version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



La şedinţa Parlamentului de legislatura a XVIII-a

DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA a II-a ORDINARĂ FEBRUARIE 2010

Şedinţa din ziua de 26 februarie 2010

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.       Depunerea mandatului de deputat de către domnul Leonid Bujor.

3.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2146 din 29 decembrie 2009 pentru modificarea articolului 409 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008.

4.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.397 din 18 februarie 2010 privind compensaţiile sociale în perioada rece a anului.

5.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.128 privind modificarea Codului electoral al Republicii Moldova nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

6.       Dezbaterea proiectului de Hotărîre nr.803 din 27 februarie 2007 pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în R.S.S. Moldova şi comasarea acestuia cu proiectul de baza nr.419 din 19 februarie 2010.

7.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.419 din 19 februarie 2010 pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în R.S.S. Moldova.

8.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.398 din 18 februarie 2010 pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.137-XVIII din 29 decembrie 2009 privind aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli.

9.       Dezbaterea proiectului de Hotărîre nr.285 din 9 februarie 2010 pentru completarea Hotărîrii nr.137-XVIII din 29 decembrie 2009 privind aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli (art.21) şi comasarea acestuia cu proiectul de Hotărîre de bază nr.398 din 18 februarie 2010.

10.   Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.370 din 16 februarie 2010 pentru modificarea articolului 21 din Legea nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.

11.   Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.369 din 16 februarie 2010 privind atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internaţional.

12.   Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.130 din 22 ianuarie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

13.   Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1006 din 26 august 2009 pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de stat al Comunităţii Statelor Independente privind medalia jubiliară comună 65 de ani ai Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei din anii 1941 1945.

14.   Audieri privind executarea Hotărîrii nr.72 din 28 martie 2008 pe marginea audierilor privind hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la Republica Moldova, executarea acestora şi prevenirea încălcării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15.   Raportul domnului Dumitru Visterniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

16.   Raportul domnului Vladimir Grosu, Agentul guvernamental la CEDO.

17.   Raportul domnului Ion Muruianu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.

18.   Raportul domnului Valeriu Zubco, Procurorul General.

19.   Luare de cuvînt a domnului Preşedinte al Parlamentului, Preşedinte interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu asupra audierilor care au avut loc.

20.   Luare de cuvînt a domnului deputat Veaceslav Untilă.

21.   Luare de cuvînt a domnului deputat Vasile Balan.

22.   Luare de cuvînt a domnului deputat Vitalie Nagacevschi.

23.   Luare de cuvînt a domnului deputat Anatolie Zagorodnîi.

24.   Amînarea chestiunilor neexaminate pentru şedinţa viitoare, cauza fiind lipsa cvorumului.

 

Şedinţa începe la ora 14.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Ganaciuc,

Anunţaţi, vă rog.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună ziua.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 94 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Anatolie Şalaru în delegaţie; Vladimir Eremciuc din motive de sănătate; Igor Dodon, Valeriu Ghileţchi, Vasilii Şova, Mark Tkaciuk, Vladimir Voronin.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Ganaciuc.

Înainte de a începe şedinţa, stimaţi colegi, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Luaţi loc, vă rog.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi, din numele dumneavoastră, din numele Parlamentului, să o felicităm astăzi cu ziua de naştere pe doamna Irina Vlah. (Aplauze). Chiar astăzi îşi sărbătoreşte ziua. Între timp, şi-au sărbătorit ziua de naştere domnul Oleg Bodrug şi domnul Alexandru Tănase.

La mulţi ani, stimaţi colegi, sănătate, succese şi toleranţă în cadrul activităţii noastre în calitate de deputat. (Aplauze.)

Şi doamna Galina Balmoş, la fel, felicitările noastre. (Aplauze.) Domnule Ganaciuc, şchiopătaţi.

Acum ordinea de zi. La ordinea de zi, da?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Lupu Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

Rog să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt la proiectul de Hotărîre nr.398.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr. 398 ce număr e?

 

Domnul Ion Lupu:

398.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr.9 din ordinea de zi. Anunţaţi şi numărul din ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Pleşca Fracţiunea Partidului AMN:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din numele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, propun să fie incluse în ordinea de zi 2 proiecte de hotărîri: nr.514 şi nr.280, privind demisia unor deputaţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Propun ca proiectul de Lege nr.334 privind importul unui mijloc de transport, care este inclus pentru 5 martie, să fie examinat astăzi. Comisia s-a pregătit şi poate să vină în plen şi nu sînt obiecţii. Şi o chestie de procedură. Legea nr.370 trebuie dezbătută înaintea Legii nr.369.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Diacov Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.334 privind importul unui autovehicul, din cauză că stă acolo, în vamă, şi rugineşte, este rugăminte să îl introducem în ordinea de zi pentru astăzi. Şi de pe data de 5 martie de introdus pentru astăzi proiectul de Lege nr.1006 privind ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state al Comunităţii Statelor Independente privind medalia jubiliară comună 65 de ani ai Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei din anii 1941 1945. Este o chestiune legată de procedură. Noi, Republica Moldova, nu reuşim să aducem aceste medalii. De aceea, este rugămintea: astăzi să o introducem în ordinea de zi şi să o examinăm.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Igor Vremea Fracţiunea PCRM:

Propun includerea în ordinea de zi a proiectului nr.1222 din 7 octombrie 2009 privind constituirea unei Comisii de anchetă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr.1222.

Microfonul nr.5 în continuare.

 

Domnul Mihai Godea Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vă rog, să propuneţi în ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.518 din 26 februarie 2010 privind eliberarea din funcţie a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

S-a terminat cerneala.

Microfonul nr.2, vă rog.

 

Domnul Oleg Garizan Fracţiunea PCRM:

461- 15 .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

?

 

Doamna Elena Bodnarenco Fracţiunea PCRM:

461.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Alla Mironic Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc.

396 17 . 65- .

.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Victor Stepaniuc deputat neafiliat:

Stimate domnule Preşedinte,

Noi, de asemenea, susţinem introducerea astăzi în ordinea de zi a proiectului nr.1006. Vreau să aduc aminte deputaţilor că noi cu acest proiect am întîrziat demult şi nu trebuie în nici un caz să tergiversăm. Încă la 15 februarie procedurile respective trebuiau coordonate în cadrul CSI.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean Fracţiunea PCRM:

Stimate domnule Preşedinte,

Solicit să fiu înscris la luare de cuvînt cu privire la 3 proiecte: nr.130, nr.369 şi nr.370.

Mersi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Ghenadie Morcov Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Solicit includerea în ordinea de zi a proiectului de Lege nr.460 cu privire la modificarea unor acte legislative. În ceea ce priveşte expertiza stării psihice a persoanelor care candidează la funcţii publice.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Corina Fusu Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Propun, după chestiunea cu nr.4, proiectul nr.433, să fie imediat examinat proiectul cu nr.419, proiectul de Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.443 din 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în R.S.S. Moldova pentru că ambele au acelaşi conţinut şi aceeaşi concepţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Este clar. Mulţumim.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

-, .

-, , , , , .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu tot respectul, doamnă deputat, dar astăzi e ziua interpelărilor, nu a răspunsurilor.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă deputat neafiliat:

Domnule Preşedinte,

Vreau să vă rog să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt la chestiunea nr.5 din ordinea de zi audieri.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Săptămîna trecută, la ultima şedinţă a Parlamentului, am solicitat informaţii din partea Guvernului cu privire la deplasările cu avioanele de lux ale Prim-ministrului Republicii Moldova domnul Filat. Din păcate, pînă în ziua de astăzi, a trecut deja o săptămîna, nu am primit nici un răspuns oficial din partea Guvernului.

De aceea, cerem, insistent, ca să fie invitat, la sfîrşitul şedinţei de astăzi, ministrul de stat domnul Bodiu, să prezinte informaţie detaliată cu privire la deplasările domnului Filat cu avioanele charter.

Dacă în cazul Preşedintelui Republicii Moldova, este clar, este Legea cu privire la asigurarea activităţii Preşedintelui Republicii Moldova, articolul 7, care prevede: În caz de deplasări peste hotarele Ţării, Preşedintele Republicii Moldova beneficiază de rută specială de zbor. Noi vrem să ştim: în bază la ce zboară cu rute charter şi cu rute speciale Prim-ministrul Vlad Filat? Cerem includerea în ordinea de zi a acestui subiect.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Petrenco.

Eu nu ştiam şi umblam cu maşina mii de kilometri.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Ţurcan deputat neafiliat:

Mulţumesc.

Deci, am mai mult deodată întrebare la întrebarea cu nr.5, care se referă la audieri: dacă la aceste audieri vor lua parte şi vor prezenta rapoartele şi cei care, de fapt, au fost obligaţi, prin Hotărîrea respectivă a Parlamentului din martie 2008, să execute, şi anume agentul guvernamental, din partea Guvernului ministrul justiţiei, Procurorul General etc., etc. sau numai Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie? În caz dacă, aşa cum este aici formulat, audierile nu vor fi eficiente, şi propunerea ca să fie amînate pentru data de 4 martie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Audieri. Invitaţi: Ion Muruianu, Vladimir Grosu, Dumitru Visterniceanu, Valeriu Zubco. E tot cum trebuie, domnule Ţurcan.

Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Zagorodnîi Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Rog să fie introdus în ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.2076 ce ţine de modificarea componenţei unor comisii parlamentare. Şi argumentez această propunere prin faptul că, la şedinţa Comisiei de specialitate din 24 februarie, preşedintele comisiei, neargumentat, a respins introducerea în ordinea de zi a acestui proiect de hotărîre. Şi rugăm astăzi să fie inclus, totuşi, de plenul Parlamentului acest proiect de hotărîre.

Şi doi. Propun ca proiectul de hotărîre, înaintat de colegii din Partidul Liberal Democrat, ce ţine de demisia Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, să nu fie acceptat, deoarece contravine tuturor normelor legale şi procedurii. În primul rînd, nu există o apreciere a Consiliului Superior al Magistraturii, nu există demersul acestei instituţii şi alte exigenţe care urmează a fi respectate de Parlament la luarea acestei decizii.

De aceea, considerăm că, în cazul în care va fi acceptată această propunere, se încalcă din nou flagrant ierarhia puterilor în stat şi ceea ce se pune la cale, fără argumente şi fără motive, ca persoana domnului Muruianu să fie eliberată din funcţie.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor Fracţiunea Partidului AMN:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile Legii despre statutul deputatului în Parlament, vă anunţ că depun mandatul de deputat.

Şi, în această ordine de idei, vreau să mulţumesc tuturor colegilor din Parlamentul Republicii Moldova pentru conlucrarea pe care am avut-o în cele trei legislative. Şi mulţumesc reprezentanţilor mass-media care, în această perioadă, au abordat, inclusiv critic, luările de atitudine.

Succese tuturor!

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Bujor.

Dorim prosperitate celor care învaţă şi depind foarte mult de activitatea Ministerului Educaţiei.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Galina Balmoş Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscrisă cu luare de cuvînt la proiectul nr.397.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi ultimul. Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan Fracţiunea Partidului AMN:

Solicit să fiu înscris cu luare de cuvînt la proiectul cu nr.5 din ordinea de zi audieri.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Eduard Muşuc Fracţiunea PCRM:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Fracţiunea PCRM propune includerea în ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Parlamentului a proiectului de Hotărîre cu nr.312 din 10 februarie 2010 cu privire la constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru examinarea formării tarifelor la resursele energetice pentru consumatori şi elaborarea mecanismului de reducere a acestor tarife.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Hadârcă Fracţiunea PL:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule Preşedinte, să mă înscrieţi pentru o scurtă intervenţie la punctul 4.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

S-au epuizat propunerile. Purcedem la ordinea de zi. Adoptăm ordinea de zi, apoi votăm propunerile. Cine este pentru ordinea de zi, rog să voteze.

Mulţumim. Ordinea de zi este adoptată.

Acum, propunerile venite din partea deputaţilor.

Deci domnul Pleşca, de inclus proiectele nr.514 şi nr.280. Le punem la vot concomitent sau pe rînd? Este vorba aici de demisia deputaţilor. Cine este pentru includerea în ordinea de zi a proiectelor de Hotărîre nr.514 şi nr.280, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea.

Domnul deputat Ioniţă propune de examinat astăzi proiectul nr.334, care este în ordinea de zi, 4 martie sau 5. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea.

Domnul Diacov, includerea proiectului nr.1005. 1006? Nr.1006, ratificarea Acordului. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Unanim.

Domnul Vremea, proiectul nr.1222, despre constituirea unei comisii speciale de anchetă. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea nu s-a acumulat.

Domnul Godea, includerea proiectului nr.518. Cine este pentru, rog să voteze. Includerea proiectului după examinarea lui, eu propun să fie împreună cu examinarea punctului 5 din ordinea de zi. Aşa, pentru, da? Mulţumesc. Majoritatea.

Următorul proiect, nr.461. Două proiecte venite, unul din partea domnului Untilă şi altul care a fost Comemorarea ostaşilor căzuţi în Afganistan, nr.461? Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Votat, majoritatea.

Doamna Mironic, includerea proiectului nr.396. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Nu s-au acumulat voturile necesare.

Domnul Stepaniuc, includerea deja am votat, a fost înaintată de domnul Diacov.

Domnul Igor Munteanu, luări de cuvînt la şi includerea proiectului nr.460, modificarea unor acte legislative.

Domnul Morcov a propus, da? Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea nu s-a acumulat.

Corina Fusu, după punctul 4 din ordinea de zi de inclus proiectul de hotărîre sau de lege? De hotărîre, nr.419. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea.

Aici a venit propunerea Ora Guvernului. De invitat. Am dat răspuns că este Ora interpelărilor şi nu se supune votului. Este hotărît deja de Regulament acest punct.

Vă rog, nu interveniţi cînd are loc votarea. Procedura, după încheierea votării.

Domnul Petrenco. (Rumoare în sală.)

Domnule deputat,

Are loc procedura de votare.

Bine, microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Totuşi, noi ieri nu am avut şedinţă, şedinţa plenară a Parlamentului şi ieri trebuia să aibă loc Ora Guvernului. Noi chiar dacă astăzi nu avem Ora Guvernului, noi avem dreptul, Parlamentul are dreptul să invite reprezentantul Guvernului, să dea răspuns la orice întrebare. Chiar dacă nu este Ora Guvernului. De aceea, vă rog să puneţi la vot această propunere.

Domnul Iurie Ţap:

Stimaţi deputaţi,

Conform Regulamentului, articolul 102, ultima zi de joi din lună este prevăzută interpelărilor. Interpelările se deosebesc radical de întrebări. De aceea, vă rugăm să respectăm prevederile Regulamentului.

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa, domnule Petrenco, nu insistaţi, vă rog. Eu supun votului, dar mai mult timp pierdem. Cine este pentru propunerea domnului Petrenco, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea nu este.

Continuăm şedinţa. Domnul Ţurcan, da, am răspuns.

Domnul Zagorodnîi, proiectul nr.2076, modificarea comisiilor permanente. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea nu s-a acumulat.

Domnul Bujor, depunerea mandatului. Se ia act. Mulţumim.

Doamna Balmoş, proiectul nr.397. Luare de cuvînt la proiectul nr.397. Lectura a doua, nu se oferă cuvîntul la dezbateri.

Domnul Balan, luare de cuvînt.

Domnul Muşuc, includerea proiectului nr.312 ce ţine de constituirea comisiei cu tarifele. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea nu s-a acumulat.

Şi domnul Hadârcă, luări de cuvînt la punctul 4.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Deci avem ordinea de zi. Acuş, domnul Vreau să vă aduc la cunoştinţă că de la următoarea şedinţă este inclus aici un mecanism, aşa cum funcţionează la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde e fixat totul, două minute sau un minut conform Regulamentului şi cum s-a epuizat acest timp, automat se deconectează microfonul. Şi să nu mă învinuiţi pe mine pe viitor. Bine?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscris cu o luare de cuvînt la proiectul de lege cu numărul, spre exemplu, nr.5, la audieri şi cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Primul proiect al ordinii de zi, modificarea articolului 409 din Codul contravenţional. Prezintă domnul Sainciuc, viceministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei. Vă rog, domnule viceministru.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de lege propus spre examinare prevede modificarea articolului 409 din Codul contravenţional. Acest articol stabileşte că contravenţiile prevăzute la articolele 55, 61 din cod se constată de Inspecţia Muncii.

Sînt în drept să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale conducerea Inspecţiei Muncii şi conducerea inspectoratelor teritoriale de muncă.

Potrivit procedurii contravenţionale, stabilite de Cod, contravenţiile se constată în procese-verbale cu privire la contravenţie, care se încheie la locul comiterii contravenţiilor.

Avînd în vedere numărul semnificativ al controalelor, de peste 7 mii pe an, şi al încălcărilor legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă depistate, devine imposibilă prezenţa conducerii Inspecţiei Muncii şi a inspectoratelor teritoriale de muncă, în fiecare unitate şi localitate unde de către inspectorii de muncă se depistează încălcări care reprezintă contravenţii.

Prezenţa persoanelor nominalizate la locul comiterii contravenţiilor se face imposibilă şi din cauza faptului că în raza de competenţe a unui inspectorat teritorial de muncă sînt încadrate 5 ori 6 persoane şi acoperă 3, 4 raioane şi tot atîtea instanţe judecătoreşti cu care aceştia au relaţii în procesele administrative.

Prin urmare, normele articolelor 409 şi 455 din cod devin greu aplicabile, fapt care duce la blocarea procesului de înfăptuire a justiţiei în materie de muncă, securitate şi sănătate în muncă.

Din considerentele de mai sus, proiectul de lege prevede modificarea articolului 409 din Codul contravenţional, prin care să se atribuie constatarea contravenţiei şi încheierea procesului-verbal cu privire la contravenţie, inspectorului de muncă.

În temeiul celor expuse, solicit susţinerea proiectului menţionat.

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Îl invit la tribună pe domnul Pleşca, preşedintele Comisiei juridice,numiri şi imunităţi.

Domnul Pleşca, în calitate de raportor.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost examinat în cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Sînt avizele comisiilor permanente. Deci comisia a ajuns la concluzia de a propune proiectul pentru examinare şi adoptare în primă lectură, fiind completat articolul 409 cu textul precum şi inspectorii de muncă care vor fi agenţi constatatori.

De aceea, comisia vine cu o propunere ca să fie aprobat în primă lectură şi, dacă nu sînt obiecţii, să fie adoptat şi în lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Dacă nu sînt întrebări, supun votului proiectul, cu propunerea domnului preşedinte al comisiei. Sînt întrebări, da?

Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Da. Ca atare, eu cred că este o întrebare şi pentru raportor şi pentru preşedintele comisei.

Eu mă refer la există o aşa posibilitate, dar cred că anume luînd în considerare specificul nostru moldovenesc, noi vom ajunge la o astfel de situaţie. Nu credeţi dumneavoastră că noi, prin mărirea împuternicirilor ca o persoană fizică, un reprezentant al acestei structuri de stat, aceste instituţii de stat, de sine stătător controlează o întreprindere, formează procesul acesta verbal, înscrie procesul- verbal, îl aprobă şi îl transmite în judecată, fără ca fie controlat de cineva.

Nu vom crea noi astfel sute şi mii de cazuri de corupţie, atunci cînd o întreprindere sau alta o să fie verificată? Şi cum vom combate noi acest fenomen, fenomen la nivel de stat, după aprobarea şi intrarea în vigoare a acestei legi?

 

Domnul Ion Pleşca:

În principiu, din sensul acestui proiect de lege reiese precum că aceşti agenţi constatatori, cum ar fi inspectorul general de stat al muncii, adjuncţii lui şi şefii inspectoratelor teritoriale, au un volum foarte mare de lucru.

De aceea, se propune ca să le permită şi inspectorilor de muncă să constate aceste încălcări disciplinare. Totdeauna, toate vor fi examinate în instanţa de judecată.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Da, dar cum se efectuează în cazul acesta expertiza coruptibilă? El, dacă are toate drepturile şi ajunge direct în instanţa de judecată. Adică, un funcţionar, un executor se deplasează la o întreprindere, efectuează controlul, elaborează procesul-verbal, îl aprobă, îl semnează şi îl transmite în judecată şi, de exemplu, constată, nu s-a efectuat, nu s-a respectat amenda 10 mii de lei, 50 de mii de lei, 100 de mii de lei. Sau dacă negociem de 10 ori mai puţin sau, în general, nu întocmesc nici un proces-verbal, cine pe dînşii o să îi controleze acolo, care se propune în cazul acesta expertiza coruptibilă?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnul Sainciuc.

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule deputat,

Instanţa de judecată o să decidă asupra acestor procese-verbale întocmite de aceeaşi inspectori de muncă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Important este aici că judecata adoptă pedeapsa. Da sau nu?

 

 

Domnul Eduard Muşuc:

A doua chestiune. Vreau să concretizez. Nu vorbesc de acele cazuri care vor ajunge în judecată, vorbesc de alte cazuri, care nu vor ajunge în judecată, numai din cauză că va fi cumpărat acest controlor, acest executor, acolo, la nivel de întreprindere. Cine o să îl controleze, cine o să verifice acest proces-verbal? Rezultatul analizei care s-a efectuat sau auditul care s-a efectuat la această întreprindere.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Este clară întrebare.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Dacă noi împuternicim pe un simplu executor şi el are dreptul direct să ajungă cu procesul acesta verbal în judecată, atunci situaţia devine incontrolabilă.

Domnul Ion Pleşca:

Toate procesele-verbale au număr de înregistrare, ele sînt înregistrate. Şi dacă s-a întocmit un proces-verbal, numaidecît el trebuie să fie transmis în instanţa de judecată, în caz contrar el nu poate fi întocmit.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Nu, veţi vedea. Veţi vedea sute şi mii de cazuri de

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Am înţeles. Aici este vorba că nu facem proces-verbal şi 50 la 50. Nu, organele trebuie să lucreze la noi. Aşa-i, nu mai sînt întrebări.

Supun votului proiectul, cu propunerea înaintată de domnul preşedinte al comisiei domnul Pleşca. Cine este pentru, rog să voteze în primă lectură.

Mulţumesc.

În lectura a doua, ce ziceţi, stimaţi colegi? Nu, da? În lectura a doua, da? Cine este pentru adoptarea proiectului în a doua lectură, rog să voteze.

Mulţumesc. Numărăm voturile.

Microfonul, Sectorul nr.1 0.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

25 pentru.

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

56.

Mulţumim. Adoptat în lectura a doua.

Următorul proiect, lectura a doua. Proiectul de Lege privind compensaţiile sociale în perioada rece a anului.

Doamna Palihovici, preşedintele Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie.

Doamna Liliana Palihovici Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Bună ziua.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege privind compensaţiile sociale în perioada rece a anului, examinat şi aprobat de Parlament în primă lectură la 19 februarie 2010.

Pe marginea acestui proiect au venit propuneri în cadrul şedinţei în plen de completare şi modificare a proiectului din partea deputaţilor Victor Stepaniuc şi Igor Vremea.

Membrii comisiei, de asemenea, au venit cu propuneri de modificare şi completare a articolelor 2, 4, 5, 6, 8, 9 şi 10 din proiectul menţionat.

În urma dezbaterilor au fost acceptate mai multe propuneri ale membrilor comisiei ce ţin de simplificarea procedurii de stabilire a dreptului la compensaţii şi modul de plată a acestora.

Astfel, dreptul la compensaţie pentru familiile defavorizate, care au obţinut dreptul la ajutor social, stabilit în conformitate cu Legea nr.133 din 13 iunie 2008, şi a beneficiarilor de pensii sau alocaţii sociale în sumă de pînă la 700 lei, de la vîrsta de 65 de ani, va fi stabilită în baza listelor în formă electronică, perfectate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, excluzînd necesitatea prezentării actelor de către aceste persoane.

Salariaţii din ramurile sectorului bugetar, care se încadrează în categoriile de salarizare 1 7 ale reţelei tarifare unice, vor depune cereri însoţite de actul de identitate şi certificatul de la locul de muncă despre categoria de salarizare şi mărimea salariului.

Totodată, prin operarea modificărilor la articolele 6 şi 8 se va eficientiza şi activitatea direcţiilor sau secţiilor de asistenţă socială şi protecţie a familiei, Caselor Teritoriale de Asigurări Sociale, care vor fi scutite de obligaţia de întocmire a listelor suplimentare pentru compensaţii pe suport de hîrtie.

Sinteza propunerilor şi obiecţiilor la proiectul de lege este expusă în anexa la prezentul raport, fiind partea lui integrantă.

În acelaşi timp, membrii comisiei au menţionat necesitatea urgentării operării modificărilor în Legea bugetului de stat în scopul includerii mijloacelor financiare disponibile pentru achitarea compensaţiilor sociale.

Pornind de la cele menţionate, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie prezintă proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, cu propuneri de modificare acceptate de comisie şi, cu majoritatea de voturi ale deputaţilor prezenţi în şedinţă, propunem aprobarea în lectura a doua.

În sinteză sînt prezentate propunerile. Nu a fost acceptată propunerea doamnei deputat Oxana Domenti, de a extinde acţiunea legii pe întreaga perioada a anului. Această lege vine pentru a oferi asistenţa necesară anume în această perioadă de 3 luni: ianuarie-martie şi noiembrie, decembrie 2010. Aceasta se va încadra printr-o modificare următoare a Legii cu privire la ajutorul social, va fi inclus ca parte a ajutorului social şi nu va rămîne ca o compensaţie.

Nu a fost acceptată propunerea deputatului Stepaniuc în care se cere ca articolul 4, alineatul (1), litera c) să fie completat cu cvintele: Dacă persoana dată nu are o altă sursă de venit.

Motivul neacceptări este, la fel, ă în momentul de faţă nu avem acel mecanism de verificare a veniturilor familiei. Şi am menţionat mai devreme că se pregăteşte un proiect de Lege cu privire la modificarea şi completarea Legii cu privire la ajutorul social, care va stabili un indicator de susţinere a familiilor defavorizate cu venituri mici într-un volum mai ridicat imediat în perioada rece a anului.

Nu a fost acceptată propunerea doamnelor deputate Balmoş şi Domenti ce ţine de includerea în proiectul de lege acum a stabilirii concrete a cuantumului compensaţiei sociale sau a mecanismului de determinare a acestui cuantum. Această propunere nu a fost acceptată, deoarece aceasta este o competenţă transmisă Guvernului. Şi, în conformitate cu articolul 11 din Legea nr. 64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, aceasta este una din împuternicirile Guvernului şi rămîne ca Guvernul să stabilească condiţiile şi cuantumul acestei compensaţii sociale.

Nu a fost acceptată propunerea domnului deputat Vremea de a include în acest proiect, de a stabili clar care sînt organele care se vor ocupa de verificarea corectitudinii utilizării mijloacelor alocate în acest scop. Nu a fost acceptată. Deoarece legislaţia în vigoare prevede deja care sînt instituţiile statului ce se ocupă de verificarea cheltuirii banilor publici. Aceasta e tot.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc.

După cum aţi observat, aproape nici o propunere nu a fost acceptată din ceea ce a înaintat Fracţiunea Partidului Comuniştilor. Vă rugăm să fie pusă la vot fiecare, propunerea noastră de a modifica, în primul rînd, extinderea acţiunii legii pentru întreg anul asupra serviciilor comunale. Opţiune a fost formulată şi este înaintată.

 

Doamna Liliana Palihovici.

Da, eu am menţionat-o, propunerea doamnei deputat Domenti

 

Doamna Galina Balmoş:

A doua propunere de pus la vot privind excluderea condiţiei de vîrstă pentru pensionari de 65 de ani.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E clar, doamnă deputat.

 

Doamna Galina Balmoş:

Vă rog şi a treia, pentru că e a întregii fracţiuni, nu este numai a mea, de stabilit concret cuantumul compensaţiei sociale, precum şi calcularea acestora în conformitate cu normativele de consum, stabilite de către legislaţia în vigoare. Eu vă rog să puneţi la vot propunerile respective.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Doamnă Palihovici,

Dumneavoastră daţi citire propunerilor şi noi punem la vot fiecare propunere.

 

Doamna Liliana Palihovici:

În sinteza propunerilor este cu nr.2 propunerea doamnei deputat Domenti: a extinde acţiunea legii pe întreaga perioadă a anului.

 

Doamna Galina Balmoş:

Şi pentru toate serviciile comunale acolo, nu numai pentru încălzire, dacă e pe toată perioada anului.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Doamnă Balmoş,

În comisie ieri nu s-a vorbit despre serviciile comunale. Dumneavoastră aţi prezentat amendamente în scris cu serviciile comunale după şedinţa comisiei. Dacă acum dumneavoastră citiţi ca să fie propus servicii comunale, Preşedintele Parlamentului pune aceasta la vot. Eu nu pot să citesc lucrul acesta, căci nu este în sinteză.

 

Doamna Galina Balmoş:

Noi am expus deja această propunere.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă rog. Cine este pentru propunerea doamnei Balmoş. Supun votului. Cine este pentru?

Mulţumesc. Minoritatea.

Doamna Galina Balmoş:

Excluderea condiţiei de vîrstă, vă rog, 65 de ani pentru pensionari.

 

Domnul Serafim Urechean:

A doua propunere.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Propunerea O clipă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Doamna Palihovici.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Da, îndată o citesc. Propunerea doamnei deputat Domenti la articolul 4. A expune articolul 4 în următoarea redacţie: Beneficiarii compensaţiei sociale sînt familiile care prezintă dovezi precum că cheltuielile cu serviciile comunale normate ale familiei, stabilite în condiţiile Legii nr.933 din 14 aprilie 2000 cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie, depăşesc 30 % din diferenţa dintre venitul global al familiei şi venitul lunar minim garantat calculat al familiei, diferenţa stabilită în condiţiile Legii nr.133 din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social.

 

Domnul Serafim Urechean:

Supun votului propunerea doamnei Balmoş. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc frumos.

Spre regret, nu aţi acumulat numărul de voturi.

Poftim, următoarea.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Punctul 5 din sinteză. Propunerea domnului deputat Stepaniuc. Articolul 4, alineatul (1), litera c). Se propune completarea articolului 4, alineatul (1), litera c) cu următoarele cuvinte: dacă persoana dată nu are o altă sursă de venit.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cine este pentru, rog să voteze. Nu aţi acumulat numărul de voturi.

Poftim, următoarea.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Doamnele deputate Balmoş şi Domenti, modificare la articolul 5. Se propune stabilirea concretă a cuantumului compensaţiei sociale sau a mecanismului de determinare a acestui cuantum, calculat în conformitate cu normativele de consum, stabilite de legislaţia în vigoare, la plata pentru energia electrică, pornind de la costul consumului normativ lunar de 60 de kilowaţi la un contor

 

Doamna Galina Balmoş:

Ce e în paranteze, doamnă Palihovici, nu este necesar de citit. Aceasta este explicaţie.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Eu vă citesc exact cum este în sinteză.

 

Doamna Galina Balmoş:

Aceasta a fost o explicaţie.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Cum este în sinteză, aşa voi citi.

 

Doamna Galina Balmoş:

Dar sinteza pe care aţi citit-o dumneavoastră pînă la punct, atît.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Supun votului. Cine este pentru această propunere, rog să voteze.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Număraţi voturile.

 

Doamna Galina Balmoş:

Eu vă rog, domnule Urechean, număraţi voturile atîtea cîte sînt. Mai puţine, mai multe, dar să le fixăm în procesul-verbal atîtea.

 

Domnul Serafim Urechean:

Este Regulamentul care nu prevede numărarea voturilor. Se vede de aici majoritatea. Vreţi, poftim.

 

Doamna Galina Balmoş:

Este lectura a doua.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Lectura a doua se numără voturile.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cînd se supune votului integral. Poftim, încă o dată.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 28.

 

Domnul Serafim Urechean:

De unde 28? Vreţi să îi număr de aici? 24.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 8.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr.2 8.

32.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Serafim Urechean:

Scuzaţi, vă rog. Mai departe.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Propunerea nr.12 din sinteză a domnului deputat Vremea. Articolul 9 alineatul (2). De concretizat care sînt organele abilitate cu controlul corectitudinii stabilirii compensaţiei sociale şi utilizării mijloacelor financiare alocate în acest scop.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Cine este pentru, rog să voteze.

Nu aţi întrunit majoritatea.

 

Doamna Galina Balmoş:

Fixaţi pentru procesul-verbal numărul de voturi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Numărăm voturile. Poftim.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 25.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 8.

 

Domnul Serafim Urechean:

Nu 8, daţi să numărăm.

 

N u m ă r ă t o r i i:

8.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. 24 şi 8 32. Nu sînt voturi de ajuns. Poftim, mai departe.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Acestea au fost toate propunerile din sinteză care nu au fost acceptate.

 

Doamna Galina Balmoş:

Noi am spus: şi excluderea condiţiei de vîrstă de 65 de ani. Exprimăm încă o dată.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Doamnă Balmoş,

Aveţi dreptul acum să o expuneţi oral şi domnul preşedinte o va supune votului.

 

Doamna Galina Balmoş:

A treia oară de acum spunem şi despre această condiţie. Rugăm excluderea condiţiei vîrstei pentru pensionari de 65 de ani.

 

Domnul Serafim Urechean:

Numai excluderea şi

 

Doamna Galina Balmoş:

Excluderea condiţiei de vîrstă şi atît, de 65 de ani. Să rămînă pensionarii cu pensia pînă la 700 de lei , aşa cum este.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Supunem votului această propunere.

Cine este pentru, rog să voteze.

Poftim, cîţi?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 25.

 

Domnul Serafim Urechean:

25.

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 13.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

13.

38. Nu aţi întrunit majoritatea.

Mulţumesc frumos.

 

Doamna Galina Balmoş:

De fapt, nu a fost luată în consideraţie nici o propunere, dar noi considerăm că cei care au nevoie de această compensaţie o vor primi. Şi, de aceea, cred că vom susţine acest vot, acest proiect.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumim frumos, doamnă Palihovici. Luaţi loc.

Deci supun votului în lectura a doua proiectul de Lege nr.397, vă rog frumos. Cine este pentru, rog să voteze. Eu cred că Poftim.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 25.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 33.

 

Domnul Serafim Urechean:

33.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 31.

 

Domnul Serafim Urechean:

31.

89 de voturi. Proiectul este adoptat în lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Urecehean.

Următorul proiect: nr.128.

Raportor  domnul Ion Pleşca. Vă rog, domnule Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi menţionează că conceptul proiectului de Lege privind modificarea Codului electoral a fost aprobat în şedinţa din 12 februarie curent de Parlament.

De asemenea, amintim că în raportul comisiei pentru prima lectură s-a accentuat necesitatea de a fi examinată în lectura a doua posibilitatea de a prevedea un mecanism ce va exclude eventuale tergiversări în cadrul procedurii de stabilire a datei alegerilor noi la nivelul Comisiei Electorale Centrale.

Totodată, în cadrul dezbaterilor proiectului de lege în primă lectură, la şedinţa în plen a Parlamentului au fost făcute propuneri de a păstra alineatul (3) al articolului 39 din Codul electoral în redacţia actuală şi, concomitent, de a prevedea dreptul Comisiei Electorale Centrale de a stabili data alegerilor noi în cazul în care autoritatea administraţiei publice locale nu a făcut propunerea respectivă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Platon,

Reveniţi, vă rog, în sală.

 

Domnul Ion Pleşca:

Avînd în vedere cele menţionate, precum şi propunerile expuse în avizele Comisiei agricultură şi industrie alimentară şi a Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice, comisia sesizată în fond a definitivat articolul unic din proiectul de lege şi acesta se va expune cu următorul cuprins:

Articol unic. Articolul 139 din Codul electoral, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

după alineatul (2), se introduce un alineat nou (21), cu următorul cuprins: În cazul apariţiei uneia din circumstanţe menţionate la alineatul (1), autoritatea administraţiei publice locale este obligată să comunice în scris despre acest fapt Comisiei Electorale Centrale în termen de cel mult 10 zile de la data apariţiei acestei circumstanţe.

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: Data alegerilor noi se stabileşte de către Comisia Electorale Centrale în termen de cel mult 30 zile de la data constatării circumstanţelor menţionate la alineatul (1) cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

Totodată, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, în conformitate cu opiniile expuse de unii membri ai comisiei, a solicitat Guvernului să examineze posibilitatea:

elaborării unui proiect de lege despre modificarea Legii privind administraţia publică locală, în care să fie prevăzută obligativitatea secretarului consiliului local de a informa Comisia Electorală Centrală despre apariţia circumstanţelor ce impun necesitatea efectuării unor alegeri locale noi;

de a prevedea obligativitatea nominalizată şi pentru şeful Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.

Astfel, comisia propune ca acest proiect de lege să fie votat în lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Cine este pentru adoptarea proiectului în lectura a doua, cu varianta redacţiei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, rog să voteze.

Mulţumesc. Sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

0.

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

25.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

25.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 31.

Domnul Mihai Ghimpu:

31. Cu 56 de voturi, proiectul este adoptat.

Următorul proiect de Lege nr.433. De hotărîre. Prezintă doamna Corina Fusu, da? Preşedintele Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.

 

Doamna Corina Fusu:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Vin cu raportul comisiei de specialitate asupra proiectului de Hotărîre a Parlamentului pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi deputaţi,

Vorbiţi mai încet, nu se aude. Vorbiţi şi dumneavoastră, dar mai încet, vă rog.

 

Doamna Corina Fusu:

cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în R.S.S. Moldovenească, nr.803 din 27 februarie 2007.

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr. 433 din 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă, iniţiativă legislativă a domnilor deputaţi din legislatura a XVI-a Veaceslav Untilă şi Alexandru Lipcan.

Proiectul de Hotărîre are ca scop completarea Hotărîrii Parlamentului menţionată la punctul 1 litera a) cu sintagma: Ziua Apărătorului Patriei (2 martie). În opinia autorilor, iniţiativa legislativă vine să aducă omagiu şi recunoştinţă apărătorilor Patriei, celor care s-au ridicat în apărarea independenţei, integrităţii Republicii Moldova. Se propune a institui ziua comemorativă Ziua apărătorului Patriei.

Comisiile permanente din legislatura a XVI-a au examinat proiectul de hotărîre nominalizat şi au expus poziţii diverse  fie de examinare în şedinţa plenului, fie condiţionată examinarea de avizul favorabil al Guvernului.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie din actuala legislatură, la examinarea proiectului nominalizat, nu a adoptat nici o decizie finală. De asemenea, proiectul nr. 803 a fost dezbătut de actuala componenţă a Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică, care a propus proiectul spre dezbatere în Parlament în condiţia că autorul în şedinţă să prezinte o altă formulare de numire a acestei zile, deoarece se suprapun două denumiri ale zilelor comemorative.

Astfel, în şedinţa plenului din 19 februarie 2010, proiectul de Hotărîre nr.803 a fost supus dezbaterilor, pronunţîndu-se mai multe propuneri, inclusiv autorul iniţiativei legislative domnul deputat Veaceslav Untilă, în urma unor consultări suplimentare, a propus ca ziua de 2 martie să fie denumită Glorie eroilor. La propunerea domnului Mihai Ghimpu, Preşedinte al şedinţei, acest proiect a fost readresat Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media pentru examinare suplimentară şi prezentare în următoarea şedinţă.

Este de menţionat că, la 19 februarie 2010, Guvernul a prezentat Parlamentului proiectul de Hotărîre nr. 419, care, conceptual, face referinţă la subiectul abordat. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat ambele proiecte şi a decis înglobarea acestora în conformitate cu prevederile articolului 56 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului.

În conformitate cu articolul 56 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, se prevede că, în comisie, din două proiecte, care au aceeaşi concepţie, ele se examinează în comisia de specialitate fiecare în parte şi se vine cu un proiect de hotărîre înglobat.

Aşadar, acum v-am prezentat primul proiect de hotărîre care a venit din partea domnului deputat Veaceslav Untilă şi a domnului deputat Alexandru Lipcan din legislatura XVI-a.

Acum, propun cel de al doilea proiect nr.419, care a fost, de asemenea, examinat în comisia de specialitate. Raportul pentru proiectul cu nr.419. Autor este Guvernul.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu,

Propunerea Guvernului, este cunoscut conţinutul acestui proiect.

 

Doamna Corina Fusu:

Aveţi în mape.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Procedura după.

 

Doamna Corina Fusu:

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 1990, prezentat de către Guvern, şi comunică următoarele. Proiectul de hotărîre are drept scop completarea hotărîrii Parlamentului nominalizată la punctul 1 litera a), cu următorul text: Ziua de comemorare a celor căzuţi în conflictul armat pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova (2 martie).

Autorul proiectului, adică Guvernul, argumentează propunerea legislativă prin necesitatea comemorării faptelor de eroism a celor peste 800 de compatrioţi trecuţi în nefiinţă în conflictul armat pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Comisia parlamentară de profil a examinat proiectul de Hotărîre nr.419 şi, ţinînd cont de faptul că la subiectul conceptual al acestuia a fost prezentat şi proiectul nr.803, pe care vi l-am prezentat anterior, propune înglobarea acestora în conformitate cu prevederile articolului 56 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului.

La examinarea proiectelor prezentate, majoritatea membrilor comisiei au susţinut propunerea că denumirea zilei de 2 martie trebuie să prezinte un mesaj clar şi cuprinzător asupra evenimentelor tragice ce s-au produs în primăvara vara anului 1992.

În acest context, s-a propus următoarea redacţie: Ziua memoriei victimelor conflictului armat de pe Nistru, 2 martie. Drept argument serveşte faptul că, în viziunea Uniunii Europene asupra războaielor, conflictele armate au un impact tragic nefast asupra tuturor părţilor implicate. Victime unor asemenea conflicte armate pot fi considerate atît ostaşii căzuţi în luptă, cît şi populaţia paşnică.

În cadrul dezbaterilor au fost expuse şi alte opinii asupra denumirii zilei de 2 martie, precum cea a deputatului Ion Hadârcă, care a propus varianta: Ziua memoriei eroilor independenţei, 2 martie. Această denumire ar îngloba două componente importante: elementul celor căzuţi, combatanţii în conflictul armat din primăvara vara anului 1992 şi evenimentul 2 martie 1992, zi în care independenţa Republicii Moldova a fost recunoscută în plan internaţional de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În final, comisia de profil vine cu hotărîrea înglobată, care sună în felul următor:

Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă din R.S.S. Moldovenească.

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

Articolul 1. La punctul, 1 litera a) din Hotărîrea Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă din R.S.S. Moldovenească, (Monitor, 1990, nr.5 articolul 2), cu modificările şi completările ulterioare după textul: Ziua comemorării lui Mihai Eminescu (15 ianuarie), se introduce textul: Ziua memoriei eroilor independenţei, (2 martie);

Articolul 2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

Am observaţie de redacţie: Ziua memoriei cu majusculă.

Domnul Mihai Ghimpu:

! Microfonul nr.2.

 

Domnul Iurie Stoicov Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

De procedură. Iarăşi începem de la coadă. Noi vrem să ascultăm rapoartele autorilor. Este şi domnul Untilă şi cred că reprezentantul Guvernului este. Şi de atîta avem întrebări la dînşii. Aţi început de la coadă, da.

Domnul Mihai Ghimpu:

Aceasta a avut loc la şedinţa precedentă. A vorbit, domnul Untilă a prezentat proiectul.

Domnule deputat,

Ce vorbiţi dumneavoastră?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi vrem şi autorul, Guvernul să vedem, avem întrebări la dînşii.

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa am hotărît în şedinţa precedentă că ambele proiecte se remit comisiei care vine, aşa cum prevede Regulamentul, cu un singur, examinîndu-le împreună, să vină cu un proiect de hotărîre.

Domnul Iurie Stoicov:

După rapoartele autorilor vine comisia. Ce încurcăm tot.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Domnule Ghimpu,

Noi vă recomandăm să citiţi măcar o dată Regulamentul Parlamentului, să nu încălcăm de fiecare dată, la fiecare şedinţă plenară.

Doamnă Fusu,

De procedură, cine sînt autorii acestor iniţiative? Dumneavoastră sînteţi

 

Doamna Corina Fusu:

Stimate domnule Petrenco, de 3 ori am citit cine sînt autorii. De fiecare dată am

 

Domnul Grigore Petrenco:

Repetaţi, vă rog.

 

Doamna Corina Fusu:

La proiectul nr.803 autor este Veaceslav Untilă şi Alexandru Lipcanu, proiect din 2007.

Domnul Grigore Petrenco:

Atunci în baza la ce prezentaţi aceste proiecte?

 

Doamna Corina Fusu:

Autorii celui de al doilea proiect, nr.419, este Guvernul.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Să ascultăm autorii, să punem întrebări autorilor.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, se repetă. Se repetă aceasta.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu că se repetă, trebuie să respectăm legea.

Domnul Mihai Ghimpu:

A expus punctul, acelaşi punct de vedere colegul dumneavoastră de fracţiune. Se repetă.

Doamna Corina Fusu:

Vă rog să ridicaţi

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Doamna Corina Fusu:

Stenograma din şedinţa precedentă.

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu

 

Domnul Grigore Petrenco:

Se repetă încălcări, domnule Ghimpu.

Doamna Corina Fusu:

Fiţi atent la şedinţă.

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Vă amintesc.

Domnul Grigore Petrenco:

Doamnă Fusu,

Nu sînteţi autoare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu intraţi în dezbateri.

 

Doamna Corina Fusu:

Autorii s-au expus data trecută.

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu

 

Domnul Grigore Petrenco:

Conform legii, autorul prezintă proiectul, iniţiativa şi după aceea se prezintă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu vă amintesc dumneavoastră, stimaţi deputaţi.

 

Doamna Corina Fusu:

A fost prezentat.

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu

 

Doamna Corina Fusu:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu intraţi în dezbateri, vă rog.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Iniţiativa Guvernului nu a fost prezentată în Parlament.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Noi, prin hotărîrea din şedinţa precedentă, am transmis ambele proiecte comisiei. Şi foarte corect acum, în conformitate cu Regulamentul, a prezentat comisia. Întrebări, altele?

Microfonul nr.2, în continuare.

 

Domnul Petru Porcescu Fracţiunea PCRM:

Doamnă Fusu,

Cred eu că am dreptul moral la aceastăîntrebare, căci am fost şi eu acolo. Vreau să vă întreb pe dumneavoastră: cum o să se uite Transnistria la ceea ce propuneţi dumneavoastră?

 

Doamna Corina Fusu:

Anume? Anume ce?

Domnul Petru Porcescu:

La propunerea noţiunii care o spuneţi dumneavoastră. Cum o să se uite Transnistria la ceea ce aţi propus dumneavoastră din partea comisiei?

 

Doamna Corina Fusu:

Deci proiectul înglobat a celor două hotărîri.

 

Domnul Petru Porcescu:

Vă mulţumesc.

Doamna Corina Fusu:

Prevede a cinsti memoria tuturor celor care au avut de suferit de pe urma conflictului. Denumirea, se spune în felul următor

Domnul Mihai Ghimpu:

Toţi cetăţenii de pe teritoriul republicii, toţi absolut.

Doamna Corina Fusu:

Ziua memoriei eroilor independenţei. Deci în viziunea, am expus şi am spus că este viziune şi filozofie, Uniunii Europene de a vedea că orice război are victime de ambele părţi. Deci cinstim memoria tuturor.

Domnul Petru Porcescu:

În viziunea noastră, cred eu că părerea domnului Untilă, cu iniţiativa, este mai reuşită.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

 

Doamna Elena Bodnarenco:

- , . 419- 19 . .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Se repetă.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2, întrebarea, vă rog. A treia oară pune aceeaşi chestiune şi nu e corect.

Doamna Zinaida Chistruga Fracţiunea PCRM:

Pe lîngă neînţelegerea, deci abracadabra prin care lămuriţi întrebarea precedentă, vă întreb şi eu, este vorba de integritatea ţării. De ce vorbim de suveranitate? Noi nu înţelegem ce înseamnă suveranitate şi ce înseamnă integritate, independenţă. Independenţă şi integritate.

Care este problema? S-a luptat pentru integritatea ţării. De ce intervine termenul, stimat de noi, dar nu este la temă.

Doamna Corina Fusu:

Termenul la care vă referiţi, independenţa Republicii Moldova, pe care o stimaţi foarte mult şi noi o respectăm foarte tare, a sunat în ambele propuneri ale proiectelor.

Proiectul, viziunea înglobată include toate opţiunile tuturor autorilor. Autorii au fost consultaţi în cadrul şedinţei comisiei de specialitate. S-a ţinut cont de toate părerile şi s-a ajuns la o decizie, concluzie înglobată.

Doamna Zinaida Chistruga:

Decizia.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Independenţa cuprinde, doamnă deputat, independenţa, cuvîntul, cuprinde atributele şi suveranitatea, şi integritatea, este.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Vorbim despre un eveniment concret. Despre oameni concreţi, despre ziua concretă şi de ce facem noi, umflăm noţiunile acestea absolut inadecvat. Este, trebuie să aprecieze gestul nostru şi locuitorii Transnistriei. Şi trebuie să ne gîndim la acest lucru.

Doamna Corina Fusu:

Doamnă Chistruga,

Încă o dată repet.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

S-a luptat pentru integritatea ţării. Daţi să recunoaştem lucrul acesta firesc pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vadim Mişin Fracţiunea PCRM:

.

, , , , 92- . , .

, , , . , , . , .

independenţei, - ? ? . , !

, , .

3 . , . , .

, , . , . ! , . . .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aici fiecare, domnule Mişin, cu patria sa. Înţelegeţi dumneavoastră? Republica Moldova este un stat independent, recunoscut în hotarele care le avem, inclusiv teritoriul din stînga Nistrului. Şi cînd vorbim de cetăţenii Republicii Moldova, memoria, păi, din stînga toţi sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Teritoriul tot e al Republicii Moldova, ca stat independent. Şi asta e. (Rumoare în sală.) Păi este, părerea mea, că este formulat foarte corect această zi în memorie. Independenţa cuprinde, cum am spus eu, toate atributele.

 

Doamna Corina Fusu:

Dimpotrivă, comisia a vrut să dea o amploare mai amplă, care să nu excludă pe nimeni, nici combatanţii care au căzut, nici soţiile şi mamele celor căzuţi, nici populaţia paşnică.

Noi am privit denumirea acestei zile de comemorare, care, cu părere de rău, timp de 3 ani nu a fost posibil de a fi adoptată în Parlamentul Republicii Moldova şi au fost daţi uitării, cu părere de rău, eroii lăsaţi în delăsare cu pensii mizerabile, fără locuinţe, lăsaţi pe drumuri, fără atenţia statului.

Dimpotrivă, am decis să reparăm o greşeală şi să o privim din punct de vedere european, aşa, precum ne-am propus să ne integrăm în Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă să gîndim altminteri, aceasta înseamnă să nu se simtă nimeni învins sau învingător.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Corina Fusu:

Toţi acei care au avut de suferit, în această zi să fie ziua memoriei eroilor independenţei Republicii Moldova, pentru că independenţa unui stat include şi suveranitate şi integritate. Şi la data de 2 martie ONU a recunoscut internaţional independenţa Republicii Moldova. Aceasta am vrut să spunem că cel mai scump pentru noi, toţi cetăţenii, este independenţa.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Corina Fusu:

Este independenţa.

Domnul Vadim Mişin:

, . , , , ? ,

 

Doamna Corina Fusu:

Nu propune nimic comisia

 

Domnul Vadim Mişin:

, !

 

Doamna Corina Fusu:

.

 

Domnul Vadim Mişin:

!

Doamna Corina Fusu:

.

 

Domnul Vadim Mişin:

.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu vă certaţi, ăci deconectez microfoanele ambilor. Mai calm, vă rog eu. Nu ridicaţi vocea la o doamnă, domnule deputat.

Domnul Vadim Mişin:

, , şi-i punct.

 

Doamna Corina Fusu:

Domnule Mişin,

Noi privim mai larg. Au avut de suferit mame, copiii rămaşi orfani. Noi înglobăm aici pe toţi. Noi nu vrem

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Mihai Godea:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vreau să îi spun domnului Mişin că punctul de vedere al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a fost altul, domnule Mişin, şi nu ceea ce expuneţi dumneavoastră.

În general, am acceptat ideea la comisie, toţi membrii comisiei, cu remarca că trebuie să gîndim o denumire pentru această sărbătoare pe care nu am formulat-o şi nu este în raportul comisiei. Aceasta, ca să ştiţi. Dar era o zi de comemorare. Aceasta deci am decis.

În plus, deci ca să nu facem multă discuţie la acest subiect, termenul de independenţă a ţării noastre, noi, 20 de ani, avem două tabere, domnule preşedinte, propagandistice: statalişti şi antistatalişti. Se propune comemorarea eroilor independenţei şi celor care au apărat statalitatea timp de 8 ani de zile. Nu ştiu de ce se pronunţă împotriva termenului de independenţă a patriei.

Eu vreau să vă mai spun un lucru. Această formulare este voinţa celor care au luptat la Nistru, celor care au avut de suferit, pentru că au avut loc consultări cu organizaţiile de veterani. Noi putem să facem multă variaţiune la temă aici, să ne dăm în spectacol cu presa pe noi, ca să vedem care şi cum e mai patriot şi are grijă de acei care au luptat.

Eu propun să menţinem, să votăm pentru propunerea comisiei, să fie o zi comemorativă, eroii

 

Doamna Corina Fusu:

Ziua memoriei eroilor independenţei.

Domnul Mihai Godea:

Ziua memoriei eroilor independenţei.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimaţi colegi,

Desigur, propunerea deputatului Untilă este binevenită. Această zi de 2 martie, Republica Moldova trebuie să fie consemnată, cu atît mai mult că este vorba de două evenimente importante pentru istoria statului nostru. La 2 martie ׳92, noi am fost acceptaţi la Organizaţia Naţiunilor Unite şi dramatic acest eveniment a coincis cu începutul acestui conflict militar de la Nistru.

Dar, să medităm, avem noi astăzi dreptul ca această zi să o numim Ziua comemorării sau Ziua memorării, memoriei eroilor independenţei? Să recunoaştem, şi în sală sînt cîţiva istorici, că acest conflict de la Nistru a avut elemente de război civil. În războiul civil nu există învingători, în războiul civil există numai victime.

De aceea, mie mi se pare că opinia Guvernului care, în principiu, a fost puţin redactată la comisie, doamna Fusu, unde noi cu dumneavoastră am acceptat varianta Ziua memoriei victmelor conflictului armat de la Nistru, avînd în vedere statul independent şi suveran Republica Moldova, pe care noi toţi îl dorim integru, aşa cum a spus şi Preşedintele Parlamentului, ar fi unica soluţie cît de cît rezonabilă.

Eu vă aduc încă un argument. Chiar astăzi dimineaţă am avut întîlnire cu un preşedinte al unei organizaţii a combatanţilor, care a căzut de acord anume cu această variantă. Nu spun că avem adevărul, în ultima instanţă, dar sînt absolut convins şi m-aş adresa deputatului Untilă să mediteze ca autor, că formularea propusă Ziua eroilor deci nu trebuie să o acceptăm.

Mai bine să facem o pauză, să ne mai gîndim puţin, 10, 15 minute, dar poate şi mai mult să ne gîndim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mie îmi pare rău, domnule deputat, dar nu sînt de acord şi cred că trebuie să îmi expun punctul de vedere că a avut loc război civil.

Vă rog eu, război civil e cu totul altceva. A fost un conflict, o armată în care s-au implicat şi tancurile din Armata a 14-a şi să vorbim noi de război civil, îmi cer scuze, război civil în care se semnează un acord între Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Nu poate fi aşa război civil. Nu, domnule deputat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Iurie Colesnic deputat neafiliat:

Domnule Preşedinte,

Mie mi se pare că noi îngustăm un pic terenul. Această zi se face nu numai pentru combatanţii care au luptat la Nistru, 2 martie, se face un simbol naţional. Şi deci trebuie să dăm denumirea acestei zile, ca să fie,într-adevăr, peste 10, 20, 30 de ani, să aibă un sens pentru cei care vor comemora-o. Şi trebuie să se numească clar: Ziua comemorativă, ziua eroilor pentru independenţă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Nu, vedeţi că nu vă supăraţi, dar dumneavoastră şi Ziua independenţei aţi schimbat-o în Ziua republicii. Iată de ce sînteţi împotriva independenţei. Şi sărbătoarea ca atare, noi am votat Independenţă, dumneavoastră aţi schimbat denumirea. Şi nu sărbătoriţi Ziua independenţei, dar Ziua republicii. Iată care e motivul că nu sînteţi de acord.

Microfonul, domnule Petrenco, îi oferiţi cuvîntul unei doamne, vă rog.

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Alla Mironic:

, , , 2 , 92- , , .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

, . conflictul acesta militar.

Microfonul nr.3, domnule Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Pentru precizare. Deci Fracţiunea PCRM nu este împotriva instituirii unei asemenea zi a comemorării, dar considerăm că nu trebuie să luăm decizii care nu vor contribui la reglementarea definitivă a problemei transnistrene.

Propunem ca această zi să se numească Ziua memoriei victimelor conflictului armat de pe Nistru, deoarece sînt victime atît pe malul drept, cît şi pe malul stîng al Nistrului şi să nu tensionăm situaţia şi mai departe.

 

Doamna Corina Fusu:

Stimate domnule deputat Petrenco,

Noi am analizat foarte bine cuvîntul victime, încărcătura acestui cuvînt şi erou. Cetăţenii din Republica Moldova, atît de pe partea stîngă, cît şi de pe partea dreaptă a Nistrului, mereu s-au considerat şi alţii i-au considerat victime.

Victimă este un cuvînt cu o conotaţie puţin negativă. Am vrut să redăm cetăţenilor Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului demnitatea, curajul şi recunoştinţa pentru faptul că, pe parcursul unor lupte, mari zbuciumări, Republica Moldova a rămas, este şi va fi stat independent.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Corina Fusu:

Aceasta este cel mai preţios.

 

Domnul Petru Porcescu:

Îmi pare rău, domnule Preşedinte, că astăzi se vorbeşte despre acest eveniment, dar vorbesc diletanţii şi doamna Fusu foarte frumos vorbeşte, dar cred eu că nu a simţit din inimă ce s-a petrecut acolo.

De atîta, noi suntem, insistăm asupra părerii noastre şi cred eu că Fracţiunea parlamentară a Comuniştilor cere întrerupere, ca să nu aprofundăm în continuare, din emoţii, conflictul acesta din Transnistria care o să fie mai departe.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Desigur, eu sînt obligat să ofer o pauză în cazul în care o cere o fracţiune. Dar, vă rog, cînd revenim în sală să îmi spuneţi cum se numeşte la Smirnov ziua aceasta.

Vă rog frumos.

Pauză, care 15? 5 minute. Nu, dacă sînt 5 sînt 10, dacă sînt 10, sînt 20. Aşa că 5 minute şi peste 10 minute ne întoarcem aici.

p a u z ă

*

* * *

D u p ă p a u z ă

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Igor Vremea:

Mulţumesc.

Fracţiunea vine, totuşi, cu propunerea de a fi intitulată această zi comemorativă ca zi a memoriei victimelor conflictului armat de pe Nistru, dat fiind faptul că au fost victime şi de pe o parte, şi pe alta a Nistrului, cu atît mai mult că această propunere sau idee a venit şi din partea comisiei şi a fost susţinută de majoritatea membrilor comisiei de specialitate, lucru menţionat şi în raportul comisiei.

Totodată, aici, această noţiune, să zicem, o să cuprindă, este, va întruni şi persoanele civile, adică nu numai, să spunem, persoanele care nemijlocit au participat în conflict în calitate de ostaşi, dar şi persoanele civile, atît membrii familiilor celor care au participat, cît şi alte persoane paşnice care locuiesc în această zonă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian Fracţiunea PDM:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Cred că situaţia aceasta trebuie cumva depăşită starea aceasta de impas. Noi am avut discuţiile referitoare la denumirea acestei sărbători, asupra căreia nimeni nu are nici un fel de dubii că această sărbătoare trebuie să fie în calendarul Republicii Moldova.

(Rumoare în sală.) Zi de comemorare, da, zi de comemorare. Eu am venit cu propunerea care, pînă la urmă, a fost acceptată de comisie: Ziua memoriei victimelor conflictului de pe Nistru. Majoritatea colegilor din comisie, dacă nu greşesc, au susţinut această propunere, întrucât nu se găsea nici o formulă care să satisfacă reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare.

Părerea mea este, dacă apare din nou, deja în şedinţă în plen, această discuţie referitoare la denumirea acestei zile de comemorare, să revenim, totuşi, la această formulă care mi se pare, cum v-am spus şi la comisie, din multe puncte de vedere destul de potrivită.

Sînt toţi victime, şi acei care au luptat şi văduvele, şi orfanii, şi acei care au avut de suferit în zonele unde s-au desfăşurat aceste acţiuni militare. Republica Moldova este victimă, în fond, a acestui conflict care s-a produs atunci în 1992.

Deci părerea mea este: ca să deblocăm această situaţie, să revenim din nou la această formulare, mai ales că înţeleg că pînă şi grupul parlamentar, Fracţiunea Partidului Comuniştilor ar accepta-o. Eu cred că noi avem nevoie de o zi de comemorare care să fie acceptată unanim de societate.

Şi daţi să găsim măcar în aceasta un compromis, e nevoie de un compromis. Părerea mea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4, în continuare.

 

Domnul Mihai Godea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu înţeleg toate nuanţele şi aspectele acestei probleme, dar nu ştiu de ce nouă ne place să ne victimizăm. Poate sîntem victime ale istoriei, poate sîntem victime ale independenţei noastre. Să contemplăm puţin.

În 1992 Republica Moldova s-a confruntat cu agresiune străină. Cei mai buni poate dintre noi s-au ridicat atunci în apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Patriei noastre Republica Moldova. Şi eu nu văd absolut nici o problemă de ce noi, prin votul nostru de aleşi ai poporului, să nu fixăm această zi de comemorare a celor care au luptat pentru independenţa Republicii Moldova.

Pentru că în 1992 acei care au luptat la Nistru au apărat independenţa Republicii Moldova şi tot în 1992 noi am pierdut o parte din teritoriul nostru naţional sub control neconstituţional şi sub ocupaţie militară străină. Din acest considerent, eu propun să menţinem a doua propunere a comisiei, ca ziua de 2 martie să fie zi de comemorare a eroilor independenţei, 2 martie, aşa cum a propus comisia.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Microfonul nr.2, interveniţi deja a treia sau a patra oară.

Domnul Petru Porcescu:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

De aceea şi se numeşte Parlament, că avem voie să vorbim. Îmi pare foarte rău de ceea ce spune domnul Godea, cînd spune că au fost ascultaţi şi de părerea că acei care astăzi asistă aici au care au participat acolo sănt de părerea dumnealui.

Eu aş vrea să spunem că sîntem 180 de grade invers. Eu, ca participant, propun să susţinem propunerea sau iniţiativa domnului Serebrian. Să nu îl ascultăm pe domnul Godea, care în ׳92 cred că umbla pe sub masă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog să aplaudaţi cînd se spun lucruri deştepte.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Alexandru Cimbriciuc Fracţiunea PLDM:

Stimate Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Vin cu un mesaj din partea Uniunii Naţionale a Veteranilor de Război care s-au expus asupra acestui fapt, acestui eveniment pe care noi astăzi trebuie să îl votăm.

Veteranii de război aşteaptă această pronunţare a noastră şi eu nu aş dori ca ziua de 2 martie să se numească Ziua victimelor, fiindcă noi vedem astăzi care doresc să devină victime, inclusiv generalul Mişin, care în anul 1992 nu ştiu unde se afla ca general care trebuia să fie în faţa tuturor veteranilor de război, a tuturor celor care au luat arma în mînă şi acest lucru noi îl (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2, nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Mulţumesc frumos, domnule Preşedinte.

Deci cu titlu de remarcă pentru domnul Godea. Eu vreau să reamintesc că în ׳92 am fost student la Universitatea de Stat şi eu ţin minte foarte bine cum se ridicau studenţii pentru a pleca în Transnistria. Se ridicau în ghilimele. Eu ţin minte cum în masă se organizau depuneri de jurămînt, cum studenţii erau pe diferite căi posibile.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu vă rog, deconectaţi microfonul, nu este la subiect. Lăsaţi, nu mai jigniţi de acum toată generaţia tînără, că nu se ridica, că nu au apărat. Dar cine a apărat independenţa şi teritoriul acestui stat?

Judecătorul Popovici, fiind judecător, avînd doi copii, a lăsat mandatul, dosarele în judecătorie şi s-a dus şi în prima zi a fost omorît, tînăr fiind.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Mihai Godea:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Cu dreptul la replică. Mie îmi pare rău pentru unii care nici pînă în ziua de astăzi nu au ieşit de sub masă.

Vă mulţumesc.

(Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, să nu politizăm, vă rog foarte frumos.

Stimaţi colegi,

Doamnă Fusu,

Luaţi loc, vă rog.

 

Doamna Corina Fusu:

Da, eu în final.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, luaţi loc.

Mulţumesc frumos.

Noi avem o problemă aici, că la noi se numeşte Hotărîre cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă şi noi introducem, luaţi loc, vă rog, şi noi introducem aici comemorare, ceea ce nu corespunde titlului hotărîrii.

De aceea, eu propun, ori completăm această hotărîre cu cuvîntul comemorare, ori mai bine ar fi, întrucît aici e RSSM, să lăsăm într-o parte această hotărîre, să adoptăm o hotărîre a Parlamentului Republicii Moldova, care are denumirea după independenţă. Şi să avem hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova dedicată, legată de 2 martie. (Rumoare în sală.)

Microfonul nr.3, domnul Untilă.

 

Domnul Vadim Mişin:

, .

, : , , . , , , .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi deputaţi,

Dumnealui a participat la acest conflict şi, vă rog, fiţi mai atenţi cînd vă jigniţi unul pe altul. Dumnealui a participat cu arma în mînă, domnule Mişin. Vă rog frumos eu.

Domnule Untilă,

Cu cuvînte frumoase veniţi sau?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Ghimpu,

Eu sînt unul dintre autorii acestui proiect şi dacă nu mai era o iniţiativă legislativă paralelă, cred că nu ajungeam aşa departe. Vreau doar la colegii noştri din partea dreaptă, care încearcă să aducă nişte învinuiri, nişte lucruri. Au fost nişte lucruri sfinte şi oamenii au placat sincer atunci, şi-au îndeplinit datoria şi datoria noastră astăzi este că noi să îi onorăm şi să îi comemorăm anume prin instituirea unei zile de comemorare.

Domnule Ghimpu,

Ceea ce aţi spus dumneavoastră, în privinţa denumirii, eu am venit cu o iniţiativă legislativă, este proiect în Parlament, înregistrat la Biroul permanent, unde propun modificarea denumirii Legii cu privire la zilele de odihnă, zilele de sărbătoare şi la zilele comemorative. Am putea să unim aceste două proiecte şi ar dispărea acea sintagmă.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu,

Da, poftim.

 

 

 

Doamna Corina Fusu:

Da, într-adevăr, în comisia de specialitate a venit şi proiectul cu nr.190, care prevede schimbarea denumirii Hotărîrii din 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă din R.S.S. Moldovenească. Şi comisia a ajuns la următoarea concluzie: să susţină propunerea domnului deputat Veaceslav Untilă de schimbare a denumirii hotărîrii, adăugînd, după cuvintele zilele de odihnă cuvintele şi zilele de comemorare.

Cu toate acestea, membrii comisiei consideră că Hotărîrea Parlamentului nr.433 din 1990 are o denumire anacronică şi necesită şi alte modificări şi completări de ordin structural, redacţional şi terminologic. Şi acest subiect poate constitui temeiul unei noi iniţiative legislative asupra căreia unii deputaţi din comisia noastră deja lucrează.

Aşa că propunem, domnule Untilă, ca proiectul dumneavoastră cu nr.190 să fie examinat în contextul unei noi iniţiative legislative, dacă sînteţi de acord.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamnă Fusu.

Luaţi loc, vă rog.

Domnule Hadârcă,

Microfonul nr.5. A, dezbateri.

Dar eu am vrut să vin cu o propunere pînă a lua cuvînt. Eu totuşi vă rog să pătrundem în ceea ce discutăm astăzi. Această hotărîre aparţine Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi e dureroasă pentru acei care au luptat pentru independenţa Republicii Moldova.

Şi eu cred că această sărbătoare nu trebuie să fie prevăzută prin această Hotărîre a RSS Moldoveneşti. Şi propun să adoptăm o Hotărîre cu privire la comemorarea zilei de 2 martie ׳92 şi hotărîrea să fia aşa: Hotărîre cu privire la comemorarea zilei de 2 martie ׳92. Parlamentul adoptă prezenta hotărîre în conformitate cu articolul prevăzut de Legea cu privire la activitatea Parlamentului, Regulamentului, adoptă ziua de 2 mai şi titlul care l-a prezentat doamna Fusu, 2 martie, pardon.

Şi este simplu, şi avem o hotărîre a Parlamentului Republicii Moldova, dacă vorbim de independenţă, fiindcă independenţa şi cu R.S.S.M. nu se leagă, nu sună, dar chiar nici nu e frumos, mă scuzaţi.

Eu cred că trebuie să avem hotărîrea adoptată astăzi şi proiectul pe care l-am propus eu. (Rumoare în sală.) Iniţiativa, păi, a fost, şi noi dezbatem. În perioada dezbaterilor vin diferite idei, propuneri şi, prin vot, ele se decid. Eu propun să avem o hotărîre aparte legată de 2 martie ׳92. Şi foarte corect o să fie.

Şi ziua 2 martie să fie titlul pe care ni l-a propus comisia prezentată de doamna Fusu. Poftim? Ziua memoriei, doamnă Fusu, Ziua memoriei, cum? Ziua memoriei eroilor independenţei. (Rumoare în sală.)

Al doilea punct nu mai există. Comisia a venit analizînd toate cu o singură propunere la sfîrşit. O supun. (Rumoare în sală.) Parlamentul decide, comisa are propunere, decizie de recomandare.

Microfonul nr.4.

Domnul Marian Lupu Fracţiunea PDM:

Domnule Preşedinte,

Vă mulţumesc.

Noi discutăm acum un subiect de maximă sensibilitate şi aici, în sală, mi s-a creat impresia că dacă e cineva care ne priveşte în direct, ar putea să vină cu senzaţia că noi sîntem pe diferite părţi ale baricadei.

Şi nu este un lucru corect, fiindcă noi sîntem toţi de aceeaşi parte a baricadei. Şi este foarte important ca dincolo de ambiţiile noastre, dincolo de punctele de vedere mai particulare, să ieşim la acest subiect cu o poziţie consolidată la nivel de sută la sută din parlamentari, fiindcă nu e vorba de viziuni diferite, toţi pledăm pentru independenţă, pentru integritate teritorială.

Vă îndemn să dăm dovadă de o capacitate, măcar o problemă foarte importantă pentru această ţară să o rezolvăm împreună, toţi, fiindcă nu este o zi de comemorare, care va ţine o lună sau două, iar apoi să ne întoarcem de fiecare dată.

Sîntem să o facem, sîntem în capacitate să o facem sau nu, vă îndemn să o facem. E nevoie? Să luăm încă o pauză de jumătate de oră. Ne aşezăm toţi şi punem un punct definitiv, ca să fie o decizie corectă.

Au fost mai multe opinii, este adevărat. Am discutat şi la Alianţă, în cadrul dezbaterilor vin noi argumente, noi viziuni şi eu cred că nu trebuie să dăm dovadă aici de caracter în sensul prost al cuvântului, nici o parte, dar să dovedim că toţi sîntem pentru această ţară, să ne înţeleagă lumea.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4, în continuare.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimaţi colegi,

Eu cred că noi trebuie să ne bazăm totuşi pe Regulamentul Parlamentului,conform căruia această hotărîre a comisiei parlamentare trebuie pusă la vot. Domnul deputat Serebrian a vorbit despre această decizie a comisiei parlamentare. Textul, redacţia concretă a fost că ziua să se numească Ziua comemorării victimelor conflictului militar de la Nistru. Această variantă a fost susţinută cu majoritatea de voturi.

Dacă doamna Fusu are altă opinie, desigur, aceasta e opinia preşedintelui comisiei şi nu mai mult. S-a discutat mult, sînt cel puţin două viziuni şi ele trebuie puse la vot.

Sînt de acord cu acei care au vorbit, inclusiv cu domnul Lupu, că dacă nu sîntem pregătiţi, inclusiv majoritatea parlamentară, mai bine să facem o pauză decît să facem o baraboaţă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, atunci o pauză, din partea noastră, ca noi să ne apreciem corect cum trebuie să fie, hotărîre R.S.S.M., hotărîre de azi şi denumirea corectă.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat Prim-ministrul Republicii Moldova:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să vă spun că pe parcursul timpului tot am asistat la pregătiri. Noi tot cam vreo 20 de ani ne pregătim să spunem lucrurilor pe nume, să trăim în baza adevărului ş.a.m.d.

Dacă este necesar să facem o pauză de jumătate de oră, cred că nu este o problemă. Însă eu aş vrea să mai facem o constatare înainte de a discuta şi de a lua decizii. Am impresia că mulţi din această sală sînt victime ale propriilor priviri asupra lucrurilor care s-au întîmplat şi se întîmplă în ţara noastră. Or, acei care au fost pe Nistru, cu arma în mînă au luptat şi acei care şi-au dat viaţa pentru independenţă, au fost, rămîn şi vor fi eroi şi,în nici un caz, victime. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, pauză de 10 minute.

Şedinţa Alianţei, vă rog, în Sala mică.

 

p a u z ă

*

* * *

D u p ă p a u z ă

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Luaţi loc, vă rog. Şi intraţi în sală ceilalţi care sînt în afară. (Rumoare în sală.) În timpul şedinţelor barul trebuie să fie închis.

Doamnă Fusu,

Vă rog, la tribună.

Intraţi în sală, stimaţi colegi.

Domnule Brega,

Am o rugăminte, ca cel mai tînăr deputat, invitaţi colegii în sală, vă rog. Şi uitaţi-vă că e gol acolo, la dumneavoastră.

Aveţi cuvîntul, doamnă Fusu. Poftim.

 

Doamna Corina Fusu:

În urma discuţiilor pe care le-am avut acum, s-a decis o variantă de compromis. S-a ajuns la un consens, precum ambele propuneri discutate în comisia de specialitate conţin cuvintele Ziua memoriei, deci prima variantă era Ziua memoriei victimelor căzute în conflictul de pe Nistru, iar cea de a doua propunere sună în felul următor: Ziua memoriei eroilor independenţei.

Am decis să unificăm aceste două propuneri, aceste două denumiri. Ziua de 2 martie să se numească oficial, pur şi simplu Ziua memoriei, iar în descifrarea conţinutului acestei denumiri să fie scris: Ziua de comemorare a celor căzuţi în conflictul armat din 1992 pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova şi victimelor acestui conflict.

Şi atunci cuprinde absolut ambele opinii discutate, dezbătute şi cu care au căzut de acord toate fracţiunile şi toate componentele Parlamentului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico Fracţiunea PCRM:

În legătură că se propune o nouă redacţie, Fracţiunea PCRM cere o pauză.

 

Doamna Corina Fusu:

Deci nu este o nouă redacţie, este Ziua memoriei, precum era.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Întrucît se cere pauză, eu sînt obligat, conform Regulamentului. Ca să fie clar, să nu mai cerem încă o pauză cineva, titlul hotărîrilor să se completeze cu cuvîntul comemorare, fiindcă nu poţi să pui memoria în Hotărîrea cu privire la sărbătoare şi odihnă.

Sînteţi de acord? Examinaţi şi varianta aceasta, vă rog, Fracţiunea PCRM.

Mulţumim. Pauză de

 

Doamna Corina Fusu:

Da, dar este proiectul examinat în comisie şi avizul este.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Fracţiunea are dreptul la pauză, doamnă Fusu, da.

p a u z ă

*

* * *

D u p ă p a u z ă

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamna Fusu. Sectorul nr.2, sectorul nr.3, vă rog, completaţi rîndurile. Aşa, cine expune poziţia Fracţiunea Partidului Comuniştilor?

Microfonul nr.2, da? Poftim, microfonul nr.2.

 

Domnul Petru Porcescu:

După toate discuţiile care am avut în Fracţiune, sînt împuternicit să vă aduc la cunoştinţă care este propunerea fracţiunii. Propunem ca această zi să fie numită Ziua comemorării victimelor conflictului armat de pe Nistru, 2 martie.

Drept argument în această privinţă serveşte faptul că şi în viziunea Uniunii Europene asupra războaielor conflictele armate au un impact tragic nefast asupra tuturor părţilor implicate atît din partea stîngă, cît şi din partea dreaptă.

Victime unor asemenea conflicte armate pot fi considerate atît ostaşii căzuţi în lupte, cît şi populaţia paşnică care era şi din partea stîngă, şi din partea dreaptă a Nistrului. Aceasta este viziunea Fracţiunii Partidului Comuniştilor şi rugăm să fie pusă la vot.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Porcescu.

Domnilor jurişti?

Doamnă Fusu,

Aţi notat?

 

Doamna Corina Fusu:

Da, am notat, dar conţinutul este acelaşi. Propunerea este Ziua memoriei şi în paranteze ceea ce aţi spus dumneavoastră. Denumirea pe care o propune, în opinia mea, Fracţiunea Partidului Comuniştilor este una foarte greoaie. Ceea ce aţi spus dumneavoastră se va conţine în descifrare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Nagacevschi.

 

Doamna Corina Fusu:

Ziua memoriei, în paranteze ceea ce aţi spus dumneavoastră. Dar Ziua memoriei este o denumire mai sonoră şi se memorează mult mai bine, dacă vrem să avem, într-adevăr, o zi cu pondere şi plină de semnificaţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Memorie înseamnă că îi amintim cu adevărat pe toţi. Şi aici noi am găsit cuvîntul potrivit la locul potrivit.

Eu supun votului propunerea comisiei, apoi propunerea fracţiunii dumneavoastră. (Rumoare în sală.) Nu este adevărat aşa, doamnă.

 

Doamna Corina Fusu:

Deci prima propunere a venit din partea, mai întîi noi am avut pauză şi am venit cu consensul Ziua memoriei, în paranteze, după cum am spus mai înainte.

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Bujor,

Nu, vă rog. Supun votului, vă rog, nu mai trebuie. Vă rog frumos.

 

Doamna Corina Fusu:

Mai întîi a fost propunerea cu Ziua memoriei.

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu,

Daţi citirii textului pe care îl supun votului.

Doamna Corina Fusu:

Deci se propune ca data de 2 martie să se numească Ziua memoriei. În descifrare Ziua de comemorare a celor căzuţi în conflictul armat din 1992 pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova şi victimelor acestui conflict.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa, cu completarea, ceea ce am propus eu, cuvîntul comemorării în titlul proiectului de hotărîre.

Doamna Corina Fusu:

Aha.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Numărăm voturile?

 

Doamna Corina Fusu:

Este hotărîre.

Domnul Mihai Ghimpu:

E hotărîre, dar eu vreau să numărăm voturile.

Doamna Corina Fusu:

Majoritatea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero.

Sectorul nr.2?

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 31.

Sectorul nr.2 21.

Domnul Mihai Ghimpu:

31 plus 21.

52 de voturi.

Mulţumim frumos. (Aplauze.)

Aşa, cred că. (Rumoare în sală.) Şi a doua?

 

Doamna Corina Fusu:

Este o hotărîre (rumoare în sală) care necesită majoritatea celor prezenţi.

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi, (rumoare în sală.)

Doamnă Fusu,

Mulţumesc. Luaţi loc, vă rog. Deja este act normativ, nu se mai supune votului o propunere atunci cînd deja este act normativ. Asta e. Ce să fac?

Mulţumesc frumos.

Eu vreau să vă

Stimaţi colegi din Fracţiunea PCRM,

Eu cred că prin aceste pauze, discuţii, noi ne-am apropiat unii de alţii în cea ce ţine de ziua de 2 martie Ziua memoriei. Şi aceasta trebuie să ne bucure. Noi ne-am apropiat. Vedeţi că textul puţin diferă. Iată, un exemplu că noi putem colabora.

Chiar vă mulţumesc foarte mult pentru colaborare.

Următorul proiect: proiectul de Hotărîre nr.398 privind aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli.

Prezintă domnul ministru Valeriu Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc ministrul agriculturii şi industriei alimentare:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă, se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Hotărîre a Parlamentului Republicii Moldova cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.137 din 29 decembrie 2009 privind aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli.

Acest proiect de hotărîre va permite să fie achitate plăţile pentru înfiinţarea plantaţilor viticole în anul 2009 pentru subvenţionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar, subvenţionarea producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a producţiei de fabricaţie proprie şi urmare a implementării sau aplicării Codului fiscal, articolul 115, care prevede că declaraţiile cu privire la taxa pe valoarea adăugată se prezintă pînă la 31 ianuarie, adică pînă la ultima zi a lunii ulterioare lunii de dare de seamă, cum ar fi decembrie 2009, au apărut aceste datorii care trebuie să fie plătite acum, în 2010.

Şi, în conformitate cu acest proiect de hotărîre al Parlamentului, se adaugă la Hotărîrea din 2009 un articol care prevede că datoriile anului 2009 vor fi achitate în anul 2010 în limita mijloacelor alocate pentru subvenţionarea producătorilor agricoli, inclusiv pentru cei care au plantat plantaţii de viţă de vie.

Stimaţi colegi,

În afară de aceasta, a fost modificat un articol, ceea ce prevede completarea cu stimularea creditării în agricultură de băncile comerciale, să fie incluse şi asociaţiile de economie şi împrumut şi corporaţiile de finanţare rurală.

Stimaţi colegi,

Prin acest proiect de lege, vor fi deblocate aceste plăţi şi agricultorii vor primi acele datorii care au apărut în anul 2009, dar în urma dărilor de seamă ianuarie 2010.

Eu vă mulţumesc şi propun ca acest proiect să fie susţinut de Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Dacă nu sînt întrebări, invit la tribună raportorul. Domnul Todoroglo, comisia, da.

Nu, dumnealui este raportor, preşedintele comisiei. Proiectul acesta. Punctul de vedere al comisiei. Cum, să supunem votului aparte. Nu, bine. Bine, am înţeles. Mai este un proiect, îl prezintă, apoi raport pe ambele şi votăm împreună.

Domnul Dmitri Todoroglo Fracţiunea PCRM:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi, necesitatea iniţierii iniţiativei legislative din numele fracţiunii a fost din cauză că a avut loc o absolut neargumentat, tărăgănarea, crearea bazei legislative pentru Guvern din partea Guvernului tărăgănarea, crearea bazei legislative pentru asigurarea datoriilor care au acumulat anul trecut din fondul de subvenţie în jurul a 213 milioane de lei şi achitarea acestei sume din bugetul de stat 2010, din fondul mijloacele care sînt prevăzute în fondul anului curent.

Scopul proiectului totuşi a fost, avînd în vedere situaţia pe care o avem noi în agricultură şi timpul care finalizarea lunii februarie, agricultorii deja demult sînt pregătiţi pentru ieşirea pentru îndeplinirea lucrărilor de primăvară, rămîne ca numai asigurarea cu fondurile circulante, care o să dea posibilitate de a prelucra pămîntul, de a asigura cu seminţe şi alte fondurile circulante necesare pentru asigurarea îndeplinirii acestor lucrări.

Suplimentar, la ceea cu ce a ieşit Guvernul, în iniţiativa legislativă cu care eu am ieşit a fost supliment, ceea ce nu a fost în iniţiativa legislativă a Guvernului, acoperirea cheltuielilor care au avut loc pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole din cauză că varianta Guvernului nu prevede această normă.

Plus la aceasta, iniţiativa legislativă cu care eu am ieşit prevede porunca Guvernului că în primul semestru o să iasă cu propunerile rectificarea bugetului pe anul curent în scopul alocării acestor bani necesari în bugetul pe anul curent, care o să fie folosiţi pentru achitarea datoriilor 2009.

Iată, această idee, această concepţie este prevăzută în iniţiativa mea care este înregistrat pe data de 9 februarie 2010.

Domnule Preşedinte,

Informaţie privind proiectul, iată aşa. Dacă sînt întrebări, poftim.

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, am înţeles că e vorba de un singur proiect, dar cu două iniţiative. Acum, poziţia comisiei, vă rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, mulţumesc.

Comisia a examinat ambele proiecte la temă şi a ajuns la concluzia ca aceste două proiecte să fie comasate şi varianta definitivată din aceste două proiecte este prezentat proiectul de hotărîre, varianta definitivată este prezentată pentru deputaţi.

Dacă au, dacă e necesar, eu pot să citesc, domnule Preşedinte.

Domnul Mihai Ghimpu:

Este, deputaţii tocmai citesc.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dacă sînt înmînate, atunci varianta prezentată ca variantă definitivată, unica hotărîre pentru aceste două proiecte de lege pentru votare. Îndeplinirea acestei hotărîri o să asigure, e adevărat, achitarea datoriilor care s-au acumulat anul trecut şi porunca Guvernului o să că în primul semestru o să vină cu o propunere: rectificarea bugetului 2010 cu banii care o să fie cheltuiţi în scopul scoaterii acestei datorii pe care am avut-o în anul 2009.

Iată, aşa, proiectul care este prezentat, eu rog Parlamentul ca să fie susţinută această variantă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Sînteţi de acord?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

Guvernul a venit cu un proiect de hotărîre şi noi propunem ca să fie susţinut proiectul prezentat de Guvern.

În ceea ce priveşte că domnul Todoroglo a menţionat că nu sînt incluse în proiectul Guvernului datoriile pentru plantaţiile viticole, nu este aşa. Noi aici avem scris, pur şi simplu, investiţiile capitale.

Adică, în textul proiectului prezentat de Guvern este înscris: investiţiile capitale. Noi putem să acceptăm, numai că inclusiv plantaţiile vinicole şi ceea ce se referă la Hotărîrea Parlamentului din 2007, ca să fie clar în baza cărui regulament.

Adică, aceasta se referă la articolul 21. În ceea ce priveşte articolul 2, aceasta este de acum chestiunea Parlamentului. Nu putem să ne expunem referitor la această, să spunem, modificare, fiindcă ea reprezintă aici poziţia iniţială a Guvernului.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule ministru.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Se poate, domnule Preşedinte?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, domnule preşedinte.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimaţi colegi,

La şedinţa comisiei, unde au participat prim-viceministrul domnul proiectul, articolul 2 şi proiectul pe care noi l-am prezentat acum a fost susţinut din numele Guvernului şi eu am precizat aceasta.

Eu vreau să citesc totuşi articolul 2, care absolut creeze şi fracţiunea, Comisia agricultură şi industre alimentară a fost unanim votat. Citesc: Guvernul, pînă la 1 iulie anul curent, va prezenta Parlamentului propuneri de rectificare a Legii bugetului de stat pe anul 2010, nr.133 din 23 decembrie 2009 privind completarea fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli cu suma mijloacelor utilizată pentru acoperirea datoriilor din anul 2009.

Dacă noi o să folosim din 300 de milioane prevăzute în bugetul pe anul curent, o să folosim, pentru acoperirea cheltuielilor 2009, 231 de milioane, atunci rămîne pentru anul curent, pentru îndeplinirea acestui masiv privind care o să fie aprobat Regulament, rămîn 70 de milioane total în republică. Este imposibilă aşa atitudine.

De aceea, noi am propus, totuna Guvernul va veni în prima jumătate a anului cu rectificarea bugetului ca de obicei şi o să fie acoperită această sumă, invers, care e sensul acestei acţiuni şi care e sensul creării agenţiei de plăţi, care e sensul elaborării, adoptării Regulamentului care acum trebuie să fie adoptat, numai pentru aceste 70 de milioane. Asta e ruşine.

De aceea, comisia care a votat unanim toată, reprezentanţa toată a fracţiunilor, eu propun, stimaţi colegi, că o să fie susţinută varianta susţinută de toţi membrii comisiei.

Desigur, eu înţeleg că domnul ministru nu are împuternicirile după ce a venit varianta Guvernului, dar aceasta este o variantă pe care şi Parlamentul are dreptul să ia aşa decizie. Şi totuna eu nu sînt convins că astăzi Guvernul poate spune că aceşti bani nu o să fie rambursaţi, din cauză că nu o să fie, în genere, atunci subvenţionarea anul curent din numele statului.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

De aceea, eu propun ca să fie pusă la vot decizia comisiei.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Da.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi deputaţi,

Eu nu aş vrea ca domnul, eu îmi cer scuze că poate fac această remarcă, ca domnul Todoroglo să tragă nişte concluzii pripite. Noi am menţionat şi în şedinţă de Guvern că Guvernul îşi va onora obligaţiunile prevăzute de Legea bugetului pentru anul 2010 şi aceste 300 de milioane de lei care sînt prevăzute pentru subvenţionarea producătorilor agricoli în anul 2010 vor fi în bugetul pentru anul 2010.

Aşa că scriem noi articolul acesta II sau nu-l scriem, Guvernul îşi va onora obligaţiunile prevăzute în Legea bugetului pentru anul 2010. Şi 300 milioane de lei prevăzute vor fi achitate pentru acele măsuri care sînt prevăzute în Hotărîrea Parlamentului nr.137 din decembrie 2009.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimaţi colegi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Pe scurt, vă rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimate domnule ministru,

Dumneavoastră aţi venit astăzi, Guvernul a venit nu în zadar cu crearea bazei legislative, ca să aveţi posibilitate să achitaţi din bugetul anului curent cu datoriile care s-au acumulat sau neachitat anul trecut, din cauză că nu a fost bază legislativă.

Dacă noi nu dacă după folosirea a 213 milioane din bugetul anului curent, unde o să rămînă 90 de milioane şi fără modificarea acestui buget, aducerea suplimentară a mijloacelor în fond voi nu o să aveţi posibilitate să faceţi nimic mai departe.

De aceea, această poruncă către Guvern, Parlamentul o să dea la Guvern, coincide ceea ce dumneavoastră vorbiţi şi de ce atunci vă temeţi. Asta o să fie o poruncă prin elaborarea completărilor în buget, rectificarea bugetului anului curent, că fondul care este prevăzut, 300 de milioane, această diferenţă o să fie prevăzută şi aceasta pentru Ministerul Finanţelor, pentru Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte,

De acum intraţi în dialog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu, nu, nu. Eu am

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Da, mulţumesc. Luaţi loc. Supun votului ambele, am văzut. Am văzut, domnilor, staţi liniştiţi. Cine nu îl vede pe Prim-ministru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vizavi de acest articol 2. Eu, în primul rînd, ţin să apreciez grija pe care o manifestă preşedintele comisiei faţă de ceea ce urmează să facă Guvernul. Însă să aveţi în vedere că avem deja normă legală. Mă refer la ceea ce ţine de prevederile bugetului de stat al Republicii Moldova pentru anul 2010. Prima.

A doua. Cu poruncile trebuie să mai vedem ca şi formulare, cum le facem. Şi de aceea, domnule Preşedinte, avînd în vedere că norma legală deja există şi ca să punem într-o hotărîre de Parlament sarcina cînd să vină Guvernul cu rectificare, nu este corect, pentru că vom veni cu o rectificare per ansamblu a bugetului, nu doar pe componenta care este prevăzută în acest proiect de hotărîre. Fiindcă, în caz contrar, vom veni cu rectificări la buget de la caz la caz.

Rugămintea este să aveţi în vedre că cunoaştem în detalii ce avem de făcut în îndeplinirea bugetului şi vom veni cu rectificarea bugetului per ansamblu, inclusiv la acest component.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, domnule Todoroglo,

Nu, v-aţi expus punctul de vedere deja.

Domnule Prim-ministru,

Vreau să vă spun că chiar îmi place mie, în conformitate cu porunca Guvernului, e o expresie bună.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În primul rînd, porunca din partea Parlamentului asupra împlinirii acestui buget în sumele care o să fie folosit pentru datoriile anului trecut, aceasta absolut o normă legală.

Domnule Prim-ministru,

Absolut norma legală.

De aceea, nu este, absolut normă legală.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, stimaţi colegi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dacă tare se insistă, atunci fără a fi stipulat acest termen. Că dumneavoastră puneţi exact un termen: primul trimestru. Aceasta înseamnă că luna viitoare trebuie să venim cu rectificarea. Semestru aici.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Este vorba, domnule Prim-ministru, nu primul trimestru, noi ne-am gîndit la aceasta, am discutat, dar primul semestru, aceasta 1 iunie, aceasta după ce o să faceţi analiza anului, prima jumătate a anului, o să aveţi rezultatele şi sigur, o să veniţi cu modificarea bugetului. În fiecare an facem aşa, dumneavoastră ştiţi bine aceasta.

De aceea, norma absolut normală pentru votare, nu este nimic nici o temere. Eu rog susţinerea şi a Parlamentului, şi domnului Prim-ministru.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E clar. Eu supun votului proiectul înaintat de Guvern şi apoi

 

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Nu, nu, nu. Nu poate să fie supusă varianta Guvernului din cauză că ei singuri ştiu că varianta Guvernului nu prevede unele probleme care o să le aibă ei după, două iniţiative, şi dacă o să votăm acum varianta ceea despre care vorbiţi dumneavoastră, Guvernul, atunci dispar cheltuielile pentru achitarea cheltuielilor care a avut anul trecut, despre înfiinţarea plantaţiilor viticole 50 de milioane, nu o să fie acolo. Dar ce, Guvernul nu are dorinţă să facă aceasta?

Aceste plantaţii viticole nu intră în, numai investiţii capitale din cauză că acolo este referirea numai la fondul de subvenţii unde nu este, au fost două fonduri anul trecut: fondul de subvenţionare şi fondul de dezvoltare a viticulturii.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. Bine, domnule Todoroglo

Domnule Todoroglo,

Sînt două proiecte şi eu o să supun votului proiectele, nu, care şi cui aparţine. Este vorba de proiectele nr.398 şi nr.285. Noi am început, a fost prezentat proiectul nr.398 şi eu trebuie să supun votului acest proiect.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

Eu am propus , la articolul 2, în varianta propusă de Guvern, acolo după, unde este scris: cheltuielile capitale inclusiv, să fie adăugat: nclusiv plantaţiile vitivinicole, viticole. Şi la sfîrşit de adăugat şi nr.14 din 9 februarie 2007, adică şi Hotărîrea Parlamentului din 2007, prin care se reglementa, de pildă, că acest suport din partea statului să fie aplicat şi pentru plantaţiile viticole. Adică, cu această modificare se poate de acceptat varianta propusă de Guvern.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deci dumneavoastră aveţi aici în vedere articolul 21, unde cuvintele cheltuielilor capitale.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 21, după cuvintele cheltuielile capitale de scris: inclusiv plantaţiile viticole.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Inclusiv plantaţiile vinicole.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Şi la sfîrşit, unde e scris Hotărîrea Parlamentului nr.312 din 25 decembrie 2009 şi nr.14 din 9 februarie 2007, pe care se reglementau aceste suporturi din partea statului pentru plantarea plantaţiilor vinicole, viticole.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa, supun votului proiectul de hotărîre în redacţia tocmai ce aţi auzit-o acum. Cine este pentru, rog să voteze.

Stimaţi colegi,

Votăm sau nu votăm? Dar ce e cu ziua asta astăzi, domnilor?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Nu, ştiţi cum, dacă poporul cere, eu nu văd nici o problemă să se voteze, în fond, şi proiectul propus de către comisie ca şi raport, cum e prezentat în raport. Doar că, spuneam, este o normă propusă asupra unei norme care deja este şi care trebuie să fie respectată. Dar dacă se insistă, nici o problemă, votăm conform raportului comisiei şi am pus punct la toate.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

De acord, domnule ministru? De acord. Domnul Prim-ministru aici e deputat, vă rog să mă scuzaţi. OK.

Supun votului proiectul de hotărîre, conform raportului comisiei, cu completările, susţinerea domnului deputat Prim-ministru. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc, unanim.

E hotărîre şi nu mai supun votului, numărării.

Următorul proiect, ca să nu nr.369.

Procedură. Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Mulţumesc frumos, domnule Preşedinte.

Eu, stimaţi colegi, vreau să vă atrag atenţia asupra unui moment foarte important, de fapt, un moment solemn pe care noi acum îl trăim aici, în Parlament, deoarece această propunere substanţială a Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, care a fost şi consfinţită în decizia comisiei, a fost acceptată de Alianţa pentru Integrare Europeană.

Vă mulţumim frumos. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu mai bine tac. Proiectul nr.369 privind atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internaţional. Prezintă domnul ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţa. Nr.370, apoi nr.369; cu rectificare, nr.370.

 

Domnul Veaceslav Negruţa ministrul finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Prezentăm spre examinare proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.419 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.

În conformitate cu prevederile legii menţionate, Ministerul Finanţelor utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorii de stat externe instrumentele financiare aplicabile pe pieţele financiare externe.

În acelaşi timp, hotărîrile cu privire la împrumuturile de stat externe se adoptă de către Parlament în baza contractelor privind împrumuturile de stat externe prezentate de Guvern.

Totodată, după cum este cunoscut, începînd cu acest an, Guvernul Republicii Moldova a devenit beneficiar asistenţei financiare în formă de împrumut de stat extern din partea Fondului Monetar Internaţional în cadrul mecanismului extins de creditare, elaborat de Fondul Monetar Internaţional. Împrumutul de 95 de milioane de drepturi speciale de tragere va fi acordat în conformitate cu prevederile programului economic cu Republica Moldova.

Este de menţionat faptul că procedurile fondului de alocare a surselor financiare ţărilor membre diferă de procedura stabilită prin legislaţia Republicii Moldova, aplicată în cazurile de contractare de către Guvern a unor împrumuturi din partea creditorilor externi.

În special, e vorba de acordarea împrumuturilor din partea fondului, acest împrumut nu presupune încheierea unui acord de împrumut între două părţi care, luînd în considerare prevederile legislaţiei în vigoare, urmează să servească drept bază pentru adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii pentru ratificarea acestuia.

Din aceste considerente, Guvernul Republicii Moldova vine cu solicitarea de a adopta propunerea de completare a legii menţionate cu un articol adiţional 211, care va avea următorul cuprins:

Articolul 211. Adoptarea legilor cu privire la atragerea împrumuturilor de stat externe şi altor instrumente financiare de la Fondul Monetar Internaţional.

Legile cu privire la atragerea împrumuturilor de stat externe şi altor instrumente financiare din partea Fondului Monetar vor fi adoptate de către Parlament. Această modificare va fi, va servi drept bază legală pentru atragerea împrumutului de stat extern de la Fondul Monetar Internaţional cu aplicarea procedurilor într-un fel simplificate de aprobare a împrumutului acordat Guvernului din partea Fondului Monetar.

În temeiul celor menţionate, solicităm să susţineţi, domniile voastre, această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări nu sînt. Comisia şi apoi următorul proiect. Raportul comisiei. Odihniţi-vă puţin, domnule ministru, şi apoi îl votăm şi trecem la celălalt.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de lege. Acest proiect de lege drept rezultat al relaţiilor pe care le are în prezent Republica Moldova cu Fondul Monetar Internaţional şi instrumentele utilizate dintre Guvern şi Fondul Monetar nu erau stipulate în legislaţia actuală.

Din acest motiv, Guvernul a venit cu această propunere, prin care aceste instrumente vor fi contractate în baza unei legi adoptate de către Parlament.

Totodată, comisia, aveţi în anexă o nouă redacţie a acestei legi, aceasta pentru lectura a doua şi, ţinînd cont de avizele pe care le-am primit de la comisiile permanente, avizele Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia economie, buget şi finanţe, cu votul a 5 pentru şi 6 împotrivă, propune Parlamentului spre examinare proiectul de lege. Parlamentul trebuie să se expună dacă votează.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu înţeleg. Atît, da? Nu sînt întrebări? Luaţi loc.

Cine este pentru adoptarea proiectului în prima lectură? Luări de cuvînt? Da, domnule Muntean, poftim.

 

Domnul Iurie Muntean:

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai Corpului diplomatic,

Onorată asistenţă,

Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a examinat proiectul de Lege privind atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internaţional şi ţine să vă comunice că nu va susţine acest proiect din următoarele considerente.

Primul. Felul în care a fost negociat Memorandumul subminează principiul transparenţei procesului de atragere a împrumuturilor şi creditelor externe prin excluderea aleşilor poporului şi limitarea accesului acestora la informaţii la etapa negocierilor cu creditorul, deşi împrumutul în cauză din partea FMI, în premieră, implică angajamente financiare directe asupra bugetului de stat.

Al doilea. Precondiţiile şi repercusiunile încheierii Memorandumului cu FMI, drept urmare a aprobării de către Consiliul Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional de pe 29 ianuarie 2010, în mod direct şi foarte negativ, afectează bunăstarea cetăţenilor Republicii Moldova atît din perspectivă de scurtă durată, cît şi în cea de durată medie şi lungă.

Aş dori să vă reamintesc doar cîteva din precondiţiile şi consecinţele multiple la care, în repetate rînduri, s-a referit Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

reducerea de două ori a investiţiilor în educaţie şi ştiinţă;

reducerea de două ori a majorărilor salariale cadrelor pedagogice şi didactice;

reducerea cheltuielilor aferente burselor şi compensaţiilor pentru locuirea în căminele studenţeşti;

reducerea locurilor bugetare pentru studenţi în instituţiile de învăţămînt superior;

reducerea personalului pedagogic cu cel puţin 6 mii de unităţi, închiderea a cel puţin 130 de şcoli;

reducerea investiţiilor de ocrotire a sănătăţii ce va atrage după sine închiderea unui şir de spitale şi centre de sănătate;

reducerea masivă de cadre în sistemul bugetar;

îngheţarea pensiilor şi compensaţiilor nominative, precum şi blocarea accesului noilor beneficiari la sistemul compensaţiilor nominative;

abrogarea indemnizaţiilor pentru întreţinerea copiilor de la 3 pînă la 16 ani;

majorarea vîrstei de pensionare şi a condiţiilor de pensionare pentru unele categorii de funcţionari publici;

reducerea de două ori a subvenţiilor în agricultură şi implementarea TVA de 8% la producţia agricolă ce va stimula procesatorii la aplicarea diferitor scheme tenebre şi va face şi mai vulnerabilă poziţia economico-financiară a agricultorilor.

Destabilizarea climatului investiţional prin abrogarea cotei zero a impozitului pe profitul reinvestit ce a fost un atu important atît pentru investitorii autohtoni, cît şi pentru cei străini şi un instrument eficient de reducere a ponderii economiei tenebre în economia naţională şi multe, multe altele repercusiuni.

Onoraţi colegi,

În aşa condiţii, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova consideră amorală şi inacceptabilă, ba chiar şi ruşinoasă, acceptarea împrumutului din partea FMI-ului în asemenea condiţii, cu asemenea condiţii.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos. Poftim, mai sînt doritori? Nu sînt.

Deci permiteţi-mi să supun votului în primă lectură proiectul de Lege nr.370. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc frumos.

Proiectul de Lege nr369, domnul Negruţa. Poftim.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

În primul rînd, ţin să menţionez că, probabil, luarea de cuvînt a domnului Muntean se referea la un alt proiect de lege şi nu la cel pe care l-am prezentat iniţial. Ceea ce ţine de proiectul următor e vorba de privind atragerea împrumutului de stat extern de la Fondul Monetar Internaţional.

După cum este cunoscut, în ziua de 29 ianuarie a fost aprobat de către Consiliul de Directori al Fondului Monetar programul economic al Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Moldova va beneficia de mecanismul extins de creditare. Suma pentru anul 2010 este prevăzută de pînă la 95 milioane drepturi speciale de tragere, echivalent a 152 milioane de dolari.

Împrumut dat va fi acordat în tranşă, fiecare urmînd a fi rambursată din această tranşă în 10 tranşe egale după expirarea a 5 ani şi jumătate după fiecare tragere. Dobînda aplicată acestui împrumut va fi egală cu 0,25% anual, dar începînd cu anul 2012. Adică primii 2 ani, 2010 şi 2011, dobînda aplicată va fi egală cu zero. Toate plăţile pentru deservirea împrumutului acordat vor fi suportate de către bugetul de stat.

În temeiul celor menţionate, solicităm susţinerea proiectului prezentat de către Guvern şi aprobarea acestuia.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos. Întrebări sînt către raportor? Nu sînt. Luaţi loc.

Poftim, comisia. Domnule Ioniţă, poftim.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internaţional. Acest proiect a fost elaborat în urma aprobării de către Consiliul de Directori Executiv al Fondului Monetar Internaţional a programului economic cu Republica Moldova.

Prin acest împrumut, după cum aţi fost anunţaţi, vor primi 95 de milioane de drepturi speciale de tragere, ceea ce este circa 152 milioane de dolari SUA. Comisia propune pentru lectura a doua ca la articolul 1 din proiect sintagma în sumă de se propune să fie substituită cu sintagma în sumă de pînă la.

Ţinînd cont de cele expuse şi de avizele comisiilor permanente, de avizele Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia economie, buget şi finanţe, cu votul a 5 pentru şi 6 împotrivă, propune Parlamentului spre examinare proiectul de lege în cauză.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim. Sînt întrebări către domnul preşedinte al comisiei? Nu sînt. Deci, supun votului.

Da, poftim, domnule Muntean.

 

Domnul Iurie Muntean:

Da, în primul rînd, cu titlu de replică domnului ministru. De fapt, data trecută a fost anunţat proiectul nr.369, pînă la urmă reiese că noi îl examinăm de două ori. Ei, da, oricum, poziţia fracţiunii pe care noi o exprimăm vizavi de proiectul nr.369 este valabilă şi pentru proiectul 370. Absolut.

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi membri ai Corpului, reprezentanţi ai Corpului diplomatic,

Onorată asistenţă,

Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a examinat proiectul de Lege privind atragerea împrumutului extern la fel ca şi proiectul din încurcare prezentat de domnul ministru în afara rîndului, oricum noi nu vom susţine nici unul din aceste proiecte, deja, de fapt, şi am spus chestia aceasta.

Dar după analiza, atît sub aspect juridic, cît şi sub aspect economic a acelor proiecte prezentate Parlamentului de actuala guvernare liberal-democratică, putem să constatăm că actele propuse spre aprobare vin să abiliteze Guvernul cu împuterniciri excesive în ceea ce priveşte estimarea finanţelor publice şi, în special, contractarea împrumuturilor externe şi vor dezechilibra în mod corespunzător rolul constituţional al Parlamentului în domeniul respectiv, transformîndu-l, de fapt, într-un statist care post-factum şi în final nu va avea de ales decît să accepte deciziile Guvernului.

Noi foarte bine înţelegem cine şi ce stă în spatele unor asemenea iniţiative care urmează.

Prima. Să fortifice poziţia Guvernului în detrimentul împuternicirilor Parlamentului consfinţite de Constituţie şi, în particular, prin articolele 66 şi 129 în ceea ce priveşte încheierea acordurilor privind împrumuturile şi creditele de stat externe şi utilizarea acestora.

Doi. Să submineze transparenţa procesului de atragere a împrumuturilor şi creditelor externe prin excluderea aleşilor poporului şi limitarea accesului acestora la informaţie la etapa negocierilor cu creditorii şi în special FMI, astfel cum aceasta a avut loc pe parcursul negocierilor cu FMI în ultimul trimestru al anului 2009.

Trei. Să ascundă incapacitatea Guvernului de a proteja şi de a promova interesele ţării la negocieri printr-o poziţie principială şi bine pregătită şi, de ce nu, dură, care nu ar fi pus la îndoială sub nici un aspect de către misiunile de negociere ale creditorilor. Aceasta ar permite evitarea accelerării procesului de negociere de dragul alegerilor parlamentare sau altor evenimente ale politicii curente de care, prin definiţie, nu poate să depindă angajamentele financiare ale ţării noastre, mai cu seamă angajamentele care implică bunăstarea cîtorva generaţii a ţării noastre.

Apropo, anticipînd eventualele replici, vreau să amintesc că Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional din 2006, care a fost negociat de doamna Zinaida Greceanîi, la momentul actual nu este prezentă în sală, în calitatea sa de Prim-viceprim-ministru de pe atunci, de fapt, nu a tras după sine careva angajamente din partea bugetului de stat. Şi mai mult ca atît, a fost elaborat de Guvernul Republicii Moldova şi Banca Naţională şi, în esenţă, a fost acceptat, ca atare, de Fondul Monetar Internaţional, dar nu invers, cum a avut loc acum, în cazul Guvernului Filat.

Onoraţi colegi,

Fără metafore sofisticate, această situaţie ar putea fi uşor comparată cu o situaţie fantastică pentru sectorul privat. Cînd un administrator al unei întreprinderi îşi asumă din numele acestei întreprinderi pentru a realiza un anumit proiect, fără a consulta opinia reprezentantului proprietarului pe parcurs şi solicitîndu-i, doar la sfîrşit, cu un zîmbet plin de dispreţ, aprobarea necondiţionată a datoriei asumate de facto şi de jure.

Stimaţi lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană,

Vreau să mă adresez personal către fiecare dintre dumneavoastră: domnul Ghimpu, domnul Urechean, domnul Lupu, domnul Diacov şi acum şi domnul Untilă, eu vorbesc de Alianţa pentru Integrare Europeană, pe dumneavoastră vă cunoaşte toată ţara şi vă urmăreşte cu atenţie.

Întrebarea este următoarea: cît timp dumneavoastră o să toleraţi să fiţi folosiţi şi vehement manipulaţi în jocurile politice ale domnului Vladimir Filat? (Rumoare în sală.) Exact. Eu vă rog, străduiţi-vă şi în continuare, să nu uitaţi de demnitatea de bărbaţi şi de mîndria de moldoveni.

Vă mulţumesc frumos.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Muntean.

Cu alegerile anticipate nu vă grăbiţi şi cu celălalt răspuns este .

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Desigur, aş putea şi eu să continui şi cu prostia unora, dar las de acum pentru altă ocazie. Eu aş vrea să îi aduc la cunoştinţă celui care a lucrat în Ministerul Economiei pentru o perioadă de timp, şi, apropo, mă uitam deunăzi pe nişte acte, foarte interesante, vizavi de previziunea a ceea ce urmează să se întîmple în Republica Moldova, dispoziţia Preşedintelui, luate ca şi plan de acţiuni din partea inclusiv a unor indivizi care au pretenţia că cunosc principii economice, dar nu aceasta este problema.

Eu, cu titlu chiar şi de întrebare, dacă cunoaşte cumva antevorbitorul meu, dacă în istoria Republicii Moldova a fost situaţie cînd un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional să fie ratificat în Parlament. Şi dacă cunoaşte cumva care este procedura de negocieri şi de aprobare a acordurilor cu această instituţie financiară. Şi dacă nu, eu o să îl rog pe colegul nostru, domnul Ioniţă, care predă la Universitate şi are şi o temă de predare, să vă ofere posibilitatea.

De cîte minute aveţi nevoie, domnule Ioniţă? Nu, nu, poate pentru vreo 10 minute să vă dea o lecţie, pentru ca data viitoare cînd ieşiţi la tribună să nu vă prezentaţi într-o stare atît de jalnică. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Prim-ministru.

Dar aceasta o să faceţi, domnule preşedinte, la şedinţa fracţiunii lecţie să citiţi. Bine. Vă rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Două lucruri. Primul este că dumneavoastră, cred, aţi încălcat Regulamentul că daţi voie vorbitorului să el a încurcat legile şi a vorbit la o lege despre alta şi la alta despre a doua, deci cumva s-a încîlcit în viaţa aceasta. Aşa că trebuia să îl opriţi şi în primul caz, şi în al doilea.

Şi acum privitor la lecţie. Undeva, într-adevăr, aceasta se predă la anul I la facultate. Îl invit, miercuri la ora 16.00, în blocul A la ASEM, vreo 10 minute fac la tema aceasta. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnul

Staţi o clipă, staţi o clipă. (Rumoare în sală.) Staţi. Eu cred că nu e nevoie de replică, a fost o replică la raport. Şi microfonul nr.3, domnul Diacov are dreptul, că nu merge la ASEM, am înţeles.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu mă folosesc de dreptul la replică, dar, într-adevăr, domnul Muntean a spus că pe cineva îi cunoaşte. Pe noi ne cunoaşte lumea, dar despre voi se miră: de ce atunci votaţi, dar acum nu votaţi?

Cînd erau comuniştii la guvernare se luau împrumuturi, se vota şi cîteodată se întîmplă că şi opoziţia vota, fiindcă era pentru binele Patriei, pe care noi vrem să o apărăm. Şi acum exact aceeaşi situaţie. Republica Moldova are nevoie de cooperare cu Fondul Monetar, cu structurile financiare internaţionale, de aceea, ar fi bine ca, şi comuniştii să voteze, să demonstreze populaţiei că luptă pentru binele ei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnule Muntean,

O să vă cheme la altă Academie de acum. Ce vă trebuie dumneavoastră lucrul acesta?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Deci pentru domnul Ioniţă. Dumnealui, cu adevărat, s-a încurcat şi în spaţiu, şi în timp, acum e începutul orei 19.00, el mă invită la o lecţie de la orele 16.00. Aceasta e una.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mîine mîine. .

 

Domnul Iurie Muntean:

Acum pentru domnul Prim-ministru, care pretinde a cunoaşte legile economice. Eu cred că prezenţa dumneavoastră la lecţia domnului Ioniţă ar fi mult mai bine venită decît a mea. Deoarece, subliniez, în premieră pentru istoria relaţiilor Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional, deci Fondul Monetar Internaţional oferă Moldovei un credit pentru susţinerea bugetului,

Pînă acum, vă reamintesc, şi, în special, pentru domnul Filat, că Fondul Monetar Internaţional oferea credite pentru susţinerea rezervelor valutare ale ţării, ceea ce însemna că angajamente financiare din partea bugetului de stat nu apăreau. Aceasta e prima dată.

Respectiv, negocierile urmau să aibă loc nu timp de 2 3 săptămîni, aşa de grabnic şi fără a ţine cont de interesele Republicii Moldova, dar mult mai minuţios

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Trei minute vorbiţi. Eu m-am uitat la ceas.

 

Domnul Iurie Muntean:

mult mai detaliat. Pentru că este vorba de un împrumut

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Replica e un minut doar, domnule Muntean.

 

Domnul Iurie Muntean:

Care va afecta cîteva generaţii.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Replică la replică. Vorbiţi patru minute de acum.

 

Domnul Iurie Muntean:

Domnule Filat,

Nu aş vrea să mai repet mai mult.

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi încă aţi spus budjet.

 

Domnul Iurie Muntean:

Cred că o să memorizaţi, aceasta e prima dată cînd Fondul Monetar oferă un credit pentru buget, nu numai pentru Banca Naţională. Aşa că, vă rog frumos, dacă e mîine lecţia, să fiţi prezent.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Nu vă supăraţi, nu încurcă nimănui niciodată să mai asculte o lecţie în viaţa lui. Nu încurcă lucrul acesta. Noi toată viaţa învăţăm.

Microfonul nr. 3. De procedură?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Ne pare rău că instituţiile noastre de învăţămînt au asemenea profesori cum este domnul Ioniţă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu este la subiect. Deconectaţi microfonul. Nu vă supăraţi. Noi am început, în ultimul timp, să lucrăm mai constructiv, mai bine, dar acum iar începeţi, vasăzică, cu declaraţii, cu insultări, nu cui îi trebuie? Am votat astăzi prin consens normal. Iată, şi domnul Bujor, vedeţi, vrea să iasă la microfon. Linişte, vă rog, în sală. Vă rog frumos.

Supun votului proiectul nr.369 în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Acum proiectul nr.130 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Prezintă Guvernul. Autor Curtea de Conturi. Prezintă Ecaterina Paknehad. Poftim, aveţi cuvîntul.

 

Doamna Ecaterina Paknehad membru al Curţii de Conturi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova,

Noua Lege a Curţii de Conturi a fost elaborată pe fundalul evoluţiei cadrului legislativ în domeniul managementului financiar public, controlului şi auditului intern, armonizat cu aquisul comunitar în strictă corespundere cu legislaţia primară a Uniunii Europene şi cu practicile europene de audit public extern.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative este elaborat conform articolului 37, alineatul (5) din Legea Curţii de Conturi nr.261 din 5 decembrie 2008, fiind condiţionat de angajamentul Republicii Moldova de a asigura funcţionalitatea Curţii de Conturi ca o instituţie supremă de audit modernă, care să realizeze cele mai înalte standarde de independenţă, obiectivitate şi profesionalism în efectuarea auditului public extern, ce va activa integru potrivit standardelor internaţionale intosai şi bunelor practici.

În contextul noilor reglementări, prin activitatea sa, Curtea de Conturi este privată de astfel de funcţie specifică procedurii de control cum este aplicarea sancţiunilor. Deoarece trecerea de la efectuarea auditului în conformitate cu standardele de audit, recunoscute internaţional, exclude abordarea instituţiei supreme de audit a atribuţiilor de sancţionare în cadrul efectuării procedurilor de audit public extern, ea fiind în drept să facă recomandări şi doar să sesizeze organele competente investite cu funcţiile respective.

Conform recomandărilor de la Praga, instituţia supremă de audit trebuie să urmărească ca rapoartele sale să prezinte faptele şi evaluarea lor într-o manieră obiectivă şi clară, limitîndu-se la redarea esenţei.

Pentru a corela acest fapt, se propune excluderea sintagmei Curtea de Conturi din articolul 55, alineatul (4) din Legea nr.847 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar şi articolul 10, alineatul 6 din Legea nr.845 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Necesitatea excluderii atribuţiilor Curţii de Conturi de avizare a proiectului bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor de asigurări obligatorii în medicină, stabilite la alineatul (4) al articolului 26, 25 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar este condiţionată de: pentru efectuarea auditului public extern într-un mod obiectiv este necesar de a opera unele modificări în cadrul legislativ privind excluderea reglementărilor ce permit Curţii de Conturi să deţină unele funcţii care nu sînt specifice instituţiei supreme de audit şi anume aşa funcţii cum sînt: sancţionarea şi funcţia de avizare a proiectelor de legi ale bugetului de stat, BASS, CNAM, deoarece acestea vin în contradicţie cu standardele de audit extern, aplicate de Curtea de Conturi în activitatea sa şi cu prevederile completărilor operate în Legea nr. 847 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar prin introducerea titlului IX Controlul financiar public intern.

Prin urmare, excluderea din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar a funcţiei de avizare a proiectelor de legi ale bugetului de stat, BASS şi CNAM, se explică prin faptul că prioritatea auditului public extern, cu care a fost abilitată Curtea de Conturi prin legea sa organică, este auditarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional. Deci Curtea de Conturi supune auditului colectarea veniturilor la bugetul public naţional, adică formarea resurselor financiare publice, precum şi legalitatea şi regularitatea conturilor de stat şi a entităţilor publice, adică utilizarea şi gestionarea resurselor financiare publice, astfel neimplicîndu-se în procesul bugetar la etapa de elaborare şi aprobare a proiectului bugetului.

În acest sens, Curtea de Conturi nu poate efectua auditul la etapa de elaborare a politicii statului în domeniul finanţelor publice, aceasta fiind prerogativa Guvernului, ci se limitează la auditarea politicii de implementare a ei, Curtea de Conturi fiind liberă de orice dirijare şi intervenţie atît din partea Guvernului, cît şi a Parlamentului, fiind respectate independenţa Curţii de Conturi ca instituţie supremă de audit.

În caz contrar, activitatea Curţii de Conturi va intra în contradicţie cu unele din principiile sale fundamentale de obiectivitate şi independenţă funcţională şi operaţională. Mai mult ca atît, cerinţa de a se expune cu aviz asupra proiectelor bugetelor creează, conform standardelor internaţionale de audit public extern, un potenţial conflict de interese.

Din aceste considerente, reglementarea de avizare a proiectelor de legi bugetare a fost exclusă din legile ţărilor care şi-au propus crearea şi existenţa instituţiilor care deţin exclusiv funcţie de audit public extern similar cu Republica Moldova şi au confirmat adeziunea sa la standardele internaţionale privind cele mai bune practici în domeniul auditului public extern şi anume aşa ţări ca: Suedia, Marea Britanie, Franţa, Spania, Danemarca, Germania, Estonia, Georgia, Albania, Macedonia etc.

Funcţiile de avizare a proiectelor de lege ale bugetelor de stat sînt reglementate doar în ţările ale căror instituţii Curţii de Conturi, conform legilor privind activitatea acestora, îşi menţin funcţia de organ de control sau nu au atribuţii de audit, aşa state sînt ca: Rusia, Belarus, Kazahstan, România.

După cum am menţionat de la bun început, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative este elaborat pe fundalul evoluţiei cadrului legislativ în domeniul managementului finanţelor publice, auditului intern şi auditului public extern.

În contextul sus-menţionat, acest proiect presupune substituirea procedurii de control al Curţii de Conturi cu efectuarea auditului public extern, reglementat exhaustiv în actele legislative cum sînt: Legea nr.548 din 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei, articolul 68; Legea nr.753

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Noi avem nota informativă, doamnă

 

Doamna Ecaterina Paknehad:

din 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, articolul 20; Legea nr.1104 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economie şi Corupţiei, articolul 42; Legea nr.192 privind Comisia Naţională a Pieţii Financiare, articolul 6; Legea nr.93 privind Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, articolul 10; Legea nr.162 cu privire la Serviciul Grăniceri, articolul 23,

Avînd în vedere faptul că controlul contabil este o activitate managerială internă a Băncii Naţionale, proiectul de lege reglementează modificarea alineatului (2) al articolului 21 din Legea nr.548 cu privire la Banca Naţională a Moldovei prin înlocuirea cuvintelor: controlul contabil cu cuvintele: auditarea legalităţii şi regularităţii devizelor de cheltuieli ale Băncii Naţionale.

Astfel, concluzionăm că, în cadrul legal, racordat la standardele internaţionale adecvat şi compatibil exigenţelor legislaţiei naţionale constituie o premisă indispensabilă în procesul consolidării activităţii Curţii de Conturi.

Proiectul de lege propus pentru examinare a fost avizat pozitiv de către: Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, aprobat de Guvern prin Hotărîrea sa nr.17 din 19 ianuarie 2010. Rugăm susţinerea acestuia de către Parlament.

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim şi noi.

Am eu o întrebare: Banca Naţională a văzut acest proiect? Unde e avizul Băncii Naţionale? Ştiţi de ce vă întreb?

Doamna Ecaterina Paknehad:

Nu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

M-a atenţionat, nu ţin minte, ori Fondul Monetar, ori Banca Mondială cu privire la acest proiect. Nu, nu, eu vă rog, domnule preşedinte, să fiţi atent. Eu am fost atenţionat, anume proiectul acesta. Şi de aceea întreb: unde e avizul Băncii Naţionale?

 

Doamna Ecaterina Paknehad:

Nu a fost solicitat avizul.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu a fost? Trebuia să îl solicitaţi. Banca Naţională este o bancă independentă şi este protejată de Fondul Monetar şi de Banca Mondială. Luaţi loc. Poftim, domnule preşedinte.

 

Doamna Ecaterina Paknehad:

Da, mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat acest proiect de lege. Vreau să spun că, într-adevăr, aveţi în raport o listă întreagă de legi care sînt modificate şi cu toate cît au sunat aici, dar în realitate, de fapt, este o corectare mai mult redacţională, însă important în esenţă.

Vreau să spun că în 2008 a fost aprobată o redacţie nouă a Legii privind Curtea de Conturi şi noi, de fapt, prin această lege, nu facem altceva decît aducem în concordanţă toată lista de legi, pe care o aveţi dumneavoastră, cu prevederile noii legi a Curţii de Conturi, votată în 2008.

Cît priveşte avizele care au venit, inclusiv am avut discuţii cu Banca Mondială, Fondul Monetar, Banca Naţională, comisiile permanente, toate acestea au fost luate în comisie. Şi noi astăzi propunem să fie votat în primă lectură, iar pentru lectura a doua noi de toate vom ţine cont şi vom informa, dacă va fi nevoie de ceva de modificat. Dar încă o dată repet, toate lucrurile deja au fost coordonate cu toate persoanele, dar astăzi doar în primă lectură. Săptămîna viitoare

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim. Sînt întrebări? Nu sînt.

Supun votului proiectul în primă lectură. Cine este pentru

Domnul Muntean,

Luare de cuvînt?

Poftim, domnule Muntean.

 

Domnul Iurie Muntean:

O luare de cuvînt foarte succintă.

Stimaţi colegi,

În scopul asigurării unei transparenţe maxime la faza definitivării proiectului Legii bugetului, Fracţiunea PCRM insistă asupra menţinerii în competenţa Curţii de Conturi, în calitatea sa de organ suprem al controlului financiar subordonat Parlamentului, a funcţiei de avizare a Legii bugetului.

În opinia noastră, aceasta ar permite sau, cel puţin, ar mări, probabilitatea ca, în viitor, să nu se repete situaţiile pe care noi le-am avut în decembrie, cînd Legea bugetului, adică proiectul Legii bugetului a fost prezentat în loc cu 30 de zile înainte de examinarea ei în şedinţa Parlamentului deputaţilor, dar cu o zi două, maximum trei. Aceasta ar fi propunerea, să lăsăm avizarea Legii bugetului în competenţa Curţii de Conturi.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului proiectul în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Următorul proiect, audieri privind executarea Hotărîrii nr.72 din 28 martie 2008 pe marginea audierilor privind hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la Republica Moldova, executarea acestora şi prevenirea încălcărilor drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Aşa, prezintă Maşina şi importul reuşim. Prezintă raportul preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, domnul Ion Muruianu, Vladimir Grosu, Agentul guvernamental la CEDO, Dumitru Visterniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Valeriu Zubco, Procurorul General. Cine primul are curajul să iasă la tribuna centrală?

Deja am anunţat, domnule deputat. Domnule deputat, deja am anunţat. Domnule Diacov,

Vă rog eu frumos. Eu vreau să discutăm subiectul asupra căruia dumneavoastră insistaţi. De aceea, o să avem o pauză, după pauză o să examinăm proiectul.

Domnule Diacov,

M-aţi rugat, dar şi eu vă rog frumos, înţelegeţi-mă şi pe mine. Eu vreau să discutăm puţin la subiectul acesta, la chestiunea aceasta. Da, avem ce discuta. Nu sînt două minute acolo. Acolo, eu am studiat documentul, sînt probleme serioase.

Poftim, microfonul nr.4

 

Domnul Dumitru Diacov:

Vă rog frumos. Noi am rugat zece zile ori şase să fie introdus pentru discuţie şi nr.334. Şi după aceea continuăm cu chestii mai lungi, mai gălăgioase. Vă rugăm frumos şi gata. Aceasta este o rugăminte foarte modestă din partea noastră.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

După aceasta. Şi eu am o rugăminte să acceptaţi că o să discutăm după acest proiect.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi cerem atunci întrerupere.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Poftim, eu sînt de acord. Taman de întrerupere aveam nevoie. Vă rog, şedinţa Alianţei în sala mică.

P A U Z Ă

*

* * *

D u p ă p a u z ă

Domnul Serafim Urechean:

Proiectul de Lege nr.1006 pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state al Comunităţii Statelor Independente privind medalia jubiliară comună 65 de ani ai Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei din anii 1941 1945. Prezentat de Preşedintele Republicii Moldova, responsabil Ministerul Apărării.

Prezintă Vitalie Marinuţa, ministrul Au parvenit schimbări. Deci raportor domnul Igor Corman, preşedintele Comisiei politică externă şi integrare europeană. Poftim.

 

Domnul Igor Corman Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Este vorba de o hotărîre adoptată la Consiliul şefilor de state al Comitetului Statelor Independente, care a fost semnată la Bişkek la 10 octombrie 2008 de către 11 state membre. Această hotărîre are drept scop instituirea medaliei jubiliare comune 65 de ani ai Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei din anii 1941 1945.

Această medalie jubiliară comună va fi conferită în conformitate cu legislaţia naţională: veteranilor, persoanelor asimilare acestora şi altor persoane, la decizia statelor semnatare.

Confecţionarea medaliei şi a legitimaţiei aferente va fi asigurată de către guvernele statelor membre ale CSI în limita surselor financiare prevăzute pentru aceste scopuri în bugetele naţionale.

Majoritatea comisiilor permanente au prezentat avize pozitive, prin urmare propunem ratificarea acestui proiect de lege în prima şi în a doua lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Întrebări către domnul raportor. Nu sînt întrebări. Poftim, .

 

Doamna Alla Mironic:

Eu cer scuze, totuşi veteranii din Republica Moldova o să primească medalia?

 

Domnul Serafim Urechean:

Da ce fel de întrebare e aceasta?

Doamna Alla Mironic:

?

 

Domnul Serafim Urechean:

Dar unde sînt comuniştii care trebuie să voteze pentru această medalie? Uitaţi-vă, au rămas 12 oameni în sală.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Începeţi şedinţa la ora 10.00 şi o să fie toţi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marian Lupu:

Spuneţi-mi, vă rog, stimaţi colegi, dar pentru ce se ratifică documentul acesta? Cineva îşi pune întrebarea aceasta sau nu? Dacă avem o abordare serioasă în acest sens. Ţara dacă nu ar fi dorit să acorde celor mii şi mii de veterani aceste medalii, ratificare nu se producea. Mi se pare că este clar ca bună ziua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă rog, microfonul nr.2.

 

Domnul Igor Vremea:

Domnule preşedinte,

Eu, pur şi simplu, vreau să întreb: coraportului îi dăm citire sau luăm act?

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă dau acuşi cuvîntul, domnule Vremea. Sînteţi coraportor, oleacă de răbdare.

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Mersi mult.

Eu, pentru ca să scoatem orice suspecţii, aş propune ca nu numai să votăm în ambele lecturi, dar şi domnul Preşedinte interimar chiar acum să promulge legea aceasta. Ca să fie o claritate pentru toţi.

 

Domnul Igor Corman:

Din partea cui? Nu am înţeles.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Poate mai trebuie de lucrat asupra documentului.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu, nu, cred că textul e foarte clar, nu trebuie nimic de lucrat. Legea e clară. În două lecturi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Ţurcan,

Am să mă gîndesc, poate sînteţi bun de consilier.

Mulţumesc foarte mult.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Bine. Nici o problemă. O medalie în plus.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Corman,

Întrebări nu sînt. Domnul Vremea coraportor. Aşa e scris aici. Că acuşi iar veţi întreba: o să primească medalie sau nu? Dacă va vota Parlamentul acest proiect de lege, atunci dumneavoastră sînteţi în şoc, pierdeţi argumentele de a ne critica, aşa e? Aceasta vă trebuie?

Da, poftim, domnule Vremea.

 

Domnul Igor Vremea:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, de asemenea, a examinat proiectul iniţiativei legislative respective. Şi vreau să zic că, în rezultatul examinării de către comisie, nu a putut fi adoptată o decizie în legătură cu faptul că a fost paritate de voturi, adică nici o opinie nu a întrunit majoritatea voturilor.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Întrebări către domnul Vremea? Nu sînt întrebări. La luări de cuvînt?

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu doresc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, cuvînt se oferă domnului Preşedinte al Parlamentului Mihai Ghimpu.

 

Domnul Mihai Ghimpu Preşedintele Parlamentului, Preşedinte interimar al Republicii Moldova:

Domnilor,

stimaţi colegi,

Ostaşul nu poartă vină atunci cînd este înrolat în armată, este război, este ordin şi cine nu îl îndeplineşte, ştiţi care sînt legile războiului.

Dar, pe de altă parte, în toţi aceşti ani de zile au fost, nu că lăsaţi uitării, dar consideraţi ca duşmani acei care au participat în Armata Română. Noi, în 1992, primul Parlament din 1992, legislaţia adoptată se consideră participanţi veterani în al II-lea Război Mondial. Pentru cetăţenii noştri, care aşa cum în fiecare sat, în fiecare oraş chiar rude, fraţi a fost unul într-o armată, altul în altă armată. Eu sînt de acord, aşa cum am spus, ostaşul nu poartă vină, că au trecut prin greu aceşti cetăţeni ai noştri. Dar important este că şi unii, şi alţii sînt cetăţeni ai noştri şi ei trebuie trataţi la egal ca cetăţeni care au trecut, săracii, prin acest război, din care unii nu s-au întors.

De aceea, întrucît acest acord, venit din, cum se cheamă, Comunitatea Statelor Independente, dar Comunitatea Statelor Independente nu reglementează problema celorlalţi cetăţeni ai noştri, care au luptat în armata română şi ei sînt egalaţi în drepturi, noi trebuie la 65 de ani să înmînăm şi celorlalţi cetăţeni ai Republicii Moldova medalie.

De aceea, vă anunţ, eu ca Preşedinte interimar, cum vă place dumneavoastră, aşa şi este, voi emite un decret şi voi recomanda o medalie ca să fie decoraţi cu 65 de ani de la Victoria asupra fascismului toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent în care armată au luptat. (Aplauze.) Şi noi trebuie să facem dreptate în privinţa aceasta. Poftim? Care au luptat, sigur. Iată care este situaţia.

Noi sîntem Parlamentul Republicii Moldova şi trebuie să îi tratăm pe toţi în mod egal. Toată lumea acum, 9 Mai este Ziua Victoriei, Ziua Europei, Victoriei asupra fascismului. Iată, ce am vrut să vă spun.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mai sînt doritori? Nu sînt.

Deci permiteţi-mi să supun votului proiectul nr.1006 în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Permiteţi-mi să supun votului, dacă nu sînt alte propuneri, în lectura a doua acest proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze.

Deci numărarea voturilor. Poftim, sectorul nr.1.

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 20.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cît?

 

N u m ă r ă t o r i i:

20,

 

Domnul Serafim Urechean:

Ian mai socoate o dată. Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 33.

 

Domnul Serafim Urechean:

33.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 22.

 

Domnul Serafim Urechean:

         22.

Cu 75 de voturi, proiectul este adoptat în lectura a doua.

Este regretabil că la vot au participat doar numai 26 de comunişti din 43. Nu este bine.

Vă mulţumesc frumos.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa? Ne cerem scuze de la invitaţii noştri, dar sunt şi, zile dificile, adică şedinţe ale Parlamentului.

Invit la tribuna centrală, cred că primul ar trebui să vină domnul Visterniceanu preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Poftim, domnule Visterniceanu. Se pregăteşte Vladimir Grosu, Ion Muruianu, apoi Valeriu Zubco procurorul. Poftim? Regulamentul cît? Eu cred că raportorii atît de cît au nevoie 3 minute. Vedeţi cît e de simplu. Trei cuvinte.

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Vadim Mişin:

, .

, .

, 72, . , . , , , .

. . , . .

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte al comisiei,

Chestiunea a fost inclusă în ordinea de zi prin votul şedinţei Parlamentului îteva zile în urmă şi dumneavoastră aţi avut timp şi posibilitate să convocaţi şedinţele comisiilor şi să examinaţi problema în cauză. Doar aici, în Parlament, s-a inclus în ordinea de zi. Poftim, domnule Visterniceanu.

Domnule preşedinte,

V-am oferit cuvîntul. Deputaţii au dreptul să vorbească.

 

Domnul Dumitru Visterniceanu preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii:

Stimate Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Sînt pentru prima dată în faţa dumneavoastră în calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi pentru prima dată sînt cu o întrebare foarte importantă ce ţine de activitatea instanţelor judecătoreşti la capitolul alitatea actului de justiţie prin prisma Convenţiei Europene, prin prisma practicii Curţii Europene.

Este cunoscut faptul că Republica Moldova, ratificînd Convenţia Europeană, şi-a asumat angajamentele respective ce ţin de aplicarea prevederilor Convenţiei Europene şi anume în practica judiciară.

Nu pot să neg faptul că chestiunea ce ţine de hotărîrile Curţii Europene ale Dreptului Omului, adoptate anterior şi în ultima perioadă de vreme, nu a fost obiectul activităţii Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult ca atît, se denotă o deplasare a acestei probleme în comparaţie cu celelalte probleme pe o poziţie prioritară, fapt determinat de importanţa şi greutatea ei. Or, în final, orice hotărîre adoptată de Curte, prin care Republica Moldova este condamnată, este o apreciere a calităţii actului de justiţie, act adoptat de către instanţele de judecată.

La capitolul respectiv în cîteva teze vreau să mă opresc la aceea ce s-a făcut în perioada de la adoptarea Hotărîrii, care a stat la bază, nr.72 din 2008 pe linia Consiliului Superior al Magistraturii.

În primul rînd, o sarcină primordială ţine de pregătirea continuă a judecătorilor la acest capitol, în domeniul formării profesionale continue. Pentru anul 2009 accentele s-au pus pe etica profesională, jurisprudenţa CEDO, calitatea actelor de justiţie procesuală şi altele.

În acest sens, au fost desfăşurate seminare cu tematica Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, la care au participat mai mult de 200 de judecători, la care, în calitate de formatori, au fost atît judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, cît şi formatori invitaţi de peste hotare.

Mai mult ca atît, în strînsă legătură cu nivelul profesional al judecătorilor este şi practica judiciară uniformă a instanţelor judecătoreşti, aceasta constituind una din incidentele directe asupra calităţii actului de justiţie şi credibilităţii justiţiei. În acest sens, vreau să subliniez faptul că un rol important îi revine Curţii Supreme de Justiţie or, în baza legii, ea este obligată de asigurarea metodică a judecătorilor din alte instanţe.

Toate acestea urmează a fi menţionate că, pe parcursul acestei perioade, au activat, pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, după cum şi este prevăzut de lege, două colegii: Colegiul de Atestare şi Calificare a Judecătorilor şi Colegiul Disciplinar, în al căror vizor, de asemenea, au fost problemele ce ţin de rezultatele pe care le avem la capitolul Condamnările la Curtea Europeană.

Astfel, pe parcursul anului 2009, au fost supuşi atestării pentru reconfirmarea gradului deţinut peste 150 de judecători în faţa Colegiului de Atestare şi Calificare a Judecătorului.

Colegiul Disciplinar numai în 2009 au fost intentate 25 de proceduri disciplinare în privinţa a 27 de judecători, fiind aplicate diferite pedepse disciplinare, avertisment, mustrare, mustrare aspră şi în privinţa a 4 persoane a fost dispusă eliberarea din funcţie.

Desigur, nu pot veni în faţa dumneavoastră cu cifre concrete de separare a temeiurilor de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor, evidenţiind situaţia cu aplicarea prevederilor Curţii Europene. Dat, temeiurile pe care au fost supus acestor sancţiuni sînt strîns legate de această problemă, or ele sînt indispensabil legate de prevenirea încălcării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Cu titl de exemplu am putea menţiona aşa temeiuri: încălcarea obligaţiilor de imparţialitate, interpretarea sau aplicarea neuniformă a legislaţiei intenţionat sau din neglijenţă gravă, încălcarea termenului de redactare a hotărîrilor şi sentinţelor şi altele.

Actualmente, Consiliul Superior al Magistraturii, în noua sa componenţă, care, de fapt, a început a lucra din ianuarie 2010, făcînd o mică paranteză, tocmai la 16 februarie a fost terminată formarea Consiliului Superior şi a organelor lui respective, îşi pune ca prioritate, ca idei de activitate la acest capitol următoarele puncte.

În primul rînd, de a lua măsuri pentru perfecţionarea instruirii continue a judecătorilor, inclusiv la acest capitol, punînd accentul pe consecinţele acestor instruiri. În acest sens, am vrea să folosim practica şi capacităţile persoanelor din afara sistemului judecătoresc, cum ar fi: fostul judecător de la Curtea Europeană şi prezentul judecător de la Curtea Europeană, Agentul guvernamental, care au cunoştinţele respective aprofundate în domeniul respectiv.

De concretizat şi de eficientizat mecanismul atestării judecătorilor, efectuat prin intermediul Colegiul de Calificare şi Atestare a Judecătorilor. De a întări legătura dintre Consiliul Superior al Magistraturii cu instanţele de judecată nu după principiul de jos în sus, dar după principiul de sus în jos. Adică, preconizăm de a ieşi la faţa locului, cum spunem noi, în instanţele de judecată de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii pentru a vedea, a verifica situaţia, de fapt, reală la instanţa de judecată, cu respectivele măsuri care urmează a fi luate în urma acestor ieşiri.

În acest context, desigur, vom conlucra împreună cu Curtea Supremă de Justiţie pe ambele direcţii. De asemenea, reieşind din componenţa actuală a Consiliului Superior al Magistraturii, am intenţionat de a ridica eficienţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii ce ţine de realizarea dreptului legal de a intenta procedura disciplinară în cazul existenţei temeiurilor prevăzute la art.22 din Legea cu privire la statutul judecătorilor, prin reacţionarea mai operativă şi promptă la aceste încălcări.

De asemenea, desigur, în planul de activitate în timpul apropiat se preconizează şi alte măsuri. Dar vreau să pun punctul la acest compartiment aici şi să vă mulţumesc pentru faptul că mi-aţi acordat posibilitate de a fi în faţa dumneavoastră. Şi dacă sînt întrebări, sînt gata să răspund.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cuvînt se oferă domnului Vladimir Grosu, Agent guvernamental la CEDO.

 

Domnul Vladimir Grosu Agentul guvernamental la CEDO:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Domnul Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii a punctat asupra unor momente, măsuri care au fost întreprinse de către Consiliul Superior al Magistraturii, de către organele judiciare, Curtea Supremă de Justiţie în vederea corectării acelor lacune, acelor probleme care au fost punctate în anul 2008.

Sînt pentru a doua oară în calitatea mea de Agent guvernamental cînd evoluez pe marginea acestei probleme, problematica hotărîrilor Curţii Europene a Dreptului Omului şi care au fost problemele care au fost constatate de aceasta.

Cu toate că domnul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii a menţionat anumite măsuri, ţin să menţionez, prin anumite cifre că, totuşi, lucrurile s-au agravat.

La moment, la 31 decembrie 2009, la Curtea Europeană erau depuse 3350 de cereri de către cetăţenii noştri şi alţi cetăţeni contra Republicii Moldova. Din aceste 3 350 de cereri 1 320 au fost depuse pe parcursul ultimului an, adică 1 ianuarie 2009 31 decembrie 2009.

Din aceste 1350 de cereri, circa 80% au fost declarate inadmisibile, Guvernului fiind comunicate 217 cereri noi. Această cifră este una extrem de mare dacă o comparăm cu ceea ce s-a întîmplat anul trecut, mă refer la 2008, în anul 2008 Guvernului i-au fost comunicate 126 de cereri.

Deci situaţia s-a agravat prin faptul că numărul de cereri noi comunicate Guvernului în 2009 este cu cifra 80% mai mare decît cel care a fost comunicat în 2008.

Regretabil, dar trebuie să constatăm că problemele constatate şi punctate în primăvara anului 2008, cînd am ieşit în faţa Parlamentului cu un raport, au fost remediate, dar insuficient. Problema cu accesul la justiţie, problema cu executarea hotărîrilor judecătoreşti, problema cu respectarea dreptului la un proces echitabil în instanţele de judecată rămîne a fi extrem de gravă.

La capitolul Hotărîri pronunţate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, menţionez că pînă la 31 decembrie 2009, Curtea Europeană a adoptat 168 de hotărîri, dintre care în 155 de cazuri a constatat încălcarea cel puţin a unui drept.

Respectiv, în 2009, de 21 de ori am fost condamnaţi. Regretabil este acest lucru că se menţine aceeaşi stabilitate, din păcate, negativă că în anul 2008 am avut 28 de hotărîri în care s-a constatat cel puţin o încălcare.

În acelaşi rînd în anul 2009, Curtea Europeană a adoptat 26 de decizii de radiere de pe rol şi 3 decizii de inadmisibilitate. La baza majorităţilor deciziilor de radiere de pe rol, adică aceste 26 de decizii deci au stat la încheierea acordurilor de reglementare amiabilă între Agentul guvernamental, ca reprezentat al Guvernului, şi reclamanţii sau reprezentanţii reclamanţilor în faţa Curţii Europene.

La capitolul Acţiuni de regres, cred că Procurorul General este cel mai potrivit care să răspundă la acest lucru, deoarece, în baza Legii cu privire la Agentul guvernamental, în oricare situaţie, în Curtea Europeană pronunţă o hotărîre sau o decizie, în urma cărora, din contul Republicii Moldova, urmează a fi încasate careva sume. Agentul guvernamental este obligat să informeze, atrag atenţia, stimaţi deputaţi, să informeze Procurorul General despre aceste cazuri.

Urmare acestei informări, Procurorul General examinează necesitatea, fie oportunitatea iniţierii acţiunilor de regres. Din partea Agentului guvernamental, în toate cazurile în care au fost adoptate astfel de hotărîri sau decim, a fost informat Procurorul General. Respectiv, din informaţiile de care dispunem, Procurorul General a iniţiat, cel puţin, 6 acţiuni de regres.

În final, aş vrea să menţionez, din totalitatea de hotărîri adoptate de Curtea Europeană, circa 50% sau 60% se referă la aceeaşi problemă neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti.

Multe autorităţi publice locale şi centrale continuă şi în prezent să neglijeze acest drept al persoanelor care au obţinut hotărîri favorabile sie, dar şi a crescut esenţial numărul hotărîrilor şi deciziilor adoptate de Curte, în care problema rezidă în erorile actului de justiţie.

În vederea remedierii acestor situaţii, Agentul guvernamental a întreprins de nenumărate ori iniţiative privind modificarea cadrului legal, precum şi familiarizarea sistemului judecătoresc, judecătorilor cu toate hotărîrile, deciziile care au fost pronunţate în privinţa Moldovei, precum şi împotriva altor state, pentru a preveni careva eventuale hotărîri de condamnare pe viitor. Regretabil, dar acest lucru nu se întîmplă cu viteza sau în măsura în care noi ne-am dori. Sînt gata să răspund la oricare întrebare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos. Luaţi loc.

Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul domnului Muruianu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Poftim.

Domnul Ion Muruianu preşedintele Curţii Supreme de Justiţie:

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Anul acesta, în luna noiembrie, se împlinesc 60 de ani de la adoptarea Convenţiei Europene pentru Drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului. După cum se cunoaşte, Republica Moldova este sub imperiul acestei Convenţii din anul 1997. Însă, pe parcursul acestor puţini ani, ţara noastră a devenit un stat care participă activ în calitate de pîrît la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Aducerea statului în faţa instanţei europene este bazată pe mai multe şi complexe probleme. Aceste probleme au fost ridicate în anul 2008 prin Hotărîrea Parlamentului nr.72-XVI din 28 martie. În această hotărîre a Parlamentului, foarte precis s-a reflectat situaţia existentă la acest capitol în momentul în care hotărîrea a fost adoptată.

Situaţia, după adoptarea acestei hotărîri, a evoluat în sens negativ. Dacă în 2009, de la 2008 pînă la 2009, deci, situaţia era mai mult sau mai puţin relativ proastă, spre sfîrşitul anului 2009 ea s-a agravat.

În baza acestei hotărîri a Parlamentului, potrivit art.8, Curţii Supreme de Justiţie i s-a propus să sistematizeze practica judiciară în scopul aplicării ei uniforme şi în concordanţă cu jurisprudenţa CEDO, precum şi să adopte hotărîri explicative în contextul hotărîrilor pronunţate de CEDO cu privire la Republica Moldova ce vizează deficienţele în examinarea cazurilor de către instanţele de judecată naţionale.

Tot potrivit acestei hotărîri punctul 13 sau art.13, Curtea, printre alte instituţii statale, a avut obligaţia să informeze Parlamentul despre măsurile întreprinse pentru executarea acelei hotărîri şi de fiecare dată în interiorul termenului, stipulat în acest articol 13 pînă la 31 decembrie, Curtea a trimis informaţie Parlamentului.

Stimaţi deputaţi,

Efectuînd o analiză comparativă cu alte state a numărului de condamnări la CEDO în raport cu populaţia ţării şi cu numărul de judecători naţionali în perioada din 1 noiembrie 1998 31 decembrie 2009 se evidenţiază următorul tablou.

Republica Moldova avînd circa 4 milioane de locuitori şi 440 de judecători a fost condamnată de 168 ori, adică aproximativ o condamnare la 24 mii de persoane. În Slovenia, cu o populaţie doar de 2 milioane de locuitori, dar cu 780 de judecători profesionişti şi cu 4065 de judecători neprofesionişti o condamnare revine la 8 800 sute de persoane. Adică, condamnările au fost aproape de trei ori mai frecvente decît în Republica Moldova.

În Grecia, o condamnare revine la 20 mii de persoane, deşi numărul de judecători, raportat la populaţia ţării, este dublu faţă de numărul de judecători în Republica Moldova. Adică, în Grecia activează 2200 de magistraţi la 10 milioane 500 mii de locuitori.

Un alt exemplu. Slovacia. O condamnare revine 26 mii de persoane, deşi numărul de judecători, de asemenea, este dublu faţă de Republica Moldova, constituind 1208 judecători profesionişti, 2700 de judecători neprofesionişti cu o populaţie de circa 5,3 milioane locuitori.

Este clar că aceste cifre aduse faţă de calitatea actului de justiţie, dar în raport cu cele arătate mai sus nu pot să nu remarc că sistemul nostru judecătoresc nu este cel mai deficitar. Deşi în acelaşi plan comparativ, justiţia naţională este mai puţin finanţată decît alte state, salariile magistraţilor sînt simţitor mai mici, iar numărul magistraţilor, în raport cu populaţia, este de cîteva ori mai mic decît în multe state europene, inclusiv membre ale Uniunii Europene.

Analiza hotărîrilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului pronunţate în cazurile versus Moldova în anul 2009 relevă următoarele violări ale Convenţiei: art.3 al Convenţiei Interzicerea torturii, tratamentului inuman şi degradant 14 violări inclusiv; maltratarea reclamanţilor 4 violări; lipsa unei anchete eficiente pe marginea plîngerilor maltratare 5 violări; nesancţionarea adecvată a persoanelor care au aplicat torturi o violare; condiţii inadecvate de detenţie 3 violări; neacordarea asistenţei medicale adecvate deţinuţilor o violare;

art.5 al Convenţiei Dreptul la libertate şi siguranţă 7 violări. Eu nu aş vrea să enumăr şi compartimentele, voi da citire numai articolelor Convenţiei care Curtea Europeană a constatat că au avut loc violări:

art.6 al Convenţiei Dreptul la un proces echitabil 16 violări;

art.8 al Convenţiei Dreptul respectării vieţii private şi de familiei o violare;

art.9 al Convenţiei Libertatea de conştiinţă şi religie o violare;

art.10 al Convenţiei Libertatea de exprimare 3 violări inclusiv;

art.11 din Convenţie Libertatea de întrunire şi de asociere 4 violări;

art.13 Dreptul la un recurs efectiv 6 violări;

art.34 al Convenţiei Dreptul de a sesiza CEDO cu o cerere individuală o violare.

Art.1 al Protocolului 1 la Convenţie Protecţia proprietăţii 9 violări.

Este evident că nu toate condamnările pronunţate de Curtea Europeană pe parcursul anilor a fost generată de sistemul judiciar. Dar nu mă voi opri la motivele ce nu ţin de sistemul judiciar.

Astfel, din numărul total de 173 de condamnări justiţia a admis greşeli în 103 cazuri, din aceste Curţii Supreme de Justiţie îi revine responsabilitate în 52 de cazuri, dintre care 5 cazuri vizează Colegiul Penal, 33 de cazuri vizează Colegiul Civil, 9 cauze Colegiul Economic. Plenul Curţii Supreme de Justiţie, adică toţi judecătorii instanţei supreme, a fost vizat în 5 cazuri.

Este necesar de remarcat că majoritatea absolută a condamnărilor ţine de instanţele judiciare aflate în municipiul Chişinău. Din cele 30 de condamnări ale CEDO pronunţate în anul 2009, sistemului judecătoresc îi pot fi imputate 21 de hotăriri, iar Curţii Supreme de Justiţie 13.

Probabil, nu este nevoie să fac trimitere la careva cauze concrete, dacă vor fi necesare precizări, am şi exemple.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit art.116 din Constituţie: Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili. Art.13 din Legea privind organizarea judecătorească stipulează că imixtiunea înfăptuirii justiţiei este interzisă. Am dat citire acestor acte normative, pentru ca să ne dăm seama că judecătorii sînt singuri responsabili pentru soluţiile care le pronunţă şi nimeni, absolut nimeni nu poate să facă influenţă asupra lor, nici preşedintele instanţei, nici Consiliul Superior al Magistraturii, nici alte persoane. Este adevărat că, în situaţia în care judecătorii încalcă flagrant legea, există mecanism de verificare şi tragere la răspundere a acestor judecători.

Deci, în ultimul timp, stimaţi deputaţi, s-a vorbit despre numărul de cauze care îi revine unui sau altui judecător. Peste cîteva clipe voi încerca să dau citire doar unor date statistice. Dar, înainte de aceasta, doamnelor şi domnilor deputaţi, vreau să reiterez aportul Curţii Supreme de Justiţie vizavi de obligaţiile sau de recomandările care au fost atribuite prin Hotărîrea nr.72 a Parlamentului din 2008.

În temeiul atribuţiilor funcţionale şi spre realizarea recomandărilor din această hotărîre a Parlamentului, plenul Curţii Supreme de Justiţie a adoptat următoarele hotărîri explicative, ţinînd cont de practica Curţii Europene.

La 14 noiembrie 2008, a fost modificată şi completată Hotărîrea cu privire la aplicarea legislaţiei despre apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale a persoanelor fizice şi juridice.

Vă amintiţi singuri, stimaţi deputaţi, numărul de condamnări la CEDO pe marginea acestei onoare şi demnităţi. Deci Curtea Supremă de Justiţie, instanţele naţionale foarte mult timp au dat prioritate onoarei şi demnităţii, mai ales persoanelor publice. Aşa era practica instanţelor naţionale, aşa era hotărîrea plenului Curţii Supreme de Justiţie şi aceste hotărîri judecătoreşti erau în albia legislaţiei naţionale civile.

Însă s-a constatat, şi nu o singură dată, că Curtea Europeană sugerează ideea persoanelor publice să fie mai tolerante la critică, chiar la critică neconstructivă, vehementă, provocatoare. De aceea, la acest capitol s-au introdus modificări în hotărîrea Plenului şi instanţele, practic, au încetat să mai apere onoarea şi demnitatea persoanelor publice, lăsîndu-le să se mulţumească doar cu atenţia pe care le-o acordă instituţiile mass-media.

Tot la 14 noiembrie 2008 a fost adoptată Hotărîre de Plen privind mersul examinării de către instanţele judecătoreşti în municipiul Chişinău a cauzelor penale cu inculpaţi aflaţi în stare de arest.

În perioada de referinţă, ţinînd cont de hotărîrile pronunţate de CEDO, au fost actualizate hotărîrile despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală, privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu, cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale şi cu privire la practica judiciară în cauzele penale privind minorii.

La fel, dumneavoastră ştiţi că, la acest compartiment, ce ţine de privarea de libertate, Republica Moldova a avut de suferit condamnări, pentru că practica judecătorească, stabilită de ani la rînd, s-a dovedit a fi viciată şi instanţele judecătoreşti, îndeosebi judecătorii de instrucţie practicau arestul, vorbind popular, la stînga şi la dreapta.

La 30 martie 2009, Curtea a modificat şi completat Hotărîrea sa cu privire la practica examinării cauzelor penale în ordine de apel.

La 30 octombrie 2009, a fost modificată Hotărîrea Curţii cu privire la unele chestiuni ce ţin de aplicarea de către instanţele judecătoreşti a prevederilor art.3 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului privind tortura, maltratarea.

Această hotărîre vreau, în special, să o menţionez, pentru că este una de reper, ţinînd cont de multiplele condamnări la care a fost supusă Republica Moldova pe motiv că instituţiile penitenciare sînt într-o stare deplorabilă, persoanele plasate sub arest prin însăşi faptul aflării lor în arest deja suferă tratament inuman şi degradant prin condiţiile care li se oferă din partea statului. Pe de asupra încă, ei sînt maltrataţi, bătuţi, chinuiţi, schingiuiţi şi nimeni nu răspunde pentru aceste fărădelegi.

Dosare privind condamnarea persoanelor care se ocupă cu torturarea deţinuţilor, practic, nu au ajuns în faţa instanţei de judecată. Deci nouă ni s-a părut că această violare a Convenţiei este una din cele mai grave şi care trebuie curmată cu toată seriozitatea, prompt şi cît mai repede.

Din această hotărîre, care este una foarte voluminoasă, care a fost chibzuită şi coordonată cu toate instituţiile statului: Parlamentul, Guvernul, ministerele de forţă, Procuratura este una destul de explicită şi credem că în viitor nici poliţiştii, nici alte persoane, care au în custodia lor inculpaţii, reţinuţii nu vor fi cruzi şi nu vor aplica ilegalităţi faţă de aceste persoane. Iar dacă se vor întîmpla astfel de situaţii, Procuratura trebuie să îşi spună cuvîntul ferm prin pornirea necondiţionată a urmăririi penale şi nu doar prin refuz de pornire a urmăririi penală de acelaşi procuror care a dus sau a supravegheat urmărirea penală. Deoarece acest remediu este considerat de Curte ca ineficient şi nu asigură protecţie persoanelor aflate în custodia statului fiind private de libertate.

Este de neconceput cum persoanele sînt duse în izolatoare, nu li se face nici o investigaţie medicală corporală, ca după aceea să se constate că ei sînt plini de vînătăi, echimoze şi altceva şi se vehiculează ideea că el a căzut din pat, s-a lovit de uşă şi altceva. Deci această violare a Convenţiei este una care ponegreşte tot sistemul.

Dar nu pot să spun la acest capitol că organismele internaţionale, inclusiv cele cu statut de ONG şi-au făcut opinia lor asupra izolatoarelor de deţinere preventivă din Comisariatul de Poliţie şi univoc au spus că aceste instituţii, în care se ţin persoanele reţinute sau arestate, nu corespund cerinţelor şi standardelor europene. Şi orice persoană plasată acolo din start este victimă a violării convenţiei. La acest compartiment este necesar să se conjuge toate eforturile întregii societăţi pentru a crea măcar una două trei instituţii penitenciare, unde, chiar dacă vor fi suprapopulate, dar, în schimb, să aibă condiţii umane.

La 30 octombrie 2009, au fost expediate unele chestiuni ce apar de la judecarea recursului ordinar în cauza penală. În aceste explicaţii Curtea a menţionat pe marginea unor condamnări, cum ar fi cauza Popovici şi alţii. Esenţa acestor explicaţii date judecătorilor instanţelor inferioare, dar şi judecătorilor Curţii constă în aceea că, dacă după o achitare a instanţei inferioare, bunăoară a Curţii de Apel care a judecat cauza în primă instanţă, instanţa de recurs nu poate să dispună condamndarea acelei persoane, fără să audieze nemijlocit persoana şi fără ca să aprecieze toate probele care trebuie să fie puse la condamnare. Nu doar trecerea lor în revistă. Deoarece trecerea în revistă a probelor, fără audierea nemijlocită, este contrar convenţiei.

Şi ultima. La 30 octombrie 2009, a fost modificată Hotărîrea cu privire la unele aspecte de aplicare a prevederilor legislaţiei fiscale la examinarea litigiilor despre urmărirea impozitelor, taxelor, aplicarea sancţiunilor de către organele fiscale. La acest compartiment, stimaţi onorabili deputaţi, Curtea Supremă de Justiţie a revenit din motivul că Curtea Europeană a condamnat statul Republica Bulgaria pe o cauză privind nerestituirea din buget a taxei pe valoarea adăugată. Aceste fenomene sînt foarte răspîndite şi în Republica Moldova.

De fapt, se poate de spus că sînt un şir de scheme prin care se ridică sau se încasează din buget sume fabuloase de milioane şi milioane de lei, dacă nu chiar şi dolari.

Problema este că organele care trebuie să lupte cu aceste nelegiuiri la capitolul Infracţiuni fiscale, deci nu se străduie să încerce a demonstra că persoana, care fiind de bună credinţă în ghilimele, da, a intrat în cîrdăşie cu un agent economic fantom, prin care sau cu care încheie o tranzacţie economică cu sume enorme. Tranzacţia, de fapt, nu a avut loc, însă cumpărătorul spune că a plătit vînzătorului taxa pe valoarea adăugată şi se adresează organului fiscal pentru a primi din bugetul statului aceste sume.

Fiscul, constatînd că în realitate vînzătorul nu a vărsat în buget această taxă, îi refuză cumpărătorului în restituirea taxei, fără să indice măcar o frază prin care ar arăta că vînzătorul şi cumpărătorul au urzit împreună şi nu sînt de bună credinţă. Deci, pînă în prezent, instanţele naţionale au susţinut organele fiscale, însă din momentul în care Curtea Europeană a condamnat pe acest capitol, instanţele vor revedea practica sa.

Deci, doamnelor şi domnilor deputaţi, aici nu pot să nu spun că, potrivit legislaţiei de procedură penală civilă şi potrivit Legii privind Curtea Supremă de Justiţie, hotărîrile explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie nu au un caracter obligatoriu şi ele nu sînt obligatorii pentru instanţe. Instanţelor le rămîne, la discreţia lor, să ţină cont sau nu de aceste explicaţii, fapt ce, în viziunea noastră, nu contribuie la unificarea practicii judecătoreşti. Pe alte tipuri, dacă vă aduceţi aminte, aceste hotărîri ale Plenului erau obligatorii şi judecătorii nu aveau cum să le ocolească.

Deci cîteva date, domnilor deputaţi,

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte,

Eu îmi cer scuze

 

Domnul Ion Muruianu:

Două fraze numai.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu, nu, eu îmi cer scuze, referiţi-vă mai mult la dosarele CEDO, ceea ce este prevăzut în Hotărîrea Parlamentului. Hotărîrile Curţii Supreme de Justiţie ştim noi că ele nu sînt obligatorii, e vorba de dosarele examinate de dumneavoastră în ultimă instanţă la Curtea Supremă, care au ajuns la CEDO.

Domnul Ion Muruianu:

Da, eu despre aceasta vreau să spun, domnule preşedinte. Deci Curtea Supremă de Justiţie, ca fiind instanţă supremă, judecînd cauzele în recurs, cauzele penale, civile, economice, la fel, a căzut pradă şi a violat drepturile şi libertăţile fundamentale, prevăzute de Convenţia Europeană. Datele statistice ne arată că, practic, toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au fost antrenaţi în pronunţarea hotărîrilor, deciziilor la nivel de colegii, plen care au ajuns să fie criticate şi condamnate de Curtea Europeană.

Deci, dacă să vorbim de unele cifre, ele sînt cu mult mai grave decît se spune în societate. Cineva a spus că sînt vreo 20 de magistraţi care au condamnări la CEDO, prea multe, şi dacă ei vor fi marginalizaţi din sistem, totul va fi okey. Deci starea lucrurilor este puţin altfel. Din datele provizorii, pe care eu acum vreau să vi le prezint dumneavoastră, la situaţia de astăzi noi avem date precise că exact o sută de judecători dintre acei 440 din sistem au palmares condamnări la CEDO, începînd cu o hotărîre de condamnare pînă la 16 hotărîri de condamnare.

Dacă vă interesează numărul celor mai mari, numărul de condamnări sau numărul persoanelor cu funcţii de răspundere din Curtea Supremă de Justiţie am aşa informaţie şi pot să o prezint Parlamentului. Deci sînt doar 5 judecători 1, 2, 3, 5 judecători care nu au nici o condamnare din motivul că ei au fost angajaţi la Curte nu demult. Restul toţi judecătorii au condamnări.

Deci încep să îi numesc pe acei mai cu funcţie de răspundere. Domnul judecător Poalelungi Mihai, judecătorul actual al Curţii Supreme de Justiţie, pardon, fostul judecător al Curţii Supreme de Justiţie, astăzi judecător la Curtea Europeană, are 4 condamnări; doamna Raisa Botezatu, preşedintele Colegiului penal, are 5 condamnări; doamna Cernat Nina, preşedintele Colegiului civil şi contenciosul administrativ, are 5 condamnări; domnul Muruianu Ion are 8 condamnări; doamna Pascari Anastasia 12 condamnări; domnul Visternicean Dumitru 13 condamnări; doamna Macinscaia Vera 14 condamnări; doamna Moldovan Natalia 14 condamnări; domnul Clima Nicolae 16 condamnări. Aceste date, vă spun, sînt provizorii, deoarece multe dosare este dificil să le obţinem datorită timpului îndelungat de cînd au fost pronunţate ele, datorită faptului că unele din ele se află prin Strasbourg, dar ideea este că atunci cînd vom aduce aceste dosare înapoi, cred că numărul de condamnări la judecători vor spori.

Deci contribuţia judecătorilor este diferită în sensul că unii au condamnări pentru pronunţarea hotărîrilor ca judecător de instanţă din fond, din sector, raion, alţii au condamnări în instanţă de apel, alţii au condamnări în instanţă de recurs. Este foarte greu să apreciem care din aceste condamnări sînt mai puţin uşoare sau mai grave. Eu cred că ele au aceeaşi pondere de gravitate şi toţi judecătorii, practic, acum îşi dau seama că condamnările, chiar dacă nu pot fi evitate totalmente, ele urmează să fie reduse şi reduse esenţial. Pentru aceasta, în prezent, avem toate posibilităţile.

Domnule Preşedinte,

Ca să fie o scuză pentru lipsa de experienţă a judecătorilor, aş vrea să menţionez că, nevorbind de instanţele din sectoare, din raioane, vorbim de instanţa supremă din stat, ea a fost dotată cu Internet totalmente, toţi angajaţii Curţii, abia în anul 2009. Despre ce fel de practică judiciară sau despre ce fel de practică europeană noi puteam să ştim în anii 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, cînd noi nu aveam acces la Internet? Şi alte surse nu aveam. Ceea ce auzeam de la agenţii guvernamentali, poate în convorbiri directe cu unii judecător care au fost în delegaţii la Curtea Europeană, dar starea lucrurilor era anume aşa.

Astăzi, practic, toţi judecătorii pot evita condamnările. Vreau să spun că chiar şi în ţările vecine, bunăoară în România, încă din anul 1999 a fost pronunţată o cauză care se cheamă Brumărescu versus România. Această condamnare a României a fost una epocală şi pentru dînşii, şi pentru Republica Moldova, deoarece era bazată pe utilizarea unui mecanism de intervenţie în hotărîrile judecătoreşti irevocabile şi acest mecanism se chema recurs în anulare. Deci, după ce o hotărîre judecătorească intra în vigoare, recursul în anulare era înaintat de procuror şi instanţa pornea la reaprecierea probelor, rejudecarea cauzelor, violînd prin aceasta principiul securităţii raportului juridic.

De ce făceau aşa judecătorii? Judecătorii făceau din simplul motiv că noua componenţă era convinsă că instanţele inferioare a cărei hotărîre se atacă cu recurs în anulare au procedat greşit şi porneau pe calea să repare greşeala, reparînd greşeala, de fapt, ei violau convenţia. Deci această cale de atac a fost preluată şi în legislaţia naţională şi Moldova a suferit condamnări pe marginea recursului în anulare. La fel, cum a suferit condamnări şi prin utilizarea căii extraordinare de atac, cum ar fi revizuirea hotărîrilor judecătoreşti. Aceasta este una din cele mai bolnăvicioase, a fost, de fapt, una din cele mai bolnăvicioase condamnări a Republicii Moldova.

Deoarece, în viziunea, cel puţin a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, a întregului Plen a Curţii Supreme de Justiţie, fără echivoc, cînd s-a dispus casarea unor hotărîri cu rezonanţă, cum ar fi: Oferta Plus versus Moldova, Duca şi Andoni, Magazinul Cris versus Moldova care au fost mediatizate. Instanţa supremă la plenara Curţii în 2004, 2005 unanim a votat revizuirea acestei hotărîri şi, respectiv, încercînd să facă o dreptate, de fapt, au comis o nedreptate. Şi Curtea Europeană ne-a învăţat minte, dacă este permis să spunem aşa, astăzi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie nici nu vor să se mai gîndească la revizuirea unei sau altei hotărîri. Cu toate că în legislaţia naţională, Codul de procedură civilă cel puţin, articolul 449 prevede un şir de temeiuri pentru revizuirea hotărîrilor judecătoreşti irevocabile.

Dar recent eu am convocat chiar Plenul şi am spus că revizuirea nu mai poate avea loc, bazîndu-mă pe Hotărîrea Curţii Europene Stanca Popescu versus România. Studiind această hotărîre, am rămas şi noi uimiţi, pentru că instanţele româneşti au admis cereri de revizuire în baza unui fapt că un expert la judecarea cauzelor instanţelor inferioare a depus o concluzie de expert vădit falsă şi ulterior el a fost condamnat după ce hotărîrile au intrat în vigoare. La fel, ca şi la noi, în legislaţia de procedură civilă a României, condamnarea expertului pentru concluzii vădit false constituia temei indiscutabil de revizuire. Şi, revizuind cauza România, de fapt, instanţele româneşti au violat Convenţia Curţii Europene. Deoarece, în viziunea Curţii Europene, securitatea raportului juridic este mai presus decît alte prevederi legale naţionale.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog eu, linişte, stimaţi colegi.

 

Domnul Ion Muruianu:

Domnule Preşedinte,

Deci aceasta a fost informaţia pe care am vrut să o prezint Parlamentului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos, mulţumim, domnule preşedinte.

Întrebări? O clipă, vă rog. Deci fără întrebări, da? O clipă, domnule preşedinte, acuşi, ca să hotărîm să fie totul corect. Regulamentul în cazul audierilor permite punerea întrebărilor. Aşa e, domnule Nagacevschi? Citiţi Regulamentul, vă rog. Cu el aţi venit la microfon?

 

Domnul Ion Muruianu:

Domnule Preşedinte,

Eu pot să îl ajut pe domnul Nagacevschi, dacă îmi permiteţi. Eu tot aş vrea să fac timiteri la Regulament, la Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, la articolul 122 (108) alineatul (3) adresarea întrebărilor. Deci alineatul (3) spune că deputaţii nu pot formula întrebări Preşedintelui Republicii Moldova şi reprezentanţilor puterii judecătoreşti. Eu mă consider ca reprezentant al puterii judecătoreşti, dar dacă este necesar să răspund la întrebări, eu sînt gata să răspund.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc domnule

Care articol aţi avut în vedere?

 

Domnul Ion Muruianu:

Poftim? 122.

Domnul Mihai Ghimpu:

Din Regulament?

 

Domnul Ion Muruianu:

În paranteze 108.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Alineatul (3). Da?

 

Domnul Ion Muruianu:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări, interpelări, audieri , rapoarte. Capitolul IX, alineatul (3): deputaţii nu pot formula întrebări Preşedintelui Republicii Moldova, reprezentanţilor puterii judecătoreşti, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi întrebări care.

Eu m-aş bucura dacă mi-ar pune întrebări, dar nu vor să-mi spună, să-mi pună în calitate de Preşedinte interimar.

Domnul Ion Muruianu:

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît, da? Vă mulţumim frumos. Luaţi loc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domule Preşedinte,

Este adevărat, Regulamentul prevede foarte clar cui pot fi adresate întrebări şi cui nu. Însă eu aş ruga ca să continuăm exerciţiul de astăzi, avînd la bază şi un Regulament. Pentru că pe mine, spre exemplu, nu mă interesează caz cu caz. Am avut posibilitate să studiez dosarele care au fost pierdute de Republica Moldova la CEDO în publicaţiile care oferă această posibilitate. Deci discutăm asupra principiilor

Domnul Mihai Ghimpu:

De acord, domnul

Domnul Vladimir Filat:

Mai departe, avem încă două rapoarte. Să stabilim cît durează un raport foarte punctual, după care luările de cuvînt şi trebuie să avem o perioadă de timp în care să încheiem acest exerciţiu.

 

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, de acord. Domnul Procuror General a rămas să şi apoi luările de cuvînt, dar, de fapt, eu propun: după ce ne va vorbi domnul Procuror General, să anunţăm o pauză, să se convoace şedinţele, comisiile. (Rumoare în sală.)

Domnilor deputaţi,

Domnule Untilă,

La ora aceasta eu zburam în maşină prin toate hopurile spre Kiev, aşa că nu-i nimic straşnic, şi aseară, şi alaltăseară. Asta e. Domnule Procuror General, vă invit la tribuna centrală. Vă rog. (Rumoare în sală.)

Eu îmi cer scuze, noi astăzi am început şedinţa la ora 14. Motivul a fost că de dimineaţă a fost întălnire cu Comisia de la Veneţia, apoi au fost 15 ani de la aniversarea Curţii Constituţionale, am avut întîlnire cu oaspeţii care au venit. Trebuie să înţelegem, dacă a început la două, nu-i nimic straşnic dacă lucrîn într-o zi pînă la orele nouă. Premiul o să fie mai mare, domnule Untilă.

Poftim, domnule Procuror General.

 

Domnul Valeriu Zubco Procurorul General:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Voi fi foarte succint şi nu mă voi referi la subiectele care au fost deja abordate, privind numărul de cereri care au fost depuse la Curtea Europeană, condamnările Republicii Moldova. Voi vorbi nemijlocit despre acţiunile care au fost intreprinse de către Procuratura Generală.

Astfel, în rezultatul examinării sesizărilor Agentului guvernamental, Procuratura Generală, în 9 cauze, a pornit urmărirea penală. Dintre care: o cauză vizează neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti, 7 cauze vizează rele tratamente aplicate reclamanţilor de către poliţişti, o cauză vizează reţinere ilegală.

Respectiv, în cauzele examinate pînă în prezent, la sesizarea Agentului guvernamental, prin prisma prevederilor articolului 17 din Legea cu privire la Agentul guvernamental au fost iniţiate în instanţa de judecată 7 acţiuni civile în vederea încasării în ordine de regres de la persoanele ce s-au făcut culpabile de pronunţarea hotărîrilor deciziilor CEDO, prin care s-a dispus incasarea sumelor băneşti din contul bugetului de stat.

Astfel, două acţiuni derivînd din hotărîrile Curţii, în care a fost constatată aplicarea torturii relelor tratamente împotriva reclamanţilor, 5 acţiuni au fost axate pe constatarea neexecutării în timp îndelungat a unor hotărîri judecătoreşti.

Actualmente, o hotărîre pe marginea unei acţiuni în regres este admisă, aceasta devenind irevocabilă şi ne referim nemijlocit la acţiunea civilă înaintată în cauza Ungureanu versus Moldova în privinţa lui Anatoli Cupţov, ex-ministrul transporturilor şi comunicaţiilor. Alte 3 cereri se află spre examinare în instanţa de fond, o cerere se află în instanţa de apel şi o cerere se află în instanţa de recurs.

În vederea excluderii unor eventuale condamnări la înalta Curte, pentru încălcarea prevederilor convenţiei, în cauzele aflate pe rolul Curţii împotriva Republicii Moldova, în care Agentul guvernamental a iniţiat proceduri de reglementare amiabilă cu reclamanţii, Procuratura Generală, în conformitate cu prevederile articolelor 447 şi 449 din Codul de procedură civilă şi cu articolul 475 din Codul contravenţional a depus 21 cereri de revizuire.

Totodată, vreau să menţionez că Procuratura Generală a înaintat două recursuri în anulare pe cauzele penale de învinuire a reclamanţilor.

Ţuînd în considerare imperfecţiunea legislaţiei în vigoare, Procuratura Generală iniţiază de a propune iniţiativă de lege aferentă privind modificarea cadrului legislativ în vigoare. Asta-i tot.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Domnul Procuror este de acord să-i puneţi întrebări. Aşa-i, domnule procuror?

 

Domnul Valeriu Zubco:

Desigur.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos.

Luaţi loc.

Stimaţi colegi,

Eu sînt de acord cu punctul de vedere al unor colegi care au spus că, conform Hotărîrii Parlamentului din 2008, Comisia juridică şi securitate sînt obligate să ţină la control îndeplinirea acestei hotărîri şi propun o pauză de 15 minute, ca aceste comisii să convoace şedinţa, au avut loc audierile. (Rumoare în sală.) Nu.

Sînt, văd, şi alte propuneri.

Microfonul 3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Domnule Preşedinte,

Noi, eu cred că este o grabă foarte mare pentru ca să facem o pauză de 15 minute. Să întrunim comisiile de specialitate, practic, este imposibil, uitaţi-vă nici cvorumul comisiilor. Şi noi nu avem nici materialele după care să ne călăuzim în lucrul comisiilor de specialitate. Una la mînă.

Şi doi. Pentru a ieşi în Parlament cu un raport din partea comisiilor, urmează să avem şi un proiect de hotărîre înregistrat la Biroul permanent, care să vină în discuţii în Parlament să discutăm cu toţii aceste rapoarte şi aceste proiecte de hotărîre.

De aceea, pauza urmează, pe care dumneavoastră o anunţati, să fie pentru săptămîna viitoare şi comisiile se vor întruni luni, marţi, să facem o şedinţă specială, pentru a continua şedinţa de astăzi cu luarea unor decizii şi respectarea normei legale. Aceasta este propunerea fracţiunii.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Alexandru Tănase ministrul justiţiei:

Domnule Preşedinte,

Eu cred că noi acum trebuie să ascultăm dezbaterile asupra rapoartelor prezentate. Cu aceasta se închide acest subiect şi mai mult noi nu avem ce discuta şi trecem la umătorul punct pe ordinea de zi. Atît.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E adevărat. În acest caz, comisiile nu prezintă aviz. Dacă sînt audieri şi nu s-au pus nici întrebări, atunci, da, aceasta e situaţia prevăzută de Regulament. Luări de cuvănt acum.

Domnul microfonul nr.3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Domnule Preşedinte,

Noi nu puten fi de acord cu domnul ministru al justiţiei, care a adus nişte argumente care, practic, nu corespund Regulamentului. Comisiile urmează să examineze, să dea un aviz şi să propună proiectul de hotărîre pentru a fi examinat în şedinţa în plen.

Raportul comisiilor de specialitate urmează să aibă avizul comisiilor parlamentare asupra examinării situaţiei, asupa examinării rapoartelor prezentate de către raportori în şedinţa în plen. Dacă nu s-a făcut ulterior, anterior audierilor, măcar acum, în momentul de faţă să avem un respect faţă de Regulamen şi faţă de legislaţia naţională.

Deci Hotărîrea nr.72 din 2008 şi aşa cum o numiţi dumneavoastră audieri privind executarea Hotărîrii nr.72 din 2008 prevede acest lucru, punct cu punct, cine trebuie să prezinte, comisia ce trebuie să examineze, ce s-a făcut.

Comisia guvernamentală nu si-a onorat, uitaţi-va, sînt 10 puncte. Comisia guvernamentală, Guvernul, Institutul Naţional al Justiţiei, Guvernul, autorităţile publice şi alte autorităţi publice, sînt mai multe puncte care urmează să fie audiate şi examinate în cadrul şedinţei şi în cadrul comisiilor atît pentru drepturile omului, cît şi Comisia juridică, numiri şi imunităţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule deputat.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Dacă examinăm executarea Hotărîrii nr.72, s-o examinăm integral, şi nu parţial aşa cum convine unora. Noi înţelegem motivele şi graba pe care vă frămîntă, dar să respectăm norma legală, dacă este de principiu.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr.4. Poftim

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

De dimineaţă tot vorbim la acest subiect şi am convenit, fiecare a început cînd a început. Voi dacă vă treziţi la ora două, e problema voastră. Noi am discutat şi în Alianţă la acest subiect. Şi acum să clarificăm un pic situaţia.

Hotărîrea Parlamentului, la care se referă colegii, într-adevăr, prevede acţiuni pentru mai multe instituţii ale statului. Noi astăzi aici, în Parlament, am audiat Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiţie şi Procuratura Generală. Urmează în contenuare să audiem în Parlament Guvernul şi alte instituţii care au fost vizate de această hotărîre.

În urma audierilor finale, noi ne vom expune printr-o hotărîre de Parlament asupra îndeplinirii, ceea ce prevedea hotărîrea Parlamentului, la care se face referinţă. Şi mai mult ca atît, în această hotărîre noi vom trasa sarcini foarte clare către instituţiile statului vizavi de ceea ce urmează să se facă pentru a rezolva odată şi odată situaţia din justiţie.

De aceea, la această etapă, este firesc, trecînd această audiere pe la această etapă, să continue dezbaterile acei care au, să ia cuvîntul pe aceste componente care au fost audiate, şi după care avem un alt subiect distinct, care se referă la o hotărîre de Parlament. Şi aici as vrea să insist asupra Regulamentului, care prevede foarte clar că în cazul în care o hotărîre de Parlament are caracter individual, procedura la care se referă foarte multă lume în această sală nu este obligatorie, şi la acest punct ne-am referit de atîtea ori.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, mulţumim.

Microfonul 3. Şi continuăm, adică, şedinţa cu luări de cuvînt. Poftim.

 

Domnul Vadim Mişin:

, .

, - . , . , oo: , , , . .

, . , , 70% 7075% . , , , .

Domnul Mihai Ghimpu:

ulţumim.

Microfonul 4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi Fracţiunea PLDM:

De altfel...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ultima intervenţie. Vă rog, nu mai vorbi, domnule Zagorodnîi.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

De altfel, Guvernul şi-a prezentat poziţia prin intermediul Agentului guvernamental. Agentul guvernamental este reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi, apropo, este angajat la Ministerul Justiţiei. Aşa că a fost prezentată poziţia Guvernului.

Mersi. Şi totul este epuizat.

Domnul Serafim Urechean:

Deci trecem la luări de cuvînt. Permiteţi-mi să-i ofer cuvîntul domnului Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului.

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

În legătură cu audierile pe care le-am auzit, ţin să vă aduc la cunoştinţă cîteva date, date care ar da o claritate asupra activităţii Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, care, conform Constituţiei, răspunde de supremaţia legii în Republica Moldova.

În primul rînd, mă voi referi şi eu, poate, mai concret la hotărîrile CEDO de condamnare a Republicii Moldova, prin care au fost dispuse despăgubiri enorme, ce urmează a fi achitate din bugetul de stat.

Fac o analiză, fiţi foarte atenţi. Aşadar, în perioada 1997-2009, Guvernului i-au fost comunicate circa 480 de cereri, inclusiv: în 1999 1, în 2001 1, în 2002 3, în 2003 46, în 2004 46, în 2005 46 şi începe: în 2006 99, în 2007 73, în 2008 126, în 2009 168, în anul 2010, pe parcursul unei luni şi jumătate, Guvernul Republicii Moldova a fost notificat cu 30 de cereri noi din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Această creştere începînd cu anul 2008, cred eu, se datorează faptului că în martie 2007 Parlamentul l-a numit în funcţie pe domnul Ion Muruianu în calitate de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Dacă observaţi, creşterea a început de la 2007 73 şi în 2008 126, în 2009 168.

Acum, permiteţi-mi să vă comunic doar cîteva dosare examinate de domnul Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, este foarte important. Dumnealui s-a referit la hotărîri care nu sînt obligatorii, aceea e cu totul altceva. Aceea a fost pe timpul Uniunii Sovietice, nu sînt obligatorii hotărîri de recomandare către instanţele de fond sau inferioare. Dar acum, după Constituţie, e stat de drept şi democratic şi legea este obligatorie pentru toţi judecătorii.

Deci condamnată Republica Moldova pe dosarele examinate de domnul preşedinte suma de 2,7 milioane euro. Şi, straniu pentru mine, domnule preşedinte, cînd la ştiri am auzit că dumneavoastră sînteţi gata să compensaţi această sumă. M-am gîndit şi eu, zic: Doamne, da, ce-i bine cînd ai bani.

Aceste cazuri vizează, fiţi atenţi, ele sînt aceleaşi, nu diferă cînd, e adevărat, nu poţi toate să le cunoşti în perioada cînd abia am început, am trecut din totalitarism la democraţie, dar, fiţi atenţi, Străisteanu şi alţii versus Republica Moldova 10 mii euro; Roşca, Secăreanu şi alţii versus Republica Moldova 8 mii de euro; Ţara şi Flux versus Republica Moldova 4 dosare, peste 20 mii de euro.

Păi, dacă a fost examinat un dosar, este clar că după aceasta nu mai trebuie, uite-te, vasăzică, la hotărîrea de la CEDO şi gata, nu mai fă această greşeală. Înseamnă că au fost făcute intenţionat, conştient aceste hotărîri adoptate.

Eugenia şi Doina Duca versus Republica Moldova - peste 145 mii de euro şi Oferta Plus versus Republica Moldova peste 2,5 milioane de euro, 2,5 milioane de euro.

Spuneţi-mi, vă rog, oare activitatea unui judecător la Curtea Supremă de Justiţie nu este incompatibilă cu astfel de pregătire profesională? Este vorba de Curtea Supremă de Justiţie, unde există experienţă. Şi trimiterea la faptul că nu a fost Internet, abia în 1999, în 2009. Păi, cine e vinovat că nu a fost Internet la Curtea Supremă de Justiţie? Tot conducerea Curţii. Şi nu costă scump lunar Internetul. Calculatoare au demult. Reparaţie bună a fost făcută la Curtea Supremă de Justiţie.

Şi o altă întrebare am către Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, ce e drept este nou, de ce pînă în prezent nu s-au luat măsuri? De ce continue să se adopte astfel de hotărîri, condamnate apoi prin hotărîrile de la CEDO?

Problematica dosarelor pierdute la CEDO a fost obiectivul examinării în Parlament prin Hotărîrea din 2008, care acum, datorită ei, au avut loc aceste audieri. Ce s-a schimbat din 2008 pînă în 2009? În martie 2008, şi dacă luăm dosarele din 2009 168 de dosare şi în 2008 126. Unde e responsabilitatea, dacă a ajuns şi în Parlament să se examineze această chestiune? Şi instanţa de judecată Curtea Supremă de Justiţie de parcă nu există nici CEDO, nici Parlament. Nu că de parcă, dar, poate că, la modul serios.

O altă problemă în sistemul judecătoresc este nerespectarea de către aceştia a prevederilor articolului 6 prim din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, care defineşte clar: Activitatea de judecare a cauzelor se desfăşoară cu respectarea principiului distribuirii aliatorii a dosarelor. La noi nu funcţionează nici pînă acum această prevedere.

Ştiţi ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă că atunci preşedintele instanţei de judecată nu poate dirija, dacă ar respecta această normă, care judecător să examineze, acel care îl ascultă sau acel care nu-l ascultă? Şi de aceea şi nu respectă această normă. Şi dosarele se duc aşa unde vrea preşedintele instanţei de judecată. Şi nu este vorba numai de domnul Muruianu, şi la Curtea de Apel, şi la celelalte de fond. Ne întrebăm: de ce? Înseamnă că interes este.

Această normă a fost introdusă în cadrul Legislativului la mijlocul anilor 2006 şi azi este 2010, dar nimeni nu şi-a dat interesul să o pună efectiv în aplicare pînă în prezent. Acesta este un mijloc de în sistemul judecătoresc sau ce înseamnă aceasta?

Un simplu exemplu. Îmi amintesc campania electorală pentru alegerile Parlamentului Moldova din 5 aprilie 2009. Toate contestaţiile împotriva acţiunilor sau inacţiunilor Comisiei Electorale Centrale erau examinate de către unii şi aceiaşi judecători de la Curtea de Apel şi de la Curtea Supremă de Justiţie. Dar ce facem noi cu prevederea, care am zis, a Legii nr.514? Poftim, dovadă. Şi multe alte cazuri, care, în final, pun la îndoială obiectivitatea şi imparţialitatea preşedinţilor instanţelor de judecată în înfăptuirea justiţiei şi, nu în ultimul rînd, a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

De ce fac această legătură între cele expuse şi domnul Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie? Potrivit articolului 115 alineatul (1) din Constituţia Republicii Moldova: Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii. Prin prisma acestor prevederi, condiţionarea articolului 1 alineatul (2) din Legea nr. 798 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie prevede: Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei de către toate instanţele judecătoreşti, soluţionarea litigiilor apărute în cadrul aplicării legilor, garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean. Iar Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie se face responsabil de buna funcţionare a instituţiei pe care o conduce.

Dacă Curtea Supremă de Justiţie este organul care asigură funcţionarea uniformă a legislaţiei de către instanţele judecătoreşti, unde era atenţia Curţii cînd judecătorii de instrucţii examinau demersurile privind eliberarea mandatelor de arest în incinta comisariatelor de poliţie? Şi tinerilor li se dădeau cîte 15 20 de zile arest la domiciliu. Şi sînt dosarele, sînt probe. Şi de ce la comisariat? Ca să nu se vadă că sînt bătuţi, vineţi, maltrataţi şi ţinuţi acasă.

Păcat că a rămas mobilul meu în Lisabona, dar am numere de telefon unde scrie: arestat, arestat, arestat. Eu vorbeam cu ei din apartament unde erau închişi 20 de zile. Cum de înţeles acest lucru?

Pe cînd judecătorul trebuia, în primul rînd, vasăzică, să deschidă dosar şi să trimită procurorului să verifice cine l-a bătut pe acest om tînăr, care este chemat să îl judece în incinta comisariatului.

Eu am vorbit şi la adunarea judecătorilor, am dat şi alte exemple, nu vreau să le spun, că le cunoaşteţi, şi cu Primăria, şi cu domnul Urechean, şi cu mulţi colegi, nu cu mulţi, dar cu unii colegi din Parlament.

Domnilor,

Nu pentru aceasta s-a constituit un stat de drept şi democratic, ca cei care vin în funcţie de judecători, de comisari, de procurori să folosească legea în folosul lor sau în folosul puterii. De aceea, eu cred că aceste încălcări sistematice comise atît în activitatea de judecător, cît şi în calitatea de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie nu pot fi lăsate fără apreciere din partea Parlamentului Republicii Moldova.

Noi sîntem aleşi de către alegători şi data viitoare tot noi o să fim aleş, şi lumea ne întreabă: pentru ce vă alegem de fiecare dată şi nu mai găsim dreptate nicăieri?

Am auzit expus aici un gînd interesant, că Curtea Supremă de Justiţie a căzut pradă Convenţiei Europene pentru Drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului, interesant gînd.

Stimaţi colegi,

Eu înţeleg cît este de delicată această problemă, dar, ca Preşedinte al Parlamentului, ca Preşedinte interimar al Republicii Moldova, care, prin decret, numesc judecători, în afară de acei membri ai Curţii Supreme de Justiţie şi conducerea Curţii Supreme de Justiţie, nu pot să fiu indiferent faţă de fărădelegile în Republica Moldova. Şi aşa cum ne pedepsesc pe noi alegătorii prin votul său, aşa şi noi trebuie să facem atunci cînd se încalcă legea în Republica Moldova.

Şi nu am nimic absolut personal, eu vreau ca în Republica Moldova să funcţioneze legea. Cum le-am spus, poate şi foarte dur, în faţă judecătorilor la adunare nu demult că datoria noastră este să punem fundamentul statului de drept şi democratic, încît nimeni după noi să nu poată demola această casă. Dar fără concursul legal, strict legal al Curţii Supreme de Justiţie este imposibil să faci aceasta, fiindcă este Curtea Supremă de Justiţie, Curtea pentru oameni înseamnă Dumnezeu.

De aceea, să nu fie cu bănat, domnule Muruianu, am aşteptat să vă daţi demisia şi după scandalul eu nu vreau să fac legătură cu ceea ce a fost, dar, întrucît nu s-au tras concluzii că la 29 iulie oamenii au votat pentru schimbare, pentru integrarea europeană. Integrarea europeană aceasta înseamnă, în primul rînd, supremaţia legii şi acel care trebuie să respecte, în primul rînd, este judecătorul, fiindcă el trebuie să îl pună la punct şi pe deputat, şi pe ministru, şi pe Preşedintele statului.

Întrucît aţi făcut invers, eu vă cer demisia. (Aplauze.)

Domnule preşedinte,

Oferiţi locul altcuiva ca să ne ajute să construim un stat pentru binele cetăţenilor Republicii Moldova, pentru obiectivul principal al nostru integrarea europeană!

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Cuvînt se oferă domnului Veaceslav Untilă.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Declaraţiile ofensatoare la adresa jurnaliştilor, pe care şi le-a permis preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Ion Muruianu în cadrul Adunării generale a judecătorilor, constituie un atac fără precedent la adresa mass-media.

Domnul Ion Muruianu atacă în modul cel mai barbar mass-media în ansamblul său, folosind un limbaj jignitor şi calificative inadmisibile referitor la rolul jurnaliştilor într-o societate democratică.

Acest caz ieşit din comun compromite mesajele proeuropene ale noii guvernări şi afectează climatul democratic din ţară. Respectivul atac la adresa presei este un atentat direct la adresa statului de drept Republica Moldova. Şi este regretabil că această declaraţie vine din partea unui magistrat de calibrul domnului Muruianu. Această reacţie e cu atît mai gravă cu cît vine din partea preşedintelui instituţiei menite să facă justiţie.

Pornind de la această stare de lucruri, grupul parlamentar MAE l-a îndemnat pe domnul Muruianu să-şi prezinte benevol demisia. Drept răspuns, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie caută justificări, sugerîndu-ne că vorbele sale au fost interpretate greşit, că n-a fost înţeles în context, că s-a simţit obligat să reacţioneze la atacurile presei.

Vă reamintesc că fără libertatea de exprimare şi fără o mass-media liberă şi curajoasă, capabilă să spună adevărul nu ar fi fost posibilă înlăturarea de la putere a regimului comunist. Discreditarea jurnaliştilor înseamnă tocmai nerecunoaşterea rolului pe care îl poartă presa în asigurarea unei dezvoltări solide a statului, inclusiv prin critica constructivă pe care o aduce instituţiilor. Noi trebuie să luptăm împotriva unor astfel de abuzuri. Cred că este timpul să dăm un exemplu şi să arătăm că susţinem valorile democraţiei, şi nu rămăşiţele comunismului.

Grupul parlamentar Mişcarea Acţiunea Europeană sprijină libertatea de exprimare, deoarece sprijină şi respectă valorile democraţiei. Noi respectăm libertatea de exprimare, chiar dacă nu ne este favorabilă, chiar dacă ne critică, deoarece aceasta este esenţa democraţiei. Iar de la judecători noi cerem corectitudine şi imparţialitate. Aşa trebuie să ofere oamenii legii. Răbufnirile de orgolii nu au ce căuta la un preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Ori acest război, pe care dînsul l-a pornit împotriva mass-media, împotriva tuturor, denotă subiectivism şi nu aduce folos nimănui.

Domnului Muruianu nu i-a plăcut faptul că presa vorbeşte despre dosarele pierdute la CEDO, poate pentru că însuşi domnul Muruianu are cîteva astfel de dosare? Merită a fi menţionate cele 4 dosare pierdute la CEDO din cauza lui Muruianu, dosare ce ţin de încălcarea libertăţii de exprimare a jurnaliştilor de la anumite publicaţii din Republica Moldova

De asemenea, nu putem trece cu vederea, s-a vorbit astăzi de la această tribună, nici cazul Oferta Plus versus Republica Moldova. Potrivit juriştilor acest dosar este lider în topul dosarelor cu cele mai multe încălcări admise atît de judecători, cît şi de forţele de ordine.

Iar Curtea de la Strabourg şi-a exprimat îngrijorarea serioasă faţă de modul cum a procedat în acest dosar Curtea Supremă de Justiţie, condusă de domnul Muruianu. Poate de aceea nu există încă nici un caz de tragere la răspundere a persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CEDO? Poate de aceea nu se aplică procedura de regres şi plătim din bugetul de stat pentru greşelile de judecată făcute de oamenii care au legea în mînă, dar care se cred deasupra acesteia.

Din aceste considerente, noi susţinem aplicarea procedurii de regres, legea trebuie să se aplice, iar instanţele de judecată trebuie să hotărască, cine răspunde pentru încălcările drepturilor omului în Republica Moldova? Încălcări comise chiar de către magistraţi.

Stimaţi colegi,

Deoarece procedura de regres este una formală şi, practic, inaplicabilă, eu propun Parlamentului să modifice Legea cu privire la statutul judecătorului în aşa fel ca judecătorii care au pierdut mai mult de trei dosare la CEDO, aducînd prejudicii de imagine şi aducînd prejudicii materiale Republicii Moldova, să fie demişi din funcţie. În mod normal, această modificare a legii ar trebui să aibă şi o acţiune retroactivă. Eu personal îmi asum elaborarea unuia asemenea proiect de lege, proiect ce va stabili un mecanism real de sancţionare a persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Important este ca deputaţii să susţină această iniţiativă legislativă.

Şi sînt convins că modificarea legislaţiei şi aplicarea procedurii de regres va conduce negreşit la creşterea nivelului de responsabilitate civică şi de protecţie a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cuvînt se oferă domnului Vasile Balan, Fracţiunea Partidului Alianţa Moldova Noastră.

 

Domnul Vasile Balan:

Domnule preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Problema prevenirii încălcării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, discutată astăzi de plenul Parlamentului, continue să rămînă o problemă majoră a statului de drept Republica Moldova.

Regretabil este că anume noua guvernare democratică, care permanent a pledat pentru respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, este nevoită să-şi asume toată responsabilitatea pentru multiplele şi gravele încălcări comise de fosta guvernare la acest capitol.

Potrivit Constituţiei: Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.

Prin obţinerea statului de membru al Consiliului Europei şi aderarea Republicii Moldova la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului, statul şi-a asumat responsabilitatea de a asigura şi garanta respectarea drepturilor omului în conformitate cu valorile europene, buna funcţionare a statului de drept şi asigurarea democraţiei.

Ulterior, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a asigura o mai bună respectare a drepturilor omului prin aprobarea Planului Naţional de Acţiuni în Domeniul Drepturilor Omului pentru anii 2004 2008, care a devenit în 2005 parte integrantă a Planului de acţiuni Uniunea Europeană Republica Moldova, plan care prevedea un şir de acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei cu privire la respectarea şi apărarea drepturilor omului şi care trebuiau să fie implementate atît de autorităţile publice centrale şi locale, alte instituţii statale, cît şi de societatea civilă.

Astăzi, la momentul aprecierii acestor realizări, constatăm cu tristeţe că moştenirea lăsată de guvernarea comunistă este măsurată în 168 de hotărîri de condamnare pronunţate de Curtea Supremă de la Strasbourg.

Principalele cauze de condamnare a Republicii Moldova sînt: neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti sau durata excesivă a procedurilor judiciare, admiterea cererilor depuse în instanţă peste termen, casarea neregulamentară a hotărîrilor judecătoreşti, emiterea de hotărîri vădit nefondate, arestul şi deţinerea în arest fără un mandat valabil sau motivat, persecutarea reclamanţilor, aplicarea torturii, condiţii inadecvate de detenţie, lipsirea la nivel naţional de dreptul de a cere compensaţii pentru violarea Convenţiei, examinarea incorectă a cauzelor privind apărarea onoarei şi demnităţii, neînregistrarea unui cult religios.

Deşi majoritatea condamnărilor, într-un fel sau altul, sînt condiţionate de activitatea iresponsabilă a instanţelor judecătoreşti şi, în special, a unor judecători, este de neînchipuit ca un magistrat, pretins competent, nu a observat că, de fapt, el plasează ilegal o hotărîre sau aplică legislaţia incorect.

În acest sens, nu s-a făcut nimic pentru contracararea acestei practici dubioase. Judecătorii care s-au făcut vinovaţi nu au fost traşi la răspundere disciplinară, nu a fost aplicată procedura de regres faţă de vreun judecător.

Mai mult, asemenea abateri se comit şi la Curtea Supremă de Justiţie, care, se pare, ar avea competenţa de a sistematiza şi generaliza practica judiciară, inclusiv prin prisma jurisprudenţei CEDO.

A fost resimţită şi inactivitatea prin lipsa de atitudini şi a Consiliului Superior al Magistraturii, şi, nu în ultimul rînd, a Curţii Supreme de Justiţie în probleme ce vizează unificarea practicii judecătoreşti, aplicarea sancţiunilor disciplinare şi de altă natură faţă de judecătorii care au pronunţat hotărîri eronate sau au încălcat disciplina şi etica.

Unicul caz încercat de pornire a procedurii disciplinare este cazul Muruianu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, graţie căruia Republica Moldova a plătit mai bine de 2,7 milioane de euro pentru 8 dosare pierdute la CEDO. Dar mai sînt şi alte dosare care ne costă zeci de milioane, acesta este costul guvernării precedente zeci de milioane de euro care vor fi plătiţi din contul cetăţenilor pentru incompetenţa şi servilitatea judecătorilor: 20 milioane de euro în urma revizuirii şi anulării actului judiciar de către instanţele noastre economice, 10 milioane de euro pentru dosarele funcţionarilor sau magistraţilor şi multe altele.

Rezultatul unei asemenea activităţi a instanţelor naţionale a condus la pierderea totală a încrederii societăţii în actul de justiţie şi a compromis grav imaginea Republicii Moldova în ochii comunităţii internaţionale. O astfel de prestaţie a instanţelor naţionale a condus la perceperea acţiunii noastre de către opinia publică internaţională ca pe una coruptă, nedemocratică şi totalitară.

Drept consecinţă, în conştiinţa oamenilor s-a consolidat ideea că unica instanţă care le poate face justiţia este Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi, nu în ultimul rînd, o astfel de stare a lucrurilor a condus în continuare la pierderi financiare considerabile şi la sărăcirea bugetului ţării.

În asemenea circumstanţe, tolerarea în continuare a actualei stări de lucruri în justiţie pune în pericol procesele democratice din Republica Moldova şi eforturile de integrare europeană a statului nostru.

În acest sens, este de datoria noastră să susţinem intenţiile Guvernului de a examina în cadrul Colegiului Disciplinar şi cel de Calificare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii toate dosarele ce vizează plîngerile împotriva judecătorilor, pentru ca judecătorii care au încălcat legea să fie sancţionaţi prin instrumente legale.

Readucerea încrederii cetăţenilor în sistemul judecătoresc se va produce numai prin asigurarea şi garantarea independenţei autorităţilor judecătoreşti, angajament asumat de către ţara noastră încă la momentul aderării ei la Consiliul Europei. În acest sens, se impune identificarea soluţiilor eficiente de suprimare a mecanismelor vicioase de lezare a drepturilor omului şi asigurarea transparenţei actului de justiţie.

În pofida progreselor înregistrate în procesul de ajustare a legislaţiei naţionale la standardele intenţionale şi a garanţiilor oferite de sistemul CEDO, rămîn actuale problemele de ordin normativ, organizatoric şi financiar pentru crearea condiţiilor adecvate de activitate a organelor de drept.

Instanţele judecătoreşti şi colaboratorii organelor de drept aplică insuficient jurisprudenţa CEDO, ca rezultat al lipsei cunoştinţelor adecvate în materie, determinat de un sistem ineficient de instruire iniţială şi continuă. Aici se impun măsuri de instruire continuă a judecătorilor şi procurorilor, precum şi criterii clare de selectare şi avansare în funcţie. Un rol aparte, în acest sens, îi revine Institutului Naţional de Justiţie.

Autorităţile de stat de toate nivelurile nu asigură executarea la timp a hotărîrilor judecătoreşti irevocabile şi definitive. Aici se impune stabilirea unor modalităţi reale de executare a hotărîrilor judecătoreşti. Funcţionarii autorităţilor a căror activitate a generat încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor nu sînt sancţionaţi, iar dreptul de regres al statului faţă de persoanele vinovate nu este asigurat corespunzător.

La acest capitol, se impun măsuri de valorificare pe scara largă a institutului acţiunii de regres şi repunerea în drepturi a statului urmare hotărîrilor de condamnare sau deciziilor de radiere în legătură cu existenţa acordurilor de reglementare amiabilă.

Consiliul Superior al Magistraturii şi Curtea Supremă de Justiţie ar trebui să desfăşoare activităţi eficiente în soluţionarea problemei de uniformizare a practicii judecătoreşti şi să asigure tragerea la răspundere a judecătorilor care au încălcat disciplina şi etica profesională sau au comis alte încălcări.

Vă mulţumesc.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Cuvînt se oferă domnului Nagacevschi Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Conform jurisprudenţei constante a Curţii de la Strasbourg, libertatea de expresie constituie piatra unghiulară a unei democraţii veritabile.

Este notoriu că presa reprezintă a patra putere într-un stat bazat pe drept, chiar dacă acest fapt nu este stipulat în legislaţie. Nu poate exista un stat democratic fără o presă liberă şi independentă.

Principala putere într-un stat european, care garantează respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, este cea judecătorească. Anume din acest considerent reprezentanţii puterii judecătoreşti sînt obligaţi să demonstreze un grad sporit de corectitudine, să se abţină de la atacuri directe şi nefondate, indiferent împotriva cui acestea sînt îndreptate.

În contextul celor enunţate mai sus, apreciem drept descalificantă declaraţia preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie Ion Muruianu, făcută la 13 februarie curent în cadrul Adunării generale a judecătorilor. De altfel, respectiva declaraţie constituie vişina de pe tort, care culminează prestaţia acestui judecător.

O analiză sumară a hotărîrilor Curţii Europene, prin care Republica Moldova a fost condamnată pentru violarea drepturilor omului, ne arată că domnul Muruianu este unul dintre judecători care figurează cel mai des ca persoană ce a pronunţat soluţii contrare Convenţiei Europene.

Nu e de neglijat faptul că o parte din hotărîrile ilegale ale actualului preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, care sînt contrare spiritului Convenţiei Europene, vizează anume presa. Judecînd litigiile cu presa, domnul Muruianu a sancţionat ilegal şi dur unele publicaţii, rezultatul fiind condamnarea ulterioară a Moldovei de către Curtea de la Strasbourg. La acea vreme speram că rezultatul hotărîrilor Curţii Europene va fi învăţarea lecţiei de către conducătorul instanţei supreme moldoveneşti, însă nu a fost să fie.

Declaraţiile din 13 februarie 2010 demonstrează că domnul Muruianu din contra a devenit şi mai intolerant faţă de presă, dorindu-şi punerea căluşului la gura acesteia. Şi aceasta este părerea unei persoane care este în fruntea Curţii Supreme de Justiţie, care este ultima instanţă ce pune punctul final la examinarea litigiilor la nivel naţional, inclusiv cu participarea instituţiilor mass-media.

Mai mult ca atît, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii domnul Muruianu a făcut o declaraţie vădit mincinoasă, susţinînd că de pe urma condamnării Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, statul nu pierde bani, sugerînd că, în principiu, este vorba de o creditare ascunsă a statului. Încă bine că nu a fost declarat că statul cîştigă bani sau sume importante în urma proceselor de la Strasbourg.

Pornind de la declaraţia în discuţie, în societate, printre jurnalişti, pot să apară dubii rezonabile în ceea ce priveşte imparţialitatea Curţii Supreme de Justiţie, la general, şi a preşedintelui acesteia, în particular. Anume în rezultatul unor asemenea declaraţii, autoritatea puterii judecătoreşti este afectată şi nu în urma pretinsei denigrări prin presă.

În ceea ce priveşte cuvîntarea anterioară a domnului Muruianu, pe care dumnealui a făcut-o în faţa Parlamentului. Da, dumnealui a făcut o analiză comparativă a numărului condamnărilor dintre Republica Moldova şi alte state membre la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar nu s-a referit la esenţa acestor condamnări.

Vreau să vă atrag atenţia că nu există nici un stat, care este membru la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, împotriva căruia să fi fost pronunţate hotărîri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care să fie criticată toată componenţa Curţii Supreme de Justiţie. Există hotărîri prin care este criticat tot Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Nu există nici un stat împotriva căruia să fi fost pronunţată vreo hotărîre şi să fi fost criticat chiar însuşi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, chiar dacă aceasta este făcut şi într-o hotărîre separată. E vorba de judecătorul Bonello. Nu a existat aşa ceva.

De fiecare dată cînd vorbim despre o analiză comparativă, noi trebuie să luăm în considerare esenţa încălcărilor stabilite prin hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului. Chiar actualmente, nu demult, a vorbit în faţa dumneavoastră Agentul guvernamental, la ce s-a referit el? El a spus că, în pofida existenţei Hotărîrii Parlamentului din 28 martie 2008, în pofida existenţei multiplelor condamnări ale Curţii Europene a Drepturilor Omului împotriva Republicii Moldova, totuşi, persistă probleme în ceea ce priveşte respectarea dreptului la un proces echitabil în cadrul judecării în instanţele judecătoreşti în Republica Moldova, e vorba de cauze repetitive. Acesta este pericolul cel mai mare. Eu nu înţeleg de ce pînă la momentul noi permanent călcăm pe aceeaşi greblă?

Domnul Muruianu s-a referit la recursul în anulare şi la cererile de revizuire, dar pînă în momentul de faţă, şi Agentul guvernamental este actualmente aici, nu, deja a plecat, vin şi vin şi ne comunică Curtea Europeană a Drepturilor Omului cereri în care se contestă respectarea dreptului la un proces echitabil şi anume prin prisma respectării principiului securităţii raporturilor juridice pe motivul admiterii neîntemeiate a cererilor de revizuire.

Oare chiar este necesar să dispunem de acces la Internet pentru ca să respectăm legea noastră? Vă dau un exemplu. Încă în 2006 a fost modificată Legea cu privire la organizarea judecătorească, conform căreia, inclusiv Curtea Supremă de Justiţie a fost obligată să constituie complete de judecată permanente la începutul fiecărui an. Aceste complete nu au fost constituite pînă în anul acesta. Numai în anul curent, pînă la urmă, au fost constituite aceste complete, dar ştiţi de ce? Deoarece anul trecut Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat o cerere care se numeşte Dragostea copiilor ONG versus Republica Moldova şi în care se contestă încălcarea legii moldoveneşti. Şi, apropo, obligativitatea constituirii completelor de judecată le revine preşedinţilor instanţelor de judecată.

Dar acum, de ce nu au fost constituite? Şi iarăşi deoarece o să fim condamnaţi, deoarece nu avem acces la Internet? Nu. Deoarece nu se respectă legislaţia Republicii Moldova.

 

Domnul Serafim Urechean:

Încă un minut.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Avînd în vedere toate cele spuse, ne solidarizăm cu jurnaliştii, dar şi cu avocaţii, care şi-au exprimat şi îşi exprimă dezacordul, inclusiv cu declaraţia domnului preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie Ion Muruianu şi considerăm că dumnealui nu mai are dreptul moral să se afle în fruntea instanţei judecătoreşti supreme.

De altfel, se pare că respectiva declaraţie a domnului Muruianu este în contradicţie evidentă şi cu prevederile Codului de etică al judecătorului.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnul Zagorodnîi Fracţiunea PCRM.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimaţi colegi,

Întîi de toate, vreau să menţionez un fapt foarte important, prin care vreau să atenţionez toată societatea că nu se pune în discuţie necesitatea de a face asemenea audieri în Parlamentul Republicii Moldova, în special ce ţin de o problemă foarte importantă şi anume despre executarea hotărîrilor pronunţate de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Dar vreau, totodată, să spun că aceste examinări, aceste audieri, urmează a fi efectuate respectînd norma legală şi anumite proceduri care sînt consfinţite în legislaţia Republicii Moldova.

Vreau să afirm de la această tribună că Fracţiunea Partidului Comuniştilor întru totul susţine şi pledează pentru înlăturarea acelor carenţe şi acelor aplicări de legislaţie neuniformă de instanţele judecătoreşti din Republicii Moldova care duc la condamnarea statului Republica Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi pledează pentru eliminarea acestora şi ajustarea legislaţiei pentru ca asemenea cazuri să nu se repete.

Dar vreau să mă întorc la ceea ce avem noi astăzi în Parlamentul Republicii Moldova şi mă refer, în special, la examinarea de pe ordinea de zi a punctului 5 ce ţine de audieri privind executarea Hotărîrii nr.72 din 28 martie 2008 pe marginea audierilor privind hotărîrile Curţii Europene pentru Drepturile Omului cu privire la Republica Moldova.

În această ordine de zi este prevăzut: prezintă Curtea Supremă de Justiţie. Ca să venim în Parlament să vedem că sub acest pretext se face o intimidare şi o presiune din toate punctele de vedere asupra unei instituţii din statul Republica Moldova, cum este cea a Curţii Supreme de Justiţie şi, în special, a conducătorului acesteia.

Toţi antevorbitorii sau mai bine-zis o mare parte dintre ei s-au axat pe un caz, care a adus opiniei publice şi a servit, în viziunea noastră, drept temei ca să fie aceste audieri organizate în aşa grabă încît de Hotărîrea Parlamentului nr.72 nu este nici pomină.

În adresările noastre către domnul Preşedinte al Parlamentului Mihai Ghimpu că se încalcă procedura şi ceea ce se pune astăzi în discuţie nu corespunde nici pe departe procedurii sau Regulamentului Parlamentului privind audierile respective, lipsa discuţiilor asupra acestei hotărîri în comisiile de specialitate, care nemijlocit sînt prevăzute în această hotărîre, cum este vorba de Comisia juridică, numiri şi imunităţi controlul asupra îndeplinirii prezentei hotărîri, în sarcina care a fost pusă şi Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice.

Asistăm la o încălcare flagrantă a Regulamentului şi a procedurii de examinare a acestor audieri, deoarece nu există un raport pe marginea acestor discuţii, nu există un proiect de hotărîre, ba mai mult, la ultimele intervenţii de la microfonul lateral la întrebarea de ce se examinează doar parţial sau sînt audiaţi parţial autorităţile din hotărîrea dată? se vede vădit că aceste audieri au un singur scop: de a elibera din funcţie o persoană care, cred eu, nu este convenabilă actualei coaliţii liberal-democrate.

Stimaţi deputaţi,

Astăzi continuă şirul fărădelegilor şi batjocoririi Legii Supreme în stat de către aşa-zisa Alianţă pentru Integrare Europeană. Chestiunea inclusă în ordinea de zi de astăzi privind audierea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, după ordinea de zi cum era prevăzut, în faţa Parlamentului reprezintă sfidare gravă a tuturor principiilor democratice, încălcarea flagrantă a Constituţiei Republicii Moldova.

Potrivit articolului 6 din Legea Supremă, în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate, colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin. Conform articolului 116 din Constituţia Republicii Moldova, judecătorii sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili. Nici o imixtiune în activitatea judecătorească nu poate fi admisă.

Menţionăm că prerogativa Parlamentului în relaţie cu Curtea Supremă de Justiţie, potrivit aceleiaşi norme constituţionale, este doar de procedură formală de numire în funcţie a judecătorilor, vicepreşedinţilor şi preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Aici competenţa Parlamentului încetează. Parlamentul nu este în drept să cheme reprezentanţii justiţiei să dea

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Zagorodnîi,

Încă un minut.

 

 

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

explicaţii de orice gen în faţa sa, deoarece cvorumul legislativ nu este organul care supraveghează activitatea justiţiei, doar Consiliul Superior al Magistraturii are acest drept.

În temeiul celor expuse, considerăm că audierea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi solicitarea de a da explicaţii, care n-ar fi ele, constituie imixtiune gravă în activitatea sistemului judecătoresc, atentează flagrant la independenţa justiţiei şi vine în contradicţie directă atît cu normele constituţionale, cît şi internaţionale.

În ceea ce priveşte proiectul de demisie a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, de introdus astăzi pe ordinea de zi, ţinem să menţionăm că este un proiect anticonstituţional. Mandatul preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie este de 4 ani şi este imperativ. Parlamentul nu are dreptul să demită preşedintele Curţii Supreme. În caz contrar, va substitui puterea judecătorească, fapt inadmisibil.

Constituţia şi legea nu prevede posibilitatea demiterii înainte

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Zagorodnîi.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Un minut de termen a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. Destituirea preşedintelui în mod arbitrar va reprezenta încă o încălcare gravă a Constituţiei, practic, aceasta va însemna supunerea puterii judecătoreşti faţă de puterea legislativă. Un caz ieşit din comun, care va transforma Republica Moldova într-o anarhie totală.

În cazul adoptării unei altfel de hotărîre, recomandăm domnului Muruianu să refuze executarea acesteia şi să respecte doar prevederile Constituţiei. Deoarece nici un act legislativ care contravine Constituţiei nu are forţă juridică articolul 7 din Legea Supremă.

Venim cu îndemnul faţă de Alianţa pentru Integrare Europeană, stimaţi colegi, să încetaţi această bătaie de joc faţă de Legea Supremă în stat. Aceste grave încălcări vor fi sancţionate dur de popor

 

Domnul Serafim Urechean:

De acum două minute, domnule Zagorodnîi.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

care va da apreciere suficientă acestor acţiuni ilegale. În semn de protest, prin faptul că asemenea comedii ieftine sînt jucate în Parlamentul Republicii Moldova faţă de puterea a treia în stat, faţă de justiţia Republicii Moldova

 

Domnul Serafim Urechean:

De acum trebuie de deconectat microfonul, dacă nu înţelegeţi dumneavoastră.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Fracţiunea PCRM părăseşte sala de şedinţe. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Iată deconectaţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, poftim, domnule Filat.

 

(Fracţiunea PCRM părăseşte sala de şedinţe)

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimaţi colegi,

Subiectul care a fost discutat, ultimul, de altfel, pe agenda şedinţei de astăzi, este unul mult prea important, într-adevăr, ca să fie tratat în analiză cu atîta uşurinţă din partea celor care au părăsit sala.

Or, pentru a-mi justifica cele spuse, vreau să pornesc de la o situaţie reală cu care se confruntă societatea noastră, o situaţie reală, ceea ce ţine de starea justiţiei în Republica Moldova. Fiecare dintre dumneavoastră am avut ocazia să comunicăm cu cetăţenii noştri şi fiecare dintre noi, chiar şi dintre cei care au plecat, ştiu care este impresia şi care sînt trăirile cetăţenilor noştri care au avut contact cu aşa-numita justiţie moldovenească.

Mie mi se pare că am pornit pe o pistă greşită astăzi, cînd am discutat doar şi doar prin prisma deciziilor CEDO. Vreau să vă spun că sînt sute, mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care au avut de suferit, în modul cel mai direct, în urma abuzurilor săvîrşite de către acei care au fost chemaţi prin lege să facă dreptate.

M-am tot deprins să aud exemple proprii, invocate de la diferite tribune. Vreau să vă spun că sînt şi eu unul dintre acei care am avut experienţă şi am avut contact cu aşa-numita justiţie moldovenească, atunci cînd elementarele drepturi consfinţite prin Constituţie nu au fost respectate, cel puţin prin a oferi posibilitatea ca partea în proces să-şi expună punctul de vedere. Şi asemenea situaţii, stimaţi colegi, sînt foarte multe.

Or, mie mi se pare că ceea ce s-a întîmplat acum demonstrează foarte clar cine a fost acoperişul politic care a dus la o asemenea stare în justiţia din Republica Moldova. I-am văzut alături în expuneri şi-i vedem alături în decizii.

În acest sens, stimaţi colegi, stimate domnule Preşedinte, cred că este cazul să răspundem adecvat la această provocare, să continuăm audierile la acest subiect şi săptămîna viitoare. Să nu se pună cumva, aşa, accent pe o persoană care a fost vizată în dezbaterile de astăzi.

Să revenim şi să discutăm despre situaţia în justiţia din Republica Moldova, să venim cu o analiză foarte amplă şi cu aprecieri foarte punctuale asupra acestei situaţii, să adoptăm o hotărîre de Parlament care să scoată iarăşi în evidenţă multitudinea de probleme care macină societatea noastră prin ceea ce se întîmplă şi în justiţia noastră. Şi dacă se vor impune decizii mult mai largi de sancţionare, atunci, stimate domnule Preşedinte, stimaţi colegi, urmează să le aplicăm.

Însă, pînă la urmă, scopul nostru urmează a fi unul, ca prin deciziile noastre să asigurăm societatea noastră cu o justiţie care să facă dreptate.

Vreau să vă spun că pe mine mă miră, dar mă miră atît de tare atunci cînd funcţionari de rang înalt, să-i spunem aşa, calcă pe aceeaşi greblă şi insistă în a încălca legea de cîte ori au posibilitatea s-o facă.

Am auzit un raport aici, la această tribună, eu nu ştiu cum v-aţi simţit dumneavoastră, însă eu m-am simţit foarte prost. Pentru că am simţit încă o dată o atitudine sfidătoare faţă de noi, deputaţii. Fiindcă în loc să se prezinte o analiză şi o dare de seamă asupra a ceea ce se întîmplă în justiţie, am fost trataţi, aşa, cu uşurinţă, făcînd comparaţii cu ce se întîmplă în România şi alte ţări, şi comparaţii absolut irelevante.

Discuţiile pot să fie contradictorii, însă deciziile noastre trebuie să aibă scop. Or, stimaţi colegi, noi ne-am propus scopul acesta edificarea unui stat de drept. Or, un stat de drept fără o justiţie funcţională, independentă, este adevărat, nu poate fi edificată.

Acum, subiectul care a fost discutat la această tribună, înainte de a ieşi eu, de antevorbitor, despre faptul că Parlamentul ar dori să substituie justiţia sau pe acei care activează în justiţie. Noi, în proiectul de hotărîre care l-am propus, nu am cerut ca domnul Muruianu să fie eliberat din calitatea dînsului de judecător. Noi vizăm doar calitatea lui administrativă pe care o exercită, calitate care, vreau să vă spun, stimaţi colegi, este una foarte responsabilă. Şi să nu privim doar lucrurile prin ceea ce s-a luat decizii de către dînsul, să privim şi cum au fost repartizate dosarele şi către cine. Şi vă spun: în funcţie de importanţă, importanţă nu ca subiect, dar importanţă ca valoare a dosarului.

Veniţi, stimaţi colegi, alături de mine, la Guvern, acolo unde vin cetăţenii care au de suferit în urma deciziilor ilegale, şi-mi asum această responsabilitate să spun: ilegale, adoptate de instanţa de judecată, care au rămas fără afaceri, care au rămas fără proprietăţi, cetăţeni care nu fac diferenţă şi nu discută prin prisma faptului că justiţia este independentă urma să ia decizii.

Toate aceste ilegalităţi sînt puse pe seama guvernării şi este absolut firesc, or guvernarea este responsabilă să creeze condiţii, inclusiv pentru ca justiţia să fie în ţara noastră funcţională.

Aşa că, stimaţi colegi, revin la propunerea anunţată anterior. Dacă aceasta se doreşte să fim şi noi în acelaşi sens porniţi, continuăm audierile. Va veni şi Guvernul, va prezenta punctul de vedere asupra acestei hotărîri de Parlament care a fost dezbătută, vom lărgi, aceasta se doreşte? Vom lărgi aceste discuţii şi vom veni cu cazuri mult mai punctuale şi mult mai concrete.

Şi să luăm o decizie atunci asumată, dar care să răspundă la întrebări şi să ofere soluţii pentru ca să nu mai avem asemenea întrebări în justiţia din Republica Moldova.

Eu vă mulţumesc pentru atenţie şi vă rog să sprijiniţi această rugăminte şi solicitare.

Mulţumesc.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Sînt două propuneri. Una de eliberat din funcţie. Este şi a doua, să amînăm pentru examinarea, audierea, mai bine zis, în continuare. (Rumoare în sală.) Da, linişte, vă rog eu. Eu, oricum, sînt obligat să pun la vot.

Stimaţi colegi,

În sală este ascultaţi foarte atent, eu de aici văd foarte bine, în sală este cvorumul, dacă nu era cvorumul, eu aveam să anunţ despre aceasta. De aceea, supun microfonul, o clipă.

Microfonul nr.4

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Eu totuşi, din punctul de vedere al corectitudinii şi corespunderii cu cerinţele constituţionale, aş propune ca, avînd în vedere că acum au fost audierile care, de fapt, nu s-au finisat, aşa cum şi au spus acei care au luat cuvînt, că urmează prelungirea acestor audieri, cu aceasta să ne limităm astăzi.

Urmează ca Consiliul Superior al Magistraturii să examineze situaţia ce ţine de declaraţiile domnului preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, domnul Muruianu. Posibil că, luînd în consideraţie şi rezultatul audierilor de astăzi şi conform Constituţiei, şi conform atribuţiilor de care deţine anume această autoritate de autoadministrare a sistemului judiciar, cum este Consiliul Superior al Magistraturii, dumnealor urmează să prezinte Parlamentului decizia lor.

Numai în acest caz noi putem să punem la vot întrebarea, anume decizia Consiliului Superior al Magistraturii, sau demiterea domnului Muruianu din funcţie, sau altă decizie care va fi luată de către Consiliul Superior.

Din iniţiativa Parlamentului, această abordare este anticonstituţională. Eu vreau să confirm acest fapt şi în cazul în care va fi ignorată această opinie, cu regret, şi noi vom fi nevoiţi să părăsim sala.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Eu nu sînt de acord în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea respectivei hotărîri. De ce? Deoarece nimeni nu atentează la statutul de judecător al domnului Muruianu. E vorba de funcţia administrativă.

De aceea, noi avem tot dreptul să adoptăm o hotărîre prin care să ne pronunţăm vizavi de aflarea mai departe a domnului Muruianu în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Supun votului. (Rumoare în sală.)

Microfonul nr.3. Da, microfonul nr.3 nu funcţionează.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Domnule Preşedinte. (Rumoare în sală.)

Domnul Petrenco a părăsit sala sau v-a părut acum? Eu cred că dacă nu există cvorum, şedinţa nu poate continua, indiferent de subiectul care urmează a fi dezbătut. Şi trebuie să vedem exact, avem în sală cvorum sau nu.

Dacă este, continuăm mai departe. Dacă nu este, înseamnă că sîntem forţaţi să le amînăm pentru altă şedinţă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Dacă (Rumoare în sală.) Ne grăbeam noi cumva sau mai puţin vorbeam, era cvorumul. Acum sînt pus în situaţia să anunţ că nu avem cvorum. Chestiunile neexaminate se amînă pentru şedinţa viitoare.

Vă mulţumesc.

Bună seara tuturor!

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 21.15.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului.

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova