version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA OCTOMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 26 octombrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3366 pentru modificarea articolului 5 din Legea nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3375 privind aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la contractul de transport international auto de pasageri si bagaje (CVR), semnata la Geneva la 1 martie 1973.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3421 pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul privind adoptarea de reglementari tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum si echipamentelor si componentelor ce pot fi montate si/sau utilizate pe autovehicule, adoptat la Geneva la 25 iunie 1998.

6. Dezbaterea si respingerea proiectului de Hotarire nr.2751 privind formarea Comisiei speciale pentru examinarea cazurilor de abuz al organelor de forta in baza plingerilor cetatenilor pe faptele incalcarii drepturilor constitutionale si libertatilor cetatenilor.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3444 privind ameliorarea situatiei economico-financiare a IS Moldtranselectro si anularea unor sanctiuni.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3306 cu privire la completarea si modificarea unor acte legislative (Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti art.1, 2 s.a.; Codul de procedura penala art.51; s.a.).

9. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1338 privind modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

10. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 2 10 noiembrie 2006.

11. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

12. Declaratia domnului deputat Igor Klipii (Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal).

13. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

14. Declaratia domnului deputat Gheorghe Susarenco (Partidul Popular Crestin Democrat).

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 82 de deputati. Absenteaza deputatii: Marian Lupu, Iurie Rosca, Stella Gherman, Nicolai Gutul Grigore Petrenco, Mihail Sidorov, Victor Stepaniuc, Alexandru Lipcan, Serafim Urechean, Vlad Cubreacov, Valentina Serpul, Efim Agachi, Vladimir Filat in delegatie; Semion Dragan, Petru Gozun, Afanasi Mandaji, Vasile Balan, Vasile Colta, Dumitru Diacov, Nicolai Deatovschi.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

La ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la sfirsitul sedintei.

 

Doamna Maria Postoico:

Ca declaratie, da?

 

Domnul Igor Klipii:

Da.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna vicepresedinte al Parlamentului,

As avea sugestia ca dumneavoastra, in numele Parlamentului, sa felicitati intreaga natiune romana de pe ambele maluri ale Prutului, inclusiv pe neromani, in legatura cu alegerea in cadrul proiectului Cei mai mari romani a domnitorului nostru moldovean-roman Stefan cel Mare ca cel mai mare roman.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu, din numele fractiunii, rog sa fie retrase de pe ordinea de zi proiectul nr.172 si proiectul nr.173, numerele curente 4 si 5.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine.

In continuare microfonul 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Din partea fractiunii propun ca proiectul nr.2783 sa fi exclus din ordinea
de zi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Luind in considerare ca autorul este in deplasare, rugam aminarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege nr.2777 pentru joia viitoare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Postoico,

Va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei. Si as mai avea o propunere pentru sedinta noastra. Dupa cum stiti, pe data de 20 octombrie a avut loc o manifestare de protest a Societatii Orbilor din Republica, care a implinit 60 de ani si numara peste vreo 8 500 de oameni.

Pentru 13 noiembrie, Ziua mondiala a invalizilor, urmeaza sa mai aiba loc o manifestare de protest a acestor oameni demni de compasiunea noastra. Manifestarea, cum stiu, este cauzata de faptul ca a fost o reducere de 250 de persoane a numarului de angajati la Intreprinderea Lumintehnic, care functioneaza din anul 1965.

Eu am fost rugata, in cadrul emisiunii Antena C, sa intervin in apararea acestei categorii de oameni defavorizati ai societatii. Si vreau sa va amintesc ca anterior a fost efectuat un control al Curtii de Conturi asupra activitatii Societatii Orbilor si a structurilor afiliate. Si consider ca ar fi bine ca noi, acei care trebuie sa cerem Guvernului sa aiba grija de acesti oameni, sa solicitam Guvernului ca sa vina cu un raport, cum vede el rezolvarea acestei probleme foarte stringente?

Vreau sa va spun ca este vorba chiar de unele familii in care sint trei nevazatori. Poate ca ar fi bine ca sa constituim si o comisie parlamentara, sa discutam cu acesti oameni. Si as propune si as insista ca sa facem totul ce depinde de noi, ca sa nu ii lasam in voia soartei. Pentru ca, desi sint nevazatori, ei vad in Parlament o speranta in a le rezolva situatia. Ei nu vor nimic altceva de la noi decit sa ii ajutam ca sa munceasca. Va rog sa supuneti votului sa vina Guvernul cu un raport si sa formam o comisie ca sa ne ocupam de aceasta problema.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Albert Datco:

.

, . . . , , .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu as dori sa ma inscrieti si pe mine la compartimentul declaratii, unde vreau sa imi expun punctul de vedere vizavi de activitatea actualului Parlament.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vreau sa vin si eu intru sustinerea propunerii doamnei Pavlicenco. Si, desigur, sintem surprinsi ca, de fiecare data, colegii nostri din fractiunea majoritara gasesc ca ei deja se ocupa de aceasta problema. Comisia sa fie nu numai pe secret, sa fie transparenta, intr-adevar, sa fie o comisie unde sa fie implicate toate fractiunile, inclusiv deputatii independenti. Fiindca am si eu o adresare, am avut in audienta mai multe persoane. Cind a fost examinat proiectul cu privire la tarifele vamale, chiar am cerut ca, pentru productia fabricata de Societatea Orbilor, sa se ia in vedere ca aceasta sa fie competitiva pe piata republicii noastre. Deci, o comisie mixta, nu numai din fractiunea majoritara.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi deputati,

Mie imi pare foarte rau ca de multe ori se incearca sa se monopolizeze unele categorii de cetateni. Si ca presedinte al comisiei, colegii mei sint martori cind am spus nu o data in comisie, ca protectia sociala a tuturor categoriilor de cetateni, sanatatea si familia cetatenilor nostri nu trebuie sa aiba culoare politica.

De aceea, am spus ca in comisie au parvenit aceste adresari si membrii comisiei: doamna Golban, domnul Eremciuc, doamna Buliga si alti colegi au fost implicati si sint la curent cu aceste probleme abordate. Si am discutat in comisie si vom mai discuta ulterior. Dar, trebuie sa fim, intr-adevar, obiectivi, ca mina de ajutor, pe care o vom intinde acestor oameni, sa fie cu adevarat simtita.

Si la capitolul Protectia nevazatorilor, intr-adevar, am avut si initiative legislative si audieri, si participare la diferite intruniri cu ei. Si imi pare rau cind se incearca inca o data monopolizarea diferitelor categorii. Noi vom examina obiectiv aceasta situatie, ne vom intilni cu oamenii si vom incerca tot posibilul ca aceste persoane sa simta acest ajutor si grija din partea noastra.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Doamna Presedinte al sedintei,

Pe parcursul a mai multor saptamini de zile un grup de proprietari de microbuze incearca sa isi solutioneze problemele in Guvern. Aseara, resursele informationale au anuntat ca ei nu au gasit acolo suportul care l-au asteptat si, de aceea, astazi ei vor veni in vizita la Parlament. Propun sa facem un grup de lucru sau o comisie parlamentara care sa examineze acest caz si sa incercam sa ajutam acest grup de oameni.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

In cadrul ultimelor sedinte in plen, deseori se admit incalcari ale Regulamentului de activitate. Astfel, interventiile deputatilor din opozitie, inclusiv aparitiile mele la microfon, sint comentate de mai multi deputati din fractiunea majoritara. Cind reaparem noi la microfon si incercam sa reprosam sau sa indreptatim pozitia, ni se aduc obiectii ca deja nu am fost vizati. Astfel a fost chiar si in cadrul interpelarii cu privire la cursul de Istorie integrata.

De aceea, va rog respectuos, ca, in cadrul sedintei de astazi, sa curmam aceasta practica si, de asemenea, pe viitor ea sa nu fie admisa.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Eu as ruga, din partea fractiunii, ca pentru astazi sa fie introdusa in ordinea de zi o informatie a domnului ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor din Republica Moldova Miron Gagauz, in legatura cu, practic, blocarea cailor ferate ale Republicii Moldova. Cunoastem din presa ca, in zilele apropiate, va fi anulata si cea mai importanta ruta Chisinau Moscova, trenul nr.47. La hotarele republicii stau sute de vagoane incarcate cu marfuri din Republica Moldova. Intilnirile cu partea cailor ferate din Ucraina si Rusia nu au adus la un rezultat pozitiv.

Deci, eu cred ca este o situatie critica in viata economica a Republicii Moldova. Si rugam ca astazi domnul Gagauz sa ne ecplice care este iesirea? Ce face Guvernul in acest domeniu?

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

E tot?

Stimati colegi,

La ordinea de zi, au parvenit citeva propuneri. O sa le iau pe rind, dupa cum au fost prezentate. Deci, acestea tin de audierea raportului Guvernului si la formarea unei comisii mixte referitor la cetatenii nevazatori. Propunerile au fost inaintate de doamna deputat Vitalia Pavlicenco si de doamna deputat Valentina Cusnir.

Doamna Buliga ne-a informat ca comisia de profil examineaza foarte minutios aceasta chestiune, deci, colecteaza toata informatia. Probabil, ati sugerat o opinie ca, in primul rind, sa examineze comisia. Totusi, aceste propuneri din partea deputatilor au fost inaintate, noi trebuie sa le punem la vot. Cine este pentru formarea unei comisii mixte la aceasta chestiune, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 15.

 

Doamna Maria Postoico:

...20. Chestiunea ramine sa fie examinata in comisia de profil, apoi sa fie prezentat raportul pentru a lua cunostinta si, dupa caz, se va hotari.

Alta chestiune a fost inaintata de domnul deputat Gutu privind audierea informatiei ministrului transportului si gospodariei drumurilor, care a fost referitor la blocarea cailor ferate, cu invitarea ministrului la Ora Guvernului. Deci, noi o sa-l consultam acum care e posibilitatea si pe parcurs o sa va informam.

Referitor la domnul Untila cu microbuzele. Astazi, la Ora Guvernului va fi in fata noastra informatia, unde, de la Guvern, ne vor informa si atunci se va decide. Se accepta, da?

Va multumesc.

Alte chestiuni nu sint inaintate?

Va multumesc mult.

Ordinea de zi. Cine este pentru... Da, dumneavoastra de asemenea...?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu as fi vrut ca dumneavoastra numai sa concretizati ca informatia care va veni de la Guvern... a fost interpelarea domnului Braghis si nu ceea ce a cerut astazi domnul Untila, da?

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, desigur, la Ora Guvernului va fi anuntat cine a inaintat aceste interpelari.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3366 pentru modificarea articolului 5 din Legea nr.1569 cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Sergiu Sitnic directorul Directiei generale dezvoltarea societatii
informationale:

Ministerul Dezvoltarii Informationale prezinta modificari in Legea despre posta, cu excluderea din articolul 5 alineatul (1) litera d) a mentiunii: cu exceptia acelor prevazute la articolul 8.

Se refera la articolul pentru introducerea materialelor si bijuteriilor in Republica Moldova. Mentiunea: cu exceptia a celor prevazute la articolul 8 interzice. Insa, luind in considerare ca Republica Moldova a ratificat Conventia universala a Postei Universale, a Uniunii Postei Universale, este necesar de a aduce in concordanta legislatia nationala cu aceasta Conventie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule raportor,

Spuneti, va rog, nu ati discutat cu reprezentantii Ministerului Afacerilor Interne, care sint temerile ca ei nu au sustinut aceste modificari, argumentind ca aceasta va aduce la cresterea intrarii in tara a acestor obiecte si bijuterii din metale si pietre pretioase. Au cifre concrete? Au mecanisme care nu vor permite aceasta? Sau vor duce la cresterea numarului de contrabanda cu aceste produse?

 

Domnul Sergiu Sitnic:

Nu cred ca cifre, mai mult este o presupunere a specialistilor de la Ministerul Afacerilor Interne. Consider ca in insusi motivarile lor ei putin contrazic unii, adica insasi motivatiile lor. Insa cifre concrete nu sint. Este vorba ca, in cazul in care aceste bijuterii sau materiale pretioase au fost introduse in Republica Moldova, insa nu au fost declarate, ele in orice mod sau in orice caz au fost introduse.

Este vorba despre intrarea legala sau de a introduce legal aceste bijuterii. In cazul in care ele vor fi introduse sau trimise in cutii postale legal, atunci, in acest caz, ele se vor impozita in ordinea stabilita de Serviciul Vamal. Este vorba despre o aducere in concordanta a legislatiei.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu, noi sustinem acest proiect de lege. Pur si simplu, nu am inteles temerea Ministerului Afacerilor Interne. Deoarece, intr-adevar, aceste obiecte si bijuterii cad sub incidenta procedurilor vamale si impozitarii conform legislatiei in vigoare.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule raportor,

Noi, in avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, am solicitat ca in momentul prezentarii acestui raport sa fie prezentata si informatia daca Serviciul Vamal este disponibil de a asigura acest control a acestor colete.

Domnul Sergiu Sitnic:

Insusi introducerea modificarilor a fost cauzata anume de solicitarile Serviciului Vamal, fiindca ei in permanenta mentionau ca ei respecta legislatia nationala si este necesar de adus in concordanta. Daca este necesar, noi vom aduce aceste solicitari din partea Serviciului Vamal.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu inteleg, dar, practic, sa spunem daca acest colet vine in raionul Donduseni sau in alte localitati, Serviciul Vamal va fi in stare sa asigure acest control in orice localitate unde poate sa parvina acest colet?

 

Domnul Sergiu Sintnic:

Este sarcina Serviciului Vamal sa asigure.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu inteleg ca este sarcina. Noi trebuie sa fim ferm convinsi ca nu numai este pus in sarcina, dar ei sint disponibili si in stare sa efectueze acest control. Iata care e problema.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule raportor,

Vreau sa imi raspundeti la o asemenea intrebare. Spuneti-mi, va rog, pe cine favorizam noi prin introducerea unei asemenea schimbari sau modificari a legislatiei? Nu credeti dumneavoastra ca noi ii favorizam nu pe acei mai nevoiasi, dar ii favorizam pe acei care si asa pot introduce prin vama normal, pe la punctele de intrare in tara acele obiecte pretioase, care acolo, la vama, pot fi pretuite la justa valoare? Iar la posta din satul Chiscareni sau din satul Bulboaca, sa zicem asa, daca va veni vamesul pe 15 20 de minute ca sa pretuiasca acest pret, nu are nimic la mina ca sa puna un pret, care necesita sa il puna atunci.

Deci, atunci va fi pretul acela care il va declara persoana. Va spune: da, el costa atit. La vama noi putem pune pretul, fiindca avem toate documentele sub mina si putem pretui, chiar putem face si o analiza oarecare, iar la posta nu. Vreau sa imi raspundeti la intrebarea aceasta: pe cine favorizam noi cu asemenea schimbari in legislatie?

 

Domnul Sergiu Sitnic:

In primul rind, in cazul in care vorbim, ca este necesar de a ridica nivelul sau gradul de activitate al Serviciului Vamal, eu consider ca acesta este numai un beneficiu al Serviciului Vamal. In cazul de fata eu consider ca nu este pentru ce noi facem aceasta. Vorbim ca dorim sa ne racordam la valorile europene si, probabil, tot aici, in Parlament, am ratificat aceasta Conventie. Si iata in cazul de fata noi aducem legislatia nationala in raport cu Conventia adoptata in Parlament. Deci, pur si simplu, se fac racordarile respective in legislatie. Adica, ma repet de fiecare data si-i tot. In cazul aprobarii acestei legi, eu consider ca Serviciul Vamal va intreprinde masurile respective, pentru a asigura respectarea legii si a impozita coletele care vor fi anuntate oficial si legal ca ele sint cu bunuri, cu bijuteriile respective.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule raportor,

Nu sinteti convingator. Nu va reusi Vama sa faca acest lucru. O sa treaca putin timp si o sa vedeti.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Domnule raportor,

De fapt, este salutabil faptul ca noi incercam sa armonizam legislatia Republicii Moldova, s-o racordam la acele conventii internationale pe care noi le-am ratificat aici, in Parlament. Dar avem un caz concret, totusi, din discutiile care le tinem acum in Parlament asupra acestui proiect, care vor fi mecanismele pe care le va implementa Serviciul Vamal pentru monitorizarea acestui proces?

Cum va monitoriza? Dumneavoastra ati spus ca va face Serviciul Vamal. Cum va monitoriza Serviciul Vamal acest proces? Dumneavoastra va dati bine seama ca obiectele din pietre si metale scumpe sint obiecte de lux, obiecte foarte scumpe. Pot fi si obiecte foarte scumpe si atunci cum va monitoriza Serviciul Vamal acest proces si cum va estima preturile acestor obiecte in vama, in baza caror documente sau in baza caror proceduri? Eu va ascult.

 

Domnul Sergiu Sitnic:

Probabil, totusi tine de competenta specialistilor din Serviciul Vamal. Adica este nevoie, in cazul de fata, probabil, daca apar asemenea intrebari, este necesar de a discuta care va fi mecanismul de asigurare? Eu acum vorbesc despre racordarea legislatiei cu conventiile pe care noi le-am ratificat. Adica, primul pas, pe urma se discuta al doilea pas si tot asa in continuare.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Doamna Presedinte,

Eu as ruga... Eu inca o data vreau sa mentionez ca noi salutam racordarea legislatiei noastre la cele internationale. Dar ar trebui sa avem niste mecanisme clare de implementare si de control asupra acestor procese. De aceea, deocamdata astazi, noi nu avem o claritate in procedura de monitorizare a acestui proces, eu propun ca acest proiect de lege sa fie expediat in comisie pentru niste consultari suplimentare.

 

Doamna Maria Postoico:

Clar.

Domnule Sitnic,

Multumesc.

Comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice, initiativa legislativa a Guvernului.

In scopul ajustarii legislatiei nationale la prevederile Conventiei postale universale si a Protocolului ei final, ratificate de Republica Moldova prin Legea nr.318-XV din 30 septembrie 2004, autorii proiectului propun de a oferi posibilitate cetatenilor Republicii Moldova de a introduce si scoate, prin intermediul Postei Internationale, a obiectelor si bijuteriilor din metale, din pietre pretioase din Republica Moldova.

Proiectul in cauza a fost avizat pozitiv de toate comisiile parlamentare permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului cu unele propuneri care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Tinind cont de cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului in prima lectura. Si voi incerca sa raspund succint la unele intrebari care au fost puse de catre domnul Bolboceanu.

Domnule Bolboceanu,

In primul rind, legea actuala prevede introducerea si scoaterea acestor bunuri pretioase din Republica Moldova. Modul de pretuire este stabilit in Vama si ele si acum se introduc si se scot. Noi vorbim in legea actuala despre introducerea si scoaterea prin intermediul postei. La intrebarea: va fi in stare Vama sa controleze ori nu? La noi aceasta intrebare si in comisie a aparut si vreau sa va spun ca,
intr-adevar, aici sint careva probleme, dar aceste colete postale vor fi trimise nu in fiecare sat. Cetateanul daca are necesitate sa transmita aceste bunuri, ele vor fi trimise la centrele raionale. Iar in centrele raionale vor fi aceste puncte vamale. Evident in orasele mari numaidecit, ele de acum trebuie sa fie si este control si preturile vor fi efectuate de catre ei.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca in acest caz, pornind de la informatia prezidata de catre presedintele comisiei, va fi necesar ca data intrarii in vigoare a legii sa fie verificata din punct de vedere...

 

Domnul Iurie Stoicov:

...al posibilitatilor Serviciului Vamal.

 

Domnul Vladimir Turcan:

...al crearii acestui mecanism din partea Serviciului Vamal, care ar permite monitorizarea intocmai.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Noi sintem urgentati de cineva pentru a modifica, eu stiu, aceasta lege, acest compartiment sau, pur si simplu, sint niste interese ale unor grupari de oameni, care sint cointeresati in acest domeniu?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu nu cunosc interesele ale caror grupari de oameni, dar noi stim si alta informatie ca peste hotare la noi lucreaza un mare numar de populatie. Si aceasta se face, daca doriti, si in favoarea acestor cetateni.

 

Domnul Ion Gutu:

A doua intrebare. Se are in vedere, cind ati spus Posta Internationala, care posta se are in vedere? Care sistem postal?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Intreg sistemul postal, care transmite aceste colete postale internationale, se are in vedere in afara Republicii Moldova.

 

Domnul Ion Gutu:

Este sistemul postal international DEACEL, eu stiu, UBS, unde sint puncte vamale, este clar. Sint specialisti, tot absolut. Dar sa luam Posta Moldovei, acolo unde nu sint specialisti si acest sistem de posta internationala specializata poate fi inca discutat. Dar daca noi vorbim pentru intreg sistemul postal si eu stiu, care se afla si in sate si raioane, aceasta este imposibil.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Sergiu Sitnic:

O explicatie ce inseamna Uniunea Postala Universala. Este o organizatie internationala in care intra 190 de tari. Ratificind Conventia respectiva, noi am intrat in rindul acelor 190 de tari care respecta unele si aceleasi reguli.

 

Domnul Ion Gutu:

Va multumesc.

Eu nu am asteptat un asemenea raspuns, fiindca nu este necesar. Eu am intrebat: sint sisteme informationale postale specializate, care sint strict reglementate, sint puncte vamale? Deci, noi la care sistem postal ne referim? La care structuri? Posta Moldovei numai sau...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Evident, noi vorbim de Posta Moldovei, nu de alte sisteme din afara.

 

Domnul Ion Gutu:

Atunci noi trebuie sa clarificam.

Stimati colegi,

Eu cred ca este o decizie pripita. Nu avem noi atitea, eu stiu, zacaminte in republica sau, eu stiu, obiecte pretioase de care trebuie urgent sa eliberam tara. Si cred ca orice aderare trebuie sa fie gindita. Nu cred ca este o problema stringenta astazi pentru Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra ati spus ca sint diferite modalitati de apreciere a costului marfurilor care sint trecute peste frontiera Republicii Moldova. Cu adevarat, ele sint in Codul vamal. Numai ca in majoritatea cazurilor ele incep de la invoice si pe urma se termina cu diferite modalitati de apreciere, in dependenta... la ochi sa spunem asa, cum decide vamesul respectiv.

Eu personal am primit nu demult un colet care nu continea nimic pretios, care era declarat de 100 de lei pretul. Nu stiu daca costa acest obiect, chiar poate mai putin costa de 100 de lei. Vama nici nu s-a apropiat. Poate s-a speriat de mine ca eram deputat, de aceea nu au venit. Eu am fost la posta si am primit acest colet. Vama nici nu s-a apropiat. Repet, la Posta centrala de la Gara Feroviara din Chisinau. Dumneavoastra vreti ca la Vama de la Briceni cineva sa se apropie? Sau de unde?

Nu exista sistemul respectiv, eu de aceea si spun inca o data ca daca ar fi, ar exista acest sistem astazi in tara, eu nu as pune intrebare. Dar acest sistem astazi nu este dezvoltat asa cum se propune. Si atunci, cind noua ni se spune permanent aici, in sala, ca legislatia europeana... da, sint de acord si trebuie sa racordam legislatia europeana.

Numai ca noi racordam cu dumneavoastra un segment foarte ingust, deschidem portile pentru niste lucruri foarte interesante, iar peste o saptamina, doua luni, eu stiu cit incolo, o sa incepem iarasi, in mod de urgenta, cica, sa ajustam legislatia. Iar acei care deja au avut de folosit aceasta saptamina, doua, trei sau luni se vor folosi foarte bine de ea. Iata care este explicatia de ce noi sintem impreuna. Acest lucru, de fapt, va duce la pierderi doar pentru bugetul national si, respectiv, pentru acei care astazi asteapta bani din buget: pedagogi, medici, persoane defavorizate si mai mult la nimic nu va duce.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Braghis,

Legea nu prevede careva reglementari in domenii de apreciere a acestor bunuri.

 

Domnul Dumitru Braghis:

De aceea si spun.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Acestea sint regulamente interne ale Serviciului Vamal care astazi se folosesc.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu mai sint nici un fel de regulamente interne. Este legea Republicii Moldova care prevede 10 modalitati de apreciere a bunurilor care trec prin Vama.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Ma rog, deci, acesta nu este obiectul acesie discutii.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Sase deja? Da? Cind eram eu erau zece, acum sint sase. Bine, s-au mai redus, nu importa, pina la urma.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Acesta este obiectul altei discutii, aceasta este alta lege.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Este corect, este obiectul altei discutii, numai ca dumneavoastra astazi deschideti o poarta si dati drumul acestui flux de marfuri, fara a prevedea, respectiv, in alte legi prevederile necesare. Iata care este intrebarea.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Este clar.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu nu consider...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Noi daca deschidem astazi pentru toate oficiile postale acest lucru, dar Conventia prevede ca nu numai la posta raionala, sau la posta Chisinau, ci la orisicare oficiu postal pot sa primesti acest lucru. Cum? Deci, noi facem, de ochii lumii, doar lucrurile acestea, ca sa spunem ca am ratificat? Daca nu, haideti sa introducem toata legislatia in vigoare din Republica Moldova in conformitate cu acest Acord international, nu doar o parte ca sa aratam lumii, ca uite noi asa de repede am fugit si am indeplinit prevederile.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Ma rog, aceasta este parerea dumneavoastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte,

Nu pot sa fiu de acord cu dumneavoastra, in primul rind, pentru ca estimarea marfurilor in vama nu se face nicidecum dupa niste regulamente interne ale Vamei, asa cum ati mentionat dumneavoastra. De acum parca si ne-am clarificat in acest moment, dar conform legislatiei in vigoare. Si una este cind cetateanul Republicii Moldova vine in vama cu obiecte de lux, cu documentele respective si sint verificate de catre Vama conform legislatiei in vigoare. Si alta este situatia cind cetateanul transmite prin posta un colet cu niste obiecte de lux de 20, de 30 de mii de dolari, dar coletul este estimat la 3 5 mii de dolari. Spuneti-mi, va rog, cum va fi facuta devamarea acestui colet?

 

Domnul Iurie Stoicov:

In proiectul de lege se prevad bunuri pina la 200 de euro, nu mai mult.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Pai, asa este. De aceea si sint organele competente care sa aprecieze costul acestor obiecte. Nu sint

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Cum vor fi apreciate costurile?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu pot eu sa spun si nu trebuie sa spun. Pentru aceasta este Vama, care are legi si regulamente interne.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu, domnule Presedinte,

Dumneavoastra sinteti corect ca nu puteti spune, ca nu stiti, pentru ca nu este mecanismul. Nu de aceea ca dumneavoastra nu cunoasteti. Nu este creat mecanismul de apreciere si de monitorizare a acestui proces. Este clar ca nu este, de aceea si nu puteti sti.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Bolboceanu,

Cititi articolul 8 din Legea actuala, care prevede modul de introducere si scoatere a obiectelor si bijuteriilor de metale si pietre pretioase de catre persoane fizice. Si aici este pina la 100 de mii de euro cum se introduc, cum se scot, cum se apreciaza. Daca nu este in prezent legislatia in vigoare. Dar noi de ce ne punem intrebarea sa hotarim intrebarea Vamei? Vama va avea puncte acolo unde trebuie, unde vor fi aceste colete.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Eu va rog de la microfon.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

In proiectul de lege se propune o singura modificare. Deci, este luata in paranteze, cu exceptia celor prevazute la articolul 8. Atit.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Exact.

 

Domnul Ivan Banari:

Uitati-va ce scrie articolul 5 din legea in vigoare. Este interzisa introducerea monedelor, a biletelor de banca, bancnote sau valori de purtatori, cecuri de calatorie, platina, aur sau argint, prelucrate sau nu, pietre pretioase, bijuterie si alte obiecte pretioase. Si aici de acum se spune 5.1, 5.2, 5.3. Dumneavoastra vedeti ca intra in discordanta ceea ce se propune de a introduce in legislatie cu ceea ce este, cu ce exista? Se permite. Si noi aici scriem ca o singura modificare de trei cuvinte.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Asa este.

 

Domul Ivan Banari:

Deci, noi cream o lacuna in lege, care o sa serveasca drept ceea ce a spus colegul meu domnul Braghis.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clara intrebarea.

Multumesc, domnule presedinte.

Supun votarii proiectul de Lege nr.3366 pentru prima lectura. Cine este pentru prima lectura, rog sa voteze.

Numaratorii.

Majoritatea.

Multumesc.

Noi sintem 82 in sala. Deci, in acest caz a fost aceasta parte.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 24.

Sectorul nr.2 23.

Sectorul nr.3 4.

 

Doamna Maria Postoico:

51 de voturi din 82 care sintem in sala.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3375 privind aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la contractul de transport international auto de pasageri si bagaje, semnat la Geneva la 1 martie 1973.

Guvernul, domnul viceministru Pavel Untura.

 

Domnul Pavel Untura viceministru al transporturilor si gospodariei
drumurilor:

Stimata doamna Presedinte al sedintei Parlamentului,

Stimati deputati,

Va prezint spre examinare si aprobare proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la contractul de transport international auto de pasageri, semnat la Geneva la 1 martie 1973. Scopul principal al Conventiei este obtinerea conditiilor unice de baza ale contractelor internationale, care se incheie la oferirea serviciilor de transport in transportul international de calatori si bagaje.

Necesitatea aderarii Republicii Moldova la Conventia mentionata este stipulata in Programul national de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Articolele Conventiei prevad stabilirea unor conditii unice de baza pentru toti participantii la trafic si anume pentru agentii economici care acorda servicii de transport calatori si bagaje, pentru agentii economici sau persoane fizice solicita sau comanda aceste servicii.

In Conventie sint definite notiunile de baza, drepturile si obligatiunile, responsabilitatea, litigii si reclamatii care necesita a fi respectate de parti conform acordului international de la transportul auto international de calatori si bagaje. Prevederile prezentei conventii vor fi aplicate in fiecare contract privind transportul auto de calatori si bagaje.

In cazul prestarii serviciilor de transport pe teritoriul a cel putin doua state, unul din ele fiind parti contractante, in Conventie este stipulat ca nu depinde de locul de trai si cetatenia partilor, se incheie contractul privind oferirea de servicii de transport. De mentionat faptul ca aderarea Republicii Moldova la Conventia privind contractul de transport international auto de pasageri si bagaje nu atrage dupa sine obligatiuni financiare. In contextul celor expuse, rog sa sustineti aprobarea proiectului de lege prezentat.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Va multumesc, domnule ministru.

Ati citit raportul, aceea ce ati scris dumneavoastra in nota informativa, totusi, cum am activat noi pina acum fara aceasta Conventie?

 

Domnul Pavel Untura:

Vreau sa mentionez ca prin notiunea de contract se subintelege biletul de calatorie. In biletul de calatorie pina acum era stipulata ora si cine l-a oferit. De acum inainte, conform Conventiei, este necesar de mentionat si agentul economic care poarta responsabilitate pentru crearea conditiilor bune de trafic si, evident, siguranta bagajelor.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, ceva s-a intimplat.

 

Domnul Pavel Untura:

Deci, ceva deosebit pentru Republica Moldova nu este in acest caz. Este evident ca in biletul de calatorie sau in contractul pe care il incheie agentul economic cu calatorul sa fie stipulata si responsabilitatea personala a agentului economic.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Comisia, va rog.

Luati loc.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul Conventiei, proiectul de Lege cu privire la ratificarea Conventiei cu privire la contractul de transport international auto de pasageri si bagaje si a ajuns la concluzia ca acesta, in totalitate, presupune si se inscrie in prevederile Legii cu privire la tratatele internationale.

In Conventie se examineaza si se stipuleaza toate posibilitatile referitoare la incheierea contractelor la nivel bilateral sau multilateral privind sistemul de prezentare a posibilitatilor in caz de leziuni corporale sau cauzate de oarecare prejudiciu sanatatii, deci, in cazul transportului. Toate comisiile s-au expus pozitiv la fel ca si comisia, ca si Directia juridica. Pornind de la cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune votarea proiectului in prima si a doua lectura.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari nu sint, da? Luati loc.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.3375 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Multumesc.

Cine este pentru a doua lectura? Rog sa voteze.

Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 24.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 16.

 

Doamna Maria Postoico:

71 de voturi. Proiectul de Lege nr.3375 este adoptat.

Impotriva de acum nu mai sint, nu au ramas, caci noi sintem in sala numai 76. Poftim, cine este impotriva? Dumneavoastra ati fost? Bine, unul impotriva.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.3421 pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul privind adoptarea de reglementari tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum si echipamentelor si componentelor ce pot fi montate si utilizate pe autovehicule, adoptat la Geneva la 25 iunie 1998.

Prezinta, domnul Pavel Untura.

Poftim.

 

Domnul Pavel Untura:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorati deputati,

Prezint proiectul de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul privind adoptarea de reglementari tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum si echipamentelor si componentelor ce pot fi montate si/sau utilizate pe autovehicule, adoptat la Geneva la 25 iunie 1988. Oportunitatea aderarii Republicii Moldova la Acordul mentionat este evidenta din motivul realizarii Planului national de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Scopul de aderare este initierea procesului de stimulare a elaborarii regulilor tehnice globale care vor asigura un inalt nivel al caracteristicilor strict necesare pentru utilizarea unitatilor transportului rutier. Clauzele Acordului contin descrierea unitatilor de transport rutier si a utilajului de echipare, care pot fi instalate la unitatile de transport, ele asigurind securitatea, protectia mediului ambiant, folosirea efectiva a energiei, de asemenea si protectia contra furtului. Aderarea la Acordul vizat nu necesita modificarea legislatiei si nu sint necesare surse financiare pentru tara.

Tinind cont de cele expuse, rog sa sustineti proiectul de lege prezentat.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari sint?

Domule ministru,

Multumesc mult.

Comisia, domnul Stati.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul prezentat si a ajuns la concluzia ca acesta in totalitate corespunde prevederilor Legii cu privire la tratatele internationale. Obiectii din partea comisiilor si Directiei juridice nu au parvenit. In acest context, comisia propune votarea proiectului in prima si a doua lectura.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre comisie sint?

Multumesc, domnule presedinte.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Supun votului proiectul de Lege nr.3421 pentru aprobarea in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Multumesc.

Propunerea comisiei a fost si pentru lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.3421, rog sa voteze.

Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 23.

Sectorul nr.2 .... Nu vad sa voteze.

Sectorul nr.3 14. Mai clar ca sa vad si eu cine voteaza in sectorul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico:

67 de voturi. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3421, cu 67 de voturi, este adoptat in a doua lectura.

Proiectul de Hotarire nr.2751 privind formarea Comisiei speciale pentru examinarea cazului de abuz al organelor de forta in baza plingerilor cetatenilor pe faptele incalcarii drepturilor constitutionale si libertatilor cetatenilor.

Il invit la microfonul central pe domnul Braghis, autorul.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Onorat Parlament,

Consider ca daca aceasta chestiune era examinata in Parlamentul Republicii Moldova atunci, in luna iulie, cind a fost inaintata, cred ca o buna parte din cele ce s-au mai intimplat in Republica Moldova in ultimele luni de zile, care a fost subiectul discutiilor si aici, in Parlament, nu se intimplau.

Trebuie sa constatam ca, in ultimul timp, in surse de informare in masa, in mass-media tot mai frecvent apar declaratiile unor politicieni, ale unor cetateni, ale unor oameni simpli de rind despre faptul ca drepturile lor se incalca flagrant de catre organele de justitie din Republica Moldova.

A devenit, practic, publica informatia despre interceptarea convorbirilor telefonice, despre verificarea corespondentei, urmarirea chiar si a corespondentei electronice. Eu personal vreau sa va spun, din proprie experienta, am primit citeva colete de la Consiliul Europei, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, pe anvelopa era o stampila in care era scris ca: cu parere de rau, aceasta anvelopa a ajuns deteriorata in Republica Moldova.

Daca, as fi mai tinar, poate, si nu as avea experienta sovietica cind asemenea stampile erau aplicate, practic, pe majoritatea absoluta a corespondentei, care era de peste hotare, pentru persoanele publice si, de fapt, insemna ca aceasta corespondenta a fost citita de serviciile respective, nu as pune aceasta intrebare. Insa, cu parere de rau, exista si acum acest lucru.

Un sir intreg de reprezentanti ai societatii civile acuza deschis structurile de forta in urmarirea ilegala a oponentilor actualei puteri prin diferite mecanisme mascate. Cred ca nu o data noi am vorbit si aici, in Parlament, despre cazul Pasat, ca sa auzim saptamina trecuta ca, de fapt, la capitolul comercializarea avioanelor, nu a existat nici un fel de incalcari ale legislatiei in vigoare.

Sondajele sociologice din Republica Moldova demonstreaza ca cetatenii Republicii Moldova tot mai mult isi pierd increderea in organele statale, in organele justitiei, in posibilitatea de a gasi dreptatea in Republica Moldova, tinind cont de faptul ca deseori aceste lucruri se intimpla nu asa cum se spune in lege, ci asa cum decide cineva.

Mai mult decit atit, vreau sa spun ca in mass-media sint publicate tot mai multe si mai multe informatii despre faptul ca Republica Moldova pierde unul dupa altul dosarele la CEDO, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Poftim, cazul Boicenco si Gurov, Republica Moldova este acuzata si este impusa sa plateasca, respectiv, 40 de mii, 46 de mii 800 de euro in cazul Boicenco si 1200 in cazul Gurov.

Acelasi lucru se intimpla si in cazul Ostrovar, cind noi sintem iarasi invinuiti, noi, Republica Moldova, sintem impusi sa platim 4 mii si jumatate de euro. CEDO a notificat Guvernul Republicii Moldova ca exista peste 250 de cazuri similare, care urmeaza a fi examinate la Curtea europeana pentru drepturile omului.

Tot din presa, cu parere de rau trebuie sa constatam ca oamenii se tem sa declare public, dar uitati-va. Cazul de la Bascalia. In satul Bascalia, un pluton de politie, unde primar este fratele Primului-ministru, a intrat in acest sat, a retinut peste 60 de persoane pentru simplul motiv ca la benzinaria care apartine domnului primar a fost furat un automobil.

Acei 60 de cetateni au fost retinuti mai mult de 24 de ore. O parte din ei chiar au fost batuti. S-a intimplat acest caz in 2003, din 2003 pina acum nici o reactie de a nimanui, macar cele mai simple scuze fata de acesti peste 60 de oameni care au fost retinuti.

Un alt caz. Familia Platonov. Invocind expirarea termenului de valabilitate a patentei, politistii au cerut 200 de dolari si 900 de lei, amendind familia. Explicatia te crezi cel mai destept.

Inca un caz. Andrei Ciubov. 4 ofiteri de politie din batalionul Fulger au inceput sa faca perchezitie prin gospodarie, chipurile cautind ceva. Gasind doua motociclete, care, cica, sint furate sau aduse prin contrabanda in Republica Moldova, nici nu stiau care este cazul, dar vorbesc respectiv, cer 5000 de dolari, cite 1000 pentru fiecare dintre acei care participa la operatii si 1000 pentru acei care, cum s-au exprimat, au dat navodka.

Eu v-am adus aceste exemple din presa, deci ele sint cunoscute, sint publice, sint publicate in ziare, pe site-urile informationale din Republica Moldova. Acest lucru demonstreaza, in opinia mea, destul de clar ca ele, chiar fiind publice, nu sint luate in vedere de catre organele respective, nu sint examinate, persoanele care ar trebui sa poarta raspundere nu sint trase la raspundere pentru aceste lucruri.

Astfel de cazuri exista, practic, in fiecare raion, in fiecare localitate, insa oamenii se tem sa se adreseze undeva, fiindca, pina la urma, aceste adresari se intorc iarasi la acele organe la adresa carora au parvenit reclamatii, justitie, politie s.a.m.d.

Dezamagiti de atitudinea duplicitara a autoritatilor, care, pe de o parte, declara lupta cu coruptia prioritar, iar, pe de alta parte, ii impart pe acei care sint corupti in ai nostri si restul, tot mai multi specialisti cu experienta abandoneaza organele de ocrotire a ordinii de drept si, de fapt, acest lucru duce la aceea ca actiunile respective ramin neexaminate, iar acei care sint responsabili sau ar trebui sa fie responsabili de ceea ce fac sint exonerati de aceasta responsabilitate. In legatura cu aceasta, se impune examinarea autenticitatii reclamatiilor si informatiilor venite din partea cetatenilor privind activitatea neconstitutionala a organelor de drept.

Demararea unei anchete si cercetari pe cazurile invocate in mass-media si ceea ce este mai important, cred ca o adresare catre cetatenii Republicii Moldova care ar putea informa despre cazurile care, pina astazi, nu au fost publice, nu au fost cunoscute de catre opinia publica pentru a examina aceste lucruri aici, in Parlament.

Sper ca formarea acestei comisii in Parlamentul Republicii Moldova nu va duce la aceea ca informatiile despre cazurile respective vor fi trimise din nou acelor la adresa carora parvin reclamatiilor cetatenilor. De fapt, acesta este lucrul cel mai periculos. Eu cred ca aceasta ne-ar permite si monitorizarea mai eficienta a actiunilor organelor de forta in scopul racordarii activitatii acestora la cerintele statului de drept si la cerintele legislatiei in vigoare.

Stimularea cetatenilor ce contribuie la contracararea activitatii neconstitutionale a organelor de drept. Tot ar fi un rezultat al formarii si activitatii acestei comisii. De aceea, noi insistam, desi cunoastem decizia comisiei respective, comisiei de baza, insistam ca acest lucru sa fie aprobat de catre Parlamentul Republicii Moldova. Sa anuntam public cetatenii despre adresa unde pot fi indreptate toate aceste plingeri si comisia respectiva sa examineze toate cazurile, dupa aceea sa informeze Parlamentul, propunind totodata, unele actiuni, masuri de contracarare, inclusiv prin modificarea legislatiei a celor care se vor depista.

Va multumesc de atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule autor,

Eu am citeva intrebari legate, in primul rind, de insasi esenta acestui proiect de hotarire. Daca dumneavoastra vorbiti de un caz, ati vorbit, practic, de 3 pilde concrete cu privire la deteriorarea postei personale a domnului Braghis. Pai, dati acest proiect de hotarire, sa facem o comisie speciala si sa controlam cine sint vinovatii s.a.m.d.

Daca aveti pilde la general din presa, atunci eu nu stiu citi ani trebuie sa lucreze aceasta comisie, un moment. Si al doilea moment nu stiu care este necesitatea. Noi am facut comisii speciale pentru respectare a legislatiei dupa pilde concrete, dar la general este clar ca, conform principiului, sa tragem navodul, poate vom prinde ceva.

Acum, privind insusi controlul de catre organele abilitate cu functiile corespunzatoare in stat. Vreau sa va informez ca, timp de 2 ani, Procuratura Generala a examinat la Colegiul Procuraturii Generale 10 intrebari legate de tocmai ceea ce spuneti dumneavoastra si au facut-o, va asigur, mai calitativ decit ar face-o deputatii in Parlament.

Iata eu va informez ca Procuratura Generala, din acele 10, a examinat intrebarea despre starea respectarii legislatiei privind executarea urmaririi penale in anii 2004 si 2005.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebarea.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, va rog, fiindca in cazul meu, cind eu sint la microfon imediat ma opriti si imi spuneti care este intrebarea.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu va intreb, da. Privind asigurarea respectarii legislatiei si drepturile fundamentale ale omului, ceea ce spui dumneata, in cadrul aplicarii masurilor procesuale de constringere, retinere si arestare preventiva. Si intrebarea privind asigurarea prevederilor legale in activitatea organelor de urmarire penala in vederea prevenirii si combaterii fenomenului torturii, tot despre ceea ce ati spus dumneavoastra.

In legatura cu cele expuse, va intreb: dumneavoastra cunoasteti citi politisti, la initiativa Procuraturii Generale, se afla in judecata ori sint acum deschise dosare penale?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Nu cunosc, cred ca este o informatie secreta de care eu, ca deputat al Republicii Moldova, nu dispun. Nu am citit nicaieri in presa informatia Procuraturii Generale cite dosare au fost examinate in ultimii 2, 3 ani de zile, in ultimul an de zile, ca sa fie o informatie publica sau poate nu am observat-o, daca acest lucru exista.

In ceea ce priveste propunerea dumneavoastra de a aduce pilde sau exemple concrete la capitolul respectiv, eu am adus astazi citeva, ele confirma un singur lucru, ca nu este vorba de un caz luat aparte, este vorba de un sistem care exista astazi al noi in tara si nu se refera doar la un organ.

Dumneavoastra permanent ne duceti la politie. Eu vreu sa spun ca nu este vorba doar de politie, este vorba si de aceeasi Procuratura, este vorba si de organele judiciare din Republica Moldova si faptul ca noi am pierdut cazurile la CEDO demonstreaza destul de clar ca nu este vorba de o simpla abordare a unui deputat in Parlamentul Republicii Moldova sau a unui grup de deputati, ci este vorba deja de o atitudine a unor foruri internationale fata de practica organelor de drept din Republica Moldova.

Iata de ce noi sintem ferm convinsi ca trebuie sa fie aprobata o asemenea hotarire, trebuie sa formam aceasta comisie, trebuie sa ne adresam cetatenilor Republicii Moldova, ca ei sa ne anunte despre acele cazuri care astazi sint dosite si sa demonstram inca o data ca Parlamentul Republicii Moldova nu este sau nu are scopul de a dosi aceste informatii, ci invers, vrea sa le afle pe toate si sa examineze si sa propuna solutiile respective.

In celalalt caz, daca dumneavoastra ne propuneti sa examinam un singur exemplu, nu importa care, noi o sa vorbim despre caz. Eu propun sa vorbim despre sistem. Problema este in sistem, nu este intr-un caz luat aparte. Fiindca 250 de dosare la CEDO si acele pierdute deja, demonstreaza ca nu este vorba de un singur caz.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu il informez pe domnul Braghis, avind in vedere ca informatia nu e secreta si este cunoscuta de acei care o doresc. De catre organele Procuraturii sint deschise 120 de dosare se afla in judecata asupra politistilor si inca 140 sint acum deschise de catre organele procuraturii. Deci, Procuratura Generala isi face functiile, poate dorim si noi mai bine sa fie facut, dar, oricum, aceasta este intrebarea pura a Procuraturii Generale.

Va multumesc.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Sint de acord ca este sarcina Procuraturii Generale, se vede ca Procuratura Generala asa si activeaza sau activeaza neindestulator, nesatisfacator, fiindca daca avem tot mai multe si mai multe adresari la capitolul dat in instantele europene, cred ca trebuie sa constatam si noi acest lucru, sa acceptam acest lucru si trebuie sa intreprindem niste actiuni.

Daca Procuratura nu are posibilitatile respective si insusi faptul ca creste numarul de dosare despre care ati vorbit dumneavoastra, care sint intentate, sint examinate de Procuratura Generala confirma ceea ce vorbim noi.

Situatia nu este normala, noi trebuie sa intreprindem, eu stiu, niste actiuni extraordinare, iesite din comun, sa depasim putin ceea ce este astazi practica uzuala si sa trecem la noi practici, care ne-ar permite sa stabilim aceste tendinte negative in activitatile organelor de forta.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari mai sint?

Comisia.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si constata urmatoarele. In Constitutia Republicii Moldova se contin un sir de articole care consfintesc drepturile persoanelor, inclusiv accesul liber la justitie, articolul 20, prezumtia nevinovatiei, dreptul fiecarui om de a cunoaste drepturile personale etc., etc.

Tot in Constitutie se mai prevad unele articole care constata, ca justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatoresti. Hotaririle pot fi atacate in conditiile legii de partea interesata.

Legislatia in vigoare prevede asigurarea confidentialitatii urmaririi penale si stabileste ca divulgarea datelor urmaririi penale, in anumite cazuri, are ca urmare raspunderea penala.

Regulamentul Parlamentului prevede intr-un sir de articole posibilitatea formarii comisiilor speciale pentru elaborarea unor acte legislative complexe, pentru avizarea lor sau pentru alte scopuri indicate in hotarirea de initiere a comisiei speciale.

La dezbaterea proiectului de hotarire, comisia sesizata in fond a considerat sa constate si sa aduca la cunostinta Parlamentului urmatoarele argumente:

Primul. Parlamentul este in drept sa constituie comisiile speciale, conform articolului 32, in scopurile deja numite.

Al doilea. Problemele cu privire la drepturile omului fac parte din domeniile primordiale de activitate ale Parlamentului. Insa, tinind cont de Hotarirea Parlamentului din 8 aprilie 2005 referitoare la domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca problema nominalizata in proiectul de Hotarire nr.2751 urmeaza a fi obiectul activitatii sau al unor audieri in cadrul altor comisii permanente. De exemplu, Comisia pentru drepturile omului sau Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

Din aceste considerente, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca crearea unei noi comisii speciale este o idee irationala. Dar adoptarea acestui proiect poate sa aduca la dublarea activitatii comisiilor permanente sau la o concurenta a competentelor acestor comisii. In legatura cu argumentele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul nr.2751 sa fie respins.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Domnule presedinte al comisiei,

Soarta acestui proiect de decizie era clara din momentul in care a fost inaintat, in luna iulie, la finele sedintei sesiunii de primavara vara.

Noi va cunoastem foarte bine si va stimam, caci sinteti un jurist de forta, un specialist in domeniu, profesionist. Deci, o intrebare, daca se poate, la aceeasi tema. Noi cunoastem foarte multe cazuri in Republica Moldova, cazuri cu ecou, cind au fost, practic, la comanda, nu vreau sa spun la cine, fiindca e foarte complicat, dar la comanda, niste oameni, pur si simplu, discreditati in Republica Moldova, cum ar fi fostul ministru al industriei domnul Triboi, despre care s-a anuntat ca a adus prejudicii de 44 milioane de lei economiei tarii si la urma a fost achitat. Si nimeni nu si-a cerut scuze.

Noi cunoastem cazul domnului Serafim Urechean; zilele acestea, a fost respinsa invinuirea de catre plenul Curtii Supreme de Justitie, a fost discreditat timp de doi ani de zile. Si nimeni nu isi cere scuze.

Sint absolut convins ca si cazul Pasat va fi achitat mai tirziu sau mai devreme. Omul e distrus, dar nimeni nu isi va cere scuze. Deci, tinarul Musuc, care astazi, este clar pentru toata lumea, ca este inchis fara temei.

Si noi permanent facem niste trimiteri, ca stiti sistemul judiciar, nu trebuie sa ne amestecam. Bine, nu trebuie sa ne amestecam, dar noi putem sa facem o totalizare si o discutie in Parlament? Ce s-a intimplat? De ce acesti oameni, practic, sint distrusi de organele respective ale Republicii Moldova si nimeni nu poarta responsabilitate?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am inteles intrebarea. In sensul ca a fost, de fapt, o mica luare de cuvint. Dar, totodata, eu sint de acord cu aceea si nimeni in sala aceasta, eu sint sigur, nu neaga faptul ca exista asa fel de incalcari, incalcari ale drepturilor omului, care, spre regret, sint comise de catre organele de ancheta, de procurori si judecatori. Sint asemenea cazuri.

Daca se poate, eu sa termin. Dar prin adoptarea acestei hotariri si prin formarea comisiei noi in nici un caz... si noi trebuie sa fim constienti de faptul ca toti sint constienti, dar, pur si simplu, trebuie sa fie clar si pentru populatie ca noi, prin formarea acestei comisii, in nici un caz nu o sa avem posibilitate sa stopam. Stiti, din timpurile sovietice, Ivan Timofeevici, fix asa cum si domnul Braghis, se vorbea asa: daca vrei o intrebare s-o ascunzi, creeaza comisia, discuta acolo si atit.

Eu cred ca noi trebuie sa trecem la alta modalitate si anume aici e si sarcina Parlamentului, de a preveni aceste fapte, de a crea un mecanism de reactionare promta si dura si de a crea un mecanism, totusi, ca in asemenea cazuri sa fie recuperata paguba si morala, si materiala. Iata care este sarcina Parlamentului: crearea mecanismului legal, care ar permite sa rezolvam aceste trei probleme. Nu prin formarea comisiei speciale, care va fi, cum se propune in proiect, ca un centru de primire a diferitelor plingeri. Aceasta e. Cititi articolul 2. A face apel prin intermediul mass-media catre cetatenii Republicii Moldova cu propunerea de a adresa plingere s.a.m.d. Cetatenii, si fara acest apel, cunosc foarte bine si noi sintem martori ca aceste plingeri vin.

In Parlament noi avem comisii permanente. In primul rind, este clar ca Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, avem avocati parlamentari. Iata aceste trei structuri, in primul rind, este clar ca sint acei care vor primi, vor acumula aceste plingeri si le primesc astazi.

Altceva, ca cred ca in activitatea acestor comisii si a avocatilor parlamentari poate fi introdusa, intr-adevar, in ordinea de zi si problema data, pentru ca in comun acord sa fie examinata situatia. Iata despre ce este vorba. Si motivul respingerii acestui proiect din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati nu este acel ca noi negam aceste fapte, ca ele nu exista in viata. Ele exista, spre regret. Eu, si ca fost ministru al internelor, pot sa confirm, ca si astazi am si mai multa informatie decit ceea ce se scrie in presa ce se intimpla uneori.

Dar, inca o data repet, multumesc pentru apreciere, si ca profesionist in aceasta materie, mentionez ca, prin crearea comisiei speciale, care va primi plingerile si va examina plingerile. Dar cum va examina? Va inainta in aceleasi organe si vor primi informatie. Noi nu vom rezolva problema. Sarcina Parlamentului este de a crea cadrul legal pentru a preveni, in primul rind, inca o data repet, a reactiona la aceste fapte, inclusiv si prin crearea mecanismului de reparare a prejudiciului. Printre altele, noi avem astazi in ordinea de zi si un proiect de lege care prevede acest mecanism de reparare a prejudiciului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule presedinte,

Nu stiu, este o coincidenta cu momentul examinarii acestui proiect de Hotarire in Parlament, dar la 23 octombrie, la adresa mea, a parvenit o scrisoare cu chiar fotografia care imi confirma despre aceste cazuri de abuz al organelor de forta din Republica Moldova.

Existenta acestei probleme, practic, ati confirmat-o astazi toti colegii care ati luat cuvintul aici, atit ca initiativa legislativa, cit si ca suplimentar la aceasta propunere. Eu cred ca a sosit timpul sa facem o alta abordare a problemelor existente, ca acele structuri care au in atributiile sale examinarea si respectarea drepturilor omului, inclusiv a celor care sint astazi in detentie ca sa abordam si sa luam atitudine fata de aceste cazuri si sa cream, intr-adevar, acel mecanism, despre care dumneavoastra spuneti, ca drepturile omului sa fie respectate, indiferent de circumstantele in care el a nimerit.

Intr-adevar, ati anticipat propunerea mea ca aceasta decizie sa fie luata de catre organele respective si de a crea un mecanism clar, transparent, obiectiv, pentru a minimaliza acest efect negativ care persista astazi inca in societatea noastra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Intr-adevar, vasazica, ceea ce noi, de fapt, si propunem ca anume aceste doua comisii, care sint la noi, de profil, sa examineze nu cazul concret, deoarece examinarea cazului concret nu ajuta la nimic. Trebuie sa fie examinate conditiile care au contribuit la faptul ca s-a intimplat in raionul cutare-cutare asa o incalcare a drepturilor omului. Iata care e problema.

Si, pornind de la examinarea acestor conditii care contribuie... comisiile respective, de comun acord cu Guvernul sau cu organele abilitate, vor prezenta unele proiecte de legi, eu sper, care vor permite sa rezolvam aceste probleme.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Domnule presedinte al comisiei,

Domnul Braghis, in prezentarea initiativei legislative, a enumerat un sir de cazuri concrete. Nu din presa, din viata, caci ele sint cu mult mai multe decit la ceea ce s-a referit dumnealui. In viata sint de sute de ori mai multe. In practica.

Deci, intrebarea mea este urmatoarea: spuneti, va rog, in cazul in care se creeaza o astfel de comisie, se depisteaza 4 5 cazuri concrete de incalcari grave, comise de colaboratorii organelor de forta, se iau decizii obiective in baza constatarilor acestora, ele vor avea o influenta educativa asupra restului colaboratorilor sau nu? Daca cream o comisie lucrativa, nu formala...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, faptul crearii comisiei nu va avea un efect scontat. Absolut. Altceva, comisiile, care sint la noi in Parlament, de profil, trebuie sa se ocupe de aceste probleme.

Domnule Bujor,

Dar, iarasi, eu inca o data repet, dupa parerea mea, in orice caz, nu cu cazuri concrete. Ieri, s-a intimplat un caz concret, miine poate sa fie inca un caz concret, alaltaieri a fost inca un caz concret. Noi numai astazi, aici, am auzit ca au fost unele propuneri sa fie create comisii speciale pe problemele a, b, c, d s.a.m.d. Nu cu aceasta trebuie sa se ocupe Parlamentul, dupa viziunea comisiei noastre.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu impartasesc punctul dumneavoastra de vedere, ca o astfel de comisie nu trebuie sa fie un grup de pompieri permanent, care sa reactioneze la fiecare caz. Dar, in acelasi timp, in cadrul initiativei legislative, se aduc argumente concrete. Nu este absolut nimic irational ca noi sa constituim o comisie care sa verifice aceste cazuri, sa adoptam o hotarire si, in baza lor, organele de drept sa examineze si sa adopte hotaririle lor.

Eu cred ca aceasta este absolut normal. Daca se vor examina 7 10 sau
15 cazuri concrete de catre aceasta comisie, sint convins in faptul ca efectul educativ sau educational, cum este corect, va fi de rezonanta. Va pune pe ginduri pe multi lucratori, sa spunem, din cadrul organelor de drept care isi permit sa foloseasca procedee foarte urite, incalcind flagrant legislatia in vigoare. Eu consider ca acesta ar fi un subiect de discutie in cadrul tuturor ministerelor de forta si ar avea efect pozitiv.

De aceea, in cazul in care se decide crearea acestei comisii, fractiunea parlamentara propune in componenta ei urmatorii deputati: domnul Ion Plesca si domnul Alexandru Lipcan.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, eu deja am raspuns, de fapt, si dumneavoastra ati confirmat, ca, intr-adevar, poate sa fie creata o comisie de pompieri. Pentru ca sa nu cream aceasta comisie de pompieri, propunerea: poate fi si o hotarire protocolara a Parlamentului de a pune in sarcina comisiilor de profil ca, de comun acord, sa examineze situatia creata cu respectarea drepturilor omului in activitatea organelor de forta.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc doamna Presedinte al sedintei.

Eu as veni intru sustinerea propunerii de creare a unei comisii speciale si aduc urmatoarele argumente. La noi, de fiecare data, se face trimitere la comisiile care activeaza, la comisiile permanente, dar vreau sa spun ca eu, ca deputat in Parlament, nu am nici o informatie, nici o stire. Doar de citeva ori a fost pe o tabla, aici, afisate ordinile de zi ale comisiilor permanente.

Ele au loc toate la aceeasi ora. Si, adica, eu, ca deputat, nu pot si nici nu stiu, ce se discuta intr-o alta comisie, ca sa particip. Aici, fiind o comisie speciala, ea isi va avea sedintele in afara orelor de lucru al comisiilor permanente, orice informatie as gasi-o acolo, fiindca sint foarte multe adresari in Parlament. Se scriu pe numele Presedintelui Parlamentului. Domnul Presedinte, respectiv, da niste raspunsuri, iar Parlamentul nu stie absolut ce se intimpla si cite adresari.

Eu cred ca noi, fiecare deputat, trebuie sa stie ce se intimpla in aceasta tara si anume aceasta comisie ar fi acel punct de acumulare a informatiei si pregatirii mecanismului de inlaturare a acestor lacune, care foarte frecvent se intilnesc la noi in tara, cu mare regret, cum ati spus si dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Imi cer scuze, dar faptul ca dumneavoastra nu cunoasteti, nu inseamna ca Parlamentul nu are informatia aceasta. Aceasta este prima. Si a doua, chiar si fiind deputat neafiliat, dumneavoastra aveti tot dreptul, conform Regulamentului, sa participati la lucrarile oricarei comisii, orice comisie, inclusiv la sedinta comuna a Comisiei pentru drepturile omului si a Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule presedinte.

Eu am adus foarte clar argumentele, dumneavoastra nu le-ati ascultat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra nu ati adus argumente.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cind comisiile lucreaza in aceleasi ore, eu trebuie sa fiu in comisia in care lucrez, de baza, deci eu nu pot participa. In plus, eu nu sint informata si nu stiu ce se discuta in acea zi in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Sau audierile se fac in aceleasi ore cind lucreaza celelalte comisii si noi, deputatii, nu putem participa la acele audieri, ca sa cunoastem situatia. Am spus foarte argumentat si foarte clar. Eu nu sint un deputat lenes pe care nu il intereseaza...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Doamna Cusnir,

Eu va informez, daca este vorba de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, miine o sa aiba loc sedinta comisiei, la ora 10.00. Poftim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cu ce ordine de zi?

 

Doamna Maria Postoico:

Va informati.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu chiar acum, vasazica, pentru toata, poftim, intrati. Acel care doreste, poate sa aiba aceasta informatie, dar acel care asteapta sa se aduca informatia respectiva, acela nici o data nu are sa o posede.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aici, in hol, era foarte clar. Ieri, era atirnata de citeva ori, au fost atirnate si ordinile de zi ale sedintelor tuturor comisiilor.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu va uitati numai la aceea ce este in hol, uitati-va si in Internet,pe site-ul Parlamentului. Poftim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ne uitam foarte bine. Da, stim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4, domnul Banari.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule presedinte,

Eu cred ca daca s-ar ridica fiecare din deputatii prezenti la sedinta astazi, fiecare ar avea 5, pina la 10 cazuri asemanatoare cu cele care au fost expuse astazi.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si miine?

 

Domnul Ivan Banari:

Eu, personal, am adresat citeva interpelari aici, in sediul Parlamentului in cadrul sedintelor in plen, am primit raspuns. Mi s-a spus ca in continuare veti mai primi. Deci, nu ma satisface raspunsul pe care il primesc astazi.

Nu pot sa ma duc la persoana care mi s-a adresat mie sa ii spun: scuzati, va rog, ca functionarii Inspectoratului de Politie au procedat gresit, deci au incalcat responsabilitatile sale, deci, v-au cauzat prejudiciu. Nu pot sa fac acest lucru in locul lor. In majoritatea cazurilor, persoanele sint detinute nelegitim. Este suficient ca primarul satului sa dea un telefon Comisarului de politie in Ocnita, trei politisti se duc in ograda omului, il bat, isi bat joc fata de copii, de femeie, de el, il izbesc, il trintesc, pe urma isi cer scuze, scuzati ca noi am avut dreptate.

Domnule presedinte,

Asa va continua pina atunci, pina cind noi aici, in Parlament, nu vom avea o discutie

 

Domnul Vladimir Turcan:

In comisie, da?

 

Domnul Ivan Banari:

Si acum o intrebare. Dumneavoastra, la litera c), in alocutiunea dumneavoastra spuneti: comisia considera irationala adoptarea acestui proiect, deoarece duce la dublarea activitatii comisiilor parlamentare sau la concurenta competentelor acestora. Intrebarea mea. de ce cind este cazul de a primi o adresare nu i se propune Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, dar se propune ca toti sa participe, ca noi sa facem o adresare concreta. Si cine a spus ca daca vor fi doua comisii, care se vor ocupa de aceeasi problema si competenta, deci concurenta duce la regres, dar nu la progres. Peste tot locul, cind este concurenta, este dezvoltare. Nu va temeti asa de tare de concurenta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va rog, in primul rind, nu confundati concurenta cu concurenta. Sint diferite variante de concurenta, daca dumneavoastra sinteti mai experimentat in concurenta comerciala aceasta este altceva. Noi vorbim in acest caz de concurenta atributiilor comisiilor. Iata care este problema. Si este clar ca Comisia pentru agricultura si industria alimentara, cu toata stima, dar nu se va ocupa de problemele ce tin de drepturile omului. Aceasta e evident ca va fi asa. Si inca o data repet ca crearea comisiei speciale, cum se propune iarasi, nu ar insemna ca miine dumneavoastra nu o sa iesiti, nu o sa spuneti ca iata in localitatea cutare ceva s-a intimplat.

Eu va propun, in cazul in care cuiva i se adreseaza cetateni, si dumneavoastra vedeti sau simtiti ca nu o sa fiti in stare sa rezolvati aceasta problema, deci, adresati aceasta plingere, daca este vorba de incalcarea drepturilor omului, in comisia respectiva de profil, sau in Comisia pentru drepturile omului, sau daca este vorba de activitatea ilicita a colaboratorilor politiei, Procuraturii, la adresa Comisiei pentru securitate nationala, aparare si ordinea publica. Atit.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule presedinte,

Ceea ce propunem noi...

Domnul Vladimir Turcan:

Si dupa aceea dumneavoastra o sa aveti posibilitate sa primiti raspuns de la colegii dumneavoastra, in care eu cred ca aveti incredere.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule presedinte,

Ceea ce am propus noi, initiatorii acestui proiect de lege, acestei hotariri de creare a comisiei, ducea numai la imbunatatirea situatiei.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4 in continuare.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu, in conformitate cu articolul 61 din Regulament, rog sa imi oferiti cuvintul dupa incheierea dezbaterilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Luati loc. Intrebari mai sint fata de comisie?

Domnule Braghis,

Poftim, la microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Onorat Parlament,

Au auzit aici citeva lucruri care ma impun sa cer aceasta interventie, fiindca numai in aceasta legislatura a Parlamentului am format citeva comisii. De exemplu, tin minte de comisia de studiere a situatiei in Penitenciarul nr.13. Cu acelasi succes putea sa examineze acest lucru Comisia pentru drepturile omului sau Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

Tot asa a fost o comisie care trebuia sa clarifice utilizarea banilor din buget de catre Guvern. Acest lucru putea sa fie examinat de catre Comisia pentru politica economica, buget si finante. Tot aici, in Parlament, acum citeva saptamii, zile a fost formata o comisie pentru examinarea eficientei utilizarii terenurilor agrare. Aici noi am votat impreuna. Putea cu acelasi succes sa se ocupe Comisia pentru agricultura si industria alimentara. Deci, argumentul precum ca exista comisiile respective si de aceea nu trebuie sa formam aceasta comisie, cred ca nu rezista nici o critica, din simplul motiv ca noi singuri ne contrazicem prin actiunile pe care le-am intreprins in ultimii an si jumatate in acest Parlament, in aceasta legislatura.

Declaratia precum ca, in perioada sovietica, era o idee buna ca, daca vrei sa musamalizezi o problema, creeaza o comisie. Cred ca tot s-a mai schimbat ceva de pe atunci. Deja sint mai multe partide, mai multe viziuni politice, mai multe abordari ale unei si aceleiasi chestiuni, nu ca atunci, se executa decizia partidului. Mai mult decit atit, daca dumneavoastra, majoritatea parlamentara, nu doriti sa musamalizati o chestiune, o veti face-o foarte usor, fiindca in toate comisiile speciale permanente, care sint formate de Parlamentul Republicii Moldova, dumneavoastra aveti majoritatea. Deci, eu trebuie sa inteleg ca atunci cind o chestiune se scoate in vileag, este in favoarea sau este rezultatul activitatii dumneavoastra si atunci cind o chestiune se musamalizeaza tot este rezultatul activitatii dumneavoastra, fiindca majoritatea va apartine si in comisiile respective, si in comisiile speciale.

In continuare. Domnul Turcan a spus ca daca vor parveni adresarile cetatenilor, ele vor fi indreptate iarasi organelor respective. Eu tocmai am vorbit ca nu trebuie sa se intimple acest lucru. Mai mult decit atit, eu am participat la activitatea comisiei cu Penitenciarul nr.13 si, de fapt, acolo deputatii s-au deplasat la loc in judecati, in penitenciar, au discutat cu oamenii, nu au trimis documentele respective organelor abilitate, ca de exemplu Consiliul Superior al Magistraturii, sau altor organe ale Ministerului Justitiei, pentru a examina acest lucru. Anume in aceasta si consta formarea comisiei, caci deputatii, fiind independenti, fiind constiinciosi de ceea ce este scris in Constitutie si in legislatia Republicii Moldova, ar examina acest lucru, nu ar trimite documentele cuiva, care deja de zece ori a examinat acest lucru si a ascuns dreptatea.

De aceea, formarea acestei comisii anume ca prevede sa excludem acest factor subiectiv, factorul acesta departamental, care, deseori, influenteaza aprobarea deciziilor respective. Si ultimul sau penultimul lucru la care as vrea sa ma refer. Eu constient am vazut ca nu prea v-a placut unor deputati acest lucru, ca am spus ca materialele sint preluate din presa.

Domnilor deputati si toti cetatenii care ne privesc astazi,

Constient am facut acest lucru. Fiindca am vrut sa demonstrez si vreau sa accentuez acest lucru inca o data, ca comisiile respective care astazi se propune sa preia examinarea acestor cazuri, au cunoscut, daca au dorit, nu s-au autosesizat, nu s-a autosesizat Procuratura, alte organe care erau obligate, conform legislatiei in vigoare, sa se ocupe de aceste cazuri. Si atunci nu va pare oare, ca daca noi trimitem din nou toate aceste adresari comisiilor care nu au facut nimic pina acum, desi aveau toate posibilitatile si dreptul, atunci noi, pur si simplu, incercam sa ne ascundem dupa deget.

Incercam sa confirmam un lucru despre care s-a mai vorbit, ca, de fapt, noi cu dumneavoastra nu vrem sa examinam niste lucruri care sint deja demonstrare nu de opozitia parlamentara sau extraparlamentara, sint demonstrate de Curtea Europeana pentru drepturile omului. Si nu este vorba de o ambitie a unui deputat sau a unui grup de deputati. Este vorba de o problema cu care, cu adevarat, se ciocneste Republica Moldova si care nu o data am fost avertizati de catre organismele internationale din domeniu.

Eu va multumesc pentru atentie si sper ca, totusi, astazi chiar daca comisia respectiva a decis putin altfel, cred ca ar fi cazul sa schimbam decizia si sa votam in favoarea formarii acestei comisii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Stimati colegi,

Stimati telespectatori si radioascultatori,

Astazi, noi am participat inca o data, timp de 40 de minute, la un teatru, la un spectacol, deputatii se pregatesc de alegeri. Eu vreau sa va spun inca o data ca noi alegerile parlamentare o sa le avem in 2007, mai avem doi ani si trei... 2009, scuzati, va rog, 2009. Avem inca mai mult de doi ani de zile si va rog, sa nu cheltuim banii alegatorilor.

Comisiile speciale se ocupa, au in functiile lor sa examineze ceea ce am vorbit noi aproape o ora. Si eu cred ca s-ar putea de luat astazi o hotarire, inca o data sa accentuam, ca sa fie examinate mai activ tot ce s-a spus astazi in cadrul discutiei. Dar nicidecum, pentru ca inca o data vreau sa va spun, ca comisia speciala o sa fie reprezentativa si in componenta o sa fie majoritatea din fractiunea majoritara, deputatii care reprezinta majoritatea alegatorilor din 2005, care au votat la alegerile parlamentare.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Secareanu, microfonul nr. 5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc.

Intrucit comisia pe care o reprezint a fost vizata de mai multe ori pe marginea acestui subiect, tin sa mentionez ca si domnul Braghis, in parte, a declarat ca inclusiv comisia noastra nu s-a autosesizat pe marginea mai multor incalcari grave ale drepturilor omului in Republica Moldova. Vreau sa spun ca nu este adevarat acest lucru. Pe parcursul acestui an, numai Comisia pentru drepturile omului, sint martori foarte multi colegi din acest Parlament, a desfasurat sase audieri publice impreuna cu reprezentantii PNUD-ului, cu invitarea in sala 300 a Parlamentului. Toate materialele sint, au fost facute publice, cu invitarea obligatorie a tuturor reprezentantilor organelor de forta ale structurilor guvernamentale, care sint responsabile de acest subiect.

Potrivit planului de actiuni in domeniul drepturilor omului... Stiti foarte bine ca exista un proiect cu sprijinul PNUD-ului in Republica Moldova si au fost aprobate pe sase capitole ale acestui plan sase hotariri ale Comisiei pentru drepturile omului, inclusiv o hotarire privind securitatea, dreptul la viata si securitatea fizica a persoanelor. Eu am dreptul sa apar Comisia pentru drepturile omului si sa spun acest lucru. Altceva este ca nemijlocit la proiectul de Hotarire care este pus in discutie si este tot dreptul colegilor nostri sa insiste asupra unui asemenea proiect, pentru ca drepturile omului in Republica Moldova, asa cum a fost mentionat si pe marginea discutiilor raportului Centrului pentru drepturile omului in vara anului trecut... Acest lucru a fost mentionat si in Hotarirea Parlamentului, pe care am adoptat-o aici. Acest lucru este in vizorul foarte multor organisme internationale si organizatii internationale care ne monitorizeaza foarte atent la acest capitol. Chiar saptamina viitoare vom avea o intilnire pe marginea actelor pe tortura care au loc la noi. De aceea, este un drept al fiecaruia sa spunem si sa initiem aceste discutii, pentru ca in Republica Moldova au loc incalcari grave ale drepturilor omului, dar, pina la urma, in aceste cazuri, eu am spus si de la tribuna Parlamentului, un rol important ii apartine justitiei.

Atit timp cit justitia din Republica Moldova va fi una care incalca ea prin insusi comportamentul reprezentantilor ei drepturile omului, atit timp cit va exista coruptia in justitie si in organele de forta, si in Ministerul Afacerilor Interne si in structurile secrete ale statului, vom avea acte de tortura si de violare a drepturilor omului. Aceasta este problema. In acest sens, Comisia pentru drepturile omului si-a spus cuvintul de nenumarate ori, inclusiv pe parcursul sesiunii trecute si actualei sesiuni.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5 in continuare.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Mie imi pare foarte rau ca majoritatea parlamentara incearca astazi sa politizeze acest proiect de hotarire, un proiect de hotarire foarte important pentru toata societatea civila. Nu cred ca astazi cineva poate nega ca sint multe cazuri in republica Moldova, cind populatia Republicii Moldova este torturata, ii sint legate drepturile, sint violate drepturile cetatenilor Republicii Moldova si noi incercam astazi sa ne ascundem dupa comisiile parlamentare.

Eu as vrea sa mentionez un singur lucru, este evident, cred, pentru toti ca numai cazul Papuc ar fi fost sa trezeasca Parlamentul din hibernare si din adormire si sa mearga astazi la formarea acestei echipe, acestei comisii de ancheta, caci chiar daca asa cum incearca majoritatea parlamentara sa ne aduca argumentele ca se ocupa Procuratura Generala si Comisia de specialitate, care nu cred ca va avea rezultatele respective, pentru ca serios, astazi, dupa cite stiu, nimeni nu se ocupa de aceste cazuri. Ar fi fost binevenita astazi initierea si votarea in Parlament a formarii acestei comisii, caci chiar daca este asa cum ne-a raportat domnul presedinte de comisie, sa scoatem aceste dubii in urma raportului pe care il va prezenta aceasta comisie in Parlament.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Braghis,

Dumneavoastra de acum ati luat cuvintul. Luarile de cuvint s-au terminat, inscrierile au fost deja. Dumneavoastra ati fost autorul, v-ati expus pozitia.

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

In primul rind, vreau sa constat ca dumneavoastra ati incalcat Regulamentul Parlamentului. Articolul 61 spune urmatoarele: Autorul proeictului de lege are dreptul sa ia cuvintul inainte de inchiderea dezbaterii. Dupa ce am luat eu cuvintul, dumneavoastra ati mai continuat dezbaterile asupra proiectului de lege. Trebuia sa fie putin altfel, trebuia sa intrebati oamenii daca doresc sa ia cuvintul.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Braghis,

Au fost inscrisi.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Dupa aceea sa oferiti cuvintul autorului, asa prevede Regulamentul Parlamentului. Acum, doua obiectii la cele ce s-a vorbit. Eu as ruga toti presedintii de comisii, am mai spus acest lucru si cu alte ocazii, atunci cind este vorba ca nu se aproba o decizie sau alta la sedinta comisiei, noi cunoastem destul de bine cine este majoritatea in aceasta comisie si cunoastem destul de bine cum se aproba deciziile respective. Acesta e un moment.

Si al doilea moment. O inteleg foarte bine pe doamna Ostapciuc, care isi bate capul de cheltuielile din buget si nu prima data si cred ca nu ultima data vorbim despre acest lucru aici, in plenul Parlamentului. Numai ca, daca, de exemplu justitia Republicii Moldova in cazul Nicolae Boicenco ar activa corect, astazi nu trebuia sa fie platite aproape 50 mii de euro. Cred ca costa mult mai mult decit discutia pe care o avem noi astazi aici in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Care au fost inscrisi, replica.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Cheltuie banii publici, dar domnul Bolboceanu m-a obligat. Eu tot as putea sa aduc informatii despre activitatea comisiei care examineaza citeva sute de scrisori anual si va asigur ca sint foarte multe cazuri ca, dupa aceste examinari insisi politistii, alte persoane functionari din organele de forta sint pedepsiti.

Eu, pur si simplu, vreau sa ma intorc la intrebarea..., deoarece Bolboceanu a ridicat intrebarea ce tine de Ministerul Afacerilor Interne. Si vreau sa va informez ca Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a marit spectrul planului de control si, la urmatoarea sedinta, o sa primim aceasta modificare si o sa examinam suplimentar activitatea prin prisma respectarii legislatiei, adica a Legii cu privire la politie si anume intrebarile, titlul IV aplicarea fortelor, mijloacelor speciale si arme de foc de catre politisti.

Si alta intrebare, structura si administratia politicii, politiei si, in special, cum se desfasoara activitatea ministerului nemijlocit in planificare, indeplinirea plafonului si efectivului, activitatea efectivului si, in special, criminalitatea insasi in rindurile politistilor.

Dupa aceasta examinare, la decizia Biroului permanent, vom informa ori Parlamentul, ori Biroul permanent. In acest control, vom largi si numarul de persoane care vor fi implicate in control, vor fi atrase persoane de la Procuratura Generala, Serviciul de Informatii si Securitate.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, comisia a propus pentru respingerea acestui proiect de hotarire. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 24.

Sectorul nr.2 22.

Sectorul nr.3 0.

 

Doamna Maria Postoico:

46 de voturi pentru a respinge. Cine este pentru adoptarea acestui proiect?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.3 17.

 

Doamna Maria Postoico:

22 de voturi pentru.

Deci, proiectul de Hotarire nr.2751 este respins.

Stimati colegi,

Facem o pauza de 15 minute.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Doamna Maria Postoico:

Proiectul de Lege nr.3444 privind ameliorarea situatiei economico-financiare a Intreprinderii de Stat Moldtranselectro si anularea unor sanctiuni.

La microfonul central se invita domnul ministru al industriei si infrastructurii Vladimir Antosi.

 

Domnul Vladimir Antosi ministrul industriei si infrastructurii:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Aveti la dispozitie nota informativa si proiectul de Lege nr.3444 privind ameliorarea situatiei economico-financiara a Intreprinderii de Stat Moldtranselectro si anularea unor sanctiuni pe aceasta. Ma voi stradui sa reflectez doar unele momente mai insemnate si care, cred, merita atentie.

Intru executarea Legii nr.233 din 23 decembrie 1998 cu privire la proiectul individual de privatizare a intreprinderilor din sectorul energetic si Legii nr. 339 din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor intreprinderilor din sectorul energetic, asigurarii functionarii eficiente a sectorului energetic si protejarii interesului statului si a patrimoniului aflat la Intreprinderea de Stat Moldtranselectro, pe data de 2 octombrie 2000 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotarirea nr.1000, prin care a creat Intreprinderea de Stat Moldelectrica, Intreprinderea de Stat Nodul Hidroenergetic Costesti si Intreprinderea de Stat Autoelectrotrans, subordonate Ministerului Industriei si Energeticii prin separarea activelor functionale corespunzatoare, fara datorii creditoriale si debitoriale din componenta Intreprinderii de Stat Moldtranselectro, care a fost creata in anul 1997 prin Hotarirea Guvernului nr.1059 din 13 noiembrie 1997 prin reorganizarea Companiei de Stat care a fost Moldenergo.

In asa mod, au fost reduse genurile de activitate ale intreprinderii si, la momentul actual, Intreprinderea de Stat Moldtranselectrica gestioneaza numai datoriile creditoare si debitoare pe contractele proprii, precum si cele primite conform Legii nr.336 din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor intreprinderilor din sectorul energetic.

Reorganizarea intreprinderii a fost conditionata de situatia financiara critica, care nu permitea achitarea datoriilor externe pentru resursele energetice importate, precum si de pericolul sechestrarii patrimoniului intreprinderilor energetice.

Conform situatiei din septembrie 2000, au fost emise titluri executorii si aplicate sanctiuni sechestre pe activele RED Nord, RED Nord-Vest, Nodul Hidraulic Costesti, cladirea din strada Vasile Alecsandri nr.78. Taraganarea luarii masurilor mentionate putea pune in pericol securitatea energetica a tarii.

In momentul reorganizarii, datoriile debitoare au constituit 930 milioane de lei, datorii creditoriale 1 716 milioane de lei, iar deficitul bugetului intreprinderii a depasit peste 786 milioane de lei. Deci, de facto, intreprinderea a fost insolvabila din momentul reorganizarii.

Dupa reorganizarea Intreprinderii de Stat Moldtranselectro in decembrie 2000, efectuata in baza Hotaririi Guvernului nr.1000 din 2 octombrie 2000, intreprinderii i-au fost calculate penalitati in marime de 281,4 milioane de lei, penalizari, dobinzi si sanctiuni economice.

O problema majora pentru intreprindere o constituie datoriile fata de creditorii externi de resurse energetice, asa cum este: Societatea Comerciala Termoelectrica Romania, succesorul Societatii Comerciale Conel
437,8 milioane ori 32,9 milioane de dolari. Furnizorii din Ucraina 481 milioane de lei sau 37 de milioane de dolari. Alti furnizori externi in suma de
17,3 milioane de lei.

Datoria fata de Societatea Comerciala Termoelectrica... in contractul de furnizare a energiei electrice din 1999 si in anexele la acesta este stipulat ca plata pentru energia electrica livrata de SA Conel se va efectua in trei feluri: prin transmiterea pachetului majoritar de actiuni al statului Republica Moldova in Societatea pe Actiuni Tirexpetrol; din sursele rezultate de la privatizarea retelelor de distributie; si in cazul in care cele doua solutii nu acopera suma livrarilor, achitarea trebuia sa fie efectuata prin marfuri sau servicii ale intreprinderilor din Republica Moldova. De jure, datoria mentionata constituie datoria Republicii Moldova, si nu a Intreprinderii de Stat Moldtranselectro.

Este necesar de mentionat ca, din partea conducerii Republicii Moldova, in adresa partii romane au fost expediate un sir de demersuri si garantii de achitare a acestor datorii. In acelasi timp, contractul prevedea ca in caz de litigii, orice disputa, ramasa nerezolvata, se va solutiona prin arbitraj, care va fi in concordanta cu regulile de arbitraj ale Camerei de Comert si Industrie din Bucuresti sau ale Camerei Internationale de Comert din Paris, Franta.

In momentul de fata partea romana dispune deja de decizia instantei din Bucuresti si de titlul executoriu emis de instanta Republicii Moldova de incasare de la Intreprinderea de Stat Moldtranselectro a datoriei.

Pericolele ce pot aparea in caz de neachitare sau lichidare a Intreprinderii de Stat Moldtranselectro, avind problemele mentionate anterior, partea romana poate ataca Republica Moldova in instantele internationale si bloca conturile sau bunurile republicii in afara tarii.

Datorii fata de Ucraina. Toate livrarile de energie electrica din tara vecina au fost efectuate in baza contractului de lucru in paralel al sistemelor energetice ale Republicii Moldova si Ucrainei, nr.1R7N din 20 februarie 1995.

In anul 2002, Compania Energorinok a creat, in baza contractului mentionat, un precedent juridic, prin care a primit dreptul de a incasa de la Ministerul Energeticii al Republicii Moldova, si nu de la Intreprinderea de Stat Moldtranselectro a datoriei de 1,75 milioane de dolari. Pentru a stinge datoria mentionata, din partea companiei nominalizate au fost intreprinse unele actiuni pentru a pune sechestru pe Sanatoriul Moldova si Truscoveti. Numai datorita interventiei operative a grupului de lucru, creat in baza unei porunci a Guvernului, problema sechestrului a fost solutionata. Nu este exclusa nici varianta ca alti agenti economici din Ucraina nu vor merge pe aceasta cale. Conform acordurilor internationale de recunoastere reciproca a deciziilor instantelor judiciare, Republica Moldova va fi obligata sa accepte aceste decizii pe teritoriul sau, iar in final vor fi platiti banii din buget.

Pericolele taraganarii activitatii datoriei mentionate sau lichidarii prin insolvabilitate a Intreprinderii de Stat Moldtranselectrca poate duce la sechestrul patrimoniului Republicii Moldova aflat pe teritoriul Ucrainei. In momentul de fata datoriile creditoriale pentru resursele energetice constituie 1 297 840 inclusiv
938 sint datorii fata de creditorii externi de resurse energetice.

Stimati deputati,

Enecesar de mentionat ca, pe parcursul perioadei de dupa reorganizare, intreprinderea a reusit sa acumuleze si sa stinga datorii de peste 237 milioane de lei. Au fost stinse datorii fata de creditorii externi in marime de 104 milioane. Au fost achitate peste 2,5 milioane de lei din datoriile catre buget, formate pina la reorganizare.

In perioada data s-a efectuat reevaluarea si analiza ampla a tuturor datoriilor, au fost scoase la iveala toate datoriile dubioase cu termenul de prescriptie expirat. In urma actiunilor intreprinse, numai pe parcursul ultimului an deficitul bugetului intreprinderii s-a micsorat cu peste 130 milioane de lei. Au fost inaintate cereri de chemare in judecata si primite titluri executorii de incasare de la 119 debitori a sumei de peste 34 milioane de lei.

Pe parcursul perioadei de dupa reorganizare, intreprinderea nu a acumulat datorii curente la platile fata de buget si salarii. Pentru a examina situatia dificila in Intreprinderea de Stat Moldtranselectrica, de catre Guvern a fost creat un grup de lucru in scopul examinarii si elaborarii mecanismului de depasire a situatiei create. Grupul de lucru a examinat toate variantele posibile de solutionare a problemei, inclusiv varianta de aplicare a Legii insolvabilitatii fata de Intreprinderea de Stat Moldtranselectro, insa aceasta a fost respinsa.

Optiunea de a aplica Legea insolvabilitatii este inadmisibila. In cazul insolvabilitatii, Ministerul Finantelor si Inspectoratul de Stat vor deveni creditori prioritari, creditorilor externi le vor fi recuperate numai 10 12% din datorie, ceea ce poate crea riscuri in privinta aplicarii sanctiunilor fata de Guvern.

Onorata asistenta,

Aprobarea legii mentionate este necesara din urmatoarele considerente: complexul energetic al tarii va deveni mai atractiv, deoarece, conform Legii nr.336 privind restructurarea datoriilor complexului energetic, Guvernul, in persoana Intreprinderii de Stat Moldtranselectrica, este succesorul datoriilor creditoare cu termenul de peste 60 de zile ale intreprinderilor privatizate.

O data cu adoptarea legii, va fi posibila relansarea activitatii intreprinderii, ceea ce va permite, pina la urma, achitarea datoriilor creditoare. Mai mult decit atit, intreprinderea solicita doar stingerea calculelor dobinzilor si penalitatilor, precum si anularea celor calculate dupa reorganizarea executata in conformitate cu Hotarirea Guvernului nr.1000 din 2000.

Sumele de baza reflectate in evidenta contabila pina la reorganizare vor ramine neschimbate, iar, o data cu relansarea intreprinderii, va aparea posibilitatea achitarii lor.

Stimati deputati,

In baza celor relatate mai sus, rog respectuos sa sustineti proiectul de lege prezentat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Dupa cite vad, intrebari nu sint. Ori sint?

Stimati colegi,

Eu va rog mai operativ.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule ministru,

Noi datorii de acestea dubioase in tara avem foarte multe si, probabil, ar fi bine ca sa ne lamurim in intregime cu dinsele, pentru ca ele fac multe probleme agentilor economici, inclusiv la Moldtranselectro.

In acest context, eu am doua intrebari la dumneavoastra. La articolul 1 este fixat destul de clar, dupa mine, sistarea, dar nu este fixata... adica, acest articol poate fi tratat duplicitar ca si in viitor. Cum va uitati dumneavoastra, daca la articolul acesta sa fie fixata data, pina la care data se sisteaza calcularea acestor majorari si a acestor penalitati.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Multumesc, domnule deputat.

Articolul 1 asa si prevede, ca se sisteaza si se sisteaza pina la solutionarea intrebarii.

 

Domnul Vladimir Braga:

Nu este fixat aceasta, de aceea si intreb.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Aceasta cred ca asa si se prevede.

 

Domnul Vladimir Braga:

Deci, nu sinteti impotriva sa introducem data, de la data de. Si a doua intrebare. Nu considerati dumneavoastra ca se mai cere aici un articol fie 4, fie in cadrul celorlalte 3, despre sesizarea organelor de drept, adica, a Procuraturii si organelor respective, la adresa celor care au creat aceste situatii in trecut?

 

Domnul Vladimir Antosi:

Da, dupa cum cunosc deputatii, deja la sedinta Guvernului a fost ascultat raportul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Deoarece, in porunca de lucru a grupului, care a fost al Guvernului, al domnului Prim-ministru, a fost pus in sarcina de a examina foarte minutios, de aceea si mult timp, aproape un an de zile. Si, dupa cum Centrul a si informat, deci, este deja initiativa de a inainta in adresa unor persoane.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Dumneavoastra ati sustine sesizarea prin lege si a organelor de drept, da? Eu inteleg corect?

 

Domnul Vladimir Antosi:

Nu stiu daca sesizarea prin lege este cazul. Deoarece eu v-am spus ca deja la hotarire de Guvern, acolo.

 

Domnul Vladimir Braga:

Este nominalizata? In Hotarirea de Guvern este nominalizata?

Domnul Vladimir Antosi:

Acolo este nominalizat Centrul si a facut si un raport deja.

 

Domnul Vladimir Braga:

Bine.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Si in raport este acolo.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

V-ati referit putin la lucrul Centrului in acest domeniu. Vreau sa va intreb, daca in suma aceasta de amenzi si penalitati sint si amenzile si penalitatile asupra celor 5 milioane de lei insusite de unele persoane, si SRL Oferta plus.

De asemenea, vreau sa va intreb daca este clar ceva cu cele 15 milioane disparute din buget, de asemenea, la acest capitol. Si a doua intrebare este referitor la plata pentru receptionarea supraplan a 50 milioane kW/ora de energie de la Ucrenergo. Ce s-a lamurit cu aceasta? Banii din Moldova, am inteles, au plecat, in Ucraina nu au ajuns. Care este situatia la acest capitol?

Si sumele pe care le propuneti Parlamentului astazi sa fie anulate de amenzi si penalitati, daca sint calculate si la aceste sume?

 

Domnul Vladimir Antosi:

Am sa incep de la a doua, cu acele 50 de milioane kW. Acolo este, deoarece dumneavoastra stiti, ca parca partea moldava este ca s-a achitat, partea ucraineana nu accepta. Acum se ocupa si Procuratura a facut un demers, o rugaminte fata de Procuratura Ucrainei de a fi supusa controlului, cu participarea Centrului pentru Combaterea Crimei Economice si Coruptiei din Moldova, ca acolo sint unele nuante, ca au disparut unele documente la partea ucraineana. Deci, aceasta se afla deocamdata in cercetare, la control.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Spuneti-mi, va rog, cind a avut loc?

 

Domnul Vladimir Antosi:

Ce cind a avut loc?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cind a avut loc receptionarea acestor 50 de milioane?

 

Domnul Vladimir Antosi:

Pina in anul 2000. Este vorba de anii 1998 1999.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, aceasta si vroiam sa va intreb: sintem la finele anului 2006, oare nu a fost timp ca sa ne clarificam inainte de a veni in Parlament cu aceasta initiativa?

 

Domnul Vladimir Antosi:

Doamna deputat,

Ea a fost clarificata, deoarece partea ucraineana a initiat un an si jumatate in urma. Pina atunci era totul clar ca Moldova va achita, isi va onora obligatiunile prin transmiterea unui utilaj, dar pe urma s-a dovedit, ca partea ucraineana l-a intors inapoi, partea moldava neavind nici un document. Deci, de aceea a si venit aici situatia ca un an jumatate... Nu este vorba, atunci s-a facut livrare, s-a dus utilaj, s-a facut schimbul cela care este, faceau atunci...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si referitor la prima intrebare. Ati inceput de la a doua.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Eu la prima intrebare nu pot sa raspund, o sa studiez suplimentar. Aici, in penalitati, este vorba despre creditul primit de Moldtranselectrica si despre calcularea TVA la importul energiei, a surselor energetice. Eu o sa va prezint in scris.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va rog sa imi prezentati aceasta informatie. Pentru a doua lectura sa primesc aceasta informatie, si nu in ultima zi, deci, urgent.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Bine. O sa primiti.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

Domnul Bondarciuc.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Proiectul prezentat de Guvern propune aplicarea unor masuri de solutionare a problemelor cu care se confrunta Intreprinderea de Stat Moldtranselectro in achitarea datoriilor debitoare si creditoare interne si externe.

Intreprinderea Moldtranselectro a fost fundata, conform Hotaririi Guvernului, in 1997, avind ca gen de activitate procurarea, transportarea, despecializarea sistemului electroenergetic, asigurarea balantei energetice, supravegherea energetica, precum si gestionarea datoriilor debitoare si creditoare proprii si a celor preluate de la intreprinderile din sectorul electroenergetic, supuse privatizarii in conformitate cu prevederile Legii nr.336 din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor intreprinderilor din sectorul energetic, inclusiv a datoriilor externe, formate in cadrul importului de energie electrica furnizata din Romania si Ucraina.

O data cu intrarea in vigoare a Hotaririi Guvernului din 2 octombrie 2000 cu privire la crearea unor intreprinderi de stat in sectorul electroenergetic, activitatea Intreprinderii de Stat Moldtranselectro a fost directionata in exclusivitate pentru gestionarea datoriilor creditoare si cele debitoare, iar toate activitatile care aduceau profit au fost delegate intreprinderilor nou-formate.

La data de 1 septembrie 2006, datoriile creditoare alcatuiesc mai mult de
1 miliard 700 milioane de lei, iar cele debitoare mai mult de 800 milioane de lei, cu un deficit de 928,9 milioane de lei, care este in crestere fata de anul 2000 cu mai mult de 94 milioane de lei

Majorarea deficitului este generat, in special, de cresterea considerabila a sumei penalitatilor, amenzilor si a dobinzilor calculate de Serviciul Fiscal de Stat si de Ministerul Finantelor pentru neachitarea in termen a platilor calculate fata de bugetul de stat si, respectiv, fata de Ministerul Finantelor, care se cifreaza lunar la circa 2,7 milioane de lei numai pentru acelea calculate de Serviciul Fiscal.

Estimarile efectuate constau in aceea ca suma penalitatilor, amenzilor si dobinzilor calculate la momentul actual depasesc de 2 3 ori platile de baza. Astfel, la 1 septembrie 2006, datoriile intreprinderii pentru achitarea la buget a taxei pe valoarea adaugata alcatuiau 333,8 milioane de lei, dintre care
131,7 milioane de lei sint plati de baza, iar 149,6 milioane de lei penalitati.

Concomitent la aceste plati, au fost calculate, de organele de control, amenzi in suma totala de 52,5 milioane de lei. Soldul platilor de baza pentru creditele acordate de Ministerul Finantelor sint de 24,9 milioane de lei, pe cind penalitatile si dobinzile calculate alcatuiesc la aceasta data respectiv 50,9 milioane de lei si 28,4 milioane de lei. Suma totala a dobinzilor penalitatilor si amenzilor calculate la 1 septembrie 2006 alcatuiesc in total mai mult de 280 milioane de lei.

In aceste coditii, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a intreprins masurile ce se impun de Codul fiscal si a suspendat operatiunile de la conturile bancare ale intreprinderii si, actualmente, activitatea intreprinderii de stat Moldtranselectro in gestionarea datoriilor succesoriale este sistata.

Pornind de la cele relatate si luind in considerare circumstantele care au conditionat formarea datoriilor creditoare si debitoare si in scopul deblocarii activitatii de gestionare a datoriilor succesoriale, comisia considera oportuna sustinerea proiectului de lege prezentat si, in contextul avizelor pozitive prezentate de comisiile permanente, il propune Parlamentului spre adoptare in prima lectura si, daca nu o sa apara amendamente esentiale, si in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa va intreb, sa imi spuneti cine este SRL Oferta plus si ce legatura are cu Intreprindere de Stat Moldtranselectro? De asemenea, legatura dintre Fundatia Asiex cem si care a procurat acele 50 milioane de kw/ora, despre care spuneam, din Ucraina. Adica contractul dintre aceasta fundatie si Compania Ucrenergo. Care este legatura lor cu Intreprinderea de Stat Moldtranselectro?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa va spun ca aceste penalitati si sanctiuni despre care este vorba in proiectul de lege sint create de, aveti o anexa la raport, de credite si dobinzi, bugetul republican si Ministerul Finantelor. Si nu are nimic comun cu firmele care au datoriile debitoare si creditoare, incluse in anexa, numarul acesta.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Prin intermediul acestui SRL Oferta plus au fost delapidate acele 5 milioane de lei din bugetul de stat, de aceea si va intreb care este legatura dintre acestea.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Inca o data va repet, sensul proiectului de lege anularea penalitatilor si amenzilor, care au fost calculate la credite si dobinzi, la bugetul republican si Ministerul Finantelor, trei surse. Dar la datoriile creditoare si debitoare proiectul de lege nu se refera.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte,

Imi este clar.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aceasta pentru informatia deputatilor.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte,

Imi este clar. Dar noi astazi discutam ca vrem sa amelioram situatia la Moldtranselectro, de aceea si v-am intrebat. Sint niste situatii care au condus Intreprinderea de Stat Moldtranselectro la situatia in care se afla astazi si nu a achitat niste obligatiuni.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, despre orice intreprinderi care va intereseaza puteti lua informatie la Camera Inregistrarii de Stat. Este posibil.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu cred ca exact trebuie sa examinati aceste cazuri in comisie si sa stie si toti deputatii. Ati apelat foarte mult la comisiile in fond, permanente.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, daca doriti sa intrati in esenta proiectului, intrati. Examinati-o daca doriti.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Noi tocmai ca am intrat, dar si dumneavoastra erati obligat sa intrati.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am intrat in esenta proiectului si va raportam dumneavoastra.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, multumesc de informatie.

Astept de la ministru informatia respectiva.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4 in continuare, 3. Cedati unul altuia.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule presedinte,

Doua intrebari foarte succinte. Deci, prima intrebare. Articolul 76. Probabil, intrebarea trebuia adresata mai mult domnului Ministru al Justitiei. Dar, oricum, dumneavoastra sinteti la microfon. Articolul 76 prevede ca legea se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova si intra in vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei, in proiectul de lege prezentat noua spre examinare nu este prevazut un alt termen, de aceea, respectiv, in viziunea mea atit din articolul 1, cit si din articolul 2 urmeaza a fi exclusa sintagma incepind cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, caci este clar ca, in baza principiului general, ea, in mod automat, intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.

Pai, nu este in text asa ceva fixat, de aceea propun pentru lectura a doua de exclus atit din articolul 1, cit si din 2 aceasta sintagma.

Domnule ministru,

Ea este de prisos sau nu? Nu? De ce?

Domnule presedinte al comisiei,

Si a doua intrebare. In avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati ultima fraza suna in felul urmator: Numai daca articolele acestui proiect vor reglementa clar anularea numai a majorarilor de intirziere si a amenzilor, dar nu a tuturor datoriilor care exista fata de bugetul de stat. Spuneti, va rog, in procesul examinarii in cadrul comisiei pentru prima lectura s-a tinut cont de aceasta formulare a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati?

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

S-a tinut cont si in proiectul de lege este vorba numai despre majorarile de intirziere si despre amenzi, numai despre aceste surse.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Eu cred ca domnul Turcan o sa ne clarifice situatia aici, caci, probabil, din punctul meu de vedere, nu intimplator apare asa o formulare.

 

Doamna Maria Postoico:

In acest caz nu trebuie sa cedati.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

De fapt, intrebarea mea sau, mai bine zis, propunerea porneste inclusiv din intrebarile puse de catre colegii Vladimir Braga si Leonid Bujor. Dupa parerea mea, pentru a exclude careva interpretari duble, poate va fi rezonabil ca noi sa schimbam cu locurile articolele 1 si 2? Ca sa fie clara logica legii.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu sint de acord. Noi am discutat si in cadrul sedintei comisiei. Noi nu sintem impotriva.

 

Doamna Maria Postoico:

Se accepta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si atunci de acum in legatura cu intrebarea domnului deputat Leonid Bujor, taman ca trebuie numaidecit sa fie indicata data. Deoarece anularea poate sa fie, sa spunem de la 1 ianuarie, de la 1 august s.a.m.d., dar anume aici stipularea faptului ca anularea din data intrarii in vigoare a legii este foarte si foarte rezonabila. Si atunci logica va fi urmatoarea. Articolul 1, anularea tuturor penalitatilor, subliniez, noi am precizat cu comisia sesizata in fond ca este vorba in lege anume despre penalitati. Anularea tuturor penalitatilor care sint acumulate la momentul intrarii in vigoare a legii si articolul 2 Sistarea pentru viitor, incepind iarasi de la data intrarii in vigoare a legii, a tuturor penalitatilor care pot fi calculate.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule Bujor,

Noi nu putem omite aceasta fraza, caci ea subliniaza...

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar. E clar, da?

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Legea intra in vigoare la data publicarii, dar anularile la care data?

 

Doamna Maria Postoico:

Se accepta punctul de vedere al comisiei.

Va multumesc, domnule presedinte.

Comisia a propus pentru prima si a doua lectura.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, noi propunem pentru prima si a doua lectura sa schimbam articolele.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc.

Pentru luari de cuvint s-a inscris domnul Calmatui.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Desigur, venirea mea la aceasta tribuna se datoreaza faptului ca acest proiect de lege, care a fost inaintat de Guvern, desigur, are niste, asa sa zic, radacini mai adinci, care vin din anii 1997 2000, pe cind in perioada aceea se adoptau legi si hotariri de Guvern, care, vasazica, din start puneau in situatii dificile unele intreprinderi din sectorul electroenergetic.

Si anume in acea perioada aceste datorii au fost acumulate in urma acelor principii populiste care erau la moment ca sa nu fie tarifele, nu corespundeau celor preturi cu care era procurata la moment energia electrica, totodata, in acele momente cind au fost adoptate legile respective si anume Legea nr.336, care prevedea anume aceste datorii de la toti agentii economici vizind pregatirea pentru privatizare, in aceasta lege a fost dat articolul 5, care prevedea ca Guvernul, in termen de 1 luna de zile, sa elaboreze mecanismul de achitare si stingere a acestor datorii si tot in acel moment Ministerul, mai bine zis tot in acel moment Guvernul adopta o hotarire cu nr.520, care este adoptata nu in termen de o luna de zile, dar in termen de doua luni de zile, prin care se hotaraste ca aceste datorii vor fi stinse doar in cazul in care se va termina ori toate intreprinderile din sectorul electro-energetic vor fi privatizate si din contul acelor privatizari se vor stinge aceste datorii. Deci, mai tinem minte cu dumneavoastra ca unele intreprinderi, unele RED-uri, care au fost vindute atunci, cele trei RED-uri, care au fost vindute cu
25 de milioane de dolari, inca atunci Moldtranselectro avea o datorie externa peste 70 de milioane de dolari.

Si, iata, va dati bine seama cit timp trebuiau sa acumuleze acesti bani pentru a fi strinse aceste datorii. Totodata, noi stim ca sectorul electro-energetic, pentru a fi privatizat integral, deci, poate sa treaca o perioada mult mai mare decit este necesar pentru a achita aceste datorii.

Tot in anii acestia, in 1999 la 28 ianuarie, este incheiat un contract care a fost stipulat aici, a fost mentionat de domnul ministru cu termoenergetica din Romania. In acest contract, in primul rind, a fost contractata energia electrica cu un pret mai inalt decit era de la alti furnizori de energie, in al doilea rind, in acest contract se stipuleaza ca vor fi transmise pentru achitare pachetul de actiuni majoritar al statului din Societatea pe Actiuni Tirexpetrol ori prin surse care vor fi preluate in rezultatul privatizarii retelelor. In cazul in care cele doua solutii nu acopera suma livrarilor de achitare, deci, vor fi exportate marfuri si servicii de la intreprinderile din Republica Moldova.

Trebuie de mentionat ca aici este o corespondenta, un sir de scrisori ale mai multor demnitari de stat care isi luau asupra sa aceasta insarcinare de a achita aceste datorii. Deci, s-a consumat energie electrica din Romania de 32,9 de milioane de dolari SUA, dar, cu parere de rau, aceste actiuni si a Tirexpetrol-ului si multe altele au fost efectuate cu totul alti agenti.

Desigur, asemenea situatie este creata si cu acei care livreaza energie electrica din Ucraina. Vreau sa mentionez, pentru colegii care puneau aici intrebari, ca in momentul de fata de acum mai mult de doi ani de zile Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei se ocupa de aceste scheme, mecanisme s.a.m.d., care au fost atunci elaborate si pina in ziua de astazi nu pot sa dea de capat tuturor masinariilor comise in acele timpuri. Eu personal, fiind atunci conducator al unei intreprinderi din acest sector, ne ocupam de colectarea de pe la intreprinderi, de la agenti a diferitelor marfuri pentru a achita datoria, ceea ce, desigur, nu intra in functia directa a acestor organizatii.

Intuiesc ca guvernatorii de atunci mai mult se gindeau nu la solutionarea problemei si la aprovizionarea populatiei cu energie electrica, ci doar la interesele proprii. Pornind de la cele mentionate, Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor va sustine acest proiect de lege pentru a fi anulate penalizarile si amenzile pe care le-a acumulat Intreprinderea de Stat Moldtranselectro la acele credite care au fost acordate de catre Ministerul Finantelor si, totodata, consideram ca aceasta va salva putin situatia economica a intreprinderii si se vor ocupa in continuare de stringerea acelor datorii pe care le au si de achitarea fata de agentii economici din strainatate.

Va multumesc si va chem pe toti sa sustineti acest proiect de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Mai sint luari de cuvint la acest proiect de lege?

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3444. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Propunerea comisiei a fost pentru a doua lectura cu ceea ce a fost acceptat de colegii de la care au parvenit propunerile. Supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.3444. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii, va rog, anuntati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 24.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 1.

Doamna Maria Postoico:

53 de voturi.

Proiectul de Lege nr.3444 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.3306 cu privire la completarea si modificarea unor acte legislative, se au in vedere Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale Procuraturii si ale instantelor judecatoresti, Codul de procedura penala.

Domnul ministru al finantelor Mihail Pop, va rog.

 

Domnul Mihail Pop ministrul finantelor:

Doamna Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii nr.1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si instantelor judecatoresti si Codul de procedura penala a fost elaborat in scopul ajustarii continuitatii acestui act legislativ cu prevederile Constitutiei, Codului civil, Codului de procedura civila, Codului de procedura penala, Codului penal, acte legislative care au fost adoptate ulterior legii, a carei modificare se urmareste, si care contin norme juridice care, mai mult sau mai putin, reglementeaza modul de reparare a prejudiciului cauzat de organele de drept ale statului.

Modificarile care se propun sa fie operate vor optimiza solutiile de reglementare propuse la acest act legislativ. Si alaturi de faptul ca vor aduce normele juridice ale acestei legi in concordanta cu realitatile curente, va facilita intr-o masura mai mare procesul de despagubire a persoanelor care au avut de suferit in urma unui proces penal prin insusi faptul ca statul va garanta prin lege un anumit cuantum minim al reparatiilor pentru prejudiciul cauzat.

La acest capitol, aceasta initiativa a fost sustinuta si de Baroul avocatilor din Republica Moldova, care a sugerat doar posibilitatea majorarii reparatiilor minime, care vor fi prevazute in lege. Prevederile articolului 9 din Legea nr.1545 in redactie actuala prevad ca organul de urmarire penala poate emite o decizie prin care sa dispuna acordarea reparatiilor.

Guvernul a propus sa fie excluse aceste prevederi din urmatoarele motive.

In primul rind, ele deja nu se mai aplica din anul 2001. In al doilea rind, au existat cazuri cind organele de urmarire penala au emis neintemeiat astfel de ordonante pe sume destul de mari de bani in favoarea unor firme, ordonante care ulterior au fost anulate.

De aceea, in proiect se propune ca pricinile privind repararea prejudiciului moral si material, cauzat prin actiuni ilicite, sa fie examinate in instanta de judecata in ordinea procedurii civile, asa cum este prevazut si in articolul 525 din Codul de procedura penala. De altfel, anume asa si se procedeaza in practica.

Termenul de un an de initiere a actiunii in instanta de judecata a fost la fel preluata din articolul 525 din Codul de procedura penala. Este un termen rezonabil, dat fiind faptul ca in acest termen persoana poate sa demonstreze toate circumstantele procesului penal neintemeiat pornit impotriva sa si poate sa isi aprecieze si sa demonstreze mai usor prejudiciul moral suferit.

Datorita faptului ca cele mai mari dificultati se intilnesc in compartimentul ce tine de evaluarea prejudiciului moral si repararea acestuia, se propune in proiect includerea unui compartiment aparte, capitolul III, care sa reglementeze detaliat modul de reparare a prejudiciului moral. In acest capitol, au fost introduse plafoane, in ale caror limite instanta de judecata poate sa stabileasca reparatii pentru prejudiciul moral.

Important este ca se instituie un plafon minim pe care instanta de judecata nu poate sa il incalce in cazul in care dispune acordarea reparatiilor si faptul ca instanta de judecata nu in toate cazurile este legata absolut de acest plafon si poate sa dispuna reparatii cu cuantum mai mare in cazul in care va constata ca suma care trebuie acordata potrivit legii nu va afecta, nu va avea efectul reparatoriu dorit.

Instituirea acestor plafoane a fost inspirata din exemplele oferite de practica judiciara nationala care este destul de neomogena. In practica s-au intilnit cazuri omogene, dar cu solutii foarte diferite. Astfel, pentru 3 zile de arest administrativ au fost acordate despagubiri de 10 mii de lei si pentru tot aceleasi 3 zile, in alte cazuri, doar de 180 lei. In cadrul elaborarii proiectului a fost studiata nu doar practica nationala, dar si cea a unor state ca Germania, unde pentru fiecare zi de detentie se acorda doar 11 euro ca despagubiri morale.

Analizind practica in astfel de dosare s-a constatat ca instantele judecatoresti apreciaza prin modalitati diferite prejudiciul moral, facind destul de rar trimitere la articolul 14, 23 din Codul civil. De aceea, s-a decis includerea unor criterii detaliate speciale in proiect, care ar permite judecatorului sa aprecieze mai adecvat prejudiciul moral cauzat persoanei de organele de drept.

Proiectul contine si o novatie pentru legislatia Republicii Moldova scuzele oficiale ale procurorului. Aceasta institutie este prevazuta si aplicata in Federatia Rusa. Proiectul prevede introducerea ei in doua acte legislative de baza, in Codul de procedura penala si in Legea nr.1545, care va reglementa datoria, detaliat modul si procedura in care vor fi aduse scuze oficiale din numele statului persoanelor prejudiciate.

Oferirea scuzelor oficiale ale procurorului reprezinta o forma optima de restabilire a drepturilor persoanelor, personale nepatrimoniale si, de regula, vor aduce satisfactie victimei. Scuzele oficiale ale procurorului nu sint menite sa excluda sau sa substituie acordarea despagubirilor banesti persoanei prejudiciate si au drept scop, impreuna cu compensatia baneasca acordata in conditiile legii, sa contribuie la atenuarea suferintelor psihice provocate nejustificat de catre organele de drept.

Onorat Parlament,

Aceasta fiind spus, solicit sa sustineti acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Dumneavoastra propuneti la capitolul III articolul 12 de a stabili cuantumul compensatiei pentru repararea prejudiciului moral, potrivit prezentei legi. Asa este, da? Si sint mai multe alineate. Articolul 12. De care practica internationala sau tratate internationale v-ati condus dumneavoastra? Mai mult decit atit ca Conventia europeana pentru drepturile omului si Codul civil nu stabileste un astfel de cuantum.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, aceasta se propune tinind cont de practica actuala pe care o avem in relatiile, deci Ministerul Finantelor cu cetatenii care contesta sau ataca statul in instantele judecatoresti pe materialele organelor de drept. Deci pe unul si acelasi caz sau pe cazuri similare cu aceeasi, sa spunem, gravitate de afectiune pentru persoana fizica, diferite instante de judecata decid de a aloca diferite sume banesti pentru despagubiri morale. Pentru ca organele de judecata, judecatorii sa aiba posibilitate de a se conduce dupa un anumit act legislativ, s-a initiat anume introducerea acestor plafoane de despagubiri care ar fi un document, care, intrucitva, ar egala, sa spunem, drepturile cetatenilor pentru primirea acestor despagubiri.

La calcularea acestor sume s-a luat in considerare nivelul de salarizare actual, care este salariul mediu pe economie si, in opinia Ministerului Finantelor, sustinut de Guvern, deci aceste sume sint destul de suficiente.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule ministru,

Contravin Conventiei europene pentru drepturile omului, aceste cuantumuri care dumneavoastra le propuneti in acest proiect de lege. Dumneavoastra intelegeti? Si mai mult decit atit ca la alineatul (6) spuneti ca in cazuri exceptionale, instanta de judecata este in drept sa acorde compensatii care depasesc limitele prevazute de prezenta lege. Care poate sa fie cuantumul?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci aceasta tot ramine la decizia judecatorului.

 

Domnul Ion Plesca:

Pai, toate trebuie sa ramina la decizia instantei. De aceea si este instanta de judecata, ca instanta sa stabileasca acest cuantum. Si la articolul 5 alineatul (2) cererea de chemare in judecata privind obtinerea compensatiei se depune in termen de un an din momentul aparitiei dreptului la repararea prejudiciului. Termenul general de prescriptie, prevazut in Codul de procedura civila este de 3 ani. Nu considerati ca ar fi binevenit 3 ani sa fie?

 

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, noi acum avem cazuri cind cetatenii sau persoanele prejudiciate, fie si persoane juridice, se adreseaza in organele de judecata dupa un termen destul de mare 5, 6 ani si, ca urmare, in cazurile de judecata, pentru a dovedi un fapt sau altul sau, sa spunem asa, a respinge careva, deci, invinuiri este foarte dificil, fiindca cu timpul unele documente se pierd, altele se dau in arhive s.a.m.d. De aceea, pentru a primi dreptul de prejudiciere, termenul de un an, in viziunea noastra, este suficient.

 

Domnul Ion Plesca:

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu vin cu un amendament ca acest termen sa fie de 3 ani la articolul 2. Si la articolul 2 alineatul (2) de exclus textul in sensul prezentei legi, o unitate conventionala se echivaleaza cu 20 de lei moldovenesti, aceasta este prevazut in legislatie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, pentru examinare in lectura a doua.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule ministru,

Fractiunea Partidului Democrat vine cu citeva propuneri, dar inainte de aceasta, intrebari, care, in viziunea noastra, ar imbunatati acest proiect de lege. Dumneavoastra propuneti excluderea literei d) care in legea actuala, nr.1545, suna in felul urmator: Dreptul la repararea prejudiciului apare in cazul adoptarii de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului sau de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a Hotaririi cu privire la repararea prejudiciilor si in continuare conform textului.

Nu vi se pare dumneavoastra ca excluderea acestei litere d) contravine deja legii adoptate cu privire la agentul guvernamental si va crea o confuzie, deoarece in aceasta lege este prevazut de acum ca sumele stabilite de Curte sint obligatoriu achitate de catre Ministerul Finantelor.

Dumneavoastra propuneti excluderea literei d) care prevede obligativitatea achitarii acestor sume deja prin alta lege. Aici trebuie de examinat si de pastrat, in viziunea noastra, acest drept al persoanei de a primi sumele care sint judiciate sau de catre Curte.

 

Domnul Mihail Pop:

Pentru lectura a doua eu cred ca aceasta propunere ar putea fi discutata.

 

Doamna Valentina Buliga:

Ulterior, la articolul 21, dupa cuvintele cu functii de raspundere, noi propunem sa fie introdusa si sintagma sau alte persoane, tinind cont de faptul ca, de multe ori, alte persoane nu cad sub incidenta acestei legi martorii sau partile vatamate care au depus intentionat marturii false, denuntari calomnioase care nu corespund realitatii. Adica introducerea acestei sintagme ar obliga sa fie corecti si sa raspunda in caz de inducere in eroare a asistentelor si alte persoane, sub a caror incidenta v-am spus ca cad acele persoane pe care le-am mentionat.

Pentru lectura a doua cred ca noi vom prezenta aceste amendamente in scris. Si referitor la articolul 12, despre marimea compensatiei prejudiciului moral. Cred ca ar fi mai bine sa stabilim un plafon minimum, dar nu de la 2 pina la 15 unitati conventionale, cum este prevazut in articolul propus de catre minister.

 

Domnul Mihail Pop:

Proiectul propune de la 2 la 15 si este alineatul (6) articolul 6, care prevede cazuri exceptionale unde instanta de judecata poate sa ia decizii pentru o recompensa mai majora.

 

Doamna Valentina Buliga:

Si, de asemenea, articolul 7, dumneavoastra propuneti excluderea literei g) din articolul 7, dumneavoastra propuneti excluderea lui. Inseamna ca privam persoana de dreptul... articolul 7, in cazurile mentionate la alineatul (1) persoanei fizice sau juridice i se repara sau i se restituie si propuneti excluderea, sumele echivalente prejudiciului moral acuzat acesteia. Care sint argumentele, de ce excludem acest alineat?

 

Domnul Mihail Pop:

Fiindca in proiect se propune, practic, in mod exhaustiv solutionarea acestei probleme.

 

Doamna Valentina Buliga:

Fractiunea Partidului Democrat, pentru lectura a doua, va prezenta in scris aceste amendamente. In principiu, sustinem acest proiect de lege daca se va tine cont de aceste amendamente ale noastre.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , , ? , ? ? , , , , - , .

 

Domnul Mihail Pop:

(procesul bugetar si sistemul bugetar) , . , (decizia finala), - , , .

 

Doamna Ludmila Borgula:

. , , , .

 

Domnul Mihail Pop:

, . , . , , .

 

Doamna Ludmila Borgula:

, .

 

Domnul Mihail Pop:

.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, . .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Susarenco, microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

In principiu, s-au discutat aceste probleme. Noi sintem de acord cu opinia domnului Plesca, si am discutat si la comisie, ca nu ar fi bine sa punem acest cuantum maxim, fiindca prejudiciul fiecare si-l masoara dupa mintea lui. Si instanta de judecata cred ca este in drept sa determine aceasta marime.

Dar nu am fi de acord cu doamna Borgula ca ar trebui, undeva in buget, sa gasim o suma oarecare. Nu cred eu ca ar fi normal, din punct de vedere chiar etic, sa presupunem ca justitia noastra ar face sau organele de urmarire penala de drept ar face greseli. Cred ca aceste sume nu sint atit de importante ca sa mai lasam loc si pentru greseli in bugetul national. Cred eu ca daca gaseste Primul-ministru bani pentru diferite actiuni din fondul de rezerva, se vor gasi si aici niste bani la buget ca sa se rasplateasca aceste sume.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Va multumim.

Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege nominalizat si a constatat ca acest proiect a fost elaborat in scopul modificarii unor acte legislative care reglementeaza modul de reparare a prejudiciului cauzat de organele de drept ale statului. Astfel, prin aceste modificari, deci, va fi reglementat modul de reparare nu numai a prejudiciului material, dar si al celui moral.Vor fi stabilite unele criterii de evaluare si apreciere a prejudiciului moral. Prin completarea Codului de procedura penala este introdusa o forma auxiliara de restabilire a drepturilor nepatrimoniale, cum sint scuzele oficiale ale procurorului.

Proiectul a fost avizat de toate comisiile permanente, Directia juridica a Aparatului il sustine cu unele amendamente, aceste amendamente vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Totodata, comisa mentioneaza, la articolul 12 din proiectul de lege, se propune stabilirea unui cuantum al compensatiilor pentru repararea prejudiciului moral. Deputatii comisiei nu sustin aceste modificari din urmatoarele considerente.

Este evident ca evaluarea exacta a prejudiciului cauzat este foarte dificila. Instanta, bazindu-se pe particularitatile specifice si speciale ale fiecarei actiuni, pe gradul si caracterul prejudiciului moral, pe situatia materiala a reclamantului si a piritului, poate stabili forma si marimea relativ echitabila ale compensatiei. Atit Codul civil al Republicii Moldova, cit si Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului nu prevad stabilirea unui cuantum pentru repararea prejudiciului moral.

Mai mult decit atit, recent, Parlamentul, in momentul adoptarii Legii pentru completarea articolului 16 din Codul civil, articolul respectiv a fost modificat in sensul stabilirii unor anumite criterii care, fiind luate in considerare de catre instanta de judecata la adoptarea hotaririi privind repararea prejudiciului moral, vor permite stabilirea obiectiva a marimii compensatiei.

Marimea compensatiei, dupa parerea membrilor comisiei, trebuie sa fie determinata tinind cont de principiile echitatii, rationalitatii si suficientei. Comisia propune de a exclude din textul proiectului prevederile articolului 12, prin care este stabilit cuantumul compensatiilor pentru repararea prejudiciului moral.

Pentru lectura a doua articolul 11, care stabileste unele criterii, conform carora va fi determinata marimea compensatiei, va fi concretizata si precizata reiesintinind cont de amendamentele care sint inaintate.

In concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.3306 sa fie adoptat in prima lectura luind in considerare raportul prezentat.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Comisia a propus aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3306. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3306 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.1338 privind modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal.

Domnule Guma,

Va rog, la microfonul central. Da, proiectul de Lege nr.1338

 

Domnul Valeriu Guma:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Vreau sa va propun, in rezultatul unei alegeri a pietei produselor alcoolice din Republica Moldova, un proiect de lege care presupune majorarea accizelor la produsele alcoolice de la pozitia tarifara 2208. In mod special, este vorba despre bauturile tari, cum ar fi: rachiul, divinurile, brandi, lichiorurile, romul, cocteilurile si altele.

Initiativa legislativa are ca scop, in primul rind, protejarea sanatatii locuitorilor tarii noastre prin minimizarea consumului exagerat de bauturi tari de catre acestia si stimularea, prin metode economice, a producatorilor autohtoni de productie vinicola calitativa din tara noastra.

Vreau sa spun, ca initiativa legislativa a fost inaintata inca inainte de criza vinicola, adica, a fost inca elaborata si inregistrata la inceputul lunii aprilie, nu se stia inca de toate evenimentele acestea, mai mult decit atit, ea este benefica, dupa parerea mea. Rog sa fiu sustinut.

Cu toate acestea, eu inteleg ca este avizul Guvernului, care prevede expres si eu, in unele lucruri... in ceea ce tine de majorarea schimbarii, se cere un aviz pozitiv al acestuia. Argumentele prezente in avizul Guvernului pot fi depasite de comun acord, avind in vedere ca putem schimba si data adoptarii legii care poate sa fie de la 1 ianuarie 2007.

Mai mult decit atit, in obiectivele politicii fiscale si politicii de administrare fiscala pe termen mediu, 2007 2009, se propune majorarea in continuare a cotei compuse a accizelor la productia alcoolica.

Daca este dorinta si necesitatea de colaborare, eu cred ca noi trebuie sa evitam de fiecare data cind Guvernul destul de, nici nu stiu cum sa spun, bolnavicios cam reactioneaza cind unii sau alti deputati vin cu o initiativa, pe care ei, pe urma, nu stiu cum asa, o vehiculeaza si, peste un timp oarecare, vin peste 3 4 luni sau jumatate de an. Noi nu pretindem expres la ceva mai mult, dar interesul este, totusi, ca noi avem astazi in tara o situatie care nu poate sa nu ne deranjeze. Stim ca bauturile alcoolice tari, si am mentionat in nota informativa, astazi, intr-o tara, cum este Republica Moldova, dupa parerea noastra, consumul lor trebuie diminuat.

Noi nu intelegem, cum o sticla de votca in Republica Moldova poate sa coste 141518 lei? Si avem cazuri...

,

. Dar 2 luni in urma, o ruda de a mea, in timp de doua ore, la 50 de ani, in 2 ore, dupa ce a baut o sticla de votca in satul Gauzeni, cumparata la tejgheaua din Gauzeni, in doua ore a murit, cred ca nu-i . Eu vreau sa spun. Da, bind o suta de grame de votca, facind un lucru la tara s.a.m.d. Cred ca nu-i . Cind noi avem astazi in Republica Moldova un pret la votca, cum am mentionat, dar in Uniunea Europeana o sticla de vin costa 2 3 euro, o sticla de votca costa 8 10 euro, nu mai putin.

In Rusia, care e producatorul traditional de votca, o sticla de votca costa nu mai putin de 2 3 dolari, la 60 de ruble, in Republica Moldova noi avem votca care costa 1 dolar. Adica, ceva, cred ca in lucrul acesta trebuie de schimbat si nu in asa ritmuri cum propune Guvernul, cu niste majorari de accize foarte neesentiale.

Eu cred ca daca o sticla de votca ar costa cu mult mai mult, populatia noastra ar trece la consumul de vin autohton si noi aici, cum s-ar spune, cistigam dublu si protejam si sanatatea oamenilor, care este principalul in viata si prin aceasta ajutam vinificatorii nostri autohtoni, prin aceasta colectari si la buget, de care avem necesitate, stim cu totii, foarte mare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vreau sa zic: bravo colegului nostru, care a venit cu acest proiect de lege. El demult trebuia. Si, spre regret, catre reprezentantii fractiunii majoritare din Comisia pentru politica economica, buget si finante, care nu au gasit aici o sursa suplimentara de venit pentru bugetul de stat. Si regret avizul Guvernului. Cred ca trebuie sa includem in acel proiect de lege, la expertiza anticoruptie si avizele Guvernului, care tare Parlamentul le ia in vedere. Si, va rog, sa ne patrundem de responsabilitate si de importanta acestui proiect de lege si sa il votam unanim.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Guma,

Cu cit se vor mari veniturile la buget in legatura cu adoptarea initiativei dumneavoastra? Este o suma oarecare?

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, s-a estimat. Dar, inca o data, pina la urma telul acestei initiative nu este majorarea.

 

Domul Alexandru Oleinic:

Nu, dar aproximativ.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar ea inevitabil va fi, circa la 300 milioane de lei. Dar este, in primul rind, protejarea consumatorilor.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Noi credem, ca acesta este un argument foarte serios pentru sustinerea initiativei legislative a domnului Guma, luind in considerare asa o suma considerabila. Cred ca aceasta e o suma minima, care va fi alocata la buget in legatura cu adoptarea acestei initiative.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Eu as veni intru sustinerea acestei initiative legislative, deoarece cred ca domnul presedinte al Comisiei pentru politica economica, buget si finante o sa ne spuna in raport daca s-a evaluat si impactul social, care este asteptat de la acest proiect de lege, fiindca vreau sa va spun, cu regret in suflet ca, in ultimii ani, numarul cetatenilor care consuma alcool tare este in crestere. Circa 45 la suta consuma alcool mai mult de trei ori pe saptamina. Este in crestere numarul populatiei in virsta de 15 ani, circa 72 la suta din populatia in virsta de 15 ani si peste, care consuma bauturi alcoolice in ultimele 12 luni.

Impactul acestui proiect de lege este benefic din toate considerentele atit economice, cit si sociale. Astazi, avem o maladie in Republica Moldova consumul excesiv de alcool si trebuie prin diferite instrumente sa minimalizam aceasta posibilitate.

Si corect a mentionat domnul Guma: in ultimul timp creste numarul de intoxicatii cu bauturi spirtoase si tratarea unui caz in conditii de stationar costa circa la 2 000 de lei. Adica, avem toate motivele sa sustinem aceasta initiativa legislativa si, ulterior, sa vedem, care este impactul, dupa cum am mentionat, atit economic, cit si social?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Guma,

Guvernul are citeva argumente si doua din ele mi se par chiar destul de concludente, cu referire la proiectul dumneavoastra. Incearca sa il respinga argumentind ca promovarea unei asemenea legi ar putea sa conduca la periclitarea interesului pe care il are statul in promovarea divinurilor.

Este o ramura strategica, care prezinta o importanta enorma pentru economia noastra, si, majorind aceste accize, in consecinta, riscam sa punem in mare dificultate aceasta ramura. Care sint contraargumentele dumneavoastra la aceasta replica, care va veni din partea Guvernului prin intermediul acestui aviz?

 

Domnul Valeriu Guma:

Facind o analiza a preturilor de livrare cu tot cu TVA si accize a marfurilor supuse accizelor si la partea de divinuri pot sa va spun ca este o majorare, dar nu este esentiala , la divinurile, sa spunem asa, divin de 6 ani vechime majorare a pretului este numai de 20 de lei, de la 6 pina la 10 ani 33 lei, dar peste 10 ani, care, ma rog, pina la urma divinuri de peste 10 ani vechime le bea o patura sociala care are posibilitate, este cu mult mai mare 200 si ceva de lei.

Adica, eu cred ca cine a baut coniac sau divin, cum se spune acum, o sa bee si cine a baut votca tot o sa bee, dar, pina la urma, aceasta cred ca nu va influenta negativ asupra ramurii date. Si argumentul ca este o ramura importanta, eu cred ca ramura vinicola, a vinului este si mai importanta decit ramura divinurilor.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Si a doua intrebare. Dumneavoastra, in calitate de autor al acestui proiect de lege, i-ati solicitat comisiei concursul, pentru ca sa aveti si avizele celor doua ministere, care sint absolut indicate ca sa se pronunte pe marginea unui atare proiect de lege: Ministerul Finantelor si Ministerul Economiei si Comertului?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, este avizul. Eu pot sa va spun ca colegii nostri din comisie si in discutii particulare sustin, practic, toti. Dar, ma rog, este dispozitia care este.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule deputat,

La Catedra de vinificatie, unde se pregatesc specialistii in domeniul vinificatiei este o traditie, care mai apoi vinificatorii o traduc in viata permanent, incearca sa o implementeze si in mintile oamenilor, pentru ca este o traditie foarte buna, despre rolul curativ, lecuitor al vinului, acea bautura fermecatoare care se produce pe meleagul nostru vinul, si nu bauturile tari.

Domnule deputat,

In acest context, eu sint gata sa fac si reclama, pentru ca ea merita sa fie facuta, deoarece rolul vinului pentru moldoveni este foarte inalt.

Deci, in acest context vreau sa va adresez o intrebare: daca ati studiat, in timpul cind ati pregatit acest proiect de lege, componenta? Adica, cam cit votca se bea in Republica Moldova sau bauturi tari, mai bine zis, si cit vin?

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu nu va pot prezenta acum cifre, dar, intr-adevar, noi avem statistica si fara o mare analiza a acestei statistici, fiecare dintre noi este martor ocular al diferitelor ceremonii, care au loc in republica, inclusiv nunti s.a.m.d. Vedem ca statistica este in defavoarea vinului moldovenesc, categoric.

Pot sa numesc o cifra. In Franta, care este cel mai mare producator de vinuri, consumul intern al vinului este de circa 70%. Restul 20 30% acolo ei exporta. Adica, este cultivata o traditie de consum al unui vin calitativ, care, cum ati spus si dumneavoastra, are si calitati foarte bune pentru a proteja sanatatea oamenilor. Poftim? (Vorbeste cineva din sala). 90%, pe cind la noi exportul net este mai mare decit consumul intern.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Guma.

Eu, credeti-mi, cunosc aceste cifre si am vrut, pur si simplu, sa va pronuntati dumneavoastra pe marginea lor. Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca alcoolismul in Franta, ca notiune, nu exista si motivul principal este acela ca francezii consuma vinuri, nu bauturi tari. Bauturile tari sint niste exceptii pentru societate.

In acest context, vreau sa mai continuu cu aceea ca bauturile alcoolice tari, adica, mai bine zis, alcoolul etilic, noi avem citeva proiecte de legi in Parlament care... incercam sa gasim solutii cu privire la ele, ma refer la acei biocarburanti, despre care s-a discutat astazi aici, in aceasta sala, nu astazi, dar in contextul producerii biocarburantilor si etalonul nu s-ar fi pierdut daca unele cantitati de alcool etilic s-ar elibera de la bauturi. Mai ales ca pe piata moldoveneasca, daca facem un studiu fugitiv, o sa vedem cita votca straina si surogate, de fapt, sint in vinzare pe pietele Republicii Moldova, care are traditii de producere a vinului si care astazi este intr-o situatie foarte grea, vinificatorii se gasesc intr-o situatie foarte grea din cauza interzicerii exporturilor pe piata ruseasca, in special.

Stimati colegi,

De aceea, vreau sa va rog sa sustinem acest proiect de lege, pentru ca in asa fel noi vom sustine vinificatia, de fapt, deoarece in republica intotdeauna, traditional, s-au consumat vinurile si este bine cind sint consumate vinurile, si nu bauturile tari. Cine vrea sa consume bauturi tari, divinuri, cum s-a spus de la tribuna centrala, lasa sa consume, caci nicaieri nu exista interdictie si prin acest proiect de lege nici nu se introduc interdictii. Este vorba, de fapt, de directionarea un pic a bauturilor spre ceea ce este mai sanatos, pentru un mod mai sanatos de viata, adica, in directia vinurilor. Eu sustin acest proiect de lege si sper ca tot Parlamentul il va sustine.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Eu, probabil, ca medic... Considerati ca majorarea brusca a accizelor va conduce, este un colac de salvare in situatia care s-a creat in sanatatea poporului si in acea situatie cu vinurile sau nu? Prima intrebare.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu cred ca va raspund dumneavoastra ca medic, cert, nici nu se discuta tema data. Daca o sticla de votca nu ar costa 12 14 lei, dar ar costa 40 de lei, acelasi consumator ar cumpara o sticla de vin care este mai ieftina si este cu mult mai de folos.

 

Doamna Eva Gudumac:

Acum a doua intrebare. Spuneti, va rog, dumneavoastra ati atentionat, care vor fi criteriile de apreciere a falsificarii bauturilor alcoolic in cauza? Deoarece, ca atare, eu nu odata am pus aceste intrebari in privinta acelor laboratoare care ar trebui sa specifice si acele vinuri pe care noi le consideram ca sint tamaduitoare.

 

Domnul Valeriu Guma:

Doamna deputat,

In principiu, intrebarea dumneavoastra nu tine de proiectul mentionat de lege.

 

Doamna Eva Gudumac:

Ei, tine, tine.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, nu tine de acest proiect de lege, fiindca, noi, de fiecare data, cind vrem sa ascundem ceva sau, nu stiu cum, sa neglijam, ne ducem inspre alta directie proasta administrare a diferitelor organe: vamale, SIS, ecologie s.a.m.d. Adica, noi nu putem pune la indoiala competenta si necesitatea organelor de stat ca sa isi exercite meseria cum trebuie.

 

Doamna Eva Gudumac:

Atunci completez aceasta intrebare prin faptul ca asa, dupa cum, anual, cunoastem, accizele la bauturile alcoolice cresc treptat si in bugetul pe anul 2007 ele sint preconizate, dar treptat aceasta merge...

Considerati ca o asemenea terapie de soc va avea un efect mai pozitiv? Eu, ca atare, nu sint alcoolic, dar stiti, ma intereseaza treaba aceasta. Aceasta va reduce atit de substantial? Caci eu de ce va pun aceasta intrebare? Fiindca este dureroasa pentru societate.

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Doamna deputat,

Eu v-am dat exemple din alte tari si faceti o comparatie. Nu vedeti nicaieri in Europa o sticla mai ieftina de 810 euro, nu vedeti. O sticla de vin costa 23 euro, sticla de vin de calitate buna. Adica masura pe care am propus-o, nu este nicidecum de soc. Eu invers as spune: aceasta este o etapa care ar da posibilitate ca noi sa venim peste un andoi sa facem inca o dublare la ceea ce am propus eu. Ar fi normal, dar, avind in vedere ca, totusi, se cere sa spunem asa, mai lent, s-a propus numai atit. Ceea ce a propus Guvernul si s-a adoptat cu numai 5% nu este suficient si nu rezolva aceasta problema.

 

Doamna Eva Gudumac:

Nu, dumneavoastra ati vorbit foarte bine, dar vreau sa va spun ca eu am pus aceste intrebari, vi le-am adresat din care principii? Persoana care consuma alcool, desigur, va consuma in continuare, dar nu alcoolul acesta, care va fi mai scump, dar parfumul, apa de colonie, intoxicatiile s.a.m.d., care provoaca imbolnaviri respective.

Noi prin aceasta, eu va rog sa ma ascultati, noi tratam acum intoxicatiile. Despre aceasta noi vorbim aici, in sala, dar eu vreau sa numesc niste cifre cind tratam asemenea pacienti. Prin urmare, ceea ce facem, nu va aduce imediat la ameliorare. Si a doua situatie. Ca sa nu consideram sa alcoolul... caci vedeti, vinul este acea bautura alcoolica care ne va salva sanatatea. Dar si bauturile tari, si coniacurile, in doze mici, sint eficiente in tratamente. Prin urmare, in medicina, bauturile alcoolice se folosesc ca stimulent pentru a imbunatati particularitatile energetice ale organismului pentru a stimula metabolismul, si in patologiile rinourinare s.a.m.d. Lasati ca va stimuleaza, eu vad, binisor.

Eu va multumesc.

 

Domnul Valeriu Guma:

Doamna Gudumac,

Eu nu pot comenta aceste lucruri, fiindca aceasta nici nu este intrebare, dar mie imi este straniu...

 

Doamna Maria Postoico:

Clar. Dumneavoastra ma cunoasteti. Eu va rog,

 

Domnul Valeriu Guma:

...Ca de la dumneavoastra, ca de la un medic de performanta, pot auzi asemenea lucruri... In tarile unde se consuma vinuri calitative, cum este Italia, Franta, Spania, este o natiune sanatoasa si nivelul de trai este cu mult mai inalt. Aceasta, e o chestie inspre care noi tindem, spre aceste lucruri.

 

Doamna Maria Postoico:

Principalul e sa fie toti sanatosi.

 

Microfonul nr.1.

O secunda... va dau, acusi. Pai, ce sa va fac? Eu va rog, a fost doamna. Nu am putut ca sa... Pai, acestea de acum sint chestiunile dumneavoastra. Eu va rog. De aceasta nici nu ma indoiesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Onorat Parlament,

Guvernul, de asemenea, sustine ideea combaterii consumului de alcool tare in favoarea cresterii de consum al alcoolului slab, al vinului. Si aceasta intrebare a fost pusa in discutie in cadrul Guvernului. Ca rezultat, Guvernul a venit cu proiectul de lege, cu legea si pentru 2007 politica fiscala, unde accizele pentru bauturile tari au fost majorate cu 30 la suta sau 10 puncte procentuale.

Ne dam foarte bine seama ca dublarea imediata, brusca a accizelor va stimula contrafacerea acestei productii. De aceea, se procedeaza paralel, majorarea treptata si consolidarea mecanismelor de administrare a acestui impozit. Pentru aceasta, o data cu consolidarea administrarii pentru anul 2008 2009, accizele vor fi esential majorate. De aceea, daca noi vom purcede imediat la majorarea, sa spunem incepind cu 2007, a accizelor, noi riscam sa acumulam mai putin si sa stimulam contrafacerea acestei productii si cresterea numarului de intoxicari.

Ceea ce se refera la bani, care, teoretic, sint parca 300 de milioane de la vinzarea bauturilor alcoolice tari, inclusiv de vin, in total se acumuleaza acum cifra de circa 200 de milioane, din care bauturile tari is ceva mai mult de 60 de milioane de lei. De aceea, chiar dublarea lor ar aduce teoretic o crestere, dar nu atit de esentiala. De aceea este propunerea de a sustine, totusi, politica fiscala deja adoptata de Parlament in luna iulie pentru anul 2007, dar pentru 2008 2009 vom veni cu propuneri.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, cu cea mai mare placere microfonul nr.5 pentru domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu am aflat astazi ceva nou si cred ca trebuie de inscris in programul electoral al partidului de guvernamint, cum ca cu rachiul si coniacul se poate de lecuit. Dar vreau sa folosesc, mi-a placut astazi foarte mult cum a spus doamna Ostapciuc, cind s-a adresat nu numai parlamentarilor, dar si stimatilor telespectatori si radioascultatori. Vreau sa ma adresez si eu lor. Luam exemplu de la un parlamentar mai experimentat.

Acum dumneavoastra vi se spune ca e bine ca poama dumneavoastra sa stea pe dealuri, sa se vinda cu 80 de banuti si sa va pompeze cu rachiu. Si Guvernul nostru iubit, prin gura ministrului finantelor, ne spune ca, o data cu marirea accizelor, care vor aduce bani la bugetul de stat, se va mari producerea contrafacuta, adica de acum la nivel de stat se recunoaste ca noi avem umpluta piata cu productie contrafacuta si se tem sa nu fie mai multa. Dar eu nu inteleg unde sint organele abilitate de stat sa lupte cu contrafacerea?

Si vreau sa le spun cetatenilor nostri ca intuiesc ca majoritatea nu va vota acest proiect, pentru ca vrea sa beti votca cit mai ieftina. Si sustin proiectul domnului Guma ca noi trebuie sa ne protejam piata, cum Rusia isi protejeaza piata de automobile, cum Uniunea Europeana, Franta isi protejeaza piata agricola, asa noi trebuie sa protejam piata. O sticla de votca sa fie 150 de lei, o sticla de coniac sa fie 1000 de lei, care vrea sa o bea. Dar noi nu putem sa spunem ca trebuie sa ii dam lui mos Ion sa bea votca ieftina, ca sa nu bea apa de colonie.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5 in continuare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu as vrea sa aduc citeva argumente in favoarea acestui proiect de lege. O mica informatie. Anual, in Republica Moldova se consuma 50 milioane de sticle de votca si numai 2 milioane de sticle de vin.

 

Doamna Maria Postoico:

Puneti intrebarea si pe urma.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

50 milioane de sticle de votca si 2 milioane de sticle de vin.

Doamna Presedinte,

Aveti rabdare, fiindca cei de la majoritate vorbesc, in general, nu la tema, dar ei vorbesc. Noi vorbim la tema.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim, vorbiti.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si acesta este un argument in plus ca acest proiect de lege sa fie sustinut de Parlament, fiindca noi trebuie sa debarasam moldovenii de bautul votcii. Lasa sa o bea rusii, fiindca ei au inventat-o. Noi putem sa bem vin, fiindca taranul moldovean din timpuri stravechi bea vin si traia mai mult. Acum bea rachiu si traieste putin. Aceasta trebuie sa o recunoastem.

 

Doamna Maria Postoico:

Poate in general sa nu consumam?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si trebuie sa sustinem acest proiect de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Poate este mai oportun in general sa nu consumam, pentru sanatate? Da, tot? Mai sint intrebari?

Domnul Guma.

Comisia, va rog. Dumneavoastra din timp trebuie de acum sa asteptati aici.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnul deputat Cosarciuc,

De fapt, in avizul comisiei, a scris foarte clar ca proiectul de lege se sustine doar cu avizul pozitiv al Guvernului. Aici, in plenul Parlamentului, dumnealui...

Domnule Cosarciuc,

Pai, semnatura dumneavoastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

Comisia, va rog.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat si constata urmatoarele. Prin prezentul proiect de lege se propune majorarea cotei de acciz la pozitia tarifara nr.2808 din anexa la titlul IV din Codul fiscal pentru protejarea sanatatii consumatorilor din Republica Moldova prin nominalizarea consumului exagerat de bauturi tari si stimularea producatorilor autohtoni de vinuri de calitate.

Avind in vedere faptul ca articolul 2 din proiect prevede intrarea in vigoare a legii incepind cu 1 iulie 2006, comunicam ca, potrivit articolului 7 alineatul (2) din Codul fiscal, pe parcursul anului fiscal calendaristic, stabilirea de noi impozite si taxe generale de stat si locale, in afara de cele prevazute de prezentul cod, sau anularea ori modificarea impozitelor si taxelor in vigoare privind determinarea subiectilor impunerii si a bazei impozabile a cotelor si aplicarea facilitatilor fiscale se permit numai concomitent cu modificarea corespunzatoare a bugetului de stat si a bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale.

Totodata, luind in considerare ca accizul este impozit general de stat, care se varsa integral la bugetul de stat, modificarile propuse urmau a fi prezentate si examinate concomitent cu modificarile corespunzatoare ale Legii bugetului de stat pe anul 2006. In contextul avizului Guvernului Republicii Moldova, in obiectivele politicii fiscale pe termen mediu 2007 2009 se prevede majorarea in continuare a cotei compuse a accizelor la productia alcoolica tare cu o concentratie de alcool de peste 25% volum.

Suplimentar, mentionam ca proiectul de lege prevede majorarea cotelor accizelor si la productia alcoolica cu o concentratie de alcool de pina la 25% volum, iar, conform cerintelor Organizatiei Mondiale a Comertului, marfurile din aceste pozitii tarifare trebuie sa fie impuse la cote egale. In acest sens, considerind faptul ca divinurile fac parte din categoria similara cu votca si alte bauturi tari, majorarea excesiva a accizelor la aceste produse se va rasfringe negativ si asupra producerii divinului, produs de importanta semnificativa pentru Republica Moldova.

Concomitent, articolul 131 alineatul (4) din Constitutie stipuleaza ca orice propunere legislativa sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a imprumuturilor, precum si majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupa ce sint acceptate de catre Guvern. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele negative ale Guvernului Republicii Moldova, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru politica economica, buget si finante se pronunta impotriva proiectului respectiv si il propune Parlamentului spre respingere.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Popa,

Va spun sincer, ma uimeste usurinta cu care pledati impotriva propriilor interese, dar, ma rog, este un lucru care trebuie sa il faceti. Intrebarea mea este simpla: nu credeti ca deputatii moldoveni din Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv din fractiunea dumneavoastra ar trebui sa voteze macar din sentimentul de demnitate nationala, daca nu a fost inecat definitiv in votca. Cum credeti dumneavoastra?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat Klipii,

Eu va rog sa intrati in esenta proiectului de lege inaintat si al raportului pe care l-am prezentat.

Intrebari?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Mult stimate domnule vicepresedinte,

Spuneti, va rog, puteti face dumneavoastra referinta la vreun document negociat de Republica Moldova cu Organizatia Mondiala a Comertului, unde se discuta sau s-au negociat accizele?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimate deputat,

Eu, am mentionat in raport ca proiectul de lege prevede majorarea cotelor accizelor la productia alcoolica cu o concentratie de alcool de pina la 25%.

 

Domnul Marcel Raducan:

Nu, domnule presedinte,

Dmneavoastra ati vorbit despre Organizatia Mondiala a Comertului.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Eu va rog sa ascultati.

 

Domnul Marcel Raducan:

Si ati vorbit despre accize care au fost negociate.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu, eu va rog sa ascultati.

 

Domnul Marcel Raducan:

Nu, vorbiti despre chestii pe care nu le cunoasteti, pur si simplu, nu puteti face referinta la acest document.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Noi, deci, aceasta pozitie tarifara, aceasta pozitie tarifara trebuie sa fie impusa in cote egale...

 

Domnul Marcel Raducan:

Noi vorbim de accize sau de tarife? Eu v-am pus intrebarea: vorbim despre accize sau de tarife? Spuneti, va rog frumos.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Eu am vorbit destul de clar intrebarea?

Domnul Marcel Raducan:

Nu, dumneavoastra nu ati vorbit destul de clar.

Domnule vicepresedinte,

Deci, intrebarea mea a fost urmatoarea: Republica Moldova a negociat tarife sau accize cu Organizatia Mondiala a Comertului?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Tarifele.

 

Domnul Marcel Raducan:

Pai, uite aceasta si trebuia sa spuneti. Dumneavoastra in raport asi spus complet altceva.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Dumneavoastra, daca stiti, de ce intrebati?

 

Domnul Marcel Raducan:

Domnule Popa,

Pai, va intreb, ca sa vad daca stiti dumneavoastra si m-am convins, ca nu cunoasteti lucruri elementare.

Multumesc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, poftim.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr1.

Aveti ceva? Este clar.

Bine, microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Vasile Grozav:

Ma rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu v-am dat...

 

Domnul Vasile Grozav:

Nu se auzea.

Da, bine.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog...

 

Domnul Vasile Grozav:

Stimati colegi din partea dreapta a mea,

Dumneavoastra tineti minte foarte bine anul 1985, cind dumneavoastra ati adus Legea... lupta cu alcoolismul, cind dumneavoastra ati inceput sa taiati vita de vie. Eu v-am ascultat. Ati taiat vita de vie un an, doi, trei. Lumea, cum spune doamna membru corespondent al Academiei de Stiinte, a inceput sa bea nu stiu ce, asa ceva s-a intimplat. Dupa aceasta lumea trebuia sa se rasufle si, da, vita de vie creste 6 8 ani de zile, trebuia de adus alcoolul acesta etilic, care se obtine mai usor si l-am importat chiar din Rusia si din petrol facut. Dar doamna academician a trebuit sa spuna ca mai exista si sanatatea natiunii.

Domnule Popa,

Intrebarea mea catre dumneavoastra, caci va stimez foarte mult si dumneavoastra cunoasteti aceasta ramura foarte bine. Ce sa punem noi mai presus, fiindca in proiectul de lege, pe care l-a prezentat domnul Guma nu este esenta: bugetul pierde sau accizul, nu stiu ce. Este principial un concept nou sanatatea natiunii. Ce puneti, ce discutam noi aici? Cind noi stim ca la piata te duci cu 3
4 lei, cu 8 lei cumperi coniac Calarasi. Hai, sa ne dam seama. Aici este vorba despre sanatatea si viitorul natiunii.

Dragi colegi,

Eu va rog, ca sa va treziti dupa aceea ce ati facut.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Sanatatea natiunii e atunci cind nu se consuma, probabil...

Da, doamna Cusnir are replica, probabil, pentru Calarasi, nu? Da.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Calarasi divin, nu vin, dar divin.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Mi-ati dat microfonul nr.4?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, desigur.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Desigur ca replici nu am. Cum am venit aici in Parlament, am incercat sa demonstrez ca exista la noi in tara productie falsificata, dar au venit atitia si atitia de la aceasta tribuna si mi-au demonstrat ca nu exista asa ceva, ca o sa auda astazi colegii din fractiunea majoritara ca zic ca este si ca va fi mai multa... Daca va temeti atit de falsificarea productiei alcoolice, zic eu, de ce asa pedeapsa simpla ati pus pentru aceasta falsificare? Doar se confisca marfa si atit. De aceea, va spun clar ca dumneavoastra permanent faceti campanie electorala, fractiunea majoritara, ca aveti nevoie de electorat beat si sa nu isi dea seama ce face.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, trebuie sa promovati sa nu foloseasca nimeni microfonul nr.3.

Domnul Bondarciuc.

Ce de acum toti sinteti in alte ...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Vreau sa fac citeva precizari. In primul rind, in politica fiscala, in modificarea politicii fiscale pe anul 2007 noi, practic, am majorat pentru anul viitor accizul cu 50 la suta. Daca cunoasteti situatia, in primul semestru a fost cota 30 la suta, in al doilea semestru este 35 la suta si pe anul viitor 45 la suta. Adica creste accizul, creste esential. Acesta este primul moment. Al doilea moment. Noi sintem parlamentari. Si Constitutia pentru noi este o carte sfinta.

Constitutia, eu sint sigur ca fiecare deputat cunoaste bine toate articolele. Si este articolul care prevede ca orice propunere legislativa sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau imprumuturilor, precum si majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupa ce sint acceptate de Guvern. Trebuie sa avem avizul pozitiv al Guvernului. Aceasta este clar.

Si al treilea moment. Vreau sa va spun ca aici colegii nostri induc in eroare si pe deputati si pe populatie.

Domnule Cosarciuc,

Daca o sa ne adresam Inspectoratului Fiscal si o sa aflati ce cantitate de timbre au fost procurate, daca eu va spun pentru vin au fost procurate mai mult de 4 milioane, nu 2 milioane, dar mai mult de 4 milioane. Si trebuie sa avem in vedere ca fiecare satean produce vin de casa si consuma vin de casa, aceasta este clar, acesta este obiceiul moldovenilor. Este clar pentru toti. Pot sa va spun si pentru votca 37 de milioane, da.

Si ultimul moment. Vreau sa fac o precizare. Pentru anii viitori noi avem treptat cresterea accizului si cind o sa modificam politica fiscala pentru anul viitor, pentru 2007, o sa majoram si accizul pentru bauturile tari.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnule Susarenco,

Pe urma sa nu aveti nici o replica.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule vicepresedinte,

Spuneti, va rog, in momentul introducerii taxei pe valoare adaugata la medicamente nu ati incalcat prevederile si principiile Organizatiei Mondiale a Comertului?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Dar ce au medicamentele cu initiativa?

 

Doamna Valentina Buliga:

Au. Acelasi import de medicamente care trebuie sa fie supus tratamentului egal ca si toate celelalte produse, mai mult decit atit ca este un produs social util.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu s-a incalcat absolut nimic.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Susarenco, nu?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna presedinte...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu as vrea sa fac o remarca in privinta a ceea ce a spus domnul Bondarciuc. Da, noi cunoastem bine Constitutia. Da, noi cunoastem ca Guvernul trebuie sa inteleaga situatia din tara si trebuie sa dea aviz pozitiv. Noi nu spunem, de pilda, ca trebuie sa spuna ca da, noi trebuie sa majoram venitul din contul propunerii inaintate de deputatul Guma. Adica, noi trebuie sa cerem Guvernului sa isi depuna demisia, fiindca el nu intelege care sint prioritatile tarii Republicii Moldova.

Sanatatea natiunii este o prioritate pentru noi sau nu este o prioritate? Sau este o prioritate sa consumam ceea ce noi am consumat de veacuri, sau sa consumam ceea ce ne-au adus cineva aici si ne-a impus ca noi sa bem, sa consumam in Republica Moldova?

Domnule Bondarciuc,

Guvernul incalca Constitutia, fiindca nu stie ce doreste aceasta populatie din Republica Moldova. Si noi trebuie sa cerem acum ca Guvernul sa vina in Parlament sa isi dea demisia, fiindca el da avize negative la niste proiecte de legi care sint necesare Republicii Moldova. Aceasta trebuie sa o facem, dar nu sa spunem, sa ne acoperim cu Constitutia. Da, acolo scrie ca Guvernul trebuie sa dea aviz in cazul in care sint chestiuni legate de majorari sau de micsorari ale bugetului sau de schimbari.

Si in privinta politicii fiscale, care este invocata aici. Atunci cind a fost adoptata politica fiscala pentru anul 2007, unele articole au fost si introduse din luna septembrie, ceea ce a deteriorat mult situatia in Republica Moldova, mai ales ceea ce e legat de pretul normativ al pamintului.

Dumneavoastra cunoasteti acest lucru, ca a fost schimbat acest pret incepind cu luna septembrie si au probleme primarii, are probleme multa lume in Republica Moldova si nu trebuie sa spuneti aici si in raportul comisiei ca, ma rog, iute articolul cutare nu permite ca in perioada anului sa nu fie schimbate modificari, dar sa fie modificari.

Si in privinta, eu stiu, a numarului de marci de accize care au fost eliberate de Inspectoratul Fiscal, 37 de milioane ati spus. Eu stiu cifra de 50 de milioane tot de la Inspectoratul Fiscal. In afara de aceasta, noi stim cit, in afara de acele cifre se vinde productie falsificata, fiindca dumneavoastra aici, in Parlament, nu ati dorit ca in Legea viei si vinului sa fie introdus controlul. Ati spus ca din 2008 o s-o facem.

Noi am propus-o imediat, adica din 2007 sa exercitam controlul on line, adica sa controlam fiecare sticla, fiecare, eu stiu, mililitru de bautura alcoolica care se produce in Republica Moldova. Nu ati vrut acest lucru sa-l faceti si de aceeaa se intimpla in tara ca pe urma spuneti ca va fi marfa contrafacuta, fiindca nu ati dorit sa faceti regula in legislatie.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnul Cosarciuc s-a referit la pretul normativ la pamint.

 

Doamna Maria Postoico:

Faceti replici.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule Cosarciuc,

Da, noi trebuia de mult sa majoram pretul normativ la pamint. Si a fost binevenita initiativa Guvernului si noi am acceptat si el, bineinteles, ca a fost introdus in viata din data publicarii legii si aceasta e normal.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, doamna Presedinte.

Nu am vrut sa vorbesc, dar un alegator m-a sunat si a spus ca, ce, chiar noi nu vedem, nu auzim, vreau sa spun ce a spus el. Multa lume care sta aici si la guvernare are un mare interes sa se produca foarte mult rachiu falsificat in Republica Moldova si oamenii sa sufere si sa moara, aceasta tot este un adevar.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

Parca nu ati fost vizat. Iar replica?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnul Bondarciuc a mentionat ca, uite, e bine. Da, e bine. Dar noi vorbim despre stabilitatea impozitelor si taxelor in Republica Moldova. Si daca noi vorbim, trebuie sa fim consecventi in aceasta chestiune, dar nu in una.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Eu va rog...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Intr-o lege, noi aceasta acceptam, in alta nu.

 

Doamna Maria Postoico:

Trei.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pretul normativ nu este o taxa, nu este un impozit, acesta e pretul normativ. Si pamintul in Moldova trebuie sa coste atit cit el costa.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, poate. Numai cu replici o sa facem aceasta sedinta? (Rumoare in sala.)

Domnule Braghis,

Permiteti-i.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc, doamna Presedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc de ajutor.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am spus si spun, pretul normativ al pamintului trebuie sa fie modificat si el a fost modificat. In afara de aceasta, pretul normativ se foloseste in alte acte legislative in calitate de cota. De pilda. Legea cu privire la arenda, acolo e folosit zero intreg si / sau 2% de la pretul normativ. In alte contracte legate de inregistrarea la cadastru iarasi se ia de la pretul normativ. E vorba despre stabilitatea aplicarii legilor in Republica Moldova, fiindca agentul economic isi perfecteaza un plan de afaceri si el trebuie sa fie convins ca pe perioada anului nu se va schimba.

Dar ceea ce noi am facut cu pretul normativ s-a schimbat. Acei care au avut incheiate contracte, de pilda, de arenda, trebuie acum sa le revada, adica legea nu trebuie sa aiba o putere retroactiva.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu cred ca toti prezenti aici, in aceasta sala, si acei care ne asculta, ne privesc, au sensibilizat un moment, noi, de la probleme pur fiscale, circa jumatate din discutia de astazi am purtat-o in jurul problemelor sanatatii nationale si, in general, al consumului de alcool.

Vreau sa spun ca, mai mult decit atit, in Parlament a fost o initiativa legislativa la capitolul consumul de tigari. Cu parere de rau, aceste lucruri ramin in continuare in afara atentiei noastre. De aceea, eu as propune ca Biroul permanent, pornind de la aceasta discutie de astazi, poate se intoarce la problema consumului de tigari, de tutun si de alcool si droguri pot fi, bineinteles, sub formula de a invita Guvernul la Biroul permanent, poate chiar dupa aceasta, si in plenul Parlamentului, cu un program complex, inclusiv de reclama, inclusiv de actiuni de promovare a modului sanatos de viata, care ar tine si de reducerea consumului de alcool, si de reducerea consumului de tutun, fiindca aceste lucruri sint mult mai importante cite o data chiar decit bugetul.

Noi o sa avem doua, 300 de milioane in buget suplimentar, este foarte bine, dar sa nu se intimple ca o sa fie necesar sa tratam cetatenii de 5,600 milioane
de lei.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu nu as fi vrut sa intervin, dar m-a provocat la aceasta domnul Braghis. Eu il stimez ca economist, este membru al comisiei noastre si cred ca dumnealui intelege ca a delimita consumul de alcool in acest caz de accize nu este adevarat, fiindca domnul Braghis stie foarte bine, cred ca l-a citit inca si pe Marx, in afara de economistii contemporani, ca, prin pirghiile economice, se face si politica. Aici este, cu adevarat s-a spus, o politica de stat. Eu consider ca aceasta este o politica nationala de stat si noi trebuie sa indicam accizul.

Eu acum va spun si, dupa aceasta sedinta, mergem prin toate satele din centrul Moldovei si veti vedea ca stau lanurile pline cu poama sau cu struguri si toti taranii nostri, mai ales cei mai tineri stau in bar, ei nu vor sa stringa roada si stau in bar si beau rachiu.

Domnule Braghis,

Aici e politica fiscala.

Si, in acelasi timp, trebuie sa spunem ca Republica Moldova este inundata cu rachiu rusesc si din Transnistria. Si de aceea, prin politica fiscala, dupa cum inteleg eu, trebuie de facut si politica nationala.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am fost vizat de domnul Susarenco, se vede ca dumnealui nu a fost destul de atent la ceea ce am spus eu. Eu tocmai am spus ca sustin acest proiect de lege, dar il vad mult mai serios, sa il discutam sub aspectul ocrotirii sanatatii nu numai de la alcool, dar si de la consumul de tutun, de droguri si de multe alte lucruri, care ne vor costa bugetul national mult mai scump. Iata ce am avut de spus si am spus-o, se vede ca nu m-a inteles domnul Susarenco.

 

Doamna Maria Postoico:

Suplimentar. Da, microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Stimati colegi,

Mi se pare ca am depasit timpul pentru discutia la aceasta tema din cauza ca, eu cer iertare, unii colegi mai mult vorbesc despre acei care asculta... pentru ca noi vorbim principalul. Cine garanteaza astazi si cine poate spune ca majorarea accizelor la tigarete sau la alcool tare si mai departe neaparat o sa aduca la micsorarea folosirii in tara, cine a spus?

Nimeni nu poate sa garanteze si nimeni nu este... asa si in practica. Cine spune ca o sa fie mai putini fumatori daca o sa fie majorat accizul. In genere, in sala este o opinie unica, ca trebuie sa fie majorat. In genere, opinie unica, trebuie sa fie treptat majorat si aceasta e absolut normal.

De aceea, Guvernul si noi am adoptat, in timpul examinarii, politica fiscala pentru anul 2007, majorarea 25, 30, ceea ce este deja prevazut in anul curent, aceasta este o politica treptata, trecerea la apararea intereselor vinificatorilor despre care vorbim noi. Neaparat o sa fie un proces treptat, trecerea la o situatie normala despre care vorbiti dumneavoastra.

Iata de aceea mi se pare ca propunerea facuta din partea Guvernului este binevenita din cauza ca nu sta problema micsorarii, nu sta problema inghetarii, dar este o problema in miscarea inainte cu asa si ... de doua ori, nu dublam, dar treptat trecem la o varianta noua.

Mi se pare ca aceasta e absolut normal si varianta propusa in proiect, si decizia comisiei trebuie sa fie sustinute. Eu va rog, din cauza ca noi incepem deja, trecem la alta tema, ne invinuim unul pe altul... Toti noi stim ce inseamna...

Domnule Cosarciuc,

Rusii lasa sa bem mai mult vin moldovenesc, o sa fie mai mult folos pentru Moldova. Si noi exportam acolo. Da, iata, aceasta sa facem.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi deputati,

Nu vreau sa fac nimanui nici o replica, dar vreau sa aduc un argument care ma face sa va spun astazi dumneavoastra ca participarea mea in cadrul unui seminar in Bulgaria, unde au participat tarile Europei de Sud-Est, unde au fost prezentate rezultatele cercetarilor stiintifice in urma semnarii Conventiei de control asupra tutunului si utilizarii alcoolului, prin dovezi a fost demonstrat ca majorarea accizelor la aceste produse au dus la diminuarea utilizarii de catre toate categoriile de cetateni a acestor produse.

Aceste rezultate sint publicate pe site-ul organizatiei respective, chiar va recomand sa le vedeti caci sint foarte graitoare aceste rezultate.

 

Doamna Maria Postoico:

Ce, replica sau...

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc.

Stimati colegi,

Cu asa mecanisme administrative in tara noi nici o data nu o sa avem rezultate pozitive. Nu ajunge la noi daca vorbim despre cultura acestui proces, iata pentru aceasta noi vorbim, dar nu pentru majorarea accizelor si mai departe.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop:

Onorat Parlament,

Vreau sa... repetat ies la microfon ca sa va conving in urmatoarele. Majorarea brusca stimuleaza contrafacerea productiei. In momentul de fata nu Guvernul deja a primit conceptia registrului alcoolic, a format o intreprindere specializata pentru evidenta produselor alcoolice in Republica Moldova si pe parcursul implementarii acestui registru, incepind cu anul imediat urmator, incepind cu 2007, situatia se va schimba inspre bine privind monitorizarea productiei si comercializarea acestor produse de consum.

Dupa aceea, incepind cu anul 2008, noi vom putea discuta despre inasprirea mult mai drastica a acestor conditii, pentru ca sa putem monitoriza piata. In momentul de fata trebuie sa recunoastem ca piata este monitorizata slab. Si noi, vrind sa facem un lucru bun teoretic, vom aduce prejudicii mai mari societatii, fiindca vor creste produsele contrafacute.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, doamna Presedinte.

As vrea sa zic ca fractiunea, inca o data sa repet, ca Fractiunea Comunistilor nu este categoric impotriva principiului de marire, de majorare a accizelor. Vreau sa zic ca totdeauna a promovat aceasta majorare. Si daca in 2000 era sub 20, accizele erau sub 20, apoi au devenit 35 si anul acesta sint 45 si deja la aceasta tribuna s-a vorbit ca, pentru urmatorii ani, se preconizeaza aceasta majorare, deci se vede aceasta consecventa, o majorare deci a acestor accize. Si nicidecum nu sintem impotriva principiului respectiv formulat.

Si vreau sa... da, eu sint de acord ca sa punem la vot acest proiect de lege si decizia comisiei, si celelalte propuneri care au fost astazi verbalizate. Dar inca o singura opinie as vrea sa zic, ca eu sint categoric impotriva utilizarii acestor bauturi alcoolice ca orice mama, ca orice femeie, ca orice deputat din acest Parlament, sintem impotriva faptului de a alcooliza natiunea noastra, dar ma gindesc eu, sa coste chiar si 100 si 1000 de lei aceasta sticla, eu nu cred ca impactul ar fi mai mic.

Si am, istoria noastra cunoaste majorari bruste ale preturilor si tot felul de lupte impotriva alcoolismului, dar nu au dus la rezultate scontate.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Eu, mi se pare ca nu a fost nimeni de acum vizat in acest caz. Eu va rog. Intrebare aveti sau noi o sa stam toata ziua si o sa facem replici. La o singura intrebare.

Domnule Raducanu,

Este intrebare sau replica?

Microfonul nr.3. Ati spus foarte bine, doamna, si trebuie sa aplecam urechea la ceea ce s-a spus.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Doamna Presedinte,

Eu va rog sa punem la vot intreruperea discutiei, noi discutam destul de acum. Puneti la vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Cine este pentru a intrerupe discutiile pe marginea acestei chestiuni, rog sa voteze si numaratorii.

Majoritatea.

Eu va rog, luati loc. Am discutat destul, in viitor si mai departe avem de discutat.

Domnule Cosarciuc,

Luati loc. De acum, luari de cuvint, dumneavoastra nu v-ati inscris. Cine s-a inscris la luari de cuvint? Inscrieti-va, poftim.

Stimati colegi,

Eu inca o data repet, la luari de cuvint la aceasta chestiune nu s-a inscris nimeni si nici nu a anuntat nimeni.

Domnule Bujor,

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamna Presedinte al sedintei,

Vsazica, domnul Valeriu Cosarciuc va prezenta fractiunea cu o luare de cuvint la tribuna centrala in conformitate cu hotarirea fractiunii. Deci, domnul vicepresedinte al comisiei a plecat de la microfon si fiecare dintre deputati are dreptul sa se inscrie pe parcursul discutiei.

Nu incalcati, va rog, regulamentul. Acum de procedura, da de procedura.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

La inceputul lucrarilor sedintei de astazi m-am adresat catre dumneavoastra cu rugamintea de a nu admite incalcari ale Regulamentului Parlamentului pe parcursul sedintei.

Regret faptul ca dumneavoastra admiteti si astazi acest lucru. Deci, cind se prezinta la microfon reprezentantii fractiunii majoritare, colegi pe care ii cunosc foarte mult, nu intrebati, nu le adresati intrebarea: aveti intrebare sau luare de cuvint? Vorbeste fiecare ce considera si cit considera. Cum apare un deputat din fractiunea noastra sau din alta fractiune de opozitie, dumneavoastra apelati la aceea ca intrebarile s-au terminat.

Deci, va rog foarte frumos, sa fiti echitabila cu toti deputatii. Toti avem exact aceleasi imputerniciri, indiferent de numarul fractiunilor.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, odinioara, intr-adevar, am confirmat si v-am dat inca o data posibilitate sa iesiti la microfon.

Va multumesc.

Microfonul nr.5, daca este luare de cuvint.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, eu la...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, la microfonul central.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

As vrea sa va amintesc despre audierea Legii nr.1100-XIV cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice si aici, in Parlamentul Republicii Moldova, in sesiunea primavara vara a anului 2006. Atunci, aici, de la tribuna, au luat cuvintul multi demnitari de la Guvern, inclusiv de la Ministerul Finantelor, de la Inspectoratul Fiscal si de la Centrul Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, de la Procuratura Generala, de la Departamentul Moldova-Vin si toti intr-un glas au spus ca in Republica Moldova nu exista marfa contrafacuta, ca Legea nr.1100 se respecta in totalitate.

Si astazi aici, in Parlamentul Republicii Moldova, noi auzim iarasi de la aceiasi demnitari sau de la alti demnitari din Guvernul Republicii Moldova ca marirea accizelor va aduce la cresterea marfii contrafacute, adica ea este, exista, inseamna ca ea va creste.

Eu vreau sa va amintesc ca articolul 4 din Legea 1100, care prevede ca in Republica Moldova toata producerea alcoolului etilic, circulatia alcoolului etilic trebuie sa fie inregistrata si sa fie in regim on-line in sistem computerizat. Ce ne-au spus aici demnitarii de la Guvern? Au spus ca aceasta este imposibil, nu putem sa o facem. Pe urma, totusi, pina la urma, prin Hotarirea nr.40 a Parlamentului a fost introdusa o porunca, sa spunem asa, a Guvernului care trebuia sa gaseasca resursele financiare necesare pentru implementarea sistemului automatizat de evidenta a producerii si circulatiei productiei alcoolice.

Guvernul trebuia sa faca acest lucru pina in trimestrul patru al anului 2006. Noi avem informatie ca acest lucru nu s-a facut. Daca s-a facut, s-a facut pe niste componente care nu vor asigura iarasi indeplinirea Legii nr.1100.

Stimati colegi,

Eu cred ca ceea ce a propus colegul nostru domnul deputat Valeriu Guma este o chestiune buna pentru Republica Moldova. Si eu as vrea sa il sustin pe domnul Presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati Vladimir Turcan, care a spus ca noi aici, in Parlament, trebuie sa adoptam legi si decizii care sa nu permita, de pilda, ca sa fie incalcate drepturile cetatenilor Republicii Moldova.

Si noi, prin legile adoptate de acum si care sint in vigoare si nu se respecta. In principiu, aceste drepturi ale cetatenilor Republicii Moldova se incalca, fiindca va spun ca Legea nr.1100-XIV care reglementeaza producerea alcoolului etilic si a productiei alcoolice este importanta si, in principiu, se respecta si pina in ziua de astazi.

Grija mare care a fost anuntata aici ca, ma rog, in cazul in care se maresc accizele, se va mari, eu stiu, consumul de productie contrafacuta, este, eu stiu, adecvata in conditiile in care Guvernul nu doreste ca legea sa functioneze in Republica Moldova. Si atunci, cind noi ne acoperim cu Constitutia Republicii Moldova si spunem ca daca Guvernul, nu a dat aviz pozitiv, inseamna ca Parlamentul nu poate sa examineze un proiect de lege care vizeaza sfera bugetara, inseamna ca noi trebuie sa intrebam acest Guvern: el intelege in general ce inseamna si ce este important, care este prioritatea tarii noastre Republica Moldova? Este aceasta o prioritate de a face regula intr-un domeniu oarecare sau nu?

Este o prioritate pentru noi ca noi sa promovam un produs autohton in Republica Moldova sau este pentru noi o prioritate ca noi sa promovam in continuare importurile, fiindca aceasta este mai simplu sa stai la hotar, sa aduni taxele, sa aduni acolo taxa pe valoarea adaugata si sa faci bugetul. Si aceasta ne confirma si Legea bugetului, adica proiectul Legii bugetului pe anii 2006, 2007 cind 88% din toate veniturile bugetului de stat sint din impozitele indirecte, din taxa pe valoarea adaugata si din accize, acele 8 miliarde si ceva de lei.

Stimati colegi,

Aceasta noi facem in Parlamentul Republicii Moldova.

Si atunci cind vine o lege buna de la opozitie, adica de la reprezentantii opozitiei, inseamna ca ea nu merge, fiindca nu este a noastra, adica nu este a majoritatii, care astazi este la guvernare, a majoritatii comuniste. Eu cred ca ceea ce se intimpla in Parlamentul Republicii Moldova si ceea ce acum se propune ca acest proiect de lege sa fie respins, aceasta inseamna ca Guvernul Republicii Moldova nu are prioritati, nu stie care sint prioritatile tarii, nu stie care sint lucrurile importante pentru aceasta natiune.

Da, doamna Ostapciuc,

Iesiti si spuneti ceva, nu dati, stiti, asa din cap ca mare lucru, voi stiti. Da, atit timp cit cetatenii Republicii Moldova se vor duce peste hotare si vor trimite bani in tara, atit timp va mai exista aceasta guvernare. Si eu cred ca aceasta trebuie sa facem: sa ii aducem in tara pe acesti cetateni sa le cream aici locuri de munca. Dar ei nu vor.

Stimati colegi,

Dumneavoastra cunoasteti cite fabrici de vin sint de acum stopate si citi lucratori sint pe, eu stiu, contul lor.

Dumneavoastra stiti cite intreprinderi de acum s-au ruinat, fiindca au contractat credite, au livrat marfa in Rusia. Aceasta marfa a fost distrusa, nu a fost platita. Moldova-Vin ne-a adus nu demult cifra ca 66% exporturile in Rusia s-au pastrat in acest an, dar nu ati spus, dar cit au fost platite din aceste 66% exportate in Rusia. Fiindca marfa de milioane de dolari a fost distrusa si nimeni nu va mai incasa banii inapoi pentru ca sa-i aduca in Republica Moldova. Aceasta este situatia si noi, deputatii din Fractiunea Alianta Moldova Noastra, vom sustine acest proiect de lege, il consideram foarte bun si binevenit. Si eu ma adresez catre membrii Parlamentului Republicii Moldova sa voteze acest proiect de lege, fiindca prin el se va solutiona problema ce tine de sanatatea si de viitorul nostru ca cetateni ai Republicii Moldova.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, domnule Todoroglo si altii. S-a inscris odinioara, cu miina ridicata, cum ati confirmat si dumneavoastra.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Odinioara.

Doamna Maria Postoico:

V-ati confirmat.

Da, poftim, domnule Todoroglo.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimati colegi,

Eu nu in zadar am spus ca noi am depasit timpul pentru discutiile la aceasta tema din cauza ca am uitat de la ce am inceput, am trecut la politizarea acestei probleme la asa nivel, care absolut rezulta si din Regulamentul cu care noi conducem in aceasta sala. Acusi o sa clarificam. Noi am inceput sa discutam si in ordinea de zi este initiativa legislativa, colegul are dreptul referitor la atitudinea politicii fiscale in ceea ce priveste comercializarea alcoolului in tara.

Dar am ajuns la aceea cu ce am inceput: sa trecem la aceea cine a defrisat plantatiile vitei de vie, am inceput sa clarificam unele probleme, care absolut nu au legatura cu aceea ce noi am inceput sa discutam.

Stimati colegi,

Alta data mie imi este rusine... eu, in aceasta sala, am o experienta destula de activitate... Mie mi e rusine alta data cind colegii ies la aceste microfoane, singuri au fost vreo 3 4 ani demnitari.

Stimati colegi din Alianta Moldova Noastra,

In componenta dumneavoastra sint mai multi demnitari. Eu pot sa ii numesc Eu vorbesc la tema. Domnul Cosarciuc, a iesit colegul dumneavoastra si a inceput de la demnitari, dar nu despre tema la care noi vorbim. Daca vorbim despre atitudinea statului sau despre atitudinea Guvernului referitor la dezvoltarea ramurii vitei de vie, despre care a fost discutie, ca inca in 1999, 2000 am ajuns ca in tara defrisarea a fost 10 mii de hectare, dar plantarea 400. Si am ajuns, in acesti ultimi 5 6 ani pina la 3000 3500 de hectare plantatii. Cine a atras atentia mai mult pentru dezvoltarea acestei tari? Demnitarii care au fost atunci sau acum?
Nu are importanta, in tara. De aceea, lasam aceste probleme pentru care noi trebuie sa avem alt timp pentru asemenea politizare, asa invinuire absolut neargumentata al unuia sau altuia.

De aceea, in ceea ce priveste acum la tema. Eu vorbesc din cauza ca dumneavoastra ati fost foarte atent cind a vorbit colegul Cosarciuc. Eu va rog, totusi, din cauza ca tema pe care noi am inceput sa o discutam referitor la accize, dar continutul tot asa nu a fost la tema. Acum concret referitor la tema. Eu am spus si vreau sa repet. Astazi, la noi, in tara si in sala in toate fractiunile este absolut clar ca politica statului in ceea ce priveste accizarea productiei alcoolului tare trebuie sa fie mai dura din punct de vedere al mentalitatii populatiei republicii. Este normal.

Diferite pareri avem referitor la aceea... astazi, imediat sau treptat, chibzuit sa trecem la crearea unui mediu in tara, cind aceasta trecere la preturile mai inalte la alcool tare... sa trecem in timp de doi, trei sau patru ani, cind o sa fie necesar. Dar de ce atunci noi politizam? Este o parere, este parerea fractiunii, parerea Guvernului ca aceasta trecere trebuie sa fie treptata si este prevazut in politica fiscala in anul viitor majorarea accizelor la alcool tare. Este? Este, voi aceasta cunoasteti. De aceea, absolut nu este necesar acum, daca dumneavoastra nu aprobati initiativa legislativa, dumneavoastra toti sinteti impotriva. Incepem sa politizam problema impotriva taranilor care practica productia vinului sau mai departe, dar absolut incorect...

De aceea, noi, astazi, trebuie sa discutam in liniste si parerile fractiunii deja demult sint clare. Si eu propun ca decizia... o sa fie sustinuta propunerea facuta din numele Comisiei pentru politica economica, buget si finante. Dumneavoastra stiti lucrul acesta. Si o sa fie sustinuta si mergem inainte, avem inca intrebari care trebuie finalizate astazi.

De aceea, eu va multumesc pentru atentie, dar rog colegii, fostii demnitari, cind iesiti la microfon sa tineti minte ca dumneavoastra tot ati fost demnitari.

Da, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Turcan,

Da, poftim, la microfonul central. Ati fost vizat?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

In primul rind as vrea sa fac o mica replica referitor la faptul ca am fost vizat de catre domnul Cosarciuc. Eu, intr-adevar, permanent am pledat si voi pleda pentru aceea ca orice lege sa fie adoptata respectind drepturile omului. Mai mult decit atit, orice lege sa nu incalce nici un caz sau sa nu creeze conditiile pentru ca sa fie pusa in pericol si sanatatea cetateanului. Dar, totodata, eu am pledat si voi pleda pentru aceea ca procesul creativ legislativ pe care noi aici il desfasuram sa nu fie politizat.

Intr-adevar, noi sintem pentru aceea ca sanatatea sa fie protejata, inclusiv prin metode legislative. Initiativa domnului coleg Valeriu Guma este intr-adevar destul de interesanta. Altceva ca aici se discuta, de fapt, numai o problema. Este normal 70 la suta, 60 la suta, 50 la suta sau 45, cum este propus de Guvern, deci, marimea accizului de la 1 ianuarie. Iata unde este problema. Si aici eu cred ca noi nu trebuie sa ne grabim.

Eu chiar as propune domnului Valeriu Guma, la etapa data, sa fie rechemata aceasta initiativa si nu de aceea ca ea este rea, tocmai la aceea ca este foarte interesanta. Si va spun de ce? Acveasta respingere insemna ca nu va fi posibil de a inainta iarasi initiativa in acest domeniu. De a examina, impreuna cu comisia si Guvernul, care vor fi consecintele introducerii accizului in marime de 45 la suta? Mai mult decit atit, poate de verificat, poate, intr-adevar, trebuie de majorat si pina la 70. Dar accizul pentru bauturile care nu se produc la noi, gin, rom, whisky. Dar pentru materia prima divinuri, poate, intr-adevar, de lasat chiar si mai jos, deci, materia prima destinata pentru producerea coniacului.

Si inca un moment. Noi nu trebuie sa uitam de faptul ca, prin majorarea brusca a accizelor, vom provoca si producerea tuicii. Aceasta e suta la suta. Si atunci la ce o sa ajungem? Da, va fi brusc majorat accizul, tuica va curge ca riul cel mare si iarasi scopul nu va fi atins. De aceea, eu, pur si simplu, propun, avind in vedere ca primul pas este facut, si dumneavoastra, domnule Guma, ati recunoscut ca acesta este numai primul pas. Este majorat accizul pina la 45. Deci, facem o analiza peste 2 3 luni dupa 1 ianuarie si dupa aceea ne intoarcem la initiativa dumneavoastra in comun acord cu Guvernul si ne uitam poate, intr-adevar, este cazul de a majora inca acest acciz, avind deja si avizul pozitiv al Guvernului. Deci, este si un moment formal pe care noi nu putem sa il negam: problema respectarii Constitutiei.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu, in calitate de autor, si colegii mei, nici pe de parte, nu am avut telul ca sa facem aici show-uri si sa dam o conotatie politica acestui proiect de lege. Dar, totodata, vreau sa mentionez ca chemarile domnului Turcan sint normale si realiste si undeva chiar ma gindeam si la lucrul acesta, dar, totusi, faptul ca, uitati-va, cum la noi se intimpla, de catre Guvern a fost inaintata pe data de 13 aprilie. Eu cred ca este un timp destul de normal ca sa fie analizat acest lucru si la Biroul permanent si dragii colegi ai fractiunii majoritare si membrii comisiei care, va mai spun inca o data, in culoare toti au spus ca este o lege foarte buna pe care toti o sustin.

Atunci trebuie sa ma intelegeti ca eu si colegii avem si noi o mindrie, cind de fiecare data legile noastre sint blocate, inclusiv la Banca Nationala, inclusiv la alte banci, si alte legi. Intelegeti? Care tot spun ca este buna, dar aceasta nu este buna atunci cind este pusa la vot si vine din Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat.

Eu cred ca nu este un lucru care ar da posibilitate unei conlucrari pe care o dorim, conlucrare cu adevarat cu fractiunea majoritara asupra unor legi stringente pentru societatea noastra si noi nu putem sa fim indiferenti, intr-adevar, cind aceste accize, daca, la drept vorbind, eu sint convins, ferm convins ca nu dublarea, dar nici triplarea lor nu este mica, fiindca astazi tineretul de la 12 14 ani bea votca si nu bea nimeni o alta bautura calitativa. Si dumneavoastra stiti de lucrurile acestea.

Eu, din solidaritate cu colegii mei, nu pot sa retrag aceasta lege. Daca Guvernul are nevoie si gaseste de cuviinta sa vina, lasa sa faca. Daca nu, daca va fi respinsa acum, astazi, noi vom putea, in sesiunea viitoare, sa venim cu o lege mai buna si sa o modificam.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, toti. Nu mai sint luari de cuvint, da? Deci, propunerea comisiei este de a respinge proiectul de Lege nr.1338. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 24.

Sectorul nr.2 21.

Sectorul nr.3 0.

 

Doamna Maria Postoico:

45 de voturi. Citi sintem noi in sala? 71, da? Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, care a fost a autorului, poftim.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr. 2 8.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Eu vad 8 miini ridicate. Numarati, daca nu cunoasteti. 9. Iata a ridicat al 9-lea. Pai, al 9-lea a ridicat acum mina. Domnul Guma nu a ridicat mina. Ce sa-i fac?

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Sint 9, da? 10.

 

Numaratorii:

20.

 

Doamna Maria Postoico:

20, da? 29. Deci, propunerea a doua nu a trecut.

Proiectul de lege nr.1338 este respins.

Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi este aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 2 10 noiembrie.

Dumneavoastra detineti acest proiect. Care sint propunerile? Nu sint.

Multumesc.

Cine este pentru aprobarea proiectului ordinilor de zi, rog sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conformitate cu articolul 10 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, vreau sa va aduc la cunostinta ca la adresa Parlamentului a parvenit sesizarea Procuraturii Generale referitor la ridicarea imunitatii pentru tragerea la raspundere administrativa a deputatului in Parlamentul Republicii Moldova domnul Vasile Colta, ceea ce, conform Regulamentului, va aduc la cunostinta aceasta sesizare.

Procuratura raionului Hincesti a examinat materialul privind accidentul rutier comis de catre deputatul in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta. In cadrul examinarii cazului s-a constatat ca la 20 august 2006, aproximativ la
orele 23.00, pe traseul Leuseni Chisinau, in apropierea satului Onesti, raionul Hincesti, Vasile Colta, deplasindu-se cu autovehiculul personal de model Mercedes 200, numarul de inmatriculare LP AD 898, a incalcat prevederile articolului 45 din Regulamentul circulatiei rutiere, conform caruia conducatorul de vehicul trebuie sa conduca vehiculul in conformitate cu limita de viteza stabilita, tinind cont permanent de starea psihofiziologica care influenteaza atentia si reactia in conducere, care i-ar permite sa prevada situatiile periculoase, starea tehnica a automobilului si particularitatile incarcaturii, conditiile rutiere, situatia rutiera.

De asemenea, in cazul in care in limita vizibilitatii apar obstacole care por fi observate de conducator, el trebuie sa reduca viteza sau chiar sa opreasca pentru a nu pune in pericol siguranta traficului, a tamponat 3 biciclisti ce se deplasau regulamentar in aceeasi directie.

In rezultatul accidentului, lui Igor Baiesu i-a fost cauzat, potrivit raportului de examinare medico-legala, plaga in regiunea occipitala, poate nu corect ma exprim, caci nu cunosc toate... si traumatizare cranio-cerebrala acuta, comotie cerebrala, care se califica ca vatamari corporale usoare, care au adus la dereglarea sanatatii de scurta durata, iar lui Ion Rusu si Sergiu Rusu dureri fizice.

Avind in vedere cele expuse, circumstantele si imprejurarile cazului, actiunile lui Vasile Colta urmeaza sa fie incadrate conform articolului 124 alineatul (2) din Codul cu privire la contraventiile administrative, incalcarea de catre conducatorii mijloacelor de transport a regulilor de circulatie rutiera, care a condus la cauzarea leziunilor corporale usoare victimei.

Procuratura Generala, conform articolului 10 din Legea Republicii Moldova despre statutul deputatului in Parlament, solicita ridicarea imunitatii domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta pentru tragere la raspundere administrativa si consimtamintul prealabil pentru trimiterea materialului in instanta de judecata spre examinare.

Stimati colegi,

Conform articolului mentionat, aceasta sesizare este imediat transmisa in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si, intr-adevar, se aduce la cunostinta dumneavoastra in termen de 7 zile de la prezentarea acestuia si pentru examinare in Parlament.

Va aduc la cunostinta si a doua sesizare cu privire la ridicarea imunitatii pentru a trage la raspundere penala a domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta. Procuratura Generala exercita urmarirea penala in cauza cu numarul 2006011205, pornita la 28 septembrie 2006 in conformitate cu prevederile articolului 248 alineatul (2) literele c), d) din Codul penal pe faptul comiterii de catre Colta Vasile a contrabandei cu folosirea situatiei de serviciu in proportii deosebit de mari.

In cadrul urmaririi penale a fost stabilit ca la 19 septembrie 2006, aproximativ la orele 10.30, la iesire din Republica Moldova la pista de control, iesire a autoturismelor a biroului vamal Leuseni s-a apropiat autoturismul de marca Mercedes cu numar de inmatriculare LP AD 989, la al carui volan se afla cetateanul Republicii Moldova Vasile Colta, caruia, prezentind pasaportul diplomatic nr.D-0001936 din 30 septembrie 2005, i s-a permis iesirea din republica fara a fi supus controlului vamal, deoarece nu se dispunea de careva informatii referitor la trecerea ilegala de marfuri peste frontiera vamala.

Ulterior, pentru a intra in Romania, Colta Vasile s-a prezentat la postul de trecere a frontierei Albita cu ocazia controlului specific pentru diplomati, efectuat de echipa de control, s-a constatat prezenta unui miros puternic de tutun ce venea din autoturism. La efectuarea controlului autoturismului, pe bancheta din spate si in portbagaj au fost descoperite 3500 pachete de tigari Palmal si 7567 pachete de tigari Plugarul, evaluate la suma de 25 de mii 500 de lei romanesti, ceea ce la situatia din 19 septembrie 2006 constituia 120 de mii 959 de lei moldovenesti.

In contextul clor elucidate, conform prevederilor articolului 10 din Legea Republicii Moldova despre statutul deputatului in Parlament si in temeiul articolului 52 din Codul de procedura penala, Procuratura Generala solicita ridicarea imunitatii deputatului in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta pentru tragere la raspundere penala si consimtamintul prealabil pentru trimiterea cauzei penale in instanta de judecata spre examinare. La fel, conform
articolului 10, aceste materiale se transmit pentru examinare in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si prezentarea raportului conform Regulamentului.

Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi Intrebari si interpelari. O sa oferim, in primul rind, microfonul central, pentru a da raspuns la interpelarile inaintate in cadrul sedintei precedente si, in primul rind, la intrebarea adresata de catre domnul deputat Dumitru Braghis referitor la impactul social al excluderii mijloacelor de transport reutilate din activitatea de transport public.

La microfonul central se invita domnul viceministru al transporturilor si gospodariei drumurilor Pavel Untila.

 

Domnul Pavel Untura:

Stimata doamna Presedinte al sedintei Parlamentului,

Onorati deputati,

Cu permisiunea dumneavoastra, prezint raspuns la interpelarea domnului deputat Dumitru Braghis, expusa in plenul Parlamentului din 19 octombrie curent. Tinind cont de faptul ca Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor a prezentat la data de 20 octombrie raspuns in scris domnului deputat la problema in cauza, as vrea sa ma refer la unele aspecte, pe care pot sa le expun suplimentar.

Raspunsul prezentat domnului deputat a fost nu un simplu raspuns pregatit de un demnitar al ministerului, dar a fost ceruta opinia Ministerului Justitiei, Ministerului Economiei si Comertului, Primariei municipiului Chisinau, evident ca Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor si Ministerului Afacerilor Interne. In baza raspunsurilor in scris de la toate 5 institutii guvernamentale, a fost prezentat raspunsul generalizat domnului deputat.

Suplimentar, vreau sa mentionez ca Regulamentul transporturilor auto de calatori si bagaje intr-o formula noua, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006, a parcurs pina la aprobare o cale anevoioasa care a durat mau mult de un an de zile. Hotarirea respectiva a fost avizata de toate ministerele si serviciile cointeresate.

De asemenea, au fost consultate organizatiile obstesti din domeniu, cum ar fi Uniunea transportatorilor si drumarilor, Asociatia transportatorilor auto de calatori din Republica Moldova, Federatia sindicatelor transportatorilor si drumarilor si autoritatile primariei municipiului Chisinau.

Aprobarea regulamentului este in corespundere cu Programul national de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si are ca scop sporirea calitatii serviciilor de transport oferite populatiei, protejarea, protectia mediului si, evident, asigurarea sigurantei circulatiei rutiere.

Recent, a fost consultata si opinia publica a societatii civile prin intermediul televiziunii, unde au fost sustinute actiunile in scopul sporirii confortului serviciilor de transport oferite. Cea mai relevanta apreciere a activitatilor este atitudinea beneficiarului, platitorului de servicii si nicidecum a ofertantului de servicii, cum sint agentii economici transportatori.

Masurile intreprinse vor permite executarea prevederilor Hotaririi de Guvern nr.357 despre unele masuri privind degajarea cailor de acces de comunicatii si a centrelor comerciale din municipiul Chisinau si sint directionate la imbunatatirea calitatii serviciilor prestate, sporirii sigurantei traficului de calatori si nicidecum la sustinerea intereselor proprii ale agentilor economici transportatori.

Asta am vrut sa va relatez.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vreau sa va spun ca si astazi am auzit un raspuns care nu contine acele raspunsuri la intrebarile pe care le-am pus eu. Eu, de exemplu, vreau sa inteleg, daca dumneavoastra spuneti ca sinteti in favoarea cetatenilor, si eu sint in favoarea cetatenilor, a celor care sint consumatorii de serviciile respective.

Insa am o intrebare, pe care vreau sa o inteleg: care este studiul de fezabilitate, care demonstreaza in favoarea deciziei care o spuneti dumneavoastra cifre, date, actiuni. Aveti vreun document care confirma ca aceste autobuze reutilate, din careva motive, nu pot fi, din punct de vedere ecologic... dumneavoastra ati spus si altele, unde este acest lucru... Fiindca se intimpla un lucru straniu, aceleasi ministere 2 ani in urma accepta reutilarea automobilelor, mai mult decit atit, impun reguli de reutilare, brusc, peste 2 ani de zile.

Eu intelegeam daca in Hotarirea Guvernului era pusa o prevedere clara care ar fi in orice tara europeana, fiindca dumneavoastra v-ati referit la Planul de actiuni Uniunea Europeana, cunosc si eu unele actiuni si acolo se spune clar: se interzice de la data expirarii termenului respectiv. Nu cum ati facut dumneavoastra, ieri era bine, astazi deja..., ce s-a intimplat peste noapte? De ce intr-o noapte un autobuz, un microbuz, care avea toate documentele legale, eliberate de organele statale ale Republicii Moldova, peste noapte a devenit nelegal.

 

Domnul Pavel Untura:

Daca imi permiteti, cu tot respectul fata de dumneavoastra, toate raspunsurile cu cifre exacte, conform datelor statistice oficiale, au fost prezentate in raspuns. Cred ca astazi nu este necesar sa vi le enumar aici, in plenul Parlamentului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Daca le-ati prezentat, spuneti sa auda si ceilalti, fiindca eu, de exemplu, nu am vazut aceste cifre. De aceea si intreb inca o data: ce s-a intimplat peste noapte, astazi noapte autobuzul este bun, iara miine dimineata autobusul deja nu este bun. Ce s-a intimplat? Intr-o noapte s-a intimplat, fiindca decizia Guvernului a fost aprobata si a doua zi a intrat in vigoare.

 

Domnul Pavel Untura:

As vrea sa spun si sa mai repet inca o data...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nici un accident rutier.

 

Domnul Pavel Untura:

Domnule deputat,

As vrea sa spun si sa mai repet o data ca acest regulament a fost elaborat si examinat de un an de zile. Asociatia aceea care, nu stiu o sustineti sau cum, este parte componenta a Uniunii transportatorilor si drumarilor si avem aviz pozitiv din partea conducerii Uniunii. Ramine sa faca ordine inauntrul Uniunii, ei fiind parte componenta a Uniunii. Si ei foarte bine au stiut ce se va intimpla in anii urmatori cu retragerea acestor unitati de transport.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Eu inca o data va pun intrebarea, cer scuze, ma duceti in alta parte. Ce s-a intimplat peste noapte, de ce autobuzul ieri era bun, normal, era folosit pentru transportarea calatorilor, iar miine dimineata nu mai este bun. Ce s-a intimplat?

 

Domnul Pavel Untura:

Tinind cont de cerintele crescinde, dumneavoastra cred ca tot doriti sa fiti transportat foarte bine, in conditii foarte bune.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Doresc, de aceea si intreb, ce s-a intimplat, spuneti-mi va rog?

 

Domnul Pavel Untura:

Daca faceti referire la Europa, nu stiu unde intr-o tara europeana mai este transport reutilat din cararea incarcaturilor in cararea calatorilor.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Si atunci de ce nu mergem dupa formula simpla pina la data expirarii documentelor respective. Da, Republica Moldova accepta, asa cum prevad si regulile Uniunii Europene, este o perioada de tranzitie pentru orice situatie. Exista prevederi clare, ca noi incepem implementarea documentului cutare de la data cutare, aceasta de la data cutare.

Avem 2000 de microbuze, dintr-insele jumatate sint reutilate, la aceste reutilate expira termenul in urmatorii 5 ani de zile sau 4 ani de zile, imi pare ca la toate, deci in 4 ani de zile schimbam treptat acest lucru. Ar fi logic si normal imi pare ca...

 

Domnul Pavel Untura:

Pare-mi-se in raspunsul prezentat dumneavoastra in scris este stipulat cu un numar pina la unu, toate microbuzele care vor fi scoase in semestrul II 2006, in semestrul I 2007, in semestrul II 2007 si care vor fi total retrase la 1 ianuarie 2008.

Deci, este un termen destul de stiut si plus anul cela care este in urma la examinare, imi pare ca e o perioada destul de suficienta ca fiecare agent economic sa isi determine soarta de mai departe in activitate in domeniul respectiv.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Ar fi asa daca ar fi reutilate, dumneavoastra puneti intrebarea in dependenta de anul de productie, dar nu in dependenta de anul pina cind documentul este valabil, cetateanul respectiv are document valabil pina la data de 1 ianuarie 2009. De ce dumneavoastra reduceti acum valabilitatea acestui document...

A doua intrebare. In regulamentul respectiv, am impresia, se prevad niste interese personale a citorva persoane, desi dumneavoastra ati spus astazi ca nu este corect. Iata citesc, dreptul prioritar... urbane regulate, nu inteleg ce e aceea regulate, se acorda agentilor transportatori pe teritoriul municipiului care au in dotare mai multe unitati de transport propriu.

Spuneti-mi, va rog, care e diferenta dintre acei care au mai mult si acei care au o unitate, in conformitate cu Constitutia Republicii Moldova?

 

Domnul Pavel Untura:

Dumneavoastra va referiti la Regulamentul de transport de calatori din municipiul Chisinau, dupa cite inteleg intrebarea.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu, Regulamentul transporturilor auto de calatori si bagaje aprobat prin Hotarirea nr.854.

 

Domnul Pavel Untura:

Si cu adevarat.

Domnul Dumitru Braghis:

Nu numai la Chisinau, la toti.

 

Domnul Pavel Untura:

Si, cu adevarat, se stipuleaza ca agentul economic, care presteaza servicii de transport de calatori, sa fie asigurat cu nu mai putin de 3 unitati. Si aceasta stipulare este din motivul ca agentul economic trebuie sa aiba acele atribute tehnice necesare, ingineresti s.a.m.d. pentru a asigura siguranta circulatiei rutiere cu transportul respectiv.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Dar la un microbuz nu se poate de asigurat aceste lucruri?

 

Domnul Pavel Untura:

Sper ca nu.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Pai la un microbuz se poate doar asa ca si la 3, deja aceasta e problema agentului economic. Dar eu v-am pus intrebarea din punct de vedere a Constitutiei, dar nu din punct de vedre al motivelor tehnice. Constitutia prevede egalitatea in drepturi a tuturor agentilor economici. Nu are importanta, 3 automobile, 100 sau un automobil, de ce dumneavoastra ati propus si sustineti aici ca totul este legal si constitutional si nu promovati interesele cuiva.

Promovati interesele marilor transportatori si ii distrugeti pe acei care au un autobuz sau doua. De ce, care este explicatia?

 

Domnul Pavel Untura:

Domnule deputat,

Nu vad ca acolo, in regulament, este stipulata promovarea intereselor mele proprii sau ale altuia ca mine. Sint stipulate acele prevederi strict necesare pentru asigurarea conditiilor de confort mai bune pentru dumneavoastra si pentru mine.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu, eu citesc destul de clar.

 

Domnul Pavel Untura:

Societatea civila, in emisiunea televizata, a sustinut lucrul acesta. Dar atunci cind agentii economici nu se conformeaza la aceste regulamente, noi, vreau sa mai mentionez ca acum se elaboreaza inca 10 regulamente tehnice in domeniul transporturilor... Si pentru anul viitor vor fi inca 8, acestea strict necesare pentru reglementari tehnice in domeniul respectiv. Evident, nu la toata lumea va placea acele reglementari stricte impuse de imperativele zilei.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Eu inteleg foarte bine, numai ca este Constitutia Republicii Moldova si ea este egala si pentru mine, si pentru dumneavoastra. In Constitutie sint drepturi egale ale tuturor agentilor economici. Si dumneavoastra sinteti obligati, asa cum spune legislatia, sa respectati aceasta Constitutie.

Si urmatoarea intrebare: as vrea sa inteleg cine va suporta toate cheltuielile care, indiscutabil, se prevad o data cu scoaterea acestor microbuze de pe rute, fiindca va fi necesar de facut ceva si cine va investi in Republica Moldova, fiindca dumneavoastra, prin aceasta decizie, le-ati dat un exemplu foarte urit investitorilor privati, inclusiv autohtoni, cine, considerati dumneavoastra, dupa aceasta o sa mearga cind dumneavoastra schimbati legea peste noapte cum doriti.

Ce fel de exemplu de integrare europeana si de Plan de actiuni Moldova Uniunea Europeana vorbiti dumneavoastra in acest caz.

 

Domnul Pavel Untura:

Domnule deputat,

Vreau sa mentionez ca acele actiuni care au fost stipulate in regulament au fost coordonate cu toate institutiile din Republica Moldova si ministeriale, si obstesti.

Cu referire la problema care dumneavoastra, in ultimul moment, imi spuneti. Cheltuielile de reutilare le-a suportat agentul economic, dupa repunerea din activitatea in genul respectiv dinsul este in drept sa utilizeze transport dupa destinatie, conform legislatiei Republicii Moldova.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, inteleg, dar cheltuielile nu s-au recuperat.

 

Domnul Pavel Untura:

El nu este, el nu se trece la pierdere, el se gestioneaza in viitor, conform genului de activitate, in corespundere cu legislatia in vigoare.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Foarte corect, dar cheltuielile nu s-au recuperat.

 

Domnul Pavel Untura:

Prin aceasta, ceea ce se mentioneaza afara si, ma rog, se stipuleaza ca vor fi micsorate locurile de munca, care intelege bine, se va mari, fiindca unitatea de transport ramine in continuare pe piata de servicii, in locul ei vine una care corespunde si, deci, in locul unui loc de munca apare inca un loc de munca.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Dumneavoastra considerati ca noi o sa avem asa de multe posibilitati de transportatoare, caci stau autobuzele si microbuzele in fiecare zi si asteapta cine o sa fie urmatorul. O sa mai apara inca 10 microbuze si o sa fie mai multa concurenta.

 

Domnul Pavel Untura:

Cred ca va fi un concurs sanatos de a oferi servicii bune.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Eu vreu sa va spun ca dumneavoastra, prin aprobarea acestui regulament, ati incalcat Constitutia Republicii Moldova. Impuneti reguli de joc neegale pentru agentii economici, pe de o parte, pe de alta parte, dumneavoastra ati dat un exemplu foarte nefast. (Rumoare in sala.)

Domnule Stati,

Multumesc. O sa va scriu la ambasada, dumneavoastra poate o sa va fie mai placut sa cititi, acolo, in ambasada, nu o sa aveti ce face si o sa cititi.

Si al doilea moment. Dumneavoastra, prin aceste decizii, de fapt, faceti tot posibilul ca sa distrugem in continuare investitiile autohtone, fiindca nici un agent economic, despre care spuneti dumneavoastra ca o sa aduca autobuz nou, nu este convins ca miine dumneavoastra nu o sa reduceti termenul de exploatare a autobuzelor de la 7, la 5 sau de la 2 ani. Daca va mai indica un agent economic mare si o sa mariti numarul de la 3 microbuze la 23, daca va indica alt agent economic mare, fiindca asa vreti, ce vreti aceea faceti. Nu respectati legislatia in vigoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog liniste.

Domnule Oleinic,

Multumesc.

La tribuna centrala se invita, pentru a da raspuns la intrebarea care a fost inaintata de catre doamna Vitalia Pavlicenco cu privire la utilizarea limbii de stat in Aeroportul International Chisinau si baza legala a unor intrebari adresate pasagerilor in timpul controlului pasapoartelor.

La tribuna centrala se invita domnul Rosian Vasiloi, seful Aparatului Serviciului Graniceri. Poftim.

 

Domnul Rosian Vasiloi seful Aparatului Serviciului Graniceri:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Referitor la cunoasterea si utilizarea in Aeroportul International Chisinau a limbii ruse cred si sint convins ca nu tine de competenta noastra, din considerentul ca in interpelare era vorba despre colaboratorul Serviciului Vamal.

Intrebarile care au fost puse de doamna deputat Pavlicenco au fost de sensul baza legala a adresarii intrebarilor de catre inspectorii controlului de frontiera, despre utilizarea si posesia altor acte valabile pentru permiterea trecerii frontierei de stat.

Si a doua intrebare. Serviciul Graniceri, fiind un instrument al politiei politice... Noi am studiat interpelarea data si va comunicam ca, in activitatea sa, inspectorii controlului de frontiera se bazeaza pe actele normative in vigoare, cum este Hotarirea Guvernului nr.376 cu privire la masurile suplimentare de realizare a sistemului national de pasapoarte, unde este expres prevazut ca la iesirea din Republica Moldova cetatenii, persoanele care detin cetatenia a mai multor state, prezinta actul de identitate national in temeiul caruia i s-a permis intrarea.

Din considerentul ca persoana in cauza a prezentat la control pasaportul national al Republicii Moldova, unde era pusa stampila de iesire din tara si nu era stampila de intrare in tara, controlorul a pus intrebarea daca persoana in cauza nu are in posesie alte acte de control.

Ceea ce se refera la politia politica. Serviciul Graniceri al Republicii Moldova activeaza in baza actelor normative in vigoare, a Constitutiei, a Legii cu privire la frontiera de stat, a tratatelor internationale. Si va aduc la cunostinta dumneavoastra ca nici o data nu a fost, nu este si nu va fi politie politica in Republica Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu va multumesc.

In primul rind, vreau sa va spun ca in privinta politiei politice am vazut foarte bune, m-am judecat 3 ani cu Serviciul de Graniceri si am cistigat acest proces, din cauza ca mi s-a interzis fara motiv de 3 ori sa traversez frontiera.

Mi s-a spus ca stau la linie rosie in aparatul cela, in computer. Asa ca aici sa nu spuneti, noi cunoastem mai bine decit vreti voi ca sa cunoastem noi. Acum am o intrebare la inceput simpla: spuneti, va rog, ati depistat numele persoanei care a pus intrebarea privind existenta si a unui pasaport romanesc, referitor la persoana cu care am fost eu alaturi?

Ati depistat numele persoanei, controlorului de la Serviciul de Graniceri?

 

Domnul Rosian Vasiloi:

Eu v-am raspuns la intrebarea dumneavoastra, a fost, care este baza legala pentru adresarea acestor intrebari.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, eu inteleg ca aveti misiunea sa nu raspundeti. Eu va intreb concret, ati depistat numele persoanei care a pus intrebarea, daca aveti pasaport romanesc?

 

Domnul Rosian Vasiloi:

Doamna deputat,

Aceste intrebari se pun in toate cazurile in care exista dubii ca persoana poate intra sau iesi din tara ilegal.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, dar ati depistat numele lucratorului dumneavoastra sau nu? Aceasta eu intreb. Cunoasteti numele persoanei? Deci, nu vreti sa spuneti numele persoanei?

Acum, uitati-va, este foarte regretabil ca si am stiut de la inceput ca nu o sa imi raspundeti, fiindca va considerati vinovat si nu vreti sa recunoasteti aceasta public.

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu am primit raspuns de la Serviciul Vamal, care spune ca nu tine de el. Eu am primit raspuns de la Intreprinderea de Stat, Aeroportul International Chisinau, care spune ca doar pune la dispozitie incaperi si nu stie nimic ce se intimpla.

Eu am primit raspuns de la Serviciul de Informatii si Securitate, care spune ca nu este implicat. Si am primit un raspuns batjocoritor, asa cum a citit astazi reprezentantul Serviciului de Graniceri, din doua alineate, in care se spune ca ei se conduc de anumite legi si ca nu stiu numele exact al persoanei. Nu sint sigura ca chiar daca asi spune numele persoanei, si voi il stiti foarte bine, ati depista si ati da un raspuns mai concret.

Pentru ca aceasta persoana a trecut o data cu mine, iar oamenii, din pacate, in Republica Moldova, stiind foarte bine ca sint persecutati pentru ca au pasapoarte romanesti, evita ca sa le spuna numele. Iar voi cunoasteti si persoana care a intrebat, si persoana care a fost intrebata. Si nu imi fac iluzii in privinta aceasta, stiu foarte bine ca nu aveti ce raspunde, stiu foarte bine ca nu am ce lua, un raspuns mai concret de la voi.

Dar ceea ce vreau sa spun pentru secretariatul nostru, este ca nu am primit raspuns de la Serviciul care se numeste Serviciul Aeronautic, da, asa cum imi spune, care trebuia sa imi dea raspuns ce se intimpla cu securitatea, deci se numeste asa, reprezentantii securitatii aeronautice.

Eu nu am primit raspuns de la acest serviciu care trebuia sa imi raspunda de ce s-a adresat in limba rusa, fiindca spuneti ca nu tine de competenta dumneavoastra si de ce a avut comportamentul pe care l-a avut fata de persoana mea si de persoana de care eu am fost insotita.

Deci acest raspuns din partea Serviciului de Graniceri si, in general, aceste raspunsuri pe care le-am primit arata inca o data ca politica oficiala a statului nostru este antiromaneasca, iar antiromaneasca inseamna antieuropeana.

Va multumesc, domnule reprezentant al Serviciului de Graniceri.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre Guvern, poftim. Nu aveti. Dumneavoastra ce aveti, 4?

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, doamna Presedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5, ce s-a intimplat?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi am adoptat astazi ordinea de zi, unde a fost acceptata propunerea domnului Gutu de a fi invitat reprezentantul ori ministrul transporturilor si gospodariei drumurilor pentru audieri. Care este problema? Dumneavoastra ati permis viceministrului sa plece din sala, fara a-i raspunde domnului Gutu.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Anume aceasta am accentuat, sa vad daca aveti raspunsul, caci el nu era pregatit, deci, nu a fost pregatit si se amina pentru saptamina viitoare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Atunci anuntati, fiindca eu v-am atras atentie, dumneavoastra mi-ati facut observatie.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, eu domnului Gutu anume i-am atras atentie, l-am rugat pe domnul Klipii ca sa atentioneze, iata, din aceste considerente.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Doamna Presedinte,

Eu am avut o interpelare joia trecuta, asteptam raspunsul astazi de la Ministerul Economiei si Comertului.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, dau citire, deci, care este, raspunsul dumneavoastra va fi prezentat in urmatoarea sedinta, motivul fiind plecarea acestuia in deplasare.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Da, va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Deci, doua saptamini la rind, adica doua sedinte la rind, am adresat intrebarea referitor la o strada din municipiul Chisinau care, pina in ziua de astazi, nu este conectata la energia electrica.

Deci, cu parere de rau, la cererea mea, ca sa vina ministrul administratiei publice locale domnul Vrabie sa ne raspunda la intrebarea respectiva sau cineva din minister, n-am insistat numaidecit ministrul, deci, drept raspuns am primit o tidula de la minister, in care se constata faptul ca, intr-adevar, 16 case 3 ani de zile nu sint conectate la energia electrica. Si, cu parere de rau, ministerul nu poate sa influenteze nicidecum acest proces, numai ca va recomanda Primariei sa conecteze casele respective la energia electrica.

Deci, se intimpla un confuz sau nicidecum nu vreau sa cred ca acest minister nu a creat, nu este in stare sa rezolve niste probleme simple.

Doamna presedinte,

Din acest motiv, reiterez intrebarea mea aceluiasi minister si as ruga ca la sedinta urmatoare, peste o saptamina, sa vina, ma rog, daca ministrul este foarte ocupat si are alte chestii, sa vina macar un viceministru in sedinta in plen ca sa ne dea raspuns la intrebari, deci, nu in modul ca credem ca aceste case vor fi conectate in viitorul apropiat, 2007 2008, dar ne va da un raspuns concret, cind cetatenii Republicii Moldova, locuitori ai capitalei, municipiul Chisinau, vor fi conectati la energia electrica.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte.

Prima interpelare i-o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun. Esecul implementarii manualelor la Istoria integrata este unul grandios. Acest lucru este mau mult decit evident aproape pentru toata lumea.

Conceptia acestui curs de istorie integrata, care nu a fost discutat in prealabil in mod public, s-a adeverit a fi una antistiintifica, perimata. Toate aceste manuale, fara nici o exceptie, sufera de un antiistorism cras. In felul acesta am revenit cu 40, 50 de ani inapoi si este reanimata o conceptie profunda antiistorica.

Secretomania care a persistat pe parcursul intregului experiment, desfasurat in ultimii 3 ani, s-a dovedit a fi extrem de paguboasa si pentru acei care au fost responsabili pentru implementarea manualelor la Istoria integrata, jucindu-le, in ultima instanta, si lor festa. Lipsa unei expertizari prealabile a conceptiei a periclitat reusita intregului efort intreprins de Ministerul Educatiei si Tineretului. Cel mai grav, s-a facut o risipa enorma de bani publici, care au fost aruncati in vint intr-o maniera absolut iresponsabila.

Lipsa unui concurs echitabil in procesul selectarii ofertelor pentru elaborarea respectivelor manuale si angajarea unor personaje mai mult decit indoielnice in materie de istorie si pedagogie, selectate in baza altor principii decit cele ale competentei si profesionalismului, au asigurat acest esec.

In consecinta, manualele respective s-au adeverit a fi mai mult decit agramate. Ele sufera de o ignoranta crasa si sint, pur si simplu, imposibile de a fi utilizate. Aceste manuale sint doldora de greseli de ordin cognitiv, metodic, gramatical. Unele din ele contin pina la citeva mii de greseli cu caracter divers.

O redactare cosmetologica a manualelor la Istoria integrata nu salveaza situatia. Toate aceste manuale trebuie retrase de urgenta din circuit, deoarece ele, prin intermediul informatiilor cu caracter antistiintific si agramat, dezinformeaza si educa ignoranta si incompetenta.

Solicit domnului Prim-ministru si domnului ministru al educatiei si tineretului sa ia act de aceasta interpelare si sa se actioneze in conformitate cu circumstantele grave care s-au creat in urma implementarii acestor manuale total nereusite.

Si a doua interpelare o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban. Recent, mi-a parvenit o plingere semnata de un grup numeros de fosti angajati ai Societatii cu Raspundere Limitata Munca Invalizilor din orasul Soroca, care isi manifesta indignare in legatura cu decizia abuziva a conducerii Societatii Orbilor din Republica Moldova cu privire la disponibilizarea nejustificata a unui numar considerabil al angajatilor acestei intreprinderi.

In felul acesta, acestia s-au pomenit, pur si simplu, aruncati in strada, fara nici o sansa de a-si gasi un alt loc de munca si fara nici o sansa de supravietuire.
Sint condamnati, pur si simplu, sa moara de foame, tinind cont de specificul situatiei lor.

Mai mult decit atit, acest grup de petitionari contesta si o alta decizie adoptata de conducerea Societatii Orbilor, cea cu privire la numirea in functie de director a unei persoane care in perioada anilor 1994 2000, a mai exercitat aceasta functie atunci, si, conform afirmatiilor petitionarilor, respectivul director a pulverizat aproape intreg patrimoniul respectivei intreprinderi. Solicit o investigare pertinenta a acestui caz iesit din comun, reangajarea celor disponibilizati in mod nejustificat si pedepsirea celor ce s-au facut vinovati de adoptarea unor atare decizii.

De asemenea, solicit examinarea minutioasa a oportunitatii aflarii in continuare in functia de director al acestei societati Munca Invalizilor din orasul Soroca a domnului Lungu Valentin.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc.

Interpelare catre ministrul sanatatii si protectiei sociale, domnului profesor Ion Ababii. In cadrul audierilor cetatenilor din raionul Drochia, audientelor, ma scuzati, a cetatenilor din raionul Drochia, a fost, in repetate rinduri, abordat in subiectul multiplelor nereguli, gravelor incalcari inregistrate in activitatea Centrului de Medicina Preventiva din raionul mentionat. Indeosebi s-a insistat pe marginea cazurilor neglijarii suparatoare a eticii de conducator in raport cu subalternii de catre directorul centrului indicat, domnul Oleg Serebreanschi.

Aspectul delicat al problemei consta in faptul ca raionul Drochia, fiind dupa componenta etnica preponderent moldovenesc, colaboratorii moldoveni din
cadrul Centrului de Medicina Preventiva sint supusi grosolaniilor de catre sef in limba rusa.

In perioada de 47 aprilie curent activitatea Centrului de Medicina Preventiva din Drochia a fost supus unui control complex de catre o comisie speciala ministeriala. In rezultatul controlului efectuat, au fost inregistrate multiple incalcari, inclusiv cazuri de betie la locul de munca a conducerii Centrului. Din informatiile pe care le detin, directorul Centrului domnul Oleg Serebreanschi se bucura de protectia domnului presedinte al raionului Drochia Belinschi, fapt ce ii permite sa ignore cu usurinta indicatiile si avertismentele organelor de conducere superioara, care se contin in documentele despre controalele efectuate, intensificind gradul de grosolanie si abateri de la normele de conduita in raport cu subalternii.

Constatind aceasta situatie si raspunzind doleantelor angajatilor Centrului de Medicina Preventiva din Drochia, expuse in cadrul audientelor alegatorilor, interpelez domnul ministru al sanatatii si protectiei sociale in subiectul corespunderii domnului Oleg Serebreanschi functiei de director al Centrului de Medicina Preventiva al raionului Drochia. La textul interpelarii atasez si plingerea pe acest caz, parvenita de la unul din fostii angajati ai institutiei mentionate. Raspunsul la aceasta interpelare solicit sa fie facut in plenul Parlamentului. Deputatul Anatol Taranu.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stiu, ca foarte multi cetateni asteapta raspunsul la interpelarea mea din
5 octombrie privitor la situatia dezastruoasa in sectorul agricol si, in special, al celui vitivinicol. Nu am fost anuntata, de ce nici astazi nu a venit nimeni sa-mi raspunda. Am primit doar o scrisorica de la domnul Mironescu, cum ca dumnealui este la Moscova. Eu am adresat clar si o spun a patra oara, interpelarea mea Guvernului Republicii Moldova si cred ca este cineva care sa vina si sa raspunda, ca este o interpelare ce tine, practic, de mai bine de jumatate din cetatenii tarii noastre.

Si acum adresez prima mea interpelare de astazi domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban, caruia ii solicit un raspuns in scris, si Guvernului Republicii Moldova, caruia ii solicit un raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului. Si se refera la un caz extraordinar, care s-a intimplat la 5 septembrie anul curent in orasul Chisinau la SRL Selanilux, cind colaboratorii Comisariatului de Politie al sectorului Riscani au efectuat o perchezitie in oficiul si depozitul intreprinderii nominalizate, in urma careia au fost ridicate documentele de provenienta a marfii, calculatorul si marfa in valoare de 200 mii de lei.

Aducind prejudiciu material considerabil acestei intreprinderi, mai ales ca pina astazi nu este cunoscut locul si conditiile de pastrare a marfii, daca sint asigurate cerintele minime pentru astfel de produse de o calitate speciala. Intreprinderea dispune de documente care atesta provenienta marfii, precum si autorizatii care permit comercializarea acesteia.

Pornind de la abuzurile comise de catre angajatii MAI, directorul intreprinderii nominalizate s-a adresat in scris catre domnul Procuror General, dar pina astazi nu a primit un raspuns in ce baza a avut loc aceasta perchezitie, care este motivul si de ce nu are niste documente, in baza carora ar fi confirmata confiscarea marfii, despre amenintarile la adresa directorului acestei intreprinderi si nereactionarea la sesizarile date de catre reprezentantii MAI? De aceea, cer ca Procurorul General sa imi dea un raspuns in scris de ce nu a raspuns la adresarea cetateanului. Iar Guvernul Republicii Moldova sa imi dea o informatie de la tribuna centrala, sa aduca o lumina in acest caz, despre motivele si masurile intreprinse.

A doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova. Recent, am auzit la Radioul National despre o Hotarire de Guvern care se refera la marirea compensatiilor nominative pentru unele categorii de cetateni la procurarea carbunelui si a lemnelor de foc. De fapt, aceste compensatii au fost deja achitate in luna octombrie in marimea veche, cum asi spune, dar se promite o recalculare in viitorul nu stiu care. Si anume ca fiecare beneficiar va primi o compensatie de
500 de lei egala cu costul unei jumatati de tone de carbune, pornind de la pretul unei tone 1000 de lei si 125 de lei pretul unei jumatati de metru cub de lemne, pornind de la costul de 250 de lei.

Rog sa vina Guvernul si sa spuna aici tuturor, pentru toti cetatenii, unde se poate procura in ziua de azi o tona de carbune cu 1000 de lei si un metru cub de lemne cu 250 de lei.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Adresez o intrebare domnului Valeriu Balaban, Procuror General al Republicii Moldova. Am in fata procesul-verbal al sedintei operative de pe linga domnul Prim-ministru din 13 octombrie 2006, unde s-a luat o decizie despre unele chestiuni ce tin de activitatea ministerelor si altor autoritati administrative centrale de pe linga Guvern. Dau citire punctelor 1 si 3.

1. S-a decis: Conducatorii ministerelor, altor autoritati administrative centrale se obliga sa respecte programul de lucru stabilit. De parca pina acum nu trebuia sa le respecte.

Iar pentru a-si exercita, in mod optim, indatoririle functionale, se cere de a se prezenta la serviciu cu cel putin 15 minute inainte de ora 8.00, solicitind aceasta si adjunctilor sai. Aparatul Guvernului va tine la control strict si il va informa pe domnul Prim-ministru.

Si punctul 3: Se atentioneaza ca toate participarile membrilor Guvernului, viceministrilor, directorilor autoritatilor administratiei centrale si adjunctilor acestora la diferite seminare, simpozioane, congrese, receptii, intruniri si alte manifestari organizate atit de autoritatile statale, cit si de cele neguvernamentale, subliniez, sa fie coordonate in prealabil cu domnul Prim-ministru sau cu seful Aparatului Guvernului.

Intrebarea mea catre domnul Procuror General este, daca nu cumva aceste prevederi vin in contradictie cu Codul muncii si cu Legea cu privire la Guvern. Si daca nu este cazul ca aceasta decizie sa fie atacata in instanta de judecata prin contenciosul administrativ. Raspunsul doresc sa il primesc in scris.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Doua interpelari. Prima este adresata domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban.

Domnule Procuror General,

In legatura cu faptul ca, in cadrul sedintei Parlamentului din 26 octombrie 2006, nu s-a acceptat propunerea cu privire la crearea unei comisii speciale, solicit sa fiu informat cite cauze penale au fost pornite in anul 2006 in privinta colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne, cite au fost transmise instantelor judecatoresti? Si care este soarta acestor materiale?

Domnule Procuror General,

Solicit anexarea la raspuns a listei cu persoanele respective, fiind indicata si instanta de judecata unde au fost ele transmise.

Cea de a doua interpelare. La 12 octombrie 2006, am adresat doua interpelari domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun si domnului viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan. Le multumesc pentru raspunsuri, reactie, dar constat, spre regret, caracterul general si formal al raspunsurilor, semnate de domnii ministri, raspunsuri in care nu se spune nimic concret la fiecare dintre intrebarile abordate in aceste interpelari, asa cum am solicitat eu.

Se evita raspunsul la subiecte sensibile, la erori grave, tratari ofensatoare la adresa Guvernului Republicii Moldova, la adresa propriei noastre tari Republica Moldova, precum si la adresa Statelor Unite ale Americii, NATO, Romaniei, si, intr-o anumita masura, este lezata demnitatea conducerii tarii noastre.

Reiterez intrebarile din 12 octombrie 2006 si cer raspunsuri concrete la fiecare din intrebarile, care se contin in cele doua interpelari, unde, de altfel, domnilor ministri, am indicat si paginile fiecarui citat.

Domnule Prim-ministru,

Domnilor ministri,

Se impune retragerea urgenta a manualului cu referinta.

In caz contrar, riscam sa ne confruntam cu reactii dure meritate din partea ambasadei SUA in Republica Moldova, ambasadei Romaniei la Chisinau si statelor membre ale NATO pentru invinuirile ofensatoare grave aduse la adresa acestora, dar si pe motivul lipsei de reactie adecvata din partea Guvernului Republicii Moldova.

Amintesc ca, acum citiva ani, am fost martori ai unui serios conflict produs, de asemenea, din cauza unui manual de istorie intre doua state asiatice, tari mari. Noi nu dorim antrenarea Republicii Moldova intr-un conflict si mai grav din cauza unui manual.

Apropo, cum apreciaza conducerea Ministerului Educatiei si Tineretului faptul ca in acest manual nu este, cel putin, plasata o harta politica a Republicii Moldova in hotarele ei recunoscute pe plan international, unde elevul ar putea constata ca Chisinaul si Tiraspolul, Balti si Tighina, alte localitati din Moldova sint parte componenta ale uneia si aceleiasi tari.

Stimati colaboratori ai Ministerului de Externe si Integrarii Europene, responsabili de istorie,

Cum sa inteleaga elevii faptul ca in acest manual se subliniaza ca Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Drapelul de Stat al Republicii Moldova, insa nu se spune nimic copiilor despre faptul, ca aceasta tara tinara Republica Moldova mai are doua simboluri de stat: Imnul de Stat si Stema. Oare astfel incercam noi sa educam patrioti ai Republicii Moldova?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ma adresez, in primul rind, Serviciului de Informatii si Securitate. Vreau sa multumesc pentru promtitudinea raspunsului ce mi-a fost adresat in legatura cu accesul la propriul dosar, in care se spune urmatoarele: Stimata doamna deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastra de la sedinta in plen a Parlamentului din 19 octombrie 2006 privind asigurarea accesului la propriul dosar, Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova comunica, ca nu detine dosar in privinta dumneavoastra, precum si alte materiale documentare.

In continuare, solicit Directorului General al SIS, Ion Ursu informatii privind mersul investigatiilor si al anchetei in legatura cu contrabanda de la Rezina. Amintesc. Intr-o sedinta din sesiunea de primavara vara am solicitat celor care au depistat fenomenul de contrabanda de la Rezina, despre care a fost aratat si un reportaj la PRO TV, sa ma informeze despre mersul anchetei in care sint implicati, din cite s-a spus, vamesi si politisti. Din pacate, nu am primit de atunci nici un material. De aceea, reiterez interpelarea, pe care o adresez ca o a doua interpelare si ministrului de interne Gheorghe Papuc.

In acelasi context al Ministerului de Interne si al PRO TV, anunt public faptul ca, urmare a reportajului proiectat la PRO TV marti, 24 octombrie, despre Conferinta de presa a unor inalti responsabilii de la interne, am avut pe data de
25 octombrie o discutie lunga si concreta cu domnul Mihai Cibotari, seful Directiei generale politie de ordine publica. In cadrul discutiei au fost abordate problemele privind comportamentul politistilor in timpul contactelor cu participantii la trafic privind operatiunile speciale si atitudinea fata de autovehiculele inmatriculate in strainatate.

Domnul Mihai Cibotari si-a prezentat scuzele de rigoare pentru faptul ca unele raspunsuri date de domnia sa la intrebarile ziaristilor in conferinta de presa, in contextul interpelarilor facute de deputatul Vitalia Pavlicenco despre operatiunile speciale gen Musafir si despre oprirea autovehiculelor fara motive explicabile, au facut obiectul unor interpretari din care a rezultat ca politistii care au oprit autovehiculul lui Pavlicenco, ar fi inaintat obiectii privind necuplarea centurii de siguranta.

Nu exista procese-verbale, care sa faca dovada acestui lucru. De aceea, domnul Mihai Cibotari si-a exprimat regretul pentru aprecierile intelese, in opinia domniei sale, gresit. Eu am acceptat scuzele si mi-am exprimat speranta ca politistii vor fi mai corecti si vor actiona in baza legii.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

De fapt, am solicitat prezenta domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun pentru astazi in sedinta in plen pentru a-mi raspunde la mai multe intrebari, pe care le-am propus atunci, in privinta orelor de meditatie de la invatamintul primar. Cu parere de rau, domnul ministru, cred eu, a refuzat sa vina aici. Nu era cazul ca sa vina sa ma vada pe mine, dar sa raspunda acelor profesori care mi-au trimis un sir intreg de intrebari.

Si vreau sa zic ca, in contextul acestui raspuns, pe care l-am primit acum dimineata, conform ordinului domnului ministru nr.208 din 6 septembrie 2006 eu am inteles ca, de fapt, nu stiu care ar fi importanta acestui ordin? Pentru ca in acest raspuns am inteles ca, de fapt, se face o liberalizare a actiunilor din invatamintul primar.

Propun domnii de la minister ca orele de meditatie pot fi tarifate pentru invatator la clasele primare sau profesorul cu pregatirea respectiva. S-au facut foarte multe recomandari. Nu stiu daca este vorba de un ordin, deci, el se executa. In acest caz se fac niste recomandari cum ar trebui sa fie organizate aceste ore de meditatie. De fapt, directorii institutiilor de invatamint trebuiau sa discute aceasta problema cu primarii localitatilor si in functie de posibilitatile financiare sa organizeze aceste ore.

La intrebarea mea: care va fi posibilitatea de remunerare a cadrelor didactice? Se spune: se face doar pornind de la norma didactica de 20 de ore a invatatorilor de la clasele primare.

In acelasi context, administratiile institutiilor, de comun acord cu Directia de Invatamint, trebuie sa gaseasca posibilitati de alimentare a copiilor la prinz, iar orele de meditatie sa fie remunerate din rezervele planului-cadru de invatamint, fara a solicita cheltuieli suplimentare.Va spun sincer nu prea inteleg, ce a avut in vedere prin acest raspuns? De aceea, aceeasi interpelare o reiterez.

Pentru ca, in sfirsit, mi-am dat seama, ca Ministerul Educatiei si Tineretului, de fapt, vrea sa solutioneze o problema extraordinara care exista astazi la noi in Republica Moldova prin aceea ca imi spune, ca circa 20 000 de elevi sint ramasi fara ambii parinti si se gasesc doar in grija bunicilor si a vecinilor. Vreau sa zic ca, de fapt, acesti copii sint ramasi doar in grija invatatorilor.

Si atunci cind scriem un ordin trebuie sa ne gindim la acesti invatatori, caci foarte multi ani la rind invatatorii de la clasele primare, mai ales, fac o munca de voluntariat. De aceea, astept un raspuns la aceasta interpelare.

Si inca ceva. Am aici o anexa cu date statistice privind realizarea orelor de meditatie din 10 octombrie in care imi explica ca sursele de finantare sint rezervele planului-cadru. Eu stiu ca planul-cadru in invatamint, de fapt, contine altceva. Si alte surse asociatiile parintesti. Si aici punem un mare semn de intrebare. Si alte surse? Care ar fi aceste alte surse?

In citeva raioane, de fapt: Glodeni si Soldanesti, conform acestor date statistice, nu se realizeaza aceste ore de meditatie, inclusiv municipiul Chisinau. De ce? Si care este situatia in aceste raioane?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Doua interpelari. Prima interpelare doamnei Feodosia Furculita, sefa a Serviciului Vamal al Republicii Moldova. Interpelarea vine din partea unui grup de cetateni din Briceni, care solicita o informatie referitor la modul in care a fost numit in functia de sef al Vamei Lipcani doamna Valentina Cazac.

In trecut aceasta distinsa doamna a activat in organele de control fiscal si de combatere a coruptiei, de unde a fost concediata pentru mai multe incalcari si nereguli. Conform datelor de care dispun, totusi, doamna Cazac este si fiica unui activist comunist local, presedintele Asociatiei Veteranilor din Briceni, domnul Romanenco.

In acest context, intreb, rog ca doamna Feodosia Furculita sa imi raspunda la intrebarea: care au fost considerentele numirii doamnei Cazac Valentina in functie de sef al vamei Lipcani? Iar pe domnul Balaban il rog sa verifice daca nu este vorba, totusi, de trafic de influenta, domnul Valeriu Balaban, Procurorul General al Republicii Moldova.

Si a doua intrebare i-o adresez domnului ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan, prin care rog o informatie referitor la starea dosarului domnului Ilascu in problema redobindirii cetateniei Republicii Moldova. Nu cred ca consulatele noastre sint asaltate de doritori de a primi cetatenia Republicii Moldova si nu inteleg, in acest context, de ce dosarul domnului Ilascu este tergiversat de atita timp? Raspunsul il solicit de la tribuna centrala a Parlamentului Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Zimina:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Luind in considerare multiplele adresari in scris si verbale ale cetatenilor Republicii Moldova, care solicita sa audieze si sa priveasca sedintele plenare ale Parlamentului, dar nu au aceasta posibilitate, vin cu o propunere catre Guvernul Republicii Moldova si Compania Teleradio-Moldova pentru a institui o emisiune speciala de sinteza seara in orele accesibile pentru populatia Republicii Moldova in locul transmisiunilor in direct in zilele de sedinta in plen a Parlamentului Republicii Moldova. Astept aceasta propunere pe parcursul a doua saptamini.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

La 13 iulie anul curent am adresat o interpelare domnului Director al Agentiei Nationale pentru Reglementari in Energetica Anatol Burlacov, prin care am solicitat acestuia sa imi prezinte explicatiile in legatura cu temeiurile aplicarii unor tarife diferentiate la gazele naturale, furnizate populatiei. Din raspunsul primit la acea interpelare rezulta ca tarifele la gaze sint aprobate de ANRE in baza metodologiei de determinare, aprobare si aplicare a tarifelor la gazele naturale, Hotarirea ANRE nr.122 din 23 martie 2004 si anume in temeiul punctului 6.3.3. In legatura cu aceasta tin sa fac urmatoarele remarci.

Articolul 12 din Legea cu privire la gaze dispune transparenta activitatii Agentiei, iar, concret, alineatul (1) stabileste ca sedintele Consiliului de administratie sint publice. La 19 iulie 2006, Agentia a stabilit noile tarife la gaze, aprobind Hotarirea nr.220. Trebuie de precizat, insa, ca sedinta la care au fost aprobate acestea s-a desfasurat cu usile inchise, intr-o totala lipsa de transparenta. Presa nu a avut acces la sedinta, iar aceasta nu inseamna altceva decit incalcarea procedurii instituite prin lege. Regret ca iarasi au fost aplicate tarife diferentiate, prin care atit agentii economici privati, cit si majoritatea populatiei, in special locuitorii din localitatile rurale, care nu au acces la termoficarea centralizata sint discriminati in raport cu citeva intreprinderi de stat, in acelasi timp si distribuitorul local Moldovagaz de gaze, s-a aratat dezavantajat de politica tarifara aplicata de ANRE. Iar acest lucru poate duce la acutizarea relatiilor furnizorului rus Gazprom , ceea ce va solda cu noi scumpiri la iarna.

Legea cu privire la gaze prevede, la articolul 34, ca metodologia calcularii si aplicarii tarifelor reglementate la gaze include in modul de calculare a costului serviciului, a cheltuielilor aferente exploatarii eficiente si dezvoltarii intreprinderilor de gaze, a cheltuielilor aferente indeplinirii cerintelor de protectie a mediului, a maririi profitului necesar titularului de licenta pentru continuarea activitatii sale.

ANRE argumenteaza decizia sa prin faptul ca ar exista diferente de presiune in retelele de gaze , insa acest lucru l-ar putea evoca furnizorul, adica Societatea pe Actiuni Moldovagaz, si nu Agentia, care are menirea doar sa aprobe tarifele la cererea furnizorulul. In acest fel, Agentia si-a depasit competenta, substituindu-se furnizorului. Pe de alta parte, argumentul invocat privind presiunea din retea nu rezista indoielii si criticii. Ori presiunea joasa din retelele de aprovizionare a populatiei in mod logic nu reclama cheltuieli suplimentare de pompare a gazului, de aceea argumentul Agentiei mi se pare absurd si lipsit de sens.

Prin simplitudine, in cazul furnizarii energiei electrice catre populatie, se aplica tarife diferentiate pentru diferite categorii de consumatori. Astfel, consumatorii casnici, ale caror blocuri de locuinte nu sint racordate la retelele de gaze, beneficiaza de un tarif preferential la plata energiei electrice consumate. In acest caz, este vorba chiar de suprasolicitarea retelelor electrice cauzate de un consum inalt al curentului electric prin intermediul plitelor electrice.

Prin urmare, tariful preferential nu are vreo justificare economica, ci una mai degraba ca o masura sociala. De ce atunci in cazul consumului de gaze naturale nu se procedeaza la fel? Ori consumatorul casnic neracordat la sursa centralizata de energie termica are nevoie de gaz pentru a-si incalzi locuinta? Prin urmare, el ar trebui sa beneficieze, la fel, ca si in cazul descris mai sus de un tarif preferential la gaz si nu invers, sa plateasca peste tariful mediu, subventionind astfel intreprinderile de termoficare.

Sintem in pragul unei noi ierni. Sa spunem lucrurilor pe nume. Oamenii de la sate si orasele, in mare parte, isi incalzesc locuintele fie cu gaz, fie cu carbune. Numai locuitorii capitalei au acces la energia termica centralizata. De aceea, avem situatia in care acei care beneficiaza de agent termic mai au si gaz ieftin la un pret sub cel mediu. Unde este dreptatea? Intrebarea nu este de loc retorica.

Codul civil spune ca toate subiectele de drept, persoanele fizice, persoanele juridice atit de drept public, cit si cele de drept privat sint puse pe picior de egalitate in raporturile civile. De ce atunci unele persoane juridice cum ar fi Termocom-ul, de exemplu, sint privilegiate in raport cu alti subiecti de drept prin actele administrative ale ANRE?

Hotarirea Guvernului nr.49 din 9 februarie 1993 cu privire la preturi si accize la gaze, care este inca in vigoare, stipuleaza ca, incepind cu 1 ianuarie 1993, livrarea de gaze naturale si lichifeate se va efectua la preturi minime de vinzare cu un nivel maxim de rentabilitate in marime de 5%. De ce atunci metodologia ANRE incalca aceasta hotarire in vigoare si astazi? De ce populatia plateste circa 220 dolari pentru 1000 de metri cubi de gaze in conditiile in care pretul de procurare a acestuia de la Gazprom este de 160 de dolari? Oare diferenta de 60 de dolari reprezinta o rentabilitate de 5%? In aceasta interpelare ma adresez cu rugamintea pentru a-mi raspunde.

Si-mi formulez urmatoarele doua intrebari catre domnul Procuror General Valeriu Balaban. Solicit dispunerea unei anchete privind constatarea ilegalitatii Hotaririi ANRE nr.122 din 25 martie 2005 privind aprobarea metodologiei de determinare, aprobare si aplicare a tarifelor la gazele naturale, cit si a Hotaririi ANRE nr.220 din 19 iulie 2006 privind tarifele la gazele naturale.

Solicit ca Procuratura Generala sa atace hotaririle mentionate in instantele de contencios administrativ si sa obtina anularea lor. Astept raspuns si rog foarte mult in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Sintem la capitolul, probabil, declaratii. La tribuna centrala se invita domnul deputat Klipii.

 

 

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi,

Sintem in plina campanie de lupta cu coruptia. Parlamentul adopta legi cu vocatie anticoruptie, institutiile internationale ne propun proiecte de anvergura, este in plina desfasurare si un radiomaraton initiat chiar din una din comisiile parlamentare din care fac parte.

In aceste imprejurari, consideram de datoria noastra sa ne aducem contributia intru realizarea scopurilor propuse, adica, sensibilizarea si informarea opiniei publice asupra acestui flagel, care macina societatea noastra.

Mai mult decit atit, sintem obligati sa intervenim, deoarece aceasta campanie poarta, mai degraba, un caracter de dezinformare, decit de informare si de explicare a fenomenului. Se promoveaza, de fapt, mesajul PCRM, care ne spune ca ar exista 3 4 segmente grav afectate de coruptie. In primul rind, ar fi vorba de justitie si, in particular, de corpul judecatoresc.

Este o invinuire foarte grava, dar trebuie sa ne intrebam, totusi, unde sint probele? Daca nu sint probe, atunci aceste invinuiri ar insemna o imixtiune a politicului in justitie. Deci, ar fi vorba despre incalcarea unui principiu fundamental pentru un sistem democratic, acel al separatiei puterilor in stat. Iar incalcarea acestui principiu este o prima conditie pentru aparitia si prosperarea coruptiei in societate. Alta intrebare la care ar trebui sa raspunda guvernantii ar fi: dar pe cine au promovat timp de atitia ani in functie de judecatori? Oare persoanele care au promovat judecatori corupti nu sint si ei corupti?

O a doua categorie afectata de coruptie ar fi oamenii de afaceri. Din pacate, probe iarasi nu exista. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in regim de banda rulanta intocmeste dosare, dar ele se risipesc o data ajunse in instanta.

Este adevarat ca acei care intra pe mina Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei dupa un calvar de 2 3 luni sau chiar ani isi pot redobindi libertatea, dar deja in conditiile in care nu mai au bani sau nu mai au business. Aduc exemplu Andy¢s pizza.

Guvernarea ar trebui sa se conformeze intr-un sfirsit si sa implementeze valorile si principiile europene, care le sugereaza, caci acest Centru ar fi trebuit demult resubordonat sau Ministerului Justitiei sau Ministerului Afacerilor Interne. Atita timp cit Centrul se va afla in semilegalitate, el isi va pastra imaginea pe care o merita din plin Centrul al tatalui si fiului.

In acest context, fac si un apel catre oamenii de afaceri care ar trebui sa isi reconsidere si ei atitudinea fata de PCRM, deoarece, fara suportul elitei economice, business, comunistii moldoveni ar fi incapabili sa se mentina la putere.

Inca citeva segmente.

Doamna Ostapciuc,

O sa ma refer si la dumneavoastra. Inca citeva segmente prezentate drept cuibar al coruptiei in Republica Moldova este medicina si invatamintul. Fenomenul coruptiei a patruns si in domeniile mentionate, dar intelegem cu totii ca este vorba, de fapt, de virful unui imens aisberg.

Coruptia, ca si fenomen, are mai multe definitii, dar intr-o formula mai laconica ar insemna o abatere de la moralitate si lege. Iar generatorul coruptiei intr-un stat este regimul politic. In alti termeni, coruptia reprezinta o problema politica si poarta inevitabil pecetea regimului si al reprezentantilor sai. Este o axioma. Moldovenii spun mai simplu: Pestele de la cap se impute.

Anume acest lucru evita sa il puna in discutie guvernarea comunista si anume acest element este denaturat de actuala campanie anticoruptie. Iar proiectul de Lege privind expertiza anticoruptie, votat in prima lectura de majoritatea comunista, reprezinta o monstra de demagogie politica.

Totodata, aparitia acestui proiect de lege in Parlament este o dovada a faptului ca PCRM intelege foarte bine care sint cauzele reale ale coruptiei in Republica Moldova, dar nu doreste si nici nu poate sa le suprime. Acei care genereaza coruptia prin definitie nu se pot lupta impotriva ei.

As dori sa aduc citeva argumente. In primul rind, este cazul sa ne referim la Presedintele Tarii, garantul respectarii Constitutiei si legalitatii in Republica Moldova. Exercitarea functiei de Presedinte al Tarii trebuie sa serveasca drept model de conduita pentru toti functionarii si cetatenii acestei tari. Nu exclud ca asa si este, insa exemplul dat este unul foarte prost. Daca Presedintele Tarii poate participa la vot fara fisa de insotire a buletinului de identitate, de ce acest lucru nu ar fi permis si celorlalti? Concluzia functionarului este simpla. Da, exista legi, este si un Parlament, care le voteaza, insa legea poate fi neglijata.

Din pacate, nu este vorba de un caz singular. Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal a incercat sa corecteze unele lucruri, dar in zadar. Am atentionat asupra faptului ca decretele Presedintelui, prin care sint numiti in functie mai multi ambasadori, contrazic legislatiei in vigoare. S-a intimplat ceva? Nimic.

Putem doar presupune ca functia de ambasador are un pret, fie in expresie monetara, fie in expresie politica. Altfel cum putem explica faptul ca atit Presedintele, cit si Prim-ministrului, dar si ministrul afacerilor externe si integrarii europene desconsidera legislatia in vigoare?

Am atentionat opinia publica, dar si pe cea a Premierului Tarlev asupra faptului, ca cel putin un ministru, este vorba de ministrul Gagauz, se afla in situatie de incompatibilitate cu prevederile constitutionale si cu cele ale Legii cu privire la Guvern, detinind concomitent si functia de Director General al cailor ferate. Raspunsul a fost unul in batjocora: Domnul Gagauz nu este remunerat. Rezulta ca demnitarul face voluntariat. Din pacate, asa si nu am inteles, unde? La Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor sau la caile ferate? Ambele merg struna.

Stim cu totii ca atit caile ferate, cit si transporturile in Republica Moldova prezinta un interes economic major, acolo se fac bani grei. Un argument suplimentar in acest context serveste si recentul scandal cu microbuzele, in care pare sa fie implicate si persoane foarte apropiate Presedintelui Voronin.

Cum se explica, de altfel, faptul ca cetatenii nostri nu pot importa autoturisme mai vechi de 7 ani? Si, deci, nu vor putea, din cauza saraciei, sa procure microbuze mai noi. Iar Republica Moldova este invadata de autoturisme vechi cu numere de inmatriculare ale regimului separatist. Intelegem cu totii ca este vorba de un business foarte profitabil, dar trecut cu vederea.

De altfel, problema separatismului in Republica Moldova a fost calificata de domnul Solana, inaltul comisar pentru probleme de securitate si politica externa al Uniunii Europene, un foarte fin diplomat, drept una de natura economica.

Dumnealui ne-a lasat, de fapt, sa intelegem ca problemele de interes economic din Transnistria sint profund corupte: traficul de autoturisme, alcool, armament. Chir si discutia, pe care am avut-o noi astazi pe marginea proiectului domnului Guma, a scos in vileag, totusi, interesele majore legate de alcool in Republica Moldova. Si stim foarte bine ca din Transnistria inspre Moldova sau, prin Transnistria, spre Moldova vine o cantitate enorma de alcool necontrolata. Altfel spus, fara un suport din Chisinau, regimul de la Tiraspol ar fi, pur si simplu, sucombat.

Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal a atentionat si vom insista in continuare asupra faptului ca mai multi ministri, 5 la numar, o steluta de octombrie, incalca prevederile legale si ocupa functiile fara a cunoaste limba de stat. Alti doi demnitari sint suspectati ca si-au falsificat diplomele, iar unul din acestia este banuit de atentat la omor.

Ce fel de regim politic avem noi daca persoane cu atitea deficiente sint mentinute in functie, iar legislatia in vigoare este incalcata flagrant? Iata aici este cauza coruptiei si iata aici este raspunsul la intrebarea: de ce Republica Moldova este cel mai sarac stat din Europa, dar, probabil, si din lume.

As vrea sa ma refer si la exemplul dat cetatenilor de catre Parlament. Acum citiva ani, in presa a fost abordata problema unor spatii, unor incaperi, care apartineau Parlamentului si peste noapte s-au transformat in apartamente luxoase pentru citiva deputati comunisti si fosti functionari ai Aparatului din fosta legislatura in frunte cu doamna Ostapciuc. Cit de legala a fost aceasta privatizare? Despre moralitate nici nu cred ca este cazul sa vorbim.

Nu stau lucrurile mai bine nici in legislatura actuala. Tot in presa a aparut un interviu al domnului Ionita, care e un bun expert in economie, care mentiona ca salariul deputatilor ar putea fi undeva zeci de mii de lei. Nu are dreptate domnul Ionita, dar numai partial, fiindca incalcind toate regulile si toate principiile morale, deputatii comunisti consuma bugetul Parlamentului dupa bunul plac.

Garajul Parlamentului, de fapt, este garajul fractiunii majoritare. Aceasta o stiu toti, inclusiv acei din opozitie. In conditiile respective este foarte greu sa stii, care sint veniturile reale ale deputatilor comunisti? Si nu vom sti acest lucru cit, doamna Ostapciuc, veti fi la guvernare.

Daca Parlamentul este implicat in afaceri atit de dubioase si chiar ilegale...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Klipii,

Aveti un minut.

 

Domnul Igor Klipii:

Doamna Presedinte al sedintei,

Finalul.

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

 

Domnul Igor Klipii:

...Atunci cum poate lupta cu coruptia? Din lipsa de timp, fiind monitorizat cu precizia unui ceas atomic, voi aminti doar in treacat de afacerea manualelor de istorie integrata, de constructia memorialelor sovietice, super-afacerile cu gazificarea, cazul Ungheni, Orasul vinului, aparitia notarilor publici, termocentralei de la Cantemir, insasi Legea bugetului, deci, sint toate lucruri care stau numai la suprafata. Sint lucruri mult mai grave, care sint inaccesibile unor deputati din opozitie. Pot numai descrie starea de jaf si a coruptiei din societate.

In scurta sa istorie de independenta, Republica Moldova nu s-a ciocnit inca cu o provocare atit de serioasa. Fara a exagera lucrurile, noi declaram ca de solutionarea acestei probleme depinde insasi existenta Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna deputat Vitalia Pavlicenco.

Domnule Susarenco,

Ce este? Nu, parca dumneavoastra v-ati inscris.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Vreau sa fac unele aprecieri in legatura cu situatia privind microbuzele. Eu m-am interesat mai amanuntit ce se intimpla si as dori sa incercam sa intelegem unele lucruri, fara de care noi nu vom merge mai departe in aceasta societate, pe care o vrem, totusi, civilizata, inclusiv la capitolul transportului urban. Conflictul are la baza Hotarirea de Guvern nr.415 despre aprobarea Regulamentului privind supravegherea tehnica. La capitolul 5, punctele 17 si 19 se descrie procedura de reutilare si este specificat expres ceea ce era permis de reutilat, insa numai cu permisiunea in scris a Directiei Politiei Rutiere.

Nimeni nu a reutilat vreun mijloc de transport fara autorizarea in scris a Directiei Politiei Rutiere. De aceea, eu ma mir sa aud la televizor astazi cind se apreciaza ca fiecare a reutilat pe unde a putut. In municipiul Chisinau sint peste 1600 de microbuze, dintre care aproximativ 1000 sint reutilate.

Pina la adoptarea Regulamentului nou, statia Mersedes era unica pentru a reutila. Acum am inteles ca i s-a retras autorizatia pentru reutilare. Este si aici un semn de intrebare. Dar se stie, ca nu erau admise masinile pentru activitatea respectiva, daca nu aveau un certificat ca au fost reutilate acolo. E vina oamenilor sau, totusi, e vina statului, care nu a verificat mereu semnalele ca masinile puteau fi reutilate oriunde, dar plateau oricum circa 3 mii de lei pentru certificatul eliberat conform cerintelor normative?

Acum, avind acest certificat de permis, avind certificatul de la Politie, oamenii mergeau la Directia de inmatriculare si obtineau certificatul de inmatriculare. Dar ce se intimpla acolo? Acolo, in unele certificate mentiunea reutilat aparea, iar in altele putea si sa nu apara. Deci, optiunile se rezolvau in functie de citi bani dadea omul. E vina omului sau e vina institutiei competente? Dadeai cu 200 de euro mai mult si iata nu-ti punea mentiunea reutilata, ceea ce insemna ca poti folosi mijlocul pentru transportul public. Iar acum acele masini nu cad sub incidenta punctului 5 din regulamentul ce prevede interzicerea transportului de pasageri cu mijloace reutilate.

In general, mi s-a spus ca oamenii pregateau documentele din tara de origine si la intrarea in tara declarau ce considerau ei de cuviinta. De exemplu, ca transportul pentru pasageri era camioneta sau autocar, pentru a putea introduce masinile mai vechi, pentru care nu exista cenz de virsta, adica pentru a se eschiva de la taxa respectiva vamala, pentru a economisi, evident, din bugetul familiei. Ce vreau sa spun cu aceasta? Vreau sa spun ca, mai intii, se creeaza, cu implicarea statului si a traficului de influenta, diferite situatii echivoce si ferestruici aducatoare de bani frumosi pentru buzunarele decidentilor mai mari sau mai mici. Se cistiga bine din mecanismul dubios, iar apoi oamenii au de suferit.

Al doilea aspect asupra caruia vreau sa ma refer este urmatorul: de unde s-au luat vorbele cu marele interes al cuiva de a-i strangula pe actualii transportatori de pasageri cu maxi-taxi si de a-i elimina de pe piata muncii. Iertati-ma, dar cind sarmanii oameni declara ca si-au vindut apartamentul ca sa isi cumpere un microbuz, ca sa poata munci, neadunind inca banii pentru a intoarce datoria, si acum ramin fara nimic. Si cind declara ca si-au pus apartamentul gaj pentru a putea munci pe o ruta, nu cred ca acei care nu sint cei mai saraci in societatea aceasta ar trebui sa se imbogateasca chiar din transportul maxi-taxi.

Nu cred ca pe lacrimile membrilor familiilor conducatorilor de maxi-taxi, ramasi fara lucru, pot fi construite bogatii durabile. Astfel, actualii transportatori considera ca sint inghesuiti pe piata in favoarea altor masini, deoarece cind ii intreaba pe responsabilii din oras cu ce vor inlocui microbuzele retrase, acestia declara foarte delicat: nu va bateti capul, masini sint. Nu sint ultimul naiv sa cred ca cei eliminati vor fi invitati pentru ele ca soferi. Dar mai stii?

Se pare, totusi, ca bataia lunga a acestui proces de eliminare a microbuzelor este excluderea lor totala de pe piata si inlocuirea cu autobuze ale unei firme private, proprietate a unor oameni foarte cunoscuti. Mi s-a solicitat aici, in Parlament, sa imi reconsider afirmatia privind interesul special al lui Oleg Voronin pentru acest proces.

Stimati colegi,

Numele de Oleg Voronin este o metafora in Republica Moldova, care inseamna nici mai mult, nici mai putin, jonctiunea puterii cu businessul. Zvonurile privind dorinta cuiva de a prelua controlul asupra acestui business a pornit din noiembrie decembrie anul trecut, cind s-a incercat prima oara sa se modifice numai punctul 5 din Regulamentul vechi, ce prevedea interzicerea de la 1 ianuarie 2006 a transportului cu microbuzele reutilate. Hotarirea a fost semnata, insa nu a fost publicata si n-a capatat valoare juridica. S-a mediatizat subiectul, oamenii au crezut ca guvernantii s-au linistit, insa au elaborat incetisor cica un Regulament nou, adoptat la 28 iulie de Guvern si publicat la 8 august.

A lasat mult loc pentru zvonuri si modul de achizitionare a acelor 20 de MAN-uri, care si aceasta este o problema. Din cite stiu, pe Internet figura ca ele costau cite 96 mii euro. Au fost cumparare, se pare, cu 169 de mii. Atunci Presedintele Voronin a declarat increzut cu mult inainte de desfasurarea licitatiei ca noi vom procura MAN-uri. Dar licitatia nu a fost anuntata public cu mult inainte, nu a fost prea transparenta, deschisa, nu au putut participa doritori de peste hotare. De unde stia Voronin ca va cumpara si ca vor cumpara exact MAN-uri?

Acum in privinta expertizei internationale. In Europa nu exista cenz de virsta nici la exploatarea, nici la introducerea masinilor in tara. Romania anuleaza cenzul pentru masini de la 1 ianuarie. In Occident exista alte pirghii pentru reglementarea situatiei. De exemplu, o taxa de introducere si de exploatare este direct proportionala cu vechimea masinii. Tin sa ma refer si la obiectiile ca oamenii doresc un transport civilizat. Este adevarat. Insa, potrivit expertilor internationali, pierderile suportate de transportatorii nostri din cauza drumurilor proaste inseamna 1 miliard de lei anual. Drumurile proaste nu prea permit folosirea unui transport supramodern, care nu este pe buzunarul oricui.

Nici sistemul vamal nu stimuleaza aducerea de masini moderne, iar situatia descrisa mai sus privind lipsa de competitivitate, de transparenta, de concurenta, lipsa cadrului regulatoriu nu stimuleaza investitorul. Dar cea mai grava este lipsa de garantii ca omul care investeste isi va recupera investitiile. Ai sa cistigi ruta, miine ti-o ia. Unii oameni au rabdarea sa se judece, altii, insa, se lasa pagubasi si pierd evident. Masinile reutilate nu sint, insa, mai putin confortabile decit cele neutilate.

Oamenii invoca suparati ultima achizitie de la Moscova cele 50 de
LIAZuri de capacitate medie, procurate de Consiliul Municipal pentru a le transmite gratuit Parcului urban de autobuze, care sint autobuze netestate international, costind cite 100 de mii de euro, dar foarte costisitoare in exploatare, consumind petrol pe patru ori mai mult decit un microbus. Cine va acoperi pretul de cost al utilizarii lor? Tot cetateanul nostru? Nu. Dar al cui interes e aici? Pentru mine este foarte greu sa ma pricep, poate pentru dumneavoastra e mai usor.

Aceste lucruri am dorit sa le spun si trag astazi concluzia ca ar fi cazul sa lasam la o parte interesele, sa ascultam de rugamintea transportatorilor, care solicita ca retragerea microbuzelor reutilate de pe rute sa se faca selectiv, pastrindu-se masinile ce corespund standardelor in vigoare pentru transportarea pasagerilor.

Si in final, despre presa. Fara mari comentarii va reproduc din presa de astazi doua fragmente, totusi, foarte elocvente care ar trebui sa ne trezeasca. In primul rind, este vorba de Chisinevschii obozrevateli de Irina Astahova. , , , . ? .

, , , , . ? , , , , - . . , , ....

Si ultimul alineat. Este vorba de Flux, este vorba de Timpul intitulat Onorea Presedintelui de Constantin Tanase. De ce este atacat Voronin? Toata Moldova vuieste de ani de zile despre afacerile suspecte ale lui Oleg, fiul iubit al Presedintelui. Circula adevarate legende, potrivit carora Oleg a pus mina pe cele mai profitabile afaceri din Republica Moldova. Acei care sar in apararea lui Voronin si acuza presa independenta de pacatul fundamental, lipsa de respect fata de Voronin, ca simbol al statului, ar trebui toti sa se intrebe, dar daca este adevarat ce vorbeste lumea? Cum se intimpla, de exemplu, ca unora li se iau sau li se distrug afacerile si sint bagati la duba. Cel mai proaspat exemplu este acel al lui Eduard Musuc. Apoi sint eliberati din lipse de probe, lista acestora a fost publicata in Timpul.

Iar fiul simbolului statului prospera si nu este atins nici cu o floare. Sa fie oare Oleg Voronin un ingeras, un inocent in afaceri? De ce acesta nu a iesit niciodata sa raspunda pe punctele acuzatiilor din presa, salvind in felul acesta si onoarea sa, si a Presedintelui, a tatalui. Ceva nu este in regula in Republica Moldova, inclusiv cu onoarea. Imediat. Onoarea Presedintelui.

Drept dovada e si informatia din pagina 2 Enigma vilei Condrita, pe care chiar va rog sa o cititi. Si amintesc, conform Legii bugetului pe anul 2007, pentru complexul Condrita, vila Presedintelui Voronin, vor fi alocate 2,8 milioane de lei. Aceasta in situatia in care un orb primeste o pensie de 300 de lei. Asa au grija comunistii de popor?

Va multumesc.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

In general, in aceasta sala prefer sa ma adresez onorat Parlament, dar de data asta, deoarece parlamentarii au sters-o din sala, ma adresez, stimati colegi. Si daca s-ar putea ca cameramanii sa arate poporului ce scaune goale au ales. Mi-am propus ca in fiecare joi la ora declaratiei sa iau atitudine pe diferite probleme ce ar interesa societatea ca: Parlament, Guvern, justitie, administratie publica locala, societate civila si altele.

Astazi as dori sa imi expun punctul de vedere asupra activitatii Parlamentului Republicii Moldova. Pentru nimeni nu este un secret ca Parlamentul, conform articolului 60 din Constitutia Republicii Moldova, este organul reprezentativ suprem al poporului, si nu al unui partid sau al unei parti din popor si unica autoritate legiuitoare a tarii.

Iar in temeiul articolului 68 din legea suprema, in exercitarea mandatului, deputatii sint in serviciul poporului, si nu al partidului sau al persoanelor care au votat pentru o lista sau alta.

Pornind de la aceste prevederi constitutionale, care, in opinia mea, nu fac parte din arsenalul retorismului propagandistic, dar sint garantii constitutionale, si in calitatea mea de deputat si membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati vreau sa imi expun citeva opinii privind functionalitatea actualului Parlament, care, la sfirsitul acestei sesiuni, va pasi pragul de jumatate de mandat.

1. In linii generale, acest Parlament, ca de altfel si acel de legislatura a XV-a nu reprezinta in luare de decizii intregul popor al Republicii Moldova. Se vede cu ochiul liber atit in sedintele in plen, cit si prin actele adoptate, ca majoritatea parlamentara promoveaza interesele acelei parti a populatiei care i-au ales, de fapt, a unei paturi sociale nostalgice care prefera sa traiasca in saracie si intunecime intelectuala, dar care iubeste sa se mai inchine la chipuri cioplite: monumente grandioase ale ostasilor sovietici, asa-zisii eliberatori sub forma de memoriale in Chisinau si Serpeni sau al oitei blinde cu badea Mior in frunte.

Parlamentul nostru nu sesizeaza pina in prezent ca din 5 iulie 2000, adica din momentul modificarii Constitutiei, sistemul politic din Republica Moldova s-a schimbat. Ori republica parlamentara nu presupune numai alegerea in calitate de sef al statului, al liderului politic al majoritatii parlamentare.

Acest regim politic presupune ca Parlamentul devine principala institutie politica a statului, care tine sub un control strict si riguros activitatea Guvernului, iar seful statului devine mai mult un simbol care mimeaza procesele politice in societate.

2. Legiferarea. Aceasta functie principala in activitatea sa Parlamentul, in opinia mea, nu si-o indeplineste. Promotorul initiativelor legislative, ca in toata lumea, ar trebui sa fie Guvernul, care sa promoveze proiecte de legi ce i-ar da posibilitate sa desfasoare cu succes reformele necesare societatii.

Daca e sa analizezi legile adoptate de actuala legislatura cu numarul impunator al carora se mindreste actuala majoritate, vom observa ca, in majoritatea lor, acestea sint acte care protejeaza interesele personale sau de grup. De acum cred ca s-au saturat cu totii de interminabilele modificari ale anexei la Legea privind aprobarea initiativelor, unitatilor ale caror terenuri destituite agriculturi ramin in proprietatea statului sau derogarea de la Legea privind trecerea peste vama a unui tractor sau automobil.

Aceasta in timp ce noi avem angajamente concrete fata de Consiliul Europei si Uniunea Europeana vizavi de ajustarea legislatiei nationale la cea europeana. Aceasta in cazul in care Republica Moldova cu adevarat tinde spre integrarea europeana. Pe de alta parte, tot mai frecvent activitatea legislativa a Parlamentului este blocata de seful statului prin procedura de promulgare a legilor.

Ori seful statului tot mai frecvent vine sa sfideze vointa politica a Parlamentului, vointa care se obtine aici, in urma dezbaterilor si analizelor in comisiile parlamentare si in plen. Faptul ca Parlamentul este controlat de seful statului ne-a demonstrat-o si ultima reexaminare a Legii privind organizarea judecatoreasca, cind Presedintele s-a opus neargumentat crearii Departamentului pentru gestionarea justitiei de pe linga Consiliul Superior al Magistraturii.

Toate acestea ne aduc la concluzia ca procedura legislativa este neeficienta si dirijata nu de plenul Parlamentului, dar de Executiv. A se citi prin Executiv Presedintia si Guvernul.

3. Controlul parlamentar privind executarea legilor. La acest compartiment trebuie sa spunem ca, pina in momentul de fata, Parlamentul nu a repus la punct un mecanism bine determinat privind controlul executarii legilor. In primul rind, de catre Guvern.

In aceasta legislatura, dupa cite cunosc, nu s-au creat careva comisii speciale, care ar controla executarea unei sau altei legi, asa cum prevede capitolul 5 din regulament.

4. Eficacitatea lucrului Parlamentului. Conform regulamentului, deputatii lucreaza miercuri in comisie, joi si vineri in plen. Dezbaterile in plen ne arata atit noua, cit si societatii nivelul de eficacitate a acestui Parlament. Proiectele de lege se amina de la o sedinta la alta, se remit in comisii. S-a ajuns pina la aceea ca Parlamentul lucreaza o jumatate de zi joia in plen, astfel procesul legislativ devine unul pur formal.

5. Ora Guvernului. Unul dintre mecanismele de control parlamentar este Ora Guvernului la care membrii Guvernului, inclusiv Primul-ministru, sint obligati prin lege sa vina in fata Parlamentului pentru a raspunde la intrebarile deputatilor. Constatam, si s-a spus aceasta de nenumarate ori, ca Guvernul desconsidera Legislativul, ori nu cunosc ca domnul Tarlev, caruia i se adreseaza numeroase intrebari, sa vina in Parlament. Iar din partea ministrilor, de regula, apar aici persoane de mina a doua, care nu sint competente sa raspunda la intrebarile deputatilor.

6. Asistenta Aparatului Parlamentului. Deputatii nostri sint pusi in situatia, si se creeaza impresia ca, in mod special, de a nu-si putea indeplini functiile de serviciu. Structura aparatului este creata astfel, incit deputatul nu poate apela la serviciile necesare. Cred ca noi sintem unicul Parlament din Europa, unde un deputat nu are la dispozitie cel putin un consultant in calitate de ajutor. S-a mai vorbit despre aceasta, dar in zadar.

De aceea, poate majoritatea parlamentara este atit de experimentata ca se descurca fara a avea un consultant, dar eu personal nu reusesc sa imi indeplinesc functiile in mod normal. De aceea, solicit oficial Biroului permanent al Parlamentului de a ma asigura urgent cu un consultant asistent pentru a-mi putea exercita functia de deputat.

Si tot aici despre asigurarea logistica a deputatilor. Eu m-am ridicat doar o singura data in Biblioteca Parlamentului si mi-a fost de ajuns. In afara de citeva carti invechite si operele complete ale lui Lenin nu veti gasi acolo nimic.

Eu i-as sfatui pe unii demnitari de la noi care umbla teleleu Tanase prin Europa sa intre pentru citeva minute in bibliotecile parlamentelor din Budapesta sau Praga si sa vada care este accesul la informatie a deputatilor de acolo.

7. Relatiile externe si interparlamentare. Chiar si sedinta de astazi ne demonstreaza ca, sistematic, un numar impunator de deputati sint in delegatii peste hotarele tarii. Ce fac ei acolo, cu ce se ocupa, nu cunoaste nici lumea, nici chiar noi, acei pe care acestia ne reprezinta.

Nu pun la indoiala faptul ca Parlamentul delegheaza in aceste delegatii pe acei mai versati si experimentati deputati. As dori doar ca in fiecare caz acesti deputati sa informeze Parlamentul, de dorit in plen, ce au facut de la caz la caz, ce cunostinte au acumulat si ce trebuie sa implementam aici la noi. Eu sint departe de gindul ca in aceste deplasari se toaca banii statului si ai finantatorilor straini, dar cred ca am dreptul sa stiu care este randamentul acestor vizite, asa-zise de lucru.

In concluzie, personal consider ca activitatea Parlamentului nostru si in ceea ce priveste procedura legislativa si cea a controlului parlamentar lasa de dorit. In mare masura, aceasta activitate depinde de posibilitatile fiecarui deputat de a-si exercita atributiile sale constitutionale.

Si, in final, propun Biroului permanent sa creeze un grup de lucru pentru a elabora un plan-cadru de actiuni concrete pentru schimbarea cardinala a activitatii Parlamentului Republicii Moldova.

Va multumesc si joia viitoare ma voi referi la activitatea Guvernului.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 2 noiembrie, ora 10. 00.

Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 15.50.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova