version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
đóńńęŕ˙ âĺđńč˙



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – MARTIE 2006

Sedinta din ziua de 23 martie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.697 pentru modificarea articolului 5 din Legea nr.633-XV din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.171 pentru modificarea si completarea Legii nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice (art.3, 31, 4, 5).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.606 pentru completarea unor acte legislative (Codul Vamal – art.11; Legea cu privire la tariful vamal – art.23, anexa nr.2).

6. Raspuns la interpelari.

7. Intrebari si interpelari.

8. Declaratia domnului deputat Veaceslav Untila – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

9. Declaratia domnului deputat Dumitru Prijmireanu – Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

10. Declaratia domnului deputat Vlad Cubreacov – Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciucdirector general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 92 de deputati. Absenteaza deputatii: Nicolae Gutul – in delegatie; Igor Klipii – la cerere; Sergiu Sococol, Zoia Jalba, Oleg Serebrian, Lidia Gutu, Marcel Raducan, Valeriu Guma.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

La 13 martie, in urma unui accident tragic, s-a stins din viata colegul nostru Alexandr Ceaicovschi. Rog sa pastram un moment de reculegere. (Se pastreaza un moment de reculegere).

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesń, domnule Presedinte.

Cerem timp pentru o declaratie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, de asemenea, cere timp, la sfirsitul acestei sedinte, pentru o declaratie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Aceeasi. Fractiunea Partidului Comunistilor solicita timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Rog putina liniste.

 

 

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

La ordinea de zi. Astazi este un eveniment important, deoarece, dupa cum am inteles, isi desfasoara lucrarile Conferinta Internationala, care va discuta problema implementarii Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei in Republica Moldova. Un eveniment foarte important. Eu cred ca acest raport trebuie sa fie discutat si in Parlamentul Republicii Moldova.

In legatura cu aceasta, am o propunere si doua intrebari. Propun ca in ordinea de zi a viitoarei sedinte a Parlamentului sa fie introdus raportul foarte important al Guvernului asupra realizarii strategiei mentionate.

Si doua intrebari, domnule Presedinte.

Prima intrebare: cine este oaspetele de onoare al acestei conferinte internationale, pentru care a fost asternut un covor de 200 de metri la intrare in Palatul Republicii?

Si a doua intrebare: cine dintre deputatii Parlamentului vor participa la aceasta Conferinta internationala?

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

La cea dintii intrebare. Nu am ajuns inca in activitatea mea cotidiana sa acopere si acest domeniu de covoare lungi de 100 de metri, dar sper ca voi ajunge mai tirziu.

Cu referinta la participarea deputatilor din cadrul Parlamentului. Centralizat, o asemenea invitatie catre Presedintele Parlamentului nu a parvenit de la Guvern. Dar am fost informat ca au fost transmise invitatii mai mult personale in adrese concrete ale deputatilor nostri.

Propunerea dumneavoastra. Cer scuze. Un pic de liniste.

Va multumesc.

Propunerea colegului nostru pare a fi una relevanta. Fiindca Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, cu adevarat, este piatra de temelie a politicilor interne, economice si sociale. Si eu consider ca la urmatoarea sedinta a Biroului permanent acest subiect trebuie sa fie examinat.

Tin sa va felicit, stimati colegi, la fel, cu o alta data marcanta. La 24 martie se implineste un an de la constituirea Parlamentului de legislatura a XVI-a, pe care motiv va felicit cu ocazia marcarii unui an de truda si de munca asidua a tuturor dumneavoastra.

Acum, la decizia Biroului permanent, se inainteaza plenului Parlamentului propunerea pentru programul de activitate a plenului in perioada saptaminii curente si a saptaminii viitoare in formula desfasurarii sedintelor in plen la 23 martie, astazi, si la 30 martie, joi, saptamina viitoare.

Cine este pentru a accepta aceasta propunere a Biroului permanent, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea este acceptata.

Pentru ordinea de zi, deci este o miscare a proiectului nr.59 pentru ordinea de zi a sedintei din joia viitoare. La fel, avind o situatie absolut obiectiva, eu propun sa examinam proiectul de Hotarire a Parlamentului privind declararea vacanta a doua locuri de membri ai Parlamentului Republicii Moldova.

Cu aceste propuneri, supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintelor pentru data de 23 martie si 30 martie.

Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Inainte de a purcede la …

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Permiteti-ne, din partea fractiunii parlamentare, sa va felicitam si pe dumneavoastra, si pe doamna vicepresedinte al Parlamentului cu un an de cind dumneavoastra ati fost ales in functie de Presedinte al Parlamentului, iar doamna deputat Maria Postoico – in functie de vicepresedinte al Parlamentului. Noi cunoastem ca au fost multe momente in acest an. Va dorim succese in continuare. Sa terminati mandatul cu succese. Noi o sa va ajutam. (Aplauze in sala).

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Eu rog cu o voce putin mai stinsa.

Va multumesc.

Inainte de a purcede la examinarea subiectelor de pe ordinea de zi sa incepem cu un moment placut. In perioada imediat anterioara de timp, si-au sarbatorit ziua de nastere urmatorii nostri colegi: domnul Alexandru Cotorobai – la 11 martie, domnul Vadim Misin – la 12 martie si domnul Iurie Stoicov – la 22 martie. Sa-i felicitam, doridu-le multi ani, sanatate si succes. (Aplauze in sala).

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.697 pentru modificarea articolului 5 din Legea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Andrei Ivancov – vicedirector al Centrului pentru Combaterea
 Crimelor Economice si Coruptiei:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat a fost elaborat de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in scopul ajustarii legislatiei nationale la standardele internationale si al realizarii propunerilor inaintate de expertii Fondului Monetar International, ai Bancii Mondiale, ai Comitetului Monetar de pe linga Consiliul Europei.

Articolul 5 din Legea nr.633 din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si de finantare a terorismului prevede obligatia de a raporta Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei operatiunile financiare limitate sau suspecte. Exceptia, prin care tranzactiile efectuate de nerezidenti in institutiile financiare din Republica Moldova nu sint supuse acestor restrictii, este in contradictie cu prevederile Conventiei de la Strasbourg din
8 noiembrie 1990 privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala, ratificata de Republica Moldova.

Articolele 2–4 ale acestui tratat international obliga fiecare stat sa adopte masuri legislative pentru prevenirea oricarei operatiuni sau transfer de mijloace suspecte, efectuate de orice persoana. Conventia nu contine nici o exceptie in privinta persoanelor rezidente sau nerezidente, persoane fizice sau juridice, toate fiind obligate sa fie supuse masurilor preventive.

Prevederile existente pot crea situatia in care sa fie utilizat sistemul financiar bancar al Republicii Moldova in scopul transferarii capitalului provenit din activitatea infractionala, ascunderii originii ilicite a mijloacelor banesti. Astfel, se impune operarea unor modificari la prevederile existente, care vor exclude aplicarea unor masuri fata de statul nostru pe plan international.

In acest context, in proiect se propune ca alineatul (3) de la articolul 5 sa fie expus intr-o alta formula, prin care sa fie supuse raportarii datele despre toate operatiunile financiare limitate sau suspecte, inclusiv despre tranzactiile nerezidentilor, efectuate in institutiile financiare din Republica Moldova, concomitent fiind exclus alineatul (4) de la acelasi articol, care, in prezent, concretizeaza aceasta procedura.

Rog sustinerea dumneavoastra, stimati deputati.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 5 din Legea din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si de finantare a terorismului, inaintat de catre Guvern, la fel si avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Necesitatea adoptarii prezentei legi consta in faptul ca articolul 5 din legea mentionata prevede obligatia de a raporta Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei operatiunile limitate sau suspecte.

Alineatele (3) si (4) de la acelasi articol prevad ca tranzactiile efectuate de nerezidenti in institutiile financiare din Republica Moldova nu sint supuse acestor restrictii si contravin prevederilor Conventiei privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala din data de 8 noiembrie 1990, la care Republica Moldova este parte.

Conventia nu contine nici o exceptie in privinta calitatii acestor persoane rezidenti sau nerezidenti, persoana fizica sau juridica, toate fiind obligate a fi supuse masurilor preventive.

Prevederile existente creeaza premisa utilizarii de catre unii nerezidenti a sistemului financiar bancar al Republicii Moldova, ceea ce aduce atingere imaginii statului pe plan international. Neoperarea modificarilor la prevederile existente poate avea drept consecinta aplicarea unor sanctiuni fata de stat pe plan international.

Pe marginea proiectului si-au expus parerea Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, Comisia pentru drepturile omului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru agricultura si industria alimentara si altele, care au vizat pozitiv proiectul si au inaintat unele propuneri ce tin de redactarea proiectului. Tinind cont de cele expuse, comisia propune examinarea si adoptarea proiectului nominalizat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stoicov.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.697 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.697 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.171 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoanele fizice. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoanele fizice. Lectura a doua.

Dupa cum am convenit anterior, ma voi opri la amendamentele care nu au fost acceptate. Deputatul Vladimir Filat a propus sa fie stabilit plafonul maximum de a introduce, a scoate valuta nationala in numerar pentru persoanele fizice in valoare de 10 000 de lei moldovenesti. In proiectul de lege se propun 50 000 de lei.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, de asemenea, s-a pronuntat pentru examinarea oportunitatii stabilirii in prezentul proiect de lege a unor reglementari ce vizeaza introducerea si scoaterea valutei nationale.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica nu sustine aceste amendamente din urmatoarele considerente. In urma consultarilor avute cu autorii proiectului si cu expertii de la Banca Nationala pe marginea acestui subiect si analizind practica altor state in domeniu, a fost stabilit ca echivalarea conditiilor de introducere si scoatere a valutei nationale cu cea straina, in limita plafonului propus in prezentul proiect, nu va periclita bunastarea economica a tarii, evolutia indicatorilor macroeconomici si a situatiei existente pe piata valutara interna a Republicii Moldova.

De asemenea, nu a fost acceptat amendamentul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara care propune stabilirea conditiilor similare si in cazul introducerii sau scoaterii bunurilor sub alta forma, adica sub forma de marfa sau in natura.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, de asemenea, nu sustine acest amendament pe motiv ca propunerea respectiva depaseste cadrul conceptual al proiectului in cauza care prevede reglementarea modului de introducere si scoatere a bunurilor valutare de pe teritoriul Republicii Moldova. Tinind cont de cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri in contextul exercitiului lecturii a doua? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.171 in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 35.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa ajutati colega.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 20.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

84 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.171 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.606 pentru completarea unor acte legislative (Codul vamal, Legea cu privire la tariful vamal).

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanureprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati domnilor deputati,

Va prezint atentiei dumneavoastra proiectul de Lege prin care intentionam sa introducem modificari in Codul vamal al Republicii Moldova si in Legea cu privire la tariful vamal. Scopul acestor modificari este schimbarea ordinii de eliberare a certificatului de origine al marfii.

In legatura cu tendintele noastre de integrare europeana urmeaza sa transferam aceste atributii de la Camera de Comert si Industrie, care este o organizatie obsteasca, catre Serviciul Vamal, care este o cerinta a organismelor internationale. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru raportor.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

In primul rind, Camera de Comert si Industrie, conform Legii cu privire la Camera de Comert si Industrie, a fost abilitata cu functia de eliberare a certificatelor. Dumneavoastra in legea propusa transmiteti... In primul rind, nu este modificata Legea cu privire la Camera de Comert si Industrie unde sa fie stipulat ca se transmit atributii concrete catre vama. Eu nu vad aici, in modificarile propuse de dumneavoastra, modificarea Legii cu privire la Camera de Comert si Industrie. Care este problema?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu se propune modificarea legii respective, fiindca pentru o anumita perioada va fi pastrata o dualitate. Deci certificatele de origine pentru exportul in tarile Uniunii Europene vor fi eliberate de catre Serviciul Vamal, in tarile C.S.I. va fi pastrata eliberarea certificatelor de catre Camera de Comert si Industrie.

Si, daca observati, la articolul modificat se mentioneaza: “In cazurile prevazute de Guvern va elibera certificate Serviciul Vamal”. Si in acest caz problema contradictiei dintre doua legi se rezolva prin modificarea propusa.

Dar, eventual, daca deputatii considera ca este necesar ca in Legea cu privire la Camera de Comert si Industrie sa fie mentionata expres aceasta derogare, noi sintem gata sa discutam pentru lectura a doua.

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, domnule viceministru,

Cred ca este necesar sa fie stipulat expres. Fiindca, daca in nota informativa este accentuat momentul acesta, ca certificatele se vor elibera numai catre marfa care va fi exportata in tarile comunitatii europene, atunci in lege este scris concret: “vama gestioneaza sistemul de certificare a originii”. Adica toate certificatele, asa este stipulat concret aici.

De aceea, ar fi foarte bine ca aceste chestii sa fie stipulate expres si in Legea cu privire la Camera de Comert si Industrie, si in legea propusa de dumneavoastra.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dupa cum am mentionat, noi consideram ca nu sint necesare aceste modificari. Dar in masura in care in cadrul comisiei deputatii vor exprima aceasta necesitate, noi sintem gata de a introduce aceasta modificare.       

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Si a doua intrebare ce tine de marimea taxei pentru eliberarea acestor certificate. Care va fi marimea taxei?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci legea respectiva nu abordeaza problema marimii taxelor. Noi venim cu o modificare care vizeaza doar schimbarea organului care va elibera certificatele. Obiectul de reglementare al acestei legi nu este tariful sau taxele pentru eliberarea certificatelor.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

In genere, este o problema foarte interesanta, fiindca in 1994, cind a inceput sa se elibereze certificatele de origine de catre Ministerul Economiei, care era abilitat de catre Guvern, pretul certificatului constituia numai pretul blanchetei, certificatul ca atare. Si era o varianta destul de convenabila pentru exportatori.

Acum, in primul rind, sint niste preturi destul de mari. De aceea, eu as vrea, daca noi accentuam in nota informativa ca stimulam exportul, atunci ar fi bine ca si in jurul pretului certificatului sa fie discutata problema. Si pe mine chiar m-ar interesa cit va cosa certificatul pentru exportator?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog o informatie la acest subiect de la microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon – viceministru al economiei si comertului:

Da, mult stimate domnule Presedinte,

Stimati domni deputati,

In proiect este indicat expres: pretul certificatului de provenienta va fi de
6 euro. Ceea ce tine de argumentarea acestui pret, tin sa mentionez ca in momentul de fata costul unui certificat eliberat de catre Camera de Comert si Industrie este de circa 12 euro aproximativ, fara plata pentru efectuarea expertizei pentru partida concreta de marfa.

Guvernul a efectuat calculele respective si vine cu o propunere de a fi stabilita, cel putin pentru aceasta etapa, la nivel de 6 euro, o reducere mai mult de doua ori. Deoarece pentru un european era chiar mai mare de 12 euro. Si in continuare, in cazul in care va fi implementat acel sistem de care vom beneficia din partea Uniunii Europene, vom veni cu modificarea privind reducerea acestei taxe.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

In 6 euro va intra si costul expertizei?

 

Domnul Igor Dodon:

Nu. 6 euro este costul eliberarii certificatului. Tin sa mentionez ca la moment este mai mult de 12.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

100 de lei pentru un certificat – eu cred ca este un pret destul de mare. Si eu va mai atrag atentia ca in 1994 in Ministerul Economiei costul certificatului era absolut simbolic, era in jurul a 5 lei. Noi am invatat foarte mult in anii acestia. De aceea, domnule ministru, cred ca la compartimentul dat ar fi bine sa ne mai gindim un pic.

 

Domnul Igor Dodon:

Daca imi permiteti. Comparativ cu anul 1994, cind se eliberau citeva zeci sau sute de certificate, in momentul de fata se elibereaza citeva zeci de mii si urmeaza a fi antrenati un numar de personal mult mai mare decit acele citeva persoane, care au fost antrenate la acea etapa la Ministerul Economiei. Bineinteles, sintem de acord ca urmeaza a fi reducere in continuare in limita argumentata a posibilitatilor.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Domnul Dodon a abordat problema foarte concret: citeva zeci de mii. Acestea sint in jurul a 50 de mii. Va inchipuiti, ca 5 milioane de lei se aduna numai de la eliberarea certificatelor. Bine, daca noi sustinem exportatorul, atunci aceasta, pina la urma, este o suma, o valoare foarte mare. Si aceasta este destul de clar pentru toti.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Inainte de a continua dezbaterile, permiteti-mi sa aduc la cunostinta dumneavoastra o informatie. Punctul central in acest proiect vizeaza transferul functiilor de eliberare a certificatelor pentru regimul de comert preferential cu Uniunea Europeana de la Camera de Comert catre Serviciul Vamal. De ce? Pe simplul motiv ca este o norma a Uniunii Europene ca eliberarea certificatelor de origine, pe de o parte, cit si efectuarea controlului asupra acestora in sensul importurilor, trebuie sa tina de atributiile unui serviciu public, unei structuri guvernamentale.

Or, adoptarea acestui proiect de lege, ca informatie va aduc la cunostinta, se inscrie in lista preconditiilor absolut necesare pentru negocierile asupra unui acord de regim de liber schimb asimetric cu Uniunea Europeana, asa-numitele preferinte comerciale autonome.

Va multumesc pentru atentie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Spuneti-mi, va rog, s-a discutat cumva la Guvern posibilitatea sau varianta de intoarcere inapoi la Ministerul Economiei si Comertului a procedurii de eliberare a acestor licente?

 

Domnul Nicolae Esanu:

La Guvern au fost examinate foarte multe variante, inclusiv transferul tuturor atributiilor la Serviciul Vamal. Nu stiu daca este necesar, dar spre exemplu, Ministerul Justitiei a insistat ca sa fie transferat tot. Dar in final Guvernul a iesit cu aceasta pozitie. Consideram ca este cea mai optima varianta. Si dupa cite observati, proiectul de lege chiar este elaborat de catre Ministerul Economiei si Comertului, care si-a exprimat optiunea ca aceste atributii sa fie transferate Serviciului Vamal.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate o informatie aditionala.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, va multumesc.

As dori sa mentionez ca transmiterea acestor competente anume unei autoritati de stat si anume Serviciului Vamal a fost o conditie sau, mai bine spus, un argument impus de catre Uniunea Europeana. Si as dori sa mentionez ca atunci cind au fost acordate regimurile de comert asimetric, asa-numitele I.T.P-uri la tarile balcanice, de asemenea a fost solicitat ca certificarea originii marfurilor sa fie efectuata de catre Serviciul Vamal, responsabil de aceasta procedura.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Imi permiteti sa vad si eu un document al Uniunii Europene unde este scris “Serviciul Vamal”?

 

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Eu am participat personal la negocierile de la Bruxelles la inceputul lunii februarie.

Domnul Dumitru Braghis:

Si eu tot nu o data, de aceea si va pun intrebarea.

 

Domnul Igor Dodon:

Si pot sa vin nemijlocit cu acele recomandari, semnate de catre Departamentul Comert al Uniunii Europene vizavi de acest capitol.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

Domnule Presedinte,

In acest caz eu cer cuvint de la microfonul central dupa...

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In contextul celor discutate, eu cred ca, in afara de problemele invocate, mai avem una destul de mare si anume aceea care porneste din expunerea domnului ministru Esanu si anume pastrarea dualitatii pe o perioada nedeterminata in problema eliberarii certificatelor. Noi, de-a lungul timpului, tot am avut experiente triste, cind foarte multi au fost responsabili si nimeni concret.

Din cuprinsul legii, eu, personal, am inteles ca atributiile respective se transfera de la Camera de Comert catre Serviciul Vamal. Si inteleg si accept aceasta situatie, chiar consider ca este o mutare corecta. Dar spuneti, va rog frumos, tot invocind conditiile si cerintele Uniunii Europene, noi incercam in continuare sa avem relatii diametral opuse in relatia cu Uniunea Europeana si cu tarile C.S.I.? Deci, ce trebuie sa intelegem, ca Uniunea Europeana cere ca certificatele de origine sa fie eliberate de catre Serviciul Vamal, iar Comunitatea Statelor Independente cere ca aceste certificate... Si atunci, daca nu sint cerute aceste lucruri, de ce incercam sa facem asa un amalgam?

Eu, in cazul in care aveti argumentarea clara si, ma rog, posibil ca exista ca pentru o perioada sa se pastreze dualitatea, atunci va indemn sa avem o intelegere clara aici: care este perioada? Fiindca poate sa mearga la nesfirsit. Si iarasi, cu tot respectul fata de Guvern, dar incercarea aceasta in permanenta: ca aceasta va fi stabilit ulterior de Guvern s.a.m.d. este cam neinteleasa.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim.

Eu, in genere, nu as incerca sa plasez discutia sub auspiciul obligatiei sau neobligatiei. Guvernul vine cu o optiune nationala in ceea ce priveste, pe de o parte, ca transferul sa se faca fata de Serviciul Vamal, si nu fata de Ministerul Economiei si Comertului. Si aceasta este pozitia Guvernului. Si nu as lega aceasta de cerinta Uniunii Europene care ramine, dupa cum a fost mentionat.

Domnul Vladimir Filat:

Nu aceasta a fost intrebarea mea.

 

Domnul Nicolae Esanu:

A doua, cu privire la dualitate. Eu am spus ca in cadrul discutiilor, Ministerul Justitiei s-a pronuntat pentru incetarea dualitatii, dar in rezultatul analizei facute in cadrul Guvernului si argumentele care au fost prezentate, inclusiv argumentele ce tin de managementul si capacitatea Serviciului Vamal de a prelua din start toate cazurile de eliberare a certificatului de origine, am considerat ca este oportun sa venim cu aceasta propunere in Parlament.

Va multumim.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu va multumesc, domnule ministru.

Si apreciez capacitatea in discutiile in interiorul Guvernului, dar noi discutam acum in cadrul plenului Parlamentului si propun colegilor sa ne autosesizam in problema data si sa luam o decizie noi, nu Guvernul vizavi de problema invocata. Deci, eu sustin si propun totusi ca sa se ia o decizie foarte concreta vizavi de organul care va elibera certificatele de origine.

