version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
ðóññêàÿ âåðñèÿ



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – DECEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 26 decembrie 2008

(STENOGRAMA)

sumar

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3497 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător – art.8; Legea privind deşeurile de producţie şi menajere – art.20).

3.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3535 pentru completarea Legii nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova (art.9, 11, 171, 172).

4.       Alocuţiunea domnului deputat Iurie Roşca – Fracţiunea Partidului Popular Creştin Democrat.

5.       Alocuţiunea doamnei deputat Eugenia Ostapciuc – Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

6.       Alocuţiunea domnului Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu privind activitatea Parlamentului în cadrul legislaturii a XVI-a.

7.       Intonarea Imnului de Stat.

8.       Închiderea sesiunii de toamnă – iarnă.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.         

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa.

Secretariatul mă anunţă că avem cvorumul în sală. Constatăm prezenţa a 57 de deputaţi. Şi, în aceste circumstanţe, declar că şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

Acum, nu sînt informat, stimaţii mei colegi, referitor la motivele de absenţă a colegilor noştri, parţial sectorul nr.2 şi preponderent sectorul nr.3. Sînt mai multe posibile motive. Cred că cel mai frumos motiv este acel că ei se pregătesc să vină cu o hăitură în această sală. Nu exclud această variantă.

Cel puţin aş atrage atenţia asupra faptului că sîntem în ajun de Revelion şi, ştiţi dumneavoastră, cum se întîmplă că lucrurile care se produc în ajun de Revelion cu certitudine pot să se întîmple sau să se traducă în viaţă şi în anul 2009. Şi atunci această absenţă ar putea fi una simbolică. Spunînd acest lucru aş dori să îi invit totuşi pe colegii noştri. Fiindcă nu sînt superstiţios, dar mai ştii cum se întîmplă...

Stimaţi colegi,

În cadrul şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, avem două proiecte de legi în examinare pentru lectura a doua, după care vom purcede la partea festivă a şedinţei noastre pentru încheierea sesiunii de toamnă – iarnă 2008.

În acest context, stimaţi colegi, voi pune în dezbatere proiectul de Lege nr.3497 pentru completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative pentru lectura a doua. Şi vreau să vă informez că au apărut vreo cîteva propuneri. Una de la Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi. Noi am examinat propunerea şi propunem substituirea cuvintelor “potrivit condiţiilor şi procedurii stabilite de Guvern” prin cuvintele “conform Regulamentului aprobat de Guvern”. Deputatul Vladimir Braga şi-a retras amendamentele sale.

În temeiul celor expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune adoptarea legii menţionate în lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri decît cele invocate în raport? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3497. Cine este pentru, rog să voteze. La fel, rog, să-mi fie anunţate rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 6.

 

Domnul  Marian Lupu:

63 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3497 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3535 pentru completarea Legii cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova. Lectura a doua.  

Rog Comisia.   

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

În cadrul pregătirii proiectului nr.3535 pentru lectura a doua, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă a examinat toate propunerile şi obiecţiile parvenite şi informează. Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au propus completarea articolului unic din proiect cu un punct nou, punctul 3 în următorul cuprins: “articolele 171 – 1710 vor deveni, respectiv, 173 – 1712.” Comisia acceptă acest amendament.

Şi, în aceste condiţii, Comisia propune ca acest proiect de Lege nr.3535 să fie adoptat în lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Propuneri în lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să îl felicit pe domnul preşedinte Dragomir pentru această frumoasă iniţiativă, întrucît se creează un precedent frumos pentru prima oară în istoria recentă a statului nostru, recunoaştem şi noi, printr-un act legislativ, românitatea neamului nostru. Întrucît Bogdan I Întemeietorul a venit din Maramureş. Chiar şi dumneavoastră recunoaşteţi că românul ne-a tipărit statalitatea. Deci este un gest frumos, demn de toată aprecierea şi sper să fie un început de bun augur. Şi la anul să recunoaştem şi meritele lui Mircea cel Bătrîn, Mihai Viteazul şi tot aşa.

Numai că o mică rectificare, dacă am putea să precizăm că, nu doar pentru statalişti este acest ordin, dar pentru toţi cei mai remarcabili reprezentanţi ai neamului nostru românesc. Atunci putem să...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

În ajun de Revelion, toată lumea trebuie să aibă parte de cadouri.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de către Comisia de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3535. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

57 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3535 este adoptat în lectura a doua.

Stimaţi colegi,

Odată cu adoptarea acestui proiect de lege, constat că noi am epuizat agenda în contextul sau în cadrul plenului Parlamentului, agenda parlamentară pentru această sesiune de toamnă–iarnă 2008 şi în continuare propun să începem partea festivă a şedinţei de astăzi, partea de încheiere a sesiunii curente a Parlamentului.

În acest context, îl invit la tribuna centrală pe domnul Iurie Roşca pentru prezentarea discursului la acest final de sesiune în numele Fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Sîntem la finele ultimei sesiuni parlamentare din această legislatură, care a coincis cu o perioadă aparte în istoria noastră. Această perioadă se caracterizeazăm pe de o partem prin faptul că Uniunea Europeană s-a extins pînă la frontiera Republicii Moldova, iar pe de altă partem regiunea de Est a ţării noastre continuă să se afle sub controlul politico-militar al Federaţiei Ruse.

Complexitatea acestei situaţii marcate de influenţa acelor doi factori externi, determină întreaga politică internă din ţara noastră. Meritul de bază al actualei legislaturi este că a reuşit să asigure stabilitatea politică drept element fundamental pentru promovarea reformelor şi menţinerea cursului de orientare europeană.

Actualul Parlament este primul în istoria Republicii Moldova, în care toate grupurile politice şi-au declarat, în mod consensual, ataşamentul la valorile democratice şi europene. Seria de reforme politice şi instituţionale, promovate de Legislativul nostru, a avizat domenii fundamentale, precum consolidarea statului de drept, şi au arătat că forţele politice aflate, în general, pe poziţii ireconciliabile pot să adopte atitudini comune, atunci cînd este vorba de interesul naţional, şi să voteze împreună reformele necesare societăţii.

În acest context, chiar dacă uneori progresele înregistrate pe planul consolidării instituţiilor democratice nu sînt complete şi merită să fie accelerate şi aprofundate, dezvoltarea evolutivă a statului nostru pe calea transformărilor şi  democratizărilor este de departe preferabilă unor confruntări majore şi răsturnări ale echilibrului politic existent. Din acest punct de vedere, trebuie să recunoaştem că Republica Moldova s-a descurcat mult mai bine decît alte state din regiune în condiţiile unor permanente presiuni din exterior şi provocări din interior.

Pornind de la complexitatea acestei situaţii, Partidul Popular Creştin Democrat şi-a asumat un rol constructiv în procesul de edificare a statului şi de armonizare a propriilor politici cu binele comun şi interesele întregii societăţi.

Grupul nostru parlamentar a înţeles că, în situaţii de criză, un partid responsabil este obligat să treacă peste limitele doctrinare şi să coopereze cu toate forţele politice capabile să aibă o contribuţie pozitivă la  promovarea intereselor ţării. Pentru PPCD întotdeauna a contat mai mult contribuţia concretă la schimbările necesare şi benefice din societate, decît jocul de imagine, care pentru alţii înseamnă însăşi raţiunea de a fi în politică.

Chiar dacă poziţiile adoptate de PPCD au trezit uneori confuzii sau critici, pe noi ne-a preocupat întotdeauna efectul concret al activităţilor noastre mai mult decît riscurile de imagine. Politica noastră se sprijină pe faptă, ca singur criteriu valabil de judecată. Aceasta chiar dacă nu neapărat toată lumea înţelege că un partid politic trebuie apreciat nu doar după ce declară acesta, dar mai ales, după ceea ce face.

Convingerea noastră este că societatea nu are nevoie de proiecte politice zgomotoase şi cinice, care să se specializeze în trucuri de imagini şi bombe mediatice. Cu atît mai mult, cu cît Republica Moldova este pentru prima dată ameninţată atît de grav de un val de populism ieftin al unor aventurieri gata să sacrifice interesele naţionale ale ţării de dragul fardării propriei imagini şi atragerii cu orice preţ a simpatiilor din partea unor persoane credule sau naive.

Riscurile majore ale unor astfel de proiecte politice sînt legate de relaţiile oculte pe care le cultivă aceştia cu unele forţe din exterior, axate pe subminarea intereselor noastre naţionale, pe provocarea unor destabilizări şi crize şi pe compromiterea perspectivelor europene ale ţării.

Alierea cu oponenţii externi ai statului nostru de dragul unor avantaje financiare sau al unui sprijin electoral reprezintă, după noi, cea mai gravă latură a cinismului acestor cercuri politice care practică populismul ca instrument de atragere a simpatiilor şi de absorbţie a voturilor.

Pe parcursul actualului mandat, grupul parlamentar al PPCD a contribuit în mod substanţial la promovarea unor reforme politice într-un şir de domenii-cheie prin adoptarea unor legi noi, votate în unanimitate de Parlamentul nostru. Este adevărat că uneori practicile au rămas şi mai rămîn încă în urma legislaţiei. Dar într-o democraţie în tranziţie lucrurile nici nu pot să fie altfel, deoarece, mai întîi, este adoptată norma legală şi doar după aceasta vine încetul cu încetul obişnuinţa de a o respecta, adică elementele care fac parte din tradiţia democratică.

Am dori să remarcăm, în mod special, faptul că Parlamentul actual a avut o contribuţie fără precedent la elaborarea legislaţiei privind căile de soluţionare a diferendului transnistrean.

Adoptarea prin consens a pachetului de hotărîri din 10 iunie, urmate de Legea organică din 22 iulie 2005, au o importanţă strategică pentru ţara noastră. Datorită adoptării acestei noi platforme politico-juridice în problema trasnistreană, ţara noastră şi-a creat un scut puternic de care beneficiază timp de peste 3 ani în discuţiile cu partenerii externi asupra căilor de soluţionare a acestui conflict, care nu trebuie să afecteze interesele naţionale, unitatea teritorială şi perspectivele europene ale statului nostru.

Un stat mic şi vulnerabil, cum este Republica Moldova, are nevoie de politicieni care au destulă înţelepciune şi flexibilitate pentru a rezista cu abilitate presiunilor de ordin extern şi de a menţine echilibrul politic pe plan intern.

Grupul parlamentar al Creştin Democraţilor a susţinut în mod consecvent promovarea unor politici bugetare echilibrate şi responsabile. Una dintre priorităţile noastre a constituit susţinerea colectivităţilor locale prin transferuri solide de la bugetul de stat către localităţile rurale, orientate spre reabilitarea infrastructurii, a drumurilor, finanţarea şcolilor, a grădiniţelor, a instituţiilor medicale, care necesită reparaţie, gazificare, asigurare cu apă potabilă.

Desigur, posibilităţile modeste ale bugetului nostru nu permit rezolvarea tuturor problemelor de acest fel. Însă foarte multe dintre acestea au început să fie rezolvate anume la iniţiativa deputaţilor PPCD, fiind vorba de peste 200 de proiecte concrete în beneficiul oamenilor de la sate.

Ar fi de menţionat, stimaţi colegi, şi faptul că salariile angajaţilor din sfera bugetară sînt insuficiente în raport cu coşul minim de consum şi cu necesităţile zilnice ale cetăţenilor. Aceasta chiar dacă s-au făcut eforturi mari pentru asigurarea unor majorări salariale. Iată de ce, în acest sens, sperăm că viitorul Parlament şi viitorul Guvern vor face mai mult pentru rezolvarea problemelor care ţin de majorarea veniturilor populaţiei, de asigurarea unei protecţii sociale şi a unei asistenţe medicale mult mai consistente.

Stimaţi colegi,

Sîntem conştienţi şi de faptul că criza financiară mondială va necesita mult profesionalism şi responsabilitate pentru a scuti economia naţională de riscuri majore. Din acest punct de vedere se impune luarea unor măsuri fundamentale pentru încurajarea liberei iniţiative economice şi a procesului de creare a unor largi oportunităţi de angajare în cîmpul muncii.

Stimaţi colegi,

În cîteva săptămîni, vom intra în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Am dori să avem o competiţie democratică şi corectă, în care să învingă cei mai buni. Aşa că vă dăm întîlnire în viitorul Parlament.

Vă urăm la mulţi ani şi vă spunem Crăciun fericit.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Şi acum o invit la tribuna centrală pe doamna Eugenia Ostapciuc, preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi şi invitaţi,

Odată cu încheierea sesiunii curente, de fapt, se apropie de sfîrşit şi mandatul legislaturii a XVI-a. Astăzi, după o perioadă de muncă încordată, putem menţiona că eforturile deputaţilor din Fracţiunea PCRM şi ale Parlamentului în întregime, au fost orientate spre atingerea unor obiective majore: reformarea social-economică, democratizarea societăţii spre binele oamenilor, afirmarea ţării noastre în comunitatea europeană şi mondială.

Pentru atingerea acestor obiective am trasat clar interesele naţionale şi scopurile strategice ale Republicii Moldova, care au fost incluse în platforma preelectorală a PCRM şi în programele de guvernare.

Timpul care s-a scurs după 6 martie 2005 ne demonstrează că aceste programe se îndeplinesc consecvent, iar încrederea populaţiei în capacitatea noastră de a ne respecta promisiunile electorale rămîne înaltă. În pofida eforturilor celora care încearcă să ne diminueze realizările, să denigreze activitatea şi imaginea comuniştilor şi a Fracţiunii, voi aminti pe scurt obiectivele-cheie incluse în platforma electorală, cu care am cîştigat alegerile din 2005 şi asupra realizării cărora am lucrat intens în toţi aceşti ani.

Unul din aceste obiective prevedea că, pe durata mandatului, bugetul de stat se va dubla. Acest deziderat a fost îndeplinit. Dacă în anul 2005 bugetul a constituit la “Venituri” peste 8,7 miliarde de lei, atunci pentru anul 2009 se preconizează venituri de 17,7 miliarde de lei sau mai mult decît se prevedea. A fost realizată şi sarcina sporirii de două ori a volumului de investiţii în economia ţării. Tendinţa creşterii acestui indicator este o urmare a unei politici economice profesionaliste şi corecte, a unor iniţiative economice ale statului, obţinerea unor condiţii comerciale preferenţiale în raporturile cu statele din CSI şi Uniunea Europeană, ajustarea stabilităţii politice şi economice care stimulează investitorii să vină în Moldova. Astfel, în anul 2008 creşterea investiţiilor depăşeşte de două ori indicatorii anului 2005.

Unul din punctul platformei prevedea reducerea cotei de impozit pe venit pînă la 15%. Pe parcurs, a fost adoptată o lege, prin care impozitul achitat pentru profitul reinvestit a fost stabilit la cota zero, iar pentru beneficiul repartizat – la cota de 15%. Au fost micşorate şi ratele de asigurare în fondul de  remunerare a muncii.

Cu referinţă la alte aspecte economice putem spune că, în colaborare cu Preşedinţia şi Guvernul, deputaţii din Fracţiune au creat cadrul legal pentru păstrarea unui echilibru la nivel macroeconomic: stabilizarea monedei naţionale, scăderea inflaţiei, dezvoltarea şi modernizarea sectorului real al economiei, susţinerea producătorilor locali, combaterea crimelor economice şi corupţiei etc.

La acest capitol, am putea menţiona legile privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, privind Curtea de Conturi, gestionarea şi deetatizarea patrimoniilor de stat, utilizarea resurselor regenerabile de energie, cu privire la parcurile industriale, la parteneriatul public privat şi altele.

Au fost desfăşurate cîteva programe la scară naţională pentru dezvoltarea social-economică, în primul rînd, la sate.

Printre acestea sînt Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei, Programul naţional “Satul moldovenesc”, Programul naţional de gazificare şi alte programe şi strategii. Realizarea lor consecventă a adus la modernizarea infrastructurii în transport, la reconstrucţia şi reabilitarea obiectivelor de menire social-culturală, la asigurarea localităţilor cu apă potabilă şi gaze naturale. De exemplu, pînă în prezent au fost conectate la gazoducte aproximativ 70 la sută din localităţi. Iar pînă la sfîrşitul anului 2010 se planifică încheierea gazificării tuturor localităţilor din republică.

Reieşind din obiectivul privind crearea a 300 de mii de locuri de muncă s-a lucrat intens la deschiderea unor locuri noi, la păstrarea celor existente, la perfecţionarea pregătirii cadrelor, la majorarea salariilor etc. La crearea noilor locuiri de muncă a condus şi fondarea diferitelor întreprinderi mici în raioanele republicii, inclusiv cu atragerea capitalului străin, utilizarea mai bună a capacităţilor, darea în arendă a suprafeţelor  de producţie ne utilizată şi altele. În rezultat, obiectivul trasat este realizat la nivel de 330 de mii de locuri de muncă.

Stimaţi colegi,

Ridicarea calităţii vieţii populaţiei, inclusiv prin majorarea de trei ori a salariului mediu pe Republica Moldova, şi aducerea lui la echivalentul de 300 de dolari pînă la încheierea actualului mandat, este nu doar un punct din platforma electorală a partidului, dar şi o prevedere de bază din programul PCRM al comuniştilor. După cum arată datele statistice, pînă la sfîrşitul anului, acest deziderat va fi îndeplinit. Se realizează şi prevederile ce ţin de majorarea de trei ori a salariului din sfera bugetară, a mărimii pensiilor şi burselor. Pentru atingerea acestor obiective sociale, fracţiunea noastră a contribuit plenar la crearea unui nou cadru legal adecvat.

Iată doar cîteva din cele mai importante legi din acest domeniu: legile cu privire la sistemul se salarizare în sectorul bugetar, cu privire la ajutorul social, cu privire la măsurile de protecţie socială a populaţiei în legătură cu majorarea tarifelor la gazele naturale. Au fost operate modificări importante în Legile privind protecţia socială suplimentară unor categorii de populaţie, inclusiv a invalizilor de război, a participanţilor la cel de al doilea război mondial şi a familiilor lor şi altele.

Conform prevederilor din platforma preelectorală şi programele de guvernare au fost implementată Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală şi lărgirea de peste două ori a pachetului garantat de servicii medicale prestate populaţiei. În acest scop, anual, au fost adoptate legile fondurilor asigurărilor obligatorii de sănătate şi a fost asigurată o majorare substanţială a acumulărilor de mijloace în aceste fonduri. În acelaşi cadru, se înscriu şi Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, Legea privind finanţarea cheltuielilor legate de tratamentul persoanelor neasigurate, afectate de maladii social condiţionate, cu impact major asupra sănătăţii publice şi altele.

Pe parcursul mandatului, a continuat procesul de ajustare a legislaţiei naţionale la normele comunitare de drept. Noi am adoptat mai multe legi coordonate cu Consiliul Europei, cu alte organisme continentale, am elaborat o serie de acte legislative care influenţează direct linia strategică de integrare europeană. Ţara noastră contrat afirmaţiilor opoziţiei a realizat cu succes Planul individual de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”. În prezent, se lucrează asupra elaborării unui nou acord în cadrul căruia ţara noastră va beneficia de suport substanţial la realizarea reformelor, la crearea infrastructurii, la apropierea de standardele comunitare şi obţinerea statutului de membru asociat al Uniunii Europene.

Doamnelor şi domnilor,

În continuare, ţin să mă refer în cîteva cuvinte la aproprierea alegerilor parlamentare 2009 şi la includerea formaţiunilor politice în cursa pentru obţinerea mandatelor de deputat. De data aceasta, nu mă voi adresa către colegii din opoziţie, care, cu părere de rău sau de bine, nu sînt în sală, cu o chemare să accepte un mod civilizat de participare la campania electorală. Cred că pentru unii dintre ei este deja tîrziu să îşi mai schimbe comportamentul, dacă nu au făcut-o pînă acum. Voi menţiona doar că noi am optat întotdeauna pentru organizarea scrutinelor în mod corect şi destoinic, cu excluderea oricăror încălcări sau falsificări.

Pornind de la lucrul deputaţilor noştri în cadrul întîlnirilor permanente cu alegătorii, noi am contat şi contăm pe sprijinul lor, pe faptul că ei sînt bine pregătiţi, se orientează în promisiunile electorale şi vor şti să facă o alegere corectă. De la această tribună, le exprim mulţumiri pentru atitudinea lor realistă,  pentru înţelegere şi susţinere. Sperăm că ei ne vor permite şi în legislatura a XVII-a să avem posibilitate de a activa constructiv, de a continua realizarea programelor naţionale în folosul întregului popor. Doresc să mulţumesc pentru munca depusă pe parcursul sesiunii curente şi a legislaturii în întregime atît colegilor din Fracţiunea PCRM, cît şi deputaţilor din alte grupuri parlamentare, care au adoptat  împreună cu noi multe legi importante. 

Permiteţi-mi, de asemenea, să vă felicit cu ocazia Anului Nou 2009 şi  a sărbătorilor de Crăciun, să vă adresez sincere urări de bine şi de sănătate. Fie ca toate problemele şi nevoile să rămînă în trecut, să intrăm în noul an doar cu gînduri bune, cu sentimente curate şi cu intenţii frumoase.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Doamna Maria Postoico:

Privind activitatea Parlamentului în cadrul sesiunii de toamnă la tribuna centrală se invită Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Stimaţi prieteni,

Mult stimaţi oaspeţi şi invitaţi,

Onorată asistenţă,

Doamnelor şi domnilor,

De fapt, astăzi este ultima şedinţă a acestei sesiuni. În realitate, cred că nu greşesc dacă voi spune că este o ultimă şedinţă festivă în cadrul legislaturii a XVI-a a Parlamentului nostru, pe care motiv o să îmi propun să fac un bilanţ tradiţional nu doar la activitatea în cadrul ultimelor 3 – 4 luni, dar în cadrul activităţii noastre de patru ani.

Stimaţi colegi,

Din data de 24 martie 2005 pînă în prezent ne-am întrunit în această sală la 243 de şedinţe plenare, pentru a dezbate şi adopta circa 1500 de acte legislative. Cifre impunătoare, dar, în viziunea mea, nu aceste cifre constituie criteriul după care ar urma să fie apreciată activitatea noastră comună. Pe acest motiv ne-am propus, stimaţi colegi, să punem în evidenţă aspectele prin care s-a distins acest Parlament, Parlamentul de legislatura a XVI-a.

Înainte de toate, ţin să reamintesc că Parlamentul şi-a început activitatea prin adoptarea în consens a Declaraţiei cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor de integrare europeană şi de reintegrare teritorială a ţării. Acest eveniment a fost apreciat nu doar în interiorul ţării, dar şi de partenerii noştri externi, demonstrînd la acel moment că forţele politice, reprezentate în actualul legislativ, dispun deja de o anumită maturitate politică, inteligenţă şi flexibilitate pentru promovarea intereselor naţionale ale ţării.

Acest început promiţător a condus la constituirea unui parteneriat politic larg pe direcţii fundamentale de interes naţional, oferind posibilitatea aplicării unei noi abordări pragmatice şi sistemice a problemelor cu care se confruntă societatea şi care constituie preocupările majore ale Parlamentului.

În acest fel, devenise posibilă abandonarea stereotipurilor şi rivalităţilor excesive contra productive, fiind create premise pentru introducerea unui nou sistem de management politic eficient, a cărui esenţă aş defini-o ca trecere de la gestionarea resurselor la gestionarea obiectivelor. Noua abordare a redefinit optica funcţiilor parlamentare tradiţionale în sensul conferirii acestora unei altei dimensiuni calitative.

Drept rezultat au fost configurate şi puse în aplicare o serie de concepte şi mecanisme concrete pentru îndeplinirea sarcinilor propuse. Aş vrea să constat, stimaţi colegi, la acest sfîrşit de an şi la acest aproape final de legislatură, că prima perioadă a activităţii Parlamentului de legislatura a XVI-a a trecut sub semnul acestui parteneriat politic larg, a cărui durabilitate însă ulterior s-a dovedit a fi limitată şi destul de fragilă, în prim plan revenind  totuşi interesele conjuncturale.

Astfel, s-a dovedit că elita politică moldovenească încă nu este suficient de matură, nu este suficient de elevată politic pentru a se încadra într-un dialog constructiv, consecvent şi, ceea ce este foarte important, durabil. Totuşi prin această tentativă, actualul Legislativ a reuşit să demonstreze posibilitatea constituirii parteneriatului politic, precum şi utilitatea acestuia pentru societate şi ţara în ansamblu. În viziunea mea, de această experienţă oportună urmează să ţină cont politicul moldovean, la general, şi cel care va fi reprezentat în următorul Parlament în special.

Stimaţi colegi,

Revenind la atribuţia de legiuitor, voi menţiona adoptarea pentru prima dată de Parlament  a programului legislativ pentru anii 2005 – 2009, plan derivat din Planul de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Acest document a fost oportun şi în contextul organizării procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu baza legală a Uniunii Europene, prin identificarea priorităţilor şi distribuirea acestora pe parcursul unei perioade de patru ani de zile.

De asemenea, Parlamentul a elaborat şi a adoptat modificări şi completări în Legea cu privire la actele legislative, menite să asigure apropierea legislaţiei naţionale de criteriile comunitare. Este, la acest moment, de constatat că nu toate poziţiile programului au fost îndeplinite. Dar şi proiectele de legi prezentate Parlamentului nu întotdeauna au corespuns cerinţelor stabilite în legea de referinţă. Au fost şi cazuri cînd autorii, afirmînd că proiectul de lege este armonizat cu legislaţia comunitară, nu erau în stare să îşi argumenteze poziţiile. Aceste carenţe, în viziunea mea, sînt, pe de o parte, rezultatul disciplinei executorii, care mai lasă de dorit, şi al deficienţelor mecanismului de monitorizare a implementării programului.

Pe de altă parte, să nu uităm că procesul de armonizare a legislaţiei este unul extrem de complex, unul complicat şi costisitor atît la direct, cît şi în sensul resurselor instituţionale şi celor umane. Iar noi încă nu dispunem nici de suficiente resurse, nici de suficientă experienţă în acest sens. Totuşi acest exerciţiu a fost o primă încercare de a stabili un format coerent, logic şi de sistem, de a crea un mecanism funcţional, pentru a mişca din loc armonizarea legislaţiei, care este nu doar un angajament al nostru pentru Uniunea Europeană, dar poate, în primul rînd, este un angajament şi o conştientizare a necesităţii interne vitale.

Continuînd cu această abordare de sistem, stimaţi colegi, a urmat programul calendaristic al acţiunilor legislative în conformitate cu rezoluţiile şi recomandaţiile Consiliului Europei. Acest document a fost conceput şi ca un instrument de automonitorizare, nu doar în raport cu Consiliul Europei, plasînd Moldova în aria atenţiei sporite, şi, aş spune eu binevoitoare  acestui impunător for internaţional, prin lichidarea unui număr impunător, unui număr important de restanţe, care ne-au fost indicate încă din 1995, cînd Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei.

Mai important este că, adoptînd şi îndeplinind programul calendaristic, pentru prima dată Parlamentul s-a automonitorizat în raport cu societatea moldovenească  prin inducerea valorilor şi principiilor democratice într-un şir de domenii de importanţă primordială pentru consolidarea statului de drept. Însă trebuie să recunoaştem, după această avansare apreciabilă nu a fost de evitat o anumită încetinire a ritmului, dar şi o reducere a calităţii reformelor democratice.

Cu toate acestea, dată fiind complementaritatea angajamentelor noastre faţă de Consiliul Europei cu acele asumate în Planul de Acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, ţin să reafirm că toate angajamentale au fost onorate şi toate sarcinile care au vizat în mod direct Parlamentul de legislatura a XVI-a au fost îndeplinite.

Noile realităţi ale economiei de piaţă au dictat necesitatea adaptării la principiile moderne şi a legislaţiei ce reglementează activitatea de întreprinzător. Actualul Parlament a preluat iniţiativa în acest sens prin aplicarea unui mecanism mai puţin tradiţional. Şi vreau să îmi exprim speranţa că această idee de pionerat va fi pe viitor dezvoltată, perfecţionată, pentru a multiplica efectele rezultatelor concrete, practice în sensul liberalizării economice şi dezvoltării sectorului real al economiei.

Cred că nu voi greşi prin a spune că nu există deputat care, cu diferite ocazii, să nu reitereze că legea se adoptă nu de dragul bifării în listă, ci ca să lucreze pentru fiecare cetăţean şi pentru societate în ansamblu. Şi este firesc, stimaţi colegi, pentru că funcţia Parlamentului, funcţia noastră a tuturor împreună nu este doar de a vota legile, dar şi de a monitoriza cum se respectă şi cum se aplică ceea ce se votează în această sală. Şi pentru că există mai multe exemple ale faptului că unele legi, corect şi calitativ scrise, nu funcţionează pe deplin, chiar de la începutul legislaturii au fost formulate mai multe sarcini pentru identificarea unui mecanism divers şi eficient pentru exercitarea funcţiei de control parlamentar.

Ca rezultat, a fost stabilit un grafic de audieri ale instituţiilor executive atît în cadrul plenarelor, cît şi în cadrul şedinţelor comisiilor parlamentare de profil. Mai mult, pentru prima dată funcţia de control parlamentar a fost suplimentată cu exerciţiul de analiză a impactului socioeconomic al legislaţiei, realizat în parteneriat şi cu suportul Băncii Mondiale.

Revenind  la noile abordări ale Parlamentului de actuala legislatură, nu pot să trec cu vederea diplomaţia parlamentară, a cărei exercitare activă şi consecventă a permis impulsionarea relaţiilor externe ale Republicii Moldova atît în spaţiul vestic, cît şi în cel estic, atît pe filiera bilaterală,  cît şi pe cea multilaterală.

Deputaţii, colegii noştri, deşi nu întotdeauna în spiritul statalităţii, dar îmi exprim speranţa cu cele mai bune intenţii, au contribuit activ la cunoaşterea Moldovei în lume, la demonstrarea deschiderii ţării noastre. În fond, activitatea noastră de parlamentar nu se încheie odată cu părăsirea sediului Parlamentului. Fiind aleşi ai poporului, orice acţiune, orice cuvînt, orice gest politic trebuie să reprezinte în permanenţă şi pretutindeni interesele statului Republica Moldova. Trebuie punctată cu fiecare ocazie poziţia clară că Republica Moldova nu este un proiect temporar, ci un stat independent suveran, de orientare europeană, cu o atitudine respectuoasă şi echilibrată faţă de toţi partenerii săi, un stat care îşi doreşte un loc distinct şi un rol apreciat în familia ţărilor europene.

Stimaţi colegi,

Am acordat toţi împreună o atenţie specială dialogului dintre Parlament şi societatea civilă ca premisă esenţială pentru conştientizarea atît de putere, cît şi de sectorul asociativ al faptului că un veritabil stat democratic nu poate fi conceput fără o societate civilă puternică şi responsabilă. Parteneriatul public privat este nu doar parte a procesului de democratizare, dar cred că, în viziunea noastră comună, este şi generator al altor transformări profunde în societate şi ale construcţiei statale, deoarece cultura civică şi cea politică se dezvoltă doar reciproc. Aceasta este chintesenţa valorilor democratice atît de frecvent evocate, inclusiv în această sală.

Stimaţii mei colegi,

Concluzionînd din cele expuse, aş vrea să pun în evidenţă faptul că Parlamentul de legislatura a XVI-a a făcut foarte multe lucruri bune şi că, în cea mai mare parte, a fost în capacitate de a-şi onora angajamentele sale pe toate direcţiile care au fost anunţate priorităţi, plecînd de la luna martie 2005 încoace.

Stimaţi colegi,

În curînd, întreaga clasă politică moldovenească se va lansa în campania electorală şi este firesc, pentru că va fi un scrutin care, în cel mai direct mod, ne vizează pe noi toţi, dar, în primul rînd, acest scrutin vizează cetăţenii, pentru că va fi un eveniment de o importanţă deosebită pentru Republica Moldova, pentru destinul ţării. De aceea, în funcţie de echilibrul nostru în declaraţii, în funcţie de echilibrul nostru în acţiuni, în funcţie de bunele noastre intenţii se va contura şi încrederea cetăţenilor in aspiraţii la putere.

Vreau să vă rog să nu uităm că nu atît interesele personale trebuie să domine politicul, primatul absolut este deţinut de interesele alegătorilor, ale concetăţenilor noştri, de interesele societăţii şi statului propriu-zis.

În viitoarea legislatură nu toţi se vor regăsi în această sală. Însă şi pentru acei care vor reveni în Parlament şi pentru acei care nu vor reveni, solicitarea mea, chiar rugămintea, este următoarea: să încercăm să comunicăm în această campanie, să polemizăm, să luptăm, să concurăm, astfel încît să rămînă ulterior, la etapa postelectorală, loc pentru o sinceră bună ziua. Să rămînă loc pentru o sinceră strîngere de mînă. Şi este foarte important ca această luptă electorală să fie una corectă, echilibrată, fără încercări de a dezbina societatea, fără încercări de a instiga vrajba, pentru că, stimaţii mei colegi, după alegeri, vine timpul lucrului, timpul realizărilor promisiunilor şi, în aceste condiţii, în viziunea mea, rivalităţile electorale nu îşi mai găsesc locul şi, în mod automat, devin contraproductive.

Eu vreau să apreciez înalt activitatea actualei legislaturi, activitatea întregului corp de parlamentari şi să apreciez înalt dinamismul şi calitatea acestei activităţi de care aţi dat dovadă toţi dumneavoastră şi acei care sînt colegii mei în sală şi acei care nu sînt prezenţi astăzi în sală.

 Şi vreau, la fel, să menţionez că port tot respectul pentru parlamentarii cu care am avut posibilitatea şi marea onoare să lucrez împreună pentru toţi dumneavoastră.

Dorinţa mea, stimaţi colegi, una foarte sinceră, una foarte deschisă, este să păstrăm acest respect reciproc şi de acum încolo, indiferent de viziunile pe care le exprimăm şi de dimensiunea comunicării noastre ulterioare.

Dat fiind că sîntem nu doar la final de sesiune, sîntem şi în prag de sărbători de iarnă, aş vrea să vă felicit pe toţi colegii mei, să felicit invitaţii noştri, conducătorii importantelor instituţii statale, să felicit colegii noştri care reprezintă prezidiul Adunării Populare a Autonomiei Găgăuzia, să felicit şi colegii noştri care nu sînt prezenţi astăzi în această sală cu acest frumos prilej, cu prilejul sărbătorilor de iarnă.

Şi tuturor să le doresc multă sănătate, foarte multe şi frumoase realizări, frumoase performanţe, ca toţi împreună şi înainte de alegeri în campania electorală, şi la etapa postelectorală să dăm, întîi şi întîi de toate, dovadă de înţelepciune şi ca această înţelepciune să ne ghideze în toate acţiunile noastre.

Vă doresc tuturor un foarte frumos La mulţi, mulţi Ani! (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Aici, anunţ şedinţa Plenului Parlamentului, cît şi întreaga sesiune de toamnă – iarnă 2008 încheiată şi vă rog să onorăm Imnul şi Drapelul Republicii Moldova. (Se onorează Imnul şi Drapelul Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţii mei colegi,

Aici, se încheie partea oficială a şedinţei de astăzi, dar urmează şi un spectacol de Revelion. Înainte de a invita urătorii, hăitorii în sală (rumoare în sală) ... Vedeţi că am greşit, deci eram mult prea optimist cînd am zis că se pregăteşte o hăitură de către colegii noştri. Nu s-a întîmplat să fie.

Dar avem din momentul în care am constatat că partea formal oficială a şedinţei s-a încheiat cred că, cu permisiunea dumneavoastră, o să rog toţi invitaţii noştri, oaspeţii pentru a avea o optică mult mai favorabilă de vizionare a acestui spectacol aş vrea să îi invit să ia loc aici, în sală, ñâÿòîå ìåñòî ïóñòî íå áûâàåò.

Óâàæàåìûå êîëëåãè èç Ãàãàóçèè, ïðîøó âàñ ñþäà.

Stimaţi colegi,

Ia să vedeţi, chiar pe centru sînt. Eu vă rog mai repejor, fără ezitare, da, după preferinţele politice, cum, unde vrea. Atît timp cît colegii noştri se fac comozi în aceste fotolii, vreau totuşi să îmi exprim regretul că nu toţi dintre reprezentanţii corpului de deputaţi sînt prezenţi în cadrul acestei şedinţe, lucru care demonstrează încă o dată că e, de fapt, o perioadă fierbinte pe electorală şi înţelegem bine că aici este determinativul acestei situaţii.

Dar, pe lîngă faptul că plenul Parlamentului... această sală a fost şi rămîne a fi în continuare o sală pentru dezbateri politice fierbinţi, cred că nu trebuie să uităm că noi, ca deputaţi, ca parlamentari, sîntem personalităţi cu interese mult mai extinse decît doar interesele politice.

Ar trebui să mai dăm dovadă şi de un elementar simţ uman, de bunul simţ. Dar aceasta este să fie, stimaţi colegi. Eu cred că aceste lucruri nu trebuie să ne ştirbească din ambianţa de sărbătoare, din ambianţa de festivitate.

Şi acum, cînd toţi şi-au ocupat fotoliile, invităm artiştii.

 

 

(Urmează  urări de Anul Nou).

 

Şedinţa şi-a încheiat lucrările la ora 14.40.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova