version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA DECEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 27 decembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4502 pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Guvernul Republicii Moldova si Comisia Comunitatilor Europene privind asistenta externa, semnat la Bruxelles la 11 mai 2006.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4020 pentru modificarea si completarea articolului 2 din Legea nr.121-XV din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2785 pentru completarea unor acte legislative (Legea fondului rutier art.5; Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II din Codul fiscal art.24 s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4743 pentru completarea Legii nr.151-XVI din
8 iunie 2006 privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei (art.1).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1949 pentru modificarea si completarea Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996 (art.3, 4, 41 s.a.).

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului 95 de deputati. Absenteaza deputatii: Serafima Borgan, Iosif Chetraru, Dmitri Todoroglo, Vitalia Pavlicenco, Dumitru Diacov; Boris Stepa din motive de sanatate.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna ziua. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

Stimati colegi,

Doua informatii la adresa dumneavoastra. Deci, propun ca proiectul, inclus cu nr.4 pe ordinea de zi a sedintei de astazi, sa fie examinat in sedinta din ziua de miine, 28 decembrie. Ma refer la proiectul nr.2335. La solicitarea autorilor.

Si, de asemenea, v-a fost distribuit, urmare a sedintei de ieri a Biroului permanent, un supliment, o lista de 7 proiecte, care la fel sint propuse sa fie examinate in cadrul sedintei de miine a Parlamentului. Alte propuneri?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

, 4892 4893, 1
2007 .

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Vreau sa intreb: care este soarta motiunii simple depuse vineri?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord. Eu voi face referinta si la acest proiect.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Chiar fiind constienti de faptul ca propunerile care vin din partea noastra sint blocate, intr-un fel, de catre majoritatea comunista si pepecedistii, noi vrem sa revenim din nou la crearea unei comisii parlamentare pentru examinarea situatiei create la Antena C si Euro TV.

Daca atitudinea majoritatii va fi si de data aceasta nebinevoitoare, adica acel comportament pe care l-am vazut de mai multe ori, sa zic, poate, ostentativ, noi o sa continuam actiunile noastre de protest si o sa facem acest lucru la incheierea acestei sedinte, acestei sesiuni, mai drept vorbind, adica, atunci cind Presedintele Voronin va fi in sala sa se uite si la dumneavoastra ce comportament aveti.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Tin sa va aduc la cunostinta ca pina la ora actuala nici una dintre cele
9 comisii permanente nu au pus pe site ordinea de zi a sedintelor comisiilor, la care faceti trimitere, caci trebuie sa revedem acolo, si nu in alta parte.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Este o informatie relevanta. Eu am sa atrag atentia Secretariatului, fiindca noi de acum o luna si mai mult ne-am angajat sa publicam pe site-ul oficial al Parlamentului ordinea de zi a sedintelor comisiilor. Si eu o sa va rog sa vedeti care a fost motivul. Daca e un motiv de caracter tehnic, este o problema, daca e un motiv de alt caracter, de alta natura, atunci este alta situatie. Si eu rog sa imi fie raportat acest lucru.

Stimati colegi,

Acum, voi oferi o informatie referitoare la proiectul nr.4917, proiectul de motiune, care a fost inregistrat in data de 22 decembrie si prezentat in cadrul sedintei publice Presedintelui Parlamentului. Vreau sa va informez ca, in stricta conformitate cu prevederile capitolului respectiv, capitolul VI din Regulamentul Parlamentului, imediat Guvernul a fost informat si colegilor de la Guvern le-a fost transmis acest proiect de motiune. Iar ieri, in cadrul sedintei Biroului permanent al Parlamentului, din nou, conform normelor Regulamentului, am dezbatut acest subiect.

Astazi, pot sa constat si vin cu propunerea ca, in stricta conformitate cu pozitiile articolelor 104, 105 si 107 din Regulamentul Parlamentului, noi consideram acest subiect oficial pus pe rol. Guvernul a reactionat promt in acest sens si ne-a solicitat putin timp suplimentar pentru verificarea gradului de cunoastere a limbii moldovenesti persoanelor indicate si s-ar putea ca realitatea sa fie una cu anumite detalii, inclusiv cu detalii de surprize.

Stimati colegi,

Pe acest motiv, propunerea este ca proiectul nr.4917 este pus astazi oficial pe rol in circuitul oficial. Eu am solicitat nu mai mult de o saptamina din partea Guvernului sa efectueze testarile, daca e necesar, privind gradul de cunoastere a limbii si sa vina cu o informatie exhaustiva pentru a participa, cu buna cunostinta de cauza, la dezbaterile pe care le stabilim, daca doriti, chiar astazi, in prima sedinta a sesiunii din anul viitor.

Mai ales ca aceasta pozitie este sustinuta si de prevederile articolului 107, ca la motiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente. Aceasta inseamna ca corpul de deputati va trebui sa se pronunte, prin vot, asupra textului prezentat, fara a suporta amendamente.

In acest context, consider ca tine si de interesul nostru sa ne familiarizam cu situatia reala existenta. Deci, proiectul este pus oficial pe rol in circuit. Cum vine informatia respectiva de la Guvern, in prima sedinta supunem dezbaterii si vom determina modul de dezbatere a motiunii, fiindca va fi un prim caz in acest sens anterior pe durata a doi ani care s-au scurs nu am avut cazuri si experienta de examinare si dezbatere a motiunilor. Deci, vom incepe acest lucru.

Cu propunerile care au fost inaintate de catre colegii nostri pentru ordinea de zi, ma refer aici la propunerea domnului Eremciuc si la suplimentul care v-a fost distribuit, rog sa va pronuntati, prin vot, asupra aprobarii ordinii de zi in versiunea finala a acesteia. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Ordinea de zi a sedintei de astazi.

Proiectul de Lege nr.4502 pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Guvernul Republicii Moldova si Comisia Comunitatilor Europene privind asistenta externa.

Initiativa Presedintelui Tarii, prezinta Ministerul Economiei si Comertului.

Va referiti la ce? Comisia. Cer scuze, fiindca nu am auzit solicitare sa fie supus votului, pe care motiv, probabil, am si sarit peste ea.

Domnule viceministru,

Doar o clipa.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea invocata de domnul Untila de la microfonul nr.4 privind formarea comisiei speciale. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 11.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

31 de voturi pro.

Propunerea nu intruneste conditiile necesare pentru a fi acceptata de plenul Parlamentului.

Domnule viceministru,

Va rog.

 

Domnul Viorel Melnic viceministru al economiei si comertului:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Se propune pentru aprobare proiectul de Lege privind ratificarea Acordului-cadru dintre Guvernul Republicii Moldova si Comisia Comunitatilor Europene privind asistenta externa.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca, data fiind evolutia relatiilor moldo- comunitare, urmare a lansarii politicii de vecinatate a Uniunii Europene vizavi de statele vecine, Comisia Europeana a propus tarilor beneficiare inlocuirea Memorandumului de finantare, care exista anterior, cu un Acord-cadru, care este necesar pentru stabilirea mecanismului de colaborare cu instrumentele noi de asistenta ale Uniunii Europene.

Conform prevederilor Acordului semnat, Comisia Europeana va acorda asistenta Republicii Moldova si aceasta nu prevede obligatii suplimentare financiare din partea Guvernului Republicii Moldova, in afara de oferirea unor conditii stipulate in Acord la articolele 2 si 3, de fapt, care vorbesc despre scutiri de la plata drepturilor de import, TVA si altor impozite, caracteristice pentru toate tipurile de acorduri si toate tipurile de misiuni.

Deci, proiectul mentionat a fost elaborat urmare a semnarii la 11 mai 2006 a acestui Acord, al carui scop este de a inlocui Memorandumul de finantare dintre Guvernul Republicii Moldova si Comisia Comunitatii Europene, incheiat la Bruxelles in 1994. Deci, valabilitatea acestui Memorandum era pina in 2006, ca urmare, este necesar de ratificat acest Acord.

Sub aspect normativ, din punct de vedere al continutului, acest Memorandum, acest Acord corespunde prevederilor legislatiei internationale si legislatiei nationale. Prin urmare, rugam sa sustineti acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

In cuprinsul acestui proiect de lege s-a strecurat, spre regret, in trei rinduri, una si aceeasi eroare: in loc de sintagma Comunitate Europeana se utilizeaza sintagma Comunitatilor Europene. Deci, este cazul sa se opereze aceasta rectificare.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, aceasta inexactitate apare de doua ori: in titlu si in cuprinsul propriu-zis al proiectului de lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule raportor,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca la articolul 2 sintagma: Ministerul Economiei si Comertului sa fie substituita prin cuvintul Guvernul, deoarece, principalele imputerniciri ale Guvernului in domeniul politicii externe sint anume asigurarea implementarii acordurilor tratatelor internationale, ceea ce este reglementat de articolul 18 din Legea cu privire la Guvern si de articolul 23 din Legea cu privire la tratatele internationale.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Consider ca se sustine aceasta initiativa, dat fiind faptul ca, prin legislatie, Guvernul poate abilita un minister sau altul de a indeplini functiile de coordonare a asistentei tehnice.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect. Deja dupa ce va fi aprobata aceasta lege, Guvernul va imputernici autoritatile respective Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul de Externe si Integrarii Europene etc., pentru ca sa fie deja nemijlocit coordonata si controlata executarea acestor prevederi. Acceptat.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul de Lege mentionat si constata urmatoarele. Acordul-cadru dintre Republica Moldova si Comisia Comunitatii Europene privind asistenta externa, semnat la Bruxelles la 11 mai 2006, se incadreaza in categoria tratatelor internationale specificate in Legea privind tratatele internationale si este supus examinarii in Parlament.

Acordul va inlocui Memorandumul de finantare dintre Guvernul Republicii Moldova si Comisia Comunitatii Europene, semnat la 3 februarie 1994, si are drept scop stabilirea unui cadru de cooperare in contextul instrumentului de asistenta in cadrul politicii europene de vecinatate. Ratificarea Acordului nu va implica modificarea legislatiei nationale si nu contravine altor instrumente internationale la care Republica Moldova este parte.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana sustine propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati de a inlocui sintagma: Ministerul Economiei si Comertului la articolul 2 din acest proiect de lege prin cuvintul: Guvernul.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au sustinut ratificarea Acordului. Totodata, pentru respectarea normelor tehnicii legislative se propune excluderea din titlul proiectului de Lege a textului: Semnat la Bruxelles la 11 mai 2006.

Astfel, avind in vedere cele mentionate, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului ratificarea Acordului mentionat prin adoptarea unei legi organice in prima si in a doua lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4502. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4502 este aprobat.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.4502 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 36.

Sectorul nr.3 24.

 

Domnul Marian Lupu:

90 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4502 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4020 pentru modificarea si completarea articolului 2 din Legea cu privire la protectia sociala suplimentara a unor categorii de populatie.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Victor Mindru viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.121 din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de al doilea razboi mondial si a familiilor lor, preconizeaza majorarea cuantumului alocatiilor lunare de stat cu 150 de lei pentru persoanele care s-au aflat in Sankt-Petersburg, Leningrad, in perioada blocadei 8 decembrie 1941 27 ianuarie 1944. De la 50 de lei la 200 de lei.

Conform calculelor, pentru realizarea majorarii mentionate sint necesare mijloace financiare suplimentare de la bugetul de stat in suma de 127 800 de lei, 150 de lei, 71 de beneficiari pe 12 luni.

Stimati deputati,

Rugam sa sustineti proiectul de lege mentionat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Eu va rog sa ne dati o informatie daca de asa fel de facilitati beneficiaza participantii la conflictul armat de pe Nistru si vaduvele celor cazuti la Nistru in conflictul armat din 1991?

 

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca, in conformitate cu acest proiect de lege, beneficiari ai alocatiilor lunare de stat sint: invalizii de razboi de grupa I 565 de persoane primesc 400 de lei lunar, invalizii de razboi de grupa a II-a 3 582, invalizii de razboi de grupa a III-a 518 persoane si participantii la ce de al doilea razboi mondial si persoanele asimilate acestor. In total 7 mii 14 persoane. In total sint 11 669 de beneficiari si anual pentru aceasta se cheltuiesc 33 994 800 de lei.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, dar sint incluse si vaduvele?

 

Domnul Victor Mindru:

Da.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

In cadrul comisiei a fost examinata aceasta initiativa parvenita de la Guvern si a fost sustinuta aceasta propunere, ca persoanele care s-au aflat in orasul Sankt- Petersburg, Leningrad, la etapa respectiva, in perioada blocadei sa primeasca 200 de lei alocatie lunara pentru o protectie sociala mai garantata si asigurata. Rugam plenul Parlamentului sa sustina acest proiect de lege in prima lectura si daca nu sint alte propuneri si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Doamna presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4020. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.4020 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.4020 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 35.

Sectorul nr.3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

84 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4020 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2785 pentru completarea unor acte legislative.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Stefan Calancea viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Aceasta initiativa parvine de la Guvern, deoarece, incepind cu 1 ianuarie 2006, in baza alineatului (22) din articolului 24 din Legea nr.1164 din 1997 pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II din Codul fiscal se scutesc pe un termen de
5 perioade fiscale consecutive, incepind cu 1 ianuarie 2006, de plata impozitului pe veniturile obtinute exclusiv din activitatea de baza, efectiva, prevazuta la anexa nr.3 Agentii economici producatori agricoli, indiferent de forma juridica de organizare. De asemenea, aceasta scutire se aplica pe parcursul anilor 2006 2010 la plata taxei in fondul rutier impozitului pe bunurile imobiliare si taxei pentru apa.

Totodata, conform prevederilor articolului 8 din Codul fiscal, agentii economici au dreptul sa beneficieze de facilitatile fiscale stabilite, cu conditia achitarii integrale, la momentul acordarii facilitatilor, a obligatiunilor fiscale si a altor plati la bugetul public national, precum si cu conditia ca, pe parcursul intregii perioade de beneficiere de facilitati, intirzierea achitarii integrale la bugetul public national a obligatiilor fiscale nu va depasi 30 de zile calendaristice.

Astfel, agentii economici, care pot beneficia de facilitatea mentionata, urmeaza sa nu admita restanta la plata obligatiunilor fiscale si a altor plati la bugetul public national pe parcursul perioadei beneficierii de facilitate. Totodata, numerosi agenti economici producatori agricoli, actualmente, admit restante la anumite plati la bugetul public national, inclusiv la bugetul asigurarilor sociale de stat.

De mentionat ca datoriile la bugetul public national sint in mare parte datorii istorice create anterior sau ca sint cauzate de imposibilitatea achitarii obligatiunilor fiscale, inclusiv din lipsa resurselor financiare si din alte cauze.

Pornind de la situatia creata, se propune, cu titlu de exceptie, ca fata de agentii economici producatori agricoli, care beneficiaza de facilitatile respective, sa nu fie aplicate cerintele articolului 8 din Codul fiscal pentru anii 2007 2010. Rugam sa sustineti aceasta initiativa.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Stimati colegi,

Vizavi de modificarea propusa la articolul 5 din Legea fondului rutier. Noi am mai discutat despre acest aspect, scutirile respective se refera la unitatile de transport si noi spuneam ca aceste unitati trebuie sa fie implicate nemijlocit in procesul tehnologic si ar trebui de fixat, pentru ca producatorul agricol are posibilitate sa aiba si alte unitati de transport care nu se refera la activitatea de baza. Daca este clar ce-am spus. Daca e cazul, pot sa repet.

 

Domnul Stefan Calancea:

Eu nu am inteles intrebarea.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, eu spuneam ca aceste facilitati sa se refere la unitatile de transport care sint implicate nemijlocit in procesul tehnologic, nu asa abstract sa vorbim, scutirile se refera la toate unitatile de transport.

Domnul Stefan Calancea:

Bineinteles ca da, acelea care sint...

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, daca e bineinteles ca da, trebuie de specificat clar in lege acest lucru si atunci o sa fie mai clar. Fiindca aici se refera la general: unitatile de transport.

 

Domnul Stefan Calancea:

Cred ca, se accepta, da?

 

Domnul Marian Lupu:

Autorul accepta aceasta propunere si va trebui sa tinem cont de ea in cadrul exercitiului de vot.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi acum examinam proiectul prezentat de Guvern si aceste momente se refera fata de agentii economici producatori agricoli care beneficiaza de facilitati. Noi am adoptat o lege in 2005. Nu se refera numai la transportul integral la agentii economici producatori agricoli care au obligatia de a achita fata de bugetul de stat, fata de fondul rutier, de apa captata s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu presupun ca colegul nostru s-a referit la putin alt aspect. Dumnealui nu contesta ca scutirile vizeaza producatorii agricoli, dumnealui s-a referit la mijloacele de transport folosite in circuitul activitatii economice a acestor agenti economici. Aceasta ar presupune ca e si un autovehicul personal, un Mercedes, care, de fapt, serveste intereselor pur personale ale unei persoane, sefului de companie. Aceasta nu inseamna ca scutirea se refera la acest moment. Aceasta a fost, ca sa intelegem bine.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Are dreptate si domnul Filat, are dreptate si domnul Bondarciuc. De ce? Din cauza ca legea, despre care vorbeste domnul Bondarciuc, a fost adoptata cu jumatate de an mai inainte decit noi am adoptat ceea ce vorbesc despre atitudinea agricultorilor in privinta platii impozitului rutier in agricultura.

De aceea, desigur, legea a fost adoptata mai inainte, este prevazuta activitatea in 5 ani, dar atunci nu a fost prevazuta asa concretizare, cine concret are dreptul? Dupa ce noi am adoptat Legea fondului rutier noi am precizat ca are dreptul numai acel transport care are legatura nemijlocit cu producerea tehnologica. Aceasta e normal.

De aceea, cu ceea ce autorul este de acord, aceasta inseamna ca noi astazi trebuie sa fim constienti ca e necesar sa modificam legea care a fost adoptata mai inainte, ca nu in general... din cauza ca intreprinderea agricola poate sa aiba si un microbuz care circula ChisinauTiraspol sau ChisinauHincesti, sau ChisinauDrochia, nu stiu unde. Desigur, aceasta activitate trebuie sa dispara.

De aceea, propunerea este binevenita. Eu consider ca autorul a spus corect, ca aceasta poate fi. Dar atunci noi trebuie sa facem o modificare sau trebuie sa fie... aceasta putin o sa contrazica ceea ce am adoptat putin mai inainte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cind am iesit la microfon, se vorbea cu totul despre altceva, finalul a fost, eu nici nu stiu ce sa spun acum.

Domnule Presedinte,

Dar noi am modificat, intr-adevar, cind discutam vizavi de fondul rutier si am specificat acest lucru. Numai ca legea despre care vorbim noi are prevazut alineatul (6) in forma in care se prezinta. Deci, deja se va amenda legea care a fost amendata. Si eu, din acest motiv spun ca legea, in varianta finala, este o norma absolut simpla si care nu incurca nimanui. Si vizavi de acest aspect noi vorbeam si cu localitatile din stinga Nistrului, chiar o sa discutam ulterior, caci noi identificam clar cine beneficiaza de scutiri, trebuie sa vorbim foarte clar si asupra la ce se refera aceste scutiri.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Eu am sa am o rugaminte. Sint informat ca, de fapt, e si logic, este un proiect de lege, care, probabil, va fi solicitat de comisie sa fie dezbatut in prima si in a doua lectura astazi, fiindca tine si de ciclul fiscal, si de ciclul bugetar, pe care motiv, in timp cit comisia va raporta, eu am sa rog sa se gaseasca formularea concreta la propunerea invocata de la microfonul 4.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat inaintat, cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvern si constata urmatoarele. Intru stimularea activitatii de intreprinzator a agentilor economici producatori agricoli de catre Parlament a fost adoptata Legea nr.261-XV din
27 octombrie 2005, care prevede acordarea facilitatilor fiscale pe o perioada de
5 ani la plata impozitului pe venit, taxei in fondul rutier, impozitului pe bunurile mobiliare si taxei pentru apa.

Avind in vedere faptul ca acordarea de facilitati fiscale contribuabililor in general, inclusiv agentilor economici producatori agricoli este conditionata de indeplinirea normelor stabilite la articolul 8 alineatul (1) litera d) din Codul fiscal in cadrul aplicarii prevederilor Legii nr.261 nu se atinge efectul scontat.

Prin urmare, actualmente, agentii economici producatori agricoli pot beneficia de facilitatile fiscale mentionate doar in cazul neadmiterii restantelor la plata obligatiilor fiscale si a altor plati la bugetul public national pe parcursul perioadei beneficierii acestor facilitati.

Pornind de la aceasta, Comisia pentru politica economica, buget si finante considera ca proiectul de Lege mentionat poate fi acceptat avind urmatoarea redactie, fiecare propunere si anume. Fata de agentii economici producatori agricoli, care beneficiaza de facilitati fiscale, conditiile prevazute la articolul 8 alineatul 1 litera d) din Codul fiscal, nu se rasfring pe parcursul anului 2006. Iar pentru perioada anilor 2007 2010, cu conditia neadmiterii la finele fiecarui an fiscal a restantelor la impozite, taxe si alte plati obligatorii la bugetul public national, calculate in anul fiscal curent, pentru care se beneficiaza de facilitate.

Aceasta propunere este invocata, dat fiind faptul ca agentii economici din sectorul agrar, treptat, urmeaza sa achite in termen obligatiunile fiscale si alte plati la buget, desi situatia in sectorul vizat este dificila.

Totodata, propunerea de completare a Legii fondului rutier urmeaza a fi exclusa si transferata in Legea pentru punerea in aplicare a titlului IX din Codul fiscal, deoarece scutirea agentilor economici producatori agricoli de taxa pentru posesorii de mijloace de transport este prevazuta in legea mentionata.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante se pronunta pentru sustinerea proiectului respectiv si propune Parlamentului sa adopte acest proiect de lege in prima lectura si daca nu vor fi alte propuneri si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu imi cer scuze, avind in vedere aceste proiecte vin la noi asa in graba, fizic nu avem timp sa le urmarim. Ceea ce a relatat domnul Popa vizavi de articolul 1 din proiect Fondul rutier, dumneavoastra ati spus ca se propune de al include in titlul IX din Codul fiscal.

Domnule Presedinte,

Eu nu stiu, sa fiu ajutat, probabil, de Directia juridica sau nu stiu, care cunoaste mai bine aceasta situatie, dar o data ce noi avem deja o norma care se refera, in general, la producatorii agricoli, ca ei sint scutiti de taxa respectiva asupra mijloacelor de transport in procesul tehnologic. Deci, aceasta prevedere, in fond, este inutila si in plus in proiectul de lege mentionat. Pai, eu aceasta si spun, eu nu am vazut.

Domnul Marian Lupu:

Deci, exista asa o pozitie, da?

 

Domnul Vladimir Filat:

Norma este in Codul rutier si in titlul IX. Atunci norma respectiva nu mai este necesara si ceea ce a propus domnul Popa este foarte corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Este suficient?

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Ivan Calin:

Multumesc.

Domnule raportor,

Nu ar fi normal sa omitem cifrele acestea: anii 2007 2010? Poate ca va fi hotarita, totusi, problema Transnistriei.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Este conditionata, totusi, de faptul ca noi scutim pe urmatorii 5 ani.

 

Domnul Ivan Calin:

2007 2010 sa se omita.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Putem accepta, dar noi concretizam perioada, fiindca in 2006, de fapt, noi integral, fara anumite conditii...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu am inteles ca ceea ce este prevazut la 5 ani, legea deja este adoptata. Pentru 5 ani este stabilit. Daca noi facem acum, nu are sens.

 

Domnul Marian Lupu:

Respectiv conceptul. E alta initiativa.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Are actiune 5 ani.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Noi vorbim despre acele schimbari.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Este o norma stabilita prin lege si acest proiect de amendament, de fapt, nu vizeaza aceasta norma conceptuala. Alte intrebari nu vad.

Va multumesc, domnule Popa.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura, dar deja la acest nivel, in contextul continutului raportului comisiei sesizate in fond, aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2785. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Pentru lectura a doua, comisia a prezentat in raportul sau un sir de propuneri. In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2785. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 34.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

84 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2785 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4743 pentru completarea Legii privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii unor tari.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Valeriu Ostalep viceministru al afacerilor externe si integrarii
europene:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati membri ai Parlamentului,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind completarea Legii din 8 iunie 2006 care presupune completarea listei statelor ai caror cetatenii, incepind cu 1 ianuarie 2007, vor beneficia de un regim fara vize pentru a intra n Republica Moldova.

Avind in vedere ca in anul viitor incepem negocierile de facilitare a regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova cu Uniunea Europeana, sintem interesati in a extinde acest regim facilitar si asupra statelor care nu intra in Uniunea Europeana, dar sint membri ai spatiului Schengen si aici ne referim la Norvegia si Islanda. Acesta este rationamentul din care propunem acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Atunci, cind s-a propus acest document spre examinare in Parlament, unul din argumentele de baza era ca va facilita procesul de negociere asupra calatoriilor fara vize in tarile Uniunii Europene. Iata a trecut o jumatate de an de zile. Care sint succesele realizate in acest domeniu?

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Dupa cite cunoasteti, doar citeva saptamini in urma Consiliul Europei a oferit mandatul Comisiei Europene sa inceapa anul viitor negocierile cu Republica Moldova in aceasta directie. Prima runda de negocieri va avea loc la 9 februarie.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Daca se poate ca sa auzim si noi. Poate dumneavoastra auziti, eu nu aud nimic.

 

Domnul Valeriu Ostalep:

La 9 februarie anul viitor va incepe prima runda de negocieri cu Uniunea Europeana la acest subiect.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, trebuie sa inteleg ca anul curent noi nu am obtinut nimic, cu toate declaratiile triumfaliste de aici, de la tribuna, ca anul curent vom obtine ceva, da?

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Nu putem sa spunem asa.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Dar cum putem sa spunem? De la 1 ianuarie vom avea vize in Schengen fara rind sau cum?

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Facilitarea regimului de vize nu presupune, in mod obligatoriu, abolirea regimului de vize si nu s-a discutat niciodata despre abolirea completa a regimului de vize pe parcursul anului curent, am vorbit despre facilitare. Cel putin, pot sa va spun ca pretul costului vizei pentru cetatenii Republicii Moldova va ramine acelasi. Este deja un progres. A fost o decizie anterioara ca pretul sa fie dublat. In urma eforturilor intreprinse, pretul va ramine acelasi. Dar la anul viitor vom negocia in detalii cu Comisia Europeana ce va presupune noul acord de facilitare a regimului de vize.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Va adresez urmatoarea intrebare. La 8 iunie 2006, atunci cind a fost adoptata legea la care ati facut referinta, pe linga aceasta lege, au fost inca doua legi de alternativa. In unul din proiectele de legi de alternativa, printre statele respective era si Regatul Norvegiei. La propunerea Guvernului, Regatul Norvegiei nu a fost inclus in lista respectiva. Astazi, dumneavoastra veniti cu propunerea, de rind cu Islanda, vasazica, sa fie inclusa aceasta prevedere si pentru Norvegia. Deci, ce s-a schimbat de la 8 iunie pina in prezent radical pentru a va revedea pozitia?

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Multumesc.

Nu s-a schimbat nimic radical. Dupa cum am si spus, sintem interesati in extinderea noului regim de facilitare a vizelor nu doar pentru statele Uniunii Europene, dar pentru toate statele care intra in spatiul Schengen. Norvegia si Islanda nu sint state membre ale Uniunii Europene, dar sint membre ale spatiului Schengen. Acesta este rationamentul.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule viceministru,

Vreau sa va atrag atentia ca in lista respectiva au fost si alte state care faceau parte din lista statelor spatiului Schengen. Eu consider ca nu au intervenit schimbari esentiale in politica externa a republicii noastre pentru a parveni astfel de schimbari. Probabil ca era logic si rational de sustinut atunci initiativa care a parvenit aici de la deputatii din Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Totusi, spuneti care este motivul real, de ce ati venit cu modificarea respectiva? Noi in comisie am discutat cu domnul viceprim-ministru si dinsul ne-a adus ca exemplu niste argumente. Si eu as vrea sa vad daca aceleasi argumente le aveti si dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Pot sa repet a treia oara.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dumneavoastra repetati de atitea ori de cite ori veti fi intrebat, dar lasati cu a treia oara. Inca o data repetati, caci o sa vedeti ca am si eu o intrebare la care inca nu ati raspuns a treia oara.

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Deci, Republica Moldova este in proces de negociere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Asa.

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Cu Uniunea Europeana a regimului facilitar de vize. Impreuna, deci, la
8 iunie 2006 a fost adoptat proiectul de lege in care au fost incluse statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite, Canada, Confederatia Elvetiana si Japonia.

Deoarece, pe parcursul discutiilor cu Comisia Europeana, am fost rugati sa includem in aceasta lista si statele nemembre ale UE, la care sint membri ai spatiului Schengen, Norvegia si Islanda, am venit cu aceasta propunere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Corect. Atunci va spun pentru prima oara: dumneavoastra, probabil, la minister nu ati auzit ca unul din argumente... deci Norvegia a fost inclusa, spre exemplu, este ca relatiile bilaterale intre Republica Moldova si Norvegia sint unele benefice, granturi, suporturi s.a.m.d. si ar fi un act si un gest binevenit. Bine, va spun ca sa stiti.

In continuare. Eu am o intrebare. Poate ar fi cazul sau era cazul sa discutati mai amplu un pic si sa veniti, spre exemplu, cu aceeasi solutie pentru Israel. Eu, spre exemplu, daca facem o analiza sumara, putem sa vedem ca statul Israel are o prestanta si o relatie cu Republica Moldova mult mai consistenta s.a.m.d.

Eu am pus si intrebarea.

Va multumesc ca a treia oara ati spus si am scos in evidenta acest lucru, caci noi nu putem sa venim ca abordare fata de state, asa cum venim noi de la 6 luni la 6 luni, ca, uite, am mai descoperit sau ne-a mai rugat si ar fi fost foarte bine ca argument sa nu venim in Parlament sa spunem ca cineva ne-a rugat.

Rugamintile sint unele foarte binevenite, dar deciziile noastre trebuie sa porneasca de la interesele noastre, nu de la rugamintile statelor care ne roaga.

Domnule Presedinte,

In acest context, ca propunere, nu stiu comisia s.a.m.d., poate includem, totusi, si Israelul. Este o propunere. (Rumoare in sala.)

Nu, eu propun sa va duceti sa controlati, poate.

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitia autorilor?

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Multumesc.

Deci, doar pot sa spun inca o data ca aceasta propunere vine in procesul de negociere cu Uniunea Europeana.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, pozitia privind includerea Israelului, care este pozitia autorilor?

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Deci, acest subiect urmeaza a fi discutat ulterior, dar Israelul nu este parte a Uniunii Europene. Si propunerea noastra vine in contextul strategiei de apropiere de Uniunea Europeana, deci nu de examinarea tuturor statelor cu care ar trebui, probabil, sa schimbam regimul de vize.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu ma adresez dumneavoastra, ca sa nu repetati a 4 oara acelasi lucru. Putem presupune ca la inceputul sesiunii viitoare o sa veniti cu propunerea ce tine de Israel sau cum?

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Deci, depinde de interesele noastre. Acum noi vorbim de Uniunea Europeana. Daca o sa fie oportun in procesul de apropiere a relatiilor noastre cu Israelul, vom putea sa examinam si acest fapt.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

In cazul acesta, vreau sa va spun ca o tara care se respecta are o strategie bine determinata ce tine de politica externa. Si tot ce facem noi decurge din aceasta strategie si nu din intelesul unor functionari la minister.

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa continui ideea colegului nostru domnul Filat. Cred ca ceea ce se intimpla aici, in Parlament, inclusiv raportul prezentat astazi de domnul viceministru, ne demonstreaza un lucru foarte simplu, este cazul, dupa aproape
3 ani de zile, sa ne intoarcem in Parlament la discutii asupra conceptiei politicii externe a Republicii Moldova, sa vedem care este aceasta conceptie, incotro mergem noi, cum mergem, cind si unde vom ajunge si atunci cred ca nu se va intimpla ceea ce s-a intimplat astazi.

6 luni de zile in urma, mai putin, 5 luni de zile in urma Guvernul da aviz negativ la includerea acestor doua tari, iar peste 5 luni de zile se trezeste cineva la Guvern...

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca trebuie sa supunem votului acest document foarte important pentru tara noastra si sa nu facem speculatii ieftine acum si chiar provocari in cazul in care toata tara are nevoie de acest lucru.

Va multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru completarea Legii privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de Guvernul Republicii Moldova.

Proiectul respectiv prevede includerea Regatului Norvegiei si Republicii Islanda in lista statelor, pentru a caror cetatenie, cu incepere de la 1 ianuarie 2007, va fi abolit regimul de vize la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova.

Includerea acestor state este desemnata de faptul ca Republica Moldova a semnat cu Regatul Norvegiei Acordul privind readmisia persoanelor care a intrat recent in vigoare. In iulie 2006, Ministerul de Externe a remis partii norvegiene propunerea de initiere a negocierilor asupra unui acord de facilitare a regimului de vize.

Pornind de la faptul ca Acordul de facilitare a regimului de vize intre Comunitatea europeana si Republica Moldova, a carui negociere urmeaza a fi initiata in luna ianuarie 2007, va cuprinde si spatiul Schengen, este oportuna evitarea oricaror aspecte care ar realiza careva drepturi ale statelor incluse in aceasta zona.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin aceasta initiativa legislativa si se pronunta pentru examinarea si adoptarea acesteia. Totodata, comisia nu sustine propunerea expusa de Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa de a include Statul Israel in aceasta lista din urmatoarele considerente.

Pentru abolirea regimului de vize pentru cetatenii Statului Israel este absolut necesar, initial, sa fie semnat un Acord de readmisie, a carui negociere este planificata de catre Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene pentru anul 2007. Dupa semnarea Acordului de readmisie se va purcede la negocierea unui Acord moldo-israelian pe abolire reciproca a regimelor de vize.

La fel, comisia nu a sustinut propunerea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie cu privire la completarea preambulului proiectului, dupa sintagma Uniunea Europeana, cu cuvintele pentru cetatenii din statele membre ale acesteia, dat fiind faptul ca Uniunea Europeana aplica regimul facilitar de vize nu doar in privinta cetatenilor statelor membre ale acesteia, ci si pentru cetatenii altor state care aplica acordul senghen.

Tinind cont de cele expuse, comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege mentionat in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4743. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

Nu sint propuneri. Deci, nu pentru lectura a doua.

In aceste conditii si anume in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4743. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 34.

Sectorul nr.3 23.

 

Domnul Marian Lupu:

87 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4743 este adoptat in lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Inteleg ca acum va fi propus spre dezbatere Regulamentul Parlamentului in lectura a doua. Vreau sa spun ca, in opinia noastra, acest document este unul care poarta un caracter foarte restrictiv si nu de democratizare, asa cum se spunea la inceput.

Mai mult decit atit, de fapt se ingradeste dreptul constitutional a peste aproape 15 la suta din membrii Parlamentului Republicii Moldova, fiindca majoritatea deputatilor neafiliati, in conformitate cu acest Regulament, nu vor avea nici acele drepturi pe care le aveau in Regulamentul actual.

Cu parere de rau, la sedintele comisiei propunerile noastre care au fost inaintate au fost acceptate doar acele care tineau de greselile si erorile care au ajuns dupa prima lectura. Toate cele ce tineau de respectarea Constitutiei asa si nu au fost acceptate.

In acest context, deputatii, 4 deputati care reprezinta aici Partidul Democrati Sociale in semn de protest vor parasi sala si nu vor participa la discutii in lectura a doua a Regulamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Si grupul deputatilor social-liberali, inclusiv cei 3 deputati neafiliati, considera ca initierea procesului de revizuire a Regulamentului a avut ca scop apropierea de valorile si principiile europene, lucru care n-a fost realizat.

In al doilea rind, dupa avizarea proiectului de lege de catre Consiliul Europei, el a fost amendat de o maniera care ii denatureaza definitiv esenta si logica.

In afara de aceasta, consideram ca ideea, prin care fractiunea parlamentara a fost transformata intr-un instrument de discriminare a drepturilor constitutionale ale deputatului, face ilogica si imposibila participarea noastra la dezbaterea acestui proiect de lege si vom parasi sala.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Presedinte,

Tovarase Rosca,

Permiteti-mi. Fractiunea Alianta Moldova Noastra cere o intrerupere de vreo 15 minute, inainte de a pune in discutie acest proiect. Va rog.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, am luat act de aceasta solicitare. Anunt o pauza de 15 minute.

Stimati colegi,

Revenim in sala, pentru a relua sedinta pentru un sfert de ora, mai precis la ora 15.05.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Va rog sa ocupati locurile. Reluam sedinta plenului Parlamentului.

Microfonul nr. 4. Da, va rog.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimati colegi,

Stimate domnule Presedinte,

Fractiunea Alianta Moldova Noastra constata ca proiectul noii redactii a Regulamentului Parlamentului submineaza democratia parlamentara, este restrictiv si nu este reformator. Optiunile electoratului se ignora, legiferindu-se migratia deputatilor, fractiuni mixte etc. Presedintelui Parlamentului i se dau atributii autoritare din contul Biroului permanent, al comisiilor si, principalul, al fractiunilor si deputatilor.

Se limiteaza mandatul de deputat, se pune sub control initiativa legislativa, se sanctioneaza exprimarea opiniilor. Pina la expertizele de la Consiliul Europei sesizarea contradictiei a fost sesizata contradictia dintre proiectul de lege si Constitutie. Grupurile PCRM si PPCD au votat impreuna in prima lectura, dupa aceasta au incercat sa sisteze transmisiunea la radio si televiziune, iar ceilalti deputati au protestat parasind sala sedintelor plenare.

Si principalul, pentru lectura a doua sinteza si raportul au fost distribuite abia ieri dupa amiaza. Sint 160 de foi. Daca se adopta acest nou Regulament antiparlamentar, il vom ataca, bineinteles, in Curtea Constitutionala. Iar acum Fractiunea Alianta Moldova Noastra paraseste sedinta si propune celorlalti deputati sa lase responsabilitatea acestui vot pe seama coalitiei Rosca-Voronin.

Va dorim succese.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa initiem discutii in sala. In primul rind, rog numaratorii sa imi anunte prezenta in sala, pentru a verifica cvorumul, caracterul deliberativ al sedintei. Readuc aminte, ca pentru a avea caracter deliberativ al sedintei trebuie sa avem in sala, cel putin, 52 de deputati. Sectorul nr. 3, vad eu, 1, 2, 3, 4, 5 persoane.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 31.

 

Domnul Marian Lupu:

In sala sint prezente 67 de persoane.

Sedinta este deliberativa. Continuam.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Nu o sa se schimbe numarul in sectorul centru. Dar nu inainte... in numele fractiunii, vreau sa expun o mica precizare si o pozitie. Desigur, noi, din pacate, nu am uitat conditiile in care s-a adoptat acest document foarte important nu numai pentru Parlamentul Republicii Moldova, pentru partidele care sint in Parlamentul Republicii Moldova, dar si pentru societate in intregime.

Caracterul secret al sedintei, cu participarea a doua fractiuni parlamentare, desigur, nu au dat posibilitate ca acest document, in prima lectura, sa fie discutat amplu, daca vreti, si prin prisma a mai multor viziuni. Sinteza care a aparut pentru lectura a doua este una foarte complexa si trebuie, din pacate, sa constatam ca, intr-o seara sau intr-o zi, imposibil este de a lua atitudine fata de toate modificarile si toate argumentarile prezente in aceasta sinteza si nu numai in aceasta sinteza.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Avind in vedere si complexitatea ordinii de zi pentru astazi si pentru miine. eu vreau sa reiterez pozitia pe care am avut-o inainte de a purcede la discutarea proiectului respectiv de lege in prima lectura. Era, desigur, de dorit ca Regulamentul Parlamentului sa fie votat intr-un consens larg. Nu s-a reusit, atunci noi consideram ca ar fi de dorit ca acest document sa fie macar discutat foarte serios si foarte amplu ca, ulterior, sa nu venim cu multe amendamente. Noi nu o sa incalcam traditia, astazi vom participa la dezbaterile acestui Regulament, in speranta ca va fi luata in considerare si pozitia noastra si, in functie de acest lucru, ne vom expune prin procedura de vot.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu, totusi, v-as chema ca sa punem in discutie acest proiect, sa dezbatem pe fiecare articol aparte. Si, totodata, vreau sa zic ca acei care au inaintat amendamente... noi am reusit ca sa ne expunem pozitia noastra. Ca nu s-a luat in considerare, aceasta nu inseamna ca noi nu am lucrat asupra acestui proiect. Si in acest caz, daca dumneavoastra aveti astfel de amendamente, puteti sa le inaintati, sa le punem in dezbatere si sa punem la vot. Deci, mi se pare ca noi... Mai mult decit atit ca cea mai cunoscuta lege este Regulamentul Parlamentului. Nu este ceva nou, nu este ceva conceptual schimbat, dar anume aceea din cadrul activitatii noastre, care a avut loc si noi am depistat unele carente care nu corespund, in acest caz s-a pus in discutie.

Domnule Filat,

Multumesc, ca mi-ati dat un imbold ca sa finisez cit mai repede discursul.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Doar o scurta informatie. Va aduc la cunostinta dumneavoastra ca reprezentantii mijloacelor mass-media prezenti in sala... acest proiect a fost aprobat in prima lectura pina la sfirsitul sesiunii de primavaravara. Va aduceti aminte? Dupa care proiectul mentionat a fost transmis pentru o expertiza Consiliului Europei. Nu vreau sa gresesc, dar, pentru a anunta date precise, deja in a doua jumatate a lunii octombrie noi am receptionat, in mod oficial, raportul de expertiza de la Consiliul Europei.

Si am adresat o rugaminte oficiala pentru toate fractiunile, in cadrul unei sedinte a Biroului permanent, pentru a se depune toate eforturile in modul in care situatia ne-ar permite pe parcursul lunii noiembrie si primei jumatati a lunii decembrie, sa se lucreze la aceste rezultate de expertiza. S-a lucrat, precum stiu, in toate comisiile. Presupun in toate fractiunile, dar pot sa va zic cu certitudine ca in cadrul fractiunii majoritare au fost mai multe sedinte speciale, dedicate examinarii raportului de expertiza si pregatire pentru dezbatere a acestuia in lectura a doua.

Deci, eu presupun ca, cel putin, ca interval de timp noi avem aproape o luna jumatate de cind se munceste asupra versiunii in lectura a doua a acestui proiect de lege. Timp suficient ca sa ajungem la o optiune de calitate si o dezbatere profunda si detaliata in sedinta zilei de astazi, pe de o parte. Cit si pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca avem autoangajamentele noastre, care vizeaza adoptarea in lectura a doua a acestui proiect de lege pina la finele acestui an, conform programului calendaristic pe care ne-am angajat sa il realizam in colaborare cu Consiliul Europei. Aceasta este ceea ce as fi dorit sa va aduc la cunostinta dumneavoastra.

Deci, sedinta este deliberativa.

Stimati colegi,

Continuam examinarea proiectelor de pe agenda sedintei de astazi a plenului Parlamentului.

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Presedinte,

Pot eu sa inteleg ca vom proceda astazi netraditional cu acest proiect de lege? Vom proceda in felul cum a propus doamna Postoico, adica netraditional, am in vedere ca vor prezenta sau vor fi puse la vot si acele propuneri care vor veni acum din sala, nu numai acelea care au fost oficializate in fractiuni? Eu nu fac parte nici dintr-o fractiune, dar propuneri am. Deci, vor fi discutate si votate propunerile ori nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Domnule Braga,

De fapt, este mai mult maniera traditionala conform Regulamentului Parlamentului, in cazul in care se examineaza un proiect de lege in lectura a doua, nu avem interdictii pentru propunerea de amendamente si in sala sedintei plenului Parlamentului. Da, este un specific ca aceste propuneri nu au fost examinate anterior. Dar lucrul acesta nu exclude posibilitatea inaintarii acestei propuneri, dezbaterea acestora si supunerea votului.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, am inteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Confirma acest lucru.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.1949 pentru modificarea si completarea Regulamentului Parlamentului, lectura a doua. De fapt, este un proiect completat cu nr.1414 si nr.3537.

Invit la tribuna centrala presedintele Comisiei juridice.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr. 1949 si mentioneaza ca acest proiect de lege a fost adoptat in prima lectura la
30 iunie 2006. Dupa aceea, cum deja s-a spus, a fost supus unei expertize din partea expertilor Consiliului Europei. Deci, la proiectul de lege au fost prezentate amendamente ale deputatilor, propuneri din partea comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice, Guvernului, organizatiilor din cadrul Societatii civile, precum si opinii, propuneri si obiectii din partea acelor trei experti de la Consiliul Europei.

Comisia a examinat in detalii toate amendamentele, propunerile si obiectiile si constata ca majoritatea acestor obiectii au fost inaintate cu scopul de a perfectiona reglementarile acestui proiect de lege si de a inlatura unele lacune in Regulamentul Parlamentului prin prisma reglementarilor din Constitutia tarii, din Legea despre statutul deputatului in Parlament, din Legea privind actele legislative si in baza practicii de aplicare a prevederilor legislative in activitatea Parlamentului pe parcursul mai multor ani.

Concomitent o deosebita atentie a fost acordata expunerilor din expertizele respective ale expertilor Consiliului Europei. Rezultatele acestei activitati, examinarii acestor amendamente, propunerile si obiectiile efectuate de catre comisie sint expuse in tabelul anexat la prezentul raport.

Se propune urmatoarea modalitate. In cazul in care vor fi careva propuneri sa discutam amendamentele care nu au fost acceptate, deci, eu sint gata sa raspund suplimentar la argumentele prezentate aici. Si asa articol dupa articol, sa zicem.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Modalitatea de examinare propusa de Presedintele comisiei cred ca este una binevenita, specific in detalii. Propunerea este sa mergem articol cu articol, doar facind referinta la subiectele care nu au gasit sustinerea comisiei, deci, care au mentiunea ca nu au fost acceptate. Si, respectiv, evident, autorii care insista sa puna in dezbatere aceste propuneri si sa supuna votului, acest lucru il vom face.

Cred ca este modalitatea cea mai eficienta, pentru a desfasura dezbaterile pentru lectura a doua. Acceptati aceasta propunere?

Da, va multumesc.

Evident, precum si am mentionat, propunerile aditionale care pot fi inaintate in cadrul sedintei in plenul Parlamentului. Rog sa urmariti numerotarea articolelor.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu nu stiu, numai unica problema, daca este cazul ca noi sa trecem acele care nu au fost acceptate. Daca autorii amendamentelor sint disponibili pentru discutii, atunci noi putem sa pornim.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, poate atunci sa dam un impuls acestor discutii, care sint autorii propunerilor. Sa procedam in felul acesta, indiferent deja de articole. Pachetul de propuneri inaintat sau il inaintati acum.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Majoritatea propunerilor si obiectiilor, amendamentelor au parvenit din partea deputatilor Postoico si Rosca. Din partea deputatilor Klipii si Serebrian, din partea deputatului Braghis, din partea Comisiei pentru politica economica, buget si finante si Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie. Inca o data repet, ca toate aceste amendamente si propuneri au fost examinate in cadrul sedintei comisiei, cu participarea, cu exceptia domnilor Klipii si Serebrian, deoarece ei au prezentat in ultimul moment aceste amendamente, dar in comisie au fost examinate.

Deci, propunerile care au fost inaintate de catre domnii Serebrian si Klipii, in esenta lor, mai mult se refera la articolul 4, unde sint stipulate prevederile referitoare la problema constituirii fractiunilor parlamentare. Anume acest articol, de fapt, si a fost mai mult discutat in cadrul comisiei, deoarece au parvenit si unele amendamente din partea domnului Braghis. Toti au expus pozitia si aceasta pozitie este reflectata in tabelul respectiv. Eu pot, in doua cuvinte, unde sint modificarile cele mai esentiale.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Eu cred ca noi putem incepe. Sa procedam in felul urmator. Deja la articolul 4, da, daca urmaresc sinteza cu atentie, deja la articolul 4 sint autorii care ar dori sa insiste asupra unei propuneri.

Doamna Postoico,

Va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Deci, eu m-as referi la alineatul (1), unde s-a mai discutat suplimentar ca sa nu facem oarecare... care subiecti electorali au participat, deci, care au intrat in Parlament. In acest caz cind se substituie partide social-politice, blocuri prin subiecti electorali. Daca dumneavoastra acceptati momentul acesta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, propunerea este clara. De fapt, aceasta propunere, dupa mine, taman a acumulat esenta problemei, deoarece anume subiectii electorali care participa la alegeri si au cistigat aceste alegeri, anume acesti subiecti o sa aiba dreptul de a constitui fractiunea. Si formula aceasta, pentru ca sa nu fim legati de problema organizatiilor social-politice, partide, blocuri, cu modificarile ulterioare, cred ca este binevenit ca sa acceptam anume aceasta propunere in loc de denumirea sau notiunea de partide, organizatii social-politice si blocuri electorale sa fie, aceasta notiune sa fie inlocuita cu notiunea subiectii electorali.

 

Doamna Maria Postoico:

Si in tot cuprinsul legii, da, in tot cuprinsul legii.

 

Domnul Marian Lupu:

La acest articol, alte propuneri au fost, da? Din partea dumneavoastra?

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, de fapt, se repeta si in alte articole, in alte alineate si daca s-a convenit la aceasta, atunci in altele da, se aduce in concordanta cu acesta.

 

Domnul Marian Lupu:

Atunci in toate celelalte articole se aduce in concordanta aceasta propunere.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, se refera si la alineatul (2).

 

Doamna Maria Postoico:

Si (4).

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, da. Corect.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Da, domnule Presedinte,

Eu imi cer iertare, fiindca eu am inceput, in primul rind, as vrea sa multumesc membrilor comisiei care au lucrat foarte mult. Este un volum foarte mare al acestor amendamente. Si legea, intr-adevar, a fost de multe ori pusa in discutii. Multumesc acelor colegi, din Comisia juridica, pentru numiri si imunitati care au muncit ore la rind asupra acestor amendamente. Din partea celor care noi am inaintat, autorii amendamentelor va multumim pentru lucrul dumneavoastra care a fost efectuat.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Avind in vedere ca am stabilit o intelegere ca putem interveni si a face propuneri, ma folosesc de prevederea actuala a Regulamentului si, ca sa incepem cu propunerile, as vrea, domnule presedinte al comisiei, vizavi de punctul 51 din proiectul de lege care vizeaza articolul 65, alineatul (5).

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, propunerea a fost sa mergem articol cu articol.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, dar eu am observat ca nimeni nu prea are dorinta sa participe.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine. Poate pentru a oferi o dinamica acestor discutii care se desfasoara cam lent. Bine, sa vedem propunerile colegului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, alineatul (5) prevede in varianta initiala.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 61? 65.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, articolul 65. Alineatul (4). In plenul Parlamentului nu pot fi prezentate amendamente in fond. Ceea ce facem noi acum, de fapt, depunem sau incercam sa facem amendamente in fond. Varianta finala a comisiei a ramas cum prevede proiectul sau s-a modificat intr-un fel sau altul?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, varianta comisiei a ramas ca, totusi, amendamente care tin de esenta, de concept sau de fond sa nu fie inaintate in cadrul dezbaterilor deja in lectura a doua. Am avut in vedere ca noi, in primul rind, am majorat termenul pentru prezentarea amendamentelor pina la 30 de zile. Si este clar ca aceasta procedura va fi deja, in acest termen va da posibilitate ca deputatii, in primul rind, sa se pregateasca mai profund, mai argumentat. Si dupa aceea, deci, vor fi...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule raportor,

De acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, articolul 65 se refera la lectura a doua? Asa ca sa fie clar tuturor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Desigur, asa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Filat:

Desigur, asa si prevede: In plenul Parlamentului nu pot fi prezentate amendamente in fond. E cam aceeasi situatie.

Domnule presedinte,

Aici eu as dori sa discutam un pic. Neprezentarea amendamentelor nu tine numai de faptul ca nu exista timp suficient. In mare parte, deputatii nu inainteaza amendamente de fond din cauza, daca vreti, pina la urma, si a conditiilor tehnice pe care le utilizam.

Va rog sa ma credeti, caci eu am aceleasi probleme si din acest motiv, avind in vedere capacitatea noastra fizica, a consilierilor, noi toti avem la indemina consilierii comisiilor permanente. Si in momentul in care discutam, fizic, cam ne vine foarte greu ca aceste amendamente sa fie puse pe hirtie, inaintate in timpul stabilit de lege. Si mai mult decit atit, vreau sa va spun, dar daca apare o idee, stimati colegi, in dezbaterile in plen, cum mai avem noi din cind in cind aici, o idee foarte buna, de ce noi trebuie sa spunem, nu avem si nu putem sa luam in considerare.

Noi propunem ca aceasta restrictie sa fie inlaturata, caci ea este, din punctul nostru de vedere, contraproductiva. In caz contrar, va trebui sa incalcam foarte frecvent Regulamentul. Si mai ales, uitati-va, domnul Guma spune si foarte corect, noi avem situatia cind de la Guvern vin legi dimineata si le votam in doua lecturi. Cum o sa facem noi amendamentele respective?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Poate formulam propunerea si o supun votului?

 

Domnul Vladimir Filat:

Aceasta am formulat. Eu am argumentat pozitia noastra si propunem ca alineatul (4) sa fie exclus din prevedere.

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul 65.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Eu imi cer scuze, revenim la procedura de vot.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Galina Balmos:

Da, multumesc.

Dar poate nu s-a luat in considerare ca exista in continuare alineatul (5), in care este expres stipulat, in cazul in care Parlamentul, totusi, admite amendamente de fond in a doua lectura, ce se intimpla. Deci, noi avem si aceasta stipulare la articolul 65 alineatul (5).

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu sint de acord, dar uitati-va atent la alineatul (5), acolo se prevede deja lectura a treia.

 

 

Doamna Galina Balmos:

In cazul in care Parlamentul admite astfel de amendamente in a treia lectura.

 

Domnul Vladimir Filat:

Desigur, dar atunci spuneti de ce trebuie sa trecem catre lectura a treia, fiindca noi avem o amendare care prevede doua lecturi.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In cazul in care este amendat un articol respectiv, atunci acest articol poate fi trecut pentru lectura a treia, aceasta nu e nimic, deci, ceva iesit din comun. Altceva, ca ceea ce ati spus, ca, iata, se intimpla situatii in care vine proiectul de lege si noi sintem, cum ati spus, nevoiti. Taman ca noi dorim ca practica aceasta neproductiva si vicioasa sa fie exclusa. Anume pentru aceasta noi am prevazut.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Nu o sa reusim, fiindca, noi traim in situatia in care avem...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Tot depinde de noi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Atunci nu dau ca argument sau nu vreau sa insist pe argumentul cu proiectele de legi care vin de la Guvern in regim de urgenta, dar vreau sa revin la prima argumentare. Si asa este, nu avem posibilitate, capacitate, daca vreti, pina la urma, ca deputatii, toti deputatii, sa le expuna amendamentele pe care le au in forma scrisa, conform procedurii.

Si mai mult decit atit, va spun, apare o idee pe parcurs, in timpul sedintei noi avem dezbateri, convenim ceva si atunci noi o sa fim obligati sa incalcam Regulamentul. Nu cred ca este un lucru foarte principial asupra caruia sa insistam.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Propunerea a fost de a exclude din proiect alineatul (4) din articolul 65. In acest caz colegii semnaleaza ca exista o legatura cu alineatul (5) din articolul 65.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, noi deja am vorbit ca este o modalitate care prevede ca in cazul in care, intr-adevar, apare o idee si Parlamentul va aprecia ideea aceasta ca argumentata, binevenita, atunci presedintele sedintei poate sa procedeze in modul prevazut la alineatul (5).

 

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, dar aceasta inseamna ca presedintele sedintei o sa stabileasca acest lucru si o sa urmeze sa dezbatem problema in lectura a treia. Deci, noi extindem procedura legislativa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La decizia Parlamentului, in primul rind, presedintele, pur si simplu, propune. Aceasta e un moment.

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Al doilea moment. Eu cred ca o sa fiti de acord cu mine ca, daca nu ati avut posibilitate sa formulati amendament pe parcursul celor 30 de zile, eu nu cred ca intr-o minut poate sa fie, sa apara o idee care, intr-adevar, poate sa reflecteze sau sa afecteze toata legea sau articolul respectiv. Aceasta e una la mina.

A doua. Deci, spre regret, dar asa este situatia reala, poate sa se creeze situatia cind unii deputati, care doresc ca proiectele respective sa fie cam taraganate in sensul adoptarii si examinarii lor, se vor folosi de acest moment. Noi, in principiu, sintem aici in serviciu permanent, constant si clar ca daca e vorba de a pregati un amendament, 30 de zile imi pare ca e destul pentru a formula ideea concreta si a argumenta aceasta idee.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

De acord, numai in cazul in care ar fi un singur proiect de lege, 30 de zile cred ca pentru oricare din noi este suficient. Dar noi avem situatia pe care o avem.

Domnule presedinte,

Eu nu vreau sa mai aduc argumente, daca e posibil, sa supunem votului propunerea si sa continuam.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Oricum, in acest caz, chiar daca se inainteaza un astfel de amendament in plenul Parlamentului, presedintele sedintei pune la vot. Si poate ca ar fi si oportun sa excludem ambele alineate: si (4) si (5), fiindca, cu parere de rau, daca ar fi inaintate in timp si vom reusi noi de fiecare data sa lucram asupra acestor proiecte, dar sint uneori si de urgenta, pe care noi trebuie in sala... si in acest caz se decide prin vot, se accepta sau nu, sau poate sa se remita in comisie sa se mai lucreze asupra acestei propuneri inaintate in plenul Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Deci, de aici deriva situatia ca propunerea se refera la alineatele (4) si (5) de la articolul 65. In aceste conditii, eu as putea propune, conform propunerii de la microfonul nr.4, sustinuta si de vicepresedintele Parlamentului, excluderea acestor doua alineate. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 2.

 

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi pro. Aceasta propunere a fost sustinuta.

Continuam. Deci, colegii, de fapt, roaga sa revenim la acel mecanism care a fost anuntat din start si anume, sa incercam articol cu articol, ca sa nu alergam de la 65 la 4, de la 4 la 86, sa mergem intr-o forma coerenta in acest sens.

Deci, articolul 4 a fost examinat.

Stimati colegi,

Ce articol urmeaza?

 

Domnul Vladimir Turcan:

41; 5, nu sint, da. 61.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu sint obiectii.

Articolul 7.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 7.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu sint.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 8. Nici nu au fost.

Articolul 9.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico,

La ce articol? Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La articolul 9, daca se poate.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci la articolul 9 alineatul (4), fiindca dumneavoastra ati ajuns aici, da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La articolul 9 alineatul (4) comisia nu a ajuns la o decizie respectiva si in sinteza, in tabel asa si este reflectat. Este vorba, deci, sa dau citire: Presedintele sau vicepresedintii Parlamentului impotriva carora s-a initiat procedura de revocare a lor din functie nu pot conduce sedinta Biroului permanent sau a plenului Parlamentului in care se discuta revocarea sa.

Propunerea la momentul primei lecturi a fost inaintata de catre domnul Rosca.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca insistati...

 

Domnul Iurie Rosca:

Daca imi permiteti. Situatia este de felul urmator. Noi am propus omiterea acestei formule dintr-un simplu motiv, nu numai in situatia de astazi. In orice parlament orice deputat cu simtul umorului poate iesi la microfon si spune: eu initiez procedura de revocare a Presedintelui si a celor doi vicepresedinti ai Parlamentului Republicii Moldova. Si in felul acesta intram intr-un blocaj pina la sfirsitul mandatului.

Noi pornim de la ideea ca se va initia procedura de demitere a unuia dintre acei care sint in conducerea Parlamentului, aceasta nu limiteaza dreptul nimanui din corpul legiuitor in formula actuala sa initieze procedura de demitere a tuturor celor trei si atunci nu are cine sa prezideze sedintele Parlamentului.

Despre aceasta este vorba, nu din alt motiv. De aceea, parerea mea este ca nu ar fi necesara o asemenea formulare, in sensul acesta.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine, atunci, in principiu, noi, cind am discutat la sedinta comisiei, am vorbit nu numai de momentele si prevederile pur legale, dar si de momentele eticii. Cu atit mai mult ca nici Presedintele, nici vicepresedintii, cind conduc sedinta respectiva, nu au posibilitate sa influenteze asupra deciziei definitive care va fi luata prin vot.

De aceea, poate fi, dupa parerea noastra, acceptata propunerea privind excluderea acestui alineat (4) din articolul 9.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia accepta aceasta propunere a colegilor nostri, pe care motiv, neavind propuneri altele decit cele evocate de colegii din prezidiu, comisia accepta, nu supunem votului. Continuam.

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 10. Sint obiectii?

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico,

La articolul 10, va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Deci, la articolul 10 dumneavoastra, comisia a propus alt cuprins. Dar, va rog, sa luati in considerare ca ultima propozitie de la articolul 10 alineatul (1) si alineatul (2) se repeta. Deci, tehnico-legislativ redactional nu este prea bine si cind se va redacta legea, ca sa nu sa se repete acestea, iata, uitati-va: a Biroului permanent se stabileste prin hotarire a Parlamentului, in baza hotaririlor fractiunilor parlamentare in limita numarului de locuri ce le revin.

Si in continuare, membrii Biroului permanent se numesc prin hotariri ale fractiunilor parlamentare, in limitele numarului de locuri ce le revin. Deci de gasit o alta formulare, ca sa nu se repete literalmente ceea ce e la alineatul (1).

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, redactional.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu este de...

 

Domnul Vladimir Turcan:

E clar, da, redactional. Eu vreau de o data sa mentionez, caci mai sint inca niste momente ce tin de problema redactarii. Eu cred ca principalul este sa fie respectata acolo esenta si noi sa ajungem la un consens, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, multumesc.

In continuare alte propuneri la articolul 10?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

La articolul 10 de inclus un nou alineat, (5) Biroul permanent se convoaca la cererea Presedintelui Parlamentului sau cel putin 1/3 din membrii sai.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Sau cel putin 1/3. Deci prevederea aceasta este.

Domnul Marian Lupu:

Ea si a fost acceptata.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ea este.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Continuam. Articolul, alte propuneri la 10? Nu. 11? La articolul 11?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Conform articolului 64 din Constitutie, structura, organizarea si functionarea Parlamentului se stabileste prin Regulament, resursele financiare ale Parlamentului sint prevazute in bugetul aprobat de catre acestea. La articolul 11, atributiile Biroului permanent al Parlamentului sint stabilite asa cum sint prevazute aici.

Noi propunem ca Biroul permanent sa se incadreze in norma constitutionala, sa elaboreze si sa prezinte Parlamentului spre adoptare proiectul Regulamentului privind structura, statul de personal si remunerarea muncii in Aparatul Parlamentului.

Acum se efectueaza prin Hotarirea nr.22, care aproba aceste state si salarizarea la fel, si, in viziunea mea, este o abatere de la prevederile constitutionale, deoarece cred ca ar fi mai bine expus asa cum propun eu, depinde cum o sa va uitati la aceasta propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aveti in vedere la litera k)?

 

Doamna Valentina Buliga:

In varianta initiala a Parlamentului. Se propune o noua norma, ca Biroul permanent elaboreaza si prezinta Parlamentului spre adoptare conform normei din Constitutie Regulamentul care prevede nu doar Regulamentul, pe care il avem ca document, dar, totodata, si structura, statul de personal si remunerarea muncii care este, intregul Parlament, al Aparatului, institutia parlamentara cuprinde si personalul angajat, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Clar. Dumneavoastra va referiti anume la Regulament si la structura Aparatului.

Doamna Valentina Buliga:

Da, Regulamentul si structura. Absolut, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra vreti sa ne spuneti ca...

 

Doamna Valentina Buliga:

Acum se aproba printr-o hotarire a Parlamentului inaintata...

 

Domnul Marian Lupu:

De catre Biroul permanent.

 

Doamna Valentina Buliga:

De catre Biroul permanent, aprobat de Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Doamna Valentina Buliga:

Constitutia prevede prin Regulament sa fie...

 

Domnul Iurie Rosca:

Sa nu fie hotarire, dar Regulament.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da. Regulamentul care sa contina si partea aceasta. (Rumoare in sala.) Poftim? Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Regulament.

 

Doamna Valentina Buliga

Regulamentul Parlamentului, document conform articolului 64 din Constitutie. Tot Parlamentul isi organizeaza activitatea conform unui document, Regulament, inclusiv Aparatul Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, Aparatul Regulamentului trebuie sa aiba alt Regulament.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dar unde e scris? Nu este scris.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, articolul 122 noi inca nu am ajuns la acest articol. Douazeci si...

 

Doamna Valentina Buliga:

Aparatul Parlamentului, da, asistenta organizatorica informationala si tehnica.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, articolul 122, Aparatul Parlamentului. Si acolo se vorbeste despre toate aceste momente. Deci, noi nu trebuie sa incurcam problema Regulament al Parlamentului, care reglementeaza activitatea a insusi organului legislativ, si Regulamentul Aparatului. Aici, in Constitutie, se are in vedere anume Regulamentul Parlamentului, ca organ legislativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, absolut corect. In Constitutie articolul 64 alineatul (1) se refera,
intr-adevar, la Regulamentul Parlamentului, cel pe care il discutam acum.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

E ceva mai specific.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Citeva saptamini in urma, dar, de fapt, si astazi, de la microfon a sunat ca in Parlament sint mai multi deputati neafiliati si cred ca ar fi o greseala daca activitatea lor sau mintea lor, mai bine zis, nu ar fi folosita in cadrul Regulamentului.

In acest context, eu nu cred ca e bine ca sa fie multi, dar vrem, nu vrem, de facto, rindurile cresc si nu stiu pina la ce masura. De aceea, cred ca ar fi bine, pe tot parcursul Regulamentului, deputatilor afiliati sa le fie atrasa atentia in contextul drepturilor si concret la articolul 11 alineatul (1) vreau sa fac o propunere la alineatul (1), la litera d), unde scrie: examineaza propunerile fractiunilor parlamentare si propune Parlamentului, in continuare, dupa fractiunile parlamentare si deputatilor independenti. Aceasta nu obliga la nimic, dar le acorda drept deputatilor independenti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Braga,

Noi avem termenul deputat independent, acela care a fost ales ca deputat independent, in sensul acesta. Deci, acei care, pe parcursul activitatii Parlamentului, au parasit fractiunea sau au fost exclusi din fractiune, deci este deja o asemenea practica, se numesc ca neafiliati sau dezafiliati, cum a propus doamna Pavlicenco.

Dar drepturile acestor persoane in nici un caz nu sint incalcate, deoarece ei au drept ca orice deputat sa inainteze orice propunere. Orice propunere, incepind de la initiativa legislativa si terminind cu propunerea in ordinea de zi a Parlamentului s.a.m.d.

Mai mult decit atit, noi deja am... pentru ca acesti deputati, cei care doresc sa se afilieze la alte fractiuni, noi, la articolul 4, am prevazut aceasta posibilitate. Deci, pe parcursul celor 6 luni de la momentul declararii ca deputatul a parasit o fractiune sau a fost exclus din aceasta fractiune, dumnealui, poate, are dreptul sa isi aprecieze si sa declare despre... in cazul in care este clar ca si bunavointa fractiunii respective unde doreste, la care doreste sa se alinieze, poate fi inclus in componenta acestei fractiuni.

Dar in acest caz, din punct de vedere al respectarii drepturilor prevazute in Legea despre statutul deputatului in Parlament, nu sint incalcate in orice situatie, deoarece aceasta persoana are dreptul sa inainteze aceste propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cer scuze. Mai mult decit atit, la litera d), la care v-ati referit, este vorba de componenta nominala a comisiilor permanente. Acesta este nu numai dreptul, dar persoana este obligata sa participe la activitatea comisiei permanente. Este clar ca, luind, in primul rind, in considerare dorinta a insasi deputatului.

Eu chiar as spune ca aici deputatul neafiliat este mai privilegiat. De ce? Deci, pentru acel care este din componenta fractiunii... el este inca obligat din punct de vedere al disciplinei fractiunii... si repartizarea deputatilor in comisie, tinind cont de interesul fractiunii... Dar, in acest caz, dumneavoastra aveti posibilitate...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte al comisiei,

In acest caz, dupa cite am inteles, ideea domnului Braga se refera la deputatul independent care a venit in Parlament. Si in acest caz el este ca subiect si examineaza propunerile fractiunilor, atunci se accepta, si a deputatului independent unde el vrea sa se inscrie, in care comisie. Deci, nu este vorba de afiliati, neafiliati, dar anume despre acei care au venit independenti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Mi se pare ca dumnealui a argumentat ca acei care sint neafiliati...

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, nu. Independenti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca independenti, nici o problema.

Doamna Maria Postoico:

El poate sa fie subiect electoral si in acest caz are dreptul. Deci, Biroul permanent examineaza propunerea deputatului independent, unde el vrea sa intre, in care comisie. Si se poate de acceptat acest moment ca el vine independent, dar nu neafiliat. Pai, la solicitarea lui, Biroul permanent trebuie sa examineze in care comisie el solicita sa activeze in continuare. Acela nu. Acela de acum a venit cu fractiunea si el cind se inscrie... Neafiliat, peste cit timp? Peste 10 zile.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca si acel neafiliat tot poate sa inainteze cererea in adresa Biroului permanent ca doreste sa fie inclus in componenta comisiei respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate.

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

De ce?

 

Doamna Maria Postoico:

Desigur ca da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Propunerea mea, de fapt, nu tinea de constatarea pe care a facut-o domnul Turcan. Eu nu am spus cuvintul: neafiliat. Dar daca s-ar merge si la neafiliat, eu cred ca aceasta ar imbogati doar sufletul proiectului. Dar eu am facut propunerea nu neafiliat, dar independent. Si atunci este altceva decit ce ati spus dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu propun ca sa fie pus la vot neindependent.

 

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Trebuie sa ne intelegem asupra termenilor pe care ii utilizam pe parcursul intregii legi. Noi nici in redactia in vigoare, nici in redactia primei lecturi si nici in redactia pregatita de catre comisie pentru lectura a doua nu avem notiunea de neafiliat. Si e bine ca nu o avem. Starea, de fapt, nu trebuie transformata in norma unei legi organice neafiliat, dezafiliat, rasafiliat. Aceasta e problema fiecarui deputat sa se comporte asa cum ii dicteaza constiinta. Este o chestie.

Al doilea moment. Noi avem, intr-adevar, doi subiecti electorali, care devin egali in drepturi, cel putin formal juridic, nu? Subiectii electorali, ca organizatii politice si persoane aparte, care intra in Parlament din postura de candidati independenti. Noi nu putem sa ii egalam, trebuie sa ne gindim si la raspunderea fata de alegatori. Si daca a venit vorba, cine se dezafiliaza, daca ar fi oameni de onoare, si-ar da demisia, nu ar pretinde in drepturi dupa ce au ajuns pe spatele altora in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

In spiritul aceleiasi idei as vrea sa va amintesc ca un numar important de tari din Uniunea Europeana, cel putin, sau ale Consiliului Europei, cu mult mai avansate ca regim democratic decit Republica Moldova, au legi impotriva traseismului politic, impotriva turistilor, a marinarilor, care schimba partidele ca manusile. Piratii politici. Multumesc domnule Guma.

Deci, legi impotriva traseismului politic, care implica responsabilitatea membrilor Parlamentului, a partidelor politice. Pentru ca Parlamentul, prin definitie, este un organ care are un mandat politic si el trebuie sa il exercite in limitele responsabilitatii, care se poate sprijini doar pe lege sau poate decurge doar din lege.

De aceea, eu as propune sa nu mergem pe linia liberalizarii pietei politice in asemenea hal, incit sa nu se cunoasca nici in cer, nici pe pamint. Ba, chiar ar trebui sa imprumutam legea combaterii sau ideea combaterii traseismului politic si sa o transpunem in acest Regulament al nostru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Noi avem o decizie a fractiunii si ea contrazice cele spuse de domnul Rosca si domnul Cubreacov. Cred ca acest articol trebuie sa il lasam la urma si sa facem o sedinta a fractiunii, adica, sa cerem o pauza. Pentru ca noi avem alta opinie in aceasta directie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va referiti, indiferent ca e vorba de definitia independenti.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Despre neafiliati.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu este vorba despre neafiliati.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

S-a vorbit despre neafiliati.

 

Domnul Marian Lupu:

Prima propunere a domnului Braga s-a referit ca sa adaugam cuvintul independenti. Deci, colegii au explicat ca neafiliati si independenti sint doua lucruri absolut diferite.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Dumnealui a spus si asa, si asa a spus, daca scrie cerere si iese din fractiune, atunci... Asa ca, trebuie de corectat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Presedinte,

Eu am inaintat propunerea cu cuvintul independenti, dar am concretizat ca daca si neafifliati. Eu cred ca acesta este un pas democratic si daca o sa se trateze si neafiliati, consider ca va imbunatati legea.

Si fiindca sint la microfon, vreau sa ii spun colegului care a vorbit anterior cu atita ardoare de traseism politic de deputatii independenti sau neafiliati, exista si traseism politic intre partide. Asa ca ar trebui sa fim mult mai atenti, cred ca, la microfon, cind incepem sa discutam de traseismul persoanelor.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

O fractiune a solicitat, eu am notat discutiile noastre la articolul 11 litera d). Continuam. Dupa ce trecem celelalte articole, la cele mai problematice revenim in finalul acestor dezbateri, pentru a adopta decizia. Continuam. La articolul 11 alte propuneri? Nu sint.

Articolul 12. Nimic? Articolele 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24.

La ce articol? Articolul 24.

 

Doamna Postoico,

Va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, la articolul 24 alineatul (3): Comisia poate hotari, la propunerea unuia dintre membrii sai, ca unele sedinte ale ei sa fie inchise. Deci, de fapt, noi am avut cazuri in care si in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica au avut loc astfel de sedinte. Aceasta nu inseamna ca nu au dreptul la informatia discutata la asemenea sedinte.

Dar sint unele cazuri in care comisiile pot sa faca si cu usile inchise. De aceea, daca noi excludem aceasta prevedere, ii lipsim de dreptul, cum si Parlamentul. Parlamentul are dreptul sa aiba sedinta inchisa si comisiile la fel. Deci, cind este vorba de securitatea statului. In acest caz eu am discutat si cu presedintele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.
Intr-adevar, au loc astfel de discutii. Deci, la articolul 24 alineatul (3). Nu, nu a fost acceptata.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia sesizata in fond se pronunta.

 

Doamna Maria Postoico:

S-a scris: nu se accepta. Doar comisia nu a acceptat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La alineatul (3)?

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Comisia mentioneaza ca reglementarile alineatului (3) sint bazate pe prevederile articolului 34 din Constitutie dreptul de informatie. Dar aici nu este vorba despre aceea ca noi ingradim dreptul la informatie. Comisia oricum poate sa prezinte informatia, dar se au in vedere discutiile din comisie. Aceasta se are in vedere.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi am facut referinta la articolul respectiv din Constitutie din punct de vedere al formularilor, care pot fi puse in baza deciziilor comisiei: de ce una sau alta sedinta poate fi inchisa?

 

Doamna Maria Postoico:

Dar dreptul comisiei doar este, exista, el trebuie sa fie consfintit prin Regulament.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dreptul este al comisiei. Alineatul (3) doar prevede aceste lucruri.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa desfasoare sedinte inchise?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ca sa fie o sedinta inchisa in cazul in care... Si in care cazuri sint prevazute momentele respective. Dar aceasta formulare, in care cazuri pot fi sedintele inchise noi am preluat-o din Constitutie. Deoarece e clar ca e imposibil de a invoca toate cazurile si e clar ca aprecierea va fi data insasi de catre comisie prin hotarirea sa.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La articolul 24 alineatul (3) doar o nuanta de redactie, dar, poate, si nu de redactie, de continut: Comisia poate hotari, la propunerea unuia din membrii s.a.m.d. Da? Poate, atunci, comisia poate hotari cu majoritate de voturi. Deci, sa fixam, cum decide comisia acest lucru?

 

Doamna Maria Postoico:

Se are in vedere nu secreta, dar inchisa. Aceasta am vrut eu sa accentuez.

 

Domnul Vladimir Turcan:

A, in sensul...

 

Doamna Maria Postoico:

Da de redactie, ca sa nu fie secreta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, da, am inteles.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar cu usile inchise.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Am inteles. Aceasta e altceva.

 

Doamna Maria Postoico:

Sa fie inchise. Aceasta am in vedere.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, da, am inteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi avem reglementat modul in care comisia decide, da?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta e o problema de redactare.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Avem modul in care comisia decide, da? Sa nu fixam in acest alineat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, foarte corect. Printre altele, si cineva dintre deputati, imi pare ca domnul Braghis, chiar astazi, cind a declarat ca paraseste sala, a spus ca sedinta precedenta, cind am adoptat proiectul in prima lectura, a fost sedinta secreta. In nici un caz. De aceea, formularea aceasta sedinta inchisa chiar pentru cazul acela nu prea este reusita, dar secreta, aceasta , intr-adevar, este o notiune care mai mult tine de problema altor legi. In acest caz este vorba de o sedinta inchisa.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte al comisiei,

O scurta precizare. Eu va rog frumos sa nu ne grabim, fiindca sensurile sedintei inchise si sedintei secrete sint total diferit. Guvernul are posibilitate sa aiba sedinta inchisa si sedinta secreta, depinde de problematica care se discuta.

Eu, din cite inteleg, sensul era anume ca comisiile pot avea sedinte secrete si nu inchise, este, de fapt, ceea ce s-ar fi dorit. Nu este unul si acelasi lucru sedinta inchisa si sedinta secreta, depinde de problematica care este pusa in discutie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu as fi de acord. Din care considerente? Deci, secret poate fi documentul respectiv, un act secret. Anume asupra acestui act se aplica mentiunea secret. Dar sedinta poate fi inchisa. Sedinta secreta aceasta inseamna ca nici locul petrecerii sedintei, nici ora, nici componenta nu trebuie sa fie anuntata.

 

Domnul Vladimir Filat:

Noi ce fel de sedinte ale Parlamentului avem? Publice si de care inca? Cind nu transmitem. Inchise.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da. Asa este.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Eu vreau, nu ca sa insist, dar, totusi, sa meditam un pic. Din punctul meu de vedere, ati facut referinta la Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, anume ca ce discutam noi acolo are caracter secret. Si nu stiu, pentru meditatie, haideti sa...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Foarte corect ati spus. Caracter secret poate sa poarte informatia sau documentul respectiv, dar sedinta insasi nu poate fi secreta, dar inchisa, in cadrul careia se discuta inclusiv si problemele ce tin de secretul statului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am inteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In varianta actuala a articolului 82 din Regulament, este data si notiunea de secreta. Daca doriti sa nu desfasuram prea multe dezbateri la acest subiect, eu as propune la alineatul (3), pe linga cuvintele in mod secret, poftim, scrieti inchis ori secret. Si comisa alege, in functie de situatie, ca o vrea secreta de tot sau ca o vrea intr-un format mai restrins.

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, ma iertati, doar o mica completare. Eu cred ca ceea ce propune domnul Presedinte al Parlamentului ar avea un temei chiar legal foarte important, pentru ca sedinta fiind inchisa, iar discutia in cadrul ei purtind un caracter secret, fiecare dintre noi semneaza si isi asuma raspundere penala pentru eventuala divulgare.

De aceea, eu sint de acord cu dumneavoastra, domnule presedinte Turcan, ca sedinta este inchisa, dar ea, in acelasi timp, poate sa poarte un caracter secret, noi angajindu-ne la nedivulgare. Cred ca aceasta avea in vedere domnul Filat. Intelegeti? Si in nici un caz nu se poate face trimitere la articolul 34 din Constitutie Dreptul la informatie, care e cu totul altceva. Sint drepturile si libertatile fundamentale pe care nimeni nu le ataca si nu le restringe.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi in Regulament nu am facut referinta la articolul 34. Noi am vorbit despre formularea care poate fi folosita.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, la ce optiune raminem?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Raspunsul il gasim la articolul 65 din Constitutie, unde se spune: Sedintele Parlamentului sint publice. Alineatul (2): Parlamentul poate hotari ca anumite sedinte sa fie inchise.

 

Domnul Iurie Rosca:

Aici e vorba de comisii, nu de Parlament.

 

Domnul Ion Creanga:

Relativ la comisie aceeasi formulare trebuie s-o facem.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va citez acum. De care?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si inchise, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Iata eu va citez din articolul 82 al prezentului Regulament... Nu, noi plecam ca aceasta notiune exista: Sedintele Parlamentului sint publice, in afara cazurilor in care... continuam la propunerea... cu votul majoritatii deputatilor prezenti, ca aceastea sa fie secrete. Ei, poftim, astazi in Regulamentul nostru noi avem acest lucru.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Unicul lucru pe care il putem sa constata e ca aceasta notiune nu este corecta. Si cind ajungem la articolul 82 trebuie sa il perfectam, tinind cont de prevederile Constitutiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, noi cu ce definitie raminem: secreta sau inchisa?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Inchisa.

 

Domnul Marian Lupu:

Inchisa. Continuam. La acelasi articol, alte alineate? Nu sint obiectii. Articolele 25, 26.

Articolul 27.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Articolul 27, Atributiile comisiilor permanente, alineatul (2). Deci, noi propunem excluderea din proiect a frazei: Comisiile permanente de comun acord cu Directia juridica emit avize explicative in vederea asigurarii aplicarii uniforme a legislatiei.

Operind aceasta completare, abilitam Directia juridica cu competente specifice comisiilor permanente. Poate gasim in alt articol loc unde sa atribuim functiile respective Directiei juridice.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Noi, la sedinta comisiei, am examinat aceasta propunere, deci, in tabel este pagina 45, 46, unde este reflectat rezultatul. Propunem ca... intr-adevar, sintem de acord ca aceasta formulare sa fie exclusa. Si avizele respective sa nu fie explicative, dar avize consultative.

 

Domnul Marcel Raducan:

Nu, ideea era alta. Sa nu fie de comun acord.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se exclude.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Raducan,

Dumneavoastra propuneti excluderea cuvintelor de comun acord cu Directia juridica? Dar ideea?

 

Domnul Marcel Raducan:

Exact. Ideea ramine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ideea ramine. Se exclud cuvintele de comun acord cu Directia juridica.

 

Domnul Marcel Raducan:

Asa.

 

Domnul Marian Lupu:

Si in loc de avize explicative sa fie avize consultative.

 

Domnul Marcel Raducan:

Bine, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia accepta.

Doamna Postoico.

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Poate mai bine ca comisiile permanente sa fie cu asistenta tehnica si juridica din partea Directiei juridice. Adica, nu de comun acord, dar de asistenta. Poate, totusi...

 

Domnul Marian Lupu:

Solicita si obtin asistenta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Sint de prisos.

 

Domnul Marian Lupu:

Am convenit.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tot la articolul 27 alineatul (5): In componenta subcomisiei pot fi inclusi reprezentanti ai fractiunilor parlamentare. Cred ca formularea corecta ar fi: sint inclusi, fiindca, notiunea pot fi inclusi este una foarte larga si atunci...

 

Domnul Marian Lupu:

Dar daca o fractiune refuza?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, nu, atunci eu nu insist asupra formularii pe care am facut-o eu sint inclusi, dar pot fi inclusi tot este o notiune nu prea logica.

 

Domnul Vladimir Turcan:

E clar. Uitati-va, va rog, la pagina 46, alineatul (5), decizia care a fost primita de catre comisie, alienatul (5) sa aiba urmatorul cuprins: In componenta comisiilor au dreptul sa fie inclusi. In dependenta de faptul ca doreste, nu doreste, dar au dreptul.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte alineate? Articolele 27, 28, 29, 30, 31, 32.

Articolul 321? Se exclude.

Articolele 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 40.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 41.

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul 41.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Articolul 411 prevede clar procedura de urgenta, stabileste foarte clar ca este vorba despre proiectele de acte legislative solicitate de catre Guvern si atit. Nu stiu, dar daca este cazul alti initiatori de proiecte de acte legislative? Eu inteleg, dar in aceeasi ordine de idei si Presedintele tarii sa vina cu un proiect de lege, care ar necesita sa fie examinat in regim de urgenta. In aceeasi ordine de idei, un grup de deputati poate sa vina. Noi, de fapt, practicam acest lucru si ar fi foarte bine ca el sa fie stabilit in Regulament.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este clar. Procedura prezentarii proiectului de lege din partea Guvernului in mod de urgenta este prevazuta expres la articolul 74 din Constitutie. Deci, pina in ziua de astazi aceasta procedura nu a fost reglementata in Regulamentul nostru. De aceea, noi si propunem ca articolul nou 411, unde este reglementata toata procedura respectiva. Altcineva, conform Constitutiei, nu are dreptul sa prezinte proiect de lege in mod de urgenta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Da, eu vreau sa va spun ca Constitutia nici nu interzice ca alti subiecti cu drept de initiativa legislativa sa poata... sau proiectele respective, inaintate de alti subiecti, de Constitutie nu este interzis ca sa fie examinate in procedura de urgenta. Eu spuneam printr-o formulare, daca o gasim rapid ca redactare, sa o includem, poate este aceeasi procedura, pe care le trec si proiectele de acte legislative solicitate de catre Guvern. Nu stiu.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, nu este din punct de vedere juridic prea corect, daca nu se interzice, atunci e posibil. Acest principiu se aplica mai mult pentru dreptul privat, dar nu pentru dreptul public. Acesta este primul moment.

Al doilea moment. Totusi, procedura de urgenta este o procedura exceptionala. Anume din cauza aceasta si se propune ca anume Guvernul sa aiba un asemenea drept conform Constitutiei ca sa prezinte proiecte de legi in mod neprioritar. Noi, uneori, incurcam aceste notiuni: in mod prioritar si procedura de urgenta. Procedura de urgenta este strict stipulata in Constitutie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Intr-adevar, Guvernul este acel care raspunde de administrarea treburilor publice in tara, determina prioritatile si apreciaza caracterul urgent sau neurgent al unei probleme si atunci poate solicita Parlamentul. Insusi deputatii, deci, acest mecanism, aceste pirghii ei nu le au la mina ca sa aprecieze anumite caractere si el nu poate inainta Parlamentului anumite situatii de urgenta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, domnule Creanga.

Eu iau act de ceea ce ati spus dumneavoastra si de o interpretare asa frumoasa si am sa va aduc aminte cind exemplificati de ce anume anumite proiecte de lege, inaintate in Parlament sau nu in Parlament, urmeaza a fi examinate in procedura de urgenta. Eu spuneam ca nu este obligatoriu sa acordam acest drept, dar sa instituim mecanismul care sa reglementeze foarte clar, cum se vor examina in mod prioritar sau de urgenta anumite proiecte de lege, ar fi fost foarte necesar in Regulament.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Iata de ce si se propune articolul 411, ceea ce nu a fost anterior.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog putina liniste. Voi da citire prevederilor articolului 74 alineatul (3) din Constitutie. Proiectele de legi prezentate de Guvern, precum si propunerile legislative ale deputatilor acceptate de acesta sint examinate de Parlament in modul si dupa prioritatile stabilite de Guvern, inclusiv in procedura de urgenta.

Adica, de aici deriva ca procedura de urgenta se poate rasfringe si poate fi aplicata si pentru initiativele legislative ale deputatilor, doar acele care sint sustinute sau acceptate de Guvern. Iata, venim intr-o situatie putin mai larga. Si daca e sa asiguram o coerenta a prevederilor acestui articol 411 cu prevederile articolului 74 alineatul (3) din Constitutia tarii, cu certitudine ca s-ar impune o extindere a acestor proiecte, poate chiar o transpunere a pozitiei din articolul 74 alineatul (3) din Constitutie.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Uitati-va putin anterior, noi vorbeam despre prioritate pentru Presedintele Republicii la intocmirea ordinii de zi, atunci cind dumnealui vine cu mesaje. Dar aici noi ar trebui sa adaugam, pur si simplu: cind vine cu mesaje si cu proiecte de legi. Si atunci toate problemele se scot. Presedintele are prioritate, Guvernul are prioritate. Parlamentul, de fapt, are prioritate tot timpul, fiindca el totdeauna voteaza ordinea de zi. Si in rest se incadreaza cu toate prevederile si referitor si la procedura de urgenta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Vedeti din nou, eu va atrag atentia ca noi nu vorbim de notiunile de prioritate, prioritati. Noi vorbim de o procedura foarte stricta, o situatie de urgenta. Si situatia de urgenta este foarte strict reglementata la articolul 74 alineatul (3) din Constitutie. Deci, este fixata aceasta definitie.

Microfonul nr.2. Da, cer scuze, microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Eu am vrut sa concretizez, aici este un mic nonsens, fiindca se acorda prioritate Guvernului, dar in schimb nu se acorda, nu este clarificat la articolul 41 prioritatea pentru Presedinte. Privind mesajele dumnealui are dreptul la prioritate, dar privind proiectele de lege nu. Dar mesajul uneori poate sa fie incadrat impreuna intr-un proiect de lege si atunci aceasta este problema. Eu am vrut sa concretizez sfirsitul articolului 40.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, dumneavoastra ati facut referinta la articolul 40: ...mesajelor si proiectelor Presedintelui Republicii Moldova....

Stimati colegi,

Noi facem un pas inapoi. Propunerea colegului s-a referit la articolul 40.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 40.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerea este ca sa fie oferita prioritate nu doar mesajelor, dar, in caz de solicitare, si proiectelor de legi care sint, initiativelor legislative ale Presedintelui tarii. Se accepta aceasta propunere?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Din punctul meu de vedere, noi discutam despre doua lucruri diferite. Domnul Stepaniuc vorbeste despre prioritati, eu vorbesc despre procedura.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si daca nu stabilim in procedura fixata la 411... De fapt, propunerea mea este una.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi am ajuns la articolul 411. Colegul nostru a venit cu o propunere la 40. Putin intirziat, aici s-a creat impresia ca vorbim despre lucruri diferite. Noi revenim la 411 acum.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

.

, , . . , 74 , . , , . 74. , , .

, , . , . , , . . . . .

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In continuare la ceea ce spune domnul Misin, poate ca ar fi util sa ne amintim si de alta prevedere, care exista in Regulamentul in vigoare si noi o pastram si acum. Presedintele Parlamentului poate propune modificarea, inclusiv completarea ordinii de zi in orice moment. Si Parlamentul decide: se accepta sau nu? Aceasta inseamna ca si Adunarea populara a Gagauziei, si deputatii separat, si Guvernul, si Presedintele, toti subiectii cu dreptul de initiativa legislativa se pot regasi in aceasta maniera urgenta sau rapida de examinare a oricarei initiative sau propuneri.

Multumesc.

Decide Parlamentul, desigur, in definitiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Vreau sa inteleg in acest caz mai bine ce se intimpla cu 411.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, noi, de fapt, am revenit la aceea ce este in acest proiect. Deoarece la articolul 411 este reglementata insasi procedura examinarii in cazul in care Parlamentul sau Biroul permanent a stabilit ca acest proiect de lege poate fi examinat in mod de urgenta si atit. Articolele 40, 41 se refera la problema intocmirii ordinii de zi, atunci cind va fi verificata si stabilita aceasta ordine si prioritate sau mod de urgenta. Dar 411 se refera insasi la aceea care va fi procedura examinarii acestui proiect de lege, in cazul in care este stabilit in mod de urgenta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu pot sa va prezic cam cind acest mecanism din 41.1 va fi folosit din plin de catre Guvern. Special, in luna decembrie, in ultimele doua saptamini, cred ca aceasta se va intimpla.

Continuam. Articolul 42.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Unica ceea ce vorbeste despre faptul, ca in cazul in care Biroul permanent...

 

Domnul Marian Lupu:

... Biroul permanent sustine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stabileste, sustine, atunci prezentarea acestui proiect de lege, este prezentat de catre Prim-ministru, iar in cazul in care este absent de catre viceprim-ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Prin aceasta modalitate noi inca o data accentuam ca aceasta este o procedura exceptionala.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Continuam. Articolul 42.

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Daca imi permiteti, articolul 42 alineatul (2) este o chestie de stil mai mult. Ultima propozitie. Nu deputatilor ordinea de zi se inmineaza, ci in felul urmator ordinea de zi se inmineaza deputatilor la inceputul saptaminii de lucru. Este aceeasi chestie, numai ordinea cuvintelor, ca sa spun asa, e cea corecta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, acceptat.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Articolul 43.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Alineatul (3). Comisia parlamentara in caz s.a.m.d. inaintate in calitate de initiativa legislativa, cu cel putin 3 zile inainte de sedinta, daca legea nu prevede altfel. La ce ne referim noi aici? Pentru claritate. Alineatul (3) articolul 43, finalul. Deci, noi fixam un termen foarte clar 3 zile inainte de sedinta. E logic, trebuie sa fie si un termen. Dar punem dupa aceasta, daca legea nu prevede altfel, la care lege ne referim sau la ce act normativ?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Taman cazul cela pe care noi l-am examinat

 

Domnul Vladimir Filat:

Procedura de urgenta?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Eu ma refer la articolul 43 alineatul (1) unde este scris foarte dur si restrictiv: Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai la prima sedinta plenara a saptaminii de lucru, la cererea Biroului permanent, a unei fractiuni parlamentare sau a unei comisii permanente, dar numai la prima sedinta plenara. Deci, aici nu e bine, aceasta nu e bine. De fapt, Parlamentul este absolut liber, la propunerea unei fractiuni, a Biroului, a unei fractiuni parlamentare, sa modifice ordinea de zi atunci cind trebuie, dimineata, seara, noaptea s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Alineatul (3) taman prevede.

Domnul Marian Lupu:

Alineatul (3), daca examinati in continuare, este practica pe care o aplicam cu dumneavoastra pe durata acestor ultimi doi ani de sedinte. In orice sedinta, la propunerea unei comisii, fractiuni, a Biroului permanent, Presedintele sedintei este solicitat sa inainteze aceste propuneri si sa decida cu votul Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este regula generala. Alineatul (1). Alineatul (3) taman cazurile cind,
intr-adevar, sint sau prioritare, sau de urgenta.

 

Domnul Marian Lupu:

Si exceptia care devine regula. Continuam. Alte propuneri la articolul 43?

Articolul 44.

Microfonul nr.4.

Domnule Guma,

La ce articol?

 

Domnul Valeriu Guma:

La articolul 44.

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul 44. Va rog.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

As vrea sa stim cum este expusa, pina in final, dispozitia alineatului (8) din articolul 44? Caci dupa parerea noastra, modificarea propusa genereaza cheltuieli suplimentare foarte mari si vrem sa stim care este redactia finala. Ma refer la Proiectul de act legislativ se prezinta in limba moldoveneasca impreuna cu traducerea lui in limba rusa. In limba de stat. Au fost propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

La ce se refera propunerea concreta?

 

Domnul Valeriu Guma:

Articolul, alineatul...

 

Domnul Marian Lupu:

Alineatul (8).

 

Domnul Valeriu Guma:

Alineatul (8).

Din sinteza nu am inteles care este, totusi, ca au fost propuneri la alineatul (8), schimbari. Care a fost acceptat pina la urma? Si care este varianta finala? Caci noi nu intelegem care este, totusi, ideea. Caci da, noi intelegem ca in unele cazuri, cind deputatul este de limba rusa si trebuie sa ii traducem, nu este nici o problema. Dar nu este obligatoriu ca orice, toate legile, toate actele sa fie traduse, sa fie facute in hirtie, difuzate, chestii s.a.m.d. Ori in mod electronic, ori ceva de genul acesta, caci sint cheltuieli nejustificate.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Mai mult decit atit, dupa adoptarea legii, legile sint publicate in doua limbi. Asa ca este clar ca, daca sint adoptate, sint publicate, cer scuze, in doua limbi, atunci si proiectele sint prezentate.

 

Domnul Valeriu Guma:

Sint publicate o singura data, dar noi primim diferite.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, toate legile sint publicate.

 

Domnul Valeriu Guma:

Adoptate, legile adoptate.

 

Domnul Marian Lupu:

Si publicate.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar noi vorbim despre proiecte legislative.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este clar ca, pina va fi publicat, proiectul trebuie sa fie adoptat. Dar pina a fi adoptat este necesar sa fie prezentat ca proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu cred ca ceea ce spune domnul deputat Guma se regaseste la alineatul (10) al aceluiasi articol, unde se stipuleaza: Propunerile legislative se prezinta in limba moldoveneasca sau in limba rusa. Aparatul Parlamentului asigura traducerea lor in limba respectiva. Este clar cine asigura traducerea.

Insa, daca revenim la alineatul (8), pe care l-a vizat domnul Guma, rezulta ca orice deputat in Parlamentul Republicii Moldova sau oricare subiect al initiativei legislative, cind face o initiativa, este obligat sa o traduca si in limba rusa, ceea ce nu este adevarat si nu este practica noastra. Deputatul a depus, Aparatul traduce. Deci, aceasta a vrut sa spuna domnul deputat Guma, daca am inteles eu corect. Nu, noi avem alineatul (10) al aceluiasi articol expres.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Alineatul (10) se refera la propunerile legislative. Alineatul (8) se refera la proiectul de acte legislative.

 

Domnul Iurie Rosca:

Atunci spunem proiecte de legi, fiindca, in general, eu sint...

 

Domnul Marian Lupu:

Uite asa, proiectul de acte legislative se distribuie, fiindca...

 

Domnul Iurie Rosca:

Se distribuie.

 

Domnul Marian Lupu:

Colegul ne atrage atentia ca nu la momentul cind un deputat vine, da, depune initiativa, este obligat, pe propriul cont, sa vina si sa il traduca in limba rusa. Dar cind este repartizat, prin prevederile alineatului (10) este clar indicat ca serviciile Parlamentului asigura traducere si, in mod evident, toate proiectele si de propuneri legislative, si de acte legislative vin inclusiv, ajung in doua limbi. Deci, noi aici putem sa aplicam la alineatul (8) Proiectul de act legislativ. Sa vedem sau ce sa facem? Se distribuie ca sa pastram ideea care este clara.

 

Domnul Iurie Rosca:

Si pe urma Aparatul Parlamentului s.a.m.d.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, atunci ideea, daca eu nu gresesc, este urmatoarea: Proiectul de acte legislative sa fie prezentat in limba de stat sau in cazul in care deputatul... in limba rusa, cu asigurarea traducerii din partea Aparatului.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, stati ca o sa incurcam lucrurile. Alineatul (10), vedeti, se refera la propuneri legislative care... sau cind se face un singur alineat, dar trebue de asezat, de lucrat si de vazut cum suna acest lucru, pentru a asigura coerenta. Sa fixam acest moment.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Proiectul de act legislativ sau propunerile legislative, sau nu stiu ce poate fi propus in limba de stat sau in limba rusa. Adica noi sa evitam ca autorul propune sa fie obligat sa traduca initiativa mea, pe care o fac in limba de stat, eu trebuie automat, daca citim alineatul (8), astazi in modificari, trebuie sa il traduc si in limba rusa.

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu propun urmatorul cuprins: Proiectul de act legislativ se prezinta in limba de stat sau in limba rusa.

 

Domnul Marian Lupu:

Dragii mei colegi,

Stati putin ca sint si nuante tehnice. Sa nu se inteleaga la Guvern ca transmit incoace proiecte doar intr-o singura limba si atunci serviciul nostru de traducere o sa lucreze si pentru deputati, si pentru Guvern, si pentru toti ceilalti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va fi tradus de catre Aparatul Guvernului sau de catre Aparatul Parlamentului, in acest caz nu are nici o...

 

Domnul Valeriu Guma:

, , , , . , ?

 

Domnul Marian Lupu:

Stati, noi...

Domnule Misin,

Ideea toti au acceptat-o. Toti au acceptat ideea ca traducerea trebuie sa fie asigurata si ea va fi asigurata. Acum noi dezbatem aspectele tehnice: cine, cum, la ce etapa si trebuie sa dam niste formule foarte precise, eu am adus acest caz sa nu se intimple ca Aparatul Parlamentului sa faca traducerea si pentru toate proiectele care vin de la Guvern.

Haideti asa, cineva trebuie sa lucreze putin la... eu notez. Ce articol sintem? Articolul 43 alineatul (8), trebuie sa...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corelarea alineatelor (8) si (10).

 

Domnul Marian Lupu:

Alineatele (8) si (10). Ne trebuie o corelare aici si o formulare foarte clara. Revenim din nou la subiectul ca ideea toti au acceptat-o si o agreeaza. In continuare, doar o clipa.

Domnule Stepaniuc,

La articolul 44?

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu imi cer iertare, dar sint nevoit sa vorbesc la articolul 43.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Si va spun de ce, nu, permiteti-mi sa terminam cu 43.

 

Domnul Marian Lupu:

Ei, doar... s-a luat aceasta activitate foarte prodigioasa. Sa procedam in felul urmator nu va suparati, articolul 43, daca facem pasul inapoi.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Articolul 43 alineatul (3).

 

Domnul Marian Lupu:

Si pentru viitor sa examinam cu atentie.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Articolul 43 alineatul (3), deci penultima propozitie: In acest caz, nu se admite includerea proiectelor de acte legislative inaintate in calitate de initiativa legislativa cu cel putin 3 zile inainte de sedinta, daca legea nu prevede altfel. Care lege, de unde?

 

Domnul Marian Lupu:

Starea de urgenta, a raspuns la intrebarea oferita din sala.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Insusi Regulamentul.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Care Regulament? In cazul de fata, aceasta propozitie trebuie exclusa de aici. Noi nu avem dreptul sa discutam in situatia in mod exceptional, cind s-a intimplat ceva, proiecte de acelea sau proiecte de acelea. Proiecte de care trebuie o sa discutam in ziua aceea. Si trebuie exclus, domnule...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi doar deja am facut referinta la articolul 41 alineatul (1), de exemplu, unde este vorba de examinarea legilor in mod de urgenta. Iata legea, Regulamentul, este lege si ea prevede altfel.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Noi nu vorbim aici despre chestiunile de urgenta, noi vorbim in mod exceptional. Cind s-a intimplat ceva, fiindca dumneavoastra la articolul 43 alineatul (1) scrieti ca nu avem dreptul sa modificam aceasta ordine de zi si o facem numai intr-o singura zi, la prima sedinta.

Prima sedinta poate sa fie miercuri, ca si astazi, poate sa fie joi, poate sa fie vineri. Dar este nevoie, in mod exeptional, miine, de exemplu, sa discutam alta problema si atunci Presedintele Parlamentului sau Biroul sau o fractiune parlamentara abordeaza o problema ca, iata, uite, articolul, deci, acest proiect de lege trebuie numaidecit introdus. Dar noi aici facem niste restrictii ca el 3 zile sau nu 3 zile. Mie mi se pare ca aici noi ceva nu intelegem.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Sa va explic cum inteleg eu lucrurile, ca aici se admite examinarea proiectelor de legi in mod exeptional, dar a celor care au fost inregistrate cu, cel putin, nu mai putin de 3 zile inainte de sedinta in care noi o dezbatem, fiindca, imaginati-va, domnul Stepaniuc, noi cum discutam un proiect de lege care, spre exemplu noi incepem sedinta plenului dimineata la ora 10, apare un proiect de lege inregistrat cu jumatate de ora inainte de sedinta si noi il propunem sa il dezbatem in cadrul acestei sedinte. Tot nu prea merge, nimeni nu cunoaste ce e cu acest proiect de lege...

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

De aceea si se numeste ca aici e cazul, deci, exceptional, fiindca proiectul poate sa fie inregistrat in urmatoarele 15 minute si Biroul permanent sa fie pus in situatie sa discute, sa dezbata si sa ia decizia, pentru ce noi sa ne facem niste impedimente absolut...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Poate ne ajutati in aceasta discutie?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, eu, totusi, consider ca noi trebuie sa pastram toate aceste prevederi, ca sa nu fie transformata orice lege, sa nu fie imbracata in haina de urgenta sau in haina de exeptionare. Acesta e primul moment. Dar exceptiile din aceasta prevedere generala taman ca sint stipulate la alineatul (3).

Mai mult decit atit, asa cum deja dumneavoastra ati propus ca sa trecem de la 44 la 43, eu propun ca sa treceti la 411, acolo este prevazuta modalitatea de urgenta sau exceptionala, daca doriti sa fie astfel numita, dar in Constitutie este prevazuta modalitatea de urgenta. Ce, noi putem sa presupunem ca este inclusiv situatie exceptionala?

 

Domnul Marian Lupu:

Sintem la 44.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La articolul 44.

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul 44? Atunci nu va suparati, continuam cu autorul.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

La alineatele (11) si (12) din articolul 44, dupa parerea noastra, prin actualul Regulament, deputatului in Parlament i se garanteaza examinarea obligatorie a propunerilor facute, a initiativelor legislative. Vad ca in sinteza este acceptata o varianta noua care este amendament al deputatilor Rosca si Postoico, dar, dupa parerea mea, ea nu rezolva aceasta problema. Si noi cind citim, propunem, in genere, sa fie excluse, fiindca ori ne dati dumneavoastra o explicatie, domnule presedinte, referitoare la propunerea deputatilor Postoico si Rosca.

Eu citesc: Biroul permanent poate propune autorilor acestora sa le aduca in concordanta cu prevederea legislatiei respective. Dar daca deputatul nu accepta propunerea, atunci cum sa intelegem?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci legea va fi examinata si respinsa.

 

Domnul Valeriu Guma:

Va fi examinata. Dar aici expres...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si respinsa, atunci pentru ce sa pierdem timpul? Noi vorbim de o logica rationala.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar nu de incapatinare. Aceasta e problema. In cazul in care.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi ne referim la alineatele (11) si (12)?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da. Alineatele (11) si (12) au fost modificate dupa cum au propus deputatii doamna Postoico si domnul Rosca. Dar in propunerea lor, dupa parerea mea, ori trebuie redactional, ca noi sa intelegem expres, este acceptata propunerea deputatului sau nu, chiar daca Biroul permanent ii propune sa modifice. Dar daca el refuza sa modifice?

Aici nu este scris expres ca legea va fi examinata. E ca o recomandare, recomandam, bine, nu a primit recomandarea.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, formularea aceasta este destul de logica, avind in vedere inclusiv situatia delicata. Dar ea, taman ca varianta aceasta va da posibilitate ca, dintr-o parte, Biroul sa aiba dreptul sa propuna, deci, deputatului sau subiectului de initiativa legislativa care nu respecta prevederea legislatiei. Si anume cerintele la orice proiect de lege.

Propune in cazul in care, totusi, acest subiect de initiativa legislativa nu va accepta aceasta varianta de a modifica in conformitate cu prevederile legii, atunci e clar ca procedam la procedura, deci trecem la procedura examinarii acestui proiect de lege, dar aceasta este un temei prevazut in legislatie, ca acest proiect de lege sa fie respins ca proiect care nu corespunde tehnicii legislative.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine. Pina la urma aceasta ramine decizia Parlamentului sa accepte sau nu.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar, pina la urma, noi pierdem timp. Eu de aceea si vorbesc.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule presedinte,

Eu inteleg argumentele dumneavoastra, si e normal ca un deputat sau altul, care are o initiativa legislativa sa isi dea bine seama ce prezinta si ce propune.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Care este propunerea dumneavoastra?

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu propun sa fie exclusa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si atunci ce ramine?

 

Domnul Valeriu Guma:

Si atunci ramine ca argumentele pe care dumneavoastra... acestea sint niste recomandari, nu este expres scris ca uite se accepta sau nu se accepta. Acesta tot va fi un motiv cind se va discuta si la Biroul permanent, si in cadrul comisiilor ca este incalcata tehnica legislativa, chestii s.a.m.d., cum discutam si astazi. Nu ne lezeaza drepturile, astazi sa respingem prin decizia Parlamentului, motivind prin aceea ca este incalcata procedura, tehnica s.a.m.d., adica tot astazi avem posibilitate.

Noi citim aceste prevederi ca miste restrictii care impiedica posibilitatea libera de a face initiativele legislative. Si atunci daca s-a acceptat ca sa fie, totusi, excluse alineatele (11) si (12) varianta acceptata in sinteza de comisie, amendamentul domnului deputat Rosca si a doamnei deputat Postoico, atunci eu propun ca sa fie excluse tot impreuna aceste alineate, fiindca...

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci dumneavoastra propuneti ca sa fie exclusa si varianta alineatului (9), care este propus de catre doamna Postoico si domnul Rosca.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, daca se exclud alineatele (11) si (12), atunci e normal ca si...

 

Domnul Vladimir Turcan:

...si (9) de exclus.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu (9), daca el rezulta...

 

Domnul Vladimir Turcan:

In varianta de acum. Atunci ce ramine, eu inca o data intreb?

 

Domnul Valeriu Guma:

Ramine cum e situatia de astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Valeriu Guma:

Regulamentul cum prevede.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci ramine cum e situatia astazi, noi vorbim uneori ca, iata, acest proiect de lege nu este insotit de o nota informativa, deci...

 

Domnul Marian Lupu:

...detaliata.

 

Domnul Vladimir Turcan:

...ca nu sint prezentate argumentele respective, care este raportul social-economic. Atunci ce ramine?

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule presedinte,

Dar ceea ce se propune si la alineatul 9) tot nu solutioneaza intrebarea, caci eu v-am citit... Biroul permanent propune, dar daca initiatorul legislatiei nu accepta, oricum acest proiect este examinat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Eu deblochez in felul urmator situatia. S-a studiat foarte mult si experienta altor parlamente care practica in activitatea lor asa-numitul ciclu zero in examinare sau, cu alte cuvinte, gradul de conformitate sau accesibilitate. Nu este vorba de continut, este vorba de corespunderea normelor tehnicii legislative, pe care motiv propunerea este urmatoarea. Sa procedam in felul urmator, alineatul (9), la care se face referinta... fiindca, intr-adevar, nu este o finalitate si daca autorul nu accepta, ce se intimpla mai departe? Nu stiu. Dar eu as reveni la propunerea colegilor mei doamna Postoico si domnul Rosca ca sa lasam alineatele (11) si (12).

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, ei nu propun, ei invers...

 

Domnul Marian Lupu:

Stati, nu, ei au propus acest lucru, in loc de Presedintele Parlamentului sa scriem Biroul permanent si atunci Biroul nu mai recomanda nimic. Biroul constata gradul de accesibilitate, este conform sau nu. Daca este, il admite, daca nu, nici un fel de sfaturi deputatului. Il intoarce inapoi si nu il pune in circuitul oficial si atunci este si finalitate si logica. Iata care este propunerea mea in acest context.

Alineatul (9) dispare in (10), la alineatele (11) si (12), in loc de sintagma Presedintele Parlamentului, incorporam Biroul permanent si restul lasam cum este.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Aceasta formulare si este la alineatul (9).

 

Domnul Marian Lupu:

Da, dar la alineatul (9) vedeti ca Biroul poate propune acestora sa le aduca in concordanta, si daca autorul nu vrea, atunci...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Aici este un pericol. In cazul in care Biroul permanent, pur si simplu, respinge, atunci Biroul hotaraste, deci, in loc de Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Ba nu, o facem in baza...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dreptul de a respinge are numai Parlamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, Biroul constata ca acest proiect nu este conform tehnicii procedurii legislative. Si acest proiect apriori nu mai este accesibil, nu putem sa mergem cu aceste incalcari. Spre exemplu, vine un proiect de lege fara o nota de argumentare, fara nimic, ce facem noi? Eu cred ca...

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Sint asemenea cazuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Sint, sint multe cazuri de acest gen. Si eu cred ca daca noi pledam foarte mult pentru un respect si o stima... De cite ori...

 

Domnul Valeriu Guma:

Normal, noi vorbim despre niste cazuri de exceptie. Dar noi avem temere ca sub aspectul dat sa nu fie lezata garantarea examinarii obligatorii cind, intr-un fel sau altul, un proiect sau altul nu convine cuiva sa fie examinat si atunci el poate sa fie expertizat in asa mod ca poti sa dai orisicare, sa gasim un nod in papura la orice proiect, pina la urma, stiti.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi putem asa.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu este nici un proiect, probabil, in Parlament suta la suta care sa corespunda, fiecare, ma rog, intr-un fel sau altul are si niste neajunsuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Sint lacune.

 

Domnul Valeriu Guma:

Care e criteriul, care e marja aceasta de eroare?

 

Domnul Marian Lupu:

Atunci legea... Eu o sa rog, microfonul nr.1.

Ne puteti spune care este legea care stipuleaza toate normele si procedurile de tehnica legislativa?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Insasi Regulamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta e clar.

 

Domnul Ion Creanga:

Este Legea cu privire la actele legislative care stabileste norme obligatorii care urmeaza sa fie respectate la pregatirea proiectelor de legi. Deci, cel care inainteaza initiativa legislativa trebuie sa indeplineasca Legea nr.780, dupa care vine si o inainteaza Parlamentului si Parlamentul a luat act ca sint toate elementele unui proiect de lege si ii da curs.

 

Domnul Valeriu Guma:

Sint de acord.

 

Domnul Ion Creanga:

In cazul in care nu se intrunesc elementele respective, Biroul permanent intocmeste lista problemelor care nu sint indicate, le remite deputatului sau subiectului cu drept de initiativa legislativa, le corecteaza si le pune din nou in initiativa legislativa.

 

Domnul Valeriu Guma:

Excluderea alineatelor (11) si (12) este inca si mai mult argumentata de ceea ce spune domnul Creanga.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

In continuare, ca sa nu discutam pe cerc, cum s-ar spune. Intr-adevar, formularea prezentata este una nereusita din simplul motiv ca actul, proiectul de lege este deja inregistrat. Poate noi introducem o norma obligatorie la inregistrarea actului legislativ si atunci noi nu mai discutam asa de mult.

Deci, in momentul in care Biroul permanent primeste proiectul de lege da, il inregistreaza, deci el atunci intra in circuitul legal deja, in circuitul de procedura, verifica, daca coincide, este inregistrat si merge pe circuit. In caz contrar.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, daca atrageti atentie la formularea alineatului (12) si substituim cuvintul Presedintele prin cuvintele Biroul permanent, initiativele legislative care nu sint perfectate conform cerintelor ... sau altor acte se remit autorului, fara a fi introduse in procedura legislativa.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, aceasta vorbeam si eu si atunci nu mai trebuie sa discutam despre alineatele (11) si (9) in formularea actuala.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi nu putem sa acceptam aceasta formulare.

Stimati colegi,

Nu putem, deoarece intoarcerea autorului ar insemna respingerea, atunci va fi, intr-adevar, ingradit dreptul deputatului. Iata care este problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Ideea, de fapt, este ca acest, haideti sa-l numim, ciclu zero, daca doriti, dar numai pe dimensiunea tehnicii legislative... Proiectele nu sint lansate in circuit, deci cu numar de inregistrare, ele trec aceasta examinare de conformitate a normelor de tehnica legislativa, Biroul permanent doar in cazurile in care vede ca ceva nu este conform, nu accepta si nu pune in circuit aceste proiecte de legi.

Eu inteleg ca pericolul pe care dumneavoastra ni-l semnalati ar putea fi relevant in unele cazuri, dar si lucru pe care vi-l semnalez si eu dumneavoastra de calitate, de calitatea acestor proiecte tot este relevant, stimate coleg.

Cu atit mai mult ca in foarte multe cazuri in Parlamente se practica si mai dur, ceea ce numim noi ciclu zero, unde foarte dur se spune: nu corespunde si nu merge. Va indemn sa iesim la o incheiere a acestei discutii.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Argumentele domnului Creanga sint foarte serioase si ele permit ca orice proiect de lege, care nu corespunde normelor, standardelor, sa nu fie...

 

Domnul Marian Lupu:

...admise.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu ca a inregistrat sau aceasta, sa nu fie din motivul acesta numai.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa nu fie inregistrate. Corect.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Inregistrate sa nu fie.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu vreau sa va intreb: astazi, in Parlament sint cazuri cind un proiect de lege sau altul nu este neinregistrat? Eu nu stiu asemenea cazuri, ma rog, nu am avut eu ca initiativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Nici unul, noi nu avem aceste mecanisme.

 

Domnul Valeriu Guma:

Poftim?

 

Domnul Marian Lupu:

Noi nu avem aceste mecanisme astazi.

 

Domnul Valeriu Guma:

Vreau sa va pun a doua intrebare: cite proiecte de legi au fost inregistrate si nu corespund? Adica, eu sint convins ca procentul lor este foarte mic si ramine la constiinta si autoritatea celui care inainteaza. Caci un deputat care se respecta, n-o sa faca o propunere, o initiativa legislativa care nu corespunde standardelor. Aceasta este autoritatea lui, in primul rind. Sau Guvernul, sau nu mai stiu cine acolo, care are dreptul. Nu mai vorbim de Presedintie s.a.m.d.

Atunci temerea noastra este ca orice proiect de lege poate sa fie neinregistrat si nu o sa stim si nu avem astazi in Regulament un mecanism clar de apreciere. Si eu propun sa ne gindim la aceste lucruri, caci noi elaboram Regulamentul pentru mai multi ani si au sa fie diferite situatii, ca sa fie, totusi, de exclus alineatele (11) si (12). Sa lasam prevederile stipulate astazi in Regulament, conform carora activam si lucram si sa nu pierdem noi timpul, pina la urma, cu...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. E clar.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cer scuze. Excluderea acestor alineate nu inseamna ca noi rezolvam problema. Problema calitatii proiectelor prezentate exista.

 

Domnul Valeriu Guma:

Aceasta e calitatea Parlamentului nostru.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si noi, prin aceasta modificare, am incercat sa propunem o varianta, de a curati acest proces, inclusiv acele proiecte care sint prezentate cu incalcarea legislatiei, ca sa fie, deci, efectuata o reparare a acestor lacune. Iata care e ideea propunerii. Daca dumneavoastra propuneti ca sa fie exclus tot, atunci ramine asa cum este, spre regret.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Pozitiile sint clare, argumentele au fost expuse.

Supun votului.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Inainte de a supune votului. Totusi, daca aceasta nu se accepta, eu vreau ca noi sa intelegem ca trebuie sa fie niste criterii foarte serioase de respingere la procedura si raspundere, pina la urma, cine expertizeaza tot lucrul? Cum expertizeaza? Cind expertizeaza? Ca noi sa stim ca motivul de respingere este unul foarte bine argumentat.

Domnul Vladimir Turcan:

Raspunsul la aceasta intrebare exista. Uitati-va, alineatul (6) al acestui articol si subiectul pe care propune este Biroul permanent. Si atit.

 

Domnul Valeriu Guma:

Intelegeti, daca noi o sa mergem pe aceasta varianta, eu va spun ca astazi poti sa pui la indoiala orice proiect de lege care vine in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Nu ca pe al treilea cerc.

 

Domnul Valeriu Guma:

Acesta este adevarul.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar pe al patrulea cerc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci, cu aceeasi posibilitate, puteti sa vorbiti, sa puneti, in genere, la indoiala opinia Parlamentului daca va fi respingere.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Pina miine dimineata o sa stam aici. Eu rog sa atrageti atentia, pe scurt, caci aceste atributii, pe buna dreptate, sint luate de la Presedintele Parlamentului, fiindca initial asa s-a propus. Si foarte bine ca s-a facut asa. Fiindca prin aceasta eliminam o abordare subiectiva a unei singure persoane, bazate fie si pe o nota a Directiei juridice. Deci, venim la Biroul permanent. Este completamente alta abordare.

Eu supun votului. Cine este pentru a sustine propunerea domnului Guma de a exclude alineatele (11) si (12) din acest articol, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2? Sa le vad eu singur: 1, 2, 3, 4, 5. Sint 5 voturi. Propunerea nu a fost sustinuta.

La acelasi articol 44.

Microfonul nr.3, va rog.

 

 

Doamna Ludmila Borgula:

, 44- , 8. : , . , . , , . , , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine, propunerea este relevanta pentru alineatul (8), care se refera la proiectele de acte legislative initiate de deputati. In acest context, noi la 10 avem ceea ce e scris si la 10... Eu cred ca, in acest caz, trebuie sa apara un nou alineat, care sa se refere la ceea ce se intimpla cu proiectele de legi care vin de la Guvern sau de la alti subiecti cu dreptul de initiativa legislativa. Daca mergem pe aceasta cale, sa specificam foarte concret: ce se intimpla in cazul tuturor acestor situatii?

8- , , . e , , , , , , , . , , , . , , .

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , .. , .

 

Domnul Marian Lupu:

, , . . .

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , , , ?

 

Domnul Marian Lupu:

, .

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

. , . . . , , , .

, , , , , . ? .

 

Domnul Victor Stepaniuc:

In Legea Guvernului e scris.

 

Domnul Marian Lupu:

In Legea Guvernului e scris, dar in Regulamentul Parlamentului este descris numai un caz, cind este vorba de initiativa deputatilor. Sa gasim formularea. Noi nu avem divergente pe dimensiune de continut, noi cautam o formulare tehnica. Sa ne asezam, timp mai este, formulam frumos, revenim si adoptam. Fiindca, eu nu am atins tema aceasta. La articolul 44 mai sint?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

O scurta precizare. Alineatul (2) al articolului 44, unde se prevede cine urmeaza sa prezinte proiectele de legi in Parlament. Proiectele de legi, inaintate de Presedintele Republicii Moldova sau de Guvern, sint prezentate in plenul Parlamentului de unul dintre membrii Guvernului sau de reprezentantii imputerniciti ai acestora. Noi am discutat foarte des asupra acestui moment.

Cu toata stima si respectul fata de domnul Esanu, dar este absolut necesar ca in plenul Parlamentului sa vina membrii Guvernului sa prezinte proiecte de legi pe domenii clare, cu cunostinte clare si sa avem discutii aici profesioniste. In caz contrar, va spun, apar situatii foarte interesante, cind un jurist urmeaza sa discute despre zootehnie si, atunci, stiti cum...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Formularea fiind imputernicit nu inseamna ca va fi permanent domnul Esanu. Deci, Guvernul hotaraste cind adopta proiectul de lege.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte al comisiei,

Mie imi pare rau ca dumneavoastra credeti ca eu am inteles ca acesta o sa fie numai domnul Esanu. Se mai schimba.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra ati facut referinta si eu v-am raspuns.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, el este imputernicit. Nu, dar vin sefi de directii, domnule presedinte al comisiei, vin viceministri s.a.m.d. Eu cred ca macar cu aceasta ocazie sa mai vina.

 

Doamna Maria Postoico:

Principalul e sa fie profesionisti. Aceasta este.

 

Domnul Vladimir Filat:

Doamna Presedinte al sedintei,

Nu, principalul atunci sa luam experti, si o sa fie mai relevanta, caci sint mai profesionisti. Aceasta va garantez. Mai ales din societatea civila, cunosc mai bine decit unii membri ai Guvernului. Deci, propunerea noastra este sa ne rezumam la membrii Guvernului.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte al comisiei,

Care e opinia comisiei?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca membrii Guvernului, atunci se exclude domnul Esanu.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar este clar aici: unul dintre membrii Guvernului. Este mentionat. Membrii Guvernului exista aici.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Centrul formularii este imputernicit. Guvernul propune persoana care va prezenta acest proiect de lege adoptat de catre Guvern. Formularea aceasta: a obliga Guvernul, la momentul adoptarii proiectului de lege in hotarirea respectiva sa fie indicat: se porunceste prezentarea proiectului de lege cutare sau cutare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu as fi de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra, dar, pina la urma, Parlamentul Republicii Moldova nu este o institutie care urmeaza a fi delegati oameni care sint specialisti sau cunosc materia. Deci, din acest punct de vedere, eu insist ca formularea finala a prevederii alineatului (2) sau din formularea finala a prevederii alineatului (2) sa fie exclusa sintagma: sau de reprezentantii imputerniciti ai acestora. Rog sa fie pusa la vot aceasta propunere.

Doamna Maria Postoico:

Bine.

Cine este pentru propunerea domnului Filat, rog sa voteze.

Numaratorii, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 3.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc pentru sustinere.

 

Doamna Maria Postoico:

12. Nu a intrunit toate conditiile.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Vreau sa va atrag atentia inca o data la articolul 43, alineatul 3. Articolul 43, alineatul (3) penultima propozitie trebuie exclusa, ea incurca.

Domnule presedinte Turcan,

Eu am citit cu mare atentie ceea ce mi-ati recomandat dumneavoastra sa citesc articolul 411 si eu am vazut acolo numai prioritate pentru initiativele Guvernului.

Eu pun intrebarea: cind a aparut o initiativa a Presedintelui, pe care noi am incercat sa ii dam prioritate la articolul 40 sau cind a aparut o initiativa foarte urgenta a deputatilor, ziua de ieri sau ziua de astazi, de ce noi nu avem dreptul sa o includem in ordinea de zi? Cine o sa ne raspunda la aceasta intrebare? Cazuri sint diferite.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar de ce nu o includem? Se include.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

D-apoi nu se poate. Unde am gasit? Aratati-mi mie, unde se poate de introdus in ordinea de zi?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cititi alineatul (3).

 

Doamna Maria Postoico:

Presedintele are dreptul.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Alineatul (3) pe care l-ati citit foarte atent.

Domnul Victor Stepaniuc:

Va citesc: In modul exceptional, Presedintele Parlamentului poate propune, in orice sedinta a Parlamentului, modificarea ordinii de zi din proprie initiativa, la cererea Biroului permanent, a unei fractiuni sau a comisiei parlamentare. Da. Dar in continuare ce este scris? In acest caz nu se admite includerea proiectelor de acte legislative inaintate in calitate de initiativa legislativa cu cel putin 3 zile inainte de sedinta, daca legea nu prevede altfel.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai da, daca in acest caz...

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Aceasta fraza trebuie scoasa ca Presedintele Parlamentului sa poata liber, la solicitarea unei majoritati, chiar sa va spun parlamentare, unei fractiuni, unei comisii si a Biroului permanent, sa includa orice proiecte de legi, chiar si acel care este elaborat astazi de 15 minute in urma. Ce, noi nu intelegem ca situatia, viata este foarte variata? De ce introducem noi aceste interdictii aici?

 

Doamna Maria Postoico:

Atunci se poate de pus la vot si Parlamentul decide.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Sustineti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, la vot se are in vedere situatia concreta.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Daca dumneavoastra, in aceasta ultima propozitie, spuneti: in acest caz nu se admite. Inseamna ca nu se admite, se interzice. Numai asa trebuie sa fie talmacita. Ce inseamna se interzice, pentru cine? Pentru Parlament. Fraza aceasta trebuie scoasa de aici. Eu mai repet inca o data.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Parlamentul adopta legea, Parlamentul poate, in acest caz, daca spuneti ca este o situatie de urgenta, domnule deputat, cind, intr-adevar, trebuie peste 20 de minute sau peste 15 minute de inclus in ordinea de zi, atunci Parlamentul, prin votarea respectiva, poate sa ia aceasta decizie.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Da, dar fraza respectiva incurca acestei votari.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim?

Domnul Victor Stepaniuc:

Dumneavoastra intelegeti, aceasta prevedere este introdusa in lege si ea o sa fie lege, promulgata de Presedinte. Si noi nu avem dreptul sa mergem cu votarea oarecare in Parlament in ziua respectiva impotriva acestei prevederi din lege. Ea trebuie retrasa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Spuneti, va rog, e normal cind ieri a venit proiectul de lege, care poate fi adoptat si peste vreo saptamina, dar noi, in mod de urgenta, il includem, fara a fi legea aceasta vizata. E normal sau nu? D-apoi aceasta e si problema. Nu e normal. Iata, pentru ca sa fie o regula, in sfirsit, si se propune aceasta formula.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Viata este foarte variata si diferita. Se propune ca aceasta propozitie sa fie retrasa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci va fi regula. Nu exceptie, dar regula. Alegeti.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

In mod exceptional. Caci dumnealui nu are dreptul sa faca chiar aceasta. Trebuie de intrebat: ce exceptie? Ce s-a intimplat?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Orice situatie se poate de argumentat ca este exceptionala.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4 tot la acest subiect si punem la vot.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Noi odinioara am votat.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, el la aceasta.

Domnule Susarenco,

Imi cer iertare, dar tot la acest subiect care se discuta acum?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Da, la acelasi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnule Ciobanu,

Eu va rog mai urgent.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Noi am votat odinioara initiativa, propunerea domnului Guma asupra caruia am discutat foarte mult. Si, practic, nu l-am sustinut, manifestind o cerinta deosebita fata de pregatirea initiativelor legislative. Facind referinta la Legea cu privire la actele legislative si dind posibilitate Directiei juridice ca orice initiativa legislativa sa treaca o expertiza juridica si Biroul permanent, asa am convenit, sa decida daca proiectul acesta de lege merita sa fie supus ori sa i se intoarca autorului.

Prevederea, care a parvenit cu 3 zile, practic, vine cu un suport de sustinere a atitudinei fata de proiectele de legi, atitudinei calitative, cerintei calitative. Si eu de aceea consider ca noi trebuie sa mentinem aceste 3 zile. Nu neg faptul ca poate sa apara o situatie exceptionala, dar principiul care s-a pus si s-a votat cu privire la atitudinea fata de initiativele legislative, proiectele de legi, trebuie sa fie mentinut prin aceasta prevedere, caci 3 zile trebuie sa fie minimum ca si Directia juridica, si Biroul permanent sa aiba un termen de a supune proiectul de lege unei expertize juridice si corespunderea proiectului de lege cerintelor actelor legislative.

Atunci, daca sustinem propunerea domnului Stepaniuc, inseamna ca trebuie sa ne intoarcem inapoi la propunerea domnului Guma. Deci, noi am votat propunerea domnului Guma si am spus categoric ca aceasta era pozitia, eu tot am votat-o, a Parlamentului, caci atitudinea si celor care vin cu initiative legislative trebuie sa se schimbe. Eu nu as vrea sa ii enumar, dar ar fi bine Directia juridica sa faca o analiza, cite initiative legislative, practic, nu au acoperire a prevederilor vizate in Legea cu privire la actele legislative?

Noi, de fiecare data, spunem, sa vedem mai intii avizul Guvernului si aprecierea Guvernului, pe cit e de justificata initiativa legislativa, pierzind prin aceasta timpul. Sustinerea initiativei domnului Stepaniuc, ea este, practic, corelata cu ceea ce am votat noi. Noi nu putem intr-o situatie vota un principiu categoric fata de calitatea initiativelor legislative si din alta parte sa cream o situatie exceptionala.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Sa depasim. Poate mai meditam putin asupra.

Domnule presedinte al comisiei,

Aveti raspunsul, da?

Poftim.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, eu am inca un argument pentru domnul Stepaniuc. In cazul in care se va crea situatia despre care dumneavoastra spuneti, eu cred ca asta aveti in vedere, cind va fi stare exceptionala in tara, atunci, cind este anuntata starea respectiva, pot fi suspendate un sir de acte legislative, inclusiv aceasta prevedere.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Domnule presedinte al comisiei,

Bine. Totusi, mai meditam putin si revenim la aceasta. Si acolo dumneavoastra mai discutati.

Domnule Stepaniuc,

Si mai revenim inca o data la propunerea dumneavoastra. Bine?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Permiteti-mi. Deci, am dreptul sa solicit punerea la vot. Si va repet inca o data: Presedintele Parlamentului, conform Regulamentului actual, foarte liber, in orice moment, poate introduce orice initiativa legislativa in ordinea de zi, sa o modifice. Ceea ce scriem noi aici este o restrictie foarte clara si ea lucreaza, de fapt, impotriva organului legislativ. Eu nu inteleg de ce se procedeaza astfel? Nu putem noi sa anulam legile, de fapt, care functioneaza in tara, indiferent de situatia in care se afla Guvernul, Presedintele, majoritatea parlamentara. Noi am trecut mai o lovitura de stat in anul 1996, cind ministrul nu vroia sa se supuna Presedintelui. Eram martori. Domnul Rosca tine minte. Si atunci noi am ajuns intr-o situatie cind o multime de acte legislative erau in contradictie. Si acum noi iarasi construim piramide de acestea. Aceasta nu este necesar Aceasta trebuie de retras. Eu propun sa fie pusa la vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Supun votului.

Cine este....

Doamna presedinte al fractiunii,

Da, poftim.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Nu trebuie de supus votului. Noi o sa ne mai clarificam.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, eu am propus ca sa mai...

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Da, trebuie sa mai clarificam. Eu cer sa nu... Dar, de fapt, ceea ce a spus domnul Presedinte Ciobanu nu este corect, pentru ca Guma a vorbit despre proiectele legislative neinregistrate, dar noi vorbim despre proiectele legislative inregistrate si in mod de urgenta, asa ca aceasta...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu, cu toata stima fata de doamna Borgula, dar ma intorc iarasi din nou la traducerea in limba rusa. De ce adica Aparatul Parlamentului trebuie sa traduca actele in limba rusa? Eu iarasi apelez la Constitutie. Articolul 13 din Constitutie vorbeste care este limba de stat a Republicii Moldova. Si articolul este foarte stimat de domnul Stepaniuc.

Alineatul (2) vorbeste ca statul recunoaste si protejeaza dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si functionarea limbii ruse si a altor limbi vorbite. Aici se discuta ca, adica, deputatii pot sa nu aduca in Parlament initiativele cu traducerea in limba rusa, dar Guvernul ar fi obligat. Citim articolul 73, Initiativa legislativa: Dreptul de initiativa legislativa apartine deputatilor in Parlament, Presedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunarii Populare a unitatii teritoriale autonome Gagauzia. Adica nu gasim nicaieri unde s-ar vorbi de limba rusa. Eu propun sa excludem impreuna cu traducerea in limba rusa. Sa terminam cu toate aceste chestii odata si pentru totdeauna.

Domnule presedinte al comisiei,

Sa spuneti pentru citi deputati din Parlament trebuie de tradus, in primul rind, in limba rusa? Si de ce nu ar fi mai bine ca deputatul, care nu cunoaste limba de stat sa se duca, subtioara sa ia proiectul de lege si sa se duca la biroul de traduceri, sa se duca la notar sa ii faca cum se cade. Dar cum? Ce ei? Dar de ce trebuie noi sa va traducem dumneavoastra in limba rusa tone de hirtie?

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Presedinte,

Bine. Reveniti inca o data la acest articol?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi ne-am inteles ca la. ..

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, eu vorbesc despre initiativa legislativa, nu de oameni. Oamenilor lasa sa le fie traduse pe urma legile, dar nu proiectele de legi. Eu vorbesc de proiecte.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Susarenco,

Este clara pozitia dumneavoastra. Noi dupa, cum am convenit, o sa revenim mai tirziu asupra acestei redactii.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu trebuie de revenit. Trebuie de exclus si de terminat odata cu treaba aceasta.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, poate se va ajunge si la aceasta, dar noi discutam. Continuam. La articolul... 44 l-am trecut, da? Articolul 45, este ceva? Nu este. Articolele 46, 48, 49, 50, 51.

La 50, da? Revenim la articolul 50.

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Articolul 50. ...Comisia permanenta sesizata in fond va dezbate proiectul de act legislativ si propunerea legislativa, de regula, in decurs de cel mult 60 de zile de lucru, daca Presedintele Parlamentului nu va stabili alt termen.

Domnule presedinte,

Asa se pastreaza si in varianta finala, dupa ce a trecut prin comisie?

 

Domnul Vladimir Turcan:

60 de zile, aveti in vedere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, nu aceasta am in vedere, ci daca Presedintele Parlamentului nu va stabili alt termen.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimati colegi,

Cu toata stima si respectul fata de Presedintele Parlamentului, dar chiar si ca functie, dar eu cred ca acest termen, daca persista in Regulament, atunci nu este logic sa mai fixam alte termene, fiindca repetam exact traditia noastra. Stabilim normele in lege si pe urma etc. sau daca nu stiu ce... Deci, daca noi dorim si intelegem ca vor fi situatii cind, intr-adevar, acest termen va trebui sa fie modificat, atunci poate fixam cu cit putem prelungi acest termen.

Si cred ca daca s-a acceptat la articolul 44 Biroul permanent, atunci sa lasam pe seama Biroului permanent, ca sa fie o acoperire mai larga. Si atunci eu stiu, 60 de zile de lucru. Dupa aceasta Biroul permanent poate prelungi acest termen.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar aici poate sa fie si pina la 60 de zile, sa inainteze comisia, daca este pregatita sau viceversa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect, dar eu am in vedere sa fie decizia Biroului permanent.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu sint de acord cu dumneavoastra ca acest termen poate fi decis de Presedintele Parlamentului si mai mic. Dar, in acelasi sens, poate si mai mare si atunci trebuie sa fie limitata intr-un fel pina unde? Fiindca asa noi si acum discutam proiectele de legi ale deputatilor care au activat in legislatura precedenta si stiti cum...

Domnul Vladimir Turcan:

Limitati cu 60 de zile.

 

Domnul Vladimir Filat:

Poftim?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Limitat cu 60 de zile, limitat cel mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, nu mai tirziu.

 

Domnul Vladimir Filat:

Unde vedeti dumneavoastra cel mult?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ei, cum?

 

Doamna Maria Postoico:

Cu cel mult.

 

Domnul Vladimir Filat:

...daca Presedintele Parlamentului nu va stabili alt termen. Eu la aceasta ma refer. El poate sa stabileasca inca 60 de zile, inca 60 de zile, inca 60 de zile. Sau nu?

Domnule Presedinte,

Eu citesc prevederea asa cum este scrisa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, dumneavoastra ati propus ca sa nu fie la discretia Presedintelui Parlamentului, dar la discretia Biroului. Asa este?

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, eu propun ca sa dam aceasta imputernicire Biroului si sa limitam si in timp. Nici Biroul sa nu aiba posibilitate sa o duca la vesnicie. Si aici dupa 60 de zile de lucru Biroul Permanent poate dispune majorarea termenului cu cel mult inca 60 de zile. Nu avem acum o solutie.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar atunci si micsorarea poate ca...

 

Domnul Vladimir Filat:

Si micsorarea, de acord.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu aici as sustine ideea domnului Stepaniuc ca viata este viata. Poate sa se intimple ca, intr-adevar, este necesar de a examina acest proiect de lege mai mult de 60 de zile.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Pai, da, eu aceasta si spun. Eu sustin ideea ca poate fi mai mare, dar nu vesnica.

 

Doamna Maria Postoico:

Daca dam la discretia Biroului, atunci Biroul va decide prin vot. Si in acest caz nu va fi la infinit.

 

Domnul Vladimir Filat:

Doar noi stim majoritatea Biroului, atunci lasam la Presedintele Parlamentului. Este acelasi lucru.

Doamna Ostapciuc,

Sa dea Domnul, sa venim noi.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poate fi acceptat ca Biroul permanent.

 

Doamna Maria Postoico:

Biroului, da? Se accepta. Mai sint? Articolele 51, 52, 53.

Articolul 53, da?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Deci, eu am o propunere: de completat articolul 53 cu un nou alineat (5), care va avea urmatorul cuprins: In cazul aceasta, apropo ceea ce a spus si domnul Filat, in cazul in care proiectul de acte legislative, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre un deputat sau un grup de deputati din cadrul Legislativului precedent nu a fost adoptat de catre Parlament pe intreg parcursul acestei legislaturi, acest proiect se retrage din agenda de lucru a Parlamentului de urmatoarea legislatura, daca autorii sau autorul acestuia nu a fost reales in calitate de deputat.

Deci, cu parere de rau, nu este astazi posibilitate de a retrage, fiindca nu este stipulat nici in Regulamentul vechi, nici in Regulamentul nou si noi astazi avem proiecte de legi care sint semnate de deputati din fostul legislativ, care nu mai sint deputati. Si plus la toate, mai mult decit atit, legea respectiva si-a pierdut actualitatea. Nu este o modalitate de a retrage din Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule Presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, propunerea dumneavoastra contravine Constitutiei, spre regret.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, aceasta am vrut sa mentionez.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga:

Articolul 63 din Constitutie alineatul (4) stipuleaza ca proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent isi continue procedura in noul Parlament. Deci, prin urmare, noi avem obligativitatea, totusi, sa respectam.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, dar in acest caz, deci, propunerea domnului Filat. Se tergiverseaza pina la finele legislaturii si dupa aceea astazi studiem proiecte de legi propuse de domnul Pamujac, de domnul Filimon si nu stiu inca de cine. Deci, este o realitate ca nu mai sint actuale. Sintem nevoiti sa discutam in comisii aceasta chestie, ca, pina la urma, sa vedem ca ea a fost buna cu 4 ani in urma.

 

Doamna Maria Postoico:

Cind vor fi propuneri la Constitutie, atunci, posibil, sa discutam si propunerea dumneavoastra, caci ea este binevenita. Si aceasta a fost propunerea mai multor colegi aceasta, chiar si in fractiuni. Dar, cu parere de rau, nu putem sa depasim discutia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi cu regret constatam faptul ca Constitutia prevede altceva, acesta este un moment. Al doilea moment. Pentru a repara intr-o oarecare masura aceasta problema, noi am propus alineatul (4) in redactie finala, care prevede ca, in cazul in care subiectul respectiv deja nu este, nu are dreptul de subiect de initiativa legislativa, deci, nu

 

Domnul Marcel Raducan:

Se examineaza conform procedurii generale ori cum ramine in continuare?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si in baza raportului care este prezentat de catre comisia sesizata.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc, domnule presedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5 tot la acest articol sau nu?

 

Domnul Vladimir Turcan:

50?

 

Doamna Maria Postoico:

50, da? Revenim la 50.

Da, poftim. Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Doamna Presedinte,

Domnule presedinte,

Stimati colegi,

Vreau sa va atrag atentia ca in formularea pe care parca am convenit-o cu totii ca Biroul permanent va fi cel care va stabili un alt termen decit cel prevazut in lege, mi se pare ca aduce in discutie ideea depasirii de competente. Sa ne uitam mai sus, sa vedem care sint competentele Biroului permanent, ce fel de organ de lucru este acesta.

Si nu cred ca poate stabili un alt termen decit cel fixat in lege. De aceea, probabil, ar fi bine ca, la propunerea Biroului Permanent, Parlamentul sa stabileasca. Numai acesta poate adopta hotariri valabile derogatorii de la o norma stabilita in lege, sau daca nu, sa modificam acest termen. Sa nu fie 60 de zile, sa marim acest termen pina la o limita rezonabila. Dar nu stiu daca exista asemenea competente in parlamentele altor tari. Eu nu stiu daca s-a facut un studiu comparativ si ce au spus exact expertii europeni in legatura cu aceasta prevedere. Dar imi pare corect ca Parlamentul, printr-o simpla hotarire, sa adopte o decizie derogatorie doar in cazuri exceptionale. Bineinteles, cind cazul este foarte bine motivat si intemeiat.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Presedinte,

Care este concluzia dumneavoastra?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Expertii europeni nu au avut nici o obiectie la aceasta prevedere. Ramine la insasi discretia noastra, a Parlamentului Republicii Moldova, dar, totodata, avind in vedere ca anume Biroul permanent are dreptul de a propune si intocmeste proiectul ordinii de zi. Aceasta si se are in vedere acest moment. In acest caz nu depasim atributiile Biroului permanent.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar. Articolele 54, 55. Sint obiectii, propuneri? Articolul 54?

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Articolul 54, alineatul (4).

 

Domnul Vladimir Turcan:

Alineatul (4)?

 

Domnul Vladimir Filat:

Da. A fost modificat intr-un fel sau ramine in forma proiectului? A ramas asa?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, a ramas asa.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Atunci, eu vreau sa discutam un pic pe scurt aceasta problema. Norma stipulata la alineatul (4) prevede ca proiectele de acte legislative, ce vizeaza aceeasi problema, care, insa, au la baza diferite concepte. Nu, aceleasi probleme, diferite concepte, aceasta e discutabil. Dar Parlamentul, la propunerea comisiei sesizate in fond, va hotari, prin votul majoritatii deputatilor prezenti, care proiect va fi dezbatut ca proiect de baza. Celelalte vor fi considerate proiecte, fara a fi supuse votarii. Ei, fara a fi supuse votarii in varianta noastra actuala. Deci, daca sint mai multe proiecte de legi, se adopta in prima lectura, se decide proiectul care se ia baza si se comaseaza si in continuare merg mai departe.

 

Doamna Maria Postoico:

Ele oricum sint supuse votarii, fiindca cind se anunta ca este de baza si celelalte de alternativa, se voteaza la fel.

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord.

Doamna vicepresedinte,

Eu citesc exact asa cum este scris si inteleg un pic altfel decit spuneti dumneavoastra. Daca mergem exact asa cum scrie textul, este cam...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Trezeste niste... Am inteles, da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, noi trebuie sa spunem...

Domnul Vladimir Turcan:

Daca sint diferite talmaciri, atunci noi putem, in mod linistit, sa excludem fara a fi supusa votarii.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Se accepta, da?

 

Domnul Vladimir Filat:

Fiindca oricum prin votul Parlamentului facem.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Desigur, da.

Microfonul nr.1.

Da, poftim.

 

Domnul Ion Creanga:

Domnule presedinte,

Stimati deputati,

Problema respectiva tine de concept. Daca noi prezentam doua proiecte de legi pe concepte diferite, ele se respecta reciproc. Ele nu pot fi comasate. Si atunci am acceptat un concept, restul nu mai are, logic nu mai este necesar sa il discutam. In cazul in care dumneavoastra spuneti ca sint doua proiecte care sint bazate pe acelasi concept, dar sint doua diferite variante. Cum facem noi practica parlamentara existenta. Atunci ele se comaseaza in a doua lectura. Se voteaza ambele si se comaseaza in a doua. Un alineat mai sus din acelasi articol spune acestea. Deci, ca anume cind sint concepte diferite. Numai atunci alternativa nu se mai pune la vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu sint de acord cu aceea ce spune domnul Creanga, dar oricum decizia asupra unui proiect sau altul de lege urmeaza a fi decisa prin vot, nu prin intelegerea noastra ca difera ca concept sau nu difera ca concept. Si eu cred ca ceea ce discutam noi, fara a fi supus votarii, daca excludem, se incadreaza perfect cu prevederile respective.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am propus ca sa fie expus fara a fi votat suficient.

 

Doamna Maria Postoico:

Se accepta de toti? Da. Articolele 55, 56. Articolul 56, da? Poftim.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Articolul 56, ce vizeaza proiectele de acte legislative si propuneri legislative inaintate de Presedintele Republicii Moldova s.a.m.d. ...Neprezentarea avizului in termen de 30 de zile sau alt termen stabilit de Presedintele Parlamentului nu impiedica examinarea proiectului de catre Parlament....

Din punctul nostru de vedere, trebuie de stabilit un termen foarte clar, in care institutia vizata urmeaza sa prezinte avizul, fiindca in caz contrar stiti dumneavoastra telefoane: va rugam, avem nevoie de 30 de zile. Si iata aici vreau sa revin la normele pe care noi incercam sa le punem foarte strict asupra calitatii s.a.m.d. Din punctul nostru de vedere 30 de zile sint arhisuficiente pentru a prezenta un aviz si nu este necesar de a include aceasta varianta de alte termene. Deci, propunerea noastra este ca textul sau un alt termen stabilit de Presedintele Parlamentului sa fie exclus si ramine nu impiedica examinarea proiectului de catre Parlament, daca legea nu prevede altfel, probabil.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Filat,

Noi nu putem accepta, deoarece termenul maxim este stabilit de 30 de zile. Deci, restul ce se refera la problema altui termen taman la acele cazuri cind este vorba de urgenta sau in cazuri exceptionale ori prioritare, cind acest termen poate fi mai scurt. Iata despre ce este vorba.

 

Doamna Maria Postoico:

Solicitare, da?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, si aceste momente sint clar stipulate in lege, dar nu prin sunete.

 

Doamna Maria Postoico:

Ele pot sa fie mai scurt, cind mai mult.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Eu sint perfect de acord cu dumneavoastra, numai ca textul legii trebuie sa spuna acelasi lucru, aici sau un alt termen.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca altceva nu se prevede.

 

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, sau in alt termen stabilit de Presedintele Parlamentului. Deci, eu as prefera sa fie mai scurt. Dar, totodata, eu vreau sa va spun ca exista posibilitate sa fie si mai lung. Nu, daca scriem vicepresedinte sigur ca o sa fie mai scurt.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, bine. Da.

Domnule presedinte al comisiei...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am facut o propunere.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule presedinte al comisiei,

Va rog, argumentarea dumneavoastra si punem la vot.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, deci, noi nu putem sa acceptam aceasta propunere.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu se accepta, insistati la vot?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pai, nu insistam ca exista sustinere.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar. La acest articol 56 este cineva inca la microfoane, nu?

 

Domnul Stefan Secareanu:

Neprezentarea avizului in termen de 30 de zile sau intr-un termen mai restrins, stabilit de Presedintele Parlamentului, poate fi acceptat, ca sa specificam exact.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Nu, intr-un termen mai restrins. In sensul ca sa nu fie la mai mare.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai restrins. Aceasta se are in vedere. Dar mai mare nu poate sa fie, ca se cere de fiecare data...

Da, domnule presedinte al comisiei,

Cum?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim, se poate pentru ca sa scoatem orice sunete telefonice.

 

Doamna Maria Postoico:

Se accepta? Se accepta.

Multumim.

Microfonul nr.3, tot la acesta sau mai departe mergem?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

La acest subiect pe care eu il consider ca este legat cu celalalt. Am vrut sa spun ca neprezentarea avizului in termen de 30 de zile sau in alt termen stabilit de Presedintele Parlamentului nu impiedica examinarea. Este bine. Dar el este legat de prevederile articolului 43 alineatul (3) si sa vorbim despre cazuri exceptionale, fiindca in mod exceptional aici nu este chiar reusit. Noi vorbim de regula generala si am expus-o.

Dar cind prezentam Presedintelui Parlamentului dreptul de a pune termene restrinse care ies din regula generala, ele ar trebui sa fie foarte bine colaborate cu celelalte moduri exceptionale, care li s-au permis pina acum, inclusiv cu situatia de urgenta. Si mie mi se pare ca aceasta chestiune nu este prevazuta la articolul 56. Eu nu sint pregatit acum sa va dau, dar aici se cere inca un alineat, doua se cer la aceasta tema.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, cine?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 56 reglementeaza procedura avizarii de catre Guvern.

 

Doamna Maria Postoico:

De avizare, da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In acest caz, daca va fi o initiativa de urgenta exceptionala, clar ca este vorba de o initiativa a Guvernului, cind nu va fi necesar de acelasi aviz. Si atunci termenul acesta de 30 de zile nu va fi necesar, a priori deja nu e.

 

Doamna Maria Postoico:

Articolul 57.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Vreau sa ma refer la articolul 57 alineatul (1), unde se mentioneaza ca Deputatii, comisiile permanente si fractiunile parlamentare au dreptul sa prezinte in scris propuneri s.a.m.d. conform textului.

Astazi, noi am discutat in sedinta ca pot aparea in plenul Parlamentului diferite propuneri care pot imbunatati legea, stipulind doar in scris noi limitam posibilitatea deputatilor ca aceste propuneri sa fie votate. De aceea, eu fac propunerea ca, dupa cuvintul inscris sa fie introdus textul: precum si oral de la microfonul Parlamentului si in continuare conform textului.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, in principiu, noi in practica noastra examinam nu numai amendamentele care parvin in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Da si din stenograma.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, inclusiv din stenograma preluam.

 

Domnul Vladimir Braga:

Doamna Presedinte,

Daca imi permiteti...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, da, formulati, poftim.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu am formulat propunerea, dar, avind in vedere ca daca nu se introduce oral, cuvintul si oral de la microfon, cind se discuta proiectul de lege in a doua lectura si apare o hotarire buna, adica care imbunatateste proiectul de lege, dar ea nu a fost discutata preventiv, cum a spus domnul presedinte Turcan, rezulta ca, conform textului actual, aceasta propunere in acest caz proiectul, trebuie sa fie remis in comisie, rediscutat si numai dupa aceea poate fi propus in plenul Parlamentului.

De aceea, introducind si oral de la microfon se admite, se deschide posibilitatea de a discuta si a lua hotarire in cadrul aceleiasi sedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, noi am acceptat atunci si amendamentele care sint in plenul Parlamentului. Deci, a fost acceptata.

 

Domnul Vladimir Braga:

Se accepta deci.

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, dar a fost anterior acceptata, deci referitor la acele amendamente care se inainteaza in discutia plenului Parlamentului. La inceput, da, noi am discutat chestia aceasta.

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, dar este nevoie ca sa introducem fraza aceasta aici.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Cred ca nu este o colizie oarecare ca sa ne impiedice, fiindca oricum comisia sesizata in fond, conform stenogramei, conform acelor amendamente, e obligatoriu, dar dumneavoastra puteti sa reiterati acest amendament in cazul in care nu va gasiti in stenograma si nu va gasiti in sinteza comisiei.

 

Domnul Vladimir Braga:

Doamna Presedinte,

Eu o alta varianta am descris acum, nu s-a discutat la prima lectura. Se discuta ina doua lectura. Uitati-va ce facem noi astazi...

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Vladimir Braga:

...si in cadrul acestei sedinte...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi acum nu sintem la lectura a doua si atunci, noi inca nu am ajuns la lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Noi am acceptat.

 

Domnul Vladimir Braga:

Se admite deci, da?

 

Doamna Maria Postoico:

Da. A fost acceptata anterior ca in lectura a doua se poate, deci, de fiecare data sa inaintam in discutie in cadrul dezbaterilor.

 

Domnul Vladimir Braga:

Si atunci de ce ramine numai in scris la alineatul (1)?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, in acest caz, la articolul 57 noi vorbim despre prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

De prima este vorba. Da, tot la acest amendament?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Eu am vrut sa propun sa fie, de regula, in scris pentru ca sa nu fie practicat numai oral.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, dar noi am acceptat anterior si in cadrul dezbaterilor se discuta si se pune la vot.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Vreau sa spun ca sint diferite amendamente. Sint amendamente care trebuie sa aiba acoperire financiara, se propune ceva de la microfon, cum si se practica de fapt.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai da, punem la vot atunci.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Sa nu fie, de pilda, alocatii de 100 de lei, dar sa fie de 700 de lei. Trebuie sa fie de acum avizul Guvernului s.a.m.d. Asa ca si remiterea in comisie trebuie sa fie inclusa in Regulament si, in afara de asta ca regula mai bine sa fie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, se poate de...

 

Doamna Maria Postoico:

Asa, 58 exclud.

Articolul 59? Nu este nimeni la microfon.

Articolele 60, 61, 62, 63, 631, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 711.

Articolul 66, da?

Microfonul nr.5, la care?

 

Domnul Vladimir Braga:

Doamna Presedinte,

La articolul 69.

 

Doamna Maria Postoico:

La articolul 66, da?

 

Domnul Iurie Rosca:

Daca imi permiteti, la...

 

Doamna Maria Postoico:

Da. La articolul 66, da?

Domnul Rosca,

Poftim.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Va atrag atentia la articolul 66, care vizeaza dezbaterea pe articole. Eu intervin, deoarece propunerea noastra, propunerea mea a fost ca deputatul sa dispuna de dreptul de a interveni doar o singura data cu amendamente la fiecare articol. Pentru ca altfel si eu nu inteleg de ce nu se accepta, nu vad nici un fel de limitare a dreptului deputatului de a-si apara pozitia.

Daca acelasi deputat iese de 15 ori la microfon si rosteste aceeasi fraza, noi pierdem toata ziua. Deputatul trebuie sa aiba capacitatea intelectuala sa isi formuleze gindul intr-un timp limitat pe care il stabilim noi aici, 3 minute sau 10, dupa caz, si sa nu repete de 100 de ori acelasi lucru, pentru ca noi auzim destul de bine propunerea. Aceasta era ideea.

Noi avem aceasta problema, sint deputati foarte volubili care vorbesc de 1000 de ori acelasi lucru pina la epuizarea rabdarii noastre si a capacitatii de a mai reactiona la orice propunere, uneori rezonabile. Aceasta era ideea.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Insistati la vot?

 

Domnul Iurie Rosca:

Eu insist, nu ca insist, eu as ruga sa intelegeti de ce propun aceasta ideie.

 

Doamna Maria Postoico:

Se sustine.

Da, domnule presedinte.

 

Domnul Iurie Rosca:

Nu pentru a restrictiona, ci pentru a ajuta ca sa avem un ritm, totusi, sanatos de promovare a amendamentelor pe articole, dezbaterilor pe articole.

 

Doamna Maria Postoico:

Se sustine, da?

Da, se sustine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se poate de sustinut, dar cu concretizarea ca una si aceeasi.

Doamna Maria Postoico:

Da, asta da. O singura data ... la fiecare articol.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, aici propunerea dumneavoastra a fost, nu poate de a interveni doar o singura data cu amendamente la fiecare articol.

 

Doamna Maria Postoico:

Dispune de dreptul de a interveni.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, poate sa aiba alt amendament.

 

Domnul Iurie Rosca:

La acelasi articol.

 

Doamna Maria Postoico:

La acelasi.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La acelasi articol.

 

Domnul Iurie Rosca:

Am inteles.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, anume ca sa fie cu una si aceeasi idee, una si aceeasi propunere.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Bine, se accepta, da? Se accepta.

Microfonul nr.5, tot la acest articol sau continuam.

Articolele 66, 67, 68, 69, 70. Articolul 70?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Deci, cu referinta la alineatul (3): In cadrul celei de a treia lecturi in dezbateri poate lua cuvint numai o singura data, numai cite un reprezentant al fiecarei fractiuni parlamentare si numai daca deputatii din fractiunea respectiva au prezentat amendamente...

Eu propun ca sa fie putin modificat, cu excluderea cuvintului daca, adica in asa fel oferim dreptul tuturor deputatilor sa ia cuvint la discutii in a treia lectura si nu numai a celor care sint membri ai fractiunilor. Noi avem in Parlament si deputati care nu sint membri ai fractiunilor si in acest caz ii lipsim, prin acest alineat, de acest drept.

Deci, propun excluderea cuvintului daca si a cuvintelor din fractiunea respectiva si la sfirsitul alineatului, unde este scris luarile de cuvint ale reprezentantilor fractiunilor..., de asemenea de exclus cuvintele ale reprezentantilor fractiunilor, oferind posibilitate deputatilor si celor care nu sint membri ai fractiunilor sa propuna, sa faca amendamente si sa ia, de asemenea, cuvintul.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, a treia lectura, noi aici punem conditia in cazul in care, iarasi daca amendamentul respectiv a fost deja dezbatut. Asta nu inseamna ca deputatul a fost lipsit de dreptul in prima sau in a doua lectura sa inainteze amendament care va fi dezbatut in modul stabilit.

 

Domnul Vladimir Braga:

De acord. Dar in cazul cum este formulat aici, un deputat independent sau neafiliat, daca a prezentat amendament, aici este fixat ca el nu... nu numai reprezentantii fractiunilor vorbesc. Cel care a prezentat amendament, daca este independent, nu are dreptul, asa rezulta din ceea ce e scris aici. De aceea, se exclude cuvintul daca, atunci ramin deputatii si membrii fractiunilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Braga,

Este clar.

Stimati colegi,

Aici este lectura a treia, luarile de cuvint se iau dupa prima lectura. Deci, aici noi trebuie sa vedem care e situatia, fiindca luarile de cuvint nu se refera la lectura a treia.

Domnule presedinte,

Lectura a treia care noi...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, legile constitutionale, bugetul, da aceasta...

 

Doamna Maria Postoico:

Bugetul sau alte legi voluminoase, pe care trecem in lectura a treia, oricare articole, deci aceasta se discuta.

 

Domnul Vladimir Braga:

Pot eu sa inteleg ca deputatii independenti nu sint, nu cunosc aceste articole din motivul acesta sint lipsiti de un asemenea drept.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, conceptual, eu am accentuat aici, ca luarile de cuvint nu se refera, aici chiar e de prisos, mi se pare, luarile de cuvint ale fractiunilor. Fiindca aici se refera.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu tocmai aceasta si spun.

 

Doamna Maria Postoico:

Se refera la prima lectura, dar la a treia nu mai este. Pozitia fractiunii se expune in doua cuvinte, ca sustine sau nu sustine. Dar nu este luare de cuvint care se accentueaza asa cum este la prima lectura.

Da, domnule presedinte al comisiei,

Poftim.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu nu prea am prins firul. Deci dumneavoastra propuneti, in genere, sa fie exclus daca deputatii din fractiune sau...

 

Domnul Vladimir Braga:

Exclus cuvintul daca, adica se acorda dreptul deputatilor din fractiuni sau acei care au prezentat se subintelege ca acei care au prezentat amendamente au dreptul sa isi... sa vorbeasca...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci propuneti, mai corect va fi daca aceasta logica sa fie exclus din fractiunea respectiva.

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, dar pot fi si nu din fractiuni. Eu tocmai aceasta si...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Numai daca deputatii au prezentat.

 

Doamna Maria Postoico:

Numai deputatii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Amendamente in cadrul dezbaterii proiectului de lege.

 

Domnul Vladimir Braga:

Exact. Si atunci un independent a prezentat amendament si nu i se acorda dreptul sa isi apere amendamentul, propunerea. De aceea, eu propun ca sa fie acordata posibilitate si deputatului independent care a prezentat amendament in cazul...

Doamna Maria Postoico:

Domnule Braga,

Cel mai corect ar fi cum spune domnul presedinte, ca omitem.

 

Domnul Vladimir Turcan:

De exclus din fractiunea respectiva.

 

Doamna Maria Postoico:

Daca din fractiunea respectiva.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si atunci ideea ramine. Daca aceasta ati avut in vedere.

 

Doamna Maria Postoico:

Si atunci.. toti deputatii.

 

Domnul Vladimir Braga:

Sensul da, acesta e.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Acesta da.

 

Domnul Vladimir Braga:

De acord atunci.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, si ultima propozitie, luarile de cuvint ale reprezentantilor, ale fractiunilor nu vor putea depasi limita pina la... Aceasta la fel, nu reprezentati dar luarile de cuvint, adica care se refera la apararea amendamentului, se refera anume de pina la limita de 3 minute si atit.

Da, se accepta. Da, 71, domnule presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam. Articolul 71? Nu sint.

Articolele 71, 72, 73, 74, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 7410, 7411, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 811, 812, 813, 814, 815, 82, 83.

Doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Revenim iar la caracterul public al sedintelor Parlamentului. Ce facem, la alineatul (1), sedintele Parlamentului sint publice.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 82?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, articolul 82 alineatul (1) ca acestea sa fie secrete. Ramine inchise, conform Constitutiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In loc de secrete.

 

Domnul Marian Lupu:

Inchise, sa ajustam la... anterior.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, ceea ce, si, de fapt, in general, trebuie pentru stenograma, unde este cuvintul secrete, deci, de inlocuit cu...

 

Domnul Marian Lupu:

De inlocuit cu cuvintul inchise.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Numai acolo unde este vorba de secret de stat.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, desigur.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri la articolul 82? Nu sint. Articolele 83, 84, 85, 86. Articolul 85?

Domnul Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Asa, de ordin stilistic, denumirea articolului: Regimul de lucru al Parlamentului, caci daca spunem Programul de lucru al Parlamentului, e tautologic, ori spunem Programul Parlamentului, dar mai simplu aici cred ca ar fi Regimul de lucru al Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Regimul de lucru.

 

Domnul Iurie Rosca:

Da. Nu, termenul nu este corect. Iata asa e, regimul de lucru al unei intreprinderi, al unei institutii, al unei... nu, nu, are si sensul cel de inchisoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Oricum este regim si noi stim acest lucru.

Domnul Iurie Rosca:

Si il respectam.

 

Domnul Marian Lupu:

Si respectam, da.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Daca sinteti de acord?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, comisia accepta.

Articolele 86, 87.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi la 85 am introdus inca o notiune, nu notiune, dar o prevedere, deci o pauza dupa fiecare ora de... doua ore de lucru. Eu cred ca toti accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate ne dezicem, daca doriti, de aceasta.

Articolele 88, 89, 90, 91, 92.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Pentru o precizare, daca e posibil.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

La cererea presedintelui sedintei sau a unei fractiuni parlamentare, dezbaterile asupra unei probleme luate in Parlament in discutie pot fi incheiate la orice faza. Si in continuare?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Care articol?

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul 92.

 

Domnul Vladimir Filat:

Vorbesc de articolul 92 alineatul (1). Este absolut normal ca fractiunile si presedintele sedintei sa intrerupa dezbaterile, dar sa le incheie, cum sa va spun, nu stiu daca cineva poate sa dispuna in modul respectiv sa incheie discutiile. Si mai ales daca sint probleme de interes national.

Noi putem sa cerem pauza, ca fractiune, dumneavoastra puteti sa sistati discutiile, sa revenim s.a.m.d. Din punctul nostru de vedere este cam straniu.

 

Domnul Marian Lupu:

Aveti in vedere, va referiti la ideea propriu-zisa sau la...

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule Presedinte,

Pentru ca noi nu, conform normei respective, o fractiune poate sa ceara incheierea discutiilor la inceputul discutiei si atunci stiti cum. Poftim?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pauza aceasta e pauza, aici nu se are in vedere pauza.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Posibil eu nu expun coerent, dar citesc inca o data norma prevazuta la alineatul (1), ca daca sint alte prevederi la alineatul (2), aceasta nu inseamna ca la alineatul (1) putem sa scriem ce vrem.

Deci, din punctul nostru de vedere, ca Presedintele Parlamentului si o fractiune parlamentara sa dispuna incheierea discutiei la orice faza e cam straniu, aceasta spuneam si atunci trebuie sa gasim o alta formulare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Care?

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, sa o discutam, eu nu am o solutie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim, care e?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu si iarasi nu, dar iarasi revenim la o situatie foarte stranie care... nu, nu am eu solutii. Sa gasim impreuna o solutie, am constatat ca este o norma, nu am o solutie. Va indemn sa o gasim.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa incercam sa gasim o formulare, Regulamentul prevede astazi tocmai fraza pe care ati dat-o citirii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, aceasta e.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Noi din cauza aceasta si modificam Regulamentul, ca sa fie functional.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Apoi am modificat alineatul (1).

 

Domnul Marian Lupu:

Dar cum suna el?

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Domnule Presedinte,

Ca sa imi fie clar si mie, si colegilor, si nu numai colegilor. Ce se intimpla dupa ce dispune Presedintele Parlamentului sau o fractiune parlamentara sa fie incheiate discutiile la o problema sau alta?

 

Domnul Marian Lupu:

Noi presupunem anumite situatii, dezbatem un articol sau dezbatem conceptul legii, il dezbatem vreo doua ore si la un moment dat se considera ca doua ore dezbateri, de exemplu pentru prima lectura, ar fi suficient, eu inteleg ca este o abordare arbitrara, aveti dreptate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Orice faza, deci la faza initiala medie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Propun o mica redactare ca sa il incuraja pe domnul Filat. Eu zic ca dezbaterile pot fi incheiate la cererea presedintelui sedintei sau a unei fractiuni parlamentare sau dezbaterile asupra unei probleme luate de catre Parlament in discutie pot fi incheiate la cererea Presedintelui Parlamentului sau a unei fractiuni parlamentare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu rezolva problema. Pentru ca alineatul (2).

 

Domnul Stefan Secareanu:

Alineatul (2) spune: cererea de incheiere a dezbaterilor se adopta prin vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intr-un fel, acest lucru, intr-adevar, ar rezolva problema, fiindca noi omitem sintagma: la orice faza, care ne sperie putin ca aceasta cerere ar putea sa fie solicitata dupa 3 minute de dezbateri, intelegeti cum?

Si eu cred ca redactia propusa de colegul nostru ar fi una reusita, desi nu este departe de aceasta formula, dar vine cu o mai multa claritate de sens. Eu asa gindesc.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra ati avut, mi se pare, o pilda. Dar vreau sa va spun ca domnul Rosca, inainte cu vreo 2 3 articole, a spus ca Presedintele Parlamentului trebuie sa aiba posibilitate sa conduca cu sedinta in plen a Parlamentului. Si daca iese de 10 ori unul si acelasi deputat la microfon si spune nimic, inseamna ca intrerupem dezbaterile si votam cu majoritate de voturi si continuam.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Doamna presedinte,

Desigur, asa este, dar intrucit in celelalte articole noi avem deja descrise toate fazele de dezbateri si in prima lectura, si in lectura a doua, inclusiv cronometrarea. Ceea ce propun colegii de omitere a acestei sintagme, se presupune ca niciodata nu se va putea admite ca deputatul, care are dreptul regulamentar de a-si expune pozitia, chiar daca e o singura data, caci noi am lasat o singura data, va fi cumva lipsit de aceasta norma, care este echivoca in formula in care noi am scris-o initial. De aceea, in opinia mea, daca noi scoatem in orice faza se presupune ca nu la faza initiala, dar cind deja toti doritorii, in mod regulamentar, si-au expus parerea, sa nu revina sa bata apa in piua, sa pierdem timpul. La aceasta se refera, cred, propunerea colegilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Si redactional tot e mai...

 

Domnul Iurie Rosca:

Si e mai limpede, da.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. La articolul 92?

Microfonul nr.3, va rog.

 

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

La articolul 88 Luarile de cuvint in cadrul sedintelor plenare. Deci, in Parlament se vorbeste...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Care articol? Nr. 88.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Da. In Parlament se vorbeste. El este de origine franceza (parler), dupa cite stiu si lumea cunoaste. De aceea, propun ca la alineatul (1), prima propozitie si a doua propozitie sa fie schimbate cu locurile, deoarece noi incepem acest alineat, de fapt, cu o restrictie, spunem: Nimeni nu poate lua cuvintul decit daca ii este oferit de presedintele sedintei. Articolul se numeste Luarile de cuvint, dar, dintr-o data, incepem cu restrictii. Si, din contra, propozitia a doua spune: Persoanele care iau cuvintul in Parlament vorbesc s.a.m.d.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, de redactat.

 

Domnul Marian Lupu:

Unde am ramas? La articolul 93.

Articolele 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103.

Articolul 104.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

A fost respinsa propunerea ca votul de exprimare a neincrederii fata de Guvern sa fie secret. Nu am inteles argumentarea comisiei, pentru ca se face trimitere la articolul 106 din Constitutie, comisia sustinind ca nu este prevazuta votarea secreta. Citesc articolul 106 Exprimarea neincrederii, care stipuleaza foarte clar: Parlamentul, la propunerea a cel putin o patrime din deputati isi poate exprima neincrederea in Guvern, cu votul majoritatii deputatilor, fara a se specifica este secret sau nesecret, sau deschis. Initiativa de exprimare a neincrederi se examineaza dupa 3 zile de la data prezentarii in Parlament.

Deci, nu avem nici o limitare, nu avem nici o interdictie, iar mai sus, cind aratam care sint tipurile, modalitatile de votare, indicam: este vot deschis si vot secret.

De aceea, ca si prin analogie, si trebuie sa acceptam principiul analogiei aici in cazul ridicarii imunitatii, la cererea procurorului, a unui deputat, de exemplu, nu? Parlamentul procedeaza obligatoriu la vot secret, pentru ca este vorba de incredere sau neincredere. Si este important ca acest vot sa nu fie influentat si sa nu se exercite presiuni asupra fiecarui subiect inzestrat cu dreptul de vot asupra fiecarui deputat.

De aceea, eu cred ca exista o logica in aceasta propunere ca votul sa fie secret. Mai ales ca avem atitea cazuri intr-o multime de tari de pe continentul nostru: votarea se face secret. Uneori se face chiar prin bile, nu neaparat prin buletin de vot. De aceea, eu cred ca ar trebui sa fim atenti si sa retinem aceasta propunere, pentru ca ea are o logica temeinica.

 

Domnul Vladimir Turcan:

E clar. Alineatul (3) prevede posibilitatea de a vota si in mod secret. Dar in cazul in care... Aceasta e. Nu este expres si in Constitutie. De aceea, noi am inclus analogic si formula respectiva din Constitutie la alineatul (3).

Dar e clar ca Parlamentul decide cind va fi secret sau cind va fi in mod deschis. Aceasta deja la decizia Parlamentului. Constitutia acorda un asemenea drept Parlamentului si noi fixam acest drept in articolul 104, alineatul (3). In cazul in care noi vom stipula ca numai in mod secret, atunci noi lipsim Parlamentul de dreptul de a vota in mod deschis, in cazul in care vom decide. Aceasta e logica.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Ideea mea a fost urmatoarea. Da, intr-adevar, Constitutia nu impune si nu restrictioneaza si noi avem dreptul sa votam sau asa, sau asa in toate cazurile. Pur si simplu, acest articol se refera la o situatie cu totul speciala: motiunea de cenzura. Si motiunea de cenzura se refera la o singura situatie: eventuala demitere a Guvernului aflat in exercitiu.

Se stie foarte bine ca Guvernul are destule posibilitati de a influenta intr-un fel sau altul deputatii. Si atunci deputatul isi restringe posibilitatea de a se manifesta liber in atitudinea lui fata de eventuala demitere a Guvernului. Guvernul are si organe de ancheta, Guvernul are si resurse financiare, Guvernul poate influenta prin constringeri, Guvernul poate influenta prin facilitari s.a.m.d. Si atunci el simte asa un fel de deputati clientelari ai Guvernului, deputatul isi exprima in mod secret. Aceasta era ideea mea. Nu ca noi impunem ceva, dar dam mai multa libertate.

Un deputat din majoritatea parlamentara poate sa aiba rezerve fata de Guvernul pe care l-a votat acum un an doi trei sau patru. Dar fiind constrins de disciplina fractiunii nu se va putea manifesta liber. Despre asta este vorba. Ma rog, la decizia Parlamentului. Acesta era sensul propunerii mele.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu as fi de acord cu votul acesta secret din simplul motiv ca numirea Guvernului se face prin vot deschis. Si atunci logic, domnule Rosca, ar parea si aici teama, daca ea exista. De aceea, consider ca insasi comisia are dreptate cind ne-a dat posibilitate ca Parlamentul sa decida. In anumite cazuri, daca hotaraste Parlamentul, se poate si inchis, dar, de regula, trebuie sa fie deschis.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

As fi de acord cu domnul Stoicov, dar numirea presupune un act pozitiv de avansare a cuiva, de instalare in functie, demiterea de debarcare. Si aici simetria nu este deloc aplicabila. Unui za zdravie si altul e za upokoi, intelegeti?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3 presupun za zdravie.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Multumesc.

Tocmai ca a nu vota pentru, Guvernul tot e o optiune care poate sa fie cumva influentata.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Ma iertati, intervin ultima data, pina nu a intrat in vigoare si Parlamentul ma va lipsi de dreptul sa intervin la aceeasi chestiune de mai multe ori. Problema e in altceva, noi numim, de obicei, membri ai Guvernului persoane pe care le cunoastem foarte aproximativ. Si, intre timp, peste un andoitrei apar noi situatii si noi informatii despre unii sau altii dintre membrii Guvernului si faptele lor. Si atitudinea deputatului nu este o chestie statica, astazi deputatul are o opinie, miine s-ar putea, in virtutea unor circumstante obiective, sa aiba o alta opinie, pe care nu si-o poate manifesta prin vot, fiindca este deschisa si isi poate crea probleme. Despre aceasta e vorba. Dar, ma rog, cum doriti.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. La acest capitol.

Domnule presedinte al comisiei,

Deci, sa inteleg si eu mai bine, in redactia in care este acest articol 104 la alineatele (1), (2), (3) aceasta formulare ofera spatiu si pentru secret si pentru vot deschis la decizia Parlamentului?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, intocmai.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu este necesar aici sa mai includem un alineat care ar specifica acest drept? Nu.

Bine. Articolele 105, 106, 107, 1071, 108.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Era iarasi vorba de un amendament care a fost respins cu trimitere formal corecta la Constitutie, este vorba de articolul 105 Intrebari si interpelari. Eu mi-am pus intrebarea si m-am interpelat de multe ori asupra sensului acestor notiuni si am consultat o multime de dictionare din mai multe limbi, si am incercat sa vad, care este diferenta dintre intrebare si interpelare.

Ma uit la interpelare. Ce este interpelarea? Interpelarea este o intrebare adresata unui oficial. Ce este intrebarea? Este un mod de a interpela un oficial. Este acelasi lucru. Este o tautologie, o bilba semantica extraordinara, pe care legiuitorii nostri in 1994 au admis-o in Constitutie.

M-am uitat in constitutiile altor tari, m-am uitat in Regulamentul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, exista dreptul membrilor APCE de a interpela Comitetul de Ministri si pe presedintele Comitetului de Ministri. Si acolo diferenta se face altfel, intrebare scrisa si intrebare orala.

Deci, poti adresa expres, atunci cind este de fata un membru al Guvernului, o intrebare, in felul acesta interpelindu-l. Sau, daca nu este de fata, sau subiectul abordat este destul de complex, i se adreseaza o intrebare in scris sau este interpelat in scris. Acesti termeni sint intr-o relatie de sinonimie perfecta, nici macar relativa, perfecta.

De aceea, eu as vrea, fara a leza fondul semantic al Constitutiei, fara a intra in contradictie, in coliziune cu el, sa introducem o mica corectie in cadrul legislativ, in acest Regulament care este, oricum, lege organica si sa vorbim fie doar de interpelari, fie doar de intrebari si nu va fi nimic grav in aceasta. Convenind astazi ca vom veni cu o initiativa de ajustare a textului Constitutiei la norma lingvistica, dragii mei.

Noi avem legi despre modul in care se adopta legile si o conditie de baza este ca orice text sa corespunda normelor standardului literar, inclusiv semantic, nu numai gramatical si ca punctuatie. De aceea, eu as propune sa ne limitam la un singur termen. Si, cred ca termenul de interpelare este termenul elegant, modern, care poate fi acceptat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Daca presupunem ca in Parlamentul Romaniei cunosc mai bine ce inseamna intrebare si interpelare, inseamna ca domnul Cubreacov cunoaste limba romana mai slab. Noi am preluat in Constitutia noastra anume din Constitutia Romaniei sensul de intrebare si interpelare.

Domnul Marian Lupu:

Da, totusi...

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati prieteni,

Desigur, nu este grav daca ramine si cum este, dar, intr-adevar, nimeni dintre noi nu poate sa spuna, cum, prin ce se deosebeste una de alta? Toata lumea stie ca e acelasi lucru. Despre aceasta e vorba. E absolut acelasi lucru. De altfel, am trecut peste articolul cela. Dar daca ne gindim ce inseamna propunere legislativa si initiativa legislativa, tot asa nimeni nu o sa spuna, care e deosebirea. Asa s-a scris in 1994. Acesta era nivelul nostru de cunoastere a dreptului constitutional, a altor chestii, faceam primii pasi. Si acum nu mai facem chiar primii pasi. Era vorba ca, la un moment dat, si Constitutia va trebui... nu spiritul, ci formularea adaptata, slefuita in sensul acesta, dar cum doriti. Un deputat zice ca intreaba, altul zice ca interpeleaza, dar juridic nu este nici o deosebire.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In principiu, poate si au dreptul la existenta aceste pareri, nu poate ca, dar precis. Dar, totodata, noi avem astazi Constitutia, care prevede si noi invers nu putem sa votam astazi, deoarece, lasind numai subiectul intrebarii, noi incalcam dreptul deputatului la inaintarea interpelarilor. Aceasta e. Anume din aceste considerente noi am si propus o formula, o definitie.

Articolul 112, la care noi inca vom ajunge, se vorbeste despre notiunea, alineatul (2), ce este interpelare. Si ceea ce tine de articolul 108, noi aici iarasi, ca e imposibil de a formula ce inseamna intrebare in sensul acesta, la alineatul (3) am prevazut unele restrictii care probleme nu pot fi invocate prin intrebari. Si la momentul dat noi consideram ca aceasta varianta, rezultind din prevederile constitutionale, este cea mai reusita. Intrebari, noi nu avem definitia.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Vladimir Turcan:

De aceea, interpelarea noi si am numit-o ca o cerere adresata Guvernului sau intrebarea adresata anume Guvernului, prin care se solicita explicatie asupra unor aspecte ale politicii Guvernului ce tin de activitatea sa interna sau externa. Deci, nivelul respectiv e mai, sa spunem asa, avansat, decit, pur si simplu, o intrebare. Ceva mai general, mai global, daca doriti.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca,

Da, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Ar mai fi o solutie. Sa ne adresam la Curtea Constitutionala sa ne interpreteze aceasta institutie singura abilitata, cum vede chiar Curtea Constitutionala deosebirea dintre termenul constitutional interpelare si terminul constitutional intrebare. Si la un moment dat putem sa revenim asupra acestui subiect.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar deocamdata lasam asa cum

 

Domnul Iurie Rosca:

Da, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stiti, bine, eu la fel as accepta aceasta propunere, de fapt, doar atrag atentia, ca, cel putin, in actualul Regulament s-a incercat sa se faca o distinctie intre intrebare si interpelare, fixindu-se ca interpelarile se fac in scris, iar intrebarile sint adresate verbal.

 

Domnul Iurie Rosca:

Putem sa spunem asa: puterea adreseaza intrebari, opozitia interpelari.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, revenim.

Bine. Continuam. Articolul 108.

Doamna Postoico,

Va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

La 5, da, da. Spuneti dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu v-as atrage atentia asupra acestui amendament cu nr.5 inclus aici, alineatul (3), da? Noi propunem o completare: Deputatii nu pot adresa intrebari Presedintelui Republicii, puterii judecatoresti, administratiei publice locale.

In argumentarea comisiei se face trimitere la articolul 17, alineatul (6) din Legea despre statutul deputatului in Parlament. Daca imi permiteti, eu am sa o citesc pentru ca sa vedem, cum ne orientam mai bine. In exercitarea mandatului, deputatul poate adresa intrebari, interpelari si petitii Presedintelui Republicii Moldova, membrilor Guvernului sau altor reprezentanti ai organelor centrale ale administratiei de stat.

Deci, dintr-o data, puterea judecatoreasca si admininistratia publica locala deja nu cad sub incidenta articolului 17 alineatul (6). Iar ceea ce priveste Presedintele Republicii, eu am spus si in prima lectura, nu este subalternul Guvernului sau Parlamentului si nu poate fi egalat. Nimeni nu ne opreste pe noi, ca avem norma constitutionala, sa avem opinii foarte drastice, inclusiv sa initiem procedura de destituire a Sefului statului. Si cu totul este altceva sa ii adresez interpelari si intrebari Presedintelui Republicii tot asa cum ii adresezi unui membru al Guvernului.

Iar cit priveste norma din Legea despre statutul deputatului in Parlament de aceea si sintem legiuitori, daca propunerea noastra va fi acceptata, nu avem decit sa redactam articolul 17, alineatul (6) din Legea despre statutul deputatului in Parlament, care este tot scrisa de mina de om, votata acum niste ani, cu 3 legislaturi in urma. De aceea, eu v-as ruga foarte mult sa ne gindim la sustinerea acestei initiative.

Deci, va spun, puterea judecatoreasca si administratia publica locala nicicum nu poate sa fie obiectul unor intrebari, interpelari. Si, in opinia mea, Presedintele Tarii, chiar daca e prevazut in articolul respectiv din Legea despre statutul deputatului in Parlament, nu ar trebui sa cada sub incidenta normei generale de intrebari, interpelari.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu am o formula precisa pentru aceasta stare, dar vreau sa va spun ca nu este vorba ca noi nu avem dreptul sa punem intrebari altor ramuri ale puterii. Deci, aceasta e o greseala. Noi avem dreptul sa punem intrebari, noi nu avem dreptul sa le cerem raspundere.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Da. Imediat microfonul nr.5.

Eu rog sa intelegem si un alt lucru, am avut discutii si anterior la acest subiect daca va aduceti aminte. O eventuala, cum am numit noi discrepanta, Legea despre statutul deputatului in Parlament si Regulamentul.

Sa nu uitam si de un alt lucru. In exercitarea mandatului sau, deputatul are foarte multe drepturi si atributii. Dar eu rog sa atragem atentia ca in Legea despre statutul deputatului in Parlament se ofera o situatie mult mai larga, nu doar o situatie care se refera la sedintele plenului Parlamentului si la aceasta ora a intrebarilor si interpelarilor.

Or, Regulamentul se refera cu exactitate la Ora intrebarilor si interpelarilor. Si colegul nostru are dreptate, nelezind, de fapt, ideea exprimata si de domnul Stepaniuc. Deputatul poate merge la audienta la Presedinte, poate merge la audienta la oricine, fiindca are acest drept, ofera intrebari, discuta, poftim. Noi doar ne desfasuram activitatea noastra de deputat nu doar in cadrul sedintelor in plen in zilele de joi si vineri, dar 24 de ore pe 24, 7 zile pe saptamina.

Iata de ce eu consider ca aceasta propunere este binevenita si ea specifica foarte clar ce poate sa se intimple, cine poate fi invitat aici in sala plenului Parlamentului, in cadrul sedintei in plen la Ora Guvernului. Si propunerea este relevanta din punctul meu de vedere.

Da, va rog, domnule Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Ma iertati ca intervin din nou, o foarte mica completare in calitate de argument suplimentar. Cind ne-am gindit la puterea judecatoreasca, ne-am gindit la situatia simpla. Un deputat iese si intervine intr-un litigiu de judecata, spunem, consider ca judecatorul cutare nu isi face treaba sau trebuie sa decida asa sau a decis incorect, intelegeti. Da, dar nu este ... expres la noi.

Sau noi ne adresam unui primar sau unui pretor, sau unui Consiliu raional, noi avem Guvernul cu ministerul de profil care ne raspunde asupra unei situatii concrete din teritoriu, daca ne intereseaza. E vorba de independenta puterii judecatoresti si de autonomia puterii locale, eu la aceasta ma refer, nu ca noi nu putem sa avem atitudine critica, inclusiv fata de un primar, fata de un judecator s.a.m.d.

Problema este doar ca noi nu avem dreptul sa ii invitam sau sa ii interpelam pe ei alaturi in acelasi regim juridic in care ne adresam membrilor Guvernului si altor autoritati centrale ale statului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu cred ca toata lumea va fi de acord sa sustinem acest amendament pentru ca, daca inainte se facea trimitere la norma constitutionala, acum nu avem la ce face trimitere. Nicaieri in Constitutie nu veti vedea ca deputatii au dreptul la Ora Guvernului sa interpeleze puterea judecatoreasca. Dimpotriva, norma constitutionala spune in mod clar ca aceste puteri sint separate si doar colaboreaza intre ele.

Dar fiti atenti, este vorba de Legislativ, ca organ legiuitor, nu este vorba de deputati separati, luati aparte. Ori aici noi ne referim la un drept individual al deputatilor si chiar la un privilegiu al lor. De aceea, ar trebui sa lasam lucrurile clare, administratia centrala, cea executiva, minus Presedintele, minus puterea judecatoreasca.

Daca in Constitutia altei tari sau intr-o lege a oricarei alte tari europene ar fi scrisa norma actuala sau, cred ca ar fi destul de scandalos, nu avem precedente in Europa cind puterea judecatoreasca poate fi interpelata de deputati luati aparte. In rest, ramine dreptul pe care il are si orice cetatean, de a adresa sesizari, petitii, scrisori, orice alte forme care sint generale si sint la dispozitia absoluta oricarui cetatean. Ori cind vorbim de privilegii individuale, trebuie sa ne limitam strict la puterea executiva pentru ca este vorba de o pirghie de control parlamentar.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

Eu vreau sa va spun ca fiecare dintre noi este martor si are o multime de plingeri si sint plingeri legate concret de primarul satului X sau de conducerea raionului, si ce fac eu cu petitia respectiva. O trimit, de fapt, nu la Guvern, dar o trimit pe adresa presedintelui de raion sau primarului si nu il intreb, ii spun in conformitate cu legislatia in vigoare sa o dezbata. Si aceasta inseamna ca eu, de fapt, am niste relatii cu dinsul, am dreptul sa ii scriu asemenea scrisori.

Domnilor deputati,

Ca daca noi o sa scriem altul, atunci el poate sa inteleaga ca el la scrisorile acestea indeobste nu trebuie sa raspunda, ca nu are nici o atributie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Stepaniuc,

Nu e chiar asa, fiindca, vedeti, imediat am trecut pe alta filiera, cea de petitii, sesizari, deci e completamente altceva. Eu repet inca o data, noi vorbim aici de ceea ce poate face ori nu poate face deputatul cu strictete in cadrul sedintei plenului Parlamentului in fiecare zi de joi a saptaminii si nu mai mult.

In afara acestui exercitiu a Orei Guvernului, deputatii au la dispozitia lor multe alte instrumente, corespondente, petitii, sesizari, nimeni nu lezeaza acest drept. Cum o sa invitati presedintele de raion aici, in sala? Deci, noi vorbim de invitarea lor, este autonomia locala, este sistemul judecatoresc, separarea puterilor si Presedintele tarii, aceasta este propunerea.

Da, va rog.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Mai bine a comisiei. Eu am vrut sa spun, sa continui, domnule Presedinte si sa spun urmatoarea. Noi, desigur, nu avem dreptul sa le cerem raspundere, dar a le pune intrebari, deci mie imi pare ca comisia a hotarit foarte corect si anume varianta comisiei trebuie sustinuta.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

A fost inaintata propunerea si eu o supun votului.

Cine este pentru...

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Noi totusi trebuie sa sustinem propunerea domnului Rosca.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere.

Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 8?

 

Numaratorii:

Da. Sectorul nr.2 27.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Propunerea este acceptata.

Continuam. La acest articol 100, unde ne aflam, la ce articol? 108 sau 109? Alte propuneri?

Articolele 110, 111, 112, 1121, 1122, 1123, 113, 114, 115, 116.

Articolul 116, da?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

La articolul 116 alineatul (1) sint enumerate sanctiunile si dupa sanctiunea retragerea cuvintului se propune sa fie introdusa inca o sanctiune si anume: lipsirea de cuvint pe durata unei sedinte a unei saptamini sau a unei luni. Aceasta norma se aplica in mai multe tari din Europa si are menirea de a disciplina deputatii si se propune sa fie inclusa in articolul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. De fapt, noi acum vorbim ca cea mai buna forma de sanctiune este lipsita de cuvint pe durata mandatului. Si atunci cred ca ne vom autosesiza si autodisciplina. Deci, acum la concret.

 

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Fie pe o zi, pe o sedinta, pe o saptamina, ma rog, este si o luna, dar se poate de compromis.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Cum, pozitia comisiei?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ca idee poate fi acceptata. Altceva ca trebuie sa ne apreciem pe care durata. Da, aceasta e una.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, dupa litera c).

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dupa litera c) clar ca... Dar, totodata, litera d), care o sa fie deja, da, sub... trebuie sa fie inclusa la alineatul (2) in prerogativa Parlamentului. Unica ce trebuie sa avem in vedere. La decizia Parlamentului, aici, in primele sanctiuni, la decizia Presedintelui Parlamentului, asa, deci, aceasta fiind mai...

 

Domnul Marian Lupu:

La decizia Parlamentului, corect. Deci, trebuie sa ii gasim.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Numai ca trebuie sa ne decidem, totusi...

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte,

Sa incercam sa gasim formula atunci, perioada de la o sedinta plenara pina la nu stiu cite, 3 sau nu stiu cite, 5 sedinte, in urma deciziei Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi avem litera e) interzicerea participarii la sedintele plenare pe o durata de pina la 10 sedinte.

 

Domnul Iurie Rosca:

Eu stiu, dar ceea ce propune colegul este o sanctiune, hai sa spunem asa, mai blinda, intermediara.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Apoi atunci pina la 5 sa punem.

 

Domnul Iurie Rosca:

Pina la 5, la decizia Parlamentului.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu ca...

 

Domnul Iurie Rosca:

Da, da, am inteles, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, este cazul... noi avem si alineatul (2), va atrag atentia...

Stimati colegi,

Alineatul (2) al acestui articol spune ca sanctiunile prevazute la alineatul (1) literele a) c) sint aplicate de catre presedintele sedintei, iar cele de la d) si in continuare de catre Parlament.

Eu cred ca mecanismul este bine stabilit la alineatul (2). Acum urmeaza dupa c), da, apare deci d) respectiv si vom avea 3 sanctiuni: d), e), f) care sint aplicate la decizia Parlamentului. Cam aceasta ar fi formula.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si termenul 5 sedinte, asa am inteles, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Si termenul da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

5 sedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

5 sau pina la 5.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pina la 5.

 

Domnul Iurie Rosca:

Pina la 5.

 

Domnul Marian Lupu:

Pina la 5 sedinte. De acord.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Aici, totusi, din punct de vedere pur juridic trebuie poate de concretizat abaterile de la prevederile Regulamentului. Abateri noi facem toata ziua fiecare. Poate incalcari grave, cumva sa... da, incalcarea, de pilda, grava a prevederilor, adica cu buna stiinta sau intentionata s.a.m.d., dar abateri poti sa faci si neintentionat sau chiar la noi cite o data si Presedintele Parlamentului mai incalca Regulamentul, dar...

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, trebuie sa fie exceptie...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, si la... adica aici ar trebui, totusi, de concretizat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Susarenco,

Din punct de vedere juridic aveti dreptate, noi mai departe toate sanctiunile acestea le expunem intr-un articol aparte. Atunci va fi necesar ca sa fie un articol aparte pentru aceasta sanctiune si acolo, deci, deja de prevazut.

Articolul 119 retragerea cuvintului.

Nu, acestea sint diferite sanctiuni si, deci, in dependenta de gravitatea incalcarii. De aceea, 119 retragerea cuvintului, ceea ce se refera la litera c).

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, incalcare, adica nu abatere, dar incalcare, ar trebui, totusi, sa spunem ca este incalcare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si va fi necesar de introdus articolul 1191, in care sa expunem in care cazuri vor fi lipsite de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Domnule Susarenco,

De fapt, daca nu va suparati, eu cred ca aici problema este putin mai simpla si foarte clara. Colegul nostru propune sa inlocuim cuvintul abaterile cu o sintagma mult mai precisa in acest sens. Dar sa specificam intr-un articol nou tot cred ca nu este cazul, fiindca cele mai grave incalcari care le decide sau sanctiunile pentru care le decide Parlamentul, oricum le decide Parlamentul si noi le discutam.

Ceea ce este in atributia presedintelui sedintei nu se refera decit la lucruri mai lejere, un avertisment, o chemare la ordine, mai mult. Retragerea cuvintului pentru o perioada de pina la 5 intra deja in categoria deciziei Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, nu, retragerea cuvintului, deci, se are in vedere sedinta respectiva. Dar noi vorbim despre lipsirea...

 

Domnul Marian Lupu:

Retragerea cuvintului pina la 5 sedinte plenare o decide plenul Parlamentului.

Domnul Vladimir Turcan:

Pe parcursul ulterior, deci pina la 5 sedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Bine.

Domnule presedinte,

Atunci cum hotarim? Sa gasim in loc de cuvintul abaterile de la prevederile o formula.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte,

Stimati colegi,

Poate ca incalcarile grave sau incalcarile deosebit de grave, la aceasta s-a referit domnul Susarenco. Deci, ca nu, pur si simplu, da, da, da, abaterea e, ma rog, intr-adevar. Sensul ramine acelasi, pur si simplu, se vede ca.

 

Domnul Marian Lupu:

Nerespectarea prevederilor sau asa...

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si a doua, ca sa nu mai revin la una din sanctiuni eliminarea din sala de sedinte, fiindca este mai jos si noi, totusi, trebuie. Da, exista, dar trebuie, totusi, sa vedem care este mecanismul. Nu imi inchipui cum il ia pe Urechean de aici, de la tribuna, ca acolo e si pentru blocare, si il ridici si il duci, si daca sint 15 deputati. Adica, care ar fi mecanismul?

 

Domnul Marian Lupu:

Da va rog, domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu, in sustinerea a ceea ce a spus colegul Susarenco, noi nu am prevazut cine executa, cine realizeaza, am scris eliminarea. Se presupune ca eliminarea nu este benevola, ci fortata. Dar nu scrie Serviciul paza si protectie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu am ajuns, noi acolo avem mai departe.

 

Domnul Iurie Rosca:

Alti colegi propuneau sa facem de fiecare data comisii speciale din corpul legiuitor si sa contribuie la evacuarea salii, nu?

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, noi am prevazut, pur si simplu, inca nu am ajuns la acest articol. Da, este. Deci, atunci ramine ca noi sa formulam cazurile in care deputatul poate fi lipsit de luare de cuvint pe o perioada de pina la 5 sedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, si o stabilim in categoria celor care sint deciziile plenului Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Care sint pentru... la decizia Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Articolele 117, 118. Da, si aici la prima abatere.

Da, va rog, domnul Rosca.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Care e problema?

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Domnule presedinte al comisiei,

Dinsul se refera, daca am inteles, la articolul 117 avertismentul. La prima abatere de la Regulament presedintele sedintei avertizeaza deputatul in culpa. Probabil, nu in culpa, ci vizat. La prima incalcare, probabil, daca am mers deja pe formula aceasta, da.

 

Domnul Marian Lupu:

La prima incalcare...

 

Domnul Iurie Rosca:

...a Regulamentului, presedintele sedintei avertizeaza deputatul vizat si il invita sa respecte Regulamentul. Se poate asa, da. E bine asa?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Iurie Rosca:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul 118. Sint propuneri la articolul 118? Nu.

Articolele 1181; 119, 120, 1201, 121.

Microfonul nr.5.

Da, va rog, microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Deci, la articolul 1201, avind in vedere ca punctul 3) contravine statutului deputatului, eu propun ca acest alineat sa fie exclus si sa mizam pe cultura deputatului si nivelul etic, mai ales ca el taie si urechea, dupa parerea mea.

1201 alineat (3) executarea sanctiunii de interzicere a participarii deputatului sanctionat la sedintele plenare se asigura de colaboratorii Serviciului de Protectie si Paza de Stat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, in acest caz, noi, da, e clar ca poate cum ati spus, taie urechea, dar in majoritatea tarilor Europei este un asemenea serviciu. Altceva ca, deci, a fost o propunere din partea doamnei deputat Postoico si domnului deputat Rosca ca, totusi, sa nu fie, deci, pus in sarcina Serviciul de Protectie si Paza de Stat. De aceea, noi am propus ca sa fie, acest Serviciu sa fie inlocuit cu cuvintele Serviciul Specializat al Parlamentului. Asa cum este in toata lumea.

 

Domnul Vladimir Braga:

Dar exista asemenea serviciu in Parlament?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, exista asa servicii. Acest Serviciu va fi creat, el urmeaza sa fie creat si, in mod evident, colaboratorii o sa fie prezentati.

 

Domnul Vladimir Braga:

Pe mine ma intereseaza daca...

 

Domnul Marian Lupu:

Viitorii colaboratori.

 

Domnul Vladimir Braga:

Sa nu cream precedente pentru sistemul judiciar.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, exista. Bine, nu stiu cum as spune, in Institutul de Constebl, deci in engleza daca doriti, este un serviciu specializat care nu se refera nici la politie, nici la...

 

Domnul Vladimir Braga:

Si nu iese dupa usile Parlamentului, daca inteleg corect, da? Cu functiile sale am in vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

Ei au functii de mentinere, de supraveghere.

Domnul Vladimir Turcan:

Mentinerea ordinii publice sau ordinii, in genere, in sala de sedinte sau in vestibul. De aceea, noi nu cred ca facem aici, nu deschidem noi Europa.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Turcan,

Nu, eu nici nu pretind sa deschid Europa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

E deja deschisa, noi trebuie taman ca sa preluam experianta.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu, pur si simplu, spun ca taie urechea punctul acesta si chiar si daca va fi.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule deputat,

Totusi nu o taie, o zgirie nu taie urechea, ruseste o taie, romaneste o zgirie.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu am in vedere ca, daca noi il scoatem, aceasta nu inseamna ca lipsim de aceste functii acest serviciu, daca el exista in Parlament. Dar singura formularea dispare ca notiune si eu in, acest caz, propun ca sa fie exclus.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Practica.

 

Domnul Vladimir Braga:

Avind in vedere ca va fi executat anume cum aveti in vedere dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Practica exista si noi trebuie sa prevedem ca pentru asa ceva va fi o sanctiune respectiva, trebuie sa prevedem cine executa. Taman ca sa nu fie incalcarea statutului deputatului. Dar ceea ce se refera la taie sau zgirie, cred ca ceea ce s-a intimplat in momentul cind o fost, a incercat domnul Prim-ministru sa prezinte raportul, inca o data a confirmat ca noi avem nevoie de un asemenea serviciu.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, eu exact la 1201, alineatul (3). Deci, s-a discutat, domnul Braga, am intirziat un pic. Intr-adevar, eu cred ca ar fi binevenit ca sa dam posibilitate Comisiei de etica sa se ocupe cu chestia aceasta, fiindca, din start, cream o situatie de conflict dintre deputat, care are imunitate, si acel Serviciu sau acea structura nou-creata, care va sta la usa Parlamentului, intrarii in Parlament.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aveti in vedere Serviciul sa fie in dispozitia comisiei de etica.

 

Domnul Marcel Raducan:

Nu, domnule Presedinte,

deci, grupa dumneavoastra este buna, intr-adevar. Dar cred ca, pina la urma, deci, daca vorbim de, daca vreti, din start, sa curmam un conflict dintre deputatul care are imunitate prin Constitutie cu cineva din echipa care va fi, echipa de interventie, pina la urma, deci, se lasa de inteles care va fi, chiar daca va fi in subordinea Parlamentului. Deci, va crea, din start, o situatie de conflict, nu credeti?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Insusi faptul ca deputatul a comis asa fel de incalcari deja este o situatie de conflict. Si noi, in acest caz, trebuie sa procedam dur, dar clar, ca in conditiile legii...

 

Domnul Marcel Raducan:

Bine, domnule Presedinte,

modelam o situatie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar in conditiile legii. Aceeasi propunere.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, modelam o situatie. Daca deputatul respectiv, sa zic romaneste, da buluc in Parlament, deci, echipa de interventie il va apuca, ii va suci miinile. Ce ii va face? Deci, aceasta este intrebarea. Si, pina la urma, cred ca ar fi normal ca deputatii sa il sanctioneze sau sa intervina, intr-o masura oarecare, care au acelasi statut ca si persoana care a fost sanctionata din motive, ma rog, diferite.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Eu daca am inteles, propunerea colegului antivorbitor, dinsul propune ca acest Serviciu sa fie format proportional dupa numarul mandatelor fiecarei fractiuni sau care ar fi? Eu vreau sa va spun acum ceva o chestie foarte serioasa si clar expusa la articolul 70 din Constitutia Republicii Moldova, care tine de incompatibilitati si imunitati. Ce nu i se poate intimpla deputatului decit intr-un regim special?

Deputatul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata, fara incuviintarea prealabila dupa ascultarea sa. Noi, deputatii, ne adunam aici pentru a polemiza, nu pentru a ne trinti. La trinta s-ar putea ca minoritarii sa fie mai tari decit majoritarii. Nu? Nu venim cu bite, nu venim cu aparate de zgomot. Dar se presupune ca la momentul dat poate va trebui chemata si urgenta si de aplicat si camasa de forta. De ce nu? Noi facem.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, daca aplica un deputat, altul, da.

 

Domnul Iurie Rosca:

Da-mi voie sa inchei.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, va rog frumos.

 

Domnul Iurie Rosca:

Daca vrei, noi doi ne putem trinti, nu-i nici o problema, dupa sedinta la un meci amical. Noi vorbim foarte serios despre o norma necesara si orice lipsa de claritate in aceasta formula degradeaza imaginea Parlamentului tarii. Noi trebuie sa polemizam, sa facem initiative legislative. Iar daca cineva isi face de cap, trebuie eliminat din sala, ca noi nici nu il arestam, nici nu perchezitionam, nici nu il trimitem in judecata, fara ascultarea prealabila, nici nu il retinem, il evacuam din sala si continuam activitatea normala si regulamentara a institutiei, care nu este altceva decit institutie parlamentara.

Deputatul trebuie sa aiba limite comportamentale, aceasta este toata chestia. Mai ales ca, slava Domnului, toata lumea, in baza acestui Regulament poate sa isi exprime liber punctul de vedere oricit de critic la adresa oricui dintre noi sau dintre autoritati.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc.

Da, domnule vicepresedinte,

Noi nu discutam despre relatiile dintre doi deputati. Deci, ceea la ce v-ati referit dumneavoastra, va referiti la relatiile dintre doi sau mai multi deputati dintr-o fractiune sau alta. Aceasta este alta chestie. Deci, noi vorbim despre acel personal, care are statutul pe care il vom da noi. Da, si, pina la urma, deci, eu am modelat o situatie. Deci, deputatul X a fost sanctionat pentru zece zile.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul Marcel Raducan:

Si doreste sa intre in sala. Deci, baietii stau in fata in echipa de interventie. Deci, dinsul vrea sa intre in sala, mai departe in comparatie cu altii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Care e problema?

 

Domnul Marcel Raducan:

Atunci ce fac? Ii sucesc miinile sau ce se face? Eu aceasta am vrut sa imi spuneti.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, vor fi. Eu cred ca din momentul in care acest serviciu va fi creat, el inca nu este creat, apar regulamente, norme de conduita. Eu inteleg intrebarea dumneavoastra, dar vin raspunsuri si la aceasta intrebare. Ele nu tin de Regulament. Sa vedem cui ii sucesc miinile sau cu binisorul l-au luat si l-au dat la o parte. Isi vor face aparitia inainte de punerea in aplicare a acestor norme toate regulamentele si toate normele de conduita si normele de actiune.

 

Domnul Marcel Raducan:

Domnule Presedinte,

Eu as vrea ca sa nu intram, din start, intr-o situatie de confuz, ca pe urma sa vedem cum iesim din ea.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu cred.

Domnule,

Stimate coleg,

Eu va asigur, nu vom intra in situatie de confuz, fiindca acest serviciu, daca face parte din structura Parlamentului...

 

Domnul Marcel Raducan:

Va face.

 

Domnul Marian Lupu:

...noi va trebui cu dumneavoastra sa amendam hotaririle respective ale Parlamentului, care vizeaza structura interna a Aparatului, si, credeti-ma, la acel moment se va veni absolut cu toate documentele necesare. Deci, nu va fi instituit serviciul fara sa se cunoasca normele de actiune. Si noi avem pirghiile in miinile noastre.

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Raducan,

Mai mult decit atit, daca tineti minte, noi am fost impreuna cu dumneavoastra in Soborul Cruatiei si eu special am pus intrebarea data. Raspunsul l-ati auzit. Da, exista serviciu, iata reprezentantii. Stateau baieti bravo, frumosi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu cred ca trebuie numaidecit in insusi articolul 1201 sa fie introdusa aceasta notiune despre acest serviciu specializat, fiindca noi dam explicatii, dar nicaieri nu este scris in legea de baza cine o sa execute aceasta intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, este.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Si a doua intrebare. Eu consider oportun ca acest serviciu sa aiba un Regulament, care va fi aprobat prin lege, deoarece asa ori altfel el se atinge de problema imunitatii. Si cred ca trebuie sa fie un Regulament care sa fie aprobat prin lege.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Evident, asa o sa fie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Pai, odinioara s-a vorbit ca imunitatea este putin diferit.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Prin lege, nu pur si simplu, printr-o, eu stiu, acolo decizie careva.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu din nou repet. Ca e lege, ca e hotarire de Parlament, fiindca vizeaza functionarii in termen. Bine, eu sint gata sa vedem, sa discutam. Dar din nou repet, acest serviciu poate sa isi faca aparitia numai dupa ce noi aplicam amendamente, cel putin, la hotarirea respectiva a Parlamentului, care vizeaza structura acestui Aparat. Deci, nu va trece pe linga noi. Voi sincroniza aceste actiuni, ca sa venim cu decizii complexe in acest sens.

 

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, domnule Presedinte,

Consider ca in insusi articolul 1201 trebuie ca acest serviciu sa isi gaseasca loc in legea de baza, in legea noastra a Regulamentului. Ca interzicerea in sala, spre exemplu, va fi efectuata de un serviciu specializat al Parlamentului. Ca altfel noi numai lamurire scriem, dar...

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, comisia. Domnul Stoicov.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 123?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu, articolul 121.

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul 121 scrie ca... s-a decis ca la alineatul (3) cuvintele Serviciul de Protectie si Paza de Stat sa fie inlocuite cu cuvintele Serviciul Specializat al Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atit.

 

Domnul Marian Lupu:

Si aceasta isi face aparitia la alineatul (3) din articolul 1201.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Presedinte,

Ceea ce s-a discutat nu a fost negat de mine. De fapt, propunerea mea venea in contextul, am spus, al culturii deputatului. Adica ceea ce a spus domnul Stoicov... cu regulamentul eu sint absolut de acord ca acest moment sa fie reglementat intr-un regulament special. Si, in asa fel, alineatul (3) sa fie exclus de aici, pentru ca in Regulament sa fie nominalizat modul de expulzare asa cum este scris aici, dar din punctul 3) sa dispara, pentru ca singur punctul 3) este, spuneam ca zgiriie...

Adica, prin acest punct a priori se declara ca deputatii care vor fi avertizati sint niste incalcatori, care nu vor vrea sa iasa din sala. Doar chestia aceasta nu putem sa o prevedem.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule coleg Braga,

Deci, noi nu putem, nestabilind faptul ca va fi asa un serviciu la alineatul (3), dupa aceea se elaboram un regulament. In baza carei prevederi? Deci, noi trebuie sa stipulam aici, la articolul 1201 alineatul (3) ca in cazul in care este necesar, in baza hotaririi Parlamentului, sa se interzica participarea la sedintele plenare a deputatului respectiv, exercitarea va fi efectuata de catre Serviciul Specializat al Parlamentului. Mai departe, va fi elaborat deja Regulamentul etc. Dar noi trebuie sa avem baza legala pentru ca sa pornim acest lucru.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu nu neg aceasta chestie ori nu ati inteles poate? Eu nu neg chestia Regulamentului. Este vorba doar de executarea fortara a acestuia, ca, mentionind momentul acesta la alineatul (3), noi declaram a priori ca deja deputatul a incalcat, nu vrea sa iasa sau aceasta se declara prin aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu, domnul Braga.

 

Domnul Vladimir Braga:

De aceea ceea ce a spus domnul Stoicov de a elabora un Regulament, poate este cazul sa scriem aici ca va fi elaborat un Regulament si in baza acestui Regulament vor fi efectuate toate actiunile, care au fost la alineatele respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg Braga,

Daca veti insista, eu voi supune votului. Dar sa intelegem un lucru ca prin lege, orice regulament este adoptat prin lege. Noi fixam norma ca in cazurile, daca aceste situatii intervin, iata cine este autoritatea care are dreptul sa ia de subtiori deputatul si, la decizia plenului Parlamentului, daca nicidecum nu asculta chemarile la ordine, avertismentele, la decizie s-a intimplat ceea ce s-a intimplat.

Eu altceva as propune, eu vad ca aceasta pozitie este prezenta la articolul 121.

Domnul presedinte al comisiei,

Dar eu nu vad la 120, eliminarea din sala. Nu este specificat cine asigura aceasta eliminare. Si eu cred ca ar trebui acelasi lucru, un nou alineat similar alineatului ... sa isi faca prezenta. Iar prin Regulament noi vom determina modalitatea de executare a acestei norme din legea pe care o numim Regulamentul Parlamentului, domnule Braga.

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, eu sint de acord cu aceasta prevedere ce tine de Serviciul Specializat al Parlamentului, poate fi introdusa la articolul 1161, unde este vorba de sanctiuni. Cine le aplica sau in baza caror decizii si, deci, cine executa sanctiunile prevazute la alineatul (1), literele d) si e).

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pur si simplu, schimbam locul. Dar totuna ramine cine executa.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu sint absolut de acord cu aceasta chestie. Eu spuneam doar de prima parte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Care prima parte?

 

Domnul Vladimir Braga:

eu sint de acord.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Prima parte tot ramine, deoarece ei nu, pur si simplu, vor executa, dar vor in legatura cu incalcarea disciplinei.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, pina la urma urmei, pentru a elimina orice dubiu in acest sens noi am putea sa gasim locul potrivit.

 

Domnul Vladimir Turcan:

1161.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Unde este vorba de sanctiuni si cine.

 

Domnul Marian Lupu:

Si cine. Atunci am putea spune ca modalitatea de exercitare a acestor... Nu, cine exercita noi fixam aici.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cine exercita? In baza.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar concomitent, caci se face in baza unui Regulament, ca sa fixam acest lucru, ca subiectul sau acel care indepliniste aceste functii este determinat prin aceasta lege, dar cum o face, o determinam printr-un Regulament special in acest sens. Prin lege?

Domnule Stoicov,

O sa facem prin lege. Noi nu discutam prin hotarire de Parlament. Prin lege? Prin lege o sa facem.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu as avea o propunere care se refera la adjectivul specializat. Din aceasta propunere ideea este buna in sine si noi ne inscriem pe linia unei traditii, eu vreau sa amintesc celor care merg la Consiliul Europei, acolo exista asa-zisii ofiteri de sedinta, care nu sint imbracati in uniforma militara, sint in frac, dar au catuse si au pistol pe sub frac. Deci, si in caz de necesitate intervin. Sint ofiteri de sedinta care supravegheaza ordinea in general, sint ofiteri de sedinta.

Dar si nu este nimic grav. Sint de acord ca trebuie sa avem un Regulament. Dar sa fim atenti, sa nu indicam Serviciul Specializat, este vorba de un Serviciu Special. El are functii speciale, pentru ca altminteri s-ar considera ca sint niste someri, care nu fac nimic si s-au specializat in eliminari din sala. Deci, sa fim, este vorba de nuanta, dar acuratetea lingvistica se impune in acest caz, pentru ca a nu avea dureri de cap ulterior cind vom elabora acel Regulament.

Si ca solutie de compromis pentru a nu petici acest proiect de lege cu articolele prim, a), b), c) in subsidiar note, trimitere la subsol s.a.m.d. eu as propune ca in proiectul de lege propriu-zis.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ii clar.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu in acest tabel. Sa includem un articol la final e si tranzitoriu, ca avem acest drept. Si sa spunem ca Regulamentul acestui serviciu special va fi elaborat si indicam acolo competentele, aceasta ar fi solutia justa ca sa nu peticim legea ca atare.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, serviciul special in loc de specializat. Asa, da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Si norme tranzitorii pe care trebuie sa le determinam.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi avem acolo deja un sir de acte legislative modificate, inclusiv si acest moment.

 

Domnul Marian Lupu:

Avem, da? Avansam.

Ma iertati, microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca noi discutam foarte mult despre atributiile Serviciului Special si este corect ce a spus domnul Cubreacov, dar noi nu avem nici un punct prin care instituim acest serviciu? Deci, dincolo de toate, noi trebuie sa avem un punct distinct, ca Parlamentul Republicii Moldova dispune de un Serviciu Special s.a.m.d., care are Regulament. Si Regulamentul trebuie sa fie adoptat. Si dupa care noi vorbim cine face si ce face Serviciul respectiv. Doar noi vorbim despre un organ care nu exista. Deci, noi trebuie sa prevedem in Regulament, ca Parlamentul are acest organ sau nu?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi deja am prevazut ca este asa un organ. In Regulament va fi descris.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Dumneavoastra ati scris in lege ca acest organ va infaptui ceea ce va infaptui, dar noi nu avem un punct distinct. Daca vreti la tranzitorii? La tranzitorii. Parlamentul dispune de Serviciul Special. Si mai mult ca atit, din punctul nostru de vedere serviciul respectiv special nu trebuie sa se ocupe numai cu eliminarea din sala. De ce nu si cu protectia cladirii, cu ordinea in cladire. Dar, ma rog, eu consider ca trebuie sa rezolvam si problema instituirii Centrului Serviciului. De ce nu?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cind vom ajunge la Regulament sau lege, cum va fi numita acolo, atunci noi vom vorbi despre toate atributiile acestui serviciu. Acum este important ca noi sa vorbim despre sanctiuni, sa fie clar indicat cine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu nu vorbesc despre sanctiuni si despre atributii. Eu vorbesc despre...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci noi vorbim de una si aceeasi, dar foarte mult timp.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vorbesc despre necesitatea ca acest serviciu urmeaza a fi instituit.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Da. Ma iertati, poate eu...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, serviciul va fi instituit in baza legii respective.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Nu va suparati. Acest serviciu va fi parte componenta a Aparatului Parlamentului. Deci, atrag atentia, nu este o entitate juridica separata, nu este minister, nu este nimic care, de fapt, entitati sint create prin lege. Este o subdiviziune a Aparatului si asa avem situatia la momentul actual, ca tot ce avem ca subdiviziuni ale Parlamentului, ca structura, ca componenta nominala se stabileste printr-o hotarire de Parlament, Hotarirea nr.22.

Deci, acum daca nu este o entitate separata, deci, este o subdiviziune a Aparatului, este putin dificil. Noi fixam cine va executa aceste functii. Aceasta ne impune si sa vedem la discutii tranzitorii cumva gasim o formula. Amendam Hotarirea nr.22, formam aceasta subdiviziune.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Dar cum noi, un serviciu care urmeaza sa aiba un Regulament, aprobat prin lege, urmeaza sa il instituim printr-o hotarire a Parlamentului sau, in cel mai rau caz, printr-o dispozitie a sefului Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate fi si o lege ordinara. Vedeti, aceasta a fost ca o tema de discutie. Eu am mentionat. Daca e necesar o hotarire, va fi hotarire. Se va insista legea, legea. Dar intrebarea dumneavoastra este relevanta. Pe de alta parte, noi nu putem, prin lege, sa stabilim o subdiviziune a Aparatului Parlamentului, nici aceasta nu merge.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu am spus prin lege. Eu am spus ca in Regulamentul Parlamentului sa fie un punct prin care se presupune clar ca Parlamentul are serviciul respectiv, atit am spus.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, pai, atunci toate celelalte subdiviziuni ale Aparatului Parlamentului..

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, domnule Presedinte,

Atunci daca noi punem, printr-un punct, ca Parlamentul are Serviciul respectiv, al carui Regulament urmeaza sa fie stabilit prin lege, rezolvam problemele.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta este alogic. Are Regulamentul care va fi stabilit.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Alogic, sau nu e alogic, lasati putin altora sa judece.

Domnul Vladimir Turcan:

Pai, aceasta este alogic.

 

Domnul Vladimir Filat:

Este o propunere, sa nu o calificam.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, propunerea trebuie sa fie atunci materializata printr-o propunere legislativa si atit.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, am notat. Continuam.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi acum discutam alt subiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Articolele 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131. E tot.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Eu vreau sa intreb, daca nu ne-au ramas careva restante la anumite articole? Si daca da, atunci sa vedem care sint.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, am mai meditat asupra articolului 43, punctul 3, domnule raportor, si am convenit ca sa solicitam fractiunii sa fie sustinuta propunerea colegului Stepaniuc in ceea ce priveste omiterea penultimei propozitii din acest alineat, ceea ce prevede restrictia de 3 zile. Daca se vorbeste de un mod exceptional, sa introducem interzicerea de 3 zile. Aceasta deja isi pierde esenta si nu mai este exceptional. De aceea, noi propunem ca sa fie, totusi, omisa aceasta propozitie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Trebuie de pus la vot. Eu deja am expus pozitia. Trebuie de pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimatii mei colegi numaratori,

Sintem la lectura a doua.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 27.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Propunerea este acceptata.

Mai aveti inca una?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Am vrut sa spun, ca am iesit la acest microfon si am vorbit despre articolul 43 alineatul (3) de 4 ori. Aceasta demonstreaza ca uneori nu este vorba de vorbitor, dar uneori Parlamentul nu poate sesiza in primele doua minute despre ce se vorbeste. Nu este numai boala Parlamentului nostru, este boala si a altor Parlamente. Oamenii, pur si simplu, obosesc peste o ora si jumatate. De aceea, e necesar sa respectam igiena, sa facem pauza binisor, asa cum ne recomanda doi medici pe care ii avem in fractiune.

 

Domnul Marian Lupu:

Cind vorbiti de igiena aveti in vedere sa punem niste cabine de dus cumva pe acolo?

Microfonul nr.3 in continuare.

 

Domnul Ivan Calin:

Multumesc.

La articolul 44 s-a vorbit, cred ca, studiind stenograma, trebuie redactional corect, caci formula definitiva nu am votat-o, de fapt, noi.

Articolul 44. In ceea ce priveste limbile.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 44?

 

Domnul Marian Lupu:

Cu traducerea, cine face? (9) si (10).

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Este destul de simplu, trebuie corelat alineatul (8) cu alineatul (10) si in ambele cazuri sa se scrie propozitia care este doar in alineatul (10): Aparatul Parlamentului asigura traducerea lor in limba respectiva. Si acolo punem prin sau. Intr-o limba sau alta. In limba de stat sau in limba rusa. Si Aparatul asigura traducerea si a propunerii, si a actului legislativ. Si atunci aceasta era ideea.

Da, doamna presedinte Ostapciuc are dreptate. De fapt, aceasta norma se rasfringe asupra initiativelor legislative ale deputatilor si a propunerilor legislative. Si atunci, daca sinteti de acord, apare un nou alineat care spune: Proiectele de acte legislative, initiate de Guvern, sint prezentate in doua limbi. Atunci trebuie si Adunarea Populara specificata aparte, ca si ea... Si Presedintia trebuie specificata. Atunci pentru toate celelalte, pentru toti subiectii ceilalti, da?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Iurie Rosca:

Adunarea Populara, Presedintele Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Chestia este ca toate celelalte legi prevad aceasta stipulare. Noi facem Regulamentul Parlamentului si scriem: Atit timp cit aceste initiative sint inregistrate, ele trebuie sa fie pregatite in doua limbi. Deputatul inainteaza in limba pe care el o cunoaste, Aparatul duce lucrul acesta la capat. Celelalte structuri: Guvernul, Presedintia, alte structuri fac acelasi lucru. Receptionarea, nu este corect. Vreau sa va spun, cititi Legea Guvernului, acolo e scris foarte clar: inainte de prezentare Parlamentului chestiunea aceasta se face in doua limbi. Adica, ei fac pregatirea si o trimit Parlamentului in doua limbi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Daca in acest Regulament noi ne referim doar la propunerile legislative si la proiectele de acte legislative, initiate de deputati, atunci asa si sa spunem, ca noi ne limitam numai la acest compartiment. Toate celelalte functioneaza conform prevederilor legilor respective. Daca e asa perceperea noastra a situatiei.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Alineatul (8) este regula generala. Aceasta se refera la toate situatiile: si la Guvern, si la Presedinte, si la Adunarea Populara. Alineatul (10) se refera doar la deputati. Si aici adaugam: proiectele de legi si propunerile legislative, inaintate de deputati, se prezinta in continuare dupa text. Si iese exceptia, se refera doar la acestea.

Domnul Marian Lupu:

Normal. Cred ca este o propunere care solutioneaza. Acceptam aceasta redactie oferita de Directia juridica. Alte restante nu mai avem?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este o restanta la articolul 11.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog sa readuceti aminte despre ce este vorba.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnul Braga a propus ca litera d) sa fie completata cu notiunea deputat independent. Deci, articolul 11 Atributiile Biroului permanent ale Parlamentului. Examineaza propunerile fractiunilor parlamentare si propune Parlamentului spre aprobare componenta nominala a comisiilor permanente, coordoneaza activitatea acestora. Deci, imi pare ca aici, in genere, nu este locul acestei propuneri, din care cauza?

Dreptul de a inainta propuneri referitor la componenta comisiilor permanente apartine fractiunilor, tinind cont de principiul de profesionalitate. Anume aceste propuneri si sint examinate de catre Biroul permanent. Dar restul, ceea ce tine de solicitarea unui deputat independent sau neafiliat, dumnealui prezinta solicitarea respectiva in Biroul permanent si Biroul permanent va decide in care comisie poate fi inclusa.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Eu vreau sa va aduc aminte ca, de fapt, aceasta problema o hotaraste Parlamentul cu majoritate de voturi. Din acest punct de vedere, noi nu putem, de fapt, ingradi drepturile unor deputati sa solicite ca el vrea sa se duca la comisia, nu stiu care, de invatamint. Altceva, decizia, totusi, finala o ia Parlamentul.

Si eu nu vad, adica, ar fi o restrictie, o ingradire pentru anumiti deputati ca el sa solicite lucrurile acestea? Desigur, daca el e incorporat in fractiunea respectiva, el nu trebuie sa iasa in afara disciplinei. Dar situatia e ca si Constitutia, si Regulamentul vechi care a fost pina acum ii permitea intr-un fel sau altul.

Aduceti-va aminte ca noi, de fapt, am permis dupa 6 luni de zile sau dupa un an, anumite schimbari in proportionalitate. Cum o s-o facem noi daca fractiunea care a avut 70 sau 50 de persoane a ramas numai cu 15 persoane? Ea o sa dicteze in continuare deputatilor care au iesit din ea? E nonsens. Aici trebuie de gasit o alta formula.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Mai moale, poftim: examineaza propunerile fractiunilor parlamentare si solicitarile...

Domnul Marian Lupu:

...deputatilor. Corect. Fiindca, stimati colegi, inainte de a oferi cuvintul la microfonul 2 eu va atrag atentia, ca noi mai avem alte norme in Regulament, care presupun miscare dintr-o comisie in comisie, numirea trebuie sa fie cu acceptul deputatului, pina la urma urmei, intelegeti?

Si atunci, ca sa nu mergem cu specificarea si discutiile independent sau neafiliat, fiindca se refera la deputatul propriu-zis, sa acceptam propunerea facuta acum de presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

Microfonul nr.2, va rog.

 

Domnul Vadim Misin:

.

, , , , . . , ..

: 38 , 16, ? , .

, , . . . . , .

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cred ca aceasta propunere a Comisiei juridice corespunde intru totul si celor revocate de domnul Misin, nu exista contradictii.

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi putem sa specificam: deputati care nu sint membri ai fractiunii.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu cred ca trebuie, in genere, ceva de mai specificat. Deputat si e tot.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar la articolul 4 este notiunea deputat independent. Asa ca nu ei corect ceea ce a spus domnul Misin.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Avind rezultatele dezbaterilor pe articole, voi supune votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1949. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

68 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1949 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta a plenului Parlamentului va avea loc miine,
28 decembrie. Readuc aminte, incepind cu ora 9.00.

Va multumesc pentru participare la sedinta.

Sedinta o declar inchisa.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 18.55.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova