DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VII-a ORDINARA – MARTIE 2008
Sedinta
din ziua de 28 martie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4433 cu privire la controlul si profilaxia
tuberculozei.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4205 cu privire
la completarea anexei nr.1 la Legea nr.142-XVI din 7 iulie 2005 privind
aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesionala si al specialistilor
pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior, ciclul I.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.545 pentru modificarea si completarea Legii nr.355-XVI
din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar
(art.35, 39, anexa nr.3 s.a.).
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1719 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea cu privire la Curtea Constitutionala – art.16; Legea cu
privire la statutul judecatorului – art.19 s.a.).
7. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Hotarire nr.946 privind audierile pe cauzele pronuntarii hotaririlor Curtii
Europene a Drepturilor Omului (CEDO) in privinta Republicii Moldova, executarea
acestora si prevenirea incalcarii drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale.
8. Dezbaterea si adoptarea proiectului
ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din perioada 3
– 11 aprilie 2008.
9. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca
– Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.
10. Declaratia doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta
94 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Boris Stepa, Irina Vlah, Alexandru
Oleinic, Veaceslav Untila, Ion Varta, Nicolai Deatovschi, Oleg Serebrian.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata.
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul Tarii. (Se onoreaza Drapelul Tarii.)
Multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Stimati colegi,
Noi stiam ca in Republica Moldova nu se
respecta drepturile si libertatile cetatenilor, dar ceea ce s-a intimplat ieri in
piata in legatura cu initiativa Grupului Sfatul Tarii, sprijinit de Partidul National
Liberal si Miscarea “Actiunea Europeana” depaseste orice imaginatie.
Pe parcursul intregii manifestari am fost insotiti
de camere de luat vederi, de agenti guvernamentali de la SIS, de la politie,
care, in plus, au operat diferite confiscari de aparatura intr-un mod foarte
grosolan, au arestat si au retinut, au dus la politie fara motive pe
organizatorii, initiatorii acestei manifestari, au facut judecati
improvizate, au incercat sa il intimideze si pe soferul meu, au arestat-o si
apoi au eliberat-o pe Diana Crudu, reprezentanta Organizatiei Femeilor National
Liberale, pe alti tineri, Vasile Costiuc, un cetatean roman Vlad Rusu-Pirau,
Ghenadie Brega. Eu cer ca sa vina Procurorul General la sfirsitul sedintei pentru
a raporta ce se intimpla cu aceasta incalcare grosolana a drepturilor omului la
libera exprimare la intruniri? Mai ales ca manifestarea a fost autorizata de
Primarie.
Vreau sa va mai spun ca toate actiunile
stradale sint monitorizate de reprezentanti ai OSCE. Si toate aceste lucruri sint
contra imaginii Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Inregistrat.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
De aceea, eu cer ca sa vina Procurorul
General sa explice legalitatea acestor actiuni impotriva participantilor la manifestarea
de ieri dedicata implinirii a 90 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania. Si
sa vedem daca aceste lucruri vor continua in anul care urmeaza, care, cred eu,
va fi un an greu.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Va rog mult sa ma inscrieti pentru luare de
cuvint pe marginea proiectului de Lege nr. 1 din ordinea de zi “Controlul si
profilaxia tuberculozei”, din partea Fractiunii.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Si eu ma asociez propunerii formulate de
doamna Pavlicenco. Si vreau sa va spun ca astazi dimineata eu am venit de la
judecata, unde a fost examinat un dosar administrativ, in care au fost
implicate doua persoane arestate ieri, retinute ieri de politie. Si ar fi bine
daca impreuna cu domnul Procuror ar veni si domnul ministru Papuc, sa faca
explicatiile de rigoare.
Oamenii au fost retinuti, judecata se va
clarifica, dar politistii, in mod informal, mi-au spus ca de foarte sus, de la
domnul Papuc, a venit o indicatie ca persoanele sa nu fie eliberate pe noapte si
sa fie retinute si tinute in localul politiei. Cu aceasta ocazie, domnilor
comunisti, dumneavoastra primii ar fi trebuit sa votati pentru venirea lui
Papuc incoace, fiindca el, domnul Papuc, a pus pe banda rulanta producerea de
unionisti in Republica Moldova. Acesti oameni retinuti, parintii lor, rudele,
acestia deja sint unionisti pe viata. Sa tineti minte acest lucru. Cu cit mai
muti arestati, cu cit mai multe intimidati, cu atit mai repede apropiati ceea
de ce va temeti atit de mult.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Presedinte,
Rog sa ma inscrieti cu o luare de cuvint
din partea Fractiunii la chestiunea cu numarul 6 de pe ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Si eu la fel din numele personal referitor la
proiectul nr.3394 numarul de intrare in Parlament, nr.6 din ordinea de zi.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Vin si eu cu cerinta sa fie invitat domnul ministru
al afacerilor interne, domnul Papuc, pentru a da explicatii asupra faptului ca
ieri am fost la Comisariatul de Politie Buiucani si am solicitat, in calitatea
mea de deputat, sa imi fie prezentat Registrul de inregistrare a persoanelor retinute,
la care am fost, sa zic asa frumos, au zis ca doar avocatii parlamentari si
procurorii pentru ei sint persoane carora le pot prezenta ceva informatii. Eu sint
nimica si nimeni in fata ofiterului de serviciu.
Din aceste motive a fost invitat
criminalistul cu camera de filmare ca sa filmeze toata convorbirea care, spre
deosebire, cum o fac in Parlament, am facut-o intr-un mod destul de linistit si
calm.
Domnul Marian Lupu:
Se saluta.
Doamna Valentina Cusnir:
Tin sa mentionez acest fapt. Ceea ce nu a
putut sa ii trezeasca nici o neliniste ofiterului de serviciu ca sa cheme
criminalistul sa filmeze acest moment, dar vreau sa nu fie folosite in alte
momente si cu adaugiri. Din aceste motive cer sa vina ministrul Papuc si sa
explice ce s-a intimplat si din ce motive sint tratati deputatii ca nimica si
nimeni in fata unor ofiteri de serviciu?
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Fractiunea Partidului Popular Crestin
Democrat solicita timp pentru o declaratie la sfirsitul acestei sedinte.
Domnul Marian Lupu:
La sfirsitul sedintei? Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Poate pare straniu pentru unii, eu nu vreau
sa ma inscriu cu o declaratie la sfirsitul sedintei, insa in continuare cu cele
expuse de doamna Pavlicenco, domnul Taranu si doamna Cusnir.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Deci si eu ieri seara am fost la
Comisariatul de Politie Buiucani.
Stimati colegi,
Eu vreau sa va spun ca, dincolo de abordarile
simpliste pe care le avem noi in sala Parlamentului, situatia este un pic mai
delicata, as spune chiar mai grava, atunci cind norma legala este citita si inteleasa
de catre colaboratorii organelor de forta prin prisma bunavointei sau rea-vointei
de care dispun la momentul respectiv.
Eu consider ca este totusi o problema
asupra careia urmeaza sa meditam si sa luam act. Si eu insist sa fie pusa la
vot propunerea facuta, sa fie invitat astazi in plenul Parlamentului Procurorul
General, el nu este in exercitiu, este in functiune, sa informeze asupra
cazului mentionat, fiindca sa nu degenereze in continuare intr-o norma situatia
care este la noi in situatiile respective.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Acestea au fost propunerile pe marginea
ordinii de zi a sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Voi supune votului
aceasta propunere comuna inaintata de catre colegii care au luat cuvintul de
la microfoanele din sala. Supun votului.
Stimati colegi,
Cine este pentru invitarea Procurorului
General si ministrului de interne spre a oferi explicatii la subiectele evocate
de catre colegii nostri astazi in sedinta plenului Parlamentului, rog sa voteze.
Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 9.
Sectorul nr. 3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
27 de voturi in sustinerea acestei
propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Si, stimati colegi,
A doua propunere pe care am sa o aduc la
cunostinta dumneavoastra, la propunerea Comisiei de profil, proiectul nr. 3394,
numarul 6 pe ordinea de zi, sa fie exclus din ordinea de zi a sedintei de astazi
si sa fie transferat pentru una din sedintele din saptamina viitoare: de joi
sau de vineri.
Eu ma bucur foarte mult de reactii
respective la modificarea ordinii de zi. Sugestive, nesugestive, e alta problema.
Cine este pentru aceasta modificare a ordinii de zi de astazi, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Ea este acceptata.
Presupun ca este un subiect de procedura,
domnule Bujor.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Faptul ca ne referim de trei ori in cadrul sedintelor
plenare la acest subiect, cred ca este un prilej ca s-a meditat foarte serios
asupra procedurii, dar si asupra uneia dintre candidaturi, care se insista cu
orice pret sa fie votata in cadrul sedintei parlamentare, intelegem ca astazi
nu este numarul suficient de voturi. De aceea, noi propunem ca autorii acestui
proiect de hotarire sa il retraga, fiindca, oricum, va fi o sedinta neserioasa in
momentul in care va fi examinat acest subiect.
Domnul Marian Lupu:
Sugestia este inregistrata. Bine.
Stimati colegi,
Pentru o trecere asa organica de la o parte
introductiva la cea de baza vreau sa aduc atentiei dumneavoastra faptul ca in saptamina
premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-a sarbatorit ziua
de nastere colegul nostru domnul deputat Iurie Stoicov. Sa il felicitam, dorindu-i
mult succes si sanatate. (Aplauze.)
Incepem examinarea subiectelor incluse pe
ordinea de zi a sedintei plenului de astazi. Proiectul de Lege nr.4433 cu
privire la controlul si profilaxia tuberculozei.
Prezinta Guvernul.
Domnul Boris Golovin – viceministru al sanatatii:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
In atentia dumneavoastra se propune spre
examinare proiectul de Lege cu privire la controlul si profilaxia tuberculozei,
care a fost elaborat in conformitate cu recomandarile Consiliului Suprem de
Securitate prin Decizia din 20 iulie 2007. Proiectul de lege e de importanta
majora, a carei actiune se va extinde asupra persoanelor carora li se acorda
asistenta medicala, precum si asupra altor categorii de persoane fizice sau
juridice cu functii in acest domeniu pe teritoriul Republicii Moldova.
Astfel, prezentul proiect de lege
reglementeaza masuri de profilaxie, tratament, masuri de conlucrare a institutiilor
medico-sanitare cu organele administratiei publice locale si centrale intru combaterea
tuberculozei, ameliorarea situatiei epidemiologice. Este de mentionat ca, in
prezent, acest domeniu este reglementat numai prin Hotarirea Guvernului nr.1409
din 30 decembrie 2005 cu privire la aprobarea Programului national de control si
profilaxie a tuberculozei pentru anii 2006 – 2010.
In aceste conditii, un sir de aspecte ramin
nereglementate sau necesita sa fie reglementate prin act cu o putere
legislativa mai mare. Proiectul de Lege cu privire la controlul si profilaxia
tuberculozei este elaborat in concordanta cu alte legi si acte normative in
vigoare ale Republicii Moldova.
Proiectul de Lege contine 9 capitole,
structurate in 26 de articole. Capitolul I este intitulat “Dispozitii generale”
si se compune din 4 articole, ce stabilesc sfera de reglementare, cadrul
juridic privind realizarea politicii statului in domeniul controlului si
profilaxiei tuberculozei, stipularea notiunilor esentiale ale tuberculozei. Cel
de al doilea capitol contine doua articole care reglementeaza atributiile organelor
administratiei publice centrale si locale in domeniul controlului si
profilaxiei tuberculozei.
Specificarea atributiilor organelor
administratiei publice centrale si locale in ceea ce priveste prevenirea raspindirii
tuberculozei este binevenita in scopul asistentei medicale si protectiei
sociale a persoanelor care se afla in evidenta la fiziopulmonolog.
Profilaxia tuberculozei, cit si
supravegherea statistica este continutul celui de al treilea capitol,
constituit din 3 articole. Capitolul IV, intitulat “Tratamentul antituberculos”,
este constituit din 5 articole. Acest capitol reglementeaza supravegherea si
examinarea tratamentului obligatoriu al bolnavilor de tuberculoza si lichidarea
focarului de infectie de tuberculoza. Capitolul V stipuleaza drepturile si
obligatiunile bolnavilor de tuberculoza aflati in evidenta.
Protectia sociala a persoanelor care se afla
in evidenta in legatura cu tuberculoza si a bolnavilor de tuberculoza, a
cadrelor medicale, a altor lucratori implicati in acordarea asistentei
antituberculoase sint incluse in capitolul VI al proiectului mentionat.
O importanta deosebita prezinta capitolul
VII, care reglementeaza prevenirea tuberculozei in cadrul grupelor vulnerabile:
copii si tineri afectati de tuberculoza, prevenirea tuberculozei in rindul
militarilor, activitatile de prevenire a tuberculozei in penitenciare,
prevenirea tuberculozei in rindul emigrantilor, refugiatilor si solicitantilor
de azil.
Responsabilitatea pentru incalcarea legislatiei
Republicii Moldova privind controlul si profilaxia tuberculozei este stabilita
in capitolul VIII din proiectul nominalizat. Capitolul IX stipuleaza “Dispozitii
finale” ale legii.
Stimati deputati,
Sintem convinsi ca adoptarea Legii cu
privire la controlul si profilaxia tuberculozei va contribui la sporirea
eforturilor tuturor ministerelor, autoritatilor administratiei publice locale,
organelor de drept, comunitatii si persoanelor particulare in scopul realizarii
complexe si operative a masurilor de control, profilaxie si tratament al acestei
infectii.
Proiectul de lege respectiv a fost
perfectat conform propunerilor parvenite de la ministere si organele de resort si
aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1383 din 10 decembrie 2007. In acest
context, rugam, mult stimati domni deputati, sa sustineti proiectul si
adoptarea lui.
Multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Dumneavoastra ati fost martor ca, in cadrul
Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, noi nu odata pe
parcursul acestor 3 ani am examinat situatia epidemiologica a tuberculozei in
republica, deoarece actualmente aceasta situatie ramine inca destul de
complicata.
Incidenta prin tuberculoza, morbiditatea,
numarul de persoane care sint depistate anual intr-un an sint in crestere, in
alt an se micsoreaza putin, lucru care ne demonstreaza ca aici avem inca multe
de facut pentru ca situatia in domeniul prevenirii si combaterii tuberculozei sa
fie alta. Aceasta ne-o spun si expertii, aceasta o cunosc si specialistii in
domeniu.
Dar am doua intrebari. Si necesitatea adoptarii
unei astfel de legi cred ca nimeni n-o pune la indoiala. Organizatia Mondiala a
Sanatatii, prin propunerile sale, recomanda ca rata de succes al tratamentului
trebuie sa fie nu mai mica sau recomanda sa fie de 85%. Cunoastem ca acest
indicator in Republica Moldova astazi este 62%. Spuneti-ne, va rog, care sint
totusi principalele cauze sau pricini, factori care influenteaza inca aceasta
rata de succes in tratament inca scazuta comparativ cu recomandarile Organizatiei
Mondiale a Sanatatii?
Domnul Boris Golovin:
Multumesc, doamna deputat.
Eu vreau sa aduc la cunostinta deputatilor
Parlamentului ca, in ultimii doi ani de zile, intr-adevar, situatia cu
tuberculoza in tara noastra s-a stabilizat si in ultimii doi ani noi avem descresterea
tuturor indicatorilor, in afara de mortalitatea pacientilor de tuberculoza,
deci noi avem descrestere de la 4% pina la 17% la diferiti indicatori.
Ceea ce tine de rata succesului.
Dumneavoastra foarte corect ati pus aceasta intrebare, ea este departe inca de
rata succesului recomandata. Si nu numai ca recomandata, dar ea, intr-adevar, e
foarte buna pentru tratamentul pacientilor cu tuberculoza. Deci foarte mult
depinde rata succesului de insisi pacientii bolnavi de tuberculoza.
Ultimele masuri care au fost luate,
dumneavoastra stiti, si prin Compania de Asigurari Obligatorii in Medicina,
unde pacientilor, la 1 ianuarie 2008, li se dau pachete de alimentatie, li se
plateste drumul s.a.m.d. Noi sintem siguri ca aceste masuri, pe care noi de
acum le implementam, au sa conduca la marirea ratei succesului la pacientii cu
tuberculoza. Si inca un sir de multe alte momente care o sa conduca la
ridicarea acestui procent.
Doamna Valentina Buliga:
Va multumesc, domnule viceministru.
Dar, cred ca unul dintre factorii care
influenteaza, da, dumneavoastra ati specificat, este si comportamentul, si
atitudinea pacientilor fata de propria sanatate, dar un factor la fel de
important este si finantarea.
Cunoastem, de asemenea, ca rata de
acoperire financiara a necesitatilor in domeniul de prevenire si combatere este
doar de 48 la suta, care este departe de a acoperi necesitatile. Si stiu ca
Organizatia Mondiala a Sanatatii este ingrijorata de situatia privind
tuberculoza in Republica Moldova. Intrebarea mea este: care sint totusi sursele
destinate Programului nnational de combatere si prevenire a tuberculozei pentru
anul 2008? Si care, daca cunoasteti, la etapa actuala, este procentul de
acoperire?
Domnul Boris Golovin:
Deci 48% sint sursele alocate de bugetul
Republicii Moldova, restul surselor sint finantate din fondul global si din
alte surse care vin de peste hotarele tarii. Deci, intr-adevar, procentul
surselor care vin de la organismele internationale, este inca foarte inalt, 52%
este foarte inalt. 48% este putin si noi sintem pentru aceea ca aceasta cifra
din buget sa fie mai mare, sa nu depindem noi de alocarile internationale.
Doamna Valentina Buliga:
Eu va multumesc, domnule viceministru,
pentru raspunsuri.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Doamna Eva Gudumac:
Eu va multumesc.
Domnule ministru,
Ma adresez dumneavoastra ca o colega, deoarece
conlucram demult in domeniul diagnosticului diferentiat al tuberculozei. Si
vreau sa va pun urmatoarea intrebare. Cunoscind faptul ca inca in 2001, cind a
fost introdus Programul national de combatere a tuberculozei prin strategia
DOTS, au fost specificate 6 puncte organizatorice, m-as referi la un punct si
vreau sa va intreb cum lucreaza acest punct. Au fost elaborate programe
teritoriale de control al tuberculozei, pornind de la formularele standard, emise
de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Cum lucreaza acest punct?
Domnul Boris Golovin:
Nu avem cu ce ne lauda la acest punct. Vasazica,
daca, practic, fiecare raion a primit aceste programe de sustinere a pacientilor,
a familiilor oamenilor bolnavi de tuberculoza, vreau sa spun ca nu in toate
raioanele aceste programe sint indeplinite, spre regret.
Doamna Eva Gudumac:
Si a doua intrebare, daca se poate. In
privinta finantarii. Ca atare, domeniul tratamentului profilaxiei, prevenirii
tuberculozei are finantare din 5 focare. Desigur, marea majoritate, ca si in
toate tarile nu numai ale noastre in Moldova, dar si altele este pe fondalul tarilor
donatoare. Dar noi avem o sursa de finantare de la “Crucea Rosie”. Care este
ponderea acestei structuri in finantarea Programului national de tuberculoza in
Republica Moldova. Aceasta este ultima intrebare.
Domnul Boris Golovin:
Deci vreau sa spun, spre regret,
conlucrarea cu aceasta organizatie obsteasca este foarte mica. Ministerul Sanatatii,
practic, nu are conlucrare cu aceasta organizatie. Vasazica, dumnealor fac careva
miscari care nu sint coordonate cu Ministerul Sanatatii. Si care este suma
ajutorului efectuat de aceasta organizatie, noi nu o cunoastem. Aceasta informatie
ei nu ne-au dat-o. Noi nu o data am incercat sa iesim la conlucrare cu aceasta
organizatie. Ei nu vor sa conlucreze.
Doamna Eva Gudumac:
Eu va multumesc, domnule Presedinte.
Va rog sa ma inscrieti la luare de cuvint.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Vreau sa va intreb daca cunoasteti care
este numarul de bolnavi baciliferi, care se iau in evidenta anual si prevalenta
acestei forme? Pentru ca vreau sa va spun ca zilele acestea presa care a
abordat foarte pe larg aceasta problema in legatura cu ziua de 24 martie, care
este Ziua mondiala de combatere a tuberculozei, scria pe paginile ziarelor ca
ar fi un deficit de paturi anume pentru acesti bolnavi. Vreau sa va intreb daca
acesta este un adevar, adica care este numarul de paturi pentru bolnavii de
tuberculoza in Republica Moldova? Si daca exista un deficit de paturi pentru
acesti bolnavi?
Domnul Boris Golovin:
Dumneavoastra cred ca stiti istoria luptei
cu tuberculoza in tara noastra, fiind medic de specialitate. Noi am avut
diferite perioade. A fost o perioada cind numarul acestor paturi era cu mult
mai mare de 5 mii. Dar, odata cu lichidarea sau cu micsorarea numarului de
pacienti de tuberculoza, foarte multe institutii de profil de tuberculoza au
fost inchise. Incepind din anii 1990, numarul pacientilor s-a ridicat, iar incepind
din anul 2001 – 2002, depistarea acestor pacienti s-a marit odata cu functionarea
laboratoarelor de referinta.
Dumneavoastra stiti aceste patru
laboratoare de referinta, care ne-au dat posibilitate sa aratam care este, intr-adevar,
numarul pacientilor bolnavi de tuberculoza. Si la ziua de astazi numarul
paturilor este mai mic decit necesarul. Ca sa iesim din aceasta situatie, s-a
luat decizia ca 1500 de pacienti, care sint bolnavi de tuberculoza, dar nu au
forme bacilifere sa fie tratati in conditii de casa.
Ei nu sint periculosi, dumneavoastra stiti,
pentru acei din jur si ei sint tratati in conditii de ambulator, lor li se dau
aceste pachete alimentare, lor li se dau posibilitati ca ei sa vina in fiecare
zi la medicul de familie, sa beneficieze de tratament. Si, introducind aceasta
metoda de tratament, noi eliberam numarul de paturi care pot fi ocupate de acesti
pacienti si, in principiu, iesim cu numarul de paturi care este astazi in
republica.
Doamna Valentina Stratan:
Bine, eu v-am intrebat care este numarul.
Probabil ca poate nu-l cunoasteti.
Domnul Boris Golovin:
Daca aceasta este principial, eu pot sa
vi-l dau. Eu pot sa gresesc cu
10 – 20 paturi.
Doamna Valentina Stratan:
Eu nu insist, domnule ministru. Vroiam doar
sa ma conving daca tot ce a reflectat presa este purul adevar, cind acesti
bolnavi stau in rind pentru a se elibera un pat, in cazul in care aceasta
maladie este una foarte contagioasa si foarte periculoasa. Aceasta este.
Domnul Boris Golovin:
Ceea ce tine de presa, eu vreau sa spun ca
pe data de 24 eu am avut o conferinta de presa si noi am prezentat toata
informatia despre starea cu tuberculoza. Si am spus ca, intr-adevar, numarul de
pacienti s-a marit neconsiderabil, vasazica, mortalitatea pacientilor cu
tuberculoza. Eu vreau sa mentionez ca presa nu a spus nimic de toate succesele
noastre, toata presa a spus numai ca la noi s-a marit numarul de pacienti care
mor de tuberculoza. Dar mor, fiindca, intr-adevar, s-a marit numarul de forme
de multidrog rezistenta, care se trateaza, spre regret, mai greu decit
celelalte forme.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Am o propunere pentru a doua lectura. Mie imi
sint clare pricinile din cauza carora au aparut aceste greseli in proiect.
Referitor la articolul 11, alineatele (11), (8), (9), (10) si (11), care se
refera la activitatea serviciului veterinar. Noi deja am adoptat legea noua
asupra acestui serviciu, dar ea nu se numeste serviciu, dar agentie. Are alta
subordonare, care nu corespunde cerintelor legii pe care dumneavoastra ati
prezentat-o astazi. Ar fi bine ca, chiar este necesar ca aceste greseli sa fie
aduse in concordanta cu... nu o sa fie lichidat si o sa fie adus in concordanta
cu legea care este deja adoptata, intrata in vigoare noua.
Domnul Boris Golovin:
Da, bine, domnule deputat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule ministru,
As vrea sa va referiti mai pe larg la
articolul 25, care prevede niste despagubiri prejudiciului cauzat si care ar fi
aceste prejudicii, care pot fi cauzate vietii sau sanatatii cetatenilor in
timpul acordarii asistentei antituberculoase?
Domnul Boris Golovin:
Deci noi o sa examinam acest punct inca o
data, pentru lectura a doua. Cred ca ele toate au fost facute si in baza legislatiei
in vigoare. Eu stiu, noi o sa ridicam actele necesare si o sa va informam. Acum
imi este greu.
Doamna Valentina Cusnir:
Ar trebui sa stim si noi, deputatii, dar mai
mult acei care vor sa stie, ca, daca va fi acest prejudiciu, care ar fi aceste
prejudicii si cu ce vor fi? Si cum vor fi compensate? Va intreb care ar fi
costul acestei legi si daca noi sintem gata, daca Guvernul este deja gata ca,
odata cu intrarea in vigoare a acestei legi, sa o implementeze. Sau o facem
numai sa o aratam europenilor si sa mai putem obtine niste granturi?
Domnul Boris Golovin:
Nu stiu daca pe europeni ii intereseaza tare
legile pe care noi le adoptam. Dar vreau sa spun ca dumneavoastra stiti situatia
cu tuberculoza in tara: este una nu usoara.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu cunosc.
Domnul Boris Golovin:
Si aceasta a fost necesitatea stringenta de
a iesi cu proiectul unei atare legi. Si eu cred ca taman intrarea in vigoare a
acestei legi sa oblige si Guvernul, ca aceste surse pentru profilaxia si
tratamentul acestei maladii foarte grele sa fie examinate.
Doamna Valentina Cusnir:
De ce pun intrebarea? Fiindca pina acum aceasta
intrebare a fost lasata mai mult pe seama administratiei publice locale. Si din
proiectul pe care il prezentati, din articolele 5 si 6 din nou vad ca
administratia publica centrala isi asuma numai elaborarea unor politici, iar de
facto indeplinirea ramine din nou pe seama administratiei publice locale,
articolul 6. Si de aceea va si intreb daca este un suport financiar pentru a indeplini
aceasta lege, a o implementa si sa nu lasam din nou, ca va fi acelasi
rezultat. Administratia publica locala nu are bani pentru aceasta.
Domnul Boris Golovin:
Daca imi permiteti, doamna deputat, eu
vreau sa spun ca administratia publica locala, si in baza hotaririi de Guvern,
scopul si rolul ei a fost numai protectia sociala a persoanelor care sint
bolnave de tuberculoza si a membrilor familiei din focare. administratia publica
centrala si bugetul au luat pe seama lor tot tratamentul. Administratiei
publice locale nu i-a revenit nici un banut pentru tratamentul acestor pacienti.
Eu nu stiu de unde dumneavoastra aveti informatia.
Doamna Valentina Cusnir:
Stiu ca in 2003, cind eram consilier
raional, era 50 la 50. De aceea si va...
Domnul Boris Golovin:
Nu, aceasta nu se referea la tuberculoza, aceasta
se referea la diabetul zaharat, poate la altele, dar la tuberculoza toata
vremea...
Domnul Marian Lupu:
A fost 100%.
Domnul Boris Golovin:
… da.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
In cadrul Comisiei, dupa cum am mentionat
nu o data, a fost examinata necesitatea adoptarii de catre Parlamentul
Republicii Moldova a unui proiect de Lege cu privire la controlul si profilaxia
tuberculozei. Am examinat acest proiect in Comisie. Au aparut unele propuneri
care, pentru lectura a doua, vor contribui la imbunatatirea acestui proiect de
lege. Majoritatea comisiilor, prin avizele sale, sustin acest proiect de lege,
sint unele propuneri la fel care vor fi examinate pentru lectura a doua. La
moment propunem plenului Parlamentului sa sustinem acest proiect de lege pentru
aprobarea lui in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte,
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Inainte de exercitiul de vot, am receptionat
doua solicitari pentru luari de cuvint. Prima solicitare fiind de la doamna
deputat Stratan, pe care o invit la tribuna centrala. Va rog.
Doamna Valentina Stratan:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Pornind de la atestarea unei situatii
sanitaro-epidemiologice a tuberculozei destul de alarmanta in Republica
Moldova, voi mentiona ca adoptarea prezentului proiect de lege este strict
necesara. Situatia existenta se datoreaza prezentei mai multor factori
obiectivi si subiectivi, printre care se inscriu criza socioeconomica, migratia
populatiei, somajul, stresul social etc.
Toti acesti factori au contribuit la cresterea
incidentei prin tuberculoza de la 60 cazuri la 100 mii populatie in anul 2000,
la 88 cazuri in anul 2003 si 130 cazuri in 2007 la o populatie de 100 de mii.
Mortalitatea prin tuberculoza a crescut din 2001 pina in 2007 cu 18 la suta. Si
mai alarmanta este situatia cu cresterea numarului de bolnavi multidrog
rezistenta. Din acele 4 mii 500 de persoane depistate cu tuberculoza in anul
2007 – 1290 sint imuni la medicamentele antituberculoase. Continua situatia cind,
anual, se depisteaza tuberculoza post-mortem. Acesti indici variaza de la 102
cazuri in anul 2003 la 127 de cazuri in 2005 si 105 de cazuri in anul 2007.
Numarul de decedati indata dupa depistarea
tuberculozei este in crestere si a atins cifra de 188 in anul 2007. Proiectul de
lege examinat isi propune ca obiectiv si completarea masurilor prevazute in
documentele existente in domeniu. Asa cum este Programul national de control si
profilaxie a tuberculozei, obiectivele de dezvoltare milenara si altele. Nu am
sa ma opresc la imperfectiunile tehnice sau lingvistice, care se regasesc in
acest proiect. Insa nu pot sa nu remarc lipsa unei expuneri sistemice a mai
multor prevederi. Pilonii de baza ai acestui proiect ar trebui sa fie
profilaxia, asistenta antituberculoasa, protectia sociala si atributiile
administratiei publice centrale si administratiei publice locale.
Consider necesara stipularea prin lege a
tuturor masurilor profilactice in capitolul III, care se numeste “Profilaxia
tuberculozei”. Iar prevederile capitolului VII “Prevenirea tuberculozei in
cadrul grupurilor vulnerabile”, precum sint militarii, imigrantii, refugiatii,
detinutii etc., sa se regaseasca in capitolul II “Atributiile organelor
administratiei publice centrale si locale”, unde sint stipulate doar atributiile
Ministerului Sanatatii si foarte vag sint stipulate atributiile administratiei
publice locale.
Nu este clar expus mecanismul de conlucrare
intersectorial intre organele centrale si cele locale, intre institutiile
medicinii preventive si serviciul sanitar-veterinar. Stipularile articolelor 20
si 21 privind activitatea de prevenire a tuberculozei ale Ministerului Justitiei
si Ministerului Afacerilor Interne, indeosebi in institutiile penitenciare si
izolatoarele de detentie preventiva si cea de asigurare cu asistenta medicala a
detinutilor este abordata in mod declarativ. Responsabilitatile acestor
ministere ar trebui stipulate mai larg din considerentul incidentei sporite a
tuberculozei in aceste institutii, care este de 48 de ori mai mare decit media
pe tara.
Dupa cum am mentionat, proiectul nu reflecta
clar cine se va ocupa si de asa grupuri de populatie cu risc inalt de a
dezvolta tuberculoza, cum sint persoanele care consuma alcool sau dependente de
droguri, persoanele fara loc de munca sau fara adapost. Procesul de depistare a
cazurilor de tuberculoza in rindul acestor persoane este foarte dificil. Tocmai
de aceea propun autorilor de a prevedea clar interconexiunea si delimitarea
responsabilitatilor asistentei medicale primare si a autoritatilor publice
centrale si locale.
Consider necesara precizarea tuturor masurilor
de prevenire a tubercu-lozei, cum ar fi profilaxia specifica, vaccinarea si
revaccinarea, chimio-profilaxia antituberculoasa pentru persoanele cu risc inalt
de a dezvolta tuberculoza, chimioterapia preventiva, actiunile profilactice in
focarele de tuberculoza, examenele medicale pentru unele categorii de bolnavi
cronici, microradiofoto-grafia care se efectueaza in cadrul examenelor
profilactice in momentul angajarii in cimpul muncii. Actiunile ce promoveaza
modul sanatos de viata etc. Consider necesar de a identifica sursa de finantare
pentru efectuarea acestor masuri.
In acest context, tin sa reamintesc ca in
Legea fondurilor asigurarilor obligatorii de sanatate pentru fondul de profilaxie
sint prevazute 2% din totalul fondurilor, dar care timp de trei ani de zile nu
a investit pentru profilaxia tuberculozei, practic, nici un leu. Sau daca ne
referim la gestionarea banilor pentru realizarea Programului national de
control si profilaxie a tuberculozei, prevazuti in bugetul de stat pentru anul
2008, este dificil sa afirmam ca suma de 9,8 milioane de lei, aprobata in buget,
va fi cheltuita rational si pe deplin.
Un alt factor major la subiectul discutat il
constituie protectia sociala a bolnavilor de tuberculoza. Tratamentul eficient
al bolnavilor de tuberculoza depinde de multi factori si nu in ultimul rind
necesita asigurarea lor cu alimentare potrivita. Saracia si in special subnutritia
populatiei este un factor social important ce determina sporirea incidentei,
dar si a mortalitatii provocate de tuberculoza.
Date oficiale ne indica ca din totalul
bolnavilor de tuberculoza angajati in cimpul muncii sint doar 18 %, iar
neangajati 59%. Din aceste constatari consider ca prevederile articolului 17 in
varianta expusa nu vor rezolva problema. Totodata, din numarul total de bolnavi
9% sint invalizi, 8% sint pensionari, 6% sint elevi si studenti. Atentionez ca
din totalul de bolnavi de tuberculoza asigurati avem doar 41%, iar neasigurati
circa 59%. Aceste cifre vorbesc de la sine despre necesitatea stabilirii prin
lege a unor prevederi cu privire la oferirea unei indemnizatii lunare din
partea statului cel putin pentru perioada tratamentului.
Desi Hotarirea Guvernului nr.185 din 20
februarie 2003 punctul 3 stipuleaza ca “Organele centrale responsabile, in
termen de o luna, vor examina posibilitatea acordarii unei indemnizatii din
bugetul de stat familiilor bolnavilor de tuberculoza din categoriile social
vulnerabile cu un venit lunar mai mic de 70 de lei”.
In rezultatul interpelarilor inaintate am
depistat ca prevederile acestei hotariri nu se realizeaza. Banii nu se aloca,
iar bolnavii de tuberculoza sint cetatenii care sint alaturi de noi, a caror
maladie ne supune riscului de imbolnavire pe noi toti.
Problema finantarii institutiilor de profil
care asigura tratamentul bolnavilor de aceasta maladie, ramine incerta. Din
cauza neidentificarii pina in momentul de fata a surselor financiare si a
sursei de acoperire a tratamentului pentru bolnavii neasigurati, care, dupa cum
am mentionat, sint in numar de 59 din numarul total al bolnavilor de tuberculoza.
Raminem in speranta ca Guvernul va solutiona aceasta problema in mod prioritar in
contextul importantei problemei abordate.
Si referitor la articolul 18 “Protectia
sociala a persoanelor implicate in acordarea asistentei antituberculozei”.
Propun de a completa lista cu colaboratorii stiintifici, care asigura in mod
direct procesul de tratament al bolnavilor de tuberculoza. Fractiunea
Partidului Democrat sustine conceptual acest proiect de lege, reiesind din
importanta mare a problemei discutate. Insa pentru lectura a doua ne pronuntam
pentru perfectarea si imbunatatirea calitativa a proiectului si facem apel catre
toti colegii sa vina cu propuneri.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
O invit la tribuna centrala pe doamna
Gudumac.
Doamna Eva Gudumac:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Desigur, problema tuberculozei este una
destul de incordata pentru toata societatea, pentru toata lumea, nu numai
pentru Republica Moldova.
Cauzele care au favorizat cresterea acestei
imbolnaviri asa de frecvent si asa de insistent, in primul rind, sint ca acel
bacil Coh pe care il cunoastem noi toti si-a schimbat actiunea, nu mai este
acela pe care l-am cunoscut prin anii 1960 sau 1970.
Prin urmare, acele medicamente care sint
folosite actualmente nu pot actiona pozitiv asupra acestui bacil. A doua situatie
a fost urmatoarea, ca acea terapie antituberculoasa care a fost folosita in
republica noastra in anii precedenti, si nu numai la noi, ea a condus la cresterea
rezistentei acestui microb care se transmite foarte usor pe cale respiratorie.
Totodata, s-a apreciat in toata lumea si la
noi in Republica Moldova ca formele extrapulmonare sint in scadere, adica
afectarea oaselor, afectarea rinichilor etc. sint in mare scadere.
Un lucru important este aceea ca nu se
respecta tratamentul acela ca fiecare pacient de tuberculoza este necesar sa
primeasca 4 preparate primele 3 luni, mai apoi doua preparate urmatoarele 3
luni si, prin urmare, sa se afle mai apoi la domiciliu. Nimeni nu doreste si considera
ca acest tratament influenteaza negativ asupra sanatatii si aceasta este o pozitie
destul de grea.
Prin urmare, as spune ca Ministerul Sanatati,
serviciile de ftiziopulmonologie se confrunta astazi cu un sir de probleme in
cadrul activitatilor in ceea ce priveste profilaxia si tratamentul pacientilor
de tuberculoza.
Punind o intrebare in privinta ce s-a facut
o data cu introducerea strategiei DOT, am avut in vedere ca, in calitate de
medic, cunosc faptul ca au fost incluse acele 6 pozitii organizatorice care
s-au implementat in Republica Moldova.
Prima a fost implementarea standardelor,
programelor teritoriale care, spre regret, lucreaza pe jumatate. A fost
problema de asigurare cu preparate antituberculoase si aici as face o remarca, preparate
care erau de generatiile 1 si 2 si nu erau preparate de generatiile 3 si 4 care
au condus la dezvoltarea formelor multirezistente.
Afara de aceasta, au fost organizate camere
de recoltare a sputei in legatura cu sistemul DOT si s-a facut o analiza la
nivel european in privinta ca aceste rezultate dau numai 44 la suta rezultate
pozitive dintre acei 100 de pacienti care sint afectati de tuberculoza.
In afara de aceasta au fost procurate
consumabile, microscoape pentru toate raioanele, a fost instruit personalul,
s-au dat banii corespunzator si afara de aceasta au fost implementate in toate
raioanele formulare standard de evidenta a Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
Prin urmare, aceste puncte au fost
stipulate, au fost stipulate si pozitiile care au stat la ameliorarea situatiei.
Acum care este situatia epidemiologica la noi in republica? Colega mea, doamna
Stratan, a atentionat la aceea ca este in crestere numarul pacientilor cu
patologie cu afectare de tuberculoza.
Vreau sa zic urmatoarele, ca chiar daca
avem o putina scadere in comparatie cu anul 2006 cu 3,5 la suta, as spune ca
acel punct care ne-ar trebui sa ne puna in garda este ca creste numarul pacientilor
care fac tuberculoza, acei care sint infectati de HIV/SIDA, aceasta este o
problema destul de grea, deoarece imediat trebuie sa tratam doua infectii.
In afara de aceasta avem cresterea numarului
de tuberculoza la copii care in anul 2006 au fost 200, acum sint 350. Avem o
crestere a tuberculozei, a formelor distructive, a formelor grave, acele forme
usoare se trateaza usor si nu sint o problema. Dar anume formele grave,
multirezistente anume din cauza aceasta s-au folosit acele preparate despre
care v-am vorbit.
As vrea sa zic ca, daca am lua datele
statistice care este actualmente situatia si care este numarul pacientilor de
tuberculoza in Republica Moldova ei constituie peste 5 mii. Numarul lor este putin
in scadere in comparatie cu anul 2006. Dar vreau sa va zic urmatoarele. Inventarierea
acestor pacienti nu este totalmente, deoarece nu sint inclusi pacientii care se
afla peste hotarele Republicii care fac acolo tuberculoza, se intorc la noi cu
patologia de tuberculoza.
Avem 6 la suta afectati elevi si studenti
care necesita o conlucrare destul de serioasa in acest domeniu. 8 la suta sint
afectati pensionarii. Persoanele care activeaza in cimpul muncii sint afectate
9 la suta. Iata aceste probleme ar trebui sa ne puna mult in garda.
Acum m-am referit intr-o masura oarecare la
problemele epidemiologice, la problemele sociale. Desigur, se vorbeste foarte
mult in privinta aceea ca tuberculoza se dezvolta in familiile social
vulnerabile. Vreau sa zic urmatoarele. Se atentioneaza in toata literatura de
specialitate o pondere mare are scaderea imunitatii, a rezistentei organismului
si la unul bogat, si la altul sarac. Si, prin urmare, nu tot timpul putem sa tragem
concluzia ca anume in familiile sarace.
Statisticile denota ca in familiile care,
din punct de vedere economic, sint foarte bine sustinute, ponderea bolnavilor
cu tuberculoza este in continua crestere. Dar, totodata, se atentioneaza asupra
alimentatiei insuficiente, se are in vede nu ca acest pacient nu are ce minca,
dar acele produse alimentare nu sint adecvate pentru a intari rezistenta
organismului, adica e necesar sa foloseasca peste, carne etc.
Avem si probleme financiare. Aici domnul
ministru s-a referit la problema ca marea majoritate a finantarii este din
partea donatorilor. Da, asa este, dar aceasta problema, care trebuie sa fie
stipulata in aceasta lege, este necesar de apreciat ca donatorii sint pina la o
perioada, mai apoi ei se dezic de a dona medicamente, finante etc. De aceea
aceasta este o problema grea pentru republica si ea trebuie sa fie rezolvata.
Este necesar sa cunoastem faptul ca s-a facut
bine prin aceea ca bolnavii care sufera de tuberculoza au fost transferati la...
si li s-a eliberat polita de asigurare. Doar stim ca in 2004 – 2005 nu s-a intimplat
aceasta. Acesta a fost un lucru pozitiv, dar, totodata, ponderea celor
neasigurati este destul de inalta. Aceasta pondere este de 45 la suta, deoarece
noi consideram ca elevii, studentii, pensionarii etc. ne completeaza acele 18
la suta persoane fizice care sint asigurate.
Daca ne-am referi la aceasta lege care
este astazi, noi o analizam, as zice ca acesta este un cadru juridic care vine
sa ajute medicii ca sa-si realizeze lucrul lor in domeniul tuberculozei la
justa valoare prin faptul ca este dependenta de lupta cu tuberculoza nu numai
la nivel de medic, deoarece medicul poate trata, poate opera, poate evalua
pacientul, dar sint niste situatii care trebuie sa fie rezolvate la nivel de gradinita,
la nivel de scoala, la nivel de institutie superioara etc.
Prin urmare, administratiei publice locale ii
revine o functie destul de mare si daca noi vom crea asa o pozitie unde am
putea ca aceasta conlucrare sa fie mai buna, atunci, desigur, succesele noastre
vor fi mari. Este foarte greu ca sa convingem agentul economic, aceea ce este la
articolul 6, ca el sa ne ajute sa conlucreze impreuna cu medicul pentru a
preveni, pentru a face profilaxie in forma de ... de tuberculoza, deoarece el
poate sa propuna sa dea la elev un, eu stiu, un pahar de lapte, mai stiu ce,
adica aici se cere o conlucrare destul de frumoasa si in lege, desigur, acest
punct este bine venit numai se cer careva mecanisme ca el sa lucreze.
In ceea ce priveste tratamentul
antituberculoza, trebuie sa uitam de acele sisteme de tratament care au fost
folosite in trecut si acele depuneri. Avem foarte multe medicamente care au
fost procurate, dar de acum ele nu mai sint valabile. Adica din punct de vedere
al duratei da, dar nu sint valabile pentru aceasta micobacterie de tuberculoza.
Prin urmare, sint necesare scheme noi si acele preparate pe care le avem donatii
din afara tarii s-ar cere ca sa nu primim donatiile din preparate de prima si a
doua generatii, dar de a treia si de a patra generatii.
In ceea ce priveste drepturile si obligatiunile
persoanelor care sufera de tuberculoza, desigur, aceste ele, consider, daca
s-au imbolnavit de tuberculoza, cheltuielile sint totalmente pe contul
statului. Prin urmare, aceste persoane trebuie sa constientizeze ca ele raspund
nu numai de sanatatea lor personala, dar si de sanatatea celor care il inconjoara:
a copiilor, a sotiei, a batrinilor si a celor care sint in societate, deoarece
cresterea numarul pacientilor de tuberculoza va conduce la aceea ca ponderea
financiara fata de acest subiect va fi mai mica daca noi vom avea o crestere
destul de mare a numarului acestor pacienti.
In ceea ce priveste celelalte articole care
sint, articolul 7 se refera la copii si la tinerii afectati de tuberculoza. Si
chiar daca in anul 2007 noi n-am avut in Republica Moldova decese la copiii
care sufera de tuberculoza aceasta a fost o pozitie foarte buna. Dar este ingrijorator
faptul ca avem cresterea numarului pacientilor de tuberculoza printre noi-nascuti,
adica mama fiind bolnava de tuberculoza si tata, se naste un copil bolnav de
tuberculoza care, desigur, preparatele care se folosesc in tratamentul
tuberculozei afecteaza grav si alte organe care conduc la invaliditate. Aceasta
trebuie sa ne puna in garda si acest punct este foarte binevenit.
In ceea ce priveste articolul 8, unde sint
deciziile lucratorului medical si conlucrarea cu alte structuri, desigur, este
un punct foarte binevenit si bun.
Vreau sa zic ca in ansamblu aceasta este o
lege buna, asteptata de mult si domnul ministru nu s-a referit la urmatoarea,
ea a fost nu o data analizata in comisii, in fractiuni si a fost analizata si
prin controalele care au fost la nivelul Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Doamna Eva Gudumac:
Desigur, este o leg buna, care trebuie sa
fie implementata, care trebuie sa fie lucrativa. Si, prin urmare, dar tot
timpul trebuie sa ne gindim la acei factori obiectivi care conduc la agravarea
situatiei cu tuberculoza in Republica Moldova si in toata lumea. Si sa nu punem
accentele numai pe medic, dar, printr-o conlucrare de comun cu toate organizatiile
neguvernamentale, cu toata administratia publica locala, aceasta ne va permite
de a micsora invaliditatea, de a micsora formele distructive, multidrog
rezistente si toate celelalte.
Recuperarea lor este de lunga durata,
foarte costisitoare, dar este necesar de a ne gindi la acele institutii de
recuperare a bolnavilor de tuberculoza si de a nu permite...
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Atentie la timp, va rog.
Doamna Eva Gudumac:
Da, eu de acum... Si de a nu permite
persoanelor purtatoare de tuberculoza sa ramina printre populatie.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Acestea fiind luarile de cuvint, supun
votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4433. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Vot unanim.
Proiectul de Lege nr.4433 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.4205 cu privire la
completarea anexei nr.1 la Legea privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor
de formare profesionala si al specialistilor pentru pregatirea cadrelor in
institutiile de invatamint superior,
ciclul I. Initiativa unui grup de deputati. Prezinta domnul Dragomir.
Domnule Dragomir,
Prezentati in ipostaza dubla, da, si ca
autor si din partea comisiei. Bine, va rog.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Procesul de dezvoltare economica, de
industrializare, de gazificare a tarii si procesul de colaborare cu alte state in
domeniul pregatirii cadrelor si schimbul de specialisti necesita de a face
unele completari in domeniul de formare profesionala, adica de a introduce in
Nomenclatorul specialitatilor a unor specialitati noi pentru a aproviziona
necesitatea tarii noastre cu specialisti autohtoni.
Luind in baza solicitarile unor institutii
de invatamint superior, cum este Universitatea Tehnica din Moldova,
Universitatea de Stat din Moldova si Academia de Stiinte din Moldova, 3 deputati
au initiat un proiect de lege cu nr.4205 din 29 noiembrie 2007, in care se
prevede introducerea in Nomenclatorul specialitatilor a 6 specialitati noi.
Nota informativa dumneavoastra o aveti la mina
si pentru a fi mai operativi eu cred ca trec deodata la raport.
Esenta initiativei este legalizarea unor
specialitati noi pentru pregatirea cadrelor de inalta calificare in invatamintul
superior din republica, care rezulta din realitatile si necesitatile economiei
nationale si cooperarea strategica cu partenerii sociali din vecinatate.
La baza initiativei au fost luate solicitarile
unor institutii de invatamint superior, Universitatea Tehnica din Moldova,
Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Stiinte. In proiect se propune
ca anexa numarul 1 la Legea 142-XV din 7 iulie 2005 privind aprobarea
Nomenclatorului domeniilor de formare profesionala si al specialitatilor pentru
pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior, ciclul 1, sa fie
completat cu urmatoarele specialitati: microelectronica si nanotehnologii,
securitatea informationala, geologia petroliera, foraj si exploatarea sondelor
de petrol si gaz, utilaj petrolier si gaze, procese tehnologice de prelucrare a
petrolului, petrochimie si carbochimie.
Includerea acestor specialitati in
nomenclator, in opinia institutiilor solicitante, ar contribui la extinderea
domeniilor de activitate al agentilor economici si ar conduce la asigurarea
economiei nationale cu specialisti autohtoni.
Procesul de europenizare si globalizare a
economiilor, relatiile de libera circulatie a capitalului uman conditioneaza
dimensiunile internationale ale ofertelor educationale in institutiile de invatamint.
Institutiile de invatamint superior sint obligate sa dezvolte si sa completeze in
permanenta aceste oferte la solicitarea agentilor economici din republica si de
peste hotare.
Pentru tara noastra este foarte importanta
instruirea specialistilor in domeniul microelectronicii si nanotehnologiilor.
Acest domeniu este clasat pe primul loc in lista domeniilor tehnologice din
programul-cadru al Uniunii Europene si in programele de cercetare europene si
internationale. Si ele sint in mare majoritate adecvate si pentru Republica
Moldova.
Cit priveste specialitatile legate de
industria petroliera ele sint solicitate de conditiile noi aparute in tara ca
specialitati de perspectiva legate de Terminalul Petrolier Giurgiulesti si
procesul de gazificare a tuturor localitatilor din republica, deoarece
actualmente intreprinderile din republica care activeaza in domeniul petrolului
si gazelor, sint nevoite sa angajeze specialisti din strainatate.
Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa a examinat proiectul de lege de
repetate ori, a studiat avizele parvenite de la comisiile permanente ale
Parlamentului si de la Directia juridica a Aparatului. Majoritatea comisiilor
sau mai bine zis 5 comisii si Directia juridica a Aparatului Parlamentului
considera oportuna examinarea si aprobarea proiectului nominalizat in cadrul sedintei
plenare a Parlamentului. 3 comisii conditioneaza cu avizul pozitiv al
Guvernului. Guvernul a dat aviz pozitiv.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in
masa propune ca proiectul de Lege cu privire la completarea anexei nr.1 la Legea
nr.142-XV din 7 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de
formare profesionala si al specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in
institutiile de invatamint superior, ciclul 1, sa fie adoptat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimati colegi,
Vreau sa va spun ca in sala este domnul academician
Ion Bostan, rectorul Universitatii Tehnice a Moldovei. Daca o sa fie poate
careva intrebari si fiindca dumnealor au initiat, vasazica, ca atare aceasta
completare. Poftim.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumim.
Eu as vrea sa va intreb care va fi numarul
necesar de cadre didactice pentru deschiderea acestor noi specialitati, daca
noi avem cadre didactice pregatite pentru a preda acestor studenti. Daca nu le
avem, cred ca era nevoie sa pregatim mai intii cadrele didactice si numai dupa
aceasta sa introducem aceste noi specialitati sau le vom face in paralel.
Aceasta ar fi intrebarea mea la inceput.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc.
Cit priveste microelectronica si
nanotehnologiile, ele deja sint, de acum se predau la Facultatea Universitatii
Tehnice a Moldovei.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, o cunosc bine caci am invatat si eu
acolo.
Domnul Vladimir Dragomir:
Numai ca Facultatea este numita mai pe larg
“electronica”. Cit priveste celelalte specialitati, legate de industria
petroliera, deci sint inceputuri la Universitatea de Stat din Moldova la aceasta
specialitate, dar, totodata, se prevede ca, pe viitor, in legatura cu, noi am
spus, cu Terminalul acesta de la Giurgiulesti poate sa fie deschise careva intreprinderi
de prelucrare a titeiului sau a petrolului la noi in tara si atunci o sa avem
nevoie de specialisti.
Totodata, vreau sa va spun ca sint agenti
economici de la noi din tara care au nevoie de asa cadre care ar putea sa
lucreze si in alte state. Deci este vorba de o colaborare sau o coordonare intre
state, intre tari. Noi doar stim ca procesul acesta de europenizare este legat,
vasazica, si, totodata, si de schimbul de cadre, de specialisti.
Si, de aceea, este de dorit ca tara noastra
sa nu ramina in urma de celelalte state, dar impreuna, in comun, in colaborare
sa pregateasca acesti specialisti, sa ii avem atit pentru noi, cit si pentru
alte tari. Daca, de pilda, specialistii de aici, care au sa fie pregatiti, se
vor duce si au sa lucreze, sa spunem, in alte tari o parte din ei, mai bine sa
lucreze in domeniul unei specialitati bine remunerate, decit sa se duca sa
lucreze la negru acolo cu totul altceva.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Nu as putea sa nu sustin ceva ce tine de
Universitatea Tehnica, am o deosebita dragoste fata de aceasta institutie pe
care am...
Domnul Vladimir Dragomir:
Totodata, as vrea sa adaug aici ca
universitatile colaboreaza cu alte universitati din alte state. Si ele pot sa
deschida filiale si sa faca schimb de cadre didactice. Cadrele didactice, de
pilda, sa spunem din Rusia, pot veni sa predea aici, ai nostri sa se duca acolo
s.a.m.d. Practic, poate sa se duca sa organizeze tot asa in alte state.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Si am inteles. Dar sa nu se intimple ca
aceeasi Universitate Tehnica, care pregateste vinificatori, acum acesti
vinificatori au umplut Italia, fiindca in fruntea fabricilor de vinuri sint si
taximetristi, si aviatori, numai nu vinificatori. Si sa nu se intimple si cu
aceste cadre ca le vom pregati, dar vor trebui sa mearga in aceeasi Italie si sa
nu aiba loc de munca. Aceasta ar fi sugestia mea in momentul de fata.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Eu am o intrebare pentru domnul rector.
Domnule academician,
Daca nu va suparati, vreau sa va adresez
dumneavoastra o intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Adresati intrebarea, va rog.
Domnul Vladimir Braga:
Sa ajunga omul la microfon. Problema cu
microelectronica, este clar, dumneavoastra aveti facultati, aveti specialitati,
aveti grupuri, totul e perfect. Adica, faceti o mica remaniere in cadrul Universitatii
si specialistii o sa ii pregatiti, eu cam imi imaginez cum. Eu vreau sa va
adresez o intrebare referitor la industria gazelor si a petrolului.
Dumneavoastra, in sensul acesta, nu sinteti pregatiti, ca sa zic asa, nici
tehnic, nici financiar, chiar daca este... sa spunem, si cadrele pe care le vom
pregati, eu nu prea vad domenii mari de aplicare a cadrelor respective.
De aceea, as vrea sa aud parerea
dumneavoastra, ca un pas urmator dupa acest proiect de lege. Cum credeti
dumneavoastra, cam citi specialisti, care ar fi modul de pregatire a acestor
cadre de petrolisti, de foraj, a celor care fac foraj, a celor care pregatesc
utilaj pentru industria petroliera? Nu ar fi mai bine ca aceste cadre sa se aseze
intr-un program statal care se pregatesc in Romania sau in Rusia, sau in
Ucraina, alte state, nu ne-ar costa mai ieftin? Cam aceasta este intrebarea
mea.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Bostan – rectorul Universitatii Tehnice a Moldovei:
Mult stimate domnule deputat,
In 1964, Universitatea Tehnica, cu doua
strunguri si o soba pentru cresterea microcristalinelor, a inceput pregatirea
cadrelor. Astazi, daca nu ar fi fost Universitatea Tehnica nu am fi putut
asigura independenta Republicii Moldova privind pregatirea cadrelor. Nu inseamna
ca, daca vine o initiativa de a deschide o noua specialitate astazi, noi nu vom
fi pregatiti.
Si as incepe totusi cu microelectronica, stiu
ca va urma votarea. Aceasta specialitate a fost exclusa dintr-o eroare si cred
ca dintr-o imprudenta a Universitatii Tehnice si prin votul dumneavoastra in
2005. Tarile vecine, care nu pregateau specialisti in acest domeniu, au inceput
pregatirea specialistilor in microelectronica si nanotehnologie. Spre exemplu,
Romania in 2000, Ucraina si-au extins substantial Nomenclatorul cu subdomenii in
pregatirea specialistilor in nanoelectronica.
Noi, spre regret, avind o experienta de
peste 40 de ani, in 1965 a fost fondata Catedra de Microelectronica cu
specialitatea respectiva, am exclus-o din Nomenclator, avind un potential enorm
de peste 200 de doctori si doctori habilitati, avind experienta, avind
laboratoarele respective, noi am fost nevoiti sa intrerupem firul pregatirii
cadrelor intr-un domeniu atit de important in prezent.
Referitor la specialitatile noi care se
solicita. Noi, universitatile, trebuie sa oferim oportunitati pentru tineret,
trebuie sa oferim specialisti pentru agentii economici, indiferent de
proprietate. As descrie situatia actuala: in fiecare an, prin avize, agentii
economici recruteaza studentii de la anul doi, cu o pregatire foarte buna,
pentru a se reprofila in domeniul ingineriei petroliere. Pleaca studentii in
Romania, Ploiesti, “Petrol si gaze” si in Moscova la Institutul de Petrochimie
“Gubchim”. Si pleaca cu un an – doi in urma. Nu ar fi mai bine sa pregatim acesti
specialisti in Republica Moldova? Eu sint absolut convins ca trebuie sa initiem
pregatirea in aceste domenii.
Astazi, noi avem alta baza tehnico-materiala
decit cea pe care a avut-o Universitatea Tehnica in 1964. Astazi, exista
oportunitati si posibilitati cu mult mai lejere pentru a initia pregatirea,
avem catedrele respective inrudite. Procesul Bolonia ne permite, prin
mobilitatea studentilor, dupa pregatirea fundamentala, 2 – 2,5 la Universitatea
Tehnica prin cooperare, sa trimitem acesti studenti la ultimii ani pentru
specializarile de baza. Acesti studenti vor fi inmatriculati la Universitatea
Tehnica, la Universitatea de Stat si cu timpul sa cream baza tehnico-materiala,
desigur, cu aportul agentilor economici care solicita acest lucru, domeniul,
cum a mentionat si domnul Presedinte. Ar fi foarte bine ca si in Kazahstan, si in
Turkmenistan, si in Africa sa lucreze specialisti autohtoni, care aduc banii
iarasi aici, acasa.
De aceea, eu rog sa sustineti acest proiect
de lege, sa deschidem toate aceste 4 specialitati. Si noi, universitatile, de
acum vor fi problemele noastre cum sa asiguram calitatea, cum sa cream baza
tehnico-materiala si aceasta nu va fi atit de greu cum a fost in 1964, caci
avem specialitati inrudite.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Bostan.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Eu as ruga colegii sa sustina aceasta initiativa
legislativa din motivul ca noi deseori ne orientam la ziua de astazi sau de
multe ori la ziua de ieri. Japonezii pregatesc cadre in mai multe domenii, care
vor activa dupa 15 – 20 de ani. Astazi noi avem necesitatea sa pregatim asemenea
cadre, fiindca in Republica Moldova nu s-au facut investigatii ce avem noi
acolo unde vrem sa cautam si gaze, si petrol si de atare specialisti avem
nevoie. Partidul Democrat va sustine aceasta initiativa legislativa.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Ivanov.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc.
Stimate domnule academician,
Ati fost foarte convingator la
compartimentul “Microelectronica”, intr-adevar, eu cred ca a fost o decizie,
mai intii de toate, negindita din partea dumneavoastra, nu a Parlamentului, noi
am votat cu toata credibilitatea. Dar ceea ce se refera la compartimentul de
cadre pentru industria petroliera, gaze si celelalte, eu cred ca noi procedam
foarte bine ca ne orientam la Europa, la Rusia, la Romania.
Dar, in general, vreau sa mai deschideti niste
paranteze. Aveti o analiza, aveti niste contracte? Cadrele acestea vor fi pregatite
din contul bugetului statului sau din contul unor companii, cum ar fi
“Ascomgrup”, care are nevoie de cadre, dar nu vrea sa investeasca in invatamintul
din Republica Moldova. Poate deschideti niste paranteze?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Bostan:
Domnule Gutu,
In anul 2002, “Ascomgrup” a recrutat 15
studenti de la facultatile de constructii industriale si civile, de la
Facultatea de Constructii de Masini,
7 studenti au fost trimisi la Moscova si 15 studenti in Romania. Este normal
acest lucru? Acesti studenti, probabil, au pierdut si legatura cu Republica
Moldova. Noi trebuie sa initiem aceasta pregatire. Baza tehnico-materiala va fi
creata prin suportul agentilor economici cointeresati, al aceluiasi
“Ascomgrup”.
Pregatirea specialistilor ar putea fi in
baza de contract la aceste specialitati. Dar pentru necesitatile Republicii
Moldova, cum a mentionat si domnul Ivanov, noi nu stim ce avem in subsolul
nostru. Daca am fi avut specialistii respectivi acum 15 ani, cind “Redeco” a
privatizat sondele din Valeni, cred ca nu se intimpla acest lucru. Nu am avut
specialisti. Republica are nevoie de specialisti autohtoni, pe care trebuie sa ii
pregatim si prin contract la unele specialitati.
Domnul Ion Gutu:
Eu am inteles, domnule academician. Deci ar
fi foarte normal daca dumneavoastra ati argumenta ca aveti un contract de
colaborare cu Compania “Ascomgrup”, care are nevoie anual de 15 – 20 de
specialisti, compania este gata sa finanteze procesul de pregatire aici, in tara,
nu in Rusia sau in alte tari, ar fi normal. Dar asta, pur si simplu, eu cred ca,
iara se face o incercare ca din bugetul de stat sa asiguram firmele, companiile
private care fac investitii in alte tari.
Domnul Ion Bostan:
Bine. Bugetul tot dumneavoastra il aprobati.
Eu cred ca acesti specisti ar putea fi pregatiti initial in baza de contract.
Doamna Maria Postoico:
Domnule academician,
Va multumim mult.
La fel intrebare catre domnul academician
sau catre domnul presedinte?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Noi am vrea sa ne expunem pozitia Fractiunii.
Doamna Maria Postoico:
Domnule academician,
Va rog, luati loc. Poftim.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu ma mindresc la faptul ca sint absolvent
al Universitatii Tehnice si o mare parte din colegii mei de Fractiune sint
absolventi ai acestei Universitati. In 2000, noi am promovat si am organizat o
conferinta, ea se numea “Ingineria – pilonul relansarii economiei nationale.” Si
sint sigur ca noi trebuie sa fortificam Universitatea Tehnica din Republica Moldova,
sa pregatim ingineri buni, fiindca pentru a relansa economia Republicii
Moldova, pentru a o face competitiva, trebuie sa avem cadre bine pregatite,
chiar mai ales in cadrul Universitatii Tehnice. Noi vom sustine acest proiect
de lege. Salutam aceasta initiativa a domnului academician si sintem pentru
aceasta initiativa.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Intrebarea mea, probabil, o sa deranjeze pe
cineva, dar eu rog sa nu se supere nimeni, fiindca, practic, initiativa
legislativa a fost elaborata nu de autorii desemnati aici. Si atunci apare intrebarea:
de ce in cazul de fata n-a venit cu asa initiativa Guvernul Republicii
Moldova? Aceasta este o initiativa specifica, caracteristica unei institutii de
stat.
Domnul Vladimir Dragomir:
Mie mi se pare ca si deputatul are dreptul sa
elaboreze un proiect de lege.
Doamna Maria Postoico:
Si deputatul, si organizatia.
Domnul Vladimir Dragomir:
Si Guvernul, si deputatul are dreptul.
Domnul Leonid Bujor:
Eu in nici un fel nu m-am referit la
drepturile unui deputat sau ale altui deputat, eu am intrebat: Guvernul se
intereseaza, Tarlev 2, care si-a dat demisia, si luni o sa vina alt Guvern tot
al majoritatii. Sau este indiferent fata de problemele invatamintului?
Domnul Vladimir Dragomir:
Domnule Bujor,
Daca Guvernul a dat aviz pozitiv, cred ca
el a dat acordul.
Doamna Maria Postoico:
Deci este implicat si Guvernul. Este avizul
pozitiv.
Domnul Vladimir Dragomir:
Este avizul Guvernului.
Domnul Leonid Bujor:
Bine.
Va multumesc pentru raspuns.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim si noi.
Domnule presedinte al comisiei,
O precizare numai. Pentru prima si a doua
lectura?
Domnul Vladimir Dragomir:
Pentru prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Pentru prima este numai, da? Dar ce este
pentru a doua?
Domnul Vladimir Dragomir:
Daca nu sint completari.
Doamna Maria Postoico:
Bine.
Va multumesc mult.
Grupurile parlamentare sint de acord, de
aceea o sa purcedem conform Regulamentului.
Va multumesc mult.
Cine este pentru aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4205, rog sa voteze. Majoritatea.
Dupa cite am inteles, si pentru lectura a
doua fractiunile nu sint impotriva. Supun votului adoptarea in lectura a doua.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 33.
Sectorul nr. 3 – 14.
Doamna Maria Postoico:
77 de voturi “pro”. Cine este impotriva?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4205 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.545 pentru modificarea
si completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de
salarizare in sectorul bugetar.
Prezinta domnul Sainciuc.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Legii nr.355 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul
bugetar este elaborat in scopul ajustarii salariilor judecatorilor cu cele ale
presedintilor din raion si ale viceministrilor si reglementarii prin lege a
sistemului de salarizare a angajatilor Comisiei Nationale a Pietei Financiare.
Astfel, se propune ca salariile lunare
stabilite in anexa nr.3 la Legea nr.355 privind judecatorii instantelor judecatoresti
de toate nivelurile sa fie majorate de la 300 pina la 600 de lei in dependenta
de functia detinuta. Necesarul de mijloace financiare suplimentare este estimat
la circa 320 000 de lei lunar, in calculul lunar, in calculul anual – 3,8
milioane lei.
Completarea Legii nr.355 cu compartimentul
“Comisia Nationala a Pietei Financiare” se propune in scopul aducerii salarizarii
angajatilor Comisiei Nationale a Pietei Financiare in concordanta cu articolul
24 din Legea serviciului public, care prevede: “Salarizarea functionarilor
publici se efectueaza in modul, conditiile si marimile prevazute de Legea
nr.355.”
La momentul actual, conditiile de
salarizare sint stabilite prin hotarirea Parlamentului, unde sint specificate
toate aceste conditii. Este si o propunere a Comisiei respective, care propune
ca lucrul acesta sa fie mentinut si in continuare. Totodata, statutul de functionar
public al membrului Consiliului de administratie si angajatii Comisiei Nationale
a Pietei Financiare este stabilit la articolul 10 si ei sint functionari
publici. Modificarea propusa la anexele 7 si 9 din lege tin de schimbarea
denumirii Serviciului Protectie Civila si Situatii Exceptionale.
Tinind cont de cele mentionate, se solicita
sustinerea acestui proiect de lege.
Multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule viceministru.
Intrebari? Nu sint.
Rog Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Noi am examinat acest proiect de lege,
toate comisiile au inaintat in avize unele propuneri, pentru lectura a doua vom
tine cont de ele. Daca nu aveti obiectii, propun sa aprobam acest proiect de
lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Am o rugaminte, pentru lectura a doua, noi
am prezentat avizul, sa analizati foarte atent, caci acolo sint momente care nu
se incadreaza in aceasta. Legea se numeste: “Sistemul de salarizare in sectorul
bugetar”. Dar Comisia Nationala a Pietei Financiare nu se finanteaza din
bugetul statului.
Doamna Valentina Buliga:
Stim, domnule Bondarciuc, vom examina
aceasta problema in comun cu dumneavoastra, pentru ca aici avem...
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.545, aprobare in prima
lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat in prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1719 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Legea nr.1719 noi am examinat-o, Comisia a
prezentat in sedinta trecuta pentru lectura a doua si am suspendat in procesul
votarii, de fapt. Eu am inteles ca pentru meditare asupra unor aspecte al
acestui proiect de lege. De aceea, Comisia nu are altceva de adaugat, se
propune totusi ca acest proiect de lege sa fie pus la vot in conformitate cu
raportul Comisiei, avind in vedere amendamentele si acele modificari care au
fost introduse de catre Comisie si acceptate de catre aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Microfonul nr. 3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Noi va rugam doua minute, caci a iesit
doamna.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, daca se poate, domnule Presedinte,
noi nu, pur si simplu, am stat si am asteptat pina cind va fi meditarea.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
A fost o intilnire cu reprezentantii
structurilor din Lituania, la care a fost pusa in dezbatere inclusiv aceasta intrebare.
Deci, luind in considerare practica Lituaniei, dumnealor au accentuat ca aceasta
situatie este caracteristica si pentru legislatia Lituaniei, cu o mica exceptie,
avind in vedere ca Codul procesual prevede admiterea probelor care sint
acumulate in cadrul activitatii operative de investigatii si pina la urmarirea
penala a dosarului. Si aceasta varianta propusa de catre Comisie, deci si acesti
experti de asemenea au considerat-o ca una binevenita.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari?
Microfonul nr. 3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc.
Domnule Turcan,
Va rog spuneti-mi, intre judecatori,
conducerea judecatoriilor cum accepta? Este univoc negativ ori sint si partial
alte pareri?
Domnul Vladimir Turcan:
E clar ca situatia nu este… pentru toti.
Domnul Marian Lupu:
Univoc pozitiva.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, daca vorbim de toti judecatorii. De
exemplu, unul dintre presedintii Curtii de Apel a expus foarte concret ca:
“foarte bine ca puneti in discutii aceste probleme, inclusiv din punct de
vedere al majorarii salarizarii judecatorilor”. Printre altele, proiectul de Lege
nr.545 pe care noi l-am votat acum in prima lectura taman se refera la
majorarea salarizarii judecatorilor in medie cu 500, pina la 500, 700, in unele
cazuri chiar si 800 de lei in plus.
Totodata, dumnealor au spus ca aceasta e
foarte bine, ca aceasta prevedere ii va disciplina pe judecatori. Reprezentantii
mediului de afaceri, unii reprezentanti chiar au spus in gluma ca e complicat,
dupa aceea va trebui de colaborat cu unii dintre judecatori. E clar ca situatia
este diferita, de aceea totusi noi consideram ca in acest caz, daca noi vorbim
de modificarea care anume s-a propus de catre Comisie, inclusiv egalarea in
limitele acestei... de imunitate... egalarea cu statutul deputatilor, eu cred ca
aceasta va fi un pas intr-adevar pentru a-i disciplina pe toti.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
La intrebarea domnului Stoicov vreau sa raspund
ca toti judecatorii sint impotriva acestui proiect de lege, toti. Daca unul ii
de la Curtea de Apel, spuneti-mi, va rog, numele lui de familie.
Domnul Vladimir Turcan:
Poftim?
Domnul Ion Plesca:
Cum e numele de familie al acestui presedinte
de la Curtea de Apel?
Domnul Vladimir Turcan:
Domnul Doga.
Domnul Ion Plesca:
Doga, da?
Domnul Vladimir Turcan:
Da.
Domnul Ion Plesca:
Bine.
Domnul Vladimir Turcan:
La concret.
Domnul Ion Plesca:
Eu nu cred ca el a spus asa ceva.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, stiu, iata, eu pot sa vorbesc cu orice
judecator. Ei nu stiu de ce atunci spun: da, daca este vorba anume de pornirea
dosarului penal una la miina. Doi. Ca sa fie un control strict din partea judecatorului
de instructie. Atunci e clar ca nici o problema nu poate sa apara, pentru acei
care intr-adevar sint cinstiti.
Domnul Ion Plesca:
Domnule presedinte Turcan,
Sint deja procurori care se adreseaza judecatorilor
si le spun: numai sa adopte Parlamentul aceasta lege si veti vedea voi cum noi vom
proceda cu voi.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca noi nu trebuie sa stringem niste...
Domnul Ion Plesca:
Da, nu trebuie. Dar trebuie sa ne conducem
de legislatia internationala. Expertii au spus ca nu.
Domnul Vladimir Turcan:
Cine e procurorul cela?
Domnul Ion Plesca:
Am sa va spun numele de familie.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu. Eu v-am intrebat: cine e procurorul
cela?
Domnul Ion Plesca:
Eu va spun: Gurbulea.
Domnul Vladimir Turcan:
Cine e?
Domnul Ion Plesca:
Gurbulea. V-am spus. La sedinta precedenta
eu am propus ca amendamentul meu sa fie pus la vot de a respinge acest proiect
de lege.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, poftim, de procedura de vot.
Domnul Marian Lupu:
Da, bine. Alte intrebari? Nu sint.
Bine, stimati colegi,
Doua propuneri. Propunerea inaintata de Comisie
privind adoptarea acestui proiect si propunerea evocata privind respingerea.
Supun votului. Ma iertati, va rog. Acesta nu este amendament. Bine, vreti asa? Poftim
asa. Cine este pentru respingerea proiectului nr.1719, rog sa voteze. Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 5.
Sectorul nr. 3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
Bine, sa va numar eu, numai tineti minutele
sus.
Stimate coleg,
Va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr. 2 – 10.
Domnul Marian Lupu:
Si 10 sectorul nr. 3. Da?
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
20 de voturi. Plenul Parlamentului nu a sustinut
aceasta propunere.
Propunerea Comisiei privind adoptarea in
lectura a doua a proiectului de Lege nr.1719. Cine este pentru, rog sa voteze.
Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi in favoarea acestei propuneri.
Proiectul de Lege nr.1719 este adoptat in
lectura a doua. Nu am spus impotriva, fiindca este foarte clar si stenografiat
cine a votat pentru respingere, nu a votat pentru adoptare, pe care motiv
ambele variante sint fixate in stenograma. Nu va temeti, deja este fixat.
Proiectul de Lege nr.1719 este adoptat in a
doua lectura.
Proiectul de Hotarire nr.946 privind
audierile pe cauzele pronuntarii hotaririlor CEDO in privinta Republicii
Moldova. Readuc aminte: ca urmare a audierilor organizate saptamina trecuta, am
convenit in plenul Parlamentului ca lasam putin timp pentru a se munci la
proiectul acestei hotariri, in modul in care sa revenim la proiectul in cauza in
cadrul sedintei de astazi, ceea ce si facem.
Ii ofer cuvintul domnului Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Onorat Parlament,
La adresa Comisiei au parvenit amendamente in
scris din partea deputatului domnului Leonid Bujor. Totodata, in cadrul
dezbaterilor s-au expus unele propuneri. Si unele amendamente au fost expuse de
catre domnul deputat Vladimir Filat si doamna deputat Vitalia Pavlicenco. Din
partea Comisiei, deputatilor Comisiei la fel au fost o propunere, o modificare
din punct de vedere redactional. Comisia a examinat toate propunerile si
amendamentele parvenite la acest proiect de hotarire. Rezultatul este reflectat
in anexa respectiva, pe care o aveti la mina.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Va multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Se propune... Daca cineva insista asupra
amendamentului respectiv, poftim, eu sint gata sa raspund.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Cu multa atentie, fiecare din argumentele
votate de cinci deputati ai Fractiunii Comuniste, care le-au respins. Si vreau
sa va spun ca intr-un caz nu voi insista la vot. Voi propune o formula de
compromis. In doua cazuri, domnule Turcanu, imi permiteti sa nu fiu de acord cu
concluzia Comisiei.
Amendamentul cu punctul 2 din anexa. Se
propune de a nu accepta excluderea cuvintului “obiectiv”, dar fiind faptul ca
exista motive de ordin financiar. Si, atentie, mai departe: imperfectiunea
legislatiei in vigoare la momentul actual. Nu am nimic impotriva. Intr-adevar,
avem motive de ordin financiar, de ordin material la general. Dar cind vorbim
de imperfectiunea legislatiei in vigoare, este legislatie internationala, care
este prioritara si oricine poate s-o aplice corect. Aceasta-i una.
Si doi. Este cunoscut faptul ca un numar neesential
din cele 11 cazuri de condamnare a Republicii Moldova la CEDO au ca motive
probleme de ordin financiar. Majoritatea absoluta a condamnarilor, inclusiv
cele de condamnare la capitolul “tortura”, la capitolul “incalcarea dreptului
la libera exprimare” sint de ordin subiectiv.
De aceea, propunerea mea, avind in vedere ca
dumneavoastra foarte corect mentionati aici ca este vorba si de imaginea
Republicii Moldova, sa nu ne fie frica, sa excludem de aici motivele de ordin
obiectiv, fiindca din 111 aproape 95 de cazuri, am numarat eu cel putin,
Republica Moldova a fost condamnata pentru anumite incalcari, care tin de
factorul uman, adica de ordin subiectiv. De aceea, daca nu acceptati
dumneavoastra, Comisia, aceasta propunere, rog ca ea sa fie pusa la vot.
Domnul Vladimir Turcan:
E clar. Noi am examinat acest amendament.
Este vorba de excluderea a unui din factori care a contribuit la aceste incalcari,
cum sint factori obiectivi si subiectivi. Aceasta este realitatea, ca sint
factori, au fost factori si obiectivi inclusiv. Si ca argument, Comisia a
invocat prima: situatia financiara, deoarece majoritatea sau mai bine zis jumatate
din condamnari sint legate de neexecutarea hotaririlor instantelor judecatoresti,
inclusiv din motivul lipsei surselor financiare. Este un moment obiectiv. Nu e
cel mai, cum se spune, bun, nu face fata tarii, fara doar si poate, dar este
realitatea. De aceea, noi si am spus ca este un factor obiectiv.
Doi la mina, problema legislatiei. Da, intr-adevar,
din cauza ca noi deja am constatat, incepind de la data ratificarii Conventiei europene,
din 1997 incoace toti au constatat ca, intr-adevar, la acest moment legislatia
Moldovei nu a fost perfecta in corespundere cu cerintele Conventiei europene. Si,
de fapt, ratificarea a fost, mai bine zis, un act politic mai mult, fara doar si
poate, decit act juridic, care constata ca da, intr-adevar, toate angajamentele
asumate de catre Republica Moldova, dupa ratificarea acestei Conventii, vor fi indeplinite.
Si anume toate codurile de baza: Codul
civil, Codul de procedura civila, Codul penal, Codul de procedura penala au
fost, au intrat in vigoare numai in 2003. Si o buna parte din incalcari comise in
perioada respectiva din 1997 pina in 2003 erau legate inclusiv de faptul ca asa
era legislatia si este tot un factor obiectiv. De aceea, Comisia considera ca
noi nu putem sa excludem, chiar daca cineva si doreste ca sa fie numai factor
subiectiv, dar este realitatea. Au fost si exista si factori obiectivi si
subiectivi, care depind de cel care aplica legislatia.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Turcan,
Daca se insista sa ramina factorul obiectiv
si subiectiv, atunci...
Domnul Vladimir Turcan:
E clar, atunci sa punem la vot.
Domnul Leonid Bujor:
Atunci cel...
Domnul Vladimir Turcan:
Nici o problema.
Domnul Leonid Bujor:
Nu, eu nu am cerut la vot. Atunci, cel putin
din ultima propozitie, sa scoatem cuvintul: “si condamnarea statului”. Pentru ca
in majoritatea absoluta a cazurilor Republica Moldova nu este condamnata pentru
motive de factori obiectivi. Si atunci o sa avem un text care cit de cit
corespunde realitatii. O sa fie asa: “obiectivi si subiectivi”.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Bujor,
Realitatea este urmatoarea. Cazul se numeste,
sa spunem: persoana X contra versus Moldovei si atit.
Domnul Leonid Bujor:
Dar ce deranjeaza daca o sa ramina asa: “incalcarea
drepturilor si libertatilor omului” si excludem “si condamnarea statului”. Si o
sa avem corect: “incalcarea drepturilor si libertatilor omului, fapt ce
afecteaza imaginea tarii pe plan international”.
Domnul Vladimir Turcan:
Statul este obligat sa asigure toate conditiile.
De aceea, sa nu inchidem ochii la aceea ce este realitatea. Faptul ca vom inchide
ochii, nu inseamna ca nu va fi realitatea.
Domnul Marian Lupu:
Bine, bine. Se insista? La vot.
Domnul Leonid Bujor:
In cazul de fata nu insist la vot. Eu am
spus ca am propus o varianta de compromis, care corespunde realitatii.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Leonid Bujor:
Deci intrebarea a doua. In urma discutiei
cu dumneavoastra, cind am propus ca din partea... se constata urmatoarele, ceea
ce tine de Procuratura, politie, instantele de judecata, am incercat sa
reformulez putin altfel. Dumneavoastra ati spus ca toate aceste parti se includ
aici in notiunea generala de activitate a autoritatilor publice.
Atunci eu propun ca articolul 2 sa sune in
felul urmator: “Se constata ca: activitatea administratiei publice, sa ne
referim in exclusivitate la administratia publica centrala si cea locala” si in
continuare luam acea propozitie ca “activitatea organelor de drept” si mai
departe o includem ca parte componenta la litera b). Fiindca avem divergente.
Intr-un loc noi spunem ca nu corespunde pe
deplin cerintelor. In alta parte dam apreciere cu calificativul “insuficient”.
Ele nu sint sinonime, este o diferenta.
Domnul Vladimir Turcan:
E clar, aceasta cred ca deja e o problema
de gust.
Domnul Leonid Bujor:
Nu de gust.
Domnul Vladimir Turcan:
Cu atit mai mult ca alineatul la care
dumneavoastra va referiti, calificarea aceasta ca este insuficienta se refera
la activitatea organelor de drept. In punctul 2 este utilizata notiunea generala,
cum este activitatea autoritatilor publice a tuturor organelor de stat. Si de
aceea se propune ca sa fie data o apreciere ca activitatea autoritatilor
publice in domeniul respectiv nu corespunde pe deplin exigentelor, garantiilor si
principiilor stabilite de legislatia nationala si tratatele internationale, la
care Republica Moldova este parte.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Turcan,
Atunci in aceasta parte de constatare, unde
avem “este insuficienta” trebuie sa inlocuim, de asemenea, ca “nu corespunde pe
deplin”, fiindca nu poate intr-o parte a textului sa spunem ca ei “activeaza
insuficient”, iar in alta parte, pe pagina urmatoare, articolul 2, de acum sa
spunem ca “nu activeaza pe deplin”.
Deci ei sint, de asemenea, parte componenta,
asa cum ati formulat dumneavoastra textul “a autoritatilor publice”. Deci, intr-un
loc ii calificam ca “insuficient”, in alta parte “nu corespunde pe deplin”.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu a tuturor. De aceea, noi si am propus ca
varianta punctului 2 sa refera la toate organele de stat, la autoritatile
publice.
Domnul Leonid Bujor:
Foarte corect…
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Bujor;
Eu nu stiu daca aceasta este o problema de
principiu?
Domnul Leonid Bujor:
In cazul de fata e de principiu.
Domnul Vladimir Turcan:
In sensul?
Domnul Leonid Bujor:
Pai, unui elev, domnule Turcan, simplu, ca
pedagog, daca ii pui nota cinci, el trece in clasa urmatoare. Daca ii pui
insuficient – de la 4 pina la l, el nu trece clasa urmatoare. Aici …
Domnul Vladimir Turcan:
Pentru elevi, posibil, pentru fiecare
aparte este de principiu.
Domnul Leonid Bujor:
Dar nu exista un dictionar.
Domnul Vladimir Turcan:
Bine, eu propun …
Domnul Leonid Bujor:
Nu exista un dictionar unde e
“insuficient”.
Domnul Marian Lupu:
Avem cu certitudine o situatie foarte clara.
Acel care obtine nota 5, nu trece.
Domnul Leonid Bujor:
Trece acela. Noi trebuie sa ne clarificam,
cind este insuficient, …
Domnul Marian Lupu:
Nu, domnule Bujor,
Sistemul s-a schimbat, cu 10 trece. Cu 5 nu
mai trece. Deci, finalitatea discutiei.
Domnul Leonid Bujor:
5 e nota pozitiva, 4 de acum e negativa,
domnule Presedinte. Aceasta e.
Domnul Marian Lupu:
Bine, depinde de standarde.
Domnul Leonid Bujor:
Cinci era …
Domnul Vladimir Turcan:
Nici “pe de plin” si nici “insuficient” nu
este pozitiv, sinteti de acord?
Domnul Marian Lupu:
Dragii mei colegi,
Cu notele suficiente discutam dupa sedinta.
Finalizam discutia. La vot?
Domnul Leonid Bujor:
Desigur, daca ramine intr-un loc
“insuficient” si in alta parte... trebuie sa punem la vot.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimati colegi.
Domnul Leonid Bujor:
Cel putin eu nu vreau sa fiu partas la …
Domnul Marian Lupu:
Bine, bine, calm, eu va rog. Supun votului
propunerea domnului deputat Leonid Bujor. Cine este pentru a accepta, sustine
aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr. 3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
7; 10 voturi in favoarea acestei propuneri,
care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Continuam.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Fiindca vad ca deputatii din majoritatea
comunista tare sint deranjati, rog ca punctul 6 sa fie pus la vot, fara a
comenta necesitatea lui.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului aceasta propunere evocata de
la microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Turcan:
Punctul 6 din anexa. Da, este vorba de
articolul 12 din proiectul de hotarire.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr. 3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
11 voturi intru sustinerea acestei
propuneri, care nu este acceptata de plen.
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei Vladimir Turcan,
La articolul 13 noi am scris ca Guvernul,
Procuratura, anual, pina la data de 31 decembrie vor informa Parlamentul despre
masurile intreprinse. Eu va propun sa acceptati, daca doriti, ca la articolul
3, acolo unde este Guvernul va continua si mai departe sa fie puse termene,
termene de executare. Ca altfel n-ai ce controla. In cazul in care noi nu
scriem un termen concret de a controla aceste masuri, care trebuie sa le indeplineasca
Guvernul si alte autoritati, inseamna ca atunci nu putem sa controlam. Ati fi
de acord ca la redactare sa includeti termenul de executare pentru fiecare
punct?
Domnul Vladimir Turcan:
Eu sint ca un pragmat. Sint ferm convins ca
termenele respective in acest caz nu este rational ca sa fie indicate, deoarece
totusi, practic, toate aceste puncte din articolul 3 sint de lunga durata.
Stabilirea unui termen de dragul termenului nu este cred ca, inca o data repet,
o varianta productiva.
Cu atit mai mult ca articolul 13, la care
dumneavoastra foarte corect ati facut referinta, se pune in sarcina tuturor
factorilor de decizie sa prezinte anual, pina la data de 31 decembrie, informatiile
respective despre executarea sarcinilor puse in aceasta hotarire si articolul
14, daca atrageti atentie, deci controlul respectiv se pune in sarcina Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati si Comisiei pentru drepturile omului.
Si eu cred ca daca dumneavoastra aveti incredere
in aceste comisii, anume aceste comisii si vor verifica, pe parcursul anului,
care este calitatea si cit de operativ reactioneaza fiecare din factorii de
decizie la sarcinile stipulate in acest proiect de hotarire.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte al comisiei,
Uitati-va la articolul 3 alineatul (2), va intreprinde
actiuni eficiente pentru consolidarea bazei material-tehnice a sistemului
penitenciar.
Domnul Vladimir Turcan:
Care termen propuneti?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Trebuie sa fie un termen.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu va intreb, care termen propuneti?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Un an de zile, fiindca, domnule presedinte si
stimati colegi, Republica Moldova a fost condamnata de CEDO in multe cazuri,
ceea ce e legat cu tratamentul inuman si baza tehnico-materiala a sistemului
penitenciar...
Domnul Vladimir Turcan:
Spuneti, va rog, dar daca va fi necesar
peste un an de intreprins si alte masuri pentru consolidarea acestei baze
materiale. Ce, atunci de acum nu trebuie sa fie indeplinit?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Aceasta va fi, noi trebuie sa mergem pe...
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, eu va intreb.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, domnule presedinte, nu trebuie...
Domnul Vladimir Turcan:
Prelungim termenul.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In general, domnule presedinte al comisiei,
noi trebuie sa mergem intotdeauna cu imbunatatiri continue. Daca noi am facut o
actiune, putea sa mearga urmatoarea.
Domnul Vladimir Turcan:
Foarte corect.
Domnul Marian Lupu:
Ia stati putin asa.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Apoi nu inseamna ca de acum noi nu vom mai
avea posibilitate sa facem acest lucru.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei,
O clipa va rog. Eu as vrea sa va intreb un
lucru. Noi pentru ce am oferit o saptamina din momentul dezbaterilor, pentru a
reincepe inca o data discutiile.
Stimatii mei colegi,
Unde ati fost o saptamina de zile? Eu inteleg
ca sint propuneri care apar acum, aveti dreptul, nu, nicidecum nu contestez
dreptul legal. Dar, pur si simplu, ma intreb, pentru ce cu totii am acceptat sa
dam o saptamina de zile ca sa lucram asupra acestui proiect?
Va rog, continuam.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Dumneavoastra de acum ati spus ca noi avem
dreptul conform Regulamentului.
Domnul Marian Lupu:
Nu, aveti, pur si simplu, sa facem mai
organizat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mai organizat.
Domnul Marian Lupu:
Fiindca am avut 7 zile pentru discutii, la
comisii, sa prezentati in scris, sa veniti sa dezbateti, sa argumentati aceste
propuneri. Eu am facut, am atras doar atentia ca aceste dezbateri sa le
petrecem intr-un mod organizat pe marginea acestui proiect.
Va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Propunerea.
Domnul Marian Lupu:
Si daca e ceva de propus?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Propunerea mea este ca acolo unde sint scrisi
“executori” sa fie scris si “termenul de executare”, altfel nu are nici un sens
sa accepti asemenea hotariri.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Cu adevarat, a fost timp pentru a depune
aceste amendamente, amendamentul s-a depus. Iata, revin inapoi la punctul 6,
deci care este argumentul Comisiei ca nu s-a acceptat propunerea domnului Bujor?
Domnul Marian Lupu:
Pai stati, deja am discutat acest aspect si
la vot l-am pus.
Domnul Alexandru Lipcan:
In sinteza nu este.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnul Bujor personal a rugat ca noi sa nu
punem in discutii. Daca doriti, poftim, eu voi explica de ce.
Domnul Alexandru Lipcan:
Nu, eu fac o... asa am inteles ca...
Domnul Vladimir Turcan:
Autorul amendamentului nu a insistat.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule Turcan,
Eu trag concluzii din ceea ce am la mina.
Este deci sinteza Comisiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra ati avut acest proiect de hotarire
la mina deja doua saptamini.
Domnul Alexandru Lipcan:
Eu vorbesc de sinteza, domnule Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Si?
Domnul Alexandru Lipcan:
In sinteza nu este deci motivat pozitia Comisiei
de ce nu se accepta amendamentul domnului Bujor.
Domnul Vladimir Turcan:
Amendamentul insusi care a fost inaintat nu
a fost argumentat.
Domnul Alexandru Lipcan:
Este argumentat, nu putem noi...
Domnul Vladimir Turcan:
Pur si simplu, se...
Domnul Alexandru Lipcan:
Printr-o Hotarire de Parlament noi nu putem
pune la vot, avem nevoie de schimbarea Constitutiei sau nu, caci nu sintem la
adunare de partid aici.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci eu as vrea ca dumneavoastra sa cititi
foarte atent punctul respectiv. Se considera necesara modificarea legislatiei.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri?
Domnul Vladimir Turcan:
Acei care vor vota, aceia si vor fi de
acord cu aceasta propunere.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri?
Domnul Vladimir Turcan:
Daca doriti, eu pot sa va dau un material
special si anume avizul Comisiei de la Venetia la aceasta problema, deci
practica internationala a altor tari, unde in Constitutia tarilor respective
europene este prevazut mecanismul intern, recurs individual, constitutional al
persoanei sa isi apere drepturile sale prin recursul constitutional.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu in legatura cu articolul 3, unde spuneti
ca nu se poate prevedea un termen concret. Eu am spus atunci, in luarea mea de
cuvint. Aici spuneti, in decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati,
nu se accepta, nu este posibil de stabilit un termen concret de executare a actiunilor,
unele dintre ele vor fi executate permanent, iar autoritatile vizate, conform
prevederilor articolului 13 din proiectul de hotarire, vor informa anual
Legislativul despre actiunile intreprinse in vederea executarii hotaririi.
Mie mi se pare ca, intr-adevar, eu sint de
acord cu acei care au spus: noi putem sa spunem acolo ca o data in jumatate de
an sa discutam in Parlament mersul indeplinirii acestei hotariri si, in special,
la articolul 3. Daca adaugam acolo, omul cind vede, se gindeste ca, da, trebuie
sa faca ceva pentru ca trebuie sa se duca sa raporteze, daca nu ramine dezlinat
si fara responsabilitate. Aceasta a fost...
Domnul Vladimir Turcan:
Da, doamna Pavlicenco,
Noi totusi am pornit de la faptul ca, avind
in vedere ca sint doua comisii, deci in sarcina acestor comisii este pusa
efectuarea controlului asupra indeplinirii acestei hotariri, atunci comisiile
respective vor planifica o data in trimestru, o data in jumatate de an sa
verifice actiunile intreprinse.
Eu cred ca, in acest sens, propunerea
dumneavoastra va fi acoperita pe deplin.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Presupun de procedura, da?
Microfonul nr.4, fiindca ati discutat in
delung.
Domnul Leonid Bujor:
Stimati colegi,
Raspunsul la intrebarea domnului Lipcan,
precum ca eu nu am argumentat necesitatea anularii articolului 12.
Domnul Marian Lupu:
Nu, s-a spus ca nu ati insistat.
Domnul Leonid Bujor:
Dumneavoastra ati spus ca nu am argumentat.
Domnul Marian Lupu:
Nu, ca nu ati insistat, s-a spus, nu.
Domnul Leonid Bujor:
Pe urma, comentind, domnul Turcan a doua
oara a spus ca nici nu am confirmat necesitatea anularii lui. Eu confirm ca in
calitate de autor nu am argumentat necesitatea, dar sint absolut convins ca nu
doar membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, dar fiecare deputat
din 101, care vine disciplinat la sedintele in plen, cunoaste acest subiect ca
s-a discutat de nenumarate ori.
Deci este o pozitie de ordin politic si imi
era clar care o sa fie reactia deputatilor comunisti.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Va multumesc.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
In conditiile dezbaterilor desfasurate in
cadrul sedintei plenului Parlamentului, supun votului aprobarea proiectului de
Hotarire a Parlamentului nr.946. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire a Parlamentului
nr.946 este aprobat.
Subiectul nr.6 de pe ordinea de zi,
aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor plenului Parlamentului
pentru perioada 3 – 11 aprilie.
Stimati colegi,
Intii de toate, inaintez plenului
Parlamentului propunerea Biroului permanent pentru ca in perioada 3 – 11
aprilie sa se desfasoare nu 4 sedinte ale plenului Parlamentului, dar 5,
inclusiv cu cea din ziua de luni 31 martie, sedinta in cadrul careia
Parlamentul va audia si va dezbate programul propus de catre candidatul
desemnat la functia de Prim-ministru la fel si componenta nominala a
Cabinetului de ministri.
Stati putin, o sa va anunt putin mai tirziu,
e vorba acum de program. Deci va fi nu 3 – 11, dar fixam 31 martie – 11
aprilie. Cine este pentru acest program de activitate a plenului Parlamentului
pentru perioada vizata, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Este aprobat.
Propun sa desfasuram sedinta in ziua de
luni, la orele 12.00. Explic de ce. Intii de toate, e si normal ca conducerea
Parlamentului trebuie sa asigure si va asigura prezentarea tuturor documentelor
necesare in termene utile. Daca nu gresesc, deja ieri, pe parcursul zilei, a
fost repartizat proiectul programului prezentat de catre candidatul la functia
de Prim-ministru.
Sint sigur ca astazi, pe parcursul zilei,
vom obtine toate celelalte documente care vizeaza acest subiect. Ele vor fi
distribuite deputatilor, comisiilor respective si voi avea rugamintea, avind
situatia ca miine este zi lucratoare, deci o sa rog comisiile sa se
autoorganizeze si sa desfasoare sedintele necesare ale comisiilor in modul in
care prezentarea avizelor vor fi obligatorii pentru Comisia de profil. Ma refer
deci la Comisia domnului deputat Vladimir Turcan, care deja ori miine, ori, daca
se vor aduna avizele pe parcursul zilei de miine, luni dimineata, pentru pregatirea
raportului asupra acestui subiect.
Aceasta cam ar fi sa fie rugamintea mea.
Acum ordinea de zi pentru celelalte sedinte, deci din 3 pina in 11 aprilie.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica propune de introdus in ordinea de zi proiectul de Lege cu
privire la serviciul de protectie si paza de stat, cu numarul 568.
Domnul Marian Lupu:
561, bine inregistrat.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi, parca domnul Cosarciuc nu e, am avut intelegere,
la sedinta Comisiei, ca proiectul de Lege nr.833, punctul 14, avind in vedere ca
au aparut multe intrebari care necesita studiere suplimentara, sa scoatem din
ordinea de zi aceasta perioada.
Domnul Marian Lupu:
Bine, inregistrat.
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Din partea Comisiei pentru economie, buget si
finante si din partea Fractiunii.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog liniste, nu aud propunerile.
Domnul Valeriu Calmatui:
Propunem pentru a fi introdus in ordinea de
zi proiectul de Lege, initiativa legislativa a colegului Grozav cu numarul 196.
Domnul Marian Lupu:
196. Deci da, cea care...
Domnul Valeriu Calmatui:
Da, care a fost.
Domnul Marian Lupu:
La fel va readuc aminte ca tot pentru
aceasta perioada noi am transferat proiectul nr.3394. Cu aceste propuneri de
includere a unor proiecte si de excludere a proiectului 833 si, tinind cont de
proiectul ordinii de zi, care v-a fost distribuit, il supun votului, in vederea
aprobarii acestuia. Cine este “pentru”, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, domnule Presedinte,
Eu vreau, in primul rind, sa multumesc
celor care au reactionat operativ si serios cind am solicitat ca sa ne fie
prezentate materialele nu in ultima zi. Am primit proiectul programului si aceasta
e un lucru pozitiv. Deci solicitam respectuos ca sa nu se intimple in ziua de
luni sa ni se prezinte proiectul listei sau proiectul componentei Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Nu va suparati, va rog, eu, acum doua
minute...
Domnul Leonid Bujor:
Eu am, noi am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Am spus ca astazi, pe parcursul zilei, se
va asigura prezentarea intregului pachet care vizeaza acest subiect.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc foarte frumos si noi am vrut sa
acordam atentie anume la componenta Guvernului, care urmeaza sa realizeze acest
program.
Domnul Marian Lupu:
Pai da, componenta face parte din set, da?
Evident, da. M-ar uimi sa nu fie. (Rumoare in sala.) Bine, am convenit.
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am un anunt pentru Fractiunea majoritara.
Luni, la orele 8 si 30, Fractiunea va avea sedinta in biroul 300 si sa tinem
cont ca se schimba timpul.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte anunturi nu sint. Bine.
Stimati colegi,
Sintem la finele sedintei. Timpul rezervat
pentru declaratii. Declaratia grupului parlamentar PPCD, domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Permiteti-mi sa prezint declaratia Fractiunii
Partidului Popular Crestin Democrat cu privire la coruperea alesilor locali si
pericolul destramarii majoritatilor postelectorale din consiliile raionale.
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Partidul Popular Crestin Democrat isi
exprima ingrijorarea in legatura cu degradarea relatiilor in sinul majoritatilor
postelectorale din consiliile raionale. Aceasta degradare este cauzata de
coruperea mai multor consilieri raionali, de catre gruparea Filat.
Alesii locali ai mai multor partide
politice, care s-au lasat corupti de Filat si partasii lui, cauta sa destrame
majoritatile postelectorale prin pretentia de a nu mai reprezenta partidele
care i-au promovat in organele elective raionale si de a ocupa functii de
conducere.
In felul acesta, gruparea Filat submineaza,
in mod premeditat, intelegerile postelectorale care au permis buna functionare
a administratiei publice locale de nivelul doi. Cel mai recent exemplu este
situatia care s-a creat in Consiliul raional Cantemir. Acolo 5 consilieri alesi
pe listele Partidului Democrat in frunte cu presedintele si unul dintre vicepresedintii
raionului, precum si 3 consilieri alesi pe listele Partidului Liberal au
distrus majoritatea formata dupa alegeri si sfideaza angajamentele luate in fata
alegatorilor si in fata partenerilor politici.
Asemenea situatii si tendinte se manifesta si
in alte raioane. Atragem atentia opiniei publice si a partidelor politice ca
avem de a face cu o grupare de infractori politici care trebuie sanctionata
moral si izolata politic. Scopul urmarit de aceasta grupare este sa compromita
buna functionare a consiliilor raionale si sa inrautateasca relatiile dintre
reprezentantii diferitelor partide.
Gruparea Filat nu a fost subiectul
electoral care a participat la alegerile din 2007, iar incercarea ei de a-si
cumpara cu bani murdari locuri in consiliile raionale si functii in administratia
locala constituie o grava amenintare la adresa democratiei reprezentative si un
atentat impotriva vointei exprimate de alegatori.
In aceste conditii, Partidul Popular Crestin
Democrat face apel catre toate partidele politice sa se distanteze si sa ia
atitudine clara fata de gruparea Filat. Alesii locali care s-au vindut, au tradat
optiunile electoratului si colegii de partid trebuie sa-si depuna mandatele si
sa-si dea demisiile din functiile publice pe care le ocupa.
Acesti alesi locali nu au ajuns in functii
datorita noii grupari conduse de Filat, ci datorita eforturilor subiectilor
electorali din anul 2007 si voturilor cetatenilor pentru acesti subiecti.
Partidul Popular Crestin Democrat lanseaza acest semnal de alarma intregii
societati si declara ca responsabilitatea pentru degradarea climatului politic si
disfunctiile in consiliile raionale cade pe umerii aventurierului politic
Vladimir Filat si a partasilor sai.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Pavlicenco.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Eu o sa va prezint textul interpelarii pe
care l-am adresat astazi prin secretariatul nostru, domului Valeriu Gurbulea,
Procurorul General al Republicii Moldova, si domnului Gheorghe Papuc, ministrul
de interne al Republicii Moldova.
Stimati demnitari,
Prin prezenta, va solicit sa examinati
legalitatea actiunilor angajatilor politiei, iar de catre Procuratura si actiunile
presupusilor de mine agenti ai SIS, in cazul retinerii sau incercarilor de retinere
a unor participanti la actiunea desfasurata in centrul Chisinaului in ziua de
27 martie 2008 de grupul de initiativa “Sfatul Tarii”, sprijinita de Partidul
National Liberal.
Astfel, in dimineata zilei, la ora 10, trei
tineri, Vasile Costiuc, Ghenadie Brega si Vlad Rusu-Pirau, din informatiile
noastre, au mers sa participe la depunerea de flori la Stefan cel Mare, deplasindu-se
ulterior cu un grup spre Aleea clasicilor. Acolo s-au apropiat de ei persoane
necunoscute si au cerut sa se legitimeze, una dintre persoanele care au inconjurat
tinerii prezentind o legitimatie de angajat al Biroului Migratiei.
Vlad Rusu, un tinar roman ce nu isi gasea
pe moment legitimatia, actul de identitate, s-a pierdut in fata persoanelor
necunoscute, dar fara a astepta, zisii agenti guvernamentali le-au cerut sa ii
urmeze la Comisariatul de Politie Buiucani spunindu-le ca ii elibereaza peste 5
minute dupa ce le verifica identitatea.
Insa i-au bagat imediat in izolator, au
venit dupa aceasta numerosi politisti care au operat numeroase perchezitii
corporale, au incercat sa perchezitioneze gentile, lucru pe care retinutii nu
l-au acceptat, apoi au fost invitati niste martori dintre trecatorii de pe
strada, au fost intocmite si reintocmite o serie de procese-verbale, rupte si
scrise din nou, neinvocindu-se nimic drept cauza sau temei pentru aceste operatiuni
efectuate asupra retinutilor.
Perchezitiile au fost filmate, desi
tinerilor nu li s-a pus nici o intrebare. Au mai venit o data fara martori si
au efectuat din nou perchezitii si au intocmit din nou procese-verbale.
Cetateanul roman a fost dus apoi la un alt
etaj, ceilalti au ramas inca ore in sir, apoi dusi la Judecatoria Buiucani, tinuti
inca o ora si jumatate acolo, paziti de 9 politisti. La ora 17 s-a dovedit ca
judecatoarea nu mai poate examina si cauza celor 2 cetateni ai Republicii
Moldova, dupa ce cetateanul roman a fost judecat si i s-a aplicat o amenda cu
expulzare.
De asemenea, pe parcursul desfasurarii actiunilor
propriu-zise, intre ora 13.30 si 20, coloanele ce au mers din fata
Parlamentului spre sala unirii, unde a fost votat actul unirii pe 27 martie
1918, au fost insotite de filmari intense din partea, cred eu, a reprezentantilor
SIS si a politiei, mai cred ca si pentru a fi luati in vizor si, ulterior,
intimidati pe toate caile, tinerii participanti la manifestarea stradala
autorizata, dupa care a fost confiscata aparatura amplificata cu energie
automata in plin centrul Chisinaului, act pe care nu l-am putut stopa, deoarece
acordam un interviu.
Am filmat insa cum fugea un Agent
guvernamental cu aparatura in mina, furata fara acte intocmite de confiscare
sub ochii sefilor de la SIS, care se plimbau prin preajma manifestantilor sau
se ascundeau in fata Guvernului indaratul brazilor.
Intr-un anumit moment Diana Crudu, membru
PNL, presedintele Organizatiei femeilor national-liberale s-a pomenit cu un
politist in masina care i-a ordonat sa dea jos familia, mama, sora si pe altii si
sa mearga.
Intr-un anumit moment, Diana Crudu, membrul
PNL, presedintele Organizatiei Femeilor National Liberale s-a pomenit cu un politist
in masina, care i-a ordonat sa dea jos familia: mama, sora si pe altii si sa
mearga inainte, urmind o masina de politie, ducind-o la Comisariatul Central de
Politie de pe Tighina, nr. 6, de unde a fost eliberata dupa interventiile mele
pe linga domnul ministru Gheorghe Papuc si, presupun, datorita altor interventii.
Bonul ce i s-a dat cu consemnarea pentru ce
ar fi fost retinuta, ne arata limpede temeiul retinerii la intrarea abuziva in
masina politistului, spunindu-i-se ca nu stie unde ar fi parcat neregulamentar
masina. Bonul, de fapt, nu indica nimic.
Aceeasi cauza s-a incercat a se invoca in
cazul urmaririi soferului meu, care a luat drapelele PNL si tricolorul din piata
si in jumatate de secunda el, fiind urmarit la mare distanta, de la locul unde
a oprit initial.
Dupa ora 16.00 au mai fost retinute doua
persoane – Oleg Brega si Valeriu Budzu, care au fost tinuti toata noaptea la
Comisariatul Buiucani, desi au fost acolo si au discutat deputati din
Parlament, urmind ca a doua zi dimineata sa fie examinat dosarul administrativ.
Judecata cazului Vasile Costiuc si Ghenadie Brega, a fost, de asemenea, aminata
pentru dimineata zilei de 28 martie.
Rog sa examinati legalitatea tuturor
acestor actiuni si sa imi trimiteti raspunsuri conform legislatiei.
Vitalia Pavlicenco, deputat in Parlamentul
Republicii Moldova.
Anexez aceste interpelari, autorizatia
eliberata pentru manifestare si bonul emis in cazul retinerii Dianei Crudu.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta va avea loc luni la ora
12.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Va multumim.
Luni la ora 12.00.
Sedinta s-a incheiat la ora 12.02.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.