version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
русская версия



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA - NOIEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 24 noiembrie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

 1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

 2. Aprobarea ordinii de zi a sedintei.

 3. Dezbaterea proiectului de Lege nr.2745 pentru scutirea Ministerului Economiei si Comertului de compensarea pierderilor cauzate de excluderea din circuitul agricol a terenului destinat pentru constructia Centrului agricol comercial “Gradina Moldovei” (se remite comisiei).

 4. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.3299 cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005-2009.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului nr.3201 al Legii fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2006.

6. Aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului Republicii Moldova pentru perioada 1-9 decembrie 2005.

7. Ora intrebarilor si interpelarilor.

 

Sedinta a inceput la ora 10.00.

 Lucrarile au fost conduse de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 85. Absenteaza deputatii: Marian Lupu, Sergiu Stati, Nicolae Bondarciuc, Anatolie Zagorodnii, Angela Leahu, Lora Grosu, Marcel Raducan, Vladimir Ciobanu – deplasare; Alexei Ivanov, Ivan Gutu, Iurie Rosca, Vasile Colta, Nicolai Deatovschi – din motive de sanatate, Vasile Bodisteanu, Adriana Chiriac, Ion Varta.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa, rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Уважаемые коллеги, всем известно, что телерадио Республики Молдова объявило маратон по сбору средств для лечения онкологических больных.

На сегодняшний день в республике на учёте стоят 41 тысяча больных, ежегодно появляется более 7 тысяч новых больных. К большому сожалению, 5 тысяч из них ежегодно уходят из жизни. Лечение онкологического больного очень дорогостоящее, оно составляет около 35-40 тысяч леев.

Поэтому фракция ПКРМ приняла решение перечислить заработную плату за один рабочий день на специальный счёт по сбору средств для лечения онкологических больных. Призываю коллег поддержать эту инициативу. Спасибо.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna presedinte.

Cerem la sfirsitul sedintei cuvint pentru o declaratie.

 

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act.

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara, roaga retragerea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.3818, in legatura cu faptul ca pentru examinarea lui sint necesare modificari in bugetul de stat.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc. S-a luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

Doamna vicepresedinte,

Va rog, sa ma inscrieti pentru luari de cuvint la sfirsitul sedintei de astazi.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, doamna presedinte.

In numele fractiunii si ca sef al grupului special, care s-a ocupat cu proiectul de Lege privind sistemul de stabilire a salariilor in sistemul bugetar, propun ca aceste proiecte nr.2240 si nr.3319 sa fie retrase din ordinea de zi si sa fie transferate pentru saptamina viitoare.

Deci, este vorba despre aceea ca, la ultima sedinta a Biroului permanent, a aparut problema acestor doua proiecte, care sint, de fapt, doua proiecte conceptuale. Proiectul nr.3319 nu este, pur si simplu, o completare a proiectului nr.2240, dar introduce niste schimbari esentiale in prima varianta. Si, din acest punct de vedere, trebuie sa determinam care este conceptul de baza. Fiindca este un proiect venit de la Guvern.

Consider ca, comisia o sa se descurce pe parcursul saptaminii curente saptamina viitoare o sa avem un proiect definitivat.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

S-a luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Vreau sa ma refer si la propunerea, lansata de domnul Stepaniuc, referitor la Legea privind sistemul de stabilire a salariului de baza in sectorul bugetar.

Biroul permanent a propus, cel putin, de trei ori introducerea in ordinea de zi a acestor documente, a acestor doua proiecte. La ultima sedinta a Biroului permanent s-a vorbit si despre aceasta mica problema juridica, ca exista doua proiecte, dar s-a convenit ca proiectul nr.2240 se ia ca baza si noi il adoptam astazi in prima lectura.

Chiar azi-dimineata am vorbit cu doamna Postoico si am inteles ca proiectul se discuta. Aceasta lege o asteapta zeci de mii de oameni: pedagogi, medici, toti angajatii din sectorul bugetar. Faptul ca, din luna iulie, acest proiect se amina si ba se introduce, ba se exclude din ordinea de zi, nu este un lucru sanatos. De aceea, propun ca proiectul de lege sa fie discutat astazi. Si rog colegii deputati sa nu acceptam excluderea acestuia din ordinea de zi.

Ceea ce spune domnul Stepaniuc, constituie doar un motiv de a taragana legea. Noi putem astazi sa votam in prima lectura aceste doua proiecte, proiectul nr.2240 fiind luat ca baza.

Noi trebuie sa luam in considerare ca in acest proiect sint prevederi de majorare a salariului la, cum spun comunistii, al oamenilor muncii, incepind cu 1 decembrie. Astazi sintem la 24 noiembrie. Cind o sa intre in vigoare acest proiect? Un moment.

 

 

 

Al doilea moment pe care am vrut sa il mentionez spun astazi, se refera la o chestiune mai serioasa si mai importanta, este vorba de atmosfera in Parlament. Este vorba despre acel consensus sau parteneriat, despre care se vorbeste.

In emisiunea de marti la televiziune Presedintele Republicii, practic, a negat citeva prevederi care se mentin in acordul, care a existat la 4 aprilie. Si eu ma refer la conditiile sau la propunerile Partidului Democrat, care au fost acceptate de Presedintele Republicii Moldova. Domnul Vladimir Voronin a participat la sedinta Consiliului National al Partidului Democrat si s-a angajat sa realizeze aceste promisiuni. Aceasta se refera si la ordinea de zi. Si fractiunea majoritara la care eu am asistat si care a acceptat aceste promisiuni. Sint doua puncte si eu vreau sa le dau citirii:

Aprobarea de catre actualul Parlament a modificarilor Constitutiei Republicii Moldova in vederea introducerii prevederii…

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov, eu va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Conform careia Presedintele Republicii Moldova nu poate ocupa functii in partid.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov, aceasta est o declaratie.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu este nici un fel de declaratie.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu se refera la ordinea de zi. Eu rog sa inchideti microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Al doilea punct se refera…

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov, eu va rog. La sfirsitul sedintei o sa aveti posibilitatea… Acum va referiti la ordinea de zi. De ce sa facem sou inainte de ordinea de zi. Eu va rog. La sfirsitul sedintei o sa aveti posibilitatea.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Stramutarea cu o saptamina a acestui proiect de lege are ca scop ca noi sa adoptam in Parlament o lege, care apoi va fi implementata si de care nu o sa ne fie rusine.

 

Deci, Guvernul, sintetizind intreaga legislatia in domeniul salarizarii, care a fost adoptata, cel putin de la 1990 incoace, a facut, intr-adevar, un lucru mare. Dar, domnule Diacov, chiar si colegii dumneavoastra, care au lucrat in grupul de lucru, s-au convins ca sint probleme care au ramas, de ordin conceptual.

Primul proiect este de asemenea conceptul. Al doilea proiect este numai o mica parte dintr-insul. Dar, desi el contine numai o mica parte, numai citeva articole si anexele, totusi contine citeva momente conceptuale.

Eu sint convins ca toti acei care cunosc domeniul social: si doamna Gutu, si doamna Buliga, si altii, o sa fie de acord cu mine. Nu o sa se intimple nimic daca noi o sa transferam pentru saptamina viitoare, in schimb o sa adoptam o lege buna. Eu va rog sa sustineti aceasta opinie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna presedinte.

Stimata doamna presedinte,

Stimati colegi,

Eu nu sint de acord cu propunerea, facuta de vicepresedintele Comisiei pentru agricultura si industria alimentara doamna Valentina Cusnir, referitor la scoaterea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.2745 pentru scutirea Ministerului Economiei si Comertului de compensarea pierderilor cauzate. (Rumoare in sala).

 

Doamna Maria Postoico:

Se refera la proiectul nr.3818. Va rog, liniste in sala.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu am avut in vedere proiectul nr.3818, tot asa, aceasta problema, necesitatea modificarii bugetului de stat cere luarea unei decizii si dupa aceasta poate fi luata o decizie despre modificare. De aceea, proiectul prevazut, poate sa fie discutat.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4. Va referiti numai la proiecte, va rog, nu la declaratie.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Referitor la proiect. Nu va deranjati.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Va multumesc pentru intelegere.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Desi eu faceam referinta la atmosfera din Parlament… Dar o sa luam cuvintul la sfirsit.

 

Doamna Maria Postoico:

La ordinea de zi, va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Referitor la ordinea de zi. Ceea ce spune domnul Stepaniuc este o chestie putin deplasata, fiindca noi am discutat aceasta chestiune, inclusiv la ultima sedinta a Biroului permanent. Nimic nu ne incurca noi sa discutam astazi in prima lectura, sa votam proiectul de lege si in lectura a doua, poftim, veniti cu amendamente. Totdeauna, fractiunea majoritara are posibilitate sa isi impuna punctul sau de vedere. Dar este un proiect care sta deja citeva luni de zile bune in Parlament, dar care este asteptat de populatie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Сosarciuc:

Multumesc, doamna presedinte.

In privinta proiectului nr.3818. In primul rind, acest proiect trebuie sa fie succedat sau antincipat de modificarea Legii bugetului de stat. Fiindca noi avem articolul 10 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, care prevede acest fond de 120 de milioane. Acest proiect prevede 121 milioane.

Inseamna ca nu putem sa propunem o hotarire de Parlament, care este mai joasa ca puterea legala decit Legea bugetului de stat. Si este necesar de a modifica si anexa nr. 25/1 din Legea bugetului, care prevede, de asemenea, modificarea sumei de 120 la 121 de milioane. Asa ca nu putem merge acum cu hotarire de Parlament, cind avem de modificat Legea bugetului de stat.

Am vorbit ieri cu ministrul finantelor. Ei au inaintat acest proiect de modificare a Legii bugetului de stat, a fost discutat ieri la Guvern, dar in Parlament inca nu este. Adica, noi nu putem sa anticipam discutia in Parlament a acestei hotariri de Parlament.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar. Comisia pentru politica economica, buget si finante are ceva de spus referitor la modificareas Legii bugetului de stat? Nu. Este clar.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Comisia pentru politica economica, buget si finante are aceeasi parere, fiindca eu am discutat ieri cu Comisia pentru politica economica, buget si finante.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

Fractiunea noastra insista ca sa ramina in ordinea de zi chestiunea nr.1, ceea ce tine de sistemul de stabilire a salariilor de baza. Se creeaza impresia ca Fractiunea Comunistilor tergiverseaza acest lucru. Noi avem foarte mult de lucrat. Am putea astazi sa il adoptam in prima lectura. Si avem un scop cu totii, cred ca, in aceasta sala, ca nivelul salariului sa ajunga, cel putin, la consumul minim al cosului de consum minim.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Pozitia este clara.

Microfonul nr.5.

Domnule Taranu, eu am identificat microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Anatol Taranu:

Ma scuzati, doamna vicepresedinte.

Stimata doamna vicepresedinte,

Am o adresare catre dumneavoastra, nici nu stiu cum s-o formulez. Deci, in conformitate cu Regulamentul Parlamentului, Presedintele Parlamentului, dar, cred ca si vicepresedintii, au functia de a garanta desfasurarea buna a activitatii Parlamentului, inclusiv si a parlamentarilor de rind. Eu am incercat de citeva ori sa abordez aceasta problema cu domnul Presedinte al Parlamentului, dar deocamdata nu imi reuseste.

Va aduc aminte, doamna vicepresedinte, ca o buna parte din deputatii Parlamentului la locul lor nemijlocit de munca sint lipsiti de posibilitatea de a avea un computer elementar. Eu am unul invechit.

 

Doamna Maria Postoico:

Aceasta pentru a introduce in ordinea de zi?

 

Domnul Anatol Taranu:

Din epoca lui Papura voda. Eu, pur si simplu, va rog, daca nu in ordinea de zi de astazi, macar sa se prevada, sa fie inclusa aceasta discutie a problemelor in viitoarele in ordini de zi.

 

Doamna Maria Postoico:

La sfirsitul zilei, domnule Taranu, o sa discutam proiectul ordinii de zi si, poftim, o sa aveti posibilitate sa va expuneti.

 

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc, doamna vicepresedinte.

Unicul lucru pe care vreau inca o data sa il subliniez este ca Parlamentul nu poate sa activeze normal in conditiile cind parlamentarii sint lipsiti de niste conditii elementare de activitate.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

 

Domnul Anatol Taranu:

Noi avem “Mercedes”-uri luxoase, iar deputatii nu au un computer elementar.

Astazi, inainte de a veni incoace, la sedinta, 6 minute am accesat o pagina web la computerul meu din epoca lui Papura voda. E o rusine, doamna vicepresedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Taranu, va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna presedinte.

As vrea sa ma refer la punctul nr.1 din ordinea de zi. In general, cu acest proiect de lege se intimpla niste lucruri foarte stranii, dar am impresia ca, intentionat sau inconstient, noi ducem la aceea ca acest proiect de lege va fi, mai devreme sau mai tirziu posibil, atacat in Curtea Constitutionala si, intr-un fel, considerat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala, din simplul motiv ca se incalca flagrant, grosolan, nici nu stiu care cuvintul sa folosesc acum, procesul legislativ.

Cum va inchipuiti dumneavoastra ca noi avem inregistrat sub nr.3319 un proiect de lege care tine de modificarea unui proiect de lege? Unde se vede asa ceva?

De aceea, am o propunere destul de clara, pe care am mai spus-o si la Biroul permanent si care as vrea inca o data s-o anunt astazi aici, in plenul Parlamentului, sa nu ne ascundem dupa deget. Ca sa nu ajungem peste o saptamina, dupa ce vom vota acest proiect de lege, care, cu adevarat, este asteptat de oameni, care, cu adevarat, este absolut necesar pentru toata societatea noastra, dar dupa acesta tergiversam implementarea acestui proiect de lege din diferite alte motive.

Propunerea mea ar suna in felul urmator: Guvernul are toata posibilitatea sa retraga astazi acest proiect de lege, sa il comaseze, asa cum se poate de facut foarte repede, timp de citeva minute lucrul acesta se face, fiindca sint doua proiecte, ele trebuie, pur si simplu, comasate. Si sa fie prezentat urgent in Parlament un proiect clar, bine definit, sa fie prevazute explicit toate lucrurile intr-un proiect de lege, ca el sa fie aprobat in regim de urgenta de catre Parlament.

Noi am aprobat in acest Parlament, chiar dupa 6 martie incoace, nu o data in 2-3 zile proiecte de legi propuse de Guvern. Si atunci, de ce nu am face si cu acesta acelasi lucru? Cu atit mai mult ca am discutat nu o data, dar citeva luni de zile discutam acest proiect de lege, toti deputatii de acum il cunosc in detalii, dar am impresia ca aici, in ordinea de zi, se introduce constinent niste lucruri, care, dupa aceea, vor fi, pur si simplu, considerate nelegitime.

Va rog sa ii propunem Guvernului sa retraga acest proiect sau noi sa ii trimitem Guvernului acuma acest proiect de lege si sa ii dam un termen de 2–3 zile pentru a prezenta un proiect normal, asa cum prevede procesul legislativ al Republicii Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

E o propunere rezonabila.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, doamna presedinte.

Pe marginea proiectului nr.3818 ati spus parerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante. Deci, in proiectul de Hotarire nr.3818 se prevede majorarea, intr-adevar, cu un milion de lei.

Eu am conlucrat cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si acesta are parerea ca, din sursele pe care le vor economisi la alte compartimente, ei vor plati acest milion. Dar chestia aceasta este departe de legislatia in vigoare, adica nu poate fi acceptat in asa fel. Consider ca proiectul nr.3818 nu poate fi discutat astazi din simplul motiv ca se face rectificare. Intr-adevar, este necesar de a rectifica un milion de lei.

Poate fi gasita si o alta solutie in cadrul comisiei, in cazul care membrii ei il explica in nota explicativa, dar in cazul acesta este necesar de a schimba putin continutul acestei hotariri.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

In continuare microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Tinind cont de gravitatea situatiei existente la statia de epurare a apelor din orasul Calarasi, nu in zadar joia trecuta am adresat o interpelare Primului ministru.

 

Doamna Maria Postoico:

Aceasta la Ora intrebarilor si interpelarilor.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Tine de inceput.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Daca domnul Prim-ministru considera ca aceste intrebari…

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir, la Ora intrebarilor si interpelarilor.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Doamna presedinte al sedintei, tine anume de inceputul sedintei si, va rog, sa nu ma intrerupeti. Nu trebuie de deconectat.

Eu cer pina la sfirsitul sedintei, daca nu poate domnul Prim-ministru, sa vina cel putin un ministru, dar nu un sef de directie, care a fost trimis sa raspunda la interpelarea mea. Si, conform Regulamentului, deputatii adreseaza interpelari anume membrilor Guvernului, si nu sefilor de directii.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Purcedem la determinarea ordinii de zi. A fost propunerea de a exclude punctul 1. A venit alta propunere pentru ca acest proiect sa fie remis Guvernului sau sa fie retras de catre Guvern. Cine este pentru a exclude din ordinea de zi proiectele de lege nr.2240 si nr.3319, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc de intelegere. (Rumoare in sala). Bine. Atunci, numaratorii, rog pentru a identifica care este numarul.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 21.

Sectorul nr. 3 – 0.

 

Doamna Valentina Serpul:

Citi? Sectorul nr.3, rectific, 4.

 

Doamna Maria Postoico:

Oricum 52 de voturi. Cu 52 de voturi. Noi sintem 82. In cazul dat este majoritatea.

Va multumesc.

Deci, proiectul este exclus de pe ordinea .

Ce se refera la suplimentul ordinii de zi. La proiectul de Lege nr.3818 a fost propunerea din partea comisiei de a fi exclus. Supun votului. Cine este pentru, rog sa voteze. Este necesar pentru a identifica? Nu este. Majoritatea.

Va multumesc.

 

 

Trecem, pe marginea ordinii de zi, la proiectul nr.2745, care ce se refera la proiectul de Lege pentru scutirea Ministerului Economiei si Comertului de compensarea pierderilor cauzate de excluderea din circuitul agricol a terenului destinat pentru constructia Centrului Agricol Comercial “Gradina Moldovei”. Rog Guvernul, domnul ministru. Nu, eu am inteles ca ordinea de zi a fost acceptata. Alte propuneri nu au fost.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in

 Parlament:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Esenta proiectului de lege, a initiativei legislative a Guvernului, propus atentiei dumneavoastra, consta in crearea premiselor legale pentru realizarea unui proiect mai complex, care vizeaza degajarea cailor de comunicatie si a centrelor comerciale din municipiul Chisinau. Si partea componenta a acestui proiect este si crearea sau instituirea unei societati pe actiuni cu capital integral de stat, fondator fiind Ministerul Economiei si Comertului.

Aceasta societate pe actiuni, de fapt, se va numi deja “Gradina Moldovei” si va constitui in sine o piata agricola, dat fiind faptul ca deja este emisa hotarirea respectiva de Guvern emisa, prin care teritoriul respectiv de circa 11 hectare de teren, este atribuit in posesiunea Ministerului Economiei si Comertului, pentru a fi depus ulterior in capitalul social al acestei societati pe actiuni.

Totodata, Ministerul Economiei si Comertului, fiind, fireste o institutie bugetara care dispune de mijloacele respective, a aparut aceasta idee ca, prin derogare de la prevederile legii vizate, Ministerul Economiei si Comertului sa fie scutit de necesitatea achitarii in fondul respectiv a sumei calculate conform legislatiei in vigoare. Acestea fiind spuse, intervenim cu rugamintea de a sustine acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc. Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru, in avizul prezentat de Ministerul Justitiei la ultimul alineat este scris: “Proiectul urmeaza a fi coordonat, in mod obligatoriu, cu Primaria municipiului Chisinau”. Deci, la momentul prezentarii documentului nu fusese coordonat. Ma intereseaza, la momentul prezentarii astazi de catre dumneavoastra, este coordonat?

 

 

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc. Aceasta obiectie a Ministerului Justitiei a fost luata in considerare la momentul cind Guvernul a emis aceasta decizie, a aprobat proiectul de lege. Si conform informatiei de care dispun, au fost respectate toate procedurile stabilite.

Va multumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Va multumesc frumos. Rog sa imi raspundeti concret. Deci, raspunsul dumneavoastra este: conform informatiei de care dispunem. Miine puteti sa imi spuneti ca dispuneti de alta informatie. Deci, sintem in sedinta in plen. Respectiv, sau este sau nu este.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Conform competentelor mele, va informez in mod special ca, catre sedinta de Guvern, asa cum prevede modalitatea de prezentare si examinare in sedinta de Guvern a proiectelor, mi s-a raportat si, de fapt, nici nu avea sa fie inclus in ordinea de zi a Guvernului, daca nu ar fi fost respectate toate procedurile stabilite.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In cazul cind va fi adoptata modificarea propusa, care va fi soarta obiectului dat, care se numeste “Gradina Moldovei”. Cine va construi, care va fi aportul Ministerului Economiei si Comertului in continuare? Cum se va forma capitalul statutar al intreprinderii? Care va fi rolul statului si care va fi, pina la urma, participarea statului la activitatea “Gradinii Moldovei”, cum ziceti dumneavoastra.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc, stimate domnule deputat Oleinic.

De fapt, soarta acestui teren este foarte clar stabilita si in hotarirea de Guvern, prin care absolut cert este mentionat ca acest teren va fi introdus de catre Ministerul Economiei si Comertului in calitate de fondator unic si, respectiv, actionar unic al acestei societati pe actiuni in capitalul social al acesteia.

Acest teren, dupa realizarea procedurilor respective, adica prin cresterea de capital si prin introducerea valorii acestui teren in capitalul social, va deveni parte integranta al acestui capital social, va fi capitalul societatii. Si in aceasta si consta ideea – capitalizarea acestei societati pe actiuni se va face din contul terenului care va fi transmis in proprietatea acesteia. Respectiv, aceasta capitalizare ne va permite

 

sa atragem si mijloace financiare, inclusiv creditarea pentru realizarea propriu-zisa a acestui proiect.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule ministru.

Eu inteleg ca, pe parcursul constructiei si darii in exploatare a obiectului dat, partea statului s-a diminuat comparativ cu valorile investitiilor efectuate la obiectul dat. Si pina la urma statul, cu 6 milioane, pe care dumneavoastra aici le cereti pentru constructia unui asemenea obiect… valoarea lui va fi de circa 50–70 de milioane de lei, iar statul va avea 5–6%. Atunci care este sensul de a lansa un asemnea proiect?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Domnule deputat,

Este o presupunere a dumneavoastra. Eu am mai spus si repet inca o data, lucru, care este stabilit foarte cert… si in hotarirea de Guvern se preconizeaza ca societatea pe actiuni va fi suta la suta capital de stat, adica noi nu avem asa o presupunere si nici nu avem de gind sa realizam o asemenea varianta despre care vorbiti dumneavoastra. Aceasta si este ideea. Noi am analizat.

Spre regret, experienta anterioara a acestui proiect, si anume din considerentul ca nu se gaseau mijloace financiare pentru realizarea acestui proiect interesant si destul de viabil din punct de vedere economic, aparuse cindva la cineva ideea de a atrage un partener in calitate de cofondator al acestei societati. Noi mergem pe o formula absolut diferita. Ceea ce am spus anume prin introducerea terenului in capitalul social, capitalizam aceasta societate si nu avem nevoie de investitii din afara. Sintem capabili sa atragem mijloace financiare necesare pentru dezvoltare anume din contul capitalizarii prin aceasta modalitate a societatii.

Multumesc.

 

Alexandru Oleinic:

Domnule ministru, vreau sa va spun ca argumentele mele nu sint bazate pe presupuneri, dar sint bazate, in primul rind, pe unele evenimente care au loc acum in tara in ultimii ani. In al doilea rind, sint bazate si pe experienta pe care o avem noi pe parcursul anilor precedenti. Dar vreau sa va intreb inca un lucru: cum adica dumneavoastra considerati ca totusi obiectul va fi pur statal?

Cum, care, cine vor fi agentii economici care vor investi? Unde agentii economici, intrepinderile de stat au posibilitate de a investi intr-un obiect care pina la urma nu are nici o analiza economica, efect economic? Care va fi venitul statului s.a.m.d.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Domnule deputat, eu incercam sa va explic aceasta. Incercam sa construim o societate pe actiuni care se va dezvolta dupa principiile, cele mai bune principii ale gestionarii corporative. Tot asa cum o societate pe actiuni, care nu are capital de stat, se dezvolta. De fapt, are un capital social care ii permite, pe baza acestuia, sa posede anumite active fixe sau de alt gen sa ii atraga mijloacele financiare si sa se autodezvolte.

Este aceeasi modalitate pe care noi o propunem si in cazul acesta. Si, de fapt, modalitatea va fi una foarte simpla, repet astazi aceasta a treia oara. Crescind capitalul social, sub acest capital social care in viziunea noastra estimativa la moment, doar in conformitate cu Legea societatilor pe actiuni.

Dupa eventuala acceptare de catre dumneavoastra a acestui proiect, terenul va fi evaluat si, asa cum spune legea, evaluarea se va face la valoarea lui de piata. Nu vreau sa anticipez lucrurile, dar va fi o evaluare de circa 100 de milioane de lei. Sa zic asa, o estimare realizata in conformitate cu legea ne va da valoarea reala concreta. Dar si noi zicem ca la aceasta capitalizare vom fi in stare sa atragem mijloacele financiare pentru dezvoltare.

De fapt, o societate care va cistiga banii, iarasi repet, este absolut viabila. Noi am realizat un studiu de fizabilitate si prin serviciile prestate agentilor economici care vor beneficia de aceasta suprafata, de serviciile prestate de aceasta societate pe actiuni intr-o anumita perioada de timp, aceste investitii vor fi, zic asa, intoarse catre societate, vor fi din contul mijloacelor cistigate. Este o afacere viabila.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Numai inca o parere.

Stimati colegi,

Vreau sa va atrag atentia ca este vorba de 11 hectare de pamint in centrul orasului, valoarea fiecarui hectar fiind astazi la pretul de piata minimum de 1 milion de dolari. Inseamna ca 11 hectare constituie 11 milioane de dolari. Pina la urma, este o intentie buna a Ministerului Economiei, daca se va intimpla asa cum ne propune domnul ministru aici, in Parlament.

Dar eu as propune ca proiectul de lege sa fie retras de Guvern, sa fie propus spre a fi retras de Guvern si Guvernul sa vina cu toata schema de perspectiva a evaluarii evenimentelor in jurul proiectului dat, cu Regulamentul privind desfasurarea concursului si cu o analiza economica concreta in efectul acestui proiect si toate compartimentele sa fie discutate aici, in Parlament.

Pe urma aceste 11 hectare de pamint sa fie transmise, printr-un concurs deschis, in centrul orasului pentru a infaptui un proiect destul de necesar, dar nu asa cum este propus astazi: ceva inchis, ceva cuiva, cineva va veni… Nu se stie cine si nu se stie cind.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Oleinic. Toate legile sint transparente, asa ca nu…

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca se poate sa raspund, doamna presedinte. De fapt, mai transparente decit se face nu stiu care ar fi. Am descris absolut toata schema si nu avem de gind sa atragem pe nimeni, de fapt. Doar niste antreprenori care vor realiza materiale,

 

lucrarile de constructie conform procedurii stabilite. Nu avem nevoie de alti parteneri, sintem capabili sa asiguram viabilitatea acestui proiect anume conform modalitatii propuse.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc, domnule ministru, microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna presedinte. Citind proiectul respectiv de lege, ma gindeam ca denumirea proiectului ar fi mai binevenita – “Orasul Vinului –2”. Dar, ma rog. Domnule ministru, vorbind conceptual, din cite stiu eu, in Republica Moldova toti agentii economici, si nu conteaza care este structura capitalului social sint egali, da? Conform angajamentelor statului nu exista posibilitatea de a subventiona. Nu considerati dumneavoastra ca ceea ce propuneti astazi este o incercare de a subventiona direct, daca vreti, o societate care este, la ora actuala, suta la suta cu capital de stat.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, multumesc de intrebare. De fapt, intr-adevar, aveti dreptate. Este un gen de subventionare, dar nu este un obiect comercial in interesul Ministerului Economiei sau in interesul oricarui operator din piata. Este un obiect de importanta nu atit economica, cit, de fapt, sociala. El este in interesul societatii si noi nu cream aici nici un gen de concurenta neloiala cuiva.

De fapt, proces absolut transparent. Si cred eu ca la etapa cind aceasta societate va fi operationala, este important ca nivelul de acces a tuturor doritorilor la aceasta piata sa fie una bazata pe principiile liberei concurente.

Eu nu gasesc, sa zicem, o anumita abatere de la principiul liberei concurente, atit timp cit Parlamentul are acest drept. Exista si foarte multe cazuri similare cind in cazul unor obiecte de importanta, hai sa zic asa, nationala, sociala, economica pentru o buna parte a societatii, nu in interesul anumitor agenti economici, fie el privat, fie de stat, noi nu ne-am pus scopul sa obtinem beneficii. Noi ne-am pus scopul sa organizam o piata de care ar beneficia si locuitorii Chisinaului si a intregii tari, de ce nu?

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu va multumesc frumos. Eu vreau sa va spun ca, in fond, intentia Guvernului, nu as fi de acord cu domnul coleg, nu este buna, din simplul motiv ca in ultima perioada noi observam o tendinta de ce in ce mai pronuntata, ca Guvernul sa se implice in proiecte ce tin strict de afaceri in economie. Eu nu inteleg care ar fi necesitatea Guvernului sa participe direct in aceasta afacere, daca vreti, pina la urma urmei?

Sint, cum s-a mentionat acum, este vorba de 11 hectare de pamint in centrul orasului. Mai mult ca atit, chiar daca o sa schimbati dumneavoastra destinatia terenului si o sa fiti scutiti si nu Ministerul Economiei, cum este scris in nota

 

informativa, dar intreprinderea, societatea pe actiuni “Gradina Moldovei”, de plata pentru schimbul destinatiei, oricum eu sint absolut sigur ca n-o sa reusiti sa ne prezentati forma de finantare.

Oricum prin gajare, ori prin atragerea investitiilor dintr-o parte, oricum finantele respective trebuie sa vina din afara. Si eu consider ca ar fi cu mult mai corect ca Guvernul sa organizeze o licitatie, sa gaseasca un investitor capabil sa investeasca, sa creeze aceasta afacere si sa fie functionala.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, domnul ministru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti sa raspund. Deci, si in economie de piata cu traditii si in cazul nostru una din functiile statului in persoana Guvernului sau oricarui minister este de a asigura niste conditii necesare pentru dezvoltarea anumitor activitati.

Si nu este o abatere de la normal, absolut nu incalcam noi niste principii ale economiei de piata, atunci cind statul se implica in anumite activitati economice. Acolo, unde fortele pietei nu asigura conditiile necesare, apare o societate in conditii transparente si o sa vedem, care o sa fie.

Eu zic ca o sa fie un serviciu pus in primul rind in interesul acelor societati si a acestor, in primul rind, a producatorilor agricoli care la moment, dati sa spunem lucrurilor pe nume, sint limitati in posibilitatea de a avea acces la pietele din Chisinau. Si aceasta este intentia noastra. Deci la o anumita etapa, poate statul, atunci cind acest obiectiv economic va sta pe picioare, de ce nu? Poate il vom transmite autoritatilor publice locale, poate il vom privatiza.

 

Domnul Vladimir Filat:

Este clar.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar pentru moment este de datoria noastra sa cream conditii ca producatorii agricoli sa aiba accesul liber la piata, dar nu doar prin mii de intermediari.

In ceea ce priveste aspectul formal, nu as cadea de acord cu dumneavoastra, domnule deputat. La moment, posesorul acestui teren este Ministerul Economiei si Comertului. Si Ministerul Economiei si Comertului trebuie sa il scoata din circuitul agricol, respectiv Ministerul Economiei si Comertului trebuie sa plateasca banii. Si doar dupa aceasta el va fi transmis in capitalul social al societatii pe actiuni. De aceea, tocmai mie mi se pare ca este absolut corect scris asa cum este aici.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Si ultima intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Spuneti-mi, va rog, care ar fi durata acestui proiect de la initiere pina la finalizarea lui? Ca sa stim cind sa cerem, sa vedem cum se implementeaza si care este rezultatul?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, va multumesc.

Va informez ca, in prezent, societatea pe actiuni a fost deja constituita cu capital social minim, prevazut de legislatie, 10 mii de lei. Deja a inceput ceea ce spunea si domnul deputat Oleinic, elaborarea tuturor regulamentelor. Si, credeti-ne, ca este, in primul, in interesul nostru sa asiguram accesul echidistant concurential si nediscriminator al tuturor doritorilor si, in special, al producatorilor agricoli la serviciile acestei piete.

Si, totodata, s-au lansat procedurile sau operatiunile de proiectare, care o sa dureze. Noi credem ca in eventualitatea acceptarii de catre dumneavoastra a acestei idei intr-un an de zile, adica, catre finele anului viitor, acest proiect va deveni unul operational. De fapt, este intentia sa fie realizata concomitent in cadrul complexului care include si Gara de Nord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna presedinte.

Stimate domnule ministru,

Mai intii as vrea sa fac o precizare. Am ascultat atent discursul dumneavoastra introductiv in care ati pronuntat cifra de 10 milioane de lei, ceea ce vine in contrast cu informatia pe care o avem aici, fiind vorba de 6 milioane 320 de mii de lei ca scutire in cazul discutat. Si cred ca veti fi de acord cu ceea ce avem noi prezentat de la Guvern. Cred ca cifra de 10 milioane este una scapata din greseala, este o greseala de moment.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Admit ca anume asa este, daca a fost asa.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da. Dar intrebarea mea tine de urmatorul aspect. Republica Moldova, asa cum au spus si alti antivorbitori, este un stat de drept. Se proclama si tinde sa fie un veritabil stat de drept in care legea functioneaza, in care sint norme si reguli instituite prin legi unice, care trebuie sa se aplice uniform tuturor subiectilor de drept, inclusiv agentilor economici fara nici un fel de discriminare. Impresia mea este, atunci cind examinez acest proiect, ca avem de a face cu o abordare cumva etatista, defavorizarea sectorului de stat, pe de o parte.

Cred ca logica normala in aceasta situatie ar fi fost ca Guvernul sa uzeze de dreptul sau de initiativa legislativa si sa prezinte o rectificare la Bugetul de stat, astfel in cit aceasta suma de 6 milioane 320 de mii sa fie prevazuta pentru ministerul care detine in acest moment terenul in cauza de 11 hectare si sa functioneze regula generala, altminteri cream precedente foarte periculoase si ne vom pomeni in situatia, cind Guvernul sau alti subiecti, cu drept de initiativa legislativa, vor prezenta fel de fel de proiecte privind derogarea de la lege. Ori sintem un stat de drept, ori nu sintem un stat de drept?

Cred ca ar trebui sa urmam logica normala in acest caz. Si ma intreb si va intreb: de ce Guvernul nu a urmat aceasta logica normala, sa prezinte rectificari la bugetul de stat astfel, in cit legea sa fie aplicata, nu subminata printr-un alt proiect de lege, care doreste doar sa creeze aparentele legalitatii pentru o ilegalitate, dupa parerea mea, care urmareste, cum spuneam, favorizarea sectorului de stat in detrimentul celorlalti agenti economici si subiecti de drept care, prin lege, sint absolut perfect legali. Egali, pardon.

De aceea, vreau sa va intreb: de ce nu ati mers pe calea rectificarii bugetului de stat?

 

Domnul Valeriu Lazar – ministru al economiei si comertului:

Da, multumesc.

De fapt, la o anumita etapa aparuse si aceasta varianta. Ea a fost examinata, inclusiv de catre Guvern, dar pina la urma s-a propus anume aceasta formula.

Domnule deputat, nu as vrea sa repet ceea ce am spus anterior. Deci noi nu privilegiem pe cineva, depinde ce scop ne-am pus. Noi nu ne-am pus scopul sa obtinem profituri din crearea acestei societati pe actiuni.

Eu zic ca exista perspectiva. Cind aceasta societate va fi creata, va fi capitalizata, si admit ideea ca, dupa o anumita perioada de timp, aceasta societate fie va fi transmisa autoritatilor publice locale, fie va fi privatizata, dar la etapa cind ea va fi deja operationala si isi va demonstra viabilitatea, lucru fata de care eu nu am dubii.

Dar in ceea ce priveste statul de drept, nu cred ca noi, prin aceasta modalitate, incalcam anumite principii ale statului de drept. Nu este unicul caz, este si o logica, si in cazurile similare s-a pornit de la premisa ca este un obiect care are o importanta economica, sociala, nu pentru un agent economic, nu pentru stat in sine ci, pina la urma, si pentru cetatenii tarii, si pentru producatorii agricoli din spatiul rural, acesta constituind scopul crearii obiectivului comercial mentionat.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Ma iertati.

Domnule ministru,

Nu am dorit sa aflu argumente suplimentare in sustinerea acestui proiect de lege pe care eu nu il gasesc ca a venit. Pe mine ma interesa, de ce Guvernul a refuzat sa mearga, chiar daca a avut in discutie o asemenea varianta, pe calea absolut logica si legala pentru a nu admite derogari de la lege, pentru a nu submina norma legala in vigoare. De ce? Aceasta ma intereseaza.

Si intrebarea mea se bazeaza pe nota informativa venita de la Guvern, singurul argument, nu exista altele. Sau singura incercare de argumentare se sprijina pe faptul ca aceasta suma nu a fost prevazuta in bugetul de stat.

Daca nu a fost prevazuta, nu ne ramine decit sa o prevedem. De ce Guvernul prefera derogarea de la lege, dar nu doreste sa inscrie in cadrul legal existent, evitind derogarea de la norma.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Va multumesc. Spuneam, ca a fost examinata si aceasta posibilitate si noi am considerat ca suma sau echivalentul sumei respective in cadrul Legii bugetului ar fi mult mai necesara si mai utila, si mai rational va fi utilizata in alte scopuri. De exemplu, pentru infrastructura sociala, scoli, spitale etc.

Guvernul a examinat toate variantele si considera ca aceasta varianta este una cea mai oportuna si este dreptul Guvernului sa considere ca este anume asa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Eu cu dumneavoastra, in comisie, deseori am avut discutii si avind in vedere ca sinteti un manager contemporan, modern, aveti niste viziuni, in care se vede necesitatea statului de a influenta unele lucruri serioase, importante, care tin de securitatea alimentara, securitatea energetica etc., lucruri, monopoluri naturale strategice.

Dupa parerea noastra, o piata agricola cred ca nu tine de asa ceva, un interes strategic national. Si eu cred ca dumneavoastra sinteti intr-o situatie destul de dificila, contradictorie pentru dumneavoastra personal, astazi. Dar, ma rog, aparati mundirul. Si dumneavoastra ati spus acum ca nu prea, referitor la profit, ca adica nu-i telul anume profiturilor. Da, orice afacere, orice business, trebuie sa genereze profit.

Si din momentul dat, daca vorbim de profit, unde dumneavoastra spuneti ca nu ne-ati prezentat nimic, nici un business-plan, nu este o transparenta in afacere, evident, noi avem multe intrebari la chestia aceasta. Ca orice business este un risc si orice business se face pentru profit.

Daca vorbim astazi ca putem vinde lotul acesta de teren la licitatie publica deschis cu 100 milioane de lei cel putin, ma intreb, de ce noi, statul, bugetul trebuie sa suportam riscuri, cheltuieli suplimentare avind posibilitate sa incasam sumele date.

Si cu banii acestia alta firma privata sa construiasca, sa umple bugetul si sa construiasca, sa plateasca impozite la stat. Care este logica si de ce noi supunem neargumentat riscurilor. Atunci noi ne punem alta intrebare: poate la mijloc este altceva? Si, de aceea, sustin propunerea domnului Oleinic, ca sa se retraga, sa vina Guvernul cu niste lucruri clare pentru noi si atunci noi sintem, gata sa votam etc.

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

De fapt, si cele mai moderne teorii si practici ale unor economii cu piata mai dezvoltata decit ale noastre, presupun si impun uneori statul sa participe intr-un domeniu acolo unde fortele pietei nu sint suficient functionale. Ori pentru un moment, trebuie sa constatam, si noi am constatat acest lucru, ca pietele agricole care exista, nu permit acum accesul producatorilor agricoli la aceste pieti.

Si iarasi, inca o data repet, inteleg ca o societate pe actiuni, ca si orice alta societate economica, trebuie sa genereze profit, dar nu ne-am pus scopul nostru sa obtinem supraprofit. Sigur ca trebuie sa asiguram viabilitatea economica, dar scopul este acesta si este de datoria statului, inclusiv a Guvernului sa reactioneze la multiplele adresari ale locuitorilor tarii, ale agentilor economici din satele noastre, care nu au acces la pietele care exista.

Atunci noi constatam o concurenta neloiala. Atunci cind anumite categorii oneste ale cetatenilor nostri nu au acces la anumite piete. Si Guvernul considera ca este de datoria sa si cu aceasta, de fapt, venim cu rugamintea, aceasta este ideea, sa intervina pe o piata care inca nu este suficient formata si asigura cazul cind anumiti cetateni ai tarii nu au acces la aceasta piata. Acesta este sensul nostru. Si anume aceasta este logica despre care dumneavoastra doriti s-o aflati.

Referitor la cifre, la date. Noi am avut posibilitate, si dumneavoastra ati avut posibilitatea in cadrul comisiilor sa cereti de la noi aceste date pe care le avem. Si pentru lectura a doua ne asumam angajamentul sa venim cu aceste calcule pe care le avem, nu au fost cerute. Si daca doriti, in detrimentul timpului dumneavoastra, pot sa incerc sa efectuez toate aceste calcule. Ele sint.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim, domnule ministru.

Microfonul nr.5.

 

 

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domule ministru, problema nu consta in lectura intii si lectura a doua, consta in faptul abordarii in conceptul pe care dumneavoastra il promovati prin acest proiect de lege.

Eu ma gindeam ca, dupa ce Presedintele Voronin a fost la o sedinta inchisa a Guvernului, unde am inteles ca v-a tras o sapuneala buna, dumneavoastra veti veni cu proiecte de legi care se inscriu in filosofia planului de actiuni si a conceptului liberal asupra economiei de piata.

Dar dumneavoastra veniti cu asemenea proiecte de lega care, pur si simplu, desfiinteaza intentia anuntata clar de Republica Moldova, de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana.

In acest sens, vreau sa va intreb, in legatura cu procesul de privatizare, care continua la noi, in Republica Moldova. Deci, in acest sens, care este rostul crearii unor intreprinderi de stat pe spinarea contribuabililor, in loc sa se creeze conditii pentru atragerea, intr-adevar, a agentilor privati in baza unor principii clare care ca aceasta sa fie efectuata prin licitatie. Aceasta este o intrebare.

A doua. Spuneti-mi, odata ce ati anuntat aici ca obiectivul a fost creat deja, a fost creata structura, cine este gestionarul? Ati spus ca a fost inregistrata. Cine este gestionarul, cine sta in fruntea acestei structuri, ne intereseaza, pentru ca spuneati aici unui deputat ca este presupunerea lui, desi cred ca nu este prea bine ce ati spus. Dar este si presupunerea noastra ca se lobizeaza niste lucruri clare in loc, de fapt, sa trageti concluzii din ceea ce cred eu ca a fost bine cind v-a facut o analiza critica si Grecianii, si Voronin.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc. Nu as vrea sa repet, la nivel de abordari ale noastre, daca doriti, macroeconomice sau de principii, de ce noi consideram necesara o instituire a acestei societati, am spus aceste lucruri. Referitor la gestionare, unicul fondator si la moment sintem in faza cind abia am inregistrat societatea si sintem in cautarea unui manager a acestei societati pe actiuni. Este o persoana in cadrul Ministerului Economiei si Comertului, care asigura interimatul, dar pentru faza de inregistrare, si vom putea vorbi ca societatea a fost constituita totalmente atunci cind, in eventualitate ca veti sustine aceasta initiativa va avea loc aceasta crestere de capital si ne va permite, propriu-zis, trecerea la faza a doua.

Aceasta este ideea. Nu as vrea sa repet lucruri pe care le-am spus anterior. Noi avem, o facem absolut constient si mi se pare ca o facem destul de transparent si v-am expus toate, daca doriti, premisele si scopurile reale absolut, credeti-ne sincer, reale pe care noi le urmam prin aceasta idee.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Iertati-ma, la un comentariu... afirmativ si am inteles ca imi veti raspunde la intrebarea aceasta.

Domnul Valeriu Lazar:

Da.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Statul este chemat sa creeze conditii pentru implicarea in conditii pe baze egale a tuturor agentilor, nu sa constatam o ingerinta a statului care defavorizeaza si denota, in primul rind, neloialitate fata de principiul concurentei cu implicarea tuturor agentilor capabili sa participe la asemenea procese. Deci, cine sta in frunte si cine este gestionarul, daca spuneati ca…

 

Domnul Valeriu Lazar:

Ministerul Economiei si Comertului, ca unic fondator si unic actionar al acestei societati pe actiuni. Este o formula preventiva in faza cind, repet, vom trece in faza de operationalitate ea va fi gestionata la nivel corporativ si reprezentantul statului va participa doar votind la adunare.

Va fi creat consiliul. In consiliu admitem ca vor fi invitati si asociatia conducatorilor din raioane, cei pentru care incercam sa construim acest obiect. La nivel de consiliu va fi managerul numit, atunci cind societatea va fi una operationala. Deocamdata sintem la faza de constituire.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Din informatiile noastre deja stiu, conducerii Republicii Moldova nu ii place planul de actiuni si acrediteaza ideea ca nu il va indeplini. Desigur, cu atare atitudine nu il va indeplini si ne va face de ris inca o data in fata Uniunii Europene.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Regret, nu sint intr-atit de documentat ca dumneavoastra referitor la atitudinea conducerii tarii. Atit timp cit apar mandatul Guvernului am venit si incerc sa va conving despre corectitudinea la ceea ce facem.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru, microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule ministru, nu ati putea, dumneavoastra, da citirii decizia Consiliului municipal Chisinau la capitolul alocarea acestui teren.

 

Domnul Valeriu Lazar:

As face cu placere, dar nu dispun de ea, domnule deputat Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Dar unde este ea?

Domnul Valeriu Lazar:

Undeva in dosarele Guvernului exista.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domule ministru, nu exista o decizie a Consiliului municipal Chisinau si este foarte straniu ca un proiect de lege, care contravine Constitutiei Republicii Moldova, Legii despre administratia publica locala, Cartii europene, ratificata de Parlamentul Republicii Moldova inca in 1998 cu incalcare de lege, se discuta acest proiect.

Mai departe. Iata, in general, in Guvernul Republicii Moldova stie stinga ce face dreapta? Dumneavoastra ati citit macar, avizul Ministerului Justitiei Republicii Moldova unde este scris: “Proiectul urmeaza a fi coordonat in mod obligatoriu cu Primaria municipiului Chisinau si cu Agentia Relatii Funciare si Cadastru”.

Cum poate un Guvern veni in Parlament cu doua pareri?

 

Domnul Valeriu Lazar:

Domnule deputat, Guvernul vine cu o singura parere. Parerile membrilor Guvernului si a mea personala, si a altor colegi ai mei, sint valabile atit timp cit Guvernul a luat o decizie. Din momentul cind Guvernul a luat o decizie este pozitia Guvernului. Si eu vin aici cu pozitia Guvernului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule ministru, contravine Constitutiei si legilor pe care le-am nominalizat eu si noi vom sesiza Curtea Constitutionala la acest capitol. Este o speculatie si eu inca o data insist ca sa fie respins, deoarece contravine legislatiei in vigoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei. Stimati colegi, noi toti, in afara de aceea ca venim si facem legi in Parlament ne mai intilnim si cu alegatorii. Si exista in Republica Moldova problema, mai ales in jurul oraselor mari, si, in primul rind, in jurul Chisinaului exista problema pietei si accesului taranului la piete.

Si eu cred ca noi trebuie sa salutam ideea ca Guvernul, in cazul de fata, vazind ca nu o scoate cu aceasta, Consiliul municipal Chisinau si primaria incearca mai multi ani sa propuna o solutie. Daca solutia este buna sau rea, ramine sa discutam inclusiv in Parlament. Faptul ca statul si domnul ministru, si Guvernul, foarte clar ne raspund la intrebarea, cine va mentine acolo controlul si o sa fie o intreprindere, 100% intreprindere de stat. Domnul ministru a anuntat astazi in Parlament. Deci, este declaratie.

Trebuie ca cadem de acord ca in acest proiect este greu de vazut, o sa fie 100% ori n-o sa fie. Adica, eu as spune ca, referitor la executarea juridica a acestei idei, domnule ministru, aici sint niste intrebari.

 

 

Dar din punct de vedere al unor colegi care incearca sa faca zarva pe loc gol, stiind foarte bine ca problema exista, accesul acestor tarani la pietele din Chisinau nu este. Noi avem o multime de marfa agricola, care, in loc sa creasca la noi, pe cimpurile noastre, o aducem din Turcia, din Grecia si controlul acestor piete actuale este si ar trebui sa fie a primariei si primaria nu face si nu a facut pina acum acest control, si nu poate nici statul sa il faca, deoarece statul in cazul de fata este fara pirghii. Se incearca a avea niste pirghii si este o idee salutabila.

Din punctul de vedere al executarii juridice a acestei probleme, din acest punct de vedere, fractiunea noastra propune ca proiectul sa fie retras si sa fie prelucrat suplimentar in prezenta, adica cu participarea Guvernului. Aceasta ar fi corect. Dar ideea trebuie sustinuta si nu trebuie de facut demagogie politica mai mult din punctul de vedere al celor care au inchis intreprinderi, au aruncat muncitorii in strada si ii tin si pina si in ziua de astazi. Fiindca domeniul privat, … nu este vorba ca se lupta cineva impotriva lui. Este vorba ca el trebuie sa fie reglementat si sa se supuna legislatiei in vigoare.

Noi stim ca in chestiunea aceasta este un haos nemaipomenit. Cu toata puterea care exista a legislativului, executivului si administratiei publice locale nu se poate de facut rol si aici ies toti cu apararea a nu stiu a caror interese. Si mai mult interese private. Ele se vad foarte clar aici din partea unor reprezentanti ai opozitiei. Aceasta este propunerea noastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Sigur ca era foarte bine ca domnul Stepaniuc sa iasa la inceputul sedintei si sa propuna retragerea acestui proiect de la bun inceput, dar nu retragerea acelui proiect care, intr-adevar, il asteapta oamenii.

Referitor la proiectul dat. Iata Guvernul, imi pare ca acum doi ani, a deschis Bursa de Marfuri in Republica Moldova care, de fapt, nu ajuta producatorii, dar ii incurca sa lucreze, sa exporteze si multe probleme care au aparut la fermierii nostri si la particularii nostri sint din cauza acestei burse de marfuri.

Acum, Guvernul vine cu o idee foarte dubioasa de a mai deschide o piata. In orasul Chisinau exista vreo 50 de piete. Care e … de ce s-a imbolnavit Guvernul cu ideea aceasta? Eu sint aproape convins ca ideea nu ii apartine Ministerului Economiei si Comertului. Cu ce ocazie atita efort in Parlament, sa venim sa mai deschidem o piata.

Spune-ti, va rog, problema carui taran rezolva piata data? Din contul oamenilor, din contul bugetului. 6 milioane noi trebuie sa luam din buget. 6 milioane de dolari, aproape 100 milioane de lei. De aceea, stimati colegi, trebuie sustinuta aceasta idee, ca proiectul sa fie retras, sa se intoarca inapoi in Guvern. Guvernul sa procedeze conform economiei de piata si sa nu fie un agent privilegiat care se foloseste, dar, de fapt, pina la urma, eu cred ca unii oameni stiu a cui o sa fie afacerea aceasta peste jumatate de an de zile. Si cine o sa profite din chestia aceasta.

De aceea, hai sa il intoarcem in Guvern si sa nu va para rau … si deputatilor comunisti ca am votat o lege care, de fapt, peste un an de zile o sa se trezeasca in miinile cuiva care face business. De aceea, nu invinuiti opozitia, domnule Stepaniuc, opozitia nu are nici un acces la deciziile acestea. Asa ca, va rog frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru, aveti ceva sau de spus?

 

Domnul Valeriu Lazar:

Da. Daca imi permiteti.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru, poftim.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Doamna presedinte, stimati deputati,

Sincer vorbind asteptam aceasta reactie.

 

Doamna Maria Postoico:

Sint interese, cred ca din cauza aceasta.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Asteptam aceasta reactie. Este un subiect destul de controversat si faptul ca, in cadrul pietei centrale existente, acum se intersecteaza interesele a foarte multor persoane, cercuri de afacere, de interese, nu este un secret pentru nimeni si de aceea, am venit constienti in fata dumneavoastra, asteptind aceste reactii, mai mult sau mai putin categorice.

Nu as vrea sa pun la indoiala, intr-adevar, ideea ca poate exista anumite carente in materie de perfectare juridica a acestui document, dar atit timp cit se pune la indoiala o idee, si de fapt, ideea nu vine sa faca altceva decit spuneam ca este o parte componenta a unui proiect mai mare.

Si toata lumea, sau din cei prezenti, ati vazut in multe capitale europene unde pietele mari sint la suburbiile oraselor. Nu se creeaza supraaglomeratie in centrele oraselor.

Si este o idee mai complexa, este Gara de Nord, de fapt vreti sa descarcam orasul, vrem sa o scoatem la suburbii, o practica europeana asa pe care ne-o dorim noi si vrem sa asiguram, intr-adevar, o concurenta loiala din start si nu degeaba am spus ca deja se lucreaza asupra regulamentului.

Si, apropo, acest model, care a fost agreat de conducerea tarii, se bazeaza pe faptul ca vom insista in regulament din start ca accesul va fi, repartizarea locurilor in aceasta piata o vor face conducerea raioanelor. Aceasta vrem sa facem.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule ministru…

 

Domnul Valeriu Lazar:

Si de aceea…

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule ministru, noi nu sintem impotriva pietelor. Dar creati conditii ca businessul privat sa se ocupe de aceasta problema.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Businessul privat se ocupa deja, domnule deputat.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Statul trebuie sa controleze cum se respecta legea, trebuie sa creeze reguli de joc ca sa nu vina hoti sa vinda de trei ori carnea, s-o vinda la preturi exagerate in Chisinau. Cu aceasta trebuie sa se ocupe statul. Dar nu statul sa devina agent economic care, de fapt, face business si apoi transmite acest business altui agent economic. Nu avem pretentii fata de Ministerul Economiei si Comertului, dumneavoastra in zadar reactionati in felul acesta.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Nu reactionez, eu…

 

Domnul Dumitru Diacov:

Propun sa fie scos din ordinea de zi acest proiect si sa nu mai veniti cu documente foarte dubioase.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3, fiindca a fost vizat domnul Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, doamna presedinte.

Domnul Diacov a spus tot. El a spus ca aici este interesul domeniului privat. Nu interesul taranului ca el sa aiba acces la piata sa vinda marfurile produse in tara, dar interesul businessului. Noi stim, domnule Diacov, cum se aduce productia de peste hotare. Si noi stim ca acest monopol care este la Piata Centrala, si nu numai la Piata Centrala, dar si in alte piete din oras, el absolut nu poate fi, deci.

Eu, stimati colegi, repet ca ideea trebuie sustinuta, trebuie ca Guvernul, ministerul, impreuna cu comisia parlamentara, sa prelucreze ideea si sa fie promovata. Toti vorbesc despre faptul ca centrul orasului trebuie descarcat. Aceste piete pot sa existe in toate sectoarele Chisinaului. Si daca aceasta este pozitia Guvernului, ea trebuie sustinuta. Realizarea juridica a problemei trebuie gindita mai bine.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, multumesc. Poate suspendam discutiile?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi, ar fi bine sa discutam foarte linistit problemele de acest gen si sa nu faca speculatii nici guvernarea, nici opozitia. Ar fi bine, fiindca, intr-adevar, este o problema pur economica, nu este o problema politica, in spatele careia opozitia a vazut niste intentii poate nu prea bune ale guvernarii si nu trebuie sa supere acest lucru. Domnul Stepaniuc face speculatii. Imi pare rau ca iar ii raspund. Statul trebuie sa se ocupe cu controlul.

Dumneavoastra sinteti la guvernare de 5 ani. Duceti-va la Piata Сentrala. De ce acolo marfurile din Ucraina – untul, bomboanele s.a.m.d. se vind la preturi mai mari? Dumneavoastra aveti grija de producatorul intern? De ce nu faceti regula acolo? De ce marfa adusa prin contrabanda din alte parti se vinde la preturi mai rezonabile, iar producatorul nostru ramine cu marfa si cu buza umflata, cu marfa in sac? Creati conditii la toate aceste 50 de piete din orasul Chisinau, lichidati aceasta bursa de marfuri care, de fapt, impiedica taranul moldovean sa exporte marfa si el ramine cu griul in pod, cu rasarita in pod s.a.m.d. Domnule Stepaniuc, aceasta este problema fundamentala a dezvoltarii taranului moldovean si a agriculturii moldovenesti.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, de acum am purces la declaratii. Domnule presedinte al comisiei, eu ma gindesc ca dumneavoastra trebuie sa luati cuvintul la microfonul central. Da, poftim.

Doamna Cusnir, veti iesi la microfon si veti comenta tot ce doriti.

Am spus, microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna presedinte, stimati colegi,

Eu as vrea sa spun pozitia comisiei. Comisia a constatat ca acest proiect este imperfect. Dar eu vreau sa va atentionez ca nu este un proiect care fondeaza o societate pe actiuni. Este un proiect care permite ca pierderile sa fie compensate cu derogari de la legea in vigoare. Noi am propus in raport ca acest proiect de lege sa fie perfectat.

Noi am propus ca cele 6,32 milioane lei sa fie introduse in capitalul social al noii intreprinderi, adica sa fie schimbata si denumirea acestui proiect de lege. Eu nu vreau sa contrazic ceea ce am vorbit pina acum. Si in comisie noi am discutat cu autorii ca intreprinderea sa fie formata cu capital privat, public privat. Adica producatorii produselor agricole sa poata deveni coproprietari ai acestei intreprinderi. Si atunci se lichideaza acea temere care s-a facut auzita aici cum ca iar cineva va monopoliza si iar cineva va avea interes. Am vrut sa intervin ca sa nu tinem iarasi tribuna…

 

Doamna Maria Postoico:

O ora intreaga.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acest proiect are deficiente, el poate fi schimbat, eu v-am spus: denumirea, continutul.

 

Doamna Maria Postoico:

Aceasta pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si autorii au fost de acord cu propunerile comisiei ca sa fie schimbat continutul.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, pentru lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Daca se cere sa fie retras, aceasta e una. Dar poate fi perfectat si in Parlament.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru aceasta este Parlamentul.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Stimati telespectatori,

Ati avut posibilitatea astazi inca o data sa va convingeti ca in Parlament se vorbeste mult si orice, iar problema economica ne staruim in primul rind s-o politizam. Si dupa aceasta, in majoritatea cazurilor, reusim sa adoptam pentru ca avem majoritatea in Parlament.

Dar vreau sa accentuez ca subiectul pe care il dezbatem astazi ar fi fost, poate, apreciat pozitiv in cazul in care nu am fi avut 12 ani, nu, 10 ani de privatizare. De atunci cind s-au privatizat foarte multe intreprinderi in centrul Chisinaului si timp de 10 ani stau cu lacatul ruginit. Paminturile aferente intreprinderilor s-au privatizat la un pret foarte mic…

 

Doamna Maria Postoico:

Simbolic.

 

 

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

…si acum noi avem grija de pamintul care, de fapt… Ideea acestui proiect de lege este foarte buna si este foarte binevenita pentru ca cetatenii Republicii Moldova sa aiba posibilitatea sa-si vinda productia. Am propus, doamna presedinte al sedintei, sa-l retragem din ordinea de zi, sa revenim la el, sa vedem partea juridica. Eu propun sa punem la vot si sa nu politizam toate problemele care le discutam in Parlament.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc. Si aveti? Nu aveti, da?

Microfonul nr. 5 si finisam discutiile asupra acestui proiect.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, va multumesc, doamna presedinte.

Mai multi colegi ai nostri, inclusiv doamna Ostapciuc, domnul Diacov, au facut apel la necesitatea nepolitizarii acestei chestiuni, care este una juridica si una economica sau financiara. Mie imi pare rau ca discutia a deraiat de la fondul problemei, pentru ca acest proiect vizeaza o decizie care de principiu a fost deja luata. Parlamentul este pus in fata faptului implinit.

Singurul lucru pe care doreste sa-l smulga Guvernul din mina Parlamentului este prejudicierea bugetului de stat la capitolul “Venituri” cu 6 milioane si 320 de mii de lei. Aceasta este problema. Eu nu intimplator am intrebat anterior, stimate domnule ministru, daca Guvernul a avut in vedere si alte variante.

Nu cred ca trebuie sa ne ghidam acum si sa invocam in discutii tot criterii politice, criteriul majoritatii politice. Trebuie sa invocam argumente de ordin juridic si strict economic sau financiar. Sa ne referim la cadrul legal. De aceea, cred eu ca Guvernul ne datoreaza o explicatie suplimentara de ce nu s-a mers pe alte variante, cite variante au fost pentru solutionarea acestei probleme, care este una reala. Este adevarat ca problema exista, o solutie trebuie identificata, dar solutia trebuie sa fie optima, in interesul statului, nu in interesul Guvernului, a majoritatii parlamentare sau a opozitiei.

Avem nevoie de o solutie corecta, optima si, atentionez, legala. Domnul Guma s-a referit la o varianta posibila, una ipotetica – licitarea acestui teren, incasarea de venituri foarte mari la bugetul de stat. Ar fi pierdut statul sau nu? Ar fi pierdut societatea, producatorul, cel care desface productia agricola sau nu? De aceea, as vrea sa aflu, din gura membrului onorat al Guvernului, daca are convingere ferma si responsabilitate politica personala si daca aceasta este convingerea colectiva a Guvernului ca aceasta varianta discutabila, cu care se vine ca solutie la o problema reala si mare, este cea mai buna, este cea mai avantajoasa si nu aduce nici un prejudiciu interesului societatii.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Daca imi permiteti sa raspund.

 

Doamna Maria Postoico:

Numai succint.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Si daca ati avut alte variante, sa le stim care sint in expresie economica.

 

Doamna Maria Postoico:

Raspunsul a fost de acum.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Domnule deputat, dar nu inainte de a face o precizare, pina la urma sa nu confundam lucrurile. Nu se propune diminuarea alocarilor la buget, fiindca aceste 6,32 milioane de lei, conform legii respective, urmeaza a fi varsati in Fondul pentru reconversiunea terenurilor agricole, nu sint banii care trebuie sa fie in buget. Sint lucruri absolut diferite.

Da, exista o modalitate. Banii respectivi sa ii prevedem in proiectul legii bugetului pentru Ministerul Economiei si Comertului ca din legea bugetului sa mearga in fondul respectiv. Sa separam lucrurile, sint lucruri absolut diferite. Este bugetul si este fondul respectiv stabilit prin lege.

De aceea, este si o asa formula: daca noi am considerat ca nu ar fi tocmai cazul sa trecem dintr-un buzunar in altul, fiindca aceasta ar insemna sa luam banii de la bugetul de stat, sa ii trecem in Fondul pentru reconversiunea terenurilor agricole. Noi am considerat ca mai valabila, mai corecta ar fi anume aceasta varianta. Si incerc sa va explic de ce. Dar este si o asa formula: nu aveti sa zicem… noi Guvernul consideram astfel…, dar are dreptul la existenta si formula aceea.

In legea bugetului prevedem 6 milioane de lei si-i transferam prin Ministerul Economiei in alt fond. Mi s-a parut ca e rationala aceasta cale si propunem o alta modalitate.

Cit priveste anumite suspiciuni si temeri, Guvernul, ca sa nu lase loc pentru interpretare, in hotarirea sa prin care a fost fondata aceasta societate pe actiuni, scrie foarte clar: “se atribuie in posesiune Ministerului Economiei si Comertului terenul specificat in punctul 1) in vederea fondarii unei societati pe actiuni cu capital social integral de stat, cu depunerea in capitalul social”.

Daca exista temeri, poftim, pentru lectura a doua, putem specifica in lege ca ea va mentine in continuare cu capital integral si acoperim aceste temeri daca ele exista, aceste dubii. Mi se pare ca exista solutii si juridice, daca ideea este acceptata ca atare. Pentru lectura a doua se poate de imbunatatit.

 

Doamna Maria Postoico:

Asa este. Deci, stimati colegi, noi totusi am convenit ca incheiem discutiile asupra acestui proiect. Pentru lectura a doua aveti posibilitatea sa inaintati amendamente in cazul in care considerati ca sint posibile. Domnule Cubreacov, mai aveti ceva?

 

 

Domnul Vlad Cubreacov:

O precizare doar.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar succint, va rog.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna presedinte.

Stimate domnule ministru, intrebarea mea era foarte clara. Eu v-am intrebat daca dumneavoastra la Guvern, ca specialisti si oameni politici responsabili in fata Parlamentului si a societatii, ati examinat mai multe variante economice. Si daca ati ales-o pe cea mai profitabila. Eu v-am intrebat care au fost acestea? Vedem un proiect care are o valoare de 6,32 milioane lei. O varianta, invocata de unul dintre colegii nostri deputati, vorbeste de 100 de milioane de lei ipotetici ca venit din aceasta intreprindere.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cubreacov, noi ne incurcam de acum.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Poate au existat mai multe. Cite au existat, care este expresia economica in cifre a fiecareia, ca sa ne dam si noi seama ca anume aceasta ar fi cea optima. De fapt, nu ati raspuns la intrebarea mea. Sinteti convins personal ca aceasta este singura si cea mai buna dintre toate solutiile posibile la aceasta problema importanta?

Iar cit priveste temerea care a fost exprimata de mai multi deputati, aceasta este indreptatita logic. Acum este vorba de un proiect care nu costa prea mult. Dar nimeni nu poate exclude, pentru ca legile in vigoare dau aceasta logica situatiei, ca acest obiectiv va fi privatizat pina la urma pe bani de nimic. Aceasta este problema, si nu in interesul societatii si al statului si nici al producatorului agricol.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cubreacov, noi trebuie sa adaugam cheltuielile de o ora intreaga de discutii asupra acestui proiect.

Doamna Gutu, dumneavoastra aveti un amendament sau iar sa polemizam la acest subiect? Aveti o propunere concreta?

 

Doamna Lidia Gutu:

Da, va multumesc. Am o propunere concreta, sa incheiem discutia.

 

Doamna Maria Postoico:

Concreta, un amendament pentru lectura a doua, da? Va multumesc. Microfonul nr. 4.

 

 

Doamna Lidia Gutu:

Nu, nu pentru lectura a doua, eu imi cer iertare, dati-mi va rog numai un singur minut. Stimati colegi, noi ne-am expus deja foarte clar. O buna parte, daca nu chiar majoritatea, insista ca acest proiect sa fie retras, scos din ordinea de zi sau reintors comisiei pentru a preciza foarte clar unele detalii, inainte de a pune la vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Noi aceasta o sa punem la vot, doamna Gutu.

 

Doamna Lidia Gutu:

De aceea, eu vreau sa inteleg ca domnul ministru poate sa ne spuna numai aceea ce poate sa ne spuna si nu trebuie mai mult sa-l chinuim astazi in sedinta.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, doamna Gutu. Va multumesc de intelegere, da.

 

Doamna Lidia Gutu:

Punem la vot si gata.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, comisia va rog.

Va multumesc, domnule ministru. Luati loc.

Cine retrage? Pai, bine, cine il retrage? Retrage Guvernul? Este procedura, conform Regulamentului. Remiterea in comisie este altceva. Deci propunerea este ca sa fie remis in comisie. Bine, se remite in comisie. Pur si simplu, aceasta propunere n-a fost. A fost de a respinge si de a retrage.

Proiectul de Hotarire nr. 3299 cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005-2009. Prezinta Guvernul.

S-a remis in comisie, domnule. A fost propunere din partea fractiunii de a remite in comisie. Deci nu se pune la vot, conform Regulamentului. Nu se pune la vot remiterea.

Domnule Esanu, poftim.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul Hotaririi Parlamentului cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005-2009. Acest proiect a fost elaborat in conformitate cu articolul 2 din Hotarirea Parlamentului nr.122 din 16 iunie 2005 si

are drept scop asigurarea armonizarii legislatiei Republicii Moldova cu acquisul comunitar.

 

 

 

Unul din elementele fundamentale ale planurilor si strategiilor pe care le-am votat aici in Parlament, dintre care as mentiona Planul de actiuni “Republica Moldova - Uniunea Europeana” si Strategia de crestere economica si reducere a saraciei, este aspectul legislativ si, prin acest proiect de hotarire, Guvernul vine cu un program privind activitatea sa in acest domeniu pe perioada anilor 2005-2009 si, in scopul sincronizarii activitatii Guvernului si a activitatii Parlamentului, consideram ca acest plan, care urmeaza sa fie realizat de Guvern, trebuie sa fie coordonat si cu Parlamentul. De aceea, rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect de hotarire.

Mai intii as vrea sa mentionez ca, de la momentul adoptarii acestui proiect de catre Guvern, au intervenit unele schimbari care vor necesita acceptul dumneavoastra pentru concretizarea planului respectiv, in special la capitolul ratificarii si semnarii conventiilor internationale. Parlamentul deja a adoptat citeva legi privind ratificarea, care, la momentul cind a fost adoptat de catre Guvern proiectul respectiv, erau doar in plan.

Va multumesc pentru atentie si rog sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc. Cine are intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule viceministru,

Observ ca dumneavoastra personal ati semnat acest proiect, ati contrasemnat proiectul la Guvern. Si, pe linga felicitarile pe care vreau sa vi le adresez in legatura cu aceasta initiativa, vreau sa fac citeva precizari si sa va cer opinia in legatura cu acestea.

Dumneavoastra cunoasteti ca singura autoritate legiuitoare si autoritatea suprema legiuitoare in Republica Moldova este Parlamentul. De aceea, sint foarte contrariat sa gasesc in denumirea acestei liste urmatoarea formula: “lista actelor legislative”, deci, nu a proiectelor de acte legislative, dar a “actelor legislative care urmeaza a fi elaborate in anii 2005-2009”, fara a se specifica de cine.

Cunoastem ca sint subiecti concreti cu drept de initiativa legislativa, care pot elabora proiecte, introduc initiative, nu elaboreaza dintr-o data acte legislative. De aceea, vreau sa va intreb daca, de principiu, la acest nivel al discutiei asupra conceptului initiativei dumneavoastra, ati fi de acord ca denumirea acestei liste sa sune in felul urmator: “Lista proiectelor de acte legislative care urmeaza a fi elaborate de Guvern in anii 2005-2009”. Este prima precizare si intrebare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc pentru intrebare. Deci, nu exista obiectii principiale impotriva acestei modificari, dar vreau sa atrag atentia ca aici este vorba de un act politico-juridic care implica si angajamentul pe care si-l asuma Parlamentul privind adoptarea acestor legi. Dar in principiu sint de acord.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc. Si urmatoarea intrebare deriva din cea anterioara. Observ ca proiectul de hotarire a Parlamentului, elaborat de Guvern, este cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005-2009. Eu inteleg ca din lista, care este anexata, rezulta ca Guvernul isi ia un angajament politic in fata societatii si a Parlamentului sa elaboreze aceste proiecte de legi atit de necesare. De aceea, denumirea hotaririi ar trebui adusa in conformitate cu anexa, cu cuprinsul exact al acesteia si sa avem o hotarire cu privire la proiectele de acte legislative, care urmeaza a fi elaborate de Guvern in anii 2005-2009. Ca sa ramina exact pe fondul chestiunii. Ce credeti despre acest lucru? Pentru ca Programul legislativ priveste si activitatea Parlamentului, si dreptul de initiativa al altor subiecti, cum sint Presedintele, Adunarea Populara de la Comrat. Aceste lucruri nu sint reflectate aici. Si nu se refera la intregul proces legislativ, care este un lucru cu mult mai complex. Este vorba doar de uzarea de dreptul de initiativa legislativa de catre Guvern ca unul din cei patru subiecti investiti prin Constitutie cu acest drept.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc pentru intrebare. Intr-adevar, aici apar probleme privind faptul daca acesta va fi programul exhaustiv al activitatii Parlamentului. Desigur ca nu. Dar noi totusi consideram ca in cazul in care denumirea va fi acea pe care o propuneti dumneavoastra, va rezulta ca Parlamentul doar a votat o lista de proiecte asupra carora va lucra Guvernul, dumerindu-se din start ca Parlamentul nu-si spune opinia, daca este de acord ca in aceasta perioada sa examineze proiectele sau nu. In acest caz, nu vad necesitatea ca proiectul respectiv sa fie votat de Parlament.

Deci esenta propunerii care, repet, rezulta dintr-o hotarire a Parlamentului, adoptata anterior, consta anume in aceasta. Guvernul isi stabileste un calendar privind elaborarea unor proiecte. Si vreau sa mentionez ca acesta, de asemenea, va fi exhaustiv, acesta este un angajament al Guvernului sa asigure realizarea acestor proiecte. Noi vom elabora, va asigur, si alte proiecte si le vom prezenta Parlamentului. Si, in acelasi timp, dorim sa fie stipulat si angajamentul, pe care si-l asuma Parlamentul, ca sa examineze aceste proiecte.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule viceministru, eu sint de acord, dar dumneavoastra va contraziceti. Daca nu este vorba de o lista exhaustiva si aceasta vizeaza doar unul din cei patru subiecti cu drept de initiativa, acest lucru trebuie sa fie reflectat foarte limpede in denumirea documentului adoptat si in cuprinsul acestuia.

Si acum pe fond am o intrebare. Am examinat foarte atent aceasta lista, care nu este exhaustiva, si observ ca totusi Guvernul admite o oarecare eschivare de la angajamentul politic international, pe care si l-a asumat in numele statului, prin semnarea de catre domnul Vasile Tarlev la Bruxelles a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

 

Vreau sa va amintesc, stimati colegi si domnule viceministru, ca in capitolul 2.1 “Dialogul politic si reformele, democratia si suprematia legii”, in articolul 1 alineatul (3), Guvernul Republicii Moldova, in numele statului, s-a angajat in dialogul sau cu Uniunea Europeana sa continuie reforma administrativa.

In alte articole, nu vreau sa va obosesc cu citate, este vorba de rolul si statutul Procuraturii si de audiovizual. Vreau sa va intreb, de ce in aceasta lista, pe care o prezentati si care se sprijina pe angajamentul international al statului, nu sint reflectate, nu sint cuprinse proiectele de legi cu privire la Procuratura, cu privire la audiovizual si cu privire la organizarea administrativ-teritoriala?

Si credeti ca ar putea fi aceasta lista amendata astazi, completata cu aceste puncte, care rezulta in mod clar dintr-un document international, semnat de Guvernul Republicii Moldova?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Permiteti-mi sa va asigur ca, prin programul prezentat, Guvernul nu intentioneaza sa se eschiveze de la nici un angajament asumat prin tratatele internationale sau sa se eschiveze de la realizarea planurilor, strategiilor care au fost votate in Parlament. Cu parere de rau, eu nu pot sa afirm ca cunosc lista exhaustiva a proiectelor de legi care sint vizate aici.

In acelasi timp, vreau sa va comunic ca, pe linga programul legislativ pe care il propunem dumneavoastra, exista si alte programe asupra carora se lucreaza. Si proiectele de legi pe care le-ati enuntat dumneavoastra se regasesc in acele programe. Si o parte, cum ar fi Legea cu privire la audiovizual, deja sint elaborate si de aceea ele nu se regasesc aici.

Dar in masura in care in cadrul Parlamentului se va considera ca un anumit proiect de lege, chiar care se afla deja, ca rolul Parlamentului necesita sa fie mentionat in acest plan, Guvernul nu obiecteaza la completarea acestui program.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Doamna presedinte al sedintei, ca sa nu mai ies la acest microfon, fac acest amendament cu care, inteleg ca reprezentantul autorului este de acord, sa completam aceasta lista cu alte trei proiecte de legi privind rolul si functiile Procuraturii, privind audiovizualul si cu privire la organizarea administrativ-teritoriala.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cubreacov, aceste proiecte revin in planul calendaristic, care a fost de acum aprobat prin hotarire de Parlament. De aceea, de ce sa repetam acele legi care de acum sint? Este angajamentul de acum al Parlamentului.

 

 

 

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Doamna presedinte al sedintei, este adevarat ce spuneti dumneavoastra, dar, in acelasi timp, trebuie sa observam ca Guvernul, in planul sau, de asemenea, creeaza un paralelism si doreste sa-si exprime punctul sau de vedere.

Constitutia si Regulamentul Parlamentului nu exclud posibilitatea, si chiar recomanda, sa avem mai multe initiative in acelasi subiect, dintre care una este luata ca baza. Dar, daca vorbim de angajament politic – se subliniaza aceasta latura in acest moment – si e vorba de un angajament international al statului, nu vad de ce Guvernul nu si-ar formula viziunea asupra acestor reforme atit de importante in cazul acestor trei subiecte: Procuratura, audiovizual si organizarea administrativ-teritoriala.

Poate ca Guvernul va avea un proiect de lege mai bun decit cele elaborate in Parlament si il vom lua ca baza. Asta era intrebarea mea. De aceea, fac acest amendament, daca nu va fi necesar, problema va fi exclusa de la sine. Dar eu cred ca este bine sa consolidam acest angajament al Guvernului, sa aratam ca sintem seriosi in dialogul nostru cu Uniunea Europeana.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc. Daca imi permiteti, la aceasta intrebare eu confirm ceea ce am spus. Eu stiu ca acestea au fost incluse in alte planuri. As vrea numai sa ma refer la problema paralelismului. Eu personal sint un adversar convins al paralelismului. Moldova are, cu parere de rau, prea putine forte pentru a elabora proiecte de acte normative calificate. Si in momentul in care diferite organe, in mod paralel, vor asigura elaborarea diferitor proiecte de legi, noi riscam sa nu asiguram cele mai bune proiecte.

Parerea mea este ca noi urmeaza sa ne concentram eforturile si sa cream fie in comun, fie organe separate, doar un singur grup care sa lucreze asupra unui proiect, pentru a asigura ca cei mai buni specialisti sa fie incadrati in grupul respectiv.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar. Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred ca o precizare se cere la ceea ce a spus domnul Cubreacov. Noi trebuie sa tindem, nu sa aratam ca sintem seriosi in relatiile cu Uniunea Europeana, noi trebuie sa fim seriosi in relatiile cu Uniunea Europeana. Fiindca proiectul asta de hotarire, care se propune, incearca sa arate ca noi vrem sa fim in relatii cu Uniunea Europeana si mai mult nimic.

Eu am vorbit si la Biroul permanent ca este o lista, o actiune cam inedita asa, ca se vine in Parlament cu adoptarea unei liste pe patru ani si se propune adoptarea unei hotariri a Parlamentului care, in mod categoric si precis, o sa fie incalcata. Precis o sa fie incalcata.

 

 

Fiindca este o lista foarte lunga, alcatuita nu stiu de cine si se vine aici cu propunerea ca sa fie adoptata. Cu ce ocazie? Eu presupun ca aceasta lista trebuia sa fie o anexa la programul de guvernare. Si eu presupun ca Guvernul n-a reusit atunci, in citeva saptamini sau intr-o saptamina, sa faca aceasta lista. Dar era suficient ca sa fie o anexa la programul de guvernare si gata.

Cu ce ocazie Parlamentul sa-si asume responsabilitatea? Uitati-va, aici sint sute de proiecte de legi si mii de oameni trebuie sa lucreze asupra acestor proiecte de legi. O sa fie ele bune, o sa fie remise s.a.m.d. Cu ce ocazie noi trebuie sa adoptam numai ca vrem sa aratam? Noi adoptam si o sa vrem sa aratam, dar n-o sa fim.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar ca aceasta lista poate fi completata. In cazul dat, iarasi Parlamentul decide.

Mai este, da? Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule viceministru, ma intereseaza doua aspecte in special. Primul este in legatura cu monitorizarea in continuare a Republicii Moldova de catre Consiliul Europei. Si am vrut sa va intreb, pentru ca m-am uitat si am vazut putin in acest sens. Noi ne propunem, precum am auzit, ca cel putin peste un an sa iesim de sub monitorizare. Ma intereseaza, in acest sens, ce v-ati gindit in planul asta? Sau ce nu ati inclus si, poate ca, ar trebui sa includeti?

Al doilea aspect se refera la hotaririle pe care le-a adoptat Parlamentul la 10 iunie pentru completarea Planului Iuscenco. De exemplu, daca luam hotarirea cu privire la demilitarizarea zonei transnistrene, va amintiti, acolo este prevazuta, de exemplu, pina la sfirsitul anului 2005, retragerea trupelor rusesti.

Tin minte, in timpul discutiilor in cadrul grupului de lucru, am spus ca ar trebui sa luam exemplul Georgiei, care are si o hotarire a Parlamentului si care dispune foarte clar actiunile pe care trebuie sa le intreprinda Guvernul in acest sens.

Atunci ministrul Sova mi-a spus: “Ei, doamna, Georgia inca nu se stie cind isi va retrage trupele. Uite la noi e scris: “pina la sfirsitul anului 2005”.

Si in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” sint prevazute eforturi in acest sens. Insa aici, la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene nu vedem nimic, nici o actiune care sa vizeze acest aspect. Cu atit mai mult cu cit hotaririle Parlamentului ar trebui sa-si gaseasca oglindirea in vederea realizarii lor prin efortul Guvernului.

Un al treilea subaspect ar fi Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, care este prevazut pina in 2008. Noi facem un plan pina in 2009. Un an ramine suspendat. Nu putem admite, de exemplu, ca, in ajunul expirarii termenului din 2008, ar putea sa apara noi probleme, noi cerinte, care ar trebui sa-si gaseasca oglindirea intr-un nomenclator de alte proiecte de legi.

 

 

De aceea, si eu ader la ideea ca este un plan foarte si foarte de intentii, care va fi completat, modificat s.a.m.d. Si, poate, statul acesta este prea inalt, care este dat pentru adoptarea lui. Si, poate ca ar trebui, intr-adevar, sa fie un plan mai complex, care sa cuprinda cit mai mult aspectele legate si de capitolele la care sint restantieri fata de Consiliul Europei, si de alte capitole. Si toate acestea sa se regaseasca in vreo 3-4 anexe la un plan serios, dar tot cu o rezerva de fereastra ca ar trebui sa fie completat in continuare si chiar continuu adica.

 

Doamna Maria Postoico:

Este raspuns?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Este, in principu, dar o parte din probleme depasesc cadrul proiectului. In privinta problemei monitorizarii Republicii Moldova. Bineinteles, Guvernul Republicii Moldova intreprinde masuri in acest domeniu, dar monitorizarea nu tine strict de revizuirea cadrului legislativ.

Republica Moldova se afla sub monitorizare nu doar din cauza ca legislatia ei nu corespunde cerintelor. Si in acest context, dupa parerea Ministerului Justitiei, in planul respectiv se regasesc acele modificari ale legislatiei, pe care noi trebuie sa le facem pentru a asigura iesirea Republicii Moldova de sub monitorizare.

Referitor la evacuarea trupelor din Transnistria. Planul respectiv de masuri a fost elaborat la propunerea ministerelor responsabile de fiecare domeniu in parte. Si la acest capitol, ministerul responsabil – Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene considera ca introducerea in acest plan de masuri a unui proiect de hotarire de Parlament in scopul vizat de dumneavoastra nu este absolut necesara.

Cit priveste ultimul subiect, pe care eu incerc acuma sa-l … cu anul 2009. Daca o sa revedeti proiectul respectiv, toate masurile ce tin de realizarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” vor fi realizate pina in anul 2008. Deci, planul legislativ respectiv nu se limiteaza doar la realizarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si de aceea sint incluse si masuri care depasesc limita stabilita pentru realizarea planului respectiv.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei. Verificind aceste liste si confruntindu-le – lista prezentata de Guvern si Planul calendaristic, votat deja de Parlament printr-o hotarire care tine de onorarea angajamentelor in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, observ suprapuneri si va intreb asupra gradului de corelare a celor doua liste. De exemplu, avem la pagina 18 punctul 8 angajamentul Guvernului de a elabora o lege noua privind egalitatea de sanse intre femei si barbati.

 

 

Se stie ca Parlamentul are pe rol un asemenea proiect, este votat in prima lectura. Si atunci dumneavoastra, care sinteti atit de dornic, si Guvernul, sa se faca economie de forta intelectuala, sa nu se risipeasca energiile in acest domeniu, nu inteleg, de ce doriti sa veniti deja cu o lege noua in cazul in care Parlamentul a votat in prima lectura o lege si se asteapta discutarea si adoptarea in a doua lectura? Este doar un exemplu.

Pe de alta parte, nu gasesc nici o suprapunere in ceea ce priveste angajamentul international al statului nostru, semnat de Prim-ministrul Tarlev in luna februarie la Bruxelles, cu Uniunea Europeana privind reforma administratiei publice locale. Nu avem nici in programul calendaristic, votat deja de Parlament, nici in aceasta lista.

De aceea, am facut propunerea ca sa mergem exact pe textul Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, sa nu omitem nici un punct. Avem nevoie de o abordare corecta, punctuala si tehnica, pentru ca documentul este in mare masura tehnic.

Cit priveste latura politica, Guvernul Tarlev, in dialogul sau foarte constructiv cu Uniunea Europeana, s-a angajat, si considera ca este o necesitate, sa opereze o reforma administrativa.

Domnule Stepaniuc, dumneavoastra, ca jurist de forta, ati citit, probabil, acest instrument juridic international care are preeminenta in raport chiar cu Constitutia Republicii Moldova, este direct aplicabil. Este un document important, de aceea el trebuie respectat. Este o chestiune de onoare si de principiu.

Cit priveste latura politica, avem o singura propozitie: se aproba planul, cum se cheama el, programul legislativ. Ar fi putut, cu acelasi succes, acest program sa fie votat de Guvern, daca era doar unul tehnic. Pentru ca este un document politic important si vrem sa transmitem un semnal pozitiv in afara Republicii Moldova si sa demonstram ca sintem seriosi, nu credeti dumneavoastra ca este necesar un preambul in care sa facem trimitere directa la Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si la acquisul comunitar cu care dorim sa armonizam, prin acest proces legislativ, cadrul nostru intern la cel international.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cubreacov, de acuma este in hotarirea comisiei, poate permitem comisiei si o sa decada unele intrebari.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da. Vroiam sa stiu parerea autorului.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, noi sustinem. Deci este posibila introducerea unui preambul.

 

 

 

 

 

Domnul Vlad Cubreacov:

A unui preambul si a punctului care deriva din capitolul 2. 1 - dialogul cu Uniunea Europeana - reforma administrativa, reforma administratiei publice locale. Sinteti de acord de principiu, pentru ca el nu se regaseste nicaieri in alta parte.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu incerc acum sa vad daca exista ceva prevederi la capitolul asta. Cu parere de rau, nu pot sa ma orientez.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Dar de principiu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

De principiu nu sint impotriva. Daca exista un angajament pe care noi ni l-am asumat si nu se regasesc masuri de realizare nici in acest plan, nici in alte planuri de masuri care au fost adoptate, sint de acord sa fie stipulat si vreau sa va asigur si de altceva. Daca eventual noi astazi n-o sa gasim o masura de realizare a unui angajament in aceste planuri, cu certitudine Guvernul va intreprinde ulterior masuri pentru a asigura realizarea angajamentelor pe care noi ni le-am asumat.

Deci nu trebuie sa consideram ca Guvernul se va limita doar la planul respectiv pe care il aprobam astazi.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Dar fiti de acord ca este mai bine sa facem lucrurile bine de la bun inceput, acum, aici, daca este posibil. Nu vad motive ca Guvernul sa se eschiveze de la acest angajament deja asumat.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc. Rog comisia. Domnule ministru, luati loc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de hotarire a Parlamentului nr.3299 si relateaza urmatoarele.

Prezentul proiect de hotarire a fost elaborat in scopul realizarii obiectivelor nominalizate in hotarirea Parlamentului din 16.06.2005. Anume atunci (eu cer scuze, e un fel de raspuns si la intrebarea domnului deputat Diacov) a fost pusa sarcina de a elabora acest program, anume atunci. El contine urmatoarele prevederi:

 

 

armonizarea legislatiei Republicii Moldova cu legislatia comunitatii europene;

realizarea, prin elaborarea legilor respective, a Programului activitatii Guvernului, Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei, Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, Programului national “Satul moldovenesc”, Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii respectivi, precum si in temeiul prioritatilor stabilite in ele.

Comisia a constatat corespunderea, in principiu, a continutului si modului de expunere a proiectului de hotarire cerintelor Hotaririi Parlamentului cu privire la elaborarea Programului legislativ pentru anii 2005-2009.

Toate comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, in avizele prezentate, sustin acest proiect de hotarire. In unele avize se contin obiectii si propuneri, majoritatea carora tin de tehnica legislativa sau de redactare. Rezultatele examinarii lor de catre comisia responsabila de prezentarea proiectului sint expuse in tabelul anexat la prezentul raport. In acest tabel gasim, practic, raspunsuri la toate intrebarile care au fost puse astazi reprezentantului Guvernului.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a constatat, de asemenea, in textul proiectului unele inexactitati care ulterior, in procesul redactarii hotaririi, vor fi corectate.

Avind in vedere cele mentionate, comisia propune Parlamentului proiectul de hotarire nr.3299 pentru examinare si adoptare, tinindu-se cont de propunerile acceptate de catre comisie care sint reflectate in tabelul respectiv.

Referitor la viitorul acestui program, as vrea sa mentionez ca, intr-adevar, acest program este un element nou in activitatea Parlamentului. Asa ceva nu a fost in practica noastra. Deci, este un program al actiunilor coordonate din partea Guvernului si, fara doar si poate, a Parlamentului, deoarece decizia definitiva va fi luata de Parlament in problemele care noi deja astazi le-am discutat. Fara doar si poate acest program va fi pe parcurs modificat. Mai bine zis, completat.

De aceea, comisia si propune sa fie introdus in acest proiect de hotarire articolul 2, prin care Guvernul va fi obligat sa prezinte Parlamentului propuneri pentru a completa acest program legislativ.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc. Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule presedinte, as vrea sa stiu si opinia comisiei in legatura cu denumirea exacta a listei si a hotaririi pe care o adoptam, pentru ca daca ar ramine in varianta propusa de Guvern – Programul legislativ pentru anii cutare si cutare – iese ca avem o lista exhaustiva si Parlamentul isi asuma angajamente fata de Guvern sa voteze tot ce va veni de la Guvern. Pe de o parte. Si ar insemna sa comasam planul calendaristic, deja votat de noi, in ceea ce tine de angajamentele fata de Consiliul Europei, cu aceasta lista ca sa fie chiar un program legislativ.

Daca nu este asa, si anexa vizeaza doar initiativele care vor veni de la Guvern, atunci acest lucru trebuie sa fie reflectat in denumirea hotaririi si in anexa. Si nu este vorba de acte legislative. Este vorba de proiecte de acte legislative elaborate de Guvern. Vreau sa stiu, care este opinia dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dupa parerea noastra, nu este necesar a modifica denumirea proiectului hotaririi. Dar, totodata, este necesar a introduce, si noi in tabel am mentionat ca este necesar de a introduce, in preambulul acestei hotariri prioritatile respective, ca sa fie clar si pentru Guvern, si pentru noi, sa fie un plan-cadru pentru anii 2005-2009 al activitatii noastre. Si luind in considerare aceste prevederi, inclusiv introducerea in acest proiect de hotarire a articolului 2 despre care eu deja am vorbit, socotim ca nu este necesar a modifica denumirea.

Modificind preambulul si introducind articolul 2 in hotarire, noi acoperim toate problemele pe care dumneavoastra le-ati expus.

Ceea ce se refera la unele divergente intre planul calendaristic si lista proiectelor care este anexata la aceasta hotarire, noi sintem de acord ca in cadrul redactarii sa contrapunem si ceea ce a fost scapat sa fie introdus in planul respectiv.

 

Doamna Maria Postoico:

Si ceea ce trebuie. Este necesar de exclus. Se are in vedere proiectul concret.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim?

 

Doamna Maria Postoico:

Si proiectul concret care de acum este votat in prima lectura in Parlament.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, inclusiv problema care este legata de egalitate.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, va fi verificarea.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

El trebuie corelat, adus in conformitate.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, da, trebuie sa fie exclus.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu va multumesc. Dar, raminind pe aceeasi linie de subiect, continutul trebuie sa corespunda formei. Dumneavoastra cunoasteti cit de importante sint aspectele

 

formale si ca un cuvint, o virgula poate impinge logica celui care aplica un instrument juridic ca acesta intr-o directie sau in alta.

De aceea, inteleg ca nu este un document exhaustiv, nu este vorba de planul legislativ in general. Este vorba cel putin de unele aspecte, de unele masuri, de unele elemente. Trebuie acest lucru subliniat in titulatura documentului, altminteri avem o coliziune evidenta intre denumirea documentului si continutul propriu-zis.

Noi nu reglementam exhaustiv procesul legislativ pina in anul 2009. Acest lucru trebuie sa rezulte clar. Cit priveste corelarea la care v-ati referit, eu ma bucur ca s-a acceptat acest lucru. Am remarcat absenta si in hotarirea de Guvern anterioara, adoptata de Parlament, si in acest proiect venit de la Guvern a punctului care vizeaza reforma administrativa.

De aceea, cred ca veti fi de acord sa completam aceasta lista cu un punct, un singur punct care vizeaza reforma administrativa si care deriva, eu am citat, din textul Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, acolo unde lucrurile sint formulate expres, univoc, foarte limpede si este vorba de un angajament international care nu poate fi impins dincolo de anul 2009. Cu atit mai mult nu poate fi impins dincolo de 2008, cind expira efectul, nu
va mai produce efecte Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

 

Doamna Maria Postoico:

De fapt, in planul calendaristic se contine acest compartiment.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Referitor la corelare, eu deja v-am raspuns. Noi, lucrul acesta, facind o redactare, il vom lua in considerare. Ceea ce se refera la denumire, eu inca o data repet. Noi am propus sa fie modificat preambulul. Indicam obiectivele principale despre care am vorbit si deja din aceste obiective reiese ca lista aceasta a proiectelor nu este exhaustiva.

Da, eu nu m-am oprit, deoarece este in tabel. Noi am propus sa fie modificate unele denumiri si in lista si chiar structura. De exemplu, “Lista tratatelor internationale care urmeaza a fi negociate, semnate si ratificate”. Noi am propus sa fie “Lista tratatelor internationale care urmeaza a fi ratificate”.

Tabelul nr.5 va fi exclus, iar tabelul nr.6 va deveni nr. 5. Toate aceste momente sint in tabelul anexat la raport.

 

Doamna Maria Postoico:

Noi am avut suficient timp sa facem aceste amendamente. Asa ca, in cazul dat, comisia a examinat foarte detailat, eu am fost prezenta la aceasta sedinta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu va rog sa atrageti atentia. Avem un tabel unde sint…

 

 

Doamna Maria Postoico:

Un tabel de divergente unde este concret aratat, da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Adica absolut toate amendamentele, inclusiv cele care astazi au fost.

 

Doamna Maria Postoico:

Ele au fost acceptate. Da, va multumesc. Dupa cite am inteles, nu mai sint alte amendamente, luari de cuvint la acest proiect. Va multumesc.

Domnul Cubreacov.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu aveam un amendament. Conform Regulamentului, in cadrul dezbaterii in orice moment poate fi formulat un amendament sau un subamendament. Aceasta se refera la capitolul 2.1 din Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si vizeaza necesitatea elaborarii unui proiect de lege cu privire la reforma administrativa.

De aceea, rog ca acest amendament sa fie retinut de presedintele de sedinta si sa fie supus votului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Comisia a examinat acest amendament? El a fost in scris sau nu, sau este acum inaintat?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cu regret, acest amendament nu a fost inaintat in scris, dar eu deja am raspuns. Noi numaidecit vom examina inca o data lista din anexa si planul de actiuni si in caz daca sint careva…

 

Doamna Maria Postoico:

Divergente.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Necesitati, noi vom introduce in aceasta lista.

 

Doamna Maria Postoico:

Amendament, da, doamna Pavlicenco?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu. O mica luare de cuvint.

 

Doamna Maria Postoico:

A, luari de cuvint. Da, poftim.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am vrut, in numele fractiunii, sa expun pozitia noastra. Noi, stiti foarte bine, nu am votat programul de guvernare pe care nu-l consideram real si ca este pe potriva asteptarilor populatiei. Nu am votat, nu consideram nici programul legat de satul moldovenesc ca este un program real, este mai mult un program care este o colectie de vise irealizabile.

Noi, raminind atasati conceptului si obiectivului strategic de integrare europeana, consideram ca actuala guvernare ar trebui sa depuna eforturi cu mult mai sustinute pentru operarea unor transformari si reformerat de cale, care sa fie in consens cu Planul individual de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, cu obiectivul de a iesi cit mai repede de sub monitorizarea Consiliului Europei.

Si avind in vedere toate obiectiile expuse cu diferite ocazii pentru includerea pe ordinea de zi a diferitelor proiecte de legi care sint o stringenta si un imperativ in vederea democratizarii statului nostru, toate care au fost respinse, noi consideram ca acest plan este doar o mica parte din intregul nomenclator de proiecte de legi care ar trebui sa fie incluse intr-un program amplu, ca acest plan nu include toata complexitatea necesitatilor de acte legislative referitoare la angajamentele Republicii Moldova de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana.

De aceea, nu vom vota impotriva acestui plan, fiind si convinsi ca acest plan va fi modificat, rasmodificat si nu este decit o spoiala pentru angajamentul nesincer al guvernarii de a se pregati pentru aderarea la Uniunea Europeana.

 

Doamna Maria Postoico:

Probabil se refera si la noi, deputatii, intrucit avem acelasi drept de a inainta proiecte de legi si in cazul dat va fi completat din partea deputatilor cu acelasi drept. Supun votului proiectul.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Doamna presedinte al sedintei, inclusiv ii amintesc domnului Diacov, care intervine cu o remarca, ca la proiectele de hotariri, la orice initiativa legislativa, pot fi formulate amendamente, inclusiv verbale si, conform Regulamentului organic al Parlamentului nostru, acestea se supun, in mod obligatoriu, votului. De aceea, conform Regulamentului, reformulez amendamentul meu. Eu propun includerea la primul capitol a unui nou punct care s-ar numi “Legea cu privire la organizarea administrativ-teritoriala”.

La al doilea capitol, domeniul de reglementare este administratia publica locala. Caracterul actului legislativ – lege noua, la documentul de referinta cu indicarea compartimentului - Planul individual de actiuni “Republica Moldova –

 

 

 

 

Uniunea Europeana”, capitolul 2.1 ”Dialogul politic” – institutia responsabila si institutiile cooptate, Ministerul Justitiei, termenul de executare, anul si trimestrul 2006-2007.

Acesta este amendamentul pe care l-am formulat clar, pentru stenograma si pentru corpul legiuitor. Insist ca acesta sa fie supus votului, conform Regulamentului in vigoare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3. Domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca nu este cazul sa punem la vot acum amendamentul concret, deoarece, eu, inca o data, repet, in caz daca acest proiect de lege este prevazut in planul individual de actiuni, Guvernul deja si-a asumat responsabilitatea si noi, ca deputati, avem posibilitatea sa controlam, va fi executat sau nu. Asta-i una.

Si a doua. Daca, pe parcursul anilor acestia, va disparea necesitatea vreunui din proiectele de legi din aceasta lista, clar ca el nu va fi inaintat. Si invers, daca o sa apara necesitatea unor alte legi, vom avea toti posibilitatea – si deputatii, si Guvernul – sa inaintam initiativele respective. In cazul de fata, noi vorbim de un proiect de hotarire prin care va fi aprobat programul-cadru. Si orice modificare poate fi efectuata pe parcursul anilor ulteriori.

 

Doamna Maria Postoico:

La drept vorbind, e un proiect, un program de intentie. Si, totodata, noi, ca legiuitori, avem acelasi drept.

Microfonul nr. 3 in continuare.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Intrucit colegii nostri tot timpul apeleaza la Regulament, vreau si eu sa fac o trimitere la articolul 62, unde punctul 1 prevede ca, in cursul dezbaterii in prima lectura a proiectului de lege, de hotarire, a initiativei legislative, nu pot fi facute amendamente, dar pot fi facute propuneri privind adoptarea.

Amendamente verbale se prevad de Regulament in a doua lectura, dar in prima lectura nici un fel de amendament conform articolului 62 nu s-a… Тем паче, ca este hotarire.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, hotarire intr-o singura lectura.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnul Prijmireanu are dreptate atunci cind se refera la Regulament. Dar

 

atunci cind doreste ca Parlamentul sa voteze, n-are dreptate, pentru ca trebuie sa gasim un compromis. Doamna Postoico a spus cred ca involuntar o chestie ca este un program de intentii. Dar de cind programul de intentii trebuie sa devina hotarire a Parlamentului?

 

Doamna Maria Postoico:

A unor proiecte, proiecte.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Pai, da, da. Eu inteleg.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar este posibil sa nu fie votate aceste proiecte, care au fost prezentate.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi discutam 45 de minute asupra unei liste, care este o lista de intentii, care nu este absolut necesar sa fie adusa in Parlament. Ea putea fi aprobata si ea este aprobata de Guvern. Si este absolut suficient ca Guvernul sa elaboreze aceste proiecte, sa vina cu unul dupa altul in Parlament. Si sa nu ne farimam noi capul aici cu o lista care, 50%, n-o sa fie adoptata. Partidul Democrat nu poate sa voteze aceasta lista. De aceea, propunem ca proiectul sa fie retras.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, este clar. Intentia dumneavoastra este clara.

Va multumesc.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu ma bucur.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi, supun votului amendamentul care a fost propus de catre domnul Cubreacov, care este de acum inclus in stenograma. Sa nu repet, fiindca eu nu-l am aici, sa nu fac o greseala. De aceea, cine este pentru ca acest amendament sa fie introdus in proiectul de hotarire nr. 3299, rog sa voteze.

Rog numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 2.

Sectorul nr.3 – 10.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5. Eu va rog mai tare, ca sa se auda pentru stenograma.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 – 10.

 

Doamna Maria Postoico:

10. 12 voturi pentru.

Cine este impotriva, rog sa voteze. A, da. Deci amendamentul nu trece.

Va multumesc.

Se supune votului proiectul de Hotarire cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005 – 2009. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 27.

Sectorul nr. 2 – 21.

Sectorul nr. 3 – 1.

 

Doamna Maria Postoico:

Unde 49? Este majoritatea, fiindca noi in sala sintem 72. 49 de voturi, este majoritatea din cei care sint prezenti in sala. Proiectul este adoptat.

Proiectul de Lege nr.3201 referitor la fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pe anul 2006.

Rog Guvernul.

Domnul Russu.

 

 Domnul Gheorghe Russu –director general al Companiei Nationale de Asigurari in Medicina:

Mult stimata doamna presedinte al sedintei,

Mult stimati deputati,

Se prezinta a treia Lege a fondurilor asigurarii obligatorii de sanatate. Doua au fost adoptate de dumneavoastra in anii precedenti si, in sfirsit, avem o mica istorie de trei ani. In conformitate cu obiectivele politicii fiscale si administratiei fiscale pentru anul…

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog putina liniste. Stimati colegi, doamna Pavlicenco, daca solicitati o convorbire, iesiti mai bine din sala, dar nu incurcati celorlalti. Eu va rog.

Poftim, domnule Russu, continuati.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Da, va multumesc, doamna presedinte.

Eu ma reintorc la ideea ca, conform obiectivelor politicii fiscale si a administrarii fiscale pentru anii 2006-2008, in anul 2006 se propune, in concordanta cu decizia comisiei tripartite, a pastra procentajul de la salariat si de la patron la nivel de 4% – 2% pentru angajator si 2% pentru angajat.

 

Reiesind din faptul ca in legea bugetului, care deja este adoptata, salariul mediu pe tara pentru anul 2006 este prevazut in marime de 1700 de lei, 4% de la aceasta suma calculata la suma anuala va constitui 816 lei. Aceasta suma este valabila pentru toate categoriile de platitori, stabilite de legislatie, care achita prima de asigurare in forma fixa. Ea a fost inclusa in proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2006, pe care dumneavoastra deja ati adoptat-o.

Astfel, in proiectul legii bugetului de stat pentru contingentele asigurate de stat sint prevazute 966 de milioane 552 de mii de lei. 35 de milioane de lei constituie compensarea T.V.A. la medicamente, care se indreapta spre procurarea medicamentelor compensate sau gratuite pentru populatie. Astfel, din bugetul de stat, suma totala este de 1 miliard 1 milion de lei.

Contributiile care revin de la marimea primei de asigurare in calitate de contributie procentuala in conformitate cu nivelul de salarizare pe anul 2006 sint calculate la nivel de 496,1 de mii. In total, suma veniturilor fondurilor asigurarilor obligatorii de sanatate pe anul 2006 constituie 1 miliard 527,7 de milioane de lei, plus 208 de milioane de lei comparativ cu bugetul fondurilor anului trecut.

Repartizarea, conform legii, este prezentata in fondurile prevazute de legislatie. In fondul de baza, pentru serviciile medicale – 1 miliard 441,6 de lei, din care se repartizeaza pentru asistenta medicala urgenta prespitaliceasca, asistenta medicala primara, asistenta medicala specializata de ambulatoriu, servicii medicale paraclinice, asistenta medicala spitaliceasca.

Asadar, in medicina de urgenta prespitaliceasca se prevad 130 de milioane de lei, 250 de solicitari la 1000 de persoane asigurate. Aceasta practic este un nivel european. Pentru medicina primara, preambulator se prevad 379 de milioane de lei, in care sint citeva tipuri de servicii, adica o finantare stratificata, finantare standard. Aceasta este garantia ca eu primesc in jur de 85 de lei tariful per capita la sanatosi si bolnavii asigurati. Si se introduc cheltuieli, pentru prima data, legate de tratamentul persoanelor asigurate cu boli cronice, tratamentul la domiciliu si in stationarele de zi in suma de 63 de milioane de lei.

Aici eu vreau sa spun ca este vorba numai de medicamentele compensate suta de procente pentru acei care se trateaza la domiciliu conform unei liste de nozologii sau boli, aprobate si intemeiate de Ministerul Sanatatii.

Cheltuielile legate de compensarea medicamentelor. Noi vom continua sa compensam separat si la anul viitor programul bolilor cardiace. Pentru aceasta sint prevazute 36,5 milioane de lei.

Si al patrulea compartiment. Noi introducem cheltuieli legate de corespunderea serviciilor indicatorilor de calitate in medicina primara in suma de 48 de milioane de lei. Aceasta este partea flexibila la indeplinirea unor criterii de calitate aprobate de Ministerul Sanatatii si de noi in comun.

Si aceasta se face tot pentru imbunatatirea calitatii serviciilor medicale. Alocatiile pentru medicina specializata de ambulatoriu au crescut, practic, in jur de 180%.

Asistenta stomatologica – 12 milioane lei. Din nou – pentru prima data. Un moment de insatisfactie a populatiei era ca, in medicina primara, multe din investigatiile paraclinice erau contra plata din lipsa de surse financiare. Pentru anul 2006 se introduc servicii paraclinice gratuite in suma de 100 milioane de lei. Si, in sfirsit, medicina spitaliceasca – 52%. Din fondul de baza pentru medicina spitaliceasca sint alocate 750 milioane lei.

In total, in fondul de asigurari pentru medicina de urgenta, pentru medicamente sint prevazute 9,6 milioane. Eu am mai spus, dar, repet: pentru asistenta medicala primara, adica si acele compensate, si acele gratuite pentru cazurile de tratare la domiciliu se aloca 9,6 milioane de lei si se indreapta tot pentru medicamente din contul restituirii T.V.A. la medicamente 35 de milioane de lei.

Asistenta medicala specializata de ambulatoriu – 10 milioane pentru medicamente, pentru serviciile medicale paraclinice – 23 de milioane de lei, pentru asistenta medicala spitaliceasca – 130 de milioane de lei. In asa fel, la medicamente, suma alocata a crescut cu circa 17% fata de anul 2005.

Si doua fonduri de baza – fondul de profilaxie si fondul rezerva. Fondul de profilaxie (in cota procentuala, la toata suma aceasta este 2%, care fac in suma totala sau fizica 30 de milioane de lei) este prevazut pentru realizarea masurilor de reducere a riscurilor de imbolnavire, inclusiv de procurare a vaccinurilor si medicamentelor pentru profilaxia primara si secundara, pentru efectuarea examinarilor profilactice, scriningului in scopul depistarii precoce a imbolnavirilor, pentru finantarea manifestarilor cu menirea promovarii modului sanatos de viata, pentru alte activitati de profilaxie, inclusiv sustinerea nivelului de informare a populatiei.

Tot 2% si 30 de milioane este fondul de rezerva. In primul rind, acest fond este prevazut pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare legate si de imbolnavire si de afectiunile grave ale persoanelor asigurate, a caror rata anuala poate sa depaseasca media luata in baza calcularii programului unic pentru anul 2006.

Se prevede acoperirea din fondul de baza a serviciilor medicale curente. Contributia, veniturile asteptate in acest fond, cheltuielile sint prevazute in suma de 18 milioane pentru persoanele neasigurate la medicina de urgenta prespitaliceasca si la acei neasigurati in medicina de ambulator.

Cheltuielile administrative. Noi rugam inaltul for sa ni se aprobe 25 de milioane fata de anul trecut, cind am avut 20,4 de milioane. Vreau sa explic ca nu se prevede nici un fel de crestere nici a salariului, nici a cheltuielilor administrative, in afara de cheltuielile pentru introducerea sistemului informational automatizat al asigurarilor pe toata tara.

Anul acesta noi am terminat testarea raionului Hincesti, sediul central, ceea ce ne permite sa incepem implementarea acestui sistem in toata tara. Pentru aceasta se cer suplimentar 4,6, pe care le-am inclus in cheltuielile administrative.

Domnilor deputati, noi ne adresam dumneavoastra cu rugamintea de a sustine eforturile noastre si de a vota aceasta lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

 

 

Doamna Ludmila Borgula:

Господин Руcсу, будьте добры, разъясните: в расшифровке вашего бюджета, в фонде финансовой поддержки сферы здравоохранения около 49 миллионов леев предусмотрено на расходы, связанные с оплатой показателей качества выполнения первичной медицинской помощи. У меня в связи с этим вопрос. Существуют ли критерии, методика оценки данных показателей, кто будет их оценивать?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Спасибо за вопрос. Дело в том, что уже в этом году были обозначены критерии качества в первичной медицине. В следующем году мы их пересмотрим, поскольку одни окажутся эффективными, другие – менее эффективными. Во-первых, какова их цель? Суммы будут выплачиваться дополнительно к фиксированной заработной плате. И они призваны стимулировать врачебную деятельность, повысить её качество.

Вторая часть вашего вопроса. У нас есть структуры, которые проверяют качество медицинских услуг. Мы или утверждаем, или принимаем эти услуги как исполненные, проверив на месте их оказание в лечебных учреждениях, и соответственно оплачиваем их. Или не принимаем их как невыполненные. В этом случае они не оплачиваются. Проверяют наши группы экспертов.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Я все же не удовлетворена ответом. Меня интересует, существует ли методика оценки данных критерев, какой документ её определяет и какое отношение имеют к этому пациенты? Как пациенты будут оценивать, действительно ли они получили качественную медицинскую помощь? Или это вы будете определять внутри ваших структур, какую дополнительную плату назначить к заработной плате врача?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Вы знаете, одним из критериев является своевременное взятие на учет беременной, а эту категорию лиц полагается брать на учет в первые три месяца. Если врач не выполнил данное требование, то не получает за это деньги. Речь идет о стимулировании качества, которое больной непосредственно почувствует. Или проведение вакцинации. Если врач выполняет данную профилактическую услугу на 90%, то его пациенты естественно это почувствуют.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Но вакцинация, простите, это не первичная помощь. Я же определенно сказала: показателем может служить мертворожденный ребенок. Если предусматривается повысить уровень заработной платы врачей, я совершенно не имею ничего против, но, наверное, надо предназначенные суммы куда-то включить. Тем более, что у вас есть такой показатель, как премирование врачей. И, очевидно, в премировании будет предусмотрено, и вы сможете уменьшить или увеличить вознаграждение. Мне кажется, что эта сумма не будет освоена, тем более, что закон должен приниматься с 1 января. Вы сегодня не готовы к тому, чтобы правильно, по назначению использовать эту сумму. И второй вопрос.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Можно я прежде отвечу на первый, а потом и на второй вопрос. Дело в том, что мы уже работаем в системе показателей качества. И мы оплачиваем их и проверяем. Эта проверка проводится совместно с Министерством Здравоохранения. Есть критерии для проверки и Регламент, утвержденный Минздравом и нами.

Как и любые критерии, он является менее субъективным, чем просто премирование. Премировать можно любимчиков, а критерии указывают на тех, кто эффективно работает. Я думаю, что вы может быть согласитесь с этой точкой зрения.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Но это будет оценка со стороны врачей, а не со стороны пациентов. Второй вопрос касается другого.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Спасибо.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Скажите, пожалуйста, какое количество работников в вашей компании? Какая сумма предусмотрена на повышение их квалификации, вернее, какое количество из них будет повышать квалификацию?

 

Domnul Gheorghe Russu:

У нас всего c периферией где-то 290 человек. Ну, плюс-минус 5 человек. Потому что кто-то уходит, кто-то приходит. Это последняя цифра, которая мне известна.

Повышение квалификации врачей, у нас, правда, их не много, потому что у нас задействованы в основном эксперты, предусмотрено в Медицинском университете на кафедрах организации здравоохранения. Там изучают экономику и манеджмент. Есть график, в соответствии с которым врачи проходят курсы повышения квалификации. Профессиональную квалификацию работники проходят по той специальности, которой они владеют в качестве основной.

Мы берём к себе экспертов, это только медики высшей категории, которые завершают свою профессиональную деятельность. Поскольку мы хотим, чтобы они были как можно более независимыми…

 

 

 

Doamna Ludmila Borgula:

Но вы вообще-то не ответили не мой вопрос, я не даром его задала. У вас в бюджете записано: “На неведомственную охрану вы предусматриваете 170 тысяч леев, а на повышение квалификации – 50 тысяч леев.” Я недаром спросила, какое количество? Потому что уровень нашего медицинского обслуживания, в том числе и эта система, требует намного повысить квалификацию наших работников, очевидно, надо увеличить сумму, выделяемую на эти действия.

Я благодарю вас.

 

Domnul Gheorghe Rusu:

Спасибо. Я не буду комментировать.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei. Domnule Russu, sint nevoita sa-mi reiterez intrebarea pusa la sedinta Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, pentru ca atunci nu am primit un raspuns exhaustiv.

Intrebarea mea se refera la fondul de profilaxie. Pentru ca, in raportul pentru 9 luni ale anului 2005, prezentat de dumneavoastra in comisie, nu ati vorbit de cheltuieli. Banuiesc ca au fost facute recent doar la procurarea vaccinurilor antigripale. Pentru 2006 programati cheltuieli in suma de 30 milioane 554. Si daca unul din punctele acestui fond de profilaxie prevede cheltuieli pentru efectuarea examinarilor profilactice scrining, in scopul depistarii precoce a imbolnavirilor, ca specialist in oncologie, ma vad nevoita sa va intreb, pentru ca acum realmente exista si acest radiomaraton, care are obiectiv sa sensibilizeze ca in municipiul Chisinau indicii de morbiditate oncologica depasesc media pe republica si aceasta ne vizeaza pe toti: dumneavoastra nu vedeti necesitatea elaborarii unui concept sau a unei strategii concrete de efectuare a profilaxiei? Pentru ca este mai usor sa previi boala decit sa o tratezi.

Stiu cazuri cind angajatii dumneavoastra, la efectuarea controalelor la institutiile medicale, au pretentii ca s-a cheltuit benzina pentru deplasari care, de fapt, se fac in scop de profilaxie.

Intrebarea mea este: cum vedeti dumneavoastra ceea ce nu s-a cheltuit, ceea ce se cere in vederea anume a efectuarii acestor campanii de scrining oncologic?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Va multumesc pentru intrebare. Dumneavoastra aveti dreptate ca banii din fondul de profilaxie nu se cheltuiesc pe parcurs, se cheltuiesc pe masura necesitatilor. Noi recent am procurat de 5 milioane si jumatate de lei vaccin contra gripei in legatura cu problemele provocate de gripa aviara, dumneavoastra stiti. Statul a dat numai 5 milioane pentru tot programul de vaccinari pe tara, restul ramine pe seama care le face. Asa ca este un efort destul de mare. Noi am sustinut si Compania de informare a Institutului de Cercetari Stiintifice in Domeniul Oncologiei, si profilaxia hepatitei virale.

Dar dumneavoastra aveti perfecta dreptate cind afirmati ca se cer unele concepte pe anul viitor. Si eu vreau sa va atrag atentia ca noi, pentru prima data, introducem notiunea de scrining si vom sustine acest proces in oncologie.

Vreau sa va informez ca zilele acestea noi am luat decizia sa suplimentam finantarea Institutului Oncologic inclusiv din fondul de rezerva, pentru realizarea problemelor in acest domeniu.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc. Eu, daca imi permiteti, mai am inca doua intrebari. Vreau fara suparari, dar va intreb, domnule Russu, cum totusi ar trebui sa reactioneze acei sefi, directori de institutii medicale atunci cind dumneavoastra cereti pentru cheltuieli administrative o suma enorma, cred eu, de 25 de milioane? Inteleg ca aici este inclusa si retribuirea muncii, si contributiile la bugetul asigurarilor sociale. Aceste plati de contributii sint pentru anul 2005 in suma de 49 la suta, in anul acesta s-au micsorat, in schimb au crescut celelalte cheltuieli – pentru deplasari, de protocol, pentru procurare de utilaje. Aceasta ar fi 60 la suta din suma pe care o cereti.

Ieri am ascultat conducatorii de institutii, care au descris situatia lor reala: aparataj invechit cu o uzura foarte inalta, bugete care nu prevad cheltuieli nici pentru reparatii curente, nici pentru reparatii capitale.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Va multumesc pentru intrebare si vreau sa va raspund. Eu cred ca dumneavoastra ati avut acces la anexele la nota informativa. Atrag atentia ca salariul, ponderea lui in 2005 era de 39, pentru anul 2006 – 31,9, adica mai putin.

La noi din 2004, salariul nu s-a majorat nici pentru o categorie. Cu atit mai mult, anul acesta chiar s-a micsorat. Asta este prima.

A doua. Pentru cheltuielile de deplasari, cit si pentru cheltuielile de protocol nu s-a prevazut nici o crestere. Unica crestere, despre care am vorbit si o spun si acum, se prevede pentru formarea sistemului informational. Medicii scriu mult, tot sistemul informational lucreaza pe hirtie. E timpul sa trecem, noi sintem gata sa trecem, la un sistem modern, care este deja nu numai proiectat, dar si testat in practica. Daca ne sustineti – bine, daca – nu, facem mai incetisor, in citiva ani, fiindca nu avem alta iesire.

Vreau sa va spun ca, pentru sustinerea resurselor administrative, cheltuielile la noi sint cele mai mici, din toate companiile care se ocupa cu asigurari de sanatate obligatorie – 1,6% din toata suma bugetara.

 

Doamna Valentina Golban:

Eu m-am referit doar la reparatii. Dumneavoastra cereti pentru reparatii, adica pentru retribuirea muncii – da, dar atunci cind cereti si vreti ca aceste fatade, unde lucrati, sa fie reparate, nu tinem cont ca avem alta situatie in institutiile noastre medicale, aici apar aceste…

Domnul Gheorghe Russu:

Acestea sint cheltuieli prevazute pentru sustinerea administratiei care se ocupa cu managementul asigurarilor. Aceste cheltuieli nu sint mari, ele trebuie sustinute, pentru ca un management rau, ma scuzati, costa mult mai scump.

Chestiunea e, eu am subliniat la inceput, ca noi avem un an si 10 zile de activitate. Noi nu am avut nici baza materiala, nici sedii, totul se face de la zero. Mergeti la periferii si o sa vedeti in ce conditii au lucrat oamenii nostri si continua sa lucreze. De atita, ceva reparatii trebuie facute, doar nu sint cerinte enorme.

 

Doamna Valentina Golban:

Si ultima intrebare, daca imi permiteti. Domnule Russu, pentru Compania de Informare si Promovare se cere 1 milion de lei. Si aici se pune pe prim plan spoturile publicitare video, mai aveti si alte masuri, activitati, actiuni. Dar, eu cred ca colegii mei deputati vor fi de acord cu mine, ca cetateanul nostru de rind chiar daca vede afisate in institutiile medicale acele programe unice, cam putin inteleg, uneori chiar medicii nu prea in toate se descurca. Si eu cred ca un rol foarte mare au acele spoturi publicitare, care sint si se deruleaza la televiziune.

Nu credeti dumneavoastra ca este necesar sa se faca o analiza a acestor spoturi, sa se revada accentul lor, fiindca, de fapt, ele educa populatia, informeaza precum ca statul ar putea sa-i asigure acel pachet unic, pentru ca in aceste spoturi apar oameni care spun ca au fost la spital, li s-a oferit totul.

Poate ca e cazul sa reeducam populatia si sa recunoastem sincer ca nici un stat in lume si nici noi nu putem asigura intregul pachet unic necesar pentru asistenta medicala. Si aceasta nu ar crea conflicte. Medicul ar obtine un spatiu mai mare de timp pentru a acorda bolnavului atentie. Si, pur si simplu, pacientul n-ar avea atitea pretentii. Ar intelege ca trebuie sa-si aduca contributia sa personala la acest sistem de asigurare, in ce consta sistemul solidar, de ce nu ne putem permite o alternativa la moment si la etapa data, acel principiu cumulativ sau alte alternative. Daca putem sa-l lamurim intr-un mod succint si accesibil.

Va multumesc.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Si eu va multumesc. Consider ca informatia niciodata nu poate fi multa. Adica ea, de obicei, e putina. De atita trebuie de adoptat cheltuielile acestea, pentru ca e imposibil sa stai cu fiecare om de vorba. Sint chestiuni tehnice la care se pot promova toate ideile: radioul, presa, televiziunea, spoturile s.a.m.d. Noi sintem de acord cu ceea ce ati spus dumneavoastra. Si acest lucru in continuare trebuie intensificat fara doar si poate.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

 

 

Domnule director, am citeva intrebari pe motivul ca in discursul dumneavoastra scurt nu v-ati referit la ele si, va rog, daca se poate, sa-mi dati niste explicatii. Care este procentul de cheltuieli in structura fondului pentru medicamente? Daca se poate in procente si daca se poate si in cifre reale.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Cifrele reale eu le-am numit deja.

 

Domnul Vladimir Braga:

Ce aveti?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Le mai repet o data. Asistenta medicala urgenta – 9 milioane, asistenta medicala primara – 101 milioane, asistenta medicala specializata – 10 milioane, servicii medicale paraclinice, ele tot merg in medicamente, acestea sint consumabile, reactivele – 23 milioane si asistenta medicala spitaliceasca – 130 milioane. Cresterea cheltuielilor pentru medicamente, in comparatie cu anul 2005, in 2006 e de 17%, ceea ce constituie 274 milioane de dolari.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule director, eu am intrebat cu totul altceva. Eu am intrebat procentul care este in fond in total pentru medicamente. Dumneavoastra spuneti, cum le-ati alocat. Dar eu va intreb, care este procentul in structura fondului?

 

Domnul Gheorghe Russu:

274 milioane la 1 miliard 444. Sint acele 17% pe care le-am numit eu.

 

Domnul Vladimir Braga:

17%?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Da, in jur de 17%. Da, cred ca e asa. Eu n-am calculat cifra.

 

Domnul Vladimir Braga:

Este important, domnule director.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Dar cifra de 274 milioane la 1 miliard 444 de milioane de lei, care sint folositi in fondul de baza. Eu va dau cifra imediat dupa ce o calculez, dar nu aici la tribuna, cu permisiunea dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Braga:

Chestia e ca acolo undeva se indica 30%, de aceea eu si va intreb. Daca sint 17%, atunci sa fie numita cifra.

Domnul Gheorghe Russu:

Eu va dau cifra.

 

Domnul Vladimir Braga:

A doua problema. Dumneavoastra ati numit ca va creste suma alocata pentru medicamente pe parcursul anului viitor, in comparatie cu anul acesta, cu 17%. Preturile la medicamente, asa cum sint eu informat, pur direct au o crestere de 20%. Cine acopera aceste 3% pentru spitalele raionale?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu cred ca dumneavoastra ati confundat doua cifre. 20% da, noi procuram la nivel, asta este rentabilitatea farmaciilor care procura. Acolo sint trei trepte, dar asta nu inseamna ceea ce ati avut dumneavoastra in vedere. T.V.A., iata aici este crestere reala, este de 8%. Si aceste 8%, adica 35 de milioane, in legea bugetului, pe care dumneavoastra deja ati adoptat-o, sint prevazute pentru compensarea acestor cheltuieli in asigurarile obligatorii de sanatate.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule director. Mai am o intrebare concreta pe raioane. Puteti sa-mi explicati, de ce in diferite raioane cheltuielile pentru o persoana-pat sau la o persoana atribuite pentru anul 2006 sint diferite? Ca exemplu, in raionul Ialoveni se prevad pentru o persoana 134 de lei. In raionul Dubasari – 97 de lei. In alte raioane – cite 216 – 218 lei. Nu mai vorbesc de Gagauzia – cu peste 600 lei. Care ar fi explicatia la aceasta?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Nici un raion n-are asa diferenta. Gagauzia – 600. Nu, nu, eu numesc la concret. Pardon, eu ridic microfonul si o sa incerc sa fiu auzit. Raioanele sint diferite. Raionul Ialoveni nu are spital si, practic, toate cheltuielile sint indreptate per capeta la medicina primara. Ei se folosesc de resursele Chisinaului si institutiilor republicane.

Acelasi Dubasari, pe care l-ati numit dumneavoastra, tot nu are spital si are medicina primara. Cheltuielile depind de faptul daca raionul acorda toate tipurile de deservire medicala, adica are urgenta, stomatologice, spital s.a.m.d.

Unele raioane nu au tot spectrul si in cazul acesta se folosesc sau de nivelul republican, sau de nivelul secundar. Noi repartizam aceste sume si populatia primeste, dar nu din una si aceeasi sursa. Adica, din raion poate primi atita cit raionul poate sa le deserveasca, restul – din institutiile republicane, din institutiile municipale.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule director…

 

 

 

Domnul Gheorghe Russu:

Daca noi stringem banii cei de acolo, care se acorda populatiei, ei primesc tot asa. Criteriile de contractare sint unice pentru toti. Adica, ele sint aprobate de Ministerul Sanatatii si de companie si formulele de calcule sint unele si aceleasi.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule director, eu vreau sa va aduc la cunostinta ca in Ialoveni este spital si dumneavoastra stiti de asta.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu n-am spus ca el nu este. Eu stiu.

 

Domnul Vladimir Braga:

Dumneavoastra ati pronuntat, ca nu este. Si eu, pur si simplu, pentru orice eventualitate.

Dar eu vreau sa ma refer la Anenii Noi. La Anenii Noi este un spital mult mai mare, si in Straseni, si in Dubasari si in alte raioane, unde cheltuielile, de asemenea, sint foarte si foarte mici. Pe cind la alte raioane sint 218 pe o persoana.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Daca imi dati voie eu am sa aduc numai o cifra. Spitalul raional Straseni are in sold in plus de circa 2 milioane necheltuite astazi.

 

Domnul Vladimir Braga:

Dar asta-i alta chestiune. Eu va intreb de programarea bugetara.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Programarea bugetara a fost suficienta.

 

Domnul Vladimir Braga:

Pai ce are daca ei fac servicii? Atunci trebuie sa le luam banii de la servicii si sa-i programam la programele de stat?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Nu, ele au fost programate pentru ei.

 

Domnul Vladimir Braga:

Nu este corect, dupa parerea mea.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Discutam.

 

Doamna Maria Postoico:

Si ultima intrebare, va rog, daca ea este.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei. In primul rind, domnule raportor, nu va mirati ca avem prea multe intrebari pentru dumneavoastra, pentru ca ne-ati propus un proiect de lege, din 9 articole, care prevede bugetul de un miliard jumatate. Si e clar ca in situatia asta sintem nevoiti sa punem mai multe intrebari.

In primul rind, imi pare rau ca nu este reprezentantul Ministerului Sanatatii, dar daca prezentati dumneavoastra, inseamna ca aveti imputernicirile respective.

Spuneti-mi, va rog, cum vor fi compensate datoriile institutiilor medicale, care sint la moment in jur la 82 milioane de lei? Cum vom descurca aceasta situatie? Inclusiv 7 milioane avem datorii istorice. Ce facem cu acesti bani? Cum descurcam?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Daca puteti sa precizati intrebarea. Ce aveti in vedere dumneavoastra 82 de milioane? Istorice sau…?

 

Doamna Lidia Gutu:

Nu, 7 milioane sint datorii istorice, dar 82 de milioane sint formate pe parcursul anului curent si al anului trecut, in perioada de cind sintem in asigurari.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Vreau sa va informez ca noi efectuam controlul dupa cheltuielile institutiilor medicale. Fiecare dispozitie de plata noi putem s-o avem in fiecare zi. Asta este prima. Si a doua. La sfirsitul lunii, noi avem soldurile tuturor institutiilor medicale care sint in contract cu noi.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca soldurile la institutiile medicale in fiecare luna sint pozitive si constituie undeva 45 milioane de lei. Asta nu inseamna ca ele nu pot fi cheltuite. Salariul pe luna precedenta, de exemplu, pentru august vine in septembrie si suma se plateste atunci.

Si cind se ia norma aceasta de 82 de milioane, care poate sa fie la data cutare, acestea sint datorii curente, care sint in limita sumei de finantare anuale, lunare. Noi finantam lunar institutiile medicale la suma de circa 90 si ceva de milioane de lei. Daca acestia au datorii 80 de milioane, la un moment dat ele se acopera cu suma pe care o transferam. Adica datorii cumulative nu sint. Sint doua spitale care au datorii din cauza managementului insuficient. Eu nu le numesc, dar noi cu dinsii lucram.

 

Doamna Lidia Gutu:

Bine, eu am inteles corect ca daca da, atunci dumneavoastra confirmati pentru stenograma.

Domnul Gheorghe Russu:

Altfel nici nu poate fi.

 

Doamna Lidia Gutu:

Datoriile institutiilor medicale care au fost fixate la situatia de la 1 octombrie sint datorii curente si, prin activitatea dumneavoastra, aceste datorii vor fi compensate.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Fara doar si poate.

 

Doamna Lidia Gutu:

Asa am inteles.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Noi avem mijloace necesare ca, pina la sfirsitul anului, sa achitam toate sumele contractuale.

 

Doamna Lidia Gutu:

Trebuie sa inteleg ca aici se includ si datoriile care le aveti fata de statia de salvare din orasul Chisinau, care deserveste persoanele neasigurate, sumele care le au ei acum?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Fara doar si poate. In afara de aceea, ei deja au primit aproape 5 milioane suplimentar la 1 iulie.

 

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc. A doua intrebare tine totusi de aprovizionarea cu medicamente, dat fiind faptul ca in anexa nr. 2 la nota informativa, care ne-ati prezentat-o, este prevazut ca pentru medicamentele compensate si gratuite in anul 2006 vor fi prevazute 36,5 milioane, ceea ce, de fapt, e de doua ori mai putin decit in anul 2005.

In alta parte, dumneavoastra spuneti ca pentru medicamente sumele alocate cresc cu 17 la suta. Chiar sa luam ultima cifra, ca sa nu mai fac trimitere. Tot la “Venituri”, dumneavoastra spuneti ca pentru compensarea majorarii preturilor cu T.V.A. vor fi rambursate 35 de milioane. Deci, totusi, ce suma va repartiza compania pentru medicamente?

Pentru ca, daca vorbim ca 35 de milioane acestea-s 8%, inseamna ca trebuie sa procuram, 438 de milioane trebuie sa cheltuim pentru a avea 8%. Aceasta este prima parte a problemei. Si atunci daca noi avem mai multe sume, de ce se micsoreaza pentru medicamentele care vor fi compensate si gratuite? Nu inteleg aceasta logica. Lamuriti-mi va rog.

 

 

Domnul Gheorghe Russu:

Am sa incerc. Sint medicamente compensate si sint medicamente gratuite. Medicamentele gratuite la anul viitor vor intra in Programul “Medicina primara, asistenta medicala specializata de ambulator”. Vor intra in sumele care au fost prevazute pentru ele.

Suma compensata care este de 35 de milioane compenseaza toate sumele la medicamente. Ea intra in suma aceasta totala, pe care eu am numit-o, de 279 de milioane, 274 de milioane de lei pentru medicamente in genere.

Iar cit priveste medicamentele compensate, ele sint prevazute pentru programul ”Profilaxia bolilor cardiovasculare”. Specialistii care au calculat aceste sume si comportamentul populatiei fata de sanatatea proprie, ori daca noi n-am putut cheltui sumele celea care au fost prevazute anul curent. De atita, pentru anul viitor, noi am prevazut sumele reale compensate. Compensate, eu subliniez, – 36 de milioane din totalul sumei fondurilor.

Aceasta suma este destinata pentru acoperirea diferentei dintre preturile la farmacie si aceea ce plateste pacientul. De obicei, ea este de aproape 50% la medicamentele cardiovasculare compensate. Sint 9 medicamente si 124 denumiri de firma. Adica aceste 9 au 124. Aceasta suma este destinata special pentru medicamentele compensate si ea merge отдельной строкой. Restul merg in sumele care sint prevazute pentru tipurile de activitate sanitara.

 

Doamna Lidia Gutu:

Bine, va multumesc. Dar eu consider ca daca populatia nu a primit sumele prevazute in buget pentru compensarea medicamentelor, nu inseamna ca populatia nu are nevoie de aceste medicamente. Aceasta inseamna ca ministerul dumneavoastra, sistemul n-a lucrat suficient in acest domeniu. De aceea, eu cred ca noi, stimati colegi, pentru lectura a doua nu trebuie sa admitem ca pentru aceasta categorie de populatie volumul de medicamente sa fie micsorat.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Nu i s-a refuzat nimanui cu retete. Nu s-a refuzat nimanui…

 

Doamna Lidia Gutu:

Lumea nu stie.

 

Domnul Gheorghe Russu:

…la prezentarea retetelor. Altceva e, si dumneavoastra aveti dreptate, ca atitudinea lucratorilor medicali, poate, nu intotdeauna a fost la nivelul cuvenit.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Am si eu citeva intrebari pentru domnul Russu. Domnule Russu, spuneti, va rog, cite persoane vor plati cotele de asigurare in 2006? Cele 2%. 2% si 2%.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Aveti in vedere la taxa fixa sau…?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Numarul persoanelor care vor fi platitori ai cotelor de asigurare pentru anul 2006.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Datele statistice spun ca vor fi 800 de mii de oameni care activeaza si au venituri din care pot sa… Este o cifra, pot sa o numesc mai corect acus. Dar, daca va aranjeaza, in jurul a 800 de mii aceasta este.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Russu, eu datele statistice le cunosc. Dumneavoastra ati venit cu niste calcule in Parlament. Iata, reiesind din calculele dumneavoastra, care este numarul persoanelor care vor plati cotele de asigurare in 2006 dupa calculele care le prezentati dumneavoastra acum?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Noi am calculat. Vreau sa spun, domnilor deputati, ca dumneavoastra deja ati aprobat toate aceste cifre. Salariul mediu pe tara este aprobat, el este de 14 miliarde si acele care revin fara unele venituri, care nu se impoziteaza de noi – 12 milioane 400 si ceva de lei, este aici in nota informativa. 4% din aceasta suma fac 496 de milioane de lei. Iata aceasta este cifra care se calculeaza si aceasta este formula de calculare. Deci daca vor fi mai multi, banii totuna vin la noi, daca vor fi mai putini, cu parere de rau, va fi mai rau.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Russu, eu am inteles corect ca dumneavoastra nu cunoasteti numarul persoanelor care vor plati cotele de asigurare de 2% si 2% pentru anul 2006.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Domnule deputat, eu va inminez personal, cum ma ridic sus acolo, toate cifrele si toate contingentele. Eu nu le am aici la mine, de atita v-am numit cu aproximatie. Imediat cum ma ridic in sus, inminez cifrele.

A doua intrebare.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Spuneti va rog, care este structura, dupa proprietate, a localurilor, care sint folosite de companie?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Poftim, eu va raspund.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Care este structura, dupa proprietate, a localurilor care sint folosite de companie si arendate, a tuturor localurilor.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Practic, toate localurile noastre sint arendate. Noi avem numai doua localuri transmise noua, adica nu in proprietate. Noi nu avem proprietatea noastra. Este la Taraclia si la Balti. Restul noi arendam.

 

Doamna Maria Postoico:

In gestiune probabil nu-i.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si inca o intrebare la acest capitol. Spuneti-mi, va rog, care din ele sint arendate de la stat si care sint arendate de la structurile private?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Practic toate sint arendate de la stat, in afara de una, la Ocnita, unde noi nu am putut gasi incaperi. Dar preturile sint tot acelea ca si la stat, fara diferenta.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc. Si ultima intrebare. Totusi as vrea sa stiu, de ce alocatiile din buget pentru anul 2006 au crescut cu 16%, cheltuielile pentru asistenta medicala cu 19%, iar cheltuielile administrative cu 20%. Acestea sint prioritatile companiei sau cum ar trebui eu sa inteleg?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu am numit, daca dumneavoastra ati intrebat de cheltuielile administrative, care este prioritatea. Inca o data pot sa repet: noi avem de gind totusi timp de un an, sa terminam sistemul informational, care costa circa 6 milioane de lei. Adica procurarea tehnicii, softul si implementarea, pregatirea personalului etc.

Daca se aproba, vom activa in modul care l-am planificat. Daca nu se aproba, inseamna ca planificam pe mai multi ani chestiunea aceasta. De atita, nu este vorba de cresterea in general a cheltuielilor noastre. Eu am subliniat ca noi acum am stagnat la zero. Ca sa nu fim invinovatiti ca luam salariu mai mare, ca luam cheltuieli pentru deplasari, am planificat zero crestere. Am prevazut crestere numai pentru a implementa sistemul de informare.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule director. Dar eu nu prea inteleg de ce cheltuielile pentru achitarea serviciilor pe anul 2006 cresc cu 16%, iar cheltuielile administrative ale companiei cresc cu 20%. Iata acest lucru nu-l pot intelege care n-ar fi argumentarea dumneavoastra. Noi stim care, si cunoastem care sint atributiile companiei consfintite prin lege. De aceea si ma ingrijoreaza iata aceasta tendinta.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu vreau sa va aduc la cunostinta ca majorarea in medie a finantarii institutiilor medicale e de aproximativ 22,5%. Asa ca noi nu depasim cifra pe care o dam ca crestere la institutiile medicale. Dar aceasta este situatia. Eu am lamurit deja pentru ce.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Russu.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Eu vreau sa va multumesc, domnule Russu, pentru un lucru, fiindca, in legislatura precedenta, eu personal am rugat ca bolnavii cronici sa fie inclusi in acest pachet unic. Acum dumneavoastra ati dat o lamurire de care nu chiar sint satisfacuta, de atita va adresez o intrebare.

Bolnavilor cronici, pina la virsta de 60 de ani inclusiv, cam asa este, 62 de milioane nu le dati numai pentru medicamente. Asa intelege toata lumea. Descifrati, va rog, despre ce este vorba, doar e nevoie nu numai de medicamente, ci sint investigatii, vizite la medic. Pentru ce totusi? Descifrati. Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu am sa va raspund dupa fiecare intrebare, daca imi dati voie. Dumneavoastra aveti perfecta dreptate. Cind eu am numit cifra pentru medicamente, aceasta este norma medicamentelor cheltuite in sectorul primar pentru un caz tratat la domiciliu – circa 200 de lei care sint. Si daca dumneavoastra ati atras atentia, asistenta medicala specializata de ambulator si serviciile paraclinice au compartimentele lor de medicamente, adica si medicamente si cheltuieli.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica bolnavilor cronici le-ati dat pentru medicamente atit.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Toate aceste trei lucreaza pentru dinsii, dar separat.

 

Doamna Eva Gudumac:

Bravo, inseamna ca..., Domnul sa ne ajute. Acum vreau sa va dau urmatoarea intrebare. Nu stiu, nu prea v-ati silit cu o promisiune la fondul de profilaxie. Eu v-am dat intrebarea corespunzatoare in legatura cu prevenirea riscurilor de imbolnavire. Eu am zis ca dumneavoastra ati inclus un punct care va face mari probleme. Acest scrining de profilaxie a imbolnavirilor costa foarte scump si pentru a face un scrining nu ne ajunge nici tot bugetul.

 

 

Dumneavoastra ati vorbit ca s-ar include aici si imbolnavirile patologic oncologice. Cum va inchipuiti ca o sa va ajunga aceste 30 de milioane pentru profilaxie la nou-nascuti? Fenilcetonuria si toate celelalte si inca multe-multe altele, care, dumneavoastra stiti, sint incluse, si aprecierea surfaantantului si tot, si includeti inca noi pozitii pentru care nu aveti bani. Cum va veti descurca in aceasta situatie?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Doamna deputat, sint doua tipuri de profilaxie. Profilaxia pe program national si acolo sint unele surse. Si aceea ce ati numit dumneavoastra - fenilcetonuria si bolile nou-nascutilor intr-o masura oarecare intra in acel program. Dar eu nu spun ca noi cu aceste 30 de milioane avem de gind sa facem tot. Costa scump, aveti dreptate. Noi asteptam calcule de la dumneavoastra, de la specialistii din institutiile de cercetari stiintifice pentru care prioritati socotiti ca ar trebui folositi banii la anul viitor. Noi sintem disponibili sa discutam orice program care ne va fi propus.

 

Doamna Eva Gudumac:

Va mai adresez o intrebare. Scopul principal al medicilor este un indice, pe care trebuie sa-l cunoasca toata lumea – indicele calitatii sanatatii populatiei. Acesta este. Pe nimeni nu-l intereseaza cum tratam, ce facem. Omul trebuie sa aiba o calitate a vietii asa cum el o merita.

De atita, eu vreau sa va dau urmatoarea intrebare. Tot ce s-a introdus in medicina primara, toate cele patru compartimente, cu o suma enorma de bani ramin numai cu 59 milioane fata de ajutorul spitalicesc. Numai cu atit. Cum dumneavoastra veti evalua eficienta acestui lucru la acele patru compartimente: prespitalicesc, ugrenta etc., etc. Chiar aici s-a dat intrebarea, de ce in raionul cutare este mai mult, iar in raionul cutare mai putin? Dumneavoastra, probabil, v-ati gindit la situatia ca avem morbiditate diferita si bolile sint diverite. Cum o sa faceti evaluarea aceasta? Un lucru as vrea sa stiu.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Toate intrebarile pe care le abordati dumneavoastra sint intrebari perfecte, dar sint probleme. Eu nu in zadar am subliniat ca noi avem un an si zece luni. Sa rezolvi toate problemele intr-un an si zece luni este imposibil. Dar, pas cu pas. Pentru anul viitor expertii internationali propun anume aceea ce spuneti dumneavoastra, adica finantarea unor teritorii in dependenta de virsta populatiei, de sex, de morbiditate si acestea vor fi folosite, fara doar si poate, la planificarea pe anii viitori.

 

Doamna Eva Gudumac:

Si ultima intrebare. Socotiti ca acele sporuri care vor fi in medicina vor fi conditionate numai de activitatea medicului, numai de medicamente, numai de finantare sau poate ati uitat careva compartimente care trebuiau sa fie evaluate si nu le-ati numit. Am in vedere asanizarea si toate celelalte.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Medicina in general este un sistem, unde omul este si obiectul si subiectul. Adica omul indeplineste unele manipulatii asupra omului si de atita multe lucruri sint subiective. Sa calculezi ca un strung costa atit sau celalalt atit, este foarte greu. Dumneavoastra stiti ca medicina este, in mare masura, nu subiectiva, dar, sa spunem asa, o arta.

 

Doamna Eva Gudumac:

Aveti de gind sa efectuati dispensarizarea pacientilor la toate etapele. Unde este punctul cela? Acesta este un punct foarte serios, dar unde e? Si gata, nu mai am intrebari.

Aceasta este fata medicinei primare, de atita si am intrebat.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu cred ca dumneavoastra o sa aveti la mina regulamentul care prevede toate procedurile in acest domeniu. El este intocmit si acum este prezentat pentru a fi aprobat.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Eu am o rugaminte ca domnul Russu, pentru lectura a doua, sa ne aduca structura cheltuielilor pe anul acesta la diferiti indicatori si in special in spitalele de talie republicana: pentru salarizare, pentru medicamente, pentru tratament etc.

Si va pun o intrebare, stimate domnule Russu. In structura angajatilor agentiei aveti trei persoane care se ocupa cu auditul. Spuneti, va rog, care este functiunea lor si ce inseamna audit in structura angajatilor dumneavoastra?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Aveti dreptate, noi avem trei persoane care se ocupa cu auditul intern si extern. Adica ei fac auditul. Ei fac auditul si in agentiile noastre, controleaza cheltuielile si la spitale. Sint profesionisti. Ei au pregatirea necesara, au lucrat in toate structurile de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, in comisiile de revizie si ei se ocupa cu controlul. Si fiecare control este reflectat in actul de control, care contine si dispozitii pentru inlaturarea neajunsurilor depistate.

Au fost controlate toate institutiile medicale in ceea ce priveste indeplinirea functiilor, satisfacerea populatiei cu servicii medicale, precum si folosirea corecta a banilor. In multe cazuri le-a fost retinuta plata, pentru ca n-au indeplinit unele conditii. Asa ca ei isi cistiga piinea lor.

 

 

 

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Va multumesc, domnule Russu. Si, in aceasta ordine de idei, spuneti, va rog, despre ce transparenta este vorba in sistemul agentiei dumneavoastra, cind oamenii angajati, care sint salarizati va controleaza?

 

Domnul Gheorghe Russu:

N-am inteles intrebarea.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

N-ati inteles. Mai repet o data. Dumneavoastra sinteti angajat al agentiei, sinteti salarizat de catre sef si dumneavoastra verificati cum se cheltuiesc banii. Da, da.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Acum am inteles. Vreau sa va linistesc, domnule Ivanov, fiindca noi nu sintem lipsiti de controlul din afara. Ne-a controlat si Procuratura Generala, si Curtea de Conturi. Ai nostri controleaza. Agentiile noastre au contabilitatile lor, devizele lor de cheltuieli. Si este necesar de a fi controlata indeplinirea acestor devize. Acesta este rolul lor. Eu nu zic ca acesta este rolul lor prioritar.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Si ultima intrebare. Multumesc ca ati raspuns. Ati raspuns cum ati putut, eu inteleg. Deci, un chirurg care este specialist in domeniu cu o vechime in munca de 28 de ani are un salariu de 2572 de lei, iar juristul dumneavoastra aproape 4 mii. Cum credeti, cum este acceptat acest decalaj in sistemul ocrotirii sanatatii?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu cred ca dumneavoastra va folositi, daca vorbiti de un jurist simplu, de cifre incorecte. Eu le numesc aici. Conducatorii la noi au in medie 2705 lei, specialistii – 1574, alt personal – 596, 1438, daca vorbim despre cei care au studii medii sau personalul auxiliar – 1483.

Salariu al conducatorilor de virf mediu este de 3305. Salariul meu tarifar este de 3600 de lei si am dreptul la 50% pentru intensitatea in munca si 40% pentru vechime. Asta-i tot. Eu nici o copeica mai mult nu pot primi, pentru ca aceasta este prevazut de Hotarirea Guvernului si de contractul meu cu Guvernul.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule Russu.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Iata tabelul meu este aici.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Russu, este clar.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Vi-l mai dau o data.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu l-am numit.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei. Domnule Russu, am o intrebare.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi stim ca medicii de familie, centrele medicilor de familie cheltuie circa 65% din timpul lor efectiv de munca pentru indeplinirea diferitor rapoarte, hirtoage, care sint prezentate la Agentie pentru ca aceste servicii sa fie platite.

Intrebarea mea este urmatoarea: in bugetul asigurarilor in medicina pentru anul 2006 citi bani se prevad pentru implementarea sistemului E-sanatate, adica sistemul automatizat in medicina ca sa fie automatize acele activitati pe care astazi le fac bietii medici de familie si ceilalti medici cu mina, cu o sumedenie de inscrisuri s.a.m.d.

 

Domnul Gheorghe Russu:

In total, pentru sistemul informational s-a preconizat aproximativ 8 milioane si ceva. Un milion si jumatate am cheltuit anul acesta, am pregatit sistemul informational propriu-zis, l-am testat. El acum functioneaza. Pe o filiera lucreaza Hincesti, Chisinau, cu legatura on-line si cu automatizarea evidentei asiguratilor cu cipuri care sint lipite pe polita de asigurare si automat se citeste, toate datele bolnavului apar deja pe ecran.

Indreptarea la pacient se face in mod automat. Adica se automatizeaza, intr-o masura, procedeele de realizare, de trecere a bolnavului prin toate compartimentele tehnologice, sa spunem, ale medicinei.

Daca noi il vom putea implementa, asta ar reduce mult numarul de hirtii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Russu.

 

 

A doua intrebare e legata de prima. N-ar fi mai bine si mai rezonabil ca bugetul agentiei sau al structurii Ministerului Sanatatii sa fie de 5 milioane de lei si sa fie un aparat de maximum 50 de persoane, iar restul banilor, pe care dumneavoastra ii prevedeti, 20 de milioane, sa fie transferati pentru implementarea sistemului E-sanatate, care ar permite ca nu numai agentia sa-si automatizeze niste lucrari, sa tina evidenta celor care au fost, eu stiu, au primit diferite servicii, adica asigurati, dar insisi medicii sa aiba acces la sistemul informational, ca toate hirtiile, darile de seama, toate inscrisurile pe care le fac ei astazi sa fie in sistem, adica formulari speciale, un soft special si atunci toti acesti 290 oameni, pe care dumneavoastra ii aveti in sistem, vor disparea, nu vor fi necesari.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu am inteles.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cu atit mai mult, ati spus ca sint criterii de calitate, adica aceste criterii se introduc in soft automat, fiecare institutie medicala isi introduce acolo rapoartele in formularul corespunzator, el se compara cu criteriile acestea de calitate si se calculeaza automat veniturile, sa spunem asa, si automat, prin trezorerie, poate capata banii necesari.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu am inteles.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pentru serviciile acordate.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Domnule deputat, eu stiu competenta dumneavoastra. Cred ca dumneavoastra sinteti sigur de faptul ca din lipsa managementului necesar, dumneavoastra si noi toti o sa platim mai mult.

Noi am putea sa renuntam la salariile noastre. Si, in general, s-ar putea spune ca compania sau acei care realizeaza managementul nu sint necesari. Atunci sa punem intrebarea: cine realizeaza si cit o sa coste toate acestea?

Vreau sa va spun ca expertii internationali care au calculat aceea ce cheltuim noi si aceea ce dam noi au mentionat ca noi sintem eficienti.

Noi am fost numiti de expertii internationali drept una din cele mai eficiente companii. Noi avem bani putini, fara doar si poate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi vom propune sa limitam bugetul agentiei la 5 milioane, ca aceasta agentie sa fie inclusa in Ministerul Sanatatii si restul banilor sa fie redistribuiti pentru sistemul informational E-sanatate, care va ajuta si medicul si pacientul, dar nu numai agentia.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu nu comentez chestiunea aceasta.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Eu va rog, domnule Russu, sa va uitati la punctul 3 “Primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala achitate de persoanele fizice cu domiciliu permanent in Republica Moldova” din anexa nr.1 la “Venituri”.

Este unicul compartiment la “Venituri” care se micsoreaza anul acesta, in comparatie cu anul trecut, de trei ori. Am facut calcule si am ajuns la o cifra de 35 de mii de persoane care se vor asigura in mod benevol. Nu socotiti dumneavoastra ca aceasta cifra este foarte mica?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Domnule deputat, experienta de 3 ani pe care o avem arata ca suma de pe urma procurarii de catre populatie a politelor e in jur de cifra pe care am numit-o. Primul an, am planificat 110 milioane de lei si am facut 17 milioane, cam asa. Al doilea an, am planificat la 70 de mii de persoane si am primit 22 de milioane de lei. Pentru anul viitor, avind in vedere cresterea costului politei si numarul populatiei care procura aceste polite, am calculat 30 de milioane. Dar vreau sa spun ca oamenii care au dreptul sa procure polita la taxa fixa nu sint limitati de a o procura. Banii merg in buget.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc. O alta intrebare. Rog sa specificati, care sint cheltuielile preconizate pentru anul 2006 la procurarea tehnicii medicale? Am gasit multe compartimente acolo…

 

Domnul Gheorghe Russu:

Nu este…

 

Domnul Ivan Banari:

… nimic.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Nu este.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Pentru ca specificul asigurarilor consta in aceea ca…

 

Domnul Ivan Banari:

Si ultima intrebare.

 

Domnul Gheorghe Rusu:

Noi procuram servicii medicale. Tehnica este procurata de fondator.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc. Ultima intrebare au anticipat-o colegii mei. Am la mine date statistice. Deci anul trecut, salariul mediu in medicina in ansamblu a constituit 800, 8000, 850 de lei lunar. In sistemul asigurarii pe care il prezentati dumneavoastra - 2100. Anul acesta, deci dupa 9 luni, in sistemul sanatate si asistenta sociala nu depaseste 1000 de lei. Pe parcursul anului 2006, chiar dupa majorare, caci se preconizeaza o sporire a salariului de 30 – 40%, el nu va depasi 1500 de lei. La dumneavoastra, aici, e 2000. Este o diferenta, dupa parerea mea, destul de mare.

 

Domnul Gheorghe Rusu:

Daca imi dati voie.

 

Domnul Ivan Banari:

Poftim.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Aduc cifrele pe care le am de la Ministerul Sanatatii. In 2003, la intrarea in asigurari, salariul mediu al unui medic din institutiile medico-sanitare publice era de 1023 de lei. Acum e 1680. La asistenta medicala de urgenta era de 1451 lei, acum e de 2405. La medici in spitalele republicane era de 890, acum e de 1617, la institutiile medico-sanitare publice municipale era de 985 si 1578, la asistenta medicala era de 594 si 1012 s.a.m.d. Progresul in timp de 2 ani este vadit. Este un progres vizibil.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, e clar, domnule Russu.

Domnul Banari a epuizat toate intrebarile, da?

 

Domnul Ivan Banari:

Da, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule Russu, intrebarea mea se refera la capitolul “Venituri”, tipul de venituri, alte incasari si anume la dobinzile bancare.

In acest context, va intreb care sint incasarile la venituri de la dobinzile bancare pe 8 sau 10 luni pe cit aveti in 2005, in ce banci tineti soldurile disponibile de mijloace banesti, la ce conditii, cum selectati aceste banci.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Noi avem unica banca, toate soldurile noastre sint in Banca de Economii, alte banci nu avem acum, in care sa fie depozitate soldurile noastre.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am intrebat, care sint veniturile pe acest an?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Este ultimul punct din lege, el a fost in vigoare si anul trecut, este punctul 8. Banca de servire a fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala achita dobinda la solduri, reiesind din rata medie pentru operatiuni repo.

 

Doamna Valentina Cusnir:

In acest context, pot sa va spun ca de la dobinzile bancare aveti, in 8 luni ale anului curent, un venit de 9,2 milioane de lei la acest capitol. As vrea sa va intreb, de ce pentru anul viitor acest tip de venituri este prognozat doar in marime de
1,5 milioane lei.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Depinde care vor fi veniturile anului viitor. Noi am programat o suma minima, dar daca vine o suma mai mare, ea se va varsa automat in fonduri conform regulamentelor noastre si se va folosi pentru deservire.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cred ca nu este normal sa prognozati de 6-7 ori mai putin decit aveti deja atins, atunci cind veniturile vor fi mai mari.

 

Domnul Gheorghe Russu:

In alte incasari, eu vreau sa va atrag atentia, sint si unele activitati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, stiu.

 

Domnul Gheorghe Russu:

De alt tip, dumneavoastra stiti.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar principalul sint dobinzile bancare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Russu, spuneti, va rog, studentii au asigurare gratuita?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Da.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Spuneti, va rog, studentii straini tot intra in aceasta categorie?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Intrebarea aceasta ni se pune deseori. Acei care sint rezidenti se folosesc de dreptul la asigurare ca si cetatenii Republicii Moldova.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Dar de ce studentii straini nu trebuie sa plateasca asigurarile, politele de asigurari?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Nu trebuie sa primeasca?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Sa plateasca.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Asa-i legea.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Sau care este punctul dumneavoastra de vedere?

 

Doamna Maria Postoico:

Depinde cum este incheiat contractul.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu am legea pe care trebuie sa o indeplinesc, domnule deputat. Si noi ne conformam legislatiei. Daca vor fi schimbari in legislatie…

 

Doamna Maria Postoico:

Noi cind plecam in alta tara ne asiguram la noi in tara.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Studentii care invata in facultatile de zi, indiferent de unde sint ei, sint asigurati de stat, in afara de acei care n-au viza de resedinta. Acei deocamdata platesc.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Cetatenii Republicii Moldova cind pleaca peste hotare nu pot pleca daca nu au asigurare medicala. Daca in Republica Moldova vin cetateni straini si studenti ei trebuie sa achite asigurarea medicala in Republica Moldova si nu din contul bugetului Republicii Moldova. Nicaieri statul nu se angajeaza sa ofere aceste servicii gratis.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Probabil ca adaugator va fi studiat acest subiect. Si domnului Russu, la examinarea in lectura a doua, o sa-i spunem. Luati loc, va rog.

Multumesc. Rog, comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

In proiectul Legii fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006, Guvernul propune pentru asigurarea obligatorie de asistenta medicala urmatoarele mijloace banesti.

La “Venituri”, in total, 1 miliard 527 712 lei cu 207,9 milioane lei mai mult, inclusiv transferuri de la bugetul de stat, in total 1 milion 155 mii de lei, plus 162 milioane de lei, inclusiv pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate in cimpul muncii – 966 552 milioane de lei, pentru restituirea taxei pe valoarea adaugata in marime de 8% la medicamente – 35 milioane de lei.

Suma primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala in marime procentuala, care urmeaza a fi achitata de angajatori si angajati, este de 4 milioane 961 lei, cu 86 milioane de lei mai mult.

Primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala, care urmeaza sa fie achitate in suma fixa de catre persoanele fizice cu domiciliul stabilit in Republica Moldova – 28 milioane 560 de lei. Alte incasari, penalitati, sanctiuni, dobinzi bancare – 1 milion 500.

La “Cheltuieli”, in total, 1 milion 527 mii de lei, inclusiv fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente, fondul de baza – 1 miliard 441 603 mii lei sau 94,3 din suma totala a cheltuielilor, inclusiv 35 milioane de lei pentru medicamentele compensate si gratuite din contul taxei pe valoarea adaugata in marime de 8% pentru medicamente, care va fi inclusa, de la 1 ianuarie 2006, in fondul de rezerva – 30 554,2 mii lei sau 2% din suma totala de cheltuieli, fondul de profilaxie – 30 554,2 mii lei sau 2% din suma totala de cheltuieli, cheltuieli administrative – 25 mii lei sau 1,64 din suma totala de cheltuieli.

 

 

 

Prima de asigurare obligatorie de asistenta medicala, calculata in suma fixa, se propune in marime de 816 lei – cu 151,2 lei mai mult. Marimea primei este aprobata deja in bugetul de stat, adoptat in lectura a treia de Parlament.

Prima de asigurare obligatorie de asistenta medicala, calculata in procente la salariu si alte recompense, se propune sa fie pastrata in marimea existenta: 2% pentru angajator si 2% pentru angajat.

Penalitatea pentru neachitarea in termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala se va pastra in marime de 0,1% pentru fiecare zi de intirziere.

Comisiile permanente, prin avizele prezentate, sustin proiectul de lege si inainteaza unele propuneri si obiectii care vor fi prezentate la examinarea proiectului de lege in lectura a doua.

Tinind cont de cele propuse, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie, cu majoritatea de voturi, propune aprobarea in prima lectura a proiectului Legii fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006 nr.3201 din 3 octombrie 2005 si aprobarea fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006 la venituri in suma de 1 miliard 527 712 mii de lei si la cheltuieli in suma de 1 miliard 527 712 mii de lei. Proiectul de hotarire a Parlamentului asupra proiectului Legii fondurilor asigurarii obligatorie de asistenta medicala se anexeaza.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc. Intrebari catre comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Eu am urmatoarea intrebare: dumneavoastra ati analizat care cifre din statistica oficiala sint utilizate in tot ceea ce ne este prezentat aici noua si care cifre sint luate din alta statistica, sau sa zic, de alternativa sau mai stiu eu care?

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Braghis, noi ne-am folosit de informatia parvenita de la Ministerul Sanatatii si Compania Nationala de Asigurare in Medicina si de cifrele parvenite de la Biroul National de Statistica.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, multumesc. Doamna presedinte, daca imi permiteti, eu voi lua cuvintul dupa comisie?

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna presedinte, daca imi permiteti, voi expune si opinia fractiunii Partidului Democrat si doresc s-o fac inainte de a lua loc.

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Doamna Valentina Buliga:

Se accepta, da?

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari. Da, se accepta. Intrebari catre comisie nu mai sint? Trecem la luari de cuvint. Poftim, doamna Buliga.

 

Doamna Valentina Buliga:

Onorata asistenta,

Proiectul de lege propus are ca scop legiferarea veniturilor din surse primare (angajatori, angajati) si din surse secundare (Guvern), pentru un avantaj comun al participantilor la sistemul obligatoriu de asistenta medicala.

Examinind proiectul de lege, propus spre aprobare, si luind in considerare faptul ca, la momentul de fata, mai bine de 25% din populatia apta de munca a Republicii Moldova nu este acoperita cu polite de asigurare si indeosebi in raioanele republicii unde cota lor este mai mare, consideram ca este necesar, in mod de urgenta, un mecanism de apreciere, calculare a veniturilor reale ale acestor persoane care urmeaza a fi supuse obligatoriu impozitarii.

Asigurarea obligatorie a studentilor straini care isi fac studiile in Republica Moldova, in numar de 2100, de asemenea, va mari veniturile in fond cu 1,7 milioane lei.

In asa mod, suma veniturilor incasate pentru anul 2006 poate spori minimum cu 60 – 80 milioane de lei, chiar daca pretul unei polite poate fi redus pina la 400 – 500 de lei pentru persoanele asigurate din cont propriu. Astfel, articolul 1, in cazul solutionarii acestei propuneri, poate fi modificat cu plus 60 – 80 milioane de lei.

Nesolutionarea acestor probleme va avea urmatoarele consecinte:

necolectarea suplimentara de resurse financiare in Fondul de asigurari obligatorii de asistenta medicala, care va mari povara fondului existent; si

accesul limitat al populatiei neasigurate la pachetul complet de servicii in asigurarea obligatorie de asistenta medicala.

Vizavi de articolul 4, este cunoscut faptul ca 2 ani la rind in Republica Moldova se aplica formula de recompensa pentru categoriile de platitori in marime de 4 (2 plus 2).

De ce Guvernul care este informat despre finantarea insuficienta a institutiilor medico-sanitare publice si despre neacoperirea integrala a Programului unic de asigurari obligatorii de asistenta medicala in anul curent, nu propune modificari la Legea cu privire la marimea, modul si termenul de achitare a primelor de asigurari obligatorii de asistenta medicala? Sau de ce in Programul unic de asigurari obligatorii de asistenta medicala continua sa se introduca noi servicii, stiind din start ca nu vor fi acoperite integral financiar? Acest fapt provoaca nemultumirea pacientilor de calitatea tratamentului, iar institutiile medico-sanitare acumuleaza datorii, nu pot plati salarii decente, nu-si pot imbunatati baza tehnico-materiala. In consecinta, avem institutii medico-sanitare fara medici si asistente medicale, cu aparataj medical uzat si necalitativ.

La articolul 5, consideram necesar a prevedea un nou mecanism de raspundere a angajatorului pentru neretragerea si neintoarcerea la agentia teritoriala a politelor de la persoanele eliberate din serviciu pe parcursul anului, care continua sa se foloseasca de asistenta medicala, fara informarea institutiei medicale despre neparticiparea la achitarea politei aducind prejudicii si avind consecinte pentru prestatorii de servicii medicale.

Numai in 10 luni ale anului curent, stimati deputati, nu au fost restituite circa 9 000 de polite in municipiul Chisinau si in 4 raioane adiacente.

Este important ca, in utilizarea fondurilor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, care vor fi adoptate astazi, sa se respecte si unele principii, cum ar fi:

- eficienta utilizarii resurselor;

- repartizarea corecta a riscurilor de cheltuieli pentru serviciile medicale;

- respectarea valorilor etice si a prioritatilor populatiei Republicii Moldova.

Totodata, maximalizarea efectului benefic asupra sanatatii populatiei necesita, de asemenea, imbunatatirea unor programe de stat de asistenta medicala si elaborarea unor programe noi, tinindu-se cont de indicii de morbiditate si de calitatea vietii.

Solutionarea acestor probleme, si a acelor despre care s-a vorbit ieri, la sedinta Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie in cadrul audierii, va mari accesibilitatea populatiei la serviciile medicale, va permite institutiilor medico-sanitare sa-si organizeze activitatea adecvat nevoilor de sanatate si va stopa exodul masiv de cadre medicale din Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Domnul Braghis.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Stimati deputati, cred ca toti sintem de acord ca oamenii nu sint satisfacuti de ceea ce se intimpla in sistemul de asigurari in medicina. Chiar marti am fost la Albinet, raionul Falesti, si acolo, intr-o discutie cu pedagogii din scoala, mi s-au aratat doua polite de asigurari pentru una si aceeasi persoana. Are doua polite, iar, cind vine la spital, plateste, ca si mai inainte, practic, majoritatea serviciilor. Deci, este un lucru clar care se intimpla la noi, cu parere de rau.

Eu as vrea ca aceasta cuvintare sa nu fie interpretata tot asa cum au fost interpretate anul trecut intrebarile mele in cadrul examinarii legii bugetului asigurarilor in medicina, ca niste intrebari politice sau cu iz politic. Pina la urma, la acele intrebari eu nu am primit raspuns, insa situatia imi pare ca nu se schimba, ci si mai mult se agraveaza.

Am intrebat, nu intimplator, despre statistica ce s-a luat la baza tuturor calculelor despre care vorbim astazi aici in Parlament, fiindca am incercat si eu, dupa ce n-am primit raspunsurile respective, sa intru in esenta. Am luat breviarele statistice, am luat datele statistice care le prezinta Compania Nationala pentru Asigurari in Medicina, alte documente cu cifre clare.

Vreau sa spun ca am avut o data in plus placerea sa constat ca statistica este un lucru foarte frumos si interesant si te pune deseori pe ginduri. Cred ca putin mai tirziu o sa intelegeti de ce spun acest lucru. Acum as vrea insa sa ma opresc la faptul ca examinarea proiectului Legii fondurilor asigurarilor in medicina pentru 2006 ar fi mult mai oportuna dupa o audiere a rezultatelor activitatii in anul 2005 sau in anul 2004, ca sa vedem care sint tendintele reale. Ca sa intelegem unde mergem si care sint problemele asupra carora, si noi deputatii, ar fi mai bine sa lucram mai serios in perioada aprobarii acestui document, cit si in activitatea de toate zilele.

Cu parere de rau, constatam inca o data ca aceasta informatie nu o avem si la intrebarile pe care le-am adresat astazi, noi, deputatii, nu am primit raspuns.

De aceea, as propune pentru anul 2007, atunci cind va fi aprobata legea respectiva, poate sa prevedem acest lucru si in legea aprobata astazi, o informatie clara si explicita nu doar despre proiectul Legii bugetului pentru 2007, dar si despre executarea bugetului pentru 2006, cel putin pe 8-9 luni sau pe 10 luni.

Mai departe. Proiectul legii bugetului care prevede sa fie cheltuite peste 1 miliard si jumatate de lei este din 9 articole. Sint foarte frumoase aceste articole, insa am impresia ca era mult mai bine daca era mai detaliat specificat in lege unele prevederi despre care s-a vorbit astazi. Sint regulamente, sint probleme. Intr-un raion, pe o persoana avem cheltuieli de 160 de lei, iar in altul – peste 220.

Eu cred ca sint si alte probleme destul de importante, care ar trebui sa fie aprobate numai in lege si nu prin regulamente care pot fi interpretate asa cum vrem.

Stiu destul de bine ca cifrele, ca regula, plictisesc oamenii si nu as vrea sa intru foarte mult in cifre, dar nu le pot evita, deoarece problemele ce tin de buget, si anume de acest aspect al bugetului, sint redate in cifre. Deci statistica oficiala spune ca in Republica Moldova avem peste 3 milioane 388 de mii de cetateni. Contingentul asigurat de catre stat, conform datelor prezentate, este de 1 milion 184 de milioane 500, cota medie de asigurare prognozata este de 80 la suta si cifra respectiva 2 milioane 710 mii 457. Acestea sint cifrele de baza care le citim din documentul primit.

Iar acum as vrea sa trec la o analiza mai detaliata. Deci daca analizam pur matematic cifrele ce ni se prezinta in sinteza fondurilor asigurarilor medicale pentru 2006, cheltuielile sint perfect asigurate cu veniturile, iar daca incercam sa patrundem in esenta fiecarei cifre, ne aducem aminte de Raikin.

La capitolul “Venituri” este prevazuta suma de 1 milion de lei ca transfer de la bugetul de stat, care este compusa din 966 de milioane, conform legii bugetului, si 35 de milioane restituirea cotei la taxa pe valoarea adaugata. Daca impartim aceste 996 la cota 816 lei, se primeste ca in total sint asigurate 1184 de persoane si deci cifra corespunde completamente cu ceea ce ne propune comisia. Insa, daca ridicam breviarul statistic, gasim ca astazi, din contul bugetului de stat trebuie sa fie asigurati 1 milion 574 de mii. Asta spune statistica oficiala.

 

Daca luam raportul Companiei Nationale de Asigurare pentru 9 luni de zile, cifra celor care sint asigurati de la buget este si mai mare – 1 milion 680 de mii. Noi, pentru anul viitor, propunem doar 1 milion 184 de mii. Unde se vor duce cele 370 sau 470 de mii, in dependenta de cifra pe care o luam ca baza? Din contul caror fonduri ei vor fi asigurati in medicina?

Tot asa la capitolul “Medicamente”. Nu intimplator astazi am insistat de citeva ori si chiar am incercat sa-l intrebam pe domnul Russu – am vorbit despre acest lucru si anul trecut – care este cota cheltuielilor pentru medicamente in cota cheltuielilor in medicina prin asigurare? Anul trecut n-am primit raspuns, astazi de asemenea. Dar calculele se fac simplu. Daca 35 de milioane sint cheltuielile care tin 8 la suta T.V.A., in total pentru medicamente se cheltuiesc 437 de milioane de lei. Asa spune matematica. Asta e egal cu 28%, aproape 29% din totalul cheltuielilor la medicina prin asigurari.

Cifrele pe care ni le numesc medicii, medicii-sefi sint de 17–18 la suta. Va intreb si as vrea sa inteleg si eu, unde se duc celelalte 10%? Unde se duce diferenta de aproape 100 de milioane de lei? Ar trebui sa avem acest raspuns aici in sala Parlamentului, nu la aprobarea legii bugetului, dar cu mult timp inainte, asa cum am rugat un an in urma.

De aceea, eu as vrea sa mai am raspuns inca la o intrebare, de exemplu: cine procura medicamentele? Care sint modalitatile de procurare a acestora? Cum lucreaza legea despre achizitii publice in aceste date? Le procura spitalele sau le procura ministerul? Le procura cite o picatura, cite un medicament, cite un plachet de medicamente sau cite o partida la care obtii si un pret mult mai rezonabil?

Eu as vrea sa inteleg, care este mecanismul de restituire a acestor 8% T.V.A., inclusiv cum va ajunge la spital, daca acesta va procura medicamentele? Eu as vrea sa inteleg cum vor influenta, in general, aceste 8% T.V.A. asupra tuturor serviciilor din medicina?

Urmatorul capitol este la fel de contradictoriu. Ministerul Economiei si Comertului ne-a prezentat la legea bugetului cifra de 12 miliarde 600 de milioane ca cifra prognozata Fondului de remunerare a muncii pentru anul 2006. Daca impartim la 1700 de lei lunar si la 12 luni, se primeste ca, de fapt, conform acestor cifre, avem angajati in economia nationala sau vom avea, mai bine zis, ar fi corect sa spunem vom avea, angajati in economia nationala la sfirsitul anului 2006 doar 617 mii si jumatate de oameni.

Breviarul statistic ne vorbeste ca avem angajati 1 miliard 1 milion 320 sau
30 de mii. Unde sint ceilalti aproape 800 de mii de oameni? Repet inca o data, vorbesc de cifre statistice care stau la baza calcularii acestui buget, iar dupa aceea noi ne revoltam atunci cind ne intilnim cu medicii sau ne revoltam atunci cind cetatenii ne invinuiesc ca am aprobat o lege incorecta. Sint, repet cifre absolut accesibile tuturor, nimeni nu le ascunde parca. Deci reiese ca noi aproape 700 de mii de oameni ii lasam in afara asigurarilor medicale.

Mai departe. Daca nu este acest lucru corect – cifra a fost numita de
811 mii, ati auzit dumneavoastra cifra ca, conform anului la 1 septembrie, cifra de 811 mii, reiese ca salariul mediu pe tara nu este 1700, ci este 1230 sau din acest salariu s-au calculat venituri pentru anul 2006 si nicidecum din 1700. 811 la 1230 fac cifra care este propusa in buget.

As putea pune si altfel intrebarea. Daca sint altfel, inseamna ca suma care a fost prezentata de Ministerul Economiei trebuie sa fie 26 miliarde, nu
12 miliarde sau salariul mediu pe economie la sfirsitul anului viitor va fi nu 1700, ci doar 798 de lei.

Eu as putea continua, daca e asa. Cei care platesc 4%, de fapt, vor achita in Fondul de asigurare in medicina doar 398 de lei, 83 de lei, cer scuze, pe cind cei care, si platesc subprocente, sint angajati in cimpul muncii, iar cei care nu sint angajati in cimpul muncii trebuie sa plateasca 816 lei. cunoastem destul de bine ca acele persoane sint intr-o situatie mult mai dificila decit cei care ar trebui sa plateasca sumele respective.

Inca niste cifre, eu imi cer scuze ca va plictisesc, dar m-am saturat sa vorbesc aceste lucruri si vreau poate odata sa le auzim toti si sa incercam sa le analizam. Din totalul populatiei de 3 milioane 388 de mii, 80 la suta sau 2 milioane 710 mii sint asigurate, neasigurate – 677 de mii.

Sa luam alt calcul. Contingentul propus, conform legii, este de 1 milion
184 de mii, cei care platesc 4% – 617 mii. Sa presupunem ca sint 811 mii, asa cum a spus directorul aici. Cei care se vor asigura individual – 35 de mii. Deci in total primim o cifra de 1 milion 827 de mii sau 2 milioane 27 de mii de oameni. Deci procentul de asigurare cu medicina prin sistemul de asigurare obligatorie este doar 54. Nu stiu care va fi cifra, atunci cind este 811 mii, fiindca n-am dovedit sa calculez aceasta cifra, acum am auzit in perioada…

Deci, se pune intrebarea: pe cine asiguram? De ce noi ne uimim ca, de fapt, mecanismul nu functioneaza? Fiindca la baza calculelor bugetului asigurarilor in medicina sociala, asigurarii medicale sint niste cifre luate de fiecare de unde doreste si cum doreste si nu exista un mecanism clar de calculare a tuturor lucrurilor respective.

Daca luam, inca o data, cifrele, conform statisticii oficiale, noi ar trebui sa avem un contingent asigurat de stat de 1 milion si jumatate, populatie ocupata
1 milion 335 de mii. De fapt, noi am avea aproape 85 la suta care ar trebui sa fie asigurati din contul statului, sau obligatoriu, si doar 15 la suta cei care nu sint acoperiti cu aceste asigurari.

Eu as putea continua, dar cred ca este destul de clar ca situatia care s-a creat nu mai poate fi tolerata, fiindca am impresia ca se intimpla niste lucruri la care nu avem raspunsuri. Si, atunci cind se propune iar sa aprobam astazi o lege a bugetului, neavind raspunsuri la aceste intrebari, imi pare ca este absolut incorect din partea noastra sa o facem.

Eu, de exemplu, as vrea sa inteleg de ce 298 de angajati ai companiei asigura doar 35 de mii? Activitatea lor este rezultatul asigurarilor, de fapt, la direct, fiindca cele 4% care vin nu este activitatea lor, de ce doar 35 de mii?

Eu as vrea sa inteleg de ce cheltuielile cresc cu 22% pentru administratie, iar la medicina doar cu 15%?

Eu as vrea sa inteleg, de ce se solicita majorari de salarii, atunci cind salariul mediu, chiar care l-a numit domnul director aici in sala noua, salariul mediu in medicina este mult mai mic decit salariul mediu in sistemul de asigurari in sanatate?

Consider ca, in baza exemplelor de mai sus, am incercat sa conving ca proiectul de lege nu este gata pentru a fi examinat si aprobat acum asa cum se propune.

Eu as propune ca acest proiect sa fie intors in comisie. Daca cifrele care au fost enuntate nu sint corecte, eu sint dispus sa discut, fiindca toate cifrele le-am luat din breviarele statistice si din informatia prezentata de Compania Nationala. Sa incercam totusi sa obtinem raspunsurile respective, fiindca doar atunci oamenii nu se vor plinge ca nu le ajung, pe de o parte, medicamente, echipamente s.a.m.d., iar, pe de alta parte, ca sint nevoiti sa plateasca pentru ceea ce, de fapt, au platit prin polita de asigurare pe care au primit-o.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Braghis, timpul a epuizat.

 

Domnul Dumitru Braghis:

N-as vrea sa riscam sa facem asa cum am facut anul trecut, cind am aprobat legea fara a intra in esenta acestor probleme.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, domnule Eremciuc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Уважаемые коллеги, я не буду вас томить статистическими данными, потому что я не специалист, как коллеги в этой отрасли, которые выступали передо мной, но хочу сказать следующее. Вопрос страховой медицины и введение страховой медицины всегда был вопросом, дебатированным в стенах нашего Парламента. Сторонников и противников достаточно.

Мы пошли на введение страховой медицины и считаем, что поступили правильно. К большому сожалению, никто из выступавших коллег не сказал, что вчера, вернее во вторник, мы обсуждали эту проблему на заседании фракции Партии Коммунистов Республики Молдова и на заседании комиссии по социальной защите здравоохранению и семье.

Скажу откровенно, и никто из моих коллег по комиссии мне не возразит, что все присутствовавшие, а присутствовали представители районов, руководители медико-санитарных учреждений республиканского значения, все выступавшие признали, что, да, мы сделали существенный шаг вперед, введя обязательное медицинское страхование. Это было сказано.

Как было подчеркнуто, прежде всего мы добились стабильного, регулярного и ритмичного финансирования наших медико-санитарных учреждений. Мы добились увеличения расходов на питание и на лекарства.

Я хочу напомнить коллегам прошлого созыва, когда мы слушали исполнение Закона о минимуме бесплатной медицинской помощи, мы одновременно провели слушания в стенах нашего Парламента. И приводились такие цифры, я отвечал за Кагульскую бригаду, за Кагульское направление, так будем говорить, на питание по Кагульскому уезду тратились 1,02 лея, на лечение – 3,6 лея. Сегодня мы расходуем на питание порядка 18 леев и на лечение порядка 35 леев.

Другой момент, который я хотел бы отметить. Введение обязательного медицинского страхования и те обязательства, которые взяло на себя государство, бюджет страны, дают уверенность нашим медико-санитарным учреждениям, что эти обязательства будут выполнены, и мы подтверждаем из года в год то, что мы наше обязательство выполняем.

К примеру: рост финансирования на 2006 год, как было приведено и в докладе председателя комиссии, идет на 207,9 млн. лея, только за счет бюджета для тех категорий, которые страхуются за счет бюджетных средств предусмотрено 162 миллиона леев.

Было введено следующее: оплата компенсированных лекарств, пока что для больных гипертоническими болезнями. Из соответствующей информации известно, что по смертности заболевания сердечно-сосудистой системы занимают в нашей республики первое место. Поэтому был определен приоритет и финансируется именно эта категория.

Расширяется или вернее будет производиться оплата лабораторных теоретических исследований, в том числе и дорогостоящих, это тоже в интересах наших пациентов.

Вводится амбулаторное лечение на дому или в дневных стационарах. Что это даст? Это даст возможность нашему пациенту получить полную стопроцентную оплату лекарственных препаратов, которые будут использоваться на дому. Это первое.

И второе. Давайте, не будем забывать, что мы сделали с сельскими участковыми больницами, они практически у нас все закрыты. Поэтому, если менеджер на месте будет нормально мыслить в этом плане, то можно будет использовать сельские участковые больницы как дневные стационары и проводить лечение в этих дневных стационарах.

И в отношении тех моментов, которые здесь были затронуты. Надо создавать информационную систему в области обязательного медицинского страхования или не надо? Я полагаю, что коллеги, которые здесь сидят, особенно медицинские работники, те, кому знакома рутинная работа медицинского работника, а особенно с введением обязательного медицинского страхования, без сомнения, поддержат, что информатизация нужна.

Прежде всего, коллега Косарчук внес очень дельное предложение в этом плане. Но, прежде всего это снимет где-то порядка 70% нагрузки, оказываемой на медицинского работника в плане заполнения медицинской документации, бумаг, над которыми они работают. Они больше внимания будут уделять нашим пациентам, нашим больным.

В плане предложений, которые страховая компания должна взять на заметку. Да, было много предложений и в том числе и от господина Брагиша, на которые хотелось бы ко второму чтению получить ответы. Они прозвучали и в докладе господина Руссу.

Я хотел бы отметить и необходимость информирования нашего населения. Проценты, которые мы не выполнили, по охвату населения обязательным страхованием объясняются и недостаточным его информированием:

во-первых, о возможностях страховой компании;

во-вторых, о пакете медицинских услуг, которые оказывают медико-санитарные учреждения;

в-третьих, это те медицинские услуги, которые должны идти по бесплатному полюсу, и те медицинские услуги, которые должны идти по платному.

И поэтому те предложения, которые прозвучали здесь, о том, что наше население должно получать полную информацию в области медицинского страхования, и для того чтобы пресечь злоупотребления со стороны медицинских работников, которые, к большому сожалению, еще имеют место.

Мы же встречаемся с избирателями, которые жалуются на что, продолжают иметь место случаи, когда больного выписывают на такой-то день. Сегодня хочу сказать, еще раз, и для того, чтобы поняли те, кто нас смотрит. Ни в одном законодательном акте, регламентирующем действия страховых компаний по обязательному медицинскому страхованию, нет положений, которые определяют, сколько дней больной должен лежать в стационаре? Сколько раз больной имеет право посетить поликлинику? Эти цифры предназначены для внутренних расчетов компании. Продолжительность лечения больного или его нахождение на стационарной койке определяет только лечащий врач по его состоянию. И тоже самое относится и к количеству обращении.

Намечается расширение пакета медицинских услуг в 2006 году. Господин Руссу отметил, но я хочу еще раз сделать акцент на лабораторные диагностические исследования, в том числе дорогостоящие, стоматологическую помощь, амбулаторное лечение, оплату компенсированных лекарств. Разве это не положительные моменты в этом законопроекте?

Да, есть еще недоработки. Я думаю, что мы, наша комиссия для второго чтения подготовит и примет этот законопроект. Предлагаем нашим коллегам проголосовать за данный законопроект.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Eremciuc.

Alte luari de cuvint nu sint. Supun votului in prima lectura proiectul de Lege nr.3201 a fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2006. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 21.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Doamna Maria Postoico:

Cu 48 de voturi proiectul de lege este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi, urmeaza sa aprobam ordinea de zi pentru 1–9 decembrie a sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din. De fapt, proiectul ordinii de zi a fost intocmit conform propunerilor comisiilor permanente si rog propunerile dumneavoastra la acest proiect al ordinii de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna presedinte al sedintei. In ordinea de zi, pentru data de
2 decembrie, se prevede raportul asupra activitatii Guvernului. Nu ne este clar daca, dupa raportul respectiv, o sa avem posibilitatea sa adresam intrebari Prim-ministrului sau nu? Fiindca din ordinea de zi…

 

Doamna Maria Postoico:

Conform Regulamentului, dupa astfel de rapoarte urmeaza intrebari si raspunsuri.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc. Si, tot in legatura cu raportul respectiv. Noi o sa primim acest raport din timp sa-l examinam, ca sa putem sa luam atitudine vizavi de raport?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, desigur.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va spun ca s-a constituit o practica vicioasa in legatura cu aprobarea ordinii de zi. De mai multe ori am propus aici niste chestiuni sa fie supuse votarii pentru a fi introduse in ordinea de zi, dar speacherul ne propune sa mergem si sa pledam pentru aceste proiecte de legi la Biroul permanent ca sa fie incluse in ordinea de zi. In Biroul permanent, desigur, ele nu sint acceptate si venim iarasi in plenul Parlamentului.

De aceea, de fiecare data cind vin propuneri, trebuie sa ne gindim ce facem.

 

Doamna Maria Postoico:

Ele au fost depuse in scris.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Deputatul are dreptul sa propuna. Si eu propun, inca o data,
doua chestiuni pe ordinea de zi. Este setul de proiecte de legi privind reformarea audiovizualului. Am in vedere trei proiecte de legi propuse de “Alianta «Moldova Noastra»”. Va amintesc inca o data de o declaratie in sensul unor deficiente privind eliberarea licentelor pentru emisie, semnate de mai multi ambasadori acreditati la Chisinau si ar trebui sa reactionam.

Si al doilea lucru pe care vreau sa-l propun, pe care iarasi l-am solicitat anterior, este situatia din complexul energetic. Noi vedem niste declaratii pompoase s.a.m.d., dar deja sint si deconectari masive.

De aceea, insistam ca sa fie supusa votului solicitarea de a fi incluse aceste doua chestiuni pe ordinea de zi. Deci setul privind audiovizualul si situatia din complexul energetic.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc mult, doamna presedinte al sedintei. La sedinta trecuta am abordat o problema legata de situatia din garajul Parlamentului. Urma ca in aceasta zi sa fie un raspuns, dar sint sigur ca raspunsul nu exista.

Eu cred ca, pentru a simplifica procedura, nu putem neglija acest moment. Sint totusi zeci de mii, daca nu chiar mai mult, de lei cheltuiti in zadar. Si, nimeni nu stie: cum, cine ia decizia, cum se cheltuiesc? E totusi o incalcare a legii.

Eu propun ca pentru ziua de 9 decembrie sa fie un raport prezentat de cei care iau aceste decizii. Cine ia decizia ca masinile Parlamentului sa circule prin tara in pofida deciziei luate anterior de Biroul permanent, asa cum am evocat-o, ca deputatii nu au dreptul sa se deplaseze decit in perimetrul municipiului Chisinau. Cu masinile Parlamentului nu au dreptul, in rest au dreptul. Si, in al doilea rind, tot legat de cheltuieli, de bugetul Parlamentului nu, de felul cum se distribuie banii in Parlament? Legat de deplasarile in exterior. Cine decide? Cum pleaca? Cind pleaca? Care sint adunarile parlamentare, sedintele importante, care sint neimportante?

Va dau un exemplu. La inceputul lunii noiembrie, la Bratislava a avut loc Adunarea Parlamentara a Initiativei Central Europene. S-a spus, delegatia Republicii Moldova nu pleaca intr-acolo din cauza ca nu sint bani pentru a ne deplasa. La sfirsitul lunii noiembrie a avut loc Adunarea Parlamentara a C.S.I.-ului. S-a deplasat Presedintele Parlamentului insotit de citiva colegi. Cine a luat aceasta decizie? Cine a luat decizia sa nu se mearga la o adunare parlamentara si sa se mearga la alta adunare parlamentara?

 

 

 

Daca s-ar putea, in acest raport, care trebuie dezbatut, sa fie reflectat felul cum se cheltuiesc banii publici, trebuie sa fie discutat. Noi nu stim nimic, nici Biroul permanent al Parlamentului, nici deputatii din Parlament.

Deci aceste doua momente. Cum se utilizeaza transportul Parlamentului si cine permite comiterea acestor ilegalitati trebuie sa poarte raspundere. Si, al doilea, e cel legat de deplasarile in strainatate.

Va multumesc.

Propun pentru ziua de 9 noiembrie. Este suficient timp ca acest raport sa fie prezentat. Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Consider ca noi nu avem dreptul sa taraganam prea mult examinarea proiectului hotaririi nr.3818, care l-am exclus astazi din ordinea de zi, din cauza ca un milion de lei este asteptat de agentii economici din agricultura. Este neaparat necesar si avem posibilitatea de a-l examina pina nu au inceput lucrarile agricole. Socot ca timp e destul pentru clarificarea tuturor problemelor. Eu propun sa fie inclusa aceasta chestiune in ordinea de zi ca la urmatoarea sedinta sa fie examinata.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamna presedinte al sedintei, va multumesc.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune de a include in ordinea de zi a sedintelor pentru perioada 1–9 decembrie hotarirea de modificare a hotaririi Parlamentului privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Numarul de inregistrare 3816.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Am o interpelare adresata bascanului Gagauziei.

 

Doamna Maria Postoico:

Noi n-am trecut inca la Ora intrebarilor si interpelarilor. Noi sintem la etapa formarii ordinii de zi pentru 1–9 decembrie.

 

 

Tot, da? Nu mai sint propuneri?

Deci, stimati colegi, conform Regulamentului… Domnule Diacov, pentru ordinea de zi?

Va multumesc.

Stimati colegi, conform Regulamentului, aceste propuneri inaintate trebuie supuse votului si, de aceea, purcedem la discutii asupra lor.

Doamna Pavlicenco s-a referit la pachetul de proiecte de legi ce vizeaza audiovizualul si totodata la o audiere referitor la situatia in complexul energetic. Eu va rog, putina liniste in sala. Supun votului aceasta propunere pentru a fi introdusa in ordinea de zi, fara a fi discutata in Biroul permanent, in cazul dat, Parlamentul decide. Domnule Oleinic, linistiti-va putin si va fi totul in regula. (Rumoare in sala.) Domnule Oleinic, eu va rog, fiti putin mai modest.

Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 13.

 

Doamna Maria Postoico:

23. Propunerea nu a fost acceptata.

Domnul deputat Serebrian a propus doua chestiuni pentru a fi introduse in ordinea de zi. Una se refera la utilizarea masinilor Parlamentului si totodata care sint cheltuielile bugetului. A doua se refera la deplasari si cine merge in aceste deplasari. Cine este pentru a introduce aceste doua chestiuni in ordinea de zi pentru a fi discutate in Parlament pe data de 9 decembrie, rog sa voteze.

Va rog, numaratorii, anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 19.

 

Doamna Maria Postoico:

29 de voturi. Nu se accepta.

Domnul Todoroglo a inaintat propunerea de a introduce proiectul de lege nr.3818 care astazi a fost exclus din ordinea de zi. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 19.

 

Doamna Maria Postoico:

70 de voturi. Deci, proiectul de lege nr.3818 se include in ordinea de zi.

Domnul deputat Bujor a propus de a introduce proiectul de hotarire cu nr. 3816 privind modificarea componentei delegatiei Adunarii Interparlamentare a Consiliului Europei.

Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 19.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc. Cu 79 de voturi chestiunea este introdusa in ordinea de zi.

Stimati colegi, in legatura cu faptul ca nu mai sint alte chestiuni, cine este pentru aprobarea ordinii de zi in ansamblu, tinindu-se cont de propunerile care au fost acceptate, rog sa voteze.

Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –27.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 19.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Este o remarca. Ca noi n-am votat pentru.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va rog, sectorul nr.3, votati.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Lasati remarca, noi toti avem remarci.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 7.

 

Doamna Maria Postoico:

7, 27 si sectorul nr.3 cit a fost?

 

 

Numaratorii:

7.

 

Doamna Maria Postoico:

32?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 32.

 

Doamna Maria Postoico:

66. Poftim, o remarca ati avut.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Chestia e intr-aceea ca noi n-am votat pentru propunerea domnului Oleg Serebrian, fiindca aceasta chestiune este stipulata in Regulament destul de clar: cine decide, cind si cum?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu, care e situatia de facto acolo. Sa vedem cine decide de facto, nu ce este in realitate.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ce se intimpla in realitate.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar. Eu va rog putina liniste. Cu 66 de voturi proiectul ordinii de zi pentru perioada 1–9 decembrie este aprobat.

Va multumesc.

Acum, stimati colegi, sintem la Ora intrebarilor si interpelarilor. Declaratiile dupa Ora intrebarilor. Eu va rog liniste.

 Domnule Diacov, este Regulamentul concret. Noi acum stipulam timpul pentru Ora intrebarilor si interpelarilor. Este ora 13 si 53 de minute da, sau 59? 59, da? Deci, ora 14.00, fie asa. De aceea, trecem la acest subiect.

Microfonul nr.5, doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

As vrea si eu sa remarc, ca de o bucata de vreme nu vin cu rapoarte.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco, permiteti-mi, va rog, o remarca in legatura cu faptul ca este domnul Esanu in sala, care va da raspuns la interpelarea doamnei Lidia Gutu. Eu va rog la microfonul central. Imi cer iertare, doamna Pavlicenco. Da, trei minute, desigur.

Dom

 

Domnul Nicolae Esanu:

Doamna presedinte al sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

In legatura cu intrebarea, adresata de doamna deputat Lidia Gutu in cadrul sedintei Parlamentului din 17 noiembrie 2005, cu privire la situatia din domeniul executarii hotaririlor judecatoresti si a altor documente executorii, eliberate de catre organele abilitate, va comunic urmatoarele.

Conform datelor statistice ale Departamentului de executare, pe parcursul a 9 luni ale anului curent, in cele 42 oficii de executare au fost preluate in procedura in total 287 035 documente executorii, dintre care 10 155 au fost remise spre examinare organelor competente.

Din numarul total de documente aflate in procedura pe 200 001 – 334 documente procedura a fost incheiata, restanta nevalorificata constituind 75 546 documente. Din restanta generala a documentelor executorii, pe 53 219 documente a fost depasit termenul de executare de trei luni stabilit de articolul 63 din Codul de executare. Adica, pe 29% din documente.

Cu privire la executarea actelor judecatoresti mentionam ca, in aceeasi perioada, in procedura oficiilor de executare au fost inregistrate spre executare in total 125 590 acte judecatoresti, adica titluri executorii pe cauze civile, administrative, penale, ordonante si incheieri etc., dintre care 6 959 au fost expediate pentru executare organelor competente. In aceasta perioada, procedura a fost incheiata pe 73 313 documente judecatoresti, restanta constituind 45 318 documente judecatoresti.

Mentionam ca, din acest numar, 18 960 de documente sint pe cauze civile. Si atunci cind se vorbeste despre neexecutarea hotaririlor judecatoresti, se au in vedere anume aceste documente executorii.

Pentru comparatie, vreau sa mentionez ca, in anul 2004, restanta de trei luni am constatat-o la 30 180 de documente pe cauze civile. Eu am aici foarte multe date statistice pe anul 2003, pe anul 2004: analize, conditii, masuri intreprinse, daca este necesar pot sa continui. Daca doamna Gutu considera ca a primit raspuns la intrebare, eu va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4, doamna Gutu.

 

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc. Domnule viceministru, in primul rind, este bine ca dumneavoastra ne-ati adus aceasta statistica, dar eu am cerut ca dumneavoastra sa ne spuneti si despre masurile care vor fi intreprinse de instantele respective pentru ca numarul acesta de cazuri, care se evalueaza in mii, indiferent de situatie, totusi 30 000 nu sint 40 000, dar sint 30 000, totusi sint 30 000 de cazuri. Care sint masurile luate de dumneavoastra? Si cine este responsabil ca un numar impunator de cazuri au termenul depasit? Iata la acest capitol, va rog, daca puteti acum sa-mi raspundeti, ar fi foarte bine.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Desigur. Ministerul Justitiei, fiind organul responsabil de asigurarea executarii documentelor executorii prin intermediul Departamentului de executare, intreprinde masurile necesare pentru ca restanta respectiva sa fie diminuata. Eu nu cred ca noi vom reusi vreo data sa nu avem nici un document care sa nu fie executat.

In primul rind, eu as vrea sa pornesc de la un factor. Cind noi vorbim despre documente cu termenul de executare depasit, vorbim de acele documente care nu au fost executate in interiorul termenului de trei luni. Si iata aici, Ministerul Justitiei considera ca legiuitorul a fost prea entuziast cind a stipulat in Codul de executare acest termen.

Din analiza comparativa a legislatiilor vreau sa va spun ca nu am constatat la nici un stat european un termen atit de scurt in interiorul caruia documentul trebuie sa fie executat. Si, in acest context, eu consider ca noi trebuie sa schimbam putin modalitatea de tinere a statisticii si a nu considera restante documentele care sint la trei luni. Se propun diferite termene, dar asta este o alta problema. Am vrut sa se stie despre acest lucru.

Ce facem noi concret pentru a diminua acest numar. In primul rind, vreau sa atrag atentia ca, in mare parte, neexecutarea se datoreaza si deficientelor care exista in legislatia in vigoare. La acest capitol noi am elaborat mai multe proiecte de legi, o pare deja sint aprobate de catre Guvern si sint prezentate Parlamentului. Si modificarea legislatiei in vigoare, consideram, o sa ne permita sa diminuam acest flux al titlurilor executorii.

De altfel, vreau sa mentionez ca, in cadrul Parlamentului, in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a avut loc o audiere asupra acestei chestiuni, in care pe larg a fost dezbatuta situatia existenta si masurile care se intreprind de Ministerul Justitiei.

Deci, am spus, revenind la capitolul “Masurile legislative”, de proiecte de legi pe care noi le-am adus in Parlament. In acelasi timp au fost aprobate proiecte si au fost deja si adoptate de catre Guvern acte normative care se refera la imbunatatirea procesului de executare.

Numai dupa intrarea in vigoare a Codului de executare si pina in prezent, Departamentul de executare a elaborat 20 de instructii si regulamente cu privire la modalitatea de executare.

Cit priveste masurile organizatorice, Guvernul deja a acceptat propunerea Ministerului Justitiei de a constitui o baza electronica de date a tuturor titlurilor executorii si a altor documente executorii, care sint in Republica Moldova, fapt care ne va permite operativ sa tinem sub control fiecare document executoriu in parte.

Sa spun asa, intr-un minut, ce facem noi, nu este posibil. Pot sa va spun ca Ministerul Justitiei, la colegiul din 25 februarie si la colegiul din 28 iulie, a analizat aceasta problema, in care au fost puse masuri, am spus, legislative, masuri de asigurare tehnica a Departamentului de executare. Cu parere de rau, noi, astazi, constatam ca nu toate oficiile teritoriale au mijloace de transport, fapt care nu le permite executorilor, in mod eficient, sa se deplaseze in teritoriu pentru a asigura executarea.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule viceministru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu cred ca mai bine ar fi – eu aici am multe file – sa vi le prezint si dumneavoastra o sa analizati.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule viceministru.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare o adresez Primariei municipiului Chisinau in legatura cu situatia locatarilor din blocurile nr.9, nr.11 si nr.13 de pe strada Dimo, sectorul Riscani, care au obosit sa bata pragurile serviciilor municipale in privinta reparatiilor capitale ale sistemului de termoficare neduse la capat, dar creind probleme si mai mari, precum si in privinta constructiilor unitatilor de productie si comerciale, a restaurantelor din jur, din care cauza locatarii nu au viata, ci chin: galagie insuportabila, poluare ce dauneaza sanatatii si conditii insalubre, insanitare si neegienice ce conduc la infundarea sistemelor de canalizare etc.

Pentru a ajuta Primaria, invoc articolul “Asociatia invizibila” din ziarul “Novoe Vremea” de la 2 septembrie 2005, care expune amanuntit calvarul locatarilor. Astept raspuns in scris.

A doua interpelare este adresata Comisiei Electorale Centrale in legatura cu prestatia abuziva a Presedintelui Voronin in cadrul emisiunii “In profunzime” la PRO TV. Profitind de emisia in direct, as putea si eu proceda la fel ca si Vladimir Voronin, abuzind si chemind pe chisinauieni sa-l voteze pe candidatul democrat la functia de primar, Mircea Rusu, si nu pe Vasile Ursu, sprijinit de comunisti.

Dar voi face altceva. Voi cere Comisiei Electorale Centrale sa examineze si sa faca publica atitudinea, in baza legii, fata de cazul flagrant de ingerinta a sefului statului in procesul electoral, care, expunind regretabil si canalul de televiziune PRO TV, a sfidat Constitutia, rezolutiile Consiliului Europei, a denigrat opozitia si a incalcat prezumtia nevinovatiei, dind un exemplu extrem de prost cetatenilor Republicii Moldova.

In acest sens, Presedintele Voronin urmeaza exemplul lui Vasile Tarlev, care, la rindul sau, sfideaza statul de drept, refuzind, timp de un an, sa se conformeze hotaririi instantei de la 1 aprilie 2004 privind restabilirea in functie a cetatencei Natalia Axionov, demisa abuziv din functia de director general adjunct al Agentiei Nationale de Turism.

Solicit si premierului Tarlev explicatii in acest caz.

Solicit de la Comisia Electorala Centrala – in regim de urgenta, iar de la premierul Tarlev – raspuns peste o saptamina in Parlament. De la Comisia Electorala Centrala – raspuns public.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Adresez o interpelare, legata tot de aceasta emisiune, Presedintelui Republicii. Prima intrebare ar fi, daca el a vorbit acolo serios sau in gluma? Fiindca noi stim ca Presedintele isi permite sa glumeasca in probleme serioase. De exemplu, in 2001 a spus ca ne duce in uniunea Rusia–Belarus. A glumit sau a fost serios, dar s-a razgindit. A facut mai multe glume. Si la aceasta emisiune, legata de angajamentele Presedintelui si ale fractiunii majoritare, a facut o gluma ca nu l-au inteles corect jurnalistii. Eu cred ca jurnalistii n-au nimic comun cu acest angajament.

Eu vreau sa dau citire numai la doua puncte care au fost inaintate de Partidul Democrat. Primul se refera la depolitizarea functiei de presedinte. Si al doilea se refera la modernizarea partidului.      

Primul suna in felul urmator: “Aprobarea de catre actualul Parlament a modificarii Constitutiei Republicii Moldova in vederea introducerii prevederii, conform careia Presedintele Republicii nu poate ocupa functie de partid”.

Un scurt comentariu la aceasta chestiune. Eu, inainte de a formula, am avut discutii nu o data cu Presedintele Republicii. Am avut si o data fixata la acest punct. Presedintele m-a rugat sa scoatem data ca sa nu complicam aceasta problema. Eu inteleg ca exista acest mandat de patru ani s.a.m.d. Dar eu vreau sa-l intreb acum pe Presedinte, daca acest angajament si l-a luat in gluma sau in serios? Sau a glumit la PRO TV.

A doua chestiune se refera la modernizarea partidului. Eu vreau sa recunosc ca nu incerc sa-mi bag nasul, asa cum a spus el, in treburile partidului. Intr-adevar, asta este treaba partidului si nu m-am referit la reformare. Dar avind in vedere ca Partidul Comunist, care a fost votat – noi recunoastem acest lucru – de oameni, are o influenta foarte importanta pentru Republica Moldova. Mie, ca cetatean de rind, nu-mi este indiferent comportamentul, inclusiv ideologic, al acestui partid.

De aceea, noi, la timpul respectiv, am formulat urmatoarea propunere: transformarea Partidului Comunistilor din Moldova intr-o formatiune politica moderna prin renuntarea la dogmele ortodox-marxiste si modificarea scopurilor programatice in conformitate cu valorile si principiile democratice europene.

Eu inteleg si stiu ca aceasta prevedere trezeste nemultumiri in cadrul partidului. Eu vreau sa spun ca am discutat cu presedintele aceasta problema. Presedintele a spus ca el isi asuma angajamentul sa aduca oameni noi in partid. E treaba lor, pe mine nu ma intereseaza. Dar eu am aceeasi intrebare. A fost o gluma sau a fost o chestie serioasa? Aceste propuneri au fost publicate in presa inainte de 4 aprilie. Presedintele si-a asumat acest angajament de la aceasta tribuna. Eu am fost la sedinta fractiunii parlamentare, fractiunea comunistilor nu a avut obiectii.

In data de 4 aprilie, Presedintele Republicii a fost la sedinta Consiliului National al Partidului Democrat si si-a asumat raspunderea sa respecte aceste angajamente. De aceea, eu imi pun si urmatoarea intrebare: ceea ce vorbim noi de Uniunea Europeana, angajamentele luate sint un lucru serios sau este o gluma? Ele se inscriu in acest context.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

 Microfonul nr.3.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

La interpelarea mea privind cheltuirea abuziva a banilor publici de catre domnul Prim-ministru Tarlev, Procuratura Generala m-a informat despre existenta unui regulament cu privire la utilizarea mijloacelor Prim-ministrului. Am cerut Guvernului sa-mi puna la dispozitie un exemplar al regulamentului invocat. Drept urmare, am primit de la Aparatul Guvernului, si nu de la Guvern dupa cum am solicitat, o scrisoare cu caracter cognitiv, in care se spune ca regulamentul solicitat este aprobat de Primul-ministru si ca acest fond banesc este prevazut in devizul de cheltuieli al Aparatului Guvernului, fiind destinat finantarii in decursul anului a unor eventuale cheltuieli si actiuni care nu sint prevazute in bugetul de stat.

Avind in vedere cele expuse mai sus, solicit Guvernului un exemplar al Regulamentului privind utilizarea mijloacelor Primului-ministru, copia dispozitiei Primului-ministru, prin care s-a aprobat regulamentul respectiv, cu indicarea Monitorului Oficial unde a fost publicata o informatie despre marimea fondului Primului-ministru pentru anul 2005 si o descifrare a cheltuielilor efectuate in anul 2005 din acest fond.

Raspunsul il solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

 Domnul Igor Klipii:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Am o interpelare adresata Curtii de Conturi si domnului Lupu, Presedinte al Parlamentului. Din cite stiu, recent a fost efectuat un control al Parlamentului. Si rog Curtea de Conturi sa prezinte rezultatele acestui control. La fel, stiu ca, drept urmare a acestui control, a fost dat ordin sau a existat indicatia de a face un control intern in Parlament de catre domnul Presedinte Lupu. Si din cite stiu, in aceste verificari au fost vizati inalti demnitari de stat, parlamentari din fostul Parlament si functionari ai Parlamentului care astazi se afla in structurile executive ale Partidului Comunist. Rog aceasta informatie sa-mi fie pusa la dispozitie. Si s-a constatat ca fostul Parlament, conducerea fostului Parlament, din pacate si actualul Parlament, serveste drept paravan pentru lipsa sau ascunderea modului de gestionare a banilor publici.

Este regretabil faptul ca Parlamentul in frunte cu conducerea sa, organul care reprezinta suveranitatea si demnitatea acestui stat, se fereste de ochii populatiei, de a da o dare de seama despre modul cum se gestioneaza banii in acest Parlament.

 

 

Inca un exemplu. Aparatul Parlamentului, timp de 4 zile, imi ascunde informatia referitor la cheltuielile pe care le-a suportat Parlamentul pentru deplasarea domnului Lupu si a delegatiei parlamentare la Adunarea Parlamentara a C.S.I. si vizita de raspuns a unei delegatii din Duma de Stat, ambele lucruri dosite de opinia publica. Si este grav faptul ca functionarii Parlamentului, avind suportul direct sau indirect al conducerii Parlamentului, se dedau unui asemenea comportament.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

 Domnul Vlad Cubreacov:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Inainte de a formula acele doua interpelari, vreau sa fac doua remarci. Prima tine de activitatea noastra ca legislativ. A fost discutat astazi si dezbatut, supus votului in definitiv proiectul nr.3201 privind fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta in medicina. Rezultatul anuntat a fost 48 de voturi “pro”.

Conform articolului 75 din Regulamentul Parlamentului, legile organice – pentru ca este vorba de o lege organica – pot fi votate in prima, a doua sau in prima si a doua lectura cu votul majoritatii deputatilor alesi. Deci trebuie sa constatam ca acest proiect de lege practic a fost respins de Parlament si va trebui sa revenim intr-o noua procedura asupra acestui subiect.

A doua se refera la stimatul nostru coleg Dumitru Diacov care, dupa ce si-a formulat interpelarea, ne-a parasit subit. I-as recomanda colegului nostru sa ia legatura telefonica cu seful statului pentru a clarifica aceste aspecte, pentru ca exista telefoane guvernamentale in Parlamentul Republicii Moldova.

Si acum interpelarile mele. Ambele vizeaza doua drepturi fundamentale. Si vizeaza totusi categorii relativ largi de cetateni ai Republicii Moldova. Prima este adresata Ministrului de Justitie, doamnei Victoria Iftodi si, in acelasi timp, adresata Procurorului General al Republicii Moldova.

Ea porneste de la un caz foarte trist. Am in fata un certificat medical constatator de deces nr.2417 din 5 noiembrie anul curent. Este vorba de decesul lui Veaceslav Cantaragiu care se afla in detentie preventiva. Cauza decesului este ruptura traumatica a duodenului si trauma inchisa a abdomenului. Este vorba, practic, de ruptura tuturor organelor interne. Mama acestui cetatean al Republicii Moldova, Valentina Buhman, mi-a adresat o scrisoare in care relateaza foarte detaliat acest caz. Care, inteleg, nu este singurul in Republica Moldova, cind cetatenilor doar suspectati, supusi efectelor prevederilor despre prezumtia de nevinovatie, li se aplica tortura si tratamente inumane in izolatoarele de detentie preventiva.

Vreau sa va spun ca decedatul era, avea si anumite merite fata de societate. Era campion al Republicii Moldova la dziudo, a fost laureat al mai multor premii la diferite tipuri de lupte. Oricum, era un cetatean care nu fusese condamnat printr-o decizie judecatoreasca definitiva, inca nici nu fusese judecat. Si la o virsta foarte frageda, era nascut in 1984, a decedat in urma acestor tratamente.

Stiu ca Procuratura Generala deocamdata nu s-a autosesizat si nu a intentat un dosar. Folosesc acest prilej pentru a cere Procurorului General sa uzeze de prerogativele sale legale pentru a intenta un dosar in acest caz, iar ministrului de justitie sa-mi prezinte o statistica privind toate decesele si cazurile de imbolnavire si de tratamente aplicate cetatenilor Republicii Moldova aflati in detentie preventiva in institutiile subordonate acestui minister.

A doua interpelare este adresata Guvernatorului Bancii Nationale a Republicii Moldova. Aceasta iarasi porneste de la o situatie concreta. Am primit astazi la Parlament petitia doamnei Tatiana Beregoi, care este vaduva unui participant la evenimentele din anul 1992 din partea stinga a Nistrului. Dinsa este vaduva lui Vasile Beregoi, cazut in lupta, Cavaler al ordinului “Stefan cel Mare” post-mortem, si mama a unui copil de 13 ani.

Aceasta doamna, Tatiana Beregoi, a uzat de o serie de drepturi pe care le ofera legislatia in vigoare si a dorit sa participe la ipoteca, sa-si construiasca o locuinta pentru ea si fiul sau. S-a prevalat de Legea nr. 397 din anul 2003 privind finantele publice locale, de Legea privind administratia publica locala, de Hotarirea Guvernului nr. 1146 cu privire la creditele preferentiale pentru unele categorii de populatie si de Hotarirea nr. 496 privind marimea creditelor preferentiale acordate unor categorii de cetateni, precum si de decizia Consiliului Municipal Chisinau cu nr. 28/15 din 4 august 2005 cu privire la eliberarea scrisorilor de garantie pentru acordarea creditelor preferentiale unor categorii de populatie. Toate aceste acte o indreptatesc pe petitionara Tatiana Beregoi la un credit bancar.

Si iata constatam – aici nu este un caz izolat – ca sint mai multe persoane in aceasta situatie. Intervine o limitare a dreptului de proprietate pe care o instituie Banca Nationala a Republicii Moldova prin regulamentele si instructiunile sale.

Deci practic un credit bancar nu poate fi luat de la Banca de Economii a Republicii Moldova, intrucit apartamentul modest pe care il are aceasta familie incompleta nu este acceptat ca gaj. Poate fi vindut, dar nu este acceptat ca si gaj. Singura conditie pe care o pune Banca Nationala in cazul vaduvelor de razboi din Republica Moldova este sa treaca apartamentul, in urma unor proceduri complicate, pe numele copilului minor.

Este, in mod evident, o limitare a dreptului de proprietate. Republica Moldova a ratificat Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului care protejeaza dreptul de proprietate si nu inteleg, de ce Banca Nationala admite asemenea discriminari. Cer, intii de toate, domnului Talmaci sa-mi prezinte copii de pe aceste regulamente si instructiuni absurde, rapoarte la cazul sesizat si sa le anuleze de urgenta, pentru ca ele contravin legislatiei in vigoare si contravin angajamentelor internationale ale statului nostru.

Multumesc.

 

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc. Fiindca am fost vizata referitor la Regulament, stimati colegi, pentru telespectatori si pentru stenograma, vreau sa remarc ca, potrivit articolului 62, aprobarea proiectului de lege in prima lectura se face prin hotarire a Parlamentului. Asa este. Si daca ne referim la articolul 75, hotaririle se adopta, da, de fapt, se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.

In sala, la ora 12.52, am aici toate datele, la ora 12.52 in sala au fost 72 de persoane. Deci avem majoritatea pentru aprobarea hotaririi.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Veaceslav Untila:

 Va multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Am o interpelare adresata Prim-ministrului Vasile Tarlev si conducatorului Unitatii de coordonare a reformei administratiei publice din cadrul Aparatului Guvernului.

La data de 15 decembrie expira termenul la care trebuie sa fie aprobata Strategia reformei administratiei publice centrale. Cu parere de rau, sint nevoit sa constat ca aceasta reforma, foarte importanta pentru Republica Moldova, este caracterizata de o lipsa totala de transparenta.

Chiar si membrii comisiei parlamentare de profil nu stiu practic nimic despre preconizata reforma, despre scopurile si obiectivele ei. Este vorba de comisia care nemijlocit urmeaza sa sustina Guvernul in implementarea reformei mentionate.

Ar fi fost normal ca acest document sa fie supus dezbaterilor publice cel putin cu o luna inainte de adoptare, sa fie publicat in mass-media pentru ca oamenii sa-si poata expune parerea si nu doar pe site-ul Guvernului, unde accesul cetatenilor este limitat, cu atit mai mult ca reforma administratiei publice centrale deriva din obiectivul de integrare europeana a Republicii Moldova.

In aceasta situatie, imi pun intrebarea si va intreb pe dumneavoastra, stimati colegi, cit de eficienta poate fi aceasta reforma daca despre ea stiu doar citeva persoane din cadrul Guvernului. Ce vor crede despre noi partenerii nostri straini care nu o data s-au pronuntat pentru reformarea sistemului administratiei publice centrale care este ineficient si birocratizat.

Solicit ca, in cadrul urmatoarei sedinte plenare, sa vina in Parlament, fie premierul Vasile Tarlev, fie conducatorul Unitatii de coordonare a reformei administratiei publice pentru a prezenta, de la tribuna centrala, o informatie despre starea de lucruri din domeniul respectiv. Deoarece sedintele plenare ale Parlamentului se transmit in direct, cetatenii vor avea posibilitatea sa afle din prima sursa care este situatia la capitolul privind reformarea administratiei publice centrale.

Si a doua interpelare, doamna presedinte al sedintei, este adresata domnului Marian Lupu, Presedintele Parlamentului. Acum, doua saptamini, ca urmare a multiplelor sesizari ale deputatilor fractiunii noastre, dar si a colegilor din alte fractiuni, dumneavoastra ne-ati comunicat ca Guvernul, in frunte cu premierul Tarlev, va prezenta la inceputul lunii decembrie un raport privind activitatea sa in anul curent.

 

 

Totodata, ne-ati asigurat ca noi, deputatii, vom primi, pina la data de 20 noiembrie, un raport in scris la aceasta tema. Iata ca astazi sintem in 24 noiembrie si nu avem la mina nici un raport. As vrea sa stiu cum se explica acest lucru. N-a fost prezentat raportul de catre Guvern sau el a fost distribuit selectiv, cum se mai intimpla uneori in Parlament in cazul anumitor proiecte de legi si hotariri?

De asemenea, tin sa atrag atentia deputatilor ca Guvernul a mai incalcat o data, in acest an, prevederile legislatiei in vigoare, atunci cind nu a prezentat un raport privind activitatea sa la finele sesiunii parlamentare de vara.

Vreau sa ma asigur ca situatia nu se va repeta si de data aceasta, deoarece noi avem prea multe intrebari fata de cabinetul condus de Vasile Tarlev. Este cazul sa amintesc de propunerile noastre de a audia Guvernul in astfel de chestiuni importante, cum sint situatia din agricultura, situatia din sectorul electroenergetic, numarul mereu crescind de cazuri de condamnare a Republicii Moldova la C.E.D.O. etc.

Si nu e vorba doar de intrebarile mele si ale colegilor mei, ci de intrebari pe care ni le adreseaza alegatorii, intrebari la care incercam sa aflam un raspuns de luni de zile, dar fara rezultat.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

 Microfonul nr.2.

 

 Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc. As vrea sa adresez o interpelare Ministerului Agriculturii, precum si viceministrului educatiei, tineretului si sportului care este concomitent si presedintele Consiliului tehnic al Proiectului de abilitare socio-economica a tineretului, asa-numitul PASET. Solicit toate informatiile referitor la proiectul PASET, inclusiv si planul de actiuni aprobat al acestuia.

Solicit, de asemenea, explicatii avind in vedere ca Proiectul de abilitare socio-economica a tineretului a fost lansat in luna martie de campania de informare activa la televiziune, la radiou, linia fierbinte s.a.m.d., dar a demarat abia in luna septembrie, iar pina la sfirsitul aceleiasi luni, deja a fost debursata suma de 420 mii de dolari, adica circa 70 la suta din suma rezervata pentru componenta economica a proiectului PASET. Ca o remarca, durata proiectului este de 3 ani.

Pe mine ma intereseaza, cum au reusit cei care implementeaza
PASET-ul, in termene atit de restrinse, sa informeze tineretul vulnerabil din Republica Moldova despre posibilitatile oferite de acest proiect, sa instruiasca, sa selecteze planurile de afaceri si sa acorde deja sumele necesare?

Rog ca sa-mi fie prezentate informatii: citi tineri din republica au fost informati despre acele posibilitati pe care le ofera proiectul? Cine concret a beneficiat si a initiat o afacere datorita proiectului? Cum au fost selectate aceste persoane si daca, intr-adevar, acesti tineri sint vulnerabili?

 

 

Rog, de asemenea, ca aceste informatii sa-mi fie prezentate in scris si cer de la cei care implementeaza si monitorizeaza acest proiect sa asigure o transparenta totala in ceea ce priveste desfasurarea acestui proiect pentru tot tineretul din Republica Moldova.

Multumesc.

 

 Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

 Doamna Valentina Serpul:

 Adresez interpelarea mea Prim-ministrului Vasile Tarlev. Solicit domniei sale o informatie pentru ultimii 5 ani privind marimea compensatiilor pentru procurarea carbunelui si a lemnului de foc, conform Legii protectiei sociale a unor categorii de populatie.

De asemenea, domnule Prim-ministru, va rog respectuos sa raspundeti la intrebarea, cind Guvernul va corela marimea compensatiilor, la care m-am referit, cu pretul la zi al unei tone de carbune si al unui metru cub de lemn, caci dupa datele pe care le detin, calculele s-au facut conform pretului din anul 2000. Cind si cum se vor face recalculari beneficiarilor care si-au ridicat deja compensatiile pentru anul curent? Solicit informatia in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Interpelarea mea o adresez Inspectoratului Fiscal de Stat. Ma intereseaza asa o intrebare. Cine are dreptul de a limita cetatenii sa se foloseasca de patenta de intreprinzator si la cite persoane in municipiul Balti li s-a refuzat eliberarea patentei sau li s-a refuzat prelungirea acestei patente?

Multumesc.

 

 Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

 Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Prima interpelare este adresata domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, domnului Anatolie Bannicov de la Agentia Relatii Funciare si Cadastru, directorului Agentiei pentru Dezvoltarea Teritoriului Igor Semenovcher si domnului Procuror General Valeriu Balaban.

In ultimul timp se discuta foarte mult si la diferite niveluri despre faradelegile care au loc in municipiul Chisinau in sfera repartizarii si privatizarii terenurilor de pamint. Pamintul se fura ca in codru, se construieste in parcuri, in curtile scolilor, gradinitelor, fostelor fabrici si uzine privatizate si ele nu stim de cine si cind si cum. Acum a venit rindul stadioanelor. Astfel, numai in sectorul Ciocana ilegal se construiesc astazi blocuri pe doua terenuri sportive din strada Ginta Latina nr.12, respectiv nr. 19/5, in imediata apropiere de licee, scoli, gradinite de copii.

Prescriptiile inspectiei de stat pentru sistarea lucrarilor de constructie ilegala sau sint sfidate cu desavirsire de firmele fantoma, care efectueaza lucrarile, sau sint anulate de catre instantele judecatoresti. Apropo, dupa votul secret si unanim din martea trecuta, prin care stimata judecator Valeria Sterbet a fost aleasa inca pentru 4 ani presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, justitia noastra va face si in continuare minuni in domeniul impartirii dreptatii.

Constructiile despre care vorbeam se efectueaza prin santajarea persoanelor cu functie de raspundere sau sub patronajul unor persoane
sus-puse, unele aflindu-se chiar in aceasta sala. Daca e nevoie, pot sa le numesc. Asa cum se face in privinta domnului Ion Gabura, pretorul sectorului Ciocana, care este si amenintat cu rafuiala fizica pentru faptul ca lupta impotriva acapararii stadionului de pe strada Ginta Latina nr.19/5.

Rog persoanele sus-mentionate sa verifice cazurile vizate si sa informeze in plenul Parlamentului despre legalitatea repartizarii si privatizarii terenurilor sportive din strada Ginta Latina nr.12 si nr.19/5 si legalitatea efectuarii lucrarilor de constructie pe aceste terenuri.

A doua interpelare este adresata domnului Victor Tvircun, ministrul educatiei, tineretului si sportului. In timpul unei vizite in rezervatia “Padurea domneasca” din Glodeni, pentru a-si admira zimbrii, presedintele Vladimir Voronin a promis unui grup de cetateni din comuna Cuhnesti o unitate de transport pentru transportarea copiilor din satele vecine catre liceul din localitate.

Promisiunea sefului statului, care, de altfel, are la scara trei unitati de transport, la fel ca si Prim-ministrul Vasile Tarlev si Presedintele Parlamentului Marian Lupu, a fost realizata de Ministerul Educatiei. Venind la Chisinau pentru a primi unitatea de transport, primarul comunei Cuhnesti, domnul Ion Betisor, a refuzat sa primeasca cadoul Presedintelui oferit copiilor din localitatea data, deoarece, citez din document: “Propunerea ministerului pentru alocarea unui microbuz de marca “RAF” nu rezolva problema data, deoarece microbuzul “RAF” cu numarul de inmatriculare CEZ-954, care mi s-a propus a fost analizat de catre specialistii in ramura, care au stabilit ca microbuzul prezinta pericol de a fi exploatat mai departe, deoarece are deja 16 ani de cind se utilizeaza, sasiul este rupt, caroseria este deteriorata, putreda, motorul necesita a fi schimbat” s.a.m.d.

Intrebarea mea este urmatoarea. A informat sau nu ministrul educatiei seful statului despre isprava cu cadoul oferit copiilor din Cuhnesti? Raspunsul doresc sa-l primesc in plenul Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Am o interpelare care a parvenit in urma unei adresari a unor alegatori din orasul Vulcanesti. Ei m-au contactat si m-au rugat sa intervin in legatura cu urmatoarele. In acest oras, din cauza ca nu functioneaza sistemul de incalzire, nu activeaza doua din cinci gradinite de copii. Parintii sint nevoiti sa mearga cu copiii la alte gradinite la o departare mult mai mare, au un disconfort destul de serios. Adresez aceasta interpelare bascanului Gagauziei, care este membru al Guvernului, si solicit o informatie in scris despre masurile ce se intreprind pentru solutionarea acestei probleme intr-un timp cit mai scurt.

Multumesc.

 

 Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Vin si eu cu o interpelare, pe care o adresez Guvernului, domnului Valerian Cristea. La intilnirea pe care am avut-o in colectivul profesoral si cel auxiliar de la scoala din satul Colonita, domnii profesori au abordat, de fapt, o problema prin care invoca ca li s-ar fi incalcat dreptul stipulat in Codul muncii.

Este vorba despre situatia care s-a creat in aceasta institutie in urma calamitatilor naturale din vara anului curent. La inceputul anului scolar, in timp ce, de fapt, se reefectua reparatia institutiei, colectivul de profesori impreuna cu elevii au fost scosi in cimp la munci agricole de catre administratia publica locala, cu promisiunea ca elevii vor fi remunerati in aceasta perioada.

Domnii profesori mi-au spus ca pina astazi copiii nu au fost remunerati, iar dumnealor sint obligati sa lucreze orele pe care, de fapt, le-au pierdut toamna, nu din motivul dumnealor personal, fara remunerare adaugatoare.

In aceasta ordine de idei, solicit o informatie in scris despre faptul cum
s-a ameliorat situatia creata in scoala din satul Colonita.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresata Guvernului si, totodata, este impulsionata de nesustinerea din partea fractiunii majoritare a propunerii, facute de Partidul Democrat la dezbaterea proiectului bugetului pentru anul 2006, de a institui in cele 998 de localitati satesti functia de asistent social.

Vreau sa-l intreb pe domnul Prim-ministru Tarlev de ce pina in prezent nu au fost realizate prevederile Legii nr.547 din anul 2003 privind instituirea unitatii de asistent social in aparatul primariilor? Pina in prezent au fost angajati doar 43 de asistenti sociali.

 

 

 

Si, totodata, vreau sa intreb membrii Guvernului: cine va deschide usa acelor bolnavi tintuiti la pat, acelor batrini solitari care au ramas fara grija nimanui, daca noi nu am adoptat instituirea acestor functii in primariile locale?

Solicit informatie de la Guvern in termene rezonabile si cit mai concreta.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

La rugamintea cetatenilor din satele Ciuciueni si Brejeni, raionul Singerei, adunati la darea de seama a primarilor la care am asistat si eu, adresez doua intrebari Presedintelui Republicii Moldova si Primului-ministru Vasile Tarlev, la care sa raspunda unul din ei, joia viitoare, la tribuna centrala a Parlamentului, iar mie sa-mi dea fiecare un raspuns in scris si anume: de ce din griul cumparat de la tarani cu 60-70 de bani kilogramul, dupa ce trece doar prin moara, faina iese la pretul de 2 lei 60 de bani kilogramul, iar o piinica cit pumnul si usoara ca vata costa 3 lei?

De asemenea, intreaba cetatenii, de ce o sticla de apa cu concentrate si putin gazata de 250 de mililitri costa 3 lei, iar un litru de lapte este achizitionat doar la 1 leu si 80 de bani?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Intrebarea mea este adresata conducerii Parlamentului Republicii Moldova. Recent, marti, mai multe ziare din Republica Moldova au informat ca in componenta delegatiei oficiale a Parlamentului Republicii Moldova este si un membru al “Aliantei «Moldova Noastra»”, facind trimitere la Serviciul de presa al Parlamentului.

Avind in vedere ca toti membrii fractiunii “Aliantei «Moldova Noastra»” sint aici, in Chisinau, ma adresez cu urmatoarea rugaminte. Rog respectuos sa-mi fie prezentata informatia cu privire la deplasarile delegatiilor oficiale ale Parlamentului Republicii Moldova peste hotare in perioada 4 aprilie 2005 – 1 decembrie 2005. Solicit ca informatia respectiva sa cuprinda perioada deplasarii fiecarei delegatii, locul deplasarii (tara, orasul), componenta nominala a delegatiei oficiale a Parlamentului, scopul deplasarii.

Va multumesc frumos.

Informatia o solicit in scris.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei. Avind in vedere declaratia incitanta a domnului Diacov, care a plecat din sedinta, vreau sa spun ca, desigur, doritori de a destrama si de a distruge partidul de guvernamint sint multi si vad ca domnul Diacov ne poarta permanent grija cu reformarea.

As vrea sa va spun ca chestiunea pluripartitismului este fixata foarte clar in Constitutia Republicii Moldova. Partidul Comunistilor este partid inregistrat, a cistigat alegerile si nu e treaba domnului Diacov cind acest partid se va reforma.

Dupa felul dumnealui de a aborda problemele, cu acelasi succes am putea sa-l intrebam, de ce in simbolica partidului are trei trandafiri si nu numai doi. Eu chiar consider ca ar fi normal ca ei, la congresul partidului, sa discute aceasta tema, sa le ramina numai doi si urgent sa raporteze societatii.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4. Va multumesc. Deci, trecem la compartimentul declaratii. Astazi ne-am ispravit. Mai sint? Da, poftim, dar din timp, va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu va suparati. Eu am o interventie. Intr-un fel nu este o replica. Nu vreau sa iau aparare domnului presedinte Diacov, dar oricum. Referitor la ceea ce a spus adineaori domnul Stepaniuc.

Domnul Stepaniuc, la inceputul lunii aprilie, nu domnul Diacov, plingea dupa domnul Voronin ca sa fie votat in functia de Presedinte. Domnul Voronin cauta sa fie votat de domnul Diacov.

Dumneavoastra ati citit aceste conditii nu azi. Dumneavoastra le-ati citit la 2–3 aprilie. Atunci trebuia sa spuneti: omule, nu veni sa ne reformezi partidul. Nu ne impune.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Serebrian, dumneavoastra nu sinteti avocatul domnului Diacov.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu sint avocatul domnului Diacov, dar undeva ne vizeaza.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim. Deci, inchidem microfonul.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Asta este un comportament neserios. Mai ales ca domnul Diacov nu este.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va rog, inchideti microfonul. Nu este intrebare si nu este interpelare.

Va rog, trecem la compartimentul “Declaratii.” Va rog. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Fractiunea “Moldova Noastra” constata ca sfidarea brutala a legii si a standardelor europene in cadrul emisiunii de marti, 22 noiembrie, la PRO TV Chisinau, il descalifica pe Presedintele Vladimir Voronin.

Prin manipulari ieftine si informatii false, liderul comunist a demonstrat ca se pune mai presus de Constitutie, de legislatie si de angajamentele proeuropene ale tarii. In cadrul emisiunii, domnul Voronin a desconsiderat articolele 20 si 21 si a incalcat articolele 31 si 32 ale Constitutiei Republicii Moldova, precum si alte norme legale.

Presedintele a demonstrat lipsa de intelegere adecvata si de respect fata de deciziile C.E.D.O. referitoare la respectarea drepturilor omului in Republica Moldova atit in cazul Mitropoliei Basarabiei, cit si in cel al functionarilor de la Primaria municipiului Chisinau.

In calitate de sef al statului, el a jignit si minoritatea romilor prin expresii folosite la denigrarea opozitiei. Seful statului a demonstrat ignoranta deschisa in ceea ce priveste justitia si prezumtia nevinovatiei, defaimind, intr-o maniera josnica, oponentii politici.

Vladimir Voronin a renuntat public la angajamentul sau de a depolitiza functia de Presedinte al tarii, recunoscind drept prioritate obligatiile sale fata de Partidul Comunistilor.

Voronin a folosit postul PRO TV, la fel cum a facut anterior la TV Moldova 1 si la NIT, pentru a promova abuziv candidatul sustinut de comunisti la alegerea primarului general al capitalei. Incalcarea flagranta a principiilor privind alegerile libere si corecte se datoreaza, inclusiv, lipsei unor reactii internationale adecvate la fraudarea campaniei electorale locale din 2003 si a celei parlamentare din 2005 de catre autoritatile comuniste.

E semnificativa si destainuirea domnului Vladimir Voronin, cum ca poate fi mai deschis la exprimarea pozitiilor, avind in vedere ca este la ultimul mandat prezidential si nu-l intereseaza consecintele.

Declaratiile facute la PRO TV Chisinau arata fata adevarata si iresponsabila a liderului comunist si denota necorespunderea lui functiei de sef al statului. Astfel, comportamentul lui Vladimir Voronin pune in prim-plan declansarea procedurii de demitere a actualului Presedinte al Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule Untila, poftim.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati colegi,

 

Domnule Stepaniuc, o clipa si sintem liberi toti acus.

La numai citeva zile de la aprobarea noii componente a Comisiei Electorale Centrale, sintem nevoiti sa constatam ca schimbari la C.E.C. nu s-au produs. Ceea ce a avut loc a fost o farsa, un spectacol dirijat de coalitia ros-oranj, cu scopul de a arunca praf in ochii opiniei publice din tara si de peste hotare.

De aceea, cred ca e cazul sa dam cartile pe fata si sa spunem lucrurilor pe nume. Daca va amintiti, cel mai mult au insistat asupra numirii unei noi componente a C.E.C. anume cei care l-au ajutat pe domnul Vladimir Voronin sa obtina un nou mandat de Presedinte al tarii.

La un moment dat, eram gata sa cred ca P.P.C.D. si P.D., intr-adevar, si-au propus sa depolitizeze C.E.C. si sa o scoata de sub controlul puterii. Iluzia insa s-a spulberat o data cu aprobarea noii componente a comisiei. Chiar in cadrul primei sedinte a C.E.C., in formula noua, coalitia ros-oranj si-a dat arama pe fata, reprezentantii Partidului Comunistilor, P.P.C.D. si P.D. distribuindu-si intre ei toate functiile de conducere.

Cel mai abil si mai favorizat la aceasta impartire a fost Partidul Democrat al domnului Diacov, care, desi detine doar 7 mandate de deputat, a reusit sa-i joace pe degete de data aceasta pe partenerii de coalitie P.P.C.D. si P.C.R.M. si sa obtina 2 din cele 9 functii de membru al C.E.C., ba a capatat chiar si functia de presedinte al comisiei.

Ma gindesc ca poate era cazul ca Dumitru Diacov sa-i ofere o functie de membru al C.E.C.-lui lui Dumitru Braghis, care l-a adus in Blocul “Moldova Democrata” si datorita carui P.D. a ajuns in Parlament. Il intreb si eu pe domnul Diacov, atunci cind a venit in B.M.D. a fost o gluma sau stia ce face?

In urma tirgului de portofolii de la C.E.C., P.P.C.D. s-a capatuit cu functia de vicepresedinte, iar colegii lor de coalitie, comunistii – cu cea de secretar al C.E.C. Se vede ca astfel partenerii strategiei guvernarii au fost rasplatiti pentru votul istoric din 4 aprilie.

Asa dar, stimati colegi, C.E.C. nu este nici pe departe depolitizata si nu este scoasa de sub influenta puterii. Pur si simplu, comunistii vor mai exercita dirijarea directa si controlul asupra acestei institutii si prin intermediul colegilor lor de coalitie.

Dupa schimbarile din cadrul C.E.C., raportul de forta este de 7 reprezentanti ai guvernarii si doar 2 reprezentanti ai opozitiei. Evident, este vorba despre reprezentantii nostri delegati de A.M.N. Nicolae Girbu si Mihai Busuleac. Noi ne-am asteptat la o asemenea turnura, caci in sinceritatea intentiilor lui Iurie Rosca si Dumitru Diacov pot crede doar acei care nu-i cunosc. Am acceptat insa sa delegam 2 reprezentanti la C.E.C. pentru a monitoriza situatia din interior si pentru a pune la curent cetatenii cu toate miscarile reprezentantilor coalitiei ros-oranj.

Cu regret, declarata reforma de la C.E.C. s-a soldat si cu politizarea Centrului pentru Drepturile Omului, atunci cind fostul vicepresedinte al C.E.C., un militant activ al Partidului Comunistilor a fost desemnat in calitate de avocat parlamentar.

Stimati deputati, din cite cunoastem, in viitorul apropiat, coalitia ros-oranj va pune in aplicare alte scenarii de democratizare a institutiilor importante din stat. Se vorbeste mult despre niste preconizate schimbari la Curtea de Conturi si la Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Daca si aceste institutii vor fi depolitizate si democratizate ca si C.E.C., atunci chiar ca vom ajunge de risul gainilor.

Este de datoria noastra sa atentionam opinia publica asupra faptului ca reformele ce reies din asa-numitul parteneriat strategic, instituit la 4 aprilie, au un singur scop – de a asigura cu functii colegii de coalitie ai comunistilor. Aceasta este trista realitate si eu i-as indemna pe cei care au facut parteneriat cu comunistii sa nu se mai ascunda dupa declaratii frumoase si sa nu mai induca alegatorii in eroare, ci sa mearga si sa depuna deschis cereri de intrare in Partidul Comunistilor.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

De fapt, dupa Regulament nu se prevede, dar…

Microfonul nr.5. Altceva aveti?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Regulamentul prevede dreptul la replica.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Regulamentul prevede dreptul la replica, limitat la 3 minute.

Stimata doamna presedinte,

Asistam astazi la un exemplu clasic de utilizare a tribunei Parlamentului in scopuri inguste si egoiste de partid, cu utilizarea unui limbaj extraparlamentar, ca sa nu spun neparlamentar, cu acuzatii grave si nefondate.

Vreau sa amintesc pentru cei care ne urmaresc si pentru tot corpul legiuitor ca reformele preconizate si convenite intre partidele politice cu reprezentare parlamentara au fost votate cu unanimitate a voturilor Parlamentului. Aici misiunea Parlamentului s-a incheiat. Noi ne-am facut datoria, asigurind un cadru legislativ optim pentru promovarea unor reforme necesare, asa cum acest lucru a fost convenit si a fost salutat de catre Consiliul Europei, de exemplu. V-as aminti rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 4 aprilie, care saluta aceste reforme care trebuie duse pina la capat.

Eu inteleg care este frustrarea domnului Untila, care este tocmai galben la fata, atunci cind nu se regaseste politic in anumite structuri, cind sparge orice logica, doreste sa fie si in opozitie totala si are pretentia sa fie reprezentat absolut peste tot si la cel mai inalt nivel.

Eu cred ca pe viitor, in asemenea situatii, ar fi cazul ca presedintele de sedinta, pur si simplu sa intrerupa asemenea interventii care sint, pe de o parte, jignitoare, care uzeaza de un limbaj, cum spuneam, neparlamentar.

 

 

 

Intelegem care este miza unor asemenea interventii, este de asemenea politica si vreau sa va asigur ca nu serveste in nici un fel interesul Republicii Moldova ca stat si interesul societatii care ne-a delegat aici.

Asta a fost precizarea mea.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc, domnule Cubreacov.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

M-am incadrat in termen.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Noi am luat act de ceea ce dumneavoastra ati reglementat, ca in viitor sa ne folosim de propunerea dumneavoastra si, probabil, va fi introdus si in regulamentul parlamentar.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu, ca reprezentant al Partidului Democrat, am tot dreptul la replica, dar imi ramine mai putin de spus, deoarece deputatul si colegul meu Vlad Cubreacov a reiterat ceea ce a avut de spus si il sustin totalmente.

Vreau sa confirm si sa constat cu mindrie ca Partidul Democrat are destule cadre bune si competente care pot face fata in orisice functie.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

De fapt, s-a epuizat ordinea de zi, dar inainte de a incheia aceasta sedinta, dati-mi voie ca, in numele dumneavoastra si cu dumneavoastra impreuna, sa aducem felicitari colegului nostru domnul Cosarciuc, cu toate ca dumnealui nu este in sala, probabil este omagiat si acum primeste felicitari, cu prilejul frumoasei aniversari a dumnealui, sa-i dorim multa sanatate, succese, realizari in activitatea pe care o desfasoara. (Aplauze.)

Stimati colegi, permiteti-mi sa inchei sedinta si va anunt, urmatoarea sedinta va avea loc joi, 1 decembrie.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.55.

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara

 a Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova