version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA NOIEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 24 noiembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1554 cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice in Republica Moldova.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1089 pentru completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.2451 si 2452).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2285 pentru modificarea si completarea Legii nr.1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat (art.2, 4, capitolul 131 s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3363 pentru modificarea si completarea Legii nr.837-XIII din17 mai 1996 cu privire la asociatiile obstesti (art.1, 3, 5 s.a.). Proiect de baza.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2521 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la asociatiile obstesti nr.837 din 17 mai 1996 (art.19, 42 si 47). Proiect de alternativa.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4164 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.

9. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4480 cu privire la modificarea componentei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului nr.3790 al Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007.

11. Dezbaterea si aprobarea proiectului nr.4500 al Declaratiei Parlamentului Republicii Moldova.

12. Dezbaterea si aprobarea proiectelor ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 30 noiembrie 8 decembrie 2006.

13. Declaratia domnului deputat Veaceslav Untila Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

14. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco deputat liberal.

15. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Absenteaza deputatii: Semion Dragan, Afanasi Mandaji, Nicolae Oleinic, Ivan Gutu, Gheorghe Susarenco, Dumitru Diacov.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca, in saptamina premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru domnul Ghenadie Morcov.

Stimati colegi,

Sa-l felicitam. (Aplauze). Mult noroc, sanatate si succese.

La fel, astazi, 24 noiembrie, este ziua de nastere a colegului nostru domnul Valeriu Cosarciuc, presedintele Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. (Aplauze). Va aducem toate felictirarile noastre si cele mai alese urari de bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In legatura cu faptul ca Fractiunea Partidului Comunistilor are nevoie inca de consultari suplimentare cu administratia publica locala, se propune ca proiectul de Lege nr.2178 sa fie retras din ordinea de zi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Vreau sa revin la subiectul motiunii respinse ieri de catre plenul Parlamentului. Atitudinea fata de aceasta problema este clara, dar rugamintea mea este sa avem, totusi, acest proces-verbal, obiectiile care tin de forma si continutul motiunii. Din cauza ca este o problema neutilizata in Parlamentul Republicii Moldova, este un instrument al opozitiei care trebuie utilizat, este interesul nostru al tuturor, fiindca aderam la Uniunea Europeana, ne-am pornit pe acest drum. Si este important sa tinem cont pe viitor ca procedura de depunere a motiunii sa fie acceptata din start.

Vreau sa va spun ca, in momentul pregatirii acestei motiuni, noi am tinut cont de prevederile, de stipularile proiectului de Regulament. Mai ales, ca si domnul presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati Vladimir Turcan a recunoscut ieri, la Europa Libera, ca este o problema serioasa. Noi sintem constienti de faptul ca problema abordata in cadrul motiunii este numai virful unui aisberg, deci, este vorba de o problema foarte serioasa in privinta respectarii legislatiei in Republica Moldova, inclusiv in aspect legislativ. De aceasta rog, ca, pina la urma, sa ni se prezinte aceste obiectii referitoare la procedura de depunere si la continutul motiunii depuse de noi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nici nu trebuie de rugat acest lucru, fiindca este, in primul rind, procesul-verbal al Biroului permanent, care a examinat acest subiect. Trebuie, la fel, sa intelegeti ca ieri, impreuna cu noi, in aceasta sala, aici, a fost si Secretariatul sedintei care, de fapt, este si Secretariatul Biroului permanent, inclusiv reprezentantii Directiei juridice si doar acest fapt le-a creat anumite probleme doar tehnice.

Pina ieri seara, precum ati mentionat ieri de la tribuna centrala, a facut tehnic imposibil, oamenii fiind aici, in sala, sa definitiveze acest extras din procesul-verbal. Acum, practic, trebuie deja sa il primiti si este in stricta conformitate cu normele Regulamentului. Veti primi acest extras cu toate aranjamentele si cu toate explicatiile.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Duminica este a patra duminica din noiembrie cind se sarbatoreste Ziua lucratorului din agricultura si industria alimentara. Vreau sa felicit toti lucratorii din agricultura, acei care ne cresc piinea si ne-o pun pe masa, cit si lucratorii din industria alimentara, care ne aduc alimentele, inclusiv vinificatorii, care produc acest produs alimentar si care se considera cel mai bun leac de pe pamint. Le doresc multa sanatate, prosperitate si numai bine in munca lor nobila.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, si eu.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu as vrea sa concretizez. Eu, intr-adevar, am recunoscut ca problema exista. Dar, totodata, ceea ce se refera la adresarea celor 15 deputati nu se incadreaza in notiunea motiunii, deoarece aceasta problema nu este problema interna a tarii, unul din aspectul problemei interne a tarii in sensul global. De aceea, eu am calificat aceasta adresare ca interpelare, care trebuie sa fie examinata in modul stabilit, pentru interpelare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la Bugetul asigurarii sociale de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sint unul dintre semnatarii motiunii, acei 15, si este, cel putin, stranie afirmatia domnului Turcan, ca aceasta problema nu tine de problemele interne ale tarii.

Domnule Turcan,

Vreti sa spuneti, cumva, ca este o problema externa care tine, de exemplu, de Rusia, in fata careia Presedintele Voronin se lauda ca are ministri care nu cunosc limba de stat? Sau putem gindi ca acesti ministri au fost impusi din afara, de prin tari de peste mari si de pe la Moscova? Eu doar asa inteleg, din ceea ce ati spus dumneavoastra, ca nu este o problema interna a tarii.

Cum nu este o problema interna a tarii, daca e vorba de respectarea elementarei legislatii? Cunoasterea limbii de stat de catre inaltii functionari si de catre orice functionar de stat. Este foarte straniu si tradeaza, practic, faptul ca majoritatea comunista nu reflecta si nu exprima interesele populatiei majoritare romanesti din Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimate domnule Presedinte,

In calitatea mea de autor, retrag proiectul nr.723, inclus in ordinea de zi cu nr.5. In acest mod imi exprim protestul fata de practica vicioasa care s-a creat in Parlament. Atunci cind deputatii din opozitie inainteaza un proiect de lege, acesta este pus pe raft, iar, intre timp, Guvernul sau deputatii majoritatii parlamentare elaboreaza un document similar, care este votat ca baza, iar al opozitiei, in cel mai bun caz, se ia drept alternativa.

Proiectul de Lege nr.723 a fost inregistrat la Biroul permanent al Parlamentului pe data de 2 martie 2006. Dupa ce am depus respectiva initiativa legislativa, Guvernul a decis brusc sa revizuiasca Legea cu privire la asociatiile obstesti, inregistrind un proiect de lege in acest sens la 23 august 2006. Acum, aceste proiecte urmeaza sa fie examinate impreuna. Ma bucur ca am reusit sa atrag atentia Guvernului asupra imperfectiunii unei legi importante pentru societate si ca aceasta va fi revazuta. Totodata, nu accept sa fiu paravan pentru astfel de jocuri politice si imi retrag initiativa. Ii indemn pe toti deputatii din opozitie sa procedeze la fel, cind vor nimeri in asemenea situatii. Numai asa vom putea impune guvernarea sa ne respecte.

Si a doua chestiune.

Domnule Presedinte,

Cer timp pentru declaratie la sfirsitul sedintei din partea Fractiunii Alianta Moldova Noastra. Si imi pare foarte rau ca in sedinta de ieri dumneavoastra iarasi ati folosit niste standarde duble si ati refuzat sa imi oferiti cuvintul, motivind ca m-am inscris nu la timp.

Domnule Presedinte,

Va reamintesc ca, in cadrul Parlamentului, cind s-a discutat chestiunea ce tine de Istoria integrata, domnul Stepaniuc a ridicat mina si dumneavoastra, intr-un mod foarte democratic, i-ati oferit cuvintul.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ma vizeaza, pe care motiv...

Domnule Stepaniuc,

Eu v-as ruga, eu voi... Daca e alta tema, atunci e bine. Eu inca o data pun in evidenta un lucru foarte simplu. Ieri, s-au inscris persoane pentru participare la dezbateri. Cine nu a participat la dezbateri, eu am primit biletele aici, in Prezidiu, colegii sint martori, prin care au solicitat timp pentru declaratii la sfirsitul sedintei. A facut-o si domnul Cubreacov si va atrag atentia ca dumnealui nu s-a inscris pentru dezbateri, dar s-a inscris pentru declaratie. Acelasi lucru l-au facut si colegii.

Stimati colegi,

Rog sa tineti cont de acest lucru si sa fiti putin mai ageri in acest sens. Mai ageri. Eu sint foarte ager.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu as vrea sa atrag atentia ca la noi sint citiva deputati in Parlament care permanent fac declaratii antimoldovenesti si anticonstitutionale. Desi, noi parca nu le dam atentie, dar aceasta chestiune se repeta permanent. As vrea sa aduc aminte, inclusiv deputatei noastre doamna Pavlicenco, ca in prefata Constitutiei, deci, documentul acesta, Legea aceasta fundamentala a tarii noastre, practic, unica Constitutie adoptata democratic in secolul al XX-lea al statului moldovenesc contemporan, in prefata, la alineatul trei se spune foarte clar. Avind in vedere continuitatea statalitatii poporului moldovenesc.... Se vorbeste despre o populatie si de un popor moldovenesc si nicidecum de o populatie romaneasca.

As vrea sa aduc aminteca la articolul 13 se mentioneaza ca limba statului acesta se numeste limba moldoveneasca in baza grafiei latine. Lucruri pe care trebuie sa le stie fiecare deputat, chiar daca el nu este de acord, daca are alte opinii, chestiunea aceasta nu se face niciodata public, mai ales in sedinta Parlamentului. Nu isi permite nici intr-un Parlament din lume.

Din punct de vedere stiintific, dumneavoastra puteti sa argumentati ce ati vrea dumneavoastra in presa care este si care o aveti la dispozitie. In Parlament lucrurile acestea nu se permit. Si, de fapt, in baza Regulamentului Parlamentului, domnule Presedinte, acestui deputat trebuie sa i se faca observatie. Regulamentul nostru ne permite. Eu propun ca o asemenea observatie sa fie facuta doamnei Pavlicenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Stimate domnule Presedinte,

Patru ati spus, nu? Aceasta interventie, care, de fapt, nu era la locul ei in dezbaterile referitoare la ordinea de zi. Vreau sa va spun, ca, in conformitate cu Constitutia si cu legislatia internationala, eu sau doamna Pavlicenco, sau oricare alt deputat in aceasta sala se poate identifica cu orice natiune doreste. Daca vreau sa spun ca sint german, sint roman, sint tigan, sint evreu, ies la microfon si spun ca sint asa. Si nu are domnul Stepaniuc sau oricare alt deputat din fractiunea majoritara dreptul sa ii spuna doamnei Pavlicenco sau altuia, ca vorbeste o limba sau alta. Este tot drept constitutional. Si as vrea sa punem punct aici discutiei.

Deci, atunci cind iesim noi si spunem ca sintem romani sau vorbim limba romana, am ruga sa nu fim intrerupti si sa nu fim huiduiti de colegii nostri din partea stinga a salii.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, imi place foarte mult propunerea dumneavoastra ca aici sa oprim discutiile la acest subiect. La fel, sint sustinatorul ideii de autoidentificare. Dar trebuie sa fim foarte atenti atunci cind vorbim despre propria noastra persoana si propria noastra convingere si atunci cind vorbim despre altii. Sa le lasam si lor dreptul la autoidentificare. Nu trebuie sa vorbim in numele tuturor sau, cum s-a spus, al majoritatii populatiei acestei tari. Dumnealui a facut o propunere pe care o sustinem.

Microfonul nr.4, va rog.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Va rog mult sa ma inscrieti pentru dezbateri, luare de cuvint pe marginea proiectului bugetului social.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

3790.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Doamna Pavlicenco,

Nu va suparati, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu puteti sa imi refuzati dreptul la replica.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, eu rog foarte mult. O clipa. Personalul tehnic, pina ce eu nu ofer microfonul, microfoanele sa nu fie incluse. Este prima si ultima avertizare. Nu va fi...

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inclusa pentru luare de cuvint la proiectul de Lege nr.3790 din partea Fractiunii Partidului Democrat.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Ordinea de zi.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

,
4164.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Acestea au fost interventiile la ordinea de zi a sedintei de astazi.

Proiectul de Lege nr.1554 cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice in Republica Moldova. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Se propune pentru dezbatere in Parlament proiectul de Lege nr.1554, lectura a doua a Legii despre organizarea si desfasurarea activitatii turistice in Republica Moldova. Proiectul de lege a fost votat de Parlament la 14 iulie curent. De la deputati au venit 54 de amendamente diferite. Deputatul Bulgacov a propus definirea notiunilor de turism receptor si turism emitator, care se cuprind in notiunea de turism international.

De asemenea, s-a propus o redactie noua a notiunii de turism. Comisia a acceptat aceste propuneri, luind in vedere prevederile si terminii folositi de Organizatia Mondiala a Turismului. La propunerea deputatului Buliga, au fost revazute atributiile Ministerului Culturii si Turismului in aceasta problematica.

Au parvenit mai multe propuneri la articolul 7 Consiliul consultativ pentru turism. Una din ele este expusa de deputatul Arama, ca sa fie creat un Consiliu Coordonator pentru Turism si largita componenta acestuia. Dupa parerea comisiei, consiliul mentionat poarta un caracter consultativ, iar functia de coordonare ii revine ca atributie Ministerului Culturii si Turismului.

Mai multe comisii au propus modificari la articolele 14 si 17. In general, trebuie sa spunem ca aceste propuneri, inclusiv propunerea doamnei Pavlicenco referitoare la Biroul de Informatie Turistica a fost concretizata. Aceasta propunere nu a fost acceptata, deoarece, conform practicii internationale, atare birouri se deschid in mod bilateral intre doua state, in baza acordurilor de colaborare, si activitatea acestora nu este supusa licentierii si brevetarii. Functia unor asemenea birouri este de promovare a imaginii tarii si a agentilor economici din industria turismului.

Comisia pentru politica economica, buget si finante a propus excluderea literei d) din articolul 24. Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa nu a cazut de acord cu aceasta propunere, deoarece Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului constituie in prezent unica sursa de finantare a activitatii in domeniul turismului.

Domnii deputati Bulgacov si Guma au mentionat necesitatea prezentei in proiect a unui capitol aparte privind activitatea turistica internationala, luind in considerare importanta activitatii internationale turistice pentru Moldova.

Domnul deputat Onceanu a propus ca in proiect sa fie clar stipulata ideea conventionalitatii hotarelor zonelor turistice. La articolul 27 alineatul (2), comisia de specialitate a propus inlocuirea cuvintului: strict cu cuvintul: conventional. Deci, aceste hotare sint conventionale.

In general, toate celelalte propuneri, intr-un mod sau altul, se contin in sinteza. Dumneavoastra vedeti ca majoritatea acestor propuneri au fost acceptate. Noi consideram ca proiectul este pregatit pentru lectura a doua. Sint gata sa raspund deputatilor care au avut amendamente si nu au fost acceptate.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Pentru lectura a doua, propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Stepaniuc,

Eu, intr-adevar, nu am prezentat amendamentul in forma scrisa, in dezbaterile in prima lectura am abordat problema la general si, din acest motiv, as vrea... nu am primit raspuns nici din raport si am inteles ca nici in comisie colegii nu au primit raspuns. Revenim la discutia aceluiasi fond pentru clarificare. Care este, totusi, sursa sau sursele acestui fond? Imi cer scuze, poate, dar inca o data pentru concretizare. Articolul 25 Fondul special.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, in cadrul comisiei, aceasta problema s-a discutat in contradictoriu, in cele din urma, luind in vedere importanta acestui domeniu, noi am considerat ca fondul trebuie sa ramina. Deci, sursele trebuie sa vina, indiscutabil, de la agentii economici care lucreaza in acest domeniu. Alte surse astazi nu s-ar gasi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Domnule presedinte al comisiei,

In momentul in care, aici am vrut sa ajung, dumneavoastra spuneti ca acest fond va fi completat din sursele agentilor implicati in domeniul respectiv, apare alta intrebare: in ce forma? Care va fi forma de atragere a acestor surse? Prin scrisori. Ieri, eu asteptam raspuns la o interpelare, facuta la adresa Agentiei Agroindustriale Moldova-Vin, si cred ca astazi am sa il primesc vizavi de scrisori si adresari. Sau urmeaza a fi un nou impozit aplicat acestor agenti, sau care va fi forma?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Este domnul ministru pe loc si doamna viceministru si ar fi bine sa ne raspunda ei la aceasta intrebare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Chiar va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu rog foarte mult, cine raspunde la microfonul nr.1?

 

Domnul Artur Cozma ministrul culturii si turismului:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, noi propunem constituirea fondului din urmatoarele surse: alocatii bugetare, contributii benevole, mijloace provenite din brevetare, mijloace financiare provenite din clasificarea structurilor de primire turistica: donatii, sponsorizari, incasari de la loteriile turistice, incasari din activitatea editoriala si publicitara, defalcari din veniturile Centrului National de Perfectionare a Cadrelor din Industria Turismului. Alte mijloace, in conditiile legii nu se prevede nici o impozitare, nici o taxare suplimentara.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Daca cumva dumneavoastra credeti ca eu nu am citit legea, gresiti. Eu am facut referire la articolul 25. Articolul 24 prevede mijloace financiare si sprijinul acordat de stat. Articolul 25 prevede un fond special, care urmeaza cu alineatul (3), deci, eu am citat alineatul (1), care spune: Fondul este gestionat de Ministerul Culturii si Turismului.

In intelesul meu, articolul 24 prevede programe sau interventia statului nu prin intermediul fondului special. Fondul special, noi avem deja cunostinta vizavi de fondurile speciale, care sint in diverse institutii.

Stimati colegi,

Eu consider ca explicatia prevederii alineatului (1) din articolul 25 prin specificarile de la articolul 24, din punctul meu de vedere, nu sint coerente pina la urma.

Si aici nu stiu cum procedam. In cazul in care dumneavoastra aveti in vedere ca sursele respective vor constitui fondul, atunci scoatem notiunea respectiva de fond.

Noi avem deja cunostinte vizavi de fondurile speciale din diverse institutii.

Stimati colegi,

Eu consider ca prevederea alineatului (1) de la articolul 25, prin specificarile de la articolul 24, din punctul meu de vedere, nu sint coerente, pina la urma. Si aici nu stiu cum procedam. In cazul in care dumneavoastra aveti in vedere ca sursele respective vor constitui fondul, atunci scoatem notiunea respectiva de fond. Aceasta este de la sine inteles, gestionarea va fi nu de catre minister. Si problema, una iarasi foarte importanta vizavi de alineatul (3). Eu nu consider ca fondul, daca va fi acumulat conform articolului 24 sa fie gestionat de catre minister, caci avem si altele catre ministru.

 

Domnul Artur Cozma:

Domnule deputat,

Cer scuze, dar, totusi, nu imi dau seama care e subiectul dumneavoastra?
V-ati referit la mai multe subiecte, pina la urma, eu nu inteleg, totusi, care este obiectia principala. Insusi fondul, modul de acumulare a surselor in fond, existenta fondului, gestionarea? Nu imi dau seama.

 

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu cred ca in prima. Eu cred ca am prima situatie cind eu nu sint inteles de cineva in Parlament, dar, ma rog. Atunci as ruga, probabil, doamna viceministru sa raspunda la intrebarea respectiva.

Domnule ministru,

Eu repet inca o data si fara suparare. N-o luati personal. Eu consider ca in Parlament urmeaza sa discutam contradictoriu, daca chiar este cazul, ca legea care iese sa reflecte intru totul aceasta situatie.

Din experienta proprie vreau sa va zic, cunosc, fiind in Guvern, in doua, nu in unul, dumneavoastra deocamdata in unul sinteti. Existenta anumitelor fonduri despre care noi discutam in permanenta sa fie lichidate. Intelegeti? Si, pina la urma, nu s-au lichidat si eu stiu foarte bine cum sint utilizate aceste fonduri, domnule ministru, atunci cind un ministru care, de fapt, este scris minister, dar, de fapt, ministrul, pina la urma, va lua decizii cum vor fi alocate aceste fonduri.

Si aceasta, de fapt, nu va suparati, si este intrebarea. Daca necesita intrebarea mea sa fie mai detaliata si mai simplu expusa, poate moldoveneste, poftim, eu pot sa trec si la alt limbaj. Dar eu nu vreau raspuns la intrebarea aceasta, domnule Presedinte. Eu inca o data vreau sa atentionez, ca nu cumva prevederile respective sa ne duca la o situatie in care se vor acumula iarasi surse si gestionarea acestor surse va fi necesar ulterior sa le examinam aici, in Parlament, si nu este exclus si de catre vreo comisie speciala s.a.m.d.

Activitatea respectiva, care se numeste de turism, este una, intr-adevar, foarte si foarte importanta. Dar, ma rog, domnule Stepaniuc...

 

Domnul Marian Lupu:

Sa incercam sa iesim la o finalitate. Deci, pentru lectura a doua sa cristalizeaza cumva o propunere sau o pozitie, o idee, se exclude un alineat
dintr-un...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

In sinteza, interventia mea catre prima lectura a fost generala, dar punctata, ca Ministerului Culturii si Turismului i se acorda prea mari imputerniciri. In pozitia comisiei este fixat amendamentul meu si rezolutia comisiei ca acest amendament este acceptat. Si eu va spun ca in momentul in care el a fost acceptat, prevederea de la articolul 3, sa presupunem ca fondul ramine, nu discutam in detalii vizavi de fond, atunci fondul respectiv urmeaza a nu fi gestionat de acest minister.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Ce gindeste comisia? Care este pozitia?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Trebuie sa spunem ca aceasta problema s-a discutat foarte mult si in contradictoriu. Intr-adevar, articolele 24 si 25 se intercaleaza. Acolo sint unele lucruri care se repeta. Dar trebuie sa intelegem ca in 24 trebuie, se vorbeste mai mult despre mijloacele financiare si sprijinul acordat de stat acestui domeniu. Fondul respectiv, care se cuprinde la articolul 25, vorbeste si de mijloacele care ar trebui sa vina din bugetul de stat, dar si din alte mijloace care se capata la aceasta activitate.

De aceea noi am cazut, in cele din urma, de acord,ca atit timp cit noi vorbim despre un domeniu foarte important si vrem sa il facem numaidecit eficient din punct de vedere economic, ar fi bine ca aceasta redactie sa o lasam in varianta care este astazi a Guvernului. Am putea sa cadem de acord, poate, cu o propunere ca acest regulament al fondului sa fie aprobat nu de Guvern, dar sa fie aprobat printr-o lege de Parlament. Am putea sa mergem la aceasta...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Sa mergem macar atit. Dar acum, daca revenim la fondul special...

Stimati colegi,

Noi cind umblam cu notiunile, sa vedem si definitia notiunilor respective. Fond special. Uitati-va, va rog, poate, domnul Esanu sau altcineva, cum se acumuleaza si care este destinatia fondului special. Si, din punctul acesta de vedere, spun, explicatia ca fondul se acumuleaza conform prevederilor de la articolul 24, deja acesta nu este un fond special. Acesta este, daca vreti o parte componenta a bugetului sau un articol al bugetului prin care statul intervine direct, indirect si se acorda in directia respectiva.

Eu va multumesc.

 

Domnul Artur Cozma:

Domnule deputat,

Eu as dori...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vin cu propunerea ca... daca acceptati varianta ca Regulamentul respectiv sa fie acceptat de Parlament, eu retrag observatiile generale si macar prin aceasta noi sa supraveghem un pic si sa ridicam nivelul...

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia a acceptat propunerea.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Da, ca varianta de compromis, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, ca Regulamentul sa fie aprobat de Parlament.

In continuare microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Guma:

Tot la Fondul special am o propunere. Din articolul 25 alineatul (4) litera b) de exclus notiunea de contributie benevola a agentului economic, fiindca aceasta nu este utilizata in legislatie si chiar Legea cu privire la filantropie, sponsorizare nu prevede utilizarea acestei notiuni. Si nici nu este posibil de reflectat in evidenta contabila.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Noi vorbim despre donatii, sponsorizari si granturi.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, nu, noi vorbim despre articolul 25 alineatul (4) litera b): contributii benevole ale agentilor economici din industria turismului. Asa notiune nu exista si nu este utilizata in legislatie.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

In avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului eu nu am vazut intrebari la acest articol.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine. Nu ati vazut, dar va spun ca evidenta contabila a unui agent economic nu poate fi oglindita.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Dumneavoastra aveti amendament trimis la aceasta tema? Nu. Bine. Daca noi o sa incepem acum sa discutam legea in prima lectura, haideti sa o discutam. Deci, avizul respectiv, propunerea respectiva, amendamentul putem

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu am facut propunerea respectiva si la comisia noastra. Am cerut sa fie facut in raportul comisiei. Ma rog, pina la urma.

 

Domnul Marian Lupu:

Cum suna aceasta intrebare?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Ea nu a rasunat.

 

Domnul Valeriu Guma:

Ca sa fie exclusa litera b) din articolul 25, alineatul (4): contributie benevola.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

In formarea fondului.

Domnul Valeriu Guma:

La formarea fondului da. Caci nu este asa notiune.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Artur Cozma:

Da, va multumesc.

Eu cred ca se accepta aceasta propunere si aceasta notiune poate fi exclusa.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc.

Si inca una. De prevazut in proiect ca in proiectul de lege, in legea actuala astazi este aceasta chestiune ca Ministerul Culturii si Turismului sa prezinte rapoartele anuale privind utilizarea mijloacelor fondului mentionat in varianta legii de astazi este.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

In fata Guvernului?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, sa prezinte rapoartele, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu ar fi o iesire din impas din momentul in care am cazut de acord ca acest regulament sa fie aprobat de Parlament in acel document fixam si toata tehnica respectiva si de raportare in acest sens.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Da, se accepta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da. Normal, si raportarea, da.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu cred ca la acel moment tinem cont de propunerea dumneavoastra.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

La acea sedinta a comisiei, cind acest proiect de lege s-a examinat in a doua lectura, stiu ca dumneavoastra ati fost lipsa din motive obiective, de sanatate. Zic asa, fiindca atunci am rugat-o pe doamna viceministru Lapicus, prezenta si astazi in plenul Parlamentului, sa informeze deputatii, de fapt, despre problema principala a acestui proiect de lege, despre principiile constituirii zonelor turistice nationale, principiile. Aceasta este problema de baza.

Raspunsul dumneaei nu m-a satisfacut deloc, de aceea sint nevoit sa abordez aceasta problema in plenul Parlamentului. Va aduc aminte, ca, in cadrul dezbaterilor pe marginea acestui proiect in plen, Alianta Moldova Noastra l-a sustinut in prima lectura, cu conditia ca Ministerul Culturii si Turismului sa se convoace impreuna cu toti participantii la activitatea turistica, adica cu savantii si cu practicienii si sa propuna o astfel de varianta de constituire a zonelor turistice, care sa corespunda standardelor europene si cerintelor Organizatiei Mondiale a Turismului. In special, ceea ce tine de conventionalitatea granitelor zonelor. Sinteti de acord, da? Aceasta am spus-o atunci.

Si sa stiti ca chiar m-am bucurat cind am vazut ca in sinteza amendamentelor, la articolul 27 punctul 2, la crearea zonelor nationale, a fost acceptata o modificare de principiu si anume: Guvernul nu va delimita strict hotarele zonelor cum era in prima lectura, ci va delimita conventional acestea. S-ar parea ca totul este bine. Dar bucuria repede mi-a cazut in scirba, cind am sesizat ca in continuare intreg continutul capitolului, care este cel mai contestat de catre toti specialistii din domeniu, a ramas, practic, neschimbat.

Adica principiul de baza de constituire a zonelor a fost schimbat in mod declarativ numai fara urmari de continut. S-a spus numai a si gata. De ce? Un raspuns clar din partea doamnei viceministru atunci nu am primit. De ce? Dat fiind aceasta situatie paradoxala si chiar caraghioasa intr-un fel, eu rog, ori pe doamna Lapicus, ori pe domnul ministru sa explice, cum talmacesc autorii sensul cuvintului conventional, granita conventionala. Caci totul porneste de aici, poate noi vorbim in limbi diferite? Si intelegem in mod diferit acest cuvint. Va rog foarte frumos, sa-mi explicati.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Artur Cozma:

Deci, de fapt, hotarele acestei zone turistice vor fi clar conturate si vreau sa mentionez, in primul rind, sa fac o remarca ca fiecare zona turistica nationala va fi creata printr-o lege organica, votata de Parlament, separat.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule ministru,

Sensul cuvintului conventional.

 

Domnul Artur Cozma:

Deci, respectiv in toata documentatia tehnica care va fi elaborata in acest sens vor aparea foarte clar.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Vedeti ce spune dumnealui? Vor fi clar delimitate.

 

Domnul Artur Cozma:

Dumneavoastra imi permiteti sa va raspund.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Da.

 

Domnul Artur Cozma:

Multumesc.

Deci, vor fi delimitate foarte clar hotarele acestor zone. Cuvintul conventional se are in vedere ca este o diferenta.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

O clipa. Eu vad ca lucrurile acestea se transforma parca...

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Cum, cum? Pai, bineinteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu sa va spun un moment, fiindca am discutat si la fractiuni, am discutat si la nivel de conducere. Frontiera conventionala inseamna un lucru foarte clar ca nu este aceeasi delimitare, precum se face in cadrul unitatilor teritorial-administrative, ca este raion, ca este municipiu, ca este primarie, unde foarte clar sint fixate.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Este una foarte conventionala.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Presedinte,

Eu va multumesc.

Eu am intrebat pentru autori.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, eu am incercat sa iesim din impas, sa avansam in proces.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci, nu facem un TVC. Ma scuzati, nu am vrut sa umilesc pe nimeni prin aceasta intrebare. Deci, dictionarul explicativ roman, DEX-ul talmaceste sensul cuvintului conventional (granita conventionala) in sens de fictiv, (granita fictiva).

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, de fapt, anume...

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Granite fictive.

 

Domnul Marian Lupu:

Cam asa si este.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Pai, bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Ca e conventional.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule ministru,

Eu imediat am solicitat opinia specialistilor in materie, care absolut toti
si-au exprimat nedumerirea ca ei nu au fost convocati la definitivarea acestui document, si il considera neconform standardelor europene si cerintelor Organizatiei Mondiale a Turismului.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu am senzatia ca Ministerul Culturii si Turismului ne-a indus pe toti in eroare. Si ne induce si mai departe in eroare. De ce?

Fiindca ei nici acum si nici noua nu ne-au spus, de fapt, eu am aflat aceasta abia ieri ca zonarea turistica corecta in Moldova deja a fost efectuata in 2003 cu concursul savantilor din Republica Moldova si de dupa hotare, inclusiv cu acei de la Institutul de Turism din Romania. A fost pregatit un document, un proiect de lege, ale carei prevederi au fost neglijate de catre Ministerul Culturii a fost preluat numai ceea ce ii in interesul, sa promoveze niste interese de grup. Aceasta este toata chestiunea.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, da.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci, eu nu ma opresc acum la principiile de baza ale acestui sistem corect. Nu este cazul. Ele sint, ele trebuie, pur si simplu, oficializate. Dar, uitati-va, eu va rog. Aici este esenta intrebarii. Uitati-va ce propune Ministerul Culturii si Turismului? Deci, se constituie 6 7 zone nationale teritoriale turistice.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Si cele mai prestigioase terenuri din raioane si orase, cele mai pitoresti locuri din Republica Moldova se trec in gestiunea Ministerului Culturii si Turismului, care, la rindul lui, va face concursuri, tenduri, licitatii, va incheia contracte cu eventualii rezidenti. Asemenea sisteme nu sint nicaieri. Aceste paminturi sint in proprietate diferita.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Onceanu,

O clipa, va rog, fiindca intrebarea pe care ati abordat-o relevanta.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Presedinte,

Eu inchei.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei...

Stati putin, fiindca eu...

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Dumneavoastra ati spus corect, bine ca ati abordat intrebarea. Inseamna, daca v-ati permis si ati abordat-o, o abordez si eu. Intrebarea este ca acolo sint interese, acei care au facut zonarea inainte si au vrut sa mearga in varianta lor si Guvernul care are alta pozitie. Noi, la urma urmei, sintem cu dumneavoastra deputati si trebuie sa vedem care varianta este mai buna si este mai necesara pentru tara.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Pai, iata eu despre aceasta...

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Pai, din acest punct de vedere, permiteti-mi sa raspund la intrebarea pe care dumneavoastra ati pus-o si la care ati primit raspuns, chiar daca nu va satisface. Zonele nu o sa fie strict delimitate. Deci, este vorba de zona conventionala. Caci daca in acele zone intra si proprietatea statului, si proprietatea publica, si proprietatea privata... Deci, statul, daca vrea numaidecit sa faca o zona asa, cu perspectiva, adoptata prin legea Parlamentului, caci tot noi o sa o votam, atunci el este si aceasta este scris in articolul 28 si am redactat-o anume la propunerea dumneavoastra.

Uitati-va, acolo este scris foarte clar: In cazul in care constructia infrastructurii in zona va necesita traversarea unor terenuri aflate in proprietate privata, statul va rascumpara aceste terenuri in modul stabilit de legislatie. Noi scriem expres in lege si ce o sa faca atunci Guvernul? Va trebui sa ia in vedere, deci, aceasta prevedere de lege. Eu nu vad aici o tragedie, pe care dumneavoastra incercati sa o faceti.

Noi trebuie sa avem interesul ca acest domeniu sa lucreze. Daca zonele economice, zonele turistice, economice in alte tari lucreaza, hai, sa le facem si la noi, sa nu ne invinuim chiar la fiecare pas. La urma urmei este principalul ce s-a facut, ca zonele acestea nu o sa fie puse la cheremul, cum ati spus dumneavoastra, al ministerului, dar o sa fie adusa in Parlament si meditat aici foarte bine. Eu cred ca noi degeaba facem zarva. S-a acceptat anume propunerea in viziunea dumneavoastra.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnul presedinte,

Sint doua abordari contrare. Prima abordare din 2003 este conform standardelor europene si cerintelor Organizatiei Mondiale a Turismului. Acum a doua, pe care o promoveaza ei, sint interesele de grup.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Noi acum discutam legea-cadru. Cind o sa vina legea concreta la zona respectiva, dumneavoastra o sa va spuneti opinia.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Principiile sint diferite.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Ca uite, zona aceasta, in baza standardelor europene nu coincide, si nu trebuie sa o sprijinim. Dumneavoastra ati depasit tema.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Concluzia. Trag o concluzie si o propunere. Deci, concluzia de baza. Daca la articolul 27.2 se accepta ca hotarele zonelor turistice sa fie conventionale, asa cum recomanda, de fapt, si Organizatia Mondiala a Turismului, atunci in cuprinsul capitolului ce urmeaza nu se poate de facut numai o modificare, doua, cum se cere acum.

Trebuie reformulat intreg capitolul, trebuie acum savantii nostri, juristii, specialistii in cadastru, in turism, caci toti sint nemultumiti de asa ceva, deocamdata si Directia juridica. Bulgacov a venit de la dumneavoastra si a spus ca aceasta lege nu hotaraste nimic. Sa se aseze si sa gaseasca un compromis rezonabil intre cerintele Organizatiei Mondiale a Turismului si realitatile noastre. Eu nu zic ca nu trebuie acceptat, dar trebuie de cautat. Ceea ce facem noi este o lege proasta. Mai mult decit atit, eu vreau sa spun ca aceasta lege nu are o conotatie politica, dar are un iz profund mafiotic. Asa e. Va spun eu. Sint niste interese pe care le imping din urma, in aceasta lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Onceanu,

Sa ajungem la final.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Va spun ca atit timp cit legea despre zonele economice, despre zonele turistice concrete o sa fie discutata in Parlament si o sa fie votata cu votul majoritatii Parlamentului, nu putem noi sa vorbim despre izul mafiotic, atunci trebuie sa recunoastem ca noi singuri le promovam. Ce vorbiti dumneavoastra?

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Fiindca asa este. Ieri avionul, astazi zonele. Iata, saptamina ce vine, va fi cu 5 hectare de la Valea Morilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa terminam discutiile. O finalitate a discutiei in acest sens.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci, normal ar fi ca sa revenim, sa remitem in comisiesa revenim la prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Iata asa si spuneti. Inaintati propunere de remitere acum.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Sa revenim la prima lectura si sa-l remitem in comisie, sa reformulam acest capitol, numai acest capitol, care este de principiu.

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitia comisiei?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Noi nu putem sa ne intoarcem la acest capitol, propunerile principale pe care le-ati inaintat dumneavoastra si deputatul Bulgacov, uitati-va ca ele s-au...

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Ele sint numai declarativ acceptate, dar

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ascultati-va unul pe altul.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

...S-au acceptat. Daca dumneavoastra ati venit acum dimineata cu alte idei, aceasta de acum este alta intrebare.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

S-a acceptat pur declarativ. Numai lozinca, continutul a ramas eronat.

 

Domnul Marian Lupu:

Prea mult vorbim.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Esenta este eronata.

 

Domnul Marian Lupu:

Mult.

Domnule Onceanu,

Eu va multumesc.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Bine, la vot, va rog. O sa ne facem de ris in fata intregii Europe cu aceasta lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, ati propus, propunerea dumneavoastra: sa fi remis comisiei?

 

Domnul Anatolie Onceanu:

La vot. Sa fie remis comisiei. Deci, sa revenim in prima... Caci astfel se stipuleaza in regulament.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu voi supune votului acest lucru. Eu am inregistrat propunerea dumneavoastra si cind ajungem la exercitiul de vot, voi supune votului, inclusiv acest moment.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa ma opresc referitor la aceea ce spune domnul Onceanu. Noi foarte mult am discutat in comisie in privinta momentului cum vom delimita zonele sau, mai bine-zis, hotarele zonelor? Si, la urma urmei, am convenit ca ele o sa fie conventionale, folosind semne topografice, sa nu fie cu sirma ghimpata, sa nu fie acolo cu mai stiu eu ce, dar e conventional, folosind semnele topografice. Si atunci noi o sa vedem: aici e riu, aici e drum s.a.m.d. Noi doar asa am convenit in comisie. De ce astazi se vorbeste asa de mult?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

La articolul 34 Modul de atribuire a terenurilor in zona, alineatul (2) din proiect este prevazut: In cazul in care termenul de functionare a zonei este prelungit, termenele si contractele de arenda sa fie automat prelungite.

Propun putin alta redactie si consider ca termenul de contract de arenda, daca este prelungit, sa fie prevazuta posibilitatea de incheiere a unui contract nou, tinind cont de regimul preferential al vechilor contracte. Adica, sa nu fie automat, dar tinind cont de preferinta vechiului contract.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu cred ca nu trebuie de sustinut asemenea varianta. Mai mult decit atit ca, din start, s-a vazut ca nu era clar care trebuie sa fie rezidentii, participantii in aceasta activitate economica.

Noi ne-am inclinat spre dezvoltarea businessului mic si am insistat in articolul respectiv sa scriem: Trebuie sa fie implicate, deci, toate domeniile businessului si mic, si mijlociu s.a.m.d.

Din acest punct de vedere nu cred ca aici trebuie cineva sa aiba prioritate la incheierea urmatorului contract. Deci, trebuie sa se vada evident eficienta acestor agenti economici care lucreaza acolo.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, dar mie imi pare ca tocmai aceasta dumnealui si propune. Sa nu fie extinderea automata a contractelor, ci acestea sa fie resemnate.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

La ce articol? La 34?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, domnule.

Domnule Stepaniuc,

Nu este vorba de ceea ce vorbiti dumneavoastra. Articolul 34, alineatul (2).

 

 

Domnul Marian Lupu:

Ca sa intelegem mai corect. Propunerea dumneavoastra se refera nu la admiterea extinderii automate a contractului, dar la examinarea, la eficienta si resemnare.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu am inteles. Inseamna ca aveti dreptate.

 

Domnul Marian Lupu:

Se accepta, da?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Se accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Se accepta.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va spun ca am facut mai multe propuneri si amendamente cu explicatiile de rigoare. Din pacate, nu toate s-au regasit sau o mare parte au fost respinse.

Eu am lipsit motivat atunci cind a fost adoptat in prima lectura si nu am putut sa iau cuvintul pe marginea proiectului de lege, dar acum vreau sa ma refer la, cel putin, trei aspecte. Primul, este legat de faptul ca titularii de brevet, de exemplu, trebuie, cel putin odata in trei ani, sa urmeze cursurile de reciclare si de perfectionare profesionala in cadrul Centrului National de Perfectionare a Cadrelor in Industria Turismului. Si, iata, in sensul acesta, de exemplu, practica internationala este de 5 ani. Noi acceptam practica internationala sau mergem pe aceasta propunere?

In continuare tot o obiectie a fost din partea acelor care activeaza in domeniul turismului: de ce trebuie sa se perfectioneze colaboratorii Ministerului Culturii si Turismului care nu au studii in domeniul turismului si nici experienta?

Acum referitor la articolul 6 litera v). Aici au fost obiectii si eu le-am expus in amendamente, adica, de elaborare a modelului contractual de servicii turistice, modelul vaucerului turistic, care se prezinta spre aprobare.

La elaborarea acestui document, ma intereseaza daca se ia in vedere avizul Asociatiei Patronatului? Pentru ca, de exemplu, se spune ca atunci cind se face modelul de contract, agentii economici care incearca sa isi completeze contractele cu puncte suplimentare sint supusi penalizarilor si ei nu pot sa aiba propunerile lor in privinta acestea. Poate ca aici completam intr-un fel, ca momentul elaborarii sa fie luat, sa fie consultat.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate le luam pe rind putin. Sa vedem cum reactioneaza comisia, fiindca ele se acumuleaza toate.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si mai am citeva puncte.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Doamna Pavlicenco,

Eu vreau sa spun ca propunerile dumneavoastra, in mare parte, au fost sustinute. Acum, daca dumneavoastra incercati sa veniti cu alte propuneri, eu cred ca nu sint imputernicit sa va raspund. Poftim, doamna Lapicus.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Stepaniuc,

Eu citesc din amendamentele pe care vi le-am remis la comisie. N-am inventat nimic suplimentar. Pur si simplu, ele nu s-au regasit, probabil, in lista.

 

Domnul Marian Lupu:

Cine ne ajuta de la microfonul nr.1? Sa luam pe rind, 3 ani, 5 ani reciclare. Opinia ministerului.

 

Domnul Artur Cozma:

Noi putem accepta 5 ani.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Multumesc.

Acum, legat de elaborarea modelului de contract. In general, am vrut sa intreb, daca acest proiect de lege a fost consultat cu Asociatia Patronatului din Industria Turismului?

 

Domnul Artur Cozma:

Si cu ei inclusiv. Ei, fiind membri ai ANAT. Din partea ANAT este aviz pozitiv la acest proiect de lege.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si spuneam aici, la articolul 6 la litera v), poate, totusi, elaboreaza impreuna cu Asociatia Patronatului sau cine mai aveti acolo, ca sa va consultati asupra modelului. Sa nu fie un model care limiteaza si nu intruneste acceptul celor care activeaza in domeniul turismului.

 

Domnul Artur Cozma:

Dinsii sint membri ai Consiliului Consultativ pe linga minister in domeniul turismului. Si, in mod automat, si neaparat noi consultam toate aceste subiecte, inclusiv la ceea ce va referiti.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Bine. Sa speram ca va fi asa. Acum inca doua aspecte. Primul din cele doua este legat de pastrarea confidentialitatii numelor si adreselor clientilor. De exemplu, specialistii care activeaza in domeniu spun ca este greu de respectat aceasta prevedere, pentru ca vin organele de control, care cer date concrete si confidentiale. Si nimeni nu poate fi sigur ca aceste date nu vor fi scoase de la secret. Si, pina la urma, cine raspunde de scoaterea lor de la secret? Nu poti sa faci ancheta in fiecare caz si sa rezolvi problemele in instantele de judecata.

Deci, credeti ca acest punct, este din articolul 14 litera (c), poate fi absolut respectat ca sa nu aiba urmari din motive care nu depind de ei, nu vor putea fi respectate.

 

Domnul Artur Cozma:

Noi ne-am referit la agentii economici, in primul rind, si nu la organele speciale sau de alta natura, care, conform legislatiei, daca au acest drept, inseamna ca poate sa fie folosit acest drept. Dar noi ne-am referit la agentii economici care urmeaza sa pastreze confidentialitatea.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Problema este ca eu m-am consultat cu Asociatia Patronatului, care au spus ca au indoieli fata de modul si siguranta aplicarii acestui punct. Eu va propun, pur si simplu, sa va ginditi, ca sa nu fie consecinte dupa aceasta.

 

Domnul Artur Cozma:

Bine.

Va multumesc.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si mi se mai spune ca pentru a obtine licenta de turism, a fost scris aceasta in amendamente, agentul economic este obligat sa aduca, cel putin, 50 de turisti straini. Dar ei spun ca nu intotdeauna pot respecta lucrul acesta. Pentru ca depinde de imaginea tarii, de faptul ca vor sa vina strainii sau nu.

 

Domnul Artur Cozma:

Aceasta prevedere a fost exclusa.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da? Bine.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu nu vad alte propuneri pentru lectura a doua.

Va multumesc, domnule Stepaniuc.

Eu va rog foarte mult, sa reactionati mai rapid.

Microfonul nr.5.

Eu va rog foarte mult, noi nu discutam, dumneavoastra din fotoliile dumneavoastra, si trebuie sa reactionam mai rapid la invitatia la microfon.

Va rog, microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

La pagina 14 din sinteza in privinta regulamentului: Regulamentul fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului este aprobat de Parlament. Eu am inteles ca dumneavoastra ati acceptat. Dar aici scrie, in sinteza, ca nu se accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi aici, in sala, am convenit ca s-a acceptat ca Regulamentul sa fie aprobat de Parlament. Domnul Guma a facut interventia si comisia a acceptat aceasta propunere.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este interesanta iarasi abordarea, da? Domnul Guma a propus s-a acceptat, Cosarciuc a propus nu se accepta de catre comisie. Este aici, in sinteza.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc,

Va multumesc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

S-au inaintat mai multe amendamente care nu se contin in sinteza.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa, putina liniste, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1554, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond si de acele propuneri care au fost evocate in sala, acceptate de catre comisie. Cine este pentru, rog sa voteze. Sintem in cadrul exercitiului.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Doar o clipa.

Domnule Onceanu,

Ascultati-ma cu foarte multa atentie, la vot propunerile se pun in ordinea in care sint inaintate. Comisia a fost prima care a propus adoptarea in lectura a doua. Dumneavoastra ati venit cu a doua propunere. Este clara situatia sau nu? E foarte corect. Cititi, va rog, Regulamentul. Cine este pentru propunerea... Dumnealui a iesit dupa prezentarea raportului comisiei. Si eu va rog foarte mult, nu va suparati, dar sa nu ne batem capul unul altuia pe motive care nu tin nici o critica. Eu rog sa fie anuntate rezultatele. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

70 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1554 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1089 pentru completarea Codului penal al Republicii Moldova.

Lectura a doua. Rog comisia.

Domnule Plesca,

Va rog.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca, in procesul examinarii proiectului nr.1089 din 29 martie 2006 in sedinta plenara a Parlamentului in prima lectura, de la deputati nu au parvenit careva obiectii sau amendamente.

Totodata, amendamentele si obiectiile din avizele inaintate de catre Comisia pentru politica economica, buget si finante, de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului au fost supuse examinarii detaliate in comisie.

In rezultatul dezbaterilor asupra reglementarilor proiectului, amendamentelor si propunerilor, cu participarea autorului si Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, tinind cont de modificarile si completarile operate in Codul penal prin Legea nr.184 din 29 iunie 2006, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a definitivat prevederile proiectului in urmatoarea redactie: Articolul 2451 Abuzuri in activitatea participantilor la piata valorilor mobiliare. Si articolul 2452 Incalcarea legislatiei la efectuarea inscrierilor in registrul detinatorilor de valori mobiliare.

Dumneavoastra aveti proiectul. Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului proiectul de lege spre examinare si adoptare in lectura a doua in varianta definitivata din acest raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Alte propuneri decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1089. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

74 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1089 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2285 pentru modificarea si completarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Lectura a doua.

Rog comisia, dar nu inainte de a va ruga, stimati colegi, sa va deconectati telefoanele portabile. Cel putin sa scoateti sunetele.

Multumesc.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de Lege nr.2285 din 13 iunie 2006 la sedinta din 18 octombrie. Proiectul de lege este elaborat drept rezultat al respectarii obligatiilor asumate de catre Republica Moldova ca urmare a ratificarii, prin Hotarirea Parlamentului nr.504 din 14 iulie 1999, a Conventiei asupra zonelor umede de importanta nationala, in special, ca habitat al pasarilor acvatice si a indeplinirii prevederilor punctului (a.2) din Planul de actiuni in domeniul crearii retelei ecologice nationale din Strategia Nationala si Planul de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice, aprobate prin Hotarirea Parlamentului nr.112 din 27 aprilie 2001.

Zonele umede de importanta internationala sint acele arii protejate, al caror scop este de a se asigura protectia si conservarea ariilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede.

Asupra proiectului mentionat au parvenit avize de la comisiile permanente ale Parlamentului, de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului, in care se propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului.

In avizele prezentate de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, de asemenea, de membrii comisiei sesizate in fond si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului se contin obiectii si propuneri la proiectul de lege mentionat.

In proiectul de lege examinat in sedinta plenara a Parlamentului din 6 octombrie 2006, deputatul Dmitri Todoroglo, de asemenea, a propus modificari la proiectul de lege nominalizat. Analiza obiectiilor si propunerilor la proiectul de lege, cit si decizia comisiei se anexeaza.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune adoptarea proiectului de lege in a doua lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2285. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 23.

 

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2285 este adoptat in lectura a doua. Un vot impotriva. Pentru stenograma, va rog, 86 pro, 1 impotriva.

Proiectul de Lege nr.3364 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la asociatiile obstesti.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine sa inlature contradictiile care exista intre Legea nr.837 din 17 mai 1996 cu privire la asociatiile obstesti si Codul civil al Republicii Moldova, adoptat in anul 2002. Desi proiectul vizat abordeaza, practic, toate problemele ce tin de activitatea asociatiilor obstesti, inclusiv formele asociatiilor obstesti, inregistrarea acestora, activitatea si controlul lor, reorganizarea si lichidarea, novatii in legislatie nu sint.

Rog sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Eu am sa incep cu prevederea de la punctul 10. Noi, in discutiile cu dumneavoastra si in plen, si private, discutam ca nu e cazul cind anumite norme sint prezente in legislatie, cum ar fi in speta Codul civil, sa repetam aceleasi norme in alte proiecte de lege. Si, in acest context, eu cred ca punctul respectiv, cu toate completarile care, de fapt, prevad ca acest punct 10 sa fie omis din proiectul de lege, fiindca se regasesc in Codul civil. Este prima observatie.

Si a doua observatie. La articolul 17, alineatul (4) notiunea aceasta, care pentru mine este una foarte stranie ca abordare: inclusiv de ale celor care au fost lichidate prin hotarire judecatoreasca si si-au incheiat activitatea. Cred ca, este de prisos, trebuie de exclus. O data ce intreprinderea este lichidata legal, doar drepturile nu sint absolut in timp, fiindca asa ar corespunde normelor articolului 66 din Codul civil, care stipuleaza clar: Nu pot fi utilizate denumirile s.a.m.d. la intreprinderile inregistrate deja. Dumneavoastra vreti sa extindeti aici: inclusiv a celor s.a.m.d.. Deci, propunerea noastra ar fi ca aceasta prevedere trebuie exclusa.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, am sa va raspund concomitent la ambele intrebari. Conceptual, sint adept al ideii ca normele trebuie sa fie incluse doar intr-un singur act normativ si nu este necesara repetarea acestora, dar, cu parere de rau, tinind cont de traditiile pe care le avem astazi, nu intotdeauna este posibil. Pentru lectura a doua, sint de acord sa revedem absolut toate normele si masura in care se propune excluderea dublarilor, noi le acceptam.

 

Domnul Vladimir Filat:

Conform traditiilor, dupa fiecare lege ar trebui sa incingem si o hora a noastra, eventual. Sa facem asa cum se cere, dar nu conform traditiilor. Si la punctul 12, stimate domnule viceministru. Vedeti, alineatul (5) cum e prevazut, 3, dupa numerotarea din proiect: A caror lista nu poate fi extinsa se exclude. Deci, ceea ce prevede, ca lista documentelor care urmeaza a fi prezentate la dorinta nu stiu a cui, ar putea sa duca la nesfirsit.

Deci, rugamintea este sa fie acceptata norma generala, care prevede ce document trebuie sa fie prezentat s.a.m.d. In aceeasi ordine de idei, tot la punctul 12, unde este prevazut, la litera i), daca va uitati, pentru unele categorii de asociatii obstesti, in cazurile expres prevazute de lege, se prezinta avizul autoritatilor de specialitate.

Noi asupra acestei probleme vom discuta la urmatoarea initiativa a domnului Guzun, am impresia. Nu stiu cum, mie, sincer, imi pare straniu ca aceste norme vin ca initiativa de la Ministerul Justitiei, si mai ales sub semnatura dumneavoastra. Eu inteleg, in cadrul controlului... trebuie de exercitat un control foarte riguros al activitatii, dar cind vorbim despre asociere si pornim din start ca este nevoie, pentru a te asocia, de un aviz al unei institutii specializate, iarasi mergem, iarasi depunem documente, iarasi stam in rind, iarasi se gindeste care si cum se gindeste.

Eu consider ca este norma generala: cum urmeaza sa se procedeze in cazul asociatiilor obstesti. Ulterior, da, de acord, trebuie sa urmarim foarte strict asupra activitatii. Si pentru aceasta sint organele abilitate care, ulterior, poate sa intervina. Va rog frumos, aceasta si pentru stenograma, ca sa fie luate si ca amendamente pentru lectura a doua.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, daca imi permiteti, raspund la prima intrebare a caror... lista nu poate fi extinsa, se exclude. Se are in vedere nu ca oricine va putea solicita toate documentele pe care le decide. In varianta actuala ar rezulta ca, si prin alte legi, nu poate fi extinsa lista actelor care este necesara sa fie prezentata la inregistrare, lucru indiscutabil, inacceptabil.

Dar sintem de acord conceptual cu problema ca nu trebuie sa existe posibilitate pentru persoana care inregistreaza asociatiile obstesti sau, eventual, efectueaza alte inregistrari, sa poata solicita la bunul... se va ocupa cu orice document. In ceea ce priveste problema a doua, eu am raspuns cindva in Parlament la intrebarea: daca poate fi ingradita libertatea de asociere?

 

Domnul Vladimir Filat:

Noi stim. Este decizia Curtii.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Conceptual, sigur ca nu poate. Este Conventia europeana a drepturilor omului, dar, in acelasi timp, Conventia nu impiedica stabilirea unei proceduri in cazurile in care interesul general necesita control prealabil pentru asociere. Si aici nu este vorba despre excluderea drepturilor la asociere, ci de reglemen-tarea procedurii de asociere. Si, daca vedeti, aici este scris: in cazurile prevazute de lege. Deci, Parlamentul, in masura in care considera ca, initial, este necesar avizul unui anumit organ, acesta poate fi solicitat si aceasta nu contravine nici Constitutiei Republicii Moldova, nici actelor internationale la care Republica Moldova este parte. Desigur, cu conditia ca aceasta cerinta nu este inclusa abuziv.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, vizavi de prima obiectie pe care ati facut-o, eu am inteles exact.

Domnule viceministru,

Numai ca atunci, sa cititi foarte atent textul existent, ma refer la punctul care... lista cu excluderea... a caror lista nu poate fi extinsa. In cazul in care excludem din textul existent, ajungem exact la aceea ce am spus eu. Fiindca in cazul acesta se intelege ca spectrul poate fi largit. Deci, aici trebuie sa vedem redactia finala a intregului alineat. Eu va multumesc si, totusi, consider ca avizele respective, care urmeaza, dupa cum mentionati aici, sa fie date de catre administratiile publice s.a.m.d. pentru inregistrare, urmeaza sa avem o discutie mult mai serioasa pina la lectura a doua. Fiindca sint pareri diferite, dar, in fond, cred ca trebuie de luat o decizie judicioasa.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte,

Domnule raportor,

Citeva aspecte, poate, de ordin terminologic mai mult. Chiar denumirea articolului 1, notiunea de asociatie obsteasca. Daca citim la alineatele (1),
(2) si (3) ale acestui articol, nu credeti ca ar fi mai potrivit sa ne gindim la denumirea de organizatii neguvernamentale, la notiunea de organizatie neguvernamentala.

Si daca ne uitam care sint genurile de activitate sau domeniul de activitate din alineatul (2) si daca citim alineatul (3), care indica ce nu este organizatie obsteasca, adica partidele politice, sindicatele, patronatele, fundatiile, institutiile si organizatiile religioase, ar rezulta ca este vorba de organizatii neguvernamentale, poate. Cu atit mai mult cu cit, cum sa spun eu, aceste denumiri de asociatie obsteasca, organizatie social-politica si altele parca vin din trecut si nu se incadreaza in terminologia pe care o folosim in mod curent.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, desigur, pentru lectura a doua noi putem vedea, dar cum este conceputa astazi legea, se preconizeaza ca aceste dispozitii urmeaza sa fie aplicate doar asociatiilor obstesti, si nu altor forme de asociere in care nu se consemneaza calitatea de membru, cum sint, spre exemplu, institutiile. Dar, pentru lectura a doua, vedem toate inadvertentele de ordin terminologic si noi sintem dispusi sa le inlaturam. Dar vreau sa atrag atentia ca legea este adusa in concordanta cu Codul civil. Si, deci, notiunile respective se regasesc in Codul civil deja.

 

Domnul Iurie Rosca:

Si atunci inca citeva precizari de ordin terminologic. La alineatul (3) avem notiunea de microraion, probabil, se are in vedere, totusi, cartier, judecind dupa context. Nu avem termenul acesta de microraion. Si la articolul 17 denumirea si simbolica asociatiei. Nici termenul de simbolic nu avem.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru lectura a doua vedem toate inadvertentele terminologice.

 

Domnul Iurie Rosca:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Punctul 1) alineatul (2) din articolul 1 Asociatie obsteasca se considera asociatia pacifista si de aparare si promovarea drepturilor omului. Asociatia de femei, de veterani, de invalizi, de tineret si de copii s.a.m.d. In acelasi timp, la punctul 9) articolul 16 alineatul (1) conducatori ai asociatiilor obstesti, precum si membri ai organelor de control si revizii ale asociatiilor obstesti pot fi persoane fizice cu capacitatea de exercitiu deplina. Ce ne facem cu organizatiile de copii? Asociatia de copii?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, nu este vorba. Deci, articolul 16 nu vizeaza calitatea de membru al organizatiei, ci vizeaza calitatea de conducator al acestei organizatii.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu am inteles. Conducator al asociatiei de copii trebuie sa fie un matur, asa inteleg eu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, avind in vedere ca conducator al organizatiei, al asociatiei obstesti, care este o persoana juridica, care trebuie sa o reprezinte in relatiile terte, este, evident, ca aceasta persoana trebuie sa dispuna de capacitatea de exercitiu necesara pentru a reprezenta organizatia. Pentru ca o persoana care nu dispune de capacitatea de exercitiu si, deci, nu se poate reprezenta pe sine, cu atit mai mult nu poate reprezenta o alta persoana.

Deci, este o problema mai generala atunci, care nu vizeaza numai aceasta lege. Inteleg ca apare problema ca copiii nu ar putea sa se asocieze in masura in care nu va putea fi numit un conducator o persoana majora, dar aceasta tine de principiile care sint astazi in legislatia Republicii Moldova.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, oricum, aceasta este o situatie confuza. Si atunci de fapt eu as propune ca alineatul (2) sa fie exclus din lege, fiindca el este inoportun, nu este cazul sa numim noi un sir de organizatii care sint organizatii si inca altele. De ce ar fi nevoie de asemenea alineat? Nu vad oportunitatea lui.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Aceasta, practic, este o parte din intrebarea pe care a formulat-o domnul Filat. Avem in legislatie foarte multe enumerari facute mai mult cu caracter informativ decit cu caracter normativ. Dar aceasta este o traditie pe care noi o avem. De exclus pentru lectura a doua, sa o revedem si sa o excludem.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu pentru stenograma propun ca sa... Si revin si eu la litera i) din punctul 12. Pardon. Aceasta este litera i). Totusi, cu avizul acesta al autoritatii de specialitate, de ce el este necesar? Si care este, de fapt, consecinta neprimirii unui asemenea aviz de catre solicitant?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, consecinta neprimirii trebuie sa fie stipulata in lege, indiscutabil ca se vor aplica toate prevederile generale, inclusiv dreptul asociatiei de a contesta in instanta refuzul de a elibera un aviz. Evident, dupa cum am mentionat, acest aviz trebuie sa poata fi solicitat doar in cazul in care exista un interes public. Si procedura de solicitare a avizului, si consecinta neprimirii avizului nu trebuie sa afecteze dreptul de asociere? In caz contrar noi riscam ca legea noastra sa fie contrara Conventiei europene a drepturilor omului. Deci, repet inca o data, este vorba de avizuri, solicitate in cazurile expres prevazute de lege. Deci, in masura in care Parlamentul va considera ca exista un interes public.

In prezent eu cunosc o situatie la care se solicita avizul. Este cazul asociatiilor sportive, deci, organizatiilor cu caracter sportiv, avind in vedere ca activitatile pe care urmeaza sa le desfasoare aceste asociatii in foarte multe cazuri implica riscuri si pentru sanatate, este necesar ca organul competent sa verifice in ce conditii urmeaza sa activeze aceasta asociatie. Dar, indiscutabil, intr-un final nu trebuie sa existe dreptul abuziv al oricarui organ sa considere pot persoanele sa se asocieze sau nu? Acest aviz urmeaza sa fie doar consultativ.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu ma alipesc la propunerea domnului Filat si propun ca aceasta litera sa fie exclusa din proiectul de lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Tulea:

Stimate domnule raportor,

Chiar la articolul 1, la notiunea de asociatie obsteasca noi vedem o sintagma, care nu contravine ordinii publice si a bunurilor moravuri. Deja se vede, in citeva initiative legislative, care vin din partea Guvernului. Totusi, poate ca este si avizul Comisiei pentru drepturile omului. Nu cred ca in notiune aceasta sintagma ar aduce ceva nou, ar aduce o calitate in ceea ce priveste ce inseamna asociatie obsteasca, dar in continuare este o norma care sperie mai degraba. Daca ati fi de acord ca sa fie omisa aceasta norma, aceasta sintagma din notiune...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, una din cele mai complicate probleme este definirea notiunilor si fenomenelor si este foarte greu de atins o formula perfecta. Pentru lectura a doua noi sintem gata pentru oricare reformulare, inclusiv o definitie absolut noua decit cea pe care am propus-o noi aici, in masura in care o sa fie propusa de deputati in Parlament.

 

 

Domnul Oleg Tulea:

Si a doua. Daca puteti sa ne explicati cumva. Articolul 171, pe care il propuneti dumneavoastra, un articol nou, alineatul (4), ce tine de legarea asociatiei obstesti de sediu. Toate documentele intrate la sediu se considera receptionate de catre asociatia obsteasca. Poate ne explicati care a fost necesitatea sau situatia reala, sau ce v-a impus ca sa propuneti acest articol? Pentru ca dumneavoastra stiti, in principiu, ca unele asociatii foarte greu isi gasesc sediul, unele sint inregistrate ca sediu in apartamente, care si cum dumneavoastra vedeti aplicarea acestui punct, acestui articol nou?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, raspunsul sa-l impart in doua parti. Prima, deja domnul Filat a abordat aceasta problema, de fapt, este o reproducere a dispozitiilor care exista deja in Codul civil. Si am spus ca tine de o traditie, avind in vedere ca, practic, in toate legile care reglementeaza functionarea unor persoane juridice exista dispozitii similare, care reproduc dispozitiile din Codul civil.

In ceea ce priveste problema legarii de sediu, este un principiu fundamental al dreptului. Orice persoana are fie domiciliu, daca este persoana fizica, fie sediu, daca este o persoana juridica. Si domiciliul, si sediul sint alese in mod benevol, dar in momentul in care si l-a ales, persoana fizica si persoana juridica suporta consecintele, caci toate documentele si toate actiunile care sint savirsite fata de ea, trebuie sa fie savirsite fie la domiciliu, fie la sediu. Este riscul persoanei respective.

Deci, in masura in care cineva trebuie sa va trimita un cont pentru un serviciu, si dumneavoastra nu o sa achitati serviciul, nu puteti sa spuneti: pai, trebuia sa ma cauti la alt sediu. Este un principiu, as spune, universal absolut in toate tarile. Documentele intrate la sediu se considera receptionate. Si isi asuma riscul persoana respectiva care a declarat sediul. Daca il schimba, exista o procedura stabilita in lege. Iarasi in mod absolut liber. Nici un organ de stat nu are dreptul sa impuna anumite restrictii prin alegerea sediului.

 

Domnul Oleg Tulea:

Noi am inteles. Pur si simplu, dumneavoastra, cred, va dati seama foarte bine, ca practic nu va fi posibil si va fi foarte complicat. Si aceasta sintagma toate documentele chiar este una confuza si nu va putea fi aplicata.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, va garantez ca este o norma care functioneaza in absolut toate statele si vizeaza absolut toate persoanele fizice si juridice. Este vorba de faptul ca documentul se considera intrat, adica persoana juridica nu poate veni sa spuna: Eu nu am vazut documentul pe care mi l-ai trimis la sediu. Desigur, consecintele... aceasta nu inseamna ca este sanctionata pentru anume. Sensul articolului respectiv inseamna un singur lucru: Persoana nu poate veni sa spuna nu mi-au trimis documentul. Aceasta este toata consecinta.

 

Domnul Oleg Tulea:

Da, bine, multumesc.

Eu vreau sa fiu inscris la luarea de cuvint la sfirsitul dezbaterilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, bine.

S-a luat act.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Este o formula generala.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Esanu,

Eu vreau sa ma refer la citeva articole. La articolul 1 alineatul (2) figureaza notiunea de comunitati national culturale. Cred ca ar fi cazul sa utilizam comunitati etnico-culturale. Si un alt subiect, articolul 1 alineatul 3) Comitete de microraion. Asa cuvint, asa termen noi nu avem, nici cuvint, practic, nu avem. Deci, ar fi cazul sa utilizam alti termeni.

Si o intrebare, in particular, referitoare la articolul 28 privind activitatea economica a asociatiilor obstesti, pentru ca pentru lectura a doua ar trebui de revenit la acest articol si la aceasta idee de a largi cimpul de activitate al asociatiilor obstesti, incluzind si activitati economice. Cred ca aici este o mica disonanta intre scopurile si misiunea unei asociatii obstesti si activitatea economica. Pentru lectura a doua, as sugera, ca cel putin sa fie mai clara motivat si explicat acest articol, desi consider ca el, poate chiar ar fi cazul sa fie exclus.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, noi nu facem nimic altceva decit sa aducem in concordanta prevederile din articolul respectiv cu prevederile din Codul civil. In ceea ce priveste problema practicarii activitatii economice de catre organizatiile necomerciale. Vorbind mai larg, este una din problemele foarte controversate si teoretice. Exista tari pornind de la interdictia totala pina la libertatea absoluta, fiind echivalata, practic, cu orice societate comerciala.

Este o problema de optiune, pe care noi am facut-o in anul 2002, cind am adoptat Codul civil. Si am stipulat ca activitatile economice pot fi desfasurate doar pentru realizarea scopurilor prevazute din statut, nelipsind asociatiile obstesti de posibilitatea de a constitui societati comerciale absolut liber, care urmeaza sa desfasoare activitati economice si beneficiul obtinut ca fie folosit pentru realizarea scopurilor asociatiilor obstesti.

 

 

 

Domnul Igor Klipii:

Deci, la aceasta ma refer ca, poate, pentru lectura a doua sa avem mai multa informatie referitoare la coerenta generala a legii, fiindca, in unele cazuri, in unele articole noi mentionam faptul ca, sau se mentioneaza in lege, ele sint nonprofit, iar ulterior, totusi, activitatea asociatiei presupune si activitati economice.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Este prevazut in Codul civil aceasta posibilitate. Daca trebuie sa revedem, atunci fundamental trebuie sa prevedem pentru toate organizatiile necomerciale, trebuie sa modificam regula din Codul civil. Eu nu consider ca aici, pentru asociatiile obstesti, am putea prevedea o alta regula decit regula generala, stabilita pentru organizatiile necomerciale.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

In viziunea mea, proiectul de lege prezentat Guvernului este unul mai putin democratic decit cel care este in vigoare la moment.

De aceea, va adresez urmatoarea intrebare: spuneti, va rog, care din ONG-urile inregistrate in Republica Moldova au fost consultate sau au prezentat opiniile lor in scris, pina la prezentarea acestui document in Parlament?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu pot sa va dau un nume. In primul rind, nu cunosc. In al doilea rind, noi prea frecvent folosim numele unor organizatii, facindu-le astfel reclama.

Pot sa va asigur doar ca au fost citeva sedinte, organizate chiar in sediul Ministerului Justitiei, in cadrul carora s-a discutat proiectul respectiv cu societatea civila. In prezent, Ministerul Justitiei nu elaboreaza absolut nici un proiect care nu este pus pe pagina web a acestuia, la care au acces absolut toti pentru a face propuneri.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu am mentionat, in citeva rinduri si chiar in cadrul comisiei din care faceam parte anterior Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, ca aveti calitati si capacitati oratorice foarte bune. Eu, de fiecare data, va adresez intrebari concrete dumneavoastra si dumneavoastra de fiecare data operati cu notiuni generale.

Spuneti-mi, au fost 5 organizatii, si-au expus opinia, 25.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu am raspuns clar la intrebare. Nu pot sa va dau nici un nume si nici numarul organizatiilor care au participat. Pot doar sa afirm inca o data, in cadrul Ministerului Justitiei, ca au fost organizate sedinte cu participarea...

Domnul Leonid Bujor:

Aproximativ, liderii caror organizatii, nu numiti nume, numarul, denumirea lor, dar aproximativ 3 organizatii, 35. Doar dumneavoastra stiti.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci vreau sa va informez ca, in cadrul Ministerului Justitiei, nu eu sint responsabil de acest domeniu si, desi au spus ca nota informativa la proiect a venit cub semnatura mea, nu este semnat de mine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stiu doar ca a avut loc sedinta in cadrul Ministerului Justitiei, dar nu cunosc numele si numarul participantilor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Domnule ministru,

Atunci am o rugaminte, nu va suparati. In legatura cu faptul ca eu ramin pe aceeasi pozitie in urma interventiei dumneavoastra, ca documentul prezentat este unul mai putin democratic, pune mai multe obstacole ONG-urilor, inclusiv cele din domeniul sportului, va rog respectuos, pina la examinarea acestui document in lectura a doua, sa imi prezentati o lista a ONG-urilor care s-au expus pe marginea acestui subiect, pentru ca sa examinez si eu aceasta problema si pentru a nu pierde din timp si nu a rupe oamenii din serviciu sa conlucrez cu alte ONG-uri, fiindca...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu pot sa promit prezentarea unei liste, pentru ca eu nu cunosc daca in cadrul sedintelor respective s-a facut o evidenta nominala a acelor participanti la sedinta.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

La orice intrunire...

 

Doamna Maria Postoico:

Este clara intrebarea. Intrebarea este clara.

 

Domnul Leonid Bujor:

Convocata de un minister, se intocmeste o lista a persoanelor invitate si a structurilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Este clar. Este clar, deci, s-a luat act.

 

Domnul Leonid Bujor:

Pai, nu am primit raspuns. Voi primi eu aceasta lista sau nu?

 

Doamna Maria Postoico:

Faceti interpelare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Raspunsul este in masura in care o asemenea lista este prezenta in Ministerul Justitiei, dumneavoastra o s-o primiti.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Eu astept.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc.

Domnule ministru,

Spuneti-mi, in primul rind, vreau sa mentionez faptul, ca sa nu abuzez de tribuna centrala, ca incercarea de a introduce, de a stipula principiul avizarii prealabile, chiar cu titlu de recomandare sau de expertiza, nu mai stiu eu cum acolo suna, de fapt, este o incercare de a ingradi dreptul cetatenilor Republicii Moldova la asociere.

Da, nu contravine legii, aici aveti perfecta dreptate, dar este o incercare de ingradire in cadrul legii. Avind in vedere de unde venim noi pentru societatea inchisa si ne gasim intr-o societate in care societatea civila, de fapt, face doar primii pasi pentru autoorganizarea sa, mie mi se pare ca un asemenea principiu, indiscutabil, va stirbi din capacitatea cetatenilor Republicii Moldova de a se asocia.

Din acest punct de vedere, eu sint solidar cu acei colegi care au propus ca aceasta stipulare sa fie exclusa din lege. Si cu aceasta ocazie, vreau sa va adresez o intrebare. Iata, eu, de exemplu, sint presedintele clubului liberalilor din Republica Moldova. Spuneti-mi, sa presupunem ca eu am venit la Ministerul Justitiei si incerc sa ma inregistrez, care este... va fi solicitat de dumneavoastra un aviz pentru inregistrarea acestei organizatii.

 

Domnul Nicolae Esanu:

In prezent, nu va fi solicitat absolut nici un aviz, pentru ca nu exista o lege care prevede obligativitatea.

 

 

Domnul Anatol Taranu:

Eu inteleg, in conditiile legii existente, dar, iata, sa presupunem ca aceasta lege a fost acceptata, adoptata mai bine zis, si ea a intrat in vigoare. Dumneavoastra sinteti intr-un fel, daca nu obligat, cel putin aveti dreptul de a cere un aviz. Iata, ma intereseaza, in cazul acesta concret al clubului liberalilor, cine va fi acea institutie care va da avizul?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, repet inca o data, pornind de la legislatia in vigoare si de la prevederile legislatiei, tinind cont de modificarea care se introduce astazi nu va fi solicitat nici un aviz pentru ca, repet, noi, prin norma care am fixat-o in proiect, aducem in concordanta Legea cu privire la asociatiile obstesti cu prevederile legislatiei deja existente. Eu am spus: Legea cu privire la cultura fizica si sport prevede obligativitatea prezentarii avizului.

In Legea cu privire la asociatiile obstesti nu este prevazut lucrul acesta si a aparut o problema practica. Este in drept Ministerul Justitiei sa solicite avizul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, cind era sportul la minister sau Agentiei Sportului in baza Legii cu privire la cultura fizica si sport sau este necesar ca aceasta sa fie stipulat in lege.

 

Domnul Anatol Taranu:

Am inteles.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, doar pentru aceasta. Noi nu introducem.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Deci, dumneavoastra o sa cereti avizurile de la institutiile de stat. Observati contradictia, deci institutia de stat si societatea civila sint doua, de fapt, sint doua sfere care, intr-un fel, se gasesc in conflict. E un conflict etern si dumneavoastra iarasi incercati sa reglementati foarte detaliat activitatea societatii civile. Sint doua lucruri pe care statul trebuie, de fapt, sa le reglementeze foarte strict.

Primul lucru. Statutul asociatiei obstesti nu trebuie sa contina prevederi xenofobe. Si al doilea lucru. Deci, nu trebuie sa fie incalcata legislatia financiara a statului, nu trebuie sa fie incalcari financiare. Iata pe ce directie dumneavoastra trebuie sa va concentrati.

In rest, o libertate cit mai larga, aceasta inseamna societate deschisa, o societate libera. O societate strict reglementata, ceea ce propuneti dumneavoastra prin lege este o societate nelibera, o societate autoritara cu tendinte autoritare, ca sa nu spun totalitariste.

Va multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Albert Datco:

. . , , () , 37, -, , , 55 -, .

. , , . , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule ministru,

Daca dumneavoastra ati luat cunostinta de avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, cred ca ati inteles ca ei ne sugereaza o idee ca aceste trei proiecte care au fost prezentate astazi, sa fie retrase, fiindca ele nu hotarasc problema, fiindca aceste modificari nu hotarasc toate acele necesitati juridice, pe care astazi ar miza societatea civila. Si daca ati fi acceptat ca sa fie retrasa si aceasta lege, ca impreuna sa elaboram o lege care, cu adevarat, ar corespunde cerintelor zilei de astazi.

Si inca o intrebare am la dumneavoastra. La inceputul anului, domnul Presedinte al Parlamentului Lupu a venit cu o chemare fata de toti parlamentarii sa aiba o atitudine cit mai buna fata de ONG-uri si societatea civila. Oare atunci nu ati putut sa va inspirati si sa incepeti sa lucrati asupra acestui proiect de lege? Sau de ce 4 ani de zile dumneavoastra nu ati avut grija de acest domeniu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, cu privire la avizul Directiei juridice, posibil, am consultat doua avize diferite. Eu am avizul din 27 septembrie 2006 si nu exista o propunere in acest sens. In ceea ce priveste faptul ca 4 ani de zile nu s-a lucrat, vreau sa va informez ca in cadrul Ministerului Justitiei au fost elaborate mai multe proiecte de lege de modificare a acestei legi. Plus la aceasta, a existat un proiect nou de modificare a legii, un proiect nou, deci intr-o redactie noua.

Mai mult decit atit, mai este inca o varianta de lege absolut noua, care a fost discutata saptamina aceasta cu societatea civila. A avut loc o sedinta la Ministerul Justitiei in care s-a discutat proiectul respectiv. Deci, se lucreaza asupra acestui proiect, s-a lucrat tot timpul si se lucreaza in continuare.

Posibil, noi o sa venim acum cu o varianta noua a legii, dar aceasta este o problema de perspectiva mai indelungata. Acum noi avem nevoie, intr-un final, sa eliminam contradictiile dintre legea in vigoare si Codul civil si acest proiect de lege rezolva doar aceasta problema.

Conceptual, noi am analizat si vom continua sa analizam integral problema ce vizeaza dreptul de asociere si nu putem promite ca in viitorul apropiat o sa venim cu o lege noua. Dar, repet, exista deja proiecte ale unor legi noi in domeniu.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Da, domnule ministru.

Si va propun cele 7 modificari care au fost in Legea nr.723 sa le examinati pentru a doua lectura si in a doua lectura cind o sa fie o sa prezint acel aviz al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru lectura a doua, am spus, noi sintem gata sa examinam absolut toate propunerile si acceptam toate schimbarile, inclusiv de nivel conceptual, in masura in care acestea nu vor fi in contradictie cu prevederile deja existente ale Codului civil.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3364, prezentat de catre Guvern, si constata ca elaborarea proiectului de lege nominalizat a fost conditionat de necesitatea ajustarii Legii cu privire la asociatiile obstesti la cadrul legislativ in vigoare, in special la prevederile Codului civil ce tin de organizatiile necomerciale.

Modificarile respective se refera la 30 de articole din legea actuala. Totodata, la articolul 2 din proiectul nr.3364 se prevede ca Legea cu privire la asociatiile obstesti se va aplica si organizatiilor necomerciale in forma de institutii, in partea ce nu contravine Codului civil, pina la elaborarea cadrului normativ respectiv.

In rezultatul dezbaterilor proiectului de Lege nr.3364, comisia a tras urmatoarele concluzii, care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Prima concluzie. Reglementarile privind inregistrarea simbolurilor de catre autoritatea care a inregistrat asociatia obsteasca si stabilirea taxei pentru inregistrarea simbolurilor asociatiilor obstesti necesita un studiu suplimentar pentru a fi determinata oportunitatea unor astfel de reglementari si pentru a prezenta in lectura a doua propuneri concrete.

In legatura cu aceasta, noi am facut, ne-am adresat, inclusiv la organizatia AGEPI, pentru a verifica care este practica internationala si ca sa fie concordat cu modalitatea inregistrarii simbolurilor de alta natura. Cu atit mai mult ca, actualmente, in cadrul Ministerului Justitiei, nu exista o evidenta respectiva a simbolurilor.

A doua concluzie. Reglementarile privind excluderea din Legea nr.837 actuala a prevederilor referitoare la repararea prejudiciului cauzat asociatiei prin lichidarea nelegitima nu pot fi acceptate ca un concept. Si in legatura cu aceasta, comisia propune sa fie exclusa aceasta prevedere, se refera la articolul 41
alineatul (2).

Concomitent, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat si a stabilit ca toate comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele prezentate, in principiu, au sustinut aceasta initiativa legislativa, prezentind, totodata, un sir de amendamente care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Domnilor deputati,

Va atrag atentia, ca, de rind cu Legea nr.3364, astazi noi vom examina si proiectul de Lege nr.723 din 2 martie 2006, si proiectul de Lege nr.2521 din
26 iulie 2005. In cazul in care aceste proiecte de legi vor fi adoptate in prima lectura, comisia considera ca proiectul de Lege nr.3364, ca un proiect de lege mai amplu, trebuie sa fie luat ca proiect de lege de baza pentru lectura a doua, cu comasarea la acest proiect de lege, ca proiecte de alternativa, nr.723 si nr.2521.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, am fost informat ca s-a inregistrat o solicitare pentru luare de cuvint.

Domnule Tulea,

Va rog.

 

Domnul Oleg Tulea:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Societatea civila este element inerent al unei democratii, iar in societatea civila puternica este un indicator al gradului de dezvoltare a acesteia.

In aceasta ordine de idei, putem trage concluzia ca dezvoltarea societatii civile trebuie sa fie o preocupare permanenta si o prioritate pentru stat. Nu o singura data recunoastem eficienta ONG-lor in solutionarea unor probleme, pe care statul nu le poate adresa eficient din lipsa capacitatilor, inclusiv financiare.

Increderea cu care sint investite ONG-rile in partea donatorilor externi, elementele novatoare in domeniul politicilor publice, propuse de ONG-uri. Cred ca nu exista domeniu in care nu am putea aduce exemple ale bunurilor practici de activitate ale organizatilor neguvernamentale.

Cu toate acestea, organizatiile neguvernamentale ramin pe departe a fi un partener recunoscut al statului. Neincrederea este o parte componenta a relatiei statsocietate civila. Chiar si Parlamentul Republicii Moldova doar mimeaza,
intr-un fel, cooperarea cu societatea civila, in pofida declaratiilor adoptate privind colaborarea reala cu societatea civila.

Chiar si acest proiect de lege, propus de Guvern, nu am auzit sa fie consultat cu anumite asociatii obstesti, care sint direct vizate de lege. Din pacate, in acest proiect de lege nu se resimt preocuparile Guvernului de a adresa, in modul cel mai serios, cooperarea ONG-lor cu autoritatile statului sau chiar sustinerea de catre stat a asociatiilor obstesti, care desfasoara activitati de utilitate publica, chiar posibilitatea finantarii de catre stat a unor programe initiate de ONG-uri sau oferirea de facilitati fiscale, de exemplu, pentru agentii economici pentru finantarea acestora sau simplificarea procedurii de raportare statistica sau financiara.

Invers, ceea ce se resimte in acest proiect este o preocupare a statului catre un control mai riguros al activitatii organizatiilor neguvernamentale. Si aduc ca exemple ceea ce intrebam eu mai sus, chiar aceeasi introducere a sintagmei: care nu contravin ordinii publice si a bunurilor moravuri in notiunea de asociatie obsteasca. Sau introducerea in articolul 171 pentru legarea ONG-lor de sediu, sintagma: document intrate in sediu este una confuza si va facilita abuzurile in privinta organizatiilor neguvernamentale. La fel si nelimitarea listei de acte necesare pentru inregistrarea organizatiilor neguvernamentale.

Am considera oportun, in schimb, ca in Legea cu privire la asociatiile obstesti, in Regulamentul Parlamentului, in Legea cu privire la Guvern sa fie inscrise exprese principiile generale ale mecanismului de colaborare cu Parlamentul si Guvernul, la fel si in legislatia privind administratia publica locala urmeaza a fi stabilite principiile si mecanismele de parteneriat dintre autoritatile locale si asociatiile obstesti.

Cred ca sint necesar reglementate chestiunile specifice referitoare la plata TVA de catre asociatiile obstesti, prevederile referitoare la relatiile de munca in cadrul asociatiilor obstesti, care necesita o detaliere suplimentara.

Cred ca nu este suficienta trimiterea generala la legislatia muncii, deoarece conditiile de activitate sint specifice in dependenta de resursele detinute de asociatii. In acelasi timp, trebuie sa fie pastrate si, poate, chiar inscrise expres garantii sociale minime, garantii de protectie a muncii, excluderea discriminarii.

In legislatie, urmeaza a fi introduse reglementari detaliate despre finantarea din fondurile publice pentru activitatile de interes general, care pot fi initiate organizatiile neguvernamentale. La fel si donatiile, si donatorii urmeaza a fi protejati prin norme legale impotriva imixtiunii si incercarilor de aflare a informatiilor conventiale.

Introducerea in legislatie a reglementarilor explicite despre scutirea de impozit pentru activitatea comerciala, daca este desfasurata pentru activitati statutare, fara distribuirea intre membrii fondatori, sau alt exemplu: reexaminarea oportunitatii adoptarii legii unui procent. Adica, directionarea deducerii unui procent din impozitul pe venit a persoanei fizice sau juridice pentru activitati de sustinere a asociatiilor obstesti. A fost o initiativa legislativa a Fractiunii Partidului Democrat si, poate, ar fi oportun sa revenim la aceasta initiativa.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr.3364. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a acestui proiect, inclusiv in calitate de proiect de baza, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3364 este aprobat in prima lectura.

Pentru lectura a doua, este necesar de a lua in considerare de faptul ca autorul, domnul Untila, si-a retras de pe ordinea de zi, in genere si-a retras proiectul nr.721, daca am inteles corect, dar, totodata, dumnealui, de la microfon, a solicitat ca sa se tina cont de aceste propuneri, ca amendamente in procesul de pregatire pentru dezbaterea proiectului in lectura a doua. Rog sa se tina cont de aceasta solicitare.

Proiectul de Lege nr.2521 privind modificarea si completarea Legii cu privire la asociatiile obstesti.

Initiativa domnului Gozun. A fost raportat, da, fiindca el a fost remis comisiei in sedinta de 4 noiembrie.

Rog comisia.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca proiectul de Lege nr.2521 a fost remis comisiei la sedinta in plen, pe data de 4 noiembrie 2005 si a fost supus unei examinari suplimentare in pachet cu proiectul de Lege nr.3364 si, de fapt, la momentul respectiv, si proiectul de Lege nr.723.

In cadrul dezbaterilor proiectului de lege, comisia a constatat ca din acestea pot fi acceptate doar unele prevederi conceptuale, ce tin de modificarea si completarea articolelor 19 si 42 din Legea cu privire la asociatiile obstesti, care sint intemeiate juridic si au scopul de a impulsiona executarea prevederilor legale in vigoare in domeniul respectiv.

Totodata, comisia a considerat inoportune reglementarile prevazute in punctul 1 al articolului 47 din proiectul privind introducerea unor subiecte abilitate cu dreptul de a avertiza asociatiile obstesti in cazul depistarii unor ilegalitati in activitatea lor.

Concomitent, comisia a observat ca prevederile prezentului proiect de lege sint expuse intr-o forma specifica pentru reglementarea unor situatii si din punct de vedere redactional, cu acceptul autorului, aceste prevederi au fost redactate.

Avind in vedere ca proiectul de Lege nr.3364 a fost deja votat in prima lectura, luat ca baza, comisia propune ca proiectul de Lege nr.2521 sa fie adoptat in prima lectura si pentru lectura a doua sa fie comasat ca proiect de alternativa la proiectul nr.3364.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Turcan.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2521, ca proiect de alternativa, cel de baza fiind precum votat imediat anterior nr.3364. Cine este pentru aprobarea proiectului nr.2521, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2521 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4164 pentru modificarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Boris Golovin viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati deputati,

Unul din obiectivele reformelor democratice ale Republicii Moldova il constituie asigurarea drepturilor sociale ale omului si, in primul rind, a dreptului la protectie sociala, care este proclamat in Constitutia Republicii Moldova. Dreptul la protectie sociala presupune intreprinderea mai multor masuri pentru a putea oferi fiecarei persoane un nivel de trai decent prin acordarea: pensiei, ajutoarelor in caz de somaj, boala, invaliditate, batrinete sau alte cazuri de pierdere a mijloacelor de existenta si in urma unor imprejurari independente de vointa beneficiarului.

Republica Moldova a ratificat prin Legea nr.484 din 28 septembrie 2001 Carta sociala europeana revizuita. In prezent, a demarat procedura de ratificare a Codului european de securitate sociala, semnat la 16 septembrie 2003. Astfel, protectia sociala se constituie printre prioritatile de baza si elementul-cheie in politica sociala a statului.

Acest deziderat este amplu reprezentat si prin actiuni ce tin de domeniul protectiei sociale, stipulate in Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 20042008, adoptat prin Hotarirea Parlamentului nr.415 din
24 octombrie 2003.

Actualmente, in republica este creat cadrul legislativ normativ care asigura drepturile si garantiile sociale ale populatiei si care corespunde in masura suficienta actelor internationale mentionate si se aplica in concordanta cu ele.

Totodata, de rind cu cele realizate, in ultimul timp, se atesta o situatie nefavorabila a copiilor din grupurile sociale cele mai vulnerabile. Cresc diferentele dintre situatia si oportunitatile copiilor de la sate si celor de la orase, copiilor din familiile vulnerabile si celor din familiile cu situatie materiala mai buna, copiilor din familiile cu multi copii si celor din familiile mai putin numeroase. Creste si numarul copiilor ramasi fara ingrijirea parinteasca din cauza migratiei, abandonului si neglijarii. Unul din factorii importanti, care contribuie la nerezolvarea acestor probleme, este sistemul institutional ineficient in domeniul protectiei copilului.

Astazi, sistemul de protectie a copiilor si familiilor este fragmentat si are o capacitate limitata de a raspunde necesitatilor copiilor, in special, celor mai vulnerabili. Nu sint politici consecvente in sprijinul familiar ce ar preveni situatiile de risc si separare a copiilor de familie. Si aceasta se intimpla din cauza ca la nivelul central exista mai multe structuri care se ocupa de acest domeniu, multe din functiile carora se dubleaza: Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei si Tineretului, Comitetul National pentru Adoptie, Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copiilor, Ministerul Afacerilor Interne, fiecare promoveaza politica in domeniul protectiei copilului si a familiei.

Astfel, elementele distincte ale aceleiasi probleme sociale cad in responsabilitatea diferitelor organisme publice. Aceasta disperare si suprapunere de functii duce la abordarea segmentara a problemei copilului, precum si la fragmentarea si atenuarea responsabilitatilor, iar, uneori, la dublarea neefcienta a eforturilor.

Toate acestea de rind cu un parteneriat subdezvoltat intre structurile de stat si societatea civila, capacitati reduse de atragere a resurselor financiare de la donatorii etc. fac incapabil sistemul actual institutional sa raspunda tuturor nevoilor din domeniu.

Astfel, in scopul asigurarii unei abordari multidisciplinare si integrate a necesitatilor copilului si a unui sistem unic de promovare consecventa a drepturilor acestuia, se impune ferm consolidarea cadrului institutional.

Prin prezentul proiect de lege se propune crearea Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului prin desfiintarea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Proiectul prevede ca Guvernul, in termen de 3 luni, sa aprobe structura, statele de functie si regulamentul noilor institutii.

Dorim sa mentionam ca proiectul structurii si Regulamentul ministerului nou este deja elaborat. In proiectul Regulamentului Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului sint clar stipulate misiunea si functia acestuia. Printre atributiile principale vor fi: politicile in domeniul asigurarilor sociale, asistentei sociale, protectia drepturilor copilului si a familiei, adoptiei, asigurarea egalitatii de sanse egale intre femei si barbati, prevenirea violentei in familie si protectia sociala a victimelor.

Crearea noului Minister al Protectiei Sociale, Familiei si Copilului nu cere alocatii suplimentare. Intretinerea ministerelor, dupa desfiintarea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, va fi efectuata in limita surselor planificate in buget.

Astazi, subdiviziunile din domeniul sanatatii si cel al protectiei sociale din cadrul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale se afla in edificii diferite, care au o infrastructura amenajata, autonoma si nu vor necesita surse suplimentare pentru structurile de sustinere a aparatului si de logistica a ministerelor noi.

Costul desfiintarii Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale se prevede a se incadra in limita bugetului prevazut pentru Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale pe anul 2007. Concomitent, pentru ministerul nou-creat vor fi redistribuite suplimentar functiile si alocatiile bugetare prevazute in buget pentru structurile care vor fi incorporate in Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului asa ca Comitetului National pentru Adoptie.

Va multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Va multumesc.

Domnule viceministru,

Am doua intrebari. Spuneti, va rog, dumneavoastra aici foarte bine v-ati referit la acele strategii care trebuie sa fie rezolvate in incinta acestui minister, care, ca atare, este reanimat. El a fost inainte Ministerul Protectiei Sociale numai, nu era numit si Familiei si Copilului.

 

Domnul Boris Golovin:

Si functiile acestea nu le avea.

 

Doamna Eva Gudumac:

Spuneti, va rog, considerati ca la aceasta etapa sint create careva premize care vor permite de a raspunde la acest obiectiv, asa cum ati spus, protectia familiei, protectia copilului in masura ceea care... cum dumneavoastra ati elucidat-o, este posibil sau nu?

 

Domnul Boris Golovin:

Da.

 

Doamna Eva Gudumac:

Este posibil. Eu am luat cunostinta de un monitoring foarte reusit al sanatatii, al natalitatii demografice in Republica Moldova. Prin urmare, as vrea sa va dau urmatoarea intrebare, avind in vedere ca acum avem o natalitate mai sporita decit in anul 2004. Stiti, acum in republica avem 831 000 de copii, marea majoritate sint din mediul rural, totusi, se pastreaza actualmente nasterea copiilor prematuri, care depaseste nasterea copiilor pur sanatosi de doua ori. Prin urmare vreau sa va zic, ca, de pilda, la 1000 de populatie 431 de copii se nasc prematuri.

Considerati ca cauza este numai in familie sau sint si alte premise care duc la asa o natalitate? Ea, ca atare, parca e sporita, dar, vedeti, este nu chiar asa calitativa. Care, credeti, ar fi, eu stiu, acele obiective care ar trebui sa le rezolvam in directia data?

 

Domnul Boris Golovin:

Eu cred ca si problemele medicale sint ca o cauza, dar, in mare masura, cred, sint problemele sociale. Si, de aceea, noi si punem in capul mesei problema copilului, problema familiei. Si noi credem ca o parte din aceste probleme o sa fie inlaturate o data cu introducerea acestui minister.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu, ca lucrator medical, desigur, sustin aceasta propunere si ea este foarte binevenita, si cred ca colegii nostri, de asemenea, o vor sustine.

Vreau sa va pun ultima intrebare: deoarece sint cunoscute realizarile in directia protectiei familiei si protejarii copilului si ca gravidelor li se administreaza acid folic si vitamina B12, ca este polita de asigurare, ca avem acele centre de perinatologie, ca s-a format o informatie de monitoring s.a.m.d., adica, toate acestea sint cunoscute.

Dar vreau sa va spun, o data cu deschiderea acestui Minister al Protectiei Sociale, am putea noi, intr-o masura oarecare, daca va lucra el eficient, la nivelul familiei, la nivelul copilului, la nivelul adolescentului, ca noi sa reducem putin sursele cele financiare pe care le dam noi acum pentru acei copii care sint invalizi, adica, va fi o ameliorare a sanatatii populatiei prin intermediul acesta? Fiindca ati vorbit ca terenul social joaca un rol de baza si nu chiar cel medical.

 

Domnul Boris Golovin:

Eu vreau sa va spun ca noi vedem aceasta problema ca o problema prioritara si aceasta experienta este si in alte tari. Ea nu e numai la noi in republica. Sa zicem, in Lituania este aparte Ministerul Sanatatii, aparte Ministerul Protectiei Sociale si aparte Ministerul Familiei si Copilului. Sint trei ministere. Deci, vedeti si de ce in tara la noi nu trebuie sa fie atribuite aceste lucruri, sa fie un minister aparte ce tine de problemele sociale si problemele familiei si copilului.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu cred ca acesta este un lucru binevenit si de aceea eu si v-am pus intrebari. Fiindca aceasta este o cerinta a medicilor, deoarece sanatatea poporului depinde de medic 15 la suta, restul depinde de situatia in societate. Prin urmare, anume acesta este un raspuns la acel strigat al medicilor care demult va roaga, adica Ministerul Sanatatii, ca sa i se dea atentia cuvenita acelei parti a ministerului care ar evalua terenul biologic, ar evalua celelalte elemente ale sanatatii.

Eu va multumesc.

Trebuie sa sustinem.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Ideea in sine este buna. Eu vreau sa recunosc ca am pledat pentru aceasta idee de separare demult, in momentul comasarii acestor doua ministere, si am considerat ca a fost o greseala, ca incercarea si intentia de a reduce cadrul birocratic, cum ni s-a spus, a inceput de la comasarea acestor ministere si in aceste doua ministere au avut loc reduceri drastice si de cadre.

Si apreciez revenirea separarii, pentru ca anume comasarea, cred eu, a adus la stoparea sau la incetinirea executarii acelor reforme obiective si politice, pe care le-au avut aceste ministere. Mai mult decit atit, ponderea problemelor sociale si de sanatate sint intr-o masura foarte mare in societate. Dar eu as vrea, totusi, sa ne asumam responsabilitatea sau acei care au initiat acea comasare sa aiba si curajul sa recunoasca ca, totusi, comasarea nu a adus la imbunatatirea situatiei la aceste doua compartimente: sanatate si protectie sociala. Si acest lucru, totusi, a suferit si niste cheltuieli financiare, pentru ca noi, stiti, cite modificari am facut la legi si aceste toate modificari costau si bani, si timp.

Si este adevarat ca o sa fiti intrebati: cine o sa raspunda pentru acest lucru? Ceea ce vreau eu sa va intreb, dumneavoastra ati invocat deja in expunerea materialului si recunosc ca ati facut foarte bine, ceea ce ati spus, ca structurile care se ocupa de protectia copilului in Republica Moldova, actualmente, sint foarte separate. Si vreau sa va intreb, cu exactitate, daca ati discutat, pina la acest moment, ce urmeaza noi sa discutam, pentru ca dumneavoastra stiti si nu putem sa trecem cu vederea, totusi, ca cu o luna in urma de a veni acest proiect de lege de separare, a existat un alt proiect de creare a acelei Agentii de protectie a copilului. Si a trecut prin toate comisiile noastre. A fost discutat. Anume acea Agentie avea acele obiective de a uni, de a unifica. Acum, cind separam ministere, s-a decis cu claritate ce statut va avea aceasta structura care se va ocupa in minister de toate problemele. Nu va exista si nu ne vom trezi ca apoi iarasi sa avem aceste structuri, pentru ca este un interes de a se pastra aceste structuri si in alte ministere.

Si ceea ce inca vreau sa va intreb. Aici inchei intrebarile mele. Dumneavoastra ati spus ca nu necesita suplimentar cheltuieli. Dar noi stim in ce masura s-au redus aceste cadre si anume acest lucru declansa ca unele proiecte de legi veneau nepregatite sau altele asa si nu au mai aparut in Parlament, cum este Legea copilului in dificultate. Si eu cred ca de aici trebuie sa pornim cu claritate, ca aveti nevoie, aceste doua ministere, inca de bani in supliment si nu trebuie sa ne rusinam sa spunem si sa recunoastem.

 

Domnul Boris Golovin:

Stiti, noi spunem tot ce este si noi spunem obiectiv ceea ce este. Nu este nevoie la ziua de astazi de surse suplimentare pentru a diviza aceste doua ministere. Practic, nu sint. Edificiile sint aparte. Statele, practic, sint de o parte. Mari probleme nu sint. Deci, noi avem Regulamentul ministerului nou-creat, vasazica, cu state, cu lista institutiilor subordonate s.a.m.d. Lucrul, practic este facut. Si problemele care tineau inainte de alte ministere acum o sa fie, deci, implementate in acest minister nou-creat.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Eu va rog, aceasta informatie despre care spuneti dumneavoastra sa o putem si noi obtine, deputatii din comisie, si, totusi, eu nu prea sint de acord ca, o data ce au existat foarte multe structuri, care au fost finantate aceste structuri, unindu-se aici, in minister, ele nu vor necesita cheltuieli suplimentare.

 

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Golovin,

Eu aveam si am in continuare o intrebare. Ma gindeam, daca nu cumva sinteti... Poftim?

 

Domnul Boris Golovin:

Mai tare putin.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mai tare? Cu mare placere. Deci, ma gindeam sa va dau o intrebare, daca nu cumva sinteti din Partidul Democrat, fiindca motivatia care ati citit-o dumneavoastra, la inceput, vizavi de separare este identica cu cea care am avut-o noi in momentul stabilirii structurii Guvernului la data formarii. Vedeti, numai ca este o mica problema. Noi am avut Ministerul Sanatatii. Da? Si Ministerul Protectiei Muncii, Protectiei Sociale.

Nu considerati dumneavoastra, ca daca facem, totusi, aceste divizari, si daca cream inca un minister, din unul cream doua, poate si atributiile care sint, la ora actuala, ale Ministerului Economiei si Comertului si sa avem un Minister al Muncii, Protectiei Sociale, Familiei si Copilului. Ca in cazul acesta eu va spun ar fi absolut logic ceea ce faceti dumneavoastra, chiar daca este cu intirziere. Si eu aici rog si colegii sa revenim pentru ca, sa fim seriosi, Ministrul Economiei si Comertului cu atributii si muncii cam nu se leaga. Ei au cu totul alte sarcini si scopuri.

Domnule ministru,

Si inca o intrebare, poate in continuare la acele spuse de doamna Golban. Spuneti, va rog frumos, dupa comasare, deci, clar ca a fost o directie care s-a ocupat de domeniul sanatatii si alta directie s-a ocupat de protectia sociala: cite persoane, la ora actuala, in ministerul dumneavoastra se ocupa de problematica sanatatii si cite persoane de problematica protectiei sociale? Ca sa vedem daca, intr-adevar, noi nu vom avea nevoie de cheltuieli suplimentare.

 

Domnul Boris Golovin:

Practic, in jumatate din 96, practic, in jumatate, 48 la 48 aproximativ, vasazica, persoanele care se ocupa de protectia sociala si jumatate din problemele medicale. Chestia este ca vine Agentia de adoptie cu 5 persoane. O persoana din cadrul Ministerului Tineretului. Si de acum cred ca o sa vina cu sursele preconizate.

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord, domnule ministru.

Eu am pus intrebarea din simplul motiv ca noi toti sintem oameni si intelegem ca in momentul in care o institutie se ocupa de doua problematici, in fond diferite, unde ministrul este venit dintr-o ramura in medicina, clar ca prioritatile, subiectiv, sint de acord si obiectiv chiar, nu subiectiv, este explicabil ca atentia se acorda mai mult intr-o directie sau alta. Bine, eu aici inchei aceea ce am vrut sa spun si cu rugamintea, totusi, sa ne mai gindim un pic, daca cream acest Minister al Protectiei Sociale si Familiei, poate aducem aici si munca si echilibram perfect situatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

O intrebare si un comentariu. Dumneavoastra puteti sa ne raspundeti: crearea acestui minister se incadreaza in reforma administratiei publice centrale care acum se realizeaza in republica?

 

Domnul Boris Golovin:

Da, domnule deputat.

Eu vreau sa spun ca si expertii internationali, care ne ajuta in reforma administratiei publice centrale, recomanda acest lucru de dispartit, aceste

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, am inteles ca recomanda majorarea numarului de ministere, da, in Republica Moldova.

 

Domnul Boris Golovin:

Deci, eu vreau sa va spun ca, in alocutiunea mea, eu am prezentat cauzele pentru ce noi pledam de a desparti. Si vreau sa spun ca ele au coincis cu cauzele, cu propunerile expertilor

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, cuvintarea matale a fost clara, imi cer scuze, atunci cind a fost creat acest minister, ca el va fi un an, un an jumatate si asa s-a intimplat. Acum o rugaminte la domnul Presedinte al Parlamentului.

Domnule Presedinte,

Eu cred ca asa o lege, cind se creeaza o structura noua in minister, in Guvernul Republicii Moldova, cind avem Prim-ministru, avem prim-vice prim- ministru, avem oameni demnitari in tara aceasta care sint prezenti sa argumenteze crearea unui minister. Cum poate un viceministru sa ne argumenteze ca trebuie alt minister? Eu cred ca aceasta este o lacuna. Conducerea Parlamentului trebuie sa urmareasca aceste lucruri.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Tin sa va anunt. Acest subiect s-a discutat cu Guvernul, este o coincidenta nefericita. Premierul este in delegatie. Prim-vice prim-ministrul la fel este in delegatie. S-au cautat solutii si s-a ajuns la solutia pe care o vedeti astazi in sala. Colegii mei apreciaza ca solutie foarte buna.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Deci, am o intrebare la care poate sa raspunda domnul ministru al sanatatii si protectiei sociale sau, daca este cazul, daca considera de cuviinta domnul Esanu, ministrul justitiei.

Stimati colegi,

In cadrul intilnirilor, a citorva intilniri pe care le-a avut Presedintele tarii noastre cu expertii internationali in problemele demografice, au fost expuse propuneri cu privire la crearea unei structuri separate in acest domeniu.

Se spunea ca va fi denumirea Agentia in problemele populatiei, Serviciul populatiei, mamei si a copilului s.a.m.d. A fost si un proiect, o initiativa legislativa la acest subiect care, ulterior, dupa cum s-a spus, a fost retras. Propunerea mea, nu considerati dumneavoastra ca, prin aceasta propunere, care se prezinta astazi, Guvernul vine cu o jumatate de masura. Deci, constientizind faptul necesitatii crearii Ministerului Sanatatii, in acelasi timp, propunem crearea unui minister, care este clar, din start, ca prioritare vor fi problemele protectiei sociale, iar problemele care tin fie si tangential de aceea ce noi numim problemele demografice ramin pe planul 3, 4 sau ramin in umbra, intr-un cuvint.

 

Domnul Boris Golovin:

Domnule deputat,

Eu cred ca, rezolvind aceste probleme, si problemele demografice o sa se rezolve.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Soarta a fost de asa natura ca am activat suficienti ani in ceea ce tine de aceste domenii, le cunosc indeaproape si daca am adresat aceasta intrebare, inseamna ca sint convins ca problemele nesociale din cadrul acestui minister vor ramine in umbra. De aceea, avind in vedere ca Comisia pentru administrare publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune adoptarea si in lectura a doua in cazul in care nu sint propuneri, eu fac urmatoarea propunere: a ne limita astazi la examinarea proiectului doar in prima lectura. Pentru lectura a doua, la articolul 1, propun sa se substituie prin pozitiile Ministrului Sanatatii si mai departe Ministerul Protectiei Sociale. De asemenea, solicit ca Guvernul Republicii Moldova sa propuna Parlamentului crearea unei structuri noi, serioase asa cum s-a facut in Romania, in Bulgaria, in Germania, in Federatia Rusa si in alte tari.

A spune ca nu avem mijloace financiare, discutiile care au avut loc in ultimele doua saptamini demonstreaza faptul ca pentru Agentia, care va fi preocupata de problema demografica sau de problema populatiei, familiei si copilului, in tara noastra am gasi. Va fi o Agentie din 15 20 de persoane si va fi un rezultat foarte eficient.

A doua propunere. De asemenea, propun de a completa proiectul de lege cu articolul 3 si sa indicam ca aceasta lege, dupa adoptarea in lectura a doua, va intra in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2007. Eu cred ca toti dorim ca tinerii din tara noastra sa aiba un viitor. Modul in care astazi sint solutionate aceste probleme, nu vreau sa intru in discutii, demonstreaza ca noi avem nevoie de o asemenea structura. Deci, este suficient sa luam cunostinta de materialele publicate in ultimul timp de experti. Si, in acelasi timp, cine doreste sa se convinga in aceasta, ca aceste lucruri sint foarte dramatice pentru tara noastra, pot participa in aceste zile la Conferinta internationala, organizata la Academia de Studii Economice cu experti internationali.

Domnule ministru,

Domnule Presedinte al sedintei,

Rog ca ambele propuneri sa fie puse la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerile pentru lectura a doua le voi pune la vot in cadrul in care ajungem in lectura a doua.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, in cazul in care ajungem azi la lectura a doua, indiscutabil.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

As vrea sa va intreb, stiind ca un aspect foarte negativ asupra familiei si copilului este alcoolismul, care in ultimii ani se dezvolta vertiginos la noi tara si anume ca aceasta maladie este provocata nu de consumarea vinului de casa taranesc, ci de... in ultimii doi ani de 5 ori s-a marit volumul de votca consumata de cetatenii nostri. Si anume aceasta conduce la aparitia acestei maladii care influenteaza foarte nagativ asupra familiei si copilului, daca strategia propusa de dumneavoastra contine cumva promovarea vinului taranesc de casa in detrimentul cresterii volumului de votca. Deoarece celelalte ministere nicidecum nu vor pune aceasta intrebare, fiindca ele au alt interes. Nici Agentia Agroindustriala Moldova-Vin, nici Ministerul Economiei si Comertului nu va pune aceasta intrebare de a limita volumul de votca consumat si marirea, iesirea vinului de casa ca produs alimentar.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Domnule ministru,

O clipa va rog.

Stimate coleg,

Eu va rog la subiectul pe care il examinam, fiindca Ministerul Protectiei Sociale nu cred ca este institutia care se ocupa de tipurile de bauturi alcoolice, fie vin, fie votca.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Tocmai de aceea, am pus intrebarea si am accentuat ca celelalte ministere nu se vor ocupa de acest lucru, dar anume ministerul acesta, care se pretinde a fi creat, ar trebui sa fie obligat sa se ocupe de aceasta intrebare, caci ceilalti nu sint interesati.

 

Domnul Marian Lupu:

Fiecare are opinia sa la acest subiect. Continuam. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Alim Afonin:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Modificarea articolului 24 punctul 1 din Legea cu privire la Guvern prevede desfiintarea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale si Crearea Ministerului Sanatatii si Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului. Asupra proiectului nominalizat au prezentat avize toate comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care s-au pronuntat pentru examinarea acestuia in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului.

Totodata, Comisia pentru drepturile omului solicita ca autorul proiectului sa prezinte Parlamentului o nota informativa ampla cu indicarea costului acestor schimbari, sa fie indicata data intrarii in vigoare a prezentei legi la 1 ianuarie 2007. Directia juridica considera ca autorul urma sa prezinte numarul aproximativ de state si o evaluare financiara pentru intretinerea ministerelor nou-create. Deputatii in Parlament, domnii Valeriu Cosarciuc, Marcel Raducan si Alexandru Oleinic
s-au pronuntat impotriva adoptarii proiectului de lege in cauza pe motiv ca Guvernul nu a prezentat o informatie ampla ce tine de structura, obligatiunile si cheltuielile necesare pentru functionarea ministerelor nou-formate.

Tinind cont de obiectiile mentionate, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a cerut de la autorul proiectului explicatiile solicitate de parlamentari. Referitor la data intrarii in vigoare a prezentei legi, aceasta pozitie urmeaza a fi apreciata de Parlament. Concomitent, comisia mentioneaza ca articolul 2 din proiect prevede ca Guvernul, in termen de 3 luni, va aproba structura, statele de functii si regulamentul ministerelor nou-formate.

Pornind de la cele explicate, comisia propune Parlamentului examinarea si adoptarea proiectului in prima lectura. In cazul lipsei propunerilor suplimentare, se fie adoptat si in lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, . , , , ?

 

Domnul Alim Afonin:

, , , , .

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, s-a inscris pentru luare de cuvint colega noastra doamna Bodnarenco, pe care o invit la tribuna centrala.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, , , , .

. 47 , , , , , .

, . .

. , .

, , , , , , .

.

. . , , , , , , .

Satul moldovenesc, , , , .

, . - , , , , , , , . , , , .

, , , , : , , , , , .

, . , , .

, . , .

, , .

, , , .

. - , , .

- . , , Parlamentele unite in combaterea violentei domestice indreptate impotriva femeilor , 3 .

, , , , . , 16- , .

, . , , , , , , , - .

- , , - , , , - , , .

, . . , , .

69 , 46 , , 5 , .

, - - , 6 . , , , . , , .

, . : . , , , , , . , .

. .

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

O precizare.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte, multumesc.

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, as dori sa aduc la cunostinta colegilor mei deputati ca inca in luna martie Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, examinind in cadrul sedintei protectia copilului si familiei in Republica Moldova, a ajuns la concluzia ca este nevoie de crearea unei structuri specializate, pentru a garanta respectarea prevederilor legislatiei in domeniu.

Si aceasta a fost ceea ce am dorit sa spun, ca sa fie mai convingatoare necesitatea crearii unui asemenea minister. Si doar un lucru, un ministru potrivit si lucrurile sa mearga cum le dorim cu totii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4164, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4164 este aprobat in prima lectura.

Pentru lectura a doua, propunerile care o sa fie.

Domnule Bujor,

Dumneavoastra ati avut niste propuneri, fiindca comisia ne-a spus prima lectura daca... a doua.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Una din propuneri a fost si a vorbit si reprezentantul comisiei ca sa intre in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2007.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia.

 

Domnul Leonid Bujor:

Daca, ma rog, nu cred ca sint divergente mari aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, comisia accepta aceasta propunere.

 

Domnul Leonid Bujor:

A doua propunere a fost ca ministerele sa se numeasca Ministerul Sanatatii primul minister si cel de al doilea Ministerul Muncii. Si am propus ca Guvernul sa vina cu propunerea de creare a unei structuri separate in problemele populatiei, mamei si copilului.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta deja este o chestie de concept.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, argumentele care au fost aduse aici, eu nu vreau sa...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu inteleg. De fapt, chestia este, aceste propuneri vizeaza conceptul acestui proiect pe care noi imediat acum l-am votat in prima lectura. Conceptul prevedea divizarea in doua parti componente. Acum trebuie sa vad si eu cum se incadreaza chiar si supunerea la vot in lectura a doua.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

. , 1 , . . , . , 1 . , , .

...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, eu cred ca noi trebuie, in primul rind...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, spuneti, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Se poate, da?

Stimati colegi,

Eu cred ca noi trebuie sa pornim, in primul rind, de la interesele cetatenilor in acest caz. Oricum, functionarii publici vor fi disponibilizati si trece o anumita perioada cind ei ramin in functie si isi desfasoara activitatea.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, eu am o propunere.

 

Domnul Leonid Bujor:

In primul rind. In al doilea rind, reprezentantul comisiei spune da, dumneavoastra spuneti, nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Imi cer scuze. Poate si vom urma regulile standarde ale legislatiei, ca intra in vigoare, de fapt noi vorbim de lege, legea intra in vigoare atunci cind este publicata in Monitorul Oficial, dragii mei.

 

Domnul Leonid Bujor:

La momentul publicarii.

 

Domnul Marian Lupu:

Si acum cine poate sa stie, dar poate Presedintele Tarii are obiectii, il intoarce inapoi, noi nu stim cind acest proiect de lege este finalmente promulgat si, mai mult decit atit, publicat in Monitorul Oficial. Sa urmam regula juridica generala.

 

Domnul Leonid Bujor:

De acord, e logic.

Domnul Marian Lupu:

Intra in vigoare la momentul publicarii.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

De acord. Logic.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc frumos.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Daca astazi se discuta si in lectura a doua, nu am stiut despre acest lucru, totusi vizavi de denumirea acestui minister. Ulterior eu cred ca se poate de revenit si sa se transmita functiile fara mari schimbari legislative, conceptuale s.a.m.d. Ministerul Muncii, Protectiei Sociale s.a.m.d. Ca, ulterior, sa vina cu schimbarile in Ministerul Economiei si ca sa transmita functiile. Nu, noi...

 

Domnul Marian Lupu:

Propuneti supunerea votului sau sa...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Daca nu se voteaza, nu are sens sa supun votului. Eu, pur si simplu, vreau sa va zic ca o sa mai treaca un an sau un an jumatate si o sa vedeti ca tot la acest lucru o sa venim, sau mai putin. Eu consider ca este absolut logic ceea ce se propune.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi examinam fiindca nu...

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anton Miron:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vasazica, nu putem sa fim de acord cu domnul deputat Filat ca aceasta, conceptual, se schimba.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Deci vom examina acest lucru. Rog sa raminem pe aceasta dimensiune colegiala, daca colegii nu au alte propuneri. Si va multumesc pentru toleranta de care dati dovada.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4164. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi pro. Impotriva?

Sectorul nr.1, sectorul nr.2, vad ca sint zero voturi impotriva.

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

3 voturi impotriva. Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.4164 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.4480 a Parlamentului pentru modificarea componentei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat propunerile din proiectele de hotariri ale Parlamentului nr.4403 din 16 noiembrie 2006, nr.4453 din 21 noiembrie 2006, din hotaririle Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova din 21 noiembrie 2006 si din 23 noiembrie 2006, si din hotarirea Fractiunii Alianta Moldova Noastra nr.3861 din 4 octombrie 2006 si a constatat.

In proiectele de hotariri ale Parlamentului nr.4403 si nr.4453 se propune revocarea doamnei deputat Valentina Golban din functia de vicepresedinte al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie.

Domnul deputat Serafim Urechean sa fie numit in functie de membru al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, eliberindu-l din functia de membru al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie.

In hotaririle Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova se propune:

Domnul deputat Grigore Petrenco sa fie numit in functia de presedinte al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, eliberindu-l din functia de membru al Comisiei pentru politica economica, buget si finante.

Domnul deputat Mircea Anton sa fie numit in functia de membru al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, eliberindu-l din functia de membru al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie.

Domnul deputat Vladimir Vitiuc sa fie numit in functia de membru al Comisiei pentru politica economica, buget si finante, eliberindu-l din functia de membru al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

Domnul deputat Sergiu Sococol sa fie numit in functia de membru al Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, eliberindu-l din functia de membru al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana.

Domnul deputat Gheorghe Musteata sa fie numit in functia de membru al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, eliberindu-l din functia de membru al Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului.

Domnul deputat Stefan Grigoriev sa fie numit in functia de membru al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

In hotarirea Fractiunii Alianta Moldova Noastra se propune:

Doamna deputat Vitalia Pavlicenco sa fie revocata din functia de vicepresedinte al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana.

Domnul deputat Vasile Colta sa fie revocat din functia de secretar al Comisiei pentru agricultura si industria alimentara.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat aceste propuneri si proiecte de hotariri, verificind corespunderea lor articolelor 4, 5, 14 si 15 din Regulamentul Parlamentului privind problema componentei nominale a comisiilor permanente si modalitatea propunerilor de a modifica aceasta componenta si revocarea din componenta acestor comisii.

In rezultatul examinarii, comisia a constatat ca aceste propuneri si proiecte de hotariri ale Parlamentului se incadreaza in prevederile respective. Scopul acestor modificari, racordarea modificarilor in principiul, in politica rezultind din modificarile fractiunilor parlamentare si racordarea la principiul reprezentarii proportionale.

Totodata, avind in vedere ca deputatilor le-a fost prezentat ieri un proiect de hotarire si un raport, care, dupa reexaminarea de azidimineata, a fost completat, se propune ca articolul 1 din proiectul de hotarire sa fie completat cu textul... Proiectul de hotarire unic, care deja exista si este la dumneavoastra.

Articolul 1 sa fie completat cu textul: Domnul deputat Serafim Urechean, Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra, se numeste in functie de membru al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, eliberindu-l din functia de membru al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie.

Domnul deputat Mircea Anton, Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova, se numeste in functie de membru al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, eliberindu-l din functia de membru al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie.

Articolul 2 din proiectul de Hotarire unic va avea urmatorul cuprins:

Articolul 2. Hotarirea Parlamentului nr. 1216 din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului, cu modificarile ulterioare, se modifica conform articolului 1 din prezenta hotarire.

La anexa nr.4 Comisia pentru politica externa si integrare europeana textul 11 membri se inlocuieste cu textul 13 membri. Respectiv la anexa nr.9 Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie textul 11 membri se inlocuieste cu textul 9 membri. Tinind cont de cele relatate si in scopul solutionarii propunerilor nominalizate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Legislativului spre examinare si aprobare proiectul de hotarire a Parlamentului, cu modificarile expuse in prezentul raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Doamna Postoico,

Va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Turcan,

Spuneti va rog, dar eu dupa cite am inteles, referitor la anexa nr.4 Comisia pentru politica externa si integrare europeana acolo un membru a fost propunerea ca sa fie transferat pe saptamina viitoare, va fi hotarit. Nu? Fiindca vad ca aici se completeaza textul referitor la aceasta anexa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, deci, referitor la Comisia pentru politica externa si Integrare Europeana nu a fost problema pentru transferare. Deci, pur si simplu, a ramas o problema care tine de respectarea reprezentarii proportionale a fractiunilor, pornind de la acest principiu. Astazi, Alianta Moldova Noastra are doua functii de presedinte al comisiei, dar dupa modificarile la care s-a procedat, o sa aiba dreptul numai la o comisie.

Deci, totodata, in mod de lucru eu am fost informat ca Alianta Moldova Noastra a propus ca sa fie revocat din functia de presedinte, vicepresedinte al comisiei fostul membru al fractiunii, deputatul Bolboceanu. De aceea, aceste doua probleme ce tin de Fractiunea Alianta Moldova Noastra si anume problema presedintelui comisiei si vicepresedintele Bolboceanu, s-a decis ca sa fie trecute pentru saptamina viitoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, eu, probabil, ca nu am fost explicita in acest caz. Dupa cite am inteles, domnul Urechean a solicitat ca problemele ce se refera anume la dumnealui, sa fie in pachet pentru saptamina viitoare, nu?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Intrebari?

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimata colega,

Dumneavoastra cam deseori incurcati itele. Si de data aceasta iarasi. Nu am solicitat la acest capitol nimic, dar procedati asa cum va dicteaza dictatorul si sovestea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte,

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei Vladimir Turcan,

De procedura. Eu am crezut, ca persoana vizata in aceste proiecte de hotariri, sa am dreptul sa adresez intrebarea celor 27 de deputati, care au inaintat proiectul nr.4403 cu drept de initiativa legislativa. Si, de fapt, multumesc foarte mult celor 27, care m-au onorat intr-un numar atit de mare, cred ca nici cele mai serioase proiecte de legi nu au fost semnate cu atitea semnaturi. Si am revizuit in memoria mea, doar presedintele Voronin a fost inaintat cu citeva voturi, citeva semnaturi mai mult, pe cind domnul academician Duca cu 16.

Eu am vrut foarte mult sa ii intreb pe acei care au semnat, pe autorii acestui proiect, pentru ca dumnealor imi invoca schimbarea principiului reprezenta-tivitatii proportionale. Eu cred ca nu exista si nu este acesta argumentul, pentru ca acest principiu s-a schimbat demult si el vizeaza si alti colegi de ai mei, fata de care am un mare respect.

Cred ca a existat o alta cauza si am tot dreptul sa intreb ce, de fapt, v-a suparat: interpelarile mele care va vorbesc despre spalatul banilor publici sau care motiv a existat? Si am dreptul sa intreb pe acest autor. Plus la aceasta, acel proiect de lege este de rechemare a mea, pe cind lista unde sint se numeste Hotarire pentru modificarea componentei nominale a unor comisii. Ramin in comisia in care am activat in continuare si, de aceea, as vrea aceste elemente de procedura. Desigur, intuiesc ca raspunsul nu il voi primi nici de la unul din acesti semnatari.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Vreau sa accentuez ca astazi procedam altfel, decit atunci cind au semnat 27, pentru ca o cunoastem mai bine pe doamna Golban, de acum activind doi ani de zile. Si ea nu merita sa fie vicepresedinte al comisiei, dupa parerea celor care au semnat din fractiunea majoritara.

A doua chestiune, pe care am vrut s-o accentuez este ca fractiunea a examinat si chestiunea referitor la retragerea, revocarea unui presedinte de la Alianta Moldova Noastra. Si noi, daca ceea ce a fost astazi declarat de domnul Presedinte al Fractiunii, ca timp de o saptamina rezolva problema Fractiunii, noi sintem gata sa o rezolvam in folosul celor poate ca 15 independenti, care astazi tot poate au voie sa fie, sa reprezinte conducerea Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Doar o informatie pentru toti acei prezenti in sala. Trebuie sa intelegem cu totii un lucru, solicitari din partea mai multor fractiuni au fost inaintate catre Presedintele Parlamentului, catre Biroul permanent si o saptamina, si doua, si trei, si patru in urma. Ele au venit cu diferite viteze si la diferite etape de timp. Si daca sinteti atenti si priviti acest proiect de hotarire, inaintat de catre comisia respectiva, vedeti ca este o simbioza, de fapt, incorporeaza absolut toate propunerile, care au venit pe parcursul ultimelor luni.

Nu este absolut nimic personal, nu este absolut nimic ceea ce ar veni in contradictie cu prevederile Regulamentului. Invers, urmare a solicitarilor si deciziilor fractiunilor parlamentare se aduce prin acest proiect de hotarire, deci, in concordanta cu normele regulamentare in functie de proportionalitatea si reprezentativitatea fractiunilor parlamentare in structura de conducere a comisiilor permanente. Aceasta este sa fie.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte al sedintei.

Eu nu incerc dezbateri la acest capitol, fiindca am trecut eu prin toate acestea si stiu cum se voteaza. Eu nu vreau sa zic cine si cum are dreptate, dar faptul ca initiativa legislativa nr.4403 este o initiativa legislativa si, conform Regulamentului, ea trebuie sa fie examinata in Parlament si dupa aceasta, adica cineva din autori sa o prezinte, conform Regulamentului, dupa aceasta presedintele comisiei sa prezinte.

Aceeasi se refera si la celelalte initiative. Ele trebuiau examinate aparte. Dupa cite tin minte nu s-a examinat nici o initiativa din acestea in Parlament, dar astazi vedem ca vine comisia cu raport definitivat. Cu raport definitivat vine o comisie atunci, cind este remis un proiect in comisie si vine cu acel raport definitivat. Iata aici vreau sa vin. S-a incalcat Regulamentul, in special in privinta initiativei legislative nr.4403 si trebuie sa il respectam. Trebuie examinat aparte, sa il prezinte autorii, sa fie intrebari, sa fie dezbateri, votare si dupa aceasta sa vina comisia cu

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim, daca dumneavoastra aveti intrebari la autori la nr.4403, fix asa cum a procedat doamna deputat Golban, puteti sa spuneti.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, eu sint pentru ca sa se respecte legea si nu trebuie sa o...

Domnul Vladimir Turcan:

Daca nu aveti intrebari, atunci care este sensul sa vorbiti?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este intrebare de procedura. S-a incalcat Regulamentul, nu a fost examinat proiectul de lege nr. 4403 asa cum prevede Regulamentul.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Acesta nu este proiectul de lege, doamna Cusnir, va uitati foarte atent, cu atit mai mult ca ati trecut deja aceasta procedura. Acesta nu este proiect de lege.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este scris initiativa legislativa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Conform Regulamentului, prin initiativa legislativa se intelege un proiect de hotarire sau un proiect de lege.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Inclusiv si propunerea legislativa.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si ce se examineaza altfel decit celelalte?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ce inseamna altfel?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, de ce autorii nu trebuiau sa prezinte aceasta initiativa, cum o numiti dumneavoastra, sa o prezinte, sa o examinam, sa dezbatem asupra ei si numai dupa aceasta sa vina comisia cu

 

Domnul Marian Lupu:

Sa vedem cu multa atentie. Noi avem, de fapt, doua instrumente, deputatii dispun de doua instrumente: propuneri legislative si initiative legislative. Si procedurile sint diferite. Fiindca propunere legislativa nu este un proiect de act, este o propunere. Se discuta, Parlamentul se expune pe marginea acestei propuneri si mai apoi trece, daca se doreste, poate, si vine la etapa de proiect de act normativ.

Dar, stimata colega, nu exista divergente, inclusiv si de procedura, fiindca, vrind sau nevrind, dorim sau nedorind, noi trebuie oricum sa ne referim la acea singura hotarire de Parlament, este un singur document care determina componenta numerica si componenta nominala a comisiilor. Si, indiferent cum vom discuta, ori pornind de la o propunere, ori pornind de la alta, tot ajungem la aceasta hotarire de Parlament, la care ne referim astazi, iata, comisia se refera.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Da, sint de acord cu dumneavoastra ca, pina la urma, ma aduceti sa imi demonstrati ca asa e.

 

Domnul Marian Lupu:

Tot aici ajungem.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar rezulta ca, iata, punctul 2 din aceasta Hotarire comuna, ca in Hotarirea Parlamentului nr.12 se modifica conform articolului 1 din prezenta hotarire. Adica cum era ruseste: , . Stim ca hotarirea Parlamentului nr.12 consta din 9 sau 10 anexe si noi trebuie sa...

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Trebuie sa luam o hotarire. Cine va face acest lucru conform articolului 1? Redactorii sau cine? Sau noi, Parlamentul, trebuie sa scriem?

 

Domnul Marian Lupu:

Noi votam, fiindca modificarile care se introduc se refera la deputati in calitatea lor de membri in cutare sau cutare comisie, lucru pe care il decide prin vot, in ultima instanta, plenul Parlamentului. Deci, nici redactorii, nici nimeni altul. Noi, aici, in ultima instanta, decidem acest lucru.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, da, domnule Presedinte, daca facem

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vreau sa inteleg, ce ne jeneaza pe noi? Despre ce discutam noi?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se ocupa de likbez, pur si simplu.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ca trebuie concret, fiecare deputat face parte dintr-o anexa la Hotarirea nr.12.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si noi trebuie Parlamentul trebuie sa voteze modificarea la anexa nr. cutare, la anexa nr. cutare. Nu putem sa scriem aici ca se modifica conform articolului 1. Articolul 1 nu prevede modificari la anexe sau nu stiu ce.

 

Domnul Marian Lupu:

Cum nu? Cititi articolul 1. Componenta nominala a comisiei cutare se modifica iata asa.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, si Vladimir Vitiuc este intr-o anexa, Gheorghe Musteata este in alta anexa. Cine ii va repartiza dupa anexa?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si este nominalizat anume unde, in care componenta.

Doamna,

Daca ceva nu intelegeti.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stiti. Noi ne inglodam in niste lucruri care absolut nu-mi par relevante. Ca sa fie clar pentru toata lumea, va jeneaza sa votati la pachet? Vreti, poftim, discutam si supunem votului fiecare propunere in mod separat, ca ii Vitiuc, ca ii cutare, ca ii cutare. Ca se misca care diferit, tot aici ajungem.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Asa si trebuie.

Si scrieti.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, doamna, care este problema?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si foarte clar sa scrie, ca Vitiuc din anexa nr.1 a Hotaririi nr.12 se trece in anexa nr. cutare. Cutare se trece in anexa nr. cutare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, de acord.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar asa votam un pachet si trimitem lui deadea Vanea sa le puna la locul lor, la anexele care trebuie.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Sa le facem o onoare colegilor si o sa trecem unul cite unul, sa isi mai auda si ei numele in sala. Sint de acord.

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, asa trebuie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, tot.

Multumesc.E bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Fiecare initiativa aparte. Fiecare cu anexa lui.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc mult.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Asa m-ati votat si pe mine, m-ati votat intr-o anexa, dar m-ati inclus in alta.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Stimati colegi,

Eu rog putina liniste in sala. E tot.

Multumesc.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

In primul rind, as vrea sa mentionez faptul ca in Parlament trebuie sa se vorbeasca nu despre merite, ci despre drepturi si legalitate. Daca doamna Ostapciuc merita sa fie deputat sau nu va decide, de exemplu, electoratul. Dar daca are dreptul sau nu sa detina apartamente ilegal obtinute va decide instanta, fiindca numai ea isi permite, sau nu numai ea isi permite lucrul acesta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu va rog la subiect.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Acum la subiect.

Domnule presedinte Turcan,

In primul rind, nu stiu daca este corect invocat in Parlament notiunea de proportionalitate. Mutatiile si schimbarile care se produc in cadrul Parlamentului nu creste sau nu descreste numarul deputatilor, in special al majoritatii. Deci, ceea ce aveti, aveti, din pacate. Deci, in acest caz, trebuie sa porniti de la acest lucru si nu trebuie sa va referiti... in opinia mea, principiul proportionalitatii in acest caz nu poate fi invocat.

In al doilea rind, in opinia mea, proiectul de lege referitor la revocarea doamnei Golban este formulat cu incalcarea Regulamentului. Un proiect de lege, deci, un proiect de hotarire al Parlamentului nu este un proiect de lege si nu este o initiativa legislativa. Daca insistati ca acest lucru este, atunci trebuie ca proiectul de lege, asa spune Regulamentul, si propunerile legislative se primesc spre dezbatere impreuna cu expunerea scopurilor, sarcinilor, conceptiei viitoarei legi, locului ei in legislatia in vigoare, precum si efectele ei social-economice si de alta natura.

Totodata, se indica autorii care au luat parte la elaborarea proiectului de lege, la proiectul de lege, a carui realizare necesita cheltuieli materiale si de alta natura, se anexeaza o fundamentare economico-financiara. Deci, in opinia mea acest proiect de lege nu este formulat in conformitate cu Regulamentul si trebuie scos de pe ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Este opinia dumneavoastra si noi am votat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Spre regret, si aici eu trebuie sa va atrag atentia ca este proiectul de hotarire, dar nu proiectul de lege. Va uitati foarte atent, va rog, in Regulament. Cind cititi ceva, uitati-va la ceea ce cititi.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Turcan,

Eu citesc initiativa. In conformitate cu...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Proiectul de hotarire.

 

Domnul Igor Klipii:

Prevederile articolului 73 din Constitutia Republicii Moldova si articolul 44 din Regulamentul Parlamentului, deci, aceasta sta la baza initiativei respective. Nu poate sta aceasta motivatie la baza unei initiative a unui proiect de hotarire a Parlamentului. Aceasta spun. Deci, intelegem intentia, este clara razbunarea. Solicitarea este sa respectati formula intocmai. Aceasta este tot.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Eriomin:

, , . , , . , ..., , , . , , , . . . .

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va spun ca am luat cuvintul, ca sa nu va imaginati ca am luat cuvintul pentru ca sa va rog sa nu votati. Nu, va rog sa votati excluderea mea. Este absolut clar. Vreau sa spun altceva. Doamna Ostapciuc astazi s-a referit la doua aspecte. Unul, ca cineva merita si altcineva nu merita, desigur ca nu este o propunere acceptabila si o afirmatie acceptabila. Si ar trebui sa le evitam. Nimeni nu poate aprecia cine si cit merita. Eu sint colega alaturi de doamna Ostapciuc in comisia respectiva si m-ar mira daca ar spune ca nu merit sa fiu nici macar in Comisia pentru politica externa si integrare europeana, unde sint foarte activa.

In al doilea rind, vreau, totusi, sa o sustin pe doamna Ostapciuc intr-o afirmatie, atunci unde a spus ca, totusi, acei care sint neafiliati, ar trebui pina la urma sa fie reprezentati. Nu as vrea sa bag zizanie printre deputatii care au ramas neafiliati, dar vreau sa va retin atentia asupra faptului ca exista, totusi, o diferenta intre deputatii care au plecat si si-au asumat de buna voie anumite consecinte si deputatii care au fost exclusi, si care poate ca in activitatile sau in functiile pe care le-au detinut au fost adecvati, la locul lor. Dar aceasta, repet, nu inseamna sa nu votati excluderea mea.

Dar, pe de alta parte, daca asa cum a spus doamna Ostapciuc ar trebui ca si acei neafiliati sa fie reprezentati, eu cred ca aceasta ar trebui sa vedem cum o facem, ca sa nu decida iarasi referitor la concluziile unui grup de neafiliati, sa decida, pina la urma, majoritatea comunista. Si eu imi dau seama ca aceasta problema este foarte complicata, deoarece exista o solidaritate a celor care au ramas in fractiuni, adica a afiliatilor. Si trebuie foarte multa marinimie si chiar intelepciune, as spune, toleranta ca sa poata rezolva si aceasta problema.

Dar, pina la urma, imi pun intrebarea, daca in noile fractiuni vor ramine pe de-a dreptul cu totul putin deputati, cum vor ajunge functii doar pentru acei care au ramas in fractiuni. Deci, pina la urma, exista o problema si poate ca ar trebui sa avem curajul si taria ca sa o discutam asa pe asezate, asa cum am propus, reiterez ideea cu niste dezbateri generale, inclusiv inchise in Parlament, ca sa discutam unele probleme.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte Turcan,

Intrebarea mea este urmatoarea. Acceptind micsorarea numarului de deputati in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie nu ati considerat ca noi vom avea nevoie sa incheiem, cred, un contract de colaborare cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati deoarece problemele in sectorul social, sanatate nu s-au micsorat si numarul de doar 9 deputati cred ca este insuficient astazi pentru atributiile care ii revin comisiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi nu sintem impotriva colaborarii...

 

Doamna Valentina Buliga:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

...Si semnarii de contract de colaborare cu atit mai mult.

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

. , . , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Mie mi se pare cam rusinoasa aceasta situatie cum noi incercam sa ne comportam, sa procedam cu doamnele noastre din Parlament. Mi se pare ca doamna Golban este un specialist de forta si in comisia unde ea activeaza face fata lucrurilor.

Cu adevarat, caci acei care spun da, mi se pare ca mai mult dormiteaza la sedintele comisiilor. Nu va suparati, stimati colegi. Eu, in primul rind, vreau sa fiu solidar cu doamna Valentina pentru ca noi am venit intr-o perioada la functiile de vicepresedinte. In primul rind.

Si in al doilea rind, ca sa le usurez situatia celor care vor sa faca jocuri in Parlament, va rog sa puneti la vot si demisia mea din functia de vicepresedinte al Comisiei pentru politica economica, buget si finante.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am fost putin surprins de ceea ce am auzit astazi aici. Am inteles ca in Parlamentul Republicii Moldova, din spusele doamnei Ostapciuc, au aparut deputati independenti, ceea ce nu se auzea acum citeva zile in urma, inclusiv atunci cind erau scosi unii deputati neafiliati din diferite grupuri parlamentare, comisii parlamentare, inclusiv astazi, tot sub acest pretext o parte din deputatii Parlamentului sint exclusi din functiile respective.

Nu inteleg, exista sau nu exista deputati independenti? As vrea sa inteleg acest lucru, fiindca este foarte important si pentru mine personal din mai multe considerente. Am auzit, totodata, astazi ca comisia, nu stiu care, va fi propusa deputatilor independenti. Bine, eu personal nu stiu, am intrebat si colegii mei care sintem neafiliati, nimeni nu mi-a confirmat ca cineva a discutat cu ei acest lucru in ultimele zile.

Sper ca nu este vorba de mine. Daca este vorba, va spun din start ca nu o sa accept aceasta functie. Dar vreau sa spun ca, pornind de la Regulamentul Parlamentului si de la aceea ce am discutat noi pina acum in aceasta sala, se pare ca deputatii independenti nu prea au posibilitate sa activeze in functie de presedinte de comisie, fiindca nu reprezinta nici o fractiune.

Sau acesti deputati trebuie sa devina membri ai unei fractiuni parlamentare si atunci sint inaintati, sau acesti deputati nu au dreptul cum nu au dreptul sa fie in Biroul permanent, cum nu au dreptul sa fie in comisiile parlamentare de prietenie, nu de prietenie, de cooperare, de exemplu, cu Uniunea Europeana, cu Consiliul Europei, cu multe alte institutii europene de acest fel.

Stimati colegi comunisti,

De aceea, eu as propune, sa nu va ascundeti dupa deget, sa spuneti destul de clar ca in acest Parlament dumneavoastra ati hotarit sa folositi deja si deputatii neafiliati, pentru a va promova interesele de grup, ca sa fie clar tuturor cetatenilor care ne vad si ne asculta. Nu este vorba de deputatii neafiliati, ei nu au dreptul sa fie presedinti de comisie, asa spune Regulamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, eu va rog sa va referiti cu maxima exactitate la proiectul de hotarire care este astazi in discutie. Eu nu prea inteleg in momentul de fata despre ce vorbim.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

A fost o replica doamnei presedinte a fractiunii majoritare, doamnei Ostapciuc, atunci cind s-a referit ca va fi propus un deputat sau independentilor o comisie, fiindca sint si eu independent sau neafiliat si ca sa nu se intimple cumva sa fiu propus eu, de aceea am iesit si am propus, am expus ceea ce am expus.

De aceea, va rog sa apreciati acest discurs nu ca o precizare la proiectul de lege, ci ca o replica doamnei Ostapciuc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Ostapciuc,

Cumva ati examinat candidatura colegului Braghis pentru careva post?

Microfonul nr.3, va rog.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Eu rog sa revenim la proiect, in primul rind. Si in al doilea rind, eu cind am spus neafiliat, inca o data vreau sa accentuez, eu am spus independent, imi cer scuze, dar am spus ca poate ca si in folosul unui deputat neafiliat. O sa fie decizia deputatilor care o sa inainteze o persoana concreta la acest post.

Si eu as ruga ca presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati inca o data sa revina la Regulament si pentru domnul Braghis sa explice in cazul in care noi, deputatii, luam o decizie in folosul unui deputat neafiliat, este sau nu expusa in Regulament aceasta, juridic.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Decizia fractiunii.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Decizia fractiunii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cu acceptul, consimtamintul persoanei respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar fractiunii... cui apartine dreptul la aceasta functie?

 

Domnul Marian Lupu:

Cui apartine locul.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asta e.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

, . . , , , .

, , . . . . .

. : , , , , .

, . , , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am impresia ca sint la o lectie intr-o scoala, care nu are nici sens, nici continut.

Domnule presedinte Turcan,

Am si eu o intrebare pentru ca va spun sincer ca pina acum nu am inteles un lucru, care ar fi impactul activitatii doamnei Golban in comisia din care face parte in vederea modificarii configuratiei politice din Parlamentul Republicii Moldova pe care il aduceti dumneavoastra, il invocati in nota informativa?

Nu s-a descurcat doamna in cadrul comisiei date sau este altceva?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, comisia a examinat doua momente. Primul. Este initiativa celor, nu tin minte numarul, 27 de deputati, deci aceasta este dreptul reglementar, conform Regulamentului, la deputati nu mai putin de 10 pot sa inainteze asa o propunere pentru revocarea vicepresedintelui comisiei.

Si al doilea moment. Deci, de ce noi am luat in considerare anume aceasta propunere, dar nu propunerea fractiunii? Deoarece la acest moment doamna Golban nu este reprezentant al unei fractiuni.

Iata, care considerente au fost puse in baza hotaririi Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Ceea ce tine de oportunitatea, argumentarea din partea autorilor, eu asa am inteles, doamna Ostapciuc a mentionat, mai sint autori.

 

Doamna Zoia Jalba:

Domnule Turcan,

De fapt, in Constitutia Republicii Moldova este stipulat ca Parlamentul Republicii Moldova este alcatuit din 101 deputati. Una la mina. Dar as mai pune o intrebare, pe care nu stiu daca as primi raspunsul. Un deputat are dreptul sa invoce altui deputat ca nu merita sa fie intr-o postura sau alta? Eu cred ca nu o sa primesc raspunsul de la dumneavoastra.

De fapt, intr-adevar, nu este important functia care este, este important un interes si pentru aceasta se lupta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, eu am facut referinta la Regulament, care prevede dreptul unui grup de deputati de a inainta asemenea propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi de la microfonul nr.4, 5,

O sa va ofer cuvintul. Continuam discutiile, dar o sa va rog asa, o mobilizare, sinteti 2, a doua oara la microfoane la acest subiect.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule presedinte Turcan,

Totusi procedura de revocare a doamnei Golban a fost facuta cu incalcarea Regulamentului. Nu este vorba de o initiativa legislativa. Trebuie retrasa initiativa respectiva, fiindca nu poate fi hotarirea Guvernului, Parlamentului inaintata sub forma de initiativa legislativa. Alcatuiti documentul in sensul urii care macina fractiunea majoritara si lucrurile se accepta si nu apar intrebari referitor la sens si scop.

Eu am vrut doar sa dau o replica domnului Eriomin sau cine m-a invinuit de ofensa si jignire, n-am spus nici un cuvint ofensator la adresa cuiva. De acee, rog sa se tina cont de acest fapt. Probabil, din cauza ca unii colegi ai dumneavoastra nu cunosc limba, interpreteaza lucrurile pornind de la niste stereotipuri mai vechi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Vreau sa ma refer pe scurt la doua inconsecvente. Din cite imi amintesc, si doamna Valentina Golban a fost exclusa din fractiunea Blocul Moldova Democrata atunci, nu, a plecat sau, sa zicem, dar nu imi amintesc daca a fost facuta o initiativa legislativa ca ea sa fie scoasa din aceasta functie mai inainte.

Eu, de exemplu, acum plec pentru ca, adica sint, solicit ca sa fiu exclusa din functie, pentru ca am fost exclusa din fractiune si este clar. Dar, de exemplu, nu inteleg de ce se procedeaza intr-un caz asa si atunci comunistii, stiind foarte bine ca doamna Golban nu mai era reprezentativa, asa cum spune domnul Turcan, nu a fost exclusa, demisa din functia de vicepresedinte al comisiei pentru probleme sociale si, hodoronc-tronc, acum o demit. Eu cred ca este o rafuiala cu doamna Valentina Golban.

Acum in privinta altei inconsecvente. A spus aici cineva ca de ce, mi se pare ca domnul Misin, de ce nu ar putea un deputat dintre acei neafiliati, pe care il propune, de exemplu, majoritatea comunista, sa fie presedinte de comisie. De ce nu. In acelasi timp, domnul Turcan spune, cu doua clipe in urma, ca doamna Golban nu poate fi vicepresedinte acolo, pentru ca ea nu reprezinta o fractiune.

Am vrut doar sa va retin atentia asupra faptului ca aceste inconsecvente arata pirghiile de manipulare de catre majoritatea comunista. Si imi pare foarte rau ca acest lucru este acceptat si de parlamentarii sau de fractiunile democratice, pentru care eu cred ca o data si o data, vreodata le va fi rusine pentru ceea ce fac astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Eu va multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta, de fapt, mai mult ... sofistica decit intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Ati fost deja. Ne-am clarificat parca. (Rumoare in sala.)

Stimatii mei colegi,

Eu va ofer 30 de secunde, fiindca discutiile noastre dureaza foarte lung.

Microfonul nr.5, 30 de secunde, cronometrez. Va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc foarte frumos.

Eu vreau sa anunt si telespectatorii sa stie ca atunci cind am fost exclusa eu din functia de vicepresedinte nu a fost transmisiune in direct si doar sa le spun sa stie clar din extrasul procesului-verbal ca acestia s-au dedat la actiuni care incalca grosolan statutul Partidului Popular Crestin Democrat si aduc prejudiciu de imagine formatiunii. Iata, Parlamentul are grija sa nu se incalce statutul Partidului Popular Crestin Democrat. Aceasta am vrut sa stie toata lumea, pentru ce m-ati exclus din functia de vicepresedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Colega noastra a anuntat telespectatorilor ca nu mai este in functia de vicepresedinte al comisiei. Deci, eu rog putina liniste in sala. As dori sa va spun urmatoarele. Eu am fost martor la multiple discutii cu reprezentantii diferitelor grupuri politice in Parlament si tin sa va asigur pe toti, in mod public, ca nici o data, in cadrul acestor discutii, care se purtau cu colegii mei in biroul meu, nu era vorba nici de rafuiala, nu era vorba nici de alte motive decit aducerea structurii componentei nominale a comisiilor in concordanta cu prevederile Regulamentului.

Si nu va intrebati, va rog, de ce pentru unii aceste decizii au venit mai repede, pentru altii mai tirziu. In unele cazuri s-a reactionat mai tirziu, in alte cazuri s-a reactionat foarte rapid. Este vorba si de decizie si hotarire la nivel de fractiuni. Este vorba si de discutii in cadrul Biroului permanent si daca observati, nu este altceva decit o sinteza a tuturor cazurilor pe care le inregistram astazi.

De fapt, nu a tuturor, ne mai ramine o anumita restanta, restanta, pe care noi astazi, in urma consultarilor, pe care le-am purtat cu toti liderii de fractiuni la orele 9 dimineata, am hotarit sa acordam inca timp suplimentar pina saptamina viitoare, la solicitarea colegilor, pentru a se veni cu ultimele amendamente structurale. La ce ma refer? Ma refer la articolele respective din capitolul III, articolele 14 si 15 din Regulament, urmare a modificarii componentei numerice a fractiunilor parlamentare.

Stimati colegi,

Avem urmatoarea situatie. PCRM dispunea de un numar de 5 presedinti de comisii. S-a modificat structura interna la nivel de fractiuni. In aceste noi conditii, Fractiunea are dreptul la plus un post de presedinte de comisie. Are dreptul la plus 3 posturi de vicepresedinti de comisii si fara schimbari la nivelul secretarilor de comisii.

Fractiunea AMN, avind 13 membri la moment, dispune de 2 posturi de presedinti de comisie, are dreptul la un post, deci minus un post. La fel, la nivel de vicepresedinti de comisii avind 4, minus un post. Eu cred ca aceasta situatie, de fapt, cu interventia domnului Bolboceanu, aduce in concordanta situatia si la minus un post, la nivel de secretar de comisie.

Partidul Popular Crestin Democrat, pozitii neschimbate la nivel de presedinti de comisii si la nivel de secretar de comisii, avind situatia cu plus un post la nivel de vicepresedinte de comisie. Cam aceasta ar fi situatia pe care o inregistram astazi, pe care motiv aceste modificari am incercat sa le incorporam in ansamblul acestui proiect de hotarire de Parlament, ni s-a solicitat putin timp suplimentar. Am acceptat la nivel de lideri de grupuri politice in Parlament aceasta solicitare si eu sper ca se va veni saptamina viitoare cu completarea acestui pachet. Iata care este originea si continutul acestei istorii.

Doamna Golban,

O sa va rog, ultima interventie scurta, inainte de a purcede la vot.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu inteleg ca dumneavoastra argumentati, va straduiti sa spuneti ca nu este o rafuiala si faceti bine, aceasta este si datoria dumneavoastra. Dar domnul Bolboceanu, colegul meu, care este vicepresedinte, chiar prin faptul ca singur a recunoscut ca face parte si el si este vicepresedinte si nu a fost vizat in nici un proiect de hotariri, deja denota faptul ca tocmai a servit drept fapt initiativa aceasta o incercare de a se rafui cu acei care... Dumnealui poate ca, pur si simplu, a ramas neintimplator, nefiind in vizorul celor care au inaintat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Mult stimata doamna colega Golban,

Problema e de alta natura. Eu, pur si simplu, am numit, deci domnul Bolboceanu, avind astazi... in mod de lucru, a primit informatia de la Fractiunea AMN ca dumnealor deja au inaintat proiectul de hotarire referitor la revocarea domnului Bolboceanu. Iata care e problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, eu vad ca nu se termina.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Intrebarea, posibil, v-o adresez dumneavoastra. Noi am inaintat la Consiliul Europei la expertiza Regulamentul Parlamentului. Se spune ca este aceasta expertiza. Si la capitolul, pe care il discutam noi astazi, Consiliul Europei ne recomanda ca posturile sa fie distribuite la inceputul activitatii Parlamentului, iar pe parcurs sa nu se faca modificari. E adevarat sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu nu am citit inca detaliat avizul tradus deja din limba franceza, domnul Klipii.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Cunoasteti bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Ce problema aveti dumneavoastra? (Rumoare in sala.) Duceti-va si cititi va rog. Ati plecat si cititi. Si eu va rog obraznicia s-o mai puneti putin in buzunar. De acord? Deci, toti membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati dispun de traducerea avizului Consiliului Europei la modificarile Regulamentului Parlamentului.

Joi, urmare a indicatiei mele, toate fractiunile parlamentare au primit, in mod separat, un set tradus deja al acestei expertize. Cititi, va pregatiti, fiindca eu am solicitat comisiei sesizate in fond sa intensifice discutiile in cadrul comisiei. Reprezentantii dumneavoastra, ai fractiunilor, in cadrul acestei comisii... in modul in care, pina la mijlocul lunii decembrie, noi am putea sa venim aici, in plenul Parlamentului, pentru dezbateri in lectura a doua.

Si, in cadrul acestor activitati, se va decide ce si cum se ia in considerare, ce si cum se aplica, simplu.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu rog sa mai tineti cont de un lucru, ca vorbiti cu Presedintele de Parlament si nu cu un expert care va ofera expertiza ce se scrie in diferite rapoarte.

De acord?

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

O sa tin cont. Dar sa tineti cont si dumneavoastra, caci sinteti deputat ca si noi.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Si eu am o propunere ca aceste cazuri...

 

Domnul Marian Lupu:

...Dumneavoastra cititi limba franceza, nu.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai daca cititi, de o luna de zile deja este acest, mai putin, de 3 saptamini, este acest aviz in Parlament.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Am aflat acest lucru astazi de la dumneavoastra si ma bucur ca el este si o sa iau cunostinta neaparat.

 

Domnul Marian Lupu:

Uzati de cunostintele...

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Totusi atunci apare o propunere. Sa remitem acest proiect, luam cunostinta de toate documentele, mai lucram, mai vedem, noi nu am scapat din vizor nici pe domnul Bolboceanu, nici pe doamna Golban, pur si simplu, nu am vrut sa mergem la niste actiuni.

Sa ne intoarcem peste o saptamina doua si la aceasta...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu este temei, fiindca noi deja discutam aceste aspecte.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De doua saptamini si va spun ca la fel nu putem sa completam pachetul deciziilor nici aceasta saptamina si am mers in intimpinare, la solicitarea Fractiunii dumneavoastra, sa oferim inca o saptamina. Ceea ce tine de Regulamentul Parlamentului, tine de un proiect de lege aprobat in prima lectura, pe care il vom examina in lectura a doua.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Deci in avizul expertilor nu este nimic ce se refera la problema proportionalitatii. Dumneavoastra aveti posibilitate sa luati cunostinta, cu atit mai mult ca in componenta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati sint si reprezentanti ai Aliantei Moldova Noastra si prin intermediul dumnealor aveti posibilitate deja sa luati cunostinta de textul in limba moldoveneasca.

Sa nu va... poftim, acesta e un moment. Si al doilea moment, ceea ce tine de domnul Bolboceanu, aceasta e initiativa dumneavoastra. Daca considerati ca trebuie sa fie retras, retrageti, aceasta e problema dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cind am inaintat demisia mea, am incercat si am vrut sa usurez soarta colegilor din Parlament si am spus ca nu vreau sa joc in asa jocuri. Nu a cerut nimeni demisia mea. A fost inaintata de mine si nu ma intereseaza daca ea a fost inaintata de Alianta Moldova Noastra sau nu a fost inaintata, sau aceasta este o initiativa a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, pe mine acest lucru absolut nu ma intereseaza. Va rog, sa puneti propunerea mea la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Voi supune votului aceasta propunere pentru completarea proiectului de Hotarire a Parlamentului, prin care domnul Bolboceanu, se retrage, la solicitare, din functia de vicepresedinte de comisie. Asa este corect, da? Formularea si, respectiv, denumirea comisiei? Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Va rog sa fie anuntate rezultatele, sa inteleg mai bine care este situatia.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 24.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

8 voturi. 63 de voturi pro. Propunerea este acceptata.

Stimati colegi,

Acum supun votului pe ansamblu aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4480. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de Hotarire, rog sa voteze. La fel colegii numaratori anuntati-mi, va rog, rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. In aceasta situatie proiectul. Un vot impotriva. Cer scuze. Un vot impotriva. Rog, sa stenografiati.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4480 este aprobat.

Proiectul nr.3790 al Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007.

Guvernul.

 

Doamna Maria Borta presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Mult stimati deputati,

Proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 a fost elaborat in baza analizei evolutiei indicatorilor principali de buget din perioadele precedente si aplicarii propunerilor de perfectionare a sistemului de protectie sociala pe termen mediu, aprobate de Guvern in cadrul de cheltuieli pe termen mediu. Tinind cont de indicatorii macroeconomici actualizati, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 se estimeaza la nivel de 4 miliarde
964,1 milioane de lei, ceea ce reprezinta o crestere cu 459,6 milioane de lei fata de veniturile aprobate pentru anul 2006.

Componentul principal al veniturilor in anul 2007 vor ramine contributiile de asigurari sociale de stat, care se estimeaza la nivel de 4 miliarde 133,3 milioane de lei, cu o crestere de 339,3 milioane de lei sau 108,9% la suta fata de nivelul aprobat pentru anul 2006. Obiectivele de baza, aplicate la calcularea contributiilor de asigurari sociale de stat, sint continuitatea redistribuirii tarifului total al contributiilor de asigurari sociale de stat de 29% intre patron si salariat prin diminuarea treptata a partii datorate de catre angajator, majorarea partii datorate de angajat si calcularea contributiilor in proportie de 25% de angajator si 4% de catre salariat, aplicarea tarifului total al contributiei de asigurari sociale de stat in proportie de 20% la Fondul de remunerare a muncii a persoanelor angajate in baza contractului individual de munca in sectorul agricol, din care 4% vor fi subventionate de la bugetul de stat, asigurarea persoanelor fizice, proprietari de terenuri agricole ce prelucreaza terenurile in mod individual prin perfectarea taxei fixe de 576 de lei.

Transferurile de la bugetul de stat au fost incluse la compartimentul venituri in volum de 810,5 milioane de lei. Pentru cheltuieli ce urmeaza a fi finantate din contul mijloacelor bugetului de stat, inclusiv compensarea diferentei de tarife de asigurari sociale in agricultura in suma de 36 milioane 237,8 mii lei. Volumul alocatiilor de la bugetul de stat incluse in proiect sint cu 122, 2 milioane de lei mai mari comparativ cu alocatiile aprobate pentru anul 2006.

Cheltuielile totale ale bugetului asigurarilor sociale de stat se estimeaza in suma de 5 miliarde 84,1 milioane de lei, ceea ce reprezinta o crestere cu
579,6 milioane de lei fata de suma aprobata pentru anul 2006. Componentul principal al cheltuielilor in anul 2007 vor ramine cheltuielile de asigurari sociale, care se estimeaza la nivel de 4 miliarde 309,8 milioane de lei, cu o crestere de 110,7 la suta fata de anul 2006.

La estimarea cheltuielilor de asigurari sociale s-au aplicat urmatoarele masuri suplimentare. Majorarea indemnizatiei unice la nasterea copilului pentru persoanele asigurate cu 200 de lei si marimea acesteia va constitui in anul 2007 1000 de lei. Masura se preconizeaza a fi aplicata pentru circa 11,2 mii de beneficiari. Majorarea, incepind cu anul 2007, a cuantumului minim al indemnizatiei pentru cresterea copilului in virsta de pina la 3 ani de la 100 la 200 de lei. Masura se preconizeaza a fi aplicata pentru aproximativ 25,6 mii de beneficiari. Pentru indexarea pensiilor de asigurari sociale la 1 aprilie 2007 in proiect au fost prevazute 441,7 milioane de lei, ceea ce va permite majorarea pensiilor cu 18,25 la suta. Masura se preconizeaza a fi aplicata pentru 615,2 mii de beneficiari. Indemnizatiile de invaliditate pentru accidente de munca sau boli profesionale vor fi indexate in anul 2007 cu 18,25 la suta. Aplicarea conditiilor de calculare a indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, prevazute de proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.289 din 22 iulie 2004 privind indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale.

La estimarea cheltuielilor de asistenta sociala de stat, care se achita prin intermediul Casei Nationale pentru anul urmator, s-au aplicat urmatoarele masuri suplimentare: Majorarea indemnizatiei unice la nasterea copilului pentru persoanele neasigurate cu 200 de lei si marimea acestuia va constitui la fel ca si la persoanele asigurate 1000 de lei. Masura se preconizeaza a fi aplicata pentru
26,5 mii beneficiari; Majorarea marimii medii a pensiei militarilor in termen cu circa 375% si indexarea la 1 aprilie 2007 proportional cu cresterea indicelui preturilor de consum cu 11,5%. Indexarea alocatiilor sociale proportional cu cresterea indicelui preturilor de consum cu 11,5 la suta. Masura se va aplica pentru 45,4 mii de beneficiari. Indexarea pensiilor participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Ciornobil cu indicele mediu dintre cresterea salariului in mediu pe tara si cresterea preturilor de consum, si anume 18,25 la suta. Majorarea de la 1 ianuarie 2007 a alocatiei lunare de ingrijire a invalizilor din copilarie si a copiilor invalizi de pina la 16 ani de la 122,3 lei pina la 200 de lei pe luna pentru 15,3 mii de beneficiari.

Cu toate masurile de optimizare, initiate in proiect, anul bugetar 2007 se estimeaza a fi finalizat cu o depasire a cheltuielilor asupra veniturilor in suma de 120,1 milioane de lei, care va fi acoperita din contul soldurilor formate din anii precedenti.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Doamna Presedinte,

Am o intrebare la dumneavoastra: in cadrul audierii cu privire la implementarea cadrului legislativ si normativ privind protectia familiei si a copilului in luna martie 2006 dumneavoastra ati optat pentru ca indemnizatia lunara pentru intretinerea copilului cu virste intre 1,5 3 ani si 16 ani sa fie se acorde in cazul in care venitul total lunar pentru fiecare membru al familiei pe semestrul precedent nu depaseste 100 de lei, care in momentul de fata este 54 de lei. S-a schimbat opinia dumneavoastra? Caci nu am vazut reflectata aceasta propunere in acest proiect de lege.

 

Doamna Maria Borta:

Aceste indemnizatii pe care le-ati numit dumneavoastra vor fi alocate de la bugetul de stat si in acel caz cind marimea venitului la un membru al familiei nu depaseste de 54 de lei.

 

Doamna Valentina Serpul:

Eu, dupa cite am inteles, pentru virsta, pentru acei asigurati aceasta indemnizatie se plateste din bugetul asigurarilor sociale.

 

Doamna Maria Borta:

Deci, de la nastere si pina la 3 ani se plateste din bugetul asigurarilor sociale.

 

Doamna Valentina Serpul:

Indiferent, este asigurat, nu este asigurat? Am inteles. Si vroiam sa ma mai refer la indemnizatia unica la nasterea copilului. Ceea ce ati spus dumneavoastra ca se majoreaza cu 200, constituind pentru 2007 1000 de lei, cred ca nu e cazul sa o numim majorare, fiindca, daca o raportam la explozia de preturi, la inflatie, ea nicidecum nu are o capacitate mai mare decit o avea anul trecut. De aceea, aici as propune, intr-adevar, o majorare. Si ca sa nu numesc o suma populista, raportindu-ma la realitate, as propune ca aceasta indemnizatie unica la nasterea copilului sa fie de 1500.

 

Doamna Maria Borta:

Daca sa vorbim in contextul bugetului asigurarilor sociale, totusi, este o majorare, fiindca este o majorare de cheltuieli si majorarea cu 200 de lei la nasterea copilului, in conditiile in care marcam un deficit bugetar, consider ca este un pas foarte indraznet pentru noi.

 

Doamna Valentina Serpul:

Eu, totusi, inaintez aceasta propunere si sper sa fie discutata la sedinta comisiei pentru lectura a doua. De asemenea, ma refer la cuantumul ajutorului de deces, care este de mai multi ani 700 de lei si cred ca si aici o minima majorare pina la cuantumul de 1000 de lei, de asemenea, propun aceasta modificare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Doamna Gudumac,

Eu inca o data... Imi cer iertare. Da, el nu este conectat.

O secunda, 3, 3. Inca o data.

 

Doamna Eva Gudumac:

Nu se aude? E normal, da?

Va multumesc.

Ma refer la anexa nr.2 la compartimentul 2, indemnizatii, punctul 4); la anexa nr. 4 la punctul 3 tot cu indemnizatiile. De ce ma refer la aceasta? Potrivit articolului 1 din Conventia ONU cu privire la drepturile copilului la care Republica Moldova este parte. Aceasta Conventie a fost ratificata la noi, in Parlament, la 12 decembrie 1990. Prin copil se intelege orice fiinta umana pina la virsta de 18 ani. Aceeasi virsta, de pina la 18 ani, cind persoana se considera copil, este prevazuta si de actele legislative nationale de baza privind drepturile copilului si ele sint 5 la numar: Legea privind drepturile copilului, Codul civil, Codul familiei, Codul muncii, Legea cu privire la asigurarile obligatorii de asistenta medicala etc.

Astfel, conform acestor prevederi, persoana se considera juridic copil din momentul nasterii pina la virsta de 18 ani. Insa in unele acte legislative si normative virsta de copil este limitata pina la 16 ani, inclusiv in anexele 2 si 4 la proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, ceea ce este o practica gresita, care se repeta din an in an la adoptarea bugetului respectiv, asupra caruia am atentionat pe parcursul tuturor anilor, dar care necesita de a aduce in concordanta standardele privind virsta copilului. De aceea, eu rog ca sa se gaseasca posibilul ca sa se includa in aceste anexe 2 si 4, in loc de 16 ani, virsta de 18 ani. Sa aducem in concordanta cu actele legislative.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Borta:

Deci, pentru a opera astfel de modificari este necesara modificarea actelor legislative, de pilda, cum este Legea nr.289 din 22 iulie 2004 si alte acte legislative, unde, de asemenea, este stipulat ca pina la 16 ani este numit copil. Dar vreau sa aduc la cunostinta ca copiii primesc, totusi, aceste indemnizatii pina la virsta de 18 ani. Numai in cazul in care este angajat in cimpul muncii, atunci de acum el nu primeste aceasta indemnizatie. Fiind angajat in cimpul muncii sau continuindu-si studiile, el primeste in continuare aceasta indemnizatie.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu vreau sa zic asa cum ziceti dumneavoastra este normal, dar, conform Legii bugetului, nu este astfel scris. Asa ca, dar ei nu sint angajati, adica acolo nu scrie da sau nu. De aceea ce vorbiti, vorbiti corect, dar aceea ce este scris in lege nu este corect aici in Legea bugetului. De aceea, eu va rog sa accentuati si sa aducem in concordanta virsta copiilor 018 ani, asa cum ei merita si cum dicteaza legislatia.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog sa examinati in lectura a doua.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

,

1.5 3. 576 , , , , , . . , 10 o, , 10 . , . ?

 

 

Doamna Maria Borta:

, , , ... totusi am sa dau raspunsul in limba moldoveneasca.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Da, poftim.

 

Doamna Maria Borta:

Se asigura persoana si nu se asigura pamintul.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Da, eu am inteles. Aceasta a fost prima intrebare. Si intrebarea a doua. Acum exista practica, in orice caz in raionul Soroca, unde eu lucrez, cind persoanele.... . , ,
2318 , 576 . , .

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, mi-am cerut permisiunea sa vin cu o propunere de procedura. Nu sintem la Ora Guvernului cind cine vrea sta, cine nu, examinam asa un proiect insemnat pentru tara si jumatate de sala este libera. Era momentul sa anuntam o pauza si sa examinam bugetul asigurarilor sociale nu cu scaunele goale.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am doua intrebari si doua clarificari, daca este posibil.

Prima intrebare. Dumneavoastra v-ati referit la pronosticul dezvoltarii economice, aprobat de Ministerul Economiei si Comertului. M-am uitat si eu prin el si intrebarea este urmatoarea. Pentru anul 2007 cresterea salariului mediu cu
22 la suta, cresterea fondului de remunerare a muncii cu 15 la suta. Iar astazi ati anuntat aici, in sala, ca cifra de majorare a contributiilor obligatorii platite de catre angajati in cimpul muncii creste doar cu 8,9. Care este explicatia acestui fenomen?

 

Doamna Maria Borta:

18 si 25 eu am numit cifra indexarii.

Domnul Dumitru Braghis:

Nu, eu citesc din documentul prezentat de dumneavoastra, nu indexarea. Eu vorbesc ca la pagina... daca vreti, va spun acusi la ce pagina, unde este scris destul de clar ca contributiile in Fondul obligatoriu... Deci, la mine aceasta este pagina, cer scuze, n-am stiut ca va trebui sa va... O secunda. Deci, in nota informativa, unde dumneavoastra explicati cum vor parveni si este prima pagina dupa rezultatele anului 2006, spuneti ca contributiile in Fondul asigurarilor sociale vor creste in anul curent, in comparatie cu anul trecut, in anul 2007 in comparatie cu anul trecut cu 108,9, va fi egal cu 108,9. Deci, vor creste cu 8,9 la sita. Aceasta este cifra dumneavoastra.

De aceea si pun intrebarea: de ce fondul de remunerare, conform pronosticului Ministerului Economiei si Comertului este de 16 la suta majorare. Iar bugetul Fondului social doar cu 8,9 la capitolul Contributii obligatorii. Sau va spun mai simplu, ce bani transferati de catre cetateni?

 

Doamna Maria Borta:

Am inteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Doamna Maria Borta:

Va multumesc.

Intr-adevar, in nota informativa este indicata cresterea volumului de contributii 8,9, dar se face referire la volumul total de contributii, in care se includ contributiile calculate de angajator, virate de salariati, de fondatorii intreprinderilor individuale, notarii si avocatii privati, sub forma de taxa fixa anuala. Si proprietarii de terenuri agricole care vor... se propune a fi achitata 576 de lei pe an.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, dar daca... mai mult decit atit aceasta cifra inseamna ca trebuie sa fie si mai mare, fiindca eu am vorbit... cresterea fondului de remunerare a muncii 15 la suta.

 

Doamna Maria Borta:

Foarte corect dumneavoastra ati mentionat. Insa taxa fixa nu creste cu asa tempouri. Taxa fixa in anul curent este de 2013 lei.

 

Domnul Dumitru Braghis:

In cifrele pe care le prezentati dumneavoastra acum in continuare, descifrarea este 60 de milioane si 135 de milioane de la proprietarii de pamint, de la patenta, de la avocati, ele nu intra in cifra ceea de 3 miliarde 300 sau 130 si ceva.

 

Doamna Maria Borta:

De ce nu intra? Intra. Ele sint fonduri.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu intra. Ea intra in cifra de 3 miliarde 300.

 

Doamna Maria Borta:

Ea intra in cifra totala de venituri, absolut toate contributiile.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, intra, de acord. Bine, eu inteleg ca nu ne intelegem. Repet inca o data. Eu am luat cifrele, le-am comparat, adica cifrele anul trecut transferate de la angajator cu cifrele transferate anul curent si rezulta o majorare de aproape 10 la suta, mai putin de 10 la suta. Insa Fondul de remunerare a muncii pentru 2007 se majoreaza, conform pronosticului la care v-ati referit dumneavoastra, cu 15 la suta. Iata intrebarea mea.

 

Doamna Maria Borta:

Noi am inteles intrebarea, dar inca o data repetam ca acolo mai sint si taxele fixe, care vor fi transferate. Si ele nu cresc in asa masura.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

Cred ca dumneavoastra nu vreti sa raspundeti la aceasta intrebare. Am sa va raspund eu. Este vorba, daca se majoreaza salariul mediu cu 22 la suta, iar Fondul de remunerare a muncii doar cu 15 la suta, este vorba de reducerea numarului de locuri de munca in Republica Moldova.

A doua chestiune care as vrea sa o intreb, deci, aici, in plenul Parlamentului, nu o data s-a vorbit despre pensionarii care au iesit la pensie de pina in anul 1999, pina in 2000. Eu inteleg ca poate aceasta nu tine de competenta dumneavoastra, dar dumneavoastra sinteti acei care in fiecare zi va ciocniti de aceasta problema. De ce nu iesiti cu propuneri de recalculare a pensiilor pentru cetatenii care au iesit la pensie pina in 1999, ca, pentru o munca egala, sa aiba o pensie egala?

 

Doamna Maria Borta:

Vreau sa va spun ca nu mai este astazi o diferenta in pensia medie care s-a calculat pina la 1999 si pensia care s-a calculat dupa 1999. Demult s-au egalat aceste cifre.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Doamna,

Sau va faceti ca nu cunoasteti, sau de la aceasta tribuna domnul ministru, viceministru, cer scuze, care a prezentat informatia, a confirmat ca da, ea exista. Domnul Prim-ministru Tarlev la intilnire cu alegatorii a confirmat ca da, ea exista. Si Guvernul va introduce modificarile respective in Parlament. Eu, personal, ultima data am solicitat aceasta informatie si am fost prezentata aici, in plen, in primavara anului curent si s-a spus ca inca exista probleme.

 

Doamna Maria Borta:

Bine, noi o sa va prezentam informatia.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimata doamna raportor,

La situatia anului 2006, marimea pensiei variaza de la 309 la 521, constituind media in jurul a 440 de lei. Tot in 2006 minimul de existenta a constituit 840 de lei. Dumneavoastra, in proiectul prezentat, prevedeti o indexare pentru anul 2007 18,25 %. Luind in considerare inflatia, majorarea preturilor, cum corelati dumneavoastra pensia pe care o prevedeti pentru anul 2007 cu minimul de existenta, care va fi, cred, in jurul a 900 de lei pentru anul 2007?

 

Doamna Maria Borta:

Deci, e clar ca poate marimea pensiei existente astazi nu este suficienta pentru toti, dar vreau sa marchez ca astazi noi avem marimea medie in agricultura 406 de lei si, in general, pe tara 443, pe cind, la inceputul anului 2002, in agricultura era 124 de lei si, in general, in alte ramuri era 137 de lei. Deci, treptat, este evidenta cresterea pensiei, aceasta achitindu-se la timp si pe deplin.

Dar eu cred ca nu este posibil si se vede si din cifre de a mari imediat cuantumul pensiei pina la infinit sau pina la acel moment cind o sa le ajunga la fiecare. Treptat, acest lucru se duce si daca in anul curent pensia minima in agricultura este de 300 de lei, la anul va fi 350 de lei. Daca in alte ramuri este
340 de lei, la anul viitor va fi de 397 si, treptat, vom ajunge la o pensie cit de cit mai decenta.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mai bine zis, noi platim aceea ce avem, nu platim aceea ce este necesar astazi pensionarilor. Cam aceasta este raspunsul.

 

Doamna Maria Borta:

Asa si este corect. Daca in bugetul asigurarilor sociale nu dispunem de mai mult.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

Eu mai am o intrebare, daca imi permiteti, ce tine de formarea fondurilor pentru proiectul 2007. Dumneavoastra aveti o micsorare de 11% la fondul de protectie a familiei si copiilor. In jurul a 7% micsorarea la Fondul de indemnizatii, 27% la Fondul de somaj. Puteti sa dati o explicatii?

 

Doamna Maria Borta:

Da, deci, va explic: aceste plati au fost trecute de la bugetul de stat. Si, de aceea, in bugetul asigurarilor sociale dumneavoastra nu le-ati gasit separat. Ele sint in suma totala trecute la indemnizatii de la bugetul de stat. Nu s-a micsorat deloc.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Si ultima intrebare, daca imi permiteti. Noi am discutat intrebarea aceasta si la comisie. Dar, totusi, pina la urma, eu nu am primit raspunsul definitiv ce tine de cheltuielile de organizare si functionare a sistemului public de asigurare sociala. Se preconizeaza o scadere de 36% la cheltuielile pentru incasarea contributiilor de catre perceptorii fiscali.

Este o scadere destul de mare, pentru ca, pina la urma, noi cunoastem care sint datoriile agentilor economici fata de Fondul asigurarilor sociale, cit sint ele de mari si care sint problemele achitarilor din partea agentilor economici. Nu credeti ca aceasta ar duce la, stiti, la o inrautatire a colectarilor? Si din acest compartiment tot ceea ce tine de formarea Registrului de stat al evidentei individuale in sistemul public de asigurare. Tot o scadere de 27%. Noi vorbim de formarea acestui Registru pe parcursul a mai multor ani de zile si aici, pentru anul viitor, iarasi preconizam o scadere.

Va rog, daca se poate.

 

Doamna Maria Borta:

Este o explicatie. Deci, nu a scazut marimea platii pentru perceptorii fiscali, dar deoarece s-a concretizat numarul proprietarilor de teren, de aici a si iesit scaderea, din suma totala si din numarul proprietarilor de teren. Dar cum au fost 3% din suma acumulata pentru perceptorii fiscali asa si au ramas.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Si la Registrul de stat.

 

Doamna Maria Borta:

Si la Registrul de stat, va aduc la cunostinta ca, deoarece a fost planificata procurarea carorva calculatoare, si, in afara de aceasta, linii digitale, care, pina la urma, au fost acordate de catre Banca Mondiala, am considerat ca este necesar de a le scoate din cheltuieli.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, domnule Presedinte,

Dar, totodata, cheltuielile pentru intretinerea Comisiei Nationale noi o marim cu 47%. Dati rxplicatii si aici.

Doamna Maria Borta:

Da, va dau.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, va rog, multumesc.

 

Doamna Maria Borta:

Deci, la acest compartiment va pot spune ca pentru anul viitor se planifica formarea arhivei, care nu a fost formata pentru Casa Nationala de Asigurari Sociale, procurarea carorva sedii si reparatia, care este o conditie principala pusa de Banca Mondiala, fiecare casa teritoriala sa isi aiba sediul si sa fie amenajat. In afara de aceasta, sint preconizate careva reparatii si aducerea in concordanta cu un sediu normal pentru activitate. Si mai sint si cresterile din suma totala de cheltuieli pentru Posta si Banca, deoarece au crescut foarte mult sumele, respectiv, undeva in jurul a 5 milioane 700 de mii cheltuielile pentru distribuire.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Stimata doamna presedinte,

Vreau sa revin asupra unui aspect al acestui proiect de lege, asupra caruia a staruit colega mea doamna Valentina Serpul, si care mi s-a parut ca, pina la urma, nu a fost abordat la modul serios, nu va suparati, de catre dumneavoastra. Este vorba despre o categorie sociala extrem de discriminata.

Este vorba despre copiii cu virsta intre 3 si 16 ani, care profita de asigurare si acei cu virsta intre un an si jumatate si 16 care nu sint, nu se bucura de un asemenea tratament si care au indemnizatie mai mult decit modesta. Este penibil sa o pronuntam.

De aceea, profit de aceasta indemnizatie de 50 de lei care este in vigoare din 2004. Pina in prezent, aceasta indemnizatie nu a suportat o majorare. Parca asupra lor nu se raspindeste aceasta majorare galopanta a preturilor la produsele alimentare, la produsele de prima necesitate. De ce nu acceptati o majorare in acest caz? Noi, fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, insistam ca sa luati act de aceasta opinie a noastra si sa admiteti o majorare, fiindca este unica categorie sociala asupra careia nu se refera aceste majorari de indemnizatii.

 

Doamna Maria Borta:

Am inteles, dar repet inca o data, ca aceste categorii au fost trecute cu finantarea de la bugetul de stat.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, cofinantarea de la bugetul de stat compenseaza o majorare si echivaleaza aceasta indemnizare in mod proportional cu majorarile altor categorii.

Doamna Maria Borta:

Absolut. Aceste indemnizatii nu sint asigurate prin contributiile care sint acumulate la bugetul asigurarilor sociale de stat. Si, deci, anul curent a fost luata aceasta decizie ca bugetul asigurarilor sociale de stat sa corespunda functiilor lor principale, asigurarea cu pensii.

 

Domnul Ion Varta:

Bine. Si care va fi, in ultima instanta, aceasta majorare, deci, suma totala de care vor profita acesti copii de pe urma acestei completari din bugetul de stat?

 

Doamna Maria Borta:

Nu este o completare, dar o transferare totala la bugetul de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta,

Dumneaei ii este greu sa va spuna, probabil, fiindca Fondul de asigurari sociale de stat nu mai este responsabil de finantare.

 

Domnul Ion Varta:

Am inteles, dar, pina la urma, aceasta categorie de ce inlesniri va profita in urma acestor transferuri?

 

Domnul Marian Lupu:

Probabil, nu are date.

 

Domnul Ion Varta:

Care este suma? Puteti sa ne spuneti?

 

Domnul Marian Lupu:

Nu cred ca doamna ar putea sa spuna. Aici mai degraba este intrebarea catre Ministerul Finantelor, care finanteaza aceste lucruri. Este alt jupin.

 

Domnul Ion Varta:

As vrea sa cred ca intr-adevar...

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru lectura a doua, da.

 

Domnul Ion Varta:

Vor profita de o majorare in comparatie cu ceea ce au acum.

 

Domnul Marian Lupu:

Neaparat trebuie de luat date din bugetul de stat, pe care l-am adoptat cu dumneavoastra, sa vedem care sint liniile de finantare si cum privesc aceste indemnizatii.

Domnul Ion Varta:

Mai ales ca documentul pe care l-a semnat Guvernul la 16 iunie 2003 Strategia nationala privind protectia copilului si familiei contine mai multe principii generale. Si unul din principiile enuntate in acest document este tocmai principiul interesului superior al copilului, preluat dintr-o Conventie...

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Ion Varta:

...A Organizatiei Natiunilor Unite si ar fi bine ca sa fie, intr-adevar, aplicata corect in practica. Si a doua intrebare se refera la o categorie sociala care nu se regaseste in lista acelora care au profitat de majorari ale indemnizatiilor de care se bucura. Este vorba despre invalizii participanti la conflictul armat din 1992 de la Nistru, care au ramas invalizi. Deci, de ce nu sint inclusi si ei aici, in aceasta categorie, in aceasta lista a diferitelor categorii care se bucura de majorarile indemnizatiilor pe care le primesc de la stat?

 

Doamna Maria Borta:

Dumnealor sint in lista totala a beneficiarilor de pensie sau indemnizatie pentru invaliditate.

 

Domnul Ion Varta:

Dar in care categorie sociala se regasesc ei aici? Fiindca eu nu am putut...

 

Doamna Maria Borta:

Deci, depinde ce fel de grupa de invaliditate are persoana. Prima, a doua sau a treia? Este in numarul total.

 

Domnul Ion Varta:

Fac parte din grupul comun, da?

 

Doamna Maria Borta:

Nu este necesar pentru a stipula ca din alte domenii au devenit. Este invalid de prima sau a doua grupa si atit.

 

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu cred ca noi trebuie nu numai sa observam dar chiar sa primim raspuns de ce fata de acest document important, bugetul pe 2007, care se refera la politica sociala a statului, lipseste interesul din partea Guvernului, din partea Ministerului Finantelor. Nu asista Curtea de Conturi. Si eu cred ca acesta este un moment de organizare a sedintelor si de interes din partea conducerii Parlamentului. Doamna Presedinte, pentru prima data, prezinta proiectul bugetului. Ea trebuie sa fie sustinuta, nu poate sa raspunda la multe intrebari. Eu cred ca acesta este un element de lipsa de organizare din partea conducerii Parlamentului.

Domnule Presedinte,

Si o intrebare pentru dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Gutu,

Cer scuze, dar ce aveti in vedere?

 

Domnul Ion Gutu:

Poftim?

 

Domnul Marian Lupu:

Cu capacitatea de a oferi raspunsuri din partea doamnei si a conducerii Parlamentului?

 

Domnul Ion Gutu:

Eu m-am referit la comisia Parlamentului, ca dumneavoastra foarte slab organizati sedintele. Unde este Guvernul? Unde este Curtea de Conturi? Unde sint? Ministrul Finantelor unde este ? Eu imi cer scuze, da.

Deci, doamna presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Scuzele se accepta.

 

Domnul Ion Gutu:

In materialele pe care le-am primit, in nota informativa se prevad un sir de masuri active de stimulare a ocuparii fortei de munca, care se constituie din diferite programe. Eu le-am enumerat. Noua programe: formarea profesionala a somerilor, informarea si consilierea profesionala a somerilor, stimularea antrenata la lucrarile publice remunerate, programul de acordare a creditelor in conditii avantajoase in scopul crearii locurilor noi de munca si atitea programe. De cine sint recomandate aceste programe? A cui opera sint atitea programe mici... cite, eu stiu, citeva sute de lei acolo s.a.m.d. ?

 

Doamna Maria Borta:

Si toate aceste programe sint.

 

 

Domnul Ion Gutu:

Ele sint, fiecare program este adoptat de Guvern, recomandat de organismele internationale sau care este temelia?

 

Doamna Maria Borta:

Toate aceste programe sint aprobate de Guvern.

 

Domnul Ion Gutu:

Poftim?

 

Doamna Maria Borta:

Toate aceste programe sint aprobate de Guvernul Republicii Moldova.

 

Domnul Ion Gutu:

Fiecare program separat, da?

 

Doamna Maria Borta:

Da.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, atunci va intreb, cite locuri de munca vor fi create in 2007, in rezultatul implementarii acestor programe, zece programe? Care este aportul Fondului social, tinind cont de aceste programe?

 

Doamna Maria Borta:

Deci, la intrebarea cite locuri de munca, probabil, intr-adevar, a fost cazul sa raspunda Oficiul fortei de munca. Dar contributia Casei Nationale de Asigurari Sociale este prin...

 

Domnul Ion Gutu:

Doamna presedinte,

Dumneavoastra finantati aceste programe. Parlamentul adopta cifrele concrete. Deci, care vor fi, cite sute de locuri de lucru vor fi create in rezultatul acestor cheltuieli?

 

Doamna Maria Borta:

Toate aceste programe, inca o data repet, au fost aprobate de catre Guvern si ele au fost argumentate, la rindul sau, de catre

 

Domnul Ion Gutu:

Eu n-am participat la sedinta Guvernului. Raspundeti concret: cunoasteti sau nu?

 

Doamna Maria Borta:

Iata, acusi o sa va spunem careva cifre suplimentare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6, va rog.

 

Doamna Tatiana Popa vicepresedintele Casei Nationale de Asigurari
Sociale:

Va multumesc mult.

Deci, conform informatiilor care s-au utilizat la totalizarea proiectului bugetului asigurarilor sociale pe anul 2007 avem urmatoarele masuri de a forma profesional 3760 de someri, de a antrena in lucrari publice remunerate 2357 de someri, de a crea 50 noi locuri de munca, de a stimula forta de munca prin mobilizarea in alte localitati 71 de persoane. Deci, este clar ca, posibil, aceste mijloace sint mult prea insuficiente pentru crearea multor locuri de munca.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu am inteles.

Multumesc.

 

Doamna Tatiana Popa:

Dar acestea sint posibilitatile asigurarilor sociale in anul 2007.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu va multumesc.

Aceste cifre le-am citit si eu in acest document, dar, spre regret, o cifra care ar fi aportul Fondului nu exista.

Stimati colegi,

Si vreau sa va atrag atentia asupra unei cifre care, probabil, este, eu as spune, rusinoasa pentru Republica Moldova. Se vor prevede sume pentru credite rambursabile de creare a 50 de locuri de munca din an in an. In perioada cind Guvernul Republicii este ingrijorat ca, pina in 2009, trebuie de creat 300 de mii de locuri de munca.

Eu cred ca cifra 50 trebuie, in primul rind, Guvernul sa raspunda, ce inseamna? Daca sint credite rambursabile, dati la oameni 5 milioane de lei, sa cream 500 de locuri de munca sau 1000 de locuri de munca. Eu cred ca, pentru lectura a doua, aceasta chestiune trebuie corectata.

Si ultima intrebare. Se prevad 362 milioane de lei compensari nominative, da? La compartimentul Compensari. Care e procentul fata de 2006, cresterea?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6, va rog.

 

Doamna Maria Borta:

Multumesc.

Pentru compensatii nominative unor categorii de populatie se prevede o majorare de 39 la suta.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, din aceste 39, care, daca puteti dumneavoastra, pentru gazul natural, energia electrica si termica? Care sint sumele majorate fata de anul 2006? Care sint cifrele?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg...

 

Doamna Maria Borta:

Daca se accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu cer scuze. Nu aveti impresia ca noi, nu uitati ca sintem in prima lectura...

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

...Nu in lectura a doua.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu cer scuze. Eu dau intrebari.

 

Doamna Maria Borta:

Pentru lectura a doua vom pregati cifrele suplimentar.

 

Domnul Ion Gutu:

Responsabila care trebuie sa stie toate cifrele.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu inteleg, dar va atrag atentia, noi discutam conceptul legii si nu sintem in lectura a doua pe detalii tehnice.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Eu am dat intrebari si in prima lectura, la concept, dumneavoastra, cred ca ati auzit, dar ce se refera la o chestiune, la compensatii, eu cred ca se refera anume la concept, cite resurse vor fi?

 

Domnul Marian Lupu:

39 la suta. Raspunsul a fost.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Eu am pus inca o intrebare. Daca vrei mata sa raspunzi, raspunde mata, poftim.

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu va rog, avansam inainte pentru discutie in prima lectura. Noi nu sintem... ca sa discutam in momentul de fata in lectura a doua. Corect.

 

Domnul Ion Gutu:

Lasa sa ne spuna cifrele. Are Aparat doamna, lasa sa ne spuna cifrele. Eu nu am gasit cifra aici, in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

La lectura a doua doamna o sa vina cu cifrele.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu nu am gasit cifra aceasta si ma intereseaza.

 

Domnul Marian Lupu:

La lectura a doua doamnele vin cu cifre. Avansati, va rog.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Aceasta e concept.

 

Domnul Marian Lupu:

Asta nu este concept.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Eu va rog, fiti putin mai modest.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

La fel.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna presedinte,

Imi pare rau, eu cred ca dumneavoastra trebuie sa o luati mai calm, fiindca aici, in Parlament, citeodata asa exercitiu, acesta politic este asa cum este. Domnul Untila, daca nu stie sa vorbeasca la microfon, macar de pe loc incearca.

Eu am intrebari la articolul 11. Eu vreau, din start, sa spun ca, in mare parte, tine de problema juridica. Deci, avem norme, cum ar fi: neplata in termen a contributiei s.a., ma refer la alineatul (3). Eu cred ca pentru lectura a doua si, in general, normele respective deja, daca nu ma insel, la titlul V din Codul fiscal sint prevazute si sa nu mai repetam in lege normele prevazute in Codul fiscal. Primul moment.

Si al doilea moment, vizavi de alineatele (5) si (6). Daca citim foarte atent textul acestor articole vedem, ca, de fapt, in esenta, este una si aceeasi sanctiune asupra uneia si aceleiasi actiuni, pur si simplu, formulata diferit. Si in cazul in care nu unificam notiunile, ar insemna ca pentru una si aceeasi actiune s-ar putea de aplicat sa fie amendata de doua ori institutia. Aceasta pentru lectura a doua, mai mult pentru stenograma sa se sesizeze.

Iar acum strict de concept. Vizavi de anexa nr.3 punctul 1.4, care prevede cota fixa petru anumite categorii: 2 318 de lei pentru avocati, notari si etc. Noi consideram ca aceasta abordare este cam incorecta chiar conceptual, fiindca ar trebui de prevazut drept o alternativa de a alege modul de achitare, nu prin suma fixa.

Deci, ramine sa discutam, dar, conceptual, trebuie sa acceptam, ca respectivele categorii au si ele dreptul ca sa isi aleaga modul in care isi achita contributiile, pentru ca, ulterior, sa aiba dreptul la primirea dreptului prin pensie, sa aiba sistemul relaxat.

 

Doamna Maria Borta:

In ceea ce priveste punctul 3 cu neplata in termen. Este stipulat nemijlocit in Legea bugetului asigurarilor sociale de stat, deoarece fiecare contribuabil prezinta darea de seama la bugetul asigurarilor sociale de stat, la Casa Nationala de Asigurari Sociale. Si este dator singur sa isi calculeze aceasta penalitate, in momentul prezentarii darii de seama noi verificam. Deci, nu se aplica aceasta de catre Inspectoratul Fiscal, care se ocupa de urmarirea platilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Doamna presedinte,

Eu nu vorbeam despre cine urmareste. Vorbeam ca aceasta norma deja exista. Dar amendamente la lectura a doua... si vom discuta si atunci.

Eu va multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cer iertare, dar unii colegi deja au luat masa, s-au odihnit, au intrat in sala si incepem sa vorbim inca doua ore si repeta intrebarile care au fost discutate la prima etapa.

Stimati colegi,

Cine e impotriva in sala ca partea de cheltuieli o sa fie mai inalta decit este? Mi se pare ca nimeni nu este impotriva. Dar totul depinde de posibilitatile formale ale acestui buget. De aceea, cind vorbim noi, iata de ce noi nu majoram? Trebuie sa clarificam imediat, de unde o sa luam bani pentru acoperirea acestor cheltuieli.

De aceea, eu consider, ca sa nu repetam intrebarile, din cauza ca colegii repeta intrebarile care au fost deja discutate, au fost incluse si au fost raspunsurile. Eu propun ca sa limitam aceste intrebari si sa aprobam proiectul in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Cu riscul de a depasi acest hotar subred intre prima lectura si a doua lectura, vreau sa va atrag atentia asupra unei chestii mai particulare, care nu necesita cheltuieli mari. Dar de mai multi ani, nu mai tin minte precis, dar de ani buni niciodata nu a fost majorata pensia pentru invalizii razboiului din Afganistan. Este o categorie foarte restrinsa de oameni, dar care este problema? Foarte multi dintre ei au luptat pe Nistru, au luptat pentru independenta si suveranitatea acestei tari. Si, in aceste conditii, a inflatiei galopante, a cresterii preturilor, ei ramin la acelasi nivel.

Eu va rog, pentru a doua lectura sa incercati sa gasiti niste surse, repet inca o data, ele ar fi foarte modeste, pentru ca sa putem majora pensiile, cel putin, pentru aceasta categorie.

Domnule Presedinte,

Si, poate o singura replica, eu inteleg ca, poate, iarasi depasesc cite ceva.

Stimati reprezentanti ai majoritatii parlamentare,

Nu opozitia trebuie sa gindeasca de unde trebuie luati bani, noi nu avem aceste posibilitati, noi nu guvernam tara. Tara o guvernati dumneavoastra. Pentru majorarea pensiilor, salariilor s.a.m.d., dumneavoastra aveti toate pirghiile necesare. Nu va plingeti ca nu aveti bani. Daca nu aveti bani suficienti, inseamna ca nu sinteti capabili sa guvernati bine tara. Aceasta e problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Borta,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, prezentat de catre Guvern si comunica urmatoarele.

Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat in temeiul politicii adoptate si promovate in domeniul protectiei sociale a populatiei, actelor normative in vigoare, cu aplicarea indicatorilor macroeconomici prognozati. Structura proiectului reflecta doua compartimente importante: veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat si cheltuielile acestui buget.

Astfel, la compartimentul Venituri se estimeaza o suma totala de
4 miliarde 964 mii 63 sau cu 459 milioane de lei mai mult decit suma planificata pentru anul 2006. Contributiile de asigurari sociale de stat constituie principala sursa de completare a veniturilor, circa 84 la suta, si se estimeaza pentru anul 2007 in suma de 4 133 338 000 lei, ceea ce depaseste cu 8,9 pe cea planificata pentru anul 2006.

Marimea contributiei de asigurari sociale de stat se mentine si pentru anul 2007 la nivelul de 29%. Insa, tinind cont de prevederile Strategiei de reforma a sistemului de asigurare cu pensii, se propune redistribuirea in continuare a ponderii cotei de asigurari sociale datorata de catre angajator si salariat, cea datorata de salariat fiind in crestere cu un procent concomitent, cu diminuarea unui procent a celei datorate de catre angajator. Astfel, in proiect se propune formula de 25 plus 4 fata de 26 plus 3 in anul precedent.

Pentru lucratorii din sectorul agrar, angajati prin contracte individuale de munca, este propus un sistem distinct de asigurare, contributia datorata de angajator constituind doar 20% din fondul de retribuire a muncii, din ele 4 fiind acoperite din bugetul de stat, in scopul sustinerii producatorilor agricoli. In 2007 aceasta suma va constitui 36 237 000 lei.

Cota de asigurari pentru persoanele care desfasoara activitate pe cont propriu se propune a fi 2 318 de lei anual, in 2006 constituind 2 013, iar pentru proprietarii de terenuri agricole, care lucreaza terenurile in mod individual, cota anuala se preconizeaza in marime de 576 de lei.

Si pentru 2007 se va oferi posibilitate cetatenilor care activeaza peste hotarele republicii sa se asigure in baza unui contract individual incheiat cu Casa Nationala de Asigurari Sociale, achitind anual 2 318 de lei. Persoanele care vor achita taxe fixe se vor considera asigurate pentru o pensie minima si indemnizatie de inmormintare.

Un compartiment important in structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat il constituie transferurile de la bugetul de stat, a caror suma in proiect sint estimate la nivel de 810 555 milioane de lei. Suma este determinata de prevederile legale in vigoare, care stabilesc drept sursa de finantare a unor pensii, indemnizatii si alocatii din bugetul de stat. 237,8 mii de lei din suma totala a transferurilor constituie compensarea diferentei de 4% la tarifele de asigurari sociale in sectorul agrar.

Suma incasarilor nefiscale obtinute din: dobinzi, amenzi si sanctiuni administrative in structura veniturilor constituie 19 970 000 de lei sau cu
1 120 000 de lei mai mult ca in anul 2006. Gestionarea veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat este conformata prevederilor legislatiei in vigoare ce reglementeaza stabilirea prestatiilor de asigurari sociale. Suma cheltuielilor este repartizata pe fonduri si, in principiu, la repartizare, s-a tinut cont de riscurile asigurate, prevazute de legislatie, precum si de cota-parte a fiecarui risc in contributia totala de asigurari sociale.

Fondul de pensii constituie ponderea principala in cheltuielile preconizate pentru anul 2007 si se estimeaza a fi majorat cu 433 249 000 de lei fata de cel aprobat pentru anul 2006. Suma de 3 672 041 000 de lei, preconizata in acest fond, va fi utilizata la plata pensiilor de asigurari sociale si indexarea pensiilor la
1 aprilie 2007 conform prevederilor articolului 13 din Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat. Suma prevazuta pentru indexare se estimeaza la nivel de 397 997 000 de lei.

Distribuirea sumelor acumulate in acest fond se efectueaza in conformitate cu legislatia in vigoare pentru beneficiarii tuturor tipurilor de pensii, inclusiv pentru cele stabilite pina la adoptarea Legii noi de pensionare, pina la 1 ianuarie 1999, in limitele posibilitatilor conditionate de nivelul surselor acumulate. Fondul de protectie a familiilor cu copii este utilizat pentru plata indemnizatiilor pentru cresterea si ingrijirea copiilor pina la virsta de 3 ani persoanelor asigurate.

Proiectul reflecta majorarea cheltuielilor pentru plata indemnizatiei unice la nasterea copilului in legatura cu majorarea acesteia de la 800 de lei pina la 1000 de lei. Se preconizeaza, de asemenea, si majorarea nivelului minim al indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani pentru persoanele asigurate de la 100 pina la 200 de lei lunar.

De mentionat ca in 2007 bugetul asigurarilor sociale de stat nu va mai suporta cheltuieli pentru unele masuri de protectie sociala ce tin de asistenta sociala si care, dupa cum prevad si documentele strategice, vor fi suportate de catre stat din bugetul respectiv.

Cheltuielile Fondului de asigurare impotriva accidentelor de munca si bolilor profesionale se preconizeaza a fi suplimentate fata de cele din anul precedent cu 438 000 de lei sau 29,2%. Pentru Fondul de indemnizatii, suma preconizata este diminuata cu circa 20,8 milioane de lei, deoarece calculele s-au efectuat tinindu-se cont de modificarile aprobate deja de Guvern in Legea nr.289 privind indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale, care fiind adoptate, vor diminua cheltuielile pentru acest risc.

Pentru Fondul de somaj este preconizata suma de 32 997 000 de lei sau
11 997 000 de lei mai putin decit suma aprobata pentru anul precedent. Diferenta este conditionata de faptul ca unele cheltuieli ce tin de promovarea politicii in domeniul ocuparii fortei de munca, care constituie, de fapt, prerogativa statului, au fost preluate de catre bugetul de stat, inclusiv cheltuielile pentru intretinerea Aparatului Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Totodata, au fost diminuate cheltuielile preconizate la capitolul Ajutor de somaj si prestatii de asigurari sociale somerilor, motivul fiind nevalorificarea sumelor aprobate in anul precedent in acest scop.

Tinem sa mentionam ca, desi unele cheltuieli in anul 2007 vor fi preluate de catre bugetul de stat, vor mai ramine un sir de activitati ce nu tin de sistemul de asigurari, dar care si in continuare vor fi finantate din acest buget, in special, din fondul de somaj.

Cheltuielile de organizare si functionare a sistemului public de asigurari sociale de stat au fost estimate la nivel de 139 329 000 de lei sau cu 29 435 000 de lei mai mult decit suma aprobata pentru 2006 si includ in sine cheltuielile pentru distribuire catre Intreprinderea de Stat Posta Moldovei si institutiile financiare care distribuie pensii si indemnizatii, remunerarea muncii personalului, intretinerea edificiilor, precum si repararea cladirilor si procurarea utilajului pentru casele teritoriale de asigurari sociale.

Suma transferurilor din bugetul de stat pentru plata prestatiilor sociale va constitui 774 317 000 de lei si va fi administrata conform prevederilor legale la plata pensiilor, alocatiilor si indemnizatiilor, precum si a compensatiilor nominative.

La estimarea acestor cheltuieli s-a tinut cont de necesarul de surse pentru indexarea acestor plati, precum si de faptul ca, incepind cu 1 ianuarie 2007, se preconizeaza majorarea indemnizatiei unice la nasterea copilului si pentru persoanele neasigurate pina la 1 000 de lei. Astfel, suma totala a cheltuitelor a fost estimata la nivel de 5 miliarde 084 mii 127 de lei sau cu depasirea cheltuielilor asupra veniturilor de 120 milioane de lei. Fondul de rezerva va ramine la acelasi nivel de 135 milioane de lei.

In avizele prezentate comisiei sesizate in fond, comisiile permanente se pronunta pentru examinarea si adoptarea proiectului in prima lectura, fara a invoca obiectii pe marginea acestuia, cu exceptia Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, care a expus unele obiectii si propuneri, care vor fi examinate pentru lectura a doua.

In procesul discutiilor proiectului de lege in cadrul comisiei sesizate in fond, deputatul Alexandru Oleinic a expus parerea ca la baza constituirii bugetului asigurarilor sociale de stat atit la venituri, cit si la cheltuieli trebuie sa fie pus nivelul minimului de existenta, cu care trebuie sa fie echivalata marimea medie a pensiei, in caz contrar, proiectul legii nu poate fi sustinut. Aceasta pozitie a fost sustinuta de catre deputatul Serafim Urechean.

Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu majoritate de voturi, propune aprobarea proiectului Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2007 in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, mai multi dintre colegii nostri s-au inscris la luari de cuvint, primul fiind domnul Serafim Urechean, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Serafim Urechean:

Onorata asistenta,

Traditional, la finele fiecarui an sintem antrenati in procesul de examinare si adoptare a principalelor documente financiare ale anului: Bugetul de stat si Bugetul asigurarilor sociale de stat, documente care reflecta politicile statului orientate spre asigurarea dezvoltarii social-economice a tarii si a functionarii cit mai eficiente a sistemului de protectie sociala a cetatenilor ei.

Primul dintre acestea, Bugetul de stat a fost deja aprobat in trei lecturi, prin votul iresponsabil al partidului aflat la guvernare si al coalitilor lui. Acelasi lucru, probabil, se va intimpla si astazi si cu cel de al doilea proiect de lege, la fel de probabil este si faptul ca actorii votanti vor fi aceiasi, ramine doar de vazut. Ca parte componenta a bugetului national, cel al asigurarilor sociale trebuie sa influenteze direct reducerea saraciei prin politici clare de protectie si asigurari din partea statului.

Spre regret, situatia reala si nu cea declarativa a guvernantilor in sfera asigurarilor sociale sau, mai pe larg, in cea a protectiei sociale a populatiei este una deplorabila. Aceasta afirmatie este confirmata de ratele in crestere a saraciei in familiile ale caror venituri de baza sint transferurile sociale, de riscul sporit al saraciei la care sint supuse familiile pensionarilor invalizilor celor cu multi copii si de esecul programelor de asistenta sociala. Toate acestea din cauza directionarii incorecte a resurselor. Celor cu venituri mari li se aloca 30% din valoarea totala a asistentei sociale, iar celor mai saraci doar 13%. Din fiecare suta din familiile cu venituri mici 36 continua sa fie sarace, iar 20 extrem de sarace. Cei bogati continua sa se imbogateasca, iar cei saraci sint sortiti sa moara de foame, de frig si boli.

Numai faptul ca proiectul Bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 propus este cu un deficit de 120 de milioane de lei este o premiera absoluta si un lucru iesit din comun pentru intreaga noastra istorie de 15 ani de independenta. Cred ca orice comentarii sint de prisos. Concluzia este doar una .

Este greu de crezut ca estimarile optimiste ale Guvernului de majorare a veniturilor bugetului cu 454 milioane de lei vor fi realizate. Principala componenta a veniturilor la buget sint contributiile de asigurari sociale de stat, care constituie 84 la suta din suma totala a veniturilor. In acelasi timp, numarul salariatilor este in descrestere de la 745 mii in 2006 la 698 mii in 2008. Ne ramine doar sa presupunem cit de grea va fi povara bugetului pusa pe umerii salariatilor bugetari si ai agentilor economici disciplinati, deoarece veniturile vor fi majorate prin majorarea tarifului de contributie cu 2% pentru angajat si angajator.

Prin majorarea contributiei proprietarilor de terenuri agricole, care sint nevoiti sa munceasca in pierdere, si a acelor care muncesc peste hotarele tarii, desi suma contributiilor acestora difera de la o categorie la alta, adica de la 576 de lei la 2318 de lei. Ei vor beneficia in mod egal doar de o pensie minima si de un ajutor in caz de deces.

In acelasi timp, suma restantelor la Bugetul asigurarilor sociale, la situatia din 1 iulie 2006, constituia 1 miliard de lei, din care 916 milioane datorii istorice, iar Guvernul, in loc sa isi onoreze obligatiunea de imbunatatire a disciplinii fiscale vine cu proiecte de iertare a datoriilor la bugetul asigurarilor sociale de stat de milioane de lei. Paradoxala situatie. Nu e asa? Sau explicatia poate fi gasita cu totul in alta sfera, cea a intereselor materiale, personale si de grup.

Despre prestatia nesatisfacatoare a Guvernului la acest capitol ne denota si abordarea iresponsabila a prevederilor articolului 11.2 din proiectul legii, care, desi prevede sanctionarea persoanelor cu functii de raspundere pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari sociale de stat, preconizeaza o suma a amenzilor si sanctiunilor administrative pur simbolica de 170 mii de lei. Compartimentul cheltuieli ne atesta o situatie si mai grava.

Principiul solidaritatii sociale, promovat de guvernarea comunista, cu mentinerea concomitenta a pensiilor cu caracter privilegiat, face putin atractiva participarea populatiei la sistemul de asigurari sociale de stat, lipsa locurilor de munca bine platite si lipsa garantiilor din partea statului pentru angajati, determina populatia apta de munca de la 15 la 60 de ani sa caute de lucru peste hotarele tarii.

Nu rezista criticilor nici masurile prevazute pentru sustinerea familiilor cu copii. Micsorind marimea fondului de protectie a familiilor cu copii cu 11% comparativ cu anul curent, Guvernul ar trebui sa isi asume deplina responsabilitate pentru promovarea unei politici antipopulare de mentinere a sporului demografic negativ. Datele statistice ne arata ca Moldova este tara care inregistreaza cea mai mare scadere a populatiei din spatiul CSI. In ultimii 5 ani, numarul populatiei noastre a scazut cu 6,7 la suta. Iar daca aceasta tendinta de reducere a ratei natalitatii si de crestere a migratiei nu va fi stopata, atunci Republica Moldova risca sa fie depopulata total sau chiar sa isi piarda statalitatea.

O alta problema majora este si cea creata pe piata fortei de munca, care continua a fi incapabila de a raspunde imperativelor economice, generind astfel dezechilibrari structurale, teritoriale, ocupationale si profesionale. Populatia economic activa s-a redus in raport cu anul 2000 cu 14% si constituie doar 42 la suta din populatia tarii. Rata somajului in rindul populatiei cu virsta cuprinsa intre 15 si 29 de ani este de doua ori mai ridicata fata de media pe tara. Fiecare al cincilea tinar este plecat la munca peste hotare, iar din numarul tinerilor ramasi in tara aproape 1/5 sint someri.

Raspunsul Guvernului la aceasta stare de lucruri alarmanta este una simplista, reducerea fondului de somaj cu aproape 27%, pe cind cheltuielile de organizare si functionare a sistemului public de asigurari sociale si a acelor pentru Casa Nationala de Asigurari Sociale se majoreaza respectiv cu 26,8 si 47,1 la suta, deci, din contul celor ramasi fara surse de existenta. Halal grija, n-ai ce zice.

Stimati deputati,

Unul din obiectivele strategiei de crestere economica si reducere a saraciei vizeaza perfectionarea sistemului de asigurari sociale prin implementarea evidentei individuale a persoanelor asigurate si a sistemului informational al contributiilor. Spre regret, constatam ca Guvernul intentionat nu doreste si nu este capabil sa realizeze obiectivele propuse. Doar astfel putem aprecia micsorarea cheltuielilor pentru infiintarea Registrului de stat al evidentei individuale in sistemul public de asigurari sociale cu aproape 27 la suta. Un nonsens in conditiile in care specialistii afirma ca tergiversarea implementarii acestui sistem de evidenta personificata va conduce la falimentarea asigurarilor sociale de stat in tara.

Astfel, serviciile sociale vor fi acordate doar la nivelul central, iar la nivel local in comunitati de aceste servicii vor beneficia doar numai un numar foarte limitat de cetateni. Daca e sa luam in calcul cresterea inflatiei cu 10,6 la suta, cresterea tarifelor pentru consumul de gaze naturale,... inca 2 minute, daca imi permiteti.... cu 50 la suta, pentru transportul urban cu circa 18 la suta, cresterea preturilor la medicamente cu 16 la suta, la carburanti de 3 ori, locuinte de 5 ori, constatam ca proiectul propus este departe de a oferi cetatenilor Republicii Moldova solutii pentru problemele de securitate sociala. Populatia urmeaza sa suporte, de obicei, toate consecintele.

Deci, in concluzie, Alianta Moldova Noastra propune, pentru ca este vorba despre soarta oamenilor, va insista asupra urmatoarelor propuneri pentru lectura a doua: majorarea pensiei medii pina la nivelul minimului de existenta 840 de lei, majorarea fondului de protectie a familiilor cu copii si a cuantumului minimum pentru cresterea copilului in virsta de pina la 3 ani pina la 300 de lei, majorarea Fondului de indemnizatii si a fondului de somaj.

Consideram absolut necesara evidentierea in cadrul Bugetului asigurarilor sociale de stat a unui fond separat Fondului de asistenta sociala.

Va multumesc pentru atentie.

Si cred ca a avut perfecta dreptate domnul Gutu, atunci cind a notificat aici ca nu este prezent nici ministrul finantelor, nici ministrul economiei si comertului, nici viceprim-ministrul, care este curator al acestei probleme, si aceea ca sala au parasit-o in momentul discutiilor in Parlament jumatate din fractiunea comunistilor, de fapt, denota...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean,

A expirat timpul.

 

Domnul Serafim Urechean:

...atitudinea fata de Fondul social al tarii.

 

Doamna Maria Postoico:

Timpul a expirat.

La microfonul central se invita doamna deputata Valentina Golban.

 

Doamna Valentina Golban:

Mult stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Astazi, discutam un proiect de lege de o importanta majora pentru cetatenii Republicii Moldova, pentru acei care necesita si asteapta ca grija statului fata de ei sa se faca resimtita. Bugetul social, fiind parte componenta a bugetului national, este un document financiar important al anului, reusita acestui buget depinde, in mare masura, si de faptul in care mod se planifica, ce acum si se gestioneaza acest buget. Iar acesta din urma contribuie la asigurarea protectiei sociale a acelora care nu reusesc sa faca fata situatiei dificile. Nu in zadar am plasat pe prim plan dependenta bugetului de modul cum se acumuleaza contributiile la el.

In momentul de fata avem restante la bugetul social de circa 1 miliard
243 milioane de lei, dintre care 916 milioane sint datorii istorice. In anul 2005 suma datoriilor a constituit 976 milioane de lei. Observam ca aceste datorii sint in continua crestere. Aceasta tendinta negativa se datoreaza faptului ca Guvernul nu are un concept clar si complex de masuri pentru diminuarea datoriilor. In schimb, receptorii fiscali lupta pentru incasarea contributiilor la buget din buget cu acei din zona rurala, detinatori de terenuri agricole, care, fiind lasati singuri cu pamintul pirlogit, mai sint lasati unul la unul cu roada muncita cu atita truda si lipsiti de posibilitatea de a o realiza la un pret normal.

Dar anume populatia de la sate este categoria cea mai grav afectata de saracie. In pofida acestui fapt, Guvernul ne propune astazi sa majoram povara contributiilor sociale pe care trebuie sa le plateasca taranii de la 480 de lei in 2006 la 576 de lei pentru anul viitor. Stim bine ca pentru multi dintre ei aceasta suma este prea impunatoare pentru a fi onorata. De aceea, puterea a si lansat aceasta lupta cu rau platnicii, dar cu cine si prin ce metode?

Din informatia parvenita de la locuitorii satului Siscani, raionul Nisporeni perceptorii fiscali umbla prin sat din casa in casa si le confisca taranilor frigiderele, televizoarele in contul platii pentru Fondul docial, dupa cum l-au botezat oamenii. S-ar parea ca totul este corect din punct de vedere teoretic. Achiti, platesti contributiile, o sa fii protejat in situatii dificile ale vietii.

Dar ma vad nevoita sa va reamintesc de acele proiecte de legi adoptate aici, in Parlament, cu sustinerea Fractiunii Comuniste, legi care au permis iertarea de penalitati sau datorii istorice de milioane de lei. Tot la acest capitol se inscrie si proiectul de Lege nr. 3367 pentru anularea majorarilor penalitatilor si a amenzilor venite recent de la Guvern pentru adoptare. Sa ne amintim ca asemenea prevederi, asa-zise de stimulare a agentilor economici, au existat si in anul 2004. Si adoptarea acestora nu a servit la imbunatatirea situatiei, doar ca agentii economici, carora li s-au iertat penalitatile si datoriile i-am regasit in lista cu sponsorii actiunilor organizate de Partidul Comunistilor.

Drept solutie pentru majorarea veniturilor la bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 Guvernul vine cu propunerea de a face rectificari la Bugetul de indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, prin care prima zi de boala din 7, nu va fi platita. Iar 6 zile se propune a fi platite din contul angajatorului. Anume, prin aceste metode, se propune de a economisi in bugetul asigurarilor sociale 99 milioane 660 mii de lei, suma care deja este inclusa in suma veniturilor, desi acest proiect de lege nu este inca adoptat si a trezit mari nemultumiri in rindul populatiei.

Consideram ca aceste modificari criticate dur de sindicate, patronat, Guvernul, prin aceste modificari, loveste din nou in acei ce asigura veniturile la bugetul social, lezindu-le drepturile constitutionale. In ceea ce priveste planificarea bugetului, ne-am convins deja al doilea an in legislativ ca suma banilor planificati in fondul de protectie a familiilor cu copii sufera modificari la sfirsit de an spre diminuare. Motivul este simplu, in Moldova se nasc tot mai putini si mai putini copii. Si daca acest lucru se intimpla, ne intrebam: de ce Guvernul nu vine cu o politica clara la capitolul redresarea indicilor demografici in Republica Moldova.

Tin sa amintesc ca pentru anul 2005 ponderea cheltuielilor pentru fondul de protectie a familiilor a constituit 4,2 %, pentru anul 2006 2%, iar pentru anul 2007 se propune a fi diminuat la 1,6. Cifrele, probabil, spun de la sine. Este stiut ca in tara se mentine sporul natural negativ al populatiei, concomitent majorindu-se numarul de decese.

Guvernul nu reuseste sa stopeze declinul demografic, pentru ca nu este capabil sa utilizeze politici eficiente. Indemnizatia unica la nasterea copilului este doar un element al politicilor statului in solutionarea problemelor demografice. Sa ne amintim ca marimea acestor indemnizatii pentru anul 2006 a fost propusa in marime de 2 mii, in marime de 600 de lei, si doar in rezultatul insistentei partidelor de opozitie acest cuantum a fost majorat pina la 800 de lei. Consideram ca si suma de 1000 de lei, prevazuta la acest capitol pentru anul 2007, este departe de a acoperi cheltuielile pentru intretinerea copilului nou-nascut si nici pe departe nu va stimula familiile tinere sa isi planifice nasterea a mai multor copii.

Deputatii Partidului Social-Liberal au inaintat deja o initiativa legislativa, in care propunem ca aceste indemnizatii sa fie la un nivel nu mai putin de 10 salarii minime pentru primul copil nascut. Dar aceasta ar insemna 2000 de lei, si de 20 de salarii minime pentru fiecare copil nascut ulterior. De asemenea, propunem instituirea concediului de paternitate pe termen de 30 de zile, incepind cu data nasterii copilului, cu pastrarea locului de munca si a salariului.

Aceste si alte prevederi se regasesc in proiectul de lege cu nr.4423 din
17 noiembrie 2006, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de deputatii social-liberali. Republica Moldova este statul care inregistreaza cea mai mare scadere a populatiei din spatiul CSI. Numai in ultimii 5 ani populatia tarii s-a micsorat cu 6,7. La momentul actual, 14% din populatia Moldovei a depasit virsta de 60 de ani. Daca in momentul de fata categoria pensionarilor este reprezentata de cetatenii nascuti in anii 19401945, atunci catre anii 20082010 aceasta categorie va fi completata de generatiile nascute in anii 19481950, generatii care, numeric, sint de 35 ori mai mari decit cele precedente.

Astfel, doar pentru a mentine nivelul mizer de pensii, Fondul de pensii va fi necesar de majorat de 34 ori. Conform estimarilor, doar in citiva ani, numarul pensionarilor va creste de la 600 mii la peste 1 milion. O atare situatie va crea situatia de suprasolicitare a sistemului de asigurari sociale si va mari presiunea situatiei social-economice din tara.

Astazi, la evidenta Casei Nationale de Asigurari Sociale se afla 618 mii de beneficiari de pensii. Iar coraportul dintre numarul contribuabililor la un pensionar variaza de la 0,81 la un pensionar. Din acei 263,3 mii de beneficiari de compensatii nominative o mare parte din ei sint cu venituri medii si mari, printre ei sint si deputati din actualul Parlament, iar altii se regasesc in lista citorva categorii de beneficiari.

Iata de ce este necesara adoptarea unei politici clare cu repartizarea sustinerii sociale nu dupa categorii de cetateni, ci conform veniturilor, care ar duce la inlaturarea premiselor saraciei.

Politica sociala a Guvernului nu coreleaza nici cu Strategia de crestere economica si reducere a saraciei. In proiectul bugetului nu si-au gasit reflectare programele sociale declarate prin SCERS, lasind in afara masurilor de protectie sociala si in continuare grupurile de populatie supuse celui mai mare risc de saracie.

In concluzie, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat nu ne ofera o solutie pentru problemele de ordin social ale societatii, solutii, care ar trebui sa reduca saracia si decalajul inalt dintre diferite paturi sociale din Republica Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna deputat Valentina Buliga.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Cu totii am fost martori cind, la sfirsitul anilor 90, s-a schimbat fundamental sistemul de protectie sociala a cetatenilor din Republica Moldova.

La inceput, aceasta reforma, in planul securitatii sociale, a avut dimensiunile unei calamitati. Conform unor investigatii efectuate de catre organizatiile internationale, mii de oameni au fost aruncati in saracie, iar un numar mult mai mare abia a reusit sa depaseasca un nivel minim al subexistentei economice.

Pe linga evolutiile dictate de componenta economica au intervenit si alte numeroase schimbari. In aceasta perioada, in Republica Moldova, a crescut decalajul dintre bogati si saraci si, ca rezultat, un numar impunator de copii suferea de malnutritie, iar tendinta de imbatrinire a populatiei a devenit o realitate.

In Republica Moldova, ca si in celelalte tari in tranzitie, cei mai afectati au fost pensionarii, persoanele cu diferite forme de handicap, familiile cu copii. Tara a cunoscut fenomene noi ca: traficul de fiinte umane, emigrarea masiva a cetatenilor in cautarea unui loc de munca si, ca rezultat, copii ramasi fara ingrijirea parinteasca.

In aceasta situatie, protectia sociala, sector de importanta deosebita la nivelul societatii democratice, definita ca ansamblu a actiunilor intreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale asupra nivelului de trai al populatiei, se regaseste intre prioritatile strategiei guvernamentale de reforma a sectoarelor sociale.

Realizarea unei protectii sociale eficiente este strins legata de dezvoltarea sistemului economic. Iata de ce trecerea la relatiile economiei de piata a fost considerata, de fapt, drept motiv principal pentru a efectua o reforma in domeniul dat. Insa, evaluarea reformei in acest domeniu a scos in evidenta faptul ca nu numai tranzitia de la un sistem economic planificat centralizat la o economie de piata a conditionat necesitatea acestei reforme, ci si evolutia sociodemocrafica, necesitatea instituirii unui echilibru financiar durabil si a respectarii principiului echitatii sociale intre generatii si in interiorul lor pe un termen mediu si lung.

Crearea sistemului de asigurari sociale a contribuit si la schimbarea mentalitatii societatii, careia i se insuflase pe perioada sovietica, ca pensia este obligatia statului, si nu o prestatie la care ei au dreptul datorita contributiilor platite de-a lungul anilor de munca. De mult efort a fost nevoie pentru a convinge societatea ca pensia nu se ofera ca o recompensa pentru functia detinuta. Si cu cit mai inalta era functia cu atit mai mare trebuia sa fie pensia, fara a tine cont de nivelul de contributie.

Intr-o oarecare masura, aceste convingeri se reimplanteaza in mentalitatea oamenilor prin devierile de la principiile declarate la momentul declansarii reformelor prin adoptarea unor decizii populiste de moment, care complica derularea reformelor. Totusi, rezultatele reformei in domeniul asigurarilor sociale sint vadite.

A ramas in istorie datoria la plata pensiilor, astazi aceasta se achita la timp si in deplina masura. Pensiile se indexeaza anual, iar modul de indexare stabilit contribuie la pastrarea nivelului real al pensiilor. Si, totusi, trebuie sa recunoastem ca, daca am fi fost consecventi in realizarea reformelor, urmind cu strictete pasii prevazuti in documentele strategice, situatia pensionarilor ar fi fost mult mai buna acum si veniturile lor nu ar acoperi doar 30 la suta din minimumul de existenta.

Legea bugetului asigurarilor sociale de stat este legea care trebuie sa respecte la maximum legislatia in vigoare in domeniu, dar si in anul curent ea include in sine multe devieri de la acest capitol. Astfel, in detrimentul principiului echitatii sociale, pus la baza activitatii acestui sistem, se mai pastreaza diferentierea la capitolul Contributii de asigurare.

Neunifromitatea tarifelor contributiilor de asigurari sociale de la 25 pentru ramurile economiei nationale si 20 pentru sectorul agrar, diferenta enorma dintre beneficii nu corespund interesului contribuabililor. Totodata, legislatia in vigoare contine diverse reguli de pensionare pentru unele categorii de lucratori, pensionarea nu este unificata. Normele generale de pensionare nu se extind asupra mai multor categorii de lucratori si care, pe alocuri, nu este justificata atit dupa virsta, cu atit mai mult si dupa valoare.

Sistemul de asigurari sociale continua sa se confrunte cu profunde probleme: instabilitatea pe termen lung, tinind cont de tendintele demografice din Republica Moldova, cuantumurile mici ale pensiilor, redistribuirea considerabila a resurselor din cauza neuniformitatii tarifelor si altele.

Un al doilea moment, la care tin sa ma refer si m-am referit si in anii precedenti la adoptarea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat, este distribuirea cheltuielilor pe fonduri in dependenta de costul asigurarilor pe diferite riscuri. Aceasta situatie ne lipseste de posibilitatea de a lua o decizie corecta cind decidem ce suma putem repartiza pentru achitarea prestatiilor pentru un risc sau altul?

Si in acest buget sint inca in continuare incluse sume pentru acoperirea platilor ce nu sint recunoscute drept riscuri asigurate, desi, trebuie sa recunoastem, ca sint multe progrese la acest capitol. Insa in situatia in care Guvernul vine cu propunerea de a adopta un buget de asigurari sociale cu un deficit de 120 milioane lei, ar fi fost necesar sa se faca o analiza minutioasa a tuturor indicilor pe care se bazeaza acest buget, pentru a exclude din cheltuieli toate platile ce nu tin de sistemul de asigurari sociale. Iar sumele economisite sa fie orientate spre majorarea platilor asiguratilor, pentru ca cetatenii sa achite contributiile si sa nu ascunda veniturile.

Putem constata ca sistemul de protectie sociala inca este subdezvoltat. Foarte generos pentru unele categorii si foarte nesatisfacator pentru familiile cu copii si unele persoane care, intre-adevar, necesita aceasta protectie.

Un rol important in orientarea politicii in domeniul protectiei sociale si a cailor de reformare il are aderarea Republicii Moldova la importante instrumente internationale, cum ar fi: Carta sociala europeana revizuita, conventiile Organizatiei Internationale a Muncii, ce se refera la problemele de securitate sociala, semnarea Conventiei europene de securitate sociala si Codului european de securitate sociala.

Obligatiunile asumate de catre republica prin aderarea la aceste instrumente internationale de mare importanta ne insufla incredere in asigurarea unui nivel de trai decent pentru cetatenii nostri, in orientarea politicilor promovate actualmente spre principiile si valorile europene, in implementarea unor reforme ce vor asigura o stabilitate in sistemul de protectie sociala nu numai pe termen scurt, dar si, cel putin, pe termen mediu.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Braghis.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Am studiat cu atentie bugetul Fondului social propus pentru anul viitor si vreau sa constat ca, de fapt, nimic nou din acele probleme pe care le-am pus noi nu o data aici, in Parlament, din acele discutii pe care le-am avut in Parlament nu am avut in acest proiect de buget. Mai mult decit atit, am impresia ca, de fapt, se copie din an in an, unele cifre, doar se inmultesc, poate, cu alti coeficienti pentru a aduce, intr-o oarecare conformitate, cu cifrele de dezvoltare macroeconomica.

Eu as vrea astazi sa ma refer la citeva probleme care, in opinia mea, sint destul de importante si despre care se vorbeste foarte mult in tara, nu stiu de ce nu se vorbeste acest lucru si in Parlament.

Si al doilea moment. Nu o sa folosesc, cred, toate acele 10 minute acordate, fiindca am inteles ca multe din cele spuse aici, in Parlament, nu se aud sau se face ca nu se aud.

Primul lucru. Vreau sa spun ca mecanismul, aprobat de Guvernul actual in ultimii 6 ani de zile, duce la saracirea pensionarilor saraci. Sau sa va explic foarte simplu. Majorarea cu 50 la suta, plus indexarea pensiilor cu 18 la suta, duce la aceea ca pensionarul, care are o pensie de 100 de lei, de exemplu, obtinind o majorare de 50 la suta sau o indexare de 18 la suta, va avea respectiv 150 sau 118 lei. Pensionarul care are pensia de 1 000 de lei, primind o majorare de 50 la suta sau o indexare de 18 la suta, va primi respectiv 1500 sau 1180 lei.

O intrebare simpla: capacitatea de comparare la 500 sau 180 de lei va fi cindva egala cu 50 si respectiv 18 lei? Niciodata. De aceea, sistemul, propus de Guvernul actual, este unul absolut alogic. Este unul care niciodata nu va duce la imbunatatirea situatiei paturilor celor mai sarace. Mai mult decit atit, ele vor continua si in continuare saracirea acestor cetateni.

Un exemplu simplu. Fiindca nu intimplator am pus unele intrebari si acum, si citeva zile in urma, iata un exemplu concret, fiindca am fost rugat sa spun niste lucruri concrete, poftim. Domnul Vladimir Chiriac, agronom-sef cu experienta de aproape 55 de ani, pensia 700 de lei, sta la pat, sotia pedagog cu staj de 40 de ani, pensia 400 de lei, sta la pat. Pentru luna trecuta au primit bonul de plata la gaz
988 de lei. Eu cred ca acest lucru nu mai poate fi comentat nicicum si nu trebuie sa il comentam, ci trebuie sa ne gindim, cum sa majoram pentru asemenea cetateni pensiile? Cum sa majoram pentru asemenea cetateni compensatiile nominative? Ca sa le asiguram o viata macar cit de cit normala si decenta.

Printre altele, domnul respectiv a fost la audienta si la domnul Stepaniuc si pina acum asteapta raspuns. A fost de doua ori la intilnire cu domnul Tarlev si a rugat raspuns. Si tot nu l-a primit. Ne-am intilnit si m-a rugat si pe mine sa anunt acest lucru aici, in plenul Parlamentului, poate dupa aceasta va fi o alta schimbare de atitudini la adresa dumnealui.

Poate, unica explicatie, pe care pot s-o presupun eu, este ca in anul 2000 a iesit din rindurile Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Fiindca un alt membru al Partidului Comunistilor din Republica Moldova, care a activat cu dinsul cot la cot, a inceput sa primeasca pensia de aproape 1600 de lei, activind si el agronom-sef, ca si domnul Chiriac.

A doua chestiune. Munca egala, pensie egala. Tot voi vorbi cu exemple concrete. Domnul Buga Vasile din Chisinau, fost presedinte al sindicatelor din transport, pensia 600 de lei. In afara de aceea ca a lucrat 10 ani in sindicate si 5 ani in Ministerul Constructiilor si a iesit la pensie in anul 1987, deci, are toate cele necesare pentru a fi numit si el functionar public, are o pensie de 600 de lei. Unii din cei care au iesit la pensie din aceeasi functie, posturi in ultimii citiva ani de zile, au pensia si 1700 si 1800 si 1900.

Continui. Domnul Gheorghita Andrei o pensie de 600 de lei, Departamentul Standarde. Domnul Magdaliuc Alexei, directorul celei mai mari intreprinderi de transport din perioada sovietica din constructie, pensia 600 de lei.

Eu as vrea sa vad care director de intreprindere din transport astazi iese cu o pensie de 600 de lei? Cred ca nu sint. Sint de acord ca nu sint asemenea pensionari. De aceea, ma adresez inca o data ca problema Munca egala, pensie egala este una nu inventata aici de opozitie, ci este o problema reala cu care se intimpina cetatenii republicii in fiecare zi.

Citeva momente cu caracter, daca doriti, asa macroeconomic. Iata s-a vorbit despre deficitul bugetar. De fapt, este prima data, noi am vorbit cam putin astazi la capitolul dat, dar este pentru prima data cind in Parlamentul Republicii Moldova din ultimii ani, cred ca de la independenta incoace se propune bugetul Fondului social cu un deficit bugetar.

Pe mine personal nu ma deranjeaza acest deficit asa de tare, fiindca inteleg de unde va fi acoperit, din excedentul platilor din anii precedenti. Ca, in loc sa platim pensie la oameni, le-am repartizat. Presupun ca Guvernul intelegea ca politica economica a lui da peste o perioada de timp faliment si va ajunge la aceasta situatie. Anul acesta avem minus 90 de milioane, am rectificat nu demult bugetul.

Eu cred ca acest lucru se explica prin citeva momente, citeva cifre le-am numit aici: salariul mediu pentru anul viitor este preconizat cu o crestere cu 22 la suta, Fondul de remunerare a muncii doar cu 15 la suta, bugetul Fondului social doar cu 8,9 la suta, transferul de la angajati.

Putem sa cautam, sa explicam aici ca cineva nu plateste. Eu vorbesc acum de tendinte, nu vorbesc de cifre concrete, vorbesc de tendinte. Tendintele, insa, demonstreaza una, noi vrem sa avem salarii mari in Republica Moldova, fara a asigura cresterea productivitatii muncii. Dar pentru orisicare specialist in domeniu este clar si cunoscut ca doar atunci cind creste si productivitatea putem vorbi despre cresterea reala a salariului si putem vorbi despre o crestere in general a salariului.

Eu cred ca, trebuie sa ne aducem aminte despre cifrele care au fost numite acum citeva saptamini de zile, s-a spus: ceva mai mult de 800 000 de cetateni contribuie astazi la Fondul social. Si cifra care da statistica oficiala 1 300 000 de angajati in cimpul muncii.

Eu cred ca trebuie sa ne mai aducem aminte de un lucru si vreau sa spun, cu toata responsabilitatea, acest lucru: domnilor comunisti si domnilor guvernanti, niciodata nu veti rezolva problemele pensionarilor atit timp cit proportia pensionari angajati in cimpul muncii va fi 1:1.

Astazi, noi cu dumneavoastra, datorita politicii dumneavoastra, am ajuns, daca in anul 2000 aceasta cifra era 1:2, acum este aproape 1:1. Este destul de clar pentru toti ce-i aceea pensie, aceasta e 1/3 din salariul angajatului, daca avem 1:1, deci, niciodata pensia pensionarului nu poate fi mai mult decit 1/3 sau 29%.

De aceea, eu as ruga foarte mult, bineinteles, nu voi vota acest buget, fiindca consider ca nu este, Guvernul nu a incercat nici sa intre in esenta problemei. Pur si simplu, a propus un buget de majorare cu citeva procente la citeva capitole si mai mult nimic.

Dar eu as propune, poate, a venit timpul sa avem aici, in Parlament o discutie, fiindca am vorbit si la bugetul de stat despre aceste lucruri, am vorbit si anul trecut despre aceste lucruri, le repet si anul acesta, poate, este cazul sa organizam o discutie aici, in plenul Parlamentului, asupra situatiei din economie anume din aceste puncte de vedere.

Fiindca astazi am primit un document, gindesc ca, independent, am primit buletinul Asociatiei Idis-Viitorul, care demonstreaza ca la majoritatea absoluta a indicatorilor macroeconomici se vede o tendinta clara de reducere a lor. Nu importa ca este vorba de export sau este vorba de salarii, sau este vorba de veniturile bugetului in punct de termen real.

Si problema aceasta devine din ce in ce mai dureroasa pentru toti cetatenii Republicii Moldova, nu doar pentru acei care astazi discutam, pentru pensionari.

Va multumesc de atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Eremciuc.

Eu va rog, putina liniste in sala.

Domnul Vladimir Eremciuc:

, !

, , ... , , , . , , , - , , .

. . 1993 3,9 . , , , 1994
18 , 1995 21 , 1996 45 1998
4 . . , .

, , , , , , , , . , , 2000 1 : 2 , , , . ? . .

. , , , . , , , ... ! . . . , ... , luare de cuvant, dar c dumneata ai...

 

Domnul Marian Lupu:

stimati colegi...

 

Domnul Vladimr Erenmiuc:

... .

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eremciuc,

O clipa, va rog.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, !

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu rog o singura clipa.

 

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

...

 

Domnul Marian Lupu:

O singura clipa. . Eu va rog foarte mult, toti antivorbitorii in sala, nu s-a spus nimic. Eu va rog. Principiul: cui ii place sa vorbeasca, sa ii placa si sa asculte. Este foarte simplu principiul. Si eu va rog sa il urmam. Va rog sa continuati.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, ... , , , . ... ? , . 2007 .

2001-2005 32 39 41%. . 2001 57,7%, 2005 69%. 544 2001 1319 2005, 2,4 . 1 2006 1620 .

, , 1,9 2000 . . 8,4 2001 12,7 2006 . 18 27 2005 . 140 2001 457 2006 , 139 390, 88 279 .

, 4964 , 551 , 12%, .

, , , 2007 4% , . 36 . , , , .

, 2007 , . 16 , . .

, , .. , , , . 50 50.

. 1% , , 1% , . , , , . .

1 2007 . 441,7 , 18%. 1 2007 200 . 26 . , , 25 .
3,7 11%,
390 .

; 200 . , , , . - 91 .

, 2007 120 . , 190 , , , 137 . ,
2007 , , . . .

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii... Eu va rog foarte mult. Au fost luarile de cuvint. Votam si va ofer cuvintul a sa faceti replica pina la 3 minute.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului propunerea comisiei privind aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3790. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie fixate rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2, eu va rog mult. Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 5.

Sectorul nr.2 24.

 

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi pro. Proiectul de Lege nr.3790 este aprobat in prima lectura.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, era mai bine daca replica se intimpla, poate schimba ceva la vot, mai stiu eu. Acum o sa ii raspund domnului Eremciuc in rusa, fiindca dumnealui a vorbit in rusa, poate o sa inteleaga mai bine si el ca sa nu fie ceva neintelegeri. , , , . , . , , , , .

, , - , , , . , ,
4 , . , , , , , -.

, . , , ( ), 2000 , . 1 2001 , 22%.

: , . , , , , . , , , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

, . . , , , , , , , - , , , .

, 1990 , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca, iata, daca am sa ridic acum documentele respective si sa vedeti, de exemplu cit au crescut salariile in 2001 fata de 2000, cit au crescut salariile in 2005 fata de 2002 sau 2001. Iata rezultatele politicii promovate de Guvernul din 2000 si efectele politicii gresite promovate dupa acesti ani. Daca nu credeti, iata acum va ridic toate cifrele, vi le numesc chiar acum.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, in continuare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc, domnule Presedinte.

Va rog, sa ma credeti ca eu, personal, am fost vizat intr-o masura oarecare de aceea ce a spus domnul Braghis si de nenumarate ori. Si vreau sa spun cum se spune la noi la moldoveni: . Viata in Republica Moldova nu a inceput in anul 2000. Pensiile si salariile au inceput sa fie platite nu in calosi si in griu, si in alte chestii, nu din 2000. A fost anul 1998, daca tine minte cineva. Eu am impresia ca aici ar trebui sa fie o clarificare intre acei care au sustinut Guvernul in 2000. Pentru ca noi, cind am fost demisi, am fost demisi pe argumente invocate acum.

Domnule prim-ministru,

Eu imi cer scuze, pentru ca trebuie de spus lucrurilor asa cum sint. Eu nu sint de acord cu invocarea anilor 2001 s.a.m.d.

Doamna Postoico,

Poate pentru dumneavoastra acesta este un lucru nu atit de sensibil. Nu am abuzat si nu am indraznit niciodata sa abuzez, dar deja se face abuz de acest lucru. Si atunci noi sintem obligati, pentru sedinta de saptamina viitoare, sa venim cu o declaratie si cu o analiza asa mai detaliata, ce s-a intimplat pe parcursul anilor, ca sa fie foarte clar.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc,

Eu va rog, foarte succint. Nu este cazul sa declansam discutiile date.

Multumesc.

Va rog. Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din acest punct de vedere, deci perioada sovietica este cea mai stralucita perioada a Republicii Moldovenesti, fiindca atunci se plateau si pensiile, si salariile.

Stimati colegi,

Deci, trebuie sa recunoastem un singur lucru, ca, cel putin, de la 1996 pina in 2000, bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, de fapt a fost blocat, a stagnat. Acum noi avem anual o crestere aproximativ cu 20% 22% 24% si sa ne bucuram ca avem niste bani si avem ce imparti. Da, situatia este complicata. Da, pensiile nu sint cele mai inalte. Sa incercam sa le majoram incetisor, asa cum putem noi, cu cite 18% anual si sa lucram putin mai bine.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Urmatorul subiect pe ordinea de zi. Proiectul Declaratiei Parlamentului Republicii Moldova in sustinerea initiativei Consiliului Europei parlamentele unite in combaterea violentei domestice indreptate impotriva femeilor. Proiectul nr.4500.

O invit la tribuna centrala pe colega noastra, doamna deputat Eva Gudumac.

 

Doamna Eva Gudumac:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Declaratia Parlamentului Republicii Moldova. Violenta in familie, inclusiv cea indreptata impotriva femeii este o incalcare grava a drepturilor omului, in special a dreptului constitutional la viata, la integritate fizica si psihica.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste.

Stimati colegi,

Sa o ascultam pe colega.

 

Doamna Eva Gudumac:

Ea nu cunoaste nici frontiere geografice, nici limite de virsta. Nu depinde de origine etnica ori sociala. Violenta in familie este raspindita in familiile de orice gen, in diverse paturi sociale. Acest viciu afecteaza grav nu numai tarile sarace, dar si tarile economic dezvoltate, cu o democratie avansata. De aceea, Consiliul Europei a lansat initiativa: parlamentele unite in combaterea violentei domestice indreptate impotriva femeilor. Campania va demara la Madrid, la 27 noiembrie 2006.

Scopul campaniei este de a condamna violenta in familie, care este o violare inacceptabila a drepturilor omului si de a spori cunoasterea necesitatii combaterii violentei, indreptate impotriva femeilor de catre autoritatile publice si publicul larg in Uniunea Europeana. Noi, deputatii in Parlamentul Republicii Moldova, consideram importanta atitudinea luata de Consiliul Europei in problema violentei in familie si ne solidarizam cu celelalte state membre in lupta cu acest flagel.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Gudumac,

O clipa. Dar elementar respect, barbatilor.

 

Doamna Eva Gudumac.

Pur si simplu, ei nu au violenta in familie.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog sa continuati.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, condamnam public si fara echivoc violenta in familie, pe care o consideram un atentat grav la sanatatea fizica si morala a fiintei umane. Consideram importante actiunile si eforturile depuse de Consiliul Europei intru identificarea unei solutii durabile si eradicarea acestui grav viciu social. Remarcam ca deputatii in Parlamentul Republicii Moldova sint convinsi ca lupta impotriva violentei in familie va contribui la edificarea unei societati civile mai echitabile, in cadrul careia vor fi respectate drepturile tuturor, atit ale femeilor, cit si ale barbatilor.

Constientizam importanta implementarii cu succes a prevederilor documentelor adoptate in cadrul Consiliului Europei si ne vom implica activ pentru a preveni si eradica fenomenul violentei in familie. Reiteram vointa de a continua realizarea actiunilor pentru stabilitatea unei democratii functionale a statului de drept si pentru respectarea drepturilor omului, adoptat in sedinta de astazi a Parlamentului Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Propuneri? Da, rog sa luati loc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

O sugestie doar de ordin redactional la alineatul (1), ultima propozitie. Cred ca ar fi cazul sa eliminam, in general, sintagma de orice gen. In contextul raspindit in familii de orice gen din diferite paturi sociale. Nu cred ca exista familii de gen masculin sau de gen feminin. Familia, conform definitiei din Constitutia Republicii Moldova, este formata din barbat si femeie in scopul procrearii. De aceea, corect este sa respectam Constitutia si, in spiritul acesteia, sa eliminam sintagma de orice gen, raminind forma nearticulata familii, care presupune toate familiile, fara a determina o categorie aparte.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Vin cu trei propuneri. Nu cunosc autorul si daca le accepta, voi fi bucuros. Prima propunere, probabil, este logic, rational de a schimba cu locul alineatul 2 din partea a doua a textului cu alineatul 3, fiindca in prima fraza avem asa: consideram importanta atitudinea luata. Alineatul (3) Consideram importante actiunile si eforturile. Deci, ar fi o legatura, in ambele cazuri vorbim de Consiliul Europei. Iar alineatul 2, unde noi condamnam, devine alineatul 3.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Se inscrie normal.

 

Domnul Marian Lupu:

Cred ca de acord, da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimati colegi,

Da, a doua propunere. Consider ca esenta acestui text, mai bine zis asa, ultimul alineat al Declaratiei nu se inscrie in esenta textului. De aceea, sint doua variante. Una, sau excludem acest alineat, sau dupa cuvintele pentru respectarea drepturilor omului introducem cuvintele prevenirea fenomenului violentei in familie. Atunci, ultimul alineat al textului se inscrie intr-un fel in continut, fiindca noi incepem denumirea textului cu violenta in familie, combaterea ei, dar ultimul alineat este de ordin general, drepturile omului. Si ultima propunere. Cred ca penultimul alineat consideram importanta implementarea cu succes a prevederilor documentelor adoptate in cadrul Consiliului Europei cu privire la eradicarea fenomenului violentei in familie si ne vom implica activ pentru a preveni acest fenomen, fiindca in formularea actuala suna nu prea bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Acceptat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Desigur, ultima varianta, daca este acceptata, nu este principiala. Alineatul (3), la care ne-am referit, suna in felul urmator: Consideram importante actiunile si eforturile. Probabil, ar fi suficient sa ne limitam la consideram importante eforturile depuse de Consiliul Europei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, am vrut sa spun, cred ca necesita o redactare stilistica serioasa aceasta declaratie, dupa adoptarea ei. Fireste, este un document foarte necesar si ar trebui sa fim si noi alaturi de parlamentele din alte tari ale Consiliului Europei. Nu stiu insa in ce masura violenta in familie atenteaza la drepturile omului. Aici se face referinta la drepturile omului, care este mai curind politic, statul este cel care se preteaza la incalcarea drepturilor omului.

Nu stiu daca este cazul sa figureze o referire directa la drepturile omului. Eu as propune formularea in felul urmator a primei propozitii: Violenta in familie, inclusiv cea indreptata impotriva femeii este o incalcare grava a dreptului constitutional al fiecarei persoane la viata, integritate fizica si psihica.

De asemenea, are perfecta dreptate domnul Cubreacov, propozitia a treia din primul alineat: Violenta in familie este raspindita in familii de orice gen in diverse paturi sociale nu cred ca are loc in general. Si as propune urmatoarea formulare: Ea nu cunoaste nici frontiere geografice, nici limite de virsta. Deci, incepind cu propozitia a doua: nici limita de virsta, nu depinde de originea etnica ori sociala, fiind raspindita in familii din diverse paturi sociale, trecind ulterior la alineatul 2.

 

Domnul Marian Lupu:

Acceptat.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Cu referire la violare inacceptabila a drepturilor omului. O atare formulare parca ar presupune ca sint si violari de alt gen, care pot fi acceptate. Si atunci, poate, sa suprimam acest adjectiv si sa il inlocuim cu violare deosebit de grava, indicind niste... este cazul sa indicam asupra acestui tip de violenta, care este unul deosebit de grav.

 

Domnul Marian Lupu:

Faceti, va rog, o referinta, la ce alineat?

 

Domnul Ion Varta:

Alineatul 3. Scopul campaniei este de a condamna violenta in familie, care este o violare inacceptabila.

 

Domnul Marian Lupu:

Si propunerea dumneavoastra?

 

Domnul Ion Varta:

Violare deosebit de grava.

 

Domnul Marian Lupu:

Violare grava a drepturilor omului. De acord.

 

 

 

Domnul Ion Varta:

In aceeasi fraza mi se pare ca mai indicat ar fi sa spunem ca Se stimuleaza cunoasterea necesitatii combaterii violentei. Fiindca in acest caz avem in vedere niste metode care sint, au o conotatie indirecta, dar cind spunem ca sporim, atunci parca implicarea este una directa. Si atunci parca s-ar impune cuvintul a stimula cunoasterea necesitatii. Ei, si mai sint citeva redactari de ordin secundar.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, eu as avea o propunere, fiindca sint, intr-adevar, modificari redactionale. Eu sint de acord ca trebuie sa mai lucram asupra stilisticii acestui document. Propunerea este urmatoarea: astazi, noi aprobam aceasta declaratie si toti colegii care au intervenit cu propuneri si s-au aratat interesati de a perfectiona acest text, inainte de redactare...

 

Domnul Ion Varta:

O redactare de ordin stilistic.

 

Domnul Marian Lupu:

...Veti fi consultati toti si doar dupa aceea declaratia va fi data publicarii.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi,

Propun ca din alineatul 4 sa fie exclus cuvintul civile. In acest caz lupta impotriva violentei in familie va contribui la edificarea unei societati in general, nu civile. Fiindca in acest caz nu are nici o treaba cu aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Igor Klipii:

Si, probabil, ultimul alineat, intr-adevar, ultimul alineat trebuie exclus, fiindca in el este reflectata sau se contine un angajament din partea guvernarii sau a puterii executive, nu a Parlamentului. Drepturile omului s.a.m.d., nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Sint aici pentru a-mi exprima dezacordul cu ultima propunere formulata de domnul Klipii. Parlamentul este o institutie centrala a statului care, de asemenea, realizeaza actiuni pentru stabilirea unei democratii functionale in Republica Moldova si a statului de drept. Nu este vorba doar de sensul ingust al executarii legilor adoptate de Parlament de catre Executiv. Faptul, insusi procesul legislativ este, daca vreti dumneavoastra, un set de actiuni pentru stabilirea democratiei functionale si a statului de drept.

Deci, aici termenul de actiuni are sensul cel mai larg posibil, conform dictionarului. De aceea, cred ca acest alineat trebuie sa ramina. Mai ales ca aceasta este una din cerintele formulate de Consiliul Europei la adresa statelor, nu a guvernelor.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea prezentei declaratii, proiectul declaratiei Parlamentului Republicii Moldova. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul declaratiei este aprobat.

Si, precum am anuntat anterior, inainte de a fi emis acest document, se va lucra asupra stilisticii acestuia. Eu cred ca este o declaratie potrivita si adoptata la un moment deosebit de potrivit, in sensul in care la 25 noiembrie se va marca Ziua Internationala a Nonviolentei si Ziua Internationala pentru Eliminarea Violentei Impotriva Femeilor.

Stimati colegi,

Si ultimul subiect, aprobarea ordinii de zi pentru perioada 30 noiembrie
8 decembrie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Nu ma refer direct la ordinea de zi din 30 noiembrie. Vreau, insa, sa reamintesc si dumneavoastra, si colegilor, sint cinci proiecte de legi depuse de deputatii social-liberali, care asa si nu au ajuns in discutie. Unele dintre ele au fost depuse acum 9 luni. Eu, cu permisiunea dumneavoastra, dau citire numerelor acestor proiecte de legi si v-as ruga sa urgentam examinarea lor.

Primul este proiectul de Lege pentru completarea si modificarea Legii nr.386/25, pardon 386 din 25 noiembrie 2004 cu privire la cinematografie, inregistrat cu nr.888 la 15 martie 2006. Al doilea este proiectul de Lege privind modificarea unor acte legislative: Codul electoral, Legea privind administratia publica locala, inregistrat cu numarul 1457 la 19 aprilie 2006.

Al treilea este proiectul de Lege privind modificarea Codului muncii, inregistrat cu nr.1810 la 15 mai 2006. Al patrulea este proiectul de Lege privind denuntarea unor acorduri internationale, inregistrat cu nr.3036 la 26 iulie 2006. Si ultimul este proiectul de Lege privind completarea si modificarea Codului fiscal, inregistrat cu nr.3075 la 28 iulie 2006.

Domnule Presedinte,

Vreau sa va atrag atentia ca respectivul proiect de lege, ultimul deci, privind completarea si modificarea unor acte legislative, Codul muncii, Legea privind indemnizatiile a fost depus la Biroul permanent, dar nu a fost publicat nici macar pe pagina web a Parlamentului. Deci, v-as ruga sa dati un raspuns in timpul util la aceasta solicitare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, voi tine cont de acest lucru. Sa vedem ce se intimpla.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Pentru ca, de fapt, toate normele au fost depasite, sint luni si luni.

 

Domnul Marian Lupu:

Voi ruga, da, sa vedem ce e cu Legea nr.3075, cu publicarea pe pagina web, fiindca este o norma generala, pentru tot ce intra in Parlament sau este lansat ca initiativa legislativa. Si eu am sa rog comisiile sa vada cu multa atentie ce se intimpla cu aceste proiecte.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Din numele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica, propun in ordinea de zi doua proiecte de legi. Proiectul de Lege nr.4324 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinii militare si proiectul de Lege nr.2385 pentru completarea unor acte legislative.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Presedinte,

Vreau sa ma refer la punctul 21 din ordinea de zi. Probabil, este o greseala de redactare cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic, lectura a doua. Proiectul de lege nu a fost nici in prima lectura. A fost exclus ieri, daca va amintiti. Probabil, trebuie de corectat.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, daca este asa, respectiv inteleg, precum ca proiectul mentionat, in acest caz se inainteaza pentru a fi examinat in prima lectura. Da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi cu ceva timp in urma, din pacate, nu stiu exact sa spun in saptamini, am avut discutii destul de contradictorii pe marginea unui proiect de lege, al carui autori sint doi colegi de ai nostri: domnul Oleinic si domnul Cosacriuc, pentru modificarea Legii privind protectia stratului de ozon s.a.m.d. Noi am avut o discutie contradictorie. Dumneavoastra ati dispus atunci retragerea acestui proiect in comisie.

Noi am avut o parere. Din pacate, nu am reusit sa ne expunem punctul nostru de vedere asupra proiectului si a solutiei.

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra, atunci, ati mentionat ca sint necesare circa doua saptamini, a trecut o luna.

Rugamintea noastra este mare, ca sa fie introdus pe ordinea de zi in saptamina viitoare, sa discutam problema ca, intr-adevar, este o problema foarte si foarte importanta. De la Guvern nu am vazut sa intre nici un proiect in directia respectiva si sa luam o decizie, sa nu lasam si acest proiect mult timp.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator. Fiindca vine autorul, probabil, unul din autori este. Domnul Cosarciuc nu este in sala. Eu atunci, da, am mentionat ca foarte rapid, daca timp de o saptamina se face, se revine in plen. Nu sint sigur. Domnul Cosarciuc, in cadrul sedintei Biroului permanent, nu a inaintat acest proiect, poate nu este gata inca?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu vreau sa argumentez propunerea mea si sper ca nu deranjeaza colegii. Noi nu am actionat in nici un fel pe marginea problematicii invocate in proiectul respectiv, asteptind solutia comisiei si asteptind o decizie a Parlamentului. Si atunci vrem sa vedem care este finalitatea, caci avem si noi punctul nostru de vedere, sa pornim, sa rezolvam.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate avem o informatie suplimentara.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Initiativa noastra se afla acum in comisia sesizata in fond, Comisia domnului Untila, pina la urma, se examineaza, a fost examinata o data, a fost rechemata din ordinea de zi. Desigur, cred ca se asteapta.

Stimati colegi,

Acum Guvernul pregateste o lege noua, ce tine de energiei regenerabile si mai degraba ca initiativa noastra ar fi prelungita pina cind nu va aparea legea noua din partea Guvernului. Si atunci o sa piarda actualitatea si initiativa noastra. Dar aceasta este o practica. De aceea nu trebuie sa ne miram de asa ceva.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Ar fi greu sa fie invinuit domnul Untila, ca ar face sa astepte proiectul de la Guvern, nu?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Dumneavoastra, cind ati remis acel proiect in comisie, mi-ati propus si un termen de doua saptamini. Noi ne-am incadrat in acest termen. La comisie el a fost examinat si este propunerea comisiei ca acest proiect de lege sa fie respins. Si doua saptamini nu am facut acest lucru. De ce nu este pus in ordinea de zi, nu imi este clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, inaintati.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Dar eu i-as da un sfat colegului meu, ca sa isi retraga acest proiect, cred ca o sa fie mai bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu cred ca este logica propunerea colegului nostru, dar cred ca este mai degraba dorinta Guvernului, care tot s-a expus ca sa retragem initiativa.

Stimati colegi,

Legea noastra este inaintata din martie. Din martie pina acum trei luni de zile a stat la Guvern, patru luni de zile se examineaza in Parlament. Aceasta este o atitudine concreta fata de initiativele care vin din partea deputatilor Alianta Moldova Noastra, fiindca importanta legii este foarte mare. Propunerea noastra, ce tine de un produs nou, care ar permite ca in tara sa apara un consumator de circa 400 de mii de tone de cereale, este foarte importanta, dar atitudinea Guvernului si a colegilor din fractiunea majoritara este concreta. Si dumneavoastra vedeti care este rezultatul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Raspunsul a fost dat de colegul dumneavoastra de fractiune. Dumneavoastra, stiti, ca in bancul cel cu puricele, tot intoarceti situatia asa

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnul Untila a aduc la cunostinta decizia comisiei, unde majoritari sint fractiunea comunista.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Untila a anuntat rezultatele votului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Pai, dumnealui nu si-a expus pozitia lui. El a adus la cunostinta decizia comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Deci, care este opinia? Fiindca este prea multa vorba la un subiect care nu costa atit consum de timp. Il includem pe ordinea de zi? Cum doriti. Eu nu am de gind sa trag de urechi acest subiect.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Noi am discutat la fractiune si ideea este buna, cum s-a spus si data trecuta, cind a inceput discutia. Si este corect ca si Guvernul a pregatit ceva mai detaliat privind aceasta idee.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, in acest caz sa vedem acest proiect. Daca nu merge, nu merge, s-a respins si e tot. Ce este?

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Aici s-ar putea sa luam ca baza proiectul care o sa fie cel mai reusit. Eu asa cred. Desigur, dumneavoastra o sa iesiti la microfon sa spuneti ca aceasta nu este conform Regulamentului. Noi putem sa respingem acum ideea ca avem informatia aceasta, domnule Presedinte, ca trebuie sa fie mai detaliat si cind am discutat in fractiune, cu participarea domnului Tarlev. Zece zile in urma a fost la sedinta fractiunii, am luat asa o decizie ca trebuie sa fie mai detaliata ideea exprimata prin lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Interesant se intimpla la noi in Parlament. Domnul Serebrian, a propus vreo sa includem citeva proiecte in ordinea de zi si a plecat. Dar eu, va rog frumos, domnule Klipii, informati-l pe dumnealui ca, referitor la initiativa dumneavoastra privind modificarile in Codul fiscal au inceput discutiile in comisie, dar initiativa dumneavoastra nu a fost argumentata.

Nici un calcul nu a fost prezentat si noi ne-am inteles asa, ca domnul Klipii lucreaza cu initiativa, cind o sa fie pregatita, noi o sa il invitam pe dumnealui in comisie, fiindca acolo noi avem avizul negativ al Guvernului si putem sa respingem liber. Dar, totusi, noi dorim sa vedem, daca sint calculele respective, si o sa ne convingem ca initiativa este normala, o sa trecem cu dinsa. Dar acum nu putem sa includem in ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Bondarciuc,

Atmosfera de la sedinta comisiei... colegii din fractiune, care au participat pot confirma, decizia era clara, respingere. S-a formulat pretentia ca trebuie aduse fel de fel de argumentari. De fapt, argumentarile au fost aduse. In afara de aceasta, proiectul de lege trebuie combatut cu argumente, nu trebuie eu sa va demonstrez. Eu am adus argumentele mele, mie, dimpotriva, nu mi s-a adus nici un fel de argumentare. Aveti toate structurile in subordine, executivul? Aduceti argumentele ca nu sint corecte calculele pe care le-am prezentat.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor.

O clipa, va rog.

Microfonul nr.3.

Eu vad ca noua, totusi, ne este indiferent faptul ca este ora 15.30. Pofta de vorbe nu ne trece la toti.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Eu nu vreau sa intru in detalii, dar si astazi dumneavoastra nu puteti sa argumentati de ce noi trebuie sa adoptam impozitul pe venit pentru persoane fizice in marime de 14 la suta. Cind, astazi, pe anul viitor sint aprobate si adoptate cifrele 7, 10 si 20. Este scara, nici un argument, nici un calcul nu a fost prezentat. Si ce o sa avem? Care situatie o sa apara?

De ce trebuie sa pedepsim persoane care primesc salarii mici astazi? Sa majoram pentru dinsii? Nici un calcul nu a fost prezentat. Prezentati deputatilor calculele dumneavoastra, daca le aveti.

 

Domnul Marian Lupu:

Nicolai Fiodorovici,

De stiam eu ca situatia la orele 15.00 va fi aceasta, credeti-ma, v-as fi propus inca zece subiecte pe ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule presedinte Bondarciuc,

Dupa descrierea dumneavoastra, ramine sa votam. Deci, sa introducem pe ordinea de zi, dupa aceasta discutam, dar problema este alta. Sint mult mai multe proiecte de legi inaintate, care sint date uitarii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Acum, eu vreau sa va atrag atentia. Dumneavoastra ati pornit o discutie, iar domnul Serebrian, sa-i spun sarmanul in situatia data, dumnealui nici nu a propus sa punem la vot includerea pe ordinea de zi, ci m-a rugat sa ma clarific ce e cu mersul acestor proiecte. Noi ce discutam aici?

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, multumesc frumos, domnule Presedinte.

Fac o propunere pentru ordinea de zi si v-as ruga chiar sa fie pus la vot. Sper foarte mult, pentru o pozitie constructiva a deputatilor din fractiunea majoritara.

Stimati colegi,

Deci, in ultimele saptamini, in cadrul sedintelor in plen, a fost abordat un subiect care, in viziunea mea, constituie o problema foarte serioasa, ce tine nu doar de prezentul, dar si de viitorul statului nostru Republica Moldova. Ma refer la problema demografica.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor...

 

Domnul Leonid Bujor:

De aceea eu propun...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu va suparati, va rog. Va rog, concis, dati numarul proiectului si
propuneti-l. Sintem, totusi, la un subiect foarte tehnic.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Sint solidar cu dumneavoastra, ca folosim cam putin rational timpul de astazi, dar eu vreau sa termin gindul, daca imi permiteti.

Deci, in cadrul citorva sedinte in plen la acest subiect nu m-am referit doar eu, s-au referit si deputatii din mai multe fractiuni. In luna iulie am prezentat o propunere legislativa la acest subiect. Avind in vedere lipsa de reactie, dupa cum stiti, propunerile legislative se expediaza Biroului permanent si a fost prezentat acest document si este inregistrat.

De aceea, eu consider ca ar fi rational de inclus in ordinea de zi pentru saptaminile viitoare audierea raportului Guvernului Republicii Moldova cu privire la situatia demografica, sa avem o discutie si, in baza acestei discutii, sper constructive, Guvernul sa elaboreze un program in acest domeniu. Deci, este un lucru absolut firesc pentru tara noastra.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Cu greu, dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Foarte greu.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar va atrag atentia, ca de trei ori ati permis la microfonul nr.4. si nu mi-ati permis mie.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu cu greu am zis referitor la ziua de astazi.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Ceea ce tine de ordinea de zi pentru saptamina viitoare. Din partea autorilor eu as ruga, ca sa includeti in ordinea de zi pentru saptamina viitoare, in urmatoarele 4 sedinte, cind doriti dumneavoastra, la discretia dumneavoastra. Sintem disponibili sa executam.

 

Domnul Marian Lupu:

Spuneti, ce? Acest proiect?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Acest proiect. Comisia e gata sa raporteze, autorii sint gata sa raporteze.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Filat,

Numarul nu ati retinut? Dumneavoastra ati stat la originea acestei intrebari. Va cred. Bine. Eu am sa supun votului. Inca propuneri la ordinea de zi? Nu sint.

Stimati colegi,

Am inregistrat urmatoarele propuneri: nr.4324, nr.2385.

Domnule Stoicov,

Propunerea din partea comisiei... Cine este pentru a accepta aceste propuneri prezentate, ca supliment la ordinea de zi, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea, fara a specifica numarul, care a fost facuta de domnul... nr.1098 mi se spune. Cine este pentru a include proiectul nr.1098 pe ordinea de zi? Da, trebuie sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

16 voturi pro. Nu se include.

Acum, inainte de a ma referi la ultima propunere, domnule Bujor, faceti, va rog, o precizare. Eu si anterior v-am anuntat, dar vreau sa va anunt inca o data ca, pe parcursul lunii decembrie, cred, catre mijlocul lunii decembrie, poate mai devreme, vine oricum Prim-ministru si Cabinetul pentru a prezenta raportul privind activitatea Guvernului, evident, acoperind toate subiectele, inclusiv subiectele care au fost propuse zilele trecute in cadrul sedintelor in plen. Insistati neaparat sa fie la o tema separata sau in cadrul acestui raport? Fiindca vor sta cit va trebui: o jumatate de zi, o zi intreaga, pentru a avea o discutie complexa si sistemica. Care este pozitia dumneavoastra?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

15.35, as intra in discutii, caci am de spus multe la adresa Guvernului Tarlev 2. Stiu foarte mult ca multi dintre colegii dumneavoastra gindesc foarte multe lucruri negative.

De aceea, domnule Presedinte, va rog respectuos sa il invitam in mod special, sa discutam acest subiect. Nu vrea domnul Tarlev, are cine veni, este acum domnul Vrabie, este ministerul nou-creat. Este o problema foarte serioasa. Eu as vrea inca o data sa ma adresez la majoritate.

Stimati colegi,

Este una din cele mai serioase probleme care tin de viitorul nostru. Cred ca, gasim o ora o ora jumatate pentru a discuta acest subiect.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere a colegului, a domnului Bujor. Cine este pentru a accepta aceasta propunere sa fie incorporata pe ordinea de zi 30 noiembrie 8 decembrie, rog sa voteze. Stati, stati, sintem in exercitiul de vot.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 6.

Sectorul nr.3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi pro. Propunerea nu a fost acceptata. Ce precizare era sa fie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Este vorba de Legea nr.1097, ca sa fie clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului pe ansamblu aprobarea ordinii de zi pe urmatoarele doua saptamini. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Sedinta o declar inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc la 30 noiembrie, joia viitoare, ora 10.00. (Rumoare in sala).

Stimatii mei colegi,

Nu va suparati, fiindca sint si eu obosit de rind cu dumneavoastra. Au fost doua declaratii, colegii au rugat sa fie inscrisi si eu vreau sa va zic ca trebuie sa le oferim aceasta ocazie. Nu va suparati, va rog. Este domnul Untila si doamna Pavlicenco, care s-au inscris pentru declaratii la acest subiect. Dar noi ieri nu am decis ca joia viitoare sa-i chemam?

Deci, eu nu stiu de ce eram cu impresia, poate ca era ieri prea tirziu, spre orele 20.00, dar tin minte ca am inaintat propunerea ca toti acei care ieri erau aici, pentru a oferi raspunsuri, sa vina joia viitoare si parca am ramas cu impresia ca am acceptat in modul acesta, nu? Fiindca, oricum nu sint. Daca insistati sa oferiti, totusi, intrebarile, o facem. Nici o problema.

Bine. De acord.

Stimati colegi,

Atunci, ii ofer posibilitatea.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc frumos.

Promit ca pentru astazi ultima interventie, desi am o interpelare foarte importanta.

Stimate domnule Presedinte,

Eu am mai atentionat o data asupra unui lucru important, ca Ora Guvernului, declaratiile s.a.m.d. au loc in cadrul sedintelor Parlamentului. Sedinta poate fi deliberativa in momentul in care sint in sala minimul necesar de deputati. Nu, eu intreb, daca vreti, avem si juristi. Si atunci ori chemam colegii inapoi in sala, ori facem o pauza, dar de ce nu? Nu eu, sint oameni care urmeaza sa ii cheme. Ce, sa-i chem eu?

Stimati colegi,

Sa procedam in felul urmator: noi avem Regulament si ori il respectam, ori procedam cum ne place noua. In acest caz putem sa raminem doua persoane si sa lucram.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Procedam in felul urmator: colegii isi dau citire declaratiilor si dupa aceea colegii adreseaza intrebarile, interpelarile in modul stabilit.

Domnule Untila, va rog.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Ieri, a fost adoptat in lectura definitiva Legea bugetului de stat pentru anul viitor, astazi cel al asigurarilor sociale. Deci, putem deja trage primele concluzii referitor la ceea ce ne asteapta in anul 2007.

Prognozele sint mai mult decit sumbre, deoarece guvernarea comunista, prin toate actiunile ei, nu urmareste universarea lucrurilor, ci doar conservarea situatiei actuale, care nu convine decit partidului de guvernamint. Comunistii, in activitatile lor, au pus pe burta toate conceptiile nationale prezentate cu multa pompa pe parcursul anilor lor de guvernare. Astazi, ei elaboreaza si implementeaza numai proiecte pe termin scurt, atit cit le-a mai ramas sa se mentina la putere.

In ceea ce priveste bugetul de stat pe anul 2007, el pare a fi o afacere proprie a comunistilor, ca tine cont numai de interesele lor, care le-au pus la cale. Si aici nu pot fi trecuti cu vederea aliatii cei mai fideli ai comunistilor PPCD, al caror propuneri au fost luate in calcul integral si care au contribuit substantial la elaborarea acestui buget, ba mai mult, chiar l-au votat. Acest lucru nu ne uimeste, fiindca Rosca in companie demult duce geanta comunistilor. Cu alte cuvinte, bugetul a fost facut pentru comunisti si aliatii lor, dar nu pentru tara si pentru cetatenii ei.

Va aduc doar citeva cifre pentru a demonstra ca acest buget este de o calitate indoielnica, nu sustine dezvoltarea economica si se bazeaza exclusiv pe activitatea organelor vamale. Astfel, cea mai mare parte din veniturile bugetare vor fi asigurate ca urmare a perceperii TVA, ponderea acesteia va fi de 6,9 miliarde de lei, adica mai mult de jumatate din buget.

M-as fi bucurat enorm daca ar fi fost vorba despre TVA perceputa de la marfurile produse si serviciile prestate in Republica Moldova. Aceasta ar fi insemnat ca in republica avem, intr-adevar, o crestere economica, dar cea mai mare parte din T.V.A. se percepe de la import, circa 5,8 milioane de lei.

Sustinind importurile, care asigura venituri suplimentare bugetului, guvernarea loveste producatorul autohton. In aceasta situatie, devine clar ca puterea nu este deranjata de cresterea permanenta a soldului negativ al balantei comerciale externe, care, in scurt timp, ar putea ajunge la 1 miliard de dolari americani.

Am cautat in acest buget macar o analiza la faptul ca vor fi create noi locuri de munca, despre care guvernarea spune ca in 2009 vor ajunge la cifra de 300 000, dar nu am vazut cum, practic, va fi posibil acest lucru. Puterea comunista nu este interesata in crearea locurilor noi de munca, deoarece aproape 1 milion de cetateni moldoveni, aflati la munci peste hotare, transfera in tara suficiente mijloace, pentru a acoperi soldul negativ al balantei economice externe.

Este o rusine pentru guvernare, care pretinde sa asigure o crestere economica reala, sa includa in buget doar 411 milioane de lei, ca urmare a colectarii impozitelor pe venit. Aceasta cifra arata cit de bine o duc in realitate cetatenii si agentii economici din Republica Moldova. Impozitul pe venit achitat de catre ei este mult mai mic decit accizele la benzina si motorina, care, in 2007, vor constitui 467 de milioane. Adica, tot mediul de afaceri din Republica Moldova impreuna cu agentii nu pot oferi bugetului, sub forma de impozite pe venit, nici macar cit platesc sub forma de accize citeva companii petroliere. Despre ce fel de crestere economica si reducere a saraciei poate fi vorba in acest caz?

Voi mai invoca o cifra in context. Banii, achitati de agentii economici si cetateni, este o forma de impozit pe venit, nu ajung macar nici pentru a satisface in jumatate poftele conducerii tarii de a lucra in conditii de lux. Astfel, pentru a intretine serviciile de stat cu destinatie generala, adica, Presedintie, Guvern etc., in 2007 se vor aloca 866 milioane de lei, ceea ce este de doua ori si ceva mai mult decit vor oferi cetatenii si agentii economici din Moldova sub forma de impozite pe venit.

Republica Moldova a ajuns sa isi faca bugetul de stat din TVA si din accize la benzina, motorina, bauturi spirtoase, bere si amenzi, si sanctiuni administrative. Este deja de-a dreptul socant, dar aceasta este realitatea, in bugetul, pe care atit de mult il lauda guvernarea si aliatii lor, se mizeaza pe, fiti atenti, amenzi si sanctiuni administrative. Comunistii stiu de pe acum ca la anul se vor comite incalcari pentru care cetatenii si agentii economici vor plati 86 milioane de lei.

Aceasta inseamna ca organele abilitate cu functii de a stabili amenzi si sanctiuni au un plan pe care trebuie sa il indeplineasca, dar daca nu vor fi incalcari? Ei le vor inventa. Principalul este ca la buget sa ajunga 86 milioane de lei. Mai putem vorbi, in acest caz, despre stat de drept? Nu seamana mai degraba aceasta, ce faceti, tovarasi comunisti, a raket de stat?

M-am simtit implicat, in special, de suma pe care trebuie s-o aduca sub forma de amenzi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, aceasta masina de persecutare a oponentilor puterii si de constringere a concurentei loiale. Astfel, acest Centru, prin deciziile sale, trebuie sa impuna agentii economici sa verse la buget in anul ce vine 14 milioane de lei. Adica, din start, se stie, ca agentii economici vor incalca legislatia, desi ei inca nici nu isi dau seama de aceasta. Nimic de spus, buna libertate economica este Republica Moldova. Si inca ne miram, de ce nu avem o crestere economica reala?

Inca un moment pe care as vrea sa il mentionez.

Stimati colegi comunisti,

Tot timpul ati criticat imperialismul din exterior, dar fara banii lor, contrar celor declarate de la 2001 incoace, nu puteti face fata situatiei. In 2007, Republica Moldova va primi granturi externe de 861 milioane de lei, adica de doua ori mai mult decit se va colecta sub forma de impozite pe venit. Mai mult de jumatate din aceasta suma se preconizeaza sa fie folosita pentru sustinerea bugetului, cu care puterea se va lauda pe tot parcursul anului. Eu as vrea ca lumea sa stie ca actuala guvernare spune una, dar face alta si isi atribuie merite pe care nu le are.

La capitolul Cheltuieli bugetare situatia e si mai grea. De exemplu, la propunerea Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra de a gasi macar 100 milioane de lei pentru compensarea pierderilor oamenilor, survenite ca urmare a majorarii tarifelor la gaze naturale, puterea nu a reactionat nicicum. In schimb, comunistii au gasit bani sa majoreze de 6 ori cheltuielile Aparatului Presedintelui Republicii in 2007, sa directioneze sume importante pentru asigurarea conditiilor de lux in loc de agrement ale comunistilor la Holercani si in alte locuri. Apropo, pentru anul viitor organele de stat s-au majorat cu 111 milioane de lei suma pentru comoditatile proprii.

Am spus aceste lucruri, pentru ca oamenii sa nu isi faca iluzii referitor la anul ce vine.

Stimati concetateni,

6 ani ati fost dusi cu zaharelul, nu credeti in promisiunile optimiste ale comunistilor. Alianta Moldova Noastra afirma cu toata responsabilitatea, actuala guvernare nu este in stare sa asigure imbunatatirea reala a starii de lucruri din republica. Adevarata schimbare o va putea asigura doar o noua guvernare profesionista, responsabila si fara comunisti.

Stimati concetateni,

Nu putem cuprinde intr-o declaratie toate problemele societatii, tocmai de aceea Alianta Moldova Noastra va organiza duminica, 26 noiembrie, la ora 11.00 in scuarul Operei Nationale o intilnire cu alegatorii cu genericul Comunistii sint in tara ca si gripa aviara. Veniti sa gasim solutii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna Pavlicenco:

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

M-am obisnuit deja cu cenzura din partea conducerii Parlamentului, care nici dreptul la replica nu prea mi-l recunoaste, inclusiv cind sint vizata absolut personal, ba chiar sint atacata inetic, agresiv de catre purtatorii aprigi ai moldovenismului si ai antiromanismului.

Nu cred, insa, ca replica mea la refuzul comunistilor de a examina motiunea, semnata de 15 deputati, ca si reprosul adresat celui care nu accepta, ca necunoasterea de catre unii ministri a limbii de stat tine de o problema interna si inseamna o incalcare grava a legislatiei, ar fi trebuit sa provoace o reactie atit de inadecvata impotriva mea.

Imi amintesc, in repetate rinduri, inclusiv in documentele politice ale crestin-democratilor in Parlamentul trecut, comunistii au fost taxati ca purtatori ai intereselor altui stat, ai Rusiei, lucru pe care eu astazi nu am facut decit sa il repet gindind la fel.

Dar inainte de a raspunde acestei agresivitati antiromanesti, ma voi referi la o chestiune de procedura, pe care nu mi s-a permis s-o abordez de la microfonul nr.5. Pina astazi nu-mi este clar: cine, cind si daca te poate inscrie cu interventie pe marginea vreunui proiect de lege sau cu declaratii cu dreptul la replica? Am facut o gramada de remarci la acest capitol. Au fost diverse abordari: te poti inscrie ba la inceput, ba pe parcurs, ba cu biletele etc.

Cind modereaza domnul Lupu, e o situatie, cind modereaza tovarasa Postoico, e o alta situatie. Exact vicespeakerita a deschis cutia pandorei, i-a dat prima oara domnului Cubreacov dreptul la replica, dupa o declaratie a mea din finalul sedintei, cind fusesem eu inscrisa regulamentar la inceput. Altora, in conditii similare, un asemenea drept la replica, practic, nu li se da.

In legatura cu debandada cauzata de scopul de a interpreta unele prevederi ale Regulamentului, pornind de la transformarea lor in pirghii de manipulare contra celor care ii critica pe comunisti sau coalitia PPCD PCRM. Si sa nu se mai nege existenta coalitiei, caci chiar ieri aceasta a votat frumusel bugetul. Deci, nu mai cred ca astazi crestini democratii sint in opozitie, solicit respectuos sa se elaboreze un extras din Regulament cu instructiuni si stipulari clare, ce sa insemne o interpretare univoca despre cum sa procedam cu interventiile, replicile, declaratiile, ca sa evitam specularile. Asa cum ne-ati dat despre reglementarea activitatii deputatilor in comisii.

Acum revin la moldovenism, romanism si limba romana. Am aici Declaratia de independenta a Republicii Moldova, care, din fericire, inca nu a fost anulata de plenara PCRM sau de majoritatea comunisto-capitalista, desi am auzit ca exista si intentia stalinista de a introduce nationalitatea de moldovean in Constitutie.

Declaratia de independenta spune urmatoarele: Luind act de faptul ca parlamentele multor state, in declaratiile lor, considera intelegerea incheiata la 23 august 1939 intre Guvernul URSS si Guvernul Germaniei ca nula abenitiu si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta Internationala Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia prin declaratia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991.

Alt citat: Reamintind ca, in ultimii ani, miscarea democratica de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova si-a reafirmat aspiratiile de libertate, independenta si unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale marilor adunari nationale de la Chisinau din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 si
27 august 1991, prin legile si hotaririle Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii romane ca limba de stat si reintroducerea alfabetului latin din
31 august 1989, Drapelul de Stat din 27 aprilie 1990, Stema de Stat din 3 noiembrie 1990 si schimbarea denumirii oficiale a statului din 23 mai 1991.

Adica, Declaratia de independenta a Republicii Moldova consfinteste denumirea de limba romana ca si, de altfel, Legea organica privind functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova care pune semn de egalitate intre limba moldoveneasca si limba romana.

Din acest aspect, prevederea despre denumirea de limba moldoveneasca pentru limba de stat a Republicii Moldova in Constitutie include implicit semnificatia ca e vorba de limba romana. Avem, deci, de a face cu o clara continuitate. Ceea ce nu inseamna ca denumirea constitutionala a limbii oficiale a statului Republica Moldova nu ar trebui schimbata.

In acest sens, salut recenta declaratie a parlamentarului roman Mircea Geoana, care a spus ca nu avem ce cauta cu limba moldoveneasca in Europa. Exact acestea au fost imboldul si convingerea cind am pregatit proiectul de Lege privind modificarea Constitutiei. Exista deja 25 de semnaturi pe proiectul de modificare constitutional al denumirii limbii de stat in limba romana. Si ii invit pe acei, care inca nu au semnat, sa isi puna semnatura de onoare pe acest proiect de lege pentru a-l depune la Curtea Constitutionala.

Si referitor la ultimul aspect despre moldoveni si romani.

Stimati colegi,

Chiar si cel mai micut copil stie astazi ca e roman si cinta astazi: Noi sintem romani, noi sintem romani. Mergeti la tara pe la scoli, pe la nunti.

Moldovenii nostri, care sint nu numai pentru mine romani si care nu sint romani doar pentru comunisti, au deja, in mare parte, constiinta de romani, in pofida recensamintului comunist antiromanesc.

Eu inteleg bine ca ii deranjez foarte tare pe purtatorii ideologiei antiromanesti, carora le fuge terenul de sub picioare, insa nu eu trebuiesc admonestata, asa cum se spune pe aici, pentru faptul ca am constiinta de romanca. Eu, avind inclusiv acte in regula de la ministerul condus de Vladimir Molojen, nationalitatea si constiinta fiindu-ne furate de regimul stalinisto-comunist de factura bolsevica, ci acei care vor sa le inculce in continuare oamenilor saraciti cu buna stiinta, tezele staliniste privind diferenta dinte moldoveni si romani, diferenta ce nu exista, fiind doar urmare si sechele ale politicii de deznationalizare sovietica.

In statul nostru se incalca grav dreptul la autoidentificare etnica prin sistemul de acte ale starii civile, instituit si perfectionat intre ghilimele din cauza neacceptarii declararii identitatii nationale din propria declaratie sau printr-o declaratie in fata notarului, nu prin acte de identitate distruse pe parcursul anilor si in timpul razboiului, adeseori fiind irecuperabile.

Nimeni nu a permis ca bunicilor mei sa li se puna abuziv linie in loc de nationalitate, iar pe parinti sa mi-i faca peste noapte, si iarasi abuziv, moldoveni. Iar acum sa ni se spuna si la perfectarea actelor, si in timpul recensamintului, ca va punem nationalitatea ca in pasaport.

Si teza ca poporul moldovenesc e una si poporul roman e alta, este falsa. Poporul moldovenesc din Constitutie constituie totalitatea romanilor, ucrainenilor, rusilor, evreilor, gagauzilor, bulgarilor, a romilor si a tuturor celorlalte comunitati etnice ce locuiesc in Republica Moldova. Insa populatia din Republica Moldova, in partea ei majoritara, face parte din natiunea romana. Cit priveste alogenii, ei nu ne pot dicta noua, romanilor, cine sintem si din ce natiune facem parte. La fel cum nu trebuie sa le dictam noi lor ce nationalitate au.

Desigur, mai multi zisii istorici si zisi politicieni ii vad pe moldoveni mai aproape de slavi, ca produs fals al unei etnogeneze staliniste, decit de latini sau romani de romani. Este un fals.

Noi, moldovenii, sintem romani si punctum, cum spunea marele Eminescu, in pofida practicilor de deznationalizare, pe care le continuie comunistii de astazi, succesori ai bolsevicilor de ieri. Si trebuie sa ne mindrim cu aceasta. Si nici o Istorie integrata sau ideologie stalinisto-comunisto-bolsevica nu poate schimba acest fapt incontestabil. Daca astazi exista o majoritate antiromaneasca in Parlament, nu inseamna ca asa va fi si miine.

Viitorul apartine democratiei si poporului nostru, ca parte a natiunii romane, membra a familiei euroatlantice. Asa ca sa ne ajute Dumnezeu.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Este ora 15.56. Ora Guvernului.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Eu am intrebat reprezentantul Guvernului, daca are cumva un raspuns in scris si a spus ca s-a pregatit pentru raspunsul oral la tribuna centrala. De aceea, eu am o intrebare suplimentara.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine.

Se invita la microfonul central domnul Serghei Iatco, directorul al Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor.

 

Domnul Serghei Iatco directorul Serviciului de Stat pentru Problemele
Cultelor:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Domnule deputat Cubreacov,

Punctul 7 din Regulamentul provizoriu cu privire la inregistrarea partilor componente ale cultelor, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.758 din 13 octombrie 1994, stabileste: Serviciul de Stat adopta deciziile de inregistrare a partilor componente ale cultelor, comunitatilor religioase, manastirilor, misiunilor religioase etc., eliberind certificatul de inregistrare.

Cu referinta la intrebarea privind certificatele tiparite de Guvernul Republicii Moldova, din momentul infiintarii Serviciului pina in prezent, va comunic ca, potrivit Legii cu privire la Guvern, acesta nu are atributii in sfera producerii carorva acte de inregistrare.

Serviciul de Stat are atributii de inregistrare a comunitatilor religioase si, in acest scop, poate comanda tiparirea certificatelor respective. Cu toate acestea, numarul certificatelor tiparite la comanda Serviciului de Stat nu este cunoscut, despre careva contracte cu unitatile tipografice in scopul tiparirii certificatelor, nu pot prezenta informatii, deoarece acestea au fost tiparite anterior intrarii mele in functia de director.

Careva mostre ale copiilor de pe modelele de certificate tiparite nu s-au pastrat. Certificate din stocurile tiparite inca in februarie 2002 au fost eliberate pina la 16 octombrie 2006, cind stocul a fost epuizat.

O data cu aprobarea Regulamentului provizoriu, adica incepind cu anul 1994 si pina in februarie 2002 au fost eliberate 1 677 de asemenea certificate pentru parti componente ale diferitelor culte religioase recunoscute de stat.

Asupra Regulamentului despre numarul certificatelor eliberate, fara respectarea punctului 5 din Regulamentul provizoriu mentionat, nu am putea sa ne expunem. Insa, incepind cu luna martie 2002, din momentul intrarii mele in functie de director al institutiei pe care o reprezint, toate seturile de documente depuse spre inregistrare de catre diferite comunitati religioase corespund intocmai punctului 5 din Regulamentul provizoriu mentionat, fapt despre care dumneavoastra v-ati convins fiind la Serviciul de Stat pentru Culte.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimate domnule director,

Intrebarea mea era urmatoarea: din 16 octombrie, cum ati anuntat, ati stopat eliberarea certificatelor de inregistrare pentru partile componente ale cultelor. Ceea ce constituie, totusi, o decizie arbitrara. In acea zi, banuiesc, ati epuizat ultimul formular de certificat.

Vreau sa va intreb, de ce nu ati stiut aceasta cu o saptamina inainte, cu o luna inainte, ca sa preveniti situatia si sa puteti comanda tiparirea unor certificate? Eu am primit mai multe sesizari din partea reprezentantilor unor parti componente ale mai multor culte, care s-au plins pe aceasta situatie. De ce s-a intimplat asa, ca ati stat pina in ultima zi, pina ati epuizat ultimul certificat si nu ati facut o comanda?

Al doilea moment. Daca ati facut o comanda privind imprimarea acestor certificate, la ce tipografie ati facut-o? Este cumva vorba de tipografia de la Orhei, apartinind unuia dintre cultele religioase din Republica Moldova? Si daca s-a facut o selectie de oferta? Daca raspunsul dumneavoastra este afirmativ, vreau sa stiu care este tirajul comandat? Suma in cauza, de existenta unui contract, selectia de oferta si celelalte conditii legale.

 

Domnul Serghei Iatco:

Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor nu programeaza inregistrarea, insa inregistreaza documentele sau comunitatile religioase, cind se prezinta acest documente. Deci, nu a fost facuta o prognoza pentru a tipari alte certificate. Insa, in momentul de fata, tinind cont ca inca nu sint tiparite altele si nu este nici o comanda nici la Orhei, nici in alta parte...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

La ce tipografie le-ati comandat?

 

Domnul Serghei Iatco:

Dumneavoastra vorbiti ca sint careva probleme din partea cultelor. Adica, in afara de intrebarile pe care le puneti dumneavoastra, cultele, deocamdata nu s-a adresat nimeni.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Mi s-au adresat mie ca persoana cu functie aleasa si eu cunosc asemenea cazuri. M-am convins, ele exista. Si una din calitatile mele, dumneavoastra personal mi-ati trimis o scrisoare in care m-ati anuntat ca din 16 octombrie nu puteti elibera aceste certificate. A trecut aproape o luna si jumatate si iata ca cetatenii Republicii Moldova, asociati in cadrul unor comunitati locale mai mari sau mai mici, rurale sau urbane, nu isi pot exercita drepturile, pentru ca nu pot face dovada personalitatii juridice, acordate de Serviciul dumneavoastra, chiar daca aceasta inregistrare a avut loc.

Deci, ei isi au drepturile limitate si blocate pentru moment. Cit va dura acest lucru? Cind veti avea aceste formulare tiparite deja, de cind sinteti dumneavoastra in exercitiul functiunii, si cind, in ce data veti incepe, veti debloca aceasta situatie?

 

Domnul Serghei Iatco:

In momentul de fata nu am raspuns concret privind deblocarea acestei situatii, fiindca sint mai multe probleme de ordin tehnic si altele.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Ce sprijin aveti dumneavoastra din partea Parlamentului sau Guvernului pentru a debloca aceasta situatie si pentru a nu limita drepturile cetatenilor Republicii Moldova in subiectul despre care am discutat?

 

Domnul Serghei Iatco

Nu se limiteaza nici un drept. Fiindca Serviciul de Stat inregistreaza. Pur si simplu, in momentul de fata nu se elibereaza certificatele. Insa sint...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Aproximativ, cind? Pentru ca dumneavoastra aveti ideea. A trecut o luna si jumatate de cind dumneavoastra nu mai eliberati nimic, ati blocat o procedura legala, prevazuta de lege si nu aveti idee, totul ramine in ceata. Dumneavoastra sinteti persoana cu functie de raspundere, purtati personal, conform legii, raspundere pentru executarea intocmai a prevederilor legale, inclusiv in ceea ce priveste eliberarea certificatelor de catre institutia din subordine.

 

Domnul Serghei Iatco:

In timpul cel mai apropiat.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Insemnind in timpul cel mai apropiat, eu am primit o scrisoare acum doua saptamini. In timpul cel mai apropiat, iata, e jumatate de luna si nu s-a apropiat acest timp. Trebuie o precizie: o saptamina, doua, o luna, un an, cit?

 

Domnul Serghei Iatco:

Va spun: in cel mai apropiat timp.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

E o notiune foarte vaga.

 

Domnul Serghei Iatco:

Precis ca miine nu o sa fie.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Miine nu, am inteles, dar cind? Saptamina viitoare vor fi, de exemplu?

 

Doamna Maria Postoico:

Acestea sint momente tehnice, nu?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nici saptamina... Da, atunci eu am sa va rog, daca nu va suparati, sa ramineti pentru a nu se repeta situatia de saptamina trecuta, cind dumneavoastra ati refuzat sa raspundeti la intrebarea mea si ati fost invitat, ati fost prezent, dar v-ati eschivat de la un raspuns. Am sa va rog sa ramineti aici, in conformitate cu legea in vigoare eu voi avea o intrebare pentru raspuns oral imediat. Si dupa ce veti auzi intrebarea, daca nu veti fi in stare sa raspundeti imediat, vom proceda in conformitate cu legea.

Doamna presedinte al sedintei,

Am sa va rog si, va rog, ca invitatul, reprezentantul administratiei publice centrale sa ramina in sala, pentru ca am o intrebare pentru aceasta sedinta.

Domnule Iatco,

Multumesc la aceasta etapa, cu rugamintea ca si acest raspuns, care vizeaza activitatea fostului director al Serviciului de Stat pentru Culte Gheorghe Armasu, asa cum a subliniat corect domnul Serghei Iatco, sa fie trimisa Procuraturii si Curtii de Conturi cu titlu de sesizare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Vasile Pintea:

Interpelarea mea o adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban. Motivatiea interpelarii mele a servit unele relatari din articolul Perehodeascie krasnie grabli dva, publicat in ziarul Moldavskie Vedomosti din 15 noiembrie 2006, in care se face referinta la interviul publicat in ziarul Komsomolskaia Pravda din 2005 cu reprezentantul lumii interlope Caramalac. Si anume, acest businessman a confirmat ca a finantat Campania electorala din 2005 a Partidului Comunistilor, transferindu-i jumatate de milion de dolari.

In acest context, solicit Procuraturii Generale a Republicii Moldova sa se autosesizeze asupra acestui caz si sa investigheze legalitatea si veridicitatea celor mentionate in articolele la care am facut referinta. Despre rezultatele investigatiilor solicit sa fiu informat in modul stabilit de lege.

Si a doua interpelare o adresez catre Curtea de Conturi si Procuratura Generala. In Hotarirea Curtii de Conturi privind rezultatele reviziei financiare a Aparatului Presedintelui Republicii Moldova pe anul 2002 nr.56 din 2003 si Hotarirea Curtii de Conturi privind rezultatele reviziei financiare efectuate la Aparatul Presedintelui Republicii Moldova pe perioada anilor 2003 2004 au fost mentionate incalcari grave comise de catre Aparatul Presedintelui a prevederilor legislatiei in vigoare la elaborarea si executarea devizului de cheltuieli bugetare.

In acest context, solicit Curtii de Conturi sa comunice de ce hotaririle respective nu au fost transmise pentru examinare la Procuratura Generala si la Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei?

Curtii de Conturi sa prezinte o informatie privind masurile intreprinse de catre organele nationale de resort in vederea lichidarii incalcarilor si neajunsurilor depistate de control, mentionate in hotaririle respective.

Procuraturii Generale sa comunice, daca s-a autosesizat in vederea examinarii responsabilitatii penale a functionarilor din cadrul Aparatului Presedintelui, care au comis incalcari grave ale prevederilor legislatiei in vigoare la elaborarea si executarea devizului de cheltuieli bugetare.

Daca acest lucru nu a fost facut, sa comunice, de ce? Si cerem Procuraturii Generale sa examineze aceste documente, precum si a Hotaririi Curtii de Conturi privind rezultatele reviziei financiare efectuate la Aparatul Presedintelui Republicii Moldova pe perioada anilor 2001 2006.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc doamna Presedinte.

Prima mea interpelare o adresez Ministerului Dezvoltarii Informationale, Camerei Inregistrarii de Stat si solicit sa imi fie prezentata informatia despre intreprinderea Lumin tehnica si anume, ma intereseaza care este forma de organizare a acestei intreprinderi, cine sint fondatorii si cine sint asociatii si care sint cotele de participare ale acestora? Solicit prezentarea informatiei in scris impreuna cu copia de pe statutul intreprinderii Lumintehnica in termenul prevazut de legislatie.

Si a doua interpelare. Ma vad nevoita sa o adresez de la acest microfon, pentru ca am adresat aceasta interpelare in scris si nu am primit raspuns de la Guvernul Republicii Moldova. Deci, Guvernului Republicii Moldova, domnului Vasile Tarlev si Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, domnului Gheorghe Rusu. Dispun de informatia, precum ca responsabilii de la Agentia Teritoriala Ungheni incaseaza sumele pentru primele de asigurare medicala pentru anii precedenti, facind trimitere la dispozitiile Hotaririi Guvernului nr.1015 din
5 septembrie 2006.

Dupa cum dispune Constitutia, actele normative nu au putere retroactiva. In acest sens, cer explicatia in legatura cu acest subiect si anume: de ce prevederile hotaririi Guvernului nr.1015 sint aplicate pentru trecut, inainte de data intrarii in vigoare a respectivului act al Guvernului? Din cuprinsul punctului 4 din Regulament privind controlul achitarii primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala in suma fixa, aprobata prin Hotarirea de Guvern nr.1015 din
5 septembrie 2006, rezulta ca persoanele fizice care nu s-au asigurat in anii precedenti, incepind cu anul 2004, sint obligate sa achite primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala pe acesti ani.

Rezulta ca aceste prevederi, dupa natura lor, au efecte retroactive, incalcind astfel dispozitiile mai multor legi si anume: articolele 7, 74 si 102 din Constitutie. Articolul 46 din Legea privind actele legislative si articolul 18 din Legea privind actele normative ale Guvernului, precum si mai multe dispozitii din legile, pentru a caror executare a fost aprobata Hotarirea Guvernului nr.1015. In acest sens, propun Guvernului sa opereze operativ o revizuire a Hotaririi Guvernului nr.1015 din 5 septembrie 2006 din motivul necorespunderii cu cadrul legislativ in materie, precum si din motivul neconstitutionalizarii ei. In caz contrar, in calitate de deputat ma vad nevoita sa sesizez Curtea Constitutionala pentru constatarea neconstitutionalitatii Hotaririi Guvernului nr.1015.

Multumesc.

Desigur, astept raspunsul in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Veacelav Untila:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Interpelare catre Procurorul Republicii Moldova Valeriu Balaban. Acum citiva ani, societatea moldoveneasca a fost zguduita de misterioasa disparitie a deputatului PPCD Vlad Cubreacov. Am asteptat sa fie lumina in acest caz, dar pina in prezent investigatiile nu au avansat prea mult. Deoarece se zvoneste ca, cel putin, doi dintre cei trei lideri ai PPCD Iurie Rosca, Vlad Cubreacov si Stefan Secareanu stiu adevarul despre asa-zisa disparitie a deputatului crestin democrat, vin cu propunerea ca respectivii sa fie testati la detectorul de minciuni.

Vreau sa va amintesc ca, recent, la initiativa PPCD, Parlamentul a adoptat Legea privind aplicarea testarii la detectorul comportamentului simulat. In versiunea ruseasca . Acest aparat se prevede a fi folosit in cazul functionarilor unor ministere si departamente, cum insa avem de a face cu un caz iesit din comun, il putem aplica si in privinta unor deputati.

In acest context, domnule Procuror General, cer sa le propuneti respectuos, ca masura impusa de necesitatea anchetei, celor trei lideri ai PPCD, sa dea depozitii, trecind prin detectorul comportamentului simulat. Rezultatele aplicarii poligrafului urmeaza sa fie facute publice, in masura in care acest lucru nu prejudiciaza ancheta.

Daca nu vor accepta testarea, motivul refuzului lor urmeaza sa fie aduse la cunostinta opiniei publice. Solicit un raspuns la interpelare deocamdata in scris, in termene stabilite de lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Asa cum se stie, s-a creat o situatie dificila in legatura cu decizia disponibilizarii unor angajati de la intreprinderile din subordinea Societatii Orbilor. Un raspuns dat de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale domnului Sava Ungureanu pe data de 9 noiembrie anul curent si semnat de domnul Victor Mindru, ministru adjunct, ne informeaza ca pe data de 30 octombrie a avut loc sedinta extraordinara a Consiliului guvernamental pentru problemele persoanelor cu dizabilitati, la care s-a discutat situatia precara de la intreprinderile respective. Ca urmare, domnului Presedinte al Societatii Orbilor Dumitru Sclifos i s-a recomandat urmatoarele.

In cadrul sedintei extraordinare a Consiliului de administrare a Societatii Orbilor din Moldova, care va avea loc la 3 noiembrie, urma sa aiba loc la
3 noiembrie 2006, deja a avut loc (nota noastra), de inclus in ordinea de zi chestiunea cu privire la suspendarea deciziei precedente in vederea disponibilizarii unor angajati ai intreprinderilor din subordinea Societatii.

In termene cit mai restrinse sa se creeze un grup de lucru, care va elabora un plan de actiuni, masuri concrete, termene si responsabili de executare privind redresarea situatiei create la intreprinderile din subordinea societatii. Din pacate, la sedinta extraordinara din 3 noiembrie a Consiliului de Administrare a Societatii Orbilor nu s-a tinut cont de recomandarea ministerului si decizia de disponibilizare nu a fost suspendata. Din cite stiu, orbii vor sa intre in greva foamei.

Ca urmare, adresez o interpelare Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, rugind sa cerceteze urmatoarea situatie. Cum a fost transformata si reinregistrata Uzina de Producere si Instruire pentru Nevazatori Svetotehnika in 1998 in Lumintehnica SRL, de vreme ce intreprinderea de stat... iar acum este SRL, cine detine actiunile, cum au fost evaluate proprietatile de la aceste intreprinderi?

Si, de fapt, nu este vorba doar de intreprinderea Lumintehnica, ci de toate intreprinderile specializate, aflate sub jurisdictia Societatii Orbilor. As dori sa stiu de ce, desi orbii au stiut ca este vorba ca si membrii societatii sa fie actionari, acest lucru nu s-a intimplat. Cine este proprietarul actual al Lumintehnica SRL, cine este fondatorul Firmei Cabacabasar? Ce capital a fost pus la constituirea acestei firme? Care este situatia in acest sens a Intreprinderii Ambasver din Basarabeasca? Si daca are loc, intr-adevar, procesul de vinzare a utilajelor si a altor bunuri de la intreprinderile apartinind Societatii Orbilor la Basarabeasca si la Cahul.

Iar in ceea ce priveste datele documentare privind toate aceste intreprinderi, fondatori si capitalul pus la baza fondarii adresez o interpelare si Camerei Inregistrarii de Stat. Astept raspuns in scris.

A doua interpelare este adresata Procuraturii Generale, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Serviciului de Informatii si Securitate. Zilele acestea, am primit si eu un exemplar de scrisoare deschisa adresata unui numar de 12 deputati din Parlament despre... citez: faradelegile socante pe care le savirseste actuala conducere a Ministerului Apararii din momentul numirii ei.

Domnul locotinent-colonel Ion Doroban expune pe 5 pagini fapte legate de redislocarea in secret a 19 mii 750 kg de pesticide inutilizabile si interzise de la Centrul de instruire Bulboaca, colectate in raionul Anenii Noi in noiembrie 2003. In scopul tainuirii lipsei de pesticide, care a avut loc in timpul furtului butoaielor de material plastic, 336 de unitati, suma totala fiind de 65 mii 320 lei si neinstiintarea Procuraturii Militare despre acest caz.

Domnia sa declara ca, vazind lipsa a circa 6 tone de pesticide, a raportat faptul, dupa cum a raportat repetat despre lipsa a 3540 kg sau a 155 de saci, fapt ce a avut drept consecinta transferul sau in alta functie, transfer refuzat de el si soldat cu presiuni asupra persoanei sale, concediere si amenintari.

De asemenea, domnul Doroban relateaza in petitie despre desfasurarea proiectului de distrugere a pesticidelor cu ajutorul NATO, care, in opinia sa, a decurs cu diferite faradelegi, printre care irosirea combustibilului procurat din banii publici sub diferite pretexte, implicarea la lucrari in conditii nocive a militarilor cu boli cronice destul de periculoase, atragerea la lucrarile mentionate a efectivului in termen, care nu fac parte din subunitatile de protectie chimica, fara organizarea unei pregatiri speciale suplimentare in domeniu, inainte de detasarea lor etc.

Domnul Doroban spune ca, in prezent, in cadrul Ministerului Apararii, a ramas un singur specialist in domeniul protectiei chimice, in republica fiind inca
7 mii kg de pesticide si alte substante chimice ce prezinta pericol real pentru populatie si mediul ambiant. Urmare a acelor expuse aici foarte pe scurt, pentru ca copia include 53 de pagini a documentelor, adresez Procuraturii Generale, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Serviciului de Informatii si Securitate si interpelarea de a cerceta faptele expuse in scrisoarea deschisa, adresata celor 12 deputati despre disparitia pesticidelor si pericolul pe care il comporta pentru sanatatea populatiei acest fapt, verificarea actiunilor Ministerului si a legalitatii derularii proiectului, verificarea legalitatii demiterii domnului Ion Doroban din functie, cu tragerea la raspundere a persoanelor vinovate. Domnul Doroban spera foarte mult sa se convinga, totusi, ca traieste intr-o tara europeana si nu in una asiatica din evul mediu. Astept raspuns in scris.

Anexez, astfel, pentru fiecare destinatar al interpelarii cite o copie de 53 de pagini, pachet de acte care mi-au fost trimise de domnul Doroban doar mie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Ambele interpelari vizeaza probleme ale locuitorilor din satele Molovata, Oxentea, Marcauti, Holercani si Ustia din raionul Dubasari. In cadrul vizitelor efectuate, am constatat ca locuitorii din aceste localitati se confrunta cu mai multe probleme, doua dintre care le adresez Guvernului. Una din partea invalizilor, care afirma ca isi ridica indemnizatiile cu intirziere de o luna si a doua din partea abonatilor la reviste si ziare care afirma ca primesc presa periodica cu intirziere de o zi.

Solicit Guvernului sa elucideze motivele situatiei invocate si sa identifice persoanele care se fac vinovate de faptul ca beneficiarii de indemnizatii de invaliditate si abonatii la reviste si ziare intra in posesia acestora cu o intirziere, incalcindu-li-se, astfel, grav drepturile. Si, de asemenea, sa intreprinda masuri eficiente si operative pentru a schimba starea existenta de lucruri.

A doua interpelare o adresez Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale si vizeaza o alta problema a locuitorilor din Molovata, Oxtentea, Marcauti, Holercani si Ustia, raionul Dubasari si tine de facilitarea accesului la serviciile medicale. Din vara anului curent, cetatenii din localitatile nominalizate sint nevoiti sa se deplaseze la Cosnita, localitate situata la o distanta de 70 de km, transportul public circulind doar o singura data in zi, fapt care constituie impedimente serioase pentru bolnavii care trebuie sa se deplaseze la spital.

Solicit Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale sa revada posibilitatea de a mentine si in continuare deservirea medicala pentru locuitorii din localitatile mentionate de catre Spitalul raional Criuleni, situat la o distanta de 30 km, transportul public circulind de mai multe ori pe zi. La ambele interpelari astept raspuns in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Vreau sa reiterez invitatia adresata domnului ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan privind prezentarea in plenul Parlamentului, de la tribuna centrala, a unei informatii cu privire la starea dosarului domnului Ilascu in problema redobindirii cetateniei.

Vreau sa mentionez doar faptul ca prima invitatie a fost facuta deja mai mult de o luna si, in ciuda faptului ca lucratorii Aparatului Parlamentului Republicii Moldova au reamintit Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene existenta unei interpelari, domnul Stratan cu insistenta o ignoreaza.

A doua interpelare o adresez domnului Stirbu, presedintele Comisiei Electorale Centrale, prin care il rog sa studieze urgent comportamentul si activitatea domnului Girbu, membru al Comisiei Electorale Centrale, care, in fruntea unui grup de insi, colinda Republica Moldova, prezentindu-se drept un grup de initiativa in vederea crearii unui partid politic.

In acest caz, ii atrag atentia domnului Stirbu ca nu ne deranjeaza faptul ca domnul Girbu contacteaza, in special, colegii de la Partidul Social-Liberal, ci faptul ca este membru al Comisiei Electorale Centrale si ar trebui sa aiba un alt comportament. La fel ii aduc la cunostinta domnului Stirbu faptul ca, intr-o conversatie recenta cu domnul Girbu, dumnealui a recunoscut acest fapt. Raspunsul il solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Ion Ciontoloi:

Prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1543 din 29 noiembrie 2002 a fost aprobat un Plan de masuri pentru depozitarea centralizata si neutralizarea pesticidelor inutilizabile si interzise. In executarea hotaririi nominalizate, consiliul raional Causeni a organizat colectarea tuturor pesticidelor neutilizate si interzise si le-a depozitat in satul Gradinita. Guvernul urma sa organizeze transportarea lor spre utilizare. Dar, cu parere de rau, acestea au ramas pina astazi in acelasi depozit.

Locuitorii satului Gradinita sint ingrijorati si indignati de pericolul ecologic care li s-a creat. Si, in scopul evitarii poluarii mediului ambiant, s-au adresat in repetate rinduri catre autoritatile administratiei publice centrale.

Intrebarea mea este catre Guvernul Republicii Moldova: cind Guvernul Republicii Moldova isi va indeplini propria hotarire si va elibera locuitorii satului de pericolul ecologic ce le-a fost creat?

Si a doua interpelare. La data de 1 februarie 2002, primarul orasului Causeni Anatolie Zaremba a semnat un contract cu nr.6 cu cetateanul Godoroja, prin care s-a alocat un lot de pamint, proprietate publica, in arenda cu destinatie sub constructie. Ulterior, la 4 februarie, contractul a fost inregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Causeni si persoana a intrat in posesia terenului.

Cu toate acestea, in registrele de evidenta a primariei acest contract nu a fost reflectat si pe contul primariei nu au intrat careva sume. Avind in vedere cele expuse, solicit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa verifice acest caz si sa intreprinda masurile legale.

Totodata, solicit Serviciului Control Financiar si Revizie sa efectueze un control tematic pe perioada anilor 2002 2006, pentru a stabili daca mai sint cazuri cind contractele de cumpararevinzare sau arenda a proprietatii publice sint inregistrate la oficiile cadastrale teritoriale, persoanele intra in posesie si care nu sint la evidenta in Primaria Causeni si pentru care nu sint achitate sume. O copie a contractului voi anexa-o la interpelare. Raspunsurile le solicit in scris in termenele prevazute de lege.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Atiti citi sintem. Intrebarea mea este adresata reprezentantului Guvernului, directorului Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor Serghei Iatco. Intrebarea porneste de la plingeri si sesizari, pe care le-am primit din partea reprezentantilor a 8 parohii ale Mitropoliei Basarabiei din raionul Ungheni, a caror inregistrare a fost refuzata de Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor sub pretextul neintrunirii conditiilor punctului 5 din Regulamentul provizoriu din 1994 cu privire la inregistrarea partilor componente ale cultelor. In speta era vorba de lipsa avizului comitetului executiv raional.

Asa cum se stie, conform legilor in vigoare, administratia publica locala nu cuprinde, incepind cu anul 1998, si nu prevede existenta unor comitete executive raionale. O buna perioada de timp de cind acest Regulament cuprinde aceasta prevedere perimata si caduca, si inoperabila, inaplicabila, in genere nu am avut raioane aproape 4 ani de zile, au fost judete intre 1998 si 2001.

De aceea, solicit o argumentare legala pentru refuzul concret, in aceste
8 cazuri, sefului Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor de a inregistra aceste parti componente ale Mitropoliei Basarabiei, fara sau in lipsa avizului comitetului executiv raional, organ de stat inexistent. Si as dori ca aceasta argumentare sa fie facuta din perspectiva prevederilor constitutionale in vigoare si ale celor ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, stiindu-se ca prioritate au reglementarile internationale in caz de contradictii, omisiuni sau lipse in cadrul legislativ national.

Vreau sa stiu, in special, care este, din punctul de vedere al Guvernului, pe care domnul Iatco il reprezinta, necesitatea unui asemenea aviz intr-o societate democratica? Cum trebuie sa procedeze comunitatile religioase locale ale oricarui cult in cazul inexistentei comitetelor executive raionale? Si daca, in opinia Guvernului, este sau nu suficienta confirmarea Primariei din localitatea respectiva pentru a inregistra o comunitate religioasa a oricarui cult?Aceasta este intrebarea mea.

Daca, conform legii, reprezentantul Guvernului este gata sa raspunda acum, voi asculta cu placere un raspuns exhaustiv, pentru ca ma intereseaza toate aspectele. Dar daca nu, as prefera sau sa vina la sedinta viitoare a Parlamentului de joia viitoare, sau sa prezinte un raspuns in scris. Dupa care voi cere un scurt-scurt drept de replica la interpelarea facuta de domnul Untila, pentru ca m-a vizat personal.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Serghei Iatco:

O sa prezentam pe urma raspunsul in scris sau oral, cum o sa ne reuseasca.

Domnul Vlad Cubreacov:

Atunci rugamintea mea este ca joia viitoare, de la tribuna centrala a Parlamentului, in cadrul Orei Guvernului, aceasta informatie sa ne fie prezentata, pentru ca este o informatie de interes public si vizeaza cetateni ai Republicii Moldova, ale caror drepturi, in opinia mea, sint lezate, incalcindu-se legislatia in vigoare, norma nationala si cea internationala in materia pe care am expus-o.

Doamna vicepresedinte al Parlamentului, presedinte de sedinta,

Si daca imi este permis, in ceea ce priveste interpelarea domnului Untila, care a fost in mod evident facuta pe un ton rautacios si dintr-un impuls razbunator replica care mi s-a dat. Replica foarte clara a fost ca aceasta e pentru moluste, pentru un articol care a aparut in publicatia Flux, si pentru ohotnic. Inteleg ca domnul Untila are in vedere ceva concret.

Nu vreau sa raspund foarte pe larg si sa dau satisfactie unor asemenea interventii vadit rautacioase. Vreau doar sa amintesc ca in ultima campanie electorala renumitul Sevtov-Antiufeev, acest criminal de la Tiraspol, a prezentat pentru presa din Chisinau un film zis Despre rapirea lui Vlad Cubreacov, in care era acuzat, in opinia mea, pe nedrept seful statului, Presedintele Voronin si structurile de forta ale Republicii Moldova, in special Ministerul de Interne. Si acest film a fost difuzat si de o televiziune din Bucuresti OTV tot in campania electorala, context in care s-au facut declaratii de sustinere a Blocului Electoral Moldova Democrata.

Iar, daca imi amintesc bine, tot in acea perioada, asa-zisa asociatie a moldovenilor de la Tiraspol sau asa-zisele fulare galbene de la Tiraspol au facut campanie tocmai pentru blocul pe care domnul Untila il reprezinta.

Eu cred ca exista o legatura evidenta intre gestul lui Sevtov-Antiufeev din campania electorala si aceasta interpelare, mai mult declaratie rautacioasa facuta de acest coleg al nostru. Eu nu am nimic impotriva detectorului de minciuni, dimpotriva, am fost unul din autorii care a prezentat acest proiect. Cred ca toti deputatii sau orice functionar, atunci cind este cazul trebuie sa accepte un asemenea test.

Nu ma feresc, dar as vrea sa il vad si pe domnul Untila si pe domnul Urechean la acest test de minciuni, atunci cind este vorba de relatiile lor cu cercuri politice si economice din afara Republicii Moldova, de la Moscova in special si din teritoriul nostru ocupat militar de Federatia Rusa din Transnistria.

Nu vreau sa invoc aici cele doua masini de deszapezit pe care domnul Urechean nu le-a mai adus, sa subliniez relatiile strinse pe care, de-a lungul anilor, acest cerc politic, pe care il reprezinta si domnul Untila, si domnul Urechean, le-a avut si le are cu regimul criminal si banditesc de la Tiraspol, care, cred eu, nu este strain in acest caz nefericit din viata mea.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez prima interpelare domnului ministru al culturii si turismului Artur Cozma. In cadrul sesiunii din toamna anului 2005, prin intermediul unei interpelari, solicitasem Ministerului Culturii si Turismului identificarea si includerea in Registrul national al monumentelor de importanta istorica si arhitectonica din Republica Moldova a numeroaselor edificii ctitorite de personalitati importante din istoria noastra, care la acel moment nu se regaseau in registrul national. Nefiind protejate de stat si abandonate, aceste edificii degradeaza in mod vizibil si in scurt timp sint sortite disparitiei pentru totdeauna. O data cu disparitia lor vor dispare si pagini veritabile si importante din istoria noastra nationala.

La acea interpelare ni s-a raspuns pe un ton optimist ca absolut toate edificiile de importanta istorica si arhitectonica din Republica Moldova sint luate la evidenta de catre Guvern, fiind incluse in Registrul National al Monumentelor de Istorie si de Arhitectura. Din pacate, atunci nu mi s-a oferit o copie a acestui registru si am fost nevoit sa cred pe cuvint, dar, intre timp, in cadrul multiplelor vizite de lucru pe care le-am efectuat in teritoriu m-am convins ca ceea ce mi s-a relatat nu corespunde adevarului. Si foarte multe edificii de maxima importanta pentru noi, ctitorite de oameni importanti, cum ar fi Vasile Stroiescu, Stefan Caso si multi altii, continue sa fie abandonate, lasate uitarii si ele sint sortite, in scurt timp, sa dispara fizic.

Este limpede ca nu pot fi renovate, in scurt timp, aceste cladiri, dat fiind situatia financiara cu care se confrunta Republica Moldova. Dar in acelasi timp este necesar ca aceste edificii sa fie, cel putin, luate la evidenta si sa fie incluse in acest registru pentru a fi protejate de aceasta distrugere barbara.

De aceea, reiterez aceasta solicitare si cer ca sa fie efectuate lucrarile necesare pentru indentificarea acestor monumente importante si includerea lor in Registrul National al Monumentelor de Istorie si de Arhitectura.

Si a doua interpelare scurta o adresez domnului Tarlev. De fapt, reiterez interpelarea pe care i-am adresat-o domnului ministru, viceprim-ministru si ministru al administratiei publice locale Vitalie Vrabie, pe care am prezentat-o joia trecuta si prin temeiul careia ii solicitam dumnealui concursul pentru a identifica modalitatea de a institui piete agricole in centrele raionale si in municipiile Republicii Moldova, inclusiv in capitala tarii, in Chisinau, doar pentru producatorii agricoli, pentru ca ei sa aiba posibilitate, in mod nestingherit si direct, sa isi realizeze produsele agricole pe piata agricola. In felul acesta, am putea exclude acea jecmanire la care sint supusi producatorii nostri agricoli de catre niste personaje obscure, care se imbogatesc din rezultatele muncii lor.

Am avut, intre timp, o discutie cu domnul viceprim-ministru si dumnealui s-a oferit sa conduca chiar o comisie speciala, creata in cadrul Guvernului, pentru ca sa identifice modalitatea solutionarii acestei probleme, dar m-a rugat ca sa readresez aceasta interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, care este cel mai indicat sa dea dispozitia pentru a constitui respectiva comisie. De aceea, ma si adresez domnului Tarlev si ii solicit concursul pentru a elabora modalitatile pentru a institui asemenea piete agricole in centrele raionale ale Republicii Moldova si in municipiile republicii noastre. Raspunsul il solicit deocamdata in versiune scrisa.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Leonid Bujor:

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova, domnului ministru Miron Gagauz.

Domnule ministru,

Acum citeva luni a fost reparat drumul care asigura legatura intre localitatea Truseni raionul Rezina si drumul national Orhei-Rezina. Lungimea drumului reparat este de circa 8 km. In urma intilnirii cu alegatorii din raionul Rezina solicit sa fiu informat despre urmatoarele.

1. Care este organul administrarii publice centrale sau locale ce a adoptat decizia cu privire la efectuarea lucrarilor de reparatie a drumului respectiv?

2. Care sint sursele de finantare, suma cheltuita si in baza caror acte normative au fost repartizate mijloacele financiare, inclusiv cele extrabugetare, daca au fost: hotariri, demersuri si altele?

3. Care este agentul sau care sint agentii economici, daca sint mai multi, ce au efectuat lucrarile de reparatie de catre cine si in ce mod au fost ei selectati? Rog sa fie anexate la raspuns copiile documentelor, decizii, hotariri, acte altele, care pot confirma legalitatea actiunilor cu privire la demararea si efectuarea lucrarilor de reparatie a drumului respectiv? Astept raspunsul in scris in termenele prevazute de lege.

Si al doilea moment. Reiterez interpelarea facuta acum doua saptamini catre Procurorul General al Republicii Moldova domnul Balaban, prin care solicitam sa imi fie prezentate cazurile de implicare a colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne impotriva carora au fost intentate dosare penale. Astept raspunsul in conformitate cu legislatia in vigoare.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 30 noiembrie, ora 10.00.

Sedinta o anunt inchisa.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 16.40.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova