Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ –
DECEMBRIE 2008
Şedinţa din ziua de 25 decembrie 2008
(STENOGRAMA)
Sumar
1. Declararea şedinţei ca fiind
deliberativă.
2.
Dezbateri asupra
ordinii de zi, adoptarea ei.
3.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3363 cu privire la
Procuratură.
4.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1175 privind
statutul juridic al adopţiei.
5.
Dezbaterea şi adoptarea în lectura
a doua a proiectului de Lege nr.3344 pentru modificarea anexei la titlul IV din
Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.
6.
Dezbaterea şi adoptarea în
lectura a doua a proiectului de Lege nr.3377 privind asigurarea
construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.
7.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3385 pentru
modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii nr.632-XV din
14 noiembrie 2001 (art.164, 197).
8.
Dezbaterea şi adoptarea în
lectura a doua a proiectului de Lege nr.3386 pentru modificarea şi
completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24
decembrie 2004 (art.217, 235, 254 ş.a.).
9.
Dezbaterea şi adoptarea în
lectura a doua a proiectului de Lege nr.3341 pentru modificarea şi
completarea Legii nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat.
10.
Dezbaterea şi adoptarea în
lectura a doua a proiectului de Lege nr.3357 pentru modificarea şi
completarea anexei nr.1 le Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire
la tariful vamal.
11.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3378 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea pentru punerea
în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal – art.24; Legea cu
privire la fondurile de investiţii – art.31 ş.a.).
12.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3013 cu privire la
modificarea Legii nr.280-XVI din 14 decembrie 2007 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (art.LXXIII, LXXIV).
13.
Dezbaterea şi adoptarea
în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3216 pentru modificarea
şi completarea Legii nr.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia
Muncii (art.1, 4, capitolul IV1 ş.a.).
14.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2648 pentru modificarea
articolului 1 alin.(2) din Legea nr.625-XIII din 3 noiembrie 1995 cu privire la
Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chişinău”.
15.
Dezbaterea şi adoptarea în
lectura a doua a proiectului de Lege nr.3414 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea
judecătorească – anexa nr.1; Legea cu privire la statutul
judecătorului – art.3, 16, 241, 25 ş.a.).
16.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3435 cu privire la aderarea Republicii Moldova la
Convenţia privind succesiunea statelor la tratate.
17.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3494 pentru modificarea Legii nr.278-XVI din 14
decembrie 2007 cu privire la tutun şi la articolele din tutun (art.21).
18.
Dezbaterea şi
adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3493 pentru modificarea
articolului 61 din Hotărîrea Parlamentului nr.22-XV din
29 martie 2001 cu privire la structura Aparatului Parlamentului, la statul de
funcţii al Aparatului şi al Parlamentului şi la asigurarea
materială a personalului Aparatului şi a deputaţilor în
Parlament.
19.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3535 pentru
completarea Legii nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile
de stat ale Republicii Moldova (art.9, 11, 171, 172).
20.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3536 privind
instituirea medaliei jubiliare “650 de ani de la întemeierea
Ţării Moldovei”.
21.
Dezbaterea şi aprobarea în
primă lectură a proiectului Codului subsolului. Proiectul nr.3342.
22.
Dezbaterea şi aprobarea în
primă lectură a proiectului de Lege nr.3497 pentru completarea unor
acte legislative (Legea privind reglementarea prin licenţiere a
activităţii de întreprinzător – art.8; Legea privind
deşeurile de producţie şi menajere – art.20).
23.
Dezbaterea, aprobarea în primă
lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege
nr.3504 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea
privind pensiile de asigurări sociale de stat – art.12, 13, 25; Legea
privind sistemul public de asigurări sociale – art.4, 25, 26, 28, 30
ş.a.).
24.
Dezbaterea şi aprobarea în
primă lectură a proiectului de Lege nr.3534 pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative (Legea privind asigurarea
sanitaro-epidemiologică a populaţiei – art.30, anexa; Legea privind
selecţia şi reproducţia în zootehnie – art.6, 11, 12, 121
ş.a.).
25.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3495 cu
privire la măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a
unor întreprinderi din sectorul agroalimentar.
26.
Dezbaterea şi
adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3486 de aprobare a
Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru
subvenţionarea producătorilor agricoli.
27.
Interpelări.
28.
Declaraţia domnului
deputat Ion Guţu – Fracţiunea parlamentară “Alianţa
«Moldova Noastră»”.
Şedinţa
începe la ora 10.00.
Lucrările sînt conduse de domnul
Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico
şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună dimineaţa.
Vă anunţ că la
lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din
totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa
98 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Angela Leahu,
Valeriu Guma, Nicolai Deatovschi.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Bună dimineaţa.
Şedinţa este deliberativă.
Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul
Ţării.)
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întîi de toate, cu
referinţă la ordinea de zi. Potrivit prevederilor Regulamentului, voi
uza de acele drepturi care îmi sînt acordate în calitate de Preşedinte
al şedinţei. Comisiile permanente parlamentare au înaintat un
şir de proiecte în calitate de supliment pentru şedinţa
zilei de astăzi, care v-au fost distribuite, le aveţi la
dispoziţie. Şi, în acest context, le voi supune votului pentru
a fi incluse pe agenda şedinţei Parlamentului. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Propunerea este acceptată.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Fracţiunea parlamentară
“Alianţa «Moldova Noastră»” vine cu propunerea de a include în
ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi, ultima în
această sesiune, proiectul de Hotărîre privind stabilirea datei
pentru alegerile parlamentare din 2009, înregistrat cu nr.3552 din 23
decembrie 2008. Motivăm. La 7 martie 2009 expiră mandatul actualului
Parlament, iar, conform prevederilor articolului 76, alineatul (2) din Codul
electoral, data alegerilor parlamentare se stabileşte prin
hotărîre a Legislativului cu cel puţin 60 de zile înainte
de ziua alegerilor şi prima sesiune a anului 2009 va începe în
luna februarie. De aceea, solicităm ca să fie pus la vot. Şi
data alegerilor să fie stabilită pentru 22 martie 2009. Cu atît
mai mult că şi mandatul Preşedintelui Ţării
expiră la 7 aprilie.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimaţi colegi,
În primul rînd, vreau să
vă felicit cu ocazia sărbătorilor de Crăciun pe stil nou.
Aşa cum sărbătoreşte întreaga Europă şi cum
vom ajunge şi noi, poate, după 2009, să sărbătorim
deja fără comunişti la putere.
În al doilea rînd, stimate
domnule Preşedinte, vreau să vă spun că trebuia
încă la şedinţa trecută să vină să
îmi raporteze, aşa cum am cerut, mai multe servicii: Aparatul
Guvernului, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei şi Serviciul Vamal în
legătură cu interpelarea mea legată de procurarea acelui
candelabru de aproape 5 milioane de dolari. Şi nimeni nu a venit nici
atunci şi, aşa cum am aflat astăzi, nu vin nici la
sfîrşitul şedinţei de astăzi. Am înţeles
că s-au săturat, aşteaptă mai repede să plece
Parlamentul, nu mai vor să dea darea de seamă.
Şi vreau să vă spun că
din două răspunsuri pe care le-am primit, care nu se deosebesc cu
nimic de cele pe care le-am primit timp de 4 ani, toţi îşi
declină răspunderea, găsesc diferite motive absolut inventate,
ca să nu cerceteze ceea ce am spus. Adică, să cerceteze
legalitatea licitaţiei, identificarea antreprenorului, numele, costul
real, cum a fost introdus în ţară ş.a.m.d. Eu aceste
lucruri nu le prea înţeleg.
Şi vreau să vă mai spun
că şi legat de cele 2 milioane, acordate ca şi credit de la
Banca de Economii pentru sediul Partidului Comuniştilor, am primit
răspuns de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi
Corupţiei şi de la Procuratura Generală, care, iarăşi,
îşi declină orice implicare pentru a cerceta şi a vedea
legalitatea şi raţionalitatea acestei decizii.
Vreau să vă spun că, din
informaţiile mele, acest candelabru, despre care mă tot interesez,
că e vorba de 7 milioane, împreună cu acest credit, de dolari,
care se presupune că sînt, de fapt, bani electorali, a fost adus
prin contrabandă de fiul şefului celui mai mare clan mafiot din
Moldova. A fost asamblat aici şi vîndut prin firme-fantomă,
scoţîndu-se bani pentru alegeri, la fel ca şi banii de la Banca
de Economii.
De aceea, eu cer ca astăzi, la
sfîrşitul şedinţei, să vină toţi acei
invitaţi, să raporteze şi să fie respectat măcar pe
ultima sută de metri acest Parlament, indiferent dacă place unor
clanuri mafiote sau nu place.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Am înregistrat.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Preşedinte,
Eu am vrut tot să ating această
temă legată de data alegerilor. Noi tot ne-am gîndit să
facem o iniţiativă, să nu facem, dar am înţeles
că, desigur, nu are rost să faci, dacă majoritatea nu este gata
să voteze. Dar, pe de altă parte, nu cred că partidelor politice
le trebuie acest lucru. Fiindcă toţi înţeleg ce e, cum,
cînd. Noi nu înţelegem guvernarea. Adică, poate,
dumneavoastră ne explicaţi sau poate doamna Ostapciuc ştie.
Fiindcă în această ţară la noi ştie unul, restul
nu trebuie să ştie, să ghicească.
Înţelegeţi, partenerii
noştri externi se uită la noi şi zîmbesc. Eu ştiu
că şi ambasadorii au pus această întrebare,
organizaţiile neguvernamentale, la care noi “iakobî” ţinem. Ele
tot se întreabă: ce înseamnă chestia aceasta?
Toată lumea ştie că în
primăvară trebuie să aibă loc alegerile. Şi era bine,
fiindcă în alte ţări se cunoaşte cu un an, cu doi
înainte, nu se face mare secret de stat în chestia aceasta. De
aceea, era bine să explicaţi, care e intriga aici? Pe cine vrem
să îl prindem aşa, pe neprins de veste? Da, care e “fişka”
la chestia aceasta? Fiindcă eu consider că sînt om normal
şi eu nu înţeleg de ce lucrul acesta se
întîmplă?
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Guţu:
Rog să fiu înscris pentru o
declaraţie la sfîrşitul şedinţei.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Este ultima şedinţă în
sesiunea de toamnă – iarnă şi, eu cred că ar fi cazul
totuşi să îi oferim posibilitatea domnului Şova să
vină aici, în Parlament. Să îl vedem noi pe dînsul,
să ne vadă el pe noi. Avînd în vedere
întîlnirea de ieri a Preşedintelui Voronin cu liderul separatist
de la Tiraspol, discuţiile care au avut loc în cadrul acestei
întruniri.
Am aflat şi noi, prin intermediul
presei, că există o Lege privind statutul regiunii transnistrene. Am
mai aflat că deja se vor continua consultările în formatul 2
plus 1: Moldova – Zona transnistreană – Federaţia Rusă. Am auzit,
prin intermediul presei, multe lucruri interesante, dacă este să
vorbim pe tonalitatea pe care a început şedinţa de astăzi.
Dar dacă este să vorbim foarte serios, sînt lucruri mult prea
importante, ca să fie trecute cu vederea.
În acest sens, domnule
Preşedinte, cred că ar fi necesar şi rog să fie invitat
ministrul Şova la sfîrşitul şedinţei de astăzi,
să prezinte o informaţie vizavi de întîlnirea de ieri a
Preşedintelui Voronin cu Smirnov, să ne ofere şi anumite detalii
vizavi de ceea ce urmează să se întîmple. Este în
interesul fiecărui cetăţean al Republicii Moldova, şi nu
interesul a două persoane, care au participat ieri la această
întîlnire. Vă rog foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu îmi cer scuze. De emoţii
că nu ştiam data alegerilor, am vrut să mă refer şi eu
la tema transnistreană şi anume, domnul Preşedinte, a fost
anunţat că a transmis un pachet de documente, inclusiv un proiect de
lege. Eu nu ştiu ce citesc şi ce emoţii au acei din
Transnistria, noi avem o singură emoţie, că este un proiect de
lege care ar trebui să îl vadă, cred, şi deputaţii
din Parlamentul Republicii Moldova. Să ştie ce a transmis Şeful
statului părţii transnistrene. Fiindcă e clar că nu acest Parlament
o să voteze proiectul cela de lege, să sperăm că
următorul Parlament o să îl voteze, dar pentru aceasta trebuie
să îl cunoască, să îl ştie.
De aceea, desigur, ar fi bine ca cineva
să informeze Parlamentul actual, ca el să plece la alegători
şi în campania electorală absolut liniştit, că nu se
va întîmpla nimic în problema transnistreană,
stimaţi prieteni.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghiş:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Fiindcă s-a abordat această chestiune,
astăzi, eu am fost tot întrebat de ziarişti la tema
respectivă şi consider că chestiunea este destul de
importantă ca, pur şi simplu, să avem aici doar o
informaţie în Parlament. Eu propun ca, în general, toate
aceste documente să fie publicate, ca societatea, cetăţenii
Republicii Moldova să cunoască ce se propune. Să nu avem o
experienţă amară, cum am mai avut deja la capitolul respectiv,
cînd s-au negociat nişte documente şi, în ultimul moment,
nimeni nu ştia ce se propune să se semneze.
Mai mult ca atît, în cazul în
care cetăţenii Republicii Moldova ar susţine documentele
respective, noi am putea organiza chiar şi un referendum întru
susţinerea acestor documente, ca conducerea ţării să
aibă nu doar o opinie a partidelor politice, de exemplu, sau a unui grup
parlamentar, nu este atît de important care, ci să aibă
susţinerea întregului popor. Acest lucru ar da un imbold mult mai
mare şi cred că pentru comunitatea internaţională,
ţinînd cont de faptul că formatul 5 plus 2 şi criza
economică, o să afecteze acest format. Cred că un asemenea
moment ar fi foarte benefic pentru Republica Moldova.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Cunoaştem cu toţii că domnul
Vladimir Voronin, Guvernul Republicii Moldova au declarat anul 2008 Anul Tineretului.
Ne aflăm la ultimele două şedinţe ale anului 2008. S-au
făcut şi anumite totaluri ale acestui an al tineretului. S-au
făcut. De lăudat v-aţi lăudat suficient de acum.
Avînd în vedre că am
prezentat un proiect de Lege cu privire la modificarea Legii despre tineret
din Republica Moldova, modificări care ar permite unor categorii de tineri
să beneficieze de anumite înlesniri în baza acestei legi,
înlesniri de care beneficiază majoritatea tinerilor din Republica
Moldova, rog prin acţiuni concrete să demonstrăm că
totuşi acest An al Tineretului nu a fost doar unul populist, preelectoral,
dar s-au urmărit şi anumite scopuri concrete de ajutorarea a
tinerilor din Republica Moldova. De aceea, propunem ca, în ordinea de zi
pentru şedinţa de astăzi sau de mîine, să fie inclus
acest proiect de lege.
Atrag atenţia asupra faptului că,
pe parcursul ultimelor două luni, pentru a patra oară propunem
includerea în ordinea de zi a acestui proiect de lege şi, de fiecare
dată, cu votul deputaţilor comunişti, acest lucru nu a fost
acceptat.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Vă mulţumesc.
Acestea au fost propunerile şi
sugestiile înaintate de colegii noştri de la microfoanele din
sală. Voi supune votului propunerile solicitate să fie supuse votului
plenului Parlamentului. Voi începe cu proiectul nr.3552, înaintat
în numele Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»” de la
microfonul nr.4, domnul Pleşca. Cine este pentru includerea acestui
proiect pe ordinea de zi, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 8.
Sectorul nr. 3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
26 de voturi “pro”. Această propunere
nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.
Acum, stimaţi colegi, propunerea
domnului Filat privind invitarea... Eu rog puţină linişte... privind
invitarea în sala plenului Parlamentului a ministrului reintegrării
domnului Şova la subiectul menţionat. Cine este pentru, rog să
voteze. Rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 12.
Sectorul nr. 3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
29 de voturi. Această propunere, la
fel, nu a găsit susţinerea Parlamentului.
Şi, în final, propunerea
evocată de colegul nostru domnul Bujor de la microfonul nr.4 pentru includerea
în agenda şedinţei plenului Parlamentului a proiectului de
Lege, nu a fost specificat numărul, dar subiectul a fost menţionat.
Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 –13.
Sectorul nr. 3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
29 de voturi “pro”. Această propunere,
la fel, nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.
Acum, stimaţi colegi, inclusiv cu
referinţă la proiectul nr.3552. Eu cred că este un lucru care
contează cel mai mult, în special pentru noi, parlamentarii. Şi
anume că oricare decizie, inclusiv hotărîrea Parlamentului care
vizează data exactă a alegerilor, trebuie să fie
desfăşurat acest exerciţiu în strictă
concordanţă cu prevederile legislaţiei. Aceasta ne este menirea
şi acesta ne este obiectivul.
În mod evident, Parlamentul, în
momentul în care va pune în dezbatere acest subiect, va fi obligat
să adopte această hotărîre de Parlament cu nu mai
puţin cu 60 de zile, dacă nu greşesc eu, aşa e,
înainte de presupusa dată a alegerilor. Şi vreau să
vă asigur că această normă va fi întru totul
respectată.
Vă mulţumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
O chestie de procedură. Data
trecută nu au venit acei pe care i-am invitat la microfon, la
sfîrşit, ca să raporteze în baza interpelărilor
făcute de la microfon. Şi am înţeles că nici pentru astăzi
nu este preconizat ca să vină.
Domnul Marian Lupu:
Eu am să rog Secretariatul să
vadă acest lucru.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Se încalcă Regulamentul de acum
dublu şi nu înţeleg de ce.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
Începem examinarea subiectelor care
sînt incluse, conform deciziei noastre comune, pe agenda
şedinţei de astăzi. Pentru început, eu propun să
dezbatem şi să adoptăm proiectele de legi propuse în
lectura a doua, după care vom examina proiectele incluse pentru prima
lectură.
Începem cu proiectul de Lege nr.3363 cu
privire la Procuratură.
Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridică, pentru numiri
şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.3363,
pregătindu-l pentru lectura a doua. În cadrul şedinţei Comisiei,
au fost examinate toate amendamentele, propunerile, obiecţiile care au
parvenit în mod scris, inclusiv cele care au fost invocate în
cadrul şedinţei în momentul aprobării proiectului de lege
în primă lectură.
Totodată, s-a ţinut cont şi
de reglementările prevăzute în proiectul de Lege nr.3414 pentru
modificarea Legii cu privire la componenţa şi activitatea Consiliului
Superior al Magistraturii şi anume a Colegiului disciplinar şi a Colegiului
de calificare ale acestui organ, pentru ca să concordăm, în
măsura posibilităţii, cu reglementările respective propuse
în proiectul de Lege cu privire la Procuratură. În rezultatul
dezbaterilor, o bună parte din propuneri, obiecţii, amendamente au
fost acceptate parţial sau integral. O parte din ele au fost considerate
inoportune sau ca amendamente care nu se înscriu în prevederile
constituţionale în vigoare.
În rezultatul acestor examinări
a acestor obiecţii şi amendamente este rezultatul reflectat în
tabelul anexă la prezentul raport. În aceste condiţii, Comisia
propune examinarea şi adoptarea proiectului de Lege nr.3363 în
lectura a doua, luînd în consideraţie amendamentele acceptate
de către Comisie.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Stimaţi colegi,
Alte propuneri? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.3363. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele,
stimaţi colegi.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
1 vot, da?
Mulţumesc.
62 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3363 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1175 privind statutul
juridic al adopţiei.
Lectura a doua.
Rog Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
În cadrul Comisiei pentru protecţie
socială, sănătate şi familie a fost discutat proiectul de
lege, adoptat în primă lectură la 31 martie 2008,
ţinînd cont de stenograma şedinţei plenare, de toate
obiecţiile şi propunerile parvenite în cadrul discuţiei
plenare din partea deputaţilor, la fel, şi obiecţiile
Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi ale comisiilor
parlamentare. În total, au fost circa 100 de obiecţii şi
propuneri.
Rezultatul discuţiilor care au fost
în Comisie sînt parte componentă a acestui raport. Este
sinteza propunerilor şi obiecţiilor cu privire la proiectul de lege.
Şi, în rezultatul acestor discuţii, Comisia pentru
protecţie socială, sănătate şi familie propune
adoptarea acestui proiect de Lege privind statutul juridic al adopţiei
în variantă, ţinînd cont de obiecţiile şi
propunerile care sînt elucidate în sinteză.
Propunem adoptarea în lectura a doua.
Şi ţin să menţionez că legea va intra în vigoare
după şase luni din data publicării ei în “Monitorul
Oficial”, deoarece este necesar de a crea mecanismul de aplicare şi de a elabora
şi aproba de către Guvern şi minister circa 10 regulamente
speciale vizînd problema adopţiei. Propunem adoptarea în
lectura a doua, dacă nu sînt alte propuneri.
Domnul Marian Lupu:
Doamnă preşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Alte propuneri? Nu sînt.
Eu vă mulţumesc, doamnă
Buliga.
În condiţiile raportului
prezentat de către Comisia de profil, voi supune votului adoptarea
în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1175. Cine este pentru, rog să
voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 33.
Sectorul nr. 2 – 30.
Sectorul nr. 3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
67 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1175 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3344 pentru
modificarea anexei la Titlul IV din Codul fiscal.
Rog Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe, în contextul avizelor
prezentate de către comisiile permanente, Direcţia juridică a
Aparatului Parlamentului, a examinat, pentru lectura a doua, proiectul de Lege
pentru modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal şi comunică
următoarele. Comisia a examinat amendamentul domnului deputat Godorogea,
prin care se propune de a menţine cota accizului de la poziţiile
tarifare 271019310, 271019490 în redacţia actuală, şi nu
susţine această propunere, deoarece aceasta contravine
concepţiei aprobate în primă lectură. Alte propuneri
şi obiecţii în cadrul Comisiei nu au parvenit, din care
considerente Comisia pentru politica economică, buget şi finanţe
propune adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Domnule vicepreşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Propuneri? Mă iertaţi, nu am
observat cine a fost primul la microfon.
Microfonul nr.5, vă rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule vicepreşedinte al Comisiei,
În avizul Comisiei pentru
agricultură şi industrie alimentară se propunea ca să fie
introdus un articol II “Guvernul va acorda compensaţie producătorilor
agricoli în mărime de 50 la sută din cota accizului la
motorină şi benzină, procurată pentru efectuarea
lucrărilor agricole. Modalitatea de acordare a compensaţilor se
stabileşte prin Regulamentul aprobat de Guvern”.
Dumneavoastră nu v-aţi referit la
acest aviz al Comisiei şi vreau să vă spun că avizul a fost
acceptat de toţi membrii Comisiei din...
Domnul Gheorghe Popa:
Da, domnule Cosarciuc,
Nu m-am referit la această propunere
din partea Comisiei dat fiind faptul că nu este subiectul legii. Şi
cînd va fi examinat Regulamentul respectiv, va fi luată în
consideraţie şi această propunere, pe care a prezentat-o Comisia
pentru agricultură şi industria alimentară.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Este subiectul legii. Atunci cînd a
prezentat aici, în Parlament, autorul, adică de la Guvern, ei au
menţionat că va fi compensată diferenţa de preţuri la
motorină, adică după mărirea accizelor. S-a examinat
în Comisie şi Regulamentul cu privire la utilizarea mijloacelor
fondului de subvenţionare în agricultură. Acolo nu a fost
inclusă norma respectivă. Înseamnă că noi trebuie
să avem în acest proiect de lege. Şi noi propunem nu în
Codul fiscal, noi, pur şi simplu, propunem articolul II, adică.
Domnul Gheorghe Popa:
Această propunere trebuie să fie înaintată
pentru a fi examinată atunci cînd vom examina Regulamentul
respectiv.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu propun totuşi, domnule
Preşedinte, să examinăm cu corectitudine ceea ce propune şi
Comisia pentru agricultură şi industria alimentară.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Dacă nu greşesc, noi avem chiar
astăzi pe ordinea de zi proiectul nr. 3486, da, acest Regulament.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, dar, domnule Preşedinte, în
acel Regulament a fost distribuită suma de 313,55 de milioane, care a fost
adoptată în Legea bugetului. Atunci cînd s-a discutat
posibilitatea de a compensa creşterea preţurilor pentru agriculturi,
se discuta că trebuie să mărim această sumă.
Această sumă nu a fost mărită.
Domnul Marian Lupu:
Să ajungem.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Adică, noi, prin această
formulă, articolul II, pur şi simplu, dăm o
însărcinare Guvernului ca să găsească posibilitatea
de a veni cu modificarea Legii bugetului.
Domnul Marian Lupu:
Bine, am înţeles. Ce spune Comisia
pentru politică economică, buget şi finanţe?
Microfonul nr. 3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Dacă ţineţi minte,
stimaţi colegi, cînd s-a discutat această problemă
în primă lectură, Guvernul a asigurat că nu o să avem
creştere la preţurile respective.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Vizavi de asigurările pe care ni le
dă Guvernul în permanenţă aici, în
şedinţele plenare, şi nu numai. Motivul modificării legii
respective a fost că sînt necesare sume pentru reabilitarea
drumurilor, dacă ţin minte bine, da, domnule vicepreşedinte?
Şi dacă îmi aduc aminte nota informativă, s-a efectuat un
calcul, că circa 175 milioane de lei vor veni la buget, da?
Domnul Gheorghe Popa:
Mai mult. Uitaţi-vă, eu profit de
faptul că în şedinţă sînt prezenţi şi
doi viceminiştri ai Ministerului Economiei şi Comerţului, care
susţineau, în orice caz, domnul Munteanu susţinea acest proiect
de lege. Şi aş vrea să întreb cum sînt corelate
aceste promisiuni şi asigurări cu ceea ce se
întîmplă, de fapt, în activitatea Guvernului? Pe de o
parte, noi mărim accizele, impozitele, motivînd că este
necesară reabilitarea drumurilor.
Pe de altă parte, prin acţiuni
noi, ratăm sume enorme, care vin sub formă de granturi din partea
donatorilor noştri externi. În acest sens, aş vrea să aflu
dacă, spre exemplu, domnul Munteanu cunoaşte despre faptul că
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a suspendat
finanţarea proiectului pentru reabilitarea drumurilor. Vorbesc de traseul
sau segmentul Sărăteni – Bălţi în valoare de 7
milioane 824 mii de lei.
Sigur sînt că
cunoaşteţi, fiindcă în copia de pe scrisoarea
adresată doamnei Prim-ministru a fost prezentată şi Ministerului
Economiei şi Comerţului. Şi, drept consecinţă a
acestei decizii, vreau să vă spun că este în pericol tot
proiectul investiţional în dezvoltarea infrastructurală a
Republicii Moldova şi aici este vorba şi de Corporaţia
“Provocările mileniului”, este vorba de circa 500 de milioane de lei.
Şi dacă nu mă credeţi,
domnule Bondarciuc, vizavi de asigurări pot să vă fac
cunoscuţi cu scrisoarea în copie a şefului Misiunii Băncii
Mondiale.
Domnule preşedinte,
Nu e prea bine, fiindcă aici se pune
drept motiv de majorare a accizelor, asigurările pe care ni le dea
Guvernul. Pe de o parte, noi taxăm cetăţeanul, pe de altă
parte, noi ratăm sumele care vin sub formă de granturi de
donaţii din partea donatorilor noştri externi. Şi vreau să
întreb: ce s-a întîmplat, de altfel? Motivarea donatorilor a
fost că, de fapt, nu s-a respectat din partea Guvernului rezultatele
concursului şi s-a insistat pentru a da cîştig de cauză
unui anumit pretendent, fapt care a determinat renunţarea la acreditare.
Şi cum se corelează toate aceste lucruri?
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimate coleg,
Cum se corelează acest lucru, eu cred
că am putea să aflăm în cadrul Orei Guvernului,
fiindcă eu readuc aminte că sîntem în lectura a doua.
Şi readuc aminte că sîntem în cadrul dezbaterilor pentru
acest proiect concret.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
Chiar dacă sîntem în
lectura a doua, ar fi corect, în această situaţie, să
retragem acest proiect de lege, fiindcă aceste modificări vor greva
în modul cel mai direct consumatorul final – cetăţeanul
Republicii Moldova, care consumă produsele petroliere. Şi să ne
axăm, şi să ne concentrăm în asimilarea, de fapt,
în preluarea acelor credite şi acelor resurse financiare, care ne
sînt alocate de către partenerii noştri externi. Şi lucrul
acesta ar foarte corect.
Propunerea mea este totuşi să
retragem de pe ordinea de zi acest proiect de lege, fiindcă,
pînă la urmă, va conduce la majorarea preţului final al
produselor petroliere.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Noi, în cadrul dezbaterilor în
primă lectură, am avut asigurările Guvernului că au efectuat
calculele respective şi Guvernul ne-a asigurat că acest lucru nu o
să influenţeze la majorarea preţurilor. Şi eu cred că
oricare declaraţie făcută de instituţia respectivă
este o responsabilitate deplină. În acest caz, noi tragem
nădejde că aceste asigurări se vor realiza, ele fiind supuse
acelei responsabilităţi la care m-am referit.
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
În legătură cu faptul
că Guvernul nu îşi asumă nici o responsabilitate pentru
creşterea preţurilor, Fracţiunea parlamentară “Alianţa
«Moldova Noastră»” propune un amendament la articolul unic în
proiectul de lege: punctele 1 şi 2 să fie excluse. Rog, domnule
Preşedinte, conform Regulamentului, să puneţi la vot acest
amendament.
Domnul Marian Lupu:
Neapărat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
În mod evident, stimaţi colegi,
supun votului această propunere, evocată de la microfonul 5 de
către colegul nostru domnul Cosarciuc. Cine este pentru, rog să
voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 4.
Sectorul nr. 3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
11 voturi în favoarea acestei
propuneri, care nu acumulează numărul suficient de voturi pentru a fi
susţinută.
Alte propuneri? Nu sînt.
Domnule Popa,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului
prezentat de Comisia de profil şi ţinînd cont de rezultatele
votului la amendamentul propus, voi supune votului adoptarea per ansamblu a
proiectului de Lege nr.3344 în lectura a doua. Cine este pentru, rog să
voteze. Rezultatele, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 25.
Sectorul nr. 3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
58 de voturi “pro”. Împotrivă?
Sectorul 1 – 0.
Sectorul nr.2?
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.2 – 3 voturi.
Sectorul nr.3 – 6 voturi.
9 voturi “împotrivă”.
În condiţiile acestui
bilanţ al exerciţiului de vot, constat că proiectul de Lege nr.3344
este adoptat în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3377 privind
asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi
Ortopedie.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru protecţia socială,
sănătate şi familie a examinat suplimentar proiectul de Lege
privind asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi
Ortopedie, aprobat în prima lectură la 19 decembrie curent, concomitent
a fost studiată Legea nr.177 din 10 iulie 2008 cu privire la asigurarea
construcţiei unui izolator de urmărire penală şi Legea
nr.252 din 4 decembrie 2008 cu privire la construcţia unui cămin
studenţesc pentru Universitatea de Stat de Educaţie Fizică
şi Sport în care se prevede construcţia unor obiective în
condiţii similare condiţiilor din proiectul de lege pus în
discuţie.
Ţinînd cont de faptul că,
concomitent cu construcţia Spitalului nominalizat, se prevede privatizarea
unui teren, în proiectul de lege se va indica şi derogarea de la
prevederile articolului 2 din Legea nr.91 din 5 aprilie 2007 privind terenurile
proprietate publică şi de limitare a lor. Pornind de la cele expuse,
Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie
propune proiectul de Lege nr.3377 din 8 decembrie curent pentru adoptarea
în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc, domnule
vicepreşedinte al Comisiei.
Alte propuneri? Nu sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de
Lege nr.3377. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele la fel.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 25.
Sectorul nr. 3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
61 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3377 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3385 pentru
modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru politică economică,
buget şi finanţe a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua
şi, ţinînd cont de avizele pozitive, parvenite de la comisiile
permanente şi de la Direcţia juridică a Aparatului
Parlamentului, expuse pentru ajustarea prevederilor proiectului la cerinţele
Legii nr.780, Comisia propune de a introduce următoarele modificări.
Astfel, în vederea respectării
principiului consecutivităţii articolului 4 alineatul (3) litera b)
şi a articolului 34 alineatul (3), se propune modificarea alineatului (2)
al articolului 164 prin completarea, în final, cu o propoziţie
nouă, să fie expusă separat ca un alineat nou (21), iar
expresia “poate fi stabilit un nou termen de pînă la 3 ani”, pentru
a nu se înţelege că se aplică o nouă procedură a
planului, se propune de modificat în următorul fel: “se poate
prelungi acest termen pînă la 3 ani.” Astfel, alineatul (21)
va avea un conţinut care este în raport. În contextul acestei
modificări, alineatul (1) al articolului 197 se propune de a-l expune
în următoarea redacţie: “Expirării termenului procedurii
planului”.
Pentru asigurarea unei terminologii
uniforme, Comisia propune de înlocuit expresia “decizia de Guvern” din
prima propoziţie a articolului 164 alineatul (2) şi din articolul 199
alineatul (2) din legea în vigoare prin expresia “hotărîre de
Guvern”.
Pornind de la cele expuse mai sus, Comisia
propune Parlamentului adoptarea proiectului menţionat în a doua
lectură.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Alte propuneri?
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule preşedinte al Comisie,
Eu aş veni aici cu un amendament, ca
totuşi acei care sînt în procedura planului şi lor li se
prelungeşte pe un nou termen pînă la 3 ani de zile să nu
mai genereze pierderi. Adică, eu aş propune ca finalul
propoziţiei, prezentat de Comisie, să fie completat cu următorul
text: “cu condiţia că acei care sînt în această
procedură a planului să nu mai genereze pierderi”.
Fiindcă, dacă noi prelungim
procedura planului şi aceşti agenţi economici generează
în continuare pierderi, aceasta este un nonsens, în general,
procedura planului. Dar toţi acei care, de pildă, au fost
incluşi în această normă informativă ei sînt
în procedura planului, dar generează în continuare pierderi.
Şi aceasta este inadmisibil, fiindcă însăşi
esenţa Legii cu privire la insolvabilitate ne spune că acei care
intră în incapacitate de plată trebuie să se declare
insolvabili. Adică, să se declare falimentari. Cu atît mai mult
dacă sînt în procedura planului, ei nu pot să fie
generatori de pierderi.
Stimaţi colegi,
Eu propun ca acest amendament să fie
pus la vot şi consider că este foarte important.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Comisia ce gîndeşte la
acest subiect?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Comisia propune să votăm legea
aşa cum a fost raportată.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimaţi colegi, voi supune
votului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Preşedinte,
Totuşi eu pot să adresez o
întrebare domnului preşedinte?
Domnul Marian Lupu:
De fapt, este lectura a doua, dragii mei
colegi. ..
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, dar argumentele Comisiei ca să nu
accepte această propunere? Fiindcă dacă noi prelungim
încă cu 3 ani, este normal ca ei să nu mai genereze pierderi.
Altfel, nu are sens procedura planului, domnule preşedinte. Şi noi
mergem... dacă nu acceptăm, atunci noi aşa, ştiţi,
tacit le spunem, că, da, continuaţi să lucraţi mai departe aşa
cum lucraţi, generaţi pierderi şi noi vă vom ierta în
continuare.
Domnul Marian Lupu:
Bine, să vedem ce gîndesc autorii
la acest subiect, fiindcă ei au dreptul de a-şi expune poziţia.
Microfonul nr. 6.
Domnul Tudor Copaci – viceministru al economiei şi
comerţului:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Referitor la aceste amendamente eu aşi
vrea să menţionez că Guvernul nu le susţine. Totodată,
aş vrea să menţionez că, în decursul perioadei de 5
ani deja, dacă ne referim la Întreprinderea “Termocom”, ea a
obţinut rezultate destul de bune referitor la achitarea datoriilor curente,
de la 16% la 73%. Şi, totodată, propunerea noastră de a modifica
Legea insolvabilităţii şi de a permite Guvernului mărirea
termenului procedurii planului este anume cu scopul de a atinge această
valoare – 100%. Dar atingerea achitărilor de 100% este o întrebare
destul de complexă, care depinde de foarte mulţi factori. De aceea,
prin lege, este foarte complicat de a pune acest amendament.
Domnul Marian Lupu:
Da, bine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, o remarcă.
Domnul Marian Lupu:
Scurtă.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimaţi colegi,
Agenţii economici din Complexul
energetic au acumulat cumulativ din ianuarie 2001 pînă acum 3,5
miliarde de lei datorie. Inclusiv 1,6 de miliarde “Termocom”-lui,
adăugător. Adică noi, eu vreau ca noi să
conştientizăm că noi îi susţinem, practic, prin
această formulă, pe acei care generează în continuare
pierderi. Şi eu vă propun să punem la vot, domnule
Preşedinte, acest amendament.
Domnul Marian Lupu:
Evident.
Stimaţi colegi,
Nici nu mă rugaţi. În mod
automat, aceste lucruri vor fi supuse votului, potrivit Regulamentului. Supun
votului propunerea înaintată de domnul Cosarciuc. Cine este pentru,
rog să voteze. Rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 1.
Sectorul nr. 3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
10 voturi. Propunerea nu a fost
susţinută de plen.
Alte propuneri? Nu sînt.
Domnule Bondarciuc,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În contextul raportului comisiei
şi ţinînd cont de rezultatul votului plenului Parlamentului la
propunerea evocată în sală, supun votului adoptarea per
ansamblu a proiectului de Lege nr.3385 în lectura a doua. Cine este
pentru, rog să voteze. Rezultatele vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 33.
Sectorul nr.2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
60 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3385 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3386 pentru
modificarea şi completarea Codului de executare al Republicii Moldova.
Rog Comisia.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Proiectul de Lege nr.3386 din 8 decembrie
2008, iniţiativa legislativă a Guvernului Republicii Moldova, aprobat
de Parlament în primă lectură, are drept scop modificarea
Codului de executare în sensul acordării posibilităţii
persoanelor deţinute în penitenciare de tip închis şi
semiînchis să muncească în afara penitenciarului sub
supraveghere. Prezentul proiect de lege a fost dezbătut în cadrul
Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi pentru a fi
prezentat spre examinare în lectura a doua.
Concomitent, au fost examinate amendamentele
şi propunerile parvenite de la comisiile permanente şi Direcţia
juridică a Parlamentului.
Astfel, a fost acceptată propunerea
Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi
familie: alineatul (8) se expune în următoarea redacţie: “Munca
condamnaţilor se organizează şi se desfăşoară cu
respectarea prevederilor Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă nr.186 din 10 iulie 2008,
altor acte legislative şi normative în domeniul
securităţii şi sănătăţii în
muncă”.
De asemenea, alineatul (3) se substituie prin
alineatul (2).
Ţinînd cont de cele expuse,
Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune
Parlamentului să adopte în lectura a doua proiectul de lege
examinat, luînd în consideraţie amendamentele acceptate.
Domnul Marian Lupu:
Da, vă mulţumesc, domnule
vicepreşedinte.
Alte propuneri? Nu sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului
prezentat, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de
Lege nr.3386. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3386 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3341 pentru
modificarea şi completarea Legii cu privire la notariat.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Stimaţi colegi,
Comisia juridică, pentru numiri
şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.3341 în
cadrul şedinţei, pregătindu-l pentru lectura a doua. Toate
amendamentele şi obiecţiile care au parvenit la acest proiect au fost
dezbătute.
Deciziile respective sînt reflectate
în anexa care este partea integrantă la prezentul raport.
În aceste condiţii, Comisia
propune adoptarea proiectului de Lege nr.3341 în lectura a doua,
luînd în consideraţie obiecţiile şi amendamentele
acceptate de către Comisie.
Totodată, pentru stenogramă
aş vrea să concretizez poziţia Comisiei referitor la articolul
11, modificările care sînt propuse în proiect, şi la
articolul 221. Obiecţiile, deci propunerile care ţin de
delimitarea competenţei între Comisia de licenţiere şi
Comisia disciplinară.
Luînd în consideraţie
că aceste două comisii, care vor fi create pe lîngă
Ministerul Justiţiei, cu funcţie foarte concretă şi anume
prima, de licenţiere, avînd scopul de a asigura obiectivitatea
şi transparenţa la luarea deciziilor ce ţin de admiterea la
profesii de notar. Şi a doua comisie, Comisia disciplinară, se va
ocupa de problemele ce ţin de respectarea disciplinei şi eticii din
partea notarilor.
Comisia consideră că luarea deciziilor
ce ţin de sancţionarea şi, în special, de suspendarea sau
retragerea licenţei rămîne în competenţa Comisiei
disciplinare care va propune decizia respectivă, spre aprobare printr-un
ordin, ministrului justiţiei.
Iată care sînt obiecţiile
acceptate de către Comisie.
Domnul Marian Lupu:
Bine, vă mulţumesc.
Alte propuneri? Nu sînt.
Domnule Ţurcan,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Supun votului adoptarea proiectului de Lege
nr.3341, în condiţiile raportului prezentat. Cine e pentru, rog să
voteze. Rezultatele, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
62 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3341 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3357 pentru
modificarea şi completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful
vamal.
Rog Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Onorat Parlament,
De fapt, Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a propus pe data de 19, în
plenul Parlamentului, votarea acestui proiect de lege şi în lectura
a doua.
Pînă în prezent alte
amendamente, propuneri la adresa Comisiei nu au fost prezentate, din care
considerente Comisia propune votarea acestui proiect de lege în lectura a
doua.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări? Nu sînt.
Mulţumesc, domnule
vicepreşedinte.
Supun votului, pentru adoptare
în lectura a doua, proiectul de Lege nr.3357. Cine este pentru, rog
să voteze. Şi vă rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr.2 – 24.
Sectorul nr.3 – 4.
Doamna Maria Postoico:
61 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3357 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3378 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorată asistenţă,
Comisia a examinat proiectul respectiv
pentru lectura a doua şi raportează următoarele. În cadrul
examinării s-au acceptat propunerile Direcţiei juridice a Aparatului
Parlamentului referitor la completarea în articolul I al proiectului de
lege cu reglementări care stabilesc un termen temporar de aplicare a
normei expuse şi anume cu cuvintele: “pînă la finalizarea
procedurii de lichidare a acestora”.
Expunerea la articolul II al proiectului de
lege a prevederilor articolului 31 din Legea nr.1204 din 1997 cu privire la
fondurile de investiţii în redacţia nouă.
Luînd în consideraţie
atît propunerile Comisiei juridice, pentru numiri şi
imunităţi, Comisiei pentru drepturile omului, cît şi ale Direcţiei
juridice, din articolul II din proiectul de lege a fost exclusă
modalitatea de transmitere gratuită de către fondurile de
investiţi emitenţilor sau societăţilor cu răspundere
limitată a pachetelor de acţiuni nerealizate în cadrul
licitaţiilor, fără anunţul preţului iniţial.
În acest context, menţionăm
că, la propunerea Comisiei pentru protecţie socială,
sănătate şi familie au fost reformulate şi prevederile
alineatului (86) din articolul 31 al articolului II din proiectul de
lege.
Totodată, Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe propune ajustarea pe deplin a
articolului 4, 5 şi 6 din proiectul de lege, supus examinării, la
prevederile Legii nr.451 privind reglementarea prin licenţiere a
activităţii de întreprinzător şi ale Legii nr.220 din
2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a
întreprinzătorilor individuali.
Toate propunerile şi obiecţiile
sînt reflectate în sinteza rezultatelor examinării lor, care
este parte integrantă a raportului Comisiei. Vreau să vă spun
că, practic, toate au fost acceptate.
În temeiul celor expuse, Comisia
pentru politică economică, buget şi finanţe propune
examinarea şi adoptarea proiectului de lege în a doua lectură.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc, domnule preşedinte
al Comisiei.
Alte propuneri? Nu sînt.
Mulţumesc.
În condiţiile raportului
prezentat, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a
proiectului de Lege nr.3378. Cine e pentru, rog să voteze. Rezultatele,
vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr.2 – 27.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
64 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3378 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3013 cu privire la
modificarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia a examinat proiectul de lege pentru
lectura a doua şi, avînd în vedere că punerea în
aplicare a proiectelor ce ţin de domeniul agriculturii şi industriei
alimentare se va efectua începînd cu 1 ianuarie 2010, se propune ca
prezentarea acestora în Parlament să fie pînă la 1 martie
2009.
Totodată, la punctul 2 al articolului
unic se propune substituirea textului “1 iulie 2009” prin textul “1 ianuarie
2010”, deoarece aceste modificări sînt în strictă
corelare cu proiectele de procedură fiscală şi vamală
şi din domeniul agriculturii şi industriei alimentare, care vor intra
în vigoare de la 1 ianuarie 2010.
Pornind de la cele expuse şi
ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia
propune adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului
prezentat, voi supune votului aprobarea în lectura a doua a proiectului de
Lege nr.3013. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
63 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3013 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3216 pentru
modificarea şi completarea Legii privind Inspecţia Muncii.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru protecţie socială,
sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru
modificarea şi completarea Legii nr.140 din 10 mai 2001 privind
Inspecţia Muncii, prezentat de Guvern şi aprobat de către
Parlament în primă lectură la data de 18 decembrie 2008,
şi constată următoarele.
Pe marginea proiectului de lege nominalizat
au parvenit anumite amendamente, propuneri şi obiecţii din partea
Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, Comisiei pentru
agricultură şi industria alimentară şi a Direcţiei
juridice a Aparatului Parlamentului.
Comisia sesizată în fond a supus
dezbaterilor amendamentele, propunerile şi obiecţiile parvenite, ale căror
rezultate sînt expuse în anexa la prezentul raport, fiind partea
lui integrală.
Pornind de la cele expuse, Comisia pentru
protecţie socială, sănătate şi familie prezintă
proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.140 din 10
mai 2001 privind Inspecţia Muncii cu amendamentele, propunerile şi
obiecţiile acceptate de comisie spre adoptare de către Parlament
în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Eu vă mulţumesc, domnule
vicepreşedinte al Comisiei.
Alte propuneri? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
În condiţiile raportului
prezentat de către Comisie, supun votului adoptarea în a doua
lectură a proiectului de Lege nr.3216. Cine e pentru, rog să voteze.
Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr.2 – 27.
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
63 de voturi “pro”. Împotrivă?
Un vot, sectorul nr.3.
În condiţiile acestui
bilanţ, constat că proiectul nr.3216 este adoptat de către
plenul Parlamentului în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2648 pentru
modificarea articolului 1 din Legea cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber
“Expo-Business-Chişinău”.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat propunerile şi
amendamentele expuse în avizele comisiilor permanente şi
Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum şi
întrebările abordate de către deputaţi în
şedinţă plenară.
În cadrul examinării
proiectului de lege pentru lectura a doua, s-a constat faptul că terenul
propus pentru excluderea din componenţa Zonei Libere este
înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial al municipiului
Chişinău ca proprietate a administraţiei publice locale.
Prin urmare, se propune de exclus articolul
2, din proiectul de lege, deoarece, în acest caz, dispare necesitatea de
a efectua careva transmiteri ale terenului în cauză.
Luînd în consideraţie cele
expuse, Comisia propune examinarea proiectului de lege în
şedinţă plenară a Parlamentului şi adoptarea lui
în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Propuneri nu văd în sală,
altele decît cele evocate în raport, pe care motiv voi supune
votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2648. Cine
este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
61 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2648 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3414 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Stimaţi colegi,
Comisia juridică, pentru numiri
şi imunităţi a pregătit proiectul de Lege nr.3414 pentru
lectura a doua. Toate amendamentele şi propunerile înaintate
în mod scris şi oral în cadrul şedinţei plenare au
fost examinate în primă lectură.
Rezultatul acestor decizii adoptate de
către Comisie este reflectat în anexa la prezentul raport. În
temeiul celor expuse, Comisia juridică, pentru numiri şi
imunităţi propune adoptarea proiectului de Lege nr.3414 în
lectura a doua, luînd în consideraţie amendamentele acceptate
de către Comisie.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Propuneri, altele decît cele din
raport?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu totuşi propun ca să fie pus la
vot amendamentul nostru referitor la păstrarea în actuala
variantă a articolului 3 alineatului (4) din Legea cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii, ce ţine de componenţa acestui Consiliu.
Să fie păstrat, să fie din 7 judecători şi 2 profesori
titulari, dacă vrem să avem, într-adevăr, o justiţie
independentă.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
Supun votului această propunere. Cine
este pentru, rog să voteze. Vă rog, pentru stenogramă,
rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 7.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3?
Numărătorii:
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
18 voturi. Plenul Parlamentului nu a
susţinut această propunere.
Alte propuneri? Nu sînt.
Domnule Ţurcan,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Voi supune votului adoptarea per ansamblu a
proiectului de Lege nr.3414 în lectura a doua. Cine este pentru, rog să
voteze. Rezultatele, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr.2 – 24.
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
Cinzeci şi... pardon, 60 de voturi
“pro”. Împotrivă? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3414 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3435 cu privire la
aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind succesiunea statelor la
tratate. Iniţiativa şefului statului.
Prezintă Guvernul.
Doamna Eugenia Kistruga – viceministru al afacerilor externe şi integrării europene:
Mult stimate Preşedinte al
Parlamentului,
Mult stimaţi domni deputaţi,
Onorată asistenţă,
Aş dori să menţionez că,
urmare a adoptării Convenţiei de la Viena din 1969 cu privire la
dreptul tratatelor, Convenţia din 1978 cu privire la succesiunea statelor
la tratate, de asemenea, reglementează aspecte din domeniul dreptului
tratatelor, dar care nu şi-au găsit locul în prima codificare
şi anume: succesiunea statelor la tratate, aplicarea temporară prin
succesiunea statelor multilaterale şi bilaterale, reglementări cu
privire la tratatele multilaterale, succesiunea la acestea, procedura de
notificare ş.a.m.d.
Astfel, prin alinierea Republicii Moldova
la acest document internaţional, se sporeşte credibilitatea statului
nostru în ceea ce priveşte susţinerea şi menţinerea
reglementărilor uniforme în cazul succesiunii la tratate.
Aş dori să vă informez, cu
titlu informativ, că dreptul tratatelor pe plan internaţional este
codificat doar în 3 acte juridice internaţionale, dintre care la
două Republica Moldova este deja parte: Convenţia de la Viena cu
privire la dreptul tratatelor şi Convenţia cu privire la dreptul
tratatelor dintre state şi organizaţiile internaţionale sau dintre
organizaţii internaţionale, aceasta a treia, fiind deja
Convenţia privind succesiunea statelor la tratate, este un instrument
juridic internaţional, tehnic şi destul de specializat în
domeniul strict al tratatelor bilaterale şi multilaterale.
Aş dori să vă spun că,
din punct de vedere al aspectului normativ, Legea din 1999 cu privire la
tratatele internaţionale ale Republicii Moldova conţine o normă
generală, potrivit căreia legea în întregime se
aplică în egală măsură şi faţă de
tratatele internaţionale la care Republica Moldova a devenit parte ca
rezultat al succesiunii.
Acesta este articolul 31, care este expus
în felul următor: prezenta lege se aplică, în egală
măsură, atît faţă de tratatele internaţionale la
care Republica Moldova a devenit parte ca rezultat al succesiunii.
Astfel, în aspect normativ, nu este
necesar de a opera careva modificări în legislaţie.
Aş dori numai să vă expun
că Republica Moldova, în toată perioada aceasta, a aplicat cu
succes instrumentele şi mecanismele prevăzute de Convenţia
respectivă. Astfel, pe parcurs, Republica Moldova a devenit parte, prin
succesiune, la mai multe acorduri între Republica Moldova şi
diferite state. Astfel, cu Japonia noi am depus, prin succesiune, în jur
de 30 de tratate, cu Olanda la fel, cu Republica Federală Germania, cu
Republica Cehă, cu Republica Slovacă ş.a.m.d. Ultima a fost
notificarea privind punerea în succesiune a tratatelor cu Muntenegru.
Aş dori să vă expun că,
din punct de vedere al aspectului economico-financiar, aderarea respectivă
nu aduce nici o atingere statului Republica Moldova sau careva cheltuieli
financiare.
În acest context, noi rugăm
respectuos să adoptaţi proiectul înaintat.
Mulţumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări? Nu sînt.
Doamnă Kistruga,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru politică externă
şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi
constată că aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind
succesiunea statelor la tratate urmează să fie decisă de
Parlament. Convenţia a fost adoptată la 23 august 1978 la Viena
în cadrul Conferinţei diplomatice a Organizaţiei
Naţiunilor Unite şi a intrat în vigoare la 6 noiembrie 1996.
În prezent, 21 de state sînt părţi la Convenţie.
Convenţia are ca scop codificarea normelor internaţionale referitoare
la succesiunea statelor la tratate.
Comisia pentru politică externă
şi integrare europeană propune aprobarea proiectului de Lege pentru
aderarea Republicii Moldova la Convenţie în primă lectură
şi dacă nu sînt obiecţii – şi adoptarea în lectura
a doua.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Întrebări pentru Comisie? Nu
sînt.
Mulţumesc, domnule Petrenco.
Stimaţi colegi,
Prima lectură. Cine este pentru
aprobarea proiectului nr.3435, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul este aprobat. Grupurile
parlamentare, obiecţii pentru examinarea în lectura a doua? Nu
sînt. Bine.
În aceste condiţii, voi supune
votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3435,
evident în condiţiile raportului Comisiei de profil. Cine este
pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 29.
Sectorul nr. 3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
69 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3435 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3494 pentru
modificarea Legii cu privire la tutun şi la articolele din tutun.
Prezintă Guvernul.
Domnul Iurie Muntean – viceministru al economiei şi
comerţului:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Onoraţi membri ai Parlamentului,
Avînd în vedere
discrepanţa dintre specificul proceselor tehnologice din sectorul
articolelor din tutun şi termenele limită introduse prin Legea
tutunului şi a articolelor din tutun la intrarea în vigoare cu
privire la noul mod şi forma de aplicare a informaţiei pe ambalajul
de consum al articolelor din tutun, fapt care a fost, în mod foarte
considerabil, acutizat de refuzul comercianţilor cu amănuntul de a
achiziţiona sau de a lua la realizare marfa sau articolele din tutun
în ambalajul făcut conform rigorilor vechi. Şi, avînd
în vedere adresările multiple ale sectorului, care, datorită
acestor termene limită, acum au înregistrat nişte stocuri
enorme, este vorba, cel puţin, de circa 200 milioane de ţigări, deci
ceea ce în valoare bănească constituie circa 35 milioane de
lei.
Avînd în vedere necesitatea de
a evita posibilele pierderi datorate situaţiei create, Guvernul vine cu
proiectul de modificare a “Dispoziţiilor finale şi tranzitorii” din
Legea cu privire la tutun şi articolele din tutun privind amînarea
termenului de intrare în vigoare a noilor rigori cu privire la ambalajul
de consum al articolelor din tutun de la 1 ianuarie 2009 la 1 iulie 2009.
Pe parcursul discuţiilor în
grupul de lucru în Parlament, s-a stabilit că, totuşi, acest
proiect nu rezolvă întru totul problema, fapt cu care Guvernul a
căzut de acord.
În contextul celor expuse
solicităm suportul şi aprobarea acestui proiect.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Preşedinte,
Domnule viceprim... viceministru.
Domnul Marian Lupu:
L-aţi avansat.
Doamna Valentina Buliga:
Pentru viitor v-am avansat. Noi
înţelegem esenţa proiectului de lege, îngrijorările
Guvernului şi ale distribuitorilor. Dar vreau să constat cu regret
că avem un şir de legi care reglementează utilizarea articolelor
de tutun, Legea cu privire la publicitate, consum. Cu părere de rău,
acest Parlament deja degrabă îşi va încheia mandatul, dar
Parlamentul nu a audiat o informaţie amplă privind impactul
consumului de tutun asupra sănătăţii populaţiei,
asupra tinerilor şi viitoarei generaţii. Aceasta doar pentru
stenogramă, spre regret.
Domnul Iurie Muntean:
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte întrebări? Nu
sînt.
Domnule Munteanu,
Vă mulţumesc.
Domnul Iurie Muntean:
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog Comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru agricultură şi
industria alimentară a examinat şi susţine propunerea Guvernului
de a modifica litera b) din alineatul (1) al articolului 21 din Legea nr.278
din 14 decembrie 2007 cu privire la tutun şi la articolele din tutun,
stipulată în proiectul de lege prezentat.
Totodată, Comisia
menţionează că, începînd cu 1 ianuarie 2009,
urmează să intre în vigoare prevederile alineatului (71)
al articolului 4 din Legea nr.1054 din 16 iunie 2000 pentru punerea în
aplicare a titlului IV din Codul fiscal, în subalineatul patru este
stipulat: începînd cu 1 ianuarie 2009 nu se admite importul,
producerea, precum şi comercializarea pe teritoriul vamal al Republicii
Moldova a ţigaretelor cu filtru pe a căror ambalaj nu este imprimat
preţul maxim de vînzare cu amănuntul şi data
fabricării.
Concomitent, în conformitate cu
prevederile articolului 21, alineatul (2) din Legea cu privire la tutun şi
articolele din tutun este stabilit stocurile de articole din tutun, care se fumează
ce nu corespund prevederilor articolului 11, vor rămîne în
circulaţie pe piaţă pînă la data de 1 ianuarie 2010.
Analizînd clauzele legale invocate
în cele două legi, constatăm că prevederile Codului fiscal
interzic, de la 1 ianuarie 2009, importul, producerea, precum şi
comercializarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a ţigaretelor cu
filtru pe al cărui ambalaj nu este imprimat preţul maxim de vînzare
cu amănuntul şi data fabricării. Iar cele din Legea cu privire
la tutun şi articolele din tutun permit comercializarea stocurilor, deci
nu întrunesc condiţiile respective pînă la 1 ianuarie
2010.
Pentru a exclude această
neconcordanţă legală, Comisia sesizată în fond
propune de a completa proiectul de lege cu un articol nou, cu următorul
cuprins: “La articolul 4, alineatul (71) din Legea nr.1054 pentru
punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, cu modificările
şi completările ulterioare, în subalineatul 4, după
cuvintele: “şi data fabricării” se completează cu următorul
text: “Excepţie fac stocurile de ţigarete cu filtru produse sau
importate pînă la 1 ianuarie 2009, a căror comercializare se
permite pînă la 1 ianuarie 2010.”
În subalineatul cinci textul: “aflate
în stoc la situaţia din 1 martie 2008” şi în continuare conform
textului se substituie prin textul: “aflate în stoc la situaţia de 1
ianuarie 2009 şi / sau comandate spre livrare în baza contractelor,
producătorii autohtoni, cumpărătorii care au achiziţionat
ţigarete cu filtru de la rezidenţii aflaţi pe teritoriul
Republicii Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar,
şi importatorii vor prezenta, pînă la 1 martie 2009, la
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, o declaraţie separată privind
preţurile maxime de vînzare cu amănuntul a ţigaretelor cu
filtru şi cantitatea aflată în stoc şi / sau comandată
spre livrare în baza contractelor.”
Aş vrea să menţionez că
Comisia pentru economie, buget şi finanţe a menţionat, în
avizul său, că ar fi necesar de modificat şi Legea nr.1054 cu
privire la punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal. Respectiv,
Comisia propune schimbarea conceptuală a proiectului de lege, a cărui
variantă definitivată se anexează.
În temeiul celor expuse, Comisia
pentru agricultură şi industria alimentară propune aprobarea
proiectului de Lege nr.3494 din 18 decembrie 2008 în primă
lectură, în baza raportului Comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule Cosarciuc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Mulţumesc.
Stimate domnule coleg,
Dar ministerul, Guvernul au participat la
discuţii în Comisie?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Autorul este de acord . Şi ei au fost
de acord cu propunerea comisiei.
Domnul Ivan Banari:
Şi încă o întrebare.
Nu credeţi că intenţionat s-au făcut aceste rezerve de
ţigări cu ambalaj vechi?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu pot să vă spun. Noi am avut o
întîlnire cu cei care sînt în această sferă.
Din punct de vedere tehnic, ei nu au putut să se alinieze la lege. Şi
vreau să vă spun că erori au fost incluse în lege atunci
cînd a fost modificată în luna martie Legea nr.1054 cu privire
la punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal. Acolo au fost
introduse aceste discrepanţe.
Domnul Ivan Banari:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule preşedinte al Comisiei,
În eventualitatea în care toate
grupurile parlamentare cad de acord, să dezbatem proiectul şi
în lectura a doua?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Noi putem să îl propunem
în lectura a doua, dar Parlamentul poate să îl voteze.
Domnul Marian Lupu:
Dar sîntem gata pentru această
fază?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc mult.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei,
fiindcă este vorba de anumite modificări de ordin conceptual, care au
fost evocate, supun votului aprobarea în primă lectură a
proiectului de Lege nr.3494. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Grupurile politice, grupurile parlamentare,
lectura a doua, de acord? De acord.
Mulţumesc.
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.3494. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 33.
Sectorul nr. 2 – 30.
Sectorul nr. 3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
67 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3494 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Hotărîre nr.3493 pentru
modificarea articolului 6 din Hotărîrea Parlamentului cu privire la
structura Aparatului Parlamentului. Înaintat de Biroul permanent.
Domnule Eremciuc, Vă rog, prezentarea.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
În scopul asigurării la un nivel
înalt a deservirii acţiunilor protocolare de primire a
delegaţiilor şi a vizitelor oficiale în incinta Parlamentului,
deservirii şedinţelor plenare, a şedinţelor Biroului
permanent, a şedinţelor fracţiunilor şi comisiilor
parlamentare, a altor acţiuni protocolare, se propune majorarea statutului
de funcţie al instituţiei publice “Direcţia pentru deservirea
clădirii Parlamentului” cu 6 unităţi. Sef al Serviciului de
deservire a acţiunilor protocolare – o unitate, specialist principal – 3 unităţi
şi spălătorese – 2 unităţi.
Astfel, este necesară modificarea
Hotărîrii Biroului permanent al Parlamentului nr.8 din 5 iunie 2007
cu privire la instituţia publică “Direcţia pentru deservirea
clădirilor Parlamentului”. Rog să susţineţi acest proiect
de hotărîre.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule Eremciuc.
Întrebări? Nu sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului
prezentat, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre a
Parlamentului nr.3493. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul nr. 3493 este aprobat.
Proiectul de Lege nr.3535 pentru
completarea Legii cu privire la distincţiile de stat ale Republicii
Moldova.
Iniţiativa Şefului Statului.
Prezintă domnul Eşanu.
Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul
permanent al Guvernului în Parlament:
Stimate domnule Preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Prin Decretul nr.1365 din 6 noiembrie 2007,
Preşedintele Republicii Moldova a declarat anul 2009 drept an al
sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc.
Prin acelaşi Decret, a fost instituită Comisia de Stat pentru
desfăşurarea acţiunilor consacrate sărbătoririi a 650
de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc.
Comisia respectivă a propus
Preşedintelui să fie instituite 2 distincţii de stat şi
anume: Ordinul “Bogdan Întemeietorul” şi medalia jubiliară “650
de ani de la întemeierea Ţării Moldovei”. În scopul
realizării acestei propuneri a Comisiei, Preşedintele a
înaintat proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră. Se
preconizează ca, prin conferirea Ordinului “Bogdan Întemeietorul”,
să fie apreciate meritele remarcabile în dezvoltarea şi
consolidarea statailităţii Republicii Moldova, contribuţia
substanţială la renaşterea naţională, la consolidarea
păcii civice, la instaurarea coeziunii şi concordiei în
societate şi la armonizarea relaţiilor interetnice, precum şi
activitatea deosebită de rodnică în vederea sporirii
prestigiului ţării pe plan internaţional.
Medalia Jubiliară “650 de ani de la
întemeierea Ţării Moldovei” va fi conferită pentru
contribuţia la afirmarea şi dezvoltarea statalităţii
moldoveneşti, pentru promovarea consecventă a reformelor democratice
şi social-economice, pentru sporirea potenţialului spiritual şi
intelectual, pentru merite în consolidarea societăţii, pentru activitatea
statală, socială şi de binefacere intensă.
Avînd în vedere că ambele
proiecte de lege prevăd aceeaşi problemă conceptuală,
rugăm să susţineţi ambele proiecte de legi.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Întrebări? Nu sînt.
Domnule Eşanu,
Vă mulţumesc.
Şi voi ruga Comisia. Atrag
atenţia că domnul Eşanu a făcut o prezentare atît la
proiectul nr.3535, cît şi la următorul proiect – nr.3536,
avînd această tangenţă.
Domnule Dragomir,
Vă rog.
Domnul Vladimir Dragomir:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi deputaţi,
Într-adevăr, aceste două
proiecte de legi, proiectul nr.3535 şi proiectul nr.3536, ţin de
acelaşi subiect, de aceea, le vom prezenta împreună.
Comisia pentru cultură,
ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport
şi mijloace de informare în masă a examinat proiectul de Lege
nr.3535 pentru completarea Legii nr.1123 din 30 iulie 1992 cu privire la
distincţiile de stat ale Republicii Moldova şi proiectul de Lege
nr.3536 privind instituirea Medaliei Jubiliare “650 de ani de la întemeierea
Ţării Moldovei”. Ambele din 23 decembrie 2008. Ambele aceste proiecte
de legi sînt iniţiativele legislative ale Preşedintelui
Republicii Moldova.
Dumneavoastră aţi primit
rapoartele Comisiei şi aveţi, totodată, schema sau mai bine-zis
schiţele de proiect ale Ordinului “Bogdan Întemeietorul” şi Medaliei
Jubiliare “650 de ani de la întemeierea Ţării Moldovei”. De
aceea, în contextul celor expuse de domnul ministru, pentru necesitatea
pregătirii, organizării şi desfăşurării cu
demnitate a aniversării de 650 de ani de la întemeierea statului
moldovenesc, luînd în consideraţie avizele pozitive ale
comisiilor parlamentare, a Guvernului şi a Direcţiei juridice a Aparatului
Parlamentului, Comisia de profil propune votarea proiectelor nr.3535 şi
nr.3536 în primă lectură. Şi dacă nu vor fi
obiecţii, să fie votate şi pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Stimaţi colegi,
Cine a fost primul?
Domnul Varta.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Domnule preşedinte,
În legătură cu aceste
iniţiative, se creează o uşoară confuzie,
întrucît Bogdan I nu a fost acel care a întemeiat statul
moldovenesc. Dacă să mergem pe această idee, anul
întemeierii îl consideraţi 1359. În perioada aceea,
domnitor, era, mai bine-zis, acel care stăpînea acest teritoriu,
fiindcă statul, ca atare, nu s-a constituit, există dovezi mai mult
decît concludente, era Sas, fiul lui Dragoş, acel care a fost aici
stăpîn pe această zonă de la 1347 pînă la 1354.
În 1354 moare şi îl succedează la cîrma acestei
formaţiuni prestatale Sas fiul. Bogdan I vine abia la 1363.
Şi atunci se intră într-o
coliziune, întrucît nu coincide anul 1351, pe care
dumneavoastră îl declaraţi ca an al constituirii
statalităţii moldoveneşti cu anul instalării la tron a lui
Bogdan I, care este anul 1363. Cum ieşim din această dificultate?
Domnul Vladimir Dragomir:
Domnule deputat,
Eu aş răspunde la această
întrebare în felul următor, aceasta ţine de
competenţa savanţilor, academicienilor, care au studiat problemele
date, înţelegeţi?
Domnul Ion Varta:
Vedeţi care e problema, că nu au
fost consultaţi savanţii.
Domnul Vladimir Dragomir:
Şi toate problemele acestea au fost
consultate cu academicienii, cu savanţii, aşa că... Daţi
să vedem cine şi cum. Studiaţi mai profund şi veţi
afla.
Domnul Ion Varta:
Domnule preşedinte,
Tocmai aceasta este problema că nu s-a
studiat în profunzime, nu au fost consultanţi savanţii şi
ne-am pomenit între-o situaţie mai mult decît ridicolă, întrucît
anul 1359 este anul pe care savanţii l-au contestat demult în
secolul al XIX-lea. Căzuse această...
Domnul Vladimir Dragomir:
Eu vă spun că sînt
diferiţi istorici şi au diferite păreri.
Domnul Ion Varta:
Păi, dacă vă referiţi
la domnul Stepaniuc, atunci e clar că aţi dat în bară.
Dacă vă consultaţi cu savanţi medievişti notorii o
să vedeţi că este altă dată, de fapt. Anul 1363 ar
putea fi anul întemeierii, desprinderii Moldovei de sub dominaţia
Ungară, dar nu este demonstrat, dovedit. Se ştie doar că Bogdan
I, la 1363, l-a succedat pe fiul lui Dragoş – Sas. Iar anul
întemeierii Moldovei, spre deosebire de Ţara Românească,
rămîne o enigmă pentru istorici, întrucît nu avem
dovezi concludente. Sînt trei documente de origine magheară, care ne
permit să afirmăm că anul întemeierii statului moldovenesc
ar putea fi 1363 sau 1365. Nu avem data exactă.
Domnul Vladimir Dragomir:
Nu am nimic contra.
Rămîneţi cu părerea dumneavoastră.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Am înregistrat.
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu, de fapt, nu am întrebări
pentru domnul preşedinte, căci el a răspuns foarte clar la
întrebarea colegului nostru. Am o propunere pentru lectura a doua. Propun
ca acest proiect de lege, să fie completat cu un nou articol, 17, cu
litera... cu cifra 3, cu următorul cuprins:
“Ordinul pentru vitejie în lupta cu
regimul totalitar comunist, care a guvernat Republica Moldova în anii
2001 – 2008. Acest ordin se conferă locuitorilor statului medieval
moldovenesc şi descendenţilor acestora, care deţin, în
exclusivitate, cetăţenia Republicii Moldova, aspiră spre
integrarea europeană, au viză de reşedinţă
începînd cu descălecarea pe acest pămînt a lui
Bogdan Voievod şi pînă la încălecarea acestui
pămînt de către Vladimir Voronin”.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Am admis această situaţie de
discuţie în sală, fiindcă este ceva normal pentru
dezbateri pe marginea unui proiect de lege concomitent, dragii mei. Noi vorbim
de un subiect care vizează originea istorică a statului pe care
îl reprezentăm în cadrul acestui Parlament. Pe care motiv,
în mod evident, nu voi supune votului această propunere, care este
mai mult ca o glumă şi vă rog foarte mult să
manifestaţi puţin respect, indiferent de culoarea politică,
respect pentru ţara pe care o reprezentaţi. Ţara, nu guvernarea.
Nu guvernarea, repet încă o dată – ţara. Vă rog
foarte mult. Eu am adresat acest mesaj tuturor.
Acum, vreau, la fel, să aduc o
informaţie la cunoştinţa dumneavoastră. Nu ştiu, poate
aţi privit şi dumneavoastră chiar ieri sau alaltăieri la
postul de televiziune “history” o discuţie aprinsă la nivel de oameni
de ştiinţă, care puneau la îndoială exactitatea
anului de naştere a lui Isus Hristos.
E ceva care ţine,
într-adevăr, pe de o parte, de convingeri, de lucruri care s-au
statornicit în mentalitatea şi în psihologia
societăţii. Şi, pe de altă parte, cu adevărat,
sînt nişte date ştiinţifice şi nu întotdeauna
aceste lucruri nu se bat cap în cap. Nu întotdeauna nu există
carenţe sau anumite diferenţe în argumente şi în prezentări.
Eu vă mulţumesc.
Alte întrebări?
Microfonul nr. 5. Da, vă rog.
Doamna Zoia Jalbă:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Dacă este vorba despre instituirea
spusei distincţiei de stat, vin cu propunerea ca prima distincţie de
stat în acest domeniu să fie atribuită domnului istoric şi
jurist Victor Stepaniuc.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Aşa, alte întrebări?
Microfonul nr. 4. Precizare.
Domnul Ion Varta:
Domnule Preşedinte,
Ultima precizare cu referire la acest an
1359. De fapt, este un an fatidic, întrucît exact în acest
act există o mărturie documentară iarăşi de origine maghiară.
S-a produs o tentativă de desprindere
de sub dominaţia ungară, însă ea a eşuat şi acea
răscoala a fost înăbuşită în sînge la
1359. Deci, prin urmare, nu avem dovezi clare că la acest an s-ar fi
produs. Ea s-a produs mult mai tîrziu, de aceea ca să consemnăm
evenimentul acesta şi să considerăm că se împlinesc
500 de ani nu avem nici o dovadă, nu avem nici un argument documentar.
Prin urmare...
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte întrebări? Nu
sînt.
Domnule preşedinte,
Vă mulţumesc.
Stimaţii mei colegi,
Proiectul nr.3535. Eu rog puţină
linişte în sală. Voi supune votului aprobarea în primă
lectură a acestui proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze.
Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Grupurile parlamentare, lectura a doua? Nu
se acceptă. Bine, o facem mîine atunci.
Acum, stimaţi colegi, proiectul de
Lege nr.3536. Voi supune votului aprobarea acestui proiect de Lege nr.3536.
Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul este aprobat, fiindcă este
un proiect de lege ordinar.
Continuăm.
Cu ce oare să continuăm? Ce, vreţi deodată la subsol?
Bine, dacă vorbim de subsol, atunci subsol.
Proiectul Codului
subsolului, proiectul nr.3342. Guvernul.
Domnul
Violeta Ivanov – ministrul
ecologiei şi resurselor naturale:
Mult stimate
domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi
deputaţi,
Atenţiei
dumneavoastră se propune spre examinare în prima lectură
proiectul Codului subsolului. Elaborarea proiectului Codului subsolului
în redacţie nouă este prevăzută de articolul 50 din
compartimentul 1 al programului legislativ pentru perioada 2005 – 2009.
Necesitatea adoptării Codului subsolului în redacţie nouă
a fost condiţionată de faptul că, de la adoptarea, în anul
1993, a Codului subsolului în vigoare, au trecut mai mult de 15 ani,
perioadă în care, clar lucru, relaţiile social-economice din
ţară s-au dezvoltat, s-au perfecţionat, s-au modificat, fapt
care nu putea să nu influenţeze şi relaţiile în
domeniul folosirii subsolului. Conform procedurilor existente, reglementarea
relaţiilor în acest domeniu la momentul actual este efectuată
de diferite organe centrale de specialitate, fapt care conduce la completarea
procesului de obţinere a dreptului pentru folosirea subsolului, divizarea
competenţelor şi responsabilităţilor între aceste
organe.
Existau şi
alte lacune de ordin juridic, administrativ, organizatoric, pentru care erau
necesare schimbări şi soluţii noi. Principalul obiectiv al
proiectului este constituirea unui organ unic de gestionare a subsolului, cum
ar fi Agenţia pentru geologie şi resurse minerale, care va avea
competenţe şi responsabilităţi depline în domeniul
evidenţei, reglementării şi controlului folosirii subsolului.
Spre deosebire
de situaţia existentă, zăcămintele de substanţe
minerale de însemnătate naţională vor fi transmise
beneficiarilor pentru valorificare industrială prin hotărîre de
Guvern. Va fi aplicată pe larg procedura de transmitere a
zăcămintelor pentru valorificare industrială prin concurs, ceea
ce va contribui la asigurarea unui grad mai înalt de
transparenţă în luarea deciziilor.
Sînt
prevăzute măsuri menite să asigure o mai raţională
folosire a substanţelor minerale utile, larg răspîndite, de
interese locale. Astfel, transmiterea acestora pentru folosinţă se va
legaliza printr-un contract încheiat între organul de stat abilitat
cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului
înconjurător şi administraţia publică locală.
În contract va fi stipulată responsabilitatea administraţiei
publice locale privind exploatarea raţională a substanţelor
minerale utile larg răspîndite şi obligarea de a aduce
terenurile degradate în urma extragerii substanţelor într-o
stare, care ar permite folosirea acestor terenuri în diferite scopuri
sociale şi economice.
De altfel,
încheierea contractului subsol este prevăzută şi de
celelalte feluri de folosinţă a subsolului, fie aceste
exploatări sau prospectări geologice sau extragerea substanţelor
minerale utile.
Un element
important îl constituie prevederea, conform căreia Guvernul va
stabili reguli stricte de comercializare a producţiei minerale, adică
se au în vedere locuri specializate sau magazine specializate de
folosire, de vindere a acestor substanţe minerale utile, faptă care
va contribui la stoparea procesului necoordonat uneori de comercializare a
substanţelor minerale utile.
Important este
faptul că proiectul prevede unificarea unităţilor de
măsură, adică folosirea aceloraşi unităţi de
măsură atît la evaluarea volumului producţiei extrase de
substanţele minerale utile, folosit la calcularea plăţii pentru
extragerea acestora, cît şi la comercializarea acestora. Aceasta va
contribui la excluderea practicii existente, cînd, în unele cazuri,
plata pentru extragerea substanţelor minerale utile, solide se
calculează luînd în calcul unitatea de măsură “metru
cub”. Iar producţia se comercializează în tone.
Pornind de la
faptul că, de exemplu, greutatea specifică a unei tone de nisip
constituie 1,2 – 1,5 tone, este evident decalajul dintre plata calculată
şi cea care ar trebui să fie de facto. Esenţial este şi
faptul că organul unic de gestionare a subsolului menţionat anterior
va presta toate serviciile pe care astăzi le prestează diferite organe
de stat, inclusiv studierea subsolului, aprobarea rezervelor de substanţe
minerale utile, eliberarea perimetrului minier, pregătirea actelor pentru
atribuirea în folosinţă a subsolului, controlul geologic de
stat şi supravegherea minieră în domeniu.
Noua
redacţie a Codului include prevederea cu privire la crearea fondurilor de
lichidare şi recultivare, cu scopul de a preîntîmpina practica
negativă existentă de neexecutare a recultivării terenurilor
degradate şi conservarea excavaţiilor miniere la sistarea extragerii
substanţelor minerale utile de către beneficiarii subsolului. Desigur,
precum şi era de aşteptat, la momentul examinării proiectului de
lege în comisiile parlamentare, au apărut opinii diferite privind
tratarea unor elemente conceptuale, obiecţii şi propuneri de
perfecţionare a proiectului Codului.
Noi,
stimaţi deputaţi, vă sîntem recunoscători pentru
toate propunerile şi obiecţiile dumneavoastră care au parvenit,
menite să îmbunătăţească calitatea acestui act
legislativ, care deja au fost luate în consideraţie. Vreau să
informez plenul Parlamentului că activitatea de perfecţionare a
proiectului deja a început. Au fost găsite soluţii acceptabile
pentru a redacta mai multe articole din proiect.
De exemplu,
proiectul va fi completat cu un articol nou, care va stipula expres şi mai
concis structura de administrare de stat în domeniul folosirii şi
protecţiei subsolului. Vor fi divizate mai distinct competenţele din
domeniul supravegherii miniere de stat şi controlul în domeniul
securităţii industriale.
Specialiştii
din cadrul administraţiei publice centrale, clar lucru, vor participa la
toate întrunirile şi dezbaterile pe marginea acestui proiect pentru
prezentare în redacţia a doua.
Aceasta fiind
spuse, rog, stimaţi deputaţi, să aprobaţi proiectul Codului
subsolului în redacţie nouă în primă lectură.
Mulţumesc.
Doamna Maria
Postoico:
Mulţumesc,
doamnă ministru.
Microfonul nr.
4.
Domnul
Valeriu Guma:
Mulţumesc,
doamnă Preşedinte.
Doamnă ministru,
Noi, în
principiu, susţinem necesitatea acestei legi. Dar vrem să ştim,
sînt agenţii economici care deja activează şi au,
sînt pe perimetrul, au perimetrul mineral...
Doamna
Violeta Ivanov:
Minier.
Domnul
Valeriu Guma:
...minier
şi ei activează. Şi vrem să ştim dacă legea menţionată
nu este o lege care este una retroactivă, nu poate să fie. Adică,
cum o să activeze ei mai departe? Ei sînt nevoiţi apoi să
se conformeze unei legi sau activează în baza celor care au primit
licenţa, să spunem aşa, autorizaţia?
Doamna
Violeta Ivanov:
Vă
mulţumesc pentru întrebare.
E clar lucru
că acei care deja activează vor activa şi în continuare,
doar vor fi supuşi ca să deschidă un cont special pentru
completarea fondului de recuperare. Deoarece ce se întîmplă
astăzi? Astăzi, beneficiarii, agenţii economici, cu părere
de rău nu toţi, unii, exploatează zăcîmîntul
mineral pînă rămîne o gaură foarte
adîncă. Întreprinderea dă faliment şi dispare
agentul economic. Şi de aceea statul îşi puse ca un obiectiv
foarte principal, că agentul economic, în dependenţă de
veniturile pe care le are zilnice, lunare ş.a.m.d. să
suplinească un fond special, care va fi menit să recupereze, să
recultiveze carierul respectiv.
Domnul
Valeriu Guma:
Da, vă
mulţumesc pentru răspuns.
Crăciun
fericit.
Doamna
Violeta Ivanov:
Mulţumim.
De asemenea.
Doamna Maria
Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia
Jalbă:
Mulţumesc,
doamnă Preşedinte.
Doamnă
ministru,
După cum se
ştie, la elaborarea unui nou Cod de legi se poate merge pe două
căi. Fie în baza celui vechi, cu îmbunătăţirea
lui, fie în baza unelor puncte de reper principiale, de fapt, de interes
naţional. Dumneavoastră, ca echipă de autori, pe care cale
aţi ales-o?
Doamna
Violeta Ivanov:
Vreau să
vă spun că, la elaborarea Codului nou, anume s-a mers pe
inventarierea acelor lacune, obstacole şi dezordini, spun acest lucru, pe
care astăzi le avem. Şi aici am luat în calcul atît Codul
model care a fost, stimaţi deputaţi, aprobat prin lege, deci în
anul 2004, cît şi legislaţia Uniunii Europene.
Deoarece conform
Planului de integrare “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, Planului de
acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, Ministerul Ecologiei
şi Resurselor Naturale are un plan foarte bine argumentat şi
consultat cu Comisia Europeană, care include şi elaborarea acestui Cod.
Şi aici au stat la bază şi acele bune practici din Ţările
Europene.
Doamna Zoia
Jalbă:
Eu am
înţeles, tendinţa este bună. Sigur că da. Acum, conform
specialiştilor în domeniu, Codul existent necesită modificare
şi completare peste 40 de articole din cele 80 existente.
Dacă citim
atent sinteza Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi a
Parlamentului, conform acestei sinteze au fost modificate şi amendate
puţin peste 20 de articole. Credeţi dumneavoastră că noul Cod
sau proiectul Codului subsolului va face faţă noilor rigori ale
legislaţiei europene, aşa cum v-aţi exprimat, atunci cînd
dumneavoastră vă prezentaţi în Parlament cu doar două
săptămîni înainte de Crăciun sau aceasta nu este
foarte important. Sau acest Cod nu este foarte important pentru ţara
noastră bogată şi de succes, aşa cum credem noi că
este Republica Moldova.
Doamna
Violeta Ivanov:
Stimată
doamnă deputat,
În primul
rînd, aş vrea să spun că nu ştiu care sînt acei
experţi, care au spus că 40 de articole urmează a fi modificate.
Am încercat eu să discut cu ei, să văd care articole.
Fiindcă nu am primit un răspuns concret: ce este rău, care
articole nu sînt corecte? Şi răspunsul. S-a spus că Codul
este rău. 40 de articole sînt, dar care sînt ele, cu
părere de rău, nu ştiu. Şi nu ştie nimeni.
Referitor la
faptul cît este de principial documentul pe care îl prezint
astăzi. Acesta este un document extraordinar de principal, unde au fost
luate în consideraţie practicile existente ale ţarilor
europene, care dispun de bogăţii naturale, care sînt poate mai
bogate decît ţara noastră. Şi scopul nostru principal este
utilizarea durabilă a acelor resurse minerale existente astăzi.
Scopul este ca resursele minerale să nu fie astăzi toate extrase
şi să spunem că gata am construit, am făcut şi am pus
punct. Deci o utilizare durabilă a resursului mineral.
Doamna Zoia
Jalbă:
Vă
mulţumesc, doamnă ministru.
Aveam marea
încredere că, într-adevăr, Codul este unul principal
pentru economia Republicii Moldova, dar el trebuie să fie şi
principial, aceasta este cu mult mai important.
Vă
mulţumesc.
Doamna Maria
Postoico:
E clar.
Microfonul nr.
2.
Doamna Zoia
Jalbă:
Doamnă
Preşedinte,
Eu vreau să
mă înscriu pentru o luare de cuvînt la...
Doamna Maria
Postoico:
Microfonul nr.
2.
Domnul Dmitri
Todoroglo:
Mulţumesc,
doamnă Preşedinte.
Eu sînt de
acord cu doamna, că Codul subsolului este un document principal şi
important pentru ţară, din cauză că tot ce avem noi
în subsol este exclusiv o proprietate a statului şi e foarte
important ca aceste “nedrî” să fie folosite raţional, efectiv,
în interesul naţional. De aceea, legea Codul subsolului nu prevede
nişte interziceri neargumentate, stabileşte numai regulile care
asigură folosirea efectivă a acestui subsol.
Dar totuşi sînt convins că
acest document o să creeze nişte norme mai stricte asupra acelor care
activează în această ramură cu activitate de
întreprinzător, dar legea are şi multe probleme care trebuie
să fie corectate, modificate.
Pentru a doua lectură avem destule
probleme. Una, care am vrut încă o dată... în cadrul
discuţiei prealabile noi nu am vorbit, doamnă ministru. Totuşi
legislaţia în vigoare prevede că subsolul este exclusiv
proprietate a statului, este stabilită plata pentru folosirea subsolului.
Dar în momentele în care noi
vorbim despre aşa-numitele cariere locale, acolo tot are loc o folosire a
subsolului, dar nu este stabilită plata. Dacă noi mergem pe calea ca
fără plată, atunci totuşi legea trebuie să
prevadă o atitudine privind această problemă, ca să nu fie
divergenţe în cazul în care sînt stabilite nişte
tarife pentru plată.
Dar acolo, cînd avem
legătură cu subsolul local nu este asemenea moment. Sau mergem
că stabilim conştiincios în legislaţia în vigoare
că aşa mecanisme o să aibă loc, aşa cum au loc la
moment, dar ea trebuie să fie legiferată. De aceea, pentru a doua
lectură, noi trebuie să găsim atitudine, ca să fie
convenabil şi pentru populaţie, şi pentru oameni.
Da, mulţumesc.
Doamna Violeta Ivanov:
Mulţumim mult.
Deci privind obiecţia
înaintată... noi deja am discutat-o, am găsit locul unde
să includem. Cu atît mai mult că aici, poate, după
aprobarea Codului vom veni şi cu unele propuneri pentru modificarea
Codului fiscal care stabileşte anume în procentaj acea plată
care urmează să o facă beneficiarii de subsoluri.
Mulţumim.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Mulţumesc.
Doamnă ministru,
Cum consideraţi dumneavoastră,
prin prisma acestui proiect de lege, dezastrul de la Criva pe care l-a generat
această exploatare nesăbuită din partea acestei companii mixte
care a produs efecte nocive şi mediului ambiant, şi acestei
peşteri unice, cea mai importantă peşteră carstică,
care este peştera Emil Racoviţă, care a suportat pierderi enorme
fiindcă mai multe grote au fost distruse.
Consideraţi că această
iniţiativă legislativă v-ar permite dumneavoastră, în
calitate de ministru, să stopaţi acest dezastru şi să
salvăm ceea ce mai putem salva la ora actuală? Vă oferă un
asemenea mecanism, o asemenea posibilitate această lege, noua lege,
dacă ea va fi votată, pînă la urmă, ca să
curmăm acest dezmăţ care se întîmplă acolo cu
consecinţe grave pentru toată lumea din jur şi pentru economia
naţională, pentru patrimoniul nostru naţional.
Doamna Violeta Ivanov:
E clar lucru că legea stabileşte
unele reglementări foarte clare acum. Adică, dacă
pînă acum domeniul respectiv era gestionat de mai multe
instituţii, de mai multe ministere, de mai multe autorităţi
centrale şi ca în zicala ceea: “copilul cînd are prea multe
moaşe, rămîne desfăşat”.
Deci, într-adevăr, Codul
respectiv prevede crearea organului unic şi sînt foarte clar
stabilite responsabilităţile. Întrebarea pe care dumneavoastră
mi-aţi oferit-o mai mult se referă la înăsprirea acelor
amenzi, adică la modificarea Codului contravenţiilor administrative,
unde deja au fost propuse unele modificări din partea ministerului la
articolele în baza cărora ar fi posibil de amendat acei agenţi
economici care distrug mediul şi fac acele nereguli care sînt
astăzi.
Domnul Ion Varta:
Deci eu trebuie să înţeleg
din ceea ce aţi spus dumneavoastră că vă angajaţi ca
să stopăm cu eforturi comune această distrugere a peşterii
unice şi să revenim la normalitate. Salvăm ceea ce putem salva
încă la ora actuală.
Doamna Violeta Ivanov:
Stimate domnule deputat,
Aş vrea să spun că noi în
comun ar trebui cu toţii să ne angajăm, că nu poate un
minister din 30 de persoane să se angajeze să spună că va
face regulă. Atunci cînd societatea va conştientiza că
problema mediului este prioritară şi trebuie să ne includem cu
toţii la soluţionarea problemelor, începînd de la
gestionarea deşeurilor pînă la cariere, atunci va fi
regulă.
Noi, clar lucru, vom elabora politica
statului în domeniu, pentru a exclude aceste nereguli.
Mulţumesc.
Domnul Ion Varta:
Bine, am înţeles.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Alim Afonin:
Da, vă mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Eu rog să fiu înscris pentru
luare de cuvînt.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Mulţumesc.
Doamnă ministru,
Articolul 9 din proiect stabileşte
competenţa autorităţilor administraţiei publice locale de
nivelurile unu şi doi în domeniul folosirii şi protecţiei
subsolului.
În această listă de
competenţe nu văd o atribuţie prin care autoritatea publică
locală ar avea careva atitudine la eliberarea licenţei de către
Camera de Licenţiere în vederea folosirii de către titular a
subsolului.
În acelaşi timp, la alineatul
(1) litera d) se scrie: “În caz de depistare a
încălcărilor condiţiilor de licenţiere în
folosirea subsolului, Comisia de... beneficiarul sectorului de subsol, titular
de licenţă sesizează Camera de Licenţiere cu prezentarea
documentelor constatatoare în vederea aplicării măsurilor
prevăzute de lege”, adică autoritatea publică locală de
nivelul unu, primăria.
Cine din cadrul primăriei poate
să facă aceste documente, să le completeze, în virtutea
căror atribuţii stabilite de Legea privind administraţia
publică locală? Fiindcă noi cunoaştem sute de primării
care au 2 – 3 specialişti în cadrul primăriei şi nu mai
mulţi.
Doamna Violeta Ivanov:
Vă mulţumesc.
Întrebarea a doua, ceea ce ţine
de sesizarea Curţii, aici clar lucru că, dacă primarul vede
că pe teritoriul primăriei cineva forează sau cineva extrage ilicit,
el are posibilitate să sesizeze organele de control şi Camera de
Licenţiere.
Ceea ce ţine la competenţele
autorităţilor administraţiei publice locale, autoritatea
publică locală poate să dea în folosinţă sau
să nu dea terenul deasupra zăcămîntului.
Domnul Alexandru Lipcan:
Am înţeles.
Doamna Violeta Ivanov:
Dar zăcămîntul este
proprietate a statului, ceea ce va fi în conformitate cu Codul respectiv,
în cazul în care resursele minerale vor fi de importanţă
naţională ele vor fi deci transmise prin hotărîre de
Guvern.
În cazul în care ele vor fi
mici, deci cariera locală micuţă, deci printr-un contract
încheiat cu autoritatea centrală de mediu, unde vor fi foarte clar
stipulate condiţiile ce trebuie să facă agentul economic, ce
trebuie să facă primăria în cazul respectiv ş.a.m.d.
Dar noi vom lua în consideraţie
şi la...
Domnul Alexandru Lipcan:
Adică, dacă sînt de acord
poate că primarul cumva să sesizeze organul fie teritorial, fie, eu
ştiu, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, dar cînd
scriem o lege ca să prezinte documente constatatoare, acesta este un
document mult mai...
Doamna Violeta Ivanov:
Document constatator, deci el a văzut
că cineva pe teritoriul lui forează sau face altceva şi el
sesizează organele respective.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Doamnă ministru,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru administraţia
publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a examinat la
şedinţa sa din 23 decembrie 2008 proiectul Codului subsolului,
parvenit de la Guvernul Republicii Moldova şi adoptat prin
Hotărîrea nr.1351 din 2 decembrie 2008.
Elaborarea Codului subsolului în
redacţie nouă, care prevede reglementarea folosirii şi
protecţiei subsolului, a fost prevăzută în programul
legislaţiei pentru anii 2005 – 2009, aprobat prin Hotărîrea
Parlamentului nr.300 din 24 noiembrie 2005.
Acest proiect este supus modificării
unor acte legislative din domeniul minier care necesită
perfecţionarea reglementării subsolului în condiţiile
economiei de piaţă şi ajustării legislaţiei Republicii
Moldova la legislaţia comunităţii europene.
Domeniul exploarării protecţiei,
supravegherii şi evidenţei de stat a subsolului a fost monitorizat pe
parcursul anilor 2007 – 2008 ce către Comisia pentru administraţia
publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului. În urma
controlului efectuat, au fost evidenţiate un şir de neajunsuri,
inclusiv imperfecţiunea Codului subsolului actual, care vor servi drept
temei pentru examinarea proiectului Codului subsolului pentru lectura a doua.
Totodată, se va ţine cont de
raportul Comisiei speciale pentru examinarea situaţiei privind
valorificarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, formate
conform deciziei Guvernului cu nr.67 din 25 iunie 2008.
În multe articole ale actualului
proiect de lege, figurează trimiteri la legislaţia în vigoare.
De exemplu, articolul 28: “Atribuţiile terenurilor beneficiarilor de
subsol” este un articol de trimitere. Considerăm că relaţiile
funciare ce ţin de folosinţa terenurilor în scopul
exploatării subsolului trebuie să fie reglementate foarte clar
în acest articol.
Totodată, articolele 9, 16, 17, 18,
19, 21, 22, 26 contravin unor acte legislative în vigoare. De exemplu,
articolul 9: “Competenţa autorităţilor administraţiei
publice locale în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului”,
litera e), în care este stipulat că controlul respectării
regulilor de comercializare a substanţelor minerale utile ţine de
competenţa autorităţilor administraţiei publice locale de
nivelul întîi, contravine prevederilor articolului 12 din Legea cu
privire la antreprenoriat şi întreprinderi.
La elaborarea şi prezentarea
proiectului Codului subsolului în Parlament nu s-a ţinut cont de
prevederile Legii privind actele legislative, inclusiv stipulate la articolele
4, 5, 19, 22 şi 23.
Noua redacţie a Codului subsolului
vine în contradicţie cu unele prevederi ale Legii nr.803 privind
securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase şi poate
afecta activitatea organului unic, al unui sistem de stat bine balansat,
efectiv în domeniul securităţii naţionale.
Structura administrării de stat
în domeniul folosirii subsolului este determinată neclar, nu
sînt concretizate organele administraţiei publice, care sînt
participanţi ai relaţiilor minere. Inclusiv nu este determinat
statutul şi locul organului nou, care, conform textului, în
proiectul Codului se numeşte “Organul de stat pentru ideologii şi
resurse miniere” sau “Serviciul geologic de stat”.
Considerăm că este necesar de a
concretiza scopul, sarcinile şi sistemul administrării şi
reglării de stat în domeniul folosirii subsolului, de
întărit sarcinile principale după organele de stat concrete
şi apoi de a atribui acestor organe funcţii concrete.
În Cod nu este determinată clar
modalitatea de atribuire a sectorului subsolului pentru deschiderea carierei.
Articolul 26, care permite dreptul beneficiarului terenului de
pămînt la extragerea substanţelor minerale utile, vine în
contradicţie cu prevederile constituţionale ale articolului 26
alineatul (2) litera e), care stipulează că statul trebuie să
asigure exploatarea raţională a pămîntului şi a acelor
resurse naturale în concordanţă cu interesele naţionale.
Iar conform articolului 127 –
bogăţiile de orice natură ale subsolului fac obiectul exclusiv al
proprietăţii publice. La proiectul menţionat au parvenit avizele
comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului
Parlamentului, în care se propune examinarea şi adoptarea
proiectului de lege în şedinţă plenară a
Parlamentului.
De asemenea, Comisia sesizată
în fond a solicitat obiecţiile şi propunerile cu privire la
proiectul Codului subsolului de la organele administraţiei publice
centrale, a căror activitate ţine de acest domeniu. Academia de
Ştiinţe a Moldovei, Universitatea Tehnică a Moldovei şi
Organizaţia nonguvernamentală Societatea Geologică a Republicii
Moldova.
Prin demersul din 16 decembrie 2008,
Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea
teritoriului a solicitat Guvernului materialele care au stat la baza
examinării şi adoptării de către Guvern a actualului
proiect de Cod al subsolului care vor fi examinate în cadrul grupului de
lucru al Comisiei pentru definitivarea şi examinarea proiectului
către Parlament în lectura a doua.
În temeiul celor menţionate,
pentru definitivarea proiectului Codului subsolului, Comisia sesizată
în fond îl va supune unei revizuiri minuţioase din punct de
vedere redacţional. Va analiza şi sistematiza obiecţiile şi
propunerile parvenite de la comisiile permanente, de la Direcţia
juridică a Aparatului Parlamentului, de la fracţiunile parlamentare
şi de la deputaţi, cu antrenarea specialiştilor din domeniul
respectiv.
În acest scop, prin
hotărîrea Comisiei permanente din 17 decembrie 2008, a fost deja
instituit un grup de lucru pentru definitivarea proiectului Codului subsolului
şi prezentarea lui Parlamentului către lectura a doua.
În contextul celor relatate, Comisia
pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea
teritoriului, în conformitate cu prevederile articolului 56 alineatul (2)
din Regulamentul Parlamentului, propune adoptarea proiectului de lege în
primă lectură de către Parlament şi se va pregăti
pentru a fi dezbătut în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc, domnule preşedinte
al Comisiei.
Întrebări pentru Comisie?
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu nu prea am înţeles sau a
sunat incorect, dar am vrut o poziţie la început să vorbesc,
referitor la atribuţia sau relaţiile funciare. Relaţiile
funciare şi activitatea de întreprinzător la extragerea
zăcămintelor, acestea două sînt afaceri diferite,
două lucruri diferite.
Şi nicidecum vreodată Codul
subsolului nu poate să reglementeze nişte relaţii funciare.
Pentru aceasta este Codul funciar. De ce? Din cauză că este o
normă care... noi am discutat în prealabil mult timp la aceasta,
înainte ca omul să aibă acces să înceapă
să extragă zăcămintele, trebuie să hotărască
problema cu solul, cu terenul. Dar cu terenul sînt două variante:
sau el o să aibă acest teren în proprietate privată, sau
el o să aibă acest teren în arendă.
În alt caz, el nu are dreptul de a
avea acces la acest teren. Dar aceste norme... nu pot să fie reglementate
relaţiile funciare în Codul subsolului, cum s-a spus că o
să fie nişte... descifrate sau lărgite relaţiile funciare.
Toate aceste norme o să fie prevăzute în Codul funciar.
De aceea, la început, în
articolul 28 care este, e scris: atribuirea terenurilor beneficiarilor de
subsol se efectuează în conformitate cu legislaţia
funciară ... Codul funciar şi punct. Iată aşa o să fie
corect şi o să fie divizat ... subsolului ... reglementează
activitatea, ceea ce e legat mai jos decît fertil. Ceea ce e fertil
şi e sus, aceasta este norma care trebuie să fie reglementată
în Codul funciar şi relaţiile dintre oameni.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine, da.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Aveţi dreptate că relaţiile
funciare sînt reglementate de Codul funciar, dar situaţia
reglementărilor ce vizează subsolul, care este nemijlocit sub
terenurile private, trebuie să fie cumva corelate cu prevederile Codului
funciar.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Aceasta a avut însens Comisia.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Dar noi nu avem.
Domnul Marian Lupu:
Am înţeles, eu o să trag o
linie la această discuţie.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Noi nu avem subsol în afară de
ceea ce mai jos decît fertil. De aceea înainte trebuie să
clarificăm, din cauză că pămîntul, terenul la noi
deja este privatizat în majoritatea... fondul de privatizare. O parte
sînt tot aşa, proprietate a statului sau proprietate municipală,
sau proprietate a persoanelor fizice.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Şi înainte ca să aibă
cineva acces la subsol, el trebuie să clarifice cu acei care ţin la
proprietate privată acest teren.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Nimeni nu contestă...
Domnul Dmitri Todoroglo:
Iată de aceea, dar aceste norme
în legislaţia în vigoare se reglementează, Codul funciar.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimaţi colegi,
Este cert un lucru, că tot ce
ţine de relaţii funciare trebuie să fie redat în Codul
funciar. Tot ce ţine de relaţii care se referă la
zăcăminte, la tot ce este subsol, în mod evident, este în
materie care vizează Codul subsolului.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc.
Două luări de cuvînt,
înainte de exerciţiul de vot.
Doamnă Zoia Jalbă, vă rog.
Doamna Zoia Jalbă:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Este părerea mea că multă lume
din această sală nu au atras o atenţie mai deosebită
acestui proiect de lege care se numeşte Codul subsolului. Dar era de ajuns
să lecturăm doar raportul Comisiei, ca să ne dăm seama de
nişte lucruri.
Pentru că prezentarea,
însăşi prezentarea acestui nou Cod al subsolului în
Parlamentul Republicii Moldova poate fi catalogată ca o palmă care a
fost trasă peste amîndoi obrajii Parlamentului, în general,
dar ai Comisiei pentru administraţia publică, ecologie şi
amenajarea teritoriului, în particular.
Şi această trebuşoară a
făcut-o nimeni altul decît acel care dirijează pînă
şi arestarea măgarilor pe cale de dispariţie în Republica
Moldova, mă refer la acei cu 4 picioare. Iar această ispravă a
fost înfăptuită prin jucăria care se numeşte
Ministerul Ecologiei, la momentul actual, cum s-a procedat, şi Resurselor Naturale.
Nepotismul care dăinuie în acest
minister luptă cu ardoare pentru menţinerea situaţiei
moştenite de la vechea conducere a ministerului, mai ales în ceea ce
ţine de resursele naturale.
Vorba ceea, ce a mai rămas
preţios în această parte de ţară după 8 ani de
devastare totală a bogăţiilor subsolului. De fapt, în
planul de activitate a Parlamentului, aşa cum aţi auzit, pentru
legislatura 2005 – 2009 a fost şi elaborarea Codului subsolului.
Comisia, din care fac parte, a apelat la
organele competente, la specialişti pentru elaborarea şi
definitivarea acestui Cod. După multe aşteptări, deci nu chiar
aşa de multe, 4 ani, uitaţi-vă că la 3.12, decembrie 2008
acest Cod apare în Parlamentul nostru, care a fost pus pe ordinea de zi a
şedinţei în plen la data de 18 decembrie 2008.
Dar, cum se zice la noi în limba de
stat, din prima “popîtkă” nu a mers. A fost retras din ordinea de
zi, fără a se specifica data cînd va fi examinat.
După aceea, au urmat două
şedinţe ale Comisiei noastre. Prima, special convocată pentru a
asculta autorii şi pentru a pune în discuţie noul Cod al
subsolului.
În urma acestora, chiar aveam
impresia că toţi sînt sinceri şi cu curajul să
spună lucrurilor pe nume şi s-a spus acestor lucruri pe nume. Iar
raportul. Atîta cunoaşteţi, doamna Ursu. Atîta
ştiţi. Iar raportul asupra proiectului de lege spune de la sine care
este situaţia adevărată.
Or, în acest raport, se compară Codul
existent cu proiectul noului Cod şi se specifică prezenţa
în acest nou Cod al subsolului a normelor defectuoase, neclare, lasă
loc interpretărilor neuniforme, nu sînt bine definite
atribuţiile şi competenţele organelor de resort, nu este expusă
clar modalitatea de atribuire în folosinţă a subsolului şi
multe altele.
La aceste constatări am ajuns, au
ajuns şi membrii Comisiei noastre la prima şedinţă din data
de 23. Dar cum la noi lucrurile se schimbă peste noapte, în cea de a
doua şedinţă din data de 24, s-a schimbat şi atitudinea
colegilor faţă de cele ce au spus în ajun.
Şi dacă e aşa, vin
astăzi cu o solicitare către dumneavoastră de a reveni, dragi
colegi, la cele drepte. Pentru că dintre noi toţi Dumnezeu este cel
drept şi puternic. Vin cu propunerea de a respinge acest proiect de lege
nu pentru totdeauna, dar cît mai urgent să fie definitivat drept
concept şi apoi votat în primă lectură.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnul Alim Afonin.
Domnul Alim Afonin:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi colegi,
Prezentul Cod reglementează
relaţiile în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului,
protecţiei intereselor statului şi cetăţenilor Republicii
Moldova, ale beneficiarilor subsolului, precum şi în domeniul
cercetării geologice. Necesitatea adoptării prezentului Cod este
indiscutabilă, deoarece Codul subsolului, adoptat de către
Parlamentul Republicii Moldova la 15 iunie 1993 şi pus în aplicare
prin Hotărîrea Parlamentului din aceeaşi zi, nu corespunde
întru totul cerinţelor de astăzi.
În ţară s-au produs
schimbări esenţiale în domeniul economic, social, politic, s-au
instaurat relaţiile economice de piaţă în sfera folosirii
subsolului şi, în special, pe piaţa materiei prime, minerale au
apărut operatori privaţi autohtoni şi străini. Creşte
în continuu numărul întreprinderilor miniere, mai ales a
carierelor mici.
Respectiv, sporeşte volumul extragerii
substanţelor minerale utile. Aceste schimbări, ca atare, impun
în mod firesc perfecţionarea bazei normative, reglementînd
relaţiile în domeniul valorificării resurselor minerale,
subterane, utilizării subsolului în alte scopuri decît
exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile,
protecţiei mediului geologic.
Pentru aplicarea normelor din 28 de
articole ale Codului, din numărul total de 51, urmau a fi elaborate 23 de
regulamente şi instrucţiuni tehnice, din care numai 3 au fost
elaborate. În perioada din 1994 pînă în 2000 nu a fost
nimic. Abia în 2002 şi în 2006 au fost elaborate 8
regulamente.
Normele juridice din Codul în vigoare,
în majoritatea lor, sînt declarative, deseori admit interpretări
controversate şi ambigue, lipseşte coerenţa şi
corelaţia normelor atît în interiorul textului, cît
şi în alte acte normative. Multiple neajunsuri şi lacune din Cod
nu pot fi înlăturate prin operarea unor modificări,
completări separate.
Un exemplu viu, care ar putea să
demonstreze că este anume aşa, este Egoreni 2. Comisia de profil, pe
parcursul a timp de un an şi jumătate, examinează şi
dă răspunsuri petiţionarilor privind acest caz. Folosindu-se de
unele neclarităţi, doi deputaţi din opoziţie, avînd
interese deloc nu ale statului, ci ale lor personale încurcă
chestiile acolo.
Presupun că, înveliţi cu
frica de a-şi continua viaţa numai cu salariu, cît şi
spaima blestemului din filmul „Áđčëü˙íňîâŕ˙ đóęŕ”: „÷ňîáű ňű ćčë íŕ îäíó
çŕđďëŕňó”, au făcut tot posibilul şi astăzi avem o carieră
parcelată cu mai mulţi agenţi economici. Prezentul Cod, propus
spre examinare, reglementează raporturile sociale în domeniul
cercetării, folosirii şi protecţiei subsolului, valorificarea
resurselor minerale şi a spaţiilor subterane.
Cadrul instituţional de gestionare, de
administrare a folosinţei subsolului include ministerul de resort,
autorităţile abilitate şi organele administraţiei publice
locale, ale căror atribuţii şi funcţii sînt şi
trebuie să fie formulate clar în structura cu care îl are cu
Legea cu privire la resursele naturale, Legea privind protecţia mediului
înconjurător, cu legislaţia acvatică, inclusiv cu privire
la zonele de protecţie a bazinelor de apă şi rîuri, cu
legislaţia funciară şi silvică, cu Legea privind
administraţia publică locală şi altele.
Fracţiunea Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova, examinînd minuţios proiectul
Codului subsolului şi astăzi la şedinţele sale, deja are
propuneri pentru amendarea unor prevederi din proiect. Considerăm că
anume Agenţia de Stat pentru Geologie şi Resurse Naturale trebuie
să aibă competenţe în domeniul cercetării şi
folosirii subsolului, unde ar include şi ţinerea cadastrului de stat
al zăcămintelor şi manifestărilor de substanţe
minerale utile şi balanţelor de stat ale rezervelor de substanţe
minerale utile, iar în domeniul supravegherii miniere înaintarea
propunerilor privind limitarea, suspendarea ori sistarea folosirii subsolului
în cazul în care nu au fost respectate regulile de securitate la
folosirea acestuia. În caz de depistare a încălcărilor de
licenţiere la folosirea subsolului, sesizează Camera de
Licenţiere în vederea aplicării măsurilor prevăzute
de lege. Sîntem convinşi că dreptul folosirii subsolului pentru
toate genurile de activitate minieră, inclusiv cele ce nu prevăd
extragerea substanţelor miniere utile, se obţine în
condiţiile de constiţionare, conform prevederii Legii cu privire la
concesiune.
E de menţionat că blocul
referitor la aspectul economic al folosirii subsolului, taxe, redevenţe
pentru fiecare gen de activitate minieră va conţine principiile
fundamentale de calculare ale taxelor şi asigurarea încasării plăţilor
pentru folosirea subsolului.
Este prevăzută
înăsprirea cerinţelor de explorare şi exploatare a apelor
subterane, stabilirea unui regim special de forare în ariile de
răspîndire a apelor subterane, interzicerea îngropării
substanţelor nocive şi a deşeurilor în sectoarele de
subsol, unde este posibilă existenţa legăturii hidraulice a
apelor subterane potabile. Rolul, locul, sarcinile şi atribuţiile de
supraveghere minieră sînt cu mult mai clar expuse decît
în Codul existent.
Fracţiunea Partidului Comuniştilor
din Republica Moldova va susţine proiectul Codului subsolului în
primă lectură. Iar pentru lectura a doua, după cum am
menţionat, avem pregătite, preconizate amendamente care, după
părerea noastră, vor îmbunătăţi esenţial
acest Cod. E de menţionat că anume proiectul Codului subsolului a
fost exclus din ordinea de zi, dat fiind faptul că anume ideea
principală a fost de lucra cu amendamentele, despre care, astăzi,
putem spune cu siguranţă că vor îmbunătăţi
acest Cod.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile... Eu vă rog
să terminaţi. Eu voi supune votului, în condiţiile
raportului prezentat de Comisia de profil, aprobarea în primă
lectură a proiectului de Lege nr.3342. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul nr.3342 este aprobat în
primă lectură.
A doua lectură va fi deja în
2009.
Continuăm. Proiectul de Lege nr.3497 pentru
completarea unor acte legislative.
Prezintă Guvernul.
Domnul Iurie Muntean:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Onoraţi membri ai Parlamentului,
Odată cu abrogarea Legii nr.687 cu
privire la resursele materiale secundare prin Legea nr.280 din 14 decembrie
2007, din nou a apărut pericolul întoarcerii la situaţia de
incertitudine care a existat pînă în anul 2002.
În acest sens a apărut
necesitatea operărilor unor modificări în unele acte
legislative şi de a interzice colectarea şi achiziţionarea de la
persoane fizice a resturilor şi deşeurilor din metale feroase şi
neferoase.
Proiectul prezentat atenţiei dumneavoastră
prevede completarea a două acte legislative: Legea privind reglementarea
prin licenţiere a activităţii de întreprinzător
şi Legea privind deşeurile de producţie şi menajere cu
două alineate noi, care au menirea de a stabili rigori clare pentru o
serie de genuri de activitate.
În contextul celor expuse, rugăm
să susţineţi acest proiect.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule viceministru,
La articolul 2, pe care îl
propuneţi dumneavoastră, am găsit o chestiune care, de fapt, nu
este elucidată, cu alte cuvinte. Este vorba despre aceea că,
interzicînd vînzările de metal uzat feros şi neferos,
cetăţenii care activează în diferite domenii, dar pe
bază privată, nu au firme, dar au tractor, au plug, au vagonete din
metal ş.a.m.d., care sînt procurate pe bază legitimă.
Şi în cazul în care trec la rebut, ce fac ei mai departe cu
această cantitate de metal care poate fi şi considerabilă,
şi legitimă?
Domnul Iurie Muntean:
Deci, ei au dreptul să o
vîndă ca bun, nu ca deşeu, dar ca bun.
Domnul Vladimir Braga:
Nu am subliniat, nu de bun. Eu vorbesc de
rebut, vorbesc de metal uzat. În cazul în care s-a trecut la metal
uzat, noi am discutat în Comisie numai un caz, dar cazuri sînt
foarte multe. Daţi să ne întoarcem la cazul acesta. Omul
îşi trece la pierderi tractorul sau semănătoarea, sau
lucruri care sînt ale lui legitime, iar el nu are dreptul să
vîndă metal uzat.
Domnul Iurie Muntean:
Are. Dacă acest metal este identificat
în contract ca bun, în aceste condiţii el poate să
îl vîndă, desigur. Dumneavoastră trebuie să
ţineţi cont că această prevedere este doar un impediment
procedural care permite, să zicem, evitarea acelor excese pe care le-am avut
pînă în anul 2002. Cu alte cuvinte, dumneavoastră
puteţi ca bun să vindeţi un tractor uzat, da?
Domnul Vladimir Braga:
Nu.
Domnul Iurie Muntean:
Dar nu puteţi, ca bun, să
vindeţi 5 metri de sîrmă. Pentru că 5 metri de
sîrmă sînt deja un deşeu.
Domnul Vladimir Braga:
Domnule viceministru,
Dumneavoastră răspundeţi la
altă întrebare, nu la a mea. Deci ceea ce prevede... eu sînt
un oponent foarte serios la ceea ce spuneţi dumneavoastră, acei care
colectează, rup sîrma de pe stîlpi, fac alte rele societăţii,
cu aceştia trebuie de luptat, aceştia trebuie de pus acolo, la locul
lor. Eu nu vorbesc despre aceste cazuri. Cu dînşii,
într-adevăr, trebuie de luptat. Şi aceea ce propuneţi
dumneavoastră, că trebuie de făcut ca ei să nu facă
aşa ceva, eu sînt de acord şi susţin chestia aceasta.
Eu vorbesc de un caz separat, care nu este
elucidat în cadrul acestei legi, cînd omul, legitim, are tractor,
eu v-am şi nominalizat, dar aceasta pot fi nu numai tractor sau
semănătoare. Pot fi case din metal, pot fi multe lucruri care
sînt procurate legitim, el le trec la rebut, face act de trecere la
pierderi, la metal uzat, îl înregistrează legitim, îl
scoate de la evidenţă, de la poliţie, aşa cum se prevede totul.
Şi, în acest caz, el are tot dreptul juridic să
vîndă metal uzat. Şi noi nu am prevăzut în proiectul
acesta de lege.
Domnul Iurie Muntean:
Vă explic. Casarea şi valoarea
zero referitor la un obiect, care face parte din circuitul civil, nu
înseamnă că acest obiect poate fi vîndut ca bun care are
anumite atribuţii sau caracteristici de consum, chiar şi fiind uzat.
Aceasta nu înseamnă că, avînd valoarea zero şi fiind
casat, acest bun devine deşeu.
Domnul Vladimir Braga:
Dumneavoastră nu îmi
răspundeţi nicidecum la întrebare. Eu înţeleg
că fugiţi de răspuns, dar nu este corect.
Domnul Iurie Muntean:
Respectivul obiect ca bun, dar nu ca
deşeu.
Domnul Vladimir Braga:
Păi, bine, dar de ce să îl
vînd ca bun, dacă el e trecut deja la “metalolom”? Cum adică
să îl vînd ca bun? Omul, proprietarul l-a scos de la evidenţă
de la inspectorat şi îl trece la rebut, iar în actul de
trecere la rebut se scrie: “Să se ia la evidenţă 2 tone de metal
uzat şi se scoată din evidenţă tractorul.” Aşa se face
actul. Dacă dumneavoastră pînă acum nu aţi
făcut, eu am făcut multe.
Domnul Iurie Muntean:
Eu ştiu despre ce vorbiţi. Mai
mult ca atît, eu am semnat.
Domnul Vladimir Braga:
Şi mai departe: ce face omul acesta cu
2 tone?
Domnul Iurie Muntean:
Însă acest obiect, prevăzut
în actul de casare, rămîne a fi bun.
Domnul Vladimir Braga:
Nu, dumneavoastră nu aţi
făcut acte de acestea şi nu ştiţi, pur şi simplu,
că el se desface, se face defectare. Sînt nişte tehnologii care
trebuie urmate.
Mulţumesc.
Eu am înţeles că nu
ştiţi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
În continuarea discuţiei care a
avut loc cu domnul Braga.
Domnule viceministru,
Dar cînd introducem plată pentru
a da metal uzat la întreprindere? Fiindcă un pas logic următor
trebuie să fie acesta, căci acum nu se primeşte şi o
să stea omul cu metalul uzat în grădină şi pe
urmă o să se ducă la întreprinderea care are
licenţă şi o să roage să vină, să ia acest
metal uzat. Şi dînsul o să vină numai atunci cînd
îi va plăti. Aceasta este logica. El nu poate fi ca metal uzat
vîndut, nu poate fi dus la punctul de colectare şi atunci va
rămîne acolo, în grădină. Sau în ogradă,
sau în drum, sau în stradă, dacă vreţi aşa.
Şi se va adresa la “Metal feros” şi “Metal feros” va spune: “Poftim,
cum sînt şi celelalte deşeuri, plăteşti, venim
şi le luăm.” Aşa este în toate ţările europene.
Dar noi această lege am luat-o de
acolo, vrem să o introducem aici.
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Eu propun ca să retragem acest proiect
de lege. Rog să fie pusă al vot propunerea. Fiindcă el vine
în contradicţie cu situaţia reală de astăzi.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Aveţi un comentariu la situaţia
descrisă sau argumente?
Domnul Iurie Muntean:
Desigur. Deci, metalul respectiv se
colectează contra plată, nu se colectează gratis.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Se colectează contra plată, dar
plăteşte acel care colectează, dar mîine va trebui să
plătească acel care îl duce la punctul de colectare.
Domnul Iurie Muntean:
De ce va trebui să
plătească? Unde este indicată această chestie?
Domnul Ivan Banari:
Va sta cu dînsul acasă atunci.
Domnul Iurie Muntean:
Nu va sta, îl va vinde ca bun.
Domnul Ivan Banari:
Nu îl va vinde.
Domnul Iurie Muntean:
Îl va vinde.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Eugenia Stîrcea:
Domnule viceministru,
După părerea mea, această lege
este una bună şi ea trebuia adoptată poate mai demult. Poate
şi din această cauză noi, în Chişinău, avem, nu
ştiu, un număr mare de blocuri în care lifturile au fost
distruse şi cablurile pe care le ţin au fost secţionate şi
vîndute la metal uzat. În acelaşi timp, poate că
dumneavoastră, în calitatea dumneavoastră de viceministru,
şi cu experţii pe care îi aveţi acolo puteţi să
introduceţi sau ne gîndim împreună, o oarecare modificare
care să prevadă şi vinderea bunurilor pe care oamenii le
deţin. Dar, în acelaşi timp, şi interzicerea
vînzării de metale feroase în modul în care am spus,
prin distrugerea altor bunuri care sînt mult mai importante. Din această
cauză eu cred că legea este bună şi ea merită să
fie adoptată, poate cu anumite modificări.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Modificările, da, pentru lectura a
doua.
Doamna Eugenia Stîrcea:
Întrebarea era: cum
dumneavoastră vedeţi: e posibil de introdus unele modificări
pentru lectura a doua în sensul acesta?
Domnul Iurie Muntean:
Deci noi insistăm asupra
redacţiei prezentate, însă, dacă propunerile vor
îmbunătăţi propunerile respective, desigur, vor fi
acceptate.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorată asistenţă,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru
completarea unor acte legislative, iniţiativă legislativă a
Guvernului. La Comisie noi am susţinut conceptul legii. Practic, avem
avizele pozitive ale comisiilor respective.
Comisia juridică, pentru numiri
şi imunităţi a propus ca din alineatul (9) ... (21)
să fie exclus cuvîntul “condiţiilor şi” să
lăsăm numai “potrivit procedurii stabilite de Guvern”. Noi o să
examinăm această poziţie pentru lectura a doua şi o să
prezentăm raportul.
În temeiul celor expuse, noi propunem
acest proiect pentru prima lectură.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Dumneavoastră aţi propus să
fie exclus cuvîntul “condiţiilor”.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu nu am spus ca să fie exclus, este
amendamentul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. Noi
o să examinăm acest amendament pentru lectura a doua.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Conform Legii cu privire la
licenţierea activităţii de antreprenoriat, licenţa trebuie
să conţină condiţiile licenţierii ca anexă
şi nu este rezonabil ca noi să excludem această frază,
adică cuvîntul “condiţiilor”, fiindcă condiţiile
sînt ca anexă la licenţă, condiţiile de
licenţiere.
Mulţumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu încă o dată repet. Eu nu
am spus că noi o să omitem acest cuvînt, o să
examinăm pentru lectura a doua amendamentul Comisiei juridice, pentru
numiri şi imunităţi.
Domnul Marian Lupu:
Bine, să vedem ce a avut în
vedere Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi.
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Comisia juridică, pentru numiri
şi imunităţi a avut în vedere că, conform Legii
nr.235 care reglementează activitatea de întreprinzător, acolo este
clar prevăzut că tot ce este legat de condiţiile specifice,
normele sanitare etc. aceste condiţii trebuie să fie prevăzute
în lege. Iată de ce noi şi propunem.
Domnul Marian Lupu:
A, din anexă să fie în
textul legii.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Corect.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta e altă idee.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Deoarece, conform formulei propuse, aceste
condiţii vor fi stabilite de către Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Corect. Bine, deci în lege
condiţiile să fie incluse în textul legii propriu-zise.
Microfonul nr. 5.
Domnul Vladimir Braga:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Noi, la şedinţa Comisiei am
discutat acest moment despre trecerea la rebut. Şi, dacă vă
amintiţi, a fost poruncit ministerului anume sub acest aspect să se
gîndească să facă propunere. Eu am fost înţeles,
probabil, greşit de către unii dintre colegi. Eu nu sînt
împotriva legii, din contra o susţin şi consider că este
foarte necesară pentru a reglementa acest domeniu de colectare a metalelor
şi, cel mai importat lucru, de a pune baraj la acei care fac prostii, care
demontează lucruri bune şi le predau ca metale uzate şi
neferoase.
Şi, în acest caz, eu vreau
să vă adresez o întrebare, dacă nu sînteţi
împotrivă, dacă formularea... Comisia a poruncit ministerului...
ar suna cam în felul următor: la articolul 2, punctul 4 se
vorbeşte că se interzice colectarea de achiziţionare de la
persoanele fizice a resturilor şi deşeurilor de metale feroase
şi neferoase, cu excepţia bateriilor de acumulatoare. Aşa este
scris în proiectul de lege.
Şi eu aş propune să
introducem această noţiune despre care am vorbit: şi în
cazuri trecerii la rebut cu scoaterea de la evidenţă şi
confirmare, prin act, a tehnicii agricole proprii. Şi atunci stă
totul la locul lor. În acest caz, această problemă dispare
şi proiectul de lege respectiv poate fi votat, după mine, chiar
şi în lectura a doua. Cum vă uitaţi la aceasta?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi, astăzi, la ora patru, adunăm
Comisia. Vă invit şi pe dumneavoastră, şi pe autori şi
discutăm şi această problemă.
Domnul Vladimir Braga:
Bine.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Domnule Bondarciuc,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului
prezentat de către Comisie, voi supune votului aprobarea în prima lectură
a proiectului de Lege nr.3497. Cine este pentru, rog să voteze.
Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul este aprobat în primă
lectură.
Microfonul nr. 3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi, astăzi, la ora 16.00 adunăm Comisia
şi mîine o să prezentăm pentru lectura a doua acest
proiect.
Domnul Marian Lupu:
Eu am înţeles. Aţi spus-o de
la tribuna centrală. Bine.
Proiectul de Lege nr.3504 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Doamna Galina Balmoş – ministrul protecţiei sociale, familiei
şi a copilului:
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Propun atenţiei dumneavoastră
proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
De fapt, proiectul este elaborat în scopul racordării prevederilor
legislative, anumitor prevederi din cadrul Legii privind sistemul public de
asigurări sociale, Legii privind pensiile de asigurări sociale de
stat, Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, Legii privind alocaţiile sociale de stat pentru unele
categorii de cetăţeni, în scopul omiterii anumitor carenţe
şi a contradicţiilor dintre prevederile acestor legi.
Principial este momentul adoptat în
Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2009 şi anume,
în conformitate cu prevederile Legii de pensionare, pensia minimă
reprezintă suma acordată lunar persoanelor îndreptăţite
în cazul în care cuantumul pensiei integrale calculate nu
depăşeşte această sumă.
Actualmente, pentru cazurile în care
cuantumul pensiei calculate este mai mic decît cuantumul pensiei minime,
diferenţa dintre aceste două se suportă din contul mijloacelor
bugetului asigurărilor sociale de stat, constituind, de fapt, o
redistribuire a acestor mijloace. Proiectul pe care l-am înaintat noi
propune completarea articolului 12 din Legea privind pensiile de asigurări
sociale de stat cu norma care prevede compensarea din contul bugetului de stat
a diferenţei dintre aceste două mărimi, adică pensia
calculată şi pensia minimă, prevedere, după cum am spus,
acceptată în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
pentru anul 2009. Rog să susţineţi acest proiect.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Doamnă ministru,
Vă mulţumesc.
Întrebări? Nu sînt.
Eu vă mulţumesc.
Şi rog Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Stimaţi deputaţi,
Comisia pentru protecţie socială,
sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege privind
modificarea şi completarea unor acte legislative şi constată
următoarele. Proiectul de lege nominalizat propune operarea unor
modificări şi completări într-un şir de acte
legislative ce reglementează modul de activitate al sistemului public de
asigurări sociale şi, în primul rînd, în
legea-cadru se stabilesc regulile de activitate ale acestui sistem.
Scopul operării acestor
modificări constă în legiferarea noilor orientări ale
politicii în domeniul asigurărilor sociale, adoptate deja prin Legea
bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009, asigurînd
astfel temeiul legal pentru implementarea acestora. Astfel, modificarea
propusă la articolul 4 din Legea privind sistemul public de asigurări
sociale decurge din faptul că, în conformitate cu Legea bugetului
asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009, proprietarii şi
arendaşii terenurilor agricole, care prelucrează de sine stătător
loturile de pămînt, nu vor fi supuşi asigurărilor sociale
de stat obligatorii, ci vor achita deja benevol contribuţia.
Modificările propuse la articolele 12
şi 13 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat vor
asigura baza legală pentru acoperirea din bugetul de stat a
diferenţei dintre pensia minimă calculată, pensia calculată
şi pensia minimă în cazurile în care pensia
calculată din venitul asigurat nu atinge mărimea pensiei minime.
Pînă la momentul actual, această diferenţă era
acoperită prin redistribuirea de la ceilalţi contribuabili, fapt ce
condiţiona micşorarea pensiilor şi a altor plăţi
sociale ale acestora.
Prin modificările propuse se vor
exclude şi cazurile de supraplată a contribuţiilor de
asigurări sociale de către persoanele care activează prin cumul,
fiind ţinută o evidenţă a sumei totale a
contribuţiilor depuse de la toate locurile de muncă. Iar în
cazul apariţiei unor situaţii de supraplată aceste sume vor fi
restituite persoanei respective.
Concomitent, sînt propuse
modificări şi completări în unele acte legislative, ce
ţin de precizarea unor norme legale în vederea excluderii unor interpretări
ambigue, precum şi aducerea în concordanţă a
reglementărilor în domeniul asigurărilor sociale cu unele
modificări operate şi în alte acte legislative pe parcursul
acestui an. În avizele prezentate, comisiile permanente nu au avut
obiecţii asupra proiectului de lege.
În temeiul celor menţionate, Comisia
propune aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură, iar
dacă nu sînt obiecţii – şi adoptarea în lectura a
doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc, doamnă preşedinte
a Comisiei.
Întrebări pentru Comisie? Nu
sînt.
Mulţumesc foarte mult.
Stimaţi colegi,
Voi supune votului aprobarea în primă
lectură a proiectului de Lege nr.3504. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul este aprobat.
Grupurile parlamentare? Lectura a doua? De
acord? De acord.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului
prezentat de către doamna preşedinte a Comisie de profil, supun
votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3504. Cine este
pentru? Şi rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 25.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
6 voturi. 63 de voturi “pro”. “Împotrivă”?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3504 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3534 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative.
Guvernul, Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare.
Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii şi industriei
alimentare:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
Guvernul vine cu acest proiect de lege.
Este vorba despre modificarea unor acte legislative care ţin de complexul
agroalimentar în viziunea racordării acestor acte cu Legea nr.280,
Legea nr.281. În acest context, este vorba despre ridicarea la rang de
lege a unor reglementări care ţin de condiţionarea primirii
licenţelor, de alte activităţi legate de complexul
agroalimentar. În acest context, rog să susţineţi aprobarea
acestui proiect de lege.
Mai mult ca atît, vreau să aduc
la cunoştinţa dumneavoastră că, suplimentar, este şi o
racordare a Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a
populaţiei la Legea privind activitatea sanitaro-veterinară nr.251
în contextul faptului că, începînd cu 1 ianuarie 2009,
monitorizarea totală asupra tuturor produselor de origine animală va
fi pusă în sarcina Agenţiei pentru siguranţa produselor de
origine animală şi veterinară. În acest context, rog
suportul dumneavoastră în vederea aprobării acestui proiect de
lege.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări? Nu sînt.
Domnule ministru,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru agricultură şi
industria alimentară a examinat proiectul de Lege pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative şi a constatat că aceasta
este o iniţiativă legislativă care prevede modificarea şi
completarea unui şir de legi, să le aducă în
concordanţă cu Legea nr.235 cu privire la principiile de bază de
reglementare a activităţii de întreprinzător. Comisia,
prin majoritate de voturi, a considerat că acest proiect de lege poate fi
propus Parlamentului pentru aprobare în primă lectură.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte
al Comisiei.
Întrebări pentru Comisie? Nu
sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În acest context, voi supune votului
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3534. Cine
este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Comisia nu a spus nimic despre lectura a
doua, pe care motiv nu am temei să întreb grupurile parlamentare
privind lectura a doua în cadrul acestei şedinţe.
Următorul proiect. Proiectul de Lege nr.3495
cu privire la măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare
a unor întreprinderi din sectorul agroalimentar.
Guvernul.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Supun atenţiei dumneavoastră
acest proiect de lege. Este vorba despre acele credite care au fost acordate
în cadrul unor proiecte, cum ar fi PL-480, şi, de asemenea, despre
alte credite din cadrul instituţiilor financiare internaţionale. Este
vorba despre 13 întreprinderi din complexul agroalimentar, trei – din
domeniul cerealelor, 9 – din domeniul pomiculturii şi 1 – din domeniul
aprovizionării întreprinderilor agricole cu materiale.
În acest context, este vorba despre
anularea penalităţilor, dobînzilor şi a fondului de risc
ale acestor întreprinderi în sumă de 23 de milioane 233 de mii
de lei şi 303 mii de dolari americani, dat fiind faptul că în
urma, spun eu, a anulării acestor datorii am putea avea o impulsionare
în ceea ce priveşte achitarea de către aceşti agenţi
economici a sumei de bază care constituie mai mult de 8,8 milioane de lei
şi mai mult de 800 de mii de dolari. Rog să susţineţi
aprobarea acestui proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
De obicei, asemenea proiecte de lege vin cu
anexă, unde este scris foarte clar care sînt datoriile. Fiindcă
Parlamentul nu poate să anuleze, pur şi simplu, dar trebuie să
fie concret, întreprinderea concretă, datoriile. Anexa
prezentată nu este anexă la lege. Este anexă la nota de
fundamentare. Adică această anexă care este la nota de fundamentare
ar trebui să fie anexă la lege.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar nu aşa cum s-a propus în
varianta Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
Înseamnă că considerăm
că este deja în mod automat propunerea pentru lectura a doua.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Pentru lectura a doua. Adică trebuie
să... anexa pentru...
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule ministru, vă rog.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Deci, domnule deputat, nu e nici o
problemă. Eu cred că acest lucru îl putem face pentru a fi
examinat de acum în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte întrebări? Nu
sînt.
Vă mulţumesc, domnule ministru.
Vă rog Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege cu
privire la măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a
unor întreprinderi din sectorul agroalimentar, prezentat cu titlu de
iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova
şi comunică următoarele. Proiectul de Lege prevede anularea
dobînzilor, penalităţilor şi fondurilor de risc sub
formă de dobînzi suplimentare, calculate şi neachitate de 13
întreprinderi din sectorul agrar, pentru creditele primite sub formă
de producţie şi tehnică în perioada anilor 1993 – 1996.
Comisia susţine conceptual proiectul
de lege, deoarece, prin adoptarea acestuia, vor fi susţinute
întreprinderile din sectorul agrar, care, la moment, se află
într-o situaţie destul de dificilă, prin aceasta
susţinînd redresarea sectorului în cauză. Concomitent,
în vederea îmbunătăţirii proiectului de lege, Comisia
va ţine cont de avizele comisiilor permanente, Direcţiei juridice a
Aparatului Parlamentului, de amendamentele deputaţilor la examinarea
acestui proiect de lege în lectura a doua.
Pornind de la cele menţionate şi
ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia
pentru politică economică, buget, finanţe propune aprobarea
acestui proiect de lege în primă lectură.
Domnul Marian Lupu:
Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte
al Comisiei.
În fond, cer scuze, doar o clipă.
Dacă mai sînt alte propuneri decît propunerea evocată de
la microfonul nr.5 de către domnul Cosarciuc, ca această anexă
să fie făcută ca o anexă la lege, da? Să fie foarte
clar care sînt datoriile. Alte obiecţii mai sînt? A,
sînt propuneri. Bine.
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Voi supune votului, în baza
raportului Comisiei de profil, aprobarea în primă lectură a
proiectului de Lege nr.3495. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul este aprobat în primă
lectură.
Şi, în sfîrşit,
proiectul de Hotărîre nr.3486 de aprobare a Regulamentului privind
modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subvenţionarea
producătorilor agricoli.
Guvernul.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Propunînd atenţiei
dumneavoastră conceptul proiectului de Hotărîre vizavi de modul
de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru subvenţionarea
producătorilor agricoli pentru anul 2009, aş ruga atenţia
dumneavoastră printru o succintă trecere în revistă a utilizării
respectivului fond în anul 2008 şi, bineînţeles, impactul
asupra complexului agroalimentar.
Pentru anul 2008, noi am avut
direcţionate pentru agricultură 270 milioane de lei în fondul
respectiv, care, ulterior, a fost suplimentat pînă la 467 de milioane
de lei. Vreau să aduc la cunoştinţă că de aceste
subvenţii au beneficiat 4 mii de producători agricoli, dintre care
peste 48 la sută sînt proprietarii gospodăriilor
ţărăneşti şi persoane fizice, mijloacele financiare
preconizate fiind utilizate integral. Aşadar, care sînt
influenţele pozitive asupra sectorului?
Eu vreau să aduc la
cunoştinţa dumneavoastră că au fost extinse
suprafeţele pomicole pînă la 5 mii 800 de hectare în anul
2008. În comparaţie cu cîţiva ani în urmă, acest
lucru se înfăptuia pe o suprafaţă de 300 – 400 de hectare.
Mai mult ca atît, au fost înfiinţate 13 ferme de
prăsilă în sectorul zootehnic al republicii. Au fost create 5
abatoare. Totodată, au fost instituite mai mult de 30 de
întreprinderi de ambalare, de colectare şi de păstrare a
produselor agricole în stare proaspătă, au fost create 34 de
staţiuni tehnologice. Astfel, numărul lor, la momentul actual, de
acum a atins cifra de 211 staţiuni, care le-au permis consolidarea a
peste 300 de mii de hectare.
Totodată, vreau să aduc la
cunoştinţa dumneavoastră că au fost extinse
suprafeţele de cultivare a culturilor agricole pe spaţii protejate cu
încă 14 hectare. Şi, în contextul respectiv, Guvernul
vine cu propunerea ca, în principiu, acele priorităţi care au
fost stipulate în modul de subvenţionare şi
priorităţile de subvenţionare în anul 2008 să fie
păstrate şi pentru anul 2009.
În acest context, vreau să
vă zic că nu avem mari modificări în afară de cele
care doresc să le aduc la cunoştinţă. În primul
rînd, modificările sînt următoarele. Anul curent sau
pentru anul 2009 condiţionăm ca beneficiarii de subvenţii
să aibă asigurată o suprafaţă de cel puţin 10 la
sută din terenurile agricole pe care le administrează sau pe care le
lucrează.
În acelaşi rînd, în
scopul stimulării dezvoltării agriculturii ecologice, propunem ca 20
la sută din costul produselor agroalimentare realizate pe teritoriul
Republicii Moldova să fie compensate şi, totodată, 40 la
sută din preţul de cost al acestor produse care vor fi orientate sau
direcţionate la export.
Mai mult ca atît, vreau să duc
la cunoştinţa dumneavoastră că mai este încă o
modificare sau o noutate pentru anul curent: compensarea de la 20
pînă la 40 la sută din utilajul şi echipamentul tehnologic
procurat şi instalat pentru întreprinderile de procesare şi
pentru întreprinderile de ambalare şi frigidere.
Şi, totodată, majorarea
capacităţilor fermelor de la 20 pînă la 100 de capete ale
şeptelului, ai căror deţinători vor beneficia de
subvenţii în anul 2009.
Acestea fiind spuse, rog să susţineţi
aprobarea acestui proiect de hotărîre.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc, domnule ministru.
Întrebări?
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule ministru,
Eu nu mă îndoiesc că
faceţi lucruri frumoase şi dumneavoastră le-aţi adus
şi la cunoştinţă pe unele dintre ele.
Am o întrebare în privinţa
regulamentului, mai mult de ordin intern al dumneavoastră la minister. Aveţi
dumneavoastră cumva o metodă de evidenţă a celor care se
adresează după subvenţii în cadrul ministerului? Eu
mă refer mai mult la controlul celor care lucrează în cadrul
ministerului, cum ţin ei evidenţa, ordinea, orînduiala,
după date, după cifre ş.a.m.d.
Şi dacă aveţi, vă rog
să vă referiţi la dînsa.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Deci neapărat fiecare grup de lucru
din cadrul ministerului pe domeniu, dacă e să vorbim de extinderea
suprafeţelor pomicole, dacă e să vorbim despre selectarea
beneficiarilor pentru subvenţii în domeniul fondării întreprinderilor
de păstrare, frigiderelor, de ambalare, ş.a.m.d., fiecare grup de
lucru are registrul respectiv.
De obicei, eu permanent sînt
accesibil pentru a primi în audienţă, dacă apar careva
momente, eu ştiu, contradictorii. Şi, în acest context, nu ar
trebui să parvină careva divergenţe la compartimentul respectiv.
Dar dacă aveţi careva cazuri
concrete, puteţi să mi le aduceţi la cunoştinţă
şi noi le vom examina.
Domnul Vladimir Braga:
Aici sau în caz separat?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Eu cred că după
şedinţă sau...
Domnul Marian Lupu:
Vă dau cabinet eu...
Domnul Anatolie Gorodenco:
Cum vă e comod dumneavoastră.
Domnul Vladimir Braga:
Bine.
Mulţumesc.
Sînt cazuri concrete şi chiar
aş vrea să ştiu cum.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Sîntem în stare pentru
examinare.
Domnul Vladimir Braga:
Da, mulţumesc atunci.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Domnule ministru,
Dumneavoastră aţi menţionat
că gospodăriile ţărăneşti au beneficiat 48% din
fondul de subvenţionare, aceasta dintre acei 3938 care au beneficiat
în general.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Da, corect.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar gospodăriile
ţărăneşti, avem 360 de mii, au beneficiat 1800 de
gospodării ţărăneşti, adică e 5% din numărul
lor total. Şi din suma totală, care a fost subvenţionată,
ţăranii au primit 11%, 48 de milioane de lei.
Aşa că dumneavoastră ar
trebui să numiţi nu, pur şi simplu, 48% din acei care au
beneficiat, dar din numărul total şi cîţi au beneficiat
din suma totală. Şi atunci se vede foarte clar că
gospodăriile ţărăneşti beneficiază foarte
puţin. Foarte puţin din ceea ce, de pildă, se dă de la
bugetul de stat. Aşa că influenţa acestui fond de
subvenţionare nu este atît de mare asupra gospodăriilor
ţărăneşti, fiindcă ei nu beneficiază şi mai
ales din cele două, să spunem, fonduri, fondul prevăzut pentru
rambursarea TVA de la livrările pe teritoriul Republicii Moldova. Aici,
în general, 83 de gospodării ţărăneşti au
beneficiat şi de la rambursarea TVA de la
îngrăşăminte şi fertilizanţi 1400 de
ţărani au beneficiat.
Aceasta trebuie să cunoască acei,
de pildă, care sînt în această sală şi acei
care, poate, şi ne mai ascultă, dacă cineva mai transmite din
această sală ceva.
Mulţumesc.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Domnule deputat,
Nu este o cifră ascunsă. Noi monitorizăm
acest lucru de acum pe parcursul ultimilor 4 ani, deci anume accesibilitatea
gospodăriilor ţărăneşti la acest fond de
subvenţionare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Aceasta nu schimbă, practic...
Domnul Anatolie Gorodenco:
Pe de altă parte, dacă
dumneavoastră observaţi, este în concepţia de
subvenţionare a agriculturii. Pentru următoarea perioadă de timp
noi orientăm preponderent subvenţiile la stimularea
investiţiilor, că doar aşa putem să avem o dezvoltare
cît de cît stabilă sau durabilă a complexului agroalimentar.
Dar, totodată, vreau să vă
zic că gospodăriile ţărăneşti au accesibilitatea,
prin cooperare, de a beneficia de acele suporturi pe care le acordă
statul. Aceasta e o cifră pe care noi nu o ascundem şi permanent
lucrăm şi o monitorizăm.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Dar dacă dumneavoastră aţi
spus despre investiţi, au fost prevăzute pentru investiţiile
capitale 91 milioane de lei. Au fost valorificate 76 milioane de lei şi
diferenţa a fost redistribuită în interior.
Adică, în principiu, s-a
beneficiat foarte puţin de investiţii, de banii care erau
prevăzuţi pentru investiţii capitale. Dacă analizăm
cine a beneficiat încă, au beneficiat întreprinderile de stat.
Au beneficiat întreprinderile de
stat, majoritatea sumei care a fost alocată anul curent.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Dacă îmi permiteţi, să
vă răspund. Referitor la cele 91 valorificate, milioane, care au fost
orientate la stimularea investiţiilor, vasăzică, este vorba de
minus 15 milioane, care nu au fost total valorificate la procurarea utilajului
pentru frigidere şi pentru întreprinderi de ambalare, dat fiind
faptul că noi subvenţionăm acolo numai utilajul concret.
Dar cheltuielile care sînt în
cadrul fondării unui asemenea frigider sau unei asemenea case de ambalare
sînt cu mult mai mari. Ponderea utilajului este de circa 15, 20 la
sută din totalul consumurilor. Şi, iată, din ce cauză noi,
pentru anul viitor, şi modificăm, şi venim cu propunerea de a
majora pînă la 40 la sută din sinecostul acestor utilaje.
Iată unde a fost, nevalorificarea sau
neutilizarea.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Şi încă o întrebare,
dacă eu am dreptul la două întrebări.
Domnule ministru,
Dumneavoastră aţi spus că
acest fond de subvenţionare a influenţat serios asupra situaţiei
în agricultură. Atunci, spuneţi, vă rog, de ce
balanţa comercială în complexul agroalimentar este
negativă?
Adică, în 2008 balanţa
comercială în complexul agroalimentar este negativă.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Deci 2009 şi...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
2008.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Este legată de acele, aş spune eu,
afecte negative pe care le-am avut în urma secetei din 2008, care s-a
răsfrînt şi pe prima jumătate a anului 2009, în
principiu.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Chestia constă în aceea că
a adus la această balanţă negativă importul de băuturi
alcoolice, care nu au fost influenţate de secetă, fiindcă anul
trecut a fost un an bun agricol în ceea ce priveşte viticultura.
Adică, nu a fost influenţată.
Dar noi avem creştere cu 28 milioane,
adică balanţa negativă e de 28 de milioane la băuturile
alcoolice şi alimentare şi încă avem 18 milioane
balanţa negativă la produsele de origine animală. Iată, aceasta
este 47 de milioane.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Balanţa negativă vizavi de
compartimentul legat de băuturile alcoolice sau de către produsele
vitivinicole... vreau să vă zic că noi sîntem în
ascensiune de majorare a exporturilor dat fiind faptul că revenim pe
piaţa Federaţiei Ruse şi, totodată, în aspectul
diversificării pe piaţa comunitară. Dar acest lucru se face
într-un aspect mai lent, să zicem, nu aşa cum ne-am fi dorit
noi.
Referitor la importul de produse de origine
animală. Noi am avut şi am sacrificat, cu părere de rău, o
bună parte din şeptel încă în anul 2008, la
sfîrşitul anului, în principiu.
Eu am raportat despre aceste lucruri
în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului şi,
bineînţeles, noi am fost nevoiţi, reieşind din
reglementările pe care le face Guvernul în ceea ce priveşte
importul şi produsul pe care îl avem în cadrul Republicii Moldova,
să majorăm importurile pînă la, cu părere de
rău, peste 20 mii de tone.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Ceea ce este mai mic decît cu 3 ani
în urmă cînd noi importam la 60 de mii de tone de produse de
origine animalieră.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar importa 35 de mii de tone numai
după 8 luni de zile. Aşa că aceasta e situaţia.
Domnul Marian Lupu:
Bine, vă mulţumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Bine, atunci eu o să spun acum...
Domnul Marian Lupu:
Da, alte întrebări? Nu
sînt.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Rog Comisia. Deci, ca să
înţeleg, aţi solicitat şi luare de cuvînt după
prezentarea raportului, aşa?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimaţi colegi,
Eu vă propun raportul Comisiei şi,
dacă dumneavoastră îmi permiteţi să nu-i dau citirii,
fiindcă este mult de citit. Aici sînt multe modificări, la
acest regulament simplu, aşa cum a numit domnul ministru.
Şi aş vrea să menţionez
că se schimbă şi textul proiectului de hotărîre,
adică el este anexat la raport. Şi în baza acestui raport
prezentat de Comisie, cu toate aceste modificări care au fost acceptate de
Comisie, se propune ca proiectul de hotărîre să fie adoptat de
către Parlament.
Domnul Marian Lupu:
La această etapă,
întrebări pentru Comisie? Nu sînt. Staţi că nu
vă văd din cauza acestor bile. Domnul Cosarciuc, am
înţeles, a solicitat luare de cuvînt. Nu? Nu. Cer scuze.
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, ţinînd cont de toate propunerile care sînt parte
componentă a acestui raport, voi supune votului aprobarea proiectului de
Hotărîre a Parlamentului nr.3486. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Hotărîre nr.3486
este adoptat.
Stimaţi colegi,
Acestea au fost subiectele incluse pe
ordinea de zi. Nu, proiectul nr.3517 eu am dispus restituirea în Comisie
pentru examinare suplimentară, pe care motiv începem acum, la 12.52,
Ora întrebărilor.
Rog să adresaţi
întrebările dumneavoastră, după care va urma
declaraţia solicitată de colegul nostru domnul Guţu.
Da, vă mulţumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Întrebarea mea este adresată
domnului Vladimir Baldovici, ministrul construcţiilor şi
dezvoltării teritoriului, şi domnului Dorin Chirtoacă, Primar
General al Municipiului Chişinău.
În adresa Fracţiunii
parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»” s-a adresat un grup de 75 de
locuitori ai blocului numărul 5 din strada Igor Vieru, municipiul
Chişinău, care sînt indignaţi de faptul că
alăturaţii construiesc circa 20 de gherete care ar putea periclita
viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.
Dat fiind faptul că, pe de o parte,
în ultimul timp gheretele cu diferite destinaţii cresc în
Chişinău ca ciupercile după ploaie, iar pe de altă parte se
construiesc magazine moderne de nivel european, a căror capacitate, cu
siguranţă, poate asigura necesităţile consumatorilor de
produse alimentare şi mărfuri industriale, rog o informaţie
în plenul Parlamentului privind următoarele.
Unu. În care oraşe europene,
care deţin statut de capitală, există practici ca la noi, de
instalare a gheretelor pentru vînzarea mărfurilor cu amănuntul
pe trotuare, pe terenurile de joacă pentru copii şi în alte
locuri publice?
Doi. Cîte gherete sînt
instalate la momentul actual în municipiul Chişinău? Datele rog
să fie date pe sectoarele municipiului şi pe satele din suburbii.
Trei. Care este suma de bani, dar ce,
domnule Vasile, ai şi tu gherete ori ce? Care sînt, care este suma
de bani vărsate la bugetul municipal de la arenda terenurilor pe care
sînt amplasate gheretele de către proprietarii acestora?
Transmit adresaţilor şi mesajul
acestor locuitori.
Vă mulţumesc.
Domnul Iurie Roşca:
Poftim, mai sînt alte
întrebări?
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Şerpul:
Interpelarea mea este adresată
domnului ministru al justiţiei Vitalie Pîrlog. Recent, mi s-a
adresat cu o petiţie cetăţeanul Leon Nicov din Hristoforovca,
raionul Ungheni. Dînsul a fost pensionat în calitate de funcţionar
public, dar pensia care îi fusese stabilită era mult mai mică
decît prevăd normele legale.
În aceste condiţii,
petiţionarul s-a văzut nevoit să apeleze la judecată.
Instanţa de contencios administrativ al Curţii de Apel
Chişinău i-a dat cîştig de cauză, obligînd
organele responsabile de calcularea şi achitarea pensiilor să
corecteze greşelile de calcul al mărimii pensiei petiţionarului.
Pînă în prezent
însă această hotărîre nu a fost executată.
Menţionez că, în aceeaşi situaţie, se află
încă 4 persoane care s-au adresat anterior cu aceeaşi
rugăminte. Rog respectuos, domnule ministru, să dispuneţi
examinarea cazului invocat în vederea soluţionării lui,
potrivit prevederilor legale.
Pentru alte detalii, anexez petiţia
lui Leon Nicov. Răspunsul la interpelare îl aştept în
formulă scrisă.
Mulţumesc.
Domnul Iurie Roşca:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Am două întrebări adresate
Prim-ministrului Republicii Moldova.
Prima întrebare. Doamnă
Prim-ministru, rog să îmi prezentaţi o analiză a
situaţiei cu plăţile la bugetul consolidat a agenţilor
economici la situaţia de la 1 octombrie 2008, fiindcă la
situaţia de 01.07, de la 1 ianuarie 2007 au fost anulate datoriile la
bugetul consolidat de 4,4 miliarde de lei.
Şi noi avem o informaţie
clară că au apărut aceiaşi agenţi economici care nu
îşi onorează obligaţiunile faţă de bugetul
consolidat al Republicii Moldova.
Şi a doua întrebare adresată
doamnei Prim-ministru. Rog să îmi prezentaţi o analiză
foarte serioasă în ceea ce priveşte activitatea agenţilor
economici ale căror pachete de acţiuni sînt în gestiunea
statului, cum ar fi: RED Nord, RED Nord-Vest, CET-1, CET-2, CET-Nord, “Termocom”
în ceea ce priveşte acumularea datoriilor creditoare de la 1
ianuarie 2001 şi pînă la 01.10.2008.
Vă mulţumesc.
Domnul Iurie Roşca:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Mulţumesc.
Pe numele Fracţiunii “Alianţa
«Moldova Noastră»” a parvenit un demers din partea primarului satului
Bravicea, raionul Călăraşi, în care se spune
următoarele.
Satul se confruntă cu o problemă
care nicidecum nu o poate rezolva. Este vorba de condiţiile create
în sectorul învăţămîntului unde copiii
sînt nevoiţi să înveţe în două schimburi.
Catastrofal nu ajung săli de clasă. Lipseşte sala de sport
şi terenul respectiv.
Încă din anul 1991 a fost
programată şi a început construirea unei anexe ce ar rezolva
problema, însă din motivul refuzului de către Guvern a finanţării
acestor lucrări carul stă pe loc. Liceul a fost vizitat de doamna
Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova, la 21 mai anul
curent.
În cursul vizitei, doamna s-a
convins că în vremea de astăzi în asemenea condiţii
nu se poate de activat şi ne-a promis susţinerea ei în
privinţa reluării finanţării construirii anexei.
La sugestia doamnei Prim-ministru, s-a
adresat în scris un demers cu rugămintea să intervină
pentru asigurarea finanţării continuării lucrărilor de
construire. Am primit un răspuns de la Ministerul Finanţelor, care
ne-a insuflat speranţa că problema finanţării
continuării lucrărilor va fi curînd rezolvată.
În el se menţiona că
în timpul cel mai apropiat, după actualizarea documentaţiei de
proiect, Ministerul Finanţelor, în cadrul unei rectificări a
Legii bugetului de stat pentru anul 2008, precum şi la formarea bugetului
de stat pe anul 2009, va reveni la soluţionarea problemei în
cauză. Cu părere de rău, am rămas numai cu promisiunea.
Tot în asemenea situaţie se
află şi sfera învăţămîntului din satul
Hirova, Călăraşi, însă acolo lucrările merg spre
finisare. Am vrea ca Guvernul să se întoarcă şi către
noi cu faţa. Drept că conducerea administraţiei locale Bravicea
nu face parte din partidul de guvernămînt.
Avînd în vedere cele expuse mai
sus, solicit, doamnă Prim-ministru, de a întreprinde toate
măsurile adecvate pentru soluţionarea problemei invocate în
demersul primarului satului Bravicea.
Mulţumesc.
Domnul Iurie Roşca:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Interpelarea mea este adresată doamnei
ministru al sănătăţii Larisa Catrinici, prin care solicit
verificarea unei informaţii primite în cadrul unei vizite în
satul Briceni, raionul Donduşeni, precum că pensionarul Frumusachi
Gheorghe Mihailovici a susţinut o operaţie chirurgicală în
spitalul din Donduşeni în condiţii neclare şi cu
promisiuni care nu au fost realizate.
Aş dori, doamnă ministru, să
evaluaţi istoria acestui pacient şi să oferiţi un
răspuns în scris referitor la operaţia la care a fost supus
acest pacient.
Mulţumesc.
Domnul Iurie Roşca:
Mulţumim.
Alţi doritori să formuleze
întrebări şi interpelări nu sînt.
Este invitat la tribuna centrală
domnul deputat Ion Guţu.
Domnul Ion Guţu:
Mult stimaţi colegi,
Permiteţi-mi să aduc la
cunoştinţa dumneavoastră următoarea declaraţie a
Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»”.
Partidul Comuniştilor, din cei 15 ani,
jubileu nu demult sărbătorit festiv, 14 ani a luptat contra şi
s-a opus privatizării şi deetatizării proprietăţii de
stat. Numai în luna mai anul 2007, după mari presiuni ale
organismelor internaţionale, a fost adoptată Legea cu privire la
administrarea şi deetatizarea proprietăţii de stat, lege prin care
toate funcţiile de realizare a acestui proces au fost transmise
Executivului.
Pe parcursul perioadei acestei
guvernări reprezentanţii coaliţiei roş-oranj continuă
să arunce pietre în grădina Guvernelor precedente, mai ales la
compartimentul “privatizare”.
Demagogie la acest compartiment s-a
făcut destulă, dar una este cert, anume Guvernele precedente, care au
activat pînă în 2001, au ţinut piept împreună
cu populaţia consecinţelor celor mai drastice reforme care nu
totdeauna au fost bine gîndite şi realizate. Au fost comise şi
unele greşeli care era firesc să existe în lipsa experienţei
de tranziţie de la o economie centralizată la economia de
piaţă.
Dar rezultatul este unul, că în
aceşti ani a fost pusă temelia sectorului privat, care astăzi
asigură 80% din produsul intern brut. “Alianţa «Moldova
Noastră»”, pe parcursul acestei legislaturi, permanent a atras
atenţia actualei guvernări la tergiversarea privatizării,
administrării proaste şi neeficiente de către ministere şi
departamente a proprietăţii de stat, acumulărilor mizere
în bugetul statului de la vînzarea patrimoniului de stat. De
fiecare dată, poziţia noastră întîmpina
nemulţumiri din partea majorităţii parlamentare, reproşuri,
învinuiri, trimiteri la anii precedenţi atunci cînd
dumneavoastră, tovarăşi colegi comunişti, vă
scăldaţi în albia opoziţiei.
Dumnezeu v-a ajutat şi aţi ajuns
şi dumneavoastră să porniţi carul privatizării, dar
în alte condiţii, cînd situaţia diferă radical de
mijlocul anilor 1990 şi dumneavoastră ştiţi foarte bine
acest lucru.
Sincer să fiu, ne-am aşteptat la
o abordare nouă, contemporană procesului de privatizare,
reieşind din greşelile care au fost comise anterior.
Am salutat faptul că majoritatea
obiectelor au fost înaintate pentru vînzare prin bursa de valori,
care este mult mai transparent, dar nu exclude pe deplin posibile fraude
şi încălcări. Dar evenimentele, mai bine-zis
vînzările şi înstrăinările de proprietate, care
au avut loc în ultimele 6 luni, vorbesc despre aceea că, de fapt,
sîntem martorii unei “prihvatizări” de mari dimensiuni, printre
altele, termen foarte utilizat de comunişti în anii '90.
Toate deciziile, regulamentele adoptate de
către Guvern, comisiile care adoptă decizii de vînzare au fost
în aşa fel plămădite ca să fie garantate rezultatele
bine planificate de grupările respective, grupările mafiote care
conduc cu Republica Moldova. Aceasta se confirmă prin faptul introducerii,
de rînd cu vînzarea prin intermediul bursei de valori, şi a concursului
investiţional, a unei invenţii a Guvernului Tarlev, a
aşa-numitului concurs comercial, care, după cîteva
vînzări la direct, poate fi numit liber concurs corupţional.
O mare parte din obiecte,
întreprinderi nu au fost introduse în lista celor care nu pot fi
pasibile privatizării, ca apoi, foarte simplu, numai prin decizia
Guvernului să fie înaintate pentru vînzare şi scop atins
prin înlăturarea Parlamentului de la procesul de privatizare.
Atunci cînd Parlamentul, anul curent,
a plecat în vacanţă la 23 iulie 2008, Guvernul, prin decizia sa,
întocmeşte lista obiectelor care vor fi privatizate, printre aceste
obiecte au fost nominalizate Hotelul “Dacia”, proces, printre altele, pierdut
la CEDO; Sanatoriul “Moldova” din Odesa; Sanatoriul “Moldova” din Truskoveţ;
Sanatoriul “Sănătate” din Sergheevka; Cantina Aparatului Guvernului;
blocul nr.3, Holercani şi alte obiecte importante. Primele trei obiecte
din această listă, pe parcursul a multor ani, cu mari eforturi ale
guvernelor precedente, au fost legalizate ca proprietate a Republicii Moldova
pe teritoriul Ucrainei şi funcţionau în interesul
cetăţenilor ţării noastre şi al altor ţări.
Despre faptul că concursurile
comerciale au devenit metoda principală de înstrăinare
direcţionată, personificată a proprietăţii de stat ne
vorbeşte şi lista a 18 obiecte şi întreprinderi înaintate
către vînzare la ultima licitaţie, care puteau fi
înaintate liber pentru vînzări prin intermediul bursei de
valori. Dar problema este că, prin bursa de valori, nu este garantată
acapararea lor de persoanele acceptate deja de la bun început, cu
atît mai mult că nu este garantat şi cunoscutul “otkat”.
De rînd cu multiplele probleme,
încălcări care se comit în procesul privatizării,
graba, termenele restrînse, nu poate fi trecută cu vederea politica
aşa-numită de formare a preţurilor patrimoniului, evaluarea
şi aprecierea corectă a costului. Pentru a ascunde adevăratul scop
de acaparare a bunurilor statului sînt utilizate cele mai diverse metode
care pot asigura formula “Cu preţ de nimic imobile bune.” Numai
cîteva exemple de aceste metode de prihvatizare a patrimoniului statului.
Unu. Prin majorarea capitalului social al
Companiei de Asigurări “Moldasig” au fost aduse prejudicii statului
aproape 400 milioane de lei. Adresarea noastră la Procuratura
Generală a rămas fără răspuns.
Doi. Prin transmiterea în arendă,
şi ulterior, vîndută a clădirii fostului Departament de
Privatizare de pe strada Puşchin vizavi de Guvern 200 m2
Băncii Comerciale, s-a înstrăinat un oficiu foarte important, pentru
a cărui reparaţie preventiv, fără a fi transmis şi
vîndut, Cancelaria de Stat a cheltuit 8 milioane de lei din buzunarele
contribuabililor Republicii Moldova.
Trei. Clădirea pe strada
Hînceşti, de unde a fost scos forţat Departamentul
Statistică. După eliberare au fost scoase la vînzare la un
preţ de 80 milioane de lei, variantă care nu a fost acceptată de
viitorii stăpîni, care nu au dorit să achite bani grei. Atunci
s-a mers pe altă cale.
O parte a clădirii, 4000 m2
a fost transmisă de aceeaşi Cancelarie de Stat în arendă,
care, peste cîteva luni, a fost cumpărată la negocieri directe.
Proprietari au devenit acei care au fost preconizaţi de la bun
început, Compania NIT, dar cu un preţ de zeci de ori mai mic.
Patru. Transmiterea la balanţa unei
Companii aşa-numite “Invizibil” a două clădiri de pe strada
Eminescu, 52, 54, o înstrăinare a două monumente istorice cu un
preţ foarte mare în folosul unui grup mafiotic.
Cinci. Sanatoriul din Odesa. Concursul
comercial a fost efectuat cu încălcări ciudate. Din concurs au
fost eliminaţi solicitanţi care au pus un preţ mult mai mare
decît cel la care a fost realizat obiectul. Preţul final 7 milioane
de dolari este de rîsul lumii. Dar cine este cumpărătorul? O
firmă înregistrată în luna februarie 2008 cu un capitalul
social de 5 mii 400 de lei. Pierderile statului sînt în jurul la
400 de milioane de lei.
Şase. Aceeaşi soartă a avut
şi Hotelul “Codru”, proprietate a Guvernului, care, cu o zi în
urmă, a fost vîndut prin concurs corupţional la un preţ de
5 milioane de dolari. Toată lumea se indignează, ce companie de audit
a estimat acest patrimoniu? Dacă în general a fost o estimare.
Pierderile statului, stimaţi colegi, sînt estimate la nivel de 300
de milioane de lei. Această tranzacţie criminală este pe
conştiinţa fracţiunii parlamentare a comuniştilor şi
chiar cred că a conducerii acestei Fracţiuni, a doamnei Ostapciuc.
Lista neagră poate fi continuată.
Numai o cifră în toţi anii trecuţi de la toate
privatizările în Republica Moldova au fost acumulate în
bugetul statului circa 1 miliard 500 milioane de lei. După
estimările noastre, numai în aceste şase luni ale
guvernării doamnei Greceanîi suma prejudiciilor aduse statului
depăşeşte cifra de 1 miliard 500 milioane de lei. Deci această
cifră, stimaţi colegi, noi putem socoti că acesta este un cadou
al guvernării comuniste în ajunul Crăciunului şi Anului
Nou.
Apare o întrebare. Deci cum se pot
întîmpla asemenea fenomene de mare corupţie în
condiţiile unei dictaturi? Răspunsul este unul. Numai atunci
cînd conducerea este la curent sau este implicată.
Cu toată stima faţă de
Guvernul Greceanîi, dar eu cred că acest Guvern, anume într-o
perioadă foarte scurtă, poate fi nominalizat ca unul dintre cele mai
corupte Guverne ale Republicii Moldova, putem constata şi altă
realitate. Unde sînt colegii noştri, aşa-numitul fond de aur al
Partidului Comuniştilor veteranii? Acei care ştiu, cunosc şi, pur
şi simplu, au luat apă în gură. La rîndul lor,
Curtea de Conturi, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice şi Corupţiei şi alte organe de control au
devenit ostatici ai regimului şi sînt paralizate şi ele de
aceeaşi boală.
Fracţiunea “Alianţa «Moldova
Noastră»” cere:
1. Stoparea urgentă a procesului
privatizării în condiţiile unei crize financiare economice
mondiale. Anume aşa au procedat mai multe state. Şi chiar ultima,
vasăzică, anunţare a privatizării a sutelor de obiecte a
demonstrat că, practic, acum, în decembrie, s-au vîndut 3 – 4 obiecte,
care, eu ştiu, la un procent şi ceva din toată suma obiectelor
înaintate la privatizare.
3. Procuratura Generală să
investigheze cazul de privatizare ilicită. Lista va fi prezentată de
către “Alianţa «Moldova Noastră»”.
4. Atenţionăm toţi
participanţii la privatizarea obiectelor prin concursuri comerciale,
că vînzările, care au fost şi vor fi efectuate de
către actuala guvernare, vor avea consecinţe juridice în
legătură cu încălcările legislaţiei admise.
5. Fracţiunea “Alianţa «Moldova
Noastră»” va monitoriza şi în continuare activitatea actualei
guvernări şi, ca principală forţă de opoziţie, va
întreprinde toate măsurile în limita legii, pentru a nu admite
mai departe jaful poporului şi al ţării noastre. Atragem
atenţia celor mai devotaţi aliaţi ai comuniştilor,
participanţi şi ei la multiple proiecte corupţionale, să
continuie investigaţiile în căutarea adevăraţilor
gangsteri ai tranziţiei şi tortori ai corupţiei.
Mulţumesc.
Domnul Iurie Roşca:
“Tartori” se zice, domnule Guţu.
“Tartori” se zice şi “gangsteri”. Dacă nu sînt alţi
doritori să lupte cu corupţia, putem să considerăm că
şedinţa s-a încheiat aici.
Vă mulţumesc.
La revedere.
Ne vedem mîine dimineaţa.
Şedinţa şi-a încheiat
lucrările la ora 13.11.
Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.
|