DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a
XVIII-a
SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – FEBRUARIE 2010
Şedinţa din ziua de 26 februarie 2010
(STENOGRAMA)
SUMAR
1.
Dezbateri asupra
ordinii de zi şi aprobarea ei.
2.
Depunerea mandatului
de deputat de către domnul Leonid Bujor.
3. Dezbaterea, aprobarea în primă
lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2146 din 29 decembrie
2009 pentru modificarea articolului 409 din Codul contravenţional al
Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008.
4.
Dezbaterea
şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.397 din 18 februarie 2010
privind compensaţiile sociale în perioada rece a anului.
5.
Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.128 privind modificarea Codului electoral al
Republicii Moldova nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.
6.
Dezbaterea proiectului de Hotărîre nr.803 din 27 februarie
2007 pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433-XII din
26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la
zilele de odihnă în R.S.S. Moldova şi comasarea acestuia cu
proiectul de baza nr.419 din 19 februarie 2010.
7.
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.419 din
19 februarie 2010 pentru completarea Hotărîrii Parlamentului
nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de
sărbătoare şi la zilele de odihnă în R.S.S. Moldova.
8.
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de
Hotărîre nr.398 din 18 februarie 2010 pentru completarea
Hotărîrii Parlamentului nr.137-XVIII din 29 decembrie 2009 privind
aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a
producătorilor agricoli.
9.
Dezbaterea proiectului de
Hotărîre nr.285 din 9 februarie 2010 pentru completarea
Hotărîrii nr.137-XVIII din 29 decembrie 2009 privind aprobarea
modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a
producătorilor agricoli (art.21) şi comasarea acestuia cu proiectul de
Hotărîre de bază nr.398 din 18 februarie 2010.
10.
Dezbaterea
şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.370 din 16 februarie 2010 pentru
modificarea articolului 21 din Legea nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu
privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea
de stat.
11.
Dezbaterea şi aprobarea în primă
lectură a proiectului de Lege nr.369 din 16 februarie 2010 privind
atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar
Internaţional.
12.
Dezbaterea şi aprobarea în primă
lectură a proiectului de Lege nr.130 din 22 ianuarie 2010 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative.
13.
Dezbaterea,
aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1006 din 26 august 2009 pentru
ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de stat al
Comunităţii Statelor Independente privind medalia jubiliară
comună „65 de ani ai Victoriei în Marele Război pentru
Apărarea Patriei din anii 1941 – 1945”.
14.
Audieri privind
executarea Hotărîrii nr.72 din 28 martie 2008 pe marginea audierilor
privind hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului cu
privire la Republica Moldova, executarea acestora şi prevenirea
încălcării drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
15.
Raportul domnului
Dumitru Visterniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
16.
Raportul domnului
Vladimir Grosu, Agentul guvernamental la CEDO.
17.
Raportul domnului Ion
Muruianu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
18.
Raportul domnului
Valeriu Zubco, Procurorul General.
19.
Luare de
cuvînt a domnului Preşedinte al Parlamentului, Preşedinte
interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu asupra audierilor care au avut
loc.
20.
Luare de cuvînt
a domnului deputat Veaceslav Untilă.
21.
Luare de cuvînt
a domnului deputat Vasile Balan.
22.
Luare de cuvînt
a domnului deputat Vitalie Nagacevschi.
23.
Luare de cuvînt
a domnului deputat Anatolie Zagorodnîi.
24.
Amînarea
chestiunilor neexaminate pentru şedinţa viitoare, cauza fiind lipsa
cvorumului.
Şedinţa începe la ora
14.00.
Lucrările sînt prezidate de
domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim
Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap
şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai
Parlamentului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Ganaciuc,
Anunţaţi, vă rog.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună ziua.
Vă anunţ că la
lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din
totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa
94 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Anatolie
Şalaru – în delegaţie; Vladimir Eremciuc – din motive de
sănătate; Igor Dodon, Valeriu Ghileţchi, Vasilii Şova, Mark
Tkaciuk, Vladimir Voronin.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Ganaciuc.
Înainte de a începe
şedinţa, stimaţi colegi, rog să onorăm Drapelul de
Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii
Moldova.)
Mulţumesc.
Luaţi loc, vă rog.
Stimaţi colegi,
Permiteţi-mi, din numele
dumneavoastră, din numele Parlamentului, să o felicităm
astăzi cu ziua de naştere pe doamna Irina Vlah. (Aplauze).
Chiar astăzi îşi sărbătoreşte ziua. Între
timp, şi-au sărbătorit ziua de naştere domnul Oleg Bodrug
şi domnul Alexandru Tănase.
La mulţi ani, stimaţi colegi,
sănătate, succese şi toleranţă în cadrul
activităţii noastre în calitate de deputat. (Aplauze.)
Şi doamna Galina Balmoş, la fel,
felicitările noastre. (Aplauze.) Domnule Ganaciuc,
şchiopătaţi.
Acum ordinea de zi. La ordinea de zi, da?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Lupu – Fracţiunea PL:
Domnule Preşedinte,
Rog să mă înscrieţi
pentru luare de cuvînt la proiectul de Hotărîre nr.398.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nr. 398 ce număr e?
Domnul Ion Lupu:
398.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nr.9 din ordinea de zi. Anunţaţi şi
numărul din ordinea de zi.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea
Partidului „AMN”:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Din numele Comisiei juridice, numiri
şi imunităţi, propun să fie incluse în ordinea de zi
2 proiecte de hotărîri: nr.514 şi nr.280, privind demisia unor
deputaţi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:
Stimaţi colegi,
Propun ca proiectul de Lege nr.334 privind
importul unui mijloc de transport, care este inclus pentru 5 martie, să
fie examinat astăzi. Comisia s-a pregătit şi poate să
vină în plen şi nu sînt obiecţii. Şi o chestie
de procedură. Legea nr.370 trebuie dezbătută înaintea
Legii nr.369.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Diacov – Fracţiunea
PDM:
Stimaţi colegi,
Proiectul nr.334 privind importul unui
autovehicul, din cauză că stă acolo, în vamă, şi
rugineşte, este rugăminte să îl introducem în
ordinea de zi pentru astăzi. Şi de pe data de 5 martie de introdus
pentru astăzi proiectul de Lege nr.1006 privind ratificarea
Hotărîrii Consiliului şefilor de state al Comunităţii
Statelor Independente privind medalia jubiliară comună „65 de ani ai
Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei din anii
1941 – 1945”. Este o chestiune legată de procedură. Noi, Republica
Moldova, nu reuşim să aducem aceste medalii. De aceea, este
rugămintea: astăzi să o introducem în ordinea de zi şi
să o examinăm.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.2.
Domnul Igor Vremea – Fracţiunea PCRM:
Propun includerea în ordinea de zi a
proiectului nr.1222 din 7 octombrie 2009 privind constituirea unei Comisii de
anchetă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nr.1222.
Microfonul nr.5 în continuare.
Domnul Mihai Godea – Fracţiunea PLDM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Vă rog, să propuneţi
în ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.518 din 26 februarie
2010 privind eliberarea din funcţie a Preşedintelui Curţii
Supreme de Justiţie.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
S-a terminat cerneala.
Microfonul nr.2, vă rog.
Domnul Oleg Garizan – Fracţiunea PCRM:
Ïðåäëàãàåòñÿ 461-é çàêîíîïðîåêò –
óòâåðæäåíèå 15 ôåâðàëÿ äí¸ì ïàìÿòè âîèíîâ ïîãèáøèõ â Àôãàíèñòàíå.
Domnul Mihai Ghimpu:
Íîìåð êàêîé?
Doamna Elena Bodnarenco – Fracţiunea PCRM:
461.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Doamna Alla Mironic – Fracţiunea PCRM:
Vă mulţumesc.
Ïðîøó âíåñòè â ïîâåñòêó äíÿ ñåãîäíÿøíåãî
çàñåäàíèÿ Ïàðëàìåíòà ïðîåêò çàêîíîäàòåëüíîé èíèöèàòèâû ¹ 396 îò 17 ôåâðàëÿ î
ñîöèàëüíîé çàùèòå íåêîòîðûõ êàòåãîðèé ãðàæäàí. Çäåñü èìåþòñÿ â âèäó âåòåðàíû
Âåëèêîé Îòå÷åñòâåííîé âîéíû ê 65-ëåòèþ Âåëèêîé Ïîáåäû.
Ñïàñèáî.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Victor Stepaniuc – deputat neafiliat:
Stimate domnule Preşedinte,
Noi, de asemenea, susţinem
introducerea astăzi în ordinea de zi a proiectului nr.1006. Vreau
să aduc aminte deputaţilor că noi cu acest proiect am
întîrziat demult şi nu trebuie în nici un caz să
tergiversăm. Încă la 15 februarie procedurile respective
trebuiau coordonate în cadrul CSI.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Muntean – Fracţiunea PCRM:
Stimate domnule Preşedinte,
Solicit să fiu înscris la luare
de cuvînt cu privire la 3 proiecte: nr.130, nr.369 şi nr.370.
Mersi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.2.
Domnul Ghenadie Morcov – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Solicit includerea în ordinea de zi
a proiectului de Lege nr.460 cu privire la modificarea unor acte legislative.
În ceea ce priveşte expertiza stării psihice a persoanelor care
candidează la funcţii publice.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL:
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Propun, după chestiunea cu nr.4,
proiectul nr.433, să fie imediat examinat proiectul cu nr.419, proiectul
de Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului
nr.443 din 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele
de odihnă în R.S.S. Moldova pentru că ambele au acelaşi
conţinut şi aceeaşi concepţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Este clar. Mulţumim.
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ñïàñèáî.
Âî-ïåðâûõ, ïðåäëàãàþ âêëþ÷èòü ñåãîäíÿ â
ïîâåñòêó äíÿ ÷àñ Ïðàâèòåëüñòâà.
Âî-âòîðûõ, ïðåäëàãàþ ïðèãëàñèòü íà ÷àñ
Ïðàâèòåëüñòâà ìèíèñòðà çäðàâîîõðàíåíèÿ ñ îáúÿñíåíèÿìè î òîì, ïî÷åìó íå òîëüêî
ïðîäîëæàåòñÿ âàêöèíàöèÿ ãðàæäàí Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà, íî è ïðåïîäàâàòåëè,
íàïðèìåð, Áðè÷àíñêîãî ðàéîíà îòñòðàíÿþòñÿ îò ðàáîòû â ñëó÷àå åñëè îíè íå ïðîøëè
âàêöèíàöèþ.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cu tot respectul, doamnă deputat, dar astăzi
e ziua interpelărilor, nu a răspunsurilor.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:
Domnule Preşedinte,
Vreau să vă rog să mă
înscrieţi pentru luare de cuvînt la chestiunea nr.5 din
ordinea de zi – audieri.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc.
Săptămîna trecută, la
ultima şedinţă a Parlamentului, am solicitat informaţii din
partea Guvernului cu privire la deplasările cu avioanele de lux ale
Prim-ministrului Republicii Moldova domnul Filat. Din păcate,
pînă în ziua de astăzi, a trecut deja o
săptămîna, nu am primit nici un răspuns oficial din partea
Guvernului.
De aceea, cerem, insistent, ca să fie
invitat, la sfîrşitul şedinţei de astăzi, ministrul
de stat domnul Bodiu, să prezinte informaţie detaliată cu
privire la deplasările domnului Filat cu avioanele charter.
Dacă în cazul Preşedintelui
Republicii Moldova, este clar, este Legea cu privire la asigurarea
activităţii Preşedintelui Republicii Moldova, articolul 7, care
prevede: „În caz de deplasări peste hotarele Ţării,
Preşedintele Republicii Moldova beneficiază de rută specială
de zbor.” Noi vrem să ştim: în bază la ce zboară cu
rute charter şi cu rute speciale Prim-ministrul Vlad Filat? Cerem
includerea în ordinea de zi a acestui subiect.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Petrenco.
Eu nu ştiam şi umblam cu
maşina mii de kilometri.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ţurcan – deputat neafiliat:
Mulţumesc.
Deci, am mai mult deodată
întrebare la întrebarea cu nr.5, care se referă la audieri:
dacă la aceste audieri vor lua parte şi vor prezenta rapoartele
şi cei care, de fapt, au fost obligaţi, prin Hotărîrea
respectivă a Parlamentului din martie 2008, să execute, şi anume
agentul guvernamental, din partea Guvernului ministrul justiţiei,
Procurorul General etc., etc. sau numai Preşedintele Curţii Supreme
de Justiţie? În caz dacă, aşa cum este aici formulat, audierile
nu vor fi eficiente, şi propunerea ca să fie amînate pentru
data de 4 martie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Audieri. Invitaţi: Ion Muruianu, Vladimir Grosu,
Dumitru Visterniceanu, Valeriu Zubco. E tot cum trebuie, domnule Ţurcan.
Microfonul nr.3.
Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc.
Rog să fie introdus în ordinea
de zi proiectul de Hotărîre nr.2076 ce ţine de modificarea
componenţei unor comisii parlamentare. Şi argumentez această
propunere prin faptul că, la şedinţa Comisiei de specialitate
din 24 februarie, preşedintele comisiei, neargumentat, a respins
introducerea în ordinea de zi a acestui proiect de hotărîre.
Şi rugăm astăzi să fie inclus, totuşi, de plenul
Parlamentului acest proiect de hotărîre.
Şi doi. Propun ca proiectul de
hotărîre, înaintat de colegii din Partidul Liberal Democrat,
ce ţine de demisia Preşedintelui Curţii Supreme de
Justiţie, să nu fie acceptat, deoarece contravine tuturor normelor
legale şi procedurii. În primul rînd, nu există o
apreciere a Consiliului Superior al Magistraturii, nu există demersul
acestei instituţii şi alte exigenţe care urmează a fi
respectate de Parlament la luarea acestei decizii.
De aceea, considerăm că,
în cazul în care va fi acceptată această propunere, se
încalcă din nou flagrant ierarhia puterilor în stat şi
ceea ce se pune la cale, fără argumente şi fără
motive, ca persoana domnului Muruianu să fie eliberată din
funcţie.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor – Fracţiunea Partidului „AMN”:
Vă mulţumesc.
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
În conformitate cu prevederile Legii
despre statutul deputatului în Parlament, vă anunţ că
depun mandatul de deputat.
Şi, în această ordine de
idei, vreau să mulţumesc tuturor colegilor din Parlamentul Republicii
Moldova pentru conlucrarea pe care am avut-o în cele trei legislative.
Şi mulţumesc reprezentanţilor mass-media care, în
această perioadă, au abordat, inclusiv critic, luările de
atitudine.
Succese tuturor!
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Bujor.
Dorim prosperitate celor care
învaţă şi depind foarte mult de activitatea Ministerului
Educaţiei.
Microfonul nr.3.
Doamna Galina Balmoş – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc.
Rog să fiu înscrisă cu
luare de cuvînt la proiectul nr.397.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi ultimul. Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Balan – Fracţiunea Partidului „AMN”:
Solicit să fiu înscris cu luare
de cuvînt la proiectul cu nr.5 din ordinea de zi – audieri.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.3.
Domnul Eduard Muşuc – Fracţiunea PCRM:
Da, mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Fracţiunea PCRM propune includerea
în ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Parlamentului a
proiectului de Hotărîre cu nr.312 din 10 februarie 2010 cu privire
la constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru examinarea formării
tarifelor la resursele energetice pentru consumatori şi elaborarea
mecanismului de reducere a acestor tarife.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:
Mulţumesc.
Vă rog, domnule Preşedinte,
să mă înscrieţi pentru o scurtă intervenţie la
punctul 4.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
S-au epuizat propunerile. Purcedem la
ordinea de zi. Adoptăm ordinea de zi, apoi votăm propunerile. Cine
este pentru ordinea de zi, rog să voteze.
Mulţumim. Ordinea de zi este
adoptată.
Acum, propunerile venite din partea
deputaţilor.
Deci domnul Pleşca, de inclus
proiectele nr.514 şi nr.280. Le punem la vot concomitent sau pe
rînd? Este vorba aici de demisia deputaţilor. Cine este pentru
includerea în ordinea de zi a proiectelor de Hotărîre nr.514
şi nr.280, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea.
Domnul deputat Ioniţă propune de
examinat astăzi proiectul nr.334, care este în ordinea de zi, 4
martie sau 5. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc.
Majoritatea.
Domnul Diacov, includerea proiectului
nr.1005. 1006? Nr.1006, ratificarea Acordului. Cine este pentru, rog să
voteze. Mulţumesc. Unanim.
Domnul Vremea, proiectul nr.1222, despre
constituirea unei comisii speciale de anchetă. Cine este pentru, rog
să voteze. Mulţumesc. Majoritatea nu s-a acumulat.
Domnul Godea, includerea proiectului
nr.518. Cine este pentru, rog să voteze. Includerea proiectului după
examinarea lui, eu propun să fie împreună cu examinarea
punctului 5 din ordinea de zi. Aşa, pentru, da? Mulţumesc.
Majoritatea.
Următorul proiect, nr.461. Două
proiecte venite, unul din partea domnului Untilă şi altul care a
fost… Comemorarea ostaşilor căzuţi în Afganistan, nr.461?
Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Votat, majoritatea.
Doamna Mironic, includerea
proiectului nr.396. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Nu
s-au acumulat voturile necesare.
Domnul Stepaniuc, includerea… deja am
votat, a fost înaintată de domnul Diacov.
Domnul Igor Munteanu, luări de cuvînt
la… şi includerea proiectului nr.460, modificarea unor acte legislative.
Domnul Morcov a propus, da? Cine este
pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea nu s-a acumulat.
Corina Fusu, după punctul 4 din
ordinea de zi de inclus proiectul de hotărîre sau de lege? De
hotărîre, nr.419. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Aici a venit propunerea – Ora Guvernului.
De invitat. Am dat răspuns că este Ora interpelărilor şi nu
se supune votului. Este hotărît deja de Regulament acest punct.
Vă rog, nu interveniţi
cînd are loc votarea. Procedura, după încheierea votării.
Domnul Petrenco. (Rumoare în
sală.)
Domnule deputat,
Are loc procedura de votare.
Bine, microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
Totuşi, noi ieri nu am avut
şedinţă, şedinţa plenară a Parlamentului şi
ieri trebuia să aibă loc Ora Guvernului. Noi chiar dacă
astăzi nu avem Ora Guvernului, noi avem dreptul, Parlamentul are dreptul
să invite reprezentantul Guvernului, să dea răspuns la orice
întrebare. Chiar dacă nu este Ora Guvernului. De aceea, vă rog
să puneţi la vot această propunere.
Domnul Iurie Ţap:
Stimaţi deputaţi,
Conform Regulamentului, articolul 102,
ultima zi de joi din lună este prevăzută interpelărilor.
Interpelările se deosebesc radical de întrebări. De aceea,
vă rugăm să respectăm prevederile Regulamentului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa, domnule Petrenco, nu
insistaţi, vă rog. Eu supun votului, dar mai mult timp pierdem. Cine
este pentru propunerea domnului Petrenco, rog să voteze. Mulţumesc.
Majoritatea nu este.
Continuăm şedinţa. Domnul
Ţurcan, da, am răspuns.
Domnul Zagorodnîi, proiectul nr.2076,
modificarea comisiilor permanente. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea nu s-a acumulat.
Domnul Bujor, depunerea mandatului. Se ia act.
Mulţumim.
Doamna Balmoş, proiectul nr.397. Luare
de cuvînt la proiectul nr.397. Lectura a doua, nu se oferă
cuvîntul la dezbateri.
Domnul Balan, luare de cuvînt.
Domnul Muşuc, includerea proiectului
nr.312 ce ţine de constituirea comisiei cu tarifele. Cine este pentru, rog
să voteze. Mulţumesc. Majoritatea nu s-a acumulat.
Şi domnul Hadârcă,
luări de cuvînt la punctul 4.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Deci avem ordinea de zi. Acuş, domnul…
Vreau să vă aduc la cunoştinţă că de la
următoarea şedinţă este inclus aici un mecanism, aşa
cum funcţionează la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,
unde e fixat totul, două minute sau un minut conform Regulamentului
şi cum s-a epuizat acest timp, automat se deconectează microfonul.
Şi să nu mă învinuiţi pe mine pe viitor. Bine?
Microfonul nr.3.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Mulţumesc.
Rog să fiu înscris cu o luare
de cuvînt la proiectul de lege cu numărul, spre exemplu, nr.5, la
audieri şi cu o declaraţie la sfîrşitul
şedinţei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule deputat.
Stimaţi colegi,
Primul proiect al ordinii de zi,
modificarea articolului 409 din Codul contravenţional. Prezintă
domnul Sainciuc, viceministru al muncii, protecţiei sociale şi
familiei. Vă rog, domnule viceministru.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al muncii, protecţiei
sociale şi familiei:
Mulţumesc.
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Proiectul de lege propus spre examinare
prevede modificarea articolului 409 din Codul contravenţional. Acest
articol stabileşte că contravenţiile prevăzute la
articolele 55, 61 din cod se constată de Inspecţia Muncii.
Sînt în drept să constate
contravenţii şi să încheie procese-verbale conducerea
Inspecţiei Muncii şi conducerea inspectoratelor teritoriale de
muncă.
Potrivit procedurii contravenţionale,
stabilite de Cod, contravenţiile se constată în procese-verbale
cu privire la contravenţie, care se încheie la locul comiterii
contravenţiilor.
Avînd în vedere numărul
semnificativ al controalelor, de peste 7 mii pe an, şi al încălcărilor
legislaţiei muncii, securităţii şi
sănătăţii în muncă depistate, devine
imposibilă prezenţa conducerii Inspecţiei Muncii şi a
inspectoratelor teritoriale de muncă, în fiecare unitate şi
localitate unde de către inspectorii de muncă se depistează încălcări
care reprezintă contravenţii.
Prezenţa persoanelor nominalizate la
locul comiterii contravenţiilor se face imposibilă şi din cauza
faptului că în raza de competenţe a unui inspectorat teritorial
de muncă sînt încadrate 5 ori 6 persoane şi acoperă
3, 4 raioane şi tot atîtea instanţe judecătoreşti cu
care aceştia au relaţii în procesele administrative.
Prin urmare, normele articolelor 409
şi 455 din cod devin greu aplicabile, fapt care duce la blocarea
procesului de înfăptuire a justiţiei în materie de
muncă, securitate şi sănătate în muncă.
Din considerentele de mai sus, proiectul de
lege prevede modificarea articolului 409 din Codul contravenţional, prin
care să se atribuie constatarea contravenţiei şi
încheierea procesului-verbal cu privire la contravenţie,
inspectorului de muncă.
În temeiul celor expuse, solicit
susţinerea proiectului menţionat.
Mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Îl invit la tribună pe domnul
Pleşca, preşedintele Comisiei juridice,numiri şi
imunităţi.
Domnul Pleşca, în calitate de
raportor.
Domnul Ion Pleşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Acest proiect de lege a fost examinat
în cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri şi
imunităţi. Sînt avizele comisiilor permanente. Deci comisia a
ajuns la concluzia de a propune proiectul pentru examinare şi adoptare
în primă lectură, fiind completat articolul 409 cu textul
„precum şi inspectorii de muncă care vor fi agenţi
constatatori”.
De aceea, comisia vine cu o propunere ca
să fie aprobat în primă lectură şi, dacă nu
sînt obiecţii, să fie adoptat şi în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Dacă nu sînt
întrebări, supun votului proiectul, cu propunerea domnului
preşedinte al comisiei. Sînt întrebări, da?
Poftim, microfonul nr.3.
Domnul Eduard Muşuc:
Da. Ca atare, eu cred că este o
întrebare şi pentru raportor şi pentru preşedintele
comisei.
Eu mă refer la… există o aşa
posibilitate, dar cred că anume luînd în considerare
specificul nostru moldovenesc, noi vom ajunge la o astfel de situaţie. Nu
credeţi dumneavoastră că noi, prin mărirea
împuternicirilor ca o persoană fizică, un reprezentant al
acestei structuri de stat, aceste instituţii de stat, de sine
stătător controlează o întreprindere, formează
procesul acesta verbal, înscrie procesul- verbal, îl aprobă
şi îl transmite în judecată, fără ca fie
controlat de cineva.
Nu vom crea noi astfel sute şi mii de
cazuri de corupţie, atunci cînd o întreprindere sau alta o
să fie verificată? Şi cum vom combate noi acest fenomen, fenomen
la nivel de stat, după aprobarea şi intrarea în vigoare a
acestei legi?
Domnul Ion Pleşca:
În principiu, din sensul acestui
proiect de lege reiese precum că aceşti agenţi constatatori, cum
ar fi inspectorul general de stat al muncii, adjuncţii lui şi
şefii inspectoratelor teritoriale, au un volum foarte mare de lucru.
De aceea, se propune ca să le
permită şi inspectorilor de muncă să constate aceste
încălcări disciplinare. Totdeauna, toate vor fi examinate
în instanţa de judecată.
Domnul Eduard Muşuc:
Da, dar cum se efectuează în
cazul acesta expertiza coruptibilă? El, dacă are toate drepturile
şi ajunge direct în instanţa de judecată. Adică, un
funcţionar, un executor se deplasează la o întreprindere,
efectuează controlul, elaborează procesul-verbal, îl
aprobă, îl semnează şi îl transmite în
judecată şi, de exemplu, constată, nu s-a efectuat, nu s-a
respectat amenda 10 mii de lei, 50 de mii de lei, 100 de mii de lei. Sau
dacă negociem de 10 ori mai puţin sau, în general, nu
întocmesc nici un proces-verbal, cine pe dînşii o să
îi controleze acolo, care se propune în cazul acesta expertiza
coruptibilă?
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnul Sainciuc.
Domnul Ion Pleşca:
Domnule deputat,
Instanţa de judecată o să
decidă asupra acestor procese-verbale întocmite de aceeaşi
inspectori de muncă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Important este aici că judecata
adoptă pedeapsa. Da sau nu?
Domnul Eduard Muşuc:
A doua chestiune. Vreau să
concretizez. Nu vorbesc de acele cazuri care vor ajunge în judecată,
vorbesc de alte cazuri, care nu vor ajunge în judecată, numai din
cauză că va fi cumpărat acest controlor, acest executor, acolo,
la nivel de întreprindere. Cine o să îl controleze, cine o
să verifice acest proces-verbal? Rezultatul analizei care s-a efectuat sau
auditul care s-a efectuat la această întreprindere.
Domnul Mihai Ghimpu:
Este clară întrebare.
Domnul Eduard Muşuc:
Dacă noi împuternicim pe un
simplu executor şi el are dreptul direct să ajungă cu procesul
acesta verbal în judecată, atunci situaţia devine
incontrolabilă.
Domnul Ion Pleşca:
Toate procesele-verbale au număr de
înregistrare, ele sînt înregistrate. Şi dacă s-a
întocmit un proces-verbal, numaidecît el trebuie să fie
transmis în instanţa de judecată, în caz contrar el nu
poate fi întocmit.
Domnul Eduard Muşuc:
Nu, veţi vedea. Veţi vedea sute
şi mii de cazuri de…
Domnul Mihai Ghimpu:
Am înţeles. Aici este vorba
că nu facem proces-verbal şi 50 la 50. Nu, organele trebuie să
lucreze la noi. Aşa-i, nu mai sînt întrebări.
Supun votului proiectul, cu propunerea
înaintată de domnul preşedinte al comisiei domnul Pleşca.
Cine este pentru, rog să voteze în primă lectură.
Mulţumesc.
În lectura a doua, ce ziceţi,
stimaţi colegi? Nu, da? În lectura a doua, da? Cine este pentru
adoptarea proiectului în a doua lectură, rog să voteze.
Mulţumesc. Numărăm voturile.
Microfonul, Sectorul nr.1 – 0.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
25” pentru”.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
56.
Mulţumim. Adoptat în lectura a
doua.
Următorul proiect, lectura a doua.
Proiectul de Lege privind compensaţiile sociale în perioada rece a
anului.
Doamna Palihovici, preşedintele
Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie.
Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:
Stimaţi colegi,
Bună ziua.
Comisia protecţie socială,
sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege privind
compensaţiile sociale în perioada rece a anului, examinat şi
aprobat de Parlament în primă lectură la 19 februarie 2010.
Pe marginea acestui proiect au venit
propuneri în cadrul şedinţei în plen de completare
şi modificare a proiectului din partea deputaţilor Victor Stepaniuc
şi Igor Vremea.
Membrii comisiei, de asemenea, au venit cu
propuneri de modificare şi completare a articolelor 2, 4, 5, 6, 8, 9
şi 10 din proiectul menţionat.
În urma dezbaterilor au fost
acceptate mai multe propuneri ale membrilor comisiei ce ţin de
simplificarea procedurii de stabilire a dreptului la compensaţii şi
modul de plată a acestora.
Astfel, dreptul la compensaţie pentru
familiile defavorizate, care au obţinut dreptul la ajutor social, stabilit
în conformitate cu Legea nr.133 din 13 iunie 2008, şi a
beneficiarilor de pensii sau alocaţii sociale în sumă de
pînă la 700 lei, de la vîrsta de 65 de ani, va fi
stabilită în baza listelor în formă electronică,
perfectate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi
Familiei, excluzînd necesitatea prezentării actelor de către
aceste persoane.
Salariaţii din ramurile sectorului
bugetar, care se încadrează în categoriile de salarizare 1 – 7
ale reţelei tarifare unice, vor depune cereri însoţite de actul
de identitate şi certificatul de la locul de muncă despre categoria
de salarizare şi mărimea salariului.
Totodată, prin operarea
modificărilor la articolele 6 şi 8 se va eficientiza şi
activitatea direcţiilor sau secţiilor de asistenţă
socială şi protecţie a familiei, Caselor Teritoriale de
Asigurări Sociale, care vor fi scutite de obligaţia de
întocmire a listelor suplimentare pentru compensaţii pe suport de
hîrtie.
Sinteza propunerilor şi
obiecţiilor la proiectul de lege este expusă în anexa la
prezentul raport, fiind partea lui integrantă.
În acelaşi timp, membrii
comisiei au menţionat necesitatea urgentării operării
modificărilor în Legea bugetului de stat în scopul includerii
mijloacelor financiare disponibile pentru achitarea compensaţiilor
sociale.
Pornind de la cele menţionate,
Comisia protecţie socială, sănătate şi familie
prezintă proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor
acte legislative, cu propuneri de modificare acceptate de comisie şi, cu
majoritatea de voturi ale deputaţilor prezenţi în
şedinţă, propunem aprobarea în lectura a doua.
În sinteză sînt
prezentate propunerile. Nu a fost acceptată propunerea doamnei deputat
Oxana Domenti, de a extinde acţiunea legii pe întreaga perioada a
anului. Această lege vine pentru a oferi asistenţa necesară
anume în această perioadă de 3 luni: ianuarie-martie
şi noiembrie, decembrie 2010. Aceasta se va încadra printr-o
modificare următoare a Legii cu privire la ajutorul social, va fi inclus
ca parte a ajutorului social şi nu va rămîne ca o
compensaţie.
Nu a fost acceptată propunerea
deputatului Stepaniuc în care se cere ca articolul 4, alineatul (1), litera
c) să fie completat cu cvintele: „ Dacă persoana dată nu are o
altă sursă de venit.”
Motivul neacceptări este, la fel,
ñă în momentul de faţă nu avem acel mecanism de
verificare a veniturilor familiei. Şi am menţionat mai devreme
că se pregăteşte un proiect de Lege cu privire la modificarea
şi completarea Legii cu privire la ajutorul social, care va stabili un
indicator de susţinere a familiilor defavorizate cu venituri mici
într-un volum mai ridicat imediat în perioada rece a anului.
Nu a fost acceptată propunerea
doamnelor deputate Balmoş şi Domenti ce ţine de includerea
în proiectul de lege acum a stabilirii concrete a cuantumului
compensaţiei sociale sau a mecanismului de determinare a acestui cuantum.
Această propunere nu a fost acceptată, deoarece aceasta este o
competenţă transmisă Guvernului. Şi, în conformitate
cu articolul 11 din Legea nr. 64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern,
aceasta este una din împuternicirile Guvernului şi rămîne
ca Guvernul să stabilească condiţiile şi cuantumul acestei
compensaţii sociale.
Nu a fost acceptată propunerea
domnului deputat Vremea de a include în acest proiect, de a stabili clar
care sînt organele care se vor ocupa de verificarea corectitudinii
utilizării mijloacelor alocate în acest scop. Nu a fost acceptată.
Deoarece legislaţia în vigoare prevede deja care sînt
instituţiile statului ce se ocupă de verificarea cheltuirii banilor
publici. Aceasta e tot.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.3.
Doamna Galina Balmoş:
Mulţumesc.
După cum aţi observat, aproape
nici o propunere nu a fost acceptată din ceea ce a înaintat
Fracţiunea Partidului Comuniştilor. Vă rugăm să fie
pusă la vot fiecare, propunerea noastră de a modifica, în
primul rînd, extinderea acţiunii legii pentru întreg anul
asupra serviciilor comunale. Opţiune a fost formulată şi este
înaintată.
Doamna Liliana Palihovici.
Da, eu am menţionat-o, propunerea
doamnei deputat Domenti …
Doamna Galina Balmoş:
A doua propunere de pus la vot privind
excluderea condiţiei de vîrstă pentru pensionari de 65 de ani.
Domnul Mihai Ghimpu:
E clar, doamnă deputat.
Doamna Galina Balmoş:
Vă rog şi a treia, pentru că
e a întregii fracţiuni, nu este numai a mea, de stabilit concret
cuantumul compensaţiei sociale, precum şi calcularea acestora
în conformitate cu normativele de consum, stabilite de către
legislaţia în vigoare. Eu vă rog să puneţi la vot
propunerile respective.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Doamnă Palihovici,
Dumneavoastră daţi citire
propunerilor şi noi punem la vot fiecare propunere.
Doamna Liliana Palihovici:
În sinteza propunerilor este cu nr.2
propunerea doamnei deputat Domenti: a extinde acţiunea legii pe
întreaga perioadă a anului.
Doamna Galina Balmoş:
Şi pentru toate serviciile comunale
acolo, nu numai pentru încălzire, dacă e pe toată perioada
anului.
Doamna Liliana Palihovici:
Doamnă Balmoş,
În comisie ieri nu s-a vorbit despre
serviciile comunale. Dumneavoastră aţi prezentat amendamente în
scris cu serviciile comunale după şedinţa comisiei. Dacă
acum dumneavoastră citiţi ca să fie propus servicii comunale,
Preşedintele Parlamentului pune aceasta la vot. Eu nu pot să citesc
lucrul acesta, căci nu este în sinteză.
Doamna Galina Balmoş:
Noi am expus deja această propunere.
Domnul Serafim Urechean:
Da, vă rog. Cine este pentru propunerea doamnei
Balmoş. Supun votului. Cine este pentru?
Mulţumesc. Minoritatea.
Doamna Galina Balmoş:
Excluderea condiţiei de
vîrstă, vă rog, 65 de ani pentru pensionari.
Domnul Serafim Urechean:
A doua propunere.
Doamna Liliana Palihovici:
Propunerea … O clipă.
Domnul Serafim Urechean:
Doamna Palihovici.
Doamna Liliana Palihovici:
Da, îndată o citesc. Propunerea
doamnei deputat Domenti la articolul 4. A expune articolul 4 în
următoarea redacţie: „ Beneficiarii compensaţiei sociale
sînt familiile care prezintă dovezi precum că cheltuielile cu
serviciile comunale normate ale familiei, stabilite în condiţiile
Legii nr.933 din 14 aprilie 2000 cu privire la protecţia socială
specială a unor categorii de populaţie, depăşesc 30 % din
diferenţa dintre venitul global al familiei şi venitul lunar minim
garantat calculat al familiei, diferenţa stabilită în
condiţiile Legii nr.133 din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social.”
Domnul Serafim Urechean:
Supun votului propunerea doamnei Balmoş.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc frumos.
Spre regret, nu aţi acumulat
numărul de voturi.
Poftim, următoarea.
Doamna Liliana Palihovici:
Punctul 5 din sinteză. Propunerea
domnului deputat Stepaniuc. Articolul 4, alineatul (1), litera c). Se propune
completarea articolului 4, alineatul (1), litera c) cu următoarele
cuvinte: „dacă persoana dată nu are o altă sursă de venit.”
Domnul Serafim Urechean:
Cine este pentru, rog să voteze. Nu aţi
acumulat numărul de voturi.
Poftim, următoarea.
Doamna Liliana Palihovici:
Doamnele deputate Balmoş şi Domenti,
modificare la articolul 5. Se propune stabilirea concretă a cuantumului
compensaţiei sociale sau a mecanismului de determinare a acestui cuantum,
calculat în conformitate cu normativele de consum, stabilite de
legislaţia în vigoare, la plata pentru energia electrică,
pornind de la costul consumului normativ lunar de 60 de kilowaţi la un
contor …
Doamna Galina Balmoş:
Ce e în paranteze, doamnă
Palihovici, nu este necesar de citit. Aceasta este explicaţie.
Doamna Liliana Palihovici:
Eu vă citesc exact cum este în
sinteză.
Doamna Galina Balmoş:
Aceasta a fost o explicaţie.
Doamna Liliana Palihovici:
Cum este în sinteză, aşa
voi citi.
Doamna Galina Balmoş:
Dar sinteza pe care aţi citit-o
dumneavoastră pînă la punct, atît.
Domnul Serafim Urechean:
Bine. Supun votului. Cine este pentru
această propunere, rog să voteze.
Domnul Grigore Petrenco:
Număraţi voturile.
Doamna Galina Balmoş:
Eu vă rog, domnule Urechean,
număraţi voturile atîtea cîte sînt. Mai
puţine, mai multe, dar să le fixăm în procesul-verbal
atîtea.
Domnul Serafim Urechean:
Este Regulamentul care nu prevede numărarea
voturilor. Se vede de aici majoritatea. Vreţi, poftim.
Doamna Galina Balmoş:
Este lectura a doua.
Domnul Grigore Petrenco:
Lectura a doua se numără
voturile.
Domnul Serafim Urechean:
Cînd se supune votului integral. Poftim,
încă o dată.
Sectorul nr.1?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.1 – 28.
Domnul Serafim Urechean:
De unde 28? Vreţi să îi număr de
aici? – 24.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 8.
Domnul Serafim Urechean:
Sectorul nr.2 – 8.
– 32.
Sectorul nr. 3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Serafim Urechean:
Scuzaţi, vă rog. Mai departe.
Doamna Liliana Palihovici:
Propunerea nr.12 din sinteză a
domnului deputat Vremea. Articolul 9 alineatul (2). De concretizat care
sînt organele abilitate cu controlul corectitudinii stabilirii
compensaţiei sociale şi utilizării mijloacelor financiare alocate
în acest scop.
Domnul Serafim Urechean:
Mulţumesc.
Cine este pentru, rog să voteze.
Nu aţi întrunit majoritatea.
Doamna Galina Balmoş:
Fixaţi pentru procesul-verbal
numărul de voturi.
Domnul Serafim Urechean:
Bine. Numărăm voturile. Poftim.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.1 – 25.
Domnul Serafim Urechean:
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 8.
Domnul Serafim Urechean:
Nu 8, daţi să numărăm.
N u m ă r ă t o r i i:
– 8.
Domnul Serafim Urechean:
Bine. 24 şi 8 – 32. Nu sînt voturi de
ajuns. Poftim, mai departe.
Doamna Liliana Palihovici:
Acestea au fost toate propunerile din
sinteză care nu au fost acceptate.
Doamna Galina Balmoş:
Noi am spus: şi excluderea
condiţiei de vîrstă de 65 de ani. Exprimăm încă
o dată.
Doamna Liliana Palihovici:
Doamnă Balmoş,
Aveţi dreptul acum să o
expuneţi oral şi domnul preşedinte o va supune votului.
Doamna Galina Balmoş:
A treia oară de acum spunem şi
despre această condiţie. Rugăm excluderea condiţiei
vîrstei pentru pensionari de 65 de ani.
Domnul Serafim Urechean:
Numai excluderea şi …
Doamna Galina Balmoş:
Excluderea condiţiei de
vîrstă şi atît, de 65 de ani. Să
rămînă pensionarii cu pensia pînă la 700 de lei ,
aşa cum este.
Domnul Serafim Urechean:
Bine. Supunem votului această propunere.
Cine este pentru, rog să voteze.
Poftim, cîţi?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.1 – 25.
Domnul Serafim Urechean:
– 25.
Sectorul nr. 2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 13.
Domnul Serafim Urechean:
– 13.
– 38. Nu aţi întrunit
majoritatea.
Mulţumesc frumos.
Doamna Galina Balmoş:
De fapt, nu a fost luată în
consideraţie nici o propunere, dar noi considerăm că cei care au
nevoie de această compensaţie o vor primi. Şi, de aceea, cred
că vom susţine acest vot, acest proiect.
Domnul Serafim Urechean:
Mulţumim frumos, doamnă
Palihovici. Luaţi loc.
Deci supun votului în lectura a doua
proiectul de Lege nr.397, vă rog frumos. Cine este pentru, rog să voteze.
Eu cred că… Poftim.
Sectorul nr.1?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 25.
Domnul Serafim Urechean:
Sectorul nr. 2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 33.
Domnul Serafim Urechean:
– 33.
Sectorul nr. 3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 31.
Domnul Serafim Urechean:
– 31.
89 de voturi. Proiectul este adoptat
în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Urecehean.
Următorul proiect: nr.128.
Raportor domnul Ion Pleşca.
Vă rog, domnule Pleşca.
Domnul Ion Pleşca:
Stimaţi colegi,
Comisia juridică, numiri şi
imunităţi menţionează că conceptul proiectului de Lege
privind modificarea Codului electoral a fost aprobat în şedinţa
din 12 februarie curent de Parlament.
De asemenea, amintim că în
raportul comisiei pentru prima lectură s-a accentuat necesitatea de a fi
examinată în lectura a doua posibilitatea de a prevedea un mecanism
ce va exclude eventuale tergiversări în cadrul procedurii de
stabilire a datei alegerilor noi la nivelul Comisiei Electorale Centrale.
Totodată, în cadrul dezbaterilor
proiectului de lege în primă lectură, la şedinţa
în plen a Parlamentului au fost făcute propuneri de a păstra
alineatul (3) al articolului 39 din Codul electoral în redacţia
actuală şi, concomitent, de a prevedea dreptul Comisiei Electorale
Centrale de a stabili data alegerilor noi în cazul în care
autoritatea administraţiei publice locale nu a făcut propunerea
respectivă.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Platon,
Reveniţi, vă rog, în
sală.
Domnul Ion Pleşca:
Avînd în vedere cele
menţionate, precum şi propunerile expuse în avizele Comisiei
agricultură şi industrie alimentară şi a Comisiei
drepturile omului şi relaţii interetnice, comisia sesizată
în fond a definitivat articolul unic din proiectul de lege şi acesta
se va expune cu următorul cuprins:
Articol unic. – Articolul 139 din Codul
electoral, cu modificările ulterioare, se modifică şi se
completează după cum urmează:
după alineatul (2), se introduce un
alineat nou (21), cu următorul cuprins: „În cazul
apariţiei uneia din circumstanţe menţionate la alineatul (1),
autoritatea administraţiei publice locale este obligată să
comunice în scris despre acest fapt Comisiei Electorale Centrale în
termen de cel mult 10 zile de la data apariţiei acestei
circumstanţe.”
Alineatul (3) va avea următorul
cuprins: „ Data alegerilor noi se stabileşte de către Comisia
Electorale Centrale în termen de cel mult 30 zile de la data
constatării circumstanţelor menţionate la alineatul (1) cu cel
puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.”
Totodată, Comisia juridică,
numiri şi imunităţi, în conformitate cu opiniile expuse de
unii membri ai comisiei, a solicitat Guvernului să examineze
posibilitatea:
– elaborării unui proiect de lege
despre modificarea Legii privind administraţia publică locală,
în care să fie prevăzută obligativitatea secretarului
consiliului local de a informa Comisia Electorală Centrală despre
apariţia circumstanţelor ce impun necesitatea efectuării unor
alegeri locale noi;
– de a prevedea obligativitatea
nominalizată şi pentru şeful Oficiului teritorial al Cancelariei
de Stat.
Astfel, comisia propune ca acest proiect de
lege să fie votat în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Cine este pentru adoptarea proiectului
în lectura a doua, cu varianta redacţiei Comisiei juridice, numiri
şi imunităţi, rog să voteze.
Mulţumesc. Sectorul nr. 1?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 0.
Sectorul nr. 2?
N u m ă r ă t o r i i:
– 25.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 25.
Sectorul nr. 3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
31. Cu 56 de voturi, proiectul este adoptat.
Următorul proiect de Lege nr.433. De
hotărîre. Prezintă doamna Corina Fusu, da? Preşedintele
Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi
mass-media.
Doamna Corina Fusu:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă,
Vin cu raportul comisiei de specialitate
asupra proiectului de Hotărîre a Parlamentului pentru completarea
Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990…
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi deputaţi,
Vorbiţi mai încet, nu se aude.
Vorbiţi şi dumneavoastră, dar mai încet, vă rog.
Doamna Corina Fusu:
…cu privire la zilele de
sărbătoare şi la zilele de odihnă în R.S.S.
Moldovenească, nr.803 din 27 februarie 2007.
Comisia cultură, educaţie,
cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de
Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.
433 din 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de
odihnă, iniţiativă legislativă a domnilor deputaţi din
legislatura a XVI-a Veaceslav Untilă şi Alexandru Lipcan.
Proiectul de Hotărîre are ca
scop completarea Hotărîrii Parlamentului menţionată la
punctul 1 litera a) cu sintagma: „Ziua Apărătorului Patriei (2 martie)”.
În opinia autorilor, iniţiativa legislativă vine să
aducă omagiu şi recunoştinţă apărătorilor
Patriei, celor care s-au ridicat în apărarea independenţei,
integrităţii Republicii Moldova. Se propune a institui ziua
comemorativă „ Ziua apărătorului Patriei”.
Comisiile permanente din legislatura a
XVI-a au examinat proiectul de hotărîre nominalizat şi au expus
poziţii diverse fie de examinare în şedinţa
plenului, fie condiţionată examinarea de avizul favorabil al
Guvernului.
Comisia protecţie socială,
sănătate şi familie din actuala legislatură, la examinarea
proiectului nominalizat, nu a adoptat nici o decizie finală. De asemenea,
proiectul nr. 803 a fost dezbătut de actuala componenţă a
Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine
publică, care a propus proiectul spre dezbatere în Parlament
în condiţia că autorul în şedinţă să
prezinte o altă formulare de numire a acestei zile, deoarece se suprapun
două denumiri ale zilelor comemorative.
Astfel, în şedinţa plenului
din 19 februarie 2010, proiectul de Hotărîre nr.803 a fost supus
dezbaterilor, pronunţîndu-se mai multe propuneri, inclusiv autorul
iniţiativei legislative domnul deputat Veaceslav Untilă, în
urma unor consultări suplimentare, a propus ca ziua de 2 martie să
fie denumită „Glorie eroilor.” La propunerea domnului Mihai Ghimpu,
Preşedinte al şedinţei, acest proiect a fost readresat Comisiei
cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media
pentru examinare suplimentară şi prezentare în următoarea
şedinţă.
Este de menţionat că, la 19
februarie 2010, Guvernul a prezentat Parlamentului proiectul de
Hotărîre nr. 419, care, conceptual, face referinţă la
subiectul abordat. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret,
sport şi mass-media a examinat ambele proiecte şi a decis
înglobarea acestora în conformitate cu prevederile articolului 56
alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului.
În conformitate cu articolul 56
alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, se prevede
că, în comisie, din două proiecte, care au aceeaşi
concepţie, ele se examinează în comisia de specialitate fiecare
în parte şi se vine cu un proiect de hotărîre
înglobat.
Aşadar, acum v-am prezentat primul
proiect de hotărîre care a venit din partea domnului deputat
Veaceslav Untilă şi a domnului deputat Alexandru Lipcan din
legislatura XVI-a.
Acum, propun cel de al doilea proiect
nr.419, care a fost, de asemenea, examinat în comisia de specialitate.
Raportul pentru proiectul cu nr.419. Autor este Guvernul.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu,
Propunerea Guvernului, este cunoscut
conţinutul acestui proiect.
Doamna Corina Fusu:
Aveţi în mape.
Domnul Mihai Ghimpu:
Procedura după.
Doamna Corina Fusu:
Comisia cultură, educaţie,
cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de
Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului
nr.433 din 1990, prezentat de către Guvern, şi comunică
următoarele. Proiectul de hotărîre are drept scop completarea
hotărîrii Parlamentului nominalizată la punctul 1 litera a), cu
următorul text: „Ziua de comemorare a celor căzuţi în
conflictul armat pentru apărarea integrităţii şi
independenţei Republicii Moldova (2 martie)”.
Autorul proiectului, adică Guvernul,
argumentează propunerea legislativă prin necesitatea comemorării
faptelor de eroism a celor peste 800 de compatrioţi trecuţi în
nefiinţă în conflictul armat pentru apărarea
independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii
Moldova.
Comisia parlamentară de profil a
examinat proiectul de Hotărîre nr.419 şi, ţinînd
cont de faptul că la subiectul conceptual al acestuia a fost prezentat
şi proiectul nr.803, pe care vi l-am prezentat anterior, propune
înglobarea acestora în conformitate cu prevederile articolului 56
alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului.
La examinarea proiectelor prezentate,
majoritatea membrilor comisiei au susţinut propunerea că denumirea
zilei de 2 martie trebuie să prezinte un mesaj clar şi
cuprinzător asupra evenimentelor tragice ce s-au produs în
primăvara – vara anului 1992.
În acest context, s-a propus
următoarea redacţie: „Ziua memoriei victimelor conflictului armat de
pe Nistru, 2 martie”. Drept argument serveşte faptul că, în
viziunea Uniunii Europene asupra războaielor, conflictele armate au un
impact tragic nefast asupra tuturor părţilor implicate. Victime unor
asemenea conflicte armate pot fi considerate atît ostaşii
căzuţi în luptă, cît şi populaţia
paşnică.
În cadrul dezbaterilor au fost
expuse şi alte opinii asupra denumirii zilei de 2 martie, precum cea a
deputatului Ion Hadârcă, care a propus varianta: „Ziua memoriei
eroilor independenţei, 2 martie”. Această denumire ar îngloba
două componente importante: elementul celor căzuţi,
combatanţii în conflictul armat din primăvara – vara anului
1992 şi evenimentul 2 martie 1992, zi în care independenţa
Republicii Moldova a fost recunoscută în plan internaţional de
către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
În final, comisia de profil vine cu
hotărîrea înglobată, care sună în felul
următor:
„Hotărîre pentru completarea
Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990 cu privire
la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă din R.S.S.
Moldovenească.
Parlamentul adoptă prezenta
hotărîre.
Articolul 1. – La punctul, 1 litera a) din
Hotărîrea Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990 cu privire
la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă din R.S.S.
Moldovenească, (Monitor, 1990, nr.5 articolul 2), cu modificările
şi completările ulterioare după textul: „Ziua comemorării
lui Mihai Eminescu (15 ianuarie)”, se introduce textul: „Ziua memoriei
eroilor independenţei, (2 martie);”
Articolul 2. – Prezenta hotărîre
intră în vigoare la data adoptării.”
Am observaţie de redacţie: „Ziua
memoriei” cu majusculă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Ñëàâà Áîãó! Microfonul nr.2.
Domnul Iurie Stoicov – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
De procedură. Iarăşi
începem de la coadă. Noi vrem să ascultăm rapoartele
autorilor. Este şi domnul Untilă şi cred că reprezentantul
Guvernului este. Şi de atîta avem întrebări la
dînşii. Aţi început de la coadă, da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aceasta a avut loc la şedinţa
precedentă. A vorbit, domnul Untilă a prezentat proiectul.
Domnule deputat,
Ce vorbiţi dumneavoastră?
Domnul Iurie Stoicov:
Noi vrem şi autorul, Guvernul să
vedem, avem întrebări la dînşii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa am hotărît în
şedinţa precedentă că ambele proiecte se remit comisiei
care vine, aşa cum prevede Regulamentul, cu un singur, examinîndu-le
împreună, să vină cu un proiect de hotărîre.
Domnul Iurie Stoicov:
După rapoartele autorilor vine
comisia. Ce încurcăm tot.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
Domnule Ghimpu,
Noi vă recomandăm să
citiţi măcar o dată Regulamentul Parlamentului, să nu
încălcăm de fiecare dată, la fiecare
şedinţă plenară.
Doamnă Fusu,
De procedură, cine sînt autorii
acestor iniţiative? Dumneavoastră sînteţi…
Doamna Corina Fusu:
Stimate domnule Petrenco, de 3 ori am citit
cine sînt autorii. De fiecare dată am…
Domnul Grigore Petrenco:
Repetaţi, vă rog.
Doamna Corina Fusu:
La proiectul nr.803 autor este Veaceslav
Untilă şi Alexandru Lipcanu, proiect din 2007.
Domnul Grigore Petrenco:
Atunci în baza la ce prezentaţi
aceste proiecte?
Doamna Corina Fusu:
Autorii celui de al doilea proiect, nr.419,
este Guvernul.
Domnul Grigore Petrenco:
Să ascultăm autorii, să
punem întrebări autorilor.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine, se repetă. Se repetă
aceasta.
Domnul Grigore Petrenco:
Nu că se repetă, trebuie să
respectăm legea.
Domnul Mihai Ghimpu:
A expus punctul, acelaşi punct de
vedere colegul dumneavoastră de fracţiune. Se repetă.
Doamna Corina Fusu:
Vă rog să ridicaţi…
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Doamna Corina Fusu:
…Stenograma din şedinţa
precedentă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu…
Domnul Grigore Petrenco:
Se repetă încălcări,
domnule Ghimpu.
Doamna Corina Fusu:
Fiţi atent la şedinţă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule deputat,
Vă amintesc.
Domnul Grigore Petrenco:
Doamnă Fusu,
Nu sînteţi autoare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu intraţi în dezbateri.
Doamna Corina Fusu:
Autorii s-au expus data trecută.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu…
Domnul Grigore Petrenco:
Conform legii, autorul prezintă
proiectul, iniţiativa şi după aceea se prezintă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu vă amintesc dumneavoastră,
stimaţi deputaţi.
Doamna Corina Fusu:
A fost prezentat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu…
Doamna Corina Fusu:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu intraţi în dezbateri, vă
rog.
Domnul Grigore Petrenco:
Iniţiativa Guvernului nu a fost
prezentată în Parlament.
Domnul Mihai Ghimpu:
Noi, prin hotărîrea din
şedinţa precedentă, am transmis ambele proiecte comisiei.
Şi foarte corect acum, în conformitate cu Regulamentul, a prezentat
comisia. Întrebări, altele?
Microfonul nr.2, în continuare.
Domnul Petru Porcescu – Fracţiunea PCRM:
Doamnă Fusu,
Cred eu că am dreptul moral la
aceastăîntrebare, căci am fost şi eu acolo. Vreau să
vă întreb pe dumneavoastră: cum o să se uite Transnistria
la ceea ce propuneţi dumneavoastră?
Doamna Corina Fusu:
Anume? Anume ce?
Domnul Petru Porcescu:
La propunerea noţiunii care o
spuneţi dumneavoastră. Cum o să se uite Transnistria la ceea ce
aţi propus dumneavoastră din partea comisiei?
Doamna Corina Fusu:
Deci proiectul înglobat a celor
două hotărîri.
Domnul Petru Porcescu:
Vă mulţumesc.
Doamna Corina Fusu:
Prevede a cinsti memoria tuturor celor care
au avut de suferit de pe urma conflictului. Denumirea, se spune în felul
următor…
Domnul Mihai Ghimpu:
Toţi cetăţenii de pe
teritoriul republicii, toţi absolut.
Doamna Corina Fusu:
„Ziua memoriei eroilor independenţei”.
Deci în viziunea, am expus şi am spus că este viziune şi
filozofie, Uniunii Europene de a vedea că orice război are victime de
ambele părţi. Deci cinstim memoria tuturor.
Domnul Petru Porcescu:
În viziunea noastră, cred eu
că părerea domnului Untilă, cu iniţiativa, este mai
reuşită.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Doamna Elena Bodnarenco:
Âñå-òàêè åùå îäèí âîïðîñ ê âàì, ãîñïîæà
Ôóñó. Èíèöèàòèâà ¹ 419-èíèöèàòèâà Ïðàâèòåëüñòâà – áûëà çàðåãèñòðèðîâàíà â
Ïàðëàìåíòå 19 ôåâðàëÿ. Åå íå îáñóæäàëè íà ïðåäûäóùåì çàñåäàíèè Ïàðëàìåíòà.
Domnul Mihai Ghimpu:
Se repetă.
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
È íå ÷èòàéòå ëåêöèè. Îòêðîéòå…
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.2, întrebarea, vă
rog. A treia oară pune aceeaşi chestiune şi nu e corect.
Doamna Zinaida Chistruga – Fracţiunea PCRM:
Pe lîngă neînţelegerea,
deci abracadabra prin care lămuriţi întrebarea precedentă,
vă întreb şi eu, este vorba de integritatea ţării. De
ce vorbim de suveranitate? Noi nu înţelegem ce înseamnă
suveranitate şi ce înseamnă integritate,
independenţă. Independenţă şi integritate.
Care este problema? S-a luptat pentru
integritatea ţării. De ce intervine termenul, stimat de noi, dar nu
este la temă.
Doamna Corina Fusu:
Termenul la care vă referiţi,
„independenţa Republicii Moldova”, pe care o stimaţi foarte mult
şi noi o respectăm foarte tare, a sunat în ambele propuneri ale
proiectelor.
Proiectul, viziunea înglobată
include toate opţiunile tuturor autorilor. Autorii au fost consultaţi
în cadrul şedinţei comisiei de specialitate. S-a ţinut
cont de toate părerile şi s-a ajuns la o decizie, concluzie
înglobată.
Doamna Zinaida Chistruga:
Decizia.
Domnul Mihai Ghimpu:
Independenţa cuprinde, doamnă
deputat, independenţa, cuvîntul, cuprinde atributele şi
suveranitatea, şi integritatea, este.
Doamna Zinaida Chistruga:
Vorbim despre un eveniment concret. Despre
oameni concreţi, despre ziua concretă şi de ce facem noi,
umflăm noţiunile acestea absolut inadecvat. Este, trebuie să
aprecieze gestul nostru şi locuitorii Transnistriei. Şi trebuie
să ne gîndim la acest lucru.
Doamna Corina Fusu:
Doamnă Chistruga,
Încă o dată repet.
Doamna Zinaida Chistruga:
S-a luptat pentru integritatea
ţării. Daţi să recunoaştem lucrul acesta firesc pentru
fiecare cetăţean al Republicii Moldova.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vadim Mişin – Fracţiunea PCRM:
Ñïàñèáî.
Óâàæàåìûå êîëëåãè, ìû, âñÿ ôðàêöèÿ,
ïîíèìàåì òî ãîðå è òó ñèòóàöèþ, êîòîðàÿ ïðîèçîøëà â Ìîëäîâå â 92-ì ãîäó. È ìû
ìîðàëüíî ãîòîâû áûëè ïîääåðæàòü, ïîòîìó ÷òî íè çà ÷òî ïîãèáëè ìîëîäûå íàøè
ðåáÿòà ñ îäíîé è äðóãîé ñòîðîíû Äíåñòðà.
ß õî÷ó âàñ ïîïðîñèòü, óâàæàåìûå íàøè
êîëëåãè èç äðóãèõ ôðàêöèé, âäóìàéòåñü â òî, ÷òî ìû ïðåäëàãàåì. Åñëè ìû
ïðèíèìàåì ðåäàêöèþ, êîòîðóþ ãîñïîæà Ôóñó ïðåäëàãàåò â ïîñëåäíåì âàðèàíòå, òî
ýòà ðåäàêöèÿ åùå äàëüøå ðàñêàëûâàåò áåðåãà Äíåñòðà. Îíà íå ñëóæèò îáúåäèíåíèþ,
îíà äåëàåò âñå íàîáîðîò.
Åñëè ìû ïðèìåíÿåì ñëîâî
«independenţei», òî ñ òîé ñòîðîíû Äíåñòðà îò êîãî «èíäåïåíäåíöà» - îò
Ìîëäîâû? Îò êîãî åùå Ïðèäíåñòðîâüå äîëæíî ýòî ïðèìåíèòü? Ìû äåëàåì íà ýìîöèÿõ.
Äàâàéòå ñäåëàåì õîòü îäèí ïðîåêò íà íîðìàëüíîé, ÷åëîâå÷åñêîé ëîãèêå!
Ïîãèáëè ëþäè ñ îáîèõ áåðåãîâ Äíåñòðà,
êîìèññèÿ âî ãëàâå ñ ãîñïîäèíîì Âðåìÿ è ãîñïîäèí Óíòèëý ïðåäëîæèëè íîðìàëüíûé
âàðèàíò, êîòîðûé ìû ãîòîâû ðàññìàòðèâàòü è ãîëîñîâàòü.
Êîìèññèÿ ãîñïîæè Ôóñó âûáèðàåò èç 3
âàðèàíòîâ. Êàê ãîâîðÿò, åñòü ïëîõîé è î÷åíü ïëîõîé. Âûáðàëè î÷åíü ïëîõîé, õóæå
íåêóäà.
Âû ñàìè ñåãîäíÿ äåëàåòå òàê, ÷òîáû ìû áûëè
ïðîòèâ, ÷òîáû ìû íå ãîëîñîâàëè. Ìû îáúÿñíèì ëþäÿì, ïî÷åìó ìû íå ãîëîñîâàëè. È
âû çðÿ ýòî äåëàåòå! Äàâàéòå ñäåëàåì ïåðåðûâ è åùå ðàç îáñóäèì ñàìó
ôîðìóëèðîâêó, ïîòîìó ÷òî â ïðèíöèïå ìû ñîãëàñíû ñ èäååé. Äàâàéòå íàéäåì
ãðàìîòíóþ ôîðìóëèðîâêó. Òåì áîëåå ÷òî îíà åñòü.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aici fiecare, domnule Mişin, cu patria
sa. Înţelegeţi dumneavoastră? Republica Moldova este un
stat independent, recunoscut în hotarele care le avem, inclusiv
teritoriul din stînga Nistrului. Şi cînd vorbim de
cetăţenii Republicii Moldova, memoria, păi, din stînga
toţi sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Teritoriul tot e al
Republicii Moldova, ca stat independent. Şi asta e. (Rumoare în
sală.) Păi este, părerea mea, că este formulat foarte
corect această zi în memorie. Independenţa cuprinde, cum am
spus eu, toate atributele.
Doamna Corina Fusu:
Dimpotrivă, comisia a vrut să dea
o amploare mai amplă, care să nu excludă pe nimeni, nici
combatanţii care au căzut, nici soţiile şi mamele celor
căzuţi, nici populaţia paşnică.
Noi am privit denumirea acestei zile de
comemorare, care, cu părere de rău, timp de 3 ani nu a fost posibil
de a fi adoptată în Parlamentul Republicii Moldova şi au fost
daţi uitării, cu părere de rău, eroii lăsaţi
în delăsare cu pensii mizerabile, fără locuinţe,
lăsaţi pe drumuri, fără atenţia statului.
Dimpotrivă, am decis să
reparăm o greşeală şi să o privim din punct de vedere
european, aşa, precum ne-am propus să ne integrăm în
Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă să gîndim
altminteri, aceasta înseamnă să nu se simtă nimeni
învins sau învingător.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Doamna Corina Fusu:
Toţi acei care au avut de suferit,
în această zi să fie ziua memoriei eroilor independenţei
Republicii Moldova, pentru că independenţa unui stat include şi
suveranitate şi integritate. Şi la data de 2 martie ONU a recunoscut
internaţional independenţa Republicii Moldova. Aceasta am vrut
să spunem că cel mai scump pentru noi, toţi cetăţenii,
este independenţa.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Doamna Corina Fusu:
Este independenţa.
Domnul Vadim Mişin:
Ãîñïîæà Ôóñó, ìû ïîíÿëè âàøå ïîíèìàíèå è
âàøå ïðåäñòàâëåíèå. ×åì âàñ íå óñòðàèâàåò ôîðìóëèðîâêà êîëëåã âàøèõ, êîìèññèè
ãîñïîäèíà Âðåìÿ, êîòîðàÿ ñîâïàäàåò ïîëíîñòüþ ñ ôîðìóëèðîâêîé àâòîðà, ãîñïîäèíà
Óíòèëý? Ôîðìóëèðîâêà, êîòîðàÿ…
Doamna Corina Fusu:
Nu propune nimic comisia…
Domnul Vadim Mişin:
ß âàñ íå ïåðåáèâàë, ãîñïîæà Ôóñó! Ýòî ýëåìåíòàðíûé
òàêò…
Doamna Corina Fusu:
Ñêàæèòå íàçâàíèå.
Domnul Vadim Mişin:
ß ñêàæó íàçâàíèå!
Doamna Corina Fusu:
Ïîæàëóéñòà.
Domnul Vadim Mişin:
Âû íå ìåøàéòå ïîêà ìíå.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu vă certaţi, ñăci
deconectez microfoanele ambilor. Mai calm, vă rog eu. Nu ridicaţi
vocea la o doamnă, domnule deputat.
Domnul Vadim Mişin:
Íàçâàíèå çàêëþ÷àåòñÿ â òîì, ÷òîáû ýòî áûë
äåíü ïàìÿòè ïàâøèõ íà áåðåãàõ Äíåñòðà, şi-i punct.
Doamna Corina Fusu:
Domnule Mişin,
Noi privim mai larg. Au avut de suferit mame,
copiii rămaşi orfani. Noi înglobăm aici pe toţi. Noi
nu vrem…
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Mihai Godea:
Vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Vreau să îi spun domnului
Mişin că punctul de vedere al Comisiei securitate
naţională, apărare şi ordine publică a fost altul,
domnule Mişin, şi nu ceea ce expuneţi dumneavoastră.
În general, am acceptat ideea la
comisie, toţi membrii comisiei, cu remarca că trebuie să
gîndim o denumire pentru această sărbătoare pe care nu am
formulat-o şi nu este în raportul comisiei. Aceasta, ca să
ştiţi. Dar era o zi de comemorare. Aceasta deci am decis.
În plus, deci ca să nu facem
multă discuţie la acest subiect, termenul de „independenţă”
a ţării noastre, noi, 20 de ani, avem două tabere, domnule
preşedinte, propagandistice: statalişti şi antistatalişti.
Se propune comemorarea eroilor independenţei şi celor care au
apărat statalitatea timp de 8 ani de zile. Nu ştiu de ce se
pronunţă împotriva termenului de independenţă a
patriei.
Eu vreau să vă mai spun un
lucru. Această formulare este voinţa celor care au luptat la Nistru,
celor care au avut de suferit, pentru că au avut loc consultări cu
organizaţiile de veterani. Noi putem să facem multă
variaţiune la temă aici, să ne dăm în spectacol cu
presa pe noi, ca să vedem care şi cum e mai patriot şi are
grijă de acei care au luptat.
Eu propun să menţinem, să
votăm pentru propunerea comisiei, să fie o zi comemorativă,
eroii…
Doamna Corina Fusu:
„Ziua memoriei eroilor independenţei”.
Domnul Mihai Godea:
„Ziua memoriei eroilor independenţei”.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimaţi colegi,
Desigur, propunerea deputatului
Untilă este binevenită. Această zi de 2 martie, Republica
Moldova trebuie să fie consemnată, cu atît mai mult că
este vorba de două evenimente importante pentru istoria statului nostru.
La 2 martie ׳92, noi am fost
acceptaţi la Organizaţia Naţiunilor Unite şi dramatic acest
eveniment a coincis cu începutul acestui conflict militar de la Nistru.
Dar, să medităm, avem noi
astăzi dreptul ca această zi să o numim „Ziua comemorării”
sau „Ziua memorării, memoriei eroilor independenţei”? Să
recunoaştem, şi în sală sînt cîţiva
istorici, că acest conflict de la Nistru a avut elemente de război
civil. În războiul civil nu există învingători,
în războiul civil există numai victime.
De aceea, mie mi se pare că opinia
Guvernului care, în principiu, a fost puţin redactată la
comisie, doamna Fusu, unde noi cu dumneavoastră am acceptat varianta „Ziua
memoriei victmelor conflictului armat de la Nistru”, avînd în
vedere statul independent şi suveran Republica Moldova, pe care noi
toţi îl dorim integru, aşa cum a spus şi Preşedintele
Parlamentului, ar fi unica soluţie cît de cît rezonabilă.
Eu vă aduc încă un
argument. Chiar astăzi dimineaţă am avut întîlnire
cu un preşedinte al unei organizaţii a combatanţilor, care a
căzut de acord anume cu această variantă. Nu spun că avem
adevărul, în ultima instanţă, dar sînt absolut
convins şi m-aş adresa deputatului Untilă să mediteze ca
autor, că formularea propusă „Ziua eroilor” deci nu trebuie să o
acceptăm.
Mai bine să facem o pauză,
să ne mai gîndim puţin, 10, 15 minute, dar poate şi mai
mult să ne gîndim.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mie îmi pare rău, domnule
deputat, dar nu sînt de acord şi cred că trebuie să
îmi expun punctul de vedere că a avut loc război civil.
Vă rog eu, război civil e cu
totul altceva. A fost un conflict, o armată în care s-au implicat
şi tancurile din Armata a 14-a şi să vorbim noi de război
civil, îmi cer scuze, război civil în care se semnează un
acord între Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Nu poate
fi aşa război civil. Nu, domnule deputat.
Microfonul nr.4.
Domnul Iurie Colesnic – deputat neafiliat:
Domnule Preşedinte,
Mie mi se pare că noi
îngustăm un pic terenul. Această zi se face nu numai pentru
combatanţii care au luptat la Nistru, 2 martie, se face un simbol
naţional. Şi deci trebuie să dăm denumirea acestei zile, ca
să fie,într-adevăr, peste 10, 20, 30 de ani, să aibă
un sens pentru cei care vor comemora-o. Şi trebuie să se
numească clar: „Ziua comemorativă, ziua eroilor pentru
independenţă”.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Nu, vedeţi că… nu vă
supăraţi, dar dumneavoastră şi „Ziua independenţei”
aţi schimbat-o în „Ziua republicii”. Iată de ce sînteţi
împotriva independenţei. Şi sărbătoarea ca atare,
noi am votat „Independenţă”, dumneavoastră aţi schimbat
denumirea. Şi nu sărbătoriţi „Ziua independenţei”, dar
„Ziua republicii”. Iată care e motivul că nu sînteţi de
acord.
Microfonul, domnule Petrenco, îi
oferiţi cuvîntul unei doamne, vă rog.
Mulţumesc frumos.
Microfonul nr.2.
Doamna Alla Mironic:
Êàêîé áû âàðèàíò ìû ñåãîäíÿ íè ïðèíÿëè, íî
íàøè èçáèðàòåëè, âíèìàòåëüíî îáñóæäàÿ ýòó ïðîáëåìó, ïðîñèëè âíåñòè ïóíêòîì
íîìåð 2 îñóæäåíèå ñîáûòèé, êîòîðûå ïðîèçîøëè â 92-ì ãîäó, è ïðèâëå÷åíèå ê
îòâåòñòâåííîñòè òåõ, êîòîðûå ðàçâÿçàëè ýòó âîéíó.
Domnul Mihai Ghimpu:
Îñóæäåíèå èìåëî ìåñòî â Ïàðëàìåíòå, à
ñåãîäíÿ ãîâîðèòñÿ ñîâñåì î äðóãîì. Áûë îñóæäåí ýòîò… conflictul acesta militar.
Microfonul nr.3, domnule Petrenco.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
Pentru precizare. Deci Fracţiunea
PCRM nu este împotriva instituirii unei asemenea zi a comemorării,
dar considerăm că nu trebuie să luăm decizii care nu vor
contribui la reglementarea definitivă a problemei transnistrene.
Propunem ca această zi să se
numească „Ziua memoriei victimelor conflictului armat de pe Nistru”,
deoarece sînt victime atît pe malul drept, cît şi pe
malul stîng al Nistrului şi să nu tensionăm situaţia
şi mai departe.
Doamna Corina Fusu:
Stimate domnule deputat Petrenco,
Noi am analizat foarte bine cuvîntul
„victime”, încărcătura acestui cuvînt şi „erou”.
Cetăţenii din Republica Moldova, atît de pe partea
stîngă, cît şi de pe partea dreaptă a Nistrului,
mereu s-au considerat şi alţii i-au considerat victime.
Victimă este un cuvînt cu o
conotaţie puţin negativă. Am vrut să redăm
cetăţenilor Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului
demnitatea, curajul şi recunoştinţa pentru faptul că, pe
parcursul unor lupte, mari zbuciumări, Republica Moldova a rămas,
este şi va fi stat independent.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.2.
Doamna Corina Fusu:
Aceasta este cel mai preţios.
Domnul Petru Porcescu:
Îmi pare rău, domnule
Preşedinte, că astăzi se vorbeşte despre acest eveniment, dar
vorbesc diletanţii şi doamna Fusu foarte frumos vorbeşte, dar
cred eu că nu a simţit din inimă ce s-a petrecut acolo.
De atîta, noi suntem, insistăm
asupra părerii noastre şi cred eu că Fracţiunea
parlamentară a Comuniştilor cere întrerupere, ca să nu aprofundăm
în continuare, din emoţii, conflictul acesta din Transnistria care
o să fie mai departe.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Desigur, eu sînt obligat să ofer
o pauză în cazul în care o cere o fracţiune. Dar,
vă rog, cînd revenim în sală să îmi
spuneţi cum se numeşte la Smirnov ziua aceasta.
Vă rog frumos.
Pauză, care 15? 5 minute. Nu,
dacă sînt 5 sînt 10, dacă sînt 10, sînt 20.
Aşa că 5 minute şi peste 10 minute ne întoarcem aici.
p a u z
ă
*
* * *
D u p ă p a u z
ă
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.2.
Domnul Igor Vremea:
Mulţumesc.
Fracţiunea vine, totuşi, cu
propunerea de a fi intitulată această zi comemorativă ca „zi a
memoriei victimelor conflictului armat de pe Nistru”, dat fiind faptul că
au fost victime şi de pe o parte, şi pe alta a Nistrului, cu
atît mai mult că această propunere sau idee a venit şi din
partea comisiei şi a fost susţinută de majoritatea membrilor
comisiei de specialitate, lucru menţionat şi în raportul
comisiei.
Totodată, aici, această
noţiune, să zicem, o să cuprindă, este, va întruni
şi persoanele civile, adică nu numai, să spunem, persoanele care
nemijlocit au participat în conflict în calitate de ostaşi,
dar şi persoanele civile, atît membrii familiilor celor care au
participat, cît şi alte persoane paşnice care locuiesc în
această zonă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian – Fracţiunea PDM:
Vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Stimaţi colegi,
Doamnă preşedinte,
Cred că situaţia aceasta trebuie
cumva depăşită starea aceasta de impas. Noi am avut
discuţiile referitoare la denumirea acestei sărbători, asupra
căreia nimeni nu are nici un fel de dubii că această
sărbătoare trebuie să fie în calendarul Republicii Moldova.
(Rumoare în sală.) Zi de comemorare, da, zi de comemorare. Eu
am venit cu propunerea care, pînă la urmă, a fost
acceptată de comisie: „Ziua memoriei victimelor conflictului de pe
Nistru”. Majoritatea colegilor din comisie, dacă nu greşesc, au
susţinut această propunere, întrucât nu se găsea
nici o formulă care să satisfacă reprezentanţii tuturor
grupurilor parlamentare.
Părerea mea este, dacă apare din
nou, deja în şedinţă în plen, această
discuţie referitoare la denumirea acestei zile de comemorare, să
revenim, totuşi, la această formulă care mi se pare, cum v-am
spus şi la comisie, din multe puncte de vedere destul de potrivită.
Sînt toţi victime, şi acei
care au luptat şi văduvele, şi orfanii, şi acei care au
avut de suferit în zonele unde s-au desfăşurat aceste
acţiuni militare. Republica Moldova este victimă, în fond, a
acestui conflict care s-a produs atunci în 1992.
Deci părerea mea este: ca să
deblocăm această situaţie, să revenim din nou la
această formulare, mai ales că înţeleg că
pînă şi grupul parlamentar, Fracţiunea Partidului Comuniştilor
ar accepta-o. Eu cred că noi avem nevoie de o zi de comemorare care
să fie acceptată unanim de societate.
Şi daţi să găsim
măcar în aceasta un compromis, e nevoie de un compromis.
Părerea mea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.4, în continuare.
Domnul Mihai Godea:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu înţeleg toate nuanţele
şi aspectele acestei probleme, dar nu ştiu de ce nouă ne place
să ne victimizăm. Poate sîntem victime ale istoriei, poate
sîntem victime ale independenţei noastre. Să contemplăm
puţin.
În 1992 Republica Moldova s-a
confruntat cu agresiune străină. Cei mai buni poate dintre noi s-au
ridicat atunci în apărarea integrităţii teritoriale
şi a independenţei Patriei noastre – Republica Moldova. Şi eu nu
văd absolut nici o problemă de ce noi, prin votul nostru de
aleşi ai poporului, să nu fixăm această zi de comemorare a
celor care au luptat pentru independenţa Republicii Moldova.
Pentru că în 1992 acei care au
luptat la Nistru au apărat independenţa Republicii Moldova şi
tot în 1992 noi am pierdut o parte din teritoriul nostru naţional
sub control neconstituţional şi sub ocupaţie militară
străină. Din acest considerent, eu propun să menţinem a
doua propunere a comisiei, ca ziua de 2 martie să fie zi de
comemorare a eroilor independenţei, 2 martie, aşa cum a propus
comisia.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc, stimaţi colegi.
Microfonul nr.2, interveniţi deja a
treia sau a patra oară.
Domnul Petru Porcescu:
Vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
De aceea şi se numeşte Parlament,
că avem voie să vorbim. Îmi pare foarte rău de ceea ce
spune domnul Godea, cînd spune că au fost ascultaţi şi de
părerea că acei care astăzi asistă aici au… care au
participat acolo sănt de părerea dumnealui.
Eu aş vrea să spunem că
sîntem 180 de grade invers. Eu, ca participant, propun să
susţinem propunerea sau iniţiativa domnului Serebrian. Să nu
îl ascultăm pe domnul Godea, care în ׳92
cred că umbla pe sub masă.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog să aplaudaţi
cînd se spun lucruri deştepte.
Microfonul nr.4.
Domnul Alexandru Cimbriciuc – Fracţiunea PLDM:
Stimate Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Vin cu un mesaj din partea Uniunii
Naţionale a Veteranilor de Război care s-au expus asupra acestui
fapt, acestui eveniment pe care noi astăzi trebuie să îl
votăm.
Veteranii de război aşteaptă
această pronunţare a noastră şi eu nu aş dori ca ziua
de 2 martie să se numească „Ziua victimelor”, fiindcă noi vedem
astăzi care doresc să devină victime, inclusiv generalul
Mişin, care în anul 1992 nu ştiu unde se afla ca general care
trebuia să fie în faţa tuturor veteranilor de război, a
tuturor celor care au luat arma în mînă şi acest lucru
noi îl … (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.2, nr.3.
Domnul Iurie Muntean:
Mulţumesc frumos, domnule
Preşedinte.
Deci cu titlu de remarcă pentru
domnul Godea. Eu vreau să reamintesc că în ׳92
am fost student la Universitatea de Stat şi eu ţin minte foarte bine
cum se ridicau studenţii pentru a pleca în Transnistria. Se ridicau
în ghilimele. Eu ţin minte cum în masă se organizau
depuneri de jurămînt, cum studenţii erau pe diferite căi
posibile.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu vă rog, deconectaţi
microfonul, nu este la subiect. Lăsaţi, nu mai jigniţi de acum
toată generaţia tînără, că nu se ridica, că
nu au apărat. Dar cine a apărat independenţa şi teritoriul
acestui stat?
Judecătorul Popovici, fiind
judecător, avînd doi copii, a lăsat mandatul, dosarele în
judecătorie şi s-a dus şi în prima zi a fost omorît,
tînăr fiind.
Microfonul nr.4.
Domnul Mihai Godea:
Vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Cu dreptul la replică. Mie îmi
pare rău pentru unii care nici pînă în ziua de
astăzi nu au ieşit de sub masă.
Vă mulţumesc.
(Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog, să nu politizăm,
vă rog foarte frumos.
Stimaţi colegi,
Doamnă Fusu,
Luaţi loc, vă rog.
Doamna Corina Fusu:
Da, eu în final.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog, luaţi loc.
Mulţumesc frumos.
Noi avem o problemă aici, că la
noi se numeşte Hotărîre cu privire la zilele de
sărbătoare şi la zilele de odihnă şi noi introducem,
luaţi loc, vă rog, şi noi introducem aici comemorare, ceea ce nu
corespunde titlului hotărîrii.
De aceea, eu propun, ori completăm
această hotărîre cu cuvîntul „comemorare”, ori mai bine
ar fi, întrucît aici e RSSM, să lăsăm într-o
parte această hotărîre, să adoptăm o
hotărîre a Parlamentului Republicii Moldova, care are denumirea
după independenţă. Şi să avem hotărîrea
Parlamentului Republicii Moldova dedicată, legată de 2 martie. (Rumoare
în sală.)
Microfonul nr.3, domnul Untilă.
Domnul Vadim Mişin:
Ñïàñèáî, ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü.
ß ìîã è íå îòâå÷àòü íà ýòó ãëóïåéøóþ
ðåïëèêó, íî ÿ õî÷ó ñêàçàòü: ÿ áûë òàì, êóäà ìåíÿ ïîñûëàëà ìîÿ Ðîäèíà, ÿ íîñèë
ïîãîíû. À òîò, êòî ñåé÷àñ ãîâîðèë, êîòîðûé äåéñòâèòåëüíî ñèäåë ïîä ñòîëîì è íè
îäèí èñòîðèê íå íàéäåò, ãäå îí áûë.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi deputaţi,
Dumnealui a participat la acest conflict
şi, vă rog, fiţi mai atenţi cînd vă jigniţi
unul pe altul. Dumnealui a participat cu arma în mînă, domnule
Mişin. Vă rog frumos eu.
Domnule Untilă,
Cu cuvînte frumoase veniţi
sau…?
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă:
Domnule Ghimpu,
Eu sînt unul dintre autorii acestui
proiect şi dacă nu mai era o iniţiativă legislativă
paralelă, cred că nu ajungeam aşa departe. Vreau doar la colegii
noştri din partea dreaptă, care încearcă să
aducă nişte învinuiri, nişte lucruri. Au fost nişte
lucruri sfinte şi oamenii au placat sincer atunci, şi-au
îndeplinit datoria şi datoria noastră astăzi este că
noi să îi onorăm şi să îi comemorăm anume
prin instituirea unei zile de comemorare.
Domnule Ghimpu,
Ceea ce aţi spus dumneavoastră,
în privinţa denumirii, eu am venit cu o iniţiativă
legislativă, este proiect în Parlament, înregistrat la Biroul
permanent, unde propun modificarea denumirii Legii cu privire la zilele de
odihnă, zilele de sărbătoare şi la zilele comemorative. Am
putea să unim aceste două proiecte şi ar dispărea acea
sintagmă.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu,
Da, poftim.
Doamna Corina Fusu:
Da, într-adevăr, în
comisia de specialitate a venit şi proiectul cu nr.190, care prevede
schimbarea denumirii Hotărîrii din 1990 cu privire la zilele de
sărbătoare şi la zilele de odihnă din R.S.S.
Moldovenească. Şi comisia a ajuns la următoarea concluzie:
să susţină propunerea domnului deputat Veaceslav Untilă de
schimbare a denumirii hotărîrii, adăugînd, după
cuvintele „zilele de odihnă” cuvintele „şi zilele de comemorare”.
Cu toate acestea, membrii comisiei
consideră că Hotărîrea Parlamentului nr.433 din 1990 are o
denumire anacronică şi necesită şi alte modificări
şi completări de ordin structural, redacţional şi
terminologic. Şi acest subiect poate constitui temeiul unei noi
iniţiative legislative asupra căreia unii deputaţi din comisia
noastră deja lucrează.
Aşa că propunem, domnule
Untilă, ca proiectul dumneavoastră cu nr.190 să fie examinat
în contextul unei noi iniţiative legislative, dacă
sînteţi de acord.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, doamnă Fusu.
Luaţi loc, vă rog.
Domnule Hadârcă,
Microfonul nr.5. A, dezbateri.
Dar eu am vrut să vin cu o propunere
pînă a lua cuvînt. Eu totuşi vă rog să
pătrundem în ceea ce discutăm astăzi. Această
hotărîre aparţine Republicii Sovietice Socialiste
Moldoveneşti şi e dureroasă pentru acei care au luptat pentru
independenţa Republicii Moldova.
Şi eu cred că această
sărbătoare nu trebuie să fie prevăzută prin
această Hotărîre a RSS Moldoveneşti. Şi propun
să adoptăm o Hotărîre cu privire la comemorarea zilei de 2
martie ׳92 şi hotărîrea
să fia aşa: Hotărîre cu privire la comemorarea zilei de 2
martie ׳92. Parlamentul adoptă
prezenta hotărîre în conformitate cu articolul prevăzut
de Legea cu privire la activitatea Parlamentului, Regulamentului, adoptă
ziua de 2 mai şi titlul care l-a prezentat doamna Fusu, 2 martie,
pardon.
Şi este simplu, şi avem o
hotărîre a Parlamentului Republicii Moldova, dacă vorbim de
independenţă, fiindcă independenţa şi cu R.S.S.M. nu
se leagă, nu sună, dar chiar nici nu e frumos, mă scuzaţi.
Eu cred că trebuie să avem
hotărîrea adoptată astăzi şi proiectul pe care l-am
propus eu. (Rumoare în sală.) Iniţiativa, păi, a
fost, şi noi dezbatem. În perioada dezbaterilor vin diferite idei,
propuneri şi, prin vot, ele se decid. Eu propun să avem o
hotărîre aparte legată de 2 martie ׳92.
Şi foarte corect o să fie.
Şi ziua 2 martie să fie titlul
pe care ni l-a propus comisia prezentată de doamna Fusu. Poftim? Ziua
memoriei, doamnă Fusu, Ziua memoriei, cum? „Ziua memoriei eroilor
independenţei”. (Rumoare în sală.)
Al doilea punct nu mai există. Comisia a venit
analizînd toate cu o singură propunere la sfîrşit. O
supun. (Rumoare în sală.) Parlamentul decide, comisa are
propunere, decizie de recomandare.
Microfonul nr.4.
Domnul Marian Lupu – Fracţiunea PDM:
Domnule Preşedinte,
Vă mulţumesc.
Noi discutăm acum un subiect de
maximă sensibilitate şi aici, în sală, mi s-a creat
impresia că dacă e cineva care ne priveşte în direct, ar
putea să vină cu senzaţia că noi sîntem pe diferite
părţi ale baricadei.
Şi nu este un lucru corect,
fiindcă noi sîntem toţi de aceeaşi parte a baricadei.
Şi este foarte important ca dincolo de ambiţiile noastre, dincolo de
punctele de vedere mai particulare, să ieşim la acest subiect cu o
poziţie consolidată la nivel de sută la sută din
parlamentari, fiindcă nu e vorba de viziuni diferite, toţi
pledăm pentru independenţă, pentru integritate teritorială.
Vă îndemn să dăm
dovadă de o capacitate, măcar o problemă foarte importantă
pentru această ţară să o rezolvăm împreună,
toţi, fiindcă nu este o zi de comemorare, care va ţine o
lună sau două, iar apoi să ne întoarcem de fiecare
dată.
Sîntem să o facem, sîntem
în capacitate să o facem sau nu, vă îndemn să o
facem. E nevoie? Să luăm încă o pauză de
jumătate de oră. Ne aşezăm toţi şi punem un
punct definitiv, ca să fie o decizie corectă.
Au fost mai multe opinii, este adevărat.
Am discutat şi la Alianţă, în cadrul dezbaterilor vin noi
argumente, noi viziuni şi eu cred că nu trebuie să dăm
dovadă aici de caracter în sensul prost al cuvântului, nici o
parte, dar să dovedim că toţi sîntem pentru această
ţară, să ne înţeleagă lumea.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4, în continuare.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimaţi colegi,
Eu cred că noi trebuie să ne
bazăm totuşi pe Regulamentul Parlamentului,conform căruia
această hotărîre a comisiei parlamentare trebuie pusă la
vot. Domnul deputat Serebrian a vorbit despre această decizie a comisiei
parlamentare. Textul, redacţia concretă a fost că ziua să
se numească „Ziua comemorării victimelor conflictului militar de la
Nistru”. Această variantă a fost susţinută cu majoritatea
de voturi.
Dacă doamna Fusu are altă
opinie, desigur, aceasta e opinia preşedintelui comisiei şi nu mai
mult. S-a discutat mult, sînt cel puţin două viziuni şi
ele trebuie puse la vot.
Sînt de acord cu acei care au vorbit,
inclusiv cu domnul Lupu, că dacă nu sîntem pregătiţi,
inclusiv majoritatea parlamentară, mai bine să facem o pauză
decît să facem o baraboaţă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine, atunci o pauză, din partea
noastră, ca noi să ne apreciem corect cum trebuie să fie,
hotărîre R.S.S.M., hotărîre de azi şi denumirea
corectă.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat – Prim-ministrul Republicii Moldova:
Vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Eu vreau să vă spun că pe
parcursul timpului tot am asistat la pregătiri. Noi tot cam vreo 20 de ani
ne pregătim să spunem lucrurilor pe nume, să trăim în
baza adevărului ş.a.m.d.
Dacă este necesar să facem o
pauză de jumătate de oră, cred că nu este o problemă.
Însă eu aş vrea să mai facem o constatare înainte de
a discuta şi de a lua decizii. Am impresia că mulţi din
această sală sînt victime ale propriilor priviri asupra
lucrurilor care s-au întîmplat şi se întîmplă
în ţara noastră. Or, acei care au fost pe Nistru, cu arma
în mînă au luptat şi acei care şi-au dat viaţa
pentru independenţă, au fost, rămîn şi vor fi eroi
şi,în nici un caz, victime. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, pauză de 10 minute.
Şedinţa Alianţei, vă
rog, în Sala mică.
p a u z ă
*
* * *
D u p ă p a u z ă
Domnul Mihai Ghimpu:
Luaţi loc, vă rog. Şi
intraţi în sală ceilalţi care sînt în
afară. (Rumoare în sală.) În timpul
şedinţelor barul trebuie să fie închis.
Doamnă Fusu,
Vă rog, la tribună.
Intraţi în sală,
stimaţi colegi.
Domnule Brega,
Am o rugăminte, ca cel mai
tînăr deputat, invitaţi colegii în sală, vă
rog. Şi uitaţi-vă că e gol acolo, la dumneavoastră.
Aveţi cuvîntul, doamnă
Fusu. Poftim.
Doamna Corina Fusu:
În urma discuţiilor pe care
le-am avut acum, s-a decis o variantă de compromis. S-a ajuns la un
consens, precum ambele propuneri discutate în comisia de specialitate
conţin cuvintele „Ziua memoriei”, deci prima variantă era „Ziua
memoriei victimelor căzute în conflictul de pe Nistru”, iar cea de a
doua propunere sună în felul următor: „Ziua memoriei eroilor
independenţei”.
Am decis să unificăm aceste
două propuneri, aceste două denumiri. Ziua de 2 martie să se
numească oficial, pur şi simplu „Ziua memoriei”, iar în
descifrarea conţinutului acestei denumiri să fie scris: „Ziua de
comemorare a celor căzuţi în conflictul armat din 1992 pentru
apărarea integrităţii şi independenţei Republicii
Moldova şi victimelor acestui conflict”.
Şi atunci cuprinde absolut ambele
opinii discutate, dezbătute şi cu care au căzut de acord toate
fracţiunile şi toate componentele Parlamentului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.3.
Doamna Maria Postoico – Fracţiunea PCRM:
În legătură că se
propune o nouă redacţie, Fracţiunea PCRM cere o pauză.
Doamna Corina Fusu:
Deci nu este o nouă redacţie,
este „Ziua memoriei”, precum era.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Întrucît se cere pauză,
eu sînt obligat, conform Regulamentului. Ca să fie clar, să nu
mai cerem încă o pauză cineva, titlul hotărîrilor
să se completeze cu cuvîntul „comemorare”, fiindcă nu poţi
să pui memoria în Hotărîrea cu privire la
sărbătoare şi odihnă.
Sînteţi de acord?
Examinaţi şi varianta aceasta, vă rog, Fracţiunea PCRM.
Mulţumim. Pauză de…
Doamna Corina Fusu:
Da, dar este proiectul examinat în
comisie şi avizul este.
Domnul Mihai Ghimpu:
Fracţiunea are dreptul la pauză,
doamnă Fusu, da.
p a u z
ă
*
* * *
D u p ă p a u z ă
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamna Fusu. Sectorul nr.2, sectorul nr.3,
vă rog, completaţi rîndurile. Aşa, cine expune
poziţia Fracţiunea Partidului Comuniştilor?
Microfonul nr.2, da? Poftim, microfonul
nr.2.
Domnul Petru Porcescu:
După toate discuţiile care am
avut în Fracţiune, sînt împuternicit să vă
aduc la cunoştinţă care este propunerea fracţiunii.
Propunem ca această zi să fie numită „Ziua comemorării
victimelor conflictului armat de pe Nistru”, 2 martie.
Drept argument în această
privinţă serveşte faptul că şi în viziunea
Uniunii Europene asupra războaielor conflictele armate au un impact tragic
nefast asupra tuturor părţilor implicate atît din partea
stîngă, cît şi din partea dreaptă.
Victime unor asemenea conflicte armate pot
fi considerate atît ostaşii căzuţi în lupte,
cît şi populaţia paşnică care era şi din partea
stîngă, şi din partea dreaptă a Nistrului. Aceasta este
viziunea Fracţiunii Partidului Comuniştilor şi rugăm
să fie pusă la vot.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Porcescu.
Domnilor jurişti?
Doamnă Fusu,
Aţi notat?
Doamna Corina Fusu:
Da, am notat, dar conţinutul este
acelaşi. Propunerea este „Ziua memoriei” şi în paranteze ceea
ce aţi spus dumneavoastră. Denumirea pe care o propune, în opinia
mea, Fracţiunea Partidului Comuniştilor este una foarte greoaie. Ceea
ce aţi spus dumneavoastră se va conţine în descifrare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Nagacevschi.
Doamna Corina Fusu:
„Ziua memoriei”, în paranteze ceea ce
aţi spus dumneavoastră. Dar „Ziua memoriei” este o denumire mai
sonoră şi se memorează mult mai bine, dacă vrem să
avem, într-adevăr, o zi cu pondere şi plină de
semnificaţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Memorie înseamnă că
îi amintim cu adevărat pe toţi. Şi aici noi am găsit
cuvîntul potrivit la locul potrivit.
Eu supun votului propunerea comisiei, apoi
propunerea fracţiunii dumneavoastră. (Rumoare în sală.)
Nu este adevărat aşa, doamnă.
Doamna Corina Fusu:
Deci prima propunere a venit din partea,
mai întîi noi am avut pauză şi am venit cu consensul
„Ziua memoriei”, în paranteze, după cum am spus mai înainte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Bujor,
Nu, vă rog. Supun votului, vă
rog, nu mai trebuie. Vă rog frumos.
Doamna Corina Fusu:
Mai întîi a fost propunerea cu
„Ziua memoriei”.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu,
Daţi citirii textului pe care
îl supun votului.
Doamna Corina Fusu:
Deci se propune ca data de 2 martie să
se numească „Ziua memoriei”. În descifrare „Ziua de comemorare a
celor căzuţi în conflictul armat din 1992 pentru apărarea
integrităţii şi independenţei Republicii Moldova şi
victimelor acestui conflict”.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa, cu completarea, ceea ce am propus
eu, cuvîntul „comemorării” în titlul proiectului de
hotărîre.
Doamna Corina Fusu:
Aha.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Numărăm voturile?
Doamna Corina Fusu:
Este hotărîre.
Domnul Mihai Ghimpu:
E hotărîre, dar eu vreau să
numărăm voturile.
Doamna Corina Fusu:
Majoritatea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.1?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Mihai Ghimpu:
Zero.
Sectorul nr.2?
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 31.
Sectorul nr.2 – 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
31 plus 21.
52 de voturi.
Mulţumim frumos. (Aplauze.)
Aşa, cred că. (Rumoare
în sală.) Şi a doua?
Doamna Corina Fusu:
Este o hotărîre (rumoare
în sală) care necesită majoritatea celor prezenţi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi, (rumoare în
sală.)
Doamnă Fusu,
Mulţumesc. Luaţi loc, vă
rog. Deja este act normativ, nu se mai supune votului o propunere atunci
cînd deja este act normativ. Asta e. Ce să fac?
Mulţumesc frumos.
Eu vreau să vă…
Stimaţi colegi din Fracţiunea
PCRM,
Eu cred că prin aceste pauze,
discuţii, noi ne-am apropiat unii de alţii în cea ce ţine
de ziua de 2 martie „Ziua memoriei”. Şi aceasta trebuie să ne bucure.
Noi ne-am apropiat. Vedeţi că textul puţin diferă.
Iată, un exemplu că noi putem colabora.
Chiar vă mulţumesc foarte mult
pentru colaborare.
Următorul proiect: proiectul de
Hotărîre nr.398 privind aprobarea modului de utilizare a mijloacelor
fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli.
Prezintă domnul ministru Valeriu
Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc – ministrul agriculturii şi industriei
alimentare:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi domnilor deputaţi,
Onorată asistenţă, se
propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Hotărîre a
Parlamentului Republicii Moldova cu privire la modificarea şi completarea
Hotărîrii Parlamentului nr.137 din 29 decembrie 2009 privind
aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a
producătorilor agricoli.
Acest proiect de hotărîre va
permite să fie achitate plăţile pentru înfiinţarea
plantaţilor viticole în anul 2009 pentru subvenţionarea
utilizatorilor de produse de uz fitosanitar, subvenţionarea
producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a
producţiei de fabricaţie proprie şi urmare a implementării
sau aplicării Codului fiscal, articolul 115, care prevede că declaraţiile
cu privire la taxa pe valoarea adăugată se prezintă
pînă la 31 ianuarie, adică pînă la ultima zi a lunii
ulterioare lunii de dare de seamă, cum ar fi decembrie 2009, au
apărut aceste datorii care trebuie să fie plătite acum, în
2010.
Şi, în conformitate cu acest
proiect de hotărîre al Parlamentului, se adaugă la
Hotărîrea din 2009 un articol care prevede că datoriile anului
2009 vor fi achitate în anul 2010 în limita mijloacelor alocate
pentru subvenţionarea producătorilor agricoli, inclusiv pentru cei
care au plantat plantaţii de viţă de vie.
Stimaţi colegi,
În afară de aceasta, a fost
modificat un articol, ceea ce prevede completarea cu stimularea creditării
în agricultură de băncile comerciale, să fie incluse
şi asociaţiile de economie şi împrumut şi
corporaţiile de finanţare rurală.
Stimaţi colegi,
Prin acest proiect de lege, vor fi
deblocate aceste plăţi şi agricultorii vor primi acele datorii
care au apărut în anul 2009, dar în urma dărilor de
seamă ianuarie 2010.
Eu vă mulţumesc şi propun ca
acest proiect să fie susţinut de Parlamentul Republicii Moldova.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Dacă nu sînt
întrebări, invit la tribună raportorul. Domnul Todoroglo,
comisia, da.
Nu, dumnealui este raportor,
preşedintele comisiei. Proiectul acesta. Punctul de vedere al comisiei.
Cum, să supunem votului aparte. Nu, bine. Bine, am înţeles. Mai
este un proiect, îl prezintă, apoi raport pe ambele şi
votăm împreună.
Domnul Dmitri Todoroglo – Fracţiunea PCRM:
Da, mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Stimaţi colegi, necesitatea
iniţierii iniţiativei legislative din numele fracţiunii a fost
din cauză că a avut loc o… absolut neargumentat,
tărăgănarea, crearea bazei legislative pentru Guvern… din partea
Guvernului tărăgănarea, crearea bazei legislative pentru
asigurarea datoriilor care au acumulat anul trecut din fondul de subvenţie
în jurul a 213 milioane de lei şi achitarea acestei sume din bugetul
de stat 2010, din fondul… mijloacele care sînt prevăzute în
fondul anului curent.
Scopul proiectului totuşi a fost,
avînd în vedere situaţia pe care o avem noi în agricultură
şi timpul care finalizarea lunii februarie, agricultorii deja demult
sînt pregătiţi pentru ieşirea pentru îndeplinirea
lucrărilor de primăvară, rămîne ca numai asigurarea
cu fondurile circulante, care o să dea posibilitate de a prelucra
pămîntul, de a asigura cu seminţe şi alte… fondurile
circulante necesare pentru asigurarea îndeplinirii acestor lucrări.
Suplimentar, la ceea cu ce a ieşit
Guvernul, în iniţiativa legislativă cu care eu am ieşit a
fost supliment, ceea ce nu a fost în iniţiativa legislativă a
Guvernului, acoperirea cheltuielilor care au avut loc pentru
înfiinţarea plantaţiilor viticole din cauză că
varianta Guvernului nu prevede această normă.
Plus la aceasta, iniţiativa
legislativă cu care eu am ieşit prevede porunca Guvernului că
în primul semestru o să iasă cu propunerile rectificarea
bugetului pe anul curent în scopul alocării acestor bani necesari
în bugetul pe anul curent, care o să fie folosiţi pentru
achitarea datoriilor 2009.
Iată, această idee, această
concepţie este prevăzută în iniţiativa mea care este
înregistrat pe data de 9 februarie 2010.
Domnule Preşedinte,
Informaţie privind proiectul,
iată aşa. Dacă sînt întrebări, poftim.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, am înţeles că e vorba
de un singur proiect, dar cu două iniţiative. Acum, poziţia
comisiei, vă rog.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Da, mulţumesc.
Comisia a examinat ambele proiecte la
temă şi a ajuns la concluzia ca aceste două proiecte să fie
comasate şi varianta definitivată din aceste două proiecte… este
prezentat proiectul de hotărîre, varianta definitivată este
prezentată pentru deputaţi.
Dacă au, dacă e necesar, eu pot
să citesc, domnule Preşedinte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Este, deputaţii tocmai citesc.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Dacă sînt înmînate,
atunci varianta prezentată ca variantă definitivată, unica
hotărîre pentru aceste două proiecte de lege pentru votare.
Îndeplinirea acestei hotărîri o să asigure, e
adevărat, achitarea datoriilor care s-au acumulat anul trecut şi
porunca Guvernului o să… că în primul semestru o să
vină cu o propunere: rectificarea bugetului 2010 cu banii care o să
fie cheltuiţi în scopul scoaterii acestei datorii pe care am avut-o
în anul 2009.
Iată, aşa, proiectul care este
prezentat, eu rog Parlamentul ca să fie susţinută această
variantă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Domnule ministru,
Sînteţi de acord?
Microfonul nr.1.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Preşedinte,
Guvernul a venit cu un proiect de
hotărîre şi noi propunem ca să fie susţinut proiectul
prezentat de Guvern.
În ceea ce priveşte că
domnul Todoroglo a menţionat că nu sînt incluse în
proiectul Guvernului datoriile pentru plantaţiile viticole, nu este
aşa. Noi aici avem scris, pur şi simplu, investiţiile capitale.
Adică, în textul proiectului
prezentat de Guvern este înscris: investiţiile capitale. Noi putem
să acceptăm, numai că inclusiv plantaţiile vinicole şi
ceea ce se referă la Hotărîrea Parlamentului din 2007, ca
să fie clar în baza cărui regulament.
Adică, aceasta se referă la
articolul 21. În ceea ce priveşte articolul 2, aceasta
este de acum chestiunea Parlamentului. Nu putem să ne expunem referitor la
această, să spunem, modificare, fiindcă ea reprezintă aici
poziţia iniţială a Guvernului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule ministru.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Se poate, domnule Preşedinte?
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, domnule preşedinte.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimaţi colegi,
La şedinţa comisiei, unde au
participat prim-viceministrul domnul… proiectul, articolul 2 şi proiectul
pe care noi l-am prezentat acum a fost susţinut din numele Guvernului
şi eu am precizat aceasta.
Eu vreau să citesc totuşi
articolul 2, care absolut creeze şi fracţiunea, Comisia
agricultură şi industre alimentară a fost unanim votat. Citesc:
Guvernul, pînă la 1 iulie anul curent, va prezenta Parlamentului
propuneri de rectificare a Legii bugetului de stat pe anul 2010, nr.133 din 23
decembrie 2009 privind completarea fondului pentru subvenţionarea
producătorilor agricoli cu suma mijloacelor utilizată pentru
acoperirea datoriilor din anul 2009.
Dacă noi o să folosim din 300 de
milioane prevăzute în bugetul pe anul curent, o să folosim,
pentru acoperirea cheltuielilor 2009, 231 de milioane, atunci rămîne
pentru anul curent, pentru îndeplinirea acestui masiv privind care o să
fie aprobat Regulament, rămîn 70 de milioane total în
republică. Este imposibilă aşa atitudine.
De aceea, noi am propus, totuna Guvernul
va veni în prima jumătate a anului cu rectificarea bugetului ca de
obicei şi o să fie acoperită această sumă, invers,
care e sensul acestei acţiuni şi care e sensul creării
agenţiei de plăţi, care e sensul elaborării,
adoptării Regulamentului care acum trebuie să fie adoptat, numai
pentru aceste 70 de milioane. Asta e ruşine.
De aceea, comisia care a votat unanim toată,
reprezentanţa toată a fracţiunilor, eu propun, stimaţi
colegi, că o să fie susţinută varianta susţinută
de toţi membrii comisiei.
Desigur, eu înţeleg că
domnul ministru nu are împuternicirile după ce a venit varianta
Guvernului, dar aceasta este o variantă pe care şi Parlamentul are
dreptul să ia aşa decizie. Şi totuna eu nu sînt convins
că astăzi Guvernul poate spune că aceşti bani nu o să
fie rambursaţi, din cauză că nu o să fie, în genere,
atunci subvenţionarea anul curent din numele statului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule preşedinte…
Domnul Dmitri Todoroglo:
De aceea, eu propun ca să fie
pusă la vot decizia comisiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule preşedinte…
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Da.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimaţi deputaţi,
Eu nu aş vrea ca domnul, eu îmi
cer scuze că poate fac această remarcă, ca domnul Todoroglo
să tragă nişte concluzii pripite. Noi am menţionat şi
în şedinţă de Guvern că Guvernul îşi va
onora obligaţiunile prevăzute de Legea bugetului pentru anul 2010
şi aceste 300 de milioane de lei care sînt prevăzute pentru
subvenţionarea producătorilor agricoli în anul 2010 vor fi
în bugetul pentru anul 2010.
Aşa că scriem noi articolul
acesta II sau nu-l scriem, Guvernul îşi va onora obligaţiunile
prevăzute în Legea bugetului pentru anul 2010. Şi 300 milioane
de lei prevăzute vor fi achitate pentru acele măsuri care sînt
prevăzute în Hotărîrea Parlamentului nr.137 din decembrie
2009.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimaţi colegi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Pe scurt, vă rog.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimate domnule ministru,
Dumneavoastră aţi venit
astăzi, Guvernul a venit nu în zadar cu crearea bazei legislative,
ca să aveţi posibilitate să achitaţi din bugetul anului
curent cu datoriile care s-au acumulat sau neachitat anul trecut, din
cauză că nu a fost bază legislativă.
Dacă noi nu… dacă după
folosirea a 213 milioane din bugetul anului curent, unde o să
rămînă 90 de milioane şi fără modificarea
acestui buget, aducerea suplimentară a mijloacelor în fond voi nu o
să aveţi posibilitate să faceţi nimic mai departe.
De aceea, această poruncă
către Guvern, Parlamentul o să dea la Guvern, coincide ceea ce
dumneavoastră vorbiţi şi de ce atunci vă temeţi. Asta
o să fie o poruncă prin elaborarea completărilor în buget,
rectificarea bugetului anului curent, că fondul care este prevăzut,
300 de milioane, această diferenţă o să fie
prevăzută şi aceasta pentru Ministerul Finanţelor, pentru
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule preşedinte,
De acum intraţi în dialog.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Nu, nu, nu. Eu am…
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Da, mulţumesc. Luaţi loc. Supun
votului ambele, am văzut. Am văzut, domnilor, staţi
liniştiţi. Cine nu îl vede pe Prim-ministru.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Vizavi de acest articol 2. Eu, în
primul rînd, ţin să apreciez grija pe care o manifestă
preşedintele comisiei faţă de ceea ce urmează să
facă Guvernul. Însă să aveţi în vedere că
avem deja normă legală. Mă refer la ceea ce ţine de
prevederile bugetului de stat al Republicii Moldova pentru anul 2010. Prima.
A doua. Cu poruncile trebuie să mai
vedem ca şi formulare, cum le facem. Şi de aceea, domnule
Preşedinte, avînd în vedere că norma legală deja
există şi ca să punem într-o hotărîre de
Parlament sarcina cînd să vină Guvernul cu rectificare, nu este
corect, pentru că vom veni cu o rectificare per ansamblu a bugetului, nu
doar pe componenta care este prevăzută în acest proiect de
hotărîre. Fiindcă, în caz contrar, vom veni cu
rectificări la buget de la caz la caz.
Rugămintea este să aveţi
în vedre că cunoaştem în detalii ce avem de făcut
în îndeplinirea bugetului şi vom veni cu rectificarea
bugetului per ansamblu, inclusiv la acest component.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine, domnule Todoroglo,
Nu, v-aţi expus punctul de vedere
deja.
Domnule Prim-ministru,
Vreau să vă spun că chiar
îmi place mie, în conformitate cu porunca Guvernului, e o expresie
bună.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
În primul rînd, porunca din
partea Parlamentului asupra împlinirii acestui buget în sumele care
o să fie folosit pentru datoriile anului trecut, aceasta absolut o
normă legală.
Domnule Prim-ministru,
Absolut norma legală.
De aceea, nu este, absolut normă
legală.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, stimaţi colegi.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Dacă tare se insistă, atunci
fără a fi stipulat acest termen. Că dumneavoastră
puneţi exact un termen: primul trimestru. Aceasta înseamnă
că luna viitoare trebuie să venim cu rectificarea. Semestru aici.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Este vorba, domnule Prim-ministru, nu
primul trimestru, noi ne-am gîndit la aceasta, am discutat, dar primul
semestru, aceasta 1 iunie, aceasta după ce o să faceţi analiza
anului, prima jumătate a anului, o să aveţi rezultatele şi
sigur, o să veniţi cu modificarea bugetului. În fiecare an
facem aşa, dumneavoastră ştiţi bine aceasta.
De aceea, norma absolut normală
pentru votare, nu este nimic nici o temere. Eu rog susţinerea şi a
Parlamentului, şi domnului Prim-ministru.
Domnul Mihai Ghimpu:
E clar. Eu supun votului proiectul
înaintat de Guvern şi apoi…
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Nu, nu, nu. Nu poate să fie
supusă varianta Guvernului din cauză că ei singuri ştiu
că varianta Guvernului nu prevede unele probleme care o să le
aibă ei după, două iniţiative, şi dacă o să
votăm acum varianta ceea despre care vorbiţi dumneavoastră,
Guvernul, atunci dispar cheltuielile pentru achitarea cheltuielilor care a avut
anul trecut, despre înfiinţarea plantaţiilor viticole – 50 de
milioane, nu o să fie acolo. Dar ce, Guvernul nu are dorinţă
să facă aceasta?
Aceste plantaţii viticole nu
intră în, numai investiţii capitale din cauză că
acolo este referirea numai la fondul de subvenţii unde nu este, au fost
două fonduri anul trecut: fondul de subvenţionare şi fondul de
dezvoltare a viticulturii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Bine, domnule Todoroglo…
Domnule Todoroglo,
Sînt două proiecte şi eu o
să supun votului proiectele, nu, care şi cui aparţine. Este
vorba de proiectele nr.398 şi nr.285. Noi am început, a fost
prezentat proiectul nr.398 şi eu trebuie să supun votului acest
proiect.
Microfonul nr.1.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Preşedinte,
Eu am propus , la articolul 2, în
varianta propusă de Guvern, acolo după, unde este scris:
„cheltuielile capitale inclusiv”, să fie adăugat: „nclusiv
plantaţiile vitivinicole, viticole”. Şi la sfîrşit de adăugat
şi nr.14 din 9 februarie 2007, adică şi Hotărîrea
Parlamentului din 2007, prin care se reglementa, de pildă, că acest
suport din partea statului să fie aplicat şi pentru plantaţiile
viticole. Adică, cu această modificare se poate de acceptat varianta
propusă de Guvern.
Domnul Mihai Ghimpu:
Deci dumneavoastră aveţi aici
în vedere articolul 21, unde cuvintele … cheltuielilor
capitale.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La articolul 21, după cuvintele
„cheltuielile capitale” de scris: „inclusiv plantaţiile viticole”.
Domnul Mihai Ghimpu:
Inclusiv plantaţiile vinicole.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Şi la sfîrşit, unde e scris
Hotărîrea Parlamentului nr.312 din 25 decembrie 2009 şi nr.14
din 9 februarie 2007, pe care se reglementau aceste suporturi din partea
statului pentru plantarea plantaţiilor vinicole, viticole.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa, supun votului proiectul de
hotărîre în redacţia tocmai ce aţi auzit-o acum.
Cine este pentru, rog să voteze.
Stimaţi colegi,
Votăm sau nu votăm? Dar ce e cu
ziua asta astăzi, domnilor?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
Nu, ştiţi cum, dacă poporul
cere, eu nu văd nici o problemă să se voteze, în fond,
şi proiectul propus de către comisie ca şi raport, cum e
prezentat în raport. Doar că, spuneam, este o normă
propusă asupra unei norme care deja este şi care trebuie să fie
respectată. Dar dacă se insistă, nici o problemă,
votăm conform raportului comisiei şi am pus punct la toate.
Domnul Mihai Ghimpu:
De acord, domnule ministru? De acord.
Domnul Prim-ministru aici e deputat, vă rog să mă scuzaţi.
OK.
Supun votului proiectul de
hotărîre, conform raportului comisiei, cu completările,
susţinerea domnului deputat Prim-ministru. Cine este pentru, rog să
voteze.
Mulţumesc, unanim.
E hotărîre şi nu mai supun
votului, numărării.
Următorul proiect, ca să nu…
nr.369.
Procedură. Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Muntean:
Mulţumesc frumos, domnule
Preşedinte.
Eu, stimaţi colegi, vreau să
vă atrag atenţia asupra unui moment foarte important, de fapt, un
moment solemn pe care noi acum îl trăim aici, în Parlament,
deoarece această propunere substanţială a Fracţiunii
Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, care a fost şi
consfinţită în decizia comisiei, a fost acceptată de
Alianţa pentru Integrare Europeană.
Vă mulţumim frumos. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu mai bine tac. Proiectul nr.369 privind atragerea
împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar
Internaţional. Prezintă domnul ministru al finanţelor, Veaceslav
Negruţa. Nr.370, apoi nr.369; cu rectificare, nr.370.
Domnul Veaceslav Negruţa – ministrul finanţelor:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Prezentăm spre examinare proiectul de
Lege privind modificarea Legii nr.419 cu privire la datoria publică,
garanţiile de stat şi recreditarea de stat.
În conformitate cu prevederile legii
menţionate, Ministerul Finanţelor utilizează în calitate
de instrumente generatoare de datorii de stat externe instrumentele financiare
aplicabile pe pieţele financiare externe.
În acelaşi timp,
hotărîrile cu privire la împrumuturile de stat externe se
adoptă de către Parlament în baza contractelor privind
împrumuturile de stat externe prezentate de Guvern.
Totodată, după cum este
cunoscut, începînd cu acest an, Guvernul Republicii Moldova a
devenit beneficiar asistenţei financiare în formă de
împrumut de stat extern din partea Fondului Monetar Internaţional
în cadrul mecanismului extins de creditare, elaborat de Fondul Monetar
Internaţional. Împrumutul de 95 de milioane de drepturi speciale de
tragere va fi acordat în conformitate cu prevederile programului economic
cu Republica Moldova.
Este de menţionat faptul că
procedurile fondului de alocare a surselor financiare ţărilor membre
diferă de procedura stabilită prin legislaţia Republicii
Moldova, aplicată în cazurile de contractare de către Guvern a
unor împrumuturi din partea creditorilor externi.
În special, e vorba de acordarea
împrumuturilor din partea fondului, acest împrumut nu presupune
încheierea unui acord de împrumut între două
părţi care, luînd în considerare prevederile
legislaţiei în vigoare, urmează să servească drept
bază pentru adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii
pentru ratificarea acestuia.
Din aceste considerente, Guvernul Republicii
Moldova vine cu solicitarea de a adopta propunerea de completare a legii
menţionate cu un articol adiţional 211, care va avea
următorul cuprins:
Articolul 211. – Adoptarea
legilor cu privire la atragerea împrumuturilor de stat externe şi
altor instrumente financiare de la Fondul Monetar Internaţional.
Legile cu privire la atragerea
împrumuturilor de stat externe şi altor instrumente financiare din
partea Fondului Monetar vor fi adoptate de către Parlament. Această
modificare va fi, va servi drept bază legală pentru atragerea
împrumutului de stat extern de la Fondul Monetar Internaţional cu
aplicarea procedurilor într-un fel simplificate de aprobare a
împrumutului acordat Guvernului din partea Fondului Monetar.”
În temeiul celor menţionate,
solicităm să susţineţi, domniile voastre, această
iniţiativă legislativă.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări nu sînt. Comisia şi
apoi următorul proiect. Raportul comisiei. Odihniţi-vă
puţin, domnule ministru, şi apoi îl votăm şi trecem
la celălalt.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Comisia economie, buget şi
finanţe a examinat proiectul de lege. Acest proiect de lege drept rezultat
al relaţiilor pe care le are în prezent Republica Moldova cu Fondul
Monetar Internaţional şi instrumentele utilizate dintre Guvern
şi Fondul Monetar nu erau stipulate în legislaţia actuală.
Din acest motiv, Guvernul a venit cu
această propunere, prin care aceste instrumente vor fi contractate
în baza unei legi adoptate de către Parlament.
Totodată, comisia, aveţi
în anexă o nouă redacţie a acestei legi, aceasta pentru
lectura a doua şi, ţinînd cont de avizele pe care le-am primit
de la comisiile permanente, avizele Direcţiei juridice a Aparatului
Parlamentului, Comisia economie, buget şi finanţe, cu votul a 5
„pentru” şi 6 „împotrivă”, propune Parlamentului spre examinare
proiectul de lege. Parlamentul trebuie să se expună dacă
votează.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu înţeleg. Atît, da? Nu sînt
întrebări? Luaţi loc.
Cine este pentru adoptarea proiectului
în prima lectură? Luări de cuvînt? Da, domnule Muntean,
poftim.
Domnul Iurie Muntean:
Stimaţi deputaţi,
Stimaţi reprezentanţi ai
Corpului diplomatic,
Onorată asistenţă,
Fracţiunea Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova a examinat proiectul de Lege privind
atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar
Internaţional şi ţine să vă comunice că nu va
susţine acest proiect din următoarele considerente.
Primul. Felul în care a fost
negociat Memorandumul subminează principiul transparenţei procesului de
atragere a împrumuturilor şi creditelor externe prin excluderea
aleşilor poporului şi limitarea accesului acestora la informaţii
la etapa negocierilor cu creditorul, deşi împrumutul în
cauză din partea FMI, în premieră, implică angajamente
financiare directe asupra bugetului de stat.
Al doilea. Precondiţiile şi
repercusiunile încheierii Memorandumului cu FMI, drept urmare a
aprobării de către Consiliul Directorilor Executivi al Fondului
Monetar Internaţional de pe 29 ianuarie 2010, în mod direct şi
foarte negativ, afectează bunăstarea cetăţenilor Republicii
Moldova atît din perspectivă de scurtă durată, cît
şi în cea de durată medie şi lungă.
Aş dori să vă reamintesc
doar cîteva din precondiţiile şi consecinţele multiple la
care, în repetate rînduri, s-a referit Partidul Comuniştilor
din Republica Moldova:
reducerea de două ori a
investiţiilor în educaţie şi ştiinţă;
reducerea de două ori a
majorărilor salariale cadrelor pedagogice şi didactice;
reducerea cheltuielilor aferente burselor
şi compensaţiilor pentru locuirea în căminele
studenţeşti;
reducerea locurilor bugetare pentru
studenţi în instituţiile de
învăţămînt superior;
reducerea personalului pedagogic cu cel
puţin 6 mii de unităţi, închiderea a cel puţin 130 de
şcoli;
reducerea investiţiilor de ocrotire a
sănătăţii ce va atrage după sine închiderea unui
şir de spitale şi centre de sănătate;
reducerea masivă de cadre în
sistemul bugetar;
îngheţarea pensiilor şi
compensaţiilor nominative, precum şi blocarea accesului noilor
beneficiari la sistemul compensaţiilor nominative;
abrogarea indemnizaţiilor pentru
întreţinerea copiilor de la 3 pînă la 16 ani;
majorarea vîrstei de pensionare
şi a condiţiilor de pensionare pentru unele categorii de
funcţionari publici;
reducerea de două ori a
subvenţiilor în agricultură şi implementarea TVA de 8% la
producţia agricolă ce va stimula procesatorii la aplicarea diferitor
scheme tenebre şi va face şi mai vulnerabilă poziţia
economico-financiară a agricultorilor.
Destabilizarea climatului
investiţional prin abrogarea cotei zero a impozitului pe profitul reinvestit
ce a fost un atu important atît pentru investitorii autohtoni, cît
şi pentru cei străini şi un instrument eficient de reducere a
ponderii economiei tenebre în economia naţională şi multe,
multe altele repercusiuni.
Onoraţi colegi,
În aşa condiţii, Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova consideră amorală şi
inacceptabilă, ba chiar şi ruşinoasă, acceptarea
împrumutului din partea FMI-ului în asemenea condiţii, cu
asemenea condiţii.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, mulţumesc frumos. Poftim, mai sînt
doritori? Nu sînt.
Deci permiteţi-mi să supun
votului în primă lectură proiectul de Lege nr.370. Cine este
pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc frumos.
Proiectul de Lege nr369, domnul
Negruţa. Poftim.
Domnul Veaceslav Negruţa:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi domni deputaţi,
În primul rînd, ţin
să menţionez că, probabil, luarea de cuvînt a domnului
Muntean se referea la un alt proiect de lege şi nu la cel pe care l-am
prezentat iniţial. Ceea ce ţine de proiectul următor e vorba de…
privind atragerea împrumutului de stat extern de la Fondul Monetar
Internaţional.
După cum este cunoscut, în ziua
de 29 ianuarie a fost aprobat de către Consiliul de Directori al Fondului
Monetar programul economic al Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Moldova va beneficia de mecanismul extins de creditare. Suma pentru anul 2010
este prevăzută de pînă la 95 milioane drepturi speciale de
tragere, echivalent a 152 milioane de dolari.
Împrumut dat va fi acordat în
tranşă, fiecare urmînd a fi rambursată din această
tranşă în 10 tranşe egale după expirarea a 5 ani
şi jumătate după fiecare tragere. Dobînda aplicată
acestui împrumut va fi egală cu 0,25% anual, dar
începînd cu anul 2012. Adică primii 2 ani, 2010 şi 2011,
dobînda aplicată va fi egală cu zero. Toate plăţile
pentru deservirea împrumutului acordat vor fi suportate de către
bugetul de stat.
În temeiul celor menţionate,
solicităm susţinerea proiectului prezentat de către Guvern
şi aprobarea acestuia.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, vă mulţumesc frumos.
Întrebări sînt către raportor? Nu sînt. Luaţi
loc.
Poftim, comisia. Domnule Ioniţă,
poftim.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Comisia economie, buget şi
finanţe a examinat proiectul de Lege privind atragerea împrumutului
de stat extern din partea Fondului Monetar Internaţional. Acest proiect a
fost elaborat în urma aprobării de către Consiliul de Directori
Executiv al Fondului Monetar Internaţional a programului economic cu
Republica Moldova.
Prin acest împrumut, după cum
aţi fost anunţaţi, vor primi 95 de milioane de drepturi speciale
de tragere, ceea ce este circa 152 milioane de dolari SUA. Comisia propune
pentru lectura a doua ca la articolul 1 din proiect sintagma „în
sumă de” se propune să fie substituită cu sintagma „în
sumă de pînă la”.
Ţinînd cont de cele expuse
şi de avizele comisiilor permanente, de avizele Direcţiei juridice a
Aparatului Parlamentului, Comisia economie, buget şi finanţe, cu
votul a 5 „pentru” şi 6 „împotrivă”, propune Parlamentului spre
examinare proiectul de lege în cauză.
Domnul Serafim Urechean:
Da, poftim. Sînt întrebări către
domnul preşedinte al comisiei? Nu sînt. Deci, supun votului.
Da, poftim, domnule Muntean.
Domnul Iurie Muntean:
Da, în primul rînd, cu titlu de
replică domnului ministru. De fapt, data trecută a fost anunţat
proiectul nr.369, pînă la urmă reiese că noi îl
examinăm de două ori. Ei, da, oricum, poziţia fracţiunii pe
care noi o exprimăm vizavi de proiectul nr.369 este valabilă şi
pentru proiectul 370. Absolut.
Stimaţi deputaţi,
Stimaţi membri ai Corpului,
reprezentanţi ai Corpului diplomatic,
Onorată asistenţă,
Fracţiunea Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova a examinat proiectul de Lege privind
atragerea împrumutului extern la fel ca şi proiectul din
încurcare prezentat de domnul ministru în afara rîndului,
oricum noi nu vom susţine nici unul din aceste proiecte, deja, de fapt,
şi am spus chestia aceasta.
Dar după analiza, atît sub
aspect juridic, cît şi sub aspect economic a acelor proiecte
prezentate Parlamentului de actuala guvernare liberal-democratică, putem
să constatăm că actele propuse spre aprobare vin să
abiliteze Guvernul cu împuterniciri excesive în ceea ce priveşte
estimarea finanţelor publice şi, în special, contractarea
împrumuturilor externe şi vor dezechilibra în mod
corespunzător rolul constituţional al Parlamentului în domeniul
respectiv, transformîndu-l, de fapt, într-un statist care post-factum
şi în final nu va avea de ales decît să accepte deciziile
Guvernului.
Noi foarte bine înţelegem cine
şi ce stă în spatele unor asemenea iniţiative care
urmează.
Prima. Să fortifice poziţia
Guvernului în detrimentul împuternicirilor Parlamentului
consfinţite de Constituţie şi, în particular, prin articolele
66 şi 129 în ceea ce priveşte încheierea acordurilor
privind împrumuturile şi creditele de stat externe şi
utilizarea acestora.
Doi. Să submineze transparenţa
procesului de atragere a împrumuturilor şi creditelor externe prin
excluderea aleşilor poporului şi limitarea accesului acestora la
informaţie la etapa negocierilor cu creditorii şi în special
FMI, astfel cum aceasta a avut loc pe parcursul negocierilor cu FMI în
ultimul trimestru al anului 2009.
Trei. Să ascundă incapacitatea
Guvernului de a proteja şi de a promova interesele ţării la
negocieri printr-o poziţie principială şi bine
pregătită şi, de ce nu, dură, care nu ar fi pus la
îndoială sub nici un aspect de către misiunile de negociere ale
creditorilor. Aceasta ar permite evitarea accelerării procesului de
negociere de dragul alegerilor parlamentare sau altor evenimente ale politicii
curente de care, prin definiţie, nu poate să depindă
angajamentele financiare ale ţării noastre, mai cu seamă
angajamentele care implică bunăstarea cîtorva generaţii a
ţării noastre.
Apropo, anticipînd eventualele
replici, vreau să amintesc că Memorandumul cu Fondul Monetar
Internaţional din 2006, care a fost negociat de doamna Zinaida
Greceanîi, la momentul actual nu este prezentă în sală, în
calitatea sa de Prim-viceprim-ministru de pe atunci, de fapt, nu a tras
după sine careva angajamente din partea bugetului de stat. Şi mai
mult ca atît, a fost elaborat de Guvernul Republicii Moldova şi
Banca Naţională şi, în esenţă, a fost acceptat,
ca atare, de Fondul Monetar Internaţional, dar nu invers, cum a avut loc
acum, în cazul Guvernului Filat.
Onoraţi colegi,
Fără metafore sofisticate,
această situaţie ar putea fi uşor comparată cu o
situaţie fantastică pentru sectorul privat. Cînd un
administrator al unei întreprinderi îşi asumă din numele
acestei întreprinderi pentru a realiza un anumit proiect, fără
a consulta opinia reprezentantului proprietarului pe parcurs şi
solicitîndu-i, doar la sfîrşit, cu un zîmbet plin de
dispreţ, aprobarea necondiţionată a datoriei asumate de facto
şi de jure.
Stimaţi lideri ai Alianţei
pentru Integrare Europeană,
Vreau să mă adresez personal
către fiecare dintre dumneavoastră: domnul Ghimpu, domnul Urechean,
domnul Lupu, domnul Diacov şi acum şi domnul Untilă, eu vorbesc
de Alianţa pentru Integrare Europeană, pe dumneavoastră vă
cunoaşte toată ţara şi vă urmăreşte cu
atenţie.
Întrebarea este următoarea:
cît timp dumneavoastră o să toleraţi să fiţi
folosiţi şi vehement manipulaţi în jocurile politice ale
domnului Vladimir Filat? (Rumoare în sală.) Exact. Eu vă
rog, străduiţi-vă şi în continuare, să nu
uitaţi de demnitatea de bărbaţi şi de mîndria de
moldoveni.
Vă mulţumesc frumos.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Muntean.
Cu alegerile anticipate nu vă
grăbiţi şi cu celălalt răspuns este «äî ïîðû äî
âðåìåíè».
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
Desigur, aş putea şi eu să
continui şi cu prostia unora, dar las de acum pentru altă ocazie. Eu
aş vrea să îi aduc la cunoştinţă celui care a
lucrat în Ministerul Economiei pentru o perioadă de timp, şi,
apropo, mă uitam deunăzi pe nişte acte, foarte interesante,
vizavi de previziunea a ceea ce urmează să se întîmple
în Republica Moldova, dispoziţia Preşedintelui, luate ca
şi plan de acţiuni din partea inclusiv a unor indivizi care au
pretenţia că cunosc principii economice, dar nu aceasta este
problema.
Eu, cu titlu chiar şi de
întrebare, dacă cunoaşte cumva antevorbitorul meu, dacă
în istoria Republicii Moldova a fost situaţie cînd un acord de
împrumut cu Fondul Monetar Internaţional să fie ratificat
în Parlament. Şi dacă cunoaşte cumva care este procedura
de negocieri şi de aprobare a acordurilor cu această instituţie
financiară. Şi dacă nu, eu o să îl rog pe colegul
nostru, domnul Ioniţă, care predă la Universitate şi are
şi o temă de predare, să vă ofere posibilitatea.
De cîte minute aveţi nevoie,
domnule Ioniţă? Nu, nu, poate pentru vreo 10 minute să vă
dea o lecţie, pentru ca data viitoare cînd ieşiţi la
tribună să nu vă prezentaţi într-o stare atît
de jalnică. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Prim-ministru.
Dar aceasta o să faceţi, domnule
preşedinte, la şedinţa fracţiunii – lecţie să
citiţi. Bine. Vă rog.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Două lucruri. Primul este că
dumneavoastră, cred, aţi încălcat Regulamentul că
daţi voie vorbitorului să… el a încurcat legile şi a
vorbit la o lege despre alta şi la alta despre a doua, deci cumva s-a
încîlcit în viaţa aceasta. Aşa că trebuia
să îl opriţi şi în primul caz, şi în al
doilea.
Şi acum privitor la lecţie.
Undeva, într-adevăr, aceasta se predă la anul I la facultate.
Îl invit, miercuri la ora 16.00, în blocul A la ASEM, vreo 10
minute fac la tema aceasta. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnul …
Staţi o clipă, staţi o
clipă. (Rumoare în sală.) Staţi. Eu cred că nu
e nevoie de replică, a fost o replică la raport. Şi microfonul
nr.3, domnul Diacov are dreptul, că nu merge la ASEM, am
înţeles.
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu nu mă folosesc de dreptul la
replică, dar, într-adevăr, domnul Muntean a spus că pe
cineva îi cunoaşte. Pe noi ne cunoaşte lumea, dar despre voi se
miră: de ce atunci votaţi, dar acum nu votaţi?
Cînd erau comuniştii la
guvernare se luau împrumuturi, se vota şi cîteodată se
întîmplă că şi opoziţia vota, fiindcă era
pentru binele Patriei, pe care noi vrem să o apărăm. Şi
acum exact aceeaşi situaţie. Republica Moldova are nevoie de
cooperare cu Fondul Monetar, cu structurile financiare internaţionale, de
aceea, ar fi bine ca, şi comuniştii să voteze, să
demonstreze populaţiei că luptă pentru binele ei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Domnule Muntean,
O să vă cheme la altă
Academie de acum. Ce vă trebuie dumneavoastră lucrul acesta?
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Muntean:
Deci pentru domnul Ioniţă.
Dumnealui, cu adevărat, s-a încurcat şi în spaţiu,
şi în timp, acum e începutul orei 19.00, el mă
invită la o lecţie de la orele 16.00. Aceasta e una.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mîine – mîine. Çàâòðà – çàâòðà.
Domnul Iurie Muntean:
Acum pentru domnul Prim-ministru, care
pretinde a cunoaşte legile economice. Eu cred că prezenţa
dumneavoastră la lecţia domnului Ioniţă ar fi mult mai bine
venită decît a mea. Deoarece, subliniez, în premieră
pentru istoria relaţiilor Republicii Moldova cu Fondul Monetar
Internaţional, deci Fondul Monetar Internaţional oferă Moldovei
un credit pentru susţinerea bugetului,
Pînă acum, vă reamintesc,
şi, în special, pentru domnul Filat, că Fondul Monetar
Internaţional oferea credite pentru susţinerea rezervelor valutare
ale ţării, ceea ce însemna că angajamente financiare din
partea bugetului de stat nu apăreau. Aceasta e prima dată.
Respectiv, negocierile urmau să
aibă loc nu timp de 2 – 3 săptămîni, aşa de grabnic
şi fără a ţine cont de interesele Republicii Moldova, dar
mult mai minuţios…
Domnul Mihai Ghimpu:
Trei minute vorbiţi. Eu m-am uitat la ceas.
Domnul Iurie Muntean:
… mult mai detaliat. Pentru că este
vorba de un împrumut …
Domnul Mihai Ghimpu:
Replica e un minut doar, domnule Muntean.
Domnul Iurie Muntean:
Care va afecta cîteva generaţii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Replică la replică. Vorbiţi patru
minute de acum.
Domnul Iurie Muntean:
Domnule Filat,
Nu aş vrea să mai repet mai
mult.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi încă aţi spus budjet.
Domnul Iurie Muntean:
Cred că o să memorizaţi,
aceasta e prima dată cînd Fondul Monetar oferă un credit pentru
buget, nu numai pentru Banca Naţională. Aşa că, vă rog
frumos, dacă e mîine lecţia, să fiţi prezent.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Nu vă supăraţi, nu
încurcă nimănui niciodată să mai asculte o
lecţie în viaţa lui. Nu încurcă lucrul acesta. Noi
toată viaţa învăţăm.
Microfonul nr. 3. De procedură?
Domnul Grigore Petrenco:
Ne pare rău că instituţiile
noastre de învăţămînt au asemenea profesori cum este
domnul Ioniţă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu este la subiect. Deconectaţi microfonul. Nu
vă supăraţi. Noi am început, în ultimul timp,
să lucrăm mai constructiv, mai bine, dar acum iar
începeţi, vasăzică, cu declaraţii, cu insultări,
nu cui îi trebuie? Am votat astăzi prin consens normal. Iată,
şi domnul Bujor, vedeţi, vrea să iasă la microfon.
Linişte, vă rog, în sală. Vă rog frumos.
Supun votului proiectul nr.369 în
primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Acum proiectul nr.130 pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative.
Prezintă Guvernul. Autor – Curtea de Conturi.
Prezintă Ecaterina Paknehad. Poftim, aveţi cuvîntul.
Doamna Ecaterina Paknehad – membru al Curţii de Conturi:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi ai
Parlamentului Republicii Moldova,
Noua Lege a Curţii de Conturi a fost
elaborată pe fundalul evoluţiei cadrului legislativ în domeniul
managementului financiar public, controlului şi auditului intern, armonizat
cu aquisul comunitar în strictă corespundere cu legislaţia
primară a Uniunii Europene şi cu practicile europene de audit public
extern.
Proiectul de Lege pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative este elaborat conform articolului 37,
alineatul (5) din Legea Curţii de Conturi nr.261 din 5 decembrie 2008,
fiind condiţionat de angajamentul Republicii Moldova de a asigura
funcţionalitatea Curţii de Conturi ca o instituţie supremă
de audit modernă, care să realizeze cele mai înalte standarde
de independenţă, obiectivitate şi profesionalism în
efectuarea auditului public extern, ce va activa integru potrivit standardelor
internaţionale intosai şi bunelor practici.
În contextul noilor
reglementări, prin activitatea sa, Curtea de Conturi este privată de
astfel de funcţie specifică procedurii de control cum este aplicarea
sancţiunilor. Deoarece trecerea de la efectuarea auditului în
conformitate cu standardele de audit, recunoscute internaţional, exclude
abordarea instituţiei supreme de audit a atribuţiilor de
sancţionare în cadrul efectuării procedurilor de audit public
extern, ea fiind în drept să facă recomandări şi doar
să sesizeze organele competente investite cu funcţiile respective.
Conform recomandărilor de la Praga,
instituţia supremă de audit trebuie să urmărească ca
rapoartele sale să prezinte faptele şi evaluarea lor într-o
manieră obiectivă şi clară, limitîndu-se la redarea
esenţei.
Pentru a corela acest fapt, se propune
excluderea sintagmei „Curtea de Conturi” din articolul 55, alineatul (4) din
Legea nr.847 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar şi
articolul 10, alineatul 6 din Legea nr.845 cu privire la antreprenoriat şi
întreprinderi. Necesitatea excluderii atribuţiilor Curţii de
Conturi de avizare a proiectului bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi fondurilor de asigurări
obligatorii în medicină, stabilite la alineatul (4) al articolului
26, 25 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar este
condiţionată de: pentru efectuarea auditului public extern
într-un mod obiectiv este necesar de a opera unele modificări
în cadrul legislativ privind excluderea reglementărilor ce permit
Curţii de Conturi să deţină unele funcţii care nu
sînt specifice instituţiei supreme de audit şi anume aşa
funcţii cum sînt: sancţionarea şi funcţia de avizare
a proiectelor de legi ale bugetului de stat, BASS, CNAM, deoarece acestea vin
în contradicţie cu standardele de audit extern, aplicate de Curtea
de Conturi în activitatea sa şi cu prevederile completărilor
operate în Legea nr. 847 privind sistemul bugetar şi procesul
bugetar prin introducerea titlului IX „Controlul financiar public intern”.
Prin urmare, excluderea din Legea privind
sistemul bugetar şi procesul bugetar a funcţiei de avizare a
proiectelor de legi ale bugetului de stat, BASS şi CNAM, se explică
prin faptul că prioritatea auditului public extern, cu care a fost
abilitată Curtea de Conturi prin legea sa organică, este auditarea
veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional. Deci Curtea
de Conturi supune auditului colectarea veniturilor la bugetul public
naţional, adică formarea resurselor financiare publice, precum
şi legalitatea şi regularitatea conturilor de stat şi a
entităţilor publice, adică utilizarea şi gestionarea
resurselor financiare publice, astfel neimplicîndu-se în procesul
bugetar la etapa de elaborare şi aprobare a proiectului bugetului.
În acest sens, Curtea de Conturi nu
poate efectua auditul la etapa de elaborare a politicii statului în
domeniul finanţelor publice, aceasta fiind prerogativa Guvernului, ci se
limitează la auditarea politicii de implementare a ei, Curtea de Conturi
fiind liberă de orice dirijare şi intervenţie atît din
partea Guvernului, cît şi a Parlamentului, fiind respectate
independenţa Curţii de Conturi ca instituţie supremă de
audit.
În caz contrar, activitatea
Curţii de Conturi va intra în contradicţie cu unele din
principiile sale fundamentale de obiectivitate şi independenţă
funcţională şi operaţională. Mai mult ca atît,
cerinţa de a se expune cu aviz asupra proiectelor bugetelor creează,
conform standardelor internaţionale de audit public extern, un
potenţial conflict de interese.
Din aceste considerente, reglementarea de
avizare a proiectelor de legi bugetare a fost exclusă din legile
ţărilor care şi-au propus crearea şi existenţa
instituţiilor care deţin exclusiv funcţie de audit public extern
similar cu Republica Moldova şi au confirmat adeziunea sa la standardele
internaţionale privind cele mai bune practici în domeniul auditului
public extern şi anume aşa ţări ca: Suedia, Marea
Britanie, Franţa, Spania, Danemarca, Germania, Estonia, Georgia, Albania,
Macedonia etc.
Funcţiile de avizare a proiectelor de
lege ale bugetelor de stat sînt reglementate doar în
ţările ale căror instituţii Curţii de Conturi, conform
legilor privind activitatea acestora, îşi menţin funcţia
de organ de control sau nu au atribuţii de audit, aşa state
sînt ca: Rusia, Belarus, Kazahstan, România.
După cum am menţionat de la bun
început, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor
acte legislative este elaborat pe fundalul evoluţiei cadrului legislativ
în domeniul managementului finanţelor publice, auditului intern
şi auditului public extern.
În contextul sus-menţionat,
acest proiect presupune substituirea procedurii de control al Curţii de
Conturi cu efectuarea auditului public extern, reglementat exhaustiv în
actele legislative cum sînt: Legea nr.548 din 1995 cu privire la Banca
Naţională a Moldovei, articolul 68; Legea nr.753 …
Domnul Mihai Ghimpu:
Noi avem nota informativă, doamnă …
Doamna Ecaterina Paknehad:
… din 1999 privind Serviciul de
Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, articolul 20; Legea
nr.1104 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economie şi
Corupţiei, articolul 42; Legea nr.192 privind Comisia Naţională
a Pieţii Financiare, articolul 6; Legea nr.93 privind Serviciul
Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, articolul
10; Legea nr.162 cu privire la Serviciul Grăniceri, articolul 23,
Avînd în vedere faptul că
controlul contabil este o activitate managerială internă a
Băncii Naţionale, proiectul de lege reglementează modificarea
alineatului (2) al articolului 21 din Legea nr.548 cu privire la Banca
Naţională a Moldovei prin înlocuirea cuvintelor: „controlul
contabil” cu cuvintele: „auditarea legalităţii şi
regularităţii devizelor de cheltuieli ale Băncii
Naţionale.”
Astfel, concluzionăm că, în
cadrul legal, racordat la standardele internaţionale adecvat şi
compatibil exigenţelor legislaţiei naţionale constituie o
premisă indispensabilă în procesul consolidării
activităţii Curţii de Conturi.
Proiectul de lege propus pentru examinare a
fost avizat pozitiv de către: Ministerul Finanţelor, Ministerul
Economiei, Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei, aprobat de Guvern prin Hotărîrea
sa nr.17 din 19 ianuarie 2010. Rugăm susţinerea acestuia de
către Parlament.
Mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim şi noi.
Am eu o întrebare: Banca
Naţională a văzut acest proiect? Unde e avizul Băncii
Naţionale? Ştiţi de ce vă întreb?
Doamna Ecaterina Paknehad:
Nu.
Domnul Mihai Ghimpu:
M-a atenţionat, nu ţin minte, ori Fondul
Monetar, ori Banca Mondială cu privire la acest proiect. Nu, nu, eu
vă rog, domnule preşedinte, să fiţi atent. Eu am fost
atenţionat, anume proiectul acesta. Şi de aceea întreb: unde e
avizul Băncii Naţionale?
Doamna Ecaterina Paknehad:
Nu a fost solicitat avizul.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu a fost? Trebuia să îl solicitaţi.
Banca Naţională este o bancă independentă şi este
protejată de Fondul Monetar şi de Banca Mondială. Luaţi
loc. Poftim, domnule preşedinte.
Doamna Ecaterina Paknehad:
Da, mulţumesc.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Comisia economie, buget şi
finanţe a examinat acest proiect de lege. Vreau să spun că,
într-adevăr, aveţi în raport o listă
întreagă de legi care sînt modificate şi cu toate
cît au sunat aici, dar în realitate, de fapt, este o corectare mai
mult redacţională, însă important în
esenţă.
Vreau să spun că în 2008 a
fost aprobată o redacţie nouă a Legii privind Curtea de Conturi
şi noi, de fapt, prin această lege, nu facem altceva decît
aducem în concordanţă toată lista de legi, pe care o
aveţi dumneavoastră, cu prevederile noii legi a Curţii de
Conturi, votată în 2008.
Cît priveşte avizele care au
venit, inclusiv am avut discuţii cu Banca Mondială, Fondul Monetar,
Banca Naţională, comisiile permanente, toate acestea au fost luate
în comisie. Şi noi astăzi propunem să fie votat în
primă lectură, iar pentru lectura a doua noi de toate vom ţine
cont şi vom informa, dacă va fi nevoie de ceva de modificat. Dar
încă o dată repet, toate lucrurile deja au fost coordonate cu
toate persoanele, dar astăzi doar în primă lectură.
Săptămîna viitoare …
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim. Sînt întrebări? Nu
sînt.
Supun votului proiectul în
primă lectură. Cine este pentru…
Domnul Muntean,
Luare de cuvînt?
Poftim, domnule Muntean.
Domnul Iurie Muntean:
O luare de cuvînt foarte
succintă.
Stimaţi colegi,
În scopul asigurării unei
transparenţe maxime la faza definitivării proiectului Legii
bugetului, Fracţiunea PCRM insistă asupra menţinerii în
competenţa Curţii de Conturi, în calitatea sa de organ suprem
al controlului financiar subordonat Parlamentului, a funcţiei de avizare a
Legii bugetului.
În opinia noastră, aceasta ar
permite sau, cel puţin, ar mări, probabilitatea ca, în viitor,
să nu se repete situaţiile pe care noi le-am avut în decembrie,
cînd Legea bugetului, adică proiectul Legii bugetului a fost
prezentat în loc cu 30 de zile înainte de examinarea ei în
şedinţa Parlamentului deputaţilor, dar cu o zi – două,
maximum trei. Aceasta ar fi propunerea, să lăsăm avizarea Legii
bugetului în competenţa Curţii de Conturi.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc, domnule deputat.
Supun votului proiectul în
primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Următorul proiect, audieri privind
executarea Hotărîrii nr.72 din 28 martie 2008 pe marginea audierilor
privind hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire
la Republica Moldova, executarea acestora şi prevenirea
încălcărilor drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale. Aşa, prezintă … Maşina şi importul
reuşim. Prezintă raportul preşedintele Curţii Supreme de
Justiţie, domnul Ion Muruianu, Vladimir Grosu, Agentul guvernamental la
CEDO, Dumitru Visterniceanu, preşedintele Consiliului Superior al
Magistraturii, Valeriu Zubco, Procurorul General. Cine primul are curajul
să iasă la tribuna centrală?
Deja am anunţat, domnule deputat.
Domnule deputat, deja am anunţat. Domnule Diacov,
Vă rog eu frumos. Eu vreau să
discutăm subiectul asupra căruia dumneavoastră insistaţi.
De aceea, o să avem o pauză, după pauză o să
examinăm proiectul.
Domnule Diacov,
M-aţi rugat, dar şi eu vă
rog frumos, înţelegeţi-mă şi pe mine. Eu vreau
să discutăm puţin la subiectul acesta, la chestiunea aceasta.
Da, avem ce discuta. Nu sînt două minute acolo. Acolo, eu am
studiat documentul, sînt probleme serioase.
Poftim, microfonul nr.4
Domnul Dumitru Diacov:
Vă rog frumos. Noi am rugat zece zile
ori şase să fie introdus pentru discuţie şi nr.334. Şi
după aceea continuăm cu chestii mai lungi, mai gălăgioase.
Vă rugăm frumos şi gata. Aceasta este o rugăminte foarte
modestă din partea noastră.
Domnul Mihai Ghimpu:
După aceasta. Şi eu am o rugăminte
să acceptaţi că o să discutăm după acest proiect.
Domnul Dumitru Diacov:
Noi cerem atunci întrerupere.
Domnul Mihai Ghimpu:
Poftim, eu sînt de acord. Taman de
întrerupere aveam nevoie. Vă rog, şedinţa Alianţei
în sala mică.
P A U Z Ă
*
* * *
D u p ă p a u z ă
Domnul Serafim Urechean:
Proiectul de Lege nr.1006 pentru
ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state al
Comunităţii Statelor Independente privind medalia jubiliară
comună „65 de ani ai Victoriei în Marele Război pentru
Apărarea Patriei din anii 1941 – 1945”. Prezentat de Preşedintele
Republicii Moldova, responsabil Ministerul Apărării.
Prezintă Vitalie Marinuţa,
ministrul … Au parvenit schimbări. Deci raportor domnul Igor Corman,
preşedintele Comisiei politică externă şi integrare
europeană. Poftim.
Domnul Igor Corman – Fracţiunea PDM:
Stimaţi colegi,
Comisia politică externă şi
integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Este vorba de o
hotărîre adoptată la Consiliul şefilor de state al
Comitetului Statelor Independente, care a fost semnată la Bişkek la
10 octombrie 2008 de către 11 state membre. Această
hotărîre are drept scop instituirea medaliei jubiliare comune „65
de ani ai Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei
din anii 1941 – 1945”.
Această medalie jubiliară
comună va fi conferită în conformitate cu legislaţia
naţională: veteranilor, persoanelor asimilare acestora şi altor
persoane, la decizia statelor semnatare.
Confecţionarea medaliei şi a
legitimaţiei aferente va fi asigurată de către guvernele
statelor membre ale CSI în limita surselor financiare prevăzute
pentru aceste scopuri în bugetele naţionale.
Majoritatea comisiilor permanente au
prezentat avize pozitive, prin urmare propunem ratificarea acestui proiect de
lege în prima şi în a doua lectură.
Domnul Serafim Urechean:
Întrebări către domnul raportor. Nu
sînt întrebări. Poftim, ….
Doamna Alla Mironic:
Eu cer scuze, totuşi veteranii din
Republica Moldova o să primească medalia?
Domnul Serafim Urechean:
Da ce fel de întrebare e aceasta?
Doamna Alla Mironic:
Íó à êàê æå?
Domnul Serafim Urechean:
Dar unde sînt comuniştii care trebuie
să voteze pentru această medalie? Uitaţi-vă, au rămas
12 oameni în sală.
Doamna Elena Bodnarenco:
Începeţi şedinţa la
ora 10.00 şi o să fie toţi.
Domnul Serafim Urechean:
Microfonul nr.4.
Domnul Marian Lupu:
Spuneţi-mi, vă rog, stimaţi
colegi, dar pentru ce se ratifică documentul acesta? Cineva îşi
pune întrebarea aceasta sau nu? Dacă avem o abordare serioasă
în acest sens. Ţara dacă nu ar fi dorit să acorde celor
mii şi mii de veterani aceste medalii, ratificare nu se producea. Mi se
pare că este clar ca bună ziua.
Domnul Serafim Urechean:
Da, vă rog, microfonul nr.2.
Domnul Igor Vremea:
Domnule preşedinte,
Eu, pur şi simplu, vreau să
întreb: coraportului îi dăm citire sau luăm act?
Domnul Serafim Urechean:
Vă dau acuşi cuvîntul,
domnule Vremea. Sînteţi coraportor, oleacă de răbdare.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mersi mult.
Eu, pentru ca să scoatem orice
suspecţii, aş propune ca nu numai să votăm în ambele
lecturi, dar şi domnul Preşedinte interimar chiar acum să
promulge legea aceasta. Ca să fie o claritate pentru toţi.
Domnul Igor Corman:
Din partea cui? Nu am înţeles.
Domnul Serafim Urechean:
Bine. Poate mai trebuie de lucrat asupra
documentului.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Nu, nu, cred că textul e foarte clar, nu trebuie
nimic de lucrat. Legea e clară. În două lecturi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Ţurcan,
Am să mă gîndesc, poate
sînteţi bun de consilier.
Mulţumesc foarte mult.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Bine. Nici o problemă. O medalie
în plus.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Corman,
Întrebări nu sînt. Domnul
Vremea coraportor. Aşa e scris aici. Că acuşi iar veţi
întreba: o să primească medalie sau nu? Dacă va vota
Parlamentul acest proiect de lege, atunci dumneavoastră sînteţi
în şoc, pierdeţi argumentele de a ne critica, aşa e?
Aceasta vă trebuie?
Da, poftim, domnule Vremea.
Domnul Igor Vremea:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Comisia securitate naţională,
apărare şi ordine publică, de asemenea, a examinat proiectul
iniţiativei legislative respective. Şi vreau să zic că,
în rezultatul examinării de către comisie, nu a putut fi
adoptată o decizie în legătură cu faptul că a fost
paritate de voturi, adică nici o opinie nu a întrunit majoritatea
voturilor.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Întrebări către domnul
Vremea? Nu sînt întrebări. La luări de cuvînt?
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu doresc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, poftim, cuvînt se oferă
domnului Preşedinte al Parlamentului Mihai Ghimpu.
Domnul Mihai Ghimpu – Preşedintele Parlamentului,
Preşedinte interimar al Republicii Moldova:
Domnilor,
stimaţi colegi,
Ostaşul nu poartă vină
atunci cînd este înrolat în armată, este război,
este ordin şi cine nu îl îndeplineşte, ştiţi
care sînt legile războiului.
Dar, pe de altă parte, în
toţi aceşti ani de zile au fost, nu că lăsaţi
uitării, dar consideraţi ca duşmani acei care au participat
în Armata Română. Noi, în 1992, primul Parlament din
1992, legislaţia adoptată se consideră participanţi
veterani în al II-lea Război Mondial. Pentru cetăţenii
noştri, care aşa cum în fiecare sat, în fiecare oraş
chiar rude, fraţi a fost unul într-o armată, altul în
altă armată. Eu sînt de acord, aşa cum am spus,
ostaşul nu poartă vină, că au trecut prin greu aceşti
cetăţeni ai noştri. Dar important este că şi unii,
şi alţii sînt cetăţeni ai noştri şi ei
trebuie trataţi la egal ca cetăţeni care au trecut,
săracii, prin acest război, din care unii nu s-au întors.
De aceea, întrucît acest acord,
venit din, cum se cheamă, Comunitatea Statelor Independente, dar
Comunitatea Statelor Independente nu reglementează problema
celorlalţi cetăţeni ai noştri, care au luptat în
armata română şi ei sînt egalaţi în drepturi,
noi trebuie la 65 de ani să înmînăm şi
celorlalţi cetăţeni ai Republicii Moldova medalie.
De aceea, vă anunţ, eu ca
Preşedinte interimar, cum vă place dumneavoastră, aşa
şi este, voi emite un decret şi voi recomanda o medalie ca să
fie decoraţi cu „65 de ani de la Victoria asupra fascismului” toţi
cetăţenii Republicii Moldova, indiferent în care armată au
luptat. (Aplauze.) Şi noi trebuie să facem dreptate în
privinţa aceasta. Poftim? Care au luptat, sigur. Iată care este
situaţia.
Noi sîntem Parlamentul Republicii
Moldova şi trebuie să îi tratăm pe toţi în mod
egal. Toată lumea acum, 9 Mai este Ziua Victoriei, Ziua Europei, Victoriei
asupra fascismului. Iată, ce am vrut să vă spun.
Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)
Domnul Serafim Urechean:
Bine. Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.
Mai sînt doritori? Nu sînt.
Deci permiteţi-mi să supun
votului proiectul nr.1006 în primă lectură. Cine este
pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Permiteţi-mi să supun votului,
dacă nu sînt alte propuneri, în lectura a doua acest proiect
de lege. Cine este pentru, rog să voteze.
Deci numărarea voturilor. Poftim,
sectorul nr.1.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.1 – 20.
Domnul Serafim Urechean:
Cît?
N u m ă r ă t o r i i:
– 20,
Domnul Serafim Urechean:
Ian mai socoate o dată. Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.2 – 33.
Domnul Serafim Urechean:
– 33.
Sectorul nr. 3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Serafim Urechean:
–
22.
Cu 75 de voturi, proiectul este adoptat
în lectura a doua.
Este regretabil că la vot au
participat doar numai 26 de comunişti din 43. Nu este bine.
Vă mulţumesc frumos.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Continuăm şedinţa? Ne
cerem scuze de la invitaţii noştri, dar sunt şi, zile dificile,
adică şedinţe ale Parlamentului.
Invit la tribuna centrală, cred
că primul ar trebui să vină domnul Visterniceanu
preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Poftim, domnule
Visterniceanu. Se pregăteşte Vladimir Grosu, Ion Muruianu, apoi
Valeriu Zubco procurorul. Poftim? Regulamentul cît? Eu cred că
raportorii atît de cît au nevoie – 3 minute. Vedeţi cît
e de simplu. Trei cuvinte.
Da, microfonul nr.3.
Domnul Vadim Mişin:
Ñïàñèáî, ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü.
ß íå çàéìó ìíîãî âðåìåíè è íå èìåþ ïðàâà,
òåì áîëåå îðàòîð íà òðèáóíå.
Íó, åñëè ðàññìàòðèâàåòñÿ Ïîñòàíîâëåíèå
Ïàðëàìåíòà ¹72, òî ïðîöåäóðíî ó ìåíÿ åñòü âîïðîñ. Êîíòðîëü çà ýòèì
ïîñòàíîâëåíèåì âîçëîæåí íà äâå ïàðëàìåíòñêèå êîìèññèè – Êîìèññèþ ïî ïðàâó,
íàçíà÷åíèÿì è èììóíèòåòó è Êîìèññèþ ïî ïðàâàì ÷åëîâåêà. Íè îäíà, íè âòîðàÿ êîìèññèÿ
íà ñâîèõ çàñåäàíèÿõ íå ðàññìàòðèâàëà ýòî ïîñòàíîâëåíèå, íå ãîòîâèëà íèêàêèõ
äîêóìåíòîâ, íå ãîòîâèëîñü ñåãîäíÿøíåå ñëóøàíèå.
 òàêîì ñëó÷àå ñåãîäíÿ ïðîèñõîäèò
ïðîôàíàöèÿ. Çäåñü íå ìîæåò áûòü ðå÷è íè î êàêîì ñëóøàíèè. Åñëè õîòèì ñëóøàíèÿ,
äàâàéòå èõ ãîòîâèòü. Ñåãîäíÿ ìû þðèäè÷åñêè íå èìååì ïðàâà ýòîãî äåëàòü.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule preşedinte al comisiei,
Chestiunea a fost inclusă în
ordinea de zi prin votul şedinţei Parlamentului ñîteva zile
în urmă şi dumneavoastră aţi avut timp şi
posibilitate să convocaţi şedinţele comisiilor şi
să examinaţi problema în cauză. Doar aici, în
Parlament, s-a inclus în ordinea de zi. Poftim, domnule Visterniceanu.
Domnule preşedinte,
V-am oferit cuvîntul. Deputaţii
au dreptul să vorbească.
Domnul Dumitru Visterniceanu – preşedintele Consiliului Superior al
Magistraturii:
Stimate Domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Sînt pentru prima dată în
faţa dumneavoastră în calitate de preşedinte al
Consiliului Superior al Magistraturii şi pentru prima dată sînt
cu o întrebare foarte importantă ce ţine de activitatea
instanţelor judecătoreşti la capitolul “Ñalitatea actului de
justiţie prin prisma Convenţiei Europene, prin prisma practicii
Curţii Europene.”
Este cunoscut faptul că Republica
Moldova, ratificînd Convenţia Europeană, şi-a asumat
angajamentele respective ce ţin de aplicarea prevederilor Convenţiei
Europene şi anume în practica judiciară.
Nu pot să neg faptul că
chestiunea ce ţine de hotărîrile Curţii Europene ale
Dreptului Omului, adoptate anterior şi în ultima perioadă de
vreme, nu a fost obiectul activităţii Consiliului Superior al
Magistraturii. Mai mult ca atît, se denotă o deplasare a acestei
probleme în comparaţie cu celelalte probleme pe o poziţie
prioritară, fapt determinat de importanţa şi greutatea ei. Or,
în final, orice hotărîre adoptată de Curte, prin care
Republica Moldova este condamnată, este o apreciere a calităţii
actului de justiţie, act adoptat de către instanţele de
judecată.
La capitolul respectiv în cîteva
teze vreau să mă opresc la aceea ce s-a făcut în perioada
de la adoptarea Hotărîrii, care a stat la bază, nr.72 din 2008
pe linia Consiliului Superior al Magistraturii.
În primul rînd, o sarcină
primordială ţine de pregătirea continuă a
judecătorilor la acest capitol, în domeniul formării
profesionale continue. Pentru anul 2009 accentele s-au pus pe etica
profesională, jurisprudenţa CEDO, calitatea actelor de justiţie
procesuală şi altele.
În acest sens, au fost
desfăşurate seminare cu tematica „Convenţia Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului”, la care au participat mai mult de 200
de judecători, la care, în calitate de formatori, au fost atît
judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, cît şi
formatori invitaţi de peste hotare.
Mai mult ca atît, în
strînsă legătură cu nivelul profesional al
judecătorilor este şi practica judiciară uniformă a
instanţelor judecătoreşti, aceasta constituind una din
incidentele directe asupra calităţii actului de justiţie şi
credibilităţii justiţiei. În acest sens, vreau să
subliniez faptul că un rol important îi revine Curţii Supreme
de Justiţie or, în baza legii, ea este obligată de asigurarea
metodică a judecătorilor din alte instanţe.
Toate acestea urmează a fi
menţionate că, pe parcursul acestei perioade, au activat, pe
lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, după cum şi
este prevăzut de lege, două colegii: Colegiul de Atestare şi
Calificare a Judecătorilor şi Colegiul Disciplinar, în al
căror vizor, de asemenea, au fost problemele ce ţin de rezultatele pe
care le avem la capitolul „Condamnările la Curtea Europeană.”
Astfel, pe parcursul anului 2009, au fost
supuşi atestării pentru reconfirmarea gradului deţinut peste 150
de judecători în faţa Colegiului de Atestare şi Calificare
a Judecătorului.
Colegiul Disciplinar numai în 2009
au fost intentate 25 de proceduri disciplinare în privinţa a 27 de
judecători, fiind aplicate diferite pedepse disciplinare, avertisment,
mustrare, mustrare aspră şi în privinţa a 4 persoane a
fost dispusă eliberarea din funcţie.
Desigur, nu pot veni în faţa
dumneavoastră cu cifre concrete de separare a temeiurilor de tragere la
răspundere disciplinară a judecătorilor, evidenţiind
situaţia cu aplicarea prevederilor Curţii Europene. Dat, temeiurile
pe care au fost supus acestor sancţiuni sînt strîns legate de
această problemă, or ele sînt indispensabil legate de
prevenirea încălcării drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale.
Cu titl de exemplu am putea menţiona
aşa temeiuri: încălcarea obligaţiilor de
imparţialitate, interpretarea sau aplicarea neuniformă a
legislaţiei intenţionat sau din neglijenţă gravă,
încălcarea termenului de redactare a hotărîrilor şi
sentinţelor şi altele.
Actualmente, Consiliul Superior al
Magistraturii, în noua sa componenţă, care, de fapt, a
început a lucra din ianuarie 2010, făcînd o mică
paranteză, tocmai la 16 februarie a fost terminată formarea
Consiliului Superior şi a organelor lui respective, îşi pune ca
prioritate, ca idei de activitate la acest capitol următoarele puncte.
În primul rînd, de a lua
măsuri pentru perfecţionarea instruirii continue a
judecătorilor, inclusiv la acest capitol, punînd accentul pe
consecinţele acestor instruiri. În acest sens, am vrea să
folosim practica şi capacităţile persoanelor din afara
sistemului judecătoresc, cum ar fi: fostul judecător de la Curtea
Europeană şi prezentul judecător de la Curtea Europeană,
Agentul guvernamental, care au cunoştinţele respective aprofundate
în domeniul respectiv.
De concretizat şi de eficientizat
mecanismul atestării judecătorilor, efectuat prin intermediul
Colegiul de Calificare şi Atestare a Judecătorilor. De a
întări legătura dintre Consiliul Superior al Magistraturii cu
instanţele de judecată nu după principiul de jos în sus,
dar după principiul de sus în jos. Adică, preconizăm de a
ieşi la faţa locului, cum spunem noi, în instanţele de
judecată de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii
pentru a vedea, a verifica situaţia, de fapt, reală la instanţa
de judecată, cu respectivele măsuri care urmează a fi luate
în urma acestor ieşiri.
În acest context, desigur, vom
conlucra împreună cu Curtea Supremă de Justiţie pe ambele
direcţii. De asemenea, reieşind din componenţa actuală a
Consiliului Superior al Magistraturii, am intenţionat de a ridica
eficienţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii ce ţine de
realizarea dreptului legal de a intenta procedura disciplinară în
cazul existenţei temeiurilor prevăzute la art.22 din Legea cu privire
la statutul judecătorilor, prin reacţionarea mai operativă
şi promptă la aceste încălcări.
De asemenea, desigur, în planul de
activitate în timpul apropiat se preconizează şi alte
măsuri. Dar vreau să pun punctul la acest compartiment aici şi
să vă mulţumesc pentru faptul că mi-aţi acordat
posibilitate de a fi în faţa dumneavoastră. Şi dacă
sînt întrebări, sînt gata să răspund.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte.
Cuvînt se oferă domnului
Vladimir Grosu, Agent guvernamental la CEDO.
Domnul Vladimir Grosu – Agentul guvernamental la CEDO:
Domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Domnul Preşedinte al Consiliului
Superior al Magistraturii a punctat asupra unor momente, măsuri care au
fost întreprinse de către Consiliul Superior al Magistraturii, de
către organele judiciare, Curtea Supremă de Justiţie în
vederea corectării acelor lacune, acelor probleme care au fost punctate
în anul 2008.
Sînt pentru a doua oară în
calitatea mea de Agent guvernamental cînd evoluez pe marginea acestei
probleme, problematica hotărîrilor Curţii Europene a Dreptului
Omului şi care au fost problemele care au fost constatate de aceasta.
Cu toate că domnul preşedinte al
Consiliului Superior al Magistraturii a menţionat anumite măsuri,
ţin să menţionez, prin anumite cifre că, totuşi,
lucrurile s-au agravat.
La moment, la 31 decembrie 2009, la Curtea
Europeană erau depuse 3350 de cereri de către cetăţenii
noştri şi alţi cetăţeni contra Republicii Moldova. Din
aceste 3 350 de cereri 1 320 au fost depuse pe parcursul ultimului an,
adică 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009.
Din aceste 1350 de cereri, circa 80% au
fost declarate inadmisibile, Guvernului fiind comunicate 217 cereri noi. Această
cifră este una extrem de mare dacă o comparăm cu ceea ce s-a
întîmplat anul trecut, mă refer la 2008, în anul 2008
Guvernului i-au fost comunicate 126 de cereri.
Deci situaţia s-a agravat prin faptul
că numărul de cereri noi comunicate Guvernului în 2009 este cu
cifra 80% mai mare decît cel care a fost comunicat în 2008.
Regretabil, dar trebuie să
constatăm că problemele constatate şi punctate în
primăvara anului 2008, cînd am ieşit în faţa
Parlamentului cu un raport, au fost remediate, dar insuficient. Problema cu
accesul la justiţie, problema cu executarea hotărîrilor judecătoreşti,
problema cu respectarea dreptului la un proces echitabil în
instanţele de judecată rămîne a fi extrem de gravă.
La capitolul „Hotărîri
pronunţate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului”,
menţionez că pînă la 31 decembrie 2009, Curtea
Europeană a adoptat 168 de hotărîri, dintre care în 155 de
cazuri a constatat încălcarea cel puţin a unui drept.
Respectiv, în 2009, de 21 de ori am
fost condamnaţi. Regretabil este acest lucru că se menţine
aceeaşi stabilitate, din păcate, negativă că în anul
2008 am avut 28 de hotărîri în care s-a constatat cel
puţin o încălcare.
În acelaşi rînd în
anul 2009, Curtea Europeană a adoptat 26 de decizii de radiere de pe rol
şi 3 decizii de inadmisibilitate. La baza majorităţilor
deciziilor de radiere de pe rol, adică aceste 26 de decizii deci au stat
la încheierea acordurilor de reglementare amiabilă între
Agentul guvernamental, ca reprezentat al Guvernului, şi reclamanţii
sau reprezentanţii reclamanţilor în faţa Curţii
Europene.
La capitolul „Acţiuni de regres”, cred
că Procurorul General este cel mai potrivit care să
răspundă la acest lucru, deoarece, în baza Legii cu privire la
Agentul guvernamental, în oricare situaţie, în Curtea
Europeană pronunţă o hotărîre sau o decizie, în
urma cărora, din contul Republicii Moldova, urmează a fi
încasate careva sume. Agentul guvernamental este obligat să
informeze, atrag atenţia, stimaţi deputaţi, să informeze
Procurorul General despre aceste cazuri.
Urmare acestei informări, Procurorul
General examinează necesitatea, fie oportunitatea iniţierii
acţiunilor de regres. Din partea Agentului guvernamental, în toate
cazurile în care au fost adoptate astfel de hotărîri sau
decim, a fost informat Procurorul General. Respectiv, din informaţiile de
care dispunem, Procurorul General a iniţiat, cel puţin, 6
acţiuni de regres.
În final, aş vrea să
menţionez, din totalitatea de hotărîri adoptate de Curtea
Europeană, circa 50% sau 60% se referă la aceeaşi problemă
– neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti.
Multe autorităţi publice locale
şi centrale continuă şi în prezent să neglijeze acest
drept al persoanelor care au obţinut hotărîri favorabile sie,
dar şi a crescut esenţial numărul hotărîrilor şi
deciziilor adoptate de Curte, în care problema rezidă în
erorile actului de justiţie.
În vederea remedierii acestor
situaţii, Agentul guvernamental a întreprins de nenumărate ori
iniţiative privind modificarea cadrului legal, precum şi
familiarizarea sistemului judecătoresc, judecătorilor cu toate
hotărîrile, deciziile care au fost pronunţate în
privinţa Moldovei, precum şi împotriva altor state, pentru a
preveni careva eventuale hotărîri de condamnare pe viitor.
Regretabil, dar acest lucru nu se întîmplă cu viteza sau
în măsura în care noi ne-am dori. Sînt gata să
răspund la oricare întrebare.
Domnul Serafim Urechean:
Vă mulţumesc frumos. Luaţi loc.
Permiteţi-mi să îi ofer
cuvîntul domnului Muruianu, preşedintele Curţii Supreme de
Justiţie. Poftim.
Domnul Ion Muruianu – preşedintele Curţii Supreme de
Justiţie:
Domnule Preşedinte al
şedinţei,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Onorată asistenţă,
Anul acesta, în luna noiembrie, se
împlinesc 60 de ani de la adoptarea Convenţiei Europene pentru
Drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului. După cum
se cunoaşte, Republica Moldova este sub imperiul acestei Convenţii
din anul 1997. Însă, pe parcursul acestor puţini ani, ţara
noastră a devenit un stat care participă activ în calitate de
pîrît la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Aducerea statului în faţa
instanţei europene este bazată pe mai multe şi complexe
probleme. Aceste probleme au fost ridicate în anul 2008 prin
Hotărîrea Parlamentului nr.72-XVI din 28 martie. În
această hotărîre a Parlamentului, foarte precis s-a reflectat
situaţia existentă la acest capitol în momentul în care
hotărîrea a fost adoptată.
Situaţia, după adoptarea acestei
hotărîri, a evoluat în sens negativ. Dacă în 2009,
de la 2008 pînă la 2009, deci, situaţia era mai mult sau mai
puţin relativ proastă, spre sfîrşitul anului 2009 ea s-a
agravat.
În baza acestei hotărîri a
Parlamentului, potrivit art.8, Curţii Supreme de Justiţie i s-a
propus să sistematizeze practica judiciară în scopul
aplicării ei uniforme şi în concordanţă cu
jurisprudenţa CEDO, precum şi să adopte hotărîri
explicative în contextul hotărîrilor pronunţate de CEDO
cu privire la Republica Moldova ce vizează deficienţele în
examinarea cazurilor de către instanţele de judecată
naţionale.
Tot potrivit acestei hotărîri
punctul 13 sau art.13, Curtea, printre alte instituţii statale, a avut
obligaţia să informeze Parlamentul despre măsurile
întreprinse pentru executarea acelei hotărîri şi de
fiecare dată în interiorul termenului, stipulat în acest
articol 13 pînă la 31 decembrie, Curtea a trimis informaţie
Parlamentului.
Stimaţi deputaţi,
Efectuînd o analiză
comparativă cu alte state a numărului de condamnări la CEDO
în raport cu populaţia ţării şi cu numărul de
judecători naţionali în perioada din 1 noiembrie 1998 – 31
decembrie 2009 se evidenţiază următorul tablou.
Republica Moldova avînd circa 4
milioane de locuitori şi 440 de judecători a fost condamnată de
168 ori, adică aproximativ o condamnare la 24 mii de persoane. În
Slovenia, cu o populaţie doar de 2 milioane de locuitori, dar cu 780 de
judecători profesionişti şi cu 4065 de judecători
neprofesionişti o condamnare revine la 8 800 sute de persoane. Adică,
condamnările au fost aproape de trei ori mai frecvente decît
în Republica Moldova.
În Grecia, o condamnare revine la 20
mii de persoane, deşi numărul de judecători, raportat la
populaţia ţării, este dublu faţă de numărul de
judecători în Republica Moldova. Adică, în Grecia
activează 2200 de magistraţi la 10 milioane 500 mii de locuitori.
Un alt exemplu. Slovacia. O condamnare
revine 26 mii de persoane, deşi numărul de judecători, de
asemenea, este dublu faţă de Republica Moldova, constituind 1208
judecători profesionişti, 2700 de judecători
neprofesionişti cu o populaţie de circa 5,3 milioane locuitori.
Este clar că aceste cifre aduse
faţă de calitatea actului de justiţie, dar în raport cu
cele arătate mai sus nu pot să nu remarc că sistemul nostru
judecătoresc nu este cel mai deficitar. Deşi în acelaşi
plan comparativ, justiţia naţională este mai puţin
finanţată decît alte state, salariile magistraţilor
sînt simţitor mai mici, iar numărul magistraţilor,
în raport cu populaţia, este de cîteva ori mai mic decît
în multe state europene, inclusiv membre ale Uniunii Europene.
Analiza hotărîrilor Curţii
Europene pentru Drepturile Omului pronunţate în cazurile versus
Moldova în anul 2009 relevă următoarele violări ale
Convenţiei: art.3 al Convenţiei „Interzicerea torturii,
tratamentului inuman şi degradant” – 14 violări inclusiv;
maltratarea reclamanţilor – 4 violări; lipsa unei anchete eficiente
pe marginea plîngerilor maltratare – 5 violări; nesancţionarea
adecvată a persoanelor care au aplicat torturi – o violare;
condiţii inadecvate de detenţie – 3 violări; neacordarea
asistenţei medicale adecvate deţinuţilor – o violare;
art.5 al Convenţiei „Dreptul la
libertate şi siguranţă” – 7 violări. Eu nu aş vrea
să enumăr şi compartimentele, voi da citire numai articolelor
Convenţiei care Curtea Europeană a constatat că au avut loc
violări:
art.6 al Convenţiei „Dreptul la un
proces echitabil” – 16 violări;
art.8 al Convenţiei „Dreptul
respectării vieţii private şi de familiei – o violare;
art.9 al Convenţiei „Libertatea de
conştiinţă şi religie” – o violare;
art.10 al Convenţiei „Libertatea de
exprimare” – 3 violări inclusiv;
art.11 din Convenţie „Libertatea de
întrunire şi de asociere” – 4 violări;
art.13 „Dreptul la un recurs efectiv” – 6
violări;
art.34 al Convenţiei „Dreptul de a
sesiza CEDO cu o cerere individuală” – o violare.
Art.1 al Protocolului 1 la Convenţie
„Protecţia proprietăţii” – 9 violări.
Este evident că nu toate
condamnările pronunţate de Curtea Europeană pe parcursul anilor a
fost generată de sistemul judiciar. Dar nu mă voi opri la motivele ce
nu ţin de sistemul judiciar.
Astfel, din numărul total de 173 de
condamnări justiţia a admis greşeli în 103 cazuri, din
aceste Curţii Supreme de Justiţie îi revine responsabilitate
în 52 de cazuri, dintre care 5 cazuri vizează Colegiul Penal, 33 de
cazuri vizează Colegiul Civil, 9 cauze – Colegiul Economic. Plenul
Curţii Supreme de Justiţie, adică toţi judecătorii
instanţei supreme, a fost vizat în 5 cazuri.
Este necesar de remarcat că
majoritatea absolută a condamnărilor ţine de instanţele
judiciare aflate în municipiul Chişinău. Din cele 30 de
condamnări ale CEDO pronunţate în anul 2009, sistemului
judecătoresc îi pot fi imputate 21 de hotăriri, iar
Curţii Supreme de Justiţie – 13.
Probabil, nu este nevoie să fac
trimitere la careva cauze concrete, dacă vor fi necesare precizări,
am şi exemple.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Potrivit
art.116 din Constituţie: „Judecătorii instanţelor
judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili.”
Art.13 din Legea privind organizarea judecătorească stipulează
că imixtiunea înfăptuirii justiţiei este interzisă.
Am dat citire acestor acte normative, pentru ca să ne dăm seama
că judecătorii sînt singuri responsabili pentru soluţiile
care le pronunţă şi nimeni, absolut nimeni nu poate să
facă influenţă asupra lor, nici preşedintele
instanţei, nici Consiliul Superior al Magistraturii, nici alte persoane.
Este adevărat că, în situaţia în care
judecătorii încalcă flagrant legea, există mecanism de
verificare şi tragere la răspundere a acestor judecători.
Deci,
în ultimul timp, stimaţi deputaţi, s-a vorbit despre
numărul de cauze care îi revine unui sau altui judecător. Peste
cîteva clipe voi încerca să dau citire doar unor date
statistice. Dar, înainte de aceasta, doamnelor şi domnilor
deputaţi, vreau să reiterez aportul Curţii Supreme de
Justiţie vizavi de obligaţiile sau de recomandările care au fost
atribuite prin Hotărîrea nr.72 a Parlamentului din 2008.
În
temeiul atribuţiilor funcţionale şi spre realizarea
recomandărilor din această hotărîre a Parlamentului,
plenul Curţii Supreme de Justiţie a adoptat următoarele
hotărîri explicative, ţinînd cont de practica Curţii
Europene.
La 14
noiembrie 2008, a fost modificată şi completată
Hotărîrea cu privire la aplicarea legislaţiei despre
apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei
profesionale a persoanelor fizice şi juridice.
Vă
amintiţi singuri, stimaţi deputaţi, numărul de
condamnări la CEDO pe marginea acestei onoare şi demnităţi.
Deci Curtea Supremă de Justiţie, instanţele naţionale
foarte mult timp au dat prioritate onoarei şi demnităţii, mai
ales persoanelor publice. Aşa era practica instanţelor
naţionale, aşa era hotărîrea plenului Curţii Supreme
de Justiţie şi aceste hotărîri judecătoreşti
erau în albia legislaţiei naţionale civile.
Însă
s-a constatat, şi nu o singură dată, că Curtea
Europeană sugerează ideea persoanelor publice să fie mai
tolerante la critică, chiar la critică neconstructivă,
vehementă, provocatoare. De aceea, la acest capitol s-au introdus
modificări în hotărîrea Plenului şi instanţele,
practic, au încetat să mai apere onoarea şi demnitatea
persoanelor publice, lăsîndu-le să se mulţumească
doar cu atenţia pe care le-o acordă instituţiile mass-media.
Tot la
14 noiembrie 2008 a fost adoptată Hotărîre de Plen privind
mersul examinării de către instanţele judecătoreşti
în municipiul Chişinău a cauzelor penale cu inculpaţi
aflaţi în stare de arest.
În
perioada de referinţă, ţinînd cont de
hotărîrile pronunţate de CEDO, au fost actualizate
hotărîrile despre aplicarea de către instanţele
judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură
penală, privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu,
cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de
către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi
penale şi cu privire la practica judiciară în cauzele penale
privind minorii.
La
fel, dumneavoastră ştiţi că, la acest compartiment, ce
ţine de privarea de libertate, Republica Moldova a avut de suferit condamnări,
pentru că practica judecătorească, stabilită de ani la
rînd, s-a dovedit a fi viciată şi instanţele
judecătoreşti, îndeosebi judecătorii de instrucţie
practicau arestul, vorbind popular, la stînga şi la dreapta.
La 30
martie 2009, Curtea a modificat şi completat Hotărîrea sa cu
privire la practica examinării cauzelor penale în ordine de apel.
La 30
octombrie 2009, a fost modificată Hotărîrea Curţii cu
privire la unele chestiuni ce ţin de aplicarea de către
instanţele judecătoreşti a prevederilor art.3 al
Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului privind
tortura, maltratarea.
Această
hotărîre vreau, în special, să o menţionez, pentru
că este una de reper, ţinînd cont de multiplele condamnări
la care a fost supusă Republica Moldova pe motiv că instituţiile
penitenciare sînt într-o stare deplorabilă, persoanele plasate
sub arest prin însăşi faptul aflării lor în arest
deja suferă tratament inuman şi degradant prin condiţiile care
li se oferă din partea statului. Pe de asupra încă, ei
sînt maltrataţi, bătuţi, chinuiţi, schingiuiţi
şi nimeni nu răspunde pentru aceste fărădelegi.
Dosare
privind condamnarea persoanelor care se ocupă cu torturarea
deţinuţilor, practic, nu au ajuns în faţa instanţei
de judecată. Deci nouă ni s-a părut că această violare
a Convenţiei este una din cele mai grave şi care trebuie curmată
cu toată seriozitatea, prompt şi cît mai repede.
Din
această hotărîre, care este una foarte voluminoasă, care a
fost chibzuită şi coordonată cu toate instituţiile
statului: Parlamentul, Guvernul, ministerele de forţă, Procuratura
este una destul de explicită şi credem că în viitor nici
poliţiştii, nici alte persoane, care au în custodia lor
inculpaţii, reţinuţii nu vor fi cruzi şi nu vor aplica
ilegalităţi faţă de aceste persoane. Iar dacă se vor
întîmpla astfel de situaţii, Procuratura trebuie să
îşi spună cuvîntul ferm prin pornirea
necondiţionată a urmăririi penale şi nu doar prin refuz de
pornire a urmăririi penală de acelaşi procuror care a dus sau a
supravegheat urmărirea penală. Deoarece acest remediu este considerat
de Curte ca ineficient şi nu asigură protecţie persoanelor
aflate în custodia statului fiind private de libertate.
Este
de neconceput cum persoanele sînt duse în izolatoare, nu li se face
nici o investigaţie medicală corporală, ca după aceea
să se constate că ei sînt plini de vînătăi,
echimoze şi altceva şi se vehiculează ideea că el a
căzut din pat, s-a lovit de uşă şi altceva. Deci
această violare a Convenţiei este una care ponegreşte tot
sistemul.
Dar nu pot să spun la acest capitol
că organismele internaţionale, inclusiv cele cu statut de ONG
şi-au făcut opinia lor asupra izolatoarelor de deţinere
preventivă din Comisariatul de Poliţie şi univoc au spus că
aceste instituţii, în care se ţin persoanele reţinute sau
arestate, nu corespund cerinţelor şi standardelor europene. Şi
orice persoană plasată acolo din start este victimă a
violării convenţiei. La acest compartiment este necesar să se
conjuge toate eforturile întregii societăţi pentru a crea
măcar una – două – trei instituţii penitenciare, unde, chiar
dacă vor fi suprapopulate, dar, în schimb, să aibă
condiţii umane.
La 30 octombrie 2009, au fost expediate
unele chestiuni ce apar de la judecarea recursului ordinar în cauza
penală. În aceste explicaţii Curtea a menţionat pe
marginea unor condamnări, cum ar fi cauza Popovici şi alţii.
Esenţa acestor explicaţii date judecătorilor instanţelor
inferioare, dar şi judecătorilor Curţii constă în aceea
că, dacă după o achitare a instanţei inferioare,
bunăoară a Curţii de Apel care a judecat cauza în
primă instanţă, instanţa de recurs nu poate să
dispună condamndarea acelei persoane, fără să audieze
nemijlocit persoana şi fără ca să aprecieze toate probele
care trebuie să fie puse la condamnare. Nu doar trecerea lor în
revistă. Deoarece trecerea în revistă a probelor,
fără audierea nemijlocită, este contrar convenţiei.
Şi ultima. La 30 octombrie 2009, a
fost modificată Hotărîrea cu privire la unele aspecte de
aplicare a prevederilor legislaţiei fiscale la examinarea litigiilor
despre urmărirea impozitelor, taxelor, aplicarea sancţiunilor de
către organele fiscale. La acest compartiment, stimaţi onorabili
deputaţi, Curtea Supremă de Justiţie a revenit din motivul
că Curtea Europeană a condamnat statul Republica Bulgaria pe o
cauză privind nerestituirea din buget a taxei pe valoarea
adăugată. Aceste fenomene sînt foarte răspîndite
şi în Republica Moldova.
De fapt, se poate de spus că
sînt un şir de scheme prin care se ridică sau se
încasează din buget sume fabuloase de milioane şi milioane de
lei, dacă nu chiar şi dolari.
Problema este că organele care
trebuie să lupte cu aceste nelegiuiri la capitolul „Infracţiuni
fiscale”, deci nu se străduie să încerce a demonstra că
persoana, care fiind de bună credinţă în ghilimele, da, a
intrat în cîrdăşie cu un agent economic fantom, prin care
sau cu care încheie o tranzacţie economică cu sume enorme.
Tranzacţia, de fapt, nu a avut loc, însă cumpărătorul
spune că a plătit vînzătorului taxa pe valoarea
adăugată şi se adresează organului fiscal pentru a primi
din bugetul statului aceste sume.
Fiscul, constatînd că în
realitate vînzătorul nu a vărsat în buget această
taxă, îi refuză cumpărătorului în restituirea
taxei, fără să indice măcar o frază prin care ar
arăta că vînzătorul şi cumpărătorul au
urzit împreună şi nu sînt de bună
credinţă. Deci, pînă în prezent, instanţele
naţionale au susţinut organele fiscale, însă din momentul
în care Curtea Europeană a condamnat pe acest capitol,
instanţele vor revedea practica sa.
Deci, doamnelor şi domnilor
deputaţi, aici nu pot să nu spun că, potrivit legislaţiei
de procedură penală civilă şi potrivit Legii privind Curtea
Supremă de Justiţie, hotărîrile explicative ale Plenului
Curţii Supreme de Justiţie nu au un caracter obligatoriu şi ele nu
sînt obligatorii pentru instanţe. Instanţelor le
rămîne, la discreţia lor, să ţină cont sau nu de
aceste explicaţii, fapt ce, în viziunea noastră, nu contribuie
la unificarea practicii judecătoreşti. Pe alte tipuri, dacă
vă aduceţi aminte, aceste hotărîri ale Plenului erau
obligatorii şi judecătorii nu aveau cum să le ocolească.
Deci cîteva date, domnilor
deputaţi,
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule preşedinte,
Eu îmi cer scuze
Domnul Ion Muruianu:
Două fraze numai.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu, nu, eu îmi cer scuze,
referiţi-vă mai mult la dosarele CEDO, ceea ce este prevăzut
în Hotărîrea Parlamentului. Hotărîrile Curţii
Supreme de Justiţie ştim noi că ele nu sînt obligatorii, e
vorba de dosarele examinate de dumneavoastră în ultimă
instanţă la Curtea Supremă, care au ajuns la CEDO.
Domnul Ion Muruianu:
Da, eu despre aceasta vreau să spun,
domnule preşedinte. Deci Curtea Supremă de Justiţie, ca fiind
instanţă supremă, judecînd cauzele în recurs,
cauzele penale, civile, economice, la fel, a căzut pradă şi a violat
drepturile şi libertăţile fundamentale, prevăzute de
Convenţia Europeană. Datele statistice ne arată că,
practic, toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au
fost antrenaţi în pronunţarea hotărîrilor,
deciziilor la nivel de colegii, plen care au ajuns să fie criticate
şi condamnate de Curtea Europeană.
Deci, dacă să vorbim de unele
cifre, ele sînt cu mult mai grave decît se spune în
societate. Cineva a spus că sînt vreo 20 de magistraţi care au
condamnări la CEDO, prea multe, şi dacă ei vor fi marginalizaţi
din sistem, totul va fi o’key. Deci starea lucrurilor este puţin altfel.
Din datele provizorii, pe care eu acum vreau să vi le prezint
dumneavoastră, la situaţia de astăzi noi avem date precise
că exact o sută de judecători dintre acei 440 din sistem au
palmares condamnări la CEDO, începînd cu o hotărîre
de condamnare pînă la 16 hotărîri de condamnare.
Dacă vă interesează
numărul celor mai mari, numărul de condamnări sau numărul
persoanelor cu funcţii de răspundere din Curtea Supremă de
Justiţie am aşa informaţie şi pot să o prezint
Parlamentului. Deci sînt doar 5 judecători 1, 2, 3, 5
judecători care nu au nici o condamnare din motivul că ei au fost
angajaţi la Curte nu demult. Restul toţi judecătorii au
condamnări.
Deci încep să îi numesc
pe acei mai cu funcţie de răspundere. Domnul judecător
Poalelungi Mihai, judecătorul actual al Curţii Supreme de
Justiţie, pardon, fostul judecător al Curţii Supreme de
Justiţie, astăzi judecător la Curtea Europeană, are 4
condamnări; doamna Raisa Botezatu, preşedintele Colegiului penal, are
5 condamnări; doamna Cernat Nina, preşedintele Colegiului civil
şi contenciosul administrativ, are 5 condamnări; domnul Muruianu Ion
are 8 condamnări; doamna Pascari Anastasia – 12 condamnări;
domnul Visternicean Dumitru – 13 condamnări; doamna Macinscaia Vera – 14
condamnări; doamna Moldovan Natalia – 14 condamnări; domnul Clima
Nicolae – 16 condamnări. Aceste date, vă spun, sînt
provizorii, deoarece multe dosare este dificil să le obţinem
datorită timpului îndelungat de cînd au fost pronunţate
ele, datorită faptului că unele din ele se află prin
Strasbourg, dar ideea este că atunci cînd vom aduce aceste dosare
înapoi, cred că numărul de condamnări la judecători
vor spori.
Deci contribuţia judecătorilor
este diferită în sensul că unii au condamnări pentru
pronunţarea hotărîrilor ca judecător de instanţă
din fond, din sector, raion, alţii au condamnări în
instanţă de apel, alţii au condamnări în
instanţă de recurs. Este foarte greu să apreciem care din aceste
condamnări sînt mai puţin uşoare sau mai grave. Eu cred
că ele au aceeaşi pondere de gravitate şi toţi
judecătorii, practic, acum îşi dau seama că
condamnările, chiar dacă nu pot fi evitate totalmente, ele urmează
să fie reduse şi reduse esenţial. Pentru aceasta, în prezent,
avem toate posibilităţile.
Domnule Preşedinte,
Ca să fie o scuză pentru lipsa
de experienţă a judecătorilor, aş vrea să
menţionez că, nevorbind de instanţele din sectoare, din raioane,
vorbim de instanţa supremă din stat, ea a fost dotată cu Internet
totalmente, toţi angajaţii Curţii, abia în anul 2009.
Despre ce fel de practică judiciară sau despre ce fel de
practică europeană noi puteam să ştim în anii 2001,
2002, 2003, 2004, 2005, cînd noi nu aveam acces la Internet? Şi alte
surse nu aveam. Ceea ce auzeam de la agenţii guvernamentali, poate
în convorbiri directe cu unii judecător care au fost în
delegaţii la Curtea Europeană, dar starea lucrurilor era anume
aşa.
Astăzi, practic, toţi
judecătorii pot evita condamnările. Vreau să spun că chiar
şi în ţările vecine, bunăoară în
România, încă din anul 1999 a fost pronunţată o
cauză care se cheamă „Brumărescu versus România.”
Această condamnare a României a fost una epocală şi pentru
dînşii, şi pentru Republica Moldova, deoarece era bazată
pe utilizarea unui mecanism de intervenţie în hotărîrile
judecătoreşti irevocabile şi acest mecanism se chema recurs
în anulare. Deci, după ce o hotărîre
judecătorească intra în vigoare, recursul în anulare era
înaintat de procuror şi instanţa pornea la reaprecierea probelor,
rejudecarea cauzelor, violînd prin aceasta principiul
securităţii raportului juridic.
De ce făceau aşa
judecătorii? Judecătorii făceau din simplul motiv că noua
componenţă era convinsă că instanţele inferioare a
cărei hotărîre se atacă cu recurs în anulare au
procedat greşit şi porneau pe calea să repare greşeala,
reparînd greşeala, de fapt, ei violau convenţia. Deci
această cale de atac a fost preluată şi în legislaţia
naţională şi Moldova a suferit condamnări pe marginea
recursului în anulare. La fel, cum a suferit condamnări şi prin
utilizarea căii extraordinare de atac, cum ar fi revizuirea
hotărîrilor judecătoreşti. Aceasta este una din cele mai
bolnăvicioase, a fost, de fapt, una din cele mai bolnăvicioase
condamnări a Republicii Moldova.
Deoarece, în viziunea, cel puţin
a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, a întregului
Plen a Curţii Supreme de Justiţie, fără echivoc, cînd
s-a dispus casarea unor hotărîri cu rezonanţă, cum ar fi:
„Oferta Plus” versus Moldova, Duca şi Andoni, Magazinul „Cris” versus
Moldova care au fost mediatizate. Instanţa supremă la plenara
Curţii în 2004, 2005 unanim a votat revizuirea acestei
hotărîri şi, respectiv, încercînd să facă
o dreptate, de fapt, au comis o nedreptate. Şi Curtea Europeană ne-a
învăţat minte, dacă este permis să spunem aşa,
astăzi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie nici nu vor
să se mai gîndească la revizuirea unei sau altei
hotărîri. Cu toate că în legislaţia
naţională, Codul de procedură civilă cel puţin,
articolul 449 prevede un şir de temeiuri pentru revizuirea
hotărîrilor judecătoreşti irevocabile.
Dar recent eu am convocat chiar Plenul
şi am spus că revizuirea nu mai poate avea loc, bazîndu-mă
pe Hotărîrea Curţii Europene „Stanca Popescu versus
România.” Studiind această hotărîre, am rămas
şi noi uimiţi, pentru că instanţele româneşti au
admis cereri de revizuire în baza unui fapt că un expert la
judecarea cauzelor instanţelor inferioare a depus o concluzie de expert
vădit falsă şi ulterior el a fost condamnat după ce
hotărîrile au intrat în vigoare. La fel, ca şi la noi,
în legislaţia de procedură civilă a României,
condamnarea expertului pentru concluzii vădit false constituia temei
indiscutabil de revizuire. Şi, revizuind cauza România, de fapt,
instanţele româneşti au violat Convenţia Curţii
Europene. Deoarece, în viziunea Curţii Europene, securitatea
raportului juridic este mai presus decît alte prevederi legale
naţionale.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog eu, linişte, stimaţi
colegi.
Domnul Ion Muruianu:
Domnule Preşedinte,
Deci aceasta a fost informaţia pe
care am vrut să o prezint Parlamentului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim frumos, mulţumim,
domnule preşedinte.
Întrebări? O clipă,
vă rog. Deci fără întrebări, da? O clipă,
domnule preşedinte, acuşi, ca să hotărîm să fie
totul corect. Regulamentul în cazul audierilor permite punerea
întrebărilor. Aşa e, domnule Nagacevschi? Citiţi
Regulamentul, vă rog. Cu el aţi venit la microfon?
Domnul Ion Muruianu:
Domnule Preşedinte,
Eu pot să îl ajut pe domnul
Nagacevschi, dacă îmi permiteţi. Eu tot aş vrea să
fac timiteri la Regulament, la Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea
nr.797 din 2 aprilie 1996, la articolul 122 (108) alineatul (3) – adresarea
întrebărilor. Deci alineatul (3) spune că deputaţii nu pot
formula întrebări Preşedintelui Republicii Moldova şi
reprezentanţilor puterii judecătoreşti. Eu mă consider ca
reprezentant al puterii judecătoreşti, dar dacă este necesar
să răspund la întrebări, eu sînt gata să
răspund.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc domnule…
Care articol aţi avut în vedere?
Domnul Ion Muruianu:
Poftim? 122.
Domnul Mihai Ghimpu:
Din Regulament?
Domnul Ion Muruianu:
În paranteze 108.
Domnul Mihai Ghimpu:
Alineatul (3). Da?
Domnul Ion Muruianu:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări, interpelări,
audieri , rapoarte. Capitolul IX, alineatul (3): deputaţii nu pot formula
întrebări Preşedintelui Republicii Moldova,
reprezentanţilor puterii judecătoreşti, autorităţilor
administraţiei publice locale, precum şi întrebări care.
Eu m-aş bucura dacă mi-ar pune
întrebări, dar nu vor să-mi spună, să-mi pună
în calitate de Preşedinte interimar.
Domnul Ion Muruianu:
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Atît, da? Vă mulţumim
frumos. Luaţi loc.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domule Preşedinte,
Este adevărat, Regulamentul prevede
foarte clar cui pot fi adresate întrebări şi cui nu.
Însă eu aş ruga ca să continuăm exerciţiul de
astăzi, avînd la bază şi un Regulament. Pentru că pe
mine, spre exemplu, nu mă interesează caz cu caz. Am avut
posibilitate să studiez dosarele care au fost pierdute de Republica
Moldova la CEDO în publicaţiile care oferă această
posibilitate. Deci discutăm asupra principiilor…
Domnul Mihai Ghimpu:
De acord, domnul…
Domnul Vladimir Filat:
Mai departe, avem încă două
rapoarte. Să stabilim cît durează un raport foarte punctual,
după care luările de cuvînt şi trebuie să avem o
perioadă de timp în care să încheiem acest
exerciţiu.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, de acord. Domnul Procuror General a rămas
să… şi apoi luările de cuvînt, dar, de fapt, eu propun:
după ce ne va vorbi domnul Procuror General, să anunţăm o
pauză, să se convoace şedinţele, comisiile. (Rumoare
în sală.)
Domnilor deputaţi,
Domnule Untilă,
La ora aceasta eu zburam în
maşină prin toate hopurile spre Kiev, aşa că nu-i nimic straşnic,
şi aseară, şi alaltăseară. Asta e. Domnule Procuror
General, vă invit la tribuna centrală. Vă rog. (Rumoare
în sală.)
Eu îmi cer scuze, noi astăzi am
început şedinţa la ora 14. Motivul a fost că de
dimineaţă a fost întălnire cu Comisia de la Veneţia,
apoi au fost 15 ani de la aniversarea Curţii Constituţionale, am avut
întîlnire cu oaspeţii care au venit. Trebuie să
înţelegem, dacă a început la două, nu-i nimic
straşnic dacă lucrîn într-o zi pînă la orele
nouă. Premiul o să fie mai mare, domnule Untilă.
Poftim, domnule Procuror General.
Domnul Valeriu Zubco – Procurorul General:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Voi fi foarte succint şi nu mă
voi referi la subiectele care au fost deja abordate, privind numărul de
cereri care au fost depuse la Curtea Europeană, condamnările
Republicii Moldova. Voi vorbi nemijlocit despre acţiunile care au fost
intreprinse de către Procuratura Generală.
Astfel, în rezultatul examinării
sesizărilor Agentului guvernamental, Procuratura Generală, în 9
cauze, a pornit urmărirea penală. Dintre care: o cauză
vizează neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti, 7
cauze vizează rele tratamente aplicate reclamanţilor de către
poliţişti, o cauză vizează reţinere ilegală.
Respectiv, în cauzele examinate
pînă în prezent, la sesizarea Agentului guvernamental, prin
prisma prevederilor articolului 17 din Legea cu privire la Agentul
guvernamental au fost iniţiate în instanţa de judecată 7
acţiuni civile în vederea încasării în ordine de
regres de la persoanele ce s-au făcut culpabile de pronunţarea
hotărîrilor deciziilor CEDO, prin care s-a dispus incasarea sumelor
băneşti din contul bugetului de stat.
Astfel, două acţiuni
derivînd din hotărîrile Curţii, în care a fost
constatată aplicarea torturii relelor tratamente împotriva
reclamanţilor, 5 acţiuni au fost axate pe constatarea
neexecutării în timp îndelungat a unor hotărîri
judecătoreşti.
Actualmente, o hotărîre pe
marginea unei acţiuni în regres este admisă, aceasta devenind
irevocabilă şi ne referim nemijlocit la acţiunea civilă
înaintată în cauza Ungureanu versus Moldova în
privinţa lui Anatoli Cupţov, ex-ministrul transporturilor şi
comunicaţiilor. Alte 3 cereri se află spre examinare în
instanţa de fond, o cerere se află în instanţa de apel
şi o cerere se află în instanţa de recurs.
În vederea excluderii unor eventuale
condamnări la înalta Curte, pentru încălcarea
prevederilor convenţiei, în cauzele aflate pe rolul Curţii
împotriva Republicii Moldova, în care Agentul guvernamental a
iniţiat proceduri de reglementare amiabilă cu reclamanţii,
Procuratura Generală, în conformitate cu prevederile articolelor
447 şi 449 din Codul de procedură civilă şi cu articolul
475 din Codul contravenţional a depus 21 cereri de revizuire.
Totodată, vreau să menţionez
că Procuratura Generală a înaintat două recursuri în
anulare pe cauzele penale de învinuire a reclamanţilor.
Ţuînd în considerare
imperfecţiunea legislaţiei în vigoare, Procuratura
Generală iniţiază de a propune iniţiativă de lege
aferentă privind modificarea cadrului legislativ în vigoare. Asta-i
tot.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Domnul Procuror este de acord să-i
puneţi întrebări. Aşa-i, domnule procuror?
Domnul Valeriu Zubco:
Desigur.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim frumos.
Luaţi loc.
Stimaţi colegi,
Eu sînt de acord cu punctul de
vedere al unor colegi care au spus că, conform Hotărîrii
Parlamentului din 2008, Comisia juridică şi securitate sînt
obligate să ţină la control îndeplinirea acestei
hotărîri şi propun o pauză de 15 minute, ca aceste
comisii să convoace şedinţa, au avut loc audierile. (Rumoare
în sală.) Nu.
Sînt, văd, şi alte
propuneri.
Microfonul 3.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Domnule Preşedinte,
Noi, eu cred că este o grabă
foarte mare pentru ca să facem o pauză de 15 minute. Să
întrunim comisiile de specialitate, practic, este imposibil,
uitaţi-vă nici cvorumul comisiilor. Şi noi nu avem nici
materialele după care să ne călăuzim în lucrul
comisiilor de specialitate. Una la mînă.
Şi doi. Pentru a ieşi în
Parlament cu un raport din partea comisiilor, urmează să avem şi
un proiect de hotărîre înregistrat la Biroul permanent, care
să vină în discuţii în Parlament să
discutăm cu toţii aceste rapoarte şi aceste proiecte de
hotărîre.
De aceea, pauza urmează, pe care dumneavoastră
o anunţati, să fie pentru săptămîna viitoare şi
comisiile se vor întruni luni, marţi, să facem o
şedinţă specială, pentru a continua şedinţa de
astăzi cu luarea unor decizii şi respectarea normei legale. Aceasta
este propunerea fracţiunii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.4.
Domnul Alexandru Tănase – ministrul justiţiei:
Domnule Preşedinte,
Eu cred că noi acum trebuie să
ascultăm dezbaterile asupra rapoartelor prezentate. Cu aceasta se
închide acest subiect şi mai mult noi nu avem ce discuta şi
trecem la umătorul punct pe ordinea de zi. Atît.
Domnul Mihai Ghimpu:
E adevărat. În acest caz, comisiile nu
prezintă aviz. Dacă sînt audieri şi nu s-au pus nici
întrebări, atunci, da, aceasta e situaţia prevăzută
de Regulament. Luări de cuvănt acum.
Domnul… microfonul nr.3.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Domnule Preşedinte,
Noi nu puten fi de acord cu domnul
ministru al justiţiei, care a adus nişte argumente care, practic, nu
corespund Regulamentului. Comisiile urmează să examineze, să dea
un aviz şi să propună proiectul de hotărîre pentru a
fi examinat în şedinţa în plen.
Raportul comisiilor de specialitate
urmează să aibă avizul comisiilor parlamentare asupra
examinării situaţiei, asupa examinării rapoartelor prezentate de
către raportori în şedinţa în plen. Dacă nu s-a
făcut ulterior, anterior audierilor, măcar acum, în momentul de
faţă să avem un respect faţă de Regulamen şi
faţă de legislaţia naţională.
Deci Hotărîrea nr.72 din 2008
şi aşa cum o numiţi dumneavoastră audieri privind
executarea Hotărîrii nr.72 din 2008 prevede acest lucru, punct cu
punct, cine trebuie să prezinte, comisia ce trebuie să examineze, ce
s-a făcut.
Comisia guvernamentală nu si-a
onorat, uitaţi-va, sînt 10 puncte. Comisia guvernamentală,
Guvernul, Institutul Naţional al Justiţiei, Guvernul,
autorităţile publice şi alte autorităţi publice,
sînt mai multe puncte care urmează să fie audiate şi
examinate în cadrul şedinţei şi în cadrul comisiilor
atît pentru drepturile omului, cît şi Comisia juridică,
numiri şi imunităţi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule deputat.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Dacă examinăm executarea
Hotărîrii nr.72, s-o examinăm integral, şi nu parţial
aşa cum convine unora. Noi înţelegem motivele şi graba pe
care vă frămîntă, dar să respectăm norma
legală, dacă este de principiu.
Domnul Serafim Urechean:
Da, microfonul nr.4. Poftim
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
De dimineaţă tot vorbim la acest
subiect şi am convenit, fiecare a început cînd a
început. Voi dacă vă treziţi la ora două, e problema
voastră. Noi am discutat şi în Alianţă la acest
subiect. Şi acum să clarificăm un pic situaţia.
Hotărîrea Parlamentului, la care
se referă colegii, într-adevăr, prevede acţiuni pentru mai
multe instituţii ale statului. Noi astăzi aici, în Parlament,
am audiat Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de
Justiţie şi Procuratura Generală. Urmează în
contenuare să audiem în Parlament Guvernul şi alte
instituţii care au fost vizate de această hotărîre.
În urma audierilor finale, noi ne
vom expune printr-o hotărîre de Parlament asupra îndeplinirii,
ceea ce prevedea hotărîrea Parlamentului, la care se face
referinţă. Şi mai mult ca atît, în această
hotărîre noi vom trasa sarcini foarte clare către
instituţiile statului vizavi de ceea ce urmează să se facă
pentru a rezolva odată şi odată situaţia din justiţie.
De aceea, la această etapă, este
firesc, trecînd această audiere pe la această etapă,
să continue dezbaterile acei care au, să ia cuvîntul pe aceste
componente care au fost audiate, şi după care avem un alt subiect
distinct, care se referă la o hotărîre de Parlament. Şi
aici as vrea să insist asupra Regulamentului, care prevede foarte clar
că în cazul în care o hotărîre de Parlament are
caracter individual, procedura la care se referă foarte multă lume
în această sală nu este obligatorie, şi la acest punct
ne-am referit de atîtea ori.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, mulţumim.
Microfonul 3. Şi continuăm,
adică, şedinţa cu luări de cuvînt. Poftim.
Domnul Vadim Mişin:
Ñïàñèáî, ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü.
ß ïîëíîñòüþ ðàçäåëÿþ òî, ÷òî òîëüêî ÷òî
ãîñïîäèí ïðåìüåð-ìèíèñòð ãîâîðèë. Îí èäåàëüíî âûñòðîèë ñõåìó, êàê íàäî
ïðîâîäèòü ñëóøàíèÿ. Íî ìû âñå ïðåêðàñíî ïîíèìàåì, ÷òî íåëüçÿ ñëóøàíèÿ ðàçîðâàòü
ïoïoëàì: çàñëóøàòü òðè èíñòèòóòà âàæíûõ, ïðîâåñòè äåáàòû, à ïîòîì îòäåëüíî
çàñëóøèâàòü Ïðàâèòåëüñòâî è ìèíþñò, ïðîâîäèòü íîâûå äåáàòû è ïèñàòü îáùåå
ïîñòàíîâëåíèå. Ýòî àáñóðä.
Åñëè óæ ìû âçÿëèñü ñëóøàòü, òàê äàâàéòå
óæ áóäåì ñëóøàòü äî êîíöà. Ñåãîäíÿ íå ìîæåì, ïåðåíîñèì íà ñëåäóþùèé ÷åòâåðã, íî
â ýòîì ïîñòàíîâëåíèè 70% ïîñòàíîâëåíèÿ ïîñâÿùåíî Ïðàâèòåëüñòâó è 70–75%
ïîðó÷åíèé äàíû Ïðàâèòåëüñòâó. Ïîýòîìó Ïðàâèòåëüñòî äîëæíî îò÷èòûâàòüñÿ, ÷òî îíî
ñäåëàëî, ÷òî îíî íå ñäåëàëî, è íà áàçå óæå îáùåãî îò÷åòà ìû ïðèìåì íîðìàëüíîå
ðåøåíèå.
Domnul Mihai Ghimpu:
Ìulţumim.
Microfonul 4.
Domnul Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:
De altfel...
Domnul Mihai Ghimpu:
Ultima intervenţie. Vă rog, nu mai vorbi,
domnule Zagorodnîi.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
De altfel, Guvernul şi-a prezentat
poziţia prin intermediul Agentului guvernamental. Agentul guvernamental
este reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
şi, apropo, este angajat la Ministerul Justiţiei. Aşa că a
fost prezentată poziţia Guvernului.
Mersi. Şi totul este epuizat.
Domnul Serafim Urechean:
Deci trecem la luări de cuvînt.
Permiteţi-mi să-i ofer cuvîntul domnului Mihai Ghimpu,
Preşedintele Parlamentului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă,
În legătură cu audierile
pe care le-am auzit, ţin să vă aduc la cunoştinţă
cîteva date, date care ar da o claritate asupra activităţii
Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, care, conform Constituţiei,
răspunde de supremaţia legii în Republica Moldova.
În primul rînd, mă voi
referi şi eu, poate, mai concret la hotărîrile CEDO de
condamnare a Republicii Moldova, prin care au fost dispuse despăgubiri
enorme, ce urmează a fi achitate din bugetul de stat.
Fac o analiză, fiţi foarte
atenţi. Aşadar, în perioada 1997-2009, Guvernului i-au fost
comunicate circa 480 de cereri, inclusiv: în 1999 – 1, în 2001 – 1,
în 2002 – 3, în 2003 – 46, în 2004 – 46, în 2005 – 46
şi începe: în 2006 – 99, în 2007 – 73, în 2008 –
126, în 2009 – 168, în anul 2010, pe parcursul unei luni şi
jumătate, Guvernul Republicii Moldova a fost notificat cu 30 de cereri noi
din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Această
creştere începînd cu anul 2008, cred eu, se datorează
faptului că în martie 2007 Parlamentul l-a numit în
funcţie pe domnul Ion Muruianu în calitate de Preşedinte al
Curţii Supreme de Justiţie. Dacă observaţi, creşterea
a început de la 2007 – 73 şi în 2008 – 126, în 2009 –
168.
Acum, permiteţi-mi să vă
comunic doar cîteva dosare examinate de domnul Preşedinte al
Curţii Supreme de Justiţie, este foarte important. Dumnealui s-a
referit la hotărîri care nu sînt obligatorii, aceea e cu totul
altceva. Aceea a fost pe timpul Uniunii Sovietice, nu sînt obligatorii
hotărîri de recomandare către instanţele de fond sau
inferioare. Dar acum, după Constituţie, e stat de drept şi
democratic şi legea este obligatorie pentru toţi judecătorii.
Deci condamnată Republica Moldova pe
dosarele examinate de domnul preşedinte suma de 2,7 milioane euro.
Şi, straniu pentru mine, domnule preşedinte, cînd la ştiri
am auzit că dumneavoastră sînteţi gata să
compensaţi această sumă. M-am gîndit şi eu, zic:
Doamne, da, ce-i bine cînd ai bani.
Aceste cazuri vizează, fiţi
atenţi, ele sînt aceleaşi, nu diferă cînd, e
adevărat, nu poţi toate să le cunoşti în perioada
cînd abia am început, am trecut din totalitarism la
democraţie, dar, fiţi atenţi, Străisteanu şi
alţii versus Republica Moldova – 10 mii euro; Roşca, Secăreanu
şi alţii versus Republica Moldova – 8 mii de euro; „Ţara”
şi „Flux” versus Republica Moldova – 4 dosare, peste 20 mii de euro.
Păi, dacă a fost examinat un
dosar, este clar că după aceasta nu mai trebuie, uite-te,
vasăzică, la hotărîrea de la CEDO şi gata, nu mai
fă această greşeală. Înseamnă că au fost
făcute intenţionat, conştient aceste hotărîri
adoptate.
Eugenia şi Doina Duca versus Republica
Moldova - peste 145 mii de euro şi „Oferta Plus” versus Republica Moldova –
peste 2,5 milioane de euro, 2,5 milioane de euro.
Spuneţi-mi, vă rog, oare
activitatea unui judecător la Curtea Supremă de Justiţie nu este
incompatibilă cu astfel de pregătire profesională? Este vorba de
Curtea Supremă de Justiţie, unde există experienţă.
Şi trimiterea la faptul că nu a fost Internet, abia în 1999,
în 2009. Păi, cine e vinovat că nu a fost Internet la Curtea
Supremă de Justiţie? Tot conducerea Curţii. Şi nu
costă scump lunar Internetul. Calculatoare au demult. Reparaţie
bună a fost făcută la Curtea Supremă de Justiţie.
Şi o altă întrebare am
către Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, ce e drept
este nou, de ce pînă în prezent nu s-au luat măsuri? De
ce continue să se adopte astfel de hotărîri, condamnate apoi
prin hotărîrile de la CEDO?
Problematica dosarelor pierdute la CEDO a
fost obiectivul examinării în Parlament prin Hotărîrea
din 2008, care acum, datorită ei, au avut loc aceste audieri. Ce s-a
schimbat din 2008 pînă în 2009? În martie 2008, şi
dacă luăm dosarele din 2009 – 168 de dosare şi în 2008 –
126. Unde e responsabilitatea, dacă a ajuns şi în Parlament
să se examineze această chestiune? Şi instanţa de
judecată – Curtea Supremă de Justiţie de parcă nu
există nici CEDO, nici Parlament. Nu că de parcă, dar, poate
că, la modul serios.
O altă problemă în sistemul
judecătoresc este nerespectarea de către aceştia a prevederilor
articolului 6 prim din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea
judecătorească, care defineşte clar: „Activitatea de judecare a
cauzelor se desfăşoară cu respectarea principiului distribuirii
aliatorii a dosarelor.” La noi nu funcţionează nici pînă
acum această prevedere.
Ştiţi ce înseamnă
aceasta? Aceasta înseamnă că atunci preşedintele
instanţei de judecată nu poate dirija, dacă ar respecta
această normă, care judecător să examineze, acel care îl
ascultă sau acel care nu-l ascultă? Şi de aceea şi nu
respectă această normă. Şi dosarele se duc aşa unde
vrea preşedintele instanţei de judecată. Şi nu este vorba
numai de domnul Muruianu, şi la Curtea de Apel, şi la celelalte de
fond. Ne întrebăm: de ce? Înseamnă că interes este.
Această normă a fost
introdusă în cadrul Legislativului la mijlocul anilor 2006 şi
azi este 2010, dar nimeni nu şi-a dat interesul să o pună
efectiv în aplicare pînă în prezent. Acesta este un
mijloc de … în sistemul judecătoresc sau ce înseamnă
aceasta?
Un simplu exemplu. Îmi amintesc campania
electorală pentru alegerile Parlamentului Moldova din 5 aprilie 2009.
Toate contestaţiile împotriva acţiunilor sau inacţiunilor
Comisiei Electorale Centrale erau examinate de către unii şi
aceiaşi judecători de la Curtea de Apel şi de la Curtea Supremă
de Justiţie. Dar ce facem noi cu prevederea, care am zis, a Legii nr.514?
Poftim, dovadă. Şi multe alte cazuri, care, în final, pun la
îndoială obiectivitatea şi imparţialitatea
preşedinţilor instanţelor de judecată în
înfăptuirea justiţiei şi, nu în ultimul rînd,
a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.
De ce fac această legătură
între cele expuse şi domnul Preşedinte al Curţii Supreme
de Justiţie? Potrivit articolului 115 alineatul (1) din Constituţia
Republicii Moldova: „Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea
Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin
judecătorii.” Prin prisma acestor prevederi, condiţionarea
articolului 1 alineatul (2) din Legea nr. 798 cu privire la Curtea Supremă
de Justiţie prevede: „Curtea Supremă de Justiţie este
instanţa judecătorească supremă care asigură aplicarea
corectă şi uniformă a legislaţiei de către toate
instanţele judecătoreşti, soluţionarea litigiilor
apărute în cadrul aplicării legilor, garantează
responsabilitatea statului faţă de cetăţean. Iar
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie se face responsabil de
buna funcţionare a instituţiei pe care o conduce.”
Dacă Curtea Supremă de
Justiţie este organul care asigură funcţionarea uniformă a
legislaţiei de către instanţele judecătoreşti, unde
era atenţia Curţii cînd judecătorii de instrucţii
examinau demersurile privind eliberarea mandatelor de arest în incinta
comisariatelor de poliţie? Şi tinerilor li se dădeau cîte
15 – 20 de zile arest la domiciliu. Şi sînt dosarele, sînt
probe. Şi de ce la comisariat? Ca să nu se vadă că
sînt bătuţi, vineţi, maltrataţi şi
ţinuţi acasă.
Păcat că a rămas mobilul
meu în Lisabona, dar am numere de telefon unde scrie: arestat, arestat,
arestat. Eu vorbeam cu ei din apartament unde erau închişi
20 de zile. Cum de înţeles acest lucru?
Pe cînd judecătorul trebuia,
în primul rînd, vasăzică, să deschidă dosar
şi să trimită procurorului să verifice cine l-a bătut
pe acest om tînăr, care este chemat să îl judece în
incinta comisariatului.
Eu am vorbit şi la adunarea
judecătorilor, am dat şi alte exemple, nu vreau să le spun,
că le cunoaşteţi, şi cu Primăria, şi cu domnul
Urechean, şi cu mulţi colegi, nu cu mulţi, dar cu unii colegi
din Parlament.
Domnilor,
Nu pentru aceasta s-a constituit un stat
de drept şi democratic, ca cei care vin în funcţie de
judecători, de comisari, de procurori să folosească legea
în folosul lor sau în folosul puterii. De aceea, eu cred că
aceste încălcări sistematice comise atît în
activitatea de judecător, cît şi în calitatea de
Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie nu pot fi lăsate
fără apreciere din partea Parlamentului Republicii Moldova.
Noi sîntem aleşi de către
alegători şi data viitoare tot noi o să fim aleş, şi
lumea ne întreabă: pentru ce vă alegem de fiecare dată
şi nu mai găsim dreptate nicăieri?
Am auzit expus aici un gînd
interesant, că Curtea Supremă de Justiţie a căzut
pradă Convenţiei Europene pentru Drepturile şi
Libertăţile Fundamentale ale Omului, interesant gînd.
Stimaţi colegi,
Eu înţeleg cît este de
delicată această problemă, dar, ca Preşedinte al
Parlamentului, ca Preşedinte interimar al Republicii Moldova, care, prin
decret, numesc judecători, în afară de acei membri ai
Curţii Supreme de Justiţie şi conducerea Curţii Supreme de
Justiţie, nu pot să fiu indiferent faţă de
fărădelegile în Republica Moldova. Şi aşa cum ne
pedepsesc pe noi alegătorii prin votul său, aşa şi noi
trebuie să facem atunci cînd se încalcă legea în
Republica Moldova.
Şi nu am nimic absolut personal, eu
vreau ca în Republica Moldova să funcţioneze legea. Cum le-am
spus, poate şi foarte dur, în faţă judecătorilor la
adunare nu demult că datoria noastră este să punem fundamentul
statului de drept şi democratic, încît nimeni după noi
să nu poată demola această casă. Dar fără
concursul legal, strict legal al Curţii Supreme de Justiţie este
imposibil să faci aceasta, fiindcă este Curtea Supremă de
Justiţie, Curtea pentru oameni înseamnă Dumnezeu.
De aceea, să nu fie cu bănat,
domnule Muruianu, am aşteptat să vă daţi demisia şi
după scandalul… eu nu vreau să fac legătură cu ceea ce a
fost, dar, întrucît nu s-au tras concluzii că la 29 iulie
oamenii au votat pentru schimbare, pentru integrarea europeană. Integrarea
europeană aceasta înseamnă, în primul rînd,
supremaţia legii şi acel care trebuie să respecte, în
primul rînd, este judecătorul, fiindcă el trebuie să
îl pună la punct şi pe deputat, şi pe ministru, şi pe
Preşedintele statului.
Întrucît aţi făcut
invers, eu vă cer demisia. (Aplauze.)
Domnule preşedinte,
Oferiţi locul altcuiva ca să ne
ajute să construim un stat pentru binele cetăţenilor Republicii
Moldova, pentru obiectivul principal al nostru – integrarea europeană!
Mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Serafim Urechean:
Cuvînt se oferă domnului Veaceslav
Untilă.
Domnul Veaceslav Untilă:
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Declaraţiile ofensatoare la adresa
jurnaliştilor, pe care şi le-a permis preşedintele Curţii
Supreme de Justiţie Ion Muruianu în cadrul Adunării generale a
judecătorilor, constituie un atac fără precedent la adresa
mass-media.
Domnul Ion Muruianu atacă în
modul cel mai barbar mass-media în ansamblul său, folosind un limbaj
jignitor şi calificative inadmisibile referitor la rolul
jurnaliştilor într-o societate democratică.
Acest caz ieşit din comun compromite
mesajele proeuropene ale noii guvernări şi afectează climatul
democratic din ţară. Respectivul atac la adresa presei este un
atentat direct la adresa statului de drept – Republica Moldova. Şi este
regretabil că această declaraţie vine din partea unui magistrat
de calibrul domnului Muruianu. Această reacţie e cu atît mai
gravă cu cît vine din partea preşedintelui instituţiei
menite să facă justiţie.
Pornind de la această stare de
lucruri, grupul parlamentar MAE l-a îndemnat pe domnul Muruianu
să-şi prezinte benevol demisia. Drept răspuns, preşedintele
Curţii Supreme de Justiţie caută justificări,
sugerîndu-ne că vorbele sale au fost interpretate greşit,
că n-a fost înţeles în context, că s-a simţit
obligat să reacţioneze la atacurile presei.
Vă reamintesc că fără
libertatea de exprimare şi fără o mass-media liberă şi
curajoasă, capabilă să spună adevărul nu ar fi fost
posibilă înlăturarea de la putere a regimului comunist.
Discreditarea jurnaliştilor înseamnă tocmai nerecunoaşterea
rolului pe care îl poartă presa în asigurarea unei
dezvoltări solide a statului, inclusiv prin critica constructivă pe
care o aduce instituţiilor. Noi trebuie să luptăm
împotriva unor astfel de abuzuri. Cred că este timpul să
dăm un exemplu şi să arătăm că susţinem
valorile democraţiei, şi nu rămăşiţele
comunismului.
Grupul parlamentar „Mişcarea
«Acţiunea Europeană»” sprijină libertatea de exprimare, deoarece
sprijină şi respectă valorile democraţiei. Noi
respectăm libertatea de exprimare, chiar dacă nu ne este favorabilă,
chiar dacă ne critică, deoarece aceasta este esenţa democraţiei.
Iar de la judecători noi cerem corectitudine şi imparţialitate.
Aşa trebuie să ofere oamenii legii. Răbufnirile de orgolii nu au
ce căuta la un preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Ori
acest război, pe care dînsul l-a pornit împotriva mass-media,
împotriva tuturor, denotă subiectivism şi nu aduce folos
nimănui.
Domnului Muruianu nu i-a plăcut faptul
că presa vorbeşte despre dosarele pierdute la CEDO, poate pentru
că însuşi domnul Muruianu are cîteva astfel de dosare?
Merită a fi menţionate cele 4 dosare pierdute la CEDO din cauza lui
Muruianu, dosare ce ţin de încălcarea libertăţii de
exprimare a jurnaliştilor de la anumite publicaţii din Republica
Moldova
De asemenea, nu putem trece cu vederea, s-a
vorbit astăzi de la această tribună, nici cazul „Oferta Plus”
versus Republica Moldova. Potrivit juriştilor acest dosar este lider
în topul dosarelor cu cele mai multe încălcări admise
atît de judecători, cît şi de forţele de ordine.
Iar Curtea de la Strabourg şi-a
exprimat îngrijorarea serioasă faţă de modul cum a
procedat în acest dosar Curtea Supremă de Justiţie,
condusă de domnul Muruianu. Poate de aceea nu există încă
nici un caz de tragere la răspundere a persoanelor vinovate de condamnarea
Republicii Moldova la CEDO? Poate de aceea nu se aplică procedura de
regres şi plătim din bugetul de stat pentru greşelile de
judecată făcute de oamenii care au legea în mînă,
dar care se cred deasupra acesteia.
Din aceste considerente, noi susţinem
aplicarea procedurii de regres, legea trebuie să se aplice, iar
instanţele de judecată trebuie să hotărască, cine
răspunde pentru încălcările drepturilor omului în
Republica Moldova? Încălcări comise chiar de către
magistraţi.
Stimaţi colegi,
Deoarece procedura de regres este una
formală şi, practic, inaplicabilă, eu propun Parlamentului
să modifice Legea cu privire la statutul judecătorului în
aşa fel ca judecătorii care au pierdut mai mult de trei dosare la
CEDO, aducînd prejudicii de imagine şi aducînd prejudicii
materiale Republicii Moldova, să fie demişi din funcţie.
În mod normal, această modificare a legii ar trebui să
aibă şi o acţiune retroactivă. Eu personal îmi asum
elaborarea unuia asemenea proiect de lege, proiect ce va stabili un mecanism
real de sancţionare a persoanelor vinovate de condamnarea Republicii
Moldova la CEDO. Important este ca deputaţii să susţină
această iniţiativă legislativă.
Şi sînt convins că
modificarea legislaţiei şi aplicarea procedurii de regres va conduce
negreşit la creşterea nivelului de responsabilitate civică
şi de protecţie a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Cuvînt se oferă domnului Vasile
Balan, Fracţiunea Partidului „Alianţa «Moldova Noastră»”.
Domnul Vasile Balan:
Domnule preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi colegi,
Problema prevenirii
încălcării drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, discutată astăzi de plenul Parlamentului, continue
să rămînă o problemă majoră a statului de drept
– Republica Moldova.
Regretabil este că anume noua
guvernare democratică, care permanent a pledat pentru respectarea
drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, este nevoită să-şi
asume toată responsabilitatea pentru multiplele şi gravele
încălcări comise de fosta guvernare la acest capitol.
Potrivit Constituţiei: Republica
Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a
personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic
reprezintă valori supreme şi sînt garantate.
Prin obţinerea statului de membru al
Consiliului Europei şi aderarea Republicii Moldova la Convenţia
europeană pentru apărarea drepturilor omului, statul şi-a asumat
responsabilitatea de a asigura şi garanta respectarea drepturilor omului
în conformitate cu valorile europene, buna funcţionare a statului de
drept şi asigurarea democraţiei.
Ulterior, Republica Moldova şi-a
asumat angajamentul de a asigura o mai bună respectare a drepturilor
omului prin aprobarea Planului Naţional de Acţiuni în Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii 2004 – 2008, care a devenit în 2005 parte
integrantă a Planului de acţiuni „Uniunea Europeană – Republica
Moldova”, plan care prevedea un şir de acţiuni pentru
îmbunătăţirea situaţiei cu privire la respectarea
şi apărarea drepturilor omului şi care trebuiau să fie
implementate atît de autorităţile publice centrale şi
locale, alte instituţii statale, cît şi de societatea
civilă.
Astăzi, la momentul aprecierii acestor
realizări, constatăm cu tristeţe că moştenirea
lăsată de guvernarea comunistă este măsurată în
168 de hotărîri de condamnare pronunţate de Curtea Supremă
de la Strasbourg.
Principalele cauze de condamnare a
Republicii Moldova sînt: neexecutarea hotărîrilor
judecătoreşti sau durata excesivă a procedurilor judiciare,
admiterea cererilor depuse în instanţă peste termen, casarea
neregulamentară a hotărîrilor judecătoreşti, emiterea
de hotărîri vădit nefondate, arestul şi deţinerea
în arest fără un mandat valabil sau motivat, persecutarea
reclamanţilor, aplicarea torturii, condiţii inadecvate de
detenţie, lipsirea la nivel naţional de dreptul de a cere
compensaţii pentru violarea Convenţiei, examinarea incorectă a
cauzelor privind apărarea onoarei şi demnităţii,
neînregistrarea unui cult religios.
Deşi majoritatea condamnărilor,
într-un fel sau altul, sînt condiţionate de activitatea
iresponsabilă a instanţelor judecătoreşti şi, în
special, a unor judecători, este de neînchipuit ca un magistrat,
pretins competent, nu a observat că, de fapt, el plasează ilegal o
hotărîre sau aplică legislaţia incorect.
În acest sens, nu s-a făcut
nimic pentru contracararea acestei practici dubioase. Judecătorii care
s-au făcut vinovaţi nu au fost traşi la răspundere
disciplinară, nu a fost aplicată procedura de regres faţă
de vreun judecător.
Mai mult, asemenea abateri se comit şi
la Curtea Supremă de Justiţie, care, se pare, ar avea competenţa
de a sistematiza şi generaliza practica judiciară, inclusiv prin
prisma jurisprudenţei CEDO.
A fost resimţită şi
inactivitatea prin lipsa de atitudini şi a Consiliului Superior al
Magistraturii, şi, nu în ultimul rînd, a Curţii Supreme
de Justiţie în probleme ce vizează unificarea practicii
judecătoreşti, aplicarea sancţiunilor disciplinare şi de
altă natură faţă de judecătorii care au pronunţat
hotărîri eronate sau au încălcat disciplina şi
etica.
Unicul caz încercat de pornire a
procedurii disciplinare este cazul Muruianu, preşedintele Curţii
Supreme de Justiţie, graţie căruia Republica Moldova a
plătit mai bine de 2,7 milioane de euro pentru 8 dosare pierdute la CEDO.
Dar mai sînt şi alte dosare care ne costă zeci de milioane,
acesta este costul guvernării precedente – zeci de milioane de euro care
vor fi plătiţi din contul cetăţenilor pentru
incompetenţa şi servilitatea judecătorilor: 20 milioane de euro în
urma revizuirii şi anulării actului judiciar de către
instanţele noastre economice, 10 milioane de euro pentru dosarele
funcţionarilor sau magistraţilor şi multe altele.
Rezultatul unei asemenea
activităţi a instanţelor naţionale a condus la pierderea
totală a încrederii societăţii în actul de
justiţie şi a compromis grav imaginea Republicii Moldova în
ochii comunităţii internaţionale. O astfel de prestaţie a
instanţelor naţionale a condus la perceperea acţiunii
noastre de către opinia publică internaţională ca pe una
coruptă, nedemocratică şi totalitară.
Drept consecinţă, în
conştiinţa oamenilor s-a consolidat ideea că unica
instanţă care le poate face justiţia este Curtea Europeană
a Drepturilor Omului şi, nu în ultimul rînd, o astfel de stare
a lucrurilor a condus în continuare la pierderi financiare considerabile
şi la sărăcirea bugetului ţării.
În asemenea circumstanţe,
tolerarea în continuare a actualei stări de lucruri în
justiţie pune în pericol procesele democratice din Republica Moldova
şi eforturile de integrare europeană a statului nostru.
În acest sens, este de datoria
noastră să susţinem intenţiile Guvernului de a examina
în cadrul Colegiului Disciplinar şi cel de Calificare din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii toate dosarele ce vizează plîngerile
împotriva judecătorilor, pentru ca judecătorii care au
încălcat legea să fie sancţionaţi prin instrumente
legale.
Readucerea încrederii
cetăţenilor în sistemul judecătoresc se va produce numai
prin asigurarea şi garantarea independenţei autorităţilor
judecătoreşti, angajament asumat de către ţara noastră
încă la momentul aderării ei la Consiliul Europei. În
acest sens, se impune identificarea soluţiilor eficiente de suprimare a
mecanismelor vicioase de lezare a drepturilor omului şi asigurarea
transparenţei actului de justiţie.
În pofida progreselor
înregistrate în procesul de ajustare a legislaţiei
naţionale la standardele intenţionale şi a garanţiilor
oferite de sistemul CEDO, rămîn actuale problemele de ordin
normativ, organizatoric şi financiar pentru crearea condiţiilor
adecvate de activitate a organelor de drept.
Instanţele judecătoreşti
şi colaboratorii organelor de drept aplică insuficient
jurisprudenţa CEDO, ca rezultat al lipsei cunoştinţelor adecvate
în materie, determinat de un sistem ineficient de instruire iniţială
şi continuă. Aici se impun măsuri de instruire continuă a
judecătorilor şi procurorilor, precum şi criterii clare de
selectare şi avansare în funcţie. Un rol aparte, în acest
sens, îi revine Institutului Naţional de Justiţie.
Autorităţile de stat de toate
nivelurile nu asigură executarea la timp a hotărîrilor
judecătoreşti irevocabile şi definitive. Aici se impune
stabilirea unor modalităţi reale de executare a
hotărîrilor judecătoreşti. Funcţionarii
autorităţilor a căror activitate a generat încălcarea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor nu sînt sancţionaţi, iar dreptul de
regres al statului faţă de persoanele vinovate nu este asigurat
corespunzător.
La acest capitol, se impun măsuri de
valorificare pe scara largă a institutului acţiunii de regres şi
repunerea în drepturi a statului urmare hotărîrilor de
condamnare sau deciziilor de radiere în legătură cu
existenţa acordurilor de reglementare amiabilă.
Consiliul Superior al Magistraturii şi
Curtea Supremă de Justiţie ar trebui să desfăşoare
activităţi eficiente în soluţionarea problemei de
uniformizare a practicii judecătoreşti şi să asigure
tragerea la răspundere a judecătorilor care au încălcat
disciplina şi etica profesională sau au comis alte
încălcări.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Mulţumesc.
Cuvînt se oferă domnului
Nagacevschi – Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Conform jurisprudenţei constante a
Curţii de la Strasbourg, libertatea de expresie constituie piatra
unghiulară a unei democraţii veritabile.
Este notoriu că presa reprezintă
a patra putere într-un stat bazat pe drept, chiar dacă acest fapt nu
este stipulat în legislaţie. Nu poate exista un stat democratic
fără o presă liberă şi independentă.
Principala putere într-un stat
european, care garantează respectarea drepturilor şi
libertăţilor omului, este cea judecătorească. Anume din
acest considerent reprezentanţii puterii judecătoreşti sînt
obligaţi să demonstreze un grad sporit de corectitudine, să se
abţină de la atacuri directe şi nefondate, indiferent
împotriva cui acestea sînt îndreptate.
În contextul celor enunţate mai
sus, apreciem drept descalificantă declaraţia preşedintelui
Curţii Supreme de Justiţie Ion Muruianu, făcută la 13 februarie
curent în cadrul Adunării generale a judecătorilor. De altfel,
respectiva declaraţie constituie vişina de pe tort, care
culminează prestaţia acestui judecător.
O analiză sumară a
hotărîrilor Curţii Europene, prin care Republica Moldova a fost
condamnată pentru violarea drepturilor omului, ne arată că
domnul Muruianu este unul dintre judecători care figurează cel mai
des ca persoană ce a pronunţat soluţii contrare Convenţiei
Europene.
Nu e de neglijat faptul că o parte din
hotărîrile ilegale ale actualului preşedinte al Curţii
Supreme de Justiţie, care sînt contrare spiritului Convenţiei
Europene, vizează anume presa. Judecînd litigiile cu presa, domnul
Muruianu a sancţionat ilegal şi dur unele publicaţii, rezultatul
fiind condamnarea ulterioară a Moldovei de către Curtea de la
Strasbourg. La acea vreme speram că rezultatul hotărîrilor
Curţii Europene va fi învăţarea lecţiei de către
conducătorul instanţei supreme moldoveneşti, însă nu
a fost să fie.
Declaraţiile din 13 februarie 2010
demonstrează că domnul Muruianu din contra a devenit şi mai
intolerant faţă de presă, dorindu-şi punerea
căluşului la gura acesteia. Şi aceasta este părerea unei
persoane care este în fruntea Curţii Supreme de Justiţie, care
este ultima instanţă ce pune punctul final la examinarea litigiilor
la nivel naţional, inclusiv cu participarea instituţiilor mass-media.
Mai mult ca atît, la
şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii domnul Muruianu a
făcut o declaraţie vădit mincinoasă, susţinînd
că de pe urma condamnării Republicii Moldova de către Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, statul nu pierde bani, sugerînd
că, în principiu, este vorba de o „creditare” ascunsă a
statului. Încă bine că nu a fost declarat că statul cîştigă
bani sau sume importante în urma proceselor de la Strasbourg.
Pornind de la declaraţia în
discuţie, în societate, printre jurnalişti, pot să
apară dubii rezonabile în ceea ce priveşte imparţialitatea
Curţii Supreme de Justiţie, la general, şi a preşedintelui
acesteia, în particular. Anume în rezultatul unor asemenea
declaraţii, autoritatea puterii judecătoreşti este afectată
şi nu în urma pretinsei denigrări prin presă.
În ceea ce priveşte
cuvîntarea anterioară a domnului Muruianu, pe care dumnealui a
făcut-o în faţa Parlamentului. Da, dumnealui a făcut o
analiză comparativă a numărului condamnărilor dintre
Republica Moldova şi alte state membre la Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului, dar nu s-a referit la esenţa acestor condamnări.
Vreau să vă atrag atenţia
că nu există nici un stat, care este membru la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului, împotriva căruia să fi
fost pronunţate hotărîri de către Curtea Europeană a
Drepturilor Omului prin care să fie criticată toată componenţa
Curţii Supreme de Justiţie. Există hotărîri prin care
este criticat tot Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Nu există
nici un stat împotriva căruia să fi fost pronunţată
vreo hotărîre şi să fi fost criticat chiar
însuşi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, chiar
dacă aceasta este făcut şi într-o hotărîre
separată. E vorba de judecătorul Bonello. Nu a existat aşa
ceva.
De fiecare dată cînd vorbim
despre o analiză comparativă, noi trebuie să luăm în
considerare esenţa încălcărilor stabilite prin
hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului. Chiar
actualmente, nu demult, a vorbit în faţa dumneavoastră Agentul
guvernamental, la ce s-a referit el? El a spus că, în pofida
existenţei Hotărîrii Parlamentului din 28 martie 2008, în
pofida existenţei multiplelor condamnări ale Curţii Europene a
Drepturilor Omului împotriva Republicii Moldova, totuşi,
persistă probleme în ceea ce priveşte respectarea dreptului la
un proces echitabil în cadrul judecării în instanţele
judecătoreşti în Republica Moldova, e vorba de cauze repetitive.
Acesta este pericolul cel mai mare. Eu nu înţeleg de ce
pînă la momentul noi permanent călcăm pe aceeaşi
greblă?
Domnul Muruianu s-a referit la recursul
în anulare şi la cererile de revizuire, dar pînă în
momentul de faţă, şi Agentul guvernamental este actualmente
aici, nu, deja a plecat, vin şi vin şi ne comunică Curtea
Europeană a Drepturilor Omului cereri în care se contestă
respectarea dreptului la un proces echitabil şi anume prin prisma
respectării principiului securităţii raporturilor juridice pe
motivul admiterii neîntemeiate a cererilor de revizuire.
Oare chiar este necesar să dispunem de
acces la Internet pentru ca să respectăm legea noastră? Vă
dau un exemplu. Încă în 2006 a fost modificată Legea cu
privire la organizarea judecătorească, conform căreia, inclusiv
Curtea Supremă de Justiţie a fost obligată să constituie
complete de judecată permanente la începutul fiecărui an.
Aceste complete nu au fost constituite pînă în anul acesta.
Numai în anul curent, pînă la urmă, au fost constituite
aceste complete, dar ştiţi de ce? Deoarece anul trecut Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a comunicat o cerere care se numeşte
„Dragostea copiilor ONG versus Republica Moldova” şi în care se
contestă încălcarea legii moldoveneşti. Şi, apropo,
obligativitatea constituirii completelor de judecată le revine
preşedinţilor instanţelor de judecată.
Dar acum, de ce nu au fost constituite?
Şi iarăşi deoarece o să fim condamnaţi, deoarece nu
avem acces la Internet? Nu. Deoarece nu se respectă legislaţia
Republicii Moldova.
Domnul Serafim Urechean:
Încă un minut.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Avînd în vedere toate cele
spuse, ne solidarizăm cu jurnaliştii, dar şi cu avocaţii,
care şi-au exprimat şi îşi exprimă dezacordul,
inclusiv cu declaraţia domnului preşedinte al Curţii Supreme de
Justiţie Ion Muruianu şi considerăm că dumnealui nu mai are
dreptul moral să se afle în fruntea instanţei
judecătoreşti supreme.
De altfel, se pare că respectiva
declaraţie a domnului Muruianu este în contradicţie
evidentă şi cu prevederile Codului de etică al
judecătorului.
Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)
Domnul Serafim Urechean:
Domnul Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Stimaţi colegi,
Întîi de toate, vreau să
menţionez un fapt foarte important, prin care vreau să
atenţionez toată societatea că nu se pune în discuţie
necesitatea de a face asemenea audieri în Parlamentul Republicii
Moldova, în special ce ţin de o problemă foarte importantă
şi anume despre executarea hotărîrilor pronunţate de
către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Dar vreau, totodată, să spun
că aceste examinări, aceste audieri, urmează a fi efectuate
respectînd norma legală şi anumite proceduri care sînt
consfinţite în legislaţia Republicii Moldova.
Vreau să afirm de la această
tribună că Fracţiunea Partidului Comuniştilor întru
totul susţine şi pledează pentru înlăturarea acelor
carenţe şi acelor aplicări de legislaţie neuniformă de
instanţele judecătoreşti din Republicii Moldova care duc la
condamnarea statului Republica Moldova la Curtea Europeană pentru
Drepturile Omului şi pledează pentru eliminarea acestora şi
ajustarea legislaţiei pentru ca asemenea cazuri să nu se repete.
Dar vreau să mă întorc la
ceea ce avem noi astăzi în Parlamentul Republicii Moldova şi
mă refer, în special, la examinarea de pe ordinea de zi a punctului
5 ce ţine de audieri privind executarea Hotărîrii nr.72 din 28
martie 2008 pe marginea audierilor privind hotărîrile Curţii
Europene pentru Drepturile Omului cu privire la Republica Moldova.
În această ordine de zi este
prevăzut: prezintă Curtea Supremă de Justiţie. Ca să
venim în Parlament să vedem că sub acest pretext se face o
intimidare şi o presiune din toate punctele de vedere asupra unei
instituţii din statul Republica Moldova, cum este cea a Curţii
Supreme de Justiţie şi, în special, a conducătorului
acesteia.
Toţi antevorbitorii sau mai bine-zis o
mare parte dintre ei s-au axat pe un caz, care a adus opiniei publice şi a
servit, în viziunea noastră, drept temei ca să fie aceste
audieri organizate în aşa grabă încît de
Hotărîrea Parlamentului nr.72 nu este nici pomină.
În adresările noastre către
domnul Preşedinte al Parlamentului Mihai Ghimpu că se
încalcă procedura şi ceea ce se pune astăzi în
discuţie nu corespunde nici pe departe procedurii sau Regulamentului
Parlamentului privind audierile respective, lipsa discuţiilor asupra
acestei hotărîri în comisiile de specialitate, care nemijlocit
sînt prevăzute în această hotărîre, cum este
vorba de Comisia juridică, numiri şi imunităţi controlul
asupra îndeplinirii prezentei hotărîri, în sarcina care
a fost pusă şi Comisiei drepturile omului şi relaţii
interetnice.
Asistăm la o încălcare
flagrantă a Regulamentului şi a procedurii de examinare a acestor
audieri, deoarece nu există un raport pe marginea acestor discuţii,
nu există un proiect de hotărîre, ba mai mult, la ultimele
intervenţii de la microfonul lateral la întrebarea „ de ce se
examinează doar parţial sau sînt audiaţi parţial
autorităţile din hotărîrea dată?” se vede vădit
că aceste audieri au un singur scop: de a elibera din funcţie o
persoană care, cred eu, nu este convenabilă actualei coaliţii
liberal-democrate.
Stimaţi deputaţi,
Astăzi continuă şirul
fărădelegilor şi batjocoririi Legii Supreme în stat de
către aşa-zisa Alianţă pentru Integrare Europeană.
Chestiunea inclusă în ordinea de zi de astăzi privind audierea
preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, după ordinea de
zi cum era prevăzut, în faţa Parlamentului reprezintă
sfidare gravă a tuturor principiilor democratice, încălcarea
flagrantă a Constituţiei Republicii Moldova.
Potrivit articolului 6 din Legea
Supremă, în Republica Moldova puterea legislativă,
executivă şi judecătorească sînt separate,
colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin. Conform
articolului 116 din Constituţia Republicii Moldova, judecătorii
sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili. Nici o
imixtiune în activitatea judecătorească nu poate fi
admisă.
Menţionăm că prerogativa
Parlamentului în relaţie cu Curtea Supremă de Justiţie,
potrivit aceleiaşi norme constituţionale, este doar de procedură
formală de numire în funcţie a judecătorilor,
vicepreşedinţilor şi preşedintelui Curţii Supreme de
Justiţie la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Aici
competenţa Parlamentului încetează. Parlamentul nu este
în drept să cheme reprezentanţii justiţiei să dea …
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Zagorodnîi,
Încă un minut.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
… explicaţii de orice gen în
faţa sa, deoarece cvorumul legislativ nu este organul care
supraveghează activitatea justiţiei, doar Consiliul Superior al
Magistraturii are acest drept.
În temeiul celor expuse,
considerăm că audierea preşedintelui Curţii Supreme de
Justiţie şi solicitarea de a da explicaţii, care n-ar fi ele,
constituie imixtiune gravă în activitatea sistemului judecătoresc,
atentează flagrant la independenţa justiţiei şi vine
în contradicţie directă atît cu normele
constituţionale, cît şi internaţionale.
În ceea ce priveşte proiectul de
demisie a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, de introdus
astăzi pe ordinea de zi, ţinem să menţionăm că
este un proiect anticonstituţional. Mandatul preşedintelui
Curţii Supreme de Justiţie este de 4 ani şi este imperativ.
Parlamentul nu are dreptul să demită preşedintele Curţii
Supreme. În caz contrar, va substitui puterea judecătorească,
fapt inadmisibil.
Constituţia şi legea nu prevede
posibilitatea demiterii înainte …
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Zagorodnîi.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Un minut… de termen a preşedintelui
Curţii Supreme de Justiţie. Destituirea preşedintelui în
mod arbitrar va reprezenta încă o încălcare gravă a
Constituţiei, practic, aceasta va însemna supunerea puterii
judecătoreşti faţă de puterea legislativă. Un caz
ieşit din comun, care va transforma Republica Moldova într-o anarhie
totală.
În cazul adoptării unei altfel
de hotărîre, recomandăm domnului Muruianu să refuze
executarea acesteia şi să respecte doar prevederile
Constituţiei. Deoarece nici un act legislativ care contravine
Constituţiei nu are forţă juridică – articolul 7 din Legea
Supremă.
Venim cu îndemnul faţă de
Alianţa pentru Integrare Europeană, stimaţi colegi, să
încetaţi această bătaie de joc faţă de Legea
Supremă în stat. Aceste grave încălcări vor fi
sancţionate dur de popor …
Domnul Serafim Urechean:
De acum două minute, domnule
Zagorodnîi.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
… care va da apreciere suficientă acestor
acţiuni ilegale. În semn de protest, prin faptul că asemenea
comedii ieftine sînt jucate în Parlamentul Republicii Moldova
faţă de puterea a treia în stat, faţă de
justiţia Republicii Moldova …
Domnul Serafim Urechean:
De acum trebuie de deconectat microfonul,
dacă nu înţelegeţi dumneavoastră.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
… Fracţiunea PCRM părăseşte sala
de şedinţe. (Aplauze.)
Domnul Serafim Urechean:
Iată deconectaţi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, poftim, domnule Filat.
(Fracţiunea PCRM
părăseşte sala de şedinţe)
Domnul Vladimir Filat:
Stimaţi colegi,
Subiectul care a fost discutat, ultimul,
de altfel, pe agenda şedinţei de astăzi, este unul mult prea
important, într-adevăr, ca să fie tratat în analiză
cu atîta uşurinţă din partea celor care au
părăsit sala.
Or, pentru a-mi justifica cele spuse, vreau
să pornesc de la o situaţie reală cu care se confruntă
societatea noastră, o situaţie reală, ceea ce ţine de
starea justiţiei în Republica Moldova. Fiecare dintre
dumneavoastră am avut ocazia să comunicăm cu cetăţenii
noştri şi fiecare dintre noi, chiar şi dintre cei care au
plecat, ştiu care este impresia şi care sînt trăirile
cetăţenilor noştri care au avut contact cu aşa-numita
justiţie moldovenească.
Mie mi se pare că am pornit pe o
pistă greşită astăzi, cînd am discutat doar şi
doar prin prisma deciziilor CEDO. Vreau să vă spun că sînt
sute, mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care au avut de suferit,
în modul cel mai direct, în urma abuzurilor săvîrşite
de către acei care au fost chemaţi prin lege să facă
dreptate.
M-am tot deprins să aud exemple
proprii, invocate de la diferite tribune. Vreau să vă spun că
sînt şi eu unul dintre acei care am avut experienţă
şi am avut contact cu aşa-numita justiţie moldovenească,
atunci cînd elementarele drepturi consfinţite prin Constituţie
nu au fost respectate, cel puţin prin a oferi posibilitatea ca partea
în proces să-şi expună punctul de vedere. Şi asemenea
situaţii, stimaţi colegi, sînt foarte multe.
Or, mie mi se pare că ceea ce s-a
întîmplat acum demonstrează foarte clar cine a fost
acoperişul politic care a dus la o asemenea stare în justiţia
din Republica Moldova. I-am văzut alături în expuneri şi-i
vedem alături în decizii.
În acest sens, stimaţi colegi,
stimate domnule Preşedinte, cred că este cazul să răspundem
adecvat la această provocare, să continuăm audierile la acest
subiect şi săptămîna viitoare. Să nu se pună
cumva, aşa, accent pe o persoană care a fost vizată în
dezbaterile de astăzi.
Să revenim şi să
discutăm despre situaţia în justiţia din Republica
Moldova, să venim cu o analiză foarte amplă şi cu aprecieri
foarte punctuale asupra acestei situaţii, să adoptăm o
hotărîre de Parlament care să scoată iarăşi
în evidenţă multitudinea de probleme care macină
societatea noastră prin ceea ce se întîmplă şi
în justiţia noastră. Şi dacă se vor impune decizii
mult mai largi de sancţionare, atunci, stimate domnule Preşedinte,
stimaţi colegi, urmează să le aplicăm.
Însă, pînă la
urmă, scopul nostru urmează a fi unul, ca prin deciziile noastre
să asigurăm societatea noastră cu o justiţie care să
facă dreptate.
Vreau să vă spun că pe mine
mă miră, dar mă miră atît de tare atunci cînd
funcţionari de rang înalt, să-i spunem aşa, calcă pe
aceeaşi greblă şi insistă în a încălca
legea de cîte ori au posibilitatea s-o facă.
Am auzit un raport aici, la această
tribună, eu nu ştiu cum v-aţi simţit dumneavoastră,
însă eu m-am simţit foarte prost. Pentru că am simţit
încă o dată o atitudine sfidătoare faţă de noi,
deputaţii. Fiindcă în loc să se prezinte o analiză
şi o dare de seamă asupra a ceea ce se întîmplă
în justiţie, am fost trataţi, aşa, cu
uşurinţă, făcînd comparaţii cu ce se
întîmplă în România şi alte ţări,
şi comparaţii absolut irelevante.
Discuţiile pot să fie
contradictorii, însă deciziile noastre trebuie să aibă
scop. Or, stimaţi colegi, noi ne-am propus scopul acesta – edificarea unui
stat de drept. Or, un stat de drept fără o justiţie
funcţională, independentă, este adevărat, nu poate fi
edificată.
Acum, subiectul care a fost discutat la
această tribună, înainte de a ieşi eu, de antevorbitor,
despre faptul că Parlamentul ar dori să substituie justiţia sau
pe acei care activează în justiţie. Noi, în proiectul de
hotărîre care l-am propus, nu am cerut ca domnul Muruianu să
fie eliberat din calitatea dînsului de judecător. Noi vizăm
doar calitatea lui administrativă pe care o exercită, calitate care,
vreau să vă spun, stimaţi colegi, este una foarte responsabilă.
Şi să nu privim doar lucrurile prin ceea ce s-a luat decizii de
către dînsul, să privim şi cum au fost repartizate
dosarele şi către cine. Şi vă spun: în funcţie
de importanţă, importanţă nu ca subiect, dar importanţă
ca valoare a dosarului.
Veniţi, stimaţi colegi,
alături de mine, la Guvern, acolo unde vin cetăţenii care au de
suferit în urma deciziilor ilegale, şi-mi asum această
responsabilitate să spun: ilegale, adoptate de instanţa de
judecată, care au rămas fără afaceri, care au rămas
fără proprietăţi, cetăţeni care nu fac
diferenţă şi nu discută prin prisma faptului că
justiţia este independentă urma să ia decizii.
Toate aceste ilegalităţi
sînt puse pe seama guvernării şi este absolut firesc, or
guvernarea este responsabilă să creeze condiţii, inclusiv pentru
ca justiţia să fie în ţara noastră
funcţională.
Aşa că, stimaţi colegi,
revin la propunerea anunţată anterior. Dacă aceasta se
doreşte să fim şi noi în acelaşi sens porniţi,
continuăm audierile. Va veni şi Guvernul, va prezenta punctul de
vedere asupra acestei hotărîri de Parlament care a fost
dezbătută, vom lărgi, aceasta se doreşte? Vom lărgi
aceste discuţii şi vom veni cu cazuri mult mai punctuale şi mult
mai concrete.
Şi să luăm o decizie atunci
asumată, dar care să răspundă la întrebări
şi să ofere soluţii pentru ca să nu mai avem asemenea
întrebări în justiţia din Republica Moldova.
Eu vă mulţumesc pentru
atenţie şi vă rog să sprijiniţi această
rugăminte şi solicitare.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Stimaţi colegi,
Sînt două propuneri. Una de
eliberat din funcţie. Este şi a doua, să amînăm
pentru examinarea, audierea, mai bine zis, în continuare. (Rumoare
în sală.) Da, linişte, vă rog eu. Eu, oricum,
sînt obligat să pun la vot.
Stimaţi colegi,
În sală este… ascultaţi
foarte atent, eu de aici văd foarte bine, în sală este
cvorumul, dacă nu era cvorumul, eu aveam să anunţ despre
aceasta. De aceea, supun… microfonul, o clipă.
Microfonul nr.4
Domnul Vladimir Ţurcan:
Da, vă mulţumesc.
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Eu totuşi, din punctul de vedere al
corectitudinii şi corespunderii cu cerinţele constituţionale,
aş propune ca, avînd în vedere că acum au fost audierile
care, de fapt, nu s-au finisat, aşa cum şi au spus acei care au luat
cuvînt, că urmează prelungirea acestor audieri, cu aceasta
să ne limităm astăzi.
Urmează ca Consiliul Superior al
Magistraturii să examineze situaţia ce ţine de declaraţiile
domnului preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, domnul
Muruianu. Posibil că, luînd în consideraţie şi
rezultatul audierilor de astăzi şi conform Constituţiei, şi
conform atribuţiilor de care deţine anume această autoritate de
autoadministrare a sistemului judiciar, cum este Consiliul Superior al
Magistraturii, dumnealor urmează să prezinte Parlamentului decizia
lor.
Numai în acest caz noi putem să
punem la vot întrebarea, anume decizia Consiliului Superior al
Magistraturii, sau demiterea domnului Muruianu din funcţie, sau altă
decizie care va fi luată de către Consiliul Superior.
Din iniţiativa Parlamentului,
această abordare este anticonstituţională. Eu vreau să
confirm acest fapt şi în cazul în care va fi ignorată
această opinie, cu regret, şi noi vom fi nevoiţi să
părăsim sala.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Eu nu sînt de acord în ceea ce
priveşte neconstituţionalitatea respectivei hotărîri. De
ce? Deoarece nimeni nu atentează la statutul de judecător al domnului
Muruianu. E vorba de funcţia administrativă.
De aceea, noi avem tot dreptul să
adoptăm o hotărîre prin care să ne pronunţăm
vizavi de aflarea mai departe a domnului Muruianu în funcţia de
preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Supun votului. (Rumoare în
sală.)
Microfonul nr.3. Da, microfonul nr.3 nu
funcţionează.
Microfonul nr.4.
Domnul Alexandru Tănase:
Domnule Preşedinte. (Rumoare
în sală.)
Domnul Petrenco a părăsit sala
sau v-a părut acum? Eu cred că dacă nu există cvorum,
şedinţa nu poate continua, indiferent de subiectul care urmează
a fi dezbătut. Şi trebuie să vedem exact, avem în
sală cvorum sau nu.
Dacă este, continuăm mai
departe. Dacă nu este, înseamnă că sîntem
forţaţi să le amînăm pentru altă
şedinţă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule deputat,
Dacă… (Rumoare în
sală.) Ne grăbeam noi cumva sau mai puţin vorbeam, era
cvorumul. Acum sînt pus în situaţia să anunţ că
nu avem cvorum. Chestiunile neexaminate se amînă pentru
şedinţa viitoare.
Vă mulţumesc.
Bună seara tuturor!
Şedinţa s-a încheiat la ora
21.15.
Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului.