version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA OCTOMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 27 octombrie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

 

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.633-XV din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului. Nr. de intrare 2424.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru completarea articolului 6 din Legea nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului. Nr. de intrare 3804.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege cu privire la Cartea Rosie a Republicii Moldova. Nr. de intrare 2123.

6. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul funciar nr.828-XII din 25 decembrie 1991 art.8, 9, 71; Legea privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului art.14, s.a.). Nr. de intrare 2657.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea articolului 33 din Legea nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Nr. de intrare 2070.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Codului fiscal (art. 8, 117, 134, 254). Nr. de
intrare 3330.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea nr.589-XIII din 22 septembrie 1995 privind rezervele materiale de stat si de mobilizare art.1, 2, 3,s.a.; Legea nr.1491-XV din 28 noiembrie 2002 cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova - art. 6, 7, 8 s.a.). Nr. de intrare 2775.

10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 art.20, 49; Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II al Codului fiscal art.24; s.a.). Nr. de intrare 3037.

11. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate (art.6, 8, 13 s. a.). Nr. de intrare 2774.

12. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului. Nr. de intrare 2232.

13. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege cu privire la exercitarea profesiunii de medic. Nr. de intrare 2005.

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor cerealiere. Nr. de intrare 1318.

15. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea Legii cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor nr. 382-XV din 19.07.2001 - art. 10, 11). Nr. de intrare 4616.

16. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire pentru modificarea Hotaririi nr.1293-XV din 25 iulie 2002 asupra rezultatelor controlului privind executarea Legii cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor (art.11). Nr. de intrare 1455.

17. Intrebari si interpelari.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului

Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 94. Absenteaza deputatii: Valeriu Calmatui, Igor Klipii; Ivan Banari in delegatie; Ivan Gutu, Anatol Taranu din motive de sanatate; Oleg Serebrian, Cusnir Valentina.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa, rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Avem o propunere privind completarea ordinii de zi pentru urmatoarele doua zile de lucru. Este vorba de proiectul Hotaririi nr.3486 al Parlamentului, initiat de subsemnatul si alti colegi deputati inca la 21 octombrie, privind numirea unui membru al grupului Partidului Popular Crestin Democrat in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

De asemenea, propunem de a completa ordinea de zi cu proiectul de Lege nr.3537 privind modificarea Regulamentului Parlamentului, dat fiind faptul ca mai multe proiecte legate de acest subiect se afla deja in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si am dori ca examinarea tuturor proiectelor ce tin de Regulament sa fie examinate in ansamblu. Deci, este vorba de comasarea acestor proiecte si de prezentarea unui raport comun de catre comisia sesizata in fond.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu propun inscrierea in ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului nr.2550 pentru lectura a doua. Este vorba de proiectul privind masurile de redresare a situatiei economico-financiare a unor agenti economici din cultura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mersi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa anunt Parlamentul, din numele a sapte deputati printre care: domnul Ion Banari, domnul Vladimir Braga, domnul Iurie Bolboceanu, domnul Vladimir Ciobanu, domnul Nicolae Deatovschi, doamna Lidia Gutu si eu, ca am aprobat o decizie de parasire a Fractiunii Alianta Moldova Noastra.

Totodata, ne asumam toate responsabilitatile pentru a continua indeplinirea programului electoral cu care am venit in Parlament.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog, microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din partea Fractiunii Alianta Moldova Noastra felicitam Federatia Nationala a Fermierilor cu ocazia celei de a zecea aniversari de la fondarea ei. Le dorim sincer sanatate, bunastare, prosperitate, fericire, liniste sufleteasca, noi proiecte si noi realizari. Si va spunem ca sintem alaturi de taranii nostri si la bine, si la rau.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Cunoasteti deja cu totii declaratia recenta a grupului de deputati in frunte cu domnul Dumitru Braghis, inclusiv cea facuta astazi in fata noastra.

La sedinta sa de marti, Fractiunea "Alianta Moldova Noastra" a luat act de decizia anuntata in cadrul conferintei de presa de luni, 24 octombrie. Desigur, ea va spori deceptia fata de unii alesi ai sai in rindurile electoratului democratic. Insa Fractiunea "Alianta Moldova Noastra" va depune eforturi intreite pentru a reprezenta alegatorii sai.

Remarcam ca grupul vizat s-a angajat sa respecte platforma electorala a Blocului Moldova Democrata, pe a carui baza a fost promovat in Parlament. Speram ca anume asa va fi.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra admite ca unii dintre acei care s-au separat au indoieli in privinta pasului facut. De aceea, le oferim cu deschidere sansa de a-si revedea optiunea.

Astazi sintem in situatia de a anunta ca Fractiunea Alianta Moldova Noastra are 16 membri in Parlamentul Republicii Moldova.

Va multumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sint nevoit sa revin la acest microfon pentru o precizare. Astazi este ziua de joi si, conform Regulamentului Parlamentului nostru, in incheierea sedintei, urmeaza sa audiem reprezentantii administratiei centrale, in baza interpelarilor si intrebarilor formulate de catre deputati si grupurile noastre politice.

Vreau sa va amintesc ca inca acum doua saptamini Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat a cerut prezenta la tribuna centrala a Parlamentului a domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si a trei membri ai Cabinetului sau: ministrul agriculturii, ministrul sanatatii si ministrul invatamintului pentru a raporta pe marginea situatiei din aceste trei domenii strategice declarate prioritare prin lege. Am vrea sa stim daca dispozitiile Regulamentului, ca lege organica, sint respectate? Si daca Prim-ministrul Vasile Tarlev cu cei trei colegi ai sai de cabinet ne vor onora astazi cu prezenta? Daca Parlamentul a instiintat acesti functionari din administratia centrala? Si daca ei se conformeaza dispozitiilor legale?

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Deci sa le luam pe rind, stimati colegi. Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3486. Intrebarea mea este, daca acest proiect a fost distribuit astazi deputatilor pentru examinare in sedinta in plen? Daca da, atunci il includem pe ordinea de zi. Cel putin voi propune ca sa votam acest lucru. Daca nu, apoi il inscriem pentru ziua de miine, pe motivul ca acest proiect trebuie sa fie distribuit si dumneavoastra urmeaza sa dispuneti de el.

Cu referinta la proiectul nr.3537 adresez o intrebare domnului Turcan, presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Stim cu totii ca, in urma deciziei din primavara a Biroului permanent al Parlamentului, am convenit ca toate initiativele legislative care vizeaza amendarea Regulamentului sa fie examinate in pachet in cadrul comisiei.

Intrebarea mea este: aceste initiative, care se examineaza de catre comisie, sint toate initiative aprobate, adoptate in prima lectura ori sint toate initiativele puse pe rol in Parlament si, in mod automat, aceasta initiativa nr.3537 va fi inglobata in pachetul general de amendamente?

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Majoritatea acestor proiecte au fost adoptate deja in prima lectura, dar sint si proiecte care inca n-au fost adoptate in prima lectura. Totodata, noi le examinam conform deciziei luate de Biroul permanent. Se propune ca, raportind rezultatele examinarii, noi sa examinam toate aceste proiecte aparte. Proiectele neadoptate in prima lectura vor fi propuse spre adoptare in prima lectura, dupa aceea le vom comasa cu cele care au fost deja. Si pentru lectura a doua o sa va propunem de acum in complex toate amendamentele.

Referitor la prima intrebare. Proiectul mentionat al hotaririi l-am primit si am planificat sa il examinam miercurea viitoare in cadrul comisiei. Daca este vorba de a-l include in urmatoarele ordini de zi, pentru data de 311 noiembrie, noi reusim sa il examinam.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru a dispune de raport. Bine. In acest context, o intrebare catre liderul Fractiunii P.P.C.D. Vizind proiectul nr.3537, insistati sa supun votului pentru a fi inclus pe ordinea de zi, aprobat in prima lectura si transmis pentru examinare in pachet? Ori avind aceasta informatie a comisiei, care ne garanteaza ca, oricum, in orice conditie, acest proiect va fi examinat in pachet cu toate celelalte. Daca e asa si acceptati aceasta viziune, nu este necesar sa o adoptam la moment in prima lectura. Si pentru proiectul nr.3486 care este atitudinea?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte

Cit priveste proiectul de Lege nr.3537, la care s-a referit domnul presedinte al comisiei Turcan, cred ca explicatia pe marginea acestui subiect este suficienta, satisfacatoare. Ceea ce este important, asa cum am aratat in motivarea propunerii de la inceputul sedintei, este ca procedura de examinare sa fie unificata, ca acest proiect de lege care vizeaza Regulamentul Parlamentului, sa nu scape procedurii deja declansate aici, in Parlament. De aceea, sint de acord cu propunerea facuta de presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

Cit priveste proiectul de Hotarire nr.3486 privind desemnarea domnului Iurie Rosca, membru al grupului nostru si vicepresedinte al Parlamentului, in conformitate cu modificarile operate in Regulamentul Parlamentului inca acum o luna, eu cred ca nu exista nici un fel de probleme. Este vorba de aspecte care sint tehnice si de aducere la indeplinire a unei legi deja in vigoare.

Este un lucru care nu cred ca necesita examinari suplimentare. Este o situatie foarte clara, un membru al grupului nostru, care nu face parte din nici o comisie, este delegat in singura comisie in care nu avem nici un membru. Este un lucru absolut tehnic. De aceea, cred ca putem rezolva chiar la sedinta de astazi sau la cea de miine.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru sedinta de miine. Bine. De acord.

Va multumesc.

Proiectul nr.2550 este distribuit astazi deputatilor? In acest caz, stimati colegi, generalizind propunerile fractiunilor, inaintate catre Presedintele sedintei, supun votului doua propuneri pentru a introduce doua subiecte pe ordinea de zi a sedintei de miine, proiectul nr.3486 si proiectul nr.2550, in modul in care aceste documente sa fie distribuite membrilor Parlamentului.

Cine este pentru aceasta propunere, rog, sa voteze.

Majoritatea.

Multumesc.

Deci proiectul nr.3486 si proiectul nr.2550 se inscriu in ordinea de zi pentru ziua de miine, 28 octombrie.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului. Nr.2424. Lectura a doua. Rog, comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat amendamentele propuse pentru lectura a doua la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, adoptat de Parlament in prima lectura la 6 octombrie 2005.

Pentru lectura a doua, Comisia pentru politica economica, buget si finante la alineatul (2) din proiect a inaintat o modificare si anume: din sintagma nerezidenti acreditati de exclus cuvintul acreditati. Comisia accepta acest amendament.

Deputatii din Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica Valeriu Garev si Vladimir Vitiuc au propus un articol nou cu urmatorul continut: Guvernul Republicii Moldova, in termen de 2 luni, va aduce actele sale normative in concordanta cu prezenta lege.

Cu aceste amendamente Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune sa fie adoptat acest proiect de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Stimati colegi, expuneri la subiectul adoptarii in a doua lectura a acestui proiect? Nu sint. Domnule presedinte al comisiei, am eu o propunere pentru lectura a doua. Sa completam acest proiect cu un articol aditional de caracter general, un ultim articol cu urmatorul continut: Guvernul si Banca Nationala a Moldovei, in termen de 2 luni, vor aduce actele lor normative si regulatorii in concordanta cu prevederile prezentei legi.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, exact asa este. Dar nu stiu, de ce Banca Nationala? Fiindca, ca atare, Guvernul este in drept sa faca schimbari in legislatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Presupun ca exista si unele regulamente ale Bancii Nationale care vizeaza functionarea activitatii acestui sector.

Stimati colegi,

Comisia accepta propunerea. Este necesar sa supun votului sau plenul accepta aceasta precizare?

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.2424 in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei si de propunerea care a fost acceptata privind amendarea cu un articol suplimentar. Cine este pentru, rog, sa voteze. Rog, sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31. Sectorul nr.2 37. Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

79 de voturipro. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2424 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru completarea articolului 6 din Legea privind pretul normativ si modul de vinzarecumparare a pamintului. Proiectul nr.3804. Este initiativa ex-deputatului domnul Filimon. Prezinta, presupun, comisia in aceasta situatie. Va rog, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Deputatul Filimon a inaintat o initiativa legislativa cu privire la modificarea articolului 6 alineatul (2) din Legea cu privire la pretul normativ si modul de vinzarecumparare a pamintului. Va expun succint ideea acestei propuneri. Dumnealui propune ca articolul anuntat sa fie completat in final cu sintagma: al carui capital social nu contine investitii straine.

Eu as da citirii si articolul in vigoare: Dreptul de
vinzarecumparare a terenurilor cu destinatie agricola apartine statului, precum si persoanelor fizice si persoanelor juridice autohtone. Si aici s-a propus ca sa fie completat cu o sintagma: al carui capital social nu contine investitii straine.

Argumentarea acestui proiect de lege, adica a acestei initiative, a fost ca, la moment, sint diferite interpretari ale acestui articol si notarii, Agentia Relatii Funciare si Cadastru actioneaza in diferite feluri. Adica intr-un caz ei inregistreaza tranzactiile cu terenurile agricole care sint cumparate de intreprinderi, persoane juridice cu investitii straine, dar sint persoane juridice ale Republicii Moldova. In alt caz aceste tranzactii nu sint inregistrate. Si, in principiu, aceasta este logica si conceptul propus de catre deputatul Filimon.

Eu as vrea sa prezint raportul, daca nu sint intrebari. Cred ca intrebari nu pot fi, fiindca deputatul Filimon nu este prezent aici.

Permiteti-mi sa prezint raportul comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Comisia a examinat aceasta initiativa legislativa, inaintata de catre fostul deputat in Parlament domnul Ion Filimon, si expune urmatoarele. Proiectul mentionat este inaintat pentru a asigura aplicarea univoca a legislatiei, in special a prevederilor articolului 6 alineatul (2) al din legea in cauza.

Dat fiind faptul ca in legislatia in vigoare nu se stipuleaza cert definitia de persoana juridica autohtona, astfel alineatul (2) al articolului 6 este expus in felul urmator: Dreptul de vinzare.... Eu l-am citat, nu-l mai repet.

As vrea sa mentionez ca toate comisiile permanente din Parlament au prezentat avize pozitive, in afara de Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, care a propus, ca acei care vor detine 49% capital strain in capitalul intreprinderilor inregistrate in Republica Moldova sa nu aiba dreptul sa cumpere terenuri agricole.

Am examinat si avizul Guvernului. Guvernul a prezentat, in principiu, un aviz negativ si considera ca aceasta initiativa ar ingradi dreptul la investitii si nu vor fi atrase investitii straine in Republica Moldova.

Am discutat acest proiect de lege pe larg in cadrul sedintei comisiei, ne-am documentat cum au procedat tarile vecine. Se au in vedere Romania, Polonia, Republicile Baltice, adica tarile care au aderat la Uniunea Europeana. Au fost cazuri diferite. Polonezii, de pilda, au limitat, adica au introdus un pret de referinta la terenurile agricole pentru acei care, de pilda, cumpara terenuri agricole si au intreprinderi cu investitii straine.

Eu am analizat si legislatia Austriei si am gasit un lucru foarte important. Atunci cind piata nu este dezvoltata, cum este si piata funciara in Republica Moldova, este posibil de a introduce unele reglementari.

Adica noi stim ca, in situatia de astazi, terenurile agricole se vind la preturi foarte mici, ca pretul mediu pe republica este aproximativ de 3000 de lei. In nordul republicii terenurile agricole se vind la pretul de 150020002500 de lei. Si aceste investitii pe care le fac intreprinderile straine, in principiu, se intorc in timp de un an de zile, adica nu este o investitie serioasa.

Analizind aceasta situatie, eu, ca deputat in Parlamentul Republicii Moldova si membru al comisiei, am propus ca terenurile agricole sa poata fi vindute intreprinderilor cu capital strain, dar la pretul normativ al terenului, fara a aplica coeficientii de micsorare.

Mentionam ca pretul unui hectar de teren agricol, fara aplicarea coeficientilor, constituie, reiesind din bonitatea medie pe republica, circa 20 de mii de lei. Aceasta propunere va fi inaintata pentru lectura a doua. Dar comisia, cu o majoritate de voturi, a votat ca acest proiect de lege sa fie propus pentru prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Cosarciuc. O clipa, va rog.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am intrebari din cauza ca noi am hotarit toate intrebarile in comisie. Vreau sa fac doar unele precizari, daca este posibil, din cauza ca domnul presedinte si-a expus parerea, dar alti membri n-au spus nimic. Problema care este? In legislatia in vigoare este scris concret si deschis ca necetatenii Republicii Moldova nu au dreptul de a cumpara teren agricol in Republica Moldova.
Problema consta in clarificarea cu persoanele juridice, din cauza ca legislatia in vigoare prevede ca persoanele juridice au dreptul sa cumpere teren agricol. Dar legislatia in vigoare nu da raspuns ce inseamna aceasta intreprindere.

Deci, in ceea ce priveste experienta tarilor care au intrat sau au dorinta sa intre in Europa. Nici una din ele, chiar cele care au intrat in Europa, nu au pe ordinea de zi problema comercializarii pamintului pentru investitorii straini. Romania, care este mai aproape de aceasta problema, a rezervat pentru sine 7 ani si dupa aceasta inca 3 ani.

Acestia sint 10 ani cind nimeni, chiar si acei care o sa intre in componenta Uniunii Europene, nu are dreptul sa cumpere terenurile agricole in teritoriul Romaniei. Dupa aceasta poate fi luata decizia referitor la aceea ca au acces la realizarea acestor probleme numai membrii Uniunii Europene.

De aceea, in situatia pe care o avem cu valoarea sau preturile, care la momentul dat constituie 235, pina la 6 mii de lei, nu dolari, pentru un hectar de pamint, nu avem stabilitatea preturilor. Deci noi, majoritatea, sintem convinsi ca initiativa legislativa este absolut corecta, ea trebuie sa fie adoptata in prima lectura si lucram asupra gasirii unei modalitati de definitie mai corecta. Dar principalul este ca o sa dam posibilitate organelor cadastrale, din cauza ca, neavind aceasta talmacire corecta, astazi are loc incalcarea legislatiei in vigoare, are loc
vinzarea cumpararea terenurilor cu destinatie agricola cu alte intreprinderi. Iata ce am vrut sa adaug la aceea ce s-a spus referitor la aceasta problema. Decizia comisiei a fost anuntata corect.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

As vrea sa concretizez. In Constitutia Romaniei, precum si in constitutiile altor tari care au aderat sau adera la Uniunea Europeana, a fost inclusa o norma ca nerezidentii, chiar si membrii Uniunii Europene, nu au dreptul sa cumpere. Nu este vorba despre rezindenti. In legislatia Republicii Moldova este vorba despre persoanele juridice inregistrate in Republica Moldova, se au in vedere rezidentii Republicii Moldova.

Si ceea ce a spus domnul Todoroglo se refera la nerezidenti, adica in Constitutia Romaniei este scris foarte clar ca, dupa aderare, pe o perioada de 7 ani, persoanele juridice, fizice nerezidenti ai Romaniei nu vor putea cumpara terenuri agricole in Romania. Si alte tari care au aderat, inclusiv Polonia si Tarile Baltice, au aceeasi reglementare nerezidenti, dar nu rezidenti.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Sigur ca aceasta discutie, inceputa acum, este pentru a doua lectura. Si atunci noi neaparat o sa pregatim diferite argumente mai concrete, dar decizia pe care trebuie sa o luam astazi, totusi, e sa rezolvam aceasta problema. Dar acestea sint mecanismele pe care o sa le discutam in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Eu inteleg ca domnul Cosarciuc a expus punctul sau de vedere referitor la aceasta chestiune si a exemplificat prin situatia existenta in Austria si in alte tari membre ale Uniunii Europene. Si sigur ca, in cadrul Uniunii Europene, exista reguli egale pentru cetatenii tuturor acestor tari. Astazi, in Republica Moldova functioneaza o legislatie destul de democrata si liberala care creeaza conditii libere de cumparare a pamintului la pretul existent pe piata moldoveneasca.

De aceea, propunerea domnului Cosarciuc, desi domnul Cosarciuc este liberal, comporta niste nuante de restrictii, fiindca stabilirea unui pret chiar minim, inseamna lipsa de acces al unor cetateni din Republica Moldova, care nu au bani, la procesul de cumparare a paminturilor. Si de ce noi trebuie sa le ingradim dreptul lor?

De aceea, Partidul Democrat sustine, sprijina propunerea autorilor, a Guvernului. Noi consideram... Da, ma iertati, a autorului. N-are importanta. Este o propunere logica, este o propunere care porneste de la situatia in Republica Moldova. Cind Republica Moldova va deveni un stat mai bogat, cetatenii vor avea posibilitate sa cumpere pamint, atunci noi, cred eu, va trebui sa revenim la aceasta lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. De fapt, domnule presedinte al comisiei, ceea ce a propus domnul Diacov deriva in mod organic din continutul raportului comisiei si cred ca nu este tema de discutie.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Domnule raportor,

Bineinteles, ramine la latitudinea noastra sa luam o decizie sau alta pe marginea acestei initiative. Dar vreau sa va atrag atentia asupra faptului ca, in cazul votarii ei, ne vom confrunta cu o serie de probleme.

Pe de o parte, avem o situatie reala in teren, cind mai multe persoane juridice moldovene, inregistrate de autoritatile competente ale statului ca intreprinderi mixte cu capital strain minoritar, detin deja terenuri cu acte in regula.

Din cite cunosc eu din jurisprudenta nationala, exista deja un investitor elvetian care, dupa ce a epuizat toate procedurile interne in Republica Moldova, a apelat la Curtea Europeana a drepturilor omului. Exista si alte cazuri din Germania. Un caz celebru care a facut obiectul examinarii la Procuratura Generala cazul Vays.

Aceasta lege creeaza o situatie noua, in cazul in care va fi votata, dar face abstractie de situatia pe care o avem in acest moment. Daca acest proiect s-ar fi votat, inteleg ca s-ar pune problema aducerii realitatii in conformitate cu legea, si, in definitiv, a exproprierii celor care fac parte din societati mixte, sint minoritari, sint straini, au fost inregistrati in Republica Moldova ca persoane juridice si au cumparat terenuri. De aceea, apare problema exproprierii, care, conform Constitutiei, se face doar cu dreapta si prealabila despagubire.

Vreau sa stiu daca onorata comisie, sesizata in fond, a examinat acest proiect al deputatului Filimon impreuna cu Ministerul de Justitie, cu agentul guvernamental la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si daca cumva a consultat, pentru ca legislatia permite factorilor de la Curtea Constitutionala a Republicii Moldova.

Nu este vorba doar de o limitare prin lege a unor drepturi de proprietate si stim ca Conventia Europeana a Drepturilor Omului permite acest lucru. Orice limitare trebuie sa se bazeze pe lege, dar vrem sa stim daca Ministerul de Justitie, agentul guvernamental si Curtea Constitutionala, care au un cuvint greu de spus in aceasta chestiune, doar in aparenta minora, au fost consultati sau nu si care este parerea lor in aceasta chestiune.

Multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Vreau sa raspund la intrebarea domnului Cubreacov. Comisia a cerut avizul Curtii Supreme de Justitie privind parerea acesteia asupra intreprinderii autohtone. Curtea Suprema de Justitie, in avizul sau in raspunsul prezentat, a mentionat ca, in legislatia in vigoare a Republicii Moldova, nu exista definitia de intreprindere autohtona.

Si aceasta norma, care este in Legea privind pretul normativ si modul de vinzarecumparare a pamintului, care vorbeste despre faptul ca terenurile agricole pot fi vindute persoanelor fizice si juridice din Republica Moldova, este corecta. Eu am mentionat aici, in raport, care este pozitia comisiei. Comisia a sustinut aceasta initiativa legislativa. Eu, ca deputat in Parlament, conform Regulamentului, am dreptul la opinie si ea a fost inclusa in raport. Acum Parlamentul este in drept sa expuna pozitia sa asupra acestei chestiuni.

Este prezentat raportul. Raportul prevede ca sa fie votat acest proiect de lege in prima lectura. Si daca Parlamentul accepta, inseamna ca atunci vom putea reveni si la a doua lectura. Aceasta este procedura.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

In privinta pietei, ceea ce a mentionat domnul Diacov. Eu sint adeptul pietei libere, dar mai analizez si situatia din tarile vecine. Adica ea nu trebuie sa fie ridicata, stiti, la absolut. Citind atent ceea ce au scris austriecii se numeste jocul pietei, da? Ar trebui sa citim cu totii. Cind apar discrepante, cind piata nu este dezvoltata.

Dar piata funciara in Republica Moldova nu este dezvoltata. Noi inca in aprilie, cind am adoptat primul raport al comisiei, am invitat Ministerul Economiei. Si am propus ca noi sa avem un fond special de stimulare a creditarii ipotecare, ca acei care doresc sa cumpere in Republica Moldova un teren agricol sa poata beneficia de o compensare a ratei dobinzii de la creditele ipotecare, ca sa dezvoltam piata funciara.

O data cu dezvoltarea pietei funciare apare si o cerere mai mare, apare si pretul la acest teren agricol cu mult mai mare, decit cel actual. Aceasta este situatia si noi trebuie sa examinam si aceste momente, adica dezechilibrele. Asa si se mentioneaza, adica piata libera nu poate fi absoluta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate raportor,

Spuneti, ideea initiativei sa divizam sau sa apreciem intreprinderea autohtona si intreprinderea neautohtona, adica daca intreprinderea este inregistrata in Republica Moldova si apartine capitalului strain, adica aceasta intreprindere nu este autohtona. Dumneavoastra, din punct de vedere juridic, sustineti ideea aceasta din initiativa sau nu?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu, personal, am formulat, cum este formulat in initiativa nu stiu, fiindca intreprinderea autohtona este intreprinderea inregistrata conform legislatiei in vigoare. Adica aceasta este persoana juridica rezidenta a Republicii Moldova. Inca o data va spun ca partinitor absolut al economiei de piata.

Dar mai analizind ceea ce se intimpla in jurul nostru, am spus ca atunci cind o piata nu este dezvoltata, trebuie sa avem unele reglementari. Au facut-o polonezii. Si va spun ca in Polonia, la vinzarea terenurilor agricole, intreprinderilor cu investitii straine a fost introdus pret de referinta, adica 6 mii de dolari. Astfel a fost introdus in Polonia pretul de referinta pentru intreprinderile cu capital strain, chiar rezidente ale acestui stat, sa spunem. Aceasta este situatia.

Acum comisia si-a expus pozitia, stimate domnule presedinte al comisiei, cu majoritate de voturi, ca aceasta initiativa sa fie sustinuta. Din punct de vedere juridic, eu v-am spus ca, da, noi nu putem sa divizam: autohtona de un fel si autohtona de alt fel. Adica legislatia noastra asa ceva nu prevede, dar aceasta este decizia comisiei. Pozitia mea personala eu v-am spus-o care este.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Propun sa nu desfasuram discutii. Este un subiect foarte complex. Si, de fapt, as dori sa fac o remarca, poate contrar normelor Regulamentului, dar tin sa mentionez ca, din toate comisiile permanente existente, in cadrul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara avem o situatie particulara.

Este singura comisie unde se manifesta anumite lucruri care ies dintr-un aspect functional obisnuit, normal. Cind se prezinta pozitia comisiei pe un plan secund, pe planul primar sint pozitiile particulare ale deputatilor membri ai comisiei. Colegii nostri au tot dreptul sa faca acest lucru. Dar daca este vorba de pozitia comisiei, este pozitia comisiei si punctum.

Consider ca, in calitate de membru al unei fractiuni, fiecare dintre noi este liber, inainte de a purcede la votul in prima lectura sau la sfirsitul sedintei, sa prezinte o declaratie cu o pozitie bine evidentiata. Eu voi ruga conducerea Comisiei pentru agricultura si industria alimentara sa convoace saptamina viitoare o sedinta impreuna cu conducerea Parlamentului, pentru a studia situatia creata si a identifica metodele si optiunile pentru iesirea din impas, fiindca cred ca se manifesta o situatie foarte specifica in acest sens.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Inteleg ca eu sint o persoana care nu va convine, da. Dar va spun ca, conform Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, in raportul comisiei se introduc in mod obligatoriu pozitiile separate ale membrilor comisiei. Care din presedintii comisiilor poate sa spuna ca nu este asa, stimati colegi?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Aceste lucruri sint fixate in raport, aveti perfecta dreptate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ele sint fixate in raport, poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar eu tin sa va atrag atentia asupra unui moment. In raportul prezentat de trei ori a sunat pozitia eu si poate o data a sunat pozitia comisiei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Acesta si este elementul pe care il consider pe fondul altor comisii, conduse de reprezentantii opozitiei. Dar noi nu inregistram aceleasi momente. Deci, va rog, nu limitati lucrurile date la un aspect particular. Este vorba de functionalitatea structurilor parlamentare.

Cer scuze.

Microfonul nr. 5.

Domnule Todoroglo, eu va rog foarte mult sa nu desfasuram in continuare discutiile la acest subiect.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Chestiunea referitoare la discutiile in jurul pamintului in Republica Moldova intotdeauna a provocat discutii destul de aprigi. Si atitudinea duplicitara fata de prevederile din articolul legii si initiativa ex-deputatului Filimon, normal, trebuia sa produca si aici niste discutii si atitudini duplicitare.

Dar cert este una, cuvintele juridice autohtone de la articolul 6 alineatul (2) trebuie sa fie schimbate ca initiativa pe viitor. In terminologia economica sint rezidenti, dar nu sint persoane juridice autohtone si neautohtone. Nu sint de acord cu initiativa care aduce noi restrictii. Imi pare ca stimatul coleg domnul Diacov a incurcat ceva.

Anume initiativa domnului Filimon aduce noi restrictii, care vor ingradi investitiile, in primul rind cele straine. Cei din Republica Moldova deocamdata
ne-am dat seama ca nu le avem. De aceea noi in comisii, tinind cont de duplicitatea atitudinii fata de pamint... Chiar si in teritoriu, oamenii au diferite pareri. Unii sint categoric impotriva ca pamintul sa se vinda unor rezidenti straini, altii tot mai mult si mai mult isi dau seama ca, fara investitii straine, noi nu vom misca agricultura din situatia in care este astazi.

De aceea, in cadrul comisiei, noi am venit cu o propunere si as vrea sa stiu parerea Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Prevederea domnului Filimon sa aiba alt continut: determinarea volumului pachetului de actiuni in asociatie al rezidentilor Republicii Moldova.

Noi consideram ca ar fi suficient pina la 49%. S-a examinat ori nu s-a examinat in cadrul comisiei si care este atitudinea comisiei?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu am mentionat ca pozitia Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului este una separata, ca adica sa fie modificata..., adica al carui capital social nu contine investitii straine ce ar depasi volumul de 49%. Si noi pentru lectura a doua...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ca o situatie de compromis, pentru lectura a doua ar putea servi o varianta?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Ciobanu!

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

De a asigura limitarea pina la 49% a capitalului strain in capital social a rezidentilor din Republica Moldova. Ar putea servi ca o varianta pentru lectura a doua?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Ciobanu, orisice amendament se examineaza in comisie pentru lectura a doua si decizia se ia tot in comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa va fi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Inclusiv si amendamentul propus de catre comisia dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar dumneavoastra ati discutat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Poate fi examinat. Noi am examinat acest aviz, dar el se transforma in amendament pentru lectura a doua. Pentru lectura a doua, comisia trebuie sa isi expuna pozitia si sa vina cu un raport in Parlament.

 

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

O sa facem lucrul acesta.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va atrag atentia ca, indiferent de faptul ca sinteti sau nu sinteti membri ai unor altor comisii, sedintele acestora sint deschise pentru toti colegii, evident, fara dreptul de vot, doar cu dreptul de a veni cu propuneri si de a participa la dezbateri pentru lectura a doua. E si normal si rog sa profitati de acest proces.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Propunerea noastra, de fapt, este sa incetam, seminarul respectiv este interesant vizavi de propunerea domnului Ciobanu.

Este foarte clar ca ar fi o varianta, da? Dar trebuie sa avem in vedere ca, dupa procurarea terenului, pamintului respectiv, imediat a doua luna, investitorul strain, fara nici o problema, poate sa faca majorare de capital social si sa ajunga, spre exemplu, peste o luna la 70%.

De aceea, eu cred ca totusi trebuie sa trecem la lectura a doua, la propuneri concrete.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am vrut sa ma refer la ceea ce i s-a cerut indirect domnului Cosarciuc, ca sa apere pozitia comisiei. Dumnealui a prezentat-o si, nefiind aici acel care a prezentat proiectul de lege, initiativa, deci este normal ca acei care sprijina acest punct de vedere sa apere ei punctul de vedere. Si nu cred ca domnul Cosarciuc, care vede altfel lucrurile si care a spus clar, cu atitea argumente, sa fie fortat sa explice un punct de vedere si sa argumenteze un punct de vedere cu care dumnealui personal nu este de acord.

Noi trebuie sa invatam a ne respecta opiniile, pornind de la ideea ca in opinii diferite poate aparea un lucru optim si o solutie optima.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, doamna Vitalia, va multumesc.

Totusi consider ca colegul nostru este suficient de matur pentru a-si apara propriul punct de vedere.

Eu va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Inainte de a supune votului pentru adoptarea acestui proiect in prima lectura, as dori sa va atrag atentia ca, intr-adevar, cel mai important si de influenta maxima asupra continutului prevederilor acestei initiative va fi procesul de examinare pentru lectura a doua, la nivel de comisii si, in special, comisia sesizata in fond.

Si va atrag atentia ca situatia este complexa. O sa va propun si un alt rebus care va va demonstra ca toata batalia cu sabiile in aceasta sala mai capata si o alta dimensiune. In mod normal, orice agent economic, chiar si o data cu aprobarea acestei formule in lectura a doua, orice agent economic, indiferent de structura capitalului, rezident in Republica Moldova, isi inregistreaza o companie-fiica care, in mod automat, se inregistreaza cu definitia de intreprindere autohtona. Toata diferenta este ca apare o veriga intermediara.

Deci, in asa mod, am vrut sa va demonstrez foarte simplu ca lucrurile, in fond, nu se schimba, pe care motiv in lectura a doua, rog, sa fie examinate toate optiunile, toate variantele, pentru a tine cont de subdezvoltarea pietei funciare.

Este adevarat, pentru a se tine cont de decapitalizarea economiei la moment, iar in sectorul agricol in special, si de a se tine cont de faptul ca nici unde, nici intr-un sistem economic nu veti gasi o piata funciara si o piata in sectorul agricol liberalizat. Este piata cea mai puternic reglementata. In absolut toate sistemele economice.

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr. 3804 in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Majoritatea. Proiectul nr.3804 este adoptat in prima lectura.

Stimati colegi,

Vom continua cu examinarea subiectului nr.9 pe ordinea de zi, proiectul de Lege nr.2123 cu privire la Cartea Rosie a Republicii Moldova, avindu-se anumite conditii, obiective pentru aceasta propunere. Domnule Mihailescu, va rog, la tribuna centrala.

 

Domnul Constantin Mihailescu ministru al ecologiei si resurselor

naturale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Atentiei dumneavoastra se prezinta, pentru examinare in prima lectura, proiectul de Lege cu privire la Cartea Rosie a Republicii Moldova.

Proiectul de lege mentionat este elaborat in conformitate cu prevederile legislatiei internationale si ale conventiilor internationale in domeniul conservarii speciilor de flora si fauna la care Republica Moldova este parte, precum si in baza experientei elaborarii unor astfel de acte legislative de catre statele vecine, cum ar fi: Legea despre Cartea Rosie a Ucrainei, Regulamentul privind tinerea Cartii Rosii a Federatiei Ruse si Directiva europeana nr. 9243 privind protectia habitatelor naturale pentru speciile floristice si faunistice.

Legea stabileste bazele juridice ale tinerii Cartii Rosii, inclusiv atributiile autoritatilor publice de toate nivelurile si institutiilor stiintifice in domeniu. Pina la moment au fost publicate doua editii ale Cartii Rosii.

Prima editie, publicata in 1978, conform Hotaririi Consiliului de Ministri al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti nr.88 din 29 martie 1976. Include 55 de specii de animale si plante rare si pe cale de disparitie.

Cea de a doua editie a Cartii Rosii a Republicii Moldova tine de anul 2001 si include 246 de specii de animale si plante. Avind in vedere faptul ca, in prezent, nu exista nici o reglementare juridica privind procedurile de includere sau excludere a speciilor din Cartea Rosie, privind constituirea Comisiei nationale pentru elaborarea Cartii Rosii, precum si pentru finantarea editarii manuscrisului si altor activitati in domeniu, a fost elaborat proiectul indicat, care se propune dumneavoastra spre aprobare.

Scopul elaborarii acestei legi il constituie reglementarea relatiilor sociale in domeniul protectiei, folosintei si restabilirii speciilor de plante si animale rare sau pe cale de disparitie incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova in vederea prevenirii disparitiei unor astfel de specii din natura si asigurarii conservarii fondului genetic al lor.

Principalele obiective ale legii sint:

- dreptul de proprietate publica asupra obiectelor Cartii Rosii a Republicii Moldova, cu exceptia colectiilor private;

- administrarea, reglementarea si controlul de stat in domeniul protectiei, folosintei si restabilirii obiectelor Cartii Rosii;

- competentele organelor abilitate in domeniul protectiei, folosintei si restabilirii obiectelor Cartii Rosii;

- tinerea Cartii Rosii;

- evidenta de stat a speciilor de plante si animale rare sau pe cale de disparitie, incluse in Cartea Rosie si organizarea monitoringului acestora;

- finantarea lucrarilor privind tinerea Cartii Rosii a Republicii Moldova si a masurilor de conservare, protectie si restabilire a speciilor de plante si animale rare sau a celor pe cale de disparitie, incluse in Cartea Rosie.

Tinind cont de importanta acestei legi pentru protectia si conservarea speciilor rare, vulnerabile si pe cale de disparitie, incluse in Cartea Rosie, pentru pastrarea si transmiterea acestora generatiilor viitoare, rog, stimati deputati, sa adoptati proiectul de lege mentionat in prima lectura.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari catre autor? Nu sint. Comisia, va rog. Cine? Domnul Untila.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege sus-numit, inaintat de Guvern in iulie 2005, avizele prezentate de comisiile permanente ale Parlamentului si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si a constatat urmatoarele:

Elaborarea proiectului de lege este determinata de inexistenta unor reglementari juridice care sa stabileasca modalitatea de includere/excludere a speciilor in/din Cartea Rosie a Republicii Moldova, de constituire a Comisiei nationale a Cartii Rosii a Republicii Moldova, de finantare a lucrarilor pentru editarea Cartii Rosii si a altor activitati din domeniul dat.

In avizele lor, cele 8 comisii parlamentare si Directia juridica a Aparatului Parlamentului propun proiectul de lege spre examinare si adoptare in cadrul sedintei plenare a Parlamentului.

In conformitate cu prevederile articolului 62 din Regulamentul Parlamentului, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Multumesc.

Se supune votului proiectul de Lege nr.2123 pentru prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Multumesc.

Revenim la ordinea de zi cu nr.3, proiectul de Lege nr.2657 privind modificarea si completarea unor acte legislative, care se refera la Codul funciar, la Legea privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului. Rog, Guvernul. Cine prezinta? Domul Esanu.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentant permanent al Guvernului in

Parlament:

Multumesc, doamna presedinte.

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind modificarea si completarea Codului funciar, Legii privind pretul normativ si de
vinzare cumparare a terenurilor si a Legii privind protectia mediului inconjurator.

Legislatia actuala in vigoare contine contradictii la capitolul schimbarii destinatiei terenurilor. Pentru a exclude aceste contradictii, Guvernul a initiat proiectul respectiv de lege, care urmareste atribuirea dreptului, exclusiv Guvernului, de a schimba destinatia terenurilor pentru respectarea intereselor comunitatilor locale. Se prevede ca aceasta schimbare va avea loc numai cu acordul lor si cu acordul organelor de mediu pentru a asigura respectarea regulilor de mediu la schimbarea destinatiilor terenurilor.

Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari catre autor?

Microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna Lora Grosu:

Spuneti-mi, va rog, de ce Guvernul, si nu administratia publica locala?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru ca este necesar de asigurat respectarea unei politici unice, pe teritoriul intregului stat, cu privire la fondurile in care trebuie sa se afle terenul. Deci, proiectul de lege respectiv nu urmareste scopul de a limita drepturile proprietarilor, ci doar de a asigura ca terenurile care sint atribuite la diferite fonduri prin lege sa nu poata fi trecute foarte lejer dintr-un fond in celalalt.

Este vorba de politica pe care dorim s-o asiguram pe teritoriul unui stat. Dorim sa avem conceptii unitare cu privire la atribuirea terenurilor in diferite fonduri sau dorim ca problemele respective sa fie solutionate diferit in diferite localitati ale Republicii Moldova. In dependenta de raspunsul la aceasta intrebare, respectiv si solutia pe care o propunem noi.

 

Doamna Lora Grosu:

In primul rind, mie imi pare foarte rau ca dumneavoastra nu aveti incredere in administratia publica locala si considerati ca ea nu este capabila... Si astazi noi vorbim direct despre autonomia administratiei publice, se vede de acum ce autonomie facem noi, ce autonomie face Guvernul in acest domeniu.

Dar eu vreau sa propun, adica Fractiunea Partidului Democrat propune ca schimbarea destinatiei terenurilor sa fie efectuata exclusiv de catre consiliile locale, fiindca, sa stiti, oamenii din administratia publica locala sint tot patrioti ai acestei tari.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, cu privire la neincrederea in organele locale. Vreau sa va asigur ca la baza nu a fost acest rationament. Am dorit doar sa asiguram o politica unitara. Este evident, din start, ca, indiferent de buna credinta a persoanelor din diferite localitati, coloratura politica sau o alta coloratura a organelor locale va asigura promovarea diferitelor politici in diferite localitati.

Guvernul considera ca pe teritoriul intregului stat trebuie sa fie o politica unitara, indiferent de dorintele care exista pe loc.

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc.

Stimate domnule viceministru,

Consider ca e corect ca la articolul 8, unde se prevede competenta Guvernului, schimbarea categoriei terenurilor cu destinatie speciala, sa fie consultati cei din teritoriu, primariile, consiliile locale, atit de nivelul intii, cit si de nivelul doi.

Dar, concomitent, dumneavoastra propuneti ca la articolul 9, in conditiile in care de asemenea Guvernul are competenta, in ultima instanta, de a schimba destinatia pamintului agricol, pozitia autoritatilor locale de nivelul intii si nivelul doi sa fie exclusa. Adica dreptul de a-si exprima pozitia sa fie exclus.

Considerati ca aceasta este corect?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, nu este.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In context, cum nu este?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu ar fi corect.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

La articolul 9.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Ca schimbarea destinatiei terenului sa fie facuta fara acordul autoritatilor locale. Proiectul propus respectiv.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Destinatia pamintului agricol.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dumneavoastra propuneti ca nivelul intii si nivelul doi, ceea ce este prevazut la actualul articol alineatul (7), sa se excluda cuvintele schimbarea destinatiei terenurilor agricole. Ceea ce i-a fost atribuit, conform legislatiei actuale, administratiei publice locale de nivelul intii si nivelul doi.

Iata competenta consiliilor raionale si municipale, articolul 9. Aceasta stipuleaza. Dumneavoastra propuneti ca din articolul 9 sa se excluda cuvintele schimbarea destinatiei terenurilor agricole. Deci, in conditiile in care Guvernul este ultima instanta de a decide schimbarea terenurilor agricole.

Considerati ca propunerea Guvernului de a exclude pozitia administratiei publice locale este corecta?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu repet inca o data, deci, nu se exclude pozitia administratiei locale. Deci, din articolul 9 se exclude prevederea ca ei ar putea decide schimbarea terenurilor, iar in articolele 9 si 10 se include: prezentarea propunerilor de schimbare a destinatiei.

Iar articolul 8, care prevede ca Guvernul schimba destinatia, stipuleaza foarte clar: schimbarea se face la propunerea unitatilor administrativ-teritoriale. Deci, toate modificarile respective in articol tin de tehnica legislativa, pentru a elimina toate contradictiile. Dar principiul care este pus aici este terenul, destinatia terenului... sa raspunda Guvernul.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule viceministru,

Este clar. Noi avem pamint agricol, avem pasuni si avem rezerva localitatilor, care, poate, in unele localitati de acum n-a ramas, deci schimbarea destinatiei, pasunile, rezerva, este in schimbarea destinatiei speciale. Ceea ce i-ati atribuit prin articolul 8 si competenta administratiei publice locale.

Aici, exclusiv, se vorbeste de dreptul de a expune parerea asupra schimbarii destinatiei agricole. Dumneavoastra propuneti excluderea competentei administratiei publice locale in aspectul acesta. Eu va intreb: lucrul acesta este corect?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu. Cititi, va rog, alineatul (3).

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul ministru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Articolul 9, din care se scoate schimbarea destinatiei terenurilor.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Prezinta propunerea.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Sa prezinte propuneri.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Corect.

 

Doamna Maria Postoico:

Cine este subiectul, domnule ministru? Accentuati.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Prezinta propunerea. Dar in cazul in care Guvernul decide fara parerea administratiei publice locale. Va aduc un caz concret. Pamintul luat din primaria Stauceni cu bonitatea mai sus de 80%. Nu, n-am nimic impotriva obiectului care s-a construit, absolut. Dar modalitatea de a extrage pamintul din intravilanul agricol a fost corecta, fara a consulta administratia publica?

Mai este si alt aspect, aspectul financiar. De la extragerea paminturilor agricole se fac depuneri financiare, un fond special al Guvernului, care trebuie iarasi sa vina in dezvoltarea agricola, cel putin o parte trebuie sa vina si in acea localitate de unde s-a luat. Ce-a primit localitatea Stauceni de la acele 10 hectare de pamint arabil cu bonitatea mai mult de 80% pentru a dezvolta in continuare agricultura si fertilitatea pamintului?

Deci, problema nu se pune, pur si simplu, de a consulta teritoriul, dar, prin drepturtile acordate administratiei publice locale, de a controla si aspectul financiar.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar. Domnule ministru, o intrebare foarte scurta. Cine este subiectul propunerilor catre Guvern?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Aceasta...

 

Doamna Maria Postoico:

...Aceasta este. Deci, Guvernul nu poate, din initiativa sa, sa ia, sa adopte aceasta decizie.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentant permanent
al Guvernului in Parlament:

Sigur. Lucrul acesta este prevazut.

 

Doamna Maria Postoico:

Iata aceasta, pe scurt, si dati raspuns.

 

Domnul Nicolae Esanu:

La articolul 8 alineatul (7), in propunerea pe care o facem noi... Deci, prevederile, pe care le stipuleaza Guvernul si care stabilesc si schimba destinatia, in modul prevazut de lege, se substituie cu stabilirea si schimbarea destinatiei terenurilor la propunerea consiliilor unitatilor administrativ-teritoriale de ambele niveluri. Guvernul va putea schimba destinatia doar la propunere.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte,

o mica remarca, domnule viceministru. Atit la nivel local... exista coloratura politica, sint de acord, dar sa aveti in vedere ca si Guvernul, in permanenta, are o anumita coloratura politica.

Fractiunea Partidului Democrat nu va vota acest proiect de lege. Si motivul de baza este ca, totusi, noi ar trebui sa revenim si sa vorbim despre aceea ce se intimpla in realitate cu autonomia publica locala. Noi vorbim mereu ca teritoriile, comunitatile trebuie sa rezolve un sir de probleme, dar, totodata, prin modificarile si proiectele de legi pe care le inaintam ori incercam sa motivam ca ei nu sint capabili, ei nu sint in stare s.a.m.d., ii lipsim si de putinele pirghii, care le mai au, de a influenta lucrurile in teritorii.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Nicolae Esanu:

In calitate de reprezentant al Guvernului, care vine cu aceasta propunere, pot sa va asigur ca, in motivatia aprobarii acestui proiect, nu a fost luat in discutii doar un lucru asigurarea unei politici unitare. Si aceasta politica, desigur, depinde de coloratura politica. Dar ea trebuie sa fie unitara pe teritoriul intregului stat. aceasta este logica proiectului de lege mentionat.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Este clar. Va repetati de acum.

Microfonul nr.5. Poftim, domnule Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule raportor, o intrebare. La articolul 8 alineatul (7), formularea pe care o propune Guvernul presupune un punct de vedere obligatoriu comun in pozitia consiliilor locale, satesti, in cazul dat si raionale. Nu vi se pare dumneavoastra ca, in felul acesta, putem sa cream o baza legislativa pentru un numar infinit de conflicte dintre consiliile de nivelul intii si consiliile de nivelul doi?

De pilda, Consiliul local din satul Pitusca considera necesar sa schimbe destinatia unui teren. Consiliul raional, care are o alta culoare politica sau cine stie ce conflicte de ordin local, nu considera ca este necesar. Ce se intimpla atunci, stimate domnule raportor si jurist?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, proiectul propus nu contine textul la propunerea comuna a consiliilor si interpretarea, desigur, va fi data in procesul aplicarii textului.

 

Domnul Iurie Rosca:

Nu, stimate domnule raportor,

Legile trebuie sa fie univoce si intelese de toata lumea. Nu, dupa aceea, Guvernul sa interpreteze hotarirea consiliului local de un nivel sau de altul. Prin urmare, o astfel de formula nici nu poate fi acceptata, macar pe motivul ca nu se scrie clar ce se intimpla, in cazul in care un consiliu hotaraste intr-un fel, iar alt consiliu hotaraste altfel.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc. Raspuns.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, eu am sa continui raspunsul la precedenta intrebare. Textul care se supune atentiei dumneavoastra, in opinia noastra, este clar si prevede ca dreptul de a face propuneri o au atit unitatile administrativ-teritoriale de nivelul intii, cit si cele de nivelul doi.

Noi sintem gata sa discutam pentru lectura a doua, pentru a stipula foarte clar, introducind cuvintele si/sau. Adoptam o alta decizie si atribuim acest drept fie unitatilor de nivelul intii, fie unitatilor de nivelul doi. Aceasta este o decizie asupra caruia Guvernul nu va insista.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim, domnule Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Daca imi permiteti, domnule raportor, o mica precizare. Guvernul, care se afla in exercitiu, trebuie sa inteleaga ca, la un moment dat, nu va mai fi Guvern. Pe noi ne intereseaza in ce masura normele legale sint uniforme si clare pentru acei care trebuie sa le execute? Cum adica, noi putem intelege ca ceea ce propune Guvernul ar insemna ca, la un moment dat, un consiliu raional poate sa decida schimbarea destinatiei unui teren care apartine unei primarii, fara macar sa se tina cont de faptul ca primaria respectiva a discutat sau nu problema respectiva, adopta sau nu o decizie pozitiva sau negativa.

Eu va rog frumos, atunci cind elaborati astfel de proiecte, sa va mai ginditi inainte de a veni in plenul sedintei, pentru a evita formulele neunivoce.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Pentru lectura a doua.

microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Stimate domnule viceministru si raportor,

Este o initiativa destul de clara pentru noi, ca deputati. dar vreau sa va intreb: dumneavoastra, ca autor sau ca reprezentant al autorului, faceti trimitere doar la vointa politica, cum s-a subliniat foarte corect aici, a administratiei locale si centrale, si faceti abstractie de vointa, cererea si necesitatea pe care o resimte proprietarul terenului de pamint?

Pentru ca ceea ce trebuie sa ne intereseze, intii de toate, nu este dreptul Guvernului sau al consiliului raional, sau al primariei de a se pronunta ori de a initia o hotarire de Guvern, ci, intii de toate, dreptul proprietarului care este consfintit constitutional si protejat printr-o serie de acte juridice internationale aplicabile in Republica Moldova, intii de toate, Primul protocol la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care consfinteste dreptul de proprietate.

De aceea, vreau sa va intreb, de ce dumneavoastra, ca autor, nu ati indicat, in aceasta initiativa, la cererea proprietarului? Acesta trebuie sa fie punctul de pornire. Nu ce a hotarit consiliul raional sau ce i-a trasnit in cap Guvernului care, uneori, isi poate subordona consiliile raionale sau o primarie. Pentru ca, adesea, aceste structuri mai depind financiar de defalcari si nu sint total independente financiar, deci, presiuni se pot face.

Eu cred ca nici o primarie si nici un consiliu nu poate decide a da impotriva vointei proprietarului, daca un proprietar sau altul nu a facut o cerere, in sensul schimbarii destinatiei terenului, asta pe de o parte. Vreau sa va intreb, de ce nu puneti la baza vointa exprimata legal in termeni, in baza Legii proprietarului, in cazuri intemeiate, evident? Pentru ca s-ar putea sa existe o serie de cazuri care nu sint intemeiate, care tin doar de moftul cuiva.

Si a doua intrebare. Dumneavoastra v-ati referit la politicile de stat care trebuie sa fie unice. Eu sint de acord ca exista uneori necesitatea, de exemplu, a impaduririlor. Stim ca Republica Moldova a semnat si o serie de conventii ale Consiliului Europei. Este vorba de procesul de desertificare caruia este supusa tara noastra si atunci impadurirea este o prioritate nationala.

Dar vreau sa va fac sa observati ca avem deja in Republica Moldova mai multe cazuri, in special, in zonele supuse alunecarilor de teren, cind taranii proprietari de teren si-au exprimat vointa sau dorinta de a impaduri propriile terenuri, de a le scoate din circuitul agricol si de a le introduce in circuitul silvic si s-au ciocnit de faptul ca Codul silvic (si dumneavoastra nu faceti o initiativa separat, tineti cont de ansamblu, de cadrul legislativ) stabileste monopolul statului la detinerea de paduri. Nimeni, in Republica Moldova, nu poate avea paduri decit statul.

Vreau sa va intreb, cum este corelata aceasta initiativa a dumneavoastra, atunci cind exista cazuri intemeiate de scoatere a terenurilor agricole din circuitul agricol si introducerea in circuitul silvic? Cum este corelata cu Codul silvic? Si de ce nu faceti propuneri de modificare a intregului cadru legislativ, ci luati lucrurile segmentar. Si va referiti doar la vointa politica a factorilor administrativi locali si centrali, si nu la dreptul cetateanului, care este mai presus de orice?

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

deci tine de lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru, as vrea sa stiu, pentru inceput, de unde ati preluat notiunea de politica unitara in domeniul respectiv? Talmaciti, va rog, sa intelegem si noi ce inseamna politica unitara in domeniul respectiv?

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, aceasta nu tine de proiectul dat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Politica unitara inseamna ca politica este promovata dupa aceleasi criterii pe teritoriul intregului stat. Asta ar insemna politica unitara, nepretinzind la o definitie exhaustiva a notiunii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, este intelept. Intr-adevar, pur si simplu, din experienta altor state, inclusiv a celor care scriu in limba in care vorbim noi cu dumneavoastra, nu veti gasi o asemenea notiune.

Va multumesc.

Vreau sa spun ca, prin proiectul de lege pe care dumneavoastra il aparati cu atita entuziasm, sint marginalizate organele administrarii publice locale. De aceea, Fractiunea Alianta Moldova Noastra nu va vota acest document.

Va multumesc, doamna presedinte al sedintei.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim.

 

Domnul Leonid Bujor:

M-am adresat anterior cu o rugaminte ca, atunci cind un deputat vorbeste la microfon, sa nu fie intrerupt de catre colegii din sala. Lucruri care, cu parere de rau, se repeta si astazi.

Va multumesc frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Cred ca ceea ce au spus colegii din Partidul Democrat privitor la autonomia locala este o problema care s-a iscat o data cu excluderea Guvernului din prevederile contenciosului administrativ. Si chestia aceasta urmeaza, cred, sa fie gindita de noi, Parlamentul actual, pentru viitorul apropiat. Pentru ca problema care apare in contextul acesta este ca Guvernul, in fata justitiei, nu este la egal cu autonomia locala.

Am vrut sa mentionez ca noi toti cunoastem ca, in Republica Moldova, una dintre cele mai mari averi este pamintul agricol. Si noi toti cunoastem ca pamintul agricol este eliberat cu multa usurinta pentru constructii si multe, multe lucruri de felul acesta. In asa fel, arealul paminturilor agricole se micsoreaza din an in an.

De aceea, consider ca propunerea Guvernului nu este suficienta. Si as face o propunere pentru lectura a doua, in asa fel ca acest articol 71 sa sune in felul urmator: Schimbarea destinatiei terenurilor agricole se efectueaza exclusiv prin lege, si nu de catre Guvern. Motivatia este ca la Guvern, intr-adevar, s-au spus multe lucruri, pot exista diferite orientari politice, dar, in Parlament, cred, analiza este mult mai deplina, exhaustiva.

De aceea, pentru lectura a doua, propun ca in articolul 71 sa fie prevazute pe prim plan, la propunerea Guvernului si propunerile consiliilor raionale locale si ale proprietarilor de pamint agricol.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

De la inceputul activitatii acestui Parlament, noi, nu o data, am discutat proiecte de legi care au fost indreptate spre imbunatatirea situatiei economice, sociale. Si Partidul Democrat a incercat sa fie constructiv de fiecare data. Chiar astazi am votat un proiect de lege care a fost sprijinit de majoritatea parlamentara si de reprezentantii Partidului Democrat.

In cazul de fata, este absolut clar ca acest proiect nu imbunatateste situatia administratiei publice locale. Noi vorbim despre necesitatea... Statul este puternic atunci cind are un Guvern pregatit, adecvat situatiei s.a.m.d. Dar un stat nu are sansa sa devina puternic, daca nu are administratie publica locala puternica si cu imputernicirile respective.

Si noi cu dumneavoastra, de fiecare data, am vorbit si in campaniile electorale ca toate partidele pledeaza pentru consolidarea puterii locale. Iata, uitati-va, ca noi, incet-incet, le luam prerogativele si tot le aducem aici la Chisinau. Si atunci cind se anunta alegeri, noi, partidele prezente aici in Parlament, constatam ca nu putem gasi oameni sa candideze la o functie de primar. Fiindca primarii si oamenii in teritoriu inteleg ca primarul acesta este vai de capul lui, nu are absolut nici o pirghie ca sa influenteze.

Proiectul de lege care se discuta astazi are legatura directa cu competenta administratiei publice locale, cu atmosfera, cu autonomia locala s.a.m.d. De aceea, cred ca noi trebuie sa nu ne grabim cu acest proiect de lege.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi am adoptat la sfirsitul sesiunii trecute, daca va amintiti, doua sau trei proiecte care se refereau la scoaterea pamintului din circulatie si decizia a fost luata la Chisinau. Nimeni in administratia locala n-a stiut de chestia aceasta. Este un lucru normal oare?

Bine. Poate conjunctural sa fie convenabil ca acum sa luam decizia aceasta, sa mai hotarim o problema, doua sau trei. Dar, strategic, pentru Republica Moldova, este o decizie neconvenabila. Argumentele care au fost aduse de colegi aici referitor la ceea ce se intimpla cu proprietarul pamintului... Il intreaba cineva sau nu il intreaba cineva?

Sigur, calea ferata este o necesitate a statului, acesta avind dreptul sa intervina si atunci functioneaza alte reguli. In cazul de fata, se creeaza un vid juridic si situatia administratiei locale, a comunitatii, a primarului este jalnica.

De aceea, propunem sa nu tensionam situatia, sa remitem acest proiect Guvernului, ca acesta sa ia in considerare toate propunerile facute aici. Poate ar fi necesar sa introducem unele modificari, dar care sa fie logice, sa duca la consolidarea puterii locale si sa ofere si Guvernului dreptul si mecanismul de a rezolva probleme de interes macroeconomic al statului. Sa nu ne grabim insa a vota o lege cu o mie si una de intrebari.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim.

Doamna Presedinte, ma scuzati, eu tot...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5, va rog. De ce raspundeti, aceasta e pentru lectura a doua de acum.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Nu vreau sa dau replica, dar sa o spun mai moale celor care... in special, reprezentantului Partidului Democrat, care a venit cu propunerea ca problema data sa fie examinata de catre autoritatile locale. Noi nu trebuie sa uitam nici de autonomie, dar nu trebuie sa uitam ca in Republica Moldova prea mult se joaca cu pamintul. Noi avem prea putin pamint, si asa ni-l fura din toate partile, ca sa-l dam la cheremul unor primari sau consilii locale, avind forme specifice de autonomie. Nu uitati.

Si vreau sa fac trimitere la articolul 127 alineatul (2) din Constitutie, care spune in felul urmator ca: Statul garanteaza realizarea dreptului de proprietate in formele stabilite de titular, daca acestea nu vin in contradictie cu interesele societatii. Noi trebuie sa tinem cont si de faptul ca interesele societatii nu sint numai interesele cetatenilor din satul cutare sau cutare, dar sint interesele societatii in general.

De aceea, eu m-as inclina mai mult cu gindul care l-a propus domnul Braga ca, de fapt, ar fi mai binevenit ca Parlamentul aici sa hotarasca problemele.

In ceea ce priveste autonomia. Sigur ca noi trebuie sa tinem cont, in primul rind, de unitatile administrativ-teritoriale carora le apartine, ceea ce a spus domnul Rosca, anume celor de nivelul intii. Fiindca, iarasi fac trimitere la acelasi articol din Constitutie, 127 alineatul (3): Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. Daca este primaria si consiliul local Pitusca, inseamna ca nu mai are a-si spune cuvintul consiliul raional, in cazul in care apartine acestui consiliu.

De aceea, as propune ca, in respectiva propunere, cuvintele de ambele niveluri sa fie excluse. Si atunci revenim la normal. Iar ca sa nu avem o situatie ambigua, cind Guvernul poate totusi sa hotarasca de sine statator, in propuneri, la articolul 8 alineatul (7), dupa cuvintul terenurilor, sa se introduca cuvintele numai la propunerea consiliilor unitatilor administrativ-teritoriale si atunci totul va deveni clar.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc. Pentru lectura a doua.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Doamna Presedinte, eu imi cer iertare. Totusi, eu as vrea sa accentuez un moment.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul autor?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu, cind am prezentat proiectul, am spus: scopul proiectului este de a elimina discrepantele din legislatia actuala, la acest capitol. Acesta este scopul. Noi nu am urmarit scopul sa solutionam problema competentei organelor de diferite niveluri. Guvernul vine cu propunerea privind acest mod de solutionare a problemei, dar acesta nu este momentul principial.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru, este clar.

 

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

In lectura a doua, putem sa schimbam orisice. Dar, eu va rog, sa urmarim scopul...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru, este clar.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Propus de Guvern.

 

Doamna Maria Postoico:

Dumneavoastra de trei ori de acum ati numit scopul.

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule raportor,

Stimati colegi,

Pe linga celelalte obiectii care s-au facut, una dintre ele, pe care a accentuat-o Vlad Cubreacov, nu o vad reflectata, intr-adevar, in proiect: faptul ca majoritatea absoluta a terenurilor, pentru ca este vorba de Codul funciar, apartin proprietarilor privati. Si in cazul acesta este necesar sa vorbim despre administratia publica locala si centrala fara sa uitam de proprietari, care anume ei trebuie sa decida ce fac cu aceste terenuri. Le vind, le schimba destinatia, bineinteles, coordonind cu organele publice respective.

Eu cred ca cea mai discutabila parte a initiativei respective este urmatoarea:

Este vorba despre o noua initiativa de hipercentralizare a competentelor puterii centrale, adica a Guvernului Republicii Moldova. Aceasta hipercentralizare intra in contradictie cu obligatiile comune ale tuturor fractiunilor de descentralizare, de asigurare a autoguvernarii colectivitatilor locale, de realizare a reformei locale.

Vreau sa va amintesc, stimati colegi, ca foarte recent Presedintele Parlamentului impreuna cu doamna vicepresedinte, cu alti membri ai Parlamentului au fost la Strasbourg, de unde au venit cu o serie de recomandari si cu o rezolutie care face trimitere clara, inclusiv la nevoia de realizare a reformei administratiei publice locale. Aceleasi recomandari, mai bine zis, de data aceasta angajamente, se regasesc in Planul de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova.

Pornind de la aceasta situatie discutabila a proiectului mentionat, sugestia mea ar fi sa nu ne grabim sa il votam nici macar in prima lectura, ci sa il punem la pachet, sa il trimitem frumusel la Consiliul Europei spre avizare prealabila, care trebuie facuta de catre Congresul puterilor regionale si locale. Si in functie de expertiza venita de la Consiliul Europei, sa luam decizia respectiva la nivelul legislativului nostru.

Va multumesc foarte mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Eu as vrea ca dumneavoastra sa luati astazi o decizie ca sa avem posibilitate sa mai examinam adaugator in fractiune, sa remitem proiectul de lege in comisie pentru ca sa fie examinat pentru data viitoare, o sa incercam.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, va multumim.

Probabil ca incheiem dezbaterile. Este necesar poate ca in Comisie dumneavoastra sa va expuneti punctul de vedere. Nu? Da, poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, va multumesc frumos.

In sfirsit. Vreau sa mentionez ca acest proiect contravine Cartii Europene a administratiei publice locale si este inca o incercare de a limita administratia publica locala in drepturi. Dictatura actuala si amestecul direct al organelor ierarhic superioare... Un minut, nu va grabiti... al organelor ierarhic superioare in problemele administratiei publice locale la cite tensionari au adus numai aici, in jurul Chisinaului? Conflictul de la Aeroport, Singera, conflictul din Stauceni, conflictul din Bubuieci. Eventualul conflict care il vom avea in legatura cu Orasul Vinului aici, la Codru. Nu este mai delicata situatia si la Baza Universitatii Agrare s.a.m.d.

De aceea, noi sau vom vota impotriva, sau, cel mai bine, il vom remite nu in comisie, dar Guvernului, deoarece contravine acelor drepturi la care am aderat noi, incepind cu anul 1995.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

A fost propunerea de remitere in comisie. Daca sint propuneri, poftim, le expuneti. Daca, pur si simplu, sa comentam, nu este cazul.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Eu, cel putin, sustin propunerea fractiunii majoritare, dar as vrea sa va atrag atentia, o data ce o sa incercati sa reexaminati proiectul mentionat.

Noi ne-am oprit numai la articolul 1, prezentat de catre Guvern. Dar mai sint articolele 2 si 3. Si daca analizati minutios, apoi o sa intelegeti ca initiativa Guvernului tine de eliminarea din procesul schimbarii destinatiei pamintului agricol a administratiei publice locale. Si la articolul 2, prezentat de Guvern, lucrul acesta se afirma prin faptul ca administratia publica locala este eliminata prin propunerea, prin excluderea cuvintelor de catre administratia publica locala din Legea privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului, prin ceea ce se lezeaza dreptul administratiei publice locale de a tine evidenta banilor din Fondul special al agriculturii.

De aceea, v-as ruga foarte mult sa va dati foarte bine seama ca sustinerea proiectului indicat lezeaza toate drepturile administratiei publice locale la administrarea pamintului atit din punct de vedere funciar, cit si din punct de vedere financiar.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Ceva de procedura? Da.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Cred ca discutia a fost prea lunga la acest proiect de lege, de aceea cred ca propunerea doamnei Ostapciuc este judicioasa. Ea se intemeiaza pe prevederile articolului 62 din Regulament, care ne lasa doar patru posibilitati: sa adoptam proiectul, sa il remitem unei comisii sesizate in fond sau altei comisii, sau mai multor comisii, sa respingem proiectul sau sa il aprobam in prima lectura.

De aceea, corect este sa remitem comisiei sesizate in fond acest proiect, cu examinarea ulterioara atit cit va fi nevoie, inclusiv cu respectarea angajamentelor noastre asumate fata de Consiliul Europei, cu avizarea acestui proiect de catre structurile competente ale Consiliului. Sa vedem care este situatia si in alte state.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Vom avea timp suficient. Propunerea mea este sa incheiem dezbaterea si sa remitem proiectul comisiei.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Domnule ministru, luati loc. Propunerea a fost pentru a remite in comisie. Proiectul este remis in comisie.

Urmatorul proiect de Lege pentru modificarea articolului 33 al Legii
nr. 1100XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si al productiei alcoolice. Nr. de intrare 2070. Va prezentati, va rog, domnule Puscuta.

 

Domnul Sergiu Puscuta Seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

Stimati deputati,

Se prezinta pentru examinare proiectul de Lege pentru modificarea articolului 33 din Legea cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Tin sa mentionez ca, in conformitate cu articolul 123 Cod fiscal, marcarea marfurilor supuse accizelor cu timbre de acciz se efectueaza pina la importarea acestora, iar in cazul marfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova pina la momentul expedierii acestora din incaperile de acciz.

Pornind de la prevederile date, la momentul actual devine imposibila eliberarea timbrelor de acciz in scopul comercializarii productiei alcoolice confiscate, fara stapin, sechestrate cu termen de valabilitate limitat sau a corpurilor delicte.

Intru depasirea situatiei respective s-a elaborat si se propune pentru examinare proiectul de Lege pentru modificarea articolului 33 din Legea nr.1100 din 30 iunie 2000 prin care se propune ca bunurile date sa fie vindute agentilor economici care detin licenta pentru activitate in domeniul fabricarii, circulatiei productiei alcoolice, in calitate de materie prima pentru prelucrare.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim, intrebari.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule Puscuta, eu vreau sa va spun ca, in cadrul fractiunii, am avut discutii contradictorii vizavi de alineatul (3) litera c) si anume conditia in care se permite comercializarea alcoolului etilic confiscat in baza celor prevazute mai sus. Intrebarea mea este urmatoarea: cit alcool a fost confiscat anul trecut sau anul curent?

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Domnule deputat,

Este asa o statistica. Aici am facut-o. Si vreau sa aduc la cunostinta ca au fost luate la evidenta Inspectoratului Fiscal bunuri confiscate, sechestrate drept corpuri delicte, drept bunuri fara stapin 97 mii de litri de productie alcoolica si 10 mii 900 de sticle imbuteliate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Intrebarea se refera la alcoolul care corespunde standardelor si care urmeaza, conform modificarilor propuse, sa fie comercializat.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

La ziua de astazi in stoc se afla circa 10 mii de sticle care corespund standardelor, dar care nu sint marcate cu timbre de acciz si care nimeresc sub incidenta articolului 33, care se propune a fi modificat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si urmatoarea intrebare. Spuneti, va rog, in cazul in care se vor opera modificarile respective, cum considerati dumneavoastra ca aceasta cantitate de alcool sau bautura alcoolica va influenta preturile sau aceasta cantitate de alcool nu va influenta piata?

Domnul Sergiu Puscuta:

Va multumesc pentru intrebare.

Deci, acesta este si unul dintre scopurile de a promova modificarile la articolul 33 ca aceasta productie alcoolica sa nu nimereasca pe piata de comercializare interna si de aceea se propune ca ea sa fie transmisa numai pentru prelucrare agentilor economici. Deci, dupa prelucrarea acestei mase alcoolice, ea se transforma deja intr-o productie alcoolica certificata cu o anumita denumire, de o anumita calitate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

In continuare microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule consumator,

Vreau sa va intreb: care sint garantiile cu privire la excluderea utilizarii alcoolului etilic in procesul fabricarii productiei alimentare? Si care sint garantiile ca drepturile consumatorului vor fi protejate in mod eficient in acest caz?

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Deci, garantia este aceea ca, in cazul in care productia, masa aceasta alcoolica, nu corespunde calitatii si exista certificatele respective ca ea nu poate sa fie comercializata sub forma de productie finala pe piata, aceasta se transmite pentru prelucrare agentilor economici care detin licenta. Iar agentii economici respectivi sint agentii economici producatori de productie alcoolica, care fabrica productia proprie. Astfel, eu cred ca interesele consumatorilor sint protejate.

Si un scop al acestei legi este anume de a nu admite ca aceasta productie confiscata sa nimereasca a doua oara pe piata interna in circulatie libera, dar sa fie comerercializata numai dupa prelucrare.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

 

Domnul Ion Varta:

Este cunoscut faptul ca productia imbuteliata nu este supusa, initial, expertizei. Ea urmeaza a fi expertizata abia dupa ce ajunge la intreprinderea respectiva. Si atunci, intreprinderea, dupa ce se efectueaza aceasta expertiza si se adevereste ca este un alcool de calitate inferioara, necalitativa, dupa ce a suportat aceste cheltuieli, nu va fi tentata sa utilizeze acest alcool la fabricarea produselor alimentare. Cum protejam, totusi, producatorul, consumatorul de asemenea productie?

Domnul Sergiu Puscuta:

Vreau sa accentuez inca o data ca productia alcoolica sau alcoolul etilic care nu dispune de certificatele respective de calitate, care permit circulatia libera, nicidecum nu va nimeri pe piata de comercializare in teritoriul Republicii Moldova. Ea nimereste doar pentru prelucrare la intreprinderile respective, care sint abilitate cu dreptul de prelucrare a acestei mase alcoolice si care au asemenea posibilitati.

 

Domnul Ion Varta:

Productia alcoolica imbuteliata confiscata este expertizata inainte de a ajunge la intreprindere sau dupa ce a ajuns la intreprindere?

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Deci, productia alcoolica confiscata, care nimereste in evidenta Inspectoratului Fiscal, numaidecit este certificata de laboratoarele acreditate in domeniu care dau concluzia privind calitatea acestei productii. Si in orice caz ea se propune agentilor economici respectivi pentru prelucrare.

Fiecare agent economic este in drept sa decida asupra preluarii productiei la prelucrare, deci, are sau nu dreptul de a efectua asemenea operatiuni. In cazul in care agentii economici din domeniul prelucrarii productiei alcoolice refuza sa preia aceasta masa la prelucrare, se ia decizia de nimicire a acestei productii, deoarece ea nu prezinta interes economic pentru nici o intreprindere.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule raportor,

Nu ati raspuns, totusi, la ultima intrebare: cine expertizeaza intreprinderea, alcoolul confiscat, care urmeaza a fi remis intreprinderii?

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, desigur. A spus Inspectoratul.

 

Domnul Ion Varta:

Sau dumneavoastra?

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Expertiza este efectuata in laboratoarele acreditate de Serviciul de Standardizare si de catre Moldova-Vin.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Ale cui sint opiniile?

 

Domnul Vladimir Braga:

Stimate domnule Puscuta,

Aici, la sfirsitul capitolului IV, se mentioneza ca modul de comercializare a materiei prime s.a.m.d. conform textului se stabileste de Guvern. Puteti sa ne explicati de ce se stabileste de Guvern, doar la noi sint legi de vinzari prin bursa, prin licitatii s.a.m.d. De ce Guvernul trebuie sa stabileasca preturile, dar de ce sa nu comercializam la modul, la nivelul preturilor de piata care sint in republica?

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Va multumesc, domnule deputat,

Exista Hotarirea Guvernului nr.972 din 11 septembrie 2001 care reglementeaza modalitatea de gestionare, adica nu numai de comercializare, dar si de gestionare in ansamblu a bunurilor care fac obiectul acestui Regulament si despre care, de fapt, si discutam acum. In acest Regulament este prevazuta modalitatea inclusiv si de trecere a licitatiei de comercializare a bunurilor, de efectuare a expertizei, de transmitere la prelucrare, de tinere a evidentei acestor bunuri, de suportare a cheltuielilor de pastrare, de modalitatea de incasare la buget a mijloacelor capatate in urma comercializarii acestor bunuri. Deci, este un Regulament destul de voluminos, care, in principiu, functioneaza deja nu de un an, de doi si care s-a dovedit a fi destul de lucrativ.

 

Domnul Vladimir Braga:

Intrebarea mea era: de ce Guvernul si dumneavoastra tocmai imi explicati ca este hotarire de Guvern? Intrebarea mea suna putin altfel: de ce Guvernul, daca exista lege? Deci, prin lege avem bursa de valori, avem, exista modalitatea prin licitatie. De ce Guvernul trebuie sa stabileasca pretul, dar nu prin acest mod?

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Pretul nu se stabileste de Guvern. Guvernul stabileste doar modalitatea de comercializare. Si in aceasta Hotarire de Guvern este prevazut ca modalitatea de comercializare poate fi inclusiv si prin bursa la care v-ati referit dumneavoastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult, domnule Puscuta.

Eu va rog, daca mai sint intrebari, comisia.

Va multumesc, domnule Puscuta. Luati loc, va rog. Comisia, domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia prezinta raportul asupra proiectului de Lege pentru modificarea articolului 33 din Legea nr. 1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Actul legislativ prevede trei cazuri, cind alcoolul etilic si productia alcoolica confiscate pot fi comercializate, in calitate de materie prima, agentilor economici titulari de licenta pentru fabricarea si/sau pastrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic si a productiei alcoolice sau sint supuse nimicirii in conformitate cu raportul de expertiza a autoritatii abilitate. De asemenea, documentul prescrie ca modul de comercializare in calitate de materie prima sau de nimicire a alcoolului etilic si a productiei alcoolice se stabileste de Guvern.

La sedinta comisiei s-a ajuns la concluzia ca proiectul de lege prezentat necesita o perfectare substantiala. Din cuprinsul articolului 33 alineatele (3) si (4) nu este clar in baza caror criterii vor fi selectati agentii economici care vor efectua expertiza alcoolului etilic si a productiei alcoolice confiscate, modalitatea de efectuare a expertizei si cine va plati aceste servicii.

Avize la proiectul de lege in cauza au prezentat sapte comisii permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Toate comisiile sint de parerea ca documentul poate fi examinat si adoptat de catre Parlament.

Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica si Directia juridica au inaintat un sir de propuneri ce tin de lectura a doua, pe care comisia sesizata in fond le considera justificate si le va lua in considerare la perfectarea proiectului de lege.

In rezultatul dezbaterilor, Comisia pentru agricultura si industria alimentara a decis sa propuna Parlamentului sa adopte proiectul de lege pentru prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule presedinte,

Intrebari catre comisie? Nu sint. Va multumim, luati loc. Se supune votului pentru prima lectura proiectul de Lege nr.2070. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3330 pentru modificarea si completarea Codului fiscal. Cine prezinta? Domnul Puscuta.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Va multumesc, doamna vicepresedinte al Parlamentului.

Stimati deputati,

Se propune pentru examinare proiectul de Lege pentru modificarea Codului fiscal. Necesitatea de a stabili un control asupra decontarilor banesti in numerar, care are ca scop solutionarea a doua probleme de baza: de a proteja drepturile consumatorilor si de a asigura plenititudinea evidentei sumelor incasate in scopuri de impozitare. Utilizarea masinilor de casa si controlul in acest sens este cel mai eficient mijloc de control la acest moment.

Astfel, tranzactiile comerciale, achitate in numerar, este necesar sa se efectueze prin intermediul masinilor de casa si control cu memorie fiscala, care emit bonuri de casa, continind informatia respectiva, care se utilizeaza pentru verificarea obligatiunilor fiscale ale agentilor economici. Datele de sinteza cu caracter fiscal, stocate in masina de casa si control cu memorie fiscala, servesc drept baza pentru verificarea veniturilor si determinarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de catre agentul economic respectiv.

Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr.167 din 18 octombrie 1993 privind aplicarea de catre intreprinderi si organizatii, indiferent de forma de proprietate, a masinilor de casa si control pentru efectuarea decontarilor banesti cu populatia, prezinta cadrul legislativ ce reglementeaza implementarea si folosirea masinilor de casa si control la etapa de trecere la economia de piata care actioneaza si la zi.

In prezent, acest domeniu de activitate, in partea ce tine de aplicarea amenzilor pentru neutilizarea masinilor de casa si control, precum si partea ce tine de incalcarea regulilor de exploatare a masinilor de casa si control este reglementat de articolul 254 din Codul fiscal si de articolul 152 din Codul cu privire la contraventiile administrative. Iar in partea ce tine de modalitatea folosirii masinilor de casa si control cu memorie fiscala de Hotarirea Guvernului nr.474 din aprilie 1998.

In conformitate cu Legea nr. 424XV din 16 decembrie 2004 privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator se propune ca obligatiunea agentilor economici de a efectua decontarile banesti in numerar cu utilizarea masinilor de casa si control cu memorie fiscala sa fie incluse in Codul fiscal, legea care reglementeaza raporturile fiscale.

Articolul 1 din proiectul propus pentru examinare prevede ca obligatiunea de a utiliza masinile de casa si control este formulata printr-o norma care completeaza articolul 8 din Codul fiscal, cu denumirea Obligatiunile contribuabilului, cu fraza respectiva.

Articolul 2 din proiectul de lege aduce in concordanta celelalte norme legislative cu propunerea din articolul 1.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc. Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule raportor, noi sprijinim propunerea venita de la Guvern, promovata, cred, de Inspectoratul Fiscal, dar avem o intrebare. Nu considerati dumneavoastra necesar ca lista agentilor economici, care trebuie sa dispuna de aceste aparate de casa, de control s.a.m.d., trebuie revazuta, actualizata si aprobata aici, in Parlament?

Eu vreau, ca dumneavoastra chiar sa confirmati. Am auzit ca nici un taxi din orasul Chisinau nu are aparat de taxat. Si imi pun intrebarea, cum se vind florile in orasul Chisinau? Eu cred ca volumul de bani de pe urma vinzarii florilor este considerabil. Cred ca Chisinaul este unica capitala din lume in care taxiurile stabilesc preturile asa cum le trasnesc prin cap taxistilor.

Acum citeva zile, eu l-am intrebat, din curiozitate, pe unul dintre viceprimarii municipiului Chisinau cit platesc taxistii? Ca este un impozit local, aproape deloc sau sume infime...

Si atunci imi pun intrebarea, exista o structura in tara aceasta care trebuie sa spuna o data si o data, ca taxiurile trebuie dotate cu aparatele acestea de casa, incit persoana cind comanda un taxi sa nu negocieze cu taxistul pretul, dar sa se urce si sa plece si sa plateasca conform indicatiilor aparatului. Taxiurile sint un singur exemplu. Noi avem ramuri intregi ale economiei unde nu se fixeaza absolut deloc cheltuielile, veniturile s.a.m.d.

Eu cred ca si restul colegilor o sa ma sustina, ca mai apoi dumneavoastra sa veniti cu lista aceasta si noi o sa votam, o sa va sprijinim unanim. Ca sa nu existe clase de privilegiati in Republica Moldova care nu platesc impozite. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Stimate domnule deputat,

La zi, Hotarirea Guvernului nr.474 nu prevede lista contribuabililor concreti, dar lista genurilor de activitate mai bine-zis, unde masinile de casa si control nu se folosesc. In aceasta lista activitatea de taximetre nu este indicata. Deci acesta este un domeniu de activitate care trebuie sa aiba, sa foloseasca masinile de casa si control. Insa pina in iulie anul curent era o problema de ordin tehnic ca in Republica Moldova nu erau atestate, nu era certificat un aparat de casa, masina de casa si control care sa fie inclusa in lista respectiva ca masini de casa si control care poate sa fie folosite ca aparate de taxat.

In iulie a fost luata decizia comisiei interdepartamentale privind includerea primului tip de aparat de taxat in aceasta lista. Si acum ducem lucrul cu agentii economici respectivi pentru a le implementa. Este o procedura destul de costisitoare si de durata din punct de vedere tehnic.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4

 

Domnul Dumitru Diacov:

Ma iertati. Eu cred ca noi trebuie sa ne intelegem astazi. Inspectoratul Fiscal, Ministerul Finantelor si Parlamentul, si Guvernul in intregime nu trebuie sa negocieze cu o serie de agenti economici, cind lor le este convenabil sa introduca? Trebuie sa convenim ca, de la 1 ianuarie 2007, de exemplu, sau de la 1 februarie, toate taxiurile din Chisinau sa fie dotate cu aparate de taxat. Daca nu are aparat de taxat, nu are ce cauta in oras.

Nu trebuie ca cetatenii orasului Chisinau sa negocieze cu taxistul cit costa drumul pina la aeroport. Intr-un caz el costa 20 de lei, iar in alt caz costa 300 de lei. Lucrul acesta nu este normal. Mai mult decit atit ca statul pierde, nu are venituri. In cazul de fata municipiul Chisinau, ma iertati.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Domnule deputat,

Am vrut sa continui gindul. In conformitate cu legislatia in vigoare, in special cu Legea nr. 93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de intreprinzator se prevede ca activitatea de taximetru poate sa fie practicata si in baza Legii cu privire la patenta de intreprinzator. Aceasta lege prevede expres ca asupra titularilor de patenta nu se rasfringe obligatiunea de a utiliza masina de casa si control.

La situatia din 1 septembrie in municipiul Chisinau activeaza circa 600 de taximetri in baza de patente de intreprinzator, care nu au obligatiunea de a folosi masina de casa si control.

Aceasta se refera si la obiectia care ati expus-o cu referire la comercializarea florilor. In cazul in care comercializarea se face in baza de patenta de intreprinzator, aceasta comercializare se efectueaza fara aplicarea masinii de casa si control. Asa cum prevede legea la data de astazi.

 

Doamna Maria Postoico:

Tine de o initiativa legislativa aparte.

Va multumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Eu inteleg ca domnul Puscuta reprezinta Inspectoratul Fiscal si poate vorbi din numele Inspectoratului Fiscal. Vreau sa ii adresez o intrebare de procedura, daca are mandatul Guvernului? Si prin ce hotarire se concretizeaza dreptul de a reprezenta un subiect cu drept de initiativa legislativa? Pentru ca nici domnul Puscuta luat aparte, nici inspectoratul pe care il reprezinta nu sint subiecti investiti cu dreptul de initiativa legislativa.

Pe fondul acestei initiative guvernamentale, observ ca la articolul 8
alineatul (2), Guvernul, ca autor, propune completarea in final a articolului existent cu cuvintele: cu utilizarea masinilor de casa si control cu memorie fiscala conform unui regulament aprobat de Guvern. Si aici intram intr-o zona nebuloasa care nu este neaparat o lege.

Eu inteleg ca Guvernul, chiar daca, pe de o parte, vine cu propunerea ghilotinei si a simplificarii conditiilor, pe de alta parte, incearca sa creasca toata aceasta vegetatie arboricola in jurul legilor, fel de fel de acte paralegale cu pretentie de acte normative pe care inca nu le avem, dar care sint susceptibile de a ocoli legea sau de a substitui legea.

Se spune asa: conform unui regulament aprobat de Guvern, in care sint stipulate si genurile de activitate, a caror practicare, in virtutea specificului sau a conditiilor de desfasurare, este scutita de utilizarea masinilor de casa si control sau se utilizeaza formulare cu inscriptia cu regim special.

Vreau sa va intreb, daca puteti sa numiti aceste genuri de activitate care au specific si in virtutea specificului dumneavoastra vreti sa le scutiti, nu sa le obligati, pentru ca si cuvintul scutire are dedesubturi.

Daca cineva doreste sa aiba masina de casa cu memorie fiscala, s-o aiba. Legea e important sa nu-l scuteasca, sa nu interzica sa faca acest lucru. Dar care sint aceste genuri de activitate specifice? Si de ce Guvernul, ca autor, evita sa prezinte lista exhaustiva a acestor genuri de activitate in cuprinsul legii pe care vreti s-o modificam si lasa acest lucru pe seama unui regulament oarecare pe care inca nimeni nu-l are? De ce Guvernul se opune acestei liste exhaustive? Si daca puteti, s-o formulati dumneavoastra acum.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Domnule deputat,

Nu am lista acum cu mine. Ea este foarte concreta, aprobata prin
Hotarirea nr.474.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

S-o includem in lege.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Dupa cite imi amintesc, acolo sint chiar acele incasari care se fac in troleibuze, autobuze, care nu au aparate de casa. Este ca o scutire. Este scutirea pentru chioscurile de tipul Moldpressa, cele care vind ziare.

Acum se propune de a scuti de utilizarea masinii de casa si control institutiile bancare care incaseaza mijloace banesti chesi, deoarece sint institutii care tin evidenta zilnica si foarte stricta a acestor mijloace si nu au nevoie de masini de casa si control. Si mai sint citeva pozitii, deci nu pot acum sa le spun.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

De ce sa nu le cuprindem in lege? Adica pentru fiecare caz veti face regulamente.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

In viziunea Inspectoratului Fiscal legea ar trebui sa vada niste obligatiuni la nivel mai desfasurat. Dar scutirea unor genuri concrete de activitate de aceasta obligatiune ar putea sa ramina la discretia Guvernului. Deci ca organ executiv care decide asupra modalitatii de executare.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu am intrebat foarte concret. Inteleg ca dumneavoastra doriti sa elaborati un regulament, de ce Guvernul evita sa indice aceste lucruri foarte clare intr-o lista exhaustiva cuprinsa in lege, daca lucrurile intr-adevar stau asa?

Orice regulament poate fi modificat in afara vointei Parlamentului, un regulament poate intra in contradictie cu o lege, legea intra in vigoare si prevede regulamentul, iar regulamentul nu exista nici in faza de proiect. Se pune problema: unde e? De ce nu il vedem? L-a examinat comisia sesizata in fond? Corespunde acesta intru totul Codului fiscal? A fost expertizat sau nu? Care este gradul de compatibilitate? S.a.m.d.

Eu cred ca dincolo de orice ati prevedea dumneavoastra in regulament, lista exhaustiva a pretinselor genuri specifice trebuie inclusa in lege. Pentru ca este prea mult specific in Republica Moldova si mai ales in domeniul economic si fiscal.

 

 

Doamna Maria Postoico:

In primul rind, de a introduce in prevederi ca este necesar.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Puscuta,

Stimati deputati,

Eu cred si sint ferm convinsa ca a sosit timpul ca Guvernul Republicii Moldova sa revada aceasta hotarire de Guvern nr.474, care prevede scutirea unor genuri de activitate de utilizarea masinilor de casa si control si sa se tina cont foarte clar de situatia creata in unele domenii de activitate.

Guvernul a fost martor cind a respins initiativa Ministerului Sanatatii de a lipsi, de a crea posibilitatea punctelor farmaceutice de gradul doi in localitatile satesti ca sa nu utilizeze aceste masini cu memorie fiscala, care a dus, practic, la inchiderea tuturor filialelor si punctelor farmaceutice in localitatile satesti. Si astazi avem circa 500 de localitati satesti fara farmacii, puncte farmaceutice licentiate.

Si, de asemenea, a sosit timpul cind Guvernul este in drept si obligat sa revada cine are dreptul sa presteze un gen de activitate in baza patentei de intreprinzator, tinind cont de situatie, de volumul serviciilor prestate si de costul acestor servicii?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Referitor la patenta de intreprinzator. Actualmente se lucreaza in vederea revizuirii genurilor de activitate care se practica in baza patentei de intreprinzator. Proiectul respectiv de lege va fi prezentat Parlamentului in modul stabilit, cu avizul corespunzator al ministerelor cointeresate.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Puscuta,

Este clar.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Cu referinta la punctele farmaceutice nu sint pregatit acum sa raspund care a fost motivul refuzului. Dar cred ca au fost ceva argumente daca Guvernul nu a luat decizia respectiva.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Dupa parerea noastra, noi cam am intrat in discutii deja pentru lectura a doua si prea mult vorbim. Mai bine sa formulam amendamentele concrete. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, de exemplu, a formulat propunerea respectiva referitoare la acelasi regulament si la anexa respectiva, deci a propus ca sa fie luat in considerare momentul care numaidecit trebuie sa fie o anexa la aceasta lege.

Eu propun cu aceasta sa terminam dezbaterile care s-au inceput si sa votam in prima lectura. Pentru lectura a doua sa facem amendamentele respective, bine formulate, care vor fi examinate de comisia sesizata in fond.

 

Doamna Maria Postoico:

Probabil ca deputatii au preluat de la dumneavoastra amendamentul si de aceea l-au pus in discutie.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lidia Gutu:

Am vrut sa va atrag atentia ca este absolut necesar ca noi sa votam proiectul de lege mentionat, o data ce aceste prevederi au fost stabilite printr-un decret al Presedintelui. Si, de aceea, nu avem alte variante decit sa votam, cel putin in prima lectura, acest proiect, cu examinarea tuturor modificarilor pentru lectura a doua. Parerile cam coincid.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Dupa cum am inteles, de acum este finisat. Luati loc, va rog. Comisia. Poftim, domnule Ivanov.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvern si constata urmatoarele.

La etapa trecerii la economia de piata, cadrul legislativ ce reglementeaza implementarea si folosirea masinilor de casa si control este Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr.167 din 18 octombrie 1993 privind aplicarea de catre intreprinderi si organizatii, indiferent de forma de proprietate, a masinilor de casa si control pentru efectuarea decontarilor banesti cu populatia.

Totodata, la momentul actual domeniul respectiv in partea ce tine de aplicarea sanctiunilor pentru neutilizarea masinilor de casa si control este reglementata atit de Codul fiscal, cit si de Codul cu privire la contraventiile administrative. Iar in partea obligativitatii utilizarii acestora este Hotarirea Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998 cu privire la aplicarea masinilor de casa si control cu memorie fiscala pentru efectuarea decontarilor in numerar.

Luind in considerare cele mentionate si in temeiul prevederilor Legii
nr.424-XV din 16 decembrie 2004 privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, a fost elaborat proiectul de lege in cauza, prin care se propune ca obligatiunea agentilor economici de a efectua decontarile banesti in numerar cu utilizarea masinilor de casa si control cu memorie fiscala sa fie incluse in Codul fiscal.

Pentru lectura a doua, denumirea proiectului de lege se propune de a fi completata cu textul nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, iar la articolul 1 textul 2001, nr.102-103, articolul 814 de substituit prin textul 25 martie 2005, editie speciala.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, comisia se pronunta pentru sustinerea proiectului de lege si il propune sa fie adoptat in cadrul sedintei plenare a Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru prima lectura.

Va multumim.

Intrebari catre comisie? Nu sint. Cine este pentru adoptarea proiectului nr. 3330 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul este adoptat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2775 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea nr. 589 din 22 septembrie 1995 privind rezervele materiale de stat si mobilizare, Legea nr. 1491-XV din 28 noiembrie 2002 cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova). Prezinta domnul Turcan.

 

Domnul Ion Turcan Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si

Ajutoare Materiale:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Onorat Prezidiu,

Stimati deputati,

Proiectul de lege in cauza se propune spre examinare si adoptare intru executarea articolului 2 din Legea nr.23-XIV din 14 aprilie 2005 si in scopul aducerii in concordanta cu prevederile legislatiei in vigoare, ale legilor Republicii Moldova:

1.      Privind rezervele materiale de stat si de mobilizare.

2.      Achizitiile de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului.

3.      Cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova.

Modificarile si completarile mentionate reies din atributiile suplimentare ale agentiei dupa reorganizarea prin fuzionare a Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare

Totodata, aceasta agentie propune introducerea urmatoarelor completari.

Completarea rezervelor de stat din contul bunurilor materiale confiscate si transmise cu titlu gratuit de catre inspectoratele fiscale teritoriale de stat in modul stabilit la punctul 49 din Regulamentul cu privire la modul de evidenta, evaluare si vinzare a bunurilor confiscate fara stapin, sechestrate, usor alterabile sau cu termen de pastrare limitat a corpurilor delicte, a bunurilor trecute in posesia statului cu drept de succesor si a comorilor, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.972 din 11 septembrie 2001.

Efectuarea controlului in institutiile de stat si organizatiile obstesti in vederea preintimpinarii si lichidarii abaterilor de la legislatie privind receptionarea, distribuirea, evidenta si utilizarea ajutoarelor umanitare.

Fuzionarea comisiilor specializate ale Ministerului Sanatatii si Ministerului Muncii si Protectiei Sociale in urma reorganizarii acestora.

Se propune instituirea unei comisii interdepartamentale in problemele ajutoarelor umanitare pe linga Guvernul Republicii Moldova, careia i se incredinteaza atributia de a numi presedintele sau.

La definitivarea proiectului s-a tinut contul de obiectiile si propunerile argumentate ale organelor cointeresate: Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, Ministerului Apararii, Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Ministerului Economiei si Comertului, Ministerului Justitiei.

Consideram ca modificarile si completarile propuse, pe linga faptul ca sint necesare, sint si binevenite si, respectiv, urmeaza sa imbunatateasca lucrul in activitatea Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare. Rog sustinerea Parlamentului in prima lectura. Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am o intrebare referitoare la modificarea articolului 22, foia 3, unde se prevede un control riguros din partea Agentiei dumneavoastra, din partea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale la introducerea in tara a cirjelor, bastoanelor si carucioarelor pentru invalizi, se permite numai cu autorizarea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale de comun acord cu Agentia. De ce natura este rationamentul de a introduce cirje in tara numai cu acordul dumneavoastra sa fie?

 

Domnul Ion Turcan:

Domnule deputat, aceasta a fost stipulat in Legea cu privire la ajutoarele umanitare. Pur si simplu ,aceste doua notiuni s-au contopit de la doua ministere. Dar aici nu este vorba de cirja, dar este vorba de toate si de medicamente s.a.m.d. Pur si simplu, ele au intrat, erau toate acestea care intra pe linia la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, ele au intrat intr-o comisie. Dar daca este vorba de comisia guvernamentala?

 

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, eu vreau sa vad logica de a coordona cu dumneavoastra introducerea acestor obiecte. Ele trebuie verificate, expertizate sau altceva?

 

Domnul Ion Turcan:

Nu este vorba de comisia guvernamentala, dar este vorba de comisia departamentala a Ministerului Sanatatii. Si ele au fost introduse in lege. Apoi, daca chestia consta in aceasta, noi putem sa discutam in lectura a doua. Bine.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, multumim.

Mai sint intrebari? Comisia, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si constata ca acest proiect a fost eliberat intru executarea Legii nr.2315 din 14 aprilie anul curent pentru modificarea Legii cu privire la Guvern si prevede completarea din punct de vedere legislativ, tehnico-legislativ a unui sir de legi si anume: Legea privind rezervele materiale de stat si de mobilizare, Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova si Legea achizitiei de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului.

De asemenea, o buna parte a acestui proiect ocupa nemijlocit problema reglementarii activitatii Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare.

Proiectul in cauza a fost avizat de toate comisiile permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin cu unele amendamente, ce vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Tinind cont de cele expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul de Lege nr.2775 spre examinare si adoptare in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim. Intrebari catre comisie nu sint, da? Se supune votului proiectul de Lege nr.2775 pentru prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul de Lege este adoptat in prima lectura.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Se refera la Codul fiscal, Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II din Codului fiscal. Proiectul de Lege nr.3037. Prezinta Guvernul. Imi cer iertare, in lectura a doua, Domnul Ivanov.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia a examinat proiectul de Lege pentru lectura a doua si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de catre Directia juridica si de catre deputati, constata urmatoarele. Tinind cont de specificul autonomiei locale si luind in considerare faptul ca taxa pentru amenajarea teritoriului este o taxa care se aplica exclusiv de catre primariile Republicii Moldova, Comisia propune excluderea articolului 5 din proiect, care tine de scutirea de taxe pentru amenajarea teritoriului a producatorilor agricoli.

Totodata, in contextul avizului Comisiei juridice, se propune o noua redactie: proiectul de Lege completind articolul 24 din Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal cu o noua anexa, numarul 3, care presupune lista activitatilor de realizare in agricultura, conform careia agentii economici producatori agricoli pot beneficia de facilitatile in cauza. Proiectul se anexeaza.

Nu se accepta propunerea Comisiei pentru administrarea publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului si cea a deputatului Musteata de a exclude din proiectul de lege alineatul (1) al articolului 1 pe motivul ca modificarea propusa la articolul 20 litera (y) simplifica procedura de achizitie de catre agentii economici a productiei agricole si bugetele.

Si aceasta modificare nu va conduce la micsorarea veniturilor la bugetul de stat si bugetele locale. Totodata, intermediarii care se ocupa de colectarea si comercializarea productiei agricole urmeaza a fi obligati sa declare veniturile obtinute de la activitatea de intreprinzator, daca nu cad sub incidenta articolului 49.2 din titlul II al Codului fiscal.

Luind in considerare faptul ca perioada fiscala la impozitul pe venit este un an calendaristic, se propune ca prezenta lege sa intre in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2006. Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor parlamentare si ale Directiei juridice, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc. Domnul Ivanov, intrebari vad ca nu sint. Sint, da? Microfonul nr.5. Cred ca ati inaintat un amendament si vreti sa il aparati, da?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, va multumesc.

Stimate domnule presedinte al comisiei si raportor,

In discutia din prima lectura am aratat ca este vorba de o ingustare a bazei fiscale pentru administratia locala. In cazul punerii in aplicare a acestor modificari la titlurile I si II ale Codului fiscal.

De aceea, reprezentantul Guvernului, imi amintesc, domnul Gorodenco pare-mi-se, a fost acel care a raportat din partea Ministerului Agriculturii si al Guvernului, a cazut de acord cu parerea mai multor deputati si a acceptat ca autor ideea ca Guvernul si administratia publica centrala sa opereze defalcari in bugetele locale, echivalente cu suma acestor scutiri, astfel incit si detinatorul terenului sau acel care practica agricultura la sat, este vorba 70% din populatia Republicii Moldova sa fie in avantaj, dar nici administratia publica locala sa nu fie limitata in posibilitatile sale si sa aiba o baza financiara solida, asa cum a avut-o pina in momentul operarii acestor modificari, ca sa evitam acuzatiile cum ca este vorba de o modificare cu scop populist, pe de o parte, si sa asiguram un echilibru normal intre bugetul local si bugetul central, pe de alta parte.

Ni s-a promis ca in lectura a doua autorii vor veni cu propuneri in acest sens si la proiectul de Lege a bugetului, mai ales aceste lucruri vor fi prevazute. Stiu ca reprezentantii comisiei care are tangenta directa cu proiectul Legii bugetului care va fi discutat miine si vreau sa stiu cum stau lucrurile in legatura cu aceasta promisiune a unui reprezentant al Guvernului, facuta in prima lectura.

Multumesc.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Deci, in prima lectura acest proiect de lege a fost prezentat de ministrul finantelor, domnule Cubreacov. Si presedintele comisiei, si dumnealui au lamurit ca toate aceste pierderi pe care le vor avea bugetele locale vor fi acoperite la raporturile dintre bugetul local si bugetul de stat conform Legii despre procesul bugetar si sistemul bugetar. Deci, administratia publica locala nu va suferi pierderi, ele se vor acoperi prin transferuri prevazute in Legea bugetului de stat.

Deci, nu este nici o problema. Cu atit mai mult, ca aceste pierderi (nici nu poate fi vorba acum de bugetul pe 2006) vor fi declarate dupa rezultatele anului 2006, tocmai in 2007. In timpul anului 2006, aceste pierderi vor fi calculate si vor fi reflectate in transferurile pentru urmatorul an bugetar. Aceasta este Legea privind procesul bugetar in care rapoartele intre aceste bugete vor fi regulate.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc. Intrebari nu sint. Se propune pentru a doua lectura proiectul de Lege nr.3037. Cine este pentru, va rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

 

Doamna Maria Postoico:

Sectorul nr.2 ?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 35. Sectorul nr.3 22.

 

Doamna Maria Postoico:

Cu 75 de voturi pro pentru a doua lectura. Cine este impotriva? Nimeni.

Multumim.

Proiectul de Lege cu nr.3037 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2774 pentru modificarea si completarea Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate. Pentru lectura a doua. Rog comisia, domnul Bondarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

La definitivarea pentru lectura a doua a proiectului de Lege privind licentierea unor genuri de activitate, Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat propunerile comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Parlamentului si comunica urmatoarele.

Ca raspuns la obiectiile Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati la modificarea alineatului (2) al articolului 6, Comisia pentru politica economica, buget si finante comunica ca aceasta modificare are scopul ajustarii articolului mentionat la dispozitiile alineatului (4) al articolului 5 din Legea privind finantele publice locale, care stipuleaza ca taxa pentru eliberarea licentelor pentru unele genuri de activitate constituie una din sursele de venituri ale municipiului Balti, cit si ale municipiului Chisinau.

Municipiul Chisinau, fiind autoritatea administratiei publice locale de nivelul II, articolul 1 din Legea privind administratia publica cade sub incidenta alineatului (2) al articolului 6 din Legea privind licentierea unor genuri de activitate, pe cind municipiul Balti trebuie specificat aparte, ceea ce si s-a propus prin modificarea respectiva.

Substituirea sintagmei ce tine de jocurile din punctul 7) al alineatului (1) articolul 8 cu sintagma in domeniul jocurilor impune necesitatea modificarii si a punctului 1), litera (a) din anexa la lege, fapt mentionat de catre Directia juridica si acceptat de comisie.

Referitor la modificarea alineatului (1) punctul 8) si anume substituirea sintagmei bauturi alcoolice cu sintagma productia alcoolica mentionam, ca, in conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din Legea nr. 1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice este supus licentierii importul alcoolului etilic si al productiei alcoolice, pe cind in articolul 8 alineatul (1), punctul 8) din Legea privind licentierea unor genuri de activitate, se stipuleaza ca se licentiaza importul alcoolului etilic si al bauturilor alcoolice.

Astfel, in primul rind, se propune de adus in concordanta Legea nr. 451 cu Legea nr. 1100. In urma discutiilor in comisie vizavi de redactia punctului 37) alineatul (1) articolul 8 s-a acceptat varianta propusa de Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si anume, activitatea institutiilor de invatamint privat de toate formele, nivelurile si treptele, invatamintul complimentar si/sau pentru adulti, cu exceptia celor finantati de la bugetul de stat si de la bugetul local.

Introducerea unui alineat nou la articolul 18, care prevede reducerea cu 50 la suta a taxei pentru licenta, pentru solicitantii de licenta, inregistrati cu nu mai mult 1 an inainte de data depunerii cererii de eliberare a licentei in opinia comisiei poate fi acceptata in vederea stimularii agentilor economici din micul business.

Comisia nu accepta modificarea propusa la articolul 18 alineatul 7, deoarece aceasta ar duce la achitarea acelorasi taxe atit pentru licenta, cit si pentru copia de pe aceasta, fapt mentionat si de Comisia pentru agricultura si industria alimentara. De aceea, comisia propune de exclus modificarea respectiva si de completat alineatul in cauza cu urmatoarele propozitii. Autorii de asemenea sint de acord.

In acelasi mod se achita si taxa pentru eliberarea copiei de pe licenta, ceea ce confirma dreptul filialei sau a altei subdiviziuni separate a titularului de licenta sa desfasoare activitatea in baza licentei obtinute. Pornind de la cele expuse mai sus, comisia propune proiectul mentionat pentru adoptare in Parlament in a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Bondarciuc. Intrebari nu sint. Rog sa luati loc. Se supune votului pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.2774. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28; sectorul nr. 2 35.

 

Doamna Maria Postoico:

Sectorul nr.3 ?

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 6.

 

Doamna Maria Postoico:

6? Cu 58 de voturi pro. Cine este impotriva? Nimeni. Proiectul de lege este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr. 2232 cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului. Comisia, doamna Buliga.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului a fost inaintat in Parlament cu doi ani in urma, la 22 iunie 2003. In proiect se propune consolidarea drepturilor fundamentale si a integritatii persoanelor bolnave prin determinarea garantiilor lor principale. Se stabilesc, de asemenea, obligatiile prestatorilor de servicii medicale si responsabilitatile pacientului, se reglementeaza relatiile dintre medic si pacient in procesul de acordare a asistentei medicale. Scopul final al proiectului de lege este consolidarea drepturilor omului in sistemul serviciilor de sanatate.

In prima lectura, proiectul a fost aprobat la 25 septembrie 2003. Comisia sesizata in fond a examinat minutios proiectul de lege tinind cont de propunerile si obiectiile comisiilor parlamentare permanente, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si a expus deciziile sale in anexa la prezentul raport.

Nu a fost posibil de acceptat o singura propunere inaintata de catre Comisia pentru politica economica, buget si finante, deoarece se refera la executarea unei legi deja abrogate la 1 ianuarie 2004.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie propune aprobarea in lectura a doua a proiectului de Lege cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, doamna Buliga. Aveti intrebari? Nu. Votam propunerea comisiei pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2232. Cine este pentru, rog, sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29. Sectorul nr. 2 35. Sectorul nr. 3 19.

 

Doamna Maria Postoico:

83, corect, da? Deci, proiectul de Lege nr. 2232 este adoptat cu 83 de voturi. Cine este impotriva? Nimeni. Pentru stenograma as vrea sa verific aici la proiectul de lege. Proiectul de Lege nr.2774. a fost votat cu 63 de voturi pro.

Proiectul de Lege nr. 2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic, lectura a doua. Va rog, doamna Buliga.

 

Doamna Valentina Buliga:

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege cu privire la exercitarea profesiunii de medic, a fost prezentat, de asemenea, de catre Guvern la 11 iunie 2003 si consider necesar sa va amintesc pe scurt continutul si scopul acestui proiect.

In contextul perfectionarii sistemului de sanatate, aplicarii in practica a sistemului de asigurari in medicina a aparut si necesitatea determinarii rolului medicului in acest sistem. In proiectul de lege sint incluse cinci capitole continind 20 de articole in care se propune cadrul juridic privind exercitarea functiei de medic, care determina: competenta profesionala, drepturile si obligatiunile in procesul de prestare a serviciilor medicale, relatiile profesionale si etice dintre medic si pacient, medic-medic si medic-farmacist, formarea profesionala si mentinerea calificatiei, juramintul medicului etc.

La 25 septembrie 2003 proiectul de lege a fost aprobat in prima lectura. Comisia de specialitate a examinat, suplimentar, de nenumarate ori acest proiect de lege, propunerile si obiectiile comisiilor permanente, ale deputatilor si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului cu participarea reprezentantilor Guvernului si organizatiilor obstesti si a expus deciziile sale in anexa la prezentul raport.

Nu au putut fi acceptate, din mai multe considerente, trei propuneri, argumentele fiind expuse, de asemenea, in anexa mentionata. Tinind cont de cele expuse si de importanta acestei legi pentru sistemul de sanatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului de lege indicat in lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Comisia propune de a adopta in lectura a doua proiectul de Lege nr.2005. Cine este pentru, rog, sa voteze. Rog numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28. Sectorul 2 37. Sectorul 3 22.

 

Doamna Maria Postoico:

87 de voturi pro. Cine este impotriva? Nimeni. Proiectul de Lege nr.2005 este aprobat in lectura a doua. Proiectul de Lege cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor cerealiere. Cine prezinta de la Guvern? Domnule Esanu, va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentant permanent al
Guvernului in Parlament:

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor cerealiere. Scopul acestui proiect de lege este de a asigura protectie intreprinderilor cerealiere, care, in urma conditiilor in care activeaza, au suportat pierderi. La articolul 1 din proiectul de lege mentionat se propune anularea datoriilor acestor intreprinderi fata de Ministerul Finantelor, conform anexei nr.1, iar la articolul 3 inghetarea pina la 31 decembrie 2008 a sumei datoriilor aferente dobinzilor calculate pentru creditele externe si neachitate de intreprinderile cerealiere, specificate in anexa nr.2.

De asemenea, proiectul indicat stipuleaza si mecanismul prin care se va asigura realizarea acestui proiect de lege. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptare in prima lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru domnul raportor?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu nu cred ca domnul Esanu poate sa raspunda la aceste intrebari, fiindca este o problema foarte complicata. Dar vreau atit pentru stenograma, cit si pentru informatia colegilor... Doamna Ostapciuc, nu dati din cap, fiindca n-am spus inca nimic referitor la dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Ivan Timofeevici, este un avans.

Domnul Ion Gutu:

A fost o situatie concreta. Guvernul, permanent, in anii 1994, 1995 si 1996 refuza aceste credite in scris, pe cale diplomatica, precum ca nu avem nevoie de asemenea credite... de porumb, de griu cu asa preturi. Fiindca o tona costa 130 de dolari plus 56 de dolari transportul in total 186 de dolari. Care era situatia?

Dupa scrisorile noastre, ambasadorul S.U.A. vizita Presedintia si conducerea Parlamentului, iar Guvernul primea comanda. Care era, vasazica, argumentarea partii americane?

Stimati colegi,

Acestea sint, practic, cadouri pentru Republica Moldova, sint credite pe un termen foarte indelungat, pentru 30-40 de ani. Ele vor fi iertate. Si din aceasta cauza guvernele au fost nevoite sa mearga la realizarea acestor credite.

Al doilea moment. Eu cred ca mecanismul care a fost propus atunci intreprinderilor si agentilor economici nu a fost pina la urma efectiv si bine gindit si noi am atras zeci de intreprinderi intr-un proces de falimentare pe ani de zile.

Decizia este binevenita, dar este o intrebare totusi concreta, Guvernul actual trebuie sa negocieze cu Guvernul S.U.A. aceasta problema. Si cred ca ar fi normal ca aceste credite sa fie iertate pentru Republica Moldova nu peste 30 de ani, dar acum. Aceasta si este o problema pentru ordinea de zi a discutiilor la Clubul de la Paris. Cred ca prin aceste negocieri noi, poate, cu timpul, am elibera intreprinderile de aceasta povara foarte grea.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Este evident faptul ca viceministrul justitiei nu este pe pozitie sa ne acorde o informatie exhaustiva si detaliata, avindu-se caracterul foarte complex si multilateral al acestei situatii. Colegul are perfecta dreptate si aceste negocieri au inceput si in trecut, intr-adevar, pe bilaterala iertarea negocierilor nu se accepta ca mod de comportament. Acest subiect poate fi evocat doar in cadrul discutiilor la Clubul de la Paris.

Acest proiect ne propune sa solutionam unul din cele doua aspecte: relatiile dintre organele guvernamentale, dintre bugetul propriu-zis si agentii economici aici pe intern, care au fost antrenati in aceasta schema. Si al doilea aspect este planul extern, negocierea privind iertarea datoriei intre Republica Moldova si creditorul de la moment. Acest proiect ne propune sa gasim solutia pentru etapa relatiilor pe intern. Rog sa tinem cont de acest lucru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare catre autor. Spuneti, va rog, citi agenti economici au beneficiat de creditele acordate in cadrul Programului PIEL 480?

 

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu, cu parere de rau, nu cunosc aceasta cifra. Exista experti de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare care pot sa va indice cifra respectiva. Eu pot sa va prezint doar informatia pe care o aveti si dumneavoastra cu privire la intreprinderile carora li se anuleaza creditele sau acestea se esaloneaza.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc.

Dupa cum cunoastem si dupa cum a spus si domnul Gutu, zeci de agenti economici, printre care intreprinderi avicole, gospodaresti, de porcine... Noi avem un caz care este, intr-un fel, in discrepanta cu concurenta loiala s.a.m.d. Noi am venit cu 5 intreprinderi pentru a le ierta datoriile. Ce facem cu celelalte intreprinderi? Si toate au fost cu capital de stat care...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu as ruga ori pe presedintele comisiei, ori pe reprezentantul desemnat al comisiei sa completeze, intr-adevar, la momentul prezentarii raportului, cu aceste informatii detaliile si nuantele pe care nu le poseda raportorul.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, noi iertam creditele a 5 intreprinderi si lasam datoare alte zeci de intreprinderi, care este logica?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, o parte din ele au si achitat anterior. Este si acest element inclusiv. Alte intrebari? Nu sint. Va multumesc. Va rog sa luati loc. Rog, comisia.

Da, domnule presedinte al comisiei, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru argicultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiara a intreprinderilor cerealiere si a constatat ca acest act legislativ prevede anularea datoriilor intreprinderilor cerealiere fata de Ministerul Finantelor formate din diferenta preturilor de achizitie a cerealelor procurate din contul creditelor externe, acordate in cadrul Programului PIEL-480 si a preturilor existente pe piata interna la momentul receptionarii.

De asemenea, se preconizeaza de a ingheta pina la 31 decembrie 2008 suma datoriilor aferente dobinzilor calculate pentru creditele externe si neachitate de catre intreprinderile cerealiere cu reesalonarea achitarii acestora in parti proportionale de la 1 ianuarie 2009 pina la 31 decembrie 2009.

Avize la acest proiect de lege au prezentat toate comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului precedent. Doar Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a propus ca proiectul de lege mentionat sa fie respins, celelalte insa admit examinarea si adoptarea documentului de catre Parlament cu unele conditii si propuneri.

Astfel, Comisia pentru economie, industrie, buget si finante (denumirea din Parlamentul precedent) a solicitat o informatie mai ampla asupra Programului PIEL-480 si conditioneaza adoptarea proiectului de lege mentionat cu capatarea informatiei detaliate despre acest program.

Comisia pentru ecologie si dezvoltarea teritoriului (denumirea din legislatura precedenta) a conditionat examinarea proiectului de lege in cazul in care Curtea de Conturi si Centrul pentru Combaterea Crimei Economice si Coruptiei vor examina si vor prezenta in Parlament rapoarte asupra acestor chestiuni. O propunere de concept au inaintat Comisia pentru politica externa si integrare europeana si Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului si anume datoriile stipulate la articolul 1 sa nu fie anulate, dar sa fie inghetate in conditiile articolului 3.

Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a constatat necesitatea de a examina mai detaliat problema in cauza si a inaintat un sir de propuneri ce nu vizeaza subiectul proiectului de lege.

Mai sint si alte propuneri ce tin de lectura a doua si care vor fi luate in considerare. Cu toate obiectiile mentionate mai sus si avind in vedere imposibilitatea acumularii de catre Ministerul Finantelor de la intreprinderile cerealiere a surselor financiare, falimentarea acestora, imposibilitatea de a fi creditate, blocarea activitatii acestor intreprinderi, imposibilitatea intreprinderilor cerealiere de a achizitiona cereale si alte produse agricole de la producatori si exportul masiv al acestora, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca proiectul de Lege cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor cerealiere sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pentru lectura a doua sint mai multe propuneri, atit din partea comisiilor, cit si din partea deputatilor, privind imbunatatirea

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Cred ca nu este o intrebare, dar, intr-adevar mai mult o propunere. Este clar ca aceasta problema este o mostenire din anii trecuti. Aceasta situatie s-a creat din lipsa de competenta a Guvernului care a activat in anii 19941996 si este clar ca Parlamentul trebuie sa deblocheze aceasta situatie pentru agentii economici.

Nu este clar si aceasta ne ingrijoreaza, de ce 45 agenti economici sint sprijiniti cu capital de stat, iar ceilalti sint uitati? De aceea, noi rugam foarte mult, noi votam, sprijinim in prima lectura, dar pentru lectura a doua Guvernul sa vina cu o informatie foarte clara, privind destinul celorlalti agenti economici. Fiindca nu este o decizie care ar crea dreptate in rindul agentilor economici carora le-a fost impus acest credit. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.1318 in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1318 este adoptat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4616 pentru modificarea Legii cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor. Rog, Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministu al justitiei, reprezentantul permanent
al Guvernului in Parlament:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.382-XV din 19 iulie 2001 cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor.

Scopul acestei modificari este de a aduce legea respectiva in concordanta cu decizia Curtii Constitutionale, care a declarat neconstitutionala prevederea legii mentionate privind faptul ca denumirile localitatilor si strazilor se indica in limba moldoveneasca si in limba rusa. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect in prima lectura.

Va multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor.

Rog, sa luati loc. Rog, comisia.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat intru executarea Hotaririi Curtii Constitutionale nr.28 din 30 mai 2002, prin care sintagma si rusa de la articolele 10 si 11 alineatul (1) din Legea nr.382 din 19 iulie 2001 cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la Statutul juridic al organizatiilor lor este considerata neconstitutionala.

Comisia pentru drepturile omului a examinat avizele parvenite la proiectul de lege mentionat si constata ca acesta a fost sustinut atit de toate comisiile permanente ale Parlamentului din legislatura a cincisprezecea, cit si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Amendamentul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie referitor la completarea articolului 1, alineatul (1) cu cuvintele si stradelelor a fost sustinut de catre comisie.

Pornind de la cele expuse mai sus, Comisia pentru drepturile omului propune ca proiectul de lege mentionat sa fie adoptat in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Pentru lectura a doua sa fie un amendament, dar ca o intrebare, deocamdata, pentru presedintele comisiei. Cum considerati, pornind de la prevederile legislatiei in vigoare si anume ale Legii cu privire la functionarea limbilor, la care s-a referit, printre altele, si Curtea Constitutionala in hotarirea sa, nu va fi oportun ca noi sa acordam dreptul administratiei publice locale in cazurile respective sa fie luata decizia pentru ca denumirile respective sa fie indicate si in alta limba?

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule coleg,

Este vorba concret despre executarea unei decizii a Curtii Constitutionale si atit. Si Guvernul, in termenul prevazut de lege, s-a conformat prevederilor legale si a prezentat un proiect de lege. In rest, orice alt amendament la Legea privind minoritatile nationale si statutul lor poate fi examinat in cadrul unei noi initiative legislative a oricarui dintre deputati.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, nu este vorba de o noua initiativa, avind in vedere initiativa Guvernului, care a fost propusa in cadrul acestei initiative.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu repet, Guvernul se refera expres la decizia Curtii Constitutionale inca din decembrie 2002. Si el respecta intocmai ceea ce zice Curtea Constitutionala prin aceasta decizie. Si ea trebuie executata, pur si simplu.

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine. Atunci vom discuta pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Intrebari pentru prima lectura? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei, va multumesc. Supun votului aprobarea in prima lectura proiectului de Lege nr.4616. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4616 este adoptat in prima lectura.

Conform propunerii comisiei sesizate in fond, lectura a doua. Propuneri pentru lectura a doua.

Va rog, microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am propus deja ca este un amendament, care va fi examinat, cred, in cadrul lecturii a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Haideti atunci sa ne stabilim, astazi examinam acest proiect in prima lectura si lucram pentru lectura a doua?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Intocmai, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog atunci sa sonorizati acest lucru ca sa inteleg mai bine.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Avem o situatie clara. Este o initiativa de la Guvern. Conform Regulamentului, avem doar patru optiuni. Noi am folosit una dintre ele. Proiectul este votat in prima lectura. Este o procedura care a avansat. Rugamintea mea ar fi sa nu ne grabim nici cu votarea in a doua lectura si nici cu formularea de amendamente. Trebuie sa gasim o linie de mijloc, care este intotdeauna de aur.

De aceea, daca acest proiect a avut ca scop conformarea Guvernului si a legislatiei cu o decizie a Curtii Constitutionale, sa raminem strict pe acest teren. Iar sfatul meu colegial ar fi pentru acei care, eventual, doresc sa amendeze acest proiect concret, venit de la Guvern, sa formuleze o alta initiativa legislativa, sa nu ne pomenim in situatia ca polemizam cu Curtea Constitutionala si ca adoptam o asemenea lege de modificare a Legii in vigoare de conformare la Hotarirea Curtii Europene care sa fie din nou atacabila la Curtea Constitutionala.

Eu cred ca trebuie sa mergem pe formula inteleapta. Sa nu ne grabim nici cu votarea in a doua lectura si nici cu formularea de amendamente. Daca exista disponibilitatea sa votam fara nici un amendament in lectura a doua acum, ar fi si aceasta o solutie. Trebuie sa mergem pe o varianta inteleapta.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu ma alatur la aceasta propunere si ma adresez cu rugamintea sa ne limitam la acest vot in prima lectura si sa nu ne grabim intr-o problema foarte delicata. Va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

De fiecare data cind atingem aceasta linie de aur, o situatie de echilibru, consider ca este momentul sa ne felicitam cu totii ca sintem capabili pentru asemenea abordare.

Va multumesc.

Deci, nu continuam dezbaterile pentru lectura a doua. Proiectul de Lege nr. 4616 a fost adoptat in prima lectura. Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.1455 pentru modificarea Hotaririi nr. 1293-XV din 25 iulie 2002, articolul 11. Domnul Secareanu.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Initiativa legislativa a unui grup de deputati a fost elaborata, de fapt, intru executarea aceleiasi hotariri a Curtii Constitutionale nr.28 din 30 mai 2002 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea cu privire la drepturile persoanelor, apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor. Prin demersul din 3 mai anul curent, Curtea Constitutionala a atras atentia Parlamentului, in mod repetat, la faptul ca, pina in prezent, aceasta hotarire nu a fost executata de catre Parlament.

Pornind de la faptul ca unul dintre obiectivele Declaratiei aprobate de Parlament cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene consta in eforturile politice pentru dezvoltarea si afirmarea plenara a rolului limbii de stat ca limba a majoritatii populatiei tarii noastre, precum si dezvoltarea, pe baza standardelor europene, a limbilor si a culturilor tuturor minoritatilor nationale din Republica Moldova, consideram necesar ajustarea prezentei hotariri la hotarirea Curtii Constitutionale mentionate.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru domnul Presedinte al comisiei? Nu sint?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Din partea fractiunii este asa o propunere. Avind in vedere ca noi am votat proiectul de lege precedent in prima lectura si am lasat pentru lectura a doua sa mai discutam, iar aceste doua proiecte sint, intr-o oarecare masura, intr-un pachet. Se propune ca astazi sa nu trecem la procedura votarii pe marginea acestui proiect, dar sa ne intoarcem atunci cind vom vota proiectul de lege respectiv in pachet.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca nu ar trebui sa conditionam adoptarea unei decizii asupra prezentei initiative legislative de o alta decizie, care poate fi in proiectul despre care s-a vorbit aici. Este vorba despre executarea aceleiasi hotariri a Curtii Constitutionale, dar si despre faptul ca hotaririle Curtii Constitutionale sint inatacabile si
articolul 11 din Hotarirea Parlamentului despre care este vorba din 25 iulie 2002, bineinteles, se refera la aceasta decizie, adica ataca decizia Curtii Constitutionale. Si noi am propus ca acest articol 11 din hotarirea respectiva, pur si simplu, sa fie omis si atit.

In situatia in care consideram ca trebuie sa realizam eficient parteneriatul politic care a fost incheiat de toate fortele politice din Parlament la 24 martie anul curent, cred ca gestul Parlamentului de astazi va fi salutat de intreaga societate si de acei care asteapta ca in Republica Moldova sa triumfe legea.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri la acest subiect? Nu sint. Rog sa luati loc, domnule presedinte al comisiei.

Microfonul nr.3, va rog.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Decizia fractiunii este ca acest proiect sa fie remis in comisie, pentru ca este necesar sa fie examinat adaugator.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, doamna presedinte al fractiunii,

Am inregistrat aceasta propunere. Deci, in fond, sint doua propuneri inregistrate la acest subiect.

Prima este cea a comisiei pentru continuarea procesului de examinare si de adoptare a proiectului de Hotarire nr.1455.

A doua propunere, in ordinea prezentarii acestora, este de a remite catre comisie, pentru ca proiectul nr.1455 sa fie examinat in pachet cu examinarea proiectului nr.4616 pentru lectura a doua. Am aceste doua propuneri inregistrate. Comisia si-a expus pozitia. In acest context, urmeaza doar sa supun votului aceste propuneri in modul in care ele au fost inaintate.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vorbit doar in calitate de autor al proiectului. Nu am reusit sa prezint si pozitia comisiei. Vreau sa spun ca toate avizele la prezentul proiect sint pozitive si comisia considera ca el trebuie adoptat. Este o singura hotarire care se voteaza.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Este clar ca avem o situatie cam delicata. Propunerea proiectului de Hotarire a Parlamentului, inaintat de un grup de deputati nu face altceva, decit sa aduca in conformitate cu decizia Curtii Constitutionale. Nu este o modificare a legii. Pe de alta parte, este proiectul de lege pentru modificarea legii, pe care noi l-am votat in prima lectura si care se propune sa il discutam in lectura a doua.

Acum nu trebuie sa punem la vot nimic. Trebuie sa existe o intelegere: ori votam proiectul de hotarire propus de un grup de deputati, ori, printr-o intelegere a tuturor, revenim la lectura a doua si revenim in pachet, fiindca este clar ca, in cazul in care nu se gaseste un compromis este inevitabila o discutie aprinsa.

De aceea, tine de bunavointa colegilor nostri. Noi nu trebuie sa punem la vot acum nimic. Ori votam aceasta hotarire, ori revenim la problema proiectului de hotarire, atunci cind se discuta in lectura a doua. Eu propun ca noi sa incercam, prin bunavointa, sa rezolvam aceasta situatie astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, pe principiu de sincronizare.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, va multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Vreau sa va amintesc ca, de fapt, este vorba de un proiect de hotarire, nu de un proiect de lege. Si acesta se dezbate intr-o singura lectura, ca orice proiect de hotarire. De aceea, nu avem variante prea multe. Regulamentul nostru, la articolul 62, in cazul hotaririlor, ne rezerva trei posibilitati: sau sa aprobam proiectul, sau sa il respingem, sau sa il trimitem in comisie pentru definitivare, in cazul in care nu va fi definitivat.

Dar eu vreau sa va atrag atentia asupra faptului ca acest proiect vizeaza excluderea unui singur articol 11 dintr-o alta hotarire de Parlament, intrucit Parlamentul, in repetate rinduri, a fost sesizat de catre Presedintele Curtii Constitutionale asupra caracterului nenormativ si nejuridic al acestui articol. Este vorba de caracterul polemic, de critica si de atitudine fata de Curtea Constitutionala insasi.

De aceea, nu stiu ce am avea de definitivat. Singura solutie este sa supunem votului acest proiect de hotarire, sa raspundem asteptarilor Curtii Constitutionale si sa eliminam orice nota polemica in raporturile Parlamentului cu Curtea Constitutionala. Iarasi cred ca ar fi o solutie inteleapta. Ar trebui sa incercam sa depolitizam aceste aspecte si, mai ales, raporturile Parlamentului cu o asemenea institutie, cum este Curtea Constitutionala.

Acesta este indemnul meu, este rugamintea mea. Cred ca noi am putea vota pentru excluderea acestui alineat sau articol 11, astfel incit sa avem mai putine motive de contradictie si de polemica chiar si intre noi. Si sa putem consolida parteneriatul politic pentru integrarea europeana la care si Curtea Constitutionala face trimitere in ultima sa scrisoare din 3 mai anul curent catre Parlamentul Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Intelegem ca este o problema destul de delicata si eu am mentionat deja acest lucru. Este si o situatie delicata, cind o fractiune cere ca acest proiect de hotarire sa fie votat atunci cind se va discuta in lectura a doua. Si este pozitia domnului Cubreacov care are perfecta dreptate. Conform Regulamentului noi avem aceste trei posibilitati. Dar este, nu uitati, si dreptul Presedintelui Parlamentului de a sista discutiile la o tema sau alta.

Vreau sa va spun ca situatia si rolul Partidului Democrat este ca sa incercam sa impacam aripa stinga cu aripa dreapta. Da. (Aplauze).

Intr-adevar, acum este momentul cel mai adecvat din punctul acesta de vedere. Eu ma adresez atit colegilor din fractiunea majoritara, fara al caror vot noi nu putem lua aceasta decizie pozitiva si adopta acest proiect de hotarire, cit si celorlalti colegi, cu rugamintea sa manifeste o atitudine intelegatoare fata de cerinta fractiunii majoritatii parlamentare si sa nu insistam asupra acestui subiect astazi, sa mai incercam sa gasim un compromis, fiindca este absolut clar, ca aceasta discutie este inevitabila.

Noi, oricum, sau astazi, sau saptamina viitoare o sa fim de partea... Vreau sa spun ca fractiunea noastra sustine acest proiect de hotarire si noi votam acest proiect de hotarire. Dar exista dorinta fractiunii majoritare sa mai clarifice putin aceasta chestiune. De aceea, ma adresez ambelor fractiuni ca astazi sa gasim un compromis, sa nu ne certam. Daca doriti, daca nu, poftim, facem pauza si incepem discutiile de la inceput.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog colegii mei de la microfoane sa nu se supere. Sugestia colegului nostru, domnul Diacov, catre presedintele sedintei este perfecta. Si in aceasta situatie eu fac apel catre dumneavoastra, de a ramine in continuare, pe parcursul sedintei de astazi, pe o linie echilibrata, calma, fiindca cred ca tine de interesul tuturor: si al fractiunii majoritare, si al fractiunilor de opozitie sa procedam ca atare.

In contextul in care astazi nu este supusa discutiei aprobarea ori respingerea, noi vorbim despre o incercare de sincronizare si pe un termen destul de scurt. Din nou nu este vorba de a elimina aceste subiecte de pe ordinea de zi a sedintelor Parlamentului pe un termen indifinit. Eu voi profita de acele atributii pe care mi le ofera Regulamentul.

In speranta ca intregul corp parlamentar va sustine aceasta propunere intr-un mod calm, echilibrat cu maxima intelegere reciproca de a remite in comisie acest proiect si de a reveni, intr-un timp scurt, previzibil in pachet, in contextul unui proces sincronizat pentru nr.4616 si nr.1455, lectura a doua si, avindu-se caracterul direct al interrelatiei intre aceste doua proiecte, va rog foarte mult sa acceptati aceasta propunere.

Va multumesc frumos pentru intelegere, stimati colegi.

Microfonul nr. 5, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu am solicitat cuvintul la microfon, pentru a-mi expune pozitia in calitate de deputat. Si vreau sa imi explicati numai in ce baza nu mi-ati acordat cuvintul la microfon, inainte de a pune punct in aceasta problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, in mod normal, ati putea avea o careva referinta despre modul ca s-au incalcat careva norme de procedura, conform Regulamentului. Eu vi-l ofer acum, domnule Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Eu cred ca domnul Diacov nu este in drept sa puna punct discutiilor in Parlament, in primul rind. Vreau sa va amintesc ca aici nu exista problema. Nu este nici o legatura intre ceea ce s-a votat anterior si hotarirea care a fost supusa discutiei. Problema aceasta o intelege si un student de al meu de la anul intii la dreptul constitutional.

Si va amintesc de articolul 140 din Constitutie, care spune ca legile si alte acte normative sau unele parti ale acestora devin nule din momentul adoptarii hotaririi corespunzatoare Curtii Constitutionale. Si hotaririle Curtii sint definitive si nu pot fi atacate. Deci, ceea ce s-a produs, cind s-a adoptat decizia Curtii si ceea ce nu s-a votat in a doua lectura, a devenit deja nula de la momentul adoptarii. Parlamentul acum ar trebui sa adopte o hotarire prin care sa accepte, din punct de vedere formal, decizia Curtii, un act de acceptare.

Daca nu o face, sa n-o faca. Dar problema data este epuizata deja demult. Noi dam un argument tuturor in aceasta tara sa nu se execute hotaririle instantelor judecatoresti, precum Parlamentul se incapatineaza sa nu execute o decizie a Curtii Constitutionale.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu stimate coleg.

Nu imi ramine decit sa imi exprim deplina satisfactie pentru studentii dumneavoastra, deoarece au un profesor atit de performant. Nu cred ca este momentul si motivul sa ne lansam in istoricul legislativului pentru a vedea ca, la diferite etape ale activitatii acestuia, pe rol erau acumulate peste 50 de decizii, de hotariri ale Curtii Constitutionale, care ani la rind nu si-au gasit confirmarea formala aici in aceasta sala.

Deci, este un fenomen care a fost in ultimul timp, daca nu gresesc, nu avem decit acest subiect pe rol. Si aveti perfecta dreptate ca nulitatea ori efectul zero din punct de vedere juridic intervine in momentul adoptarii deciziei Curtii Constitutionale si nimeni nici nu poate sa sustina ori sa afirme altfel.

Microfonul nr. 4, va rog.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Ceea ce ati spus dumneavoastra in linii mari ar fi posibil sa fie acceptat, dar vreau sa va reamintesc ca este decizia Curtii Constitutionale. Si noi Alianta Moldova Noastra, insistam ca aceasta chestiune sa fie pusa la vot.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Untila,

Cu tot respectul, nu va suparati, dar e o propunere care a venit dupa ce presedintele sedintei a anuntat decizia.

Va multumesc. De ce nu? Chiar va rog.

Stimati colegi,

La aceasta etapa a sedintei, anunt Ora intrebarilor si interpelarilor. Deci, nu va grabiti sa ocupati locurile, prea repede, la microfoane. Fiindca vom incepe cu prima faza, cu oferirea de cuvint reprezentantilor structurilor executivului, care vor aduce la cunostinta dumneavoastra raspunsurile si informatiile solicitate, in cadrul acestui exercitiu de joia trecuta.

Eu rog, mai putina agitatie in sala. Cine paraseste sala, s-o faca calm, in liniste si fara prea mult zgomot.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Valeriu Lazar, ministrul economiei si comertului, pentru a oferi raspuns si a aduce informatia care vizeaza executarea Legii nr.424-XV privind, asa-numita, lege a ghilotinei.

 

Domnul Valeriu Lazar ministrul economiei si comertului:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Raspunzind la interpelarea domnului deputat Gheorghe Popa, tin din start sa mentionez ca i-am oferit dumnealui raspuns in scris, foarte detaliat, referitor la mersul si efectele implementarii acestei legi. Totodata, cu permisiunea dumneavoastra, am sa ma limitez doar pentru a va oferi careva informatii pe care le consideram relevante pentru dumneavoastra.

Astfel, am pornit de la sensul sau de la scopul acestei legi, care, de fapt, vine sa asigure consistenta procesului reformei regulatorii, care, in contextul realizarii de catre Guvern a reformelor structurale, este un element foarte important al acestora si vine sa asigure niste conditii mai favorabile pentru activitatea antreprenoriala in Republica Moldova.

Ma voi referi doar foarte succint la ordinea, daca doriti, logico-cronologica a acestor procese, care au urmat adoptarea legii mentionate, in vederea implementarii acesteia, Guvernul a asigurat cadrul institutional necesar implementarii acestei legi. Au fost, inclusiv, fiind asigurata participarea pe baza de paritate a mediului de afaceri la examinarea, la revizuirea actelor normative care formeaza cadrul regulatoriu de la hotariri de Guvern, zic asa, in jos pe verticala. De fapt, am supus revizuirii, asa cum prevede legea, toate actele normative ale Guvernului si ale institutiilor de profil, ordinea instructiunii etc., astfel incit, prin aceasta abordare sistemica, sa scoatem in evidenta carentele care exista in acest domeniu. Si, mai mult decit atit, sa le trecem prin sistemul de filtre, care a fost alcatuit din principiile acestei legi.

Si ca produs final, aprobarea a unei hotariri de catre Guvern, asa cum prevede legea, prin care a fost creat sau instituit registrul actelor normative, care creeaza acest cadru regulatoriu.

Si cred ca cel mai important fiind propuse si abrogate un sir de acte normative care contravin acestei legi. Vorbind in termeni statistici, au fost examinate peste
1 130 de acte normative cu asemenea impact, dintre care 817 au fost considerate nemijlocit cu impact regulator. Majoritatea fiind, de fapt, instructiuni si alte acte normative, create sau generate prin emiterea anumitor ordini, adica este vorba de acte normative departamentale.

In rezultat, ziceam, ca produs final, Guvernul, prin decizia sa din 10 august 2005, care a fost ulterior publicata in modul stabilit in Monitorul Oficial, a generat acest registru al actelor oficiale de reglementare a activitatii de intreprinzator, care insumeaza 426 de acte, care au trecut cu succes sistemul de filtre si au fost considerate, integral, corespunzatoare principiilor stabilite prin aceasta lege.

Totodata, au fost abrogate un numar total de 99 de acte normative. Si cred ca aici este important nu atit numarul acestora, ci consistenta sau impactul pe care il aveau aceste acte normative asupra mediului de afaceri. Ori anume prin aceste acte normative a fost instituit un sistem de autorizatii, permisiuni etc. Inclusiv, au fost stabilite diferite servicii, contra plata, care erau prestate de autoritatile publice de diferit nivel cu impact regulator foarte sensibil asupra mediului de afaceri.

De asemenea, a fost stabilit un numar de 7 acte normative, care nu sint ale executivului, sint ale organelor centrale de specialitatea respectiva, Banca Nationala, Comisia Nationala de Valori Mobiliare. Pornind de la competenta sa, executivul a recomandat acestor organe sa isi abroge propriile acte normative care, ziceam eu, au fost constatate ca depasind principiile stabilite prin lege.

Totodata, a fost identificat un numar de 285 de acte normative care contin unele prevederi. Adica, ele in intregime, fiind mai mult sau mai putin corespunzatoare acestor principii, dar care contin in sine anumite prevederi care nu contravin acestor principii. Respectiv, s-a stabilit un termen pina la 1 ianuarie 2006, astfel incit aceste acte normative, fie in ele, sa fie operate modificarile respective pentru a exclude aceste carente. Ori ele o sa fie iarasi excluse din circuit. De fapt, ele o sa fie, sa zicem asa, abrogate.

Cel mai important lucru este, de fapt, ca prin aceasta abordare sistemica, noi nu am facut altceva, decit sa developam situatia existenta in acest domeniu. Si una din concluziile implementarii acestei legi, ar fi faptul ca, intr-adevar, au existat foarte multe acte normative care nu au fost publicate in Monitorul Oficial, dar ele realmente erau aplicate de catre diferite autoritati. Ori, din start, prin intrarea in vigoare a acestei legi, a fost interzisa, sa zicem asa, invocarea acestor acte normative si, respectiv, aplicarea lor in practica.

Si deja la acea etapa a aparut un efect foarte benefic pentru mediul de afaceri, astfel incit a fost stimulat procesul de legalizare, daca doriti, a acestor acte normative, prin obligativitatea publicarii lor in Monitorul Oficial.

O alta concluzie a echipei care a indeplinit sau a realizat in practica implementarea acestei legi, a fost faptul ca noi am depistat anumite carente la nivel de legi. Daca tineti minte, la momentul cind se examina acest proiect de lege, au aparut mai multe propuneri. Ca ar fi cazul poate noi sa incepem revizuirea nu de la acte normative, sau chiar de la legi, dar la acel moment acest pas ar fi fost foarte riscant. Si inclusiv datorita faptului ca la acel moment noi nu stiam care este cadrul legislativ, care formeaza acest cadru regulatoriu. Fiindca, incepind cu Constitutia tarii si cu multe alte legi, care, de asemenea, au impact regulator.

Si ziceam ca una din concluziile realizarii acestei legi consta in aceea ca noi am depistat cu certitudine legile care au un impact regulator. Mai mult decit atit, au fost depistate carente care exista la nivelul legilor, astfel incit noi vom veni in scurt timp cu propuneri pentru a incepe o revizuire a legislatiei, axindu-le foarte concret pe legile concrete acolo unde au fost depistate anumite carente.

Ziceam anterior ca unul din rezultatele implementarii acestei legi este anularea unui sir de autorizatii, de prevederi ale unor acte normative prin care erau stabilite perceperea anumitor plati de la agentii economici. Ori, de fapt, aceste plati nu aveau acoperire legala.

Si pornind de la aceasta constatare, un cap produs, daca doriti, adiacent, al implementarii legii, asa-numite a ghiliotinei, a fost emiterea unei alte hotariri de Guvern prin care a fost adoptat nomenclatorul autorizatiilor certificatelor, a altor documente, care au caracter de a permite, sau de a nu permite practicarea anumitor activitati. Si mai mult decit atit, au fost foarte clar stabilite acele autorizatii pentru a caror eliberare autoritatile respective au dreptul. Acest drept fiind oferit doar prin lege, de a percepe anumite plati. Si, cred ca efectul acestui regulament nu este mai putin sensibil decit propriu-zis, aprobarea de catre Guvern a acestui registru.

Precum prevede legea, Guvernul, ulterior legalizarii acestei legi, urmeaza sa prezinte Guvernului, ulterior Parlamentului, o lege-cadru. Si acest proiect de lege a fost elaborat, de fapt, ca o lege-cadru, care ar stabili principiile de reglementare de catre stat a activitatii de intreprinzator, anume prin aceasta lege, urmind sa asiguram cadrul regulator, transparenta, stabilitatea.

Ori, de fapt, sa nu fim nevoiti dupa o anumita perioada de timp, sa mai facem o alta ghiliotina. Insa, pina la urma, au fost filtrate si, in mare parte, curatate, daca doriti, cadrul regulator care exista acum si anume pentru a nu admite pe viitor asemenea cazuri. Prin aceasta lege se propune instituirea pe baza permanenta a unui sistem care ar asigura aceleasi efecte. Adica, orice idee, orice initiativa a oricarei institutii publice de a introduce anumite noi reguli pentru antreprenori sa fie precedata de efectuarea unei analize foarte detailate, inclusiv cu participarea mediului de afaceri.

Si un element foarte important al acestui sistem, care va fi propus ulterior, va fi analiza impactului regulator. Ceea ce inseamna ca, iarasi repet, orice initiativa de a stabili o anumita reglementare, pentru mediul de afaceri, trebuie sa fie insotita de o argumentare foarte solida, care sint efectele asteptate de la o norma sau alta.

Cu permisiunea dumneavoastra, as finaliza aici, acceptind pentru a va raspunde la intrebari.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult.

Domnule Pop, aveti de spus ceva? Nu? Da.

Va multumim. Deci, inainte de a lua loc, domnule ministru, v-am ruga frumos ca sa prezentati in scris rezultatele primei etape a ghilotinei, Presedintelui Parlamentului, ca sa fie posibil pentru a pune in discutie etapa a doua la Biroul permanent, pentru a forma o comisie si, ulterior, de a pune in discutie mai departe.

Va multumim mult.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Clar. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu sint intrebari. Luati loc. A fost solicitata o informatie cu privire la monitorizarea programelor nationale, finantate de stat, in vederea profilaxiei unor boli. Autorul a fost doamna deputat Eva Gudumac. Se invita la microfonul central domnul Boris Golovin, viceministrul sanatatii si protectiei sociale.

 

domnul Boris Golovin viceministrul sanatatii si protectiei sociale:

Mult stimata doamna vicepresedinte,

Stimati domnilor si doamnelor deputati,

Cu referire la interpelarea deputatului in Parlament doamna Eva Gudumac, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 20 octombrie anul curent, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale informeaza despre realizarea programelor nationale finantate din bugetul de stat.

Pentru anul 2005 din bugetul de stat, la finantarea programelor nationale, au fost planificate 88,6 milioane de lei sau cu 11,6 milioane de lei mai mult comparativ cu anul 2004. Majoritatea programelor sint aprobate de catre autoritatile administratiei publice locale, insa doar unele unitati administrativ-teritoriale, pornind de la surse disponibile, se aloca mijloace financiare pentru realizarea lor.

Programul national de imunizari reprezinta un program cu acoperire financiara integrala si este apreciat ca unul posteficient. Realizarile lui au permis prevenirea epidemiilor si reducerea cheltuielilor sistemului sanatatii in tratarea maladiilor infectioase.

Republica Moldova a atins obiectivele Organizatiei Mondiale a Sanatatii prin micsorarea substantiala a maladiilor infectioase, in special prin hepatita virala B. In perioada anului 2004 si 9 luni ale anului curent, s-au micsorat imbolnavirile prin hepatita virala A de doua ori comparativ cu anul 2003.

Nu s-au inregistrat asa infectii ca poliomielita, difteria, tetanosul si bolile extrem de contagioase.

Campaniile de imunizari contra rubeolei si rujeolei au permis micsorarea inregistrarii lor de la mii de cazuri in trecut la cazuri unice in prezent.

Astfel, au fost constatate succese considerabile in micsorarea morbiditatii prin maladiile infectioase realizate prin intermediul programului nominalizat.

Ingrijoratoare ramine situatia epidemiologica prin tuberculoza si infectia
HIV/SIDA. Pe linga mijloacele prevazute in bugetul de stat, in realizarea programelor nationale de combatere a tuberculozei si HIV/SIDA, Guvernul este asistat de granturile I.D.A. a Bancii Mondiale, Fondului global A.E.N.D. si A.Y.H.A.

La nivelul Guvernului este creat Consiliul national de monitorizare a programelor, unde sint implicate toate ministerele, institutiile interesate si reprezentantii societatii civile, care urmaresc si aproba directiile prioritare de alocare a surselor financiare obtinute si monitorizeaza mersul realizarii programului.

Continua sa ramina tensionata si situatia privind morbiditatea prin HIV/SIDA. Datorita cresterii alocatiilor din buget si din granturile sus-mentionate, anual sporeste numarul de analize efectuate pentru diagnosticarea HIV/SIDA. Este asigurata testarea integrala a contingentelor cu hiv sporit, a gravidelor si a solicitantilor anonimi. Republica Moldova asigura tratamentul antiretroviral a bolnavilor de SIDA si a purtatorilor de HIV.

Pentru realizarea Programului national de profilaxie si combaterea a diabetului zaharat, in anul 2004 au fost alocate 9 milioane 191 mii de lei, iar in anul 2005 programati 9 milioane de lei.

Pacientii cu diabet zaharat necesita tratament cu noi tipuri de insulina umana care este mai costisitoare, dar si mai eficace comparativ cu insulina de provenienta animala. Datorita utilizarii noilor tipuri de insulina in perioada anilor 2004-2005,
s-au micsorat cu 37% complicatiile grave pe care le au pacientii, in caz daca nu administreaza la timp insulina sau alte preparate antidiabetice. A scazut de 5 ori numarul de come diabetice.

De mentionat ca sursele centralizate disponibile nu asigura in volum deplin tratamentul cu insulina de calitate. Toate medicamentele procurate centralizat se repartizeaza in raioane si municipii, pornind de la numarul de bolnavi ce necesita aceste medicamente. Desi, comparativ cu anul precedent, alocatiile din bugetul de stat s-au majorat, iar pentru unele programe avem sustinere financiara din granturi, spre regret, finantarea pentru unele programe este inca limitata si necesita surse suplimentare.

Insuficiente sint alocatiile financiare pentru Programul de hemodializa si transplant renal, oncologie, servicii de cardiochirurgie, care necesita investitii mari pentru activitati si interventii chirurgicale costisitoare.

Exista problema in domeniul medico-social si de recuperare a persoanelor cu handicap, rauvazatori si hipoacuzi.

Rezolvarea acestor probleme poate fi infaptuita prin sporirea nivelului calitatii serviciilor medicale, prin majorarea surselor suplimentare pentru fortificarea bazei tehnico-materiale a institutiilor medico-sanitare, prin procurarea echipamentului si tehnicii medicale pentru spitale, care nu au fost abilitate in ultimii 20 de ani.

La acest capitol deja s-au intreprins masuri. Au fost evaluate necesitatile reale in dotare cu echipament medical si s-a elaborat Programul de stat de dotare cu tehnica medicala a tuturor institutiilor medico-sanitare publice.

Desi din contul investitiilor capitale se efectueaza lucrari de constructii la 14 obiecte in volum de 23,4 milioane lei, dintre care, pina la finele anului, vor fi date in exploatare 6 obiecte cu costul aproximativ de 15 milioane de lei si din contul Proiectului energetic nr.2 vor fi finalizate constructia cazangeriilor autonome pe gaze naturale pentru trei institutii medicale. Se cer, in mod de urgenta, reparatii capitale la spitalul de tuberculoza din Vorniceni, la Institutul Ocrotirii Sanatatii Mamei si Copilului, la Spitalul Clinic Republican. In ansamblu pe republica, practic, toate institutiile medicale necesita reparatii capitale.

De mentionat ca, pentru prima data, din sursele centralizate au fost planificate 30 milioane de lei pentru acordarea asistentei medicale unelor categorii de bolnavi cu maladii social-conditionate, cu impact negativ asupra sanatatii publice, neincadrate in sistemul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, asa cum sint unele boli infectioase (tuberculoza), maladiile psihice endogene, narcomania, alcoolismul, maladiile oncologice s.a.

In 9 luni ale anului curent au primit tratament in stationar 7 mii 100 bolnavi cu maladii social-conditionate, iar pina la sfirsitul anului se prognozeaza de a fi tratati inca 2 mii 300 de pacienti neasigurati.

Situatia reala ne arata ca pina la finele anului curent, numarul lor va depasi cel programat cu circa 20 la suta. Astfel, la acest capitol, vor fi necesare surse suplimentare.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule viceministru.

Doamna Gudumac, microfonul nr.3, va rog.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc, domnule ministru, pentru informatia prezentata. Interpelarea tine de aceea ca in teritoriu noi nu prea am vazut ca administratia publica locala investeste ceva in aceste programe nationale, care sint 22 la numar.

Prin urmare, in formarea bugetelor locale nu sint inclusi bani pentru aceste directii. Eu va multumesc pentru aceea ca ati elucidat acele probleme existente si cunoscute si cred ca ele vor fi prioritare si va fi o conlucrare mai adecvata cu administratia publica locala.

Va multumesc.

 

Domnul Boris Golovin:

Da, va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim, domnule ministru. Domnul deputat Dumitru Ivanov a solicitat o informatie cu privire la utilizarea banilor publici pentru asigurarea copiilor bolnavi cu asistenta medicala gratuita. Raspunde la aceasta intrebare domnul Gheorghe Russu, director general al Companiei Nationale de Asigurari in Medicina. Poftim, la microfonul central.

 

Domnul Gheorghe Russu director general al Companiei Nationale de

Asigurari in Medicina:

Mult stimata doamna presedinte al sedintei,

Onorata asistenta,

In interpelarea domnului deputat Ivanov era pusa intrebarea mai larg, adica cum se folosesc resursele financiare ale fondurilor asigurarilor obligatorii de sanatate atit pentru copii, cit si in general. Eu o sa incerc sa prezint o informatie putin mai larg.

Dar primul pas, pe care va rog sa imi permiteti a-l face, este de a-mi exprima profunda satisfactie ca Parlamentul astazi a adoptat in a doua lectura doua legi foarte importante: Legea despre drepturile pacientului si Legea despre indeplinirea profesiunii de medic.

Aceste legi au fost inaintate in pachetul unic al reformei ocrotirii sanatatii cu trecere la asigurarile obligatorii de sanatate si la unele din problemele care sint astazi in relatiile pacient-medic sau pacient-institutie medicala, datorita faptului ca baza legislativa nu era suficienta pentru a rezolva aceste relatii in mod legal.

De aceea cred ca, o data cu adoptarea acestei legi, noi o sa intram intr-o perioada de relatii mai clare intre drepturile si obligatiunile medicilor si ale drepturilor pacientului.

Trecind, domnule Presedinte, la subiect, ma va voi referi foarte succint la unele totaluri preliminare de executare a fondurilor pe venituri si cheltuieli pe
9 luni ale anului 2005. Da, vreau sa spun ceva pentru prognoza pina la sfirsitul anului.

Daca ne oprim la capitolul Acumulari, vreau sa informez deputatii, ca acumularile pe 9 luni sint mai mari decit anul trecut cu 229 de milioane de lei in fondul asigurarilor, adica cu circa 32% si la toate compartimentele colectarii. Adica, primele de asigurare achitate de patron si salariati sint mai mari cu 75 de milioane. Primele de asigurare achitate de persoane fizice si alte incasari sint cu 13 milioane mai mari si primele asigurate din bugetul de stat 141 de milioane. Si, dupa cum am mentionat mai sus, cu 229 milioane de lei mai mult decit in anul 2004.

Cheltuielile din fondurile asigurarilor obligatorii de sanatate. Pentru satisfacerea necesitatii populatiei in servicii medicale se folosesc mai mult de 95% din sumele fondurilor. Se cunoaste ca, respectiv, cite 2% se duc in fondul de rezerva si in fondul de profilaxie, care, de asemenea, sint folosite pentru bolnavi.

Noi am incheiat, pentru anul 2005, cu mai mult de 200 de institutii medico-sanitare publice contracte de doua tipuri principale: pentru serviciile medicale si pentru compensarea medicamentelor (pentru furnizarea, sa spunem, catre pacienti a medicamentelor compensate).

La inceputul lunii noi achitam avans tuturor institutiilor medicale, 80%, iar la sfirsitul lunii achitam restul.

Vreau sa spun ca toate obligatiunile prevazute in contractele incheiate intre Compania Nationala de Asigurari Medicale si institutiile medicale au fost respectate. Noi nu avem datorii nici fata de o institutie medicala.

Mai mult decit atit, soldurile la 1 octombrie, pozitive, subliniez, ale institutiilor medicale, erau de 45 de milioane de lei. Vreau sa spun acum ca pentru serviciile medicale au fost achitate cu 143 de milioane de lei mai mult decit anul precedent.

Toate serviciile contractate de noi sint achitate cu plus, in comparatie cu ceea ce a fost anul trecut. Afara de aceasta, din fondul de rezerva au fost folosite
6 milioane si jumatate de lei pentru persoanele asigurate in cazul urgentelor medico-chigurgicale majore ce pun in pericol viata persoanei.

Pentru cheltuielile administrative, vreau sa subliniez, pentru informarea deputatilor, s-a cheltuit cu 600 de mii mai putin decit anul trecut. Soldul curent al fondurilor asigurarilor obligatorii de sanatate este de 149 de milioane de lei.

In privinta acumularilor, pina la sfirsitul anului, avem increderea ca vom atinge parametrii prevazuti de legislatie. Si fondurile o sa acumuleze circa 250 de milioane de lei, ceea ce ne permite sa informam Parlamentul ca noi o sa achitam complet datoriile fata de institutiile medicale si, avind fondul de rezerva, cred ca, in primele zile ale anului 2006, o sa putem sa avansam institutiile medicale.

In ceea ce priveste special copiii, vreau sa spun ca ei primesc medicamentele compensate complet in spitale si pina la 5 ani in medicina primara. Cheltuielile care au fost in diferite compartimente, pentru ca si la salvare medicamente pentru copii merge si la spital, si in medicina primara.

In total, cheltuielile constituie circa 25% pentru copii, din fondurile asigurarilor obligatorii de sanatate, si circa 13% special pentru medicamente.

Domnul deputat Ivanov a abordat si problema informarii populatiei si a drepturilor lor. Eu cred ca dumnealui are absoluta dreptate. Nu este suficient, desi au fost facute lucruri mari, dar, deocamdata, populatia nu cunoaste complet drepturile sale si de aceea lucrul in acest aspect trebuie continuat de noi si de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Aceasta a fost informatia pe care am vrut sa o prezint in cadrul sedintei de astazi.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, domnule Russu.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Am pregatit si un demers in scris. O sa-l las.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, puteti sa-l prezentati.

Da, microfonul nr.4, domnul Ivanov. Aveti intrebari? Da?

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, doamna presedinte. Ii multumesc si domnului Russu pentru informatii.

Sa nu va suparati, dar ati prezentat o informatie care persista zi de zi, de aceea oricum nimeni n-o sa inteleaga ce ati facut cu sumele de bani.

Am o intrebare, adica am pus aceasta intrebare atunci, in Comisia tripartita, cind dumneavoastra nu ati acceptat nici o propunere din partea sindicatelor si o repet inca o data. Atit timp cit realizarea acestui fond, adica a acestor bani,
1 miliard 500 de milioane, preconizati pentru anul viitor, nu va fi cu strictete urmarita si controlata, atit timp o sa auzim asemenea rapoarte.

Eu am fost martor ocular, cind in spitalul de urgenta de boli infectioase pentru copii, intr-un salon se aflau 7 copii, incepind cu copii din clasa a IV-a si terminind cu copii de un anisor, conditiile erau mizerabile, saltelele aveau gauri, lenjeria pe pat era adusa de acasa. Si cana, si lingurita, asemenea erau aduse de acasa.

Si vreau sa va intreb, domnule Russu, citi bani se utilizeaza in acest scop si daca dumneavoastra credeti ca in aceasta institutie imi raspunde ca analizele luate de la copilul cu dureri acute vor fi prezentate peste o zi, daca in oras peste 5 zile. Oare un copil cu dureri acute poate sa rabde 5 zile pentru a-i stabili diagnoza si a-i indica un tratament?

Aceasta nu este un fel de bataie de joc vizavi de ceea ce ati spus dumneavoastra pina in prezent? Si repet inca o data ceea ce am spus noi anterior. Atunci am cerut sa fie efectuat un control asupra banilor din partea societatii. Un control, cum se realizeaza ei. In asa fel administrativul acestui buget a fost format din 61% din reprezentantii Guvernului. In rest, la revedere. Controlul public zero.

Cit priveste cum remunerati dumneavoastra un medic pentru servicii, cum il platiti? Atunci v-am intrebat si ati spus ca medicul prezinta raport. Bine, eu nu prea cunosc terminologia medicala. Medicul prezinta raport ca a pus injectii sau a administrat niste pastile americane de 50 de dolari. Cine verifica ce fel de medicamente a administrat medicul ca bolnavul sa fie tratat? Nimeni. E o sistema de intuneric, intuneric total care practic nimanui nu-i permite sa verifice ce s-a intimplat.

Si ultima. O tara saraca nu poate sa isi permita sa cheltuie 25 de milioane de lei anual pentru intretinerea agentiei. Atunci cind noi avem cu dumneavoastra sistemul de asigurari sociale in republica foarte bine pus la punct, unde ar putea fi cite un om responsabil de asigurarea obligatorie in medicina.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Domnul Russu.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu pot sa comentez?

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Va multumesc.

In privinta controlului asupra finantelor publice, cum sint fondul asigurarilor obligatorii de sanatate. Domnule Ivanov, eu vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra si a Parlamentului ca instanta ierarhic superioara a companiei este Consiliul administrativ al companiei, al carui presedintele este reprezentantul Parlamentului, domnul Eremciuc.

Dumnealui este aici. Asa ca controlul din partea Parlamentului este si toate darile de seama care sint la noi. Poftim?

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, liniste in sala. Daca sint intrebari, la microfon. Dar din sala, va rog, de pe loc, va rog, domnul Untila.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu vreau sa raspund la intrebari, poate va deveni clar in continuare.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Russu, continuati.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Compania raspunde de un element al reformei ocrotirii sanatatii. De elementul finantarii dure, la timp si in conformitate cu legislatia in vigoare. Noi indeplinim acest element. Sint fondatorii institutiilor medicale, sint conducatorii institutiilor medicale, este partea responsabila de activitatea institutiilor medicale. Cred ca aici, alaturi de mine, trebuiau sa fie si sa raspunda la intrebarile domnului deputat Ivanov si acei care raspund de regulamentul institutiilor medicale.

Afara de aceasta, cred ca adoptarea acestei legi va permite de a introduce si drepturile pacientului in baza legala. Salariile, vreau sa ii spun domnului Ivanov, cresc la institutiile medicale si depind de eficacitatea acesteia de a folosi resursele. Institutiile medicale sint institutii medico-sanitare publice la autogestiune si autofinantare.

Fondul de salarizare se formeaza in concordanta cu sindicatele, cu administratia publica, cu contractul incheiat intre ele si monitorizarea asupra acestor surse se efectueaza, de asemenea, de catre Consiliul administrativ care este in fiecare institutie medico-sanitara publica in fruntea caruia, de obicei, se afla presedintele sau vicepresedintele pe problemele sociale in raioane si in orase.

Eu vreau sa mai spun inca un lucru. Toti responsabilii chiar si pentru cazul cu analizele pe care l-ati mentionat dumneavoastra, sint aproape de bolnav. Este seful de sectie, este vicedirectorul institutiei, este directorul institutiei care este responsabil de ceea ce ati spus dumneavoastra.

Daca exista probleme pentru populatie, Ministerul Sanatatii tine in permanenta telefonul de serviciu 72-10-10 inclus, iar Compania 080099999, la care se poate reactiona destul de promt in orice situatie din relatiile pacientinstitutie medicala.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Afara de aceea, noi am fost supusi controlului din partea Curtii de Conturi, vreau sa spun ca nu sintem fara atentie. Noi am prezentat darile de seama la ai nostri, fiecare trimestru la Guvern. Am fost ascultati la Guvern si fiecare 3 luni am fost ascultati la Presedintie cu privire la folosirea fondurilor pe care le avem. Exista transparenta, darile de seama le prezentam si in mass-media.

Eu cred ca noi am detinut transparenta.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. E tot, da? Multumim, domnule Russu.

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, doamna presedinte.

Eu as vrea sa il intreb pe domnul Russu urmatorul. Cineva din componenta companiei, a fost prin localitatile noastre sa vada ce se intimpla cu adevarat?

Vin luni din satul Filipeni, Leova. 50 de oameni in sala imi spun ca au polita, dar platesc pentru tot. Chiar in institutiile medicale din municipiul Chisinau nu se stie, care servicii sint gratuite, cu semiplata si cu plata integrala. Cine trebuie sa faca ordine in acest domeniu?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Toti inclusiv, poate, in primul rind noi, inclusiv administratia institutiilor medicale responsabile de acestea din raion sau din teritoriu.

Dar vreau sa va spun ca, in acest an, compania cu personalul ei a vizitat sau a efectuat controale in toate institutiile medico-sanitare publice. Noi am intors inapoi multor oameni banii luati in mod nejustificat. Daca domnul Ivanov sau altcineva dispune de asemenea fapte, va rog, prezentati-le si noi, daca nu e justificat, luam banii inapoi. Spre regret, anul acesta nu toate serviciile au fost gratuite. Aceasta si este imposibil deocamdata.

Vreau sa informez deputatii ca, in proiectul prezentat pe anul viitor, sint prevazute medicamente compensate pentru oamenii bolnavi la domiciliu. Adica, ceea ce nu ne putem permite anul curent. Avem toate investigatiile din sectorul de ambulator, aproape toate. Pentru anul viitor, sint prevazute medicamente gratuite, data fiind cresterea finantarii.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Stati putin, domnule Ivanov. Eu va rog, liniste. Dumneavoastra ati avut posibilitate la microfon sa puneti intrebarile si, poftim, ascultati raspunsul. Dumneavoastra ati facut o interpelare, doamna Buliga?

Da, microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati. Profitind de ocazia ca in sala astazi este prezent si domnul viceministru al sanatatii, domnul Golovin, si directorul general al Companiei Nationale de Asigurari in Sanatate, si pornind de la atributiile comisiei pe care am onoarea sa o conduc, eu va rog foarte mult, stimati colegi. Probleme exista.

S-a facut nu putin in sistemul de sanatate. Dar probleme exista si v-as ruga foarte mult sa va debarasati de aceasta separare: minister, companie si institutii medicale. Sa gasiti masa rotunda care o sa va apropie, si foarte deschis si transparent sa examinati toate problemele cu care se confrunta astazi medicii, lucratorii medicali si pacientii, in primul rind.

Problema exista si eu va rog foarte mult sa gasiti solutii pentru anul 2006. La ce preturi veti contracta, la care standarde se vor trata pacientii nostri, care sint obligatiunile administratiei publice locale, responsabilitatea ministerului, cum controleaza compania calitatea tratamentului si multe alte probleme. Eu cred ca este destul la problema aceasta.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, doamna Buliga.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Multumesc.

Se accepta, doamna presedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar aceasta tine de competenta comisiei, unde puteti sa initiati audierile si sa clarificati toate punctele care le-ati expus.

Va multumesc, domnule Russu.

Stimati colegi,

Deputatul Gheorghe Susarenco a solicitat lista persoanelor cu functie de raspundere care beneficiaza de transport de serviciu si la aceasta chestiune ne raspunde Mihai Vieru, sef adjunct al Aparatului Guvernului.

 

Domnul Mihai Vieru sef adjunct al Aparatului Guvernului:

Va multumesc.

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Tin sa mentionez, din capul locului, ca raspunsul la interpelarea domnului deputat Gheorghe Susarenco a fost prezentat dumnealui detaliat in text si dupa necesitate sint la dispozitia domniilor voastre pentru a prezenta acest raspuns.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Domnul Susarenco. Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule vicedirector al aparatului. Intr-adevar, aceasta lista mi
s-a transmis astazi. Cred ca nu este necesar s-o citim aici, ca avem de citit pina deseara. Atitia noi avem demnitari care detin masini cu transport, cu soferi s.a.m.d. Numai in cadrul Guvernului, ceea ce este, am numarat aici 84 de masini cu soferi. Iata, domnule Ivanov, unde sint banii. Si in afara de aceasta, aici nu este si nici nu poate fi administratia publica locala, Procuratura Generala, Serviciul paza protectie.

Cu parere de rau, domnul Presedinte al Parlamentului nu mi-a pus la dispozitie lista. Am cerut-o si de la Parlament, de fapt. Si consider eu ca, de fapt, am fost in Olanda, acolo masina de serviciu la scara are numai Prim-ministrul. In rest, demnitarii daca au nevoie de transport suna la garaj si vine masina.

Va multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Domnule Vieru, luati loc.

 

Domnul Mihai Vieru:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci intrebarea este epuizata. Deputatul Veaceslav Untila s-a adresat cu solicitarea de masuri si actiuni de protectie a populatiei, intreprinse de Guvern impotriva gripei aviare. Se invita domnul Dumitru Erhan, sef al Directiei medicina veterinara din cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. Poftim.

Domnul Dumitru Erhan sef al Directiei medicina veterinara din cadrul

Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare:

Mult stimata doamna vicepresedinte,

Stimati domni deputati,

La interpelarea deputatului Veaceslav Untila, privind gripa aviara, pot spune urmatoarele. Intr-adevar, aceasta maladie este o problema majora atit pentru medicina umana, cit si pentru medicina veterinara. Deci, ea nu este o maladie noua. A fost descrisa inca in 1880 in Italia, dar agravarea ei a avut loc in diferite perioade. Ea se repeta la 10, 50 de ani.

O agravare majora a avut loc in anii 1918 si 1990 in Spania, unde au decedat de la 20 pina la 50 milioane de oameni. In Asia aceasta maladie, agravata major, s-a dezlantuit in 1957-1958. Dupa cum vedem, in 20032004 aceasta situatie se repeta.

Ce se intreprinde in Republica Moldova pentru a preveni aceasta maladie. Este ordinul ministrului, inca din 1999, unde se interzice importul productiei de origine avicola din tarile favorabile la gripa aviara. Luind in considerare ca aceasta maladie a inceput sa se acutizeze in Rusia, Serviciul veterinar de la frontiera si transport a elaborat un ordin prin care se intensifica masurile de profilaxie la trecerile in Republica Moldova. Acest ordin este in vigoare din ianuarie 2005.

In luna august a fost aprobata, prin hotarire de Guvern, componenta nominala a Comisiei extraordinare antiepidemice republicane. In hotarire se indica si formarea obligatorie a unor astfel de comisii in toate raioanele si municipiile Republicii Moldova.

In ordinul Directiei medicina veterinara din luna septembrie anul curent se indica despre intensificarea activitatii specialistilor veterinari in prevenirea introducerii gripei aviare in exploatatiile avicole, iar la inceputul lunii octombrie, ministrul agriculturii a aprobat un program de masuri sanitare veterinare de profilaxie a gripei aviare in perioada de risc.

La data de 11 si 13 octombrie au fost invitati toti conducatorii serviciilor veterinare din raioane, unde au fost informati despre acest program de masuri si li s-au dat indicatii concrete de indeplinit in aceasta perioada cind am vazut ca situatia in Rusia se agraveaza.

Daca aceasta maladie s-ar fi intilnit in locurile sau in tarile mai indepartate, dar la 7 octombrie a fost depistat primul caz in Romania, in Ceburlia de Jos, judetul Tulcea, dupa intelegerea Presedintelui Republicii Moldova domnul Voronin si a lui Traian Basescu la Galati pe data de 16...

Informatia oficiala despre confirmarea acestei maladii in Romania a fost primita de la laboratorul de referinta la 15 octombrie si pe data de 16 octombrie, la Galati, a avut loc intilnirea ministrului agriculturii, domnul Anatolie Gorodenco cu omologul sau din Romania, Gheorghe Flutur, si conducatorii serviciilor veterinare, unde au fost informati despre situatia concreta din Romania si masurile care se intreprind.

Luind in considerare ca factorul cel mai important la transmiterea acestei maladii sint pasarile salbatice si ele se intilnesc la locurile unde se opresc, acum, toamna, este delta Dunarii, s-a luat decizia ca sa se intilneasca si cu omologul din Ucraina, ceea ce a avut loc a doua zi, luni, pe data de 17 octombrie la Suceava, unde s-a discutat despre situatiile in republicile respective si ce se intreprinde in privinta combaterii acestei maladii.

La data de 18 octombrie a avut loc prima sedinta a Comisiei extraordinare antiepidemice, in cadrul careia Serviciul veterinar si medicina preventiva a prezerntat o informatie despre situatia in Republica Moldova, iar la 20 octombrie, la sedinta acestei comisii, a fost adoptat programul de masuri de combatere a acestei maladii. Iar pe data de 24 a fost urmatoarea sedinta, in cadrul careia s-a discutat cum se implementeaza, cum se indeplinesc aceste programe, adica programul Ministerului Agriculturii si programul Comisiei extraordinare.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca la sedinta sau la intilnirea ministrilor de la Galati, conform propunerii domnului ministru Flutur, am primit 1500 de doze de reactive, fara plata, pentru diagnosticarea acestei maladii la pasari in Republica Moldova.

La 18 octombrie a sosit specialistul din Romania, fiindca ei se ocupa de monitorizarea acestei maladii din 2004. Au studiat peste 7600 de probe sau pasari si abia atunci au stabilit acele trei rate, in al carora ser s-au stabilit anticorpi la virusul gripei aviare.

De la 18 octombrie noi am inceput cercetarile la pasarile din Republica Moldova, mai ales din zona de sud a republicii noastre. Zilnic, la minister, sub conducerea domnului ministru, se monitorizeaza tot ce se intreprinde in Republica Moldova, situatia existenta, rezultatul implementarii masurilor si cercetarilor serologice.

Luind in considerare ca aceste chituri sint foarte costisitoare, 1000 de doze costa circa 400 mii de lei, domnul ministru s-a intilnit cu diferite organizatii nonguvernamentale pentru a gasi modalitatea de a finanta procurarea acestor chituri.

Vreau sa va comunic ca, printr-un ordin al ministrului ecologiei, la 20 octombrie a fost elaborat un ordin privind suspendarea vinatului, ceea ce tot va permite, de asemenea, sa minimalizam contactul pasarilor salbatice cu cele domestice.

La moment noi am studiat, prin doua metode, 946 de probe de singe de la pasari si, deocamdata, toate rezultatele sint negative. Dar am avut citeva probe suspecte, pe care le-am repetat de citeva ori si nu s-a confirmat prezenta anticorpilor in organismul acestor pasari.

Sintem in cautarea, dupa cum am mentionat, a chiturilor pentru a prelungi, sintem obligati sa prelungim, monitorizarea pasarilor domestice. Dar conform datelor ornitologilor... Domnul ministru s-a intilnit cu specialistii ornitologi din republica. Ei spun ca momentul culminant va fi la primavara, cind pasarile se vor intoarce din tarile calde si atunci contactul lor din diferite zone va majora riscul patrunderii acestui agent patogen si in Republica Moldova.

Conform informatiei pe care o detinem, circa 20 de tari sint nefavorabile la aceasta maladie. Multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim. Domnule Untila, aveti intrebari? Nu sint. Deci, va multumim mult.

Microfonul nr.4. Poftim intrebarea.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule director, vreau sa va intreb daca sinteti cumva la curent cu informatia care a fost relatata ieri si alaltaieri de mass-media electronica, care face referire la opinia unor experti occidentali responsabili din cadrul sistemului de ocrotire a sanatatii, care considera Republica Moldova o tara care nu este capabila sa faca fata unei eventuale pandemii generate de gripa aviara. Si daca sinteti la curent, puteti sa infirmati o asemenea opinie, pe ce temei a fost construita o atare afirmatie de catre responsabilii de la Uniunea Europeana?

 

Domnul Dumitru Erhan:

Va multumesc pentru intrebare.

 

Domnul Ion Varta:

Care sint argumentele dumneavoastra?

 

Domnul Dumitru Erhan:

Dar va spun ca, intr-adevar, maladia se depisteaza la inceput prin depistarea anticorpilor in singe. Noi, daca depistam anticorpi in singe, sintem obligati, in 24 de ore, conform cerintelor Oficiului International de Epizootie din Franta, sa informam unul dintre laboratoarele de referinta. Sincer va spun, noi avem elaborat un program de masuri in caz de depistare a acestei maladii.

In cazul in care apare un focar, exista zona de protectie si zona de supraveghere. Zona de protectie este de 3 kilometri, unde se iau cele mai drastice masuri. In zona de supraveghere, raza este de 10 kilometri. Noi monitorizam zilnic situatia, cercetam toate pasarile.

Nu se poate de spus ca noi nu putem supraveghea situatia in Republica Moldova. Conform hotaririi Guvernului, Serviciului veterinar i s-au acordat 5 milioane de lei pentru a procura, in timp de doua saptamini, cel mai performant utilaj pentru stabilirea virusului, chiar mai performant decit in Romania.

La moment, noi stabilim numai anticorpi in singe, dar virusul se confirma la Laboratorul de referinta din Marea Britanie. Noi avem foarte multe apeluri telefonice, orice cadavre de pasari din republica sint suspecte cum ca e caz de gripa aviara. Sint foarte multe maladii a caror simptomatica se aseamana cu ceea a gripei viare.

La moment, din bugetul de stat se vaccineaza doar pasarile la pseudopesta aviara, dar la celelalte maladii din sursele detinatorilor de pasari, care, de cele mai multe ori, refuza. Si de aceea au loc aceste mortalitati ale lor. Deci, aceasta informatie nu este corecta.

In Komsomolskaia pravda s-a mentionat ca este deja si vaccin. In alt numar al aceluiasi ziar a fost publicat un articol, ca la mijlocul Prutului a fost gasita o pasare cu gripa aviara. Cine putea sa stabileasca ca aceasta pasare are gripa aviara, daca, inca o data repet, diagnosticul se pune numai in urma cercetarilor de laborator. Clinic este imposibil de a determina acest diagnostic.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim. Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

. , , - , , , , .

, , , , , - .

, , , . , , - , , . , - , , , .

, . , . , , , , .

, , : , , .

, .

 

Domnul Dumitru Erhan:

Deci, intr-adevar, in presa s-a mentionat ca agentul patogen, acest virus, este rezistent la frig. Dar la temperatura mai sus de 70 de grade el moare. Asa ca se poate de folosit carnea.

Si inca una, vreau sa imi amintesc, domnul Bahnarel a mentionat ca la Comisia extraordinara, finantarea la procurarea a 80 mii de doze de vaccine antigripale la oameni. Deci, oamenii se vaccineaza contra gripei umane.

Medicina veterinara din lume cunoaste citeva cazuri cind pasarile au fost vaccinate contra acestei maladii, dar ea nu este benefica, fiindca in continuare noi nu putem stabili daca anticorpii au aparut dupa vaccinare sau din natura. De aceea, marea majoritate a tarilor nu vaccineaza pasarile contra acestei maladii. Pur si simplu se nimicesc toate.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Microfonul nr.3 in continuare.

 

Doamna Eva Gudumac:

Vultumesc. Eu m-as referi la urmatorul moment.

Domnule Erhan, probabil au aparut intrebari in legatura cu aceea ca dumneavoastra nu ati atentionat ca conlucrati impreuna cu Ministerul Sanatatii, impreuna cu Ministerul Ecologiei. Acesta e primul.

Al doilea moment. Acea vaccinare care se efectueaza la oameni este impotriva gripei umane, dar nu este impotriva gripei aviare a pasarilor.

 

Domnul Dumitru Erhan:

Da.

 

Doamna Eva Gudumac:

Actualmente, in lume nu exista un asemenea vaccin, care ar constitui o profilaxie a acestei gripe. In Ungaria au aparut niste tentative de a obtine vaccinul in cauza. Spre regret, la ora actuala, in lume nu sint preparate, medicamente speciale, care ar putea sa trateze patologia mentionata.

Actiunea termica asupra carnii pasarilor nu duce la sterilizarea completa, prin urmare ramine un risc de infectare si prin aceasta. Adica nu sint 70 de grade.

Dar, un punct pozitiv care l-ati facut, al doilea, este acela, ca ati deschis un sir de laboratoare in domeniul dumneavoastra si laboratoarele de medicina preventiva, cum este cel serologic. Prin urmare, acel monitoring al pasarilor care il veti face este foarte binevenit.

De aceea, noi nu putem acum sa atentionam populatia ca ea poate sa manince liber carnea si toate celelalte, deoarece este necesara o prelucrare minutioasa.

 

Domnul Dumitru Erhan:

Termica.

 

Doamna Eva Gudumac:

Foarte specifica a acestor produse. Totusi, imi pare rau ca dumneavoastra nu ati indicat numarul laboratoarelor deschise. Da, preturile sint foarte mari, dar in aceeasi vreme, intr-un timp foarte scurt, ati efectuat un volum de lucru foarte mare. Nu tot aceea ce este scris in presa, eu vorbesc din punct de vedere al medicinii, este adevarat, citeodata sint doar niste vorbe...

Totusi, trebuie sa atragem atentie la aceasta, sa fim foarte precauti, deoarece gripa aviara este o maladie foarte serioasa si pina azi nu exista un vaccin impotriva ei.

Va multumesc.

 

Domnul Dumitru Erhan:

Multumesc, doamna deputat, doamna academician.

Vreau sa va spun ca noi conlucram cu medicina umana, fiindca sintem membri ai Comisiei extraordinare si este un plan de masuri comun al Serviciului veterinar, al medicinii umane si al Ministerului Ecologiei. Am mentionat ca este si ordinul ministrului prin care se interzice vinatul si domnul ministru este membru al acestei Comisii extraordinare.

Asa ca noi colaboram. Domnul ministru Gorodenco s-a intilnit cu domnul director Popusoi de la Moldsilva si l-a rugat ca toti padurarii sa monitorizeze pasarile salbatice in padurile Republicii Moldova. Cadavrele sau cele in stare de agonie sa le prezinte Serviciului Veterinar Teritorial. Asa ca noi conlucram.

Inca o data mentionez ca laboratorul care efectueaza cercetarile privind aceasta maladie este unicul Laboratorul de Referinta al Republicii, Centrul Republican de Diagnostica Veterinar cu specialisti pregatiti acolo care monitorizeaza aceasta maladie.

Dar serviciile veterinare din teritoriu, toate raioanele sint obligate sa ne prezinte singe, seruri la singe pentru a efectua cercetarile respective.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ii multumesc doamnei Gudumac.

Probabil nu numai noi, deputatii prezenti in aceasta sala, dar multa lume care, presupun eu, a urmarit ceea ce a vorbit dumneaei, este de un mare folos. Fiindca multa lume este tulburata, in special oamenii de la sate.

Dar eu am o intrebare, n-am inteles un lucru. Spuneti, va rog, noi avem utilajul necesar: tehnica, echipe in caz de necesitate? Eu sper foarte mult ca majoritatea dintre noi, ca republica noastra nu va fi afectata, desi sintem. Speram foarte mult ca vom fi ocoliti, dar in caz de necesitate?

Pentru ca dumneavoastra v-ati exprimat asa: probabil peste doua saptamini noi vom dispune de utilaj performant s.a.m.d. Dar daca in caz de necesitate este cazul sa intreprindem masuri urgente, sintem pregatiti?

 

Domnul Dumitru Erhan:

Domnule deputat, va multumesc. Acum noi dispunem de utilaj numai pentru cercetarile serologice. Daca noi depistam virusul, sintem obligati, in 24 de ore, sa transmitem proba la Laboratorul de Referinta din Marea Britanie. In timp de doua saptamini noi vom procura utilajul cu ajutorul caruia vom reusi sa depistam virusul. Deci, este o diferenta. Dar in cazul in care depistam virusul, sintem totusi obligati sa il transmitem la Laboratorul de Referinta.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari nu sint. Luati loc, va rog.

Stimati colegi,

Eu as vrea sa convenim in privinta unei intrebari de procedura, fiindca timpul rezervat pentru Ora intrebarilor si interpelarilor, de fapt, a expirat la ora 13.56. Mai avem inca o chestiune, invitatul este in sala, cum hotarim? Data viitoare, da?

Microfonul nr.5. Da, dar termenul Orei intrebarilor si interpelarilor a expirat, de aceea am coordonat cu dumneavoastra aceasta chestiune, fiindca incalcam Regulamentul.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Prima remarca este acea ca aceasta Ora a Guvernului, in mod deliberat, nu are un Regulament. Orice vorbitor la tribuna centrala este nelimitat pentru interventii.

In al doilea rind, am vazut ca la fel de deliberat s-a oferit cuvintul deputatilor care n-au formulat intrebari si interpelari in sedinta trecuta si au tinut adevarate cuvintari, practic, furind timpul rezervat regulamentar pentru aceasta Ora a Guvernului. Si inteleg ca este o abordare.

Nu cred ca putem transfera aceste chestiuni pentru data viitoare, pentru ca Regulamentul ne indreptateste doar in ziua de joi sa organizam acest tip de control asupra activitatii Guvernului.

De aceea, propunerea mea este sa continuam aceasta procedura cu limitarea interventiilor si pentru acei care raspund interpelarilor sau intrebarilor nu numai asa cum prevede Regulamentul in cazul celor care formuleaza interpelarea. Este vorba de 3 minute pentru dreptul la replica.

De aceea, dreptul deputatilor de a formula interpelari si intrebari nu trebuie anulat, nu ne indreptateste nimeni, trebuie sa urmam procedura cu limitarea timpului pentru interventie.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Doamna presedinte al sedintei,

Raspund la doua intrebari urgente. Noi solicitam informatia ce tine de sedinta de miine privind bugetul. De aceea, va rog ca sa nu anulati interpelarile deputatilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu am pus aceasta intrebare, luind in considerare ca in sala este si invitatul caruia i-a fost adresata interpelarea de data trecuta.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Lasam pe data viitoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Si nu ne-am incadrat in termenul stipulat. In cazul dat noi trebuie ori sa punem la vot, ori ne apreciem prin consens, cite minute prelungim?

 

Domnul Veaceslav Untila:

30 de minute sint suficiente.

 

Doamna Maria Postoico:

30 de minute. Mai sint alte propuneri?

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc pentru intelegere, stimati colegi.

 

Doamna Maria Postoico:

Prin consens, da? Va multumim.

Deputatul doamna Vitalia Pavlicenco a pus o intrebare cu privire la gestionarea relatiilor privind regimul frontalier cu Romania si modul in care sint informati cetatenii Republicii Moldova asupra schimbarilor intervenite. Dumneaei a primit raspuns si in scris. In sala este viceministrul afacerilor externe si integrarii europene, domnul Valeriu Ostalep.

Poftim, la microfonul central.

 

Domnul Valeriu Ostalep viceministru al afacerilor externe si integrarii

europene:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

O sa ma stradui, intr-un timp cit mai scurt posibil, sa prezint informatia respectiva. Anterior a fost prezentata in forma scrisa mult stimatei doamne Vitalia Pavlicenco.

Dupa cite cunoastem, in baza Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Romaniei privind calatoriile reciproce ale cetatenilor, cetatenii tarii noastre calatoresc in Romania in baza pasaportului pentru calatorii in strainatate. Totodata, din anul 2002 autoritatile romane au emis o ordonanta de urgenta privind regimul strainilor in Romania, in care expres este stipulat: Intrarea pe teritoriul Romaniei poate fi permisa strainilor daca prezinta, in conditiile acestei ordonante, documentele care justifica scopul si conditiile calatoriilor, care fac dovada existentei unor mijloace corespunzatoare atit pentru intretinere pe perioada sederii, cit si pentru intoarcerea in tara de origine.

Pina la momentul actual aceasta ordonanta n-a fost aplicata fata de cetatenii nostri. Recent, in septembrie, trebuie sa mentionez, intr-o forma neanuntata, de fapt, autoritatile romane, la frontiera, au inceput sa aplice prevederile acestei ordonante, insa, de jure, n-a survenit nici o schimbare, pentru ca ordonanta era in vigoare din 2002.

Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a reactionat imediat si din convorbirile cu reprezentantii Ambasadei romane la Chisinau, precum si cu diplomatii nostri la Bucuresti, a fost informatia ca, de fapt, partea romana face referinta la conditiile impuse de Bruxelles si care se inscriu in obligatiunile Romaniei legate de aderarea acestei tari la Uniunea Europeana. Mai mult decit atit, ca la momentul actual inspectorii Comisiei Europene la frontiera verifica cum Romania aplica ordonanta si obligatiile sale asumate fata de Uniunea Europeana?

Acesta este rezultatul unor conditii, poate putin mai stricte decit anterior, de verificare a cetatenilor nostri. Vreau sa mentionez inca o data ca, de jure, nu a survenit nici o schimbare. In prezent, Ministerul Afacerilor Externe, iarasi subliniez, doar o saptamina in urma a organizat in regim urgent consultarile bilaterale pe probleme consulare cu colegii nostri din Romania, ne-au asigurat ca pina la 1 ianuarie 2007 regimul existent nu va fi schimbat si, pe parcursul anului viitor, vom negocia si semna un acord privitor la calatoriile reciproce. Un acord nou, tinind cont deja de faptul ca pina la 1 ianuarie Romania va adera la Uniunea Europeana.

In ceea ce priveste informarea cetatenilor nostri urmeaza sa stabilim acum, in comun cu cetatenii romani, pentru a avea o informatie clara, sa ne documentam care, daca va fi o regula a acestei noi modalitati de verificare sau va fi totusi aplicata pe parcursul anului in mod arbitrar.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ii multumesc reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene. Am insistat ca sa fie prezentata aceasta informare, pentru ca cetatenii nostri sa cunoasca acum, care este starea de lucruri in privinta relatiilor despre regimul frontalier.

Totusi as vrea sa adresez o intrebare legata de faptul, daca exista niste conveniri in cadrul ultimelor consultari referitor la unele schimbari care ar facilita ceea ce, de facto, are loc acum cind cetatenii nostri vor sa treaca frontiera? Pentru ca o data cu aplicarea prevederilor ordonantei au intervenit schimbari destul de drastice pentru cetatenii nostri. Si ma intereseaza, daca la aceste consultari ati convenit asupra unor relaxari ale prevederilor regimului prevazut in ordonanta, sau, dimpotriva, ele privesc un regim mai drastic?

Pentru ca ceea ce ati spus a fost ceva foarte informativ sec, dar nu exista informatii mai concrete pentru acei care, de exemplu, asculta si care s-au deplasat la frontiera, nestiind care este regimul, nefiind anuntati public si lovindu-se de faptul ca au facut un drum degeaba pina acolo, s-au intors neraspunzind conditiilor care trebuiau sa le intruneasca.

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Va multumesc pentru intrebare.

In cadrul negocierilor cu colegii romani am discutat aceste subiecte. Deci, dupa cum am mentionat anterior, aceste verificari se fac in mod arbitrar, nu putem spune ca se aplica fata de toti cetatenii si sint reintorsi de la frontiera toti cetatenii.

Niste conditii mai speciale sint aplicate fata de persoanele care trezesc dubii sau carora li se adreseaza niste intrebari de concretizare si la care respectiv, nu sint obtinute niste raspunsuri adecvate. In acest caz, apar intrebarile suplimentare, daca persoana in cauza poate demonstra ca are suficiente mijloace financiare pentru a intreprinde aceasta calatorie si, respectiv, daca nu are, este reintoarsa.

Cu colegii din Romania am discutat in timpul consultarilor, cum vom proceda pe parcursul intregului an. Si dupa cum am mentionat, urmeaza sa convenim la acest set concret de aranjamente, despre care vom informa ulterior si cetatenii nostri.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa adaug, ca cunosc, din cite stiu, cazuri cind, inclusiv studentii, au fost opriti si intorsi de la frontiera pe motiv ca nu puteau sa demonstreze un domiciliu stabil acolo sau provizoriu. Ori, se stie foarte bine, ca asa-zisa viza de resedinta este foarte greu de obtinut. In sensul asta, ati stabilit, in cadrul consultarilor, unele abordari diferentiate si selective fata de solicitantii de a trece frontiera?

Mersi.

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Va multumesc pentru intrebare.

Sigur ca am abordat subiectul, pentru ca avem mai multe categorii si, respectiv, mai multe situatii, am abordat si subiectul oamenilor de afaceri, si subiectul studentilor, rudele care merg intr-o deplasare mai indepartata si nu intotdeauna pot sa demonstreze, in cazul in care suma este achitata de cel care invita. Am discutat aceste subiecte, cum am spus, vom informa ulterior despre aranjamentele despre care am convenit.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Nu mai sint intrebari, da?

Va multumim, domnule viceministru. Dumneavoastra nu aveti intrebari? Nu. Ne-au ramas inca 24 de minute, intrebari si interpelari, poftim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Am doua intrebari. Prima. In legatura cu aceea ca miine Parlamentul va pune in discutie bugetul pentru anul 2006, solicit raportul doamnei Grecianii, care a fost prezentat ieri la sedinta Guvernului. Sau solicit, in mod de urgenta, astazi stenograma sedintei Guvernului de ieri.

A doua. Pe data de 25 octombrie Ambasada Ungariei la Chisinau a oferit o receptie cu ocazia zilei nationale. Din pacate, persoana responsabila de la Guvern, care trebuia sa vina cu un raport sau cu un salut, cu un mesaj de felicitare, n-a fost prezenta. Acest lucru a pus intr-o situatie confuza corpul diplomatic din Republica Moldova. Si a pus intr-o situatie dificila pe acei de la Ambasada Ungariei.

Intrebarea mea este. Cine a fost responsabil pentru aceasta actiune? Si de ce n-a fost prezent la aceasta receptie? Si daca actuala guvernare a venit cu niste intentii clare de aderare la Uniunea Europeana, trebuie sa tinem cont ca avem foarte mare nevoie de Ungaria ca sa ne acorde sprijin in aceasta directie.

Vreau sa stiu, pentru joia viitoare, aici, in Parlament, cine a fost responsabil? Si care sint masurile aplicate fata de el?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Am doua interpelari. Prima este catre domnul Burlacov Anatol, Agentia de Stat pentru Reglementare in Energetica, si catre doamna Victoria Iftodi, ministrul justitiei al Republicii Moldova. Solicit o informatie in scris despre faptul, de la primul solicitant, cite petitii ale consumatorilor de energie electrica fata de Union Fenosa Moldova au fost rezolvate in favoarea consumatorului? Si cite hotariri in procese de judecata ale consumatorilor de energie electrica fata de aceeasi intreprindere au fost date in favoarea consumatorilor pe perioada 20042005?

Si a doua interpelare este catre domnul Valeriu Balaban, Procurorul General al Republicii Moldova, catre domnul Andrei Stratan, ministrul afacerilor externe si integrarii europene si catre domnul Nicolae Vilcu, directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova. Revista Glasul Natiunii insereaza in numarul de azi un articol zguduitor sub genericul Moscova ucide, in care se afirma, ca in 8 luni ale anului 2004 din Federatia Rusa au fost adusi in sicrie 265 de morti, cetateni ai Republicii Moldova, care munceau in aceasta tara. Tot acolo se afirma ca in 2005 raionul Telenesti si-a ingropat 8 feciori livrati de Moscova, raionul Orhei 17.

Cadavrele aduse in Moldova, se indica in revista, in majoritatea lor, au semne de maltratare, de leziuni corporale, de mutilare si multiple semne de moarte violenta.

In concluzie, in articolul vizat se solicita constituirea unei comisii parlamentare pentru a investiga cazurile de omucidere in Rusia a cetatenilor moldoveni, care, fiind nevoiti sa emigreze pentru un ban in aceasta tara nu si fara concursul statului, care nu este capabil sa asigure cetatenilor sai un trai decent.

Intrebarea mea este urmatoarea. Cite persoane, care au plecat la munci in Rusia, au fost ucise sau au decedat in aceasta tara in ultimii 5 ani? Cite dosare penale au fost intentate de organele de resort ale Federatiei Ruse pe motiv de omor sau disparitie fara urma a cetatenilor Republicii Moldova in aceeasi perioada? Care este implicarea Ambasadei Republicii Moldova la Moscova in problema data? Va fi sau nu, subiectul dat pus in discutie de autoritatile statale si bisericesti ale Republicii Moldova cu prilejul eventualei veniri in Republica Moldova a Patriarhului Alexei? Raspunsul il solicit in termenii stabiliti in plenul Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Adresez o interpelare ministrului agriculturii si industriei alimentare, domnului Anatolie Gorodenco. Apicultorii din Republica Moldova se confrunta, la ora actuala, cu grave probleme la capitolul desfacerea productiei obtinute de catre dinsii pe parcursul anului curent.

Pentru a realiza surplusul de productie apicola pe piata externa, apicultorii nostri au nevoie de concursul Guvernului Republicii Moldova. Este cunoscut faptul ca polenizarea culturilor agricole si pomicole de catre albine contribuie, in mod considerabil, la cresterea recoltei la hectar, in unele cazuri pina la 30%. Prin urmare importanta apiculturii pentru agricultura tarii noastre este una greu de contestat.

Responsabilii din cadrul ministerului sint la curent cu situatia dificila in care se afla apicultorii din Republica Moldova? Daca da, ce au intreprins acestia pina la ora actuala in scopul sustinerii persoanelor angajate in aceasta ramura a economiei nationale? Daca nu, ce preconizeaza sa intreprinda pentru a le facilita apicultorilor nostri realizarea productiei pe piata externa? Raspunsul as dori sa fie pronuntat aici, la sedinta plenara.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adresez o interpelare concomitent Presedintelui Vladimir Voronin si ministrului afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan.

Pornind, in special, de la ultimele desemnari de ambasadori, ma intereseaza, care sint criteriile de selectare a persoanelor pentru aceste functii diplomatice? Mai ales avind in vedere ca unele dintre ultimele desemnari sint ale unor persoane care nu au prea facut fata obligatiilor in interior. Dupa cum se stie si din presa, si din declaratiile oficiale. Poate ca peste hotare vor functiona mai bine. Oricum, solicit raspuns aici, de la tribuna Parlamentului, saptamina viitoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Adresez interpelare Guvernului si ministerului responsabil de infrastructura si drumuri in legatura cu situatia creata in localitatea Crihana Veche, raionul Cahul, pe traseul international ChisinauGiurgiulesti, unde, in urma alunecarilor de teren, s-a creat o situatie destul de dificila pentru transport.

Solicit ministerului respectiv sa examineze de urgenta situatia, sa intreprinda masurile de rigoare si sa informeze Parlamentul despre masurile intreprinse.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

O interpelare-apel catre conducerea Parlamentului. Primul ministru Vasile Tarlev incalca cu regularitate si cu rea-vointa nenumaratele apeluri ale deputatilor de a fi prezent aici, in Parlament, pentru a raspunde la interpelari. Aceasta este o dovada a incalcarii Regulamentului Parlamentului si a Constitutiei Republicii Moldova.

In legatura cu aceasta, noi, deputatii crestini-democrati, facem apel catre conducerea Parlamentului de a asigura prezenta domnului Prim-ministru in sedintele la Ora Guvernului pentru a raspunde de interpelari.

Va multumesc.

Si a doua interpelare pentru domnul ministru al dezvoltarii informationale Vladimir Molojen. Cetatenii din mai multe raioane ale Republicii Moldova, precum si redactiile publicatiilor de nivel national si local, reclameaza serviciile nu intotdeauna bune, prestate de Intreprinderea de Stat Posta Moldovei, a caror activitate este gestionata de ministerul pe care il conduceti.

In particular, reclamatiile vizeaza distribuirea cu intirziere a publicatiilor, motiv pentru care cititorii pierd interesul pentru ele. De exemplu, zilele de odihna la Posta Moldovei sint simbata si duminica, si, respectiv, editiile saptaminale care apar vinerea ajung la cititor luni si uneori chiar marti. In acelasi timp, conform explicatiilor angajatilor din filialele raionale ale Postei Moldovei transportul lor vine la Chisinau de doua ori pe saptamina, astfel fiind distribuite si publicatiile respective.

Intrebarea mea este: de ce Posta Moldovei nu isi reorganizeaza programul pentru a-si onora constiincios obligatiile fata de clientii sai, desi a fost sesizata in repetate rinduri in acest sens? Daca nu se prevede stabilirea relatiilor sale cu clientii pe baza de contract in cazul cititorilor? Si care este opinia domnului ministru despre demonopolizarea pietei serviciilor de distribuire si implicarea in aceasta a subiectilor privati? Solicit raspuns in scris conform termenului prevazut in lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Prima interpelare o adresez Prim-ministrului Vasile Tarlev. Conform Legii cu privire la ajutoarele umanitare, printre beneficiari au prioritati copiii orfani, semiorfani, invalizii. Actualmente, la Universitatea de Stat din Moldova isi fac studiile 85 de orfani, peste 700 de semiorfani, circa 100 de invalizi carora nu li se acorda ajutoare umanitare.

Intru confirmarea acestor date anexez demersul parvenit de la rectorul Universitatii de Stat din Moldova. In legatura cu cele expuse, rog sa fiu informata despre masurile de solutionare a situatiei vizate. Suplimentar, solicit o informatie despre numarul de orfani, semiorfani, invalizi in cadrul fiecarei institutii de invatamint profesional si universitar si masurile preconizate in vederea distribuirii acestor categorii de studenti, a ajutoarelor umanitare in cadrul tuturor institutiilor de invatamint profesional si universitar.

A doua interpelare o adresez ministrului educatiei, tineretului si sportului domnului Victor Tvircun. Pornind de la situatia constatata in cadrul vizitei in mai multe localitati din raionul Causeni privind starea deplorabila a edificiilor institutiilor de invatamint prescolar si preuniversitar, ma refer, in special, la scoala din Coscalia, care nu a fost reparata timp de 38 de ani, la gradinita din aceeasi localitate care este complet avariata, astfel functionind, activind doar o singura grupa pregatitoare care are un program de activitate doar pina la ora 11.00 din lipsa de conditii adecvate.

Gradinita din Cirnatenii Noi care nu a fost reparata peste 20 de ani, desi au fost facute mai multe demersuri in acest sens. Gradinita semiavariata din Baccialia etc. Deci, tinind cont de aceasta informatie, solicit, din partea ministrului educatiei, o informatie exhaustiva care ar contine lista scolilor si gradinitelor care nu au fost reparate de la infiintarea acestora, specificindu-se cu titlu separat: gradinitele care nu functioneaza la intreaga capacitate din lipsa conditiilor adecvate. La ambele interpelari solicit informatii in scris.

Multumesc.

 

Doamna Zoia Jalba:

Vin si eu cu o interpelare pe care o adresez Procurorului General al Republicii Moldova, domnul Valeriu Balaban. Tin sa comunic ca in luna iulie curent, la indicatia Comisiei parlamentare pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, a fost creat un grup de lucru care, in perioada 1526 iulie, a examinat la fata locului starea de lucruri la Gradina Botanica a municipiului Chisinau.

In procesul de control, ea, aceasta stare de lucruri, s-a dovedit a fi dezastruoasa. Despre situatia devastatoare care s-a creat pe teritoriul Gradinii Botanice a fost informata Procuratura Generala si domnul Procuror personal. Cu parere de rau, pina astazi in actiunile agentilor economici, care activeaza pe acest teritoriu, nu s-a produs nici o schimbare. Acolo se joaca nunti in continuare, copacii seculari sint inundati de fumul frigaruilor, iar constructiile nelegitime sint in toi.

In aceasta ordine de idei, solicit o informatie in cadrul Orei Guvernului din saptamina viitoare despre actiunile institutiei pe care o conduceti, domnule Procuror General, in vederea revenirii la normal a Gradinii Botanice, asa cum scrie buchia legii.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Inainte de a declara inchiderea sedintei de astazi, permiteti-mi sa va anunt ca la 22 octombrie a fost ziua de nastere a doamnei deputat Valentina Serpu. Dumneaei este in sala. Felicitarile noastre si Va dorim sanatate, succese in activitatea pe care o desfasurati.

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, 28 octombrie la ora 10.00.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.25.

 

Stenograma a fost pregatita spre

publicare in Directia documentare

parlamentara a Aparatului Parlamentului


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova