DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA I ORDINARA – IUNIE 2005

Sedinta din ziua de 23 iunie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Aprobarea ordinii de zi a sedintei.

2. Dezbaterea si adoptarea in prima si a doua lectura a proiectului de lege nr.974 privind modificarea anexei nr.4 din Legea bugetului de stat pe anul 2005.

3. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.195 pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova.

4. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.650 privind egalitatea genurilor si a proiectului de Lege nr.1628 cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati (comasarea acestor 2 proiecte).

5. Dezbaterea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1166 pentru completarea Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni (art.3, 6, 14 si 15).

6. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1661 pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative.

7. Reexaminarea si revotarea Legii nr.59-XVI din 28 aprilie 2005 cu privire la leasing, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui Republicii Moldova acceptate de Comisia pentru politica economica, buget si finante.

8. Reexaminarea si revotarea Legii nr.60-XVI din 28 aprilie 2005 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui Republicii Moldova acceptate de Comisia pentru politica economica, buget si finante.

9. Dezbaterea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1071 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la adaptarea sociala a persoanelor liberate din locurile de detentie.

10. Dezbaterea si adoptarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.1683 cu privire la ratificarea Protocolului nr.14 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, amendind sistemul de control al Conventiei, semnat la 10 noiembrie 2004.

11. Ora intrebarilor si interpelarilor.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc (director general adjunct

 al Aparatului Parlamentului):

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 86. Nu s-au inregistrat deputatii: Dumitru Prijmireanu, Ion Neagu, Vlad Cubreacov, Ion Varta, Ivan Ciontoloi, Igor Klipii, plecati in delegatie, Serafima Borgan, Petru Gozun, Leonid Bujor, Valentina Buliga, Valerii Guma, Lora Grosu, Dumitru Braghis, Iurie Bolboceanu, Nicolai Deatovschi.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

Urmeaza sa adoptam ordinea de zi pentru perioada 23 iunie - 1 iulie. Rog propuneri. Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

S-a propus in ordinea de zi pentru astazi, 23 iunie, ca supliment, proiectul de Lege nr.1441 privind modificarea si completarea Legii invatamintului. Am solicita, din partea comisiei parlamentare, ca acest proiect sa ramina in ordinea de zi pe urmatoarele doua saptamini.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Alte propuneri? Nu aveti. Pentru stenograma si pentru claritate fixam propunerea comisiei ca proiectul nr. 1441 sa fie inclus in ordinea de zi pentru perioada vizata, urmind sa fie examinat saptamina viitoare in cadrul sedintei din 30 iunie.

Stimati colegi, cine este pentru aprobarea ordinii de zi pentru perioada vizata rog sa voteze. Unanim. Va multumesc.

In temeiul articolului 85 din Regulamentul Parlamentului, Biroul permanent propune, pentru aceeasi perioada, 23 iunie-1iulie, un program de desfasurare a sedintelor in plen in zilele de joi, respectiv ziua de astazi, 23 iunie, si joia viitoare, 30 iunie. Cine este pentru aceasta propunere rog sa voteze. Unanim. Va multumesc.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr.4 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, cu numarul 974. Domnule Alexei Ivanov, va rog.

Domnul Alexei Ivanov:

Multstimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Se propune ca, la anexa nr.4 din Legea bugetului pe anul 2005, sa fie redistribuita suma de 500 mii de lei pentru gazificarea satului Chiperceni spre satele Zahoreni si Podgoreni.

Satul Chiperceni va fi gazificat. S-au inceput de acum lucrarile de gazificare din surse nebugetare de finantare, cu o suma destul de impunatoare, care va permite gazificarea satelor Chiperceni, Goroteti si a doua din alte comune, Biesti si Ciugureni.

Personal, ca autor, si Comisia pentru politica economica, buget si finante am examinat acest proiect de lege. Avind avizele pozitive ale Guvernului si ale comisiilor parlamentare, propunem acest proiect Parlamentului spre adoptare in prima si a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, aveti intrebari pentru autor? Nu.

Va multumesc, domnule Alexei Ivanov. De fapt, domnul Ivanov este autorul. Sau ati prezentat si pozitia comisiei?

Stimati colegi, in aceasta situatie supun votului proiectul de Lege nr.974 pentru a fi adoptat in prima lectura. Cine este pentru? Rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.974 este adoptat in prima lectura.

Aveti propuneri pentru lectura a doua? Nu. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.974 in a doua lectura? Rog sa votati. Rog sa fie numarate voturile.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 - 28; sectorul nr.2 - 34; sectorul nr.3 – 14.

Domnul Marian Lupu:

 76 de voturi. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.974 este adoptat in a doua lectura. Multumesc.

Proiectul de Lege nr.195 pentru modificarea si completarea Codului muncii. Rog comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Proiectul de lege nr.195 este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre domnul deputat de legislatura a XV-a Iulian Glavan. Esenta proiectului consta in necesitatea aducerii unor norme ale Codului muncii in deplina concordanta cu schimbarile ce au intervenit in raporturile de munca si pe piata muncii dupa adoptarea acestui cod.

Asigurarea optima si echilibrata a protectiei drepturilor si executarii obligatiilor partilor din raporturile de munca - salariatul si angajatorul – pornind de la standardele internationale si europene in domeniu.

Concomitent, proiectul urmareste unificarea practicii contradictorii acumulate in procesul de aplicare a prevederilor Codului muncii, inclusiv de catre instantele judecatoresti la solutionarea litigiilor individuale si conflictelor colective de munca, inlaturarea unor coliziuni existente intre normele acestui act legislativ, armonizarea continutului articolelor lui cu dispozitiile unor alte legi noi ce vizeaza unele raporturi de munca.

Proiectul a fost avizat de 7 comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de Guvern. Asupra proiectului si pentru adoptarea lui s-au pronuntat si: Curtea Suprema de Justitie, Comisia pentru economie, industrie, buget si finante, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica si Comisia pentru agricultura si industria alimentara.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, precum si fosta Comisie pentru ecologie si dezvoltarea teritoriului au propus proiectul spre dezbatere in cadrul sedintei plenare a Parlamentului.

Comisia pentru drepturile omului nu a luat o decizie definitiva, solicitind avizele Guvernului si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care sint deja prezentate.

Guvernul, in componenta sa precedenta, prin Hotarirea nr. 218 din 24 februarie 2005, nu a sustinut proiectul, motivind ca, sub egida Ministerului Muncii si Protectiei Sociale care actualmente nu este prevazut in noua structura a Guvernului, s-a format un grup de lucru pentru elaborarea modificarilor ce vor fi operate in Codul muncii, prin care se vor lua in considerare si modificarile expuse in proiectul in cauza. Activitatea acestui grup de lucru insa devine dificila in legatura cu reorganizarea Guvernului si a ministerelor nominalizate.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului si Curtea Suprema de Justitie au formulat asupra proiectului un sir de obiectii, care vor fi analizate minutios si luate in considerare, in modul stabilit, la adoptarea lui in lectura a doua.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de faptul ca nici una dintre comisiile permanente nu s-a pronuntat impotriva adoptarii proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie il propune spre adoptare in prima lectura. Multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, aveti intrebari? Nu.

Va multumesc, domnule Vladimir Eremciuc.

Supun votului proiectul de Lege nr.195 pentru adoptarea in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.195 este adoptat in prima lectura.

Stimati colegi,

Avem, in continuare, pe ordinea de zi doua proiecte: nr.650 si nr.1628. Dat fiind faptul ca aceste doua proiecte vizeaza acelasi subiect, ca ele se plaseaza pe aceeasi dimensiune de concept, propun sa oferim cuvint, la primul si la cel de-al doilea proiect, autorilor, dupa care sa invitam comisia sa faca un raport pe marginea ambelor proiecte, avindu-se caracterul lor comun. Se accepta o asa abordare? (Din sala: ”Da”.)

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.650 privind egalitatea genurilor.

Doamna Lidia Gutu, va rog.

Doamna Lidia Gutu:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Proiectul de Lege privind egalitatea genurilor a fost inaintat ca initiativa legislativa de catre deputatul Dumitru Braghis si de mine inca in Parlamentul trecut, mai precis la 24 februarie 2004. Iata, in sfirsit, acest proiect este propus spre discutii in Parlament, sper, nu numai pentru discutii, dar si spre aprobare.

Necesitatea elaborarii si inaintarii acestui proiect reiese dintr-un numar de conventii foarte importante, ratificate de Republica Moldova, dintr-un sir intreg de obligatii pe care Republica Moldova si-a exprimat acordul de a le respecta si promova. In primul rind, ma refer la Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei si la alte conventii europene care prevad drepturile omului.

La elaborarea proiectului nominalizat, s-a tinut cont de experienta mai multor state care au adoptat legi aparte in acest domeniu. Vreau sa numesc doar astfel de tari cum sint: Romania, Croatia, Polonia, Franta, Suedia, Statele Unite, Lituania. In februarie 2004, in stadiu de elaborare si aprobare se aflau astfel de legi in Rusia, Bulgaria, Kazahstan, Ucraina.

Elaborind acest proiect de lege, am pornit de la faptul, ca, in Moldova, mai mult de 52% din populatie le constituie femeile. Tranzitia la economia de piata a afectat foarte mult atit femeile, cit si barbatii. Dupa cum arata datele statistice insa, cel mai mult au de suferit femeile. Cel mai mare procent de someri il constituie femeile, cei mai multi dintre cei care sint in cautarea unui loc de munca sint femei.

Indiferent de situatie, femeia primeste in medie pentru munci egale cu ale barbatului numai 70 la suta din salariul acestuia. Foarte putine femei muncesc in sectoare unde se iau decizii.

Vreau sa atrag atentia, in primul rind, ca in Guvern, in prezent, activeaza doar 2 femei. In alegerile locale, numai 15% din femei au fost alese in functia de primar, de conducator. In Parlament, anul acesta, dupa cum vedem, avem 21%, mai bine decit in Parlamentul trecut, dar este inca putin.

Unele partide politice au deja prevederi prin care se stipuleaza diferite cifre, de la 30 la suta, de promovare a femeilor in functii decizionale. Acest lucru insa este doar la nivel de statut si, foarte des, nu se respecta. Din astfel de considerente a fost elaborat proiectul de lege care vine sa asigure drepturi egale si sanse egale, indiferent de sex.

Vreau sa atrag atentia asupra faptului ca este absolut necesar ca asigurarea egalitatii intre sexe si a libertatilor sa devina o prioritate politica la orice nivel, o prioritate politica la nivel statal.

Consider ca, avind traditiile, momentele negative din societate, s-au copt premisele nu numai pentru adoptarea unei astfel de legi, ci si pentru aprobarea mecanismelor de aplicare a ei, ca sa functioneze real in Republica Moldova.

Sint convinsa ca avem femei capabile, femei care pot fi promovate si care pot face fata cerintelor mult mai bine decit unii barbati. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna Lidia Gutu.

Stimati colegi, aveti intrebari pentru doamna autor? Nu.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Invit la tribuna centrala pe reprezentantul Guvernului spre a prezenta proiectul de Lege nr. 1628 cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati.

Domnul Valerian Revenco (ministru al sanatatii si protectiei sociale):

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimate doamne si stimati domni deputati,

Proiectul de Lege cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.479 din 30 mai 2005, a fost elaborat in scopul realizarii Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.415-XV din 24 octombrie 2003.

Elaborarea acestui act legislativ este conditionata de necesitatea asigurarii egalitatii intre sexe, precum si de angajamentele pe care si le-a asumat tara noastra prin ratificarea mai multor instrumente internationale in domeniul drepturilor omului, printre care Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei.

Comitetul specializat ONU, in recomandarile sale pentru Republica Moldova privind implementarea la nivel national, subliniaza necesitatea adoptarii unei astfel de legi.

Proiectul a fost supus expertizei internationale de catre Fondul Natiunilor Unite pentru Femei si definitivat in baza avizelor: ministerelor si departamentelor de resort, Procuraturii Generale, Centrului pentru Drepturile Omului, Confederatia Nationala a Patronatului, Confederatia Sindicatelor Libere din Republica Moldova “Solidaritate” si Confederatia Sindicatelor din Republica Moldova. Acoperirea financiara a legii se preconizeaza in limitele alocatiilor bugetare anuale.

Rog, stimati deputati, sustinerea dumneavoastra si adoptarea legii prezentate. Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi, aveti intrebari? Nu.

Multumesc. Rog sa luati loc.

Rog comisia pentru ambele proiecte, nr.650 si nr.1628.

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi deputati,

Proiectele de lege privind egalitatea intre sexe si cel cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati au fost inaintate cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati din legislatura a XV-a a Parlamentului nostru, primul proiect avind nr.650, si de catre Guvernul Republicii Moldova, proiectul nr.1628.

Necesitatea elaborarii unei legi in aceasta problema porneste de la faptul ca tara noastra si-a asumat responsabilitati si obligatii concrete in domeniul egalitatii intre sexe in urma ratificarii unui sir de conventii internationale:

Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;

Conventia despre drepturile politice ale femeilor;

Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei;

Conventia cu privire la protectia maternitatii;

Conventia despre scopurile si normele de baza ale politicii sociale;

Conventia privind egalitatea de remunerare a fortei de lucru masculine si a fortei de lucru feminine pentru munca de valoare egala;

Conventia privind greutatea maxima;

Carta Sociala Europeana.

Astfel, Republica Moldova si-a exprimat acordul de a respecta, promova si apara drepturile si libertatile femeilor, de a ajusta legislatia nationala la cea internationala, precum si de a intreprinde masuri concrete de transpunere in viata la nivel national a acestora.

Adoptarea documentului este prevazuta in Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, care este parte integranta a Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”. La elaborarea proiectelor de legi, s-a tinut cont de experienta mai multor tari care au deja elaborate asemenea legi, tari precum: Lituania, Romania, Croatia, Statele Unite ale Americii.

Comisia pentru drepturile omului a examinat avizele comisiilor permanente si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului pe marginea ambelor proiecte, toate pronuntindu-se pentru sustinerea lor, cu exceptia doar a Comisiei pentru securitatea nationala, care s-a pronuntat impotriva proiectului nr.650.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru drepturile omului propune ca ambele proiecte sa fie comasate, luindu-se ca baza proiectul de Lege nr.1628, prezentat de Guvern, pe care il propunem spre adoptare in prima lectura. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Da, va rog, doamna Maria Postoico.

Domnul Stefan Secareanu:

Si nr.650.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Domnul Stefan Secareanu:

Da, nr.650. In prima lectura. Ambele proiecte comasate pentru lectura a doua. Va rog.

Doamna Maria Postoico:

Da, de procedura, va rog. Deci, se propune ca proiectul de lege cu numarul 1628 sa fie de baza.

Domnul Stefan Secareanu:

Luat ca baza.

Doamna Maria Postoico:

Dar nr.650 ca alternativa a acestui proiect. Asa este dupa regulament, pentru stenograma.

Domnul Stefan Secareanu:

Nu stiu, ca alternativa s-ar lua un proiect care ar trata un alt concept, adica ar avea concepte diferite, dar proiectele sint practic identice, trateaza, au acelasi concept asupra problemei vizate. Si atunci, luam unul de baza, pe cel al Guvernului.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Stefan Secareanu:

Le examinam impreuna.

Doamna Maria Postoico:

Desigur ca ele au acelasi concept, dar nr.1628 se ia de baza si ca alternativa. Asa ne spune regulamentul. Sa nu incalcam regulamentul. Multumesc.

Domnul Stefan Secareanu:

Va multumesc si eu.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnul Stefan Secareanu:

Poate Directia juridica ar avea de adaugat in acest sens.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cred, stimati colegi, ca trebuie sa gasiti o alta varianta de vot, pentru ca nu poate fi de alternativa. In principiu, este acelasi concept. Sint alte denumiri ale compartimentelor, paragrafelor si ale articolelor din aceasta lege, de aceea eu accept. Pentru noi este important ca o astfel de lege sa fie votata. De aceea, accept sa fie luat drept baza proiectul inaintat de Guvern. El nu schimba esenta legii pe care am propus-o.

Deci, sint de acord sa votam ca proiectul inaintat de Guvern sa fie luat drept baza, iar proiectul nr.650 sa fie votat in prima lectura si atit. Asa este corect. Multumesc.

Domnul Stefan Secareanu:

Si examinate ambele in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Asa, da.

Domnul Stefan Secareanu:

Comasat.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Am clarificat aceste norme de procedura. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Domnul Stefan Secareanu:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, luari de cuvint. Domnule Sidorov, va rog.

Domnul Mihail Sidorov:

Уважаемый господин Председатель Парламента, уважаемые господа депутаты, уважаемые присутствующие,

Гендерное равенство и равные возможности мужчин и женщин являются базовыми принципами, признанными международным сообществом, причем эти принципы являются основным требованием социальной справедливости, а также важнейшим условием реализации прав человека в социальной, экономической, политической и других сферах жизни.

Последние 50 лет, особенно последние три десятилетия продемонстрировали заметные успехи, достигнутые международным сообществом в деле создания правовых институтов и механизмов в защиту гендерного равенства. Организация Объединенных Наций и Международная организация труда разработали разнообразные конвенции в этой области, которые поддержало большинство стран.

После проведения конференции ООН по правам человека, состоявшейся в Вене в 1993 году и осудившей факты дискриминации по половому признаку, были созданы региональные инструменты и механизмы в поддержку принципов гендерного равенства, прежде всего в рамках Совета Европы и Европейского Союза. Именно в этот период ряд европейских стран разрабатывают и принимают законодательные акты, которые сегодня уже были перечислены и которые направлены на поддержку гендерного равенства.

Принятие Закона о гендерном равенстве в Республике Молдова – эта проблема не возникла вот именно год или полтора года назад, с появлением законодательной инициативы. Уже при разработке Национального плана действий в области прав человека, – а эта работа началась в 2001 году, – была поставлена задача о подготовке именно такого нормативного акта.

В Плане действий Республика Молдова – Европейский Союз, который был подписан, вы знаете, в начале этого года, также рекомендуется республике продолжить меры, направленные на обеспечение равных возможностей для женщин и мужчин.

Хочу сразу сказать, что разработка и принятие такого нормативного акта для нашей страны не является чем-то чрезвычайным. В молдавском обществе положение женщины всегда было очень высоким. По традиции молдавского народа уважение к матери, к сестре, к дочери, жене имеет свои глубокие исторические корни.

Но реальная ситуация, сложившаяся в последние 15 лет, резкий социально-экономический кризис, политическая нестабильность на определенных этапах снизили активность женщины, ее участие в общественных делах и прежде всего в вопросах управления государством и обществом.

Поэтому, безусловно, разработка и принятие такого закона являются чрезвычайно актуальными. Нужно сказать, что предложенные варианты, – а предложены два законопроекта, – отвечают одной и той же цели. Они направлены на создание соответствующих условий и гарантий соблюдения гендерного равенства.

Я полагаю, что правильное решение будет принято, если мы объединим эти два проекта, взяв за основу проект, предложенный Правительством. Хочу сразу сказать, что правительственный законопроект более аргументирован с точки зрения международного участия.

Вы знаете, что Международный фонд развития ООН, Проект „UNIFEM-Moldova”, который работает в нашей республике, более года назад имел специальный проект. В рамках этого проекта проводились неоднократные консультации с участием широких слоев гражданского общества. Поэтому эти оценки, которые закреплены в проекте закона, предложенном Правительством, являются более аргументированными. Хотя я еще раз подчеркиваю, что законопроект, предложенный группой депутатов, также содержит очень много позитивного, что может и должно быть учтено при рассмотрении закона во втором чтении.

Очень важно, что мы в предложенных законопроектах (прежде всего это законопроект Правительства) вырабатываем систему органов, наделенных полномочиями в сфере гендерного равенства, начиная от Парламента как законодательного органа, Правительства – как исполнительного и Министерства здравоохранения и социальной защиты как специализированного органа, и предусматриваем другие возможности для продвижения проблем гендерного равенства по всей вертикали власти.

Думаю, особое внимание должно быть уделено формированию комиссии по гендерному равенству при Правительстве Республики Молдова, но полагаю, что в проекте закона должна быть определена задача. Мы должны не только обозначить создание, необходимость создания такого органа, но и определить его основные цели и задачи.

В то же время содержащиеся в законопроектах предложения о механизмах разрешения конфликтных ситуаций вызывают ряд вопросов. И я полагаю, что в процессе подготовки проекта к рассмотрению во втором чтении мы на эти вопросы должны дать ответы. Прежде всего, наделение одного из парламентских адвокатов – омбудсменов специальными полномочиями в области защиты гендерного равенства не вписывается в концепцию Закона о парламентских адвокатах.

У нас есть три парламентских адвоката, наделенных одинаковыми полномочиями в области обеспечения прав и свобод наших граждан, но они не имеют четкой специализации. Применяя вот такое направление – распределение полномочий среди парламентских адвокатов, мы фактически нарушаем концепцию Закона о парламентских адвокатах.

Вместе с тем я думаю, что мы можем вернуться к вопросу о создании института специального омбудсмена по гендерным вопросам. Кстати, предусмотрен этот институт и нашим Национальным планом действий в области прав человека.

Международная практика, и прежде всего европейская, свидетельствует о том, что ряд стран идут по такому пути. В частности, Швеция при наличии четырех омбудсменов, назначаемых Парламентом, имеет еще шесть омбудсменов по различным сферам защиты прав человека, в том числе по защите гендерного равенства. В Литве при наличии пяти омбудсменов при Парламенте страны имеется отдельный омбудсмен, назначаемый Парламентом, решающий вопросы гендерного равенства. Полагаю, что эта проблема может быть реализована, но не в рамках сегодняшнего рассмотрения.

Я также думаю, что есть необходимость откорректировать заложенные в законопроектах способы разрешения жалоб. Думается, что здесь нет необходимости устанавливать специальный порядок, поскольку действующее законодательство и прежде всего Закон о подаче петиций, Закон о парламентских адвокатах, Гражданский процессуальный кодекс предусматривают различные пути и методы защиты прав человека, в том числе в сфере равных возможностей.

В заключение хочу сказать, что сегодня мы с вами делаем очень хороший, очень взвешенный и правильный шаг в направлении развития демократизации нашего общества. Думаю, что, принимая закон о равных возможностях для мужчин и женщин, Республика Молдова еще раз подтверждает свой четко выраженный и избранный путь европейской интеграции. Спасибо за внимание.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, aveti alte luari de cuvint? Nu.

La aceasta etapa, supun votului proiectul de Lege nr.650 pentru a fi adoptat in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Unanim. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1628.

A fost inaintata propunerea de a-l adopta in prima lectura. Existind propunerea ca acest proiect sa fie luat ca baza si cu el sa fie comasat proiectul nr.650 in procesul de examinare pentru lectura a doua, urmeaza ca propunerea sa fie acceptata si de autorii proiectului nr.650. Cine este pentru aceasta rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1166 pentru completarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune Parlamentului spre examinare in lectura a doua proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, mentionind urmatoarele.

La proiectul de lege nominalizat a parvenit o singura propunere, si anume de a exclude din art.1 lit.g) si c) sintagma “apte de munca”. Aceasta propunere se argumenteaza prin faptul ca majoritatea invalizilor nevazatori de gradul I locuiesc impreuna cu membrii familiei, cum ar fi invalizi de gradul I si II, partial inapti pentru munca, ori pensionari de virsta inaintata, care ingrijesc la domiciliu si insotesc permanent invalidul nevazator de gradul I.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a decis sa accepte excluderea cuvintelor “apte de munca” din art.1 lit.g) si c).

Luind in considerare cele relatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de Lege nr.1166 din 29 aprilie 2005 spre adoptare in lectura a doua. Data intrarii in vigoare este 1 iulie 2005. Fac precizarea aceasta deoarece in varianta rusa este scris: “1 ianuarie 2005”. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Aveti propuneri? Nu?

Va multumesc, domnule Vladimir Eremciuc.

Supun votului proiectul de Lege nr.1166 in lectura a doua. Cine este pentru adoptarea lui rog sa voteze. Rog sa fie numarate voturile.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 30. Sectorul nr.2 – 35. Sectorul nr.3 – 18.

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1166 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1661 pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative. Rog Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu (viceministru al justitiei):

Stimate domnule Presedinte, doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de modificare a Codului cu privire la contraventiile administrative. Scopul acestui proiect este de a stabili procedura de citare a persoanei in examinarea contraventiilor administrative de catre instantele judecatoresti sau de alte organe abilitate cu acest drept.

Cu parere de rau, desi in Codul cu privire la contraventiile administrative exista componenta ale carei sanctiuni pot fi considerate, din punctul de vedere al Conventiei europene a drepturilor omului, echivalente cu raspundere penala, pina in prezent in cod nu este prevazuta procedura de citare, fapt ce a permis ca pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului sa fie acceptat un dosar in care un cetatean al Republicii Moldova se plinge de faptul ca nu a fost citat in mod legal la examinarea cauzei sale.

In proiect este stabilit doar unul dintre aspectele procedurii de examinare a cauzelor in instante judecatoresti, si anume citarea. Trebuie sa mentionam ca proiectul propus incearca sa mentina un echilibru intre drepturile persoanei si procedura care urmeaza sa fie examinata de catre instanta, instituindu-se astfel si obligatia persoanei de a comunica, la momentul intocmirii procesului-verbal cu privire la contraventie, domiciliul sau, de a comunica ulterior schimbarea adresei sale.

Pe de alta parte, se instituie reguli clare cu privire la procedura de citare a persoanei, 4 articole stabilind locul in care trebuie sa fie citata persoana, continutul citatiei, procedura propriu-zisa de citare. Un al patrulea articol, nou, care se propune, va stabili procedura inminarii citatiei unor alte persoane in cazul in care presupusul contravenient nu se afla la adresa indicata.

Consideram ca, prin adoptarea acestei proceduri, vom contribui, pe de o parte, la evitarea condamnarii Republicii Moldova de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului si, pe de alta, la protejarea drepturilor persoanelor.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Rog intrebari pentru raportor. Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si constata urmatoarele.

Acesta reprezinta o initiativa legislativa a Guvernului Republicii Moldova prin care se propune stabilirea procedurii legale de citare a persoanelor in cauzele cu privire la contraventiile administrative.

La ora actuala, dupa cum s-a raportat, Codul cu privire la contraventiile administrative nu prevede nici o reglementare referitor la modul de citare, la continutul citatiei, la procedura de inminare a citatiei si la efectele ei.

Completarea codului cu o dispozitie ce ar reglementa chestiunile enumerate va contribui la eliminarea lacunelor existente. Prevederile cuprinse in proiect au fost ajustate la reglementarile din Codul de procedura penala si Codul de procedura civila. Proiectul a fost avizat pozitiv de comisiile permanente si de Directia juridica.

Pornind de la faptul ca prin acest proiect se va asigura dreptul fundamental al persoanei la un proces echitabil, in spiritul Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune sa fie adoptat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, aveti intrebari pentru comisie?

Domnul Iurie Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte al comisiei,

La articolul 262⁴ gasim urmatoarea prevedere: “In cazul in care persoana citata nu se afla acasa, persoana imputernicita cu inminarea citatiei o inmineaza persoanei care locuieste cu ea ori care, in mod obisnuit, ii receptioneaza corespondenta”.

Mie mi se pare ca ar trebui sa ne gindim si sa precizam in ce masura cel care deschide usa poate sa raspunda juridic pentru cel care nu este acasa. Deci, care ar fi consecintele, si pentru cel care este citat, si pentru cel care receptioneaza citatia?

Pentru ca, din cite intelegem, raspunderea este si a persoanei fizice, nu a celui care, intimplator, este ruda cu persoana cautata de organele de ancheta.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, apare o problema. Exista cazuri cind persoana nu locuieste la adresa respectiva sau lipseste din anumite motive. Vom examina aceste momente in lectura a doua si vom gasi o posibilitate de a elimina astfel de probleme.

Domnul Marian Lupu:

La acelasi subiect, microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim, domnule Presedinte.

In cazul inminarii citatiei unei alte persoane decit presupusul contravenient, nu se pune problema raspunderii pentru faptul ca nu i s-a comunicat, ci doar problema riscului.

In drept, inclusiv cel international, este stipulat faptul ca persoana isi asuma responsabilitatea pentru primirea corespondentei la domiciliul sau. In cazul cind corespondenta este adusa la domiciliu si nu se inmineaza nimanui, dar se incleie pe usa persoanei, se presupune ca persoana isi asuma riscul. Cred ca, acest articol, in lectura a doua, se poate discuta intr-o formula care sa nu genereze probleme.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Plesca:

Domnule presedinte, nu considerati dumneavoastra ca, in primul rind, ar trebui sa fie citatia, pe urma locul de citare si modul de citare. Fiindca, in proiectul acesta, e indicat locul de citare, pe urma citatia si modul de citare.

Domnul Vladimir Turcan:

Nici o problema. Dumneavoastra sinteti membrul comisiei. Cred ca, in lectura a doua, noi vom discuta si problema in cauza.

Domnul Marian Lupu:

Da. Alte intrebari? Nu aveti.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Interventii, luari de cuvint? Nu se inregistreaza.

Stimati colegi,

Supun votului in prima lectura proiectul de Lege cu nr. de intrare 1661. Cine este pentru adoptarea acestuia rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1661 este adoptat in prima lectura.

Legea cu privire la leasing nr.59-XVI, reexaminare.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat obiectiile si propunerile ce se contin in scrisoarea Presedintelui Republicii Moldova privind remiterea Legii cu privire la leasing spre reexaminare si raporteaza urmatoarele.

In scrisoarea de remitere se contin urmatoarele obiectii si propuneri.

La articolul 3, definitia contractului de leasing se propune a fi completata cu textul “si sa restituie bunul”.

Comisia nu a acceptat aceasta propunere, deoarece conditiile de trecere a bunului obiect al leasingului in proprietate locatarului sint stabilite in articolul 11 din lege si sint diferite in cazul leasingului financiar si in cazul leasingului compensational.

Se propune ca articolul 4, unde sint stabilite bunurile care pot fi obiect al leasingului, sa fie completat cu o litera suplimentara, avind urmatorul cuprins: “terenurilor agricole”.

Desi in republica terenurile agricole sint in circuit civil, comisia, tinind cont de situatia reala din sistemul agrar, de faptul ca pamintul este unul din resursele naturale de o importanta economica si sociala majora pentru stat si un mijloc de productie specific, a acceptat propunerea.

La articolul 7, alineatul (1) se propune a fi completat cu textul “alte clauze, ce nu contravin legislatiei, convenite de parti”.

Comisia, examinind aceasta propunere, considera ca, prin clauzele contractuale enumerate la alin.(1) din acest articol, partile nu sint limitate in a conveni si asupra unor alte clauze pe care le considera necesare in executarea contractului de leasing si care nu contravin legislatiei. Din acest motiv, propunerea nu a fost sustinuta de comisie.

La articolul 9 alineatul (3), se propune a exclude cuvintele “daca contractul de leasing nu prevede altfel”.

Comisia considera ca aceasta propunere nu poate fi acceptata, deoarece conditiile trecerii bunului obiect al leasingului in proprietate locatarului sint expuse in articolul 11, atit in cazul leasingului financiar, cit si in cazul leasingului operational.

La articolul 10, care stabileste conditiile de modificare si reziliere a contractului de leasing, se propune ca alineatul (6) sa fie expus intr-o alta formula si sa fie completat cu un alineat avind urmatorul cuprins: “Rezilierea contractului de leasing prin notificarea altei parti sau prin retragerea obiectului leasingului, renuntarea la indeplinirea contractului nu se admit”.

Comisia considera ca propunerea de modificare a alineatului (6) din acest articol nu este necesara, deoarece conditiile si principiile de revendicare a bunului obiect al leasingului sint expuse in articolul 17.

Mai mult, in articolul 12 din lege este stipulat ca locatorul are dreptul sa ceara achitarea integrala si inainte de termen a ratelor de leasing ori sa rezilieze contractul, cu reparatia pagubelor si/sau restituirea bunului, in cazul in care locatarul incalca in mod esential clauzele contractului.

Din aceste considerente, comisia nu sustine propunerea de reformulare a alineatului (6) din articolul 10.

Cit priveste propunerea de completare a articolului 10 cu un alineat nu a fost sustinuta de catre comisie, dat fiind ca o asemenea prevedere se contine in articolul 737 din Codul civil.

La articolul 12 alineatul (1), litera c) se propune in o alta formula decit cea expusa in lege, dat fiind ca achitarea integrala si inainte de termen a ratelor de leasing nu este expusa ca o norma obligatorie, dar ca un drept al locatorului fata de locatar daca acesta incalca clauzele contractului de leasing. Comisia considera ca nu este necesara reformularea literei c) din alineatul (1) articolul 12.

Astfel, devin inutile si, prin urmare, nu au fost sustinute de catre comisie, propunerile de completare a articolului 13 cu un nou alineat, al carui cuprins este expus in scrisoarea de remitere a legii spre reexaminare.

La articolul 13 alineatul (1), se propune a exclude din literele d) si e) cuvintele “daca contractul de leasing nu prevede altfel”.

Comisia considera ca aceasta propunere nu poate fi acceptata. Pornind de la principiul vointei libere a partilor, in contract pot fi incluse clauze care nu contravin reglementarii legale.

La articolul 17, se propune a exclude din alineatul (2) literele a) si b). Propunerea se argumenteaza prin afirmatia ca, in aceste cazuri de litigiu, aplicarea procedurii simplificate de solutionare a lor va aduce la incalcarea drepturilor locatorului si la comiterea de abuzuri.

Comisia considera ca aceasta este doar o presupunere, care nicidecum nu poate servi drept argument pentru excluderea posibilitatii revendicarii de catre locator a bunului transmis in leasing printr-o procedura judiciara simplificata.

La articolul 17, se propune a exclude prevederile expuse in alineatele (5), (6) si (7). Comisia considera ca si aceasta propunere nu poate fi acceptata din urmatoarele considerente:

Alineatul (5) contine prevederea de suportare a cheltuielilor aferente, restituirea bunului din contul partilor contractuale vinovate.

Alineatul (6), in esenta, stabileste o sanctiune daca obiectul de leasing nu este restituit la timp.

Alineatul (7) precizeaza in ce cazuri contractul va prevedea si penalitati pentru nerestituirea la timp a bunului obiect al leasingului.

Prin urmare, aceste prevederi urmeaza sa fie mentinute in lege.

Pornind de la cele mentionate, se propune revotarea Legii cu privire la leasing, cu obiectiile expuse in scrisoarea de remitere a Presedintelui Republicii Moldova si acceptate de comisie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Legea a fost votata de Parlament la 28 aprilie. Conform procedurii, ori ne mentinem votul, ori o respingem.

Ceea ce domnul presedinte Nicolae Bondarciuc a citit e o votare in prima lectura sau in a doua.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Asa.

Domnul Dumitru Diacov:

Noi ori ne mentinem votul, ori respingem legea, fiindca nu a fost discutata in comisii. Poftim, conform regulamentului.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Legea a fost discutata in toate comisiile, a fost votata in doua lecturi. Acum, avem scrisoarea de remitere si examinam obiectiile. In cazul in care sustinem obiectiile, votam. In cazul in care nu le sustinem, tot votam, dar ca nu le sustinem. Propunem o obiectie esentiala: sa acceptam, dar restul sa nu acceptam.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

Domnul Ion Creanga (sef al Directiei juridice):

Domnule Presedinte, stimati deputati,

La obiectul respectiv sint si hotaririle Curtii Constitutionale, care explica procedurile de reexaminare.

In cazul procedurilor de reexaminare, Parlamentul este in drept sa ia in considerare obiectiile Presedintelui, sa le ia total sau partial ori sa le respinga si sa mentina votul. In cazul cind este de acord in parte sau totalmente cu obiectiile Presedintelui, ele se introduc in legea deja votata, remisa spre examinare, si se voteaza inca o data.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Profit de aceasta ocazie pentru a face referinta la articolul 73 din Regulamentul Parlamentului, care vorbeste in mod expres despre asemenea cazuri si situatii.

Va multumesc, domnule sef al Directiei juridice.

Stimati colegi, supun revotarii Legea nr.59-XVI. Cine este pentru adoptarea ei, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui tarii acceptate de comisie, rog sa voteze. Rog sa fie numarate voturile.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 30, sectorul nr.2 – 35, sectorul nr.3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

84 de voturi pentru adoptare.

Impotriva? Zero voturi.

Va multumesc.

Legea nr.59-XVI, ca urmare a procedeelor de revotare, este adoptata de Parlament, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui tarii acceptate de comisia de profil.

Legea nr.60-XVI pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Reexaminare.

Rog comisia.

Domnul Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

In contextul deficientelor constatate de Presedintia Republicii Moldova la legea nominalizata, comisia tine sa mentioneze ca un element esential al operatiunilor de leasing este dreptul locatarului de a cumpara obiectul leasingului, de a prelungi contractul de leasing sau de a face sa inceteze raporturile contractuale.

Conform articolului 11, contractul de leasing inceteaza in caz de expirare, de reziliere sau in alte circumstante prevazute de lege.

O eventuala completare a articolului 923 alineatul (3) din Codul civil cu textul “si de a restitui bunul” va face ca aceasta restrictie sa delimiteze aplicarea prevederilor stabilite in articolul 10 alineatele (2), (3), (5) si (6), precum si in articolul 11 alineatul (2) din Legea cu privire la leasing.

Astfel, spre exemplu, la incetarea raporturilor contractuale, in cazul expirarii contractului de leasing financiar incheiat pe toata durata de functionare utila a bunului, ce corespunde cu termenul de amortizare a lui, restituirea acestuia nu are efect obligatoriu pentru incetarea raporturilor contractuale. In aceste conditii, consideram oportun a mentine formula actuala a articolului 923 alineatul (3) din Codul civil.

Cu referire la a doua obiectie, mentionam ca pamintul este un bun specific de o importanta strategica care, in dependenta de interesele politice si economice ale statului, poate determina reguli specifice in privinta includerii acestuia in circuitul civil.

Pornind de la aceste constatari, consideram ca obiectia Presedintelui tarii privind excluderea terenurilor agricole din circuitul obiectului de leasing este motivata si poate fi acceptata cu modificarile propuse la articolul 925 din Codul civil.

Comisia prezinta Parlamentului Legea nr.60-XVI spre a fi revotata.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi, aveti propuneri? Nu.

Va multumesc, domnule Alexei Ivanov.

Supun revotarii Legea nr.60-XVI. Cine este pentru adoptarea acestei legi, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui tarii acceptate de comisie, rog sa voteze. Rog sa fie numarate voturile.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 30, sectorul nr.2 – 35, sectorul nr.3 – 18.

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi. Impotriva? Zero voturi.

Legea nr.60-XVI, ca urmare a reexaminarii, este adoptata, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui tarii acceptate de comisie.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la adaptarea sociala a persoanelor liberate din locurile de detentie. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati, onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la adaptarea sociala a persoanelor liberate din locurile de detentie, inaintat de Guvern si adoptat in prima lectura de Parlament la 2 iunie 2005.

Pentru lectura a doua, de la deputati si din comisiile permanente au parvenit amendamente si propuneri, care au fost examinate si, in principiu, acceptate de comisie.

Deputatul Stefan Secareanu si Comisia pentru drepturile omului considera ca alineatul (3) din articolul 15¹ din proiect privind retinerea obligatorie, pentru buletinul de identitate, din indemnizatia oferita persoanei la liberare din locurile de detentie este o incalcare a drepturilor acesteia.

Deputatul Vlad Cubreacov propune a completa alineatul (3) cu sintagma “...in cazul eventualului acord scris in acest sens al detinutului”.

Luind in considerare ca alineatul (3) al articolului 15 din proiect contravine articolului 23 din Codul civil prin care se interzice lipsirea si limitarea capacitatii de folosinta si de exercitiu, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, la examinarea proiectului in prima lectura, a propus ca alineatul (3) sa fie exclus.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, la examinarea proiectului in prima lectura, a propus ca alineatul (3) sa fie exclus. Propunerea comisiei a fost sustinuta de Parlament, alineatul (3) fiind exclus din proiect. Cu aceasta decizie este de acord si reprezentantul autorului, care, la sedinta Parlamentului precedent, a afirmat ca nu considera alineatul (3) parte principala din acest proiect. Scopul urmarit de autori se contine in primele doua alineate, care prevad stabilirea prin lege a cuantumului indemnizatiei si mecanismului de achitare.

Deputatul Valeriu Cosarciuc a propus ca proiectul sa fie completat cu un amendament care sa permita persoanelor liberate din locurile de detentie sa primeasca acte de identitate. comisia nu accepta aceasta propunere din motive financiare, in primul rind, dar si de ordin tehnic.

Deputatul Nicolae Bondarciuc a propus ca sursele pentru achitarea acestor indemnizatii sa fie prevazute anual in legea bugetului de stat, in cadrul adoptarii Fondului special al sistemului penitenciar. Comisia nu accepta aceasta obiectie, fiindca, la moment, cheltuielile de plata a indemnizatiilor unice pentru persoanele liberate se efectueaza de la bugetul de stat, iar Fondul special al sistemului penitenciar se formeaza din defalcari din mijloacele speciale ale penitenciarelor si se folosesc la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestora si la aprovizionarea lor cu energie electrica, energie termica, cu apa si alte servicii.

Asadar, se propune urmatoarea formula a articolului 15¹: “Persoanele care au ispasit pedeapsa privativa de libertate, la liberare din locurile de detentie, beneficiaza de o indemnizatie unica in proportie de 75% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent”.

Si articolul 2: “Indemnizatia este platita, la data liberarii, de catre institutia penitenciara din care este liberat detinutul din mijloacele prevazute in acest scop la bugetul de stat”.

Totodata, comisia propune ca prezenta lege sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2006. Cu aceste amendamente, se propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, aveti propuneri pentru lectura a doua? Nu. Va multumesc.

supun votului proiectul de Lege nr.1071, in lectura a doua, tinindu-se cont de raportul comisiei de profil.

Cine este pentru adoptarea acestuia in lectura a doua. Rog sa votati.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 20, sectorul nr.2 – 35, sectorul nr.3 – 18.

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1071 este adoptat in lectura a doua. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1683 cu privire la ratificarea protocolului nr.14 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, amendind sistemul de control al Conventiei semnat la 10 noiembrie 2004.

Rog, Guvernul.

Domnul Iurie Cerbari (sef al directiei drept international si
 tratate, Ministerul Afacerilor Externe):

Stimate domnule Presedinte, doamnelor si domnilor deputati,

In conformitate cu Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, la momentul actual, respectarea drepturilor omului este asigurata de un organ jurisdictional, special constituit, Curtea Europeana a Drepturilor Omului si Comitetul de ministri al Consiliului Europei.

Cresterea volumului de cereri adresate Curtii a generat noi discutii cu privire la garantarea pe termen lung si eficient a Curtii. Astfel, Comitetul de ministri a mandatat Comitetul director pentru drepturile omului al Consiliului Europei sa elaboreze protocolul nr. 14 la Conventia europeana a drepturilor omului, adoptata la 13 mai 2004.

Scopul protocolului este de a imbunatati sistemul de control prestabilit de Conventie si de a oferi Curtii Europene mijloacele si flexibilitatea necesara pentru examinarea cererilor intr-un timp cit mai rezonabil, permitindu-i, totodata, a se concentra asupra celor mai importante cazuri.

De asemenea, Protocolul ofera Comitetului de ministri posibilitatea de a asigura executarea cit mai rapida a deciziilor CEDO. Pentru aceasta, Comitetul director pentru drepturile omului al Consiliului Europei a aprobat amendarea sistemului existent in 3 trepte principale, si anume: consolidarea capacitatii Curtii de filtrare a numeroaselor cereri nefondate; noile criterii de admisibilitate pentru cazurile minore, unde nu este necesara examinarea acestora de catre Curte dupa fond; o procedura simplificata pentru cazurile repetitive.

Ratificarea Protocolului nominalizat este compatibila si cu alte instrumente internationale ratificate de catre Republica Moldova. De asemenea, Protocolul nr.14 nu modifica dreptul material al Conventiei europene, ci doar procedura contencioasa si structura Curtii Europene. Prin urmare, ratificarea Protocolului nu implica modificarea acestor acte normative interne sau necesitatea adoptarii unor acte normative noi.

Pornind de la cele mentionate, se propune ratificarea Protocolului nr. 14 la conventia mentionata.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Aveti intrebari, stimati colegi? Nu.

Va multumesc, domnule raportor.

Rog, comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele.

Protocolul nr. 14 la Conventia pentru apararea dreptului omului si a libertatilor fundamentale, amendind sistemul de control al Conventiei, se incadreaza in categoria tratatelor internationale incheiate in numele Republicii Moldova. Si, potrivit articolului 11 alineatul (1) al legii si tratatelor internationale, este supus examinarii si ratificarii in Parlament.

Protocolul a fost semnat la 10 noiembrie 2004, avind scopul de a imbunatati sistemul de control prestabilit de Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si de a oferi Curtii Europene a Drepturilor Omului mijloacele necesare pentru examinarea cererilor intr-un timp rezonabil, prin reorganizarea structurii Curtii Europene.

Ratificarea protocolului nominalizat nu va implica modificarea si completarea legislatiei nationale si nu contravine altor instrumente la care Republica Moldova este parte. Totodata, este de mentionat ca sursele pentru finantarea implementarii prevederilor Protocolului vor fi suportate din cotizatiile anuale ale statelor membre, fara ca aceste prevederi sa fie modificate.

Toate comisiile Parlamentului si Directia juridica au examinat protocolul si nu au expus obiectii.

Pornind de la cele relatate, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune, onorata asistenta, ratificarea protocolului mentionat. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

stimati colegi, aveti intrebari pentru comisie?

Sa subinteleg, domnule presedinte al comisiei, prin ratificare a Protocolului, propunerea comisiei de a adopta legea in prima si a doua lectura?

Domnul Sergiu Stati:

Exact.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa luati loc.

supun votului in prima lectura proiectul de Lege nr.1683. Cine este pentru adoptarea lui? Rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc.

Urmeaza in lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.1683 in lectura a doua? Rog sa votati.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 30, sectorul nr.2 – 35, sectorul nr.3 – 18.

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1683 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

La aceasta ora, 11.08, procedam la Ora intrebarilor si interpelarilor. Pentru inceput, invit la tribuna centrala pe domnul Valentin Dragan, viceministrul transporturilor si gospodariei drumurilor.

Cer scuze, o clipa, domnule ministru.

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Astazi se implinesc 15 ani de cind primul Parlament de orientare democratica din Republica Moldova a adoptat Declaratia de suveranitate a Republicii Moldova, care a consfintit indivizibilitatea si hotarele Republicii Moldova. In aceasta sala sint prezenti 6 deputati care au votat aceasta declaratie. As vrea sa va aduc cele mai sincere felicitari si sa mentinem hotarele tarii si suveranitatea pentru multi ani inainte. Va multumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Va multumim.

Va rog, domnule Valentin Dragan.

Domnul Valentin Dragan (viceministru al transporturilor si
 gospodariei drumurilor):

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

La intrebarea deputatului Gheorghe Susarenco cu privire la situatia din parcul de autobuze nr. 1 din Chisinau, va comunic urmatoarele.

Societatea pe Actiuni Parcul de autobuze nr.1 din municipiul Chisinau a fost inclusa in anexa nr.1, Lista intreprinderilor supuse privatizarii, la Legea cu privire la programul de privatizare pentru anii 1997-1998.

Pachetul de actiuni al statului in proportie de 67,4% din capitalul social a fost expus la privatizare, prin intermediul bursei de valori a Moldovei, de catre Departamentul Privatizarii si a fost privatizat in ianuarie 2000. Pachetul de actiuni al statului si gestionarea patrimoniului intreprinderii erau efectuate de catre Departamentul Privatizarii.

Ministerul nu a eliberat nici un permis pentru instrainarea fondurilor fixe, deoarece, in conformitate cu contractul de gestionare a exercitarii drepturilor de administrare a proprietatii de stat, efectuate in baza hotaririi Guvernului nr.833 din 4 septembrie 1997, pachetul de actiuni al statului in Societatea pe Actiuni Parcul de autobuze nr.1 din municipiul Chisinau nu a fost transmis ministerului spre gestionare.

Suplimentar, va informez ca, la data de 10 iulie 2003, Judecatoria sectorului Botanica a respins prin hotarire actiunea Procurorului General in interesele statului catre Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat despre declararea nulitatii tranzactiei de vinzare-cumparare a pachetului de actiuni al statului in S.A. Parcul de autobuze nr. 1 din Chisinau catre S.R.L. “Moldcar”. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, aveti dreptul la o reactie.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule viceministru, va multumesc pentru raspuns.

Consider insa ca, din raspunsul dumneavoastra, nu putem face concluzii, pina nu vom primi raspunsurile oficiale de la Procuratura Generala si de la Curtea de Conturi, care trebuia sa vegheze asupra indeplinirii propriei hotariri.

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru?

Domnul Valentin Dragan:

Daca imi permiteti?

Eu v-am spus, domnule Susarenco, deja ca Procuratura Generala, Procurorul general s-au adresat Judecatoriei sectorului Botanica. Judecatoria a procedat dupa cum v-am spus. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Rog sa luati loc, domnule viceministru.

Invit la tribuna centrala pe domnul Stefan Crigan, vicedirector al Agentiei Relatii Funciare si Cadastru.

Domnul Stefan Crigan:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta,

La interpelarea deputatului Valentina Cusnir referitor la situatia tranzactiilor cu terenuri agricole, vreau sa va relatez urmatoarele.

O data cu improprietarirea cu pamint a peste un milion de cetateni ai Republicii Moldova, s-a inceput piata funciara, in conformitate cu prevederile Legii cu privire la pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a terenurilor, adoptata de Parlament inca in anul 1997. Deci, in conformitate cu datele verificate de catre oficiile cadastrale teritoriale, pe parcursul anilor 1999–2004 au fost inregistrate in tara 127 de mii 386 tranzactii cu terenuri agricole pe o suprafata de circa 93 de mii hectare la un pret mediu de circa 4 mii lei hectarul.

Totodata, dispunem de o informatie actuala ca, pe parcursul a 5 luni ale anului curent, au fost inregistrate 16 mii de tranzactii de vinzare-cumparare a terenurilor agricole cu o suprafata de circa 15 mii hectare.

Este necesar, totodata, stimati deputati, sa mentionam ca, pe an ce trece, numarul unor astfel de tranzactii este in crestere daca ar fi sa comparam anul 1999, cu circa 1930 de tranzactii cu 960 de hectare, si anul 2004, cu circa 35 de mii de tranzactii cu 43 de mii de hectare.

As vrea sa va informez, stimati deputati, ca difera foarte mult si preturile la vinzare-cumparare a terenurilor intre unele zone ale tarii. De exemplu, daca pretul mediu la un hectar in zona de activitate pe care o reprezint, raioanele Soroca, Drochia, Floresti, este de 1900 lei, in zonele Comrat, Vulcanesti pretul la un hectar este de circa 8000 lei, iar in zona Chisinaului de circa 10–15 mii lei. Exista cazuri, dispunem de asa informatie, cind se vind terenuri cu circa 20 de mii de lei hectarul.

Referitor la problema cumpararii terenurilor de catre persoane straine, asupra carui fapt a fost solicitata informatia, va informez ca, in conformitate cu articolul 6 al Legii privind pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a pamintului, cumpararea terenurilor agricole de catre persoane straine este interzisa.

Totodata, la momentul actual, exista unele tranzactii cu intreprinderi mixte. Astfel de cazuri nu sint multe. Sint cumparate circa 1300 de hectare de catre 22 intreprinderi. Acestea sint intreprinderi din domeniul agriculturii, care se ocupa de plantarea vitei de vie, si din domeniul vinificatiei. Aceste terenuri sint plantate cu vita de vie.

Referitor la consolidarea terenurilor agricole, stimati deputati, vreau sa va informez ca, astazi, cadrul normativ juridic nu prevede procedura de consolidare a terenului.

Din informatia, actualizata, din teritoriu referitoare la tinerea cadastrului funciar, aflam ca, in republica, se lucreaza in comun in 1523 de intreprinderi agricole. Asadar, putem spune ca este initiat procesul de consolidare a circa un milion de hectare.

Stimati deputati, informatiile sint actualizate in fiecare an, pe fiecare raion. Am prezentat informatii doamnei deputat. Daca aveti intrebari, va raspundem la ele. Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Microfonul nr.4, va rog.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Va multumesc pentru informatia pe care mi-ati dat-o. Dar se practica la noi prezentarea informatiei dupa sedinta, ca sa nu se poata lua cunostinta de ea si sa nu se poata da o replica cuvenita.

Am adresat interpelarea ca sa aflu ce masuri intreprinde Guvernul si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare spre a ameliora situatia si a nu permite sa mearga mai departe ceea ce se face astazi in satele noastre. Sper sa primesc si un raspuns de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule Dmitri Todoroglo, aveti la acest subiect o completare?

Microfonul nr.2, va rog.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Va multumesc, domnule Presedinte. Domnule Stefan Crigan, dumneavoastra ati declarat ca inregistrarea actelor de vinzare-cumparare cu intreprinderile mixte, cu patrimoniu, capital strain, este o incalcare flagranta a legislatiei in vigoare. Cine o sa fie responsabil, mai devreme sau mai tirziu, de incalcarea descrisa?

Domnul Stefan Crigan:

Aceste cazuri au fost inregistrate in anul 2002-2003. Motivul este ca inregistrarea se efectueaza conform legislatiei in vigoare. Toate documentele la contractele de vinzare-cumparare sint autentificate de notar, ceea ce este conform legislatiei, pentru a fi inregistrate la oficiile cadastrale. Iata de ce aceasta problema a fost discutata in mai multe instante, inclusiv in Comisia parlamentara pentru agricultura si industria alimentara.

S-au intreprins unele masuri din start. Guvernul si agentia au adresat Parlamentului o scrisoare pentru a fi date lamuririle respective si a fi stopate aceste fenomene. Am primit raspuns de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Scrisoarea a fost readresata tuturor institutiilor responsabile de acest lucru, inclusiv notarilor, registratorilor, autoritatilor publice locale. Astazi nu mai avem astfel de cazuri.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, e clar atunci.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule Stefan Crigan, va rog sa luati loc.

Domnul Stefan Crigan:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit repetat la tribuna centrala pe domnul Valentin Dragan, fiindca am fost informat ca este imputernicit sa ofere raspuns si la intrebarea doamnei Zoia Jalba privind proprietatea asupra terenului situat la intersectia strazilor Petru Movila si Stefan cel Mare din municipiul Chisinau.

Va rog, domnule viceministru.

Domnul Valentin Dragan:

Multumesc, domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Cu privire la terenul aflat la intersectia strazilor Petru Movila si Stefan cel Mare, din municipiul Chisinau, va informez ca, in conformitate cu Hotarirea executivului municipiului Chisinau din 8 august 1991, Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor i s-a repartizat un teren cu suprafata de 5,2 hectare pentru constructia pe etape a unui cartier locativ in perimetrul strazilor Petru Movila, 31 August, Toma Ciorba si Stefan cel Mare. Prin aceeasi hotarire a fost stabilit sectorul cu o suprafata de 1,1 hectare pentru constructia primei transe.

Prin Hotarirea Colegiului Ministerului Transporturilor nr.7 din 8 septembrie 1992, functiile de beneficiari cu dreptul de a semna contracte pentru lucrarile de proiectare, finantarea constructiei din sursele proprii si atragerea surselor externe, cotei-parti, au fost transmise Societatii pe Actiuni “Transconstructia”.

Din acest moment, si toate problemele privind proprietatea, proiectarea si constructia cartierului tin de S.A. “Transconstructia” si executivul municipiului Chisinau. Firma “Transconstructia” este o societate pe actiuni cu capital privat, de aceea problema starii actuale a constructiei cartierului, termenele de finalizare a lucrarilor nu sint de competenta ministerului. Sint informat de conducerea Preturii Buiucani ca au fost date indicatii “Transconstructiei” si firmei “Scana” ca, pina la 1 iulie, gardul sa fie mutat si terenul sa fie adus in ordinea corespunzatoare. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule viceministru, pentru raspunsul pe care l-am primit. De fapt, interpelarea mea a fost adresata si administratiei publice municipale, de la care as fi asteptat un raspuns deplin. Ma adresez dumneavoastra. In interpelarea mea am intrebat cind va fi eliberat trotuarul pentru pietoni, inchis de atitia ani?

Domnul Valentin Dragan:

Aceasta nu este problema ministerului. Astazi, am primit informatii de la Pretura Buiucani: a dat indicatii ca pina la 1 iulie sa fie mutat gardul.

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Imi permit sa intervin cu o informatie care vizeaza acest subiect. Anterior, in cadrul sedintelor Biroului permanent, aceasta tema a fost abordata. Ma refer in special la subiectul care vizeaza invitarea sau nu, aici, in sala plenului Parlamentului, a reprezentantilor administratiei publice locale cu referinta la prevederile Regulamentului Parlamentului si ale articolului 17 alineatul (6) din Legea cu privire la statutul deputatului. In cadrul acestor discutii, s-a convenit ca nu am fi tocmai pe pozitia sa invitam aceste persoane.

Din care motive? Inaintez propunerea ca toate solicitarile de informatii sa fie facute in scris, inaintate in scris catre aceste autoritati si raspunsurile, la fel, sa fie date in scris in eventualitatea discutiei pe marginea lor in sedinta in plen la Ora intrebarilor si interpelarilor.

Doamna Zoia Jalba:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Va multumesc si dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa adresati intrebarile si interpelarile in cadrul orei respective. Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa precizez ca, potrivit Regulamentului, orice interpelare facuta de catre un deputat de la microfonul din sala de sedinte trebuie, in mod obligatoriu, sa fie prezentata si in scris.

Comisia pentru drepturile omului a fost sesizata de catre cetateanul Veaceslav Murzacov, aflat in detentie preventiva in penitenciarul din strada Tighina, municipiul Chisinau, asupra mai multor abuzuri comise de procurorul Bratunov si de reprezentantii politiei privind fabricarea si stoarcerea datelor false de la cetateni, torturarea detinutilor, privarea de dreptul de a fi supusi tratamentului medical si a altor abuzuri.

Cer Procurorului General sa examineze obiectiv si in cunostinta de cauza actele de ilegalitate sesizate de cetateanul Veaceslav Murzacov. Cer, de asemenea, in baza prevederilor Legii privind statutul deputatului, sa fie luate toate masurile legale in vederea opririi starilor de ilegalitate descrise de acesta si incalcarii flagrante a drepturilor si libertatilor constitutionale ale cetatenilor.

Avindu-se in vedere ca sintem frecvent sesizati asupra tratamentului inuman al mai multor cetateni aflati in detentie preventiva, dar si asupra lipsei conditiilor pentru buna infaptuire a actului de justitie in tara noastra, imposibilitatea mai multor cetateni de a avea parte de un proces de judecata echitabil, solicit doamnei Presedinte al Curtii Supreme de Justitie si al Consiliului Superior al Magistraturii sa ne ofere explicatii consistente si convingatoare pe marginea taraganarii examinarii dosarului penal, intentat in baza unor fapte criminale, in care ar fi fost implicat si cetateanul nominalizat.

Intr-o perioada de 7 luni, examinarea acestei cauze a fost aminata de 9 ori, astfel prelungindu-se la nesfirsit timpul de detinere a cetateanului in conditiile inumane din penitenciarele Republicii Moldova.

Sper, stimati colegi, ca argumentele Procurorului General si explicatiile doamnei Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii ne vor convinge de faptul ca acest dosar, ca si multe altele, nu este unul fabricat si deschis la comanda unor persoane sus-puse ori la insistenta unor grupari oligarhice si mafiotice. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Inainte de a continua acest exercitiu, tinind cont de remarca colegului nostru, domnul Stefan Secareanu, as dori sa atrag atentia tuturor colegilor care inainteaza intrebari si interpelari sa tina cont de prevederile articolului 110 din Regulamentul Parlamentului, din care citez:

“Punind intrebarea, deputatul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul in scris sau oral, la sedinta in plen. In cazul in care se solicita un raspuns scris, cel chestionat va declara, in termen de 7 zile, ca a dat raspuns scris, fara a face alte precizari”.

Deci, rog sa precizati modalitatea in care doriti sa primiti aceste raspunsuri.

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc. Aveti dreptate, domnule Presedinte. Asemenea lucruri se refera doar la intrebari.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Domnul Stefan Secareanu:

Eu am facut o interpelare. Deci, in cazul interpelarii, raspunsul se da in scris. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicit domnului Prim-ministru Vasile Tarlev o informatie in scris privind motivele abrogarii Hotaririi Guvernului nr.608 din 2 iunie 2004 despre aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului Republicii Moldova privind crearea Parcului national “Nistru de Jos” si retragerii proiectului de Hotarire a Parlamentului aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.568 din 10 iunie 2005.

In acelasi context, solicit o informatie orala, la urmatoarea sedinta a Parlamentului, de la domnul presedinte al Academiei de Stiinte a Moldovei Gheorghe Duca, despre participarea ilustrilor oameni de stiinta de la Academie la proiectul Fondului Ecologic Global “Conservarea biodiversitatii in ecosistemul deltei Nistrului inferior”, despre documentele elaborate care au stat la baza Hotaririi Guvernului nr.608 din 2 iunie 2004, abrogata recent, si despre soarta lor. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 Domnul gheorghe popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o interpelare catre Guvern.

Solicit prezentarea unei informatii ample si obiective privind indeplinirea si executarea Acordului de concesiune dintre Guvernul Republicii Moldova si Compania de explorare a resurselor “Redeco LTD” din Statele Unite ale Americii, semnat si intrat in vigoare la 6 iulie 1995.

Interpelarea este motivata prin faptul ca nu se indeplinesc conditiile dintre aceasta companie si Guvernul Republicii Moldova. Rog sa mi se ofere un raspuns oral. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

La data de 2 iunie, am adresat Guvernului o interpelare in care am solicitat sa se argumenteze legalitatea Ordinului nr.219 din 27 decembrie 2004 emis de Ministerul Transportului si Gospodariei Drumurilor.

Vreau sa va spun ca am primit un raspuns formal, ceea ce nu face onoare unui organ central si, pentru dovada, va citez numai o parte din raspuns: „...Va comunicam ca ordinul ministrului transportului si comunicatiilor, domnului Zgardan, a fost emis din initiativa Presedintelui Republicii Moldova. Ordinul nu prevede sursa de compensare a pierderilor de venit ale agentilor transportatori de la transportarea pasagerilor ce beneficiaza de aceste inlesniri”.

In legatura cu aceasta situatie, reiterez interpelarea mea din 2 iunie adresata Guvernului si solicit o informatie in scris despre numarul total de bilete eliberate gratuit studentilor de catre casele de la garile auto din republica, inclusiv de fiecare gara aparte, in perioada dintre 27 decembrie 2004 - 20 iunie 2005, cu indicarea costului acestor bilete. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Am o interpelare in adresa Ministerului Industriei si Infrastructurii. Solicit lista intreprinderilor care activeaza in industria usoara, cu urmatoarele date: denumirea completa, sediul, telefoanele de contact, numarul de angajati de la 1 ianuarie 2005 sau 1 aprilie 2005, volumul vinzarilor din 2004.

Totodata, solicit informatie scrisa referitor la modul de activitate, daca produc si comercializeaza de sine statator confectiile sau daca acorda servicii. In aceasta ramura a industriei s-a creat o situatie destul de incordata in ceea ce priveste bratele de munca, si anume muncitorii de rind. S-a creat o discordanta intre cerere si oferta, iar aceasta discordanta se agraveaza incontinuu.

A doua interpelare o adresez Serviciului Vamal. Solicit o informatie scrisa referitor la ponderea acestei ramuri, adica a industriei usoare, in comertul exterior, de import-export. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa adresez prima intrebare domnului Procuror General Valeriu Balaban.

Este bine cunoscut faptul ca autoritatile din stinga Nistrului au dus si duc o politica de genocid in privinta populatiei din partea de Est a Republicii Moldova, in special a parintilor si copiilor care doresc sa studieze in scoli cu predare in limba materna, in grafie latina si conform programelor de studii aprobate de Guvernul de la Chisinau.

In anul scolar 2004-2005, care s-a incheiat deja, aceste actiuni ale separatistilor au culminat cu blocarea si inchiderea scolilor respective din Tiraspol, Tighina, Ribnita, Grigoriopol.

Au fost maltratati si batjocoriti sute de copii, parinti si pedagogi. La adresarile ultimilor catre organele de drept, inclusiv catre Procurorul General, acestia nu au primit nici un raspuns la intrebarile: ce se intreprinde in privinta tragerii la raspundere, pentru abuzuri si samavolnicii, a persoanelor vinovate?

Acest fapt i-a impus pe parinti si copii sa adreseze o cerere Curtii Europene pentru Drepturile Omului.

In contextul eforturilor sporite depuse in ultimul timp de catre Parlament, seful statului, Guvern, statele vecine, structurile internationale in problema rezolvarii cit mai grabnice a diferendului transnistrean, apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale populatiei bastinase din aceasta parte a tarii, intrebarea mea este urmatoarea:

Ce a intreprins sau intreprinde Procuratura Generala pentru examinarea cererilor pedagogilor si parintilor din Transnistria si tragerea la raspundere penala a persoanelor vinovate de blocarea institutiilor de invatamint preuniversitar din zona respectiva in anul de studii 2004-2005?

Dat fiind faptul ca Procurorul General neglijeaza prevederile Regulamentului si nu doreste, nu gaseste necesar sa se prezinte in fata Parlamentului pentru a raspunde la intrebarile deputatilor, insist ca raspunsul la aceasta intrebare sa fie dat de catre domnul Procuror General joia viitoare, aici in fata Parlamentului, care l-a ales, conform buchiei legii.

A doua interpelare a mea este adresata domnului Presedinte al Comisiei Electorale Centrale Railean si domnului Presedinte al Consiliului electoral de circumscriptie Chisinau Stratulat. Se cunoaste faptul ca legislatia electorala interzice implicarea persoanelor cu functie de raspundere in campania electorala, unde acesti demnitari nu sint concurenti electorali. Constatam, in mai multe scrutine, ca aceste rigori ale legislatiei interne si practicilor internationale se ignoreaza si se incalca, chiar flagrant, de catre cei aflati in functii-cheie in stat, punind astfel in miscare, in campania electorala, toata masinaria statului in favoarea sau defavoarea unui sau altui concurent electoral. Acest lucru se fixeaza mereu de catre observatorii si expertii straini si se spune ca aduc atingere alegerilor libere.

Cu parere de rau, cele expuse se intimpla si in campania electorala actuala pentru functia de primar general al capitalei. Chiar seful statului Vladimir Voronin si Prim-ministrul Vasile Tarlev, intr-o sedinta a Primariei Chisinau, au anuntat solemn despre incheierea razboiului rece dintre centru si autoritatile locale si au dat de inteles ca aceasta campanie electorala, acest razboi nu va incepe daca va fi ales candidatul lor la functia de primar.

Premierul Vasile Tarlev s-a inclus direct in aceasta campanie de parca ar fi persoana de incredere a ministrului sau de finante, cutreierind in lung si in lat orasul si suburbiile, promitind in stinga si in dreapta orasenilor din cartiere si suburbii marea cu sarea.

Asa cum, de fapt, s-a intimplat in satul Tohatin, recent, cind seful Guvernului Vasile Tarlev a impus primarul sa adune oameni din sat pentru a le povesti cit de bun este candidatul comunistilor la functia de primar general. Pina si Presedintele Parlamentului, domnul Marian Lupu, se lasa dus in ispita.

Astfel, primarul din Truseni ne-a anuntat zilele acestea ca nu pot sa ma intilnesc cu locuitorii acestui sat duminica viitoare la o adunare preconizata, deoarece acolo va avea loc o intilnire cu Presedintele Parlamentului, intilnire fixata de urgenta. Banuiesc ca la Truseni intretinerea spicherului nostru cu alegatorii nu va avea in nici un caz ca subiect sustinerea mea la functia de primar general sau discutarea unor proiecte de legi care necesita o atentie deosebita din partea legiuitorilor nostri, cum ar fi cele din domeniul reglementarii sistemului de justitie, Procuraturii, mass-media, administratiei publice locale.

In numele mai multor candidati independenti, inregistrati in mod legal, as dori sa intreb Comisia Electorala Centrala si Consiliul electoral de circumscriptie Chisinau daca le sint cunoscute faptele enuntate mai sus? Daca le cunosc, cum inteleg ei ca se inscriu acestea in exercitiul democratic de alegeri libere, tinind cont de importanta actualei campanii electorale si de faptul ca Parlamentul este obligat sa vegheze la buna desfasurare a alegerilor locale? Despre cele intimplate, rog presedintii ambelor organe electorale sa ma informeze oral in urmatoarea sedinta a Parlamentului, asa cum indica buchia legii. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Maria Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In cazul dat, dumneavoastra, domnule Gheorghe Susarenco, sinteti candidat si nu aveti dreptul sa va folositi de tribuna Parlamentului. Aveti dreptul, ca deputat, sa activati in comisie, sa faceti propuneri si amendamente la legi. Dar sa folositi tribuna Parlamentului nu sinteti in drept, pentru ca ceilalti candidati sint lezati, neavind o asa posibilitate.

Al doilea moment: as vrea sa cunosc raspunsul interpelarii domnului Iurie Stoicov la acest subiect.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, doamna vicepresedinte. In calitatea dumneavoastra si de vicepresedinte, si de jurist ar trebui sa cunoasteti ca in campania electorala eu imi indeplinesc functia de deputat si nu sint degrevat. Dar in calitatea dumneavoastra de deputat, din partea comunistilor, as vrea sa amintesc cuvintele lui Lenin, cind, in prima Duma, bolsevicii aveau putine mandate si nu vroiau sa mearga. Lenin a spus: “Trebuie de folosit tribuna Dumei de stat pentru a prelua puterea”. Va multumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Deci, aplauzele dumneavoastra nu fac decit sa confirme sensul profund al acestor cuvinte care sint valabile, relevante si actuale si astazi. Dar, profit de aceasta ocazie, fiindca, in conformitate cu prevederile Regulamentului, fiecare deputat are dreptul la cuvint, la un subiect care il vizeaza personal. Deci, voi profita si eu de aceasta ocazie si, de fapt, de ultima remarca a domnului Gheorghe Susarenco ca dumnealui, conform legii, nu este degrevat, ramine in calitate de deputat. Evident, solicit sa fiu tratat in conditii egale, absolut egale, pe care motiv remarca pe care ati facut-o in adresa mea poate fi considerata nu prea relevanta. Sper ca acceptati acest lucru.

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc domnule Presedinte.

dupa cum cunoasteti, la sedinta trecuta, am inaintat o interpelare catre Comisia Electorala Centrala, la care am primit raspuns. In el, Comisia Electorala Centrala constata ca, intr-adevar, nu este binevenit faptul ca domnul deputat Gheorghe Susarenco, profitind de avantajul care il are in Parlament, se foloseste de tribuna Legislativului pentru a face propaganda electorala.

Consideram, deci, ca ar fi de dorit ca domnia sa sa inteleaga acest lucru si sa nu profite in asa mod, deschis, cum o face, in special, astazi. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

As ruga si pe domnul presedinte al comisiei, Iurie Stoicov, sa atraga atentie CEC sa nu mai utilizeze notiuni de genul “nu este binevenit”, fiindca este mai mult o notiune de sens si mai putin juridica la un moment de definitie sau cind este definita foarte bine intrebarea pe dimensiunea ei juridica, trebuie sa fie definit foarte bine si raspunsul.

Stimati colegi, propun, la acest subiect particular (domnule Stefan, nu insistati, va rog), sa consideram astazi inchisa aceasta tema de discutie.

Microfonul nr.5, va rog.

Doamna Angela Arama:

Multumesc, domnule Presedinte.

in primul rind, as vrea sa amintesc barbatilor din aceasta sala ca, totusi, astazi am votat legea despre egalitatea genurilor si, daca ma mai inlaturati de la microfon, a cita oara, o sa uzez de drepturile prevazute in aceasta lege, proiect, da, deocamdata proiect.

In continuare, as vrea sa amintesc ca la sedinta trecuta am facut o interpelare catre doamna Valeria Sterbet, dar, din pacate, nu am primit inca raspuns. De fapt, era o sesizare referitor la cazul de tergiversare a examinarii cererii de solutionare a litigiului de munca depusa de ex-angajatii Companiei de Stat “Teleradio-Moldova” la Curtea de Apel in contencios administrativ la 25 octombrie 2005. As vrea sa reformulez aceeasi interpelare, in calitate de intrebare, si sa atasez urmatoarea solicitare.

As vrea o informatie despre dosarul depus in august 2004 cu titlul Corina Fusu si altii versus Compania de Stat “Teleradio-Moldova” si Compania publica "Teleradio-Moldova". Acest dosar a trecut prin toate instantele nationale si urma sa fie depus la Curtea Europeana a drepturilor omului. Din pacate, dosarul a disparut. Curtea Suprema de Justitie ne informeaza ca dosarul a fost trimis Curtii de Apel, iar Curtea de Apel ne informeaza ca nu l-a primit.

Rog sa fie intreprinse toate masurile ca acest dosar disparut sa fie gasit.

Si o alta interpelare. As vrea sa multumesc domnului Alexandru Stoianoglo, adjunctul Procurorului General, pentru raspunsul exhaustiv dat la interpelarea privind televotingul din cadrul concursului Eurovision - 2005. Si, pentru ca in acest raspuns se contine o informatie de interes national, as vrea sa va aduc la cunostinta citeva pasaje din raspuns, pentru ca din ele va deriva si interpelarea pe care o voi face.

Atentionez barbatii ca am votat totusi astazi ceva, in prima lectura. Deci, in acest raspuns se spune foarte explicit ca: rezultatele votarii pentru marea finala, prin televoting, au fost transportate fidel pina la partenerul organizatorului european, prin care telespectatorii au acordat punctaj maxim reprezentantilor din Romania.

In aceeasi informatie se specifica ca domnul Ilie Telescu a comis incalcari grave in ceea ce priveste constituirea juriului, incalcind Regulamentul acestui concurs si despre aceste incalcari a fost sesizat Consiliul de Observatori a ipna, Compania "Teleradio-Moldova".

As vrea sa fac urmatoarea interpelare in acest sens. Ca rezultat al investigatiilor efectuate de jurnalistii de la PRO-TV si de alti jurnalisti, exista probe concludente ca cel putin 5 membri ai juriului au acordat punctaj maxim Romaniei.

Or, in raspunsul lui Alexandru Stoianoglo se spune: “Pentru marea finala, juriul, in componenta de mai sus (se aduce aici componenta juriului), a acordat punctaj maxim reprezentantilor Letoniei, rezultatele fiind autentificate notarial si expediate organizatorului european.”

Eu as solicita si, de fapt, solicit sa se verifice autenticitatea semnaturilor, respectiv veridicitatea actului notarial emis, in scopul neadmiterii unui uz de fals in acest sens. De asemenea, solicit sa ni se comunice numele notarului care a autentificat procesul-verbal expediat organizatorului european. Multumesc. Solicit ca aceasta informatie sa fie prezentata in scris.

Domnul Marian Lupu:

Da, in continuare, microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare catre domnul ministru de externe Andrei Stratan. Actualmente, Uniunea Europeana intimpina o profunda criza, poate cea mai importanta de la constituirea sa din anul 1952. Saptamina trecuta, la 16 si 17 iunie, la Bruxelles, dupa cum stim, a avut loc reuniunea sefilor de state si presedintilor de guverne ale tarilor membre ale Uniunii Europene, in cadrul careia a fost abordata criza politica grava, cauzata de refuzul de ratificare a Constitutiei europene manifestat de Franta si Olanda.

De asemenea, in cadrul inaltului for a fost pusa in discutie chestiunea cu privire la aprobarea bugetului Uniunii Europene pentru anii 2007-2013. La fel ca si in prima chestiune, nici in a doua nu s-a ajuns nici la un acord.

In acelasi timp, se aud din ce in ce mai insistent voci care considera drept imposibila aderarea Bulgariei si Romaniei respectind termenul de 1 ianuarie 2007 si posibila integrarea acestora cu 2-3 ani mai tirziu.

Intrebarea mea este: cum influenteaza aceasta criza grava a Uniunii Europene asupra aspiratiei ferme de integrare europeana a Republicii Moldova? Si daca aceasta poate afecta in vreun fel indeplinirea Planului de actiuni “Uniunea Europeana - Republica Moldova”, semnat la 22 februarie 2005?

Solicit un raspuns din partea domnului ministru in sedinta in plen a Parlamentului din 30 iunie 2005. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte, am vrut sa primesc raspuns din partea dumneavoastra la adresarea mea referitor la discutia de la nivelul Biroului permanent asupra modalitatii de tinere a acestei Ore a Guvernului.

E clar, se vede ca avem la suprafata abuzuri referitor la folosirea dreptului de deputat. Si colegii, si eu vorbim deschis, ca cel mai mult membrii Guvernului se antreneaza aici, in sala, dar cel mai putin ei vor fi in teritoriu ca sa indeplineasca Programul pe care l-am aprobat aici.

Noi putem sa suportam actiunile colegului Gheorghe Susarenco pina la 10 iulie, dar vad ca ele vor deveni o obisnuinta, sa nu fie asa permanent.

De aceea, rog sa fie stabilita o modalitate de tinere a acestei ore, mai stricta referitor la adresari, dar nu asa, o informatie. Iese fiecare la microfon si incepe sa citeasca pentru toata republica ceea ce a primit din teritoriu. Asta este o modalitate. Trebuie sa fie stricta si trebuie sa fie indeplinita pentru toti. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Maria Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu, de fapt, vin cu o procedura mult mai placuta dintre cele care au avut loc pina acum.

Stimati colegi, avem o traditie foarte frumoasa in Parlament de a-i felicita pe colegii nostri care sint omagiati cu ocazia zilei de nastere. As vrea sa aduc la cunostinta ca, pe data de 20 iunie, a fost ziua de nastere a domnului Marian Lupu, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova. Domnule Presedinte, va felicitam, va dorim sanatate, succese, realizari. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Microfonul nr.5.

Doamna Maria Postoico:

In continuare, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze.

Doamna Maria Postoico:

La data de 21 iunie a fost ziua de nastere a colegilor nostri, aflati in sala: a domnului Vasile Pintea. (Aplauze.) Va dorim succese, realizari.

Si a domnului Vasile Balan. Felicitarile noastre. (Aplauze.)

Pe data de 22 iunie a fost ziua de nastere a colegului nostru, domnul Anatolie Zagorodnii. Felicitarile noastre. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Probabil ca lucruri mai putin placute. Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte. Ma folosesc si eu de aceasta ocazie si va adresez felicitarile mele personale si din partea intregii fractiuni, stimate domnule Presedinte si stimati colegi deputati omagiati in aceasta zi.

Eu n-as fi vrut sa ies sa-i dau replica domnului Dmitri Todoroglo acuma, pentru a umbri acest frumos moment de felicitare a colegilor nostri, dar vreau sa spun ca, in sfirsit, Ora Guvernului, asa cum are ea loc acuma, are loc in stricta conformitate cu regulamentul. Si tocmai in momentul cind lucrurile au intrat in albia moralitatii, noi venim si incercam cumva sa tensionam situatia.

Eu vreau sa-i amintesc domnului Dmitri Todoroglo ca fiecare deputat, inclusiv domnul Gheorghe Susarenco, care are mandat, potrivit legii este alesul poporului, are dreptul la cuvint in orice conditii, indiferent ca se afla in campanie electorala sau nu, stimate domnule Todoroglo. Si aceste referiri ale dumneavoastra de fiecare data, bineinteles, creeaza situatii de insatisfactii din partea noastra. Va multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Stefan Secareanu,

Eu nu in zadar am iesit cu adresare la conducerea Parlamentului, ca sa fie, totusi, discutata si stabilita modalitatea mai stricta in regulament. De aceea, dumneavoastra permanent umblati la microfon cu regulamentul. Cind in regulament o sa fie prevazuta o modalitate mai stricta, atunci, consider, voi toti o sa fiti nevoiti sa indepliniti acest regulament. De aceea, asta-i adresarea mea.

Eu n-am nimic impotriva domnului Susarenco. Eu il cunosc bine, demult, poate mai inainte decit dumneavoastra. Dar am vorbit despre faptul ca trebuie sa fie stabilita o modalitate stricta si ca toti trebuie sa o respecte, indiferent de culoare sau din care parte iese la microfon. Eu asta am avut in vedere.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am si eu o replica. As vrea, in legatura cu desfasurarea sedintei de astazi, sa rog conducerea Parlamentului, Biroul permanent sa nu se mai repete situatiile cind ni se remite ordinea de zi in foarte scurt timp inainte de desfasurarea sedintei, ca sa putem sa ne pregatim si sa fie mai clara perioada de pregatire pentru sedinta.

In al doilea rind, vreau, in legatura cu ceea ce a spus domnul Todoroglo, sa spun urmatorul lucru. Fiecare, de la orice microfon, isi face imaginea sau isi aduce pozitia in fata oamenilor, lucru pe care populatia il apreciaza. Cit priveste ministrii, despre care dumneavoastra spuneti ca nu au timp sa raspunda la interpelari si la intrebari, lucru care le ia foarte mult timp si nu au timp sa mearga in teritoriu, eu cred ca este mai important sa lucreze aici asa cum trebuie decit sa plece in teritoriu, unde se ocupa, de fapt, de populism. Ceea ce-ati facut in toti anii precedenti, lucru care nu va mai aranjeaza acum, cind deja exista transparenta in transmisiunea sedintelor. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cind am vorbit referitor la faptul ca sa ne straduim macar mai putini dintre ministri sa vina aici, am spus avind in vedere practica mea. Asta in primul rind.

In al doilea. Voi trebuie sa stiti ca ar fi bine ca toti deputatii sa treaca macar cite un an-doi-trei prin executiv, atunci o sa aiba si pareri mai sanatoase.

Spun inca o data ca unii ministri vin aici pentru 3-4 minute sau 15 minute si pierd timp pentru informatia pe care dumneavoastra si fiecare deputat poate sa o primeasca in scris prin posta. Faptul acesta denota ca folosim posibilitatile de a-i invita numai pentru ca avem drepturi conform regulamentului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, la aceasta etapa, propun sa incheiem ultima faza a sedintei de astazi, dar nu inainte de a aduce la cunostinta colegei noastre, doamna Vitalia Pavlicenco, ca ziua convocarii Biroului permanent pentru examinarea propunerilor de proiecte pentru ordinea de zi depinde in cea mai mare masura de acel pachet, cu toate rapoartele inaintate de comisii. Aceasta este functia directa.

Dar Biroul permanent va lua in considerare doleanta ca, cel putin cu o zi-doua inainte de sedinta programata, proiectele acceptate in cadrul Biroului permanent sa fie repartizate. Sedinta o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc la 30 iunie, joi, saptamina viitoare. Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 12.00.

Stenograma a fost pregatita spre

publicare in Directia documentare

parlamentara a Aparatului Parlamentului