DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – MAI 2006

Sedinta din ziua de 25 mai 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3246 cu privire la medierea in cauzele penale.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2349 cu privire la calatoriile fara vize pentru cetatenii unor state care viziteaza Republica Moldova.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1328 privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1191 pentru modificarea si completarea Legii nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura (art.8, 9, 10 s.a).

7. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.391 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului Republicii Moldova privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.343 pentru modificarea si completarea articolului 30 din Legea nr.330-XIV din
25 martie 1999cu privire la cultura fizica si sport.

9. Remiterea in comisie a proiectului de Hotarire nr.1427 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.381-XVI din 29 decembrie 2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli (art.1; pct.15).

10. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1443 privind componenta nominala a unor comisii permanente ale Parlamentului.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1585 pentru modificarea Legii nr.1217-XIII din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997–1998 (anexele nr.1 si nr.2).

12. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din perioada 2 – 8 iunie 2006.

13. I n t r e b a r i    si    i n t e r p e l a r i.

Sedinta incepe la ora 10.00 

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 88 de deputatii. Absenteaza deputatii: Mircea Anton, Victoria Dobrovolscaia – din motive de sanatate; Vitalia Pavlicenco, Iurie Rosca – in delegatie; Vasile Iovv, Anton Miron, Dmitri Todoroglo, Ala Ursul, Alexandru Oleinic, Ion Plesca, Valentina Serpul, Lora Grosu, Dumitru Braghis.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Stimati colegi,

Referitor la ordinea de zi. Eu propun excluderea de pe ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului de Lege nr.702, cu includerea acestuia pe ordinea de zi ulterioara. Colega noastra doamna Pavlicenco, momentul acesta s-a mai discutat anterior, a insistat sa fie prezenta la sedinta. Si, mai mult decit atit, exista unele subiecte care urmeaza a fi discutate cu autorul.

Microfonul nr.3.

Domnul  Iurie Stoicov: 

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Tocmai la aceasta vroiam sa ma refer. Acest proiect de lege prevede procedura de trecere a hotarului Republicii Moldova, iar legile ce tin de abolirea de vize, sint legi principale.

Deci, intii abolim de vize anumite state, care vor sa intre in tara fara aceste vize, si mai apoi trebuie sa modificam  Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova. Aceasta este corect din punct de vedere juridic.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Aceste subiecte se vor discuta pentru determinarea tuturor elementelor situatiei, pentru a reveni si a repune in discutie acest proiect de lege cu prezenta autorului.

Microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalba: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Eu, subsemnata, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, venita aici pe listele electorale ale celui mai drag inimii mele partid, m-am vazut pusa in situatia de a abandona aceasta fractiune nu in baza dreptului legal, dar bazindu-ma pe atitudinea conducerii fractiunii, manifestata fata de mine ca deputat si ca om. Consider neintemeiata aceasta atitudine vizavi de opinia mea referitoare la spiritul organizatoric al fractiunii, la modul de informare a tuturor deputatilor cu tot ceea ce tine de exercitarea mandatului cu participarea la luare de decizii ori in delegatiile parlamentare, cu neglijarea mea in calitate de colega de fractiune si nu numai. Este mai prejos de demnitatea mea o astfel de tratare doar pentru faptul ca, uneori, optiunile mele nu coincid cu ale celorlalti.

Tinind cont de consecintele la care poate conduce aceasta stare de lucruri, atentionez conducerea Parlamentului si solicit domnului Presedinte Marian Lupu dispunerea de a fi informata direct si tratarea mea ulterioara ca deputat neafiliat.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cusnir: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Invitati si cetateni ai Republicii Moldova,

Venind in Parlament pe listele Partidului Popular Crestin Democrat, din primele zile m-am antrenat in indeplinirea cu exigenta a programului electoral si a obligatiilor intru exercitarea mandatului, ca, dupa foarte putin timp, sa fiu tratata deloc democrat si crestineste de catre conducerea partidului si a fractiunii pentru cerintele insistente de a tine sedintele fractiunii la timp si la nivelul cuvenit. Majoritatea dintre colegii mei vin, practic, nepregatiti la sedintele fractiunii. Ca rezultat, fractiunea nu s-a expus asupra unor proiecte de legi de insemnatate primordiala.

De mai mult timp nu mai sint informata asupra momentelor ce tine de exercitarea mandatului cu participare la luarea deciziilor. Nu se tine seama de opiniile mele si mi se impun obraznic optiunile altora. Nu sint informata prin intermediul fractiunii despre intilnirile ce au loc aici, in Parlament, cu grupurile de prietenie. Nu sint inclusa in componenta delegatiilor. In fractiune nu se discuta despre rezultatele unor atare vizite. Permanent, conducerea fractiunii inventeaza si raspindeste niste date foarte calomnioase la adresa mea. Imi dicteaza la care posturi de radio sa nu am ce cauta, cum trebuie sa votez, injosindu-ma in fata angajatilor fractiunii, creindu-mi o imagine proasta pentru acoperirea sa ulterioara.

Am ajuns la acel moment ca nu mai pot tolera aceste maltratari si am decis sa parasesc Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat. Rog sa fiu considerata ca deputat neafiliat, cum am fost de facto si pina acum. Rog conducerea Parlamentului sa gaseasca modalitatea de a-mi transmite informatia direct pentru exercitarea mandatului si indeplinirea programului electoral.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

S-a luat act.

Microfonul nr.5.

Domnul  Vlad Cubreacov: 

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Bineinteles, este o surpriza pentru Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat si o declaratie, si alta. Noi luam act cu calm de acestea. Tin, doar, sa resping afirmatiile neintemeiate care au fost vehiculate aici. Chiar ieri am avut o sedinta a fractiunii noastre, la care am dezbatut, asa cum se cuvenea, toate punctele de pe ordinea de zi, cele care tin de agenda Parlamentului, dar si privind functionarea fractiunii noastre.

Este adevarat ca deputatii din fractiunea noastra au formulat reprosuri la adresa celor doua, inteleg, foste colege ale noastre de fractiune. Dar aceasta nicidecum nu poate servi drept temei pentru afirmatiile de tipul: neglijare, maltratare, de genul celor formulate aici.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

S-a luat act.

Revin la ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

Domnul  Mihail Sidorov: 

Stimate domnule Presedinte,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.880.

Domnul  Marian Lupu:

Ce numar din ordinea de zi este?

Domnul  Mihail Sidorov:

Nr.12 din ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.880. Absenteaza domnul deputat Ion Plesca, autorul proiectului. Propunem includerea in ordinea de zi a proiectului de Hotarire nr.1443.

Domnul  Marian Lupu:

Da, nr.1443 este pe ordinea de zi.

Domnul  Mihail Sidorov:

Este, da?

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Stimati colegi,

Eu, la fel, ma refer la ordinea de zi si imediat voi oferi cuvintul la microfonul nr.4, voi adresa rugamintea catre autorii domnul Diacov si doamna Buliga pentru a accepta excluderea de pe ordinea de zi a sedintei de astazi, pentru a reveni putin ulterior la proiectul nr.4478, pentru a clarifica absolut subiectele pe care, de fapt, le-am discutat anterior cu domnul Diacov.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Da, domnule Presedinte,

Propunerea, pe care ati facut-o dumneavoastra, de a exclude din ordinea de zi acest proiect, care se refera la pensiile deputatilor din primul Parlament, deputati care au votat actul de independenta al Republicii Moldova .

Vreau  sa spun ca sint acei deputati care au activat si in Parlament, si in teritoriu. Sint oameni care nu au beneficiat de nici un privilegiu din partea care a acordat activitatea in Parlament, oameni care si astazi activeaza in teritoriu. Avem 72, daca nu gresesc, de cetateni ai Republicii Moldova, deputati in primul Parlament care locuiesc pe teritoriul Transnistriei. Este foarte important ca acest act, totusi, sa fie sprijinit de Parlament.

De aceea, noi propunem sa revenim la chestia aceasta mai aproape de aniversarea a XV-ea a independentei. Atunci, inainte de sedinta comuna, sa putem spune ca Parlamentul actual si-a onorat obligatiunea fata de acei deputati care au activat, intr-adevar, in primul Parlament.

Multumesc. Si sper ca, intr-adevar, vom vota acest proiect de lege, fiindca acesti deputati merita un sprijin din partea noastra.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul  Vasile Balan: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru a da citire, la sfirsitul sedintei, unei scrisori deschise, adresate Parlamentului.

Domnul  Marian Lupu:

La sfirsitul sedintei?

Domnul  Vasile Balan:

Da.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea ordinii de zi amendate, urmare a dezbaterilor imediat anterioare. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi a sedintei de astazi este aprobata.

Proiectul de Lege nr.3246 cu privire la medierea in cauzele penale.

Prezinta Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                         Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la medierea in cauze penale. Elaborarea acestui proiect are drept scop asigurarea implementarii in practica a scopurilor fixate in legislatia penala privind reeducarea persoanelor care au comis infractiuni si asigurarea repararii prejudiciului pentru persoanele care au suferit de pe urma represiunilor politice.

In cazul proiectului de lege pe care il propunem atentiei dumneavoastra se prevede instituirea unei proceduri absolut noi pentru Republica Moldova si anume crearea posibilitatii pentru persoana care a savirsit infractiuni si victima infractiunilor de a dialoga in scopul  solutionarii  tuturor divergentelor si a asigura reparatii echitabile.

Proiectul de lege stabileste principiile generale ale acestui proces al medierii si stabileste reguli instituirea acestei noi activitati pentru Republica Moldova. Activitatea de mediator stabilind, printre altele, categoriile de persoane care pot activa in calitate de mediator, procedura pe care trebuie s-o urmeze persoanele respective in scopul de a obtine dreptul sa desfasoare aceasta activitate. Rugam sa sustineti adoptarea proiectului in prima lectura.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru autor?

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru, 

Prima rugaminte este succinta, daca e posibil. Eu personal inteleg scopul, ideea proiectului de lege, dar, totodata, am si anumite intrebari ce tin de conceptul acestei legi. In primul rind, as vrea sa-mi explicati vizavi de prevederea, care este la ora actuala in legislatie, sa spunem, calitatea mediatorului.

In prevederea actuala este stipulat ca acest mediator sa fie licentiat. Dar in ce domeniu? Deci, un inginer poate sa aiba calitatea de mediator?

Domnul  Nicolae Esanu:

Conform conceptiilor pe care noi le-am audiat, exercitarea atributiilor de mediere nu este o atributie exclusiva persoanelor care au studii juridice.

Deci, in masura in care in Parlament se va considera ca este necesar de stabilit, totusi, anumite limite, dar fara a se limita doar la categoria juristilor, noi putem discuta pentru lectura a doua.

Domnul  Vladimir Filat:

Am inteles. Eu am pus intrebarea avind in vedere ca este vorba explicit si numai de medierea in cauzele penale. Deci, din punctul nostru de vedere, ar fi mai corect ca aceasta calitate de mediator sa aiba ca baza studii juridice. Catre lectura a doua, probabil, in urma discutiilor, Parlamentul va decide.

Urmatoarea intrebare ar fi: spuneti, va rog frumos, dumneavoastra, in calitate de concept, aveti stabilite deja infractiunile care vor putea cadea sub incidenta actului de mediere? 

Domnul  Nicolae Esanu:

Conform prevederilor proiectului prezentat Parlamentului, sub incidenta actului de mediere, practic, pot cadea orice infractiuni din Codul penal. Vreau sa atrag atentia aici ca insasi procesul de mediere nu are nici o influenta asupra procesului penal propriu-zis.

Aceasta activitate de mediere prevede doar discutii intre persoana care a savirsit infractiunea sau, la etapa respectiva, banuita in savirsirea infractiunii si victima acesteia. In acest context, in momentul elaborarii proiectului nu s-a considerat ca este binevenita limitarea la anumite categorii ale procesului de mediere.

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule ministru,

In cazul in care dumneavoastra spuneti ca actul de mediere nu poate influenta asupra procesului in sine, care este sensul medierii insasi?

Domnul  Nicolae Esanu:

Sensul medierii este de a incerca sa impacam victima cu autorul infractiunii. Si aici, in urma procesului de mediere, tinind cont de proiectul actual, sint posibile doua solutii. Daca infractiunea respectiva este inclusa in lista infractiunilor, pentru care se permite incetarea procesului penal in rezultatul impacarii victimei si autorului. In acest caz, va urma aceasta solutie, dar in baza actului de impacare, care va fi un act procesual distinct, care poate fi rezultatul medierii, dar poate sa aiba loc si in afara procesului de mediere.

In ceea ce priveste celelalte infractiuni, care nu sint incluse in categoria respectiva, noi consideram ca, de asemenea, procesul de mediere are o importanta deosebita, pentru ca va permite pe de o parte influentarea intr-un anumit mod a comportamentului persoanei care a savirsit infractiunea in sensul determinarii acesteia de a colabora la ancheta penala, cit si asigurarea repararii prejudiciului savirsit de persoanele care au suferit in urma infractiunilor, deoarece aceasta problema este una din problemele esentiale astazi.

In cazul in care autorii infractiunilor nu recunosc acestea si nu accepta sa repare prejudiciul pe care l-au cauzat, sanctiunile sint mai mari. Deci, este necesar acest proces.

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Eu am inteles. Totusi, eu cred ca ar fi cazul sa limitam foarte clar care articole si care infractiuni cad sub incidenta procesului de mediere. Noi cunoastem doar ca sint infractiuni, care este efectul, dar trebuie obligatoriu de pedepsit fapta in sine.

In continuare eu as avea o intrebare, daca dumneavoastra aveti o evaluare asupra costului implementarii acestui proiect? Si cum ati putea sa ne explicatii abordarea de proiect-pilot in Chisinau?

Dupa cite stim noi, toti cetatenii in Republica Moldova sint egali in fata legii, au aceleasi drepturi, obligatiuni s.a.m.d. Cum vedeti dumneavoastra ca cetatenii din Chisinau, pe o perioada de un an, sa beneficieze, spre exemplu, de acest proces, iar din Balti, ca exemplu, sa nu aiba posibilitate?

Domnul  Nicolae Esanu:

Deja aceasta problema a fost discutata in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si, practic, am tras concluzia ca dispozitia respectiva din proiect urmeaza sa fie eliminata si legea urmeaza sa fie aplicata pe intreg teritoriu, de la data cind va intra in vigoare.

Domnul  Vladimir Filat:

Vizavi de cost.

Domnul  Nicolae Esanu:

Deci, am facut estimarile respective. Ele depind de conceptul, care, in final, va urma sa fie acceptat de catre Parlament. La momentul actual, costuri suplimentare nu se prevad, pentru ca proiectul prevede doar, din partea statului, asigurarea procedurilor de instruire si admiterea in profesia de mediator, activitati care vor fi efectuate de Ministerul Justitiei in limita alocatiilor bugetare curente.

In cazul in care Parlamentul va insista asupra unei probleme foarte importante, anume a persoanelor care trebuie sa….

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Eu am inteles, intrebarea vizavi de cost, de fapt, am vrut sa aud si raspunsul, dar, totodata, ca propunere conceptuala. Poate la prima etapa, ca sa nu intram in discutii vizavi de cost, de unde gasim finante si din nou sa instituim un mecanism nefunctional si neeficient, poate pe o perioada limitata in timp, sa spunem, nicidecum in spatiu, sa oferim posibilitatea de mediator acelorasi avocati.

Domnule Presedinte,

Eu, ca propunere.

Domnul  Nicolae Esanu:

Pentru lectura a doua…

Domnul  Vladimir Filat:

Ei au studiile necesare, sint organizati. Fiindca mai apare o intrebare: care va fi forma juridico-organizatorica a acestor mediatori? Cum se vor organiza ei? Bine, primeste licenta. Si, apropo, de licenta, dumneavoastra ati stabilit, ca numarul membrilor consiliului care va elibera licentele va fi constituit din 9 persoane si ati spus: din cadrul Ministerului Justitiei, Societatea Civila s.a.m.d. Dar proportia care va fi? 8 de la Ministerul Justitiei? Eu cred ca aici trebuie de stabilit foarte clar, citi si de unde vin acesti membri? Ca, ulterior, licentele sa fie eliberate, haideti sa spunem asa, intr-o masura sau alta echidistanta.

Domnul  Nicolae Esanu:

Pentru lectura a doua noi o sa revenim asupra acestei probleme. Numai as vrea sa mentionez aici un punct, ca nu este vorba despre o activitate licentiata aici. Deci, persoanele respective vor primi autorizatia de genul pe care il primesc astazi avocatii. Si activitatea de mediere nu urmeaza sa fie incadrata in activitatea de intreprinzator.

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Eu sint de acord, dar noi cunoastem foarte bine ca avocati licentiati sint numai acei care participa in cauze penale. Sint avocati care participa in cauze civile foarte multi. Bine, nu-i recunoastem, fiindca nu le dam licenta, dar calitatea in sine ramine.

Deci, ca propunere, si ca sa ne gindim bine la acest aspect, poate pentru o perioada, totusi, ar fi mai util sa oferim  aceasta functie avocatilor.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

Domnul  Ion Varta: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

In legatura cu remunerarea muncii mediatorului, articolul 27, alineatul (1); aici se stipuleaza: “Munca mediatorului este remunerata de catre infractor sau de ambele parti in conditiile contractului.”

Nu vi se pare dumneavoastra ca admitem posibilitati de a face abuz in exercitiul functiunii. Fiindca, daca nu sint niste reglementari clare, care sint acele taxe care urmeaza sa fie achitate de catre infractor, in cazul in care el accepta sa fie sustinut in acest proces de mediere de mediator, nu considerati dumneavoastra ca este necesar sa stipulam clar, care sint acele limite, acele principii in baza carora se formuleaza acest tarif, se elaboreaza pentru a remunera munca mediatorului?

Fiindca el, speculind in conditia in care se afla infractorul in detentie, nestiind care va fi sentinta, poate sa solicite sume enorme. Deci, poate fi santajat intr-un fel. Care sint criteriile care urmeaza sa stea la baza aprecierii acestei remunerari a muncii mediatorului? Nu este clar din documentul pe care ni l-ati prezentat dumneavoastra.

Domnul Nicolae Esanu:

Vreau sa mentionez ca, in conformitate cu conceptul legii, medierea este un proces absolut benevol si care se desfasoara in baza contractului si a clauzelor acceptate de toate partile, inclusiv de infractor, si proces care poate fi stopat in orice moment. Consideram ca nu este binevenita stabilirea unor taxe. Vreau sa va atrag atentia ca, astazi, legislatia nu prevede marimea taxelor nici pentru avocati.

Si logica pe care ati enuntat-o dumneavoastra privind situatia in care se afla infractorul, si posibilitatea solicitarii unor sume enorme, practic, pot functiona si in acel caz. Dar nu exista in practica mondiala situatii in care sa existe sume stabilite. Plus la aceasta, toate persoanele care se afla sub urmarire penala in conditiile legii beneficiaza de asistenta juridica in conditiile legii, garantata de catre stat, adica fara remuneratii. Si la momentul cind infractorul va negocia contractul de mediere, el va fi asistat si de avocatul sau, care urmeaza sa asigure respectarea drepturilor acestei persoane.

Domnul Ion Varta:

Totusi, in cazul nostru cred ca era necesar sa specificam. Bine, noi facem tot timpul referinta la experienta internationala, dar in conditiile noastre specifice poate era necesar sa fie stabilit un anumit plafon pentru aceasta remunerare. Sa nu se intimple ca acel care va fi in situatia dificila in detentie sa fie, intr-adevar, fortat sa ofere sume astronomice pentru ca mediatorul sa-si onoreze obligatiunea de mediator pentru a aplana acest conflict, acest litigiu. Nu stiu, daca nu considerati oportun acest lucru sa se faca?

Si al doilea moment. Consiliul de mediere este un organ extrem de important cu atributii foarte importante, care va monitoriza si va coordona activitatea mediatorilor, va acorda licenta. Deci, va desfasura nemijlocit activitate in acest domeniu. Si iarasi, intr-adevar, nu este limpede cum se va constitui acest consiliu de mediere, care sint principiile in baza carora el se va constitui?

Dumneavoastra ati specificat ca vor fi selectati membrii acestui consiliu din cadrul colaboratorilor ministerului, din cadrul corpului stiintifico-didactic si al reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale. Dar care sint proportiile, care sint principiile in baza carora trebuia sa fie probabil precizat mai exact in proiectul legii.

Domnul Nicolae Esanu:

Deja am mentionat ca pentru lectura a doua putem discuta asupra acestei probleme, dar vreau sa atrag atentia asupra unui fapt si anume, in cazul profesiilor asa-numite libere: si avocati, si notari, consiliul respectiv care asigura accesul in profesii si controlul persoanelor care exercita profesia respectiva, deci, membrii acestui consiliu isi desfasoara o activitate pe baze obstesti. Deci, nu este vorba despre un organ de stat creat cu functii administrative in domeniul respectiv.

Domnul Ion Varta:

Oricum, are atributii importante, de deciziile pe care le va adopta consiliul depinde si calitatea prestatiei mediatorului in exercitiul functiunii pe care i-o acorda aceasta lege. Deci este important ca principiile sa fie foarte bine formulate si sa fie o echitate din partea celor trei domenii, care urmeaza sa furnizeze membri pentru acest consiliu.

Domnul  Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

Bine, este un gest frumos.

Microfonul 3, domnul Popa. Domnul Bujor v-a cedat locul la microfon.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Este o chestie de procedura. Deci, toate problemele spuse aici, in cadrul plenului, tin de competenta sedintei comisiei. Noi toti avem posibilitate sa punem problemele respective in cadrul sedintelor comisiilor. Le clarificam de la si pina la. In cazul in care ele nu sint solutionate, noi le punem in plenul Parlamentului. De aceea eu consider ca noi trebuie sa punem problema clar, concret, fara discutii si fara... Pe noi ne stiu de acum alegatorii si cred ca nu trebuie sa pierdem timpul.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, mersi, luat act.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu comentez cele spuse de domnul Popa, deoarece consider ca-i incorect, dar am ce spune. Deci, domnule ministru, va adresez urmatoarea intrebare. Rog articolul 28 alineatul (1): “Prezenta lege intra in vigoare la 1 decembrie 2005”.

Domnul Nicolae Esanu:

Desigur ca eu nu am mentionat expres. Este evident ca proiectul a fost prezentat inca in toamna anului 2005 si se preconiza sa fie adoptat pina la sfirsitul anului.  

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Domnul Nicolae Esanu:

In legatura cu aceasta, sigur ca o sa fie schimbata data in cadrul...

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

In raportul prezentat de dumneavoastra trebuia sa mentionati, fiindca acesta este un proiect de lege care este la mina fiecarui deputat.

Multumesc.

Nu, depinde pentru cine, pentru unii este clar, pentru altii nu. Urmatoarea intrebare, domnule ministru, articolul 25. Imi cer scuze, articolul 26, deci, alineatul (3), unde este vorba de Biroul asociat. Deci, la alineatul (2) se descrie ce inseamna biroul individual – o persoana, asa? Urmatorul alineat “Biroul asociat” se propune ca este fondat din doua persoane. In ce masura este argumentata aceasta prevedere? Deci, articolul 26 alineatul (3): “Biroul asociat de mediatori este fondat de doi sau mai multi...”.

Domnul Nicolae Esanu:

Pai, este o regula comuna. In cazul in care exista o persoana, actul juridic respectiv este unilateral si in cadrul constituirii societatilor pe actiuni, spre exemplu, in cazul in care sint doua sau mai multe persoane, sintem in prezenta unui contract de asociere. Si este absolut obiectiv. In cazul de fata  este biroul asociat, caci e mai mult decit un mediator.

Domnul Leonid Bujor:

Pentru a folosi timpul mai eficient si a nu intra in discutii, propun pentru lectura a doua ca sa fie inclus, vasazica, din trei sau mai multe persoane. Ma folosesc de prevederile regulamentului si nu trebuie sa comentati. Am posibilitate si in scris, dar si in cadrul examinarii. Si referitor la articolul 21.

Domnule ministru,

De asemenea, propun ca sa fie scris concret: “9 persoane, dintre care 4 colaboratori ai ministerului”.

Va multumesc frumos.

Domnul Nicolae Esanu:

Eu sint de acord, chiar sa fie scris si mai putini colaboratori ai ministerului, aceasta nu este o problema.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4. 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

In urma sugestiei domnului Popa, am si eu o sugestie. Poate noi, in cadrul examinarii Regulamentului, da, vreau sa fie luat in ghilimele ceea ce am sa spun eu, adoptam o prevedere ca noi aici, in Parlament, o sa exercitam, avind in vedere ca alegatorii ne cunosc, numai procedura de vot. In rest, vom comunica in scris, in comisii s.a.m.d.

Domnule Presedinte,

Eu cred ca daca este cazul...

Domnul Popa,

Daca dispuneti de timp si daca aveti posibilitate numai in comisie, va priveste. Eu nu reusesc sa-mi expun toate punctele de vedere in comisie si dupa examinarea in comisie mai discutam, mai analizam si vin si alte idei si alte probleme. Dar eu cred ca noi ar trebui sa punem punct acestei discutii interminabile, despre cum sintem noi organizati in comisii in Parlament s.a.m.d., daca este cazul, ca sa nu comentam atita. Deputatii au dreptul care este. Nu, aceasta nu este intrebare, aceasta este propunere ca sa incheiem odata cu discutiile respective.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule ministru,

Eu va multumesc.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Rog sa temperam emotiile in sala. Este cert un lucru ca si in sala plenului Parlamentului e momentul pentru dezbateri, nu doar pentru exercitii tehnice. Totodata, eu rog colegii sa atraga atentia si sa urmeze cu strictete prevedere Regulamentului, in momentul in care sintem in lectura a doua, discutam lucruri de ordin conceptual in lectura a doua, lucruri care pleaca in cele mai mici detalii.

Va multumesc.

Rog, comisia.

Domnul Mihail Sidorov: 

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si constata urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Prezentul proiect contine prevederi cu privire la modul de initiere, suspendare si incetare a procesului de mediere, delimiteaza cercul participantilor la acest proces, stabileste drepturile si obligatiile partilor si ale mediatorului, statutul mediatorului, modul de tinere a sedintelor pregatitoare si majoritati de mediere, incheierea acordului de impacare, oficializarea rezultatului procesului de mediere. Practica statelor unde este aplicat acest proces – Austria, Polonia, Statele Unite ale Americei, Finlanda – demonstreaza ca medierea poseda un sir de avantaje atit pentru partile implicate in procesul de mediere, cit si pentru stat. Proiectul a fost supus expertizei de catre expertii Consiliului Europei, recomandari ale carora au fost luate in considerare la definitivarea acestuia. 

Totodata, proiectul a fost avizat pozitiv de catre comisiile permanente ale Parlamentului, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, coordonat si sustinut cu unele obiectii si amendamente care vor fi examinate pentru lectura a doua. Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca aceasta initiativa legislativa se incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei nationale, normelor internationale si europene in materie, nu contravine Constitutiei Republicii Moldova si propune Parlamentului adoptarea acestui proiect in prima lectura.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Sidorov.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3246. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3246 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2349 cu privire la calatoriile fara vize pentru cetatenii unor state care viziteaza Republica Moldova. Initiativa deputatului Petru Gozun.

Domnul Gozun, va rog.

Domnul Petru Gozun:  

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Proiectul de lege propus atentiei dumneavoastra a fost elaborat in contextul promovarii in continuare a cursului de integrare europeana a Republicii Moldova si se inscrie in activitatile realizate de Parlament si Guvern spre afirmarea vectorului european. Deopotriva, proiectul dat este elaborat cu scopul lansarii unui mesaj catre statele vizate intru initierea unor activitati reciproce din partea acestora.

Consider ca problema vizata in proiect este una strategica pentru Republica Moldova si necesita o solutionare completa si constructiva. Aprobarea actului legislativ va favoriza dezvoltarea turismului prin atragerea unui flux mai mare de turisti, care viziteaza tara noastra.

De asemenea, solutionarea problemei vizate in proiect va impulsiona diversificarea relatiilor bilaterale si multilaterale in domeniul culturii si al miscarii sportive. Proiectul de lege propune stabilirea unui regim de intrare in Republica Moldova fara viza pe un termen de 90 de zile pentru cetatenii statelor Uniunii Europene, statelor candidate la aderarea la Uniunea Europeana, Statelor Unite ale Americei, Canadei, Japoniei, Confederatiei Elvetiene, Regatului Norvegiei si Statului Israel. Majorarea numarului de vizitatori, precum si a perioadei de sedere a acestora in Republica Moldova, ca urmare a aprobarii proiectului de lege, va contribui intr-un mod direct la sporirea defalcarilor la buget, obtinute din prestarea de servicii, dezvoltarea infrastructurii.

Sporirea fluxului de turisti, de alti vizitatori va favoriza crearea noilor locuri de munca cu functii de cazare, alimentatie, transport etc. In scopul asigurarii unei protejari de migratie ilegala in Republica Moldova din alte tari cu risc sporit de migratiune, regimul de vize pentru celelalte state se propune a fi pastrat. Realizarea unor actiuni reciproce din partea statelor membre ale Acordului Senghen, Confederatiei Elvetiene, Norvegia, altor state, ar aduce economii considerabile, inclusiv la bugetul public, surse utilizate astazi pentru perfectarea vizelor delegatiilor sportive, culturale s.a.

Tinind cont de cele expuse, proiectul de Lege nr.2349 se propune spre examinare plenului Parlamentului in speranta ca proiectul va fi aprobat. Va asigur ca acest pas al Legislativului va fi sustinut de comunitatea economica, culturala, sportiva si de toti cetatenii din Republica Moldova.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru colegul nostru?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule autor al proiectului,

As vrea sa va intreb de ce ati hotarit sa iesiti cu un proiect de lege organic aparte, stiind ca exista o lege? Sau nu va puteti incadra in acea lege? Si a doua intrebare este: care vor fi pierderile anuale aproximative la bugetul de stat in legatura... Daca va fi aprobata aceasta lege?

Domnul Petru Gozun:

Eu am sa incep de la a doua intrebare. Eu cred ca n-o sa fie pierderi, dar o sa fie cistiguri, de aceea ca toata practica internationala, daca n-o sa fie vize in Republica Moldova, noi o sa avem mai multi turisti si costul acela de 30 de dolari sau de 60 de dolari pe care noi il luam pentru vize, cetatenii care vin din Germania sau din alte tari mult mai multi bani lasa la noi in Republica Moldova, care, prin servicii, noi cu aceasta cistigam.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule autor.

Eu nici nu ma indoiesc ca proiectul va aduce profit si imagine tarii, dar am intrebat care este suma …

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, domnul Gozun nu poate specifica acum suma.

Microfonul... Cine mai are intrebari? Nu sint.

Domnule autor, va multumesc.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.   

Domnul  Iurie Stoicov: 

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica a examinat proiectul de Lege nr.2349 din 15 iulie 2005 cu privire la calatoria fara vize pentru cetatenii unor state care viziteaza Republica Moldova, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de deputatul Petru Gozun. Proiectul in cauza a fost elaborat in contextul promovarii bunei imagini si al integrarii internationale a Republicii Moldova prin stabilirea regimului de intrare fara vize pe un termen de pina la 90 de zile pentru cetatenii posesori ai pasapoartelor si pasapoartelor de serviciu din Uniunea Europeana, statele candidate la aderarea la Uniunea Europeana, Statele Unite ale Americei, Canadei, Japoniei, Confederatiei Elvetiene, Norvegiei si Statului Israel.

Comisiile parlamentare si Directia juridica a Aparatului Parlamentului s-au expus pentru examinarea si adoptarea proiectului mentionat in sedintele plenare ale Parlamentului. Totodata, la examinarea proiectului in cadrul sedintelor Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica, deputatii s-au pronuntat pentru stabilirea regimului de intrare fara vize si pentru excluderea termenului solicitat de aflare pe teritoriul Republicii Moldova.

In urma consultarilor cu reprezentantul Guvernului, ale carui argumente au fost acceptate de autorul prezentului proiect, abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor candidate la aderare la Uniunea Europeana, Norvegiei si Israelului urmeaza a fi stabilite in cadrul acordurilor bilaterale separate, acestea urmind a fi excluse din proiect. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Este o agitatie excesiva in sala. Eu va rog.

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Totusi, care sint scopurile pe care noi dorim sa le atingem in urma promovarii acestui proiect de lege?

Domnul Iurie Stoicov:

Autorul si-a expus de acum argumentele sale. La comisie, de asemenea, s-au discutat aceste intrebari si noi consideram ca argumentele autorului sint corecte. In primul rind, noi dam semnal bun acestor state, catre care noi tindem sa aderam si de aceea acesta este, cred, un lucru binevenit: integrarea europeana, partea financiara a intrebarii si altele.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si mai am o intrebare. In conformitate cu articolul 6 alineatul (9) din Legea cu privire la serviciul diplomatic, mijloacele financiare obtinute in valuta straina de catre misiunile diplomatice ale Republicii Moldova prin prestarea de servicii consulare, sint reflectate drept surse bugetare si sint folosite in limita alocatiilor bugetare de catre misiunile diplomatice pentru acoperirea cheltuielilor lor.

Aceste sume sint estimate pentru ca autorul nu cunoaste aceasta situatie, in jurul a 50 milioane de lei. Pentru Republica Moldova, ca una sau ca cea mai saraca tara din Europa, mi se pare ca 50 milioane de lei este o suma impunatoare pentru bugetul tarii.

Eu nu cred ca costurile vizelor pentru cetatenii europeni, care sint estimate in Europa la costul unui cartus de tigari, ar face probleme mari financiare pentru acesti cetateni pentru a calatori in Republica Moldova.

Dumneavoastra la comisie nu ati examinat si o alta varianta, ca noi sa incercam sa simplificam la maximum procedurile de primire a vizelor, ca cetatenii straini europeni sa le primeasca la hotarele Republicii Moldova in citeva minute si sa pastram preturile la costurile acestor vize. Pentru cetatenii straini ele sint, practic, minime. Pentru Republica Moldova, 50 milioane de lei sint surse financiare impunatoare pentru hotarirea problemelor in interiorul tarii.

Mie mi se pare ca o astfel de abordare a problemei este mai corecta si mai judicioasa si cred ca si prietenii nostri europeni ne vor intelege in aceasta situatie.

Domnul Iurie Stoicov:

La comisie noi am examinat multilateral aceasta intrebare si vreau sa va aduc la cunostinta urmatoarele momente: In primul rind, intrarea in vigoare a acestei legi se propune de la 1 ianuarie 2007. Adica, bugetul Ministerului de Externe va fi rectificat respectiv la aprobarea bugetului de stat.

In ceea ce priveste careva pierderi, a spus autorul si, dupa tot, dupa anumite date care sint de acum fata de tarile care au procedat in felul acesta, eu am in vedere si Ucraina, si Georgia, economistii au ajuns la concluzia ca tocmai alocatiile la buget au crescut considerabil anume din aceasta abolire a vizelor.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu nu pot fi de acord cu argumentele dumneavoastra, pentru ca de la
1 ianuarie 2007 misiunile noastre diplomatice nu vor mai avea aceste venituri, iar cheltuielile pentru activitatile lor in strainatate vor fi compensate din bugetul de stat.

Adica, noi vom fi nevoiti sa redirectionam niste venituri din bugetul de stat pentru sustinerea misiunilor diplomatice. Si inca o data spun, costurile care sint estimate la mai mult de 50 milioane de lei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte, multumesc frumos.

Domnule presedinte al comisiei,

Permiteti-mi sa va adresez urmatoarea intrebare. Deci, toate comisiile parlamentare au prezentat avize pozitive in linii mari in perioada lunii iulie 2005, ultimul a fost prezentat la 21 septembrie.

Intrebarea mea este urmatoarea. Sint motive obiective, caci, in viziunea mea, s-a taraganat examinarea acestui proiect, fiindca ne aflam la sfirsitul lunii mai 2006 de acum. Din care considerente nu s-a examinat in iulie sau la inceputul sedintei actuale, dar examinam acum, la sfirsitul lunii mai?

Multumesc.

Domnul Iurie Stoicov:

Aceasta intrebare, intr-adevar, a fost discutata foarte mult in toate fractiunile, in Parlament si in comisie, si, oricum, cred ca veti cadea de acord ca aceasta este o decizie politica a Parlamentului si trebuie sa facem acest pas.

Domul Leonid Bujor:

Multumesc frumos, domnule presedinte al comisiei.

Ne dam seama ca adoptarea acestei legi sau astazi, sau cu 7 luni in urma, in orice situatie raminea o decizie politica a Parlamentului.

Va multumesc pentru raspuns.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” va vota aceasta lege si regretam faptul ca este supusa examinarii cu intirziere.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.2349 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2349 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1328 privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei.

Guvernul. Domnule ministru, va rog.

Domnul Andrei Stratan – ministrul afacerilor externe si integrarii
                                                            europene:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei, elaborat de catre Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene in comun cu alte autoritati competente ale administratiei publice centrale.

Proiectul de lege a fost elaborat la indicatia Guvernului si porneste de la necesitatea iminenta de aprofundare a relatiilor de cooperare a Republicii Moldova cu statele respective, favorizind astfel realizarea obiectivului national de integrare europeana si, respectiv, de consolidare a statului de drept si de reformare a institutiilor democratice din Republica Moldova.

In acest sens, abolirea regimului de vize ar confirma o data in plus deschiderea irevocabila a Republicii Moldova pentru societatea europeana si cea internationala. Suplimentar la argumentele prezentate in nota de expunere, permiteti-mi sa atrag atentia dumneavoastra asupra urmatoarelor momente-cheie.

Desigur, obiectivul principal al prezentei legi, prevazut si de obiectivul 48 al Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” este de a promova dialogul cu privire la subiectul facilitarii regimului de vize dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana la o etapa calitativ noua.

La 7 iunie curent, la Bruxelles, va avea loc prima runda de consultari la nivel de experti privind facilitarea regimului de vize dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana.

Decizia statelor membre ale Uniunii Europene, cit si a Comisiei Europene depinde de actiunile Republicii Moldova indreptate spre consolidarea sistemului migratiei in tara noastra, securizarea si managementul integrat al frontierei de est, securizarea documentelor de calatorie, semnarea acordurilor de readmisie cu statele de origine, tranzit si destinatie a migratiei. Informatia privind progresele inregistrate de catre tara noastra, la acest capitol, a fost deja comunicata institutiilor europene si statelor membre ale Uniunii Europene.

Mai mult decit atit, pentru continuarea realizarii coordonate a reformelor in domeniile mentionate, Guvernul a creat un grup de lucru interministerial, care a elaborat deja proiectul Planului national de actiuni privind facilitarea regimului de vize dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana.

Totodata, la elaborarea prezentei legi s-a considerat oportun de a aboli regimul de vize pentru tarile membre ale grupului G-7. Luind in considerare aspectul financiar, consideram oportun abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor mentionate in proiectul legii incepind cu 1 ianuarie 2007, pe o perioada nedeterminata.

In final, as dori sa reiterez doar unele beneficii pentru Republica Moldova in cazul in care prezenta lege va fi adoptata.

Abolirea regimului de vize din punct de vedere politic. Va fi inalt apreciata de statele respective si, in special, de statele membre ale Uniunii Europene, favorizind dialogul cu Uniunea Europeana la subiectul facilitarii regimului de vize pentru cetatenii nostri. Va contribui la apropierea statelor respective si, in special, a institutiilor europene, precum si a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene de realitatile politice din Republica Moldova.

Din punct de vedere economic. Va contribui la sporirea fluxului investitiilor straine in economia tarii, contribuind astfel la accelerarea dezvoltarii durabile a economiei nationale. Mai important, va contribui la dezvoltarea turismului in tara noastra.

Si din punct de vedere social. Va intensifica contactele interumane dintre Moldova si alte state de pe continentul european, in special statele-membre ale Uniunii Europene si va atrage valorile europene, contribuind la integrarea graduala a acestora in cadrul societatii moldovenesti.

In concluzie, stimati deputati, rugam sustinerea prezentului proiect de lege si adoptarea acestuia in ambele lecturi.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimati deputati,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege nr.1328 din 12 aprilie 2006 privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova.

Proiectul mentionat prevede abolirea unilaterala de catre Republica Moldova, cu incepere de la 1 ianuarie 2007, a regimului de vize pentru cetatenii statelor mentionate mai sus. Actiunile expuse in proiect converg din Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” ce prevede stabilirea unui dialog constructiv privind cooperarea in domeniul circulatiei libere a cetatenilor Uniunii Europene si Republicii Moldova.

De asemenea, avind in vedere rolul deosebit pe care il joaca Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia si Confederatia Elvetiana in calitate de tari donatoare din afara Uniunii Europene, in promovarea reformelor democratice in Republica Moldova si in sprijinirea acesteia in procesul de pregatire pentru integrarea europeana, este oportun ca abolirea regimului de vize sa se extinda si asupra cetatenilor acestor state.

Aceste masuri de facilitare vor conduce spre aproprierea relatiilor cu aceste state in domeniul economic, politic si cultural si constituie un mesaj pentru initierea unor actiuni reciproce din partea acestora.

Deputatul Petru Gozun la fel, dupa cum cunoasteti, a inaintat cu titlu de initiativa legislativa un proiect de lege ce vizeaza intrarea in Republica Moldova fara vize, pe un termen de pina la 90 de zile, pentru cetatenii statelor nominalizate in proiectul Guvernului, precum si statelor candidate la aderarea in Uniunea Europeana, Norvegiei si Statului Israel, posesori ai pasapoartelor si pasapoartelor de serviciu.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune, in scopul asigurarii si promovarii unui curs unic si coerent in domeniul politicii externe si al regimului de vize, examinarea proiectului de lege inaintat de Guvernul Republicii Moldova ca baza, sa fie primit ca baza, iar initiativa legislativa a deputatului Petru Gozun – in calitate de proiect alternativ la acest subiect.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin prezentarea initiativei legislative si se pronunta pentru examinarea si adoptarea acestuia cu urmatoarele amendamente.

Se aproba proiectul de Lege a Guvernului cu urmatoarele amendamente. De exclus din preambulul proiectului textul “precum si in conformitate cu Legea nr.269-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova” Monitorul Oficial al Republicii Moldova 1995, nr.6 articolul 54. Si de completat proiectul de lege cu articolul 4, cu urmatorul cuprins: ”Guvernul va aduce actele sale normative in concordanta cu prezenta lege”.

Tinind cont de cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima si a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari catre domnul presedinte al comisiei? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stoicov.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Eu cred ca ar trebui numai in prima lectura. Noi o sa ne sfatuim pentru lectura a doua cu fractiunea, pentru ca sint niste propuneri pentru lectura a doua totusi. Lectura a doua data viitoare o sa fie, joia viitoare.

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord. De fapt, la aceasta etapa, eu ma gindeam la normele si procedurile juridice, fiindca noi, acum 5 minute, am votat in prima lectura pentru proiectul domnului Gozun. La acel moment nici nu am stabilit ca de alternativa, pe care motiv cred ca aceste doua considerente s-ar combina foarte bine, fiindca cel putin ambele proiecte, dupa cum rezulta din raportul comisiei, proiectul nr.1328 este propus de a fi luat ca proiect de baza, proiectul colegului nostru domnul Gozun sa fie luat ca proiect de alternativa si urmeaza cel putin 3, 4, 5 zile pentru a vedea o examinare in pachet si iesirea pentru lectura a doua cu proiectul Guvernului care este luat ca baza, pe care motiv, stimati colegi, propun sa sustinem aceasta solicitare de la microfonul nr.3 si sa votam acest proiect de Lege in prima lectura, incorporindu-l in mod automat pe lista ordinii de zi pe care o vom discuta si o vom aproba la sfirsitul sedintei in data de 1 ori 2 iunie, cum vom decide programul de activitate al plenului Parlamentului. De acord?

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1328. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Proiectul de Lege nr.1328 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1191 pentru modificarea si completarea Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerea deputatilor privind imbunatatirea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura si deciziile asupra lor le expune in tabelul prezentat in raportul comisiei.

Majoritatea propunerilor inaintate de catre comisie si deputati au fost acceptate. Si as vrea sa mentionez ca s-a propus subventionarea, pentru anul 2006, a asigurarii riscurilor de productie in agricultura la 100%. Proiectul de lege prevede 60% si 50% pentru..., adica diferit la articolul 13, si s-a acceptat ca sa fie pentru anul 2006. Cuantumul subventiei primei de asigurare constituie 80% din suma asigurata a culturilor agricole si animalelor.

La incheierea contractului cu companiile de asigurare, producatorii agricoli vor achita 20% din valoarea primei de asigurare stabilite in contract. Plata primei de asigurare pentru recolta culturilor de primavara in anul 2006 se efectueaza pina la 1 iulie.

Iarasi, comisia a acceptat ca acest termen sa fie prelungit, fiindca, conform legii, plata era prevazuta sa fie pina la 1 iunie. Si, in legatura cu faptul ca, pina la momentul actual, a fost folosita sau a fost asigurata, conform acestei legi, numai o suma de asigurare de 12 milioane 458 mii de lei, dar cu suma prevazuta de buget de 15 milioane ar putea fi asigurata o suma in valoare de 444 milioane de lei. Adica acesta a fost argumentul comisiei pentru a propune aceasta formula la articolul “Dispozitii finale si tranzitorii”.

Cu aceste propuneri de imbunatatire, acceptate de comisie, se propune ca proiectul de Lege mentionat nr.1191 din 5 aprilie 2006 sa fie adoptat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Pentru lectura a doua, alte propuneri decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1191.

Stimati colegi,

Eu rog putina liniste si calm in sala.

Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 20. 

Domnul Marian Lupu:

82 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1191 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc. 

Proiectul de Hotarire nr.391 privind modificarea Hotaririi Parlamentului Republicii Moldova privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele Organizatii Parlamentare Internationale.

Rog comisia.

Domnul Sergiu Stati: 

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana in cooperare cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat repetat proiectul de Hotarire inaintat de Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” privind modificarea componentei delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii internationale si a ajuns la concluzia ca acesta corespunde prevederilor Regulamentului.

Si in acest context, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune adoptarea acestui proiect de hotarire.

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Sau, nu stiu, este necesar sa dau citire inca odata modificarilor, fiindca componenta a fost examinata.

Domnul Marian Lupu:

Nu este necesar, fiindca a fost distribuita tuturor parlamentarilor.

Domnul Sergiu Stati:

Si a fost examinata in sedinta in plen, adica toata lumea cunoaste.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Intrebari? O clipa.

Microfonul nr.5.  

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, eu as avea o intrebare catre autorii acestui proiect, mai bine zis catre unul dintre autorii principali, catre domnul Urechean, si regret ca nu este in sala.

In contextul celor ce se intimpla in ultimele luni in Parlament, a acestei promovari, a acestui proiect de hotarire si promovarii, si votarii in Parlament a Hotaririi din sedinta in plen de saptamina trecuta, prin care doi deputati din opozitie: domnul Braghis si domnul Serebrian au fost retrasi din Biroul permanent, si in locul unuia a fost votat un deputat din Fractiunea Comunista, prin care opozitia in Biroul permanent a pierdut un vot.

In contextul celor expuse, poate ca nu se stie, as vrea sa-l intreb pe domnul Urechean, daca aceste actiuni se incadreaza in declaratia pe care a facut-o dumnealui in ultima simbata a lunii septembrie a anului 2005 la sediul Partidului, prin care a comunicat ca neimplicarea dumnealui in alegerile locale din 2005 in municipiul Chisinau si iesirea la votare in cel de al doilea scrutin in alegerile din municipiul Chisinau, atunci cind, majoritatea, toti liderii politici de opozitie au boicotat acest scrutin de alegeri, au fost conditionate de promisiunea Presedintelui Voronin, de a-i anula dosarele penale. Sau jocul pe care il face dumnealui acum in Parlament cu Fractiunea Comunistilor se incadreaza intr-un alt scenariu de activitate a domniei sale cu Fractiunea Comunista?

Domnul Marian Lupu:

Da, intr-adevar, aici sint pus in situatia in care nu pot sa nu ofer cuvint la microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca aceasta declaratie iresponsabila a lui Iurie Bolbocean, care a fost intr-un fel impus sa paraseasca “Alianta «Moldova Noastra»” din mai multe considerente, este o declaratie lipsita de orice responsabilitate. Si toti acei din jur au inteles foarte bine ca, la sedinta trecuta, cind s-a discutat componenta Biroului politic, “Alianta «Moldova Noastra»” a insistat ca toate cele trei locuri care le detinea in momentul cind au fost votate de catre Parlament in prima sedinta sa ramina dupa “Alianta «Moldova Noastra»”. Si este lipsit de orice substanta domnul Bolboceanu, ceea ce spuneti dumneavoastra ca, cineva ar face joc. Daca face joc cineva, faceti dumneavoastra si cu Braghis, ati facut tot jocul acesta.   

Domnul Sergiu Stati:

Daca imi permiteti, domnule Presedinte.

As vrea un comentariu scurt, adica noi nu am examinat interesele sau preferintele politicii unui sau altui candidat propus, noi am examinat din punct de vedere al Regulamentului. Si in acest sens am ajuns la concluzia ca el corespunde intocmai Regulamentului.

Ceea ce tine de prezenta persoanelor care nu sint in componenta delegatiilor, atunci cred ca, domnule Presedinte, am putea propune ca, in caz de necesitate, sa se intervina cu propuneri si noi o sa examinam includerea acestora in alte delegatii parlamentare.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu v-as ruga un singur lucru, daca se doreste timp mai este. Daca se doreste continuarea acestei polemici, in acest caz, sa raminem pe dimensiunea acestui proiect propriu-zis. Inscrieti-va, va rog, pentru luare de cuvint sau declaratie, va voi oferi acest timp. Dar pe ordinea de zi mai avem si alte subiecte. Eu va rog sa acceptati aceasta pozitie si aceasta propunere, fiindca timpul va fi rezervat pina la sfirsitul sedintei in plen.

Totodata, cred ca aceasta propunere, evocata de domnul Stati, este salutabila in acelasi mod in care toti parlamentarii, indiferent de apartenenta la grupuri parlamentare, ori deputati neafiliati, toti trebuie sa-si gaseasca locuri in comisiile permanente si, in egala masura, in componenta delegatiilor parlamentare. Solicitarea mea va fi catre persoanele vizate sa initieze, in timpul apropiat, un amendament la aceasta Hotarire a Parlamentului cu propuneri pentru incorporarea persoanelor, care, ca urmare a acestui document, ramin in afara componentei delegatiilor, spre a se regasi in cutare sau cutare delegatie. Altfel nu poate fi, cred ca este un principiu recunoscut de catre noi toti.

Eu va multumesc.

Domnule Bolboceanu,

Va rog foarte mult sa acceptati propunerea.

Bine, microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu n-o sa fac replica, eu vreau sa aduc la cunostinta opiniei publice ca eu nu fac declaratii iresponsabile si daca este necesar, atunci in plenul Parlamentului declaratia mea va fi confirmata de toti acei care au participat la aceasta discutie.

Domnul Marian Lupu:

Bine, am luat act.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:  

Domnul Presedinte al Parlamentului,

Am doua sugestii referitoare la subiectul pus in discutie.

Prima. Va rog foarte respectuos ca pe viitor, in cadrul sedintelor in plen ale Parlamentului Republicii Moldova, sa nu fie cazuri, indiferent ce formatiune reprezinta deputatul respectiv, de atacat in absenta acestuia. Este un gest de prost gust. Si elevii din clasele primare stiu ca nu se loveste in omul care nu este prezent si nu are posibilitate sa-si expuna punctul sau de vedere.

Si a doua. Propun ca proiectul prezentat de domnul presedinte al comisiei sa fie supus votului. Noi il sustinem.

Va multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Foarte succint ultima. Doua cuvinte.

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Bujor,

Eu, imi cer scuze. Dar eu nu am avut o alta solutie de a adresa aceasta intrebare, pentru ca la sedinta de joia trecuta, in plenul Parlamentului, domnul Urechean, cind s-a discutat acest proiect de lege a absentat, iar astazi, cind, sedinta in plen, a inceput discutia privind problema in cauza, dumnealui a parasit sala.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Revenim la subiect.

Domnule Stati,

Va multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.391. Cine este pentru rog sa voteze. In formula in care el a fost ea prezentat de comisie, practic, daca nu gresesc, vot unanim. Majoritatea suficienta pentru aprobarea proiectului nr.391.

Proiectul de Hotarire nr.391 este aprobat.

Va multumesc. 

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea articolului 30, daca este necesar eu anunt si o pauza, dar cred ca este devreme. Proiectul de Lege nr.343 pentru modificarea si completarea articolului 30 din Legea cu privire la cultura fizica si sport.

Initiativa unui grup de deputati, prezinta domnul Dragomir.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

In urma analizei datelor statistice oficiale si a informatiilor din teritoriu, am ajuns la concluzia ca situatia in domeniul culturii fizice si sportului in republica este alarmanta. Rezultatul finantarii insuficiente, incepind cu anii ’90 incoace,  baza tehnico-materiala in ceea ce priveste cultura fizica si sportul a diminuat foarte mult. Citeva date statistice.

Daca in anul 1993 in republica noi aveam 1114 de baze sportive sau edificii sportive amenajate, in anul 2005 ele au ajuns la cifra de 82. Bazine de inot in anul 1993 erau 50 in republica, in anul 2005 au ajuns numai 26. Stadioane amenajate in 1993 au fost 58, iar in 2005 – 38. Sali sportive in anul 1993 au fost 1264, iar in 2005, practic, numarul lor a crescut numai cu doi, doua sali sportive.

S-a redus foarte mult numarul persoanelor care se ocupa in grupele de intremare a sanatatii. Daca in anul 1993 se ocupau in aceste grupe 28 de mii 937 de persoane, apoi in 2003 – numai 16 mii 378 de persoane. Centrele de intremare la fel s-au redus de la 24 in 1993,  la 16 in 2003.

Au scazut rezultatele sportului de performanta. Toate aceste probleme sint legate de finantarea insuficienta. In prezent, vreau sa mentionez ca, incepind cu anul 2002, din bugetul statului se aloca din an in an mai multe finante pentru sustinerea sportului. Cu toate acestea, in prezent si aceste finantari sint insuficiente. In anul curent din bugetul statului s-au alocat cu 15,6 milioane de lei mai mult pentru sport decit in anul 2004, dar aceasta cifra constituie doar 0,008 din bugetul de stat. Daca am compara cu alocatiile altor state care se afla in vecinatate cu noi, cum este Romania, Ucraina, aceste alocatii ajung pina la 1%, chiar si mai mult – 2% din bugetul statului.

In legatura cu aceasta, noi am convocat o sedinta a rectorilor universitatilor si a colegiilor ca sa studiem problema mai profund, daca nu s-ar putea sa aloce o sustinere financiara din mijloacele speciale ale acestor institutii. Toti si-au expus parerea ca asa ceva ar fi de dorit foarte mult, de aceea, noi, o grupa de deputati, am si initiat un asemenea proiect de lege.

Se propune ca la articolul 30 din Legea cu privire la cultura fizica si sport, dupa alineatul, adica la articolul acesta, dupa cuvintele “din filantropie si donatie de la organizatii si cetateni”, sa se introduca cuvintele “din contul mijloacelor speciale ale institutiilor de invatamint”. Adica, in toate institutiile de invatamint, sportul sa se sustina din mijloacele speciale. Eu propun deputatilor sa fim constienti de aceasta propunere si va rog sa sustineti acest proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru autori?

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi sustinem legea mentionata si intelegem ca este numaidecit necesara imbunatatirea situatiei in domeniul culturii fizice si sportului. Dar vrem sa facem o precizare: la articolul 2 alineatul (2), cuvintele “alocarea surselor financiare din mijloace extrabugetare a institutiilor de invatamint pentru sustinerea culturii fizice si sport se va efectua la decizia Senatului sau Consiliilor pedagogice”, propunem sa fie inlocuite cu cuvintele “conform legislatiei in vigoare”, nu la decizia Senatului.

Fiindca aceasta se prevede ca sint niste surse bugetare care trebuie sa treaca prin Trezorerie si nu trebuie sa fie incalcate prin aceasta un sir de legi, dintre care: Legea privind clasificarea bugetara, Legea privind sistemul bugetar, Legea privind finantele publice si locale si actele normative ale Ministerului de Finante.

Domnul Vladimir Dragomir:

Noi sintem de acord cu propunerea aceasta, dar ce am avut noi in vedere aici, pentru transparenta. Ca sa fie mai transparent ca aceste sume sint alocate anume pentru dezvoltarea culturii fizice si sportului.

Domnul Valeriu Guma:

Se accepta?

Domnul Vladimir Dragomir:

Da, se accepta.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Agitatie la microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnul Presedinte,

Imi cer scuze, o mica precizare. In continuare la propunerea colegului domnului Guma. Eu consider ca, in fond, propunerea “la decizia Senatului si Consiliilor pedagogice” este judicioasa din motivul ca, la nivelul de institutie de invatamint superioar, se ia o decizie transparenta si in continuare de introdus cuvintele “in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare”, deci sa pastram cuprinsul legii in vigoare.

Domnul Vladimir Dragomir:

Directia juridica a Aparatului Parlamentului a propus si alte propuneri, noi o sa le studiem foarte bine pentru lectura a doua si o sa vedem care va fi mai convenabila.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Dragomir.

Eu, rog comisia. Domnul Stepaniuc.

Domnul Victor Stepaniuc: 

Stimati colegi,

Domnul Dragomir a explicat problema, eu vreau sa adaug numai aceea ca, intr-adevar, desi legislatia in vigoare permite folosirea surselor din fondurile extrabugetare la sustinerea, mai ales, a sportului in institutiile de invatamint superioar si mediu de specialitate. Dar aici era o talmacire diferita din partea Ministerului Finantelor si credem ca propunerea respectiva este destul de reusita.

As spune ca la articolul 30 punctul 2) se vorbeste  nu atit despre alocare: cine hotaraste si cum talmaceste legislatia in vigoare, dar este vorba de solicitarea alocarii. Solicitarea alocarii, desigur, trebuie sa o faca nu rectorul si nu stiu cine, dar trebuie sa o faca colectivele Consiliului pedagogic si Senatele. In rest, toate comisiile parlamentare au sustinut, inclusiv Directia juridica a Aparatului Parlamentului, eu cred ca mai mult este o talmacire a legislatiei in vigoare si rugam sa fie sustinuta.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor: 

Domnule presedinte al comisiei,

Cum considerati dumneavoastra, nu ar fi bine ca sa adoptam aceasta lege astazi in prima si a doua lectura, avind in vedere ca nu sint divergente de principiu.

Domnul Victor Stepaniuc:

Se poate si astazi, dar dumneavoastra aveti dreptate ca articolul 30 punctul 2) trebuie modificat: cuvintul “alocarea” trebuie substituit prin cuvintele “solicitarea alocarii”. 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, noi sintem toti prezenti aici si acceptam acest punct de vedere. Ne aflam in ultimele zile ale anului de invatamint. Va dati seama ca pe parcursul verii se organizeaza diferite competitii sportive in mod special in taberele de odihna ale studentilor: Universitatea de Medicina, Universitatea Tehnica si celelalte. Si daca noi adoptam aceasta lege astazi, le facem un lucru benefic.

Domnul Victor Stepaniuc:

Va multumesc, domnule deputat.

Domnul Leonid Bujor: 

Deci, eu vin cu aceasta propunere, depinde de dumneavoastra, daca o acceptati, bine daca nu – nu.

Domnul  Victor  Stepaniuc: 

Eu cred ca noi nu trebuie sa ne cream iluzii. Aceasta lege totdeauna o sa lucreze incepind cu noul an bugetar. Si din ce cauza? Deoarece, inainte de a solicita acesti bani, de fapt, institutia respectiva de invatamint trebuie sa intocmeasca un deviz de cheltuieli pe care sa-l coordoneze foarte bine cu Ministerul Finantelor si Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului. Deci, noi trebuie sa intelegem ca ciondaneala de pina acum dintre Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, institutiile de invatamint si Ministerul Finantelor era anume din cauza acestui articol, ca nu se pregatea din timp un deviz de cheltuieli, nu se elabora un plan bine inchegat, un plan al acestor intruniri sportive si de aceea de multe ori aceste probleme ieseau mai mult in presa decit se discutau constructiv.

Modificarea pe care noi o propunem, ca anume sa fie decizia senatelor si deci a consiliilor pedagogice si sa se ia deci, in baza unui deviz de cheltuieli, deci, este una rezonabila si transparenta si cred ca este si corecta. De aceea, eu as propune ca sa o votam in prima lectura, sa efectuam o redactare bine inchegata pentru lectura a doua si, fara doar si poate, ei au sa lucreze incepind cu noul an financiar.

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stepaniuc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.343. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.343 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr.1427 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.

Guvernul, domnul Spivacenco.

Domnul Anatol Spivacenco – viceministrul agriculturii si industriei
                                                                   alimrntare:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Se propune pentru discutie proiectul de Hotarire a Parlamentului pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.381 cu privire la modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorului agricol. Necesitatea modificarilor respective este dictata de faptul ca, in cadrul implementarii acestui proiect, am intimpinat unele greutati si, totodata, sint multe adresari din teritoriu, legate de beneficierea sau nu a unor agenti economici de aceste subventii. Sub aspectul respectiv, noi propunem la concret excluderea cuvintelor “si achitate” la articolul 1, punctul 1) litera d) din Hotarirea Parlamentului.

Totodata, cit si din punctul 15 al Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subventionarea producatorului agricol, parte integranta a hotaririi mentionate mai sus. Aceasta modificare este solicitata de faptul ca, in majoritatea cazurilor, relatiile dintre furnizor si beneficiar de produse de uz fitosanitar si fertilizanti ce tine de achitari sint prevazute in contractul incheiat dintre parti.

Achitarile intre parti pot fi prevazute atit prin transfer, cit si prin achitari cu productia obtinuta de beneficiar. Compensarea sumei taxei pe valoarea adaugata, calculata la procurarea produselor de uz fitosanitar si fertilizanti se determina din facturile fiscale eliberate de furnizor si nu afecteaza veniturile la buget din cauza ca aceasta suma a fost transferata bugetului de furnizor la momentul intrarii in tara a marfurilor respective, deci, direct deodata in vama.

Totodata, la punctul 12, noi propunem excluderea cuvintelor “intensive si supraintensive” si substituirea cuvintelor “material saditor certificat” prin cuvintele “incepind cu anul 2005”. Plantatiile intensive si supraintensive, de regula, sint reprezentate prin livezi cu o densitate sporita de la 1000 pina la 10.000 de pomi la hectar si intretinute prin procedee tehnologice de intretinere intensive. In momentul de fata, acestea sint reprezentate numai prin livezi de specii samintoase.

Insa, tinind cont de aceea ca o parte din livezi sint altoite pe portaltoi cu vigoare slaba si unele specii de simburoase, care, din lipsa portaltoiurilor vegetali cu crestere mica, deci, cu o densitate diferita, care prevede densitatea variind de la 330 pina 667 de pomi la hectar, iese ca livezile de simburoase nu beneficiaza de aceste subventii. Sub acest aspect, noi si propunem excluderea notiunilor “intensive si supraintensive”.

Mai mult decit atit, materialul certificat in sensul de categorie biologica trebuie sa fie libera sau testata la virus. Sub aspectul respectiv, conform regulamentului respectiv, aprobat de Ministerul Agriculturii, pepenierele din republica vor produce, incepind cu anul 2010, un asemenea material.

Completarea cu cuvintele “incepind cu anul 2005” se propune din considerentul ca plantarea livezilor se efectueaza in perioada de toamna si primavara, livezile fondate toamna, care detin cea mai mare pondere in  suprafetele plantate conform legislatiei in vigoare, se pun la evidenta in primavara anului urmator de plantare. Astfel, multi producatori agricoli care au plantat in toamna anului 2005 livezi nu au avut posibilitate de a inainta materialele de subventionare a lucrarilor de plantare si, in plus, unii agenti economici care au inaintat documentele din lipsa mijloacelor financiare, dar acestia sint in jurul a 12 agenti economici care nu au beneficiat de aceste subventii.

La punctul 13, de asemenea, noi propunem excluderea cuvintelor “plantatii mama, altoi si portaltoi infiintati”. Se propune excluderea cuvintelor “plantatiile mama, altoi si portaltoi” din Regulament, deoarece compensarea partiala a cheltuielilor de producere a materialului saditor pomicol pentru finantarea pepenierelor, cu toate compartimentele, se contine de acum in acest regulament si nu este necesar sa specificam unul din compartimentul pepenierit.

Totodata, in anexa numarul 3, unde este vorba de restituirea taxei pe valoarea adaugate la comercializarea produselor pe piata interna, noi propunem ca genul de activitate piscicultura, care este parte componenta a zootehniei, a ramurii zootehniei. Si, conform articolului 4 din aceasta lege, prin notiunea de “animal” se intelege orice organism viu care apartine uneia din urmatoarele specii taurine, porcine, cabaline, pesti, albine si viermi de matase, deci, ca sa fie introdusa si piscicultura ca gen de activitate in aceasta anexa. Proiectul mentionat a fost examinat in comisiile parlamentare si propun ca sa fie discutat si aprobat de catre Parlament.

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari? Nu sint.

Comisia, va rog. Domnul Cosarciuc.

Microfonul nr.3.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule raportor,

Dumneavoastra ati propus sa excludem cuvintul “achitate”.

Domnul Anatol Spivacenco:

Da.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Care a fost sensul, cind a fost adoptata legea precedenta?

Domnul Anatol Spivacenco:

Sensul principal.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sa nu sufere producatorul agricol cheltuieli suplimentare, adica 15 la suta.  Cind acesta achita, el sufera cheltuieli, adica statul compenseaza cheltuielile acestea. Acum noi ii propunem acestuia sa nu achite statului, dar noi le dam bani. Pentru ce?

Domnul Anatol Spivacenco:

Da. Problema consta intr-aceea ca, in rezultatul implementarii Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru  subventionarea producatorilor agricoli, la capitolul restituirii taxei pe valoarea adaugata pentru pesticide si fertilizanti, o parte din agentii economici, care au incheiate cu procesatorii de productie agricola, ei, practic, sint creditati de acesti procesatori cu aceste produse.

Deci, tinind cont de aceea ca, in baza facturilor fiscale, ei primesc marfurile respective, dar taxa pe valoarea adaugata este achitata de catre importator in vama si nu este afectat bugetul de stat, noi propunem ca producatorii agricoli care... dar ei achita ca atare in majoritatea cazurilor cu productie agricola si achita toamna in urma comercializarii, deci, cind transmit aceasta marfa intreprinderii de procesare. Acesta a fost principalul motiv.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pozitia dumneavoastra este foarte gresita. Fiindca producatorul care procura ingrasaminte, el nu procura cu pretul cu care a procurat importatorul si TVA pe care o achita producatorul agricol e mai mare decit aceea cu care i-a vindut lui importatorul. Adica o sa avem pierderi in buget, aceasta e prima. A doua, apar foarte multe evaziuni fiscale. Comisia noastra a luat decizia si noi consideram ca aceasta nu este corect si trebuie sa lasam asa cum este acum.

Domnul Anatol Spivacenco:

Perfectarea facturii fiscale, fie la etapa initiala, fie la o alta etapa, se face in momentul realizarii acestei marfi si ea nu influenteaza absolut sinecostul cheltuielilor incluse in costul acestor produse.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Microfonul nr.3 in continuare.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Sint discutii lungi aici, dar va rog frumos sa studiati Codul fiscal si o sa vedeti ca noi incalcam legislatia in vigoare. Dar nu putem sa incalcam prin Hotarirea Parlamentului. Este legea, Codul fiscal a fost adoptat prin lege.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul Dumitru Todoroglo: 

Va multumesc, doamna Presedinte.

Prelungirea raspunsului la intrebarea care a fost ridicata.

Domnule Bondarciuc,

Agentii economici nu au legatura cu statul in momentul procurarii produselor chimice si a ingrasamintelor. Ei nu au legatura cu statul, dar au legatura cu importatorii care, de obicei, sint privati si ei nu au legatura  cu agentii economici. Aceasta-i una. Si a doua, noi avem legatura astazi cu fondul de subventii. De ce cind este vorba despre subventionare, o parte din cheltuielile agentilor economici, noi trebuie sa vorbim ca despre o subventie, dar nu pentru achitarea TVA.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

In fond, in continuare la ceea ce spunea domnul presedinte Bondarciuc ca, in afara de faptul ca exista, intr-adevar, diferenta valorica intre TVA platit la vama si TVA calculat in urma tranzactiilor, pentru ca apare valoarea adaugata – venitul si este diferenta. Dar eu cred ca un lucru tot destul de important este ca noi sa nu incercam sa divizam. Intr-un domeniu noi incepem sa acceptam achitari reciproce si in urma carora mergem pe compensari pe subventii, in alta directie sa vorbim ca noi am creat un sistem clar, functional s.a.m.d. Din punctul nostru de vedere, tot aceasta prevedere, in orice caz, in formula in care este prezentata nu poate fi sustinuta.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5. 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte.

In privinta taxei pe valoarea adaugata achitata sau neachitata. Diferenta dintre pretul comparat, pretul platit la import si pretul facturat la livrare, taxa pe valoarea adaugata care apare la aceasta valoare adaugata o plateste furnizorul, si nu beneficiarul. Si aici bugetul nu sufera, fiindca o data cu depunerea darii de seama de catre furnizor, el este obligat sa plateasca taxa pe valoarea adaugata. In cazul dat, pur si simplu, furnizorul cu beneficiarul merg la o intelegere ca el plateste dupa o perioada oarecare suma datorata si aceasta este normal, este conform Codului civil.

Si uitati-va ce scrie si Codul fiscal: “Subiectul impozabil are drept la trecerea in cont a taxei pe valoarea adaugata, achitata din momentul eliberarii care dispune de documentul care confirma achitarea TVA pentru serviciile importate, de factura fiscala, serviciile procurate de care a fost achitata ori urmeaza a fi achitata”. Ori urmeaza a fi achitata, adica nu este nici un fel de incalcare a Codului fiscal.

Stimati colegi,

Pur si simplu, prin propunerea inaintata se sustine producatorul agricol, care, in momentul achizitionarii ingrasamintelor, in acord cu furnizorul de ingrasaminte, va plati costul acestor ingrasaminte dupa o perioada oarecare, adica plata esalonata prevazuta de Codul civil. 

Domnule Bondarciuc,

Aici nu sufera bugetul, fiindca furnizorul de ingrasaminte va plati taxa pe valoarea adaugata. Noi tot va aratam. Uitati-va ce scrie in Codul fiscal. Si in Codul fiscal nu scrie ca numaidecit trebuie sa fie platita. Ea urmeaza a fi achitata, totul se pune in cont. Este articolul 10 din Codul fiscal.

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Succint, va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Popa,

Dumneavoastra stiti foarte bine ca se considera livrata marfa atunci cind este emisa factura fiscala. Si chiar daca nu este platit conform facturii fiscale, totusi, se pune in cont. Ea urmeaza, uitati-va este articolul din “subiectul impozabil”.

Citesc inca o data, e articolul din Codul fiscal: subiectul impozabil are dreptul la trecerea in cont a taxei pe valoare adaugata achitata sau care urmeaza a fi achitata pe valorile materiale, servicii... daca dispune de factura fiscala la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitata, ori urmeaza a fi achitata taxa pe valoare adaugata, acesta este Codul fiscal.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule Cosarciuc,

Sint prevederile Codului fiscal, care spun foarte clar ca orice contribuabil calculeaza si achita in mod obligatoriu sumele respective. Si atunci cind noi excludem cuvintele “se achita”, este clar ca se incalca flagrant legislatia fiscala. De aici si pornim noi mai departe, cind procedura de trecere in cont si cind ea este pusa in factura pentru prezentare la organele fiscale.

Nu trebuie sa incurcam noi ca achita, importatorul achita TVA la vama. Da, el achita, dar relatiile care se formeaza intre producator si importator trebuie sa fie corecte.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Relatiile sint corecte. Noi aici avem un caz special. Ceea ce noi am facut in regulamentul dat, ca pe factura fiscala, pe versus se pune stampila cu achitat taxa pe valoare adaugata, tot nu corespunde Codului fiscal in vigoare. Dar noi am adoptat Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli si am prevazut ca acei care vor utiliza fertilizanti, ingrasaminte, vor avea dreptul la restituirea taxei pe valoarea adaugata care a fost facturata de furnizor.

In cazul dat nu este vorba despre neplata la buget, fiindca diferenta o va plati furnizorul, dar nu beneficiarul. Beneficiarul trece in cont, dar el nu mai trece in cont, fiindca de acum el a primit plata pentru taxa pe valoare adaugata, care-i datora lui bugetul. Ea este trecuta de acum, e platita, nu-i trecuta in cont. Dat articolul din Codul fiscal spune ca el o poate trece in cont si daca nu mai este facturata si nu este inca platita.

Eu nu vad aici nici un fel de probleme.

Doamna Maria Postoico:

Da, microfonul nr.3.

Probabil ca noi trebuie sa...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Inca o data. Intrebarea e foarte simpla. Daca nu a suferit agentul economic platile suplimentare de la 5 la 20 la suta, nu a suferit, el nu a platit, nu a avut cheltuieli, care compensari le dam noi lor? Noi trebuie sa le dam compensari sa nu sufere cheltuieli suplimentare. Aceasta e un moment.

Si al doilea moment. Noi, prin hotarirea Parlamentului, nu putem corecta Codul fiscal. Aceasta e clar ca buna ziua.

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

Domnul Anatol Spivacenco:

Daca imi permiteti?

Doamna Maria Postoico: 

Da, poftim, domnule ministru.

Domnul Anatol Spivacenco:

Eu as vrea numai sa adaug ca producatorii agricoli, neavind surse financiare, sint creditati de procesatori. Ei, cind incheie contractele, respectiv de creditare, platesc suplimentar procentul respectiv bancar pe perioada respectiva. Si, de aceea, initiativa respectiva vine ca sa creeze niste conditii normale, neafectind bugetul pentru producatorii agricoli. Noi rugam sa sustineti aceste modificari.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Alte intrebari: si cind o sa achite producatorul atunci o sa aiba si compensari respective. Si aceasta e treaba agentilor economici. Daca le-au dat posibilitate sa se achite la toamna, la toamna o si sa primeasca el compensarile respective. Si care e problema aici?

Domnul Anatol Spivacenco:

Noi nu am vazut o afectare a bugetului. Si mai mult decit atit ca sursele respective vor fi urmarite prin facturile fiscale care sint perfectate de catre Inspectoratul Fiscal. Si daca o sa fie o deviere in valoarea platilor, ea o sa fie urmarita pe parcurs.

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule ministru,

Va multumesc.

Probabil ca va fi necesar inca o data sa revenim in comisie, sa discutam la rece, fiindca s-a inteles si in fractiuni nu este o pozitie oarecare si de aceea proiectul se remite in comisie.

Va multumesc, domnule ministru.

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Proiectul de Hotarire nr.1443 pentru modificarea componentei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, va rog.

Domnul Mihail Sidorov:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat suplimentar problema privind modificarea componentei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului si aduce la cunostinta Parlamentului urmatoarele.

In scopul respectarii principiului de reprezentare proportionala a fractiunilor parlamentare in organele de lucru ale Parlamentului, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a propus ca domnul deputat Leonid Bujor sa fie ales in functie de membru al Comisiei pentru drepturile omului, fiind eliberat din functia de membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

In legatura cu aceasta hotarire a Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” si tinind cont de hotaririle respective ale fractiunilor parlamentare a Partidului Democrat din Moldova si a Partidului Comunistilor din Republica Moldova, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa prezinte Parlamentului spre examinare si aprobare urmatorul proiect de hotarire.

Dumneavoastra aveti in mina proiectul, eu asa, pe scurt.

Articolul 1. Componenta nominala a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, a Comisiei pentru drepturile omului si a Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului se modifica dupa cum urmeaza.

Domnul deputat Leonid Bujor sa fie ales in functie de membru al Comisiei pentru drepturile omului, fiind eliberat din functia de membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

Domnul deputat Efim Agachi se alege in functie de membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

Domnul deputat Ivan Gutu se elibereaza din functia de vicepresedinte al Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului ce activeaza in calitate de membru al acestei comisii.

Domnul deputat Alim Afonin se alege in functie de vicepresedinte al Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului fiind eliberat din functia de secretar al acestei comisii.

Doamna deputat Elena Bodnarenco se alege in functie de secretar al Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului.

Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Joia trecuta a fost greu sa depasim acest moment. Eu vreau sa felicit colegii ca noi, intr-o forma inteleapta, intr-un fel, sau vreau sa zic ca “Alianta «Moldova Noastra»” a dat dovada de flexibilitate si intelegere. Si as vrea ca acest lucru sa-l faca si colegii nostri din Fractiunea Comunista si Fractiunea Partidului Democrat atunci cind va fi cazul.

Vreau sa va spun ca noi am tinut foarte mult cont ca “Alianta «Moldova Noastra»” nu dispune de nici o persoana, de nici un reprezentant in cadrul Comisiei pentru drepturile omului si noi sintem convinsi ca aparitia lui Leonid Bujor in aceasta comisie va intari comisia si eficienta comisiei se va ridica considerabil.

Imi pare rau ca domnul Iurie Bolboceanu astazi, aici, a parasit, sala. Dar vreau sa va spun ca aceasta necesitate a fost din simplul motiv ca a aparut un nou deputat, un nou coleg de al nostru, domnul Agachi, care a venit in locul doamnei Lidia Gutu, care reprezinta gasca domnului Bolboceanu si care anume pentru colaborare cu Partidul Comunistilor a primit postul de ambasador.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Sidorov,

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1443 in modul in care continutul acestuia a fost expus de catre vicepresedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Proiectul de Hotarire nr.1443 este aprobat.

Stimati colegi,

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al Parlamentului,

Va multumesc foarte frumos.

Stimati colegi,

Vreau sa multumesc tuturor membrilor Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru faptul ca am fost colegi, am discutat aprins in anumite subiecte, poate uneori am gresit si eu, dar le doresc succes in viitor.

Va multumesc.

Ma despart de dumnealor cu foarte, foarte multa tristete.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule Bujor.

Toti parlamentarii la fel va multumesc pentru activitatea desfasurata in acea comisie si, toti impreuna, va dorim mult succes in activitatea dumneavoastra in calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului.

Stimati colegi,

La aceasta ora eu anunt o pauza de 15 minute. Sedinta o reluam la orele 12.00.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Fractiunea Comunistilor, rog in biroul 300. va avea loc o mica sedinta.

P   A   U   Z   A

*

*           *

D  u  P  a       P  A  U  Z  A

Domnul Marian Lupu:

Rog cineva din colegi sa anunte prezenta numerica pe sectoare, sa vad daca este cvorum.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.2 – 31.

Domnul Marian Lupu:

Da, deja este cvorum 1, 2, 3, 4, 5, 6, de acord.

Stimati colegi,

Avem cvorum, continuam sedinta.

Proiectul de Lege nr.1585 pentru modificarea Legii cu privire la Programul de privatizare.

Guvernul, domnul Lazar, va rog.

Domnul Valeriu Lazar – ministrul economiei si comertului:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Esenta proiectului de lege propus dumneavoastra de catre Guvern consta in prezentarea intr-o noua redactie a anexelor 1 si 2 la Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997–1998 si, de fapt, aceste anexe, revazute, includ in sine rezultatul unei exercitiu de revizuire a procesului de privatizare, a listelor initiale si, de fapt, conventional, pot fi impartite in doua parti aceasta noua redactie.

Prima parte. Vizeaza intreprinderile care, initial, adica si pentru moment sint in program de privatizare, adica aici decizia principiala a fost luata anterior. Si, de fapt, eu, din acest considerent, m-as axa pe partea a doua a acestei liste, adica pe a doua categorie de intreprinderi, care se propun in aceasta anexa. Vizeaza 51 de intreprinderi, societati, pe care Guvernul le propune suplimentar in Programul de privatizare.

De fapt, aceasta propunere a Guvernului, adica de a suplimenta anexa la Legea Programului de privatizare este iarasi rezultatul unei revizuiri foarte detaliate a activitatii intreprinderilor si societatilor, unde statul mai are cote de participare. O activitate care a fost realizata de Ministerul Economiei si Comertului si colegii din alte ministere ramurale pe parcursul anului trecut si anului acesta si, de fapt, aceasta revizuire a pozitiei statului fata de prezenta sa in societati a fost realizata prin prisma anumitor principii.

Unul din principalii principii a fost decizia sau propunerea ca statul sa iasa din intreprinderile, unde cota este mica si statul, de fapt, nu poate influenta deciziile care sint luate in aceste societati.

Doi. Sint intreprinderi la care in rezultatul analizei s-a constatat o decapitalizare continua pe parcursul anilor si, de fapt, o inrautatire a tuturor indicatorilor economico-financiar din mai multe considerente, inclusiv din considerente de conjunctura nefavorabila, din considerentul menagementului neeficient.

Totodata, un alt criteriu general care a fost la baza acestei abordari a Guvernului, a fost in ce masura este necesar din considerente de ordin economic prezenta statului intr-un domeniu sau altul. Si tocmai cumulate, fiind aceste criterii a rezultat aceasta lista din 51 de intreprinderi. Veti gasi acolo intreprinderi din domeniul comertului cu amanuntul, din domeniul constructiilor, adica sint niste domenii unde Guvernul considera ca, nu exista premizele de ordin economic ca statul sa-si mentina cota sa de participare. Adica, sint niste domenii care, de fapt, aproape integral sint la discretia sectorului privat.

In aceste sectoare functioneaza toate instrumentele, care permit, de fapt, o autoreglementare a acestor sectoare si de aceea Guvernul considera, repet, din considerente de ordin economic, inoportuna mentinerea participarii sale in aceste societati.

De fapt, acest proces trebuie vazut intr-un context mai larg. Privatizarea, desi imbraca niste forme juridice de realizare a acesteia este, pina la urma, un instrument de politica economica a statului. Si face parte din setul de politici structurale pe care le propune Guvernul, pentru a asigura o dezvoltare economica durabila si tocmai este momentul oportun. Se asteapta sau, mai bine zis, sint premise si de ordin intern si de ordin extern, pentru un bum investitional in Republica Moldova. Si economia are nevoie de anumite active si, de fapt, sensul de baza al acestei propuneri este ridicarea eficientei utilizarii activelor economice care mai exista in economie.

De aceea, toate luate impreuna, Guvernul vine anume cu aceasta propunere si roaga suportul.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru domnul ministru?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

La proiectul de lege sint anexate mai multe avize, care v-au parvenit din partea mai multor ministere. Si sint mai multe pledoarii in favoarea excluderii din acele doua liste a unor obiective, care urmeaza sa fie privatizate. In ce masura sint justificate si pina unde acceptati dumneavoastra sa satisfaceti asemenea solicitari. S-a examinat in mod minutios fiecare aviz prezentat si daca s-a acceptat ceva din ceea ce vi s-a propus de catre ministerele de resort.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

Stimate deputat,

De fapt, v-am spus ca aceasta lista finala este rezultatul unei activitati de aproape un an de zile. Si a fost urmata, a fost precedata de decizia politica, zic asa in limita competentelor Guvernului unor consultari si foarte si foarte detaliata pentru fiecare intreprindere in parte, de fapt, lucru pe care nu l-am spus, dar il consider important.

Anterior, am facut studiu diagnostic privind activitatea ultimilor 5 ani de zile a oricarei intreprinderi. Si, de fapt, am aici, eu stiu, daca doriti, pentru fiecare intreprindere asa-numite studii de diagnostic, cu toti indicatorii economico-financiari. Si. credeti-ne, sintem dispusi sa venim in fata oricarui for cu argumente de ordin economic. Activele economice trebuie sa fie in gestiunea celor care in conjunctura economica concreta sint in stare sa asigure nivelul cit mai eficient.

De aceea, noi am venit cu argumente in fata colegilor din alte ministere si am impresia ca am incercat sa depasim anumite inertii care exista la acest capitol, dar intotdeauna am venit cu argumente. Poftim, daca exista o intreprindere si insistati ca are rost sa lasam in proprietate, aratati-ne de ce el, in ultimii patru ani, inregistreaza pierderi. De ce ultimii patru ani are loc decapitalizarea activelor si de ce in fiecare jumatate de an se mai vinde cite o cladire ca sa existe, de exemplu, managementul ineficient al unei sau altei intreprinderi.

Noi am pornit de la considerentele pierderilor de ordin economic si am venit intotdeauna nu cu emotii si nu cu constatari de ordin general, dar am venit cu cifre. Si daca si am luat in considerare, de fapt, anume prin aceasta optica.

Domnul Marian Lupu:

Deci, pentru lectura a doua o sa fie un dialog cu argumente.

Domnul Ion Varta:

O intrebare succinta de tot. Domnule ministru, in ce masura este posibil sa respectati dumneavoastra, fiindca sint iarasi pledoarii din partea mai multor ministere ca in procesul privatizarii sa fie respectat domeniul traditional in care respectivele obiective au activat pina in prezent.

Domnul  Valeriu Lazar:

De fapt, in eventualitatea luarii unei decizii pozitive de catre Legislativ, aici se discuta intrebarea de principiu: Va fi sau a nu va fi inclus in Programul de privatizare. Dupa aceasta va urma un alt exercitiu si, de fapt, pentru fiecare obiect inclus aici se va stabili modalitatea de privatizare. Si acolo unde, iarasi la propunerea ministerelor ramurale si la propunerea Ministerul Economiei si Comertului vor exista argumente in ordinea, in vederea stabilirea anumitor conditii, de exemplu mentinerea profilului, fara indoiala vom face.

Domnul Ion Varta:

Va multumesc.  

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Ivan Calin: 

Multumesc, domnul Presedinte.

Am vrut sa apreciez, pare-mi-se ca, sarcina este cu mult mai simpla decit noi incercam s-o discutam. Este o lista de intreprinderi, care urmeaza sa fie privatizate, confirmata prin Legea din 1997. O parte din aceste intreprinderi au fost deja privatizate si ele trebuie sa fie excluse din aceasta lista.

Ma rog, daca este necesar sa fie excluse, ele dispar automat din aceasta lista. Si sint un sir de intreprinderi care de acum au disparut din diferite motive, au falimentat, nu exista. Deci ele tot trebuie excluse. In rest, daca eu inteleg corect, domnule ministru, in rest lista adoptata in 1997, ea acum nu se pune in discutie. Pentru celelalte intreprinderi ea ramine in vigoare, legea ramine in vigoare. Noi acum putem discuta un numar oarecare, o lista oarecare de obiecte, care e necesar, Guvernul propune ca ele sa fie incluse in lista aceasta. Eu inteleg corect lucrul acesta?

Domnul  Valeriu Lazar:

Da, anume asa.

Domnul Ivan Calin:

Daca va inteleg corect, atunci noi trebuie sa punem in discutie lista obiectelor care urmeaza sa fie incluse suplimentar in lista de privatizare din 1997. Si atunci situatia este simpla. Noi acum nu putem revizui acea lista intarita in 1997, nu ne punem aceasta sarcina, fiindca va fi o discutie destul de mare si nu stiu daca are rost sa facem acest lucru, daca e la timpul ei acum. Deci, lista aprobata in 1997 ramine in vigoare. Asa inteleg. Si o completam cu un numar de obiecte 50, 60, pe care Guvernul le propune sa fie incluse in aceasta lista, si sa fie publicata anume aceasta lista. Acea din 1997 ea este publicata si sa fim sanatosi sa ne conducem de ea.

Va multumesc frumos. 

Domnul  Valeriu Lazar:

Va multumesc.

Stimate domnule deputat Ivan Calin,

De fapt, aveti perfecta dreptate. Eu, am incercat, poate am fost insuficient de explicit. De fapt, am incercat sa zic ca decizia principiala, propusa de Guvern vizeaza lista suplimentara. Aveti perfecta dreptate si excluderea anumitor obiecte care au fost deja privatizate, adica decizia principiala privind programul de privatizare actualmente in vigoare a fost luata la momentul oportun. Adica, aceasta este rugamintea Guvernului, de fapt, sa ne permiteti sa excludem din program acele care au fost privatizate sau lichidate in conformitate cu legislatia in vigoare. Si, intr-adevar, de a lua decizia de principiu pe o lista suplimentara.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In general, noi salutam acest proiect de lege, eu cred ca, in acesti cinci ani de zile, in Parlamentul Republicii Moldova de citeva ori am votat, deci, prolongarea programului de privatizare pentru anii 1997-1998. Aceasta demonstreaza ca, partidul de guvernamint, fractiunea majoritara, practic, a acceptat si accepta conceptul de privatizare elaborat si aprobat de catre Guvernele si Parlamentele precedente.

Dar, spre regret, in acesti ani nu s-a efectuat nimic, nu s-a realizat nimic in afara de prolongarea acestui program. Deci, o intrebare, domnului ministru. Cit de serios este acest document? Si cind Guvernul va inainta un nou concept de privatizare, pentru care dumneavoastra si partidul de guvernamint a pledat si in Programul sau de activitate?

Domnul  Valeriu Lazar:

Da, multumesc.

De fapt, am incercat sa va zic, am avut o atitudine foarte serioasa si am venit cu aceasta lista, care este rodul activitatii mai multor oameni, si mai multor eforturi. In ceea ce priveste noul concept, de fapt, acest Program de privatizare va fi valabil doar pe parcursul anului curent.

Conceptul unei noi legi care, de fapt, vizeaza nu atit si, de fapt, notiunea de privatizare nu va persista acolo, fiindca etapa privatizarii in masa a trecut si lucrurile trebuie vazute altfel. Noua Lege care se va numi, de fapt, cu privire la gestionarea si deetatizarea patrimoniului public, care admite multe alte forme de imbunatatire a participarii capitalului privat impreuna cu statul anumite proiecte. Si, de fapt, al carui concept a fost deja prezentat de catre Guvern si acceptat de catre comisia de profil aici, in Parlament, este in plin proces, elaborarea sau definitivarea acestui proiect de lege pornind de la noul concept.

Si Guvernul, conform programului legislativ stabilit, va veni catre luna septembrie, adica imediat dupa vacanta Parlamentului veti gasi in Parlament aceasta noua lege.

Domnul Ion Gutu:

Va multumesc, domnule ministru.

Eu, pur si simplu, as dori ca intr-adevar, acest proiect de lege sa fie adoptat ca un document serios si sa inceapa privatizarea in Republica Moldova, fiindca, dupa prima publicatie a unor obiecte in presa noastra pentru privatizare, noi am inteles ca in felul acesta s-a facut, pur si simplu, un gest politic fata de organismele internationale si Fondul Monetar International, pentru a lua decizia ca sa fie restabilite relatiile cu aceste organisme.

A doua intrebare. Vreau sa mentionez ca Ministerul Economiei si Comertului, intr-adevar, si domnul Lazar au efectuat o analiza foarte profunda a situatiei create in domeniul gestionarii proprietatii de stat si, in general, in domeniul privatizarii. Si trebuie sa mentionam ca, din aceste documente, am tras o concluzie foarte clara, ca decizia Parlamentului din 2001 de a descentraliza gestionarea proprietatii de stat de a transmite ministerelor functiile de gestionare a fost o decizie nereusita. Si, in acesti cinci ani de zile, procesul de degradare a activelor intreprinderilor a continuat, deci s-a lucrat mai mult la depozit sau, stiu eu pentru cine, nivelul rentabilitatii a scazut.

Domnule ministru,

Cum procedam noi toti in continuare? Vor dirija si inainte ministerele cu activele sau cu actiunile intreprinderii de stat sau este o formula urgenta pentru ca sa corectam aceasta situatie?

Multumesc.

Domnul Valeriu Lazar:

Va multumesc.

Stimate domnule deputat Gutu,

De fapt, nu pot sa nu reactionez la constatarea dumneavoastra, nu este aceasta prima expunere la privatizare prin intermediul bursei de valori, nu este un gest, care are alt sens decit, intr-adevar, privatizarea. Si, de fapt, este unicul lucru care este, aveti dreptate. Este un test, fiindca a fost revizuit, nu doar o atitudine a noastra fata de procesul de privatizare.

Dar au fost analizate si metodele de privatizare si Guvernul a modificat radical instrumentarul cu care el propune sa privatizeze, ca o conditie absolut obligatorie, ca acest proces sa fie maxim posibil transparent si eficient. Si tocmai de aceea, in primele 32 de societati, care au fost expuse conform unei noi modalitati la bursa de valori a demonstrat ca, de fapt, acest mecanism este unul eficient si intr-o modalitate cea mai transparenta care poate sa fie.

De fapt, vor urma si expunerea si la alte obiecte, adica nu este doar o chestie de conjunctura, este o decizie foarte constienta si agreata la nivel politic. Si privatizarea va avea loc, conform unui instrumentar care ne permite sa fie un proces eficient, transparent.

Referitor la a doua intrebare. Guvernul a intreprins deja unele actiuni, care ar viza eficientizarea gestionarii activelor pe care statul le mai are in sectorul real. De fapt, prin Hotarirea respectiva de Guvern a fost schimbat regulamentul care vizeaza activitatea reprezentantilor statului in aceste societati si important nu este ca ce minister reprezinta sau ce persoana din ce minister, dar care este mecanismul prin care se asigura aceasta gestionare. Am incercat sa centralizam la Ministerul Economiei si Comertului si la Ministerul Finantelor toate datele operative despre activitatea economico-financiara a acestor intreprinderi, care ne vor permite prin instrumentul de participare corporativa al acestei societati, sa constatam operativ anumite abateri si sa intervenim.

Totodata, cred ca deja o sa fie, daca nu a venit de acum in Parlament, un proiect de Lege cu privire la intreprinderile de stat si, de fapt, cred ca cele mai mari probleme sint in materie de gestionare si tocmai de aceea venim cu solutii pregatite pentru a depasi aceasta situatie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc: 

Stimate domnule Presedinte,

Eu, ca un fel de replica a domnului Gutu, vreau sa mentionez ca noi am spus de la bun inceput si in Programul nostru este inclus ca noi sintem pentru privatizare, dar nu pentru orice privatizare, ci mai ales, pentru privatizarea prin bonuri, care a fost intreprinsa in citiva ani de zile si am creat sute de mii de someri in Republica Moldova. Conform Legii adoptate in 1992 si dupa aceasta, dupa aceea ce a spus domnul ministru odinioara, desigur pentru privatizarea care are loc astazi noi sintem pentru, dar nu toate obiectele care sint incluse sint in Legea
din 1997.

De aceea, o sa fie examinata in lectura a doua si noi vom face tot posibilul ca aceasta lege sa fie calitativa.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4. 

Ivan Timofeevici,

Eu vreau sa spun o chestie, este o norma generala. Imediat, eu, o sa va ofer cuvintul. Stati putin, nu va alung de la microfon. Trebuie sa stiti un lucru, ca acel care incepe primul replica, niciodata, in viziunea mea, nu trebuie s-o termine. Termina acel care raspunde. Daca aveti o replica, acum o sa le ofer acelora carora le este adresata, dar colega noastra sta de 15 minute in picioare la microfonul nr.4, deci, ii oferim cuvintul si dupa aceasta microfonul nr.5.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Din nota informativa anexata la acest proiect de lege si din cele relatate, dumneavoastra ne-ati spus ca criteriile de baza care au fost luate drept includerea acestor obiecte pentru privatizare este declinul economic continuu, pierderi considerabile si chiar pentru unele falimentul care le asteapta.

Permiteti-mi sa nu fiu de acord, din anumite motive pentru ca cunosc situatia din anumite intreprinderi organizatii, care stiu ca lucreaza cu rentabilitate inalta. Contributii mari la Bugetul de stat, plata la timp in Fondul Social si salarii la timp pentru angajati si pentru ca in comisia pe care o reprezint – pentru protectie sociala, sanatate si familie ne-au parvenit mai multe adresari, inclusiv din partea unor ministere si nu sint in drept sa nu atrag atentia, as vrea, pe baza unui exemplu, sa va pun una sau doua intrebari.

S-a adresat comitetul sindical de la magazinul “Unic”, care intruneste aceste criterii pe care le-am enumerat, un magazin care activeaza din anul 1945, cu 400 de angajati, majoritatea femei. Si vreau sa zic ca, pentru activitate prodigioasa, conducatorul acestei institutii a fost decorata cu o distinctie inalta de stat – cu “Ordinul Republicii”. Ma intereseaza intrebarea si aspectul social: care va fi soarta acestui magazin? Pentru ca noi cunoastem cit de cit ca angajatii sint in alerta, someri avem suficient in tara, care va fi mecanismul si care va fi destinul acelor angajati care s-ar putea sa ramina in strada?

Pentru ca, din practica unor magazine privatizate deja, cum este “Castan”, “Beriozca”, aceste magazine sint inchise de mai multi ani. As vrea, iata, acest moment... Pentru ca nu intrunesc aceste criterii. Atunci as solicita, sau pe fiecare pozitie, care este analiza dumneavoastra economica?

Si a doua parte a intrebarii. Tot in aceasta nota informativa se mentioneaza, ca lista a fost coordonata cu autoritatile administratiei publice de resort. Am vorbit cu mai multi primari si nu sint la curent cu lista acestor unitati care urmeaza sa fie.

Domnul  Valeriu Lazar:

Multumesc.

Daca acceptati aceasta formula, n-as intra acum in detalii, v-am spus ca avem aceste date. De fapt, le puteti gasi si la colegii dumneavoastra de la comisia condusa de domnul Bondarciuc, sint talmuduri, ma scuzati de acest termen, intregi cu toate aceste cifre. Sintem gata sa discutam la subiect.

In ceea ce priveste concret magazinul “Unic”. De fapt, a fost inclus aici si din alte criterii. V-am spus ca noi nu vedem prioritatile strategice ale statului  in comertul cu amanuntul. Si, de fapt, daca intram in detalii, noi am facut analiza comparativa a indicatorilor la “Unic”, care sint pozitivi, intr-adevar, dar i-am comparat cu acei de la alte intreprinderi, care activeaza in domeniu, de fapt, este vorba despre indicatorii relativi. Si, de exemplu, rentabilitatea vinzarii la magazinul “Unic” e 5%, la magazinul “Elat” e 20%. Cred ca si acolo sint rezerve, si la “Elat”.

Adica, noi nu vorbim doar, trebuie sa vedem cu ce comparam. De aceea, daca imi permiteti, noi venim pentru fiecare intreprindere, cu argumente, repet, de ordin economic.

Doamna  Valentina Golban:

Domnule ministru,

Noi trebuie, totusi, sa facem o diferentiere: care este categoria sociala de cumparatori la magazinul “Unic” – taranii care vin din raioanele si satele noastre si se opresc la “Unic” si-si pot permite sa cumpere foarte putin – si acei care merg la “Elat”. Eu nu cred ca este un argument foarte elocvent.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu cer scuze. Eu va atrag atentia, noi discutam ideea, conceptul, nu va lansati atit de rapid pe linia unor obiecte particulare care sint incluse in program. Ele sint multe. Va indemn sa le discutam normal pe toate si nu doar pe unul sau pe doua pe diferite motive in contextul lecturii a doua.

Doamna  Valentina Golban:

Sint de acord.

Multumesc.

Pentru a doua lectura voi veni cu propuneri.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul  Ion Gutu:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, eu vreau sa-i raspund doamnei Ostapciuc. Dumneaei s-a referit la procesul de privatizare, la bonurile patrimoniale si la alte momente care, intr-adevar, au avut loc.

Stimati colegi,

Privatizarea a avut loc si a fost un eveniment politic in viata Republicii Moldova. Si aceeasi doamna Ostapciuc, si toti am participat benevol la privatizarea prin bonuri si la acest proces.

Stimati colegi,

La urma urmei, Partidul Comunistilor, ati avut posibilitatea sa corectati, sa anulati rezultatele si 5 ani de zile n-ati propus nimic in afara de aceea ca ati criticat.

Inca o data vreau sa mentionez, ca aveti posibilitate acum, intr-adevar, puteti efectua o privatizare excelenta, dar noi avem foarte mari indoieli ca dumneavoastra sinteti sinceri si o sa purcedeti la acest proces. Sau invers, o sa va folositi de moment ca, intr-adevar, sa prihvatizati cele mai importante obiecte ale republicii. (Rumoare in sala).

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul  Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Mie mi se pare ca proiectul acesta noi trebuie sa-l votam cit mai repede, fara a discuta prea mult, deoarece fiecare din aceasta sala intelege despre ce este vorba. Este vorba, intr-adevar, de prelungirea acelui Program de privatizare din 1997.

Dar aici as vrea sa dau o replica domnului Gutu. Domnule Gutu, daca vorbim de echitate sociala si de privatizare echitabila, ea trebuia facuta atunci, in
1991-1992, cind populatia era capitalizata, cind avea bani in buzunar. Astazi, intr-adevar, ea este decapitalizata.

O privatizare cinstita trebuia facuta atunci. Acum trebuie de raspuns pentru privatizarea cu bonuri, pentru acele fonduri de investitii care nici acum nu o scot la capat cu cetatenii. Trebuie, intr-adevar, de raspuns.

Si eu, in acest sens, i-as pune o intrebare domnului ministru, caci argumentarea pe care o adus-o referitor la aceasta intreprindere de stat, cum ca aceasta nu lucreaza bine, desigur, e viabila. Dar ar fi bine sa meditam asupra tuturor obiectelor privatizate in acesti ani. Care este eficienta lor? Care sint veniturile pentru bugetul de stat si pentru cetateni?

Desigur, acest proiect de lege trebuie votat in prima lectura si meditat foarte bine pentru lectura a doua. Eu as propune ca sa fie pus la vot fara mari dezbateri, fiindca degeaba noi discutam in fata cetatenilor. De fapt, statul de la 1992 incoace nu a scos-o la capat cu aceasta reforma, numita privatizare.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Buliga:

Mult stimate domnule ministru,

N odata mi-am expus pozitia si dorinta ca statul Republica Moldova sa creeze conditii egale de activitate ambelor forme de proprietate, atit de stat, cit si privata, si publica, si conform Constitutiei, si conform Legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi.

Eu, personal, sustin acest proiect de lege, dar as dori sa va rog un lucru, ca reprezentant al Guvernului, ca Guvernul Republicii Moldova sa fie consecvent in unele activitati pe care le efectueaza ulterior. Supunem privatizarii astazi un sir de intreprinderi, care, mai apoi vor fi intimidate si vor fi create diferite conditii de noi structuri create de stat nici in limita unei legi, nici in limita Legii cu privire la intreprinderi de stat.

De aceea, as vrea foarte mult ca, dupa aceasta lege, sa se revada genurile de activitate si ca in toate genurile de activitate, licentiate pe teritoriul Republicii Moldova si autorizate, sa fie create conditii egale.

Si a doua. Daca ati numit ca obiectiv principal criteriul activitatea economica.

Domnule ministru,

Analizind obiectiile si propunerile Ministerului Sanatatii vad foarte bine ca nu s-a tinut cont de acest criteriu. Unele institutii au ramas in lista, altele au fost excluse, desi ca activitatea este asa cum o spuneti dumneavoastra: deplorabila, fara venit, fara plati la bugetul de stat.

De aceea, va rog foarte mult, pentru lectura a doua si ulterior, in baza realizarii prevederilor acestei legi, Guvernul sa respecte legea si Constitutia in vigoare.

Domnul  Valeriu Lazar:

Multumesc.

Vom tine cont de recomandarile dumneavoastra.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va rog, ultimele doua interventii. Si eu rog foarte mult sa nu fie de 15 minute fiecare.

Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Lipcan:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vin cu aceasta interventie nu pentru a examina fiecare obiect in parte, dar pentru modul si criteriile care au fost la baza la alcatuirea acestei liste.

Statiunea tehnologica de masini din Calarasi a fost deschisa cu prezenta doamnei Ostapciuc in anul 2002. De atunci s-au produs mari furturi, practic, totul a disparut si acum este inclusa in lista. Este inclusa in lista pentru a musamaliza esecul acestei statiuni? Aceasta este o intrebare.

A doua intrebare tine de un obiect concret, care este cu nr.260 in lista, este vorba de hotelul “Zarea”, care apartine Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului in care, de fiecare data, sint cazati toti profesorii din republica. Si care, pe parcursul ultimilor ani, are crestere la capitolul “venituri”. Am cifre concrete, nu este cazul sa le numesc acum.

Care va fi criteriul conform caruia au fost incluse aceste obiecte? Si conducerea din raionul Calarasi, si Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului sint impotriva includerii acestor obiecte in lista respectiva.

Domnul  Valeriu Lazar:

Multumesc.

De fapt, oricum, vad ca se insista a intra in detalii, daca imi permiteti, totusi, n-am s-o fac. Va rog, pentru lectura a doua sintem gata sa venim cu cifrele respective pe fiecare intreprindere aparte.

Sigur ca, cu referire la Calarasi si la multe altele, si la “Zarea” inclusiv, sint obiecte care au nevoie de capitalizare. De fapt, spre regret, statul nu are  posibilitate, nici bugetul de stat, nici bugetul local, nici ministerele respective nu au posibilitate. Si noi nu vedem in perspectiva, din considerente obiective, de a investi masiv in aceste intreprinderi.

Si daca noi vom mentine astfel Hotelul “Zarea”, ar putea sa apara alaturi un alt hotel care se va numi altfel decit “Zarea”. Aceasta e regula jocului. Ceea ce spunea doamna presedinte al comisiei, dati sa cream conditii egale tuturor.

Eu as fi foarte fericit sa aiba statul posibilitate de a investi in acest Hotel “Zarea” si sa-l aduca la nivelul ca sa poata veni cu niste servicii competitive pe piata. Aceasta e realitatea. Si dumneavoastra o cunoasteti mai bine ca mine.

De aceea, noi le propunem. Si exista, intr-adevar, domnul Stepaniuc are perfecta dreptate, acum e momentul, fiindca exista economiile oamenilor care vor si este sarcina, de fapt, si in fata Guvernului ca sa le dam posibilitate de a-si investi economiile. Aceasta vrem sa facem.

Domnul  Marian Lupu:

Da, de acord. E pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc foarte mult, domnule Presedinte.

Nu am avut intentia sa intervin, dar din motivul ca, probabil, sint subiectiv si, totodata, fiind constient de proces, participind la acest proces, vreau sa va zic ca procesul privatizarii este unul destul de profund. As ruga colegii sa nu ne dedam emotiilor, fiindca, luati-o chiar si ca apreciere, eu cred ca este pentru prima data cind pentru includerea in lista obiectelor supuse privatizarii, sau includerea a venit in urma unei analize. Nu stiu pe cit de profunda este aceasta analiza, dar este analiza performantelor economice.

Domnule Presedinte,

Eu, din pacate, prin exemplul magazinului “Unic”, am sa incerc sa conving colegii. Dumneavoastra n-ati spus ca magazinul Universal Central, care are in utilizare circa 25 000 de metri patrati, eu imi aduc aminte ca in anul 1998 au fost citeva incercari, au ajuns pina in plen, s-a scos, interventii, medalii s.a.m.d. Venitul pentru un an de zile fiscal reprezinta 200 000 de lei, daca nu ma insel, da?

Si atunci vine intrebarea fireasca, noi ne ascundem dupa notiuni, ca avem proprietate de stat sau intr-un fel, sau altul sub acoperirea respectiva dam posibilitate ca aceste intreprinderi sa fie utilizate de catre directorii persoane fizice, daca vreti, care nu au, in fond, nici o implicare. Au implicare personala la venituri.

Deci, eu propun ca pentru lectura a doua, cind o sa venim cu propuneri de a exclude, de fapt, propunerile sint de a exclude, sa avem o abordare mult mai serioasa si mai profunda. Iar dumneavoastra, domnule ministru, eu va rog frumos, pentru lectura a doua sa veniti cu argumentele forte care le aveti si, din pacate, care astazi nu le-ati expus in cadrul prezentarii.

Multumesc.

Noi vom sustine acest proiect de lege.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

Domnul  Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Aceasta e mai mult o replica la adresa domnului Lipcan. Avind in vedere ca mai asculta televiziunea, cred ca si oamenii din Calarasi, ei stiu ca, la aceasta intreprindere, numarul de tractoare cite au fost, au ramas.

Alta este chestia, ca au fost unele problema de subordonare: ba Ministerul Agriculturii nu stia cui sa o subordoneze, ba vroiau s-o faca privata. Dar, in fond, aceasta intreprindere exista si numarul de tractoare a ramas acelasi ca la inceput.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul  Nicolae Bondarciuc: 

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997–1998 din 25 iunie 1997, care este initiativa legislativa a Guvernului.

Proiectul de lege presupune substituirea anexelor nr.1 si nr.2, care contin, respectiv, lista intreprinderilor supuse privatizarii si lista obiectelor nefinalizate supuse privatizarii si va asigura continuitatea procesului de privatizare in Republica Moldova.

Dat fiind faptul aprofundarii reformelor structurale si analizei activitatii intreprinderilor cu capital public, modificarile si completarile propuse au devenit o necesitate. Noua componenta a listelor obiectelor supuse privatizarii este formata din cele ramase neprivatizate, excluse anterior din program. Insa rezultatele activitatii denota o decapitalizare a activelor din motive de management sau conjunctura, reorganizate, reintoarse in proprietatea statului, propuse de administratia publica centrala si locala, precum si societatile comerciale cu cota mica a statului, care nu permite influentarea luarilor de decizii etc.

Au parvenit avize pozitive din partea comisiilor permanente si din partea Directiei Juridice a Aparatului Parlamentului. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune spre adoptare proiectul de lege nominalizat in prima lectura.

Domnul  Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.1585 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Proiectul de Lege nr.1585 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

La fel, solicit respectuos acceptul dumneavoastra de a misca, de a transfera proiectele nr.396 si nr.1285 pentru joia viitoare. Sint citeva elemente care urmeaza a fi examinate mai detaliat impreuna cu reprezentantii Guvernului. Acceptati propunerea?

Va multumesc.

Acum un penultim subiect, inainte de Ora intrebarilor si interpelarilor, este aprobarea ordinii de zi pentru perioada urmatoarelor doua saptamini. Deci, va va fost distribuita  la propunerea Biroului permanent.

Microfonul nr.3.

Domnul  Nicolae Bondarciuc: 

Stimati colegi,

Eu propun sa fie inclus in ordinea de zi pe data de 1–9 iunie, pe 2 iunie proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.1938.

Domnul  Marian Lupu:

La ce se refera?

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

El se refera la modificarea bugetului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.3 in continuare.

Domnul  Iurie Stoicov: 

Din numele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, rog sa fie incluse in ordinea de zi doua proiecte de legi, pe care le-am discutat astazi, nr.1328 si nr.2349 cu privire la abolirea regimului de vize.

Domnul  Marian Lupu:

Pentru lectura a doua?

Domnul  Iurie Stoicov:

Exact.

Domnul  Marian Lupu:

Da, de acord.

Stimati colegi,

Propun, la fel, includerea pe ordinea de zi, de fapt, nu este nici proiect de lege, nu este nici proiect de hotarire de Parlament, este vorba de audierea Raportului, rog putina liniste, privind controlul disciplinei militare si a legalitatii in Armata Nationala. O comisie speciala, formata, a muncit in acest context in cadrul comisiei de profil, raportul este gata. Vom determina data, ori saptamina viitoare ori pe data la 8–9 iunie. Cel putin materialele sint pregatite pentru a fi incluse pe ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Lipcan: 

Stimati colegi,

La 1 martie 2006 a expirat termenul in care Guvernul, Consiliul Superior al Magistraturii si Procuratura Generala urmau sa informeze Parlamentul despre masurile intreprinse in vederea executarii Hotaririi Parlamentului nr.370-XVI din 28 decembrie 2005 privind rezultatele controlului efectuat de Comisia parlamentara speciala asupra situatiei prevenitilor tinuti in stare de arest in Izolatorul de urmarire penala nr.13 al Departamentului Institutiilor Penitenciare, ale caror dosare se afla pe rol in instante judecatoresti.

Propun ca in ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini sa fie inclusa chestiunea privind executarea Hotaririi Parlamentului nr.370.

Domnul  Marian Lupu:

Cine trebuie sa faca raportul?

Domnul  Alexandru Lipcan:

Guvernul, Consiliul Superior al Magistraturii si Procuratura Generala.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Eu aduc aminte colegilor ca, conform acelei hotariri, doua comisii parlamentare: Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica erau obligate sa prezinte aceasta informatie.

Vreau sa va informez ca toate informatiile din organele de resort, pe care le-a evocat domnul Lipcan, sint de acum in aceste comisii. Informatia, practic, este definitivata si, sper, in primele zile ale saptaminii ce vine o sa fie prezentata Biroului permanent. O sa fie necesitatea de a asculta in Parlament ori nu, o sa decida Biroul permanent.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Astazi, Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat s-a intrunit in sedinta si a decis in unanimitate retragerea deputatilor astazi dezafiliati din toate functiile detinute in comisiile permanente ale Parlamentului, precum si din delegatiile Parlamentului in unele organizatii internationale, calitati  in care fusesera delegati oficial de fractiunea PPCD si pe care nu mai au caderea morala si politica sa le ocupe in continuare.

Fractiunea va prezenta astazi, pina la sfirsitul acestei zile, Biroului permanent procesul-verbal de sedinta impreuna cu proiectul de hotarire a Parlamentului, cerut in asemenea situatii de Regulament. De aceea, adresez rugamintea plenului Parlamentului sa adopte astazi de principiu includerea acestei chestiuni, adoptarea unei chestiuni in aceasta materie saptamina viitoare.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Cu aceste amendamente, supun votului aprobarea odinii de zi pentru perioada indicata. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Ordinea de zi este aprobata.

Microfonul nr. 4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Eu cred ca propunerea fractiunii PPCD este lipsita de orice argumente. “Alianta «Moldova Noastra»” a asteptat noua luni de zile pina PPCD si comunistii au adoptat o hotarire cu chestiunea ce tine de comisiile parlamentare. Cred ca si PPCD are cind astepta noua luni de zile.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4. Da, va rog.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

La 11 mai 2006 am adresat o interpelare catre Guvern.

Domnul  Marian Lupu:

Stati, noi nu am ajuns inca la etapa respectiva.

Doamna Valentina Golban:

Imi cer scuze.

Domnul  Marian Lupu:

Eu cer scuze la fel, poate n-am anuntat corect.

Stimati colegi,

Stati putin, noi trebuie sa votam programul de activitate al Parlamentului pe urmatoarele doua saptamini.

Multumesc.

Deci, Biroul permanent inainteaza plenului Parlamentului propunerea ca sedintele in plen sa fie desfasurate in zilele de 2 iunie, vineri si de 8 iunie, joi. Cine este pentru a accepta aceasta propunere a Biroului permanent, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Ultimul moment. Astazi este ziua cind Presedintele tarii, domnul Vladimir Voronin isi sarbatoreste jubileul de 65 de ani. Sa-l felicitam cu totii cu toata caldura, sa-i dorim un frumos la multi ani! Multa sanatate si succese. (Aplauze.)

Ora 12 si 50 de minute. Ora intrebarilor si interpelarilor.

Va rog, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

La 11 mai 2006 am adresat o interpelare catre Guvernul Republicii Moldova si Procuratura Generala. Subiectul acestei interpelari era adresarea unui grup de cetateni din satul Slobozia-Dusca raionul Criuleni, carora li s-a incalcat dreptul de proprietate. Am primit un raspuns pe care il consider necompetent si incomplet, care deviaza de la obiectul interpelarii si de aceea ma vad silita sa reiterez solicitarea mea catre Guvern si Procuratura Generala.

Si rog sa se examineze legalitatea actiunilor SRL “Nucul de Aur” si a Primariei satului Slobozia-Dusca raionul Criuleni. Insist asupra verificarii legalitatii actiunilor de deposedare a pamintului, carora sint supusi proprietarii legali, cu care nu au fost semnate contractele respective. Atentionez asupra inadmisibilitatii furnizarii intentionate a informatiilor false in conformitate cu articolul 33 din Legea despre statutul deputatului in Parlament. Rog si astept raspunsul in scris.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Prima interpelare o adresez domnului Leonid Talmaci, guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei. In ultimele zile, atit presa, cit si societatea in ansamblu sint adinc ingrijorate de caderea vertiginoasa a valorii monedei nationale, a leului moldovenesc in raport cu dolarul Statelor Unite si euro. De altfel, acest proces, confirma specialistii, nu este altceva decit un proces rapid de inflatie.

Domnule guvernator,

Solicit o informatie asupra faptului, ce se intimpla pe piata valutara a Republicii Moldova. Si cum cadreaza acest fenomen cu modificarile recente operate in Legea cu privire la Banca Nationala privind promovarea insistenta de catre dumneavoastra a faptului ca obiectivul principal al Bancii Nationale este reglementarea preturilor pe piata nationala. Solicit informatia in plenul Parlamentului, caci este o problema de interes national.

A doua interpelare o adresez domnului Constantin Stratan, seful Directiei administrative a Parlamentului Republicii Moldova. S-a scurs aproximativ un an din momentul cind am adresat o interpelare domnului Presedinte al Parlamentului Marian Lupu si domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, privind prezentarea unei informatii ample referitor la Parcul de masini care deservesc Parlamentul, Guvernul si Presedintia Republicii Moldova, aceste autoritati constitutionale supreme in stat, primind o informatie concreta, conform Regulamentului, de la Aparatul Guvernului ce tine de lista persoanelor care se bucura de utilizarea transportului statului de catre personalul Guvernului si Presedintiei.

Spre regret, aceasta informatie pina in prezent nu a parvenit de la conducerea Parlamentului. Mai mult decit atit, domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu atit in cazul dat, cit si cu alte ocazii a mentionat ca deputatul nu este in drept sa adreseze intrebari si nu va reactiona personal la acestea in nici un fel.

Consider ca aceasta pozitie este o  interpretare eronata a articolului 22 din Legea nr.39-XIII din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului in Parlament, conform caruia, citez: Deputatul este in drept sa se adreseze oricarui organ de stat, oricarei persoane oficiale in probleme ce tin de activitatea de deputat, iar persoana oficiala respectiva este obligata sa dea fara intirziere raspuns la adresare, iar in cazul examinarii sau verificarii suplimentare a problemei – in cel mult o luna. Citat incheiat.

Tinind cont de cele expuse, ma vad obligat sa va adresez, domnule Stratan, in calitatea dumneavoastra de sef al Directiei administrative a Parlamentului urmatoarea interpelare.

Prima. Solicit o informatie in plenul Parlamentului, in termenele prevazute de Regulament, pe fiecare subiect in parte.

1. Cine beneficiaza de transportul de serviciu de la garajul Parlamentului, separat:

a) deputati in Parlament;

b) functionari ai Aparatului Parlamentului.

2. Cine beneficiaza personal de calculatoare in Parlament?

a) deputati in Parlament;

b) functionari din Aparatul Parlamentului si fractiuni parlamentare.

Apropo, profitind de ocazie, vreau sa remarc urmatoarele.

1. Indeplinind functia de deputat, ma conving din ce in ce mai mult ca in statul Republica Moldova conduc nu autoritatile publice ale acestuia: Parlamentul, Guvernul si Seful Statului intr-un stat cu regim parlamentar de guvernare, ci o droaie de functionari lacomi si corupti.

2. Observ ca, in acelasi stat democratic, suveran si independent cu regim parlamentar de guvernare, care se numeste Republica Moldova, majoritatea deputatilor partidului de guvernamint in frunte cu Presedintele Parlamentului parasesc sala de sedinte la ora Guvernului. Se vede ca in semn de protest fata de activitatea Guvernului format de ei.

Va multumesc respectuos.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Doua interpelari.

Prima, adresata Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene. La
10 noiembrie 2005 domnul Ilascu, ex-deputat in Parlamentul Republicii Moldova si ex-detinut politic al regimului ilegal de la Tiraspol, s-a adresat Ministerului Afacerilor Externe si al Integrarii Europene, sectia consulara, unde se depun cererile pentru obtinerea cetateniei cu solicitarea de a redobindi cetatenia Republicii Moldova, la care are dreptul legal o data cu legiferarea dublei cetatenii. Consider ca acest drept il are si din alte considerente, nu numai legale.

Pina in prezent, autoritatile refuza examinarea  acestei solicitari. Solicitam informatii in privinta argumentarii si a bazei legale pe care se intemeiaza refuzul de a satisface cererea patriotului roman Ilie Ilascu. Solicitam raspuns verbal de la tribuna centrala a Parlamentului. La fel, il rog pe domnul ministru, in acelasi context, sa explice refuzul din partea serviciilor respective de a furniza informatii “Ziarului de garda”.

A doua intrebare o adresez domnului Gheorghe Papuc, ministru al afacerilor interne. Solicitam informatii privind baza legala, care permite Ministerului Afacerilor Interne admiterea in circulatia rutiera a Republicii Moldova a mijloacelor de transport cu numere de inmatriculare, provenind din regiunea transnistreana. Cerem, de asemenea, informarea cu privire la pierderile cauzate bugetului public national in urma inmatricularii ilicite a autoturismelor in regiunea transnistreana, care au fost importate in tara, ocolind procedurile vamale legale. Raspunsul il solicit de la tribuna centrala a Parlamentului.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Stefan Secareanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Intrebarea mea: de ce nu este prezent ministrul educatiei la solicitarea mea? De data aceasta, eu va adresez intrebarea dumneavoastra, presedintelui de sedinta si celor care pregatesc sedintele in plen ale Parlamentului. Sintem la a treia saptamina cind eu, deputatul Stefan Secareanu, ies si chem ministrul educatiei sa vina sa raspunda la doua intrebari pe care le-am pus regulamentar, potrivit legii si dumnealui nu se prezinta. Vreau sa inteleg de ce? Cine imi da raspuns?

Doamna Maria Postoico

Bine, pina la sfirsitul sedintei eu verific.

Domnul Stefan Secareanu

Bine, dar este a treia saptamina deja, doamna presedinte.

In cazul acesta, eu insist inca o data, de data aceasta readresez intrebarile care au fost puse domnului ministru Tvircun, domnului Prim-ministru Tarlev. Si insist ca saptamina viitoare domnul Prim-ministru Tarlev sa se prezinte in Parlament si sa dea raspuns la cele doua intrebari pe care le-am pus domnului ministru Tvircun acum trei saptamini.

Va multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Interpelarea mea este adresata domnului ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor Miron Gagauz. Este stiut faptul ca punctul de iesire-intrare Palanca este un punct important pentru Republica Moldova, care permite intrarea in tara a cetatenilor din mai multe tari ale Europei.

Domnule ministru,

As vrea sa stiu, cine din colaboratorii ministerului, inclusiv din conducerea ministerului si cind a calatorit pentru ultima oara pe acest drum. Ce s-a intreprins, domnule ministru, in urma informatiei care, probabil, v-au prezentat-o, cu privire la situatia acestui drum si ce se intentioneaza de intreprins pentru a aduce intr-o stare satisfacatoare, cel putin, traseul Palanca-Causeni? Deci, este fata rusinoasa a guvernarii actuale, starea de lucruri pe traseul Palanca-Causeni.

Va multumesc.

Astept raspunsul in scris.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Interpelarea mea este adresata pentru raspuns scris Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si vizeaza o conferinta internationala, care se desfasoara astazi si ieri la Londra la tema “Caile de solutionare a conflictului transnistrean, viziuni de pe ambele maluri ale Nistrului”, organizata de Institutul East-West insite, cu finantarea Uniunii industriasilor din Federatia Rusa si la care participa un membru al Legislativului, domnul Dumitru Braghis, impreuna cu Nicolae Andronic, alaturi de mai multi reprezentanti ai Federatiei Ruse si reprezentanti ai regimului neconstitutional si ilegal din partea de est a Republicii Moldova.

Solicit Ministerului Afacerilor Externe o informatie, cit se poate de ampla, privind faptul, daca au fost sau nu, adresate invitatii institutiilor de stat din Republica Moldova pentru participare la aceasta conferinta, daca au existat solicitari si daca Ambasada Republicii Moldova in Marea Britanie a fost solicitata si implicata in aceasta conferinta cu o tema care, desigur, este de interes major pentru Republica Moldova sau invitatiile au fost facute de finantator, de Uniunea industriasilor din Federatia Rusa, pentru a induce un curent de opinie defavorabil Republicii Moldova pe arena internationala in acest subiect.

Orice alt detaliu ce tine de conferinta in cauza este binevenit.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu adresez interpelarea mea Biroului permanent al Parlamentului si vin cu propunerea sa fie pusa spre examinare intrebarea de retragere a domnului Iurie Rosca din calitatea de vicepresedinte al Parlamentului, ca fiind reprezentant al celei mai mici, dupa numar, fractiuni din Parlament. Si tin sa multumesc colegilor mei ca la incendiul de proportie care l-am avut la Calarasi, imi adauga o mina de ajutor.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am si eu o intrebare catre ministrul agriculturii si industriei alimentare domnul Gorodenco, si se refera la urmatorul lucru.

Care ar fi motivul ca Intreprinderea apicola “Apicultorul” din orasul Orhei a fost extrasa din lista intreprinderilor supuse privatizarii pentru anii 1997-1998, aceea despre care am discutat-o noi astazi in sedinta in plen si transmisa, de fapt, predata, mai bine zis, conform unei hotariri a Guvernului, daca nu gresesc, cu
nr.92 din luna mai curent, este predata unei intreprinderi, fostei intreprinderi de crestere a porcinelor din Orhei. Astept raspunsul in scris.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Am doua interpelari succinte pe care vreau sa i le adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev.

Prima, se refera la mai multe camine, care sint subordonate diferitelor ministere si care, din pacate, nu sint locuite, sint abandonate, parasite. Ele se afla intr-o stare de continua degradare si unica solutie, probabil, ar fi, ca sa se opereze poate o privatizare a acestor camine cu alcatuirea unor liste ale angajatilor ministerelor de resort, pentru ca stim ca multa lume continua sa se confrunte cu aceasta grava problema – problema locativa, si in felul acesta poate ca s-ar putea salva aceste edificii de la o disparitie iminenta.

Deci, solicit domnului Prim-ministru sa prezinte un plan de actiuni concrete pentru a salva aceste camine care se afla intr-o continua degradare. Si daca, eventual, se accepta cu elaborarea unor liste ale angajatilor acestor ministere care se confrunta cu problema locativa.

A doua interpelare i-o adresez, de asemenea, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, dar, in acelasi timp, si Primariei municipiului Chisinau. Este vorba despre un edificiu amplasat pe strada Vlaicu Pircalab nr.71, care, de 2 ani de zile, este abandonat. Este o cladire care intra, este inclusa in Registrul de Stat, deci se bucura de protectia statului, dar, din pacate, in situatia in care se afla de 2 ani de zile, ea, practic, este la fel sortita unei degradari continui si as solicita o informatie clara cu referire la aceasta cladire.

Este vorba despre fostul edificiu al Postei Moldovei. In prezent, spuneam, de 2 ani de zile este parasita, nimeni nu are grija de aceasta cladire si as solicita o informatie exhaustiva cu referire la statutul actual al acestei cladiri si la intentiile pe care le au autoritatile noastre pentru a salva aceasta cladire de la disparitia ei fizica.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

La tribuna centrala se invita domnul Bahnarel Ion, director general al Centrului National.

Dumneavoastra tot, da? Daca ne dati voie de acum sa audiem si pe urma continuam. Daca nu va suparati.

Domnul Vladimir Filat:

Ma supar, doamna Presedinte.

Incheiem, daca se poate, si dupa care domnul Bahnarel o sa aiba timp suficient sa raspunda.

Interpelarea o adresez doamnei directoare a Serviciului Vamal, doamna Furculita. Imi pare rau ca dinsa nici n-a reusit sa ajunga, dar nu cred ca ar fi un impediment pentru ca sa reuseasca sa dea raspunsul. Intrebarea, de fapt, se refera, in care logica a lucrurilor se incadreaza obligativitatea agentilor economici care importa, de exemplu, utilaj sau echipament de uz casnic, numai prin vama aeroport si interzicerea de a efectua vamuirea acestor produse la vamele de la frontiera Republicii Moldova.

Mult se discuta despre gradul de coruptie in vama s.a.m.d. si daca nu cumva dinsa considera ca aceasta prevedere si aceasta impunere si supercentralizare ar conduce la marirea acestui fenomen in aceasta institutie. Rog raspunsul sa-l primesc  la prima etapa in scris.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bahnarel,

Poftim, la tribuna centrala, pentru a da raspuns la interpelarea domnului deputat Susarenco.

Domnul Bahnarel Ion – director general al Centrului National Stiintifico-
                                                  Practic de Medicina Preventiva:

Mult stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

La interpelarea domnului deputat Gheorghe Susarenco privind interdictiile Federatiei Ruse la importul vinurilor moldovenesti si calitatea produselor alimentare rusesti plaste pe piata Republicii Moldova, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 18 mai, comunicam urmatoarele.

Deci, eu voi vorbi foarte succint. Au fost intreprinse unele masuri interne si externe. Ca masuri externe, la Moscova au fost domnul ministru al sanatatii, medicul-sef sanitar de stat, adjunctul lor. Am incercat sa purtam negocieri, am discutat cu colegii nostri din Federatia Rusa. Din pacate, rezultat final deocamdarta nu avem. Dar acum se gasesc la Moscova un sir de specialisti de ai nostri pentru a reacredita, fiindca in mai, in august curent se termina termenul acreditarii precedente, a Centrului National de Medicina Preventiva.

Armonizam legislatia la rigorile europene si ne pregatim de o eventuala acreditare in vest pentru anul 2007. Trebuie sa ne pregatim extraordinar de serios. In ceea ce priveste decizia care a fost luata si eventual o decizie din partea noastra, apoi ea nu este corecta, din cauza ca interzicerea unor tipuri de produse nu poate fi luata din unul dintre factorii de decizie, fie el chiar si medicul-sef sanitar de stat.

Problema interzicerii importului in asemenea cazuri tine de competenta Guvernului central al tarii respective. In ceea ce ne priveste, Serviciul Sanitar Epidemiologic de Stat efectueaza controlul inofensivitatii produselor alimentare plasate pe piata Republicii Moldova, inclusiv a celor parvenite din Federatia Rusa, in conformitate cu competentele stabilite.

Deci, de exemplu, in anul 2005 la capitolul “produse alimentare” au fost aplicate, zic, 582 de amenzi in suma de 840 mii de lei. A fost stopata intreprinderea unde se realizau produse necorespunzatoare – 596 de intreprinderi. Au fost interzise in consum uman alimentar total 550 mii de kilograme, din ele produse alimentare 490 mii de kilograme.

Produsele din Federatia Rusa care au fost, zic, interzise in consum au fost conserve, conserve pentru copii, bere. Cauzele principale au fost termenele de valabilitate expirate, contaminarea microbiana supralimita, continutul de aditivi alimentari supralimita, etichetarea neconforma.

Si ne mai lovim de o problema la aceste produse, cind produselor li se atribuie proprietati de tratament sau de vindecare a bolilor, de influenta pozitiva asupra unor sisteme si organe din organismul uman si inscrierea unor declaratii pe etichete, ceea ce nu corespunde nici legislatiei internationale, nici legislatiei nationale.

In fiecare asemenea caz, loturile de produse alimentare sint interzise in vederea consumului uman, se aplica sanctiuni administrative si Serviciul continua activitatea de supraveghere.

Multumesc pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu va multumesc respectuos, domnule medic-sef, pentru informatia pe care ni-ati adus-o.

De fapt, mai putin ne interesa ceea ce fac la Moscova, noi aceasta stim: cum fac ei si ce fac cu vinul nostru. Pe noi ne intereseaza posibilitatile dumneavoastra si am inteles ca aceasta nu este in limitele competentelor dumneavoastra de a stopa importul, desi ati constatat si dumneavoastra dupa cum constata si alegatorii nostri.

Avem un sir de plingeri referitoare la produsele necalitative care ne vin din Moscova. Si, de aceea, as ruga Guvernul si pe dumneavoastra sa informati Guvernul despre acest lucru, si Guvernul sa puna in discutie problema data, exclusiv in problema importului de produse alimentare din Federatia Rusa.

Eu va multumesc.

Domnul Bahnarel Ion:

Da. Noi, indiferent de unde vine produsul, daca produsul e compromis sau prezinta pericol, intreprindem masuri. Dar subliniez inca o data, la volumul concret, fie garnitura de tren, fie vagon, fie masina nu avem dreptul, in limita competentei noastre, sa interzicem tipurile de produse.

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar, domnule Bahnarel.

Multumim.

La tribuna centrala, nu mai sint interpelari, da? Trecem la urmatorul subiect. Luari de cuvint, declaratii.

Domnule Balan,

Poftim, la microfonul central.

Domnul Vasile Balan:  

Multumesc.

Doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Am o scrisoare deschisa adresata Parlamentului Republicii Moldova, de catre veteranii razboiului pentru independenta si integritatea Republicii Moldova si razboiului din Afganistan. S-ar parea ca trebuie sa avem motive pentru a ne bucura de faptul, ca la 8 mai 2001 a fost declarata Legea cu privire la veterani, prin care noi, veteranii acestor doua razboaie, am fost egalati in drepturi cu veteranii celui de al doilea razboi mondial din 1941–1945.

Situatia din teritoriu la capitolul cu privire la situatia demografica si economica, angajarea in cimpul muncii este destul de complicata, daca nu am concretiza, tensionata. In perioada 1993–2006 numai in raionul Orhei au decedat 43 de veterani ai razboiului pentru apararea independentei si integritatii teritoriale a Republicii Moldova din anul 1991–1992 si 35 de veterani ai razboiului din Afganistan din 1979–1989.

Intre anii 1993–2006, circa 20 de veterani ai razboiului pentru independenta au devenit invalizi pentru toata viata si altii 20 de veterani ai razboiului din Afganistan. Pornind de la aceste cifre la 21 mai 2006, a fost convocata adunarea generala din raionul Orhei a veteranilor acestor razboaie, unde au participat in jurul a 150 de veterani de razboi, vaduve si invalizi de razboi.

In cadrul acestei sedinte a fost votata urmatoarea propunere: a se cere Parlamentului Republicii Moldova de a forma o comisie speciala pentru modificarea Legii cu privire la veteranii de razboi, in care, in afara de parlamentari, persoane oficiale ale statului sa fie inclusi presedintii Organizatiilor Republicane a Veteranilor de Razboi, domnii Doadmaican si Mihai Mocanu, unii presedinti ai organizatiilor raionale, vaduve de razboi, specialisti in domeniu din rindurile veteranilor de razboi.

Doi. A se propune Guvernului Republicii Moldova sa convina asupra modificarilor Hotaririi sale din 15 octombrie 2004 cu privire la acordarea de credite preferentiale pentru unele categorii de populatie.

Trei. A se modifica componenta Comisiei de stat pentru organizarea manifestarilor in legatura cu aniversarea a cincisprezece ani de la Declaratia despre Independenta a Republicii Moldova, in care sa fie inclusi si veteranii razboiului pentru apararea independentei si integritatii teritoriale ale Republicii Moldova din 1991–1992.

In numele celor peste o mie de veterani ai razboaielor pentru apararea independentei si integritatii teritoriale ale Republicii Moldova si din Afganistan, au semnat presedintii Calcea, Tibuleac si Savin.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea loc pe data de 2 iunie la
ora 10.00.

Va multumesc.

Sedinta o declar inchisa.

Pe data de 2 iunie nu pe data de intii, dar pe data de doua.

Sedinta s-a incheiat la ora 13.15.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.