version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
русская версия



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – IULIE 2006

Sedinta din ziua de 26 iulie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2933 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006 nr.291-XVI din 16 noiembrie 2005 (art.1, 6, 7 s.a.).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2841 privind descentralizarea administrativa.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2842 privind administratia publica locala (redactie noua).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2840 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind finantele publice locale – art.1, 4, 5, 19, 21; titlul I din Codul fiscal – art.6).

7. Declaratia domnului deputat Igor Klipii. (Fractiunea Partidului Social-Liberal)

6. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco. (Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”)

 

Sedinta incepe la ora 14.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 97 de deputatii. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo – din motive de sanatate; Vasile Iovv, Boris Stepa, Zoia Jalba.

 

Domnul Marian Lupu:         

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna ziua. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Stimati colegi,

La ordinea de zi va va fost distribuit un supliment care propune inca trei proiecte, respectiv, pentru sedintele din 27, 28 si 29 iulie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune includerea pe ordinea de zi pentru data de 29 iulie a proiectului nr.2491 si, respectiv, a proiectului nr.2812 privind evitarea dublii impuneri cu Spania si Slovenia.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Rog sa ma inscrieti pentru o declaratie din partea fractiunii la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Din numele fractiunii, se propune ca proiectul nr.2949, numarul 5 din ordinea de zi din 26 iulie sa fie exclus.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Eu ma refer la data de 29 iulie, ultimul rind: “Inchiderea sesiunii de primavara.” Aici noi putem sa intelegem ca fractiunile vor veni cu declaratii, alocutiuni?

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Scenariu propriu-zis al procedurii de inchidere a sesiunii inca nu l-am discutat cu liderii fractiunilor parlamentare, lucru pe care il vom face neaparat cel tirziu miine, pentru a avea toate elementele acestea bine definite.

 

Domnul Veaceslav Untila.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu placere.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

A fost propunerea de a exclude proiectul nr.1043 al Codului audiovizualului si de introdus pentru ziua de miine, 28 iulie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Aceasta informatie a fost repartizata tuturor deputatilor. Proiectul nr.1043 va fi supus examinarii si dezbaterilor in cadrul sedintei de miine.

Deci, in acest ansamblu de propuneri, inaintez si eu propunerea pentru ziua de 27 iulie pentru a include pe ordinea de zi proiectul de Lege nr.2811, initiativa Guvernului.

Cu aceste completari, care au fost evocate acum in sala, plus propunerile care v-au fost repartizate in supliment, supun votului aprobarea ordinii de zi pentru perioada 26 – 29 iulie. Cine este pentru, va rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Inainte de a incepe examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi a plenului Parlamentului tin sa va informez ca astazi il avem in vizita oficiala pe domnul Presedinte al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linden. Un sir de intrevederi bilaterale vor avea loc astazi pe parcursul desfasurarii sedintei in plen cu conducerea Parlamentului, cu liderii fractiunilor parlamentare, pe care motiv, deci, colegii, care sint programati pentru aceste intrevederi pe parcursul sedintei, vor parasi incet sala pentru a avea aceste intrevederi, iar apoi vor reveni in sala.

La fel, in acelasi context, va informez, am facut-o si anterior, miine catre ora 10.00 dimineata domnul Rene van der Linden va tine o alocutiune in fata plenului Parlamentului Republicii Moldova.

Ordinea de zi a sedintei de astazi. Proiectul de Lege nr.2933 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006.

Guvernul.

 

 

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Prezenta modificare a Legii bugetului de stat este dictata de mai multi factori, printre care as enumera urmatorii: precizarea partii de venituri a bugetului de stat, pornind de la rezultatele executarii in semestrul I si estimarile scontate pentru semestrul II, necesitatea indexarii cheltuielilor institutiilor publice in legatura cu cresterea tarifelor la gazele naturale si, respectiv, la energia termica, ajustarea platilor externe tinind cont de rezultatele negocierilor cu Clubul de la Paris in vederea restructurarii datoriei externe a Republicii Moldova, acoperirea cu suport financiar a unor cheltuieli suplimentare cu caracter prioritar, includerea in bugete a unor noi surse externe pentru anumite proiecte finantate din exterior.

Concomitent cu cele mentionate, se propune repartizarea pe ramuri si beneficiari a mijloacelor rezervate in bugetul de stat pentru majorarea salariilor in sectorul bugetar. La general, fata de varianta bugetului aprobat, partea de venituri se propune a fi majorata cu 737,4 milioane de lei sau 7,6%, partea de cheltuieli se majoreaza cu 513,3 milioane de lei sau cu 5,1%, deficitul bugetului de stat se diminueaza cu 224,1 milioane de lei.

Modificarile la venituri presupun partea preponderenta a majorarii veniturilor bugetului de stat, 87% sau 642 milioane de lei revin veniturilor de baza. Totodata, se majoreaza cu 95,4 milioane lei si suma granturilor pentru proiectele finantate din exterior.

Dupa cum se mai cunoaste, in semestrul I al anului curent, veniturile de baza ale bugetului de stat au fost realizate cu 364,8 milioane de lei mai mult decit prevederile pe aceasta perioada.

Pornind de la aceasta si de la estimarile incasarilor pentru semestrul II, cele mai semnificative majorari se propun la importul pe venit din activitatea de intreprinzator cu 42 milioane de lei sau 12,4 la suta, TVA cu 320 milioane de lei, taxa vamala si taxa pentru efectuarea procedurilor vamale cu 84,7 milioane de lei, dividendele aferente cotei de participare a statului in intreprinderile de stat si societatile pe actiuni se majoreaza cu 152 milioane de lei.

Venitul net al Bancii Nationale este in crestere cu 42,8 milioane de lei. Veniturile din taxa pentru licente se majoreaza cu 64,5 milioane de lei in temei din contul licentei oferite “Moldtelecom”-ului pentru serviciile de telefonie mobila celulara in conformitate cu Hotarirea Guvernului nr.658 din 14 iunie curent.

Granturile pentru proiecte finantate din sursele externe se majoreaza cu
95,4 milioane de lei, inclusiv un nou grant de la Guvernul Japoniei pentru Proiectul “Educatie pentru toti”, initiativa de actiune rapida, destinat fortificarii procesului educational in gradinite, echivalent cu 40,5 milioane de lei, un grant nou, acordat prin intermediul Agentiei Internationale de Dezvoltare pentru Proiectul “Gestionarea protectiei sociale”, echivalent cu 2,8 milioane de lei, pentru Proiectul “Controlul gripei aviare si pregatirea pentru combaterea pandemiei umane”, echivalent cu 29,3 milioane de lei, Proiectul “investitii in servicii rurale”, echivalent cu 20,6 milioane de lei, precum si debursari noi din granturi in cadrul proiectelor in derulare.

De rind cu majorarile mentionate la partea de venituri se propun si unele redistribuiri si diminuari. Astfel, dat fiind faptul ca grantul comisiei europene in cadrul Programului “Securitatii alimentare”, prevazut in buget pe anul curent, a venit la buget la finele anului trecut, grantul respectiv in suma de 125 milioane de lei se exclude din buget.

Totodata, se propune a fi inclus in buget grantul promis de Guvernul Olandei in suma de 2,5 milioane de euro, echivalent cu 41,6 milioane de lei, destinat finantarii reconstructiei drumurilor si prima transa a grantului Comisiei europene pentru Programul securitatii alimentare 2006 – 2007 in suma de 1,2 milioane de euro sau echivalent cu 18,3 milioane de lei.

Desi pe unele tipuri de accize, cum ar fi accizele la autoturisme si accizele la bere, se prevad anumite majorari, la general veniturile din accize se diminueaza cu 12,9 milioane de lei, indeosebi din contul accizelor la rachiu si alte bauturi spirtoase cu 29,8 milioane de lei, a accizelor la vinurile din struguri – 5,1 milioane de lei, si a accizelor la produsele petroliere, altele decit benzina si motorina –
4,4 milioane de lei.

Referitor la modificarile la cheltuieli. Din suma generala a majorarii cheltuielilor bugetului de stat de 513,3 milioane de lei, 89 la suta sau
457,2 milioane de lei revin componentului de baza si 10,9 la suta sau 56,1 milioane de lei – proiectelor finantate din sursele externe.

Totodata, la partea de cheltuieli a bugetului de stat este prevazuta diminuarea cheltuielilor pentru plata dobinzilor la imprumuturile interne si externe, respectiv, cu 100 si 3,2 milioane de lei. Micsorarea cheltuielilor pentru acest scop se motiveaza prin faptul ca in semestrul I rata medie ponderata a dobinzilor la imprumuturile interne a fost sub nivelul prognozat pentru anul 2006.

In ceea ce priveste datoriile de stat externe, suma deservirii este ajustata in baza cererilor de plata prezentate de catre creditori, tinind cont de fluctuatia monedei nationale fata de valuta straina. Daca luam in considerare ca reducerile de cheltuieli la deservirea datoriei de stat se redistribuie in interiorul bugetului, la majorarea cheltuielilor pe ramuri, total majorarea de cheltuieli pe componenta de baza este de 560 milioane de lei.

Din suma totala a acestei majorari, facind exceptie de repartizarea salariilor, partea preponderenta 27,1 la suta sau 151,7 milioane de lei revin gospodariei drumurilor, 17,9 la suta sau 100 milioane de lei – serviciilor de stat cu destinatie generala, 9,2 la suta sau 51,6 milioane de lei – asistentei si sustinerii sociale,
33,7 milioane de lei – invatamintului, 32,7 milioane de lei – mentinerii ordinii publice, cite 26 milioane de lei – sectorului agrar si complexului pentru combustibil si energie si 20,3 milioane de lei – ocrotirii sanatatii. Sub aspect economic cele mai semnificative majorari de cheltuieli se directioneaza la finantarea investitilor capitale – 140,3 milioane de lei sau 25 la suta din majorarile cheltuielilor de baza, la reparatiile capitale – 136,5 milioane de lei sau 24,2%, pentru indexarea cheltuielilor bugetului ce tin de majorarea tarifelor la gazele naturale si energia termica – 90,1 milioane de lei sau 16% din majorari.

In componenta majorarii cheltuielilor bugetului ce tin de gazele naturale
21 milioane de lei sint destinate acoperirii a 50 la suta din diferenta dintre tariful majorat si tariful anterior stabilit pentru populatie la consumul de gaze naturale pina la 30 de metri cubi. Adica, pentru acest volum de consum populatia va achita doar jumatate din majorarea tarifului.

Este cazul de a mai sublinia ca in rectificarea bugetului sint incluse
15 milioane de lei pentru reparatia capitala a taberelor de odihna pentru copii,
12 milioane de lei pentru reabilitarea obiectelor social-culturale din UTA Gagauzia.

Din contul majorarii pe investitiile capitale pentru reabilitarea drumului Chisinau–Leuseni sint prevazute suplimentar 41,6 milioane de lei. La crearea a
20 noi de statii tehnologice de masini in sectorul agrar rectificarea bugetului prevede 25 milioane de lei la completarea Fondului de subventionare a producatorilor agricoli.

Pentru procurarea aparatajului si utilajului necesar pentru inzestrarea Sectiei de reanimare a Spitalului Clinic Republican se aloca 7,5 milioane de lei, la procurarea aparatelor – 7,5 milioane de lei, la procurarea aparatelor pentru dializa – 5 milioane de lei.

In prezentul proiect de lege sint prevazute mijloace pentru introducerea de la 1 septembrie curent a prinzurilor gratuite pentru elevii din institutiile de invatamint secundar profesional. Pentru aceasta sint estimate circa 3,3 milioane de lei.

La transferurile dintre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat se opereaza urmatoarele modificari. In bugetul aprobat pe anul 2006 au fost prevazute alocatii in suma de 38,9 milioane de lei pentru achitarea partiala a datoriei istorice a bugetului de stat fata de bugetul asigurarilor sociale de stat.

Tinind cont, de fapt, ca achitarea acestei datorii a fost posibila la finele anului 2005, o parte din aceste mijloace si anume 21,1 milioane de lei se redistribuie la acoperirea necesitatilor suplimentare pentru alte prestatii sociale curente ce tin de cresterea numarului de beneficiari, marimilor medii ale platilor si de modificare in unele acte legislative si normative.

Totodata, pentru indexarea compensatiilor nominative in legatura cu majorarea in anul curent a tarifelor la resursele energetice se prevad mijloace suplimentare in suma de 15,6 milioane de lei, dintre care la gaze le naturale
– 11,3 milioane de lei si energia termica – 4,3 milioane de lei.

Tinind cont de modificarile propuse, din suma totala de 38,9 milioane de lei, 36,8 milioane ramin la dispozitia bugetului asigurarilor sociale de stat, transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale de stat in suma totala neta diminueaza cu 2,1 milioane de lei. Si vor constitui in suma absoluta 686,2 milioane de lei.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se prevad cu o majorare la total de 512,3 milioane de lei, dintre care 478,5 milioane de lei sint repartizate pentru majorarea salariilor in sistemul bugetar, 23,2 milioane de lei – pentru compensarea costurilor in legatura cu majorarea tarifelor la gazele naturale si 9,8 milioane de lei – la energia termica, 800 000 de lei – pentru compensarea pierderilor de venituri a bugetelor raionului Taraclia in legatura cu trecerea de la plata impozitului unic in agricultura la aplicarea impozitului funciar in conditii generale.

Dupa cum am mai mentionat, deficitul bugetului de stat este in diminuare cu 224,1 milioane de lei, sursele de finantare fiind in descrestere cu aceasta suma. Diminuarea surselor de finantare tine de majorarile rambursarilor de imprumutari externe cu 251,9 milioane de lei, ce provinn din rezultatele negocierilor cu Clubul de la Paris.

De asemenea, se reduc intrarile de credit pentru proiectele finante din exterior cu 11,5 milioane de lei la compensarea diferentei dintre sursele de finantare si platile externe si se indreapta o parte din solduri la conturi in suma de
42,3 milioane de lei.

Stimati deputati,

Pornind de la importanta si necesitatea rectificarii in cauza, rog sustinerea proiectului de lege mentionat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari pentru ministrul finantelor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Stimati colegi,

Noi, in cadrul dezbaterilor asupra proiectului bugetului de stat pentru anul 2006, am vorbit sau am incercat sa vorbim destul de serios. Viteza cu care s-a adoptat bugetul anul trecut, de fapt, n-a permis celor care au votat nici sa auda cele invocate de noi. Si noi, printre altele, spuneam, ca veniturile incluse in bugetul de stat pe 2006, din start, era foarte vizibil ca sint subdimensionate, deci, subevaluate. Si noi spuneam ca asteptam ca, spre sfirsitul sesiunii de primavara–vara, sa veniti cu rectificari in sensul majorarii veniturilor si, deci, a cheltuielilor si in toamna, probabil, o sa veniti cu alta rectificare. Noi spuneam de atunci ca este o dosire intentionata a veniturilor, ceea ce duce la o repartizare, daca vreti, incorecta a veniturilor si cheltuielilor, dar, ma rog, sint niste constatari.

Fiindca noi, daca ne uitam la banii pe care i-ati adunat in plus fata de prevederile in buget, vedem foarte clar tendinta si unde se cheltuie acesti bani. Si n-am vrea sa ne ducem prea departe, dar chiar la anexele nr.3 si nr.4 cheltuieli ce tin de reconstructia retelelor ingineresti s.a.m.d., cladiri din centrul orasului care insumeaza milioane si milioane de lei. Deci, aceasta luati-o ca o constatare, ca prima parte.

Si de aici am o singura intrebare la dumneavoastra. Noi, in Parlament, intrebarea, de fapt, este, cum spune domnul Presedinte, citeodata, chiar si retorica, dar ar trebui sa raspundem toti impreuna la intrebarea respectiva, au avut loc un sir de sedinte ale comisiilor parlamentare speciale, in urma carora am venit cu niste concluzii in Parlament, cu situatia in penitenciare, cu situatia in Armata Nationala si am adoptat si hotariri ale Parlamentului conform carora urma ca Guvernul sa se autosesizeze si sa vina cu solutionarea problemelor date.

Noi, din rectificarea bugetului, vedem ca autosesizarea n-a avut loc. Spre exemplu, va dau si in exemplu. Armata Nationala are nevoie de 7 milioane de lei pe componente foarte clare: 5 milioane pentru imbunatatirea conditiilor de alimentare a soldatilor si 2 milioane de lei vizavi de plata diurnelor celor care au fost in misiune in Irak. Noi intelegem ca pentru Armata Nationala sumele respective nu au fost gasite, dar, totodata, vedem ca, spre exemplu, pentru reconstructia cladirii de pe strada Iorga nr.23 – 10 milioane 900 de mii s-au gasit foarte usor.

Acelasi lucru as vrea sa spun ca se poate de discutat si despre situatia Ministerului Afacerilor Interne si in alte ministere. Spuneti, va rog frumos, dumneavoastra cind aveti banii respectivi cum ii repartizati, in functie de care criterii, care sint planurile dumneavoastra in general sau care sint prioritatile dumneavoastra in distribuirea banilor? Sau strict contabil?

Eu ma uitam, de altfel, si la repartizarea pe raioane. Fiecare raion s-a repartizat pentru reconstructia drumurilor cite 1 milion de lei, indiferent de situatia in raion. Sint raioane mai mari, sint raioane mai mici, sint raioane care au o situatie mai buna ce tine de drumurile respective. Ati luat si strict asa contabil 1 milion de lei pentru fiecare raion. Cum stabiliti criteriile respective si prioritatile?

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, vreau sa mentionez faptul ca noi pentru Armata Nationala am alocat o suma de 7,1 milioane de lei cu titlu care, ulterior, ar trebui sa fie rambursabila, dupa ce va fi, deci, exercitiul de comun cu NATO in luna septembrie. Si presupunem ca aceasta suma, la rectificarea bugetului, daca va fi in toamna, va ramine totalmente in Armata Nationala, dupa ce vom studia mai minutios, totusi, asteptarile de cheltuieli pentru anul in intregime.

Dat fiind faptul ca, pe perioada de sase luni, Armata Nationala nu a insusit suta la suta toate prognozele de la cheltuieli, noi presupunem ca, pe parcursul anului, aici vor fi gasite rezerve din alte articole, la care, nemijlocit, Ministerul Apararii poate sa revina cu propuneri in ordine de lucru spre a fi modificate.

Ceea ce se refera la drumuri. Deci, aceasta este pentru prima data cind Guvernul propune alocarea pentru toate raioanele suplimentar la veniturile care vin din fondul rutier, care sint foarte si foarte neesentiale pentru toate raioanele– cite
1 milion de lei, ca, la propunerea conducerii raioanelor, acesti bani sa fie alocati pentru reparatia si intretinerea drumurilor, la discretia lor. Ei propun fie drumul interraional, fie intre localitatile raionului. De aceea, aceste sume, daca e sa ne referim, nu sint atit de mari. Si a face careva divizari in raioane mai mari si mai mici s-a considerat, pentru inceput, cum se spune, nu atit de important.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc, domnule ministru.

Eu am inteles lucrurile.

 

Domnul Mihai Pop:

Ulterior, in anii viitori, vom vedea care va fi practica alocarilor si insusirii acestor bani, valorificarii lor si vor fi, probabil, si alte practici de divizare, daca va fi necesar, deci, in dependenta de marimea raioanelor. Dar nu trebuie sa uitam inca un lucru, raioanele mai puternice, intr-adevar, si sint mai mari decit cele mai mici. Asa ca undeva …

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Eu va multumesc pentru raspunsuri.

Eu intrebam cum stabiliti prioritatile? Ca pe de o parte, spuneti ca cineva a insusit, cineva n-a insusit, pe cind noi vedem ca, in anumite directii, gasiti cu foarte mare usurinta sumele necesare, care sint cerute. Eu nu vreau sa mai dau intrebari, fiindca acest proiect, daca ne uitam pe componentele respective, putem sa gasim foarte bine si localitatile in care s-au nascut diferiti demnitari s.a.m.d. Este foarte simplu sa vedem in functie de ce sta la baza repartizarii banilor respectivi.

Eu, spre exemplu, am ramas foarte uimit in momentul in care am gasit
16 milioane alocate Intreprinderii de Stat “Farmaco”, intreprindere nationalizata si, ca motiv, era ca este o gestionare proasta. Cind o sa fie intreprindere de stat va fi foarte prospera s.a.m.d. Este inca o demonstrare clara de interventie a statului acolo unde n-ar trebui sa intervina. Toate aceste lucruri si constatari, vreau sa va spun, denota inca o data faptul ca prioritatile nu sint stabilite si nu sint respectate. Sintem, cum se spune, ca niste statisti. Am adunat o suma de bani si incercam sa-i repartizam intre acei care au posibilitate sa decida lucrul acesta.

 

Domnul Mihail Pop:

Nu as fi de acord, totusi. Vreau sa mentionez faptul...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Este un punct de vedere. Nu trebuie sa fiti de acord sau sa nu fiti de acord.

Eu va multumesc pentru atentie si va doresc succese.

 

Domnul Mihail Pop:

Vreau doar sa mentionez ca, totusi, Legea bugetului este un produs nu al Ministerului Finantelor, dar un produs al Guvernului si aici prioritatile se iau de Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In proiectul de Lege pentru rectificarea legii bugetului, Guvernul, caci imi dau bine seama ca sint propuneri mai mult ale Guvernului decit ale Ministerului Finantelor, nu cred ca Ministerului Finantelor este de acord cu unele pozitii din acest proiect de lege. Guvernul promoveaza unele cheltuieli la unele obiecte si cheltuieli destul de esentiale, care mi se par nerezonabile si, la momentul actual, in situatia in care se afla Republica Moldova, chiar si neetice.

De exemplu, in proiect se propune pentru reconstructia Complexului “Condrita”, reconstructia cladirii vilei nr.1 din Pensiunea Holercani in jur de aproape 7 milioane de lei, pentru reconstructia salii de sedinte a Presedintiei –
7 milioane 540 de lei, pentru reconstructia Bibliotecii Presedintiei – 4 milioane
550 si asa mai departe, reconstructia birourilor pentru protocol ale Casei Guvernului, modernizarea retelei locale informationale ale Casei Guvernului. In total, pentru reconstructiile in Casa Guvernului si in Presedintie se propune de alocat aproximativ 30 de milioane de lei. Daca adaugam la aceste 30 de milioane de lei 10 milioane 900, care au fost alocate pentru reparatia cladirii din strada Iorga, in cuantum se primesc peste 40 de milioane de lei. Oare sint atit de strict necesare aceste cheltuieli astazi sa le indeplinim la aceste edificii ale administratiei publice centrale?

 

Domnul Mihail Pop:

Stimati colegi,

In rectificarea actuala se propun cheltuieli in suma de 560 milioane de lei. E clar ca si reparatia cladirilor, edificiilor de stat este necesara. Daca ne referim in pondere, acestea sint sub 5 la suta din cheltuielile totale. De aceea, noi aici putem polemiza, dar sint si necesitati obiective, care necesita, totusi, a intretine aceste cladiri. De aceea, eu cred ca propunerea inaintata in proiect este justificata.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Permiteti-mi sa nu fiu de acord cu dumneavoastra. Eu nu cred ca prin aceste cladiri a trecut Mamai si sint necesare astazi 40 de milioane pentru lucrarile de constructie in aceste cladiri ale administratiei centrale. Tot in propunerile pe care le faceti dumneavoastra aici pentru reparatia gradinitelor de copii din sate, in unele sate, ca sint foarte putine, in medie sint alocate la 250–300 de mii de lei. Noi avem sute de sate in care gradinitele si scolile necesita reparatii si daca am redistribui aceste 40 de milioane pentru reparatia gradinitelor, noi in mai mult de 100 de sate am putea repara gradinitele si scolile, in care invata generatia viitoare a Republicii Moldova. Si noi stim, in unele din ele in ce conditii ei isi fac studiile. De aceea, eu propun ca, pentru lectura a doua, aceste 40 de milioane sa fie redistribuite proportional raioanelor, pentru reparatia gradinitelor de copii si a scolilor.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu as face o remarca. Nu trebuie sa uitam ca noi, pe parcursul ultimilor ani, am majorat esential investitiile, cheltuielile in investitii si in reparatii capitale care au fost directionate in localitatile rurale. Si, pe parcursul ultimilor patru ani de zile, in aceasta directie, in acest domeniu au fost alocate cel putin 1,5 miliarde de lei. De aceea, a face comparatii intre un moment unic si cu dinamica acestor lucrari, cred ca nu este intocmai pentru comparatii.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, domnule ministru,

Si inca o intrebare referitor la distribuirea surselor financiare, pentru rectificarea Legii bugetului, legata de alocarea a 16 milioane de lei pentru modernizarea tehnologica a Intreprinderii “Farmaco”. Care este necesitatea alocarii din bugetul de stat unei intreprinderi a 16 milioane de lei?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, “Farmaco” este o intreprindere cu capital social de stat 100%, se propune de a aloca 16 milioane pentru majorarea capitalului statutar al acestei intreprinderi, pentru procurarea unei linii de fabricare a medicamentelor, care va permite extinderea, deci, nomenclatorului de medicamente cu 28 la numar si ponderea de la 5 la 13 la suta in producerea si comercializarea, deci, in vinzarea medicamentelor pe piata interna.

Dupa cum stiti dumneavoastra, astazi noi, in piata interna, utilizam sau folosim medicamente autohtone doar in proportie de 5,5 la suta. Prin investirea in aceasta linie si in companie, deci, ponderea productiei autohtone va fi de 13 la suta si nomenclatorul va creste cu 28 de unitati.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Atunci raspundeti-mi, va rog, dar...

 

Domnul Mihail Pop:

Plus la aceasta, imi cer scuze...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Care vor fi relatiile acestei intreprinderi cu bugetul si cum se vor intoarce acesti bani de la Intreprinderea “Farmaco” la buget?

 

Domnul Mihail Pop:

Da, aceasta vroiam sa spun si eu.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Sau sint niste investitii nerambursabile pentru intreprinderea de stat?

 

Domnul Mihail Pop:

Planul managerial al intreprinderii demonstreaza ca, pe parcursul a viitorilor trei ani, deci, profitabilitatea intreprinderii va creste pina la 13 milioane anual, ceea ce la momentul actual intreprinderea lucreaza la profitul zero. Prin aceasta, noi cream locuri noi de munca, cream baza fiscala si, totodata, substituim importurile cu productie autohtona. Deci, solutionarea acestei probleme, aceasta finantare are mai multe scopuri.

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Permiteti-mi iarasi sa nu fiu de acord cu dumneavoastra. In acest caz, Parlamentul creeaza o situatie neloiala. Noi avem astazi aproape 2000 de intreprinderi de stat in Republica Moldova. Si noi incercam, prin bugetul de stat, sa favorizam o intreprindere. Nu este clar in ce conditii se face acest lucru. Si apoi noi avem foarte multe cazuri cind multe intreprinderi au fost curatate de datoriile la impozite, au fost scutite chiar si de credite, ca pe urma usor sa fie privatizate.

Si noi astazi incercam, prin bugetul de stat, sa pompam 16 milioane in “Farmaco” si nu stim care va fi viitorul acestei intreprinderi peste un an. De aceea, eu propun ca aceste 16 milioane sa fie redistribuite iarasi raioanelor, proportional pentru reparatia drumurilor. Noi in acest proiect propunem pentru reparatia drumurilor pentru raioane cite 1 milion de lei.

Stimati colegi,

Un milion de lei este mai putin de un 1 km de drum. Si aceste 600–700 mii de... care vor veni suplimentar de la aceste 16 milioane ale raioanelor nu hotarasc problema. Dar este ceva mai putin decit 1 milion de lei.

Noi cunoastem situatia cu drumurile in satele Republicii Moldova si in raioane si eu cred ca iata aceasta atitudine, pe care va trebui astazi s-o ia Parlamentul, va fi mai corecta, ceea ce se propune decit ceea cu ce a venit astazi Guvernul in Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Eu as vrea sa pun si o intrebare, dar sa fac o informatie inainte de aceasta, dupa ce au vorbit domnul Bolboceanu si ceilalti deputati. Vreau sa va spun ca, in timp de 5–6 ani de zile de cind noi sintem in Parlament, majoritatea parlamentara, noi am votat bugetul, unica fractiune. Ceilalti au fost impotriva acestor bugete. Si noi sintem responsabili sa fie indeplinit bugetul impreuna cu Guvernul, impreuna cu Presedintia, cu Presedintele tarii.

In timp de 5 ani de zile noi am majorat bugetul de trei ori, partea venitului, ceea ce n-a fost pina in 2001. Veneam cu rectificarea bugetului la minus, micsoram venitul bugetului. Anul trecut numai noi am modificat bugetul si am majorat venitul cu 1 miliard si 200 de milioane de lei. Am impartit la necesitati, am acoperit necesitatile din tara. Acum a venit primul semestru cu 600 de milioane de lei. Si vreau sa spun ca aceasta este bine in tara, in genere, si este rau atunci cind
n-avem ce imparti. De aceea, eu... Desigur, dumneavoastra vreti, puteti sa iesiti la microfon si sa spuneti si una, si alta, dar faptul ca noi avem ce imparti de acum este foarte bine.

Domnule Presedinte,

Astazi, din partea fractiunii, o sa fie o alocutiune, o sa vorbeasca un deputat din fractiune.

Domnule Presedinte,

Altceva vreau sa va spun, ca ar fi de dorit, sa votam astazi in prima si a doua lectura ceea ce propune Guvernul. In fractiune noi am discutat foarte mult, am invitat si reprezentantii Guvernului, ministrul, viceministrii. Si cred eu ca este suficient pentru ca astazi sa adoptam aceasta lege in doua lecturi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Am doua intrebari. Una tine de adresarea Primariei Braviceni, Orhei, pentru a obtine un suport financiar pentru gazificarea gimnaziului si gradinitei si intuiesc asemenea adresari sint foarte multe si, de aceea, as vrea doar sa va intreb care este politica pentru viitor a gazificarii acestor institutii. Si, daca imi permiteti, si a doua intrebare am s-o ofer si o sa-mi dati in bloc aceste doua raspunsuri.

A doua mea intrebare, chiar ma vad, am o datorie fata de abordarea acestui subiect, care rezulta din adresarea Institutului Oncologic si al Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale catre dumneavoastra de a obtine suportul financiar pentru tratamentul bolnavilor oncologici, pentru ca eu chiar as vrea sa repet ceea ce este stiut, pentru ca cunoastem cu totii ca tratamentul unui bolnav oncologic este un tratament complex si complect si necesita mari cheltuieli.

In republica avem 40 de mii de bolnavi oncologici si anual se lecuiesc 200 de mii si ei au nevoie de un tratament nu numai de citostatice, dar de un tratament cu hormoni si imunomodulatori. Si atunci nu mai vedem eficacitatea tratamentului, cind incepem schema de tratament, cind statul poate sa-i ofere unul-doua preparate, dar celelalte ramin pe seama pacientului.

Si vreau sa va intreb, caci este o intrebare comuna. Nu este nimeni protejat, doamne fereste, de aceasta maladie grava si in mare masura ramine pe seama si umerii pacientului oncologic, pentru ca dumneavoastra ati refuzat acele
15 milioane de lei de care, cel putin, are nevoie, eu cred ca daca am trece la preparate de alte generatii, care sint mai putin toxice, in general acest tratament ar fi mai costisitor. Dar specialistii au iesit din ceea ce este mai ieftin. Vreau sa va intreb care este posibilitatea, care este perspectiva rezolvarii acestei probleme?

 

Domnul Mihail Pop:

La prima intrebare, care se refera la gazificare. Deci, dupa cum stiti dumneavoastra, pe parcursul ultimilor ani s-au gazificat foarte multe localitati rurale. Deci, numarul acestora deja depaseste cifra de 500. Gazificarea continua. Este clar ca solicitari sint foarte multe si este imposibil de a asigura intr-un an toata finantarea. Dar vreau sa va spun ca politica Guvernului este intru sustinerea acestui proces de gazificare si pe parcurs in viitorii 2–3 ani, cred ca in 2009 acest proces va fi finalizat.

Ceea ce se refera la adresarea Institutului Oncologic referitor la alocarea suplimentara a sumei pe care dumneavoastra ati mentionat-o de 15 milioane de lei, noi acum sintem in discutie cu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, fiindca aceasta are unele surse pe intern si ele pot sa se aloce din contul ministerului. Daca problema va fi solutionata insuficient de comun cu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, noi vom veni cu propunerea pentru a sustine aceasta problema.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Nu vreau sa va supar, dar este insuficient pentru... ministerul deja arata care este posibilitatea si capacitatea acestui minister. Dati ori sa avem curajul sa spunem bolnavilor oncologici ca tratamentul este pe seama bolnavilor si doar intr-o mica parte statul poate sa le garanteze, dar sa nu vorbim de la tribune inalte ca asiguram bolnavul oncologic cu tratament si nu-l putem asigura.

Eu pentru lectura a doua propun, totusi, sa mentinem si sa satisfaceti aceasta necesitate, sa asigurati aceasta necesitate a Institutului Oncologic, pentru ca este pentru toti cetatenii si nu pentru o categorie, nici cu apartenenta politica, dar este o categorie sociala nevoiasa, chinuita si grav afectata.

Multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Vreau sa mentionez faptul ca solicitarile ministerelor, inclusiv ale Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, sint mult superioare posibilitatilor bugetului. Dar acum ramine ca ministerul de comun cu Institutul Oncologic, sa caute prioritati ce finanteaza.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Vreau doar sa atentionez ca in structura morbiditatii, maladia oncologica ocupa locul doi, acei din morbiditatea cardiovasculara, cel putin, se compenseaza din programul unic. Acei care sint pe locul doi in structura morbiditatii, bolnavii oncologici, prea putin beneficiaza, adica nu beneficiaza. De aceea, vreau sa fac o delimitare si, totusi, sa se gaseasca aceasta posibilitate. Eu va rog foarte mult.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, eu, totusi, propun sa lasam varianta pentru discutia finala dintre ministere si institut si, ulterior, voi veni cu propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

O precizare mai intii. Noi discutam pe marginea unei legi de modificare a unei legi. Legile se adopta de catre Parlament, nu de catre fractiuni si orice deputat este in drept sa se pronunte, sa faca propuneri, comentarii, este o dezbatere autentica. Aceasta pentru a nu se interpreta lucrurile gresit.

Amintesc ca Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat a facut circa
200 de propuneri si amendamente la Legea bugetului. Doar 3 dintre ele au fost acceptate, majoritatea lor, care se sprijineau pe propuneri venite de la administratia publica locala, dupa vizite efectuate la fata locului, dupa ce am indicat sursa de finantare pentru fiecare caz aparte, din pacate, au fost respinse.

De aceea, nu cred ca este, nu sint bune accentele care au fost plasate pina acum si acum intrebarea. Vedem in structura modificarilor propuse de catre Guvern, implicit de catre ministerul dumneavoastra, prevazute 95 de milioane si jumatate de lei pentru complexul pentru combustibil si energie, retelele de gaze, deci de distributie a gazelor naturale.

Dintre acestea peste 20 de milioane si jumatate vor proveni din granturi si credite externe, parte dintre ele rambursabile si tot de la buget.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb, pentru ca nu reprezentati doar Ministerul Finantelor, ci Guvernul in ansamblul sau, care are politici pe fiecare domeniu, care va fi soarta acestor 95 de milioane si ceva de lei, bani publici, banii populatiei noastre. Este vorba de o sponsorizare a “Gazprom”-ului. Cum am obisnuit pina acum, pentru an de an investim sute de milioane de lei din bugetul nostru in retele de distributie a gazelor naturale si nu asistam nici o data, cel putin din momentul in care s-a transmis un pachet important majoritar de control in Societatea pe Actiuni “Moldovagaz”, “Gazprom”-ului si partenerului sau de la Tiraspol, nu am asistat nici o data la o redistributie a cotelor.

Practic, investitiile Republicii Moldova, ale Guvernului, administratiei locale depasesc de citeva ori valoarea initiala a retelelor in momentul in care pachetul a fost transmis catre “Gazprom”. Ce este aceasta: o investitie, un cadou, o sponsorizare, care va fi soarta acestor bani publici care vor intra in retelele de distributie a gazelor naturale.

Cetatenii din localitatile vizate, din raioanele Republicii Moldova, ca stat, vor fi proprietari asupra retelelor construite din acesti bani sau nu? Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, referitor la alocatii pentru complexul energetic, este vorba de cheltuieli care se propun pentru finantarea unor proiecte legate de apararea securitatii energetice a statului. Este vorba de gazoductul Cainari–Chisinau, de alte proiecte care tin pentru constructia liniilor eclectice.

Ceea ce se refera la gazoductele din localitatile rurale, se propune ca sa fie date, deci “Moldovagaz”, pentru exploatare, ca acest organ specializat care va presta servicii de vinzare a gazelui natural catre cetateni, fiind specializat sa deserveasca aceste linii, sa nu devina aceste linii, ulterior, deteriorate, sa nu se piarda aceste investitii, dar nicidecum nu se transmit in posesia “Gazprom”-ului gratuit si nici nu se vind, ramin in posesia statului, dar se utilizeaza de catre, se propune ca “Moldovagaz” sa deserveasca aceste linii.

 

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Anul trecut Republica Moldova a investit 250 sau peste 250 de milioane de lei pentru acest scop. Nu am vazut ca retelele de distributie a gazelor din Republica Moldova sa fi revenit, in urma acestei investitii, statului. Aceste retele au completat patrimoniul Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”, pur si simplu. Atunci va rog
sa-mi spuneti, din ansamblul retelelor de distributie a gazelor din Republica Moldova, in urma investitiilor din ultimii 5 ani, pentru ca au fost masive si depasesc un miliard de lei, citi kilometri de retele are statul?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, eu vreau sa mentionez ca aceste gazoducte stau la balanta, la evidenta autoritatilor publice locale, autoritati care au construit aceste gazoducte si ele nu stau la balanta “Gazprom”-ului.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Aveti in textul acestor modificari de lege urmatorul compartiment – cultura, arta, religie, sport si activitati pentru tineret. Ce aveti in vedere prin religie? Republica Moldova este un stat laic, biserica este separata de stat, care religie anume sau care religii anume, pentru ca in structura bugetului nu vad nimic care sa reflecte acest cuvint care tine de conceptul legii. Ce aveti in vedere si aratati-mi cum se reflecta ca cifre acest lucru?

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta se refera la denumirea capitolului de cheltuieli. Avem cheltuieli in invatamint si capitolul cultura si toate cele. Este un capitol de cheltuieli care, asa este denumit in structura bugetului, dar nu este neaparat necesar de alocat banii pentru religie. Este alocat la cultura, dar denumirea capitolului este.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stiu. Propunerea mea este sa eliminam acest cuvint pentru ca el nu se reflecta nicaieri, nici in legea in vigoare, nici in proiectul de modificare a Legii bugetului. Este un cuvint in plus care, parca, ar obliga la cheltuieli pe acest plan, la care nu sintem indreptatiti prin articolul 31 din Constitutie. De aceea, propunerea mea este, si va rog sa fiti de acord, sa eliminam acest cuvint. Cred ca si comisia sesizata in fond va fi de acord.

Nu are rost sa ne legam la cap atunci cind nu ne doare.

Domnule ministru,

Eu am o intrebare, ce tine de o chestiune dureroasa. Zilele acestea am primit raspunsuri complete de la ministrul educatiei, tineretului si sportului, de la ministrul culturii si turismului sau invers, privind fondul de carte din Republica Moldova.

Vreau sa va spun ca am constatat, in urma analizei minutioase a acestor informatii, ca Republica Moldova este singurul stat din Europa care nu cumpara de la bugetul de stat anul acesta nici o carte, in timp ce statisticile oficiale arata ca doar 1/3 din fondul de carte in limba oficiala a statului, deci in limba statului, constituie doar 1/3 din ansamblu, 2/3, intr-o situatie cind avem 4,8 de elevi de etnie rusa, sint in limba rusa in continuare. E o disproportie evidenta si o asemenea situatie nu veti mai vedea in nici un stat din Europa.

Este un domeniu prioritar, este vorba de copiii nosrti. Administratia locala nu dispune de fonduri in acest sens. Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului este unul subfinantat cronic, raportat la produsul intern brut, chiar la cifrele programate nici o data nu am vazut ca bugetul la capitolul cheltuieli sa fie executat suta la suta in cazul acestui minister tocmai din cauza problemelor pe care le creeaza Ministerul Finantelor in raporturile cu Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului.

Vad ca se investeste in taberele de odihna, ce vizeaza 7% din elevii scolarizati din Republica Moldova pentru cam doua saptamini. Iar atunci cind este vorba de procesul de invatamint din clasa intii primara pina in clasa a 12-a de liceu, caci este vorba de 9 luni de zile si este vorba de 1/3 din populatia Republicii Moldova, cind avem cea mai catastrofala situatie la acest capitol, noi cheltuim banii pentru alte lucruri.

Vreau sa va intreb, ministrul educatiei, tineretului si sportului, colegul dumneavoastra, si ministrul culturii si turismului, pentru ca in cazul bibliotecilor publice avem aceeasi situatie, precum si presedintii de raioane si reprezentantii Cancelariei Guvernului in teritoriu, ce propunere au facut, ca sa auda toti deputatii si populatia care ne urmareste, la acest capitol – asigurarea cu carte a scolilor publice din Republica Moldova? Nu ma refer la cele private, care au o situatie mai buna.

Si ce aveti de gind sa faceti in continuare, pentru ca inteleg ca nu a fost o prioritate din momentul in care nu ati pornit de la situatia din teren si ati gasit alte prioritati?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, primul ce as vrea sa mentionez, ca pondere a cheltuielilor in produsul intern brut pentru invatamint, deci, probabil ca Republica Moldova este prima in Europa care are cea mai mare pondere. Cu parere de rau, produsul intern brut este mic si bugetul nu este mare, atit de mare, dar este peste... de circa 7 la suta.

Referitor la asigurarea cu carte. Deci, este o programa de asigurare gratuita cu carti care va fi pe parcursul a mai multor ani. Acum, dupa cum stiti, elevii din clasele intii, a patra, in ultimii ani ani, au fost scutiti de obligativitatea sa cumpere carti, programa prevede, ulterior, in perioada a vreo 2 – 3 ani nu sint gata sa...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule ministru,

Eu nu ma refer la manuale. Manualele, elevul le ia acasa, eu ma refeream la fondul bibliotecilor publice si a bibliotecilor scolare mai ales.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, aici sint normative pentru formarea acestor fonduri si aceste normative se finanteaza suta la suta.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Fals.

 

Domnul Mihail Pop:

Nu-i fals. Vreau sa mentionez faptul ca nu este nici o solicitare, nici a unui minister.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb in ce localitate sinteti nascut? Eu va aduc datele pentru localitatea dumneavoastra de bastina si veti vedea ce situatie catastrofala este chiar acolo. As indemna pe fiecare dintre deputati sa afle cum stam la acest capitol in localitatile lor. Eu am fost la fata locului, dar ministrii imi confirma saptamina trecuta, prin materialele prezentate de la absolut toate scolile din Republica Moldova, de la toate directiile de invatamint. E o situatie mai mult decit catastrofala.

 

Domnul Mihail Pop:

Noi putem sa fim de acord ca fondurile sint sau sumele alocate sint insuficiente, dar tot ce este planificat se asigura.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Macar un milion de lei, macar jumatate din vila pe care o faceti la Holercani, macar un pic, macar simbolic sa aratati ca aveti o preocupare pentru acest lucru, nu punem cartea numai in siglele electorale si pe urma uitam de acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am doua intrebari pe care as putea sa le unesc impreuna. Deci vreau sa ma refer la acei 4 dolari inclusi in pretul la gaze inca la sfirsitul secolului trecut si care persista, pina astazi sint, ii plateste populatia si agentii economici care consuma cam 70 la suta din gazele care vin in Moldova, le importam.

Nu credeti dumneavoastra ca in situatia care a aparut astazi, cresterea costurilor la gaze, ar fi bine ca sa intrati cu asa o initiativa si sa scoatem acesti 4 dolari, fiindca datoriile istorice sint achitate, in orice caz asa am inteles cind am discutat proiectul bugetului inainte de a adopta bugetul, in noiembrie anul trecut. Aceasta ar fi prima intrebare.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, la momentul actual, excluderea a 4 dolari din tariful la 1000 de metri cubi de gaze comercializat pe teritoriul Republicii Moldova este, n-ar trebui si nu poate fi exclus dat fiind faptul ca acesti 4 dolari, acest tarif este pentru acoperirea datoriilor Guvernului fata de Banca Nationala, prin care si-a luat obligatiunea a acoperi datoria. Deci, Guvernul fata de “Gazprom” a acoperit-o, fata de complexul energetic autohton catre “Gazprom”. De aceea, acesti bani inca vor fi necesari daca mergem cu acumulari de circa 70, 75 de milioane anual, inca o perioada de cel putin 10, 12 ani pentru a acoperi aceasta datorie.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

Cred ca ar trebui de efectuat o evaluare mai profunda, de vazut poate, totusi, e achitata deja aceasta datorie si sa revenim la intrebarea aceasta. Si a doua intrebare tine tot de acei 2 dolari pe care ii plateste fiecare posesor de telefon mobil si ei vin stipulat aparte in fondul special pentru...

Deci, tinind cont ca avem aproape 1 milion 500 de mii de abonati, poate a venit timpul sa scoatem telefonul mobil din registrul acesta al nostru pe care il avem de lucru de lux, fiindca nu este un lux, este un lucru de zi de zi si fiecare din noi il foloseste, chiar si bolnavii, scolarii, studentii si nu ar fi bine ca sa fie acesti
2 dolari pina la infinit.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, dupa cum stiti, taxa aceasta pentru telefonul mobil mai sint niste taxe pentru primirea numarului de inmatriculare la autoturisme, sint directionati suta la suta pentru fondul de sustinere a populatiei socialmente vulnerabile. Marimea acestui fond este intre 43, 46 milioane anual si este utilizat strict pentru sustinerea paturilor socialmente vulnerabile.

Acordarea ajutorului material, intretinerea cantinelor pentru persoanele socialmente vulnerabile si au destinatie speciala. Si eu cred ca este binevenit inca in momentul de fata, pentru ca ponderea persoanelor socialmente vulnerabile inca este destul de majora la noi in tara si prin aceasta se diminueaza intru-citva povara acestei saracii.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

As fi de acord cu dumneavoastra, da pot sa va aduc exemple foarte multe. Scolarii platesc 2 dolari pentru ca sa ajutam parintii, deci, iese nu chiar bine, trebuie sa vedem si acest lucru.

Si ultimul moment, deci, o propunere. Eu m-am uitat foarte bine care au fost alocatiile propuse, alocatiile la scoli, deci niste adaosuri. N-am gasit satul Alunis.

Stimati colegi,

Eu am avut nefericirea sa fiu in acest sat intr-o zi cind era ploaie. Practic, copiii nici nu puteau sa intre in scoala, nici nu puteau sa iasa din scoala. Deci, scoala e reparata, nu-i reparat antreul si curge toata apa, daca afara ploua proportional, acolo ploua 10 metri patrati. Si, practic, de a intra in scoala nu e necesar.

Taman era atunci o comisie raionala, deci au venit sa vada cum se predau lectiile si eu i-am intrebat, zic, domnilor, dar nu va este rusine, nu gasiti in bugetul raional 50 de mii ca sa faceti acest lucru si ati venit, uitati-va acum. Pai, haideti sa trecem, pai, nu, caci asteptam sa inceteze ploaia caci de altfel nu putem iesi.

Deci eu as ruga pentru lectura a doua sa gasim acei 50 de mii de lei, sa-i alocam acestei scoli, fiindca ei 50 au gasit de sine statator. Au participat la mai multe proiecte, i-am ajutat, chiar i-am ajutat personal, fiindca asa s-a intimplat ca am fost acolo. Deci, eu rog pentru lectura a doua sa gasim 50 de mii de lei pentru aceasta scoala.

Multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci eu as mentiona faptul ca noi asa probleme, care depind suta la suta de autoritatea publica locala, de primaria satului, de conducerea raionului, putem gasi multiple cazuri pe toata republica, dar nu inseamna ca bugetul de stat trebuie sa vina ca pompierul sa acopere aceasta problema.

50 de mii pentru autoritatea publica locala, chiar la nivel de primarie este o suma nu atit de mare, dar nemaivorbind la nivel de raion. De aceea, eu cred ca lucrul acesta trebuie sa-l solutioneze autoritatile publice locale.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

Ei au venit, avem foarte multe unitati de acest fel. Sa mai vedem una, deci nu cred ca e o problema.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am doar o singura intrebare, dar aceasta intrebare demonstreaza foarte clar ca Parlamentul Republicii Moldova este folosit doar ca o masina de vot si mai mult nimic.

Si acum trec direct la intrebare. Cu o luna in urma, de la aceasta tribuna centrala a Parlamentului, am primit raspuns la interpelarea, exista si stenograma, prin care am fost informata si asigurata ca la rectificarea bugetului de stat pentru statia de epurare a apelor din Calarasi vor fi alocate in acest an 1 milion 500 mii de lei si in anul 2007 – 2 milioane de lei.

Doar o luna a trecut de atunci, vreau sa va intreb de ce aceasta suma nu a nimerit, intrebarea, interpelarea a fost adresata Guvernului si mi-a raspuns Guvernul. Ce s-a intimplat intr-o luna ca sa nu gasesc aceasta suma aici, am stirnit multa zarva si la Calarasi, s-a pornit lucrul si acum sa nu gasim acesti bani aici. De ce se vorbeste una de la tribuna centrala a Parlamentului si alta se face peste o zi, si, ca raspuns doamnei Ostapciuc. Una se vorbeste si nu trebuie sa ne facem aluzii ca daca ai spus ceva s-a si indeplinit.

Domnul Mihail Pop:

Deci vreau sa mentionez faptul ca noi raspunsul care a fost dat la o posibila, la o rectificare a bugetului este prima rectificare, credem ca va fi si rectificarea a doua. Si noi, dind raspunsul acela, mizam la venituri mult mai mari, ca exemplu, ca in comparatie cu ceea ce am propus acum pentru rectificare.

Dumneavoastra stiti ca anul acesta este un an mai deosebit fata de anii precedenti, avem impactul partial, este si impactul, deci embargoul la exportul vinurilor si este clar ca sumele suficiente care ar acoperi toate solicitarile, nu sint. De aceea i s-au dat unele prioritati si obiectul respectiv ramine pentru ulterioara posibilitate de la rectificare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu cred ca nu voi iesi atunci la microfon, dar a fost cu o luna in urma, deja era de mult embargoul cu vinurile in Rusia si alte probleme. Eu cred ca Guvernul trebuie sa aiba fata daca vine aici si raspunde unui deputat, sa-si asume acea responsabilitate sa faca ceea ce spune si promite.

Si cred ca poate gasi acum, cel putin pentru a-si arata ca este un Guvern si nu este altceva, sa gaseasca acesti 1 milion 500 de mii acum, la rectificarea bugetului.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu vreau sa mentionez ca probleme de ordinul neasigurarii finantarii la diferite, deci, solicitari din partea organelor publice locale, din partea deputatilor sint foarte multe. Solicitarile pentru finantare suplimentara de la inceputul anului pina la momentul actual sint de circa 2,7 miliarde de lei. Dati-va bine seama ca este imposibila asigurarea acestei sume. De aceea, o parte esentiala ramin neacoperite.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu nu vorbesc de doua miliarde si am foarte multe interpelari si tac despre acelea, dar despre ceea ce ati promis, eu cred ca trebue sa va indreptatiti ceea ce spuneti.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc.

Domnule ministru,

Adineaori, domnul deputat Cubreacov se plingea de faptul ca nu sint bani pentru carte. De fapt, sint bani pentru carte, constat in proiectul pe care il am in fata. Citeam, reconstructia bibliotecii din cladirea de pe bulevardul Stefan cel Mare 154, municipiul Chisinau – 4 milioane 550 de mii. Ma tot intrebam ce este in cladirea respectiva. L-am intrebat si pe domnul Diacov, zic poate este vorba de Biblioteca Municipala B.P. “Hasdeu” si am crezut ca este ceva legat de o reconstructie capitala a acestei biblioteci. Am constatat, domnul Bolboceanu a zis adineaori, ne-a risipit aceste iluzii ca este vorba de Presedintie. Nu-i nimic, e foarte bine daca vom avea o Presedintie care va citi de 5 milioane, e tot un pas inainte.

Deci, acum citeva intrebari ce tin de continut.

Domnule ministru,

Cum explicati dumneavoastra aceasta preocupare aparte pentru districtul autonom Gagauz-Yeri. Iata, dau un singur exemplu. Activitati in domeniul culturii. Unitatea teritoriala autonoma Gagauzia, 1 milion 157 de mii. Raionul Soroca care are exact aceeasi populatie 100 de mii si la alte compartimente pot gasi acelasi dezechilibru. Cum se explica? E un motiv.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca dumneavoastra stiti cu totii ca saptamina trecuta a avut loc un eveniment la Comrat si cred ca evenimentul respectiv necesita o sustinere putin mai speciala decit media pe republica. Si de fiecare data, in asemenea cazuri se aloca suficient, deci cel putin mai multe resurse pentru a desfasura atare masuri fie la nivel republican, fie la nivel raional, deci este o practica buna.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu zic ca ar fi o practica vicioasa. Parerea unor colegi deputati este ca e in legatura cu alegerile apropiate din Gagauz-Yeri, dar cred ca nu este adevarat.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu nu cred ca aceasta suma face, sa spunem asa, niste favoruri cuiva.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Desigur, spuneti-mi va rog, nu este o suma importanta si, totusi, este curios. Citesc la, tot acelasi compartiment ce tine de cultura, repararea Manastirii Bosie din cadrul complexului muzeal, orasul medieval Orheiul Vechi, stiti cumva ca exista o asemenea manastire?

 

Domnul Mihail Pop:

Catre rusinea mea, nu stiu.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Dar nu exista. Exista, intr-adevar, o cava care poarta aceasta denumire si nu stim cum poate fi reparata? Deci, am intrebat de arheologi, nu stiu pe ce s-ar putea da acesti bani?

Domnule Presedinte,

Mai am o intrebare, ultima. Primariile pe care le vad selectate in documentul respectiv cu diferite proiecte, repararea gradinitelor, scolilor, salilor, caselor de cultura, stiti cumva apartenenta politica a primarilor care sint atit de fericiti sa primeasca aceste fonduri?

 

Domnul Mihail Pop:

Absolut nu ma intereseaza si nici nu stiu.

 

 

Domnul Oleg Serebrean:

Pacat ca nu va intereseaza. Peste 90 la suta dintre ei, va putem da si numele primariilor, sint primari ai Partidului Comunistilor. Cum explicati acest dezechilibru?

 

Domnul Mihail Pop:

Noi nu dam primarilor.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu primarilor, primariilor.

 

Domnul Mihail Pop:

Noi dam localitatii unde exista probleme in vederea solutionarea intrebarilor sociale.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu este adevarat.

Domnule ministru,

Este o tactica, din pacate, inradacinata deja in special in ultimii ani cind primarii opozitiei sint defavorizati, nu veti gasi. Citi primari ai Fractiunii Parlamentare “Alianta “Moldova Noastra»”, spre exemplu, sau a altor partide?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Noi am mentionat, la adoptarea Legii bugetului pe anul 2006, ca veniturile bugetului se formeaza din impozitele indirecte, TVA.

Si acum constatam din nou ca veniturile anului bugetar 2006 vor creste suplimentar iarasi din TVA de la importuri si se va diminua TVA de la marfurile si serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova. Ati putea dumneavoastra sa dati o explicatie, de ce se intimpla acest lucru cu economia aceasta a tarii noastre? Ca noi veniturile de la TVA de la import cresc, dar de la activitatea noastra economica interna se micsoreaza.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, trebuie de inteles un lucru, ca factorul extern este foarte influent pentru economie in interior. Circa 70 la suta din componentele, de pilda pentru productie se importa. Tot ce se plateste TVA la vama, dupa procesul de calculare, diminueaza calcularea pe intern TVA, fiindca ea trec in cont la calcularea obligatiunii fiscale pentru marfurile produse si vindute pe teritoriul Republicii Moldova si prin aceasta este un factor care diminueaza obligatiunea pe teritoriul Republicii Moldova.

Plus la aceasta, asupra acestei surse de venit TVA este si o influenta a faptului ca, in legatura cu sistarea exporturilor in Federatia Rusa unele intreprinderi, care prestau servicii pentru intreprinderile vinicole si-au diminuat cifra de afaceri. Si aceasta tot este o influenta in diminuarea acestui impozit.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu cred ca dumneavoastra ati confirmat ca Guvernul Republicii Moldova, pe care dumneavoastra il reprezentanti, nu are prioritati, fiindca iarasi, aceste cresteri de venituri care dumneavoastra cu greu le adunati de la vama, fiindca productia noastra interna, practic, moare cu incetisorul, ii trimiteti asa, ca prin nisip sa se duca, si nu se vad pentru ce s-au facut aceste investitii. Si un lucru foarte concret despre care noi vorbim de acum al patrulea an, sa facem o investitie publica, ca s-o vada lumea. O intreprindere care produce etanol. Si atunci n-ar trebui, ceea ce-ati spus dumneavoastra ca avem aceasta, eu stiu, factor extern. Trebuie sa folosim factorul nostru intern, sa producem pentru consumul intern.

Si daca noi am construit aceasta fabrica, care costa 25 milioane de dolari de 60 000 de tone, 240 000 de tone porumb prelucrat aici, in Republica Moldova. Nu trebuie sa cauti importatori sau altceva si nu trebuie sa depinzi de o piata din Rusia sau din alte tari din lume. Aceasta este.

Domnule ministru,

Si eu cred ca ar trebui odata si odata Guvernul sa inteleaga ca acei bani putini pe care noi ii adunam sa fie ei folositi eficient si folositi cu scopul de a dezvolta consumul intern si economia interna.

 

Domnul Mihail Pop:

Aici, eu cred ca ar trebui sa ne uitam la cifre in dinamica. Noi avem TVA intern pe parcursul ultimilor 4 ani, care, practic s-a triplat, de la 740 de milioane, daca nu gresesc eu, in 2002, noi am ajuns la TVA care astazi echivaleaza cu cifra de aproape 2 miliarde de lei. De aceea, este incorect a constata faptul ca pe intern nu este dezvoltare.

Plus la aceasta, ca alt, sa spunem asa, factor care demonstreaza totusi ca este si o dezvoltare interna este acumularea impozitului pe venit. Avind o descrestere a cotei de la 28% la 15%, pe parcursul ultimilor ani, acest impozit in suma absoluta a crescut. Practic, tot avem triplare la acest compartiment, desi la impozitul pe venit, de rind cu diminuarea cotelor avem cresterea scutirilor din investitii, care numai pentru anul trecut a fost de cifra 300 milioane de lei, daca mai precis este de
286 milioane de lei. Deci, cifrele spun ceva, totusi, in defavoarea constatarii dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Numai dumneavoastra nu trebuie sa uitati sa mai spuneti structura impozitului pe venit, cine plateste acest impozit pe venit? Adica, acei care se ocupa cu producerea sau acei care ocupa cu comertul. Adica, ei au cumparat, au vindut, au un venit si platesc.

Si cifra de importuri pe prima jumatate a anului tot vorbeste foarte clar si mai ales deficitul balantei comerciale de 500 si ceva milioane de dolari pe prima jumatate a anului.

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta problema nu trebuie negata. Este problema si asupra acestei probleme trebuie de lucrat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

O alta intrebare. Noi am propus inca anul trecut ca “Moldtelecom” sa plateasca dividende in buget. In sfirsit, am vazut ca dumneavoastra ati propus ca sa fie incasate suplimentar 152 milioane de la “Moldtelecom.”

Noi stim ca venitul “Moldtelecom”-lui pentru anul 2005 este cifra de
470 milioane de lei si platind acele 15% impozitul pe venit, lor le ramine, profitul net de 400 milioane. Eu am o intrebare catre dumneavoastra: nu ar fi mai bine sa incasam adaugator de la “Moldtelecom” 175 milioane de lei si sa indreptam acesti bani pentru subventionarea agriculturii pentru lucrarile de toamna ale anului 2006? Cum credeti dumneavoastra?

 

Domnul Mihail Pop:

“Moldtelecom” este o intreprindere in dezvoltare. Pentru a obtine rezultate bune, este necesar de a investi. Aceasta intreprindere are program investitional propriu. Si banii care sint la destinatia intreprinderii sint directionati pe programe concrete. Si in rezultatul acestor programe investitionale intreprinderea obtine acele performante pe care le are la momentul actual.

Daca noi stopam investitiile in aceasta intreprindere, riscam ca aceasta intreprindere, cu timpul, sa devina in stare, sa spunem asa, de degradare sau de stagnare. De aceea, cred ca nu este cazul de a discuta chiar aceasta intrebare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, este cazul, fiindca dumneavoastra stiti ca in 2005 si in 2006 ei au facut o investitie foarte mare in jur de 400 si ceva milioane de dolari pentru sistemul telefoniei fixe in standardul SIDIEM si tot acum s-a cerut si licenta pentru telefonia mobila in acelasi standard.

Si daca e sa vedem cheltuielile facute si cind vor fi intorsi acesti bani, acesti bani vor fi intorsi in 20 de ani. Adica, iar este ineficienta in investitiile pe care le face azi “Moldtelecom”. Asa ca trebuie sa calculam si sa vedem, ce se face cu acesti bani pe care “Moldtelecom” ii investeste astazi.

Domnule ministru,

Si inca o intrebare, ultima, caci atita, cred, se permite. Am gasit aici o cifra pentru plata catre Intreprinderea de Stat “Registru” – 7,8 milioane de lei pentru pasapoartele eliberate cetatenilor din stinga Nistrului. Intreprinderea de Stat “Registru” a avut in 2005 venituri de 36 milioane de lei.

 

Domnule ministru,

Totusi, de ce nu ar plati sau de ce nu ar face aceste pasapoarte, care au fost prin decizia Guvernului, ca iarasi aici e incalcare de lege, intii s-a adoptat hotarirea de Guvern si pe urma vine de acum in Parlament Guvernul ca sa modifice Legea bugetului. Acesti bani sa fie din contul veniturilor proprii ale Intreprinderii de Stat “Registru”, 7,8 milioane, cred ca aici nu e o problema.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca noi nu trebuie sa incurcam functiile Intreprinderii de Stat “Registru” cu functiile statului. Intreprinderea de Stat “Registru” presteaza servicii pentru stat, pentru care statul trebuie sa plateasca.

Alta este problema. Pentru aceste servicii este pusa sarcina ca sa nu fie profitabile, adica sa fie prestate la pretul de cost. Dar aceste servicii puteau sa fie prestate si altei intreprinderi. Dar s-au dat pentru Intreprinderea de Stat “Registru,” pentru ca sa faca aceste servicii, ca este o intreprindere intrucitva si specializata. De aceea, de pus problema respectiva de pasaportizare a cetatenilor din stinga Nistrului prin agent economic, cred ca...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Incaseaza banii de la Intreprinderea de Stat “Registru” in buget si platiti in continuare inapoi acestei companii pentru indeplinirea unor programe de stat. Incasati banii la buget, asa cum ar trebui sa plateasca o intreprindere de stat.

 

Domnul Mihail Pop:

Intreprinderea de stat plateste impozite. Ea este egala in drepturi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ea trebuie sa plateasca dividende, fiindca ele folosesc capitalul statului si trebuie sa plateasca dividende la stat, de la cota de participare a statului, Intreprinderea de Stat “Registru”.

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta intrebare se studiaza si cred ca va fi luata decizia si in directia aceasta, o data ce dumneavoastra ati acceptat modificarea Legii cu privire la intreprinderea de stat, unde vor fi inclusi reprezentantii statului in Consiliul de administratie a intreprinderilor.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Legea in vigoare cu privire intreprinderea de stat permite ca sa plateasca, ca sa incasam bani de la intreprinderea de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Tinem cu totii minte modul in care s-au desfasurat dezbaterile anul trecut in sedinta plenara cind s-a discutat proiectul Legii bugetului pe 2006. Mai multi colegi de ai nostri s-au referit la citeva compartimente, este vorba despre: invatamint, cultura, stiinta si au constatat ca alocarile erau modeste. Au adus argumente, au demonstrat ca este oportun ca sa se opereze niste finantari suplimentare. Acum, lecturind cu atentie acest proiect de lege, am constatat ca, de fapt, aceeasi abordare se mentine in continuare, deci, acelasi principiu se aplica.

Iata, daca ne referim la compartimentul “Cultura, arta”, ati spus “Religie”, “Sport si actiuni pentru tineret”, majorarile sint cele mai nesemnificative –
14,9 milioane, iar ceva mai jos spuneti ca, pina la urma, suma se va diminua cu
4 300 000 de lei. Deci, este una modesta. In timp ce, de pilda, majorarile pentru Serviciul Vamal pentru utilarea cu utilaj modern, constituie o suma destul de frumusica – 46,6 milioane de lei. O atitudine absolut iresponsabila fata de aceste sfere ale vietii noastre.

E vorba despre bugetarii care sint cel mai prost remunerati. Cele mai modeste salarii le au anume angajatii retelelor de biblioteci din Republica Moldova, acei care activeaza in cultura, artistii din cadrul teatrelor. N-ati putut cumva sa le acordati o mica prioritate? Sa le oferiti o sansa in plus. Mai ales daca tinem cont de faptul ca salariile lor sint cele mai mici, cele mai mizere.

Si apoi tinind cont si de observatia domnului Serebrian. Ati inclus in lista obiectelor care urmeaza sa fie finantate, renovate aceasta Manastire “Iosif”, care, intr-adevar, este una inexistenta.

In acelasi timp, exista aceasta bijuterie de manastiri de-a lungul Nistrului, manastiri, care sint datate de arheologii nostri cu o vechime de 1 500 de ani, care prezinta, intr-adevar, o valoare inestimabila pentru cultura noastra si ele sint abandonate, date uitarii. Numai Manastirea Tipova in acest sens cit de mult vorbeste. Lucrurile sint grave de tot. Manastirea este pingarita, este devastata, iar ministerul de resort nu ia atitudine si nu va solicita o finantare, pentru ca sa salvam aceste monumente unicat.

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, referitor la ceea ce se refera la salarizare. Cred ca dumneavoastra monitorizati statistica salarizarii in sistemul bugetar si de fiecare data autoritatile dau anume pentru majorarea salariilor pentru pedagogi. Si daca vedem statistica, eu cred ca este o dinamica de majorare foarte esentiala. Pentru anul acesta media a crescut cu 40 la suta.

Ceea ce se refera la finantarea altor obiecte prioritare. Fiecare, eu vreau ca sa intelegem un lucru, la momentul actual, solicitari si necesitati de a repara multiple edificii, fie si de cultura, fie si de stat, fie, eu stiu, istorice, sint foarte multe, dar posibilitatile sint limitate. De aceea, se merge pas cu pas, din an in an se aloca mai mult si se extinde lista acestor obiecte. Cu timpul, cred ca si la aceste obiecte vor veni posibilitati de finantare.

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb: Ministerul Culturii si Turismului v-a adresat, cumva, sesizari in legatura cu aceste manastiri? Fiindca, s-au facut, inclusiv eu am facut interpelari de la microfonul Parlamentului si am cerut anul trecut ca sa se intreprinda actiuni pentru a salva aceste manastiri, care sint supuse disparitiei. Este foarte regretabil acest lucru. Ati primit cumva o solicitare din partea ministrului Cozma pentru ca sa fie alocati bani pentru a salva acestea?

 

Domnul Mihail Pop:

Eu vreau sa va asigur ca aceste interpelari au parvenit in Ministerul Finantelor, dar in pachetul acela de 2,7 miliarde solicitari, precis ca sta si aceasta solicitare de finantare, dar avem ceea ce avem.

 

Domnul Ion Varta:

Si ultima intrebare. In legatura cu subventionarea, acordarea unor ajutoare financiare celor care au suferit de pe urma calamitatilor naturale. Dumneavoastra mentionati aici ca sint prevazute aceste alocari. Care este suma exacta? Fiindca eu am incercat s-o identific si n-am reusit, am parcurs intreg registrul. Cit preconizati pentru ca sa acordati acest ajutor financiar persoanelor fizice si juridice care au suferit de pe urma calamitatilor naturale, in special de pe urma ploilor torentiale si cu grindina din vara anului curent?

Fiindca am fost sesizat din teritoriu. Unii dintre acei care au primit aceste ajutoare, sint insatisfacuti, considera ca li s-au oferit sume modeste, care nu le permit sa acopere toate cheltuielile pentru a lichida aceste prejudicii.

 

Domnul Mihai Pop:

Este cazul de mentionat faptul ca pentru persoanele care au suferit in urma ploilor torentiale au fost citeva hotariri de guvern, unde au fost alocate resurse financiare din contul Fondului de rezerva.

De aceea, sa va spun acum, cu certitudine, care a fost suma totala, nu pot sa va spun. Daca va fi necesar, o informatie suplimentara in baza studierii acestor hotariri de Guvern pot sa va prezint.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sintem la o ora si 15 minute, timp de intrebari pentru domnul ministru. Rog foarte mult colegii, care sint la microfon acum, maximum doua intrebari si rog
intr-o maniera bine definita si succinta, fiindca urmeaza si raportul comisiei, va fi posibilitate de a adresa intrebari si cu aceasta ocazie.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Cred ca aveti o misiune sa raspundeti special la intrebari si o posibilitate sa ne convingeti. Deci, totusi, care suma de venituri trebuie s-o votam noi in Parlament astazi, s-o redistribuim: 642 de milioane sau care este aceasta suma?

 

Domnul Mihail Pop:

Suma care se redistribuie in total cu suma pe intern, ceea ce-am spus noi, deci economiile de la deservirea datoriei interne este de 560 milioane de lei.

 

Domnul Ion Gutu:

In nota informativa citim ca 364 milioane sint incasarile peste sarcina stabilita pe primele 6 luni si 277 de milioane reprezinta majorari pentru perioada ramasa pina la finele anului. Deci, noi astazi redistribuim si suma aceasta care trebuie sa fie supra.

 

Domnul Mihail Pop:

Preconizati ca va fi, da?

 

Domnul Ion Gutu:

Este interesant. Al doilea moment. Am gasit aici, in nota informativa, suma de compensare a diferentelor la tarifele de gaz in legatura cu majorarea esentiala la 50%, suma este de 21 milioane de lei. Aceasta este o suma pentru anul 2006 sau o suma pentru al doilea semestru al anului curent?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, 21 milioane de lei sint preconizate pentru, eu am spus si in raport, a acoperi 50% din cresterea tarifului.

 

Domnul Ion Gutu:

Care este cifra?

 

Domnul Mihail Pop:

50% din cresterea tarifului.

 

Domnul Ion Gutu:

Suma? 20 de milioane?

 

Domnul Mihail Pop:

21 de milioane.

 

Domnul Ion Gutu:

Asa.

 

Domnul Mihail Pop:

Pentru toata populatia, cu incepere de la 1 iulie, dar mai bine spus, de la momentul intrarii in vigoare a deciziei ANRE, de la 21 iulie pina la sfirsitul anului pentru toti cetatenii care utilizeaza gaz natural in volum de 30 metri cubi pe luna.

 

Domnul Ion Gutu:

Dar care este suma in legatura cu compensarea primei majorari care a avut loc anul acesta?

Cite milioane?

 

Domnul Mihail Pop:

N-am inteles intrebarea.

 

Domnul Ion Gutu:

A fost majorat de la 80 la 110 dolari.

 

Domnul Mihail Pop:

Prima majorare care a fost de 9 milioane de lei pentru persoanele socialmente vulnerabile care beneficiaza de scutiri de 50% si 25%. Dar aceste 21 milioane se refera la toata populatia din Republica Moldova. Mai bine-zis, pentru prima majorare – 6,2 milioane. Pentru a doua majorare va fi de 9,2 milioane pentru persoanele socialmente vulnerabile. Si in total va fi 15 milioane.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, 21 de milioane.

 

Domnul Mihail Pop:

Si in total vor fi 12 – 15 milioane.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule ministru,

Cu riscul de a ma repeta, dar vreau sa-mi expun si eu parerea, caci este vorba astazi, in acest proiect de lege despre utilizarea si distribuirea banilor publici la care avem atitudine fiecare dintre noi, fiecare cetatean si agent economic al Republicii Moldova si nu mai putin important acei 1 milion de cetateni plecati peste hotare, a caror contributie este de 28 de procente in produsul intern brut al republicii.

Nu credeti dumneavoastra ca Guvernul Republicii, inclusiv Ministerul Finantelor este responsabil pentru faptul ca, pina in prezent, nu au elaborat acele criterii de care ati fost astazi intrebat, care sint criteriile si standardele in baza carora sint incluse in asa legi importante institutii, intreprinderi, localitati.

Daca se facea acest lucru in baza acestor criterii clar definite, sint sigura ca in aceasta lista apareau astazi si scoala de la Baurci, unde copiii pe care i-am vizitat invatau la minus 5 grade frig si gradinita din satul Horesti, si retelele de apa din satul Hagimus la hotar cu Thigina, si multe alte institutii care asteapta contributia bugetului de stat pentru as solutiona problemele cu care se confrunta.

Nu credeti dumneavoastra ca am depasit timpul de a construi garduri in jurul institutiilor si acele milioane de lei care se construiesc, astazi se aloca pentru constructia de garduri, a fi mai bine sa fie utilizate pentru asigurarea cu medicamente in cadrul acelor programe de stat de care s-a mai mentionat astazi pentru tratamentul bolnavilor in antitumoral, bolile neuropsihice si multe alte maladii, necesitati care astazi sint departe de a fi acoperite. Si inca o problema.

Cind va fi timpul sau de cit timp mai are nevoie Guvernul Republicii Moldova sa elaboreze aceste criterii pentru ca sa definitivam odata si pentru totdeauna distribuirea banilor publici conform apartenentei, culorii politice, persoanei, localitatii unde locuieste si multe altele. Cred ca o jumatate de an ar fi un timp suficient ca la bugetul anului 2007 deja sa veniti in fata Parlamentului cu aceste standarde clar definite.

Va multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, eu as mentiona faptul ca la prima intrebare ce tine de asigurarea cu apa a satului Hagimus si scolile care au fost nominalizate Baurci, imi pare ca sint in primul proiect al bugetului, care, pina la rectificare si este in vigoare, daca poate eu dau gres, dar Hagimus precis ca are acest proiect de asigurare cu apa, ce se refera la careva criterii. Deci, noi nu trebuie sa uitam un lucru ca problema dezvoltarii sociale este pusa preponderent pe seama autoritatilor publice locale.

Dumneavoastra aveti astazi, dupa cite stiu eu, a revedea in proiect aceste obligatiuni si drepturi. Si pornind de la legile care vor fi modificate, probabil, se vor schimba si unele accente, deci, responsabilitati asupra dezvoltarii teritoriilor, fiindca totul este in dezvoltare.

 

Domnul Marian Lupu:

Ultimele doua interventii.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule ministru,

In ultimul timp asistam la un lucru care se face foarte... de catre Consiliul republican de expertiza medicala a vitalitatii impotriva acelor care au gradul de invaliditate, pe motivul ca acestea le-ar fi luat pe nedrept, prin coruptie s.a.m.d. In acelasi timp, gasim aici in raport ca in legatura cu reformarea structurala ce tine de transferul in subordinea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale a consiliului respectiv de expertiza medicala a vitalitatii vor fi alocate suplimentar 3,9 –
4 milioane de lei. Ce se are in vedere? Ce aprobam noi aici?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, pina in anul curent consiliul de expertiza a vitalitatii, asa cum spunem noi “ВТЭК” republican era finantat din contul bugetului asigurarilor sociale de stat. Pentru a elibera resurse, surse financiare in bugetul asigurarilor sociale de stat, se propune ca finantarea acestui consiliu sa fie trecuta de la bugetul de stat. Si costul acestei intrebari este de suma pe care dumneavoastra ati nominalizat-o.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, multumesc.

Adica se schimba sursa de finantare.

 

Domnul Mihail Pop:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Si ultima interventie.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

O sugestie si o rugaminte poate pentru viitor, ca rubrica beneficiarul obiectivului sa cuprinda un pic mai multa informatie pentru a evita intrebarile, poate inutile uneori. De aceea, imi cer iertare, daca nu am fost in stare sa inteleg ce se avea in vedere.

 

Domnul Mihail Pop:

Da, multumesc.

 

Domnul Igor Klipii:

Este rubrica “La zavoi”, gazificarea Pensiunii de Odihna “La zavoi”, care se repeta de doua ori si vreau sa ne explicati cui ii apartine aceasta pensiune si care este situatia cu sumele indicate in Pensiunea de Odihna “La zavoi”. Cui ii este subordonata si unde se afla aceasta pensiune?

 

Domnul Mihail Pop:

Ar trebui sa vad, nu tin minte.

 

Domnul Igor Klipii:

Pagina 42.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule Valeriu,

Poate sa nu ma ajuti? Sau daca puteti sa notati documentul, sa vad, sa pot memoriza. (Voce nedeslusita din sala). Unde-i totalul, dar unul subcompartiment.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci.

 

Domnul Mihail Pop:

Iata aceasta de acum nu mai tin minte.

 

Domnul Igor Klipii:

Cui ii apartine aceasta Pensiune?

 

Domnul Mihail Pop:

Nu sint pregatit sa va raspund acum cine este proprietarul acesteia. Este un obiect de stat, aceasta-i. Proprietate statala.

 

Domnul Igor Klipii:

Deci, va rog sa tineti cont de sugestia de a completa, eventual, chiar poate pentru lectura a doua, cu informatiile necesare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Eu va multumesc.

Rog sa luati loc.

Va rog, comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Modificarile propuse in proiectul prezentat de Guvern sint concepute de venituri suplimentare la bugetul de stat, realizate in primul semestru al anului, si prognoza veniturilor scontate de pina la finele anului. Evolutia activitatii desfasurate in semestrul intii al anului curent a invocat majorarea incasarilor la bugetul de stat la toate componentele cu 7,1 la suta, fiind estimata la nivelul de
4 miliarde 555,4 milioane de lei.

Ceea ce depaseste prevederile stabilite pentru perioada respectiva a anului 2005 cu 729,1 milion de lei sau cu 19,1 la suta. In cadrul acestor veniturile de baza ale bugetului de stat au fost realizate in suma de 4 miliarde 1,8 milioane de lei, cu circa 364,8 milioane de lei sau 10 la suta peste prevederile pentru perioada data. Comparativ cu perioada respectiva a anului precedent, incasarile anului curent sint in crestere cu 621,4 milioane de lei sau cu 18,4 la suta.

Ponderile cele mai mari au fost anuntate in raportul domnului ministru si sursele de majorare a veniturilor tot au fost anuntate. Pornind de la aceste constatari, proiectul propune majorarea veniturilor bugetului de stat la toate componentele, in total cu 737,4 milioane de lei si va constitui pentru anul 2006 – 10 miliarde 426,6 milioane de lei, inclusiv veniturile de baza – 9 miliarde
136,6 milioane de lei, dintre care 364,8 milioane de lei sint incasate peste sarcina stabilita pe primele 6 luni, iar 277,2 milioane de lei ramin a fi incasate in perioada ramasa pina la finele anului.

Pornind de la volumul veniturilor actualmente, pe parcursul a sase luni si estimarile prognozate pentru lunile iulie–decembrie se propune majorarea incasarilor la unele tipuri de venituri cu 856,9 milioane de lei, iar pe altele – micsorarea cu 214,9 milioane de lei. Astfel, impozitul pe venit va avea un indiciu usor crescator de la 343,1 milion de lei la 385,2 milioane de lei. Volumul incasarilor de la aplicarea taxei pe valoarea adaugata vor indica o majorare de circa 320 milioane de lei.

Evolutia actuala de pe piata comertului cu bauturi alcoolice influenteaza negativ asupra incasarilor de accize, de la care se asteapta o diminuare de circa 12,9 milioane de lei. Incasarile la vinul brut, bauturile alcoolice tari, vinurile din struguri, sampania, coniacul se prevad a fi micsorate respectiv cu 5,6 milioane de lei, 29,8 milioane de lei si 5,1 milion de lei.

Venitul net al Bancii Nationale varsat in bugetul de stat constituie deja
162,8 milioane de lei si depaseste suma aprobata de 120 milioane de lei cu
42,8 milioane de lei, cu care, respectiv, se propune majorarea veniturilor bugetare la acest capitol.

Pina la finele anului, se preconizeaza incasari in buget a dividendelor la cota parte a statului in capitalul social al societatii pe actiuni in suma de circa
160 milioane de lei, ceea ce e mai mult cu 152 milioane de lei fata de cel aprobat prin lege. Majorarea in cazul acesta se prevede in fond din contul SA “Moldtelecom”. De la dinsii o sa incasam 150 de milioane de lei.

Pornind de la executarea in semestrul intii si de la estimarile anuale, pe linga cele mentionate, se propune majorarea veniturilor de la aplicarea taxei de stat cu 10,8 milioane de lei. De la eliberarea pasapoartelor – cu 2,5 milioane de lei, pentru serviciile prestate de catre notarii de stat – cu 0,6 milioane de lei si din alte tipuri de incasari – cu 11,8 milioane.

Cheltuielile bugetului de stat la toate componentele va avea o crestere de 513,3 milioane de lei sau cu 4,9 la suta si va constitui la general 10 miliarde
538,1 milion de lei, inclusiv al cheltuielilor de baza – cu 457,2 milioane de lei sau
5,2 la suta si vor constitui 8 miliarde 792,9 milioane de lei. Cheltuielile aferente proiectelor finantate din sursele externe – cu 56,1 milion de lei sau 7,9 la suta si vor constitui 767,5 milioane de lei.

Evolutia cheltuielilor de baza sint directionate, in fond, conform categoriilor de consum cu caracter social si investitional. In rezultatul majorarii tarifelor la gazele naturale se propune ca cheltuielile bugetului la acest capitol sa fie indexate conform majorarilor acestora din februarie a anului curent, suportul financiar fiind estimat la 25,3 milioane de lei, din care 13,8 milioane de lei sint destinate institutiilor finantate din bugetul unitatilor administrativ-teritoriale, 5,3 milioane de lei celor finantate din bugetul de stat si 6,2 milioane de lei compensatii nominative prin transferul catre bugetul asigurarilor sociale de stat.

Alocatiile suplimentare ce tin de majorarea tarifelor in semestrul doi al anului curent vor constitui 64,8 milioane de lei, inclusiv 23,8 milioane de lei pentru energia termica si 41 milioane de lei pentru gazele naturale, dintre care suma de 9,5 milioane de lei este destinata pentru indexarea compensatiilor nominative prin transferuri catre bugetul asigurarilor sociale de stat, 19,2 milioane de lei –institutiilor finantate din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, 15,1 milion de lei institutiilor finantate de la bugetul de stat si 21 milioane de lei pentru compensarea diferentei tarifare, pentru gaze naturale, furnizate populatiei.

In contextul proiectului de Lege cu privire la masurile de protectie sociala a populatiei, in legatura cu majorarea tarifelor la gaze naturale, comisia considera oportun ca cheltuielile pentru compensarea diferentei de tarife la gaze naturale, furnizate consumatorilor casnici in marime de 21 milioane de lei sa fie reflectate in bugetul la grupa de cheltuieli asistenta si sustinerea sociala, fiind transferare astfel de la grupa complexului pentru combustibil si energie.

Pentru sustinerea politicilor din domeniile protectiei sociale, invatamint, sanatate, aparare nationala, securitate si siguranta publica, transporturi, agricultura, industrie, mediu etc. au fost intreprinse masuri de majorare a unor cheltuieli, care s-au materializat atit prin investitiile directe, cit si prin transferuri, subventii si redistribuiri pentru intretinerea curenta, implementarea si monitorizarea unor proiecte, efectuarea de reforme structurale, precum si efectuarea de reparatii capitale si de investitii capitale.

In legatura cu introducerea de la 1 septembrie 2006 a alimentatiei gratuite la prinz a elevilor din institutiile de invatamint secundar, profesional la compartimentul invatamint se aloca suplimentar 3 milioane 288,3 mii de lei, iar pentru asigurarea localitatilor rurale cu specialisti cu studii medicale si farmaceutice, incepind cu actualul an de studii pregatirea acestora sa va efectua exclusiv cu finantarea bugetara, in legatura cu care fapt la grupa de invatamint superior se aloca suplimentar 940 mii de lei.

Se prevede majorarea alocatiilor Universitatii Agrare de Stat cu 31,3 mii de lei si a Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului cu 1milion 700 mii de lei in legatura cu insuficienta mijloacelor pentru protectia sociala a copiilor orfani si acelor tutelati.

Pentru asigurarea realizarii programelor nationale de sanatate la compartimentul ocrotirea sanatatii se preconizeaza alocarea de surse suplimentare destinate pentru procurarea aparatajului si utilajului necesar pentru inzestrarea Sectiei de reanimare a Spitalului Clinic Republican in valoare de 7 milioane
500 mii de lei, pentru procurarea aparatelor pentru dializa pentru spitalele din republica 5 milioane de lei si pentru procurarea microscopului universal cu micromanipulatoare pentru Centru Stiintifico-practic “Sanatatea reproductiva, genetica medicala si planificarea familiei” 500 mii de lei.

In legatura cu reforma structurala ce tine de transferul in subordinea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale a Consiliului republican de expertiza medicala a vitalitatii la acest capitol vor fi alocate suplimentar 3,9 milioane de lei. La capitolul destinat agriculturii majorarile sint evaluate la nivelul de
99,6 milioane de lei, dintre care partea preponderenta de 62,6 milioane de lei o constituie cheltuielile aferente proiectului cu finantarea extern, derulate in aceasta ramura.

Fondul pentru subventionarea sau sustinerea producatorilor agricoli se suplimenteaza cu 25 milioane de lei, propuse spre utilizare in scopul crearii unor noi statiuni tehnologice de masini, iar pentru asigurarea conditiilor specifice de remunerare a serviciului special pentru influenta activa asupra proceselor hidro-meteorologice, alocatiile se vor suplimenta cu 2 milioane de lei.

Pentru proiectele finantate din surse externe, destinate in special aprovi-zionarii cu apa, la capitolul gospodaria comunala si gospodaria fondului de locuinte vor fi alocate suplimentar 33,8 milioane de lei. Acumularea de venituri suplimentare a permis majorarea cheltuielilor, totale la capitolul investitii capitale cu 140,3 milioane de lei si la capitolul reperatii capitale – cu 134,8 milioane de lei.

Principalele domenii de distribuire a acestor surse sint pentru reparatia capitala a drumurilor – 108 milioane de lei, inclusiv pentru repararea drumurilor din raioane – 38 milioane de lei, pentru constructia si reparatia capitala a taberelor de odihna din republica – 15 milioane de lei, pentru asigurarea necesitatilor pietei interne cu medicamente autohtone – 16 milioane de lei, pentru constructia, reconstructia si reparatia obiectelor de menire sociala din UTA “Gagauzia” –
12 milioane de lei, pentru efectuarea unor lucrari de proiectare si fezabilitate in sectorul energetic al republicii – 5,5 milioane de lei.

O majorare considerabila de 512,3 milioane de lei se preconizeaza la capitolul transferurile de la bugetul de stat la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale dintre care 478,5 milioane de lei sint prevazute pentru majorarea salariilor in sistemul bugetar, 23,2 milioane de lei pentru compensarea costurilor in legatura cu majorarea tarifelor la gaze naturale, si 9,8 milioane de lei – la energia termica,
0,8 milioane de lei pentru compensarea pierderilor de venituri a bugetului raionului Taraclia in legatura cu trecerea de la plata impozitului unic in agricultura la aplicarea impozitului funciar si in conditiile generale.

Pentru rambursarea imprumuturilor externe vor fi utilizate suplimentar
251,9 milioane de lei fata de suma aprobata initial si va constitui in total suma 636,3 milioane de lei. Pornind de la propunerile de modificare, prezentate de proiectul mentionat, deficitul general al bugetului de stat la toate componentele se va micsora cu 224,1 milioane de lei, si va constitui 110,5 milioane de lei, suma dictata, in fond, de necesitatea onorarii de catre Guvern a obligatiilor de plata fata de creditorii Clubului de la Paris conform conditiilor aferente procedurilor de restructurare a datoriei de stat.

Pentru imbunatatirea textului proiectului de lege, comisia, in contextul avizului Directiei juridice sustine propunerea de a exclude prevederile punctului 8) din articolul 1 al proiectului, iar la articolul 2, cuvintele “Ministerul Finantelor” se substituie cu cuvintul “Guvernul”.

Majorarea tarifelor la serviciile pentru incasarea de la populatie a varsamintelor la buget de la 0,8 la unu, este propusa la punctul 5) din proiect, se va efectua in limita alocatiilor actuale, fara majorarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2006.

 

Stimati colegi,

Noi am primit vreo citeva propuneri de modificari de a aloca sursele financiare suplimentare. Am discutat in comisie si, totusi, va propunem dumneavoastra sa sustinem propunerea Guvernului.

Pornind de la cele mentionate, comisia sustine proiectul prezentat si, luind in considerare obiectiile expuse mai sus si unele de ordine redactionala si de precizare a denumirii obiectelor, il propune Parlamentului spre adoptare.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Domnule presedinte,

Intrebarea mea tine de cea formulata si adresata domnului ministru Pop. Ma refer la cele 96 de milioane aproximativ de lei de la buget pentru retelele de distributie a gazelor naturale. Avem toate temeiurile sa-l credem pe domnul ministru Pop in privinta transmiterii la balanta autoritatilor publice locale a acestor retele construite pe banii statului din bugetul central sau din cele locale.

Problema e ca la capitolul “Venituri”, in bugetul de stat, asa cum a fost votat la sfirsitul anului trecut si asa cum se prezinta acum ca rectificari, nu avem nici un fel de venituri de la utilizarea, de la exploatarea de catre “Moldovagaz”, a se citi “Gazprom”, a acestor retele.

In mod normal, pentru utilizarea retelelor proprietate a Republicii Moldova, proprietate de stat sau administratiile publice locale, utilizatorul trebuie sa incaseze, sa plateasca niste sume care nu sint reflectate, vad ca nu avem nici un leu venit la buget si aceasta in coniditiile in care “Gazprom” promoveaza o anumita politica tarifara in raport cu Republica Moldova, ceea ce se reflecta asupra consumatorului casnic, intii de toate, dar si a celui industrial.

Vreau sa va intreb: poate ati discutat cu reprezentantii Guvernului, de ce Guvernul, ca proprietar al acestor retele, impreuna cu administratia publica locala, nu conditioneaza exploatarea lor de plata cuvenita in aceste cazuri? Sau in ce masura acordul de a utiliza cu titlu gratuit aceste retele se reflecta asupra pretului platit de Republica Moldova pentru importul de gaze din Federatia Rusa?

Si a doua intrebare in subsidiar, ati mentionat foarte bine si eu ma bucur de faptul ca Guvernul a propus si de aceasta data acordarea de inlesniri cu caracter social pentru primii 30 de metri cubi consumati in conditii casnice. Este un lucru bun, dar observ ca aceasta inlesnire se acorda absolut tuturor consumatorilor casnici, fara a diferentia intre acei cu venituri mari si acei cu venituri mici.

Totusi, in Republica Moldova exista detinatori de adevarate palate, inclusiv aici, in Chisinau, si nu sint putini care iata pentru consumul celor 30 de metri cubi vor primi inlesnirile din partea statului. Nu-mi pare corect si nu cred ca mai avem un caz similar in Europa. Aceste inlesniri trebuie sa fie acordate intii de toate paturilor vulnerabile, oamenilor celor mai saraci, care nici ei nu sint putini in aceasta tara.

Ce a spus Guvernul cind ati discutat la comisie, in aceasta privinta, de ce bogatanii din aceasta tara sa primeasca inlesniri la consumul a 30 de metri cubi initiali de gaze naturale si de ce nu avem venuturi incasate de la exploatarea retelelor noastre de catre “Moldovagaz” sau “Gazprom”?

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu v-am inteles. La prima intrebare, vreau sa va spun ca retelele construite, ascultati, da, retelele construite sint proprietate a statului, date in folosinta Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” si aceasta acum are grija de reparatia retelelor, adica de exploatarea normala. Exploatarea normala necesita cheltuieli, adica, iata de ce acum Guvernul n-are venituri de la aceste retele.

La intrebarea a doua a dumneavoastra...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu va inteleg foarte bine.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Noi ratam venituri importante la buget.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu va inteleg foarte bine pe dumneavoastra.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Cheltuielile acestea de reparatie sint incluse in tarif si noi platim.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Mi-ati pus intrebarea mie, eu v-am raspuns. Aveti viziunile dumneavoastra, eu am viziunea mea.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu, eu v-am intrebat ce a spus Guvernul.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu trebuie sa ma convingeti.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Pentru ca in ucraina, de exemplu, pentru utilizarea de catre acelasi “Gazprom” a retelelor de distributie a gazelor naturale, statul ucrainean incaseaza venituri mari la bugetul de stat. Noi avem incasari zero. Si am impresia ca in acest caz Guvernul si noi, in complicitate cu Guvernul, tradam interesul economic al statului.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Spre regret.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Si interesul national si interesul consumatorului pina la urma. Ati vorbit de reparatii, acestea sint normale, dar ele se reflecta in tariful platit de consumatorul nostru.

“Gazprom” nu are nici un fel de pierderi, profita, pur si simplu, cum nu profita nicaieri in tarile care exporta gaze naturale, de lipsa noastra de caracter in a promova interesul economic al statului.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule coleg,

Stiti, vreau sa va spun ca nu sinteti la curent, gazoductele prin care se vinde gazul natural in tarile vecine, noi avem tariful mult mai mare decit tariful in Ucraina. Da, dar la tranzit avem. Avem 2,5 dolari pentru o mie de cubi la distanta de 100 de kilometri. In Ucraina tariful acesta este mult mai mic.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc doamna Presedinte.

Se aude, da? Eu cind am vorbit acum citeva zile in urma despre executarea bugetului pe anul 2005, am spus ca am impresia, desi este declarat un buget social, avem mai mult de furca cu un buget politienesc. Acum, in acest proiect de modificare am impresia ca avem de furca cu bugetul vilelor si al cladirilor administrative.

Dar, fiindca comisia dumneavoastra este inclusiv responsabila de aprecierea eficientei acelor propuneri care sint si corecte, chiar as spune, eu vreau sa inteleg citeva lucruri care au fost deja mentionate aici despre biserica respectiva, dar sint si altele.

De exemplu, doua milioane de lei pentru o cladire si doua milioane pentru alta, sistemul autonom de aprovizionare cu energie electrica si energie termica a cladirii Guvernului si cladirii Presedintiei. Din cele ce cunosc eu, precis exista sistemul autonom de aprovizionare cu energie termica. Deci, tot asa as vrea sa inteleg, care este sensul, eficienta prevederii de montare a sistemului de iluminare a casei Guvernului, care costa 800 de milioane de lei.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

800 de mii nu costa milioane.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Mii, cer scuze, da, foarte corect. Am vrut sa spun un milion jumatate impreuna cu celalalt, montarea sistemului pentru acces limitat, de cine se apara Guvernul nu stiu, a sistemului video de securitate si control al casei Guvernului. In total un milion si jumatate de lei.

Deci, care este parerea comisiei: pe cit de eficiente si necesare sint aceste cheltuieli in proiectul de lege propus astazi spre examinare?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am discutat in cadrul sedintei comisiei si am constatat ca este si sens, si eficienta.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Dar exista astazi sistemul respectiv, pentru ce trebuie inca un sistem?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu exista sistemul respectiv de control s.a.m.d., nu exista.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnul presedinte al comisiei,

Sistemul de aprovizionare cu energie, autonoma de aprovizionare cu energie electrica si termica exista in casa Guvernului si in Presedintie.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Exista, dar trebuie acum sa se faca o reconstructie capitala.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Trebuie sa schimbe, robinetele sa fie de aur, da? Clar. A doua intrebare. Deci, tot la acelasi capitol, de fapt. Majorarile veniturilor propuse aici, 364 de milioane in prima jumatate a anului si 277 de milioane in a doua jumatate a anului. De fapt, cunoastem destul de bine ca in prima jumatate a anului veniturile sint mult mai mici la buget decit in a doua jumatate a anului.

Si atunci cum se explica ca in prima jumatate a anului noi avem cu aproape cu 30 la suta mai mult venituri decit in a doua jumatate a anului, preconizate.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In anul curent, in primul semestru noi deja avem plus 374,8 milioane de lei. Pe semestrul al doilea s-a calculat ca o sa avem in plus inca 277 milioane de lei.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, eu de aceea si am pus intrebarea.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Tinind cont de situatia in care noi ne aflam.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Poftim.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Am inteles. La aceasta intrebare, ca si la prima, nu vreti sa dati un raspuns care sa fie clar. Dar eu cred ca aceste cifra confirma inca o data si cele spuse de deputatul Vlad Filat si daca doriti, doamna Ostapciuc, este un raspuns si la apelul dumneavoastra. De aceea si nu votam legile respective, fiindca propuneti cifre din start nereale, care pot fi supraimplinite foarte si foarte mult, iar la sfirsitul anului o sa vedeti ca din 277 o sa veniti cu rectificare si o sa fie nu 277 dar poate 300, dar poate chiar 400 de milioane de lei ca sa demonstram cit de glorios lucram noi, ce rezultate bune avem si propunem bani enormi pentru reconstructii de vile si case in loc sa propunem bani pentru compensarea cheltuielilor cetatenilor, paturilor socialmente vulnerabile la capitolul gaze, energie electrica, energie termica si altele.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, multumesc doamna Presedinte al sedintei.

Eu am doua propuneri: una mai mult de ordin redactional si alta de alt ordin. Incep cu a doua. Vreau sa va aduc aminte, deci, deputatilor din opozitie ca bugetul are doua compartimente: unul de venituri si altul de cheltuieli. Spre regret, toti vorbesc despre compartimentul de cheltuieli.

Vreau sa va spun ca si fractiunea noastra are sute de propuneri care ar fi de dorit de indeplinit, dar, spre regret, acesti bani ii putem distribui care sint. Daca aveti ceva propuneri la compartimentul de venituri, eu as vrea sa le vad care sint, dar daca nu sint, atunci impartim ceea ce avem.

Acum, ceea ce tine de propunerea redactionala la anexa 3, 4 este vorba de o redactare, o greseala pur tehnica. La aceasta anexa, pagina 19, ce se refera la raionul Calarasi, “sistemul de epurare a apelor reziduale”, trebuie de citit “sistemul de canalizare a orasului Calarasi”, 100, 250 de mii.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu accept.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc doamna Presedinte.

Domnule presedinte,

As vrea sa va intreb urmatorul lucru. Atit la aprobarea bugetului pentru anul 2005, cit si atunci cind a fost domnul Prim-ministru aici, in Parlament, am adresat aceeasi intrebare: de ce este planificat atit de mic volumul dividendelor de la
cota-parte a statului in societatile pe actiuni, caci in 2005 au fost 15 milioane, pentru 2006 au fost programat doar 8 milioane. Ca sa vad acum, in raportul dumneavoastra, ca la acest capitol va fi indeplinit de 20 de ori mai mult.

Uitati-va ca am vazut atunci ceva ascuns aici si spuneti ca, in fond acesti bani vin de la “Moldtelecom”. Ce e de facut ca si din celelalte cote-parti ale statului in societatile pe actiuni sa vina exact asa si atunci trebuia de planificat nu 8 dar
160 de milioane de dividende.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa va spun si intentia si la noi in fractiune este aceeasi, sa avem posibilitate sa primim dividende de la toate intreprinderile, unde statul are cota mai mult de 50 la suta.

Dar, dupa cum se stie, bilanturile intreprinderilor, mai bine-zis ale societatilor pe actiuni, se fac in anul curent. Adica, pe parcursul primului trimestru, s-a facut o analiza si Guvernul a gasit posibilitate de a propune la sedinta adunarii generale sa transfere in bugetul de stat suma anumita.

Pornind de la necesitatatile Societatii pe Actiuni “Moldtelecom”, care are un program de investitii respectiv si care este acordat cu statul, la celelalte societati pe actiuni tot s-a facut o analiza si pornind de la necesitatile societatilor pe actiuni, au fost lasate la intreprinderile respective. Pe viitor o sa facem acelasi lucru.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este salutabil acest pas, dar zic au fost programate 8 milioane fata de 15 milioane in 2005, cind tot s-a facut o analiza si a fost supraimplinit acest capitol, adica nu a fost planificat corect.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adica nu asa trebuie sa ne uitam. Trebuie sa ne uitam ca problema este solutionata. S-a facut analiza si problema e solutionata, in principiu.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am si zis, este salutabil acest fapt.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, iata asa trebuie sa ne uitam.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc doamna Presedinte.

Domnule presedinte,

Permiteti-mi va rog sa va adresez aceeasi intrebare.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Va permit.

 

Doamna Valentina Golban:

La acelasi subiect abordat anterior. Constientizarea necesitatii asigurarii suportului financiar pentru procesul oncologic, pentru bolnavul oncologic. Pentru ca exista, sint deja niste chemari sa votam, sa se voteze acest proiect de lege in a doua lectura si pentru faptul ca exista adresarea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale catre domnul Prim-ministru Vasile Tarlev si adresarea Institutului oncologic catre domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu, intuiesc eu ca aceste adresari au parvenit si in comisia dumneavoastra si pentru ca a existat acest refuz din partea ministerului de a nu acorda absolut suport financiar, eu mai intelegeam daca venea cel putin partial, macar o suma partiala din ceea ce s-a cerut.

Vreau sa va intreb pe dumneavoastra: care a fost atitudinea membrilor comisiei, daca ati abordat si ati discutat acest subiect si care este perspectiva si pentru anul 2007, cit de sensibili sinteti dumneavoastra, membrii comisiei, nu vreau sa va supar, dar aceasta problema, care v-am spus ca este una generala pentru toti...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu ma suparati, vreau sa va asigur. Nu este nici o cauza pentru a ma supara. Vreau sa va spun ca aceasta problema trebuie sa fie solutionata din sursele alocate Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Vreau sa va informez ca din an in an aceste surse cresc esential si problema trebuie sa fie rezolvata in cadrul ministerului respectiv.

 

Doamna Valentina Golban:

Atunci logica ar fi ca aceste alocatii tocmai sa creasca, dar ele cresc foarte nesemificativ. Pentru ca bolnavi avem mai multi, aceasta este situatia reala si eu, pur si simplu, abordez pentru a sensibiliza pe toti ca exista aceasta problema.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Problema exista nu numai in ramura aceasta, dar si in alte ramuri sint probleme.

 

Doamna Valentina Golban:

Sint de acord, dar as vrea pentru lectura a doua sa-mi raspundeti, aceasta este...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pentru lectura a doua nu o sa putem aloca nimic. Noi nu alocam institutiilor respective sursele pentru existenta lor. Noi alocam ramurii, dar ramurii in parte...

 

Doamna Valentina Golban:

Si ramura a insistat.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar ramura in parte intra institutiile respective.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4,

Domnul Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule Bondarciuc,

Saptamina trecuta v-am adresat o intrebare vizavi de proiectul de lege ce tinea de reforma fiscala. Si daca va aduceti aminte, intrebarea era urmatoarea: care este motivul si care este logica ca acest document complex a fost prezentat atit de tirziu in plenul Parlamentului si discutat cu asa o viteza?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pot sa raspund?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, mi-ati raspuns.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Am raspuns.

 

Domnul Vladimir Filat:

De fapt, nu mi-ati raspuns atunci, dar eu astazi am inteles care este motivul ca in plenul Parlamentului sa fie prezentate proiecte de lege de genul celui de saptamina trecuta si rectificarea bugetului pe anul acesta. Da, domnul, la intrebarea la subiect, deci problemele care au fost enuntate, de fapt, reprezinta o mica parte a problemelor care sint tiparite pe aceste hirtii.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dumneavoastra aveti in vedere modificari operate in politica fiscala.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu am in vedere proiectul modificarii bugetului. Si aceasta inca o data demonstreaza ca viteza si timpul ales pentru rectificarea bugetului nu este ales intimplator. Ca sa faca in graba sa se voteze asa cum se voteaza de catre majoritate si sa rezolve problemele, daca vreti, de partid, dar nu de interes national. Aceasta, in primul rind.

In al doilea rind, eu, din cite am inteles, exista propunerea si dorinta ca sa se voteze aceasta lege astazi si in a doua lectura, da?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

La discretia deputatilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Numai un pic.

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu as fi avut si niste propuneri pentru domnul Bondarciuc, dar raspunsul noi il cunoastem: catre lectura a doua. Timp catre lectura a doua nu avem.

Si noi am propune, totusi, avind in vedere ca noi lucram si miine, si poimiine, si simbata, sa oferim, totusi, deputatilor, care au enuntat anumite probleme si alte viziuni decit cele prezentate de Guvern, sa dam posibilitate macar o zi, ca vineri sa votam in a doua lectura. Conform Regulamentului este necesara o perioada de
15 zile.

Deci, aici inca o data se demonstreaza ca Guvernul a incalcat orice limita a bunului simt, daca vreti, nu a intrat cu documentul in timpul necesar ca sa putem vota in prima lectura, sa avem timp suficient, sa venim cu amendamente, cu propuneri in vederea imbunatatirii respectivului proiect de lege si sa-l votam in a doua lectura. In caz contrar, se incalca flagrant Regulamentul. Deputatii nu au posibilitatea sa inainteze amendamentele respective pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

E tot?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adica, daca imi permiteti sa raspund.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ceea ce se refera la termenul prezentarii documentului, intrebarea cred ca trebuie s-o adresati autorilor. Acesta e raspunsul la prima intrebare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu am vrut parerea dumneavoastra.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu si atunci cind noi am discutat modificarile in politica fiscala am spus, ca prea tirziu a venit Guvernul cu proiectul acesta. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Ceea ce se refera la modificarea in Legea bugetului. Legislatia nu stabileste termenele. Adica, sint surse suplimentare si trebuie sa introducem in partea de venituri a bugetului de stat si in partea de cheltuieli.

Acum noi sintem in ajunul vacantei, o sa revenim la activitate in octombrie si, vedeti, termenul e foarte mare doua luni. Adica, trebuie sa permitem Guvernului sa aloce sursele respective ramurilor respective.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte al comisiei,

Dar atunci, sa vorbim sincer, noi doar intelegem ce se intimpla, de fapt, ca o mare parte din sumele respective, de fapt, noi le legiferam acum. Ele au fost demult cheltuite si deja sint puse pe polita.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu asa. Va explic de ce. In primul rind, trebuie sa stiti, cind a fost aprobat bugetul pe anul 2006, tineti minte, au fost 826 de milioane prevazute pentru majorarea salariilor in conformitate cu Legea nr.355. S-au facut calculele respective si acum sursele acestea sint alocate ministerelor si departamentelor. Aceasta e una la mina.

A doua. S-a luat in vedere analiza din toate ministerele si departamentele si s-a facut redistribuirea respectiva tinind cont de posibilitatile pe care noi le avem astazi si mai mult nimic. Aici nu trebuie cumva, stiti, sa vorbim despre momente politica, una alta, acolo e primar al dumneavoastra, acolo e primar nu al nostru. In primul rind, sint interesele populatiei in localitatile respective.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cu referinta la prezentarea cu intirziere a proiectului. Intr-adevar, noi sintem in Acord cu Fondul Monetar International si n-am putut si Guvernul nu a vrut sa prezinte un proiect de lege necoordonat cu Fondul Monetar International. Misiunea Fondului Monetar International a venit in a doua decada a lunii iulie si, imediat cum am coordonat intrebarea, proiectul a fost prezentat Guvernului. Acesta a fost unicul motiv ca s-a venit cu careva intirziere.

Dar ceea ce se refera la lege. Suplimentar la ceea ce a spus Nicolai Fiodorovici, noi avem repartizate alocatii pentru compensarile nominative. Si pentru a putea fi finantate aceste compensari, noi sintem obligati sa le promovam prin lege si, ulterior, sa dam acesti bani populatiei.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adica, astazi noi, prin modificare, prevedem sumele respective, dar miine – poimiine o sa votam legea care o sa stabileasca modalitatea.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо, госпожа председатель.

Господин председатель комиссии, техническая поправка: в русском варианте приложения 4, страница 9, раздел «Высшее образование», ремонт актового зала комратского госуниверситета – 300 000 леев.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Какого?

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Комратского гоcуниверситета. А итого написано – район Cорока. В молдавском варианте правильно.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Хорошо, мы отредактируем и исправим.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte Bondarciuc,

In sedinta plenara de vineri, 21 iulie, a Parlamentului nostru, am prezentat o declaratie de la tribuna centrala, in care ma refeream la necesitatea adoptarii unei hotariri de catre Parlamentul nostru pina la incheierea sesiunii de primavara – vara, a sesiunii curente, care ar fi fost una similara identica cu cea pe care am adoptat-o exact un an in urma la 27 iulie 2005, hotarire care prevedea alocarea o sumei de 120 milioane din Fondul de rezerva pentru subventionarea tuturor acelor agenti economici, a cotasilor nostri, care isi desfasoara activitatea in sfera agriculturii.

Din pacate, se preconiza atunci cite 80 de lei pentru fiecare hectar. Deci, in medie, fiecarui cotas cu un hectar-doua ii revenea respectiv cite 80, 160 de lei, din care urmau sa-si procure motorina pentru a face fata campaniei de seceris, campaniei de stringere a roadei din toamna anului 2005, pentru a efectua aratul de toamna.

Din pacate, am remarcat, parcurgind agenda de lucru a noastra pentru urmatoarele zile, ca nu s-a preconizat si nu s-a dat curs, pina la urma, unei asemenea initiative si aceasta propunere a fost ignorata.

Considerati dumneavoastra ca taranii nostri se descurca mai bine acum pe fundalul acestei politici de sanctiuni economice, care dureaza deja mai mult de un an, pe fundalul lipsei unei piete de desfacere a productiei agricole, pe fundalul majorarii, dublarii preturilor la gaze si majorarii pretului la motorina si benzina? Chiar nu sintem noi disponibili sa luam act de aceasta situatie si sa repetam gestul pe care ni l-am permis anul trecut? A fost un gest salutabil, au votat, practic, toti deputatii prezenti in acea sedinta si am contribuit si noi cu putin la ameliorarea situatiei in aceasta sfera extrem de importanta a economiei noastre, care este agricultura.

Putem noi sa procedam similar si in anul acesta si sa facem aceasta remaniere la acest proiect al Legii bugetului? Sa preconizam o alocare suplimentara din Fondul de rezerva pentru sfera agriculturii? Pentru ca sa oferim taranului nostru acest suport financiar modest asa cum este, dar oricum este unul care...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Am inteles, da. In primul rind, vreau sa va spun, ca pretul la motorina nu s-a majorat de doua ori.

 

Domnul Ion Varta:

Nu, eu am spus la gaze.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, la motorina. Si in al doilea rind, vreau sa va spun ca in anul trecut Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a efectuat calculele respective si a venit prin Guvern cu propunerea de a aloca suplimentar sumele corespunzatoare. Noi am acceptat propunerile Guvernului.

In anul curent, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare impreuna cu alte ministere acum fac o analiza si daca o sa apara necesitatea, o sa vina prin Guvern la noi, noi o sa sustinem aceasta pozitie.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule presedinte al comisiei,

Dar cum o sa putem face acest lucru dupa ce votam acum?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Deocamdata nu putem sa facem lucrul acesta. Nu sint calculele respective. Despre care suma sa vorbim nu se stie. O sa vina Guvernul si o sa-i sustinem pe dinsii.

 

Domnul Ion Varta:

Bine, dar daca avem un ragaz pentru lectura a doua, poate invitam Guvernul ca sa ia act si sa vina cu propunere.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Trebuie sa va adresati Guvernului.

 

Domnul Ion Varta:

Iata fac acest lucru.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

A, poftim, poftim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

E salutabil ceea ce spune colegul nostru Ion Varta, dar vreau sa va atrag atentia la ceea ce s-a intimplat anul trecut cu acesti 80 de lei la hectar, pe care i-am dat noi in legatura cu scumpirea motorinei.

Majoritatea, cea mai mare parte din acesti bani nu au nimerit la producatorii agricoli. Din acesti bani au fost platite creditele la banca, impozitele si, practic, paminturile au ramas neprelucrate, ceea ce demonstreaza ca nu este deloc eficienta aceasta metoda de subventionare. Trebuie de gasit o alta metoda.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Varta...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Intre voi o sa vorbiti dupa sedinta.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Ce, pentru aceasta trebuie microfon?

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Eu va rog.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Doamna Presedinte al sedintei,

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint din partea fractiunii.

 

Doamna Maria Postoico:

In acest caz va invit la tribuna centrala.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Discutarea si adoptarea bugetului de stat pe anul urmator, precum si rectificarea bugetului este, de regula, evenimentul central din cadrul sesiunilor de toamna – iarna si primavara – vara ale Parlamentului.

Anul precedent, in octombrie – noiembrie era deja pentru a cincea oara cind fractiunea noastra, in calitate de fractiune majoritara in Parlament, discuta si vota de sine statator principala Lege financiara a statului.

Anul trecut, ca baza a elaborarii Legii bugetului pe anul 2006 a constituit evolutie social-economica, inregistrata pe parcursul anului 2005 si in perioada anilor anteriori. Astfel, monitorizarea evolutiei social-economice, inregistrate pe parcursul anului 2005, confirma mentinerea stabilitatii macroeconomice, dezvoltarea sectorului real, consolidarea disciplinei financiare, onorarea obligatiunilor externe si, in special, asigurarea cresterii economice ca obiectiv primordial al actualei guvernari in contextul reducerii saraciei si imbunatatirii nivelului de trai al populatiei.

La adoptarea Legii bugetului pentru 2006, fractiunea majoritara a urmarit obiectivele si prioritatile prevazute in Strategia de crestere economica si reducerea saraciei, luind in considerare indicatorii scenariului moderat al prognozei macroeconomice pe termen mediu.

In perioada 2001–2005, executarea bugetului de stat a fost realizata permanent cu depasire substantiala, inregistrindu-se anual sporirea incasarilor la buget. Astfel, daca in anul 2002 in bugetul de stat au fost acumulate circa
3,5 miliarde de lei, in anul 2005 suma s-a dublat, iar pentru anul 2006 acest indicator, dupa cum cunoasteti, era prevazut de aproape 10 miliarde de lei.

Sporirea veniturilor in acesti ani a permis actualei guvernari de a solutiona o serie de importante probleme sociale. In 4 ani s-a imbunatatit finantarea invatamintului, medicinii, culturii, stiintei, sportului si a altor ramuri. S-a reusit triplarea marimei pensiilor, dublarea salariilor, cresterii burselor si indemnizatiilor. A inceput indexarea depunerilor banesti ale populatiei la Banca de Economii. In fiecare an se indreptau sume mare pentru achitarea datoriei de stat externe, acumulata in anii 1990.

Ca de obicei, la adoptarea bugetului de stat pe anul 2006 am fost criticati de mai multi colegi din opozitie, ca bugetul este populist, ca in buget lipsesc solutii pentru o crestere economica stabila si calitativa, atingerea obiectivelor sociale, ocuparea fortei de munca si pentru alte probleme esentiale.

Realitatea primului semestru al anului 2006 ne arata ca desi in unele ramuri ale economiei nationale situatia dificila si exista probleme cu exportul productiei fabricate, toate pronosticurile apocaliptice si pesimiste ale celor care n-au votat pentru buget nu s-au adeverit. Putem constata cu certitudine, ca in primul semestru al acestui an bugetul este supraindeplinit.

Desigur, rezultatele pentru semestrul I ar fi putut fi si mai bune, daca n-ar exista o serie de factori externi, care au avut un impact negativ asupra dinamicii cresterii veniturilor bugetare.

Totusi trebuie de subliniat, ca in pofida blocadei vinicole, conjuncturii nefavorabile pentru economia nationala pe piata de carburanti si gaze naturale, veniturile de baza ale bugetului de stat in primele 6 luni ale anului curent au fost realizate in suma de mai mult de 4 miliarde de lei, cu circa 365 milioane de lei mai mult sau 10 la suta peste prevederile pentru perioada data. Iar comparativ cu perioada respectiva a anului precedent, incasarile anului curent sint in crestere cu 621 milioane de lei sau cu 18,4 la suta.

Pentru a elimina speculatiile la acest capitol, trebuie de mentionat ca depasirea sarcinilor la venituri s-a produs nu numai din contul cresterii importurilor in aceasta perioada, cum afirma domnul Cosarciuc, adica, din contul taxelor vamale si a TVA, dar si din contul impozitului pe venit aproape 40 de milioane lei, taxelor si platilor administrative, altor venituri din activitatea de intreprinzator si din proprietate mai mult de 90 milioane de lei.        

Cum deja s-a mentionat, proiectul in cauza prevede majorarea veniturilor de baza cu 642 milioane de lei, 364 de milioane incasari sint sarcinile pentru primele 6 luni si 277 milioane majorari pentru perioada ramasa pina la finele anului.

Totodata, se majoreaza suma granturilor pentru proiectele de finantare din exterior cu 95 milioane de lei. Respectiv, se majoreaza partea de cheltuieli cu
513 milioane si se diminueaza deficitul bugetar cu 224 milioane.

Ceea ce tine de majorarea cheltuielilor, trebuie de mentionat ca la adoptarea bugetului pe anul 2006, Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova si-a expus ferm pozitia ca vectorul principal al bugetului de stat pe anul 2006 a ramas acelasi ca si in anul precedent – orientarea sociala. Astfel, circa 64 la suta din cheltuieli sint indreptate in sfera sociala, adica, in: invatamint, cultura, ocrotirea sanatatii, asigurarea si asistenta sociala. Rectificarile bugetului pentru acest an au acelasi vector – orientarea sociala, si urmaresc aceleasi scopuri.

Cele mai importante majorari de cheltuieli se directioneaza la finantarea investitiilor capitale – 140 milioane de lei, la reparatiile capitale – 136 milioane de lei. Pentru acoperirea cheltuielilor bugetului ce tin de majorarea tarifelor la gazele naturale si energia termica – 90 milioane. Transferurile de la bugetul de stat la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se prevad cu o majorare de mai mult de 500 milioane de lei, dintre care 478 milioane sint repartizarile pentru majorarea salariilor in sistemul bugetar.

Conform destinatiei, cheltuielile se majoreaza in felul urmator: pentru activitatea externa se propune majorarea alocatiilor in suma de 17 milioane, pentru apararea nationala – majorare cu 35 milioane, pentru mentinerea ordinii publice – cu 88 de milioane, invatamint – majorari de 157 de milioane, pentru stiinta si inovare – 23 de milioane, pentru cultura, arta, sport si actiuni pentru tineret –
14,9 milioane, pentru asistenta sociala si sustinere sociala – cu 59 de milioane, agricultura – 99 milioane, transporturi si gospodarirea drumurilor – majorare cu 152 milioane etc., etc.

Desigur, si in continuare unii oratori din opozitie vor incerca sa ne invinuiasca de populism si ineficienta, uitind ca in anii 1990 bugetul nu se indeplinea suta la suta si nu acoperea nici minimumul necesar de cheltuieli, iar rectificarile in buget se operau in minus.

Altii vor repeta, ca si domnul Urechean anul trecut, la adoptarea Legii bugetului, ca asa-numite proiecte populiste, realizate de guvernare, au drept scop achitarea politelor electorale ale partidului de guvernamint. Si aceasta a fost repetat si astazi de domnul Filat, de domnul Serebrian.

In realitate, explicatia este simpla: Partidul Comunistilor din Republica Moldova indeplineste Programul electoral cu care a cistigat alegerile in 2001 si in 2005. Si va continua si mai departe sa indeplineasca promisiunile electorale, pentru a atinge obiectivele stabilite pina in 2009.

Anume pornind de la aceste considerente, Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova va sustine acest proiect de lege si il va vota unanim in ambele lecturi.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceasta situatie, supun votului pentru prima lectura proiectul de lege... La dumneavoastra declaratie a fost. A, este, da?

Domnule Gutu,

Imi cer iertare. Va invit la tribuna centrala.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu am facut in mod civilizat, am transmis biletel, dar trebuie, de fapt, sa iesim la microfoane. Eu cred ca dupa cuvintarea inflacarata a domnului Petrenco, eu omit partea pozitiva a cuvintarii, trecem la partea constructiva.

Stimati colegi,

Intr-adevar, in aceasta luna, la finele sesiunii actuale, noi discutam foarte mult asupra problemelor ce tin de politica economica a statului, de politica fiscala, bugetara. Si au dreptate toti colegii care au mentionat ca facem aceasta in ultimele zile, o facem in treacat, in graba si fara, practic, rezultate macar nu pentru noi, dar pentru alegatori. Deci, sa inteleaga lumea ce se face si unde ne aflam noi? Si care, intr-adevar, este situatia in economia nationala?

Deci, in primul rind, este o procedura clar legitima ca Guvernul sa vina in Parlament in orice moment, in orice luna, in orice zi cu orice propuneri de a modifica bugetul. Este Lege despre sistemul bugetar, este cadrul legislativ, dar nu este absolut nici o explicatie a faptului ca actuala guvernare n-a dovedit sa coordoneze acest proiect de lege cu Fondul Monetar International. Eu cred ca nu este serios.

Avem reprezentantul Fondului Monetar International permanent in Republica Moldova, 24 de ore daca este necesar. Avem legatura cu Fondul Monetar International in regim onlaine, avem contacte. Deci, eu cred ca, explicatia aceasta nu este corecta si ea dovedeste inca o data ca este Fondul Monetar International, este Presedintele Tarii, este Guvernul, Parlamentul este un fel de directie nu stiu a cui. Aceasta este neserios.

Domnule Bondarciuc,

Eu cred ca si comisia noastra trebuie sa faca tot posibilul, noi trebuie sa fim, cred ca, mai responsabili in toate chestiunile acestea. Stim ca este proiectul bugetului, modificari, stim ca o sa fie alte legi foarte serioase, deci, trebuie sa ne gindim ca, intr-adevar, si Guvernul sa ne inteleaga si pe noi ca trebuie sa intram si noi in esenta.

Ce se refera la obiect, la proiectul de lege concret.

Stimati colegi,

Nu vreau sa vorbesc la compartimentul “Venituri”, fiindca, practic, venituri sint foarte putine 107%, vasazica, supraimplinirea bugetului la compartimentul “Venituri” este un indice foarte slab si cele 360 de milioane care trebuie repartizate cred ca sint o nimica toata pentru economia noastra. Si eu cred ca aceasta reflecta si situatia complicata din economia nationala la momentul actul. Si daca e sa ne referim la aceea ca doamna Ostapciuc deseori vorbeste si spune, eu inteleg, cu o mindrie oarecare, ca daca s-a majorat bugetul de trei ori, am majorat veniturile de atitea ori.

Stimati colegi,

Republica Moldova ocupa, practic, primul loc in lume, unde 30% din produsul intern brut este contributia gastarbaiterilor – veniturile de peste hotarele tarii. Mai mult de 1 miliard de dolari. Aceasta ar fi cinstit ca noi, adica fractiunea parlamentara majoritara sa se adreseze cu o scrisoare de multumire tuturor celor 100 de mii de moldoveni, care muncesc dupa hotarele tarii si contribuie, in primul rind la aceste venituri cu care dumneavoastra va mindriti.

Stimati colegi,

Al doilea moment, la compartimentul “repartizarea veniturilor suplimentare” sau surplusul care este. Eu cred ca nu putem vorbi de principii, nu putem vorbi de prioritati. Vorbim si avem, de fapt, exemplul celor mai, eu as spune, clare, metode administrative de distribuire a resurselor financiare in statul Republica Moldova.

Eu vreau sa ma refer numai la citeva exemple. Colegii mei domnul Filat si domnul Bolboceanu astazi au mentionat Fabrica “Farmaco”. Intr-adevar, este un lucru foarte straniu. Nu vreau sa spun nimic. Avem o fabrica, unica in tara care trebuie sa produca medicamente, dar ce s-a intimplat in ultimii ani? In 1999 a fost privatizata foarte reusit. Printre altele, eu atunci nu lucram si n-am privatizat-o eu. Nu lucram. Domnul Filat era. 2 milioane 300 de mii de dolari. Era un pret foarte bun pentru perioada ceea. S-a revenit, s-a reziliat acordul. S-au intors banii la investitori.

In aceasta perioada de doi ani de zile, vasazica, vinzarile s-au majorat de trei ori. S-au introdus fel de fel de utilaje. S-a reziliat acordul. Au venit la varianta zero. Vasazica, initial intreprindere de stat, vinzarile s-au micsorat de trei ori. Si la 1 ianuarie 2006, stimati colegi, fabrica aceasta de stat avea pierderi de 22 de milioane de lei.

Domnul Presedinte a facut o vizita la fabrica. Da, a luat cunostinta de situatia concreta, timp de trei zile au fost transferate 16 milioane de lei la contul intreprinderii, prin care sint acoperite pierderile acestei intreprinderi si, practic, cred ca fara nici o decizie a Guvernului, a Parlamentului, deci, este un moment foarte concret cum in Republica Moldova se distribuie resursele financiare.

Stimati colegi,

Deci, eu cred ca trebuie sa fim cinstiti, da, trebuie sa ajutam intreprinderile, trebuie, si nu numai “Farmaco” si alte intreprinderi. Dar nu exista imposibil, sa lucram in asa mod. In continuare, chestiunile ce tin de Aparatul Guvernului si de 25 de milioane suplimentar pentru diferite edificii, oficii centrale. Eu, sincer va spun, am fost nevoit sa … ce inseamna Stefan cel Mare, 154. Am crezut ca este, ca se aloca resurse financiare pentru restabilirea conacului Teodosiu, care a fost in 24 de ore... Dar aceasta e adresa Presedintiei. N-am nimic impotriva. Poftim, trebuie sa facem, dar, stimati colegi, este o masura oarecare sau nu este? Ce inseamna o biblioteca de 4 milioane si jumatate?

Unde este biblioteca Parlamentului? Avem un depozit de carti. Si nu gasim, vasazica, posibilitate sa gasim 2 milioane de lei sa facem o biblioteca pentru Parlamentul Republicii Moldova? Nu vorbesc de alte chestiuni. Poftim, Ministerul Apararii. Este un organ foarte important, Armata Nationala. In bugetul pentru 2006 sint prevazute 7,7 milioane de lei pentru constructia unor cazarme la Bulboaca. Da, trebuie sa fie niste, eu stiu, actiuni militare cu participarea NATO.

Din aceste 7,7 milioane de lei – 4,5 milioane trebuiau sa fie resurse externe. Ce se intimpla acum in proiectul acesta care este introdus? 16 milioane de lei. Resurse externe zero. Ce inseamna aceasta? Sau aceasta este prevazut prin Planul de parteneriat cu Republica Moldova si NATO? Eu cred ca nu este serios.

Stimati colegi,

Alte chestiuni. Si o intrebare numai. La blocul social. Eu cred ca trebuie sa fim seriosi si chiar m-am gindit, intr-adevar, ca o sa vina Guvernul si in Parlament o sa demonstram populatiei ca, in legatura cu majorarea preturilor la gazul natural de doua ori practic, de la 80 la 160, o sa propunem un fond special de 300 de milioane de lei pentru sustinerea populatiei Republicii Moldova. Ce propunem noi, stimati colegi? 21 de milioane de lei.

Daca impartim 21 de milioane de lei la 262 de consumatori, de mii, da, care consuma pina la 30 de metri cubi de gaz, impartiti suma si o sa vedeti ca fiecare consumator va primi 8 lei pe luna, o sticla de bere “Chisinau”, cea mai ieftina. Si aceasta este sustinerea pe care noi o propunem din partea Parlamentului, intr-adevar.

Stimati colegi,

Eu cred ca, si ultima, cred ca politica in domeniul tarifelor, preturilor in legatura cu majorarea preturilor la gazul natural, aceasta trebuie sa fie problema numarul unu al anului 2006 si bugetele pentru 2007.

Ceea ce se propune acum, aceasta, pur si simplu, este o bataie de joc fata de populatia Republicii Moldova. Si ultima, cred ca votarea acestor documente in mod urgent in doua lecturi intr-o zi tot este o incalcare serioasa a legislatiei Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1 am spus.

 

Domnul Mihail Pop:

Da, si ceea ce se refera la 4,5 milioane din extern pentru Armata Nationala, este preconizat dupa ce vor fi desfasurate aceste operatiuni cu NATO, vor fi banii acestia intorsi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau sa ma refer la aprecierea domnului Gutu despre seriozitate. O clipa, o clipa, o replica.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Are dreptul la replica ca presedinte al comisiei.

Linistit, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ca duceti in eroare toate republica. In primul rind, vreau sa va spun ca in proiectul curent, pe care noi astazi o sa-l votam, este prevazuta suma de
90,1 milioane de lei pentru toate chestiunile ce tin de inlesniri si adaos pentru compensari. In al doilea rind, despre seriozitate. In primul rind, trebuie sa le aratam atitudinea, cele mai importante probleme cind le discutam in comisie, de exemplu, astazi pentru lectura a doua modificarea in politica fiscala, domnul Gutu a lipsit, n-a venit. Nu sinteti, nu lucrati in comisie, domnule.

Stimati colegi,

Si pentru “Farmaco”. Vreau sa va spun ca intreprinderea de stat cu capital de stat, statul are grija, are programe investitionale si pentru aceste programe se prevad 16 milioane de lei.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5, fiindca a fost vizat domnul Gutu si atit.

Domnule … nu ati fost vizat.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu trebuie sa spun o replica.

Domnule Bondarciuc,

Eu cred ca dumneavoastra nu numai aritmetica si matematica cunoasteti. Sinteti inginer. Deci, 90 de milioane, intr-adevar, aceasta este suma si pentru obiectele, pentru scoli, gradinite, pentru sistemul bugetar. Eu am vorbit de suma care este prevazuta pentru consumatorii, pentru populatia Republicii Moldova –
21 de milioane. Aceasta costa intre 8 – 8,6 lei pe luna, 100 de lei pe an. Poftim.

Stimati colegi,

Dar eu cred ca domnul Bondarciuc, cu specularea aceasta, cine a fost la comisie, cine nu a fost, aceasta este problema mea personala.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

Stimati colegi,

Eu va rog. Terminam discutiile. Nu s-a inscris nimeni pentru luari de cuvint.

Domnule Urechean,

Nu v-ati inscris. Imi cer iertare, dar va rog... Supun... Eu va rog. Dumneavoastra daca ati avut inscriere... De la fractiunea dumneavoastra a luat cuvintul, de aceea eu va rog. Linistiti-va va rog. De cine a fost vizat?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Tovarase Bondarciuc,

Eu va rog sa nu atacati deputatii din opozitie, nu sinteti la guvernare si nu cititi morala. Si o propunere concreta. Iata, compensatiile pentru 260 de mii de consumatori se estimeaza la 21 de milioane de lei in jumatate de an. Propunere concreta pentru buget. Sa scutim, adica sa compensam nu la 50%, dar la 100% consumatorii pina la 30 de metri cubi din contul reparatiei cladirii Presedintelui Republicii Moldova, care ne va costa pina la sfirsitul anului peste 22 de milioane. Eu cred ca acest popor, care este umilit, adus la sapa de lemn si cu ajutorul lui Bondarciuc o merita. Si eu va rog frumos sa nu depasiti comportamentul.

 

Doamna Maria Postoico:

Asa, terminam discutiile, eu va rog.

Supun votului. Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.2933, rog sa voteze. Majoritatea. A fost propunerea de... Poftim, numarati inca o data. Sint numaratorii care au fixat...

Domnule Urechean,

Nu distabilizati situatia in sala, eu va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru prima lectura. Este majoritatea din sala. Numarati citi sint. 52 de voturi inca o data va zic. Pai, numarati. Linistiti-va, va rog. Pentru lectura a doua supun votului. A fost...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

O secunda, o secunda, avem propuneri, amendamente.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim. Eu zic pentru lectura a doua. V-am zis, pentru lectura a doua, linistiti-va va rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Are cine. Este un presedinte al sedintei. Este suficient.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Eu v-am oferit microfonul.

Fiti mai atent cind eu vorbesc.

Microfonul nr.4, de trei ori de acum. Dar dumneavoastra imi cititi lectie.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Doamna Presedinte al sedintei,

Vreau sa va atrag atentia asupra unui fapt.

 

Doamna Maria Postoico:

Propunerea, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu este cazul de a pune la vot in lectura doua legea data, dat fiind faptul ca este un lucru foarte serios. Si noi avem dreptul de a veni cu propuneri pentru lectura a doua. De aceea, eu propun de a ne opri aici, de a avea posibilitate, in termen de 2 – 3 zile, sa venim cu propuneri pentru lectura a doua la acest proiect de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Doua – trei zile?

 

Domnul Leonid Bujor:

Va rog foarte frumos, caci nu este vorba de o lege, unde este o opinie unica a tuturor deputatilor. Este un document mult prea serios si ma bucur, si domnul Petrenco a atras atentia, ca o data in jumatate de an aceasta problema este in centrul atentiei nu numai a Parlamentului, dar si a intregii tari.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte,

Totusi, se insista lectura a doua. Daca se insista lectura a doua, eu am un amendament.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, eu am spus pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Se insista, da?

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

Poftim, pentru lectura doua. Pai, pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Atunci, nu, inainte am ... (Rumoare in sala.) Nu, dar...

Doamna Maria Postoico:

Faceti propuneri sau nu?

Domnule Cosarciuc,

Aveti propuneri pentru lectura a doua sau nu?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pentru lectura a doua, daca chiar astazi nu se voteaza si nici nu trebuie sa se voteze astazi, fiindca aceasta este o, nu stiu...

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, le inaintati sau nu?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La venituri totale cifra “10 miliarde 472” propun sa fie “427 629”, propun sa fie modificat cu cifra “10 602”. Adica suplimentar sa fie adaugat “175 de milioane”. In continuare se pune la care din care articole la venituri. Dividendele aferente, cotele de participare 160 de milioane sa fie modificata prin cifra 335 de milioane si la cheltuieli la agricultura, la Fondul pentru subventionarea agriculturii “245 de milioane” sa fie substituite prin cifra “420 de milioane”. Anexa nr.1.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.3, comisia, raspuns la propunerile...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am primit astazi amendament de la domnul Cosarciuc. Am discutat pozitiile acestea. Vreau sa va spun ca propunerile pe care le-a prezentat dumnealui nu sint argumentate, in primul rind, pentru partea de venituri si pentru partea de cheltuieli. Noi special micsoram astazi deficitul bugetar special in conformitate cu memorandumul pe care il avem. Adica, doamna Presedinte, noi nu acceptam, dar puneti la vot la discretia deputatilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, desigur ca da.

Domnule Cosarciuc,

Deci, insistati pentru vot, da? Cine este pentru propunerea...

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Nu este vorba despre marirea deficitului bugetar, fiindca la venituri de la dividende se adauga 175 de milioane si am spus care este sursa de finantare si la cheltuieli am spus la care fond si la care articol se cheltuie acesti bani. Nu este nici un fel de marire a deficitului bugetar.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule Presedinte,

Vreau sa va anunt ca in avizul pe care l-a prezentat domnul Cosarciuc, semnat de el este majorarea deficitului. Astazi el propune sa majoram partea de venituri. Dar vreau sa va spun ca deja trenul s-a dus. Adunarile generale deja au avut loc si deciziile respective au fost luate, cu varsarea dividendelor in bugetul de stat.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

Microfonul nr...

Domnule Cosarciuc,

Dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

(Nu vorbeste la microfon).

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

Dumneavoastra de acum v-ati expus pozitia, pentru majorare si punem la vot. Nu? Este clara pozitia.

Microfonul nr.5. Eu am spus de la bun inceput.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu as vrea sa... pentru domnul Bondarciuc. Eu aici am propus amendament. Ceea ce a citit domnul Bondarciuc este aviz. Lucruri cu totul diferite, lucruri diferite. Avizul comisiei si amendamentul sint lucruri diferite. Si de aceea, eu propun ca acest amendament sa fie pus la vot si, conform Legii cu privire la societatile pe actiuni...

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este posibil de a anunta adunarea extraodinara si de a lua decizii.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, bine, va multumesc.

Supun votului propunerile inaintate de catre domnul deputat Valeriu Cosarciuc. Cine este pentru aceste amendamente, rog sa voteze? Si numaratorii fixati.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Doamna Maria Postoico:

Sectorul nr.2 – ?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 12.

 

Doamna Maria Postoico:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 18.

 

Doamna Maria Postoico:

30 de voturi “pro”.

Deci, acest amendament nu a intrunit conditiile pentru ca sa fie acceptat.

Urmatorul amendament, microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:

Stimate doamna Presedinte,

Astazi noi participam la un spectacol care va intra in istoria, cred, a Parlamentului actual.

 

Doamna Maria Postoico:

Amendamentul dumneavoastra.

 

Domnul Vasile Grozav:

Da, da rabdati, caci eu am rabdat pina acum. Avem peste, eu personal am peste 10 amendamente, dar vreau sa ma opresc la unul. Am eu personal si cetatenii din comuna Cimislia, si presedintele raionului Chimislia catre Ministerul Finantelor, catre Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, dar ma opresc la un amendament. Gimnaziul din satul Hirtop, in care invata 350 de elevi, in momentul de fata nu au agent termic. Spre regret, pe alaturi, la 20 de metri, are loc si gazificarea. Eu va rog sa fie introdus un amendament: de a acorda un ajutor de
400 de mii de lei, aceastei gradinite pentru ca acesti copii, in tomna, sa intre intr-o cladire, care va fi incalzita.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va multumesc, domnule Grozav.

Deci, spun votului propunerea inaintata referitor la raionul Cimislia, satul Hirtop pentru 400 de mii de lei, cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

Numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Doamna Maria Postoico:

30 de voturi.

Deci, nu intruneste conditiile pentru a fi acceptat acest amendament.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Doamna Presedinte,

Eu am o intrebare de procedura.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dat fiind faptul ca multi deputati au pus problema de a rezerva citeva zile macar pentru amendamente, insa aceasta lege se voteaza din fuga, solicit o opinie sau o consultatie de la domnul Creanga.

De regula, Parlamentul, Legea bugetului de stat, inclusiv aceasta lege pe care o amendam astazi, o voteaza in 3 lecturi.

Intrebarea mea este urmatoarea: si amendamentul la o lege trebuie sa fie votat tot asa, adica o lege poate fi amendata la fel cum s-a votat legea. De aceea, eu consider ca aceasta lege trebuie sa fie votata in 3 lecturi, asa cum s-a votat legea initiala.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creangaseful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Cind este vorba de Legea bugetara integrala, deci, conform Legii procesului bugetar, atunci este o procedura speciala. In cazul nostru, deci, la prima lectura, se aproba doar cifrele. In acest caz, noi avem o lege de rectificare si e posibila adoptarea in doua lecturi, fara respectarea procedurii corespunzatoare precedente, care se aplica pentru legea integrala.

 

Doamna Maria Postoico:

Ceea ce permite si articolul 69.

 

 

Domnul Ion Creanga:

Si in cazul respectiv, sa spunem daca mergem la prima si la a doua lectura este posibil, Regulamentul permite Parlamentului sa stabileasca aceasta procedura. Daca Parlamentul a decis, se poate de votat si in prima, si in a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

O sa decidem, da.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Astazi, in comisie au fost sustinute unanim doua amendamente, pe care noi, din motive tehnice... caci a fost schimbata... a fost introdus in ordinea de zi de astazi acest proiect de lege, amendamentul cu privire la introducerea la compartimentul “cheltuieli, programe nationale de ocrotire a sanatatii”, sa se majoreze aceste cheltuieli pentru tratamentul pacientilor oncologici, cu medicamente specifice antitumorale cu cifra de 15 milioane de lei.

Amendament propus a fost sustinut de intreaga comisie.

Domnule Bondarciuc,

Dar sint surse...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Bondarciuc...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, doamna presedinte Valentina Buliga,

Eu va rog, continuati. Continuati va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Din contul reparatiilor diferitelor cladiri si pensiuni prevazute in proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. E tot, da?

Doamna Buliga, da?

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu cred ca da.

 

Doamna Maria Postoico:

Supun votului acest amendament, inaintat de doamna deputat Valentina Buliga, referitor la... da, si de doamna Golban, in prima lectura, care s-a expus pe marginea acestui subiect. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Doamna Maria Postoico:

30 de voturi.

Acest amendament n-a intrunit conditiile pentru a fi acceptat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, multumesc, doamna Presedinte.

Eu, totusi, poftim, de fapt, este regretabil ca noi procedam in asa mod, a cita oara incalcam Regulamentul Parlamentului. O lege atit de importanta pentru Parlament, spre regret, (Rumoare in sala.) da, linistiti-va, daca nu va este interesant, usile sint deschise.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bolboceanu,

Nu va sustrageti.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu va tine nimeni aici.

 

Doamna Maria Postoico:

Lasati-i in pace.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Doamna Presedinte,

Da, va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim. Eu va rog liniste in sala si nu destabilizati situatia.

Domnule Bolboceanu,

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu as vrea sa inteleg daca legea, totusi, se va vota in a doua lectura astazi, propunerile pe care le-am facut eu, la inceputul discutiei proiectului de lege, sa fie puse la vot.

Deci, prima propunere a fost ca cheltuielile preconizate in proiectul de rectificare a Legii bugetului pentru reconstructia vilei nr.1 din Holercani, pentru reparatia cladirii Presedintiei, reparatia cladirii Guvernului si reparatia cladirii din strada Iorga, in cuantum de 40 de milioane de lei, sa fie redirectionate catre raioanele republicii pentru reparatia gradinitelor si a scolilor. Aceasta este prima propunere.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Puneti la vot, da?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, si urmatoarea la fel.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Urmatoarea, da.

 

Doamna Maria Postoico:

Spuneti urmatoarea si la vot toate, caci eu le semnez aici.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

A doua propunere. 16 milioane de lei care sint preconizate in proiect pentru Intreprinderea “Farmaco”, sa fie redirectionate raioanelor Republicii Moldova, proportional, pentru reparatia drumurilor in sate si in centrele raionale.

 

Doamna Maria Postoico:

E tot, da?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Cine este pentru propunerea de redirectionare a resurselor banesti de 40 de milioane pentru reparatia gradinitelor si scolilor si 16 milioane, care se refera de la Intreprinderea “Farmaco” pentru reparatia drumurilor in raioanele Republicii Moldova, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Doamna Maria Postoico:

30 de voturi. Propunerea nu intruneste conditiile necesare pentru a fi acceptata.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu v-am rugat pe dumneavoastra respectuos sa nu admiteti incalcarea prevederilor articolului 64. Fiecare dintre noi, deputatii, care nu reprezentam majoritatea, conform articolului 64 alineatele (5) si (6), avem dreptul sa facem propuneri pentru comisia in fond si avem dreptul, conform alineatului (5), sa fim prezenti la sedintele comisiei, unde se examineaza propunerile noastre.

De aceea, va rog foarte frumos sa ne dati posibilitatea, repet, timp de doua – trei zile sa formulam amendamente. Doar in aceasta situatie actiunea va fi legala. Nu s-a votat, eu am inaintat o propunere, care a fost ignorata de Presedintele sedintei. Si nu trebuie sa ne presati prin strigate, tipete din sala.

Deci, este un drept legal al fiecarei fractiuni si al fiecarui deputat. Acest lucru este foarte clar stipulat la articolul 64 alineatele (4) si (5). Este o situatie atunci cind toti deputatii, care participa la sedinta in plen, gasesc limba comuna si accepta votarea in prima lectura si a doua lectura si cu totul alta situatie este atunci cind sint divergente de principiu.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar. Noi o sa punem la vot.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si, va rog foarte frumos, sa nu continuati in mod.

 

Doamna Maria Postoico:

Noi o sa punem la vot. Desigur ca aveti perfecta dreptate. Noi punem la vot.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Leonid Bujor:

Pai, nu permiteti incalcarea drepturilor deputatilor numai de aceea ca insista majoritatea.

 

Doamna Maria Postoico:

Deputatii au dreptul.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si cel putin puneti la vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Deputatii au dreptul sa inainteze propunerile lor, pe care le punem la vot.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu nu am amendamentul meu, dar vreau sa vin cu acea scapare rusinoasa a Guvernului, spusa de o luna aici, in Parlament. Si la capitolul “gospodaria comunala” in anexa 4, raionul Calarasi, sa fie inclusa statia de epurare a apelor reziduale, orasul Calarasi, cu 1500 mii de lei si rog sa fie pusa la vot. E propunerea Guvernului, nu este propunerea mea, daca aveti ceva alergie de la propunerile mele...

 

Doamna Maria Postoico:

E tot, da? Comisia, ati discutat acest amendament?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca propunerea Guvernului nu a fost. Propunerile Guvernului le aveti dumneavoastra in proiectul de lege. Obiectul acesta nu a fost inclus. Sumele acestea nu au fost preconizate. Si pot sa va spun, noi acum nu putem sa alocam aceste surse, caci nu avem resurse financiare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu cred ca este domnul ministru aici si reprezentantul Guvernului si dumneavoastra nu ati vazut, dar ati auzit aici cind s-a propus. Eu am cerut sa fie pusa la vot propunerea Guvernului.

 

Doamna Maria Postoico:

Supun votului propunerea inaintata de doamna deputat Valentina Cusnir. Cine este pentru, rog sa voteze.

Poftim, anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 12.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Doamna Maria Postoico:

30 de voturi. Amendamentul este respins.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu reiterez propunerea pe care am facut-o si saptamina trecuta, si in sedinta de astazi, ca sa se aloce din fondul de rezerva suma necesara pentru subventionarea agentilor economici si a taranilor cotasi, care isi desfasoara activitatea in sfera agriculturii.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Sumele concrete, care?

 

Domnul Ion Varta:

Majorarile prevazute, stipulate in proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

A subventiilor, da?

 

Domnul Ion Varta:

Da. Majorarile preconizate de catre acest proiect de lege si economisirile care pot fi operate, care au rasunat in luarea de cuvint a domnului Bolboceanu si care n-a trecut cu vot. Iata, din acesti bani am putea noi sa ne permitem sa alocam bani pentru subventionarea taranilor cotasi si a agentilor economici care activeaza in agricultura.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze si numaratorii, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Doamna Maria Postoico:

29 de voturi. Acest amendament nu a intrunit conditiile necesare pentru a fi acceptat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vasile Colta:

Multumesc, doamna Presedinte.

Rog sa se aloce 300 de mii de lei pentru repararea Gimnaziului din satul Sofia, raionul Hincesti. Acest gimnaziu, intr-adevar, se afla intr-o stare avariata. La 1 septembrie acolo nu este posibil sa se inceapa studiile.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Cine este pentru propunerea inaintata de domnul deputat Vasile Colta, rog sa voteze. Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 18.

Doamna Maria Postoico:

29 de voturi.

Amendamentul nu a intrunit conditiile pentru a fi acceptat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Eu nu am sa fac un amendament, din simplul motiv ca nu vreau ca si amendamentul meu sa fie parte componenta la un spectacol, de altfel, daca vreti, destul de rusinos. Si eu chiar as indemna si colegii sa nu faca, ca pierdem timpul si avem o postura, daca vreti, jalnica.

Domnule Bondarciuc,

Eu as vrea sa ma adresez iarasi dumneavoastra si, avind in vedere si simpatia deosebita pe care v-o port, sincer spun acum. Uitati-va in ce situatie au fost pusi deputatii din opozitie, cind sint, de fapt, pusi intr-o situatie ca sa faca amendamentul din mers, sa va argumenteze sursa de venit, sa aduca argumentarile de care aveti nevoie, desigur, pentru a adopta sau nu.

A fost o propunere judicioasa. Argumentul adus de ministrul finantelor vizavi de termenul de prezentare, eu nici nu am vrut sa-l comentez, fiindca, in general, am inteles ca nu trebuie de comentat anumite abordari ale Guvernului, deoarece nu se incadreaza in nici o logica si daca vreti – nici in limita bunului simt.

Dar noi am facut o propunere, care, de fapt, nu stiu daca va deranja prin multe lucruri. Astazi, votam in prima lectura, dadeati doua zile deputatilor posibilitate sa va inainteze amendamentele. Vineri puneati in lectura a doua, votati asa cum vreti voi sa votati, dar pastrati formalitatea, macar faceti fata ca pastram un exercitiu democratic in Parlamentul acesta.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Eu vreau sa va aduc la cunostinta ca noi, fractiunea majoritara, de asemenea, am avut propuneri pentru a face modificari la acest proiect de lege care constituie in jurul la 1 miliard si 200 milioane de lei. Noi avem aceste propuneri din partea acelor deputati care au acelasi mandat ca dumneavoastra. Dar, deodata, ce s-a constatat ca nu este de unde si am ajuns la concluzia ca ceea ce a propus Guvernul este astazi mai necesar. Si nu putem noi astazi sa votam ceea ce propune cineva aici, chiar avind si acele propuneri din partea fractiunii sau a membrilor fractiunii.

 

Doamna Maria Postoico:

Patru.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc foarte frumos, doamna Presedinte.

Eu vreau sa revin la ceea ce am spus de la bun inceput. Eu nu am auzit ca cineva sa discute vizavi de majorarea sumei. Exista o suma, cu care a venit Guvernul, este de 600 si nu stiu cite milioane de lei. Noi am vorbit ca repartizarea acestei sume in interior trebuie sa fie facuta judicios, fiindca prioritatile nu sint reflectate in acest proiect de lege. Si au incercat deputatii sa va atentioneze, deoarece noi avem cu totul alte prioritati.

Un singur exemplu. Noi am votat o lege doua saptamini in urma, daca nu ma insel, ceea ce tine de un lucru foarte simplu la prima vedere, dar foarte costisitor – trecerea politiei judiciare de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Justitiei. Spuneti, va rog frumos, cum va fi posibil de efectuat aceasta trecere daca Ministerul Finantelor nici habar nu are de acest lucru si nici nu stie cit va costa, ca sa nu vorbesc de alte multe probleme si repararea anumitelor edificii. Cu toata stima si respectul, eu sint de acord, trebuie de facut, dar ar fi putut sa astepte pentru anul viitor. Aceasta a fost ideea si logica propunerilor noastre. Imi pare bine ca, ati luat in seama, ca de obicei, propunerile noastre.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

In primul rind, o replica domnului Calmatui. “Alianta «Moldova Noastra»” are amendamente pentru doua miliarde de lei. Dar daca dumneavoastra acceptati tot ce vi se propune de la Guvern, cu Holercani si mai departe si acceptati tacit, aceasta va priveste pe dumneavoastra.

Acum am si eu doua propuneri concrete. Catre Parlament s-a adresat primarul satului Meleseni: “In numele copiilor, parintilor, intregii comunitati, ma adresez catre dumneavoastra cu rugamintea sa ne ajutati sa cream niste conditii normale pentru studiile elevilor gimnaziului din sat.

La momentul actual, cele mai grele conditii pentru studii (au recunoscut chiar si serviciile din raion) sint inregistrate anume in gimnaziul din satul Meleseni. Noi nu dispunem de o scoala, elevii isi fac studiile in doua cladiri adaptate, una ramasa inca de la boierul Dadu, iar cealalta a fost construita de colhoz in anii '60”.

Deci, este vorba despre aceea ca primaria si autoritatile raionale au decis sa reconstruiasca o gradinita care nu este in deplina masura folosita si s-o foloseasca si ca incapere pentru gimnaziul respectiv. Si primarul solicita 600 mii de lei pentru aceasta reconstructie, ca sa poata, cel putin, la 1 ianuarie sa treaca in aceasta scoala.

Eu propun ca aceasta suma sa fie alocata din contul acelor 5 milioane 500 de la Pensiunea Holercani.

Si a doua propunere. Deci, primaria Sadova a proiectat si a platit proiectul si, practic, a si inghetat in pamint o suma foarte importanta de bani pentru a fi acordata la bransamentul Straseni-Sadova. Acum acest proiect a fost considerat inutil si li s-a recomandat sa se racordeze la conducta de gaz Pirjolteni-Calarasi. Prin acest demers al primarului, se solicita 1 milion 600 mii de lei care, de asemenea, propun sa fie luati tot de la acest compartiment – Pensiunea din Holercani.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Lipcan.

Cine este pentru propunerea domnului deputat Alexandru Lipcan, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 19.

 

Doamna Maria Postoico:

25 de voturi. Nu a intrunit conditiile necesare.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu am avut o propunere pe parcurs, ca sa fie alocate 50 mii de lei pentru terminarea reparatiei scolii din satul Alunis. Deci, lucrarile sint efectuate cam 60 la suta, a ramas de terminat. Daca nu se termina lucrul acesta, scoala intra iar in iarna nereparata definitiv si se va distruge in continuare.

Deci, tot in cadrul acelor sume care au fost discutate astazi. Rog sa fie pusa intrebarea la vot, ca acesti oameni sa vada situatia din Parlament.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Cine este pentru propunerea domnului deputat Ivan Banari, rog sa voteze.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Numai o clipa, inainte de aceasta... Numai o clipa.

 

Doamna Maria Postoico:

La acest sat, da?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau, intr-adevar, sa sprijin propunerea domnului Banari si vreau sa va spun ca rugamintile, solicitarile, interpelarile pe care le adresam Ministerului Finantelor, din pacate, se soldeaza cu raspunsuri negative in loc sa fie, de fapt, depuse intr-un nomenclator si atunci cind se modifica legislatia sa vina si cu propunerile pe care noi le-am solicitat prin interpelarile care pornesc tot de la necesitatile oamenilor.

In satul Alunis au fost inundatii, eu am fost vara trecuta. A fost, intr-adevar, o situatie foarte grea si, de aceea, eu va invit ca, totusi, sa votati, nu stiu care era suma domnului Banari, 50 000, eu solicitasem mai inainte la Ministerul Finantelor 300 000. Dar acolo, intr-adevar, ar trebui scoala scoasa la capat. Si, haideti cumva sa facem un gest sa gasim acesti bani ca sa raspundem unor necesitati absolut evidente.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clara propunerea.

Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –1.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 19.

 

Doamna Maria Postoico:

27 de voturi.

Nu a intrunit conditiile necesare.

Domnule Calmatui,

Eu va rog, pe urma o sa discutati.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Daca propunerea domnului Filat, care a fost formulata, cred, mai mult decit explicit... probabil ca, este alta solutie: sa propunem la infinit amendamente, pina nu vom ajunge in situatia ca trebuie, totusi, sa aminam pe miine propunerile respective.

Am si eu in contextul respectiv o intrebare catre domnul Bondarciuc si domnul ministru: sa ne spuna, ce e cu Pensiunea “La zavoi”? Daca nimeni nu stie in sala aceasta pentru ce votam 300 000 de lei, cum putem vota un proiect de lege in care nu stim pentru ce votam? (Rumoare in sala).

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog liniste.

Stimati colegi,

Amendamente nu mai sint pentru a fi inaintate?

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.2933 pentru a doua lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.

Rog numaratorii.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Doamna Maria Postoico:

53 de voturi “pro”.

Proiectul de Lege nr.2933 este adoptat in lectura a doua. Cine este impotriva acestui proiect?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 19.

 

Doamna Maria Postoico:

27 de voturi “impotriva”.

Proiectul de Lege nr.2841 privind descentralizarea administrativa.

Proiectul il prezinta domnul Vladimir Ciobanu. Va rog.

Domnule Ciobanu,

Conform articolului 32, dumneavoastra o sa prezentati din partea autorului si din partea comisiei speciale, da?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Comisia speciala, care a fost investita cu dreptul de a activa asupra unui pachet de legi pentru consolidarea administratiei publice locale, vine in fata dumneavoastra cu prezentarea primului proiect ce tine de descentralizarea administrativa. Va aducem la cunostinta, ca elaborarea proiectului a fost precedata de analiza indeplinirii obligatiunilor, a angajamentelor de catre Republica Moldova in calitate de stat membru al Consiliului Europei.

Scopul proiectului consta in conformarea legislatiei nationale la legislatia comunitara si, in special, la recomandarile Congresului Puterilor Locale si regionale a Consiliului Europei din 2005 de a ajusta practicile si normele legislative interne la spiritul si principiile Cartei europene a autonomiei locale, dar si obiectivele politice, pe care si le asuma autoritatile Republicii Moldova in vederea crearii unui cadru adecvat de functionare pentru administratia publica locala, care este, totodata, parte componenta a unui proces mai larg de reforma a sistemului administrativ.

Din aceste considerente, conducindu-ne si de experienta in acest domeniu a altor tari, consideram extrem de necesar coreglementarea legislativa a mecanismului descentralizarii administrative, care ar cuprinde principiile si regulile aplicabile procesului de descentralizare administrativa si financiara.

Proiectul prevede stabilirea unor activitati care sint gestionate de autoritatile publice locale obligatoriu in mod direct sau prin instituirea unor servicii publice. Aceste activitati obligatorii nu pot fi puse in cauza la lipsa resurselor financiare suficiente.

Pe masura sistemului administratiei publice locale se va consolida aceasta lista de activitati obligatorii, va fi extinsa spre alte domenii si atributii solicitate de nevoile populatiei, pornind de la capacitati. Consideram ca o astfel de modalitate va influenta benefic procesul de urbanism a vietii rurale.

Domeniul de activitate optional prezinta activitati pe care le pot intreprinde autoritatile locale de diferit nivel in dependenta de resursele materiale si financiare de care dispun. Procesul descentralizarii trebuie sa fie un proces flexibil, programat, dar bazat pe principii clar definite in legislatia Republicii Moldova, pornind de la standardele recunoscute in plan european pentru functionarea autonomiei locale.

Astfel, Guvernul Republicii Moldova si, in special, ministerele, celelalte autoritati de specialitate ale administratiei publice centrale pot transfera la nivel local unele competente pe care le exercita cu respectarea criteriilor eficiente economice ale obtinerii economiilor de scara in furnizarea serviciilor publice.

Este important ca Guvernul va identifica, va evalua si va planifica resursele necesare si costurile integrale aferente competentelor care vor fi transferate, totodata si sursele bugetare pe a caror baza sint finantate.

Pentru fiecare competenta delegata, autoritatile publice locale vor dispune de transferuri cu destinatie speciala, suficiente pentru acoperirea costului, exercitiului competentei prevazute de legislatie. Pentru competentele delegate, care pot fi generale pentru toate unitatile administrativ-teritoriale sau numai pentru un anumit nivel, sau in anumite conditii speciale ale unor anumite autoritati locale, se stabileste regula prin care Guvernul propune Parlamentului competenta, care doreste s-o delege prin argumentarea analitica de impact, cost si standardele de implementare a lor.

Este importanta si prevederea precum ca nu pot fi descentralizate si transferate din responsabilitatea statului in responsabilitatea administratiei publice locale servicii publice care se bucura de reglementarea constitutionala, deoarece acestea sint garantate si asigurate de stat.

Proiectul reglementeaza si un proces care rezulta din existenta unui fenomen de fragmentare exagerata a teritoriilor administrative de nivelul intii si tine cont de capacitatea unitatii administrativ-teritoriale de a se autoadministra.

Legea va contine o noua notiune de capacitate administrativa, care consta in capacitatea unitatii administrativ-teritoriale de a dispune de suficiente resurse materiale si financiare necesare pentru administrarea domeniului public local, a colectivitatilor respective.

Se considera capabila unitatea in care cheltuielile administrative nu depasesc 30 la suta din suma totala a veniturilor proprii. Este la fel de important faptul ca acest proiect stabileste ca autoritatile publice locale sa dispuna de venituri fiscale proprii, stabilite printr-o lege a finantelor publice locale, care formeaza baza fiscala a unitatii administrativ-teritoriale.

Legislatia trebuie sa integreze si un principiu al solidaritatii intercomunitare. Adica, localitatile mai instarite sa contribuie la procesul de distribuire echitabila a resurselor tarii alaturi de localitatile mai sarace. Se stabileste regula prin care statul va asigura fiecarei comunitati, cu un minimum de venituri fiscale proprii prin intermediul transferurilor, iar mecanismul de ajustare a bugetului local se va efectua conform legii finantelor publice locale.

Datorita caracterului sau intersectorial de centralizare, este un proces deosebit de dificil, care necesita o coordonare permanenta intre actorii implicati, precum si asumarea de catre acestia, inclusiv de catre destinator, am in vedere administratia publica locala, a masurilor convenite.

Totodata, este foarte important ca regulile descentralizarii sa fie expuse clar si respectate. Fiecare minister este descentralizator, care trebuie sa respecte strict anumite principii, etape si sa prevada masuri obligatorii in transferul competentelor catre autoritatile administratiei publice locale.

De aceea, pentru a asigura un proces de descentralizare integral si eficient, rolul integrator al Ministerului Administratiei Publice Locale trebuie intarit, acesta devenind avizator al tuturor initiativelor de descentralizare sectoriala ale ministerelor de resort. Ministerul Administratiei Publice Locale va avea un rol decesiv in elaborarea si monitorizarea procesului de descentralizare.

In conditiile articolului 32 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului si tinind cont de propunerile Guvernului, aprobate prin Hotarirea sa nr.821 din
21 iulie 2006, Comisia speciala pentru elaborarea proiectelor de acte legislative ce tin de consolidarea autonomiei locale propune Parlamentului ca proiectul de Lege nr.2841 din 11 iulie 2006 privind descentralizarea administrativa sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari la acest capitol?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Ciobanu,

Cum vor fi delimitate responsabilitatile autoritatilor executive ale administratiei publice locale de nivelurile intii si doi si ale serviciilor publice desconcentrate in teritoriu? Pentru ca problema descentralizarii administrative, mi se pare, este un proces de o durata mai lunga si mi se pare strict necesar ca acest proces sa fie corelat cu un alt proces de desconcentrare a institutiilor administratiei publice centrale in teritoriu. De altfel, eu nu vad, cum va lucra aceasta lege?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Ati sesizat corect ca procesul descentralizarii vizeaza delimitarea competentelor dintre nivelul central si nivelul administratiei publice locale in conditiile ce tin de deservirea populatiei. Si e normal ca o parte din competente ramin in formula desconcentrata, adica, ramin prezentate de catre administratia publica centrala, dar sint nemijlocit deplasate in teritoriu.

Desigur, acest aspect, acest normativ este mai mult fixat in Legea cu privire la administratia publica locala, al carui proiect de lege va fi prezentat ulterior. Ca sa anticipez, nu as vrea sa explic ceea ce v-a explicat colegul meu, dar, ca sa anticipez, procesul de conducere a coinstitutiilor desconcentrate va fi, in varianta propunerilor comisiei speciale, condus de organele centrale, cum ar fi: ministerele si celelalte institutii de aspect central.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Ciobanu,

Eu am intervenit, pentru ca mi se pare foarte logic ca in acest proiect privind descentralizarea sa fie clar stipulate si mecanismele de desconcentrare a autoritatilor publice centrale in teritoriu.

De altfel, daca venim cu niste mecanisme noi de descentralizare, pe de o parte, iar pe de alta pare vom folosi mecanismele pe care le avem astazi de desconcentrare a institutiilor publice centrale in teritoriu, ele nu vor corela. Si efectul va fi minim, mi se pare. Pentru ca, chiar si in acest proiect de lege toata activitatea de desconcentrare este intr-un articol 8, sint doua alineate foarte generale.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci, aceste alineate, aceste doua prevederi confirma faptul existentei institutiilor desconcentrate. Institutiile desconcentrate nu necesita sa fie descentralizate, ele sint in teritoriu si activeaza. Ele sint subordonate organelor centrale.

Sarcina proiectului de lege cu care venim noi in fata dumneavoastra, comisia speciala vine, tine de... ati sesizat corect, este de o durata etapizata, dar tine de delimitarea functiilor, adica de delimitarea domeniilor dintre organele centrale si administratia publica locala. Deci, practic, ceea ce ati spus, ca aspectul conducerii institutiilor desconcentrate care sint, ramine in subordinea ministerelor care exista astazi.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule raportor,

Ultima intrebare, caci m-ati provocat dumneavoastra. Unde vor fi delimitate functiile dintre administratia publica locala si cele desconcentrate? Ceea ce-ati mentionat dumneavoastra. Caci in acest proiect de lege ele nu sint. Va fi alt proiect de lege sau vor fi stipulate pentru a doua lectura?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Proiectul mentionat vizeaza delimitarea domeniilor, competentele nivelului intii, nivelul doi, va veni colegul si va aduce la cunostinta din punct de vedere al Legii cu privire la administratia publica locala.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Bine.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Ciobanu,

Vizavi de articolul 8, este stipulata institutia si anume oficiile teritoriale ale Aparatului Guvernului. Avind in vedere ca noi am discutat deja in comisie un proiect de lege care stipuleaza schimbarea competentelor si anume trecerea catre oficiile teritoriale ale Ministerului Administratiei Publice Locale, se are in vedere ca catre lectura a doua se va ajusta.

Bine, este o intrebare asa strict tehnica.

Dar vizavi de capitolul 4 – descentralizarea financiara. A aparut o noua... la articolul 12 – capacitatea administrativa, alineatul (2): “Capacitatea administrativa este recunoscuta ca fiind adecvata statutului legal al unei autoritati publice locale atunci cind cheltuielile sale administrative nu depasesc 30% din suma totala a veniturilor proprii.”

Eu, sincer sa va spun, consider ca este o prevedere binevenita si corecta. Dar, totodata, am o intrebare, daca, in cadrul comisiei dumneavoastra, ati examinat care este numarul de localitati care vor cadea sub incidenta prevederii respective?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Am examinat. Mai mult decit atit, aceasta analiza o are si Ministerul Finantelor. Deci, sub incidenta prevederii, aspectului capacitatii administrative astazi, practic, cad undeva peste 150 de primarii. Dar este o prevedere, are un aspect dublu, ea nu este atribuita atit administratiei publice locale la momentul actual, deoarece iarasi revenim la acel fapt ca legea va fi aplicata etatizat, cit comunitatii, care are dorinta de a-si constitui in cadrul localitatii sale primarii.

Fiecare localitate si comunitate trebuie sa-si asume responsabilitati. Deci, aceasta prevedere stipuleaza strict ca, daca bugetul local nu-si asuma macar din veniturile proprii cele 30% pentru acoperirea cheltuielilor la intretinerea administratiei sale publice locale, e normal ca mai bine aceasta suma de bani... printre altele, suma se estimeaza anual la peste 100 de mii pentru cea mai mica primarie, peste 100 de mii de lei.

Deci, este o prevedere benefica. Ma bucur ca ati sesizat dumneavoastra. Dar, daca ati observat, in capitolul acesta, la articolul 12 sint 6 puncte care prevad si competenta Guvernului, in special a Ministerului Administratiei Publice Locale care va studia fiecare caz aparte si Guvernul, la rindul sau, poate sa adopte o decizie a Guvernului cu privire la localitatea concreta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc frumos, domnule Ciobanu.

Ati mentionat ca la articolul 12 se ofera competente foarte largi Guvernului. Noi consideram ca norma respectiva o data fixata in lege, nu ar fi trebuit sa o lasam la decizia Guvernului, fiindca noi intelegem foarte bine ca va fi influenta direct executiva asupra luarii deciziei intr-un caz sau altul. Si, din acest motiv, consideram ca in lege, in lectura a doua, ar trebui de stabilit foarte clar, daca vreti, conditiile clare in cazul in care se poate de facut derogari. In caz contrar, este o norma foarte discutabila: la decizia Guvernului. Si in caz ca...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ramine sa discutam.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu va multumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Stimate coleg,

Se stie ca serviciile publice desconcentrate, in afara de faptul ca presteaza unele servicii populatiei din teritoriu, mai au si datoria de a apara interesul national la nivel local. Si atunci va pun intrebarea, dar cumva in cadrul comisiei respective nu v-ati intrebat: cine, la nivel local, totusi, dirijeaza cu dinsa?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Cu ce?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Cine dirijeaza cu dinsele, cu serviciile publice desconcentrate in teritoriu?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci, am incercat sa raspund colegului Bolboceanu. Mai repet inca o data. Deci, institutiile desconcentrate exista si astazi. Ele activeaza precum au activat pe parcursul..., sa incepem din 1994 incoace, si au fost conduse, in special, de institutiile centrale, de ministere, nemijlocit de ministere. A fost o perioada de doi ani de zile cind institutiile desconcentrate au fost conduse de catre prefecturi. Deci, norma aceasta ramine in vigoare. Norma, am in vedere, ca institutiile desconcentrate vor fi conduse de catre ministere, ramine in vigoare si la moment.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu va pare oportun, totusi, de revenit la institutia prefectului? Ca fost legiuitor, care ati votat legea trecuta din 1999, intrata in vigoare?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Eu va aduc la cunostinta propunerea comisiei speciale. Nu va ramine decit sa veniti cu o initiativa referitor la lectura a doua. Vom discuta-o si vom vedea ce s-a hotari.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Ultimul articol din legea mentionata pe care dumneavoastra o prezentati, spune ca aplicarea legii se va indica, deci, un termen nu prea concret, o data cu elaborarea si coordonarea unui plan de actiuni, care va stabili etapele distincte de implementare cu incepere de la 1 ianuarie 2007. Cine va elabora acest plan si cine, de fapt, il va aproba?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Guvernul.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Inseamna ca ar trebui sa specificam aici.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Colegii au sesizat ca este. In genere Legea cu privire la descentralizare tine mai mult de un aspect politic in domeniul administratiei publice locale.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Declaratia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

N-as spune electorale, deoarece, daca cititi atent prevederea alineatului (1) din articolul 109 din Constitutie, apoi acolo sint fixate patru criterii la formarea administratiei publice locale. Unul dintre ele este descentralizarea. Din pacate, cele trei reforme care au avut loc nu s-au bazat pe principiul descentralizarii. Iata noi, practic, lichidam o restanta.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Ciobanu,

Vreau sa va intreb ceva in legatura cu inadvertenta pe care am remarcat-o in textul propriu-zis al proiectului de lege si in nota informativa. Autorii proiectului legii pe care o supunem acum dezbaterilor urmaresc mai multe scopuri nobile. Unul dintre aceste scopuri este comasarea primariilor care, in ultimul timp, spuneti si dumneavoastra in nota informativa, s-au fragmentat intr-un ritm amenintator. Si ati instituit aceasta notiune de capacitate administrativa, enuntati principiul care va sta la baza aprecierii reducerii acestor primarii. Numai ca in textul de baza apare cifra 30%, iar in nota informativa – 50%, cheltuieli necesare pentru asigurarea...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este o greseala.

 

Domnul Ion Varta:

Este o greseala, este o eroare mecanica?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Comisia vine cu prevederea de 30%.

 

Domnul Ion Varta:

30%.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Cred ca initial poate prima varianta se discuta, numai se discuta. Eu nu stiu cum a fost, se discuta 50%. Dar, de fapt, este 30%. Este o greseala.

 

Domnul Ion Varta:

Si eu adresez o intrebare scurta de tot. Ati reusit cumva sa efectuati o evaluare estimativa preventiva a efectelor, a beneficiilor pe care o sa le genereze implementarea acestei legi, sub aspectul economisirii resurselor financiare? Bineinteles ca, din cite se pare, vor fi asemenea beneficii, dar n-ati antrenat cumva si niste specialisti in materie de economie, care sa va aduca si argumentul de ordin financiar?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Descentralizarea prevede nu numai aspectul administrativ. Ati observat, este vorba si de descentralizarea patrimoniala, financiara. Un mare suport financiar ii revine astazi Guvernului, ar trebui sa treaca la nivelul intii si la nivelul doi. Eu cred ca in cel putin doi ani de zile eficienta va fi simtita.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Parerea mea este ca legile, ambele legi privind administratia publica vor imbunatati considerabil situatia in administratia publica locala, dar au nevoie de o revizuire si chiar, intr-un fel, de o intercalare intre ceea ce a fost si ceea ce este, ceea ce se propune in continuare, pentru ca sint omisi multi termeni, care sint favorabili pentru legea noua. Si, in acest context, am si doua intrebari.

Nu va suparati, ma intereseaza: introduceti un termen nou, in ambele legi, printre altele: “domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale”. Ce ar insemna lucrul acesta, pentru ca in legea urmatoare este chiar si o notiune interesanta: “domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale care poate fi privatizat”. Deci, domeniul privat poate fi privatizat. In legea urmatoare o sa va indic la concret articolul. Dar la descentralizare, deci, ce are in vedere, in genere, legea prin notiunea aceasta de “domeniu privat al unitatii administrativ-teritoriale”?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Prin delimitarea patrimoniului si vom veni. Eu cred ca Guvernul in sesiunea de toamna – iarna va veni cu Legea cu privire la patrimoniul local. Primariile vor fi inzestrate si cu patrimoniu privat, vor fi create chiar si institutiile care vor gestiona acest patrimoniu, pentru a deservi populatia. Iata acesta, se are in vedere, este patrimoniul privat al administratiei publice locale de nivelul intii si de nivelul doi. Vizavi de privatizate: tot ceea ce tine de privatizarea patrimoniului statului, inclusiv al administratiei publice locale, se incadreaza intr-un proces general, care este prevazut in stat cu privire la privatizare, daca este necesar.

 

Domnul Vladimir Braga:

In legea actuala si in Legea despre patrimoniul public exista notiunea de “administrarea bunurilor, a patrimoniu public local”. De ce este necesar sa introducem aceasta notiune absolut neclara? Eu chiar o consider confuza, pentru ca “privat” inseamna cu totul altceva din punct de vedere economic.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Bine, discutam in lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Braga:

De acord.

Multumesc.

Si a doua intrebare: nici in unul din proiectele de lege nu se intilneste administrarea institutiilor scolare la nivelul intii si la nivelul doi al administratiei publice locale. Este intentionat sau este o omitere care, pe parcurs, va fi introdusa, se va clarifica cine si ce gestioneaza. Actualmente, administratia de nivelul intii gestioneaza partea gospodareasca, iar raionul – alt domeniu. In proiectele de legi care sint propuse astazi nu se gaseste nici una si nici alta. Nici la nivelul intii, nici la nivelul doi. Este o scapare sau se prevede altceva?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In genere, au fost multe discutii in cadrul comisiei speciale vizavi de domeniile stipulate in Constitutie, ca obligatiunea statului pentru a asigura deservirea societatii ori deservirea comunitatii, domeniul invatamintului, ocrotirea sanatatii, minimul de ocrotire a sanatatii, care sint fixate la articolul 35 din Constitutie – invatamintul si la articolul 36 – ocrotirea sanatatii este subordonata institutiilor centrale si vor fi conduse prin intermediul institutiilor desconcentrate. Aceasta s-a fixat, practic, si in Legea cu privire la administratia publica locala.

 

Domnul Vladimir Braga:

Deci, administratia la nivel de raion va fi sub administrare centralizata? Eu inteleg corect?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da.

 

Domnul Vladimir Braga:

Si a treia intrebare. Daca nu va suparati, notiunea de “descentralizare” cit n-am vorbi si am declara noi frumos despre descentralizare, fara descentralizare reala a finantelor publice n-o sa aiba loc nimic inspre bine.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu, trebuie dusa...

 

Domnul Vladimir Braga:

Intrebarea poate nu e in cea mai mare masura la dumneavoastra, poate ca era bine Ministrul Finantelor sa raspunda, dar in planul fiscal pentru anul 2007 nu se prevede, nu se vede nimic in schimbarea modului de finantare a administratiei publice locale. Mai mult decit atit, eu stiu ca se prevede chiar acelasi mod de finantare.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci, este un capitol in Legea cu privire la descentralizare. Aspectul financiar. Colegul vine cu Legea cu privire la administratia publica locala si va fi tot astazi prezentata Legea cu privire la... amendamentele la Legea cu privire la finantele publice locale.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Ciobanu,

Am o intrebare-concretizare la articolul 5. Domeniile de activitate obligatorii si domeniile optionale de activitate. Cam multe domenii de activitate optionale. Sint mult mai multe decit domeniile de activitate obligatorii. Aceasta nu credeti ca va permite ca acei din administratia publica locala sa considere ca unele servicii nu vor fi acordate comunitatii? Chir si administrarea institutiilor de invatamint prescolar si extrascolar sint incluse in domeniile de activitate optionale, si nu obligatorii.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Pornind de la responsabilitatile care sint astazi la nivelul central fata de domeniul invatamintului, domeniul ocrotirii sanatatii, ordinii publice, deci, in conditiile in care noi stipulam in lege ca acesta este un domeniu obligatoriu pentru nivelul intii, noi trebuie sa ne asumam raspunderea daca astazi ori pe parcurs va fi posibil de asigurat atit in aspect competitiv, cit si in aspect financiar acest domeniu.

Legea fixata este o procedura de lunga durata care va asigura posibilitatea oricarei comunitati de a obtine domenii obligatorii, dar pentru aceasta trebuie sa aiba capacitate administrativa.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Vorba e ca domeniile optionale totdeauna sint: Planificarea si administrarea lucrarilor de constructie, de intretinere s.a.m.d. Numai ca ele acum sint definite ca domenii optionale. Chiar daca administratia publica locala nu are finantele necesare, inseamna ca ele sint transferate de la bugetele centrale sau de la bugetul de nivelul unu. Atunci, pur si simplu, prin aceasta norma, introdusa in lege, noi limitam responsabilitatea administratiei publice locale fata de comunitate. Iata atunci administratorul teritoriului, primarul, spune ca aceasta nu este obligatoriu, este optional. Si daca este optional, inseamna ca el nu acorda acest serviciu comunitatii in care el locuieste si acorda serviciul ca primar in acest teritoriu.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate deputat,

In special, domeniile de activitate optionale sint duble in privinta responsabilitatii financiare. Si in conditiile in care vor fi asumate de catre nivelul intii ori nivelul doi, in mare masura de la nivelul central trebuie sa fie asigurate si cu acoperire financiara. De aceea, daca va intriga coraportul domeniilor, s-ar putea de...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu coraportul. Aceste activitati sint acordate. Adica aceste servicii, conform definitiei, sint acordate. Dar nu sint acordate de catre administratia publica locala. Si daca noi vrem sa largim competentele acestei administratii, inseamna ca trebuie sa-i dam si domeniile de activitate corespunzatoare. Ca ea sa raspunda de aceste domenii si sa le acorde la nivel local si sa nu fie optional, fiindca atunci vor fi discrepante intre diferite primarii. O primarie doreste sa o faca, alta nu. Si atunci o sa apara probleme intre chiar comunitati si localitati.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Veniti cu propunere si discutam.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si pentru lectura a doua cred ca aici trebuie sa concretizam articolul dat, articolul 16 “Ministerul Administratiei Publice Locale”, litera e) “Colectarea, gestionarea in colaborare cu Ministerul Finantelor si cu celelalte organe de specialitate, a datelor statistice necesare fundamentarii”. Datele statistice le colecteaza, le analizeaza Biroul National de Statistica. Nu are aici nimic Ministerul Administratiei Publice. Eu cred ca este ceva in plus.

Daca are nevoie ministerul mentionat de aceste date statistice, inseamna ca se adreseaza Biroului National de Statistica si Biroul National de Statistica face orice corectare, introduce o forma speciala de raportare, o forma speciala de analiza si primeste aceasta informatie, fara ca sa corecteze el singur aceasta informatie. Asa cum este inscris aici, inseamna ca cineva trebuie sa raporteze ministerului, dupa o forma speciala, dar conform Legea cu privire la statistica oficiala numai statistica poate sa acumuleze informatii si aceste informatii sa le desemneze prin sistemul informational.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Noi am vorbit deja, adica, recent, despre capacitatea administrativa. Si intentia, adica prevederea data pentru Ministerul Administratiei Publice nu pentru a colecta date statistice in domeniul economic, dar anume in aspectul cu privire la eficienta procesului de descentralizare. Daca ati citit pina la urma prevederea, apoi anume aceasta se subliniaza: impactul politicilor de descentralizare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aici este scris ca “institutia publica a datelor statistice necesare fundamentarii si estimarii impactului politicii de centralizare”. Dar chestia este in aceea ca datele statistice le acumuleaza o singura autoritate in Republica Moldova.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

O corectam in lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Datele necesare pentru minister, ca el sa poata folosi aceste date, le acumuleaza Biroul National de Statistica si le transfera ministrului corespunzator pentru analiza, fundamentare si...

Domnul Vladimir Ciobanu:

Revenim cu privire la atribuirea competentelor.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Competentele eu cred ca aici sint in plus…

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu salut foarte mult acest interes viu, care este manifestat pentru aceste proiecte, care sint cu adevarat foarte importante, fundamentale si marcheaza un nou pachet de politici, ce vine in sustinerea consolidarii administratiei publice locale, a autonomiei locale reale si administrative, cit si a celei financiare.

Totodata, atrag atentia dumneavoastra asupra faptului ca in comisia parlamentara speciala si-au desfasurat activitatea reprezentantii tuturor fractiunilor, precum si deputati neafiliati. Eu presupun ca, in mod normal, aceste persoane au informat fractiunile, au coordonat pozitiile pe care le-au exprimat in cadrul activitatii acestei comisii. Si trebuie sa tinem cont de aceasta pozitie, fiindca se creeaza impresia ca reprezentantii unor fractiuni nu ar fi deloc informati despre activitatile acestei comisii: cum s-a discutat si cum s-a ajuns la aceste rezultate. Rog sa tinem cont de acest lucru, fiindca proiectele mentionate, in urma aprobirii lor in prima lectura, vor fi trimise pentru expertiza la Consiliul Europei. Avem timp berechet pentru a munci asupra versiunilor finale ale acestora pentru lectura a doua in toamna anului curent.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu cer sa fiu inscris in lista pentru luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Este o intrebare foarte scurta. Doar pentru ca este foarte importanta, si pentru a sensibiliza existenta ei, ca de comun acord atunci cind noi o sa discutam pentru lectura a doua sa gasim raspuns la aceasta intrebare. Noi in aceasta sesiune am adoptat multe, foarte multe proiecte de legi in prima sau chiar in a doua lectura. Si mecanismul de realizare spunea pe autoritatea publica locala si chiar ne aparea intrebarea de unde o sa fie bani sau cine o sa faca acest lucru. Si aceste legi prevedeau mai mult aspectul social.

Ma refer la Legea cu violenta, chiar si turismul si atunci aparea necesitatea in discutii de a face o radiografie sociala a problemelor sociale in fiecare localitate si astazi domnul viceministru al Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale chiar ne-a informat ca se discuta includerea in organigrama a acelei unitati de asistenta sociala. Eu in acest context vreau sa va intreb: articolul 5 litera h) nu ar trebui sa-l inlocuim cumva, ca sa fie reflectata multitudinea de probleme ce tine de acest aspect social, pentru ca aici litera h) este acordarea unor ajutoare sociale persoanelor aflate in dificultate.

Si l-as vedea putin reformulat si de aceea propun adica sa ne gindim in comun ca imbunatatim doar acest articol, ca ar fi cazul poate sa asiguram procesul de valoare si monitorizare pentru lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnul Ciobanu.

Deci, luare de cuvint, domnul Alim Afonin, la tribuna centrala.

 

Domnul Alim Afonin:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Planul de actiuni Uniunea Europeana – Republica Moldova prevede continuarea reformelor administrative si consolidarea administratiei locale in conformitate cu Carta europeana a autonomiei locale si acordarea atentiei cuvenite recomandarilor Congresului autoritatilor locale si regionale in ceea ce priveste delimitarea competentelor. Congresul considera ca absenta unei delimitari clare in responsabilitatile dintre autoritatile centrale si locale impiedica finisarea procesului de descentralizare.

Congresul recomanda ca autoritatile moldave sa defineasca in detalii competentele primului si celui de al doilea nivel al autoritatilor locale cu scopul prevenirii, suprapunerii puterii ierarhic superioare. Anume ca functionarea ineficienta in sistemul administratiei publice locale a atras numeroase critici din partea raportorilor Consiliului Europei. Reformele din 1994–1998 au fost lipsite de un mecanism efectiv de descentralizare administrativa si financiara, descentralizare care a prevalat ori de cite ori Legislativul a initiat reforme in domeniul administratiei publice locale.

Acest proiect de lege a fost elaborat in scopul de a ajusta practicile si normele legislative interne in vederea crearii unui cadru adecvat de functionare pentru administratia publica locala si pentru distribuirea clara a responsabilitatilor dintre diferite niveluri ale administratiei publice locale in spiritul Cartei europene a autonomiei locale.

Proiectul de Lege privind descentralizarea administrativa prevede un sir de competente care sint delegate de catre stat autoritatilor publice locale de nivelul intii si de nivelul doi. Proiectul prevede stabilirea unor activitati care sint gestionate de autoritatile publice locale obligatoriu, in mod direct, prin instituirea autoritatilor de servicii publice. Pe masura ce sistemul administratiei publice locale se va consolida, aceasta lista de activitati obligatorii va fi extinsa spre alte domenii si atributii solicitate de nevoile populatiei si capacitatile locale. Consideram ca o astfel de modalitate va influenta benefic acest proces.

Procesul descentralizarii trebuie sa fie unic, flexibil, pragmatic, dar bazat pe principii clare, definite de Constitutia Republicii Moldova si de standardele recunoscute pe plan european. Astfel, Guvernul, ministerele si celelalte autoritati de specialitate ale administratiei publice centrale pot transfera la nivelul local unele competente pe care le exercita, cu respectarea criteriilor eficientei economice. Conform articolului 109 din Constitutia Republici Moldova, administratia publica, unitatile administrativ-teritoriale se bazeaza pe principiile de autonomie locala si descentralizare a serviciilor publice, autonomia fiind un drept, iar descentralizarea – un sistem care implica autonomia.

Proiectul de Lege privind descentralizarea administrativa, in realitate, dizolva aceasta norma constitutionala. Proiectul stabileste cadrul general de centralizare administrativa prin delimitarea competentelor si responsabilitatilor intre autoritatile locale si cele centrale.

Pentru competente delegate care pot fi generale, pentru toate unitatile administrativ-teritoriale sau numai pentru un anumit nivel, in anumite coditii speciale a anumitelor autoritati publice locale, se stabileste regula prin care Guvernul propune Parlamentului competenta care doreste s-o delege, printr-o argumentare respectiva, analiza de impact, cost si standard de implementare.

Este importanta si prevederea articolului 10 alineatul (7) – regulile procesului de descentralizare, precum ca nu por fi descentralizate si transferate din responsabilitatea statului in responsabilitatea autoritatilor publice locale si publice care se bucura de reglementare constitutionala, deoarece acestea sint garantate si asigurate de stat si din acest considerent statul nu poate transfera sau delega raspunderea pentru gestionarea lor unor institutii care nu sint ale statului.

Pentru prima oara in legislatia nationala care se refera la administrarea publica, apar notiuni noi cum sint: capacitate administrativa; standarde de calitate la furnizare a serviciilor; standarde de cost la serviciile publice furnizate populatiei; standardele intercomunitare; transfer de resurse financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale; cheltuieli administrative utilizate pentru intretinerea si buna functionare a organelor executive si deliberative ale autoritatilor administrativ-teritoriale.

Proiectul prezinta definitii clare referitor la domeniile de activitate obligatorii si optionale, activitati delegate si partajate, activitati desconcentrate. Proiectul mentionat stabileste regulile procesului de descentralizare. Descentralizarea porneste de la evaluarea unor capacitati administrative recunoscute in cadrul legii, resursele materiale, institutionale si umane care constau in capacitatea unitatii administrativ-teritoriale de a dispune de suficiente resurse materiale si financiare necesare pentru administrarea domeniului public local al localitatilor respective.

Este la fel important faptul ca acest proiect stabileste ca autoritatile publice locale sa dispuna de venituri fiscale proprii stabilite pentru o lege a finantelor publice locale care formeaza baza fiscala a unitatii administrativ-teritoriale.

Articolul 8 alineatul (2) – activitati desconcentrate, prevede ca oficiile teritoriale ale Aparatului Guvernului se afla in relatii de colaborare permanenta cu autoritatile publice locale de nivelurile intii si doi in toate aspectele ce tin de gestionarea eficienta a serviciilor publice desconcentrate pe plan teritorial.

Ministerul Administratiei Publice Locale va avea un rol decisiv in elaborarea si monitorizarea procesului de descentralizare. O data cu adoptarea acestei legi, Guvernul, Ministerul Administratiei Publice Locale si alte organe centrale de specialitate, vor obtine un mecanism juridic aplicabil, menit sa serveasca la demararea procesului de descentralizare administrativa. Aplicarea acestei legi va insemna o etapa continua intru implementarea normelor constitutionale privind autonomia locala.

Stimati deputati,

Fractiunea Partidului Comunistilor sustine proiectul de Lege privind descentralizarea administrativa si il propune Parlamentului pentru adoptare in prima lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2841, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2841 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2842 privind administratia publica locala (redactie noua). Prezinta domnul Misin atit in calitate de unul din autori, cit si prezinta raportul din partea comisiei parlamentare speciale.

Va rog.

 

Domnul Vadim Misin:

Спасибо.

Господин председательствующий, уважаемые коллеги, глядя на часы, очень надеюсь, что мы оперативно рассмотрим этот закон. В связи с тем, что закон всем вам роздан и не просто роздан, а обсуждался широко – и в средствах массовой информации и с гражданским обществом, хочу доложить вам, что специальная комиссия, работая над этими тремя законами, практически рассмотрела предложение и инициативы всех до единого районов Республики Молдова, при этом мы попросили руководство районов свои предложения составить на базе предложений примаров, то есть первичного звена нашего административно-территориального деления.

Также мы получили предложения от всех до единого министерств и ведомств Республики Молдова. Докладываю вам, что специальная комиссия практически учла порядка 80 процентов предложений. И даже если некоторые предложения не вошли в эти законопроекты в прямом смысле, как они были нам заявлены, то суть их, главную цель, которую они преследовали, мы в большинстве случаев учли.

Все это, о чем я вам говорю, освобождает меня от необходимости подробно пересказывать или касаться данного законопроекта. Тем более что сейчас в моем докладе речь идет о законопроекте действующем. То есть это не новый закон, о котором докладывал мой коллега Владимир Чебану, это действующий закон. Поэтому я остановлюсь буквально на четырех позициях, которые, на наш взгляд, на взгляд специальной комиссии, оказались принципиальными при обсуждении в рамках комиссии.

Первое. Почему мы не пошли на новую редакцию данного закона, а остановились на внесении некоторых изменений. Во-первых, вместе с нами работала большая группа ученых, специалистов в этой области, в области государственного строительства и поступило очень много предложени, уточняющих юридические формулировки закона.

Мы сочли необходимым учесть эти предложения, для того чтобы многие формулировки в наибольшей степени соответствовали требованиям сегодняшнего дня, требованиям европейских структур.

И еще один фактор, который нами двигал, когда мы шли на новую редакцию с таким расчетом, чтобы мы с вами во втором чтении могли внести предложения, скажем, замечания или рассмотреть ваши предложения касающиеся любой статьи этого закона, а не ограничиться только тем перечнем, скажем, законодательной инициативе, которая была бы рассмотрена в первом чтении.

Вот эти два момента, которые подвигли нас на новую редакцию. Значит, несколько концептуальных позиций. Очень много дебатов было вокруг выборов примаров, председателей районов, заместителей примаров, заместителей председателей районов.

Специальная комиссия пришла к выводу и предлагает вариант, когда примары избираются таким же способом, как они избираются сейчас, то есть всеобщим прямым голосованием в каждой примэрии. Значит, заместители примаров избираются советниками по предложению примаров из числа советников либо из числа специалистов различных областей неродного хозяйства, опять же по предложению примаров.

Председатели районов избираются только из числа советников на первом заседании районного совета (извините, по-старому выразился), а заместители председателей районов избираются по предложению председателей районов как из числа советников, так и могут быть избраны не из их числа.

Вот позиция, на которой остановилась в данном случае специальная комиссия. И если будут какие-то предложения или какие-то другие мнения, мы, конечно же, готовы во втором чтении вместе с вами обсудить это.

Далее. Мы ввели принципиально новую позицию – «audit intern». Очень много копий сломано вокруг этого, очень много было дебатов - надо или не надо это вводить.

На сегодняшний день, если мы говорим о местном самоуправлении, я подчеркиваю – самоуправлении, значит, мы должны реально дать возможность этим органам самоуправляться. У нас сегодня получается ситуация, когда они формируют свой бюджет, не важно – полностью не полностью – но они формируют бюджет.

Они определяют статьи расходов этого бюджета, а контроль за расходованием бюджета осуществляет только государство. Подчеркиваю, только государство. То есть система налоговой инспекции, система Счетной палаты и т.д. и все органы государственной власти и управления, которым положено осуществлять данный контроль.

За эту позицию нас серьезно критикуют европейские структуры. Специальная комиссия пришла к выводу о необходимости постепенного, поэтапного введения «audit intern».

В этом законе мы практически сделали в этом направлении первый шаг. Почему первый, потому что мы абсолютно не затронули систему государственного контроля. То есть такую, какой она была до сегодняшнего дня, мы в полной мере ее сохранили в действующем законодательстве. Она осталась абсолютно такой.

То есть функции Счетной палаты, функции налоговых, других органов, периодичность контроля и т.д. Плюс ко всему этому, мы добавляем вот этот «audit intern». Мы имеем в виду, что на него будут расходоваться абсолютно минимальные средства, то есть это не будет постоянно действующий, скажем, штатный сотрудник. Это будет привлеченный человек, профессионал, хорошо знающий аудиторскую работу, соблюдающий закон об аудите, умеющий проводить ревизию.

Он, подчеркиваю, по решению совета будет привлекаться с той периодичностью, какую посчитает необходимой данный совет: надо один раз в год, значит, его один раз в год привлекут, надо раз в два года, значит, будет так.

И последнее, на что я хотел бы обратить ваше внимание, и я знаю, что эта проблема волнует многих наших коллег, это то, по поводу чего моему коллеге Владимиру Чебану активно задавали вопросы – это проблема префектов.

Этот вопрос очень серьезно обсуждался в различных вариантах. И специальная комиссия пришла к выводу, что на сегодняшний день мы оставляем прежнюю ситуацию.

То есть «oficiul teritorial», которые сейчас у нас в республике есть, они остаются и работают с теми функциями, которыми они наделены действующим законодательством. Их основная функция – это контроль за единообразным соблюдением законодательства органами государственного управления Республики Молдова. И ничего больше пока мы им не добавляем.

Аргументов очень много. Еще раз напоминаю что, если у кого-то будут какие-то предложения, мы во втором чтении готовы снова рассмотреть эту ситуацию. Но сегодня мы остановились на этом.

Вот, пожалуй, основные моменты, которых хотелось бы коснуться в рамках этого закона. Об остальном уже сказал Председатель Парламента и председатель нашей специальной комиссии: предполагается, что после первого чтения все эти документы будут направлены на экспертизу европейским структурам. И после получения заключений экспертов мы будем анализировать и их, и все ваши предложения и вновь вернемся к этому закону во втором чтении.

Спасибо вам.

Domnul Marian Lupu:

multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, eu, (Rumoare in sala.) domnul Jdanov, cum sa nu atrag atentia daca sint obraznici...

Prima intrebare: ce-i cu notiune noua, lege noua. O notiune care... de fapt, Parlamentul adopta legi, adopta modificari si revizuieste legi, dar nu adopta noi legi in redactie noua. Cum priviti dumneavoastra aceasta problema pur teoretica.

A doua intrebare. Nu considerati dumneavoastra ca se rupe legatura dintre alesi, cind noi propunem ca viceprimarii sa fie din rindurile neconsilierilor. Chiar si comunistii cei veche de pina la '90 nu permiteau ca viceprimarii sa fie alesi din nedeputati.

Si a treia intrebare: daca a discutat comisia sau nu. Ce facem noi, totusi, cu Legea privind statutul municipiului Chisinau. Noi iarasi municipiul Chisinau il bagam, ma scuzati de expresie, sub legea aceasta. Si, de fapt, noi diminuam rolul, acest municipiu care, de fapt, este o a patra parte din populatia Republicii Moldova, cu conditii speciale. Eu, totusi, m-am convins si din practica de la primarie, nu poate municipiul Chisinau sa fie gestionat la fel ca si chiar acelasi municipiu Balti.

Va multumesc.

Intrebarea, trebuie sa destupati urechile si o sa ascultati.

 

Domnul Vadim Misin:

Да. Спасибо, уважаемый коллега.

Я постараюсь коротко ответить на все ваши вопросы. Ну, во-первых, новая редакция закона – это не наше изобретение. Наш применял Парламент это неоднократно. Хотя теоретически я вас понимаю, что в теоретических документах нет такого юридического термина - новая редакция. Ну, в связи с тем, что, повторю, это было апробировано неоднократно, мы посчитали, что данная форма вполне приемлема и в данном случае.

Теперь что касается города Кишинева. Если вы обратили внимание, есть глава 7 данного закона, которая определяет статус и все, что касается Кишинева. И она абсолютно не коснулась того законопроекта, который мы с вами уже проголосовали в первом чтении и который у нас есть, так сказать, на рассмотрении во втором чтении.

Но мы приняли, таким образом, решение, что сначала определимся с этим законопроектом наших коллег, Антона Семеновича Мирона и еще ряда товарищей, голосуем, принимаем его во втором чтении в окончательной редакции и затем во втором чтении главу 7 этого закона меняем полностью. Вернее в главу 7 вставляем законопроект, который мы с вами проголосуем.

Точно таким образом мы в данном законопроекте не касаемся вопроса «oficiul teritorial». Мы знаем, что сейчас рассматривается и решается вопрос переподчинения этих структур – из введения Правительства в введение вновь образованного министерства.

Вот когда это пройдет законодательно и уже будет утверждено окончательно, опубликовано в Monitorul Oficial, мы во втором чтении сюда внесем изменения уже действующего на тот момент законодательства.

 

Domnul Marian Lupu:

multumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Valeri Garev:

Спасибо.

 

Domnul Vadim Misin:

По заместителям вицепримара мы готовы принять ваше предложение для второго чтения, еще раз обсудить. Но, обсуждая, мы пришли к выводу, что можно избирать их из советников и не из советников. Ну, если большинство склонится к иному мнению, естественно, будет по-иному.

 

Domnul Valeri Garev:

Спасибо, господин Председатель.

Уважаемый господин Мишин, скажите, пожалуйста, как Вы смотрите, – и обсуждался ли этот вопрос в комиссии, – на введение такой должности на общественных началах, как председатель совета, в частности муниципия Кишинэу.

Спасибо.

 

Domnul Vadim Misin:

Ну, мы не обсуждали этот вопрос в специальной комиссии, в частности по муниципию Кишинэу, и я думаю, что это предмет регулирования все-таки закона об особом статусе Кишинэу. Если вы найдете нужным в том законе ввести такую ситуацию, то она войдет во втором чтении в этот закон.

 

Domnul Valeri Garev:

Ну а в других, допустим, муниципия Бэлць и в других примэриях?

 

Domnul Vadim Misin:

Я так с лета не могу сказать. Есть какие угодно варианты. В английском Парламенте вообще каждое заседание Парламента ведет другой депутат. Плохо это или хорошо, не знаю. Англичане говорят, что хорошо. А мы к этому не привыкли, и нам не понятно. Поэтому, надо ли нам иметь постоянного председателя совета на общественных началах, я сейчас экспромтом не готов ответить. Рассмотреть такой вопрос мы готовы.

Domnul Valeri Garev:

Спасибо.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

La inceput, eu vreau sa mentionez pe scurt ca, oricum, legea, pe care noi am adoptat-o noi in 2003, a fost o lege foarte buna si ea si-a jucat rolul pe perioada aceasta de timp. Este evident ca atit organismele internationale, cit si practica ne pune la alte incercari si alte necesitati. Vreau sa constat ca aceasta redactie,
intr-adevar, este destul de binevenita si fractiunea va vota aceasta lege.

Dar, Vadim Nicolaevici, eu am o propunere la articolul 90. Может быть, это личное копье в эту статью? E vorba despre auditul intern. In felul cum ati explicat dumneavoastra astazi, daca va fi invitat un audit din afara, de acum el nu mai este audit intern. Curtea de Conturi, de asemenea, nu este de audit intern. Si, de aceea, trebuie de gindit cum de numit insusi articolul daca e in felul acesta.

Dar eu as spune ca specialistii nostri trebuie sa convinga Consiliul Europei ca in Republica Moldova, in prezent, este audit intern. Fiecare consiliu raional adopta comisii respective si in special Comisia pentru buget si finante, care controleaza activitatea acestui buget al consiliilor raionale. Si, de aceea, trebuie de vazut, daca acest audit este intern sau nu este intern?

Totodata, in privinta invitatiilor acestora din afara a acestor audit. Eu ma tem ca vor fi si careva abuzuri, avind in vedere ca si in prezent sint un sir de cazuri cind consiliile raionale iau decizii pentru a fi controlate bugetele din afara. Deci, asupra acestor intrebari in lectura a doua avem de meditat. Eu consider ca aici sint inca intrebari.

 

Domnul Vadim Misin:

Юрий Дмитриевич, мы обсуждали эту тему, я не думаю, что нам сейчас надо с вами дебатировать. Позиция, которую Вы высказываете, высказывалась ранее, что есть сомнения в необходимости, что достаточно планово-бюджетных комиссий наших, и примэрии, и районов.

Но специальная комиссия пришла к выводу, что планово-бюджетные комиссии не всегда профессионально готовы проводить настоящий аудит. Вот о чем шла речь. Но, повторяю, во втором чтении, мы готовы вернуться к этому вопросу.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa continui cele spuse de domnul Stoicov.

Domnule Misin,

Din cite inteleg eu, dupa tiparirea proiectului de lege au mai parvenit anumite modificari, fiindca, daca citim textul proiectului prezentat, este stabilit foarte clar ca unitati urmeaza sa fie prevazute in insesi primarii.

Dumneavoastra ati mentionat acum in raport ca acesti experti pot fi invitati din afara. Dar oricum, ori in statele de personal, ori din afara necesita si un anumit efort financiar, in primul rind.

In al doilea rind. Dumneavoastra ati spus ca, la ora actuala, controlul asupra utilizarii mijloacelor financiare este exercitat numai din partea administratiei publice centrale: Curtea de Conturi, Inspectoratul Fiscal s.a.m.d.

Noi cu totii cunoastem ca actul controlului atit al Inspectoratului Fiscal, cit si al Curtii de Conturi este un act ulterior care are un anumit impact sau un anumit efect. Spuneti, va rog frumos, eu am citit atent capitolul 9 vizavi de auditul intern, mie nu-mi este clar, care va fi efectul constatarilor efectuate de auditul intern? Va fi efectuat controlul, vor fi stabilite anumite, eu nu stiu, abateri s.a.m.d., care-i efectul?

 

Domnul Vadim Misin:

Да, я понял. Спасибо.

Если коротко, я бы ответил так: провела Счетная палата контроль, если с точки зрения практической, и уехала, оформляет два месяца и через два месяца присылает примару или председателю района. Он получает.

Дальше все происходит по его усмотрению: захочет он рассмотреть этот акт, то рассмотрит, на узком заседании или вынесет на широкое обсуждение. “Audit intern” предполагает, что его никогда не нанимает примар, а нанимает совет, он проводит ревизию и докладывает итоги ревизии совету, и совет по итогам ревизии делает соответствующие выводы в отношении расходования денег примаром.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

O mica observatie. Deci, Curtea de Conturi nu este invitata de catre primar. Si doi. Decizia Curtii de Conturi, paralel cu prezentarea instantelor respective, se prezinta si la procuratura, in cazul in care sint incalcari.

 

Domnul Vadim Misin:

Ну, при чем тут прокуратура? В прокуратуру посылают 8 процентов.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ascultati intrebarea, va rog.

Domnule Misin,

Deci, in continuare. Eu inteleg, in cadrul municipiului Chisinau, Balti s.a.m.d., unde sint, eu nu stiu, si cheltuieli, finante. Dar ce se intimpla in localitatile mici? Conform legii, toti urmeaza sa aiba acest audit intern. In anumite sate eu nici nu cred ca o sa se gaseasca si specialistii respectivi.

Eu va sun si in continuare ceea ce-a remarcat domnul Presedinte Lupu, ca s-a discutat in fractiuni s.a.m.d. Pozitia respectiva, fractiunea noastra are o pozitie diferita fata de ceea ce este prezentat in proiect si am sa va rog pentru lectura a doua, poate, sa gasim o formula functionala, nu declarativa.

 

Domnul Vadim Misin:

Очень хорошо. Мы обязательно учтем это во втором чтении. Только хочу вам сказать, что это позиция не совсем наша, это позиция европейских структур, причем четко изложенная. Не согласимся, значит да здравствует молдавский Парламент.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Domnule Misin,

In primul rind, vreau sa spun ca oficiul teritorial al Aparatului de stat nu are astazi nici un statut. Atit ca este scris in Legea cu privire la administratia publica locala: “El controleaza legalitatea actelor emise de autoritatile publice locale de nivelurile 1 si 2 si nicidecum nu vegheaza ca sa fie aplicat uniform legislatia.”

Acum la articolul 54 alienatul (1) litera d): “Presedintele raionului contribuie la buna colaborare a serviciilor publice desconcentrate in teritoriu intru solutionarea problemelor de interes raional.” Mie imi pare cam periculoasa aceasta formulare, ca sa-si gaseasca locul aici, fiindca si astazi, nefiind aceasta formulare in lege, presedintii raioanelor convoaca la dinsii aceste servicii si le indreapta in primariile unde au oponenti. De aceea, cred ca aceasta trebuie sa nu aiba reflectare in legea mentionata.

 

Domnul Vadim Misin:

Большое вам спасибо.

Сформулируете, как вы считаете нужным, и мы рассмотрим.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Acum la articolul 30, alineatul (1), litera j), “La competenta primarului”, scrie: “Primarul asigura executarea deciziilor privind intretinerea drumului.” In acelasi timp, la litera a) scrie: “Primarul asigura executarea deciziilor consiliului local in ansamblu.”

Deci, se repeta aceste notiuni si, de aceea, imi pare ca aceasta lege, inainte de a fi trimisa la expertizare, trebuie inca o data redactata. Fiindca, pe parcursul textului, chiar si aceleasi oficii sint adeseori numite ori ale Cancelariei de Stat, ori ale Aparatului si sint alte greseli, care, cred, nu e cazul sa le numesc acum.

 

Domnul Vadim Misin:

Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Misin,

Daca imi permiteti doua intrebari scurte. Prima se refera la capitolul 8 articolul 61: “Statutul secretarului consiliului raional si cel al secretarului consiliului municipal Chisinau.”

Deci, in fiecare din cele 7 amendamente gasim referinta la secretarii consiliilor raionale si la cei din consiliul municipal Chisinau si din nou lipseste referinta la secretarul preturii de sector. Cum considerati dumneavoastra, nu este cazul de a completa?

 

Domnul Vadim Misin:

Я уже ответил на ваш вопрос, только вы меня не слушали. Как только мы примем закон во втором чтении.

 

Domnul Leonid Bujor:

Этот следующий вопрос у меня будет.

 

Domnul Vadim Misin:

Нет. И этот вопрос решится по секторам Кишинева, как только мы примем по Кишиневу окончательную редакцию. Сюда мы включим не только 7-ю главу, а всю редакцию по Кишиневу.

 

Domnul Leonid Bujor:

Хорошо. Спасибо.

Наверно, я был невнимателен, но я так понял, что, отвечая на предыдущий вопрос, вы говорили о главе 7.

 

Domnul Vadim Misin:

Нет, не только. Я 7-ю главу называл как пример.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu-i problema. Atunci n-am inteles. Eu credeam ca v-ati referit in exclusivitate la capitolul 7.

Acum o intrebare ce tine nemijlocit de capitolul 7. Pornind de la denumirea proiectului de lege pe care il examinam si suna asa: “Lege privind administratia publica locala”, redactie noua.

Deci, noi nu vorbim despre modificarea sau completarea acestei legi, despre o redactie noua a acestei legi. Pornind de la acest lucru eu consider ca ar fi rational ca proiectul de Lege nr.2790, capitolul 7, care se refera la municipiul Chisinau, noi sa-l transferam din start, ca parte componenta a acestui proiect de lege. Propunerea dumneavoastra este logica si eu acceptam punctul acesta de vedere in cazul in care vorbeam de modificarea acestei legi.

Noi acum vorbim de o redactie noua. De aceea, avind in vedere ca aceste doua proiecte de legi au parvenit in Parlament intr-un interval de timp de 4 zile, nu vad motive pentru a adopta proiectul in prima lectura. Il adoptam celalalt in lectura a doua si pe urma revenim din nou la acesta.

 

Domnul Vadim Misin:

Уважаемый коллега, на ваш вопрос          отвечаю с точки зрения чисто юридической. Предположим, мы берем ваш вариант, берем сейчас все, что по Кишиневу написали, там и вы автор, и еще кто, не помню.

 

Domnul Leonid Bujor:

Я не автор.

 

Domnul Vadim Misin:

Не важно. Написали. Мы сейчас включаем в 7-ю главу, голосуем, а через три дня, во втором чтении, этот вариант по Кишиневу не голосуем. Тогда что мы сделали? Тогда мы сделали, извините, фоае верде лободэ.

Поэтому, мы сначала голосуем по Кишиневу второе чтение, оно проходит промульгацию, оно публикуется. То есть оно становится законом, потому мы берем этот закон в том виде, в котором он уже опубликован, и насыщаем 7-й раздел уже действующим законодательством.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule Misin,

Dumneavoastra aveti dreptate, dar apare o alta intrebare: din momentul in care noi cu dumneavoastra adoptam proiectul de lege in varianta propusa, este vorba de principii, de concept, aici noi examinam o posibilitate, acolo se refera cu totul la altceva. De acum apare bugetul, consiliu. Deci, in lectura a doua noi nu vom putea transfera prevederile acestui proiect aici. Atunci va trebui ca sa vina cineva cu o noua initiativa legislativa.

 

Domnul Vadim Misin:

Нет. Дело в том, что когда мы с вами говорим о концепции закона, мы не можем говорить о концепции главы или раздела, мы говорим о концепции закона.

Так вот если мы принимаем 7-й раздел в том варианте, как мы его уже проголосовали в первом чтении, мы концептуально сам закон не меняем. Поэтому он вполне вмещается в рамки законодательной техники.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc pentru raspuns.

Totusi, daca imi permiteti, eu ma adresez Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati ca sa examineze acest moment. Fiindca capitolul 7, in viziunea mea, nu numai ca, formal, este o parte componenta a acestui proiect de lege, dar el contine lucruri de principiu: aparitia primarului, aparitia consiliului, aparitia bugetului. Acestea sint pozitii care tin numaidecit de conceptia de principii.

 

Domnul Vadim Misin:

Уважаемый коллега, это вопросы принципиальные, я с вами полностью согласен. Но они ни в коей мере не концептуальны. И зря вы обращаетесь к юридической Комиссии, она не может давать заключение о деятельности специальной комиссии. Поэтому мы, специальная комиссия, воспринимаем ваше выступление у микрофона как предложение, и мы рассмотрим его с вашим участием.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule Misin,

Eu accept, obiectia dumneavoastra, caci este o comisie speciala si nu este cazul sa se ocupe comisia parlamentara. Regret ca am facut aceasta propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Vladimir Braga:

In Legea nr.123 existenta si in proiectul de lege actual, care este propus, figureaza incompatibilitatea presedintelui raionului cu mandatul de consilier raional. Dupa mine, este o nedreptate. Pentru ca noi toti stim ca in listele fractiunilor sau partidelor in alegerile raionale, fruntea o tine viitorul presedinte numaidecit din toate fractiunile, unul care devine presedinte.

Si atunci alegatorii isi leaga problemele care le impulsioneaza viitorului de presedinte, de dinsul, iar imediat, devenind presedinte al raionului, lui i se retrage mandatul raional. Din practica mea personala, eu am avut ocazie sa lucrez si ca presedinte cu mandat, si ca presedinte lipsit de mandat, este mult mai eficient lucrul presedintelui cind este consilier raional. In cazul nostru era consilier judetean.

Si aici intrebarea mea: ati discutat problema data de a pastra mandatul presedintelui raionului? Mai ales ca domnul Garev astazi a si spus ca este nevoie de a alege un presedinte al consiliului. In cazul in care i se pastreaza presedintelui raionului mandatul, atunci nu mai este nevoie de o functie suplimentara, in primul rind, si, in al doilea rind, toate functiile si responsabilitatile sint ale presedintelui raionului.

 

Domnul Vadim Misin:

Уважаемый коллега, мы всё это обсуждали и пришли к такому выводу, как я вам доложил. Но то, что вы предлагаете, мы готовы снова обсуждать во втором чтение.

 

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Asa de pasnic. Foarte bine. Si a doua intrebare. Din ceea ce ati spus dumneavoastra cu municipiul Chisinau. In proiectul de lege care este prezentat astazi este notiunea de pretura. In proiectul nr.2790, pe care l-am votat saptamina trecuta, asa notiune nu exista. Deci, se formeaza consilii de sector, care vor avea si primari, si consilii. Se prevede dupa unirea acestor...

 

Domnul Marian Lupu:

Вадим Николаевич,

я прошу прощениея.

Stimati colegi,

A treia oara se adreseaza aceasta intrebare si a treia oara raportorul pe cerc din nou si din nou raspunde la intrebarea data.

Este proiectul nr.2790, pe care noi cu dumneavoastra il aprobam in ziua de miine in a doua lectura, proiect, ale carui pozitii vor fi incorporate automat la capitolul 7 al prezentei legi.

 

Domnul Vadim Misin:

Включены, да.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Acesta e raspunsul. Eu va rog sa nu mai repetati aceasta intrebare, sa dam a cincea oara raspuns. Eu va rog foarte mult.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Misin,

Ca jurist, notiunea de “privat al administratiei publice locale”, cum se inregistreaza ea in cadrul legislativ? Adica, intrebarea pe care am adresat-o eu domnului Ciobanu, daca ati fost atent.

 

Domnul Vadim Misin:

Нет, Вы же понимаете, что здесь мы юридический семинар устраивать не будем. Но в юриспруденции есть одно железное правило: если сидящие здесь мои коллеги проголосуют, это приобретет статус закона и будет вполне легитимно для следующего законодательного акта, и все.

 

Domnul Vladimir Braga:

Problema este intr-aceea ca la articolele 77 si 78 se mentioneaza “Bunurile domeniului privat al unitatii administrativ-teritoriale pot fi instrainate si privatizate”. Deci, privatizate. De aceea, asocierea aceasta...

 

Domnul Vadim Misin:

Там допущена техническая ошибка. Мы поправим.

 

Domnul Vladimir Braga:

Atunci e clar.

 

Domnul Vadim Misin:

Конечно, нe может быть частной собственности муниципальной. Мы дадим правильную формулировку: то есть уберем слово «частная» и будет просто муниципальная собственность.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule Misin,

Vreau sa va adresez o intrebare in legatura cu articolul 79, care se refera la lucrarile publice. La primul alineat se mentioneaza: “Consiliul local poate contracta, in conditiile legii, lucrari si servicii de interes public in limitele sumelor aprobate in bugetul sau”. Noi ceva mai inainte am votat Legea nr.2841 cu privire la descentralizarea administrativa.

Si in legea respectiva articolul 5 prevede un sir intreg de obligatiuni, care le revin primariilor de nivelurile intii si doi. N-o sa le trec pe toate in revista, dar lucruri foarte serioase, importante, constructii capitale, inclusiv constructia drumurilor de interes raional, constructia unor edificii pentru administratia locala, pentru categoriile socialmente vulnerabile. Deci, care necesita un efort maxim financiar. Cum credeti, noi am votat o lege moarta. Multe prevederi ar putea sa ramina litera moarta si sa nu fie onorate. Ma refer la legea precedenta. Daca legea, pe care o supunem acum discutiei, se spune ca in limita bugetului votat de consiliu...

 

Domnul Vadim Misin:

Уважаемый коллега, давайте не тратить зря время и заслушаем выступление моего коллеги Николая Федоровича Бондарчука, который доложит сейчас позицию третьего Закона о бюджетном формировании. И мы в специальной комиссии очень надеялись, что когда вот этот третий закон, его механизмы до конца заработают, бюджеты органов первого уровня будут наполнятся значительно эффективнее, чем это есть сейчас. И тогда это противоречие, о котором вы говорите, сотрется. Но давайте выслушаем Бондарчука.

 

Domnul Ion Varta:

Nu este o contradictie, pur si simplu, trebuie sa fie onorate acele competente, care sint acoperite financiar.

 

Domnul Vadim Misin:

Я понимаю вашу тревогу, но она необоснованна.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Misin,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2842. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2842 este aprobat in prima lectura.

Inainte de a invita la tribuna centrala cel de al treilea raportor, pe colegul nostru domnul Bondacriuc pentru prezentarea proiectului de Lege privind pachetul de amendamente la Legea privind finantele publice locale si la Codul fiscal, eu as dori sa mentionez ca comisia parlamentara speciala a muncit cu suportul plenar al Ministerului pentru Administratia Publica Locala si tin sa pun in evidenta participarea foarte activa, de la bun inceput, in insasi elaborarea acestor proiecte de legi a expertilor de la Organizatia “Idis-viitorul”, pe al caror reprezentat ii avem aici, la fel, in sala plenului Parlamentului. As vrea sa multumesc tuturor membrilor comisiei parlamentare speciale, care ar reprezenta toate fractiunile parlamentare si deputatii neafiliati, pentru activitatea pe care au desfasurat-o, multumesc ministrului pentru administratia publica locala si colegilor de la “Idis-viitorul” pentru activitatea prodigioasa de care au dat dovada. Comisia parlamentara speciala nu-si va incheia aici activitatea, ea va continua sa functioneze pentru a pregati aceste proiecte de legi in lectura a doua.

Stimati colegi,

Mai mult decit atit, ceea ce se refera la finante, acest pachet, care va fi prezentat de domnul Bondarciuc, nu reprezinta decit o prima etapa, fiindca o sa va raporteze dumnealui. Catre 1 ianuarie 2007 Guvernul urmeaza sa vina cu un pachet intreg de propuneri pentru perfectionarea sistemului fiscal si de relatii interbugetare, nivelul central, nivelul doi si nivelul unu. Ce sint din sala propuneri sa punem la vot neascultind raportorul, da?

Il invit la tribuna centrala pe domnul Bondarciuc, pentru a prezenta proiectul de Lege nr.2840.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

In initiativa data se propune imbunatatirea transparentei actualului sistem financiar, care, in prezent, creeaza o dependenta a administratiei publice locale de nivelul intii fata de administratia publica locala de nivelul al doilea. Baza fiscala existenta urmeaza sa fie consolidata in continuare pentru a asigura pe deplin organizarea activitatii in mod autonom si exercitarea competentelor in conditiile descentralizarii financiare.

Daca la momentul actual impozitul pe bunurile imobiliare, inclusiv impozitul funciar este un impozit regulatoriu, dirijat de catre autoritatile administratiei publice de nivelul al doilea prin sistemul de defalcari, atunci proiectul de lege propune ca acest impozit sa fie acumulat la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul intii. Totodata, se propune ca la veniturile bugetelor raionale si bugetul central al unitatii teritoriale autonome, cu statut juridic special, impozitul pe venit al persoanelor juridice sa ramina integral in marime de 100 la 100.

Pentru municipiul Balti si municipiul Chisinau ramine in Lege pe vechi. Astfel, proiectul de lege mentionat propune ca administratia publica locala, de nivelul intii sa acumuleze si sa gestioneze resursele financiare acumulate sub forma de impozite si taxe locale dupa apartenenta acestora, fapt ce va oferi nivelului intii posibilitate de a obtine treptat autonomie financiara locala.

Concomitent, proiectul prevede ca Guvernul, in termen de 6 luni, sa prezinte propuneri privind distribuirea veniturilor bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale de nivelurile unu si doi. Stabilirea normativelor de defalcari constante de la veniturile generale de stat pentru bugetele unitatilor administrativ-teritoriale de nivelurile unu si doi. Formulele de transferuri directe de la bugetul de stat la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale de nivelurile intii si doi, delimitarea responsabilitatilor autoritatilor executive ale administratiei publice locale de nivele intii si doi si serviciile publice desconcentrate in teritoriu in domeniul finantelor publice locale.

Consideram ca modificarile propuse vor asigura implementarea treptata a autonomiei locale, conform principiului constitutional prevazut de articolul 109 din Constitutia Republicii Moldova. Acesta e sensul initiativei. Comisia speciala pentru elaborarea proiectelor de acte legislative privind consolidarea autonomiei locale a examinat proiectul de Lege mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati, si constata urmatoarele.

Prin proiectul de lege prezentat spre examinare se propune imbunatatirea mecanismului relatiilor interbugetare la toate nivelurile, avindu-se in vedere ca, actualmente, se evidentiaza o dependenta a administratiei publice locale de nivelul intii fata de administratia publica locala de nivelul al doilea.

Elaborarea proiectului de lege a fost conditionata de recomandarile Consiliului Europei, precum si tinind cont de faptul ca o adecvata autonomie decizionala nu poate exista si este lipsita de orice continut fara o reala autonomie financiara si patrimoniala. In caz contrar, lipsa fundamentului financiar ne impiedica de la o dezvoltare economica stabila si consecventa a colectivitatilor locale, iar pe de alta parte, transforma principiul autonomiei locale intr-un principiu pur teoretic si fara relevanta pe planul actiunilor practice.

In acest context, proiectul de lege mentionat propune ca administratia publica locala de nivelul intii sa acumuleze si sa gestioneze resursele financiare, acumulate sub forma de impozite si taxe locale, fapt ce va oferi nivelului intii posibilitate de a obtine treptat autonomie financiara locala.

Tinind cont de cele mentionate, comisia considera ca, conceptual, proiectul indicat poate fi sustinut si il propune Parlamentului spre adoptare in prima lectura, cu expedierea ulterioara spre expertizare Consiliului Europei.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Am o intrebare la articolul 4 – Dispozitii finale si tranzitorii: “Guvernul in termen de sase luni va prezenta propuneri privind stabilirea normativelor de defalcari constante de la veniturile generale de stat pentru bugetele unitatilor administrativ-teritoriale de nivelurile 1 si 2”. Si, de fapt, este corect ca aceasta functie este functia Guvernului. Dar care vor fi principiile? Guvernul trebuie sa aiba niste principii de stabilire, ca nu le face din capul lui sau cum doreste el. In acest proiect de lege, aceste principii nu sint stipulate. Si atunci Guvernul asa, la dorinta sa, va elabora aceste principii de defalcari sau Parlamentul stabileste niste criterii generale stricte, de care Guvernul trebuie sa tina cont in elaborarea acestor normative. Daca lasam la latitudinea Guvernului, atunci vom avea ceea ce am avut astazi in Parlament. Guvernul va veni cu pozitia sa, asa cum el considera de cuviinta.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aveti o propunere?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pai, nu, eu va intreb, caci nu gasesc in proiectul de lege.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca ma intrebati, eu va spun ca noi am discutat impreuna cu reprezentantii Guvernului si propunerea aceasta: stabilirea normativelor de defalcari, ele o sa fie bazate pe principiile care o sa fie elaborate de catre Guvern. Noi o sa le discutam in Parlament pe urma.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Poate noi, totusi, incercam pentru lectura a doua in proiectul acesta de lege sa stabilim aceste principii? Nu este corect ca Guvernul sa stabileasca si principiile, si normativele…

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu va propun. Daca aveti propuneri, poftim, prezentati propunerile, o sa discutam.

 

Domnul Marian Lupu:

Vreau sa va atrag atentia, si o fac in calitate de unul dintre coautorii acestui proiect de lege, atragindu-va atentia ca Guvernul nu va putea sa mearga inainte cu elaborarea si aplicarea acestor principii si acestor norme de metodologie pe un foarte simplu motiv: acest proiect nr.2840, am zis-o imediat anterior, este o prima etapa, dupa ce Guvernul vine tot aici, in Parlament, cu propunerile sale si Parlamentul va fi acela care va decide, in final, conform carei metodologii si conform caror principii se va accepta varianta finala, pentru efectuarea acestor calcule si normative. Si eu va spun ca noi revenim la blocul legislativ care vizeaza functionarea sistemului de finante publice locale in primavara anului viitor, pentru a defini foarte clar acest sistem ca norme permanente. Deci, oricum acest lucru nu va scapa din vizorul Parlamentului si Legislativul va fi acela care, in final, va aproba acest sistem.

Alte intrebari?

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2840. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2840 este aprobat in prima lectura.

In finalul sedintei doi din colegii nostri au solicitat timpul regulamentar de pina la 10 minute pentru declaratii. Primul a fost domnul Klipii, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Declaratia grupului deputatilor social-liberati de solidarizare cu revendicarile asociatiei fostilor deportati si detinuti politici din Moldova.

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Saptamina trecuta am fost martorii unui miting de protest al reprezentantilor Asociatiei fostilor deportati si detinuti politici din Moldova, care au protestat impotriva amendamentelor adoptate de Parlament la Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr.1225 din 8 decembrie 1992.

Domnule Presedinte,

Eu am sa astept sa paraseasca sala, dupa aceasta am sa continui.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog continuati, fiindca iesirea–intrarea in sala este, de fapt, un proces continuu.

 

Domnul Igor Klipii:

In momentul dezbaterii amendamentelor la legea indicata am mentionat faptul ca unul din efectele cele mai nefaste ale ei va fi contrapunerea si confruntarea victimelor deportarilor si represiunilor politice nu numai cu administratia publica locala, dar si cu populatia, care, dupa ani de manipulare, va trata revendicarile victimelor cu indiferenta sau chiar ostilitate.

Astfel, aceste persoane de care si-a batut joc regimul comunist sovietic sint batjocorite si astazi de noul regim comunist. Am promis protestatarilor ca vom reaborda aceasta problema in sedinta plenara a Parlamentului, or, noi credem ca e vorba de o problema deosebit de principiala.

In acest context, ne adresam Presedintelui Republicii Moldova cu un apel prin care ii solicitam:

1. Sa nu promulge amendamentele la Legeanr.1225 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova in data de 29 iunie 2006.

2. Sa remita legea in Parlament impreuna cu propunerile de revizuire care sa tina seama de obiectiile si revendicarile inaintate de asociatia fostilor deportati si detinuti politici din Moldova.

3. Totodata, solicitam Parlamentului sa-si respecte propriile angajamente de a discuta in prealabil cu societatea civila problemele ce o vizeaza, lucru pe care nu
l-a facut in cazul modificarii Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Dind curs promisiunii facute protestatarilor, vreau sa dau citire declaratiei-apel a Asociatiei fostilor deportati si detinuti politici din Moldova. Vreau sa repet ca se insista asupra faptului ca nu fac decit sa citez o declaratie pe care mi-au inminat-o protestatarii.

4. Parlamentul Republicii Moldova, Presedintelui Republicii Moldova, Presedintelui Parlamentului Republicii Moldova. Declaratie-apel. Asociatia fostilor deportati si detinuti politici din Moldova, care la moment inregistreaza peste
1500 de membri, isi exprima indignarea si marea nedumerire in legatura cu amendamentele adoptate si in general cu proiectul de Lege cu privire la modificarea articolului 12 din Legea nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, adoptata in a doua lectura de catre Parlamentul Republicii Moldova la data de 29 iunie 2006.

In acelasi timp, Asociatia fostilor deportati si detinuti politici din Moldova este profund indignata de amendamentele care au fost inaintate si aprobate de catre majoritatea comunista din Parlament. Consideram ca legea adoptata reprezinta o dublare a Hotaririi de Guvern, nr.338 din anul 1995, care a fost supusa controlului constitutionalitatii si care, ulterior, a fost recunoscuta neconstitutionala, in partea care se refera la compensarea averii persoanelor deportate sau a valorii nominative. Astfel, ineficienta acestui act a fost demonstrata pe parcursul a mai mult de 10 ani. Existenta prevederilor ambigue din articolul 12 din Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice va duce din nou la tergiversarea examinarii cauzelor din mai multe motive.

1. Nu este clar indicat cine este responsabil de achitarea compensatiilor banesti pentru averea confiscata, nationalizata sau luata in alt mod. Ministerul Finantelor sau consiliile raionale?

2. Nu este clar stabilit mecanismul de evaluare si stabilire de catre comisiile raionale a cuantumului compensatiilor.

3. A fost interzisa reinstituirea terenurilor si plantatiilor multianuale, care au fost confiscate de la parintii nostri.

4. Nu au fost introduse clauze, prin prisma carora s-ar prevedea expres achitarea compensatiilor banesti pentru prejudiciile morale.

Tinind cont de faptul ca deja pe parcursul a mai mult de 14 ani statul, Republica Moldova nu a adoptat un mecanism legal si eficient de achitare a compensatiilor pentru averea confiscata, nationalizata sau luata in alt mod, precum s-a procedat in tarile vecine Romania, Rusia, Tarile Baltice, partial in Ucraina, cerem:

1. Stabilirea unui mecanism eficient de despagubire pentru averea care a fost nationalizata, confiscata sau luata in alt mod, prin participarea nemijlocita la lucrarile comisiei a reprezentantilor persoanelor deportate.

2. Indicarea in mod expres a organului competent de achitarea sumelor banesti pentru bunurile care au fost confiscate, nationalizate sau luate in alt mod si anume: a Ministerului Finantelor al Republicii Moldova.

3. Stabilirea clauzei conform careia s-ar prevedea restituirea terenurilor si plantatiilor multianuale, care au fost confiscate de la parintii nostri sau incasarea pretului normativ pentru ele.

4. Stabilirea clauzei conform careia s-ar prevedea recuperarea prejudi-ciilor morale in legatura cu deportarile efectuate.

Asociatia fostilor deportati si detinuti politici.

Stimati colegi,

In incheiere, nu pot sa nu fac o paralela intre atitudinea pe care a manifestat-o Parlamentul Republicii Moldova fata de detinutii politici din Tiraspol si atitudinea pe care o avem fata de fostii detinuti, dar, de fapt, martiri si, in prezent, ma refer la acei deportati si represati de catre regimul comunist sovietic.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Va prezint declaratia Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” in legatura cu incalcarea drepturilor tinerilor din Republica Moldova la studii. Un grup de deputati au solicitat verificarea constitutionalitatii Hotaririi de Guvern nr.434 din 23 aprilie 2006 ce stabileste cote unice pentru inmatricularea prin contract a studentilor la institutiile de invatamint superior.

Este dorita o pronuntare in regim de urgenta a Curtii Constitutionale, deoarece o apreciere drept neconstitutionala a acesteia, insa intirziata sau influentata, nu ar mai slava situatia in anul curent.

In ultimul timp, se constata o ofensiva a puterii contra sectorului privat, lichidindu-se invatamintul si medicina prin metode indirecte, cum ar fi corelarea valabilitatii licentei de functionare cu factori inadecvati, gen fortarea achizitionarii sediilor de catre institutiile de invatamint sau societati medicale, impunerea cotelor unice de inmatriculare a studentilor.

Pe fundalul inrautatirii generale a starii de lucruri din Republica Moldova, urmare a incapacitatii de gestionare a treburilor publice, actuala guvernare aplica, in schimb, foarte consecvent metodele bolsevice de lichidare a sistemului educational-national din Republica Moldova, a sistemului medical si in general a intelectualitatii, sub pretextul inteleptelor reglementari de catre stat, incalcind Constitutia in ceea ce priveste principiile economiei de piata si dreptul oamenilor la munca si la studii.

Decizia de stabilire a cotelor unice pentru inmatriculare a creat o mare tensiune in republica, pentru ca astazi deja nici banii munciti cu greu de parinti peste hotare nu mai pot fi folositi pentru studii. Lasa impresia ca politica statului tinteste in izgonirea tinerilor in afara si eliminarea cadrelor didactice conationale neloiale din invatamint, fiind, de fapt, un genocid antinational de factura neocomunista, menit sa asigure in continuare confortul PCRM, infricosat de perspectiva de a pierde puterea prin votul unei generatii culte.

Ce se poate spune altceva cind insesi cifrele ne-o arata. Reducerea numarului de studenti cu 8 500 fata de anul trecut inseamna limitarea dreptului constitutional la studii, dar extinderea, in schimb, a exodului tinerilor si a profesorilor, medicilor peste hotare. Argumentele responsabililor de la ministerele comuniste, ca in multe domenii ar fi o supraproductie, sint absurde.

Numai intr-o societate totalitara statul decide pentru individ unde sa invete si ce sa invete, incercind sa-i incoloneze pe autohtoni spre scolile de meserii, spre “rabfac”-uri sau facultatile fara cerere.

Cine are dreptul sa decida fericirea cuiva? Tinerii sint liberi sa-si aleaga profesia conform vocatiei si idealurilor proprii de afirmare in viata si nimeni nu le poate anula aceasta speranta. Institutii de invatamint superior cu incaperi disponibile, baza materiala, profesori, scaune si mese, cu alte conditii de tot felul vor stationa, deoarece guvernantii comunisti au propria viziune, mostenita din secolul trecut, asupra drepturilor si a libertatilor fundamentale ale oamenilor.

Zeci, chiar sute de profesori vor ramine fara lucru in universitati, angajatii anterior pornindu-se de la numarul de studenti inmatriculati. Fluctuatiile in politicile adoptate in invatamint, ce afecteaza grav destinul intelectualilor, sint cauzate de dirijismul ce nu mai paraseste mintea comunistilor si a functionarilor lor servili din ministere. Acestora li se cere sa actioneze numai dupa principiul – daca nu pot controla si stapini, macar sa distrug, dindu-li-se, probabil, ca si carte de capatii profesional, lucrari leniniste gen «как реорганизовать рабкрин». Tinerii care pling astazi cu parintii pe sub peretii institutiilor de invatamint sint aruncati din societate in chiar debutul vietii lor mature, fortati sa someze sau sa i-a calea disperarii.

Parintii se intreaba ce sa faca in continuare cu fiicele si fiii lor de 18, 19 ani, cind nu le pot da nici macar studii platite, cind rata somajului este ingrijoratoare, locuri de munca nu apar, iar cercurile dubioase misuna intr-o societate corupta si criminalizata.

Numai prin trafic de influenta si ura fata de unele profesii, considerate, probabil, burgheze de catre guvernarea rosie, se explica reducerea nemaivazuta a locurilor la drept, economie, limbi straine, relatii internationale in favoarea locurilor pentru pedagogi, agronomi, ingineri, pentru care ar trebui create conditii privilegiate, care sa favorizeze inscrierea la aceste facultati. Aceasta insa nu trebuie sa anuleze posibilitatea de studii la facultatile solicitate, mai ales prin contract.

E mai mult decit evidenta reducerea drastica a locurilor la buget la limba romana, egalata cu limba rusa, ca si procentajul acordat pentru inmatricularea absolventilor scolilor cu predare in limba rusa, ce ii resoarbe integral spre deosebire de procentajul redus de locuri oferite absolventilor scolilor cu predare in la limba romana, fata de numarul de absolventi, punindu-i pe ultimii in conditii inechitabile. Nimic nu-i intimplator, aceasta este expresa esentei antinationale a regimului comunist.

Comunistii fac astazi ceea ce au facut stalinistii odinioara. Intelectualitatea era bagata in lagare, GULAG-uri, impuscata, acum insa e alungata din tara, redusa la somaj si la foame. De asemenea, la sfirsitul anilor '80 – inceputul anilor '90 papusarii alolingvilor le-au atribuit in mod provocator luptatorilor miscarii pentru renasterea nationala sloganul – «чемодан – вокзал, – Россия», bagind zizanie interetnica in societate.

Din pacate, acest lucru le-a reusit. Continuind tertipurile oculte de denationalizare, comunistii pledeaza astazi pentru lichidarea invatamintului privat, incetatenind lozinca: “geamantan – microbuz – Europa” pentru etnicii majoritari din Moldova. Din acelasi arsenal antinational face parte nesemnarea, de cind au venit comunistii la guvernare, a unui acord cu Ministerul Educatiei din Romania, pentru ca tinerii nostri sa nu poata merge la studii moderne si europene.

Prima etapa a admiterii 2006 a demonstrat “roadele” experimentului genocid comunist, cind peste 6500 de locuri cu finantare de la buget si prin contract ramin vacante in universitatile de stat si cele private. De aceea, s-a si anuntat un concurs repetat de admitere. Nu mai vorbim de incalcarea principiului autonomiei universitare, a drepturilor institutiilor, rectorilor si consiliilor din aceste institutii. Nu mai spunem de zizania bagata intre rectori prin repartizarea locurilor. Nu mai spunem de unele universitati fara un centimetru patrat de spatiu privatizat, dar aflate in gratiile puterii si, in consecinta, continuindu-si bine, mersi, activitatea, in timp ce altele neloiale si, probabil, necotizante sint devastate si lichidate.

Si distrugerea sectorului privat este rezultatul incurajarii nemeritate de catre occidentali a puterii comuniste in falsele sale demersuri ce ne costa tot mai scump. Pentru ca societatea noastra devine ostaticul unei credibilitati fals induse, dar inca valabile, a regimului comunist de la Chisinau in fata decidentilor americani si europeni.

Scopul criminal de interzicere a studiilor, conform optiunilor individuale ale tinerilor din tara, nu are insa sansa de izbinda pentru ca aspiratia de a studia nu a putut fi oprita de nici un regim. Cred ca regreta astazi si batrinii nostri votarea comunistilor, care le transforma nepotii in someri din fasa si in copii ai nimanui intr-o societate monstruoasa.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” este alaturi de parintii si tinerii nedreptatiti, umiliti de comunistii care le fura destinul si viitorul european. Cerem anularea de urgenta a hotaririi Guvernului si reluarea sau continuarea procesului de inmatriculare a studentilor in baza de contract. Numai astfel se vor putea evita deceptia si declinul cetatenilor care, in pofida dificultatilor, dau ultimul banut pentru studiile copiilor si scoaterea, in consecinta, prin viitorul lor efort a acestei societati din prapastia si prapadul in care au bagat-o comunistii si coalitia de guvernamint.

De asemenea, ii chemam pe parinti sa se organizeze si sa-si pledeze legal drepturile constitutionale, sa inteleaga ca si intr-un regim in care sint calcati in picioare au dreptul sa-si apere, pe cai legale, demnitatea, ca si viitorul modern, bazat pe studii al copiilor lor, de care nimeni nu are dreptul sa-i lipseasca.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 9.00.

Sedinta este inchisa.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 18.50.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova