DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a V-a ORDINARA – IULIE 2007
Sedinta
din ziua de 26 iulie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1893 pentru modificarea si completarea Legii
nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii
(art.7, 71, 27).
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2473 pentru modificarea si completarea anexei
nr.1 la Legea nr.1380-XIII din
20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2548 privind
formularea declaratiilor Republicii Moldova la Conventia impotriva torturii si
a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptata la
New York la
10 decembrie 1984.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2549 pentru
ratificarea Acordului Strategic de Cooperare dintre Republica Moldova si
Oficiul European de Politie.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2784 pentru
modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.384-XVI din
23 noiembrie 2006.
8. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.2625 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul
2007 nr.348-XVI din 23 noiembrie (art.1, 5, anexa nr.1).
9. Dezbaterea si reexaminarea Legii privind
cultele religioase si partile lor componente nr.125-XVI din 11 mai 2007.
Proiectul nr.2295.
10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2472 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii
banilor si finantarii terorismului.
11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2522 pentru
ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii
Polonia referitor la acordarea unui credit tehnic, semnat la 4 iunie 2007 la
Chisinau.
12. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2650 pentru modificarea si completarea Legii
ocrotirii sanatatii nr.411-XIII din
28 martie 1995 (art.4, 6).
13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2795 privind
ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia
Internationala pentru Dezvoltare (proiect de sustinere a Programului in
sectorul drumurilor), semnat la 3 mai 2007 la Chisinau.
14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2759 privind
ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia
Internationala pentru Dezvoltare (Proiectul “Servicii de Sanatate si Asistenta
Sociala”), semnat la Chisinau la
3 iulie 2007.
15. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1843 cu privire la completarea articolului 22 din
Legea cu privire la activitatea farmaceutica.
16. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2496 pentru modificarea si completarea articolului
4 din Legea Fondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala a
populatiei nr.827-XIV din 18 februarie 2000.
17. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2760 pentru
modificarea unor acte legislative (Legea ocrotirii sanatatii – art.11; Legea
privind completarea art.11 din Legea ocrotirii sanatatii – art.III).
18. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1091 cu privire la asistenta juridica garantata
de stat.
19. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2474 privind
modificarea articolului III din Legea nr.559-XV din 25 decembrie 2003 pentru
modificarea si completarea Legii invatamintului nr.547-XIII din 21 iulie 1995.
20. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2312 pentru modificarea articolului III din Legea
nr.559-XV din 25 decembrie 2003 pentru modificarea si completarea Legii invatamintului
nr.547-XIII din 21 iulie 1995.
21. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2465 pentru modificarea si completarea Legii
nr.1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari (art.2,
231, 232 s.a.).
22. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.2464 pentru modificarea si completarea Regulamentului privind
Centrul pentru Drepturile Omului (pct.7, capitolul V1, pct.35).
23. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.120 pentru modificarea si completarea unor acte legislative
(Codul apelor – art.1, 12, 25 s.a.; Legea regnului animal – art.17, 27, 29 s.a.).
24. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1825 pentru modificarea si completarea Legii
nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civila (art.4, 5, 7 s.a.).
25. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.2626 privind acordarea concediului de odihna deputatilor in
Parlament.
26. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.2805 privind demisia unui membru al Curtii de Conturi.
27. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.2735 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.360-XVI din 30
noiembrie 2006 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare pentru anul 2007.
28. Informatia domnului ministru al
agriculturii si industriei alimentare Anatolie Gorodenco cu privire la situatia
din sectorul agricol.
29. I n t e r p e l a r i.
30. Declaratia domnului deputat Ion Varta –
Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata. In sala sint prezenti 96 de
deputati. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se
onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Stimati colegi,
Zilele acestea in Republica Moldova se afla
in vizita o inalta delegatie a Parlamentului britanic in persoana doamnei
Sylvia Heal, vicepresedintele Camerei Comunelor a Parlamentului Regatului Unit.
Rog sa o salutam. Din componenta delegatiei, la fel, face parte si domnul Devid
Nansler, consilierul vicepresedintelui Sylvia Heal. (Aplauze.)
In cadrul vizitei Domniei sale in Republica
Moldova, doamna Sylvia Heal a manifestat interesul pentru a tine un discurs in
fata plenului Parlamentului. In aceste conditii, o invit pe doamna Sylvia Heal
la tribuna centrala pentru rostirea acestui discurs. (Vorbeste in limba
engleza.)
Doamna Sylvia Heal – Vice-speaker al Camerei Comunelor, Parlamentul
Regatului Unit al Marii Britanii
si Irlandei de Nord:
(Discursul este rostit in limba engleza.)
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In numele dumneavoastra ii multumesc doamnei
Sylvia Heal pentru discursul prezentat plenului Parlamentului Republicii
Moldova. Sa ii multumim pentru acest lucru si sa ii dorim o buna continuare a
programului vizitei Domniei sale in Republica Moldova. (Aplauze.) Dupa o
foarte scurta pauza de un minut, sedinta continua.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Continuam sedinta in plen. Rog sa ocupati
locurile. La ordinea de zi, va rog. Liniste in sala.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Data trecuta noi am discutat proiectul de Lege
nr.1013 cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie.
Si, conform intelegerii cu Presedintele Parlamentului, urmeaza ca astazi sa il
punem in discutie. Nici in discutie, ci la vot. De fapt, asa a fost intelegerea,
fiindca proiectul a fost discutat. Si eu nu il vad acum in ordinea de zi, adica
acest proiect sa fie introdus in ordinea de zi pentru astazi si sa fie pus la
vot.
A doua problema. Noi miine sintem in ultima
sedinta. Am inteles ca fractiunile se pregatesc sa transmita un mesaj, Presedintele
Parlamentului – sa faca bilantul. Si nu stiu daca Presedintele tarii mai are niste
sarcini de pus in fata noastra, a tuturor. Cred ca o sa vina. Si eu cred ca era
bine ca sa fie transmisiune directa odata in sesiune, la sfirsitul sesiunii, ca
poporul sa fie linistit ca deputatii, in sfirsit, au plecat in concediu, fiind
bine instructati. De aceea, este propunerea ca miine sa fie sedinta in
transmisiune directa la Televiziune si la Radio.
Si tot miine cred ca era bine sa impartim sedinta
in doua parti, vreo doua ore sa le consacram unei informatii din partea
Guvernului, care este situatia la zi in agricultura. Se vorbeste foarte mult,
de acum s-au operat modificari in buget. Dar noi nu avem o informatie concreta
din punct de vedere oficial al Guvernului ce se intimpla astazi in agricultura.
Poate va fi necesara si o sedinta in plus a Parlamentului. Poate sa venim putin
mai devreme din vacanta s.a.m.d. De aceea, aceasta este propunerea. Si dupa
aceea partea aceasta festiva cu cuvintari, cu bilanturi, cu initiative
patriotice s.a.m.d.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
Êàê àâòîð ÿ ñîãëàñèëñÿ ñ ïðåäëîæåíèåì
ôðàêöèè ñíÿòü ñ ïîâåñòêè äíÿ íîìåð 2461 ïîä íîìåðîì 15.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, doamna Presedinte.
Propunere asupra punctului 5, referitor la
proiectul de Lege cu privire la activitatea sanitara veterinara. Avind in
vedere ca, in principiu, comisia a terminat, a finalizat examinarea acestui
proiect, documentul este pregatit pentru examinare in a doua lectura.
Dar, tinind cont de faptul ca acest
document este necesar sa fie examinat in cadrul comisiei speciale, pentru
optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator,
din numele acestei comisii, din numele presedintelui, eu propun ca el sa fie exclus
din ordinea de zi. Si acest proiect o sa fie examinat in cadrul acestei comisii
in mod prioritar, cind o sa incepem activitatea dupa vacanta, la inceputul
sesiunii urmatoare.
Urmatoarea propunere asupra punctului 5
totusi de la supliment referitor la proiectul de Hotarire pentru modificarea si
completarea Hotaririi Parlamentului referitor la Regulamentul privind modul de
utilizare a mijloacelor Fondului pentru subventionarea producatorului agricol.
Avind in vedere ca astazi noi o sa discutam numai proiectul de lege si dupa ce
acesta, proiectul bugetului de stat, ceea ce este legat de Regulament si dupa
intrarea numai in vigoare a modificarilor, care o sa fie operate in bugetul de stat,
putem examina niste modificari ce tine de Regulament.
Si, in acest sens, noi propunem, din numele
fractiunii, excluderea punctului 9 din ordinea de zi. Totusi Regulamentul, initiativa
unui grup de deputati, din cauza ca totul este legat de bugetul de stat.
Doamna Maria Postoico:
Da, dar poate totusi il transferati pentru
miine?
Domnul Dmitri Todoroglo:
Da, o sa fie exclus si o sa fie incluse in
ordinea de zi de miine doua regulamente. Regulamentul privind subventionarea in
agricultura, propus de Guvern si de un grup de deputati. Avind in vedere ca astazi
noi o sa ne clarificam cu modificarile in buget, dar miine o sa ne clarificam
cu modificarile in Regulament. Iata asa o propunere o sa fie inclusa in ordinea
de zi de miine.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Doamna Presedinte al sedintei si stimati
colegi,
La supliment la ordinea de zi, ar fi normal
ca initiativele nr.2625 si nr.2624 ale deputatilor din partea Fractiunii
parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” sa fie discutate in Parlament inaintea
initiativelor prezentate de catre Guvern nr.2784 si nr.2785, fiindca initiativele
prezentate deputatilor au fost prezentate in Parlament pe data de 10 iulie, cea
de la Guvern – la 24 iulie.
Adica nu este logic ca noi sa examinam intii
initiativele Guvernului si pe urma initiativele deputatilor. Ar fi normal ca
ele sa fie examinate inaintea acelor doua initiative de la Guvern. Acelasi
lucru il prevede si Regulamentul. Eu propun ca sa fie inclus, Fractiunea
parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” insista ca sa fie inclus in ordinea de
zi proiectul nr.2722, proiectul de Hotarire cu privire la masurile urgente
pentru atenuarea consecintelor secetei catastrofale si caniculei anului 2007.
Acest proiect de hotarire a fost examinat in
comisie. Raportul este prezentat si el se inscrie in acelasi lant de propuneri
din partea Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” cu privire la
situatia in agricultura. Si ar trebui sa fie examinate in pachet: nr.2624,
nr.2625 si nr.2722.
Doamna Maria Postoico:
Tot, da?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Aceasta este problema.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimata doamna Presedinte,
“Alianta «Moldova Noastra»” propune in legatura
cu situatia care s-a creat in economie si mai ales in complexul agro-industrial
seceta, consecintele si masurile care se intreprind de Guvern, sa fie invitat
pentru astazi cu un raport sau cu o informatie reprezentantul Guvernului in
persoana domnului Prim-ministru. Si rog ca aceasta propunere sa fie supusa
votului pentru ziua de astazi.
Multumesc frumos.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Stimati colegi,
Luind in calcul vorba moldovanului, ca
unde-i unul nu-i putere la nevoie si durere, in temeiul articolului 68
alineatul (1) din Constitutie si cu Acordul fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”,
consider ca a venit timpul sa ader la aceasta fractiune.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Doamna Presedinte,
Stimati colegi,
As vrea, in primul rind, sa salut prezenta in
Parlament a domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun, caruia,
in sfirsit, programul foarte incarcat i-a permis sa descinda de pe virfurile
Olimpului Executivului in rindurile plebei parlamentare. Chiar daca nu este,
gratie invitatiilor mele repetate de a se prezenta in Parlament si a explica
fenomenul dezastruos, care se produce in alt domeniu al vietii noastre publice,
in domeniul invatamintului, rog si propun ca, in ciuda faptului ca sintem la
finele sesiunii, sa audiem reprezentantii Guvernului, poate in persoana
domnului ministru, situatia din invatamint.
Si avind totusi posibilitatea de a
interveni acum de urgenta, am putea cit de cit aplana consecintele grave, care
se pot abate asupra Republicii Moldova. Nu ma refer numai la situatia neplacuta
in care s-au trezit foarte multi candidati la admitere, la situatia de criza in
care se vor pomeni un sir intreg de institutii universitare, fiindca noi, de
fapt, asistam la un proces de reimpartire a pietei serviciilor in educatie,
unde, intr-o maniera brutala, sint anihilate unele universitati in favoarea
altora. Si cred ca ar fi cazul si propun sa includem in ordinea de zi a zilei
de astazi sau poate de miine audierea Guvernului in aceasta problema.
Doamna Presedinte,
Si al doilea lucru pe care vreau sa il mentionez.
Tine de o scrisoare care a venit in adresa parlamentarilor, in adresa
conducerii Parlamentului din partea Postului de Radio “Vocea Basarabiei”, care
lanseaza o oferta de a retransmite in direct sedintele Parlamentului Republicii
Moldova. Din partea Parlamentului Republicii Moldova se cere un lucru minor:
acordarea unui spatiu deloc semnificativ si, tinind cont de faptul ca sedintele
Parlamentului sint publice, cred ca urmeaza ca Directia administrativa a
Parlamentului sa primeasca indicatiile de rigoare pentru a facilita procesul de
instalare a tehnicii respective, ca, incepind cu sesiunea de toamna, acest
lucru sa se poata produce.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Dind curs prevederilor Regulamentului
Parlamentului Republicii Moldova, Fractiunea Partidului Popular Crestin
Democrat, de asemenea, cere ca domnul Prim-ministru Vasile Tarlev sa fie astazi
prezent la ora Guvernului cu informatia privind consecintele secetei din
Republica Moldova, care a cuprins peste 80 la suta din teritoriul national.
Si, eventual, chiar angajarea unei
dezbateri de urgenta potrivit normelor in vigoare. Pornind de la faptul ca avem
o agenda foarte incarcata la acest sfirsit de sesiune, poate ar fi cazul sa ne
gindim la o pauza si invitarea domnului Prim-ministru dupa pauza de prinz.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Solicit sa fiu inscris cu o declaratie la
sfirsitul sedintei.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si deputatii PNL se alatura solicitarii pe
care a facut-o Igor Klipii din partea PSL in legatura cu propunerea Postului de
Radio “Vocea Basarabiei”, care isi anunta disponibilitatea sa transmita in
direct sedintele Parlamentului. Eu cred ca daca sint si alte opinii in acest
sens, sa fie luate in considerare de conducerea Parlamentului, sa examineze in
birou si sa emitem o decizie, poate chiar zilele acestea, pentru ca sa pregateasca
postul de radio de a transmite, incepind din sesiunea de toamna–iarna.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc foarte frumos.
Stimati deputati,
In conformitate cu prevederile articolului
4 alineatul (11) din Regulamentul Parlamentului, Fractiunea parlamentara “Alianta
«Moldova Noastra»”, in cadrul sedintei de astazi, a decis de a va aduce la cunostinta
ca din componenta acestei fractiuni parlamentare, incepind cu ziua de astazi,
face parte si deputatul Gheorghe Susarenco. Asa este scris in Regulament.
Al doilea moment.
Doamna Presedinte al sedintei,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” propune de a include suplimentar in ordinea de zi pentru sedinta de
astazi examinarea proiectului Conceptiei Securitatii Nationale a Republicii
Moldova, prezentat de catre Presedintele Republicii Moldova, dat fiind faptul ca
acest document contine un sir de prevederi foarte importante, printre care, la
pagina 16, prevederi ce tin de integrarea Republicii Moldova in Uniunea
Europeana si prevederi ce tin de planul individual “Republica Moldova – NATO”.
Doamna Presedinte,
De asemenea, in cadrul sedintei de astazi Fractiunea
parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a decis sa solicite domnului Presedinte
al Parlamentului Marian Lupu convocarea sedintei Biroului permanent pe
parcursul zilei de astazi sau miine si examinarea adresarii conducerii Postului
de Radio “Vocea Basarabiei”, astfel ca miine sa luam decizia pozitiva, ceea ce
ne va permite, incepind cu prima sedinta din toamna sa transmitem in direct sedintele
in plen ale Parlamentului.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Doamna Presedinte,
Vad ca colegii nostri, asa se intimpla ca
ei sint in dreapta. De fapt, ei sint de stinga. Vad ca nu stiu de ce au reactionat
cam bolnavicios. Eu am asteptat demult sa ma invitati la dumneavoastra in fractiune.
Aceasta este o remarca.
Dar a doua problema este in legatura cu
transmiterea in direct la “Vocea Basarabiei”, de fapt, trebuie sa clarificam niste
lucruri. Nu este vorba de...
Domnule Stepaniuc,
Cind vorbesti matale, eu tac.
Doamna Maria Postoico:
Va rog, la ordinea de zi.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Trebuie de concretizat niste lucruri.
Conform Regulamentului noi trebuie sa punem aici la vot, fiindca adresarea a
fost catre toti deputatii in Parlament si catre Biroul permanent. Sa nu lasam
noi cineva din conducere sa dea indicatii cuiva. Se pune la vot conform
Regulamentului, se transmite in direct la “Vocea Basarabiei” pe banii lor sau
nu.
Va multumesc.
Ce nu? (Rumoare in sala.)
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc.
Eu propun ca, din numele Fractiunii “Alianta
«Moldova Noastra»”, sa fie retras din ordinea de zi proiectul nr.2650, fiindca
acesta este promovat prea in pripa si nu arde in momentul de fata ca el sa fie votat
neaparat astazi.
In al doilea rind, acest proiect va provoca
nu altceva decit o confruntare deschisa intre autoritatile publice locale si
cele centrale.
Si in al treilea rind, continutul propus de
comisie este unul evaziv, care va provoca mai multe colizii juridice.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Lipcan,
Conform ordinii care este el?
Domnul Alexandru Lipcan:
In supliment e primul in lista, in
suplimentul pentru astazi pe care l-am primit.
Doamna Maria Postoico:
Bine.
Multumesc mult.
E tot, da? In afara de aceasta, domnul Presedinte
are o propunere: de a introduce in ordinea de zi proiectul de Lege nr.2832
pentru modificarea Legii invatamintului, care a fost discutat in mod prioritar in
comisii si se propune pentru a-l introduce in ordinea de zi.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, doamna Presedinte.
Rog sa ma inscrieti si pe mine pentru o mica
declaratie la sfirsitul sedintei.
Doamna Maria Postoico:
Purcedem la procedura de vot. Propunerea inaintata
de catre domnul deputat Dumitru Diacov, de a introduce in ordinea de zi
proiectul de Lege cu nr.1013. Cine este pentru introducerea acestui proiect de
lege, rog sa voteze. Numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 21.
Doamna Maria Postoico:
29 de voturi. Nu a intrunit numarul
necesar.
La fel a fost propunerea domnului Diacov
pentru ca sedinta de miine sa fie transmisa in direct. Cine este pentru
aceasta, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 21.
Doamna Maria Postoico:
31 de voturi. Nu a intrunit numarul necesar
si propunerea se respinge.
Pentru sedinta de astazi a fost inaintata
initiativa ca sa fie prezentata informatia Guvernului referitor la situatia in
agricultura. De asemenea aceasta propunere a fost inaintata de catre domnul
Urechean. La fel a fost inaintata si de catre, un moment, de domnul Cubreacov,
da.
Va multumesc.
Domnule Diacov,
Poftim.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Doamna Presedinte,
Eu am propus pentru miine, fiindca inteleg
ca pentru astazi este foarte greu sa mobilizeze Guvernul, are si Guvernul treaba,
lucru. Pentru miine noi avem planificata sedinta Parlamentului si este mai
mult, sa zicem asa, partea festiva. Nu putem sa ne permitem acest lucru chiar
cu festivitati sa plecam in concediu.
Era bine miine doua ore informatia
Guvernului cu privire la situatia din agricultura, din tara si, in general, din
economia nationala.
Domnul Prim-ministru sa vina sa prezinte
raport si dupa aceea trecem la partea festiva, sa-i spunem, la bilanturile
sesiunii.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar.
Domnul Dumitru Diacov:
Si eu rog sa puneti aceasta propunere la
vot.
Doamna Maria Postoico:
Da, se accepta. Dumneavoastra tot vreti la
acest subiect?
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimati colegi,
Stimata doamna Presedinte,
In acest caz, conform Regulamentului, eu
special am facut trimitere la prevederile Regulamentului nostru, chestiunea nu
poate fi supusa votului la cererea unui deputat chiar sau a unei fractiuni, sau
a mai multor fractiuni, cum este 3 fractiuni, cum este cazul de aceasta data,
dar se ia act si se invita reprezentantul Executivului, Prim-ministrul sau
ministrul de resort, mai multi ministri.
Acesta nu face un obiect, deci un punct
distinct pe ordinea de zi. De aceea, noi doar am rugat sa transmiteti rugamintea
noastra si invitatia noastra celui in cauza.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, dumneavoastra ati rugat ca sa fie pentru
astazi la Ora Guvernului, de aceea, da, s-a pus la vot. Dar domnul Diacov a
rectificat anume ca sa fie pentru ziua de miine, de aceea, de a introduce in
ordinea de zi. In acest caz se supune votului. Deci, pentru ziua de miine cine
accepta, intr-adevar, pentru a fi invitat Guvernul. Cine este pentru, rog sa
voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 21.
Doamna Maria Postoico:
31 de voturi.
Propunerea domnului Cubreacov referitoare
la Ora Guvernului, se ia act si se informeaza Guvernul pentru astazi.
Propunerile... Continuam, de a fi excluse, au fost acceptate.
Domnul Eremciuc a propus excluderea proiectului
de Lege nr.2461 din ordinea de zi. Cine este pentru, rog sa voteze excluderea.
Majoritatea.
Va multumesc.
Domnul Todoroglo, proiectul de Lege nr.817.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Si la fel proiectele de Lege
nr.2785 si nr.2624 de a fi transferate pentru ziua de miine. Rog sa voteze.
Cine este pentru? Majoritatea.
Va multumesc.
Domnul Cosarciuc a initiat propunerea
pentru transferarea initiativelor nr.2625... da, care nu sinteti pentru... si,
totodata, de a include proiectul de Hotarire cu nr.2722. Cine este pentru
includerea proiectului de Hotarire cu nr.2722, rog sa voteze. Numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 21.
Doamna Maria Postoico:
30 de voturi. Nu a intrunit numarul
necesar.
Continuam.
Microfonul nr.5, da, poftim.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu imi cer scuze, eu am propus ca sa fie
schimbate cu ordinea, adica de schimbat locul... Am propus ca proiectele
nr.2625 si nr.2624 sa fie examinate inaintea proiectului nr.2784 si nr.2785.
Doamna Maria Postoico:
Aceasta se refera...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Consecutivitatea.
Doamna Maria Postoico:
Nu, aici se refera de acum la ordinea conform
careia presedintele va duce sedinta, aici s-a luat act si se va transmite.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da cine o sa...
Doamna Maria Postoico:
E la fel, fiindca dupa ordine, cum este
introdus. Asa ca s-a luat act de propunerea dumneavoastra de transferate.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
S-a luat act, dar se accepta sau nu?
Doamna Maria Postoico:
Dar nr.2722 dumneavoastra ati propus ca sa
fie inclus.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Sa fie inclus, da.
Doamna Maria Postoico:
La mine asa e notat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu s-a votat, e clar lucru, asa voi vreti.
Nr.2625, nr.2624 sa fie inaintea nr.2784,
nr.2785. Asta a fost.
Doamna Maria Postoico:
Pai, aceasta nu se pune la vot, fiindca
este ordine de a propune pentru examinare. El este inclus, el nu este, da ca sa
fie primul, al doilea, de acum atunci cind se va pune in discutie.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, se accepta schimbarea sau nu?
Doamna Maria Postoico:
Nu se accepta, fiindca este ordinea aprobata
de acum. Continuam. Domnul Klipii si cu domnul Urechean tot au spus cu
agroindustrial, noi am votat de acum. Domnul Klipii referitor la situatia in invatamint,
domnul Tvircun, la Ora Guvernului dumneavoastra ati solicitat sau cind?
Concretizati, va rog.
Domnul Igor Klipii:
Doamna Presedinte,
Eu am solicitat lucrul acesta in 3 sedinte
consecutive si nu am primit nici un raspuns. Sper ca acest lucru sa se produca
macar astazi.
Doamna Maria Postoico:
Deci se ia act, domnul Tvircun este in sala.
Domnul Igor Klipii:
Dar, in general, daca imi permiteti, ar fi
cazul ca problema respectiva sa fie dezbatuta in mod special, fiindca ea
afecteaza nu numai persoane concrete si institutii, dar va afecta si situatia
din republica, imaginea Republicii Moldova.
Fiindca daca noi pina in prezent nu avem
adresari in instanta este doar din cauza ca este o frica inca care se pastreaza
in rindul rectorilor care nu risca sa isi apere interesele in instanta. Si, pe
de alta parte, nihilismul juridic al cetatenilor care nu stiu ca isi pot apara
sau nu cred in justitie ca ar putea sa isi apere drepturile.
Dar lucrul acesta se poate schimba si
atunci vom avea probleme foarte serioase. Ar fi bine ca problema sa fie
discutata pina la incheierea definitiva a procesului de admitere in institutiile
de invatamint.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La Ora Guvernului. Domnul Tvircun este
aici, dumnealui aude. Informatia este pusa. La fel, deci a fost inaintata initiativa
pentru a pune la vot propunerea inaintata printr-un demers de catre
radioteleviziunea... “Vocea Basarabiei”, da. Aceasta propunere a fost inaintata
de catre domnul Klipii, la fel doamna Pavlicenco si domnul Susarenco. Deci a
fost propunerea chiar si din partea doamnei Pavlicenco si a domnului Bujor, da.
Domnule Bujor,
Cer iertare, daca nu v-am nominalizat, deci
pentru a pune in discutie la Birou, ca sa vedem care este baza tehnica si care
sint conditiile si pentru aceasta. Eu, daca dumneavoastra acceptati spre a
transmite pentru sedinta Biroului sa aprecieze toate detaliile, fiindca aici
noi nu putem sa ne expunem si cu o informatie concreta, atunci poftim. Daca nu,
pun la vot.
Poftim, microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Doamna Presedinte,
In timpul dezbaterii Regulamentului
Parlamentului domnul Stepaniuc, personal, a spus ca nu va exista nici un
impediment pentru oricare agent, ma rog, pentru oricare companie radio sau de
televiziune pentru a-si asuma cheltuielile. Deci in cazul nostru, de fapt, se
propune sau este cazul sa dam dispozitiile respective, Directiei administrative
din Parlament, pentru a rezerva spatiu, care nu inseamna mai mult de un metru patrat
in acelasi spatiu unde radioteleviziunea Moldovei isi are instalata tehnica
pentru retlanslare.
Deci in acest caz este mai mult o chestiune
de procedura, de decizie formala care trebuie luata. Nu stiu daca este cazul sa
punem problema respectiva la un nivel de dezbateri si luarea unei hotariri.
Este o chestie formala, sedintele sint publice, agentul economic concret isi
propune serviciile, noi numai avem decit sa acceptam.
Doamna Maria Postoico:
Pai da, dar s-a propus procedura. Procedura
sa treaca prin Birou sau o pun aici la vot. Daca dumneavoastra acceptati
procedura ca intr-adevar sa se discute ca sa fie clar, sa fie invitata persoana
in cauza, sa discutam, atunci poftim. Daca nu, atunci...
Microfonul nr.5. La acest subiect, da?
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Conform Regulamentului, deciziile pentru
transmitere sau netransmitere se adopta de Parlament. Asa un Birou permanent, pe
care dumneavoastra tot il inaltati aici in aer, nu este scris in Constitutie.
Eu nu stiu asa organ de stat, Biroul permanent.
Si faceti intrerupere, lasati problema
peste doua – trei minute si sunati-l pe domnul Ursu la SIS si dumnealui o sa va
spuna dintr-o data care sint posibilitatile de transmis. Tot ce se misca in
sala aceasta se transmite. Asa ca nu umblati cu pitigoiul vopsit.
Doamna Maria Postoico:
Propunerea este clara. Pentru a propune la
vot... In primul rind, vreau sa va aduc la cunostinta ca pentru a adopta prin
vot, este necesara o hotarire, trebuie ca sa fie aceasta hotarire, trebuie sa
fie inaintata si in acest caz de vazut toate momentele.
De aceea, eu pun la vot. Ce, mai aveti ceva
de adaugat? (Rumoare in sala.)
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
...prevede sau referinta din Regulament se
face la “Teleradio-Moldova”, institutie publica. Se are in vedere ca ea poate
fi impusa de noi intr-un fel conditionat: se transmite sau nu. Iar in cazul
unui agent economic privat problema nu se pune in acelasi fel.
Noi nu avem de ce sa respingem. In cazul
radioteleviziunii Moldovei acolo se ia o decizie politica sau se ia o decizie
la nivel de Parlament, pentru a impune radioteleviziunea nationala de a
transmite, fiindca avem acest drept.
Iar in cazul unui agent economic privat nu
cred ca e cazul sa luam in dezbatere in aceasta forma problema. Trebuie date
indicatiile respective Directiei administrative.
Doamna Maria Postoico:
Eu as vrea sa... de procedura, fiindca in acest
caz este inaintat un demers. Oamenii, persoanele care le-au inaintat, noi care
le-am discutat, in acest caz trebuie sa vedem care este totusi procedura. (Rumoare
in sala.)
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:
Doamna Presedinte,
Stimati deputati,
La articolul 99 din Regulamentul
Parlamentului alineatul (2) se reglementeaza problema transmiterii in direct.
Aici este vorba despre posibilitatea
transmiterii in direct la posturile de radio publice nationale si nu este vorba
despre posturile de radio sau televiziune private, din initiativa lor, potrivit
Codului audiovizualului.
Si a doua situatie. Din initiativa
Parlamentului, prin votare, se solicita acestor posturi publice. Deci ceea ce
se refera la posturile private nu reglementeaza Regulamentul Parlamentului.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Ramine pentru discutie.
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
Domnul Ion Creanga a facut trimitere corecta
la articolul 99, dar nu a citat integral, pentru ca denumirea articolului este:
“Caracterul public al sedintelor Parlamentului”, principiu statuat de alineatul
(1) al acestui articol, in care se stipuleaza ca sedintele Parlamentului sint
publice.
Ar trebui sa fie asigurat accesul oricarui
cetatean din Republica Moldova, in anumite conditii, desigur, se efectueaza
controlul la intrarea in cladire. Pentru ziaristi exista procedura de
acreditare permanenta, iar pentru posturile private de radio, de televiziune
sau transmisiune prin Internet nu exista nici un fel de restrictii.
Este adevarat ca numai in cazul
televiziunii publice, acolo unde sint antrenati bani bugetari, majoritatea
celor prezenti poate decide. Dar, in virtutea principiului de baza, instituit
de articolul 99 din Regulamentul Parlamentului, al caracterului public al
tuturor sedintelor Parlamentului, cu exceptia celor declarate inchise prin
procedura speciala, iarasi cu votul majoritatii deputatilor prezenti, nu ar
trebui sa existe nici un fel de limitari sau restrictii.
De aceea, Fractiunea Partidului Popular Crestin
Democrat sustine aceasta initiativa intirziata a unui prim-post de radio din
Republica Moldova de a transmite in direct sedintele plenare deschise ale
Parlamentului nostru si consideram ca Parlamentul nu trebuie sa se pronunte
prin vot asupra acestui aspect, intrucit nu este indreptatit prin lege.
Un asemenea demers a fost adresat tuturor
deputatilor din Parlament, inclusiv Presedintelui Parlamentului care poate
dispune prin dispozitie, asa cum este investit de lege, asupra satisfacerii
demersului inaintat.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, e clar.
Multumesc.
Domnul Vlad Cubreacov:
Este vorba doar de un aspect tehnic caruia
trebuie sa i se dea urmare, altminteri tratarea cu refuz a unui asemenea demers
din partea unui sau altui post de radio sau televiziune ar insemna incalcarea
principiului legal al caracterului public al sedintelor deschise ale
Parlamentului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc.
S-a luat act.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Daca este la acest subiect, mi se pare ca
domnul Cubreacov a prezentat informatii de rigoare de acum.
Domnul Oleg Serebrian:
Da, tot la subiectul respectiv.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Domnul Oleg Serebrian:
Doamna Presedinte,
Exact in aceasta sala, acum 4 luni,
probabil, cind se discuta despre sistarea transmiterii in direct la postul de
radio si televiziune national, stiind deja ca postul de radio “Vocea
Basarabiei” intentioneaza sa transmita in direct, am intrebat, de doua ori am intrebat,
este in stenograma si stenograma este pe web site, de domnul Stepaniuc, dar si
de colegii de la tribuna, daca un post privat de radio si televiziune va dori sa
transmita sedintele Parlamentului, nici o problema au zis, da nici o problema,
absolut nici una. Deci am intrebat, cineva a spus ca scrie, ca e vorba de
posturile publice. Chiar domnul Rosca a citit atunci ca posturile publice de
radio si televiziune se supun, ma rog, trebuie sa dezbatem despre acest lucru
aici.
Eu am zis ca poate includem si despre
posturile private in Regulament, pentru ca era clar ca nu este scris nimic. Nu
trebuie, s-a spus.
Stimati colegi,
Trebuie sa existe un punct de vedere nu
care se schimba in fiecare zi, un punct de vedere foarte clar referitor la aceasta.
S-a spus atunci, si domnul Stepaniuc a spus, si conducerea Parlamentului, ca
transmisiunea in direct de catre posturile private de radio si televiziune nu
necesita... e foarte simplu, e o procedura ca si cum hotarita si Regulamentul
prevede, imi amintesc si cred ca atunci si domnul Creanga sau altcineva a spus
exact acelasi lucru, e foarte simplu, ca sa constatam acum ca este foarte
complicat.
Doamna Maria Postoico:
Nu, noi am explicat situatia, ca, intr-adevar,
nu este necesar de a pune la vot. Este clar lucru, fiindca daca este prin
dispozitie, e clar.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Doamna Ostapciuc,
Vi s-a dat sansa sa vorbiti dupa mine, sinteti
chiar mai fericita, asa ca doamna Postoico a actionat foarte corect pentru
dumneavoastra.
Stimati colegi,
Eu cred ca decizia privind transmiterea,
conform solicitarii “Vocii Basarabiei”, trebuie sa fie o decizie politica, oricit
am spune noi ca este tehnica. Si eu as vrea foarte mult, fara ca sa risc sa supar
pe cineva, din cite am inteles a ramas doar o fractiune democratica care inca nu
si-a expus opinia – Partidul Democrat. Cred ca isi va expune opinia si, in
felul acesta, daca Fractiunea Comunista se va opune, atunci va fi clar inca o
data cine, de fapt, nu vrea transmiterea in direct, deci, este Partidul Comunistilor.
Eu vreau sa va spun ca astazi noi am
ascultat-o aici pe doamna reprezentanta a Parlamentului britanic, care ne-a
spus foarte frumos si despre deschiderea si transmiterea sedintelor. Eu cred ca
noi nu aducem si invitam asemenea personalitati ca sa ne spuna niste lucruri care
sa treaca pe linga ureche, ci ii aducem ca sa invatam si sa facem si noi ca ei,
daca, intr-adevar, nu sint farisei si dorim, intr-adevar, ca sa informam populatia
asupra desfasurarii sedintelor Parlamentului.
Decizia privind sistarea transmisiunii in direct,
asa cum s-a discutat atunci, in dezbateri aprinse, a devenit clar ca a fost
impusa de catre Presedintia Republicii Moldova, nu este nimic aici de ascuns.
Eu cred ca acum, cind situatia in Republica Moldova s-a schimbat si cind comunistii
au inteles ca nu mai exista consensul cu care au defilat, trebuie sa fim
solidari, toata opozitia democratica, si sa impunem transmiterea in direct, raspunzind
solicitarii postului de radio “Vocea Basarabiei”. Si doar sa ne bucuram ca
exista o asemenea solicitare.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Eu rog sa trecem la ordinea de zi. Rog din
partea fractiunii. Noi vorbim despre o chestiune care o sa fie discutata, incepind
cu intoarcerea din concediu, de la 13, noi o sa avem posibilitatea sa asistam
la sedinta Biroului permanent, catre cine a fost adresata scrisoarea corespunzatoare.
Dupa aceasta noi introducem in ordinea de zi, la prima sedinta, si sa fie chiar
in sala de acum, da. Si atunci incepem discutiile. Dar acum noi avem o agenda
supraincarcata si discutam deja o ora nu stiu ce. Va rog frumos, puneti la vot si
sa continuam. Nu punem la vot. Ma adresez catre colegi: noi incepem transmiterea
directa de la 1 octombrie, dupa ce incepe sedinta urmatoare si atunci discutam.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimati colegi,
Eu vreau sa ii dau o replica doamnei
Pavlicenco, adica, mai degraba un sfat, sa aiba grija de imaginea, de pozitia si
de prestatia partidului pe care dumneaei il conduce sau incearca sa il conduca,
sau nu stiu ce mai este acolo. In ceea ce priveste “Vocea Basarabiei” si incercarea
de a organiza transmisiunea in direct, desigur, noi ar trebui sa luam o decizie
favorabila, fiindca este o oferta din partea unui post privat. De fapt, acest
post privat poate sa vina sa puna microfonul la sursa si sa transmita. Sedintele
sint publice. In rest, aceste declaratii ale national-liberalilor ca toata
opozitia... Noi nu sintem toata opozitia, noi sintem opozitia democratica si
facem o mica distinctie intre Partidul Democrat si Partidul National Liberal,
care, nu stiu, este sau nu este.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Angela Arama:
Eu as vrea sa precizez, in conformitate cu
legislatia in vigoare, apropo de posibilitatea transmisiunilor in direct. Ceea
ce nu interzice legea este permis, or Codul audiovizualului si Regulamentul
Parlamentului nu interzic transmisiunile in direct. Acest subiect, pe care
discutam atit de mult, este, de fapt, unul inventat, as zice eu. Pentru ca
oricine dintre acei prezenti in aceasta sala, ma refer la: cameramani,
reporteri, jurnalisti pot sa inregistreze sedinta Parlamentului sau sa o
transmita in direct, nimeni nu le poate interzice sa transmita in direct sedinta
Parlamentului.
Asa ca acei care vor sa faca acest lucru nu
au nevoie decit de acreditare, sa vina la sedinta Parlamentului. Si nimeni, in
momentul in care cineva o sa le zica: nu transmiteti in direct. Atunci va fi o incalcare
grava a legislatiei in vigoare. Asa ca “Vocea Basarabiei” poate transmite in
direct, fara absolut vreo problema.
In ceea ce priveste decizia Parlamentului in
acest sens, cred ca ea nu este necesara. Parlamentul isi tine sedintele intr-un
mod public, este deschis si oricine este binevenit. Asa vedem noi lucrurile.
Deci “Vocea Basarabiei” nu are decit sa obtina acreditarea in cazul in care nu
o are.
Iar in ceea ce priveste articolul 99 din
Regulamentul Parlamentului, acolo este vorba de solicitarea de catre Parlament,
ma refer la Compania publica “Teleradio-Moldova”, doar in cazurile in care
aceasta companie nu prevede sa transmita in direct, dar Parlamentul considera ca
in incinta Parlamentului are loc un eveniment de importanta majora si doar roaga
Compania publica sa transmita in direct, ceea ce nu inseamna ca aceasta
companie nu poate transmite in direct oricind doreste ea.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Stimati colegi,
Desigur, noi astazi putem vorbi mult,
fiecare poate sa isi expuna parerea asa cum intelege sau cum vrea sa inteleaga,
dar eu as propune ca sa purcedem deja cum a fost dat un sfat conform
articolului 99, alineatul (2), unde se vorbeste ca sedintele in plen ale
Parlamentului pot fi transmise in direct la posturile publice nationale de
radio si televiziune in conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii
Moldova, precum si la initiativa Parlamentului prin decizie adoptata cu votul
majoritatii deputatilor. Dati sa punem la vot si sa hotarim problema, si sa nu
facem miting aici, in Parlament. Deci, uitati-va cum intelege doamna, cum inteleg
altii, doar este scris in lege. Deci, trebuie sa purcedem conform legislatiei.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, sistam de acum discutiile asupra
acestui subiect. Este clar, fiecare s-a expus.
Domnule Bujor,
Dumneavoastra v-ati expus pozitia, s-a luat
in considerare, sistam. Sa sistam de acum discutia asupra acestui subiect. E
adevarat ca noi am declansat de acum.
Domnule Bujor,
Nici nu am avut aceasta intentie. Pur si
simplu, v-am rugat, dar dumneavoastra aveti tot dreptul.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc foarte frumos pentru rugaminte.
Eu subscriu la cele spuse acum, citeva
secunde in urma, de colegul din alta fractiune.
Stimati colegi,
Dar vreau sa va aduc aminte ca noi avem o
lege, care este Legea suprema, se numeste Constitutia Republicii Moldova, care
contine un articol, articolul 65, si el suna in felul urmator, alineatul (1): “Sedintele
Parlamentului sint publice.” Alineatul (2): “Parlamentul poate hotari ca
anumite sedinte sa fie inchise.” Iata de ce propunerea mea a fost ca in nici un
caz nu poate fi examinata aceasta chestiune cu privire la transmiterea sau netransmiterea
in cadrul sedintei plenare, fiindca este o datorie constitutionala si sintem
obligati sa asiguram transmiterea.
Al doilea moment. Am solicitat, in numele
fractiunii, ca sa fie examinata la sedinta Biroului permanent astazi sau miine
doar partea tehnica – asigurarea conditiilor de transmitere a sedintelor
plenare la acest post de radio.
Doamna Maria Postoico:
E clara pozitia dumneavoastra.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Ceea ce am si spus.
Stimati colegi,
Eu va rog, nu continuam mai departe acest
subiect. Gata. S-a terminat de acum. Eu va rog.
Domnule Braghis,
La acest subiect sau la alt subiect? Ca sa stiu.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
In primul rind, eu sustin ideea ca acest
lucru sa fie introdus si dezbatut in Parlament si aprobate deciziile
respective. Si vreau sa spun ca acea propunere care a sunat aici, ca sa discutam
lucrul acesta in luna octombrie, cred ca nu rezista criticii, fiindca in luna
octombrie deja trebuie sa fie executat procesul respectiv. Pentru aceasta sint
necesare de a crea conditii tehnice aici, in plenul Parlamentului, si pentru
aceeasi “Vocea Basarabiei” si pentru altii care doresc sa faca acest lucru. De
aceea, decizia trebuie aprobata astazi–miine, pentru ca serviciile respective
tehnice ale canalelor da radio si televiziune sa isi pregateasca aparatajul
necesar si sa purceada la transmisiunea in direct.
Altfel, noi putem aproba decizia in
octombrie, iar transmisiunile sa fie incepute si in noiembrie, si in decembrie,
nu stiu cind, in dependenta de posibilitatile tehnice pe care le vor avea intreprinderile.
Ei nu vor face nici un pas atit timp cit nu este o decizie. Nu pot sa cheltuie,
pur si simplu, degeaba, fiindca va da Parlamentul voie sau nu.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Susarenco,
La acest subiect, da? Poate ca, totusi, de
acum incetam discutiile. Replicile pe urma.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Eu vreau sa ii dau o replica domnului Ion
Creanga. Dumnealui uita ca nu este Creanga acel de la Humulesti, dar el e...
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, daca este la subiect.
Domnule Susarenco,
Ce are Creanga aici?
Domnul Gheorghe Susarenco:
Fiindca el e seful Directiei juridice a
Parlamentului, nu a fractiunii de guvernamint.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog. Eu am cerut consultatia, dar nu
fractiunea.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Vreau sa ii amintesc domnului Creanga ca,
conform articolului 7, subscriu ce a spus domnul Bujor, Constitutia Republicii
Moldova.
Doamna Maria Postoico:
Ce sa repetam, dar atunci?
Domnul Gheorghe Susarenco:
Este Lege suprema. Nici o lege si nici un
alt act juridic, care contravine prevederilor Constitutiei, nu are putere
juridica. De aceea, nu umblati cu “chila” in tureatca si cu Regulamentul cela.
Este Legea suprema si caracterul public al dezbaterilor si Constitutia este la
capatii.
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Doamna Arama a accentuat.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu mi-am adus aminte, dar eu dumneavoastra
va amintesc. Pentru ca, spre deosebire de dumneavoastra, eu am invatat la
universitate.
Doamna Maria Postoico:
Inchideti microfonul nr.5.
Eu va rog fara replici.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Vreau sa fac, de fapt o replica, dar nu in
sensul in care, poate, cineva s-ar astepta. Vreau sa va spun ca si in replicile
noastre trebuie sa ne referim la actiuni si nu la persoana. De aceea, il indemn
pe domnul Diacov, iarasi in privinta actiunilor.
Domnule Diacov,
Dumneavoastra toata vremea in Parlament,
aici, ati incercat sa ii convingeti pe toti ca sinteti asa foarte de centru si
sinteti bun si cu unul, si cu altul, dar, de fapt, mi se pare ca atitudinea aceasta
a dumneavoastra nu este prea clara.
Doamna Maria Postoico:
Poate in coridor asta o sa faceti.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
De aceea, eu va indemn pe dumneavoastra ca
sa interpretati opozitia democratica ca intr-adevar opozitie fata de comunisti si
sa va decideti: sinteti in opozitie in administratia publica locala, sinteti si
la centru in Parlament sau aici sinteti, totusi, cu comunistii si acolo sinteti
in afara comunistilor.
Doamna Maria Postoico:
Va rog, fara replici.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Asa ca, va rog, aceasta dumneavoastra sa
decideti.
Doamna Maria Postoico:
Inchideti va rog microfonul nr.5.
Domnule Diacov,
Eu va rog, dumneavoastra sinteti mai intelept,
eu va rog.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu sper ca, intr-adevar, Partidul Democrat
este mai intelept, desigur. Mie imi pare rau ca se intimpla aceste chestii care
se intimpla, caci unii deputati se considera de la nastere foarte democrati si
patrioti. De la nastere ei se considera si ei au dreptul sa faca morala tuturor.
Doamna Pavlicenco,
Eu cu toti oamenii sanatosi la cap sint
gata sa lucrez, indiferent din ce partid fac ei parte.
Doamna Maria Postoico:
Incheiem aceste dezbateri. Pozitia este
clara. Eu trec si pun la vot alta propunere. La ordinea de zi de acum. Gata.
Noi incheiem dezbaterea acestui subiect. Gata, nu mai discutam. Eu va rog.
Fiindca este clar. Doamna Arama a accentuat foarte bine conform legislatiei si
nu este nici o problema in acest caz si nu trebuie de pus la vot nimic.
A fost propunerea inaintata din partea domnului
Bujor referitoare la Conceptul securitatii nationale. Cine este pentru a
introduce acest proiect de lege, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 –9.
Sectorul nr.3 – 23.
Doamna Maria Postoico:
33 de voturi. Nu a intrunit numarul necesar
pentru a fi introdus in ordinea de zi.
Nu. Gata, s-a terminat de acum. Nu au fost
alte propuneri. Deci, propun pentru a vot in intregime. De acum pentru aceasta,
a retras, el are dreptul de a retrage. Ce are una cu alta? Nr.2650. Cine este
pentru retragerea acestuia? Dumnealui l-a retras. Nr.2650.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 23.
Doamna Maria Postoico:
33 de voturi. N-a intrunit numarul necesar.
Se propune pentru a se pune la vot ordinea
de zi suplimentul inaintat si propunerile inaintate din partea deputatilor.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea legii... Eu va rog, am inceput de acum sa citesc, pe urma
procedura.
Microfonul nr.4.
Domnule Urechean,
Trebuie sa fiti mai iute, nu chiar atit de incet
sa mergeti, eu va rog. (Rumoare in sala.)
Domnul Serafim Urechean:
Nu am inteles cum trebuie sa fiu, dar, totusi,
va multumesc frumos.
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
cere o pauza de 15 minute pentru a stabiliza situatia in Parlament.
Va multumesc frumos.
Nu aveti incotro.
Doamna Maria Postoico:
Pauza.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Dupa pauza ceruta reluam sedinta plenului
Parlamentului. Deci, da. Poftim?
Eu va rog microfonul nr.4.
Deci, pauza a fost solicitata, pauza a fost
acordata.
Acum, microfonul nr.4.
Tot, continuam, va rog.
Domnul Serafim Urechean:
Va aduc la cunostinta cererea a 35 de
deputati, semnaturile sint, catre Biroul permanent al Republicii Moldova.
Cerere. “In conformitate cu prevederile articolului 67 alineatul (2) din
Constitutia Republicii Moldova si ale articolului 37 alineatul (2) din
Regulamentul Parlamentului, cerem intrunirea Parlamentului in sesiune
extraordinara. Motivul convocarii sesiunii extraordinare este dictata de situatia
de criza din Republica Moldova, provocata de seceta catastrofala si canicula
din anul curent si obligatiunea Parlamentului de a examina situatiile de criza
din tara pentru luarea masurilor de atenuare a consecintelor nefaste. In acest
context, propunem convocarea sedintei extraordinare in perioada de 1 – 10
august 2007 cu urmatoarea ordinea de zi.
1. Audierea raportului Guvernului privind
situatia din agricultura in legatura cu seceta si canicula din primavara–vara
anului 2007 si masurile intreprinse pentru atenuarea consecintelor lor.
2. Formarea unei comisii mixte Parlament–Guvern
pentru prevenirea si diminuarea efectelor secetei si caniculei.
3. Aprobarea unei hotariri a Parlamentului
cu privire la masurile de urgenta pentru atenuarea consecintelor negative,
provocate de seceta si canicula din Republica Moldova.
Domnule Presedinte,
Permiteti-mi, sa va inminez aceasta cerere.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
De fapt, conform articolului 37 alineatul (3),
cererea de convocare a sesiunii extraordinare se face in scris in adresa
Biroului permanent. Este. Continuam.
Proiectul de Lege nr.1893 pentru
modificarea si completarea Legii cu privire la Consiliul Superior al
Magistraturii. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege nr.1893, inaintat cu
titlu de initiativa legislativa de catre Presedintele Republicii Moldova, a
fost examinat si adoptat in prima lectura de Parlament. Proiectul are ca scop
instituirea inspectiei judiciare pe linga Consiliul Superior al Magistraturii.
Pe marginea proiectului au parvenit mai multe propuneri, amendamente din partea
comisiilor permanente si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.
Rezultatul examinarii acestor propuneri si
amendamente este reflectat, expus in raportul comisiei, care este distribuit
dumneavoastra. Deci, totodata, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati se
pronunta pentru excluderea alineatului (7) din articolul 7/1, deoarece in lege
se prevede lista exhaustiva a competentelor Inspectiei judiciare. Dupa cum tineti
minte, o problema aparte la momentul examinarii in prima lectura a fost
stabilirea sau verificarea concreta a datei intrarii in vigoare a legii.
In legatura cu acest subiect, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati a solicitat opinia Guvernului. Pornind de
la rezultatul examinarii acestei probleme, Guvernul a prezentat informatia
respectiva referitoare la posibilitatile financiare de a acoperi cheltuielile
legate de implementarea acestui proiect de lege. Luind in considerare aceasta
informatie, Comisia propune ca data intrarii in vigoare sa fie stabilita de la
1 ianuarie 2008.
In aceasta perioada, pina la intrarea in
vigoare, Guvernul va avea posibilitatea sa propuna unele modificari in legislatia
in vigoare, iar Consiliul Superior al Magistraturii – de a aproba Regulamentul
cu privire la Inspectia judiciara. Si va avea posibilitatea sa asigure
selectarea inspectorilor. Tinind cont de cele expuse, Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati propune adoptarea proiectului de Lege nr.1893 in lectura a
doua in conditiile raportului prezentat.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.
Va multumesc.
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1893.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1893 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2473 pentru
modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal.
Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Permiteti-mi sa prezint raportul asupra
proiectului de Lege privind completarea si modificarea anexei nr.1 la Legea
nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal pentru lectura a
doua. Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul
de lege in lectura a doua si, in contextul obiectiilor si propunerilor
prezentate de comisiile permanente, deputati si Directia juridica, constata urmatoarele.
Pornind de la propunerile si obiectiile
expuse in amendamentul Presedintelui Parlamentului, domnului deputat Marian
Lupu si domnului deputat Dmitri Todoroglo, precum si in contextul avizului
prezentat de Comisia pentru agricultura si industria alimentara si Comisia
pentru drepturile omului, nota la anexa nr.1 din cadrul proiectului indicat se
va completa cu un punct nou 5/1 cu urmatorul cuprins:
“In perioada de pina la 1 iulie 2008 nu se
aplica taxa vamala la importul si comercializarea ulterioara, pentru a asigura intreprinderile
de panificatie si sectorul zootehnic al marfurilor de la pozitia tarifata 1001
griu si meslin, adica amestec de griu cu secara in proportie de 2 la 1. Pozitia
tarifara 100300 orz, 1005 porumb si 230990 altele, de la pozitia 2309 preparate
de tipurile celor folosite pentru hrana animalelor, in modul stabilit de
Guvern.
Pentru atingerea scopurilor propuse de
aceasta lege si in contextul propunerilor inaintate de comisiile vizate
anterior, se propune de a readuce nivelul taxei vamale la parti comestibile de
plante de la pozitiile tarifare 200892 si 200899 pina la 10%, cu excluderea din
proiectul Legii a pozitiilor tarifare 120600 seminte de floarea-soarelui…
Din aceleasi considerente si la propunerea
Comisiei pentru agricultura si industria alimentara se accepta de a stabili
taxa 0 la importul materiei prime din materiale plastice de la pozitiile
tarifare 3904 si 3905, cu excluderea din proiectul legii a pozitiilor de la
grupa 3904, 30000, 390521000, 390529000, 390810000 si efectuarea corectarilor
respective in interiorul acestor doua pozitii tarifare.
La propunerea comisiei, pozitia tarifara
071290500 va fi substituita cu pozitia tarifara 071290190, care se refera la
porumbul dulce si la care nivelul tarifului vamal va fi stabilit la nivelul
propus in proiect pentru porumbul alimentar de la pozitia 001005.
In contextul avizului Comisiei pentru
drepturile omului se propune ca la materia prima din fibrele de lina de la pozitiile
tarifare 515290100 si 511290910 sa fie aplicata taxa vamala 0, cu excluderea
din proiect a pozitiei tarifare 511290910, pentru care taxa vamala actuala este
deja de 0.
Celelalte propuneri ale Comisiei pentru
agricultura si industria alimentara referitoare la majorarea taxei vamale la
alte uleiuri vegetale de la pozitia tarifara 151620280 si reducerea taxei
vamale pentru ovaz de la pozitia tarifara 100400000, faina de porumb “malai” de
la pozitia tarifara 120202, materialele vegetale si deseuri vegetale de la pozitia
tarifara 230800 nu au fost sustinute de comisia sesizata in fond.
La articolul 2 din proiect, comisia propune
ca termenul de intrare in vigoare sa fie stabilit de la data publicarii legii
adoptate. La redactarea proiectului de lege se va tine cont si de obiectiile
expuse in plenul Parlamentului si in avizul prezentat de Directia juridica a
Parlamentului. Pornind de la cele expuse, comisia propune proiectul de lege
spre adoptare de Parlament in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, domnule vicepresedinte.
Propuneri pentru lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi, la sedinta comisiei, am discutat si, pina
la urma, o decizie clara nu s-a luat. Si rog Parlamentul, avind in vedere situatia
fara precedent care este astazi in Republica Moldova in legatura cu problemele
agriculturii, seceta. Sa ne uitam la aceea ca, practic, noi avem o situatie cind
materia prima ce tine de fructe nu exista astazi in Republica Moldova. Nu mai
vorbim ca avem si situati cind noi vorbim despre o balanta comerciala negativa,
dar in Republica Moldova 75 la suta din toate sucurile se comercializeaza cele
straine si de fructe exotice, si de sucuri din fructe care cresc si la noi s.a.m.d.
Noi riscam sa raminem fara de... sa spunem asa, conserve sau mincare pentru
copii: piureuri s.a.m.d. Noi riscam sa inchidem uzinele de conserve. Noi riscam
sa concediem oamenii. Eu propun ca sa ne uitam atent si la pozitiile tarifare
200799, unde este vorba de piureuri de caise, piersici, adica materie prima
pentru uzinele de conserve si pozitiile 299919900, unde suc de portocale si
amestecuri de sucuri alte pozitii sa fie taxa zero pina la 1 iulie 2008, tinind
cont de situatia serioasa de astazi.
Cu atit mai mult ca avem o situatie cind
noi consumam astazi, v-am spus si sucurile de portocale, de citrice diferite,
exotice care vin din Rusia, Ucraina. Totodata, noi nu avem posibilitatea sa incarcam
fabricile noastre si uzinele. De ce nu avem? Fiindca nu este economic
convenabil...
Domnul Marian Lupu:
Stati putin.
Domnul Valeriu Guma:
...caci este taxa vamala, domnule Stoicov.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Rog propunerea concreta.
Domnul Valeriu Guma:
Am spus concret. La pozitia tarifata 200799
cifra 10 se substituie prin cifra 0. La pozitia 2919900 cifra 5 – prin cifra 0,
la pozitia 2990490 cifra 15 – prin
cifra 0.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului propunerea inaintata de la
microfonul nr.4. Cine este pentru a fi acceptata, rog sa voteze. Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
21 de voturi “pro”. In aceste conditii,
propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.
Continuam, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Vreau sa va referiti la acest nou articol
5/1 si sa imi explicati ce inseamna la sfirsit “in modul stabilit de Guvern”.
Eu propun ca partea aceasta sa fie exclusa, fiindca nu are nici o... Ce inseamna,
daca scutim de taxa vamala, ce mai inseamna “in modul stabilit de Guvern”?
Este clar.
Domnul Marian Lupu:
Bine, lectura a doua.
Stimati colegi,
Cine este pentru a accepta propunerea
evocata de la microfonul nr.4, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.3 – 9.
Sectorul nr.2 – 3.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.2? Deci, sectorul nr.2 – 3,
sectorul nr.3 – 9. 12 voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata de plenul
Parlamentului.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
De procedura, domnule Presedinte.
Eu, spre exemplu, as vrea sa inteleg ce se
are in vedere prin notiunea respectiva: “in modul stabilit de Guvern”. Poate
este absolut normal ceea ce scrie in lege.
Domnul Marian Lupu:
Eu sint de acord, dar tin sa va atrag atentia
ca sintem in lectura a doua, de fapt. Propunerea a fost inaintata.
Domnul Vladimir Filat:
Pai, da, dar inainte de a fi pus la vot,
poate era cazul sa dezbatem un pic amendamentul. Doamna Cusnir a intrebat in
acest sens ce se intelege.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Bine, nu va suparati.
Doamna Valentina Cusnir:
Este un articol nou, pe care noi nu l-am vazut.
Noi am primit raportul.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Si eu sint de acord, dar sa vedem pe de alta
parte. In prima lectura noi am discutat. Noi, ce, ne trezim in lectura a doua
cu atare chestii?
Doamna Valentina Cusnir:
(Vorbeste din sala nedeslusit.)
Domnul Marian Lupu:
Si aceasta remarca la care va referiti
dumneavoastra si-a facut aparitia dupa prima lectura?
Domnule Popa?
Domnul Gheorghe Popa:
Nu, el a fost, “in modul stabilit de
Guvern” a fost indicat aici, in initiativa legislativa a Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
Atunci ce discutam?
Domnul Gheorghe Popa:
“In modul stabilit de Guvern” a fost in
proiectul de Lege adoptat de Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Dezbaterile inchise la acest subiect. Alte
propuneri?
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimati colegi,
Mie imi pare rau ca asa de repede s-a
trecut peste propunerile inaintate de domnul Guma. Uitati-va, noi in acest
proiect scoatem TVA la griu sub motivul, taxa vamala, ca e seceta s.a.m.d. Dar,
de fapt, in realitate, noi stimulam importatorii, stimulam doi–trei
importatori, noi le stim chiar numele de familii, care o sa aduca griu. Noi nu
cream conditii egale pentru toti ca sa aduca griu in Republica Moldova si
probleme cu aprovizionarea cu griu in Republica Moldova nu o sa fie.
Dar noi cream reguli de joc putin strimbe
aici. Domnul Guma propune ca noi sa scoatem taxele de la materia prima pentru
producatorii autohtoni de care dumneavoastra vorbiti frecvent, autohtone, citeodata
cu greseli. Este puterea economica a Republicii Moldova. Si Guvernul, si
Parlamentul trebuie sa aiba grija sa creeze conditii pentru producatorii
autohtoni si sa le cream conditii ca ei sa produca si sa vinda marfa pe piata
de desfacere, in conditii de facilitati. Si numai in felul acesta Republica
Moldova o sa semene cu tarile normale.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Dumitru Diacov:
Dar daca noi luam decizii dupa decizii si
stimulam importatorii, noi o sa devenim... Noi sintem pe calea aceasta foarte
âåðíàÿ mergem acum, o tara saraca fara producatori, fara marfa.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Dumitru Diacov:
Care o sa traiasca din imprumuturi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Popa.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Presedinte,
Imi permiteti? Domnul deputat Diacov, ieri,
in cadrul sedintei, iata domnul deputat Valeriu Guma este de fata, deci a fost
formulata propunerea dumnealui. Noi ne-am apreciat asa ca el face, prezinta
amendamentele respective, convocam o sedinta cu factorii de decizie, calculam
impactul asupra acestor modificari si prezentam in plenul Parlamentului. Deci
acest lucru nu a fost facut. Nu a fost facut acest lucru si noi nu am avut cum
sa iesim cu aceste modificari. Deci, aceasta este o chestiune de perspectiva si
eu cred ca putem reveni la aceste discutii.
Domnul Marian Lupu:
Pe scurt.
Microfonul nr.4.
Scurt, sintem in lectura a doua.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Popa.
Dar eu am facut amendamentele acestea,
le-am adus domnului Bondarciuc.
Domnul Gheorghe Popa:
Precizati, precizati.
Domnul Valeriu Guma:
Si dumnealui mi-a spus, avind in vedere ca
este in a doua lectura, si m-a rugat sa ies in plen, avind in vedere ca
procedura este deja depasita. Si aceasta a fost situatia.
Domnul Marian Lupu:
Bine, am luat act.
Domnul Valeriu Guma:
Si cu atit mai mult, vreau sa spun ca
inclusiv domnul Todoroglo sustine propunerea aceasta. Marea majoritate a fractiunilor
sustin lucrul acesta. Dar nu stiu de ce se remite pe niste nu stiu care
drumuri, ca este indicatie. Dar eu cred ca asa indicatii nici nu sint. Dar se
acopera niste interese iarasi particulare ale unor consilieri.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Guma...
Domnul Gheorghe Popa:
De fapt, eu vreau sa va spun altceva, ca
sensul acestei initiative este egalarea cotei procentuale a tarifelor vamale intre
diferite grupe. Ca sa nu fie interpretate gresit. Acesta este sensul.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Gheorghe Popa:
Si, in afara de aceasta, ceea ce am
discutat cu dumneavoastra in cadrul comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Avind in vedere ca initiativa mea a fost
legata cu griul si alte culturi, am vrut sa spun ca noi n-am avut intentii sa cream
inlesniri pentru importatori, din cauza ca TVA, la urma urmei, o plateste
consumatorul, dar nu intreprinzatorii. De aceea, ea are directia nemijlocit la
panificatie si zootehnie.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Aceasta este problema.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Alte propuneri?
Domnule Popa,
Va multumesc.
Domnul Gheorghe Popa:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond si rezultatul votului in plenul Parlamentului, supun votului adoptarea in
a doua lectura a proiectului de Lege nr.2473. Cine este pentru, rog sa voteze.
Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 27.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
57 de voturi “pro”. Impotriva? Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Liniste.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 13 impotriva.
Domnul Marian Lupu:
17 voturi “impotriva”.
Proiectul de Lege nr.2473 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2548 privind
formularea declaratiilor Republicii Moldova la Conventia impotriva torturii si
altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. Initiativa Presedintelui
tarii.
Prezinta domnul Esanu.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine
sa faca aplicabile pe teritoriul Republicii Moldova prevederile articolelor 21 si
22 din Conventie prin abilitarea Comitetului impotriva torturii de a primi si a
examina comunicari, fie din partea unor state straine, fie din partea unor cetateni.
Acest mecanism functioneaza astazi, avind in
vedere ca exista un Comitet impotriva torturii la nivel european, si pentru
Republica Moldova aceasta nu va fi o noutate legislativa.
Rugam sustinerea dumneavoastra pentru
adoptarea proiectului in lectura intii si, daca nu sint intrebari, si in
lectura a doua.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Esanu.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia
impotriva torturii si altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau
degradante a fost adoptata de catre Adunarea generala a ONU la 10 decembrie 1984.
Republica Moldova a aderat la Conventia
respectiva la 31 mai 1995 prin adoptarea Hotaririi Parlamentului. In calitate
de mecanism de implementare a Conventiei a fost instituit Comitetul contra torturii.
Una din functiile de baza ale Comitetului este de a examina comunicarile
interstatale si comunicarile individuale privind cazurile de tortura.
Republica Moldova, la momentul aderarii la
Conventia nominalizata, nu a facut nici o declaratie privind recunoasterea
competentei Comitetului contra torturii. La momentul de fata insa, in contextul
implementarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”,
formularea unei astfel de declaratii se impune in mod imperios.
Comisiile permanente ale Parlamentului au
prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru examinarea si adoptarea
proiectului respectiv in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului. Comisia
pentru politica externa si integrare europeana propune de a exclude din titlul
proiectului sintagma “adoptata la New York la 10 decembrie 1984”.
Luind in considerare cele expuse, propunem
a adopta proiectul de lege in prima lectura si, daca nu sint obiectii, si in
lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Petrenco.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2548.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2548 este aprobat in
prima lectura.
Lectura a doua. Obiectii? Nu sint.
Stimati colegi,
Propuneri la lectura a doua? La fel nu sint.
In aceste conditii, supun votului adoptarea
in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2548. Cine este pentru, rog sa
voteze. Rog rezultatele.
Ce-s cu microfoanele? Deci, sectorul nr.1 –
31. Sectorul nr.2 – 33?
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 33.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc. Sectorul nr.3?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 21.
Domnul Marian Lupu:
21.
Multumesc.
85 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectului de Lege nr.2548 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2549 pentru
ratificarea Acordului Strategic de Cooperare dintre Republica Moldova si
Oficiul European de Politie.
Prezinta Guvernul, Ministerul Afacerilor
Interne.
Domnul Valentin Zubic – viceministru al afacerilor interne:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Se prezinta proiectul Legii privind
ratificarea Acordului Strategic de Cooperare dintre Republica Moldova si
Oficiul European de Politie Europol. Prezentul proiect de lege a fost elaborat in
vederea ratificarii Acordului Strategic de Cooperare dintre Republica Moldova si
Europol intru realizarea obiectivului Planului de actiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeana”.
Ministerul de Interne in 2004 a demarat
dialogul respectiv cu Europolul. Drept urmare a deciziei Consiliului Uniunii
Europene, in octombrie 2004 Republica Moldova a fost inclusa in lista statelor
terte, fiind autorizata initierea acestor negocieri, in perspectiva semnarii
acestui acord strategic.
Acordul strategic reprezinta baza juridica
primara a relatiilor in formatul Moldova-Europol, stabilind principiile de
colaborare cu prestigioasa organizatie de politie din Europa.
Urmatorul pas in aprofundarea relatiilor cu
Europol va fi negocierea si semnarea unui acord operational. In acest sens, in
vederea aprofundarii relatiilor cu Europol in continuare, consideram oportuna
adoptarea Legii privind ratificarea Acordului Strategic de Cooperare dintre
Republica Moldova si Oficiul European de Politie.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul
Strategic de Cooperare dintre Republica Moldova si Oficiul European de Politie
se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si
ratificarii de catre Parlament.
Acordul creeaza cadrul juridic al cooperarii
dintre Republica Moldova si Oficiul European de Politie Europol in scopul
prevenirii, detectarii, curmarii si investigarii formelor grave ale criminalitatii
internationale, precum sint terorismul, traficul ilicit de droguri, de fiinte
umane, de autovehicule, activitati ilegale de spalare a banilor, de falsificare
a banilor sau a documentelor de plata.
Acordul este compatibil cu legislatia nationala
a Republicii Moldova si cu tratatele internationale la care statul nostru este
parte. Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive.
Comisia pentru politica externa si integrare europeana sustine propunerea
Comisiei juridice de a exclude din articolul 3 al proiectului de lege sintagma
“specificate in anexa nr.2 la Acord”.
Luind in considerare cele expuse, comisia
propune a adopta proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului Strategic de
Cooperare dintre Republica Moldova si Oficiul European de Politie in prima
lectura si in lectura a doua, daca nu vor fi obiectii.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Domnule Petrenco,
Multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.2549. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.2549 este aprobat in
prima lectura.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in
lectura a doua a proiectului de Lege nr.2549, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
84 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2549 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
Este ora 12.00. S-au depus multe eforturi,
s-a discutat indelung, ati cheltuit energie si, potrivit prevederilor si
Regulamentului, o data la doua ore anuntam pauza. In aceste conditii, anunt
pauza. Reluam sedinta la ora unu si un sfert.
Multumesc.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Ocupati locurile. Reluam sedinta plenului
Parlamentului.
Continuam ordinea de zi cu examinarea
proiectului de Lege nr.2784 pentru modificarea si completarea Legii bugetului
de stat.
Prezinta Guvernul.
Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Elaborarea proiectului in cauza este determinat
de situatia complicata din sectorul agrar, creata de seceta din anul curent. In
contextul dat, Guvernul propune un complex de masuri pentru protectia producatorilor
agricoli si asigurarea unor conditii adecvate pentru efectuarea lucrarilor
agricole, ce vor urma in toamna.
Sustinerea din partea statului a sectorului
agrar se va materializa prin majorarea fondului pentru subventionarea producatorilor
agricoli cu 180 milioane lei. Mijloacele in cauza vor fi indreptate pe citeva
directii si anume: pentru compensarea partiala a cheltuielilor ce tin de
efectuarea lucrarilor de pregatire a terenurilor, pentru semanatul de toamna si
procurarea materialului semincer in marime, in mediu, de 200 de lei pentru un
hectar; 84 milioane lei pentru aratul a circa 420 mii hectare pamint; pentru
subventionarea utilizatorilor de produse de uz fito-sanitar si de fertilizanti –
56 milioane lei; pentru restituirea taxei pe valoare adaugata la productia
agricola livrata pe teritoriul Republicii Moldova –
40 milioane lei.
O alta directie de sustinere a
agricultorilor consta in facilitarea irigarii. Anual, din bugetul de stat, se
aloca mijloace pentru plata energiei electrice utilizate la pomparea apei
pentru irigare. Suplimentar la cele 7 milioane, alocate in anul curent, Guvernul
propune alocari suplimentare in acest scop in suma de
10 milioane lei.
Alt domeniu de sustinere a sectorului agrar
este protectia antigrindina a plantatiilor agricole. In scopul dat se propune
de a aloca suplimentar Serviciului special pentru influente active asupra
proceselor hidrometeorologice 10 milioane lei.
Complexul de masuri prevede, de asemenea,
prelungirea termenelor de plata a impozitului funciar de catre contribuabilii
care activeaza in agricultura pina la
1 noiembrie curent, ceea ce va oferi un beneficiu de timp pentru organizarea lucrarilor
in domeniul sau de activitate. Tinind cont de eventualele necesitati stringente,
se propune a fi suplimentat cu 150 milioane lei Fondul de rezerva al Guvernului.
Conform proiectului prezentat de Guvern,
pentru acoperirea suplimentarilor de cheltuieli mentionate mai sus, s-a propus
majorarea veniturilor bugetului de stat cu 350 milioane lei, la taxa pe
valoarea adaugata la marfurile importate – cu
240 milioane lei, la taxa vamala – cu 50 milioane lei, reducerea sumei prevazute
pentru restituirea accizelor cu 60 milioane lei.
Stimati deputati,
In contextul masurilor de sustinere a
sectorului agrar, mai mentionez ca la rectificarea bugetului din iunie curent fondul
pentru subventionarea producatorilor agricoli a fost suplimentat cu 29 milioane
lei, iar fondul pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole – cu 14
milioane lei.
In luna iulie curent Guvernul a suplimentat
cu 5 milioane lei din fondul de rezerva compensarea energiei electrice utilizata
la irigare si cu 500 de mii lei – masurile pentru protectia plantelor. In
scopul sustinerii producatorilor autohtoni, Guvernul a organizat colectarea griului
la pretul intre 3 si 3,20 lei pentru un kg, pret mai mare decit pretul griului
pe piata internationala. S-au facut propuneri si s-au operat modificari in
legislatie, vizind scutirea de taxa pe valoarea adaugata si taxele vamale la
importul griului si furajerelor pentru sectorul zootehnic.
De asemenea, Guvernul s-a adresat
organismelor internationale de profil, asa ca FAO, IFAD, si organismelor
financiare internationale in vederea sustinerii Republicii Moldova in depasirea
problemelor provocate de seceta. Totodata, incepind cu anul 2006, sectorul
agrar este scutit de plata impozitului pe venit. Ca urmare a cele relatate, rog
Parlamentul sa sustina proiectul de lege prezentat.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Ceva timp in urma eu am fost cel care am
cerut ca sa vina reprezentantul Guvernului in Parlament sa ne prezinte o
informatie vizavi de situatia in agricultura. Intr-un final, a venit ministrul agriculturii
si industriei alimentare, ni
s-a spus cit de bine este in agricultura, ca, ulterior, sa veniti
dumneavoastra... Ati venit... Eu si intrebare am sa dau, nu va grabiti. Si
oamenii o sa va dea intrebari, cind o sa vina timpul. Deci, eu vad ca un reflex
al Guvernului actiunea la initiativa colegilor din “Alianta «Moldova Noastra»”.
Insa o sa avem intrebari ulterioare si catre
comisie. Eu am o intrebare directa catre dumneavoastra ca ministru al finantelor:
majorarea fondului de rezerva al Guvernului cu 150 de milioane si ca motivatie –
pentru necesitatile stringente, puteti sa ne definiti cumva aceste necesitati?
Care ar fi ele? Fiindca suma totusi este 150 de milioane.
Domnul Mihail Pop:
La initierea proiectului de lege Guvernul a
reiesit din situatia care este la moment in agricultura si posibilele masuri
care vor fi necesare in cazul in care canicula va continua. Aceasta problema a
fost studiata si discutata in comisia de profil a Parlamentului, in grupul de
lucru, unde s-a propus ca suma respectiva sa fie diminuata cu 100 milioane lei.
Guvernul a sustinut aceasta propunere, micsorind totodata si veniturile.
Dat fiind faptul ca partea de venituri care
se propune a fi diminuata, este vorba de TVA la importuri si micsorarea sumei
de 60 de milioane pina la 30 de milioane, este prevazuta pentru restituirea
accizelor la exporturile de vinuri, este dificil de a o planifica este o
nesiguranta ca va fi acoperita. Restul sumelor deja sint acoperite in buget.
Domnul Vladimir Filat:
Sa presupunem ca am inteles ce mi-ati spus.
Eu as fi inteles daca suta aceasta de milioane, care ati diminuat-o pentru
suplimentarea fondului de rezerva al Guvernului, ati fi repartizat-o fondului
pentru sustinerea in agricultura, era logic. Eu inteleg ca atunci cind ati
venit cu un document in Parlament, el a fost si unul aprobat de catre Guvern la
capitolul venituri. Interesant, in urma unei discutii in comisie, o suma care
era certa la inaintarea documentului in Parlament a venit ca una incerta.
Nu stiu, domnule ministru, eu vreau sa va
spun ca, in general, forma in care este prezentata aceasta initiativa este, sa
spunem asa, salutabila, pentru ca mai devreme sau mai tirziu, ati reactionat. Insa,
din punctul meu de vedere, abordarea este una gresita. Noi consideram ca actiunea
Guvernului trebuia sa vina in compensarea consecintelor, nu in sustinerea
activitatilor propriu-zise in agricultura. Motivatia care ati dat-o
dumneavoastra, ca Guvernul a facut o actiune eroica si a colectat cereale la un
anumit pret, este o metoda ineficienta. Era mai eficient daca compensarile erau
nominative si directionate catre producator. In rest, piata urma sa stabileasca
pretul. Eu cred ca astfel urma sa fie o abordare mult mai complexa.
Domnul Mihail Pop:
Domnule deputat,
Daca se poate...
Domnul Vladimir Filat:
Eu cred ca colegii vor mai reveni. Catre
comisie vom mai avea intrebari. Propunerea noastra este ca suma respectiva pe
total sa ramina intacta, iar diferenta de suma la care ati convenit sa fie
transmisa totusi catre fondul de sustinere al agriculturii si sa munciti la
Guvern ca sa acumulati si suta aceasta de milioane, care initial era certa, iar
acum este incerta.
Va multumesc.
Domnul Mihail Pop:
Daca se poate de spus doua cuvinte: venim
cu o componenta noua in compensari, este vorba de compensarea cheltuielilor
pentru aratul de zable, suma care este prevazuta in valoare de 84 de milioane
lei. Aceasta este pentru suprafata de circa 420 mii hectare, care trebuie sa
fie pregatite pentru semanatul de toamna. Ulterior, daca vor fi probleme mai
acute, reiesind din faptul ca Guvernul a facut adresari externe pentru sustinerea
Republicii Moldova, Guvernul va veni cu propuneri suplimentare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu presupuneam ca am inteles, dar cred ca
nu am inteles.
Domnule ministru,
Inca o data: eu consider si consideram, inca
o data repet, ca Guvernul urma sa intervina in diminuarea consecintelor. Sa nu
facem legatura cu proiectul general de sustinere in agricultura. Si atunci era
foarte clar, era o actiune directionata
intr-un sens.
Iar consecinte mai grave, decit cele pe
care le au acum acei implicati in agricultura, eu sper ca nu vor mai fi, pentru
ca deja cam totul este pierdut. Si inca un lucru foarte important. Era absolut
normal (domnul Dmitri Todoroglo acusi o sa-mi lamureasca, ca de obicei) si
foarte necesar sa va referiti nu numai propriu-zis la agricultura, dar mai la
general, fiindca este problema si in zootehnie. Dumneavoastra cunoasteti, de
fapt, ce se intimpla la ora actuala. Sint sacrificate vitele pentru ca nu exista
furaje suficiente. Si atunci ajungem intr-o situatie si mai grava. Stiti care sint
preturile. Dar sa presupunem ca mai vorbim.
Domnul Mihail Pop:
Aici este vorba despre faptul ca, indiferent
cum, dar banii sa ajunga la antreprenori, in agricultura. Metoda de subventionare
este propusa si aceasta vine cu bani concreti pentru agricultori.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Eu as vrea sa revin la suma subventiilor,
la cifra subventiilor, la articolul 5, adica cifra “269” inlocuieste cifra
“449”, adica 180 de milioane. Noi am propus sa completam fondul de subventionare
cu 300 de milioane lei si am argumentat pozitia aceasta. Noi consideram ca, daca
Guvernul este atit de brav ca sa hotarasca problemele tarii, atunci el trebuia
sa vina nu cu 180 de milioane, trebuia sa vina cu 300 de milioane, plus ceva adaugator
la ceea ce au propus deputatii din Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»”. Si in acest caz noi va ajutam pe voi, cei de la Guvern, ca sa schimbam
aceasta cifra de la “269” la “669”, adica 400 de milioane de lei sa fie adaugati
pentru fondul de subventionare.
Si, asa cum ati facut pur si simplu
aritmetic, adaugind la venituri de la taxa pe valoarea adaugata la import 240
de milioane, 60 de milioane – de la micsorarea rambursarii pentru accize,
fiindca ati spus ca se micsoreaza exportul de vinuri si aceasta este rau, si 50
de milioane ati adaugat la impozitul asupra comertului exterior, tot asa de
simplu puteti sa adaugati inca 50 de milioane la cifra de 240 de milioane la
taxa pe valoarea adaugata si atunci se acopera aceste 400 de milioane, care le
adaugam la fondul de subventionare.
Si inca o chestie legata... dumneavoastra ati
spus ca o sa vedem ce se va intimpla in continuare.
Domnule ministru,
Serviciul “Hidrometeo” spune in felul urmator:
daca in Republica Moldova 20 de zile la rind temperaturile sint mai mari de 30
de grade, fara precipitatii, aceasta este seceta. Daca teritoriul care este sub
seceta este mai mult de 50% din teritoriul tarii, aceasta este seceta
catastrofala. Aceasta este deja stabilit in Republica Moldova. Noi avem de acum
60 de zile sau mai mult temperaturi mai mari de 30 de grade, fara precipitatii.
80% din teritoriul tarii sufera de seceta, adica avem toate argumentele si
toate criteriile care confirma ca in Republica Moldova este seceta catastrofala.
Nici nu trebuie sa ne mai gindim ce se va intimpla in continuare. De acum s-a intimplat.
Si nu putem spune ca noi 150 de milioane ii lasam pentru mai pe urma, ca vom
vedea ce se va intimpla in continuare.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Intrebarea mea este: dumneavoastra, ca
reprezentant al Guvernului, sinteti de acord sa marim cifra de la “269” de
milioane la “669” pentru fondul de subventionare? Si ca acoperirea acestor mariri
– 50 de milioane la taxa pe valoarea adaugata de la import. Si inca o data se
vede ca Guvernul lucreaza numai pe importuri, adica veniturile din importuri,
dar altele nu prea sint.
Domnul Mihail Pop:
In primul rind, vreau sa mentionez faptul ca
sumele propuse deja sint asigurate in bugete, este vorba de suma de 250
milioane lei. Suma suplimentara este dificil de a o prognoza, dat fiind
impactul secetei. Suplimentar la ceea ce dumneavoastra ati spus, suma de 300 de
milioane, 180 de milioane vrem... trebuie de mentionat faptul ca Guvernul deja
a venit cu propuneri si a sustinut unele initiative legate de sustinerea
agricultorului. Eu am mentionat si in raport ca este vorba de acele scutiri de
TVA la furajere, este vorba de scutirea de taxele vamale la aceste produse.
Plus la aceasta, Guvernul organizeaza
procurarea griului la preturi majorate fata de pretul de pe piata internationala.
Acestea sint masurile care vin ca suport in sustinerea producatorilor agricoli.
De aceea, la moment, fiind si in asteptarea sustinerii Republicii Moldova din
afara, eu cred ca propunerea Guvernului si modificarile care se propun de catre
comisia de profil de a subventiona cu 180 de milioane, cu 200 de milioane, in
ansamblu agricultura la moment sint suficiente.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Nu sint de acord cu pozitia dumneavoastra,
fiindca nu este suficient. Pierderile in agricultura in acest an numai pentru
culturile cerealiere sint de
1 miliard 650 de milioane. Aceasta numai la culturile cerealiere, nu vorbim de
celelalte: de porumb, de floarea-soarelui, de legume si altele, care mai adauga
1 miliard. Si nu vorbim de cei care, de pilda, astazi se ocupa si cu vitele. Ei
le taie pe un cap si nu vor avea venitul necesar pentru familiile lor.
Domnule Presedinte,
Conform Regulamentului, a doua intrebare:
Dumneavoastra aici ati propus modificari la articolul 26 alineatul (2) cu
privire la prelungirea termenului de plata la impozitul funciar. Noi salutam
ideea, acesta este tot un ajutor, dar impozitul funciar astazi este folosit
pentru venituri la bugetul local. Atunci eu va intreb: bugetul central va ajuta
bugetele locale, pe aceasta perioada, sa-si acopere cheltuielile? Fiindca daca
sint ratate veniturile pe o perioada oarecare, inseamna ca trebuie sa fie venituri
compensate din alta parte.
Domnul Mihail Pop:
Incepind cu luna ianuarie si pina la moment
soldurile banesti la conturile bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale
variaza intre 600 si 700 de milioane lunar. In cazul in care vreo unitate
administrativ-teritoriala nu va avea suficiente surse financiare, sint mai
multe posibilitati de a-i sustine. In primul rind, transferurile, care sint
lunare, pentru lunile ulterioare sa fie efectuate mai inainte. In al doilea rind,
este posibil de a aloca imprumuturi din bugetul de stat, pentru a acoperi unele
probleme de moment. De aceea Guvernul va veni in ajutorul administratiilor
publice locale.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Doua intrebari au fost adresate.
Eu rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Noi in cadrul comisiei am discutat
atitudinea Ministerului Finantelor, a Guvernului in general, referitor la
proiectul bugetului si am ajuns la concluzia ca alocarea acestor bani
suplimentari in fondul de rezerva al Guvernului este destul de voluminoasa. Nu considerati
ca putem aloca o suma mai mica, pe care sa o intoarcem in lunile septembrie,
octombrie? Astfel putem verifica daca vor fi necesari niste bani suplimentar. Noi
o sa micsoram subventiile din cauza ca la comisie s-a luat o decizie, asa ca
totusi suma o sa fie mai mica, dar, daca o sa fie necesar si argumentat, noi
ne vom intoarce la acest subiect in sesiunea de toamna.
Domnul Mihail Pop:
Dumneavoastra aveti in vedere suma de 200
de milioane?
Domnul Dmitri Todoroglo:
Ea este legata de suma de 150 de milioane,
care a propus-o Guvernul pentru fondul de rezerva, dar eu nu sint convins ca in
timp de o luna vom avea in tara o situatie mai grava decit avem astazi. Poate o
suma mai mica o sa ajunga pentru acoperirea necesitatilor, pentru problemele
care pot sa apara. Dar alta suma, care va fi necesara, neaparat va fi.
Parlamentul va hotari aceste probleme mai tirziu.
Domnul Mihail Pop:
Eu deja am fost de acord cu micsorarea
fondului de rezerva cu 100 de milioane si cu micsorarea si la compartimentul
venituri cu aceeasi suma.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Stimate domnule ministru,
Eu saptamina trecuta am avut o deplasare de
serviciu in raionul Falesti si
m-am familiarizat cu situatia locului, ca sa pot astazi discuta in cadrul
acestui proiect de lege. Deci, in satul Ilenuta s-a strins mazare 400 de kg la
hectar, griu – 500 de kg la hectar. Practic, toti cei care se ocupa cu
agricultura in acest sat si satele vecine nu pot ara un gram, nu pot ara un
hectar de pamint.
Eu nu stiu, poate intrebarea aceasta nu
este pentru dumneavoastra, poate este pentru Ministerul Agriculturii si
Industriei Alimentare, eu sper ca este cineva de la acest minister si pun intrebarea.
Intrebarea mea este urmatoarea: de ce 420
de mii de hectare, daca noi stim ca avem pamint arabil peste 1 milion? De ce
anume 420 de mii? Nu se va intimpla asa ca acei fermieri care nu sint in
componenta unor societati nu vor primi aceste subventii de 200 de lei?
Domnul Mihail Pop:
420 de mii de hectare s-a propus ca urmare
a necesitatii de a fi arate si insamintate cu semanaturile de toamna. Si,
pentru prima etapa, de a sustine producatorii agricoli, s-a decis de a aloca
suma de 200 de mii, 200 de lei, in medie, pentru un hectar ca sa poata avea loc
aceste lucrari tehnice.
Ulterior, in dependenta de situatia care se
va crea pe parcursul lunilor urmatoare, la problema data nu este exclus ca ne
vom intoarce, pentru a discuta necesitatile care pot sa parvina pentru subventionarea
agricultorilor.
Domnul Ivan Banari:
Din raspunsul dumneavoastra eu inteleg ca o
parte din producatorii agricoli vor primi subventii, dar alta parte nu vor
primi.
Domnul Mihail Pop:
Nu este asa. Vor primi subventii acei
producatori agricoli care vor avea semanaturi de toamna, vor avea aratul de zable
si semanaturi de toamna: griu, rapita si alte semanaturi de toamna care vor fi
... pentru anul viitor.
Domnul Ivan Banari:
Domnule ministru,
Eu intentionat am adresat aceasta intrebare,
fiindca am citit acele recomandari si acele intentii ale Ministerului
Agriculturii si Industriei Alimentare. Cei care vor ara, vor primi, cei care
vor semana, vor primi. Eu v-am spus la inceput, cu 400 de kilograme de griu pe
hectar si cu doua sau 3 milioane de lei luate de la banca pentru anul acesta,
care vor trece, sigur, pentru anul viitor, nu se va ara nici un gram, nici un
hectar, nici un metru patrat. Cred ca si dumneavoastra mergeti prin republica si
vedeti ca de la Balti pina la Chisinau sint doua-trei lanuri arate.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Va rog sa adresati intrebarea sau sa va inscrieti
la luari de cuvint, inainte de vot.
Domnul Ivan Banari:
Pai, eu vreau sa...
Domnul Marian Lupu:
Intrebarea a fost pusa, raspunsul a fost
prezentat. Alta intrebare.
Domnul Ivan Banari:
Domnule Presedinte,
Se vorbeste ca acesti bani se vor da post
factum, deci dupa ce vor fi efectuate lucrarile. Nu vor fi ele efectuate.
Multumesc.
Domnul Mihail Pop:
Regulamentul referitor la repartizarea
banilor cred ca o sa fie discutat astazi-miine in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Stimati colegi,
Trebuie sa intelegem ca il avem pe
reprezentantul Guvernului, dar este ministrul finantelor, care nu cunoaste
toate dedesubturile si toate elementele specifice pentru sectorul agricol.
Stimati colegi,
Noi vorbim de rectificarea bugetului si
este adevarat ca probleme privind agricultura vor fi discutate astazi la Ora
Guvernului si o sa avem, la fel, ocazia sa intrebam.
Dar miine vom examina proiectele care
vizeaza Regulamentul propriu-zis al acestui fond si iata atunci o sa analizam
toate elementele care tin de specificul agriculturii.
Alte intrebari? Nu sint.
Multumesc, domnule ministru.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Modificarile propuse in proiectul prezentat
de Guvern sint concepute, in fond, de necesitatile stringente de alocari
suplimentare a surselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor, in legatura
cu situatia creata in sectorul agricol, provocat de efectele climaterice
negative ale anului curent.
Evolutia activitatii desfasurate in
perioada primului semestru si a estimarilor de pina la sfirsitul anului au
invocat majorarea veniturilor la bugetul de stat la componentul de baza, care
se propun a fi directionate pentru majorarea cu
180 milioane lei a fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli si
utilizarea acestora in scopurile de compensare partiala a cheltuielilor ce tin
de procurarea semintelor si efectuarea lucrarilor de pregatire a terenului
pentru semanatul de toamna – 84 milioane lei, subventionarea utilizatorilor de
produse de uz fitosanitar si de fertilizanti – 56 milioane lei si pentru
restituirea taxei pe valoare adaugata – 40 milioane lei.
Concomitent, pentru asigurarea desfasurarii
incontinuu a lucrarilor de irigare vor fi alocate 10 milioane lei, necesare
achitarii cheltuielilor pentru energia electrica, iar pentru prevenirea
combaterii posibilelor calamitati provocate de grindina se propune de a aloca
suplimentar tot 10 milioane lei.
Majorarea fondului de rezerva al Guvernului
este conditionat de efectele provocate de situatiile climaterice ale anului
curent si au ca scop ridicarea nivelului de interventie a Guvernului in
acordarea ajutoarelor respective si a gradului de eficientizare si utilizare a
acestora.
Pentru sustinerea producatorilor agricoli
se mai propune de a prelungi termenul de plata a impozitului funciar pina la 1
noiembrie 2007. Examinind adaugator prevederile proiectului, comisia, de comun
acord cu autorii, a constatat ca posibilitatile bugetare ale anului curent
permit real de a acumula suplimentar venituri in suma de pina la 250 milioane
lei.
In acest context, se propune ca veniturile
suplimentare de la aplicarea taxei pe valoare adaugata de import sa fie reduse
cu 70 milioane lei, adica au fost propuse 240, sa ramina 170, iar alocatiile
bugetare pentru restituirea accizelor de diminuat cu 30 milioane lei,
comparativ cu 60 milioane lei, propuse initial in proiectul prezentat.
Totodata, cheltuielile destinate subventionarii
in agricultura vor ramine la nivelul celor propuse in proiect, iar alocatiile in
contul fondului de rezerva al Guvernului se vor reduce cu suma de 100 milioane
lei.
Noi avem in comisie avize pozitive, de aceea
Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege
spre adoptare de Parlament in prima si a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule Bondarciuc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
As vrea sa va intreb: care este diferenta dintre
conceptul propus in proiectul nr.2784 si proiectul nr.2625 propus anterior de catre
un grup de deputati?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Dumneavoastra ati citit aceste doua
proiecte?
Doamna Valentina Cusnir:
Am citit, nu prea am avut cind ca...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
A, nu ati avut... Atunci eu o sa va...
Doamna Valentina Cusnir:
...ca unul este fierbinte. Nu va grabiti sa-mi
raspundeti.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, eu o sa va raspund.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu va raspund.
Doamna Valentina Cusnir:
Fiindca unul n-a reusit sa se raceasca.
Domnul Marian Lupu:
Mai calm.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Ce sa faci? Trebuie...
Doamna Valentina Cusnir:
Nu-mi raspundeti asa, ca nu sint aici...
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Doamna Valentina Cusnir:
Eu le citesc pe toate, spre deosebire de
domnul Bondarciuc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Daca ati citit, trebuie sa intelegeti care
este diferenta, daca nu ati citit, eu acum o sa va explic.
Domnul Marian Lupu:
Asa, domnule Bondarciuc.
Doamna Valentina Cusnir:
Si va rog sa-mi raspundeti la intrebare, nu-mi
faceti lectii.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Va spun ca in proiectul Guvernului, conform
legislatiei in vigoare, sint modificarile care prezinta veniturile la bugetul
de stat si cheltuielile respective. Asa prevede legea. In initiativa legislativa
a domnului deputat Valeriu Cosarciuc se propune sa majoram dificitul bugetar cu
300 de milioane fara a arata sursa de acoperire. Iata care este diferenta. Aici
e foarte simplu.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Bondarciuc,
Eu v-am intrebat care este diferenta de
concept, si stiu ce inseamna concept, nu este nici o diferenta de concept. Si va
rog sa...
Domnul Marian Lupu:
Doamna Cusnir,
Bine.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Aceasta este parerea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Calmati-va, va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, eu deja m-am calmat.
Domnul Marian Lupu:
Bine, toti ne calmam. Sa clarificam
lucrurile, fiindca intrebarea, intr-adevar, are sens. Acesta este un element
puternic de concept, diferenta, fiindca deficitul bugetar, asa cred eu, cel putin,
dar nu sint jurist...
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi sintem Parlamentul si tot ce facem aici
trebuie sa vina in apararea si mentinerea imaginii Parlamentului. Atunci cind o
comisie face tot ce spune Guvernul si apara doar interesele Guvernului, noi,
Parlamentul, sintem in stare sa solutionam problema chiar daca colegii nostri
deputati nu au aratat de unde va fi acoperit acel dificit bugetar.
Domnule Bondarciuc,
Eu cred ca comisia dumneavoastra era
obligata sa ajute acest grup de deputati si Parlamentul sa ia o decizie corecta.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Daca cineva o sa mi se adreseze, eu o sa-l
ajut, cu placere.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Bondarciuc,
Si vreau sa va mai intreb: nu cumva proiectul
nr.2784 este avizul Guvernului la proiectul nr.2625?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
In primul rind, vreau sa va explic ca ieri
Guvernul a examinat initiativa legislativa a domnilor Alexandru Oleinic si
Valeriu Cosarciuc si este avizul ministrului finantelor.
Doamna Valentina Cusnir:
Este, am fi dorit sa-l vedem si noi...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Cind o sa examinam proiectul, el este in
ordinea de zi, raportorul o sa va explice si o sa va anunte avizul Guvernului.
Doamna Valentina Cusnir:
Rugam...
Domnul Marian Lupu:
Partea tehnica pot sa...
Doamna Valentina Cusnir:
Sa primim pina la sfirsitul sedintei acest
aviz al Guvernului la proiectul nr.2625.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, o sa...
Doamna Valentina Cusnir:
Pentru Ora Guvernului sa fim pregatiti.
Domnul Marian Lupu:
Receptionat.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
O sa aveti.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Receptionat.
Stimati colegi,
De fapt, ma gindesc si eu, va vad pe toti
atit de dornici de discutii, poate chiar e binevenita propunerea celor 35 de
deputati sa mai continuam nitel. (Rumoare in sala.)
Domnule Bondarciuc,
Va multumesc.
Luari de cuvint.
Domnule Cosarciuc,
Va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” a examinat cu multa atentie acest proiect de lege si era normal,
domnule Presedinte, poate, daca erati dumneavoastra dimineata, se intimpla
acest lucru, ca sa fie examinat mai intii proiectul de lege care a fost
prezentat de deputati, data de 10 iulie, si mai apoi sa fie examinat proiectul
prezentat de Guvern la aceeasi tema, data de 24 iulie. Dar aceasta inca o data
demonstreaza cine face ordinea in acest Parlament si in aceasta tara.
Stimati colegi,
Guvernul a prezentat un proiect de lege
care, in principiu, nu solutioneaza nimic. Eu vreau sa va prezint niste cifre
care au fost calculate de catre analistii de la Fractiunea parlamentara “Alianta
«Moldova Noastra»” .
Pierderile taranilor in urma acestei secete
vor fi urmatoarele: griu de toamna – 1 miliard de lei, griu de primavara – 53
de mii de lei, orz de toamna –
125 milioane de lei, orz de primavara – 280 de milioane, rapita – 100 de
milioane si altele – 20 de milioane. In total – 1 miliard 650 de milioane.
Acestea sint pierderile taranilor numai de
la culturile care au fost enumerate. In afara de aceasta, in acest an,
pierderile la porumb vor fi de 1500 de lei la hectar.
Domnule Popa,
Daca sinteti asa mare economist, socotiti si
pe urma veti spune ceva.
Stimati colegi,
In afara de aceasta, toata lumea stie ca
acum taranii taie pe un capat animalele pe care le au. La 1 ianuarie 2007 erau
222 mii de capete de bovine, 222 de mii, acum, dupa datele de ultima ora pe care
noi le avem, au ramas la tarani 150 mii de capete de bovine. Si continua sa le
taie pe un capat.
Stimati colegi,
Datele care noi le-am prezentat sint date deja
existente care au fost analizate impreuna cu conducerile noi ale raioanelor. Eu
vad ca majoritatea comunista nici nu vrea sa asculte macar ceea ce vorbeste
opozitia, dar veti fi nevoiti sa ascultati pina cind vom termina timpul care
este regulamentar.
Ceea ce a propus Guvernul, in principiu, inca
o data demonstreaza ca el nu se gindeste la tarani. Eu vreau sa va spun un
calcul simplu: pentru ca sa fie insamintat un hectar de culturi cerealiere in
anul 2007 aratul va costa 1000 de lei, semanatul – 600 de lei, costul semintelor
– 1400 de lei la hectar. In total – 3000 de lei la un hectar. Acum inmultim,
facem un calcul foarte simplu – 400 de mii de hectare la 3000 de lei se face 1
miliard 300 de milioane de lei vor cheltui taranii pentru ca sa insaminteze 420
de mii de hectare. Este ceea ce propuneti dumneavoastra.
Ce dam noi, adica Guvernul pentru poporul
Republicii Moldova? 84 de milioane. Cit fac aceste 84 de milioane? 6% din
cheltuielile care le vor avea taranii pentru ca sa insaminteze 420 de mii de
hectare. Ce au cistigat taranii anul acesta? Au cistigat minus, fiindca roada
la hectar a fost mai putin de o tona si daca el a cheltuit 3000 de lei la
hectar si cistiga acum o tona, el nici cheltuielile care le-a avut nu si le
acopera.
Griu nu este, acei 3 lei si 20 de bani nu
este pretul pentru griul furajer, dar pentru griul alimentar, dar noi avem mai
mult griu furajer in Republica Moldova, adica taranul nu-si acopera
cheltuielile pe care le-a avut. In afara de aceasta, el trebuie sa cheltuiasca
acesti bani pentru ca sa-si faca insamintarile.
Cine va capata acesti bani? Iarasi vor capata
gospodariile mari. Taranii simpli, gospodariile taranesti nu vor capata acesti
bani, fiindca subventiile care vin de la buget, ajung numai 10% la tarani. Aceasta
este politica noastra in privinta taranilor, stimati colegi, si eu inca o data
vreau sa va atentionez ca este o politica directionata, este o politica cind taranii
vor fi nevoiti sa-si vinda pamintul, si-l vind in continuare.
Este o politica, cind taranii vind pamintul
la pret de nimic si apar acei latifundiari, pe care eu i-am amintit in declaratie,
cu 20 de mii de hectare persoane private, cu 38 de mii hectare persoane fizice.
Domnule Vladimir Turcan,
Eu pot sa va dau documentele de la Agentia Relatii
Funciare si Cadastru. Asta nu este pur si simplu spus de noi.
Stimati colegi,
In fine, consideram ca acest proiect de
lege trebuie sa fie modificat: in articolul 5 cifra “269” o sa fie inlocuita cu
cifra “669”, “400” de milioane.
Si fondul de subventionare sa fie subventionat
cu aceste 400 de milioane macar la situatia de astazi. Aceste 400 de milioane
ar fi in jur de 30% din necesitatile taranilor pentru anul 2007, numai pentru insamintare,
nu mai vorbesc de compensarea pierderilor.
Eu ii chem pe cei din majoritatea
parlamentara sa revenim la aceste cifre si sa judecam la rece, sa luam o
decizie care sa fie in favoarea taranilor, dar nu, pur si simplu, o aruncatura
de os, pe care cineva sa n-o poata macar roade.
Eu va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Domnul Todoroglo,
Aveti cuvintul.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu am vrut sa discutam doua aspecte ale
problemei:
1) situatia care s-a creat in agricultura
republicii, si
2) asupra obiectului discutiei referitoare
la initiativa Guvernului privind modificarea bugetului.
Ceea ce s-a creat in agricultura Republicii
Moldova nu este ceva nou. E clar ca in agricultura Republicii Moldova, la un
interval de un an–doi, o sa avem probleme referitoare la precipitatii, care sint
necesare pentru asigurarea, dezvoltarea agriculturii performante, care, cunoastem
noi, cum trebuie sa fie.
Si sigur ca anul curent o asemenea situatie
s-a creat. Noi stim ca in 2003 rezultatele de recoltare au fost de 4 ori mai joase
decit anul curent, dar lungimea secetei din anul curent sigur ca are si unele
deosebiri, pe care, la momentul dat, noi toti, cei care sintem destepti in
aceasta sala, nu le putem pretui, nu stim la ce nivel putem sa finalizam acest
an.
Din informatiile serviciilor corespunzatoare,
stim ca avem 50 la suta din norma precipitatiilor. La momentul dat recoltarea in
prima grupa, in principiu, este finalizata.
Mi se pare ca in republica nu este nici un
om, nici un politician care sa nu inteleaga la ce etapa grea se afla
agricultura Republicii Moldova. Numai ca este o diferenta: unii trag din aceste
situatii concluzii reale si se gindesc la viitor, altii incep sa faca politica,
asa cum a facut domnul Valeriu Cosarciuc aici la microfon si permanent face
aceasta.
In ceea ce priveste rezultatele activitatii
in agricultura, eu am vrut sa va spun ca toti in aceasta sala sint specialisti.
Eu am o stima deosebita pentru toti care sint in sala, care inteleg destul de
bine situatia legata de activitatea organelor de drept, dar asa in liniste, asa
competent vorbesc unii despre activitatea situatiei in agricultura, fac
propuneri si mai departe.
Situatia e destul de grea si ministrul
agriculturii si industriei alimentare a facut o informatie in aceasta sala, noi
toti l-am invitat, dar cei care au facut aceasta invitatie chiar nu au ascultat
si nu au fost in sala. Dumnealui nu a indus in eroare pe nimeni, dar a descris
situatia reala, grea, pe care o avem in agricultura.
In ceea ce priveste subiectul discutiei
referitor la modificarile bugetului de stat, trebuie sa facem concluzii
corecte, dupa parerea mea, conform situatiei care
s-a creat in republica, analizind modalitatea sau volumul implicarii statului privind
micsorarea sau diminuarea consecintelor secetei.
Desigur, situatia grea din tara influenteaza
atit taranii, cit si bugetul sau organele centrale. Adica situatia este grea
pentru toti: si pentru tarani, din cauza periclitarii activitatii lor, si pentru
formarea bugetului, din care noi trebuie sa facem unele subventii sau unele
implicari pentru iesirea din situatie, din criza care a aparut referitoare la taranii
Republicii Moldova.
Dupa parerea mea, ca specialist in domeniul
dat, pentru tarani la momentul dat cel mai important este ridicarea zeblei,
despre care au vorbit colegii. Noi putem sa indeplinim aceste lucrari in luna
noiembrie si decembrie. In 2001, cind eram in functie de ministru, domnul Valeriu
Cosarciuc era curator al acestei ramuri, si mi-a adus date conform carora in
luna martie au fost 400 mii de hectare nearate.
De aceea, desigur, cel mai important astazi
este asigurarea, pregatirea solului, semintelor necesare pentru rezolvarea
problemei. Peste o luna, incepind de la jumatatea lui septembrie, noi neaparat
trebuie sa asiguram ce cele necesare semanaturile de toamna.
De aceea, absolut corect Guvernul a iesit
cu propunerea ca sa rotunjim, avind in vedere situatia pe care o avem astazi si
nimeni nu stie care vor fi consecintele. Miine pot fi ( ma refer la situatia despre
care a vorbit domnul Cosarciuc: 1 miliard a socotit) si doua miliarde.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Inca un minut.
Domnul Dmitri Todoroglo:
In situatia pe care o avem noi astazi, este
absolut corecta decizia de a discuta problema acestui ajutor, pentru ca agricultorii
sa-si poata indeplini obligatiunile.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Referitor la asigurarea semanaturilor de
toamna, propunerile facute, 200 de lei la un hectar, sint mai bune decit este
propus – 300 de lei. Sint 200 de lei care au fost propusi din bugetul pe care
noi o sa-l discutam. Acesti 200 de lei, care o sa fie repartizati conform
Regulamentului stabilit de Guvern, vor ajuta taranii – un mic ajutor pentru indeplinirea
sarcinilor.
De aceea, eu consider ca initiativa
Guvernului privind asigurarea acestor 200 milioane, dintre care 180 milioane –
nemijlocit pentru fondul de subventionare, 20 de milioane – pentru cheltuielile
operationale ale ministerului, este directionata spre imbunatatirea situatiei, spre
iesirea, la prima etapa, din situatia de criza.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Care va fi situatia de mai departe? Desigur,
va fi si implicarea statului si a Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Domnule Presedinte,
Eu propun ca proiectul prezentat sa fie
votat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Persoana a fost vizata, replica – doua
minute.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am fost vizat si vreau sa fac o remarca. In
primul rind, domnule vicepresedinte al comisiei, noi facem politica in baza
cifrelor si analizelor si toate aceste cifre pe care eu le-am numit sint cifre
calculate pe fiecare raion in parte, pe fiecare cultura in parte, suprafete,
roada, pierderi s.a.m.d. Adica nici o cifra nu este adusa, de exemplu, fara ca
sa fie argumentata. Aceasta este una la mina.
Tot ceea ce am spus, am facut impreuna cu
administratiile publice locale din Republica Moldova. Acesta este al doilea
moment.
Al treilea moment. La 1 ianuarie 2001 au ramas
nearate 20 de mii de hectare. Dumneavoastra ati mentionat 400 de mii. La 1
ianuarie 2002 de acum erau 450 de mii de hectare. Acestea sint cifrele,
statistica noi o cunoastem foarte bine si ar trebui ca dumneavoastra sa aduceti,
cel putin, cifre corecte aici in plenul Parlamentului si sa nu faceti inventii.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Todoroglo,
Nu va suparati, va rog.
Domnule Filat,
Sintem deja la finele dezbaterii. (Rumoare
in sala.)
Nu fiti asa suparaciosi cu totii, eu va rog
frumos.
Dmitri Mihailovici,
La fel va rog foarte frumos. Asa. (Rumoare
in sala.)
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.2784. Cine e pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.2784 este aprobat in
prima lectura.
Stimati colegi,
Lectura a doua. Amendament.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Bine, eu presupun ca n-o sa discutam vizavi
de prevederi regulamentare, cum se voteaza in lectura a doua, avind in vedere
necesitatea, insa, domnule Presedinte, eu revin la cele invocate la inceputul
dezbaterilor si as ruga ca sa fie supus amendamentul privind suplimentarea sumei
catre fondul pentru sustinerea in agricultura cu 100 de milioane care s-a redus
de la Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Propunerea este facuta. O supun
votului.
Stimati colegi,
Cine este pentru aceasta propunere, rog sa
voteze. Rezultatele. (Rumoare in sala.)
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 7.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3, cite voturi avem?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
22 de voturi in favoarea propunerii care nu
este sustinuta.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Am avut si noi o propunere: ca cifra “269”
sa fie substituita cu cifra “669”, adica plus 400 de milioane, iar la venituri –
cifra de “240 de milioane” sa fie substituita cu “290 de milioane”. Aceasta a
fost propunerea din partea Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
O supun votului. Cine este pentru
acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Domnul Marian Lupu:
15, da?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 15, da.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
19 voturi. Propunerea nu este acceptata.
Alte propuneri nu sint.
Stimati colegi,
Acum, votul pe ansamblu, proiectul nr.2784,
lectura a doua, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
57 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2784 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007. Proiectul nr.2625, initiativa
domnilor deputati Valeriu Cosarciuc si Nicolae Oleinic. Rog prezentarea.
Stimati colegi,
Prezinta domnul deputat Valeriu Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Pe data de 10 iulie 2007 a fost inregistrata
initiativa legislativa nr.2625 cu privire la modificarea Legii bugetului. Aceasta
initiativa a aparut in urma studiului efectuat de catre deputatii din Fractiunea
parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” asupra situatiei din agricultura
Republicii Moldova.
Eu am mentionat deja ca pierderile in acest
an vor constitui mai mult de
1 miliard 650 de milioane pentru prima grupa si inca doua miliarde pentru
porumb, floarea soarelui, leguminoase, fructe s.a.m.d., adica in total – in jur
de vreo 3 miliarde de lei.
Initiativa a avut si are scopul ca taranii
sa fie subventionati pentru a-si indeplini lucrarile agricole. Deja am mentionat
care sint cheltuielile pentru ca sa fie prelucrat pamintul si insamintat in
tomna anului 2007, in jur de 3000 lei la hectar. Cheltuielile vor fi in jur de
1 miliard 350 milioane pentru acele suprafete care, de obicei, se insaminteaza in
toamna in Republica Moldova.
Acele propuneri care au fost inaintate de
catre deputatii Nicolae Oleinic si Valeriu Cosarciuc ar acoperi in jur de 35%
din cheltuielile care le vor suporta taranii in acest an. Propunerea de baza a
fost ca aceste 300 de milioane de lei sa fie acoperiti din contul deficitului
bugetar.
In Legea cu privire la sistemul bugetar
este scris foarte clar ca deficitul trebuie sa fie sursa de finantare. In
aceasta lege si in Constitutia Republicii Moldova este scris foarte clar ca
decizia o ia Parlamentul printr-o lege speciala. In cazul cind se inainteaza o
initiativa legislativa cu aceste considerente, cu marirea deficitului bugetar,
este clar ca Guvernul trebuie sa reactioneze si sa propuna acoperirea acestui
dificit.
Deficitul bugetar poate fi acoperit foarte
simplu, adica noi avem aceste instrumente: se contracteaza credite pe piata
interna, se fac emisii de hirtii de valoare de stat sau se contracteaza credite
externe, adica procedura este cunoscuta.
Si nu este o problema pentru Guvern ca sa
propuna aceste masuri legate de acoperirea deficitului bugetar. Daca facem o
comparatie cu ceea ce a propus Guvernul, ca vor creste veniturile de la taxa pe
valoare adaugata de la import, se vor micsora cheltuielile pentru rambursarea
accizelor cu 60 de milioane si vor creste taxele de la import cu 50 de
milioane, vedem ca Guvernul a facut o simpla redactare aritmetica a acestor
cifre si a venit cu propunerea in Parlament.
Stimati colegi,
Din aceste considerente, eu nu am vazut ca
Guvernul sa prezinte un aviz pozitiv la initiativa legislativa care a fost
prezentata in data de 10 iulie, fiindca nu este nici o incalcare a Constitutiei
si a Legii cu privire la sistemul bugetar. Guvernul era in drept si era obligat
sa vina cu aceasta propunere pentru acoperirea deficitului bugetar propusa de catre
deputatii din Parlamentul Republicii Moldova, Nicolae Oleinic si Valeriu Cosarciuc.
Stimati colegi,
Noi ne dam bine seama ce se intimpla in
Parlamentul Republicii Moldova: cu majoritatea comunista din acest Parlament,
tot ce este normal si de folos pentru Republica Moldova, daca este propus de
opozitie, nu are succes, nu trece. Dar noi sintem bucurosi ca aceasta initiativa,
inaintata de deputatii din Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”,
macar a catalizat procesul in Guvern si Guvernul a fost nevoit, pina la urma, sa
vina cu o propunere in Parlament, pentru a interveni in aceasta situatie grea
care a aparut in urma secetei.
Noi, deputatii din Fractiunea parlamentara
“Alianta «Moldova Noastra»”, consideram ca problema cu seceta, pur si simplu, a
amplificat problemele din agricultura, adica problemele din agricultura sint
din cauza politicii pe care o duce Guvernul in ultima perioada.
Stimati colegi,
Deputatii din Fractiunea parlamentara
“Alianta «Moldova Noastra»” propun ca proiectul de Lege cu privire la
modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2007, cu completarea fondului
de subventionare cu 300 milioane, sa fie votat in prima si a doua lectura.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Multumim.
Intrebari?
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu inteleg ca domnul Valeriu Cosarciuc a
semnat aceasta initiativa.
Domnule Cosarciuc,
Ca autor, spuneti-mi va rog, aveti in
vedere ca din aceste 200 de lei la un hectar o parte va fi prevazuta pentru
plata impozitului funciar? Parca asa este notat undeva in nota informativa. Asa
este scris.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In nota informativa e scris, da.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Asa este scris.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar in celalalt proiect de lege e scris
altfel.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Nu, eu vorbesc despre nota informativa care
este semnata de dumneavoastra.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, poftim.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Dumneavoastra acum cereti ca noi sa votam
acest proiect de lege, stiind ca aceasta lege nu reglementeaza politica fiscala.
Daca vrem sa ne implicam in problema impozitului funciar, noi trebuie sa facem
niste initiative legislative pentru modificarea Codului fiscal, dar nicidecum a
bugetului de stat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Todoroglo,
La aceasta intrebare va voi raspunde miine,
cind voi prezenta initiativa nr.2624 cu privire la modificarea Regulamentului,
fiindca initiativa data, in principiu, nu contine modul de utilizare a acestor
300 de milioane. Modul de utilizare va fi examinat miine cind vom prezenta
proiectul Hotaririi Parlamentului cu privire la modificarea Regulamentului cu
privire la utilizarea mijloacelor din fondul de subventionare.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Nu, dumneavoastra ati semnat in nota
informativa.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am semnat-o, da, dar eu va spun ca raspunsul
la initiativa data se contine in modificarea Legii bugetului, care prevede
completarea fondului de subventionare in agricultura cu 300 de milioane de lei.
Si am dat sursa de finantare, adica iarasi
am modificat veniturile si cheltuielile. Si am prezentat aceasta modificare in
Parlamentul Republicii Moldova.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Si a doua intrebare: eu stiu ca dumneavoastra
ati verificat cerintele Constitutiei privind modalitatile de modificare a deficitului
bugetar. Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar prevede ca la
modificarea deficitului bugetului trebuie neaparat sa fie aratate mijloacele
pentru acoperire.
Legea pe care dumneavoastra doriti sa o votam
nu arata aceste mijloace si ea nu poate sa fi votata, pentru ca contrazice
Constitutia. Aceasta cere Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Todoroglo,
Articolul 43 alineatul (2) din Legea privind
sistemul bugetar si procesul bugetar prevede ca orice modificare a deficitului
bugetar in Legea bugetara anuala este insotita de o decizie a Parlamentului
privind modificarea altor acte legislative ce tin de modul de finantare a deficitului
majorat.
Chestia e in aceea ca, in conformitate cu
articolul 131 alineatul (6), nu vad nici o contradictie in ceea ce noi am
propus si ceea ce scrie in acest articol, fiindca Guvernul, avind aceasta initiativa,
examinind aceasta initiativa, trebuia sa propuna Parlamentului un mod de
compensare a deficitului bugetar.
Si eu v-am spus ca instrumentele necesare,
posibile pentru a compensa deficitul bugetar sint: atragerea creditului pe piata
interna, inclusiv de la Banca Nationala, asta este emisia adaugatoare de hirtii
de valoare de stat si este contractarea veniturilor pe piata externa. Este ceva
cunoscut si nu este o problema pentru ceea ce face astazi Guvernul.
Nu este nici o diferenta intre ceea ce am
propus noi si ceea ce a propus Guvernul. Fiindca, in principiu, deficitul
bugetar poate fi acoperit si cu veniturile viitoare ale bugetului. In cazul
dat, examinind aceasta initiativa legislativa, Guvernul trebuia sa vina cu un
proiect de lege care sa prevada compensarea deficitului bugetar.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Din raspunsul dat s-ar intelege ca
dumneavoastra cu domnul Oleinic ati avut posibilitatea sa scrieti cite 500 de
lei la un hectar si lasa Guvernul sa gaseasca mijloace pentru acoperirea acestui
deficit al bugetului. Asa s-ar intelege din informatia dumneavoastra.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Todoroglo,
Noi ne-am uitat si ce scrie in lege, unde
este scris foarte clar ca, de pilda, deficitul sa nu fie mai mare decit cel
care a fost negociat cu institutiile financiare internationale. Deficitul de
372 milioane, pe care noi l-am propus, nu vine in contradictie cu Acordul
semnat cu Fondul Monetar si cu Banca Mondiala. In acest caz, este foarte clar ca
Guvernul putea sa vina cu aceste propuneri, pentru a gasi acoperiri la
deficitul bugetar.
Cind noi am propus acele 200 de lei, noi
le-am propus din considerentele ca aceasta ar fi 300 de milioane, dar acel un
miliard 350 de milioane, care sint necesare pentru a face insamintarea de toamna,
ar fi 35% din suma. Din aceste considerente, noi am propus aceste cifre. Fiindca
ceea ce a propus Guvernul – 6% sa acopere cheltuielile e, pur si simplu, bataie
de joc fata de taranii care vor lua acesti bani, mai ales in cazurile cind ei
au avut pierderi de 3000 de lei la hectar in acest an.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu inteleg ca antrenarea multa e bine venita,
dar, totusi, dumneavoastra vorbiti despre situatia care s-a creat si va referiti
la un milion 500 de hectare, acestea sint toate terenurile cultivate din
Republica Moldova. Dumneavoastra stiti bine ca nu e clar care va fi situatia miine,
poimiine la plantatiile multianuale, care sint 250 000 de hectare si se includ in
aceste un milion 500. Culturile tirzii in diferite raioane sint in situatii
diferite. Nu putem face acum concluzii.
Parerea mea este ca prin lunile
octombrie-noiembrie, avind situatia reala in privinta culturilor tirzii, sa
facem concluzia la adevarul care se va crea, ca sa nu depasim... Din acest
punct de vedere, tot cu ce a venit Guvernul e mai bine venit, decit daca incepem
sa hotarim problema la un milion 500 de hectare. Dar cind va veni toamna, cind
o sa fie problema la aratura de zable s.a.m.d., atunci ce o sa vorbim? O sa spunem
ca voi ati primit in luna iulie, acum de ce va adresati inca o data referitor
la situatia grea care s-a creat cu araturile de zable s.a.m.d.?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi si domnule Todoroglo,
Eu sint sigur ca noi vom reveni la subventionarea
in agricultura. Si acei 200 de lei, care noi i-am propus, sint departe de a
asigura necesitatile gospodariilor taranesti si a taranilor din Republica
Moldova.
Dar, in acelasi timp, propunind aceasta suma
de 300 de milioane, noi am pornit de la faptul ca macar 30% din cheltuielile pe
care le au pentru lucrarile de toamna, mai ales la insamintare, vor fi
acoperite din contul acestor subventii. Se aduna 300 de milioane, iar
cheltuielile sint de un miliard si 300 de milioane. Aceasta este in jur de 30%.
Ceea ce a propus Guvernul puteti socoti si
dumneavoastra foarte simplu:
84 de milioane impartit la un miliard 350 milioane fac 6%. Cu 6%, stimate
domnule coleg de comisie si de Parlament, practic, iti vei bate joc de acei
oameni care vor lua acesti bani. Fiindca, eu v-am spus, inca o data repet,
numai aratul costa 1000 de lei, semanatul – 600 lei, saminta – 1 400 lei. Sint
3 000 de lei. Aceasta este calculat. Si asta este tehnologia care a dat-o si
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.
Aici trebuie sa ne axam... si, in loc sa gasim
diferite obiectii ca, uite, nu asa a fost inaintata aceasta initiativa si nu
este conform articolului 43 din legea cutare sau cutare, in loc sa facem acest
lucru, ar trebui sa gasim posibilitati ca sa majoram acest fond pentru subventionare,
fiindca aceasta se face in folosul celor care stau la talpa acestei tari – a taranului
din Republica Moldova.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Bine.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimati colegi,
Eu sint pentru sustinerea acestui proiect, inaintat
de colegii nostrii, ca vad care este reactia din dreapta, ca exista o hotarirea
a Curtii de Conturi referitor la acei 80 de lei la hectar, care au fost
repartizati prin decizie anterior, in anii trecuti. Acesti 80 de lei la hectar,
care au fost dati pentru aratul de toamna, nu au ajuns la tarani, au fost opriti
ca impozite, in afara de aceasta, bancile i-au oprit deodata, ca dobinda la
credite, adica achitarea creditelor. Iata in asa mod au fost utilizati acei
bani.
Domnule Todoroglo,
Eu nu am numit numele dumneavoastra, puteti
sa va mai odihniti putin, ca ati vorbit mult la microfon. Ca concept, proiectul
propus de colegii nostri din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” este mult
mai bun, in situatia care s-a creat astazi in Republica Moldova, decit cel cu
care vine Guvernul. Este, pur si simplu, o sustinere a sectorului agrar din
partea Guvernului, dar nu este legat cu situatia de seceta specifica pentru
Republica Moldova in acest an. Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Ca replica: eu, de fapt, cind nu inteleg
problema, tac. Nu, eu nu sint specialist in toate domeniile si nu vreau sa ma
implic in discutii.
Doamna Valentina,
Dumneavoastra, daca nu cunoasteti problema,
atunci tot asa ar fi bine sa nu discutati aceasta problema. De unde
dumneavoastra cunoasteti? Eu cunosc bine situatia pentru ca atunci eram
ministru si va asigur ca banii, care au fost, au ajuns la destinatie. A fost un
ajutor din partea statului ca urmare a situatiei de atunci. De aceea ar fi bine
ca toti colegii, care nu inteleg problema sau o inteleg mai putin, sa-i asculte
pe acei care inteleg mai bine.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar. Este unu la unu, e
suficient.
Va multumesc, domnule Cosarciuc.
Comisia. Am rugat comisia.
Domnule Cosarciuc,
Multumim.
Nu sint intrebari pentru dumneavoastra.
Comisia. (Rumoare in sala). Aici nu
este o repriza de reprosuri, iesiti in coridor si verificati toate momentele.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimati colegi,
Modificarile propuse la proiectul prezentat
de domnii deputati Valeriu Cosarciuc si Alexandru Oleinic au ca scop majorarea
alocatiilor bugetare cu 300 milioane lei, destinate subventionarii lucrarilor
agricole de toamna. Reiesind din conditiile calamitatilor climaterice, care au
loc in republica, comisia in fond sustine necesitatea de subventionare in
agricultura. Dar, totodata, tine sa atentioneze ca proiectul in cauza nu
stabileste sursa de acoperire a cheltuielilor propuse si ca adoptarea lui, in
varianta propusa, va provoca majorarea deficitului bugetar cu 300 milioane lei.
Pornind de la acest fapt si luind in
considerare ca actualmente in Parlament deja au fost votate modificarile la
Legea bugetului, proiectul Legii nr.2784, care prevede majorarea cheltuielilor
bugetului pentru anul 2007, pentru compensarea partiala a cheltuielilor ce tin
de lucrarile agricole de toamna, balansat la venituri si cheltuieli, fara
modificarea deficitului bugetar, Comisia considera inoportuna adoptarea
proiectului de lege in varianta prezentata si propune de a fi respins.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari catre comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimate domnule raportor,
Eu inteleg ca, intr-adevar, daca s-a votat
o lege, nu avem ce vota alta lege care este asemanatoare, difera doar cifrele.
Dar eu, totusi, vreau sa va intreb: dumneavoastra prezentati in Parlament o
lege in care se propun modificari ale bugetului. Comisia a vazut avizul
Guvernului? Fiindca noi, ca autori, nu l-am vazut pina astazi. Bine. Eu i-as intreba
acelasi lucru si pe colegii deputati: a vazut cineva avizul Guvernului pe
marginea Legii nr.2625?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3, presedintele Comisiei
pentru politica economica, buget si finante.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vreau sa anunt ca ieri, la sedinta Comisiei,
s-a examinat problema aceasta si noi avem avizul Guvernului. Iata raportorul o
sa vi-l prezinte dupa sedinta. Avem toate materialele. Noi nu putem sa iesim in
Parlament cu un raport fara documentele respective.
Domnule Oleinic,
Cunoasteti ordinea in comisie.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule presedinte al comisiei,
Cel mai interesant este ca nici la comisie
nu a fost prezentat avizul, cind a fost examinata legea data, nici autorii nu au
putut face cunostinta cu avizul, cu toate ca avizul pentru legea prezentata de
Guvern la modificarea bugetului a venit odata cu legea.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Spre regret, trebuie sa anunt, nu vroiam sa
va spun aceste momente, dar ieri, cind am discutat acest proiect, nici
dumneavoastra, nici domnul Cosarciuc nu au fost prezenti la sedinta comisiei.
Da, v-au cautat secretara si consultantul respectiv. Uitati-va in telefonul
mobil si veti gasi confirmarea. Si noi am fost nevoiti, in lipsa dumneavoastra,
sa examinam problema aceasta, inclusiv toate materialele care sint astazi
anexate la raport.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule presedinte al comisiei,
Intr-adevar, dumneavoastra, pe parcursul a
6 ani de zile, v-ati invatat a face fel de fel de aluzii deputatilor. In primul
rind, noi n-am primit nici o invitatie de la comisia dumneavoastra. De aceea, lasati
aceste invinuiri, care nu sint fondate. Si nici nu va face fata, domnule
Bondarciuc, sa faceti asa invinuiri.
Doamna Maria Postoico:
E clar. Mai multe intrebari catre comisie
nu sint? Mai sint intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Oleinic,
Intr-adevar, ieri la sedinta comisiei noi
v-am cautat in incinta Parlamentului. Era ora 14.30 cind a avut loc sedinta
comisiei, nu v-am putut gasi.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, liniste in sala. E clar. Bine.
Microfonul nr.5.
Finisam discutiile in sala. Nu discutati
unii cu altii.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Popa:
Eu pe cuvint de cinste va zic... Si dimineata
v-am spus, printre altele...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Popa,
Eu va rog. Eu va rog, domnule Oleinic...
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am o intrebare catre domnul raportor.
Domnule vicepresedinte al comisiei, domnule
Popa,
As vrea sa va intreb: cum considerati
dumneavoastra 300 de milioane e mai mult decit 84 de milioane sau nu? 30%
acoperirea cheltuielilor pentru semanatul de toamna e mai mult decit 6% sau nu?
Si atunci cum puteti sa spuneti ca 6% e mai mult decit 30, ca 84 e mai mult decit
300, si ca aceasta e mai bine decit ceea ce-au propus deputatii Oleinic si
Cosarciuc? Cum puteti sa mentionati dumneavoastra in raport ca, uite, acea initiativa
a fost mai buna? Cum poate sa fie ea mai buna? Fiindca, daca cunoastem putin
matematica, putem intelege ca 300 e mai mare decit 84 si 30% e mai mult decit
6%.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Cosarciuc...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Le avem, le avem, ca noi am pus in
modificare 350 milioane la buget.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Cosarciuc,
Nu dialogati cu sala.
Domnul Gheorghe Popa:
Aritmetica e simpla.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Sa nu intervina atunci.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Cosarciuc,
Vreau sa va spun un singur lucru, intr-adevar,
aritmetica e simpla, dupa cum spuneti dumneavoastra, dar Guvernul mentioneaza,
daca nu ati facut cunostinta cu avizul Guvernului, eu vreau sa va il dau
citirii: “Obligatiunea Guvernului in vederea mentinerii stabilitatii
macroeconomice si respectarea memorandumului de politici economice si
financiare pentru anul 2007, incheiat intre Guvernul Republicii Moldova si
Fondul Monetar International, conform caruia deficitul bugetar public national
este limitat la nivel de 0,5% din PIB.” Eu cred ca nu trebuie sa mai comentam
absolut nimic.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
0,5% inmultim la venit si o sa vedeti cit
constituie. Cifra care noi am propus-o nu este din aceasta limita. Asa ca,
poftim, sa facem mai departe aritmetica.
Domnul Gheorghe Popa:
Anume din aceste calcule rezulta...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule vicepresedinte al comisie, domnule
Popa,
Mie imi pare rau ca dumneavoastra ati
prezentat acest proiect, argumentind ca decizia Guvernului este mai buna decit
ceea ce am propus noi. Atunci eu v-as propune sa mergem cu dumneavoastra.
Domnul Gheorghe Popa:
Eu am prezentat raportul comisiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu v-as propune sa mergem impreuna in
raionul Leova si sa-i intrebam pe tarani ce este mai bine – 30% acoperire sau
6% acoperire – si atunci vom vedea.
Domnul Gheorghe Popa:
O sa mergem impreuna.
Doamna Maria Postoico:
Mai multe intrebari nu sint.
Domnul Gheorghe Popa:
Si la Cantemir o sa mergem.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Popa,
Luati loc. Solicitari pentru luari de cuvint
sint? Nu sint. Eu va rog – liniste in sala. Ce se intimpla? Eu va rog sa faceti
putina liniste in sala. Ce s-a intimplat astazi cu dumneavoastra?
Domnule Oleinic, domnule Cosarciuc,
Eu va rog. Ce s-a intimplat astazi? Nu o sa
va vedeti doua luni sau care e explicatia?
Supun votului aprobarea proiectul de Lege
nr.2625 in raportul care a fost prezentat de catre comisie. Cine este pentru,
rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 25.
Doamna Maria Postoico:
Sectorul nr.3? Zero, da? Impotriva cine
este?
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 5.
Doamna Maria Postoico:
Sectorul nr.3? Atit de mult v-ati distrat,
ca nu are cine sa spuna ceva.
19 voturi.
Proiectul de Lege nr.2625 este respins.
Proiectul de Lege nr.2295 privind cultele
religioase si partile lor componente. Reexaminare.
Comisia, va rog.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Presedintele comisiei si-a facut
aparitia in sala. Raminem la proiectul nr.2295. Reexaminare.
Rog comisia.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi deputati,
Legea privind cultele religioase si partile
lor componente a fost adoptata de Parlament la 11 mai 2007, cu unanimitate de
voturi, si dupa semnare a fost trimisa Presedintelui Republicii Moldova spre
promulgare, conform normelor legale in vigoare.
Proiectul legii a fost supus anterior
expertizei Consiliului Europei, prin Secretariatul General al acestuia, iar
Parlamentul a tinut cont si a acceptat majoritatea absoluta a propunerilor si
recomandarilor expertilor. Legea si modul ei de implementare sunt supuse
monitorizarii Comitetului de Ministri al Consiliului Europei pina la, cel tirziu,
15 octombrie anul acesta.
La 18 iunie 2007 Presedintele Republicii
Moldova a restituit in Parlament Legea privind cultele religioase si partile
lor componente, formulind citeva propuneri din scrisoarea Domniei sale.
Potrivit prevederilor articolului 74,
alineatul (3) al Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII
din 2 aprilie 1996 (cu modificarile si completarile ulterioare), obiectiile Presedintelui
Republicii Moldova se supun examinarii conform procedurii prevazute de
prezentul Regulament pentru examinarea amendamentelor, in baza raportului
comisiei permanente responsabile de legea reexaminata si, dupa caz, cu avizul
Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.
Comisia pentru drepturile omului a examinat
propunerile Presedintelui Republicii Moldova. In urma discutiilor purtate cu
autorii legii, precum si cu Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa, Comisia a decis ca majoritatea
dintre ele sa fie acceptate si anume:
1. Se propune completarea alineatului (1)
al articolului 15 din Legea privind cultele religioase si partile lor
componente cu urmatoarea fraza:
“Statul recunoaste importanta deosebita si
rolul primordial al religiei crestin-ortodoxe si, respectiv, al Bisericii Ortodoxe
in viata, istoria si cultura poporului Republicii Moldova”.
2. Presedintele propune ca alineatul (3) al
articolului 32 sa fie adus in concordanta cu cadrul juridic existent, in
special cu articolul 37 alineatul (5) din Legea invatamintului si cu articolul
7 alineatul (1) din Legea cu privire la evaluarea si acreditarea institutiilor
de invatamint din Republica Moldova, conform carora institutiile de invatamint
de stat si privat se supun in mod obligatoriu acreditarii.
Comisia accepta propunerea. Alineatul (3)
al articolului 32 se va expune in urmatoarea redactie: “Institutiile teologice
de orice grad, la cererea cultului, pot fi supuse licentierii sau acreditarii
de stat”.
3. Presedintele propune ca alineatul (6) al
articolului 32 sa fie modificat in sensul ca diplomele si certificatele
eliberate de institutiile teologice neacreditate de stat vor avea valabilitate
numai in cuprinsul cultului respectiv, cu exceptia cazurilor prevazute in acordurile
sau conventiile de cooperare intre stat si culte.
Comisia accepta propunerea. Prima parte a
alineatului (6) al articolului 32 se va expune in urmatoarea redactie:
“Diplomele si certificatele eliberate de institutiile teologice neacreditate de
stat au valabilitatea numai in cuprinsul cultului respectiv” si in continuare
dupa text.
4. Presedintele propune ca din articolele
3, 16 si 20 sa fie exclusa sintagma “raspindirea credintei”, ca fiind
neadecvata.
Comisia accepta propunerea. Din articolele
3, 16 si 20 se exclude sintagma “raspindirea credintei”, intrucit ideea ca
atare se contine in alte expresii, cum ar fi “profesarea credintei”, “educatia
religioasa” si altele”.
5. Presedintele considera necesar ca
Parlamentul sa examineze posibilitatea excluderii din lege a unor norme
imperative, potrivit carora asupra deserventilor si salariatilor cultelor
religioase se extinde in mod obligatoriu legislatia muncii, acestia fiind
asimilati angajatilor altor intreprinderi, institutii si organizatii.
Comisia accepta urmatoarele modificari:
a) Articolul 35 se va expune in urmatoarea
redactie: “Angajarea deserventilor si salariatilor cultelor religioase poate fi
efectuata in baza unui contract individual de munca, incheiat in forma scrisa”.
b) Intrucit deserventii si salariatii
cultelor religioase, ai partilor lor componente, ai institutiilor si intreprinderilor
infiintate de ele, sint cetateni ai Republicii Moldova, cu drepturi depline in
fata legii, prevederea articolului 36 apare declarativa si va fi exclusa.
6. Presedintele considera necesar sa fie
exclus alineatul (7) al articolului 40, potrivit caruia dreptul de proprietate
asupra lacaselor de cult apartine comunitatii religioase care le-a creat.
Intrucit, in anumite circumstante,
prevederea din alineatul (7) al articolului 40 poate provoca coliziuni de ordin
patrimonial, Comisia a decis ca acest alineat sa fie exclus.
7. Presedintele considera necesar ca in
articolul 42 cuvintele “in urma prestarii diferitor servicii de cult” sa fie
substituite cu cuvintele “in urma activitatii religioase”.
Comisia a acceptat propunerea mentionata.
Totodata, Comisia nu a acceptat:
a) Propunerea Presedintelui de a prevedea
prin lege caracterul transcendental al credintelor de cult (articolul 3, notiunea
de “cult religios”). Actuala lege este un act legislativ de tip laic si nu se
poate intemeia pe conceptii transcendentale.
b) Criteriile de identificare a cultelor,
oricare ar fi acestea, nu pot fi acceptate, intrucit ar contine, in mod
inevitabil, elemente de ordin subiectiv si chiar discriminatoriu si ar conduce
la tensionarea relatiilor dintre culte si din societate in general.
c) Prevederile de la alineatul (3) al
articolului 6 si alineatul (4) al articolului 16 constituie o norma general
recunoscuta si acorda cultelor religioase libertate deplina de a adera la orice
cult religios sau de a se disocia de acesta prin vointa liber exprimata a
membrilor sai si, de aceea, trebuie pastrata.
In consecinta, tinind cont de prevederile
articolului 74 al Regulamentului Parlamentului si luind in considerare modificarile
expuse in punctele 1 – 7 ale prezentului raport, Comisia pentru drepturile
omului, cu cinci voturi “pro” si patru voturi “impotriva”, propune
Parlamentului confirmarea votului asupra Legii nr.125-XVI privind cultele
religioase si partile lor componente, adoptata la 11 mai 2007.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Comisia parlamentara pentru cultura, stiinta,
invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa vine cu
concretizarea anumitor pozitii din proiectul de lege care a fost reexaminat.
Noi insistam sa fie acceptata redactia la articolul 15 alineatul (4): sintagma
“Biserica Ortodoxa”, sa fie inlocuita cu “Biserica Ortodoxa din Moldova”. Cuvintul
“Moldova” a fost omis din redactia care am propus-o noi.
Varianta propusa de noi ar fi in redactia
urmatoare: “Statul recunoaste importanta deosebita si rolul primordial al
religiei crestin-ortodoxe si, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova in
viata, istoria si cultura poporului Republicii Moldova”. Aceasta propunere rugam
sa fie pusa la vot.
Domnul Stefan Secareanu:
Da, comisia a gasit o formula echilibrata si
inclusiva. Dumneavoastra propuneti o formula exclusiva in cazul dat. Noi
propunem formula ca in sintagma “Biserica Ortodoxa” sa fie incluse absolut
toate entitatile ortodoxe din statul Republica Moldova.
Domnule Stepaniuc,
Dumneavoastra aveti in vedere altceva si
acest lucru ne va crea probleme la Consiliul Europei. Ori atunci spuneti “din
Republica Moldova”. De ce va temeti sa spuneti?
Domnul Victor Stepaniuc:
Nu cred ca o sa cream probleme, pentru ca
anterior s-a subliniat rolul religiei crestin-ortodoxe. Si, respectiv, vorbim
despre “Biserica Ortodoxa din Moldova” care este in acest teritoriul de, cel putin,
600 si ceva de ani.
Domnul Stefan Secareanu:
Bine, “Biserica Ortodoxa din Republica
Moldova”, sa spunem asa. De ce negati formula “Biserica Ortodoxa din Republica
Moldova”? Se au in vedere absolut toate bisericile ortodoxe din Republica
Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Liniste.
Domnul Victor Stepaniuc:
Propun.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu nu vreau ca propunerile dumneavoastra...
si daca vom accepta propunerea aceasta, sa dam motive organismelor internationale
ca sa fim monitorizati in continuare.
Domnul Marian Lupu:
Deci, pozitia este clara.
Domnul Stefan Secareanu:
Este si celalalt autor, domnul Cubreacov,
care a avut o alta parere, o alta propunere. Ea a fost votata in comisie. Dar
cred ca ar fi bine sa o auzim si aici.
Domnul Marian Lupu:
Sint alte propuneri? Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu nu stiu (este reexaminare acum) daca
putem discuta.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu cred ca noi un pic incalcam si procedura
examinarii. Conform procedurilor stabilite de Regulament, noi sintem in drept sa
examinam obiectiile propuse de catre Presedintele Republicii Moldova si avem
doua variante: ori se accepta, ori nu se accepta. Interventii la propunerile
Presedintelui nu au cum sa fie. In acest sens, eu as ruga sa fim in concordanta
cu prevederile Regulamentului vizavi de discutarea obiectiilor propuse de catre
Presedintele Republicii Moldova.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu vreau sa precizez ca Presedintele nu a
formulat nici o propunere “concreta”.
Domnul Marian Lupu:
Da, corect.
Domnul Stefan Secareanu:
El a sugerat niste idei. Propunerile au
fost formulate de domnul Stepaniuc.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule presedinte al comisiei,
In situatia aceasta noi nu avem ce examina.
In cazul acesta ori Presedintele isi formuleaza exact obiectiile, conform
procedurii stabilite de legislatie, ori in caz contrar nu avem ce discuta.
Domnul Stepaniuc, spre fericire, inca nu este Presedintele Republicii Moldova
ca sa se sublimeze intr-un fel sau altul. Noi nici nu stim daca Presedintele
este de acord cu formula propusa de catre domnul Stepaniuc.
Poate pe linie de partid – da, dar
procedural noi nu avem nici o confirmare. Domnule Presedinte, este o problema
procedurala, intr-adevar, pentru ca in Regulament si in lege este stabilit clar
cum urmeaza sa fie prezentate obiectiile. Obiectiile urmeaza sa fie prezentate
sub forma de amendamente clare si argumentate, nu – notiuni generale.
Domnul Marian Lupu:
Si dumneavoastra, si domnul presedinte al
comisiei aveti dreptate, fiindca, intr-un fel, noi nu avem o formula concreta,
care a fost inaintata de catre Seful statului pentru reexaminare. Lucrul acesta
a pus de fapt tot Parlamentul si comisia in situatia in care, luind la baza
aceste recomandatii sau solicitari de ordin general, fara o formulare concreta,
sa formuleze aceste pozitii.
Domnule Secareanu,
Asa este, daca nu gresesc. Si acum, bine,
ce prevederi avem?
Domnul Stefan Secareanu:
Au fost mai multe formulari, mai multe
variante. Comisia a lucrat mai mult timp. Au fost formularile care au venit din
partea domnului Cubreacov, pe urma au venit din partea domnului Stepaniuc. Am cautat
sa gasim un consens asupra acestor formulari, asa incit sa propunem o varianta
cit mai echilibrata, ca in toamna sa putem iesi de sub monitorizarea
Consiliului Europei in acest sens.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stepaniuc,
Microfonul nr. 3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu cred ca deputatii stiu foarte bine ca de
fiecare data cind se reexamineaza noi incercam a cauta niste redactii. Si orice
jurist care sta aici in Parlament si are o anumita practica, incepind cu domnul
Gheorghe Susarenco si terminind cu domnii Ion Plesca si Vladimir Turcan, stie ca
se cauta o anumita formula. Uneori formula care este propusa la reexaminare de Seful
statului nu este cea perfecta. Despre ce este vorba?
Noua ni s-a atras atentia ca aceasta formula,
care exista la articolul 15 alineatul (4), nu este buna. Si noi am gasit cu
dumneavoastra formula. Formula care a propus-o comisia respectiva este una,
formula pe care o propune un deputat si o oarecare comisie este alta. Se
insista de a introduce imbinarea de cuvinte “din Moldova”. Si este o redactie care
trebuie sa fie pusa la vot. Daca e asa cum interpreteaza domnul Vladimir Filat,
atunci, intr-adevar, noi nu avem acum obiect de discutie. Dar noi, eu vreau sa
amintesc, nici in alte cazuri n-am avut obiect de discutie.
Domnul Stefan Secareanu:
Domnule Stepaniuc...
Domnul Victor Stepaniuc:
Au fost foarte multe. Eu insist, aceasta
este redactia pe care noi o propunem, aceste trei pozitii, aici mai sint inca
doua pozitii. Ele sint foarte clar discutate, inclusiv cu organizatiile si cu
Biserica Ortodoxa din Moldova.
Dumneavoastra stiti ca noi nu putem sa
ignoram opiniile credinciosilor. De ce, de fapt, s-a revenit? S-a revenit pentru
ca noi am facut legea data repede, liberala si s-a dovedit ca este cea mai
liberala din Europa.
Domnule Secareanu,
Eu imi cer scuze, noi singuri data trecuta ne-am
indus unii pe altii in eroare. Este primit in Uniunea Europeana...
Domnul Stefan Secareanu:
Domnule Stepaniuc,
Nu este adevarat, nu este adevarat.
Domnul Victor Stepaniuc:
Dati-mi voie sa continuu.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu va rog sa nu spuneti minciuni.
Domnul Victor Stepaniuc:
Dati-mi voie sa continuu. Deci, tarile...
Domnul Stefan Secareanu:
Eu stiu una, ca pe dumneavoastra, ateu fiind,
nici o formula, nici alta nu va salveaza.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Bine, calm.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu propun sa fie pusa la vot formula
“Biserica Ortodoxa”.
Domnul Stefan Secareanu:
Noi am gasit o formula echilibrata in prima
varianta si dumneavoastra acum incurcati lucrurile.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Stati putin.
Domnul Stefan Secareanu:
Din cite cunoastem, propunerile
dumneavoastra nici nu au fost discutate in Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa, sint exclusiv ale domnului
Stepaniuc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Fiti putin mai calmi. Respectati-va
reciproc. Si vorbim intr-o anumita ordine.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte...
Domnul Stefan Secareanu:
Daca vreti parerea mea personala, eu cred ca
“statul recunoaste importanta deosebita”, si “rolul primordial” vor crea
probleme la Consiliul Europei. Spuneti “importanta deosebita a religiei crestin-ortodoxe”,
asa a cerut si Presedintele. Dumneavoastra ati adaugat “si respectiv al
Bisericii Ortodoxe din Moldova”, gasind o formula absolut exclusiva, care o sa
trezeasca reactii din partea societatii si din partea organismelor internationale.
Domnule Stepaniuc,
Fiti de acord cu mine. Eu vreau o formula
echilibrata, ca sa fim acceptati pe plan international.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Fractiunea Partidului Comunistilor din
Republica Moldova cere o pauza pe o ora.
Domnul Marian Lupu:
Fractiunea cere, respectiv, pauza este
acordata.
Stimati colegi,
Vom relua sedinta la ora 16.00.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Rog sa va ocupati locurile, reluam sedinta.
Revenim la Proiectul nr.2295. Au fost invocate anumite subiecte de procedura si
am sa rog, pentru inceput, sa ne clarificam cu aceste norme de procedura ca sa
fim siguri cum actionam in continuare.
Pentru inceput, as ruga asistenta domnului
presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
La prima vedere, intr-adevar, parca apare o
problema legata de procedura, conform alineatului (3) articolul 74, dar eu cred
ca, totusi, din practica anterioara, practic, 90 la suta din clauzele inaintate
de catre Presedinte la momentul promulgarii sau reexaminarii am avut formulele
concrete.
In cazul dat, noi avem o obiectie concreta la
articole concrete, in care sint expuse conceptul, ideea, esenta obiectiei.
Formula respectiva, care poate fi adoptata sau nu de catre Parlament, ramine la
discretia comisiei care a prezentat raportul.
In urma acestor considerente, noi inca o
data putem sa ne referim la articolul 74 alineatul (3), unde se stipuleaza ca
Presedintele poate cere Parlamentului doar o singura data reexaminarea legii, din
orice motive.
Aceste notiuni “orice motive” si “obiectiile”
ne permit sa interpretam ca poate fi vorba atit de un amendament, cit si de o propunere
concreta, expunerea ideii sau propuneri la articolul concret.
Ceea ce a propus comisia este realizarea
acestei idei. Eu, din punct de vedere procesual, nu vad nici o problema, cum ca
nu putem sau, in genere, nu avem ce examina. Noi examinam propunerea, obiectia
concreta a Presedintelui. Si noi trebuie sa prevedem in articolul respectiv
rolul deosebit de important al Bisericii Ortodoxe in tara noastra.
Comisia a gasit o formula care a fost
prezentata in raport. Aceasta formula, din partea fractiunii, este completata
cu o mica precizare: ca la noi, in Republica Moldova, este inregistrata
Biserica Ortodoxa din Moldova.
De aceea, dupa parerea noastra, noi putem sa
acceptam varianta care este propusa de Comisia pentru drepturile omului cu
concretizarea data, care este de ordin juridic, deoarece in Republica Moldova este
inregistrata anume Biserica Ortodoxa din Moldova. Este denumirea corecta a inregistrarii:
Biserica Ortodoxa din Moldova. Asa si trebuie sa stipulam in aceasta propunere
care va fi pusa la vot.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, multumesc.
Aceste concluzii rezulta si din unele decizi
ale Curtii Constitutionale referitoare la problemele de examinare a obiectiilor
Presedintelui tarii. Noi consideram ca aceasta varianta care s-a propus de catre
comisie, cu concretizarea denumirii inregistrate a bisericii, Biserica Ortodoxa
din Moldova, poate fi acceptata.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, multumesc, domnule Presedinte.
Eu, dupa cum ati observat, m-am referit
exact la procedura si n-am atins fondul problemei, pentru ca, daca se depaseste
aceasta problema, ne vom expune.
Acum vizavi de interpretari. Eu am sa ma
refer la nume proprii
Domnule Turcan,
Dumneavoastra, ati vorbit la plural, “noi”,
nu stiu cine sinteti “noi”, dar cred ca ati vorbit in numele fractiunii.
Domnule Stepaniuc,
Eu am facut o precizare.
In primul rind, citesc si eu norma legala si,
din punctul meu de vedere, ramin pe aceeasi pozitie, fiindca specificarea este
foarte clara: Obiectiile Presedintelui Republicii Moldova se supun examinarii
conform procedurii prevazute de prezentul regulament pentru examinarea
amendamentelor. In reglementarea amendamentelor este clar stabilit cum sint
prezentate amendamentele si cum ele urmeaza sa fie discutate.
In al doilea rind, daca sa facem referinta
la Constitutie, articol 93 nu prevede procedura de votare a legilor in cazul in
care Presedintele Republicii Moldova le trimite Parlamentului spre reexaminare.
In acest sens, vreau sa va spun ca nu exista posibilitatea de a discuta
prevederile sau propunerile Presedintelui in procedura normala, cum o facem noi
in cazul dezbaterilor legilor in interiorul Parlamentului in lectura a doua.
In al treilea rind, referintele care le-ati
facut vizavi de deciziile Curtii Constitutionale, intr-adevar, exista, numai ca
eu o sa va dau citirii una dintre ele: Presedintele poate cere Parlamentului
reexaminarea legii pentru orice motive, incepind cu caracterul inacceptabil al
unor texte si terminind cu indreptarea unor erori materiale. Insa si prima
parte, si a doua urmeaza sa fie stabilita expres in adresarea Presedintelui
Republicii Moldova. In acest sens...
Domnul Marian Lupu:
Da, continuam.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
In acest sens, eu am o intrebare fireasca.
Comisia a inteles intr-un fel ideea care a invocat-o Presedintele Republicii
Moldova, a formulat-o, noi am supus-o votarii si sa presupunem ca Presedintele
Republicii Moldova nu este de acord cu formularea finala.
Conform prevederilor legale, el nu are
dreptul la a doua trimitere pentru reexaminare in Parlament. Ce facem atunci?
Eu vreau sa va spun ca incercarea de a trece pe cazuistica, cum s-a intimplat,
cred, ca este o pista gresita si eu insist ca norma legala sa fie citita exact si
interpretata exact asa cum este scrisa, negru pe alb, in cazul dat. Si referintele
le-am facut exact la articole, la Regulamentul Parlamentului, la Constitutia
Republicii Moldova si, daca vreti, la expunerea Curtii Constitutionale.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Filat:
Si as vrea sa discutam anume sub aspectul
prevederilor legale.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
In contextul si in extinderea celor spuse
de domnul Filat, eu consider ca comisia (e buna ea ca e comisie si majoritatea...,
noi stim cine-s acolo) totusi nu are dreptul, in opinia mea, sa interpreteze
propunerile Sefului statului.
Inca o data citim articolul 93, obiectiile
Presedintelui, dar nu – obiectiile comisiei, fractiunii sau mai stiu eu ale
cui. Si, daca e vorba de interpretare, articolul 135 alineatul (1) litera b)
spune ca una din atributiile Curtii Constitutionale este interpretarea Constitutiei
si numai Curtea Constitutionala poate sa interpreteze Constitutia, nici chiar
Parlamentul nu are dreptul. Parlamentul poate sa interpreteze numai legile pe
care le adopta el. Daca ne referim la Regulament, a doua oara astazi fac
trimitere la articolul 7 din Constitutie, care spune ca “Constitutia e legea
suprema si nici o lege, nici un alt act juridic nu are putere juridica”.
Asa ca, ma scuzati, dar la Curtea Constitutionala,
cum zicea domnul Mitica Motpan...
Domnul Marian Lupu:
Bine, continuam.
Directia juridica ce ne spune?
Microfonul nr.1
Domnul Ion Creanga:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Intr-adevar, Curtea Constitutionala a luat in
discutii de mai multe ori problema reexaminarii, deci a fost o problema
conflictuoasa, si a stabilit o modalitate sau o interpretare a prevederilor pe
care le-a dat citirii domnul Filat.
Din aceste constatari ale Curtii Constitutionale,
unde se mentioneaza ca Presedintele poate cere Parlamentului reexaminarea legii
pentru orice motive, incepind cu caracterul inacceptabil al unor texte si
terminind cu indreptarea unor erori materiale, urmeaza a intelege ca Presedintele
poate remite Parlamentului pentru orice motiv de oportunitate, de politica, de
procedura, de alt gen, formulind obiectii concrete sau lasind s-o faca
Parlamentul, la discretia Parlamentului, invocind doar motivul general.
Deci, pina la urma, daca sintem intr-un
amendament concret, venim la lectura a doua, asa cum spune Regulamentul
Parlamentului, votam sau respingem.
In situatia cind nu avem formula concreta, acest
lucru este lasat la discretia Legislativului. Legea este examinata in cadrul
organelor lucru, in comisii sau in plenul Parlamentului, se voteaza formula
finala, care se remite Presedintelui.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu imi cer scuze, o sa am o intrebare pentru
domnul Creanga, daca imi permiteti. Eu as vrea sa vad unde scrie “daca nu...
atunci putem”, “atunci se lasa sa se inteleaga”? De unde e deductia respectiva?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga:
Aceasta urmeaza sa intelegem din textul legii.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
Aceasta dezbatere este sigur necesara, eu
regret ca ea dureaza atit, dar tratam chestiuni de oarecare sensibilitate
pentru populatia Republicii Moldova si facem trimitere la textul legii.
Am analizat atent scrisoarea Presedintelui.
Ea nu este univoca si, pe alocuri, sint lucruri care, nu as vrea sa supar pe
nimeni, ridica semne serioase de intrebare. De exemplu, s-a cerut reglementarea
caracterului transcendental al cultelor religioase, ni s-a cerut sa reglementam
domeniul irealului, ceea ce este dincolo de realitate.
Eu am facut legatura cu executorii de la
Presedintie si i-am intrebat daca cunosc sensul cuvintului “transcendental”,
mi-au spus ca nu. Aceasta arata gradul de seriozitate cu care s-a lucrat la
acest text, pe care nu-l punem in discutie decit in litera lui. Si, mergind pe
litera lui, observam ca Presedintele, chiar daca nu a facut, nu a dat o redactie
corecta, face retrimitere la documentele Consiliului Europei care spun, de
exemplu, ca democratia si religia nu sint incompatibile, dimpotriva. Sau vorbeste
foarte mult despre religie, lucru pe care comisia sesizata in fond, potrivit
prevederilor Regulamentului, l-a acceptat.
De asemenea, Presedintele se refera la
formula din legea veche, din 1992, in care se spune ca statul poate intretine
relatii de cooperare cu biserica traditionala ortodoxa si cu alte culte
recunoscute de el. Noua lege insa nu contine asemenea prevederi.
Observ, mergind pe firul evenimentelor si al
dezbaterilor care au avut loc in organele de lucru ale Parlamentului, ca
comisia domnului Victor Stepaniuc, in data de 12 iulie anul curent, scrisoarea
nr.43, il anunta oficial pe Presedintele Parlamentului asupra punctului sau de
vedere in aceasta chestiune si mentioneaza: comisia accepta preluarea sintagmei
respective, dar fara cuvintele recunoscute de el.
Astfel, prima parte a alineatului (4) al
articolului 15 se va expune in urmatoarea redactie: “Statul si institutiile lui
pot intretine relatii de cooperare cu biserica traditionala ortodoxa si cu alte
culte religioase” si mai departe dupa text.
Iata scrisoarea oficiala inregistrata la
Cancelaria Parlamentului. Ea a fost examinata la sedinta Comisiei pentru drepturile
omului, la care eu, ca unul dintre coautori, am participat, a fost invitat si
domnul Stepaniuc, am convenit cu domnul Stepaniuc ca ne vom intilni, ca doi
coautori, sa discutam pe marginea acestor aspecte, nu am avut aceasta onoare,
cu toate ca mi s-a promis. Am cautat in mod repetat sa ne intilnim in cadrul
comisiei domnului Stepaniuc.
Acum, in aceasta situatie, nu avem
amendamentele Presedintelui formulate expres, doar trimiteri la textul din
legea veche. Pe de alta parte, comisia si-a formulat punctul de vedere pe care
l-am citat. Avem raportul comisiei care este asa cum este.
Din cite inteleg eu, conform prevederilor
Regulamentului, acum ar trebui sau sa acceptam formula propusa de comisie si ea
este trimisa Presedintelui spre promulgare, acesta nemaiavind posibilitatea sa
respinga repetat legea adoptata de Parlament, sau, in cazul in care Parlamentul
nu sustine formula comisiei, sa ramina in vigoare formula votata in lectura a
doua.
Aceasta ar fi singura dezlegare, singura
solutie juridica pentru situatia in care ne aflam. Daca imi este permis, ma voi
referi la propunerea care a fost facuta de domnul Stepaniuc. Am fost atent,
domnul presedinte Secareanu s-a referit la necesitatea identificarii unei
formule inclusive, pentru ca, din momentul in care facem trimitere la
dimensiunea istorica, la viata, cultura si istoria poporului Republicii
Moldova, observam ca aceasta titulatura “Biserica Ortodoxa din Moldova” este
relativ noua, de la sfirsitul anului 1993, din 17 noiembrie 1993.
Daca ne referim la istorie, cunoastem ca
religia ortodoxa, in formele ei organizatorice in actualul teritoriu al
Republicii Moldova, a avut denumiri diverse, pe care trebuie sa le includem
acum, sa ni le asumam, tot trecutul istoric trebuie asumat. Ea s-a numit
Mitropolia Sucevei si a Moldovei, Arhiepiscopia Chisinaului si Hotinului,
Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia, Mitropolia Chisinaului si a intregii
Moldove si tot asa.
Eu nu vreau sa ofer consultatii juridice,
dar vreau sa va spun ca se induce in eroare, pentru ca am verificat denumirea
juridica, titulatura oficiala a Mitropoliei Chisinaului, pe care o are in
vedere domnul Stepaniuc si nu este asa cum a formulat-o dumnealui.
Eu banuiesc ca dumneavoastra, cel putin, o
cunoasteti, dar aceasta dezbatere ridica in sine citeva probleme. Se creeaza
impresia ca, facindu-se trimitere la religia crestina ortodoxa si rolul ei
important, chiar primordial, (aici eu nu as fi de acord) in istoria, viata si
cultura poporului Republicii Moldova, totusi se au in vedere numai ortodocsii supusi
patriarhiei Moscovei, nu si alti ortodocsi, desi se stie, realitatea din teren
ne arata, ca peste 25 la suta din ortodocsii din Republica Moldova, buni cetateni
ai statului si platitori de impozite, nu apartin acestei structuri.
De aceea, ar trebuie sa ne gindim la o
formula care sa includa si acest plan al realitatii de astazi, o formula care sa-i
impace pe toti, care sa lase cale deschisa pentru dialog, pentru conciliere si
chiar pentru reunificare a ortodoxiei din Republica Moldova.
Eu nu as vrea sa cred ca aici se face doar
o concesie unei structuri anume, in care biserica, am vazut oficial din presa,
dar sint fapte cunoscute in general, este tratata ca un aliat al partidului de
guvernamint si ca o simpla anexa profana, ca un fel de extensiune ideologica si
propagandistica, un fel de sectie ideologica si propagandistica, mai ales
pentru campanii electorale, inclusiv pentru cea din 2009. Ar trebui sa ne ferim
de asemenea formule.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Domnul Vlad Cubreacov:
Ele nu vor fi in nici un caz agreate. Si
cred ca formula votata de Comisia pentru drepturile omului este o formula care in
aceasta situatie ori poate fi acceptata asa cum ni s-a prezentat, ori poate fi
respinsa si ramine in vigoare textul votat in lectura a doua, trimis spre
promulgare Presedintelui.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Eu totusi propun sa revenim la problema
juridica a acestui subiect.
Problema este clar expusa in articolul 74
alineatul (3) la care noi deja nu o data am facut referinta. Faptul ca nu exista
referinta, domnule Filat, la aceea ca noi trebuie sa avem aici amendament
concret, nu corespunde legislatiei si Regulamentului, deoarece aici se vorbeste
numai de procedura care trebuie sa fie aplicata, dar nu de insesi cerintele inaintarii
amendamentelor, insasi la procedura, asa si e scris in alineatul (3).
Si de aceea eu consider ca Comisia pentru
drepturile omului a procedat foarte corect, fiindca eu asa am inteles ca
formula aceasta, care este prezentata de catre comisie, este coordonata cu
domnul Cubreacov, in calitate de coautor, si dumnealui este de acord cu aceasta
formula.
Unica modificare care este propusa tine de
denumirea corecta a bisericii, asa cum este inregistrata. De aceea, se propune
ca noi sa punem la vot propunerea data si cu asta sa finisam examinarea acestei
probleme.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu as atrage atentia asupra citorva elemente,
unele dintre ele, am impresia, nu au fost mentionate pina in prezent.
Inteleg ca ceea ce vine de la Comisia
pentru drepturile omului s-ar pretinde a fi completarea alineatului (1)
articolul 15. Eu vreau sa va atrag atentia asupra faptului ca, in formula pe
care am votat-o in doua lecturi, noi stabileam prin articolul 11 alineat (1):
“Cultele religioase sint autonome, separate de stat, egale in drepturi in fata
legii si autoritatilor publice”.
Stimati prieteni,
Ori pastram si aceasta formula, ori, daca insistati
asupra formulei pe care a enuntat-o acum domnul presedinte Vladimir Turcan,
trebuie eliminata aceasta propozitie, pentru ca deja ajungem in situatia unor
privilegii si discriminari evidente. Deja ajungem in situatia cind Biserica Ortodoxa
din Moldova, ca persoana juridica, devine biserica dominanta, prin urmare,
celelalte ar trebui sa se subordoneze, sau, in orice caz, statul trateaza o
biserica intr-un mod preferential.
In acelasi timp as vrea sa va amintesc,
stimati prieteni, ca noi sintem un stat laic, un stat constitutional, asa s-a
proclamat Republica Moldova si asa prevede Constitutia noastra. Iar articolul
31 alineatul (4) al Constitutiei noastre “Libertatea constiintei”, de asemenea,
subliniaza faptul ca “Cultele religioase sint autonome, separate de stat si se
bucura de sprijinul acestuia” si mai departe dupa text.
Prin urmare, toate cultele se bucura de un
tratament egal si un sprijin egal. Trimiterile pe care noi le facem la procente
ale unor cetateni ai Republicii Moldova, care ar fi de o confesiune sau alta,
sub nici o forma nu pot sa produca distorsiuni de acest gen. Sigur ca ar fi
ridicol ca astazi, avind colegii nostri dintr-o majoritate parlamentara
comunista, sa pretindem ca Republica Moldova sa devina un stat teocratic.
Desi eu sint foarte bucuros ca, in sfirsit,
in Parlamentul nostru am inceput sa dezbatem si termeni teologici, cum ar fi
“caracterul transcendent al religiei” sau poate ca o sa vorbim si despre
“caracterul extramondabil” al credintei crestine, dar sa ne mentinem pe fondul
problemei, stimati prieteni.
Orice am spune noi acum, in aceasta sala,
toata lumea intelege ca formula asupra careia insista domnul Stepaniuc, nu mai
tirziu decit in toamna acestui an, va fi criticata drastic de Consiliul Europei,
in fata caruia am luat angajamentul sa onoram aceasta restanta a tarii noastre
la capitolul institutii democratice si respectarea drepturilor omului.
De aceea, pe de o parte, parca ar trebui sa
avem sentimentul satisfactiei si al bucuriei ca Partidul Comunistilor a renuntat
la ateism ca element fundamental al ideologiei acestui partid, pe de alta parte,
nu ne vine decit sa regretam faptul ca se incearca tratamentul discriminatoriu
al celorlalte biserici si culte religioase din Republica Moldova, nu doar
ortodoxe. Trimiterea facuta la acele doua biserici ortodoxe existente de iure in
Republica Moldova este corecta, dar si ea este limitativa, pentru ca in
Republica Moldova sint o sumedenie de biserici si culte religioase. Unele – crestine,
altele – nu.
Nimeni nu trebuie sa se amestece, bineinteles,
in viata noastra privata, in convingerile noastre intime, dar nici statul nu
poate sa calce brutal in picioare drepturile cetatenilor sai prin astfel de
abordari deloc democratice, deloc laice si deloc echilibrate. Eu vreau pur si
simplu sa va atrag atentia, stimati prieteni, asupra faptului ca dezbaterile
noastre oricum se mentin in stenograma si ar fi regretabil ca la toamna, peste
doua-trei luni, sa revenim la aceasta discutie, dupa ce vom primi scrisori si
recomandari critice, daca aceasta formula va ajunge totusi sa fie votata in sedinta
de azi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Fiindca sintem deja aproape doua ore in
discutii, continuam, dar o sa rog sa fim la maxim precisi, concreti, ca sa
ajungem la o finalitatea.
As vrea sa vad cine mai doreste sa
participe, in afara de colegii care sint la microfoane. Vad patru persoane.
Bine, microfonul nr. 5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
As vrea sa revin la cele spuse de domnul Turcan,
care a precizat ca unul dintre autori, domnul Cubreacov, ar fi fost de acord cu
formula care este din raportul comisiei. Trebuie sa precizez ca, de rind cu
propunerile domnului Stepaniuc, care a venit prin intermediul Presedintelui
Parlamentului in Comisia pentru drepturile omului, noi am primit si propuneri
din partea celuilalt autor, domnul Cubreacov, la articolul respectiv, care au
fost supuse votului in cadrul comisiei si suna in felul urmator: “Statul
recunoaste rolul si importanta deosebita a religiei crestin-ortodoxe in istoria
si cultura poporului Republicii Moldova”.
Cealalta parte din formula expusa in raport,
evident, a fost adaugata de catre domnul Stepaniuc. In cazul respectiv, aceasta
formula era una corecta, eleganta, asa incit sa satisfaca toate entitatile Bisericii
Ortodoxe din Republica Moldova. In situatia in care aceasta formula a fost
acceptata de catre comisie, mie imi revine sarcina acum sa apar pozitia
comisiei, nu este pozitia mea.
Deci, eu va rog, in cazul dat, sa sustineti
pozitia comisiei, care a fost expusa in raport, astfel incit prevederile pe
care le propune domnul Stepaniuc sa nu vina in contradictie cu articolul 11, mi
se pare, din aceeasi lege, care vorbeste despre egalitatea, principiul egalitatii
tuturor cultelor in tara noastra.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Eu in continuare – de procedura, pentru o
clarificare. Eu inteleg ca la noi legea poate fi citita in functie de interes.
Nu stiu cine ar putea sa-mi explice, dar, in cazul in care mergem dupa logica
celor expuse si de catre domnul Creanga si de catre domnul Turcan, eu as putea
sa inteleg ca noi toti, deputatii Parlamentului Republicii Moldova, am putea
veni cu amendamente la orice obiectie cu care vine domnul Presedinte la
reexaminare.
Si atunci eu nu pot sa inteleg: daca mergem
mai departe, atunci pot sa inteleg, prin analogie, ca orice amendament, propus
de catre orice deputat, poate avea in continuare amendamente de la orice
deputat. Eu vreau sa va spun ca intram intr-o situatie foarte delicata. Si
atunci, daca se merge in formula respectiva, o sa ajungem ca... Eu, in general,
consideram ca macar aparenta urma sa fie respectata.
Domnule Presedinte,
Daca e sa ne referim inca o data, la decizia
(lucruri interesante sint de obicei in tara) Curtii Constitutionale, ei s-au
referit exact, nu contextual, dar exact si formulat expres cind poate si cum
poate interveni Presedintele. Se mentioneaza chiar si cum se scrie in acceptul
unor texte s.a.m.d., trebuie sa le specifice coerent si clar. Si revin la ideea
care am invocat-o: sa presupunem ca Presedintele nu o sa fie de acord cu
formularile pe care o sa le votam noi. In ce situatie il punem? El nu are cale
de atac in cazul acesta.
Domnul Marian Lupu:
Sa ne gindim, in primul rind, la situatia
noastra.
Bine, pozitia este clara.
Va multumesc.
Microfonul nr. 3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu nu vreau sa talmacesc ceea ce s-a spus
de domnul Turcan, de domnul Creanga si de alti juristi ai Parlamentului. Vreau
sa subliniez ca comisia in fond, care a discutat si a dezbatut problema, adica
adresarea Presedintelui pentru reexaminare, daca analiza punct cu punct ceea ce
s-a propus, s-ar fi vazut foarte clar ca este fixat rolul cultului ortodox in
viata poporului nostru.
Pe pagina 2 este fixat foarte clar in
alineatul (3): “Republica Moldova” s.a.m.d., se vorbeste despre “Biserica Ortodoxa
din Moldova”. Ce a facut Stepaniuc? Adica ce am facut noi, propunind redactia
necesara? De fapt, v-am chemat sa va uitati la varianta Presedintelui.
Fiindca Presedintele nu numeste pur si
simplu “Biserica Ortodoxa”, dar o numeste “Biserica Ortodoxa din Moldova”.
Deschideti pagina 2 si uitati-va la alineatul (4), este anume aceasta denumire.
Noi discutam trei ore jumatate, de atit ca este moftul comisiei respective
pentru a da o anumita redactie. S-a spus de acum ca Presedintele a avut dreptul
sa dea propunere conceptuala si are dreptul sa dea si amendamente concrete.
In cazul de fata, dumnealui a venit cu
propuneri conceptuale pentru acele articole care le-a considerat necesare. Eu
cred ca formula respectiva a acestui alineat (4), propusa de comisie... Si
vreau, domnule Rosca, sa va atrag atentia ca nu este vorba de articolul 15
alineatul (1), pentru ca comisia a gresit, comisia dumneavoastra, domnul Secareanu,
a gresit. S-a amestecat in articolul 15 alineatul (1), ceea ce este inadmisibil,
din cauza ca noi, intr-adevar, sintem stat laic si nu ar trebui sa scriem mai mult
decit este acolo.
Dar in articolul 4 noi specificam numai ca
putem avea, statul poate sa aiba, relatii deosebite de colaborare cu o anumita
biserica. Lucru pe care il fac si alte state, fiindca este mentionata Grecia,
Bulgaria, Romania si Serbia, care au acelasi lucru, Marea Britanie, Suedia si
multe alte tari. Lucrul acesta pentru tarile respective este admis, dar pentru
noi nu se admite, pentru ca cineva numaidecit vrea altceva.
Domnule Presedinte,
De aceea, eu cred ca acest articol trebuie
de pus la vot in varianta comisiei si in varianta amendamentului care a fost.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Eu voi supune votului neaparat. Noi discutam
acum si cred ca o sa incheiem in timpul apropiat problemele de procedura, fiindca
eu nici nu pot sa intervin pe fondul discutiilor, va fi la decizia
Parlamentului, ramine asa cum ne-am inteles anterior. Luarile de cuvint.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Ati spus numai ce ca anume asa veti pune la
vot. Vreau sa atrag atentia asupra faptului ca, din punctul meu de vedere, si in
baza discutiilor care au avut loc in cadrul comisiei noastre chiar ieri,
propunerea domnului Stepaniuc nu poate fi supusa votarii, deoarece articolul 74
alineatul (3) prevede clar ca “obiectiile Presedintelui Republicii Moldova se supun
examinarii” si mai departe dupa text. Deci, astazi pot fi supuse examinarii si
votarii in exclusivitate... Nu, domnule Stepaniuc, dumneavoastra interveniti cu
propuneri suplimentare la text. De aceea, noi astazi sintem pusi in situatia:
acceptam propunerile Presedintelui sau nu le acceptam. In caz contrar, exact
ceea ce a spus si domnul deputat Filat, noi initiem discutii si trebuie sa
consideram ca examinam acest proiectul de lege in lectura a doua. Fiecare
deputat, nu doar domnul Stepaniuc, poate sa intervina cu orice gen de propuneri
si obiectii.
Domnul Marian Lupu:
La articolele mentionate.
Domnul Leonid Bujor:
De aceea, eu ma adresez catre dumneavoastra,
domnule Presedinte al Parlamentului, sa respectam prevederile Regulamentului,
articolul 74 alineatul (3).
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vasile Grozav:
Domnule Presedinte,
Am sa ma opresc la alt articol, mentionat in
punctul 6): “Presedintele considera necesar sa fie exclus alineatul (7) al
articolului 40, potrivit caruia dreptul de proprietate asupra lacaselor de cult
apartine comunitatii religioase care le-a creat”. Presedintele Republicii
propune sa fie exclus acest alineat.
Ma intreb si va intreb, daca se poate sa-mi
permit sa-i numesc asa, dar vreo doua saptamini incoace membrii Partidului Comunist
sint si apostolii lui Isus Hristos pe acest pamint, cui apartin aceste lacase?
Partidului Comunist sau cui? Eu cred ca fiecare cetatean enorias, credincios
din localitate si-a adus aportul la lacasul sfint din localitate si eu rog ca
acest punct sa nu fie sustinut.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Am inregistrat si voi supune votului.
Domnule Cubreacov,
Este deja a doua interventie, va rog succint.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule Presedinte,
Foarte scurt. Cred ca este timpul sa transam
prin vot. Singura noastra posibilitate este sa ne pronuntam asupra formulei facute
de comisie. Aceasta ori este acceptata, si atunci in formula aceasta va merge
spre promulgare la Presedintie, sau, daca este respinsa integral, ramine
varianta votata in lectura a doua, asa cum s-a trimis prima data la promulgare.
Asa trebuie sa facem cu fiecare dintre
articolele pe care le vizeaza Presedintele. Si vreau sa mai spun un lucru, daca
citim atent scrisoarea Presedintelui, vedem ca aceasta obiectie, care cuprinde
mai mult de jumatate din scrisoare, o pagina si jumatate, nu se refera la nici
un articol concret. Este o parere expusa in principiu si care este foarte
confuza, contradictorie, de aceea sintem in dificultate.
De aici vine dificultatea. De aceea eu nu vad
alta solutie decit sa luam articolele concrete, la care comisia a prezentat un
raport, si sa transam prin vot. Nu exista alta posibilitate. Si doar ca o
paranteza, daca imi este permis, cind facem trimiterea la istorie, vreau sa va
spun ca domnul Stepaniuc nu intimplator si-a retractat propunerea initiala
formulata si adresata Presedintelui Parlamentului, care-i doar o contributie si
o parere. Pentru ca se facea trimiterea la biserica traditionala. Trebuie sa va
anunt, pe acei care nu sint poate avizati, ca exista o hotarire definitiva a
Curtii Supreme de Justitie din Republica Moldova din 2004, care recunoaste
Mitropolia Basarabiei ca fiind biserica traditionala si succesoare a ortodoxiei
de pina in 1944. Nu ar trebui sa ne axam pe lucruri de acestea, care sint
particulare si care pot genera confruntari intre ortodocsii oricum majoritari
din Republica Moldova.
Aceasta formula “biserica traditionala” tot
nu este adecvata, cred eu, dar nici formula “biserica ortodoxa” nu este buna.
Trimiterea la religie, la apartenenta confesionala era suficienta si aceasta se
baza perfect pe documentele Consiliului Europei. Or, impresia noastra este ca
acum se incearca o confruntare a unei parti a ortodocsilor din Republica
Moldova cu alta parte la fel de insemnata.
Cind am spus 25 la suta din credinciosi
care, vreti dumneavoastra sau nu vreti, sint parte a Mitropoliei Basarabiei,
acestia depasesc doar ei luati aparte toate minoritatile etnice luate impreuna
din Republica Moldova. Trebuie sa fim atenti, problema este delicata. Eu as
propune sa ne pronuntam prin vot, fara a formula amendamente si fara a insista
asupra lecturii a III sau a IV, dupa cum se creeaza impresia ca doreste domnul
Stepaniuc, absolut inutil si dintr-o insistenta demna de o cauza mai buna.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Eu cred ca era usor de presupus ca acest
proiect o sa trezeasca discutii, chiar si dupa votare. Daca se voteaza astazi,
comentarii si proteste vor mai fi. Avizul sau scrisoarea domnului Presedinte
este destul de controversata. Eu prima data intilnesc asemenea lucruri. De fapt,
este mai degraba un comentariu, decit propuneri concrete la articole concrete.
Si atunci noi putem nimeri intr-o situatie
delicata, discutia nu o sa se termine cu aceasta. Poate noi retragem propunerea
din discutia de astazi, o intoarcem Presedintelui si-l rugam ca dumnealui sa se
pronunte expres la fiecare articol si atunci noi sa punem la vot lucruri
concrete. Fiindca o sa se contesteze chiar si la Curtea Constitutionala aceste
propuneri ale comisiei. Noi intelegem ca o sa fie votata de majoritate. Din pacate,
aceasta este situatia. Majoritatea este adepta si partasa a unei mitropolii,
alte fractiuni sint partase ale altor mitropolii. Noi avem prieteni buni si
acolo, si acolo. Asa ca nu va deranjati.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog, ultima interventie.
Microfonul nr. 3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu vreau sa repet, este vorba de articolul
15 alineatul (4). Aici comisia trebuie corectata, fiindca a introdus articolul
15 alineatul (1). Al doilea lucru care este important sa-l retinem: cu toate
argumentele care s-au adus, este vorba de rolul primordial a religiei crestin-ortodoxe,
se subliniaza mai departe “al Bisericii Ortodoxe din Moldova”, dar se recunoaste
rolul primordial al religiei crestin-ortodoxe. Se are in vedere ca toate
bisericile de cultul respectiv au importanta deosebita pentru istoria, cultura si
viata Republicii Moldova. Din acest punct de vedere redactia care am propus-o,
“Biserica Ortodoxa din Moldova”, rog sa fie sustinuta.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Multumesc.
Stimati colegi,
Deci, avem peste o ora jumatate discutii la
procedura, pot sa conchid, ca am auzit cel putin trei-patru versiuni si
interpretari privind normele de procedura. Opiniile sint diferite, este la fel
cazul sa constat ca avem o situatie nu atit de obisnuita, fiindca in marea
majoritate a cazurilor Seful statului prezinta obiectii formulate foarte
precise, circa 90 la suta, dar 10 la suta sint obiectii de concept, care apoi au
fost formulate aici, in Parlament, in procesul pregatirii documentelor pentru
reexaminare.
Avind aceasta situatie, mie, ca Presedintele
sedintei, nu-mi ramine altceva decit sa mizez cu adevarat pe opinia care a fost
expusa de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si de Directia juridica.
Acum, avem 3 sau 4 opinii, dar noi nu sintem siguri de nici una din ele. Dar,
conform Constitutiei, cine nu va fi de acord, poate sa se adreseze la Curtea
Constitutionala. Daca se va stabili ca am gresit, o sa recunoastem ca am gresit.
Si atunci vom atrage atentia pentru viitor, inclusiv Presedintiei, ca de
fiecare data cind trebuie sa vina cu propuneri de reexaminare, ele trebuie sa
fie formulate foarte si foarte concret.
In aceste conditii, au fost expuse doua
propuneri la microfonul nr.3 si la microfonul nr. 4, domnul Stepaniuc si domnul
Grozav. Voi incepe cu supunerea votului propunerilor domnului Stepaniuc cu
referinta la articolul 15 alineatul (4). Cine este pentru a accepta aceste
propuneri, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
56 de voturi “pro”. Impotriva? Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 1.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
18 voturi “impotriva”.
Cu acest bilant propunerea a fost acceptata.
Acum propunerea domnului Grozav referitoare
la alineatul (7), articolul 40 din aceasta lege. Dumnealui a propus sa nu fie
acceptata propunerea Sefului statului referitoare la proprietatea asupra lacaselor
de cult. Deci, domnul Grozav a propus, daca inteleg corect, sa nu fie acceptata
aceasta propunere. Corect? Au fost doua. Pai, de fapt, reexaminarea intr-un fel
ne readuce in pozitia lectura a doua la aceleasi articole, la articolele care sint
mentionate.
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Grozav:
Domnule Presedinte,
Alineatul despre care vorbim a fost si un
amendament in prima lectura din partea mea ca deputat. Acest amendament, aceasta
propunere a fost votata si in prima, si in a doua lectura si a fost sustinuta si
de domnul Stepaniuc, pentru ca trebuie sa ne gindim, oameni buni, cui dam noi
acest patrimoniu? Bine, nu este stapin omul cela...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Grozav,
Nu va suparati, eu, pur si simplu, am
formulat inca o data, sa fiu convins ca aceasta a fost propunerea.
Stimati colegi,
Cine este pentru a sustine aceasta
propunere... Eu nu inteleg.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Presedinte,
Acest articol nu se contine in scrisoare
Presedintelui.
Domnul Marian Lupu:
Cum nu se contine? Eu vad ca Presedintele
considera necesar sa fie exclus alineatul (7) al articolului 40, potrivit caruia
dreptul de proprietate asupra lacaselor de culte apartine comunitatii
religioase, intrucit, in anumite circumstante, prevederea acestui alineat din
articolul 40 poate provoca colizii, comisia a decis ca acest alineat sa fie
exclus. Domnul Grozav propune sa nu fie exclus. Deci, supun votului propunerea
data. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 3.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
23 de voturi. Respectiv, nu se sustine
aceasta propunere.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Este vorba de alte articole: articolul 6
alineatul (3) si articolul 16 alineatul (4).
La fel este propunerea de a nu sustine, adica
sa fie excluse din lege, prevederile respective la articolul 6 alineatul (3) si
la articolul 16 alineatul (4).
Domnul Marian Lupu:
Deci, propunerea este sa fie acceptata
propunerea Presedintelui sau ce? Eu vreau sa inteleg mai bine.
Domnul Victor Stepaniuc:
Sa fie exclusa din legea actuala. Dati-mi
voie sa va citesc.
Domnul Marian Lupu:
Precizati, va rog.
Domnul Victor Stepaniuc:
Totodata, consider necesar sa fie examinata
si posibilitatea de a prevedea in lege caracterul transcendental al credintelor
de cult, articolul 3 “Notiuni generale”, criteriile de identificare a cultelor,
restrictiile la disocierea de cult a unor Comunitati religioase la constituire
sau autodizolvare, articolul 6 alineatul (3), ceea despre ce vorbesc eu.
Si articolul 16 alineatul (4): daca
referitor la problema caracterului transcendental, cum spuneti dumneavoastra,
s-a cazut de acord sa ramina varianta care este astazi, adica sa nu reformulam,
atunci referitor la articolul 6 alineatul (3) si articolul 16 alineatul (4), s-a
propus ca aceste prevederi, pur si simplu, sa fie excluse din lege.
Domnul Marian Lupu:
O clipa. Iata la acest moment, eu va spun
sincer, sint buimacit si nu inteleg ce se intimpla. Prevederile de la alineatul
3 al articolului 6 nu au fost acceptate de catre comisiei. Presedintele ce a
propus?
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimate domnule Presedinte,
Presedintele nu propune eliminarea acestor
articole. Dumnealui mentioneaza: “Totodata, consider necesar sa fie examinata si
posibilitatea de a prevedea in lege caracterul transcendental al credintelor de
cult, [...] restrictiile la disocierea de cult a unei comunitati religioase...”
Nu se cere eliminarea acestor articole din lege. Iar comisia a decis formula
care este expusa in raportul respectiv.
Domnule Stepaniuc,
Eu nu cred ca dumneavoastra o sa aveti
amendamente pe marginea raportului nostru. Eu va rog sa fie acceptata formula
comisiei, ca sa putem depasi o situatie clara.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Si eu va rog acelasi lucru. Noi am trecut in
discutie articolul 15. Am supus votului. S-a acceptat propunerea dumneavoastra.
Dar eu consider ca si asa sintem intr-o situatie fara precedent. Poate sa nu ne
implicam prea mult in contextul unei situatii incerte. Eu va rog foarte mult, fiindca
o sa ne incurcam. Eu deja sint dezorientat in sensul acesta. Nu stiu cum sinteti
dumneavoastra. Va rog foarte mult. Nu, domnule Stepaniuc, va multumesc. Atit.
Stimati colegi,
Acum, proiectul nr.2295, in baza
rezultatului votului privind aceste doua propuneri si tinind cont de raportul
comisiei sesizate in fond supun votului.
Cine este pentru adoptarea Legii
respective, tinindu-se cont partial de propunerile Sefului statului, in modul in
care ele au fost prezentate in raportul comisiei, si tinind cont de rezultatele
votului la propunerea facuta si acceptata de plenul Parlamentului de la
microfonul nr.3 si, respectiv, cu rezultatele votului plenului Parlamentului la
propunerea de la microfonul nr.4, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 –0.
Domnul Marian Lupu:
56 de voturi “pro”. Impotriva? Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 –9.
Domnul Marian Lupu:
14 voturi “impotriva”.
Proiectul nr.2295 este aprobat.
Am revotat legea, tinindu-se cont partial
de propunerile Sefului statului.
Proiectul de Lege... Asa, sa va intreb:
ce doriti in continuare, ratificarea unui imprumut sau combaterea spalarii
banilor? Sau la inceput imprumutul si apoi spalarea banilor sau invers? Bine.
Deci, la inceput spalam.
Proiectul de Lege nr.2472 cu privire la
prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului. Lectura a
doua.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la prevenirea si
combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, amendamentele parvenite
de la comisiile parlamentare si de la deputati.
Pentru lectura a doua la proiectul
nominalizat au parvenit 12 amendamente, dintre care Comisia a acceptat 10
amendamente. Amendamentele sint expuse in sinteza, care este parte componenta a
prezentului raport. N-au fost acceptate doua amendamente. Amendamentul propus
de Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie la articolul 11
alineatul (2), “Este limitarea actiunii secretelor aparate de legislatie”,
care, la parerea comisiei respective, nu concorda cu articolul 3 alineatul (11)
din proiectul Legii cu privire la secretul comercial, articolul 22 din Legea
institutiilor financiare, precum si principiul echitabilitatii in raporturile
dintre stat si intreprinzator, garantat in articolul 14 din Legea cu privire la
principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator.
Comisia nu accepta acest amendament, deoarece
aceleasi prevederi sint stabilite in prezent in articolul 6 alineatul (1) al
Legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii
terorismului, care a fost adoptata la
15 noiembrie 2001.Actele legislative la care se face referire, de asemenea,
permit accesul organelor de drept, inclusiv Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei la aceste date, in conditiile restrictiilor
stabilite de legislatie (articolul 22 alineatul (2) al Legii institutiilor
financiare).
Tratatele internationale, la care Republica
Moldova este parte, de asemenea, instituie necesitatea reglementarii
legislative a acestei prevederi.
La fel nu a fost acceptata propunerea
deputatului Dumitru Diacov referitoare la examinarea posibilitatii subordonarii
Serviciului pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor Serviciului de
Informatii si Securitate. In practica altor state nu este atestata existenta
unitatii de investigatii financiare in cadrul serviciilor speciale ale
statului.
Totodata, vreau sa va informez ca Centrul
pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si Serviciul de Informatii si
Securitate au semnate contracte de colaborare intru respectarea legislatiei in
domeniu. Ca rezultat al celor expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de
lege in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Vad ca intrebari nu sint. Toti au acceptat.
Supun votului pentru lectura a doua
proiectul de Lege nr.2472. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 27.
Sectorul nr.3 – 3.
Doamna Maria Postoico:
61 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2472 este adoptat.
Proiectul de Lege nr.2522 privind
ratificarea Acordului intre Republica Moldova si Guvernul Republicii Polone
referitor la acordarea unui credit tehnic, semnat la 4 iulie 2007 la Chisinau.
Prezinta Guvernul.
Domnul Mihail Pop:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Onorat Parlament,
Se prezinta spre aprobare proiectul de Lege
privind ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul
Republicii Polone referitor la acordarea unui credit tehnic. Suma creditului
este de 15 milioane dolari SUA, termenul de achitare a creditului e de 20 de
ani, inclusiv 2 ani perioada de gratie. Dobinda aplicata creditului este
stabilita 1,4 % anual. Daca se intirzie, penalitatea este 1,25% anual, in total
vor fi 2,65%.
Termenul de utilitate a creditului – 2 ani
de la data intrarii in vigoare a acordului. Valoarea totala a creditului este
de 16 milioane 666 000 de dolari SUA, dat fiind faptul ca cu 10% vin sa
suplineasca acest credit autoritatile publice locale. Creditul este unul
tehnic, este destinat pentru asigurarea cu apa potabila a localitatilor din
Republica Moldova, in total sint stipulate pentru a beneficia de acest credit 6
autoritati, plus Uzina de prelucrare a apelor uzate din Soroca-Balti. In cazul in
care, dupa fezabilitate, unele din aceste localitati nu vor beneficia de acest
credit, sunt stipulate inca trei localitati ca rezerva, pentru a putea
beneficia de acest credit. Aceasta este informatia succinta, rog sustinerea
acestui proiect.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Rog Comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Multumesc.
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul
intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Polone referitor la
acordarea unui credit tehnic se incadreaza in categoria tratatelor internationale,
supuse examinarii si ratificarii de Parlament. Potrivit Acordului, Guvernul
Republicii Polone va acorda Guvernului Moldovei un credit in valoare de cel
mult 15 milioane dolari SUA, pentru finantarea proiectelor investitionale in
domeniul modernizarii si reconstructiei sistemelor de canalizare si
aprovizionare cu apa potabila a localitatilor din Republica Moldova.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Intrebari?
Domnul Grigore Petrenco:
Asa cum a raportat si ministrul finantelor,
creditul se ofera pentru un termen de 20 de ani, inclusiv perioada de gratie de
2 ani, si urmeaza a fi rambursat in
36 de transe consecutive egale semianuale. Comisiile permanente ale Parlamentului...
Doamna Maria Postoico:
E suficient.
Domnul Grigore Petrenco:
Se poate sa continuu?
Doamna Maria Postoico:
Da, dar este clar.
Domnul Grigore Petrenco:
Eu vreau sa precizez. Comisia pentru
politica externa si integrare europeana propune a exclude din textul
proiectului de lege sintagma: “semnat la 4 iunie 2007 la Chisinau.” In acest
context, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune
adoptarea proiectul in cauza in prima lectura si in lectura a doua, daca nu vor
fi obiectii.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Conform Regulamentului, comisia este
responsabila de monitorizarea si implementarea acestei legi, in caz ca va fi
adoptata. Cum comisia va face acest lucru?
Domnul Grigore Petrenco:
Eu cred ca, in cazul dat, monitorizarea
poate fi efectuata nu numai de catre comisie, dar si de toti deputatii. Si
Parlamentul, avind functia de control asupra implementarii legilor, poate intotdeauna
sa invite Guvernul pentru a face o interpelare, inclusiv in aceasta privinta.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu stiu ce poate, dar am intrebat: cum? Eu
am sa monitorizez numaidecit.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Supun votului pentru aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.2522. Cine este pentru, rog sa voteze.
Multumesc.
Majoritatea.
Fractiunile accepta pentru lectura a doua?
Nu sint amendamente?
Va multumesc.
Supun votului pentru lectura a doua
proiectul de Lege nr.2522. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
76 de voturi “pro”. Contra? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2522 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2650 pentru
modificarea si completarea Legii ocrotirii sanatatii. Lectura a doua.
Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Legii ocrotirii sanatatii nr.411, adoptat in prima lectura la sedinta
in plen a Parlamentului din 20 iulie curent, tinind cont de propunerile si
obiectiile parvenite. Totodata, proiectul de lege a fost adoptat in prima
lectura.
Luind in considerare propunerea inaintata in
sedinta in plen de catre deputatul Vladimir Eremciuc, precum si avizul pozitiv
al Guvernului, comisia propune acest proiect de lege in urmatoarea redactie.
In primul rind, in cuprinsul legii,
sintagma “Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale” se substituie prin
sintagma “Ministerul Sanatatii”.
Punctul 21, conducatorii institutiilor
medico-sanitare publice republicane, municipale, raionale sint selectati prin
concurs organizat de Ministerul Sanatatii si numiti in functie de catre
fondator. Eliberarea din functie a conducatorilor institutiilor medico-sanitare
publice municipale si raionale se efectueaza de catre fondator la initiativa
sau cu acordul Ministerului Sanatatii, iar regulamentul privind numirea in functie
a conducatorilor institutiilor medico-sanitare publice in baza de concurs se
aproba de catre Guvern.
La articolul 6, litera a) va avea urmatorul
cuprins: “indruma, in limitele competentei, subdiviziunile de sanatate de
interes local, numeste si elibereaza din functie conducatorii institutiilor
medico-sanitare publice de interes local in conditiile articolului 4 din
prezenta lege”.
Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru
protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului de lege in
lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari catre comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna Presedinte.
Doamna presedinte al comisiei,
Noi am mai discutat acest proiect in prima
lectura. La propunerea dumneavoastra, conducatorii institutiilor
medico-sanitare publice republicane, municipale, raionale sint selectati prin
concurs organizat de catre fondatori in baza Regulamentului aprobat de Guvern si
sint numiti in functie de catre fondatori.
Adica, nu organizat de Ministerul Sanatatii
si numiti in functie de catre fondatori, dar organizat de catre fondator in
baza Regulamentului aprobat de Guvern si numiti, dupa acest concurs, de catre
fondatorul in functie.
Adica, in acest caz, aceasta propunere din
partea Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” va exclude aceste
ingerinte ale puterii centrale in treburile puterii locale si vom deveni cu
adevarat promotori ai Cartei europene a autonomiei locale.
Doamna Valentina Buliga:
Eu vreau sa va spun ca noi si eu personal,
am examinat toate legile care reglementeaza astazi administratia publica locala,
centrala privind descentralizarea administrativa. Si in cadrul comisiei la fel
s-a discutat si mi s-a parut ca si s-a adoptat formula care vi se propune
dumneavoastra prin raportul prezentat de comisie. In rest, este un amendament
care, cred, trebuie supus votului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte al sedintei,
Propun ca acest amendament sa fie supus
votului. Dar as vrea inca o data sa argumentez acest amendament.
Doamna Maria Postoico:
...de acum.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In acest regulament de selectare a
candidaturii pentru functia corespunzatoare vor fi incluse toate criteriile,
indicatorii de performante necesari pe care trebuie sa le intruneasca aceasta
candidatura si nu este nici un fel de ruptura intre politica unitara a statului
in domeniul asigurarii sanatatii si cu dreptul autoritatilor administratiei
publice locale de a numi aceasta persoana in functie. Adica, prin acest
regulament se poate hotari absolut totul.
Doamna Maria Postoico:
Este clar. Supun votului.
Domnule Rosca,
Poftim.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, doamna Presedinte.
Stimata doamna raportor,
Formula pe care o prezentati in numele
comisiei nu a raspuns, cel putin, la doua intrebari formulate de mai multe ori in
sedinta precedenta.
Prima intrebare. In cazul in care
Ministerul Sanatatii organizeaza un concurs si selecteaza candidatul X pentru
functia respectiva, iar Consiliul raional respectiv nu numeste persoana
respectiva, nu vi se creeaza impresia ca provocam un lung sir de conflicte intre
puterea locala si puterea centrala, care se cheama conflict de competente.
Formula respectiva pare a crea o temelie de
lunga durata pentru un sir infinit de conflicte de competenta intre puterea
centrala si puterea locala.
Doamna Valentina Buliga:
In Regulamentul cu privire la plasarea in cimpul
muncii a persoanelor de conducere din sistemul sanatatii sint specificate clar
criteriile si cerintele anuntate pentru functia vacanta.
Domnul Iurie Rosca:
Doamna Presedinte,
Noi intelegem aceasta. Data trecuta,
colegii au formulat de citeva ori aceeasi intrebare la care nu am primit raspuns
si vad ca nici astazi nu putem primi.
Admitem situatia: Ministerul Sanatatii
selecteaza, in urma concursului, persoana X, transmite respectiva hirtie,
respectivul document Consiliului raional Y. Consiliul raional respinge
candidatura respectiva si o respinge la infinit pina in 2011, orice candidatura
ar veni de la centru. Cum rezolvam atunci?
Doamna Valentina Buliga:
Nu selecteaza Ministerul Sanatatii, comisia
de concurs in care vor fi reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, Consiliului
raional, Ministerul Administratiei Publice, Consiliul de administrare,
reprezentantii colectivului si vor vedea, conform Regulamentului, care sint
criteriile care au fost respectate cu punctaj respectiv, este foarte clar.
In cazul in care Consiliul raional nu aproba
concursul, se anunta un nou concurs. Eu alta iesire nu vad.
Domnul Iurie Rosca:
Bine. Si cite concursuri pot fi organizate?
Puneti o limita, 50 pe an, nu mai multe.
Doamna Valentina Buliga:
Conform Regulamentului, nu stiu ce sa...
Domnul Iurie Rosca:
Doamna Presedinte al sedintei,
Deci, daca imi permiteti, concluzia mea cel
putin este ca problema nu s-a rezolvat, nici macar in interesul partidului de
guvernamint, care cauta sa suplineze acum autoritatea locala si sa preia aceasta
prerogativa din competentele raioanelor.
Nici macar pentru guvernanti nu s-a
rezolvat. Intelegeti dumneavoastra? Va fi o stare de conflict continua din
cauza careia vor suferi pacientii, asa vad eu situatia.
Si a doua chestiune care nu este rezolvata,
dumneavoastra spuneti Regulament, pentru ce mai facem legea. Cind se va pune in
aplicare norma aceasta strimba pe care o propuneti dumneavoastra, doar in cazul
vacantei functiilor sau dupa intrarea in vigoare toti vor fi maturati si va
intra noua norma in vigoare, in aplicare mai bine zis.
Doamna Valentina Buliga:
Conform Codului muncii, actualmente,
majoritatea medicilor-sefi au contracte incheiate pentru perioada determinata. Si,
conform prevederilor Codului muncii, in caz de nerespectare a conditiilor
contractului si devenirea functiei vacante, atunci da.
La 1 ianuarie 2008 expira contractele de
munca incheiate cu conducatorii institutiilor medico-sanitare republicane,
atunci Ministerul Sanatatii anunta concurs legal pentru suplinirea functiilor
de conducator al institutiilor republicane. O perioada, o parte dintre medicii-sefi,
sint numiti in functie prin ordin, care tot are statut de contract de munca pentru
o perioada, la care determinata la care nedeterminata. Atunci este o norma
legala care se va impune functiilor vacante conform Codului muncii.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5, daca aceasta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Doamna Presedinte al sedintei,
Eu am inaintat o initiativa, adica un
amendament si acest amendament este conform cerintelor Consiliului Europei cu
privire la autonomia locala, fondatorul trebuie sa organizeze si sa numeasca in
functie aceste persoane, sa organizeze si sa numeasca.
Lasa sa fie un regulament aprobat de
Guvern, un regulament-cadru si aceasta ar fi normal, adica ar fi o uniformitate
a aplicarii legislatiei in domeniul sanatatii pe tot teritoriul Republicii
Moldova. Si trebuie sa scriem asa: in baza unui regulament-cadru aprobat de
Guvern, dar organizat si numit de fondator. Rog sa puneti la vot.
Doamna Valentina Buliga:
Dar care este frica ca Ministerul Sanatatii
va organiza concursul?
Doamna Maria Postoico:
Da, eu, desigur, am sa pun la vot.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu inteleg.
Doamna Maria Postoico:
Desigur ca la vot.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Deosebirea este foarte mare.
Doamna Maria Postoico:
Deci eu va rog, nu interveniti.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ca in acest caz administratia publica locala
daca va considera de cuviinta sa organizeze acest concurs il va organiza, daca
nu, nu.
Doamna Maria Postoico:
Eu o voi supune votului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si in baza rezultatului concursului va
numi, adica nu va aparea aceasta problema, conflicte intre administratia
centrala si locala.
Doamna Valentina Buliga:
Administratia publica locala tot trebuie sa
organizeze concurs in limita legii.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In limita legii.
Doamna Valentina Buliga:
Si in limita Codului muncii care prevede
destul de clar.
Doamna Maria Postoico:
Este clar, supun votului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Administratia publica locala va organiza acest
concurs in baza unui regulament-cadru aprobat de Guvern si atit. Si daca, de
pilda, administratia nu-si va indeplini aceste actiuni in baza acestui
regulament, exista mai departe forma de atac in contenciosul administrativ.
Doamna Valentina Buliga:
Stimati colegi,
Mie imi pare ca ar fi fost normal sa aratati,
oricum, Legea privind administratia publica locala, unde noi diminuam importanta
administratiei publice locale prin aceasta initiativa. Absolut am examinat
atributiile consiliilor, atributiile ministerului, atributiile consiliilor
locale, nu este o interventie absolut deloc in viziunea comisiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte al comisiei,
Doamna Buliga,
Chestia consta in aceea ca aici apare
conflictul dintre organizatorul acestui concurs care va fi in Ministerul Sanatatii
si fondator, care va fi in drept sa numeasca si va fi in drept sa nu numeasca
aceasta persoana care va cistiga acest concurs.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Cosarciuc,
Este clara propunerea dumneavoastra, o
supun votului. Cine este pentru a accepta propunerea domnului Cosarciuc, rog sa
voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 2.
Sectorul nr.3 – 14.
Doamna Maria Postoico:
17 voturi. Nu intruneste conditiile
necesare.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
In genere, vizavi de contributia
fondatorilor la activitatea unitatilor curativ-sanitare, analiza facuta conform
statutului cu privire la activitatea institutiilor, reparatia capitala si procurarea
utilajului scump ii revine Consiliului raional.
Analiza facuta pe parcursul celor 6 ani de
zile, care a fost contributia, cu exceptia municipiului Chisinau si
municipiului Balti, indica ca ea valoreaza de la doua si trei, 3%. Deci,
practic, tot aceasta rezulta din posibilitatea financiara pe care o au
fondatorii.
Domnule Cosarciuc,
Eu v-am ascultat, vizavi de interventia in
autonomia locala si ceea ce spune colegul ca Carta europeana stipuleaza strict ca
fondatorii se ocupa de selectare. As vrea sa vad unde este aceasta stipulare.
Strict Carta europeana.
Doamna Maria Postoico:
Permiteti-i, dumneavoastra...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Carta europeana stipuleaza strict principiile
si la egal este interventia in autonomia locala cind se ia domeniul de
activitate, care, logic si legitim, trebuie sa fie atribuit administratiei
publice locale la fel ca sa impuna administratia publica locala sa isi preia
responsabilitatea pentru un domeniu pe care nici financiar, nici patrimonial si,
e firesc, nici administrativ, nu il poate asigura.
Problema discutiilor existente in jurul acestei
initiative, eu unul consider ca s-a comis greseala ca s-a amendat articolul 6,
deoarece anume la articolul 6 din Legea cu privire la sanatate se stipuleaza,
cel putin, pina in ziua de azi, ca domeniul curativ-sanitar este o institutie
desconcentrata in teritoriu.
Statul isi asuma responsabilitatea pentru a
asigura acest domeniu. Varianta care este acum ea, cu adevarat... domnul Rosca
a sesizat-o si a modelat o situatie care poate fi provocata in cadrul sedintelor
la confirmarea concursurilor inaintate de minister.
Dar problema principala discutiilor
interminabile, ca functiei noi vrem sa ii atribuim un aspect electoral si
politic ori a apartenentei partinice. Iata in ce consta situatia ca am devenit,
pur si simplu, ostatici ai unei idei politice si electorale, dar nicidecum ai
unui profesionalism al functionarului public in domeniul ocrotirii sanatatii.
Doamna Maria Postoico:
Eu ma gindesc ca in teritoriu oamenii sint
mai intelepti si nu au sa creeze cazuri de conflict.
In continuare, microfonul nr.4.
Da, lasa oamenii stau acolo de acum, lasa
dumnealor. Da, poftim.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc foarte frumos.
Eu vorbesc pentru doamna Valentina.
Doamna Valentina Buliga:
Da, da, vin.
Doamna Maria Postoico:
Pentru Parlament vorbiti.
Domnul Leonid Bujor:
Doamna presedinte al comisiei,
Regret faptul, ca dumneavoastra ati
examinat doar una din propunerile facute in cadrul sedintei plenare cind s-a examinat
acest subiect. Va amintesc ca am facut si eu o propunere in care isi gasea
locul si administratia publica locala, la concret consiliile raionale.
Ma rog, nu ma supar pe comisia dumneavoastra
ca ati ignorat acest lucru, dar vin cu urmatoarea propunere. Pornind de la
faptul ca propunerea domnului Cosarciuc, care este foarte logica si corecta, a
fost respinsa de majoritatea comunista, eu propun ca din articolul 2 sa fie
exclusa ultima parte a frazei, sa fie excluse cuvintele “la initiativa sau cu
acordul Ministerului Sanatatii” si o sa ramina textul in felul urmator:
“Eliberarea din functie a conducatorilor institutiilor medicale sanitare
publice, municipale si raionale se efectueaza de catre fondator”. Si ne oprim
aici.
Doamna Maria Postoico:
E clara propunerea.
Domnul Leonid Bujor:
Pai, nu trebuie sa comentati, stimati
colegi din fractiunea majoritara, fiindca dumneavoastra aveti un obicei foarte
urit.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, nu conversati cu sala.
Domnul Leonid Bujor:
Doamna presedinte,
Astazi, in timpul pauzei.
Doamna Maria Postoico:
Nu, spuneti ce aveti? Va rog. Liniste.
Domnul Leonid Bujor:
Pai eu continui.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Domnul Leonid Bujor:
Am dreptul sa argumentez sau nu?
Doamna Maria Postoico:
Da, iata, fata de doamna presedinte a
comisiei.
Domnul Leonid Bujor:
Pai da, reactionez la ceea ce spun din
dreapta, fiindca dumneavoastra nu ii linistiti.
Doamna Maria Postoico:
Dar nu reactionati, puneti ceva in urechi si
nu reactionati.
Domnul Leonid Bujor:
Dumneavoastra linistiti-va si eu o sa fiu
cumincior. Deci, formularea prezentata noua astazi se inscrie perfect in sirul
proiectelor de legi care ne-au fost prezentate astazi in timpul pauzei, conform
careia urmeaza ca rectorii institutiilor universitare sa fie confirmati prin
decret prezidential.
E timpul sa ne oprim, sa elaboram legi in
interesul institutiilor, cetatenilor si nu al unor grupuri de interese.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
Ê áîëüøîìó ñîæàëåíèþ, ÿ õî÷ó ñêàçàòü, ÷òî
êîãäà êîëëåãè óâÿçûâàþò íàøå ïðåäëîæåíèå, ìîå ëè÷íîå ïðåäëîæåíèå, êîòîðîå ÿ
âíåñ îò èìåíè ôðàêöèè, ñ ðåçóëüòàòàìè âûáîðîâ, òî ýòî ñîâñåì íå òàê.
Èíèöèàòèâó, êîòîðàÿ áûëà íàìè, òðåìÿ
äåïóòàòàìè, ïîäïèñàíà, ìîæíî â ÷åì-òî ïîäîçðåâàòü. À âîò òî ïðåäëîæåíèå,
êîòîðîå áûëî âíåñåíî îò èìåíè ôðàêöèè, ÷òîáû ìû ñîáëþäàëè ìåñòíóþ àâòîíîìèþ,
êàê ðàç äîëæíî áûòü ñàìîå ïðèåìëåìîå, ïîòîìó ÷òî çäåñü ó÷àñòâóþò è Ìèíèñòåðñòâî
çäðàâîîõðàíåíèÿ, è ó÷ðåäèòåëü.
ß íå ñîãëàñåí ñ òåìè àðãóìåíòàìè, êîòîðûå
ïðèâîäèò êîëëåãà Êîñàð÷óê, ïîòîìó ÷òî åñëè âû âîçüìåòå àíàëèç ïî ðàéîíàì, òî
òàì äîëÿ, êîòîðóþ âíîñÿò îðãàíû ìåñòíîãî ïóáëè÷íîãî óïðàâëåíèÿ â çäðàâîîõðàíåíèå,
íå äîòÿãèâàåò äàæå äî 2%.
Ïîýòîìó ãîâîðèòü î òîì, ÷òî ìû äîëæíû ïîëíîñòüþ
ñíÿòü Ìèíèñòåðñòâî çäðàâîîõðàíåíèÿ, íèêàê íåëüçÿ, èíà÷å êàê ìèíèñòåðñòâî áóäåò
îñóùåñòâëÿòü ïîëèòèêó â ñèñòåìå çäðàâîîõðàíåíèÿ, åñëè îíî íå èìååò íèêàêîãî
âëèÿíèÿ íà òåððèòîðèè. Âîò ýòî ìû è ïðåäóñìîòðåëè íàøèì ïðåäëîæåíèåì.
ß ïðåäëàãàþ, ÷òîáû ôîðìóëèðîâêà, êîòîðàÿ
áûëà ïðåäëîæåíà ìíîþ îò èìåíè ôðàêöèè, áûëà ïðîãîëîñîâàíà.
Ñïàñèáî.
Doamna Valentina Buliga:
Cum, formularea dumneavoastra a suferit
schimbari si a fost completata, ca in raport, da?
Domnul Marian Lupu:
Asa cum este in raport. Pai, daca asa cum
este in raport, inseamna ca nu este una distinsa si ramine cum este in raport. Cine
e la rind? Am inteles ca a fost pusa la vot, da? Propunerea dumneavoastra.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Eu vin intru sustinerea propunerii domnului
Bujor. Si vreau sa va intreb, doamna Presedinte, vorbeati despre un Regulament
ca membru al comisiei de concurs a Consiliului raional Calarasi inainte de a
veni aici. Vreau sa va spun ca este un atare Regulament, care a fost modificat
dupa 2003, in 2004, daca concursul consta doar raspunsuri verbale. Din 2004
participantii la concurs dau si partea scrisa, ceea ce ramine pentru totdeauna
acolo in dosar si adica se poate vedea. Si este un regulament foarte bun, care
dadea efecte bune si nu trebuie sa vorbim despre un alt regulament.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Pai, aveti alta propunere?
Microfonul nr.5.
Alta propunere.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Stimati colegi,
Domnul Eremciuc, si domnul Ciobanu au
invocat necesitatea acestei modificari sau imixtiuni a puterii centrale la
puterea locala, fiindca, ma rog, acei din teritoriu nu investesc mult in acest
sector.
Stimati colegi,
Nu investesc, fiindca aceia ce noi le dam,
conform legii, nu este de ajuns.
Sa revenim foarte serios la Legea cu
privire la finantele locale. Sa le dam, cu adevarat, toate finantele in mina la
teritorii si atunci noi sa intrebam aceste teritorii. Acum noi am taiat tot ce
am putut de la puterea locala, in ceea ce priveste finantele si vrem ca ei sa
faca investitii. De unde sa faca investitii, daca ei nu au acesti bani pentru a
face investitii?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Doamna Valentina Buliga:
In cadrul comisiei s-a discutat si despre o
eventuala completare a Legii cu privire la finantele locale, unde intr-adevar sa
fie specificat clar cum consiliile raionale isi executa functia de fondator.
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti, pina a oferi cuvintul
doamnei Borgula, eu, ca unul dintre autori, vreau sa le spun colegilor ca, semnind
aceasta initiativa legislativa, si ca un fost angajat al Ministerului Sanatatii,
si specialist in domeniu, m-am straduit sa gasim acel echilibru dintre politica
statului si atributiile consiliilor locale si responsabilitatea tuturor pentru
sanatatea cetatenilor Republicii Moldova. Si mi se pare ca ceea ce comisia a gasit
ca o varianta, poate de compromis pentru unii deputati, este o norma legala,
care sper sa aiba un efect bun in selectarea cadrelor pentru functia de medic-sef
al raionului si conducatori ai institutiilor medico-sanitare.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Doamna Borgula,
Aveti propuneri sau pot sa... Propunere?
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ó ìåíÿ åñòü ïðåäëîæåíèå, ìåæäó ïðî÷èì, îíî
ïðîçâó÷àëî â âèäå âîïðîñà ãîñïîäèíà Ðîøêè. Íà ìîé âçãëÿä, íóæíî çàâåðøèòü òî, î
÷åì âû ñåé÷àñ ãîâîðèëè. Äåéñòâèòåëüíî, ïðèîðèòåò â âîïðîñàõ çäîðîâüÿ âñå ðàâíî
äîëæåí îñòàâàòüñÿ çà ìèíèñòåðñòâîì. ×òîáû íå ïîëó÷èëîñü, ÷òî ýòîò âîïðîñ áóäåò
òÿíóòüñÿ áåñêîíå÷íî äîëãî (ìèíèñòåðñòâî áóäåò ïðåäëàãàòü, âñå áóäåò îòêëàäûâàòüñÿ
è òàê äàëåå, è òàê äàëåå, ýòî áóäåò íàíîñèòü âðåä çäîðîâüþ âîîáùå è
äåÿòåëüíîñòè ìåäèöèíñêîãî ó÷ðåæäåíèÿ), ïî÷åìó áû íàì èëè âàì êàê àâòîðàì íå
ñîãëàñèòüñÿ ñ òåì, ÷òîáû ïðîäîëæèòü ýòî ïðåäëîæåíèå. À èìåííî: â ñëó÷àå, åñëè â
òå÷åíèå, íàïðèìåð, òðåõ ðàç ïðåäëîæåíèå, î êîòîðîì âû ãîâîðèòå, îòâåðãàåòñÿ
êîíñèëèóìîì, Ìèíèñòåðñòâî çäðàâîîõðàíåíèÿ èìååò ïðàâî ñâîèì ïðèêàçîì íàçíà÷èòü
íà ýòó äîëæíîñòü.
ß ïðîñòî ïðèìåðíî ñêàçàëà òðè, ìîæíî äâà
èëè åùå êàê-òî, ïîòîìó ÷òî åñëè ìû íå óêàæåì ýòî, òî äàííûé ïðîöåññ ìîæåò äî
áåñêîíå÷íîñòè äëèòüñÿ, à çäîðîâüå ëþäåé òîæå çàâèñèò îò òîãî, êòî ñòîèò âî
ãëàâå ìåäèöèíñêîãî ó÷ðåæäåíèÿ.
Doamna Valentina Buliga:
Stimati deputati,
Nicidecum Ministerul Sanatatii, dar comisia
de concurs va propune consiliului raional.
Doamna Ludmila Borgula:
Âñå ïðàâèëüíî, âñå ïðàâèëüíî.
Doamna Valentina Buliga:
Pentru aprobarea rezultatelor concursului si
numirea in functie in limita legii. Si nu stiu ce fel de consiliu raional
trebuie sa fie ca sa nu aprecieze sau sa nu aprobe rezultatele concursului
conform Regulamentului, unde este clar specificat. Rezultatele interviului 30
de puncte, testarea, capacitati manageriale, pregatire multilaterala,
certificat de pregatire profesionala. Eu nu imi inchipui de ce consiliul
trebuie sa nu accepte propunerea comisiei de concurs, care a evaluat cunostintele
candidatului.
Doamna Ludmila Borgula:
Ó ìåíÿ òîãäà òàêîé âîïðîñ. À âîîáùå
ñóùåñòâóåò ëè ïîëîæåíèå èëè ðåãëàìåíò î ïðîâåäåíèè ýòîãî? Ñóùåñòâóåò. Äà?
Êîòîðûé óòâåðæäàåòñÿ?
Doamna Valentina Buliga:
Äà. Ïðàâèòåëüñòâîì.
Doamna Ludmila Borgula:
Âñå ÿñíî.
Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun...
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Pai, nu eu am facut o propunere in cadrul
examinarii si am propus ca, avind in vedere faptul ca conducatorii institutiilor
medicale de nivel raional si municipal... citez din text: “sint numiti in functie
de catre fondator”. Am propus ca din ultima propozitie, sa excludem din text,
dupa cuvintul “fondatori”. Si va fi logic si corect. Ca, din momentul in care
ei sint numiti in functie de catre fondator, este suficient urmatorul text:
“Eliberarea din functie a conducatorilor
institutiilor medico-sanitare publice municipale si raionale se efectueaza de catre
fondator.” Si mai departe nu este necesar.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului?
Domnul Leonid Bujor:
Da, eu am solicitat sa fie supus votului.
Domnul Marian Lupu:
Scuzati.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru a fi acceptata, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 3.
Sectorul nr.3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
17 voturi “pro”. Aceasta propunere nu a
fost acceptata de plenul Parlamentului.
Acum pe ansamblu.
Stimati colegi,
Proiectul nr.2650, lectura a doua in conditiile
raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
65 de voturi “pro”. Impotriva? Rog sa fim
anuntati.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 2.
Sectorul nr.3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
15 voturi “impotriva”.
Proiectul de Lege nr.2650 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
Putina cultura elementara. Inainte de a
continua examinarea subiectelor de pe ordinea de zi, vreau sa fac un anunt. Miine,
la ora 8.00, membrii Biroului permanent sint invitati in sedinta in biroul 306.
Continuam. Proiectul de Lege nr.2795 privind
ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia
Internationala pentru dezvoltare.
Prezinta Guvernul.
Domnul Mihail Pop:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Se prezinta spre aprobare proiectul de Lege
privind ratificarea Acordului de finantare, proiectul de sustinere a
Programului in sectorul drumurilor. In scopul imbunatatirii treptate a retelei
de drumuri, Guvernul, cu sprijinul Bancii Mondiale, elaboreaza un program
cuprinzator in sectorul transporturilor pentru anii 2008 – 2017, cu un accent
conturat asupra sectorului rutier.
La inceputul anului 2006, Banca si Guvernul
au convenit ca Banca Mondiala va sustine Programul Guvernului in sectorul
drumurilor prin fondurile Asociatiei internationale de dezvoltare. Totodata, atit
Banca Europeana pentru Reconstructii si Dezvoltare, cit si Banca Europeana de
investitii au indicat dorinta de a participa la finantarea acestui proiect.
Valoarea creditului propus in discutie este
echivalenta cu 16 milioane de dolari SUA, care vor fi acordate la conditii
standard ale Asociatiei Internationale de Dezvoltare cu perioada de achitare de
40 de ani, inclusiv perioada de gratie 10 ani, rata dobinzii 0,75 si comisionul
de angajament pina la 0,5 anual. Obiectivul de dezvoltare a proiectului propus
este de a reduce costurile de transport pentru utilizatorii drumurilor prin imbunatatirea
starii si calitatii retelei de drumuri din Moldova si a modului de gestionare a
acesteia.
Obiectivul proiectului va fi realizat in
urmatoarele componente: reabilitarea retelei de drumuri, sprijinul institutional.
Fiecare dintre aceste componente cuprind urmatoarele. Deci, pentru reabilitarea
retelei de drumuri se vor folosi circa 90 la suta din mijloacele proiectului. In
cadrul proiectului vor fi reabilitate circa 200 km de drumuri de-a lungul
coridorului principal de drumuri de la nord spre sud intre Balti, Singerei,
Orhei, Chisinau, Hincesti si Comrat si astfel reducerea costurilor pe termen
scurt pentru utilizatorii drumurilor.
Costul componentei financiare la acest compartiment
este de 13 milioane de dolari SUA. Sprijinul institutional are scop
fortificarea capacitatilor Guvernului de a gestiona si intretine reteaua de
drumuri nationale. Cele mai importante activitati vor fi: crearea unui mecanism
financiar fiabil pentru intretinerea drumurilor, fortificarea capacitatilor
administratiei de stat in a gestiona si a intretine drumurile de care este
responsabil si de a gestiona programele de investitii pentru reabilitarea
drumurilor.
Stimati deputati,
Tinind cont de cele mentionate, rog sa sustineti
proiectul inaintat.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari?
Multumesc, domnule Pop.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul
de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala de
dezvoltare, proiect de sustinere a programului in sectorul drumurilor, se incadreaza
in categoria acordurilor supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.
Nu ma voi opri in detalii. Domnul raportor a descris din partea Guvernului continutul
proiectului acordului.
Deci, la comisie nu au parvenit careva
obiectii. Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a
ajusta titlul proiectului de lege la prevederile Legii privind actele
legislative si propune a exclude sintagma “semnat la 3 mai 2007 la Chisinau”. In
aceste conditii, propunem adoptarea proiectului de lege respectiv in prima
lectura si in lectura a doua, daca nu vor fi obiectii.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Intrebari? Nu sint. Multumesc.
Prima lectura, proiectul nr.2795. Cine este
pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul este aprobat.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
proiectului in lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2795 aprobat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2759 privind
ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si AID.
Guvernul.
Domnul Mihail Pop:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Se prezinta spre aprobare proiectul de Lege
privind ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia
Internationala pentru Dezvoltare (Proiectul „Servicii de Sanatate si Asistenta
Sociala”). Deci, obiectivul principal al proiectului este acordarea sprijinului
programului Guvernului de sporire a accesului la servicii de sanatate de
calitate si eficiente si eficientizarea prestarii serviciilor de asistenta sociala
pentru populatia din Republica Moldova.
Valoarea creditului in ansamblu este de 17
milioane de dolari SUA, care va fi acordat la conditii standard ale AID, cu
perioada de achitare 40 de ani, inclusiv perioada de gratie 10 ani, rata dobinzii
0,75% anual si comisionul de angajament pina la 0,5% anual. Implementarea
proiectului in Moldova pe termen lung va avea urmatoarele succese: reducerea
mortalitatii premature si invaliditatea in decalajul existent intre Uniunea
Europeana si Moldova prin intermediul modernizarii serviciilor de sanatate,
fortificarii protectiei financiare si cresterii eficientei sistemului sanatatii,
precum si va fi in stare sa extinda nivelul de acoperire cu asistenta sociala in
rindul celor nevoiasi, deopotriva cu reducerea fluxului catre acei nesaraci.
Proiectul se constituie din urmatoarele trei componente: modernizarea
sistemului sanatatii – 11,5 milioane de dolari SUA, asistenta sociala si
indemnizatii sociale – 5 milioane de dolari SUA si suport institutional –
0,5 milioane de dolari SUA.
Vreau doar sa va informez suplimentar ca
acest proiect este pe o perioada de 4 ani. Va fi sustinut si prin intermediul
primirii de granturi in suma de 6 milioane de euro din partea Uniunii Europene,
TACIS. 5 milioane dolari SUA de la mai multi donatori, inclusiv este posibil,
pe parcurs, sa se includa si Banca Consiliului Europei in sprijinul acestui
proiect. In acest proiect, este prevazuta reparatia a
65 de institutii medico-sanitare din localitatile rurale si institutii din
cadrul municipiului Chisinau. Rog sa sustineti proiectul inaintat.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari? Precis?
Multumesc, domnule ministru.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul
de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare
(Proiectul „Servicii de Sanatate si Asistenta Sociala”) se incadreaza in
categoria acordurilor, supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.
La comisie nu au parvenit careva obiectii
din partea comisiilor permanente ale Parlamentului. Comisia pentru politica
externa propune a exclude din titlul legii sintagma “semnat la Chisinau la 3
iulie 2007”. De asemenea, comisia propune, la articolul 2 din proiect, substituirea
sintagmei “Ministerul Finantelor in comun cu Ministerul Sanatatii” prin cuvintul
“Guvernul”. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si
integrare europeana propune aprobarea in prima lectura proiectului mentionat. Si
lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Prima lectura, aprobarea proiectului nr.2795.
Cine este pentru? Majoritatea.
Proiectul este aprobat.
Lectura a doua, adoptarea proiectului nr.2759.
Cine este pentru, rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
77 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2759 este adoptat in
lectura a doua.
Trecem la ocrotirea sanatatii si
farmaceutica. Proiectul de Lege nr.1843 cu privire la completarea articolului
22 din Legea cu privire la activitatea farmaceutica. Lectura a doua.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Comisia a examinat proiectul de Lege
adoptat in prima lectura si propune ca sa fie completat articolul 22 din Legea
cu privire la activitatea farmaceutica cu urmatorul cuprins: “In institutiile
medico-sanitare publice din localitatile rurale, in care nu exista asistenta
farmaceutica, activitatea farmaceutica desfasurata in cadrul filialelor de
categoria a doua a farmaciilor, ca exceptie, poate fi exercitata de lucratori
medicali, care poseda cunostinte practice in domeniul farmaceutic, in
conformitate cu cerintele stabilite de Ministerul Sanatatii”. Propunem
adoptarea prezentului proiect de lege in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, doamna presedinte.
Alte propuneri? Nu sint.
In aceste conditii supun votului adoptarea in
a doua lectura a proiectului de Lege nr.1843. Cine este pentru, rog sa voteze.
Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
65 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1843 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2496 pentru
modificarea si completarea articolului 4 din Legea Fondului republican si a
fondurilor locale de sustinere sociala a populatiei. Lectura a doua.
Prezinta Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Comisia a examinat proiectul de Lege pentru
modificarea si completarea articolului 4 din Legea Fondului republican si a
fondurilor locale de sustinere sociala a populatiei din 18 februarie 2000, cu
obiectiile si propunerile expuse de deputati in cadrul sedintei plenare in
procesul dezbaterii proiectului de lege in prima lectura, in avizul Comisiei
pentru agricultura si industria alimentara, precum si de catre membrii comisiei
sesizate in fond, si constata urmatoarele.
Majoritatea obiectiilor si propunerilor se
refera la modificarile propuse la alineatele (1), (2) si (3) ale articolului 4.
Deputatii Cosarciuc, Filat, Arama, Grozav si Raducan s-au pronuntat impotriva
operarii acestor modificari, motivul invocat fiind irationalitatea introducerii
unui nou impozit pentru agentii economici, incalcarea principiului descentralizarii
in activitatea administratiei publice locale si impactul negativ asupra
regimului de transfer al surselor financiare, acesta devenind mai greoi, de
durata mai lunga.
Comisia sesizata in fond a examinat obiectiile
si propunerile expuse, viziunea comisiei asupra acestora fiind expusa in anexa
la prezentul raport. Avem sinteza propunerilor si obiectiilor si, cu
permisiunea dumneavoastra, cred ca, daca il acceptam, comisia il propune spre
adoptare in lectura a doua. Daca sa revenim la fiecare propunere in parte sint
gata sa o fac.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimata doamna presedinte al comisiei,
Eu, in dezbaterile pentru prima lectura, am
facut referinta si la alineatul (3) al articolului 4, care urmeaza sa fie
modificat. Si am facut referire la faptul ca intentia de a modifica legea ca sa
dispara notiunea “conturile fondurilor locale respective” si sa se inlocuiasca
cu textul: “bugetul de stat al Ministerului de Finante” sa nu fie acceptata si
sa ramina in formula actuala.
Domnule Presedinte,
Eu nu am vazut in sinteza ca aceasta idee sa
fie formulata sub forma de amendament si as propune acum, sa fie supus la vot
acest amendament. Deci, ideea este ca sa fie pastrata formularea actuala si
anume: “conturile fondurilor locale respective” si propunerea sa se excluda. Si
vreau sa va spun ca noi am discutat la sedinta comisiei saptamina aceasta o noua
initiativa a Guvernului, care urmeaza sa modifice Legea politiei si cam aceeasi
idee se promoveaza. Deci, practic, administratia publica locala incet–incet incearca
sa fie data la o parte din procesul de... si sint gata de a interveni direct.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru a o accepta, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 –7.
Sectorul nr. 3 –11.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
18 voturi. Propunerea nu a fost sustinuta.
Doamna Valentina Buliga:
Desi comisia a introdus aici notiunea de
“imediat”, Ministerul transfera imediat banii catre... dar nu rezolva problema.
Domnul Marian Lupu:
Da, perfect. Alte propuneri? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului, in conditiile comisiei
sesizate in fond, adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2496.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
61 de voturi “pro”. Impotriva? Rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 0.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
11 voturi “impotriva”.
Proiectul de Lege nr.2496 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2760 privind
modificarea unor acte legislative.
Prezinta Guvernul.
Domnul Mircea Buga – viceministru al sanatatii:
Mult stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Se propune atentiei dumneavoastra proiectul
de Lege care vizeaza modificarea articolului 11 din Legea ocrotirii sanatatii,
precum si articolul 3 din Legea nr.386 din 8 decembrie 2006. Sint cunoscute
problemele cu care se confrunta sistemul sanatatii in domeniul resurselor
umane, de aceea nu ma voi referi la toate cifrele care exista in nota
explicativa a Guvernului, voi conchide numai ca, pentru extinderea facilitatilor
aprobate deja de catre Parlament, se propune, prin acest proiect de lege, o noua
redactie a articolului 11 din Legea ocrotirii sanatatii, pentru ca aceste
facilitati, despre care vorbim, sa acopere si tinerii medici farmacisti
repartizati in toate orasele si satele, comunele Republicii Moldova, cu exceptia
teritoriului de baza al municipiilor Chisinau si Balti.
Consideram ca aceste modificari, deopotriva
cu alte masuri care vor fi luate de catre Guvern, vor contribui la ameliorarea
situatiei cadrelor in sistemul ocrotirii sanatatii. As vrea numai sa solicit,
daca se permite, ca, in legatura cu faptul ca repartizarea a tinerilor specialisti
care au absolvit Universitatea de Medicina deja a inceput sa fie aprobat acest
proiect de lege in ambele lecturi, daca nu vor exista obiectii.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Si noi la fel. Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
As vrea sa va intreb: ce inseamna “cu exceptia
teritoriului de baza ale municipiilor Chisinau si Balti”? Teritoriul de baza.
Se au in vedere si satele din componenta municipiului Chisinau sau nu?
Domnul Mircea Buga:
Nu. Teritoriile de baza nu se refera la
satele din componenta municipiului Chisinau. Anume ca satele intra in aceste
categorii. Adica, toate satele, comunele si orasele, cu exceptia teritoriului
de baza. Se refera insa numai la orase.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu cred ca, a aparut o formula noua in
legislatia Republicii Moldova “teritoriul de baza”. In general, noi nu avem asa
definitie sau asa “teritoriu de baza.” Exista municipiul Chisinau si are
hotare.
Domnul Mircea Buga:
Vreau sa va zic ca aceasta formula a fost,
pina la urma, aprobata de catre Guvern si de aceea va si o prezint. Referitor
la redactia exacta, care a fost prezentata initial, nu pot sa spun.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
In aceeasi ordine de idei, formularea este
una, din punctul meu de vedere, adecvata si poate sa trezeasca multe semne de intrebare,
pentru ca si esenta a fost ca sa fie introduse si centrele raioanele, din cite inteleg
eu.
Domnul Mircea Buga:
Exact.
Domnul Vladimir Filat:
Eu am inteles aceasta, dar am inteles dupa
discutii. In sensul celor scrise vreau sa va spun ca se poate de inteles, desi
nu mai inteleg pe alocuri, interpretarile, vedeti, cum sint in Parlamentul
Republicii Moldova, ca se au in vedere numai satele din afara oraselor Chisinau
si Balti. Deci, in acest sens, eu cred ca ar trebui sa avem o specificare exacta,
ca sa nu permita interpretari. Si atunci, daca facem specificarea: “satele si
orasele, cu exceptia oraselor Chisinau si Balti”, lucrurile se clarifica. Prin
exceptie, dar nu prin aglomerarea de cuvinte si prin introducerea a unor notiuni
noi. Deci, aceasta esenta este, de fapt, in toate satele, cu exceptia oraselor
Chisinau si Balti. Si orasele, corect. Cu exceptia oraselor Chisinau si Balti.
Domnul Mircea Buga:
A fost aceasta varianta, de fapt, initiala:
“cu exceptia oraselor Chisinau si Balti”, intr-adevar cum spuneti dumneavoastra.
Insa a aparut atunci interpretarea diferita: satele care sint in componenta
municipiului Balti intra, in cazul acesta sau nu?
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule viceministru,
Exista orasul Chisinau si exista municipiul
Chisinau. Si sint definitii foarte clare reglementate de lege. Eu nu stiu cine
da interpretarile in forma in care le da. Asa ca, si in acest caz nu este o
formulare reusita.
Domnule Presedinte,
Eu cred ca, in calitate de idee si, daca
este posibil, sa fie supus votului.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint?
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Onorat Parlament,
In cadrul comisiei a fost discutat acest
proiect de lege, parvenit cu titlu de initiativa legislativa din partea
Guvernului. Comisia il sustine, avem doar avizul Directiei juridice si astazi vad
ca expresia “orase si sate, comune, cu exceptia municipiilor Chisinau si Balti,
inclusiv a satelor din componenta lor” a trezit aici discutii. Noi vom tine
cont de aceste obiectii si pentru lectura a doua va fi stipulat clar ca de
aceste facilitati se bucura toti absolventii medici si farmacisti, in afara de acei
care vor munci in orasele Chisinau si Balti.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc, doamna presedinte al comisiei.
Bine, bine. Lucram si pentru lectura a doua.
Prima lectura. Cine este “pentru”? Majoritatea, este “pentru”, ceea ce ar insemna
ca proiectul este aprobat in prima lectura. Lectura a doua. Propunere, da?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
De fapt, comisia, in acelasi sens, a
prezentat raportul. Si, in conditiile raportului comisiei, se accepta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului, in conditiile, repet,
raportului comisiei sesizate in fond, adoptarea in a doua lectura a proiectului
de Lege nr.2760. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
74 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2760 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
Cu ce continuam? Starea civila, Legea invatamintului,
da, drepturile omului. Eu propun o tema mai importanta, asistenta juridica
garantata de stat. Proiectul de Lege nr.1091 cu privire la asistenta juridica
garantata de stat. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul in cauza si constata ca, pregatind acest proiect de lege
pentru lectura a doua, au fost luate in consideratie mai multe amendamente.
Proiectul a fost supus expertizei Consiliului Europei, ale carei recomandari,
au fost luate iarasi in considerare. Totodata, pe data de 30 martie 2007 a avut
loc o masa rotunda, cu participarea expertilor Consiliului Europei, Fundatiei
“SOROS” si Asociatiei avocatilor americani. Proiectul a fost avizat pozitiv de
comisiile permanente si de Directia juridica. Toate propunerile si obiectiile
deputatilor si ale expertilor Consiliului Europei, rezultatul examinarii lor sint
reflectate in anexa la prezentul raport. In aceste conditii, comisia propune
adoptarea acestui proiect in lectura a doua, tinind cont de amendamentele
acceptate de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Propuneri in lectura a doua, tinind cont de
continutul raportului comisiei si sinteza?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Eu foarte pe scurt. Desigur, proiectul
respectiv de lege a fost discutat, s-a muncit foarte mult. Pe mine un singur
lucru ma deranjeaza: cum a aparut el pe ordinea de zi asa brusc? Fiindca au mai
fost 2–3 detalii, care, eu consider, urmau sa fie specificate.
Insa, dincolo de multe alte observatii,
care, in fond, au deja caracter tehnic, ajustarea a fost, domnule presedinte al
comisiei, facuta in sensul in care am discutat si noi cind discutam acest
proiect de lege in prima lectura. Insa un lucru as vrea ca sa il inteleg vizavi
de avocatii publici. Norma care a fost instituita in proiectul definitivat
presupune ca un avocat, care este licentiat, care are calitatile necesare, care,
in baza de contract, actualmente presteaza servicii, pentru a avea acces sau
pentru a presta servicii in cadrul asistentei juridice gratuite de stat urmeaza
sa mai treaca anumite cursuri si sa fie inscris in registrul adoptat de catre
Consiliul National, asa este sau nu?
Domnul Vladimir Turcan:
Nu cam asa. Deci, avocatul, care este deja
membru al Baroului Avocatilor, in baza contractului care va fi incheiat cu
consiliul, poate sa acorde serviciul juridic calificat.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte al comisiei,
In acest caz eu vreau sa va spun ca, in
prima faza a legii, urma sa fie specificat acest lucru, pentru ca noi avem ca
acei care urmeaza sa presteze aceste servicii sint avocatii publici si parajuristii.
Iar avocatii publici au definitie clara cine sint ei. Iar avocatii publici sint
acei care au trecut printr-o anumita procedura ca sa primeasca statutul
respectiv.
Domnul Vladimir Turcan:
Procedura respectiva se refera la parajuristi.
Dar acei care sint deja avocati, anume acel care din oficiu va acorda asistenta
respectiva in baza contractului si este acel avocat public.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei supun
votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1091. Cine este
pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 30.
Sectorul nr. 3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
62 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1091 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2474 privind
modificarea articolului 3 din Legea pentru modificarea si completarea Legii invatamintului.
Prezinta Guvernul.
Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac – viceministru al educatiei si
tineretului:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Atentiei dumneavoastra se propune spre
examinare proiectul de Lege pentru modificarea articolului 3 din Legea
nr.559-XV din 25 decembrie 2003. In esenta, acest proiect presupune deplasarea
termenului de producere a efectului juridic al legii enuntate anterior pina la
1 iulie 2009.
Drept argumente pentru sustinerea acestui
proiect as aduce, in primul rind, faptul ca marea majoritate a institutiilor de
invatamint preuniversitar privat au un caracter artizanal, oferind programe
speciale, fie cu studierea aprofundata a limbilor moderne, fie pentru copii cu
nevoi speciale.
Domnul Marian Lupu:
Doamna viceministru,
Mai compact, va rog.
Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:
Bine.
Marea majoritate a acestor institutii au
demonstrat viabilitatea de circa
12 ani. Timpul pe care l-au avut pina la moment nu a fost suficient pentru a se
racorda acelor prevederi. In acest context, as ruga mult, ca sa nu tinem in
tensiune si parintii, sa acceptati aceasta initiativa.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Nu, este mai mult o propunere decit o
observatie. Anul trecut, cind am facut acelasi lucru, am atras atentia asupra
faptului ca timpul nu este suficient. Ministerul si comisia de profil au
insistat cu incapatinare demn de o cauza mai buna asupra faptului ca timpul
este mai mult decit suficient. Eu ma tem ca si acest un an, pe care il acordam
cu titlul de exceptie nu va fi survenit.
Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:
Nu este vorba de un an, este vorba de doi
ani.
Domnul Vlad Cubreacov:
Doi ani. Atunci este bine, este perfect.
Fractiunea noastra va sustine acest proiect si propunem sa avansam mai repede.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Stimati colegi,
Eu cred ca de aceasta data Fractiunea
comunistilor va vota acest proiect de lege. Va aduc aminte ca saptamina trecuta,
tot joi, am propus sa introducem in ordinea de zi. Ati refuzat categoric, sa
vedem cum o sa votati astazi.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Doamna viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia. A, nu, stati. Cum adica al
doilea? Stati, eu stiu ca sint doua proiecte, dar eu intentionam in felul urmator.
Acest proiect, prima lectura, apoi trecem la celalalt proiect, prima lectura, functie
sa aud care este raportul comisiei, care de baza, care este de alternativa.
Acestea sint chestii...
Stimati colegi,
Nu va suparati.
Domnule Stepaniuc,
Va rog.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Intr-adevar, comisia a dezbatut acest
proiect al Guvernului. Termenul pina in 2009 noi il consideram rezonabil. Cu atit
mai mult ca o buna parte a acestor institutii s-au conformat legislatiei pe
parcursul acestor ultimi trei ani. Si din al doilea motiv, este ca citeva
dintr-insele, adica majoritatea dintr-insele, cel putin, au inceput sa
construiasca in ultimul timp cladiri.
Aceasta demonstreaza ca aceste modificari
la articolul 36, pe care le-am facut ultimii 4 ani de zile, au rezultat pozitiv.
Propunerea noastra este sa fie sustinut si proiectul Guvernului pina in 2009 de
a permuta termenele si proiectul deputatului Ivanov, care este mai modest.
Dumnealui a propus numai pina in 2008.
Domnul Marian Lupu:
Care este de baza?
Domnul Victor Stepaniuc:
De baza este al Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Cine este pentru aprobarea in prima lectura
a proiectului nr.2474 ca proiect de baza, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2312 in proiectul de
Lege pentru modificarea articolului 3 din Legea pentru modificarea si
completarea Legii invatamintului.
Autor deputatul Dumitru Ivanov, pe care il
invit pentru prezentarea proiectului.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc mult, domnule Presedinte.
Am sa ma stradui sa fiu foarte succint,
fiindca vinerea trecuta v-am spus ce am vrut sa va spun. Si sper ca m-ati inteles.
Argumentul de baza invocat de mine este ca prevederile acestui articol sint in
contradictie cu drepturile omului. Si acesta a fost acel de baza.
Eu multumesc oamenilor care s-au orientat si
au spus ca, da, noi avem astazi mai bine de 5 mii de copii si 1021 de pedagogi,
care, in pragul anului de invatamint, erau intr-o stare de incertitudine. Inca
o data, daca tineti minte, in 2005 am venit cu propunerea ca acest termen sa
fie trecut peste trei ani. Nu s-a acceptat. S-a acceptat ceea ce s-a acceptat.
Acum cu mare placere accept si initiativa Guvernului cu un termen de doi ani.
Va multumesc mult si nu pretind la mai
mult.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Ivanov.
Asa, comisia, putem sa presupunem ca ceea
ce a fost spus de la tribuna... a fost avizat si proiectul respectiv.
Stimati colegi,
In aceste conditii, cine este pentru
aprobarea proiectului nr.2312 in prima lectura in calitate de proiect de
alternativa, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul este aprobat.
Acum, avind aceste decizii ale plenului
Parlamentului, revin la proiectul nr.2474, propunindu-l dezbaterii pentru a
doua lectura. De acord? De acord. Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.
Stimati colegi,
Cine este pentru adoptarea proiectului
nr.2474 in a doua lectura, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 32.
Sectorul nr. 3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2474 este complimentat
cu proiectul nr.2312. Este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2465 pentru
modificarea si completarea Legii cu privire la avocatii parlamentari. Lectura a
doua.
Rog comisia.
Domnul Stefan Secareanu:
Proiectul de Lege pentru completarea si
modificarea Legii cu privire la avocatii parlamentari a fost adoptat la 20
iulie in prima lectura, in scopul perfectarii proiectului de lege mentionat.
Comisia pentru drepturile omului a examinat toate amendamentele si propunerile
venite atit din partea comisiilor parlamentare, cit si din partea Misiunii OSCE
in Moldova si organizatiilor neguvernamentale, acestea fiind expuse in anexa pe
care o aveti.
In consecinta, Comisia pentru drepturile
omului a decis modificarea proiectului de lege dupa cum urmeaza. La alineatul
(2) al articolului 1 din proiect, la articolul 231 alineatele (1) si
(2), cuvintele “avocatul parlamentar sau alte persoane abilitate de acesta” si
respectiv “avocatului parlamentar sau altor persoane abilitate de acesta” se inlocuiesc
cu cuvintele “avocatul parlamentar, membrii Consiliului consultativ si alte
persoane care ii insotesc” si respectiv “avocatului parlamentar, membrilor
Consiliului Consultativ si altor persoane care ii insotesc”.
Alineatul (3) al articolului 231
din punctul 2 al articolului I din proiect se completeaza la inceput cu
cuvintele “in sensul prezentei legi”.
La alineatul (2) al articolului 232
din punctul 2 al articolului I din proiect dupa sintagma “directorul Centrului”
se adauga cuvintele “in baza avizului Comisiei parlamentare pentru drepturile
omului”. La articolul 2, alineatul (1) se exclude, alineatul (2) devenind
alineatul (1).
Articolul II din proiect se completeaza cu
un nou alineat (2) cu urmatorul continut: “Dupa un an de zile de la intrarea in
vigoare a prezentei legi Guvernul, in termen de o luna, va prezenta comisiei
parlamentare pentru drepturile omului un raport privind functionarea
mecanismului national de prevenire a torturii si propuneri pentru perfectionarea
lui”.
Celelalte amendamente expuse in raportul
comisiei pentru prima lectura nu se accepta. In aceste conditii, comisia
propune adoptarea proiectului de lege nr.2465 in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte.
Alte propuneri? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr. 2465.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 33.
Sectorul nr. 3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2465 adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Hotarire nr.2464 pentru
modificarea si completarea Regulamentului privind Centrul pentru drepturile
omului.
Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Amendamentele propuse atentiei dumneavoastra
vin sa asigure amendarea Regulamentului Centrului pentru Drepturile Omului in
conformitate cu amendamentele la lege, care au fost votate odinioara de catre
Parlament. Avind in vedere ca au fost introduse amendamente in raport cu
proiectul, care a fost prezentat de Guvern, comisia a introdus unele amendamente
la proiectul nostru, care o sa fie prezentate in raportul comisiei. Rugam sa sustineti
acest proiect.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Domnule Esanu,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Stefan Secareanu:
Comisia a examinat toate amendamentele
venite pe marginea acestui proiect. Directia juridica indica formula, titlul
corect completat in corespun-dere cu articolul 25 din Legea privind actele
legislative dupa cum urmeaza. Titlul corect al proiectului de hotarire:
“Hotarire cu privire la aprobarea
Regulamentului privind Centrul pentru Drepturile Omului a structurii statului
de functii si modul de functionare a acestuia”. Asa trebuie sa fie redactat.
In continuare, comisia a urmarit ca acest
proiect de hotarire sa fie redactat in concordanta cu proiectul nr.2465.
Propunerile Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati la articolul 1 din
proiect privind excluderea din punctele 26.1, 26.2, 26.4 a cuvintelor “sau alte
persoane abilitate de catre acestia, sau membrii consiliului consultativ si de
membrii consiliului consultativ” se accepta partial.
Comisia pentru drepturile omului propune inlocuirea
cuvintelor “avocatii parlamentari sau alte persoane abilitate de catre acestia”
din punctul 26.1 cu cuvintele “avocatii parlamentari, membrii Consiliului
Consultativ si alte persoane care ii insotesc”, punctele 26.2 si 26.4 raminind
intacte. Rectificarea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie,
la articolul 1 din proiect punctul 26.3 privind substituirea cuvintelor “precum
si nu este necesara permisiunea vreunei autoritati” prin cuvintele “sau
permisiunea vreunei autoritati” ramine in vigoare.
In scopul concretizarii surselor pentru
realizarea vizitelor preventive Comisia pentru drepturile omului propune urmatorul
continut pentru punctul 26.7 al articolului 1 din proiect: “Cheltuielile pentru
efectuarea vizitelor preventive, inclusiv remunerarea expertilor, sint
acoperite de la bugetul Centrului pentru Drepturile Omului”.
Comisia pentru drepturile omului nu sustine
amendamentul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati privind excluderea
punctului 35 din Regulamentul privind Centrul pentru Drepturile Omului si se
pronunta pentru completarea acestuia dupa cuvintele: “De catre Directorul
Centrului” cu cuvintele “In baza avizului Comisiei parlamentare pentru
drepturile omului”. In aceste conditii Comisia pentru drepturile omului propune
adoptarea proiectul nr.2464.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Stimati colegi,
In conditiile raportului prezentat de catre
Presedintele comisiei sesizate in fond supun votului aprobarea proiectului de Hotarire
a Parlamentului nr.2464. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
Proiectul de Lege nr.120 pentru modificarea
si completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Este, de fapt, proiectul
completat cu proiectul nr.2521.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.120 din 12 ianuarie 2006
pentru modificarea si completarea unor acte legislative si nr.2521 pentru
modificarea si completarea Legii nr.440 din 27 aprilie 1995 cu privire la
zonele si fisiile de protectie a apelor, riurilor si bazinelor de apa din 3
iulie 2007 au fost examinate si aprobate in prima lectura in sedinta plenara a
Parlamentului din 19 iulie 2007.
Dat fiind faptul ca articolul 3 din
proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, numarul
de inregistrare 120 din 12 ianuarie 2006 trateaza acelasi subiect ca si
proiectul de Lege nr.2521 din 3 iulie 2007 pentru modificarea si completarea
Legii nr.440 din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele si fisiile de protectie a
apelor, riurilor si bazinelor de apa, in sedinta in plen a Parlamentului s-a
decis comasarea acestor doua proiecte si examinarea concomitenta a lor, luind
ca baza pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.120.
La sedinta Comisiei pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului din 25 iulie 2007 proiectul de
Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative sub nr.112(?) a
fost examinat si definitivat in baza propunerilor si obiectiilor comisiilor
permanente, deputatilor in cadrul examinarii la sedinta in plen a Parlamentului
si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.
Tinem sa mentionam ca comisia sesizata in
fond a acceptat argumentele cu privire la necesitatea completarii proiectului
de lege cu articolul 8, care ar prevedea completarea punctului 16 din articolul
8 alineatul (1) al Legii nr.445 din 30 iulie 2001 cu privire la licentierea
unor genuri de activitate cu sintagma: “activitate de evaluare a impactului
asupra mediului inconjurator”.
Modificarea propusa se face in scopul corelarii
actelor legislative cu amendamentele la Legea nr.440 din 25 aprilie 1995 cu
privire la zonele si fisiile de protectie a apelor, riurilor si bazinelor de apa
si anexa la Legea nr.851 din 29 mai 1996 privind expertiza ecologica si
evaluarea impactului asupra mediului inconjurator din proiectul de lege supus
examinarii.
Totodata, se propune completarea
proiectului de lege cu articolul 9 – „Dispozitii finale si tranzitorii”, care
ar prevedea obligativitatea efectuarii auditului ecologic de catre agentii
economici, care activeaza in zona de protectie a apelor. Atit analiza obiectiilor
si propunerilor, cit si decizia comisiei se anexeaza si este parte componenta a
prezentului raport. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune examinarea si adoptarea
proiectului de lege in prima lectura de catre Parlament.
Domnul Marian Lupu:
In a cita lectura? In a doua, da?
Domnul Vladimir Ciobanu:
In a doua lectura. Eu am spus in prima? Ma
scuzati, in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri? Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimate domnule Presedinte,
Din cite imi amintesc, am format un
amendament pe care nu l-am regasit in sinteza dumneavoastra. Era vorba de alte
bazine acvatice decit cele curgatoare, deci, lacuri si iazuri. In principiu,
parca ati fost de acord atunci. Nu stiu daca ati examinat la sedinta comisiei si
daca si aceste tipuri de bazine acvatice sint avute in vedere, pentru ca
necesita, de asemenea, zona de protectie.
Am vazut, recentul document ne-a parvenit
de la asa-zisa adunare parlamentara interparlamentara a CSI, un Cod al apelor si
bazinelor acvatice in general si am vazut ca sint clasificate aceste bazine dupa
diverse tipuri, inclusiv riurile care trec prin pesteri, care traversau
lacurile subterane din pesteri, care, de asemenea, au nevoie de protectie. Si vad
ca formula pe care ne-o propuneti acum nu se refera, cel putin, la lacurile si
iazurile de suprafata naturale sau artificiale.
Multumesc.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate coleg,
Ceea ce am discutat, am discutat fiind in
situatia examinarii, reexaminarii amendamentului la articolul 6. Noi am
convenit ca articolul 6 nu il amendam si de aceea, dar in Legea cu privire la
zona de protectie este vorba de riuri si de bazinele de apa. Deci, se incadreaza
in propunerea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc.
Domnule presedinte,
Cu referinta la articolul 13. In varianta
pe care dumneavoastra o propuneti articolul 13 alineatul (2) “in zonele de
protectie a apelor se interzice, fara coordonarea in scris cu autoritatea
centrala, abilitata de gestiunea resurselor naturale, mai bine zis Ministerul
Mediului si Ministerul Sanatatii”.
Stimati colegi,
Practica pe care am avut-o pina acum ne-a
dovedit ca coordonarile cu Ministerul Mediului, care, avind o lege care
interzicea concret extragerile si activitatile economice in zonele de protectie
a apelor, permanent au fost date avize pozitive in baza carora Camera de Licentiere
a eliberat licenta de activitate economica in zonele de protectie.
De aceea, domnule Presedinte, eu as propune
ca noi totusi, la articolul 2, sa interzicem coordonarea cu ministerele de
ramura, care, pina la urma, creeaza un spatiu de coruptie in ministerele de
ramura, pentru ministerele de ramura si noi astazi deja... exemplele eu le-am
spus. Dar totusi activitatea economica sa fie efectuata in baza expertizei
ecologice, care este un lucru foarte bun, si a evaluarii impactului asupra
mediului inconjurator, a protectiei si obiectelor concrete, care vor fi
amplasate in zonele concrete.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Atit in grupul de lucru, cit si la comisie
s-au discutat si propunerile dumneavoastra.
Domnul Alexandru Oleinic:
La dumneavoastra.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dar s-a convenit ca totusi autorul a
insistat sa se prevada dreptul Ministerului Ecologiei si a institutiei
curativ-sanitare sa se autorizeze atit asupra expertizei ecologice, cit si a
materialelor cu privire la evaluare.
Domnul Alexandru Oleinic:
Pai, noi pozitia ministerului o stim,
desigur, ea este expusa aici. Dar eu de aceea si fac o adresare fata de
Parlament, fata de colegii deputati care noi cream niste conditii foarte
serioase pentru coruptie in acest domeniu. Exemple sint pina in ziua de astazi.
Au fost eliberate licente tot la... mai bine zis avizele date de ministerele
concrete. De aceea, eu cred ca aceste coordonari trebuie sa fie concret, expres
stipulate in lege. Si atunci o sa fie alta situatie in acest domeniu.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Spuneti-mi, va rog, aceasta prevedere sau
aceasta functie a ministerului este una cu caracter permisiv sau este una cu
caracter de inregistrare, sau cum s-o numesc eu?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Nu, rezulta din punct de vedere al Regulamentului
ministerului, care inspecteaza, coordoneaza si tine...
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule presedinte al comisiei,
Daca se interzice, se coordoneaza.
Domnul Marian Lupu:
Deci, intrebarea care a fost? Fiindca se
face studiu de impact, se face expertiza ecologica si din momentul in care
aceasta expertiza si studiu de impact se fac pentru a evalua, care urmeaza sa
fie contributia acestui agent economic pentru restabilirea landsaftului? Din
momentul in care exista aceste studii, s-a stabilit, ca, uite, care sint actiunile
agentului economic? Si, in acest sens, este oare insasi aceasta coordonare cu
ministerul?
Domnul Alexandru Oleinic:
Se merge la Camera de Licentiere si se ia
licenta.
Domnul Marian Lupu:
Permisiv sau s-a inregistrat ca toate conditiile
sint indeplinite si in acest caz doar se pune o remarca, ca da, totul aici e in
ordine. Nu ca se poate sau nu se poate. Aceasta este esenta intrebarii mele.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Ramine ca autorul sa se pronunte si cu
argumente.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule presedinte al comisiei,
Pai, e si normal ca ministerul sa isi apere
pozitiile lui.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Noi in cadrul comisiei am incercat.
Domnul Alexandru Oleinic:
Coordoneaza Ministerul Mediului, coordoneaza
Ministerul Sanatatii. Aici noi stim cit costa coridoarele acestea.
Domnul Marian Lupu:
Mai calm. Sa vedem ce spune autorul.
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Coca – seful Directiei biodiversitate si resurse naturale
din cadrul Ministerul
Ecologiei si Resurselor
Naturale:
In modificarea propusa este scris:
“Coordonarea in scris se face in baza avizului pozitiv al expertizei ecologice
de stat si in rezultatul evaluarii pactului asupra mediului inconjurator.”
Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator, dupa cum este prevazut aici,
in Legea cu privire la expertiza ecologica, va fi efectuata de o institutie
absolut independenta de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. Adica, de
institutia de proiectari in constructie, care proiecteaza intreprinderile
miniere. Aceste institutii specializate vor obtine licenta speciala si vor fi
responsabile de acea evaluare a impactului. Daca institutia specializata va evalua
impactul si va spune ca nu se permite activitatea si Ministerul Ecologiei si
Resurselor Naturale nu va coordona aceasta activitate.
Domnul Alexandru Oleinic:
Activitatea nu se permite din 1999, dar pina
in 2005 s-au eliberat licente in baza avizelor pozitive date de ministerul
dumneavoastra.
Domnul Mihai Coca:
Ministerul nu da nici un aviz. Licentele au
fost eliberate de Camera de Licentiere. Ministerul numai efectueaza expertiza
ecologica a proiectelor tehnice.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu am avut o discutie cu directoarea
Camerei de Licentiere si a fost dat raspunsul concret: “Camera de Licentiere
elibereaza licentele in baza materialelor prezentate, coordonate cu Ministerul
Mediului.” De aceea, toata activitatea din partea Camerei de Comert si
Industrie a fost legitima, dar actiunile ministerului au fost contra legii,
care interzicea activitatea in zonele de protectie.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule deputat,
Noi, examinind in prima lectura aceasta
situatie, am discutat-o.
Domnul Alexandru Oleinic:
Si nu am ajuns la capat.
Domnul Vladimir Ciobanu:
De aceea am convenit si s-au facut
amendamentele respective, ca articolul 13 sa fie reglementat si creat un
mecanism strict care va asigura activitatea atit a agentilor economici, cit si
a institutiilor de control si expertiza.
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu este logic, domnule presedinte al
comisiei. Daca expertiza este pozitiva si este evaluarea impactului, atunci
care e problema coordonarii?
Domnul Marian Lupu:
Bine. Daca este propunerea, sa continuam
conform regulamentului, inaintati-o, va rog.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Eu asa am inteles ca domnul Oleinic propune
ca...
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu propun ca sa excludem coordonarea, lasind
evaluarea si expertiza, care este baza pentru eliberarea licentei de activitate
economica in zonele de protectie.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Propunerea a fost inaintata, o supun
votului. Cine este pentru a sustine aceasta propunere la proiectul nr.120, rog sa
voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul 2? 1, 2, 3.
Numaratorii:
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr. 3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
16 voturi in favoarea acestei propuneri,
care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.
Alte propuneri?
Domnul Vladimir Panfilov:
ß õîòåë áû ïîääåðæàòü êîëëåãó Êóáðÿêîâà â
òîì, ÷òî â Çàêîíå î âîäîîõðàííûõ çîíàõ è âîäîîõðàííûõ ïîëîñàõ âû äàëè íîâóþ
ðåäàêöèþ âîäîîõðàííûõ çîí è çàáûëè ïðî äðóãèå îçåðà è äðóãèå âîäîõðàíèëèùà. Ýòî
íóæíî âçÿòü èç ñòàðîé ðåäàêöèè. ß äóìàþ, ÷òî êîëëåãà ñåé÷àñ ïðåäëîæèò, ïîòîìó
÷òî ýòî â íîâîé ðåäàêöèè íå ïðåäóñìîòðåíî. Ó íàñ åñòü Ãèäèãè÷, åñòü Êîñòåøòû,
åñòü äðóãèå âîäîõðàíèëèùà, âîêðóã êîòîðûõ òîæå äîëæíû áûòü âîäîîõðàííûå çîíû è
âîäîîõðàííûå ïîëîñû.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule presedinte al comisiei,
Parca ati raspuns la intrebari.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Eu am raspuns si mai repet, noi amendam
articolul 13, care prevede interzicerea. Ceea ce tine de notiunea zonei de
protectie, sint reglementate si explicate in alte articole, articolul 6 s.a.m.d.
De aceea, acest articol noi nu il amendam, el este in vigoare. Luati Legea
nr.440 si vedeti cum este reglementat acolo.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Adica, sa intelegem si noi mai bine, inseamna
ca toate prevederile, pe care le dezbatem astazi si vor fi aplicate o data cu
adoptarea legii, se refera nu doar la apele curgatoare, dar si la lacuri,
iazuri?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da, si bazinele de apa.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Poate nu am fost inteles corect. Noi, totusi,
discutam doua proiecte de legi, dintre care unul este luat ca baza si unul ca
alternativa. Eu imi amintesc foarte bine si am verificat acum prin proiectul cu
insemnarile la dezbaterea din prima lectura, era vizat articolul 6 din Legea
nr.440, care stabilea zonele de protectie pentru piraie, riulete, riuri
mijlocii si riuri mari.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule Cubreacov,
Va raspund imediat.
Domnul Vlad Cubreacov:
Acest proiect, care a fost luat ca
alternativa, in varianta pe care o propuneti dumneavoastra, dispare in general.
Nimic nu ramine din el. Ori ideea amendamentului era la acel proiect, luat ca
alternativa, ca lacurile, asa cum spune articolul 5 din legea de baza, din
categoria bazinelor de apa fac parte: lacurile, lacurile de acumulare si
iazurile. Sa nu lipseasca atunci cind stabilim dimensiunile zonei de protectie.
Ba propunerea mea mergea mai departe si propuneam sa specificam, sa distingem intre
lacuri, bazine de apa de suprafata si subterane.
Asa cum se cunoaste, cea mai mare pestera
din Europa este in Republica Moldova, este pestera “Emil Racovita” si este
protejata de stat. Exista mai multe lacuri subterane, care necesita protectie.
Noi nu spunem nimic. Aceasta lege pacatuieste prin omisiune. Este momentul cind
putem sa ne referim la acest aspect pentru a nu reveni cu alte proiecte de legi
atunci cind ne vom complica, pur si simplu.
De aceea, propunerea este ca lacurile de
suprafata sau subterane, lacurile de acumulare si iazurile sa figureze peste
tot, acolo unde in tot cuprinsul modificarilor operate, cind vorbim de zona de
protectie.
Multumesc.
Si daca este nevoie, sa supunem acest
amendament la vot.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Nu sintem impotriva, deoarece, insasi legea
are aceasta prevedere in continutul sau. Daca undeva, in cadrul amendamentelor articolului
13, se vorbeste de riuri, apoi vom include si aspectul iazurilor si bazinelor
de apa.
Domnul Marian Lupu:
Perfect.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Deci, numai se imbunatateste. Cred ca si
autorul va fi de acord.
Domnul Marian Lupu:
Evident.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule presedinte al comisiei si
stimati colegi,
Eu cred ca, poate, ar fi mai bine ca noi sa
mergem pe varianta, ca in zonele de protectie a apelor se permit aceste activitati
prin lege organica, adoptata de Parlament. Si punem punct. Adica, nu scriem: “ca
se interzice” si mai departe mergem de acum ca fara s.a.m.d. Dar se permite
prin lege organica.
Avind in vedere ca exploatatiile in zonele
de protectie si, in general, zonele de protectie sint de importanta nationala si
pericliteaza insasi existenta statului, poftim, permitem, dar prin lege organica.
Pentru a elimina, in general, ceea ce a mentionat si colegul meu domnul
Oleinic, coruptia in acest domeniu.
Au venit aici, in Parlament, au prezentat
argumentarea necesara, ca e posibil de facut aceste activitati economice in
zona de protectie, Parlamentul adopta legea corespunzatoare si, poftim, sa activeze.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Proiectul de Lege nr.120, cineva chiar s-a
exprimat, e cu “barba destul de mare.” Agentii economici si situatia
conflictuala care s-a creat intre agentii economici si Camera de Licentiere de
acum nu mai poate fi tolerata. Si votarea acestui proiect deblocheaza foarte
multe intrebari.
Domnul Marian Lupu:
Sa procedam in felul urmator.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Va fi necesitatea de a modifica, se va veni
cu o initiativa legislativa. La momentul actual aceasta varianta trebuie sa fie
acceptata.
Domnul Marian Lupu:
Eu as ruga, memorati aceasta si, intr-adevar,
sa se vina cu un proiect, fiindca acest proiect isi trage istoria de la 12
ianuarie 2006.
Stimati colegi,
Sa tratam adoptarea acestui proiect ca o
solutie imediata pentru situatii care au fost blocate de luni de zile. Si, intre
timp, daca se gaseste o varianta si mai buna in acest sens, veniti chiar in
octombrie la primele sedinte cu o initiativa legislativa in acest sens.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Chestia consta intr-aceea ca deblocarea, pe
care dumneavoastra o aveti in vedere, va avea loc cu aceasta coordonare in
scris a autoritatii centrale, care va fi facuta prin asa-numitul geamantan cu hirtii
de valoare. Ceea ce propunem noi aceasta e foarte simplu, se permite in baza
legii.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Am inregistrat.
Stimatii mei colegi,
Este ora 18.30, suntem de la 10.00 in sedinta.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Totusi, nu sinteti corect. Articolul 6 din
Legea nr.440 este modificat
printr-un articol nou, adica, articolul 6 are un nou cuprins. Da, in legea
veche este alineatul (1): “De-a lungul malurilor riurilor si bazinelor de apa.”
Atunci, cind s-a propus ca articolul 6 va
avea un nou cuprins, nu mai sint bazinele de apa. Si foarte corect spune
colegul domnul Cubreacov. Dar dumneavoastra ori ca ati scapat din vedere, ca
atunci articolul 6 apare fara “bazinele de apa”. Am legea in fata mea.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Nu, sintem obositi. E normala situatia.
Domnul presedinte al comisiei, la propunerea de la microfonul 5, a zis ca a
acceptat propunerea si, in redactia care va fi publicata sau pe care o adoptam
noi, se schimba continutul. Si pe linga ceea ce gasiti in acest articol, gasiti
si lacurile, bazinele, subterane, tot. Dumnealui a acceptat.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu am vazut eu sa accepte.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri?
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Lectura a doua, proiectul nr.120. Cine este pentru adoptare, rog sa voteze in
conditiile discutate si in conditiile raportului. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 30.
Sectorul nr. 3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Multumesc.
Numaratorii:
Rectific.
Sectorul nr. 3 – 5.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr. 3 – 5.
66 de voturi “pro” Impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 –0.
Sectorul nr. 2 – 1.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
7 voturi “impotriva”.
Proiectul de Lege nr.120 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1825 pentru
modificarea si completarea Legii privind actele de stare civila. Lectura a
doua.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Legea nr.1825 a fost examinata si aprobata
de catre Parlament in prima lectura la data de 13 iulie 2007. In cadrul
dezbaterilor in sedinta comisiei au fost examinate amendamentele, obiectiile si
propunerile comisiilor permanente si ale Directiei juridice. Rezultatul examinarii
este reflectat in anexa la prezentul raport. Tinindu-se cont de cele expuse,
comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.1825 in lectura a doua, luind in
considerare amendamentele acceptate de catre comisie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Propuneri pentru lectura a doua?
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Supun votului adoptarea, in conditiile
raportului comisiei, in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1825. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 32.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1825 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
Proiectul nr.2626 cu nr.17 in lista de baza
o sa fie raportat pentru sedinta zilei de miine, fiindca miine, la ora 8.00 vom
discuta anumite lucruri la Biroul permanent si lasam pentru ziua de miine. Ma
refer aici la proiectul de Hotarire privind acordarea concediului de odihna
deputatilor. De fapt, stati putin, oricum si Constitutia, si Regulamentul ne
spune ca sesiunea ordinara trebuie sa se incheie nu mai tirziu de luna iulie,
pe care motiv, da, putem sa il votam. De acord.
Stimati colegi,
Aveti nevoie de prezentarea proiectului
nr.2626? Este clar? Cine este pentru? Pai, ca de obicei, de la 1 august. Deci,
majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul nr. 2626 este aprobat.
Proiectul de Hotarire nr.2805 privind
demisia unui membru al Curtii de Conturi.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat cererea domnului Cebotari Mihai, care solicita demisia din functia
de membru al Curtii de Conturi in legatura cu numirea sa in functie de presedinte
al Comisiei Nationale a Pietei Financiare. Domnul Cebotari Mihai a fost numit in
functie de membru al Curtii de Conturi prin Hotarirea Parlamentului din 29
decembrie 2005. La 20 iulie 2007 dumnealui a fost numit de catre Parlament in
functie de presedinte al Comisiei Nationale a Pietei Financiare, functie care
este incompatibila cu orice alt tip de activitate remunerata.
Totodata, articolul 14, alineatul (9) din
Legea cu privire la Curtea de Conturi prevede ca vacanta functiei de membru al
Curtii de Conturi poate interveni din mai multe cazuri, inclusiv in cazul
demisiei. Avind in vedere cele relatate, comisia propune acceptarea cererii
domnului Cebotari si votarea proiectului de hotarire care este anexa la
prezentul raport.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari? Nu sint.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire
a Parlamentului nr.2805. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
Proiectul de Hotarire nr.2735 pentru
modificarea Hotaririi Parlamentului cu privire la aprobarea bugetului Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2007. Initiativa unui grup de
deputati.
Domnule Bondarciuc,
Presupun ca prezentati si din partea
autorilor, si din partea comisiei?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorata asistenta,
Dumneavoastra aveti initiativa legislativa inaintata
de un grup de deputati. Cred ca ati luat cunostinta. Vreau sa va amintesc ca la
7 iunie anul curent Parlamentul a aprobat Legea pentru modificarea si
completarea Legii privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. La articolul
2 alineatul (1) litera (c) se prevede ca Comisia Nationala a Pietei Financiare,
in termen de doua luni de la intrarea in vigoare a legii nominalizate, va
prezenta Parlamentului propuneri pentru proiectul bugetului sau pe anul 2007.
Eu vreau sa va amintesc ca bugetul Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2007 a fost aprobat de catre
Parlament prin Hotarirea din 30 noiembrie 2006 la venituri in suma de 8
milioane 830 mii lei si la cheltuieli in suma de 8 milioane 181 milioane lei.
Conform legislatiei in vigoare, s-au propus
modificarile si majorarea venitului si cheltuielilor. Comisia pentru politica
economica, buget si finante a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului
prezentat cu titlul de initiativa legislativa de catre un grup de deputati si
raporteaza urmatoarele.
In conformitate cu articolul 6 din Legea
privind Comisia Nationala a Pietei Financiare, Comisia Nationala se finanteaza
integral din taxe si plati pentru prestarea de servicii, a caror marime concreta
se stabileste in bugetul anual al Comisiei Nationale, in limitele valorilor
specificate in lege.
Bugetul Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare pentru anul 2007 a fost aprobat si sumele sint cunoscute. Modificari
la bugetul Comisiei Nationale pe anul 2007 sint promovate tinindu-se cont
prevederile articolului 2 al Legii din 7 iunie 2007 privind Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare. Luind in consideratie ca a fost creata Comisia Nationala a
Pietei Financiare – autoritate unificata de autorizare, reglementare si
supraveghere a pietei financiare nebancare, succesoare a Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare, a Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurarilor
si Fondurilor Nestatale de Pensii si a Serviciului supravegherii de stat, a
activitatii asociatiilor de economii si imprumut ale cetatenilor de pe linga
Ministerul Finantelor, bugetul Comisiei Nationale a Pietei Financiare pentru
anul 2007 se planifica la venituri in suma de 12 milioane
850 mii lei si la cheltuieli in suma de 11 milioane 400 mii lei.
In nota informativa la proiectul de hotarire
sint descrise sursele veniturilor obtinute suplimentar, directiile de utilizare
a lor, sint expuse argumentele ce tin de stabilirea marimii taxelor si platilor
percepute de Comisia nationala, precum si a conditiilor de salarizare.
Totodata, in cadrul sedintei Comisiei
pentru politica economica, buget si finante a fost mentionata necesitatea
includerii in proiectul hotaririi a unor modificari si completari ce tin de
majorarea cheltuielilor la alineatul (6) “Procurari de utilaj” cu 150 mii lei,
din contul soldului trecator. Suma respectiva urmeaza a fi utilizata in scopul
dezvoltarii tehnologiilor informationale si de comunicatii, pentru procurarea
echipamentului respectiv.
In acest context, Comisia pentru politica
economica, buget si finante propune ca in articolul 1 alineatul (2) cifra “11
400” de substituit cu cifra
“11 550”, in alineatul (5), in anexa nr.1, compartimentul II “Cheltuieli” in
alineatul (6) cifra “300” se inlocuieste cu “550”. Si la pozitia “Total” cifra
“11 400” de substituit cu cifra “11 550”.
Totodata, in alineatul (6) anexa 2, in coloana
“Marimea taxei, platii”, cifra “0%” de substituit, dupa caz, cu cuvintele “nu
se percepe taxa” sau “nu se percepe plata”.
In comisie au parvenit avize pozitive. In
avizul Directiei juridice sint citeva propuneri ce tin de redactarea
proiectului. Noi sustinem aceste propuneri si la redactarea proiectului o sa le
introducem.
In urma celor relatate, Comisia pentru
politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de hotarire
prezentat, luind in consideratie propunerile expuse.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari?
Microfonul nr.4. Eu am rugat microfonul
nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte Bondarciuc,
In calitate de autor, avind in vedere ca
datele statistice au venit putin mai tirziu, referitor la primele brute inscrise
din platile societatilor de asigurari, azi primele sint in crestere cu peste 30
la suta, as veni cu o propunere ca taxa sa fie in marime nu mai mult de 04% la
asigurari. Suma nu se va diminua, aceasta este sigur.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimati colegi,
Noi am examinat aceasta propunere si vreau
sa va spun ca atunci cind a fost propusa initiativa legislativa, s-a luat taxa
maxima pentru companiile de asigurari. Noi putem sa introducem taxa 04 pentru a
doua jumatate a anului si sa vedem la sfirsitul anului ce surse vom primi. Dar
calculele preventive arata ca, daca noi introducem taxa de 0,4 la suta, noi vom
avea marimea veniturilor cu 350 mii mai putin, adica o sa avem la venituri 12
milioane 502 mii de lei. Eu consider ca putem sa incepem cu 0,4 pentru
companiile de asigurari.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vreau sa va spun ca astazi companiile de
asigurari nu platesc nici un banut la comisiile respective.
Domnul Marian Lupu:
Acceptat. Alte intrebari, propuneri? Nu sint.
Multumesc, domnule Bondarciuc.
La vot, Proiectul nr.2735. Cine este pentru
aprobarea acestui proiect de hotarire a Parlamentului, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
Stimati colegi,
Sintem la 18.42. Ora intrebarilor.
Azi dimineata, cind se purtau dezbateri pe
marginea ordinii de zi, a fost inaintata propunerea sa vina un reprezentant al
Guvernului, sa faca o informatie privind situatia in agricultura. Asa este. Si
daca este asa, in sala il avem pe domnul Anatolie Gorodenco, ministrul
agriculturii si industriei alimentare, pe care il invit la tribuna centrala
pentru a prezenta aceasta informatie.
Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
alimentare:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Intr-adevar efectele climaterice extreme
din anul curent au o influenta deosebita asupra celui mai important complex al
sectorului economic, ma refer la complexul agroalimentar, si situatia se agraveaza
pe zi ce trece.
Vreau sa va aduc la cunostinta unele stari
de lucruri legate de primele rezultate pe care le avem la etapa actuala si,
bineinteles, acele pierderi care sint estimate la moment. Practic, a fost
finisata recoltarea culturilor de cerealiere de prima grupa si, la moment,
vreau sa va aduc la cunostinta ca au fost recoltate circa 600 mii tone de
cereale, inclusiv 420 de mii de tone de griu.
Comparativ cu roada globala care noi am
avut-o anul trecut si cu roada medie la hectar, vreau sa va zic ca aceste
rezultate sint aproximativ de doua ori mai mici. Dar, totodata, in conditiile
anului acesta, sint niste rezultate adecvate situatiei pe care o avem la
moment.
Din rezultatele pe care le avem, vreau sa va
comunic ca pierderile care sint apreciate ca pierderi ratate de la productia
globala, numai de la aceste culturi, constituie circa 1 miliard 200 de milioane
de lei. Dar mai drastica este situatia la compartimentul legat de culturile prasitoare
si culturile tehnice, ma refer la a doua etapa.
La moment, chiar si una din culturile
rezistenta la seceta, cum este cultura porumbului, este afectata si compromisa
aproape in totalitate. Dupa estimarile specialistilor in teritoriu, vreau sa va
zic ca noi vom avea o afectiune in proportii de circa 70 la suta diminuare de
la productia globala pe care noi o prognozam a o avea.
La fel este compromisa si cultura florii-soarelui.
Avem circa 240 de mii de hectare insamintate cu aceasta cultura, dar
temperaturile care le-am avut, mai ridicate de 40 de grade, mai ales in ultima
saptamina, au facut sa avem o viziune pesimista si asupra acestei culturi. La
compartimentul respectiv am putea avea o diminuare a recoltei globale cu circa
65 – 67 la suta.
Este afectata intr-o masura deosebita si
sfecla de zahar. Am avea o diminuare, probabil, de 50 – 60 la suta, comparativ
cu productia globala care am avut-o in anul trecut. Plus la aceasta, avem, de
asemenea, afectiuni si la celelalte culturi, cum ar fi soia, tutunul si altele.
Este de inteles faptul ca aceste diminuari ale
productiei globale vor influenta intr-o masura deosebita si sectorul zootehnic,
lucru care noi in ultima perioada am inceput si am incercat sa-l reanimam si
vreau sa va zic ca chiar am avut unele succese la acest compartiment.
La moment avem o sacrificare in masa de catre
producatorii din acest sector si avem o diminuare a septelului de circa 25 la
suta.
Astazi nu este profitabil a te ocupa de
aceasta ramura a activitatii, fiindca, va dati seama, daca porumbul a ajuns la
5 lei kilogramul, bineinteles ca nu este profitabil sa produci carne.
Daca lucrurile vor continua la fel, am avea
posibilitatea pesimista sa diminuam septelul de bovine pina la sfirsitul anului
cu circa 30 la suta inca.
Probabil ca porcinele vor diminua septelul cu
circa 30 – 40 la suta (520 de mii le avem la momentul dat), si pasarile va avea
de suferit, se va diminua cantitatea de 22 milioane de capete pina la 40 – 50
la suta.
Alte doua ramuri care sint afectate de
seceta destul de excesiva sint legumicultura si pomicultura. Avem pe unele
suprafete, mai ales in centrul si sudul republicii, chiar ardere totala a
culturilor. Chiar in conditiile in care avem irigare pe o suprafata de circa 30
de mii de hectare, 11 mii sint irigate, din cele 42 de mii legumele. Chiar si in
conditiile irigarii, temperaturile care le-am avut saptamina trecuta au influentat
destul de negativ aceasta cultura. De aceea, se asteapta o diminuare a productiei
globale. Noi avem in mediu pe an circa 420–460 de tone de legume. Anul acesta
este posibil sa recoltam o productie globala de circa 250, maximum 290 de mii
de tone. Avem iarasi o diminuare de 30 – 40 la suta, dar este posibil sa fie si
mai mare.
Inca o ramura sau o cultura care ne aduce in
fiecare an profit si exporturi este pomicultura. Si la acest compartiment vom
avea diminuare. La sudul republicii avem chiar caderi in masa a fructelor. Din
cauza insuficientei de umiditate, si la compartimentul respectiv o sa avem diminuare
cu 30–40 la suta. Vom avea in jur de 290 – 300 de mii de tone de fructe,
comparativ cu 400–420 de mii media multianuala globala.
Evident ca aceste doua ramuri vor afecta
industria de procesare. Noi prelucram anual la industria de procesare circa
260-270 de mii de tone: circa
200 mii tone de fructe si 50–60 mii tone de legume. Ceea ce a solicitat
industria de prelucrare probabil ca va fi satisfacut 50 la suta, comparativ cu
mediile pe care
le-am avut pina la moment. Iarasi este o diminuare.
Care ar fi masurile imediate si de
perspectiva pe care Guvernul a intentionat sa le intreprinda pina la moment In
primul rind, tot lucrul pe care l-au facut producatorii a fost coordonat cu
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.
Activitati referitoare la diminuarea
secetei noi am inceput implementam inca cu citiva ani in urma, fiindca noi, daca
observati, avem la fiecare 5-6 ani avem cite un an secetos. Dar ultimii ani, ma
refer la 2003, ma refer chiar si la acelasi an 2004, tot am avut afectiuni de
genul acesta. Bineinteles ca 2007 nu se poate fi comparat cu nici un an secetos
pe care i-am avut. Probabil ca nu poate fi comparat chiar nici cu anul 1946.
Noi inca anul trecut am inceput evaluarile
vizavi de elaborarea unei strategii de diminuare sau de prevenire a riscurilor in
agricultura si de diminuare a pierderilor care pot avea loc in urma acestei
afectiuni. A fost, impreuna cu Banca Mondiala, efectuat un raport la
compartimentul respectiv. Acum intentionam ca, in baza acestui raport, sa
elaboram strategia respectiva pe mai multi ani.
Inca un moment pe care noi l-am anticipat,
sa zicem, dar probabil ca nu in masura necesara din cauza posibilitatilor
financiare pe care le avem, este extinderea suprafetelor irigate. Cu citiva ani
in urma am avut doar 3 mii jumatate de hectare irigate. Astazi avem 30-32 de
mii de hectare. Anul acesta la compartimentul respectiv avem chiar si doua-trei
cicluri de udare, in conditiile pe care le avem.
Bineinteles ca noi sintem preocupati de un
program de accelerare a extinderii suprafetelor irigate pina la 120-140 de mii
pe terenurile care sint de acum, cu sistemele de irigare respective, pe care
le-am avut si le avem la dispozitie si care ar putea fi revitalizate. Iar
pentru o perioada mai mare cifra aceasta ar trebui sa atinga 600 mii de
hectare. In cazul acesta, noi am putea vorbi despre o dezvoltare cit de cit
stabila, durabila a complexului agroalimentar in Republica Moldova.
Inca un moment pe care tot timpul l-am avut
in vizorul nostru, incepind cu 2005 incoace, este vorba despre Legea asigurarii
subventionate a riscurilor in agricultura. La acest compartiment, impreuna cu
dumneavoastra, am modificat de mai multe ori proportia dintre respectivele plati
pentru prima de asigurare, am modificat-o de la 20 la 50 si de la 50 la 80. In
acest context, vreau sa va zic ca nu prea avem succese la moment, dar, dupa aceea
ce am discutat cu producatorii agricoli in teritoriu, majoritatea din ei sint
convinsi ca lucrul acesta este important si pe viitor chiar si agentii
economici care crediteaza agricultura si interesati sa activeze si sa actioneze
in planul asigurarii riscurilor.
Sint si multe alte lucruri, ma refer la
programul de extindere a suprafetelor protejate de grindina. Stiti ca noi am
majorat suprafetele anul acesta pina la un milion, fiindca in cazul secetelor si
in cadrul temperaturilor excesiv de majore avem si un alt pericol, cum sint
ploile cu grindina. Pentru anul viitor, 2008, preconizam sa extindem aceste
suprafete protejate pina la 1 milion 300 sau chiar pina la 1 milion 500 de mii.
La moment, bineinteles ca se solicita din
partea Guvernului, din partea conducerii, pasi intreprinzatori in ceea ce priveste
suportul care trebuie sa-l facem imediat producatorilor agricoli. Dumneavoastra
de acuma sinteti la curent cu modificarea Legii bugetului pentru anul 2007, sinteti
la curent cu cele 80 milioane care sint alocate la subventionarea producatorilor
agricoli pentru prelucrarea solului si pentru semanatul celor 420 mii de
hectare de cereale de toamna.
Mai mult ca atit, am subventionat
suplimentar fondul de subventionare in agricultura cu inca 100 milioane, lucru
care trebuie compensat la TVA de la realizarea produselor agroalimentare in
teritoriul republicii si a produselor de uz fitosanitar si a fertilizantilor. Lucrurile
acestea se estimeaza la circa 180 milioane in ansamblu. Cred ca aceasta va fi
un impuls in activitatile legate de prelucrarea solului, numai ca avem o
problema la moment: este imposibil de prelucrat solul, fiindca, in conditiile
de seceta care sint, avem o duritate deosebita a solurilor si, in mare parte,
este imposibil sa-l prelucram.
Am facut mai multe solicitari catre
organismele internationale. Sint estimate unele pierderi, pe care le avem in republica.
Ele sint coordonate cu expertii de la FAO care activeaza in republica si se
estimeaza la circa 12 miliarde de lei la momentul dat, adica pierderi de la
productia globala ratata.
Plus la aceasta am facut mai multe discutii
cu mai multi reprezentanti ai Bancii Mondiale, ai Fondului Monetar International
si ai “FAO” in privinta unor proiecte asa de scurta durata si de lunga durata
pentru Republica Moldova, in contextul secetei pe care o avem. Astazi a avut
loc la Presedintie o intrevedere cu ambasadorii si cu partenerii pentru
cooperare, pentru suport, unde au fost puse in discutie anume aceste probleme
legate de seceta si de toate pierderile pe care le avem in complexul
agroalimentar, cu solicitarea de a ne acorda unele ajutoare la compartimentul
respectiv.
Bineinteles ca s-a facut cite ceva pina la
moment de catre Guvern, cu atit mai mult ca Comisia exceptionala republicana tine
sub monitoring toate activitatile legate de lucrarile in agricultura. Sint citeva
grupuri create, care vor monitoriza mersul lucrarilor agricole si
aprovizionarea cu seminte si cu materiale pentru agricultori. Un alt grup va
monitoriza piata cerealelor si a fainoaselor in cadrul Republicii Moldova. Un
alt grup va monitoriza starea de lucruri in ceea ce priveste preturile in
regiune si in aspect european si chiar international, pentru a tine sub control
toate momentele ce tin de importuri.
Am inaintat facilitati pe care le-ati
confirmat si dumneavoastra la importul de cereale, de fainoase si de furaje si
toate aceste lucruri vor fi monitorizate in continuare de catre Guvern, de catre
Comisia situatii exceptionale republicane. Eu cred ca aceasta ar fi informatia
pe care am dorit sa o aduc la cunostinta dumneavoastra.
Va multumesc pentru atentie si sint in asteptarea
intrebarilor pe care doriti sa mi le acordati.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
Intrebari mai sint? Da? Nu sint.
Va multumesc, domnule ministru.
Continuam. Intrebari si interpelari. Sint intrebari?
Trecem la intrebari si interpelari.
Microfonul nr.4. Poftim.
Domnul Vladimir Filat:
O intrebare, ca sa am de lucru in vacanta.
Rog Guvernul sa imi prezinte o informatie ampla vizavi de utilizarea Fondului
de rezerva de la inceputul anului pina astazi, pina la ora actuala.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ãåíåðàëüíîìó ïðîêóðîðó, ìèíèñòðó âíóòðåííèõ
äåë è Âûñøåìó ñîâåòó ìàãèñòðàòóðû. 19 ìàÿ 2007 ãîäà îêîëî 22.30 íà óëèöå Øòåôàí
÷åë Ìàðå ãîðîäà Ñîðîêè èíñïåêòîð ðåñïóáëèêàíñêîãî áàòàëüîíà äîðîæíîé ïîëèöèè
Âàäèì Áóãà ïîïûòàëñÿ îñòàíîâèòü àâòîìîáèëü ìàðêè «Nisan», ðåãèñòðàöèîííûé íîìåð
ÑÐ ÀÍ 333, êîòîðûé íå îñòàíîâèëñÿ. Ïîñëå ïðåñëåäîâàíèÿ íà ñïåöìàøèíå íà
ðàññòîÿíèè îêîëî 300 ìåòðîâ ìàøèíà îñòàíîâèëàñü. Ðàáîòíèê äîðîæíîé ïîëèöèè
ïðåäñòàâèëñÿ, âîäèòåëü íå ïðåäñòàâèë íèêàêèõ äîêóìåíòîâ è, ïî ñëîâàì èíñïåêòîðà
ÃÀÈ, áåç êàêèõ-ëèáî îñíîâàíèé íà÷àë åãî îñêîðáëÿòü, ñõâàòèâ çà ðóáàøêó.
Âïîñëåäñòâèè âûÿñíèëîñü, ÷òî âîäèòåëåì
ÿâëÿåòñÿ ïðåäñåäàòåëü ñóäà Íåãðó Àëåêñàíäðó. Íà ðàáîòíèêà äîðîæíîé ïîëèöèè
Ãåíåðàëüíîé ïðîêóðàòóðîé îòêðûòî óãîëîâíîå äåëî ïî ñòàòüå 328 è íàïðàâëåíî â ñîðîêñêèé
ñóä. Õîòåëîñü áû çíàòü, íàñêîëüêî îáúåêòèâíî ýòî äåëî áóäåò ðàññìîòðåíî
çàèíòåðåñîâàííûì ïðåäñåäàòåëåì ñîðîêñêîãî ñóäà?
Ïðîâåëî ëè Ìèíèñòåðñòâî âíóòðåííèõ äåë
ñëóæåáíîå ðàññëåäîâàíèå ïî äàííîìó ôàêòó? Äàë ëè Âûñøèé ñîâåò ìàãèñòðàòóðû
îöåíêó ñâîåìó êîëëåãå ïî ñëó÷èâøåìóñÿ ôàêòó? Ïðîøó ìåíÿ èçâåñòèòü îá ýòîì â
ïèñüìåííîì âèäå.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Doua interpelari, prima dintre care este
adresata Guvernului Republicii Moldova...
Doamna Maria Postoico:
O secunda, daca se poate. Pentru acei care
ies din sala, sedinta va avea loc miine, la ora 10.00. Continuam.
Domnul Oleg Serebrian:
...si Agentiei Nationale pentru
Reglementare in Energetica. In atentia domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si a
domnului director al Agentiei Anatol Burlacov. Recent, Institutul pentru
Dezvoltare si Initiative Sociale “Viitorul” a lansat un studiu amplu, intitulat
“Industria gazului in Republica Moldova, povara ignorantei si costul erorilor.”
Acest studiu releva o serie de siretlicuri
la care s-au dedat atit Societatea pe Actiuni “Moldovagaz”, cit si Guvernul si
alte organe ale administratiei publice centrale si locale, actiuni care au avut
ca rezultat impovararea cetatenilor Republicii Moldova cum ar fi: determinarea
ilicita a consumatorilor sa contribuie financiar la constructia si extinderea
gazoductelor, umflarea nejustificata a datoriei fata de Concernul rus
“Gazprom”, umflarea tarifului la gaz prin includerea in el a componentelor
nejustificate, includerea in tariful consumatorilor din dreapta Nistrului a
cheltuielilor aferente regiunii transnistrene, marirea ilegala a marjei de
profitabilitate, micsorarea bazei de calcul, includerea in tarif a penalitatilor
pentru achitarea intirziata a gazului si a ratei dobinzii la creditele pentru
acoperirea datoriilor fata de “Gazprom” etc.
Studiul mentionat mai constata un sir de
infractiuni comise in toti anii de dupa proclamarea independentei, care au condus
la subevaluarea patrimoniului Republicii Moldova, la cresterea artificiala a datoriilor
fata de furnizorul rus “Gazprom”, cedarea patrimoniului la infiintarea Societatii
pe Actiuni “Moldovagaz”.
In acest context, in temeiul articolului
105 al Constitutiei si al articolului 125 din Regulamentul Parlamentului, va
solicit explicatia asupra actiunilor pe care le intreprind institutiile pe care
le conduceti pentru ameliorarea situatiei energetice, descrise in studiul
citat, precum si asupra masurilor pe care le-ati luat sau le veti lua in
vederea protejarii intereselor legitime ale consumatorilor si ale statului.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
O interpelare adresata Prim-ministrului
Vasile Tarlev. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la
dezvoltarea regionala. Conform acestei legi, Guvernul urma in doua luni sa
adopte Regulamentul cadru al Consiliului regional pentru dezvoltare si
Regulamentul cadru al Agentiei pentru dezvoltarea regionala.
Pina la moment aceste regulamente nu sint
adoptate si, in legatura cu aceasta, nu pot fi constituite consiliile regionale
pentru dezvoltare. Interpelarea este: cind Guvernul are de gind sa indeplineasca
legea si sa adopte aceste doua regulamente-cadru, ca sa fie posibila formarea
consiliilor regionale si agentiilor pentru dezvoltare regionala?
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Solicitari mai sint? Incheiem subiectul dat
si trecem la declaratii.
La microfonul central se invita domnul
Varta.
Domnul Ion Varta:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Printr-o decizie speciala a Colegiului
Ministerului Educatiei si Tineretului, incepind cu 1 septembrie 2006, in invatamintul
preuniversitar din Republica Moldova a fost introdusa o noua disciplina scolara,
asa-numite istorie integrata. Acest lucru s-a realizat prin intermediul suprimarii
metodei clasice de predare si studiere a istoriei in baza a doua discipline scolare
distincte - cea universala si cea nationala.
Reamintim ca aceasta operatiune a fost infaptuita
cu comiterea unor numeroase abuzuri si abateri de la normele si prevederile in
vigoare cu referire la invatamintul preuniversitar din tara noastra.
Implementarea respectivei metode de predare, studiere a istoriei in versiunea
ideologilor partidului de guvernamint, s-a produs prin incalcarea moratoriului
asupra predarii istoriei in scolile din Republica Moldova, instituit in baza
rezolutiilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 24 aprilie si 22
septembrie 2002.
Experimentarea asa-ziselor manuale de
istorie integrata s-a transformat intr-o banala si penibila parodie a unui
experiment scolar. Experimentul a fost precedat de o campanie dezgustatoare de
denigrare a manualelor de istorie, atunci inca in vigoare, si a autorilor
acestora.
Atacurile murdare si calomnioase erau indreptate
concomitent si impotriva expertilor europeni din cadrul Consiliului Europei si
a celora de la Banca Mondiala, care au vizat pozitiv respectivele manuale si
le-au recomandat pentru a fi utilizate in invatamintul preuniversitar din
Republica Moldova.
Completarea echipei de profesori experimentatori
s-a facut cu multiple abuzuri. Cei care nu manifestau dorinta sa experimenteze
erau constrinsi sa accepte in urma unor indicatii cu caracter ultimativ din
partea superiorilor lor sau in urma utilizarii unor procedee de corupere:
acordarea unor grade pedagogice nemeritate, a unor suplimente la salarii,
promovarea in functii de conducere. Sint doar citeva din pirghiile utilizate de
guvernanti pentru coruperea unor profesori de istorie si inregimentarea lor sub
flancul revansei comuniste in invatamintul istoric din tara
noastra.
In pofida tuturor eforturilor intreprinse,
acest simulacru de experiment a esuat in mod lamentabil. Esecul rusinos s-a
datorat si unei selectiuni paguboase a autorilor manualelor de istorie integrata.
Acestia au fost promovati in baza loialitatii si servilismului fata de
politrucii partidului de guvernamint, ignorindu-se cu desavirsire principiul
competentei si profesionalismului celor care urmau sa elaboreze respectivele
manuale.
In plus, pe parcursul implementarii acestei
diversiuni impotriva adevarului istoric si a fiintei nationale a poporului
Republicii Moldova, a persistat si o secretomanie absoluta. Numele celora care
au fost fortati sa experimenteze si a celor care au trudit la scrierea acestor
pseudomanuale a constituit pe durata anilor 2002-2006 un mare secret de stat. In
consecinta, aceasta secretomanie a nascut monstri.
Respectivele pseudomanuale au reanimat cele
mai monstruoase dogme si ineptii cu referire la istoria noastra nationala, dar si
la cea universala, o buna parte dintre acestea fiind lansate de catre ideologii
“cominternisti” inca in perioada interbelica.
In felul acesta, faimoasa scriitura
«Êðàòêèé êóðñ â ÂÊÏÁ», care a constituit multi ani cartea de capatii a comunistilor
sovietici, iata ca prezinta aceeasi importanta si pentru autorii manualelor de
istorie integrata din Republica Moldova de la inceput de mileniu trei.
Astfel, ideologia comunista de spetie veche
a fost reanimata in paginile unor manuale scolare de istorie. Ideologizarea si
politizarea acestor manuale in varianta comunista urmareste indoctrinarea
elevilor in scopul subordonarii lor politicilor partidului de guvernamint,
transformarea reprezentantilor tinerii generatii intr-o masa confortabila de
manevra in scopuri meschine politicianiste, urmeaza sa se realizeze prin
intermediul mancurtizarii si deznationalizarii acestora si prin intermediul
cultivarii unor fobii regretabile.
Angajarea unor persoane incompetente la
scrierea respectivelor manuale a generat si un alt efect regretabil. Majoritatea
absoluta din opera acestor scriitori contine mii si mii de erori, greseli de
ordin cognitiv, factologic, metodic, gramatical etc. Aceste grave carente, de
care sufera respectivele manuale, le pun in imposibilitatea de a fi utilizate
la lectiile de istorie. Asemenea opinii au fost exprimate de numerosi profesori
de istorie pe parcursul acestui an de studii.
Tentativa Presedintelui Vladimir Voronin de
a diminua efectele criticilor specialisti in domeniu prin intermediul
instituirii unei comisii ad-hoc in cadrul Academiei de Stiinte a Republicii
Moldova, insarcinata sa evalueze respectivele manuale, s-a transformat, de
asemenea, intr-o trista parodie. Selectarea pe sprinceana a membrilor acesteia
a redus la zero posibilitatea formularii unor aprecieri critice referitoare la
aceste manuale esuate.
In locul unei examinari pertinente si
profesioniste a acestor manuale, respectiva comisie a lansat niste aprecieri
laudative si adulatoare. Prin intermediul unei atare prestatii lamentabile,
aceasta comisie s-a descalificat in mod iremediabil. Anume din aceste
considerente in una dintre sedintele plenare ale Parlamentului nostru, din luna
februarie, anul curent, lansasem de la aceasta tribuna in numele Fractiunii
Partidului Popular Crestin Democrat ideea cu privire la necesitatea imperioasa
a instituirii unei noi comisii, pentru evaluarea obiectiva a manualelor de
istorie integrata. Instituirea unei veritabile Comisii Nationale, alcatuita din
cei mai valorosi istorici, pe care ii are la ora actuala Republica Moldova, din
cele mai calificate cadre pedagogice universitare si din invatamintul
preuniversitar ar constitui solutia optima pentru depasirea acestui impas in
care s-a pomenit invatamintul istoric din Republica Moldova.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la
ora 10.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Sedinta s-a incheiat la ora 19.15.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.