DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – DECEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 25  decembrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1.  Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.        Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3363 cu privire la Procuratură.

4.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1175 privind statutul juridic al adopţiei.

5.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3344 pentru modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

6.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3377 privind asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.

7.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3385 pentru modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001 (art.164, 197).

8.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3386 pentru modificarea şi completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (art.217, 235, 254 ş.a.).

9.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3341 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat.

10.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3357 pentru modificarea şi completarea anexei nr.1 le Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

11.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3378 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal – art.24; Legea cu privire la fondurile de investiţii – art.31 ş.a.).

12.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3013 cu privire la modificarea Legii nr.280-XVI din 14 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (art.LXXIII, LXXIV).

13.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3216 pentru modificarea şi completarea Legii nr.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii (art.1, 4, capitolul IV¹ ş.a.).

14.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2648 pentru modificarea articolului 1 alin.(2) din Legea nr.625-XIII din 3 noiembrie 1995 cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chişinău”.

15.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3414 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească – anexa nr.1; Legea cu privire la statutul judecătorului – art.3, 16, 24¹, 25 ş.a.).

16.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3435 cu privire la aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind succesiunea statelor la tratate.

17.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3494 pentru modificarea Legii nr.278-XVI din 14 decembrie 2007 cu privire la tutun şi la articolele din tutun (art.21).

18.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3493 pentru modificarea articolului 6¹ din Hotărîrea Parlamentului nr.22-XV din 29 martie 2001 cu privire la structura Aparatului Parlamentului, la statul de funcţii al Aparatului şi al Parlamentului şi la asigurarea materială a personalului Aparatului şi a deputaţilor în Parlament.

19.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3535 pentru completarea Legii nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova (art.9, 11, 17¹, 17²).

20.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3536 privind instituirea medaliei jubiliare “650 de ani de la întemeierea Ţării Moldovei”.

21.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului Codului subsolului. Proiectul nr.3342.

22.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3497 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător – art.8; Legea privind deşeurile de producţie şi menajere – art.20).

23.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3504 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat – art.12, 13, 25; Legea privind sistemul public de asigurări sociale – art.4, 25, 26, 28, 30 ş.a.).

24.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3534 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei – art.30, anexa; Legea privind selecţia şi reproducţia în zootehnie – art.6, 11, 12, 12¹ ş.a.).

25.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3495 cu privire la măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a  unor întreprinderi din sectorul agroalimentar.

26.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3486 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

27.    Interpelări.

28.    Declaraţia domnului deputat Ion Guţu – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

Şedinţa începe la ora 10.00.         

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 98 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Angela Leahu, Valeriu Guma, Nicolai Deatovschi.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa.

Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întîi de toate, cu referinţă la ordinea de zi. Potrivit prevederilor Regulamentului, voi uza de acele drepturi care îmi sînt acordate în calitate de Preşedinte al şedinţei. Comisiile permanente parlamentare au înaintat un şir de proiecte în calitate de supliment pentru şedinţa zilei de astăzi, care v-au fost distribuite, le aveţi la dispoziţie. Şi, în acest context, le voi supune votului pentru a fi incluse pe agenda şedinţei Parlamentului. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Microfonul nr.4.

Domnul  Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” vine cu propunerea de a include în ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi, ultima în această sesiune, proiectul de Hotărîre privind stabilirea datei pentru alegerile parlamentare din 2009, înregistrat cu nr.3552 din 23 decembrie 2008. Motivăm. La 7 martie 2009 expiră mandatul actualului Parlament, iar, conform prevederilor articolului 76, alineatul (2) din Codul electoral, data alegerilor parlamentare se stabileşte prin hotărîre a Legislativului cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor şi prima sesiune a anului 2009 va începe în luna februarie. De aceea, solicităm ca să fie pus la vot. Şi data alegerilor să fie stabilită pentru 22 martie 2009. Cu atît mai mult că şi mandatul Preşedintelui Ţării expiră la 7 aprilie.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimaţi colegi,

În primul rînd, vreau să vă felicit cu ocazia sărbătorilor de Crăciun pe stil nou. Aşa cum sărbătoreşte întreaga Europă şi cum vom ajunge şi noi, poate, după 2009, să sărbătorim deja fără comunişti la putere.

În al doilea rînd, stimate domnule Preşedinte, vreau să vă spun că trebuia încă la şedinţa trecută să vină să îmi raporteze, aşa cum am cerut, mai multe servicii: Aparatul Guvernului, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Serviciul Vamal în legătură cu interpelarea mea legată de procurarea acelui candelabru de aproape 5 milioane de dolari. Şi nimeni nu a venit nici atunci şi, aşa cum am aflat astăzi, nu vin nici la sfîrşitul şedinţei de astăzi. Am înţeles că s-au săturat, aşteaptă mai repede să plece Parlamentul, nu mai vor să dea darea de seamă.

Şi vreau să vă spun că din două răspunsuri pe care le-am primit, care nu se deosebesc cu nimic de cele pe care le-am primit timp de 4 ani, toţi îşi declină răspunderea, găsesc diferite motive absolut inventate, ca să nu cerceteze ceea ce am spus. Adică, să cerceteze legalitatea licitaţiei, identificarea antreprenorului, numele, costul real, cum a fost introdus în ţară ş.a.m.d. Eu aceste lucruri nu le prea înţeleg.

Şi vreau să vă mai spun că şi legat de cele 2 milioane, acordate ca şi credit de la Banca de Economii pentru sediul Partidului Comuniştilor, am primit răspuns de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi de la Procuratura Generală, care, iarăşi, îşi declină orice implicare pentru a cerceta şi a vedea legalitatea şi raţionalitatea acestei decizii.

Vreau să vă spun că, din informaţiile mele, acest candelabru, despre care mă tot interesez, că e vorba de 7 milioane, împreună cu acest credit, de dolari, care se presupune că sînt, de fapt, bani electorali, a fost adus prin contrabandă de fiul şefului celui mai mare clan  mafiot din Moldova. A fost asamblat aici şi vîndut prin firme-fantomă, scoţîndu-se bani pentru alegeri, la fel ca şi banii de la Banca de Economii.

De aceea, eu cer ca astăzi, la sfîrşitul şedinţei, să vină toţi acei invitaţi, să raporteze şi să fie respectat măcar pe ultima sută de metri acest Parlament, indiferent dacă place unor clanuri mafiote sau nu place.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Eu am vrut tot să ating această temă legată de data alegerilor. Noi tot ne-am gîndit să facem o iniţiativă, să nu facem, dar am înţeles că, desigur, nu are rost să faci, dacă majoritatea nu este gata să voteze. Dar, pe de altă parte, nu cred că partidelor politice le trebuie acest lucru. Fiindcă toţi înţeleg ce e, cum, cînd. Noi nu înţelegem guvernarea. Adică, poate, dumneavoastră ne explicaţi sau poate doamna Ostapciuc ştie. Fiindcă în această ţară la noi ştie unul, restul nu trebuie să ştie, să ghicească.

Înţelegeţi, partenerii noştri externi se uită la noi şi zîmbesc. Eu ştiu că şi ambasadorii au pus această întrebare, organizaţiile neguvernamentale, la care noi “iakobî” ţinem. Ele tot se întreabă: ce înseamnă chestia aceasta?

Toată lumea ştie că în primăvară trebuie să aibă loc alegerile. Şi era bine, fiindcă în alte ţări se cunoaşte cu un an, cu doi înainte, nu se face mare secret de stat în chestia aceasta. De aceea, era bine să explicaţi, care e intriga aici? Pe cine vrem să îl prindem aşa, pe neprins de veste? Da, care e “fişka” la chestia aceasta? Fiindcă eu consider că sînt om normal şi eu nu înţeleg de ce lucrul acesta se întîmplă?

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Guţu:  

Rog să fiu înscris pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este ultima şedinţă în sesiunea de toamnă – iarnă şi, eu cred că ar fi cazul totuşi să îi oferim posibilitatea domnului Şova să vină aici, în Parlament. Să îl vedem noi pe dînsul, să ne vadă el pe noi. Avînd în vedere întîlnirea de ieri a Preşedintelui Voronin cu liderul separatist de la Tiraspol, discuţiile care au avut loc în cadrul acestei întruniri.

Am aflat şi noi, prin intermediul presei, că există o Lege privind statutul regiunii transnistrene. Am mai aflat că deja se vor continua consultările în formatul 2 plus 1: Moldova – Zona transnistreană – Federaţia Rusă. Am auzit, prin intermediul presei, multe lucruri interesante, dacă este să vorbim pe tonalitatea pe care a început şedinţa de astăzi. Dar dacă este să vorbim foarte serios, sînt lucruri mult prea importante, ca să fie trecute cu vederea.

În acest sens, domnule Preşedinte, cred că ar fi necesar şi rog să fie invitat ministrul Şova la sfîrşitul şedinţei de astăzi, să prezinte o informaţie vizavi de întîlnirea de ieri a Preşedintelui Voronin cu Smirnov, să ne ofere şi anumite detalii vizavi de ceea ce urmează să se întîmple. Este în interesul fiecărui cetăţean al Republicii Moldova, şi nu interesul a două persoane, care au participat ieri la această întîlnire. Vă rog foarte mult.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Eu îmi cer scuze. De emoţii că nu ştiam data alegerilor, am vrut să mă refer şi eu la tema transnistreană şi anume, domnul Preşedinte, a fost anunţat că a transmis un pachet de documente, inclusiv un proiect de lege. Eu nu ştiu ce citesc şi ce emoţii au acei din Transnistria, noi avem o singură emoţie, că este un proiect de lege care ar trebui să îl vadă, cred, şi deputaţii din Parlamentul Republicii Moldova. Să ştie ce a transmis Şeful statului părţii transnistrene. Fiindcă e clar că nu acest Parlament o să voteze proiectul cela de lege, să sperăm că următorul Parlament o să îl voteze, dar pentru aceasta trebuie să îl cunoască, să îl ştie.

De aceea, desigur, ar fi bine ca cineva să informeze Parlamentul actual, ca el să plece la alegători şi în campania electorală absolut liniştit, că nu se va întîmpla nimic în problema transnistreană, stimaţi prieteni.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Fiindcă s-a abordat această chestiune, astăzi, eu am fost tot întrebat de ziarişti la tema respectivă şi consider că chestiunea este destul de importantă ca, pur şi simplu, să avem aici doar o informaţie în Parlament. Eu propun ca, în general, toate aceste documente să fie publicate, ca societatea, cetăţenii Republicii Moldova să cunoască ce se propune. Să nu avem o experienţă amară, cum am mai avut deja la capitolul respectiv, cînd s-au negociat nişte documente şi, în ultimul moment, nimeni nu ştia ce se propune să se semneze.

Mai mult ca atît, în cazul în care cetăţenii Republicii Moldova ar susţine documentele respective, noi am putea organiza chiar şi un referendum întru susţinerea acestor documente, ca conducerea ţării să aibă nu doar o opinie a partidelor politice, de exemplu, sau a unui grup parlamentar, nu este atît de important care, ci să aibă susţinerea întregului popor. Acest lucru ar da un imbold mult mai mare şi cred că pentru comunitatea internaţională, ţinînd cont de faptul că formatul 5 plus 2 şi criza economică, o să afecteze acest format. Cred că un asemenea moment ar fi foarte benefic pentru Republica Moldova.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cunoaştem cu toţii că domnul Vladimir Voronin, Guvernul Republicii Moldova au declarat anul 2008 Anul Tineretului. Ne aflăm la ultimele două şedinţe ale anului 2008. S-au făcut şi anumite totaluri ale acestui an al tineretului. S-au făcut. De lăudat v-aţi lăudat suficient de acum.

Avînd în vedre că am prezentat un proiect de Lege cu privire la modificarea  Legii despre tineret din Republica Moldova, modificări care ar permite unor categorii de tineri să beneficieze de anumite înlesniri în baza acestei legi, înlesniri de care beneficiază majoritatea tinerilor din Republica Moldova, rog prin acţiuni concrete să demonstrăm că totuşi acest An al Tineretului nu a fost doar unul populist, preelectoral, dar s-au urmărit şi anumite scopuri concrete de ajutorarea a tinerilor din Republica Moldova. De aceea, propunem ca, în ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi sau de mîine, să fie inclus acest proiect de lege.

Atrag atenţia asupra faptului că, pe parcursul ultimelor două luni, pentru a patra oară propunem includerea în ordinea de zi a acestui proiect de lege şi, de fiecare dată, cu votul deputaţilor comunişti, acest lucru nu a fost acceptat.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Acestea au fost propunerile şi sugestiile înaintate de colegii noştri de la microfoanele din sală. Voi supune votului propunerile solicitate să fie supuse votului plenului Parlamentului. Voi începe cu proiectul nr.3552, înaintat în numele Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»” de la microfonul nr.4, domnul Pleşca. Cine este pentru includerea acestui proiect pe ordinea de zi, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 8.

Sectorul nr. 3 – 18.

Domnul  Marian Lupu:

26 de voturi “pro”. Această propunere nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Acum, stimaţi colegi, propunerea domnului Filat privind invitarea... Eu rog puţină linişte... privind invitarea în sala plenului Parlamentului a ministrului reintegrării domnului Şova la subiectul menţionat. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 12.

Sectorul nr. 3 – 17.

Domnul  Marian Lupu:  

29 de voturi. Această propunere, la fel, nu a găsit susţinerea Parlamentului.

Şi, în final, propunerea evocată de colegul nostru domnul Bujor de la microfonul nr.4 pentru includerea în agenda şedinţei plenului Parlamentului a proiectului de Lege, nu a fost specificat numărul, dar subiectul a fost menţionat. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 –13.

Sectorul nr. 3 – 16.

Domnul  Marian Lupu: 

29 de voturi “pro”. Această propunere, la fel, nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Acum, stimaţi colegi, inclusiv cu referinţă la proiectul nr.3552. Eu cred că este un lucru care contează cel mai mult, în special pentru noi, parlamentarii. Şi anume că oricare decizie, inclusiv hotărîrea Parlamentului care vizează data exactă a alegerilor, trebuie să fie desfăşurat acest exerciţiu în strictă concordanţă cu prevederile legislaţiei. Aceasta ne este menirea şi acesta ne este obiectivul.    

În mod evident, Parlamentul, în momentul în care va pune în dezbatere acest subiect, va fi obligat să adopte această hotărîre de Parlament cu nu mai puţin cu 60 de zile, dacă nu greşesc eu, aşa e, înainte de presupusa dată a alegerilor. Şi vreau să vă asigur că această normă va fi întru totul respectată.

Vă mulţumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

O chestie de procedură. Data trecută nu au venit acei pe care i-am invitat la microfon, la sfîrşit, ca să raporteze în baza interpelărilor făcute de la microfon. Şi am înţeles că nici pentru astăzi nu este preconizat ca să vină.

Domnul  Marian Lupu:

Eu am să rog Secretariatul să vadă acest lucru.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Se încalcă Regulamentul de acum dublu şi nu înţeleg de ce.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Începem examinarea subiectelor care sînt incluse, conform deciziei noastre comune, pe agenda şedinţei de astăzi. Pentru început, eu propun să dezbatem şi să adoptăm proiectele de legi propuse în lectura a doua, după care vom examina proiectele incluse pentru prima lectură.

Începem cu proiectul de Lege nr.3363 cu privire la Procuratură.

Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.3363, pregătindu-l pentru lectura a doua. În cadrul şedinţei Comisiei, au fost examinate toate amendamentele, propunerile, obiecţiile care au parvenit în mod scris, inclusiv cele care au fost invocate în cadrul şedinţei în momentul aprobării proiectului de lege în primă lectură.

Totodată, s-a ţinut cont şi de reglementările prevăzute în proiectul de Lege nr.3414 pentru modificarea Legii cu privire la componenţa şi activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi anume a Colegiului disciplinar şi a Colegiului de calificare ale acestui organ, pentru ca să concordăm, în măsura posibilităţii, cu reglementările respective propuse în proiectul de Lege cu privire la Procuratură. În rezultatul dezbaterilor, o bună parte din propuneri, obiecţii, amendamente au fost acceptate parţial sau integral. O parte din ele au fost considerate inoportune sau ca amendamente care nu se înscriu în prevederile constituţionale în vigoare.

În rezultatul acestor examinări a acestor obiecţii şi amendamente este rezultatul reflectat în tabelul anexă la prezentul raport. În aceste condiţii, Comisia propune examinarea şi adoptarea proiectului de Lege nr.3363 în lectura a doua, luînd în consideraţie amendamentele acceptate de către Comisie.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3363. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele, stimaţi colegi.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 28.

Sectorul nr. 3 – 1.

Domnul  Marian Lupu:

1 vot, da?

Mulţumesc.

62 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3363 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1175 privind statutul juridic al adopţiei.

Lectura a doua.

Rog Comisia.

Doamna  Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

În cadrul Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie a fost discutat proiectul de lege, adoptat în primă lectură la 31 martie 2008, ţinînd cont de stenograma şedinţei plenare, de toate obiecţiile şi propunerile parvenite în cadrul discuţiei plenare din partea deputaţilor, la fel, şi obiecţiile Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi ale comisiilor parlamentare. În total, au fost circa 100 de obiecţii şi propuneri.

Rezultatul discuţiilor care au fost în Comisie sînt parte componentă a acestui raport. Este sinteza propunerilor şi obiecţiilor cu privire la proiectul de lege. Şi, în rezultatul acestor discuţii, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune adoptarea acestui proiect de Lege privind statutul juridic al adopţiei  în variantă, ţinînd cont de obiecţiile şi propunerile care sînt elucidate în sinteză.

Propunem adoptarea în lectura a doua. Şi ţin să menţionez că legea va intra în vigoare după şase luni din data publicării ei în “Monitorul Oficial”, deoarece este necesar de a crea mecanismul de aplicare şi de a elabora şi aproba de către Guvern şi minister circa 10 regulamente speciale vizînd problema adopţiei. Propunem adoptarea în lectura a doua, dacă nu sînt alte propuneri.

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri? Nu sînt.

Eu vă mulţumesc, doamnă Buliga.

În condiţiile raportului prezentat de către Comisia de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1175. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 30.

Sectorul nr. 3 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

67 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1175 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3344 pentru modificarea anexei la Titlul IV din Codul fiscal.

Rog Comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, în contextul avizelor prezentate de către comisiile permanente, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, a examinat, pentru lectura a doua, proiectul de Lege pentru modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal şi comunică următoarele. Comisia a examinat amendamentul domnului deputat Godorogea, prin care se propune de a menţine cota accizului de la poziţiile tarifare 271019310, 271019490 în redacţia actuală, şi nu susţine această propunere, deoarece aceasta contravine concepţiei aprobate în primă lectură. Alte propuneri şi obiecţii în cadrul Comisiei nu au parvenit, din care considerente Comisia pentru politica economică, buget şi finanţe propune adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Propuneri? Mă iertaţi, nu am observat cine a fost  primul la  microfon.

Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

În avizul Comisiei pentru agricultură şi industrie alimentară se propunea ca să fie introdus un articol II “Guvernul va acorda compensaţie producătorilor agricoli în mărime de 50 la sută din cota accizului la motorină şi benzină, procurată pentru efectuarea lucrărilor agricole. Modalitatea de acordare a compensaţilor se stabileşte prin Regulamentul aprobat de Guvern”.

Dumneavoastră nu v-aţi referit la acest aviz al Comisiei şi vreau să vă spun că avizul a fost acceptat de toţi membrii Comisiei din...        

Domnul Gheorghe Popa:

Da, domnule Cosarciuc,

Nu m-am referit la această propunere din partea Comisiei dat fiind faptul că nu este subiectul legii. Şi cînd va fi examinat Regulamentul respectiv, va fi luată în consideraţie şi această propunere, pe care a prezentat-o Comisia pentru agricultură şi industria alimentară.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Este subiectul legii. Atunci cînd a prezentat aici, în Parlament, autorul, adică de la Guvern, ei au menţionat că va fi compensată diferenţa de preţuri la motorină, adică după mărirea accizelor. S-a examinat în Comisie şi Regulamentul cu privire la utilizarea  mijloacelor fondului de subvenţionare în agricultură. Acolo nu a fost inclusă norma respectivă. Înseamnă că noi trebuie să avem în acest proiect de lege. Şi noi propunem nu în Codul fiscal, noi, pur şi simplu, propunem articolul II, adică.

Domnul Gheorghe Popa:

Această propunere trebuie să fie înaintată pentru a fi examinată atunci cînd vom examina Regulamentul  respectiv.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu propun totuşi, domnule Preşedinte, să examinăm cu corectitudine ceea ce propune şi Comisia pentru agricultură şi industria alimentară.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Dacă nu greşesc, noi avem chiar astăzi pe ordinea de zi proiectul nr. 3486, da, acest Regulament.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, dar, domnule Preşedinte, în acel Regulament a fost distribuită suma de 313,55 de milioane, care a fost adoptată în Legea bugetului. Atunci cînd s-a discutat posibilitatea de a compensa creşterea preţurilor pentru agriculturi, se discuta că trebuie să mărim această sumă. Această sumă nu a fost mărită.

Domnul  Marian Lupu:

Să ajungem.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Adică, noi, prin această formulă, articolul II, pur şi simplu, dăm o însărcinare Guvernului ca să găsească posibilitatea de a veni cu modificarea Legii bugetului.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, am înţeles. Ce spune Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe?

Microfonul nr. 3.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Dacă ţineţi minte, stimaţi colegi, cînd s-a discutat această problemă în primă lectură, Guvernul a asigurat că nu o să avem creştere la preţurile respective.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vizavi de asigurările pe care ni le dă Guvernul în permanenţă aici, în şedinţele plenare, şi nu numai. Motivul modificării legii respective a fost că sînt necesare sume pentru reabilitarea drumurilor, dacă  ţin minte bine, da, domnule vicepreşedinte? Şi dacă îmi aduc aminte nota informativă, s-a efectuat un calcul, că circa 175 milioane de lei vor veni la buget, da?

Domnul Gheorghe Popa:

Mai mult. Uitaţi-vă, eu profit de faptul că în şedinţă sînt prezenţi şi doi viceminiştri ai Ministerului Economiei şi Comerţului, care susţineau, în orice caz, domnul Munteanu susţinea acest proiect de lege. Şi aş vrea să întreb cum sînt corelate aceste promisiuni şi asigurări cu ceea ce se întîmplă, de fapt, în activitatea Guvernului? Pe de o parte, noi mărim accizele, impozitele, motivînd că este necesară reabilitarea drumurilor.

Pe de altă parte, prin acţiuni noi, ratăm sume enorme, care vin sub formă de granturi din partea donatorilor noştri externi. În acest sens, aş vrea să aflu dacă, spre exemplu, domnul Munteanu cunoaşte despre faptul că Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a suspendat finanţarea proiectului pentru reabilitarea drumurilor. Vorbesc de traseul sau segmentul Sărăteni – Bălţi în valoare de 7 milioane 824 mii de lei.

Sigur sînt că cunoaşteţi, fiindcă în copia de pe scrisoarea adresată doamnei Prim-ministru a fost prezentată şi Ministerului Economiei şi Comerţului. Şi, drept consecinţă a acestei decizii, vreau să vă spun că este în pericol tot proiectul investiţional în dezvoltarea infrastructurală a Republicii Moldova şi aici este vorba şi de Corporaţia “Provocările mileniului”, este vorba de circa 500 de milioane de lei.

Şi dacă nu mă credeţi, domnule Bondarciuc, vizavi de asigurări pot să vă fac cunoscuţi cu scrisoarea în copie a şefului Misiunii Băncii Mondiale.

Domnule preşedinte,

Nu e prea bine, fiindcă aici se pune drept motiv de majorare a accizelor, asigurările pe care ni le dea Guvernul. Pe de o parte, noi taxăm cetăţeanul, pe de altă parte, noi ratăm sumele care vin sub formă de granturi de donaţii din partea donatorilor noştri externi. Şi vreau să întreb: ce s-a întîmplat, de altfel? Motivarea donatorilor a fost că, de fapt, nu s-a respectat din partea Guvernului rezultatele concursului şi s-a insistat pentru a da cîştig de cauză unui anumit pretendent, fapt care a determinat renunţarea la acreditare. Şi cum se corelează toate aceste lucruri?

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimate coleg,

Cum se corelează acest lucru, eu cred că am putea să aflăm în cadrul Orei Guvernului, fiindcă eu readuc aminte că sîntem în lectura a doua. Şi readuc aminte că sîntem în cadrul dezbaterilor pentru acest proiect concret.

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule Preşedinte,

Chiar dacă sîntem în lectura a doua, ar fi corect, în această situaţie, să retragem acest proiect de lege, fiindcă aceste modificări vor greva în modul cel mai direct consumatorul final – cetăţeanul Republicii Moldova, care consumă produsele petroliere. Şi să ne axăm, şi să ne concentrăm în asimilarea, de fapt, în preluarea acelor credite şi acelor resurse financiare, care ne sînt alocate de către partenerii noştri externi. Şi lucrul acesta ar foarte corect.

Propunerea mea este totuşi să retragem de pe ordinea de zi acest proiect de lege, fiindcă, pînă la urmă, va conduce la majorarea preţului final al produselor petroliere.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Noi, în cadrul dezbaterilor în primă lectură, am avut asigurările Guvernului că au efectuat calculele respective şi Guvernul ne-a asigurat că acest lucru nu o să influenţeze la majorarea preţurilor. Şi eu cred că oricare declaraţie făcută de instituţia respectivă este o responsabilitate deplină. În acest caz, noi tragem nădejde că aceste asigurări se vor realiza, ele fiind supuse acelei responsabilităţi la care m-am referit.

Microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

În legătură cu faptul că Guvernul nu îşi asumă nici o responsabilitate pentru creşterea preţurilor, Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” propune un amendament la articolul unic în proiectul de lege: punctele 1 şi 2 să fie excluse. Rog, domnule Preşedinte, conform Regulamentului, să puneţi la vot acest amendament.

Domnul  Marian Lupu:

Neapărat.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.    

Domnul  Marian Lupu:

În mod evident, stimaţi colegi, supun votului această propunere, evocată de la microfonul 5 de către colegul nostru domnul Cosarciuc. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 4.

Sectorul nr. 3 – 7.

Domnul  Marian Lupu:

11 voturi în favoarea acestei  propuneri, care nu acumulează numărul suficient de voturi pentru a fi susţinută.

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Popa,

Vă  mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de Comisia de profil şi ţinînd cont de rezultatele votului la amendamentul propus, voi supune votului adoptarea per ansamblu a proiectului de Lege nr.3344 în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 25.

Sectorul nr. 3 – 1.

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Împotrivă?

Sectorul 1 – 0.

Sectorul nr.2?

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 3.

Sectorul nr. 3 – 6.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.2 – 3 voturi.

Sectorul nr.3 – 6 voturi.

9 voturi “împotrivă”.

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, constat că proiectul de Lege nr.3344 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3377 privind asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţia socială, sănătate şi familie a examinat suplimentar proiectul de Lege privind asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, aprobat în prima lectură la 19 decembrie curent, concomitent a fost studiată Legea nr.177 din 10 iulie 2008 cu privire la asigurarea construcţiei unui izolator de urmărire penală şi Legea nr.252 din 4 decembrie 2008 cu privire la construcţia unui cămin studenţesc pentru Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport în care se prevede construcţia unor obiective în condiţii similare condiţiilor din proiectul de lege pus în discuţie.

Ţinînd cont de faptul că, concomitent cu construcţia Spitalului nominalizat, se prevede privatizarea unui teren, în proiectul de lege se va indica şi derogarea de la prevederile articolului 2 din Legea nr.91 din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi de limitare a lor. Pornind de la cele expuse, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune proiectul de Lege nr.3377 din 8 decembrie curent pentru adoptarea în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Comisiei.

Alte propuneri? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3377. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele la fel.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 25.

Sectorul nr. 3 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

61 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3377 este adoptat în lectura a doua. 

Proiectul de Lege nr.3385 pentru modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii.

Rog Comisia.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua şi, ţinînd cont de avizele pozitive, parvenite de la comisiile permanente şi de la Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, expuse pentru ajustarea prevederilor proiectului la cerinţele Legii nr.780, Comisia propune de a introduce următoarele modificări.

Astfel, în vederea respectării principiului consecutivităţii articolului 4 alineatul (3) litera b) şi a articolului 34 alineatul (3), se propune modificarea alineatului (2) al articolului 164 prin completarea, în final, cu o propoziţie nouă, să fie expusă separat ca un alineat nou (2¹), iar expresia “poate  fi stabilit un nou termen de pînă la 3 ani”, pentru a nu se înţelege că se aplică o nouă procedură a planului, se propune de modificat în următorul fel: “se poate prelungi acest termen pînă la 3 ani.” Astfel, alineatul (2¹) va avea un conţinut care este în raport. În contextul acestei modificări, alineatul (1) al articolului 197 se propune de a-l expune în următoarea redacţie: “Expirării termenului procedurii planului”.

Pentru asigurarea unei terminologii uniforme, Comisia propune de înlocuit expresia “decizia de Guvern” din prima propoziţie a articolului 164 alineatul (2) şi din articolul 199 alineatul (2) din legea în vigoare prin expresia “hotărîre de Guvern”.

Pornind de la cele expuse mai sus, Comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului menţionat în a doua lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Alte propuneri?

Microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte al Comisie,

Eu aş veni aici cu un amendament, ca totuşi acei care sînt în procedura planului şi lor li se prelungeşte pe un nou termen pînă la 3 ani de zile să nu mai genereze pierderi. Adică, eu aş propune ca finalul propoziţiei, prezentat de Comisie, să fie completat cu următorul text: “cu condiţia că acei care sînt în această procedură a planului  să nu mai genereze pierderi”.

Fiindcă, dacă noi prelungim procedura planului şi aceşti agenţi economici generează în continuare pierderi, aceasta este un nonsens, în general, procedura planului. Dar toţi acei care, de pildă, au fost incluşi în această normă informativă ei sînt în procedura planului, dar generează în continuare pierderi. Şi aceasta este inadmisibil, fiindcă însăşi esenţa Legii cu privire la insolvabilitate ne spune că acei care intră în incapacitate de plată trebuie să se declare insolvabili. Adică, să se declare falimentari. Cu atît mai mult dacă  sînt  în procedura planului, ei nu pot să fie generatori de pierderi.

Stimaţi colegi,

Eu propun ca acest amendament să fie pus la vot şi consider că este foarte important.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Comisia ce gîndeşte la acest subiect?

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Comisia propune să votăm legea aşa cum a fost raportată.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi, voi supune votului.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

Totuşi eu pot să adresez o întrebare domnului preşedinte?

Domnul  Marian Lupu:

De fapt, este lectura a doua, dragii mei colegi. ..

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, dar argumentele Comisiei ca  să nu accepte această propunere? Fiindcă dacă noi prelungim încă cu 3 ani, este normal ca ei să nu mai genereze pierderi. Altfel, nu are sens procedura planului, domnule preşedinte. Şi noi mergem... dacă nu acceptăm, atunci noi aşa, ştiţi, tacit le spunem, că, da, continuaţi să lucraţi mai departe aşa cum lucraţi, generaţi pierderi şi noi vă vom ierta în continuare.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, să vedem ce gîndesc autorii la acest subiect, fiindcă ei au dreptul de a-şi expune poziţia.

Microfonul nr. 6.

Domnul Tudor Copaci – viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Referitor la aceste amendamente eu aşi vrea să menţionez că Guvernul nu le susţine. Totodată, aş vrea să menţionez că, în decursul  perioadei de 5 ani deja, dacă ne referim la Întreprinderea “Termocom”, ea a obţinut rezultate destul de bune referitor la achitarea datoriilor curente, de la 16% la 73%. Şi, totodată, propunerea noastră de a modifica Legea insolvabilităţii şi de a permite Guvernului mărirea termenului  procedurii planului este anume cu scopul de a atinge această valoare – 100%. Dar atingerea achitărilor de 100% este o întrebare destul de complexă, care depinde de foarte mulţi factori. De aceea, prin lege, este foarte complicat de a pune acest amendament.

Domnul  Marian Lupu:

Da, bine. 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, o remarcă.

Domnul  Marian Lupu:

Scurtă.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi,

Agenţii economici din Complexul energetic au acumulat cumulativ din ianuarie 2001 pînă acum 3,5 miliarde de lei datorie. Inclusiv 1,6 de miliarde “Termocom”-lui, adăugător. Adică noi, eu vreau ca noi să conştientizăm că noi îi susţinem, practic, prin această formulă, pe acei care generează în continuare pierderi. Şi eu vă propun să punem la vot, domnule Preşedinte, acest amendament.

Domnul  Marian Lupu:

Evident.

Stimaţi colegi,

Nici nu mă rugaţi. În mod automat, aceste lucruri vor fi supuse votului, potrivit Regulamentului. Supun votului propunerea înaintată de domnul Cosarciuc. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 1.

Sectorul nr. 3 – 9.

Domnul  Marian Lupu:

10 voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plen.

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Bondarciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În contextul raportului comisiei şi ţinînd cont de rezultatul votului plenului Parlamentului la propunerea evocată în sală, supun votului adoptarea per ansamblu a proiectului de  Lege nr.3385 în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 3.

Domnul  Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3385 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3386 pentru modificarea şi completarea Codului de executare al Republicii Moldova.

Rog Comisia.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.3386 din 8 decembrie 2008, iniţiativa legislativă a Guvernului Republicii Moldova, aprobat de Parlament în primă lectură, are drept  scop modificarea Codului de executare în sensul acordării posibilităţii persoanelor deţinute în penitenciare de tip închis  şi semiînchis să muncească în afara penitenciarului sub supraveghere. Prezentul proiect de lege a fost dezbătut în cadrul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi pentru a fi prezentat spre examinare în lectura a doua.

Concomitent, au fost examinate amendamentele şi propunerile parvenite de la comisiile permanente şi Direcţia juridică a Parlamentului.

Astfel, a fost acceptată propunerea Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie: alineatul (8) se expune în următoarea redacţie: “Munca condamnaţilor se organizează şi se desfăşoară cu respectarea prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186 din 10 iulie 2008, altor acte legislative şi normative în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă”.

De asemenea, alineatul (3) se substituie prin alineatul (2).

Ţinînd cont de cele expuse, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului să adopte în lectura a doua proiectul de lege examinat, luînd în consideraţie amendamentele acceptate.

Domnul Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Alte propuneri? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3386. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 4.

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3386 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3341 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la notariat.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.3341 în cadrul şedinţei, pregătindu-l pentru lectura a doua. Toate amendamentele şi obiecţiile care au parvenit la acest proiect au fost dezbătute.

Deciziile respective sînt reflectate în anexa care este partea integrantă la prezentul raport.

În aceste condiţii, Comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.3341 în lectura a doua, luînd în consideraţie obiecţiile şi amendamentele acceptate  de către Comisie.

Totodată, pentru stenogramă aş vrea să concretizez poziţia Comisiei referitor la articolul 11, modificările care sînt propuse în proiect, şi la articolul 22¹. Obiecţiile, deci propunerile care ţin de delimitarea competenţei între Comisia de licenţiere şi Comisia disciplinară.

Luînd în consideraţie că aceste două comisii, care vor fi create pe lîngă Ministerul Justiţiei, cu funcţie foarte concretă şi anume prima, de licenţiere, avînd scopul de a asigura obiectivitatea şi transparenţa la luarea  deciziilor ce ţin de admiterea la profesii de notar. Şi a doua comisie, Comisia disciplinară, se va ocupa de problemele ce ţin de respectarea disciplinei şi eticii din partea notarilor.

Comisia consideră că luarea deciziilor ce ţin de sancţionarea şi, în special, de suspendarea sau retragerea licenţei rămîne în competenţa Comisiei disciplinare care va propune decizia respectivă, spre aprobare printr-un ordin, ministrului justiţiei.

Iată care sînt obiecţiile acceptate de către Comisie.

Domnul Marian Lupu:

Bine, vă mulţumesc.

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3341, în condiţiile raportului prezentat. Cine e pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 4.

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3341 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3357 pentru modificarea şi completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal.

Rog Comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Onorat Parlament,

De fapt, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a propus pe data de 19, în plenul Parlamentului, votarea acestui proiect de lege şi în lectura a doua.

Pînă în prezent alte amendamente, propuneri la adresa Comisiei nu au fost prezentate, din care considerente Comisia propune votarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Supun votului, pentru adoptare în lectura a doua, proiectul de Lege nr.3357. Cine este pentru, rog să voteze. Şi vă rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 4.

Doamna Maria Postoico:

61 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3357 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3378 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

Comisia a examinat proiectul respectiv pentru lectura a doua şi raportează următoarele. În cadrul examinării s-au acceptat propunerile Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului referitor la completarea în articolul I al proiectului de lege cu reglementări care stabilesc un termen temporar de aplicare a normei expuse şi anume cu cuvintele: “pînă la finalizarea procedurii de lichidare a acestora”.

Expunerea la articolul II al proiectului de lege a prevederilor articolului 31 din Legea nr.1204 din 1997 cu privire la fondurile de investiţii în redacţia nouă.

Luînd în consideraţie atît propunerile Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, Comisiei pentru drepturile omului, cît şi ale Direcţiei juridice, din articolul II din proiectul de lege a fost exclusă modalitatea de transmitere gratuită de către fondurile de investiţi emitenţilor sau societăţilor cu răspundere limitată a pachetelor de acţiuni nerealizate în cadrul licitaţiilor, fără anunţul preţului iniţial.

În acest context, menţionăm că, la propunerea Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie au fost reformulate şi prevederile alineatului (8⁶) din articolul 31 al articolului II din proiectul de lege.

Totodată, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune ajustarea pe deplin a articolului 4, 5 şi 6 din proiectul de lege, supus examinării, la prevederile Legii nr.451 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi ale Legii nr.220 din 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.

Toate propunerile şi obiecţiile sînt reflectate în sinteza rezultatelor examinării lor, care este parte integrantă a raportului Comisiei. Vreau să vă spun că, practic, toate au fost acceptate.

În temeiul celor expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune examinarea şi adoptarea  proiectului de lege în a doua lectură.

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Alte propuneri? Nu sînt.

Mulţumesc.

În condiţiile raportului prezentat, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.3378. Cine e pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 4.

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3378 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3013 cu privire la modificarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua şi, avînd în vedere că punerea în aplicare a proiectelor ce ţin de domeniul agriculturii şi industriei alimentare se va efectua începînd cu 1 ianuarie 2010, se propune ca prezentarea acestora în Parlament să fie pînă la 1 martie 2009.

Totodată, la punctul 2 al articolului unic se propune substituirea textului “1 iulie 2009” prin textul “1 ianuarie 2010”, deoarece aceste modificări sînt în strictă corelare cu proiectele de procedură fiscală şi vamală şi din domeniul agriculturii şi industriei alimentare, care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat, voi supune votului aprobarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3013. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

63 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3013 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3216 pentru modificarea şi completarea Legii privind Inspecţia Muncii.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.140 din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii, prezentat de Guvern şi aprobat de către Parlament în primă lectură la data de 18 decembrie 2008, şi constată următoarele.

Pe marginea proiectului de lege nominalizat au parvenit anumite amendamente, propuneri şi obiecţii din partea Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Comisia sesizată în fond a supus dezbaterilor amendamentele, propunerile şi obiecţiile parvenite, ale căror rezultate sînt expuse în anexa la prezentul raport, fiind partea lui integrală.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie prezintă proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii  nr.140 din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii cu amendamentele, propunerile şi obiecţiile acceptate de comisie spre adoptare de către Parlament în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Eu vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Comisiei.

Alte propuneri? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

În condiţiile raportului prezentat de către Comisie, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.3216. Cine e pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi “pro”. Împotrivă? Un vot, sectorul nr.3.

În condiţiile acestui bilanţ, constat că proiectul nr.3216 este adoptat de către plenul Parlamentului în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2648 pentru modificarea articolului 1 din Legea cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chişinău”.

Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat propunerile şi amendamentele expuse în avizele comisiilor permanente şi Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum şi întrebările abordate de către deputaţi în şedinţă plenară.

 În cadrul examinării proiectului de lege pentru lectura a doua, s-a constat faptul că terenul propus pentru excluderea din componenţa Zonei Libere este înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial al municipiului Chişinău ca proprietate a administraţiei publice locale.

Prin urmare, se propune de exclus articolul 2, din proiectul de lege, deoarece, în  acest caz, dispare necesitatea de a efectua careva transmiteri ale terenului în cauză.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia propune examinarea proiectului de lege în şedinţă plenară a Parlamentului şi adoptarea lui în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Propuneri nu văd în sală, altele decît cele evocate în raport, pe care motiv voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2648. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2648 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3414 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a pregătit proiectul de Lege nr.3414 pentru lectura a doua. Toate amendamentele şi propunerile înaintate în mod scris şi oral în cadrul şedinţei plenare au fost examinate în primă lectură.

Rezultatul acestor decizii adoptate de către Comisie este reflectat în anexa la prezentul raport. În temeiul celor expuse, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune adoptarea proiectului de Lege nr.3414 în lectura a doua, luînd în consideraţie amendamentele acceptate de către Comisie.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Propuneri, altele decît cele din raport?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu totuşi propun ca să fie pus la vot amendamentul nostru referitor la păstrarea în actuala variantă a articolului 3 alineatului (4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ce ţine de componenţa acestui Consiliu. Să fie păstrat, să fie din 7 judecători şi 2 profesori titulari, dacă vrem să avem, într-adevăr, o justiţie independentă.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Supun votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze. Vă rog, pentru stenogramă, rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 11.

Domnul Marian Lupu:

18 voturi. Plenul Parlamentului nu a susţinut această propunere.

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului adoptarea per ansamblu a proiectului de Lege nr.3414 în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 24. 

Sectorul nr.3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

Cinzeci şi... pardon, 60 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3414 este adoptat în lectura a doua.          

Proiectul de Lege nr.3435 cu privire la aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind succesiunea statelor la tratate. Iniţiativa şefului statului.

Prezintă Guvernul.

Doamna Eugenia Kistruga – viceministru al afacerilor externe şi integrării  europene:

Mult stimate Preşedinte al Parlamentului,

Mult stimaţi domni deputaţi,

Onorată asistenţă,

Aş dori să menţionez că, urmare a adoptării Convenţiei de la Viena din 1969 cu privire la dreptul tratatelor, Convenţia din 1978 cu privire la succesiunea statelor la tratate, de asemenea, reglementează aspecte din domeniul dreptului tratatelor, dar care nu şi-au găsit locul în prima codificare şi anume: succesiunea statelor la tratate, aplicarea temporară prin succesiunea statelor multilaterale şi bilaterale, reglementări cu privire la tratatele multilaterale, succesiunea la acestea, procedura de notificare ş.a.m.d.

Astfel, prin alinierea Republicii Moldova la acest document internaţional, se sporeşte credibilitatea statului nostru în ceea ce priveşte susţinerea şi menţinerea reglementărilor uniforme în cazul succesiunii la tratate.

Aş dori să vă informez, cu titlu informativ, că dreptul tratatelor pe plan internaţional este codificat doar în 3 acte juridice internaţionale, dintre care la două Republica Moldova este deja parte: Convenţia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor şi Convenţia cu privire la dreptul tratatelor dintre state şi organizaţiile internaţionale sau dintre organizaţii internaţionale, aceasta a treia, fiind deja Convenţia privind succesiunea statelor la tratate, este un instrument juridic internaţional, tehnic şi destul de specializat în domeniul strict al tratatelor bilaterale şi multilaterale.

Aş dori să vă spun că, din punct de vedere al aspectului normativ, Legea din 1999 cu privire la tratatele internaţionale ale Republicii Moldova conţine o normă generală, potrivit căreia legea în întregime se aplică în egală măsură şi faţă de tratatele internaţionale la care Republica Moldova a devenit parte ca rezultat al succesiunii.

Acesta este articolul 31, care este expus în felul următor: prezenta lege se aplică, în egală măsură, atît faţă de tratatele internaţionale la care Republica Moldova a devenit parte ca rezultat al  succesiunii.

Astfel, în aspect normativ, nu este necesar de a opera careva modificări în legislaţie.

Aş dori numai să vă expun că Republica Moldova, în toată perioada aceasta, a aplicat cu succes instrumentele şi mecanismele prevăzute de Convenţia respectivă. Astfel, pe parcurs, Republica Moldova a devenit parte, prin succesiune, la mai multe acorduri între Republica Moldova şi diferite state. Astfel, cu Japonia noi am depus, prin succesiune, în jur de 30 de tratate, cu Olanda la fel, cu Republica Federală Germania, cu Republica Cehă, cu Republica Slovacă ş.a.m.d. Ultima a fost notificarea privind punerea în succesiune a tratatelor cu Muntenegru.

Aş dori să vă expun că, din punct de vedere al aspectului economico-financiar, aderarea respectivă nu aduce nici o atingere statului Republica Moldova sau careva cheltuieli financiare.

În acest context, noi rugăm respectuos să adoptaţi proiectul înaintat.

Mulţumesc mult.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Doamnă Kistruga,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul  Grigore Petrenco:  

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind succesiunea statelor la tratate urmează să fie decisă de Parlament. Convenţia a fost adoptată la 23 august 1978 la Viena în cadrul Conferinţei diplomatice a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a intrat în vigoare la 6 noiembrie 1996. În prezent, 21 de state sînt părţi la Convenţie. Convenţia are ca scop codificarea normelor internaţionale referitoare la succesiunea statelor la tratate.

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune aprobarea proiectului de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţie în primă lectură şi dacă nu sînt obiecţii – şi adoptarea în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule Petrenco.

Stimaţi colegi,

Prima lectură. Cine este pentru aprobarea proiectului nr.3435, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat. Grupurile parlamentare, obiecţii pentru examinarea în lectura a doua? Nu sînt. Bine.

În aceste condiţii, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3435, evident în condiţiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 8.

Domnul  Marian Lupu:

69 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3435 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3494 pentru modificarea Legii cu privire la tutun şi la articolele din tutun.

Prezintă Guvernul.

Domnul  Iurie Muntean – viceministru al economiei şi comerţului:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Avînd în vedere discrepanţa dintre specificul proceselor tehnologice din sectorul articolelor din tutun şi termenele limită introduse prin Legea tutunului şi a articolelor din tutun la intrarea în vigoare cu privire la noul mod şi forma de aplicare a informaţiei pe ambalajul de consum al articolelor din tutun, fapt care a fost, în mod foarte considerabil, acutizat de refuzul comercianţilor cu amănuntul de a achiziţiona sau de a lua la realizare marfa sau articolele din tutun în ambalajul făcut conform rigorilor vechi. Şi, avînd în vedere adresările multiple ale sectorului, care, datorită acestor termene limită, acum au înregistrat nişte stocuri enorme, este vorba, cel puţin, de circa 200 milioane de ţigări, deci ceea ce în valoare bănească constituie circa 35 milioane de lei.

Avînd în vedere necesitatea de a evita posibilele pierderi datorate situaţiei create, Guvernul vine cu proiectul de modificare a “Dispoziţiilor finale şi tranzitorii” din Legea cu privire la tutun şi articolele din tutun privind amînarea termenului de intrare în vigoare a noilor rigori cu privire la ambalajul de consum al articolelor din tutun de la 1 ianuarie 2009 la 1 iulie 2009.

Pe parcursul discuţiilor în grupul de lucru în Parlament, s-a stabilit că, totuşi, acest proiect nu rezolvă întru totul problema, fapt cu care Guvernul a căzut de acord.

În contextul celor expuse solicităm suportul şi aprobarea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule Preşedinte,

Domnule viceprim... viceministru.

Domnul  Marian Lupu:

L-aţi avansat.

Doamna  Valentina Buliga:

Pentru viitor v-am avansat. Noi înţelegem esenţa proiectului de lege, îngrijorările Guvernului şi ale distribuitorilor. Dar vreau să constat cu regret că avem un şir de legi care reglementează utilizarea articolelor de tutun, Legea cu privire la publicitate, consum. Cu părere de rău, acest Parlament deja degrabă îşi va încheia mandatul, dar Parlamentul nu a audiat o informaţie amplă privind impactul consumului de tutun asupra sănătăţii populaţiei, asupra tinerilor şi viitoarei generaţii. Aceasta doar pentru stenogramă, spre regret.

Domnul  Iurie Muntean:

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Munteanu,

Vă mulţumesc.

Domnul  Iurie Muntean:

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Rog Comisia.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat şi susţine propunerea Guvernului de a modifica litera b) din alineatul (1) al articolului 21 din Legea nr.278 din 14 decembrie 2007 cu privire la tutun şi la articolele din tutun, stipulată în proiectul de lege prezentat.

Totodată, Comisia menţionează că, începînd cu 1 ianuarie 2009, urmează să intre în vigoare prevederile alineatului (7¹) al articolului 4 din Legea nr.1054 din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, în subalineatul patru este stipulat: începînd cu 1 ianuarie 2009 nu se admite importul, producerea, precum şi comercializarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a ţigaretelor cu filtru pe a căror ambalaj nu este imprimat preţul maxim de vînzare cu amănuntul şi data fabricării.

Concomitent, în conformitate cu prevederile articolului 21, alineatul (2) din Legea cu privire la tutun şi articolele din tutun este stabilit stocurile de articole din tutun, care se fumează ce nu corespund prevederilor articolului 11, vor rămîne în circulaţie pe piaţă pînă la data de 1 ianuarie 2010.

Analizînd clauzele legale invocate în cele două legi, constatăm că prevederile Codului fiscal interzic, de la 1 ianuarie 2009, importul, producerea, precum şi comercializarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a ţigaretelor cu filtru pe al cărui ambalaj nu este imprimat preţul maxim de vînzare cu amănuntul şi data fabricării. Iar cele din Legea cu privire la tutun şi articolele din tutun permit comercializarea stocurilor, deci nu întrunesc condiţiile respective pînă la 1 ianuarie 2010.

Pentru a exclude această neconcordanţă legală, Comisia sesizată în fond propune de a completa proiectul de lege cu un articol nou, cu următorul cuprins: “La articolul 4, alineatul (7¹) din Legea nr.1054 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în subalineatul 4, după cuvintele: “şi data fabricării” se completează  cu următorul text: “Excepţie fac stocurile de ţigarete cu filtru produse sau importate pînă la 1 ianuarie 2009, a căror comercializare se permite pînă la 1 ianuarie 2010.”

În subalineatul cinci textul: “aflate în stoc la situaţia din 1 martie 2008” şi în continuare conform textului se substituie prin textul: “aflate în stoc la situaţia de 1 ianuarie 2009 şi / sau comandate spre livrare în baza contractelor, producătorii autohtoni, cumpărătorii care au achiziţionat ţigarete cu filtru de la rezidenţii aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, şi importatorii vor prezenta, pînă la 1 martie 2009, la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, o declaraţie separată privind preţurile maxime de vînzare cu amănuntul a ţigaretelor cu filtru şi cantitatea aflată în stoc şi / sau comandată spre livrare în baza contractelor.”

Aş vrea să menţionez că Comisia pentru economie, buget şi finanţe a menţionat, în avizul său, că ar fi necesar de modificat şi Legea nr.1054 cu privire la punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal. Respectiv, Comisia propune schimbarea conceptuală a proiectului de lege, a cărui variantă definitivată se anexează.

În temeiul celor expuse, Comisia pentru agricultură şi industria alimentară propune aprobarea proiectului de Lege nr.3494 din 18 decembrie 2008 în primă lectură, în baza raportului Comisiei.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Cosarciuc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

Domnul  Ivan Banari:

Mulţumesc.

Stimate domnule coleg,

Dar ministerul, Guvernul au participat la discuţii în Comisie?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Autorul este de acord . Şi ei au fost de acord cu propunerea comisiei.

Domnul  Ivan Banari:

Şi încă o întrebare. Nu credeţi că intenţionat s-au făcut aceste rezerve de ţigări cu ambalaj vechi?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu pot să vă spun. Noi am avut o întîlnire cu cei care sînt în această sferă. Din punct de vedere tehnic, ei nu au putut să se alinieze la lege. Şi vreau să vă spun că erori au fost incluse în lege atunci cînd a fost modificată în luna martie Legea nr.1054 cu privire la punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal. Acolo au fost introduse aceste discrepanţe.

Domnul  Ivan Banari:

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

În eventualitatea în care toate grupurile parlamentare cad de acord, să dezbatem proiectul şi în lectura a doua?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Noi putem să îl propunem în lectura a doua, dar Parlamentul poate să îl voteze.

Domnul  Marian Lupu:

Dar sîntem gata pentru această fază?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc mult.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei, fiindcă este vorba de anumite modificări de ordin conceptual, care au fost evocate, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3494. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Grupurile politice, grupurile parlamentare, lectura a doua, de acord? De acord.

Mulţumesc.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3494. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 30.

Sectorul nr. 3 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

67 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3494 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Hotărîre nr.3493 pentru modificarea articolului 6 din Hotărîrea Parlamentului cu privire la structura Aparatului Parlamentului. Înaintat de Biroul permanent.

Domnule Eremciuc, Vă rog, prezentarea.

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

În scopul asigurării la un nivel înalt a deservirii acţiunilor protocolare de primire a delegaţiilor şi a vizitelor oficiale în incinta Parlamentului, deservirii şedinţelor plenare, a şedinţelor Biroului permanent, a şedinţelor fracţiunilor şi comisiilor parlamentare, a altor acţiuni protocolare, se propune majorarea statutului de funcţie al instituţiei publice “Direcţia pentru deservirea clădirii Parlamentului” cu 6 unităţi. Sef al Serviciului de deservire a acţiunilor  protocolare – o unitate, specialist principal – 3 unităţi şi spălătorese – 2 unităţi.

Astfel, este necesară modificarea Hotărîrii Biroului permanent al Parlamentului nr.8 din 5 iunie 2007 cu privire la instituţia publică “Direcţia pentru deservirea clădirilor Parlamentului”. Rog să susţineţi acest proiect de hotărîre.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Eremciuc.

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.3493. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr. 3493 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.3535 pentru completarea Legii cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova.

Iniţiativa Şefului Statului. Prezintă domnul Eşanu.

Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Decretul nr.1365 din 6 noiembrie 2007, Preşedintele Republicii Moldova a declarat anul 2009 drept an al sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc. Prin acelaşi Decret, a fost instituită Comisia de Stat pentru desfăşurarea acţiunilor consacrate sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc.

Comisia respectivă a propus Preşedintelui să fie instituite 2 distincţii de stat şi anume: Ordinul “Bogdan Întemeietorul” şi medalia jubiliară “650 de ani de la întemeierea Ţării Moldovei”. În scopul realizării acestei propuneri a Comisiei, Preşedintele a înaintat proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră. Se preconizează ca, prin conferirea Ordinului “Bogdan Întemeietorul”, să fie apreciate meritele remarcabile în dezvoltarea şi consolidarea statailităţii Republicii Moldova, contribuţia substanţială la renaşterea naţională, la consolidarea păcii civice, la instaurarea coeziunii şi concordiei în societate şi la armonizarea relaţiilor interetnice, precum şi activitatea deosebită de rodnică în vederea sporirii prestigiului ţării pe plan internaţional.

Medalia Jubiliară “650 de ani de la întemeierea Ţării Moldovei” va fi conferită pentru contribuţia la afirmarea şi dezvoltarea statalităţii moldoveneşti, pentru promovarea consecventă a reformelor democratice şi social-economice, pentru sporirea potenţialului spiritual şi intelectual, pentru merite în consolidarea societăţii, pentru activitatea statală, socială şi de binefacere intensă.

Avînd în vedere că ambele proiecte de lege prevăd aceeaşi problemă conceptuală, rugăm să susţineţi ambele proiecte de legi.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule Eşanu,

Vă mulţumesc.

Şi voi ruga Comisia. Atrag atenţia că domnul Eşanu a făcut o prezentare atît la proiectul nr.3535, cît şi la următorul proiect – nr.3536, avînd această tangenţă.

Domnule Dragomir,

Vă rog.

Domnul  Vladimir Dragomir:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi deputaţi,

Într-adevăr, aceste două proiecte de legi, proiectul nr.3535 şi proiectul nr.3536, ţin de acelaşi subiect, de aceea, le vom prezenta împreună.

Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă a examinat proiectul de Lege nr.3535 pentru completarea Legii nr.1123 din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova şi proiectul de Lege nr.3536 privind instituirea Medaliei Jubiliare “650 de ani de la întemeierea Ţării Moldovei”. Ambele din 23 decembrie 2008. Ambele aceste proiecte de legi sînt iniţiativele legislative ale Preşedintelui Republicii Moldova.

Dumneavoastră aţi primit rapoartele Comisiei şi aveţi, totodată, schema sau mai bine-zis schiţele de proiect ale Ordinului “Bogdan Întemeietorul” şi Medaliei Jubiliare “650 de ani de la întemeierea Ţării Moldovei”. De aceea, în contextul celor expuse de domnul ministru, pentru necesitatea pregătirii, organizării şi desfăşurării cu demnitate a aniversării de 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc, luînd în consideraţie avizele pozitive ale comisiilor parlamentare, a Guvernului şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia de profil propune votarea proiectelor nr.3535 şi nr.3536 în primă lectură. Şi dacă nu vor fi obiecţii, să fie votate şi pentru lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Stimaţi colegi,

Cine a fost primul?

Domnul Varta.

Microfonul nr.4.

Domnul  Ion Varta:

Domnule preşedinte,

În legătură cu aceste iniţiative, se creează o uşoară confuzie, întrucît Bogdan I nu a fost acel care a întemeiat statul moldovenesc. Dacă să mergem pe această idee, anul întemeierii îl consideraţi 1359. În perioada aceea, domnitor, era, mai bine-zis, acel care stăpînea acest teritoriu, fiindcă statul, ca atare, nu s-a constituit, există dovezi mai mult decît concludente, era Sas, fiul lui Dragoş, acel care a fost aici stăpîn pe această zonă de la 1347 pînă la 1354. În 1354 moare şi îl succedează la cîrma acestei formaţiuni prestatale Sas fiul. Bogdan I vine abia la 1363.

Şi atunci se intră într-o coliziune, întrucît nu coincide anul 1351, pe care dumneavoastră îl declaraţi ca an al constituirii statalităţii moldoveneşti cu anul instalării la tron a lui Bogdan I, care este anul 1363. Cum ieşim din această dificultate?

Domnul  Vladimir Dragomir:

Domnule deputat,

Eu aş răspunde la această întrebare în felul următor, aceasta ţine de competenţa savanţilor, academicienilor, care au studiat problemele date, înţelegeţi?

Domnul  Ion Varta:

Vedeţi care e problema, că nu au fost consultaţi savanţii.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Şi toate problemele acestea au fost consultate cu academicienii, cu savanţii, aşa că...  Daţi să vedem cine şi cum. Studiaţi mai profund şi veţi afla.

Domnul  Ion Varta:

Domnule preşedinte,

Tocmai aceasta este problema că nu s-a studiat în profunzime, nu au fost consultanţi savanţii şi ne-am pomenit între-o situaţie mai mult decît ridicolă, întrucît anul 1359 este anul pe care savanţii l-au contestat demult în secolul al XIX-lea. Căzuse această...

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Eu vă spun că sînt diferiţi istorici şi au diferite păreri.

Domnul  Ion Varta:

Păi, dacă vă referiţi la domnul Stepaniuc, atunci e clar că aţi dat în bară. Dacă vă consultaţi cu savanţi medievişti notorii o să vedeţi că este altă dată, de fapt. Anul 1363 ar putea fi anul întemeierii, desprinderii Moldovei de sub dominaţia Ungară, dar nu este demonstrat, dovedit. Se ştie doar că Bogdan I, la 1363, l-a succedat pe fiul lui Dragoş – Sas. Iar anul întemeierii Moldovei, spre deosebire de Ţara Românească, rămîne o enigmă pentru istorici, întrucît nu avem dovezi concludente. Sînt trei documente de origine magheară, care ne permit să afirmăm că anul întemeierii statului moldovenesc ar putea fi 1363 sau 1365. Nu avem data exactă. 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Nu am nimic contra. Rămîneţi cu părerea dumneavoastră.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Am înregistrat.

Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu, de fapt, nu am întrebări pentru domnul preşedinte, căci el a răspuns foarte clar la întrebarea colegului nostru. Am o propunere pentru lectura a doua. Propun ca acest proiect de lege, să fie completat cu un nou articol, 17, cu litera... cu cifra 3, cu următorul cuprins:

“Ordinul pentru vitejie în lupta cu regimul totalitar comunist, care a guvernat Republica Moldova în anii 2001 – 2008. Acest ordin se conferă locuitorilor statului medieval moldovenesc şi descendenţilor acestora, care deţin, în exclusivitate, cetăţenia Republicii Moldova, aspiră spre integrarea europeană, au viză de reşedinţă începînd cu descălecarea pe acest pămînt a lui Bogdan Voievod şi pînă la încălecarea acestui pămînt de către Vladimir Voronin”.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Am admis această situaţie de discuţie în sală, fiindcă este ceva normal pentru dezbateri pe marginea unui proiect de lege concomitent, dragii mei. Noi vorbim de un subiect care vizează originea istorică a statului pe care îl reprezentăm în cadrul acestui Parlament. Pe care motiv, în mod evident, nu voi supune votului această propunere, care este mai mult ca o glumă şi vă rog foarte mult să manifestaţi puţin respect, indiferent de culoarea politică, respect pentru ţara pe care o reprezentaţi. Ţara, nu guvernarea. Nu guvernarea, repet încă o dată – ţara. Vă rog foarte mult. Eu am adresat acest mesaj tuturor.

Acum, vreau, la fel, să aduc o informaţie la cunoştinţa dumneavoastră. Nu ştiu, poate aţi privit şi dumneavoastră chiar ieri sau alaltăieri la postul de televiziune “history” o discuţie aprinsă la nivel de oameni de ştiinţă, care puneau la îndoială exactitatea anului de naştere a lui Isus Hristos.

E ceva care ţine, într-adevăr, pe de o parte, de convingeri, de lucruri care s-au statornicit în mentalitatea şi în psihologia societăţii. Şi, pe de altă parte, cu adevărat, sînt nişte date ştiinţifice şi nu întotdeauna aceste lucruri nu se bat cap în cap. Nu întotdeauna nu există carenţe sau anumite diferenţe în argumente şi în prezentări.

Eu vă mulţumesc.

Alte întrebări?

Microfonul nr. 5. Da, vă rog.

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Dacă este vorba despre instituirea spusei distincţiei de stat, vin cu propunerea ca prima distincţie de stat în acest domeniu să fie atribuită domnului istoric şi jurist Victor Stepaniuc.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Aşa, alte întrebări?

Microfonul nr. 4. Precizare.

Domnul  Ion Varta:

Domnule Preşedinte,

Ultima precizare cu referire la acest an 1359. De fapt, este un an fatidic, întrucît exact în acest act există o mărturie documentară iarăşi de origine maghiară.

S-a produs o tentativă de desprindere de sub dominaţia ungară, însă ea a eşuat şi acea răscoala a fost înăbuşită în sînge la 1359. Deci, prin urmare, nu avem dovezi clare că la acest an s-ar fi produs. Ea s-a produs mult mai tîrziu, de aceea ca să consemnăm evenimentul acesta şi să considerăm că se împlinesc 500 de ani nu avem nici o dovadă, nu avem nici un argument documentar. Prin urmare...

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Stimaţii mei colegi,

Proiectul nr.3535. Eu rog puţină linişte în sală. Voi supune votului aprobarea în primă lectură a acestui proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare, lectura a doua? Nu se acceptă. Bine, o facem mîine atunci.

Acum, stimaţi colegi, proiectul de Lege nr.3536. Voi supune votului aprobarea acestui proiect de Lege nr.3536. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat, fiindcă este un proiect de lege ordinar. 

Continuăm. Cu ce oare să continuăm? Ce, vreţi deodată la subsol? Bine,  dacă vorbim de subsol, atunci subsol.

Proiectul Codului subsolului, proiectul nr.3342. Guvernul. 

Domnul Violeta Ivanov – ministrul ecologiei şi resurselor naturale:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Atenţiei dumneavoastră se propune spre examinare în prima lectură proiectul Codului subsolului. Elaborarea proiectului Codului subsolului în redacţie nouă este prevăzută de articolul 50 din compartimentul 1 al programului legislativ pentru perioada 2005 – 2009. Necesitatea adoptării Codului subsolului în redacţie nouă a fost condiţionată de faptul că, de la adoptarea, în anul 1993, a Codului subsolului în vigoare, au trecut mai mult de 15 ani, perioadă în care, clar lucru, relaţiile social-economice din ţară s-au dezvoltat, s-au perfecţionat, s-au modificat, fapt care nu putea să nu influenţeze şi relaţiile în domeniul folosirii subsolului. Conform procedurilor existente, reglementarea relaţiilor în acest domeniu la momentul actual este efectuată de diferite organe centrale de specialitate, fapt care conduce la completarea procesului de obţinere a dreptului pentru folosirea subsolului, divizarea competenţelor şi responsabilităţilor între aceste organe.

Existau şi alte lacune de ordin juridic, administrativ, organizatoric, pentru care erau necesare schimbări şi soluţii noi. Principalul obiectiv al proiectului este constituirea unui organ unic de gestionare a subsolului, cum ar fi Agenţia pentru geologie şi resurse minerale, care va avea competenţe şi responsabilităţi depline în domeniul evidenţei, reglementării şi controlului folosirii subsolului.

Spre deosebire de situaţia existentă, zăcămintele de substanţe minerale de însemnătate naţională vor fi transmise beneficiarilor pentru valorificare industrială prin hotărîre de Guvern. Va fi aplicată pe larg procedura de transmitere a zăcămintelor pentru valorificare industrială prin concurs, ceea ce va contribui la asigurarea unui grad mai înalt de transparenţă în luarea deciziilor.

Sînt prevăzute măsuri  menite să asigure o mai raţională folosire a substanţelor minerale utile, larg răspîndite, de interese locale. Astfel, transmiterea acestora pentru folosinţă se va legaliza printr-un contract încheiat între organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi administraţia publică locală. În contract va fi stipulată responsabilitatea administraţiei publice locale privind exploatarea raţională a substanţelor minerale utile larg răspîndite şi obligarea de a aduce terenurile degradate în urma extragerii substanţelor într-o stare, care ar permite folosirea acestor terenuri în diferite scopuri sociale şi economice.

De altfel, încheierea contractului subsol este prevăzută şi de celelalte feluri de folosinţă a subsolului, fie aceste exploatări sau prospectări geologice sau extragerea substanţelor minerale utile.

Un element important îl constituie prevederea, conform căreia Guvernul va stabili reguli stricte de comercializare a producţiei minerale, adică se au în vedere locuri specializate sau magazine specializate de folosire, de vindere a acestor substanţe minerale utile, faptă care va contribui la stoparea procesului necoordonat uneori de comercializare a substanţelor minerale utile.

Important este faptul că proiectul prevede unificarea unităţilor de măsură, adică folosirea aceloraşi unităţi de măsură atît la evaluarea volumului producţiei extrase de substanţele minerale utile, folosit la calcularea plăţii pentru extragerea acestora, cît şi la comercializarea acestora. Aceasta va contribui la excluderea practicii existente, cînd, în unele cazuri, plata pentru extragerea substanţelor minerale utile, solide se calculează luînd în calcul unitatea de măsură “metru cub”. Iar producţia se comercializează în tone.

Pornind de la faptul că, de exemplu, greutatea specifică a unei tone de nisip constituie 1,2 – 1,5 tone, este evident decalajul dintre plata calculată şi cea care ar trebui să fie de facto. Esenţial este şi faptul că organul unic de gestionare a subsolului menţionat anterior va presta toate serviciile pe care astăzi le prestează diferite organe de stat, inclusiv studierea subsolului, aprobarea rezervelor de substanţe minerale utile, eliberarea perimetrului minier, pregătirea actelor pentru atribuirea în folosinţă a subsolului, controlul geologic de stat şi supravegherea minieră în domeniu.

Noua redacţie a Codului include prevederea cu privire la crearea fondurilor de lichidare şi recultivare, cu scopul de a preîntîmpina practica negativă  existentă de neexecutare a recultivării terenurilor degradate şi conservarea excavaţiilor miniere la sistarea extragerii substanţelor minerale utile de către beneficiarii subsolului. Desigur, precum şi era de aşteptat, la momentul examinării proiectului de lege în comisiile parlamentare, au apărut opinii diferite privind tratarea unor elemente conceptuale, obiecţii şi propuneri de perfecţionare a proiectului Codului.

Noi, stimaţi deputaţi, vă sîntem recunoscători pentru toate propunerile şi obiecţiile dumneavoastră care au parvenit, menite să îmbunătăţească calitatea acestui act legislativ, care deja au fost luate în consideraţie. Vreau să informez plenul Parlamentului că activitatea de perfecţionare a proiectului deja a început. Au fost găsite soluţii acceptabile pentru a redacta mai multe articole din proiect.

De exemplu, proiectul va fi completat cu un articol nou, care va stipula expres şi mai concis structura de administrare de stat în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului. Vor fi divizate mai distinct competenţele din domeniul supravegherii miniere de stat şi controlul în domeniul securităţii industriale.

Specialiştii din cadrul administraţiei publice centrale, clar lucru, vor participa la toate întrunirile şi dezbaterile pe marginea acestui proiect pentru prezentare în redacţia a doua.

Aceasta fiind spuse, rog, stimaţi deputaţi, să aprobaţi proiectul Codului subsolului în redacţie nouă în primă lectură.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:         

Mulţumesc, doamnă ministru.

Microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Doamnă ministru,

Noi, în principiu, susţinem necesitatea acestei legi. Dar vrem să ştim, sînt agenţii economici care deja activează şi au, sînt pe perimetrul, au perimetrul mineral...

Doamna Violeta Ivanov:

Minier.

Domnul Valeriu Guma:

...minier şi ei activează. Şi vrem să ştim dacă legea menţionată nu este o lege care este una retroactivă, nu poate să fie. Adică, cum o să activeze ei mai departe? Ei sînt nevoiţi  apoi să se conformeze unei legi sau activează în baza celor care au primit licenţa, să spunem aşa, autorizaţia?

Doamna Violeta Ivanov:

Vă mulţumesc pentru întrebare.

E clar lucru că acei care deja activează vor activa şi în continuare, doar vor fi supuşi ca să deschidă un cont special pentru completarea fondului de recuperare. Deoarece ce se întîmplă astăzi? Astăzi, beneficiarii, agenţii economici, cu părere de rău nu toţi, unii, exploatează zăcîmîntul mineral pînă rămîne o gaură foarte adîncă. Întreprinderea dă faliment şi dispare agentul economic. Şi de aceea statul îşi puse ca un obiectiv foarte principal, că agentul economic, în dependenţă de veniturile  pe care le are zilnice, lunare ş.a.m.d. să suplinească un fond special, care va fi menit să recupereze, să recultiveze carierul respectiv.     

Domnul Valeriu Guma:

Da, vă mulţumesc pentru răspuns.

Crăciun fericit.

Doamna Violeta Ivanov:

Mulţumim.

De asemenea.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Doamnă ministru,

După cum se ştie, la elaborarea unui nou Cod de legi se poate merge pe două căi. Fie în baza celui vechi, cu îmbunătăţirea lui, fie în baza unelor puncte de reper principiale, de fapt, de interes naţional. Dumneavoastră, ca echipă de autori, pe care cale aţi ales-o? 

Doamna Violeta Ivanov:

Vreau să vă spun că, la elaborarea Codului nou, anume s-a mers pe inventarierea acelor lacune, obstacole şi dezordini, spun acest lucru, pe care astăzi le avem. Şi aici am luat în calcul atît Codul model care a fost, stimaţi deputaţi, aprobat prin lege, deci în anul 2004, cît şi legislaţia Uniunii Europene.

Deoarece conform Planului de integrare “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale are un plan foarte bine argumentat şi consultat cu Comisia Europeană, care include şi elaborarea acestui Cod. Şi aici au stat la bază şi acele bune practici din Ţările Europene.            

Doamna Zoia Jalbă:

Eu am înţeles, tendinţa este bună. Sigur că da. Acum, conform specialiştilor în domeniu, Codul existent necesită modificare şi completare peste 40 de articole din cele 80 existente.

Dacă citim atent sinteza Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului,  conform acestei sinteze au fost modificate şi amendate puţin peste 20 de articole. Credeţi dumneavoastră că noul Cod sau proiectul Codului subsolului va face faţă noilor rigori ale legislaţiei europene, aşa cum v-aţi exprimat, atunci cînd dumneavoastră vă prezentaţi în Parlament cu doar două săptămîni înainte de Crăciun sau aceasta nu este foarte important.  Sau acest Cod nu este foarte important pentru ţara noastră bogată şi de succes, aşa cum credem noi că este Republica Moldova.

Doamna Violeta Ivanov:

Stimată doamnă deputat,

În primul rînd, aş vrea să spun că nu ştiu care sînt acei experţi, care au spus că 40 de articole urmează a fi modificate. Am încercat eu să discut cu ei, să văd care articole. Fiindcă nu am primit un răspuns concret: ce este rău, care articole nu sînt corecte? Şi răspunsul. S-a spus că Codul este rău. 40 de articole sînt, dar care sînt ele, cu părere de rău, nu ştiu. Şi nu ştie nimeni.

Referitor la faptul cît este de principial documentul pe care îl prezint astăzi. Acesta este un document extraordinar de principal, unde au fost luate în consideraţie practicile existente ale ţarilor europene, care dispun de bogăţii naturale, care sînt poate mai bogate decît ţara noastră. Şi scopul nostru principal este utilizarea durabilă a acelor resurse minerale existente astăzi. Scopul este ca resursele minerale să nu fie astăzi toate  extrase şi să spunem că gata am construit, am făcut şi am pus punct. Deci o utilizare durabilă a resursului mineral.

Doamna Zoia Jalbă:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Aveam marea încredere că, într-adevăr, Codul este unul principal pentru economia Republicii Moldova, dar el trebuie să fie şi principial, aceasta este cu mult mai important.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Microfonul nr. 2. 

Doamna Zoia Jalbă:

Doamnă Preşedinte,

Eu vreau să mă înscriu pentru o luare de cuvînt la...

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Eu sînt de acord cu doamna, că Codul subsolului este un document principal şi important pentru ţară, din cauză că tot ce avem noi în subsol este exclusiv o proprietate a statului şi e foarte important ca aceste “nedrî” să fie folosite raţional, efectiv, în interesul naţional. De aceea, legea Codul subsolului nu prevede nişte interziceri neargumentate, stabileşte numai regulile care asigură folosirea efectivă a acestui subsol.

Dar totuşi sînt convins că acest document o să creeze nişte norme mai stricte asupra acelor care activează în această ramură cu activitate de întreprinzător, dar legea are şi multe probleme care trebuie să fie corectate, modificate.

Pentru a doua lectură avem destule probleme. Una, care am vrut încă o dată... în cadrul discuţiei prealabile noi nu am vorbit, doamnă ministru. Totuşi legislaţia în vigoare prevede că subsolul este exclusiv proprietate a statului, este stabilită plata pentru folosirea subsolului.

Dar în momentele în care noi vorbim despre aşa-numitele cariere locale, acolo tot are loc o folosire a subsolului, dar nu este stabilită plata. Dacă noi mergem pe calea ca fără plată, atunci totuşi legea trebuie să prevadă o atitudine privind această problemă, ca să nu fie divergenţe în cazul în care sînt stabilite nişte tarife pentru plată.

Dar acolo, cînd avem legătură cu subsolul local nu este asemenea moment. Sau mergem că stabilim conştiincios în legislaţia în vigoare că aşa mecanisme o să aibă loc, aşa cum au loc la moment, dar ea trebuie să fie legiferată. De aceea, pentru a doua lectură, noi trebuie să găsim atitudine, ca să fie convenabil şi pentru populaţie, şi pentru oameni.

Da, mulţumesc.

Doamna Violeta Ivanov:

Mulţumim mult.

Deci privind obiecţia înaintată... noi deja am discutat-o, am găsit locul unde să includem. Cu atît mai mult că aici, poate, după aprobarea Codului vom veni şi cu unele propuneri pentru modificarea Codului fiscal care stabileşte anume în procentaj acea plată care urmează să o facă beneficiarii de subsoluri.

Mulţumim.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Cum consideraţi dumneavoastră, prin prisma acestui proiect de lege, dezastrul de la Criva pe care l-a generat această exploatare nesăbuită din partea acestei companii mixte care a produs efecte nocive şi mediului ambiant, şi acestei peşteri unice, cea mai importantă peşteră carstică, care este peştera Emil Racoviţă, care a suportat pierderi enorme fiindcă mai multe grote au fost distruse.

Consideraţi că această iniţiativă legislativă v-ar permite dumneavoastră, în calitate de ministru, să stopaţi acest dezastru şi să salvăm ceea ce mai putem salva la ora actuală? Vă oferă un asemenea mecanism, o asemenea posibilitate  această lege, noua lege, dacă ea va fi votată, pînă la urmă, ca să curmăm acest dezmăţ care se întîmplă acolo cu consecinţe grave pentru toată lumea din jur şi pentru economia naţională, pentru patrimoniul nostru naţional.

Doamna Violeta Ivanov:

E clar lucru că legea stabileşte unele reglementări foarte clare acum. Adică, dacă pînă acum domeniul respectiv era gestionat de mai multe instituţii, de mai multe ministere, de mai multe autorităţi centrale şi ca în zicala ceea: “copilul cînd are prea multe moaşe, rămîne desfăşat”.

Deci, într-adevăr, Codul respectiv prevede crearea organului unic şi sînt foarte clar stabilite responsabilităţile. Întrebarea pe care dumneavoastră mi-aţi oferit-o mai mult se referă la înăsprirea acelor amenzi, adică la modificarea Codului contravenţiilor administrative, unde deja au fost propuse unele modificări din partea ministerului la articolele în baza cărora ar fi posibil de amendat acei agenţi economici care distrug mediul şi fac acele nereguli care sînt astăzi.

Domnul Ion Varta:

Deci eu trebuie să înţeleg din ceea ce aţi spus dumneavoastră că vă angajaţi ca să stopăm cu eforturi comune această distrugere a peşterii unice şi să revenim la normalitate. Salvăm ceea ce putem salva încă la ora actuală.

Doamna Violeta Ivanov:

Stimate domnule deputat,

Aş vrea să spun că noi în comun ar trebui cu toţii să ne angajăm, că nu poate un minister din 30 de persoane să se angajeze să spună că va face regulă. Atunci cînd societatea va conştientiza că problema mediului este prioritară şi trebuie să ne includem cu toţii la soluţionarea problemelor, începînd de la gestionarea deşeurilor pînă la cariere, atunci va fi regulă.

Noi, clar lucru, vom elabora politica statului în domeniu, pentru a exclude aceste nereguli.

Mulţumesc.

Domnul Ion Varta:

Bine, am înţeles.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Alim Afonin:

Da, vă  mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Eu rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Articolul 9 din proiect stabileşte competenţa autorităţilor administraţiei publice locale de nivelurile unu şi doi în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului.

În această listă de competenţe nu văd o atribuţie prin care autoritatea publică locală ar avea careva atitudine la eliberarea licenţei de către Camera de Licenţiere în vederea folosirii de către titular a subsolului.

În acelaşi timp, la alineatul (1) litera d) se scrie: “În caz de depistare a încălcărilor condiţiilor de licenţiere în folosirea subsolului, Comisia de... beneficiarul sectorului de subsol, titular de licenţă sesizează Camera de Licenţiere cu prezentarea documentelor constatatoare în vederea aplicării măsurilor prevăzute de lege”, adică autoritatea publică locală de nivelul unu, primăria.

Cine din cadrul primăriei poate să facă aceste documente, să le completeze, în virtutea căror atribuţii stabilite de Legea privind administraţia publică locală? Fiindcă noi cunoaştem sute de primării care au 2 – 3 specialişti în cadrul primăriei şi nu mai mulţi.

Doamna Violeta Ivanov:

Vă mulţumesc.

Întrebarea a doua, ceea ce ţine de sesizarea Curţii, aici clar lucru că, dacă primarul vede că pe teritoriul primăriei cineva forează sau cineva extrage ilicit, el are posibilitate să sesizeze organele de control şi Camera de Licenţiere.

Ceea ce ţine la competenţele autorităţilor administraţiei publice locale, autoritatea publică locală poate să dea în folosinţă sau să nu dea terenul deasupra zăcămîntului.

Domnul Alexandru Lipcan:

Am înţeles.

Doamna Violeta Ivanov:

Dar zăcămîntul este proprietate a statului, ceea ce va fi în conformitate cu Codul respectiv, în cazul în care resursele minerale vor fi de importanţă naţională ele vor fi deci transmise prin hotărîre de Guvern.

În cazul în care ele vor fi mici, deci cariera locală micuţă, deci printr-un contract încheiat cu autoritatea centrală de mediu, unde vor fi foarte clar stipulate condiţiile ce trebuie să facă agentul economic, ce trebuie să facă primăria în cazul respectiv ş.a.m.d.

Dar noi vom lua în consideraţie şi la...

Domnul Alexandru Lipcan:

Adică, dacă sînt de acord poate că primarul cumva să sesizeze organul fie teritorial, fie, eu ştiu, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, dar cînd scriem o lege ca să prezinte documente constatatoare, acesta este un document mult mai...

Doamna Violeta Ivanov:

Document constatator, deci el a văzut că cineva pe teritoriul lui forează sau face altceva şi el sesizează organele respective.

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a examinat la şedinţa sa din 23 decembrie 2008 proiectul Codului subsolului, parvenit de la Guvernul Republicii Moldova şi adoptat  prin Hotărîrea nr.1351 din 2 decembrie 2008.

Elaborarea Codului subsolului în redacţie nouă, care prevede reglementarea folosirii şi protecţiei subsolului, a fost prevăzută în programul legislaţiei pentru anii 2005 – 2009, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.300 din 24 noiembrie 2005.

Acest proiect este supus modificării unor acte legislative din domeniul minier care necesită perfecţionarea reglementării subsolului în condiţiile economiei de piaţă şi ajustării legislaţiei Republicii Moldova la legislaţia comunităţii europene.

Domeniul exploarării protecţiei, supravegherii şi evidenţei de stat a subsolului a fost monitorizat pe parcursul anilor 2007 – 2008 ce către Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului. În urma controlului efectuat, au fost evidenţiate un şir de neajunsuri, inclusiv imperfecţiunea Codului subsolului actual, care vor servi drept temei pentru examinarea proiectului Codului subsolului pentru lectura a doua.

Totodată, se va ţine cont de raportul Comisiei speciale pentru examinarea situaţiei privind valorificarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, formate conform deciziei Guvernului cu nr.67 din 25 iunie 2008.

În multe articole ale actualului proiect de lege, figurează trimiteri la legislaţia în vigoare. De exemplu, articolul 28: “Atribuţiile terenurilor beneficiarilor de subsol” este un articol de trimitere. Considerăm că relaţiile funciare ce ţin de folosinţa terenurilor în scopul exploatării subsolului trebuie să fie reglementate foarte clar în acest articol.

Totodată, articolele 9, 16, 17, 18, 19, 21, 22, 26 contravin unor acte legislative în vigoare. De exemplu, articolul 9: “Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului”, litera e), în care este stipulat că controlul respectării regulilor de comercializare a substanţelor minerale utile ţine de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi, contravine prevederilor articolului 12 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

La elaborarea şi prezentarea proiectului Codului subsolului în Parlament nu s-a ţinut cont de prevederile Legii privind actele legislative, inclusiv stipulate la articolele 4, 5, 19, 22 şi 23.

Noua redacţie a Codului subsolului vine în contradicţie cu unele prevederi ale Legii nr.803 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase şi poate afecta activitatea organului unic, al unui sistem de stat bine balansat, efectiv în domeniul securităţii naţionale.

Structura administrării de stat în domeniul folosirii subsolului este determinată neclar, nu sînt concretizate organele administraţiei publice, care sînt participanţi ai relaţiilor minere. Inclusiv nu este determinat statutul şi locul organului nou, care, conform textului, în proiectul Codului se numeşte “Organul de stat pentru ideologii şi resurse miniere” sau “Serviciul geologic de stat”.

Considerăm că este necesar de a concretiza scopul, sarcinile şi sistemul administrării şi reglării de stat în domeniul folosirii subsolului, de întărit sarcinile principale după organele de stat concrete şi apoi de a atribui acestor organe funcţii concrete.

În Cod nu este determinată clar modalitatea de atribuire a sectorului subsolului pentru deschiderea carierei. Articolul 26, care permite dreptul beneficiarului terenului de pămînt la extragerea substanţelor minerale utile, vine în contradicţie cu prevederile constituţionale ale articolului 26 alineatul (2) litera e), care stipulează că statul trebuie să asigure exploatarea raţională a pămîntului şi a acelor resurse naturale în concordanţă cu interesele naţionale.

Iar conform articolului 127 – bogăţiile de orice natură ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. La proiectul menţionat au parvenit avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, în care se propune examinarea şi adoptarea proiectului de lege în şedinţă plenară a Parlamentului.

 De asemenea, Comisia sesizată în fond a solicitat obiecţiile şi propunerile cu privire la proiectul Codului subsolului de la organele administraţiei publice centrale, a căror activitate ţine de acest domeniu. Academia de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea Tehnică a Moldovei şi Organizaţia nonguvernamentală Societatea Geologică a Republicii Moldova.

Prin demersul din 16 decembrie 2008, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a solicitat Guvernului materialele care au stat la baza examinării şi adoptării de către Guvern a actualului proiect de Cod al subsolului care vor fi examinate în cadrul grupului de lucru al Comisiei pentru definitivarea şi examinarea proiectului către Parlament în lectura a doua.

În temeiul celor menţionate, pentru definitivarea proiectului Codului subsolului, Comisia sesizată în fond îl va supune unei revizuiri minuţioase din punct de vedere redacţional. Va analiza şi sistematiza obiecţiile şi propunerile parvenite de la comisiile permanente, de la Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, de la fracţiunile parlamentare şi de la deputaţi, cu antrenarea specialiştilor din domeniul respectiv.

În acest scop, prin hotărîrea Comisiei permanente din 17 decembrie 2008, a fost deja instituit un grup de lucru pentru definitivarea proiectului Codului subsolului şi prezentarea lui Parlamentului către lectura a doua.

În contextul celor relatate, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului, în conformitate cu prevederile articolului 56 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului, propune adoptarea proiectului de lege în primă lectură de către Parlament şi se va pregăti pentru a fi dezbătut în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu nu prea am înţeles sau a sunat incorect, dar am vrut o poziţie la început să vorbesc, referitor la atribuţia sau relaţiile funciare. Relaţiile funciare şi activitatea de întreprinzător la extragerea zăcămintelor, acestea două sînt afaceri diferite, două lucruri diferite.

Şi nicidecum vreodată Codul subsolului nu poate să reglementeze nişte relaţii funciare. Pentru aceasta este Codul funciar. De ce? Din cauză că este o normă care... noi am discutat în prealabil mult timp la aceasta, înainte ca omul să aibă acces să înceapă să extragă zăcămintele, trebuie să hotărască problema cu solul, cu terenul. Dar cu terenul sînt două variante: sau el o să aibă acest teren în proprietate privată, sau el o să aibă acest teren în arendă.

În alt caz, el nu are dreptul de a avea acces la acest teren. Dar aceste norme... nu pot să fie reglementate relaţiile funciare în Codul subsolului, cum s-a spus că o să fie nişte... descifrate sau lărgite relaţiile funciare. Toate aceste norme o să fie prevăzute în Codul funciar.

De aceea, la început, în articolul 28 care este, e scris: atribuirea terenurilor beneficiarilor de subsol se efectuează în conformitate cu legislaţia funciară ... Codul funciar şi punct. Iată aşa o să fie corect şi o să fie divizat ... subsolului ... reglementează activitatea, ceea ce e legat mai jos decît fertil. Ceea ce e fertil şi e sus, aceasta este norma care trebuie să fie reglementată în Codul funciar şi relaţiile dintre oameni.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine, da.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Aveţi dreptate că relaţiile funciare sînt reglementate de Codul funciar, dar situaţia reglementărilor ce vizează subsolul, care este nemijlocit sub terenurile private, trebuie să fie cumva corelate cu prevederile Codului funciar.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Aceasta a avut însens Comisia.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dar noi nu avem.

Domnul Marian Lupu:

Am înţeles, eu o să trag o linie la această discuţie.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Noi nu avem subsol în afară de ceea ce mai jos decît fertil. De aceea înainte trebuie să clarificăm, din cauză că pămîntul, terenul la noi deja este privatizat în majoritatea... fondul de privatizare. O parte sînt tot aşa, proprietate a statului sau proprietate municipală, sau proprietate a persoanelor fizice.

Domnul Marian Lupu:

Corect.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Şi înainte ca să aibă cineva acces la subsol, el trebuie să clarifice cu acei care ţin la proprietate privată acest teren.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nimeni nu contestă...

Domnul Dmitri Todoroglo:

Iată de aceea, dar aceste norme în legislaţia în vigoare se reglementează, Codul funciar.

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi,

Este cert un lucru, că tot ce ţine de relaţii funciare trebuie să fie redat în Codul funciar. Tot ce ţine de relaţii care se referă la zăcăminte, la tot ce este subsol, în mod evident, este în materie care vizează Codul subsolului.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Două luări de cuvînt, înainte de exerciţiul de vot.

Doamnă Zoia Jalbă, vă rog.

Doamna Zoia Jalbă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este părerea mea că multă lume din această sală nu au atras o atenţie mai deosebită acestui proiect de lege care se numeşte Codul subsolului. Dar era de ajuns să lecturăm doar raportul Comisiei, ca să ne dăm seama de nişte lucruri.

Pentru că prezentarea, însăşi prezentarea acestui nou Cod al subsolului în Parlamentul Republicii Moldova poate fi catalogată ca o palmă care a fost trasă peste amîndoi obrajii Parlamentului, în general, dar ai Comisiei pentru administraţia publică, ecologie şi amenajarea teritoriului, în particular.

Şi această trebuşoară a făcut-o nimeni altul decît acel care dirijează pînă şi arestarea măgarilor pe cale de dispariţie în Republica Moldova, mă refer la acei cu 4 picioare. Iar această ispravă a fost înfăptuită prin jucăria care se numeşte Ministerul Ecologiei, la momentul actual, cum s-a procedat, şi Resurselor Naturale.

Nepotismul care dăinuie în acest minister luptă cu ardoare pentru menţinerea situaţiei moştenite de la vechea conducere a ministerului, mai ales în ceea ce ţine de resursele naturale.

Vorba ceea, ce a mai rămas preţios în această parte de ţară după 8 ani de devastare totală a bogăţiilor subsolului. De fapt, în planul de activitate a Parlamentului, aşa cum aţi auzit, pentru legislatura 2005 – 2009 a fost şi elaborarea Codului subsolului.

Comisia, din care fac parte, a apelat la organele competente, la specialişti pentru elaborarea şi definitivarea acestui Cod. După multe aşteptări, deci nu chiar aşa de multe, 4 ani, uitaţi-vă că la 3.12, decembrie 2008 acest Cod apare în Parlamentul nostru, care a fost pus pe ordinea de zi a şedinţei în plen la data de 18 decembrie 2008.

Dar, cum se zice la noi în limba de stat, din prima “popîtkă” nu a mers. A fost retras din ordinea de zi, fără a se specifica data cînd va fi examinat.

După aceea, au urmat două şedinţe ale Comisiei noastre. Prima, special convocată pentru a asculta autorii şi pentru a pune în discuţie noul Cod al subsolului.

În urma acestora, chiar aveam impresia că toţi sînt sinceri şi cu curajul să spună lucrurilor pe nume şi s-a spus acestor lucruri pe nume. Iar raportul. Atîta cunoaşteţi, doamna Ursu. Atîta ştiţi. Iar raportul asupra proiectului de lege spune de la sine care este situaţia adevărată.

Or, în acest raport, se compară Codul existent cu proiectul noului Cod şi se specifică prezenţa în acest nou Cod al subsolului a normelor defectuoase, neclare, lasă loc interpretărilor neuniforme, nu sînt bine definite atribuţiile şi competenţele organelor de resort, nu este expusă clar modalitatea de atribuire în folosinţă a subsolului şi multe altele.

La aceste constatări am ajuns, au ajuns şi membrii Comisiei noastre la prima şedinţă din data de 23. Dar cum la noi lucrurile se schimbă peste noapte, în cea de a doua şedinţă din data de 24, s-a schimbat şi atitudinea colegilor faţă de cele ce au spus în ajun.

Şi dacă e aşa, vin astăzi cu o solicitare către dumneavoastră de a reveni, dragi colegi, la cele drepte. Pentru că dintre noi toţi Dumnezeu este cel drept şi puternic. Vin cu propunerea de a respinge acest proiect de lege nu pentru totdeauna, dar cît mai urgent să fie definitivat drept concept şi apoi votat în primă lectură.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, domnul Alim Afonin.

Domnul  Alim Afonin:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Prezentul Cod reglementează relaţiile în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului, protecţiei intereselor statului şi cetăţenilor Republicii Moldova, ale  beneficiarilor subsolului, precum şi în domeniul cercetării geologice. Necesitatea adoptării prezentului Cod este indiscutabilă, deoarece Codul subsolului, adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova la 15 iunie 1993 şi pus în aplicare prin Hotărîrea Parlamentului din aceeaşi zi, nu corespunde întru totul cerinţelor de astăzi.

În ţară s-au produs schimbări esenţiale în domeniul economic, social, politic, s-au instaurat relaţiile economice de piaţă în sfera folosirii subsolului şi, în special, pe piaţa materiei prime, minerale au apărut operatori privaţi autohtoni şi străini. Creşte în continuu numărul întreprinderilor miniere, mai ales a carierelor mici.

Respectiv, sporeşte volumul extragerii substanţelor minerale utile. Aceste schimbări, ca atare, impun în mod firesc perfecţionarea bazei normative, reglementînd relaţiile în domeniul valorificării resurselor minerale, subterane, utilizării subsolului în alte scopuri decît exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, protecţiei mediului geologic.

Pentru aplicarea normelor din 28 de articole ale Codului, din numărul total de 51, urmau a fi elaborate 23 de regulamente şi instrucţiuni tehnice, din care numai 3 au fost elaborate. În perioada din 1994 pînă în 2000 nu a fost nimic. Abia în 2002 şi în 2006 au fost elaborate 8 regulamente.

Normele juridice din Codul în vigoare, în majoritatea lor, sînt declarative, deseori admit interpretări controversate şi ambigue, lipseşte coerenţa şi corelaţia normelor atît în interiorul textului, cît şi în alte acte normative. Multiple neajunsuri şi lacune din Cod nu pot fi înlăturate prin operarea unor modificări, completări separate.

Un exemplu viu, care ar putea să demonstreze că este anume aşa, este Egoreni 2. Comisia de profil, pe parcursul a timp de un an şi jumătate, examinează şi dă răspunsuri petiţionarilor privind acest caz. Folosindu-se de unele neclarităţi, doi deputaţi din opoziţie, avînd interese deloc nu ale statului, ci ale lor personale încurcă chestiile acolo.

Presupun că, înveliţi cu frica de a-şi continua viaţa numai cu salariu, cît şi spaima blestemului din filmul „Брильянтовая рука”: „чтобы ты жил на одну зарплату”, au făcut tot posibilul şi astăzi avem o carieră parcelată cu mai mulţi agenţi economici. Prezentul Cod, propus spre examinare, reglementează raporturile sociale în domeniul cercetării, folosirii şi protecţiei subsolului, valorificarea resurselor minerale şi a spaţiilor subterane.

Cadrul instituţional de gestionare, de administrare a folosinţei subsolului include ministerul de resort, autorităţile abilitate şi organele administraţiei publice locale, ale căror atribuţii şi funcţii sînt şi trebuie să fie formulate clar în structura cu care îl are cu Legea cu privire la resursele naturale, Legea privind protecţia mediului înconjurător, cu legislaţia acvatică, inclusiv cu privire la zonele de protecţie a bazinelor de apă şi rîuri, cu legislaţia funciară şi silvică, cu Legea privind administraţia publică locală şi altele.

Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, examinînd minuţios proiectul Codului subsolului şi astăzi la şedinţele sale, deja are propuneri pentru amendarea unor prevederi din proiect. Considerăm că anume Agenţia de Stat pentru Geologie şi Resurse Naturale trebuie să aibă competenţe în domeniul cercetării şi folosirii subsolului, unde ar include şi ţinerea cadastrului de stat al zăcămintelor şi manifestărilor de substanţe minerale utile şi balanţelor de stat ale rezervelor de substanţe minerale utile, iar în domeniul supravegherii miniere înaintarea propunerilor privind limitarea, suspendarea ori sistarea folosirii subsolului în cazul în care nu au fost respectate regulile de securitate la folosirea acestuia. În caz de depistare a încălcărilor de licenţiere la folosirea subsolului, sesizează Camera de Licenţiere în vederea aplicării măsurilor prevăzute de lege. Sîntem convinşi că dreptul folosirii subsolului pentru toate genurile de activitate minieră, inclusiv cele ce nu prevăd extragerea substanţelor miniere utile, se obţine în condiţiile de constiţionare, conform prevederii Legii cu privire la concesiune.

E de menţionat că blocul referitor la aspectul economic al folosirii subsolului, taxe, redevenţe pentru fiecare gen de activitate minieră va conţine principiile fundamentale de calculare ale taxelor şi asigurarea încasării plăţilor pentru folosirea subsolului.

Este prevăzută înăsprirea cerinţelor de explorare şi exploatare a apelor subterane, stabilirea unui regim special de forare în ariile de răspîndire a apelor subterane, interzicerea îngropării substanţelor nocive şi a deşeurilor în sectoarele de subsol, unde este posibilă existenţa legăturii hidraulice a apelor subterane potabile. Rolul, locul, sarcinile şi atribuţiile de supraveghere minieră sînt cu mult mai clar expuse decît în Codul existent.

Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova va susţine proiectul Codului subsolului în primă lectură. Iar pentru lectura a doua, după cum am menţionat, avem pregătite, preconizate amendamente care, după părerea noastră, vor îmbunătăţi esenţial acest Cod. E de menţionat că anume proiectul Codului subsolului a fost exclus din ordinea de zi, dat fiind faptul că anume ideea principală a fost de lucra cu amendamentele, despre care, astăzi, putem spune cu siguranţă că vor îmbunătăţi acest Cod.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile... Eu vă rog să terminaţi. Eu voi supune votului, în condiţiile raportului prezentat de Comisia de profil, aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3342. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.3342 este aprobat în primă lectură.

A doua lectură va fi deja în 2009.

Continuăm. Proiectul de Lege nr.3497 pentru completarea unor acte legislative.

Prezintă Guvernul.

Domnul  Iurie Muntean:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Odată cu abrogarea Legii nr.687 cu privire la resursele materiale secundare prin Legea nr.280 din 14 decembrie 2007, din nou a apărut pericolul întoarcerii la situaţia de incertitudine care a existat pînă în anul 2002.

În acest sens a apărut necesitatea operărilor unor modificări în unele acte legislative şi de a interzice colectarea şi achiziţionarea de la persoane fizice a resturilor şi deşeurilor din metale feroase şi neferoase.

Proiectul prezentat atenţiei dumneavoastră prevede completarea a două acte legislative: Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi Legea privind deşeurile de producţie şi menajere cu două alineate noi, care au menirea de a stabili rigori clare pentru o serie de genuri de activitate.

În contextul celor expuse, rugăm să susţineţi acest proiect.

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.5.

Domnul  Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule viceministru,

La articolul 2, pe care îl propuneţi dumneavoastră, am găsit o chestiune care, de fapt, nu este elucidată, cu alte cuvinte. Este vorba despre aceea că, interzicînd vînzările de metal uzat feros şi neferos, cetăţenii care activează în diferite domenii, dar pe bază privată, nu au firme, dar au tractor, au plug, au vagonete din metal ş.a.m.d., care sînt procurate pe bază legitimă. Şi în cazul în care trec la rebut, ce fac ei mai departe cu această cantitate de metal care poate fi şi considerabilă, şi legitimă?

Domnul  Iurie Muntean:

Deci, ei au dreptul să o vîndă ca bun, nu ca deşeu, dar ca bun.

Domnul  Vladimir Braga:

Nu am subliniat, nu de bun. Eu vorbesc de rebut, vorbesc de metal uzat. În cazul în care s-a trecut la metal uzat, noi am discutat în Comisie numai un caz, dar cazuri sînt foarte multe. Daţi să ne întoarcem la cazul acesta. Omul îşi trece la pierderi tractorul sau semănătoarea, sau lucruri care sînt ale lui legitime, iar el nu are dreptul să vîndă metal uzat.

Domnul  Iurie Muntean:

Are. Dacă acest metal este identificat în contract ca bun, în aceste condiţii el poate să îl vîndă, desigur. Dumneavoastră trebuie să ţineţi cont că această prevedere este doar un impediment procedural care permite, să zicem, evitarea acelor excese pe care le-am avut pînă în anul 2002. Cu alte cuvinte, dumneavoastră puteţi ca bun să vindeţi un tractor uzat, da?

Domnul  Vladimir Braga:

Nu.

Domnul  Iurie Muntean:

Dar nu puteţi, ca bun, să vindeţi 5 metri de sîrmă. Pentru că 5 metri de sîrmă sînt deja un deşeu.

Domnul  Vladimir Braga:

Domnule viceministru,

Dumneavoastră răspundeţi la altă întrebare, nu la a mea. Deci ceea ce prevede... eu sînt un oponent foarte serios la ceea ce spuneţi dumneavoastră, acei care colectează, rup sîrma de pe stîlpi, fac alte rele societăţii, cu aceştia trebuie de luptat, aceştia trebuie de pus acolo, la locul lor. Eu nu vorbesc despre aceste cazuri. Cu dînşii, într-adevăr, trebuie de luptat. Şi aceea ce propuneţi dumneavoastră, că trebuie de făcut ca ei să nu facă aşa ceva, eu sînt de acord şi susţin chestia aceasta.

Eu vorbesc de un caz separat, care nu este elucidat în cadrul acestei legi, cînd omul, legitim, are tractor, eu v-am şi nominalizat, dar aceasta pot fi nu numai tractor sau semănătoare. Pot fi case din metal, pot fi multe lucruri care sînt procurate legitim, el le trec la rebut, face act de trecere la pierderi, la metal uzat, îl înregistrează legitim, îl scoate de la evidenţă, de la poliţie, aşa cum se prevede totul. Şi, în acest caz, el are tot dreptul juridic să vîndă metal uzat. Şi noi nu am prevăzut în proiectul acesta de lege.

Domnul  Iurie Muntean:

Vă explic. Casarea şi valoarea zero referitor la un obiect, care face parte din circuitul civil, nu înseamnă că acest obiect poate fi vîndut ca bun care are anumite atribuţii sau caracteristici de consum, chiar şi fiind uzat. Aceasta nu înseamnă că, avînd valoarea zero şi fiind casat, acest bun devine deşeu.

Domnul  Vladimir Braga:

Dumneavoastră nu îmi răspundeţi nicidecum la întrebare. Eu înţeleg că fugiţi de răspuns, dar nu este corect.

Domnul  Iurie Muntean:

Respectivul obiect ca bun, dar nu ca deşeu.

Domnul  Vladimir Braga:

Păi, bine, dar de ce să îl vînd ca bun, dacă el e trecut deja la “metalolom”? Cum adică să îl vînd ca bun? Omul, proprietarul l-a scos de la evidenţă de la inspectorat şi îl trece la rebut, iar în actul de trecere la rebut se scrie: “Să se ia la evidenţă 2 tone de metal uzat şi se scoată din evidenţă tractorul.” Aşa se face actul. Dacă dumneavoastră pînă acum nu aţi făcut, eu am făcut multe.

Domnul  Iurie Muntean:

Eu ştiu despre ce vorbiţi. Mai mult ca atît, eu am semnat.

Domnul  Vladimir Braga:

Şi mai departe: ce face omul acesta cu 2 tone?

Domnul  Iurie Muntean:

Însă acest obiect, prevăzut în actul de casare, rămîne a fi bun.

Domnul  Vladimir Braga:

Nu, dumneavoastră nu aţi făcut acte de acestea şi nu ştiţi, pur şi simplu, că el se desface, se face defectare. Sînt nişte tehnologii care trebuie urmate.

Mulţumesc.

Eu am înţeles că nu ştiţi.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Ivan Banari:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În continuarea discuţiei care a avut loc cu domnul Braga.

Domnule viceministru,

Dar cînd introducem plată pentru a da  metal uzat la întreprindere? Fiindcă un pas logic următor trebuie să fie acesta, căci acum nu se primeşte şi o să stea omul cu metalul uzat în grădină şi pe urmă o să se ducă la întreprinderea care are licenţă şi o să roage să vină, să ia acest metal uzat. Şi dînsul o să vină numai atunci cînd îi va plăti. Aceasta este logica. El nu poate fi ca metal uzat vîndut, nu poate fi dus la punctul de colectare şi atunci va rămîne acolo, în grădină. Sau în ogradă, sau în drum, sau în stradă, dacă vreţi aşa. Şi se va adresa la “Metal feros” şi “Metal feros” va spune: “Poftim, cum sînt şi celelalte deşeuri, plăteşti, venim şi le luăm.” Aşa este în toate ţările europene.

Dar noi această lege am  luat-o de acolo, vrem să o introducem aici.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Eu propun ca să retragem acest proiect de lege. Rog să fie pusă al vot propunerea. Fiindcă el vine în contradicţie cu situaţia reală de astăzi.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Aveţi un comentariu la situaţia descrisă sau argumente?

Domnul  Iurie Muntean:

Desigur. Deci, metalul respectiv se colectează contra plată, nu se colectează gratis.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Ivan Banari:

Se colectează contra plată, dar plăteşte acel care colectează, dar mîine va trebui să plătească acel care îl duce la punctul de colectare.

Domnul  Iurie Muntean:

De ce va trebui să plătească? Unde este indicată această chestie?

Domnul  Ivan Banari:

Va sta cu dînsul acasă atunci.

Domnul  Iurie Muntean:

Nu va sta, îl va vinde ca bun.

Domnul  Ivan Banari:

Nu îl va vinde.

Domnul  Iurie Muntean:

Îl va vinde.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna  Eugenia Stîrcea:

Domnule viceministru,

După părerea mea, această lege este una bună şi ea trebuia adoptată poate mai demult. Poate şi din această cauză noi, în Chişinău, avem, nu ştiu, un număr mare de blocuri în care lifturile au fost distruse şi cablurile pe care le ţin au fost secţionate şi vîndute la metal uzat. În acelaşi timp, poate că dumneavoastră, în calitatea dumneavoastră de viceministru, şi cu experţii pe care îi aveţi acolo puteţi să introduceţi sau ne gîndim împreună, o oarecare modificare care să prevadă şi vinderea bunurilor pe care oamenii le deţin. Dar, în acelaşi timp, şi interzicerea vînzării de metale feroase în modul în care am spus, prin distrugerea altor bunuri care sînt mult mai importante. Din această cauză eu cred că legea este bună şi ea merită să fie adoptată, poate cu anumite modificări.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Modificările, da, pentru lectura a doua.

Doamna  Eugenia Stîrcea:

Întrebarea era: cum dumneavoastră vedeţi: e posibil de introdus unele modificări pentru lectura a doua în sensul acesta?

Domnul  Iurie Muntean:

Deci noi insistăm asupra redacţiei prezentate, însă, dacă propunerile vor îmbunătăţi propunerile respective, desigur, vor fi acceptate.

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative, iniţiativă legislativă a Guvernului. La Comisie noi am susţinut conceptul legii. Practic, avem avizele pozitive ale comisiilor respective.

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a propus ca din alineatul (9) ... (2¹) să fie exclus cuvîntul “condiţiilor şi” să lăsăm numai “potrivit procedurii stabilite de Guvern”. Noi o să examinăm această poziţie pentru lectura a doua şi o să prezentăm raportul.

În temeiul celor expuse, noi propunem acest proiect pentru prima lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Dumneavoastră aţi propus să fie exclus cuvîntul “condiţiilor”.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu nu am spus ca să fie exclus, este amendamentul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. Noi o să examinăm acest amendament pentru lectura a doua.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Conform Legii cu privire la licenţierea activităţii de antreprenoriat, licenţa trebuie să conţină condiţiile licenţierii ca anexă şi nu este rezonabil ca noi să excludem această frază, adică cuvîntul “condiţiilor”, fiindcă condiţiile sînt ca anexă la licenţă, condiţiile de licenţiere.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu încă o dată repet. Eu nu am spus că noi o să omitem acest cuvînt, o să examinăm pentru lectura a doua amendamentul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, să vedem ce a avut în vedere Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi.

Microfonul nr. 3.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a avut în vedere că, conform Legii nr.235 care reglementează activitatea de întreprinzător, acolo este clar prevăzut că tot ce este legat de condiţiile specifice, normele sanitare etc. aceste condiţii trebuie să fie prevăzute în lege. Iată de ce noi şi propunem.

Domnul  Marian Lupu:

A, din anexă să fie în textul legii.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Corect.

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta e altă idee.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Deoarece, conform formulei propuse, aceste condiţii vor fi stabilite de către Guvern.

Domnul  Marian Lupu:

Corect.  Bine, deci în lege condiţiile să fie incluse în textul legii propriu-zise.

Microfonul nr. 5.

Domnul  Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Noi, la şedinţa Comisiei am discutat acest moment despre trecerea la rebut. Şi, dacă vă amintiţi, a fost poruncit ministerului anume sub acest aspect să se gîndească să facă propunere. Eu am fost înţeles, probabil, greşit de către unii dintre colegi. Eu nu sînt împotriva legii, din contra o susţin şi consider că este foarte necesară pentru a reglementa acest domeniu de colectare a metalelor şi, cel mai importat lucru, de a pune baraj la acei care fac prostii, care demontează lucruri bune şi le predau ca metale uzate şi neferoase.

Şi, în acest caz, eu vreau să vă adresez o întrebare, dacă nu sînteţi împotrivă, dacă formularea... Comisia a poruncit ministerului... ar suna cam în felul următor: la articolul 2, punctul 4 se vorbeşte că se interzice colectarea de achiziţionare de la persoanele fizice a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, cu excepţia bateriilor de acumulatoare. Aşa este scris în proiectul de lege.         

Şi eu aş propune să introducem această noţiune despre care am vorbit: şi în cazuri trecerii la rebut cu scoaterea de la evidenţă şi confirmare, prin act, a tehnicii agricole proprii. Şi atunci stă totul la locul lor. În acest caz, această problemă dispare şi proiectul de lege respectiv poate fi votat, după mine, chiar şi în lectura a doua. Cum vă uitaţi la aceasta?

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Noi, astăzi, la ora patru, adunăm Comisia. Vă invit şi pe dumneavoastră, şi pe autori şi discutăm şi această problemă.

Domnul  Vladimir Braga:

Bine.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Bondarciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de către Comisie, voi supune votului aprobarea în prima lectură a proiectului de Lege nr.3497. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Microfonul nr. 3.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Noi, astăzi, la ora 16.00 adunăm Comisia şi mîine o să prezentăm pentru lectura a doua acest proiect.  

Domnul  Marian Lupu:

Eu am înţeles. Aţi spus-o de la tribuna centrală. Bine.

Proiectul de Lege nr.3504 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Guvernul. 

Doamna Galina Balmoş – ministrul protecţiei sociale, familiei şi a copilului:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Propun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. De fapt, proiectul este elaborat în scopul racordării prevederilor legislative, anumitor prevederi din cadrul Legii privind sistemul public de asigurări sociale, Legii  privind pensiile de asigurări sociale de stat, Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale, Legii privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, în scopul omiterii anumitor carenţe şi a contradicţiilor dintre prevederile acestor legi.

Principial este momentul adoptat în Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2009 şi anume, în conformitate cu prevederile Legii de pensionare, pensia minimă reprezintă suma acordată lunar persoanelor îndreptăţite în cazul în care cuantumul pensiei integrale calculate nu depăşeşte această sumă.

Actualmente, pentru cazurile în care cuantumul pensiei  calculate este mai mic decît cuantumul pensiei minime, diferenţa dintre aceste două se suportă din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat, constituind, de fapt, o redistribuire a acestor mijloace. Proiectul pe care l-am înaintat noi propune completarea articolului 12 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat cu norma care prevede compensarea din contul bugetului de stat a diferenţei dintre aceste două mărimi, adică pensia calculată şi pensia minimă, prevedere, după cum am spus, acceptată în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009. Rog să susţineţi acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Eu vă mulţumesc.

Şi rog Comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Stimaţi deputaţi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative şi constată următoarele. Proiectul de lege nominalizat propune operarea unor modificări şi completări într-un şir de acte legislative ce reglementează modul de activitate al sistemului public de asigurări sociale şi, în primul rînd, în legea-cadru se stabilesc regulile de activitate ale acestui sistem. 

Scopul operării acestor modificări constă în legiferarea noilor orientări ale politicii în domeniul asigurărilor sociale, adoptate deja prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009, asigurînd astfel temeiul legal pentru implementarea acestora. Astfel, modificarea propusă la articolul 4 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale decurge din faptul că, în conformitate cu Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009, proprietarii şi arendaşii terenurilor agricole, care prelucrează de sine stătător loturile de pămînt, nu vor fi supuşi asigurărilor sociale de stat obligatorii, ci vor achita deja benevol contribuţia.

Modificările propuse la articolele 12 şi 13 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat vor asigura baza legală pentru acoperirea din bugetul de stat a diferenţei dintre pensia minimă calculată, pensia calculată şi pensia minimă în cazurile în care pensia calculată din venitul asigurat nu atinge mărimea pensiei minime. Pînă la  momentul actual, această diferenţă era acoperită prin redistribuirea de la ceilalţi contribuabili, fapt ce condiţiona micşorarea pensiilor şi a altor plăţi sociale ale acestora.

Prin modificările propuse se vor exclude şi cazurile de supraplată a contribuţiilor de asigurări sociale de către persoanele care activează prin cumul, fiind ţinută o evidenţă a sumei totale a contribuţiilor depuse de la toate locurile de muncă. Iar în cazul apariţiei unor situaţii de supraplată aceste sume vor fi restituite persoanei respective.

Concomitent, sînt propuse modificări şi completări în unele acte legislative, ce ţin de precizarea unor norme legale în vederea excluderii unor interpretări ambigue, precum şi aducerea în concordanţă a reglementărilor în domeniul asigurărilor sociale cu unele modificări operate şi în alte acte legislative pe parcursul acestui an. În avizele prezentate, comisiile permanente nu au avut obiecţii asupra proiectului de lege.

În temeiul celor menţionate, Comisia propune aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură, iar dacă nu sînt obiecţii – şi adoptarea în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc, doamnă preşedinte a Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3504. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat. 

Grupurile parlamentare? Lectura a doua? De acord? De acord.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de către doamna preşedinte a Comisie de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3504. Cine este pentru? Şi rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 25.

Sectorul nr. 3 – 6.

Domnul  Marian Lupu:

6 voturi. 63 de voturi “pro”. “Împotrivă”? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3504 este adoptat în lectura a doua.   

Proiectul de Lege nr.3534 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Guvernul, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii şi industriei alimentare:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Guvernul vine cu acest proiect de lege. Este vorba despre modificarea unor acte legislative care ţin de complexul agroalimentar în viziunea racordării acestor acte cu  Legea nr.280, Legea nr.281. În acest context, este vorba despre ridicarea la rang de lege a unor reglementări care ţin de condiţionarea primirii licenţelor, de alte activităţi legate de complexul agroalimentar. În acest context, rog să susţineţi aprobarea acestui proiect de lege.

Mai  mult ca atît, vreau să aduc la cunoştinţa dumneavoastră că, suplimentar, este şi o racordare a Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei la Legea privind activitatea sanitaro-veterinară nr.251 în contextul faptului că, începînd cu 1 ianuarie 2009, monitorizarea totală asupra tuturor produselor de origine animală va fi pusă în sarcina Agenţiei pentru siguranţa produselor de origine animală şi veterinară. În acest context, rog suportul dumneavoastră în vederea aprobării acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Domnule ministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi a constatat că aceasta este o iniţiativă legislativă care prevede modificarea şi completarea unui şir de legi, să le aducă în concordanţă cu Legea nr.235 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. Comisia, prin majoritate de voturi, a considerat că acest proiect de lege poate fi propus Parlamentului pentru aprobare în primă lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În acest context, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3534. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Comisia nu a spus nimic despre lectura a doua, pe care motiv nu am temei să întreb grupurile parlamentare privind lectura a doua în cadrul acestei şedinţe.

Următorul proiect. Proiectul de Lege nr.3495 cu privire la măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a unor întreprinderi din sectorul agroalimentar.

Guvernul.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Supun atenţiei dumneavoastră acest proiect de lege. Este vorba despre acele credite care au fost acordate în cadrul unor proiecte, cum ar fi PL-480, şi, de asemenea, despre alte credite din cadrul instituţiilor financiare internaţionale. Este vorba despre 13 întreprinderi din complexul agroalimentar, trei – din domeniul cerealelor, 9 – din domeniul pomiculturii şi 1 – din domeniul aprovizionării întreprinderilor agricole cu materiale.

În acest context, este vorba despre anularea penalităţilor, dobînzilor şi a fondului de risc ale acestor întreprinderi în sumă de 23 de milioane 233 de mii de lei şi 303 mii de dolari americani, dat fiind faptul că în urma, spun eu, a anulării acestor datorii am putea avea o impulsionare în ceea ce priveşte achitarea de către aceşti agenţi economici a sumei de bază care constituie mai mult de 8,8 milioane de lei şi mai mult de 800 de mii de dolari. Rog să susţineţi aprobarea acestui proiect de lege.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

De obicei, asemenea proiecte de lege vin cu anexă, unde este scris foarte clar care sînt datoriile. Fiindcă Parlamentul nu poate să anuleze, pur şi simplu, dar trebuie să fie concret, întreprinderea concretă, datoriile. Anexa prezentată nu este anexă la lege. Este anexă la nota de fundamentare. Adică această anexă care este la nota de fundamentare ar trebui să fie anexă la lege.

Domnul  Marian Lupu:

Corect.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar nu aşa cum s-a propus în varianta Guvernului.

Domnul  Marian Lupu:

Înseamnă că considerăm că este deja în mod automat propunerea pentru lectura a doua.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Pentru lectura a doua. Adică trebuie să... anexa pentru...

Domnul  Marian Lupu:

Da, domnule ministru, vă rog.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci, domnule deputat, nu e nici o problemă. Eu cred că acest lucru îl putem face pentru a fi examinat de acum în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Vă rog Comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget  şi finanţe a examinat proiectul de Lege cu privire la măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a unor  întreprinderi din sectorul agroalimentar, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi comunică următoarele. Proiectul de Lege prevede anularea dobînzilor, penalităţilor şi fondurilor de risc sub formă de dobînzi suplimentare, calculate şi neachitate de 13 întreprinderi din sectorul agrar, pentru creditele primite sub formă de producţie şi tehnică în perioada anilor 1993 – 1996.

Comisia susţine conceptual proiectul de lege, deoarece, prin adoptarea acestuia, vor fi susţinute întreprinderile din sectorul agrar, care, la moment, se află într-o situaţie destul de dificilă, prin aceasta susţinînd redresarea sectorului în cauză. Concomitent, în vederea îmbunătăţirii proiectului de lege, Comisia va ţine cont de avizele comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, de amendamentele deputaţilor la examinarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Pornind de la cele menţionate şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget, finanţe propune aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

În fond, cer scuze, doar o clipă. Dacă mai sînt alte propuneri decît propunerea evocată de la microfonul nr.5 de către domnul Cosarciuc, ca această anexă să fie făcută ca o anexă la lege, da? Să fie foarte clar care sînt datoriile. Alte obiecţii mai sînt? A, sînt propuneri. Bine.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului, în baza raportului Comisiei de profil, aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3495. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Şi, în sfîrşit, proiectul de  Hotărîre nr.3486 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

Guvernul.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Propunînd atenţiei dumneavoastră conceptul proiectului de Hotărîre vizavi de modul de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli pentru anul 2009, aş ruga atenţia dumneavoastră printru o succintă trecere în revistă a utilizării respectivului fond în anul 2008 şi, bineînţeles, impactul asupra complexului agroalimentar.

Pentru anul 2008, noi am avut direcţionate pentru agricultură 270 milioane de lei în fondul respectiv, care, ulterior, a fost suplimentat pînă la 467 de milioane de lei. Vreau să aduc la cunoştinţă că de aceste subvenţii au beneficiat 4 mii de producători agricoli, dintre care peste 48 la sută sînt proprietarii gospodăriilor ţărăneşti şi persoane fizice, mijloacele financiare preconizate fiind utilizate integral. Aşadar, care sînt influenţele pozitive asupra sectorului?

Eu vreau să aduc la cunoştinţa dumneavoastră că au fost extinse suprafeţele pomicole pînă la 5 mii 800 de hectare în anul 2008. În comparaţie  cu cîţiva ani în urmă, acest lucru se înfăptuia pe o suprafaţă de 300 – 400 de hectare. Mai mult ca atît, au fost înfiinţate 13 ferme de prăsilă în sectorul zootehnic al republicii. Au fost create 5 abatoare. Totodată, au fost instituite mai mult de 30 de întreprinderi de ambalare, de colectare şi de păstrare a produselor agricole în stare proaspătă, au fost create 34 de staţiuni tehnologice. Astfel, numărul lor, la momentul actual, de acum a atins cifra de  211 staţiuni, care le-au permis consolidarea a peste 300 de mii de hectare.

Totodată, vreau să aduc la cunoştinţa dumneavoastră că au fost extinse suprafeţele de cultivare a culturilor agricole pe spaţii protejate cu încă 14 hectare. Şi, în contextul respectiv, Guvernul vine cu propunerea ca, în principiu, acele priorităţi care au fost stipulate în modul de subvenţionare şi priorităţile de subvenţionare în anul 2008 să fie păstrate şi pentru anul 2009.

În acest context, vreau să vă zic că nu avem mari modificări în afară de cele care doresc să le aduc la cunoştinţă. În primul rînd, modificările sînt următoarele. Anul curent sau pentru anul 2009 condiţionăm ca beneficiarii de subvenţii să aibă asigurată o suprafaţă de cel puţin 10 la sută din terenurile agricole pe care le administrează sau pe care le lucrează.

În acelaşi rînd, în scopul stimulării dezvoltării agriculturii ecologice, propunem ca 20 la sută din costul produselor agroalimentare realizate pe teritoriul Republicii Moldova să fie compensate şi, totodată, 40 la sută din preţul de cost al acestor produse care vor fi orientate sau direcţionate la export.

Mai mult ca atît, vreau să duc la cunoştinţa dumneavoastră că mai este încă o modificare sau o noutate pentru anul curent: compensarea de la 20 pînă la 40 la sută din utilajul şi echipamentul tehnologic procurat şi instalat pentru întreprinderile de procesare şi pentru întreprinderile de ambalare şi frigidere.

Şi, totodată, majorarea capacităţilor fermelor de la 20 pînă la 100 de capete ale şeptelului, ai căror deţinători vor beneficia de subvenţii în anul 2009.

Acestea fiind spuse, rog să susţineţi aprobarea acestui proiect de hotărîre.

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc, domnule ministru.

Întrebări?

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Eu nu mă îndoiesc că faceţi lucruri frumoase şi dumneavoastră le-aţi adus şi la cunoştinţă pe unele dintre ele.

Am o întrebare în privinţa regulamentului, mai mult de ordin intern al dumneavoastră la minister. Aveţi dumneavoastră cumva o metodă de evidenţă a celor care se adresează după subvenţii în cadrul ministerului? Eu mă refer mai mult la controlul celor care lucrează în cadrul ministerului, cum ţin ei evidenţa, ordinea, orînduiala, după date, după cifre ş.a.m.d.

Şi dacă aveţi, vă rog să vă referiţi la dînsa.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci neapărat fiecare grup de lucru din cadrul ministerului pe domeniu, dacă e să vorbim de extinderea suprafeţelor pomicole, dacă e să vorbim despre selectarea beneficiarilor pentru subvenţii în domeniul fondării întreprinderilor de păstrare, frigiderelor, de ambalare, ş.a.m.d., fiecare grup de lucru are registrul respectiv.

De obicei, eu permanent sînt accesibil pentru a primi în audienţă, dacă apar careva momente, eu ştiu, contradictorii. Şi, în acest context, nu ar trebui să parvină careva divergenţe la compartimentul respectiv.

Dar dacă aveţi careva cazuri concrete, puteţi să mi le aduceţi la cunoştinţă şi noi le vom examina.

Domnul Vladimir Braga:

Aici sau în caz separat?

Domnul Anatolie Gorodenco:

Eu cred că după şedinţă sau...

Domnul Marian Lupu:

Vă dau cabinet eu...

Domnul Anatolie Gorodenco:

Cum vă e comod dumneavoastră.

Domnul Vladimir Braga:

Bine.

Mulţumesc.

Sînt cazuri concrete şi chiar aş vrea să ştiu cum.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Sîntem în stare pentru examinare.

Domnul Vladimir Braga:

Da, mulţumesc atunci.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Dumneavoastră aţi menţionat că gospodăriile ţărăneşti au beneficiat 48% din fondul de subvenţionare, aceasta dintre acei 3938 care au beneficiat în general.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Da, corect.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar gospodăriile ţărăneşti, avem 360 de mii, au beneficiat 1800 de gospodării ţărăneşti, adică e 5% din numărul lor total. Şi din suma totală, care a fost subvenţionată, ţăranii au primit 11%, 48 de milioane de lei.

Aşa că dumneavoastră ar trebui să numiţi nu, pur şi simplu, 48% din acei care au beneficiat, dar din numărul total şi cîţi au beneficiat din suma totală. Şi atunci se vede foarte clar că gospodăriile ţărăneşti beneficiază foarte puţin.  Foarte puţin din ceea ce, de pildă, se dă de la bugetul de stat. Aşa că influenţa acestui fond de subvenţionare nu este atît de mare asupra gospodăriilor ţărăneşti, fiindcă ei nu beneficiază şi mai ales din cele două, să spunem, fonduri, fondul prevăzut pentru rambursarea TVA de la livrările pe teritoriul Republicii Moldova. Aici, în general, 83 de gospodării ţărăneşti au beneficiat şi de la rambursarea TVA de la îngrăşăminte şi fertilizanţi 1400 de ţărani au beneficiat.

Aceasta trebuie să cunoască acei, de pildă, care sînt în această sală şi acei care, poate, şi ne mai ascultă, dacă cineva mai transmite din această sală ceva.

Mulţumesc.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Domnule deputat,

Nu este o cifră ascunsă. Noi monitorizăm acest lucru de acum pe parcursul ultimilor 4 ani, deci anume accesibilitatea gospodăriilor ţărăneşti la acest fond de subvenţionare.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceasta nu schimbă, practic...

Domnul Anatolie Gorodenco:

Pe de altă parte, dacă dumneavoastră observaţi, este în concepţia de subvenţionare a agriculturii. Pentru următoarea perioadă de timp noi orientăm preponderent subvenţiile la stimularea investiţiilor, că doar aşa putem să avem o dezvoltare cît de cît stabilă sau durabilă a complexului agroalimentar.

Dar, totodată, vreau să vă zic că gospodăriile ţărăneşti au accesibilitatea, prin cooperare, de a beneficia de acele suporturi pe care le acordă statul. Aceasta e o cifră pe care noi nu o ascundem şi permanent lucrăm şi o monitorizăm.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Dar dacă dumneavoastră aţi spus despre investiţi, au fost prevăzute pentru investiţiile capitale 91 milioane de lei. Au fost valorificate 76 milioane de lei şi diferenţa a fost redistribuită în interior.

Adică, în principiu, s-a beneficiat foarte puţin de investiţii, de banii care erau prevăzuţi pentru investiţii capitale. Dacă analizăm cine a beneficiat încă, au beneficiat întreprinderile de stat.

Au beneficiat întreprinderile de stat, majoritatea sumei care a fost alocată anul curent.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Dacă îmi permiteţi, să vă răspund. Referitor la cele 91 valorificate, milioane, care au fost orientate la stimularea investiţiilor, vasăzică, este vorba de minus 15 milioane, care nu au fost total valorificate la procurarea utilajului pentru frigidere şi pentru întreprinderi de ambalare, dat fiind faptul că noi subvenţionăm acolo numai utilajul concret.

Dar cheltuielile care sînt în cadrul fondării unui asemenea frigider sau unei asemenea case de ambalare sînt cu mult mai mari. Ponderea utilajului este de circa 15, 20 la sută din totalul consumurilor. Şi, iată, din ce cauză noi, pentru anul viitor, şi modificăm, şi venim cu propunerea de a majora pînă la 40 la sută din sinecostul acestor utilaje.

Iată unde a fost, nevalorificarea sau neutilizarea.

Domnul Valeriu Cosarciuc: 

Şi încă o întrebare, dacă eu am dreptul la două întrebări.

Domnule ministru,

Dumneavoastră aţi spus că acest fond de subvenţionare a influenţat serios asupra situaţiei în agricultură. Atunci, spuneţi, vă rog, de ce balanţa comercială în complexul agroalimentar este negativă?

Adică, în 2008 balanţa comercială în complexul agroalimentar este negativă.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci 2009 şi...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

2008.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Este legată de acele, aş spune eu, afecte negative pe care le-am avut în urma secetei din 2008, care s-a răsfrînt şi pe prima jumătate a anului 2009, în principiu.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Chestia constă în aceea că a adus la această balanţă negativă importul de băuturi alcoolice, care nu au fost influenţate de secetă, fiindcă anul trecut a fost un an bun agricol în ceea ce priveşte viticultura. Adică, nu a fost influenţată.

 Dar noi avem creştere cu 28 milioane, adică balanţa negativă e de 28 de milioane la băuturile alcoolice şi alimentare şi încă avem 18 milioane balanţa negativă la produsele de origine animală. Iată, aceasta este 47 de milioane.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Balanţa negativă vizavi de compartimentul legat de băuturile alcoolice sau de către produsele vitivinicole... vreau să vă zic că noi sîntem în ascensiune de majorare a exporturilor dat fiind faptul că revenim pe piaţa Federaţiei Ruse şi, totodată, în aspectul diversificării pe piaţa comunitară. Dar acest lucru se face într-un aspect mai lent, să zicem, nu aşa cum ne-am fi dorit noi.

Referitor la importul de produse de origine animală. Noi am avut şi am sacrificat, cu părere de rău, o bună parte din şeptel încă în anul 2008, la sfîrşitul anului, în principiu.

Eu am raportat despre aceste lucruri în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului şi, bineînţeles, noi am fost nevoiţi, reieşind din reglementările pe care le face Guvernul în ceea ce priveşte importul şi produsul pe care îl avem în cadrul Republicii Moldova, să majorăm importurile pînă la, cu părere de rău, peste 20 mii de tone.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Ceea ce este mai mic decît cu 3 ani în urmă cînd noi importam la 60 de mii de tone de produse de origine animalieră.

Domnul Marian Lupu:

Bine. 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar importa 35 de mii de tone numai după 8 luni de zile. Aşa că aceasta e situaţia.

Domnul Marian Lupu:

 Bine, vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Bine, atunci eu o să spun acum...

Domnul Marian Lupu:

Da, alte întrebări? Nu sînt. 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Rog Comisia. Deci, ca să înţeleg, aţi solicitat şi luare de cuvînt după prezentarea raportului, aşa?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi,

Eu vă propun raportul Comisiei şi, dacă dumneavoastră îmi permiteţi să nu-i dau citirii, fiindcă este mult de citit. Aici sînt multe modificări, la acest regulament simplu, aşa cum a numit domnul ministru.

Şi aş vrea să menţionez că se schimbă şi textul proiectului de hotărîre, adică el este anexat la raport. Şi în baza acestui raport prezentat de Comisie, cu toate aceste modificări care au fost acceptate de Comisie, se propune ca proiectul de hotărîre să fie adoptat de către Parlament.

Domnul Marian Lupu:

La această etapă, întrebări pentru Comisie? Nu sînt. Staţi că nu vă văd din cauza acestor bile. Domnul Cosarciuc, am înţeles, a solicitat luare de cuvînt. Nu? Nu. Cer scuze.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, ţinînd cont de toate propunerile care sînt parte componentă a acestui raport, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.3486. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.3486 este adoptat.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost subiectele incluse pe ordinea de zi. Nu, proiectul nr.3517 eu am dispus restituirea în Comisie pentru examinare suplimentară, pe care motiv începem acum, la 12.52, Ora întrebărilor.

Rog să adresaţi întrebările dumneavoastră, după care va urma declaraţia  solicitată de colegul nostru domnul Guţu.

Da, vă mulţumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Vladimir Baldovici, ministrul construcţiilor şi dezvoltării teritoriului, şi domnului Dorin Chirtoacă, Primar General al Municipiului Chişinău.

În adresa Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»” s-a adresat un grup de 75 de locuitori ai blocului numărul 5 din strada Igor Vieru, municipiul Chişinău, care sînt indignaţi de faptul că alăturaţii construiesc circa 20 de gherete care ar putea periclita viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.

Dat fiind faptul că, pe de o parte, în ultimul timp gheretele cu diferite destinaţii cresc în Chişinău ca ciupercile după ploaie, iar pe de altă parte se construiesc magazine moderne de nivel european, a căror capacitate, cu siguranţă, poate asigura necesităţile consumatorilor de produse alimentare şi mărfuri industriale, rog o informaţie în plenul Parlamentului privind următoarele.

Unu. În care oraşe europene, care deţin statut de capitală, există practici ca la noi, de instalare a gheretelor pentru vînzarea mărfurilor cu amănuntul pe trotuare, pe terenurile de joacă pentru copii şi în alte locuri publice?

Doi. Cîte gherete sînt instalate la momentul actual în municipiul Chişinău? Datele rog să fie date pe sectoarele municipiului şi pe satele din suburbii.

Trei. Care este suma de bani, dar ce, domnule Vasile, ai şi tu gherete ori ce? Care sînt, care este suma de bani vărsate la bugetul municipal de la arenda terenurilor pe care sînt amplasate gheretele de către proprietarii acestora?

Transmit adresaţilor şi mesajul acestor locuitori.

Vă mulţumesc.

Domnul Iurie Roşca:

Poftim, mai sînt alte întrebări?

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Şerpul:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al justiţiei Vitalie Pîrlog. Recent, mi s-a adresat cu o petiţie cetăţeanul Leon Nicov din Hristoforovca, raionul Ungheni. Dînsul a fost pensionat în calitate de funcţionar public, dar pensia care îi fusese stabilită era mult mai mică decît prevăd normele legale.

În aceste condiţii, petiţionarul s-a văzut nevoit să apeleze la judecată. Instanţa de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău i-a dat cîştig de cauză, obligînd organele responsabile de calcularea şi achitarea pensiilor să corecteze greşelile de calcul al mărimii pensiei petiţionarului.

Pînă în prezent însă această hotărîre nu a fost executată. Menţionez că, în aceeaşi situaţie, se află încă 4 persoane care s-au adresat anterior cu aceeaşi rugăminte. Rog respectuos, domnule ministru, să dispuneţi examinarea cazului invocat în vederea soluţionării lui, potrivit prevederilor legale.

Pentru alte detalii, anexez petiţia lui Leon Nicov. Răspunsul la interpelare îl aştept în formulă scrisă.

Mulţumesc.

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Am două întrebări adresate Prim-ministrului Republicii Moldova.

Prima întrebare. Doamnă Prim-ministru, rog să îmi prezentaţi o analiză a situaţiei cu plăţile la bugetul consolidat a agenţilor economici la situaţia de la 1 octombrie 2008, fiindcă la situaţia de 01.07, de la 1 ianuarie 2007 au fost anulate datoriile la bugetul consolidat de 4,4 miliarde de lei.

Şi noi avem o informaţie clară că au apărut aceiaşi agenţi economici care nu îşi onorează obligaţiunile faţă de bugetul consolidat al Republicii Moldova.

 Şi a doua întrebare adresată doamnei Prim-ministru. Rog să îmi prezentaţi o analiză foarte serioasă în ceea ce priveşte activitatea agenţilor economici ale căror pachete de acţiuni sînt în gestiunea statului, cum ar fi: RED Nord, RED Nord-Vest, CET-1, CET-2, CET-Nord, “Termocom” în ceea ce priveşte acumularea datoriilor creditoare de la 1 ianuarie 2001 şi pînă la 01.10.2008.

Vă mulţumesc.

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.5. 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc.

Pe numele Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»” a parvenit un demers din partea primarului satului Bravicea, raionul Călăraşi, în care se spune următoarele.

Satul se confruntă cu o problemă care nicidecum nu o poate rezolva. Este vorba de condiţiile create în sectorul învăţămîntului unde copiii sînt nevoiţi să înveţe în două schimburi. Catastrofal nu ajung săli de clasă. Lipseşte sala de sport şi terenul respectiv.

Încă din anul 1991 a fost programată şi a început construirea unei anexe ce ar rezolva problema, însă din motivul refuzului de către Guvern a finanţării acestor lucrări carul stă pe loc. Liceul a fost vizitat de doamna Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova, la 21 mai anul curent.

 În cursul vizitei, doamna s-a convins că în vremea de astăzi în asemenea condiţii nu se poate de activat şi ne-a promis susţinerea ei în privinţa reluării finanţării construirii anexei.

La sugestia doamnei Prim-ministru, s-a adresat în scris un demers cu rugămintea să intervină pentru asigurarea finanţării continuării lucrărilor de construire. Am primit un răspuns de la Ministerul Finanţelor, care ne-a insuflat speranţa că problema finanţării continuării lucrărilor va fi curînd rezolvată.

În el se menţiona că în timpul cel mai apropiat, după actualizarea documentaţiei de proiect, Ministerul Finanţelor, în cadrul unei rectificări a Legii bugetului de stat pentru anul  2008, precum şi la formarea bugetului de stat pe anul 2009, va reveni la soluţionarea problemei în cauză. Cu părere de rău, am rămas numai cu promisiunea.

Tot în asemenea situaţie se află şi sfera învăţămîntului din satul Hirova, Călăraşi, însă acolo lucrările merg spre finisare. Am vrea ca Guvernul să se întoarcă şi către noi cu faţa. Drept că conducerea administraţiei locale Bravicea nu face parte din partidul de guvernămînt.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, solicit, doamnă Prim-ministru, de a întreprinde toate măsurile adecvate pentru soluţionarea problemei invocate în demersul primarului satului Bravicea.

Mulţumesc.

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al sănătăţii Larisa Catrinici, prin care solicit verificarea unei informaţii primite în cadrul unei vizite în satul Briceni, raionul Donduşeni, precum că pensionarul Frumusachi Gheorghe Mihailovici a susţinut o operaţie chirurgicală în spitalul din Donduşeni în condiţii neclare şi cu promisiuni care nu au fost realizate.

Aş dori, doamnă ministru, să evaluaţi istoria acestui pacient şi să oferiţi un răspuns în scris referitor la operaţia la care a fost supus acest pacient.

Mulţumesc.

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumim.

Alţi doritori să formuleze întrebări şi interpelări nu sînt.

Este invitat la tribuna centrală domnul deputat Ion Guţu.

Domnul Ion Guţu:

Mult stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să aduc la cunoştinţa dumneavoastră următoarea declaraţie a Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»”.

Partidul Comuniştilor, din cei 15 ani, jubileu nu demult sărbătorit festiv, 14 ani a luptat contra şi s-a opus privatizării şi deetatizării proprietăţii de stat. Numai în luna mai anul 2007, după mari presiuni ale organismelor internaţionale, a fost adoptată Legea cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii de stat, lege prin care toate funcţiile de realizare a acestui proces au fost transmise Executivului. 

Pe parcursul perioadei acestei guvernări reprezentanţii coaliţiei roş-oranj continuă să arunce pietre în grădina Guvernelor precedente, mai ales la compartimentul “privatizare”.

Demagogie la acest compartiment s-a făcut destulă, dar una este cert, anume Guvernele precedente, care au activat pînă în 2001, au ţinut piept împreună cu populaţia consecinţelor celor mai drastice reforme care nu totdeauna au fost bine gîndite şi realizate. Au fost comise şi unele greşeli care era firesc să existe în lipsa experienţei de tranziţie de la o economie centralizată la economia de piaţă.

 Dar rezultatul este unul, că în aceşti ani a fost pusă temelia sectorului privat, care astăzi asigură 80% din produsul intern brut. “Alianţa «Moldova Noastră»”, pe parcursul acestei legislaturi, permanent a atras atenţia actualei guvernări la tergiversarea privatizării, administrării proaste şi neeficiente de către ministere şi departamente a proprietăţii de stat, acumulărilor mizere în bugetul statului de la vînzarea patrimoniului de stat. De fiecare dată, poziţia noastră întîmpina nemulţumiri din partea majorităţii parlamentare, reproşuri, învinuiri, trimiteri la anii precedenţi atunci cînd dumneavoastră, tovarăşi colegi comunişti, vă scăldaţi în albia opoziţiei.

Dumnezeu v-a ajutat şi aţi ajuns şi dumneavoastră să porniţi carul privatizării, dar în alte condiţii, cînd situaţia diferă radical de mijlocul anilor 1990 şi dumneavoastră ştiţi foarte bine acest lucru.

Sincer să fiu, ne-am aşteptat la o abordare nouă, contemporană procesului de privatizare, reieşind din greşelile care au fost comise anterior.

Am salutat faptul că majoritatea obiectelor au fost înaintate pentru vînzare prin bursa de valori, care este mult mai transparent, dar nu exclude pe deplin posibile fraude şi încălcări. Dar evenimentele, mai bine-zis vînzările şi înstrăinările de proprietate, care au avut loc în ultimele 6 luni, vorbesc despre aceea că, de fapt, sîntem martorii unei “prihvatizări” de mari dimensiuni, printre altele, termen foarte utilizat de comunişti în anii '90.

Toate deciziile, regulamentele adoptate de către Guvern, comisiile care adoptă decizii de vînzare au fost în aşa fel plămădite ca să fie garantate rezultatele bine planificate de grupările respective, grupările mafiote care conduc cu Republica Moldova. Aceasta se confirmă prin faptul introducerii, de rînd cu vînzarea prin intermediul bursei de valori, şi a concursului investiţional, a unei invenţii a Guvernului Tarlev, a aşa-numitului concurs comercial, care, după cîteva vînzări la direct, poate fi numit liber concurs corupţional.

O mare parte din obiecte, întreprinderi nu au fost introduse în lista celor care nu pot fi pasibile privatizării, ca apoi, foarte simplu, numai prin decizia Guvernului să fie înaintate pentru vînzare şi scop atins prin înlăturarea Parlamentului de la procesul de privatizare.

Atunci cînd Parlamentul, anul curent, a plecat în vacanţă la 23 iulie 2008, Guvernul, prin decizia sa, întocmeşte lista obiectelor care vor fi privatizate, printre aceste obiecte au fost nominalizate Hotelul “Dacia”, proces, printre altele, pierdut la CEDO; Sanatoriul “Moldova” din Odesa; Sanatoriul “Moldova” din Truskoveţ; Sanatoriul “Sănătate” din Sergheevka; Cantina Aparatului Guvernului; blocul nr.3, Holercani şi alte obiecte importante. Primele trei obiecte din această listă, pe parcursul a multor ani, cu mari eforturi ale guvernelor precedente, au fost legalizate ca proprietate a Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei şi funcţionau în interesul cetăţenilor ţării noastre şi al altor ţări.

Despre faptul că concursurile comerciale au devenit metoda principală de înstrăinare direcţionată, personificată a proprietăţii de stat ne vorbeşte şi lista a 18 obiecte şi întreprinderi înaintate către vînzare la ultima licitaţie, care puteau fi înaintate liber pentru vînzări prin intermediul bursei de valori. Dar problema este că, prin bursa de valori, nu este garantată acapararea lor de persoanele acceptate deja de la bun început, cu atît mai mult că nu este garantat şi cunoscutul “otkat”.

De rînd cu multiplele probleme, încălcări care se comit în procesul privatizării, graba, termenele restrînse, nu poate fi trecută cu vederea politica aşa-numită de formare a preţurilor patrimoniului, evaluarea şi aprecierea corectă a costului. Pentru a ascunde adevăratul scop de acaparare a bunurilor statului sînt utilizate cele mai diverse metode care pot asigura formula “Cu preţ de nimic imobile bune.” Numai cîteva exemple de aceste metode de prihvatizare a patrimoniului statului.

Unu. Prin majorarea capitalului social al Companiei de Asigurări “Moldasig” au fost aduse prejudicii statului aproape 400 milioane de lei. Adresarea noastră la Procuratura Generală a rămas fără răspuns.

Doi. Prin transmiterea în arendă, şi ulterior, vîndută a clădirii fostului Departament de Privatizare de pe strada Puşchin vizavi de Guvern 200 m²  Băncii Comerciale, s-a înstrăinat un oficiu foarte important, pentru a cărui reparaţie preventiv, fără a fi transmis şi vîndut, Cancelaria de Stat a cheltuit 8 milioane de lei din buzunarele contribuabililor Republicii Moldova.

Trei. Clădirea pe strada Hînceşti, de unde a fost scos forţat Departamentul Statistică. După eliberare au fost scoase la vînzare la un preţ de 80 milioane de lei, variantă care nu a fost acceptată de viitorii stăpîni, care nu au dorit să achite bani grei. Atunci s-a mers pe altă cale.

O parte a clădirii, 4000 m² a fost transmisă de aceeaşi Cancelarie de Stat în arendă, care, peste cîteva luni, a fost cumpărată la negocieri directe. Proprietari au devenit acei care au fost preconizaţi de la bun început, Compania NIT, dar cu un preţ de zeci de ori mai mic.

Patru. Transmiterea la balanţa unei Companii aşa-numite “Invizibil” a două clădiri de pe strada Eminescu, 52, 54, o înstrăinare a două monumente istorice cu un preţ foarte mare în folosul unui grup mafiotic.

Cinci. Sanatoriul din Odesa. Concursul comercial a fost efectuat cu încălcări ciudate. Din concurs au fost eliminaţi solicitanţi care au pus un preţ mult mai mare decît cel la care a fost realizat obiectul. Preţul final 7 milioane de dolari este de rîsul lumii. Dar cine este cumpărătorul? O firmă înregistrată în luna februarie 2008 cu un capitalul social de 5 mii 400 de lei. Pierderile statului sînt în jurul la 400 de milioane de lei.

Şase. Aceeaşi soartă a avut şi Hotelul “Codru”, proprietate a Guvernului, care, cu o zi în urmă, a fost vîndut prin concurs corupţional la un preţ de 5 milioane de dolari. Toată lumea se indignează, ce companie de audit a estimat acest patrimoniu? Dacă în general a fost o estimare. Pierderile statului, stimaţi colegi, sînt estimate la nivel de 300 de milioane de lei. Această tranzacţie criminală este pe conştiinţa fracţiunii parlamentare a comuniştilor şi chiar cred că a conducerii acestei Fracţiuni, a doamnei Ostapciuc.

Lista neagră poate fi continuată. Numai o cifră în toţi anii trecuţi de la toate privatizările în Republica Moldova au fost acumulate în bugetul  statului circa 1 miliard 500 milioane de lei. După estimările noastre, numai în aceste şase luni ale guvernării doamnei Greceanîi suma prejudiciilor aduse statului depăşeşte cifra de 1 miliard 500 milioane de lei. Deci această cifră, stimaţi colegi, noi putem socoti că acesta este un cadou al guvernării comuniste în ajunul Crăciunului şi Anului Nou.            

Apare o întrebare. Deci cum se pot întîmpla asemenea fenomene de mare corupţie în condiţiile unei dictaturi? Răspunsul este unul. Numai atunci cînd conducerea este la curent sau este implicată.

Cu toată stima faţă de Guvernul Greceanîi, dar eu  cred că acest Guvern, anume într-o perioadă foarte scurtă, poate fi nominalizat ca unul dintre cele mai corupte Guverne ale Republicii Moldova, putem constata şi altă realitate. Unde sînt colegii noştri, aşa-numitul fond de aur al Partidului Comuniştilor veteranii? Acei care ştiu, cunosc şi, pur şi simplu, au luat apă în gură. La rîndul lor, Curtea de Conturi, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi alte organe de control au devenit ostatici ai regimului şi sînt paralizate şi ele de aceeaşi boală.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” cere:

1. Stoparea urgentă a procesului privatizării în condiţiile unei crize financiare economice mondiale. Anume  aşa au procedat mai multe state. Şi chiar ultima, vasăzică, anunţare a privatizării a sutelor de obiecte a demonstrat că, practic, acum, în decembrie, s-au vîndut 3 – 4 obiecte, care, eu ştiu, la un procent şi ceva din toată suma obiectelor înaintate la privatizare.

3. Procuratura Generală să investigheze cazul de privatizare ilicită. Lista va fi prezentată de către “Alianţa «Moldova Noastră»”.

4. Atenţionăm toţi participanţii la privatizarea obiectelor prin concursuri comerciale, că vînzările, care au fost şi vor fi efectuate de către actuala guvernare, vor avea consecinţe juridice în legătură cu încălcările legislaţiei admise.

5. Fracţiunea  “Alianţa «Moldova Noastră»” va monitoriza şi în continuare activitatea actualei guvernări şi, ca principală forţă de opoziţie, va întreprinde toate măsurile în limita legii, pentru a nu admite mai departe jaful poporului şi al ţării noastre. Atragem atenţia celor mai devotaţi aliaţi ai comuniştilor, participanţi şi ei la multiple proiecte corupţionale, să continuie investigaţiile în căutarea adevăraţilor gangsteri ai tranziţiei şi tortori ai corupţiei.

Mulţumesc.

Domnul  Iurie Roşca:

“Tartori” se zice, domnule Guţu. “Tartori” se zice şi “gangsteri”. Dacă nu sînt alţi doritori să lupte cu corupţia, putem să considerăm că şedinţa s-a încheiat aici.

Vă mulţumesc.

La revedere.

Ne vedem mîine dimineaţa.

Şedinţa şi-a încheiat lucrările la ora 13.11.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.