Si nu ulterior Guvernul sa stabileasca cine va elibera in cazul in care se duce marfa in Bielorusia, cine va elibera certificat de origine a marfii care se duce in alta directie, sa spunem. Aceasta, de fapt, a fost problema pe care am invocat-o eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Referitor la certificarea marfurilor spre alte piete, in afara de piata Uniunii Europene, as mentiona ca nu o putem face in momentul de fata, adica nu putem transmite toate competentele Serviciului Vamal, din simplul motiv ca in acordurile de liber schimb, semnate cu tarile C.S.I., este indicat expres cum are loc certificarea si care sint, organele abilitate de aceasta certificare. Bineinteles, ca o data cu cresterea competentelor si, respectiv, a experientei Serviciului Vamal, vom pleda pentru crearea unui singur sistem de certificare a originii marfurilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu am intrebare, dar, de fapt, ceea ce a spus domnul Dodon confirma ceea ce spuneam eu, ceea ce am evocat eu in intrebare. Si eu am impresia ca noi in continuare tot asa o sa avem abordari diferite intr-o directie si alta. Bine, viata o sa arate cum o sa mearga.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Cel putin aici, trebuie sa facem o constatare ca anterior si eu gindeam ca poate la o prima etapa Serviciul Vamal nu dispune inca de toate capacitatile pentru a asimila aceste functiuni pe toate directiile geografice. Dar viceministrul economiei ne-a mai atras atentia si la faptul ca exista unele angajamente juridice, scrise in acordurile respective. Deci ei vor fi obligati sa renegocieze aceste pozitii fixate in acorduri, in modul in care sa se asigure o unificare a sistemului, lucru absolut necesar.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Daca imi permiteti, sa adresez o intrebare domnului viceministru Dodon.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

In ultima dumneavoastra interventie ati concretizat si ati facut referinta la acordurile semnate de Republica Moldova cu alte state. Si ati spus ca, in perspectiva, vom avea un singur sistem. Spuneti, va rog, avem careva date concrete, cind poate sa se intimple aceasta? In 2010, in 2008? Fiindca dumneavoastra ati operat la general cu “termenele in perspectiva”. Dar perspectiva poate sa fie si de doi ani, si de douazeci de ani.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Referitor sau vizavi de renegocierea acordurilor cu fiecare stat in parte. Bineinteles, la aceasta etapa nu putem spune concret care va fi termenul pentru fiecare tara in parte. Insa, tinind cont de faptul ca o buna parte din partenerii nostri din Comunitatea Statelor Independente, ma refer in special la Ucraina si mai tirziu sau in acelasi timp Rusia, vor deveni membri ai Organizatiei Mondiale a Comertului, avem toata convingerea ca, pina la sfirsitul anului curent sau pe parcursul anului urmator vor fi renegociate acordurile cu acesti parteneri de baza. Referitor la ceilalti parteneri, bineinteles, in dependenta de posibilitatile si de necesitatea in timp.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci avem noi o garantie? Nimeni nu poate sa ne dea aici noua...

Domnul Marian Lupu:

Nu, garantii nu pot fi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu, oricum dumneavoastra detineti o anumita statistica: care este termenul limita, da, al fiecarui contract cu tarile principale. Iata, v-ati referit la Rusia si Ucraina, ca doua exemple. Referitor si la celelalte tari care este termenul limita al ultimului contract? Ca noi sa stim ca ultimul contract, de exemplu, este la
1 ianuarie 2009. Si, in perspectiva, nu vor fi prelungite sau incheiate noi contracte.

 

Domnul Igor Dodon:

Daca e sa vorbim de termenul unui acord de liber schimb, acordul nu se semneaza pe o anumita perioada de valabilitate a acestui acord si la initiativa unei parti reincep negocierile de modificare a unor clauze ale acestui contract.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Sinteti profesionist bun, am stiut ca la aceasta o sa ajungem. Deci, trebuie de spus, probabil, ca Republica Moldova va initia aceasta procedura cu celelalte tari, dar sa nu spuneti ca in perspectiva. Perspectiva aceasta, vasazica, nu are limita. Si dumneavoastra ati argumentat acest lucru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule ministru,

Eu stiu ca a fost creata o comisie, sau un grup de lucru, care s-a ocupat de aceasta transmitere, de catre Guvern, de la Camera de Comert Serviciului Vamal. Spuneti, va rog, a fost stabilit termenul cind va avea loc aceasta transmitere? In lege nu este stipulat nimic in acest sens.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, prin hotarire de Guvern, este aprobat termenul de transmitere a competentelor respective. Si as dori sa mentionez ca, la inceputul lunii iunie, in Republica Moldova va veni o echipa de monitorizare, reprezentanti ai comisiei europene pentru a evalua, daca am reusit sau nu, implementarea cel putin a unei parti din angajamentele pe care si le-a asumat Republica Moldova. In dependenta de concluziile la care vor ajunge in iunie expertii europeni, vom avea sau nu posibilitate de a obtine comertul asimetric, incepind cu 1 ianuarie 2007.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Si a doua intrebare. Serviciul Vamal este o structura statala. Camera de Comert si Industrie este o organizatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Obsteasca.

 

Domnul Ivan Banari:

O asociatie cu statut de O.N.G. Este clar ca Camera de Comert si Industrie trebuie sa isi acopere toate cheltuielile. Se face un calcul la aceste certificate, programarea, calculatorul, incaperile, chiria tot, tot. De aceea, argumentul dumneavoastra ca se scade de doua ori pretul la certificat, nu este convingator, fiindca este vorba de o structura vamala, de o structura de stat. Si chiar nu demult noi am adoptat niste hotariri referitor la politica regulatoare, unde s-a vorbit foarte mult despre aceste servicii, acordate de organele de stat. Deci aceasta este prima parte a intrebarii.

Si a doua. Serviciul Vamal va acoperi cheltuielile suportate de Camera de Comert si Industrie pentru pregatirea specialistilor care vor fi transferati la Serviciul Vamal? Asa am inteles ca va fi. Pentru programele efectuate, care au costat si ele bani si destul de multi. Va acoperi statutul Camerei de Comert aceste lucruri sau nu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, cu privire la primul aspect referitor la corelatia dintre prevederile prezentei legi si regulile cu privire la politica regulatoare, sint intr-o perfecta concordanta, pentru ca este prevazut expres ca serviciile cu plata vor fi prestate de organele statale in cazurile prevazute de lege, fapt, care o sa-l facem prin aceasta lege.

In ceea ce priveste compensarea cheltuielilor de catre Serviciul Vamal Camerei de Comert si Industrie, este o problema care nu poate fi reglementata prin aceasta lege. Pentru ca, da, noi ne punem scopul sa preluam specialistii de la Camera de Comert si Industrie, dar ei nu pot fi obligati sa faca acest lucru. Noi, la momentul actual, nu putem sa afirmam cu certitudine cite persoane vor dori sa treaca de la serviciul de la Camera de Comert si Industrie la Serviciul Vamal. Si nu putem anticipa care sint cheltuielile.

Evident, conform legislatiei, noi nu sintem obligati sa acoperim nici o cheltuiala Camerei de Comert si Industrie. In masura in care vor fi inaintate careva pretentii, ele vor fi examinate de la caz la caz.

 

Domnul Ivan Banari:

Si ultima intrebare. Camera de Comert are oficii, unde se elibereaza certificatele de origine, practic in fiecare raion. Serviciul Vamal va putea efectua acest lucru fara ca sa aduca cheltuieli suplimentare agentilor economici, care vor trebui sa mearga din raion? Deci, nu in fiecare raion este Serviciul Vamal. Structura Serviciului Vamal este alta.

Domnul Nicolae Esanu:

Structura Serviciului Vamal este, intr-adevar, alta, dar sint suficiente oficii vamale care vor putea elibera aceste certificate. Si la momentul cind Serviciului Vamal ii vor fi transferate atributiile mentionate, noi vom tine cont, pentru a nu induce in cheltuieli suplimentare agentii economici. Deja exista anumite calcule si unde vor fi acestea amplasate. Informatia poate fi prezentata inclusiv de reprezentantul Serviciului Vamal, care este prezent in sala.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Am o observatie banala, dar in acelasi timp trista. Citesc aici la articolul 11: dupa litera p) se introduce o litera noua, r), cu urmatorul cuprins. Dupa cit cunosc limba romana, dupa p) vine q).

 

Domnul Nicolae Esanu:

Si mie imi pare ca in conformitate cu alfabetul, aprobat prin Legea nr.3462-XI din 31 august 1989 cu privire la revenirea limbii moldovenesti la grafia latina, trebuie sa urmeze aceeasi litera. Este o problema de redactare, care, desigur, o sa o rezolvam.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, rog si eu, pentru lectura a doua sa se verifice alfabetul si sa se aplice normele stabilite.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Parerea mea este ca discutia la aceasta tema este slab productiva din cauza ca agentii economici ai Republicii Moldova trebuie sa se reorienteze treptat in privinta exportului productiei in tarile Uniunii Europene. Sigur ca sint si unele cerinte in fata agentilor economici care au asemenea dorinta. Una din cerintele tarilor Uniunii Europene este schimbarea modalitatii de certificare a productiei.

Daca vrem sa intram..., vrem sa comercializam productia, atunci trebuie sa indeplinim conditiile, atit timp cit nu vor fi schimbate aceste cerinte. Tarile C.S.I., cu care avem noi negociate documentele, e alta modalitate. Pastrarea documentelor pe care le da Camera de Comert. Vrem sa indeplinim aceste cerinte, vrem sa lucram pe piata tarilor C.S.I., trebuie sa indeplinim aceste cerinte. Si nu trebuie sa ghicim ceva suplimentar. De aceea, asa o sa fie atita timp pina cind o sa se schimbe cerintele si din partea tarilor C.S.I., si din partea tarilor Uniunii Europene.

Sigur ca prejudiciul partial financiar s.a.m.d. il suporta Camera de Comert. Dar cine a spus ca asa modalitate trebuie sa fie vesnica? De aceea, eu consider ca varianta propusa porneste de la cerintele, interesele agentilor economici ai Republicii Moldova si trebuie sa fie sustinuta in prima lectura. Dar in ceea ce priveste preturile, taxa, aceasta este alta problema pentru discutii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Alte intrebari nu sint?

Va multumesc, domnule ministru. Va rog sa luati loc.

Rog, comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia a examinat proiectul prezentat si constata ca, in contextul cerintelor existente in tarile Uniunii Europene, unde eliberarea certificatelor de origine a marfurilor este pusa pe seama institutiilor de stat, proiectul prezentat propune de a aplica o astfel de norma si in actele normative ale Republicii Moldova.

Astfel, prin modificarile si completarile propuse in Codul vamal si in Legea cu privire la tariful vamal, in atributiile de baza ale organului vamal se propune de a include functia de exercitare si gestionare a sistemului de certificare a originii marfurilor exportate, cu eliberarea contra plata a certificatului de origine a marfurilor.

Pentru lectura a doua se propune de examinat suplimentar toate propunerile care au fost prezentate astazi in sala si care se contin in avizele comisiilor.

Pornind de la cele expuse, comisia propune proiectul de lege spre adoptare de Parlament in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

A fost o solicitare pentru luare de cuvint a domnului Braghis. Va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Eu am cerut cuvintul, fiindca imi amintesc, nu am, cu parere de rau, stenograma, nu am avut posibilitate sa o ridic acum, asa de repede, dar imi amintesc ca acum 2 ani, atunci cind aceste certificate de origine de licente de forma... au fost transmise Camerei de Comert si Industrie, s-a invocat aceeasi
ideie – o cere Uniunea Europeana.

Impresia mea este ca noi tot mai frecvent cum vrem ceva sa promovam in Parlament, vorbim despre faptul – cica o cere Uniunea Europeana. Si am impresia ca este absolut incorect.

Gindesc eu ca cerintele Uniunii Europene, la schimbarea sistemului de eliberare a certificatelor, pornesc de la un singur moment – coruptia din Republica Moldova sau posibilitatile de a obtine un document contra plata si multe alte lucruri care, cu parere de rau, se mai intimpla si cunoastem foarte bine.

Si atunci, din datele care apar in presa, cunoastem ca, printre cele mai corupte, cu parere de rau, printre cele mai problematice organe ale statului la acest capitol este si vama, nu vreau sa spun care este primul sau care este ultimul. Si imi pun intrebarea: oare chiar Uniunea Europeana, cere efectuarea controlului asupra coruptiei in comertul exterior in unul din cele mai corupte organe din tara. Nu imi vine a crede, va spun destul de sincer. De aceea, eu si am cerut, as vrea sa vad si eu, exista oare asemenea documente sau nu, fiindca daca e asa, atunci ar trebui sa ne gindim mai bine ce facem.

De ce am propus eu si am intrebat Ministerul Economiei si Comertului? Fiindca vama, indiferent de aceasta, la momentul trecerii frontierei controleaza, verifica toate certificatele de origine si toate documentele prezentate, inclusiv cele eliberate astazi de Camera de Comert si Industrie sau, in cadrul propunerii mele, de exemplu, de Ministerul Economiei si Comertului.

Si acest lucru ar fi, daca doriti, un control dublu si inca o posibilitate de a exclude niste masinatii care se mai intimpla, care pot fi in acest proces. Altfel, noi cu dumneavoastra ajungem la situatia cind punem capra sa pazeasca varza sau lupul oile. Nu stiu daca este cel mai corect lucru si nu stiu daca noi ar trebui sa mergem la acest lucru.

Al doilea moment. S-a vorbit aici despre cost si sint ferm convins ca este o problema principiala pentru noi. Da, este una cind aceste certificate sint eliberate de Camera de Comert si Industrie, care isi cistiga existenta din aceste costuri si este cu totul altceva , cind acest lucru este eliberat de Serviciul de stat.

Noi am vorbit aici, in Parlament, si nu o data am auzit despre acest lucru, declaratiile guvernantilor, precum ca se vor reduce platile pe care trebuie sa le achite agentii economici pentru serviciile acordate de stat. Iata, inca un serviciu acordat de stat si iarasi 6 euro costul, plus acele actiuni, care pot fi cerute, de verificare a tuturor documentelor respective.

Sa nu uitam, noi am primit de la Uniunea Europeana sistemul acesta – G.S.P., este partial tot eliberarea certificatelor. Dar o buna parte si poate ca chiar majoritatea marfurilor cred eu circa 70 – 80 la suta sint exportate astazi din Republica Moldova anume in baza sistemului G.S.P. spre Uniunea Europeana, l-am primit de ce, fiindca se cauta regiuni cu brate de munca mai ieftine.

Din intilnirile pe care le-am avut eu in ultimul timp cu agentii economici, ei imi declara destul de simplu, acest argument care era invocat mai frecvent in Republica Moldova dispare tot mai mult. Fiindca au aparut regiuni intregi, ca de exemplu Asia, nu uitam de China, nu uitam de Vietnam si alte tari, unde bratele de munca sint mult mai ieftine ca in Republica Moldova si au posibilitate sa pregateasca, sa confectioneze acele lucruri pe care noi vrem sa le exportam astazi spre Uniunea Europeana la un pret mult mai ieftin decit noi. Si acum noi mai adaugam 6 euro la un certificat de origine.

Bine. Eu inteleg cind este un automobil in care se afla un singur nomenclator de marfa. A platit 6 euro la 30, 40 mii de dolari export, poate nu este atit de mult. Dar daca in acest automobil sint 4, 5, 10, sortimentul este mult mai mare de marfuri, atunci pentru fiecare marfa trebuie de platit aparte inca un certificat de origine. Si atunci costul la un automobil se va ridica nu la 6, dar la 10, nu, la
12 s.a.m.d. preturile respective.

De aceea, consider ca trebuie sa fim foarte atenti, in opinia mea, la aprobarea acestui document si eu as propune poate sa mai organizam inca o discutie in jurul acestui lucru. Nu cred ca arde, nu ne-a pus Uniunea Europeana termen ca, trebuie pina la 1 aprilie sa fie aprobata aceasta hotarire, sper ca nu ne-a pus aceasta conditie si eu as propune ca, inca o data, poate in cadrul comisiei, sa mai discutam, ce facem cu aceste certificate de origine, cit vor fi costurile? Fiindca am participat si eu la negocierile ce tin de aderarea Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului.

Mai cunosc si eu cite ceva din sistemul general de preferinte, am participat si eu nu o data la negocieri, la certificate, la Uniunea Europeana si modalitatile de lucru... si cred ca nu numai eu, mai sint in sala si alti oameni care au participat, tot mai cunoastem cite ceva ca sa ni se spuna aici de fiecare data: cum ceva, ne sperie sau ca Uniunea Europeana cere, sau cere Organizatia Mondiala a Comertului.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Mai sint persoane pentru luari de cuvint? Nu sint.

Da, va multumesc.

Supun votului pentru aprobarea proiectului de Lege nr.606 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.983 privind declararea vacantei a doua mandate de deputat in Parlamentul Republicii Moldova.

Rog, Comisia juridica.

 

Domnul Vladimir Turcan (P.C.R.M.):

Onorat Parlament,

Conform prevederilor articolului 69 alineatul (2) din Constitutia Republicii Moldova si articolului 2 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, calitatea de deputat inceteaza in anumite cazuri, inclusiv in caz de demisie sau de deces.

Doamna deputat Lidia Gutu a depus cerere privind demisia din functia de deputat in Parlament in legatura cu numirea, prin decretul Presedintelui Republicii Moldova din 10 martie 2006, in functie de ambasador extraordinar si plenipotentiar al Republicii Moldova in Romania. Doamna deputat Lidia Gutu a fost aleasa din partea Blocului electoral “Moldova Democrata”.

In martie 2006 a decedat Ceaicovschi Alexandr, deputat in Parlament din partea Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

In legatura cu cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Legislativului spre examinare un proiect de Hotarire al Parlamentului privind declararea vacantei a doua mandate de deputat in Parlament, care se anexeaza la prezentul raport.

 

Doamna Maria Postoico:

Este necesar sa dati citire? Da, poftim.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, dau citire, deoarece nu a fost repartizat.

Hotarire privind declararea vacantei a doua mandate de deputat in Parlament

In temeiul articolului 69 alineatul (2) din Constitutia Republicii Moldova si al articolului 2 alineatele (7), (8) si (9) din Legea nr.39-XIII din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului in Parlament,

Parlamentul adopta prezenta hotarire.

Articolul 1. Se ia act de raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati a Parlamentului.

Articolul 2. Se ia act de cererea de demisie a doamnei deputat in Parlament Lidia Gutu, aleasa din partea Blocului electoral “Moldova Democrata”.

Articolul 3. Se declara vacante doua mandate de deputat in Parlament, care apartin Partidului Comunistilor din Republica Moldova si Blocului electoral “Moldova Democrata”.

Articolul 4. Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc domnule presedinte.

Cine este pentru adoptarea Hotaririi nr.983, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi – intrebari si interpelari. Este ora 10.52. La microfonul central se invita domnul viceministru al justitiei Nicolae Esanu, pentru a da raspuns la interpelarile inaintate de catre doamna deputat Adriana Chiriac si domnul deputat Gheorghe Susarenco.

Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc, doamna presedinte.

Stimati domni deputati,

La interpelarea doamnei Adriana Chiriac, Ministerul Justitiei comunica urmatoarele.

Conform datelor Registrului de Stat al Asociatiilor Obstesti, la 15 decembrie 1997 cu nr.0178 a fost inregistrata, cu forma juridica de asociatie obsteasca, Organizatia Pionierilor din Moldova.

 

Conform statutului asociatiei, aceasta are urmatoarele scopuri:

- asigurarea unei educatii democratice, umane, patriotice, etice a generatiei tinere;

- educarea pionierilor in spiritul patriotismului si a responsabilitatii civice fata de patrie, respectului fata de toti cetatenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova;

- realizarea si apararea drepturilor legale, a demnitatii si intereselor copiilor etc.

Referitor la structura asociatiei, in statut se prevede ca pot fi create subdiviziuni structurale conform indicelui teritorial. Departamentele de pionieri se unesc in unitati satesti, comunale, raionale, orasenesti, municipale. In municipiul Chisinau pot fi create subdiviziuni pe sectoare.

La 6 mai 1998, cu numarul 0516, conform datelor aceluiasi registru, a fost inregistrata, cu forma de asociatie obsteasca, Uniunea Tineretului Comunist din Moldova. Scopurile acesteia, potrivit statutului, sint urmatoarele:

- apararea drepturilor si intereselor constitutionale ale tineretului;

- educatia tineretului pe baza viziunii marxist-leniniste;

- formarea la tineret a deprinderilor unei vieti sociale active;

- renasterea organizatiilor pionieresti etc.

Potrivit statutului Uniunii, aceasta constituie organizatii primare, teritoriale, centrale. Subdiviziunile teritoriale nu au statut de persoana juridica si se creeaza pentru a contribui la promovarea si realizarea scopurilor prevazute de statutul asociatiei.

Informatia privind numarul de membri ai asociatiei obstesti nu poate fi comunicata, deoarece Ministerul Justitiei, conform legii, nu este abilitat cu competenta de a tine evidenta membrilor asociatiilor obstesti.

La fel, nu poate fi prezentata informatia cu privire la teritoriul unde activeaza filialele acestora, la numarul de membri ai filialelor, la scopurile acesteia, deoarece nici aceste informatii, conform legislatiei in vigoare, nu sint supuse inregistrarii in Registrul de Stat.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Nu aveti. Bine, dar atunci sa interpelam inca o data. Bine.

Multumesc.

Poftim, stimati colegi, intrebari si interpelari.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare o adresez Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Este vorba de problema cotei valorice a proprietarilor din satul Papauti, Rezina, pe care o vinde primarul incontrolabil Leonid Balan, problema nerezolvata de ani de zile si asupra careia am deja o bogata corespondenta.

La interpelarile mele am primit doua raspunsuri care se bat cap in cap. Procuratura Generala spune ca faptele s-au adeverit si este intentat dosar penal contra lui Leonid Balan, in timp ce Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, ai carui lucratori au luat documentele de la oameni si dusi au fost, spune ca faptele nu s-au adeverit.

Pe de alta parte, acelasi Centru scrie, intr-un raspuns dat pe 14 martie 2006, cu nr.258, presedintelui raionului Rezina, Valeriu Ciorici, ca este intentat dosar lui Leonid Balan pe 5 decembrie 2005, insa ca “persoane recunoscute in calitate de banuit la moment nu sint.”

De aceea, solicit Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa imi spuna ce se intimpla cu aceste raspunsuri care se bat cap in cap si ce le lamurim proprietarilor din satul Papauti, dintre care 12 oameni deja au decedat fara ca sa isi primeasca aceasta blestemata cota valorica, pe care sa o lase mostenitorilor.

Astept sa mi se dea raspuns in scris atit mie, cit si doamnei Feodora Cojocari, presedintele Adunarii proprietarilor din satul Papauti, Rezina. Transmit secretariatului copiile documentelor.

Adresez a doua interpelare Ministerului Finantelor, mai exact Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, care ultima data a refuzat sa-mi raspunda sub invocarea secretului de stat si il atentionez in acest sens pe domnul Mihail Pop.

Acum solicit in privinta S.R.L. “Moldsemporumb” inregistrat la Soldanesti. Ma intereseaza, daca are restante fiscale la bugetul consolidat si in ce marime? Ma intereseaza, daca este adevarat ca aceste datorii urca la cifra de circa 5 milioane de lei, daca este adevarat ca aceasta structura, pe alocuri neinteleasa de oameni, are o datorie fata de ei de aproape un an de zile si care sint masurile intreprinse de Inspectoratul Fiscal si de Inspectia Muncii pentru stingerea datoriilor fata de buget si fata de oameni?

Tot aici, ma intereseaza masurile intreprinse de Inspectoratul Fiscal fata de agentii economici datornici la buget din raionul Soldanesti si din raionul Rezina. Am datele oficiale despre situatia reala privind datoriile neachitate, ceea ce prejudiciaza grav starea financiara a raioanelor respective.

Astept raspuns in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Am doua interpelari foarte scurte la rugamintea alegatorilor din raionul Ungheni.

Prima. De catre firma “Carunco” au fost importate, in 1994 – 1995, 327 de mii 658 de litri de alcool etilic care s-a evaporat. Rog seful Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa controleze legalitatea acestei afaceri, sa fiu informat in termene rezonabile pentru a informa alegatorii din orasul Ungheni.

Si a doua, tot catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. La Firma “Atlant-Carne” sint depozitate 800 de tone de pulpe de import, care la momentul dat se reambaleaza de urgenta ca “produs in Moldova” si, bineinteles, se pregatesc pentru export peste hotarele Moldovei.

Aceeasi intrebare: care este legalitatea acestei afaceri, cine sint cei care beneficiaza de aceste bunuri? Iarasi pentru a informa alegatorii din acest raion.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc doamna presedinte.

Interpelarea mea este adresata domnului ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor, domnului Miron Gagauz.

Solicit informatia cu privire la sumele colectate de la contribuabili in fondul rutier pentru anul 2005 si pentru primele luni ale anului 2006. De asemenea, solicit informatie cu privire la distribuirea mijloacelor acumulate de la cetateni in fondul rutier si anume sumele cheltuite pentru reparatia drumurilor publice nationale si locale.

Rog foarte mult sa fie indicat numarul de kilometri de drumuri publice, care au fost reparate in anul 2005 si anul curent, cu mentionarea drumurilor publice pe care au fost efectuate lucrari de reparatie.

Solicit raspunsul verbal la sedinta in plen a Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lora Grosu:

Interpelarea mea este adresata Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Solicit o informatie despre soarta celor 16 mii de pacienti, care detin gradul de invaliditate in declaratia facuta in presa de domnul Zaharia, precum ca aceste
16 mii de dosare lipsesc. In calitatea mea de deputat si a colegilor mei din Fractiunea Partidului Democrat, au parvenit multe adresari din teritoriu referitor la reexaminarea, scoaterea gradelor de invaliditate a persoanelor invalide.

Mai mult decit atit, aceste persoane suporta cheltuieli venind in raion si drept exemplu va pot da raionul Soldanesti. Un pacient, familia Volociuc Virginel,
care din 1980 detine gradul de invaliditate II, are amputat un picior, i se acorda gradul III de invaliditate pe un termen de un an de zile, parca in perioada aceasta acestui om ii va creste piciorul.

Tumuruc Alexandru, Cotiujenii Mari tot Soldanesti, detinea gradul II de invaliditate din 1978, astazi i se acorda gradul III de invaliditate fara termen. Si pot sa pun aici informatii foarte multe si multe familii nu numai din raionul Soldanesti, dar aceasta situatie este in mai multe raioane ale Republicii Moldova.

De aceea, cer crearea unei comisii specializate cu reprezentantii ministerului, institutiilor medicale specializate, care sa elucideze starea in domeniul acesta. Plus la aceasta, as vrea ca ministerul sa imi argumenteze de ce a fost lichidat Consiliul specializat de profil.

Va multumesc.

Si cer, solicit sa fie dat raspunsul in plenul Parlamentului, fiindca aceasta este o situatie tipica in toata republica.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, doamna presedinte.

In legatura cu faptul ca nimeni de la Consiliul Superior al Magistraturii nu a catadicsit sa vina in Parlament, sa dea raspuns, au dat in scris. Vreau, pentru a face o interpelare, sa dau citire a citorva pasaje din raspunsul primit in legatura cu repartizarea dosarelor care au fost.

“La interpelarea domnului Susarenco referitor la repartizarea dosarelor penale in unele judecatorii din municipiul Chisinau, Consiliul Superior al Magistraturii explica urmatoarele.

Conform articolului 344 din Codul de procedura penala, cauza parvenita in instanta in termen de pina la trei zile se repartizeaza judecatorului sau, dupa caz, Comitetului de judecata de catre presedintele sau de vicepresedintele instantei, prin rezolutie, conform modului stabilit la inceputul anului prin repartizarea numerelor dosarelor judecatorilor in ordinea alfabetica a numelor acestora. Derogarea de la aceasta ordine poate avea loc numai in cazul dereglarii grave a sanatatii judecatorului, caruia ii revine numarul respectiv al dosarului sau in cazuri legate de alte temeiuri justificate, care urmeaza sa fie argumentate in incheierea de transmitere a cauzelor altui judecator.

In Judecatoria Centru toate categoriile de dosare: civile, penale, contraventionale sint repartizate de catre presedinte. Cit priveste repartizarea dosarelor penale, de catre presedintele Judecatoriei Centru, repartizarea dosarelor nu se efectueaza in conformitate cu prevederile articolului 344 din Codul de procedura penala, ci intr-o ordine stabilita de presedinte. In Judecatoria Centru se duce un registru de catre judecatorii, in care judecatorii sint inclusi conform ordinii alfabetice si conform intrarii dosarului in instanta. Dosarele sint repartizate presedintelui, care le repartizeaza judecatorilor, cu includerea dosarelor in registru. Din explicatia presedintelui acesta isi repartizeaza pentru sine dosare in dependenta de complexitati si rezonante pe care le poarta dosarul.

La Judecatoria Buiucani cauzele se repartizeaza de catre presedinte, in dependenta de volumul de lucru al judecatorilor, cu includerea dosarului in registru dus de presedinte prin dispozitia presedintelui s.a.m.d., semnata de catre doamna Valeria Sterbet, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Din acest raspuns ne dam seama ca la Judecatoria Centru si Judecatoria Buiucani se incalca prevederile Codului de procedura penala de catre presedintii de instanta.

De aceea, fac o interpelare domnului Valeriu Balaban, Procuror General, prin care rog sa porneasca procedura de intentare a unui dosar penal impotriva presedintelui Judecatoriei Centru Lilia Vasilevici si a presedintelui Judecatoriei Buiucani Iurie Bejenari in baza articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova, pentru exces de putere si depasire a atributiilor de serviciu.

Si as vrea sa reiterez interpelarea, facuta catre Consiliul municipal Chisinau, privind legalitatea numirii in functie a domnului Primar interimar al municipiului Vasile Ursu, si a domnilor viceprimari Negru si Svet. Consiliul municipal Chisinau a refuzat saptamina trecuta sa includa in ordinea de zi aceasta problema contrar legii si reiterez aceasta problema in legatura cu faptul ca, conform articolului 14 din Legea cu privire la contenciosul administrativ, trebuie, in treizeci de zile, sa primesc un raspuns pozitiv sau negativ pentru a actiona in judecata legalitatea numirii acestor persoane oficiale in stat.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

In interpelarea mea din 16 februarie am solicitat domnului Prim-ministru Tarlev sa mi se aduca la cunostinta criteriile si Regulamentul conform caruia sint selectati jurnalistii inclusi in componenta delegatiilor de stat care pleaca in strainatate. Spre regret, pina la ziua de astazi nu am primit raspuns la intrebarea mea din partea Guvernului. Prin intermediul secretariatului Parlamentului, la mine a ajuns un proiect de raspuns la interpelare, adresat domnului Gumenii, Sef al Aparatului Guvernului Republicii Moldova, semnat de doamna viceministru de externe Eugenia Chistruga, in care se spune:

“In legatura cu interpelarea deputatului Lipcan, tinem sa mentionam ca, in cazurile deplasarilor oficialitatilor Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene propune lista delegatiei oficiale, care insoteste inaltii demnitari in vizite conform caracterului si tematicii vizitei. In ceea ce priveste decizia nominalizarii jurnalistilor, aceasta tine de propunerea sefilor serviciilor de presa, carora le sint adresate solicitarile sefilor companiilor de presa sau redactorilor-sefi ai ziarelor si jurnalelor cointeresate in reflectarea vizelor.”

Dat fiind faptul ca nu am primit un raspuns oficial din partea domnului
prim-ministru reiterez interpelarea mea din 16 februarie la acest capitol.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Va multumesc.

In timpul intilnirii in raionul Falesti cu mai multi agenti economici, am fost solicitat sa vin cu o interpelare in Parlament referitor la urmatoarele. Solicit Guvernului o informatie referitor la situatia din domeniul telefoniei fixe si mobile.

Primul moment, numarul abonatilor pentru fiecare operator la data de
1 ianuarie 2006;

Al doilea moment: investitiile efectuate de acesti operatori pe parcursul ultimului an “Moldtelecom”, “Voxtel”, “Moldcell”;

Al treilea moment: contributia acestor trei operatori la buget;

Al patrulea moment: mai considera Guvernul ca telefonia mobila este un lucru de lux, o data ce numarul telefoanelor mobile este de un 1 milion 450 de mii, iar telefoanele fixe de 1 milion 200 de mii. Va inchipuiti, de telefon mobil se folosesc si copiii, se folosesc si batrinii, si pensionarii, acolo unde nu sint telefoane fixe.

Acum cinci ani, cind a fost introdusa taxa de 2 dolari pe luna sau de 24 dolari pe an, care se transfera de operatorii telefoniei mobile in fondul republican, era o situatie, astazi este alta. Deci astept aceasta informatie in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Serpul:

Adresez interpelarea mea domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si vizeaza modul de realizare a Hotaririi Guvernului nr.1146 din 15 octombrie 2004, cu privire la creditele preferentiale pentru unele categorii de populatie. Din pacate, procedura de acordare a creditelor preferentiale este arhibirocratizata. Potrivit datelor la situatia din 1 februarie 2006, s-au adresat cu cereri pentru obtinerea creditelor preferentiale 3741 de persoane. La ziua de astazi Banca de Economii a acordat 468 de credite, adica in proportie de 12 la suta.

Solicit informatie detaliata cu privite la evidenta solicitantilor de credite preferentiale, compartimentata pe categorii de beneficiari si raioane, precum si masurile concrete de simplificare a procedurii de acordare a creditelor preferentiale, subiect care a fost discutat recent la una din sedintele Guvernului cu factorii de decizie. Solicit informatia in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Eu am avut fericirea sa ma nasc in codri si vreau sa va spun, cu toata certitudinea, ca acolo, in padure, mai sint copaci, dar nu stiu de ce taierile s-au mutat in Chisinau. Si in presa se vorbeste ca se vor taia vre-o noua mii de plopi sau nu stiu citi acolo. As dori sa intreb Guvernul Republicii Moldova, care va fi impactul acestor taieri, eu as zice ilicite, in municipiul Chisinau.

Si a doua intrebare. Vreo doua luni in urma am intrebat Guvernul, am venit cu o interpelare, daca poate un bugetar pensionar, un fost profesor, care este pensionar acum, sa traiasca cu o pensie de 420 de lei pe luna si daca poate, am rugat sa ni se dea receta pentru acesti oameni cum sa traiasca din 420 de lei. Va rog foarte mult, domnule Prim-ministru, sa delegati pe cineva la sedinta viitoare ca sa ne explice. Daca da, cum?

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Solicit o interpelare adresata Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului. Trei saptamini in urma Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a organizat in incinta Parlamentului o intilnire cu profesorii de istorie, veniti la acel moment la cursurile de reciclare in cadrul Institutului de Stiinte al Educatiei.

Aceasta intilnire a fost o intilnire de documentare si de informare a deputatilor in functie de intentia guvernarii de a introduce in toate scolile republicii cursul de istorie integrata. Aceasta intilnire s-a desfasurat in regimul usilor deschise.

In cadrul dezbaterilor, dar si in interviurile acordate reporterilor presei, profesorii de istorie, in spiritul democratiei autentice, si-au exprimat pozitia dezaprobatoare in raport cu intentia de a introduce in scolile republicii cursul de istorie integrata. Ca rezultat al utilizarii de catre profesorii de istorie a dreptului alienabil, a dreptului fundamental, care este stipulat in Constitutia Republicii Moldova, la libera exprimare a opiniei, rectorul institutiei nominalizate, adica al Institutului de Stiinte al Educatiei expediaza pe adresa mai multor scoli circulare, prin care se cere sa se ia atitudine adecvata fata de profesorii de istorie, care dezaproba noul curs de istorie.

In consecinta, un sir de directori de scoli au purces la intimidarea administrativa a asa-numitilor rebeli. Aceste fapte deja pe larg au fost semnalate de presa democratica.

In acest context, solicit conducerii Ministerului Educatiei Tineretului si Sportului raspuns la urmatoarele intrebari. Prima intrebare. Actiunea rectorului Institutului de Stiinte al Educatiei, actiune de intimidare a profesorilor de istorie, este o cerere a factorilor de decizie ai Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului sau este o actiune arbitrara a rectorului sus-numit?

Si a doua intrebare. In cazul in care Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului nu are nici o atributie la aceasta circulara, atunci rog sa mi se raspunda, in ce masura conducerea ministerului si cum conducerea ministerului apara drepturile democratice ale profesorilor la libera exprimare a opiniei? Si care sint actiunile ministerului sau conducerii ministerului vizavi de rectorul institutului nominalizat, care, evident, si-a depasit atributiile profesionale?

Va multumesc.

Rog ca raspunsul la aceasta interpelare sa fie dat in plenul Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Am sesizat ca Guvernul Republicii Moldova raspunde mai promt la interpelarile facute in plenul Parlamentului si, de aceea, ii adresez doua interpelari.

Inca in aprilie 2004, conform articolelor 25 si 392 din Codul muncii, Guvernul a fost obligat sa prezinte Parlamentului spre examinare Legea privind organizarea si functionarea Comisiei nationale pentru consultari si negocieri colective. De nenumarate ori, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, Presedintele Parlamentului si Presedintele Republicii Moldova au solicitat de la Guvern urgentarea prezentarii acestui proiect de lege. Termenul limita in demersurile facute de catre Guvern a fost luna noiembrie anul 2005. Acest termen a expirat deja. Si rog de la Guvern informatie: care au fost impedimentele in elaborarea acestui proiect de lege si in urgentarea prezentarii lui in Parlament?

Si a doua interpelare, de asemenea, este adresata Guvernului. Inca in ianuarie 2002 a fost aprobata Conceptia nationala privind protectia copilului si a familiei, care, printre alte obiective, prevedea si crearea unui sistem de monitorizare si evaluare a situatiei familiei si copilului in Republica Moldova. Situatia in acest domeniu este destul de ingrijoratoare, deoarece avem zeci de mii de copii ramasi fara parinti, nivel majorat de saracie, care duce la cresterea numarului de copii cu necesitati speciale, abandonati, neglijati si neprotejati.

Prin hotarirea Guvernului din 23 ianuarie 2002, Guvernul trebuia sa elaboreze Planul national de actiuni pentru anul 2003–2007. Sintem in data de 23 martie 2006 si acest Plan de actiuni inca nu a fost elaborat. Solicit Guvernului: care sint motivele neelaborarii, pina in prezent, a acestui plan de actiuni? Si care va fi termenul limita de elaborare?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Am o interpelare catre domnul Balaban, Procurorul General. La Balti s-au adresat citiva cetateni in legatura cu faptul ca Primaria municipiului Balti a decis de a aloca terenurile proprietate privata unor alti cetateni.

In legatura cu aceasta, rog ca Procurorul General sa efectueze un control asupra legalitatii proceselor-verbale ale Comisiei funciare din 17 februarie 2004 si 19 mai 2004, precum si concordanta cu prevederile legale ale Deciziei consiliului municipal Balti nr.10/26 din 26 decembrie 2003 ce tine de instrainarea loturilor de pamint ale cetatencelor Donos Lidia si Safonova Zinaida catre cetateanul Rotaru Valeriu.

Si a doua problema. As dori ca aici, in plenul Parlamentului, sa ascultam o informatie la capitolul “Reforma pensionara”. Problema este ca, in ultimele zile, am fost contactat de citeva ori de cetatenii care sint la pensie. Noi cunoastem ca in ultimii ani de zile s-au majorat pensiile si oamenii saluta acest lucru. Insa in aceasta reforma continuie un moment negativ, care s-a inceput dupa 2001 incoace. Problema este ca se majoreaza pensiile uniform tuturor pensionarilor. In rezultat, acei care aveau o pensie mai mica obtin aceeasi majorare de 10–15–20 sau 50 la suta ca si acei care au o pensie mult mai mare. Si, respectiv, devin mai saraci ca acei care au o pensie mai mare in momentul de fata.

Mai mult decit atit. Sa nu uitam ca acesti oameni au iesit la pensie atunci, de exemplu acei care au iesit la pensie pina in 1990, acum sint la o virsta mult mai inaintata decit acei care au iesit la pensie in 2003 sau in 2004. Respectiv, pensia lor este cite o data de 3 sau 4 ori mai mica, insa necesitatile, absolut cred ca normal trebuie sa intelegem acest lucru, chiar respective de ocrotire a sanatatii, sint mult mai mari la pensionarii in virsta, decit la acei care au iesit la pensie recent.

De aceea, as ruga ca Guvernul sa ne informeze, ce intentioneaza sa intreprinda in acest domeniu? Cind vom trece la simpla majorare a pensiilor pentru toti pensionarii la o reactualizare a pensiilor? Ca cetatenii care au pensii mai mici sa obtina o crestere mai mare, pentru a unifica pensiile la categoriile identice de cetateni din Republica Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

In legatura cu interpelarea domnului Anatol Taranu, tin sa precizez ca la acea intilnire cu usile deschise cu profesorii, care s-au aflat la acele cursuri, au participat si deputati din Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat. Si era corect ca si colegul nostru sa faca aceasta precizare.

In ceea ce priveste admonestarile si persecutiile, la care au fost supusi acesti participanti, tin sa constat ca,intr-adevar, faptul este veridic. Am fost contactat telefonic de citiva dintre participantii la acea reuniune si este regretabil ca ei sint supusi unor asemenea presiuni din partea administratiei scolare, in care isi desfasoara activitatea. Ar fi bine sa elucidam acest caz, pentru ca sa excludem asemenea atitudini fata de profesorii care au venit in mod democratic si si-au expus punctul de vedere.

Vreau sa adresez o interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. In procesul reducerii statelor in cadrul organelor administratiei publice locale a fost suprimata functia responsabilului pentru activitatile ce tin de sfera tineretului si sportului. Acest fapt a generat si continuie sa genereze grave probleme de ordin social.

Una din consecintele unei atare politici o constituie degradarea continua a sanatatii reprezentantilor tinerei generatii. In calitate de argument ne servesc cifrele alarmante referitoare la procentul infim de tineri apti pentru serviciul militar, care variaza in diferite localitati intre 5% si 20%.

Astfel, spre exemplu, in comuna Togatin din municipiul Chisinau din cei
29 de tineri chemati sa urmeze investigatiile in cadrul comisiei medicale au fost selectate doar doua persoane apte pentru serviciul militar in cadrul Armatei Nationale. Aceeasi situatie este caracteristica si pentru alte localitati din Republica Moldova.

Lipsa unor preocupari utile cu caracter constant, cum ar fi sportul si alte ocupatii, ii determina pe multi tineri sa alunice pe panta consumului de droguri si alcoolul.

In aceasta ordine de idei, adresez domnului Prim-ministru urmatoarele intrebari. Au fost cumva evaluate, in cadrul sedintelor de Guvern, consecintele generate de suprimarea functiei responsabilului pentru tineret si sport din cadrul primariilor din Republica Moldova? Daca da, as vrea sa mi se puna la dispozitie rezultatele unor asemenea evaluari. Daca nu, insist asupra necesitatii efectuarii unei asemenea estimari, pentru a exclude aceste efecte nefaste si pentru a adopta niste decizii corespunzatoare, care ar permite redresarea situatiei create.

Si a doua interpelare o adresez domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. In anul 2005 a fost adoptat un program de finantare cu privire la dotarea cu calculatoare a scolilor din municipiul Chisinau si din comunele si satele din suburbiile orasului. Responsabil pentru realizarea acestui proiect a fost numit domnul Alexandru Roman, seful Directiei Invatamint a municipiului Chisinau. Din surse demne de incredere, am constatat ca distribuirea acestor calculatoare s-a efectuat in mod incorect. In consecinta, au fost discriminate in mod special scolile din suburbiile orasului.

In legatura cu acest fapt, cer examinarea obiectiva a acestui caz si atunci cind vor fi depistate unele incalcari grave, solicit restabilirea principiului echitabil in procesul de repartizare a acestui lot de calculatoare. Cer, de asemenea, ca celor ce s-au facut vinovati de pe urma unor asemenea abuzuri sa li se aplice sanctiuni administrative. Raspunsul la ambele interpelari le solicit in varianta scrisa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Angela Arama:

Adresez o interpelare domnului presedinte al Companiei “Teleradio-Moldova” Ilie Telescu, astfel semnalind si un caz de cenzura clasica. As vrea sa cunosc motivele pentru care pina acum nu a fost pe post, s-a tergiversat punerea pe post a subiectului realizat de catre autorii emisiunii “Bastina” in satul Secareni, raionul Hincesti. Astept raspunsul in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamna presedinte al sedintei,

Va multumesc frumos.

In cadrul sedintei in plen din 10 martie 2006 am adresat o interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, prin care solicitam raspuns la urmatoarele intrebari. Daca au fost alocate mijloace financiare Uniunii Veteranilor Razboiului pentru Independenta Republicii Moldova de rind cu acei 150 mii de lei alocati Societatii “Sfintul Gheorghe Biruitorul”.

De asemenea, solicitam sa fiu informat ca in cazul in care nu au fost alocate astfel de mijloace se prevede ajutorarea membrilor acestei organizatii sau nu?

Am primit raspuns de la domnul ministru Gheorghe Papuc, carui ii multumesc, prin care sint informat ca, intr-adevar, acele 150 mii de lei au fost alocate Asociatiei “Sfintul Gheorghe Biruitorul” si vor fi repartizare lucratorilor Ministerului Afacerilor Interne sau fostilor lucratori care au participat la Razboiul pentru Independenta Republicii Moldova. Probabil, interpelarea mea n-a fost inteleasa corect. De aceea, o reiterez si o concretizez. Am solicitat sa fiu informat, daca au fost alocate mijloace financiare sau nu Uniunii Veteranilor Razboiului pentru Independenta Republicii Moldova, pornind de la faptul ca nu toti participantii la conflictul de la Nistru sint membri ai Organizatiei “Sfintul Gheorghe Biruitorul”.

Ba mai mult decit atit, de rind cu colaboratorii organelor afacerilor interne, au participat la acest conflict multi rezervisti, inclusiv participantii la razboiul din Afganistan. De asemenea, au participat si multi voluntari. De aceea, rog sa fiu informat in ce masura participantii la conflictul din Transnistria, care nu fac parte din componenta Organizatiei “Sfintul Gheorghe Biruitorul”, vor fi ajutorati. De aceea, in cazul in care nu este o astfel de hotarire a Guvernului, probabil, pentru a restabili echitatea, se impune adoptarea unei astfel de hotariri.

Rog sa fiu informat in scris concret, pentru ca raspunsul care mi-a fost prezentat, subliniez, este unilateral si contine, de fapt, ceea ce am vorbit eu in partea introductiva a interpelarii din 10 martie.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Se vede ca alti solicitanti pentru a pune intrebari si interpelari nu sint. Deci, trecem la urmatorul subiect – declaratiile.

Se invita la tribuna centrala domnul Untila.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Onorata asistenta,

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” constata ca statul nostru, condus de Partidul Comunistilor, nu se conformeaza in continuare angajamentelor asumate la admiterea in Consiliul Europei. Din aceasta cauza, Adunarea Parlamentara a Forului European se vede nevoita sa monitorizeze o perioada atit de indelungata functionarea institutiilor democratice in Republica Moldova. Preluarea conducerii tarii de catre P.C.R.M. a redus la zero realizarile democratice obtinute de societate pe calea avansarii spre familia europeana.

“Alianta «Moldova Noastra»” atrage atentia opiniei publice ca dupa anul 2001 guvernarea actuala a uzurpat puterea in stat, a instaurat dictatura si frica in societate. Partidul de guvernamint, desi a venit la putere pe cale democrata, nu isi onoreaza angajamentele de reformare a sistemului politic, a sectorului public, a administratiei si a autonomiei locale, a audiovizualului, a justitiei si a procuraturii. Aceasta pentru ca transformarile respective contravin insasi esentei regimului comunist. Ca urmare, Partidul Comunistilor, in loc sa stimuleze reformele europene, se transforma continuu in frina pregatirii tarii pentru integrarea in Uniunea Europeana.

Drept dovada a faptului ca P.C.R.M. nu doreste un autentic stat de drept, o justitie independenta, un audiovizual cu adevarat public, o administratie publica in serviciul cetateanului, conditii pentru libertatea de expresii, presa libera stau rezolutiile A.P.C.E. din anii guvernarii comuniste referitoare la Republica Moldova. Prin rezolutii si prin recomandarile coraportorilor, care au vizitat recent tara noastra, s-a constatat, practic, lipsa de eforturi si de actiuni concrete care sa demonstreze vointa politica univoca de inaintare pe calea integrarii europene.

Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, prevazut pentru perioada 2005–2008, reprezinta poate ultima oferta din partea comunitatii europene statului nostru pentru a-si recapata credibilitatea si a fi admis in spatiul european unic.

Cu alte cuvinte, acest plan de actiuni este un document generat de lipsa de reforme, prevazute in angajamentele statului nostru ca membru al Consiliului Europei si in acordul de parteneriat si cooperare, intrat in vigoare la 1 iulie 1998. Urmare a acestor constatari trebuie sa ne intrebam cu totii: de ce Republica Moldova, conform si spuselor coraportorilor, sta pe loc? Sa nu uitam ca raspunderea pentru baterea pasului pe loc va revine voua, majoritatii comuniste.

In asemenea conditii, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” pune la indoiala sinceritatea votarii de catre comunisti a Declaratiei de parteneriat politic in scopul realizarii obiectivelor de integrare europeana. Noi intelegem perfect, care e cauza neonorarii angajamentelor Republicii Moldova fata de Consiliul Europei. Partidul de guvernamint nu vrea sa faca reforme democratice, deoarece ele l-ar lipsi de mecanismele de mentinere la putere. Informarea obiectiva a cetatenilor, existenta unui sistem judecatoresc impartial, o administratie publica eficienta vor conduce la schimbarea inevitabila pe cale democrata a puterii.

Guvernantii invoca factorii stabilitatii politice. Noi credem insa ca Republica Moldova nu are nevoie de o stabilitate care se invecineaza cu inactivitatea si doar cu mimarea pregatirii pentru Uniunea Europeana.

Ce stie populatia despre obiectivul si riscurile, eforturile si costurile de pregatire pentru a deveni eligibili in perspectiva europeana? Nimic, pentru ca nu se doresc discutii publice cu oameni politici, politologi, oameni de rind asupra prioritatilor societatii. Uitati-va, cum se misca lucrurile in tarile vecine.

“Alianta «Moldova Noastra»” a propus un plan, un pachet de legi privind audiovizualul, pe care majoritatea comunista nu l-a supus pina in prezent examinarii, desi sint expertizate de Consiliul Europei. In loc sa descentralizeze puterea locala si sa asigure autonomia financiara a administratiei publice locale, comunistii mai creeaza un minister, mai exact un staff electoral pentru anul 2007. Desi a votat programul calendaristic care include actiunile de ajustare legislativa a Republicii Moldova si recomandarile A.P.C.E., realizarea acestui document intirzie in mod grav, deoarece majoritatea e preocupata sa voteze legi ce promoveaza interesele clanurilor mafiote si ale monopolistilor, a acelora care doresc sa distruga agricultura si sa lege miinile judecatorilor.

In loc sa respecte moratoriul recomandat prin rezolutia A.P.C.E. in problemele sensibile pentru societatea noastra de istorie si de limba, guvernantii impun istoria integrata si ii persecuta pe acei care se opun pregatirii acestei disciplini. Reduc in programul scolar numarul orelor de limba romana.

Pe fundalul retoricii europene, comunistii distrug metodic realizarile democratice si nationale, obtinute din 1989. Promoveaza cenzura, ii persecuta pe acei ce au un alt mod de gindire, deznationalizeaza populatia si opereaza epurari la incadrarea in serviciu. Ce facem cu aceste politici bolsevice si antieuropene? Ce fel de membru al Consiliului Europei este Republica Moldova, condusa de comunisti? Ce fel de membru al U.E. poate fi o Moldova comunista?

“Alianta «Moldova Noastra»” a avertizat mereu ca partidul de guvernamint se limiteaza doar la declaratii de integrare europeana, neinsotindu-le de actiuni concrete si palpabile. Reprezentantii Consiliului Europei au avertizat in legatura cu pericolul ratarii de catre Republica Moldova a trenului sud-est european.

Este ultimul tren spre Europa, dupa ce Republica Moldova a ratat urcarea in vagonul Romaniei si a Bulgariei din anul 2003, in care ne-a indemnat sa urcam exact coraportarea Josette Durrieu.

Onorata asistenta,

Tinind cont de cele expuse, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”,
solicita o sedinta speciala a Parlamentului, cu participarea sefului statului, a
prim-ministrului si a membrilor Guvernului, pentru a se discuta mersul reformelor si respectarea angajamentelor asumate in fata Consiliului Europei. E timpul, tovarasi comunisti, sa limpeziti lucrurile si sa va asumati public obiectivele declarate.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Prijmireanu.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Onorat Parlament,

Am decis sa vorbesc de la aceasta tribuna in numele Fractiunii P.C.R.M. din citeva considerente. In primul rind, pentru ca declaratiile din ultima ora ale reprezentantilor opozitiei, care au fost deja inaintea mea, induc in eroare opinia publica, au un caracter vadit propagandistic si ostil actualei conduceri a tarii.

In al doilea rind, pentru ca opozantii nostri speculeaza situatia din agricultura, care, intr-adevar, este destul de complicata, dar ei se fac a uita ca aceasta situatie a inceput nu acum 4–5 ani, dar cu mult mai inainte. Cunoaste toata lumea ca ea a demarat la inceputul anilor 1990 ai secolului trecut, cind pamintul a fost impartit taranilor, iar mecanismul de repartizare a cotei valorice a fost gresit, cind baza materiala a gospodariilor agricole a fost, practic, distrusa.

In ceea ce ne priveste pe noi, dupa anul 2001 a trebuit sa adoptam mai multe acte legislative care aveau scopul anume de a stopa declinul in agricultura. De a proteja taranii, de a le ajuta sa practice o agricultura moderna. Si doar acei care nu doresc sa recunoasca adevarul, se fac a nu observa momentele pozitive, care au survenit in gospodaria sateasca in ultimii ani. Iata doar citeva argumente concrete in favoarea acestor afirmatii.

Pornind de la prevederile programului de activitate al Guvernului, din programele strategice, activitatea in domeniul agriculturii este orientata spre continuarea reformarii proprietatii si consolidarii terenurilor agricole, obtinerea unei produceri competitive si ecologice, structurarea sistemului de servicii, diversificarea relatiilor economice externe s.a.

Este importanta si elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului agroalimentar pentru perioada anilor 2006–2015, la care se lucreaza in prezent. Una din invinuirile care vin din partea opozitiei tine de introducerea cu inceperea anului curent a T.V.A. in agricultura in marime de 20%. Am declarat de mai multe ori ca aceasta masura este orientata doar in realizarea unei evidente stricte a productiei realizate si nu este indreptata nici intr-un fel impotriva taranilor. In Legea bugetului de stat pe anul 2006 sint prevazute mijloace financiare in suma de 100 milioane de lei, destinate subventionarii producatorilor agricoli la livrarea pe teritoriul tarii a productiei agricole de fabricatie proprie, adica la compensarea T.V.A.

Totodata, prin aceasta lege, in fondul de sustinere a producatorilor agricoli sint prevazute 45 milioane de lei pentru restituirea integrala a sumei calculate si achitate a cotei T.V.A. la procurarea pesticidelor si a ingrasamintelor minerale. In ceea ce priveste restituirea cotei T.V.A. la importul tehnicii agricole, acest lucru este prevazut in legislatia fiscala. Procesul de restituire a T.V.A. a demarat si deja 8 utilizatori au beneficiat de subventiile respective.

Nu suporta nici o critica si alte afirmatii ale opozantilor, astfel subventionarea agriculturii nu se reduce, dar se majoreaza an de an. Pentru anul curent a crescut fondul de subventionare a dezvoltarii pomiculturii de la 10 la 15 milioane de lei, fondurile de creare a statiunilor tehnologice de masini de la 18 la 20 milioane de lei. In anul curent, pentru prima data vor fi subventionate sfecla de zahar, tutunul si sectorul zootehnic, respectiv, cu 20, cu 5 si cu 15 milioane de lei. In total, pentru anul 2006 sint prevazute mijloace financiare in Fondul pentru subventionarea producatorilor agriculturii in suma de 220 milioane de lei ori cu 23 la suta mai mult decit in anul trecut.

La subventionarea agriculturii, agentii economici nu sint discriminati sau privilegiati in functie de forma organizatorica sau juridica, precum afirma opozitia. In anul 2005, au fost acordate subventii producatorilor agricoli in suma de
28,6 milioane de lei, beneficiarii acestor subventii fiind circa 2000 de agenti economici din sectorul agrar si circa 40 de mii de producatori agricoli persoane fizice, inclusiv au fost subventionate 47 de cooperative agricole de productie cu suma de 751 mii de lei, ceea ce constituie doar 2,6 la suta din suma totala a subventiilor.

In ceea ce priveste majorarea preturilor la carburanti se stie ca, la sfirsitul anului 2004 inceputul anului 2005, s-a produs o majorare brusca a acestor preturi la nivel mondial, ceea ce a afectat, in conditiile economiei libere, si preturile produselor petroliere pe piata interna. Dar conducerea tarii este in cautarea unor masuri pentru diminuarea efectului negativ. Astfel, pentru compensarea majorarii preturilor la combustibil a fost alocata o subventie in marime de 120 milioane de lei pentru producatorii de la sate la efectuarea lucrarilor agricole.

La 11 noiembrie 2005 Guvernul a adoptat Hotarirea cu privire la crearea rezervei de griu alimentar si alocarea in acest scop a mijloacelor financiare in suma de 15 milioane de lei. Acest document prevede si majorarea stocurilor de griu alimentar in rezerva de stat pina la 70 mii de tone, pentru asigurarea securitatii alimentare a tarii pe un termen mai indelungat si, respectiv, reducerea perioadei de risc. Este pe cale de solutionare de catre Guvern problema privind formarea fondului de interventie pentru material semincer.

Crearea statiunilor tehnologice de masini si tractoare este, de fapt, o masura de redresare a bazei tehnico-materiale la sate, care a fost distrusa dupa cum se stie in ultimul deceniu al secolului trecut. Aceste statiuni se fondeaza in baza conceptiei privind crearea statiunilor tehnologice de masini pentru prestarea serviciilor complexe producatorilor agricoli. Transparenta de restribuire a subventiilor pentru crearea statiunilor este asigurata de grupul special de lucru, in a carui componenta sint inclusi colaboratori ai ministerelor si ai agentiilor, ai autoritatilor administratiei publice locale, ai Intreprinderii de Stat “Moldresurse” s.a.

Pina la sfirsitul anului 2005 au fost deschise 100 de statii tehnologice de masini, din care 52 pe baza subventiilor si 48 din surse proprii. Pina la aceasta data au fost consolidate peste 250 mii hectare de terenuri agricole. Pentru informarea corecta a deputatilor, a telespectatorilor si radioascultatorilor vom mentiona ca la data de 1 ianuarie 2006 structura formatiunilor agricole din sectorul agrar al republicii era urmatoarea.

Cea mai mare parte revine celor 1291 de societati cu raspundere limitata, care dispun de 41% din toate suprafetele teritoriilor cu destinatie agricola. Pe locul doi se plaseaza 378 mii de gospodarii taranesti de fermieri cu 36 la suta, iar pe al treilea – 147 de cooperative de productie cu 8,6 la suta din toate terenurile. Intreprinderile individuale exista in numar de 221 cu mai putin de 1% din suprafete. Cooperativele agricole de productie, pe care opozitia le critica, anume ca sint indreptate la inlesnirea muncii taranilor. Lucrarea in comun a pamintului le creeaza posibilitatea sa isi aleaga liber conducerea, sa efectueze controlul asupra activitatii ei, sa beneficieze direct de roadele muncii sale.

Si in incheiere, citeva cuvinte privind realizarea productiei agricole. Exportul produselor agroalimentare pe pietele noastre traditionale a inregistrat in anul 2005 tendinte pozitive. Doar in cazul Rusiei el a scazut cu 5,5%, dar cauza se cunoaste, aplicarea unilaterala de catre aceasta tara a unor masuri de restrictie fata de importul produselor agroalimentare din Republica Moldova. In ceea ce priveste ceilalti parteneri traditionali, putem spune ca in anul 2005, comparativ cu cel precedent, volumul exportului productiilor agroalimentare a crescut. In Romania – cu 50 la suta, in Ucraina – cu 49, in Belarus – cu 12, in Kazahstan – cu 10 la suta etc.

Fractiunea noastra a decis sa faca aceasta declaratie nu pentru a ne indreptati in fata cuiva, dar pentru a prezenta in mod obiectiv adevarata stare de lucruri in unul din cele mai importante si mai sensibile domenii – agricultura. Ne dam seama ca opozitia isi face datoria, incearca prin toate mijloacele, cum a facut si astazi, sa discrediteze organele actualei puteri pentru a cistiga dividende politice si a-si face drum spre putere.

Totodata, dezaprobam practica cind nu se observa nimic pozitiv. Cind greutatile obiective, care, in fond, nu detin de actuala putere, se dau drept rea-vointa, drept actiune premeditate indreptate spre distrugerea agriculturii. Este un nonsens, deoarece o guvernare responsabila, care mizeaza pe sprijinul majoritatii populatiei, inclusiv al celei de la sate, nu poate intreprinde actiuni impotriva acestei populatii. Mai ales ca o atare pozitie ar veni in totala contradictie cu principiile de program ale partidului nostru, care considera ridicarea continua a calitatii vietii populatiei drept scop suprem al activitatii sale. Si nu numai ca considera, dar prin intreaga sa activitate se straduie sa realizeze acest deziderat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Cubreacov.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Doamna presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat isi exprima ingrijorarea profunda in legatura cu recentele evolutii ale relatiilor Federatiei Ruse cu Republica Moldova privind dosarul transnistrean. Asa cum se cunoaste, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat in unanimitate la 10 iunie 2005 Declaratia cu privite la initiativa Ucrainei in problema reglementarii conflictului transnistrean, Apelul cu privire la criteriile de democratizare a zonei transnistrene a Republicii Moldova si Apelul cu privire la principiile si conditiile demilitarizarii zonei transnistrene, iar la 22 iulie 2005, Legea cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului ca pasi importanti si concreti in reglementarea pasnica si durabila a celei mai grave probleme cu care se confrunta tara noastra.

Actionind in acelasi spirit constructiv si in interesul legitim al popoarelor noastre, prim-ministrii Republicii Moldova si Ucrainei Vasile Tarlev si Iurie Ehanurov au semnat la 30 decembrie 2005 declaratia comuna cu privire la reglementarea tranzitarii marfurilor peste frontiera de stat, declaratie pusa in aplicare, incepind cu data de 3 martie curent ca masura de baza pentru curmarea contrabandei din zona de Est a Republicii Moldova.

Comunitatea internationala si principalii parteneri ai Republicii Moldova, Uniunea Europeana, Statele Unite ale Americii, O.S.C.E., Consiliul Europei si o serie de state europene, au apreciat inalt pasii intreprinsi in comun de Republica Moldova si Ucraina pentru asigurarea unui regim legal si transparent al circulatiilor marfurilor pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene de stat. Aceste masuri constructive conforme cu criteriile si principiile O.N.U. si ale altor organisme internationale, din care Republica Moldova face parte, au provocat reactii disproportionate, agresive si provocatoare atit din partea regimului separatist si criminal din Estul tarii noastre, cit si din partea autoritatilor Federatiei Ruse.

Astfel, la 10 martie 2006 Duma de Stat de la Moscova a adoptat o declaratie prin care sprijina fatis regimul Smirnov-Antiufeev si incurajeaza autoizolarea economica a regiunii in detrimentul cetatenilor Republicii Moldova si a agentilor economici, tinuti in captivitate de citiva cetateni ai Federatiei Ruse, care si-au arogat prin impostura, sub protectia unei armate straine, controlul partii de Est a tarii noastre.

Reactii similare au urmat din partea Ministerului Afacerilor Externe al Federatiei Ruse si a ambasadorului acestei tari in Republica Moldova Nicolai Reabov. Acesta din urma a dezlantuit o adevarata isterie antimoldoveneasca, proferind amenintari, denaturind esenta raporturilor interstatale moldo-ruse si sfidind principiile dreptului international, care trebuie sa guverneze raporturile dintre state.

La 22 martie curent, Ambasada Federatiei Ruse la Chisinau a trimis Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova o nota diplomatica in termeni sfidatori, privind asa-numitul ajutor umanitar, acordat din Federatia Rusa regimului banditesc de la Tiraspol. Acuzatiile minciunoase, formulate de ambasadorul Reabov impotriva Republicii Moldova si invocarea unor pretinse interese legitime ale Rusiei in Republica Moldova dincolo de cadrul raporturilor bilaterale moldo-ruse, au scandalizat opinia publica nationala si internationala si au determinat reactia adecvata a autoritatilor statului nostru.

Discursul public rautacios si amenintator al ambasadorului Reabov, tradeaza complicitatea lui si calitatea lui de avocat al separatismului transnistrean de reprezentant al unor cercuri imperialiste si mafiote, care continua sa paraziteze pe seama situatiei dificile din Estul Republicii Moldova. Prin declaratiile nesabuite si revizioniste ale ambasadorului Reabov, Federatia Rusa sfideaza Republica Moldova si poporul ei suveran, precum si arhitectura politica actuala de pe continent.

Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat califica drept provocatoare actiunile de ultima ora ale autoritatilor Federatiei Ruse si campania antimoldoveneasca orchestrata de la Moscova. Atitudinea neprieteneasca a Federatiei Ruse fata de Republica Moldova scoate in evidenta complicitatea autoritatilor oficiale ruse cu regimul ilegal din Estul tarii noastre.

Nedorinta acestor autoritati de a contribui real la solutionarea echitabila si durabila a conflictului transnistrean prin retragerea neconditionata, completa si imediata a trupelor si arsenalului militar rus din regiune, in conformitate cu angajamentele asumate de Federatia Rusa in cadrul O.S.C.E. si al Consiliului Europei. Informatiile de ultima ora confirma ca autoritatile ruse impreuna cu regimul banditesc de la Tiraspol pun la cale un sir de actiuni destabilizatoare si provocatoare impotriva tarii noastre.

Reluind metode din ultima campanie electorala, proctectorie unor elemente criminale ca Grigore Caramalac, dat in urmarire internationala, au anuntat deja un nou asa-zis Congres al moldovenilor la Moscova, finanteaza simularea de proteste ale locuitorilor din stinga Nistrului, alimenteaza o psihoza generala antimoldoveneasca in Rusia si in teritoriul Republicii Moldova controlat de armata Rusa, isi reactiveaza retelele de influenta din cadrul politic economic si mediatic din tara noastra, urmaresc sabotarea eforturilor autoritatilor Republicii Moldova si ale comunitatii internationale de reglementare pasnica si durabila a conflictului transnistrean. La acestea se adauga si represaliile economice de ultima ora la care recurg impotriva Republicii Moldova autoritatile de la Moscova.

Pornind de la cele expuse mai sus, Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat face apel la intreaga clasa politica din tara sa manifeste o exemplara solidaritate nationala pentru respingerea presiunilor externe si a diversiunilor indreptate impotriva independentei, suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova. Grupul parlamentar Crestin Democrat cheama autoritatile legitime ale statului sa dea dovada de fermitate si patriotism in apararea intereselor statului.

De asemenea, ne adresam populatiei Republicii Moldova din dreapta si din stinga Nistrului sa fie alaturi de autoritatile constitutionale ale tarii in acelasi efort de respingere a oricaror actiuni destabilizatoare, inspirate din afara.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat propune crearea, astazi, a unui grup de lucru pentru elaborarea unei declaratii a Parlamentului Republicii Moldova cu privire la recentele evolutii ale raporturilor interstatale moldo-ruse si la situatia din partea de Est a tarii. In opinia noastra, declaratia reflectind atitudinea oficiala a Parlamentului in aceste chestiuni va trebui sa fie adoptata la sedinta urmatoare a Legislativului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Ordinea de zi este epuizata. Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de
30 martie, la ora 10.00. Cu aceasta sedinta se anunta inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.55.

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova