version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA - DECEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 23 decembrie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

1. Declaratia sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului (art.4, 5). (Nr. de intrare 2913).

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica. (Nr. de intrare 4056).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul funciar art.8, 9, 10, 71; Legea privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului art.14; s.a.). (Nr. de intrare 2657).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.269-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la iesirea si intrarea din/in Republica Moldova. (Nr. de intrare 3153).

7. Dezbaterea si adoptarea proiectului Hotaririi de modificare a Hotaririi Parlamentului Republicii Moldova privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. (Nr. de intrare 3816).

8. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.19-XV din 17 februarie 2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din fondul pentru sustinerea sectorului agrar. (Nr. de intrare 3818).

9. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire privind aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pentru anul 2006. (Nr. de intrare 4178).

10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul subsolului art.12; Legea cu privire la resursele naturale art.15, 21, 22; s.a.). (Nr. de intrare 4111).

11. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25 februarie 1998 (art.8, 10, 11, s.a.). (Nr. de intrare 3091).

12. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni (art.8, 15, 17). (Nr. de intrare 3988).

13. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.387-XV din 25 noiembrie 2004 privind transmiterea valorilor mobiliare si a cotelor de participare nesolicitate in conditiile Legii nr.392-XIV din 13 mai 1999 (art.3, 5, 6). (Nr. de intrare 3817).

14. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.198-XV din 15 mai 2003 cu privire la arenda in agricultura (art.2, 5, 6, s.a.). (Nr. de intrare 3630).

15. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege despre cultele religioase si partile lor componente. (Nr. de intrare 4262).

16. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative (art.2314).
(Nr. de intrare 1973).

17. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege cu privire la modificarea Codului electoral (art.126). (Nr. de intrare 3743).

18. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova (art.135, 136).
(Nr. de intrare 142).

 

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului

Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 94 deputati. Absenteaza deputatii: Alexei Ivanov, Valeriu Guma (din motive de sanatate); Alexandr Ceaicovschi (a intirziat); Serafim Urechean, Vasile Grozav, Igor Klipii, Oleg Serebrian.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog, sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Ordinea de zi pentru sedinta de astazi, vineri, 23 decembrie.

Stimati colegi,

Dupa consultari cu presedintele Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, am constatat ca exista inca discutii si nu s-a ajuns la o versiune finala a raportului pentru proiectul nr.4050, pe care motiv inaintez propunerea de a exclude acest proiect de pe ordinea de zi a sedintei de astazi. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului. Proiectul nr.2913. Lectura a doua. Rog, comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile si obiectiile facute de deputati din comisiile permanente privind imbunatatirea proiectului de lege nominalizat, iar deciziile asupra lor sint expuse in tabelul de mai jos.

In legatura cu faptul ca articolul 4 alineatul (10) a fost modificat radical in cadrul sedintei comisiei, as propune sa ii dau citire aici, in Parlament, sau, daca deputatii au raportul, articolul 4 alineatul (10) a fost acceptat, el poate fi votat fara ca sa ii dau citire.

Astfel, se propune de a diviza alineatul (10) in trei alineate, cu urmatorul cuprins: In localitatile rurale lotul de pamint de pe linga casa, atribuit in folosinta temporara si sectorul cu care lotul de pamint de pe linga casa depaseste norma prevazuta de legislatie, in cazul in care aceste terenuri nu pot fi folosite ca bunuri imobile de sine statatoare, din cauza parametrilor si amplasarii lor, trec, in temeiul deciziei consiliului local, in proprietatea persoanelor in a caror folosinta se afla.

Un nou alineat (11): In municipii si orase loturile de pamint de pe linga casa, atribuite in folosinta temporara, in sectorul in care lotul de pamint de pe linga casa depaseste norma prevazuta de legislatie, in cazul in care nu pot fi folosite ca bunuri imobile de sine statatoare, din cauza parametrilor si amplasarii lor, pot fi vindute persoanelor in a caror folosinta se afla la pret normativ, conform tarifului indicat la pozitia 1 din anexa la lege.

Si terenurile mentionate la alineatele (10) si (11), in cazurile in care se pot constitui ca bunuri imobile de sine statatoare, se atribuie familiilor nou-formate, conform articolului 11 din Codul funciar ori se instraineaza in alt mod prevazut de legislatie.

Aici este o chestiune principiala, care a fost propusa de catre comisie pentru a imbunatati alineatul (10) al articolului 4.

Cu obiectiile si propunerile propuse, comisia sesizata in fond propune Parlamentului proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1308 pentru adoptare in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Pentru lectura a doua pozitia dumneavoastra vizavi de cele expuse.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Dupa parerea comisiei noastre, solutia prezentata si cea care, de fapt, a fost si in proiect, necesita sa fie modificata in alt mod. Acum expun parerea mea referitoare la formula care ati propus-o, imi pare ca este cam prea complicata, se adauga inca doua alineate (11) si (12). Aceasta in primul rind.

In al doilea rind, dupa parerea mea, este absolut alogic de a atribui un statut diferit pentru aceste loturi de pamint in localitatile rurale si in municipii, deoarece trebuie sa fie stabilit, totusi, un statut de drept unic, care ar permite sa fie, sa spunem asa, o situatie clara si pentru cetateni, si pentru administratia publica locala.

De aceea, propun ca articolul 4 alineatul (10) sa fie formulat in felul urmator: Terenul de pe linga casa, atribuit in folosinta temporara, si terenul, care este lotul de pamint de pe linga casa, depaseste norma prevazuta de legislatie, la decizia administratiei publice locale, se vinde la pretul normativ, conform tarifului indicat in pozitia 1 din anexa la lege, sau se da in arenda persoanelor in a caror folosinta se afla. In cazul in care aceste terenuri, conform parametrilor si amplasarii lor, pot fi formate ca bunuri imobile de sine statatoare, terenurile mentionate se transmit in proprietate persoanei in drept ori se instraineaza in alt mod, in conformitate cu legislatia.

Care vor fi consecintele? In primul rind, terenurile acestea... vorbesc de terenurile care nu pot fi formate ca un imobil aparte. Ce-i de facut cu aceste terenuri? Sau vor fi vindute, si atunci vor deveni proprietate a persoanei. Si persoana in cauza va avea posibilitatea sa o transmita mai departe ca mostenire. Asta-i una. Sau vor fi date in arenda. In ambele cazuri va fi platit sau impozit pe pamint, sau o plata pentru arenda. Si ambele aceste plati vor fi, este clar, atribuite administratiei publice locale.

Dar cel mai important este ca va exista un statut unic si nu vor fi diferite talmaciri ale acestui alineat. Aceasta este si pozitia fractiunii noastre.

 

 

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei. As vrea sa argumentez pozitia comisiei. Comisia, propunind varianta alineatului (10) al articolului 4, a luat in considerare urmatoarele argumente.

Primul argument. La momentul atribuirii in folosinta temporara a terenurilor, conform legii adoptate inca in anul 1994, chiar acolo era scrisa o norma: din cauza unor probleme cu masurarile, pot fi atribuite terenuri mai mari decit cele prevazute de legislatie. Adica au fost atribuite in folosinta temporara terenuri de acum apriori mai mari. Si atunci era scris in lege: ele se atribuie fara plata.

Potrivit propunerii dumneavoastra, noi, mai ales la sate, ar trebui sa aplicam o norma retroactiva si sa cerem ca aceste terenuri sa fie platite sau sa fie date in arenda, asa cum ati propus dumneavoastra. Adica, primul argument al comisiei a fost ca noi, in legislatia in vigoare, avem aceasta norma cind in spatiul rural au fost atribuite terenuri mai mari decit cele prevazute de legislatie. Acesta este primul argument.

Al doilea argument, de care s-a folosit comisia pentru a propune aceasta modificare, adica aceasta redactare a alineatului (10), tine de faptul ca, totusi, la sate avem o situatie specifica, cind, pentru cumpararea acestor terenuri, taranii sau locuitorii satelor vor cheltui mai multi bani pentru pregatirea documentelor s.a.m.d., nu este rational ca noi sa impunem niste cheltuieli adaugatoare locuitorilor de la sate.

Si al treilea argument. Noi am considerat ca aceste terenuri, fiind scoase din folosinta temporara a celor care le-au fost atribuite si impunindu-le obligatia sa le cumpere, sau daca nu le cumpara, sa le dea in arenda, astfel vom avea terenuri adaugatoare care vor ramine neprelucrate. Asa cum avem si cote de pamint. Adica, sint trei argumente pe care le-a folosit comisia, pentru a propune aceasta modificare pentru spatiul rural.

Si al patrulea argument, pe care as vrea sa il invoc acum, la propunerea dumneavoastra. Dumneavoastra spuneti ca cadrul legislativ ar trebui sa fie uniform si pentru sate, si pentru orase. Eu cred ca, daca avem in vedere ca trebuie sa sustinem, totusi, spatiul rural, ar trebui sa aplicam pentru sate, mai ales ca cei de la sate nu au terenuri mult mai mari decit cele prevazute de legislatie, noi ar trebui sa mergem pe calea sustinerii celor care locuiesc la sate.

Acestea au fost argumentele discutate chiar si astazi de catre unii membri ai comisiei. Fiindca noi am stiut ca ar putea sa apara aceasta propunere din partea comisia dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

In principiu, argumentele sint destul de clare, dar, totodata, esenta acestui proiect este legiferarea surplusului, legiferarea. Deoarece, la ziua de astazi aceste surplusuri nu sint legiferate.

Ceea ce se refera la loturile de pamint care intra in norma respectiva, da, aveti dreptate. Statutul lor deja este clar si se tabilit prin Codul funciar. Dar ideea principala a Guvernului era, din cite am inteles, tocmai legiferarea surplusului. Si aici noi trebuie sa ne clarificam.

Mai departe. Eu nu cred ca stapinul acela, care se afla intr-un sat si are acest surplus in ograda, nu se gindeste, in primul rind, la prelucrarea acestui surplus. Acesta e primul moment.

Al doilea moment. Totodata, el trebuie sa aiba grija, dar ce va fi cu acest teren, ma rog, in viitor? El trebuie sa il predea ca mostenire si el nu o sa aiba acest drept, deoarece statutul acestui teren nu este clar definit.

Acum dumneavoastra propuneti ca noi, pur si simplu, sa cedam pe gratis aceste loturi de pamint. Nu cred ca solutia aceasta este cea mai binevenita, din punctul de vedere ca, totusi omul trebuie sa simta ca este proprietar. In cazul in care persoana n-o sa aiba posibilitatea sa procure acest teren, ea poate sa-l obtina
luindu-l in arenda. Acelasi statut trebuie sa fie si in municipiu.

Si atunci, repet inca o data, nu va fi o asemenea confuzie in statutele acestea. Sa admitem ca un sat, care astazi este in suburbie, miine intra in raza orasului; ce statut va avea? In acelasi timp, daca satul acesta va fi peste un timp oarecare exclus sau invers, si se va incepe din nou aceasta problema.

De aceea, se propunere sa fie atribuit un statut unic pentru toate terenurile acestea, care sint considerate surplusuri. Inca o data repet, ca sa fie o regula generala pe toata tara.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Chestia consta intr-aceea ca, prin propunerea comisiei, noi legiferam, adica, noi permitem ca aceste terenuri, care au fost date in folosinta temporara, sa fie legiferate. Si acel proprietar din spatiul rural, va detine documentul necesar. Dar diferenta dintre ceea ce propuneti dumneavoastra si ceea ce propune comisia este ca, pentru spatiul rural, comisia propune ca aceste terenuri surplusuri sa fie date fara plata si legiferate. Iar pentru orase sa fie cu plata, conform pretului normativ si la tarife din anexa nr.1 al acestei legi. Aceasta este diferenta dintre, cum s-ar spune, pozitiea comisiei si propunerea dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu sint de acord ca, in principiu, anume aici este diferenta din punct de vedere al conceptului. Din punctul de vedere al formularilor, este clar ca formula noastra, pare sa fie, totusi, mai simpla si mai bine inteleasa pentru acei care, in principiu, vor aplica aceasta lege. Dar, din punct de vedere al conceptului, iata care au fost argumentele, noi le-am inaintat si Parlamentul trebuie sa decida.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Din punctul de vedere al aplicarii legii este foarte simplu, fiindca noi am divizat foarte clar: pentru sate este o norma, pentru orase este o alta norma. Din punctul de vedere al aplicarii este foarte clar. Adica, aici nu este nimic complicat. Si nimeni nu va putea sa spuna ca, uite, poate sa fie aplicata o alta norma decit cea prevazuta in lege. Fiindca noi o scriem foarte clar in acest alineat (10).

 

Domnul Vladimir Turcan:

E clar. Eu m-am pronuntat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Aici avem propunerea comisiei si propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei, domnule Turcan,

Dumneavoastra ati propus sa supunem votului aceasta propunere? O supunem votului. Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Propunerea comisiei a fost argumentata, totusi, noi consideram ca ea are logica. Fiindca, daca noi declaram aici, in Parlament, ca vrem sa sustinem taranii, pe acei care locuiesc la sate, atunci trebuie sa ii sustinem real, dar nu sa ii supunem acelei, eu stiu, norme ca si pe acei care locuiesc la oras. Pamintul la oras, de pilda, chiar daca va fi legiferat sub aceeasi norma ca la sate, ar insemna ca aici, in oras el, proprietarul ar cistiga, fiindca terenul in plus la oras poate fi vindut la alt pret. In sat el nu are ce face, nu il mai poate vinde. El, pur si simplu, il legifereaza si acest teren de acum devine legitim al lui, cu tot cu surplusuri. Aceasta este propunerea comisiei. Argumentele comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din pacate, domnul Cosarciuc nu intelege o problema de drept, pe care domnul Turcan a expus-o foarte clar este vorba de legiferarea proprietarului. Deci, proprietar poate fi acea persoana privata care are pamint pe linga casa, dar, pe de alta parte, poate sa fie si statul. Si dumneavoastra, prin varianta propusa, nu ii permiteti statului sa intre in drepturile sale. Guvernul a venit foarte corect cu propunerea de modificare, fiindca a inteles lipsa de logica a acestei probleme.

Si domnul Turcan are perfecta dreptate, ca aici sint numai doua variante. Nu poate fi, situatia in care paminturile sa nu poata fi vindute si nici sa nu poata fi date in arenda. Fiindca, astfel ramine libera a treia varianta de a nu lua nici o decizie.

In cazul de fata, intr-adevar, trebuie sa fie ori vindute, ori date in arenda. Fiindca numai prin aceste doua acte: ori de vinzare cumparare, ori de dare in arenda sau in folosinta se legifereaza dreptul statului, dreptul administratiei publice locale de a fi proprietar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Si aceasta hotarire trebuie pusa la vot.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Stepaniuc,

Chestiunea consta intr-aceea ca dumneavoastra ceva ati incurcat. In localitatile rurale, lotul de pamint de pe linga casa, atribuit in folosinta temporara; ce fel de drept al statului in cazul dat? Este lotul pe care deja il foloseste proprietarul? Nu, el este dat in folosinta temporara cetateanului, adica locuitorului de la sat. Noi, prin acest proiect de lege pe care il modificam, ii legiferam acel drept la lotul pe care el deja il foloseste temporar, in cazul dat in sat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. O data ce a fost inaintata aceasta propunere la articolul 4 alineatul (10)... dupa ce vom asculta microfonul nr.5... Fiindca tocmai a fost propunerea de a supune votului... si dupa aia continuam. (Rumoare in sala). Da, va rog.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Sint mii, sute de mii de cetateni care au titlul de folosinta temporara a pamintului. Deci, privatizarea acea masiva nu a fost de ajuns ca sa se primeasca aceste titluri de proprietate.

La articolul 11 din Codul funciar se mentioneaza: autoritatile administratiei publice locale atribuie cetatenilor terenuri fara plata, eliberindu-le titlul de proprietate: trec in proprietatea cetatenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodaresti si gradini, care li s-au atribuit in conformitate cu legislatia.

De aceea, cred ca propunerea comisiei este binevenita si trebuie acceptata varianta aceasta.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

As dori sa va atrag atentia asupra unui moment: noi vorbim aici nu de loturile de pamint, care isi au stabiliti proprietarii, inclusiv in cazul dat proprietar, presupun ca este statul si sint documente de folosinta asupra acestor loturi. Noi nu vorbim de aceste loturi.

Noi vorbim de loturile care nu se inscriu astazi in cadrul legal existent. Deci, este vorba despre surplusul de pamint neinregistrat legal. Si noi nu vorbim de cotele de pamint, ci ne referim cu strictete doar la loturile de pamint din raza comunelor, din raza gospodariilor, din raza caselor, daca doriti. Deci, eu inteleg ca anume acest segment, mai ingust, face materia acestui proiect.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea domnului Turcan, care, de fapt, e fractiunea fractiunii, la articolul 4 alineatul (10). Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog, sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul 1 29.

Sectorul 2 26.

Sectorul 3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi. Propunerea este acceptata. Alte propuneri pentru lectura a doua? Sa continuam. Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. Domnule Cosarciuc, ce ati dorit sa spuneti?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu as vrea sa atrag atentia sau, mai exact, sa informez Parlamentul, ca propunerea inaintata de catre domnul Turcan din partea comisiei si a fractiunii vorbeste despre faptul ca, in cazul in care terenul nu se cumpara la pret normativ, taranul sau acel care foloseste acest teren va trebui sa achite plata de arenda. Eu as vrea sa revenim la Constitutie. Constitutia spune in felul urmator: noi nu putem sa inrautatim conditiile care au fost aprobate prin legile precedente.

In cazul dat, noi vom impune taranul sa plateasca adaugator pentru ceea ce el deja a folosit fara plata. El de acum a folosit acest teren fara plata, el nu a platit nimic absolut primariei locale. In cazul dat, reiese ca va trebui sa incheie contract de arenda cu acest surplus de pamint. Noi cream o situatie cind ii inrautatim situatia cetateanului Republicii Moldova, care contravine Constitutiei Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc. Domnule presedinte al comisiei, eu va rog, nu induceti in eroare nici Parlamentul, nici populatia din tara. Este vorba, inca o data repet, despre surplusul care astazi este practic in folosinta nelegitima. Aceasta este problema. Daca dumneavoastra nu vreti sa faceti regula, apoi atunci poftim, argumentele dumneavoastra sint pentru aceea ca sa nu fie regula in tara.

Inca o data repet, numai surplusul de pamint care astazi nu este in folosinta legitima. Si nici despre o incalcare a Constitutiei. Noi vorbim despre surplusurile care depasesc norma. Norma aceea pe care taranul astazi o are, poftim, el are si este proprietar conform Codului funciar.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc tuturor.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

La momentul dat, situatia in sate este urmatoarea: terenurile care sint intravilan se afla in loturile de pamint de pe linga casa, taranii platesc suprafata care se afla in curte, impozitul funciar. El plateste, nu fara plata. Plateste impozitul funciar la 10-15-20 ari, cit are fiecare curte, asa cum s-a creat situatia.

De aceea, varianta pe care astazi am votat-o deja prevede ca aceste surplusuri... Agentia Relatii Funciare si Cadastru s-a ciocnit cu aceasta problema din cauza ca, la un moment dat, a inceput sa se ocupe de realizarea legislatiei in vigoare, sa emita document de proprietate pentru loturile de pamint de pe linga casa, din cauza ca taranii pina acum nu au avut nimic concret la mina. A fost problema atunci cind aparea problema comercializarii casei.

De aceea, aceste surplusuri, decizia propusa de domnul Turcan trebuie sa fie neaparat promovata, aceasta decizie o vor adopta consiliile locale. Consiliul local are dreptul sa ia decizia de a transmite acest pamint in folosinta, si cu plata si fara plata, din cauza ca arenda este forma de folosire a pamintului. Dar consiliul local trebuie sa ia asemenea decizii de fiecare data.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Deci, a fost votat amendamentul, acum trebuie votata legea.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, imediat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Este de inteles ca toti cauta surse adaugatoare pentru buget, pentru cheltuieli. Noi la fractiune am discutat problema si sintem de aceeasi parere cu comisia. De aceea, Alianta Moldova Noastra nu voteaza legea aceasta. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte, stimati colegi, eu cred ca unii dintre domnii deputati nu inteleg necesitatea acestei modificari. Vreau sa va atrag atentia, stimati colegi, ca intr-o multime de localitati, de fapt, o jumatate de tarani, o jumatate dintre sate nu au primit nici dreptul la cota si nici nu au pamint pe linga casa. Si dumneavoastra trebuie sa fiti constienti de lucrul acesta, cind s-a facut reforma in 1992. Acum se incearca sa se clarifice niste lucruri ca sa apara niste suprafete, care ar putea sa fie date in arenda altor persoane. Eu cred ca este in joc si ideea aceasta. Si nu trebuie de facut demagogie politica, ceea ce o faceti dumneavoastra, domnule Oleinic.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte. Nu este prima data cind fractiunea majoritara ne face unele surprize. Sint din Comisia pentru agricultura si industria alimentara. Acest proiect de lege a venit in septembrie, caci de multe ori ne faceti observatii ca proiectul a venit demult. Atit s-a discutat in comisie, avem majoritatea si in comisie, si am discutat si in prima lectura in Parlament: de ce atunci se vine aici, in sedinta plenara, si se incep replicile acestea? A fost destul timp, de ce partea majoritara din comisia noastra, cum face de multe ori, nu a discutat totul in comisie, ca sa nu venim aici? Doamna zice ca transmisiunea in direct costa mult.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu inca o data vreau sa va atrag atentia ca, totusi, interpretarile acestea pentru colegii nostri sint, pina la urma, stiti, asa o joaca parlamentara, care isi permite majoritatea.

Dar noi trebuie sa constientizam ca este vorba de terenurile care s-au aflat pina acum in folosinta si cetatenii republicii nu au platit pentru terenurile acestea. Noi nu facem regula, noi, pina la urma, impunem un alt impozit inca o data cetatenii republicii.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic, eu nu va intrerup, este normal.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Stepaniuc, lasati invatamintele dumneavoastra pentru altii.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog foarte mult colegii nostri din sectorul nr.3: sau sa inceteze sedinta din ultimul rind, sau sa vorbeasca cu voce putin mai joasa. Totusi, este sedinta in plen a Parlamentului.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Noi trebuie sa incepem de la faptul ca initiativa respectiva a venit din partea Guvernului, ca si ideea. Noi am examinat si in cadrul comisiei, si la fractiune, ideea care este una logica si nu stiu de ce se creeaza impresia ca noi am dat foarte mult celor care sint la sate, inclusiv si pamint. Eu nu vad rationamentul.

Consider ca problema este foarte binevenita si propunerea comisiei este foarte logica si corecta. Si atunci ar trebui, daca nu avem convingerea, sa mai facem o pauza, sa va convingeti si dumneavoastra, dar sa nu ne grabim sa adoptam iarasi o lege care sa inrautateasca situatia si asa nu chiar buna a celor care sint la sate.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc. Propunerea care a fost inaintata de catre comisia noastra nu este o surpriza, doamna Cusnir. Acest amendament a fost inclus in avizul comisiei si dumneavoastra l-ati discutat in cadrul sedintei. De aceea, nu este vorba de o surpriza. Acesta este pimul moment.

Si al doilea moment. Noi, practic, in propunerea legislativa care a fost inaintata de catre Guvern, am introdus unele momente redactionale si am inclus posibilitatea, pentru administratia publica locala, sa dea aceste loturi surplusuri in arenda. Nu numai sa fie vindute, dar si posibilitatea sa fie date in arenda. Si atit. Asa ca nu este vorba de nici de o surpriza.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

As vrea sa concretizez ca varianta comisiei, adica, redactia alineatului (10) articolul 4 a fost coordonata cu autorii. Adica, autorii au fost de acord in cadrul examinarii acestui proiect de lege in lectura a doua. Da, Guvernul a venit cu o initiativa in Parlament, in comisie s-a ajuns la alta formula si autorii au fost de acord cu aceasta formula prezentata de comisie.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Sintem la lectura a doua, in comisie s-a discutat foarte intensiv aceasta chestiune. Deci, Partidul Comunistilor, care are majoritatea si in comisie, a votat aceasta propunere, s-a discutat foarte mult, ne-am intors a doua oara la reexaminare, am reexaminat-o. Si pina la urma este vorba despre o chestiune foarte simpla ca acel taran, care are un surplus de o jumatate de ar sau de un ar, noi il obligam ca sa-l cumpere. Pina la urma se va intimpla in felul urmator, ca acel proprietar de pamint va zice: Pai, nu am nevoie sa dau bani in plus pentru jumatate de ar de pamint. Luati-vi-l si faceti ce vreti cu el.

Si ce se intimpla in cazul acesta? Acest ar, care este intre doua cote, se spune, sau este intre doi proprietari va ramine a nimanui. Si pina la urma va fi folosit abuziv de catre cineva. Deci, anume din considerentul acesta, ca sa nu cream situatii de conflict intre proprietari, am votat unanim la comisie in sustinerea proiectului respectiv. Acum nu este clar, de ce Comisia juridica, pentru numiri si imunitati insista cu aceasta propunere?

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Vreau sa accentuez inca o data ca noi cind examinam legi si dorim ca sa ne asculte toti taranii, ca in cazul dat, si sa aratam cit mai buni la inima... Cred ca trebuie sa examinam tot ce spunem inainte de a iesi la microfon. In primul rind, vreau sa accentuez inca o data ca avizul comisiei a fost la timp dat comisiei de baza. Primul moment.

Al doilea moment. Fractiunea, conform Regulamentului, poate sa aiba o parere aparte, si avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati a fost sustinut. Si inca o data accentuez ca la noi, la sate, taranii nu toti au pamint.

Si daca dumneavoastra acum spuneti ca noi ii sustinem pe taranii care au pamint in surplus si trebuie sa-l dam in folosinta fara plata, fara bani, cred eu ca nu e chiar o echitate sociala fata de taranii care nu au pamint in genere.

De aceea, noi propunem sa punem la vot legea in intregime. O sustinem nu de aceea ca ne-am schimbat parerea. Eu cred ca nu trebuie sa probozim astfel fractiunea majoritara, doamna Cusnir. Noi avem parerea noastra, aparte si va rog frumos...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

 

 

Domnul Ion Neagu:

Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi,

Deputatii mai vechi, ma refer la domnul Iovv, domnul Urechean, domnul Gutu, cunosc foarte bine istoria adoptarii Codului funciar si a legiferarii improprietaririi taranilor cu pamint. Atunci a fost, s-a inceput de la asa-numita mica privatizare. Toate loturile de pe linga casa au devenit proprietate privata a taranilor, a familiilor respective. Si acelor familii, carora le-au revenit mai putin de 10 ari raportat la un membru de familie, le-a fost dat pamint adaugator, cum spuneam noi atunci, conform articolului 82, in cimp, in afara satului, in extravilan.

Si acum eu nu inteleg, probabil ca la mijloc este o confuzie. Va indemn sa ne adresam la specialistii care au stat atunci la baza adoptarii Codului funciar pentru a clarifica lucrurile. Cred ca nu trebuie sa ne grabim cu votarea.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Foarte scurt. Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte, Fractiunea Partidului Democrat va sustine propunerea comisiei, fiind constienti de faptul ca acea jumatate de ar sau acel un ar sau doi nicidecum nu vor rezolva situatia taranilor care nu au pamint.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii supun votului adoptarea in ansamblu a proiectului de Lege nr. 2913 in lectura a doua, tinind cont de rezultatele votului pentru articolul 4 alineatul (10). Cine este pentru, rog sa voteze. Sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr. 3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pro. Impotriva? Mai repejor, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr. 2 11.

Sectorul nr. 3 26.

 

Domnul Marian Lupu:

37 de voturi. 55 de voturi pro, 37 de voturi impotriva. Proiectul de Lege
nr. 2913 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica. Proiectul nr.4056. Lectura a doua. Rog, comisia, doamna Buliga.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

Proiectul de Lege privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica a fost examinat suplimentar in comisie si, tinind cont de obiectiile si propunerile expuse in avizele comisiilor permanente, fractiunilor parlamentare, in amendamentele deputatilor, constatam urmatoarele.

In avizele si amendamentele prezentate au fost abordate probleme ce tin de necesitatea corelarii proiectului de lege cu legislatia existenta, ce determina statutul si nivelul garantiilor sociale pentru categoriile de angajati asupra carora se extind prevederile proiectului, cum ar fi: Legea serviciului public, Legea privind statutul judecatorului si altele.

Corectitudinea utilizarii notiunilor, in special a celor utilizate in capitolul III al proiectului si in anexa respectiva. Deputatii s-au pronuntat referitor la oportunitatea stabilirii salariului minim, de la care porneste in crestere grila de salarizare, la nivelul minimului de existenta.

S-a mentionat, de asemenea, necesitatea instituirii unei ierarhizari obiective la stabilirea grilelor de salarii pentru diferite categorii de angajati si a optimizarii nivelului de salarii pentru diferite grupuri de salariati, precum si a lichidarii unor divergente privind marimea salariului cu acelasi nivel de calificare si responsabilitate.

Toate obiectiile si propunerile au fost examinate in cadrul sedintelor comisiei sesizate in fond. Viziunea comisiei este expusa si argumentata in sinteza anexata la prezentul raport.

Tinind cont de importanta si oportunitatea proiectului de lege, comisia propune adoptarea acestuia in lectura a doua, inainte de a reveni la examinarea sintezei, propunerilor si obiectiilor parvenite in adresa comisiei. Cred ca mergem pe fiecare punct in parte.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei. De fapt, anexa si sinteza acestor propuneri si rezultatul examinarii acestora in cadrul comisiei sesizate in fond sint expuse, daca nu gresesc, pe 40-50 de pagini, pe care motiv eu nu cred ca presedintele comisiei ar trebui sa treaca pozitie cu pozitie din aceasta sinteza. Dumneavoastra toti ati primit acest document, astfel incit, daca exista unele pozitii particulare, acestea pot fi evocate la microfon.

Microfonul nr.4.

 

 

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu, in luarea mea de cuvint in prima lectura, am vorbit despre faptul ca si noi am sustinut acest proiect de lege, dar am spus ca daca nu cream un mecanism pentru indexarea salariului, aceasta majorare de salariu De fapt, legea nu este despre majorare, desi oamenii asteapta o majorare, dar legea este despre sistemul de stabilire a salariilor, cu o mica majorare de salariu. Dar aceasta mica majorare a salariului se va pierde absolut, mai ales dupa Anul Nou, mai ales in conditiile actuale ale Republicii Moldova, daca nu va exista un mecanism clar de salarizare. Noi avem o lege care nu lucreaza.

De aceea, eu propun, si rog sa sustineti aceasta idee, ca in articolul 9
alineatul (1) sa introducem un alineat adaugator: si indexarea salariilor de baza calculata la nivelul procentajului de inflatie.

Traim intr-o tara cu o economie instabila, avind inflatie in fiecare an. Pina o sa ajungem la o situatie de stabilizare economica este absolut clar si absolut necesar sa avem un mecanism foarte clar: o data in jumatate de an sa fie indexate salariile. Si atunci acest aport al Parlamentului, ca a ordonat sistemul de stabilire a salariilor, aceasta majorare modesta, ea o sa lucreze si pe viitor.

Daca noi am majorat, foarte modest, acest salariu, dar in noul an intram cu o majorare a pretului la gaze, a tarifelor s.a.m.d., intr-o luna de zile aceasta majorare n-o sa aiba nici un efect.

De aceea, eu rog foarte mult sa introducem in articolul 9 prevederea despre indexarea salariului, o data la jumatate de an, este obligatorie, conform procentului de inflatie. Si atunci legea de astazi va fi o lege eficienta, oamenii vor avea o stabilitate de salariu in raport cu cheltuielile si atunci aceasta lege va functiona.

Multumesc. Eu rog si insist ca aceasta propunere sa fie pusa la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Este foarte greu sa supun votului propunerea dumneavoastra, fiindca momentul care tine de indexare nu a fost inclus si nu este parte din concept. Din care motiv supunerea votului este imposibila.

Totodata, rog sa se atraga atentia la un lucru deosebit de important. Aceasta lege are un termen de actiune prin acele grile de salarizare care sint stabilite, si anume pina in anul 2010. Nu sint adevarate afirmatiile precum ca legea vizeaza sistemul de salarizare, dar nu vizeaza majorarea salariilor. Daca privim cu cea mai mare atentie toate anexele la acest proiect de lege, vom observa ca majorari se produc peste tot. Da, la un nivel diferit, de la o categorie la alta categorie, dar sint foarte multe pozitii care vizeaza majorari de salarii pina la 70, 80 si mai multe procente in aceasta perioada de timp.

Totodata, atunci cind vorbim de indexare, care a fost logica acestui proiect? Pentru perioada urmatorilor patru ani se fixeaza foarte concret mecanismul de crestere a salariilor. Este o realitate. Totodata, toti colegii care se refera la indexare isi dau foarte bine seama ca, propunind o indexare de o data la jumatate de an, noi ii punem pe salariati intr-o situatie mult mai avantajoasa decit cea a pensionarilor, care au o indexare o data pe an, la 1 aprilie.

Totodata, nu trebuie sa uitam ca ne privesc si ne asculta si reprezentantii organizatiilor financiare internationale, care deja au avut pretentii fata de Guvern referitor la nivelul deficitului bugetar. Deci, trebuie sa fim echilibrati si sa tinem cont de absolut toate elementele din sistemul de relatii economice atit pe plan intern si de relatii sociale, cit si pe plan extern.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte. Stimata doamna presedinte al comisiei, din sinteza anexata la raport, eu n-am observat ca sa fi fost luate in considerare argumentele pe care eu, suplimentar, le-am depus la comisia sesizata in fond la amendamentul prezentat. Cum ar fi hotaririle Curtii Constitutionale din 2000 si 1999, Harta europeana cu privire la statutul judecatorului, unde este clar prevazut ca salarizarea judecatorilor se face in baza unei legi care este deja in vigoare: Legea cu privire la statutul judecatorului. Oare noi asteptam ca, imediat ce va intra in vigoare, aceasta hotarire sa fie atacata la Curtea Constitutionala si sa fie declarata din nou neconstitutionala? Sint doua hotariri ale Curtii Constitutionale.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi si doamna presedinte, daca...

 

Doamna Valentina Buliga:

Punctul 51, da, domnule Plesca? Comisia a examinat opinia prezentata de dumneavoastra si constata ca prezenta lege...

 

Domnul Ion Plesca:

Eu aceasta am citit.

 

Doamna Valentina Buliga:

Ati vazut. Si nu sint deloc mai mici salariile prevazute in noua lege.

 

Domnul Ion Plesca:

Nu este vorba de mai mici sau mai mari. Este vorba despre...

 

Doamna Valentina Buliga:

Si stabileste norme salariale care le depasesc pe cele anterioare si, totodata, la articolul 38 se mentioneaza ca celelalte legi vor fi aduse in concordanta cu Legea salarizarii.

 

Domnul Ion Plesca:

Pai, am motivat ca celelalte legi nu pot fi aduse, deoarece este Legea cu privire la statutul judecatorului. Si este Hotarirea Curtii Constitutionale, care nu poate fi incalcata, iar acest amendament a fost expus si de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, dar cu ce-i mai tare Legea privind statutul judecatorilor, decit Legea privind statutul deputatului? Este mai tare cumva ca statut?

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule Presedinte, eu va spun ca sint doua hotariri ale Curtii Constitutionale, unde este prevazut Aceasta este o putere judecatoreasca independenta si ar trebui, indiferent ca se maresc salariile sau se micsoreaza, sa fie stabilite conform acestui articol din Legea cu privire la statutul judecatorului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1, domnul Sainciuc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Deci, in Legea privind statutul judecatorului este stipulat ca salariul de functie sau salariul de baza este raportat in procente fata de salariul Presedintelui. In cazul de fata este vorba de un salariu lunar, care include toate platile. Deci, in legea care este astazi in vigoare, acele 95% se refera la salariul de baza de 795 de lei, 745 de lei. Acesta este raspunsul.

Fiindca prin introducerea acestei noi modalitati de salarizare pentru persoanele mentionate, cum ar fi presedintele Curtii Supreme de Justitie, este un salariu care include absolut toate platile si s-a facut ierarhia care a fost necesara in dependenta de functiile respective.

Multumesc.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule Sainciuc, salariul Presedintelui republicii acum este 600 de lei sau 700 de lei?

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, in Legea privind statutul deputatului este stabilit ca salariul se stabileste la salariul functiei.

 

Domnul Ion Plesca:

Bine, eu insist ca sa fie pus la vot amendamentul meu. Sa lasam sa vada intreg sistemul judecatoresc cum se voteaza legile privind salarizarea lor.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu voi supune votului aceasta propunere, nu inainte de a spune un lucru, care reprezinta de fapt o concluzie a tuturor reprezentantilor fractiunilor, mai bine zis a reprezentantilor tuturor fractiunilor care au muncit si in cadrul grupului de lucru din luna august si au muncit si in cadrul unui grup, a caruia ultima sedinta a fost ieri seara. Concluzia a fost univoca, ca este lege foarte complexa, da, complicata.

Da, sint elemente si carente, dar aceasta perioada de timp, de 23 luni, care a fost o perioada foarte intensa de examinare a acestui proiect, ne aduce la concluzia ca doar pe cale empirica, doar pe calea testarii practice a acestei legi, noi cu dumneavoastra vom vedea absolut toate actiunile ei si volens-nolens, de aici, in 56 luni, Parlamentul va reveni la acest subiect pe motivul ca Guvernul vine cu tot pachetul de amendamente la legile specifice si acel moment va fi o oportunitate pentru a vedea si efectele practice ale actiunii acestei legi, cit si din momentul cind va fi posibila si necesara aplicarii unor amendamente pentru a o aduce la un nivel, sa-i spunem, aproape perfect.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Golban:

Doamna presedinte, am o intrebare nu atit la dumneavoastra, cit mai curind la reprezentantii Guvernului, dar nu inainte de a-mi formula aceasta intrebare, sa-mi permiteti Cred ca unul din aspectele conceptuale al acestui proiect de lege a fost

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am sa va rog sa treceti la propunere, fiindca sintem in lectura a doua si nu prea avem timp de intrebari.

 

Doamna Valentina Golban:

Am inteles. Unificarea sistemului de salarizare. De aceea, am si facut mai multe propuneri. Propunerea mea, amendamentul meu din anexa nr. 59, care a fost acceptat partial si practic sint de acord cu aceasta concluzie.

Dar consider ca datorez o explicatie numerosilor angajati din institutiile medico-sanitare, incadrate in sistemul obligatoriu de asistenta medicala, care nu pot fi salarizati conform acestui proiect de lege, dat fiind faptul ca exista deja o hotarire a Guvernului conform careia sint salarizati.

Dar as vrea sa ii intreb, cum am zis, mai ales pe membrii Guvernului, pentru ca acei care ne asculta sint in asteptare si vor sa cunoasca, pentru ca acea hotarire prevede minimul de salarizare de 360 de lei si se stabileste anual prin negocieri intre Ministerul Sanatatii, Compania Nationala de Asigurari si Sindicate. As vrea sa va intreb, va rog, nu atit pentru mine, cit pentru colegii care sint angajati in acest domeniu, care va fi plafonul minim de salarizare, la ce etapa sint discutiile dintre aceste institutii si care este perspectiva rezolvarii? Pentru ca o data cu implementarea proiectului de lege, adica a legii pe care o discutam astazi si trecerea la nivelul de salarizare 400 de lei minim, ei vor ramine defavorizati. Aceasta, va rog foarte mult.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Golban, raspunsul pot sa vi-l ofer si eu, caci ati fost si dumneavoastra martora cind in comisie, intr-adevar, s-a discutat referitor la salarizarea angajatilor institutiilor medico-sanitare, care activeaza astazi in conditii de medicina asigurata. Si din ultima informatie care o detinem astazi, negocierile dintre Guvern, Patronat si Compania Nationala de Asigurari in Medicina si Ministerul Sanatatii s-a ajuns la un acord ca acest salariu sa fie de 415 lei pentru prima categorie de salarizare. Puteti sa ne confirmati?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Propun sa trecem la discutii asupra unor articole concrete, deoarece noi de acum am inceput, dar discutam haotic. Deci, toate problemele care au fost abordate de deputati in prima lectura, in principiu, se contin aici. Si fiecare deputat, stiind ca a propus ceva, o sa iasa atunci la microfon, la articolul concret si o sa se discute si o sa se adopte. Sa mergem.

 

Domnul Marian Lupu:

Grea structura. Microfonul nr. 4.

 

Doamna Lidia Gutu:

Imi pare bine ca domnul Stepaniuc are aceeasi parere; cred ca pentru a nu ne pierde in discutii interminabile, trebuie sa trecem la articole si pe urma sa punem la vot, daca mai sint alte amendamente si sa incercam sa votam acest proiect.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Perfect. Multumesc, microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna presedinte al comisiei,

Vreau sa revin la propunerea mea ce tine de excluderea din anexa nr.35 a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Si, stimati colegi, in primul rind, vreau sa aduc multumiri Comisiei pentru acceptarea excluderii din incidenta legii a agentiilor de reglementari. A fost o intelegere buna. Si acum as vrea, totusi, sa va rog sa revenim la problema ce tine de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, pentru ca, in principiu, organul dat in orice tara si in toate tarile, mai bine zis, este un organ independent, care, pina la urma, reglementeaza piata valorilor mobiliare. Si ar fi bine ca la noi sa fie tot asa. In Romania, Ucraina, in celelalte tari, organul dat este absolut independent. Apropo, dupa cum este si statutul comisiei.

In afara de aceasta, ea este constituita ca o autoritate autonoma si a carei activitate, pina la urma, nu depinde integral de bugetul de stat. Noi aprobam anual bugetul Comisiei Nationale la urma. Dar bugetul comisiei se formeaza din serviciile care sint prestate de comisie. De aceea... O secunda. Doamna presedinte...

Chiar si cu reglementarile lefilor, problema care este pusa aici, pina la urma, constientizam faptul ca un membru al comisiei o sa primeasca o leafa mai mica decit a primit pina acum. Dar eu vreau sa va aduc la cunostinta ca in Romania, de exemplu, un membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, un comisar primeste 2500 de euro. In Ucraina primeste 1000 de euro. Acestea sint niste cifre absolut luate din practica. De aceea, as propune sa revenim la problema aceasta si, daca argumentele mele sint valabile, sa sustinem propunerea mea si a colegilor din fractiunea majoritara care, apropo, au propus acelasi lucru.

 

Doamna Valentina Buliga:

Multumesc. Intr-adevar, stimati deputati, in comisie au parvenit propuneri din partea deputatilor Nicolae Bondarciuc, Gheorghe Popa si Alexandru Oleinic pentru a exclude Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare din anexele 3 si 5. Comisia nu a acceptat din motivele expuse in anexa, deoarece aceasta comisie este o autoritate autonoma a administratiei publice, iar, conform articolului 12, angajatii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare sint functionari publici.

Totodata, personalul Directiei executive a acestei comisii este inclus in clasificatorul unic al functiilor publice, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.151 din 23 februarie 2001. Referitor la micsorarea salariilor angajatilor Comisiei Nationale, comisia a prevazut aceasta, avind si articolul 37 din lege, care nu permite diminuarea salariilor. Diminuarea am spus.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna presedinte, va multumesc, dar eu n-am intilnit in nici o lege sa fie stipulat ca functionarul public nu poate sa fie la autogestiune. Acest moment nu este reglementat prin nici o lege.

 

Doamna Valentina Buliga:

Aceasta a fost o pozitie a comisiei, dar domnul Oleinic, aceasta a fost comisia.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna presedinte, daca imi permiteti, totusi, sa fie pus la vot. Dar eu mai am o intrebare.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stati, inainte de a fi pus la vot, eu vreau sa ma conving ca noi toti sintem constienti de un lucru: indicati-mi va rog o alta institutie cu oricare statut, ai carei colaboratori sint functionari publici. Deci Nu, stati putin, noi v-am ascultat. Si, de fapt, eu cred ca toti avem si obligatia sa incercam sa ne exprimam intr-un mod compact, concis si logic, dar si rapid concomitent.

Acum ascultati-ne si pe noi, stimate coleg. Unde gasiti functia publica ca sa nu fie acoperita de lege. Stiti de ce cu atita usurinta si comisia... De fapt, nu cu atita usurinta, dar totusi a acceptat ca aceste doua agentii de reglementare sa ramina in afara acestei lei, fiindca ei nu sint functionari publici. Acum noi avem statutul institutiei, comisiei, iar statutul personalului functionari publici care, de fapt, profita de toate avantajele functiei publice si vizavi de virsta de pensionare si vizavi de toate avantajele functiei publice

Si intrebarea noastra a fost a tuturor, cum exista o modalitate si daca dumneavoastra, care ati inaintat aceasta propunere, convingeati si veneati cu propunerea ca sa dispara statutul de functionar public la comisie, sa dispara in toate legile. Atunci, la acest moment, ei nu erau sa fie prezenti in lege.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu am propus aceasta. In Registrul de functionar public.

 

Domnul Marian Lupu:

Daca e sa plece din acest cadru general de salarizare pentru functionarii publici, ei trebuie sa se dezica si sa nu beneficieze de toate avantajele acestui statut. Din momentul din care beneficiaza, in mod evident ca se impune si norma juridica. Ei nu pot sa isi stabileasca singuri salariile, la un nivel al unei intreprinderi comerciale, sau al aceleiasi agentii de reglementare, unde decide consiliul de administrare. Aceasta a fost explicatia. Ati insistat? Voi supune votului, dar rog sa atrageti atentia la aceste considerente.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pot sa continuu?

 

Domnul Marian Lupu:

Ca intrebare, da.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mi-ati raspuns la intrebare, domnule Presedinte. Dar vreau sa va spun ca eu am adus argumentul acesta ca noi sa excludem colaboratorii comisiei din nomenclatorul de functionari publici, mai ales ca noi avem un astfel de exemplu. Pina in anul acesta, in anexa nr. 3 am avut Banca Nationala, care acum a fost exclusa de aici, tot in baza argumentului ca ei nu sint functionari publici.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Ei nu sint realmente exclusi. Se face o referinta foarte directa a Bancii Nationale.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, vorbesc si eu, domnule Presedinte. Dati-mi voi sa vorbesc si eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin, domnule Oleinic. Dumneavoastra ati propus sa supunem votului. Eu voi supune votului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar din momentul in care este acest statut, nu trebuia de propus, trebuia de mers si de initiat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte, dati-mi voie sa conving colegii. Eu de ce stau aici la microfon. De ce sint in fata dumneavoastra?

 

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra ati spus Stati putin.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, stati un pic. Dumneavoastra, ce va permiteti?

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, deconectati microfonul nr. 5, fiindca dumneavoastra vorbiti azi foarte mult si v-am permis acest lucru. Ati propus sa supunem votului? Voi supune votului. La ce bun explicatiile ori propunerile? De ce comentati? Fiindca noi vorbim. Asa, eu rog putina liniste. Acum, stimati colegi Eu nu tutuiesc pe nimeni si nu va dau dreptul sa faceti acest lucru, nici dumneavoastra domnule Taranu.

Deci, amendamentul a fost propus eu il supun votului. Stimati colegi, propunerea colegului deputat, cine este pentru sustinerea amendamentului propus de domnul Oleinic, rog sa voteze. Sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 4.

Sectorul nr.3 - 16.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi. Propunerea nu se accepta. Urmatoarea. Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte, va multumesc. Vreau sa va spun, domnule Presedinte, ca eu va stimez foarte mult, ca sa nu incepem aici, de la microfoane, sa facem niste schimburi de reglari. Va rog foarte mult... Noi sintem toti egali. Ma iertati, va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic, eu nu am conturi de reglat cu dumneavoastra

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar nu puteti sa...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu nu am conturi nereglate cu dumneavoastra.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, nu putem sa le avem noi cu dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, cu atit mai mult.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu, va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog un lucru concis, concret.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar noi toti sintem deputati. Dumneavoastra sinteti un deputat ceva mai mare ca noi. Mai mult nimic, nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va atrag atentia, ca au fost propuneri de la doua microfoane: microfonul nr.3, microfonul nr. 4. Doamna Gutu a propus... Mergem pe articole.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dati-mi voie

 

Domnul Marian Lupu:

Mergem pe articole. Unul cite unul. Cine are propuneri? Si inainte, dar nu stam cite jumatate de ora cu explicatii, care de fapt sint...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da. Okey.

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati colegi.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Vreau sa revin la Banca Nationala.

 

Doamna Valentina Buliga:

O sa ajungem.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, liniste va rog. Banca Nationala.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Vreau sa ascult, totusi, care a fost argumentul pentru care a fost exclusa Banca Nationala din legea actuala. Argumentele domnului Sainciuc le-am auzit la comisie: colaboratorii Bancii Nationale nu sint functionari publici, de aceea a fost exclusa Banca Nationala din legea actuala.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Oleinic, domnule Alexandru, Banca Nationala nu a fost inclusa in proiectul de lege.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Banca Nationala a existat pina acum, pina la...

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu. Necesitatea includerii a aparut o data cu abrogarea anexei 1 si 4 la Legea salarizarii. De aceea, a fost necesar a se introduce, intr-o oarecare forma, mecanismul de salarizare a angajatilor Bancii Nationale. Articolul 40 din proiectul de lege venit de la Guvern prevede: la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga articolul 5, anexele 1 si 4 la Legea salarizarii nr. 1305-XII din 25 februarie 1993, unde era prevazut mecanismul de salarizare a Bancii Nationale.

De aceea, s-a si propus un articol, unde se spune ca salarizarea angajatilor Bancii Nationale se efectueaza in conformitate cu prevederile Legii salarizarii
nr.847 din 14 februarie 2002 si regulamentului respectiv, aprobat de catre Consiliul de administratie al Bancii si coordonat cu Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna presedinte, Legea nr. 847 este o lege generala, acolo nu sint stipulate principiile de salarizare a colaboratorilor Bancii Nationale. In Legea cu privire la finantele publice este scris concret: Consiliul de administratie aproba Regulamentul cu privire la personalul Bancii Nationale. Noi avem unicul organ in tara care isi formeaza bugetul independent de tot ce tine azi de Parlament, de Guvern s.a.m.d.

Daca aceasta este corect, eu la aceasta am vrut sa ma refer, domnule Presedinte. Ca noi, in general, in tara, daca punem la un anumit nivel Banca Nationala, acesta trebuie sa fie acelasi nivel cu al Comisiei Nationale.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic, noi sintem la lectura a doua. Eu vreau sa aud propunerea dumneavoastra concreta. Nu intrebari, nu comentarii. Propunerea. Ce se propune?

 

Doamna Valentina Buliga:

Sa trecem la amendamente.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

Doamna Valentina Buliga:

Comisia pentru politica economica, buget si finante: de la bun inceput sa fie expus titlul Legii.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, stati putin. Aceasta a fost propunerea dumneavoastra, sa trecem toate 70 de pagini?

 

Doamna Valentina Buliga:

Aceasta a fost propunerea.

 

Domnul Marian Lupu:

A fost ca daca in dependenta de...

 

Doamna Valentina Buliga:

Care nu sint acceptate...

 

Domnul Marian Lupu:

Cele care nu au fost acceptate si acei care au propuneri sau confirmari ale acestor propuneri sa iasa la microfoane.

Microfonul 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Doamna presedinte, la articolul 35 punctul 24 din sinteza eu am propus ca acesti coeficienti 0,8, 0,9 sa nu fie aplicati pentru categoriile mentionate la articolul 35 alineatul (1) literele a) si b).

 

Doamna Valentina Buliga:

Articolul 35.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Articolul 35 alineatul (1) literele a) si b). Eu am propus ca acesti coeficienti sa nu fie aplicati pentru categoriile mentionate la aceste doua litere, a) si b).

 

Doamna Valentina Buliga:

Articolul 35, in varianta initiala: in luna decembrie se vor majora pina la cuantumul minim, prevazut de grilele de salarii, recalculate cu coeficientul 0,8 salariile de baza ale salariatilor din invatamint, cu exceptia cadrelor didactice din institutiile de invatamint preuniversitar, din stiinta, cultura, arta si sport, alte unitati bugetare, precum si a personalului auxiliar din unitatile sanitare, asistenta sociala si din autoritatile publice, salarizati conform anexei nr.1 la prezenta lege, in marime deplina, urmind sa fie platite incepind cu 1 ianuarie 2007.

Si la litera b): se vor majora pina la cuantumul minim prevazut de grilele de salarii, recalculat cu coeficientul 0,9 salariile de baza pentru personalul de baza din unitatile sanitare si asistenta sociala, salarizati conform anexei nr.1, si personalul care efectueaza deservirea tehnica ce asigura functionarea autoritatilor publice, salarizat conform anexei nr.8, in marime deplina, urmind sa fie platite incepind cu 1 ianuarie 2007.

La articolul 35 deja este prevazut ca salariile lunare pentru persoanele care detin dumneavoastra ati propus pentru persoanele care detin functii de demnitate publica. La articolul 35 deja este prevazut ca salariile lunare pentru persoanele care detin functii de demnitate publica, in 2006, se vor stabili cu coeficientul 0,8.

In ceea ce priveste neaplicarea coeficientilor 0,8 si 0,9 pentru celelalte categorii de angajati, Comisia a examinat aceasta posibilitate, dar pornind de la faptul ca necesita suplimentar sume de circa 116 milioane de lei, comisia nu a acceptat acest transfer de implementare a legii. Si in bugetul de stat anul 2006 este deja prevazuta suma de 826 milioane de lei pentru implementarea primei etape a acestei legi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, eu propun ca sa fie pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar cum stam cu 116 milioane, care sint cerute aditional la Legea bugetului?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Micsorati in alta parte si mariti aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Asta a fost propunerea initiala. Eu nu am spus ca coeficientii 0,8, 0,9 trebuie numaidecit aplicati pentru demnitarii publici.

 

Doamna Valentina Buliga:

Este.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Putea sa fie si 0,5 si 0,6.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, eu voi supune votului, da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Poftim, eu am spus principalul: la articolul 35 alineatul (1), literele a) si b) sa fie excluse. Ca acesti functionari sa poata avea acelasi acces la majorare ca si cei care au fost prevazuti de la 1 ianuarie 2006 sau de la 1 decembrie 2005.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, voi supune votului acest lucru. Am zis, o repet, ca ne privesc si ne asculta si cei de la institutiile internationale financiare, si tinem cont de toate aspectele.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, eu am...

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra ati intrebat de 116 milioane.

 

Domnul Marian Lupu:

Aveti dreptul, da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am spus ca micsoram coeficientii pentru celelalte categorii: nu 0,8 cum este prevazut de aceasta lege, dar 0,5 si gasim banii adaugatori.

 

Doamna Valentina Buliga:

Astfel incalcam o alta prevedere legala.

Nu putem micsora un drept deja ilicit care apartine unui salariat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Puneti la vot, va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere a domnului Cosarciuc, cine este pentru, rog sa anunte.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 25.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

De unde 25, au ridicat miinile doar 6?

 

Domnul Marian Lupu:

Cit ati spus dumneavoastra? 25?

 

Domnul Stefan Secareanu:

25. Sectorul nr.3 cine a votat, sa ridice mina inca o data. Inseamna ca
sint 23.

 

Domnul Marian Lupu:

23. In total 27 de voturi propunerea este respinsa.

De fapt, doamna presedinte al comisiei, dupa ce colegii nostri vor interveni cu anumite insistente pe pozitiile care nu au fost acceptate de comisie si dupa ce incheiem acest exercitiu, voi avea o rugaminte sa dati citire, dar intr-un mod si complex, si compact, acelei multitudini de propuneri care au fost acceptate pe subiectele cele mai importante ale acestui proiect de lege.

 

Doamna Valentina Buliga:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte. In prima lectura am propus sa majoram indicii de prioritate pentru cadrele pedagogice sau sa ii echivalam cu functionarii publici, sa le acordam un statut similar functionarului public. Este un pic incorect sa tratam acest domeniu, pe care l-am apreciat drept unul de importanta nationala, drept unul prioritar, sa acceptam ca salariul mediu al pedagogului sa fie mai mic decit salariul mediu pe tara. nu se incadreaza vorba cu fapta.

De aceea, argumentarea care a fost adusa, in replica, de catre onorata comisie, suna in felul urmator: Nu putem sa acceptam sa majoram intr-o asemenea masura, prin majorarea acestui indice de prioritate, pentru ca aceasta va conduce la incalcarea, afectarea corelatiei dintre salariul unui pedagog cu cel al unui cadru didactic. Dar cadrul didactic profita de categoria de salarizare de pina la 22, pe cind pedagogul din scoala medie generala, din liceu de categoria de pina la 17. Deci categoria de salarizare este cea maxima 17 si, oricum, nu deregleaza, nu afecteaza aceasta corelatie. Eu as insista, totusi, sa luam in calcul faptul ca...

 

Doamna Valentina Buliga:

Raspunsul il aveti in punctul 39 din sinteza. Noi v-am prezentat argumentele comisiei, ca orice majorare a coeficientului intersectorial de prioritate cu numai 0,1, pentru acei care astazi alcatuiesc 52% din intreaga suma necesara pentru implementarea acestei legi, duce dupa ea o majorare esentiala, care astazi nu este posibila.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, precizari.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministrul economiei si comertului:

Multumesc, domnule Presedinte.

Majorarea coeficientului de prioritate doar cu o zecime, in cazul dat, aduce un volum suplimentar de mijloace financiare de 60 milioane de lei.

 

Domnul Marian Lupu:

Care este Dati niste cifre in expresia absoluta, conform acestor prevederi, prevederile din proiectul existent.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Dar prevederile

 

Domnul Marian Lupu:

la ce nivel vor fi salariile cadrelor didactice?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Buliga:

Noi avem aceste cifre, putem sa vi le prezentam.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Noi nu putem discuta problema aceasta dintr-un simplu motiv: ca nu exista o lege despre statutul cadrului didactic, urmeaza noua lege a invatamintului, dupa ce o sa o adoptam, o sa meditam foarte serios la aceasta tema.

Mie mi se pare ca domnul Varta, desi vorbeste lucruri corecte, nu se refera la tema. Eu as propune noi avem o lege destul de complicata; azi o discutam, dar o discutam fara nici un sistem. Discutam de 20 de minute. In felul cum au fost structurate propunerile si obiectiile la aceasta sinteza, este un sistem foarte clar, daca o sa trecem pas cu pas fiecare amendament s-a acceptat, nu s-a acceptat o sa intelegem ca s-au facut si lucruri bune, dar sint si chestiuni discutabile si va indemn sa le discutam, dar conform sistemului.

Mie imi pare rau ca propuinerile sint rupte din context. Doamna Gutu, a propus foarte corect: sa mergem conform unui sistem clar.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule Stepaniuc, asa s-a mers: haotic, nu pe fiecare propunere, amendament.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dumneavoastra asa ati dorit, stimati colegi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi, eu revin la intrebarea mea catre dumneavoastra, pornim de la punctul unu si trecem toata matricea, tabelul comisiei? Da sau nu? Nu.

Deci, o sa faceti la sfirsit o sinteza la ceea ce intr-adevar Fiindca colegii nostri au dreptate, pentru a intelege de ce cutare sau cutare punct nu s-a acceptat, exista intercorelari foarte puternice cu alte pozitii, care au fost acceptate si pierdem caracterul general si logica tabloului in complex.

Da, microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Cred ca doamna presedinte al comisiei trebuie sa citeasca toate amendamentele care nu s-au acceptat si atunci cind deputatul nu este de acord, iese la microfon, dar nu sa iasa asa si sa caute articolul... Adica, articolele care nu sint acceptate, le cititi dumneavoastra si argumentati de ce nu sint acceptate. Si atunci iese deputatul, daca nu este de acord; si punem la vot, daca se insista.

 

Domnul Ion Varta:

Tocmai mi-am manifestat dezacordul fata de argumentele care au fost aduse de catre onorata comisie in fond. Dar vizavi de opinia domnului Stepaniuc, noi sintem tocmai acei care facem parte, cu domnia sa, din Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si stim foarte bine, poate mai mult decit colegii nostri, ca, intr-adevar, este un domeniu extrem de important, prioritar si ar fi bine sa tinem cont de situatia reala a colegilor nostri de breasla, pedagogii.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte, trecem pas cu pas.

 

Domnul Marian Lupu:

Va indemn, totusi, sa incepem, pas cu pas, intr-un mod concis, dar le trecem pe toate.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati deputati, o luam de la inceput. Comisia pentru politica economica, buget si finante si domnul deputat Ivan Calin au propus schimbarea denumirii legii. Pina la urma, comisia a decis si a propus, cu majoritate de voturi, ca legea sa fie numita Lege cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Fractiunea P.P.C.D. a substituit in textul legii notiunea de persoane care ocupa functii de demnitate publica ca fiind, la momentul actual, fara o reglementare juridica expresa si exacta in actele legislative cu notiunea folosita in anexa nr.2: persoane din cadrul autoritatilor administratiei publice alese in functie, conform prevederilor Constitutiei Republicii.

A modifica titlul capitolului III al legii, dupa cum urmeaza Salarizarea persoanelor din cadrul autoritatilor administratiei publice alese in functie conform prevederilor Constitutiei si a persoanelor ce detin functii publice de rangul I.

A modifica titlul anexei nr.3, dupa cum urmeaza: Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autoritatilor administratiei publice, numite in functie, potrivit legii, si persoanelor din cadrul administratiei publice centrale, care detin functii publice de rangul I.

Propunerea fractiunii corespunde legislatiei in vigoare, iar notiunile expuse in proiect sint elaborate in corespundere cu obiectivele strategice de reforma ale administratiei publice, reflectate in strategia reformei administratiei publice, elaborate de Guvern in comun cu organizatiile internationale, care prevede promovarea unei legi noi a serviciului public, unde vor fi incadrate si legalizate notiunile nominalizate in redactia proiectului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata doamna presedinte al comisiei, am o propunere: nu dati citire textului integral din tabel, dar referiti-va la esenta propunerii.

 

Doamna Valentina Buliga:

Am inteles. Se accepta, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Accepta acei care au fost la microfon si acei care vor lua cuvintul de acum inainte.

 

Doamna Valentina Buliga:

Articolul 7 din anexa nr.2. Fractiunea P.C.R.M. Cred ca aici o sa-i dau citirii integral pentru ca clarifica multe . S-au acceptat propunerile pentru ca: salariul lunar, prevazut la articolul 6 al prezentei legi, reprezinta venitul salarial total si unica forma de salarizare a activitatii corespunzatoare doar pentru functiile de Presedinte al Republicii Moldova, Presedinte al Parlamentului, Prim-ministru, Presedinte si judecator al Curtii Constitutionale, Presedinte al Curtii Supreme de Justitie, Procuror General si Presedinte al Curtii de Conturi.

Pentru persoanele cu statul de magistrat sau procuror, venitul salarial total se constituie din salariul lunar prevazut in anexa nr.3 si sporul pentru gradul de calificare detinut, stabilit in cuantumul prevazut in anexa nr.9 la prezenta lege.

Persoanele care ocupa functii de demnitate publica, altele decit cele indicate in anexa 1 alineatele (1) si (2), in afara de salariul lunar, in suma fixa, prevazut la articolul 6 la prezenta lege, beneficiaza de premii lunare, utilizindu-se in acest scop 3 fonduri lunare de salarizare pe an, calculate in raport cu salariile lunare.

Pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica, indicate la alineatul (3), venitul salarial total se constituie prin insumarea salariului lunar, stabilit conform anexelor nr.2 si nr.3 la prezenta lege si a premiului calculat conform alineatului (3). Salariile lunare se modifica prin lege. S-a acceptat in intregime.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, liniste in sala.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati colegi, am auzit foarte bine propunerea Presedintelui, sa mergem pas cu pas.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Eu va rog liniste, mergeti asa cum ati inceput, da. Si nu cititi tot, dar succint, esenta.

 

Doamna Valentina Buliga:

Se accepta partial propunerea de a substitui cuvintele suprasolicitare neuropsihica prin cuvintele pentru sanatate si viata, deoarece aceasta notiune se prevede in Codul muncii.

Comisia pentru politica economica, buget si finante a propus ca sa fie adaugate dupa cuvintele: in domeniul muncii, precum si cel legislativ la aceasta categorie cu risc. Nu s-a acceptat, deoarece nu poate fi extinsa asupra deputatilor si primarilor, indicati in anexa nr.2.

Nu s-a acceptat propunerea doamnei Gudumac de a extinde prevederile legii asupra medicilor, judecatorilor si procurorilor, deoarece aceasta este prevazut la articolele 29 si 33 din Legea cu privire la statutul judecatorului. Se accepta cuvintul administratiei, aici e asa destul de

 

Doamna Maria Postoico:

Aici este un moment tehnic.

 

Doamna Valentina Buliga:

Comisia pentru politica economica, buget si finante din alineatul (3) articolul 13, propune sa se excluda cuvintele calculat la salariul de baza si din salariul de baza si sa se realizeze aceasta prevedere cu incepere de la 27 august, dar nu mai mult de 20%.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune sa fie aprobat si de Parlament cuantumul mijloacelor alocate pentru acordarea acestor prevederi, inclusiv acelor autoritati care sint subordonate Guvernului si Parlamentului inclusiv.

Comisia pentru politica economica, buget si finante a inaintat propunerea de a inlocui cuvintele autoritatilor publice, care a fost acceptata.

Securitatea nationala se accepta partial sa se completeze cu sintagma organelor apararii nationale a securitatii statului, iar la sfirsit serviciul vamal si cu sintagma angajatii civili ai sistemului penitenciar, care nu erau reglementati.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a propus pentru pastrarea confidentialitatii, sa se prevada un supliment la salariu de 20%. Nu s-a acceptat, deoarece aceasta este prevazut in obligatiile lor de serviciu.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, conform totalurilor activitatii pe anul in curs. Articolul 22 va avea urmatorul cuprins: Militarilor efectivului de trupa si comanda, angajati prin contract in organele Apararii Nationale, securitatii statului li se plateste o indemnizatie, conform totalurilor activitatii, in marime de 6 salarii lunare calculate, luind in considerare sporurile si suplimentele, folosind lunar 0,5 din fondul larg de salarizare.

Nu s-a acceptat propunerea Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica in legatura cu sarbatorile profesionale, sarbatorile legale nelucratoare, deoarece aceasta poate fi prevazut printr-o hotarire de Guvern.

Deputatul Buliga si fractiunea P.C.R.M. propun majorarea sau acordarea posibilitatii consiliilor raionale de a majora cu 20 la suta salariile angajatilor daca au venituri proprii s-a acceptat.

Valentina Golban a propus ca persoanele care ocupa functii de demnitate publica si functionarii publici sa primeasca acel spor la salariu daca detin titluri stiintifice.

Deputatul Serafim Urechean si fractiunea P.C.R.M. au propus majorarea sporului pentru detinerea titlului onorific pina la 200 de lei si, respectiv, 100 de lei. S-a acceptat majorarea de 2 ori a acestui spor.

Doamna buliga a propus ca sporul pentru lucrari in conditii deosebit de nocive si grele, de asemenea, reglementat nu mai putin de 25 si nu mai mic de 50. Nu s-a acceptat propunerea domnului Serebrian de a amenda pe acei care nu cunosc limba moldoveneasca sau rusa, deoarece legea nu prevede penalitati.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a propus excluderea cuvintelor cu consultarea sindicatelor si, conform Codului muncii, s-a introdus sintagma cu consultarea reprezentantilor salariatilor; s-a ajustat cu Codul muncii.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, referitor la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare propune anume ceea ce spunea domnul Oleinic, sa nu se micsoreze salariile, sa se permita premierea personalului, sa se aplice de la
1 decembrie 2005, pentru ca sa nu fie diminuate aceste salarii; dupa cuvintele Centrului pentru Combaterea Crimelor s-a incadrat in text.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a propus ca termenele de intrare sa fie corelate cu data publicarii; sint prevazute termenele de 1 decembrie 2005 si cel de 1 ianuarie 2006 pentru celelalte sporuri.

Domnul Cosarciuc s-a referit la coeficientii 0,8 si 0,9 noi am vorbit.

Deputatii Buliga, Braghis si fractiunea P.C.R.M. au facut propuneri referitor la majorarea salariilor bibliotecarilor si celor angajati in cultura s-a acceptat si cred ca trebuie de mentionat ca sporul acestor angajati se va majora cu circa 70%.

Fractiunea P.C.R.M. s-a exprimat referitor la salarizarea Bancii Nationale a moldovei; s-a vorbit deja, deoarece se prevede abrogarea anexelor nr.1 si nr.4 din Legea cu privire la salarizare.

Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a cerut sa fie indicat cum se vor abroga prevederile actualei legi. Este prevazut ca, in termen de 6 luni, conform articolului 38 acestea sa fie abrogate, iar pina la abrogare, ele se vor aplica doar in masura in care nu contravin prezentei legi. Totodata, se propune de completat legea cu un articol nou, cu un alineat nou, si anume: O data cu intrarea in vigoare a prezentei legi, la elaborarea oricaror acte legislative, se interzice includerea prevederilor ce tin de salarizarea personalului unitatilor bugetare. Deoarece vorbim despre stabilirea unui sistem de stabilire a acestor salarii.

Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a facut propuneri privind persoana care ocupa o functie demnitate publica; noi am vorbit deja ca este mentionat in mod expres la
articolul 5, dar, ulterior, va fi prevazut in actele normative care vor fi operate in termenele respective, nu mai tirziu de primul semestru al anului 2006.

Domnul presedinte Diacov a propus excluderea notelor 1 si 4 din anexa 3 si expunerea lor intr-un alineat aparte la capitolul III, deoarece este presedinte al fractiunii Partidului Democrat...

 

Doamna Maria Postoico:

El este deputat.

 

Doamna Valentina Buliga:

... Ca majorarile expuse in note sa fie transpuse expres intr-un articol aparte. Nota nr.1 s-a exclus, deoarece in propunerea cu nr.52, nota nr.2 se exclude. In redactia noua a articolului 7, pentru judecatori si procurori deja este prevazuta stabilirea sporului pentru grad conform anexei 9. Si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati... Cit priveste trecerea unor functii la statutul de functionari publici, la statut de functii de demnitate publica, aceasta se va legaliza in proiectul noii legi a serviciului public care, dupa cum am spus, va fi elaborat in primul trimestru al lui 2006.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica: Nu s-a acceptat obiectia referitor la demnitarul public. In tot textul legii, aceasta notiune nu apare.

Comisia juridica. S-a acceptat partial propunerea acestei comisii si articolul 28 alineatul (8) se completeaza in final cu o propozitie noua, cu urmatorul cuprins: Prevederile prezentului alineat se extind si asupra personalului de specialitate si de conducere salarizat, conform prevederilor capitolului IV al prezentei legi. Totodata, cuvintele cu exceptia limbii ruse nu pot fi acceptate.

Deputatul Iurie Bolboceanu. Nu s-a acceptat propunerea lui, deoarece, conform articolului 7, salariul total pentru persoanele care ocupa functie de demnitate publica, indicate in anexele 2 si 3, se constituie doar din salariul de baza si din sporul pentru grad de calificare, pentru persoanele cu statut de magistrat si procuror, si din salariul de baza si premiul lunar de 25% pentru celelalte functii. Alte premii si sporuri nu se prevad pentru aceasta categorie.

Domnul Veaceslav Untila a propus ca stabilirea salariilor deputatilor sa fie exclusa din proiect. Nu s-a acceptat, deoarece, prin implementarea acestui sistem, se va asigura transparenta in stabilirea salariului pentru toate persoanele care ocupa functii de demnitate publica.

Vladimir Filat a inaintat propuneri referitor la prevederile Legii despre statutul deputatului in Parlament. Legea privind statutul deputatului nu exclude acordarea celorlalte garantii sociale stipulate in lege pentru deputati.

Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa. Nu se accepta revizuirea suplimentelor la salariile functionarilor publici, deoarece ele incalca conceptul ierarhiei salarizarii. Modalitatea propusa prevede stabilirea unor salarii de baza mai mari, din contul carora au fost anulate mai multe sporuri si suplimente prevazute de legislatia in vigoare.

Deputatii Buliga si Gudumac. Nu sint prevazuti indicii de prioritate pentru personalul medical si asistentele medicale din institutiile prescolare si scolare. S-a acceptat si s-a propus completarea ultimului alineat din punctul 4), sa se introduca coeficientul 1,1 pentru acei care muncesc, care activeaza in institutiile prescolare si scolare.

Fractiunea P.C.R.M. Pentru personalul medical din aceeasi prevedere - 1,1; acest indice de prioritate pentru cadrele didactice, pentru acei din institutiile de invatamint si asistenta sociala, precum si din institutiile de transfuzie a singelui.

Deputatul Eva Gudumac propune sa fie stabilit indicele de prioritate si pentru cadrele didactice din invatamintul universitar si postuniversitar. Stabilirea indicilor de prioritate pentru cadrele didactice din invatamintul universitar si postuniversitar necesita costuri financiare suplimentare care, in prezent nu pot fi acoperite. Totodata, institutiile in cauza dispun de posibilitati suplimentare de majorare a salariilor din contul mijloacelor speciale.

Fractiunea P.P.C.D. Se propune ca pozitia 4 din tabelul 2 sa fie modificata pentru medici, farmacisti si personalul medical cu studii superioare. Nu s-a acceptat din motivul ca acesti angajati activeaza astazi in cadrul medicinei asigurate si sint remunerati conform unui alt cadru legal de salarizare.

S-a propus majorarea indicilor de prioritate pentru cadrele didactice din invatamintul prescolar si extrascolar de la 1,1 pina la 1,2. Pentru personalul medical si de profil sanitaro-epidemiologic si pentru personalul artistic si bibliotecar de la 1,1 pina la 1,2. Referitor la bibliotecari, deja am spus ca aceasta majorare este de circa 70%. Referitor la personalul medical, am spus ca au alta modalitate de salarizare.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna presedinte, un moment.

 

Doamna Valentina Buliga:

Ne oprim, da?

Doamna Maria Postoico:

Stimati deputati, daca dumneavoastra aveti unele remarci concrete la cele expuse, spuneti.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, am inteles.

 

Doamna Maria Postoico:

Punctul cutare, nu, la punctul cutare, fiindca altfel nu cunoastem, poate ca asteptati, urmariti sa revenim.

Microfonul nr.5.

La care revenim? Spuneti-mi la care?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

La 38.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimata doamna presedinte, eu stau de mai mult timp la acest microfon.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu nu v-am observat.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Din momentul in care a fost citit punctul 2) din aceasta sinteza a comisiei, vreau sa va reamintesc prevederile articolului 68 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului, care spun foarte clar ca dezbaterea se face pe amendamente, pe amendamentele care au venit din partea deputatilor sau a acelor indreptatiti sa le faca; si se discuta pe marginea amendamentelor care nu au fost acceptate de comisie. Or, noi aici avem doar o insiruire a tuturor amendamentelor, informatia pe care deputatii si asa o au in forma tiparita in aceasta sinteza si pierdem timpul inutil. Ar trebui sa ne oprim doar la amendamentele care nu au fost acceptate de comisia sesizata in fond.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cubreacov, un minut, daca se poate. Deci, in cazul dat, vreau sa fac si eu o remarca, fiindca dumneavoastra nu ati fost in sala, intr-adevar, s-a convenit ca sa trecem tot, pentru ca sa aducem la cunostinta si, totodata, sa ne oprim la acele momente cu care nu sintem de acord. Asta este.

Deci, vedeti cit de succint si repede trecem.

 

 

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Este adevarat, dar oricum Parlamentul, prin decizia sa simpla, nu poate,
printr-o hotarire, anula o lege organica, care este Regulamentul Parlamentului, care institue o procedura foarte clara, in mod univoc. De aceea, cit priveste...

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, sa revenim la intrebare.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Punctul 2). Pentru ca eu stau la microfon de cind a fost enuntat punctul 2) din sinteza. Insistam ca, potrivit articolului 68 alineatul (2), acestea sa fie supuse votului Parlamentului si, daca este cazul, reprezentantul Guvernului sa se pronunte pe marginea amendamentului.

Insistam ca aceasta lege sa fie adusa terminologic in conformitate cu legislatia in vigoare. Motivul invocat de comisia sesizata in fond, cum ca terminologia de care uzeaza acest proiect, deocamdata, va fi prevazuta in legi viitoare, pe care inca nu le avem si nu stim daca le vom avea in mod sigur si de ce terminologie vor uza, imi pare neserios, absolut nefondat.

De aceea, propun sa revenim la acest punct 2) din sinteza, sa il supunem votului Parlamentului, iar comisia, daca are argumente valabile, nu supozitii, presupuneri ca vom avea asa ceva in legislatia viitoare, sa ne arate argumentele care aici in sinteza lipsesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte Cubreacov, pentru ca am fost sesizata drept comisie, vreau sa va spun ca amendamentul dumneavoastra este, poate...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Conform cu legislatia.

 

Doamna Valentina Buliga:

...Conform legislatiatiei, dar a venit cu mare intirziere in comisie si poate, nu ca nu am reusit, dar si ne-am expus argumentele, de ce nu am putut in proiectul de lege sa ne referim la aceste titluri sau notiuni pe care dumneavoastra le-ati mentionat, sa nu uitam de faptul ca aceasta lege prevede si mecanismul de salarizare a persoanelor ce detin functii publice de rangul II.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Aceste precizari putem sa le facem in cadrul acestei dezbateri pentru a avea o lege conforma cu ansamblul cadrului legislativ. Nu vad o scuza in faptul ca facem trimitere la legi viitoare pe care nu le avem.

 

Doamna Valentina Buliga:

Ele sint in proiect, deja sint elaborate in forma de proiect.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

De aceea, eu cred ca trebuie sa supunem votului aceasta propunere care este una rezonabila, conforma cu legislatia si tine de aspectul tehnic, dar acesta nu poate fi neglijat. Si in cazul in care dumneavoastra ati avea argumente, noi sintem gata sa le acceptam, dar constat lipsa lor.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, e clar.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

De aceea, cred ca este bine ca si reprezentantul Guvernului sa se pronunte si sa supunem votului aceasta propunere a noastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim, domnule Cubreacov.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc. La articolul 5 din proiectul de lege este specificat ca functia de demnitate publica este acea functie care se ocupa direct prin mandat obtinut prin alegeri organizate sau indirect, prin numire in conditiile legii.

Ulterior, la articolul 38 este prevazut ca Guvernul, in decurs de 6 luni, va aduce legislatia in vigoare in concordanta cu prezenta lege. Suplimentar, mai pot sa adaug ca este elaborat noul proiect de lege privind statutul deputatului, al functionarului public, unde este prevazuta deja aceasta notiune.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Domnule ministru,

Este adevarat ca in proiect, nu in lege, cum v-ati exprimat dumneavoastra, in proiect aveti acest termen cu care noi nu sintem de acord, pentru ca el nu se regaseste in cadrul legislativ din Republica Moldova. O lege nu poate intra in coliziune terminologica cu restul cadrului legislativ. Nu inteleg, care este motivul pentru care insistati asupra unei formule care in acest moment al dezbaterii este ilegala.

De aceea, cred ca trebuie sa ne pronuntam, prin vot, ca Parlamentul sa decida asupra unui amendament foarte rezonabil si conform legislatiei in vigoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, e clar. Nu sint mai multe remarci nu-i asa?

Multumim.

Domnule Cubreacov, insistati sa supunem la vot?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Bineinteles, conform articolului 68 din Regulament.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim. Deci, se supune votului punctul 2) din sinteza care este prezentata, ce se refera la notiunile de persoane care ocupa o functie de demnitate publica si conform textului expus aici.

Cine este pentru a adopta in redactia propusa de Fractiunea P.P.C.D., rog sa voteze. Numaratorii sa confirme.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 19.

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog, verificati partea cealalta, daca intr-adevar... Ei, oricum, cu 20 de voturi, n-a trecut aceasta propunere. Va rog, continuati. Domnule Cubreacov, aveti remarci la alte articole?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, este vorba de punctul 38) din sinteza. Noi am propus ca pozitia 4 din tabelul 2 sa fie modificata in sensul: pentru medici, farmacisti si personal medical cu studii superioare si medii de specialitate sa se aplice indicatorul de prioritate
de 1,3, iar pentru personalul medical din expertiza medico-legala indicatorul de prioritate de 1,5.

Comisia a respins acest amendament si urmeaza ca Parlamentul sa se pronunte prin vot, iar comisia eventual sa ne prezinte o argumentatie valabila.

 

Doamna Valentina Buliga:

Comisia a mentionat, domnule deputat Cubreacov, ca majoritatea absoluta a personalului medical care activeaza astazi in institutiile medico-sanitare este salarizat conform Hotaririi Guvernului nr.1593 din 29 decembrie, deoarece lucreaza in conditii de medicina asigurata si este salarizat din fondul de asigurari in medicina.

Pentru personalul care activeaza in medicina bugetara, inclusiv acel din medicina medico-legala, in proiect este prevazut indicele de prioritate 1,5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Acelasi amendament viza si majorarea indicilor de prioritate pentru cadrele didactice din invatamintul prescolar si extrascolar de la 1,1 pina la 1,2. Pentru personalul medical de profil sanitar-epidemiologic de la 1,1 pina la 1,3 si pentru personalul artistic si pentru bibliotecari de la 1,1 pina la 1,2.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu s-a acceptat, deoarece noi am vorbit ca orice majorare cu doar 0,1 conduce la circa 60 de milioane de lei, care astazi nu sint prevazute in bugetul de stat.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Urmind aceasta logica, nu ar trebui sa operam nici un fel de majorari, pentru ca ele nu sint prevazute in buget.

 

Doamna Valentina Buliga:

Exista majorari, domnule Cubreacov. O sa ajungem si o sa le vedem. 4 pozitii din propunerile dumneavoastra au fost acceptate si au fost gasite surse suplimentare.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Acolo nu este necesar votul Parlamentului, de aceea eu as ruga ca, in stricta conformitate cu prevederile Regulamentului nostru, lege organica, aceste amendamente sa fie supuse votului pentru a avea decizia clara...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, asta o facem.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

...a legislativului.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului propunerea colegului nostru, domnul Cubreacov. Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr. 2 - 8.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

29 de voturi. Propunerea nu se accepta. Continuam.

 

Doamna Valentina Buliga:

Cum mergem mai departe, tot asa?

 

Domnul Marian Lupu:

Deci continuam cu subiectele care sint evocate in tabelul de sinteza.

 

Doamna Valentina Buliga:

Cele care nu au fost acceptate sau toate.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci pe scurt.

 

Doamna Valentina Buliga:

Deputatul Ion Varta. Am discutat deja cu domnul Varta si am spus pozitia comisiei referitor la propunerile dumnealui care nu s-au acceptat.

Deputatul Anatol Taranu referitor la articolul 40.

 

Domnul Marian Lupu:

O clipa, doamna presedinte. Domnul Varta.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc, domnule Presedinte. Eu totusi as insista sa supunem votului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, am inteles, se supune votului.

 

Domnul Ion Varta:

Este o chestiune de principiu.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inteles. De acord.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere a domnului Varta. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 9.

Sectorul nr. 3 - 21.

 

Domnul Marian Lupu:

31 de voturi. Propunerea este respinsa. Rog sa continuati, doamna presedinte.

 

Doamna Valentina Buliga:

Deputatul Anatol Taranu considera ca salariul invatatorului sa fie stabilit la un nivel mai inalt. Salariile cadrelor didactice, conform proiectului, din start, sint prevazute la un nivel mai inalt decit pentru alti angajati bugetari, prin aplicarea indicelui de prioritate 1 si 2, si o majorare directa a salariilor cu 40 la suta fata de cele in vigoare. O majorare mai esentiala nu poate fi acoperita financiar, deoarece, dupa cum am spus, necesita surse suplimentare de circa 60 de milioane de lei anual.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa continuati.

 

Doamna Valentina Buliga:

Deputatii Urechean, Buliga, Oleinic, Golban, Serpul si Fractiunea P.P.C.D. au propus majorarea salariului minim pentru prima categorie de salarizare pina la nivelul minimului de existenta circa 700 de lei circa, dar nu 400 de lei ca in proiect. Nu s-a acceptat. Deoarece aceasta majorare necesita cheltuieli suplimentare in suma de circa 8,8 miliarde de lei.

 

Domnul Marian Lupu:

A cui a fost propunerea?

 

Doamna Valentina Buliga:

A deputatilor Urechean, Buliga, Oleinic, Golban, Serpul si a Fractiunii P.P.C.D.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Noi insistam ca aceasta propunere sa fie pusa la vot. Si o sa incercam sa argumentam prin aceea ca 38 la suta din salariatii din sistemul bugetar ramin in afara nivelului minim de existenta. In asa mod, noi cu dumneavoastra, adoptind aceasta lege astazi, impunem 38 la suta de oameni ca, intr-un fel, sa influenteze coruptia in Republica Moldova. Nivelul lor de viata va fi sub nivel... De aceea, insistam sa puneti la vot acest lucru, va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1. 1.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr.3 20.

Domnul Marian Lupu:

28 de voturi. Propunerea nu se accepta. Rog putina liniste si ordine in sala, din respect unul pentru altul si din respect pentru doamna, colega noastra. Continuati.

 

Doamna Valentina Buliga:

Deputatul Serafim Urechean propune majorarea salariului pentru cadrele didactice din invatamintul primar, secundar, mediu de specialitate si scolile sportive, pentru medici si din personal medical cu studii medii de specialitate, personalul artistic si din biblioteci pina la nivelul salariului mediu pe economie.

Implementarea tuturor prevederilor proiectului de lege, care se propune astazi, prevede deja o majorare a salariului de 3,2 ori. Tinind cont de costul mare al legii, implementarea poate fi efectuata doar pe etape. In 2006, salariile se vor majora pornind de la suma prevazuta in bugetul de stat in acest scop: circa 826 milioane de lei.

 

Domnul Marian Lupu:

Cine a fost autorul?

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnul Urechean.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Untila, a fost propunerea personala a domnului Urechean, nu este fixata ca propunere a fractiunii. Precis ca este a fractiunii? Va rog sa specificati. Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte. Deci, este pozitia fractiunii, a fost notata in acest supliment cu numele Serafim Urechean, dar este pozitia fractiunii. Insist iarasi aici, doamna presedinte, sau domnule Presedinte al Parlamentului, sa puneti la vot acest amendament.

 

Domnul Marian Lupu:

O facem. Supun votului propunerea inaintata de catre Fractiunea Alianta Moldova Noastra. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 9.

Sectorul nr. 3 21.

 

Domnul Marian Lupu:

31 de voturi. Se respinge.

 

 

Doamna Valentina Buliga:

S-au acceptat propunerile.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Doar o clipa. Ca sa nu mai revenim inapoi, sa nu mai ies inca o data la microfon. In legatura cu aceea ca Parlamentul nu a acceptat propunerea Fractiunii Alianta Moldova Noastra, punctele 41 si 42 din anexa, si in asa mod 38 la suta din salariati ramin in afara minimului de existenta, Alianta Moldova Noastra nu va participa la votarea acestui proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act. Doamna presedinte, rog sa continuati.

 

Doamna Valentina Buliga:

Comisia a acceptat propunerea referitoare la punctele 43, 44 a domnului deputat Braga, ca salariul primarului general al municipiului Chisinau nu poate fi mai mic decit al bascanului Gagauziei. S-a acceptat. In redactia noua: salariul primarului general al municipiului Chisinau este stabilit la nivelul prevazut pentru un membru de Guvern.

Comisia pentru politica economica, buget si finante. Nu s-a acceptat propunerea, deoarece in anexa nr.2, in redactia noua deja sint stabilite salariile pentru functiile indicate si sint propuse valori noi.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a propus sa fie exclusa, din anexa nr.2, functia de secretar al Biroului permanent. S-a acceptat, deoarece nu avem astazi aceasta functie.

Deputatul domnul Rosca, Comisia pentru securitatea statului, aparare si ordinea publica, a propus ca salariul unui deputat sa nu fie mai mic decit a unui ministru. S-a acceptat. S-a facut aceasta corectare.

Fractiunea P.P.C.D. a propus sa fie modificat cuantumul salariului lunar pentru mai multe functii din anexa nr.3, in corespundere cu ierarhia functiilor in stat. S-a acceptat partial anexa la punctul 3 al sintezei.

Deputatul Leonid Bujor si Fractiunea P.P.C.D. Functia de vicepretor nu a fost prevazuta initial in proiectul de lege. S-a prevazut. Si chiar conform ierarhiei s-a acceptat ca salariul respectiv va fi de 5 500.

Deputatul Leonid Bujor propune, la fel, de a egala salariul Sefului Aparatului Parlamentului cu cel al Sefului Aparatului Guvernului. Comisia nu a acceptat. Deoarece, pornind de la volumul de activitate efectuat de Seful Aparatului Guvernului acesta este mai vast, incluzind administrarea patrimoniului autoritatilor publice centrale, coordonarea activitatii reprezentantilor Guvernului in teritoriu si conlucrarea dintre unitatile administrativ centrale.

Propunerea deputatului Plesca. Salariile judecatorilor sa fie stabilite conform articolului 28 din Legea cu privire la statutul judecatorului.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Am si votat acest lucru.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte, imi cer scuze. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, deputatul Golban si Fractiunea P.C.R.M. propun excluderea din proiectul de lege a majorarii salariului cu 10% pentru cele trei ministere din sinteza: Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Justitiei.
S-a acceptat.

Totodata, nu s-a acceptat propunerea domnului deputat Misin ca in locul acestor ministere sa fie introdus Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale si Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului.

Punctul 1 din notele la anexa nr.3. se exclude.

Fractiunea P.C.R.M. a propus excluderea din anexa nr.3 a pozitiei consilier al Presedintelui Republicii si includerea ei in anexa nr.5 la compartimentul Aparatul Presedintelui.

Din anexa nr. 3, pozitia consilier al Presedintelui Republicii Moldova se include in anexa nr.5, la compartimentul Aparatul Presedintelui Republicii Moldova , inainte de pozitia sef de directie. Este mentionat cu grila de salarii 54, 55.

Deputatii Serebrian, Rosca, Valentina Golban, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica. Referitor la salariile consilierilor Presedintelui. Deja am mentionat ca au fost incluse in anexa nr.5.

Fractiunea P.P.C.D. Se propune de a transfera din anexa nr.5 in anexa nr.3, la compartimentul Aparatul Parlamentului pozitia consilier al Presedintelui Parlamentului cu salariu de la compartimentul Aparatul Guvernului. S-a acceptat. In anexa nr.3 s-a inclus. Nu s-a acceptat aceasta excludere.

Deputatii Bondarciuc, Popa si Oleinic. Referitor la excluderea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Noi deja ne-am exprimat parerea. Domnul Gheorghe Popa referitor, de asemenea, s-a referit la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Doamna Valentina Golban, domnul Dumitru Diacov si Fractiunea P.C.R.M. Referitor la includerea in anexa nr.3 a Companiei Nationale de Asigurari in Medicina. Iar in anexa nr.10 compartimentul Ocrotirea sanatatii si asistenta sociala sa fie expus in redactia Ocrotirea sanatatii. S-a acceptat. In anexa nr.3 au fost incluse functiile: director general, prim-vicedirector si vicedirector. Iar grilele de salarii pentru personalul companiei se vor include in anexa nr.5, dupa compartimentul Casa Nationala de Asigurari Sociale. Anexa la sinteza ati
primit-o.

Referitor la personalul angajat in institutiile medico-sanitare. Noi deja am vorbit.

Domnul Dumitru Diacov, presedintele Fractiunii Partidul Democrat, propune echivalarea salariului adjunctului Procurorului General cu salariul de viceministru. Iar la compartimentul Comisia Electorala Centrala, conform Codului electoral,
s-a acceptat partial, cu grila de salarii 60, 61.

Domnul Marian Lupu:

61.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Valentina Golban si doamna Buliga...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte, doar o clipa. Stimati colegi, este cazul sa mergem in acelasi mod in continuare?

 

Doamna Valentina Buliga:

Anexa nr. 61. Doamna Golban si doamna Buliga au propus...

 

Domnul Marian Lupu:

O clipa, doamna presedinte.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, eu cred ca toti colegii, intr-adevar, deja si-au expus punctul sau de vedere. Avem o ordine de zi foarte incarcata astazi si era bine sa incercam sa punem la vot.

In ceea ce priveste pozitia fractiunii noastre, noi, intr-adevar, am fost putin dezamagiti referitor la reactia privind la indexarea. Cred ca noi trebuie sa revenim la aceasta problema, cu un amendament la Legea cu privire la indexare. Si fractiunea noastra, desi este foarte important acest proiect, a luat hotarirea sa voteze. De aceea, rugam sa puneti la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte, punctul 64 in anexa prevede ca nivelul de salarizare al consultantilor principali din comisiile permanente sa fie stabilit la nivelul prevazut de sef de directie. Si a parvenit o propunere referitoare la consultantii din Directia juridica. Trebuie sa ne expunem.

 

Domnul Marian Lupu:

Care este substanta acestei propuneri?

 

Doamna Valentina Buliga:

Ca sa fie la grila de salarizare 1800-2250, nu la 1700-2450. Sa fie cu o grila.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Este necesar sa supunem votului aceasta propunere? Da sau nu?

 

Doamna Valentina Buliga:

S-a acceptat, parca am inteles ca da.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Buliga:

Sa continui mai departe?

 

Domnul Marian Lupu:

Cred ca asa: aceia dintre colegi care au sa se pronunte si insista sa propuna votului subiectele care au mai ramas pina la finele acestui tabel de sinteza, ii rog sa o faca. Si, cred ca, dupa aceasta, purcedem la votul pe ansamblu. Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimata doamna presedinte.

Aveam doar o nelamurire si cred ca dumneavoastra o sa ne prezentati argumente solide in ceea ce priveste punctul 64 din aceasta sinteza. Vreau sa va intreb, tocmai in conditiile penuriei bugetare, la care v-ati referit, cum explicati faptul ca comisia dumneavoastra propune si insista ca pentru consultantii principali din comisiile permanente, care sint organe de lucru ale Parlamentului, conform Regulamentului, sa fie atribuite salarii cu mult mai mari, diferentiate de cele ale consultantilor din fractiunile parlamentare, care, de asemenea, sint organe de lucru ale Parlamentului, nu mai putin importante decit comisiile? De ce nu exista o egalare in sensul tocmai diminuarii salariilor propuse doar pentru consultantii din comisiile permanente?

 

Doamna Valentina Buliga:

Care punct din sinteza, domnule Cubreacov?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Este vorba de punctul 64. Este o propunere care a fost acceptata partial, dar nu inteleg, cum intervine aceasta diferentiere? Cum este ea argumentata metodologic? Pentru ca eu am impresia ca este vorba de functii echivalente ca sarcina, raspundere, competenta, exigenta. Si la angajare urmeaza exact aceleasi proceduri. Cred ca ar trebui, fie sa vorbim despre egalitate, fie sa le majoram salariul in cazul unora, fie sa-l diminuam in cazul altora.

 

Doamna Valentina Buliga:

In cadrul comisiei s-a ajuns la aceasta varianta. Aceasta a fost pozitia comisiei. Doar, eu stiu, poate

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Aceasta chestiune este destul de discutabila si mie mi se pare ca ar trebui sa cadem de acord cu opinia ca intre acesti consultanti ai fractiunilor si ai comisiilor sa nu existe o diferenta de salarizare. Deci se munceste mult si intr-o parte, si in alta. Ar trebui sa sustinem propunerea de egalare. Propunerea comisiei nu trebuie acceptata. Va indemn sa incercam sa o punem la vot atunci.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog, sa specificati, ce nu este de acceptat? De acceptat egalarea conditiilor de salarizare

 

Domnul Victor Stepaniuc:

De lasat varianta actuala. Sa nu acceptam modificarile pe care le propun acesti deputati: Buliga, Cosarciuc, Golban, Gutu, Untila, Cusnir, care le-au propus in cadrul comisiei. Ceea ce a acceptat comisia nu este admisibil. Ramine varianta actuala.

 

Doamna Valentina Buliga:

Acolo este vorba despre referentii comisiilor. Aici este vorba de consultantii principali in comisii. Domnul Cubreacov s-a referit la consultantii comisiilor ca sa fie echivalati sau egalati cu consultantii fractiunilor, 4 persoane. Aceasta este propunerea domnului Cubreacov. Aceea nu s-a

 

Domnul Marian Lupu:

Da, cred ca este o logica in aceasta propunere. Mai mult decit atit ca la acest subiect mai apare si subiectul Aparatului, propriu-zis, al Parlamentului, care,
intr-un fel, a fost scapat din vizor.

 

Doamna Valentina Buliga:

Directia juridica am mentionat.

 

Domnul Marian Lupu:

Directia juridica face parte din Aparatul Parlamentului.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Repet ca trebuie pastrata varianta actuala, principiile actuale, fiindca ceea ce a hotarit Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie schimba sistemul si nu il schimba spre bine. O sa faca diferentiere nesanatoasa intre acesti specialisti.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

 

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc. In acest context, s-ar propune sa fie lasat in varianta initiala a proiectului.

 

Domnul Marian Lupu:

Si ce presupune varianta initiala? Rog sa ne clarificati.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Varianta care a fost sustinuta partial de comisie se refera, practic, la 9 persoane si acolo se prevede majorarea salariului cu 100 de lei. La punctul 64.

 

Doamna Valentina Buliga:

Trebuie sa tinem cont si de volumul de lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Cu titlu de amendament verbal. Este vorba de 9 persoane, in primul caz. Si eu ma bucur ca comisia a dat curs amendamentului mai multor deputati. Aceasta este oricum pozitia comisiei si Parlamentul nu poate face abstractie de ea. Nu este un amendament respins ca sa ne pronuntam prin vot. Este un amendament acceptat.

Propunerea mea este ca, daca mai sint doar alte 4 persoane in toata Republica Moldova si este vorba de 100 de lei, sa acceptam egalarea lor prin majorarea, imbunatatirea conditiei a 4 persoane din Republica Moldova si echivalarea lor si la capitolul Remunerare cu consultantii comisiilor.

 

Doamna Valentina Buliga:

Comisia accepta, cred ca. Eu nu stiu, reprezentantii comisiei sint in sala.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu cred ca nu trebuie sa facem dezbateri lungi, ci sa cadem de acord ca este un lucru necesar, care nu afecteaza bugetul in mod esential.

 

Doamna Valentina Buliga:

Consultantii fractiunilor, domnule Stepaniuc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Eu rog pentru o precizare definitiva, doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Aici se au in vedere numai consultantii principali ai comisiilor permanente, ai Aparatului si ai fractiunilor si atit. In rest nu se prevede.

Domnul Marian Lupu:

Toti sa fie in conditii egale.

 

Doamna Maria Postoico:

Sa fie toti in conditii egale.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia accepta?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da.

 

Doamna Maria Postoico:

Si grila salarizarii, diferenta de 100 de lei, care a fost acceptata de catre comisie.

 

Doamna Valentina Buliga:

Se accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa fie fixat in stenograma acest accept. Si in asa mod o voi supune votului. Este cazul, cu permisiunea juridica, sa supunem votului acest lucru? Va indemn totusi s-o facem pentru siguranta. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Vot unanim. Alte propuneri punctuale?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu am inaintat un amendament la comisie referitor la articolul 21 alineatul (4). Vad ca in anexa propusa acesta nu este stipulat, specificat. Amendamentul meu suna in felul urmator: la articolul 21 alienatul (4), dupa cuvintele Inspectoratul Fiscal Principal de Stat sa se introduca cuvintele Serviciul Control Financiar si Revizie.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Zagorodnii, va spun in fata intregului plen al Parlamentului, amendamentul dumneavoastra nu a ajuns in comisie. Nu este, doamna Ostapciuc. Nu stiu unde a ajuns.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Bine. Atunci eu propun...

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu, pentru ca sa clarificam niste lucruri. Articolul 21 prevede: sporurile pentru conditii speciale de activitate, intensitatea muncii, precum si pentru indeplinirea in regim de urgenta a unor sarcini speciale de importanta majora, se stabilesc de catre conducatorii organelor respective, utilizind lunar in acest scop 0,8 din Fondul lunar de salarizare, calculat in functie de salariul de baza. Sporurile in cauza se stabilesc, de asemenea, si functionarilor publici din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, din Serviciul Fiscal Principal de Stat si din Serviciul Vamal.

Dumneavoastra propuneti sa fie inclus si Departamentul Control Financiar si Revizie, da?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Deoarece este o structura a Ministerului Finantelor, sa fie introdus si acest serviciu.

 

Doamna Valentina Buliga:

Poftim, domnule Sainciuc, ma ajutati cu ceva?

Conditii speciale, eu stiu

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1. Domnule ministru, va rog.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc. Ceea ce tine de acest departament, el se refera la articolul 9 alineatul (3), pentru care se prevede majorarea respectiva a salariului.

 

Doamna Valentina Buliga:

Cu 30 la suta pentru functie.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, nu poate fi raportat la articolul 21 alineatul (4).

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Da, dar am vrut sa specific, fiindca la articolul 9, unde spuneti dumneavoastra, este inclus si organul fiscal.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da. Dar organul fiscal si organul vamal au aceleasi conditii specifice si de activitate, si de salarizare.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Bine. Am inteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Este necesar sa supunem votului propunerea? Cred ca nu. Autorul nu insista.

Domnul Sidorov, microfonul nr.3.

 

 

Domnul Mihail Sidorov:

Multumesc, domnule Presedinte. Va rog, trebuie sa precizam un moment. In conformitate cu legislatia in vigoare, avocatii parlamentari sint asimilati in salarizare cu judecatorii Curtii Supreme de Justitie. Trebuie sa avem in vedere ca aici avem niste discordante.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Dar in modul acesta este cam greu sa avansam. Trebuie sa vedem foarte precis, la ce articol concret se refera.

Microfonul nr.1, domnule ministru.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Potrivit ultimei variante, care este prezentata deputatilor, salariile sint egalate, absolut egale.

 

Doamna Valentina Buliga:

Avocatii parlamentari cu judecatorii

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Absolut egale, tinindu-se cont si de gradul de calificare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri nu sint? Nu sint. Doamna presedinte, va multumesc pentru ca ati tinut piept acestor discutii. Rog sa luati loc.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

La punctul 77 s-a facut o greseala mecanica, era vorba de a exclude din proiectul de lege doar doua agentii: A.N.R.E. si A.P.C. a nimerit, din greseala, si este alta agentie acolo.

 

Domnul Marian Lupu:

Care anume?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Protectia concurentei. Ceea ce nu trebuia sa nimereasca.

 

Domnul Marian Lupu:

Agentia Protectia Concurentei. Da, corect. Va multumesc, doamna Buliga.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, se accepta.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, in aceste conditii, avind rezultatele votului asupra articolelor care au fost evocate de catre colegii nostri si asupra carora plenul Parlamentului s-a pronuntat in mod individual, supun votului pe ansamblu adoptarea proiectului de Lege nr.4056 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii :

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 34.

Sectorul nr. 3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

78 de voturi. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.4056 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi, sintem la finalul celei de a doua ore de sedinta a plenului Parlamentului, motiv pentru care adresez o intrebare: continuam sau doriti sa fie anuntata o pauza? Continuam.

Sa stiti ca m-am asteptat la acest raspuns, stiind caracterul eroic al tuturor dumneavoastra.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Proiectul nr.2657. Lectura a doua. Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile facute de deputati privind imbunatatirea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, iar deciziile asupra lor le expune in tabelul de mai jos.

Cu permisiunea dumneavoastra, am sa ma opresc numai la propunerile care nu au fost acceptate.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, propune ca schimbarea destinatiei terenurilor sa fie efectuata prin hotarirea Parlamentului. In legatura cu faptul ca noi am votat de acum conceptul legii in prima lectura, am spus: aceasta propunere tine de competenta Guvernului. Ea nu a fost acceptata.

Doamna deputat Cusnir a propus ca schimbarea destinatiei terenului agricol cu o suprafata mai mare de 1 hectar sa fie efectuata prin hotarirea Parlamentului. Ii raspundem cu aceeasi argumentare, fiindca a fost votat conceptul legii. Doamna Cusnir insista sa fie pus la vot sau nu...?

 

Domnul Marian Lupu:

Spuneti ca nu insistati, stimata colega.

 

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna deputat Lora Grosu propune ca schimbarea destinatiei terenurilor sa fie efectuata de catre consiliile locale. Aceeasi argumentare. In prima lectura s-a votat conceptul si schimbarea destinatiei tine de competenta Guvernului.

Mai departe. Domnul deputat Ciobanu si Comisia pentru politica economica, buget si finante propun ca mijloacele banesti, destinate compensarii pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol, sa se acumuleze pe un cont special al autoritatii administratiei publice pe al carei teritoriu sint amplasate aceste terenuri. Aceasta propunere nu se accepta.

Avem articolul 14 din Legea cu privire la pretul normativ al pamintului, aceste mijloace se folosesc conform unui plan de valorificare a terenurilor, adoptat prin hotarire de Guvern. Si aceasta utilizare este mai eficienta. Cu atit mai mult ca de acum a fost votat si conceptul legii.

Celelalte propuneri au fost acceptate. Comisia propune Parlamentului ca acest proiect de lege, cu modificarile si completarile acceptate de catre comisie, sa fie adoptat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte. Vreau sa spun de ce am insistat anume asupra acelui fapt ca de la 1 hectar... Ca sa stie Guvernul ca urmaresc foarte atent hotaririle pe care le ia in privinta schimbarii destinatiei terenurilor agricole. Si am vazut aici unele nereguli. De aceea, am vrut sa luam sub controlul Parlamentului aceasta intrebare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Am luat act. Alte propuneri? Nu sint. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Va rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.2657 in a doua lectura, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii :

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 32.

Sectorul nr. 3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

81 de voturi. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2657 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii cu privire la iesirea si intrarea din/in Republica Moldova. Proiectul nr.3153. Domnul Secareanu, va rog.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi deputati,

Prin modificarile operate in Legea cu privire la iesirea si intrarea din/in Republica Moldova, in alineatul (2) al articolului 1 a fost stabilit: minorii au dreptul de a iesi si de a intra din/in Republica Moldova numai insotiti de unul dintre reprezentantii lor legali sau de un insotitor, desemnat prin declaratii de catre reprezentantul legal, a carui semnatura se legalizeaza notarial, cu indicarea in declaratie a scopului calatoriei, duratei acesteia si tarii de destinatie.

Aceasta prevedere a condus la complicarea procedurii de iesire a elevilor si studentilor care isi fac studiile in institutiile de invatamint din strainatate, la sporirea cheltuielilor de transport in cazul cind reprezentantii legali insotesc copiii in strainatate.

Prezentul proiect de lege a fost initiat la solicitarea mai multor parinti, elevi si studenti, care s-au adresat Comisiei pentru drepturile omului, in vederea simplificarii procedurii de iesire a acestora. Propunindu-se ca, la iesirea de pe teritoriul Republicii Moldova, elevii si studentii care isi fac studiile in strainatate sa prezinte actul de inmatriculare la institutia de invatamint respectiva si recipisa eliberata de unul dintre reprezentantii sai legali, autentificate notarial, prin care ar incuviinta iesirea minorului din Republica Moldova, indicindu-se: tara de destinatie, scopul calatoriei, perioada aflarii lui in tara de destinatie. Declaratia fiind valabila pe o perioada de un an de studii.

Autorii au analizat, au examinat propunerile judicioase ale mai multor deputati, inclusiv varianta propusa de comisia de baza, si le considera intemeiate.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Intrebari pentru colegul nostru? Nu sint. Va multumesc, domnule Secareanu. Sint intrebari, da? Imi cer scuze. Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, : , ? ?

 

Domnul Stefan Secareanu:

Se are in vedere unul dintre parintii copilului sau un alt reprezentant legal, consimtamintul acestora, bineinteles, exprimat prin decizie a autoritatii tutelare.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , , , . , . . , , . , , .

, , , .

 

Domnul Stefan Secareanu:

Aceasta prevedere deja a fost luata in considerare de catre comisia de baza. Asa am inteles noi. Si eu am spus ca noi am sustinut aceste propuneri judicioase.

 

Doamna Ludmila Borgula:

. , - , . . .

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu sint de acord cu propunerea ca, in loc de recipisa, sa fie declaratie.

 

Doamna Ludmia Borgula:

, -, ?

 

Domnul Stefan Secareanu:

Declaratie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Va multumesc, domnule Secareanu. Rog comisia, domnul Stoicov.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati, onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de lege inaintat de un grup de deputati, la fel si avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Autorii proiectului in cauza propun completarea articolului 1 din Legea cu privire la iesirea si intrarea din/in Republica Moldova cu un nou alineat, prin care
s-ar permite minorilor, care isi fac studiile peste hotarele tarii, sa poata iesi si intra din/in teritoriul Republicii Moldova fara prezenta obligatorie a reprezentantului legal al acestora sau a insotitorului desemnat prin declaratie, ci numai in baza actului de inmatriculare la institutia de invatamint respectiva si a unei recipise eliberate de unul dintre reprezentantii sai legali, autentificata notarial pentru perioada unui an de studii, care va contine acordul acesta pentru iesirea minorului din Republica Moldova, indicindu-se: tara de destinatie, scopul calatoriei si perioada aflarii lui in tara de destinatie.

Pentru minorii care nu fac parte din categoria mentionata mai sus, va fi aplicata in continuare procedura stabilita de legea in vigoare.

Proiectul de lege a fost avizat pozitiv de 7 comisii parlamentare permanente, de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de catre Guvernul Republicii Moldova, care il propun spre aprobare cu urmatoarele amendamente:

Deputatul Vladimir Vitiuc a propus ca alineatul (3) din proiect sa fie formulat in felul urmator:

Minorii (elevii si studentii) care au implinit virsta de 14 ani si sint inmatriculati la studii in institutiile de invatamint din alte state, la iesirea si intrarea din/in Republica Moldova prezinta: actul de inmatriculare al institutiei de invatamint respective si declaratia eliberata de unul dintre parinti, autentificata notarial, care contine acordul acestuia pentru iesirea si intrarea minorului din/in Republica Moldova, indicindu-se tara de destinatie, scopul calatoriei, perioada aflarii lui in tara de destinatie. Iar in cazul altor reprezentanti legali consimtamintul acestora, exprimat prin decizie a autoritatii tutelare. Declaratia este valabila pe un termen de un an de studii.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica accepta acest amendament.

Pornind de la cele expuse, Comisia propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura. Daca deputatii, care au initiat proiectul de lege sint de acord, rog Parlamentul sa sustina acest amendament.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Rog, sa luati loc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr. 3153. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Pentru lectura a doua, domnule Presedinte, in caz daca se accepta acest amendament.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Autorii accepta propunerile facute de Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica si proiectul de lege poate fi votat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

In aceste conditii, stimati colegi, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3153. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 2 35.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2, cit ati spus?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 35.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 20.

Sectorul nr. 1 30.

 

Domnul Marian Lupu:

85 de voturi. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 3153 a fost adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Hotarire cu privire la modificarea Hotaririi Parlamentului privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului Moldovei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Domnule Stati, va rog.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

In Comisia pentru politica externa si integrare europeana a parvenit solicitarea Fractiunii Alianta Moldova Noastra privind modificarea componentei nominale a delegatiei Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Comisia a examinat aceasta solicitare si propune atentiei dumneavoastra spre aprobare urmatorul proiect de hotarire.

Hotarirea Parlamentului nr.157-XVI din 21 iulie 2005 se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

Se aproba candidatura deputatului Valeriu Cosarciuc in calitate de membru al delegatiei parlamentare la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Se retrage candidatura deputatului Dumitru Braghis din membri supleanti ai delegatiei parlamentare la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Se aproba candidatura deputatului Anatol Taranu in calitate de membru supleant al delegatiei parlamentare la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Multumesc.

 

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea data nu este clara. Prima candidatura a fost tot din partea Aliantei Moldova Noastra. Care este garantia ca Alianta Moldova Noastra nu o sa vina iarasi, peste o luna, cu modificarea acestei hotariri? Care va fi parerea Consiliului Europei despre Parlamentul care permanent isi schimba reprezentantii?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Este clar ca nu i-asi fi raspuns stimatului meu coleg, dar va sosi timpul cind vom retrage toti comunistii din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. (Rumoare in sala). Da, da. Si aveti grija de Partidul Comunistilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, as dori sa temperati acest val de emotii. Domnule Stati, va rog.

 

Domnul Sergiu Stati:

Eu imi retrag comentariul.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Perfect. Alte intrebari? Nu sint. Rog sa luati loc, domnule presedinte al comisiei. Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3816. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Majoritatea.

Proiectul de Hotarire nr.3816 este adoptat.

Proiectul de Hotarire pentru modificarea Hotaririi Parlamentului de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din fondul pentru sustinerea sectorului agrar. Proiectul nr. 3818.

 

Domnul Anatol Spivacenco viceministru al agriculturii si industriei

alimentare:

Mult stimate domnule Presedinte, stimati domni parlamentari, permiteti-mi sa prezint un proiect de modificare a Hotaririi Parlamentului cu privire la modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.19 din 17 februarie 2005 privitor la aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru sustinerea sectorului agrar, aprobat prin Hotarirea Guvernului din
7 noiembrie 2005.

Necesitatea modificarii Hotaririi Parlamentului tine de faptul ca mijloacele financiare, in valoare de 120 milioane de lei si destinate subventionarii lucrarilor agricole, urmeaza sa fie suprimate cu 1 milion de lei in legatura cu faptul ca, conform datelor cadastrului funciar, mijloacele respective au fost repartizate sub aspectul unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul doi.

In conformitate cu datele cadastrului funciar, suprafata terenurilor agricole in fiecare unitate administrativ-teritoriala, calculata pentru acordarea subventiilor la
1 ianuarie 2005, n-a corespuns datelor reale din teritoriu, in urma carui fapt din unele raioane ale Republicii Moldova au parvenit catre noi adresari ca nu le ajung surse.

Sub acest aspect noi am examinat adresarile venite din raioanele Basarabeasca, Cahul, Drochia, Edinet, Donduseni, Riscani, municipiul Balti si din Gagauzia.

Noi propunem ca sa fie majorate cu un milion de lei sumele de la capitolul I, din Fondul de sustinere a agriculturii, din mijloacele destinate subventionarii si stimularii creditarii producatorilor agricoli, care nu s-au utilizat pe deplin.

Prezentul proiect a fost examinat in comisiile parlamentare. Rog, ca acest proiect sa fie sustinut.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru, as vrea sa va intreb, cum ati calculat acest milion? De ce nu este un milion si 10 lei? De ce nu sint 999 000? Si sa spun pina la capat intrebarea, ca sa nu mai revin.

Conform datelor de achitare, am insistat sa fie repartizat tuturor, si celor care au lucrat si care n-au lucrat terenurile. Nu s-a acceptat propunerea mea.

Conform acestor date, cite terenuri, ce suprafata de terenuri sint neprelucrate?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Initial, noi am estimat, conform proiectului de hotarire, ca 20 000 hectare de terenuri agricole nu sint prelucrate. Toata suprafata este de 1 520 000 hectare, noi am propus 1 500 000 hectare.

Cifra de 1 milion reprezinta solicitarile administrarii publice locale din fiecare raion si au fost estimate la 1 milion de lei.

Totodata, vreau sa va spun ca, la momentul de fata, am estimat ca circa 3 milioane 200 mii sint mijloace care nu vor fi solicitate, dintre care 1 milion
800 mii de acum sint depozitate la Ministerul Finantelor.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb, nu vi se pare ca aceasta decizie a dumneavoastra este cam tirzie? daca ati fi adoptat-o mai devreme, poate nu ramineau atitea terenuri agricole nearate? De ce s-a intirziat cu aceasta decizie extrem de importanta, care ar fi fost foarte binevenita cu o luna, cu o luna si jumatate in urma?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Noi am prezentat la timp, de ce s-a tergiversat acest lucru? Noi am solicitat, dar, in principiu, producatorul n-o sa fie afectat.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Rog sa luati loc. Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia a examinat aceasta hotarire propusa Parlamentului. Este mai mult o modificare tehnica, fiindca noi am modificat Legea bugetului pe anul 2005, articolul 10 si anexa 25, si aceasta, pur si simplu, aduce lucrurile in conformitate cu Legea bugetului.

Si comisia propune ca acest proiect de hotarire sa fie adoptat cu excluderea articolului 3 din acest proiect, fiindca articolul 3 prevede lista... Lista a fost de acum votata de noi, adica votata de Parlament, la modificarea Legii bugetului pe anul 2005. Cu aceasta propunere, comisia solicita ca proiectul de hotarire sa fie adoptat aici, in sedinta plenara.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte. Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.3818, tinind cont de raportul comisiei, cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea.

Proiectul de hotarire nr.3818 este adoptat.

Proiectul de hotarire nr.4178 privind aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pe anul viitor.

Doamna Postoico, va rog.

 

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Vreau sa supun atentiei dumneavoastra proiectul de Hotarire a Parlamentului pentru adoptarea devizului de cheltuieli si sa va reamintesc ca, conform prevederii Legii pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, Biroul permanent al Parlamentului a prezentat spre aprobare devizul de cheltuieli al Parlamentului pe anul 2006.

Cunoastem faptul ca, prin Legea bugetului de stat pe anul 2006, bugetul Parlamentului a fost aprobat in suma de 42 milioane 822 000 intregi si 8 zecimi la care se refera repartizarea acestor cheltuieli pentru aparat. Se are in vedere:

- pentru intretinerea si salarizarea Aparatului Parlamentului 30 milioane
207 mii si 3 zecimi;

- Directia pentru deservirea cladirilor 5 milioane 600;

- Baza auto 6 milioane 226;

- mijloacele speciale 789,5.

De fapt, la elaborarea bugetului s-a tinut cont de indicii de crestere a preturilor si de consum cu circa 9%, in raport cu anul 2005.

Cu toate acestea, bugetul Parlamentului pe anul 2006 se va reduce cu
7 997,7 de lei, in comparatie cu anul curent, deoarece s-au redus cheltuielile cu caracter unic. Ma refer la 1 milion 848 de mii indemnizatia unica care a fost platita la expirarea mandatului de deputat si 1 milion 50 000 de lei pentru lucrarile de reparatie capitala a cladirilor administrative.

Totodata, se prevede si majorarea unor cheltuieli curente, din suma care a fost alocata, precum procurarea consumabililor pentru calculatoare si imprimante, deoarece s-a marit considerabil numarul lor, si ma refer la momentul ca scopul acestei dotari este procurarea tehnicii de calcul si a altui utilaj necesar. Este preconizata procurarea calculatoarelor in suma de 550 000 si aceste cheltuieli este necesar sa fie majorate. De asemenea, se vor majora cheltuielile pentru masuri protocolare si pentru primirea delegatilor oficiali, se au in vedere si delegatiile in strainatate.

Care este motivatia majorarii acestor cheltuieli? Este vorba de dinamizarea si activizarea relatiilor Republicii Moldova si a Parlamentului cu mai multe state si parlamente, precum si prin aspiratia de Integrare Europeana a tarii noastre.

Vreau sa accentuez un moment, care apare pentru prima data. Spre deosebire de anii precedenti, la capitolul Cheltuieli de protocol, pentru anul viitor sint prevazute mijloace financiare pentru masuri protocolare ale fractiunilor parlamentare in suma de 109,2 mii de lei. Dumneavoastra cunoasteti ca aceasta prevedere a fost discutata in cadrul Biroului permanent, unde a fost acceptata.

Cheltuieli de intretinere a cladirilor, inclusiv pentru serviciile comunale, vor constitui circa 3 milioane 680 000 de lei sau cu 460 000 de lei mai mult decit in anul curent. Cunoastem din care considerente a fost propusa aceasta majorare.

Cheltuielile pentru intretinerea parcului auto de asemenea vor creste, comparativ cu anul curent, o parte considerabila ii revine, desigur, cresterii pretului la combustibil si la piesele de schimb.

Se prevad insa si reduceri de cheltuieli, comparativ cu anul curent, pentru reparatiile capitale si curente ale cladirilor si incaperilor cu circa
1 milion 330. Cunoasteti faptul ca in legea bugetului de stat a fost inaintata propunerea care, de fapt, nu a fost acceptata si, in cazul dat, bugetul va fi micsorat la capitolul reparatii capitale.

Cu aceste propuneri, Biroul permanent recomanda adoptarea Hotaririi privind devizul de cheltuieli care a fost aprobat prin Legea bugetului de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna Postoico.

Stimati colegi,

Va rog sa adresati intrebari, daca aveti, la microfoane. Sint sau nu sint? Nu sint. in aceste conditii, supun votului adoptarea... Pai, eu va rog foarte mult, va ridicati la microfon, si ma rugati, si eu va ofer cuvintul. Dar, in modul acesta super relaxant, este greu de inteles ce se solicita.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnul Anatol Taranu solicita microfonul central al Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Este conform regulamentului: inainte de adoptarea sau examinarea legii in prima lectura, sau a proiectului de hotarire, este regulamentar.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Regret faptul ca sint nevoit sa frinez din mers trenul nostru, care s-a avintat si merge cu o acceleratie mare. Eu inteleg ca vin sarbatorile, dar este vorba de bugetul Parlamentului. Sa incercam o discutie asupra acestei probleme, fiindca ne vizeaza pe noi toti.

Vreau sa va amintesc faptul ca avem anumite probleme in functionarea legislativului nostru. Si, in primul rind, acest lucru se refera la asigurarea activitatii fiecarui parlamentar in parte. Daca o sa imi permiteti, domnilor deputati, vreau sa aduc drept exemplu citeva cifre comparative ca sa intelegem precis pe ce lume traim si cum ne pozitionam in aceasta zona a Europei.

Eu, atunci cind am analizat bugetul Parlamentului Republicii Moldova, nu am facut in mod special, comparatii cu parlamentele tarilor foarte bogate, avansate din punct de vedere al dezvoltarii democratiei si care pot sa isi permita luxul de a asigura activitatea parlamentarilor la un nivel inalt.

In calitate de exemplu am luat trei parlamente, vecinii nostri Ucraina, Romania si un parlament care este comparabil cu al nostru, o tara a Uniunii Europene, dar care abia acum a devenit membra a Europei Unite, este vorba de Parlamentul Estoniei.

Daca nu va suparati, citeva cifre. Salariul deputatului in Parlamentul Estoniei este echivalent cu suma de 30 000 de lei, al celui din Parlamentul
Romaniei 25 000 de lei, in Parlamentul Ucrainei, conform recentelor majorari ale salariilor si indemnizatiilor deputatilor, este echivalent cu suma de 45 000 de lei. In Republica Moldova, din cite am inteles astazi, noi ne-am ridicat salariul pina la
7 000 de lei (Rumoare in sala.), 5 000 de lei, ma scuzati. Ma scuzati, deci 5 000 de lei.

Aceasta in privinta salariilor deputatilor. Eu cred ca lucrul acesta poate fi lasat deocamdata la o parte, din simplul motiv ca salariile deputatilor totusi trebuie sa fie corelate cu nivelul de viata existent in tara. Insa asigurarea activitatii parlamentarilor, de fapt, este aproximativ egala in orice Parlament al lumii, din simplul motiv ca eforturile legislatorilor sint cam la acelasi nivel. De fapt, de asigurarea tehnico-materiala si de asigurarea financiara a activitatii parlamentarilor depinde eficienta activitatii legislativului in ansamblu.

Am luat in calitate de exemplu Romania, dar vreau sa va spun ca acest caz este, practic, aproape identic cu cel al Estoniei si cel al Parlamentului Ucrainei. Deputatii romani, la ora actuala, au la dispozitie:

- telefon celular, care este procurat de Parlament, 400 de minute gratuite pe luna, autoturism dacia, super nova clima;

- autoturism nou, care este oferit fiecarui deputat in parte, dupa expirarea termenului de deputatie, acest autoturism ramine in proprietatea deputatului. Biroul in proprietatea deputatului;

- calculator, biroul fiecarui deputat este asigurat cu un calculator
Pentium-IV si cu un lap-top, adica un calculator portabil;

- echipament multifunctional, cuprinzind functiile de imprimanta, copiator, scaner si fax.

Diurna de sedinta a unui deputat roman este astazi de 2% din indemnizatia lunara, adica in lei moldovenesti aproximativ 500 de lei. Diurna de deplasare pe zi 2% din indemnizatia lunara, aceleasi 500 de lei.

In scopul exercitarii mandatului in circumscriptia electorala, fiecare deputat primeste lunar o suma din bugetul Parlamentului egala cu indemnizatia bruta a deputatului, deci aproximativ 17 000 de lei lunar. Aceasta suma acopera cheltuielile de protocol ale deputatului, salariile consultantilor asistenti si toate celelalte cheltuieli necesare pentru deputat, pentru ca el sa poata efectua eficient functia sa de legislator.

In Estonia, la salariul de baza 30 000 de lei se adauga 10 000 lei cheltuieli de protocol justificate prin chitante, cheltuielile pentru telefonul mobil fara limita, benzina fara limita, calculator, lap-top s.a.m.d.

In Ucraina, inzestrarea tehnica este similara cu cea din parlamentele Romaniei si Estoniei. Pentru angajarea asistentilor consultanti, fiecare deputat ucrainean (sint 450 la numar) primeste o suma suplimentara la salariul de baza de
18 000 de lei, pentru a asigura activitatea sa cu ajutorul consultantilor.

In Slovacia 20 000 de lei, in Cehia 26 000 de lei.

Vreau sa citez inca o cifra, domnilor deputati, aceasta cifra coreleaza intr-un fel cu legea adoptata astazi, Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Parlamentul Marii Britanii este un parlament clasic. Perfect, salariul de baza al deputatului constituie o suma echivalenta cu 85 000 de lei moldovenesti. Insa atunci cind vorbim despre salariul unui deputat britanic, trebuie sa ne dam seama ca salariul directorului unei scoli primare in Marea Britanie este de 58 000 de lei moldovenesti, echivalentul in lire sterline, iar salariul unui medic este de 86 mii de lei moldovenesti.

Parlamentul Ucrainei cheltuie in fiecare an, pentru intretinerea unui deputat o suma care depaseste de doua ori si jumatate suma cheltuita in cadrul Parlamentului Republicii Moldova. Parlamentul Romaniei depaseste putin aceasta suma.

Stimati colegi,

Inteleg ca noi sintem deputati intr-o tara care nu poate
sa isi permita sa majoreze salariile parlamentarilor pina la nivelul echivalent cu salariul vecinilor nostri nemijlociti. Insa, stimati deputati, atit timp cit munca deputatului, munca legislatorului in Parlamentul Republicii Moldova va fi asigurata in conditiile actuale si in conditiile bugetului care a fost propus astazi... Pornind de la maxima: Nu exista tari bogate si sarace, dar sint tari bine conduse si prost conduse, nu are nici o sansa, in timpul apropiat, sa iasa, sa paraseasca topul rusinii din tarile europene.

La cele relatate vreau sa mai adaug, stimati deputati, ca noi ne mai ciondanim aici intre noi si este o chestie absolut normala pentru un Parlament. Parlamentul, de fapt, este arena luptei politice intr-o tara, insa exista o zona unde noi toti, indiferent de coloratura politica, indiferent de viziunile noastre personale, toti ne intilnim si aceasta zona este deservirea intereselor alegatorilor nostri care ne-au incredintat sa stam aici, in Parlament, si sa reprezentam interesele lor. Iar interesele alegatorilor nostri presupun ca noi trebuie sa avem posibilitatile respective pentru a reprezenta adecvat si a realiza adecvat interesele alegatorilor.

Din acest punct de vedere, eu vreau sa fac o propunere, din numele fractiunii Alianta Moldova Noastra, sa reintoarcem acest proiect de hotarire in Biroul permanent al Parlamentului si sa cerem Biroului permanent sa reexamineze prioritatile finantarii Parlamentului si, in primul rind, a activitatii deputatilor in parte.

Am si citeva propuneri concrete:

1. In proiectul revizuit sa fie prevazute cheltuieli pentru dotarea tuturor birourilor deputatilor cu calculatoare Pentium-IV, adica cu calculatoare performante, si acest lucru sa se intimple, noi sa vedem acest lucru, cel putin in prima zi a sesiunii de primavara vara a anului 2006.

2. In devizul de cheltuieli revizuit al Parlamentului sa fie prevazute sume pentru asigurarea legaturilor telefonice, inclusiv la nivelul telefoanelor celulare pentru deputati, va indemn sa luam ca baza 400 de minute de convorbiri gratuite pe luna.

3. In devizul de cheltuieli revizuit al Parlamentului... Eu inteleg, noi nu putem, din cauza saraciei noastre, sa oferim fiecarui deputat masina, este absolut clar. Insa, o buna parte, daca nu majoritatea deputatilor, dispun de masini proprii, de masini care trebuie sa fie utilizate in interesul alegatorilor nostri, dar un lucru firesc ar fi ca Parlamentul sa prevada cheltuieli pentru aceasta. Si aceste cheltuieli ar putea sa se ridice la o limita de 200 de litri de benzina pentru fiecare deputat pe luna, ca el sa poata sa circule prin circumscriptia mare care este Republica Moldova si care este, de fapt, circumscriptia noastra, a tuturor deputatilor.

desigur, ideal ar fi ca, in acest buget revizuit al Parlamentului, sa fie prevazute sume pentru garantarea salarizarii unui asistent pentru fiecare deputat, este o chestie absolut normala pentru un Parlament. Dupa toate probabilitatile, in anul 2006 este greu de presupus ca acest lucru se va intimpla.

Insa Biroul permanent al Parlamentului trebuie sa revizuiasca bugetul in asa fel, incit sa mareasca considerabil numarul de asistenti consultanti in cadrul fractiunilor, ceea ce va permite deputatilor sa dispuna de ajutorul unui asistent la trei sau la patru deputati.

Vreau sa va asigur, stimati deputati, ca o asemenea revizuire a bugetului Parlamentului ar insemna o ridicare substantiala a eficientei activitatii legislativului nostru. Din pacate, astazi Parlamentul Republicii Moldova lucreaza nu in regimul unui for legislativ adecvat sau clasic, ci mai degraba functionam ca o masina de vot, unde se voteaza legi destul de imperfecte si aceste legi se regasesc in nivelul de viata al alegatorilor nostri...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu avem timp.

 

Domnul Anatol Taranu:

Da, domnule Presedinte, eu cer inca 30 de secunde. Va indemn sa nu uitam ca in aceasta tara Parlamentul decide asupra finantarilor, si nicidecum nu Executivul. Executivul poate doar sa imparta ceea ce dam noi. Va indemn sa nu uitam faptul ca, din pacate, noi, legislatorii, Legislativul Republicii Moldova tot mai mult si mai mult ne transformam intr-o anexa neputincioasa a executivului.

Mergeti la sedintele Guvernului. Ministrii s-au inzestrat, stau la sedintele sale cu lap-topuri. La ce le trebuie? Asa este moda? Noi insa, deputatii, avem o necesitate stringenta de asa ceva. Si sintem lipsiti de aceste lucruri. Nu este bine cind in Parlament exista deputati care circula in autovehicule care costa 50 de mii de dolari si care reprezinta costul a 200 de calculatoare, care sint lipsa in birourile Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a supune votului acest proiect, vreau sa aduc la cunostinta plenului anumite informatii care deja au fost prezentate reprezentantilor fractiunilor in Biroul permanent. Si anume, un numar de peste 30 de computere deja au fost procurate in cadrul achizitiilor din anul curent si sper ca pina la sfirsit de an aceasta prima partida va fi deja distribuita.

O sa rog foarte mult fractiunile cu care Secretariatul incearca deja de peste
2 saptamini sa coordoneze momentele de prioritate pentru repartizarea acestui prim lot, ca acest exercitiu sa fie intr-un fel sau altul incheiat.

Totodata, catre luna martie, cel tirziu in aprilie anul viitor in bugetul, prezentat in proiect, este preconizata achizitia a inca circa 100 de computere, in modul in care Biroul permanent a gindit si a acceptat situatia, ca toti deputatii, consultantii, Aparatul sa fie dotati cu tehnica de calcul de performanta. Evident, nu toti vor avea Pentium-IV. Va fi in functie de performantele pe care le inregistreaza cutare sau cutare persoana in utilizarea computerului. Fiindca ar fi o aberatie sa fie un Pentium-IV in biroul unei persoane care habar nu are cum se lucreaza la computer.

Tot aici este vorba si de un set de servere. In cadrul Biroului permanent s-a anuntat si acesta a luat decizia ca, pina la finele anului curent, fiecare fractiune va fi dotata cu un copiator de performanta, la fel cu consumabilele necesare pentru facilitarea activitatii acestora.

Si tot din initiativa Biroului permanent si la decizia acestuia, incepind cu anul 2006, pentru prima oara, de fapt, se asigura un buget care contine mijloace financiare pentru cheltuielile de protocol pentru fiecare grup parlamentar.

Este ceea ce putem sa ne permitem in contextul anului curent si anului viitor. Fiindca dorim sau nu dorim, toti trebuie sa acceptam o realitate. Din momentul din care aplicam unele masuri de suplimentare a cheltuielilor operationale ale deputatilor, ale fractiunilor parlamentare. Cele mai generale calcule ma fac sa ajung la concluzia ca bugetul de la 40 de milioane trebuie majorat cu precizie pina la 150-200 de milioane de lei.

Si in acest context trebuie sa ne dam seama ca sint si circumstante obiective si ca trebuie sa dam dovada de modestie, fiindca sint multe directii prioritare si de ordin social, si de ordin economic care, cu certitudine, se plaseaza la un nivel mai inalt de prioritate.

In aceste conditii, stimati colegi, supun votului adoptarea proiectului de Hotarire privind aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pentru anul 2006. Proiectul nr.4178. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr. 2 31.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr. 1, rog sa repetati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 30.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

72 de voturi. Proiectul de Hotarire nr. 4178 este adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte, poate anuntam o intrerupere 1520 de minute. Au mai venit si niste colindatori, care sint aici, in incinta Parlamentului. Avem de lucrat inca vreo 2 ore. Asa ca se cere o pauza.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog foarte mult, o rog si pe doamna Vitalia. Eu stiu ce s-a intimplat jos. Rog sa nu puneti plenul Parlamentului in fata unor lucruri de surpriza, fiindca au de patimit acesti copii care au venit. Si daca se stia ca va fi asa, de ce nu s-a organizat, de ce nu s-a anuntat, de ce, in sfirsit, nu s-a pus la curent, astfel incit sa fie pregatita aceasta primire frumos, dar nu ca element de manipulare politica: mie asa imi pare...

Cum sa o calific altfel? Ce avem noi cu situatia de jos, de ce nimeni nu a fost preintimpinat? Eu va rog sa continuam sedinta si apoi ne clarificam cu aceasta situatie. Eu nu am sa admit sa fie niste santaje de acest gen.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Proiectul nr.4111. Lectura a doua.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte, onorat Parlament,

Din start vreau sa va zic ca prezentul proiect de lege are ca scop modificarea legislatiei in vigoare in vederea aducerii acesteia in concordanta cu titlul VIII din Codul fiscal, care se pune in aplicare incepind cu 1 ianuarie 2006, precum si scopul inlaturarii neajunsurilor aparute la explicarea prevederilor titlului mentionat.

Este pregatit raportul comisiei sesizate in fond. Vreau sa va spun, cu toata convingerea, ca prevederile proiectului au fost examinate atit in cadrul grupului de lucru, cit si al comisiei. Toate propunerile au fost luate in considerare la pregatirea raportului. Practic, probleme noi pe marginea acestui proiect de lege nu avem. Vreau sa mentionez numai un singur lucru ca, in conformitate cu prevederile articolului 41 din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, se propune republicarea in Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Codului fiscal.

Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive care au parvenit de la comisiile parlamentare si din Directia juridica, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune Parlamentului spre adoptare acest proiect de lege in lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua. Nu sint.

Va multumesc, domnule Popa. Rog sa luati loc. In aceste conditii, supun votului proiectul de Lege nr. 4111 pentru adoptarea acestuia in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 31.

Sectorul nr. 3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.4111 este adoptat in lectura a doua.

Multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile. Proiectul nr. 3091. Lectura a doua. Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat obiectiile si propunerile de imbunatatire a proiectului de lege. La raport este anexata sinteza. In principiu, toate propunerile au fost acceptate, chiar si propunerea Directiei juridice ca asa-numita sintagma la nivel central sa fie exclusa. Pina la urma, noi am cazut de acord, ca este o chestie de redactare si merita atentie. La acest raport este un supliment cu un amendament al deputatului domnul Todoroglo.

In urma consultarii adaugatoare a legislatiei privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova, am ajuns la concluzia, si cu acordul domnului Todoroglo, ca acest amendament sa fie expus in felul urmator. La articolul 10 litera b): intreprinderea specializata in cadastru cu filialele sale (oficiile cadastrale teritoriale amplasate in centrele municipale, raionale si orasele Vulcanesti si Ciadir-Lunga).

Adica la aceasta s-a ajuns in urma consultarii autorului amendamentului. Cu acest amendament, care a fost coordonat cu autorul, comisia propune ca legea sau proiectul de lege nr. 3091 sa fie votat in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule presedinte.

Sint intrebari? Nu sint. Cine este pentru a fi adoptat proiectul de lege in a doua lectura, rog sa voreze. Rog numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 28.

Sectorul nr. 2 32.

Sectorul nr.3 11, 12.

 

Doamna Maria Postoico:

72 de voturi. Cine este contra? Zero voturi. Cu 72 de voturi proiectul de lege nr.4111 este adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile. Nr. 3091. Imi cer iertare, proiectul nr.3091 tocmai a fost votat, da.

Va multumim.

Da. 3988. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 499 din 14 iulie 1998 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni. Legea nr. 3988. Prezinta domnul Mindru.

 

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc.

Stimata doamna presedinte, stimati deputati, onorata asistenta,

Permiteti-mi sa propun atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 499 din 14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni cu modificarile ulterioare, care prevad majorarea cu 25% a alocatiilor pentru invalizii din copilarie si copiii invalizi pina la virsta de 16 ani. Proiectul nominalizat a fost elaborat in conformitate cu extrasul din procesul-verbal nr.28 al sedintei Guvernului din 20 iulie 2005, precum si luind in considerare multiplele adresari ale populatiei cu privire la cuantumul mic al alocatiilor sociale de stat.

Persoanele care nu indeplinesc conditiile pentru obtinerea pensiei de asigurari sociale fac parte din cele mai vulnerabile categorii de populatie si beneficiaza de alocatii sociale care se platesc de la bugetul de stat. Incepind cu 1 aprilie 2005, alocatiile sociale, cu exceptia alocatiei pentru ingrijire si a ajutorului de deces, se stabilesc in cuantum indexat, coeficientul fiind de 12,4 %. Majorarea alocatiilor de referinta va constitui inca un pas consecutiv in vederea ameliorarii situatiei materiale a acestor categorii de invalizi.

Conform calculelor estimate, suma suplimentara necesara pentru acoperirea cheltuielilor de majorare cu circa 25 la suta a alocatiilor sociale pentru invalizii din copilarie si copiii invalizi, constituie 12 milioane 661 mii de lei anual, iar suma totala, cu indexarea pentru 9 luni pe anul 2006, va constitui 13 milioane 610 mii de lei.

Si daca imi permiteti, doamna presedinte, in procesul examinarii proiectului in cadrul Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie au parvenit doua amendamente din partea unui grup de deputati prin care se propune majorarea alocatiilor de stat pentru invalizii din copilarie si copiii invalizi cu 30% , si nu cu 25%, cum este propus.

Majorarea cuantumului alocatiilor pentru invalizii din copilarie de gradul III de la 86 de lei, cum este propus in proiect pina la 100 de lei. Si aceasta va necesita suplimentar inca 3 milioane si jumatate de lei. Si de abia azi dimineata am primit aviz pozitiv. Pornind de la cele expuse rog, stimati deputati, sa sustineti proiectul dat.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim. Microfonul 3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu am inaintat amendamentul nr.2927 cu privire la majorarea alocatiilor sociale pentru invalizii cu gradul III de severitate atit pentru copii, cit si pentru adulti, avind in vedere ca numarul lor constituie 1572 numai copii si adulti de gradul III de severitate. Prin urmare, 4499 de persoane si am rugat sa se faca o majorare de 14 lei, adica, comparativ cu anul 2005, cu 39 de lei, dar nu cu 25. Avind in vedere ca invalizii de gradul I vor avea 172 de lei, cei de gradul II 146 de lei, iar cei de gradul III numai 86 de lei. Prin urmare, este necesar de a aloca suplimentar aproximativ 63 de mii, aceasta este o suma mizera in comparatie cu sanatatea copiilor.

De aceea, v-as ruga, domnule ministru, sa-mi dati o lamurire caci exista alocatii suplimentare de milioane. In cazul de fata este vorba nu de milioane, ci de mii. Eu nu ma refer la gradul I de invaliditate si II, care tot merita o majorare, dar rog pentru gradul III.

 

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc.

 

Doamna Eva Gudumac:

Si eu va multumesc.

 

Domnul Victor Mindru:

V-am spus deja ca se accepta aceste doua amendamente referitor la majorarea pina la 100 de lei pentru invalizii de gradul III, precum si propunerea inaintata de catre doamna Golban privind majorarea cu 30%, care s-a acceptat. Este avizul pozitiv al domnului Prim-ministru.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc. Aveti amendament sau s-a acceptat?

 

Domnul Victor Mindru:

S-a acceptat. Nu stiu, poate ca pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Microfonul nr. 4, s-a acceptat s-a spus.

 

Doamna Valentina Golban:

Se discuta un proiect de lege si vreau sa pun o intrebare. Mi se permite?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru, eu va multumesc ca, pentru buna intelegere... Si oricum vreau sa argumentez de ce am venit cu acest amendament si vreau sa va intreb aici, la aceasta discutie.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebarea dumneavoastra.

 

Doamna Valentina Golban:

Daca puteti, spuneti-mi care este numarul copiilor cu dezabilitati profunde si care este costul intretinerii unui copil intr-o institutie de stat, costul lunar?

 

Domnul Victor Mindru:

Costul lunar este de circa 1500 de lei.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Nu va suparati ca am sa va contrazic, pentru ca aceste cifre s-au discutat la intilnirea cu Presedintele tarii, care a avut loc recent impreuna cu societatea civila fiind sensibilizata problema ca un copil plasat in institutia de stat costa 3500 lunar. Deci, au dreptul si ei, caci dumneavoastra ati facut aici trimitere la multiplele adresari ale populatiei. Si ma bucur ca Guvernul a gasit, cel putin a facut primul pas in rezolvarea problemei si in sustinerea acelor care ingrijesc copiii tintuiti la pat si investesc foarte mult pentru copiii care sint in institutiile de stat.

Daca acesti parinti isi asuma aceasta responsabilitate de parinte si ingrijesc copiii invalizi in conditii de casa, eu cred ca ati facut doar primul pas si urmeaza sa faceti in continuare si alti pasi in vederea sustinerii acestor categorii.

Va multumesc mult.

 

Domnul Victor Mindru:

Eu de asemenea va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Nu credeti ca prin acest proiect de lege se face o discriminare a celorlalti beneficiari mentionati la articolul 3 din lege. Care este probabilitatea ca problema va fi examinata si majorarile se vor extinde si asupra acestora?

 

Domnul Victor Mindru:

Nu, nu credem. Este un lucru clar ca noi am sustinut mereu si sustinem orice propunere de majorare, cu atit mai mult posibilitatea de majorare a pensiilor, indemnizatiilor si a celorlalte alocatii pentru aceste categorii de populatie, dar orice majorare trebuie sa aiba o acoperire financiara.

 

Doamna Valentina Serpul:

Chiar credeti ca majorarea pe care ati propus-o amelioreaza situatia materiala a acestor persoane? Asa ati declarat.

 

Domnul Victor Mindru:

Da. Pornind de la posibilitati, s-a efectuat aceasta majorare cu 25%, practic cu 30%, dupa cum s-a spus.

Doamna Valentina Serpul:

Pentru lectura a doua solicit o calculare a cheltuielilor in scopul de a extinde majorarea indemnizatiilor asupra tuturor beneficiarilor mentionati la articolul 3.

 

Domnul Victor Mindru:

Bine.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Nu mai sint intrebari.

Va multumesc.

Comisia, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati deputati,

Proiectul de lege a fost examinat in comisie. In cadrul discutiei a parvenit un amendament de la doamna deputat Gudumac si de la doamna deputat Ursu. De asemenea, amendamentul de majorare cu 30% de la deputatii Golban, Buliga si Serpul, propuneri ce tin de majorarea esentiala a acestor alocatii pentru categoriile vizate in proiectul de lege.

Am adresat Guvernului aceasta solicitare de a ne confirma acoperirea financiara. Domnule ministru, in aceasta dimineata, cind am intrat in sedinta, nu aveam inca aceasta confirmare, daca domnul ministru ne confirma ca Guvernul a gasit aceste surse suplimentare, comisia nu mai are obiectii si propune ca proiectul de lege sa fie votat in prima si a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, doamna presedinte.

Intrebari catre comisie sint? Nu sint.

 

Doamna Valentina Buliga:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Supun votului proiectul de Lege nr.3988 pentru prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea.

Pentru a doua lectura, cu amendamente care au fost acceptate. Supun votului pentru a doua lectura proiectul de Lege nr.3988. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 32.

 

Doamna Maria Postoico:

Si 3? Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 14.

 

Doamna Maria Postoico:

74 de voturi. Cine este impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3988 este adoptat cu 74 de voturi.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.387 din
25 noiembrie 2004 privind transmiterea valorilor mobiliare si a cotelor de participare nesolicitate in conditiile Legii nr.392. Poftim, domnul Spivacenco.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Mult stimata doamna presedinte, stimati deputati,

Se propune pentru discutie proiectul de lege privitor la modificarea si completarea Legii nr.387 din 25 noiembrie 2004 privind transmiterea valorilor mobiliare si a cotelor de participare nesolicitate in conditiile Legii nr.392.

Deci, principala propunere este de a prelungi pina la 1 aprilie 2006 implementarea acestei legi. Necesitatea modificarii respective tine de faptul neexecutarii in termenele stabilite a legii respective, tine de faptul ca, in
primul rind, legea a fost adoptata la 25 noiembrie 2005, dar a fost publicata la
24 ianuarie 2005, iar executarea legii era prevazuta pentru 3 luni de zile. Deci, tinind cont de aceea ca termenul a fost redus pe jumatate, iar administrarea publica locala nu a dovedit sa creeze comisiile si sa o aduca la cunostinta cetatenilor si; totodata, se percep cererile tuturor cetatenilor, care, la momentul actual, au o situatie neclara cu patrimoniul, cu valorile mobiliare.

Tinind cont de aceste aspecte, noi propunem prelungirea termenului de actiune a acestei legi pina la 1 aprilie 2006.

Totodata, in tot cuprinsul legii, imi cer scuze, se propune substituirea cuvintelor Departamentul Tehnologii Informationale si Departamentul Privatizarii prin cuvintele Ministerul Dezvoltarii Informationale si Ministerul Economiei si Comertului.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog sa luati loc. Rog comisia.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.387 din 25 noiembrie 2004 privind transmiterea valorilor mobiliare si a cotelor de participare nesolicitate in conditiile Legii nr.392 din 13 mai 1999, prezentat de Guvern si declara urmatoarele:

Legea indicata a fost adoptata pentru a mai oferi o posibilitate detinatorilor de cota-parte valorica de a depune o cerere de solicitare a patrimoniului intreprinderii.

Mentionam ca legea propusa spre modificare a fost pusa in aplicare cu intirziere esentiala, ceea ce a generat imposibilitatea aplicarii pe deplin a prevederilor ei. Astfel, aceasta a intrat in vigoare la data publicarii, 14 ianuarie 2005, cererile de solicitare a patrimoniului intreprinderii conform articolului 3 alineatul (5) din lege urmau a fi depuse in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a legii. In acelasi timp, a fost stabilit termenul-limita de depunere a cererilor de solicitare a patrimoniului de o luna si 15 zile, dar nu de 3 luni, cum a fost prevazut in cuprinsul legii.

Proiectul de lege prevede prelungirea termenelor de inventariere a patrimoniului nerepartizat, precum si atribuirea acestuia solicitantilor de prezentare a cererilor de solicitare a patrimoniului intreprinderilor agricole lichidate, de repartizare si atribuire a patrimoniului, de asemenea, si prelungirea termenului de prezentare a informatiei privind soldul valorilor mobiliare nesolicitate si a informatiei privind patrimoniul inregistrat cu drept de proprietate. Avizele prezentate de comisiile permanente sint pozitive.

Totodata, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune specificarea categoriilor de legi. Se accepta propunerea, de a specifica categoria de lege organica.

Directia juridica a Parlamentului mentioneaza ca, pentru efectuarea inventarierii patrimoniului nerepartizat, precum si atribuirea acestuia solicitantilor, depunerea cererii de solicitare a patrimoniului intreprinderii agricole, ceea ce tine de termenul-limita de depunere a acestor cereri, este necesar de a stabili termene diferite cu interval de timp suficient pentru efectuarea activitatilor mentionate.

Se accepta propunerea Directiei juridice ca termenele sa fie diferentiate cu o luna. Luind in considerare avizele comisiilor permanente, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune proiectul de lege sus-numit spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, doamna vicepresedinte.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.3817 in prima lectura, tinind cont de raportul Comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3817 este aprobat in prima lectura. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la arenda in agricultura. Proiectul nr.3630, Guvernul.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Mult stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

Permiteti-mi de a va prezenta proiectul privind modificarea Legii cu privire la agricultura, lege aprobata prin Hotarirea Guvernului nr.1104 din 26 octombrie 2005.

Deci, principalele modificari ale Legii cu privire la arenda tin de aspectul solicitarilor venite din teritoriu, intrunirilor pe care le-am avut cu agentii economici. Se propune modificarea articolului 2, si anume: dupa cuvintul notiuni sa se includa in categoria bunurilor agricole, in loc de cuvintele bazinele acvatice, dupa cuvintele cu constructie de introdus, in paranteze, cuvintele inclusiv hidrotehnice.

Totodata, modificarile la articolul 5 se argumenteaza in felul urmator: alineatul 2 sa fie adus in coordonanta cu Codul civil, articolul 1359, care prevede ca transmiterea in arenda a bunurilor se face cu votul majoritatii proprietarilor.

Modificarile la articolul 6 alineatul 3 sint legate de includerea unor prevederi cu privire la cerintele si normele ecologice. Asa cum sint stipulate in aceasta lege, ele duc la aceea ca nu se respecta conditiile acestei legi.

Modificarile la articolul 7 alineatul 2 prevad introducerea Cartii istoriei cimpului si, sub aspectul respectiv, alineatul (2) litera e) se propune de a fi exclus si reinclus la articolul 16.

Articolul 7 alineatul 3. Tinind cont de aceea ca aceasta prevedere a legii nu se respecta si in cazul transmiterii in arenda nu se face evalurarea bunurilor imobile, propunem, de asemenea, ca acest articol sa fie exclus.

Modificarea articolului 10 alineatul (1) prevede inregistrarea la Agentia Cadastrala a contractelor de arenda cu un termen mai mare de 3 ani de zile, conform specificatiei legii: noi propunem modificarea respectiva prin care Agentia Cadastrala, registratorul sa vina in primarie sa faca aceste inregistrari.

Totodata, la articolul 25 alineatul (4) propunem ca arendasul nu poate inregistra pe numele sau tehnica, el poate numai sa o ia la evidenta. Prevederile si propunerile respective care au fost operate la modificarea Legii cu privire la arenda, au fost reexaminate in comisiile parlamentare, alte propuneri nu au fost. Propun ca proiectul de lege sa fie examinat si aprobat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru. Rog comisia, domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.128. Tin sa amintesc plenului Parlamentului ca acest proiect de lege a fost discutat aici in prima lectura; atunci el a trezit foarte multe discutii, ceea ce este legat de decizia de a da in arenda unele bunuri agricole cu votul majoritatii copartasilor si, in legatura cu acest fapt, in principiu, legea a fost remisa in comisie.

Din punct de vedere conceptual, articolul 5 a trezit dubii si a fost inaintat amendamentul domnului deputat Vladimir Turcan si eu as vrea sa il dau citirii, fiindca, in principiu, acest amendament schimba conceptual proiectul propus de Guvern.

La articolul 5, alineatul (2) se substituie prin doua alineate noi (2) si (3), cu urmatorul cuprins:

(2) Decizia transmiterii in arenda a bunurilor agricole comune se adopta de catre copartasi cu majoritate de voturi.

(3) La contractul de arenda a bunurilor agricole comune se anexeaza lista copartasilor integrala, inclusiv a celor care au acceptat conditiile contractului.

De asemenea, consideram ca in cazul in care nu au parvenit modificari in evidenta relatiilor de arenda pe unitate administrativ-teritoriala, nu este necesar ca oficiile cadastrale teritoriale sa prezinte obligatoriu informatii din registrul cadastral al bunurilor imobile autoritatilor administratiei publice locale.

Mai consemnam ca la punctul 1) cuvintele bazinele acvatice se vor inlocui cu cuvintele constructii hidrotehnice. Luind in considerare avizele comisiilor permanente si pornind de la cele expuse, se propune Parlamentului ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Tinind cont de propunerile comisiei, supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.3630. Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3630 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege privind cultele religioase si partile lor componente. Proiectul nr.4262.

Domnul Cubreacov.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte al Parlamentului, doamnelor si domnilor deputati, onorata asistenta,

Proiectul de lege nominalizat cuprinde 49 de articole care au fost compartimentate in 9 capitole prin care, din perspectiva articolului 31 din Constitutia Republicii Moldova, precum si din perspectiva Conventiei Europene a Drepturilor Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, se reglementeaza cadrul juridic in domeniul libertatii constiintei, cultelor religioase si partilor lor componente.

Cele 9 capitole ale proiectului privesc dispozitiile generale, raporturile dintre stat si cultele religioase, organizarea si inregistrarea cultelor religioase si a partilor lor componente, suspendarea si lichidarea cultelor religioase inregistrate sau a partilor lor componente, activitatea cultelor religioase, invatamintul moral, religios si teologic, deserventii si salariatii cultelor religioase, patrimoniul cultelor religioase si, in final, dispozitii finale si tranzitorii.

Proiectul defineste, de asemenea, pentru prima data in cadrul legislativ din Republica Moldova, o serie de notiuni de baza cum sint: cult religios, parte componenta a cultului, comunitate religioasa, institutii religioase, convingeri religioase, activitate religioasa, credincios, conducator al cultului, deservent al cultului, lacas de cult, obiect de cult, servicii religioase si prozelitism abuziv.

Proiectul are menirea sa onoreze unul dintre angajamentele Republicii Moldova fata de Consiliul Europei la capitolul masuri generale in cadrul procedurii de monitorizare de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, directia, executarea hotaririlor Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Proiectul tine cont de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, de protocoalele la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, precum si de standardele Consiliului Europei in materie de libertati religioase.

Adoptarea acestui proiect de lege ii va permite Republicii Moldova sa obtina suspendarea procedurii de monitorizare din partea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei la capitolul masuri generale si va compatibiliza cadrul legislativ intern cu standardele Consiliului Europei.

Intrucit am vazut raportul comisiei de baza, coraportul Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si avizele celorlalte comisii sesizate de Biroul permanent si, pentru ca este vorba de un aspect conceptual care a fost luat in dezbatere si la care s-au facut propuneri, tin sa spun, din capul locului, ca, in urma consultarilor suplimentare in cadrul grupului de autori si dupa ce am consultat si reprezentantii Presedintiei, de exemplu, am decis ca este bine sa renuntam la unul dintre articolele proiectului de lege, este vorba de suprimarea integrala a articolului 43 restituirea proprietatilor bisericesti spoliate, pentru a lasa loc pentru aplicarea directa a cadrului legislativ, a cadrului juridic international in aceasta materie pentru a nu reglementa acest aspect care sa ramina sa faca obiectul reglementarilor altor legi, daca Parlamentul Republicii Moldova va considera necesar acest lucru.

Vreau sa subliniez, de asemenea, ca sintem deschisi tuturor propunerilor si amendamentelor care vor fi formulate de colegii deputati pentru lectura a doua, sper ca vom avea sprijinul majoritatii Parlamentului nostru pentru votul in prima lectura.

Va multumesc si ramin deschis intrebarilor, daca exista.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Cubreacov.

Domnul Secareanu.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi deputati,

Comisia constata ca proiectul respectiv de lege reia, in cea mai mare parte, prevederile Legii Republicii Moldova privind cultele din 1992 conforme cu articolul 31 din Constitutie, prin care cultele religioase si partile lor componente beneficiaza de garantii si facilitati acordate de stat. Totodata, noul proiect de lege defineste un sir de notiuni de baza pe care autorul deja le-a mentionat aici.

Proiectul de lege instituie principiul liberei adeziuni a credinciosilor si comunitatilor lor la orice cult religios inregistrat. De asemenea, proiectul de lege prevede o noua procedura de inregistrare a cultelor si partilor lor componente, aceasta va fi efectuata de Ministerul Justitiei conform recomandarilor Consiliului Europei. Prin adoptarea prezentului proiect de lege nu vor fi suportate cheltuieli suplimentare de la buget.

Comisia constata, de asemenea, ca autorii proiectului au tinut cont de comentariile si observatiile de fond ale expertilor Consiliului Europei si de aprecierile Curtii Europene a Drepturilor Omului, facute in Hotarirea din 13 decembrie 2001 in dosarul Mitropolia Basarabiei si altii, versus Moldova.

Comisia considera ca adoptarea proiectului de lege se constituie intr-un angajament asumat oficial de tara noastra fata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, Directia de executare a C.E.D.O., ca principala masura de ordin general, dupa ce masurile individuale cerute de Consiliul de Ministri al Consiliului Europei au fost pe deplin indeplinite.

Comisia mentioneaza ca adoptarea acestui proiect de lege ii va permite tarii noastre sa evite eventuale procese la C.E.D.O., oferindu-le cetatenilor Republicii Moldova posibilitatea de epuizare a oricarui litigiu la scara nationala.

Comisia subliniaza ca adoptarea proiectului de lege in cauza se inscrie in seria de actiuni legislative ale Parlamentului Republicii Moldova, in masura a permite tarii noastre obtinerea suspendarii procedurii de monitorizare din partea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei intr-o perspectiva apropiata de timp.

Comisia pentru drepturile omului a examinat avizele parvenite din partea comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si a constatat ca acestea au sustinut proiectul de lege in discutie. Comisia va tine cont de propunerile inaintate in cadrul examinarii proiectului de lege in lectura a doua.

Pornind de la cele mentionate, comisia propune ca proiectul de Lege cu privire la cultele religioase si partile lor componente sa fie adoptat in prima lectura. Totodata, comisia considera necesar ca proiectul sa fie trimis pina la adoptarea lui in lectura a doua spre expertizare Consiliului Europei.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Secareanu.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc. Pentru coraport domnul Victor Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Coraportul comisiei noastre a fost pregatit acum doua zile. Ultimele accente in acest proiect s-au pus, practic, ieri si vreau sa va spun ca in coraport sint fixate lacunele principale ale acestui proiect. Ele sint citeva, fiind fixate in avizele comisiilor parlamentare, in primul rind, in avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati care a dat un aviz foarte profund in problemele juridice.

Deci, este vorba de problema inregistrarii, care se contine in articolele 20, 21 si 41. Domnul Cubreacov a vorbit de acum ca articolul se retrage.

In cele din urma, acest proiect, in comparatie cu legea in vigoare si cu acele citeva proiecte, care au fost expertizate la Consiliul Europei de la 2002 incoace, contin niste principii fundamentale. In primul rind, este vorba ca orice persoana are dreptul la libertate de gindire, de constiinta si religie. Nimeni nu poate fi constrins sa practice sau sa nu practice exercitiul religios.

In al doilea rind, cultele religioase sint autonome, separate de stat, egale in fata legii. Pe de alta parte, statul nu intervine in activitatea religioasa a cultelor atit timp cit acestea functioneaza in cadrul legii.

In al treilea rind, se garanteaza ca orice act, care incalca drepturile consfintite prin prezenta lege si exercitate in limitele stabilite de acesta, poate fi atacat pe cale juridica.

S-a abordat, pentru prima data, in acest proiect de lege, problema proprietatii cultelor religioase. Noi am considerat si am argumentat in coraportul nostru ca aceasta problema se solutioneaza in baza articolului 42, chiar daca in aceasta viziune mai multi juristi au opinii diferite. Din cauza ca, desigur, conventiile internationale si hotaririle C.E.D.O. sint obligatorii pentru Republica Moldova. Si din acest punct de vedere legislatia noastra nu poate sa contravina.

Totodata, dreptul constitutional si legile in vigoare, inclusiv conventiile internationale, permit o anumita ingradire a acestor drepturi de proprietate. In legea mentionata am incercat, pentru prima data, sa abordam aceasta problema, problema proprietatilor, la care au dreptul, inclusiv prin dreptul istoric, aceste culte.

Vreau sa va aduc aminte ca, pe parcursul a 100 de ani, pe acest teritoriu au functionat activ doar 67 culte. Acum, in Republica Moldova sint inregistrate oficial 1920. Noi nu avem in tara noastra conflicte religioase la aceasta tema, adica am demonstrat ca sintem o tara destul de toleranta in aceasta problema. Si am vrea ca, adoptind aceasta lege, aceste bune traditii in tara noastra sa fie continuate si respectate si in viitor. Sa speram ca asa va fi.

Propunem si noi sa fie votata aceasta lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.4262 in prima lectura, tinindu-se cont de propunerile care au fost evocate de amendamente la nivelul conceptului acestui proiect de lege, acceptate de catre grupul de autori. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de lege in conditiile evocate, rog sa voteze.

Vot unanim.

Va multumesc.

La acest moment, stimati colegi, in contextul acestui subiect, proiectul de Lege nr. 4262. Tin sa va felicit si sa ne felicitam pe toti impreuna. Fiindca acest act se inscrie in mod direct in pachetul de actiuni care vizeaza transformarile democratice, transformarile sociale si se inscrie perfect in gama de actiuni care vizeaza colaborarea Republicii Moldova cu Consiliul Europei si ajustarea sistemelor respective la normele si standardele europene.

In egala masura, acest act este o dovada in plus a viabilitatii parteneriatului politic in cadrul Parlamentului Republicii Moldova pentru atingerea obiectivelor de integrare europeana.

Pentru stenograma si conform solicitarilor, dar, de fapt, nu al solicitarilor, ci al continutului si coraportului, rog Secretariatul sa organizeze pregatirea si prezentarea pentru expertiza Consiliului Europei a acestui proiect, dupa aprobarea acestuia in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative. Proiectul nr.1973. Lectura a doua.

Comisia. Domnule Turcan, va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.1973 a fost examinat si adoptat in prima lectura de Parlament la 15 decembrie anul curent. Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua.

In cele din urma, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a constatat ca careva obiectii sau amendamente n-au parvenit. Pornind de la cele mentionate, comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1973 in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.1973 in lectura a doua, tinind cont de propunerea comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog, sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr. 2 32.

Sectorul nr. 3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

66 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 1973 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege cu privire la modificarea Codului electoral. Lectura a doua. Proiectul nr. 3743. Comisia. Rog, domnule Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege cu privire la modificarea Codului electoral nr.3743 a fost examinat si adoptat in prima lectura in sedinta in plen la data de 15 decembrie anul curent. In cadrul dezbaterilor pentru pregatirea acestui proiect de lege pentru lectura a doua au fost luate in considerare propunerile si obiectiile de ordin redactional si cele care tin de tehnica legislativa. Textul definitiv si modificat este prezentat deputatilor.

Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul de Lege nr.3743 pentru examinare si adoptare in a doua lectura in varianta definitivata.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri, stimati colegi? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan. Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3743 in lectura a doua. Cine este pentru, rog, sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 29.

Sectorul nr. 2 31.

Sectorul nr. 3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Impotriva? Inregistrez voturi impotriva in sectorul nr.2 si sectorul nr. 3. Rog, sa fie anuntate.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 2 3.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

9 voturi impotriva. Proiectul de Lege nr.3743 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova (articolele 135, 136). Proiectul nr. 142. Cine prezinta? Comisia? Autorii? Eu rog, cine prezinta? Aici la mine este notat: un grup de deputati prezinta. Domnul Turcan, sinteti si dumneavoastra semnatar al initiativei? Nu.

Stimati colegi,

Eu inaintez propunerea ca presedintele comisiei sa ne prezinte esenta acestui proiect si din numele autorului, si din numele comisiei, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc pentru incredere.

Onorat Parlament,

Comisia speciala pentru examinarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova cu nr.142 din 13 ianuarie 2005, constituita prin hotarirea Parlamentului, pe parcursul lunilor septembrie decembrie anul curent, in cadrul mai multor sedinte a dezbatut prevederile proiectului de lege mentionat si relateaza Parlamentului urmatoarele.

Scopul prezentului proiect de lege, care, initial, a fost impulsionat de mesajul din 26 iulie 2004 catre Parlament al domnului Vladimir Voronin, Presedintele Republicii Moldova, consta in instituirea la nivel national a unui nou recurs intern, al carui obiectiv principal va fi pronuntarea in ultima instanta, la cererea cetatenilor, asupra incalcarilor drepturilor si libertatilor omului in cauzele ce pot face eventual obiectul unor adresari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

In acest proiect de lege se contin urmatoarele amendamente. De fapt, textul acestor amendamente, ce se refera la articolul 135, alineatul (1), si care se propune a fi completat cu o noua litera (d), dumneavoastra il aveti la mina.

Al doilea amendament al Constitutiei se refera la articolul 136 si anume: componenta Curtii Constitutionale din 6 judecatori se majoreaza cu 1 judecator, care va fi numit de catre Presedintele Republicii Moldova.

Proiectul de Lege conditional nr.142 este semnat de 35 de deputati in Parlament si a fost prezentat Parlamentului impreuna cu avizul pozitiv al Curtii Constitutionale, care s-a pronuntat asupra prezentei initiative de revizuire a Constitutiei si a stabilit incontestabil ca aceasta este conform prevederilor articolului 141 alineatul (1) litera (b) din Constitutie si nu depaseste limitele revizuirii Constitutiei, prevazute de dispozitiile constitutionale ale articolului 142.

In conformitate cu cerintele articolului 74 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, asupra proiectului de Lege nr.142 au prezentat avize toate comisiile permanente ale Parlamentului, Directia juridica a Aparatului Parlamentului si Guvernul, care sustin acest proiect si propun sa fie examinat la sedinta in plen a Parlamentului.

Totodata, in avizul Curtii Constitutionale, in opinia Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept, Comisia de la Venetia, in avizul Guvernului, referitor la proiectul de lege constitutional se constata:

Proiectul prevede un mecanism subsidiar de protectie a drepturilor omului in Republica Moldova, permitind cetatenilor sa sesizeze direct Curtea Constitutionala. Curtea Constitutionala nu va putea casa sau modifica hotaririle si sentintele definitive ale instantelor judecatoresti in litigiile concrete si nu constituie o extindere in activitatea puterii judecatoresti.

Judecatorul Curtii Constitutionale, desemnat de catre Presedintele Republicii Moldova, se presupune ca va fi sustinut de majoritatea reprezentantilor poporului, inclusiv de opozitia parlamentara, deoarece Presedintele Republicii Moldova este ales de 3/5 din numarul deputatilor Parlamentului.

Unele drepturi si libertati fundamentale sint consfintite si in alte titluri din Legea suprema. In opinia Curtii, in legatura cu aceasta, necesita a fi expusa cit mai succint dispozitia privind actele atacate prin recurs conditional, deoarece formula din proiect poate genera efecte respective neadecvate.

Proiectul este bazat pe modelul solutiilor deja cunoscute in alte tari si corespunde standardelor europene. Comisia speciala a examinat in detalii argumentele din avize si opinia mentionata, s-a familiarizat cu practica respectiva a tarilor din Europa: Germania, Spania, Republica Cehia, Slovacia etc.

Pe parcursul discutiilor pe marginea reglementarilor proiectului de lege s-au evidentiat doua tendinte. O parte din membrii comisiei au optat pentru promovarea si adoptarea proiectului intr-o formula definitivata. Cealalta parte a membrilor, care reprezinta fractiunile parlamentare de opozitie, au considerat proiectul inoportun.

Pe parcursul sedintelor comisiei speciale, avind in vedere toate obiectiile si propunerile nominalizate, s-a constatat necesitatea definitivarii proiectului de lege constitutional si s-a propus ca varianta de compromis, un nou cuprins al literei d) din articolul 135 alineatul (1) al proiectului de Lege nr.142:

d) Curtea Constitutionala se pronunta, in conditiile legii, asupra cererii depuse de persoana care se pretinde vatamata de catre o autoritate publica in drepturile sau libertatile fundamentale, prevazute de Constitutie, sau de tratatele internationale, la care Republica Moldova este parte.

Totodata, s-a mentionat ca adoptarea proiectului de lege constitutionala va impune necesitatea modificarii Legii cu privire la Curtea Constitutionala, Codului jurisdictiei constitutionale si, prin urmare, pentru implementarea legii adoptate va trebui sa fie prevazut un termen rezonabil de intrare a acestei legi in vigoare.

In legatura cu aceasta, s-a propus cuprinsul unui nou articol 3 al proiectului:

Articolul 3. Prezenta lege intra in vigoare la 1 iulie 2006.

Proiectul de Lege nr.142, cu aceste modificari, a fost supus votarii in cadrul Comisiei speciale. Rezultatul votarii s-a manifestat astfel: din 9 membri ai comisiei 5 au votat pentru promovarea proiectului in Parlament cu modificarile nominalizate, 3 membri, care reprezinta fractiunile parlamentare de opozitie, au votat impotriva si 1 membru al comisiei a absentat.

In temeiul hotaririi adoptate de catre Comisia speciala pentru examinarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova cu nr. de intrare 142 din 13 ianuarie 2005, comisia propune Parlamentului acest proiect pentru examinare si adoptare in prima lectura, cu modificarile nominalizate in raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Intrebarea care urmeaza sa v-o dau, de fapt, am pus-o si in cadrul sedintelor de lucru, se refera la procedura. Conform procedurii, proiectul de modificare al Constitutiei urmeaza in mod obligatoriu sa fie avizat de catre Curtea Constitutionala. Din textul, care s-a prezentat astazi pentru a fi votat, noi deducem foarte clar ca atit textul, cit si logica modificarilor este, ca sa nu spun total diferite, cu totul o alta logica vizavi de proiectul initial care a fost avizat de catre Curtea Constitutionala, de catre Comisia de la Venetia si, de ce nu, si de catre comisiile parlamentare. Nu considerati dumneavoastra ca, punind la vot formula propusa astazi, incalcam flagrant procedura de revizuire a Constitutiei?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nicidecum, deoarece modificarile propuse reies inclusiv si din avizul Curtii Constitutionale.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4 in continuare.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte, vreau sa ma inscrieti la luarile de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

La acest subiect, da?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Plesca:

La fel la luari de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Notat. Alte intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Conform Regulamentului Parlamentului articolul 743 in baza avizelor indicate, Comisia speciala intocmeste un raport asupra proiectului de lege constitutionala si il prezinta Biroului permanent in decurs de 15 zile de la expirarea termenului indicat la articolul 742. Nu considerati aceasta o incalcare a procedurii de promovare a proiectului respectiv?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu nu vad nici o incalcare a Regulamentului.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine. Am inca o intrebare. In urma adoptarii proiectului mentionat, Curtea Constitutionala va deveni sau nu o instanta judecatoreasca?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu. Si acesta este un lucru clar, inclusiv din avizul Curtii Constitutionale si din opinia Comisiei de la Venetia.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine. Eu imi permit sa citesc din in avizul Comisiei de la Venetia, care spune ca, deschiderea accesului oricarei persoane la Curtea Constitutionala va schimba in mod necesar procedura Curtii si se va mari intens volumul de cazuri care vor fi examinate. Curtea Constitutionala, in care pina acum aveau acces doar actorii politici, va deveni o instanta judecatoreasca pentru toti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se are in vedere instanta constitutionala a Judecatoriei Constitutionale.

 

 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, dar nu este o Judecatorie Constitutionala. Si atunci imi pare ca ar trebui sa modificam si articolul 115 din Constitutie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, aceasta intra in competenta Curtii Constitutionale. Noi, prin modificarea articolului 135 alineatul (1), modificam competenta Curtii Constitutionale. Iata de ce a fost imposibil de acceptat si una din propunerile care le-a inaintat, inclusiv membrul Comisiei speciale domnul Susarenco, care a propus sa nu fie modificata Constitutia, dar in Legea cu privire la Curtea Constitutionala sa includem in lista subiectilor, care au dreptul sa sesizeze Curtea Constitutionala, si cetatenii. Dar, avind in vedere cazul de fata, noi modificam si competenta Curtii Constitutionale. De aceea, nu am acceptat si propunerea dumnealui.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine. Ultima intrebare. Ce decizie va putea adopta Curtea Constitutionala pe un caz oarecare?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Decizia referitor la constitutionalitatea acelor acte care au fost puse in baza deciziilor autoritatilor publice si in rezultatul carora, in opinia cetateanului, au fost incalcate drepturile acestui cetatean.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Eu ma voi referi mai mult la procedura. Am inteles ca doua persoane de la Alianta Moldova Noastra vor sa ia cuvintul. Cred ca nu este corect si trebuie sa se decida pentru o singura persoana. Cite tocmai doua? Cite una...

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin, fiindca eu, in urma unor modificari in componenta fractiunii, am cam pierdut firul. Deci, domnul Plesca in cadrul fractiunii? Pai, stimati colegi, in cazul dat trebuie sa existe o inscriere din partea fiecarei fractiuni. Pardon. Faceti referinta la articol? Va rog frumos sa consultam putin. Luarile de cuvint ale deputatilor cu respectarea obligatorie a ordinii acordarii de cuvint reprezentantilor tuturor fractiunilor parlamentare. Deci, e cam cu sens dublu, stimati colegi. Stati putin. Fiindca, in mod normal, noi trebuie sa urmarim si principiul de proportionalitate, sa nu se intimple ca de la o fractiune sa ia cuvintul patru persoane.

Microfonul nr. 1.

Domnul Ion Creanga:

Domnule Presedinte, stimati deputati,

Articolul 744 prevede ca, la prima lectura, luarile de cuvint se dau deputatilor care reprezinta toate fractiunile.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In cazul dat modul se stabileste de Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, in definitiv, eu nu cred ca aceasta ar fi o piatra de discordie in acest sens. Stimate coleg, urmam nu insistentelor, ci buchiei Regulamentului. Aceasta inseamna ca va fi asa cum scrie Regulamentul. Deci, eu va rog putina liniste. S-a stabilit. Vom merge conform Regulamentului.

Microfonul... Cine a fost primul?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte, si eu doresc sa fiu inscris la luarile de cuvint. Din partea fractiunii, ca sa nu mai consultati Regulamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord, mersi.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am sa iau cuvintul, fiindca am fost printre semnatarii acestui proiect. Dar am uitat, domnule presedinte al comisiei, de o varianta de compromis pe care ati propus-o dumneavoastra la acest articol 135. Prima varianta. Si varianta pe care ati propus-o dumneavoastra mi se pare tot discutabila. Mai ales, luind in considerare punctul 14 al expertizei care a venit de la Consiliul de la Venetia. Si aceste lucruri trebuie corectate in lectura a doua. Adica nu se poate de spus ca acel compromis pe care l-ati gasit este decisiv. Exista un semn al intrebarii acolo.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi nu afirmam ca varianta aceasta este decisiva. Este clar ca pentru lectura a doua mai pot fi operate modificari.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va citesc o chestie de procedura din Regulament. Articolul 87 alineatul (2) nu trezeste interpretari echivoce: Presedintele sedintei nu este in drept sa comenteze luarile de cuvint ale deputatilor si sa-si exprime parerea asupra chestiunilor ce se discuta.

Acum, articolul 88 alineatul (1). Si eu m-am consultat cu directia noastra juridica. Inainte de inceperea lucrarilor, unul dintre membrii Biroului permanent intocmeste lista cu deputatii care se inscriu la cuvint. Si aici nu este scris absolut nimic ca este din partea fractiunii sau citi deputati s.a.m.d. Alineatul (2): Deputatii inscrisi pe lista vor lua cuvintul in ordinea stabilita de presedintele sedintei, cu respectarea dreptului opozitiei de a-si exprima opinia. Deci, dreptul opozitiei este, dar nu este precizat ca doar un singur reprezentant al opozitiei poate lua cuvintul.

Problemele articolelor care trezesc interpretari echivoce. Probabil, ar trebui sa ne straduim sa le precizam cit mai repede si sa nu avem posibilitatea de a le folosi intr-un sens cind ne convine asa, iar cind nu ne convine, altfel. De aceea mie, in urma consultatiei pe care am luat-o, mi s-a spus ca aici nu este vorba neaparat doar de un deputat din partea fractiunii.

 

Domnul Marian Lupu:

Aveti perfecta dreptate, stimate colega, sint foarte multe pozitii in cadrul Regulamentului, pozitii cu sens dublu, fiindca, in egala masura, pot sa profit, dar, pe de alta parte, referitor la ceea ce ati citat, intr-adevar deputatii se inscriu la inceput de sedinta si acest lucru nu se mai face pe parcurs.

Apoi, ceea ce se refera la presedinte, aveti perfecta dreptate, dar articolul 88 alineatul (3) mai spune ca Presedintelui Parlamentului i se acorda cuvintul in orice fata a dezbaterilor. Oricum, ne ciocnim cap in cap cu un sir intreg de pozitii. Deci, noi am decis cu dumneavoastra referitor la numarul de deputati. Pai, luarea de cuvint nu se face de la tribuna centrala, doamna.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte, daca se poate, o mica propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi, eu cred sa procedam in felul urmator: terminam cu dezbaterile pe normele de procedura, cu atit mai mult ca nu are sens. Decizia deja este luata: iau cuvintul. Pai, de cite ori pot sa repet acest lucru?

Microfonul nr. 5, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu rog sa fiu inscris ca sa expun pozitia fractiunii noastre.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Si eu intervin ca sa ma inscrieti pentru luarile de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Lista completa.

Domnule presedinte,

Va multumesc. Deci, nu uitati, va rog, stimati colegi, ca, conform aceluiasi Regulament, luarea de cuvint dureaza pina la zece minute. O sa cronometrez cu strictete timpul. Deci, in ordinea in care s-a facut inscrierea pentru luarile de cuvint il invit la tribuna centrala pe domnul Veaceslav Untila.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Am incercat anterior sa va atrag atentia asupra pericolelor legislative pe care le implica adoptarea si implementarea proiectului de Lege privind completarea articolului 135 si modificarea articolului 136 din Constitutia Republicii Moldova.

Am propus atunci retragerea lui din ordinea de zi. Din punctul meu de vedere, numarul mare de condamnari ale Republicii Moldova la C.E.D.O. poate fi redus prin instituirea unui recurs national independent, dar nu pe calea abilitarii Curtii Constitutionale cu imputerniciri improprii. Cu regret, opinia mea nu a fost luata in considerare si ma vad nevoit ca acum sa va aduc argumente juridice suplimentare. In primul rind, as vrea sa mentionez ca proiectul de lege indicat contravine articolului 6 din Constitutie Separarea puterilor in stat.

Acest articol stabileste clar ca in Republica Moldova exista trei ramuri ale puterii: legislativa, executiva si judecatoreasca. Dupa cum bine se stie, Curtea Constitutionala nu este parte din sistemul judecatoresc, ci, potrivit articolului 134, din Constitutie, reprezinta unica instanta de jurisdictie constitutionala. Prin urmare, abilitarea Curtii Constitutionale cu functii proprii sistemului judecatoresc este din start neconstitutionala.

De asemenea, proiectul de lege despre care vorbim contravine articolului 114 din Constitutie, unde se spune ca justitia se infaptuieste in numele legii numai de catre instantele judecatoresti. Avem aici aceeasi dilema Curtea Constitutionala nu poate infaptui justitia, deoarece nu este instanta de judecata. O confirmare in acest sens ne ofera si articolul 115 din Constitutie, unde sint mentionate instantele ce pot infaptui justitia. Iar Curtea Constitutionala nu figureaza printre ele.

In context am sa evoc si articolul 119 din Constitutie, din care reiese ca hotaririle instantelor judecatoresti pot fi atacate in alte instante ierarhic superioare, dar nicidecum intr-o instanta ce nu face parte din sistemul judecatoresc, cum este in cazul dat Curtea Constitutionala.

Potrivint proiectului de Lege, Presedintele tarii va numi un nou judecator,
al 7-lea, in componenta Curtii Constitutionale. Sa nu uitam insa ca Presedintele tarii, potrivit articolului 77, este exponentul puterii executive. Atribuindu-i acest drept, noi vom distruge principiul proportionalitatii in cazul desemnarii componentei Curtii Constitutionale, principiu care, in decurs de mai bine de 10 ani, s-a dovedit a fi unul eficient.

Va indemn sa constientizati ca noi adoptam o lege care chiar de la inceput este neconstitutionala si care, in procesul de implementare, ne va da multa bataie de cap.

Stimati colegi, sper ca veti gasi intemeiate argumentele si nu veti aproba acest proiect de lege, desi ar fi bine ca el sa fie rechemat de autori. Iar pentru a solutiona problema multiplelor cazuri de condamnare a Republicii Moldova la C.E.D.O. va indemn sa purcedem la dezbateri in privinta instituirii unui recurs national independent, care va examina plingerile cetatenilor nostri inainte de a se adresa la C.E.D.O.

In privinta dreptului cetatenilor de a sesiza Curtea Constitutionala, aceasta urmeaza sa fie mult mai larga decit modul in care trateaza chestiunea respectiva proiectul de lege discutat. Cetatenii trebuie sa aiba dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala nu numai in cazurile in care vor sa mearga la C.E.D.O., ci orcind considera ei ca este necesar. Si noi le putem acorda acest drept, adoptind o noua Lege cu privire la Curtea Constitutionala

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Domnul Ion Plesca, va rog la tribuna centrala.

 

Domnul Ion Plesca:

Mult stimate domnule Presedinte, onorat Parlament,

Proiectul de Lege al unui grup de deputati pentru completarea articolului 135 si modificarea articolului 136 din Constitutia Republicii Moldova prevede urmatoarele amendamente. La articolul 135, alineatul (1) se completeaza cu litera d), cu urmatorul cuprins:

d) se pronunta, dupa epuizarea cailor de atac, in conditiile legii, asupra cererilor depuse de orice persoana, care se pretinde victima a unei incalcari a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, consfintite in titlul II sau in tratatele internationale la care Republica Moldova este parte, provenite dintr-o lege, dintr-un act administrativ, dintr-o hotarire judecatoreasca sau dintr-o misiune a autoritatilor publice.

La articolul 136 alineatul (1), textul din sase judecatori se substituie prin textul din sapte judecatori, adica doi judecatori sint numiti de Parlament, doi de Guvern, doi de Consiliul Superior al Magistraturii si unul de catre Presedintele Republicii Moldova.

In opinia autorilor, proiectul a fost elaborat cu scopul instituirii la nivel national a unui organ abilitat cu functii de control asupra respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin atribuirea unei asemenea competente Curtii Constitutionale si, totodata, aceste modificari vor determina solutionarea mai eficienta a litigiilor cu privire la drepturile omului si va reduce considerabil numarul cererilor depuse impotriva Republicii Moldova la C.E.D.O. si a eventualelor condamnari din partea acestei autoritati.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra considera ca proiectul de lege constitutionala, in forma propusa, este inacceptabil din urmatoarele considerente: conform articolului 134 din Constitutie, Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala, careia ii revine rolul esential de a garanta suprematia Constitutiei, fiind o institutie politico-jurisdictionala, Curtea Constitutionala se situeaza in afara celor trei ramuri ale puterii de stat. Cauzele privind incalcarea drepturilor si libertatilor persoanei pot fi examinate numai sub aspectul constitutionalitatii si nicidecum al legalitatii, dupa cum se propune in proiectul care promoveaza asa-numitul recurs national.

Recursul este o cale extraordinara de atac si, conform Codului de procedura civila si Codului de procedura penala, dreptul la examinarea lui ii apartine doar curtilor de apel si Curtii Supreme de Justitie.

Curtea Constitutionala, efectuind controlul constitutionalitatii actelor legislative sau normative se expune, fara indoiala, si asupra problemelor ce tin de incalcarile drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Totodata, potrivit prevederilor articolului 53 din Constitutie si Legii contenciosului administrativ, daca asemenea incalcari au fost comise prin adoptarea unui act administrativ sau printr-o misiune a autoritatilor administrative, acestea urmeaza a fi examinate de catre instanta judecatoreasca sau de catre instantele judecatoresti comune.

Asadar, o data ce cauzele respective au constituit obiect al examinarii judiciare, nu este cazul supunerii lor unei noi examinari de catre Curtea Constitutionala. In 2001, Parlamentul Republicii Moldova a modificat Constitutia la compartimentul instantele judecatoresti, micsorind de la 4 la 3 verigi, excluzind tribunalele.

Si principala argumentare a fost nemultumirea participantilor la proces, conditionat de aflarea indelungata a cauzelor pe rol si de imposibilitatea de a se adresa in termene mai restrinse la C.E.D.O. Acum iarasi survine o initiativa legislativa prin care se propune introducerea inca a unui recurs national, ceea ce va insemna revenirea la anteriorul sistem judiciar din patru trepte si va legifera din nou declararea recursului repetat dublu.

Afirmatiile din nota informativa, precum ca C.E.D.O. se pronunta asupra oportunitatii instituirii recursului national, care ar avea ca obiectiv filtrarea cererilor adresate C.E.D.O. sint salutabile. Insa C.E.D.O. nicidecum nu a recomandat ca recursurile nationale sa fie examinate de o instanta juridico-politica, aflata in afara autoritatilor judecatoresti. Asa cum se propune in proiectul de lege.

Referinta facuta in nota informativa la proiectul de lege ca asemenea prevederi similare sint si in alte state, este pur declarativa, deoarece s-a studiat legislatia acestor state si s-a constatat ca in constitutiile lor se face distinctie neta intre competentele instantelor de judecata si competenta Curtii Constitutionale, fara a admite exercitarea controlului activitatii instantelor judecatoresti de catre Curtea Constitutionala sau cel putin sa existe o concurenta intre acestea.

Foarte mult ne pune in garda pozitia unei persoane publice, care, prin articolele sale publicate in presa nationala, vrea sa convinga opinia publica astazi ca modificarile propuse sint actuale si vor avea rezultate pozitive, in timp ce anterior aceeasi persoana pleda pentru lichidarea Curtii Constitutionale prin instituirea unui Colegiu Constitutional de pe linga Curtea Suprema de Justitie.

Si a insistat foarte mult ca la Curtea Constitutionala sa se rezolve cazurile exceptionale de neconstitutionalitate ale actelor juridice sesizate de catre Curtea Suprema de Justitie. Noi am fi participat la votare, modificind Constitutia, daca se propunea modificarea articolului 135 litera g) din Constitutie, substituind sintagma sesizate de Curtea Suprema de Justitie prin sintagma sesizate de judecatorii. Si in asemenea situatie foarte multe probleme dispareau de la sine.

Referitor la opinia precum ca sesizarea Curtii Constitutionale nu va ingradi dreptul de a se adresa si la C.E.D.O. pot spune cu certitudine ca acest drept va fi exercitat cu intirziere de citeva luni dupa intrarea in vigoare a hotaririlor judecatoresti irevocabile.

Propunerea de numire a unui judecator de catre Presedintele Republicii Moldova contravine legii din 5 iulie 2000, prin care Presedintele tarii a fost lipsit de atributia de numire a doi membri ai Curtii Constitutionale si va duce la sporirea influentei Executivului si Legislativului asupra Curtii Constitutionale.

La sfirsit, inca o data propun ca acest proiect de lege sa fie respins, deoarece acesta a fost propus fara a fi insotit de un pachet de legi fara de care recursul constitutional nu poate fi aplicat. Acest recurs va duce la marirea termenului de examinare a cauzelor in fata instantelor nationale si, in ultima instanta, la blocarea activitatii Curtii Constitutionale si a sistemului judiciar in ansamblu.

Totodata, in urma instituirii recursului constitutional, examinarea majoritatii cererilor depuse la C.E.D.O. impotriva Moldovei va fi suspendata, iar unele persoane vor fi impiedicate pe motive formale de a depune cerere la C.E.D.O.

Este stringent, la ziua de astazi, de a redresa situatia din sistemul judecatoresc prin imbunatatirea conditiilor de lucru al judecatorilor, prin marirea numarului de judecatori, prin ridicarea nivelului profesionist al magistratilor, prin stabilirea practicii, unei practici judiciare perfecte si atunci va disparea si ideea constituirii unui recurs national, constitutional, deoarece numarul cererilor depuse la C.E.D.O. se va micsora esential.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. Il invit la tribuna centrala pe domnul Vladimir Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

As vrea sa discutam proiectul de modificare a Constitutiei care ne-a fost propus si sa expun pozitia Fractiunii Democrate sub mai multe aspecte. Vizavi de respectarea procedurii de revizuire a Constitutiei prin intrebarea pe care i-am adresat-o domnului Turcan si am specificat ca, din punctul nostru de vedere, proiectul, in forma actuala, care este prezentata pentru a fi votata, nu respecta procedura si avizele de la Curtea Constitutionala, de la Comisia de la Venetia, nu sint valabile.

Acum as vrea sa ma refer la fondul problemei... Stimati colegi, nici o nota informativa si nici un aviz care insotesc proiectul dat de lege nu ofera un raspuns exhaustiv la intrebarea: care este necesitatea unui asemenea recurs sau care ar fi ratiunea legii?

Filtrarea cererilor depuse de persoanele din Republica Moldova la C.E.D.O., dupa cum este mentionat in avizul Guvernului si in avizul agentului guvernamental la C.E.D.O., nu constituie un temei pentru a institui un recurs atit de costisitor, cum este recursul constitutional.

Republica Moldova are un sistem judecatoresc care, din punct de vedere structural si al competentei materiale, dispune de toate instrumentele pentru a proteja drepturile si libertatile omului. Daca exista probleme privind buna functionare a justitiei in Republica Moldova, trebuie de rezolvat anume aceste probleme, dar nu trebuie inventate noi recursuri care vor complica mai mult problemele cu care ne ciocnim.

Stimati colegi, nu este cazul sa folosim ghilotina ca remediu in lupta cu matreata. In acest sens, trebuie amintit faptul ca anume grija existentei prea multor instante a stat la baza reformei justitiei din anii 20022003, cind mai intii a fost suprimat colegiul de recurs al Judecatoriei Economice a Republicii Moldova, iar apoi tribunalele si din vechea structura de 4 trepte s-a creat una noua din 3 trepte. La acel moment argumentul nr.1 adus in favoarea reformei a fost anume existenta prea multor instante care ingreunau procesul justitiei si il faceau prea lung.

Majoritatea statelor lumii care au instituit recursuri suplimentare, fie constitutionale sau judiciare, le-au creat pentru a solutiona anumite probleme critice ale sistemelor judiciare, ca spre exemplu: durata excesiva a procedurilor si neexecutarea hotaririlor, nedorinta de a-si asuma responsabilitatea si cheltuielile pentru a institui un recurs atit de costisitor ca cel pentru a proteja suplimentar victimele incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului consfintite de Constitutie sau tratatele internationale la care Republica Moldova este parte, asa cum ni se propune noua.

La ora actuala, Republica Moldova nu se confrunta cu problema duratei excesive a proceselor in intelesul practicii Curtii Europene. Durata de examinare a proceselor in Republica Moldova este similara cu cea din tarile Uniunii Europene: fond, apel, recurs, aproximativ un an si jumatate. Problema neexecutarii hotaririlor exista, dar recursul constitutional in forma propusa nu va solutiona nicidecum aceasta problema. La acest subiect ma voi referi in continuare.

Stimati colegi,

Pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului exista sistemul judecatoresc format din 409 judecatori, sistem a carui eficienta este apriori mai inalta decit cea a 7 judecatori, fie ei si ai Curtii Constitutionale.

Pentru verificarea legalitatii hotaririlor judecatoresti, legislatia procesuala moldoveneasca prevede existenta cailor de atac in mai multe grade de jurisdictie. Prin urmare, nu este clar pe ce ratiuni se bazeaza autorii proiectului de modificare a Constitutiei, considerind ca 7 judecatori de la Curtea Constitutionala vor fi mai eficienti decit intregul sistem judecatoresc. In acest sens, este foarte relevant avizul Curtii Supreme de Justitie din 5 noiembrie 2004, care ofera o viziune clara asupra acestei probleme.

Doamnelor si domnilor deputati,

Pentru a avea un tablou clar al finalitatii propunerilor de modificare a articolelor 35, 135 si 136 din Constitutie, este necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii:

Sa nu fie examinata si adoptata doar modificarea constitutionala, atit timp cit nu exista proiectul de lege care va reglementa clar acest mecanism.

Este necesar ca, inainte de modificarea Constitutiei, deputatilor sa le fie pus la dispozitie intregul pachet de legi care ar reglementa recursul constitutional, modul de functionare al acestuia va depinde in exclusivitate de felul in care va fi realizata prevederea in conditiile legii.

Din textul legii trebuie sa se vada exact, ce se are in vedere prin sintagma autoritate publica. Din moment ce se vorbeste de epuizarea cailor de atac, inseamna ca termenul de autoritate publica urmeaza sa acopere si autoritatea judecatoreasca, ceea ce, de facto, inseamna revenirea, daca vreti, mascata sub alta forma, la ideea initiala.

Nota explicativa mentioneaza ca autoritatea publica nu presupune Parlament, Guvern, Presedintie, ceea ce limiteaza enorm jurisdictia unui asemenea recurs la autoritatea judecatoreasca. Daca din titlul III al Constitutiei, care se refera la autoritatile publice, excludem cuvintele Parlamentul, Guvernul si Presedintele, ramin doar Administratia publica si Autoritatea judecatoreasca.

Din aceasta ar rezulta ca, de fapt, prin recursul constitutional se doreste doar supravegherea respectarii drepturilor omului de catre autoritatile administratiilor publice locale si de catre instantele judecatoresti. Dar atunci ce remediu are cetateanul impotriva unei actiuni sau misiuni din partea Guvernului sa se adreseze in instantele judecatoresti si daca nu obtine satisfactie, atunci sa se adreseze la C.E.D.O. In acest caz, intrebarea este destul de logica: care este logica introducerii unui mecanism atit de sofisticat si costisitor, daca are un rol atit de redus?

Pe linga ratiunea legii, deputatii trebuie sa cunoasca in ce mod vor fi reglementate urmatoarele aspecte cum ar fi: modul de functionare a Curtii Constitutionale in conditia instituirii noului recurs constitutional, functionarea grefei, modificarea Legii cu privire la Curtea Constitutionala, cum se va desfasura procedura contenciosului constitutional si anume: garantiile procesuale, termenele de examinare, taxa de stat in fata Curtii Constitutionale, existenta procedurii de admisibilitate, criteriile de admisibilitate, costurile pentru bugetul si, in final, costul pentru bugetul de stat al noului recurs constitutional.

Proiectul de lege organica trebuie sa ofere un raspuns clar la o intrebare principiala: se vor aplica sau nu retroactiv modificarile date. Spre exemplu, in Croatia si Slovacia acest lucru a fost posibil.

Stimati colegi,

As vrea sa ma refer si la unele deficiente care persista in proiectul prezentat noua. Potrivit schemelor anexate, este evident ca Curtea Constitutionala urmeaza doar sa constate incalcarea, dupa care persoana va trebui sa depuna o cerere de revizuire la Curtea Suprema de Justitie, ceea ce inseamna trimiterea la rejudecare si, implicit, durate exagerate de solutionare a litigiilor.

Instituirea recursului constitutional in forma propusa va aduce la incalcarea principiului stabilitatii juridice. Dupa judecarea in ordine de apel, hotaririle devin executorii. De la judecarea in apel pina la obtinerea unei hotariri a Curtii Constitutionale pot dura ani de zile. In aceasta perioada de timp, hotaririle vizate vor produce obligatoriu si efecte juridice care vor trebui de la caz la caz si anulate. Aceasta ar constitui o incalcare a principiului securitatii raporturilor juridice. O problema poate sa constituie obligativitatea de epuizare a cailor de atac. Din numarul actual de condamnari ale Republicii Moldova la C.E.D.O. si din datele oficiale rezulta ca, in executarea hotaririlor judecatoresti, reprezinta o problema actuala cronica sistemului judiciar si o incalcare raspindita a drepturilor omului.

Prin urmare, ar fi logic ca acest recurs constitutional, in primul rind, sa ofere solutii pentru aceasta problema, insa obligativitatea epuizarii cailor de atac face ca acest recurs sa nu mai fie eficient, deoarece petitionarilor li se va solicita, pe linga obtinerea unei hotariri judecatoresti definitive prin fondul cauzei, sa mai obtina si o hotarire definitiva privind neexecutarea primei, pentru a putea astfel sa epuizeze caile de atac si sa faca uz de recurs constitutional.

In continuare. Un recurs constitutional isi poate justifica existenta doar atunci cind acest recurs este efectiv, disponibil si suficient. Daca recursul constitutional nu intruneste toate aceste conditii, atunci el este ca si inexistent, deoarece principiul in cadrul procedurilor in fata C.E.D.O., in asemenea cazuri, este urmatorul: daca o cale de atac nu este efectiva, atunci reclamantul este scutit de obligatia de a o epuiza.

Prin urmare, recursul constitutional in forma sa actuala neclara si extrem de generala nu va rezolva nici o problema, ba chiar poate crea alte probleme noi, cum ar fi: cheltuieli cu intretinerea Curtii Constitutionale si a aparatului sau, numarul si mai mare de cereri la C.E.D.O., condamnari la C.E.D.O. pe alte articole. Pina acum nu au existat condamnari ale C.E.D.O., spre exemplu, articolul 13 al C.E.D.O. dreptul la recurs efectiv.

In cadrul Comisiei speciale a iesit in evidenta faptul ca autorii initiativei legislative inteleg in mod diferit termenul de persoana, unii referindu-se doar la persoane fizice, iar altii si la cele juridice. In acest sens, vreau sa ma refer la articolul 20 din Constitutie Accesul liber la justitie si la articolul 46 Dreptul la proprietate privata si protectia acesteia, care garanteaza drepturi egale persoanelor si nu face distinctie intre persoane fizice si juridice.

Prin urmare, un eventual recurs constitutional ar trebui sa fie disponibil atit persoanelor fizice, cit si celor juridice. In caz contrar, diferentierea va constitui o discriminare in exercitarea drepturilor garantate de catre Constitutie si de catre tratatele internationale.

Fiind spuse acestea, stimati colegi, noi sustinem ideea ca cetateanul sa aiba acces la Curtea Constitutionala. Aceasta posibilitate exista in sistemul moldovenesc de drept. Este necesar ca persoanelor sa le fie oferit dreptul de a ridica exceptia de neconstitutionalitate in cadrul proceselor judiciare.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul, domnule Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Daca imi permiteti o secunda. In problema care vizeaza direct, si nu abstract cetateanul, prin excluderea intermedierii de catre Curtea Suprema de Justitie, care, conform articolului 12 din Codul de procedura civila, poate analiza daca aceste cereri sint intemeiate.

Este necesar de a acorda instantelor judecatoresti autonomie totala in declansarea procedurii de exceptie de neconstitutionalitate, aceasta se poate realiza prin acordarea dreptului de acces direct la Curtea Constitutionala din oficiu sau la cererea partilor in cadrul examinarii cauzelor.

In aceasta ordine de idei, Fractiunea Partidului Democrat vine cu propunerea ca Parlamentul sa adopte o hotarire privind conceptia acestei reforme conform modelului reformei adoptate in anul 1994, conceptia reformei judiciare si de drept in Republica Moldova, si in urma unui dialog profesional, dar nu in graba, caci daca vorbim de Constitutie, sa fie adoptata o conceptie in urma careia sa se elaboreze mecanismul necesar functional si stabil, care nu ar necesita in timp ulterioare modificari, care, de fapt, la noi sint interminabile.

Eu va multumesc frumos. Fractiunea Partidului Democrat nu va sustine proiectul respectiv de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, il invit la tribuna centrala pe domnul Gheorghe Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Modificarile propuse pentru revizuirea Constitutiei Republicii Moldova, asa cum s-a mentionat si in rapoartele pe care le-am audiat acum, se refera strict la trei probleme in opinia noastra:

1. Accesul cetatenilor la Curtea Constitutionala.

2. Instituirea la nivel national a unui nou recurs intern in cazurile ce pot face eventual obiectul unor adresari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

3. Marimea numarului de judecatori cu o unitate.

In opinia noastra, nici unul dintre aceste obiective nu poate fi retinut si votat, deoarece vin in contradictie frontala cu mai multe prevederi din Legea suprema, cit si din motivul ca se incalca principiul echilibrului puterilor in stat, iar Curtea Constitutionala isi poate pierde functia de garant al suprematiei Constitutiei si de garant al responsabilitatii statului fata de cetatean si a cetateanului fata de stat, competente stipulate la articolul 134 din Legea suprema a tarii noastre.

Constitutia tarii a divizat puterile statului in legislativa, executiva si judecatoreasca. A decis orinduirea clasica si a dat expresie juridica relatiilor si activitatilor statale in succesiunea lor fireasca.

Pe de alta parte, Legea suprema a distins Curtea Constitutionala ca unica autoritate de jurisdictie constitutionala, proclamind independenta acesteia fata de orice alta autoritate publica, investind-o cu competenta de a asigura realizarea principiului separatiei puterilor in stat, de unde rezulta ca aceasta institutie fundamentala a statului nu face parte din cele trei puteri din stat, inclusiv nu face parte din puterea judecatoreasca.

Intr-o stricta logica juridica, Curtea Constitutionala nu se poate implica in actul de infaptuire a justitiei. Or, conform articolului 114 din Constitutia Republicii Moldova, justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatoresti, iar acestea din urma sint strict determinate prin articolul 135 alineatul (1) din Legea suprema care stipuleaza ca justitia se infaptuieste prin Curtea Suprema de Justitie, prin curtile de apel si prin judecatorii. In concluzie, Constitutia nu lasa loc pentru examinarea unor recursuri asupra deciziilor instantelor judecatoresti de catre Curtea Constitutionala.

Argumentul, precum ca astfel s-ar crea un mecanism de adresare a cetatenilor la Curtea Constitutionala nu poate fi retinut din doua motive:

In primul rind, acest mecanism exista, deoarece una din competentele Curtii Constitutionale, conform articolului 135 alineatul (1) litera g) este rezolvarea cazurilor de reconstitutionalitate a actelor juridice sesizate de Curtea Suprema de Justitie. Astfel, la examinarea cazurilor concrete penale sau civile, cetatenii sint in drept sa sesizeze Curtea Constitutionala asupra neconstitutionalitatii unor acte normative prin intermediul instantelor judecatoresti.

In al doilea rind, accesul cetatenilor la Curtea Constitutionala poate fi asigurat prin modificarea articolului 38 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala existenta, care enumera subiectii cu drept de sesizare. Referitor la numirea unui al saptelea judecator in componenta Curtii Constitutionale, propunerea nu poate fi sustinuta pe motiv ca astfel se va destabiliza proportionalitatea stabilita la momentul crearii Curtii Constitutionale.

De mentionat si faptul ca autorii proiectului au neglijat prevederile legii Republicii Moldova cu privire la procesul legislativ si au omis sa indice costurile legii, lucru, care, in opinia noastra, era obligatoriu.

Este regretabil ca astazi punem in discutie un rest de proiect care difera de textul supus avizarii Curtii Constitutionale, ceea ce face problematic aceasta dezbatere pe motivul neconcordantei cu prevederile articolului 141 alineatul (2) din Constitutie.

Referitor la opinia expusa de catre Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, Comisia de la Venetia, aceasta trebuie privita doar ca o opinie in contextul multor altor puncte de vedere pe marginea acestui subiect, ori nu trebuie sa uitam ca textul Constitutiei in vigoare a fost, de asemenea, expertizat de inalte instante europene, inclusiv de Comisia de la Venetia la momentul adoptarii acesteia.

Pornind de la cele expuse si avind in vedere caracterul special al procedurii de modificare a Constitutiei, grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat nu sustine proiectul de lege constitutionala propus spre discutie.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna Maria Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi, onorata asistenta,

Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei, a mers ferm pe calea semnarii ratificarii mai multor tratate, conventii. Cel mai important si semnificativ pas a fost ratificarea in anul 1997 a Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale. Prin aceasta statul si-a asumat responsabilitatea primordiala pentru instituirea unui mecanism national, eficient privind asigurarea protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Ratificarea Conventiei Europene pentru Drepturile Omului a avut o importanta majora pentru cetatenii Republicii Moldova, deoarece a deschis cale spre justitia europeana. Adresarile cetatenilor la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului au fost conditionate, in unele cazuri, de imperfectiune a legislatiei, iar in cele mai multe cazuri de calitatea infaptuirii actului de justitie in Moldova prin violarea drepturilor consfintite de Constitutia Republicii Moldova.

Hotaririle Curtii Europene a Drepturilor Omului servesc drept sursa importanta de drept si trebuie sa fie o calauza in practica de zi cu zi a instantelor de judecata.

Examinind cazuri concrete, spre regret, unii judecatori continua sa comita aceleasi greseli si sa admita lezarea drepturilor fundamentale ale omului, chiar daca exista deja o astfel de decizie la acest subiect. Acest fapt denota carentele mecanismului national in parte, ce se refera la satisfactii efective din partea instantelor judecatoresti.

Constatind acest lucru, un grup de deputati a inaintat un proiect de revizuire a Constitutiei Republicii Moldova care a fost avizat pozitiv, cum s-a spus in aceasta sala, de catre Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, ma refer la Comisia de la Venetia. Si in acelasi timp, si Curtea Constitutionala a avizat pozitiv acest proiect.

Prin aceasta initiativa, se propune instituirea la nivel national a unei proceduri distincte de examinare de catre Curtea Constitutionala acelor persoane, carora, in cursul infaptuirii justitiei, li s-au incalcat drepturile fundamentale. Aceasta ar fi o garantie suplimentara pentru cetateni si un mecanism juridic eficient de aparare a dreptului omului.

Jurisprudenta Curtii Europene ne demonstreaza ca Republica Moldova nu este singura tara care se confrunta cu astfel de probleme. Insasi Consiliul Europei este preocupat de perfectionarea mecanismului de control jurisdictional asupra respectarii dreptului omului si libertatilor fundamentale.

Totodata, si Curtea Europeana a dreptului omului recomanda dezvoltarea unor proceduri distincte. Prin recomandarea din 2004 a Comitetului de ministri al statelor membre cu privire la ameliorarea recursurilor interne, adoptata la 12 mai 2004, Consiliul Europei recomanda tuturor statelor membre sa reexamineze, in urma hotaririi Curtii, care pune in evidenta deficientele structurale sau generale in dreptul practic al statului, eficacitatea recursurilor interne existente si, daca este cazul, sa puna in functiune recursuri efective, care ar avea ca scop evitarea depunerii cauzelor repetitive la Curte.

Tin sa accentuez ca, pentru indeplinirea recomandarilor mentionate, Comitetul director pentru drepturile omului si-a asumat obligatia de a monitoriza implementarea lor la nivel national. in acest sens, a fost adoptat un raport de etapa, in care se mentioneaza concret gradul de avansare a statelor in ceea ce priveste implementarea recomandarilor enuntate.

Dupa cum am mentionat si, chiar in aceasta sala, s-au exprimat mai multi oratori, in multe tari europene ca: Germania, Spania, Franta, Croatia, Slovacia, Cehia, Rusia au consacrat astfel de reglementari constitutionale. Gratie rezultatelor pozitive obtinute, eficienta lor nu este pusa la indoiala.

La ora actuala, numarul de cereri contra Republicii Moldova a crescut, noi le cunoastem foarte bine si se vorbeste despre unele carente ale Sistemului National de Drept si despre necesitatea gasirii unor solutii pentru a fi inlaturate.

Care este totusi avantajul operarii modificarilor respective in Constitutie?

Primul avantaj instituirea procedurii de recurs constitutional cu caracter subsidiar. Nu este vorba despre o noua veriga a instantelor judecatoresti, cum s-a spus astazi, este vorba despre o cale eficienta de constatare a incalcarii dreptului omului.

In al doilea rind pentru solutionarea plingerilor, cetatenii vor putea sesiza nemijlocit Curtea Constitutionala si aceasta va fi o pirghie suplimentara pentru realizarea mai eficienta a accesului la justitie si la satisfactia efectiva din partea instantelor judecatoresti.

In al treilea rind protectia drepturilor omului prevazute de constitutie si de Tratatele Internationale, la care tara noastra este parte, va deveni mai eficienta.

In al patrulea rind fara a ingradi dreptul cetatenilor de a se adresa Curtii Europene, prin adoptarea acestui proiect, se va oferi cetatenilor inca o cale legala pentru apararea drepturilor incalcate. Repunerea in drepturi se va face intr-un termen mult mai restrins, cu cheltuieli mai reduse si intr-un cadru mai accesibil pentru cetateni.

Stim cu totii ca de problemele oamenilor, ale caror drepturi au fost lezate, profita din plin unii avocati. Inaintarea actiunilor impotriva Republicii Moldova la Curtea Europeana a devenit pentru ei o meserie profitabila. Conform spovedaniei unui avocat, de pilda, pentru asistenta juridica a unui cetatean care ataca executarea hotaririi judecatoresti la Curtea Europeana, aceasta primeste 1000 de lei, plus 1000 de euro ca recompensa a daunei morale. Iar pentru remunerarea avocatului cetateanul plateste 1000, 2000 de euro aceasta este taxa acestor avocati.

Iata de ce adoptarea proiectului mentionat va avea un efect social pozitiv, contribuind la recapatarea increderii cetatenilor in justitia nationala. Cetateanul va sti ca poate sa fie repus in drepturile sale nu numai la Strasbourg, dar si la Chisinau.

Dupa cum am auzit astazi, in aceasta sala, exista si opinii contrare adoptarii acestui proiect. Dar va fi oare benefic acest lucru pentru tara si cetateni? In situatia data, ar fi un mesaj negativ din partea Moldovei si nedorinta de a indeplini recomandarile Comitetului de ministiri al Consiliului Europei.

O atare stare de lucruri ingrijoreaza fractiunea comunistilor si ar trebui sa deranjeze toate fractiunile parlamentare. Imi expun increderea ca noi toti dorim respectarea tuturor angajamentelor asumate, fapt ce ar permite incetarea monitorizarii tarii de catre Consiliul Europei.

Vreau sa amintesc ca la 22 iulie curent, unanim am votat importante modificari in legislatie, menite sa asigure formarea sistemului judecatoresc si sa fortifice independenta judecatorilor. In aceste conditii, actiunile noastre comune ar trebui sa fie consecvente, deoarece proiectul lansat de modificarea Constitutiei, se incadreaza perfect pe dimensiunea reformelor initiate.

E cert ca interesul nostru primordial trebuie sa fie garantarea respectarii drepturilor fiecarui om. Noi nu pretindem la calitatea de pionierat in acest domeniu pentru ca, dupa cum am mentionat, mai multe state europene s-au conformat recomandarilor Consiliului Europei si au prevazut mecanismul recursului constitutional intern. Este absolut logic ca noi ne inspiram din patrimoniul legislativ si din experienta altor state pentru a urma si aplica cu succes recomandarile Consiliului Europei.

Stimati deputati,

Actuala componenta a Parlamentului a parcurs mai multe momente de consens in cadrul examinarii unor probleme de importanta majora pentru societate. Proiectul de modificare a Constitutiei, propus dumneavoastra spre examinare, pe buna dreptate, poate fi calificat drept unul cu un impact benefic atit pentru fiecare cetatean, cit si pentru infaptuirea justitiei in general. De aceea, fractiunea Partidului Comunistilor din Moldova va indeamna sa sustineti acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Dupa toate luarile de cuvint, vom purcede la supunerea votului a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei, proiectul nr.142. Tin sa pun in evidenta urmatoarele norme reglementare la cazurile de dezbatere si aprobare in prima lectura a proiectelor de legi constitutionale.

Fac referinta la articolul 744 alineatul (2): La dezbaterea in prima lectura a proiectului de lege constitutionala, nu pot fi facute amendamente. La incheierea dezbaterilor, Parlamentul adopta una din urmatoarele decizii:

a) aproba proiectul de lege in prima lectura;

b) remite proiectul de lege comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate in fond.

Alineatul (3): Decizia asupra proiectului de lege constitutionala dezbatut in prima lectura se adopta de catre Parlament, sub forma de hotarire, cu votul majoritatii deputatilor prezenti.

In continuare fac referinta la articolul 746 alineatul (1): Dupa aprobarea in prima lectura a proiectului de lege constitutionala, Presedintele Parlamentului cere opinia deputatilor privind punerea de indata la vot a proiectului in a doua lectura sau transmiterea acestuia comisiei speciale....

Alineatul (2): In cazul in care cel putin 25 de deputati vor cere transmiterea proiectului de lege constitutionala comisiei speciale..., Presedintele dispune aceasta. In caz contrar, proiectul se pune la vot in lectura a doua si definitiva.

Supun votului aprobarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea Constitutiei, proiectul nr.142, pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 24.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

52 de voturi. Proiectul de lege nr.142 este aprobat in prima lectura.

In conformitate cu prevederile articolului 74.6, consult plenul Parlamentului privind procedura ulterioara, am citat care sint prevederile posibile pentru acest caz. Votul in lectura a doua sau transmiterea comisiei?

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Comisiei. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

In cazul dat, este nevoie de cel putin 25 de deputati care solicita transmiterea catre Comisia speciala, pentru... rog sa fie anuntat.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Fractiunea Comunistilor este pentru ca sa fie transmis comisiei de baza.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc, doamna presedinte al fractiunii.

In acest caz, sint intrunite conditiile articolului 74.6 alineatul (2), conform carora, in calitate de presedinte al Parlamentului si al sedintei, dispun sa fie transmis proiectul de lege aprobat in prima lectura Comisiei speciale.

Microfonul nr.5, ati dorit sa spuneti ceva?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da. Deja ati anticipat domnule Presedinte. Cred ca nu are nici un sens, dat fiind faptul ca la 10 ianuarie expira termenul-limita de adoptare a acestui document, un an de zile. Asa ca... La 10, adica este o sedinta, dar se putea de pus punct aici, sa nu tinem justitia asa, inainte de Craciun, care e tocmai poimine.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Stimati colegi,

Toata populatia, absolut toate institutiile, inclusiv si justitia trebuie sa se simta mai relaxate inainte de Craciun.

Acum ultimul subiect de pe ordinea de zi aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului Republicii Moldova pentru perioada 2930 decembrie 2005. Inainte de toate, as dori ca plenul Parlamentului sa se determine asupra programului propriu-zis de activitate a plenului pentru saptamina viitoare si, in contextul discutiilor si deciziei Biroului permanent, inaintez plenului Parlamentului propunerea ca programul pe saptamina viitoare sa incorporeze trei sedinte in plen. Cele doua standarde pentru data de 29 si 30, respectiv, si o sedinta suplimentara
la 28 decembrie, miercuri, incepind cu orele 14.00, pentru a se dezbate continutul raportului Comisiei speciale parlamentare, care a studiat situatia existenta in cadrul penitenciarului nr.13.

In primul rind, supun votului dumneavoastra propunerea de a accepta programul de activitate al plenului Parlamentului cu trei sedinte plenare pe parcursul saptaminii viitoare. Cine este pentru, rog sa voteze.

Vot unanim.

Va multumesc.

Acum, tot cu referinta la propunerea pentru sedinta din data de 28. Biroul permanent a pus in dezbatere si a luat o decizie, pe care o propune plenului Parlamentului, pentru ca, in conformitate cu prevederile articolului 82 din Regulamentul Parlamentului, aceasta sedinta din data de 28 decembrie, ora 14.00 sa fie una secreta. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi. Deci, cu 57 de voturi aceasta propunere a Biroului permanent a fost acceptata.

Rog, in continuare, opinia dumneavoastra pentru proiectele propuse pe ordinea de zi, pentru data de 2930, pentru aceasta perioada.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am vrut sa spun citeva cuvinte, inainte de a supune votului decizia de a face o sedinta inchisa, pentru ca fractiunea Alianta Moldova Noastra considera ca este o problema foarte importanta. Sint atitia oameni care nu au, de fapt, acolo alta treaba, stind inchisi, decit sa priveasca televizorul si sa asculte radioul, si, respectind prezumtia nevinovatiei, poate ca era important, avind in vedere discutarea drepturilor omului, ca sa aiba si ei posibilitatea sa asculte. Mai ales ca nu era vorba de secret de stat si ca era foarte important ca si alti oameni sa stie ca sa nu ajunga acolo, pentru ca in sistemul nostru este foarte periculos sa ajungi acolo. asta e una.

A doua. am vrut sa intreb, din comunicatul de presa care a fost difuzat, s-a vorbit despre o sedinta de bilant cu luarea cuvintului de catre reprezentantii fractiunilor, dar nu vad in ordinea de zi acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va atrag atentia ca atunci cind aprobam cu dumneavoastra ordinea de zi, noi aprobam pentru toata perioada. Dar, deja in cadrul Biroului permanent, si Biroul permanent are tot dreptul sa o faca si a profitat de acest drept, s-a convenit ca toate subiectele, pe care le aveti la dumneavoastra, sa fie supuse dezbaterii in sedinta din 29, iar la de 30 sa fie doar partea de incheiere a acestei sesiuni, cu luari de cuvint ale fractiunilor parlamentare si ale conducerii Parlamentului. Deci, lucrul acesta este deja decis, pe care motiv, daca se doreste, doar partea tehnica, includem la momentul cind o sa primiti ordinea de zi, in ziua de luni, definitivata si formata conform normelor. Deci lucrul acesta il confirm.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu m-am referit la aceasta, pentru ca aici scrie 2930.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si n-am vazut.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci o sa fie completat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nomenclatorul chestiunilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pentru ca sa nu apara surprize apoi. De aceea, noi ne pregatim pentru sedinta de bilant.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si, de aceea, am vrea sa avem siguranta ca totul va fi asa cum s-a discutat in cadrul Biroului.

 

Domnul Marian Lupu:

100%, siguranta este.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In afara de aceasta, as propune sa incercam sa nu operam cine este superior, Parlamentul sau Biroul. Pentru ca se intimpla, atunci cind mai mult ne referim si invocam Biroul, dar se intimpla cind uitam de birou si spunem ca Parlamentul are putere mai mare. Deci, va indemn sa respectam toate reglementarile si atunci sa nu fim nevoiti sa operam.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, mi-aduceti macar o singura data aminte, care a fost cazul, cind Biroul permanent a incercat sa se stabileasca mai presus decit plenul Parlamentului.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, va aduc aminte. Este vorba de sedinta inchisa cu problema trimiterii soldatilor in Irak, atunci cind nici nu s-a discutat in Birou, pentru ca n-a avut loc sedinta Biroului vreo doua saptamini.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimata colega.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si atunci ati spus ca nu e o problema, decidem in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Daca citim cu mare atentie articolul 82, aici sint mai multe optiuni sau Presedintele Parlamentului, sau Biroul permanent, rog sa ma ascultati, sau la initiativa a cel putin 15% din deputati. Deci, nu inregistrez nici o incalcare, nici atunci, nici acum.

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc. Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati propun ca pentru 29 decembrie sa fie incluse in ordinea de zi doua proiecte de hotariri ale Parlamentului. Se are in vedere proiectul de hotarire a Parlamentului pentru numirea in functie a membrilor Curtii de Conturi si proiectul de hotarire a Parlamentului privind numirea in functie de vicepresedintele Curtii de Conturi. Intr-o oarecare masura anticipez, proiectele inca nu sint inregistrate, dar, totodata, pina la 1 ianuarie trebuie sa adoptam si eu sper ca vor fi acestea.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule presedinte. Da, stimati colegi, este oricum obligatiunea noastra, conform prevederilor Legii privind Curtea de Conturi, si urmarea actiunilor intreprinse pe parcursul saptaminii curente.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Eu propun ca la sedintele urmatoare sa fie introdus in ordinea de zi initiativa legislativa a unui grup de deputati ce tine de hotarirea Parlamentului privind Comisia speciala pentru efectuarea controlului asupra executarii legii insolvabilitatii. Initiativa a fost inregistrata cu numarul 4107 la 5 decembrie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Oleinic,

Tin sa va informez, probabil, lucrul acesta ar fi trebuit sa fie facut si anterior de catre Secretariat, cu informatie directa catre fractiuni. In cadrul ultimei sedinte a Biroului permanent, iar aici este dreptul exclusiv al Biroului, acest subiect a fost examinat si, daca nu gresesc, in conditii de unanimitate, in cadrul Biroului permanent, s-a decis ca acest subiect sa fie studiat de catre comisia de profil. Si in aceste conditii, Biroul permanent nu a considerat necesar pentru a inainta, conform normelor de regulament, aceasta propunere plenului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte, chiar daca aceasta este decizia Biroului permanent, este initiativa unui grup de deputati, inregistrata. Noi o sa aducem argumente, pina la inaintarea initiativei a fost consultat si cu membrii comisiei sesizate in fond, mai bine zis sint argumente destul de serioase. De aceea, eu va rog si nu stiu cine a participat din partea fractiunii Alianta Moldova Noastra la Biroul permanent, votind unanim neacceptarea introducerii in ordinea de zi. Aceasta e tot .

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimate coleg, nu tine de competenta mea acum sa intru in asemenea detalii, dar tin sa va atrag atentia ca procedura de formare a Comisiei speciale este una clar indicata in sectiunea a doua: Parlamentul va putea constitui comisii speciale s.a.m.d., articolul 32 alineatul 2 ...se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenta nominala s.a.m.d.; modul de activitate a comisiei speciale va fi reglementat... Deci, clarificam toate nuantele de ordin juridic ca sa nu fie nici un fel de suprimare a normelor de procedura.

Stimati colegi, va propun la fel pentru ordinea de zi a sedintei din data de
29 decembrie un proiect de lege, inaintat recent tot de catre Guvern, proiectul de lege privind ratificarea Acordului de Credit pentru dezvoltare. Se refera la proiectul de ameliorare a competitivitatii economiei Moldovei...acord dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltarea Bancii Mondiale.

Cu aceste propuneri, supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintelor Parlamentului pentru perioada 2830 decembrie. Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea. Ordinea de zi este aprobata.

Inainte de a incheia sedinta de astazi, doresc sa aduc atentiei dumneavoastra faptul ca acum 11 ani, la 23 decembrie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legea privind statutul juridic special al Gagauz-Yeri, la fel in aceasta zi,
23 decembrie, se implinesc 11 ani de la constituirea unitatii administrativ-teritoriale Gagauz-Yeri.

Va propun, stimati colegi, sa ii felicitam pe toti concetatenii nostri, pe toti locuitorii unitatii administrativ-teritoriale Gagauz-Yeri, pe conducatorii acestei unitati, felicitari cu ocazia acestei frumoase sarbatori nu doar pentru Gagauz-Yeri, ci si pentru toti cetatenii, locuitorii Republicii Moldova, sa le dorim prosperitate si succes. (Aplauze.)

Si tot aici, un ultim mesaj, cred ca ar fi cazul ca Parlamentul sa adreseze cele mai sincere si frumoase felicitari pentru toti cetatenii Republicii Moldova care, conform convingerilor lor religioase sau general-umane, sarbatoresc Craciunul dupa stilul nou, deci acum, in luna decembrie, la fel sa le dorim cele mai frumoase urari de bine si la multi ani. (Aplauze.) Acestea au fost lucrurile pe care am dorit sa vi le aduc la cunostinta.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si noi ne alaturam, dar vreau totusi sa imi exprim regretul ca au venit copii de la scolile romanesti din Transnistria si nu au putut astazi sa insoteasca, de fapt, mesajul Presedintelui Marian Lupu.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.45.

Stenograma a fost pregatita pentru

publicare de catre Directia documentare

parlamentara a Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova