DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – iunie 2008

Şedinţa din ziua de 27 iunie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a şedinţei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2002 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI din 23 noiembrie 2007 (art.1, 5, 18 ş.a.).

4. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2019 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea învăţămîntului – art. 10; Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar – art.1, 3, 7, 8, 10, 11, 13 ş.a.).

5. Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.753 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI din 23 noiembrie 2007 (art.1, 5, anexa nr.1 s.a.).

6. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1704 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (art.14, 15, 97 ş.a.).

7. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1688 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul fiscal – art.174¹; Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali – art.13, 26).

8. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1144 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne – art.18; Legea privind apărarea împotriva incendiilor –art.5, 7, 8 ş.a.).

9. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1503 pentru completarea unor acte legislative (Legea cadastrului bunurilor imobile – art.40⁵; Legea cu privire la notariat – 51¹ ş.a.).

10. Aprobarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor Parlamentului Republicii Moldova din 3 – 11 iulie 2008.

11. Raportul privind implementarea Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”. (Raportor – A. Stratan, veceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene).

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 93 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Vladimir Ţurcan, Valeriu Cosarciuc, Dumitru Godoroja, Vlad Cubreacov, Oleg Ţulea – în delegaţie; Adriana Chiriac, Ion Varta, Oleg Serebrian.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe şedinţa plenului Parlamentului, dezbaterile pe marginea subiectelor incluse în ordinea de zi, vreau să aduc la cunoştinţa dumneavoastră că în ziua de ieri, 26 iunie 2008, Budenstagul german de legislatura a XVI-a a dezbătut şi a adoptat o Moţiune intitulată: “A sprijini integrarea europeană a Republicii Moldova”.

Este o Moţiune care a fost adoptată cu marea majoritate a votului deputaţilor germani şi în partea decisivă a acestui document sînt incluse următoarele decizii. Budenstagul german cheamă Guvernul federal să intensifice dialogul politic cu Republica Moldova şi să intervină pentru un nou acord în locul celui de parteneriat şi cooperare care expiră în anul 2008 şi care să reflecte progresele înregistrate, precum şi necesităţile, aspiraţiile şi aşteptările Republicii Moldova, să intervină pentru eliberarea cît mai posibilă a mandatului pentru iniţierea negocierilor asupra noului acord, să pledeze consecvent pentru soluţionarea conflictului transnistrean, care să asigure suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, procesele democratice şi supremaţia legii pe teritoriul întregii ţări, să sprijine în continuare scopul misiunii Uniunea Europeană la hotarul moldo-ucrainean, întărind securitatea frontierei împotriva traficului ilicit de armament şi să solidarizeze suveranitatea Republicii Moldova asupra controlului frontierelor sale şi asupra comerţului exterior, să sprijine negocierile dintre Republica Moldova şi România privind încheierea tratatului de bază.

Concomitent, această Moţiune conţine mesaje de susţinere şi de încurajare a continuării şi aprofundării reformelor democratice, politice, economice şi sociale în ţara noastră în conformitate cu spiritul Planului bilateral de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană” şi în spiritul transformărilor şi reformelor europene pe calea realizărilor cărora se află Republica Moldova.

Este un document deosebit de important, ţinînd cont de rolul pe care îl joacă Germania în cadrul Uniunii Europene, această moţiune este un mesaj de susţinere şi de încurajare a Republicii Moldova pe calea sa de integrare europeană. Şi, în acest context, stimaţi colegi, întîi de toate aş fi vrut să vă felicit pe toţi dumneavoastră, comisiile respective, grupul de prietenie interparlamentar, deoarece această Moţiune este, inclusiv, rodul activităţii dumneavoastră, a Legislativului ţării.

Îmi aduc aminte de vizita şi discuţiile deosebit de fructuoase cu Preşedintele Budenstagului german, domnul Amert, în septembrie 2006, cît şi în cadrul vizitei delegaţiei parlamentare din Moldova în luna mai 2007. Să mulţumim cu toţii ambasadei noastre în Germania. Şi cu aplauzele dumneavoastră să îi mulţumim pe colegii noştri din Budenstagul Republicii Federale Germania pentru dezbaterea şi adoptarea acestui document politic de o importanţă deosebită pentru noi. (Aplauze.)

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din numele Comisiei propun pentru ordinea de zi de astăzi, într-o şedinţă închisă, să examinăm proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu privire la participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale postconflict cu caracter umanitar din Irak.

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Referitor la declaraţia pe care aţi făcut-o dumneavoastră. Într-adevăr, este o chestie foarte importantă. Noi am propune ca această Moţiune să fie plasată pe site-ul Parlamentului Republicii Moldova. Şi fac o precizare că această Moţiune a fost activ promovată şi de Grupul Social Democrat din Bundestag, partid cu care Partidul Democrat colaborează foarte activ. Domnul Ţopel, unul dintre fruntaşii Partidului Social Democrat, a fost săptămîna trecută la Chişinău, am discutat chiar această problemă. Şi ne bucurăm că partidele noastre, acei care colaborează cu grupurile parlamentare din Bundestag, au contribuit în mod hotărît la adoptarea acestei Moţiuni.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Această Moţiune, acest document poate fi şi a fost făcut public potrivit uzanţelor şi procedurilor din Bundestagul german doar după adoptarea acestuia. Astăzi dimineaţă mi-a fost înmînat textul acestei Moţiuni adoptate de către ambasadorul Republicii Federale Germania la Chişinău. Parlamentul este prima instituţie care a primit acest document, a obţinut acest document. Şi vreau să vă aduc, la fel, la cunoştinţă că pentru adoptarea acestei Moţiuni au votat parlamentarii din fracţiunile CDU, CSU, SPD, FDP şi Partidul Verzilor din Bundestagul german.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu sînt absolut convinsă că deputaţii germani cunosc situaţia din Republica Moldova, cunosc starea de lucruri gravă în privinţa încălcării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului. Din păcate, mesajele care vin din Republica Moldova sînt foarte fardate şi nu corespund realităţii. Oricum salutăm această încurajare din partea germanilor. Dar aveam o întrebare: nu cumva v-au încurajat germanii ca să puneţi monumente ale lui Lenin în fiecare raion ca să fie cît mai convingător mesajul proeuropean al comuniştilor din Republica Moldova?

În al doilea rînd, vroiam să spun despre propunerea legată de o şedinţă închisă.

Stimaţi colegi,

Am spus şi data trecută şi spun şi acum: transparenţa este leacul tuturor bolilor, inclusiv politice. Eu nu văd de ce am avea şedinţă închisă pentru a ascunde de ziarişti faptul că, de fapt, noi ar trebui să fim pe un mesaj care să ne aducă în sistemul de securitate euroatlantic şi să contribuim cu demnitate la coaliţia antiteroristă. Deci iarăşi promovaţi standardele duble, spuneţi una, faceţi alta.

Ceea ce spun europenii, stimaţi colegi, este doar o încurajare şi o temere ca nu cumva să rămînem în sfera de influenţă rusă, nu mai mult, şi nu aprecierea guvernării comuniste.

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

De fapt, ca şi în cazul raportărilor triumfaliste vizavi de implementarea Planului de acţiuni “Republica Molodva – Uniunea Europeană”, dumneavoastră şi astăzi aţi scos în evidenţă numai partea pozitivă a acestei Moţiuni şi, cu adevărat, urmează s-o salutăm. Însă în textul acestei Moţiuni sînt cuprinse anumite mesaje foarte clare, transmise guvernării de la Chişinău vizavi de derapajul constatat, derapaj antidemocratic în Republica Moldova.

Şi, în acest sens, eu cred că ar fi fost foarte corect să transmiteţi exact mesajul aşa cum este Moţiunea adoptată de Bundestagul german, pe care, eu vreau să vă spun, o să îl citim cu toţii şi presa are toată posibilitatea să şi îl traducă, să îl citească. Numai eu am vrut să atenţionez asupra aprecierilor pe care le dăm. Salutăm decizia dînşilor, însă trebuie să citim textul exact aşa cum este el şi să dăm aprecierea aşa cum este ea. Avem realizări, avem încurajări, însă avem şi mari probleme la capitolul...

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Documentul este public, poartă un caracter deschis, propunerea a fost una foarte bună: să fie plasat şi pe site, acest lucru va fi făcut. Eu am menţionat în cele spuse că în acest document sînt conţinute mesaje de încurajare în continuare a aprofundării reformelor în toate sferele vitale ale dezvoltării societăţii, păstrînd acest echilibru de conţinut.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Da, desigur, mă alătur şi eu la felicitările în legătură cu decizia Bundestagului german vizavi de Republica Moldova, salutăm şi ne felicităm reciproc. Fiindcă, într-adevăr, aceasta este o susţinere foarte bună şi, posibil, Parlamentul Republicii Moldova va lua exemplu cum se discută moţiunile în parlamentele statelor europene şi va reveni la Moţiunea “Genocidul comunist contra ţăranilor moldoveni”.

În al doilea rînd, la ordinea de zi, aşa cum doresc colegii mei iubiţi din Fracţiunea majoritară, rog, domnule Preşedinte, să mă înscrieţi la luare de cuvînt asupra raportului privind implementarea Planului de acţiuni “Republica Moldova-Uniunea Europeană”.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimaţi colegi,

Eu nu ştiu ce Comisie are tovarăşul Stoicov în buzunar şi, în numele acesteia, îşi permite să iasă astăzi la microfon şi să propună să examinăm ceva încă şi în şedinţă închisă. Noi absolut deloc nu am pomenit despre această întrebare la Comisie. Iată, şi alţi colegi tot aceasta o spun.

Domnul Marian Lupu:

Doamnă Cuşnir,

Eu înţeleg, nu vă supăraţi, comisiile nici nu pot propune. Dacă vă uitaţi cu multă atenţie la articolele 98 sau 99 din Regulament este clar spus că asemenea propuneri pot fi făcute de preşedintele şedinţei, de o fracţiune parlamentară sau de un grup de cel puţin de 5 deputaţi. Domnul Stoicov, în această situaţie, a făcut această propunere în numele Fracţiunii.

Doamna Valentina Cuşnir:

În numele Comisiei, eu nu degeaba am ieşit.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Precizaţi, vă rog, ca să fie limpede situaţia.

Doamna Valentina Cuşnir:

Ce să precizeze, dacă toată lumea a auzit şi deodată ne-am revoltat.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Preşedinte,

Noi la Comisie am examinat, eu am vrut să menţionez că Comisia e gata să raporteze, dar iniţiativa, e corect, e din numele Fracţiunii.

Doamna Valentina Cuşnir:

Tovarăşule Stoicov,

Cît o să minţiţi aici, în Parlament? Nici un cuvînt nu s-a vorbit despre aceasta în Comisie.

Domnul Marian Lupu:

Continuăm.

Stimaţi colegi,

Situaţia îmi este clară fără... Deci Fracţiunea a propus caracterul închis şi includerea acestui subiect pe ordinea de zi. Voi supune votului acest lucru.

Continuăm.

Doamna Valentina Cuşnir:

Comisia nu are nimic.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Preşedinte,

Rog să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt la proiectul nr.2002 sau la punctul 6 din ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

În două rînduri, am atras atenţia asupra unei situaţii incorecte, din punctul meu de vedere, adresăm interpelări, de exemplu, domnul Procuror General Valeriu Gurbulea, şi primim răspuns nu pe numele nostru, dar primim răspunsuri adresate doamnei Maria Postoico. Ieri, am primit un răspuns similar, azi-dimineaţă, din nou primesc un astfel de răspuns. Spun pentru a treia oară că nu am împuternicit-o pe doamna Postoico să recepţioneze răspunsuri la interpelările pe care le adresez unei structuri ale statului. Unu.

Doi. Nu accept ca răspunsurile care vin pe numele deputatului Bujor să fie cenzurate. Avem suficientă cenzură în ţară şi nu accept cenzura în Parlament. Iată de ce, pornind de la faptul că nici nu am adresat această interpelare, eu o restitui şi găsiţi autorul acestei interpelări şi înmînaţi-i dumnealui răspunsul.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Să procedăm în felul următor. Conform normelor... Linişte, nu vă precipitaţi atît de repede. Conform procedurilor, şi ele, într-adevăr, sînt tehnice, un vicepreşedinte, în cazul dat este doamna Postoico, are atribuţiile, selectîndu-se din stenogramă toate interpelările, întrebările adresate în cadrul Orei Guvernului, este vicepreşedintele care semnează tehnic scrisoarea de transmitere a acestora către instituţiile vizate şi Secretariatul pregăteşte toate lucrurile acestea.

Acum ca răspunsuri, iată aici avem o problemă, într-adevăr, trebuie să fie adresate autorilor concreţi.

Domnule Bujor,

Vreau să vă zic că nu este o situaţie care vizează doar întrebările sau interpelările, o să vă aduc un exemplu. De mai multe ori, pe masa mea, a Preşedintelui Parlamentului, vine corespondenţa secretă şi e straniu, căci sînt lucruri care nu îmi sînt adresate mie, dar ca instituţie, pentru care această scrisoare este transmisă, nu este specificat domnul cutare sau doamna cutare, este scris: “Parlamentul Republicii Moldova.”

Din momentul în care vine această adresare generală, în mod evident, toate aceste scrisori vin pe masa Preşedintelui. Deci noi o să vorbim cu Secretariatul ca, în această situaţie, în pofida normelor tehnice, se face o scrisoare de acompaniere şi se duce la instituţiile vizate, răspunsurile înapoi să vină concret adresate autorului întrebării sau interpelării. Lucrul acesta Secretariatul îl va asigura.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Eu vă mulţumesc.

Fiecare dintre noi, cînd expediem un demers, o interpelare, această interpelare o anexăm la scrisoarea adresată instituţiei respective, procedura este arhicunoscută, de aceea eu nu consider că acest lucru se produce întîmplător. De aceea, vă rog foarte respectuos, nu ştiu dacă pe ceilalţi deputaţi îi aranjează această situaţie, eu nu accept acest mod de activitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Problema se rezolvă foarte uşor şi noi o rezolvăm.

Microfonul nr.2.

Doamna Elena Bodnarenco:

Rog să fiu înscrisă pentru luare de cuvînt la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Astea au fost intervenţiile.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Preşedinte,

Totuşi nr.4203, ceea ce a propus domnul Stoicov, noi revenim şi cred că joia viitoare o să fie introdus în ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu:

Deci Fracţiunea îşi retrage pentru ziua de astăzi această propunere?

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi. Fiind plini de forţă, vom începe cu proiectul de Lege nr.2002 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008.

Prezintă Guvernul.

Doamnă ministru al finanţelor,

Vă rog.

Doamna Mariana Durleşteanu – ministru al finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de Lege propus atenţiei dumneavoastră este rezultatul evaluării bugetului de stat în contextul evoluţiilor executări acestuia în primele 5 luni, precum şi a necesităţii asigurării consistenţei politice bugetar-fiscale cu politica monetară.

Presiunile inflaţioniste în perioada ianuarie–mai a anului curent s-au dovedit a fi mai puternice decît s-a preconizat, deşi aceasta, parţial, este inflaţia importantă şi reflectă creşterea preţurilor în regiune, politica bugetar-fiscală va rămîne şi în continuare îndreptată spre susţinerea eforturilor comune, de slăbire a efectelor inflaţioniste şi de a restabili tendinţa de reducere a acesteia.

Conform estimărilor scontate ale bugetului public naţional pe anul 2008, se propune o poziţie fiscală mai austeră şi mai prudentă şi anume: reducerea deficitului bugetar de la 0,5 în PIB la un buget fără deficit. Conform rezultatelor operative ale executării bugetului de stat, partea de venituri ale acestuia în perioada ianuarie–mai a anului curent s-a realizat la nivel de 109,3 la sută faţă de prevederile din perioada gestionară.

Totodată, estimările executării scontate pe an, ţinînd cont de evoluţia încasărilor pe tipurile de venituri, prognoze şi eventualele riscuri de încetinire a încasărilor denotă posibilităţi de îndeplinire a veniturilor anuale la nivel de 102,3 la sută sau cu 340,6 milioane de lei mai mult decît acele aprobate în bugetul iniţial.

Pentru a avea un impact inflaţionist minimal, veniturile care urmează să fie încasate suplimentar se propun a fi îndreptate la acoperirea unor programe prioritar cu caracter investiţional şi mai puţin orientate spre consum. Pornind de la cele expuse mai sus, veniturile şi cheltuielile bugetului de stat se propun respectiv cu o majorare de 340,6 milioane de lei şi 216,6 milioane de lei la cheltuieli mai mult faţă de cele aprobate, iar deficitul – cu o reducere de 124 milioane de lei.

Este important să menţionez că aceste modificări se referă la componenţa de bază şi la proiectele finanţate din sursele externe ale bugetului de stat. Cheltuielile pentru investiţii capitale în construcţie se majorează cu 131,3 milioane de lei, dintre care prin intermediul autorităţilor publice centrale – 85,3 milioane de lei, prin intermediul autorităţilor publice locale – 46 milioane de lei.

În scopul dezvoltării infrastructurii Portului “Giurgiuleşti” se propune a aloca 31 milioane de lei în formă de investire în capitalul social al întreprinderilor: Întreprinderea de Stat “Moldelectrica” – 16 milioane de lei în vederea construcţiei liniei electrice Reni–Vulcăneşti, Reni–Giurgiuleşti. Şi în calitate de capital social a portului fluvial Ungheni – 15 milioane de lei în vederea construcţiei portului de pasageri.

Pentru reparaţii capitale s-au repartizat suplimentar 51,8 milioane de lei, dintre care pentru obiectivele autorităţilor publice centrale – 16,4 milioane de lei, iar pentru obiectivele autorităţilor publice locale – 35,4 milioane de lei. Astfel, autorităţile publice locale vor beneficia de transferuri cu destinaţie specială suplimentar în sumă de circa 81,4 milioane de lei, dintre care pentru Programul-pilot de consolidare a bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare din raioanele Glodeni, Călăraşi, Ceadîr-Lunga – 20 milioane de lei.

În rest, mijloacele în cauză fiind destinate pentru construcţia unor gazoducte, în special pentru cele care se finalizează sau urmează să se finalizeze, apeducte, pentru reparaţia capitală a obiectivelor de menire social-culturală, conectarea la reţeaua de gaze şi instalarea sistemelor de încălzire în unele instituţii preşcolare şi şcolare, în scopul pregătirii către noul an de învăţămînt.

În scopul susţinerii sociale a familiilor tinere, în cadrul “Anului Tineretului”, şi anume acordarea compensaţiilor unice pentru procurarea sau construcţia locuinţei şi compensaţiei lunare pentru chiria spaţiului se prevăd 15 milioane de lei.

Instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate vor beneficia de alocaţii suplimentare în sumă de 10 milioane de lei pentru întreţinerea căminelor studenţeşti.

Pentru acoperirea unor costuri legate de pregătirea către jocurile olimpice ce se vor aloca 1,5 milioane de lei, iar pentru organizarea şi participarea la jocurile sportive internaţionale s-au inclus 3 milioane de lei. Majorarea cuantumului pensiei minime pentru limită de vîrstă pentru militari de la 18 la 135 de lei, legea recent aprobată de către dumneavoastră a influenţat şi aceasta la majorarea cheltuielilor pentru ministerele de forţă cu suma de 50,1 milioane de lei.

Pentru suplimentarea fondului de rezervă se propune să fie incluse 14 milioane de lei în scopul acoperii măsurilor cu caracter imprevizibil şi inevitabil, dar, în special, pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de preşedenţiile pe care le are Republica Moldova în cadrul iniţiativei central-europene, cooperării sud-est europene, deci şi al altor procese la care ne-am angajat.

De asemenea, s-au propus modificări pentru asigurarea unor programe de protecţie socială a păturilor vulnerabile, securităţii statului, controlul administrativ-teritorial şi situaţii excepţionale. La componenta proiecte finanţate din surse externe, cheltuielile se vor reduce cu 155,9 milioane de lei, ca rezultat al ajustării cursului de schimb şi a planurilor de implementare a proiectelor. Unele dintre proiecte sînt în derulare mai încetinită sau chiar vor fi în curînd suspendate.

Aşadar, ca rezultat al unor modificări, se propune reducerea deficitului bugetului de stat cu 124 de milioane de lei şi, în acest caz va constitui 99,7 milioane de lei. Acest deficit urmează a fi acoperit din următoarele surse: împrumuturi pentru susţinerea bugetului şi implementarea proiectelor investiţionale de la donatorii externi cu o sumă de 649,2 milioane de lei; mijloace din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public – 200 de milioane de lei. Onorarea obligaţiunilor faţă de creditori va fi în următoarea structură: rambursarea împrumuturilor către Banca Naţională – 118,8 milioane de lei, rambursarea împrumuturilor creditorilor externi 422 milioane de lei.

Se propune ca diferenţa în sumă de 208,7 milioane pînă la stabilirea nivelului inflaţiei se va menţine în solduri pe conturile bugetului de stat şi sperăm că aceasta va tempera inflaţia, deci înspre toamnă. Totodată, reieşind din politica monetară, am în vedere menţinerea, după cum am menţionat anterior, a stabilităţii macroeconomice, mijloacele de vînzare a valorilor mobiliare, în special hîrtiile de valoare de stat, vor fi utilizate doar pentru răscumpărarea acestora emise anterior. Astfel, veniturile din vînzarea hîrtiilor de valoare de stat iniţial preconizate în sumă de 150 milioane de lei se propune a fi exclusă acum.

În final, planificăm exerciţiul bugetar pentru a fi finalizat în felul următor: la venituri – 14 miliarde 998,6 milioane de lei, la cheltuieli – 15 miliarde 098,3 milioane de lei, deficitul – 99,7 milioane de lei. Iar bugetul public naţional să fie balanţat la zero, ceea ce înseamnă fără deficit. În contextul celor menţionate, rog să susţineţi acest proiect de lege şi sînt gata să răspund la întrebările dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu:

Doamnă ministru,

Eu vă mulţumesc pentru prezentarea raportului pe marginea proiectului nr.2002.

Stimaţi colegi,

Întrebări, în eventualitatea existenţei acestora?

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă ministru,

Vreau să vă adresez o întrebare ce ţine de domeniul sănătăţii, pentru că fondurile asigurărilor obligatorii de sănătate este parte componentă a bugetului de stat. Şi vreau să vă întreb: în cazul în care statul datorează instituţiilor medico-sanitare publice, care tratează maladii social-condiţionate, conform datelor Ministerului Sănătăţii pentru prima jumătate a anului se datorează 28 milioane de lei. Pe cînd Compania Naţională de Asigurări în Medicină are actualmente la sold 500 milioane de lei, dintre care 280 la depozit. Vreau să vă întreb ca pe un conducător al instituţiei, autorităţii centrale responsabile de politica fiscală, de cheltuielile financiare: în cazul în care noi adoptăm aici în tot anul aceste fonduri prin Legea fondurilor asigurărilor de asistenţă obligatorii medicală, veniturile, cheltuielile şi în fiecare an, din 2004, de cînd se implementează această reformă, rămîn bani necheltuiţi, care se trec din an în an.

Nu consideraţi că este un lucru care iese din toate limitele bunului simţ atunci cînd economisim pe seama cetăţenilor, pe seama populaţiei şi aceste instituţii medicale suferă din cauza nefinanţării cuvenite. Adică, cum să facem ca să deblocăm această situaţie?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Da, mulţumesc, pentru întrebare. Deci, într-adevăr, aveţi dreptate că fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală dispune acum de 300 milioane la cont la depozit şi încasările lor sînt coerente şi au de gînd... De fapt, noi am avut discuţia aceasta că încă 100 o să le mai pună la depozit. Deci noi sîntem în discuţii cu dumnealor, pentru că aceste 100 de milioane să nu fie plasate la depozit, dar să fie pentru acele categorii care nu beneficiază la ziua de astăzi.

La fel, considerăm că durabilitatea acestui fond trebuie să fie păstrată. De aceea, chiar dacă noi acum am venit cu rectificarea bugetului de stat, deci nu se atinge fondul respectiv, noi planificăm că ei vor finaliza exerciţiul bugetar cu excedent care li se va asigura pe viitor, inclusiv pentru categoriile pe care le-aţi menţionat dumneavoastră.

Doamna Valentina Stratan:

Şi încă o întrebare: cînd va fi deblocată situaţia cu instituţiile medicale, pentru că sînt promisiuni din februarie.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Eu sînt de acord că aceste discuţii sînt extinse deja. Dar noi sperăm că în curînd le vom soluţiona, inclusiv prin faptul că vom apela iarăşi la dumneavoastră, ca să vedem cu acele 100 de milioane.

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Completarea Legii cu articolul 17¹ prevede autorizarea pentru realizarea unor proiecte, unor programe de investiţii de importanţă majoră din contul volumelor suplimentare de mijloace provenite din privatizarea şi vînzarea bunurilor proprietăţii de stat. Ce putem să înţelegem prin aceasta şi care sînt proiectele preconizate spre a fi finanţate.

Mai ales că şi aici, în modificările propuse astăzi de dumneavoastră, sînt foarte multe sume alocate, care n-au trecut prin Parlament, după cum prevede legea, dar, mai întîi, au fost repartizate conform hotărîrii de Guvern şi dumneavoastră acum propuneţi legalizarea acestor sume. Nu încercaţi dumneavoastră, prin acestă prevedere, să luaţi împuterniciri, ca, fără Parlament, să puteţi toţi banii pe care dumneavoastră îi preconizaţi pentru proiect, care vor apărea pe următorii zece ani de zile, să îi folosiţi aşa cum consideră Guvernul, în afară de...

Doamna Mariana Durleşteanu:

Eu vă mulţumesc pentru întrebare, stimate domnule deputat. proiectul respectiv are un caracter, într-adevăr...

Domnul Marian Lupu:

Deconectaţi vă rog, telefoanele mobile. Eu am făcut o recomandaţie cîndva, demult. Să nu mai repet cu vibraţia.

Doamna Mariana Durleşteanu:

...Este orientată spre proiecte investiţionale pentru că scopul nostru este de a tempera inflaţia, după cum am spus. Şi atunci noi considerăm că orice încasare suplimentară de la privatizare să nu fie utilizată la consumul curent, ceea ce se întîmplă cu remitenţele astăzi, dar la proiectele investiţionale, care au caracter ce ţine de reabilitarea drumurilor, de aprovizionarea cu apă, deci care sînt necesare din punct de vedere social. Şi sînt, de ce nu, şi în contextul parteneriatelor pe care le avem cu alţi creditori externi.

Cît priveşte abilitarea Guvernului, dacă înţeleg, privind utilizarea acestor mijloace. La momentul actual, noi considerăm ca doar scopul să fie, ca ele să fie strict la investiţii. Iar, ulterior, oricum noi sîntem în discuţii cu Fondul Monetar pentru crearea unui fond de dezvoltare şi investiţii în curînd, care va fi strict direcţionat pentru astfel de proiecte. Dar surse o să fie din privatizare şi să nu fie la consum.

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamnă ministru,

Noi sîntem absolut de acord cu dumneavoastră, dar cum, nu aveţi încredere în Parlament în cazul de faţă? Legea prevede ca toate alocările ce ţin de schimbări în finanţarea din buget să fie întărite de Parlament. În cazul de faţă noi cam... se preconizează în jurul la 1 miliard de lei, după toată informaţia care apare în presă. Numai “Moldtelecom”-ul se preconizează să fie vîndut cu 1 miliard de lei. Atunci totuşi care sînt aceste proiecte investiţionale atît de majore, pe care noi trebuie să le finanţăm din sursele date? Poate nominalizaţi ceva?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Şi după cum am menţionat, în primul rînd, reabilitarea drumurilor, se face acum în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca pentru investiţii, deci Banca Mondială. Aceste drumuri sînt doar porţiuni. Noi dorim ca să facem şi legătură între drumurile locale şi cele naţionale, pentru că orice dezvoltare regională noi poate o dorim, dar fără infrastructura respectivă nu va fi. Acesta este caracterul şi destinaţia respectivă, dar nicidecum pentru ca majorările de salarii să fie din sursele de la privatizare.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, pentru lectura a doua eu totuşi aş propune ca lista cu proiectele investiţionale să fie aprobată de Parlament ca un amendament. Şi a doua întrebare ce ţine de articolul 18. E foarte bine că noi totuşi am revenit la subvenţionarea sectorului agrar, dar, doamnă ministru, noi vorbim aici deespre subvenţionare, vorbim despre produsele care vor fi subvenţionate, dar nu vorbim de sumă absolut. Nu vorbim nici despre suma pe care o avem astăzi ca datorie pe anul 2007. Şi nu vorbim nici despre suma pe care o avem astăzi ca datorie pe anul 2007 şi nu vorbim nici despre suma care se preconizează a fi alocată spre subvenţionare pentru 2008. Este o intenţie bună, dar unde sînt cifrele?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Da, eu vă mulţumesc.

Este dificil de a estima cifrele la ziua de astăzi, pentru că deci aceşti producători sau importatori de fertilizanţi nu dispun exact de volumele care vor fi necesare. Cît priveşte datoriile din anul 2007, unii dintre ei le-au închis din alocaţiile din 2008. Deci aceasta doresc să menţionez: unele datorii deja sînt eliminate. Noi nu am specificat cifra pentru că nu putem să o estimăm exact. Eu cred că absolut nici aceiaşi producători, nici beneficiari, ori cîte investiţii vor face pînă la finele anului, nu este posibilă. De aceea, va fi doar lăsată, introdusă anume ca să fie această flexibilitate: atît cît prezintă în Trezorerie, atît se finanţează. Dacă să ne legăm de cifre, atunci nu o să putem... iarăşi o să ajungem la situaţia din ziua de astăzi, cînd nu putem să îi finanţăm.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine şi noi atunci venim la finele anului 2008 cu rectificări, unde concretizăm sumele, eu aşa înţeleg.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci ele la ziua de astăzi ... noi vom examina ritmmurile inflaţiei şi inclusiv la concretizarea tuturor întrebărilor pe care le-aţi pus dumneavoastră şi cu sumele.

Domnul Alexandru Oleinic:

Vedeţi că dumneavoastră şi aici luaţi nişte decizii de a subvenţiona peste limitele aprobate. Mai bine zis, Guvernul va subvenţiona şi în continuare suma care va dori, ori, cel mai bine, pe care o va avea.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Dacă îmi permiteţi. Acum, de exemplu, pentru fertilizanţi restituirea a fost 50 de milioane. Dar cererile sînt mult mai mari. Stau în Trezorerie. Noi nu putem să îi finanţăm, pentru că nu avem articolul respectiv. Acest articol ne dezleagă mîinile ca să finanţăm coerent pe măsura prezentării în Trezorerie.

Domnul Alexandru Oleinic:

Vedeţi cum? Noi totuşi acum, recent, am avut o iniţiativă legislativă, care va fi prezentată astăzi cu alocările de 300 de milioane din subvenţionare. Ori noi stipulăm concret care sînt direcţiile de subvenţionare. În cazul de faţă, noi iarăşi, luînd în consideraţie situaţia pe care am avut-o anul trecut cu 424 de milioane subvenţionare, anul acesta cu 275, mai bine zis cu 150 şi ceva de milioane mai puţin ne pune în gardă. Noi cu dumneavoastră, pînă la urmă, putem să ajungem la 100 de milioane de subvenţionare pentru agricultură, ce este o situaţie foarte...

Doamna Mariana Durleşteanu:

Dacă îmi permiteţi, deci cred că ar trebui să examinăm în comun cu dumneavoastră politicile privind subvenţionarea în agricultură, pentru că acum valoarea adăugată a agriculturii în produsul intern brut este 3%. Noi cheltuim pentru subvenţionare 5,4%.

Doamna Alexandru Oleinic:

Comparativ cu alte ţări sînt nimic.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci, nu dar vă spun că noi trebuie să luăm costul eficienţei. aceasta aş vrea să vedem.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, dar...

Domnul Marian Lupu:

Nu, dacă sînt expuneri de poziţii, vă înscrieţi la luări de cuvînt. Fiindcă s-a pornit discuţia între dumneavoastră. Nu sînt nici...

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Cu toată stima faţă de dumneavoastră, noi discutăm în primă lectură. Putem să avem întrebări, putem să primim răspunsuri.

Domnul Marian Lupu:

Păi, stimaţii mei colegi,

Eu doar ofer spaţiu şi vă zic: înscrieţi-vă la luare de cuvînt. Vă încurajez să o faceţi şi voi nu vreţi.

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Şi pentru încurajare vă rog să mă înscrieţi la luare de cuvînt pe marginea acestui subiect.

Domnul Marian Lupu:

Luaţi exemplu, vă rog.

Domnul Vladimir Filat:

Doamnă ministru,

Două întrebări scurte, de altfel. Cînd discutăm proiectul bugetului aici, în Parlament, practic, exponenţii partidelor de opoziţie atenţionează asupra faptului că bugetele prezentate de Guvern au mari rezerve la capitolul venituri. Şi că aceste rezerve sînt intenţionat plasate în proiectul bugetului, ca, ulterior, Guvernul să opereze în afara Parlamentului la capitolul “cheltuieli” proiecte ş.a.m.d., după care să vină, prin procedura legală, de altfel, rectificarea bugetului, ca să legalizeze sau să legifereze aceste acţiuni.

Însă dincolo de prognoze. De fapt, legat de prognoze. Spuneţi, vă rog frumos, uitaţi-vă, dumneavoastră argumentaţi rectificarea bugetului prezentat şi aduceţi cifre 5 luni în cadrul executării bugetului aveţi supraîncasări de 9%. Totodată, estimaţi pentru final de an bugetar 2,3 la sută. Spuneţi vă rog frumos: care este baza acestui calcul, deoarece, într-o analiză simplă, vedem de unde vin aceste supravenituri. Se datorează, în mare parte, creşterilor la preţuri, sînt veniturile la vamă ş.a.m.d. Deci din contul creşterii preţurilor vin aceste supravenituri, aveţi cumva informaţii sau analiza pînă la sfîrşitul anului aceste preţuri vor scădea, vor diminua supraîncasările de la 9 la sută perioada respectivă la 2 – 3 la sută pe final de an bugetar.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc pentru întrebare.

Într-adevăr, dinamica demonstrează că noi venim cu rectificarea de majorare a părţii de venituri care datorită, în principiu, pentru primele 5 luni, supraîncasările la impozitul la venit din anul trecut. Totodată, în pactul cota zero la impozitul pe venit demonstrează acum că creşte productivitatea şi creşte volumul de vînzări pe interior, necătînd la importurile care se fac acum.

Reiese că TVA pe interior tot se majorează. Însă sînt rezerve în ceea ce ţine de accizele la petrol. Şi dumneavoastră toţi cunoaşteţi creşterea preţurilor pe pieţele globale şi aici avem deci temeri şi riscurile sînt, în special, că ritmurile acestor încasări vor fi mai reduse. De aceea, la ziua de astăzi noi avem această executare de 109 la sută, dar riscurile noi dorim să le eliminăm din considerentele că estimăm că unele tipuri de venituri nu vor fi încasate.

Domnul Vladimir Filat:

Bine, ca să nu intrăm în polemică, stimată doamnă ministru, cu siguranţă vom avea posibilitatea să discutăm cînd veţi veni cu rectificarea pentru final de an şi atunci vom vedea care este baza prognozelor făcute de minister şi de Guvern în general. Şi încă o întrebare, stimată doamnă ministru, vizavi de discuţiile permanente, de fapt, pe care le avem în Republica Moldova la capitolul “remitenţe”.

Guvernul a făcut o evaluare, un calcul la capitolul “calitatea acestor remitenţe”. Cunoaştem cu toţii că o mare parte din banii veniţi din exterior nu provin direct din salariile pe care le cîştigă concetăţenii noştri. De fapt, reprezintă credite luate din sistemul bancar extern şi plasat ulterior în sistemul bancar din Republica Moldova, care, de altfel, dacă e să facem o analiză sumară, eu nu ştiu exact care este ponderea, dar dacă este să mergem pe această cale, atunci vedem că, de fapt, aceşti bani ieftini, preluaţi din exterior, plasaţi ulterior în sistemul bancar moldovenesc, absorb toată acea plusvaloare care, de fapt, a condus la situaţia în care, din cîte cunosc eu, 5 bănci comerciale deja nu mai acordă credite agenţilor economici, iar sistemul bancar în general de fapt nu mai acordă credite persoanelor fizice. Dacă există o asemenea analiză şi...

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Dacă îmi permiteţi, să divizăm problema în două, deci remitenţele separat şi creditarea separat, dacă nu vă supăraţi.

Domnul Vladimir Filat:

Cum doriţi.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci, în primul rînd, ce ţine de remitenţe, toţi noi cunoaştem că acestea sînt fluxurile de la cetăţenii noştri de peste hotare şi aceste fluxuri, spre regret, se consumă. Deci, se consumă curent şi inclusiv ceea ce se întîmplă pe piaţa imobiliară, deci tot este generat de aceste remitenţe. Acuma Guvernul, deci noi lucrăm pentru încurajare, ca aceşti beneficiari de... sau acei care transmit remitenţele să le investească, deci să vină cu cota sa în proiectele investiţionale. Pot să vă spun, din fosta mea experienţă cu Marea Britanie, că noi am elaborat astfel de proiecte, însă ele nu au fost durabile, din cauză că cetăţeanul începe o afacere şi după aceea se lasă de ea. Deci iarăşi revenim la aceea că să îi încurajăm să îşi creeze afaceri proprii.

Domnul Vladimir Filat:

Doamnă ministru,

Eu cunosc aceasta. Întrebam dacă cumva aveţi o analiză vizavi de structura acestor remitenţe. Spuneam că există o situaţie foarte clară în cazul în care sînt luate credite în exterior, spre exemplu.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Aceste credite este capital fix. Deci, investiţi în capital fix.

Domnul Vladimir Filat:

După care aceşti bani vin în Republica Moldova, sînt plasaţi în depozite bancare. Diferenţa este evidentă: 6%, spre exemplu, în Italia şi 2,12% în Moldova sau şi mai mult. Este evidentă diferenţa. Întrebam dacă aveţi cumva o analiză sau dacă aveţi în vedere să faceţi o asemenea analiză, căci este una care, pînă la urmă, este foarte periculoasă.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci noi nu deţinem intrările de capital. Aceasta, desigur, se poate de făcut, de văzut în balanţa de plăţi a Băncii Naţionale. Dar vă spun că şi în Occident ratele s-au ridicat, pentru că la ei este aceeaşi problemă cu inflaţia.

Domnul Vladimir Filat:

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Ţăranu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă ministru,

În Parlamentul Angliei există o expresie, eu o cunosc din cărţi, dumneavoastră se prea poate chiar să o fi auzit în incinta acestui Parlament. Deci există o expresie, care spune cam în felul următor, îndeosebi aceasta se referă la Legea bugetului, atunci cînd vine Guvernul în Parlament să prezinte vreo lege, se spune că au venit profesioniştii să stea de vorbă cu neprofesioniştii.

Eu vă spun acest lucru din simplul motiv că viteza mitraliere în expunerea textului raportului nu este cea mai benefică pentru un asemenea auditoriu cum este Parlamentul. Ar trebui mai rar, noi şi aşa nu prea ascultăm chestiile privind bugetul, da atunci...

Doamna Mariana Durleşteanu:

Am încercat să nu vă plictisesc.

Domnul Anatol Ţăranu:

Nu am vrut să concretizez, dar îi mulţumesc doamnei Pavlicenco pentru această concretizare. Da, bine. Se spune că persoana care vorbeşte repede şi gîndeşte repede, eu cred că e cazul dumneavoastră.

Doamnă ministru,

Spuneţi-mi, adăugaţi la fondul de rezervă al Guvernului 14 milioane de lei. În jumătate de an fondul de rezervă s-a epuizat.

Ce e cu această planificare a bugetului, au fost acolo 50 şi ceva de milioane, în jumătate de an au plecat. Presa democratică abundă de informaţii despre încălcările care s-au făcut la capitolul “fondul de rezervă”. Ministerul Finanţelor este instituţia responsabilă în Republica Moldova pentru executarea Legii bugetului. Dacă au existat încălcări, înseamnă că a fost încălcată legea.

Spuneţi-mi, au existat cazuri cînd fondul sau banii din fondul de rezervă nu au fost utilizaţi în conformitate cu legislaţia? Şi dacă da, poate îmi spuneţi care au fost aceste cazuri. Şi, spuneţi-mi, cine a păpat cu preponderenţă fondul de rezervă al Guvernului într-o jumătate de an, care dintre instituţii?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Da, eu vă mulţumesc mult.

Într-adevăr, fondul de rezervă a fost utilizat. Deci noi avem toată dinamica privind cheltuielile efectuate şi vi le prezentăm la dispoziţia dumneavoastră.

Domnul Anatol Ţăranu:

Vă mulţumesc.

Dar totuşi poate mai este şi presa aici, pînă cînd o să primească ei de la mine.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Ele sînt ...foarte mari, da aceia şi-s cu sume mai mici, şi...

Domnul Anatol Ţăranu:

Cine a cheltuit cel mai mult de acolo?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Urmează să le selectez, oricum. Deci sînt mai multe evenimente ce ţin de reuniuni, deci chiar şi Reuniunea Comitetului Parlamentar al iniţiativei central-europene. Deci cheltuielile ce ţin de parteneriatele noastre pe care le avem cu participarea noastră la diferite summite, inclusiv autorităţile publice locale în cazuri de necesităţi.

Domnul Anatol Ţăranu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Vă rog respectuos să îmi transmiteţi acest document.

Vă mulţumesc mult.

Apropo, ... puteţi să vă adresaţi, o să vă difuzez acest document.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Mult stimată doamnă,

Sînt bucuroasă să vă văd aici în Parlament, şi, specific doamnelor, să vorbim ca mitralierele uneori. Dar vreau să vă întreb, în primul rînd, de ce aţi venit cu un proiect de lege pe data de 9 iunie, ca pe data de 13 să veniţi cu un alt proiect care îl înlocuieşte pe celălalt?

Aş vrea să ne spuneţi ce s-a întîmplat de s-a cheltuit, cel puţin, atîta hîrtie atunci cînd raportul Curţii de Conturi, conducerea Parlamentului a hotărît să ni-l pună pe site, să facă economie, cred, pentru acest proiect. Care este diferenţa dintre aceste două?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc, stimată deputată.

Într-adevăr, proiectul a fost retras şi după aceea înaintat. Modificările esenţiale care au fost s-au luat de la fondul de dezvoltare regională 20 de milioane şi s-au repartizat conform priorităţilor ce ţin de finalizarea unor gazoducte şi reparaţiile unor şcoli care necesită să fie pregătite pentru anul şcolar.

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi atunci de ce trebuie numaidecît de venit cu alt proiect, ce, nu se putea...

Doamna Mariana Durleşteanu:

Pentru că am dorit să respectăm procedura legală. Altfel, modificarea anexei ar fi generat probleme privind respectarea procedurii.

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi a doua întrebare. Vreau să vă întreb: vine Guvernul foarte obraznic după ce, printr-o hotărîre de Guvern din aprilie, a repartizat către Portul “Giurgiuleşti” o sumă foarte impunătoare din banii bugetari şi acum peste 3 sau 4 luni vine Guvernul în Parlament ca Parlamentul să voteze acest pas al Guvernului şi nu este prima obrăznicie.

De ce îşi permite Guvernul să încalce atît de flagrant legea, să împartă banii cum doreşte şi acum să folosească Parlamentul ca un instrument de buzunar să legifereze ceea ce a făcut Guvernul deja în urmă şi dacă mai sînt în acest proiect, dar eu văd că mai sînt. Şi dacă sînt şi acei 65 de milioane de lei promişi de Preşedintele ţării către “Teleradio-Moldova” şi alţi bani de felul acesta, care să împart în stînga şi în dreapta, iar Parlamentul după aceasta trebuie să îi voteze.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc.

Aceasta a şi fost întrebarea.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Vă mulţumesc.

Ceea ce ţine de Terminalul “Giurgiuleşti”, această acţiune a fost făcută pentru ca să ne onorăm angajamentele în cadrul proiectului investiţional pe care îl avem cu investitorii olandezi.

Şi strategia privind construcţia portului de pasageri a fost o sarcină urgentă a Guvernului pentru că acest port urmează să fie lansat la 15 iulie. Din considerentele paralel mergeam cu negocierile cu Fondul Monetar în special ce ţine de eliminarea deficitului bugetar, s-a extins perioada de a prezenta în Parlament.

Pot să vă spun că tendinţa de a merge spre perfecţiune şi nu a încălca legea ce ţine de repartizarea benevolă a Guvernului, noi deja am stabilit-o şi încercăm să nu mai admitem astfel de cazuri. Dar sînt sarcini care nu aşteaptă, pur şi simplu.

Noi venim doar o dată, de două ori pe an cu rectificări, dar proiectele urmează să fie implementate. Şi aceleaşi remize de pompieri care urmează să fie la Terminalul “Giurgiuleşti”, deci nimeni nu ne întreabă că mergeţi la Parlament sau nu mergeţi la Parlament, ea este o obligaţiune care trebuie să asigure securitatea portului.

Doamna Valentina Cuşnir:

Parlamentul este un organ legislativ care se poate...

Doamna Mariana Durleşteanu:

Vă respectăm.

Doamna Valentina Cuşnir:

...aduna şi la miezul nopţii.

Domnul Marian Lupu:

E clar.

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi este dator să o facă. Şi dumneavoastră, pur şi simplu, nu aţi vrut să faceţi acest lucru, aţi ignorat şi acum veniţi ca să votăm aceşti bani, milioanele.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. De fapt, această sugestie îmi pare una interesantă, stimaţi colegi, pregătiţi-vă deci la 12 de noapte, e o variantă bună.

Şi eu propun, stimaţi colegi, să susţinem îndemnul colegei noastre doamna Cuşnir, evocat de la microfonul nr.4, să salutăm prezenţa în sală a doamnei ministru al finanţelor Mariana Durleşteanu.

Continuăm, microfonul nr.5.

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu cred că, stimaţi colegi, într-adevăr, Fracţiunea parlamentară majoritară totdeauna se grăbeşte şi mai repede întrebări şi răspunsuri, căci rezultatul e clar, banii sînt repartizaţi, sînt deja utilizaţi. (Rumoare în sală.)

Doamnă Ostapciuc,

Vă rog să nu comentaţi, aveţi microfon, puteţi să luaţi cuvîntul, da.

Doamnă ministru,

În primul rînd, vreau să vă spun că dumneavoastră şi la Comisie, şi astăzi, în plenul Parlamentului, încercaţi să argumentaţi că sînt nişte situaţii excepţionale cînd trebuie de transferat urgent banii, chestiuni.

Noi sîntem nu în perioada sovietică în Parlament sau în Sovietul Suprem, care avea şedinţe de două–trei ori pe an. Parlamentul este un organ permanent care se află în activitate în fiecare zi. Şi eu vă rog, ca un ministru nou şi ministru fost ieşit cu rang diplomatic, să stimaţi organul legislativ.

Deci o întrebare: Cîte resurse financiare sau cîţi bani au fost deja utilizaţi fără decizia Parlamentului? Care este cifra ca noi să o auzim aici, în sala Parlamentului, fără decizia Parlamentului, fără adoptare, prin deciziile Guvernului sau prin comenzi la telefonul roşu.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Cu toată stima şi respectul, stimate domnule deputat, conştientizez faptul că ofer tot respectul vizavi de Legislativ. Adică, să nu credeţi că încerc să evit sau să camuflez ceva.

Domnul Ion Guţu:

Nu, răspuns la întrebare, cifra.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Răspuns este 31 de milioane ce ţine de Terminalul “Giurgiuleşti”, care, după cum dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine este proiectul investiţional în parteneriat cu olandezii.

Domnul Ion Guţu:

60 sau 30?

Doamna Mariana Durleşteanu:

31 de milioane.

Domnul Ion Guţu:

Deci, eu cred că cifra nu este corectă. Dar trebuie, pur şi simplu, nu avem timp acum. Şi întrebarea în legătură cu Portul “Giurgiuleşti”. Eu v-am adresat dumneavoastră o întrebare la şedinţa Comisiei.

Stimată doamnă ministru,

Care este deja aportul statului, al bugetului statului în acest obiect în anii de cînd el se construieşte. Acum 2–3 ani cînd a fost adoptată decizia sau legea Parlamentului despre Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”. Care este cifra, care este aportul statului?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci dacă doriţi...

Domnul Ion Guţu:

Şi care este aportul investitorului străin? Două cifre.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Investiţiile făcute de olandezi sînt în sumă de 46 milioane de dolari. Deci da, euro, cer scuze, într-adevăr.

Domnul Ion Guţu:

46 milioane de euro.

Doamna Mariana Durleşteanu:

46 milioane de euro, da, neluînd în consideraţie datoria ceea... care a fost făcută tranzacţia...

Domnul Ion Guţu:

Răspundeţi la întrebare, 46, care e aportul statului?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Nu, dar nu trebuie să uităm de datorie.

Domnul Marian Lupu:

Nu, Ivan Timofeevici, vă rog.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci datoria tot, deci nu a rămas pe Guvernul statului, după cum cunoaşteţi.

Domnul Ion Guţu:

Eu vreau să vă spun care este aportul bugetului, cîte resurse financiare, da, deja a cheltuit statul în acest obiect.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci noi le vom prezenta pentru că aici statul, dacă luăm şi facilităţile fiscale, luăm şi calea ferată, luăm şi terenurile oferite. Deci este suma pe care o să vă prezentăm.

Domnul Ion Guţu:

Doamnă ministru,

Eu am cerut la Comisie şi aţi promis că veţi prezenta această informaţie.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Investiţiile directe acum sînt la 31 de milioane, deci care noi venim cu rectificat ce ţine de portul de pasageri şi infrastructura...

Domnul Ion Guţu:

Rectificat. Dar care au fost cheltuielile pînă acum?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Eu voi prezenta cifra.

Domnul Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Eu, pur şi simplu, vreau să atrag atenţia că pentru staţia de pompieri, pentru drumuri, pentru calea ferată, pentru liniile, eu ştiu, de transportare a energiei electrice s-au cheltuit deja aproape peste un miliard şi jumătate de lei din contul statului.

Doamna Mariana Durleşteanu:

31, acum rectificat.

Domnul Ion Guţu:

Deci noi cînd am adoptat legea despre acest port, s-a dat în arendă pămîntul, s-a făcut tot absolut, s-a demonstrat o disponibilitate deschisă faţă de investitorul străin. În acelaşi timp, statul cheltuie de 3–4 ori mai multe resurse financiare. Deci eu cred, vreau să atrag atenţia, stimaţi colegi comunişti, că nu este o abordare serioasă şi, în acelaşi timp, noi astăzi modificăm bugetul şi pentru tot sistemul de medicină în Republica Moldova pentru investiţii capitale sînt direcţionate numai 48 de milioane de lei pentru anul 2008.

Deci eu vă rog şi încă o dată insist ca Portul “Giurgiuleşti” să fie pus în discuţii la comisii şi în plenul Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Doamnă ministru,

Două întrebări. Prima întrebare. Spuneţi, vă rog, care au fost criteriile care au stat la baza hotărîrii de a repartiza 3 milioane de lei pentru participarea sportivilor noştri la jocurile ordinare sportive şi doar un milion 500 mii de lei cheltuieli suplimentare legate de Anul olimpic. Să considerăm că jocurile olimpice sînt un eveniment mai puţin important decît jocurile sportive ordinare.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Nu, deci 3 milioane aceasta e pentru jocurile sportive, deci pentru olimpiada internaţională şi 1,5 pentru jocurile ce ţin de participanţii CSI.

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă ministru,

Uitaţi-vă, vă rog, atent, pe pagina 26 este vorba de tabelul numărul 4. Deci la pagina 26 sînt date următoarele cifre. Cheltuieli suplimentare legate de Anul olimpic – 1,5 milioane de lei şi participarea la jocurile sportive, ediţia a 7-a – 3 milioane de lei.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Eu să rog colega...

Domnul Leonid Bujor:

Deci condiţiile în care sportivii noştri de acum cîţiva ani la rînd se prezintă în mod ruşinos cu echipament care nu face faţă unui stat independent, noi prevedem în această ordine de idei, deşi ştim că pînă la jocurile olimpice au rămas doar două luni.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, vă rog.

Doamna Nina Lupan – viceministru al finanţelor:

Stimate domnule deputat,

Într-adevăr, în rectificarea bugetului pentru jocurile olimpice suplimentar s-au dat un milion şi jumătate, fiindcă în bugetul aprobat au fost deja 5 milioane. Această sumă este suplimentară. Prin urmare, suma totală va fi de 6,5 milioane şi pentru CSI – 3 milioane în rectificat.

Domnul Leonid Bujor:

Cu tot respectul pentru aceste jocuri, căci am avut şi eu onoarea să fiu la ediţia a treia, vreau să vă atrag atenţia că noi, pe parcursul anului curent şi trecut nu am putut deplasa sportivii moldoveni la jocuri, campionate europene şi mondiale, pentru a obţine cota de participare la jocurile olimpice.

De aceea, ca să nu pierdem mult timp la acest subiect, eu propun, doamnă ministru, pentru lectura a doua, să inversăm cifrele. Pentru anul olimpic cele 5 milioane nici pe departe nu fac faţă cerinţelor, 3 milioane pentru jocurile olimpice şi un milion şi jumătate pentru jocurile...

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Vom examina devizele de cheltuieli pentru aceasta.

Domnul Leonid Bujor:

Şi a doua problemă. Cu mult entuziasm, în special televiziunea “Moldova 1”, seară de seară, ne vorbeşte despre faptul că anul 2008 este “Anul Tineretului” în Republica Moldova. Ştim că pentru anul 2008, la capitolul “politici de tineret” au fost alocate 3,6 milioane de lei. Probabil, de două ori mai mult a costat concertul de lansare în Piaţa Marii Adunări Naţionale a acestui proiect.

Deci această sumă, din informaţii oficiale, este deja cheltuită. În modificări, dumneavoastră nu propuneţi alocarea nici a unui leu pentru “politici de tineret” în anul curent. Suma de 15 milioane, la care v-aţi referit, corect, ea figurează, dar ea are o destinaţie concretă şi anume “acordarea compensaţiilor unice pentru procurarea sau construcţia locuinţelor” şi în continuare conform textului.

Întrebarea mea este următoarea: în baza căror mijloace financiare se va desfăşura “Anul Tineretului” nu doar la Chişinău, dar şi în întreaga republică?

Doamna Mariana Durleşteanu:

În primul rînd, ce ţine de “politicile pentru tineret”, noi, cînd am rectificat, credeţi-ne că am stat cu fiecare instituţie responsabilă în baza necesităţilor sale. Deci necesităţile lor stringente sînt anume măsura ce ţine de spaţiile locative şi, respectiv, creditarea afacerilor. Deci aceasta a fost. Eu o să rog colegii, ceea ce ţine de cifra aprobată pentru aceste politici, instituţia dată nu a solicitat absolut ceva suplimentar la nivel de politici. Ce ţine de acţiuni concrete ca creditarea şi spaţiul locativ, acestea noi le-am prevăzut.

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă ministru, eu nu ştiu cine acum este şeful Direcţiei tineret în cadrul Ministerului şi aceasta nu este atît de important.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Dar este Ministerul Educaţiei şi Tineretului.

Domnul Leonid Bujor:

Dar fiecare dintre noi ştie că anul 2008 este “Anul Tineretului” în Republica Moldova. Fiecare ştim, pentru tine ну и что, pentru mine e important. Noi ştim că suma de 3 milioane şi 600 mii de lei este insuficientă pentru a realiza cel puţin programe cîte o acţiune în fiecare din raioane.

De aceea, eu propun, doamnă ministru şi domnule Preşedinte, ca de la poziţia “Ministerul Educaţiei şi Tineretului”, pagina 25, aceeaşi anexă, în cazul în care nu se găsesc alte surse de finanţare, deci din suma de 62 milioane 200 de mii, 5 milioane de redistribuit pentru “politici de tineret”, inclusiv de stabilit o sumă concretă pentru fiecare raion, fiindcă, urmare a întîlnirilor pe care le avem, inclusiv cu tinerii din raioane, constatăm că în multe din raioanele Republicii Moldova nu au avut loc acţiuni consacrate “Anului Tineretului”.

De aceea, este frumos şi bine că ducem o propagandă şi agitaţie pro “Anul Tineretului”, dar este regretabil că acţiunile se organizează doar la Chişinău.

Domnul Marian Lupu:

E clar. Mersi.

Microfonul nr.5.

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamnă ministru,

Am două întrebări politice şi o propunere. Prima este: spuneţi, vă rog, în ce măsură au fost cumulate şi acumulate pentru modificarea bugetului propunerile?

Domnul Marian Lupu:

Eu vă rog foarte mult.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Din mai multe localităţi din raioane. Aţi avut cazuri de mai multe solicitări şi dumneavoastră le-aţi respins, le-aţi examinat?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci ce ţine de solicitări, ele, în baza celor care au parvenit la Ministerul Finanţelor, s-au analizat în dependenţă de stringenţă, aşa să spunem. Deci acele grădiniţe sau şcoli care trebuie să fie pregătite pentru anul şcolar au fost incluse în repartizare.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vă întreb pentru că mă interesează, v-au transmis din localităţi la Minister sau totuşi ele au venit prin propunerile de la consiliile raionale?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci sînt diferite modalităţi, inclusiv vizitele noastre pe care le facem în teritoriu. Deci parvin solicitări pe parcurs şi parvin de la consilii.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

A doua întrebare este: în ce măsură atunci cînd aţi făcut listele, mai ales de finanţare pentru localităţi, aţi avut alături cartea privind rezultatele alegerilor din 2007? Pentru că analiza experţilor arată că cel mai mult finanţele sînt orientate în continuare spre localităţile unde sînt primarii din partea PCRM şi PPCD cu foarte, foarte mici excepţii. Iată eu, de exemplu, am două. Şi, în acest sens, mă interesează: aţi avut cartea de căpătîi alături privind rezultatele din 2007 sau nu?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Vă mulţumesc.

În primul rînd, cînd noi elaborăm bugetul vreau să vă asigur că îl elaborăm în beneficiul cetăţenilor, şi nu în dependenţă de partidele politice sau alte aspiraţii. Deci, după cum am menţionat şi anterior, alocările privind s-au făcut, în dependenţă de finalizarea şi cîţi beneficiari vor fi conectaţi la aceste gazoducte. Şi dacă vă uitaţi, de exemplu, la Nisporeni sau alte localităţi, veţi vedea că absolut, eu nu ştiu, nu pot să spun cine este acolo, ce partid este sau, deci s-au luat major, cîţi beneficiari vor fi la acest gazoduct şi, respectiv, la şcoli şi la grădiniţe.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamnă ministru,

Eu cred că răspunsul este evaziv şi dumneavoastră aţi avut această carte la căpătîi şi este foarte regretabil că îi consideraţi pe cetăţenii din alte sate, care nu au votat primari comunişti sau PPCD, ca oameni care nu ar merita să aibă atenţia şi sprijinul finanţelor publice al statului. Şi ca să îmi demonstraţi, de exemplu, că eu nu am dreptate, eu am următorul amendament, propunere pe care am şi adresat-o, dar vreau ca să intre şi în stenogramă, ca nu cumva, ştiţi, aşa întîmplător, să dispară.

Deci la compartimentul “Raionul Făleşti”, anexa nr.4 propun: reparaţia curentă a podului din comuna Işcălău, satul Burghelea – 31.772,60 de lei, lucrări de reparaţie în sala de sport de la Gimnaziul Doltu – 174 184 de lei, reparaţia pardoselelor la Gimnaziul din satul Doltu – 130 941, 25 de lei şi reparaţia clubului din satul Işcălău – 254 mii 6 de lei.

Desigur, mă pot aştepta ca să nu le acceptaţi, dar şi oamenii aceia aşteaptă, acolo sînt, ca să vă mai încurajez, de diferite etnii, nu doar români, care, am înţeles, nu prea intră în graţiile comuniştilor. Dar, în acelaşi timp, vreau să vă rog, dacă din aceste patru propuneri nu vor fi acceptate, măcar două să le acceptaţi. Şi să îmi demonstraţi că aceste modificări nu au fost făcute în scop politic de aducere a unui sprijin clar celor care fac parte din coaliţia roşu–oranj.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Stimată doamnă ministru,

La întrebarea unui coleg de al meu dumneavoastră aţi spus că sporirea fondului de subvenţie în agricultură nu este posibil, fiindcă ponderea agriculturii este foarte mică în buget, 3 la sută. Nu ştiu care e ponderea Portului “Giurgiuleşti” în buget astăzi, cred că este sub zero şi cu mult sub zero. Dar dacă vedem tot ce este, tot ce se alocă conform rectificărilor la bugetul cu care aţi venit astăzi în Parlament, deci adăugăm acolo şi Staţia de Pompieri, fiindcă este şi aceea o investiţie şi tot în acest port, şi tot în această localitate, deci este de 1,6 ori mai mult decît se acordă tuturor celor 34 de raioane. De aceea, eu fac o propunere concretă, dumneavoastră revedeţi aceste cifre, sînt exagerate, ceea ce ţine de Portul “Giurgiuleşti”.

Şi să găsim soluţii ca să hotărîm unele probleme stringente cu care se preocupă unele localităţi. Vă aduc două exemple. Săptămîna trecută, am avut întîlnire cu alegătorii în satul Zorile, deci geamurile sînt toate sparte, practic, în această localitate, avem pericolul ca să nu poată fi deschis anul de învăţămînt. Se cere o sumă mică de 120 000 de lei, nu este vorba de milioane, pentru a schimba geamurile şi de a repara situaţia acolo. Deci ele sînt putrede, nu mai pot fi reparate.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Deci întrebarea, finalizaţi.

Domnul Ivan Banari:

A doua propunere. Ştim toţi despre comuna Clişova, raionul Orhei. În 1985 acolo au avut loc alunecări serioase de teren, toată infrastructura a fost dărîmată. Astăzi, Şcoala-gimnaziu şi Grădiniţa de Copii se află într-un edificiu care a fost adus la o condiţie oarecare. Este strict necesar de a repara un antreu, fiindcă copiii intră în grădiniţă direct de afară în încăpere. Este un antreu de lemn care a putrezit. Nu este un bloc sanitar. Şi aici se cer 110 000 de lei. Deci aceste două propuneri le-aşi face.

Şi ultima, o întrebare: spuneţi, vă rog, dumneavoastră aşa şi nu aţi răspuns la întrebare: totuşi cu cît a depăşit Guvernul fondul de rezervă în momentul de faţă? După şedinţa Guvernului, în mass-media au fost publicate nişte cifre, unde s-a vorbit că au fost alocate 134 de hotărîri şi fondul a fost depăşit cu 16 milioane de lei. De ce Guvernul şi-a permis acest lucru?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Am menţionat că eu voi prezenta cifrele ce ţin de fondul de rezervă şi, într-adevăr, el este utilizat totalmente.

Domnul Ivan Banari:

El a fost utilizat totalmente şi a fost depăşit. Vreau să vă spun că astăzi, în momentul de faţă avem în Parlament raportul Curţii de Conturi, unde aceste lucruri se discută.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Pe 2007?

Domnul Ivan Banari:

Pe 2007.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Dar noi vorbim despre bugetul pe 2008.

Domnul Ivan Banari:

Da, d-apoi acum se discută nişte probleme unele ministere au depăşit cu 100 000, cu 200 000, însuşi Guvernul a depăşit fondul de rezervă cu 16 milioane. Care e explicaţia?

Doamna Mariana Durleşteanu:

În ceea ce priveşte executarea bugetului pe 2007 şi cu actul Curţii de Conturi vom veni la altă şedinţă. Deci acuma ce ţine, nu vreau să mă repet... Fondul de rezervă este public, transparent, de aceea vor fi prezentate datele.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă ministru,

Eu nu am să pun întrebări, vreau să vin cu un sfat. La anul o să fie şi alt Preşedinte de ţară şi alt Procuror General, cred eu, dumneavoastră un sfat aşa, pur şi simplu, de la un om care a ţinut multe dosare penale în mînă, nu vă băgaţi în cheltuiala statului fără decizia Parlamentului, acest lucru cade sub incidenţa Codului penal. Şi nu vă uitaţi la Voronin, căci el vă împinge în puşcărie.

Vă mulţumesc.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc pentru sfat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Doamnă ministru,

Două propuneri. Rog să ţineţi cont, pentru lectura a doua, dacă este posibil, de situaţia în care se află Teatrul din Cahul, teatru subordonat Ministerului Culturii şi Turismului. Acolo este o situaţie dezastruoasă, e o mizerie, deci e imposibil de descris. Rog să ţineţi cont şi poate ar fi posibil de ţinut cont de situaţia în care se află.

Şi a doua propunere. Rog să atrageţi atenţie asupra faptului, dacă este posibil, că în satul Bocani, raionul Făleşti, nu există sediu pentru primărie. Deci administraţia publică locală acolo este în incapacitatea de a-şi exercita activitatea. Dacă este posibil, în contextul sărăciei în care trăim, să ţineţi cont şi de aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalbă:

Doamnă ministru,

Mă refer la tabelul nr.4 din proiectul menţionat. Este vorba despre descifrare pe destinatari a modificărilor la cheltuielile pe componenţa de bază a bugetului de stat, prezentate ş.a.m.d. Uitaţi-vă că sînt al treilea an de cînd sînt aici, este vorba că atunci cînd se adoptă bugetul de stat sau cînd se adoptă modificările acestui buget, este vorba despre cartierul Bucuria din oraşul Orhei, pentru că al treilea an se alocă anumite sume de bani pentru stoparea acestor alunecări, este vorba despre un cartier în care oamenii care locuiesc acolo stau cu zilele în mîini în case cu toate cele pregătite în caz de o nevoie.

Şi, uitaţi-vă că, în 2005 au fost alocate 500 000 de lei pentru această stopare, pentru anul 2006 – 1 milion, care a fost modificat ulterior, pentru anul 2007 tot un milion şi acum este, din nou, modificat. Care ar fi motivul? Pentru că cunosc personal acest cartier şi din 2005 pînă acum nu s-a mişcat nici o pietricică din loc din acest cartier.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Stimată doamnă deputat...

Doamna Zoia Jalbă:

Nu ştiu dacă aveţi informaţie, dar...

Doamna Mariana Durleşteanu:

Eu am vizitat Orheiul şi am fost şi eu acolo. Deci vizita mea din aprilie a fost în Orhei. Inclusiv îngrijorările ce ţin de aceste alunecări de teren sînt mari. De aceea, noi am considerat că anume în rectificatul acesta să se încerce să se stopeze acele alunecări, însă costurile sînt foarte mari. Deci primarul de Orhei spune că costurile sînt, pur şi simplu, atît de majore că populaţia trebuie să evadeze.

Doamna Zoia Jalbă:

Dar nu e în posibilitatea primăriei un lucru de acesta.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Păi, dar noi venim de la bugetul de stat cu suport, dar trebuie şi autorităţile locale să depună efort, însă costurile sînt foarte majore.

Doamna Zoia Jalbă:

Din acest motiv zic şi eu, de ce nu lăsaţi totuşi un milion şi faceţi această modificare? Fiind necesare... Poftim?

Doamna Mariana Durleşteanu:

500 000 le oferim. Atîtea doar sînt posibilităţile.

Doamna Zoia Jalbă:

Aceasta este. Şi acum anexa nr.9 din acelaşi proiect, este vorba de transferurile de la bugetul de stat la bugetele raionale. Vedem aici toate lucrurile acestea care sînt prezentate, în ultima rubrică este vorba despre compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi gazele naturale şi avem doar 2 raioane cărora li se face acest lucru: Căuşeni şi Dubăsari. De ce?

Doamna Mariana Durleşteanu:

Staţi, staţi o clipă.

Doamna Zoia Jalbă:

Eu m-am adresat doamnei ministru şi nu colegilor mei din sală.

Domnul Marian Lupu:

Puţină linişte. Vă rog, microfonul nr.1.

Doamna Nina Lupan – viceministru al finanţelor:

Deci ceea ce se prevede acum, aceste alocaţii pentru aceste raioane este conform legislaţiei, conform legii care a fost aprobată şi se prevede compensarea diferenţei de tarife între zona de conflict şi situaţia care este aici la noi.

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Doamnă ministru,

Eu nu am o propunere concretă de a transfera de la un articol la altul sau de la o comună la alta, pentru că îmi dau foarte bine seama că într-o ţară săracă cu un buget care pe departe poate acoperi toate nevoile nu este atît de uşor de făcut. Dar vreau să mă opresc la nişte principii şi o să am două întrebări.

În primul rînd, pe parcursul ultimilor luni, nivelul de însărăcire a populaţiei este în creştere, circa 70 la sută din populaţia care locuieşte în localităţile rurale este sub pragul sărăciei, la fel 34 – 36% din populaţia care locuieşte în localităţile urbane. Analizînd acest proiect de lege, poate nu am găsit eu, de aceea aştept de la dumneavoastră un răspuns la întrebarea: care ar fi impactul asupra micşorării sau diminuării cotei acestui procent de însărăcire a populaţiei în modificarea propusă de dumneavoastră? Şi nu credeţi că principiile de distribuire a bugetului de stat nu sînt chiar cele pe care le aşteaptă populaţia?

Noi construim în continuare garduri decorative, oranjerii, organizăm conferinţe pentru protejarea monopolului unor structuri, care aşa şi-au întins tentacolele în toată ţara, dar nu ne gîndim la această populaţie care continuă să plece în continuare. Referitor la principii.

Şi a doua întrebare răspunsul la care, la fel, aş dori să îl aud de la dumneavoastră: care va fi suportul bugetului de stat pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru a diminua impactul creşterii preţurilor asupra acelor norme bugetare pentru alimentaţia copiilor atît în instituţiile de educaţie, alimentaţia pacienţilor în instituţiile medico-sanitare? Pentru că, ne dăm bine seama, creşterea preţurilor va face în imposibilitate ca aceste norme să asigure o satisfacţie a normativelor fizice care sînt stabilite.

Vă mulţumesc.

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc.

Stimată doamnă deputat,

Aş începe de la a doua întrebare, pentru că şi noi sîntem îngrijoraţi de creşterea preţurilor generate nu doar la noi, dar este criză globală. Doresc să vă informez că noi deja am făcut solicitarea la partenerii noştri Banca Mondială, la Comisia Europeană privind alocarea surselor suplimentare anume pentru aceste categorii cele mai vulnerabile şi anume pentru alimentaţie. Noi considerăm că în curînd şi în termen pînă în septembrie va fi definitivat deja acordul de cooperare în acest domeniu. Iniţiativa Băncii Mondiale a luat deja decizia că va acorda inclusiv Moldovei.

Cît priveşte impactul, anume rectificările acestui buget. Doresc să menţionez că dintre cele 372,5 milioane, pe care le-am distribuit, 207,6 revin sferei sociale. E clar că cu caracter şi investiţii capitale, şi aceleaşi majorări la cărbune care sînt generate de creşterea preţurilor. Şi, după cum cunoaşteţi şi dumneavoastră personal, bugetul, în general, este orientat mai mult spre partea socială.

Referitor la indicele sărăciei. Eu aş dori să menţionez că Moldova este în faza cînd va ieşi din categoria ţărilor sărace. Şi, de fapt, doleanţa Guvernului este ca să părăsim această categorie din mai multe considerente, pentru că deja toţi indicatorii arată că nu mai sîntem noi cei mai săraci din Europa. Şi a doua. Noi considerăm că aceasta va fi, probabil, la începutul anul viitor cînd vom intra în noi relaţii şi cu Fondul Monetar, şi cu Banca Mondială nu ca ţară săracă, dar cu niveluri medii. Dar acum se face studiul respectiv pentru ca să ieşim din această categorie.

Doamna Valentina Buliga:

Eu vă mulţumesc, doamnă ministru, pentru această informaţie şi aceste răspunsuri. Dar cred că dorinţa Guvernului de a scoate ţara trebuie realizată. Şi trebuie să conştientizăm faptul că anume remitenţele sînt cele care astăzi au un rol important ca anume numărul de populaţie să fie diminuat, dar nu este efectul pe care noi dorim să îl avem, această orientare socială a bugetului despre care dumneavoastră spuneţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc foarte mult.

Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Modificările şi completările propuse în proiectul prezentat de către Guvern sînt generate de acumulările de venituri suplimentare la bugetul de stat, realizate în perioada ianuarie–mai a anului 2008, de estimările veniturilor scontate, prognozate pentru a fi acumulate suplimentar pînă la finele anului, precum şi de necesitatea onorării unor angajamente pentru a căror realizare se necesită alocări suplimentare.

Evoluţia proceselor social-economice din perioada de 5 luni ale anului curent au invocat acumulări suplimentare la bugetul de stat în sumă de 487 milioane de lei, realizarea fiind la nivel de 109%, comparativ cu prevederile pe perioada prognozată.

Totodată, pentru perioada de pînă la sfîrşitul anului, estimările executării scontate pe an denotă posibilitatea de îndeplinire a veniturilor anuale la nivelul de 102,3 la sută.

Astfel, veniturile bugetului de stat pe toate componentele se propune spre a fi stabilit la nivel de 14 miliarde 998,6 milioane de lei cu majorarea de 340,6 milioane de lei, comparativ cu indicii prevăzuţi pentru anul curent.

Cele mai esenţiale acumulări suplimentare se preconizează a fi încasate de la impozitele pe venit – 66,9 milioane de lei, de la aplicarea TVA – 260,2 milioane de lei, de la încasări suplimentare pe unele tipuri de accize – 159 milioane de lei şi de la altele.

Concomitent, se propune diminuarea veniturilor din granturile externe cu 84 milioane de lei, iar veniturile provenite din proiectele finanţate din sursele externe se propun a fi majorate cu 11,9 milioane de lei faţă de cele planificate pe anul 2008 influenţate, în special, de aprecierea monedei naţionale faţă de cursul de schimb valutar.

Pentru realizarea politicilor din domeniile: protecţiei sociale, învăţămînt, sănătate, apărarea naţională, securitatea publică, agricultură, industrie, transport, mediu etc, proiectul propune majorarea cheltuielilor şi, în special, a cheltuielilor de bază care s-au materializat atît prin alocări suplimentare, inclusiv prin: distribuiri, transferuri, subvenţii în finanţarea cheltuielilor curente, cît şi a alocaţiilor în finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale.

Reieşind din suma veniturilor încasate şi celor scontate pînă la finele anului curent, proiectul propune majorarea cheltuielilor bugetare pe toate componentele cu 216,6 milioane de lei, constituind în total suma de 15 miliarde 98,3 milioane de lei.

Volumul cheltuielilor de bază vor alcătui 12 miliarde 978,7 milioane de lei, fiind în creştere faţă de cele actuale cu 372,5 milioane de lei, direcţionate în fond de către categoriile de cheltuieli cu caracter social şi investiţional, dintre care pentru investiţii capitale se repartizează mai mult de 131 milioane de lei. Printre principalele obiective de investiţii sînt: reconstrucţia Centrului Republican pentru Copii şi Tineret – 40 de milioane, Centrului de Reabilitare pentru Copii cu Handicap Sever al Aparatului Locomotor – 25,9 milioane de lei, finisarea construcţiei blocului central al Universităţii de Stat din Comrat – 10,2 milioane de lei, Remiza de pompieri şi altele.

Autorităţile publice locale vor beneficia suplimentar de transferuri cu destinaţie specială în sumă totală de circa 81,4 milioane de lei, dintre care pentru programul-pilot de consolidare a bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare din raioanele Glodeni, Călăraşi şi Ceadîr-Lunga – 20 milioane de lei. În rest, mijloacele în cauză vor fi direcţionate pentru construcţia unor gazoducte, apeducte, reparaţia capitală a obiectivelor de menire social-culturală, conectarea la reţeaua de gaze şi instalarea sistemelor de încălzire în unele instituţii preşcolare şi şcolare, în scopul pregătirii de noul an de învăţămînt.

Pentru reparaţii capitale s-au repartizat suplimentar în total 51,8 milioane de lei, dintre care pentru obiectivele autorităţilor publice centrale – 16,4 milioane de lei şi pentru obiectivele autorităţilor publice locale – 35,5 milioane de lei. Direcţionarea resurselor capitale includ şi redistribuirea în scopuri investiţionale a unei părţi a Fondului de dezvoltare regională – 20 milioane de lei. Astfel, acest fond se reduce pînă la 110 milioane de lei.

În scopul susţinerii sociale a familiilor tinere în cadrul “Anului tineretului” şi anume acordarea compensaţiilor unice pentru procurarea sau construcţia locuinţei şi compensaţii lunare pentru chiria spaţiului locativ în proiect s-au prevăzut – 15 milioane de lei.

În proiect sînt incluse alocaţii suplimentare pentru majorarea cuantumului compensaţiilor nominative la cărbune de la 500 la 750 de lei, în sumă de 10 milioane de lei. Şi pentru compensarea bănească lunară a cetăţenilor care au suferit de pe urma catastrofei de Cernobîl – 5 milioane de lei. Pentru acoperirea unor costuri legate de pregătirea către jocurile olimpice se prevăd 1,5 milioane de lei, iar pentru organizarea şi participarea la jocurile sportive internaţionale ale statelor membre ale CSI s-au inclus mijloace în sumă de 3 milioane de lei.

În temeiul modificărilor la Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupule organelor afacerilor interne, se vor majora alocaţiile bugetare cu 50,1 milioane de lei. Pentru asigurarea tehnico-materială a unităţii de pompieri şi salvatori, pe lîngă Portul “Giurgiuleşti” s-au prevăzut mijloacele în sumă de 22,6 milioane de lei. Fondul de rezervă se propune de a fi majorat cu 14 milioane lei.

La componenta “proiecte finanţate din sursele externe” cheltuielile se vor reduce cu 155,9 milioane de lei, ca rezultat al ajustării cursului de schimb şi planurilor de implementare a proiectelor.

Ca rezultat al modificărilor propuse, deficitul bugetului de stat la total se va reduce cu 124 milioane de lei şi va constitui 99,7 milioane de lei, cu introducerea unor modificări respective şi a surselor de finanţare a acestui deficit.

Astfel, mijloacele din vînzarea valorilor mobiliare de stat vor fi utilizate doar pentru răscumpărarea acestora, emise anterior, şi veniturile din vînzarea valorilor mobiliare de stat aprobate iniţial în sumă de 150 milioane de lei sînt propuse pentru excluderea în rezultatul activităţii în domeniul deetatizării proprietăţii de stat se planifică majorarea veniturilor din privatizarea cu 110 milioane de lei, însumînd în total 200 milioane de lei. Iar din contul aprecierii monedei naţionale suma netă a surselor externe în monedă naţională se reduce cu 29 milioane de lei.

În scopul asigurării plenitudinii subvenţionărilor în agricultură şi de a nu admite datorii faţă de beneficieri de subvenţii, prin completarea articolului 18 litera i), se propune de a autoriza finanţarea utilizatorilor peste limite prevăzute în acest scop, în măsura acumulărilor pe parcursul anului a încasărilor suplimentare la bugetul de stat, iar completarea de la articolul 17¹ propune autorizarea pentru realizarea unor programe de investiţii de importantă majoră din contul volumelor suplimentare de mijloace provenite din privatizarea proprietăţii de stat.

Conform celor menţionate şi în contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente şi Direcţiei juridice, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe susţine proiectul prezentat şi, cu unele modificări şi precizări de ordin redacţional şi de precizare a unor componente ale bugetului, Comisia propune Parlamentului acest proiect de lege spre adoptare cu un venit în sumă totală de 14998,6 milioane de lei, cheltuieli – 15098,3 milioane de lei şi cu un dificit bugetar de 99,7 milioane de lei.

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim, domnule preşedinte. Întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо, господин Председатель, 13 июня 2008 года Парламент принял Закон о социальном пособии, который предусматривает введение его в действие в 3 этапа. И один из этапов начиная с октября 2008 года. B докладе комиссии записано предложение от фракции согласно которому размер минимального, месячного, дохода, гарантированного государством, должен быть включен в бюджет страны.

Есть предложение от нашей фракции, чтобы для второго чтения и стенограммы дополнить закон статьей 4¹, в которой установить, что размер минимального месячного дохода, гарантированного государством, на одну семью составляет 430 леев.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, noi am discutat. Мы в комиссии тоже об этом говорили для того, чтобы, так сказать, ко второму чтению подготовить соответствующее предложение и Парламенте.

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

S-au înscris pentru luări de cuvînt. Primul s-a înscris domnul Urechean.

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldova,

Referitor la modificările propuse de Guvern privind Legea bugetului de stat pe anul curent trebuie să accentuez, din start, că în partea lor de cheltuieli ele au un caracter preelectoral, iar în partea de venituri exprimă politica de obţinere a veniturilor suplimentare la buget din consumul a cărui bază o formează remitenţele venite de peste hotare, precum şi creşterea exorbitantă a preţurilor.

De remarcat că sporirea veniturilor bugetare e lipsită de suportul creşterii în sectorul real al economiei, ceea ce arată ineficienţa Executivului. Astăzi, Guvernarea are un singur interes, să îşi legifereze utilizarea în interese politice evidente a surplusului de bani storşi din contribuabilul moldovean.

Distribuirea banilor se face ignorînd crizele ce afectează societatea, creşterea inflaţiei, aprecierea valutei naţionale, stagnarea economiei reale, subfinanţarea administraţiei locale.

Fracţiunea AMN reiterează că bugetul pentru anul 2008 contravine priorităţilor de reformare şi gestionare a finanţelor publice, de stimulare a creşterii social-economice reale de integrare în comunitatea europeană.

Modificările propuse centralizează în continuare resursele financiare. La investiţii capitale în construcţii Guvernul alocă autorităţilor publice centrale 85 de milioane de lei, pe cînd celor locale doar – 46 milioane de lei.

Iar culmea este că din aceşti bani 43 de milioane sînt direcţionate exclusiv spre localităţile conduse de primarii aleşi din partea PCRM ş PPCD sau, în cel mai bun caz, independenţi. Excepţie fac doar cele 3 milioane de lei alocate pentru gazoductul Ghindeşti–Zăluceni.

Repet că Executivul ignorează, într-un mod inadmisibil, provocările de pe piaţa valutară, cele ale crizei alimentare şi creşterea preţurilor la produsele cele mai importante pentru populaţie.

În plan general, iresponsabilitatea şi incompetenţa proverbială a guvernării comuniste s-au manifestat prin calitatea proastă a prognozării economice şi financiare încă la elaborarea bugetului de stat pentru anul 2008.

Legea s-a bazat pe estimarea unei rate medii anuale de schimb la 12,2 lei pentru un dolar american, medie ce deja a coborît la 11 lei, iar rata curentă e deja sub 10 lei pentru un dolar.

În rezultat, bunăoară, conform unor estimări, numai suma granturilor externe oferite Republicii Moldova, exprimată în valuta naţională, s-a diminuat deja cu 84 de milioane de lei. Cine poartă răspundere pentru eroarea prognozelor, cum se reflectă pierderile şi modificările propuse şi care sînt măsurile de corecţie luate de către Guvern?

Dar ce e nou pentru agricultură care necesită suport masiv din partea statului pentru ieşirea din criză. Guvernul reduce cu 12 milioane de lei cheltuielile la compartimentul “Agricultură”, ceea ce nu a împiedicat ieri pe ministrul Gorodenco să-şi spună poveştile despre măsurile de susţinere.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” insistă, în repetate rînduri, să fie suplimentat cu 300 milioane de lei fondul de subvenţionare a agriculturii, iar comuniştii resping această iniţiativă. Acesta e sprijinul guvernării pentru ţărani. Întrebări fără răspuns sînt prea multe şi la acest proiect. Sînt însă şi momente ce clarifică unele interese spre final de mandat.

Guvernarea comunistă, care a stopat, practic, procesul transparent de privatizare, acum majorează cu 110 milioane de lei veniturile în vînzarea proprietăţilor statului. Probabil, din ele sau din alte surse 31 de milioane de lei se alocă pentru infrastructura Portului “Giurgiuleşti”, cheltuindu-şi banii statului într-un proiect gestionat de un investitor străin.

E clar că bugetul de stat se pune la dispoziţia celor protejaţi de conducerea de vîrf a ţării şi se împarte conform interesului electoral al Partidului Comuniştilor. Aici se înscriu şi acordarea de compensaţii nominative pentru cărbune, şi alocaţiile pentru susţinerea familiilor tinere, după ce a comis o fărădelege la achitarea pensiei militarilor şi persoanelor din corpul de comandă din trupele organelor afacerilor interne, Guvernul îi repune în drepturi sperînd, probabil, că îi vor ierta.

Una din principalele surse de cheltuieli preelectorale e şi fondul de rezervă a Guvernului care, în acest an, deja a împărţit 12,5 milioane de lei, prioritate dădîndu-se susţinătorilor comuniştilor. Acum se cere completarea fondului cu încă 14 milioane de lei.

De altfel, şi redirecţionarea a 20 milioane de lei din fondul de dezvoltare regională către Ministerul Administraţiei Publice Locale denotă aceleaşi interese, precum şi incapacitatea planificării concrete a cheltuielilor şi a proiectelor de dezvoltare.

Deşi tema este modificarea bugetului de stat, concluzia principală a rectificărilor este că avem un Executiv la fel de politizat şi iresponsabil ca şi pe întreaga perioadă de guvernare comunistă, un Aparat administrativ central care a uitat definitiv de obligaţiunile sale, de problemele ţării, concentrîndu-se pe alegerile parlamentare din anul 2009.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamna Bodnarenco.

Doamna Elena Bodnarenco:

Уважаемые господа, госпожа председатель заседания, уважаемые депутаты, уважаемые присутствующие, эволюция социально-экономических процессов за 5 месяцев текущего года дала возможность дополнительно наравить в государственный бюджет 487 миллионов леев, перевыполнив, тем самым, доходную часть бюджета на 9,1%.

В то же время, учитывая динамику поступления по видам доходов, прогноз и предполагаемые риски замедления ритмов поступления отдельных видов доходов, выполнение доходной части бюджета в целом в этом году оценивается на уровне 102,3% или на 340,6 миллиона леев больше утвержденного плана.

Предлагаемый проект бюджета устанавливает доходную часть на уровне 14 миллиардов 998,6 миллиона леев. Наиболее существенные дополнительные поступления предполагается получить по подоходному налогу с предпринимательской деятельности почти на 70 миллионов леев, что свидетельствует о росте доходов работающих граждан, особенно в перерабатывающих отраслях, строительстве, сфере предоставления услуг, в том числе в области мобильной и фиксированной телефонной связи.

По налогу на добавленную стоимость на импортируемые товары темпы роста импорта увеличились на 10%, в том числе и по налогам на внешнюю торговлю. Одновременно увеличились экспорт и обьем производства товаров, облагаемых налогом по нулевой и сниженным ставкам, что дает возможность увеличить суммы возмещения налога на добавленную стоимость более чем на 106 миллионов леев.

По отдельным видам подакцизных товаров... за счет роста покупательной способности населения, по другим сборам и платежам... Рациональное управление государственной собственностью и проведение процессов приватизации не ради собственного кармана, а ради блага граждан позволит получить дополнительные доходы в размере 110 миллионов леев и в целом по году эта цифра составит 200 миллионов леев.

Я намерено повторяю эти цифры, прозвучавшие в предыдущих выступлениях, но они свидетельствуют о положительной динамике социально-экономических процессов внутри страны. Об огромной работе внутри страны, в том числе о результатах регуляторной реформы и реформ по либерализации экономики – для тех депутатов, которые говорят о том, что страна живет только за счет средств граждан, работающих за рубежом.

Являясь инструментом стратегической политики в распределении ресурсов и выполняя основную функцию сохранения макроэкономической стабильности, бюджет 2008 года, как и бюджеты последних семи лет, направлен на реализацию политики государства в области социальной защиты, образования, здравоохранения, национальной защиты и безопасности, сельского хозяйства, транспорта, промышленности, охраны окружающей среды, спорта, то есть на все сферы жизни общества.

А рост доходной части бюджета дает возможность увеличить и расходную часть. Предлагаемое проектом закона увеличение расходной части составляет 216,6 миллиона леев. Таким образом, сума расходов составит свыше 15 миллиардов леев.

Бюджет нынешнего года ориентирован на дальнейшее выполнение национальных программ по газификации, обеспечению питьевой водой, ремонту дорог, программы «Satul moldovenesc».

68,6% общего роста составляют расходы на капитальные вложения. В том числе через центральные публичные органы будет освоено 85,3 миллионов леев, которые направляются на реконструкцию, строительство основных инвестиционных объектов, реализуемых на средства центральных органов.

2008 год объявлен Президентом Республики Молдова Владимиром Ворониным «Годом молодежи». В предлагаемый проект заложено в следующем разделе 15 миллионов леев на единовременную компенсацию на приобретение и строительство жилья.

10 миллионов леев направляются дополнительно на содержание студенческих общежитий. В Парламент уже поступили проекты законов по увеличению пособий на рождение и содержание детей.

Критика в адрес работы с молодежью в рамках объявленного «Года молодежи» уже прозвучала. А скажите разве 40 миллионов леев, заложенных на ремонт Республиканского центра для детей и молодежи, это не работа с молодежью? А 25,9 миллиона леев, направленных на ... Центр реабилитации детей с тяжелыми нарушениями опорно-двигательного аппарата...

А свыше 10 миллионов леев... на центральный блок Комратского государственного университета. На ремонт Национального музея искусств, муниципального театра на улице Роз, национальной библиотеки для детей «Ион Крянгэ», Академии музыки, театра и изобразительных искусств.

Если бы депутаты,поддерживающие эту позицию, внимательно читали проект закона, то они бы увидели поддержку молодежи в цифрах, заложенных в ремонт учебных заведений, детских садов, школ во всех районах нашей страны.

Согласно внесенным нами изменениями в законодательство, 5 миллионов леев выделяется на ежемесячную денежную компенсацию на продукты питания и пищевые добавки гражданам, пострадавшим вследствие катастрофы на Чернобыльской АЭС, и свыше 50 миллионов леев на повышение пенсий и надбавок военнослужащим.

Для увеличения адресных компенсаций на уголь в проект включено 10 миллионов леев. Предусмотрен первый этап реализации закона о социальном пособии.

На участие Молдовы в различных спортивных соревнованиях в проекте бюджета заложены 10 миллионов леев, в том числе 4,5 миллиона леев дополнительно на участие в Олимпийских играх.

Для покрытия непредвиденных расходов, среди которых и приобретение жилья для пострадавших во время взрыва бытового газа в Сороках, заложено свыше 9,8 миллиона леев, в том числе на ремонт пострадавшего во время пожара лицея в селе Рубленица района Сорока – 2,4 миллиона леев.

Резервный фонд Правительства увеличится на 14 миллионов леев и вот это – ответ, господа оппозиционеры, на то, куда был израсходован резервный фонд Правительства.

Органами местного публичного управления будет освоено 46 миллионов леев капитальных вложений, одновременно им выделяется дополнительно 81,4 миллиона леев трансфертов специального назначения, из которых свыше 20 миллионов леев – на реализацию проекта-пилота по консолидации материально-технической базы трех медико-санитарных публичных учреждений. На строительство 67 газопроводов высокого и среднего давления.

Тем самым количество газифицированных населенных пунктов приблизится к цифре 800, увеличившись более чем в три с половиной раза по сравнению с 2001 годом. Эти деньги будут направлены на ремонт и газификацию детских садов, школ, молодежных центров, домов престарелых.

На ремонт и строительство сетей водоснабжения в 16 районах страны, проектирование и строительство очистных сооружений, в том числе и широко обсуждаемых в Парламенте очистных сооружений города Сорока, и на другие объекты. На строительство и ремонт дорог.

Впервые в государственном бюджете предусмотрено 100 тысяч леев на региональное развитие.

Уважаемые коллеги, объем капитальных инвестиций за 7 лет увеличился почти в 20 раз. Если в 2002 году он составлял 74 миллиона леев, то в нынешнем году его размер перевалил за миллиард 461 миллион леев.

Оппозиция привычно критикует бюджет 2008 года, как впрочем и все предыдущие бюджеты. И это та оппозиция, в чью бытность руководства страной были закрыты все сельские больницы и половина детских садов. Более 80% школ находились в аварийном состоянии, не отапливались и не освещались.

Из 1300 домов культуры на дверях 900 из них висели ржавые замки. Не выплачивались пенсии и пособия, стипендии, заработные платы. Десятки предприятий были приватизированы за копейки, а рабочие выброшены на улицу. И тогда еще в '95, '97 году и, если нужно я назову сейчас и конкретные объекты, рабочие этих предприятий начали искать себе места работы за рубежом.

Парадокс. Сегодня те депутаты, которые выступают за рост субвенций в сельском хозяйстве, критикуют Правительство за возможное превышение фактических субвенций над плановыми. Очень явно проглядывается популистский характер таких депутатских инициатив.

Парадокс. Те, кто делит районные бюджеты в зависимости от партийной принадлежности примаров, к примеру в районе Сорока из 20 примаров выдвинутых и подержанных ПКРМ, 6 не получили в 2008 году на развитие примэрий не одного бана. Еще 5 получили от 10 до 40 тысяч леев, причем не на один, а на два, три объекта. А примэрия с. Висока, где проживает 2350 жителей, получила на развитие села 600 леев. В то время как 8 примаров, выдвинутых от «Альянса Молдова Ноастрэ», получат свыше 9 миллионов леев. Вот эти люди сегодня ищут в действиях Правительства политическую окраску.

Депутаты от Фракции коммунистов еженедельно проводят около 50 встреч с избирателями. Получают в свой адрес обращения и запросы граждан, потому что люди нам верят.

И депутатами от нашей фракции направлено в адрес Правительства предложение по разрешению социально-экономических вопросов на сумму более 100 миллионов леев, которые тоже не нашли отражения в сегодняшнем проекте закона. Однако мы понимаем и знаем, что они будут решаться по мере роста поступления средств в государственный бюджет.

Domnul Marian Lupu:

Atenţie la timp, vă rog.

Doamna Elena Bodnarenco:

Парадокс. Способность Правительства выполнять свои инвестиционные партнерские обязательства сегодня была названа «obrăznicie».

И это та же оппозиция, которая, скорее всего, не проголосует за сегодняшний бюджет как не голосовала предыдущие семь дет. А после поедет в районы и рядом со строящейся школой, с прокладывающимся газопроводом будет рассказывать людям о том, как плохо руководят страной коммунисты, пряча при этом за красивыми словами о заботе, о людях свое неумение решать конкретные вопросы в течение десяти лет.

Фракция Коммунистов Парламента поддерживает предложенные Правительством дополнения и изменения в Закон о государственном бюджете на 2008 год и предлагает поддержать их тем политикам, в чьих душах живет истинная любовь к стране и к ее народу.

Domnul Marian Lupu:

Luare de cuvînt.

Domnul Filat. А что там разваливать, что?

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Oricum nu m-aţi convins, stimată doamnă colegă deputat, însă încă o dată aţi demonstrat foarte clar că şi bugetul pentru anul 2008, şi rectificările au fost scrise la sediul central al Partidului Comuniştilor, nicidecum la Ministerul Finanţelor. Modificarea Legii bugetului pentru anul 2008, în mod normal, ar fi trebuit discutată după ce Guvernul Republicii Moldova ar fi prezentat în Parlament un raport despre executarea bugetului pe parcursul anului 2008.

Condiţiile ideale în care are loc executarea bugetului în 2008 sînt, evident, diferite de cele puse la baza bugetului 2008 în toamna anului precedent. Mă refer la inflaţia crescîndă, la piaţa valutară imprevizibilă, la deficitul balanţei comerciale care a atins proporţii critice. Mă refer şi la unele aspecte şi consecinţe sociale care se atestă pe acest fundal. Aprofundarea sărăciei, în special în rîndul celor afectaţi în modul cel mai direct de creşterea preţurilor la principalele produse alimentare. Substituirea aproape totală a produselor autohtone cu cele de origine străină, fapt datorat politicilor bugetar-fiscale şi monetare proaste. Toate acestea contribuie, în cele din urmă, la creşterea şomajului şi la creşterea exodului cetăţenilor noştri peste hotare. Place sau nu place, acesta este rezultatul.

Totodată, Banca Naţională a Moldovei, în lupta sa cu inflaţia şi cu întrările masive de valută de peste hotare, s-a transformat dintr-o instituţie generatoare de venit pentru bugetul de stat într-o instituţie generatoare de pierderi. Eforturile Băncii Naţionale în lupta cu inflaţia au generat aşteptări inflaţioniste şi mai mari. Dobînzile bancare atît la depozite, cît şi la credite sînt cele mai elocvente dovezi. Majoritatea băncilor nu mai acordă credite populaţiei, iar cîteva bănci nu acordă credite nici chiar agenţilor economici.

Nu vi se pare, stimaţi colegi din majoritate, că aceasta subminează dezvoltarea economică în general şi baza impozitului pentru viitor? Aceasta în cazul în care nu interesează numai anul alegerilor din 2009. Deşi, din start, bugetul pe anul 2008 era rupt de la realităţile din economia naţională, şi avea un caracter mai degrabă declarativ şi electoral, Guvernul vine cu modificări şi mai discutabile şi mai controversate, care nu au la bază o analiză şi înţelegere serioasă a situaţiei create.

Guvernul constată precum că partea de venituri a bugetului pentru anul 2008 este executată cu supraîncasări de 9 la sută faţă de bugetul aprobat pe parcursul primelor 5 luni. Iar pînă la sfîrşitul anului aceste supraîncasări, conform prognozelor, vor fi de 2,3 la sută. Aceste prognoze sînt incorecte din simplul motiv că majorarea preţurilor aduce direct sau indirect venituri adiţionale la buget prin taxa pe valoarea adăugată în special. Iar asumările făcute de Guvern ne par a fi intenţionat subestimate şi, respectiv, eronate. Guvernul lasă în urmă nişte rezerve evidente pentru majorarea de încasări la buget.

Guvernul spune că, pentru avea un impact inflaţionist minimal, veniturile care urmează a fi încasate suplimentar, se propun a fi îndreptate la acoperirea unor programe prioritar investiţionale. În acelaşi timp, majorarea veniturilor cu 340 milioane de lei, după cum reiese din materialele anexate, va fi repartizată preponderent pentru majorări de efectiv al unor instituţii publice, majorări de pensii pentru anumite categorii ale căror pensii se achită de la bugetul statului, recalcul de salarii pentru unele categorii de angajaţi.

O altă pare din aceste supraîncasări, la propunerea Guvernului, urmează să fie îndreptate cu lipsă de argumentare şi oportunitate economică în astfel de proiecte măreţe ale actualei guvernări, cum sînt Portul fluvial “Giurgiuleşti”, prin majorarea capitalului social al Portului fluvial “Ungheni”, majorarea capitalului social al Întreprinderii de Stat “Moldelectrica”. Iar o sumă importantă se alocă pentru proiectele electorale, cum sînt “Anul Tineretului”, “Anul Druţă”, monumentul lui Cantemir, gazificarea unor localităţi de baştină a unor înalţi demnitari de stat, construcţiile de garduri metalice, completarea fondului din rezerva Guvernului, fond care se cheltuie fraudulos, netransparent şi contrar prevederilor stabilite expres de legislaţia în vigoare.

Poate oare aceste proiecte să fie considerate investiţionale? Faptul că supraîncasările la buget vin ca rezultat al creşterii preţurilor trebuie să servească drept bază pentru ca aceste încasări să fie repartizate celor afectaţi de scumpiri. Considerăm că aceşti bani trebuie cheltuiţi doar pentru compensaţii nominative pentru acei care sînt, într-adevăr, afectaţi de creşterea preţurilor la principalele produse alimentare şi la resursele energetice, gaze naturale, cărbune.

E vorba de familii cu mulţi copii, invalizi, pensionari etc. Considerăm inadmisibil faptul că se încearcă deja repartizarea supraîncasărilor la bugetul de stat, fără a se efectua o analiză a situaţiei din raioanele republicii. Începînd cu anul 2008, guvernarea a lipsit bugetele locale de o importantă sursă de venit, cum este impozitul pe venit, i-a iertat centralizat datoriile unor rău-platnici, fără a li se oferi bugetelor locale recompense sub formă de transferuri de la bugetul de stat.

Majoritatea unităţilor teritorial-administrative şi în special cele administrate de forţele democratice, sînt lipsite de suportul financiar necesar pentru a-şi îndeplini funcţiile ce le revin.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu o cutumă vicioasă, stabilită de către guvernare, modificările la buget se propun Parlamentului după ce fondurile deja sînt împărţite pentru deservirea intereselor politice sau pentru pregătirea campaniei electorale. Deciziile, în acest sens, sînt luate înainte ca ele să ajungă în Legislativ. Cred că este timpul să renunţăm la aceste practici frauduloase şi să manifestăm măcar un minim de decenţă cînd operăm cu banul public.

În acest context, insist ca supraîncasările să fie direcţionate prin intermediul compensaţiilor nominative categoriilor socialmente vulnerabile, afectate de înrăutăţirea situaţiei economice, cauzate de politicile administrate în domeniul financiar monetar.

Vă mulţumesc frumos pentru atenţie.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Roşca.

Domnul Iurie Roşca:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea să profit de ocazie şi să o felicit din toată inima pe doamna ministru Mariana Durleşteanu pentru faptul că astăzi a trecut cu brio botezul parlamentar. Este prima apariţie a domniei sale în această postură şi mă bucur că dînsa, şi de această dată, a manifestat competenţă şi profesionalism. Şi mă bucur încă şi pentru faptul că atunci, cînd s-a instalat actualul Guvern, aprecierile pe care le-am făcut echipei de profesionişti din această echipă guvernamentală nu ne-au înşelat aşteptările.

Echipa doamnei Zinaida Greceanîi a prezentat un material foarte bine elaborat, foarte bine echilibrat, justificat sub aspectul posibilităţilor bugetare ale Guvernului Republicii Moldova şi ale statului nostru. Desigur, întotdeauna e loc de mai bine şi cererile noastre sînt mult mai mari decît posibilităţile de moment ale bugetului de stat, motiv pentru care grupul parlamentar al creştin-democraţilor va susţine acest document şi va vota în sprijinul lui.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

După luările de cuvînt sîntem la etapa exerciţiului de vot. Voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2002. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr. 2002 este aprobat în primă lectură.

Cineva propune în lectura a doua, da?

Stimaţi colegi,

Profităm de prezenţa doamnei ministru şi vom continua cu proiectul de Lege nr.2019 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative.

Domnul Ion Sturzu – viceministru al finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de Lege prezentat spre examinare dumneavoastră conţine patru blocuri de propuneri. Primul bloc vizează propuneri ce ţin de realizarea măsurilor de politică fiscală pentru anul 2009 privind impozitul pe venit al persoanelor fizice şi juridice, taxa pe valoarea adăugată, accize şi taxe locale şi au drept scop atît diminuarea presiunii fiscale a cetăţenilor şi întreprinzătorilor, cît şi revederea bazei impozabile la un şir de impozite şi taxe locale, modificări care au, de asemenea, ca scop diminuarea cheltuielilor de administrare a acestor impozite de către autorităţile abilitate. Cel de al doilea bloc cuprinde modificări ale legislaţiei privind îmbunătăţirea procesului de gestionare a resurselor financiare publice prin continuarea practicii de eliminare a fondurilor speciale, sporirea responsabilităţii autorităţilor publice, care beneficiază de alocaţii bugetare, interzicerea transferurilor între componentele bugetului.

Al treilea bloc de propuneri vizează crearea cadrului legal necesar implementării controlului financiar public intern, ajustat la modelul ţărilor membre ale Uniunii Europene pînă la adoptarea legii speciale. Şi ultimul bloc conţine prevederi cu caracter redacţional şi de concretizare a legislaţiei.

Stimaţi deputaţi,

În exclusivitate, acest proiect de lege este chemat la impulsionarea activităţii de antreprenoriat în Republica Moldova la excluderea lacunelor în legislaţia fiscală, cît şi la introducerea unei transparenţe depline în vederea gestionării banilor publici. Dat fiind faptul că modificările care se conţin în prezent în proiectul de lege vor servi drept bază pentru elaborarea proiectului bugetului pe anul 2009. Solicităm să susţineţi acest proiect.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Într-adevăr, în nota informativă, Guvernul vine cu politica fiscală şi menţionează că creează nişte condiţii cît mai favorabile mediului de antreprenoriat. Dar aici aş vrea să vă contrazic, unele modificări cu care dumneavoastră veniţi, şi mă refer anume la aceea cînd vorbim despre articolele 49¹ şi 49² care dumneavoastră propuneţi să fie excluse.

Ca să vă aduc aminte, noi, de nenumărate ori, am făcut şi interpelare faţă de Guvern, unde am menţionat că articolele în Codul fiscal nu se execută, unde, tacit sau netacit, sînt date indicaţiile de către Ministerul Finanţelor şi Inspectoratul Fiscal ca facilităţile la întreprinderile mici şi mijlocii, care sînt prevăzute de articolul 49, odată cu venirea cotei zero la impozitul pe venit, nu se îndeplinesc. Şi noi am intenţionat această situaţie ca mai apoi să vedem astăzi în ceea ce noi am relatat la nenumărate ori, că Guvernul vine ca să excludă facilităţile pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Vreau să vă spun că unele întreprinderi deja se bucură de astfel de facilităţi. Unele întreprinderi şi-au creat businessul, avînd în vedere aceste facilităţi. Cum dumneavoastră puteţi să ne explicaţi acest fapt şi cum caracterizaţi faptul că spuneţi că creaţi nişte condiţii de atractivitate?

Domnul Ion Sturzu:

Mulţumesc.

Domnule deputat,

Într-adevăr, astăzi, cadrul legal prevede cota zero la impozitul pe venit pentru toţi agenţii economici care nu au scutiri de impozit pe venit în baza articolului 49 din Codul fiscal, 49¹, 49², 49³. Şi vreau să zic că astăzi contribuabilul este în drept să se conducă de unul din aceste articole. Şi dacă el, cu doi ani de zile în urmă, a insistat şi s-a ales regimul fiscal, care a fost prevăzut prin articolul 49², deci de acest regim fiscal contribuabilul poate să beneficieze pe toată perioada care era prevăzută la momentul cînd dînsul a pretins la această facilitate. Astăzi, cînd scutirea de impozite la impozitul pe venit pentru activitatea de întreprinzător, practic, se egalează ca efect economic cu aceeaşi cotă zero pentru agenţii economici care beneficiază de cota zero la impozitul pe venit, a devenit inutilă această normă în Codul fiscal şi Guvernul a propus să fie exclusă, ca să fie o claritate în acest sens.

Domnul Valeriu Guma:

Domnule viceministru,

Dumneavoastră foarte bine cunoaşteţi că ce aţi spus este inutil, nu este corect. Nu aş vrea să spun, în genere, că induceţi în eroare Parlamentul şi deputaţii, spunînd aşa ceva. Eu insist ca articolele 49¹, 49² să rămînă. Întreprinderile mici şi mijlocii, de care noi, practic, avem 90 la sută, susţin economia şi aceste întreprinderi formează baza, să aibă nişte posibilităţi, noi vorbim ca să deschidem locuri de muncă. Noi vorbim ca să antrenăm oamenii în cîmpul muncii în raioanele, în satele noastre. Şi totodată, Guvernul vine cu aşa ceva.

Domnul Ion Sturzu:

Domnule deputat...

Domnul Valeriu Guma:

Eu vă mulţumesc, aţi răspuns. Al doilea moment. La articolul 8 din Legea nr.105 din 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, la alineatul (2), cifra “2009” se înlocuieşte cu cifra “2012”. S-ar părea că, după două cifre, care, practic, nu spun nimic, cu adevărat, se ascunde o inechitate, unde agenţii economici persoane juridice astăzi sînt scutite de impozitul pe imobil pînă în 2012.

Noi am vorbit că persoanele juridice, din 2009, vor achita acest impozit. Astăzi, propuneţi nemotivat sau cineva trebuie să ducă răspundere, fiindcă astăzi populaţia, plătind aceste impozite, plătesc mii de lei, neargumentat printre altele. Au făcut nişte evaluări care... Astăzi, populaţia apelează în instanţa de judecată, unde pentru un imobil, o casă la Schinoasa sau un iaz plătesc zeci de mii de lei impozite. Dar, totodată, dumneavoastră... pentru un agent economic care are o întreprindere în Chişinău în centrul Chişinăului plătesc cîteva sute de lei impozit pe pămînt.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Vă rog răspuns.

Domnul Ion Sturzu:

Totuşi îmi permiteţi să vin la prima concluzie făcută de dumneavoastră. Eu nu induc lumea în eroare, domnule deputat. Puteţi consulta acest subiect şi cu juriştii şi o să vedeţi, regimul fiscal cota zero. Regimul fiscal – scutire este identic, în fond.

Domnul Valeriu Guma:

Nu este identic. Şi nu sînt de acord cu dumneavoastră. Răspundeţi la a doua întrebare.

Domnul Ion Sturzu:

Şi efectele economice pentru agenţii economici sînt aceleaşi. Adică nu plătesc impozitul la buget. Deci vizavi de subiectul doi. Da, într-adevăr, prin Codul fiscal era prevăzut că, cu începere din anul 2009, baza impozabilă la obiectele cu... la impozitele cu bunurile imobiliare va fi valoarea pe piaţa bunurilor. Ce s-a întîmplat? Atunci cînd a fost adoptată această idee, s-a reieşit din posibilitatea, precum că din posibilităţile Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru în vederea reevaluării acestor bunuri, în momentul de faţă am ajuns la situaţia că totuşi evaluarea bunurilor imobiliare, în acest termen, nu poate fi finalizată şi din acest considerent Guvernul a propus să fie prelungit termenul de implementare a acestui impozit. Deci, de fapt, astăzi fiecare agent economic achită la buget impozitul pe bunurile imobiliare, însă baza de calcul este diferită. Şi dacă noi revenim la acea categorie de cetăţeni despre care spuneţi dumneavoastră, precum că astăzi plătesc nişte sume enorme, vreau puţin să vă contrazic, cu permisiunea dumneavoastră, deoarece astăzi, într-adevăr, impozitul pe bunurile imobiliare se achită la buget în municipiile şi oraşele republicii pentru apartamentele şi casele amplasate în această regiune.

Şi pentru acea categorie de cetăţeni care au apartamente conform standardelor, adică la marea majoritate din aceşti cetăţeni povara fiscală nu s-a majorat. S-a majorat povara fiscală la acea grupă de cetăţeni care au proprietăţi cu o valoare foarte mare. Au case cu 3 – 4 nivele, au apartamente cu o suprafaţă foarte mare şi astfel vreau să zic că, într-adevăr, plătesc impozitul. Noi am încercat să aducem regimul fiscal în Republica Moldova vizavi de bunurile imobiliare similar comunităţilor europene.

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Noi vorbim despre politici pe care statul, prin Codul fiscal, prin aceasta stimulează şi protejează categoriile, stimulează economia şi, totodată, este o echitate socială. Dumneavoastră ne spuneţi că cineva are averi. Eu vă dau exemplu. O casă la Schinoasa care este de 100 şi ceva de ani este astăzi estimată la 4 milioane şi ceva de lei, care îi rămasă din bunel în bunel şi el plăteşte cîteva zeci de mii de lei impozit, dar alt agent economic persoană juridică cu o avere în centrul Chişinăului, cu o uzină pe cîteva hectare plăteşte cîteva sute de lei.

De ce ne povestiţi dumneavoastră aceasta? Şi, totodată, nu mi-aţi răspuns de ce noi trebuie să luăm iar termenul? 2009 l-am avut. Cine poartă răspundere? De ce nu s-a făcut? Care vine cu un plan concret şi de ce pînă în 2012? Încă trei ani de zile noi să trebuie tolerăm această chestie.

Pînă la urmă, şi în Comisie am discutat că este posibilitate, pe nişte căi, să spunem aşa, mai birocratice sau cumva prin nişte dări de seamă, Inspectoratul Fiscal să ceară totuşi de la agenţii economici, posibilitatea unor dări de seamă unde să evaluăm aceste obiecte şi să putem impozita, în primul rînd, pe acei bogaţi, nu pe acei săraci.

Domnul Ion Sturzu:

De fapt, scopul de bază la introducerea impozitului pe bunurile imobiliare este acelaşi ca anume acei bogaţi să plătească mai mult decît acei săraci. Da, nouă nu ne-a reuşit la moment, dar acest lucru se face zi de zi. Noi nu putem să schimbăm peste seară tot conceptul şi situaţia care este formată.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Noi nu odată am menţionat, atît în cadrul comisiilor, cît şi aici, în şedinţa plenară a Parlamentului, chiar şi astăzi s-a discutat despre soldul exagerat al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, sold care... ar fi fost rezonabil din partea Guvernului, în comun cu Ministerul Sănătăţii, să se găsească soluţii cum poate fi utilizat. Pentru că nevoile în domeniul de sănătate sînt evidente şi costul cazului tratat nu corespunde preţurilor, iar persoanele neasigurate constituie 30 la sută din toată populaţia. Dar, mi se pare mie, că Guvernul a venit cu o soluţie mult mai uşoară, propunînd în proiectul de lege să excludă termenele de livrare din contul bugetului de stat către Compania Naţională de Asigurări în Medicină odată pe lună nu mai tîrziu de data de 10 a lunii corespunzătoare pentru categoriile care sînt asigurate din contul statului. Mi se pare că este o greşeală.

Astfel, nu avem garanţii că aceste livrări din contul bugetului de stat vor fi foarte planificate, justificate şi să nu ajungem la un moment cînd Compania Naţională va cheltui aceşti bani şi va fi în imposibilitate să plătească lunar serviciile medicale.

De aceea, eu propun să menţinem prevederea legală în Legea bugetului şi în Legea privind mărimea primelor, dar cum să se acei cheltuie banii care au rămas la sold şi nu au fost cheltuiţi, poate fi găsit alt mecanism. Pentru că, cum am spus, nevoi în sistemul de sănătate sînt şi la dotare, şi la reparaţii capitale, şi la profilaxie, şi la procurări de alimente, medicamente şi costuri pentru servicii de întreţinere. Eu aş propune, pentru lectura a doua, să ţineţi cont de această propunere şi să examinaţi minuţios.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 în continuare.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc. Întrebarea mea se referă la punctul 34, articolul 299, cînd este vorba despre o normă de extragere a apei, dar, în acelaşi timp, se spune, că volumul de apă extras în lipsa contorului se determină de către organul de stat împuternicit de Guvern. Despre ce fel de normă poate fi vorba în lipsa unui control şi cum Guvernul, prin care organ de stat este împuternicit să determine acest lucru?

Domnul Ion Sturzu:

Da, într-adevăr, după cum cunoaşteţi, în Codul fiscal este un compartiment “Impozitele pe resursele naturale” şi acolo legislatorul a convenit: “Apa este o avuţie a statului. Şi toţi acei care o extrag urmează să achite taxa pentru apă la buget.” Deci, la momentul de faţă, acei care extrag, cine sînt plătitorii acestor taxe? Agenţii economici care extrag apa din localurile respective. Dar toată apa care se extrage nu ajunge la destinatar, fiindcă în procesul de extragere se comit, conform normelor tehnologice, careva pierderi. Şi, respectiv, în situaţia în care este contorul care fixează momentan apa care a fost extrasă şi deja se repartizează către consumatori, întrebările cad, fiindcă acolo se va taxa anume această cantitate.

În toate celelalte situaţii, cînd aceste contoare sînt, noi avem, îndeosebi, producătorii agricoli, sînt aşa-numite iazuri, de unde se extrage apa şi se irighează pămîntul agricol. Deci e imposibil să îţi instalezi un contor la aceste iazuri, fiindcă este foarte costisitor. De aceea, s-a propus această variantă. Sînt instituţiile respective în ţară care cunosc ce suprafaţă de pămînt este, cîtă apă este necesară să fie utilizată pentru ca să faci această irigaţie, cîte ploi au avut pe parcurs. Şi, respectiv, pornind de la aceşti indicatori, aceste instituţii vor propune şi aceste normative de la care nu se calculează şi nu se va achita la buget taxa pentru apă.

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi exact dumneavoastră v-aţi referit şi la celălalt punct referitor la care vroiam să vă pun o întrebare, se include la punctul 36, şi proporţia consumurilor şi a pierderilor tehnologice de apă care revin acestei ape. Se întîmplă că aceste consumuri suplimentare, care se pun, deloc nu sînt justificate. Şi dacă noi, prin lege, lăsăm aceasta în voia cuiva, trebuie o claritate, ceea ce s-ar permite, un procent oarecare, dar nu fiecare să îşi pună cît îi vine.

Domnul Marian Lupu:

Să precizaţi pentru lectura a doua, vă rog, să fie puse clar lucrurile.

Doamna Valentina Cuşnir:

Exact pentru lectura a doua ar fi necesar un procent oarecare.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 în continuare.

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule viceministru,

Spuneţi, vă rog, acest proiect de lege are un impact regulatoriu destul de serios, deci atacă un număr mare de agenţi economici. Aveţi nişte recomandări ale Grupului naţional de lucru, care, în principiu, nu a fost de acord cu cele ce-aţi propus dumneavoastră. Cum găsiţi acest lucru?

Domnul Ion Sturzu:

De fapt, în mare majoritate, propunerile făcute de către toate ministerele şi departamentele abilitate, cît şi de grupul de lucru, s-a ţinut cont, dar sînt şi excepţii cînd nu se ţine cont de ceva, dar de aceea este legislatorul care poate să examineze toate aceste momente şi să se expună vizavi.

Domnul Ivan Banari:

Şi încă o propunere. Eu cred că pentru lectura a doua ar trebui ca acest proiect de lege să nu contrazică Legea nr.235, adoptată de noi anticipat, ceea ce ţine de politica regulatorie a activităţii de întreprinzător.

Şi o altă întrebare. Iată la punctul 5, alineatul (6): “Raportul privind efectuarea bugetului de stat pe anul bugetar încheiat se examinează şi se aprobă de către Parlament pînă la data de 15 iulie.”

Stimaţi colegi,

Eu nu cred că la ziua de astăzi, cînd totul este computerizat, cînd se folosesc tehnologii informaţionale performante, cînd agenţii economici, practic, toate unităţile teritoriale sînt gata să prezinte toate documentele undeva la 15 februarie, noi avem la 1 aprilie toate declaraţiile, să tărăgănăm acest lucru pînă la 15 iulie. La 15 iulie, în Parlament trebuie să vină proiectul bugetului pe anul viitor. Şi multe state aşa şi procedează, deci, îl discută vara. Prima discuţie – în iulie, iar a doua –mai tîrziu.

De aceea, eu v-aş propune ca să modificăm această cifră, nu 15 iulie, dar poate 15 aprilie, poate 15 mai, ca să dăm posibilitate Ministerului Finanţelor să lucreze asupra bugetului pentru anul viitor, dar nu să stee să pregătească materialele.

Domnul Marian Lupu:

Pentru lectura a doua, la fel, s-a înregistrat şi trebuie să se ţină cont. Alte întrebări nu sînt.

Domnule Sturzu,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament. Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, şi comunică următoarele. Prezentul proiect de lege conţine propuneri de modificare şi completare a 17 legi care prezintă bazele politice bugetar-fiscale ale Guvernului pe anul 2009. O parte din modificări conţin propuneri cu caracter redacţional şi de ajustare a legislaţiei la rigorile internaţionale în vederea îmbunătăţirii procesului de elaborare, executare şi administrare a bugetului, precum şi înlăturarea unor contradicţii legislative.

Totodată, se propun modificări şi completări ale Codului fiscal şi ale Legii pentru punerea în aplicare a unor titluri din Codul fiscal, precum urmează: majorarea mărimii scutirii personale anuale de la 6 300 în anul curent pînă la 7 200 în anul 2009. Majorarea scutirii personale majore anuale de la 10 000 în anul curent la 12 000 în anul viitor. Majorarea mărimii scutirii anuale a persoanelor întreţinute de la 1 560 pînă la 1 680 în anul 2009. Ajustarea cotelor accizelor la bere, la băuturile alcoolice, la produsele din tutun, la aparatura electronică, la autoturisme, la rata inflaţiei prognozată pe anul 2009, ceea ce va suplimenta veniturile la buget cu 50 milioane de lei.

Modificarea bazei impozabile a taxei pentru parcare cu trecerea de la baza impozabilă stabilită în funcţie de venituri din vînzări a serviciilor de parcare prestate la baza impozabilă stabilită în dependenţă de suprafaţa de parcare. Extinderea bazei impozabile prin aplicarea taxei pentru unităţile comerciale şi sau de prestări de servicii, de deservire socială a agenţilor economici care practică activitate financiară. Şi noi la comisie am discutat şi sînt întrebări. Pentru lectura a doua o să decidem şi o să venim cu propuneri.

Stabilirea patrimoniului îndreptat către persoanele fizice cu titlu de donaţie drept categorie de venituri din care se va reţine 15 la sută. Permiterea întreprinderilor care practică activitatea de audit spre deducerea cheltuielilor pentru asigurarea riscului de audit în mărime de pînă la 15 la sută din venitul vînzărilor ale anului de gestiune. Stabilirea ritmului de permitere spre deducere a cheltuielilor aferente donaţiilor efectuate în scopuri filantropice sau de sponsorizare în limita de 0,1 la sută din venitul brut. Şi alte momente.

De asemenea, proiectul de lege prevede implementarea unui concept nou de control financiar public intern şi audit public intern conform modelului european, care este bazat pe răspunderea executorului de buget pentru buna administrare a instituţiilor publice.

Ţinînd cont de practica anilor precedenţi, proiectul de lege mai prevede lichidarea unor fonduri, cum ar fi: fondul pentru încurajarea dezvoltării culturii nucului şi fondul pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. Iar cheltuielile respective urmează a fi suportate din contul bugetului de stat şi a mijloacelor speciale.

Concomitent, în vederea îmbunătăţirii proiectului de lege, Comisia va ţine cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi de amendamentele deputaţilor la examinarea acestuia în lectura a doua. Pornind de la cele menţionate, Comisia susţine conceptul proiectului de lege şi îl propune Parlamentului spre adoptare în primă lectură.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Înainte de exerciţiul de vot, două luări de cuvînt.

Primul fiind colegul nostru, domnul deputat Valeriu Guma. Vă rog.

Domnul Valeriu Guma:

Mult stimaţi deputaţi,

Stimată asistenţă,

Proiectul iniţiat de Guvernul Republicii Moldova se prezintă ca fiind purtător de modificări ce rezultă din politicile bugetar-fiscale ale acestuia. Chiar dacă Guvernul este investit cu această funcţie de elaborare a politicii bugetar-fiscale, pînă la urmă, Parlamentul este unicul organ abilitat de a accepta şi de a adopta cadrul de promovare a politicilor bugetar-fiscale. Aceste politici prezintă o importanţă considerabilă pentru întreaga economie naţională, în special în situaţia actuală din Moldova, situaţie marcată de fenomene economice nefaste: inflaţie galopantă, creşterea sărăciei, disproporţia mare între coşul minim de consum şi venitul mediu realizat, situaţia alarmantă din sectorul financiar şi altele.

Iată de ce considerăm că la această iniţiativă trebuie să fie acordată o atenţie sporită, iar instrumentele propuse de operare trebuie argumentate profund de Guvern şi motivate în contextul economiei naţionale actuale.

Chiar dacă proiectul conţine şi unele iniţiative care ar putea fi susţinute pentru impactul pozitiv asupra cetăţenilor din Moldova, cum ar fi cele din articolul 1, cele privind deducerile şi scutirile personale, proiectul prezintă, de asemenea, anumite neregularităţi, care ridică nenumărate întrebări şi incoerenţe. Considerăm că este imperativă necesitatea îmbunătăţirii procesului de gestionare a mijloacelor publice, una din căile de ameliorare fiind instruirea controlului financiar public intern. Practica Uniunii Europene este preţioasă în acest domeniu.

Constatăm însă că prevederile proiectului sînt insuficiente în elaborare şi ridică anumite neclarităţi. Dacă să ne referim la punctul 14 al acestui proiect, ce vizează titlul 9 prim “Controlul financiar public intern”, articolul 56³, ne întrebăm: cum corelează Guvernul propunerea de creare în cadrul instituţiilor publice a unităţilor de audit intern cu procesul de reformare a administraţiei publice centrale, axat pe reducerea numărului funcţionarilor publici, promovat de acelaşi Guvern? În acest context, sînt neclare sursele de acoperire financiară a activităţii acestor noi unităţi, ţinînd cont de existenţa în continuare a Serviciului controlului financiar şi revizie în cadrul Ministerului Finanţelor, a cărui activitate, de asemenea, necesită finanţare bugetară.

Există dubii şi în privinţa respectării unuia din principiile declarate în articolul 56 prim al controlului financiar public intern “Exercitarea auditului intern funcţional independent.” În situaţia în care aceşti funcţionari vor raporta, pînă la urmă, executorilor bugetului de stat, adică conducătorilor autorităţilor audiate şi nu unor autorităţi independente, separate, de exemplu Ministerului Finanţelor, care va fi atunci rezultatul acestor reforme? Sau ele vor rămîne doar pe hîrtie ca multe alte iniţiative?

Partea proiectului ce vizează modificări privind Codul fiscal conţine, de asemenea, propuneri care vin să reafirme incoerenţa politicilor fiscale ale Guvernului şi disonanţa acestora cu situaţia actuală înregistrată în economie. Se ştie că anul bugetar curent este caracterizat, spre deosebire de anii anteriori, prin instabilitatea sa şi prin majorarea continuă a ratei de bază stabilite de Banca Naţională, existînd toate premisele ca această situaţie să perpetuie şi în anul bugetar viitor.

Totodată, datorită deciziilor administrative ale Băncii Naţionale de majorare atît a ratei de bază, cît şi a rezervelor obligatorii, se constrîng posibilităţile băncilor şi ale altor instituţii financiare de creditare de a oferi credite persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător, în special pe fundalul creşterii ratei dobînzilor la sursele atrase şi, respectiv, cele plasate. Fenomen deja înregistrat, spre regret, pe piaţa locală. În această situaţie, antreprenorii vor fi nevoiţi să caute surse alternative de creditare altele decît creditele bancare şi de la organizaţiile de microfinanţare.

Luînd în consideraţie cele expuse mai sus, se pare inoportună şi incorectă propunerea de la articolul 3, punctul 4 din proiectul de lege, care prevede ancorarea limitei deducerilor cheltuielilor legate de achitarea dobînzilor în folosul persoanelor fizice şi juridice, conform situaţiei în luna noiembrie a anului precedent, anul de gestiune, propunere, a cărei acceptare ar afecta şi mai dureros competitivitatea agenţilor economici locali. Or, cheltuielile de creditare efective şi obiective nu vor putea fi deduse integral. O soluţie ar fi stabilirea unei limite ce ar ţine cont de fluctuaţia pe parcursul anului a ratei de bază stabilite de Banca Naţională.

Chiar dacă Guvernul susţine, în nota informativă, că acest proiect are drept scop reducerea presiunii fiscale asupra persoanelor juridice, propunerile proiectului sînt contrar acestuia. De exemplu, propunerea de a exclude facilitatea acordată întreprinderilor mici şi mijlocii, prevăzute de articolul 49. Or, anume întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 90% din totalul întreprinderilor din Moldova şi sînt cele mai active.

Subiectul aplicării incorecte a articolului 49 din Codul fiscal de către organele fiscale, prin care, cu cîţiva ani în urmă, au fost stabilite facilităţi la plata impozitului pe venit pentru agenţii economici ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii deja a fost obiectul al mai multor interpelări la care nu au fost date răspunsuri, pot să genereze nişte situaţii destul de complicate. Readucem aminte că aplicarea concomitentă a acestor prevederi este tratată în practică de către FISC în defavoarea agenţilor economici vizaţi, aceştia fiind impuşi să achite 15% impozit pe venit aferent dividendelor plătite în favoarea fondatorilor săi persoane fizice.

Astfel, prin această iniţiativă, Guvernul propune legiferarea acestei situaţii incorecte din punct de vedere legal creat de FISC. Am constatat atunci şi evidenţiez şi acum efectul direct, dar şi indirect al acestor manevre ale Guvernului şi anume înrăutăţirea regimului fiscal pentru întreprinderile mici şi mijlocii în raport cu cel existent, datorită valabilităţii articolului 49.

Cum corelează Guvernul aceste acţiuni cu politicile de susţinere în acest sector, declarate la toate nivelele?

Care este influenţa lor asupra credibilităţii statului în faţa oamenilor de afaceri locali şi a investitorilor străini? În situaţia în care pentru cîteva mii de agenţi economici care beneficiază de aceste facilităţi care au crezut în seriozitatea statului şi stabilitatea politicilor de facilităţi ale acestuia şi au dezvoltat planul de afaceri, considerăm că, cel puţin, pentru agenţii economici, care deja au realizat procedurile necesare obţinerii facilităţilor, adică sînt în perioada de valabilitate a regimului fiscal stabilit, trebuie menţinută valabilitatea acestui articol.

Sînt la fel de bizare şi propunerile la punctul 29, articolul 3 de includere a unităţilor instituţiilor financiare, cum ar fi bănci asigurări, leasing etc. în categoriile unităţilor cu deservire socială, cum ar fi frizeriile, activitatea de pompe funebre, curăţarea hainelor şi reparaţia automobilelor.

Impactul propunerilor la articolul 4 al proiectului este similar celui menţionat mai sus cu referire la articolul 49 din Codul fiscal, înrăutăţirea regimului fiscal pentru unele categorii de contribuabili cărora, anterior, statul le-a oferit facilităţi fiscale, printre care sînt şi rezidenţii zonelor economice libere, companiile specializate în elaborarea programelor soft-urilor.

Iarăşi o întrebare retorică. Cum va evalua credibilitatea Moldovei în faţa investitorilor străini, care au investit, începînd cu 2005, în industria de producere a soft-urilor în Republica Moldova datorită scutirii de plată a impozitului pe venit garantate prin lege pe o perioadă de 5 ani, indiferent de faptul dacă îşi iau sau nu dividendele.

Şi, în acest caz, statul are obligaţiunea morală, dacă nu formală, de a permite agenţilor economici aflaţi în perioada de valabilitate a regimului fiscal oferit anterior să se conducă de acest regim pînă la expirarea termenului stabilit.

Ţinînd cont de cele expuse şi analizate mai sus, sîntem nevoiţi să constatăm, a cîta oară, calitatea joasă a proiectului iniţiat de Guvern, necorelarea acestora cu situaţia economică la zi, incoerenţa propunerilor afirmate în diferite documente şi instabilitatea cursului politicilor Guvernului, ceea ce afectează grav imaginea Republicii Moldova în ochii investitorilor în economia naţională.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Înainte de a oferi cuvîntul...

Da, domnul Popa, vă rog.

Între timp, vreau să rog, stimaţi colegi, pentru lectura a doua să privim cu foarte multă atenţie unele dintre subiectele care au fost evocate în discursul colegului nostru, în special cele cu referinţă la producătorii de soft-uri, un sector care trebuie să aducă o valoare adăugată foarte înaltă.

Şi eu am să rog foarte mult şi Comisia, dar şi autorii să dea dovadă de maximă prudenţă ca să ajungem la un echilibru atît din punct de vedere al intereselor bugetare, fiscale, cît şi al intereselor creşterii economice.

Domnul Popa, vă rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu, de fapt, nu am vrut să iau cuvîntul astăzi, dar m-au provocat declaraţiile făcute ieri de unii deputaţi din opoziţie. Nu o să-i nominalizez, fiindcă...

Domnul Marian Lupu:

Nu trebuie.

Domnul Gheorghe Popa:

Cineva dintre ei poate să se supere şi să iasă din sală, cum o face, de fapt, regulat.

Domnul Marian Lupu:

Vă rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Am spus-o, stimaţi colegi, nu o singură dată, vreau să o spun şi astăzi, din numele Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor, că temelia elaborării şi promovării principiilor de bază ale politicii bugetar-fiscale a fost pusă anume începînd cu anul 2001, atunci cînd peste tot persista haos, un dezechilibru total atît în economia naţională, cît şi în sistemul ei bugetar-fiscal.

Legislaţia imperfectă, presiunea fiscală asupra agenţilor economici, relaţiile lor schimonosite cu sistemul bugetar, scheme frauduloase şi evaziuni fiscale, degradarea şi distrugerea totală a tuturor ramurilor economiei naţionale prin mecanismele sălbatice de privatizare a patrimoniului.

Tot, şi mai cu seamă în agricultură, stimaţi colegi din “Alianţa «Moldova Noastră»”, lichidarea locurilor de muncă şi multe, multe alte situaţii paradoxal negative care caracterizează perfect activitatea nomenclaturii algoritmiste şi care, pe bună dreptate, se califică ca genocid împotriva poporului moldovenesc.

Toate acestea, stimaţi colegi, au fost depăşite datorită unor eforturi enorme ale Guvernului în perioada anilor 2001–2008. Datorită măsurilor de promovare a politicilor economicii corecte, consecvenţei şi continuităţii reformelor fiscale, perfecţionării în permanenţă a sistemului ei şi a sistemului şi procesului bugetar care au avut un impact pozitiv atît asupra veniturilor publice, cît şi asupra sectorului real al economiei naţionale.

Confirmare celor spuse, doresc să menţionez că produsul intern brut faţă de anii 1995 şi 2001 a crescut aproape de 9 şi, respectiv, de 3 ori şi va atinge în anul 2008 circa 57 miliarde de lei. Reieşind din calculele preventive, bugetul public naţional pentru anul 2008 se va majora faţă de cel aprobat în 2007 cu aproximativ 4 miliarde şi va constitui cifra de 23,5 miliarde de lei.

Indiferent de declaraţiile făcute de unii deputaţi din opoziţie, lipsite de logică şi sens, rupte de realitate şi intrigante după caracter, Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor a... (Rumoare în sală.)

Domnule Bujor,

Eu vă rog să nu mă încurcaţi.

Încă o dată vorbesc. Indiferent de declaraţiile făcute de unii deputaţi din opoziţie, lipsite de logică şi de sens, rupte de realitate şi intrigante după caracter, aşa cum au făcut-o ieri deputaţii din opoziţie, Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor consideră, pe bună dreptate, şi confirmă că economia naţională este în continuă creştere.

Domnilor deputaţi,

Spuneţi vă rog,

Domnule Susarenco,

Spuneţi vă rog cînd din anul 2001 încoace rata inflaţiei a atins cifra anilor '93 ... de pînă la 38,4%. Nici o dată şi nici nu va fi.

Sau, spuneţi vă rog, ce politică bugetar-fiscală şi monetar-financiară aţi promovat pe atunci? Eu înţeleg că vă vine foarte greu să răspundeţi şi fiindcă nu aveţi răspuns. Sau aţi fi fost în stare dumneavoastră să diminuaţi pînă într-atît presiunea fiscală a agenţilor economici, totodată, majorînd veniturile la buget, după cum am făcut-o, şi aducînd cota impozitului pe venit la activitatea de întreprinzător de la 32% în 1998 pînă la zero în 2008, 2009 în permanenţă să fie majorate mărimea scutirilor şi altele. Mă îndoiesc.

Sau poate sînteţi împotriva implementării unui concept nou de control financiar public intern şi audit public intern conform modelului european prezent în acest proiect de lege care este bazat pe răspunderea executorilor de buget pentru buna administrare a instituţiilor publice.

Poate, deoarece noi observăm cu toţii cazurile majore înregistrate ale unor demnitari ai organelor administraţiei publice locale de nivelurile întîi şi doi, mai cu seamă după alegerile generale din 2007.

Sau poate sînteţi împotriva ajustării cotelor accizelor stabilite în sume fixe la unele mărfuri supuse accizelor, cum ar fi bere, băutură vinicolă şi alcoolică, produse din tutun, aparatură electronică, autoturisme la rata inflaţiei prognozate pe anul 2009.

Sau poate sînteţi împotriva modificării bazei impozabile a taxei pentru parcare. Aş putea prelungi. Nu am s-o fac, deoarece sîntem convinşi că, şi de data aceasta, ca şi în anii precedenţi, veţi vota categoric de argumentat împotriva acestui proiect de lege, prin care veţi demonstra încă o dată incapacitatea dumneavoastră totală de a propune ceva constructiv, de a contribui esenţial la adoptarea unei politici bugetar-fiscale eficiente pentru economia naţională.

Noi, cei din Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor, vom vota acest proiect de lege, deoarece ne dăm foarte bine seama că obiectivele generale ale politicii fiscale pentru anul 2009 vizează asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale, optimizarea presiunii fiscale şi extinderea bazei impozabile, sistematizarea şi implementarea, simplificarea legislaţiei fiscale. Armonizarea principiilor puse la baza legislaţiei fiscale cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene serveşte drept bază legală la elaborarea proiectului bugetului de stat pe anul 2009, an preelectoral, în urma rezultatelor cărora Partidul Comuniştilor îşi va menţine statutul partidului de guvernămînt, astfel avînd depline posibilităţi să realizăm întocmai Legea bugetului pe anul 2009 şi pe următorii 4 ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Vă mulţumesc, domnule Popa. (Rumoare în sală.)

Stimaţii mei colegi,

În primul rînd, eu vreau să vă spun că nu sîntem la piaţă. Şi să ţinem cont de acest lucru toţi, indiferent de emoţii. Dreptul la replică.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Preşedinte,

Eu vreau să îi spun domnului coleg, care face parte din aceiaşi pe care îi stimez eu din Fracţiunea Comunistă, el m-a întrebat unde am lucrat eu. Eu atunci puneam la puşcărie pe acei care închideau ca matale fabricile la Cantemir. Da, ai pus lacăt la poartă şi ai venit în Parlament să pui lacăt şi la Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Aceasta a fost drept la replică. Nu vă supăraţi, intrăm în exerciţiul de vot. (Rumoare în sală.) Ce, nu a fost făcută dar referinţa la persoană?

Bine, microfonul nr.4, două minute aveţi.

Domnul Leonid Bujor:

Într-adevăr, domnul Popa este unul dintre deputaţii faţă de care am o stimă şi un respect deosebit. Şi regret faptul că a acceptat acest rol ruşinos de a se transforma şi el în bîtă a Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»”.

Colegial şi prieteneşte, îi spun în felul următor.

Domnul Gheorghe,

Plecarea masivă a tinerilor Republicii Moldova din cauza salariilor mizerabile şi a lipsei locurilor de muncă reale a început în masă în anul 2001.

Domnul Popa,

Preţurile cresc în fiecare zi, de cînd comuniştii sînt la guvernare. Batjocura faţă de tineret a atins apogeul în anul 2008, pe care Voronin l-a declarat “Anul Tineretului”.

De aceea, batjocura faţă de ţărani a început acum, în ultimii ani, şi chiar zilele acestea dumneavoastră nu aţi acceptat alocarea de 300 milioane de lei pentru ţăranii din Republica Moldova. Aşa că gîndindu-vă la voi, la interesele voastre de grup şi de partid, mai gîndiţi-vă la tinerii din ţară şi la cetăţenii Republicii Moldova.

Vă spun, da, desigur, acest buget populist nu va fi...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor, timpul.

Domnul Leonid Bujor:

...votat astăzi de deputaţii “Alianţei «Moldova Noastră»”.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Leonid Bujor:

Votaţi-i voi şi cu acei care aţi semnat parteneriatul.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Se simte că se apropie încet alegerile.

Stimaţi colegi,

Rog puţin calm în sală. Intrăm în exerciţiul de vot. Proiectul nr.2019, aprobarea în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Proiectul este aprobat în primă lectură.

Rog să se lucreze în continuare asupra acestui proiect pentru a reuşi adoptarea acestuia în lectura a doua pînă la finalul sesiunii curente a Parlamentului.

Continuăm cu proiectul de Lege 753 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului pe anul 2008. Iniţiativa unui grup de deputaţi. Prezintă domnul Oleinic. Vă rog.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Iniţiativa legislativă propusă spre atenţia dumneavoastră este o continuare logică a propunerilor noastre privind redresarea situaţiei în sectorul agricol care, în urma secetei şi caniculei din anul 2007, s-a pomenit într-o situaţie dificilă.

Conform rezultatului anului 2007, sectorul agricol a înregistrat pierderi record circa 1 miliard de dolari, inclusiv un miliard de lei la culturile cerealiere şi leguminoase, 1,7 miliarde de lei la producţia de carne, 1,4 miliarde – la producţia de lapte. Producţia de ulei s-a redus, ceea ce a favorizat scumpirea acestuia, practic, de două ori.

De rînd cu pagubele provocate de seceta catastrofală, creşterea preţurilor la seminţe pentru planificarea culturilor agricole de bază, precum şi preţurile îngrăşămintelor şi carburanţilor, insuficienţa negativă influenţează negativ dezvoltarea ramurii agricole. Dinamica preţurilor la seminţe ne denotă că, la majoritatea culturilor cerealiere, preţurile s-au dublat sau chiar s-au triplat pe parcursul anului 2008, comparativ cu preţurile în 2007.

În mod similar, au crescut dramatic şi preţurile la fertilizanţi, îngrăşăminte şi motorină. Paralel, întreprinderile agricole care au făcut exporturi de produse preponderent în Federaţia Rusă, Ucraina, Bielorusia au avut pierderi enorme şi din cauza prăbuşirii cursului de schimb al dolarului.

Deficitul cauzat de calamităţile din anul 2007 a condus la formarea unui deficit acut de produse agricole de bază şi seminţe, ceea ce pune în pericol securitatea alimentară a Republicii Moldova.

Practicarea lucrărilor agricole devin tot mai costisitoare şi mai riscantă în condiţiile Republicii Moldova. Lipsa de reacţii adecvate şi suport din partea statului a condus la diminuarea ponderii sectorului agricol în produsul intern brut de la 30% în 2001 la 15% în 2007, iar numărul persoanelor angajate în agricultură a scăzut de la 764 de mii la 434, înregistrînd o scădere de 42%.

Numai în 2008 au părăsit acest sector în jurul la 28 mii de persoane. Evident, pentru a readuce sectorul agricol la normalitatea unui sector important în economia naţională, statul ar trebui să îşi revadă unele priorităţi de finanţare.

Politicile Guvernului de susţinere a agricultorilor rămîn însă în continuare a fi dezechilibrate şi neeficiente, urmare a lipsei unor obiective clare şi realiste ce urmează a fi atinse.

În consecinţă, se observă şi o incertitudine totală în ceea ce priveşte aplicarea, dar şi necesitatea subvenţionării agriculturii. Subvenţiile acordate de Guvern, 424 de milioane în 2007 şi 270 de milioane, cu 154 mai puţin în 2008, sînt derizorii, comparativ cu ceea ce primesc producătorii agricoli în statele vecine.

Din această cauză apar şi unele probleme care determină necompetivitatea sectorului agricol. Un producător care primeşte subvenţii de 30, 50 de lei la hectar nu poate să concureze cu un producător din străinătate cu subvenţii de 1000 de euro.

Deşi în 2008 pentru sectorul agricol au fost alocate mijloace suplimentare în sumă de 4 milioane de lei pentru subvenţionarea parţială a cheltuielilor suportate de agenţii economici la însămînţarea terenurilor agricole cu culturi de toamnă, prin modificările operate la bugetul de stat pentru 2008 Guvernul reduce suma alocaţiilor pentru activităţile din agricultură cu 12 milioane de lei.

Sîntem conştienţi că şi aceşti 300 milioane de lei destinaţi susţinerii lucrătorilor agricoli, care reprezintă o valoare medie de 200 de lei la hectar, vor acoperi doar parţial cheltuielile suportate din cauza creşterii preţurilor la îngrăşăminte, fertilizanţi, seminţe şi combustibil.

În acest context, cît şi în contextul demersurilor parvenite de la direcţiile agricole raionale, prin care agenţii economici din agricultură prezintă date concrete privind necesităţile urgente pentru evitarea falimentului în anul financiar curent, vă propunem spre examinare şi aprobare proiectul pentru modificarea bugetului pe anul 2008 privind alocarea suplimentară a 300 de milioane pentru susţinerea producătorilor agricoli.

Sursele de acoperire a cheltuielilor propuse sînt acumulate, 150 de milioane, se propune să fie mărită poziţia dividende aferente cotei de participare a statului în societăţi pe acţiuni. 75 de milioane din contul mijloacelor de vînzare şi privatizarea bunurilor, domeniul public. 75 de milioane din accizele la benzină şi motorină.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă rog să susţineţi acest proiect de lege.

Doamna Maria Postoico:

Întrebări?

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule raportor,

Eu ţin minte, am lucrat într-o Comisie, vă cunosc pe dumneavoastră că posedaţi cunoştinţele necesare în legislaţie.

Dar eu nu înţeleg cum puteţi dumneavoastră, încălcînd legislaţia în vigoare, să propuneţi că din banii parveniţi din privatizare să acoperim cheltuieli. Să introducem în partea de venit şi partea de cheltuieli. Asta e, legislaţia interzice aceste... Eu nu înţeleg cum puteţi dumneavoastră, împreună cu Cosarciuc, să înaintaţi această iniţiativă.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule preşedinte Bondarciuc,

Într-adevăr...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

În lege se interzic aceste lucruri. Cum puteţi să propuneţi?

Domnul Alexandru Oleinic:

Nimic nu se încalcă, fiindcă noi sîntem acel organ care putem să modificăm.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adică, atunci mai întîi să modificăm legile care interzic aceste lucruri şi pe urmă o să revenim la această iniţiativă.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nicolai Fiodorovici.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dumneavoastră cunoaşteţi bine cum puteţi să ieşiţi cu această iniţiativă. Iată, explicaţi-mi cum?

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi nimic nu...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sau nu cunoaşteţi?

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi nu încălcăm nimic şi noi tot cunoaştem, toată propunerea noastră este bazată pe argumentele reale care sînt astăzi în agricultură. Dar, domnule preşedinte, dumneavoastră în genere cunoaşteţi că în 1500 mii de hectare care sînt în ţară astăzi, toate subvenţiile pe care noi le acordăm astăzi agricultorilor, primesc numai 30% din suprafeţe. Dumneavoastră cunoaşteţi că, din 600 de mii de agenţi economici care sînt înregistraţi, printre care şi gospodării ţărăneşti, numai 700 de agenţi economici beneficiază de rambursarea taxei pe valoarea adăugată pentru livrarea producţiei în ţară. Aceste momente sînt mai esenţiale decît aceea ce spuneţi dumneavoastră.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Foarte interesant.

Domnul Alexandru Oleinic:

La urmă, noi sîntem acei care...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Foarte interesant, Alexandru. Eu v-am pus întrebarea. Dacă nu puteţi să răspundeţi, spuneţi aşa: eu nu pot să vă răspund.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Bondarciuc,

Reacţiile pe care le faceţi dumneavoastră şi tot timpul ştiţi cum trataţi întrebările, aceasta e problema matale. Legile pe care le prezentaţi dumneavoastră tot reies din programul Partidului Comunist. Noi propunem probleme care astăzi sînt în agricultură.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо. Господин Олейник, в конце 90-х годов вы были директором Департамента приватизации. Не могли бы вы назвать сумму, которая направлялась на субвенции в сельском хозяйстве от приватизации государственного имущества?

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamnă Bodnarenco,

Eu mi-am îndeplinit funcţiile conform situaţiei care era acolo şi cerinţelor Guvernului faţă de mine personal şi funcţia pe care o ocupam. Dacă dumneavoastră aveţi probleme cu funcţia pe care am ocupat-o atunci, nu vă deranjaţi, căci datorită Partidului Comuniştilor şi Fracţiunii majoritare, pe parcursul ultimilor 8 ani de zile, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei s-au ocupat foarte serios de activitatea mea în toate întreprinderile în care am lucrat din ’90 pînă încoace datorită dumneavoastră şi pînă cînd, vedeţi, sînt în faţa dumneavoastră. De aceea, nu aţi putut dovedi că am încălcat legea. Eu nu am nici o problemă. Şi atunci Departamentul Privatizării nu s-a ocupat cu repartizarea banilor. Departamentul Privatizării s-a ocupat cu funcţia care era atunci în...

Doamna Elena Bodnarenco:

Domnule Oleinic,

Calmaţi-vă. Eu nu am probleme cu funcţia dumneavoastră. Eu am întrebat ceea ce am vrut să aud. И большое спасибо.

Domnul Alexandru Oleinic:

Departamentul Privatizării nu s-a ocupat cu repartizarea banilor.

Doamna Elena Bodnarenco:

Я услышала то, что хотела услышать. В бытность вашего руководства страной у вас не было необходимости поддерживать сельское хозяйство.

Domnul Alexandru Oleinic:

Я не руководил страной и не распределял деньги.

Doamna Elena Bodnarenco:

Я имела в виду руководство вашей партии.

Domnul Alexandru Oleinic:

Я выполнял свои функции там, где я находился.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

Domnul Serafim Urechean:

Da, eu aş vrea să îi dau un sfat colegului. Nu pierde energia, căci nu ai cu cine. Şi chiar venind...

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Continuăm.

Domnul Serafim Urechean:

Vă rog cumva fără sfaturile incompetente ale dumneavoastră, mă voi lămuri singur. Uitaţi-vă la voi în ce v-aţi transformat.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Urechean...

Domnul Serafim Urechean:

V-aţi învăţat numai să ţipaţi, să urlaţi ş.a.m.d.

Domnul Marian Lupu:

Vă rog.

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Alexandru,

Este o propunere binevenită. O iniţiativă legislativă binevenită şi e la loc, şi e la timp. Dar dacă dumneata şi domnul Cosarciuc aţi mizat pe această majoritate incompetentă, care promovează şi distruge această ţară, să ştii... Estimări...

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Eu vă rog, continuăm.

Domnul Serafim Urechean:

Deci da, continuăm. Deci nu mizaţi pe această majoritate incompetentă. Drumul lor e comandat. Ei sînt oameni pe plecare. Ei au distrus uzine, fabrici, începînd de la tovarăşul, iată, tovarăşul Popa. Dacă vrei mergem la Cantemir la fabrica pe care ai pus-o nu în genunchi, dar pe burtă. Şi mulţi din dumneavoastră au... Să taci...

Domnul Marian Lupu:

Aşa, stimaţii mei colegi, eu vă rog... Continuăm.

Domnul Serafim Urechean:

Ei, iată, termin. Nu miza, Alexandre, pe această majoritate.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte Urechean,

Iniţiativa pe care am propus-o noi spre atenţia dumneavoastră, reiese din acele necesităţi pe care noi astăzi, ca deputaţi, luînd în consideraţie întîlnirile pe care le-am avut în teritoriu, le-am propus ca dumneavoastră să le examinaţi. Dar toate catalizările care s-au făcut astăzi din partea unor colegi, la care eu niciodată nu m-am aşteptat de la aceasta, dar eu vreau să vă spun altceva, eu, cînd exercitam funcţia de director al Departamentului privatizării, mulţi dintre acei care sînt în această sală au luat parte la privatizările care erau pe atunci şi acum se folosesc de chestia ceea nelegal. Dar o să vină timpul cînd noi o să ne descurcăm cu aceste întrebări şi tot aici, în acest Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

A face o iniţiativă legislativă este clar că e o acţiune nu atît de fără pericol. Înţelegeţi, nimereşti în faţa dumneavoastră, e clar că se începe biografia: unde cine a lucrat ş.a.m.d. Eu am rămas foarte surprins de declaraţia domnului Bondarciuc, care pretinde să fie un economist în materie de rînd cu celelalte profesii pe care le are.

Deci nu este aşa o lege, domnule Bondarciuc, care ar interzice utilizarea, eu ştiu, a resurselor de la privatizare pentru scopurile respective. Aceasta este o recomandare a Fondului Monetar Internaţional, care toată vremea ne spunea şi insista: nu introduceţi veniturile de la privatizarea compartimentului de venituri şi cheltuieli. Aceasta este o sursă care nu este atît de garantată. Obiectele vor fi vîndute, nu vor fi vîndute? Vom vedea, deci. Nu este o asemenea lege.

Într-adevăr, noi, cînd adoptăm Legea bugetului, chestiunea aceasta este separata. De aceea, nu cred că este interzis prin lege. Domnul Bondarciuc, nu cunoaşte materia şi nu s-a exprimat poate corect, că ar fi mai bine.

Al doilea moment.

Stimaţi colegi,

Ce se referă la proiectul înaintat de domnul Oleinic, eu cred că deja faptul prezentării acestui proiect de lege este poate o chestiune care nu prea vă place, fiindcă atîtea luni de zile, din luna noiembrie pînă în luna iunie, acest proiect de lege dumneavoastră l-aţi ţinut în sertar. Nu aţi dorit să îl puneţi în discuţie.

Următorul moment. Dumneavoastră nici nu doriţi măcar să vă expuneţi concret asupra situaţiei din ramura agriculturii. Aţi demonstrat-o vineri prin respingerea Moţiunii “Alianţei «Moldova Noastră»”. Astăzi demonstraţi încă o dată, prin reproşurile şi prin chestiunile, pe care le expuneţi astăzi, că nu vă interesează situaţia în esenţă. Că nu sînt bani, că nu sînt resurse în republică, în bugetul statului, nu avem de unde. Spuneţi cinstit, nu vă referiţi la diferite obiecte, pur şi simplu, pentru a induce lumea în eroare şi a demonstra încă o dată atitudinea dumneavoastră faţă de agricultură.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 3. (Vociferări.)

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Am dreptul la replică. Noi avem deputaţi, şi vreau să îl numesc pe domnul Guţu, care consideră că ei ştiu totul. Citiţi cartea, domnule Guţu. Citiţi cartea şi o să vedeţi că noi putem să utilizăm banii care parvin din privatizare, pentru a acoperi deficitul bugetar. Citiţi cartea.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule preşedinte Bondarciuc,

Dar dumneavoastră totuna nu aveţi dreptul să vă bateţi joc de iniţiativele legislative ale colegilor, chiar şi din opoziţie, în forma în care aţi făcut-o astăzi. În forma care aţi făcut-o astăzi.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi avem dreptul să propunem Parlamentului orişice. Vă aparţine majoritatea, votaţi împotrivă. Dar nu vă bateţi joc de iniţiative.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Să ne temperăm puţin emoţiile.

Microfonul... Acuşi ajungem, Ivan Timofeevici. Omul stă şi aşteaptă.

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Se vede foarte clar că, din păcate, nu se citesc legile, se citesc cărţi pentru a le aborda în dezbaterile legilor. Însă, domnule Bondarciuc, eu înţeleg că dumneavoastră vă referiţi la Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, care stabileşte foarte clar acest proces. Însă chiar astăzi, în Parlamentul Republicii Moldova, noi, adoptînd Legea privind modificările la buget, am încălcat prevederile acestui proces bugetar, care spune foarte clar că, iniţial Parlamentul adoptă cheltuiala sau venitul, face ajustările respective, după care Guvernul este în drept să efectueze aceste cheltuieli. Aşa că eu aş avea o propunere: cînd facem referinţă la cărţi, la legi, să fim imparţiali. Şi eu nu cred că este o problemă, cu adevărat legislativă, ca veniturile de la privatizare să fie îndreptate acolo unde consideră Parlamentul Republicii Moldova prin voinţa sa politică, exprimată prin vot.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Oleinic:

Pînă la urmă, domnule Filat.

Domnule deputat,

Eu m-am referit mai mult la dividendele pe care trebuie să le aibă statul din gestionarea proprietăţii publice, care astăzi este gestionată de stat. Şi nu m-am referit la banii care trebuie să vină de la privatizare întru totul. Erau, dar dă, dacă domnul Bondarciuc a încercat să întoarcă problema aceasta în felul în care este propusă, aceea e...

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, domnul Filat m-a ajutat aici să îi răspund domnului Bondarciuc. Încă o dată vreau să explic şi să menţionez că nu este interzis prin nici o lege ca resursele care provin de la privatizare să fie direcţionate acolo unde doreşte Guvernul sau Parlamentul. Dar aceea care citeşte domnul Bondarciuc, eu nu ştiu, unde a găsit el chestiunea aceasta?

Domnul Marian Lupu:

Bine, tragem concluzia despre utilitatea lecturii, stimaţi colegi, oricum. Alte întrebări sînt?

Domnule Oleinic,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia. Sînteţi autor.

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Proiectul prezentat de un grup de deputaţi propune modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 la venituri, cheltuieli şi deficit cu 300 milioane de lei din contul majorării veniturilor provenite de la dividendele aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni cu 150 de milioane, a mijloacelor de vînzare şi privatizare a bunurilor în domeniul public – cu 75 milioane de lei şi accizelor la benzină şi motorină – cu 75 milioane de lei.

Potrivit prevederilor articolului 131 alineatul (6) şi articolului 131 alineatul (4) din Constituţie, orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea ori reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare pot fi abordate numai după stabilirea sursei de finanţare şi, respectiv, după acoperirea acesteia de către Guvern. Guvernul, în avizul adoptat prin hotărîrea Guvernului nr.516 din 18 aprilie 2008, nu susţine proiectul de lege nominalizat.

Comisia ţine să menţioneze că, în conformitate cu adoptarea astăzi în prima lectură a Legii pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI din 23 noiembrie 2007, cu numărul de înregistrare nr.2002 din 16 iunie 2008 şi care, prin completarea articolului 18 litera i), propune de a autoriza finanţarea utilizatorilor de uz fitosanitar şi de fertilizanţi, precum şi de subvenţionarea producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a produselor agricole de fabricaţie proprie peste limitele aprobate în fondul actual de subvenţionare. În acest context, rămîne ca Parlamentul să îşi expună poziţia în acest proiect şi astfel nu apare necesitatea de a mai prezenta un proiect de lege suplimentar.

Actualmente, în Parlament se află spre discuţie un proiect de Hotărîre cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.310-XIV din 27 decembrie 2007 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli, a cărui adoptare are şi scop acoperirea integrală a tuturor solicitărilor parvenite din teritoriu de la producătorii agricoli pentru anul 2007.

Pornind de la cele relatate şi în contextul avizelor negative prezentate de comisiile permanente, Comisia constată că acest proiectul de lege, în varianta prezentată, nu poate fi acceptat şi îl propune Parlamentului spre a fi respins.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu, luînd în consideraţie că nu am fost invitat la Comisie, ca să pot pun întrebările... Aici a fost domnul Cosarciuc, dar el nu este. De aceea, îmi cer iertare, dar am să pun cîteva întrebări.

Domnule raportor,

Eu am spus, în prezentarea mea a legii, că totuşi de ce se întîmplă astăzi în ţară că din 600 mii de agenţi economici sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, ei, aceasta ca să fie lămurit, acele 200 mii de lei, pe care fiecare gospodărie ţărănească trebuie să le aibă ca livrări, ca să fie înregistrată ca plătitor de TVA, ca să aibă acces la subvenţiile acordate de stat.

În ziua de astăzi, o gospodărie ţărănească, ca să aibă livrări de 200 de mii de lei, un ţăran care are zece hectare şi dacă, în medie, el are 10 mii de lei venit pe hectar, 100 de mii de lei pe an, cîţi ani lui îi trebuie ca el să devină plătitor de TVA şi să aibă acces la acele subvenţii pe care le face statul. Aceasta... dar nu, nu, o secundă. Să pun întrebarea pînă la capăt, domnule Popa. Dintr-o 1200 înregistraţi numai 700 au acces, dintre care 10% sînt gospodării ţărăneşti, 90% sînt întreprinderi mari care, permanent, generează pierderi. Noi facem iertări ş.a.m.d.

Şi aceşti 700 de agenţi economici deţin 30% dintr-aceste 1 milion 500 mii de hectare de pămînt, pe care le avem noi în ţară. De ce astăzi statul manifestă o asemenea atitudine faţă de agricultură? Iată un exemplu concret. Şi nu trebuie să învinuim că ceva nu este concret. E o cifră absolut reală. Vă rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, domnule deputat Oleinic,

În primul rînd, vreau să vă spun că, prin modificări şi prin completările legislaţiei, în mod obligatoriu, noi am, i-am pus pe agenţii economici din agricultură să se înregistreze ca plătitori de TVA de la 300 de mii. Dar, în mod deschis, începînd cu 100 de mii.

Domnul Alexandru Oleinic:

Şi 100 de mii tot aceasta durează mult.

Domnul Gheorghe Popa:

Începînd cu 100 de mii, deci agentul economic din agricultură a atins plafonul de 100 de mii şi el are dreptul să înregistreze ca plătitor de TVA şi, la rîndul său, să primească … respective despre care se vorbeşte, despre care dumneavoastră aţi menţionat. Dar nu 200, cum aţi conformat dumneavoastră. Şi numărul agenţilor economici e cu totul altul. Nu este acelaşi. Eu am adus cînd noi am examinat în plenul Parlamentului Legea cu privire la patenta de întreprinzător, am spus că din aproximativ 670 de agenţi economici numai 25 de mii întrece plafonul de 300 de mii.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnul Popa...

Domnul Gheorghe Popa:

Cel care a fost planificat.

Domnul Alexandru Oleinic:

Dumneavoastră nu mă învinuiţi că cifra nu este aceea. Cifra nu e aceea la Biroul Naţional de Statistică şi la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, de la care am primit răspuns concret, aceasta este cifra Ministerului Agriculturii, 700 de agenţi economici şi 30% din suprafeţe beneficiază de rambursarea taxelor pe valoarea adăugată la livrările pe teritoriul Moldovei. Iată, aceasta este grija dumneavoastră faţă de gospodăriile ţărăneşti din agricultură.

Domnul Gheorghe Popa:

În agricultură, orice gospodărie ţărănească...

Domnul Marian Lupu:

Staţi. Eu vă rog frumos, nu comentaţi.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu ştie ce să vorbească. D-apoi ce vorbeşti la pereţi?

Domnul Gheorghe Popa:

100 de mii de lei poate să înregistreze la Inspectoratul Fiscal ca plătitor. Corect.

Domnul Marian Lupu:

Continuăm, următoarea întrebare, vă rog.

Microfonul nr. 1.

Domnul Ion Sturzu – viceministru al finanţelor:

De fapt, într-adevăr este aşa că astăzi primesc acest TVA din buget acei agenţi economici care sînt înregistraţi ca plătitori de TVA. Şi plătesc deci, păi aceasta este situaţia că, dacă agentul economic nu vrea să se înregistreze ca plătitor de TVA sau nu poate din motivul că nu a ajuns la cifra de 100 de mii de lei, acest TVA la buget nu se plăteşte şi dacă nu se plăteşte, el nu se întoarce.

Se întoarce TVA din buget acelor agenţi economici care plătesc, care contribuie la formarea bugetului. Şi atunci cînd s-a elaborat conceptul despre subvenţionare în agricultură, s-a pus accentul că să fie întreţinuţi, să fie subvenţionată acea categorie de contribuabili, care sînt viabili, care formează plusvaloarea şi care formează bugetul respectiv.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Ei iau parte la formarea bugetului prin iertările pe care noi le facem peste fiecare doi ani de zile. Sute de milioane de lei au fost iertate la 1 ianuarie 2007 anume acelor agenţi economici care nu şi-au onorat obligaţiunile faţă de stat. Şi anume acei agenţi economici care iau parte în aceste 30% din suprafeţele din ţară. Dar dumneavoastră cunoaşteţi că 75% din toată producţia care este în ţară o dau gospodăriile ţărăneşti care nu au acces la subvenţiile pe care dumneavoastră le daţi în ţară?

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Domnule viceministru,

Eu nu cred că noi aici iniţiem acum discuţii cu legea Guvernului.

Continuăm. Întrebări Comisiei.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule raportor,

Totuşi dumneavoastră, cînd aţi examinat această iniţiativă, a fost discutată problema: de cîte subvenţii are nevoie astăzi sectorul agrar ca să avem o producţie competitivă pe piaţă? Luîndu-se în consideraţie acele subvenţii care se fac în ţările din jur, care ne afectează foarte mult piaţa, care vin la noi cu un preţ mult mai redus decît acel sinecost care este la noi. Această întrebare a fost discutată la Comisie, luîndu-se în consideraţie că, într-adevăr, poate dumneavoastră consideraţi că iniţiativa noastră nu este acoperită, nu este la timp, nu e de la aceea. Aceasta e altceva. Dar a fost discutată problema în sensul, cît necesită astăzi sectorul agrar în ţară?

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

La şedinţa Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe a asistat domnul deputat Valeriu Cosarciuc, preşedintele Comisiei, şi, în prezenţa Guvernului, a fost prezentată informaţia respectivă. Dar eu vreau să vă zic că noi cînd...

Domnul Alexandru Oleinic:

Cît? Astăzi noi în Parlament sîntem.

Domnul Gheorghe Popa:

Noi, cînd am examinat în cadrul şedinţei Comisiei şi astăzi în raportul pe care eu l-am prezentat din numele Comisiei, nu din numele meu personal, am vorbit că ceea ce propuneţi dumneavoastră deja Guvernul a prevăzut în modificările prezentate pentru Legea bugetului.

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar eu nu aceasta vă întreb, domnule Popa. Nu faceţi circ aici.

Domnul Gheorghe Popa:

Nu e circ. Dumneavoastră faceţi circ.

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar nu sînteţi competenţi aproape nimeni. Nu v-aţi pregătit, aţi ieşit numai ca să ne învinuiţi şi să respingeţi iniţiativa.

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Oleinic,

Această întrebare trebuia să v-o puneţi dumneavoastră, acel care aţi făcut iniţiativa legislativă. Şi dacă vă interesează asemenea informaţie, o să v-o prezentăm.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, este o cifră, cît este necesar astăzi în agricultură? Avem sau nu avem? Iată, aceasta este grija noastră de sectorul agricol.

Domnul Gheorghe Popa:

Aşa e, aşa e.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu cunoaştem nici o cifră, dar numai aşa a venit iniţiativa din opoziţie, trebuie să ieşim, să îi ponegrim şi să respingem iniţiativele.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Mulţumesc.

Domnule Popa,

În situaţia cînd deputaţii Oleinic, Filat şi domnul Guţu au demonstrat că toate argumentele, prezentate de dumneavoastră în numele Comisiei şi în raport sînt false, rog respectuos... Sînt populiste, dacă nu vă aranjează, false, stimaţi colegi. Rog să ne spuneţi cinstit, onest: care sînt motivele adevărate pentru care respingeţi propunerea şi iniţiativa legisaltivă a colegilor noştri domnul Cosarciuc şi domnul Oleinic?

Domnul Gheorghe Popa:

Avizul negativ al Guvernului şi toate argumentele care au fost aduse.

Domnul Leonid Bujor:

Deci ceea ce aţi citit dumneavoastră în raport nu sînt argumente, acelea sînt teze care au fost astăzi demonstrate că nu corespund adevărului.

Domnul Gheorghe Popa:

Acesta e părerea dumneavoastră.

Domnul Leonid Bujor:

Nu există o asemenea lege la care s-a referit preşedintele Comisiei matale. Acesta e părerea mea şi de aceea şi v-o expun. Aştept răspunsul. Care sînt argumentele reale?

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat, eu am început raportul examinînd prevederile articolului 131, alineatul (6) şi articolul 131, alineatul (4) din Constituţie. Deci proiectul de lege este avizat negativ. Aveţi alte întrebări dumneavoastră?

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Eu vă mulţumesc.

Mai am o întrebare. Regret faptul că la proiectele de legi, iniţiative legislative ale Fracţiunii Alianţa “Moldova Noastră” dificile, sînteţi trimis dumneavoastră la tribuna centrală şi aceasta mă face ca întrebările mele să le formulez niţel mai loial decît merită ele, că aceasta e batjocură ceea ce s-a întîmplat astăzi în cadrul examinării iniţiativei legislative a colegilor noştri.

Şi întrebarea a doua. Domnule vicepreşedinte al comisiei,

Dacă doriţi să răspundeţi la întrebarea a doua răspundeţi, în cazul în care nu ştiţi răspunsul îl citez pe domnul Nicolae Bondarciuc, s-au vii frică de conducerea partidului sau a Fracţiunii, rog să nu răspundeţi.

Da, domnule Jdanov,

Întrebarea e foarte serioasă. Spuneţi, vă rog, la care manual s-a referit domnul preşedinte atunci cînd ne-a recomandat să citim manualul? Să ştim ce trebuie să citim, ca să argumentăm răspunsurile, reacţiile la răspunsuri.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor, d

Dmnul Bondarciuc a spus: “carte”, nu “manual”.

Domnul Leonid Bujor:

Bine. La care carte? Îmi cer scuze. La care carte trebuie să facem trimitere?

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

La care carte aţi făcut referinţă dumneavoastră?

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Permiteţi-mi să îi răspund domnului Bujor. Să începeţi, domnule Bujor, cu Constituţia, da. Mai departe. Să citiţi Legea cu privire la sistemul bugetar şi procesul bugetar, la Codul fiscal şi toate legile care se referă la acest compartiment.

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Eu îi mulţumesc domnului Bondarciuc pentru intervenţie, dar atrag atenţia asupra două lucruri. Primul. A enumerat mai multe acte legislative şi nu a numit o carte. Deci de acum este o abatere de la ceea ce s-a referit. Şi al doilea. Eu sînt satisfăcut şi de acest răspuns, căci credeam că ni se va propune să citim dicţionarul lui Vasile Stati sau manualul de Istorie integrată pentru clasa IX-a, unde avem de vreo 7 – 8 ori portretele şi ale lui Stalin, şi ale lui Hitler, şi ale lui Ribentrop, dar dacă este vorba de acte legislative încă mai merge.

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Eu v-aş sfătui să citiţi ziarul “Flux” de astăzi şi o să găsiţi răspuns.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnule Popa,

Este un coleg care are întrebare.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule Preşedinte,

Dacă se poate, eu nu am întrebare, ci o precizare. Eu am ieşit la microfon din cauză că colegul Oleinic a început puţin să încurce lucrurile privind participarea ţăranilor sau a gospodăriilor ţărăneşti la fondul de subvenţii. Da, e adevărat, a fost o convorbire asupra rambursării TVA, ceea ce e legat de o parte din gospodăriile ţărăneşti, care sînt plătitori de TVA, dar este numai o parte, o părticică, cheltuielile din fondul de subvenţii pentru finanţarea acelor care activează în ramura agriculturii. Noi putem astăzi să vorbim despre aceea că fondul de subvenţii din 25 milioane, în 5 luni care au trecut... care sînt subvenţionate plantaţiile pomicole, 8 milioane din 25 au folosit aceşti agenţi economici, ţăranii care au plantat. Aceştia sînt banii care au trecut, din 25 de milioane au mers nemijlocit la finanţarea acelora care activează în gospodăriile ţărăneşti.

Dacă vorbim chiar de ceea ce e legat de fertilizare ş. a., a fost vorba, 5 milioane. Aceasta e partea cea care sînt plătitorii de TVA. Dacă vorbim despre riscurile în agricultură, şi aici avem milioane. Dacă vorbim despre participarea plantaţiilor nucului, la fel aproape 1 milion 500. Eu vorbesc despre aceasta cînd avem în vedere participarea ţăranilor în fondul de folosire a mijloacelor din fondul de subvenţie. În realitatea, pe care o avem noi, inclusiv şi TVA, ei destul de activ folosesc acestea, reieşind din ponderea pe care o au în agricultură. Dar noi nu trebuie să încurcăm cifrele, ponderea pe care o avem noi în gospodăriile individuale cu cifrele care... chiar şi dumneavoastră nu aveţi încredere, Biroul Naţional de Statistică are astăzi cifrele. Eu tot aşa ştiu că cifrele care sînt aduse tot aşa nu confirmă.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dar întrebările, eu înţeleg... să ne stimăm unul pe altul, dumneavoastră singuri ştiţi concret că întrebările pe care le puneţi... şi nici partea stîngă, nici partea dreaptă nu pot spune astăzi: cîţi bani trebuie ca ţara Republica Moldova să înceapă o activitate mai fructuoasă în ceea ce priveşte realizarea problemelor sociale? La fel şi în agricultură. Nu puneţi întrebările la care dumneavoastră singuri nu cunoaşteţi răspunsul la moment.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Potrivit articolului 62, la finalul dezbaterilor, 5 minute autorul. Vă rog, sau de aici, sau de acolo, de unde doriţi.

Tribuna centrală.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Eu solicit încă o dată, dreptul la replică.

Stimaţi colegi,

Dmitri Mihailovici,

Eu nu am vrut să spun că gospodăriile ţărăneşti nu beneficiază în genere. Eu m-am referit la livrarea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, numai la acest compartiment. Aici gospodăriile ţărăneşti beneficiază numai de 9% din subvenţiile pe care noi le acordăm, eu despre aceasta am spus. Şi îmi pare rău că dumneavoastră nu aţi fost atent la chestia aceasta. Dar este cifra 75% din toate mărfurile care se livrează în ţară şi le produc gospodăriile ţărăneşti. Dar restul toţi lucrează în pierdere, cărora noi din an în an tot le iertăm.

Ce ţine de luarea de cuvînt a mea.

Stimaţi colegi,

Din start, voi constata că nevotarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii bugetului pe anul 2008 este un argument în plus al conlucrării Fracţiunii majoritare cu deputaţii din opoziţie. Dovadă – politicile de distrugere a sectorului agrar. Refuzul majorităţii comuniste, pe parcursul anilor 2005–2007, de a discuta în Parlament problemele sectorului agricol, de a aproba măsurile de urgenţă impuse de situaţia care a afectat grav producătorii agricoli a condus la degradarea totală a sectorului agrar.

Sînt convins că astăzi nimeni nu poate nega faptul că, pe parcursul perioadei de guvernare comunistă, sectorul agricol a avut de suferit cel mai mult de pe urma politicilor neeficiente promovate pe parcursul anilor 2001–2007. Guvernul, în loc să integreze politica agricolă cu politica de dezvoltare rurală, a concentrat resurse financiare la consolidarea terenurilor agricole. Lipsa de politici şi jumătăţile de măsuri aplicate în sectorul agricol au adus Moldova în pragul crizei alimentare.

Potrivit unui recent raport al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, Moldova, fosta grădină de bucătărie a Uniunii Sovietice, este singura ţară din Europa care necesită susţinere alimentară urgentă, cu o agricultură în derivă şi mult dependentă de condiţiile climaterice. Cetăţenii sînt puternic expuşi acestor crize.

Inechitatea socială a sistemului de subvenţionare a producătorilor din ramura agricolă a condus la reducerea continuă a accesului micilor gospodării agricole la sistemul de plăţi agricole. Frecvent, beneficiarii din ultima instanţă a acestor subvenţii sînt nu gospodăriile agricole, dar intermediarii sau întreprinderile prelucrătoare.

Numai în 2007, un an destul de dificil pentru sectorul animalier, care a înregistrat scăderi majore a efectivului de animale, întreprinderile zootehnice mari au beneficiat de suport direct din partea statului în sumă de peste 6 milioane de lei, ceea ce constituie peste 65% din totalul resurselor alocate pentru sectorul animalier. Iar întreprinderile individuale şi fermierii mici – de doar un milion sau 10 la sută din suma totală.

În acelaşi timp, 6 din aceste întreprinderi, producătoare de carne de porcine, au acumulat, la 1 ianuarie 2008, un sold al datoriilor în sumă de 30 milioane de lei, iar altele 13 întreprinderi din sectorul agricol – 38 milioane de lei. Lipsa suportului concret din partea statului s-a resimţit şi în sectorul de producere a principalelor culturi tehnice, fapt ce a condus la diminuarea categorică a suprafeţelor plantate cu sfeclă de zahăr cu 8 000 de hectare, floarea-soarelui – 54 000 de hectare, iar suprafeţele ocupate de tutun s-au diminuat de două ori.

De rambursarea taxei pe valoare adăugată din acei 600 000 de agenţi economici, care activează în sectorul agricol, beneficiază doar de 1 200, 590 000 de ţărani activează în pierdere. Iar statul favorizează în continuare întreprinderile agricole mari, generatoare de pierderi, dar care servesc de minune drept structuri pasibile de maşinaţii financiare şi patrimoniale. Drept exemplu – iertarea a sute de milioane de lei datorii faţă de bugetul de stat în 2007, scutiri de care nu au beneficiat ţăranii care au achitat la timp obligaţiile faţă de stat.

Paradoxală este situaţia în care Guvernul, deşi recunoaşte problemele invocate de Fracţiunea «Alianţa “Moldova Noastră”» de la momentul prezentării proiectului iniţial al Strategiei de dezvoltare în sectorul agroalimentar în perioada anilor 2006–2015, aşa şi nu a aplicat măsuri necesare şi imediate. Astfel, menţionînd necesitatea perfecţionării mecanismului de aplicare a TVA, Guvernul propune reducerea cotei standarde a TVA la cota 10% doar către anul 2015. Iar importul tehnicii agricole şi comercializarea pesticidelor şi îngrăşămintelor este supusă în continuare taxării cu TVA.

Recunoscînd reducerea producţiei anuale a zahărului din cauza lipsei de materie primă de la 210 pînă la 115 000 de tone nu subvenţionează la nivelul necesar crescătorii de sfeclă de zahăr. Vorbind despre industria de procesare a cărnii, Guvernul recunoaşte: capacităţile de abatorizare se utilizează la un randament de doar 7,5 la sută din cauza insuficienţei cronice de materii prime autohtone calitative, lipsei subvenţiilor în sectorul de producere a cărnii şi creditele cu o rată a dobînzii sporită.

Dar în loc să întreprindă măsuri de rigoare, Guvernul continuă să aplice restricţii cantitative la importul de carne şi nu doreşte să susţină producătorii mici. Aceleaşi standarde şi în industria laptelui, în loc de subvenţionare directă a ţăranilor producători de lapte, pentru care comercializarea laptelui este, poate, unica sursă de existenţă, Guvernul preferă să importe produse lactate care sînt comercializate la preţuri mult mai mari.

Concluzia este simplă: cel mai important sector al economiei naţionale – agricultura este un eşec major al guvernării comuniste. Situaţia la care s-a ajuns putea fi evitată doar dacă majoritatea comunistă manifesta mai multă receptivitate la problemele ţăranilor şi la propunerile înainte de deputaţii Fracţiunii «Alianţa “Moldova Noastră”», care, în repetate rînduri, au propus majorarea fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, cît şi revederea mecanismului de aplicare şi rambursare a TVA în agricultură.

Şi toate acestea sînt rezultatul politicii neeficiente promovate de guvernarea comunistă în sectorul agricol şi de alocările insuficiente ale mijloacelor: 200 milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor suportate de fermieri la lucrarea solului şi semănatul culturilor de toamnă, alocarea unor resurse insuficiente din bugetul de stat pentru subvenţia riscurilor din agricultura – 15 milioane de lei, modificarea frecventă a legislaţiei prin сare statul acordă iniţial subvenţii în mărime de 80%, ulterior 60% şi pentru a doua jumătate a anului 2007 iarăşi 80% din contul primelor de asigurare. Este un simptom al necunoaşterii exacte a potenţialului sistemului bugetar, nemaivorbind de subvenţionarea producătorilor agricoli. Chiar şi în condiţiile tsunami alimentar, cum este numită creşterea preţurilor internaţionale la alimente, autorităţile şi unii producători protejaţi de guvernare, par liniştiţi, iar unii chiar afirmă că Republica Moldova va avea doar de cîştigat în urma acestei crize.

Creşterea preţurilor la alimente peste 15,5% a depăşit rata inflaţiei. Această tendinţă se menţine şi în primul trimestru al anului 2008. Este ştiut că orice creştere a preţurilor afectează, în primul rînd, păturile sărace, 70–80% din venitul cărora merge la alimentaţie. Comentariile sînt de prisos, realitatea este certă, actuala guvernare este preocupată doar de protejarea propriilor afaceri, iar problemele crizei alimentare sînt lăsate pe seama cetăţenilor simpli, celor care îşi dobîndesc existenţa muncind din greu la pămînt, dar aşa şi nu îşi văd rezultatele acestei munci.

Iar dacă luăm în calcul că 62% din populaţie din mediul urban trăieşte din venitul sub pragul minim de existenţă – 1035 de lei, iar în mediul rural circa 70% din populaţie au venituri mai mici decît minimul de existenţă calculat pentru acest mediu de reşedinţă – 865 de lei, v-aş ruga, stimaţi colegi, să vă gîndiţi serios la consecinţe, deoarece, dispunînd de votul majoritar în Parlamentul Republicii Moldova şi avînd toată puterea guvernării în mîna Fracţiunii Comuniste, veţi fi nevoiţi să răspundeţi în faţa populaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

La această etapă de încheiere a dezbaterilor, sîntem ajunşi în procedura de vot. Propunerea Comisiei. S-a referit la respingerea proiectului. Supun votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea celor prezenţi în sală. Proiectul nr. 753 este respins.

Proiectul de Lege nr.1704 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal. Lectura a doua.

Rog Comisia. Da, colegul nostru astăzi este unul din eroii zilei. Vă rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, în contextul avizelor prezentate de către comisiile parlamentare, de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului a examinat pentru lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului fiscal şi comunică următoarele.

Cu referire la obiecţiile expuse de către deputaţi în şedinţa plenară din 13 iunie curent, precum că în avizele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului referitoare la respectarea prevederilor articolului 21 “Prezumţia nevinovăţiei” din Constituţie, menţionăm că această normă urmăreşte principiul aplicării unei sancţiuni asupra unei persoane care este acuzată pentru săvîrşirea unui delict, iar scopul prezentului proiect presupune estimarea veniturilor, ceea ce nu este sancţiune, ci obligarea contribuabilului de a achita impozitele şi taxele prin prisma prevederilor articolului 58 din Constituţie, ce asigură aşezarea justă a sarcinii fiscale, fapt ce deducem că se confundă două lucruri absolut diferite. Suplimentar, menţionăm că, potrivit articolului 8 alineatul (2) litera i) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat, în caz de calculare greşită a obligaţiei fiscale, să dovedească acest lucru prin documente justificative, iar potrivit alineatului (1), litera g) din acelaşi articol, contribuabilul este în drept să conteste deciziile organelor fiscale.

În contextul prevederilor Legii nr.780-XV privind actele legislative, se propune ca alineatele articolului unic să fie ca puncte ale articolului 1. Ţinîndu-se cont de faptul că se operează cu noţiunea de venit estimat, se propune completarea articolului 12 alineatul (4) cu definiţia “venit estimat” (“venit apreciat”), rezultat prin aplicarea metodelor şi surselor indirecte în cadrul controalelor fiscale, ca urmare a instituirii posturilor fiscale. În vederea excluderii dublei interpretări, la articolul unic, punctul 1, se propune substituirea cuvintelor “poate fi” prin cuvîntul “este”.

La punctul 2 din acelaşi articol al proiectului de lege se propune substituirea cuvintelor “venitului brut estimat” prin cuvintele “venitului estimat”, astfel fiind exclusă interpretarea diferită a normei în cauză. În scop de concretizare, la litera b) a alineatului (3), punctul 5 din proiect se propune introducerea, după textul “30 de zile”, a cuvîntului “calendaristice”. Totodată, comisia propune ca litera (c ) al alineatului (3) acelaşi punct din proiect sintagma 75.

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepreşedinte,

Nu vă supăraţi, vă rog. Toţi aveţi sinteza, toţi aveţi raportul. Sînt propuneri sau nu? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule Popa.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1704. Cine este pentru, rog să voteze? La fel rezultatele. E vorba de lectura a doua.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 23.

Domnul Marian Lupu:

23 sau nu? Aşa, mai departe.

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1704 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1688 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog Comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Stimaţi colegi,

De asemenea, acest raport a fost difuzat deputaţilor. Suplimentar, aş vrea să aduc la cunoştinţă plenului Parlamentului că, în vederea neadmiterii prejudiciului bugetului public naţional se propune ca litera a) din alineatul (1) al articolului 31 din Legea nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 să fie expus în următoarea redacţie: “La cererea întreprinzătorului individual în cazul lipsei datoriilor faţă de bugetul public naţional”. Această propunere urmează a fi pusă în aplicare la data publicării modificărilor în “Monitorul Oficial” al Republicii Moldova, fapt ce va exclude posibilitatea radierii din Registrul de stat al întreprinderilor, al întreprinzătorilor individuali în baza cererilor acestora, care au restanţe faţă de bugetul public naţional.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului Comisia pentru politică economică, buget, finanţe propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului şi adoptare în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Alte propuneri decît cele prezente în raport? Nu sînt.

Domnule Popa,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1688. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele la fel.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 22.

Sectorul nr. 3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

57 de voturi “pro”. “Împotrivă”? Un vot.

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, proiectul de Lege nr. 1688 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1144 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege nr.1144 pentru modificarea unor acte legislative. Pentru lectura a doua au parvenit 42 de amendamente, dintre care paisprezece amendamente au fost înaintate în legătură cu adoptarea Legii nr.280 din 14 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, aşa-numita “Ghilotina II”. Din 42 de amendamente nu au fost acceptate patru amendamente, acestea fiind expuse în sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport. În temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Propuneri în lectura a doua?

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte al Comisiei,

Ştiţi dumneavoastră că am examinat, am pus întrebarea în Comisie referitor la articolul 40, punctul 21, că denumirea articolului este “Asigurarea de stat şi plăţile de compensare în caz de deces sau mutilare”. Atunci colegii dumneavoastră m-au indus în eroare, că adică există un alineat (3), care ar stabili compensaţii în caz de deces. Am examinat foarte bine şi văd că aici este clar că articolul 40 va avea doar două aliniate şi nu există un alineat (3), despre care îmi spuneau colegii atunci în Comisie. Şi deci nu este stabilit care va fi compensarea în caz de deces. Aceasta este una. Şi a doua întrebare. Tot la acest articol, la alineatul (2) a fost o propunere ca să fie mijloace de întreţinere pînă la restabilirea capacităţii de muncă, însă în proiect este spus că “însă pe parcursul la cel mult 10 ani”.

A fost o propunere a unui deputat şi noi am trecut peste ea. Eu vin acum cu propunerea ca totuşi să nu fie aceşti zece ani, să fie pînă la atingerea stagiului sau a vîrstei de pensionare, fiindcă se întîmplă că băieţi tineri rămîn mutilaţi şi atunci timp de zece ani li se vor plăti mijloace de întreţinere şi pe la o vîrstă de 30–35 de ani vor rămîne doar cu pensia de invaliditate, cu care, ştim noi, nu poate să existe sau să mai aibă familie. Deci propunerea mea este că lipseşte aici un alineat cu privire la compensaţiile în caz de deces. Cel puţin putem menţiona: conform legislaţiei cutare sau cutare.

Domnul Marian Lupu:

Bine, domnule Preşedinte al Comisiei.

Domnul Iurie Stoicov:

Deci noi am discutat. La Comisie nu se acceptă această propunere, deoarece, în acest caz, se vor încălca principiile de salarizare şi pensionare. Aceste principii sînt păstrate pentru toate organele de forţă, dacă vorbim special de organele de interne.

Domnul Valentina Cuşnir:

Domnule Preşedinte,

Am examinat aceasta ce spune şi nu este. Noi nu putem, dacă...

Domnul Marian Lupu:

Stimată colegă,

Este poziţia Comisiei. Încercaţi să îl convingeţi din nou pe preşedinte. Dumnealui a expus poziţia. O supunem votului?

Doamna Valentina Cuşnir:

Domnule preşedinte,

Da, eu vreu să fie supus votului anume aceea ce propun eu la alineatul (2).

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Valentina Cuşnir:

Ca “nu mai mult de 10 ani” să fie înlocuit cu “nu mai mult decît pînă la atingerea stagiului sau a vîrstei de pensionare”.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului această propunere. Cine este...

Domnul Iurie Stoicov:

Păi, este legea în vigoare despre pensionare.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Eu vă rog. Cine este pentru, rog să voteze. Rog să fie anunţate rezultatele. De fapt, le anunţ eu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7.

7 voturi.

Domnul Iurie Stoicov:

Este lege pentru aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Propunerea nu a fost susţinută. Vă rog. Alte propuneri?

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Şi să fie un alineat “compensarea în caz de deces” conform legislaţiei în vigoare sau cum? Căci denumirea articolului conţine această compensare în caz de deces, dar nu avem vreun alineat care ar prevedea.

Domnul Iurie Stoicov:

Nu este necesar, aceasta este prevăzut în lege că aceste organe sînt echivalente cu organele de interne. Şi, de aceea, aceasta este prevăzut în legea respectivă.

Domnul Marian Lupu:

Şi există legislaţia în vigoare.

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi să vedem cînd va apărea legea şi cum va fi, va putea fi îndeplinită.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte propuneri nu sînt.

Domnule Stoicov,

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de domnul preşedinte al Comisiei, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr. 1144. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 26.

Sectorul nr. 3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 1144 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1503 pentru completarea unor acte legislative.

Guvernul.

Domnul Nicolae Eşanu – reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În rezultatul analizei posibilităţii apariţiei unor piramide financiare, s-a constatat că unul din punctele vulnerabile în legislaţia Republicii Moldova este situaţia aşa-numitelor contracte pentru investiţii în construcţii, în special a spaţiului locativ. Deoarece legislaţia nu prevede nici o cerinţă referitoare la forma acestui contract şi o eventuală înregistrare a acestuia este posibilă şi deja a existat şi în practică, deşi într-o situaţie foarte limitată, cazurile în care pot fi încheiate mai multe contracte referitoare la acelaşi apartament, fapt care va face imposibilă ulterior atît primirea apartamentelor de către toate persoanele care au încheiat contract, cît şi eventuala reparare a prejudiciului. În legătură cu aceasta, noi propunem amendarea unui şir de acte normative care să prevadă, pe de o parte, obligativitatea autentificării notariale a contractelor de investiţii în construcţii, indiferent de forma acestor contracte din punct de vedere juridic. Doi. Înregistrarea acestor contracte la oficiile cadastrale teritoriale. Trei. Interdicţia încasării oricăror mijloace băneşti anterior finalizării procedurilor stabilite de legislaţia pentru valabilitatea contractelor. Considerăm că, prin acceptarea acestor amendamente, noi vom preîntîmpina apariţia unor fenomene negative. Rugăm să susţineţi acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pentru concretizare, domnule Eşanu. Autentificarea la notariat a contractelor investiţionale sînt clare. Spuneţi, vă rog, care e sensul înregistrării la organul cadastral?

Domnul Nicolae Eşanu:

Fiindcă dacă se va autentifica notarial, nu va fi evitată posibilitatea încheierii mai multor contracte.

Domnul Vladimir Filat:

Ulterior pe acelaşi obiect?

Domnul Nicolae Eşanu:

Pe acelaşi obiect investitorul va putea încheia mai multe contracte.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Numai că ulterior... un lucru important. Dumneavoastră să ştiţi care este condiţia de înregistrare la organul cadastral şi ce înregistrează organul cadastral. El nu înregistrează contractul, dar şi bunul care există.

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, deci, în acest caz, va fi o prevedere legală.

Domnul Vladimir Filat:

În acest caz, aceasta am vrut să vă spun. Este necesar să ajustăm prevederile legale ca să poată fi înregistrată şi să aibă o valoare juridică înregistrarea respectivă.

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci cu oficiile cadastrale s-au discutat prevederile Legii cu privire la cadastru, cu completările pe care le vedeţi că sînt şi în Legea cu privire la cadastru va permite să atingem scopul pe care l-aţi menţionat dumneavoastră. Deci, se va prevedea că se va deschide o foaie specială, în care se vor înregistra în cadastru anume contractele.

Domnul Vladimir Filat:

Unde se va prevedea?

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci cadastrul fizic va realiza implementarea în practică a acestor dispoziţii. Legea va obliga oficiul cadastral să înregistreze contractele. Şi contractele vor fi înregistrate pe o adresă concretă, într-un imobil concret la un apartament concret.

Domnul Vladimir Filat:

Da, dar ceva la prima etapă care nu există.

Domnul Nicolae Eşanu:

Anume de aceea se înregistrează contractele şi noi nu prevedem înregistrarea bunurilor, pentru că ele nu există.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Pentru lectura a doua noi vom mai discuta şi o să vedeţi că sînt anumite lucruri pe care trebuie să le ajustăm, ca să aibă şi valoare juridică ceea ce propuneţi.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Eşanu:

Sînt de acord pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumim.

Rog Comisia.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege propus examinării este înaintat cu titlul de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova. În acest sens, se propune completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.XV-43 din 25 februarie 1998, Legii nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, Legii nr.271 din 27 iunie 2003 cu privire la metodologia calculării plăţii pentru serviciile notariale şi a Legii taxei de stat din 3 decembrie 1992 cu reglementările corespunzătoare.

Asupra proiectului de lege în cauză au fost prezentate avizele tuturor comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, în care se conţin unele amendamente ce vor fi luate în consideraţie spre examinare pentru lectura a doua.

Pe marginea celor expuse, Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului proiectul de Lege nr.1503 din 7 mai 2008 spre examinare şi aprobare în primă lectură.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.1503, prima lectura. Aprobarea acestui proiect. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a purcede la ultimul subiect prevăzut pentru şedinţa plenului de astăzi şi anume audierea raportului Guvernului referitor la implementarea Planului bilateral de acţiuni, eu aş vrea să închidem ultimul subiect, unul mai tehnic, mai organizaţional. Este vorba de agenda de activitate a Parlamentului pentru următoarele două săptămîni. Întîi de toate, vreau să vă aduc la cunoştinţa dumneavoastră că Biroul permanent a decis şi va înainta, ulterior, în plenul Parlamentului proiectul de decizie vizînd încheierea sesiunii de vară 2008 a Parlamentului către data de 14 iulie.

Concomitent, a doua propunere pe care o înaintez acum şi eu o voi supune votului este de a desfăşura şedinţele plenului Parlamentului nu doar conform programului standard de două ori pe săptămînă. Pentru ultima săptămînă a acestei sesiuni intervin cu propunerea, în numele Biroului permanent, să desfăşurăm şedinţa plenară şi în ziua de miercuri, 9 iulie, preîntîmpinînd din start că, conform înţelegerilor unanime în cadrul Biroului permanent, am convenit, dacă va fi necesar suplimentar, vom mai avea pe parcursul acestor două săptămîni încă şedinţe plenare, evident, dacă plenul Parlamentului va vota această propunere.

Cu referinţă la programul Parlamentului, inclusiv pe data de 9 iulie, cine este pentru acceptarea acestei propuneri a Biroului, rog să voteze.

Vă mulţumesc. 9 iulie.

Acum ordinea de zi, stimaţi colegi. Un al doilea compartiment v-a fost distribuit. Înainte de a oferi cuvîntul pentru alte propuneri adiţionale, vreau să propun atenţiei dumneavoastră patru proiecte, care au fost consultate cu comisiile: nr.1701, nr.2104, nr.2085, nr.1139. Le aveţi, nu specific. Cine este pentru a aproba aceste patru propuneri, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Alte propuneri?

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Buliga:

Propun să fie inclus, din numele Comisiei, proiectul nr.4433, pentru lectura a doua, Legea privind controlul şi profilaxia tuberculozei.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Am notat.

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Eu am avut o rugăminte foarte insistentă şi foarte binevoitoare ce ţine de a include în sesiunea curentă pentru examinare Legea nr.1576, asupra căreia v-am rugat mult ieri, în ziua de joi.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic,

Eu nu depăşesc funcţiile mele. Eu nu pot să decid includerea sau neincluderea în ordinea de zi. Lucrul acesta se face…

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Puteţi să faceţi ceva mai mult sau mai puţin decît prevede Regulamentul.

Domnul Marian Lupu:

Eu pot face doar ceea ce îmi prezice legea.

Domnul Alexandru Oleinic:

Ce prevede Regulamentul. Legea pentru noi este Regulamentul.

Domnul Marian Lupu:

Corect.

Domnul Alexandru Oleinic:

Legea este înaintată în Parlament, iniţiativa nr... 260 de zile înainte lucrătoare. Care este mecanismul de examinare la o lege de 260 de zile, care stă undeva în Parlamentul Republicii Moldova, trebuie să ne spuneţi tot dumneavoastră. Nu are să vină cineva şi o să ne spună.

Domnul Marian Lupu:

Bine, vă spun.

Stimaţi colegi,

Nu avem contradicţii în Regulament. Pe de o parte sînt prescrise termenele şi este regulamentar, pe de altă parte includerea sau nu este la discreţia plenului cu votul. Iată care e problema.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Pentru cineva Regulamentul... în Regulament sînt neclarităţi. Pentru cineva totul este clar de opt ani de zile. Cumva trebuie să depăşim chestia aceasta. Eu vă rog foarte mult.

Domnul Marian Lupu:

Stimate domnule deputat,

Propunerea am înregistrat-o, voi supune votului, ceea ce pot să fac. Altceva eu nu pot să fac. Mă iertaţi, dar …

Domnul Alexandru Oleinic:

Păi, atunci daţi să supunem toate legile care vin în Parlament votului.

Domnul Marian Lupu:

Păi, pe toate şi le supunem votului, stimate coleg. Pe ordinea de zi nu nimereşte nimic fără votul plenului.

Domnul Alexandru Oleinic:

După decizia Biroului permanent. Eu aş ruga ca dumneavoastră totuşi întîi să examinaţi la Biroul permanent includerea în ordinea de zi, pe urmă să veniţi la Parlament. Eu poate...

Domnul Marian Lupu:

Noi aşa şi facem.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, atunci cum un deputat ar putea totuşi să examineze iniţiativa în Parlament, este o oarecare cale legală în această ţară?

Domnul Marian Lupu:

Dacă propunerea deputatului nu este susţinută de majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării, nu.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Legea, iniţiativa pe care eu o propun...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Alexandru...

Domnul Alexandru Oleinic:

...ţine de...

Domnul Marian Lupu:

Noi facem acum retorică şi filosofie lipsită de sens. Credeţi-mă, vă rog.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu de la dumneavoastră vreau hotărîrea problemei. Înţelegeţi ori nu?

Domnul Marian Lupu:

Şi eu vă explic că eu nu am împuternicirea fără votul plenului să hotărăsc problema.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Înseamnă că eu în fiecare zi de joi insistent o să vă rog, dar acum totuşi puneţi la vot.

Domnul Marian Lupu:

Evident, voi supune.

Domnul Alexandru Oleinic:

Includerea în ordinea de zi a Legii nr.1576 care ţine de scutirea plăţii pentru paşapoarte a copiilor şi tineretului pînă la 25 de ani.

Domnul Marian Lupu:

Am inclus. Va fi supus votului.

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Recent, a venit un proiect de hotărîre de la Guvern privind comercializarea unor active ale Armatei Naţionale. Şi eu aş ruga ca să fie introdus în ordinea de zi. Spre regret, nu am reţinut numărul acestei hotărîri, dar a venit zilele acestea.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

O rugăminte. Avînd în vedere că pe ordinea de zi a şedinţelor ulterioare avem rapoarte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, al Curţii de Conturi, stimate domnule Preşedinte, rugămintea este ca să primim în timp util şi necesar aceste rapoarte.

Domnul Marian Lupu:

Bine. În mod evident, eu vreau să vă spun că raportul Curţii de Conturi de mai mult de o săptămînă sau 10 zile a venit şi a fost distribuit.

Domnul Vladimir Filat:

Atunci vorbim de raportul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, vizavi de activităţile...

Domnul Marian Lupu:

Deci de acord. Comisiile să aibă grijă de aceste lucruri. Să nu intrăm în detalii. Principiul este clar şi absolut important.

Domnul Vladimir Filat:

Da, mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Solicităm să fie inclus în ordinea de zi pentru şedinţele din 3 – 11 iulie curent proiectul nr.2646 din 12 iulie anul curent. Propunem pentru a cincea oară pentru a fi inclus acest proiect de iniţiativă legislativă cu privire la modificarea Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Preşedinte,

Ca să fie clar de ce Fracţiunea va vota împotriva propunerii domnului Oleinic. Acest proiect de lege este, din start, un proiect de lege populist. În prezent, legislaţia în vigoare prevede scutirea de taxele plăţilor la paşapoarte un şir de categorii ale cetăţenilor, inclusiv copiii. Dar noi înţelegem că copiii sînt diferite familii. Spre exemplu, copiii deputaţilor, îmi pare, nu trebuiesc scutiţi.

De aceea, noi respingem cu aceste argumente, nu de aceea că este din partea opoziţiei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu nici nu mă aşteptam la altă definiţie şi catalizare decît proiectul care cum l-a numit domnul Stoicov. Dar, Iurie Alexeevici, noi cunoaştem destul de bine care este situaţia la Ministerul Dezvoltării Informaţionale cu aceste zeci de milioane, de mii, zece milioane de paşapoarte care deja nici nu se schimbă, nici nu se prelungesc, dar numai se schimbă pentru acei, ca numărul acesta să-l putem pune în mişcare deja.

Stimaţi colegi,

Eu cred că dumneavoastră nu vă daţi seama ce înseamnă un copil să primească buletin de identitate. Dacă nu paşapoarte, măcar buletin de identitate putem să examinăm. Dar dumneavoastră nici aceasta nu vreţi, numai de aceea că iniţiativa a venit din partea unui deputat din opoziţie.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Avînd în vedere că sînt două proiecte de lege pentru săptămîna aceasta care îmi aparţin şi sînt incluse, dar mai este un proiect de lege referitor la politica fiscală. Poate ar fi util acum, avînd în vedere şi proiectul de bază cu care a venit Guvernul referitor la taxa vamală la nişte tipuri de ţigări, ţigarele acolo care... eu nu... da, da.

Domnul Marian Lupu:

Aşa...

Domnul Valeriu Guma:

Nu am, acuş vă spun. Nr.1802, acum mi-a spus.

Domnul Marian Lupu:

Lăsaţi, vom verifica despre ce produs este vorba.

Domnul Valeriu Guma:

Proiectul de Lege nr.1802 să fie de asemenea inclus. Normal, nu.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Ţigarete înseamnă că ţigaretă.

Stimaţi colegi,

Propunerile înaintate de colegii noştri. Propunerea doamnei Buliga privind includerea proiectului nr.4433 în lectura a doua, profilaxia şi combaterea tuberculozei. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Propunerea e acceptată.

Propunerea domnului Oleinic privind proiectul nr.1576, includerea acestuia în ordinea de zi, aceeaşi perioadă de timp. Cine este pentru, rog să voteze. Pentru stenogramă.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 8.

Domnul Marian Lupu:

15 voturi. Propunerea nu a fost susţinută. Propunerea domnului Stoicov privind activele Armatei. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Mai sînt încă, stimaţi colegi. Propunerea este acceptată.

Propunerea domnului Bujor privind includerea proiectului nr.2646. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 6.

Sectorul nr.3 – 8.

Domnul Marian Lupu:

14 voturi. Propunerea nu a fost acceptată. Propunerea cu ţigaretele, da. Domnul Guma, nr.1802. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 7.

Domnul Marian Lupu:

16 voturi. Propunerea nu a fost acceptată.

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea per ansamblu a proiectului ordinilor de zi pentru următoarele două săptămîni. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Acum raportul privind implementarea Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Înainte de a-l invita la tribuna centrală pe domnul viceprim-ministru Andrei Stratan trebuie să specific că a fost programat un raport, o prezentare de informaţii. Nu am intenţionat să facem un proiect de hotărîre la acest subiect, cel puţin nu s-a lucrat, pe care motiv tehnologia sau tehnica audierilor cred că o facem în felul următor.

Domnul ministru prezintă raportul, o să-l întrebăm de cît timp are nevoie, după aceea runda de întrebări– răspunsuri. Şi avem doi dintre colegii noştri care s-au înscris pentru luări de cuvînt. E bine aşa? Bine.

Domnule Stratan, vă rog.

Deja 3. Bine, mai e timp. Cine doreşte să se înscrie pentru luare de cuvînt, mai e timp pînă la finalul raportului.

Vă rog, domnule viceprim-ministru. De cît timp aţi avea nevoie?

Domnul Andrei Stratan – viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene:

Pînă la 20 de minute.

Domnul Marian Lupu:

Pînă la 20 de minute. Perfect. Vă rog.

Domnul Andrei Stratan:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Acum 3 ani şi jumătate, Republica Moldova a demarat o nouă etapă de colaborare cu Uniunea Europeană prin semnarea Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Este o perioadă scurtă, dar, pe bună dreptate, istorică, creînd un fundament solid pentru avansarea relaţiilor bilaterale şi atingerea obiectivului de integrare europeană.

Fără echivoc, Planul de acţiuni, care este un document politic, a servit drept punct de pornire pentru apropierea de standardele şi valorile europene în multiple planuri, inclusiv libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi a capitalurilor.

Începînd cu 2005, nivelul de cooperare cu Uniunea Europeană şi nemijlocit cu instituţiile europene şi statele membre ale UE a depăşit întru totul calitatea relaţiilor anterioare. Agenda bilaterală, stabilită pentru prima dată în comun, s-a axat pe noi dimensiuni de colaborare aprofundată, majoritatea dintre care erau considerate la acel moment drept domenii ale speranţelor.

Reformele preconizate din start au solicitat implicarea întregului sistem instituţional al Republicii Moldova, care a fost dezvoltat în vederea asigurării administrării procesului în cauză, cît şi a celui de integrare europeană.

Astfel, au fost create Comisia naţională pentru integrare europeană, Comisia parlamentară pentru relaţii externe şi integrare europeană, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, direcţii de integrare europeană în cadrul instituţiilor publice centrale, precum şi un cadru de monitorizare şi evaluare.

Planul de acţiuni a devenit documentul de bază al Guvernului, subliniind importanţa politică atribuită de autorităţile moldoveneşti procesului de avansare a relaţiilor cu Uniunea Europeană.

Mersul implementării realizărilor şi perspectivelor a fost permanent subiectul primar al şedinţelor de Guvern, precum şi al comisiilor naţionale pentru integrare europeană, fiind în atenţia politică a statului, al mediului asociativ, al mass-media şi a întregii societăţi.

Mecanismul de monitorizare a presupus elaborarea şi prezentarea de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a raporturilor lunare, trimestriale şi semestriale pe plan naţional, cît şi extern, fiind adresate instituţiilor europene şi statelor membre ale Uniunii Europene.

Toate documentele în cauză au fost difuzate pe larg şi plasate pe paginile electronice ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Mai mult ca atît, acestea au fost promovate în cadrul dialogului cu partenerii europeni şi, sistematic, prin intermediul misiunilor diplomatice ale ţării noastre.

Atît pentru Moldova, cît şi pentru Uniunea Europeană realizarea Planului de acţiuni a fost un exerciţiu nou de interacţiune, ambele părţi fiind cointeresate de aprofundarea relaţiilor bilaterale.

Merită de menţionat că în primii ani de implementare a Planului de acţiuni povara demarării procesului în cauză şi a argumentării deciziei politice de avansare a relaţiilor moldo-comunitare a aparţinut în întregime Republicii Moldova.

A fost un început care nu poate fi caracterizat drept uşor, în unele situaţii chiar anevoios pentru începerea reformelor, reieşind din contextul factorilor interni şi externi cu care se confrunta Republica Moldova la acel moment. Necesitîndu-se voinţă plitică fermă, curaj naţional şi determinare pentru promovarea reformelor costisitoare, care necesitau, nu în ultimul rînd, resurse financiare sporite. Or, trebuie de subliniat că mecanismele financiare europene specifice implementării acestui document au demarat abia în anul 2007.

În urma evaluării procesului de implementare a Planului de acţiuni pentru întreaga perioadă, a devenit evident faptul că realizările obţinute depăşesc volumul rezonabil al unui raport de evaluare, doar cele mai importante progrese fiind cuprinse într-un raport de 258 de pagini. Pentru a nu întrerupe ritmul de implementare sau a nu denatura acest proces, fiecare instituţie publică centrală a fost încurajată să elaboreze rapoarte de specialitate în cadrul audierilor şi şedinţelor Guvernului şi ale Comisiei naţionale pentru integrare europeană.

În lumina faptului că un astfel de raport voluminos devine un produs doar pentru experţi, forma de dialog promovată de Ministerul de Externe pe întreaga perioadă a fost una de interacţiune activă permanentă atît tradiţională, pe căi diplomatice, cît şi pe căi electronice. Aceasta a cuprins pe de o parte instituţiile naţionale, iar pe de altă parte instituţiile europene şi, nemijlocit, cele de specialitate, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate şi cele străine acreditate la Chişinău, statele membre ale UE, precum şi alţi interlocutori interesaţi de evoluţiile moldo-comunitare.

Bilanţul realizărilor obţinute pe parcursul celor 3 ani au depăşit întru totul aşteptările. Au fost obţinute progrese în premieră în multiple domenii, în unele cazuri realizate pentru prima dată în Republica Moldova, astfel devenind de succes şi preluarea de Uniunea Europeană în alte regiuni ale lumii.

Am primit răspunsuri la multiplele solicitări care au fost acumulate de-a lungul anilor, găsindu-şi realizarea în contextul angajamentelor comune stabilite sub forma Planului de acţiuni.

Printre reuşitele principale de ordin extern menţionăm că dialogul politic a atins nivelul înalt de colaborare, Republica Moldova fiind apreciată de Uniunea Europeană prin prisma politicii europene de vecinătate şi, nemijlocit, prin realizarea Planului de acţiuni, precum şi prin cooperarea regională activ promovată de autorităţile moldoveneşti, ceea ce a creat toate premisele pentru deţinere în anul curent a 5 preşedinţii regionale, a procesului de cooperare în Europa de Sud-Est, a iniţiativei central-europene, CEFTA, REECVEC şi ... şi reţeaua de sănătate în Europa de Sud-Est.

În baza deciziei politice de la Chişinău şi a eforturilor depuse de autorităţile moldoveneşti în ambele direcţii prioritare de atingere a obiectivului de integrare europeană, UE a decis deschiderea la Chişinău a delegaţiei Comisiei Europene, a desemnat un reprezentant special al Uniunii Europene pentru Moldova şi a stabilit un oficiu al acestuia. A lansat misiunea EU de frontieră pentru Moldova şi Ucraina, care a fost extinsă pînă în anul 2009. Asigură participarea în formatul de negocieri privind problema transnistreană şi a decis stabilirea unei delegaţii de cooperare parlamentară în cadrul Parlamentului European, dedicată în exclusivitate colaborării cu Republica Moldova, or, anterior, o astfel de delegaţie exista în comun pentru Ucraina, Belorus şi Republica Moldova.

Mai mult ca atît, au fost stabilite noi forme de cooperare bilaterală prin intermediul reuniunilor comune “Republica Moldova – Uniunea Europeană” în formatul COEST, grupul de lucru pentru Europa de Sud-Est şi formatul COPS, (Comitetul de lucru pentru politica de securitate), autorităţile moldoveneşti avînd posibilitate să dialogheze la direct cu Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană şi statele membre, comunicînd subiecte de interes politic comun.

Totodată, au fost instituite grupuri de lucru sectoriale fie în domeniul drepturilor omului, justiţiei şi afacerilor interne, fie al economiei şi finanţelor.

Totodată, este necesar de enumerat un şir de alte realizări obţinute, extrem de importante pentru cetăţenii ţării noastre. Intrarea în vigoare a acordurilor privind facilitarea regimului de vize şi readmisie, care permit cetăţenilor moldoveni să beneficieze de o serie largă de facilităţi la obţinerea vizelor pentru spaţiul Uniunii Europene.

Inaugurarea Centrului comun de vize al Uniunii Europene la 25 aprilie 2007, care oferă posibilitatea de a soluţiona şi a solicita vizele Schengen pentru statele europene ce nu au sediu la Chişinău. Convingerea fermă a Uniunii Europene doar după 2 ani de utilizare a unui regim comercial preferenţial destul de avantajos pentru Republica Moldova, GSP-plus de a oferi preferinţe şi mai extinse, preferinţele comerciale autonome care includ produse extrem sensibile pentru Uniunea Europeană. Asigurarea includerii în aceste aranjamente comerciale preferenţiale cu Uniunea Europeană şi a agenţilor economici din regiunea transnistreană.

Realizarea activităţilor de deschidere a accesului pe piaţa Uniunii Europene pentru toate produsele moldoveneşti. În acest sens se înscrie desfăşurarea misiunilor de evaluare a Comisiei Europene în Republica Moldova în domeniul sanitar şi fitosanitar pentru asigurarea exportului de produse de origine animalieră pe piaţa Uniunii Europene.

Semnarea Acordului de comerţ liber pentru Europa de Sud-Est. Semnarea Acordului de cooperare strategică dintre Republica Moldova şi Europol, care contribuie la consolidarea eforturilor de combatere a crimei organizate şi asigurării securităţii comune. Acordarea accesului Republicii Moldova la un şir de programe comunitare în diverse domenii precum educaţie, ştiinţă, transport, mediu, justiţie, economie, finanţe, posibilitatea similară fiind oferită doar statelor din Balcanii Occidentali.

Semnarea Declaraţiei comune privind parteneriatul de mobilitate în vederea stabilirii unei cooperări specializate cu Uniunea Europeană în domeniul gestionării migraţiei ilegale, traficului de fiinţe umane, programe de reintegrare şi reîntoarcere, consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionării migraţiei, asigurarea protecţiei sociale, consolidarea legăturilor cu diaspora.

Obţinerea calităţii de membru prin intermediul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al grupului EGMONT, ceea ce oferă ţării noastre posibilitatea de a solicita şi primi informaţii din 107 ţări şi presupune accesul la reţeua informaţională în contextul cazurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi identificării fluxurilor de mijloace financiare de provenienţă ilegală.

Deschiderea Centrului de Informare şi Corespondenţă de către Uniunea Europeană pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, care facilitează accesul agenţilor economici autohtoni pe piaţa comunitară. Semnarea acordurilor de cooperare cu Banca Europeană de investiţii, oferind astfel posibilitatea de a beneficia de creditele acestei bănci pentru realizarea proiectelor în domeniul infrastructurii.

Acordarea de către Uniunea Europeană a unei asistenţe macrofinanciare de 45 de milioane de euro pentru depăşirea şocurilor externe suportate de Republica Moldova în anii 2006 şi 2007. Stabilirea unui dialog extrem de constructiv cu Uniunea Europeană în sectorul energetic, reuşind implicarea experţilor europeni în elaborarea strategiei energetice naţionale actualizate pînă în anul 2020. Lansarea, cu suportul Uniunii Europene, a unui dialog cu principalii donatori pentru implementarea strategiei în cauză.

Obţinerea statutului de observator la tratatul comunităţii energetice care constituie baza juridică pentru stabilirea şi funcţionarea pieţei energetice europene, fiind elaborat după modelul tratatului pentru constituirea comunităţii europene care a stat la baza creării Uniunii Europene. Lansarea negocierilor cu Comisia Europeană în vederea obţinerii statutului de membru cu drepturi depline la comunitatea energetică, eventual, pînă la finale anului 2008.

În domeniul transportului a fost semnat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi comunităţile europene privind serviciile aeriene care a intrat în vigoare la 25 februarie curent. Administraţia de stat a aviaţiei civile a devenit membru al autorităţilor aeriene comune începînd cu 1 ianuarie 2008.

La capitolul “Realizări de ordin intern”, la compartimentul “dialog politic şi reforme” pot fi enumerate:

– adoptarea strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc, crearea Centrului de armonizare a legislaţiei în subordonarea Ministerului Justiţiei.

– crearea Departamentului de administrare judecătorească în subordonarea Ministerului Justiţiei.

– fondarea Institutului Naţional de Justiţie.

Implementarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru 2004–2008 cu suportul PNUD Moldova şi monitorizarea procesului de implementare de către coordonatorul naţional, preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului a Parlamentului.

Adoptarea şi implementarea Codului audiovizualului, în contextul asigurării tratamentului egal, a fost adoptată Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, care prevede asigurarea exercitării drepturilor egale între femei şi bărbaţi în sfera politică, economică, socială şi culturală.

Dezvoltarea căilor alternative de soluţionare a litigiilor au fost adoptate Legea privind arbitrajul, Legea privind probaţiunea, precum şi Legea privind medierea. Au fot introduse mecanisme eficiente prejudiciare şi nejudiciare atît pentru soluţionarea litigiilor, cît şi pentru protecţia drepturilor omului, garantarea accesului la informaţie privind drepturile cetăţenilor şi mijloacelor legale adecvate anume prin adoptarea Legii cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, definitivată în baza expertizei Consiliului Europei.

Lansarea Strategiei de comunicare pentru integrarea europeană a Republicii Moldova pentru 2007–2010. În vederea garantării independenţei efective a sistemului judiciar, legislaţia din domeniul justiţiei a fost modificată prin amendamentele operate ce reflectă recomandările Consiliului Europei. Promulgarea Legii privind partidele politice, adoptarea Legii privind conflictul de interes şi Legii privind Codul de conduită a funcţionarului public, deschiderea centrelor interactive europene la Bălţi şi Cahul, care au drept scop oferirea cetăţenilor moldoveni informaţiei despre Uniunea Europeană, despre relaţiile Republicii Moldova cu instituţiile europene şi despre mersul implementării Planului de acţiuni.

La compartimentul “Justiţie şi afaceri interne”. Implementarea Strategiei naţionale privind prevenirea şi combaterea corupţiei, aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, demararea procesului de creare a poliţiei comunitare, inaugurarea oficială a Centrului de Combatere a Traficului de Persoane, a fost ratificată Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva crimei organizate transnaţionale şi protocoalelor sale privind contrabanda cu migraţi şi traficul de persoane. Asigurarea implementării Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane prin realizarea planurilor pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane.

Ratificarea unui şir de tratate internaţionale împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude inumane sau degradante. Instituirea mecanismului naţional de prevenire a cazurilor de tortură şi a altor forme de tratament sau pedepse crude, crearea sistemului informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei, elaborarea acordurilor tip interguvernamental privind readmisia persoanelor cu şedere ilegală pentru 28 de state în cadrul comunităţii statelor independente, statele arabe şi din Europa de Sud-Est. Implementarea Legii privind Serviciul de Grăniceri, Strategia antidrog a Ministerului Afacerilor Interne a fost aprobată şi în prezent se implementează. Adoptarea Legii cu privire la combaterea corupţiei, a fost elaborată Strategia de informare anticorupţie.

La compartimentul capitolului “Reglementarea conflictului transnistrean”. Internaţionalizarea problemei transnistrene prin lărgirea formatului de negocieri prin includerea Uniunii Europene şi Statelor Unite ale Americii în calitate de observatori, astfel fiind creat formatul de negocieri 5 plus 2. Depunerea eforturilor la nivel naţional şi internaţional în vederea asigurării reluării negocierilor în formatul 5 plus 2, abordării în pachet a reglementării acestui conflict, securizarea frontierei moldo-ucrainene şi cooperarea cu misiunea UE de frontieră, retragerea forţelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova.

Adoptarea unui şir de acte legislative cu scopul creării condiţiilor pentru soluţionarea problemei transnistrene, dintre care mai principale enumerîndu-se: Declaraţia Parlamentul Republicii Moldova cu privire la iniţiativa Ucrainei în problema reglementării conflictului transnistrean, apelurile Parlamentului cu privire la criteriile de democratizare a regiunii transnistrene, cu privire la principiile şi condiţiile demilitarizării regiunii transnistrene, Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului din 22 iulie 2005, precum şi Declaraţia comună a Prim-ministrului Republicii Moldova şi a Prim-ministrului Ucrainei din 30 decembrie acelaşi an.

Crearea comisiei de lucru în componenţa reprezentanţilor Ministerului Educaţiei şi Tineretului şi a universităţilor din Republica Moldova, care, în colaborare cu Biroul naţional pentru proiectele TEMPO, oferă asistenţă necesară instituţiilor de învăţămînt superior din regiunea transnistreană pentru elaborarea documentelor necesare înregistrării acestor instituţii în conformitate cu standardele şi practica Republicii Moldova şi a Uniunii Europene.

La compartimentul “Cooperare cu societatea civilă”. Un rol aparte îi revine cooperării cu societatea civilă din Republica Moldova. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a fost instituţia ce a iniţiat, a elaborat şi a adoptat un memorandum de înţelegere cu un număr de 20 de organizaţii neguvernamentale la acel moment, care rămîne deschis aderării altor ONG-uri din ţară. Scopul cooperării a fost promovarea activă a obiectivului de integrare europeană, consultarea opiniei societăţii civile privind subiectele de profil european, stabilirea unui mecanism de monitorizare şi evaluare a realizărilor obţinute în procesul implementării Planului de acţiuni. Recomandările prezentate de societatea civilă au fost luate, în mare parte, în consideraţie, ori acestea erau pertinente realizării adecvate a prevederilor Planului de acţiuni.

Mai mult ca atît, societatea civilă, ca instituţie nonstatală, nonguvernamentală, a avut posibilitatea să prezinte rapoartele sale de evaluare la adresa instituţiilor europene, separat şi independent de autorităţile moldoveneşti. Merită de menţionat că cooperarea cu societatea civilă a fost pe larg dezvoltată la nivel parlamentar prin elaborarea conceptului de cooperare cu societatea civilă, iar ulterior a procesului de elaborare a Strategiei de creare a condiţiilor de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada anilor 2008–2011. Totodată, la nivel guvernamental, ministerele şi autorităţile publice centrale au instituit un mecanism de cooperare sectorial cu societatea civilă, iar recent au demarat acţiuni legate de constituirea Consiliului Naţional de Participare, care va avea menirea activă a societăţii civile în procesul de elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice.

Aspectele macroeconomice şi financiare. A fost aprobată Strategia Naţională de Dezvoltare pentru anul 2008–2011, a fost aprobat cadrul de cheltuieli pe termen mediu, ajustat la principalele documente strategice de dezvoltare a ţării. Reforma administrării fiscale prin implementarea Strategiei de dezvoltare a serviciului fiscal pentru anii 2006–2010, semnarea acordurilor privind evitarea dublei impuneri cu majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. 25 de ţări membre ale Uniunii Europene au semnat cu Republica Moldova asemenea acorduri.

Relansarea procesului de privatizare în conformitate cu cerinţele europene şi internaţionale, urmare a aprobării noii legi în domeniu. Aprobarea Strategiei de dezvoltare a controlului financiar public intern şi iniţierea implementării acesteia.

În domeniul comerţului şi climatului investiţional. Continuarea implementării reformei regulatorii a activităţii antreprenoriale, instituirea unui dialog cu principalii investitori în Republica Moldova, în particular cu Asociaţia investitorilor străini, includerea recomandărilor Asociaţiei investitorilor străini în Strategia reformei regulatorii a activităţii antreprenoriale. Implementarea principiului ghişeului unic la înregistrarea întreprinderilor.

Adoptarea Legii privind înregistrarea persoanelor fizice şi întreprinderilor individuale. Crearea şi asigurarea funcţionării adecvate a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei. Adoptarea şi implementarea Strategiei naţionale de atragere a investiţiilor şi promovarea exporturilor pentru anii 2006–2015. Lansarea implementării mecanismului de evaluare a impactului de reglementare. Lansarea iniţiativelor conexe liberalizării economiei, adoptarea Legii privind crearea şi funcţionarea parcurilor industriale. Reformarea sistemului intern şi de control a originii mărfurilor, ajustîndu-l la cerinţele Uniunii Europene.

Implementarea de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova a sistemului informaţional “Sicom” în cadrul “Asycuda WORLD”. Implementarea şi perfecţionarea de către Serviciul Vamal, în comun cu Misiunea de Moritoring a Uniunii Europene, a mecanismului de efectuare a controlului în baza analizei riscurilor. Crearea mecanismelor de consultare permanentă a mediului de afaceri privind procedurile şi regulile de import–export. Crearea Comitetului Consultativ pe lîngă Serviciul Vamal.

Implementarea, începînd cu 1 ianuarie 2008, a Nomenclatorului combinat ... la sistemul armonizat european de clasificare a bunurilor. Aprobarea noii legi în domeniul achiziţiilor publice, asigurînd implementarea acesteia în baza unui plan de acţiuni aprobat de Guvern. În domeniul proprietăţii intelectuale a fost efectuat studiul privind pirateria şi contrafacerea în Republica Moldova.

Domeniul transportului. Aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare a transportului terestru, precum şi a Conceptului transportului naval. Aderarea la un şir de tratate de bază în domeniul transporturilor. Aprobarea Strategiei de dezvoltare a aviaţiei civile pentru anii 2007–2012. Adoptarea Legii privind siguranţa aeronautică, lansarea activităţii Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”.

Onorată asistenţă,

Evaluînd procesul de implementare, putem constata că relaţiile de cooperare cu Uniunea Europeană au fost diversificate şi aprofundate, marea majoritate a prevederilor fiind implementate, creîndu-se un fundament solid de continuare a reformelor demarate în ţara noastră.

Mai mult ca atît, Comisia Europeană a evaluat de sine stătător, prin intermediul delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, prin intermediul misiunilor diplomatice ale statelor membre ale Uniunii Europene acreditate în Republica Moldova, a Misiunii OSCE, a reprezentanţei permanente a Consiliului Europei, a mediului asociativ din ţară şi mass-media naţională, nivelul de realizare a Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, publicînd un raport de progres în luna aprilie curent. Acest raport a relevat progresul şi nu regresul Republicii Moldova, în mod particular menţionîndu-se că Republica Moldova a înregistrat progres în majoritatea absolută a domeniilor pe perioada de raportare.

Comisia Europeană a apreciat eforturile depuse de autorităţile moldoveneşti în vederea realizării Planului de acţiuni, în mod particular crearea premizelor serioase de dezvoltare continuă a reformelor odată demarate.

Trebuie de menţionat că Consiliul de Cooperare “Republica Moldova-Uniunea Europeană” din 27 mai curent, prezidat de Preşedintele Republicii Moldova la Bruxelles, a identificat necesitatea continuării reformelor şi axarea pe implementarea cadrului legislativ adoptat în perioada ce a decurs de la semnarea Planului de acţiuni. Reieşind din progresele înregistrate care, inevitabil, fundamentează irevocabilitatea obiectivului de integrare europeană şi credibilitatea ţării în faţa Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, la etapa actuală, îşi axează eforturile în vederea avansării nivelului de cooperare cu Uniunea Europeană.

În acest context, acţiunile Guvernului sînt îndreptate spre: promovarea activă a vectorului european atît în context bilateral cu statele membre ale Uniunii Europene, cît şi în cadrul instituţiilor europene. Promovarea în dialogul statelor membre ale Uniunii Europene şi în cadrul organizaţiilor internaţionale a imaginii pozitive a ţării pe un spectru multidimensional şi formularea poziţiilor favorabile în vederea susţinerii avansării relaţiilor moldo-comunitare.

Continuarea dialogului asupra noului format mai avansat de cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi, ulterior, demararea negocierilor cu obiectivul obţinerii accesului Republicii Moldova la cele patru libertăţi ale Uniunii Europene: libertatea mişcării persoanelor, bunurilor, serviciilor şi a capitalului.

Realizarea cu succes a preşedinţiilor regionale, a iniţiativei central-europene SISIPI, REECVEC, Reţeaua pentru sănătate în Europa de Sud-Est. Acordarea unei atenţii sporite dezvoltării unei cooperări cu Uniunea Europeană în domeniile ce ţin de justiţie şi afaceri interne, migraţie, comerţ, energie, transport, regimul de vize. Participarea la programele comunitare, armonizarea legislaţiei, implementarea Strategiei de comunicare privind integrarea europeană a Republicii Moldova.

Organizarea tuturor acţiunilor prevăzute în cadrul instituţional existent între Republica Moldova şi Uniunea Europeană: Consiliul de Cooperare, Comitetul de Cooperare Guvernamental, Comitetul de Cooperare Parlamentar, subcomitetele sectoriale, Troika cops “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, Troika coes “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, precum şi trilaterala “Republica Moldova – Uniunea Europeană şi Ucraina”.

În termene concrete, în perioada ce a decurs de la ultima şedinţă a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană, Guvernul a realizat următoarele acţiuni: a demarat procesul de reflecţie naţional interinstituţional în vederea elaborării unui document-cadru, care ar putea fi propus în cadrul consultărilor informale pe data de 8 iulie 2008, conduse de Comisia Europeană şi nemijlocit de Directoratul General pentru Relaţii Externe, care va avea loc la Chişinău.

Misiunile diplomatice şi, în mod particular, Misiunea Republicii Moldova pe lîngă Comisia Europeană informează permanent interlocuitori europeni despre implementarea priorităţilor semnalate în cadrul Consiliului de cooperare drept fundamentale pentru avansarea gradului de cooperare, acestea fiind: libertatea mass-media, independenţa justiţiei, respectarea drepturilor omului, asigurarea alegerilor în conformitate cu cerinţele internaţionale stabilite. A asigurat pregătirile în bază pentru şedinţa consultărilor informale, care va avea scopul de a clarifica poziţia Uniunii Europene faţă de conţinutul viitorului acord moldo-comunitar, inclusiv calendarul posibil de adoptare a acestuia, precum şi prezentarea poziţiei argumentate a Republicii Moldova faţă de elementele-cheie ale următorului acord.

A fost elaborat un proiect de linii directorii asupra viitorului acord moldo-comunitar, care face referinţă la cele patru libertăţi ale Uniunii Europene, precum şi cooperarea în domeniile prioritare. Acest proiect a fost analizat la 10 iunie curent în cadrul primei şedinţe de lucru, convocate la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Proiectul liniilor directorii a fost transmis în atenţia instituţiilor naţionale, cu solicitarea de a remite propuneri de cooperare în domeniul de competenţă sectorială. În urma propunerilor parvenite, ministerul a elaborat un proiect de acord-cadru. Proiectul acordului cuprinde recunoaşterea perspectivei de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, fără asumarea unor angajamente din partea Uniunii Europene, cum ar fi stabilirea unui calendar. Se includ prevederile ce garantează accesul gradual al Republicii Moldova la cele 4 libertăţi ale Uniunii Europene, se includ domenii de cooperare fundamentale, precum reglementarea inclusiv a problemei transnistrene şi cooperarea regională. Acesta este un document elaborat în baza unei abordări individuale şi, în mod special, pe relaţia politică Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Mai mult ca atît, a fost pregătit proiectul poziţiei Republicii Moldova privind viitorul acord, care urmează a fi promovată în cadrul consultărilor, încă o dată repet, informale din 8 iulie curent, precum şi, ulterior, de către misiunile diplomatice moldoveneşti din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi pe lîngă comunităţile europene. Au avut loc consultări politice la nivel de conducători ai ministerelor afacerilor externe cu Franţa, Germania, Olanda, România, Cehia, Bostnia şi Herţegovina, Elveţia şi Slovenia.

La 17 iunie 2008, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a organizat Conferinţa internaţională “Cooperarea Regională. Oportunităţi, provocări şi energie”, desfăşurată sub auspiciile preşedinţiilor regionale exercitate de către Republica Moldova în perioada anilor 2008–2009. Scopul de bază al Conferinţei a relevat necesitatea coordonării obiectivelor şi activităţilor, aranjamentelor regionale prin definitivarea unor mecanisme eficiente de conlucrare şi realizarea proiectelor comune spre beneficiul statelor membre. În cadrul evenimentului au fost discutate aspectele relevante privind interacţiunea politică între organizaţiile şi iniţiativele regionale.

O atenţie deosebită va fi acordată proceselor de cooperare în domeniile sectoriale de interes sporit cum ar fi: migraţia, energetica, transportul şi turismul. A fost modificată componenţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană pentru a reda conţinut politic corespunzător nivelului de colaborare atins cu Uniunea Europeană. Este de menţionat că Comisia Naţională pentru Integrare Europeană în format nou este prezidată de către Preşedintele Republicii Moldova.

Pe lîngă subiectul politic menţionat, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene s-a axat asupra domeniilor sectoriale. Pe plan intern a fost elaborat un plan de acţiuni privind obţinerea în perspectivă a liberalizării regimului de viză pentru cetăţenii Republicii Moldova, care prevede acţiuni de evaluare a cerinţelor europene faţă de liberalizarea regimului de vize, cît şi a conformării situaţiei Republicii Moldova la normele europene.

În contextul Planului de acţiuni menţionat, a fost elaborat şi un nonplayper pentru a fi remis misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în statele membre ale Uniunii Europene în vederea argumentării poziţiei ţării privind liberalizarea regimului de vize. Adiţional la Acordul de cooperare strategică pentru Republica Moldova şi Europol, se întreprind măsurile de rigoare în vederea facilitării dialogului cu privire la semnarea Acordului operaţional cu Europol, care va consolida eforturile de combatere a crimei organizate şi a asigura securitatea comună. În acest context, în perioada 3–4 iulie curent, într-o vizită de documentare la Chişinău se va afla Directorul general al Europolului.

În perioada 25–27 iunie, la Bruxelles, se desfăşoară reuniunea subcomitetului de cooperare “Republica Moldova–Uniunea Europeană” în domeniul energetic, transport şi telecomunicaţii, ştiinţă şi tehnologii, instruire şi educaţie. A fost negociat Acordul de consiliere dintre ANRE şi RED “Union Fenosa”, care a permis soluţionarea divergenţelor rămase între părţi din timpuri referitor la metodologia tarifară de calculare a tarifelor la energia electrică, prin urmare fiind dat un impuls adiţional pentru crearea unui cadru de reglementare favorabil în sectorul pieţei energetice. În acest context, în timpul apropiat vor avea loc consultări politice moldo-spaniole la Madrid.

La începutul lunii iunie curent, Guvernul a selectat cele trei programe comunitare ale Uniunii Europene la care Republica Moldova va face parte: Programul cadru 7, Programul competitiv de inovaţie, Programul în domeniul politicii de protecţie a consumatorului.

La 18 iunie curent, a fost aprobat Planul de acţiuni privind consolidarea managementului migraţiei şi a sistemului de azil din Republica Moldova pentru anii 2008–2009. Pe parcursul lunii iunie curent, Guvernul Regatului Unit al Marii Britaniei şi Irlandei de Nord, în comun cu Ministerul Administraţiei Publice Locale din ţara noastră, a lansat un program de cooperare tehnică în scopul susţinerii Guvernului Republicii Moldova în procesul de implementare a politicii de dezvoltare regională. Asistenţa va fi oferită în perioada iunie 2008 – decembrie 2010.

Stimaţi membri ai Parlamentului,

În concluzie, este necesar de menţionat că doar în 3 ani Republica Moldova a realizat un salt calitativ nou în relaţiile sale cu Uniunea Europeană, ceea ce s-a datorat cooperării strînse stabilite între forţele politice din ţară, instituţiile publice naţionale şi societatea civilă.

Mai mult ca atît, obiectivul de integrare europeană a devenit prioritar pe plan intern şi extern, eforturile autorităţilor naţionale fiind îndreptate spre realizarea acestuia. Anume în acest context, subliniez că succesele obţinute în implementarea Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană” se datorează implicării active a fiecărei instituţii publice centrale, bunei cooperări stabilite între organele legislative şi Executivului, a colaborării acestora cu societatea civilă şi mass-media naţională, care şi-au îndeplinit misiunea prin aducerea la cunoştinţa fiecărui cetăţean a eforturilor depuse în vederea accederii la standardele şi valorile europene.

Sîntem recunoscători reprezentanţilor societăţii civile, care nu au fost indiferenţi de calitatea implementării Planului de acţiuni şi au semnalat nu numai progresele, dar şi deficienţele în acest proces. În mod particular, apreciem activitatea fiecărui deputat în parte care a avut menirea de a promova vectorul european în relaţiile cu parlamentarii europeni, în relaţiile cu parlamentarii din statele membre ale Uniunii Europene, în relaţiile cu conducătorii instituţiilor publice centrale, precum şi în raport cu cetăţenii ţării noastre.

Republica Moldova şi-a ales cursul strategic, bazîndu-se pe dorinţa întregii societăţi, ori nu există altă cale de modernizare şi reformare a ţării decît cea de conformare la standardele şi valorile europene. Bazîndu-ne pe experienţa acumulată, putem conchide că doar împreună şi prin implicarea fiecărui funcţionar public, fiecărui deputat, fiecărui reprezentant al societăţii civile, cît şi al fiecărui cetăţean vom putea atinge obiectivul ales conştient de integrare europeană. Nu putem fi indiferenţi faţă de soarta ţării, faţă de cetăţenii Republicii Moldova ori noi sîntem acei care au toate posibilităţile de a avansa, la ora actuală, relaţiile cu Uniunea Europeană.

Îndemn fiecare reprezentant prezent în sală să rămînă fidel ideii naţionale de integrare europeană, să susţină eforturile autorităţilor naţionale de progresare pe această cale, să sprijine, prin adoptări de acte legislative conforme standardelor europene, să prezinte recomandări, opinii şi propuneri care sînt extrem de utile la momentul actual.

Relaţiile actuale stabilite între Republica Moldova şi Uniunea Europeană indică necesitatea dezvoltării cadrului instituţional necesar de ordin sectorial, care, odată cu avansarea nivelului de interacţiune moldo-comunitară, va presupune reprezentarea sectorială corespunzătoare în relaţiile cu instituţiile europene. Dialogul “Republica Moldova – Uniunea Europeană” necesită o pregătire a specialiştilor axaţi pe afaceri europene, ce vizează toate sectoarele, ceea ce ar crea un fundament solid pentru etapele de negociere a documentelor strategice moldo-comunitare şi reprezentarea sectorială corespunzătoare.

Stimaţi deputaţi,

Vă mulţumesc pentru nivelul de cooperare prodigios atins şi vă încurajez să sprijiniţi şi în continuare, prin acţiuni dinamice, eforturile de atingere a obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

Întrebări? Începem runda întrebări–răspunsuri. Propunerea mea este să ne luăm timpul pînă la 15 – 15.15. Limita. Microfonul nr. 4.

Domnul Oleg Serebrian:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră, domnule viceprim-ministru, pentru raportul prezentat. Întrebarea. Citesc raportul de progres al Comisiei Europene. Capitolul “Dialog politic şi reformă”. Care este atitudinea sau, mai bine zis, de ce atitudinea Comisiei Europene este atît de negativă faţă de Legea cu privire la partidele politice, adoptată în decembrie 2007, şi semnele de întrebare în legătură cu legea care interzice persoanelor cu dublă cetăţenie de a deţine funcţii publice în Republica Moldova. Ce va face Ministerul de Externe în acest sens? Aţi propus preşedintelui Guvernului, Parlamentului să se revină asupra acestor subiecte. Ştiţi foarte bine că nu doar Comisia Europeană este reticentă la acest capitol, moţiunea dată publicităţii ieri în Bundestagul german, se face referinţă directă la acest lucru. Cum comentaţi dumneavoastră?

Domnul Andrei Stratan:

Da, vă mulţumesc pentru întrebare.

Acest subiect este discutat la nivelul Comisiei Europene şi Consiliului Europei. Deci şi recent la Strasbourg subiectul corespunzător a fost abordat. Sîntem în dialog permanent cu reprezentanţii instituţiilor europene şi în prezent Ministerul Justiţiei sistematizează propunerile, recomandările şi viziunile care au fost expuse în cadrul şedinţei la Strasbourg şi, evident, vom ieşi cu propunerile corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule ministru,

Vreţi să sugeraţi că s-ar putea reveni asupra acestui subiect?

Domnul Andrei Stratan:

În prezent, se examinează aceste propuneri şi subiectele discutate la şedinţele corespunzătoare.

Domnul Oleg Serebrian:

Da. În acelaşi raport se menţionează că implementarea efectivă a reformelor rămîne problematică. Aceasta reprezintă un adevăr în domeniul reformei judiciare şi luptei împotriva corupţiei, la fel în asigurarea libertăţii presei şi îmbunătăţirii businessului şi climatului investiţional. La libertatea presei. Cum explicaţi faptul că, după trei ani de implementare a Planului de acţiuni, practic, Comisia Europeană nu atestă nici un progres?

Domul Andrei Stratan:

Mulţumesc pentru întrebare.

Comisia Europeană nu că nu atestă nici un progres, Comisia Europeană a solicitat şi a ieşit cu unele recomandări către autorităţile din Republica Moldova de a atrage o atenţie mai deosebită, mai sporită acestui subiect. Şi în priorităţile elaborate şi aprobate în cadrul şedinţei Comisiei naţionale pentru integrare europeană, plasate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, puteţi să citiţi măsurile care vor fi întreprinse în următoarea perioadă de timp de către Guvern şi autorităţile publice centrale pentru soluţionarea acestor probleme care există în domeniul respectiv.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule ministru,

Dacă puteţi şi aveţi la îndemînă textul, să găsiţi unde Comisia Europeană şi în ce termeni laudă progresele Republicii Moldova în ceea ce priveşte libertatea presei. Dacă aveţi la îndemînă acest lucru?

Domnul Andrei Stratan:

Nu am textul.

Domnul Oleg Serebrian:

Sînt înregistrate.

Domnul Andrei Stratan:

Este posibil de citit acest text, fiindcă el este bine cunoscut, este plasat inclusiv pe site-ul Ministerului de Externe.

Domnul Oleg Serebrian:

Nu am găsit.

Domnul Andrei Stratan:

Şi nu îi laudă, dar sînt date aprecieri referitoare la implementarea reformelor în domeniul respectiv.

Domnul Oleg Serebrian:

Deci eu pot să vă citesc capitolul ce ţine de ceea ce se scrie în legătură cu libertatea presei. Ce spune …

Domnul Andrei Stratan:

Mulţumesc, dar ar fi bine să citiţi mai sus şi momentele pozitive susţinute, dar nu de scos din context.

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, momentele pozitive le-aţi citit dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuăm.

Domnul Oleg Serebrian:

Bine, domnule ministru, ultima întrebare. Ceea ce aţi spus dumneavoastră, pe site-ul Ministerului de Externe, raportul... Traducerea este făcută de minister? Este traducerea integrală?

Domnul Andrei Stratan:

Este raportul implementării Planului de acţiuni pe 258 de foi.

Domnul Oleg Serebrian:

Deci, este un sumar.

Domnul Andrei Stratan:

Inclusiv în limba engleză, acest material a fost difuzat şi transmis misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova şi au avut posibilitatea şi toate misiunile diplomatice de la Chişinău să se familiarizeze.

Domnul Oleg Serebrian:

Da, aceasta vroiam să remarc că s-a tradus cu foarte multă migală tot ce ţine de aspectele pozitive. Şi foarte sumar s-a făcut un rezumat, de fapt, la aceea ce ţine de recomandările, aspectele mai puţin pozitive.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Andrei Stratan:

Eu vă mulţumesc pentru întrebare. Aş vrea să fac o mică remarcă. Recomandările expuse sînt plasate integral, fără comentariu al Ministerului de Externe, pe site-ul Ministerului, cele care sînt reflectate în raportul de progres al Comisiei Europene.

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi, în continuare o scurtă remarcă. O să vă rog să ne ţinem de regula: două – trei întrebări. Cred că e bine.

Microfonul nr. 3.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Eu am numai o singură întrebare. Fiindcă, după acest raport, eu am înţeles că de acum sîntem cu un picior în Europa. Atîtea succese că tocmai eu mă bucuram, dar o întrebare. Dumneavoastră v-aţi referit la aceea că, în urma realizării acestui Plan de acţiuni, cetăţenii Republicii Moldova mai că nu circulă liber în Uniunea Europeană, adică în libera circulaţie. Spuneţi-mi, ce e cu tratatul cela de trafic de frontieră, ca să circule cetăţenii. Pe noi ne întreabă cînd mergem de-a lungul Prutului. Iată, domnul Popa, mi e martor şi el mîine ar semna pentru acei din Cantemir tratatul acesta.

Domnul Andrei Stratan:

Da, vă mulţumesc, domnule deputat. Deci, Convenţia privind micul trafic de frontieră nu este nici pe departe un permis de liberă trecere în Uniunea Europeană. Acesta nu oferă nici măcar posibilitatea de intra fără viză în România şi doar posibilitatea…

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu ştiu ce înseamnă aceasta, nu trebuie să îmi explicaţi. Lămuriţi de ce nu îl semnaţi?

Domnul Andrei Stratan:

Apoi, din aceea ce ştim...

Domnul Gheorghe Susarenco:

Măi, nu bîzăiţi acolo.

Domnul Andrei Stratan:

Din considerentul că cunoaştem acest subiect şi vă prezint răspunsul. Aceasta nu oferă nici măcar posibilitatea de a intra fără viză în România, ci doar posibilitatea de a intra fără viză într-o zonă limitată de frontieră a României egală cu perimetrul ei, cu o zonă similară din partea moldovenească. În conformitate cu normele Uniunii Europene în vigoare, intrarea în această zonă de frontieră este şi ea condiţionată de primirea autorizaţiilor corespunzătoare din partea autorităţilor române.

Regimul circulaţiei transfrontaliere reciproce ale cetăţenilor României şi Moldovei este, desigur, un instrument de cea mai mare importanţă pentru facilitarea contactelor cetăţenilor ambelor ţări în cele mai diverse sfere. În prezent Republica Moldova şi-a exprimat întotdeauna şi în prezent, şi anterior disponibilitatea de a începe negocierile cu România în această problemă.

De menţionat că poziţia părţii moldoveneşti s-a bazat pe dorinţa de a spori la maximum perimetrul zonei de frontieră, nelimitînd adîncimea ei la doar 30 sau 50 de km. Avînd în vedere teritoriul compact al Republicii Moldova, precum şi disponibilitatea exprimată permanent de diplomaţia română de a susţine Moldova în procesul de integrare europeană, autorităţile Moldovei au propus ca întreg teritoriul Republicii Moldova, împreună cu regiunea transnistreană, să fie incluse în sfera de acţiune a Convenţiei privind micul trafic de frontieră.

În al treilea rînd, în textul Convenţiei privind micul trafic de frontieră este folosită de 5 ori noţiunea “frontieră de stat moldo-română”, pe cînd însăşi “frontieră de stat”, din păcate, nu este stabilită nici printr-un document. În acest context, considerăm necesar să menţionăm că Republica Moldova şi-a exprimat întotdeauna disponibilitatea de a semna Convenţia privind micul trafic de frontieră concomitent cu Tratatul privind frontiera de stat moldo-română. Este evident că fără un tratat de frontieră discutarea competentă a tuturor problemelor care, într-un fel sau altul, ar tergiversa procedura de semnare a acestui document nu este reală.

Pentru Republica Moldova nu există nici un impediment pentru a încheia neîntîrziat acest document. Pe parcursul ultimilor cîţiva ani, partea română a fost informată despre poziţia Republicii Moldova în această problemă şi partea moldovenească este în contact permanent cu partea română la acest subiect. Chiar şi săptămîna trecută, delegaţia Ministerului de Externe a participat la negocieri la Bucureşti la soluţionarea acestui subiect.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Andrei Stratan:

Pe data de 7 iulie, la Chişinău, se va afla într-o vizită oficială, la invitaţia mea, colegul meu Ministrul de Externe al României. În cadrul acestei vizite oficiale, vom aborda şi subiectele legate de semnarea acestei Convenţii şi a celorlalte documente care astăzi sînt pe ordinea de zi. Deci trebuie să fie stabilită o procedură de trecere a frontierei de stat, fiindcă Republica Moldova astăzi are angajament şi în baza Acordului de readmisie cu Uniunea Europeană. Şi atunci ar putea să apară întrebarea ce s-ar întîmpla cu cetăţeanul care va fi depistat nu la 50 la km, dar la 51 km, la 52 km, cine îşi va asuma responsabilitatea şi care vor fi mecanismele respective …

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule ministru,

Eu cred că mai sînt alte ţări care au tratate, mai uitaţi-vă pe la dînşii cum fac treaba aceasta.

Domnul Andrei Stratan:

Eu vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu vă mulţumesc şi vreau să spun că poveştile acestea noi le citim în toată ziua în presa de stat, care e de stat. Dar eu nu vorbesc cu voi, vorbesc cu ministrul, cu voi eu vorbesc în toată ziua. Şi aceasta ar... dumneavoastră cînd spuneţi condiţia că noi vrem în toată Moldova, chiar şi în Transnistria, aceasta îmi aminteşte de aceea că îi dai unui calic trei lei să îşi cumpere o pîine, dar el zice: nu vreau să iau trei lei, tu dă-mi mie o sută de lei.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Stratan:

Da, eu de asemenea vreau să vă mulţumesc şi aş dori să fac o mică remarcă. Dumneavoastră aţi menţionat şi alte ţări au semnat asemenea acorduri. Da, într-adevăr, România are semnate acorduri de frontieră, tratate de frontieră cu ţările vecine, cu excepţia Republicii Moldova, şi deşi a fost lansată această iniţiativă de a semna Convenţia de mic trafic de 30–50 de km altor ţări vecine României, mă refer la Ucraina şi Serbia. Deci pînă în prezent aceste acorduri nu au fost semnate. Este procesul de negociere, este procesul de discutare asupra acestor subiecte destul de sensibile pentru toţi cetăţenii din regiunea ţărilor care nu sînt astăzi membre ale Uniunii Europene.

Domnul Marian Lupu:

Bine, în condiţiile acestor mulţumiri reciproce, continuăm dezbaterile.

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceprim-ministru,

Cu siguranţă, toate referinţele pe care le-aţi făcut vizavi de Convenţia privind micul trafic la frontieră, nu vă supăraţi, dar ele în continuare rămîn a fi foarte şi foarte speculative, deoarece faceţi referinţe care nici nu intră în concordanţă cu norma europeană, care, de fapt, reglementează exact limita în care este posibilă semnarea acestei Convenţii. Însă trecem peste acest subiect, deoarece ştim exact care este poziţia Ministerului şi am speranţa că şi dumneavoastră cunoaşteţi care este poziţia noastră.

Acum o întrebare vizavi de raportul pe care l-aţi prezentat, cu adevărat, din punctul meu de vedere foarte straniu, numai sub aspect pozitiv, deşi problemele care vizează fundamentul european, aşa cum îl discutăm noi şi nu numai noi, ce ţine de libertăţile şi drepturile omului, sînt vizate direct în toate rapoartele prezentate de Comisie, ceea ce ţine de justiţie, ceea ce ţine de mass-media liberă ş.a.m.d.

Spuneţi-mi, vă rog frumos, uitaţi-vă care este motivul secretizării şi în acest domeniu foarte important pentru Republica Moldova, ceea ce ţine de integrarea europeană. Foarte multe chestiuni discutate în această direcţie aflăm, în cel mai bun caz, prin intermediul Televiziunii sau, eventual, din ziarele din Federaţia Rusă şi, drept concretizare, spuneţi, vă rog frumos, zilele acestea am auzit că, de fapt, este elaborată aşa-numita foaie de parcurs, pregătită de către Comisia Naţională ş.a.m.d.

Nu consideraţi că era necesar ca acest proiect sau această foaie de parcurs să fie iniţial consultată. Bine, nu vă plac anumite partide politice, dar am înţeles sînt unele care plac. Măcar cu dînsele să vă consultaţi, să le faceţi publice, ca opinia publică să se expună şi, ulterior, să fie aprobate. Altfel, înţelegeţi, se creează impresia că acest proces integraţionist vizează funcţionarii de la Chişinău şi funcţionarii de la Bruxelles şi în nici un caz cetăţenii Republicii Moldova. Cum comentaţi dumneavoastră această situaţie?

Domnul Andrei Stratan:

Eu vă mulţumesc pentru întrebare.

Şi încă o dată, profitînd de această ocazie, aş dori să mulţumesc tuturor deputaţilor pentru cooperare şi conlucrare în domeniul implementării Planului de acţiuni. Deci nu a fost, nici nu este şi nici nu va fi nici o secretizare în procesul cooperării noastre cu Uniunea Europeană şi desfăşurării reformelor corespunzătoare. este o foaie de parcurs în teză elaborată, deci un proiect, o viziune a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care a fost sistematizată în baza propunerilor altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu care vom discuta în cadrul şedinţei informale, deci pe data de 8 iulie la Chişinău. Nici un document oficial sub semnătura vreunui demnitar din Republica Moldova nu este expediat la Bruxelles. Evident, în procesul de negocieri, care va demara asupra următorului document politic “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, vor fi incluşi în componenţa acestei comisii şi reprezentanţii Guvernului, şi reprezentanţii Parlamentului, şi reprezentanţii societăţii civile.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceprim-ministru,

O întrebare. Pentru confirmare sau infirmare. De obicei, la noi zvonurile, mai ales dacă vin dintr-o anumită direcţie, pînă la urmă sînt şi confirmate. Cît de straniu nu este, la prima vedere, se aude din ce în ce mai frecvent că, de fapt, urmează să fie operate modificări în structura Guvernului şi la capitolul ministerului pe care îl conduceţi prin crearea unui departament pentru integrarea europeană şi a unui minister de externe. Este adevărat sau nu este adevărat?

Domnul Andrei Stratan:

La nivelul instituţiilor guvernamentale acest subiect nu a fost discutat. A fost creat recent secretariatul Comisiei de integrare europeană. Deci ieri, Preşedintele ţării a confirmat, prin Decret prezidenţial, secretarul comisiei respective. Acest secretariat activează în cadrul Guvernului anume din considerentul de a ajusta activitatea Comisiei naţionale de integrare europeană şi de a monitoriza procesele de activitate internă guvernamentală, în ceea ce priveşte implementarea reformelor şi actelor legislative, inclusiv care vor fi adoptate sau sînt adoptate pînă acum de Parlament.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Ca şi excepţie. Ca să nu ies cu luare de cuvînt, încă o mică întrebare. Oricum economisim din timp.

Domnul Andrei Stratan:

Dar aş vrea să fac o prelungire a gîndului. Noi am analizat profund practica şi experienţa mai multor ţări, care sînt în proces de aderare la Uniunea Europeană. Mă refer, în primul rînd, la statele din Europa de Sud-Est şi aş dori să menţionez că pentru toţi acei care sînt în drum spre integrarea în Uniunea Europeană practica cea mai pozitivă este a Croaţiei, care este cea mai avansată în dialogul său cu Uniunea Europeană.

Anume în ţara respectivă, conform recomandărilor Comisiei Europene a fost fuzionat Ministerul de Externe cu Ministerul Integrării Europene şi deja trei ani în ţara respectivă există Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene care este responsabil de dialogul politic cu Uniunea Europeană şi prin aceasta încă o dată se confirmă că politica externă a statului, inclusiv este orientată spre a se integra în Uniunea Europeană.

Domnul Vladimir Filat:

Este adevărat. Numai că politica integraţionistă reprezintă mai mult politici interne, decît externe, dar aceasta este o altă temă.

Domnule viceprim-ministru,

Ultima chestiune, vă rog foarte mult, cea mai mare problemă atestată în toate rapoartele ţine de capacitatea Guvernului Republicii Moldova de a implementa legile adoptate în conformitate cu normele europene.

Aceasta, de fapt, este problema Republicii Moldova în parcursul nostru european. Care urmează să fie abordarea Guvernului pentru a depăşi această problemă, una foarte grea de depăşit, de altfel dincolo de monitorizare. Monitorizarea o face şi societatea civilă, şi organizaţiile internaţionale ş.a.m.d. ca şi Guvern. Deci este norma legală şi după care urmează să fie implementarea.

Domnul Andrei Stratan:

Vă mulţumesc pentru această întrebare. Şi aici noi nu dorim ca să fim unicii cei mai avansaţi în domeniul respectiv de a inventa ceva naţional. Şi în acest domeniu vom prelua practica şi experienţa ţărilor care au aderat la Uniunea Europeană. Sînt proiecte, programe concrete de asistenţă a fiecărui minister în parte pentru consolidarea capacităţilor administrative şi crearea secretariatului în cadrul Guvernului de sistematizare a activităţii ministerelor şi instituţiilor guvernamentale pe interior, care anume şi are menirea de a consolida capacităţile şi a da un imbold suplimentar în activitatea internă.

Fiindcă este deosebit de important ca actele legislative, legile pe care le-aţi adoptat dumneavoastră în Parlament în ultima perioadă de timp să nu rămînă numai publicate în “Monitorul Oficial”, dar să fie, practic, implementate în viaţa cotidiană.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceprim-ministru,

Dacă nu există un mecanism intern nici o practică externă nu poate să rezolve această problemă. În momentul în care în lege scrie negru pe alb norma şi nu este îndeplinită, imediat urmează să vină şi sancţiunea. Aceasta este.

Domnul Andrei Stratan:

Domnule deputat,

Mecanismul intern există şi acest lucru s-a discutat la una din ultimele şedinţe ale Comisiei naţionale de integrare europeană.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Neagu:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Consider, în primul rînd, că această chestiune trebuia discutată cel puţin jumătate de an în urmă, cînd mai mulţi deputaţi au propus-o pe ordinea de zi, inclusiv subsemnatul. Însă acum am senzaţia că alergăm în urma trenului.

În 2001, Voronin ameninţa Europa că Republica Moldova va deveni o fortăreaţă în calea expansiunii imperialismului americano-european, un fel de Cuba a Europei. În 2003, acelaşi Voronin, uitaţi-vă ce evoluţie, a declarat că doreşte să ducă Republica Moldova în Europa, dar împreună cu Rusia. În 2005, tot Voronin ne spunea că Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană înaintea României. Iar în 2007, după ce România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, Voronin ne liniştea că vom adera la UE o dată cu ţările din Balcanii de Vest.

Astăzi, vedem că ţările din Balcani, inclusiv ţări care au apărut pe harta lumii acum un an, Muntenegru de exemplu, au încheiat deja acorduri de asociere cu Uniunea Europeană.

Domnule ministru,

Care este cauza că noi batem pasul pe loc? Nu cumva de vină e politica pro rusească a actualei guvernări? Am convingerea că acum ne aflăm mai departe de Uniunea Europeană decît în 2005.

Domnul Andrei Stratan:

Eu vă mulţumesc pentru întrebare.

Deci eu...

Domnul Ion Neagu:

Şi eu vă mulţumesc pentru răspuns.

Domnul Andrei Stratan:

Nu aş fi de acord cu dumneavoastră că noi batem pasul pe loc, fiindcă informaţia pe care v-am prezentat-o dumneavoastră încă o dată confirmă progresul înregistrat în consolidarea relaţiilor noastre politice cu Uniunea Europeană. Ce a fost realizat în această scurtă perioadă de timp, evident, accesul Republicii Moldova spre aderare la Uniunea Europeană depinde nu numai de dorinţa Republicii Moldova, deci este necesar să fie creată o situaţie respectivă şi în cadrul Uniunii Europene.

Fiindcă, la ultima şedinţă a Consiliului European, preşedintele francez a menţionat că, în prezent, nu poate să se vorbească despre extinderea Uniunii Europene pînă nu va fi clarificată situaţia internă în cadrul Uniunii Europene.

Deci noi trebuie să fim şi în acest domeniu europeni şi să parcurgem aceeaşi cale propusă de Uniunea Europeană ţărilor din Europa de Sud-Est, de a semna următorul document după Planul de acţiuni, după Acordul de parteneriat şi cooperare, ceea ce intenţionăm noi să realizăm cu partenerii noştri europeni în următoarea perioadă de timp.

În cadrul ultimei şedinţe a Comisiei naţionale de integrare europeană, domnul Preşedinte a menţionat că documentul “Uniunea Europeană – Republica Moldova” trebuie să fie sub denumirea document de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, fix aşa cum au procedat semnînd documentul, inclusiv şi Muntenegru, al cărui ministru ţării ne-a vizitat recent.

Domnul Ion Neagu:

Da, oricum e un răspuns.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru,

Pornind de la caracterul triumfalist al raportului pe care l-aţi prezentat, aş vrea să răspundeţi la următoarele două întrebări, cît de cît posibil obiectiv, pentru a reveni cu picioarele pe pămînt la situaţia din Republica Moldova.

Deci prima întrebare. Care sînt din punctul de dumneavoastră de vedere, motivele reale atît obiective, cît şi subiective ce fac ca Republica Moldova să rămînă în continuare restanţieră la aşa capitole cum sînt: libertatea presei, independenţa justiţiei, respectarea drepturilor omului, inclusiv dreptul la libera exprimare şi situaţia democraţiei în Republica Moldova.

Domnul Andrei Stratan:

Vă mulţumesc pentru întrebare.

Pregătindu-mă de şedinţa în plen, eu am citit foarte şi foarte atent raportul de progres al Comisiei Europene. În text nu se menţionează şi nu puteţi găsi nicidecum cuvîntul “restanţă”. Deci nu are restanţă Republica Moldova la compartimentele respective. Sînt recomandări pe care le-a primit nu numai Republica Moldova, dar şi alte ţări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, ţări care sînt mai avansate din punct de vedere politic în dialog cu Uniunea Europeană şi recomandări pe care Comisia Europeană le-a adresat şi ţărilor recent aderate la Uniunea Europeană la subiectele respective.

Deci în priorităţile elaborate şi aprobate la Comisia naţională este inclus şi compartimentul pe care l-aţi menţionat dumneavoastră şi pînă la finele anului 2008 sînt stipulate activităţile instituţiilor guvernamentale în domeniul minimalizării acestor subiecte care mai există nu numai în Republica Moldova, dar şi în alte ţări care sînt pe cale de integrare în Uniunea Europeană.

Este un proces continuu şi este foarte complicat de menţionat care este performanţa şi care ar putea să fie ţara etalon de promovare a reformelor în justiţie şi care ar putea fi totalmente aplicate în Republica Moldova.

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc.

Şi totuşi numiţi motivele, ele există şi le cunoaşte toată lumea, numai că dumneavoastră aţi venit în Parlamentul Republicii Moldova şi, printr-o singură frază, aţi spus că avem anumite recomandări de la Uniunea Europeană.

Ele există, despre ele discută societatea, le cunosc colaboratorii ministerului dumneavoastră, le cunosc experţii internaţionali.

Domnule ministru,

Eu vă asigur că un astfel de raport în varianta propusă la Preşedinţie ar fi fost respins. Şi vă aduc aminte că acum cîteva zile Preşedintele Republicii a recomandat Ministerului pe care îl conduceţi să ia exemplu chiar de la Ucraina, deci ceea ce înseamnă că am avansat atît de mult că sîntem depăşiţi deja şi de Ucraina.

Domnul Andrei Stratan:

Exemplu... Ucraina.

Domnul Leonid Bujor:

Şi întrebarea a doua.

Domnul Andrei Stratan:

Exemplu în ce să preluăm de la Ucraina?

Domnul Marian Lupu:

Continuăm.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Vă răspund la întrebarea dumneavoastră cînd o să numiţi...

Domnul Marian Lupu:

Continuăm.

Domnul Leonid Bujor:

...măcar două–trei motive obiective care fac ţara noastră să rămînă restanţieră, căci ceea ce aţi spus dumneavoastră despre recomandări, acestea sînt restanţele Republicii Moldova şi nu avansăm, dar facem paşi înapoi în ultimii 2 ani.

Întrebarea a doua.

Domnule ministru,

Spuneţi, vă rog, dacă nu aţi uitat întîmplător în cîte cazuri Guvernul Republicii Moldova a fost condamnat la CEDO în anul 2007 şi în cîte cazuri Guvernul Republicii Moldova a fost condamnat la CEDO în anul 2008?

Dacă nu aţi vrut să răspundeţi la prima întrebare, poate la a doua.

Domnul Andrei Stratan:

Deci aş dori să vă răspund la această întrebare.

Domnul Leonid Bujor:

Da, poftim.

Domnul Andrei Stratan:

Nu am cifrele respective. Îl voi ruga pe colegul meu de la Ministerul Justiţiei să vă prezinte un răspuns în ordinea stabilită la această solicitare.

Domnul Leonid Bujor:

Dumnealui este prezent în sală, ar putea să răspundă.

Domnul Andrei Stratan:

Dacă are posibilitate.

Domnul Leonid Bujor:

Poftim.

Domnul Andrei Stratan:

Ministrul justiţiei, deci domnul Eşanu.

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă Ostapciuc,

Totul e regulamentar ceea ce întreprind eu acum.

Domnul Andrei Stratan:

De acum este. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuăm.

Domnul Andrei Stratan:

Revenind la minister, eu voi solicita colegului meu, ministrul justiţiei, să examineze această solicitare a dumneavoastră şi să vă prezinte răspunsul în ordinea stabilită.

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc, domnule ministru. Avem peste aproape 60 de cazuri condamnare anul trecut şi numărul lor este şi în anul 2008 în creştere.

Domnul Marian Lupu:

Şi rog.

Domnul Andrei Stratan:

Dar este necesar de făcut o remarcă că aceste subiecte care sînt şi aceste dosare care sînt examinate la Curtea Europeană sînt dosare şi probleme din anii precedenţi, dar trebuie deci să ne axăm nu numai pe anul 2008 şi prima jumătate a anului respectiv.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Am avut onoarea şi ocazia, împreună cu încă 7 deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova, să ne aflăm într-o vizită la Strasbourg şi vreau să concretizez următoarea situaţie. Să nu folosiţi acest argument că el este steril şi plesneşte. Numărul adresărilor cetăţenilor Republicii Moldova la CEDO pînă în anul 2001 nu constituie nici 15% din numărul total de adresări.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Ultima intervenţie la runda de întrebări–răspunsuri, după care vom trece la luările de cuvînt.

Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

În opinia mea, faptul că conducerea Comisiei naţionale pentru integrare europeană a fost preluată de domnul Preşedinte este un semn că atitudinea faţă de rezultatele activităţii Comisiei conduse de dumneavoastră sînt proaste.

Altfel nu ar fi nevoie de a...

Domnul Andrei Stratan:

Aş dori să menţionez că nu Ministrul de externe a condus această Comisie. A fost o echipă guvernamentală care a obţinut rezultatele şi succesele respective. Dar preluarea preşedinţiei de către domnul Preşedinte al Republicii Moldova încă o dată demonstrează...

Domnul Igor Klipii:

... Dacă doriţi, puteţi...

Domnul Andrei Stratan:

... ataşamentul Republicii Moldova la calea de integrare în Uniunea Europeană, deci şi la abordarea acestui subiect anume la nivelul corespunzător.

Dar dumneavoastră puteţi...

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Nu am vorbit despre dumneavoastră personal, m-am referit la activitatea grupului în general. Deci nu luaţi la persoană chestia aceasta.

Domnul Andrei Stratan:

Nu, dumneavoastră aţi menţionat că eu am condus Comisia. Comisia a activat...

Domnul Igor Klipii:

În calitate de prim-viceprim-ministru.

Domnul Andrei Stratan:

...pe parcursul întregii perioade de timp, în perioada acestor 3 ani inclusiv am avut posibilitate, la solicitările dumneavoastră, să vin pe parcurs şi să prezint informaţiile respective în cadrul şedinţei...

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Îmi pare rău, v-am invitat de foarte multe ori şi este prima ocazie, dar nu acesta e subiectul.

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

Vă rog, continuăm.

Domnul Igor Klipii:

În raportul prezentat pe site-ul Ministerului, în raportul Ministerului de Externe este menţionat faptul că alegerile locale din 2007 au fost considerate drept parţial corecte. Vreau să vă întreb, drept consecinţă a acestei constatări, care au fost concluziile şi recomandările pentru instituţiile de stat implicate, vinovate parţial sau direct pentru această constatare?

Care au fost persoanele sau instituţiile care au fost cel puţin admonestate pentru încălcările sau care au permis această constatare din partea observatorilor OSCE?

Domnul Andrei Stratan:

Da, acest subiect s-a discutat şi recomandările prezentate după alegerile din 2007 vor sta la baza implementării sau nerepetării acestor abateri pentru următoarele alegeri. Este şi decizia Consiliului Europei de a asista Republica Moldova în minimalizarea acestor recomandări prezentate în anul 2007 după alegerile locale.

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Întrebarea mea: cine, care sînt concret persoanele şi instituţiile vinovate de acest rezultat? Fiindcă, în general, noi nu avem nici un raport care ar fi, ne-ar permite să judecăm. Noi vrem să ştim cine este vinovat concret: instituţia sau persoana? De altfel, nu putem înţelege nimic ce se întîmplă în Republica Moldova.

Domnul Andrei Stratan:

În general, raportul prezentat de către instituţiile europene este pozitiv şi în raportul corespunzător au fost expuse recomandările instituţiilor care au monitorizat alegerile în anul 2007 pentru instituţiile guvernamentale din Republica Moldova.

Domnul Igor Klipii:

Eu nu m-am referit la ceea ce crede Comisia Europeană, ceea ce am considerat noi aici, în Republica Moldova. A doua întrebare este: în raportul Comisiei Europene se sugerează cel puţin că Republica Moldova ar trebui să avanseze în anumite domenii: libertatea presei, justiţiei etc.

Eu vreau să vă rog să ne spuneţi, de exemplu, în libertatea presei sau în justiţie, două domenii, ce trebuie de făcut concret pentru a depăşi aceste, starea de aşteptare din partea Comisiei Europene, Uniunii Europene. Deci concret: în domeniul libertăţii presei trebuie Moldova să facă unu, doi... În justiţie, unu, doi... şi aici am încheiat. Fiindcă vorbim că trebuie, pregătim, vom iniţia, dar, pînă la urmă, nu reuşim să propunem ceva concret şi toţi judecă ca nivel general, fără a putea avea la îndemînă un instrument concret de lucru.

Domnul Andrei Stratan:

Eu vă mulţumesc pentru întrebare. Referitor la unu, doi... cum aţi menţionat dumneavoastră, deci acest unu, doi şi trei deci este reflectat în priorităţile pentru anul 2008 care, dacă aţi avut dumneavoastră posibilitate, aţi putut să le accesaţi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, unde toate aceste 5 domenii sînt reflectate în tabelul respectiv şi instituţiile guvernamentale au sarcini concrete cine şi ce trebuie să întreprindă pînă la finele anului 2008 pentru a minimaliza subiectele corespunzătoare menţionate de dumneavoastră.

Domnul Igor Klipii:

Se impune ultima întrebare, fiindcă am aşteptat un răspuns concret, domnule ministru, sincer vă spun. De ce nu s-a făcut acest lucru pînă acum, dacă ne spuneţi acest... îmi răspundeţi la această întrebare.

Domnul Andrei Stratan:

S-a făcut şi acest lucru şi pînă acum. În continuare sînt reflectate activităţile instituţiilor guvernamentale care reies din actele legislative care au fost adoptate de Parlament în perioada respectivă. Dacă este necesar, pot să dau citire tuturor acestor pagini.

Domnul Marian Lupu:

Nu este necesar.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Puţin calm, eu înţeleg că aţi obosit, sîntem deja la a cincea oră de activitate, fără pauză. Poate a fost şi greşeala mea, trebuia să anunţ o pauză anterior.

Domnule Stratan,

Vă mulţumesc.

Rog să luaţi loc.

Domnul Andrei Stratan:

Eu, de asemenea, vreau să vă mulţumesc pentru această posibilitate de a fi prezent în şedinţa în plen a Parlamentului şi a prezenta această informaţie care este succesul Republicii Moldova.

Şi, în acest caz, noi trebuie să avem aceeaşi viziune şi aceeaşi atitudine în raportul relaţiilor noastre cu Uniunea Europeană. Deci noi nu trebuie să ne bucurăm de insucces sau să întreprindem măsurile corespunzătoare, inclusiv aflîndu-ne peste hotare în delegaţie, în detrimentul intereselor Republicii Moldova, a copiilor şi a nepoţilor noştri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Luările de cuvînt, stimaţi colegi.

Domnul Gheorghe Susarenco.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Înainte de a da citire acestui discurs, aş vrea să fac o replică domnului ministru: să nu ne mai înveţe atîta cum să ne purtăm noi peste hotare, căci am umblat şi noi la şcoală.

Onorat Parlament,

Citind în ordinea de zi informaţia că Guvernul va prezenta astăzi raportul privind implementarea Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, mi-am zis: “muntele a născut un şoarece”. Nu mă voi opri la aprecierile date de prietenii noştri de la Bruxelles. Aceştia uneori, aburiţi de comunişti, mai trişează. În treacăt fie spus, nici pe timpurile lui Karl Marx şi Friedrich Enhels capitaliştii nu se pupau cu comuniştii ca în secolul al XXI-lea.

Dar s-o luăm de la capăt. Mai întîi de toate, Planul de acţiuni nu se numeşte aşa cum e scris în ordinea de zi: “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, dar invers, “Uniunea Europeană – Republica Moldova”.

În al doilea rînd, nu vedem cum Moldova a răspuns la invitaţia Uniunii Europene să stabilească cu aceasta, ca vecin, relaţii politice, economice şi culturale mai intense, să intensifice cooperarea transfrontalieră, să împărtăşească responsabilitatea în soluţionarea conflictelor, în timp ce trăim în continuare strînşi în “tiski”-ul cazacilor lui Igor Smirnov, pe de o parte, şi sîrma ghimpată cu grănicerii în epoleţi sovietici, care vorbesc numai ruseşte la Prut, pe de altă parte.

Dar să vedem, vorba lui Eminescu: ce-a voit acel apus de la Republica Moldova găsim în acest Plan de acţiuni.

Unu. Asistenţă financiară a Uniunii Europene pentru Republica Moldova.

Doi. Participarea consolidată în anumite programe comunitare.

Trei. Aprofundarea comerţului şi relaţiilor economice.

Patru. Stabilirea unui dialog constructiv privind cooperarea în domeniul vizelor dintre Uniunea Europeană şi Moldova. Eforturi susţinute privind o soluţionare viabilă a conflictului transnistrean. Continuarea consolidării şi eficienţei instituţiilor ce garantează democraţia şi supremaţia legii. Asigurarea respectării libertăţii presei şi de exprimare. Ameliorarea climatului investiţional. Intensificarea luptei împotriva crimelor organizate şi corupţiei ş.a.m.d.

La toate aceste capitole, în opinia noastră, Republica Moldova merită nota doi. Oricît nu îi vei suci pe comunişti, cu ei în Europa nu nimereşti. Poate să declare Preşedintele Voronin la această tribună, înainte de a fi votat în calitate de şef al statului că va îndeplini nu 10, dar 110 puncte, totuna va închide transmisiunea în direct a şedinţelor Parlamentului, îşi va pune în funcţie licheaua din cele mai importante instituţii din stat de ortacii săi.

Îi va prigoni pe acei care nu îl ascultă şi nu gîndesc ca el. Le va înjgheba dosare penale şi îi va tîrîi cu anii pe la judecăţi pe acei care astăzi nu mai vor să umble cu secera şi ciocanul, dar cu computerul şi internetul. Voronin, ca proeuropean sadea, este de acord ca în Parlament să fie şi opoziţie, numai că el nu vrea fel de fel de opoziţii, dar numai opoziţie constructivă. El chiar şi la Strasbourg şi la Bruxelles recunoaşte că se conformează rigorilor stabilite de Consiliul Europei, dar nu vrea procuror general care să nu i se supună lui.

El vrea ca Serafim Urechean să fie băgat la închisoare, dar nu vrea ca acesta din urmă să fie delegat din partea “Alianţei «Moldova Noastră»” la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, fiindcă AMN nu este opoziţie constructivă. La urma urmei, are şi Voronin ca orice om ambîţul lui.

Bătrîna Europă vrea să trăiască liniştit. Bătrîna Europă vrea de la Moldova dereticatoare cu studii superioare. Noi avem problemele noastre, cu care încercăm să ne descurcăm singuri. Principala noastră problemă încă este buboiul comunist. Să scăpăm de această cangrenă vom izbuti numai noi înşine cu ajutorul oamenilor simpli, oamenilor de la ţară, tinerilor noştri. Dar pentru aceasta trebuie să spunem lumii adevărul.

Planul de acţiuni “Uniunea Europeană – Republica Moldova” a eşuat. Comuniştii doar prin vorbe şi nu prin fapte vor în Europa. Ei vor să ne menţină şi în continuare în această comunitate primitivă. Or, numai Suhe-Bator al mongolilor, la timpul său, era ferm convins, ca şi actualii comunişti, că poţi s-o iei din feudalism în comunism.

Numai actuala majoritate comunistă este ferm convinsă că îţi poţi face studii la universitate fără a trece liceul. Astăzi, deja s-a menţionat, în această sală, că Moţiunea adoptată ieri în Budestagul german, pe lîngă susţinerea Republicii Moldova în intenţia de integrare europeană, ne-a pus şi unele semne de întrebare. Acestea sînt la capitolele foarte importante pentru noi: libertatea presei, corupţiei, independenţa justiţiei, sistemului electoral şi altele.

Or, practica ţărilor recent acceptate în Uniunea Europeană, cum ar fi Bulgaria şi România, a arătat că cele mai grave impedimente în calea spre Uniunea Europeană pentru ele au fost independenţa justiţiei şi libertatea presei.

Cu libertatea presei la noi nici vorbă, independenţa justiţiei la fel. Numai că, spre exemplu Consiliul Superior al Magistraturii deja jumătate de an se opune formării inspecţiei judecătoreşti, care a fost votată de Parlament, şi, prin hotărîrea Parlamentului, a fost propusă acestuia să facă inspecţia judecătorească ca să terminăm cu dosarele sau cu cît mai puţine dosare la Strasbourg. Dar moldoveanul a fost dintotdeauna optimist.

De aceea noi privim ferm spre familia europeană, acolo este locul nostru, acolo este viitorul copiilor, cum a spus ministrul, şi nepoţilor noştri. Încolo îi vom lua cu noi şi pe acei care astăzi îşi fac cruce cu o mînă la Maica Domnului, iar cu alta la bustul lui Lenin. Şi noi, şi Dumnezeu îi va ierta, fiindcă ei nu ştiu ce fac. Credem că şi ei, care îşi zic astăzi comunişti, vor dori, în cele din urmă, în Europa dar nu înainte de a vinde Aeroportul de la Mărculeşti, stadionul republican, cantina Parlamentului şi închisoarea din centrul Chişinăului, de unde a evadat chiar şi Grigore Ivanovici Cotovschi.

Vă mulţumesc şi să ne auzim de bine. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi, continuăm.

Domnul Oleg Serebrian.

Linişte, vă rog.

Domnul Oleg Serebrian:

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Întîi de toate, mă bucur mult că, după mai multe apeluri insistente adresate pe tot parcursul anului 2007 de Grupul deputaţilor sociali-liberali, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a găsit, pînă la urmă, timpul necesar să răspundă la solicitarea colegului meu, deputatul PDM Igor Klipii, de a prezenta punctul de vedere al Chiţinăului oficial privind implementarea Planului individual de acţiuni “Uniunea Europeană – Republica Moldova”.

După cum şi era de aşteptat, domnul ministru ne-a făcut o prezentare în termeni foarte optimişti, aş zice chiar extaziaţi, despre starea relaţiilor noastre cu Uniunea Europeană, despre mersul reformelor, despre succesele înregistrate în domeniile social şi economic, dar şi al drepturilor omului. Dar, înainte de a căuta pete pe acest raport alb, imaculat al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, vreau să mă opresc puţin asupra Moţiuni Bundestagului german, intitulată “În sprijinul integrării europene a Republicii Moldova”. Fără îndoială, aşa cum şi s-a întîmplat, această moţiune, a cărei temă este perspectiva europeană a Republicii Moldova, merită să fie aplaudată de Legislativul de la Chişinău.

Ţin să subliniez faptul că această Moţiune a fost semnată de grupurile Creştin Democrat şi Social Creştin, Social Democrat, Liber Democrat şi cel Ecologist din Legislativul de la Berlin. Vreau să subliniez faptul că singurul grup politic din Bundestag, care nu a subscris sub acest document, e cel al prietenilor Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, comuniştii germani, reuniţi în fracţiunea parlamentară a stîngii. Nu îmi este clar motivul din care partenerii comuniştilor moldoveni au manifestat rezerve faţă de textul Moţiunii şi nu văd cum cu astfel de parteneri politici, comuniştii moldoveni ne vor apropia de Uniunea Europeană?

Moţiunea, însă, a fost într-adevăr excelentă şi, fiindcă mulţi colegi deputaţi au aplaudat-o fără a-i cunoaşte conţinutul, nu am putut să mă privez de plăcerea de a vă reda unele pasaje care merită efectiv aplaudate şi, sper, după ce le veţi auzi, veţi aplauda textul colegilor noştri germani cu mai multă satisfacţie.

Astfel, în document se atrage atenţia asupra faptului că în domeniul asigurării libertăţii de exprimare şi a presei, independenţei justiţiei şi combaterii corupţiei mai rămîn paşi care trebuie întreprinşi. Prietenii noştri germani nu ştiau că în momentul în care în sala de şedinţe a Bundestagului se dădea citire acestei Moţiuni, în sala de şedinţe a Parlamentului de la Chişinău se vota o lege anticonstituţională privind politicile editoriale, o lege pe care personal, în calitatea mea de deputat, o voi ataca în Curtea Constituţională.

În continuare, textul Moţiunii spune că “standardele Uniunii Europene în domeniul accesului preventiv şi detenţie în instituţiile penitenciare nu au fost încă implementate.” Colegii noştri germani consideră că mai sînt necesare reforme ce ţin de atribuţiile şi independenţa organelor de urmărire penală. Citez mai departe: “Securitatea investiţională trebuie sporită. Se cere ameliorarea climatului investiţional, în special prin ridicarea nivelului securităţii investiţionale.” Şi, în fine, cel mai interesant pasaj, citez iarăşi: “Ridicarea pragului electoral pînă la 6% în ajunul alegerilor parlamentare din 2009, precum şi interzicerea de a ocupa anumite funcţii publice de către persoane cu cetăţenie dublă sau multiplă pun sub semnul întrebării progresele atinse deja în procesul de democratizare.”

Nu ştiu ce vor răspunde la aceste sugestii acei colegi din Parlamentul de la Chişinău care încercau exasperat acum cîteva luni să ne demonstreze că dubla cetăţenie e o practică perimată, invocînd chiar exemplul german, şi că interzicerea blocurilor electorale ar fi o mostră de democraţie şi bun simţ politic, un pas ce ar fi salutat imediat de toate democraţiile europene.

Şi acum o să vă prezint, făcînd trimitere la raportul Comisiei Europene, cîteva aprecieri privind implementarea Planului de acţiuni “Uniunea Europeană – Republica Moldova”. Ţin să subliniez că aceste aprecieri nu îmi aparţin mie personal, nu aparţin Fracţiunii Partidului Democrat din Moldova, ci Comisiei Europene.

Astfel, raportul precizează faptul că implementarea efectivă a reformelor rămîne problematică. Aceasta reprezintă un adevăr în domeniul reformei judiciare şi luptei împotriva corupţiei, la fel, în asigurarea libertăţii presei şi îmbunătăţirii climatului investiţional. Acelaşi raport subliniază faptul că în alegerile din 2007 au fost înregistrate deficienţe în ceea ce priveşte dreptul cetăţenilor la informaţie publică şi accesul echitabil al tuturor candidaţilor la mass-media. În acest sens, realizarea în continuare a obiectivelor Planului de acţiuni va avea nevoie ca, în revizuirea Codului electoral, să se ia în consideraţie recomandările Consiliului Europei şi ale OSCE, ODIR, pentru a asigura o democraţie eficientă.

Ţin, în mod special, să subliniez faptul că acei de la Comisia Europeană au privit foarte critic Legea partidelor în redacţia ei din decembrie 2007 şi a inovaţiilor introduse în Codul electoral. Domnul ministru ne spunea că acei de la Bruxelles au remarcat cu deosebită satisfacţie faptul că în Republica Moldova există un excelent dialog cu societatea civilă. Deşi acei de la Bruxelles, poate că nu ştiu faptul că în Republica Moldova există ONG-uri afiliate puterii şi că anume cu aceste ONG-uri Chişinăul oficial se şi întreţine. Raportul sesizează faptul că este nevoie de intensificarea cooperării cu societatea civilă.

De asemenea, se spune că realizarea obiectivului Planului de acţiuni presupune aplicarea în practică a libertăţii religioase şi respectarea deplină a deciziilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Raportul mai spune că Republica Moldova a adoptat o Strategie naţională cu privire la reforma sistemului de protecţie rezidenţială a copiilor pentru 2007–2012, precum şi un Program de reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu dizabilităţi. Aceste programe, însă, nu sînt implementate din cauza lipsei de resurse financiare. În continuare. Implementarea Legii cu privire la şansele egale pentru femei şi bărbaţi din februarie 2006 şi a Planului naţional de acţiuni din august 2006 ... a fost foarte lentă.

Revin la problema presei. Ce spune raportul? Legea audiovizualului a fost adoptată în iulie 2006 şi oferă o bază legislativă bună pentru asigurarea respectului pentru libertatea exprimării. Implementarea corectă a acesteia, de o manieră care promovează pluralitatea mass-media, urmează însă a fi asigurată. Acelaşi lucru se referă şi la Legea existentă cu privire la accesul la informaţie şi legislaţia existentă cu privire la defăimare, care au fost evaluate pozitiv de către experţii Consiliului Europei şi OSCE.

Este necesară o nouă legislaţie cu privire la secretele de stat în corespundere cu standardele europene, pentru a o înlocui pe cea actuală, care este exagerat de restrictivă şi învechită. Independenţa editorială a “Teleradio-Moldova” trebuie aplicată în practică. Legislaţia cu privire la eliberarea licenţelor către difuzori trebuie respectată şi aplicată într-un mod transparent, previzibil şi proporţional. Rolul Consiliului de Coordonare al Audiovizualului constă în consolidarea garantării veridice a pluralităţii presei.

Domnul Marian Lupu:

Atenţie la timp, vă rog.

Domnul Oleg Serebrian:

Mulţumesc, domnule Preşedinte. Deci, în pofida acestor progrese, despre care vorbea adineauri domnul ministru şi în care, mă rog, se conţin, fireşte, raportul Comisiei Europene se mai menţionează toate aceste deficienţe. Şi anume din aceste considerente, stimaţi colegi, am ţinut să vă prezint cea de a doua parte a raportului, parte rămasă invizibilă, din păcate, în raportul domnului ministru, care, de asemenea, a împrumutat şi a făcut trimitere la raportul respectiv, ca să cunoaşteţi şi punctul de vedere al Comisiei Europene în legătură cu deficienţele şi restanţele pe care le mai are Republica Moldova pînă la ora actuală.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Grigore Petrenco. Ultima luare de cuvînt.

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi...

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Aţi ajuns pînă la aceasta? Vă rog.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Nu am de gînd să repet cele spuse de către domnul ministru de externe, Andrei Stratan, rezultatele implementările Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană” sînt bine cunoscute, au fost prezentate nu o dată societăţii, au fost de zeci de ori dezbătute de diferite organizaţii din sectorul asociativ, au fost zeci de interviuri, sute de comentarii, analize ale diferiţilor experţi atît din exterior, cît şi din interiorul Republicii Moldova. Cred că numai comentatorii sportivi nu au comentat încă rezultatele implementării Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Nu putem spune că nu există informaţie la acest subiect, ori că aceste informaţii se ascund.

În acest context, ar fi mult mai logic, stimaţi domni din opoziţie, în loc să ascultăm ceea ce şi aşa se ştie, să propuneţi examinarea altui subiect mai actual ce urmează mai departe, după plan. Care este poziţia Moldovei vizavi de viitorul acord cu Uniunea Europeană? Cînd va fi noul mandat pentru negocieri?

Puteţi critica acţiunile guvernării, puteţi declara că am eşuat în implementarea Planului de acţiuni, puteţi inventa multe lucruri, dar contează nu aceasta, nu cum opoziţia apreciază rezultatele implementării Planului şi cum le interpretează. Mult mai mult contează cum apreciază rezultatele noastre structurile europene, partenerii noştri europeni. Iar aceste aprecieri finale au fost date publicităţii în luna aprilie în raportul de progres al Comisiei Europene, aprecieri, în mare parte, pozitive şi nu trebuie de scos din context anumite fraze şi de prezentat scenarii apocaliptice, cum a făcut-o domnul Serebrian. Aprecieri pozitive care ne-au permis ca să fie luată decizia privind iniţierea discuţiilor, reflecţiilor pe marginea pregătirii unui mandat pentru negocierea unui nou acord cu Uniunea Europeană, mai avansat, mai ambiţios, care să corespundă noilor realităţi şi noului nivel în relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană.

Trebuie să recunoaştem totuşi că, în afară de critica populistă a unor partide de opoziţie, pe parcursul perioadei de implementare a Planului nu am primit şi nu am văzut nici o propunere, prea puţine iniţiative alternative, doar nişte proiecte de declaraţii ieftine de trimitere a cererilor de aderare la Uniunea Europeană , la care, de pildă, insistă “Alianţa «Moldova Noastră»”, sau iniţiative de gen 12, 17 paşi spre Uniunea Europeană, de care însăşi autorii, cred, au uitat demult.

Mai mult decît atît, un şir de proiecte de legi care derivă nemijlocit din Planul de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană” au fost votate fără sprijinul unor partide de opoziţie. În acest sens, aş sugera unor experţi în domeniu, unor analişti politici să facă şi o analiză respectivă, cîte, de pildă, proiecte de legi din Planul de acţiuni nu au fost votate de “Alianţa «Moldova Noastră»” şi pe urmă să vedem cine se ocupă de integrarea europeană şi cine doar iniţiază audieri, ascultă raporte şi se ghidează de principiul cu cît e mai rău, cu atît e mai bine. Iniţiază audieri şi nu se prezintă.

Din 13 membri ai Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană sînt prezenţi numai membrii care reprezintă fracţiunea majoritară, bine, domnul Cubreacov este în delegaţie, domnul Banari este şi domnul Musteaţă. Unde sînt alţii? Dacă sînt preocupaţi de problematica europeană şi de integrarea europeană a Republicii Moldova. Unde e domnul Urechean, unde e domnul Diacov, unde e doamna Pavlicenco? Ei tot sînt membri ai Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană a Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Planul de acţiuni rămîne mai mult în domeniul în trecut, a fost efectuat un volum de lucru enorm, au fost pregătite şi înaintate Parlamentului, examinate, îmbunătăţite şi votate mai mult de 200 de iniţiative legislative. Toate acestea se datorează şi faptului existenţei unei majorităţi parlamentare şi susţinerii monitorizării controlului acestui proces din partea Fracţiunii majoritare a comuniştilor. Toate acţiunile noastre în această perioadă noi le corelam cu Planul de acţiuni. De zeci de ori ne întorceam la acesta. Insistam la îndeplinirea termenilor de prezentare în Parlament a proiectelor de legi necesare. Dar ce concret au făcut unii criticanţi din opoziţie pentru implementarea Planului? Unde sînt iniţiativele voastre, domnilor liberali, social-liberali, naţional-liberali, democraţi?

Fracţiunea Comuniştilor nu consideră necesar a da careva aprecieri implementării Planului. Toate aprecierile au fost date de partenerii noştri europeni, noi ne aliniem la acestea. În faţa noastră sînt puse sarcini mult mai ambiţioase, urmează negocierile unui nou acord cu Uniunea Europeană, acord care ne va apropia şi mai mult de Uniunea Europeană, de libertăţile acesteia, acord, a cărui negociere şi implementare vor solicita o stabilitate politică în ţară şi o majoritate puternică în Parlament. Sîntem siguri că numai Partidul Comuniştilor poate asigura în ziua de astăzi o asemenea majoritate şi numai el poate garanta consecutivitatea şi ireversibilitatea cursului strategic ales.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Domnule Răducan,

Doar dacă e de procedură.

Domnul Marcel Răducan:

Da. Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Deci au fost vizaţi doi colegi din Fracţiune, domnul Diacov şi domnul Serebrian, şi aş vrea să îi spun domnului Petrenco că este destul de clar de ce dînsul s-a precipitat atît de mult, fiindcă este responsabil din partea partidului pentru stînga unită şi, pur şi simplu, zavalil delo. Aceasta este simplu.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru participare la şedinţă, pentru rezistenţă. Declar şedinţa de astăzi închisă. Următoarea şedinţă va avea loc săptămîna viitoare, pe data de 3 iulie, ca de obicei, la ora 10.00.

Vă doresc o zi bună în continuare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.18.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.