|
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ –
DECEMBRIE 2008
Şedinţa din ziua de 26 decembrie 2008
(STENOGRAMA)
sumar
1. Declararea şedinţei ca fiind
deliberativă.
2.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3497 pentru
completarea unor acte legislative (Legea privind reglementarea prin
licenţiere a activităţii de întreprinzător – art.8;
Legea privind deşeurile de producţie şi menajere – art.20).
3.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3535 pentru
completarea Legii nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile
de stat ale Republicii Moldova (art.9, 11, 171, 172).
4.
Alocuţiunea domnului
deputat Iurie Roşca – Fracţiunea Partidului Popular Creştin
Democrat.
5.
Alocuţiunea
doamnei deputat Eugenia Ostapciuc – Fracţiunea Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova.
6.
Alocuţiunea
domnului Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu
privind activitatea Parlamentului în cadrul legislaturii a XVI-a.
7.
Intonarea Imnului de
Stat.
8.
Închiderea
sesiunii de toamnă – iarnă.
Şedinţa
începe la ora 10.00.
Lucrările sînt conduse de domnul
Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico
şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Bună dimineaţa.
Secretariatul mă anunţă
că avem cvorumul în sală. Constatăm prezenţa a 57 de
deputaţi. Şi, în aceste circumstanţe, declar că
şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul
Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)
Mulţumesc.
Acum, nu sînt informat, stimaţii
mei colegi, referitor la motivele de absenţă a colegilor noştri,
parţial sectorul nr.2 şi preponderent sectorul nr.3. Sînt mai
multe posibile motive. Cred că cel mai frumos motiv este acel că ei
se pregătesc să vină cu o hăitură în
această sală. Nu exclud această variantă.
Cel puţin aş atrage atenţia
asupra faptului că sîntem în ajun de Revelion şi,
ştiţi dumneavoastră, cum se întîmplă că
lucrurile care se produc în ajun de Revelion cu certitudine pot să
se întîmple sau să se traducă în viaţă
şi în anul 2009. Şi atunci această absenţă ar
putea fi una simbolică. Spunînd acest lucru aş dori să
îi invit totuşi pe colegii noştri. Fiindcă nu sînt
superstiţios, dar mai ştii cum se întîmplă...
Stimaţi colegi,
În cadrul şedinţei de
astăzi a plenului Parlamentului, avem două proiecte de legi în
examinare pentru lectura a doua, după care vom purcede la partea
festivă a şedinţei noastre pentru încheierea sesiunii de
toamnă – iarnă 2008.
În acest context, stimaţi
colegi, voi pune în dezbatere proiectul de Lege nr.3497 pentru
completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru
completarea unor acte legislative pentru lectura a doua. Şi vreau să
vă informez că au apărut vreo cîteva propuneri. Una de la
Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi. Noi am
examinat propunerea şi propunem substituirea cuvintelor “potrivit
condiţiilor şi procedurii stabilite de Guvern” prin cuvintele
“conform Regulamentului aprobat de Guvern”. Deputatul Vladimir Braga şi-a
retras amendamentele sale.
În temeiul celor expuse, Comisia
pentru politică economică, buget şi finanţe propune
adoptarea legii menţionate în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Domnule preşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Alte propuneri decît cele invocate
în raport? Nu sînt.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.3497. Cine este pentru, rog să voteze. La fel, rog, să-mi
fie anunţate rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 33.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
63 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3497 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3535 pentru
completarea Legii cu privire la distincţiile de stat ale Republicii
Moldova. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
În cadrul pregătirii proiectului
nr.3535 pentru lectura a doua, Comisia pentru cultură,
ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport
şi mijloace de informare în masă a examinat toate propunerile
şi obiecţiile parvenite şi informează. Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi şi Direcţia
juridică a Aparatului Parlamentului au propus completarea articolului unic
din proiect cu un punct nou, punctul 3 în următorul cuprins:
“articolele 171 – 1710 vor deveni, respectiv, 173
– 1712.” Comisia acceptă acest amendament.
Şi, în aceste condiţii, Comisia
propune ca acest proiect de Lege nr.3535 să fie adoptat în lectura a
doua.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Propuneri în lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu vreau să îl felicit pe domnul
preşedinte Dragomir pentru această frumoasă
iniţiativă, întrucît se creează un precedent frumos pentru
prima oară în istoria recentă a statului nostru,
recunoaştem şi noi, printr-un act legislativ, românitatea
neamului nostru. Întrucît Bogdan I Întemeietorul a venit din
Maramureş. Chiar şi dumneavoastră recunoaşteţi că
românul ne-a tipărit statalitatea. Deci este un gest frumos, demn de
toată aprecierea şi sper să fie un început de bun augur.
Şi la anul să recunoaştem şi meritele lui Mircea cel
Bătrîn, Mihai Viteazul şi tot aşa.
Numai că o mică rectificare,
dacă am putea să precizăm că, nu doar pentru
statalişti este acest ordin, dar pentru toţi cei mai remarcabili
reprezentanţi ai neamului nostru românesc. Atunci putem să...
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
În ajun de Revelion, toată lumea
trebuie să aibă parte de cadouri.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului
prezentat de către Comisia de profil, voi supune votului adoptarea
în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3535. Cine este pentru, rog să
voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
57 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3535 este adoptat
în lectura a doua.
Stimaţi colegi,
Odată cu adoptarea acestui proiect de
lege, constat că noi am epuizat agenda în contextul sau în
cadrul plenului Parlamentului, agenda parlamentară pentru această
sesiune de toamnă–iarnă 2008 şi în continuare propun
să începem partea festivă a şedinţei de astăzi,
partea de încheiere a sesiunii curente a Parlamentului.
În acest context, îl invit la
tribuna centrală pe domnul Iurie Roşca pentru prezentarea discursului
la acest final de sesiune în numele Fracţiunii Partidului Popular
Creştin Democrat.
Domnul Iurie Roşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi deputaţi,
Sîntem la finele ultimei sesiuni
parlamentare din această legislatură, care a coincis cu o
perioadă aparte în istoria noastră. Această perioadă
se caracterizeazăm pe de o partem prin faptul că Uniunea
Europeană s-a extins pînă la frontiera Republicii Moldova, iar
pe de altă partem regiunea de Est a ţării noastre continuă
să se afle sub controlul politico-militar al Federaţiei Ruse.
Complexitatea acestei situaţii marcate
de influenţa acelor doi factori externi, determină întreaga
politică internă din ţara noastră. Meritul de bază al
actualei legislaturi este că a reuşit să asigure stabilitatea
politică drept element fundamental pentru promovarea reformelor şi
menţinerea cursului de orientare europeană.
Actualul Parlament este primul în
istoria Republicii Moldova, în care toate grupurile politice şi-au
declarat, în mod consensual, ataşamentul la valorile democratice
şi europene. Seria de reforme politice şi instituţionale,
promovate de Legislativul nostru, a avizat domenii fundamentale, precum consolidarea
statului de drept, şi au arătat că forţele politice aflate,
în general, pe poziţii ireconciliabile pot să adopte atitudini
comune, atunci cînd este vorba de interesul naţional, şi
să voteze împreună reformele necesare societăţii.
În acest context, chiar dacă
uneori progresele înregistrate pe planul consolidării
instituţiilor democratice nu sînt complete şi merită
să fie accelerate şi aprofundate, dezvoltarea evolutivă a
statului nostru pe calea transformărilor şi democratizărilor
este de departe preferabilă unor confruntări majore şi
răsturnări ale echilibrului politic existent. Din acest punct de
vedere, trebuie să recunoaştem că Republica Moldova s-a
descurcat mult mai bine decît alte state din regiune în
condiţiile unor permanente presiuni din exterior şi provocări
din interior.
Pornind de la complexitatea acestei
situaţii, Partidul Popular Creştin Democrat şi-a asumat un rol
constructiv în procesul de edificare a statului şi de armonizare a
propriilor politici cu binele comun şi interesele întregii
societăţi.
Grupul nostru parlamentar a
înţeles că, în situaţii de criză, un partid
responsabil este obligat să treacă peste limitele doctrinare şi
să coopereze cu toate forţele politice capabile să aibă o
contribuţie pozitivă la promovarea intereselor ţării.
Pentru PPCD întotdeauna a contat mai mult contribuţia concretă
la schimbările necesare şi benefice din societate, decît jocul
de imagine, care pentru alţii înseamnă însăşi
raţiunea de a fi în politică.
Chiar dacă poziţiile adoptate de
PPCD au trezit uneori confuzii sau critici, pe noi ne-a preocupat
întotdeauna efectul concret al activităţilor noastre mai mult
decît riscurile de imagine. Politica noastră se sprijină pe
faptă, ca singur criteriu valabil de judecată. Aceasta chiar
dacă nu neapărat toată lumea înţelege că un
partid politic trebuie apreciat nu doar după ce declară acesta, dar
mai ales, după ceea ce face.
Convingerea noastră este că
societatea nu are nevoie de proiecte politice zgomotoase şi cinice, care
să se specializeze în trucuri de imagini şi bombe mediatice. Cu
atît mai mult, cu cît Republica Moldova este pentru prima dată
ameninţată atît de grav de un val de populism ieftin al unor
aventurieri gata să sacrifice interesele naţionale ale
ţării de dragul fardării propriei imagini şi atragerii cu
orice preţ a simpatiilor din partea unor persoane credule sau naive.
Riscurile majore ale unor astfel de
proiecte politice sînt legate de relaţiile oculte pe care le
cultivă aceştia cu unele forţe din exterior, axate pe subminarea
intereselor noastre naţionale, pe provocarea unor destabilizări
şi crize şi pe compromiterea perspectivelor europene ale
ţării.
Alierea cu oponenţii externi ai
statului nostru de dragul unor avantaje financiare sau al unui sprijin
electoral reprezintă, după noi, cea mai gravă latură a cinismului
acestor cercuri politice care practică populismul ca instrument de
atragere a simpatiilor şi de absorbţie a voturilor.
Pe parcursul actualului mandat, grupul
parlamentar al PPCD a contribuit în mod substanţial la promovarea unor
reforme politice într-un şir de domenii-cheie prin adoptarea unor
legi noi, votate în unanimitate de Parlamentul nostru. Este adevărat
că uneori practicile au rămas şi mai rămîn
încă în urma legislaţiei. Dar într-o democraţie
în tranziţie lucrurile nici nu pot să fie altfel, deoarece, mai
întîi, este adoptată norma legală şi doar după
aceasta vine încetul cu încetul obişnuinţa de a o
respecta, adică elementele care fac parte din tradiţia
democratică.
Am dori să remarcăm, în mod
special, faptul că Parlamentul actual a avut o contribuţie
fără precedent la elaborarea legislaţiei privind căile de
soluţionare a diferendului transnistrean.
Adoptarea prin consens a pachetului de
hotărîri din 10 iunie, urmate de Legea organică din 22 iulie
2005, au o importanţă strategică pentru ţara noastră.
Datorită adoptării acestei noi platforme politico-juridice în
problema trasnistreană, ţara noastră şi-a creat un scut
puternic de care beneficiază timp de peste 3 ani în discuţiile
cu partenerii externi asupra căilor de soluţionare a acestui
conflict, care nu trebuie să afecteze interesele naţionale, unitatea
teritorială şi perspectivele europene ale statului nostru.
Un stat mic şi vulnerabil, cum este
Republica Moldova, are nevoie de politicieni care au destulă
înţelepciune şi flexibilitate pentru a rezista cu abilitate
presiunilor de ordin extern şi de a menţine echilibrul politic pe
plan intern.
Grupul parlamentar al Creştin
Democraţilor a susţinut în mod consecvent promovarea unor
politici bugetare echilibrate şi responsabile. Una dintre
priorităţile noastre a constituit susţinerea
colectivităţilor locale prin transferuri solide de la bugetul de stat
către localităţile rurale, orientate spre reabilitarea
infrastructurii, a drumurilor, finanţarea şcolilor, a
grădiniţelor, a instituţiilor medicale, care necesită
reparaţie, gazificare, asigurare cu apă potabilă.
Desigur, posibilităţile modeste
ale bugetului nostru nu permit rezolvarea tuturor problemelor de acest fel.
Însă foarte multe dintre acestea au început să fie
rezolvate anume la iniţiativa deputaţilor PPCD, fiind vorba de peste
200 de proiecte concrete în beneficiul oamenilor de la sate.
Ar fi de menţionat, stimaţi
colegi, şi faptul că salariile angajaţilor din sfera
bugetară sînt insuficiente în raport cu coşul minim de consum
şi cu necesităţile zilnice ale cetăţenilor. Aceasta
chiar dacă s-au făcut eforturi mari pentru asigurarea unor
majorări salariale. Iată de ce, în acest sens, sperăm
că viitorul Parlament şi viitorul Guvern vor face mai mult pentru
rezolvarea problemelor care ţin de majorarea veniturilor populaţiei,
de asigurarea unei protecţii sociale şi a unei asistenţe
medicale mult mai consistente.
Stimaţi colegi,
Sîntem conştienţi şi
de faptul că criza financiară mondială va necesita mult
profesionalism şi responsabilitate pentru a scuti economia
naţională de riscuri majore. Din acest punct de vedere se impune
luarea unor măsuri fundamentale pentru încurajarea liberei
iniţiative economice şi a procesului de creare a unor largi
oportunităţi de angajare în cîmpul muncii.
Stimaţi colegi,
În cîteva
săptămîni, vom intra în campania electorală pentru
alegerile parlamentare. Am dori să avem o competiţie democratică
şi corectă, în care să învingă cei mai buni.
Aşa că vă dăm întîlnire în viitorul
Parlament.
Vă urăm la mulţi ani şi
vă spunem Crăciun fericit.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
vicepreşedinte.
Şi acum o invit la tribuna
centrală pe doamna Eugenia Ostapciuc, preşedintele Fracţiunii
parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi şi invitaţi,
Odată cu încheierea sesiunii
curente, de fapt, se apropie de sfîrşit şi mandatul
legislaturii a XVI-a. Astăzi, după o perioadă de muncă
încordată, putem menţiona că eforturile deputaţilor
din Fracţiunea PCRM şi ale Parlamentului în întregime, au
fost orientate spre atingerea unor obiective majore: reformarea
social-economică, democratizarea societăţii spre binele oamenilor,
afirmarea ţării noastre în comunitatea europeană şi
mondială.
Pentru atingerea acestor obiective am
trasat clar interesele naţionale şi scopurile strategice ale
Republicii Moldova, care au fost incluse în platforma preelectorală
a PCRM şi în programele de guvernare.
Timpul care s-a scurs după 6 martie
2005 ne demonstrează că aceste programe se îndeplinesc
consecvent, iar încrederea populaţiei în capacitatea
noastră de a ne respecta promisiunile electorale rămîne
înaltă. În pofida eforturilor celora care încearcă
să ne diminueze realizările, să denigreze activitatea şi
imaginea comuniştilor şi a Fracţiunii, voi aminti pe scurt
obiectivele-cheie incluse în platforma electorală, cu care am
cîştigat alegerile din 2005 şi asupra realizării
cărora am lucrat intens în toţi aceşti ani.
Unul din aceste obiective prevedea că,
pe durata mandatului, bugetul de stat se va dubla. Acest deziderat a fost
îndeplinit. Dacă în anul 2005 bugetul a constituit la
“Venituri” peste 8,7 miliarde de lei, atunci pentru anul 2009 se
preconizează venituri de 17,7 miliarde de lei sau mai mult decît se
prevedea. A fost realizată şi sarcina sporirii de două ori a
volumului de investiţii în economia ţării. Tendinţa
creşterii acestui indicator este o urmare a unei politici economice
profesionaliste şi corecte, a unor iniţiative economice ale statului,
obţinerea unor condiţii comerciale preferenţiale în
raporturile cu statele din CSI şi Uniunea Europeană, ajustarea
stabilităţii politice şi economice care stimulează
investitorii să vină în Moldova. Astfel, în anul 2008
creşterea investiţiilor depăşeşte de două ori
indicatorii anului 2005.
Unul din punctul platformei prevedea
reducerea cotei de impozit pe venit pînă la 15%. Pe parcurs, a fost
adoptată o lege, prin care impozitul achitat pentru profitul reinvestit a
fost stabilit la cota zero, iar pentru beneficiul repartizat – la cota de 15%.
Au fost micşorate şi ratele de asigurare în fondul de
remunerare a muncii.
Cu referinţă la alte aspecte
economice putem spune că, în colaborare cu Preşedinţia
şi Guvernul, deputaţii din Fracţiune au creat cadrul legal
pentru păstrarea unui echilibru la nivel macroeconomic: stabilizarea
monedei naţionale, scăderea inflaţiei, dezvoltarea şi
modernizarea sectorului real al economiei, susţinerea producătorilor
locali, combaterea crimelor economice şi corupţiei etc.
La acest capitol, am putea menţiona
legile privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii, privind Curtea de Conturi, gestionarea şi deetatizarea
patrimoniilor de stat, utilizarea resurselor regenerabile de energie, cu privire
la parcurile industriale, la parteneriatul public privat şi altele.
Au fost desfăşurate cîteva
programe la scară naţională pentru dezvoltarea
social-economică, în primul rînd, la sate.
Printre acestea sînt Strategia de
creştere economică şi reducere a sărăciei, Programul
naţional “Satul moldovenesc”, Programul naţional de gazificare
şi alte programe şi strategii. Realizarea lor consecventă a adus
la modernizarea infrastructurii în transport, la reconstrucţia
şi reabilitarea obiectivelor de menire social-culturală, la asigurarea
localităţilor cu apă potabilă şi gaze naturale. De
exemplu, pînă în prezent au fost conectate la gazoducte
aproximativ 70 la sută din localităţi. Iar pînă la
sfîrşitul anului 2010 se planifică încheierea
gazificării tuturor localităţilor din republică.
Reieşind din obiectivul privind
crearea a 300 de mii de locuri de muncă s-a lucrat intens la deschiderea
unor locuri noi, la păstrarea celor existente, la perfecţionarea
pregătirii cadrelor, la majorarea salariilor etc. La crearea noilor
locuiri de muncă a condus şi fondarea diferitelor întreprinderi
mici în raioanele republicii, inclusiv cu atragerea capitalului
străin, utilizarea mai bună a capacităţilor, darea în
arendă a suprafeţelor de producţie ne utilizată şi
altele. În rezultat, obiectivul trasat este realizat la nivel de 330 de
mii de locuri de muncă.
Stimaţi colegi,
Ridicarea calităţii vieţii
populaţiei, inclusiv prin majorarea de trei ori a salariului mediu pe
Republica Moldova, şi aducerea lui la echivalentul de 300 de dolari
pînă la încheierea actualului mandat, este nu doar un punct
din platforma electorală a partidului, dar şi o prevedere de
bază din programul PCRM al comuniştilor. După cum arată
datele statistice, pînă la sfîrşitul anului, acest
deziderat va fi îndeplinit. Se realizează şi prevederile ce
ţin de majorarea de trei ori a salariului din sfera bugetară, a
mărimii pensiilor şi burselor. Pentru atingerea acestor obiective
sociale, fracţiunea noastră a contribuit plenar la crearea unui nou
cadru legal adecvat.
Iată doar cîteva din cele mai
importante legi din acest domeniu: legile cu privire la sistemul se salarizare
în sectorul bugetar, cu privire la ajutorul social, cu privire la
măsurile de protecţie socială a populaţiei în
legătură cu majorarea tarifelor la gazele naturale. Au fost operate
modificări importante în Legile privind protecţia socială
suplimentară unor categorii de populaţie, inclusiv a invalizilor de
război, a participanţilor la cel de al doilea război mondial
şi a familiilor lor şi altele.
Conform prevederilor din platforma
preelectorală şi programele de guvernare au fost implementată
Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală
şi lărgirea de peste două ori a pachetului garantat de servicii
medicale prestate populaţiei. În acest scop, anual, au fost adoptate
legile fondurilor asigurărilor obligatorii de sănătate şi a
fost asigurată o majorare substanţială a acumulărilor de
mijloace în aceste fonduri. În acelaşi cadru, se înscriu
şi Legea securităţii şi sănătăţii
în muncă, Legea privind finanţarea cheltuielilor legate de
tratamentul persoanelor neasigurate, afectate de maladii social
condiţionate, cu impact major asupra sănătăţii publice
şi altele.
Pe parcursul mandatului, a continuat
procesul de ajustare a legislaţiei naţionale la normele comunitare de
drept. Noi am adoptat mai multe legi coordonate cu Consiliul Europei, cu alte
organisme continentale, am elaborat o serie de acte legislative care
influenţează direct linia strategică de integrare
europeană. Ţara noastră contrat afirmaţiilor opoziţiei
a realizat cu succes Planul individual de acţiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeană”. În prezent, se lucrează asupra
elaborării unui nou acord în cadrul căruia ţara
noastră va beneficia de suport substanţial la realizarea reformelor,
la crearea infrastructurii, la apropierea de standardele comunitare şi
obţinerea statutului de membru asociat al Uniunii Europene.
Doamnelor şi domnilor,
În continuare, ţin să
mă refer în cîteva cuvinte la aproprierea alegerilor
parlamentare 2009 şi la includerea formaţiunilor politice în
cursa pentru obţinerea mandatelor de deputat. De data aceasta, nu mă
voi adresa către colegii din opoziţie, care, cu părere de
rău sau de bine, nu sînt în sală, cu o chemare să
accepte un mod civilizat de participare la campania electorală. Cred
că pentru unii dintre ei este deja tîrziu să îşi mai
schimbe comportamentul, dacă nu au făcut-o pînă acum. Voi
menţiona doar că noi am optat întotdeauna pentru organizarea
scrutinelor în mod corect şi destoinic, cu excluderea oricăror
încălcări sau falsificări.
Pornind de la lucrul deputaţilor
noştri în cadrul întîlnirilor permanente cu
alegătorii, noi am contat şi contăm pe sprijinul lor, pe faptul
că ei sînt bine pregătiţi, se orientează în
promisiunile electorale şi vor şti să facă o alegere
corectă. De la această tribună, le exprim mulţumiri pentru
atitudinea lor realistă, pentru înţelegere şi
susţinere. Sperăm că ei ne vor permite şi în
legislatura a XVII-a să avem posibilitate de a activa constructiv, de a
continua realizarea programelor naţionale în folosul
întregului popor. Doresc să mulţumesc pentru munca depusă
pe parcursul sesiunii curente şi a legislaturii în întregime atît
colegilor din Fracţiunea PCRM, cît şi deputaţilor din alte
grupuri parlamentare, care au adoptat împreună cu noi multe legi
importante.
Permiteţi-mi, de asemenea, să
vă felicit cu ocazia Anului Nou 2009 şi a sărbătorilor de
Crăciun, să vă adresez sincere urări de bine şi de
sănătate. Fie ca toate problemele şi nevoile să
rămînă în trecut, să intrăm în noul an
doar cu gînduri bune, cu sentimente curate şi cu intenţii
frumoase.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
(Aplauze.)
Doamna Maria Postoico:
Privind activitatea Parlamentului în
cadrul sesiunii de toamnă la tribuna centrală se invită
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Stimaţi prieteni,
Mult stimaţi oaspeţi şi
invitaţi,
Onorată asistenţă,
Doamnelor şi domnilor,
De fapt, astăzi este ultima
şedinţă a acestei sesiuni. În realitate, cred că nu
greşesc dacă voi spune că este o ultimă
şedinţă festivă în cadrul legislaturii a XVI-a a
Parlamentului nostru, pe care motiv o să îmi propun să fac un
bilanţ tradiţional nu doar la activitatea în cadrul ultimelor 3
– 4 luni, dar în cadrul activităţii noastre de patru ani.
Stimaţi colegi,
Din data de 24 martie 2005 pînă
în prezent ne-am întrunit în această sală la 243 de
şedinţe plenare, pentru a dezbate şi adopta circa 1500 de acte
legislative. Cifre impunătoare, dar, în viziunea mea, nu aceste
cifre constituie criteriul după care ar urma să fie apreciată
activitatea noastră comună. Pe acest motiv ne-am propus, stimaţi
colegi, să punem în evidenţă aspectele prin care s-a
distins acest Parlament, Parlamentul de legislatura a XVI-a.
Înainte de toate, ţin să
reamintesc că Parlamentul şi-a început activitatea prin
adoptarea în consens a Declaraţiei cu privire la parteneriatul
politic pentru realizarea obiectivelor de integrare europeană şi de
reintegrare teritorială a ţării. Acest eveniment a fost apreciat
nu doar în interiorul ţării, dar şi de partenerii
noştri externi, demonstrînd la acel moment că forţele
politice, reprezentate în actualul legislativ, dispun deja de o
anumită maturitate politică, inteligenţă şi
flexibilitate pentru promovarea intereselor naţionale ale ţării.
Acest început promiţător a
condus la constituirea unui parteneriat politic larg pe direcţii
fundamentale de interes naţional, oferind posibilitatea aplicării
unei noi abordări pragmatice şi sistemice a problemelor cu care se
confruntă societatea şi care constituie preocupările majore ale
Parlamentului.
În acest fel, devenise posibilă
abandonarea stereotipurilor şi rivalităţilor excesive contra
productive, fiind create premise pentru introducerea unui nou sistem de
management politic eficient, a cărui esenţă aş defini-o ca
trecere de la gestionarea resurselor la gestionarea obiectivelor. Noua abordare
a redefinit optica funcţiilor parlamentare tradiţionale în
sensul conferirii acestora unei altei dimensiuni calitative.
Drept rezultat au fost configurate şi
puse în aplicare o serie de concepte şi mecanisme concrete pentru
îndeplinirea sarcinilor propuse. Aş vrea să constat,
stimaţi colegi, la acest sfîrşit de an şi la acest aproape
final de legislatură, că prima perioadă a activităţii
Parlamentului de legislatura a XVI-a a trecut sub semnul acestui parteneriat
politic larg, a cărui durabilitate însă ulterior s-a dovedit a
fi limitată şi destul de fragilă, în prim plan revenind
totuşi interesele conjuncturale.
Astfel, s-a dovedit că elita
politică moldovenească încă nu este suficient de
matură, nu este suficient de elevată politic pentru a se
încadra într-un dialog constructiv, consecvent şi, ceea ce
este foarte important, durabil. Totuşi prin această tentativă,
actualul Legislativ a reuşit să demonstreze posibilitatea
constituirii parteneriatului politic, precum şi utilitatea acestuia pentru
societate şi ţara în ansamblu. În viziunea mea, de
această experienţă oportună urmează să
ţină cont politicul moldovean, la general, şi cel care va fi
reprezentat în următorul Parlament în special.
Stimaţi colegi,
Revenind la atribuţia de legiuitor,
voi menţiona adoptarea pentru prima dată de Parlament a programului
legislativ pentru anii 2005 – 2009, plan derivat din Planul de acţiuni “Republica
Moldova – Uniunea Europeană”. Acest document a fost oportun şi
în contextul organizării procesului de armonizare a legislaţiei
naţionale cu baza legală a Uniunii Europene, prin identificarea
priorităţilor şi distribuirea acestora pe parcursul unei
perioade de patru ani de zile.
De asemenea, Parlamentul a elaborat şi
a adoptat modificări şi completări în Legea cu privire la
actele legislative, menite să asigure apropierea legislaţiei
naţionale de criteriile comunitare. Este, la acest moment, de constatat
că nu toate poziţiile programului au fost îndeplinite. Dar
şi proiectele de legi prezentate Parlamentului nu întotdeauna au
corespuns cerinţelor stabilite în legea de referinţă. Au
fost şi cazuri cînd autorii, afirmînd că proiectul de
lege este armonizat cu legislaţia comunitară, nu erau în stare
să îşi argumenteze poziţiile. Aceste carenţe,
în viziunea mea, sînt, pe de o parte, rezultatul disciplinei executorii,
care mai lasă de dorit, şi al deficienţelor mecanismului de
monitorizare a implementării programului.
Pe de altă parte, să nu
uităm că procesul de armonizare a legislaţiei este unul extrem
de complex, unul complicat şi costisitor atît la direct, cît
şi în sensul resurselor instituţionale şi celor umane. Iar
noi încă nu dispunem nici de suficiente resurse, nici de
suficientă experienţă în acest sens. Totuşi acest
exerciţiu a fost o primă încercare de a stabili un format
coerent, logic şi de sistem, de a crea un mecanism funcţional, pentru
a mişca din loc armonizarea legislaţiei, care este nu doar un
angajament al nostru pentru Uniunea Europeană, dar poate, în primul
rînd, este un angajament şi o conştientizare a
necesităţii interne vitale.
Continuînd cu această abordare
de sistem, stimaţi colegi, a urmat programul calendaristic al
acţiunilor legislative în conformitate cu rezoluţiile şi
recomandaţiile Consiliului Europei. Acest document a fost conceput şi
ca un instrument de automonitorizare, nu doar în raport cu Consiliul
Europei, plasînd Moldova în aria atenţiei sporite, şi,
aş spune eu binevoitoare acestui impunător for internaţional,
prin lichidarea unui număr impunător, unui număr important de
restanţe, care ne-au fost indicate încă din 1995, cînd
Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei.
Mai important este că, adoptînd
şi îndeplinind programul calendaristic, pentru prima dată
Parlamentul s-a automonitorizat în raport cu societatea
moldovenească prin inducerea valorilor şi principiilor democratice
într-un şir de domenii de importanţă primordială
pentru consolidarea statului de drept. Însă trebuie să
recunoaştem, după această avansare apreciabilă nu a fost de
evitat o anumită încetinire a ritmului, dar şi o reducere a
calităţii reformelor democratice.
Cu toate acestea, dată fiind
complementaritatea angajamentelor noastre faţă de Consiliul Europei
cu acele asumate în Planul de Acţiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeană”, ţin să reafirm că toate angajamentale au fost
onorate şi toate sarcinile care au vizat în mod direct Parlamentul
de legislatura a XVI-a au fost îndeplinite.
Noile realităţi ale economiei de
piaţă au dictat necesitatea adaptării la principiile moderne
şi a legislaţiei ce reglementează activitatea de
întreprinzător. Actualul Parlament a preluat iniţiativa
în acest sens prin aplicarea unui mecanism mai puţin
tradiţional. Şi vreau să îmi exprim speranţa că
această idee de pionerat va fi pe viitor dezvoltată,
perfecţionată, pentru a multiplica efectele rezultatelor concrete,
practice în sensul liberalizării economice şi dezvoltării
sectorului real al economiei.
Cred că nu voi greşi prin a spune
că nu există deputat care, cu diferite ocazii, să nu reitereze
că legea se adoptă nu de dragul bifării în listă, ci
ca să lucreze pentru fiecare cetăţean şi pentru societate
în ansamblu. Şi este firesc, stimaţi colegi, pentru că
funcţia Parlamentului, funcţia noastră a tuturor
împreună nu este doar de a vota legile, dar şi de a monitoriza
cum se respectă şi cum se aplică ceea ce se votează
în această sală. Şi pentru că există mai multe
exemple ale faptului că unele legi, corect şi calitativ scrise, nu
funcţionează pe deplin, chiar de la începutul legislaturii au
fost formulate mai multe sarcini pentru identificarea unui mecanism divers
şi eficient pentru exercitarea funcţiei de control parlamentar.
Ca rezultat, a fost stabilit un grafic de
audieri ale instituţiilor executive atît în cadrul plenarelor,
cît şi în cadrul şedinţelor comisiilor parlamentare
de profil. Mai mult, pentru prima dată funcţia de control parlamentar
a fost suplimentată cu exerciţiul de analiză a impactului socioeconomic
al legislaţiei, realizat în parteneriat şi cu suportul
Băncii Mondiale.
Revenind la noile abordări ale
Parlamentului de actuala legislatură, nu pot să trec cu vederea
diplomaţia parlamentară, a cărei exercitare activă şi
consecventă a permis impulsionarea relaţiilor externe ale Republicii
Moldova atît în spaţiul vestic, cît şi în cel
estic, atît pe filiera bilaterală, cît şi pe cea
multilaterală.
Deputaţii, colegii noştri,
deşi nu întotdeauna în spiritul statalităţii, dar
îmi exprim speranţa cu cele mai bune intenţii, au contribuit
activ la cunoaşterea Moldovei în lume, la demonstrarea deschiderii
ţării noastre. În fond, activitatea noastră de parlamentar
nu se încheie odată cu părăsirea sediului Parlamentului.
Fiind aleşi ai poporului, orice acţiune, orice cuvînt, orice
gest politic trebuie să reprezinte în permanenţă şi
pretutindeni interesele statului Republica Moldova. Trebuie punctată cu
fiecare ocazie poziţia clară că Republica Moldova nu este un
proiect temporar, ci un stat independent suveran, de orientare europeană,
cu o atitudine respectuoasă şi echilibrată faţă de
toţi partenerii săi, un stat care îşi doreşte un loc
distinct şi un rol apreciat în familia ţărilor europene.
Stimaţi colegi,
Am acordat toţi împreună o
atenţie specială dialogului dintre Parlament şi societatea
civilă ca premisă esenţială pentru conştientizarea
atît de putere, cît şi de sectorul asociativ al faptului
că un veritabil stat democratic nu poate fi conceput fără o
societate civilă puternică şi responsabilă. Parteneriatul
public privat este nu doar parte a procesului de democratizare, dar cred
că, în viziunea noastră comună, este şi generator al
altor transformări profunde în societate şi ale
construcţiei statale, deoarece cultura civică şi cea
politică se dezvoltă doar reciproc. Aceasta este chintesenţa
valorilor democratice atît de frecvent evocate, inclusiv în
această sală.
Stimaţii mei colegi,
Concluzionînd din cele expuse,
aş vrea să pun în evidenţă faptul că Parlamentul
de legislatura a XVI-a a făcut foarte multe lucruri bune şi că,
în cea mai mare parte, a fost în capacitate de a-şi onora
angajamentele sale pe toate direcţiile care au fost anunţate priorităţi,
plecînd de la luna martie 2005 încoace.
Stimaţi colegi,
În curînd, întreaga
clasă politică moldovenească se va lansa în campania
electorală şi este firesc, pentru că va fi un scrutin care,
în cel mai direct mod, ne vizează pe noi toţi, dar, în
primul rînd, acest scrutin vizează cetăţenii, pentru
că va fi un eveniment de o importanţă deosebită pentru
Republica Moldova, pentru destinul ţării. De aceea, în
funcţie de echilibrul nostru în declaraţii, în
funcţie de echilibrul nostru în acţiuni, în funcţie
de bunele noastre intenţii se va contura şi încrederea
cetăţenilor in aspiraţii la putere.
Vreau să vă rog să nu
uităm că nu atît interesele personale trebuie să domine
politicul, primatul absolut este deţinut de interesele alegătorilor,
ale concetăţenilor noştri, de interesele societăţii
şi statului propriu-zis.
În viitoarea legislatură nu
toţi se vor regăsi în această sală. Însă
şi pentru acei care vor reveni în Parlament şi pentru acei care
nu vor reveni, solicitarea mea, chiar rugămintea, este următoarea: să
încercăm să comunicăm în această campanie,
să polemizăm, să luptăm, să concurăm, astfel
încît să rămînă ulterior, la etapa postelectorală,
loc pentru o sinceră bună ziua. Să rămînă loc
pentru o sinceră strîngere de mînă. Şi este foarte
important ca această luptă electorală să fie una
corectă, echilibrată, fără încercări de a
dezbina societatea, fără încercări de a instiga vrajba, pentru
că, stimaţii mei colegi, după alegeri, vine timpul lucrului,
timpul realizărilor promisiunilor şi, în aceste condiţii,
în viziunea mea, rivalităţile electorale nu îşi mai
găsesc locul şi, în mod automat, devin contraproductive.
Eu vreau să apreciez înalt
activitatea actualei legislaturi, activitatea întregului corp de
parlamentari şi să apreciez înalt dinamismul şi calitatea
acestei activităţi de care aţi dat dovadă toţi
dumneavoastră şi acei care sînt colegii mei în sală
şi acei care nu sînt prezenţi astăzi în sală.
Şi vreau, la fel, să
menţionez că port tot respectul pentru parlamentarii cu care am avut
posibilitatea şi marea onoare să lucrez împreună pentru
toţi dumneavoastră.
Dorinţa mea, stimaţi colegi, una
foarte sinceră, una foarte deschisă, este să păstrăm
acest respect reciproc şi de acum încolo, indiferent de viziunile pe
care le exprimăm şi de dimensiunea comunicării noastre
ulterioare.
Dat fiind că sîntem nu doar la
final de sesiune, sîntem şi în prag de sărbători de
iarnă, aş vrea să vă felicit pe toţi colegii mei,
să felicit invitaţii noştri, conducătorii importantelor
instituţii statale, să felicit colegii noştri care
reprezintă prezidiul Adunării Populare a Autonomiei
Găgăuzia, să felicit şi colegii noştri care nu
sînt prezenţi astăzi în această sală cu acest
frumos prilej, cu prilejul sărbătorilor de iarnă.
Şi tuturor să le doresc
multă sănătate, foarte multe şi frumoase realizări,
frumoase performanţe, ca toţi împreună şi
înainte de alegeri în campania electorală, şi la etapa postelectorală
să dăm, întîi şi întîi de toate,
dovadă de înţelepciune şi ca această
înţelepciune să ne ghideze în toate acţiunile
noastre.
Vă doresc tuturor un foarte frumos La
mulţi, mulţi Ani! (Aplauze.)
Stimaţi colegi,
Aici, anunţ şedinţa Plenului
Parlamentului, cît şi întreaga sesiune de toamnă – iarnă
2008 încheiată şi vă rog să onorăm Imnul şi
Drapelul Republicii Moldova. (Se onorează Imnul şi Drapelul
Republicii Moldova.)
Mulţumesc.
Stimaţii mei colegi,
Aici, se încheie partea oficială
a şedinţei de astăzi, dar urmează şi un spectacol de Revelion.
Înainte de a invita urătorii, hăitorii în sală (rumoare
în sală) ... Vedeţi că am greşit, deci eram mult
prea optimist cînd am zis că se pregăteşte o
hăitură de către colegii noştri. Nu s-a
întîmplat să fie.
Dar avem din momentul în care am
constatat că partea formal oficială a şedinţei s-a
încheiat cred că, cu permisiunea dumneavoastră, o să rog
toţi invitaţii noştri, oaspeţii pentru a avea o optică
mult mai favorabilă de vizionare a acestui spectacol aş vrea să
îi invit să ia loc aici, în sală, ñâÿòîå ìåñòî ïóñòî íå
áûâàåò.
Óâàæàåìûå êîëëåãè èç Ãàãàóçèè, ïðîøó âàñ
ñþäà.
Stimaţi colegi,
Ia să vedeţi, chiar pe centru
sînt. Eu vă rog mai repejor, fără ezitare, da, după
preferinţele politice, cum, unde vrea. Atît timp cît colegii
noştri se fac comozi în aceste fotolii, vreau totuşi să
îmi exprim regretul că nu toţi dintre reprezentanţii
corpului de deputaţi sînt prezenţi în cadrul acestei
şedinţe, lucru care demonstrează încă o dată
că e, de fapt, o perioadă fierbinte pe electorală şi
înţelegem bine că aici este determinativul acestei
situaţii.
Dar, pe lîngă faptul că
plenul Parlamentului... această sală a fost şi rămîne
a fi în continuare o sală pentru dezbateri politice fierbinţi,
cred că nu trebuie să uităm că noi, ca deputaţi, ca
parlamentari, sîntem personalităţi cu interese mult mai extinse
decît doar interesele politice.
Ar trebui să mai dăm dovadă
şi de un elementar simţ uman, de bunul simţ. Dar aceasta este
să fie, stimaţi colegi. Eu cred că aceste lucruri nu trebuie
să ne ştirbească din ambianţa de sărbătoare, din
ambianţa de festivitate.
Şi acum, cînd toţi
şi-au ocupat fotoliile, invităm artiştii.
(Urmează urări de Anul Nou).
Şedinţa şi-a încheiat
lucrările la ora 14.40.
Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.
|