aceasta e propunerea mea.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, si eu am o rugaminte. Poftim, prezentati amendamentul si noi o sa-l examinam pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Sint tare hitri in comisie.

Domnule presedinte al comisiei,

Nu am amendamentele. Voi sinteti asa tare usor apropiati de problema pe care eu am ridicat-o. Eu am vorbit despre aceea ca, daca vorbim despre ce nu este corect sau incorect, vorbim ca neajunsurile si nu ajunge aceasta parte in aceste legi.

Si nimic strasnic pentru a doua lectura, daca Guvernul si colegii care au propus o sa vina cu propuneri suplimentare asupra proiectului de lege care este si noi o sa gasim limba comuna prin a doua lectura. Caci legea care o sa fie aprobata, o sa fie aprobata largit. O sa dea raspuns la toate intrebarile.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si, totusi, eu astept amendamentul dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Intrebari, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Eu as vrea sa va atrag atentia si sa va informez ca articolul 5 din Legea cu privire la biocombustibil de transport si biouleiuri contine ceea ce aici a mentionat domnul Todoroglo. Alineatul (5) Evalueaza potentialul biomasei din care sint produse biocombustibilele, sustine cultivarea plantelor din care sint produse biocombustibilele, elaboreaza programe pentru sustinerea producatorului de productie agricola, a caror productie este utilizata pentru producerea biocombustibilului.

Da, in legea prezentata de Guvern nu sint stipulate aceste norme. In Legea prezentata de autorii deputati aceste norme se contin. Si este clar ca propunerea noastra ca sa avem o Lege speciala cu privire la producerea biocombustibilului se incadreaza si in cadrul legislativ al Uniunii Europene.

Domnule Presedinte al Parlamentului si domnule presedinte al comisiei,

Tarile Uniunii Europene au adoptat legi separate cu privire la producerea biocombustibilului si legi separate cu privire la promovarea producerii energiei electrice. Sint doua directive diferite, are doua... eu stiu, continut diferit si aceasta au facut ei.

Si atunci cind mergi pe lucruri mai speciale, se gasesc, adica ai norme mult mai consistente decit cind mergi pe o lege generala. Aceasta a fost propunerea noastra, ca noi sa examinam oportunitatea.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Va inteleg foarte bine. Va asigur ca toate propunerile bune din initiative o sa le luam si o sa prelucram.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Dupa runda de prezentare a proiectelor raportului comisiei, runda de intrebari raspunsuri si dezbateri, citiva dintre colegii nostri s-au inscris pentru luari de cuvint. Si conform normelor Regulamentului, sint obligat sa le ofer spatiu de timp pentru aceste luari de cuvint, primul fiind domnul Filat, pe care il invit la tribuna centrala.

Sinteti si dumneavoastra pe lista. Va asigur, cel putin la mine pe lista dumnealui este primul. Daca domnul Filat este atit de generos, nici o problema.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu stiu cine si cum fac rindurile, mi-ati oferit cuvintul. Daca imi permiteti, am sa scad un pic din tensiunea, care este primul, care este al doilea. Nu am sa ies la tribuna centrala, am sa fac o scurta remarca. Intr-adevar, problema pusa astazi in discutie prin prisma a trei proiecte de lege este mult prea importanta ca sa ne dedam acum in discutii cine a propus, cum a propus. Urmeaza sa avem o lege care sa reglementeze foarte clar si eficient domeniul respectiv.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Desigur, comisia a luat decizia, eu vroiam sa ies cu luare de cuvint asupra proiectului de lege propus de Guvern. Sa propun o analiza a noastra. Acum ar fi inutil din simplul motiv ca, vorbind pe ansamblu, toate trei proiecte, sint legate unele de altele. Dupa cum am spus, nu am sa fac acest lucru. Dar pentru lectura a doua... Din punctul nostru de vedere este nerelevant care va fi luat ca document de baza. Desigur, apare partea pur morala ce tine de faptul ca colegii au inaintat anterior aceste proiecte de lege.

Dar important este ca noi, pina la urma, sa avem legea care urmeaza sa reglementeze.

Domnule Presedinte,

Eu rog foarte frumos atit autorii, Academia, Guvernul pentru dezbaterile in lectura a doua sa vina cu o informatie mult mai ampla, din simplul motiv ca nu este suficient sa stabilim niste norme prin articole, ca asa va fi sau invers. Imi cer scuze de simplitatea pe care o abordez eu, dar trebuie de vorbit mai clar sau sa cunoastem cite terenuri vor fi sub cultura respectiva? Toata lumea stie rapita si culturile specifice utilizate pentru producerea acestor biocombustibile erodeaza solul.

Mai departe, cita productie ulterioara care va fi generata in Republica Moldova va fi consumata pe intern, pentru ca sa nu avem poluare, sa nu avem situatii. Citim din presa ca avem deja investitori care umbla pe la Chisinau, care spun deja ca marea majoritate a productiei urmeaza sa fie exportata din Republica Moldova. Si multe, multe alte lucruri.

Vizavi de subventiile care urmeaza sa fie alocate. Deci, domnule Presedinte, pina la urma, aceasta este pozitia noastra. Noi vom vota proiectele respective de lege in prima lectura. Pentru lectura a doua vom veni cu amendamente asa cum le intelegem si va rugam pe toti, pentru lectura a doua, sa venim cu o fundamentare mult mai serioasa la votare. Eu am mai spus si cu alta ocazie si aici inchei: in Republica Moldova nu este suficient ca noi sa facem referinta la prevederile directivelor europene. Este foarte bine sa tindem catre directivele respective, dar pina o sa ajungem pina intr-acolo, cind noi vom implementa prevederile directivelor europene, trebuie sa facem in asa fel ca in Republica Moldova utilizatorul si beneficiarul final sa fie cetateanul, dar nu niste valori iluzorii.

Eu va multumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Luare de cuvint.

Domnule Valeriu Cosarciuc,

Va rog la tribuna centrala.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu as vrea sa incep cu ceea ce a spus domnul Filat, fiindca nu trebuie sa ne orientam la directivele Uniunii Europene. Noi am fost prezenti cu membrii delegatiei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si in ianuarie s-a votat Rezolutia Consiliului Europei cu privire la pericolul de a utiliza resurse energetice pentru presiuni politice.

Si in aceasta rezolutie este scris foarte clar ca tarile membre ale Consiliului Europei vor fi obligate sa implementeze directivele Uniunii Europene in domeniul utilizarii resurselor energetice regenerabile. Unica tara care a fost contra acestei norme, care a fost inclusa in acest proiect de rezolutie a fost Rusia si este clar de ce. Fiindca ea are resurse fosile si nu ii trebuie sa se ocupe cu aceasta chestie. Dar, pina la urma, s-a votat si aceasta este de acum pentru noi obligatoriu.

Dar sa revenim la proiect. Eu m-am inscris pentru luare de cuvint la Legea cu privire la utilizarea resurselor energetice regenerabile de energie prezentata de Guvern.

Stimati colegi,

Noi avem obiceiul ca, din tot ceea ce noi citim si studiem aici, sa gasim acel know-how, acea noutate pe care noi cu dumneavoastra trebuie sa o promovam aici, in Parlament. Eu am citit foarte atent proiectul prezentat de Guvern. Am pus pe masa cinci proiecte de lege. Legea prezentata de Guvern, legea prezentata de noi ca autori, Legea cu privire la promovarea energeticii, cu utilizarea produselor, surselor regenerabile, Legea cu privire la biocombustibil pentru transport si biouleiuri. Legea cu privire la conservarea energiei si Legea cu privire la energia electrica.

Si atunci cind am facut aceasta analiza, a aparut intrebarea: de ce Guvernul a trebuit sa astepte un an de zile ca sa vina cu un proiect de lege care nu contine o noutate? Si eu pot sa va demonstrez si nu ca pot, dar va voi demonstra fiindca am timpul cuvenit. Eu m-am inscris la doua proiecte de lege sa iau cuvint aici, la doamna care tine aceasta evidenta contabila. Si atunci cred ca am doua termene de timp.

Stimati colegi,

Daca sa mergem articol cu articol, pe acest proiect de lege prezentat de Guvern, va spun asa ca 7 articole sint ale Guvernului, dar si sint niste articole fara importanta. Este articolul 4 cadrul juridic, care spune ca in Republica Moldova legile internationale au prioritate fata de legile noastre nationale.

Este articolul 8 despre mijloacele si dispozitive tehnice care sint reglementate de Legea cu privire la reglementari tehnice si nu este necesar sa fie reglementat in acest proiect de lege. Si sint proiectele care... articolul 19 despre fondul de subventionare, acesta este ceea ce nu este la noi in proiectul de lege. Desi avem articolul 8 in Legea cu privire la promovarea energiei electrice din resurse regenerabile. Sint articolele finale, articolul 27, punerea in aplicare, care nu este necesara, fiindca si asa este clar cum intra in vigoare legea. Articolul 28, prin care se da insarcinare Guvernului ca sa faca niste chestiuni si articolul 29. Adica, aceste articole sint noi si ele sint ca noutate, adica un know-how al Guvernului.

Si daca sa mergem la articolele 3, 4, 5 si 6 s.a.m.d. noi vedem ca ele sint preluate din legile prezentate de noi ca autori, membri ai Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra. Dar cel mai interesant, stimati colegi, articolul 10 este identic cu articolul 7 si articolul 3 din Legea cu privire la conservarea energiei. Articolul 11 cu articolul 4 din aceasta lege, articolul 13 cu articolul 5, Articolul 14 cu articolul 5, Articolul 15 cu articolul 8 alineatul (4), articolul 3 litera e), articolul 16, articolul 9, articolul 17 din Legea prezentata de Guvern cu articolul 10 din Legea cu privire la conservarea energiei, articolul 18 cu articolul 11, articolul 28 cu articolul 13.

Stimati colegi,

Apare intrebarea foarte clara: cine sint autorii acestei legi? Si cei care au prezentat aceasta lege pe cine au indus in eroare, stimati colegi? Ceea ce va spun eu acum va fi aici stenografiat. Si eu sint gata sa va prezint aceasta analiza. Si sa punem cap in cap aceste legi sau aceasta lege care a fost promovata de Guvern si acele legi care au fost utilizate pentru ca sa promovam aceasta initiativa a Guvernului. Eu intreb Guvernul si va intreb pe dumneavoastra, articolul 20 cu privire la licentiere, care, in general, este necarturar prezentat in acest proiect, necarturar din punct de vedere al conditiilor de licentiere.

Fiindca in Legea cu privire la energia electrica sint foarte clar expuse conditiile de licentiere in domeniul energiei electrice si al energiei. Acolo este scris ca, pentru ca sa capeti licenta ai nevoie sa demonstrezi numai partea ta financiara, partea tehnica si sa ai specialistii necesari, sa ai un manager care, de pilda are studiile corespunzatoare in acest domeniu. Aceasta e una si a doua, ceea ce este legat de termenul de eliberare a licentei de 7 ani si in articolele corespunzatoare din Legea prezentata de Guvern se spune ca termenul de rambursare a investitiilor este tot de 7 ani. Inseamna ca acel investitor va veni in Republica Moldova sa prezinte, sa faca aceste investitii in economia Republicii Moldova.

Si sint lucruri strigatoare la cer. Articolul 7 este identic cu articolul 5 din legea prezentata de noi, articolul 9 cu articolul 8 si tot asa mai departe, daca e sa vorbim despre calitatea proiectului de lege prezentat. Si mie imi pare rau ca astazi aceasta lege a fost prezentata de domnul academician Duca, care stie, ca reprezentant al comunitatii stiintifice, ce inseamna renovare, ce inseamna brevet, ce inseamna proprietate intelectuala, ce inseamna transfer s.a.m.d.

Adica, atunci cind un proiect de lege prezentat se prezinta ca un know-how, ca o noutate este foarte straniu ca acest proiect este promovat si este promovat de Presedintele Academiei de Stiinte. Fiindca nu este normal ca un an de zile prin decembrie 2006, cind acest proiect a fost prezentat in Parlament, sa asteptam ca sa venim cu un proiect de lege care, in principiu, preia normele in legile care au fost prezentate in Parlament si normele care au fost in legile actuale in Republica Moldova.

Si eu vreau sa va spun, stimati colegi, ca pe parcursul anului 2006 noi am pierdut investitori, care doreau sa faca investitii in Republica Moldova, numai din cauza ca nu exista baza legala in Republica Moldova. Eu il voi convinge si pe coautor, pe domnul Oleinic, noi vom lucra asupra perfectarii proiectelor de legi prezentate, dar eu as vrea ca noi, in Parlamentul Republicii Moldova si, in general, in relatiile noastre dintre diferiti deputati, din diferite fractiuni parlamentare, sa manifestam o corectitudine.

Si va spun de ce, fiindca eu am fost personal la o sedinta prezidata de domnul Prim-ministru in acest domeniu. Nimeni, nici un participant la aceasta sedinta nu a spus ca proiectul prezentat de noi nu poate fi promovat. Eu am fost la o sedinta prezidata de domnul ministru al industriei si infrastructurii Vladimir Antosii cu referire la Legea cu privire la biocombustibil, biouleiuri, si biocombustibil pentru transport.

Am facut un fel de stenograma. Acolo au fost prezenti toti reprezentantii ministerelor, pe care noi le-am inclus aici in lege. Un singur minister, Ministerul Economiei si Comertului a spus ca, uite, o norma inclusa acolo nu este a Ministerului Economiei si Comertului. Restul ministerelor au mentionat in discutii ca aceasta lege este normala. Dar cind a aparut domnul ministru, fiindca dumnealui a intirziat, a spus ca nu, ca noi avem acea lege, aceasta o sa fie de alternativa, celelalte o sa fie. Adica, s-a hotarit din start care este de alternativa si care este legea de baza.

Eu cred ca noi trebuie, odata si odata, sa constientizam ca lucrurile bune trebuie sa fie promovate, indiferent de aceea cine le promoveaza in Parlament, si sa nu cautam in aceste promovari de legi, care si ale cui sint interesele, interesele sint ale Republicii Moldova.

Eu cred si sint sigur ca, daca legea promovata de noi in luna martie 2006 ar fi fost adoptata intr-un termen rezonabil, in maximum 45 de zile, cum prevede Regulamentul actual, de acum era alta situatie in Republica Moldova si era o alta dezvoltare, fiindca domnul Todoroglo a mentionat aici in privinta dezvoltarii resurselor pentru combustibil si pentru resursele energetice. Legile pe care le-am promovat noi sint legi pentru a promova valoarea adaugata inalta in agricultura. Aceste legi au ca scop ca productia agricola, produsa in Republica Moldova, sa fie absorbita pe piata interna. Aceasta a fost ideea de baza a legilor promovate de noi ca autori.

Noi am dorit ca sa hotarim problema ca taranul producind... Timp eu am. Eu am doua luari de cuvint, stimati colegi. (Rumoare in sala.) Va rog, linistiti-va.

Stimati colegi,

Eu inteleg ca pe dumneavoastra nu va aranjeaza ceea ce vorbesc eu, insa eu am timp de vorbit inca 10 minute.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Doar o clipa.

Stimati colegi,

Eu am stabilit ca, din momentul in care sint inscrieri pentru luari de cuvint si din momentul in care aceste luari de cuvint se fac pe ansamblu pentru toate trei proiecte, iar dumnealui a solicitat doua luari de cuvint. Eu am rugat sa se faca o luare de cuvint, fie una mai integra si, in mod evident, dumnealui are dreptate solicitind timp suplimentar. Rog sa continuati.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa imi continui gindul, scopul nostru a fost ca acei care lucreaza in agricultura sa aiba acces la piata de desfacere aici, in interiorul Republicii Moldova. Noi stim foarte bine ca o intreprindere de producere a etanolului de
60 mii de tone pe an absoarbe de pe piata imediat 200 mii tone de porumb sau de griu furajer. Noi cunoastem foarte bine calculele, nu trebuie sa ne argumentam foarte mult in aceasta directie.

Stimati colegi,

In afara de aceasta, noi stim foarte bine ca in Republica Moldova, promovind producerea energiei electrice termice, utilizind biomasa, noi nu ar trebui sa construim gazoducte si sa aducem gaz la sate si acest gaz nu este utilizat, fiindca oamenii nu au bani ca sa se conecteze la gaz si sa plateasca pentru acest gaz, dar sa construim centrale termoelectrice. Si acest lucru este posibil si este mult mai simplu.

Atunci vom sti ca aceasta comunitate, din punct de vedere energetic, are o autonomie. Fiindca tot ce este posibil de crescut pe pamintul Republicii Moldova este posibil de utilizat pentru a produce si energie electrica, si energie termica, si biocombustibil pentru motoarele diesel si pentru motoarele care functioneaza cu benzina.

Stimati colegi,

Si in privinta cifrelor, acei care au intrebat de cifre. Conform datelor, pe care le-am primit si in urma audierilor la Academia de Stiinte a Republicii Moldova, transportul actual din Republica Moldova pe care il avem aici permite ca noi sa facem un amestec de etanol cu benzina in proportii de 20%. Si aceasta este in baza cercetarilor domnului academician Habasescu. Adica, eu am luat cunostinta, am fost la prezentare la Academia de Stiinte si acest lucru este clar pentru noi. Adica, acum nu sint probleme cu procentajul, procentajul poate fi aplicat.

In privinta combustibilului biodisel, biocomustibilului, pentru tractoarele pe care le avem in Republica Moldova cu o simpla modificare pentru sistemul de racire, este posibil sa utilizam 100% de biocombustibil. Nu numaidecit in amestec, dar ceea ce am propus noi 35% .

Stimati colegi,

Eu inteleg ca pentru noi sint multe lucruri necunoscute, dar noi am promovat ceea ce se face in lume si ceea ce face multa lume de multi ani. In Brazilia, de pilda, astazi tot combustibilul utilizat pentru transport, 75% este biocombustiibl. Eu cu aceasta vreau sa va spun urmatoarele: noi ar trebui sa luam ca baza proiectele prezentate de autori, de catre doi deputati, fiindca proiectul prezentat de Guvern, in principiu, este o calchiere din legile prezentate de noi si din legile in vigoare in Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Oleinic pentru luare de cuvint.

Stimati colegi,

Sint normele Regulamentului.

Domnule Oleinic,

Doar o clipa. Eu rog sa fim toleranti si intelegatori, fiindca asa sint prescriptiile Regulamentului nostru si noi trebuie sa le urmam. Eu va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In conditiile unei dependente totale a economiei nationale de importul de resurse energetice, realizarea obiectivului de asigurare a securitatii energetice a tarii ramine a fi si in continuare o provocare serioasa. Evenimentele din ultimii ani si anume cresterea semnificativa a preturilor la resursele energetice acumuleaza problema necesitatii diversificarii surselor de energie de toate tipurile.

Problema cresterii preturilor la aceste surse afecteaza in mod direct atit nivelul si asa redus al competitivitatii productiei autohtone, cit si situatia sociala a populatiei.

Daca pentru diversificarea surselor de alimentare a republicii cu gaze nu exista prea mult spatiu pentru realizare, atunci in ramura energeticii exista posibilitate mai mare de a schimba situatia. Anume din aceste considerente a fost si propus Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul de Lege privind promovarea producerii de energie electrica si surse regenerabile de energie, proiect ce ne inscrie in obiectivele de dezvoltare a sectorului energetic in Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Voi mentiona ca problema securitatii energetice devine tot mai pronuntata pentru intreaga comunitate internationala. Problemele sectorului energetic, alegerea surselor de energie, securitatea furnizarii energiei, protectia mediului, inclusiv promovarea surselor de energie regenerabila a devenit o prioritate politica a tarilor membre ale Uniunii Europene in conditiile aceleiasi independente de importuri de aproape 50%.

Eforturile depuse de Uniunea Europeana in acest sens s-au rezultat cu elaborarea Cartii verzi, adoptata de Comisia Europeana in 2000 si cu adoptarea directivei privind promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie pe piata interna de energie electrica, directiva care prevede crearea unui cadru favorabil pentru cresterea ponderii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie in consumul brut de energie electrica prin realizarea unor mecanisme de sustinere a surselor regenerabile cu pret fixat, sistemul de cote si preturi stabilit de piata.

Daca ne referim la fiecare din acestea, voi specifica ca experienta implementarii lor in statele membre ale Uniunii Europene poate fi preluata si de tara noastra, in dependenta de obiectivele pe care ni le propune. Spre exemplu, sustinerea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie prin pret fixat ofera producatorilor un pret garantat de vinzare si exclude riscul pentru investitori in instalatii de productie.

O alta modalitate este organizarea de licitatii, prin intermediul carora se poate obtine reducerea costului de productie prin selectarea proiectelor eligibile si a pretului optim pentru realizarea producerii de energie din surse regenerabile. Si prin Cartea verde, mecanism propus si in proiectul examinat, care ofera producatorilor de energie electrica din surse regenerabile un certificat pentru fiecare unitate de energie electrica produsa.

Energia electrica este perceputa din ce in ce mai mult ca un serviciu public catre populatie, dar, in acelasi timp, si o necesitate pentru dezvoltarea economiei. Responsabilitatea de a asigura acest serviciu trebuie privita de cetatenii-consumatori nu numai ca un drept de a fi serviti, dar si ca o obligatiune de a folosi rational energia in conditii de eficienta energetica.

Firmele de distributie pot fi purtatoare ale acestui mesaj intr-un mod transparent, prin corectii corespunzatoare aplicate pretului. Acesta este, de altfel, si unul dintre mesajele Cartii verzi, cind se refera la un nou tip de management al cererii de energie.

Este cert ca mecanismele existente de sustinere a surselor de energie regenerabila pentru minimalizarea preturilor si realizarea tarifelor propuse pot fi realizate doar in conditiile liberalizarii pietei de energie.

Voi reaminti doar ca liberalizarea pietei de energie electrica urma a fi efectuata inca in anul 2005, conform unei legi adoptate de Parlament in 2002. Daca acest lucru nu s-a intimplat, deoarece nu prea aveam ce liberaliza, cred ca productia locala de energie electrica nu este competitiva si mai mult nu este suficienta pentru asigurarea necesitatilor interne.

In contextul celor expuse, voi constata ca sectorul energetic al republicii intimpina mari deficiente in dezvoltarea pietei si in promovarea concurentei. Alocarile de la bugetul de stat pentru consumul energiei energetice, care, importate in proportii de 98%, sint in marime de 30%. Este o cifra destul de impunatoare. Daca mai punem consumul populatiei, atunci ramine consumul pentru economia nationala, am putea din start sa determinam care este economia nationala in tara noastra.

Moldova se instituiaza pe ultimul loc din CSI la capitolul Eficienta energetica. Altfel spus, banii, pe care cetatenii nostri ii platesc catre regiile de gaze si termoficare, se duc pentru incalzirea aerului de afara. Deoarece pierderile de caldura care evadeaza prin ferestre si usi se cifreaza la 56%, iar prin pereti in jurul la 30%.

Din fericire, conditiile climaterice favorabile din iarna aceasta i-a scutit pe majoritatea cetatenilor de a simti pe deplin costurile reale pentru incalzire in conditiile dependentei totale de importuri. Situatia, insa, ar putea sa devina una catastrofala, daca Guvernul nu va intreprinde in timp masuri care sa ne asigure securitatea energetica a statului. Problema eficientizarii sectorului energetic ramine a fi de maxima actualitate pentru Republica Moldova.

Cele relatate ne denota ca securitatea economica a Republicii Moldova ca stat tinar european, este determinata, in mare parte, de starea complexului energetic. Propriile resurse energetice si de combustibil ale Moldovei, resurse hidroenergetice: lemnul si combustibilul pe baza materiilor prime agricole nu depasesc 20% din veniturile balantei energetice a tarii, restul se importa.

Cotele resurselor energetice si de combustibil ii revine anual 4158% din volumul total al importurilor Moldovei. Nivelul ridicat al costurilor lor, incluzind importurile energiei electrice, scumpeste productia autohtona si duce la stabilirea potentialului concurential al tarii. Nivelul scazut al resurselor energetice proprii si epuizarea lor in emitenta poate conduce la o catastrofa ecologica, care poate fi evitata doar prin utilizarea resurselor regenerabile.

De aceea, stimati colegi, legea propusa, dupa parerea noastra, este foarte actuala, este foarte necesara. Si, din start, vreau sa va spun ca pentru mine astazi, ca coautor, nu am avut argumente din partea Guvernului si din partea colegilor, care au prezentat, ca de ce, totusi, legea prezentata de Guvern trebuie sa fie luata ca baza?

Stimati colegi,

Noi toti, sintem datori sa aparam interesele Republicii Moldova. Dar lectia pe care eu am primit-o astazi aici, in Parlament, mie, totusi, imi da de inteles, mai bine-zis denota, ca mai important este cine si a cui este legea, decit cuprinsul ei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Luare de cuvint domnul Vitiuc.

 

Domnul Vladimir Vitiuc:

!

!

, , , .

, , , , .

. , , , . , , , , , , .

4718 , .

, - . , , , , .

, . .

, , , . , .

, , , , . , .

1065 , , , , 2010 .

. , . . , .

4528 , , , .

, , , , , .

, . , .

, , , 4718 , . .

.

Domnul Marian Lupu:

Ma iertati, sa fiti atenti, daca nu este de procedura, inchid microfonul.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

De procedura. Noi, ca autori, nu acceptam comasarea legilor nr.1065 si nr.4528 pentru lectura a doua intr-o lege. Si rugam ca sa fie pusa la vot pentru lectura a doua Legea nr.1065 si nr.4528, ca autori.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am inregistrat mai multe propuneri si toate aceste propuneri le voi supune votului asa cum imi cere Regulamentul. Vreau sa va spun un lucru, voi pune la vot acest lucru. In Regulament, de fapt, nu am prescriptii foarte clare. Stiu foarte bine ca autorul este in drept sa isi retraga proiectul la orisicare etapa, dar nu sint sigur daca autorul poate sa...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ca autori, noi avem drept sa rugam sa fie pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta da.

Aceasta nu se discuta.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Si nu acceptam ca sa fie. Daca ati pus la vot si nu se voteaza, atunci nu se accepta in lectura a doua sa fie comasate. Este clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu aceasta, nu. De fapt, modalitatea este foarte clara. Exista propunerea. De fapt, permiteti-mi sa incep de la inceput, pe rind. Pentru proiectul de Lege nr.4718 eu am inregistrat doua propuneri si le voi da citire in ordinea in care ele au fost prezentate. Prima propunere a fost de la microfonul nr.5, ca acest proiect sa fie remis comisiei. Ulterior, a doua propunere a fost a comisiei, ca proiectul sa fie aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Deci, aceasta modalitate. Sint doua propuneri pe care le supun votului.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dupa parerea mea, noi trebuie sa votam, la decizia comisiei, in primul rind.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am enumerat aceste propuneri in modul in care ele au fost prezentate in plen, pe care motiv prima propunere, inainte de raportul comisiei, a fost cea a domnului Oleinic, de remitere in comisie a proiectului de Lege nr.4718. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Si rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

Stimati colegi,

Pot sa va rog sa va autoorganizati, poate cineva se ofera voluntar cu aceste servicii?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

15 voturi. Deci, propunerea de remitere in comisie nu a fost acceptata.

Nu va mirati. Noi sintem in proces de dezbateri mai mult de doua ore, cred eu, asupra acestui proiect, dar va asigur ca asemenea propunere a fost evocata.

Stimati colegi,

Acum, propunerea comisiei privind votarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4718 in calitate de proiect de baza.

Si a fost propunerea, inaintata din sala, ca proiectul de Lege nr.4718 sa fie simplu votat in prima lectura, ceea ce ar oferi spatiu si pentru celelalte proiecte sa fie votate nu ca proiecte de legi de alternativa, ci ca proiecte ce urmeaza sa fie examinate in lectura a doua, in mod separat. In modul in care aceste propuneri au fost evocate, supun votului propunerea comisiei privind aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4718 in calitate de proiect de baza. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 27.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 eu vad un vot. 57 de voturi pro.

In aceste conditii, proiectul de Lege nr.4718, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, este aprobat in prima lectura ca proiect de baza.

Stimati colegi,

Acest lucru ma face in continuare, de fapt, ma limiteaza in spatiu si eu urmeaza sa supun votului propunerea privind aprobarea proiectului nr.1065, in continuare nr.4528 ca proiecte alternative.

Proiectul de Lege nr.1065. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului respectiv ca proiect alternativ, rog sa voteze. De fapt, majoritatea.

Va multumesc.

Si, in sfirsit, proiectul de Lege nr.4528. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a acestui proiect, la fel in calitate de proiect de alternativa, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ambele proiecte nr.1065 si nr.4528 au fost aprobate in prima lectura ca proiecte alternative.

Va multumesc.

Sintem la finele sedintei, cind se ofera spatiu de timp pentru declaratii.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Serafim Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi si dragi cetateni ai Republicii Moldova,

S-au implinit doi ani de la semnarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, si tot doi vor fi in scurt timp de la adoptarea Declaratiei de parteneriat proeuropean in Parlamentul Republicii Moldova.

Din pacate, aprecierea Guvernului nostru asupra implementarii planului este confuza si conduce la incapacitatea lui de a propune solutii practice pentru a accelera integrarea in spatiul comunitar. Acum citeva saptamini, Presedintele Tarii a recunoscut deficientele acestui proces si insuccesul Guvernului. Ministrul de externe a anuntat recent ca intram pe ultima suta de metri, incercind sa creeze impresia unei reusite. Expertii societatii civile fixeaza si pasi pozitivi, dar si lacune sau greseli comise de conducerea tarii.

Opinia publica insa este alimentata cu informatii despre succesele Moldovei, succese pe care nu le prea simt nici oamenii in viata lor de zi cu zi, dar nici Comisia Europeana.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra, avind in vedere aceste confuzii, create intentionat de conducere pentru a ascunde problemele reale, declara urmatoarele. Examenul integrarii europene este dat pe intreaga clasa politica moldoveneasca, asa cum ne-am angajat acum doi ani. Iar singurele aprecieri care conteaza sint ale cetatenilor tarii, care trebuie sa simta progresul integrarii europene in viata proprie, precum si notele date de Uniunea Europeana care urmeaza sa califice Moldova pentru integrare.

In acest context, amintim ca la 4 decembrie 2006 la Bruxelles a fost prezentat raportul expertilor europeni privind indeplinirea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, care informeaza comisia si Parlamentul european despre realizarile slabe ale autoritatilor de la Chisinau. Alianta Moldova Noastra este uimita de lipsa unor masuri concrete in afara propagandei chioare, masuri care ar urma sa fie aplicate operativ de actuala guvernare pentru remedierea greselilor si impulsionarea implementarii calitative a Planului de actiuni si a politicii de vecinatate.

Am votat Declaratia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene nu ca pe un document declarativ si atragem atentia ca acest vector extern reprezinta colacul de salvare pentru tara noastra saracita si semiizolata de sud-estul Europei, principala resursa a cresterii economice, a bunastarii sociale, a refacerii culturale si a dezvoltarii democratice. Experienta tuturor pretendentilor la aderare in Uniunea Europeana arata ca rezultatele lor s-au imbunatatit in functie de seriozitatea angajamentului proeuropean.

Chiar din colaborarea ultimilor ani dintre Chisinau si Bruxelles se intrevad perspective noi si in solutionarea problemei transnistrene, si in functionarea institutiilor democratice, si in garantarea drepturilor omului. Atunci de ce frinam? Intreb la modul direct de ce intirziem in angajarea plenara si fara rezerve pe vectorul aderarii la Uniunea Europeana?

Mai mult decit atit, de ce este refuzata cooperarea responsabila a puterii cu opozitia in problemele de interes national strategic sau in probleme ce vizeaza si electoratul, care nu a votat comunistii, dar el formeaza cea mai mare parte a cetatenilor tarii. De ce continua reprimarea celor care critica coalitia majoritara din Parlament, ma refer mai ales la politicieni, functionari alesi de nivel local? De ce sint eliminate garantiile dezvoltarii libere a mijloacelor de informare in masa? De ce continua impartirea prin metode absolut necivilizate a sferelor de influenta in business si in societatea civila? De ce se promoveaza o politica neprieteneasca la adresa tarilor vecine si partenere?

Oare asemenea politici, bazate pe interese inguste si rataciri personale, nu vor sacrifica sansele intregului popor pe care le ofera angajamentul proeuropean? Este o intrebare destul de ingrijoratoare.

Stimati colegi,

Noi avem dispute interne, concurenta politica, chiar divergente si aceasta este firesc. Dar Alianta Moldova Noastra refuza orice compromisuri cu bunul simt si cu angajamentele strategice ale tarii, care trebuie sa readuca cetatenii Republicii Moldova in spatiul european de valori si de bunastare.

Toate statele care au avut planuri si acorduri individuale cu Uniunea Europeana le-au finalizat cu depunerea cererilor oficiale de aderare si cu initierea negocierilor respective. Alianta Moldova Noastra pune de pe acum aceasta problema si in ceea ce priveste Republica Moldova anume ca performantele conducerii ne ingrijoreaza si sint de natura sa compromita viitorul proces de aderare efectiva.

Noi punem problema, pentru ca in ultimul an care mai ramine pentru indeplinirea planului comun de activitati Moldova trebuie sa faca un salt pentru toti cei trei ani. Iar aceasta cere, repet, angajament sincer si deplin, semnale oficiale ireversibile, decizii privind structurile si resursele implicate. Iata de ce Fractiunea Alianta Moldova Noastra a venit cu o initiativa in Parlament pe care o considera deasupra oricaror ambitii de partid, care poate fi perfectata de corpul legislativ, dar care ar marca mobilizarea efortului Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeana.

Initiativa presupune, dupa acelasi concept, asumarea angajamentului intern de catre Guvern. Si apelul catre tarile comunitatii europene pentru informarea lor, si obtinerea sprijinului extern in cadrul comunitatii. In acest scop, aratam ca avem nevoie de mecanisme asistate mai activ de Uniunea Europeana, cum sint instrumentele de preaderare, ca intelegem suspendarea procesului de extindere, dar ca dorim sa fim printre tarile care se pregatesc de aderare, candidatii Croatia, Macedonia, Turcia sau, pentru inceput, in rindul candidatilor potentiali Albania, Bosnia si Hertegovina, Muntenegru, Serbia.

Republica Moldova este un caz distinct si ar putea pretinde la ceva mai mult decit statutul de vecin al Uniunii Europene, daca aproba direct obiectivul de integrare europeana pe baza experientei proprii si a resurselor integrationiste, accesibile de tarile noi membre ale Uniunii Europene, in primul rind, de Romania si Bulgaria. Daca avem facilitati in privinta comertului, a circulatiei cetatenilor sau in alte domenii, trebuie sa asiguram un mecanism stabil de racordare a tarii la cerintele comunitare. In actuala situatie asa ceva va fi foarte greu de realizat.

Alianta Moldova Noastra a considerat, indiferent de cine este la putere, si care este atitudinea noastra fata de coalitia majoritara, ca directia integrarii europene trebuie sa fie concentrata intr-un minister special cu atributii de dirijare in cadrul Guvernului. De asemenea, in Parlament ar urma sa functioneze o comisie permanenta de integrare europeana.

Intr-o forma sau alta, trebuie sa fie institutionalizate si specializate mecanismele de ajustare a legislatiei, de luare, implementare si control asupra deciziilor ce vizeaza racordarea Republicii Moldova la standardele europene.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Timpul a expirat.

 

Domnul Serafim Urechean:

In unele tari acestea au fost comitete interministeriale cu grupuri de asistente ale expertilor si ale societatii civile. Sint sigur ca Republica Moldova, fie si impotriva vointei actualei ei conduceri...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Depasiti termenul.

 

Domnul Serafim Urechean:

...va ajunge sa aplice propunerile Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra, pentru ca ele reproduc solutii care au functionat eficient in foarte multe tari. Declaratia de astazi a Fractiunii Alianta Moldova Noastra are scopul de a impulsiona luarea unor decizii fundamentale...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Timpul a expirat, doua minute de acum.

Domnul Serafim Urechean:

...la nivel de stat, care sa anunte un nou nivel al angajamentului nostru european, dar cel mai important sa creeze mecanisme functionale de mobilizare a efortului Republicii Moldova pe calea aderarii la Uniunea Europeana.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Noi va rugam sa dati indicatii celor care va scriu declaratiile, totusi, sa intrati in timp de 10 minute.

Microfonul nr.3 a fost solicitat pentru anunt, da? Sau este... da.

Multumim.

La microfonul central se invita doamna Cusnir.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimata doamna Presedinte a sedintei,

Stimati colegi din fractiunea majoritara,

Imi cer scuze ca va retin, stiu ca va grabiti sa sarbatoriti ziua unei armate de ocupatie, dar vin sa va spun ca astazi, conform calendarului crestin ortodox, este sarbatorita mucenica Valentina. Si, in acest context, vin sa felicit toate doamnele si domnisoarele care poarta acest frumos, dar si semnificativ nume, cu ziua onomastica.

Venind in Parlament ca reprezentant al vinificatorilor din Republica Moldova, mi-am asumat o mare responsabilitate fata de acest sector important al economiei. Cunoscind bine situatia, m-am incadrat intens in evidentierea unor neajunsuri si in atragerea atentiei Guvernului pentru inlaturarea lor in comun. A urmat un sir de interpelari din partea mea, la care am primit diverse raspunsuri formale, fara a lua in serios propunerile mele.

Cele mai grave neajunsuri evidentiate au fost falsificarea productiei alcoolice atit la nivel de comercializare, cit si la nivel de producere, calitatea joasa a productiei alcoolice fabricate, atentionam la sarcina principala a Guvernului de promovare a imaginii tarii si nu invers.

Am incercat si sper ca mi-a reusit, cu mari piedici, sa includ in noua Lege a viei si vinului cerinte aspre cu referire la calitatea productiei. Concomitent, am pregatit, impreuna cu fostii colegi din Comisia pentru agricultura si industria alimentara, audierea in Parlament a executarii Legii nr.1100 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, finalizata cu adoptarea la 2 martie 2006 a Hotaririi Parlamentului nr.40.

Indeplinirea masurilor stipulate in hotarirea Parlamentului nominalizata trebuia sa finalizeze in octombrie 2006 cu prezentarea unui raport al Guvernului in Parlament dupa rapoarte trimestriale, cit si cu rapoarte ale Procuraturii Generale si ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei referitoare la cazurile de prejudiciere a intereselor statului si ale consumatorilor prin neindeplinirea prevederilor Legii nr.1100.

Anticipind situatia, dar si fiind ingrijorata de situatia creata in legatura cu stoparea exportului productiei alcoolice in Federatia Rusa, la 20 iulie 2006 am adresat in plenul Parlamentului o interpelare Guvernului referitoare la masurile indeplinirii Hotaririi Parlamentului nr.40, dar si despre masurile infaptuite de Guvern pentru reluarea exportului in Federatia Rusa.

La 27 iulie 2006 a venit domnul Prim-ministru in Parlament, caruia i-am adresat aceleasi intrebari. A venit si domnul Mironescu, directorul general al Agentiei Agroindustriale Moldova-Vin, care ne-a asigurat ca totul merge bine, hotarirea se indeplineste. Sint masuri comune cu Rosspotrebnadzor.

A ascuns atunci domnul Mironescu faptul ca raspunsul Rospotrebnadzor-ului spunea contrariul. Si citez: . , , - .

, , .

La 8 decembrie 2006, in cadrul examinarii modificarilor operate in Legea nr.1100, chiupurile, intru executarea acelei Hotariri a Parlamentului nr.40, am atras atentia reprezentantului Guvernului ca nu s-a indeplinit, practic, nici un punct din acea hotarire, ca sintem deja in luna decembrie, dar rapoartele trebuiau sa fie prezentate trimestrial si generale in octombrie 2006, ca proiectul de modificare, prezentat in decembrie, trebuia sa fie adoptat in termen de doua luni de la adoptarea Hotaririi nr.40, adica in luna mai 2006.

A intervenit atunci domnul Presedinte al Parlamentului, care ne-a informat ca conducerea Comisiei pentru agricultura si industria alimentara i-ar fi atras atentia anterior domnului Presedinte si ca au fost solicitate explicatii Guvernului, Procuraturii si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si prezentarea in scurt timp a rapoartelor.

Citez din stenograma din 8 decembrie cuvintele domnului Presedinte al Parlamentului Marian Lupu: In momentul in care ele vor veni si, credeti-ma, eu am sa urmaresc acest moment, o sa ne clarificam, de ce, trimestrial, nimeni nu a trimis nici un raport in Parlament? Si vom decide impreuna cu dumneavoastra care vor fi masurile respective.

Il intreb pe domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu, daca, cumva, totul merge bine in industria vinicola? Ca si in acest caz rapoartele respective trebuiau sa fie prezentate. Vreau sa aduc la cunostinta Parlamentului ca nu sint indeplinite nici cerintele Legii viei si vinului.

In interpelarea mea din 8 februarie anul curent am solicitat Guvernului explicatii deja, nu informatii, si voi citi unele momente din raspunsul in scris primit la 13 februarie anul curent: In anul 2006, accentuez, volumul productiei ramurii va constitui 3 miliarde. In aceasta perioada s-au intreprins un sir de masuri vizind ameliorarea calitatii productiei vinicole si diversificarea pietelor de desfacere. A fost elaborat Planul de masuri pentru executarea Hotaririi Guvernului nr.551 din 7 iunie 2005. Adica, ne trezim la sfirsitul lui 2006 ca elaboram un plan de masuri pentru executarea unei Hotariri din 2005.

Dominatia pietei ruse in structura exportului productiei vinicole la noi a fost conditionata de un sir de factori si uitati-va care sint: calitatea si preturile la productie sint accesibile pentru majoritatea consumatorilor rusi, calitatea productiei vinicole corespunde atit cerintelor standardelor nationale, cit si celor ale Federatiei Ruse.

In ceea ce priveste exportul vinului in vrac. Stoparea lui de catre Agentia Moldova-Vin ilegal. Se zice ca scopul acestei adresari catre conducatorii de intreprinderi si vama consta in reglementarea comercializarii vinului in vrac in perioada de prelucrare a strugurilor, perioada favorabila pentru exportul vinului tinar produs, in cele mai frecvente cazuri cu abateri de la instructiunile tehnologice si la un pret foarte mici, ca mai apoi aceste vinuri sa fie utilizate de catre importatorii straini la contrafacerea vinurilor moldovenesti.

Dupa convingerea noastra, zic ei, acest lucru a permis stimularea fabricarii de catre producatori a vinului de calitate de origine si origine controlata. Majorarea potentialului de comercializare a vinului imbuteliat, caci este mai rentabil, calitatea fiind mai asigurata. Vedeti cit de bine si frumos.

Detinerea informatiei despre importatorii de pe pietele de desfacere a vinului in vrac in scopul excluderii utilizarii lui la contrafacerea vinului moldovenesc. Si multe alte de acestea, nu vreau sa va retin atentia, pentru a descuraja producerea de catre unii dintre producatori de rea-credinta, au stat la baza acestor adresari.

Cota vinului in vrac la export abia de se stabileste dupa aprobarea Regulamentului de catre Guvern, tinind cont de avantajele producerii si livrarii la export a vinurilor imbuteliate si in raport de solicitare pe piata de comercializare a vinurilor ambalate.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

A ramas un minut.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cota de export se stabileste pentru toate speciile de struguri. Agentia Agroindustriala Moldova-Vin, de parca i-as fi adresat ei interpelarea, si nu Guvernului, nu detine date statistice despre numarul angajatilor care activeaza in intreprinderile vinicole si care au fost disponibilizati in aceasta perioada, dar face tot posibilul pentru reluarea exportului in Federatia Rusa. Dumneavoastra stiti si vedeti cum o face.

Toate cele expuse de mine s-au intimplat aici, in Parlamentul Republicii Moldova. Eu nu am adresat acel sir de interpelari, pentru a rezolva careva intrebari personale. Exista Biroul permanent, care primeste adaos la salariu, pe care il vad obligat sa monitorizeze cum sint executate legile si hotaririle Parlamentului.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Timpul a expirat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Intilnirea recenta a vinificatorilor, la care regret ca nu am fost prezenta, a fost un strigat in pustiu, ca vinificatorii clocotesc, rabdarea a ajuns la limita.

 

Doamna Maria Postoico:

Timpul a expirat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

In asemenea situatie, e logic ca Parlamentul sa ceara demisia Guvernului, care, prin inactivitatea sa, a condus la adincirea crizei in sectorul vitivinicol. Si cer sa fie examinata, intr-o sedinta speciala a Parlamentului, situatia de criza din sectorul vitivinicol. Sa nu uitam de acei angajati, care au ramas a fi cetateni ai Republicii Moldova, nu a fost privatizat impreuna cu intreprinderile de catre acei din Rusia. Atit pentru astazi. Continuare in sedinta urmatoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Da, a fost vizat.

Doamna Pavlicenco,

Linistiti-va putin.

 

Domnul Mihail Mocan:

, , !

, , , . , , , , , .

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 1 martie, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc. (Rumoare in sala.)

Nu ati fost vizati, asa ca stati linistiti. (Rumoare in sala.)

Sedinta s-a incheiat la ora 13.45.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova