DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – NOIEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 27 noiembrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2581 cu privire la secretul de stat.

4.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1075 pentru modificarea şi completarea Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor (art.1, 7, 9 ş.a.).

5.       Dezbaterea şi reexaminarea Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Proiectul nr.2791.

6.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3052 pentru modificarea şi completarea Legii nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit (art.5, 20, 28 ş.a.).

7.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3078 pentru ratificarea Convenţiei contra dopajului.

8.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3077 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia contra dopajului.

9.       Interpelări.

10.    Declaraţia domnului deputat Dumitru Diacov – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat.

11.    Declaraţia domnului deputat Vladimir Filat.

12.    Declaraţia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

13.    Declaraţia domnului deputat Veaceslav Untilă – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

14.    Declaraţia doamnei deputat Valentina Cuşnir.

15.    Declaraţia domnului deputat Dumitru Braghiş.

16.    Declaraţia domnului deputat Anatol Ţăranu.

17.    Declaraţia domnului deputat Oleg Serebrian.

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 99 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Gheorghe Susarenco – la cerere; Angela Leahu.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa.

Şedinţa este deliberativă.

Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întîi de toate, vreau să vă informez că, în perioada premergătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, şi-au sărbătorit ziua de naştere unii din colegii noştri, în particular colegul nostru domnul Valeriu Cosarciuc (aplauze), colegul nostru domnul Dmitri Todoroglo (aplauze) şi colegul nostru domnul Vasile Grozav (aplauze). La fel, vă anunţ că astăzi este ziua de naştere a colegului nostru domnul Leonid Bujor (aplauze). Să îi felicităm şi să le dorim un foarte frumos la mulţi ani.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:  

Stimaţi colegi,

Domnule Preşedinte,

Ieri, am primit o declaraţie a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, îmi pare, foarte curioasă. Eu cred că este bună ca să fie practicată şi în viitor, ca toate delegaţiile oficiale, care intră în Moldova, să fie preîntîmpinate de declaraţia Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, ca să ştie oaspeţii ce vorbesc în Chişinău.

Ca, poate, de extins, de deschis nişte posturi comune ale Ministerului de Justiţie şi ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene pe la punctele vamale, să fie preîntîmpinaţi turiştii cînd intră în Moldova, să ştie că ei sînt întîlniţi cu pîine şi sare, dar să ştie şi ce să vorbească aici, acasă.

Eu cred că noi trebuie să ne înţelegem şi cu ambasadorii, să fie înregistraţi la Ministerul Justiţiei, să treacă toate procedurile interne. Cînd vreau să facă declaraţii, ambasadorii trebuie să se consulte cu cine trebuie. Şi, îndeobşte, eu cred că chiar şi Parlamentul trebuie să lucreze oleacă cu ambasadorii, să îi cheme la Birou, să le interpeleze.

Eu vreau să vă spun, stimaţi colegi, noi sîntem un stat independent şi noi trebuie să jucăm pe regulile statelor independente care se stimează unul pe altul.

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea.

Domnul  Dumitru Diacov:

Şi din punctul acesta de vedere, Republica Moldova ar trebui să se încadreze în practica internaţională. Fiindcă noi sîntem toţi cetăţeni ai acestei ţări şi vrem ca ţara noastră să fie una serioasă pe arena internaţională.

Şi al doilea lucru, vreau să îl spun în legătură cu o serie de publicaţii în presa proguvernamentală cu un titlu foarte grăitor, că Diacov şi Urechean sprijină sau nu doresc să lupte împotriva fascismului, nu ştiu cum. Cu referinţă la un vot în Parlament, precum că Fracţiunea noastră ar fi votat în favoarea unei idei lansate de doamna Cuşnir, cu finanţarea unei cărţi.

Eu vreau să vă spun că eu cunosc multe lucruri din comportamentul Fracţiunii majoritare, dar niciodată nu am văzut aşa o interpretare obraznică şi neadecvată a situaţiei.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Aveţi o propunere la ordinea de zi în acest context?

Domnul  Dumitru Diacov:

Eu vreau să vă spun că Fracţiunea noastră nu a votat. Şi eu vă rog... Mai departe. Eu am înţeles că un reprezentant a aşa-numitelor forţe sociale democrate cu mare drag a comentat acest lucru. Domnul Mişin îndeobşte s-a revoltat de “koşciunstvo”, nu ştiu cum ş.a.m.d.

Domnul  Marian Lupu:

Dumitru Gheorghevici...

Domnul  Dumitru Diacov:

Şi eu vreau să spun că toate aceste chestii au fost insinuate, puse la cale de maşina de propagandă a guvernării, din păcate.

Domnul  Marian Lupu:

Eu totuşi aşteptam că, poate, urmează o propunere să invităm pe cineva astăzi în şedinţa plenului Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Eu vă rog să ne referim, într-adevăr, la ordinea de zi şi cine ce are de spus. Un pic de calm, stimaţi colegi. Cine ce are de spus, avem timp la sfîrşit, vă înscrieţi pentru declaraţii, este deplin regulamentar.

Continuăm. Microfonul nr.4.

Doamna Pavlicenco.

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Şi eu vroiam, de asemenea, să propun, în legătură cu declaraţiile de ieri ale  Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, să îl invităm pe domnul ministru, ca să ne vorbească despre principiile în baza cărora Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a făcut o asemenea declaraţie.

Eu m-am convins că în Parlament deputaţii care nu fac parte din fracţiuni şi fac promisiuni, nu se bucură de privilegiul de a fi supuse votului propunerile lor, dar totuşi consider că este o gravă greşeală care afectează imaginea noastră şi ar fi bine ca să o reparăm cu ajutorul Parlamentului.

Chiar vroiam şi eu să propun ca acreditările, pe care le obţin şefii misiunilor diplomatice, să fie transformate în licenţă, care să poată fi retrasă de Partidul Comuniştilor atunci cînd nu le plac declaraţiile unor ambasadori.

A doua propunere este în legătură cu declaraţia şi poziţia reprezentanţilor Uniunii Europene în Republica Moldova. Mă refer la ultima declaraţie semnată de mai mulţi ambasadori din partea ţărilor europene, ca să formăm, totuşi, pe ultima sută de metri a activităţii Parlamentului, un grup de lucru cît mai larg pentru ca să examineze toate aspectele deficitare ale procesului democratic din Republica Moldova, ceea ce se poate repara pînă la declanşarea campaniei electorale. Şi acest lucru să se încununeze cu elaborarea unui angajament politic al Republicii Moldova, care să fie sprijinit cît mai larg în Parlament pentru posibilitatea de a desfăşura alegeri libere şi democrate.

Eu cred că acest lucru, într-un fel, de asemenea, ar da o imagine în plus Republicii Moldova în ajunul unui an foarte greu – 2009.

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Doamna  Vitalia Pavlicenco.

Şi ultimul lucru. Vă rog să mă înscrieţi pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.5.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi, de nenumărate ori, am încercat să discutăm în Parlament asupra problemelor grave care afectează ţara noastră. Din păcate, în majoritatea cazurilor am primit un refuz prin vot. Însă mie mi se pare că este o situaţie ieşită din comun, atunci cînd diferite scenarii, pe alocuri diabolice, sînt prezentate prin intermediul presei. Şi aici, fără supărare, controlată de către putere, sînt prezentate opinii publice, cum ar fi scenarii care vin de la  Moscova.

Pe de altă parte, apropo de declaraţia de ieri a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene... şi aş vrea să dau citire ce spun dînşii: “Autorităţile Republicii Moldova dispun de informaţii privind posibilele încercări de provocări, care ar putea avea loc în următoarele zile, avînd drept pretext declaraţii publice cu tentă de insinuări la statalitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării noastre, în scopul de a tensiona relaţiile moldo-române.”

Dacă este aşa şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene deţine asemenea informaţie, cred că este absolut necesar ca în Parlamentul Republicii Moldova sau în primul rînd în Parlamentul Republicii Moldova să aibă loc discuţii la această temă. Şi, în acest sens, domnule Preşedinte, eu cred că pentru ziua de mîine ar fi fost necesar ca ministrul afacerilor externe şi integrării europene să fie prezent în Parlament ca să discutăm. Şi de ce să nu luăm şi atitudini, dacă este adevărat acest scenariu pe care dînşii îl inserează aici. Aş ruga această propunere, domnule Preşedinte, să fie supusă votului.

Şi în continuare vizavi de declaraţia comună a şefilor misiunilor diplomatice. Noi, de nenumărate ori, am atras atenţia asupra situaţiei la capitolul “Democraţie în Republica Moldova”. De la microfoane, de la tribună ni s-a spus că nu este adevărat. Însă ţin să atenţionez, este a doua declaraţie comună pe parcursul a 4 luni de zile, declaraţii care atenţionează asupra unor probleme grave cu care se confruntă Republica Moldova.

Şi, în acest sens, domnule Preşedinte, eu aş ruga, pentru săptămîna viitoare, dacă este posibil, să dispuneţi prin intermediul, probabil, al Biroului permanent, să avem audieri parlamentare. Să vină reprezentanţii Guvernului, să discutăm asupra acestor atenţionări şi, de ce nu, să luăm deciziile care sînt necesare de luat pentru a asigura, cu adevărat, condiţii pentru a avea alegeri libere şi democratice, avînd în vedere că acest lucru reprezintă un test pentru Republica Moldova în parcursul ei către integrarea în Uniunea Europeană. Şi acest lucru, domnule Preşedinte, vă rog, să fie supus votului.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Veaceslav Untilă:  

Domnule Preşedinte,

Mi se creează impresia că dumneavoastră savuraţi plăcere cînd stau aceste rînduri la microfon şi vreau să vă zic de ce. Au trecut deja aproape 4 ani de zile. Ca să instalăm un set de microfoane pe locurile unde stau deputaţii, este, eu am calculat, exact egal cu două deplasări ale dumneavoastră în teritoriu, cu acele două automobile ale dumneavoastră supraveghere, 6 bodyguards, care merg. Este exact costul ca să instalăm microfoane tuturor deputaţilor, ca să nu îi înjosiţi, să îi puneţi în rînd la microfon. De aceea, vă rog foarte mult, aveţi încă 4 luni de zile, poate, izbutiţi să faceţi un lucru bun în Parlament.

Domnul  Marian Lupu:

O să supun votului întrebarea.

Domnul  Veaceslav Untilă:

Şi vă rog foarte mult să mă înscrieţi pentru o declaraţie la capitolul “Corupţie” la finele şedinţei.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Declaraţie la finele şedinţei sau corupţie la finele şedinţei?

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Propunerea mea se referea la violarea Legii cu privire la Fondul de rezervă al Guvernului şi, din aceste motive, solicit timp pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei. Solicit ca deputaţii comunişti, care nu ştiu legea şi o violează, să rămînă să asculte.

Şi a doua propunere pe care o fac. Nu e de zîmbit, domnule Preşedinte. A doua propunere. Peste 2 ani şi jumătate, de cînd este intrată în vigoare Legea cu privire la întoarcerea averii sau valorii victimelor represiunilor comuniste, Guvernul mai continuă să violeze această lege în cel mai barbar mod, emiţînd diferite modificări şi regulamente. Şi dumneavoastră aţi promis, cu un an şi jumătate în urmă, că aţi văzut că ceva nu merge în acea lege şi că va fi audiată în Parlament.

Data trecută, eu am făcut o interpelare şi sper că Guvernul va veni astăzi să îmi răspundă. Şi, din aceste motive, solicit ca toţi să nu plece, să stăm să ascultăm împreună ce mai spune Guvernul, care, cu cîteva zile în urmă, din nou a violat această lege printr-un ordin al şefului Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să mă înscrieţi şi pe mine pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Pornind de la solicitarea domnului Jdanov, din cele trei poziţii pe care am vrut să le abordez de la acest microfon, mă voi referi doar la una.

Domnule Preşedinte,

A expirat termenul cînd urma să primesc răspuns la trei întrebări, dintre care două întrebări şi o interpelare. De aceea, solicit respectuos ca colaboratorii Parlamentului, care trebuie să ţină legătura dintre... Da, pentru comunişti, probabil, aşa cum aţi spus dumneavoastră. Rog foarte frumos. Da, aceasta e în ordinea de zi. Fiindcă legea prevede termene concrete pentru a răspunde la întrebările şi interpelările deputaţilor. Termenul este expirat şi eu nu am primit răspuns. Aceasta  este încălcare de lege, pentru care anumiţi funcţionari, inclusiv Prim-ministrul, trebuie să răspundă.

Solicit, domnule Preşedinte, să fiu, cel puţin cu întîrziere, informat despre motive.. Prima interpelare, a cărei esenţă era: de ce pînă în prezent nu este desemnată în funcţie de şef al Agenţiei Naţionale a Sportului o persoană? Am solicitat să îmi spună, dacă sînt motive obiective sau subiective. Au trecut trei săptămîni.

Doi. Avînd în vedere că ministrul justiţiei al Republicii Moldova are timp suficient pentru a comenta poziţiile reprezentanţilor ambasadelor de la Chişinău, solicit ca dumnealui, şi o face într-un mod foarte eronat, ruşinos pentru Moldova, să găsească timp să îmi răspundă la interpelarea care ţine de modul de reînregistrare a partidelor politice. Fiindcă Ministerul Justiţiei trebuie să fie exemplu pentru toate structurile statului la capitolul “Răspunsuri la întrebări şi interpelări.” Să nu servească exemplu negativ prin întîrziere şi neprezentare a răspunsurilor.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul  Vadim Mişin:  

Спасибо, господин Председатель.

Уважаемый Дмитрий Георгиевич, я хорошо знаю, что такое кощунство и отдаю себе отчет в том, что я сказал. Кощунство – это надругательство над святым либо понятием, либо памятью. Так вот, ваша фракция надругалась над памятью павших, над памятью погибших. И никак иначе мы это расценивать не можем и не будем, что бы вы ни заявляли.

А если вы хотите доказательств, голосовали или не голосовали ваши уважаемые коллеги, так это мы докажем в ходе предвыборной кaмпании. Мы покажем, как вы дружно голосовали против издания этой книги, мы покажем, как вы относитесь к памяти войны, и нас люди рассудят, так это или не так.

Domnul  Marian Lupu:

Acuş, o clipă.

Microfonul nr.5.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Domnule Preşedinte,

Dacă v-a mai rămas puţin timp la capitolul “Declaraţii”, vă rog să mă includeţi şi pe mine pe listă.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Господин Мишин, дорогой, я знаю, что вы говоритe это для компании NIT и для других компаний, которые должны вас немножко поддерживать, так сказать, ваш имидж, для того чтобы вы попали в следующий список. Вы очень переживаете, попадете или нет. Мы не меньше вас переживаем за судьбу наших ветеранов.

Проблема в том, что вы их держите голодными, платите пенсию в 400 леев, а выходите и проводите собрание и говорите, что они хорошо живут. Вот, к большому сожалению, разница между нами.

Поэтому, дорогие друзья, кощунственно впроголодь держать сотни тысяч ветеранов и не заботиться о них. А говорить о том, что фракция не голосовала или фракция голосовала, тогда как она не голосовала, это значит подтасовка фактов, дорогой господин Мишин.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul  Dumitru Diacov:

Это подтасовка фактов. И некрасиво, когда такая большая фракция, у которой все есть: Прокуратура, телевидение, СИБ,  Правительство и др. – зачем вам прибегать к фальсификации фактов?

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul  Dumitru Diacov:

Вот что меня возмущает.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

De fapt, staţi puţin.

Domnul  Vladmir Eremciuc:

Спасибо.

Господина Дьякова возмущает, меня тоже возмущает, когда говорят, что умирают от голода наши ветераны и так далее. Я бы попросил Дмитрия Георгиевича вспомнить, когда он был в руководстве нашей страны, как эта ситуация разворачивалась тогда среди малообеспеченного населения. И все то, что было сделано, еще раз вам хочу напомнить, все то, что было сделано, оценят наши избиратели. Давайте не будем упражняться сегодня у микрофонов. Спасибо.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul  Vadim Mişin:

Спасибо, господин Председатель.

Уважаемый господин Дьяков, меня лично, в отличие от вас, ничего не волнует. Это вас должно волновать, попадете вы в Парламент или вообще не попадете. Так что волнуйтесь на здоровье, и это, так сказать, вам присуще.

А вот насчет фальсификации, я сдаюсь. Равных вам не было и нет в этой стране по фальсификации и передергиванию фактов и никогда не существовало. И еще раз говорю: голосовали вы или не голосовали, это легко доказать, это видно. И мы не вам это будем доказывать, а людям, причем очень элементарно.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Oleg Serebrian:

Domnule Preşedinte,

La subiectul respectiv. Da, am votat. La subiectul respectiv. (Rumoare în sală.)

Domnul  Marian Lupu:

Eu vă rog, domnule Serebrian.

Domnul  Oleg Serebrian:

Domnule Preşedinte,

Referitor la genocid, fascism şi comunism, vă rog să mă înscrieţi pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei. Şi ar fi foarte bine ca deputaţii, mai ales cei vorbitori de limbă rusă, să fie în sală.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Constat că partea de încălzire ajunge la sfîrşit. Propun să trecem la exerciţiul propriu-zis. Voi supune votului propunerile înaintate de la microfoane pentru agenda şedinţei plenului de astăzi a Paramentului. Întîi de toate, propunerea înaintată de Biroul permanent, aveţi aceste propuneri în supliment, e vorba de trei proiecte: nr.3176, nr.2241 şi nr.3051.

Trei propuneri, pentru a fi incluse în ordinea de zi a şedinţei de mîine a Parlamentului din 28 noiembrie. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerile au fost acceptate.

În continuare, propunerea doamnei Pavlicenco, susţinută de domnul Filat, pentru a invita reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene cu referinţă la declaraţia făcută zilele trecute. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 9.

Sectorul nr. 3 – 15.

Domnul  Marian Lupu:

15 voturi – sectorul nr.3.

24 de voturi pe ansamblu. Această propunere nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Şi cea de a doua propunere, înaintată de colegul nostru domnul Filat, privind organizarea în ziua de mîine a audierilor cu referinţă la declaraţia ambasadorilor statelor membre ale Uniunii Europene. Cine este pentru, rog  să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 10.

Sectorul nr. 3 – 14.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

24 de voturi. Această propunere la fel nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Acum începem. Da, toţi colegii care s-au înscris pentru declaraţii, vor dispune de timpul regulamentar, pentru a le prezenta de la tribuna centrală la finele şedinţei. Acum subiectele incluse pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului. 

Proiectul de Lege nr.2581 cu privire la secretul de stat. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Iurie Stoicov:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat propunerile şi obiecţiile parvenite din partea deputaţilor şi a comisiilor parlamentare permanente referitoare la proiectul de Lege cu privire la secretul de stat şi comunică următoarele. Din totalul celor 29 de amendamente, Comisia a acceptat 15, dintre care cele mai esenţiale fiind următoarele.

La articolul 5 din proiect, care reglementează atribuţiile autorităţilor publice în domeniul protecţiei secretului de stat, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi consideră necesar de introdus un alineat nou, care va reglementa atribuţiile Comisiei interdepartamentale pentru protecţia secretului de stat. Comisia propune completarea articolului cu un alineat nou, (6), în redacţia expusă în sinteză care este parte integrantă a prezentului proiect.

La articolul 7 alineatul (1), subalineatul 2, litera a), Comisia acceptă obiecţiile Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi de a exclude cuvintele “materie primă” şi din motivul că doar informaţiile referitoare la materia strategică trebuie să fie atribuite la secret de stat, care sînt determinate de Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice.

La articolul 7 alineatul (1) subalineatul 4, Comisia a acceptat propunerile deputatului Vadim Mişin. După litera b) de introdus o nouă literă c), cu următorul cuprins: “informaţiile ce dezvăluie forţele, mijloacele şi metodele de asigurare a protecţiei de stat  părţii vătămate, martorilor şi altor persoane care acordă ajutor în procesul penal”. Iar la articolul 13 alineatul (2), de substituit textul “de secretizare de pînă la 75 de ani, indiferent de gradul de secretizare” prin textul “nelimitat de secretizare”.

În temeiul celor expuse, Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică propune plenului Parlamentului adoptarea prezentului proiect de lege cu amendamentele expuse în sinteză.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Propuneri, altele decît cele incluse în raportul Comisiei? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

În aceste condiţii, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2581, în condiţiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog să voteze.  Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 6.

Domnul  Marian Lupu:

63 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2581 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1075 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

La 25 martie 2008, Parlamentul a adoptat în primă lectura proiectul de Lege privind modificarea şi completarea  Legii nr.382 din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor. În cadrul dezbaterilor plenare au apărut un şir de propuneri din partea deputaţilor şi care au fost examinate în comun cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Comitetului Internaţional de Control asupra Drogurilor, Agenţiei Medicamentului, Camerei de Licenţiere şi ai Asociaţiei Farmaciştilor.

Sinteza propunerilor şi poziţia Comisiei privind obiecţiile şi propunerile care au parvenit în cadrul discuţiei sînt parte componentă a acestui raport. În cadrul discuţiei în Comisie, aceasta şi-a expus poziţia, a susţinut marea majoritate, ţinînd  cont de necesitatea ajustării cadrului legal la Lege a nr.235, de specificarea activităţilor pe care trebuie să le  efectueze Comitetul Internaţional de Control asupra Drogurilor şi Ministerul Sănătăţii.

În temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1075. 

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimată doamnă preşedinte al Comisiei,

Articolul 48 pentru lectura a doua ar trebui să fie corelat la Legea nr.235, principiile de bază. Trebuie să avem o coerenţă, dacă e posibil. Vă rog.

Doamna Valentina Buliga:

Da, noi aşa am vrut.

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sînt.

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc mult.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1075. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 32.

Sectorul nr. 3 – 5. 

Domnul  Marian Lupu:

70 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr. 1075 este adoptat în lectura a doua.

Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Reexaminarea acestei legi în cadrul proiectului nr. 2791.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În temeiul articolului 74 din Regulamentul Parlamentului, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a examinat obiecţiile şi propunerile expuse de către Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin pe marginea unor prevederi din Lege nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, prezentată spre promulgare şi remisă Parlamentului prin scrisoarea din 28 august 2008.

Deciziile Comisiei şi argumentele respective asupra propunerilor Preşedintelui Ţării sînt sistematizate în sinteză, parte componentă a raportului.

Totodată, Comisia prezintă Parlamentului un sumar scurt pe marginea obiectelor de discuţie.

Articolul 4 alineatele (1), (2). Comisia consideră justificată excluderea sintagmei “Aparatul Parlamentului” din alineatul (2) al articolului 4, dat fiind faptul că funcţiile colaboratorilor Aparatului Parlamentului, în marea lor majoritate, sînt similare cu funcţiile colaboratorilor din Aparatul Preşedinţiei, Aparatul Guvernului, altor autorităţi ale administraţiei centrale şi locale, care, în prezent, au un statut de funcţie publică.

Articolul 9, litera h). În condiţiile alineatului (2) al articolului  59 din Legea nr.436 din 28 martie 2006 privind administraţia publică locală, secretarul preturii cade sub incidenţa Legii serviciului public, iar alineatul (2) al articolului 92 din legea vizată prevede că, la data alegerilor locale generale din 2011, articolul 59 va fi abrogat. Acest argument serveşte drept temei pentru completarea literei h) a articolului 9 cu cuvîntul “(preturii)”.

Articolul 12, alineatul (2). La capitolul III “Managementul funcţiei publice şi al funcţionarului public”, în articolul 12 se stipulează că “Autorităţile publice asigură administrarea funcţiei publice şi a funcţionarilor publici prin intermediul serviciului resurselor umane. Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului resurselor umane din autoritatea publică se aprobă de Guvern”.

Comisia consideră că drept bază juridică pentru elaborarea şi aprobarea Regulamentului-cadru va servi definiţia “Administrarea funcţiei publice şi a funcţionarului public” în redacţia propusă de către Comisie.

Articolul 34. Propunerea Preşedintelui Republicii Moldova referitor la “evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici se efectuează, de regulă, anual, dar nu mai rar decît o dată la doi ani”, în opinia Comisiei, va îngreuna posibilitatea funcţionarului de a-şi dezvolta cariera, iar perioada de promovare în condiţiile articolului 46, se va majora pînă la 6 ani. E clar că în aceste situaţii dispare motivaţia funcţionarului la perfecţionare. Comisia propune să fie menţinută redacţia iniţială.

Acelaşi lucru vizavi de articolul 42 alineatul (5) Comisia se pronunţă pentru menţinerea redacţiei iniţiale.

În condiţiile omiterii sintagmei “Aparatul Parlamentului” din articolul 4 alineatul (2), Comisia propune completarea alineatului (1) din articolul 70: după cuvintele “vicepreşedinţi ai Parlamentului” se introduce sintagma “preşedintele Fracţiunii parlamentare”.

Totodată, Comisia acceptă propunerea Preşedintelui Republicii Moldova ca acest articol să fie completat cu  prevederi, potrivit cărora statutul personalului din cadrul cabinetului persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică, va fi stabilit printr-un act legislativ distinct.

În aceste condiţiile, articolul 70 se completează cu un alineat nou, (6), în următoarea redacţie: “Statutul juridic al personalului din cadrul cabinetului persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică se reglementează prin act legislativ special”.

Anexa nr.1. Propunerea Preşedintelui Republicii Moldova ca în anexa nr.1 să fie inclusă Academia de Administrare Publică de pe lîngă  Preşedintele Republicii Moldova nu se încadrează în concepţia Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi a Legii învăţămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995. Comisia se pronunţă pentru menţinerea redacţiei în varianta iniţială.

Ţinînd cont de cele menţionate,  Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului propune readoptarea Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, luînd în consideraţie obiecţiile Preşedintelui Ţării, acceptate  de Comisie.

Domnul  Marian Lupu:

Eu vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri în lectura a doua? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului. Cine este pentru adoptarea legii menţionată, ţinînd cont de propunerile Şefului Statului, cele care au fost acceptate şi indicate în raportul Comisiei de profil, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr. 3 – 5.

Domnul  Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public este adoptată în cadrul proiectului nr.2791.

Mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3052 pentru modificarea şi completarea Legii privind activitatea de audit.

Rog Guvernul.

Domnul Viorel Dandara – viceministru al finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi domni deputaţi,

Onorată asistenţă,

Ţin să aduc atenţiei dumneavoastră proiectul de modificare a Legii cu privire la activitatea de audit care nu este o modificare conceptuală, este o aducere în concordanţă cu ultimele modificări ale Legii cu privire la licenţierea unor genuri de activitate şi anume de a stabili expres prin legea de profil condiţiile de licenţiere şi condiţiile de retragere a licenţei. În Legea cu privire la activitatea de audit ele îşi găsesc reflectare la articolele 5 şi 6. Şi este vorba, spre exemplu că activitatea de audit urmează să fie practicată sub trei forme de organizare juridică.

Este vorba de societatea cu răspundere limitată, societatea pe acţiuni şi întreprinderea individuală. Cerinţa de bază este ca majoritatea fondatorilor să fie licenţiaţi în audit şi conducătorii, de asemenea, să fie licenţiaţi în audit. Concomitent, dacă este vorba de articolul 6, sînt prevăzute activităţile suplimentare pe care poate să le practice o companie de audit, în afară de activitatea de bază. Şi mai propunem o modificare a articolului, sau, mai bine zis, o completare a articolului 38 în partea ce se referă la legiferarea unor momente, care, pînă la moment, erau într-o suspendare, să spunem.

Este vorba de licenţele care au fost acordate auditorilor în sensul evaluării. Şi, practic, prin completarea respectivă, legiferăm dreptul de a practica activitatea pînă la expirarea licenţei ce ţine de evaluarea bunurilor. În rest, mai sînt careva modificări redacţionale care ţin de modificarea denumirilor anumitelor structuri de stat. Spre exemplu, dacă este vorba de Comisia Pieţei Financiare. Deci la fel, în locurile respective din lege au fost efectuate modificările corespunzătoare.

În contextul celor expuse, rog să susţineţi acest proiect de lege şi sînt în aşteptarea întrebărilor, dacă sînt.             

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări pentru domnul raportor? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Mulţumesc.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de lege nominalizat, a susţinut în şedinţa sa şi a luat decizia să îl propunem Parlamentului pentru prima lectură. Decizia Comisiei asupra propunerilor ce se conţin în avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului va fi raportată în cadrul examinării proiectului de lege în a doua lectură.

În temeiul celor menţionate, Comisia propune aprobarea proiectului de lege în primă lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

În acest context, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3052. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în prima lectură.

Proiectul de Lege nr.3078 pentru ratificarea Convenţiei contra dopajului. Iniţiativa şefului statului.

Prezintă Guvernul.  

Domnul Mircea Buga – viceministru al sănătăţii:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Atenţiei dumneavoastră se propune spre examinare proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei contra dopajului. Convenţia menţionată are menirea de a garanta buna desfăşurare a manifestărilor sportive, cît şi protecţia sănătăţii celor care participă la ele, promovînd cooperarea dintre statele părţi în vederea eliminării dopajului în sport. Acest instrument internaţional serveşte drept bază pentru întreprinderea măsurilor de limitare a disponibilităţii substanţelor dopante, de creare a condiţiilor pentru realizarea procedurilor de control doping, de realizare a controalelor acestora şi, de asemenea, pentru implementarea programelor de informare şi educaţie antidoping.

Convenţia contra dopajului a fost adoptată la Strasbourg, la 16 noiembrie 1989 şi semnată de Republica Moldova la data de 20 februarie 2008. În prezent, toate ţările membre ale Consiliului Europei, cu excepţia Maltei şi a Republicii Moldova, au ratificat Convenţia contra dopajului. Ratificarea Convenţiei reprezintă o continuitate a acţiunilor întreprinse de către Republica Moldova în vederea garantării drepturilor omului în diverse sfere de activitate şi va facilita dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu ţările membre ale Consiliului Europei.

Menţionez că această Convenţie este compatibilă cu instrumentele internaţionale, la care Republica Moldova este parte, şi nu implică aprobarea unor modificări în legislaţia în vigoare. Ratificarea Convenţiei va contribui la îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate a populaţiei, şi indirect – la ridicarea nivelului socioeconomic al ţării.

În contextul celor menţionate, rugăm să susţineţi proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei contra dopajului.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc, domnule viceministru.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia. Da, luaţi loc aici, mai aproape. Vă rog. Trebuia raportul să fie. Bine, faceţi referinţă în raportul dumneavoastră şi la...

Domnule Buga,

Luaţi loc acolo. Prezentaţi vă rog raportul, inclusiv privind al doilea proiect. Şi după aceasta o să îl rugăm pe autor.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimai colegi,

Comisia pentru politica externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de Lege nr.3078, cît şi proiectul de Lege nr. 3077 cu privire la ratificarea Convenţiei contra dopajului şi cu privire la ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia contra dopajului şi constată următoarele: Convenţia contra dopajului, cît şi Protocolul adiţional la Convenţia contra dopajului se încadrează în categoria tratatelor internaţionale, supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

Convenţia a fost adoptată la Strasbourg, la 16 noiembrie 1989 şi semnată de Republica Moldova la 20 februarie 2008.

La momentul actual, Convenţia a fost ratificată de către toate statele Consiliului Europei şi alte patru state nemembre: Australia, Belarus, Tunisia şi Canada. Convenţia contra dopajului are drept scop garantarea bunei desfăşurări a manifestaţiilor sportive, cît şi protecţia sănătăţii celor care participă la ele.

Totodată, documentul promovează cooperarea statelor părţi în combaterea dopajului în sport. Convenţia prevede întreprinderea masurilor de limitare a accesului la substanţele dopante, crearea procedurii şi a condiţiilor pentru realizarea controalelor antidoping, precum şi implementarea programelor de informare şi educaţie antidoping.

Protocolul adiţional la Convenţia contra dopajului a fost adoptat la Varşovia în septembrie 2002 şi semnat de Republica Moldova la 20 februarie 2008. Protocolul are drept scop de a consolida şi eficientiza aplicarea prevederilor Convenţiei contra dopajului.

Documentul menţionat stipulează, în mod special, recunoaşterea reciprocă a controalelor antidoping efectuate de organele competente din domeniul sportului ale statelor părţi. Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronunţîndu-se pentru examinarea şi adoptarea ambelor proiecte în şedinţa în plen.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune aprobarea ambelor proiecte în primă lectură şi dacă nu sînt obiecţii şi adoptarea în a doua lectură.

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule Petrenco,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Audiem şi raportorul. De fapt, potrivit normelor regulamentare, este necesar.

Vă mulţumesc, domnul Petrenco.

Domnule viceministru,

Vă rog, la proiectul nr.3077.

Domnul Mircea Buga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Voi fi succint. Deci Protocolul adiţional la Convenţia contra dopajului, a vorbit domnul preşedinte al Comisiei despre adoptarea lui la Varşovia în 2002 şi resemnarea de Republica Moldova în 2008.

De fapt, acest Protocol este un document destul de restrîns, se referă, în special, la recunoaşterea reciprocă a controalelor doping efectuate de organizaţiile sportive competente şi mai conţine măsuri de supraveghere a aplicării prevederilor Convenţiei contra dopajului.

Ratificarea acestui Protocol nu presupune alocarea de fonduri speciale. Rugăm să susţineţi acest proiect.

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule viceministru.

Stimaţi colegi,

Comisia a propus aprobarea proiectului nr.3078 în primă lectură şi adoptarea în a a doua lectură. Şi, respectiv, proiectul nr.3077 la fel.

Aşa, începem cu nr.3078. Supun votului aprobarea în primă lectură a acestui proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3078 este aprobat în primă lectură.

Grupurile parlamentare, pentru lectura a doua, de acord? De acord. Deci în aceste condiţii, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3078. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 4.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

65 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3078 a fost adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3077. Cine este pentru aprobarea acestui proiect în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3077 este aprobat în primă lectură.

Grupurile parlamentare, lectura a doua?

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3077. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 10.

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3077 este adoptat în lectura a doua.

Ora 10 şi 44 de minute. Interpelări. Astăzi, sîntem ziua de joi. Lucrul acesta îl facem mîine, vineri.

Stimaţi colegi,

Interpelări. Pentru început, voi invita la tribuna centrală reprezentanţii instituţiilor care au fost invitate pentru a oferi răspuns la interpelările deputaţilor.

Pentru început, îl invit la tribuna centrală pe domnul Nicolae Eşanu, pentru a prezenta trei răspunsuri, respectiv, la interpelările colegilor noştri: doamna Valentina Cuşnir, domnul Anatol Ţăranu şi domnul Serafim Urechean. 

Domnule viceministru, vă rog.

Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La interpelarea doamnei Valentina Cuşnir, noi am prezentat un răspuns în scris, detaliat, cu acţiunile pe care le-a întreprins Guvernul. Eu o să mă refer foarte succint.

În primul rînd, aş vrea să menţionez că, în conformitate cu Legea nr.1225, responsabili pentru implementarea prevederilor legii, sînt comisiile create la nivelul unităţilor administrativ- teritoriale de nivelul doi.

După cum cunoaştem, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, organele respective sînt independente, ministerul, Guvernul neavînd dreptul  de a se implica în activitatea lor.

În scopul de a monitoriza modul de implementare a legilor la nivel naţional, de către  Guvern a fost creată o Comisie specială care solicită periodic informaţiile din teritoriu referitoare la modul în care comisiile create în teritoriu asigură implementarea legilor.

Şi, în măsura în care este nevoie de anumite intervenţii pentru a facilita procedura de examinare a cererilor, Guvernul intervine cu anumite amendamente în hotărîrile pe care le-a adoptat în scopul executării legii menţionate sau asigură adoptarea, la nivelul organelor subordonate Guvernului, de acte normative departamentale necesare pentru a asigura implementarea prevederilor legii.

Astfel, metodologia de evaluare a bunurilor imobile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia persoanelor supuse represiunilor, aprobată prin ordinul directorului general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr.136 din 5 septembrie 2008, a fost adoptată la solicitarea expresă, expusă de către comisiile teritoriale şi de către persoanele care au depus cereri.

Persoanee supuse represiunilor şi ulterior reabilitate, care au solicitat restituirea bunurilor, care au menţionat că, în legătură cu faptul că multe imobile, asupra cărora există documente cu privire la dreptul de proprietate asupra lor, în momentul în care au fost naţionalizate nu s-au păstrat în natură şi evaluatorii nu pot asigura evaluarea lor, aceste norme metodologice au fost adoptate anume pentru a veni întru susţinerea acestor persoane.

Cît priveşte remarca că în ordinul respectiv se face menţiune asupra imposibilităţii evaluării bunurilor în cazul în care nu există informaţii nici cu privire la mărimea acestor bunuri şi nici cu privire la materialele din care au fost construite, vreau să menţionăm că, în aceste condiţii, în nici o ţară din lume nu poate fi făcută evaluarea bunului în măsura în care nu există indicii referitoare la care expertul ar putea să se pronunţe.

În aceste condiţii, menţionăm că metodologia respectivă va contribui la soluţionarea problemelor acelor categorii de persoane care dispun de documente, ale căror bunuri nu sînt păstrate în natură şi evaluatorii vor putea să se pronunţe cu privire la valoarea bunurilor respective de piaţă la momentul actual.

Cît priveşte numărul cererilor depuse şi examinate şi a sumelor restituite, aceasta este o informaţie care trebuie actualizată permanent, noi o solicităm la organele respective. Ultima dată noi am solicitat-o prin scrisoarea nr.3/8984 din 4 noiembrie 2008. Informaţiile parvin, după momentul cînd ele vor fi generalizate noi vom dispune de ultimele informaţii.

Suplimentar la ceea ce am scris acolo, vă informăm că noi am iniţiat procedura de colectare a informaţiilor cu privire la procesul care a avut loc începînd cu anul 1989 şi pînă în ziua actuală.

Deci am solicitat absolut de la toate organele care ar putea să deţină documente cu privire la implementarea acestei legi sau a Hotărîrii Guvernului nr.151 care a activat pînă la adoptarea Legii nr.1225 şi în măsura în care noi vom prelucra aceste informaţii, vom putea prezenta o informaţie care, actualmente, lipseşte şi anume cu privire la activitatea care a fost efectuată în toată această perioadă. Eventual, la o solicitare, această informaţie va putea fi prezentată.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc, domnule viceministru.

Dar vreau să vă amintesc că, după ce aţi dat o listă anumită la cine poate fi... la care evaluator pot fi evaluate bunurile şi foştii represaţi au apelat la serviciile lor şi au plătit sume destul de importante.

Acum documentele care le-au luat ei prin acest ordin emis abia la 5 septembrie 2008 cu metodologia şi prin ordin au devenit nevalabile acele documente şi iarăşi oamenii sînt trimişi pe drumuri. Iar acei care nu au, de unde puteau să aibă ei dimensiunile casei, dacă casa a fost demolată şi atunci ei au fugit.

Atunci rezultă că prin aceasta dumneavoastră anulaţi însăşi posibilitatea executării legii. Şi de ce atunci Guvernul tace, că după doi ani şi jumătate această lege nu poate fi îndeplinită, dumneavoastră încercaţi acolo în interior...

Eu ştiu ce se face în teritoriu. Dumneavoastră spuneţi că ei sînt independenţi, nu dumneavoastră de fiecare dată veniţi cu nişte modificări şi cerinţe noi care, practic, nu pot fi îndeplinite. Cît timp o să dureze aceasta şi dacă nu veniţi în Parlament cu propuneri de modificare a legii. Nu se poate să ne batem joc de aceşti oameni, zilnic să îi purtăm pe drum şi să îi punem să cheltuie bani, ca, peste o bucată de timp, să zicem că actele, făcute tot la indicaţia Ministerului Justiţiei, nu mai sînt valabile.

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci vreau să menţionez că Ministerul Justiţiei nu a dat nici o indicaţie, pentru că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu are dreptul să dea indicaţii cu privire la...

Doamna Valentina Cuşnir:

Guvernul a dat.

Domnul Nicolae Eşanu:

Şi nici Guvernul nu dă indicaţii. Guvernul a adoptat.

Doamna Valentina Cuşnir:

Prin documentele emise şi modificate ale Regulamentului.

Doamna Maria Postoico:

Doamnă Valentina...

Doamna Valentina Cuşnir:

Regulamentul de două ori, tîrziu făcut, modificat în noiembrie 2007. Acum, în septembrie 2008 apare această metodologie care anulează în genere dreptul. La cîte persoane sînt dimensiunile casei? Majoritatea nu sînt. Aţi auzit şi dumneavoastră.

Domnul Nicolae Eşanu:

Da, repet, nu e posibil de evaluat un bun, un imobil dacă nu ştii măcar mărimea imobilului respectiv. Expertul pentru ce v-a dat actul de expertiză? Pentru un metru pătrat, pentru o mie de metri pătraţi. Expertul este în imposibilitate de a se pronunţa. Noi am încercat să punem criterii minime pe care trebuie să le întrunească un bun referitor la care expertul, chiar am subliniat, dacă nu se cunoaşte din ce materiale. În metodologie sînt puse modalităţi prin care expertul va putea să suplinească lipsa informaţiilor. În lipsa măcar a informaţiei.

Doamna Valentina Cuşnir:

Domnule reprezentant al Guvernului...

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cuşnir,

Ascultaţi răspunsul şi pe urmă  puneţi întrebarea.

Doamna Valentina Cuşnir:

În lege este scris că Oficiul cadastral evaluează. În lege este. Dacă nu  se poate îndeplini legea, veniţi şi o modificăm. De ce nu veniţi?

Domnul Nicolae Eşanu:

Să finalizez răspunsul.

Doamna Maria Postoico:

Doamnă Cuşnir,

Eu vă rog...

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci în măsura în care expertul nu are vreun indiciu. El nu va putea face expertiza.

Doamna Valentina Cuşnir:

Ascultaţi, că legea nu se respectă şi …

Doamna Maria Postoico:

Doamnă Cuşnir,

Permiteţi-i să răspundă. Ce înseamnă aceasta? Aveţi răbdare.

Domnul Nicolae Eşanu:

Cît priveşte modificarea legii, la nivelul Guvernului se examinează şi acest lucru. Inclusiv a avut loc o şedinţă la Prim-ministru. Numai că vreau să atrag atenţia, este vorba despre un concept al legii, adoptat în 1992. Noi examinăm dacă este posibil de modificat conceptul legii, fără a leza drepturile cetăţenilor. Specialiştii din cadrul Direcţiei relaţii internaţionale, care se ocupă de Convenţia europeană a drepturilor omului, spun că, în măsura în care astăzi legea prevede dreptul de a restitui averea în natură, noi nu avem dreptul să schimbăm acest concept.

Noi încercăm să examinăm, dar noi nu putem să venim cu un mecanism care va strica ceea ce a fost pus în 1992. Faptul că o parte din prevederile legii, adoptate în 1992, nu pot fi implementate, eu am declarat, în repetate rînduri, de la tribuna aceasta, dar acest fapt nu justifică schimbarea conceptului pentru persoanele care pot să... beneficiază de drepturi în sensul stabilit de lege. Astfel, noi am putea avea diferite categorii de persoane. Acei care au documente cu privire la bunuri şi cărora noi le-am garantat că bunurile vor fi restituite integral şi acei care nu au documente. Pentru aceştia noi nu am putut identifica care ar fi acest concept derogatoriu de la acest concept. Amendarea legii nu poate fi făcută, dacă noi nu putem să vedem o finalitate. Se examinează această problemă. Cine poate să înainteze careva propuneri cu privire la un mecanism viabil. Noi o să îl examinăm şi o să fim recunoscători pentru aceasta.

Cît priveşte hotărîrea de Guvern despre care dumneavoastră spuneţi că noi am înrăutăţit. Vreau să vă informez că absolut toate modificările au fost făcute la solicitarea Asociaţiei persoanelor supuse represiunilor, cu acceptul acestora. Dacă analizaţi conţinutul lor, absolut toate se referă la simplificarea procedurii în măsura în care Guvernul a putut să facă acest lucru, nedepăşind cadrul legal stabilit, inclusiv stabilirea în Regulament, spre exemplu, a dreptului de a prezenta cererile, fără să anexeze vreun document. Dar, desigur, nu va putea nici o comisie să ia o decizie privind restituirea valorii unor bunuri, dacă la această cerere nu vor fi depuse documente care să ateste care este valoarea acestor bunuri. Noi nu putem să excludem din Regulament aceste prevederi.

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc.

Aceasta şi vroiam să aud, că se lucrează şi se gîndeşte, şi se vede că ceva nu merge, dar să fie implicat şi Parlamentul, cel puţin Comisia pentru drepturile omului, şi să finisăm către sfîrşitul acestui an, să vedem ce facem  cu această lege. Să nu o lăsăm pentru celălalt Parlament în acest hal.

Vă mulţumesc.

Şi era vorba de credite preferenţiale. Care tot au plătit bani. Am foarte multe plîngeri referitoare la aceea că aceste documente stau la Banca de Economii sau la alte bănci şi nu se mai eliberează credite preferenţiale. Ei au plătit bani mari pentru acele acte şi acum ele nu mai sînt valabile.

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci cu privire la creditele preferenţiale. Eu, cu părere de rău, nu am... din informaţia pe care mi-au prezentat-o nu am sesizat acest aspect. Din participarea la şedinţele care se organizează la Guvern cu privire la această problemă, vreau să menţionez că nu este o problemă foarte simplă. În principiu, dumneavoastră ridicaţi o problemă care depăşeşte cadrul legal şi anume refuzul băncilor de a elibera credite. Nici un act normativ nu garantează persoanelor dreptul de a primi credit, garantează doar dreptul de a beneficia de scutiri în măsura în care o bancă comercială va accepta să elibereze creditul.

Nici un act normativ nu poate obliga băncile comerciale să elibereze creditul, chiar dacă există această garanţie eliberată de organele administraţiei publice locale. La Guvern se examinează şi această problemă. Pe de o parte, noi nu putem să obligăm băncile să elibereze credite, pe de altă parte noi eliberăm aceste garanţii. Noi trebuie să vedem în ce măsură, eventual, am putea schimba mecanismul? Desigur, ideal ar fi ca noi să garantăm întregul credit. Dar acestea sînt cheltuieli enorme, pe care bugetul nu le poate suplini acum. Eu nu pot. Eu răspund la întrebările care mi-au fost adresate.  

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Eu vă rog...

Doamna Valentina Cuşnir:

Aici trebuie de vorbit, domnule Urechean.

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu sînt gata să mă opresc în momentul în care Parlamentul nu mai are nevoie de informaţiile pe care le prezint.

Doamna Valentina Cuşnir:

Aţi modificat, aţi redus şi aţi pus 6 metri pătraţi. Aţi înrăutăţit cu mult şi aţi micşorat categoriile la acei care puteau beneficia. Acum aţi înrăutăţit situaţia, punînd nişte restricţii.

Doamna Maria Postoico:

Bine.

Domnule viceministru,

La a doua întrebare.

Domnul Nicolae Eşanu:

A doua interpelare este interpelarea domnului Anatol Ţăranu. Explicaţii cu privire la... Nu este?   

Doamna Maria Postoico:

Deci s-a prezentat, care e problema? Dumnealui nu a motivat de ce nu este?

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci cu privire la discreditare. Am să scurtez răspunsul. Simplu, deci Guvernul nu are informaţii cu privire la numărul de apariţii ale persoanelor care reprezintă oficialităţile la postul de televiziune NIT. Deoarece nu există  un mecanism de monitorizare nici la Guvern, nici în organele subordonate. Cît priveşte faptul ignorării participării la o anumită emisiune, nici un act nu prevede obligativitatea unei persoane sau posibilitatea Guvernului de a obliga membrii săi sau persoanele din organele subordonate de a participa la o anumită emisiune TV.

În ceea ce priveşte transparenţa în activitatea Guvernului, vreau doar să menţionez faptul că toate şedinţele Guvernului mass-media are posibilitatea să le privească în direct. După şedinţele Guvernului, membrii Guvernului participă la conferinţe de presă, unde toate mijloacele, toată mass-media are dreptul nelimitat de a formula întrebări. La indicaţia Primului-ministru, toţi miniştrii sînt obligaţi o dată pe lună să ţină conferinţe de presă cu privire la subiectele care ţin de competenţa structurilor respective şi alte măsuri care au fost întreprinse de către Guvern ne permite să afirmăm că în activitatea Guvernului şi a structurilor subordonate au fost întreprinse măsuri care au îmbunătăţit procesul de cooperare cu presa. Desigur, în această direcţie urmează să fie întreprinse măsuri şi în continuare.

Doamna Maria Postoico:

E tot, domnule viceministru.

Domnul Nicolae Eşanu:

Şi cu privire la a treia interpelare. Interpelarea domnului Serafim Urechean cu privire la existenţa scrisorii Preşedintelui Republicii Moldova cu nr.0428-c din 22 august 2008, vă informăm că în Aparatul Guvernului un asemenea document nu a fost înregistrat. Şi el nu a parvenit Guvernului.

Mulţumim.

Interpelarea este adresată Guvernului. Guvernul nu poate să răspundă la întrebarea dacă din Preşedinţie a ieşit o asemenea întrebare. Eventual, noi putem interpela Preşedinţia. Dar cred că cel mai bine este  ca deputaţii să se adreseze direct Preşedintelui.

Doamna Maria Postoico:

Deci presa s-a expus de acum de la Preşedinţie. Aşa că este clar şi de acolo că nu a ieşit.

Da, vă mulţumim.

La microfonul central se invită doamna viceministru al protecţiei sociale, familiei şi copilului Viorica Dumbrăveanu, pentru a da răspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina Cuşnir.

Vă rog.

Doamna Viorica Dumbrăveanu – viceministru al protecţiei sociale, familiei şi copilului:

Stimaţi domni deputaţi,

Cu permisiunea dumneavoastră, Guvernul a pregătit răspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina Cuşnir în contextul văduvelor participanţilor la lichidarea urmărilor avariei de la Cernobîl, cît şi al copiilor acestora privitor la încălcarea dreptului constituţional şi anume a dreptului la viaţă. Legea fundamentală care garantează măsuri de protecţie socială participanţilor, precum şi membrilor familiei acestora, la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl. O reprezintă Legea nr.909 cu privire la protecţia socială a participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl.

Am putea remarca faptul că legea respectivă garantează dreptul familiilor persoanelor care au decedat în rezultatul participării la lichidarea avariei de la Cernobîl la un şir de prestaţii care sînt exprimate sub formă de compensaţii, indemnizaţii, precum şi înlesniri la plata diferitelor pensii.

Una din prestaţiile cele mai impunătoare o reprezintă compensaţia unică pentru prejudiciul adus sănătăţii, stabilită şi neplătită în legătură cu decesul beneficiarului, care se plăteşte soţului supravieţuitor, precum şi copiilor sau părinţilor acestuia pentru anul respectiv.

Remarcăm că mărimea compensaţiei respective se stabileşte în dependenţă de salariul mediu lunar pe republică, pe luna premergătoare lunii în care s-a adresat după compensaţie pentru fiecare procent de pierdere a capacităţii profesionale de muncă.

Totodată, familiilor care şi-au pierdut întreţinătorii în urma catastrofei de la Cernobîl li se plăteşte o compensaţie unică, care se stabileşte, indiferent de data decesului întreţinătorului, în mărime de 15 salarii medii pe republică, stabilită pentru anul precedent.

Se achită o compensaţie lunară pentru pierderea întreţinătorului participant la lichidarea urmărilor avariei de la Cernobîl membrilor familiei incapabili de muncă care şi-au pierdut întreţinătorul.

Totodată, anual, este achitat un ajutor material unic copiilor care au pierdut întreţinătorul în cuantum de 360 de lei. Aş remarca faptul că familiile persoanelor care au decedat în rezultatul participării la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, precum şi în general familiile participanţilor care sînt în viaţă beneficiază de dreptul de a fi asiguraţi anual cu bilete gratuite la instituţiile balneosanatoriale şi la alte instituţii de fortificare a sănătăţii aflate atît pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la sanatoriile care sînt amplasate pe teritoriul Ucrainei.

Totodată, aceste persoane au dreptul şi la compensaţie, deci în cazurile în care nu au beneficiat de dreptul la tratament balneosanatorial în schimbul acestor bilete şi este determinat în cazul respectiv compensaţia în dependenţă de mărimea costului mediu al unui bilet.

Dacă pentru persoanele adulte, anul curent, mărimea compensaţiei respective a constituit 4485 de lei, atunci pentru copii mărimea acestei compensaţii în schimbul biletelor balneosanatoriale este stabilit în dependenţă de vîrsta în care se încadrează copiii. De la 4 la 7 ani constituie 2240 mărimea compensaţiei, de la 7 la 14 ani – 3810 şi de la 14 la 18 ani – 4485.

Totodată, mai există plata concediului medical, la prezentarea certificatului medical pentru îngrijirea copilului unuia dintre părinţi ai copiilor cu vîrstă cuprinsă pînă la 14 ani.

Astfel, vedem că, în comparaţie cu Legea nr.156 cu privire la sistemul de pensionare din sistemul de asigurări sociale care garantează dreptul la indemnizaţia pentru concediul de îngrijire în caz de boală a unui copil pînă la vîrsta de 7 ani, aici este o înlesnire care este predeterminată pînă la vîrsta de 14 ani de îngrijire a copilului, achitîndu-se concediul medical în proporţie de 100%, indiferent de vechimea în muncă a părintelui care asigură îngrijirea acestui copilul.

Aş remarca că persoanele respective au dreptul la pensie, indiferent de vechimea în muncă a întreţinătorului, precum şi membrii familiei persoanelor care au decedat în urma schilodirii sau îmbolnăvirii provocate de avaria de la Cernobîl în mărimea recuperării daunei reale, care este prestabilită.

Totodată, Legea nr.933 cu privire la măsurile de protecţie socială specială a unor categorii de populaţie asigură dreptul membrilor familiei participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl de a beneficia de compensaţie nominativă pentru plata serviciilor comunale şi energiei electrice în cuantum de 50%, deci în dependenţă de tarifele prestabilite.

Familiile participanţilor decedaţi la lichidarea avariei de la Cernobîl au dreptul la alocaţie lunară de stat. Pentru soţii supravieţuitori inapţi de muncă în cuantum de 150 de lei lunar. Mai au dreptul la alocaţie lunară de stat copiii participanţilor la lichidările consecinţelor avariei de la Cernobîl decedaţi, acest drept putînd fi realizat pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani, iar în cazul în care aceşti copii îşi continuă studiile – pînă la vîrsta de 23 de ani. Iarăşi cuantumul este stabilit în mărime de 150 de lei pentru fiecare copil.

Deci alocaţia lunară de stat este stabilită şi unuia dintre părinţii inapţi de muncă ai participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl decedaţi. În cazul părinţilor inapţi de muncă aflaţi în divorţ cuantumul stabilit la cereri se împarte în 3 părţi egale. Cuantumul este la fel stabilit în mărime de 150 de lei.

Conform Legii nr.499 cu privire la alocaţiile sociale de stat, copiii au dreptul la alocaţie pentru pierderea întreţinătorului. Familiile participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl, în conformitate cu Hotărîrea cu privire la creditele preferenţiale pentru unele categorii de populaţie, se încadrează în aceste categorii de beneficiari ai creditelor preferenţiale, care sînt acordate pentru construcţia sau reparaţia casei membrilor familiei.

Aceasta este o remarcă succintă. Dar cu permisiunea dumneavoastră am vrea să spunem că în continuare măsurile de protecţie socială acordate atît participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl, cît şi membrilor familiilor acestora sînt în continuare în vizorul Guvernului şi există chiar şi un grup de lucru care se întruneşte lunar în cadrul Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului unde participanţii la lichidarea avariei de la Cernobîl îşi înaintează propunerile adecvate referitoare la anumite măsuri de protecţie sau la anumite înlesniri de care ar dori să beneficieze.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Vî mulţumesc şi eu.

Dar eu înainte de a adresa interpelarea, desigur, am examinat toate legile la care v-aţi referit dumneavoastră. Acum în trei cuvinte: cît primeşte pe lună o văduvă şi cît un copil dintr-o familie de acestea, ca să se vadă clar, că au am pus o întrebare foarte clară. Cît revine pe lună la o văduvă?

Doamna Maria Postoico:

Doamnă viceministru,

Vă rog, fiindcă noi cu matematica stăm prost, să calculăm. Aşa că vă rog, dacă se poate.

Doamna Viorica Dumbrăveanu:

Deci nu aş putea să spun.

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu fiţi aşa deşteaptă, doamnă Postoico.

Doamna Viorica Dumbrăveanu:

Deci, în cazul respectiv, nu putem ca să vă dăm un exemplu.

Doamna Valentina Cuşnir:

Că nu se vede.

Doamna Viorica Dumbrăveanu:

Deci nu putem să vă dăm acum o cifră exactă. Dat fiind faptul, dacă facem referire la compensaţia unică despre care am vorbit, chiar iniţial ea este stabilită în dependenţă de procentul de pierdere a capacităţii de muncă a persoanei decedate şi ea diferă, acest cuantum lunar, dacă facem o sumare a tuturor prestaţiilor băneşti, el diferă de la caz la caz.

Totodată, dacă e să remarcăm dreptul la reabilitare balneosanatorială, iarăşi este o diferenţă, reieşind din vîrsta copiilor respectivi. Deci nu putem da o cifră exactă. Dacă luăm un caz concret, desigur, am putea face o referire. Dar în momentul de faţă chiar este imposibil.

Doamna Valentina Cuşnir:

Cred că puteţi foarte clar să spuneţi că 190 de lei pensia pe care o primesc astăzi văduvele care şi-au pierdut sănătatea din motivele că soţii lor au fost la lichidarea avariei de la Cernobîl, desigur, nu poţi nici să ieşi din casă.

Doamna Viorica Dumbrăveanu:

Stimată doamnă deputat,

Pe lîngă pensia respectivă pentru pierderea întreţinătorului membrii familiei mai beneficiază, după cum am făcut o enumerare, practic, exhaustivă, şi de alte compensaţii care la sigur că compensează acest moment.

Doamna Valentina Cuşnir:

O să vină personal ele la dumneavoastră şi o să vă spună cît primesc şi cum pot trăi.

Doamna Maria Postoico:

Doamnă viceministru,

Vă mulţumim mult.

Doamna Viorica Dumbrăveanu:

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul viceministru al construcţiilor şi dezvoltării teritoriului Anatol Ţurcan, referitor la interpelarea domnului Vladimir Filat.

Domnul Anatol Ţurcan – viceministru al construcţiilor şi dezvoltării teritoriului:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimat Parlament,

Sînt împuternicit să răspund la interpelarea domnului deputat Vladimir Filat cu privire la acţiunile efectuate la lichidarea consecinţelor inundaţiilor de proporţie care au avut loc în iulie–august curent în unele localităţi ale republicii.

Aş vreau să spun că nu aş vrea să povestesc despre toată activitatea organizatorică întreprinsă pentru a lichida aceste consecinţe. Vreau să subliniez numai că, în mod de urgenţă, la 1 august a fost emis ordinul ministerului, unde au fost formate grupuri de lucru cu scopul de a estima consecinţele şi de a determina căile de soluţionare şi de ajutorare a familiilor sinistrate cu spaţiu locativ şi care îndată, după retragerea apelor, au efectuat un lucru de două luni şi jumătate, după mine un lucru enorm. Şi, practic, la 15 octombrie problema asigurării sinistraţilor cu case de locuit a fost rezolvată.

Astăzi, din necesarul de 251 de case sînt procurate 235 de case, sînt înmînate sinistraţilor acte cadastrale de proprietate. În aşa fel, 244 de familii se bucură astăzi de gospodării normale de locuit.

În proces de perfectare a documentelor pentru procurarea locuinţelor sînt două familii, 14 familii au refuzat procurarea şi au decis repararea locuinţelor proprii cu materiale de construcţii din rezerva de stat.

Din numărul total de case procurate, 78 de case au fost procurate de 58 de agenţi economici, iar 160 de case – de minister, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1082 din 23 septembrie curent pentru aprobarea Regulamentului privind finanţarea procurării locuinţelor pentru persoanele care au suferit în urma inundaţiilor din lunile iulie–august 2008. Conform hotărîrii de Guvern, au fost alocate şi transferate vînzătorilor caselor de locuit circa 26 milioane de lei.

În aşa fel, din cele două familii, cum am spus mai sus, problema deocamdată nu este hotărîtă. O familie insistă să îi fie procurat un apartament în oraşul Cupcin într-o casă care este în stare de construcţie şi, în momentul de faţă nu este posibil de a perfecta documentele de proprietate. Încă cu o familie în zilele apropiate se va semna contractul de vînzare–cumpărare şi, în aşa fel, practic, problema asigurării sinistraţilor cu case de locuit va fi rezolvată, finisată.

Referitor la informaţia ce ţine de sumele de bani care au fost acumulate pe contul social, precum şi despre donatori, ea este inclusă pe site-ul Ministerului Finanţelor, ceea ce, în principiu, se poate preciza operativ.

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Aceasta e informaţia în cifre, total. Dacă sînt întrebări la concret, eu pot să răspund.

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule viceministru pentru informaţie.

O precizare şi aceasta cred că iarăşi pentru Secretariatul Parlamentului. Întrebarea eu am adresat-o Guvernului Republicii Moldova şi aş ruga cum este formulată întrebarea aşa să vină şi răspunsul. Să nu fiu trimis, este deja o regulă, pe pagina web a unui minister sau a altuia. Eu am nevoie de răspuns exact aşa cum am adresat întrebarea. Fiindcă este important să vedem care sînt sumele acumulate pe acest cont special, care este suma alocată pentru construcţie şi procurarea caselor şi care este, de altfel, şi soldul acestui cont.

Domnule Ţurcan,

Vizavi de procurări, este clar. Aş avea o întrebare vizavi de acei care au refuzat procurarea locuinţelor. Aici aţi prezentat o informaţie – 14 familii. Şi spuneţi că dînşii au decis să îşi repare locuinţele proprii pentru care au primit materiale de construcţii din rezerva de stat. Aţi putea să ne spuneţi care este valoarea pentru fiecare dintre aceste familii a ajutorului primit din partea statului în sumă? Spre exemplu, o familie care a decis să îşi repare locuinţa cîţi bani a primit?

Domnul  Anatol Ţurcan:

Bine. Eu am înţeles. Adică, în bani nu, nu a primit nici o familie vreun ban, materiale de construcţie, au primit 2–3 tone de ciment, au primit 2–3 metri cubi de lemn, vopsea ş.a.m.d. Ceea ce era în rezerva de stat ei toţi au primit.

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Eu am efectuat un calcul, poate nu este corect, o să mă ajutaţi, suma de 26 de milioane, care aţi spus că v-a fost alocată din partea Ministerului Finanţelor din contul special, am împărţit suma respectivă la 160 de case pe care le-aţi procurat şi mi-a ieşit o cifră de circa 16 mii de dolari pentru o locuinţă în medie. Este adevărat?

Domnul  Anatol Ţurcan:

Cam aşa.

Domnul  Vladimir Filat:

Şi atunci întrebarea este una firească: de ce acei care au decis să îşi schimbe locuinţa au primit un ajutor în valoare de 16 mii de dolari în acest caz, dar acei care au hotărît să rămînă în locuinţele proprii au primit un ajutor, să spunem, substanţial mai mic decît restul? Cred că ar fi trebuit să venim cu ajutor identic.

Domnul  Anatol Ţurcan:

Întrebarea am înţeles-o. Da, dintre acei 14, despre care eu am vorbit acum, nu toate casele au fost avariate. Adică, dintre cele 14 case au fost avariate numai 4 case, 10 case au fost în zona inundabilă. S-a luat decizia, nefiind avariate de a-i scoate din zona inundabilă. De aceea, e vorba, din ceea ce dumneavoastră aţi întrebat, despre acei 4.

Hotărîrea Guvernului nu prevede de a mai aloca suma de bani, materiale de construcţie cele necesare care au de făcut au fost date, eu am spus, 2–3 tone, dacă este necesar şi 4 tone, o să mai fie acordate, ciment este, lemn este, totul este. Adică, ceea ce a fost necesar ei toţi au primit în materiale.      

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Ţurcan,

Şi eu am fost în localităţile respective şi în continuare comunic cu oamenii şi vreau să vă spun că ajutorul este pe alocuri acordat inechitabil pentru unii sau pentru alţii. Şi cred că, dacă s-a decis să fie acordat ajutor celor care au hotărît să îşi repare locuinţele, trebuia să fie ajutorul, cel puţin, la nivelul în care să îşi aducă locuinţa într-o situaţie în care să poată locui în ea. Este un punct de vedere. Eu vă mulţumesc pentru informaţie şi vă doresc succes.

Domnul  Anatol Ţurcan.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Mulţumesc.

La microfonul central se invită domnul viceministru al culturii şi turismului Ion Munteanu, referitor la interpelarea domnului Gheorghe Susarenco.

Stimaţi colegi,

Domnul Ion Munteanu de două ori de acum vine cînd domnul Susarenco nu este în sală. Păi, nu este vina domnului viceministru.

Da, poftim.

Domnul  Ion Munteanu – viceministru al culturii şi turismului:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Domnilor deputaţi,

Mă simt onorat că sînt astăzi la această tribună în şedinţa plenară a Parlamentului graţie... Da, dar îl caut şi nu-l văd. Am vrut, exact, să spun, graţie interpelării făcute de domnul Susarenco.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă rog.

Domnul  Ion Munteanu:

Domnia sa se interesează de cazul Ion Şiman, despre demiterea şi apoi repunerea în funcţie a directorului general al Societăţii pe Acţiuni “Moldova Film”. Vreau să comunic domniei sale şi dumneavoastră că, într-adevăr, la 12 noiembrie, Judecătoria Centru... de domnul judecător Şuşchevici... a dat drept cauză acestui domn Ion Şiman şi a fost, conform articolului 256 din Codul de procedură civilă, într-adevăr, hotărîrea este imediată şi de aceea dumnealui a fost restituit, restabilit în funcţia deţinută anterior.

A doua zi, la 13 noiembrie, Societatea pe Acţiuni “Moldova Film” a depus apel asupra acestei hotărîri. Deci, la ora actuală, vreau să vă comunic că acest caz este încă se judecă şi nu este un rezultat definitiv, la care aş putea să dau un răspuns tuturor acelor 4 întrebări ce vizează domnul deputat  Gheorghe Susarenco. Pînă la decizia definitivă a judecăţii nu putem să ne pronunţăm asupra acelor 4 întrebări, care se conţin în interpelarea făcută de domnia sa.

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Stimaţi colegi,

Continuăm.

Microfonul nr.5.

Ei discută cine este primul.

Domnul  Alexandru Oleinic:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Refer o întrebare Guvernului Republicii Moldova. Urmînd informaţiile difuzate de reprezentanţii puterii executive, precum că Republica Moldova nu este afectată de criza globală, se creează impresia că Guvernul Republicii Moldova este ca struţul, care, băgînd capul în nisip, crede că astfel se va evita pericolul care ne ameninţă tot mai pronunţat.

Toate ţările din lume, inclusiv vecinii noştri România şi Ucraina, partenerii noştri comerciali Rusia şi Uniunea Europeană vorbesc despre cum îi afectează criza. Dar şi mai important despre cum ei luptă cu premisele şi eventualele consecinţe.

Mai mult ca atît, ţările respective elaborează de urgenţă şi implementează măsuri concrete atît pentru a lumina impactul crizei, dar şi pentru a asigura o continuitate a activităţii economice prin infuzii de capital pe piaţă.

În aceste condiţii dificile, majoritatea ţărilor întreprind măsuri de protejare nu doar a sistemului financiar, ci şi a sectorului real al economiei prin relaxarea politicii monetare şi prin influxuri financiare.

În cazul în care nu reuşesc să acorde necesităţile din resurse proprii, guvernele şi băncile centrale apelează la suportul organismelor financiare internaţionale.

Cel mai recent şi  mai apropiat exemplu este Ucraina, care a negociat urgent cu Fondul Monetar Internaţional un credit de 16 miliarde de dolari, pentru a stimula economia în condiţiile crizei economice globale. Guvernul Republicii Moldova însă tot în acest răstimp asigură toată lumea că criza nu ne va afecta, dar şi mai ridicol, precum că Moldova poate chiar beneficia de pe urma crizei. Astfel, autorităţile moldovene încearcă să creeze iluzia unui paradis financiar pe fundalul crizei mondiale, dorind să convingă societatea în prag de alegeri, că economia moldovenească nu va fi afectată.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Oleinic,

O secundă.  E întrebare sau declaraţie?

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta e întrebare, doamnă Preşedinte.

Doamna Maria Postoico:

Aşa e întrebarea? Trebuie să mai mergem o dată la şcoală ca să formulăm întrebările. Eu vă rog. Vă rog formulaţi întrebarea.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu înţeleg că nu vă place, dar aceasta este situaţia. Deşi sistemul financiar bancar este bine capitalizat, stabil şi are suficiente lichidităţi pentru a face faţă eventualelor fluctuaţii pe piaţă, nu putem nega faptul că aceasta se întîmplă exclusiv din contul stopării, practic, totale a creditării. În felul acesta, agenţii economici din sectorul nonfinanciar deja suportă consecinţele crizei, deoarece băncile nu îi creditează.

Bugetul le reţine plăţile, iar ei, la rîndul lor, nu le pot achita cu partenerii lor băncile şi cu atît mai mult chiar şi cu obligaţiunile faţă de bugetul statului. Iar politicile marcoeconomice întreprinse de Guvern în ultimii ani au condus la erodarea capacităţii economiei naţionale de a produce bunuri şi servicii, dar şi mai mult important – de a produce locuri de muncă şi bunăstare pentru cetăţenii noştri.

Cred că este timpul să înţelegem că situaţia Republicii Moldova este diferită de cea  a ţărilor din Vest în ceea ce priveşte criza economică globală. În Vest, criza de lichiditate care a apărut în sistemul financiar tot mai mult riscă să afecteze grav întreprinderea din sectorul real al economiei. La noi însă situaţia e inversă. Criza care deja se întîmplă în sectorul real al economiei poate conduce la o criză în sectorul financiar. În acest context, solicit Prim-ministrului personal să prezinte plenului Parlamentului o informaţie amplă despre:

1. măsurile planificate şi întreprinse şi care urmează să fie întreprinse pentru stimularea economiei naţionale în condiţiile accentuării crizei economice globale;

2. proiectele negociate şi în curs de negociere cu organismele financiare internaţionale care, de asemenea, vizează stimularea economiei Republicii Moldova.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Prima interpelare o adresez Ministerului Dezvoltării Informaţionale, domnului ministru Pavel Buceaţchi şi Ministerului Sănătăţii, doamnei ministru Larisa Catrinici. În ultimul timp, tot mai mulţi pacienţi cu diverse maladii în stadii avansate ajung în instituţiile medico-sanitare publice pentru a li se acorda asistenţă medicală, neavînd însă asupra lor acte de identitate cu care să se legitimeze.

Lipsa acestor acte creează multiple probleme atît acestor cetăţeni care, de cele mai multe ori, provin din categoriile de persoane social vulnerabile, respectiv, care nu au capacitatea să îşi acopere cheltuielile financiare legate de perfectarea acestor documente, cît şi instituţiilor medicale, deoarece acestea din urmă rămîn fără acoperire financiară a aşa-ziselor cazuri tratate ale acestor pacienţi.

În această ordine de idei, solicit Ministerului Dezvoltării Informaţionale să îmi prezinte informaţia despre numărul existent de cetăţeni care nu posedă acte de identitate şi să îmi explice care sînt măsurile întreprinse în vederea soluţionării acestei probleme, îndeosebi în cazul cetăţenilor din categoriile sus-numite. Ministerul Sănătăţii să îmi prezinte informaţia despre modalitatea de procurare a poliţei de asigurare obligatorie de sănătate şi de achitare a cazurilor tratate în situaţiile cînd persoanele nu deţin acte de identitate.

Şi a doua interpelare o adresez Ministerului Sănătăţii, doamnei ministru Larisa Catrinici. Recent, Ministerul Sănătăţii a introdus o nouă modalitate de înregistrare şi luare la evidenţă a pacienţilor la centrele medicilor de familie. Potrivit noilor reguli, pacienţii sînt în drept să îşi aleagă un alt medic de familie decît cel actual, fie să opteze în favoarea acestuia din urmă. În acelaşi timp însă, noua modalitate nu a fost mediatizată, astfel încît, în condiţiile actuale, o bună parte a pacienţilor, deşi domiciliază în raza policlinicilor de sector, nu s-au înregistrat încă.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină transferă sumele de bani necesari centrelor medicilor de familie în funcţie de numărul pacienţilor înregistraţi la aceste centre. Informaţia la zi denotă o situaţie încă foarte îngrijorătoare. Deşi sîntem la sfîrşit de noiembrie, multe dintre instituţiile medicale au reuşit să îşi înregistreze nici jumătate din cetăţenii luaţi  anterior la evidenţă. În acest context, doamnă ministru, vă solicit informaţia în legătură cu acest subiect şi anume ce a întreprins Ministerul condus de dumneavoastră în vederea aducerii la cunoştinţă populaţiei a noii modalităţi de înregistrare şi ce măsuri va întreprinde instituţia pentru a remedia situaţia creată? Informaţiile le solicit în scris.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

Eu vă rog, ridicaţi mai sus microfonul, căci el e inclus.

Microfonul nr. 3.

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, doamnă Ostapciuc.

Prima interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova. Cetăţenii satului Drochia, raionul Drochia, foşti membri ai gospodăriei agricole Cubolta din localitatea dată, mi s-au plîns de faptul că administratorul procesului de insolvabilitate şi după achitarea tuturor datoriilor creditoare continuă să scoată la licitaţie obiecte importante din averea gospodăriei respective, lipsindu-i pe oameni de dreptul de a obţine cota valorică convenită conform legislaţiei. Avînd în vedere această situaţie, solicit:

1) întreprinderea tuturor măsurilor organizatorice pentru stoparea procesului de insolvabilitate, dat fiind faptul că au fost achitate toate datoriile creditoare invocate la momentul declanşării procedurii de insolvabilitate;

2) a examinarea, în regim de urgenţă, a posibilităţii de a distribui cota valorică a fostei gospodării agricole Cubolta către membrii colectivului de muncă, care au dreptul legitim asupra proprietăţii respective. Informaţia respectivă o solicit în scris.

Şi a doua interpelare o adresez domnului ministru al economiei şi comerţului Igor Dodon.

Stimate domnule ministru,

În societate, se discută aprins la tema privatizării unor obiecte, care, după părerea noastră, a fost efectuată cu încălcări ale legislaţiei în vigoare. Mă refer, în special, la privatizarea Sanatoriului “Moldova”, amplasat în oraşul Odesa, Ucraina, pentru care s-a luptat mulţi ani la rînd în vederea legiferării acestui obiect ca proprietate a Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei.

Rog, domnule ministru, să îmi prezentaţi în plenul Parlamentului o informaţie despre modul în care a fost privatizat acest obiect. Inclusiv să mi se răspundă la următoarele întrebări: cine au fost participanţii la acest concurs comercial? Cine este cumpărătorul acestui obiect şi de ce au fost înlăturaţi alţi pretendenţi? Cine a efectuat estimările acestui patrimoniu şi cum a fost stabilit preţul? Care sînt obligaţiile investiţionale ale cumpărătorului şi ce garanţii bancare au fost prezentate Comisiei de privatizare.

De asemenea, solicit să mi se prezinte copiile întregului pachet de documente ale participanţilor la concurs, inclusiv ale cumpărătorului, copiile  deciziilor Comisiei de privatizare şi a raportului de evaluare a patrimoniului Sanatoriului “Moldova”.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Domnul Vladimir Filat: 

Privatizaţi şi “Truskoveţ”-ul de acum?

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Domnul Filat.

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Doamna Maria Postoico:

Nu v-am oferit cuvîntul pentru ca să discutaţi cu sala, dar să vă expuneţi.

Domnul Vladimir Filat: 

Parcă sîntem la grădiniţă aici.

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog.

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc că mă rugaţi.

Interpelarea o adresez Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Avînd în vedere că pe data de 26 noiembrie curent a fost convocat reprezentantul ambasadei române în Republica Moldova,  căruia i s-a transmis o notă verbală a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, adresată Ministerului Afacerilor Externe al României.

Avînd în vedere conţinutul acestei note verbale, cer să îmi fie prezentată o informaţie amplă asupra motivelor şi calificărilor respective, care au fost cuprinse în această notă verbală. Rugămintea mea este ca răspuns la interpelarea mea să fie dat în plenul Parlamentului de la tribuna centrală. Şi, stimată doamnă Preşedinte al şedinţei, deja este a treia interpelare pe care o adresez către acest minister şi tot primesc răspunsuri în scris. Este dreptul meu regulamentar să primesc răspuns la întrebări, interpelări, inclusiv de la tribuna Parlamentului.

În acest sens, rog să asiguraţi prezentarea răspunsului în plenul Parlamentului.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ştefan Secăreanu:

Mulţumesc.

Întrucît am fost sesizat în legătură cu neexecutarea titlului executoriu nr.21062/08 din 1 octombrie 2008, emis de către Judecătoria  economică de circumscripţie, îl rog pe domnul ministru al justiţiei Vitalie Pîrlog să ia, în regim de urgenţă, toate măsurile legale în vederea executării  acestuia şi în vederea eliminării tuturor stărilor de încălcare a drepturilor constituţionale ale persoanelor implicate.

Solicit acţiuni urgente şi eficiente şi răspuns în scris.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Prima întrebare, interpelare o adresez Comisiei Electorale Centrale şi Ministerului Justiţiei şi solicit ca Comisia Electorală Centrală să prezinte răspuns la tribuna Parlamentului, iar Ministerul Justiţiei – un răspuns în scris.

Dacă deschidem site-ul “Flux md” şi coborîm puţin în jos pe stînga, găsim “Aso Moldova” şi dacă apăsăm acolo, găsim că un candidat independent deja şi-a anunţat participarea la alegerile parlamentare din 2009. Are şi o adresare mare pe 3 file. Are şi un pliant pe două file cu fotografii în care scrie că să bifeze simbolul Răileanu, votat, spune rudelor în Moldova să facă aşa.

 Şi pe un site foarte interesant “Moldova diaspora. Info”. Eu transmit aceste materiale către cei vizaţi. Solicit să fie examinate şi să ni se spună cît de legală este pornită campania electorală, inclusiv de acei care au inclus pe site-ul lor această adresare şi pliantul electoral al candidatului independent Sergiu Răileanu.

A doua întrebare o adresez prim-viceprim-ministrului Dodon, ministru al economiei, şi nicidecum Agenţiei Agroindustriale “Moldova-Vin”, să vină la tribuna Parlamentului să ne spună despre situaţia adevărată în sectorul vitivinicol al ţării. Cum s-a schimbat             numărul angajaţilor la întreprinderile vinicole în ultimii 7 ani, în special la întreprinderile privatizate?

Cum s-a schimbat salariul mediu al muncitorilor aparte, diferit de al administraţiei? Ce credite au aceste întreprinderi vinicole. Care şi cum activează în momentul de faţă şi ce măsuri întreprinde Guvernul pentru a salva această ramură, aceste două ramuri foarte importante pentru economia Republicii Moldova.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Vasile Balan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Întrebarea mea o adresez Guvernului Republicii Moldova. La sfîrşitul anului 2006, Parlamentul a adoptat Legea privind descentralizarea administrativă, ale cărei prevederile au stabilit principiile descentralizării administrative şi financiare a autorităţilor publice locale.

Deşi legea nominalizată a stabilit dreptul autorităţilor publice locale de a dispune de resurse financiare proprii, suficiente şi de a utiliza liber în condiţiile legii, readoptarea propriilor bugete locale, autorităţile publice locale continuă să rămînă dependente de autoritatea executivă în formarea bugetelor proprii.

Necesităţile vitale ale autonomiei locale, adeseori, rămîn fără acoperire financiară, iar alocările de mijloace de la bugetul de stat sînt efectuate după criterii politice. Şi la elaborarea bugetului de stat pentru 2009 Guvernul nu a ţinut cont de solicitările autorităţilor locale, în special la capitolul “Cheltuieli de personal”.

Astfel, dacă Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, adoptată în 2005, prevedea ca Guvernul, în termen de 12 luni de la data intrării ei în vigoare, să adopte actele normative necesare executării acesteia, mijloacele necesare pentru majorarea salariilor angajaţilor din unităţile administrativ-teritoriale aşa şi nu au fost incluse în bugetul de stat.

Iar argumentele invocate, precum că se vor prezenta calcule separate, în baza cărora autorităţile publice locale îşi vor rectifica bugetele aprobate pentru anul 2009, sînt dovadă a manipulărilor de ordin politic în raport cu autorităţile locale.

În această ordine de idei, solicit Guvernului Republicii Moldova prezentarea informaţiei privind starea de lucruri la capitolul “Salarizării funcţionarilor din unităţile administrativ-teritoriale pe parcursul anului 2009”, cît şi despre motivele neincluderii în bugetul de stat pentru anul 2009 a mijloacelor financiare corespunzătoare pentru majorarea salariilor funcţionarilor din administraţia publică locală.

Răspunsul rog să fie prezentat de la tribuna centrală a Parlamentului.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresată Guvernului Republicii Moldova. În rezultatul unei vizite în orăşelul Taraclia, unde de 4 luni nu îşi mai continuă activitatea Societatea pe Acţiuni “Santeh”, au fost disponibilizaţi 250 de angajaţi ai acestei întreprinderi.

Întreprinderea respectivă a beneficiat, în ultimul timp, de credit cu susţinere din partea Guvernului. Totodată, are datorii la salarizare două milioane de lei. 700 de mii de lei, datorii către “Union Fenosa”, 7 milioane de lei aproximativ datorii pentru utilizarea gazelor naturale.

Aş solicita o întrebare: de ce s-a întîmplat această situaţie la această întreprindere? De ce angajaţilor, respectiv, nu li se achită cota sau contribuţia în fondul de asigurări sociale şi de sănătate? Care va fi soarta lor ca pacienţi sau ca viitori beneficiari ai sistemului de asigurare cu pensie şi de ce în acest răstimp conducătorul acestei întreprinderi este apreciat cu distincţii de stat pentru munca depusă?

Răspunsul îl aştept de la tribuna centrală.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adresez o interpelare ministrului de interne, care sper să ajungă urgent la conducerea Ministerului în legătură cu presupusul comportament “profilactoriu” în ziua alegrilor 30 noiembrie pentru Parlamentul României, alegeri la care vor participa şi cetăţeni ai Republicii Moldova, care sînt şi cetăţeni ai României.

Aştept un raport al cazurilor pe care poliţiştii le vor crea la 30 noiembrie în încercarea de a împiedica participarea cetăţenilor români la alegeri. Cîte cazuri,  unde, cine a fost implicat, dacă a fost sau nu pedepsit acel ce s-a implicat? Ce acţiuni şi decizii abuzive vor fi luate şi în baza căror indicaţii directe sau indirecte informale ale conducerii Ministerului de Externe?

Aştept răspuns în scris.

A doua interpelare o adresez domnului Preşedinte al Parlamentului Marian Lupu şi Biroului permanent privind comportamentul inadecvat al spicheriţei comuniste Maria Postoico, cea care îşi permite să se comporte cu deputaţii din opoziţie ca şi cu comsomoliştii PCRM ori cu petiţionarii sărmani, ceea ce e tot condamnabil.

Postoico face replici, umileşte, jigneşte, închide gura, închide microfonul, făcînd de rîs Parlamentul. Chiar şi cazul de astăzi al lui Alexandru Oleinic este elocvent în acest sens.

În acest context, eu rog să se examineze problema comportamentului spicheriţei Maria Postoico la şedinţa Biroului permanent şi să fie informat Parlamentul asupra unei decizii pe care mi-aş dori-o mult împreună cu colegii din opoziţie ca să nu i se mai încredinţeze microfonul central acestei comuniste care nu ştie ce înseamnă democraţia şi comportamentul civilizat.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco,

Vă mulţumesc că m-aţi menţionat, fiindcă mă gîndeam că m-aţi dat uitării. Dar vă mulţumesc pentru reclamă.

Eu am fost vizată şi am dreptul, domnule Untilă, ca şi dumneavoastră.

Microfonul nr.4.

Doamna Lora Grosu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Economiei şi Comerţului şi solicit să îmi prezinte în scris motivele de tergiversare a conectării la gaze naturale a Gimnaziului din raionul Edineţ, satul Hincăuţi de către “Edineţ-Gaz” şi să-mi prezinte devizul de cheltuieli care a prezentat “Edineţ-Gaz” Primăriei respective.

Mulţumesc mult.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Şerpul:

Mulţumesc.

Adresez interpelarea Ministerului Administraţiei Publice Locale. Recent, am fost sesizată de un grup de cetăţeni din Hîrtopul Mare şi Hîrtopul Mic că secretarul Primăriei, care este şi secretar al consiliului local, deţine concomitent şi funcţia de director al Asociaţiei de Economii şi Împrumut din localitate şi agent de asigurări al Companiei de Asigurări “Victoria” cu sediul în oraşul Criuleni, fapt care are un impact negativ asupra activităţii de bază al acestuia.

Rog organele abilitate să verifice dacă cumulul de funcţii deţinute este în concordanţă cu normele legale în vigoare şi să întreprindă măsurile care se impun în cazul stabilirii incompatibilităţii de funcţii.

A doua interpelare o adresez aceleiaşi instituţii. Astăzi dimineaţă mi-a parvenit o plîngere din partea locatarilor blocurilor 89/2 şi 85/2 de pe srtada Alba-Iulia, care, pînă în prezent, nu au fost conectaţi la energia termică, deşi au achitat toate facturile. Ei afirmă că preşedintele CCL-210, Iurie Ghilaşco, de cîteva luni  nu a transferat banii la contul furnizorului de energie termică “Chişinău Gaz”. Vă rog, domnule ministru, să elucidaţi situaţia invocată şi să întreprindeţi măsurile ce se impun, pentru ca aceste două blocuri să fie conectate la agentul termic în regim de urgenţă.

Pentru detalii voi alătura petiţia cu semnăturile locatarilor. La ambele interpelări solicit răspuns în variantă scrisă.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Mulţumesc.

Alte solicitări? Nu sînt.

Încheiem Ora Guvernului. Trecem la declaraţii.

La microfonul central se invită domnul Diacov.

Domnul  Dumitru Diacov:  

Stimaţi colegi,

Analizînd activitatea guvernării noastre din ultimii ani, deseori se face impresia că ea funcţionează premeditat în condiţii aşa, semitenebre, pentru ca nimeni să nu înţeleagă cu adevărat ce se întîmplă, care sînt gîndurile, preocupările, problemele, care îi frămîntă pe oamenii noştri abilitaţi cu sarcina de a face fericit acest popor.

Ceea ce spun eu nu este o metaforă, ci este o realitate pe care o trăim zi de zi în semicunoştinţă de cauză, în semiîntuneric, într-o atmosferă cînd foarte puţini oameni înţeleg ce se întîmplă în jurul nostru şi dacă se întîmplă ceva, de exemplu, demisia unui ministru pînă ieri bun sau micşorarea bruscă a preţului la gigacalorie. Şi, în aceste cazuri, nimeni nu se oboseşte să dea explicaţiile de rigoare.

Cred că demult aţi observat că şi clasa politică, dar şi blîndul nostru popor deja s-a obişnuit cu faptul că la noi nimic nu se mai discută în public şi în discuţii nu se mai caută adevărul. Totul e clar şi firesc că economia noastră tot creşte şi creşte, iar producătorii autohtoni o duc ca niciodată de bine. O mărturie elocventă a acestui fenomen pozitiv slujeşte şi faptul că zeci şi sute de persoane din diferite sectoare ale economiei naţionale, din sectorul de stat şi din cel privat, săptămînal, sînt decoraţi cu înalte distincţii de stat pentru abnegaţie şi muncă sîrguincioasă.

Da, este adevărat că peste dragele noastre frontiere există multe probleme, mai ales în America şi în ţările dezvoltate europene. De cîteva săptămîni bune, acolo bîntuie o adevărată criză economică, pe alocuri foarte profundă. În asemenea ţări dezvoltate precum Spania, Germania, Italia şi multe altele se închid întreprinderi, cade PIB-ul, cad veniturile la buget, se stopează construcţiile, drastic se reduc locurile de muncă.

În toate ziarele, la televiziunile publice şi private vin şefii de state, primii miniştri, miniştri, parlamentarii din diferite partide politice şi vorbesc despre aceste probleme şi despre aceste fenomene. Ei deseori se ceartă chiar în eter direct, unii propun soluţii, unii le acceptă, iar alţii nu.

Dăunăzi, chiar şi imprevizibilul de Băsescu  a ieşit la “Realitatea” TV, avînd în faţă tocmai trei ziarişti hărţăgoşi, şi Băsescu a fost nevoit să recunoască: criza financiară a venit şi în România. Ţara se confruntă cu mari probleme şi că noul Guvern se va confrunta şi cu mai mari probleme şi aceste lucruri trebuie conştientizate, înţelese de clasa de guvernare, de popor şi Băsescu a chemat la mobilizare totală, ca să depăşim aceste chestiuni.

La noi, stimaţi colegi, relativ e linişte, relativ din cauza crizei, adică, nu din cauza crizei, ci din cauza că se apropie alegerile. Unii deja se văd preşedinţi, alţii nu doresc să cedeze nici un centimetru, toţi se gîndesc la voturi, cît mai multe voturi. Şi aproape, nimănui nu-i pasă că mulţi din acei care trebuie să vină la urne nu mai au putere să reziste.

În condiţiile de astăzi, cînd o pensie şi chiar un salariu de pedagog îţi permite să treci o singură dată prin magazin şi atunci foarte fugitiv, nu este greu să cîştigi alegerile. Cu un sac de făină, cu o canistră de ulei, cu un televizor color, oamenii, cred, ar vota. Mai vindem cîteva întreprinderi, adăugăm la aceste salarii şi la pensii nişte sume pentru 1 kilogram de cîrnaţ şi totul va fi bine.

Ce va face Moldova şi moldovenii după alegeri, stimaţi prieteni? Dacă astăzi noi nu ştim ce se petrece în casa noastră, dacă noi ne gîndim numai la lupte, nu cum să ne unim unii cu alţii şi să scoatem ţara din criză, dar cum să ne demolăm unii pe alţii, să ne discredităm unii pe alţii, să ne distrugem unii pe alţii. Iată în aşa condiţii Republica Moldova îşi rezolvă problemele economice. Printre altele, specialiştii spun că Republica Moldova se va confrunta cu mari probleme, stimaţi colegi.

Băncile comerciale deja refuză sau cel puţin limitează acordarea de credite, în special persoanelor fizice, fapt care ne face să ne bănuim că sistemul bancar al Republicii Moldova deja se confruntă cu un deficit de lichidităţi.

Un alt moment, care denotă elementele unei crize, este micşorarea bruscă a rezervelor valutare ale Băncii Naţionale, care, în ultima lună şi jumătate, au scăzut cu circa un sfert de miliard de dolari. De altfel, am fi curioşi să aflăm din care motive s-a produs această diminuare bruscă?

Recent, directorul CFM a recunoscut că întreprinderea pe care o conduce, am în vedere “Calea Ferată a Moldovei”, nu mai prestează servicii de transport internaţional de mărfuri. Transformatorii autor acuză aceeaşi criză a ramurilor, care, potrivit acestora, este în declin.

Statistica oficială a constatat o scădere în luna octombrie a volumului industriei autohtone cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile de mărfuri, în special de textile şi produse vinicole, au scăzut în mod dramatic în ultima lună. Numai exporturile către Ucraina au scăzut cu 25%...

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Un minut.

Domnul  Dumitru Diacov:

...din cauza raportului neadecvat. Experţii noştri naţionali, dar şi acei internaţionali prognozează o scădere a remitenţelor şi, respectiv, în Patrie vor veni mai puţini bani.

Partidul Democrat propune ca să fie revizuită prognoza macroeconomică a Republicii Moldova, pe baza căreia a fost elaborat bugetul pentru anul 2009. În funcţie de replanificarea veniturilor să se revizuiască partea de cheltuieli, în special acele părţi ale capitolului de “Cheltuieli” care nu constituie o prioritate. Sînt şi alte lucruri pe care Republica Moldova trebuie să le ia în consideraţie.

Dar propunerea noastră este, stimaţi colegi, ca Guvernul să vină în Parlament şi să propună soluţii clare, ca şi Parlamentul, şi societatea să fie informată referitor la aceste probleme care vin în urma crizei economice financiare.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Filat.

Domnul  Vladimir Filat:

Nu este o idee proastă să fim mai uniţi.

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Au trecut mai mult de 13 ani de cînd Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Consiliului Europei.

În momentul aderării, ţara noastră şi-a asumat anumite angajamente, care o dată îndeplinite, urmau să aprofundeze democratizarea societăţii şi a statului în întregime. În acest sens, Consiliul Europei a recurs la monitorizarea Republicii Moldova, care continuă pînă în prezent. 

Şi trebuie să remarc că ţara noastră are cea mai îndelungată perioadă de monitorizare din partea acestui organism european. Spre regret, actuala guvernare nu a înţeles că integrarea europeană înseamnă, în primul rînd, acceptarea şi asumarea conţinutului valoric european şi anume: respectarea drepturilor omului, dezvoltarea unei economii de piaţă funcţională, asigurarea democraţiei, statul de drept.

Multiplele avertismente venite de-a lungul timpului din partea diverselor instituţii şi organisme europene vin să confirme acest lucru. Declaraţia şefilor misiunilor statelor membre ale Uniunii Europene, a delegaţiei Comisiei Europene şi a Biroului reprezentantului special al Uniunii Europene, la 25 noiembrie 2008, prin care cheamă autorităţile Republicii Moldova să se asigure că viitoarele alegeri parlamentare se vor desfăşura în conformitate cu standardele internaţionale pentru alegeri democratice, demonstrează cu prisosinţă că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcţie greşită.

Faptul că această declaraţie survine la 4 luni de la ultima atenţionare a ambasadorilor statelor membre ale Uniunii Europene denotă gravitatea situaţiei din Republica Moldova. De la această tribună, am semnalat în repetate rînduri abuzurile guvernării comuniste comise împotriva pluralismului politic, partidelor de opoziţie şi liderilor acestora, jurnaliştilor şi mass-media independente.

În cei 8 ani de guvernare s-a reuşit crearea unui stat poliţienesc, unde toate instituţiile statului se află la cheremul şefului statului. Constituţia, legea, normele europene nu reprezintă un impediment pentru răfuieli politice, şantaj şi exproprieri.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului se sufocă din cauza avalanşei de dosare din Republica Moldova, iar Consiliul Europei îşi continuă monitorizarea la cele mai importante capitole care, în mod direct, caracterizează starea democraţiei în ţara noastră.

Şi, în aceste condiţii, guvernanţii au tupeul să vorbească despre integrarea în Uniunea Europeană, unde drepturile omului, legalitatea, transparenţa, controlul societăţii civile asupra organelor de stat şi, în special, a celor de forţă, sînt valori şi realităţi incontestabile.

Instrumentarea dosarelor penale împotriva politicienilor din opoziţie este o altă metodă de intimidare aplicată de către putere şi acoliţii acesteia, fapt remarcat şi de şefii misiunilor diplomatice occidentale în declaraţia menţionată.

Comuniştii şi ortacii lor cred că în aşa mod vor reuşi să bage frica în politicieni incomozi  şi vor reuşi să închidă gura opoziţiei. O problemă aparte reprezintă situaţia mass-media care, pe parcursul guvernării comuniste, a degradat constant. Libertatea presei a fost supusă permanent unor constrîngeri şi limitări îngrijorătoare.

Puterea a instituit un control riguros asupra mijloacelor de informare în masă atît publice, cît şi private şi le utilizează ca instrumente propagandistice împotriva opoziţiei. Au devenit tot mai frecvente cazurile de agresiune împotriva jurnaliştilor şi de îngrădire a accesului la informaţie. Cunoscînd la perfecţie eficienţa presei electronice şi lipsa mijloacelor de apărare pentru opoziţie, politrucii coaliţiei roş–oranj denigrează fără oboseală adversarii politici pe fondul unui Voronin veşnic preocupat de nevoile omului simplu.

Astfel, cetăţeanul este dezinformat, manipulat şi pregătit cu insistenţă pentru a legifera prin vot perpetuarea unui regim antidemocratic şi anacronic. 

Stimaţi colegi,

Din păcate, trăim în două lumi paralele. Una a propagandei lui Voronin, care a construit împărăţia oglinzilor strîmbe cu o guvernare grijulie şi un popor “liber şi fericit”, şi alta reală, cu cetăţeni intimidaţi, urmăriţi şi dezinformaţi, cu un nivel de trai impropriu continentului european.

Probabil, actuala putere propune pentru integrarea în Uniunea Europeană prima lume, cea creată de experţii în arta manipulării şi nu pe cea a dictaturii şi sărăciei. Noi apreciem înalt preocuparea ambasadorilor ţărilor membre ale Uniunii Europene, acreditaţi în Republica Moldova, faţă de starea democraţiei şi a instituţiilor democratice în ţara noastră.

Şi salutăm solidarizarea lor cu cetăţenii Republicii Moldova, ale căror drepturi sînt încălcate în mod flagrant şi îndemnăm guvernarea comunistă şi pe aliaţii săi măcar în ceasul cel de pe urmă să renunţe la persecuţii şi prigoană şi să se conformeze normelor democratice în vederea asigurării unor alegeri libere şi corecte pentru Parlamentul Republicii Moldova în anul 2009.

Este unica lor şansă de a înscrie măcar ceva pozitiv în istoria de 8 ani a unei guvernări antipopulare şi antieuropene.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamna Pavlicenco.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Partidul Naţional Liberal împărtăşeşte îngrijorarea reprezentanţilor UE privind comportamentul coaliţiei comuniste de guvernămînt.

Partidul Naţional Liberal a făcut repetate declaraţii adresate opiniei publice din interior şi de peste hotare în legătură cu situaţia gravă din Republica Moldova privind nerespectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi privind compromiterea totală de către partidul de guvernămînt şi aliaţii săi a climatului politic şi electoral.

PNL a declarat că anul preelectoral 2008 este pierdut pentru procesul democratic din Republica Moldova, fiind folosiţi de agenţii comuniştilor doar pentru a le asigura acestora cu orice preţ perpetuarea la putere.

Reprezentanţii UE la Chişinău au făcut, în ultimul timp, frecvente declaraţii în care şi-au arătat îngrijorarea pentru starea de lucruri inadecvată unui stat ce s-a angajat în faţa Consiliului Europei a fi un stat de drept.

Apariţia unei noi poziţii a misiunilor diplomatice din Republica Moldova demonstrează şi mai marea preocupare ale statelor membre ale UE pentru modul în care guvernanţii se pregătesc, prin abuzuri, de alegerile parlamentare din 2009 de o importanţă crucială pentru orientarea politică a Republicii Moldova.

PNL simte pe propria piele toate abuzurile guvernanţilor, persecutările şi tertipurile la care aceştia recurg pentru a nu permite un exerciţiu democratic autentic în care să fie prezenţi toţi actorii politici. Opoziţia nu are acces în continuare la mediile publice, cetăţenii români nu au dreptul să participe la alegerile pentru Parlamentul de la Chişinău, dar nici la campania electorală pe care România o desfăşoară nestingherit în toate ţările unde sînt români, deci şi în Republica Moldova. Partidele partenere ale comuniştilor, optînd direct sau indirect pentru un candidat la Parlamentul României, fac ce vor în Republica Moldova, ţinîndu-i în frică de persecutare, spre deosebire de partidele sprijinitoare ale contracandidaţilor aliaţilor comuniştilor.

PNL a propus în Parlament discutarea creării cadrului firesc pentru participarea cetăţenilor români la alegerile pentru Legislativul României însă MAE al Republicii Moldova, aflat sub călcîiul preşedinţiei antieuropene şi antiromâneşti atacă în continuare România, stat membru al UE, dispus mereu să ne ajute ca ţară avînd ca noi aceeaşi limbă, cultură, istorie, tradiţii şi trecut.

Nemodificarea legislaţiei electorale discriminatorii şi cu vădite accente xenofobe, nerespectarea deciziilor CEDO, persecutarea etnicilor români majoritari în proporţie de 80 la sută în cel de al doilea stat românesc, lipsa de pluralism politic, pluralism de opinii, reprimarea libertăţii de exprimare, intimidarea instituţiilor presei independente, cum sînt Vocea Basarabiei, PRO TV Chişinău, unele ziare româneşti, intimidarea oponenţilor politici ai coaliţiei PCRM–PPCD, inclusiv vizitarea la domiciliu cu diferite pretexte ciudate, denotă că alegerile parlamentare din Republica Moldova nu se vor putea desfăşura conform standardelor internaţionale pentru alegeri democratice şi nu vor oglindi adevăratele opţiuni ale alegătorilor.

În asemenea condiţii, PNL crede că există minime şanse pentru ca alegerile să poată fi validate, pentru că procesul electoral nu se rezumă la ziua alegerilor, ci la întreaga perioadă, cînd populaţia trebuie să fie informată corect despre prestaţia şi ofertele politice şi electorale ale partidelor.

PNL invită partide necomuniste să accepte ideea unei mese rotunde pentru monitorizarea climatului politic şi electoral din Republica Moldova în preajma alegerilor parlamentare din 2009 şi adoptarea unei poziţii comune faţă de abuzurile PCRM şi ale aliaţilor săi care se multiplică pe zi ce trece.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Untilă.

Domnul Veaceslav Untilă:

Stimaţi colegi,

Pe parcursul acestei legislaturi, am abordat, în repetate rînduri, problema luptei ineficiente împotriva corupţiei. Noi, deputaţii grupului parlamentar “Alianţa «Moldova Noastră»”, am atras atenţie asupra caracterului declarativ al acţiunilor guvernării şi am cerut schimbarea atitudinii faţă de acest fenomen care subminează dezvoltarea societăţii. Dar nu am fost auziţi, mai exact nu s-a dorit să fim auziţi şi situaţia a rămas neschimbată.

Aş vrea să vă amintesc că, de fiecare dată cînd Guvernul a venit în Parlament cu propunerea de prelungire sau de actualizare a Planului pentru implementarea Strategiei de Combatere a Corupţiei, eu am insistat să fie audiat mai întîi Executivul referitor la acţiunile pe care le-a întreprins pînă la acel moment în domeniul respectiv şi în funcţie de raport să luăm deciziile corespunzătoare. Din păcate, iniţiativa nu a găsit susţinerea necesară.

În felul acesta, deputaţii comunişti şi-au asumat responsabilitatea pentru nivelul foarte înalt de corupţie, care se atestă în prezent în mai toate structurile şi instituţiile statului. Pentru a stabili care este starea actuală la capitolul “Corupţie”, cred că ar trebui să vorbim, în primul rînd, despre proporţiile plăţilor neoficiale. Şi aici vom face trimitere la sondajul privind percepţiile şi experienţele reprezentanţilor gospodăriilor casnice şi a oamenilor de afaceri în privinţa corupţiei în Republica Moldova, realizate de “Transparent International”.

Conform sondajului, în anul 2007 cetăţenii Moldovei au plătit neoficial circa 900 milioane de lei. Astfel, oamenii de afaceri au plătit cel mai mult la vamă – 66 milioane de lei, inspectoratelor fiscale – 36 milioane de lei, instituţiilor medicale – 32 milioane de lei, reprezentanţii gospodăriilor casnice au plătit neoficial cel mai mult instituţiilor medicale – 153 milioane de lei, la vamă – peste 87 milioane de lei, poliţiei – circa 77 milioane de lei şi instituţiilor de învăţămînt – 76 milioane de lei.

Dacă aceste date nu vi se par suficiente, relevante voi invoca şi rezultatele unui alt studiu, care se numeşte sugestiv: “Măsurăm corupţia de la sondaj la sondaj”. Potrivit acesteia, s-a constatat că, în cadrul Ministerului Dezvoltării Informaţionale, pentru eliberarea buletinului de identitate sau a paşaportului se plăteşte în medie o mită de 51 de dolari, pentru permisul de conducere – 194 de dolari, pentru înmatricularea automobilului – 305 dolari.

Stimaţi deputaţi comunişti,

Este ştiută indecenţa dumneavoastră faţă de tot ce vine de la societatea civilă, pe care o bănuiţi că ar lucra împotriva dumneavoastră. De aceea, pentru a vă convinge de proporţiile cu adevărat ameninţătoare ale corupţiei, am selectat şi date oficiale, sondaje efectuate de structurile executive, pe care le controlaţi. La începutul lunii septembrie 2008, a fost dat publicităţii un sondaj, realizat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care arată că peste 52 la sută din respondenţi au oferit mită unor funcţionari publici, la solicitarea acestora.

Chiar dacă admitem că procentul a fost un pic desumflat, sondajul respectiv constituie o dovadă că declaraţiile comuniştilor despre succesele lor în lupta împotriva corupţiei nu corespunde realităţii. Iată de ce Republica Moldova, practic, nu înregistrează evoluţii în clasamentul mondial “Indicele percepţiei corupţiei”.

Cea mai gravă constatare, care se conţine în indicele pentru acest an, este că Moldova nu numai că nu poate lupta împotriva corupţiei, dar nici măcar nu e capabilă să absoarbă sumele enorme pe care ni le alocă în acest scop partenerii externi. Pentru combaterea corupţiei Moldova a primit, în cadrul Programului “Provocările Mileniului”, 24 milioane de dolari. Consiliul Europei ne-a oferit 3 milioane şi jumătate de euro, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – 400 mii de dolari. Aşadar, şi bani se dau, şi sprijin se acordă, însă lucrurile stau pe loc.

În aceste condiţii, actuala guvernare nu mai are credibilitate nici în ochii partenerilor externi, nici în ochii propriilor cetăţeni. Dar despre ce fel de creditate poate fi vorba dacă, spre exemplu, în funcţia de ministru este restabilită o persoană, despre care se presupunea că ar fi implicată în traficul internaţional de droguri?

În timp ce îi protejează pe adevăraţii corupţi, puterea comunistă, sub paravanul luptei împotriva corupţiei se răfuieşte cu oponenţii politici. Şi deja nu e vorba doar de  lideri ai partidelor de opoziţie sau deputaţi, ci de primari de sate, profesori, medici. Cazul primarului din Vorniceni, Gheorghe Ionel, este un exemplu în acest sens.

Numai că aşa cum s-au ridicat oamenii din Vorniceni întru susţinerea primarului lor şi au venit în număr de peste o mie în faţa Parlamentului, tot aşa se vor ridica cetăţenii în sprijinul celor de care veţi îndrăzni să vă bateţi joc. Oamenii văd şi înţeleg prea bine cine sînt adevăraţii corupţi şi ce se ascunde sub pretinsa combatere a corupţiei.

Tovarăşi comunişti,

Vreau să vă spun că nu întîmplător rezultatele ultimului barometru al opiniei publice a arătat că 57% din populaţia Republicii Moldova consideră că politicienii sînt corupţi. Vă asigur că poporul crede aşa anume despre voi, pentru că voi sînteţi la putere, voi aveţi în mîini pîrghiile administrative şi banii publici, voi sînteţi pasibili de a fi suspectaţi de corupţie.

Rezultatele ultimului barometru au constituit indirect un vot de neîncredere acordat actualei guvernări, o recunoaştere a incapacităţii acesteia de a lupta împotriva corupţiei şi o constatare a implicării ei în acte de corupţie. Sînt convins că ineficienţa puterii comuniste la capitolul “Combaterea corupţiei” va fi unul din argumentele de bază de care se vor conduce alegătorii în 2009, cînd vor spune din nou un “nu” hotărît guvernării comuniste.

Şi aici i-am promis domnului Mişin că o să revin şi eu joi cu o replică. Eu, cu adevărat, am lucrat cu dumneavoastră şi am cele mai bune amintiri despre anii petrecuţi în organele de interne. Şi, domnule Mişin, atunci între noi erau oameni corupţi. Adică, se vorbea că, în cadrul Ministerului de Interne, sînt oameni corupţi. Astăzi se vorbeşte că în cadrul Ministerului de Interne sînt şi oameni cinstiţi.

Noi, Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»”, ne luăm angajamentul să fim alături de aceşti oameni cu trup şi suflet, ceilalţi vă rămîn dumneavoastră, căci dumneavoastră aveţi şi puterea administrativă în mînă, şi puterea, şi vă aparţine să luaţi decizii.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamna Cuşnir.

Doamna  Valentina Cuşnir: 

Onorată asistenţă şi stimaţi cetăţeni,

Cer scuze, astăzi, voi vorbi în limba rusă. Как бы ни старались мои «друзья» дискредитировать меня перед русскими, украинцами, гагаузами и болгарами, белорусами и гражданами других национальностей, проживающих в нашей стране, им это не удастся из самых простых соображений.

Меня оценивают люди, независимо от национальности, по моим поступкам. Они давно поняли, что я никогда не делила их по этому признаку. И  те, кто спекулирует этим, кто пытается получить дивиденды, дискредитируя меня, получат по заслуге – все вернется к ним бумерангом.

Граждане, независимо от национальности, поняли, что я выполняла свой конституционный долг депутата и защищала государственный бюджет, а точнее резервный фонд Правительства, который, согласно закону, предназначен для ликвидации последствий стихийных бедствий и аварий, для оказания помощи другим государствам в случаях стихийных бедствий, а также других катаклизмов.

Самое главное, что, согласно упомянутому закону, этот денежный фонд не предусмотрен в государственном бюджете для финансирования мероприятий, необходимость в осуществлении которых возникает в течение года.

Согласно части (20) закона: «Неэффективное использование или использование не по назначению средств из фонда является основанием для взыскания этих средств в государственный бюджет, взыскания штрафа и наказания виновных лиц в соответствии с требованиями законодательства.». Тогда какой пример подает Парламент, который, нарушив закон, проголосовал гордо за это?

Своим предложением я требовала выполнения закона и никак не была против издания каких-либо книг. Тем более, я не говорю пока с мертвецами, а лишь склоняю по-крестьянски голову перед их могилами, ухаживаю за ними, в отличие от тех, кто ходит на мемориалы только тогда, когда там есть телевизионные камеры. Я не сказала и не могла сказать ни слова о погибших солдатах – они выполняли приказ.

А сколько  книг было издано из государственного  бюджета о холокосте, которым спекулируют мои коллеги? Ни одной. А сколько других было издано из государственного бюджета? Ни одной. Книги должны издаваться и переиздаваться, в том числе и из государственного бюджета, но никак не из резервного фонда Правительства. И не только одна книга, как это пытались продвинуть некоторые депутаты. С предложениями, и со списками, и с аргументами должно выходить Правительство, а не депутат, например Николай Гуцул, который возглавляет, по-моему, русскую общину в Молдове.

И хотя «Независимая Молдова» пишет, что мой коллега Думитру Брагиш другого мнения, это вовсе не так. Потому что он считает, что в такую книгу должны быть внесены фамилии всех солдат, которые погибли на этой земле, независимо от того, на какой стороне они воевали. И это полностью совпадает с моим мнением, только Брагиш тоже хочет получить дивиденды, убегая от сути моего предложения, связанного с незаконным использованием источника средств, и знаю точно, что там ни слова не будет написано о моем отце, который вернулся с войны без ноги.

Но в военном билете было написано, что в Великой отечественной войне он не участвовал, ранения и контузии не имеет. А таких, как мой отец, тысячи. Комсомольцы, такие как Брагиш и другие мои «коллеги» или их друзья, вытаскивали меня поздно вечером из очереди за хлебом, в которой я стояла с самого утра, чтобы через день купить буханку хлеба для семьи из пяти человек.

Хоть моего отца и приравняли в правах, когда его уже не было в живых, а моя мама должна получать надбавку к пенсии, она до сих пор ее не получает. И не получает практически никто из вдов в моем родном селе Пыржота Рышканского района, мужья которых воевали в румынской армии, да и во всей республике. Господин Брагиш и другие должны ответить на этот вопрос.

Вся пресса – от Тирасполя, Кишинева  и до Саратова и так далее. А также впервые обо мне напомнило и показало так называемое общественное телевидение Молдова–1. И даже в субботней программе «Резонанс» было уделено центральное внимание моей персоне. Почему пресса не говорит людям правду об игнорировании законов со стороны Парламента?

И другой момент, искаженный прессой. Что якобы я предложила использовать 150 тысяч леев для того, чтобы почтить память жертв голодомора на Украине. Когда я просила почтить память минутой молчания перед началом заседания по повестке дня, это совершенно не было связано с обсуждением проекта бюджета. Коммунисты в конвульсиях перед смертью пытаются снять с себя ответственность за все происходящее в стране. Наш народ хорошо стал разбираться и нанесет вам должный удар.

Спасибо.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Braghiş.                     

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte. 

Eu cred că ar fi bine să îi dau un răspuns doamnei Cuşnir. Însă  şi atunci am încercat să  spun acest lucru şi încerc şi acum să spun un lucru. Noi trebuie să ne unim ţara, nu să ne dezbinăm în dependenţă sau în funcţie de viziuni politice, atitudini faţă de o chestiune sau alta.

Onorat Parlament,

Partidul Social Democrat constată cu îngrijorare că acţiunile coordonate pentru depăşirea efectelor crizei economice nu se propun.

Deja şi instituţiile internaţionale bat clopotele despre efectele crizei în Republica Moldova. Astfel, reprezentantul FMI în Moldova Iohan Matison a declarat recent că Moldova va simţi asupra sa efectele crizei economice în anul 2009, cînd se va declanşa procesul  reducerii exporturilor, micşorării volumului investiţiilor străine în economia ţării şi a transferurilor băneşti ale “gastarbeiter”-ilor.

În toţi aceşti ani, “gastarbeiter”-ii au fost aceea care au muncit nu doar pentru supravieţuirea familiilor lor, dar şi pentru supravieţuirea întregii ţări. Şi tot în aceşti ani nu am avut o economie reală, ea fiind înlocuită cu una cu aşa numitul miracol economic moldovenesc – exportul moldovenilor, importul mărfurilor.

Partidul Social Democrat consideră că în această situaţie este necesar de a uni eforturile tuturor ramurilor puterii şi ale comunităţii experţilor, ale tuturor forţelor politice pentru elaborarea în regim de urgenţă a unui program anticriză pentru următorii doi ani.

Sîntem convinşi că aceste vremuri deloc simple nu vor fi definitorii, determinînd însăşi viitorul Republicii Moldova, nu doar al Parlamentului din 2009, cum se declară.

Toate eforturile noastre trebuie consolidate şi îndreptate spre realizarea scopului principal. Crearea locurilor de muncă reale, concomitent cu renovarea economiei. Statele puternice ale lumii depun astăzi eforturi colosale pentru susţinerea exporturilor lor. O fac prin stimularea exportului de tehnologii şi utilaje, oferind cumpărătorilor credite pentru mărfuri în regim facilitar.

Moldova trebuie să profite de posibilităţile create care i se oferă şi în cel mai scurt timp, trebuie să îşi determine ramurile prioritare pentru renovare şi care au cel mai mare potenţial pentru crearea locurilor de muncă şi de export. Pentru atingerea acestui scop principal, PSD consideră necesar soluţionarea în regim de urgenţă a următoarelor probleme, de rînd cu cele care au fost menţionate anterior.

1. În decurs de trei luni trebuie să determinăm care sînt ramurile prioritare ale ţării, iniţiind elaborarea proiectelor investiţionale.

2. Guvernul Republicii Moldova trebuie să iniţieze tratative cu guvernul SUA, ţărilor Uniunii Europene, China, în scopul de a stabili condiţiile de oferire a creditelor pentru procurarea echipamentelor tehnologice cu regim facilitar.

3. Utilajul importat în ţară în cadrul acestui program trebuie să fie scutit de Parlamentul Republicii Moldova de plata tarifelor vamale şi de taxa pe valoarea adăugată.

4. Pentru achitarea cotei iniţiale, care în mod standard alcătuieşte 15 la sută, urmează a fi folosite şi rezerve valutare ale Băncii Naţionale.

5. Elaborarea unui program de salvare a întreprinderilor de faliment, în primul rînd a celor mici şi mijlocii.

6. Stimularea fiscală a întreprinderilor care vor crea locuri noi de muncă pentru cetăţenii disponibilizaţi sau pentru acei care se vor întoarce de peste hotare.

Indiscutabil, aş fi avut temei să operez cu metode populiste şi să vin în faţa dumneavoastră cu o iniţiativă legislativă care nu va fi acceptată, ca regulă, sau să propun interpelări şi întrebări Guvernului. Totuşi Partidul Social Democrat consideră că toate deciziile adoptate în cadrul problematicii ce ţine de depăşirea crizei trebuie  să fie echilibrate şi susţinute toate  forţele constructive ale ţării, de toate partidele prezente în Parlament.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Ţăranu. 

Domnul Anatol Ţăranu:

Stimaţi colegi,

Eu fac acest atentat la timpul dumneavoastră preţios din două motive: unul important şi unul mai puţin important. Încep cu acest al doilea. Este vorba despre declaraţia “chedersă”-ului nostru moldovenesc, acei dintre colegi care au probleme cu expresia “chedersă”. Recunosc la declaraţia domnului Serebrian, el mi se pare că a făcut şi nişte stagii prin părţile celea.

Deci Ministerul de Externe şi Integrare Europeană al Republicii Moldova afirmă că în Republica Moldova există o minoritate românească. Deseori, la lecţiile mele, atunci cînd am posibilitate la Universitate, le spun studenţilor mei, le repet cuvintele unui notoriu autor al ştiinţei politice contemporane, este vorba despre Samuel Huntington, autorul faimoasei “Ciocnirea civilizaţilor”, care a spus: “Un popor care nu îşi cunoaşte identitatea naţională este lipsit şi de harul de a-şi cunoaşte interesele sale fundamentale”.

În cadrul unei lecţii la Universitate, un student m-a întrebat: Domnule profesor, spuneţi-mi, dacă noi, moldovenii, nu sîntem români, de ce atunci poetul nostru naţional Mihai Eminescu, care ne-a ridicat pe noi pînă la nivelul celor mai avansate popoare ale lumii, fiindcă Mihai Eminescu este o valoare la nivelul lui Sheakespear, Goethe, Puşkin.

Mihai Eminescu este acela care, de fapt, întruchipează conştiinţa noastră naţională. Dacă el, Mihai Eminescu este poetul nostru naţional şi tot programul naţional al acestui mare om al naţiunii noastre, de fapt, a încăput într-o simplă expresie, dar atotcuprinzătoare: “Noi sîntem români şi punctum”, atunci cum noi îl numim pe el poet naţional, nefiind, neacceptînd teza lui despre faptul că sîntem români? Înseamnă că această ecuaţie logică este una falsă? Sau noi sîntem români, sau Eminescu nu este poetul nostru naţional? Trebuie să facem o alegere. Trebuie să alegem între Andrei Stratan, care ne propune să fim, să recunoaştem că în ţara noastră există o minoritate românească, este o minoritate naţională. Sau să îl alegem pe Mihai Eminescu, care spune că noi sîntem români.

Stimaţi colegi,

Noi nu avem altă ieşire. Trebuie să facem această alegere.

Domnule Dragomir,

Trebuie să facem ceva cu programul nostru...

Doamna  Maria Postoico:

Un  minut aveţi.

Domnul Anatol Ţăranu:

...Cu programul nostru şcolar. Altminteri, mii de pedagogi, dascălii noştri, care le explică copiilor ce înseamnă Mihai Eminescu şi ce înseamnă spirit naţional, nimeresc în această capcană logică, din care nu există ieşire.

Domnilor comunişti,

Fracţiunea majoritară,

Sau conduceţi această ţară după o logică formală sau trebuie să recunoaşteţi că sînteţi, cel puţin, falimentari la acest capitol. Sau sîntem români, sîntem o naţiune, sau sîntem un popor cu o identitate falsă, pe care dumneavoastră o promovaţi şi atunci noi, în conformitate cu Huntington, nu sîntem capabili să înţelegem interesele noastre naţionale profunde. De aceea, străinii ne conduc, de aceea sîntem argaţi în propria ţară.

Şi al doilea motiv pentru care am ieşit la această tribună.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Ţăranu,

Timpul a expirat.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Cu aceasta termin, doamnă preşedinte al şedinţei.

Doamna  Maria Postoico:

Da, poftim.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Pe data de 1 decembrie se împlinesc 90 de ani de la unul dintre cele mai importante evenimente în istoria noastră naţională, Marea Unire de la Alba-Iulia. Vă felicit cu acest mare eveniment din istoria noastră. Ştiu că nu toţi recunosc această istorie naţională, dar să ştiţi că, pînă la urmă, anume ea va fi aceea care ne va trasa direcţia spre viitorul nostru european. Altă ieşire, pur şi simplu, nu avem.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Replică.

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Dragomir:  

Stimaţi colegi,

Eu nu aveam să ies la microfon, dar am fost provocat şi trebuie de...

Domnule Ţăranu,

Eu niciodată nu v-am întrerupt pe dumneavoastră, cînd puneţi întrebări. Mie mi se pare că fiecare cetăţean este în stare, cu mentalitatea lui, să aprecieze naţionalitatea. Şi dacă mata te consideri aşa, apreciază-te pe matale, dar noi ne vom aprecia pe noi înşişi.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Serebrian.

Domnul  Oleg Serebrian:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

În cadrul şedinţei de vineri, 21 noiembrie, la care s-a discutat în lectură finală bugetul Republicii Moldova pentru anul 2009, o colegă deputată a venit cu propunerea de a respinge iniţiativa unui deputat comunist privind editarea, din contul fondului de rezervă al Guvernului, a unor lucrări consacrate aniversării a 65-ea de la încheierea celui de-al doilea război mondial, mai exact, aşa cum e stipulat şi în sinteza care ne-a fost distribuită, a aşa-zisului Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

Propunerea colegei mele din opoziţie a fost, după cum era uşor de presupus, respinsă de deputaţii comunişti, acei 150 mii de lei solicitaţi fiind alocaţi pentru elaborarea respectivelor lucrări istorico-propagandistice.

Momentul ar fi trecut cu uşurinţă neobservată, dacă, în aceeaşi seară, mediile de informare, apropiate puterii, nu ar fi tirijat o ştire, mai exact o părere, precum că deputaţii Partidului Democrat şi ai “Alianţei «Moldova Noastră»” ar fi prizonierii unor nostalgii fasciste, tocmai pentru că s-ar fi pronunţat împotriva acelei preţioase lucrări. 150 de mii e totuşi o sumă destul de rotundă.

În legătură cu această situaţie, precum şi cu declaraţiile făcute chiar în cadrul acestei şedinţe de domnul deputat Mişin, ţin să fac următoarele precizări.

Întîi de toate, vreau să vă informez că Fracţiunea Partidului Democrat din Moldova nu a votat în favoarea acelui amendament, ci s-a abţinut de la vot. În favoarea propunerii de eliminare a respectivului capitol de cheltuieli m-am pronunţat doar eu.

În al doilea rînd, cred, într-adevăr, că iniţiativa colegilor noştri comunişti este dacă nu indecentă, cel puţin bizară. În condiţiile în care am fost nevoiţi să respingem cereri de finanţare, venite din partea unor primării, care solicitau sume de 100 de mii, 50 de mii sau chiar 30 de mii de lei pentru lucrări stringente, cum ar fi: reparaţia sau utilarea unor şcoli, grădiniţe sau centre de sănătate. Să vii cu propuneri de albumuri semijubiliare şi încă cu 2 ani înaintea evenimentului propriu-zis, mi se pare o lipsă de bun simţ.

În plus, apare întrebarea foarte firească: cine va pregăti, redacta şi edita această lucrare? Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe, vreo catedră de istorie contemporană sau staful electoral al vreunui partid politic? E vorba doar de banii publici, nu?

Şi dacă se cere elaborarea unor studii consacrate unui eveniment istoric şi pentru aceasta se dau bani din buget, nu e oare cazul să ştim, dincolo de cine e comanditar şi cine e executor? De fapt, bineînţeles, această aparentă nesimţire îşi are logica ei, una cît se poate de firească şi electorală. Aceasta şi explică de ce PCRM solicită bani din bugetul anului electoral 2009 pentru a comemora semijubilee din anul 2010.

E clar că prin aceasta PCRM doreşte să demonstreze în ajun de alegeri parlamentare, că îşi menţine mesajul nostalgic, cu care a venit la guvernare în 2001 şi că este singurul exponent al viselor celor care vor să refacă acea patrie de la Ujgorod la Anadîr, patria lui Stalin şi a succesorilor săi de idei.

Nici eu personal, nici colegii mei din opoziţie nu au nimic împotriva memoriei istorice. Un popor care îşi uită trecutul oricare ar fi fost el, nu poate avea viitor.

Din păcate însă, actuala putere manifestă predispoziţii evidente pentru anumite pagini şi pasaje ale istoriei, ignorîndu-le cu desăvîrşire pe altele. Anul 2009 este anul al atîtor jubilee, care vizează direct trecutul istoric al Republicii Moldova. În acest an se vor împlini 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, care a fost preludiul, aceea ce Stalin va numi cu emfază şi ipocrizie Marele Război pentru Apărarea Patriei. Oare nu e un prilej demn de comemorat? Nu merită victimele criminalilor sovietici de la Catîn, milioanele de ucraineni, baltici, bieloruşi sau basarabeni, victime ale acestui pact, victime ale comunismului un mic album sau vreo lucrare finanţată din bugetul de stat? Nu neapărat din Fondul de rezervă. Nu zic un monument sau un muzeu, cum ar fi logic să fie.

Se vor împlini 60 de ani de la apogeul procesului de colectivizare, implicit de la deportările în masă a populaţiei autohtone. Şi, iarăşi, bugetul nu prevede nimic pentru a comemora această tristă aniversare. Poate pentru că cei vizaţi de această politică erau moldovenii. Pentru că mulţi fruntaşi ai Partidului Comunist sînt incapabili să scoată un cuvînt în limba acestei ţări sau a acestui popor, au un profund dispreţ.

Doamna  Maria Postoico:

Stimate coleg,

Timpul...

Domnul  Oleg Serebrian:

Considerînd un popor de mîna a doua, care trebuie dus de dîrlog de minţile luminate ale altor popoare alese.

În 2009, se vor împlini şi 20 de ani de  la Mişcarea de Eliberare Naţională din Republica Moldova, dar nu am văzut să fie alocaţi bani pentru sărbătorirea cu fast a zilei de 31 august. Ce au ei, autorii şi promotorii atîtor şi atîtor iniţiative populiste, legate de aşa-zisul Marele Război pentru Apărarea Patriei, autorii şi promotorii acestor iniţiative? Îşi au Patria lor, probabil, aceste date se referă la Patria mea, la Patria noastră. Nimic.

Ceea despre ce am amintit eu nu se referă la o Patrie în care sincer ar crede ei. O ţară pe care o detestă şi vor să o vadă pusă pe brînci, pentru a demonstra acestor dobitoci că nu sînt capabili de nimic, că numai marea capitală din Est îi poate hrăni, conduce şi pune la lucru, iar revenind la acele interpretări tendenţioase, precum că votul respectiv...

Doamna  Maria Postoico:

Stimate coleg,

Timpul...

Domnul Oleg Serebrian:

...ar fi însemnat o tacită complicitate cu acei care neagă eforturile milioanelor de victime ale fascismului şi nazismului, a celor care au luptat pentru demontarea acestor regimuri, ţin să vă asigur că nu sînt decît nişte ieftine tertipurli politice. Eu sînt pentru păstrarea memoriei tuturor celor care au contribuit la victoria asupra nazismului şi fascismului, a milioanelor de ostaşi: americani, ruşi, britanici, francezi sau de alte naţionalităţi, a sutelor de antifascişti germani şi italieni.

Sînt în egală măsură şi pentru păstrarea memoriei victimelor holocaustului poporului evreu, pus la cale de nazişti, dar şi a victimelor genocidului organizat tot atunci de comunişti asupra germanilor de pe Volga, cecenilor, inguşilor, cabardinilor, cerchezilor, tătarilor din Crimeea şi a altor popoare.

Sînt pentru comemorarea miilor de copii morţi pe drumul gheţei de pe lacul Ladoga, dar şi a miilor de copii din Konigsberg, de pe nava de evacuare din “Vilhelm Gustloff”, înecată de criminalul de război Alexandr Marinesco. Pentru amintirea sutelor de mii de morţi în Leningradul blocat...

Doamna  Maria Postoico:

Stimate coleg,

Aţi depăşit cu 3 minute de acum.

Domnul  Oleg Serebrian:

Un minut.

Doamna  Maria Postoico:

Uitaţi-vă.

Domnul  Oleg Serebrian:

Dar şi a sutelor de mii de inocenţi morţi în urma bombardamentelor devastatoare din Dresda germană, Zara italiană sau Hiroshima japoneză.

Într-un cuvînt, sînt petru aceea ca crimele sfîşietoare, orchestrate de nazism şi comunism în secolul al XX-lea şi de războiul doi mondial, pus la cale şi lansat de cele două regimuri criminale să nu se mai repete niciodată.

Şi închei.

Stimaţi colegi,

Recent, Preşedintele Băsescu a venit cu un apel către toate partidele politice din România, un apel privind condamnarea comunismului. Comunismul, ca şi fascismul sau nazismul, condamnate şi în alte ţări centrale europene...

Doamna  Maria Postoico:

Stimate coleg,

Eu vă rog, depăşiţi toată limita.

Domnul  Oleg Serebrian:

De altminteri, crimele comunismului sînt, cel puţin, tot atît de grele, ca cele ale nazismului. Iar a fi etichetat ca şi comunist e, cel puţin, tot atît de scandalos ca şi a fi etichetat drept fascist sau nazist. Eu cred că a venit timpul ca şi în Republica Moldova exemplul prietenilor noştri din Europa Centrală să fie urmat.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.31.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.