DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – FEBRUARIE 2006

Sedinta din ziua de 24 februarie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1685 pentru completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si modificarea Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3278 cu privire la cereale si la certificatele de depozit pentru cereale.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3277 pentru completarea articolului 8 din Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3981 pentru modificarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova (art.429, 455).

7. Respingerea proiectului de Lege nr.3182 pentru completarea articolului 103 din Codul fiscal.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2886 pentru modificarea Legii nr.353-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la Agentul guvernamental (art.15, 17, s.a.).

9. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.640 privind modificarea anexei nr.2 la Hotarirea Parlamentului nr.12-XVI din 31 martie 2005.

10. Declaratia Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat (prezentata de domnul deputat Gheorghe Susarenco, membru al fractiunii).

11. Declaratia Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” (prezentata de doamna deputat Vitalia Pavlicenco, membru al fractiunii).

10. Declaratia Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova (prezentata de domnul deputat Victor Stepaniuc, membru al fractiunii).

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului, asistata de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 95. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo – din motive de sanatate; Ion Plesca – in delegatie; Vlad Cubreacov – la cerere; Stela Gherman; Oleg Tulea; Vladimir Ciobanu.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Stimati deputati,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

La ordinea de zi avem un supliment, distribuit de catre Aparatul Parlamentului, privind proiectul de Hotarire nr.640. Toti sint de acord ca acesta sa fie introdus in ordinea de zi? De acord? Prin consens, da? Da.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Veceaslav Untila:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

In cadrul sedintei de ieri, la Ora Guvernului, s-a demonstrat ca dreptul deputatilor de a inainta intrebari si interpelari a fost incalcat, intr-un fel, din cauza acelor raspunsuri exhaustive, cum zice domnul Presedinte al Parlamentului. Ieri am pierdut timpul, o ora de vreme.

De aceea, doamna presedinte al sedintei, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” va propune ca, in cadrul sedintei de astazi, sa prelungim Ora Guvernului. Si toti deputatii, care au intrebari, sa le puna. Mai mult decit atit ca aceasta nu contravine Regulamentului, care permite de a prelungi Ora Guvernului in cadrul sedintei urmatoare.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si eu, in acelasi context, amintesc articolul 111, alineatul (2): “Daca timpul afectat intrebarilor si raspunsurilor depaseste timpul stabilit de art.108 alin.(1), presedintele sedintei va amina, de regula, pentru sedinta urmatoare o parte de intrebari si raspunsuri.” Sedinta urmatoare nefiind obligatoriu saptamina viitoare, ci sedinta de astazi.

Si in acest context, daca se accepta, as dori ca sa vina aici, la sfirsitul sedintei, ministrul educatiei, tineretului si sportului domnul Victor Tvircun ca sa explice, de ce se intimpla asa, ca am fost sesizata astazi, sint fortati copiii ca sa aduca 25 de lei, in mod obligatoriu, pentru manastirea Curchi. Cred ca acest lucru se intimpla si in alte scoli. As vrea sa aud, in ce masura actiunea anuntata si telemaratonul desfasurat, intr-adevar, sint actiuni benevole sau, cum se zice, benevole-obligatorii? La sfirsitul sedintei. Va rog sa acceptati si sa votati acest lucru.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Doamna presedinte al sedintei,

Noi comemoram acum, intr-un fel, un an de la semnarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Spun, comemoram din cauza ca, dupa spiciul de ieri al domnului Presedinte in fata celor care serbeaza ziua ocupantului in Republica Moldova, alt termen nu gasesc. Propunerea mea este sa invitam in acest context... (Rumoare in sala).

Doamna Maria Postoico:

Va rog, liniste in sala.

Da, poftim, microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Propunerea mea este sa invitam Guvernul in plenul Parlamentului pentru a discuta cum evalueaza implementarea acestui Plan de actiuni care, in opinia mea, a esuat?

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimata doamna vicepresedinte, presedinte al sedintei de astazi,

Vreau sa spun ca interpelarile care au fost o saptamina in urma si au cerut din partea opozitiei ca majoritatea sa vina in Parlament cu informatii pe diferite probleme, au venit ieri 6 persoane de la Guvern. Au prezentat informatii pe fiecare problema aparte.

De acum nu este corect ca trebuie nu asa sa informeze. Orice declaratie in Parlament este pina la 10 minute. Cam circa 10 minute a durat fiecare informatie. Dar sa vina numai de dragul venitului, ca ii place cuiva, cred ca aceasta nu este corect.

Noi inca o data ne convingem ca trebuie sa revenim la modificarea Regulamentului si sa ne apreciem, cite persoane sa vina pentru a prezenta informatii. Dar ora este ora. Sintem noi in opozitie sau la guvernare, Ora Guvernului dureaza 60 de minute. Si dumneavoastra ati procedat foarte corect. O data in saptamina este Ora Guvernului. Si saptamina viitoare va avea loc Ora Guvernului.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei,

Eu rog respectuos ca sa imi acordati, la sfirsitul sedintei, timp pentru o declaratie.

Doamna Maria Postoico:

Se ia act.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

Eu, doamna presedinte al sedintei, as vrea sa stiu de ce am fost privata de dreptul de a obtine raspuns la interpelarea facuta cu doua saptamini in urma Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale? Sau considerati dumneavoastra ca angajatii acestui minister au prea mult timp sa vina aici de fiecare data?

Si as vrea pentru viitor sa nu mai inscenati scenarii de prost gust, pe care le-ati facut ieri. Pentru ca raspunsul la intrebarea mea a fost incadrat in raspunsul intrebarii, de fapt, a doamnei Gudumac. Si nu privati acest sector, cum este ocrotirea sanatatii.

Intentia mea a fost buna, adica de a scoate in vileag problema existenta privind asistenta, asigurarea cu cadre medicale. Si nu am avut o intentie rea. Dar gestul pe care l-ati facut dumneavoastra ieri este unul foarte prost si nu v-as sfatui sa il practicati in viitor.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc de acest compliment.

Microfonul nr.3.

Doamna Eva Gudumac:

Va multumesc, doamna presedinte.

Cred ca si colegii mei, si acei care ne-au ascultat au inteles ca raspunsul dat de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale s-a referit anume la interpelarea mea in privinta urgentelor medicale in Republica Moldova. Se au in vedere urgentele regionale. Prin urmare, aici era vorba atit de medicul de familie, cit si de acele echipe de urgenta care acorda ajutor.

Adica, eu consider ca acea interpelare si acel raspuns au fost totalmente in volumul si masura asteptata de mine.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Am o propunere, care se inscrie perfect in aria, sa zicem, a propunerilor de procedura. Parlamentul actual isi tine sedintele de acum un an. Nu stiu, poate gresesc, dar foarte atent am observat evolutiile din Prezidiul Parlamentului. Niciodata, pe parcursul acestui an, vicepresedintele Parlamentului Iurie Rosca nu a avut ocazia sa modereze sedintele Parlamentului. Mie mi se pare ca chestia aceasta trebuie cumva reparata.

Si eu ma adresez Fractiunii Partidului Comunistilor: Партия, дай порулить фронту macar oleaca. Si mai ales intr-o sedinta atit de critica cum este sedinta de astazi, avind in vedere ca avem probleme cu Ora Guvernului. Mie mi se pare ca domnul Iurie Rosca ar putea sa modereze Ora Guvernului mult mai productiv decit o face, din pacate, doamna Maria Postoico.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Atitea complimente astazi, nici nu ma asteptam.

Domnul Rosca a fost vizat, dumnealui cere cuvintul.

Domnul Iurie Rosca:

Eu ii multumesc foarte mult domnului Anatol Taranu pentru aceasta atentie speciala de care ma bucur din partea domniei sale. Nu ma simt frustrat de dreptul de a interveni ori de cite ori este nevoie. Cred ca fiecare dintre cei 101 deputati ar fi capabili sa dea cuvintul celor din sala. Aceasta e functia celor din Prezidiu, sa dea cuvintul. Nu sa dirijeze modul in care se desfasoara sedinta, ci sa va acorde dumneavoastra posibilitatea de a va exprima.

Multumesc foarte mult.

Regulamentul nu stabileste ordinea in care sa se perinde prezentatorii sedintelor din Prezidiu. Inteleg ca domnul Anatol Taranu are o simpatie speciala pentru mine si ii multumesc pentru acest lucru.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu solicit, de asemenea, la sfirsitul sedintei, timp pentru o declaratie din partea fractiunii noastre.

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si am vrut sa spun ca informatia despre adunarea banilor pentru Manastirea Curchi mi-a parvenit de la parintii copiilor de la Liceul “Mircea Eliade”.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Vreau si eu sa solicit o mica declaratie la sfisritul sedintei. Si, totodata, luind in considerare discutiile din cadrul sedintei de ieri si unele declaratii infierbintate de astazi, as vrea sa va spun ca societatea moldoveneasca e alcatuita nu numai din tinara generatie si din deputatii in Parlament, dar si din acei oameni care au facut serviciul statului, care au fost pina in 1991 si, inclusiv, veteranii care au fost in Armata Sovietica.

Este o generatie intreaga si trebuie sa ne obisnuim a ne purta cu respect. Si nu vad nici o problema, fiindca majoritatea dintre noi au facut serviciul in Armata Sovietica si nu am simtit ca e o armata de ocupanti, chiar daca unii istorici incearca sa dicteze acest fapt. Altceva, inteleg eu, ca unor dintre noi le pare rau ca nu au facut serviciul militar din cauza bolilor sau din cauza altor probleme.

A doua intrebare este problema interpelarilor. Eu sint absolut de acord cu acei deputati care spun ca Regulamentul Parlamentului nostru nu este chiar bine gindit. Fiindca, intr-adevar, cind invitam o persoana in fata Parlamentului si incercam sa ii facem o sesizare si aceasta raspunde numai unui deputat, nu este chiar corect. In acest caz, si alti deputati trebuie sa aiba, probabil, dreptul de a pune niste intrebari reprezentantului executivului.

Eu am vazut si sint de acord ca 6 oameni invitati, care au stat ieri doua ore si jumatate, dar unii au stat chiar trei ore aici, si noi ne intrebam de eficienta activitatii Guvernului.

Trebuie sa ne obisnuim a invita o persoana-doua, de a sta eficient de vorba cu dinsele, de a le pune intrebari fundamentale, de a capata niste raspunsuri, indiferent ca este din partea guvernarii sau din partea opozitiei si sa le permitem sa lucreze.

Propun la aceasta tema ca noi, poate, in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati sau in cadrul Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, sa cream un grup pentru a revedea anume aceasta parte a Regulamentului, fiindca noi ne intilnim cu aceasta parte a Regulamentului in fiecare zi de joi.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Eu cred ca in cadrul fiecarei Ore a Guvernului trebuie sa oferim posibilitate deputatilor sa faca interpelari, conform Regulamentului. Eu cred ca acei care organizeaza seidntele plenare ale Parlamentului trebuie sa procedeze, incit reprezentantii Guvenrului, care vin si iau cuvintul in fata Parlamentului, sa fie pregatiti si sa prezinte rapoarte cit mai succinte.

Zilele trecute, am fost impreuna cu o delegatie oficiala a Parlamentului nostru la Londra si am participat in Camera Comunelor la o jumatate de ora in cadrul raspunsurilor pe care le da Guvernul Angliei in frunte cu Toni Blayer Camerei Comunelor. Si am vazut ca intr-o jumatate de ora, timp rezervat lui Toni Blayer si echipei sale, s-a reusit sa se dea raspuns absolut la toate intrebarile puse de catre membrii Camerei. Raspunsul se dadea in timp de citeva secunde si tot in felul acesta era pusa si intrebarea sau interpelarea de catre membrii Camerei Comunelor.

Eu nu vreau ca acei care pregatesc sedintele Parlamentului sa incurajeze reprezentantii Guvernului ca acestia sa ne prezinte aici un raport de jumatate de ora, astfel incit timpul de o ora, rezervat interpelarilor, sa fie irosit in mod expres si deputatii sa nu aiba posibilitate sa isi puna intrebarile si interpelarile.

De aceea, daca ieri, in cadrul sedintei plenare, al Orei Guvernului nu s-a oferit posibilitate deputatilor sa faca aceste interpelari, eu cred ca trebuie sa le acordam aceasta posibilitate.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Stepaniuc, vreau sa va spun ca atunci cind am vorbit despre armata de ocupatie, m-am referit la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europeane al Republicii Moldova, care foarte oficial, in numele statului, a catalogat, a calificat prezenta armatei ruse in Republica Moldova drept armata de ocupatie.

In al doilea rind, vreau sa va spun ca acei care au facut serviciul militar doi ani de zile sau trei ani de zile, inclusiv eu, am fost utilizati in calitate de carne de tun pentru interese contrare tarii noastre.

Mutumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc. Eu as vrea sa va informez ca actualmente comisia lucreaza foarte intensiv asupra celor 8 proiecte de legi, care vizeaza modificarea Regulamentului. Tinind cont de intrebarile si propunerile inaintate astazi, eu, de asemenea, am o propunere, ma adresez tuturor colegilor. Noi sintem in asteptarea propunerilor privind modificarea Regulamentului la capitolul ce tine de Ora Guvernului in scris, pentru ca acestea sa fie examinate in cadrul comisiei.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc doamna presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

In legatura cu Ora Guvernului de ieri si cu discutiile in contradictoriu pe care le purtam. Intr-adevar, este important, si am intirziat cu aceasta reforma de mai multi ani de zile, sa specificam aceste detalii in Regulamentul Parlamentului.

Este evident ca majoritatea parlamentara nu doreste ca Guvernul sa se prezinte in fata noastra, se simte inghesuita. Pentru ca este vorba de un prejudiciu de imagine. Este evident ca noi, opozitia, dorim sa utilizam cu mai multa eficienta, in favoarea opozitiei si, de ce nu, in defavoarea guvernarii, Ora Guvernului.

Pentru a clarifica aceste lucruri, fireste, intr-o discutie in contradictoriu in Parlament, cred ca trebuie in Regulament, in primul rind, sa fie detaliat foarte clar cit dureaza intrebarile noastre si cit dureaza raspunsurile reprezentantilor Guvernului? Si cine raspunde la aceste intrebari? O data.

Noi, acei care inaintam intrebari sau interpelari, uneori tinem discursuri de
20 de minute. Replica guvernarii a fost simetrica, stimati colegi.

Prin urmare, daca e sa pornim de la aceea ce a spus colegul nostru, presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, domnul Turcan, va indemn sa stabilim pentru modificarile care le facem. Cit dureaza intrebarea noastra – un minut-doua-trei. Si cit dureaza raspunsul din partea celui pe care il solicitam noi – ministru sau alt conducator de prim rang – trei minute-cinci minute. Si cit dureaza, in general, Ora Guvernului? Daca 60 de minute – inseamna 60 de minute, daca 90 de minute – inseamna 90 de minute. Sau nu stiu cum. O data pe saptamina sau nu. Pentru ca neclaritatea din Regulament creeaza intre noi tensiuni inutile.

Si dupa aceea, cit priveste dreptul la replica. Stimati colegi, va indemn sa ne inspiram din practica tarilor care au depasit aceasta treapta de controverse, cine si cit vorbeste.

Sa luam exemplu de la ucraineni, de pilda. In Rada ucraineana, in fata fiecarui deputat sta cite un microfon. La fiecare chestiune de pe ordinea de zi orice deputat are dreptul sa intervina, dar in limita de pina la 1 minut. Ca sa nu ne obosim noi de fiecare data sa asteptam sa ni se dea cuvintul sau sa abuzam de faptul ca ni s-a dat cuvintul.

Eu, ca deputat, trebuie sa stiu, pot sa intervin pe orice chestiune de pe ordinea de zi, sa fac o declaratie, nu neaparat sa fac o propunere de ordin legislativ sau de modificare a articolului, 60 de secunde. Daca vreau sa tin cuvintul de la tribuna centrala, mi se acorda respectiva limita de timp pina la 10 minute. Si atunci lucrurile acestea vor fi clarificate.

Dar nu trebuie sa uitam ca modificarea Regulamentului, in acelasi timp, face parte din recomandarile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Si, prin urmare, sistematizarea acestor propuneri trebuie sa se finalizeze cu intocmirea unui proiect, ar fi de dorit, semnat in mod colegial de reprezentantii tuturor grupurilor parlamentare. Sa il expediem unei expertize a Consiliului Europei, astfel incit intre noi sa nu mai apara controverse de acest ordin – de ordin procedural. Controversele de opinii, de convingeri, de pozitii raminind, pentru a nu tensiona inutil atmosfera din Parlament.

Va multumesc foarte mult.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Au fost propuneri la ordinea de zi de a introduce Ora Guvernului pentru astazi. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Ora Guvernului. Numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –1.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 28.

Doamna Maria Postoico:

38 “pro”. Propunerea n-a trecut. A doua propunere a fost de a-l invita astazi pe domnul Victor Tvircun, ministrul educatiei, tineretului si sportului. Probabil, de asemenea a fost introdus in Ora Guvernului. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 28.

Doamna Maria Postoico:

32 de voturi “pro”. Propunerea este respinsa. La fel a fost inaintata propunerea de a invita Guvernul pentru a aduce la cunostinta evaluarea Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 28.

Doamna Maria Postoico:

– 28, da? 39 de voturi “pro”. Propunerea este respinsa. De asemenea s-a luat act de declaratia domnului Susarenco, de declaratia doamnei Pavlicenco, de declaratia domnului Stepaniuc.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna vicespeacker,

Problema este ca articolul 111 din Regulament nu poate fi votat sa se aplice sau sa nu se aplice. Este o interpretare diferita sau care e problema? Pentru ca la alineatul (2), eu am citit, e scris: “Daca timpul afectat intrebarilor si raspunsurilor depaseste timpul stabilit de art.108 alin. (1), presedintele sedintei va amina, de regula, pentru sedinta urmatoare, o parte de intrebari si raspunsuri.” Nu scrie “pentru sedinta de peste o saptamina”. Sedinta urmatoare este astazi. Deci noi supunem votului o prevedere din Regulament, ca o aplicam sau nu o aplicam?

Doamna Maria Postoico:

Da, doamna Pavlicenco, pentru astazi am supus votului ceea ce ati propus dumneavoastra.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, dar nu se poate supune votului, pentru ca e prevazut in mod expres in Regulament. Pai, nu putem sa votam aplicam ceva care e scris ca lege sau nu aplicam?

Doamna Maria Postoico:

S-a supus votului.

Da, poftim, domnule Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Stimati prieteni,

De dragul adevarului stiintific si istoric, cum spunea domnul profesor Mosanu, doamna Pavlicenco, ati citat corect articolul, l-ati interpretat incorect. Presedintele sedintei amina, de regula, pentru sedinta urmatoare. Prin urmare, atit timp cit aceasta prevedere ramine in Regulament, aminarea pentru a doua zi sau neaminarea ramine la latitudinea celui care prezideaza sedinta. Iar “de regula” inseamna ca exceptia devine regula, sa fim de acord.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5. Eu am dat cuvintul.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, dar uitati-va, atunci imi pun intrebarea: de ce nu a aminat, fiindca a considerat ca nu trebuie sa amine? Daca este “de regula”, luam ceea ce s-ar putea si sa nu fie aminat.

Domnul Iurie Rosca:

Doamna Pavlicenco, pierdem timpul. Vreti sa facem impreuna un proiect de modificare a acestor articole din Regulamentul Parlamentului?

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Va raspund, trebuie sa se aplice macar ceea ce este.

Doamna Maria Postoico:

Bine, stimati colegi,

Reluam ordinea de zi si as vrea sa supun votului ordinea de zi in intregime, ca sa nu apara pe urma alte surprize. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi pentru data de 24 februarie, supun votului. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1685 pentru completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si modificarea Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei. Lectura a doua. Comisia.

Doamna Buliga, poftim.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat in sedinta din miercurea trecuta proiectul de Lege, adoptat in prima lectura la 9 februarie pentru completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si modificarea Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei. Deciziile comisiilor asupra propunerilor si obiectiilor parvenite sint expuse in nota de sinteza, anexata la prezentul raport.

Tinind cont de cele mentionate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune ca proiectul de lege nominalizat, cu numarul de intrare 1685 sa fie adoptat in lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari catre comisie pentru lectura a doua nu sint.

Va multumesc, doamna Buliga.

Supun votului proiectul de Lege nr.1685 pentru lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 11.

Doamna Maria Postoico:

74 de voturi “pro”. Cine este contra? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1685 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.3278 cu privire la cereale si la certificatele de depozit pentru cereale. Lectura a doua. Comisia pentru agricultura si industria alimentara.

Domnul Cosarciuc, poftim.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat toate propunerile si obiectiile care au parvenit de la deputati in privinta imbunatatirii Legii cu privire la cereale si certificatele de depozit pentru cereale. Si noi va propunem sinteza la acest raport. Eu as propune ca noi sa examinam numai acele amendamente care nu au fost acceptate de catre comisie.

Doamna Maria Postoico:

Da, cred ca se accepta? Da, poftim, domnule Cosarciuc, dati citirii.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 1 deputatul Pintea a propus ca notiunea de “magazin cerealier” sa fie expusa intr-o alta formula. Eu nu as dori ca noi sa pierdem timp pentru a da citirii in intregime propunerea domnului deputat Pintea. Dar notiunea de “magazin cerealier” din proiect este adecvata scopului acestei legi. Si noi propunem ca aceasta formula sa ramina in proiectul de lege.

Doamna Maria Postoico:

Da, domnul Pintea are obiectii? De acord. Deci, nu se supune votului.

Continuati, domnule Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Tot la articolul 1. Directia juridica a propus ca notiunea “cereale” sa fie definita altfel decit “seminte leguminoase si oleaginoase”, adica noi am exclus acest lucru. Si in proiectul de lege notiunea “cereale” corespunde scopului prezentei legi. Noi am discutat cu Directia juridica, ea nu are obiectii si cred ca mergem mai departe.

Iarasi la articolul 1. Directia juridica propune “certificat de depozit pentru cereale”. Nu este clar din care considerente s-a propus ca acesta sa fie format din doua recipise. Noi am explicat aceasta chestiune in prima lectura si mentinem pozitia autorului proiectului. Consideram ca ea este mai adecvata decit ceea ce propune Directia juridica.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim. Continuati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 16 alineatul (1) domnul deputat Vasile Pintea a propus ca la articolul 16, dupa cuvintele “se elibereaza” sa se introduca cuvintele “la cererea scrisa a magazinerului”. In Legea privind licentierea unor genuri de activitate este determinat modul de solicitare a licentei, inclusiv si de depunere a cererii catre solicitant.

Doamna Maria Postoico:

Da, domnul Pintea este de acord? Nu. Continuam. Se accepta.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 17 alineatul (1), cuvintele “Inspectoratul de Stat pentru produsele cerealiere si de panificatie” se substituie prin cuvintele “Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare”. S-a propus de a completa alineatul cu cuvintele “Respectarea de catre organisme de inspectie abilitate a regulilor de verificare si certificare”. Aceasta este de asemenea propunerea deputatului Vasile Pintea. Nu se accepta, fiindca atributiile de control ale statului apartin Inspectoratului si acesta, fiind autoritate publica si persoana juridica creata pentru asemenea activitati. Si reglementarea efectuarii controlului este atribuita prin alte legi in vigoare la momentul actual.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Pintea, aveti argumente pentru sustinerea acestui amendament? Nu sint. De acord.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 17, domnul Pintea propune substituirea cuvintului “magazinerilor”, Directia juridica... prin cuvintul “demagazinare”. Nu se accepta, fiindca denumirea capitolului 6 din proiect, in care este inclus si articolul 17 a fost modificata: reglementarea activitatii magazinerilor cerealieri. Si in acest context denumirea articolului 17 coreleaza cu denumirea capitolului 6 si nu este necesar de a o modifica.

Stimati colegi,

As vrea sa va atrag atentia asupra articolului 18. Referitor la acest articol a fost o propunere din partea Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” inca in prima lectura si a fost inclusa si in raportul comisiei pentru prima lectura ca acest articol se completeaza cu un nou alineat, cu urmatorul cuprins: “Pentru stimularea serviciului depozitare, Guvernul va aloca anual surse financiare din fondul de sustinere a agriculturii, aprobat prin legea bugetului de stat”. Aceasta propunere a fost discutata in cadrul comisiei, dar nu a gasit sustinerea necesara.

Eu am discutat la acest capitol si cu conducerea Guvernului, cu domnul Prim-ministru Vasile Tarlev. In principiu, dumnealui accepta aceasta propunere si la adoptarea legii bugetului sa fie prevazute sursele financiare din Fondul sustinerii sectorului agrar.

Se are in vedere ca aceasta este o practica a tarilor vecine, care au asemenea legi: Ucraina, Rusia, Kazahstan, Romania... ca Guvernul prevede surse speciale pentru stimularea pastrarii, fiindca daca noi vrem ca fermierii, gospodariile sa isi pastreze cerealele in magazinele cerealiere, acest lucru trebuie sa fie stimulat si din partea statului.

Doamna Maria Postoico:

Deci, nu sint alte argumente.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu propun ca aici Parlamentul sa isi expuna pozitia.

Doamna Maria Postoico:

Da, sint. Poftim, argumente.

Microfonul nr. 3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule raportor,

Legea o sa intre in vigoare dupa publicare. In anul curent noi nu avem nici o sursa, nu avem surse financiare care o sa acopere cheltuielile de la acest capitol. Adica care surse, care suma trebuie sa o prevedem nu se stie, nu s-a discutat. Si asa in mod general sa aprobam norma aceasta? Cum...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Parerea mea – trebuie sa propuneti decizia comisiei pentru Parlament, dar pe urma puteti sa inaintati pentru vot propunerea dumneavoastra sau propunerea cuiva din deputati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu asa si am mentionat ca decizia comisiei nu a fost pozitiva. Aceasta este o propunere a unui deputat. Si noi acum trebuie sa ne expunem pozitia in Parlament. In afara de aceasta, stimati colegi, acest alineat nou de la articolul 18 nu intra in vigoare la momentul adoptarii, adica al intrarii in vigoare a acestei legi. El va intra in vigoare la 1 ianuarie 2007, adica este posibil de prevazut acest lucru pentru bugetul din 2007, nu pentru bugetul din 2006. Si la articolul 42, in dispozitii finale si tranzitorii acest lucru se prevede, adica se propune ca la articolul 18 acest nou alineat propus sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2007, o data cu intrarea in vigoare a Legii bugetului pentru anul viitor.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3 in continuare.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca propuneti sa intre in vigoare din 2007, pina in 2007 inca avem timp. O sa adoptam bugetul de stat si sursele respective, daca o sa le avem, din anul 2007, o sa le includem in Regulamentul pe care noi il adoptam aici.

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte al comisiei,

In sinteza este aceasta propunere. Care este numarul acestei propuneri? La care articol in sinteza?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 18, punctul 38.

Doamna Maria Postoico:

38, da? Este specificat. Eu vad ca aici se accepta, este scris.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar eu am mentionat din start ca comisia nu a sustinut aceasta propunere.

Doamna Maria Postoico:

Pai da, daca nu a sustinut, cum poate fi acceptata? Deci nu se accepta si atunci...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

De aceea si deputatul corespunzator are dreptul sa puna acest amendament la vot in sedinta plenara.

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Conform Regulamentului Parlamentului.

Doamna Maria Postoico:

La acest articol, da?

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

In genere legea este foarte necesara, dar, conform practicii tuturor tarilor in care aceasta lege este implementata, esenta legii, desigur, este posibilitatea de a ridica calitatea produsului final cerealier. Si in toate tarile legea activeaza, lucreaza, mai bine zis, esenta legii consta intr-aceea ca este o sustinere foarte serioasa din partea statului.

De exemplu, in Romania, pe parcursul a trei luni de zile procesarea si depozitarea cerealelor este platita de stat. In Ungaria acest termen este de patru luni de zile, mai bine zis este un suport al statului foarte serios in domeniul acesta. Legea nu o sa aiba nici un efect si, in principiu, daca noi nu gasim toti impreuna posibilitate de suport din partea statului in implementarea legii mentionate, ea nu o sa lucreze. Aceasta deja este clar si aceasta situatie este de acum depasita in multe tari.

De aceea eu as propune ca, luind in considerare... domnul presedinte al comisiei a accentuat ca e posibil ca aceasta lege sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2007. Noi adoptam legea indicata, prevedem in bugetul pentru 2006 surse concrete pentru sustinerea sectorului agrar la compartimentul dat si pentru implementarea legii mentionate si mergem cu legea. Eu vreau sa propun, problema aceasta sa o propun...

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule deputat Oleinic.

Dar inca o data ma adresez catre domnul presedinte al comisiei. Completarea cu un nou alineat a articolului 18 este propunerea dumneavoastra, da, ca deputat, dumneavoastra acum prezentati pozitia comisiei...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar eu am spus ca pozitia comisiei... ca acest alineat, acest amendament nu a fost sustinut. De aceea este dreptul acelui care a inaintat acest amendament sa propuna ca acest amendament sa fie votat in sedinta plenara.

Doamna Maria Postoico:

Pai care?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si eu as vrea sa va informez ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a efectuat calcule in privinta sumei necesare pentru subventionarea pentru anul 2007. Adica, daca luam in considerare ca prin aceste magazine licentiate vor fi pastrate in anul 2007 in jurul a 90 de mii, aceasta este o cifra estimativa, 90 de mii de tone, atunci suma necesara de bani pentru a stimula pastrarea, depozitarea, procesarea pentru o luna este de 11 milioane de lei.

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar. Microfonul nr. 2.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceasta este suma prezentata care a fost anuntata si Guvernului.

Doamna Maria Postoico:

Da, cer iertare.

Microfonul nr. 1.

Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
 alimentare:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Anual, in legea bugetului este format fondul de sustinere a sectorului agrar. Marimea acestui fond este aprobat in fiecare an de catre Parlament. Totodata, anual, tinind cont de strategia de subventionare a sectorului agrar, Guvernul vine cu propuneri, printr-un regulament de aprobare a directiilor prioritare subventionate de catre stat. Si noi nu excludem ca pe viitor o prioritate a subventionarii va fi si directia respectiva.

Vreau sa va spun ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare nu a efectuat nici un calcul cite subventii o sa fie necesare. A facut o organizatie nonguvernamentala si a prezentat-o. Nu am prezentat-o noi. De aceea, va rugam foarte mult ca in lege sa nu fie stipulata directia respectiva, deoarece Guvernul va selecta si va propune Parlamentului necesitatea subventionarii acestui sector pentru anul 2007 sau pentru 2008, cind se vor crea premisele si necesitatea pentru subventionare.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr. 2.

Domnul Anton Miron:

Eu il sustin pe autor, ca fara autor noi nu putem decide. Eu cer scuze, dar comisia nu a luat decizia. Si este contrazicere. In dispozitii finale scrie... si aici este contrazicere cu articolul 18, ceea ce propune domnul Cosarciuc, si aici
alineatul (2)... De pilda, Guvernul, autorul eu sint de acord cu ceea ce este scris aici in dispozitii finale.

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

Domnul Anton Miron:

Doamna presedinte,

Domnul Cosarciuc... articolul 71 indicat de domnul Oleinic ca sa fie anulata hotarirea Guvernului intr-o luna... Aici scriem ca in 6 luni Guvernul o sa prezinte Parlamentului cind trebuie sa anulam. Legea nu intra in vigoare imediat anul acesta. Dar Hotarirea Guvernului o sa fie anulata intr-o luna, cu ce sa lucram mai departe?

Doamna Maria Postoico:

Bine, ajungem la articolul 71 si supunem votului.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ajungem la articolul corespunzator.

Doamna Maria Postoico:

Da, ati anticipat putin.

Microfonul nr. 4.

Domnul Marcel Raducan:

As vrea sa spun ca sintem la lectura a doua. Cred ca nu este cazul sa discutam cit de importanta este aceasta lege pentru Republica Moldova. Plus la toate, organismele internationale, Banca Mondiala si Fondul Monetar, toti sustin si sa nu zic ca insista, dar roaga sa votam cit mai urgent aceasta lege.

Plus la toate, cum a spus si domnul ministru Spivacenco, Guvernul a inteles corect aceasta propunere, o sustine si a promis ca gaseste fonduri de sustinere a acestor depozite.

Si cred eu ca nu ar fi cazul ca acum sa schimbam ceea ce s-a elaborat. Trei luni de zile au fost intilniri, practic in fiecare saptamina, cu autorul, care este reprezentantul finantatorului, care asa si se spune: voi votati legea, finantarea o sa fie atit din afara, cit si, evident, o sa fie sustinere si din interiorul tarii. De aceea, propunerea noastra este ca sa votam aceasta lege si sa o sustinem.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Stimati colegi, supunem votului aceasta propunere.

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna presedinte,

Stimati colegi,

Noi am discutat foarte mult in cadrul fractiunii legea mentionata si anume articolul indicat, care a fost propus de un grup de deputati de a sustine, de a fi sustinere din partea statului in implementarea legii date. Aceasta a fost problema principala discutata la fractiune. De aceea, “Alianta «Moldova Noastra»”, va roaga foarte mult sa sustinem propunerea, amendamentul propus de grupul de deputati, luind in considerare ca, in principiu, aceasta si va fi esenta promovarii si implementarii legii. In caz contrar, “Alianta «Moldova Noastra»” nu va sustine legea mentionata.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc.

Eu va rog liniste in sala. Deci, totodata, se supune votului amendamentul, propus de domnul Cosarciuc, referitor la articolul 18, pentru ca acesta sa fie completat cu un alineat nou, care a fost dat citirii in sinteza la proiectul dat. Cine este “pentru”?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna presedinte,

Eu vreau sa formulez...

Doamna Maria Postoico:

Da. Interveniti, da?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...concis acest amendament.

Doamna Maria Postoico:

Amendamentul, da?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindca el difera putin de...

Doamna Maria Postoico:

Nu este acela din sinteza?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, e putin, pentru stimularea serviciilor depozitare, Guvernul va aloca anual surse financiare din fondul de sustinere a agriculturii, aprobat prin Legea bugetului de stat – pentru stimulare. Adica aceasta este, pur si simplu, o concretizare a acestui amendament.

Doamna Maria Postoico:

Bine. Deci el este fixat in stenograma si amendamentul dat se supune votului. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 20.

Doamna Maria Postoico:

30 de voturi. Cu parere de rau, amendamentul este respins. Continuam.

Poftim, domnule presedinte al comisiei.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc doamna presedinte.

Deputatul Vasile Pintea a propus ca articolul 22 sa fie completat cu doua alineate noi (9) si (10):

„(9) Certificatul de depozit se elibereaza numai in cazurile cind deponentul intentioneaza sa gajeze cerealele sale depozitate.

(10) Magazinerul nu are dreptul sa elibereze certificat de depozit pentru cerealele proprii depozitate”.

Acest amendament nu se accepta, fiindca limitarea propusa prin completarea articolului cu alineatul (10) ar crea dificultati si impedimente pentru magazinerii care sint si producatori de cereale. Si insusi scopul acestei legi nu permite de a sustine aceste, eu stiu, amendamente care poate pentru alte legi ar fi bune.

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc.

Este cineva pentru sustinerea acestui amendament? Nu este. Deci se accepta.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

As vrea sa va informez referitor la articolul 42, ceea ce de acum a incercat domnul Miron sa argumenteze. Aici, in amendamentul domnului deputat Oleinic, este propus la articolul 42 – Dispozitii finale si tranzitorii ca, in termen de o luna de la intrarea in vigoare a acestei legi, Hotarirea Guvernului nr.834 din 26 iulie 2004 privind unele masuri de reglementare a achizitionarii si exportului de cereale si produse cerealiere sa fie abrogata.

Eu am avut astazi o discutie suplimentara cu Directia juridica. Propunerea Directiei juridice este: dupa intrarea in vigoare a legii, nu in termen de o luna de la intrarea in vigoare a acestei legi, adica la momentul publicarii ei in Monitorul Oficial isi va pierde efectul juridic Hotarirea Guvernului nr.834 din 26 iulie 2004 privind unele masuri de reglementare a achizitionarii si exportului de cereale si produse cerealiere. Adica aceasta este concretizarea articolului mentionat, care a fost consultat cu Directia juridica.

In afara de aceasta, stimati colegi, ca argument pentru acest amendament serveste articolul 9 din lege. Dau citirii acest articol: “Subiectilor pietei cerealiere li se garanteaza dreptul de a dispune liber de resurse cerealiere proprii si derivatele lor, de a incheia contracte de comercializare a acestora, inclusiv la export, de a participa la formarea rezervei de stat”. Adica articolul 9, votat in prima lectura, in principiu, este argumentul pentru a sustine acest amendament al deputatului Oleinic.

Acest amendament a fost discutat in cadrul sedintei comisiei. Comisia, in principiu, era de acord, adica toti deputatii prezenti la sedinta comisiei. A fost numai data insarcinarea ca noi sa consultam Directia juridica in vederea formularii corecte a acestui amendament. Dupa consultarea Directiei juridice, am reformulat acest amendament dupa cum a fost anuntat astazi aici de catre raportorul la acest subiect.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1, va rog.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
 Parlament:

Multumim doamna presedinte.

Referitor la propunerea de a stipula in lege ca la intrarea in vigoare a legii se abroga hotarirea Guvernului, vreau sa mentionez ca, conform legislatiei in vigoare, Parlamentul nu abroga legile Guvernului, hotaririle de Guvern. Da, in cazul existentei unor contradictii intre legi si hotaririle de Guvern, normele din hotarirea de Guvern, care contravin legii, se considera abrogate, dar in schimb nu este necesara o prevedere expresa in acest sens.

Vreau sa mentionez ca hotarirea de Guvern mentionata are un alt obiect de reglementare decit obiectul de reglementare al legii pe care o examinam astazi. In aceste conditii, Parlamentul nu poate abroga hotarirea respectiva de Guvern.

Va multumim.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Reformularea acestui amendament nu prevede anularea sau abrogarea. El prevede ca isi pierde efectul juridic. Adica, Guvernul o abroga, nu o abroga, dar efectul juridic se pierde dupa adoptarea acestei legi.

Stimati colegi,

Eu va propun totusi sa revenim la articolul 9 pe care noi l-am votat in prima lectura, care vorbeste explicit ca subiectiilor pietei cerealiere li se garanteaza dreptul de a dispune liber de resursele cerealiere proprii si derivatele lor, de a incheia contracte de comercializare a acestora, inclusiv la export. Si dumneavoastra stiti care este sensul Hotaririi nr.834. Sint doua pozitii obligatorii pentru a merge la Bursa de Marfuri. Aceasta este esenta Hotaririi nr.834.

Doamna Maria Postoico:

Domule presedinte al comisiei, eu va rog un minut.

Microfonul nr.1. Si totusi v-a dus cineva in eroare la acest subiect.

Poftim, microfonul nr.1

Domnul Nicolae Esanu:

Da. Multumim, doamna presedinte.

Formula prin care se abroga un act normativ este irelevanta. Deci formula pe care ati propus-o dumneavoastra, din punct de vedere juridic inseamna exact acelasi lucru. Deci pentru a abroga o lege nu este obligatoriu de scris “se abroga legea”. Se poate de scris “isi pierde efectul juridic, nu va mai produce efecte juridice, nu va mai guverna relatiile sociale” sau oricare alta formula.

Deci cum nu ati reformula articolul respectiv, in momentul in care Parlamentul prevede expres ca o hotarire de Guvern nu va mai produce efecte juridice, aceasta inseamna ca Parlamentul a abrogat respectiva hotarire de Guvern, fapt care nu este prevazut de mecanismul de elaborare si adoptare a actelor normative in Republica Moldova.

Repet inca o data, Parlamentul, in principiu, poate invalida orisice hotarire de Guvern, dar aceasta nu se face prin procedura formala de declarare a faptului ca nu produce efecte juridice, ci prin stipularea unor norme contrare prevederilor din respectiva hotarire de Guvern.

Va multumim.

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule ministru, poftim.

In continuare microfonul nr.1.

Domnul Anatol Spivacenco:

Mult stimata doamna presedinte,

Stimati deputati,

La articolul 42 – dispozitii finale, litera d) este scris ca Guvernul va aduce, in timp de 6 luni, actele sale normative in concordanta cu prezenta lege, iar la litera c) se mentioneaza ca va inainta Parlamentului propuneri privind aducerea legislatiei in vigoare in concordanta cu prezenta lege. Sub aspectul respectiv, deci nu este necesar de a stipula adaugator abrogarea unei hotariri sau nu.

Totodata, daca vorbim de articolul 9, si anume aspectul legat de export, Hotarirea Guvernului nr.834 nu interzice exportul, deoarece numai anul trecut in a doua jumatate, in 2005, au fost exportate 350 mii tone de grauntoase. De aceea, acest proces nu este limitat si nu este necesar de a discuta aceasta problema.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Intr-adevar astfel este tehnica legislativa. Deci, daca cineva mai are argumente, poftim.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Stimati colegi,

Eu vreau sa ma refer la Hotarirea Guvernului nr.834. Noi de mai multe ori am discutat pe marginea hotaririi date. Tineti minte ca hotarirea data se rasfringe numai la doua pozitii, la griu si la faina de griu. Nici o data, de cite ori am discutat aici in Parlament, nimeni din guvernanti nu a putut sa explice de ce a aparut aceasta hotarire a Guvernului, de ce au aparut aceste reglementari.

Noi, cind am discutat in prima lectura, aici, la tribuna centrala, raportorul domnul ministru Spivacenco la intrebarea mea daca Hotarirea nr.834 va fi abrogata o data cu intrarea in vigoare a acestei legi, a raspuns afirmativ.

Bine, daca aceasta formulare nu este adecvata, se poate de gasit alta formulare. Hotarirea va deveni nula. Aceasta tot este o formulare care poate fi acceptata.

Doamna Maria Postoico:

Nu tehnica legislativa...

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu este logic cind legea este aprobata si, totodata, ramine in vigoare hotarirea cu niste reglementari absolut nejustificate.

Doamna Maria Postoico:

Da, e clar.

Microfonul nr.1.

Domnul Anatol Spivacenco:

In lege este foarte clar spus cind orice hotarire a Guvernului care va contravine acestei legi, va fi abrogata. Deci, daca ea va contravine.

Domnul Alexandru Oleinic:

Alte hotariri nu exista, decit Hotarirea nr.834 care se rasfringe concret la compartimentul dat. De aceea, doamna presedinte...

Doamna Maria Postoico:

Am inteles, da.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu cred ca putem sa punem la vot. Nu este nici o problema.

Doamna Maria Postoico:

Desigur.

Va multumesc mult.

Deci am discutat pe larg. Tehnica legislativa prevede, intr-adevar, modalitatea de pierdere a efectului juridic. In cazul dat este formula necesara in toate legile, fiindca este un argument introdus de catre domnul deputat. Se supune votului.

Domnule presedinte, aveti ceva argumente.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu as vrea sa va informez despre pozitia Directiei juridice. Insusi Directia juridica a propus ca noi sa excludem de aici „in termen de o luna”. Argumentul a fost urmatorul ca, daca aceasta lege intra in vigoare... si avem articolul 9 care prevede de acum liberalizarea pietei cerealelor in Republica Moldova. Atunci daca noi nu scriem ca „din momentul adoptarii” isi pierde efectul juridic, inseamna ca inca o luna sau inca 6 luni, cum se propune in dispozitii finale si tranzitorii, aceasta hotarire va fi in vigoare si ea va fi in contradictie cu articolul adoptat in lege si cu ceea ce vom avea aici la noi, in Republica Moldova. Vom avea un act normativ care va fi in contradictie cu legea, dar el va fi anulat dupa 6 luni sau dupa 2 luni s.a.m.d.

De aceea si s-a propus formula ca isi pierde efectul juridic din momentul intrarii in vigoare a acestei legi. Aceasta este corect, logic.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc domnule presedinte.

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc doamna presedinte.

Stimati colegi,

Aici e o confuzie totala. Eu inteleg intentia domnului raportor, dar domnul Esanu, reprezentantul Guvernului, a explicat clar: Parlamentul nu are dreptul sa anuleze hotaririle Guvernului, punct.

Aici interpretari nu pot fi. Avem trei puteri in stat. Guvernul este putere separata, Parlamentul nu poate anula, Parlamentul poate adopta o alta lege care, daca exista vreun act normativ al Guvernului care contravine acestei legi, respectiva hotarire isi pierde valabilitatea. Noi putem scrie altceva: Parlamentul propune Guvernului anularea respectivei hotariri, propriei hotariri, in timp de
2 saptamini, de o luna din momentul intrarii in vigoare a acestei legi.

Eu inteleg contradictia pe care o invoca domnul raportor. E adevarat, intra in vigoare legea care contravine si nu stim ce va face Guvernul. Pai, noi putem recomanda, putem cere Guvernului, dar nu putem anula in locul Guvernului aceasta hotarire. Despre aceasta este vorba.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna presedinte,

Adica am fost.

Stimate domnule vicepresedinte al Parlamentului, domnule Rosca.

Eu nu incerc nimic sa fac aici, in afara de aceea ca sa informez Parlamentul despre toate discutiile care au avut loc, inclusiv si cu Directia juridica.

Eu sint obligat sa fac acest lucru, fiindca asupra acestui proiect de lege s-a lucrat mult timp.

Doamna Maria Postoico:

Da, am inteles argumentele.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ati vazut ca sint in jurul a 70 si ceva de amendamente.

Domnul Iurie Rosca:

Pot sa adresez o intrebare raportorului?

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim domnule Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Poate sau nu Parlamentul sa anuleze o hotarire de Guvern, ca tehnica legislativa?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Prin formula care este aici propusa – Parlamentul nu abroga, dar prin aceasta formula...

Domnul Iurie Rosca:

O declara nula. Aceasta inseamna abroga.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Se spune ca isi pierde valabilitatea, isi pierde efectul juridic, acestea sint lucruri diferite. Ori este abrogata, fiindca...

Domnul Iurie Rosca:

Totusi nu sintem la un seminar de tehnica legislativa. Va indemn, sa supunem votului aceasta propunere desantata si sa mergem mai departe.

Doamna Maria Postoico:

Da. Domnule Oleinic, dumneavoastra insistati, da? Aveti argumente „pro”, da?

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

In genere e foarte normal, intii trebuie de spus,fara microfon, doamnei presedinte ce vreau sa spun si pe urma doamna presedinte imi conecteaza microfonul.

Multumesc.

Luind in considerare ca amendamentul, totusi, imi apartine, eu sint de acord cu domnul vicepresedinte Rosca, ca Parlamentul propune Guvernului ori cere Guvernului.

Doamna Maria Postoico:

Va aduce in concordanta.

Domnul Alexandru Oleinic:

Guvernul va anula hotarirea in timp de o luna de zile.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

Domnul Alexandru Oleinic:

Asa. Multumesc.

Doamna Galina Chirinciuc – Directia juridica a Parlamentului:

Stimata doamna presedinte,

Stimati domnilor deputati.

Sint adica de acord cu cele relatate aici de reprezentantul Guvernului. Si,
intr-adevar, hotarirea Guvernului la care se invoca nu isi pierde valabilitatea. Dar va atrag atentia ca aceasta este o problema nu numai de tehnica legislativa, dar si de... daca citim alineatul (3) al articolului 2 din prezentul proiect... Si, probabil, dupa adoptarea prezentei legi, oricum Guvernul va aduce actele sale in concordanta sau in corelatie cu prezenta lege.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc doamna presedinte.

In primul rind, am o rugaminte. Data viitoare poate acordati mai intii dreptul deputatilor sa isi expuna punctul de vedere, iar colaboratorii Directiei juridice sa vina pentru a da o consultare. Deci este o problema strict juridica, ca sa nu discutam foarte mult.

Hotarirea Guvernului vine intru executarea legii. Noi nu putem sa scriem in fiecare lege, sa refacem recomandari. Legea are titlu obligatoriu. Prevederile legii sint foarte clare. Asa ca noi putem sa discutam conceptual, dar din punct de vedere juridic este foarte normal prevazut si, din pacate, amendamentul nu are logica juridica.

Doamna Maria Postoico:

Este clar. Bine. Domnule presedinte, nu mai aveti argumente. Deci, eu am posibilitate sa supun votului. Supun votului, poftim? Da, amendamentul dumneavoastra. Amendamentul domnului deputat Oleinic referitor la articolul 42, anume pentru a introduce o prevedere privind Hotarirea nr.834, in formula care dumneavoastra ati propus-o. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Doamna Maria Postoico:

Pai da, reformularea pe care dumneavoastra ati propus-o.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 23.

Doamna Maria Postoico:

29 de voturi. Propunerea este respinsa. Mai aveti, domnule presedinte?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In principiu, comisia semnalizeaza aici raportul. Adica toate amendamentele au fost discutate, s-au luat deciziile corespunzatoare. Eu as vrea in final sa multumesc celor care au participat activ la inaintarea amendamentelor si grupului de lucru in frunte cu domnul deputat Raducan, domnului deputat Pintea, domnului deputat Cotorobai si tuturor membrilor comisiei parlamentare, domnului Jdanov, da. Tuturor celor care au participat activ la aceasta, nu, si au inaintat amendamente.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc, domnule presedinte.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Comisia propune pentru vot in lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumim domnule presedinte.

Supun votului proiectul de Lege nr.3278 pentru lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze in intregime proiectul de lege.

Numaratorii, va rog.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 2 voturi.

Doamna Maria Postoico:

Citi? Nu s-a auzit. A, doua voturi, da?

Doamna Maria Postoico:

62 de voturi. Proiectul este adoptat in lectura a doua. Cine este contra? Poftim, numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 20.

Doamna Maria Postoico:

22 de voturi „impotriva”.

Va multumim.

Proiectul de Lege nr.3277 pentru completarea articolului 8 din Legea
nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate. Lectura a doua.

Domnul presedinte al comisiei, domnul Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc doamna presedinte a sedintei.

Comisia va prezinta raportul asupra proiectului de Lege pentru completarea articolului 8 din Legea nr.451 din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate. Pentru lectura a doua a proiectului de lege mentionat au parvenit
4 amendamente si comisia sesizata in fond a examinat si expune deciziile sale in sinteza care dumneavoastra o aveti.

Stimati colegi,

Deciziile comisiei la aceste amendamente, au fost pozitive. Daca dumneavoastra aveti careva intrebari referitoare la acest raport al comisiei, poftim. Va rog intrebari.

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Comisia propune ca acest proiect de lege sa fie votat in lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim.

Nu sint alte propuneri? Supun votului proiectul de Lege nr.3277 pentru lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 10.

Doamna Maria Postoico:

Zece, da. 67 de voturi. Cine este impotriva?

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 8.

Sectorul nr.2 – 1.

Doamna Maria Postoico:

9 – voturi „impotriva”, deci cu 67…

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 8.

Doamna Maria Postoico:

Da, cu 9 voturi “impotriva”. Deci cu 67 de voturi “pro” – proiectul de Lege nr. 3277 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.3981 pentru modificarea Codului de procedura penala a Republicii Moldova. Lectura a doua.

Rog comisia, domnul Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament.

Proiectul de Lege nr.3981 a fost adoptat in prima lectura prin Hotarirea Parlamentului din 16 februarie 2006, ulterior Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat propunerile din avizele prezentate asupra proiectului de lege mentionat si constata urmatoarele.

Guvernul Republicii Moldova nu sustine prevederea proiectului, prin care se exclude sintagma “in forma dactilografiata” de la articolul 429 alineatul (1) si articolul 455 alineatul (1) din Codul de procedura penala, considerind ca actuala redactie a normelor mentionate nu afecteaza accesul liber la justitie. De asemenea, proiectul de lege nu este sustinut si de Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, care considera ca instantele de judecata nu refuza primirea cererilor cu curs de atac scrise de mina.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului propune ca la alineatul 1 al articolelor mentionate din Codul de procedura penala sintagma “in forma dactilografiata” necesita a fi pastrata, insa inaintea ei sa fie introduse cuvintele “,de regula,”. Comisia a considerat ca obiectiile mentionate nu pot fi acceptate, deoarece argumentele invocate nu sint intemeiate juridic, nu corespund situatiei reale, iar acceptarea propunerii Directiei juridice va introduce un confuz in aplicarea normei respective.

Mai mult decit atit, Departamentul Institutiilor Penitenciare, a informat comisia ca, la momentul actual, penitenciarele din Republica Moldova nu sint inzestrate cu tehnica de dactilografiere. Prin urmare, detinutii nu au posibilitate de a respecta prevederile articolelor 429 si 455 din Codul de procedura penala in vigoare.

Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca aceasta initiativa legislativa este benefica pentru perfectionarea legislatiei nationale, in materie nu contravine Constitutiei Republicii Moldova si propune adoptarea proiectului de Lege nr.3981 in lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc, domnul Presedinte.

Intrebari sint pentru lectura a doua?

Supun votului proiectul de Lege nr.3981 pentru lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 –21.

Doamna Maria Postoico:

71 de voturi. Cine este impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3981 cu 71 de voturi este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3182 pentru completarea articolului 103 din Codul fiscal. Acest proiect este inaintat de catre domnul deputat Cosarciuc, poftim.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Initiativa data a fost inaintata inca in 29 septembrie 2005 si abia astazi, de acum in 2006, noi examinam aceasta initiativa in prima lectura. Care este esenta acestei initiative?

S-a propus modificarea articolului 103 din Codul fiscal nr.1163 din 24 aprilie 1997: la alineatul (1), dupa punctul 18) sa se introduca punctul 19), cu urmatorul cuprins.

“Pesticidele si ingrasamintele minerale sa nu fie taxate cu taxa pe valoare adaugata”.

Dupa punctul 27) sa se introduca punctul 29), cu urmatorul cuprins.

“Utilajul, tehnica si agregatele complementare pentru acestea conform anexei la prezentul titlu”.

Adica, se are in vedere ca aceasta era o initiativa pentru a sustine sectorul agricol al Republicii Moldova. Eu as vrea sa va aduc la cunostinta ca, o data cu intrarea in vigoare a politicii fiscale anul 2006, situatia in agricultura Republicii Moldova s-a inrautatit, si va aduc urmatoarele argumente, adica niste cifre mai proaspete.

Importul de chimicale fertilizanti si asa mai departe in anul 2006, practic, a incetinit, adica aceste produse nici nu se importa in Republica Moldova. Multe firme au declarat ca ele isi vor micsora importurile pentru anul 2006. Preturile pentru ingrasaminte, pentru pesticide si asa mai departe au crescut in medie cu
30 de procente dupa intrarea in vigoare a acestei politici fiscale pentru anul 2006. As vrea sa mentionez ca in anul 2006, daca in octombrie 2005 pretul unui tractor era de 12 572 dolari, pretul unui tractor la 1 martie 2006 va fi de 18 091 dolari, adica inclusiv taxa pe valoarea adaugata aplicata.

Inca o informatie, daca in 2004 in Republica Moldova au fost importate in jurul 1200 de tractoare, in 2005 – 700 de tractoare si in 2006, conform prognozelor, – aproximativ 400 de tractoare.

Aceasta a fost esenta initiativei legislative, ca Parlamentul sa promoveze o politica de sustinere a sectorului agricol si sa nu avem ceea ce a spus marele scriitor francez Emil Zola: “Pamintul va trece in alte mini, recoltele tarilor de dincolo vor veni sa le zdrobeasca pe ale noastre. Pe ogoarele noastre nu vor mai creste decit maracini.” Aceasta a spus foarte demult acest mare scriitor francez. Deci daca noi nu vom intreprinde masuri de sustinere a sectorului nostru agricol, inseamna ca in Moldova vom avea situatia cind vom minca produse de import si aceasta o demonstreaza si rezultatele activitatii economice externe a anului trecut, cind in Republica Moldova au fost importate produse de 2 miliarde de dolari, adica de marfuri si exportul a fost numai de 980 milioane de dolari.

Stimati colegi,

Eu propun ca acest proiect de initiativa legislativa sa fie sustinut pentru prima lectura.

Va, multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre autor? Nu sint. Luati loc.

Va multumim.

Comisia, domnul Bondarciuc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante, a examinat proiectul de lege nominalizat inaintat cu dreptul de initiativa legislativa de catre deputatul Cosarciuc si constata urmatoarele.

Prin proiectul de lege respectiv se propune scutire de T.V.A. a pesticidelor, ingrasamintelor minerale, utilajului, tehnicii si agregatelor complementare pentru acestea. Directiile principale ale politicii fiscale pe anul 2006 au fost adoptate de catre Parlament prin Legea din 21 iulie 2005, prin care se prevede reducerea numarului de facilitati fiscale stabilite in legislatia fiscala nationala.

Aceasta conditie a fost impusa si prin angajamentele Republicii Moldova in cadrul aderarii la organizatia mondiala a comertului, prin care se evidentiaza acordarea tratamentului national privind impozitele si reglamentarile interne ale politicii fiscale, financiare si bugetare, si anume aplicarea nedescriminatorie uniforma si echitabila a taxelor interne si a altor plati interne. Totodata, mentionam faptul ca, in conformitate cu articolul 6 din Legea bugetului de stat anul 2006, adoptata recent, este prevazut fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli in marime de 220 milioane de lei, care va fi utilizat in baza regulamentului adoptat de Parlament.

Concomitent, in legatura cu aplicarea cotei T.V.A. standard de 20 la suta la importul pesticidelor si ingrasamintelor minerale, T.V.A. a contribuabililor urmeaza ulterior sa fie reintoarsa din buget. Si este sursa respectiva, noi cu dumneavoastra impreuna am adoptat-o. Suplimentar mentionam ca, prin Legea din 27 octombrie 2005, se prevede scutirea producatorilor agricoli, pe un termen de
5 ani consecutivi, de plata impozitelor pe venit, impozitelor pe bunurile imobiliare, taxei pentru folosirea drumurilor si taxei pentru apa captata, fapt ce va contribui la inviorarea activitatii acestora. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele negative ale Guvernului, Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, Comisiei pentru drepturile omului si ale comisiilor ale caror conditii este ca avizul Guvernului sa fie pozitiv, comisia se pronunta impotriva proiectului de lege si il propune spre respingere.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumim.

Supun votului proiectul de Lege nr. 3182, la propunerea comisiei de a fi respins acest proiect. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 0.

Doamna Maria Postoico:

Zero. Va multumesc.

53 de voturi pentru a respinge acest proiect. Cine este pentru sustinerea acestui proiect, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 24.

Doamna Maria Postoico:

31 de voturi. Proiectul este respins.

Stimati colegi,

Revin pentru stenograma la proiectul nr.3981, deci el a fost votat pentru lectura a doua cu 81 de voturi, nu cu 71 cum am anuntat eu.

Proiectul de Lege nr.2886 pentru modificarea Legii nr. 353 din 28 octombrie 2004 cu privire la Agentul guvernamental. Rog Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege prin modificarea Legii nr.353 din 28 octombrie 2004 cu privire la Agentul guvernamental.

Scopul modificarilor propuse de catre Guvern consta in asigurarea protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale garantate de catre Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Prin articolul 15 se ajusteaza mecanismul de plata a despagubirilor stabilite prin hotarirea Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin care a fost condamnata Republica Moldova, stipulindu-se ca sumele respective sau prin acordul amiabil incheiat de Republica Moldova si cetateanul care a depus o plingere pusa pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului si prin aliniatul (1) al articolului 15 in redactia propusa de Guvern, aceste sume vor fi achitate de catre Ministerul Finantelor, indiferent de faptul daca sint stipulate sumele respective in bugetul de stat sau nu.

Pentru ca, conform Conventiei Europene a Drepturilor Omului, Republica Moldova nu are dreptul sa invoce careva prevederi din legislatia interna, inclusiv lipsa prevederilor in legea bugetului pentru a se eschiva de la executarea hotaririlor Curtii Europene.

Articolul 17, care se propune sa fie expus intr-o alta formula, vine sa instituie un mecanism suplimentar de garantie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului prin instituirea raspunderii, pe de o parte, a statului, prin confirmarea faptului ca statul raspunde pentru prejudiciul cauzat cetateanului si, pe de o alta parte, instituind expres un mecanism de raspundere a persoanelor cu functie de raspundere, care au admis un mod intentionat sau din neglijenta grava incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale si, respectiv, condamnarea Republicii Moldova de catre C.E.D.O.

Articolul respectiv stipuleaza expres, dupa cum am mentionat eu, prevederea ca statul se poate intoarce cu actiune de regres impotriva persoanelor respective si prevede mecanismul prin care se va asigura ca persoanele respective sa fie atrase la raspundere materiala, fapt care, in opinia noastra, va asigura o mai buna protectie a drepturilor si libertatilor omului. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului respectiv in prima lectura.

Va multumim.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Microfonul nr.4

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Eu as vrea sa fac referire la articolul 17, punctul 5). Nu considerati dumneavoastra ca in legea respectiva prevederea respectiva este in plus sau nu isi gaseste locul? Dupa parerea noastra, atit Presedintele Republicii, cit si deputatii... dreptul statului lor este clar reglementata in legile care sint chiar si superioare, ca valoare, legii respective.

Domnul Nicolae Esanu:

Va multumim pentru intrebare.

In principiu, intr-adevar Presedintele Republicii Moldova beneficiaza de imunitate de urmarire dupa cum beneficiaza de imunitate si deputatii in Parlamentul Republicii Moldova si, in contextul legii respective, prevederea este preluata din alte legislatii, si noi am considerat ca este bine sa specificam in mod expres lucrul acesta.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Deci asa cum este redactat aliniatul respectiv, eu pot sa dau citirii prevederile aliniatelor (1) – (3) ale prezentului articol nu se refera la Presedintele Republicii Moldova si la deputati. Daca analizam un pic, el, in principiu, nu prea se incadreaza logic din simplul motiv ca, in mod normal, trebuie sa se aplice daca cauzele sint... sau actiunile sint efectuate inaintea mandatului, dupa care urmeaza procedura propriu-zisa.

Propunerea noastra ar fi ca articolul respectiv, deoarece reglementarile sint in alte legi, sa fie exclus. Si cu referinta la aliniatul (3) si aliniatul (4), dupa parerea noastra, ar fi logic sa fie schimbate cu locul, deci in primul rind agentul guvernamental este obligat sa informeze procurorul general, care, ulterior, efectueaza actiunea in regres.

Domnul Nicolae Esanu:

In principiu, noi nu sintem impotriva si cred ca in lectura a doua putem sa revenim si asupra tuturor problemelor care le-ati invocat dumneavoastra, si asupra altora, doar in prima lectura se adopta conceptul legii. Guvernul este deschis pentru discutia asupra oricarui aliniat, noi nu insistam ca modificarile respective sa fie introduse in formula pe care am propus-o noi, noi insistam doar asupra conceptului. Sintem gata sa ascultam toate formulele la propunerea deputatilor si in cadrul comisiei juridice.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5

Doamna Vitalia Pavlicenco:

De fapt, judecatorii ar trebui sa aiba un mecanism intern de autopurificare, opinia publica Consiliul Superior al Magistraturii, un mecanism de verificare a deciziilor pronuntate, dar, din pacate, avem ceea ce avem si din informatiile noastre doar pina acum sint vreo 16 hotariri ale C.E.D.O., pe care Republica Moldova a fost condamnata din cauza neexecutarii hotaririlor nationale de catre Ministerul Finantelor, poate s-a mai adaugat ceva.

Din punct de vedere conceptual, insa, rezulta ca Procuratura Generala depune actiune de regres, dar intrebarea este: care e garantia ca deciziile procuraturii nu vor fi subiective? De asemenea, cine poate garanta ca Agentul guvernamental nu va proceda selectiv in a informa procuratura, care sa procedeze la actiunea de regres?

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim, pentru intrebare.

In principiu, intrebarea este retorica si o putem adresa la orice reglementare care este garantia ca legea respectiva va fi executata, deci pot sa va asigur ca in masura in care Agentul guvernamental sau Procurorul general nu vor executa prevederea acestei legi, sau prevederile oricaror alte legi, care stipuleaza, care sint atributiile respectivelor persoane, aceste persoane urmeaza sa fie trase la raspundere. Si, in dependenta de gravitatea faptei savirsite, urmeaza sa fie aplicate raspundere disciplinara, raspundere materiala, eventual, si o raspundere penala, daca se intrunesc componentele unei infractiuni.

Deci, la momentul cind noi examinam proiectul propus, nu este necesar sa revenim la reexaminarea mecanismelor de asigurare a executarii oricaror legi.

Va multumesc.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si mai am o intrebare. Din cite stim, culpa grava sau intentia o stabileste judecata, da?

Domnul Nicolae Esanu:

Da.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

De fapt, in prezent, conform Codului muncii si Codului civil exista posibilitati de responsabilizare a celor care au luat decizii cu rea intentie. Dar intrebarea este: cine va stabili culpa grava si intentia judecatorului si a Curtii Supreme de Justitie cind se cunoaste ca cele mai multe dosare care au ajuns la C.E.D.O. au trecut pe la Curtea Suprema de Justitie, unde este un complex de judecata si, atunci, cum se va proceda in acest caz?

Domnul Nicolae Esanu:

In privinta faptului, cum se va determina culpa? Raspunsul consta din doua parti. In primul rind, raspunderea materiala va surveni doar in baza unei hotariri de judecata. Si in final instanta va fi cea care va determina daca persoana, intentionat sau din neglijenta grava, a incalcat drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, fapt care a atras condamnarea Republicii Moldova.

In ceea ce priveste caracterul subiectiv la momentul cind se adreseaza in instanta de judecata, e indiscutabil. Totdeauna cind o persoana se adreseaza in judecata ea apreciaza in mod subiectiv daca se intrunesc conditiile pentru a depune o actiune in instanta. Si aceasta este valabil nu numai pentru functionarii de stat, este valabila inclusiv si pentru o persoana privata.

In masura in care o persoana privata considera ca un organ de stat sau alta persoana privata cu vinovatie a incalcat un drept, se adreseaza in instanta. Si instanta determina ulterior, a avut dreptate acel care s-a adresat in instanta sau nu?

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule ministru adjunct,

Iertati-ma, fac precizarea. In completul de la Curtea Suprema de Justitie, de exemplu, sint trei persoane, da? Una a fost contra, doua au votat in Camera de Deliberare “pentru”. Intrebarea mea este: in cazul acesta, unde este o decizie colectiva, cum se va identifica vinovatul? Ca sa nu mai spunem ca deciziile trec din prima instanta in a doua, deci in Curtea Suprema de Justitie. Si atunci vom spune: da, uite, acesta a adoptat, cela nu. Chestiile acestea cum le separati? Cum le identificati? Cum le definiti? Ce prevedeti in general? Pentru ca e una sa scrii.

Si e bine ca judecatorii sa stie ca, intr-adevar, se impune si o raspundere si nu dreptul telefonic de a rezolva in anumite dosare. Este o treaba buna, dar sa nu prevedem, sa nu concepem din start niste abuzuri si niste abordari absolut selective in actiunile care deriva din aceste modificari la lege.

Domnul Nicolae Esanu:

Eu n-am finalizat raspunsul la intrebarea precedenta, pentru ca ati vizat expres judecatorii. Vreau sa va informez ca pentru judecatori urmeaza sa fie instituit un mecanism special de raspundere, care va fi prevazut in legea cu privire la statutul judecatorului.

Pentru ca Carta Europeana cu privire la statutul judecatorului prevede garantii speciale pentru magistrati, pentru a le asigura independenta. Si pot sa spun acum, cred ca noi o sa acceptam si la Guvern, si dumneavoastra in Parlament una din conditii pentru intentarea unei actiuni impotriva unui judecator va fi acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cit priveste intrebarea dumneavoastra, completarea in ceea ce priveste faptul ca dosarul trece prin mai mult instante. Vreau sa va atrag atentia ca articolul este formulat expres: persoana care a determinat condamnarea Republicii Moldova de catre C.E.D.O.

Deci, in masura in care instantele judecatoresti au examinat, C.E.D.O. condamna Republica Moldova nu pentru actiunile care au fost intreprinse de prima instanta sau de a doua, ci de catre ultima instanta care a examinat dosarul. Pentru ca acea instanta este acea care a pronuntat hotarirea, care a generat condamnarea Republicii Moldova.

Toate hotaririle adoptate anterior de catre instantele judecatoresti urmau sa fie invalidate de instanta superioara, fie confirmata. Si daca instanta superioara invalideaza o hotarire a unei instante anterioare si aceasta atrage condamnarea, ea raspunde pentru faptul ca a invalidat-o si Republica Moldova a fost condamnata.

Daca instanta judecatoreasca confirma hotarirea instantei inferioare, respectiv ea va purta raspundere ca nu a facut ceea ce putea sa faca la nivel national – sa anuleze o hotarire judecatoreasca care a atras condamnarea.

In ceea ce priveste raspunderea in cazul in care instantele judecatoresti sint organe colegiale, urmeaza sa instituim un mecanism special de raspundere in acest caz. Regula, eu nu vreau sa anticipez, pentru ca nu aici rezolvam problema respectiva, generala este ca in cazul in care deciziile se adopta colegial, persoanele, care au participat la vot, nu raspund personal pentru decizia care a fost adoptata final.

Aceasta, apropo, este si una din explicatii, de ce deputatii nu pot sa poarta raspundere pentru violarea drepturilor omului, chiar daca au adoptat o lege pentru care Republica Moldova a fost condamnata.

Va multumesc.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doar o mica precizare. Dar insusi Agentul guvernamental cum va fi pedepsit? Cunoasteti, de exemplu, cazul Ostrovar, cind C.E.D.O., din cauza ca Agentul a cerut sa nu fie platit avocatul, trebuie sa plateasca Republica Moldova pina la vreo 500 de euro. Cunoasteti cazul Ostrovar? In cazul acesta cum va fi pedepsit Agentul guvernamental?

Domnul Nicolae Esanu:

Agentul guvernamental este un functionar public ca oricare alt functionar public si va fi pedepsit conform legislatiei in vigoare. Norma aceasta este o norma cu caracter general care spune: orice persoana care, prin actiunile sale, a determinat condamnarea Republicii Moldova trebuie sa poarte raspundere in fata Republicii Moldova.

Dar, aici este important sa fac o mentiune, pentru incalcarea drepturilor si libertatilor omului raspund nu persoane concrete, ci raspunde statul. Si, ulterior, statul, in baza actiunii de regres, isi recupereaza fie total, fie partial cheltuielile pe care le-a suportat in legatura cu hotarirea respectiva.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Angela Arama:

Sa fie clar, este salutabila ideea, in general, de a contracara aceasta problema mare, cu care se confrunta Republica Moldova, in ceea ce priveste cresterea numarului dosarelor pierdute la C.E.D.O., este evident. Dar iarasi ingrijorarea mea consta in faptul ca abordam aceasta problema oarecum superficial, am impresia. Pentru ca o singura lege ca aceasta, un singur amendament nu poate solutiona problema.

Nu vi se pare ca aceasta problema a responsabilitatii judecatoresti trebuie abordata, ca sa zic, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii? Sa verifice, daca condamnarea a fost din culpa, din inactivitate s.a.m.d. Poate Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui sa se autosesizeze.

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc.

Deci, dupa cum eu am mentionat, regulile speciale cu privire la raspunderea judecatorilor urmeaza sa fie stabilite in Legea cu privire la statutul judecatorilor. Deci, in privinta autosesizarii Consiliului Superior al Magistraturii, desigur ca Consiliul urmeaza sa se autosesizeze in legatura cu incalcarile comise de catre judecatori. Dar eu cred ca nu este corect ca consiliul sa se autosesizeze si sa se adreseze in instante judecatoresti cu actiune de regres, sa fie restituiti banii. Aceasta este misiunea statului care a platit banii si considera ca trebuie sa fie intorsi de catre judecatorul care a determinat condamnarea Republicii Moldova.

Doamna Angela Arama:

Dumneavoastra spuneti ca aceasta lege, aceste amendamente prevad niste mecanisme clare, ori multi dintre acei cu care am discutat tocmai aceste mecanisme nu le prevad si nu le sesizeaza in aceste amendamente.

Si exista ingrijorarea ca aceste prevederi vor crea un teren favorabil pentru imixtiunile, ceea ce numim, independenta justitiei. Sigur ca nu este bine cind un judecator stie ca nu va fi pedepsit pentru inactivitate in acest sens, dar mie mi se pare ca este si mai grav atunci cind un judecator actioneaza in conditiile cind este supus presiunii si fricii, ca va fi supus unei raspunderi materiale.

De aceea, mi se pare ca este mai bine, totusi, ca ceea ce vrem noi sa facem prin acest amendament sa se materializeze intr-o colaborare a acestei legi sau a articolului 1415 din Codul civil cu articolele respective din Codul penal. Pentru ca exista niste articole, dar ele nu functioneaza.

De exemplu, din 27 de condamnari la C.E.D.O., aproximativ 27 de condamnari, jumatate tine de neexecutarea hotaririlor judiciare de catre Ministerul Finantelor. Au fost efectuate niste controale, au fost trase la raspundere persoanele respective?

Domnul Nicolae Esanu:

Referitor la raspunderea judecatorilor. Eu cred ca dumneavoastra tineti minte ca Parlamentul a aprobat, la sfirsitul lunii noiembrie, un plan calendaristic privind ajustarea legislatiei Republicii Moldova, prin care Guvernul a fost obligat sa vina cu amendamente la un sir de acte normative, inclusiv la Legea privind statutul judecatorilor.

Ministerul Justitiei lucreaza, este la etapa finala deja de elaborare a proiectelor respective, care saptamina viitoare vor fi remise Guvernului. Si acolo se vor regasi regulile despre care dumneavoastra vorbiti.

In ceea ce priveste condamnarea Republicii Moldova de catre C.E.D.O. Eu vreau, in primul rind, sa va aduc la cunostinta ca eu am facut personal o analiza a tuturor hotaririlor adoptate de catre C.E.D.O. Si impresia pe care ne-am facut-o e ca Republica Moldova este condamnata mult mai frecvent decit alte state este falsa.

Puteti sa luati tari din Europa, care au intrat in Uniunea Europeana, ca Cruatia, spre exemplu, care a fost condamnata dupa numarul de cazuri comparativ cu Republica Moldova. Problema este…

Doamna Angela Arama:

Nu va suparati, eu v-am intrebat altceva, daca…

Domnul Nicolae Esanu:

Am sa raspund si la partea ceea, dar vin cu informatia.

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, raspundeti la intrebare.

Domnul Nicolae Esanu:

Problema nu este pentru ca este condamnata de catre C.E.D.O. Moldova a fost condamnata, si Germania, spre exemplu, ca nu asigura accesul la informatie. Pentru ce sintem noi condamnati? Aceasta este problema noastra.

In ceea ce priveste raspunderea Ministerului Finantelor. Este fals ca Ministerul Finantelor nu a executat. La momentul cind au fost pronuntate hotaririle respective judecatoresti, acestea urmau sa fie executate de catre fiecare minister in parte. Este vorba de Ministerul Afacerilor Interne, care s-a judecat foarte mult cu politistii care nu primeau ratia alimentara si trebuia sa le dee compensatii banesti. Ministerul Finantelor nu avea in buget incluse sumele respective si nu a putut executa hotaririle. De aceea, astazi noi nu putem vorbi ca persoanele din ministere, care nu au executat hotaririle respective, sint vinovate in cazurile pentru care Republica Moldova a fost condamnata.

Dupa aceasta s-a revazut mecanismul. Astazi plateste, intr-adevar, Ministerul Finantelor. Noi nu mai avem cazuri pentru care urmeaza sa fie condamnat pentru perioada recenta.

In ceea ce priveste analiza raspunderii. Sigur ca ea se face in permanenta, dar nici o persoana nu a fost trasa la raspundere, pentru ca nu a fost constatata vinovatia persoanei respective.

Pentru ca un ministru, spre exemplu, poate fi condamnat ca nu a executat o hotarire doar cu conditia ca in buget sint stabilite mijloace financiare si el nu plateste. Dar in bugetele ministerelor, va asigur eu, nu au fost prevazuti bani pentru executarea hotaririlor judecatoresti.

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru, mai succint, va rog. Si sa raspundeti la intrebare.

Doamna Angela Arama:

Ceea ce imi spuneti, din pacate, tocmai confirma ingrijorarile noastre ca mecanismul de stabilire a culpei este foarte anevoios si nu exista aici. Trebuie gindit mai bine, mi se pare un amendament superficial. Aceasta este parerea mea.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Raspundeti succint, va rog.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Va rog, doamna presedinte al sedintei, sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule viceminsitru, in cadrul sedintei comisiei noastre ati adus mai multe argumente in favoarea adoptarii, dar, totusi, a ramas fara raspuns chestiunea de baza, nu se va intimpla ca la Ion Creanga in lucrarea “Mos Ion Roata si unirea” ca, facind acest amendament, in esenta, lucrurile nu se vor schimba? Lucru la care s-a referit, de fapt, si doamna Arama.

Domnul Nicolae Esanu:

Nu.

Domnul Leonid Bujor:

Am facut referinta la clasicul literaturii moldovenesti-romanesti Ion Creanga, care a scris lucrarea “Mos Ion Roata si unirea”. Mai mult nu am spus nici un cuvint.

Domnul Nicolae Esanu:

Intrebarea a fost de impresie. Eu nu numai ca nu am impresia, eu am certitudinea ca acest amendament va contribui la protejarea drepturilor omului. Pentru ca se prevede in mod expres.

Daca am sa incerc acum sa fac o dezbatere stiintifica, posibil ca am sa incerc sa va conving ca, in conformitate cu…

Domnul Leonid Bujor:

Dar nu este cazul. Domnule viceministru, nu este cazul. Pur si simplu, care sint argumentele, dat fiind faptul... dumneavoastra ati spus ca sintem convinsi ca va fi un efect pozitiv. In acelasi timp, avem atitea cazuri la C.E.D.O. cind Republica Moldova este condamnata si nimeni nu este vinovat, si nimeni nu a fost pedepsit. Aceasta e esenta problemei.

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru ca exista mecanisme, va dau exemple de trei mecanisme. Astazi nu este stabilit cine trebuie sa intenteze actiune in instanta? Noi stipulam expres – Procurorul General. Astazi nu exista un mecanism, cine trebuie sa informeze ca Republica Moldova a fost condamnata si ce scrie in hotarire? Noi stipulam expres, ca Agentul guvernamental stipuleaza respectiv. Astazi nu este stabilita forma vinovatiei pentru care persoana raspunde pentru condamnare. Noi prevedem in mod expres – intentii sau neglijenta grava.

Aceste si alte mecanisme, pe care eu as putea sa le expun, cred ca ne dau dreptul sa…

Domnul Leonid Bujor:

Eu sper ca va fi exact asa cum spuneti dumneavoastra, domnule viceministru, dar legislatia in vigoare prevede multe lucruri dintre acelea care incercati dumneavoastra sa le argumentati.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Atunci, domnule ministru, cind faceti referinta la faptul ca sintem mai frecvent sau mai putin frecvent acuzati decit alte tari. Domnul Jvanetchi are o fraza: “Sa ne felicitam, tovarasi.”

Insa am doua intrebari. Spuneti, va rog, ati analizat cumva experienta altor tari, initiind acest proiect de lege?

Domnul Nicolae Esanu:

Da, desigur, am analizat experienta. Eu chiar si aici am adus niste manuale de care dispun si la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, si daca, eventual, este necesar, va citesc din ele.

Doamna Maria Postoico:

Va rog, fara manuale. Nu, nu, domnule viceminsitru, va rog.

Domnul Igor Klipii:

Va spun care este impresia. Prin acest proiect de lege se creeaza, cumva, impresia ca vinovatia pentru faptul ca Republica Moldova a fost acuzata la C.E.D.O. se transmite de pe puterea politica executiva pe sistemul judecatoresc. A doua intrebare. Ce se va intimpla atunci cind un judecator, pina la urma, va recunoaste faptul ca a fost nevoit sa ia o decizie sau alta sub presiunea unui factor politic din Republica Moldova?

Domnul Nicolae Esanu:

Eu pot sa va spun ce trebuie sa se intimple cind un judecator va recunoaste ca a adoptat o decizie sub influenta factorilor politici. Judecatorul respectiv imediat trebuie sa fie eliberat din functie. Pentru ca legislatia in vigoare ii acorda suficiente garantii pentru ca el sa nu adopte o asemenea decizie.

Deci problema noastra in sistemul judiciar nu este calitatea legilor, este modul in care aceste legi se implementeaza. Si in momentul in care se spune ca judecatorii se afla sub influenta politica, aceasta se datoreaza nu legislatiei si nu politicienilor, se datoreaza celor care se lasa influentati de catre puterea politica.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Am inteles, Dar este, totusi, asa un fel de salut judecatorilor, care pina la urma au acceptat aceasta presiune politica si intr-un mod foarte iezuit, post-factum vor fi si invinovatiti pentru actiunile care le-au indeplinit.

Domnul Nicolae Esanu:

Eu vreau sa mentionez ca legea indicata nu foloseste cuvintul “judecatori.” Deci, aceasta lege nu vizeaza judecatorii. Pur si simplu, dumneavoastra ati formulat intrebarile prin prisma raspunderilor judecatorilor, dar aceasta este o norma generala.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule viceministru, Luati loc.

Comisia, va rog. Mai lasati intrebari catre comisie. Cartile le-ati luat?

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Dati-mi voie sa va expun pozitia in problema data. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvern si constata urmatoarele.

Proiectul are ca sens completarea Legii cu privire la agentul guvernamental in scopul crearii unor conditii pentru asigurarea recuperarii de catre stat a sumelor achitate la executarea hotaririlor Curtii Europene pentru Drepturile Omului sau in urma acordurilor de impacare dintre stat si agentii la Curte.

Dreptul de regres al statului fata de persoanele care, prin actiunile sau inactiunile sale, cu intentie sau din culpa grava, au admis adoptarea unor hotariri C.E.D.O. de condamnare este reglementat de legislatia mai multor state.

Spre exemplu, prin Ordonanta nr.84 din 30 august 1999 a Guvernului Romaniei este prevazut dreptul statului de regres impotriva persoanelor care prin activitatea lor cu vinovatie au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite prin hotarirea C.E.D.O.

Prezentul proiect stabileste o norma generala, prin care este prevazut dreptul de regres al statului fata de persoanele a caror activitate a constituit temei pentru adoptarea hotaririlor privind plata obligatorie a sumelor stabilite prin hotarirea Curtii.

Conditiile de tragere la raspundere a functionarilor publici, magistratilor vor fi stabilite in legile speciale.

Astfel, la articolul 15 alineatul (1) din proiectul mentionat se prevede obligatiunea Ministerului Finantelor de a achita incontestabil sumele necesare repararii prejudiciului cauzat. Se propune ca articolul 17 din lege sa fie expus
intr-o alta formula care stabileste temeiurile, termenele si modalitatea de adresare in regres catre subiectii responsabili pentru recuperarea sumelor achitate la executarea hotaririlor.

Proiectul mentionat a fost avizat de comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin cu unele amendamente, care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

De asemenea, la proiectul indicat a fost prezentata opinia Curtii Supreme de Justitie care considera ca modificarile propuse vor atenta, in primul rind, la independenta judecatorilor. Membrii comisiei nu sint de acord cu aceasta opinie, deoarece, prin prevederile proiectului, se stabileste modalitatea pentru adresare in ordine de regres catre persoanele responsabile in cazul condamnarii statului
printr-o hotarire C.E.D.O.

Mai mult decit atit, as vrea sa mentionez acest fapt cu deosebire, conform prevederilor articolului 5.2 al Cartii Europene privind statutul judecatorului, este garantat principiul repararii de catre stat a daunelor suportate ca urmare a deciziei sau comportamentului judecatorului in exercitiul functiei.

Astfel statul este cel care fata de victima este in toate cazurile garantul repararii daunelor. Totodata, statul, in cazul in care dauna a fost admisa in rezultatul unei greseli grosolane, are responsabilitate prin actiune judecato-reasca de a cere rambursarea reparatiei. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea proiectului in prima lectura ca un concept, iar in lectura a doua va veni cu unele amendamente. Aici se incheie raportul comisiei si daca imi permite doamna presedinte as vrea sa expun citeva cuvinte in calitatea mea de deputat.

Doamna Maria Postoico:

Se poate o secunda, numai sa intreb, stimati deputati, daca sint intrebari catre comisie. Si apoi va permitem.

Da, poftim, microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Din cite inteleg, domnule Susarenco, faptul ca dumneavoastra sprijiniti acest lucru, mizati pe ideea ca cresterea numarului de actiuni in regres impotriva celor care au luat premeditat decizii contrar legii, va conduce la diminuarea numarului de dosare care vor ajunge la C.E.D.O. din partea cetatenilor nostri. Pe de alta parte, in avizul Directiei juridice se spune, de exemplu, ca probarea vinovatiei este dificila si de aceea se impune imbunatatirea reglementarii legale ce vizeaza actiunea de regres. Aici se mai spune “un magistrat obsedat de frica de a nu gresi si de a plati scump pentru greseala sa” este la fel de ineficient ca si cel corupt sau neglijent. Eu as mai adauga “dirijat de presedintele tribunalului sau telefonic”.

Spuneti-mi, va rog, intr-adevar, daca astazi judecatorul asculta de o indicatie si asemenea indicatii se dau, dumneavoastra stiti mai bine decit mine, si miine el va fi chemat in instanta, faptul ca el va recunoaste ca intr-adevar el a fost omis si a ascultat de indicatiile telefonice sau ale sefilor. In conditiile cind Presedintele Republicii Moldova numeste judecatorii si el ramine intre ciocan si nicovala. Credeti ca exista, intr-adevar, este imbunatatirea reglementarilor legale se impune sau este suficienta ceea ce este aici si nu vor fi abordari subiective si selective?

Va multumesc.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, doamna deputat, pentru intrebare.

Consider ca este o opinie poate personala si, din practica pe care am avut-o in calitate de judecator, noi trebuie sa pornim de la ideea, daca vorbim de aceasta categorie, si aceasta este, trebuie sa fie o prioritate a statului. Noi trebuie sa avem judecatori care judeca dosare fara indicatii fie de la Presedintie, fie din aceasta sala. Daca pornim de la aceasta idee, legea mentionata va proteja judecatorul. Judecatorul va raspunde la aceste sunete sau la altele: oameni buni puneti ceva. Eu, de pilda, le spuneam tot timpul sa imi dea in scris ceva indicatii si sa le anexez la dosar.

Doamna Maria Postoico:

Da, foarte corect.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si atunci se termina toate problemele. Eu consider ca acest act normativ va proteja si va merge spre independenta atit a actului de justitie, cit si a altor functionari in stat, care depun juramintul fie in fata Presedintelui Republicii, fie in fata Parlamentului. In toate aceste juraminte este scris ca judecatorul sau ministrul, sau altcineva se obliga sa respecte Constitutia si legile tarii. Sa fie bun sa le respecte si atunci nu o sa raspunda. Fiindca, daca ati observat dumneavoastra in raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati este scris si aceasta este preluata din Harta Europeana, daca vorbim iarasi de judecatori, in cazul unor incalcari grosolane din culpa, in cazul in care el nu citeste legea si aplica statutul colhozului inca din nu mai tin minte cind s-a aprobat el.

Doamna Maria Postoico:

In 1961. Tot? Nu sint mai multe intrebari, da?

Da, va multumim. Deci, domnule Susarenco, dumneavoastra ca luare de cuvint de acum trecem, da? Ca luari de cuvint.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, numai citeva minute.

Onorat Parlament,

Pentru a nu mai iesi la microfon, dupa cum spuneam, si retin atentia citeva secunde, pentru a-mi expune punctul de vedere personal. Sigur ca proiectul de lege pus in discutie este unul controversat. Aceasta au demonstrat-o si dezbaterile din Parlament. Sigur ca aceste discutii vor stirni discutii aprinse si, in primul rind, in sistemul, in sinul fostilor mei colegi, judecatorii. Si aceasta s-a demonstrat si astazi.

Daca, eventual, personal eu as fi deputat in Parlamentul Marii Britanii, la care s-a facut referinta aici, sau in Budenstagul Germaniei, eu posibil ca as vota impotriva acestui proiect. Dar deoarece sintem aici, in Parlamentul Republicii Moldova, stat cu o democratie incipienta, unde nu toti inteleg corect independenta si multi judecatori si procurori, si primari si functionari publici, eu voi vota pentru acest proiect si va indemn si pe dumneavoastra sa votam pentru acest proiect, fiindca se vorbea aici de indicatii.

Iata am in mina o scrisoare proaspata adresata mai multor institutii de catre Prim-ministrul Tarlev si adresata si doamnei Natalia Moldoveanu, vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie, unde se spune: “Se considera oportun de stabilit moratoriu asupra prevederilor de insolvabilitate.” Si tot asa in cazuri concrete direct ii da indicatii. Eu as anexa-o la dosar, cind as fi in locul judecatorului si lasa-l sa raspunda pentru indicatii justitiei.

Or, in opinia noastra si am spus-o aceasta si cind am raspuns doamnei deputat toti cetatenii si oficialii acestui stat de la vladica la opinca trebuie sa fie dependenti in actiunile sale numai de Constitutie si de lege.

Eu va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule Susarenco.

Domnul Lipcan. Continuam luarile de cuvint.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Desigur, este interesanta situatia cind doi colegi au pozitii diferite la unul si acelasi subiect, dar eu va indemn sa ascultati argumentele mele si sa cintarim bine ce o sa facem dupa dezbateri.

Onorat Parlament,

Problema recuperarii de catre stat a sumelor achitate la executarea hotaririlor Curtii Europene, dar si a instantelor judecatoresti interne, in primul rind ce vizeaza repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale Procuraturii si instantelor judecatoresti, dupa cum si ale functionarilor publici nu poate fi privita unilateral asa cum se face astazi.

Noua, societatii in ansamblu, iertata sa imi fie expresia, ni se toarna uneori apa de ploaie cu niste informatii destul de sumbre despre dosarele penale intentate in acest sens asupra citorva colaboratori ai politiei ori a procuraturii, dar niciodata nu am auzit ca cineva, din propriul buzunar, sa fi dispagubit statul in urma actiunii de regres depuse de catre acesta. Un caz concret. Cu aproximativ 2–3 ani in urma o procuratura raionala a intentat un dosar penal la comanda asupra unui colaborator al Serviciului Vamal pentru a musamaliza o infractiune economica grava.

Acesta fiind achitat de catre instanta de judecata, a inaintat cererile pentru repararea prejudiciului moral si material. In sfirsit, statul a fost nevoit sa achite solicitantului suma stabilita de instanta. Insa, dupa cum sint la curent, repararea pagubei aduse statului de catre persoanele culpabile nu s-a produs nici pina astazi macar si din simplul motiv ca actiunea de regres nu a fost inaintata. Apare intrebarea: de ce nu lucreaza legea la noi in tara?

Aici trebuie sa recunoastem ca cetatenii nu isi cunosc dreptul de a pretinde la repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de drept si ale instantelor judecatoresti, prin actiunile sau inactiunile functionarilor publici. Si aceasta situatie salveaza intr-un fel statul de cheltuieli suplimentare. Insa, pe de alta parte, predispune reprezentantii organelor enuntate spre exercitarea abuziva si tendentioasa a atributiilor si depasirea exagerata a competentelor incredintate prin lege.

Dupa cum s-a mentionat astazi in sala, 16 hotariri ale C.E.D.O., in care Republica Moldova a fost condamnata din cauza neexecutarii hotaririlor nationale de catre ministerele de resort. Se isca intrebarea ce s-a facut pentru a identifica persoanele care nu au dorit sa execute titlurile executorii, iar ulterior examinarii de catre C.E.D.O., s-a platit de 10 ori mai mult decit prevedea hotarirea nationala, plus cheltuielile de judecata.

Cadrul legal deja existent permite statului sa recunoasca sumele achitate, sa recupereze sumele achitate pentru repararea prejudiciului si celelalte cheltuieli stabilite de C.E.D.O. sau instantele nationale. Posibilitatea statului de as realiza dreptul la actiunea de regres este reglementata de articolul 1415 din Codul Civil, de articolul 33 din Legea contenciosului administrativ, de articolul 30 din Legea serviciului public, de articolul 17 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti, ultima fiind o lege speciala in acest sens.

Reglementarile respective isi au reflectare si in actuala redactie ale articolelor 15 si 17 din Legea cu privire la agentul guvernamental. Iata de ce nici nota informativa si nici continutul insusi a proiectului de lege nu ne poate convinge de oportunitatea acestuia. Mai mult decit atit, proiectul in cauza pe alocuri contine anumite confuzii, iar in unele cazuri vine in contradictie directa cu normele de drept deja existente la acest capitol in legislatia nationala.

Astfel, alineatul 2 al articolului 17 din proiect stipuleaza ca sumele stabilite prin hotarirea Curtii sau prin acordul de solutionare amiabila a cauzei se restituie, subliniez, integral de persoanele care, intentionat sau din culpa grava, au conditionat plata obligatorie a acestor sume de catre Republica Moldova.

Apare intrebarea: cine stabileste culpa grava sau intentia? Instanta de judecata, dar cine va stabili culpa grava sau intentia judecatorului, sau, mai interesant, a Colegiului de judecata, asa cum s-a mai discutat astazi de la Curtea Suprema de Justitie, caci majoritatea vor fi dosarele examinate de instantele superioare.

Pe de alta parte, articolul 17 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala ale Procuraturii si ale instantelor judecatoresti dispune statul, autoritatile administratiei publice locale dupa repararea prejudiciului cauzat de actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale Procuraturii si instantelor judecatoresti sint obligate sa inainteze persoanelor culpabile cererea de reparare a pagubei:

a) integral in cazul in care culpa persoanelor de raspundere este dovedita prin sentinta definitiva.

b) partial in baza si in conditiile stabilite de legislatie.

Conform cerintelor alineatului (2) al articolului 53 din Constitutie, statul raspunde patrimonial potrivit legii pentru prejudiciile cauzate prin erorile savirsite in procesul penal de catre organele de urmarire penala si instantele judecatoresti. Este de mentionat ca aceste prevederi constitutionale sint in concordanta cu prevederile Curtii Europene cu privire la statutul judecatorului, unde se spune ca repararea daunelor suportate ca urmare a deciziei sau a comportamentului unui judecator in exercitiul functiunii sa fie asigurata de catre stat.

Necesitatea abordarii acestui aspect al problemei in discutie este dictata de faptul ca examinarea la C.E.D.O. a cauzelor este posibila doar dupa trecerea tuturor cailor de jurisdictie nationala, adica in majoritatea absoluta a cazurilor problema despagubirilor tine de erorile judecatoresti, urmare a carora Republica Moldova a fost condamnata la C.E.D.O. Acest lucru este important in privinta preocuparilor ca independenta jurisdictionala a judecatorului sa nu fie afectata de raspunderea civila.

Sint de acord cu parerea ca pentru a mentine simtul de raspundere al judecatorului se impun masuri adecvate de sanctionate, dar felul in care aceasta raspundere se propune a fi legiferata prin proiectul de astazi contravine atit Constitutiei si legislatiei Republicii Moldova, cit si standardelor internationale.

In acest context la articolul 19 alineatul (3) din Legea cu privire la statul judecatorului se prevede ca judecatorul nu poate fi tras la raspundere pentru hotarirea pronuntata, daca nu va fi stabilita prin sentinta definitiva vinovatia lui de criminal.

Prin urmare, avem doua acte normative care prevad aceeasi conditie de a dovedi rea-credinta unui judecator care a dat o hotarire sau sentinta dupa care a urmat hotarirea contradictorie la C.E.D.O. si numai dupa aceasta statul va depune o actiune de regres impotriva acestui judecator.

Tinind cont de faptul ca aprobarea vinovatiei este dificila, asa cum s-a mai mentionat, in toate cazurile si nu numai in acele cu referire la condamnarea de catre C.E.D.O., se impune perfectionarea legislatiei in ansamblu care contine reglementari cu privire la actiunea de regres. Aceste reglementari trebuie sa constituie un mecanism conceput, astfel incit sa descurajeze neglijenta grava, si nu infaptuirea actului de justitie in sine.

Vreau sa mentionez aici, domnule ministru, ca in proiect nu se vorbeste nimic despre aceea ca judecatorilor le va a fi aplicata o lege speciala de condamnare sau de tragere la raspundere pentru a cere despagubire in cazurile respective. Amintesc aici constatarea Directiei juridice a Parla-mentului care afirma ca in aspectul dreptului comparat in nici o tara din Consiliul Europei judecatorii nu sint obligati sa plateasca daunele la care statul a fost condamnat.

Revenim la proiectul de lege asupra caruia ma pronunt. Trezeste nedumerire alineatul (5) din articolul 17 potrivit caruia prevederile alineatului (1.3), adica ale proiectului aproape in intregime nu se aplica Presedintelui Republicii Moldova si deputatilor. As dori sa inteleg introducerea in lista celor scutiti de raspundere pe deputatii care, fiecare in parte, in exercitarea mandatului, nu emit careva acte normative sau cu caracter individual.

As dori, dar nu pot, fiindca este absurda o asemenea norma. Dar de ce aceste prevederi nu ar putea fi aplicate Presedintelui Republicii Moldova? Conform articolului 4 din Legea contenciosului administrativ nu pot fi atacate in instanta de contencios actele exclusiv politice ale Parlamentului, Presedintelui Republicii Moldova si Guvernului, precum si actele administrative cu caracter individual, emise de autoritatile respective in exercitiul atributiilor, prevazute expres de normele constitutionale sau legislative ce tin de alegerea, numirea si destituirea din functie publica a persoanelor oficiale de stat.

Celelalte acte adoptate, emise de Parlament, Presedinte si Guvern, prin care sint lezate drepturile si interesele legitime ale persoanei fizice si juridice, pot fi supuse controlului legalitatii. Cine poate garanta ca un cetatean nu s-ar putea adresa la C.E.D.O., fiindu-i lezate drepturile printr-un decret al Presedintelui Republicii Moldova.

Avind in vedere cele expuse mai sus, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” considera inoportuna adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii cu privire la agentul guvernamental si propune Parlamentului sa respinga acest proiect.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim. Mai sint solicitanti pentru luarile de cuvint?

Domnul Diacov. Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu doresc sa ies la tribuna, fiindca doresc sa spun in citeva propozitii ca destul de straniu iese, pe de o parte noi ne revoltam ca sint multe procese pe care le pierdem si statul plateste bani, dar pe de alta parte noi sintem impotriva adoptarii unei legi care face un pas inainte, care creeaza niste conditii, in orice caz le ofera judecatorilor posibilitatea, intr-adevar, asa precum a spus si domnul Susarenco, sa se apere de influenta telefoanelor, indicatiilor s.a.m.d.

Eu cred ca ceea ce trebuie sa faca Parlamentul, intr-adevar, ca sa contribuie la crearea unor conditii mai bune pentru activitatea judecatorilor, a judecatoriilor in Republica Moldova, sa creeze cadrul legislativ care sa ii protejeze de aceasta influenta. Si eu cred ca un judecator care, peste o jumatate de an sau peste un an de zile, o sa vina aici, in Parlament, si o sa spuna ca, stimati colegi sau prieteni, sau deputati, asupra mea se fac presiuni si eu nu vreau sa iau decizii, eu sint sigur ca acest judecator va deveni erou national.

De aceea, aceasta lege, poate putin controversata, in conditiile Republicii Moldova, de cultura politica, de democratie incipienta s.a.m.d. este un pas inainte. Deci trebuie sa sustinem, trebuie sa votam. Sigur ca eu, referindu-ma la articolul 17 alineatul (5), eu nu doresc sa fiu deputat exclus de aceasta responsabilitate. Si eu sint convins ca nici un coleg din Partidul Democrat si sper ca nici alti colegi nu o sa doreasca sa figureze la acel alineat (5), ca noi dorim sa fim inlaturati de la aceasta responsabilitate, ca noi sa nu putem influenta judecatoriile s.a.m.d.

Eu propun ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura sau in a doua lectura, daca se mai poate, astazi.

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc domnule Diacov.

Microfonul nr.3, domnul Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

De fapt, pozitia comisiei este deja expusa in raportul respectiv. Unicul moment pe care as vrea sa il adaug de acum din partea fractiunii, este ca fractiunea noastra sustine acest proiect, a votat pentru prima lectura, deoarece sint unele amendamente care, intr-adevar, trebuie sa fie examinate suplimentar si posibil ca unele vor fi luate in considerare, inclusiv si cu alineatul (5) despre care s-a vorbit deja.

Intr-adevar, aceasta lege este, in principiu, si un mecanism de garantie nu numai pentru cetateni, dar si pentru judecatori, deoarece orice judecator, fara doar si poate, este independent atunci cind emite o decizie sau o sentinta respectiva s.a.m.d. Dar judecatorul nu poate fi independent fata de lege.

De aceea si aceasta lege prevede in caz daca judecatorul, inclusiv si orice persoana cu functii de raspundere, a incalcat insasi legea si aceasta incalcare a adus iarasi la incalcarea drepturilor omului si C.E.D.O. deja s-a pronuntat, fara doar si poate, statul, in primul rind, a platit toate pagubele stabilite, dar, totodata, si persoana respectiva trebuie sa fie trasa la raspundere. Este clar ca, in conditiile legii, articolele respective, care deja au fost numite, si din Codul civil, si din Legea cu privire la statutul judecatorului, in principiu este un mecanism respectiv, dar aceasta lege stipuleaza special anume deciziile care au ajuns la C.E.D.O. trebuie sa fie, inclusiv, introduse in acest mecanism. De aceea, eu va rog ca aceasta lege sa fie sustinuta.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumim.

Trecem la vot. Supun votului proiectul de Lege nr.2886 pentru prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii, va rog. Prima lectura. Da, majoritatea. De fapt, aproape consens.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire pentru modificarea anexei nr.2 la Hotarirea Parlamentului nr.12-XVI din 31 martie.

Domnul Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati aduce la cunostinta Parlamentului ca Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova, prin hotarirea sa din 21 februarie 2006, propune Parlamentului de a numi in Comisia pentru politica economica, buget si finante urmatorii deputati: domnul Mandaji Afanasie – in calitate de membru, domnul Popa Gheorghe – in calitate de vicepresedinte, eliberindu-l din functia de secretar al comisiei, domnul Calmatui Valeriu – in calitate de secretar al comisiei.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata ca aceasta propunere, aceasta decizie a fractiunii se incadreaza in cerintele legislatiei in vigoare si in special in prevederile articolelor 5, 14 si 15 din Regulamentul Parlamentului.

Totodata, comisia mentioneaza ca multiplele modificari ce urmeaza a fi introduse in anexa mentionata inevitabil va face dificila utilizarea ei. Din aceste considerente, comisia propune ca anexa nr.2 sa fie expusa integral intr-o redactie noua. Textul respectiv al proiectului hotaririi si ceea ce se refera la textul anexei se afla la dumneavoastra.

Luind in considerare cele mentionate, comisia propune ca acest proiect de hotarire sa fie sustinut.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc. Eu cred ca este o greseala. Dumneavoastra, probabil, cunoasteti, noi am facut un anunt, greseala tehnica, in privinta domnului Bolboceanu si domnului Braga. “Alianta «Moldova Noastra»” i-a retras sustinerea politica acestor doua persoane. De aceea, va rog sa ii notati ca independenti.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, in cazul de fata, noi examinam propunerea fractiunii pe care eu am mentionat-o. Ulterior, daca va fi necesar, ne intoarcem si la problema in cauza.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc.

Supun votului proiectul de Lege nr.640, proiectul de Hotarire privind modificarea anexei nr.2. Cine este pentru acest proiect de hotarire, rog sa voteze. Aproape majoritatea.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a trece la subiectul declaratiei, permiteti ca astazi sa va aduc la cunostinta dumneavoastra, ca astazi se sarbatoreste ziua de nastere a colegei noastre doamna Galina Balmos. Sa ii dorim multi ani, sanatate, succese in activitate. (Aplauze.)

Se invita la tribuna centrala, pentru a face declaratie, domnul Susarenco. In modalitatea in care a fost inscrierea.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

In ultimul timp, in opinia noastra, tot mai frecvent si mai frecvent unii deputati si functionari din cadrul Guvernului isi permit sa incalce grosolan prevederile Constitutiei Republicii Moldova, Regulamentul Parlamentului si Legea despre statutul deputatului in Parlament. Capac la toate le-a pus-o deputatul Maria Postoico, care a prezidat sedinta de ieri a Parlamentului.

Se creeaza impresia ca unii habar nu au despre prevederile Constitutiei prin care se stipuleaza ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului. Iar cei 100, 101 deputati, in exercitarea mandatului, sint in serviciul poporului si nicidecum al partidului, sefului statului sau al celor care il inconjoara pe acesta in cladirea de peste drum, nici in serviciul Guvernului sau al puzderiei de functionari care misuna prin coridoarele acestea, laudindu-se ca au facut carte la Academia de Administratie Publica, scoala care este tot pe linga Presedintie.

Apropo, mai daunazi acesti functionari si-au mai creat un minister, care sa conduca cu primariile satelor noastre, unde, in afara de primari si consilieri, nu au mai ramas decit doar citeva femei in etate care o duc de azi pe miine. Numai la noi in statul Republica Moldova, cu regim parlamentar de guvernare, Parlamentul poate fi privit ca un colhoz in frunte cu seful statului care isi pune lui si consilierilor lui cele mai mari salarii, iar de fiecare data si cu orice ocazie ii spune poporului ca deputatii sint cei mai rai cetateni.

Numai in statul nostru parlamentar, prim-ministrul refuza sa vina in Parlament, de parca deputatii si-ar fi ridicat mandatele de pe conveierul cu bomboane de la Fabrica ”Bucuria”. Numai la noi, orisice functionaras de la Guvern poate sa te invete de la aceasta tribuna cum se fac legile tarii, de parca, majoritatea din ei si-ar fi facut studiile la Sorbona, si nu in scolile de „politruc”-i din Rostov sau Odesa.

Numai la noi in Parlament presedintele sedintei poate sa ii inchida gura oricarui deputat si sa incalce cu desavirsire legea, cum a facut-o ieri doamna Postoico la Ora Guvernului, fara a pune macar formal la vot problema aminarii intrebarilor si interpelarilor catre Guvern.

Numai la noi Biroul permanent al Parlamentului poate sa adopte o decizie prin care sa limiteze deputatii in dreptul lor de a folosi legatura telefonica si sa ii ameninte ca vor plati pentru convorbiri telefonice din buzunarul propriu, de parca acestia ar vorbi ore in sir la telefon cu cucoanele sale din Italia.

Numai la noi unii deputati si ministri au cite 3 masini la scara, iar altii sint poftiti sa mearga la intilniri din teritoriu cu microbuzul. Numai la noi deputatul are la indemina un pix si o hirtie, fara a putea sa se foloseasca de un simplu computer, fara a avea un ajutor referent si fara alte mijloace care l-ar ajuta sa isi indeplineasca functiile. Si aceasta se face nu pentru ca Parlamentul nu ar dispune de bani destui la bugetul sau, bani care se cheltuie cu nemiluita si nimeni nu cunoaste in acest Parlament pentru care scopuri. Aceasta se face anume pentru ca cuiva ii convine de minune ca acest organ al statului – Parlamentul, de altfel ca si justitia, si Procuratura, si organele fiscale, si cele vamale, si Curtea de Conturi, si Ministerul de Externe sa lucreze ineficient.

Apropo de Ministerul de Externe, care de la o vreme este si minister al integrarii europene. Acesti feciorasi si fiiculite de bani gata, care s-au incalzit acolo ciripind in frantuzeste si asteptind sa le pice vreun locusor pentru ambasada peste hotare, nici de gind nu au sa se ocupe serios de integrarea europeana.

Aceasta integrare lor, pur si simplu, nu le trebuie. Insa ei in zadar asteapta sa fie numiti ambasadori, din simplul motiv ca pentru a fi ambasador al Republicii Moldova nu e necesar sa faci studii diplomatice si sa cunosti dreptul international. Pentru aceasta mai intii trebuie sa fii ales deputat si sa votezi vreun an–doi asa cum ti se spune din cladirea de peste drum.

Pina in prezent nu am auzit de la ambasadorii nostri sau de la Ministerul de Externe ca Republica Moldova este un stat prioritar in activitatea de politica externa a Ungariei. Aceasta am auzit-o de la oficiali ai Ministerului de Externe si de la ambasadorul maghiar, aflindu-ma la Budapesta anul trecut intr-o delegatie parlamentara.

Tot in asa mod, saptamina trecuta, aflindu-ma la Praga, am aflat ca Republica Moldova este unul din 10 state prioritare in politica externa a Republicii Ceha, stat care este gata sa ofere sprijin, inclusiv financiar, prin diferite proiecte, pe care Guvernul nostru, pur si simplu, nu le solicita. Toate acestea, puse una peste alta, trebuie sa dea de gindit acestui Parlament, care are deja un an de activitate in componenta actuala.

De aici sensul declaratiei mele este ca noi, deputatii, sa nu ne lasam transformati intr-o masina de vot, manipulata din culise de seful statului si de Guvern. Personal, ma angajez sa monitorizez zi de zi tot ce se intimpla in Parlament si in cotloanele Guvernului, fiindca personal inca mai cred ca Constitutia Republicii Moldova a fost scrisa nu pentru Strasbourg sau Bruxelles, dar, in primul rind, pentru cetatenii acestui stat. Iar articolul 2 din aceasta Constitutie ne spune foarte clar si raspicat, citez: “Nici o persoana particulara, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau alta formatiune obsteasca nu poate exercita puterea de stat in numele propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai grava crima impotriva poporului.”

Va multumesc. (Aplauze.)

Doamna Maria Postoico:

Se invita la tribuna centrala doamna Pavlicenco.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nici nu imi propun ca sa va palca declaratiile. Pur si simplu, solicit toleranta, noi nici o data nu am parasit sedinta cind au citit declaratii alti colegi. Declaratia Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” privind incalcarea grava a Regulamentului Parlamentului de catre vicespeakerul comunist Maria Postoico.

Inainte de aceasta, vreau sa va felicit cu ocazia ca astazi se implinesc
5 ani de cind ati venit la putere, asa ca aveti o perioada si opozitate de bilant. Pe data de 23 februarie anul curent Maria Postoico, vicespeaker comunist, a intrerupt in mod brutal sedinta Legislativului, lipsind deputatii de posibilitatea sa adreseze interpelari in cadrul Orei Guvernului.

Faptul a fost precedat de un scenariu pus la cale de comunisti, care isi manifesta permanent nemultumirea fata de transmiterea in direct a sedintelor sesiunii. S-a aplicat tactica de irosire premeditata a timpului rezervat Orei Guvernului pentru raspunsuri prea lungi, incit lumea sa nu afle, cu ajutorul parlamentarilor, si alte probleme grave din societatea noastra, urmare a modului de guvernare comunista pe parcursul ultimilor 5 ani.

Acesta este adevaratul scop, celelalte explicatii fiind false, inclusiv preocuparea doamnei Ostapciuc pentru folosirea eficienta a timpului responsabililor din cadrul Executivului. Multi dintre acestia asista la rapoartele laudaroase, irelevante si lungi ale colegilor, pierzind timpul in Parlament fara a mai raspunde interpelarilor, fapt remarcat chiar si de catre domnul Stepaniuc.

Scenariul a prevazut ca audierea citorva raspunsuri la interpelarile facute de deputati sa consume intregul timp considerat in mod eronat si abuziv de moderatorii comunisti ai sedintelor drept o ora stricta. Dupa expirarea acesteia deputatii au fost lipsiti de dreptul de a adresa interpelari verbale considerate de acestia de o importanta majora pentru a fi audiate si de cetateni.

Amintim, Regulamentul prevede la articolul 111 alineatul (2): “Daca timpul afectat intrebarilor si raspunsurilor depaseste timpul stabilit de art.108 alin. (1), presedintele sedintei va amina, de regula, pentru sedinta urmatoare o parte din intrebari si raspunsuri”. Din pacate, nici aceasta prevedere de Regulament nu a fost respectata in Parlament.

In legatura cu aceasta, solicitam examinarea de urgenta in Biroul permanent si luarea unei decizii pentru a se interpreta corect, si nu arbitrar, la bunul chef al moderatorului sedintei, prevederile referitoare la Ora Guvernului, asa cum este stipulat in Regulament, limitarea in timp a raspunsurilor reprezentantilor Executivului, veniti sa prezinte informarile solicitate de la tribuna principala a Parlamentului. Reglementarea cu maximum de jumatate de ora a timpului total alocat raspunsurilor prezentate la solicitarea deputatilor, excluderea oricaror abuzuri din partea moderatorilor, avind in vedere cazurile interminabile in care doamna Postoico Maria tensioneaza atmosfera din Parlament prin atitudini grosolane si delasate, pline de intoleranta si contrare Regulamentului.

Este inadmisibil ca presedintele de sedinta sa nu cunoasca Regulamentul sau sa il neglijeze constient si cu rea-vointa, dovedind incompetenta si maniere abuzive. In legatura cu aceasta, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” cere demisia vicespeakerului comunist Maria Postoico, care isi exercita prea zelos functia sa, si inlocuirea cu un alt deputat.

Avind in vedere situatia ce se repeta cu o persistenta regretabila, solicitam, de asemenea, o discutie posibila intr-o sedinta inchisa a Parlamentului pentru a se evita pe viitor manifestari exlusiviste si eliminatorii, inoportune si gratuite din partea deputatilor comunisti pentru a ne putea concentra ca si corp de deputati pe realizarea sarcinilor majore, sedinta in care sa discutam mai multe aspecte ce impiedica desfasurarea civilizata a sedintelor Parlamentului.

Modul in care aceste propuneri ale Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” vor fi tratate de Fractiunea Comunista va arata cit de justificate sint semnalele ca, de fapt, guvernantii se pregatesc sa inchida definitiv gura opozitiei.

Va multumim.

Chisinau 24 februarie 2006

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, doamna Pavlicenco. (Rumoare in sala.)

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc doamna presedinte.

Am fost vizat la microfon si vreau, cred ca este normal, sa fac o mica corectare, o corectitudine, deci de catre deputatul Untila ca ne retrage, asa, un termen contemporan, dar nu vreau sa il repet sau poate e bine sa il repet, de fapt, acoperis, eu termenul acesta nu prea il accept.

Stimati colegi,

Vreau sa aduc la cunostinta ca noi ne-am retras, acesti deputati independenti, din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” singuri. Am facut o declaratie inca in luna septembrie si nu ne simtim intr-un fel obligati sau cu careva obligatiuni fata de deputatul Untila, care ar avea poate placerea ca sa aiba acoperire. Noi nu avem nevoie de asa acoperire pentru ca Regulamentul prevede ca orice deputat este independent si va rog sa aveti in vedere lucrul acesta.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Se invita la tribuna centrala domnul Stepaniuc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

De fapt, declaratia pe care am vrut sa o fac din partea fractiunii tine tot de o problema de functionare a Parlamentului si nu as vrea sa talmacesc aici citeva articole din Legea despre statutul deputatului si din Regulamentul Parlamentului. Colegii nostri, de fapt, le cunosc si este vorba la fel de acest drept al nostru care este prevazut numai in legislatie, nu exista in Constitutie, deci dreptul la intrebari si interpelari.

Nu exista asa un drept in Constitutie, dumneavoastra uitati-va foarte atent. Deci deputatul are niste drepturi si ele sint prevazute in Constitutie. Acest drept este fixat numai in legislatie si in opinia mea, ca un deputat cu o anumita practica, noi folosim forte ineficient, deci, acest timp pentru interpelari si intrebari.

Mai mult decit atit, nu numai Parlamentul foloseste ineficient aceasta Ora sau o ora si jumatate, dar, din pacate, noi implicam in aceste activitati si o buna parte din Executiv. De ce se pune asa intrebarea? Intrebarea se pune in felul urmator, deoarece sa observam ca noi, de fiecare data, in aceste 2 zile cind lucram in plen invitam, acolo uneori ii plina si o tribuna si alta tribuna, deci se ajunge pina la
20 de oameni cite o data. Pe urma mai lucram si miercurea in toate comisiile parlamentare si iarasi invitam, practic in fiecare miercuri o persoana-doua de la Guvern. Trebuie sa intelegem foarte bine si sa analizam niste lucruri ca in ultimii
3 ani de zile s-au facut niste reduceri in Aparatul de stat si, in primul rind, in Executiv.

Deci, la unele ministere vreau sa va spun ca aceste reduceri au ajuns pina la 40%. Pentru un Aparat de stat, pentru o birocratie, deci, eu as vrea sa spun ca aici apar si momente negative. Atunci cind dispare practica, dispare legatura, deci incepe sa dispara si competenta s.a.m.d.

In plus, luind in vedere toate fenomenele acestea, ale noastre, de integrare europeana, de petrecere permanenta a concursurilor, simpozioanelor, deci intrunirilor de tot felul, se dovedeste uneori ca ministrul, practic, nu sta la minister sau el vine dupa ora 18 si incepe sa lucreze atunci cind aparatul, de fapt, e plecat acasa ori vine si lucreaza simbata si duminica. Si, din acest punct de vedere, din partea fractiunii majoritare, din partea guvernarii trebuie sa fie atentie decisiva, deci si opozitia trebuie sa tina cont de aceasta situatie.

Desigur, la noi sint si deputati din acei care consider ca cu cit e mai rau cu atit e mai bine. Noi nu o sa vorbim astazi despre dinsii. Totodata, as atrage atentie ca aceste interpelari si intrebari, pe care noi le facem, de fapt, daca ele se fac in interesul cetateanului, dar intr-un stat democratic ele trebuie sa se faca in interesul cetateanului, atunci, fara doar si poate, ca acest timp, o ora, cit avem rezervat, in baza Regulamentului Parlamentului, desigur nu este suficient.

Apare intrebarea: ce ne permite noua sa facem Regulamentul Parlamentului la tema intrebari.

Intrebarile se dau in scris si se dau oral. Daca noi le-am face in scris si ne-am adresa pe problema respectiva odata, de doua ori, de trei ori, in opinia mea si in opinia colegilor nostrilor de la fractiune, atunci ar fi intr-un fel un drept ca deputatul sa iasa la tribuna, la microfon si sa insiste, ca ministrul respectiv sau reprezentantul Guvernului sa vina si sa dee niste explicatii in Parlament. Ce inseamna acesta, de ce nu se raspunde eficient si concret la intrebare? Daca lucrurile acestea nu este facut sa observam ca unii deputati, de fapt, permanent folosesc aceasta tribuna. Au dreptul sa o foloseasca, dar atunci apare intrebarea in interesul cetateanului sau in interesul de asi promova, pur si simplu, imaginea.

Oamenii, de fapt, vin in aparatul de stat si se adreseaza si noua, si tuturor functionarilor pentru a li se face dreptate. Si aceasta este o chestiune veche, la timpul respectiv faceau domnitorii, faceau pircalabii, facea judele, deci aceasta dreptate. Acum este un sistem judecatoresc.

Totodata, omul permanent vine cu o plingere si daca aceasta plingere, daca aceasta petitie nu este examinata, daca el nu are acces, dar trebuie sa recunoastem ca accesul nu prea este, adica este o hotarire a Guvernului, care, slava Domnului, a adoptat-o anume Guvernul nostru si aceasta este bine ca a adoptat-o Guvernul nostru. Dar trebuie sa vedem in ce masura ea functioneaza? In foarte multe tari exista legislatie, vreau sa va spun, legislatie speciala, care prevede relatiile functionarilor de stat cu aceea ce se numeste societatea civila, adica cu cetateanul.

Fiindca Legea despre petitionare, si eu cred ca dumneavoastra v-ati convins, si dreptul deputatului la interpelare si deci la intrebari nu solutioneaza problemele respective. Eu as chema colegii nostri din opozitie, inclusiv si deputatii juristi, care au o practica bogata, sa incercam sa cream un grup de lucru si sa lucram la aceasta lege, fiindca ea, probabil, nu este pe puterea numai a unui deputat, dar a citorva.

Referitor la cazul de eri eu cred ca s-au respectat absolut prevederile Regulamentului in vigoare, altceva ca Regulamentul in vigoare nu este perfect, trebuie sa recunoastem si nu avem ce invinui Presedintele sedintei, deoarece a trecut fix o ora, o ora si dumneaei lucrul acesta l-a facut foarte corect.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu iarasi nu doresc sa ies la tribuna vreau sa fiu foarte succint.

Doamna Maria Postoico:

Declaratiile..., de fapt, la inceput trebuia sa va inscrieti.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi, stimati colegi, declaratii poftim.

Ora Guvernului a devenit deja o problema serioasa pentru Parlamentul Republicii Moldova. Atit interpelarile deputatilor care sa, de fiecare, in fiecare joi se adauga cite 30–40 de interpelari ele initial nu pot fi eficiente. Si tendinta Guvernului de a veni si de a raspunde la 3–4 intrebari foarte frumusel, rotund si asa mai departe, deci noi nu trebuie sa ne mintim ca aceasta modalitate de a petrece Ora Guvernului este ineficienta si pentru guvernanti, si pentru opozitie, chiar si pentru Guvern.

De aceea, domnul Turcan a spus ca comisia lucreaza. Eu cred ca ceea ce trebuie sa facem noi chiar astazi, chiar acum, noi putem in doua minute sa formam un grup de lucru, care sa se ocupe cu aceasta problema. Noi, de exemplu, in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu avem reprezentanti, un grup de lucru, dar pe urma comisia o sa examineze acest proiect. Si noi trebuie urgent sa ne asezam, sa elaboram un proiect comun, elaborat de reprezentantii tuturor fractiunilor parlamentare. Si daca se poate chiar acum fiecare fractiune sa isi delege oamenii in acest grup de lucru, fiindca, intr-adevar, Ora Guvernului nu poate fi suportata in felul in care se petrece la noi.

Doamna Maria Postoico:

Si domnul Iurie Rosca a mentionat ca e timpul pentru a lucra asupra Regulamentului. Dumneavoastra, aveti ceva? Da, poftim.

Domnul Iurie Rosca:

Stimata doamna presedinte,

Multumesc frumos.

Inainte de a spune doua cuvinte in legatura cu cele mentionate de domnul Stepaniuc, intrucit dinsul ne-a vizat pe toti in bloc. Fac si eu parte din rindurile dumneaei, a opozitiei, cum s-a exprimat Domnia sa, si remarc cu tristete faptul ca, cel putin, domnul Stepaniuc, inteleg ca in numele majoritatii Parlamentare, cauta sa restringa atributiile Parlamentului, principala atributie a Parlamentului fiind functia de control asupra autoritatilor publice din Republica Moldova si, in primul rind, a Guvernului. Dupa aceea astfel de tendinte ma pun in garda si ma gindesc in ce masura in Republica Moldova se doreste intr-adevar ca actul guvernarii sa fie unul transparent. Transparenta actului guvernarii este un element-cheie in eficienta, asigurarea eficientei acestui act al guvernarii.

Domnule Stepaniuc, Constitutia nici nu poate epuiza toate cazurile, dumneavoastra sinteti jurist cu facultatea terminata deja, iar Regulamentul Parlamentului este lege organica, de aceea Comisia juridica, pentru numiri si imunitati domnul Turcanu tot face mentiuni ca are proiectul acesta care…, sau nu stiu cite proiecte care tot se examineaza odata sa-si finalizeze aceasta activitate de totalizare a propunerilor. Numai ca revin la ceea ce a spus domnul Dumitru Diacov si sint de acord cu aceasta idee: redactarea, perfectionarea Regulamentului trebuie sa se bazeze pe consensul opozitiei si a puterii, daca inr-adevar puterea nu doreste sa elimine opozitia din activitatea parlamentara si sa isi protejeze propriii guvernanti. Regulile de joc trebuie sa fie clare, corecte, echitabile pentru toti deputatii si pentru functionarii Palamentului… Guvernului si pentru ministri care trebuie sa vina sa dea dare de seama in Parlament atunci cind deputatii o cer, sigur in limitele rezonabile.

De aceea, eu sper totusi ca aceste proiecte pe care le are Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sa fie sistematizate intr-o singura initiativa legislativa, care sa fie semnata de toate grupurile parlamentare si care initiativa legislativa de perfectionare a Regulamentului, inainte de a fi votata, sa fie expertizata de Consiliul Europei, fata de care avem angajamente, stimati colegi.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea loc joi, 2 martie, la ora 10. Sedinta de astazi o declar inchisa.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 12.30.

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.