DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA - OCTOMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 28 octombrie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2550 privind masurile de redresare a situatiei economico-financiare a unor agenti economici din cultura.

2. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului nr.3195 al Legii bugetului de stat pe anul 2006.

3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire asupra Legii bugetului de stat pe anul 2006.

4. Aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului pentru perioada 3 – 11 noiembrie 2005.

Sedinta a inceput la ora 10.00.

Lucrarile au fost conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.

Va anunt ca, la sedinta Parlamentului, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 90. Sint absenti deputatii: Ivan Gutu, Anatol Taranu – bolnavi; Ion Varta, Serafim Urechean, Alexandru Oleinic, Ion Plesca, Oleg Serebrian, Igor Klipii, Valeriu Guma, Oleg Tulea, Dumitru Ivanov.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi, sedinta este deliberativa. rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat). Va multumesc.

Intram in ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.2550 privind masurile de redresare a situatiei economico-financiare a unor agenti economici din cultura. Lectura a doua.

Rog comisia. Intre timp, microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ieri, in cadrul Orei Guvernului, am solicitat, in regim de urgenta, stenograma ultimei sedinte a Guvernului sau raportul doamnei Grecianii. Asta tine foarte mult de proiectul Legii bugetului pentru anul 2006 pe care il vom discuta azi. Si va rog, domnule Presedinte, in calitatea dumneavoastra de Presedinte al Parlamentului, sa influentati Guvernul sa-si onoreze obligatiile.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Untila, va rog sa profitati de prezenta in sala a reprezentantilor Guvernului. In mod normal, statutul de deputat este unul absolut suficient si ofera un sir intreg de drepturi si abilitati si rog sa profitati de ele, inclusiv la nivelul acestora.

Va multumesc.

Va rog, domnule Dragomir.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Pe data de 21 octombrie anul curent, Parlamentul a pus in discutie proiectul de lege nr.2550 de din 27 iulie anul curent. Proiectul prevede redresarea economico-financiara a unor institutii din cultura.

Dupa cum dumneavoastra va amintiti, acest proiect de lege contine doua articole. In primul articol este vorba despre anularea penalitatilor si sanctiunilor. In al doilea articol este vorba despre inghetarea datoriilor la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale de stat.

In cadrul dezbaterilor – dumneavoastra va aduceti aminte – au fost multe discutii. Cu primul articol cu totii am fost de acord. Cind am trecut la articolul 2, deputatii domnul Diacov, domnul Cubreacov, domnul Gutu au propus ca datoriile istorice sa fie acoperite din contul statului.

Noi am votat in prima lectura, iar comisia a consultat inca o data legislatia in vigoare. Impreuna cu reprezentantii Ministerului Finantelor am discutat adaugator si am ajuns la concluzia ca articolul 2 trebuie sa fie exclus din acest proiect, deoarece scutirea de datoriile istorice, conform Legii insolvabilitatii, tine de competenta Consiliului Creditorilor. In cazul in care consiliul va veni cu propunerea de a anula aceste datorii, noi vom avea acest drept, dar daca nu, inseamna ca nu.

Astazi, comisia propune ca proiectul de lege nr.2550 sa fie votat in lectura a doua cu excluderea articolului 2.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu ma adresez dumneavoastra ca presedinte al comisiei. De exclus articolul 2 este cea mai usoara masura, dar pozitia dumneavoastra, a comisiei, care este? Ce facem cu aceste colective? Cu aceste datorii?

Domnul Vladimir Dragomir:

Consiliul Creditorilor va trebui sa vina in Parlament cu propunerea de a anula aceste datorii. Si atunci vom vota.

Domnul Ion Gutu:

Eu am inteles ca o sa influentati personal dumneavoastra acest proces.

Domnul Vladimir Dragomir:

Cum intelegeti dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Data trecuta eu am propus ca aceste datorii sa fie achitate din bugetul statului. Alta iesire nu-i. Acestea sint institutii bugetare si datoriile lor nu pot fi acoperite din venituri sau din altceva. Iar oamenii acestia sint supusi riscului de a nu primi pensii la timp s.a.m.d. De aceea, eu insist ca aceasta propunere sa fie pusa la vot.

Domnul Vladimir Dragomir:

Ca sa nu influenteze asupra pensiei, eu am lamurit deja. Noi nu avem dreptul sa inghetam datoriile. Daca le vom ingheta pina in 2008, oamenii, cind vor trebui sa iasa la pensie in aceasta perioada, n-au sa-si poata primi pensia.

De aceea, noi trebuie sa lichidam aceste datorii, dar nu pe asa cale cum propuneti dumneavoastra. Iata de aceea, propun sa votam in lectura a doua, cu excluderea articolului 2, si pe viitor ne vom gindi cum sa lichidam aceste datorii istorice. Si-i tot. Eu rog sa punem la vot in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, va multumesc pentru atentie. Rog sa atrageti atentia la urmatorul fapt. Indiferent de profilul si de domeniul de activitate, fie ca este agent economic, fie ca este institutie in acest sector, toate ele sint entitati juridice separate finantate de la buget. Dar, o data cu aplicarea acestui principiu, acest lucru deschide usile, ca precedent, pentru aplicarea acestuia cu achitarea datoriilor de la bugetul de stat pentru orice entitate juridica cu o prezenta cit de mica a statului –5%, 10%. Rog sa atrageti atentia la aceasta norma inclusiv.

Va multumesc, domnule Dragomir. Rog sa luati loc, deoarece nu inregistrez in sala alte luari de cuvint. Deci, au fost propuse doua optiuni. Prima – cea evocata de catre vicepresedintele comisiei sesizate in fond pentru a adopta aceasta lege in lectura a doua, tinindu-se cont de amendamentele propuse in raportul comisiei. Si a doua propunere – a domnului Urechean – pentru achitarea de la buget a acestor datorii.

Supun votului in ordinea in care ele au fost inaintate. Cine este pentru adoptarea proiectului de lege nr.2550, tinindu-se cont de continutul raportului comisiei, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 8.

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi pentru. Impotriva? Vad un vot in sala.

Stimati colegi, cu 68 de voturi pro si 1 impotriva, proiectul de lege nr.2550 se adopta in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul nr.3195 al Legii bugetului de stat pe anul 2006. Prezinta Guvernul. Il invit la tribuna centrala pe domnul Valeriu Lazar, ministrul economiei si comertului. Prezentarea acestui proiect va fi efectuata de mai multe persoane. Dupa domnul Lazar vor urma domnul Leonid Talmaci, guvernatorul Bancii Nationale, domnul Mihai Pop, ministrul finantelor.

Domnule ministru, va rog.

Domnul Valeriu Lazar – ministrul economiei si comertului:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Din start, vreau sa zic ca baza elaborarii indicatorilor macroeconomici pentru anul 2006, in contextul elaborarii indicatorilor similari pentru perioada medie imediat urmatoare, adica a cadrului de cheltuieli pe anii 2006-2008, a constituit-o evolutia social-economica inregistrata pe parcursul anului 2005 si in perioada anilor anteriori.

Astfel, monitorizarea evolutiei social-economice, inregistrate pe parcursul anului 2005, confirma mentinerea stabilitatii macroeconomice, dezvoltarea sectorului real, consolidarea disciplinei financiare, onorarea obligatiunilor externe si in special asigurarea cresterii economice ca obiectiv primordial al Guvernului in contextul reducerii saraciei si imbunatatirii nivelului de trai al populatiei.

Luind in considerare unele aspecte ale evolutiei economiei mondiale, tendintele de dezvoltare ale economiei nationale in anii precedenti si rezultatele obtinute in anul curent, Ministerul Economiei si Comertului, in comun cu Banca Nationala a Moldovei, a elaborat parametrii indicatorilor macroeconomici pentru anii 2006-2008, ajustati la prevederile Programului de activitate al Guvernului “Modernizarea tarii – bunastarea poporului”.

In procesul elaborarii acestora, ministerul a urmarit obiectivele si prioritatile prevazute in Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, precum si a luat in considerare indicatorii scenariului moderat al prognozei macroeconomice pe termen mediu, reflectati in anexa nr.4 la S.C.E.R.S., aprobata de dumneavoastra prin legea respectiva.

Totodata e de mentionat ca, la prognozarea principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2006-2008, ministerul a tinut cont de situatia reala a economiei nationale si de ultimele tendinte de dezvoltare economica.

Astfel, comparativ cu S.C.E.R.S., in prognoza actuala au fost luate in calcul rata inflatiei la un nivel mai inalt si de apreciere mai lenta a monedei nationale. De asemenea, in aceasta prognoza a fost prevazuta valoarea mai mare a exportului, iar a importului mult mai mare. Prin urmare, soldul negativ al balantei comerciale in anul 2006 va depasi indicii prevazuti in S.C.E.R.S.

Plus la acestea, a fost prognozat ritmul de crestere a investitiilor in capital fix la un nivel mai mare. Astfel, in consecinta, luind in considerare aceste modificari, se prevede ca ritmul de crestere a produsului intern brut, precum si valoarea absoluta a acestuia le vor depasi pe cele indicate in scenariul moderat al prognozei macroeconomice pe termen mediu din S.C.E.R.S. Reamintesc, in S.C.E.R.S. a fost prognozat la nivel de 5% pentru anii 2005-2006.

Obiectivele politicii macroeconomice. Obiectivele politice macroeconomice principale pe termen mediu sint urmatoarele: diminuarea inflatiei in scopul asigurarii unor conditii favorabile pentru activitatile de libera initiativa si investitionale, precum si protectia veniturilor reale ale populatiei; promovarea unei politici flexibile a cursului de schimb al monedei nationale si crearea unor conditii favorabile pentru activitatea economica externa; stabilizarea situatiei in domeniul datoriei externe si ameliorarea gestionarii datoriei pentru diminuarea riscurilor existente; orientarea politicii macroeconomice si a celei structurale spre ameliorarea in continuare a mediului de afaceri; dezvoltarea ascendenta a sectorului industrial si de servicii in baza tehnologiilor avansate; atragerea investitiilor interne si externe; restructurarea si modernizarea intreprinderilor; promovarea exporturilor; perfectionarea managementului corporativ si alte instrumente si politici; realizarea unei politici bugetare fiscale ce ar asigura un echilibru intre venituri si cheltuielile bugetare.

Citeva cuvinte despre bazele prognozelor macroeconomice. Aceste prognoze de asemenea se bazeaza pe presupunerea ca procesele interne pozitive vor asigura continuarea cresterii economice rapide in economiile tarilor – principalii nostri parteneri comerciali: Ucraina, Rusia, Romania si alte tari ale Europei Centrale si de Est, precum si ale Uniunii Europene.

Efecte pozitive pentru exportatorii autohtoni, si anume penetrarea pe noi piete de desfacere, cu conditia ca regimul comercial va fi nu mai putin favorabil decit cel existent actualmente, se vor obtine prin extinderea aplicabilitatii acordurilor de liber schimb din cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de sud-est si totodata prin obtinerea unui regim mai facilitar in comertul cu Uniunea Europeana. Aceasta va asigura cresterea continua a cererii la marfurile de export din Republica Moldova. Evident, dezvoltarea comertului exterior are o semnificatie incontestabila pentru cresterea economica.

Totodata cresterea economica este determinata si de majorarea cererii interne conditionata de majorarea salariilor, pensiilor, de veniturile disponibile din alte activitati economice, precum si de intrarile valutare de peste hotare.

Produsul intern brut. Rezultatele statistice privind evolutiile social-economice evidentiaza mentinerea si in anul curent a tendintelor de ascensiune economica in majoritatea sectoarelor economiei nationale. Rata reala de crestere a produsului intern brut in semestrul I, comparativ cu semestrul similar al anului trecut, a atins nivelul de 8,6%. Valoarea nominala a acestuia insumind 16,1 miliarde lei. Cresterea economica obtinuta in primul semestru al anului curent este cea mai semnificativa comparativ cu anii precedenti, de fapt, cu ultimii 15 ani.

Cit priveste utilizarea produsului intern brut, un factor pozitiv este cresterea formarii brute de capital fix cu 18%. Observam ca ritmul de crestere al acestui indicator depaseste consumul final al gospodariilor care constituie 9%, precum si cresterea importului care este de 16,2%. Aceasta crestere s-a datorat inviorarii activitatii investitionale a intreprinderilor si populatiei, determinate atit de cresterea nivelului de trai al populatiei, cit si de cresterea economica in general.

Conform calculelor actualizate, produsul intern brut scontat pe anul 2005 se estimeaza la 38 miliarde de lei, cu o crestere reala, comparativ cu anul 2004, de 7%. Preponderent din contul cresterii in industrie, in sectorul de servicii si in comertul exterior, pentru anul 2006 a fost prevazuta o crestere a produsului intern brut de 6,5%, valoarea absoluta estimindu-se la 44,2 miliarde lei.

Conform prognozei, cresterea produsului intern brut in anul 2006 va fi generata de urmatoarele: cresterea anuala in termene reale a productiei industriale cu 10% si a productiei agricole cu 3%; cresterea fluxurilor investitionale, in comparatie cu cresterea produsului intern brut, va constitui 3,5 puncte procentuale ca rezultat al reorientarii politicii investitionale la programe si performante; modernizarea intreprinderilor autohtone si dezvoltarea micului business. Un alt factor este cresterea cu cel putin un punct procentual a exportului in comparatie cu cresterea importului. De fapt, pentru anul viitor asteptam inceputul reinversarii raportului export-import.

Inflatia. In luna septembrie, fata de august 2005, inflatia a constituit 1,2%, iar fata de decembrie 2004, cumulativ, 4,9%, inregistrind o micsorare cu 1,5 puncte procentuale comparativ cu perioada respectiva a anului 2004. La acest capitol, domnul guvernator Leonid Talmaci va va oferi informatii suplimentare. Acelasi lucru este valabil si pentru cursul de schimb valutar. Oricum, am spus deja, asteptam o depreciere foarte lenta a acestui indicator.

Sectorul real. In luna septembrie anul curent, industria autohtona a inregistrat o crestere in preturi comparabile cu 10,2% fata de aceeasi luna a anului trecut si, prin urmare, in ianuarie-septembrie anul curent, ritmul de crestere a volumului productiei industriale a constituit 106,1 %.

Volumul productiei fabricate de intreprinderile industriale de toate formele de proprietate in aceasta perioada, adica in ianuarie-septembrie, a constituit
14,5 miliarde lei in preturi curente.

Pornind de la cresterea lunara a productiei industriale in anul 2005 si in anul trecut, pentru anul curent rata anuala de crestere a productiei industriale in termene reale se prognozeaza la nivel de 9% comparativ cu anul trecut. Pentru anul 2006 volumul productiei industriale, conform estimarilor noastre, va creste cu 10%.

Productia agricola. In toate categoriile de gospodarii, in 9 luni ale anului curent, productia agricola, evaluata in lei, a constituit 9,7 miliarde lei in preturi curente, constituind 106% in preturi comparabile fata de perioada respectiva a anului trecut. Cresterea productiei agricole a fost determinata de cresterea productiei animaliere cu 8,7% si a celei vegetale – cu 4,6%.

Pentru anul 2005, rata anuala de crestere a productiei agricole in termene reale se prognozeaza la nivel de 3,5% comparativ cu anul 2004, iar pentru anul 2006, repet, o crestere de 3%.

In ianuarie-septembrie 2005 s-a consemnat o crestere esentiala a fluxului de investitii in capital fix, al caror volum, conform datelor preliminare, a constituit
3,8 miliarde lei fiind in crestere fata de aceeasi perioada a anului 2004 cu 14%. Din volumul total, in sfera productiva s-au investit 2,7 miliarde lei sau cu 14% mai mult decit in aceeasi perioada a anului trecut, iar in sfera neproductiva –
1,1 miliarde lei, respectiv crestere cu 15%.

Pornind de la ritmurile de crestere economica prognozate in industrie, in agricultura si in comertul exterior, precum si in alte ramuri ale economiei, se estimeaza o crestere anuala a investitiilor in capital fix cu 11% in anul 2005 si cu 10% in anul viitor.

Factorul major care va contribui la mentinerea acestor ritmuri va fi cresterea investitiilor in capital fix cu rata de circa 10%, ceea ce va conduce la o crestere cumulativa de 48% in anii 2005-2008. Investitiile de capital ca sursa principala de crestere economica vor contribui, printre altele, la crearea noilor locuri de munca, la cresterea competitivitatii produselor autohtone pe piata externa, la majorarea ofertei agregate, la satisfacerea mai deplina a cererii solvabile, inclusiv prin substituirea importurilor, la extinderea bazei productive, respectiv a cererii de impozitare si la crearea surselor suplimentare pentru bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat.

Comertul exterior. Dezvoltarea sectorului real si cresterea puterii de cumparare a populatiei au dus la sporirea comertului exterior. In ianuarie-august anul curent, volumul comertului exterior a fost in crestere cu o majorare de 23,5%. E de remarcat ca rata de crestere a importului a depasit-o esential pe cea a exportului si, prin urmare, soldul negativ al balantei comerciale s-a majorat de
1,6 ori.

In 8 luni ale anului curent, volumul exporturilor a depasit cu 10,9% nivelul perioadei respective a anului trecut. In exportul Republicii Moldova predomina exportul catre tarile C.S.I., care a crescut in ianuarie-august anul curent cu 12,5%, aceasta majorare fiind conditionata preponderent de sporirea exportului de marfuri catre Rusia cu 6,9%, caruia ii revine 34% din totalul exportului moldovenesc.

Concomitent cu mentinerea ritmurilor de crestere a exportului s-a remarcat o crestere esentiala a importului. Ca urmare, importul de bunuri in ianuarie-august 2005 s-a majorat cu 30,8% fata de perioada similara a anului 2004.

Trebuie de remarcat in mod special ca intensificarea importului se datoreaza dependentei majore a tarii noastre de resursele energetice importate, care au inregistrat o crestere atit ca valoare absoluta in cantitate, cit si ca valoare in bani, necesitatii de a importa tehnologii si echipamente moderne ca rezultat al majorarii investitiilor, sporirii importului de materie prima, textile, piei, metale, articole din lemn etc., care, de fapt, sint marfuri investitionale si sint importate in tara si pe baza lor se creeaza aici valoarea adaugata, ulterior multe din aceste marfuri luind calea exportului, precum si cresterea consumului intern al produselor de import.

Deficitul balantei comerciale este intr-o progresie pronuntata, precum am mentionat deja, fiind acoperit preponderent din contul transferurilor de catre moldovenii angajati la munca peste hotare. Aceste transferuri stimuleaza consumul si, la rindul lor, constituie un factor major de crestere economica.

Evident este ca dezvoltarea comertului exterior are o semnificatie incontestabila pentru cresterea economica.

In scopul nivelarii efectelor negative cauzate de importurile majorate, se impune stimularea productiei interne si diversificarea produselor fabricate conform cerintelor pietelor externe, care, in consecinta, vor impulsiona cresterea exporturilor.

Un factor de crestere economica este promovarea exportului de produse manufacturate si stimularea prin mecanisme economice a exporturilor de marfuri cu valoarea adaugata sporita.

Calculele privind prognoza comertului exterior, luate ca baza la elaborarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu pentru anii 2006-2008, si proiectul Legii bugetului pentru anul 2006 prevad ca volumul exportului pentru anul 2005 va inregistra o crestere de 16% comparativ cu anul 2004, iar importul – o crestere de 21%. Observam ca am ajustat acesti indicatori in raport cu scenariul moderat care exista in S.C.E.R.S. L-am ajustat in dependenta de situatia reala pe care o inregistram.

Astfel, pentru anul 2006, pornind de la tendintele inregistrate in anul curent, asteptam o crestere a exporturilor cu 13%. Drept factori exogeni ce vor avea o influenta esentiala asupra exporturilor vor fi situatiile de pe pietele de desfacere, care inregistreaza o crestere rapida. Este vorba de piata Rusiei, este vorba de pietele altor tari din C.S.I. si, nu in ultimul rind, de pietele din Europa Centrala si de Est, cu care, am mentionat anterior, am dezvoltat un regim comercial mai facilitar.

Importurile pentru anul 2006 vor inregistra o crestere de 12%. Cresterea importurilor va fi conditionata de majorarea in continuare a fluxului de investitii, in special a masinilor, a aparatelor electrice si a produselor minerale. Ponderea majora in totalul importului va reveni, ca de obicei, resurselor energetice, datorita cresterii economice, preconizate in sectoarele de baza ale economiei.

La moment, aceste produse inregistreaza peste 20% din structura importurilor. In consecinta, pentru anul 2006 deficitul balantei comerciale se va majora pina la
1 miliard 110 milioane dolari S.U.A.

Din partea consumului intern, cresterea economica se va baza pe majorarea veniturilor existente la populatie. Componentele de baza ale cresterii cererii constau in majorarea veniturilor din activitatea de intreprinzator, majorarea treptata a salariilor in sfera bugetara si in sectorul real, precum si a platilor sociale.

Salariul mediu lunar al unui salariat in economia nationala in luna septembrie 2005 a fost de 1341,7 lei sau cu 19,6% mai mare fata de luna septembrie 2004, iar in sfera bugetara – de 981 lei, o crestere cu 20,8%. In sectorul real – 1521,6 lei, o crestere de 19,2%.

In baza evolutiei lunare a salariului in anul curent si majorarii acestuia, prevazute pina la sfirsitul anului, se estimeaza ca, pe parcursul anului 2005, salariul nominal mediu anual se va majora cu 25,5% comparativ cu anul trecut si va constitui la sfirsitul anului 1385 lei, iar rata de crestere reala a acestuia va atinge 12%.

In aceste conditii, rata cresterii reale a salariului mediu lunar pe economie in 2006 va atinge 12%. Cresterea nominala si reala a salariului va fi conditionata de relansarea sectorului real in special din contul dezvoltarii sectorului privat si trecerii unui numar considerabil de personal in sfera businessului mic si mijlociu, de cresterea pretului de consum si de perfectionarea sistemului de salarizare.

In consecinta, ca valoare absoluta, salariul nominal mediu lunar pentru anul 2006, care sta la baza calcularii elaborarii altor bugete cu caracter social, va constitui 1700 lei.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi, intrebari pentru ministrul economiei si comertului.

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Eu am o intrebare care am mai pus-o, practic, de fiecare data, cind se examina legea bugetului in Parlament si vreau sa repet aceasta intrebare inca o data. Care sint prioritatile de dezvoltare ale Republicii Moldova, ale dezvoltarii economice a Republicii Moldova care astazi se propun sa fie sustinute de catre Parlament prin diferite mecanisme financiar-bugetare?

Domnul Valeriu Lazar:

Da, va multumesc, stimate deputat Braghis. De fapt, raspunsul la aceasta intrebare ar trebui sa fie unul foarte si foarte complex, ne-ar lua foarte mult timp.

Domnul Dumitru Braghis:

Macar intr-o secunda.

Domnul Valeriu Lazar:

Da. Am sa incerc intr-o secunda. Obiectivul nostru major, asa cum am mentionat, este asigurarea unor ritmuri sporite de crestere economica. Cresterea economica, ca abordare strategica, poate fi asigurata atit prin dezvoltarea cererii, cit si prin dezvoltarea ofertei.

La moment exista toate premisele si cererea este asigurata atit prin cresterea veniturilor reale disponibile ale populatiei, cit si prin transferurile din exterior. De fapt, prioritatea numarul unu pentru noi este axarea tuturor politicilor pe dezvoltarea ofertei.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Eu inca o data pun intrebarea: care sint sectoarele, prioritatile, sectoarele prioritare? Dezvoltarea consumului este un lucru absolut normal in orisice economie si el trebuie sa fie asigurat in fiecare an. Dar, de exemplu, doi ani in urma s-a propus aici sa sustinem sectorul de producere a zaharului si as vrea sa vad care este rezultatul. Bine, aceasta nu este o intrebare, fiindca stiu ca raspunsul inca nu este, poate. Dar eu vreau sa inteleg care sint prioritatile, fiindca in legea bugetului, pornind de la prioritatile care sint puse de catre Ministerul Economiei, trebuie sa apara niste facilitati, niste incurajari pentru unele sectoare-cheie ale economiei, in baza carora vom asigura cresterea economica si multe alte lucruri despre care ati vorbit dumneavoastra.

Domnul Valeriu Lazar:

Da, daca imi permiteti, sa va raspund.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Valeriu Lazar:

De fapt, toate domeniile pentru noi sint prioritare. Reiesind din structura economica si din intentia noastra de a schimba calitativ aceasta structura, toate politicile statului, inclusiv toate instrumentele disponibile in materie de stimulente fiscale, in materie de sistem de subventionare, vor fi axate pe dezvoltarea sectoarelor care pot sa ne genereze valoarea adaugata inalta, satisfacind atit cererea crescinda interna, cit si cererea externa, axata pe exporturi.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Multumesc. Deci, nu am un raspuns. Vreau sa constat ca al patrulea an la rind incerc sa obtin un raspuns in Parlament la aceasta chestiune si al patrulea an la rind nu obtin un raspuns clar.

Domnul Valeriu Lazar:

Domnule Braghis, pot sa continui gindul?

Domnul Dumitru Braghis:

A doua intrebare care as vrea s-o pun. Ati vorbit foarte corect despre situatia pe care o avem in comertul exterior. Ati mentionat cresterea excesiva a importului fata de export. Ati spus ca trebuie de schimbat aceasta situatie, insa nu am auzit nici astazi care sint prevederile in legea bugetului sau in alte legi si hotariri care vor fi adoptate de Parlament pentru anul 2006 ce vor permite a diminua deficitul balantei comerciale. Mai mult ca atit, ati spus un lucru absolut corect, in opinia mea, insa as vrea sa inteleg care sint mecanismele de obtinere. Ca, de exemplu, cresterea exporturilor pe piata rusa. Care sint acele mecanisme care ne vor permite sa asiguram acest lucru in anul 2006?

Domnul Valeriu Lazar:

Daca imi permiteti, referindu-ne la necesitatea diminuarii deficitului balantei comerciale, sa vorbim de structura. Eu deja in raport am relatat, am incercat sa scot in evidenta care este structura importurilor. Peste 80 la suta din structura importurilor, repet, sint marfuri cu caracter investitional, care merg pentru consumul intermediar si pe baza lor se creeaza valoarea adaugata. De aceea, pentru noi problema sau abordarea strategica este stimularea exporturilor.

Noi trebuie sa dezvoltam sursele de acumulare a valutei necesare pentru acoperirea importurilor, care pentru noi, ziceam, in proportie de 80% sint critice, sint absolut necesare pentru dezvoltare. Sint, exista foarte multe instrumente, inclusiv instrumentele politicii bugetare, de fapt, ceea ce incercam noi prin majorarea alocatiilor pentru Fondul de sustinere a sectorului agrar. Dar cu conditia dezvoltarii mecanismului de subventionare care va fi axat pe stimularea celor eficienti, pe canalizarea, domnule deputat Braghis, anume spre sectoarele care pot sa ne asigure valoarea adaugata inalta si, concomitent, au potential de export.

Aici vin sa completez raspunsul anterior. Acestea ar fi sectoarele prioritare. De ce nu? Dar vorbim si de alte instrumente de promovare a exporturilor, inclusiv de inlaturarea barierelor tarifare care exista in comertul cu partenerii nostri principali. Am pomenit deja despre eforturile de obtinere a unui regim mai facilitar in comertul cu Uniunea Europeana, de dezvoltarea acestui regim in comertul cu tarile Europei Centrale si de Est, dar ne axam si pe instrumentele netarifare.

Deci aici as mentiona doar ca Banca Mondiala, chiar ieri, la bordul sau, a luat decizia de a oferi Moldovei un credit si un grant in suma totala de peste
14 milioane de dolari, destinate anume sporirii competitivitatii, si in cadrul acestui proiect 11 milioane de dolari sint destinate anume armonizarii sistemului de certificare a calitatii marfurilor, serviciilor in Republica Moldova in conformitate cu cerintele Uniunii Europene si ale Organizatiei Mondiale a Comertului.

Astfel, in consecinta, completind actiunile noastre, eforturile noastre de a dezvolta, sa zicem asa, de a promova produsele nationale prin instrumentele politice tarifare, dar si prin dezvoltarea instrumentelor necesare pentru excluderea barierelor tarifare, noi venim in sprijinul producatorilor nationali pentru a spori capacitatea lor de penetrare pe pietele externe.

Referitor la Rusia. Chiar si pe fondalul existentei unor restrictii la importul pe piata Rusiei al unor produse agroalimentare, noi am inregistrat o crestere, repet, de aproape 7% a exportului pe piata Rusiei. Si dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca Rusia este partenerul nostru principal de comert cu care avem balanta comerciala pozitiva. Una la mina.

A doua. Sigur ca ritmul de crestere a exporturilor pe piata Rusiei ar fi fost mai mare daca nu existau aceste restrictii. Si atit colegii nostri de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, cit si noi sintem preocupati cu inlaturarea acestor bariere tehnice care mai exista pentru extinderea exporturilor pe piata Rusiei.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule ministru.

Eu vreau sa mentionez ca n-am pus intrebarea cum sa diminuam importurile. Am vrut sa vad care sint actiunile concrete care vor fi propuse de Guvern pentru anul 2006 din punct de vedere bugetar-fiscal, ce ne-ar permite sa marim exporturile din Republica Moldova.

Cu parere de rau, constat ca din cele ce am citit pina acum in documentele prezentate de Guvern acest lucru nu-l vad. De aceea mai am o intrebare. Una din modalitatile de crestere a competitivitatii si a exporturilor din tara sint masurile de salvgardare, care pot fi acceptate sau promovate de Guvern pentru a aprecia niste sectoare prioritare acolo unde putem potential sa fim prezenti pe pietele externe si sa sustinem aceste sectoare. In ultimii trei ani de zile, practic, a fost propusa doar instaurarea unor taxe vamale la importul zaharului, insa masuri reale de salvgardare in acest domeniu asa si nu au fost propuse. Ca rezultat avem ceea ce avem: diminuari la venituri la buget si, practic, nici un fel de crestere la producerea zaharului in Republica Moldova, sau o crestere nesemnificativa.

Ma intereseaza, care pot fi, in opinia dumneavoastra, a Ministerului Economiei, sectoarele unde Guvernul, Parlamentul ar trebui sa intreprinda niste actiuni de salvgardare pentru a deveni cu adevarat mai competitivi si a promova exporturile din Republica Moldova, daca aveti asemenea informatii, opinii, idei? Le-ati discutat la minister?

Multumesc.

Domnul Valeriu Lazar:

Referitor la zahar. Eu nu as fi tocmai de acord cu constatarea dumneavoastra care au fost efectele practice ale aplicarii mecanismului de saveguard pentru zahar. Eu zic ca ceea ce se intimpla pe piata zaharului sint simptome foarte pozitive. Si rezultatele anului curent sa le asteptam inca, dar cel putin rezultatele preventive arata ca anume combinind diferite elemente de politici noi, obtinem rezultatul pe care ni-l dorim – stabilizarea situatiei economico-financiare in acest sector. Sa nu anticipam lucrurile.

Referitor la alte domenii. Domnule deputat Braghis, cunoasteti foarte bine procedurile. Guvernul nu poate sa initieze singur procedura de aplicare a unor instrumente pe care le permite O.M.C. O facem intotdeauna la adresarea intreprinderilor din domeniu. Deja pe parcursul anului trecut si al anului curent am realizat inca doua investigatii, asa cum cere Regulamentul sau rigorile O.M.C., la initiativa intreprinderilor din domeniu.

Am realizat investigatii la cererea Fabricii “Viorica” si a altor citorva intreprinderi care activeaza in acest domeniu. Investigatiile au aratat ca nu exista o legatura de cauzalitate intre inrautatirea situatiei la aceasta intreprindere si importurile. Noi am fost limitati si cred ca absolut corect limitati in posibilitatea de a aplica acest instrument eficient in cazul respectiv.

Deja sint finalizate, practic, investigatiile la initiativa unor intreprinderi producatoare de produse lactate. Concluzia noastra preventiva este ca avem toate temeiurile pentru a aplica in privinta Ucrainei anumite masuri compensatorii, incit s-a constatat ca Ucraina practica anumite sisteme de subventionare directa a exporturilor, ceea ce este interzis de rigorile O.M.C.

Finalizam aceste investigatii si, in dependenta de situatia reala care va fi atestata, de posibilitatea noastra de a respecta cu strictete rigorile Organizatiei Mondiale a Comertului, vom veni cu propunerea respectiva.

Sintem in asteptarea si altor solicitari similare din partea producatorilor nationali. Si, in acest sens, Ministerul Economiei si Comertului este axat pe promovarea oportunitatilor pe care ni le ofera calitatea de membru la Organizatia Mondiala a Comertului. Intr-adevar, aceasta organizatie ofera foarte multe instrumente eficiente. Noi incercam sa-i convingem si pe producatori si pe colegii nostri din ministerele ramurale ca aceste instrumente pot fi utilizate. Si, daca doriti, desfasuram o activitate de informare a intreprinderilor respective.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru, as vrea sa va dau o intrebare legata de calitatea cresterii produsului intern brut in Republica Moldova. Volumul circulatiei marfurilor pe teritoriul Republicii Moldova in 2006 va fi de 97 de miliarde. Totodata, volumul marfurilor procurate si utilizate la producerea marfurilor si serviciilor se estimeaza la circa de 67 de miliarde sau valoarea adaugata va fi de 30 de miliarde ori 30% din volumul circulatiei marfurilor. Despre ce fel de calitate a cresterii economice este vorba daca valoarea adaugata bruta in agricultura este de 34%? In industrie in total - 22%, in industria prelucratoare – 21%. Sint datele Biroului de statistica, ceea ce ne demonstreaza elocvent ca cresterea P.I.B. este bazata pe importuri. Acum Guvernul ne propune in politicile pentru anul viitor o crestere a ritmurilor exporturilor fata de ritmurile importurilor numai cu un punct procentual. Totodata, anexa privind investitiile la legea bugetului demonstreaza elocvent ca Guvernul nu are prioritati. Adica, cum dumneavoastra veti imbunatati calitatea cresterii economice in Republica Moldova? Fiindca in ceea ce ati propus practic se va mentine aceeasi situatie pe care a mentionat-o ieri si doamna Greceanii la sedinta Guvernului.

Domnul Valeriu Lazar:

Da, stimate domnule deputat Cosarciuc, daca ati sesizat, ne-am aratat si noi foarte ingrijorati de calitatea cresterii economice pe care o avem, in genere de calitatea structurii economice. Nu este doar rezultatul actiunilor de citiva ani, cunoasteti foarte bine ce se intimpla de fapt. Este foarte problematic, peste noapte sau chiar pe parcursul a citiva ani, a inversa lucrurile.

Aceasta situatie isi are radacinile intr-o perioada mai indepartata. Astazi sintem si noi preocupati de aceasta calitate si, cel putin pentru moment, exista citeva semnale care ne fac sa spunem ca lucrurile se schimba spre bine. Am pomenit deja despre un indicator care este foarte important – dinamica sau evolutia investitiilor in capital fix. Acesta este un semnal care ne face sa credem ca lucrurile au inceput sa se schimbe spre bine. Si pot sa repet ca acest indicator sau ritmurile de crestere a investitiilor in capitalul fix depasesc alti indicatori care denota consumul. Da, noi asteptam si in continuare prioritati.

Am spus si vreau sa repet: calitatea cresterii economice va fi asigurata atunci cind ritmurile de crestere in industrie, cind industriile traditionale, dar si industria de prelucrare, vor depasi ritmurile de crestere economica. Mizam foarte mult pe aceasta. Dar exista niste realitati. Si noi am recunoscut absolut sincer si ne-am ajustat, daca ati observat, pronosticurile.

Sintem constienti de faptul ca, in perspectiva urmatorilor citiva ani, deficitul balantei comerciale va avea niste valori foarte mari. Dar inca o data vreau sa va atrag atentia asupra structurii acestor importuri. Totusi predomina, repet a cita oara, marfurile investitionale fara de care noi nu putem in genere crea valoarea adaugata aici.

Sa ne uitam real la aceste lucruri. Sint niste factori externi care, fiind in esenta lor subiectivi, sint obiectivi pentru noi. Noi nu putem influenta cresterea preturilor la produsele petroliere, la sursele energetice. Sintem aproape suta la suta dependenti de acestea. As veni aici si cu alte exemple, dar in concluzie, crearea unei alte structuri economice nu se asigura in citiva ani de zile. Sint necesare eforturi sustinute, consistente si axarea tuturor, a intregului sistem de politici si actiuni ale statului pe aceasta prioritate. Din lipsa de timp, cu permisiunea dumneavoastra, n-as intra in detalii. As avea ce spune la acest capitol. Cu prima ocazie sint gata, sint disponibil sa avem o discutie mai in detaliu.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Nu sint multumit de raspuns, fiindca 5 ani de cind sinteti la putere, n-ati manifestat, de pilda, intelegerea in care directie trebuie sa mergem si cum trebuie sa imbunatatim structura cresterii economice.

O alta intrebare, domnule ministru. In nota informativa dumneavoastra ati mentionat ca, o data cu cresterea ratei inflatiei, creste puterea de cumparare a cetatenilor Republicii Moldova. Aceasta este in nota informativa. Pot sa va spun si pagina.

De cind majorarea indicelui pretului de consum, adica a inflatiei duce la sporirea puterii de cumparare a populatiei? Este stiut ca, intr-o economie inflationista, un leu astazi este mai mare decit un leu miine. Dar cum cresterea ratei inflatiei duce la marirea puterii de cumparare a populatiei?

Domnul Valeriu Lazar:

Da, gasesc si eu aceasta constatare putin bizara, dar cel putin nu-mi apartine. Si eu cred ca domnul guvernator va veni cu comentariu la acest subiect. Daca intr-adevar exista o asemenea constatare, cred ca totusi ideea a fost alta. Intotdeauna o crestere economica rapida este mina-n mina cu cresterea inflatiei. Important este sa asiguram aceasta paritate optimala dintre acesti doi indicatori. Si eu va spun ca si cu eforturile sustinute ale Bancii Nationale, aceasta pentru moment ne reuseste. Cred ca ideea a fost de fapt alta, ca cresterea intr-adevar a puterii de cumparare sau cresterea veniturilor disponibile ale populatiei constituie un factor de crestere economica.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule ministru.

Domnul Marian Lupu:

Doar o clipa, stimate coleg. Este o intrebare importanta, interesanta si voi solicita. Deci, eu as putea doar sa presupun, stimati colegi, ca este vorba de coraportul dintre cresterea nominala a indicatorilor salariali care sint superiori celor de crestere a inflatiei, prin care motiv si se explica cresterea, prin majorarea parametrilor reali, a capacitatii de cumparare. Dar cred ca domnul Pop o sa ne explice si mai clar.

Microfonul nr.1, va rog.

Domnul Mihail Pop:

Deci, eu anume aceasta am vrut sa constat, fiindca la pagina la care se refera domnul deputat Cosarciuc este indicata cresterea reala, in preturi comparabile, a salariului cu zece la suta, pe cind in realitate este cu 121%. Deci dumnealui socoate ca noi, prin aceasta diferenta, constatam faptul ca puterea de cumparare a populatiei va creste.

Domnul Marian Lupu:

Da, ne-am clarificat. Multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, eu n-as vrea sa citesc ce-i scris in aceasta nota informativa, dar va sfatui pagina 193 s-o cititi atent.

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi am discutat deja la acest subiect si am spus ca productivitatea muncii in Republica Moldova creste mai incet decit ritmul de crestere a salariilor. Si asta influenteaza. E demonstrat chiar si prin anexa de la aceasta nota informativa.

Mai am o intrebare, domnule ministru. Dumneavoastra ati mentionat in materialele prezentate Parlamentului ca in anii 2006-2008 se va mentine tendinta de apreciere lenta a valutei nationale datorita imbunatatirii soldului balantei comerciale.

Ce fel de imbunatatire, domnule ministru, daca in anul 2005 soldul negativ al balantei comerciale se estimeaza la 1 miliard de lei, in 2006 – la 1 miliard
110 milioane, in 2007 – la 1 miliard 200 milioane, in 2008 – la 1 miliard 335 de milioane. Ce fel de imbunatatire a soldului? Eu inteleg, cind el este, se micsoreaza soldul negativ. Atunci da. Dar cind el este in crestere, ce fel de imbunatatire?

Domnul Valeriu Lazar:

Dati iarasi sa ne uitam in structura, fiindca vorbim de sold si am pomenit deja ca, din an in an, se inregistreaza totusi o imbunatatire. Da, in valoare absoluta soldul sau valoarea soldului negativ al balantei comerciale se majoreaza.

Pentru noi cel mai important este sa vedem cum evolueaza structura acestui sold. Din an in an, pot sa aduc cifre concrete, cresc in structura importurilor, iarasi repet, marfurile investitionale. Din an in an ne vin mai multe echipamente, mai multe calculatoare. Aici eu as vrea sa vin cu o intrebare: ce este un calculator, la ce ne serveste? Pentru consumul final? Parca asa ar fi. Dar, de fapt, e o marfa investitionala pe baza careia vom asigura si productivitate, si competitivitate, si alte lucruri.

Deci eu spun ca nu trebuie sa ne uitam doar la valoarea absoluta. Sa ne uitam si in structura acestui sold. Iarasi repet, domnul Anatol va va da si alte detalii, dar sa fim realisti, deficitul contului curent constituie, daca nu gresesc, 5,6%. Este un indicator mult mai pozitiv chiar in raport cu tarile vecine si cu alte tari care au un sold al balantei de plati la general si al balantei comerciale in particular, poate mai favorabil decit noi. Sa fim atenti la structura. Pentru noi este important sa vedem in dinamica cum evolueaza lucrurile si ca structura inclusiv.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, eu as vrea sa fac o singura remarca.

Da, domnule ministru, noi am avea si structura acestui sold, structura importurilor in Republica Moldova.

Pe 9 luni avem import de produse alimentare in Republica Moldova de
175 milioane de dolari. Adica, noi spunem, de pilda, ca astazi nu avem piata de desfacere, dar importam produse alimentare. Asta este structura despre care dumneavoastra vorbiti. Si aici Guvernul nu propune nimic ca sa putem mari exportul de produse competitive cu valoare adaugata si sa avem bariere comerciale sau netarifare, sa spunem asa, care ar permite sa sustinem producatorul autohton sa-si poata vinde marfa in interior.

Domnul Valeriu Lazar:

Domnule Presedinte, permiteti-mi sa incerc sa aduc totusi o anumita claritate. Apropo de structura. Eu special am luat datele actualizate pina in august anul curent. Chiar cu riscul de a lua ceva timp din cel disponibil, dar pina la urma sa ne uitam ce se intimpla in structura. Daca luam perioada ianuarie-august anul curent ca 100%, din tot importul in aceasta perioada 21,8% sint produse minerale. Le avem noi oare, sint ele oare necesare noua?

Zic ca nu le avem si zic ca ele ne sint necesare pentru dezvoltare. Masini si aparate, echipamente etc. – 14%. Pun aceeasi intrebare, intr-un fel retorica: avem noi oare nevoie de aceste echipamente? Eu zic ca da. Or fara asta nu putem vorbi de competitivitate.

Mergem mai departe. Produse chimice – 9,6%. Materiale textile si articole din acestea – opt intreg si ceva procente. De fapt, preponderent sint materiile prime pentru toata industria textila ale carei produse finale merg la export.

Mai departe. Metale comune si articole din acestea – 7%. Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea – sase virgula… pot sa continui acest rind si merg invers, de fapt, ce importam noi. Da, avem produse alimentare, bauturi si tutun – 6,1%, animale vii si produse animale – 2,5%. Ar mai fi si citeva, dar ele sumar ne dau maximum 20%, adica niste marfuri care pot fi substituite cu produse locale – 20%.

De aceea iarasi sa fim foarte si foarte atenti nu doar la valorile absolute, dar si la structura. Inca o data repet: de circa 80% din tot ce importam avem nevoie stringenta pentru dezvoltarea noastra. Este pentru consum intermediar, pentru crearea valorii adaugate.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, ultima remarca.

Domnule ministru,

In privinta importului de produse minerale. Da, noi nu le avem, stimate domnule ministru. Nu le avem in subsol, da le avem pe sol. Adica avem sol. Adica, dumneavoastra, ca Guvern, nu propuneti un program de producere a etanolului in Republica Moldova, care, de exemplu, substituie benzina.

Noi oficial importam 500 de mii de tone, care trec prin vama, de produse petroliere. 300 de mii de tone de benzina si vreo 220-230 de mii de tone de motorina. Invers, da invers, motorina mai mult decit benzina. Este o suma foarte mare. 5 miliarde de lei noi cheltuim anual pentru importul de produse minerale, mai ales al acestor produse petroliere. Unde este un program al Guvernului de investitii in acest domeniu, ca noi sa producem produsele petroliere necesare in Republica Moldova. Unde? Aratati, va rog, macar o cifra de investitie in proiectul bugetului pentru anul...

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, fara…

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, Dragan aici, ce el aici e un fel de… acesta… jandarm, procuror? Cine este el acolo in general?

Domnul Marian Lupu:

Deputat.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Deputat, da? Atunci sa taca cind cineva vorbeste.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu de fapt, vreau sa va atrag atentia iata la ce. Cazul domnului Dragan. Deci mi-ati atras atentia la o anumita toleranta din partea mea. Dar vreau sa va zic ca multe cazuri… prin acest lucru eu echilibrez alte cazuri de toleranta fata de partea dreapta a salii.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ba nu echilibrati.

Domnul Marian Lupu:

Deci aici nu... Ba da.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Reactionati.

Domnul Marian Lupu:

Ba da, si eu va rog foarte mult, haideti sa ne concentram… Stimati colegi, o foarte scurta remarca. Genul de intrebari, noi tipuri de carburanti, substituirea motorinei, benzinei, eu va rog sa ne comportam cu maxima seriozitate, fiindca noi toti stim ca asemenea lucruri isi permit la momentul de azi doua-trei, maximum patru tari, sisteme superdezvoltate economic, fiindca e vorba de cheltuieli pentru cercetari stiintifice pe programe de durata. Sa fim… haideti sa fim punctuali.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte!

Domnul Marian Lupu:

Si sa reiesim din situatia pe care o discutam astazi.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu v-as propune ca dumneavoastra, inainte de a spune ca doua-trei tari, sa va documentati. Toata Europa, in afara…

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc!

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Toata Europa, in afara de...

Domnul Marian Lupu:

Eu am facut o remarca generala si v-am incurajat si va rog sa ne concentram asupra temei de discutie – bugetul si nu noi tipuri de carburanti. Eu va rog foarte mult.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este nevoie numai de investitii, fiindca asta este o uzina completa, etanoul se produce din porumb, din griu.

Domnul Marian Lupu:

Perfect.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi porumb avem in tara.

Domnul Marian Lupu:

Deci, noi vorbim de un subiect care vizeaza investitii directe, in primul si-n primul rind.

Domnul Valeriu Lazar:

Domnule Presedinte, daca imi permiteti.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog sa revenim la tema de discutii.

Domnul Valeriu Lazar:

Pentru informarea domnului deputat Cosarciuc. In Republica Moldova exista deja un proiect de producere a etanolului pe baza unei intreprinderi de producere a cerealelor, de stocare a cerealelor din nordul tarii. Exista, credeti-ne. Da, abordarea noastra este alta, daca vorbim de politicile bugetare sau cheltuielile bugetare.

Atunci cind exista niste prioritati si atunci cind exista disponibilitatea sectorului privat de a investi intr-un domeniu, noua nu ne ramine altceva decit sa inlaturam niste bariere, daca exista in calea acestor investitii. De ce sa nu stimulam? Dar nu trebuie sa substituim. Eforturile bugetului trebuie sa fie axate, intr-adevar, in materie de investitii capitale, pe niste lucruri care nu le acopera sectorul privat.

Eu nu vad sensul, de ce noi, da, statul trebuie sa investeasca intr-adevar, si sintem si noi preocupati de prioritizarea lucrurilor. Dar la ceea ce spuneti dumneavoastra, credeti-ma, cu prima ocazie va dau informatii detaliate, exista deja. Sectorul privat foarte repede reactioneaza la schimbarile, la fluctuatiile pietelor in materie de cerere, de oferta etc.

De aceea, daca revenim la subiect, eu cred ca domnul ministru Pop va va da mai multe detalii referitor la abordarile pentru bugetul anului 2006 in materie de investitii publice. Dar pina la urma cred ca abordarea asta este.

Inca o data repet: acolo unde exista posibilitatea reala ca o anumita necesitate ale anumitor proiecte de investitii sa fie acoperita de sectorul privat, nu ne ramine decit sa-l ajutam sa dezvolte aceste proiecte. Or, anume pentru ceea ce vorbiti dumneavoastra exista, cel putin eu cunosc, doua initiative, am avut deja discutii concrete. Dar nu este vorba de substituire totala. Sa fim realisti. Aici nu pot decit sa cad totalmente de acord cu domnul Presedinte.

Este vorba de niste… ca deja euro-3, euro-4, cerinta euro fata de produsele petroliere presupune ca in structura, in continut cel putin 3% trebuie sa fie etanol. Si exista aceste proiecte. Ele sint axate nu pe substituirea totala, dar pe producerea axata pe rafinariile din Romania, pe rafinaria care va aparea la noi.

Sa zicem ca noi nu sintem preocupati de acest domeniu, tot n-ar fi corect. Atunci, ma intreb, ce inseamna pentru noi proiectul Giurgiulesti si alte proiecte de genul asta?

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Stati, va rog. Haideti, stimate coleg… de fapt, v-as ruga si pe dumneavoastra, putin mai temperat in acest sens.

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc domnule Presedinte.

Mult stimate domnule ministru,

Stimati colegi,

Am o singura intrebare. Nu este o intrebare complicata, decurge din tot ceea ce am vorbit noi, din ceea ce am discutat pina acum, si vrem noi sau nu vrem, structura cresterii produsului intern brut ne va preocupa, cred, si in urmatorii ani.

Eu vreau sa va amintesc ca acum 4 ani, la inceputul anului 2002, a fost lansat un program de promovare a exportului. Au trecut 4 ani si noi am primit rezultate inverse. Ca sa vorbesc cu cifre, am aici o spicuire din acest…

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg!

Domnul Ivan Banari:

Da. Pun intrebarea.

Domnul Marian Lupu:

Iata asa.

Domnul Ivan Banari:

Pun intrebarea. Cum s-a intimplat ca, preconizind 165 milioane de dolari, diferenta dintre export si import, adica soldul negativ, a constituit 1 miliard si 100 de milioane, sau va constitui la sfirsitul anului. Cine va raspunde pentru faptul ca acest program n-a fost realizat asa cum s-a stipulat. Au fost cheltuiti banii care au venit in forma de granturi s.a.m.d.

Multumesc.

Domnul Valeriu Lazar:

Dar, spre marele nostru regret, nu prea au fost cheltuiti mari bani pentru realizarea acestui program si cred ca asta poate si este cauza asa-numitului insucces, daca poate fi numit ca atare un insucces. Insa trebuie sa fim realisti. Orice pronostic se face pe baza anumitor constatari, anumitor tendinte, dar el intotdeauna are o anumita marja de eroare in sine. Si daca noi n-am realizat niste valori absolute pe care ni le-am programat cu 4, cu 5 ani in urma, sa privim real lucrurile.

Problema cea mare pentru noi este vulnerabilitatea externa. Da, intr-adevar, noi sintem absolut dependenti de pietele de desfacere. Si daca au existat anumite constringeri la acest capitol, asta este, cred, in primul si in primul rind, o cauza. Dar nu vreau sa repet ceea ce am spus raspunzind la intrebarea domnului deputat Braghis.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, eu imi cer scuze.

Stimate coleg, daca sint indicatori foarte concreti de neexecutare a acestui program, faceti o solicitare pentru Ora intrebarilor si interpelarilor. Invitati-l pe domnul ministru aici, la dumneavoastra, pentru o informatie exhaustiva privind executarea ori implementarea acestui program. Continuati, va rog, cu referinta la legea bugetului.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte, dar asta a fost la subiect.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Stimate domnule ministru,

Dumneavoastra ati accentuat in luarea de cuvint ca produsul intern brut anul acesta va creste la 7%, iar in anii 2006, 2007, 2008 – nu mai putin de 6, in urmatorul an – 6,5. Asa?

Domnul Valeriu Lazar:

Anume asa.

Domnul Anatolie Onceanu:

Asa. Si salariul mediu pe economie, in septembrie anul acesta, este de
1340 de lei. O intrebare destul de simpla. Dumneavoastra sinteti un economist de forta. Spuneti-mi, va rog, cum cu o crestere economica de 6-7%, fie chiar si de 8%, este posibila majorarea, pina la sfirsitul anului 2008, a salariului pina la 300 de dolari?

Domnul Valeriu Lazar:

Intrebarea este foarte buna.

Domnul Anatolie Onceanu:

Acuma e 100, cresterea – 6-7%, iar dumneavoastra, guvernarea, va apucati,
v-ati obligat sa ridicati salariul. Cum o sa faceti, prin ce mecanisme?

Domnul Marian Lupu:

Rog putina liniste.

Domnul Valeriu Lazar:

Desi, intr-adevar, exista o anumita corelare, destul de rigida in matematica, intre evolutia produsului intern brut si respectiv cresterea fondului de salarizare, de unde deriva salariul mediu ponderat pe economie, totusi aceasta legatura admite si alte elemente de influenta.

De aceea, in tot ceea ce facem noi si in materie de politici investitionale, ceea ce am repetat, exista deja simptome ca cresterea investitiilor in capitalul fix, pina la urma, ne va asigura cresterea capacitatii sau competitivitatea, cresterea capacitatii de vinzare, cresterea vinzarilor in final si de aici deriva si posibilitatea agentilor economici si a bugetului de a majora salariul mediu prin valoarea respectiva.

Sint si alte rezerve, cum ar fi salariul real deja existent actualmente. Credeti-ma ca este mult peste (spre regret sau spre fericire, nu stiu, spre regret ca nu-l vedem noi sau spre fericire ca asa este) …cel putin de doua ori mai mare decit… sa nu intru in detalii ce inseamna salariu in plic, si multe alte chestii de genul acesta.

De aceea, tot ce facem noi, inclusiv reforma regulatorie, liberalizarea activitatii economice, daca marim si viteza implementarii reformelor sociale, inclusiv sistemul de asigurare sociala care va fi unul mai motivator, creeaza toate premisele ca, pe linga asigurarea factorilor obiectivi de crestere, dar si factorii, hai sa-i numim cvasisubiectivi, de diminuare a economiei tenebre, pina la urma, va avea loc aceasta legalizare. Si poate ca efect vom avea si un ritm mai inalt de crestere a produsului intern brut.

De fapt si aici exista anumite rezerve in ceea ce priveste capacitatea noastra de a inregistra valoarea adaugata bruta care realmente se creeaza in economie.

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule ministru, o precizare.

Domnul Marian Lupu:

Eu imi cer scuze. O intrebare, stimate coleg. Aceasta intrebare, oferita pentru domnul ministru, ca sa inteleg mai bine eu si toti din sala, este sensul major, este o incercare, da, pentru domnul ministru?

Domnul Anatolie Onceanu:

Eu inteleg asa.

Domnul Marian Lupu:

Si totusi s-a dorit o clarificare.

Domnul Anatolie Onceanu:

O clarificare, sigur.

Domnul Marian Lupu:

Pentru toti aici, cum este posibil asa ceva.

Domnul Anatolie Onceanu:

Cum este posibil asa ceva? Eu inteleg, ca un buget nu este un deviz de cheltuieli, dar sint politicile statului in domeniul economiei, care au menirea sa ridice nivelul real al vietii. Dumneavoastra ati spus.

Domnul Marian Lupu:

Imi permiteti.

Stimati colegi,

Domnule ministru, o clipa.

Deci colegul nostru a confirmat ca e o intrebare logica si importanta pentru a avea o claritate.

Domnul Anatolie Onceanu:

Da, sigur.

Domnul Marian Lupu:

A tuturor deputatilor.

Domnul Anatolie Onceanu:

Si o precizare, deci o precizare totusi.

Domnul Marian Lupu:

Inainte de acest lucru. Deci daca acesta-i scopul major, permiteti-mi sa introduc aceasta claritate si precizare. Important e sa intelegem situatia. Asa-i?

Domnul Anatolie Onceanu:

Da, sigur. Mai ales ca la aceasta…

Domnul Marian Lupu:

Nu exista nici un paradox avind ritmuri mai putin sporite ale cresterii economice a produsului intern brut si a cresterii salariului pe simplul motiv ca aceasta se obtine si la nivel macro, si la nivel micro. E destul de usor, nu e contradictie. Schimbindu-se structura componentelor, costurile diminuate, valoarea adaugata fiind marita, or salariul este parte componenta din valoarea adaugata. Eu cred ca trebuie sa acceptati ca nu exista contradictii in aceasta teza. Deci, e clar cred ca pentru noi toti.

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Presedinte, dumneavoastra parca sinteti un avocat in cazul de fata.

Domnul Marian Lupu:

Eu nu sint avocat.

Domnul Anatolie Onceanu:

Comentati.

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi. Pardon, o clipa.

Voce din sala:

Domnul ministru sa raspunda.

Domnul Marian Lupu:

Functia mea este ca situatia pe intrebari-raspunsuri sa fie foarte clara pentru plenul Parlamentului, fiindca plenul ia decizii, dar pentru a lua decizii corecte trebuie sa avem o intelegere perfecta a lucrurilor. Asta este sensul major si incerc si eu sa-mi aduc modesta mea contributie in acest sens. Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc. Domnule ministru, o intrebare foarte simpla. Daca transformam cifrele pe care le-ati enuntat dumneavoastra in locuri de munca, cite locuri de munca preconizati sa fie create in urmatorul an si care sint sectoarele in care ele, eventual, vor aparea? Multumesc.

Domnul Valeriu Lazar:

Da, va multumesc. Cred ca mi-ar mai lua cel putin o ora sa va explic, sa va dau raspuns la aceasta intrebare, caci exista dependenta sau corelare intre aceste lucruri. Domnule presedinte si domnule deputat, daca acceptati, cu prima ocazie, fiindca n-as vrea sa organizam aici un seminar stiintific. Daca admiteti aceasta abordare...

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte. Daca imi dati voie, eu am o intrebare la dumneavoastra, domnule Presedinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

Domnul Ion Gutu:

Care este pricina, de ce nu asista la aceasta sedinta domnul Prim-ministru? Asta e legea principala anuala, Constitutia economica. Care este pricina?

Domnul Marian Lupu:

Din nou cred ca ma voi repeta, dar va voi indemna sa profitati de mandatul dumneavoastra pentru a-i adresa domnului Prim-ministru, in mod direct, aceasta intrebare.

Domnul Ion Gutu:

Noi am inteles.

Domnul Marian Lupu:

Noi aici avem echipa guvernamentala.

Domnul Ion Gutu:

Nu, dar…

Domnul Marian Lupu:

Ivan Timofeevici.

Domnul Ion Gutu:

El poate e ocupat, poate e plecat, poate s-a imbolnavit.

Domnul Marian Lupu:

Ivan Timofeevici, doar o clipa. Deci, decizia pe dimensiunea profesionala, pe dimensiunea psihologica, daca doriti, a fost sa fie prezent prim-viceprim-ministrul cu echipa blocului economic si financiar. Va rog continuati.

Domnul Ion Gutu:

Deci eu nu sint satisfacut de raspuns. Daca doamna Grecianii e viitor Prim-ministru, atunci eu is de acord.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra nu sinteti satisfacut de raspunsul meu sau al Prim-ministrului?

Domnul Ion Gutu:

Doua intrebari domnului Lazar. Este un ministru foarte dinamic si indraznet.

Domnule ministru, domnule Lazar,

In ultimii ani, noi sintem participanti la niste tendinte foarte clare in politica fiscala a Republicii Moldova. Din an in an se reduce cota impozitului pe venit, pentru anul viitor e de 15%. Aceasta este cea mai scazuta rata din tarile nu numai vecine, aceasta contravine politicii de integrare in Uniunea Europeana.

De exemplu, peste citiva ani, noi ne vom apropia sau vom fi asociati, sau vom fi membri ai Uniunii Europene. Cineva o sa fie nevoit sa majoreze cota impozitului pe venit.

Deci intrebarea. Nu credeti dumneavoastra ca ar trebui sa ne oprim?

Domnul Valeriu Lazar:

Da, incerc, Ivan Timofeevici, incerc sa va raspund.

Domnul Ion Gutu:

Numai scurt.

Domnul Valeriu Lazar:

Da, scurt.

Domnul Ion Gutu:

Fiindca asa se face…

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, liniste.

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi, se face o impresie ca noi sintem in studiile Academiei de Stiinte Economice. Da, poftim.

Domnul Valeriu Lazar:

Da. Eu zic ca fiecare tara, la o anumita etapa, isi are prioritatile sale. Si daca observam, in contextul integrarii noastre europene, toate tarile care au mers pe acest pas, la o anumita etapa, anume pentru a-si ridica nivelul de competitivitate sau de pregatire pentru integrare in Uniunea Europeana, au oferit masiv stimulente fiscale pentru a-si dezvolta sectoarele productive, pentru a le pregati sa fie competitive cu ceea ce se intimpla, sa zicem asa, cu situatia din UE.

Eu zic ca, ceea ce facem noi, facem absolut corect. Cind o sa ajungem la etapa respectiva, atunci politicile noastre vor fi si ele, respectiv, revazute. Daca scurt, asta ar fi raspunsul meu.

Domnul Ion Gutu:

Deci stimulam cota impozitelor indirecte si, cu regret, investitii straine in acesti ani de cind micsoram cota impozitului pe venit nu avem.

Si a doua intrebare. Strategia de Combatere a Saraciei si Crestere Economica este un document foarte important, asupra caruia s-a lucrat mai multi ani. Anul 2006 este ultimul an, fiindca acest document este prevazut pentru anii 2004-2006. Deci, intrebarea: care sint resursele financiare pentru 2006 pentru realizarea acestui program? Si care este numarul de locuri de munca ce vor fi create ca rezultat al realizarii acestui program in 2006?

Domnul Valeriu Lazar:

Da, multumesc. De fapt, strategia se numeste de crestere economica si reducere a saraciei. Dar, raspunzind direct la intrebarea dumneavoastra, anume din considerentul asigurarii acoperirii financiare, trebuie sa recunoastem ca la moment noi nu avem acoperire financiara totala a actiunilor din S.C.E.R.S. De aceea noi am mers pe doua cai.

Pentru inceput analizam eforturile noastre disponibile si, inclusiv – lucru valabil si pentru proiectul legii bugetului de stat pe anul viitor – acoperirea necesitatilor prioritare. De fapt, facem prioritizarea politicilor si actiunilor din S.C.E.R.S.

Pe de alta parte, cautam surse de finantare din exterior, de diferit gen, inclusiv surse creditare, inclusiv granturi, inclusiv asistenta tehnica si un suport consultativ sau de un alt gen, care, pina la urma, vine sa ne faciliteze realizarea actiunilor ce ni le-am propus.

Si doar pentru informatie. Saptamina trecuta a fost facuta prezentarea Strategiei de Crestere Economica, mai bine zis raportul de progres pe aceasta strategie partenerilor nostri in dezvoltare care intrunesc in sine atit Fondul Monetar, Banca Mondiala, cit si tarile bilaterale care constituie donatorii sau partenerii de dezvoltare. Subiectul a fost asta: acoperirea cu resurse a implementarii Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

As vrea sa raminem pe aceeasi dimensiune – exportul. Facem o mica analiza si as da un singur exemplu ca sa nu luam mult din timp: productia farmaceutica. Si daca punctual sa vorbim, o data cu rezilierea contractului de privatizare, vedem o dinamica negativa.

Si revin la intrebare. Citind proiectul bugetului de stat, vedem ca dumneavoastra preconizati sume care urmeaza sa vina din privatizare, tocmai de 28 de milioane. Asta ce-ar insemna? Cum explicati dumneavoastra, care e politica in domeniul respectiv?

Domnul Valeriu Lazar:

Da, multumesc. Eu as porni de la constatarea ca acel lucru pe care il cunoaste toata lumea – privatizarea masiva – deja a fost realizat. Deja 80% din ceea ce se produce in tara se produce in sectorul privat. Sigur ca mai exista anumite active ale statului sub diferite forme – fie intreprinderi de stat, fie participatii sub forma de actiuni la anumite societati.

Ministerul Economiei si Comertului a finalizat revizuirea acestor active si, intr-un timp foarte scurt, vom veni in Guvern si ulterior in Parlament cu anumite propuneri care vizeaza, de fapt:

1. Perfectionarea sistemului de gestionare a activelor pe care le mai are statul in economie.

2. Anumite metode, nu zic de privatizare, ci de etatizare a patrimoniului public care include in sine nu obligatoriu instrainarea, dar si alte forme de transmitere in gestiune privata a anumitor active ale statului.

Dar de ce aceasta cifra modesta? Scopul, asa cel putin il vedem noi si anume asa o sa propunem si dumneavoastra, legiuitorilor, sau efectul pe care il asteptam de la aceste deetatizari nu este obtinerea veniturilor la buget. Noi incercam sa venim cu niste formule care ar permite capitalizarea acestor active in interesul acestor intreprinderi. De ce nu? Pentru ca sporind capitalizarea, sporim automat si competitivitatea acestora. De fapt, asta este intrebarea. Scopul nostru nu este acumularea banilor la buget in urma deetatizarii.

Admitem ca aceasta suma ar putea fi majorata, dar atita timp cit nu am finalizat aceasta revizuire, nu ne-am incumetat sa venim cu niste cifre mai optimiste.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu propun sa oferim cuvintul doamnei Pavlicenco si, la aceasta etapa, sa incheiem cu runda de intrebari pentru primul raportor, fiindca avem inca doi raportori. Deja sintem la o ora de dezbateri. Propunerea mea va fi sa ne autolimitam fiecare dintre colegii care vin cu intrebari fata de raportori. Maximum doua intrebari. Fiindca la sfirsitul dezbaterilor, fiecare fractiune va avea posibilitatea, conform regulamentului, pentru luare de cuvint si exprimare de atitudine la acest subiect. Si rog sa acceptati acest mecanism.

Microfonul nr.5, va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Conducerea republicii a anuntat directiile prioritare de activitate a Guvernului, deci Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, Programul “Satul Moldovenesc”, informatizarea populatiei, reforma invatamintului, stiintei si sprijinirea tineretului si sportului, liberalizarea economica si reducerea nivelului de coruptie. Am solicitat de mai multe ori ca sa vina aici si Prim-ministrul sa vorbeasca despre monopolizarea pietei energetice.

Iata in planul competitivitatii, asigurarii principiului concurentei in economia de piata si liberalizarii economice, ceea ce ati spus si dumneavoastra mai multe aspecte in acest sens, spuneti-mi va rog, monopolizarea sectorului energetic, pe care o stiti si dumneavoastra ca are loc, este in spiritul politicilor economice indreptate spre pregatirea Republicii Moldova pentru Uniunea Europeana? Si ce intreprindeti in acest sens, pentru ca exista si scrisori ale Bancii mondiale, dumneavoastra stiti toate astea?

Multumesc.

Domnul Valeriu Lazar:

Va multumesc.

Doamna Vitalia,

Doar daca imi permiteti sa concretizez. Ori vorbim de sectorul energetic la general, ori dumneavoastra va referiti la piata produselor petroliere? Adica, pentru mine cel putin, sa incerc sa ma axez pe un subiect foarte concret.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu ma refer la monopolizarea pe care o face “Energocom”-ul cu procurarea energiei electrice, cu eliminarea concurentilor de pe piata energetica. Si cu marele grad de coruptie care se inregistreaza la capitolul asta.

Domnul Valeriu Lazar:

Sincer vorbind, poate ca, spre regret, cunosc prea multe detalii la acest subiect. Fiindca, pina la urma, daca cunoasteti, Guvernul sau statul in general, inclusiv prin Parlament, la momentul respectiv, a separat competentele institutiilor statale la acest capitol. La moment, aceasta piata este reglementata de catre o agentie autonoma.

Adica, Guvernul, credeti-ma ca asa este, nu prea are instrumente de influenta asupra acestei piete si cred ca s-a facut atunci corect. Aceasta agentie este autonoma, ea se conduce de lege. Ea este regulatorul acestei piete. De aceea, nu prea cunosc detalii si Guvernul este limitat prin asemenea instrumente de reglementare de a influenta aceasta piata.

Dar, daca revenim la proiectul Legii bugetului pentru anul 2006, ati observat acolo la capitolul “Cheltuieli” finantarea agentiei pentru protectia concurentei. Fiindca, pina la urma, si in tarile europene, si in alte tari cu economie de piata functionala, activitatea sau instrumentele legislatiei antimonopol de protectie a concurentei sint cele mai eficiente si mai uzual intrebuintate pentru a reglementa anumite relatii pe anumite piete acolo unde exista, fie natural, fie din alte considerente, concurenta sau aceasta concurenta este limitata.

Si de aceea, urgentind crearea acestei agentii, sigur ca partial, dar sint necesare si alte eforturi, va fi solutionata si aceasta problema.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule ministru. Eu va multumesc, rog sa luati loc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Leonid Talmaci, guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei.

Domnul Talmaci se va referi cu precadenta la doua subiecte. Subiectele care vizeaza politica monetara si nivelul inflatiei, cursul de schimb. Va rog, domnule guvernator.

Domnul Leonid Talmaci – guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Politica monetara si valutara, ca parte componenta a politicii economice unice a statului, este definita ca un ansamblu al actiunilor intreprinse de Banca Nationala a Moldovei in vederea crearii unor conditii monetare favorabile pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si incurajarea cresterii economice durabile, scopurile careia sint trasate in coordonare cu politicile bugetare fiscale si institutionale ale Guvernului.

In prezent, Banca Nationala promoveaza o politica monetara si valutara mai restrictiva, ceea ce presupune intensificarea operatiunilor de sterilizare a excesului de lichiditate provenit in urma efectuarii procurarilor de valuta straina, in limita evitarii aprecierii bruste a monedei nationale fata de dolarul S.U.A. Totodata politica Bancii Nationale este orientata spre asigurarea monetizarii respective a economiei nationale pentru crearea premiselor unei cresteri economice sustinute.

In perioada ianuarie–septembrie 2005, cursul oficial nominal al monedei nationale fata de dolarul american s-a depreciat cu 1 la suta comparativ cu aprecierea cu 8 la suta in perioada ianuarie–septembrie 2004 si aprecierea cu 3,7 la suta in perioada ianuarie–septembrie 2003.

De la inceputul anului 2005, masa monetara M₂, adica bani in circulatie si depozite in moneda nationala, s-a majorat cu 29 la suta in comparatie cu sfirsitul anului 2004, constituind 10 miliarde si jumatate de lei.

Masa monetara M₃, adica masa monetara M₂ si depozitele in valuta straina, a inregistrat o crestere cu 27 la suta in perioada respectiva, cifrind 15 miliarde de lei.

Depozitele au inregistrat o crestere cu 32 la suta, constituind 10,6 miliarde de lei, inclusiv depozitele in lei au cifrat 6,2 miliarde de lei – crestere cu 38,7 la suta, iar depozitele in valuta straina au insumat 4,4 miliarde de lei sau majorare cu
23,6 la suta.

Este remarcabila evolutia componentelor masei monetare M₂. Se atesta sporirea tendintei de crestere a depozitelor persoanelor fizice. Astfel, acest indicator a inregistrat o crestere de 46 la suta fata de 37 la suta in perioada respectiva a anului 2004.

In structura depozitelor in moneda nationala ale persoanelor fizice s-a remarcat majorarea considerabila a depozitelor la termen cu 45 la suta.

Volumul depozitelor noi atrase a crescut cu 2,9 miliarde de lei fata de ianuarie–septembrie 2004 si a constituit 7 miliarde si jumatate de lei, inclusiv volumul depozitelor noi atrase in lei moldovenesti a sporit cu 70 la suta si in valuta straina cu 57,6 la suta.

Evolutia depozitelor pe parcursul anului 2005 este o dovada a cresterii increderii populatiei in moneda nationala si in sistemul bancar, care ar fi imposibila fara o siguranta in stabilitate pe termen mediu a politicii economice a statului, inclusiv a politicii monetare si valutare promovate de Banca Nationala.

Pe parcursul perioadei gestionare, soldul creditelor in economie a consemnat o crestere de 1,6 miliarde de lei sau cu 21 la suta fata de 31 decembrie 2004, constituind 9 miliarde de lei. De mentionat ca s-a accelerat dinamica creditarii pentru primele 9 luni ale anului.

Cresterea soldului creditelor in economie in perioada ianuarie–septembrie 2005 a devansat sporul consemnat in aceeasi perioada din anul 2004 cu 13 la suta, soldul creditelor in moneda nationala a crescut cu 28 la suta si soldul creditelor in valuta straina s-a majorat cu 12 la suta.

De mentionat ca ponderea creditelor in valuta straina s-a redus cu 3,3 puncte procentuale – de la 42,3 la 31 decembrie 2004 la 39 la suta la 30 decembrie 2005.

Volumul creditelor noi acordate pe parcursul perioadei ianuarie–septembrie 2005 a constituit 9,3 miliarde de lei, cu o crestere de 42 la suta fata de perioada similara a anului 2004, inclusiv cele in moneda nationala – 6,2 miliarde de lei, inregistrind o majorare de 57 la suta fata de perioada respectiva a anului 2004.

Creditele in valuta straina noi acordate s-au majorat cu 20 la suta si au fost la nivel de 3,2 miliarde de lei.

Creditele sint forta motrice a dezvoltarii economice a oricarui stat si dinamica creditelor inregistrate pe parcursul ultimilor ani este o recunoastere a climatului investitional favorabil. Totodata este necesar de accentuat ca creditele acordate in prezent sint baza cresterii economice in perioadele viitoare. modificarea structurii creditelor acordate in favoarea creditelor in moneda nationala este o dovada a dezvoltarii activitatilor economice autohtone.

In perioada ianuarie–septembrie 2005, raportul dintre credite in economie si produsul intern brut a inregistrat o dinamica continua ascendenta, reflectind majorarea rolului sistemului bancar in economia nationala, si a atins nivelul de
24 la suta.

De mentionat ca monetizarea economiei Republicii Moldova este de 39,3 la suta si este superioara fata de tarile vecine. Astfel, monetizarea in Ucraina a constituit circa 36 la suta, in Romania – 27, iar in Rusia – 32 la suta.

Monetizarea sau, in alte cuvinte, indestularea cu mijloace banesti este o conditie necesara pentru activitate normala, ascendenta a economiei nationale.

Nivelul dolarizarii, ceea ce prezinta raportul dintre depozitele in valuta straina si totalul depozitelor, in 9 luni 2005 s-a diminuat cu 3 puncte procentuale – de la 44,7 la 41,8 la suta, fapt ce denota cresterea increderii populatiei si agentilor economici in moneda nationala si in sistemul bancar.

In comparatie cu tarile vecine, nivelul dolarizarii in Moldova este totusi destul de inalt. Astfel, daca, la finele lunii septembrie, dolarizarea la noi a constituit
41,8 la suta, in Ucraina a constituit 35, in Romania – 36 si jumatate, iar in Rusia – 25,1 la suta.

Nivelul inalt al dolarizarii depozitelor este un pericol potential pentru activitatea economica. Ponderea banilor in circulatie in baza monetara la finele lunii septembrie a constituit 74,7 la suta si a sporit cu 5 puncte procentuale fata de sfirsitul anului 2004. Nivelul de 74,7 la suta al acestui indicator este destul de inalt fata de Romania, unde acesta constituie 50 la suta. Dar in comparatie cu Ucraina si Rusia, unde a inregistrat un nivel mai inalt de 76, respectiv 71 la suta, nivelul dat este admisibil.

In acelasi timp, nivelul inalt al acestui indicator este urmarea acceptarii decontarilor in numerar dintre agentii economici si serveste drept baza pentru activitatea economica subterana si evaziunea fiscala.

Pe linga masurile de politica monetara si valutara enumerate mai sus, Banca Nationala in activitatea sa se calauzeste de strategia comuna a Guvernului si a Bancii Nationale a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului financiar in perioada 2005-2010. In vederea ajustarii legislatiei in domeniul valutar la standardele legislatiei Uniunii Europene, consemnam ca, in perioada de reportare, Banca Nationala a continuat lucrul asupra proiectului legii privind reglementarea valutara, la elaborarea caruia se ia in considerare legislatia comunitara.

Banca Nationala elaboreaza si promoveaza politica monetara si valutara a statului in scopul mentinerii stabilitatii monetare in cadrul politicii economice unice a tarii. In 2006 se va implementa in continuare o politica monetara si valutara adecvata situatiei economice, orientata spre atingerea obiectivului sau principal – realizarea si mentinerea stabilitatii monedei nationale.

Prognoza Ministerului Economiei si Comertului, coordonata cu Banca Nationala, a parametrilor indicatorilor macroeconomici pentru anii 2006-2008, ajustati la prevederile Programului de activitate a Guvernului, stipuleaza o crestere reala a P.I.B.-ului pentru anul 2006 in conditiile unei inflatii anuale mai jos de zece la suta.

Din aceste considerente si reiesind din continuarea tendintelor de crestere economica sustinuta, pentru indestularea economiei cu mijloace banesti, Banca Nationala presupune pentru anul 2006 cresterea bazei monetare si a masei monetare M₂, cuprinsa in limitele indicate, de circa 27,51 la suta respectiv.

Conform proiectelor Bancii Nationale, cresterea masei monetare M₃ va fi de circa 45 la suta. La sfirsitul anului 2006, gradul monetarizarii M₃ si gradul monetarirazii M₂ vor fi de 57, respectiv 42 la suta. Ponderea soldului depozitelor in valuta straina in totalul soldului depozitelor va fi de circa 33 la suta. Adica se vor diminua considerabil fata de anul curent.

Cresterea soldului creditelor in economie se prevede la nivel de circa 30 la suta. Raportul dintre creditele in economie si P.I.B. se prognozeaza la nivel de circa 29 la suta pentru anul viitor. Nivelurile agregatelor monetare pentru anul 2006 au fost dimensionate in corelatie cu evolutia prognozata a cererii de bani si vor constitui repere in baza carora politica monetara si valutara isi va ajusta oferta de moneda.

Politica monetara si valutara a Bancii Nationale considera, drept sarcina principala a sa, reglarea volumului ofertei de bani in economie, mentionind existenta legaturii dintre masa monetara si nivelul agregat al preturilor pe termen mediu. In acest sens, Banca Nationala va reglementa conditiile pe pietele monetare, de credit si valutara prin intermediul instrumentelor politicii monetare.

Respectiv, instrumentele monetare ale Bancii Nationale vor asigura cresterea economica si vor sprijini monetizarea adecvata si necesara a economiei. Vor fi utilizate totalitatea instrumentelor de dirijare a lichiditatii bancilor, inclusiv in calitate de instrumente pentru sterilizarea excesului de lichiditate din sistemul bancar si anume: certificatele Bancii Nationale, depozitele plasate in Banca Nationala, vinzarile definitive a hirtiilor de valoare de stat si operatiunile R.E.P.O. cu hirtii de valoare de stat, precum si in scopul mentinerii lichiditatii bancilor pe linga operatiunile R.E.P.O. cu hirtii de valoare de stat de cumparare, si ultima – creditele sau depozitele O.V.E.R.N.A.I.T. se vor implementa in mecanismul creditului I.N.T.R.A.D.E.I.N.

Pe parcursul anului 2006 va fi modificata metoda licitatiilor de desfasurare a operatiunilor R.E.P.O. prin anuntarea unei rate maxime a dobinzii pentru operatiunile de sterilizare a lichiditatilor in sistemul bancar si a unei rate minime pentru operatiunile de varsare a lichiditatilor.

Politica monetara si valutara pentru 2006 va pastra caracterul prudent urmarind majorarea gradului de monetizare a economiei, care va fi sustinuta de stabilizarea increderii in moneda nationala, de consolidarea in continuare a sistemului bancar in contextul cresterii reale a produsului intern brut.

E de mentionat ca realizarea obiectivului principal al politicii monetare si valutare pe termen mediu si lung va fi posibila in cazul sustinerii cu consecventa a dezvoltarii economiei nationale. La fel, eficienta politicii monetare si valutare depinde de realizarea tuturor obiectivelor in cadrul politicii economice unice a statului.

Pe linga cele expuse mai sus, pe parcursul anului 2006, Banca Nationala va continua implementarea in continuare a prevederilor Planului de actiuni pentru realizarea strategiei comune a Guvernului si Bancii Nationale cu privire la dezvoltarea sectorului financiar in perioada 2005-2010.

Banca Nationala, in comun cu Ministerul Finantelor, cu Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Bursa de Valori Mobiliare, va contribui la dezvoltarea in continuare a pietei secundare a hirtiilor de valoare de stat prin extinderea si diversificarea bazei de investitori, tranzactionarea hirtiilor de valoare de stat cu un termen de circulatie mai mare de un an la bursa de valori.

In cazul majorarii considerabile a ponderii euro in rulajul total al pietei valutare interne, Banca Nationala va introduce metoda determinarii cursului oficial al leului moldovenesc fata de moneda euro in baza cotatiilor bancilor comerciale pe pietele intra si interbancara din Republica Moldova.

Cu scopul de a mentine in continuare stabilitatea situatiei financiare a sectorului bancar si de a contribui astfel la cresterea posibilitatilor acestuia de a intermedia fluxurile de capital in vederea majorarii volumului de investitii autohtone si straine in diferite ramuri ale economiei, pe parcursul anului 2006 o atentie deosebita se va acorda promovarii politicilor privind identificarea proprietarilor, care exercita o influenta considerabila asupra managementlui si activitatii bancilor in vederea determinarii structurii proprietarilor si surselor mijloacelor varsate in capitalul bancii.

De asemenea vor fi efectuate masuri pentru pregatirea catre implementarea noii metodologii de elaborare a balantei de plati, armonizate cu sistemul conturilor nationale, si se va incepe elaborarea cadrului normativ privind reglementarea procedurilor de decontare a operatiunilor cu valori mobiliare, care circula la bursele de valori ale Moldovei.

In baza celor mentionate, va asigur ca Banca Nationala in continuare va depune efort maxim pentru crearea si mentinerea unui mediu financiar favorabil dezvoltarii economice durabile a Republicii Moldova.

Si, in incheiere, vreau sa subliniez ca Banca Nationala a efectuat o analiza a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2006 si a prezentat Guvernului un aviz pozitiv.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule guvernator.

Stimati colegi, intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule guvernator,

O intrebare foarte serioasa pentru dumneavoastra. Politica monetara a Bancii Nationala a contribuit la dezastrul soldului negativ al balantei comerciale. Dumneavoastra aici in nota informativa mentionati un lucru foarte important ca aprecierea monedei euro fata de dolarul S.U.A. a redus competitivitatea marfurilor europene pe plan global. Dar aprecierea leului sau deprecierea lui lenta la ce? Nu a adus la acelasi dezastru si la reducerea competitivitatii marfurilor moldovenesti pe pietele tinta, domnule guvernator?

Domnul Leonid Talmaci:

Nu sint absolut de acord cu dumneavoastra, domnule deputat Cosarciuc. Nu exista nici un dezastru, este un lucru normal. Contul curent are o situatie foarte buna. Ca exista un deficit al balantei comerciale, este un lucru normal pentru toate tarile in tranzitie, inclusiv pentru Moldova. Prin aceasta a trecut si Ungaria, si Polonia, si Turcia etc. Pot sa enumar si alte state din fosta U.R.S.S. Acest deficit are surse de acoperire. Eu nu vad nici o problema aici.    

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnul ministru al economiei a mentionat ca aceste surse sint banii care sint trimisi acasa de catre cetatenii Republicii Moldova care lucreaza peste hotare.

Domnul Leonid Talmaci:

Exact. Inclusiv.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

D-apoi asta-i sursa principala.

Domnul Leonid Talmaci:

Inclusiv. Si eu nu vad nici o problema aici. Exportul fortei de munca exista in toate tarile lumii, chiar in cele mai dezvoltate. De exemplu, din Portugalia pleaca si lucreaza in Germania sau in Franta s.a.m.d., din Ungaria pleaca in Austria.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, cred ca pentru toti cei care au avut tangenta cu economia este o realitate foarte simpla ca situatia balantei comerciale nu poate fi examinata in mod abstract fara a se examina aceasta situatie in conjugare cu situatia contului curent. Este o realitate simpla si exista aceasta interdependenta.

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Ion Gutu:

Dupa remarca dumneavoastra inseamna ca noi mergem inainte si punem o strategie de majorare a balantei comerciale negative. Da?

Multumesc.

Eu vreau sa mentionez, nu sa-i fac un compliment domnului guvernator, dar intr-adevar dumnealui este un specialist, un profesionist in domeniu, foarte bine cunoscut in lume si cred ca este si o valoare a Republicii Moldova. Vedeti ca se schimba presedintii, se schimba prim-ministrii, se schimba ministrii, dumnealui sta la cirma Bancii Nationale si-i dorim succese.

Domnul Leonid Talmaci:

Va multumesc.

Domnul Ion Gutu:

Domnule guvernator, daca se poate pozitia sau viziunea dumneavoastra critica asupra situatiei din economia nationala. Ca guvernator care sinteti obligat nu numai s-o aveti, dar si sa informati si sa inaintati problemele acestea. Poftim. O viziune critica. Trei-patru-cinci pozitii-propozitii asupra situatiei in economia nationala.

Domnul Marian Lupu:

Trei-patru-cinci cuvinte, domnule guvernator.

Domnul Leonid Talmaci:

Da. Bine. Va multumesc, domnule deputat Gutu.

Bineinteles, Banca Nationala vede care sint aceste neajunsuri, dar eu inteleg bine ceea ce a mentionat chiar domnul Cosarciuc, numai nu dezastru, ma rog, dezastru nu are loc.

Perioada aceasta de tranzitie, sa spunem asa, nu este atit de durabila, nu e pe termen lung. De aceea, este nevoie de a accelera reformele structurale si de a ajusta legislatia Republicii Moldova la standardele europene. Iata eu aici vad rezervele principale.

Bineinteles ca si impozitele ar fi bine sa fie platite nu numai la vama, dar si de toti ceilalti. Economia tenebra ramine deocamdata la un nivel destul de inalt. Aceasta vorbeste, daca analizam, de impozite. Eu, de exemplu, am facut o analiza a caselor de schimb valutar. Chiar mi-a fost interesant, de ce atitea case de schimb valutar apar la fiecare colt? Si stiti cit impozit platesc casele de schimb valutar? O suma mizerabila pe an. Toate din Chisinau.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Talmaci, eu imi cer scuze. Noi nu numai ca am depasit patru-cinci cuvinte, dar si patru-cinci alineate.

Domnul Ion Gutu:

Domnule Lupu, eu nu vreau sa va fac observatie, fiindca va stimez, dar dumneavoastra prea multe functii va asumati.

Domnul Marian Lupu:

Eu imi asun functiile care intra...

Domnul Ion Gutu:

Ne intrerupeti pe toti.

Domnul Marian Lupu:

In pachetul de functii a presedintelui sedintei, Ivan Timofeevici…

Domnul Ion Gutu:

Dumneavoastra sinteti moderator. Dati-i voie sa-mi raspunda la intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Ivan Timofeevici, eu va rog un lucru. Sa atrageti atentia, eu nu v-am intrerupt la momentul cind faceati complimente domnului guvernator.

Domnul Ion Gutu:

Eu am inteles.

Domnul Marian Lupu:

Asa. Perfect. Deci eu va rog sa aplicati fix acelasi standard. Va rog, continuati cu urmatoarea intrebare.

Domnul Ion Gutu:

A doua intrebare, domnule guvernator.

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, eu aici ca sa inchei...

Domnul Ion Gutu:

Cum sa incheiati?

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog sa incheiati, domnule guvernator.

Domnul Leonid Talmaci:

Eu vreau sa mentionez ca totusi Guvernul depune eforturi foarte mari.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, multumesc. Nu-i normal ca…

Domnul Marian Lupu:

Domnule Gutu, este remarca cea mai critica…

Domnul Ion Gutu:

Da, eu va rog, a doua intrebare, domnule guvernator. Totusi este o situatie destul de ingrijoratoare si eu, ca cetatean si ca patriot, tot sint ingrijorat. De ce, in viziunea dumneavoastra, atitia ani noi nu putem sa restabilim relatii normale cu organismele internationale financiare, sa avem un acord cu Fondul Monetar International? Numiti trei pricini concrete.

Domnul Marian Lupu:

Da de ce trei, Ivan Timofeevici?

Domnul Ion Gutu:

Eu stiu ca sint mai multe, dar macar trei...

Domnul Leonid Talmaci:

Eu nu vreau sa repet, Fondul Monetar de fiecare data, nu, fondul informa, insusi fondul, fiindca nu Banca Nationala lua decizie. Lua fondul. Erau unele momente cu care nu era de acord Fondul Monetar. Si din aceasta cauza, aceste relatii, sa spunem asa, nu s-au restabilit, dar acum s-a schimbat misiunea Fondului Monetar si avem toate premisele sa restabilim relatiile.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule guvernator,

Noi astazi discutam proiectul bugetului pentru anul 2006 si e clar ca toti sintem interesati in faptul sa asiguram o crestere economica durabila in aceasta tara. Unul din factorii care va contribui la acest lucru sint resursele creditare ieftine.

In ultimul timp, se vorbeste foarte intens precum ca Banca Nationala, Guvernul sint cointeresati in atragerea unei banci straine cu resurse creditare ieftine in republica noastra. Puteti dumneavoastra sa ne comentati cumva si sa spuneti, care este situatia reala si care se asteapta in acest domeniu, care va fi politica Bancii Nationale?

Multumesc.

Domnul Leonid Talmaci:

La momentul de fata, Banca Nationala poarta discutii cu banci straine din doua tari din Europa, banci puternice, strategice. Deocamdata n-o sa le nominalizez. Una din aceste banci deja doreste sa deschida o reprezentanta. Dar, eu repet, eu n-o sa nominalizez pina nu se va intimpla acest lucru.

Doamna Lidia Gutu:

Nu, nu-i necesar.

Domnul Leonid Talmaci:

Dar atit Guvernul, cit si Banca Nationala sint de parerea ca noi trebuie sa avem, cit mai urgent, minimum o banca straina strategica.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, dar sa speram.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Talmaci, prima intrebare. Cum va influenta rata de refinantare la creditele acordate bancilor comerciale care sprijina sectorul real, sprijinirea de catre acestea a sectorului real?

Si a doua intrebare. Cum corelati dumneavoastra politica monetara a Bancii Nationale in contextul banilor de aproape 1 miliard de dolari care vin de peste hotare si ce proiecte si programe aveti cu Guvernul pentru ca sa fie folositi acesti bani nu doar pentru consum, ci si pentru investitii interne.

Domnul Leonid Talmaci:

Eu cer scuze, la prima intrebare eu vreau sa precizez, ce ati avut in vedere.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ma intereseaza rata dumneavoastra de refinantare.

Domnul Leonid Talmaci:

Rata noastra ii 10,5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Cum influenteaza sprijinirea sectorului real de catre bancile comerciale.

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, nu. Dumneavoastra ati dat intrebarea referitor la acordarea de credite de catre Banca Nationala bancilor sau de catre banci sectorului real? Care?

Doamna Vitalia Pavlicenco:

De catre banci in sectorul real.

Domnul Leonid Talmaci:

Clar. Banca Nationala de la 1 iulie 1997 nu mai acorda credite sistemului bancar. Nu exista asa o necesitate, dat fiind faptul ca exista o lichiditate suficienta in sistemul bancar. Rata de refinantare a Bancii Nationale astazi este stabilita de 10,5 la suta. Aceasta rata, ea nu este. Daca am fi acordat credite, atunci, bineinteles, am fi folosit aceasta rata.

Dar aceasta rata este folosita pentru orientarea, sa spunem, in momentul de fata, pe masura ce se va diminua datoria interna a bugetului catre Banca Nationala ce se va micsora. Dar vreau sa spun ca anul acesta Guvernul a rambursat Bancii Nationale, pentru prima data in istorie, 127 milioane de lei.

Pe urmatorii ani, inclusiv in proiectul bugetului pe anul viitor, din nou se prevede rambursare, ceea ce ne va permite ca acest instrument sa-l putem folosi pentru a influenta situatia pe piata monetara interna din considerentul ca pe masura ce se va micsora mai mult datoria interna, cu atit Banca Nationala va face sterilizari mai putine si, prin aceasta, va avea o influenta asupra ratei dobinzii in sectorul real.

Acum cu bancile. Ce se intimpla? Este o tendinta de descrestere a ratei dobinzii si putem compara. De exemplu, in anul 2001, rata dobinzii in medie in sectorul real a fost 31,3. Astazi este 17,9. Si are o tendinta de descrestere.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Dragomir:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

La intrebarea a doua nu mi-ati raspuns.

Domnul Marian Lupu:

Proiecte de utilizare a remiterii.

Domnul Leonid Talmaci:

Acum cu banii. Daca luam in total, se pare ca este o suma mare. Dar daca luam pentru fiecare persoana care a cistigat acesti bani, nu sint sume mari. Si aceasta nu inseamna ca… asta ca si cum am pune intrebarea... Iata la noi in tara cei care muncesc primesc salarii. Cum putem noi folosi, ar fi intrebarea, cum putem noi folosi salariul lor?

Exact asa si aici. Acesti bani le apartin lor, nu bugetului sau altcuiva. Si cum se utilizeaza? Banca Mondiala a facut un studiu care a aratat ca nu este, nu exista vreun mecanism eficient pentru a utiliza acesti bani, sa spunem asa, prin metode administrative sau prin alte metode.

La noi se intimpla ca acesti bani se folosesc pentru investitii. In ce forma? O parte din aceste persoane depun banii in bancile autohtone. De exemplu, anul trecut au fost 50 de milioane de dolari depusi de remitenti...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Talmaci, eu imi cer scuze. Se cere…

Domnul Leonid Talmaci:

… si prin intermediul bancilor se folosesc ca credite, investitii.

Domnul Marian Lupu:

Se cere, probabil, un raspuns pe dimensiunea guvernamentala la acest subiect.

Microfonul nr.1.

Doamna Zinaida Grecianii:

Da. Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul guvernator a incercat sa aduca explicatiile respective. Guvernul, impreuna cu Banca Nationala, cauta modalitati cum sa atraga aceste mijloace de la remitenti pentru niste proiecte investitionale care ar aduce pe viitor o crestere economica, proiecte investitionale statale. Pentru aceasta trebuie sa fie si credibilitate si asigurata o rata a dobinzii foarte stabila pentru atragerea acestor mijloace.

Noi avem aceste planuri. In proiectul bugetului, aceste proiecte investitionale nu sint incluse, dar cum vom avea gata deja o ideie fixa, vom veni la dumneavoastra cu aceasta propunere.

Domnul Marian Lupu:

Inclusiv si emiterea hirtiilor de valoare de stat pe termen.

Doamna Zinaida Grecianii:

Inclusiv si aceasta.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, da.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5, in continuare.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule guvernator,

Totusi care sint factorii principali care ar mentine cursul mediu anual de schimb al monedei nationale la nivel de 12,6 in raport cu dolarul american si care poate fi impactul acestui coraport pe parcursul anului 2006 asupra dezvoltarii economiei nationale si promovarii exporturilor.

Domnul Leonid Talmaci:

Bineinteles, cursul de schimb nominal nu se stabileste administrativ de Banca Nationala, ci este un rezultat al cererii si ofertei pe piata interna. Banca Nationala a determinat acest curs de calcul, de calcul, repet, pentru determinarea cheltuielilor in proiectul bugetului pentru anul 2006 ca un curs mediu pe an. S-a luat in considerare prognoza balantei de plati pentru anul viitor si tendintele care exista in ultimul timp pe pietele mondiale, care va fi volumul de export prognozat pentru anul viitor si care va fi volumul de import. Reiesind din aceasta, s-a determinat cursul de calcul. Acum, care este impactul asupra exporturilor? Noi am incercat, acum mai bine de un an si jumatate, sa transmitem acest semnal cind a avut loc, dupa o apreciere, cind a fost un numar foarte mare de remitenti si care n-a putut fi absorbit imediat, si s-a apreciat atunci cursul leului iar apoi a urmat deprecierea.

Plus la aceasta, criza regionala financiara care a avut loc in 1998 si deprecierea cursului leului de la 4,7 la 12 n-au avut nici un efect, cu parere de rau, pentru exportatorii nostri. Aceasta nu inseamna ca noi trebuie sa stimulam exportul prin deprecierea monedei nationale.

Cursul trebuie sa fie acela care-l determina piata. Cu atit mai mult, la noi este un curs flotant liber.

Domnul Marian Lupu:

Se accepta. O ultima precizare.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da. Am o mica precizare in legatura cu raspunsul pe care l-ati dat la prima mea intrebare. Dumneavoastra ati spus despre rata de refinantare de 10,5 sau 10,9? Cit ati spus?

Domnul Leonid Talmaci:

Cinci.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Cinci. Avind in vedere ca rata inflatiei e estimata la 12,5, spuneti-mi, va rog, sa inteleg. Banca isi pierde banii? Cum vine asta?

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, rata inflatiei nu este de 12,5.

Domnul Marian Lupu:

Sub 10%.

Domnul Leonid Talmaci:

Sub 10% este. Sub 10%.

Domnul Marian Lupu:

S-a mentionat.

Domnul Leonid Talmaci:

Cind Banca Nationala a determinat aceasta rata, la inceputul anului, daca tineti minte, ea a fost de 14 la suta, iar pe urma a fost diminuata. Aici sint niste calcule destul de complicate. Se ia dinamica cresterii ratei inflatiei. Se ia dinamica, tendinta ratelor dobinzilor atit intrabancare, cit si la piata hirtiilor de valoare de stat. Daca luam la piata de hirtii de valoare de stat...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Talmaci, eu va multumesc pentru raspuns. Nu trebuie sa mergem in desfasurari care iau un caracter de prelegeri. Eu va multumesc si rog sa luati loc, domnule guvernator.

Domnul Leonid Talmaci:

Da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Mihai Pop, ministrul finantelor.

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

La baza conceptului si parametrilor bugetului pe anul 2006 stau legislatia in vigoare, prognozele macroeconomice si obiectivele politicii bugetar-fiscale pe anul viitor.

Reamintesc ca modificarile si completarile la legislatie, ce rezulta din politica bugetar-fiscala, au fost operate de catre Parlament in luna iulie anul curent. Aceasta a servit drept baza stabila pentru elaborarea proiectului de buget.

Atit prognozele macroeconomice, cit si politica bugetar-fiscala sint in concordanta si rezulta din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, respectiv din programul de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 “Modernizarea tarii – bunastarea poporului”.

In continuare, ma voi opri pe scurt la fiecare component referitor la politicile si prognozele pe anul 2006.

Politica fiscala. Obiectivele politicii fiscale pe anul 2006 urmaresc:

- asigurarea echitatii, stabilitatii si transparentei fiscale;

- optimizarea presiunii fiscale si extinderea in continuare a bazei fiscale;

- codificarea si simplificarea in continuare a legislatiei prin promovarea unor noi titluri ale Codului fiscal;

- armonizarea legislatiei fiscale cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene.

Masurile de politica fiscala pentru anul 2006, deja adoptate, prevad:

- reducerea cotei impozitului pe venitul persoanelor juridice de la 18% in 2005 la 15% in 2006;

- reducerea cotelor inferioare si mijlocii ale impozitului pe venitul persoanelor fizice, fara modificarea grilelor de impozitare anuale, de la 9% si 14% la 8%, respectiv 13%;

- majorarea scutirilor personale anuale de la 3960 lei la 4500 lei si a scutirilor anuale pentru persoanele intretinute – de la 600 lei la 840 lei;

- redistribuirea cotelor contributiilor de asigurari sociale de stat in vederea reducerii cu un punct procentual a cotei pentru asigurator, respectiv majorarea cu acelasi punct procentual a cotei individuale a angajatului;

- mentinerea cotei primei de asigurari medicale la nivel de 4%, din care 2% pentru angajator si 2% pentru angajat;

- mentinerea cotelor curente ale taxei pe valoarea adaugata concomitent cu revizuirea facilitatilor fiscale acordate la taxa pe valoarea adaugata prin introducerea cotei de 8% la medicamente;

- aplicarea cotei-standard la productia agricola;

- anularea inlesnirilor la pesticide, ingrasaminte minerale si utilaj;

- ajustarea cotelor accizelor la unele marfuri accizate la nivelul inflatiei;

- majorarea cotei compuse la productia alcoolica tare;

- excluderea din lista marfurilor si serviciilor supuse accizelor a licentei pentru activitate in domeniul jocurilor de noroc;

- punerea in aplicare a titlului VIII al Codului fiscal “Taxele pentru resursele naturale”.

Totodata, incepind cu 1 ianuarie 2006, pentru producatorii agricoli se preconizeaza ca, in afara de T.V.A., contributii de asigurari sociale de stat si de asistenta medicala obligatorie, sa fie aplicat doar un singur impozit – impozitul funciar.

Principalele directii ale politicii in domeniul administrarii fiscale pe anul 2006 vor fi:

- perfectionarea mecanismului de colectare a impozitelor;

- eficientizarea metodelor de control si coordonarea activitatii de control;

- computerizarea procedurilor fiscale;

- popularizarea legislatiei fiscale si educarea contribuabililor in spiritul achitarii voluntare a obligatiilor fiscale;

- reglementarea in continuare a contabilitati si desfasurarea activitatii de audit in contextul perfectionarii si reglementarii politicii si administrarii fiscale.

Politica in domeniul cheltuielilor publice. Obiectivele politicii in domeniul cheltuielilor publice in 2006 sint urmatoarele:

- ajustarea volumului total al cheltuielilor publice la cadrul de resurse disponibil;

- neadmiterea diminuarii in termene reale a nivelului de asigurare financiara a programelor prioritare din domeniul public, tinindu-se cont de obiectivele acestora si utilizarea eficienta a resurselor de care dispun sectoarele;

- distribuirea resurselor publice pe sectoare, programe si alte activitati in conformitate cu prioritatile stabilite.

Politica in domeniul datoriei de stat pentru anul 2006 prevede:

- pregatirea bazei pentru restructurarea datoriei de stat existente bilaterale prin intermediul Clubului de la Paris;

- colaborarea activa cu donatorii in vederea obtinerii finantarii din partea acestora in conditii mai favorabile;

- promovarea unei politici mai prudente in domeniul datoriei de stat interne prin continuarea rambursarii imprumuturilor acordate Guvernului de catre Banca Nationala a Moldovei si emisia unor noi instrumente financiare pe piata financiara interna.

Stimata audienta,

Concomitent cu proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2006, in documentatia bugetara aditionala se prezinta si indicatorii generali ai bugetului public national.

Aceasta prezentare se face in scopul reflectarii cit mai complexe a resurselor financiare publice. Totodata, aceasta permite analizarea complexa a poverii fiscale si a cheltuielilor publice.

Dupa cum se cunoaste, bugetul public national cuprinde: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale.

Pentru anul 2006, veniturile bugetului public national se estimeaza in volum de 16,1 miliarde lei, iar cheltuielile – in suma de 16,2 miliarde lei, cu un deficit de 128,4 milioane lei sau 0,29% din produsul intern brut.

Comparativ cu asteptarile pe anul curent, in anul 2006 bugetul public national se estimeaza cu o crestere la venituri de 16,7%, iar la cheltuieli – de 15,7%. Ponderea veniturilor totale ale bugetului public national in raport cu produsul intern brut se estimeaza la 36,4 la suta sau cu 0,14 puncte procentuale mai mult decit era asteptat in anul 2005.

Ponderea impozitelor directe in raport cu P.I.B. se estimeaza la 14,7 la suta sau cu 0,4 puncte procentuale mai mult decit este scontat in 2005, iar ponderea impozitelor indirecte – 16,5 la suta sau cu o majorare de 0,5 puncte procentuale. Cu referinta la cheltuieli as mentiona ca, in 2006, acestea se majoreaza cu circa
2,2 miliarde lei comparativ cu anul curent.

Cea mai mare pondere – circa 64,4 la suta din cheltuielile totale ale bugetului public national – revine cheltuielilor de ordin social si este cu 1,8 puncte procentuale mai mult decit in anul 2005. Aceasta pondere va fi si mai mare dupa ce vor fi distribuite pe ramuri mijloacele rezervate in bugetul de stat pentru etapa implementarii noului sistem de stabilire a salariilor in sectorul bugetar. In proiectul prezentat, aceasta rezerva este de 580 milioane de lei. Acest lucru ne vorbeste ca bugetul public national, ca si in anii precedenti, ramine sa aiba si in anul viitor un caracter social pronuntat.

Stimati deputati,

Inainte de a ma referi nemijlocit la indicatorii proiectului bugetului de stat pe anul 2006, permiteti-mi sa va aduc la cunostinta, succint, mersul executarii bugetului de stat in anul curent.

In 9 luni ale anului curent, la bugetul de stat au fost acumulate venituri in suma de 6 miliarde 491 milioane lei – cu 232,5 milioane lei sau 3,7 la suta mai mult decit a fost prevazut pe aceasta perioada. La situatia din 1 octombrie anul curent, fata de prevederile anuale, incasarile veniturilor la bugetul de stat au constituit 76,6%.

Incasarile veniturilor de baza ale bugetului au constituit 5 miliarde
606,2 milioane de lei – cu 1 miliard 831 milioane lei sau 48,5 la suta mai mult decit in perioada respectiva a anului 2004.

Totodata, comparativ cu prevederile pe 9 luni ale anului curent, incasarile la veniturile de baza s-au realizat la nivel de 107,4 la suta sau cu 386,8 milioane mai mult. Cele mai semnificative depasiri ale prevederilor s-au realizat la incasarile T.V.A. la marfurile importate. La accize incasarile au fost depasite cu
74,2 milioane lei sau cu 109,5 la suta. Incasarile impozitelor si taxelor pe comertul exterior si pe alte operatiuni externe au depasit prevederile pe 9 luni cu
87,4 milioane lei sau cu 22,4 la suta.

Incasarile T.V.A. la marfurile importate, in temei, au fost influentate de cresterea volumului importurilor in ianuarie-august anul curent. Comparativ cu perioada respectiva a anului 2004, importurile s-au majorat cu circa 30,8 la suta.

Veniturile la fondurile speciale in 9 luni ale anului curent au fost realizate in suma de 98 milioane lei sau la nivel de 119,8 la suta fata de prevederile pe perioada data. Tot in aceasta perioada, incasarile din granturile externe pentru finantarea proiectelor prevazute in buget au constituit 116,6 milioane lei – 81,7 la suta din prevederi. Neincasarea in masura deplina a granturilor este conditionata de transferarea de catre donatori doar in masura achizitionarii si indeplinirii lucrarilor la proiectele respective. Totodata, incasarile mijloacelor speciale sint cu 700,8 la suta sub nivelul prevazut de catre institutii, fapt ce se explica, in primul rind, prin constringerea serviciilor cu plata in urma aplicarii legii ghilotinei.

Cheltuielile bugetului de stat in anul curent se efectueaza cu ritmuri mai lente decit au fost preconizate pe perioada data. Astfel, in perioada mentionata, cheltuielile efectuate din veniturile de baza ale bugetului de stat au fost realizate la nivel de 86,3% din prevederile pe perioada data, iar cele din fondurile speciale si mijloacele speciale – la nivel de 70,3%, respectiv 60,8%. Deoarece a devenit o practica ca cele mai mari volume de achizitii, inclusiv investitii capitale, se achita in trimestrul patru, pentru trimestrul patru al anului curent, la moment, estimam sa mai acumulam la bugetul de stat venituri de baza in suma de circa 2 miliarde lei.

Astfel, executarea scontata pe anul 2005 la veniturile de baza se estimeaza la 7 miliarde 594 milioane lei – cu 440 milioane sau cu 6,2 la suta mai mult decit este actualmente prevazut in buget, dintre care o parte va ramine in solduri pentru utilizare in anul 2006 la acoperirea insuficientei de mijloace – in suma de
246 milioane lei, pentru punerea in aplicare a sistemului de stabilire a salariilor in sectorul bugetar, iar pe restul Guvernul va veni cu propuneri de rectificare a bugetului de stat pe anul curent.

Si acum permiteti-mi sa trec mai concret la proiectul de lege a bugetului de stat. Textul proiectului de Lege a bugetului de stat pentru anul 2006, in temei, contine doar prevederi care rezulta din alte acte legislative. Exceptie fac doar reglementarile de ordin fiscal, ce tin de impozitul privat, care pina la moment nu se contin in careva din titluri ale Codului fiscal.

Textul proiectului de lege mai contine unele prevederi si reglementari menite sa creeze conditii pentru realizarea reusita a bugetului. Pentru a conferi o transparenta mai mare a cheltuielilor publice, la proiectul de lege pe anul 2006, spre deosebire de anii precedenti, intr-o anexa separata se prezinta repartizarea alocatiilor pentru finantarea de la bugetul de stat a reparatiilor capitale pe beneficiari si obiective, pornindu-se de la prognozele indicatorilor macroeconomici si ale politicii fiscale pe anul 2006, care, dupa cum am mai mentionat, si-au gasit deja reflectare in modificarile si completarile la legislatie, operate de catre Parlament in luna iulie anul curent.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2006 se estimeaza in suma de 9 miliarde 690,2 milioane lei – cu 1 miliard 375,1 milioane lei sau 16,5 la suta mai mult decit este scontat pe anul 2005.

In componenta veniturilor bugetului de stat, ca si in anul 2005, pentru a asigura integritatea si transparenta finantelor publice sint incluse atit veniturile traditionale de baza, cit si veniturile fondurilor speciale, mijloacele speciale si granturile pentru realizarea proiectelor din sursele externe. In suma totala a veniturilor bugetului de stat, veniturilor de baza proprii ale bugetului de stat revin
8 miliarde 494,5 milioane lei sau 87,6 la suta.

In componenta veniturilor de baza ale bugetului de stat, cea mai semnificativa pondere o au impozitele indirecte – 74,8 la suta fata de 72,7 scontate pentru anul 2005, inclusiv taxa pe valoarea adaugata – 57,3 la suta, accizele – 11,5 la suta.

Veniturile nefiscale in suma totala sint in descrestere – de la 7,6% la 6,1%, mijloacele speciale diminueaza de la 9,3% in 2005 la 8,7% in 2006.

In sume absolute pentru anul 2006, cea mai mare crestere este la T.V.A. – cu 1 miliard 76,1 milioane lei sau 24%, dintre care la taxa pe valoarea adaugata incasata pe teritoriul Republicii Moldova – cu 458,5 milioane lei sau 29,6 la suta si la T.V.A. incasata la vama – cu 717,6 milioane lei sau cu 18,7 la suta mai mult decit in anul 2005.

Totodata, incasarile impozitului pe venit din activitatea de intreprinzator se vor majora cu 65,4 milioane lei sau cu 23,8 la suta. Accizele vor creste cu
123 milioane lei sau cu 12,4 la suta.

In proiectul bugetului sint prevazute granturi din exterior in suma totala de 343,6 milioane lei, dintre care granturi pentru sustinerea bugetului – circa
125 milioane lei si granturi pentru realizarea proiectelor investitionale –
218,6 milioane lei sau 17,3 milioane dolari S.U.A.

Cheltuielile bugetului de stat pentru anul 2006 se estimeaza in suma de
9 miliarde 778, 8 milioane lei – cu 2 miliarde 54,6 milioane lei sau 26,6 la suta mai mult decit a fost aprobat in 2005 si cu 17,5 la suta mai mult decit a fost scontat in 2005.

Pornind de la disponibilitatile bugetului de stat, in proiectul pe anul 2006, mijloacele bugetare au fost distribuite prioritar doar pentru cele mai stringente necesitati corelate cu scopurile identificate in S.C.E.R.S.

Astfel, in principal, majorarile la cheltuielile de baza se rezuma la urmatoarele. Majorarea transferurilor la fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru persoanele asigurate de la buget – cu 162,1 milioane lei sau 19,3 la suta, dintre care 35 milioane lei legate de introducerea T.V.A. la medicamente la cota de 8%. Programul unic al asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pe persoana in anul 2006 va constitui 816 lei sau cu 22,7 la suta mai mult decit in 2005.

Suplimentarea transferurilor la bugetul asigurarilor sociale de stat pentru masuri de protectie sociala prevazute de actele normative in vigoare va constitui 160 milioane lei. In componenta transferurilor mentionate sint incluse mijloace in suma de 38 milioane lei pentru achitarea din contul bugetului de stat a patru puncte procentuale din cota contributiilor de asigurari sociale pentru producatorii agricoli, diferenta dintre 20% si 16%, circa 14 milioane lei – pentru majorarea cu 25 la suta a cuantumurilor alocatiilor sociale pentru copiii invalizi, 38,8 milioane lei – pentru achitarea esalonata a datoriei istorice a bugetului de stat fata de bugetul asigurarilor sociale de stat.

Transferurile catre bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se majoreaza cu 215, 6 milioane lei si vor constitui 994 milioane lei. Majorarea data este, in temei, generata de majorarea normativelor de cheltuieli pentru aceste bugete.

Dupa cum am mai mentionat, in bugetul de stat, intr-o pozitie separata, este prevazuta o rezerva de 580 milioane lei pentru implementarea treptata, incepind cu anul 2006, a legii privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica. Repartizarea concreta a acestor mijloace intre bugetul de stat si bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, precum si pe beneficiarii de la bugetul de stat va fi efectuata de catre Guvern, dupa adoptarea legii respective si a actelor normative intru realizarea acestei legi.

Pentru indexarea cheltuielilor institutiilor publice, finantate de la bugetul de stat, pentru plata marfurilor si serviciilor sint prevazute suplimentar 55,8 milioane lei. Pentru anul 2006, in scopul majorarii cuantumurilor burselor cu 25 la suta in institutiile de invatamint superior, mediu de specialitate si secundar profesional sint prevazute mijloace in suma de 21 milioane lei.

Pentru acoperirea necesitatii de mijloace legate de majorarea, in anul 2005, de la 40 la 70 la suta a numarului de beneficiari de burse in institutiile de invatamint superior si mediu de specialitate se prevad 18,7 milioane lei.

Pentru sustinerea tinerelor cadre didactice din mediul rural se prevad
10 milioane lei. Mijloacele in cauza vor fi platite in forma de indemnizatii tinerelor cadre didactice care se angajeaza la lucru in sate.

La capitolul “invatamint” mai sint prevazute mijloace pentru implementarea treptata a normelor naturale pentru imbracaminte si inventar moale pentru elevii din scolile-internat, pentru procurarea programelor informationale, cu majorarea efectivului de elevi in institutiile de invatamint mediu si de specialitate, si a altor programe in suma de circa 30 milioane lei.

Pentru implementarea programului de inzestrare cu utilaj medical a institutiilor medico-sanitare din raioanele Calarasi, Ceadir-Lunga, Glodeni sint prevazute 44,8 milioane lei.

Pentru realizarea programelor si proiectelor de cercetare si inovatie, in conformitate cu acordul de parteneriat dintre Guvern si Academia de Stiinte a Moldovei se prevad 38,2 milioane lei sau cu 33 la suta mai mult ca in 2005.

Pentru indexarea depunerilor banesti ale cetatenilor in Banca de Economii se prevad 65 milioane lei, cu 8 milioane lei mai mult ca in 2005. Aceasta va asigura indexarea respectiva pentru persoanele care s-au nascut pina in anul 1939.

La capitolul “Agricultura, silvicultura si gospodaria apelor”, fata de anul 2005, alocatiile se majoreaza in total cu 217,2 milioane lei sau cu 97,2 la suta, dintre care cele mai principale sint: majorarea Fondului de sustinere a producatorilor agricoli – 130 milioane lei, realizarea programelor sustinute in cadrul programului “Securitatea alimentara” – 54,3 milioane lei, protectia antigrindina – 4,8 milioane lei, sustinerea fondului genetic viticol – 1 milion lei.

Cheltuielile de baza totale in acest sector vor fi de 440,7 milioane lei. Pentru elaborarea schemelor de aprovizionare cu apa si salubrizarea localitatilor rurale sint prevazute 31,2 milioane lei, pentru majorarea alocatiilor in Fondul rutier se preconizeaza 20 milioane lei, pentru finantarea investitiilor capitale din cheltuielile de baza pe anul 2006, comparativ cu cele aprobate pentru anul 2005, alocatia se majoreaza cu 362,3 milioane lei si va constitui 524,7 milioane lei sau este o majorare esentiala de peste trei ori.

Totodata, din contul granturilor si creditelor externe pentru finantarea investitiilor capitale se vor directiona 111,3 milioane lei si din contul mijloacelor speciale ale institutiilor publice – 57,1 milioane lei. In total, din toate sursele, pentru investitiile capitale se vor aloca 693,1 milioane lei.

Circa 338,9 milioane lei sau cu 48,9 la suta din investitiile preconizate sint destinate pentru realizarea programelor de investitii prevazute in Programul National “Satul moldovenesc”. Principalele domenii pentru care s-au repartizat alocatiile pentru investitiile capitale in suma de 118,8 milioane lei sint finantarea obiectivelor din complexul pentru combustibil si energie, 198,4 milioane lei se vor directiona pentru finantarea obiectivelor din domeniul gospodariei comunale, 128,7 milioane lei – pentru finantarea obiectivelor din domeniul invatamintului, 41,6 milioane lei – pentru finantarea obiectivelor din domeniul culturii, artei, sportului si actiunilor pentru tineret si 55,4 milioane lei – pentru gospodaria drumurilor.

Stimati deputati,

Aplicind masurile mentionate mai sus, structura bugetului de stat pentru anul 2006 se caracterizeaza prin urmatoarele. Cea mai mare pondere in cheltuielile bugetului de stat revine cheltuielilor de ordin social-cultural – 41,3 % fata de 39,9% scontate in 2005 si, subliniez, aceasta in conditiile cind fondul pentru majorarea salariilor in sectorul bugetar inca nu este repartizat pe sectoare si ramuri. Totodata, dupa cum am mai mentionat, tinindu-se cont de cheltuielile din bugetul public national, adica din toate sursele pentru acest domeniu, ponderea cheltuielilor totale de ordin social in 2006 va constitui 64,4%. Cheltuielilor de ordin economic le revin 14,3% – cu 2,9 puncte procentuale mai mult decit in 2005. La nivelul aprobat pe anul 2005 ramine ponderea cheltuielilor pentru justitie, stiinta, protectia mediului. Pe restul sectoarelor si ramurilor, ponderea cheltuielilor fata de cele aprobate pe 2005 este in descrestere.

Astfel, cheltuielile pentru serviciile de stat cu destinatie generala descresc de la 7,8 la 6,1%; pentru ordinea publica, aparare si securitatea statului – de la 9,8 la 8,4%; pentru serviciul datoriei de stat – de la 10,2 la 6,2%; pentru alte domenii – de la 12,6 la 11,7% din suma totala a cheltuielilor bugetului de stat.

Daca sa privim cresterile alocatiilor in sume absolute pe sectoare si ramuri, cele mai mari majorari, fata de cele aprobate pe anul 2005, se prevad la cheltuielile de ordin social-cultural – cu 797,3 milioane lei, inclusiv pentru invatamint – cu 287,4 milioane lei, pentru asistenta si sustinere sociala – cu 215,3 milioane lei, pentru cultura – cu 93,5 milioane lei, pentru ocrotirea sanatatii – cu 201,1 milioane lei.

Tinindu-se cont si de cheltuielile din veniturile proprii ale fondurilor de asigurari obligatorii de asistenta medicala, volumul total de cheltuieli pentru ocrotirea sanatatii in anul 2006, fata de cel scontat in 2005, se majoreaza cu 23,1%, iar fata de anul 2003, adica pina la introducerea asigurarilor medicale, cheltuielile sint in crestere de 1,8 ori.

Cheltuielile de ordin economic cresc cu 511,5 milioane lei sau cu 57,8 la suta, inclusiv pentru agricultura, gospodaria silvica si gospodaria apelor – cu
171,6 milioane lei 43,5 la suta; pentru gospodaria comunala – cu 102,6 milioane lei (peste doua ori); pentru transporturi, gospodaria drumurilor, comunicatii si infrastructura – cu 94,5 milioane lei sau cu 62 la suta.

Referitor la deficitul bugetului de stat. Deficitul de casa al bugetului de stat pe anul 2006 se estimeaza la 88,6 milioane lei. Sursele de finantare a deficitului bugetului se constituie din surse atrase, care prevad: venituri din comercializarea hirtiilor de valoare de stat – 180 milioane lei; imprumuturi externe pentru proiecte investitionale – 485,3 milioane lei; mijloace din privatizarea si vinzarea patrimoniului public – 28 milioane lei.

Totodata, pentru finantarea, din contul proiectelor investitionale, a cheltuielilor fondurilor si mijloacelor speciale, vor fi atrase solduri de pe conturile respective in suma de 8,1 milioane lei.

Sume rambursabile: rambursarea imprumuturilor acordate de Banca Nationala a Moldovei in anii precedenti – 118,8 milioane lei; rambursarea imprumuturilor interne – 9,6 milioane lei; rambursarea imprumuturilor externe – 384,4 milioane lei, ceea ce constituie echivalentul a 30,5 milioane dolari S.U.A.

Pe linga aceasta, in anul 2006 vor fi depozitate mijloace la contul valutar destinate achitarii platilor externe creditorilor bilaterali, membri ai Clubului de la Paris – 100 milioane lei suplimentar la cele 100 milioane lei depozitate in anul 2005.

Datoria de stat, administrata de Guvern, la finele anului 2006, va constitui
12 miliarde 958,3 milioane lei. Comparativ cu situatia de la sfirsitul anului 2005, aceasta in suma nominala se va majora cu 171,2 milioane lei.

Ponderea stocului datoriei de stat in raport cu produsul intern brut descreste de la 33,7 la suta in 2005 la 29,3 la suta in 2006 sau cu 4,4 puncte procentuale.

Din suma totala a datoriei de stat, administrata de Guvern, 29,7 la suta reprezinta datoria de stat interna, 70,3 la suta – datoria de stat externa.

Datoria de stat interna la finele anului 2006 se estimeaza in suma de
3 miliarde 848,3 milioane lei. Pe parcursul anului 2006, stocul datoriei de stat interne in suma absoluta va creste cu 61,2 milioane lei, diferenta dintre suma emisiei hirtiilor de valoare de stat – in suma de 180 milioane lei si rambursarea datoriei catre Banca Nationala a Moldovei in suma de 118,8 milioane lei. Totodata, ponderea acesteia, in raport cu produsul intern brut, va constitui 8,7 la suta, fiind in descrestere fata de 2005 cu 1,3 puncte procentuale.

Pe parcursul anului, la imprumuturi de la Banca Nationala a Moldovei, cu rambursare in acelasi an, se va apela doar pentru acoperirea decalajului temporar de casa al bugetului de stat, care se formeaza ca rezultat al incasarilor neuniforme a veniturilor la buget. Pentru serviciul datoriei de stat interne in proiect sint incluse 338,9 milioane lei.

Datoria de stat externa, administrata de Guvern, la finele anului 2006, se preconizeaza in suma de 728,8 milioane dolari S.U.A. Raportul datoriei de stat externe fata de produsul intern brut va constitui 20,6 la suta sau o descrestere de 3,1 puncte procentuale fata de 2005.

In anul 2006, stocul datoriei de stat externe, administrate de Guvern, va creste cu 8,8 milioane dolari S.U.A., in temei, din contul disbursarilor aferente proiectelor investitionale, precum si din fluctuatia dolarului S.U.A. fata de alte valute.

Pentru serviciul datoriei de stat externe, in anul 2006, se vor utiliza mijloace in suma de 268,3 milioane lei. Pe parcursul anului 2006 se prevad a fi rambursate imprumuturi externe in suma de 30,5 milioane dolari S.U.A., dintre care pentru datoria directa – 28,5 milioane dolari S.U.A. si pentru datoria garantata –
2 milioane dolari S.U.A.

In total, platile externe directe in anul 2006 vor constitui 51,8 milioane dolari S.U.A., ce echivaleaza cu 652,7 milioane lei. Raportul acestora in produsul intern brut se estimeaza la 1,5 la suta, iar fata de veniturile de baza – 8 la suta. De mentionat ca indicii respectivi, scontati pentru 2005, constituie 1,9 la suta si 10,3 la suta.

In total, pentru platile aferente datoriei de stat interne si externe in anul 2006, se vor directiona circa 1 miliard 110 milioane lei.

Totodata, se prevad a fi atrase imprumuturi pentru finantarea proiectelor investitionale in suma de 38,5 milioane dolari S.U.A. Pentru realizarea celor
17 proiecte cu sustinerea organizatiilor financiare internationale, in bugetul de stat se prevad cheltuieli in suma de 711,4 milioane lei din surse externe si
33,6 milioane lei din contributia Guvernului.

Raporturile dintre bugetul de stat si bugetele unitatilor administrativ-teritoriale pe anul 2006 au fost stabilite in conformitate cu prevederile Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar si ale Legii privind finantele publice locale. La determinarea acestor raporturi au fost utilizate normative unice de cheltuieli ce revin unui locuitor din teritoriu si datele Biroului national de statistica privind numarul preliminar al populatiei stabile si structura demografica a acesteia la situatia din 1 ianuarie 2005. Estimarile cheltuielilor bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale luate in calcul la stabilirea raporturilor bugetului de stat cu bugetele unitatilor administrativ-teritoriale pina in 2006 sint prezentate in materialele aditionale la nota explicativa.

Pentru anul 2006, la fel ca in anul 2005, se propune ca impozitul pe venitul din activitatea de intreprinzator sa fie defalcat la bugetele raionale si bugetul central al U.T.A. Gagauzia in proportie de 100%, iar la bugetele municipiilor Chisinau si Balti – in proportie de 50%.

Din taxa pentru folosirea drumurilor, perceputa de la posesorii vehiculelor inmatriculate in Republica Moldova, la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se vor defalca 50%, veniturile respective fiind destinate pentru intretinerea si reparatia drumurilor publice locale.

Pentru unitatea teritoriala autonoma Gagauzia, taxa pe valoarea adaugata la marfurile si serviciile livrate de agentii economici inregistrati in aceeasi unitate, precum si accizele la marfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriile unitatii date se prevad sa fie virate integral la bugetul central al acestei unitati administrativ-teritoriale.

In anul 2006, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale vor beneficia de transferuri de la bugetul de stat din fondul de sustinere financiara a teritoriilor in suma de 994 milioane lei, ceea ce acopera 31,2 la suta din cheltuielile de baza ale acestor bugete. Totodata, din alocatiile prevazute la bugetul de stat pentru finantarea centralizata a investitiilor capitale, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale li se repartizeaza circa 246 milioane lei.

Stimati deputati,

Prognozele pe anul 2006 evidentiaza ca posibilitatile de majorare a cheltuielilor publice fata de cererile crescinde la acest capitol ramin reduse. Despre acest fapt ne confirma cererile de cheltuieli ale autoritatilor publice care depasesc cu mult posibilitatile reale ale bugetului. astfel, numai pe cheltuielile de baza ale bugetului de stat cererile neasigurate cu suport financiar se cifreaza la peste
4 miliarde lei. O situatie similara se atesta si la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale.

In aceste conditii, o importanta deosebita are prioritizarea cheltuielilor publice in conformitate cu directiile strategice de dezvoltare a tarii si utilizarea mai eficienta a resurselor publice.

Dupa cum se cunoaste, in cadrul examinarii in comisiile parlamentare a proiectului de lege privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica, s-au facut propuneri de a introduce modificari si completari la proiectul dat, care sint sustinute si de Guvern. Luindu-se in considerare modificarile si completarile respective, costul, in anul 2006, a etapei de implementare a noului sistem de stabilire a salariilor in sistemul bugetar se estimeaza la suma de
826 milioane lei sau cu 246 milioane lei mai mult decit este prevazut in proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2006, care se va acoperi din mijloacele soldului de la contul bugetului de stat la finele anului curent care, dupa cum am mentionat, se va constitui in urma executarii bugetului de stat pe anul 2005.

Astfel, bugetul de stat pe anul 2006 se propune a fi aprobat la venituri in suma de 9 miliarde 690,2 milioane lei, iar la cheltuieli – in suma de 10 miliarde
24,8 milioane lei, cu o depasire a cheltuielilor asupra veniturilor cu 334,6 milioane lei.

Concomitent, se propun modificari, care rezulta din aceasta, in anexa nr.1 la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006.

Multumesc.

Rog, sustinerea domniilor voastre a proiectului in cauza.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Anatolie Onceanu:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Daca va aduceti aminte, in toiul verii, undeva prin luna iulie, Guvernul a venit in Parlament cu un proiect de lege, foarte voluminos, pentru modificarea si completarea a circa 80 de acte legislative care constituiau bazele politicii bugetar-fiscale pentru 2006. Va aduceti aminte, da? Repede, repede, ca Parlamentul se duce in concediu si trebuie de elaborat bugetul pe 2006. Asa, deci s-au produs niste lucruri foarte curioase.

De exemplu: in comisia pentru cultura, invatamint, sport, mass-media, noi unanim am fost contra modificarii Legii cu privire la cultura fizica si sport. Uitati-va ce era: in articolul 30 era stipulat, pina in iulie, ca cultura fizica si sportul vor fi finantate cu o alocatie anuala, fixata in buget, in marime de 0,5%. Guvernul a insistat, comisia a fost contra. Guvernul a insistat si a fost inlocuita cu sintagma “alocatii prevazute in bugetul de stat”. Deci, o prevedere generala, fara nici o obligatiune.

Ce rezultat? Daca ar fi ramas prevederea din lege, sportul ar fi trebuit sa primeasca undeva 48 de milioane de lei. Dumneavoastra, Guvernul, ati propus si ati venit acum in Parlament cu 21 de milioane. De ce ati facut aceasta modificare? Cine este autorul? Si cum comentati povestea asta?

Domnul Mihail Pop:

Prima remarca, ce se refera ca am venit fuga-fuga. As mentiona ca aceasta nu este pentru graba. Dar se vine din timp cu politica fiscala pentru anul viitor, ca oamenii de afaceri din Republica Moldova, si nu numai, sa-si poata conforma actiunile, reiesind din politica fiscala pentru anul viitor. Ce se refera la partea…

Domnul Anatolie Onceanu:

Concret.

Domnul Mihail Pop:

… a doua, da? Eu am spus deja ca Republica Moldova nu are acum surse suficiente sa acopere toate necesitatile. Deficitul dintre ceea ce se propune in buget si ceea ce a fost solicitat, numai la institutiile finantate din bugetul de stat, depaseste 4 miliarde, nemaivorbind de unitatile administrativ-teritoriale. De aceea si s-a convenit la aceasta.

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci, dumneavoastra intentionat ati intrat cu aceasta, stiind din timp ca o sa micsorati de doua ori. Asa, da?

Doamna Maria Postoico:

Da. E clar. A doua intrebare, daca aveti.

Domnul Anatolie Onceanu:

Eu consider ca aceasta greseala intentionata urmeaza a fi reparata, in mod obligatoriu, pentru a treia, la a treia chiar lectura.

Doamna Maria Postoico:

Da. Este clar. Aveti a doua intrebare? Nu este.

Microfonul nr.5.

Microfonul nr.1, va rog.

Doamna Zinaida Grecianii – prim-viceprim-ministru:

Eu as vrea sa-i raspund domnului deputat Onceanu.

Domnule deputat, oare este corect ca noi cheltuielile publice sa le repartizam ca in pondere in P.I.B.? Noi constatam faptul. Haideti si pentru cultura fizica si sport vom da 1%, pentru altceva 1% si o sa ajungem ca pentru unele ramuri nu vom putea da nimic. Nu este principial corect lucrul acesta. Majorarile pentru cultura fizica si sport sint de 29%. Sa intelegem acest lucru si sa ne miscam inainte.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.5, va rog. Microfonul nr.5 e inclus.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Domnule ministru, este prima dumneavoastra prezentare a bugetului in calitate de ministru. Va felicitam si-i clar ca bugetul va fi votat. Dar sint niste pozitii, intrebari, as spune, principiale si ar fi foarte interesant sa ascultam parerea dumneavoastra.

Deci, prima. Se refera la politica agrara a Guvernului, deci si a Ministerului de Finante. In proiectul pe anul 2006 se introduc citeva modificari esentiale in politica fiscala, bugetara fata de acest sector important al economiei nationale. Cum credeti dumneavoastra, introducerea a 20% T.V.A. la produsele din fitotehnie si zootehnie pentru anul 2006 va duce la redresarea financiara a agriculturii si a agentilor economici sau la complicarea situatiei financiare?

Domnul Mihai Pop:

Politica agrara pentru anul 2006 prevede, in primul rind, o echilibrare a poverii fiscale dintre producator si prelucrator, va face ca relatiile dintre ambii sa fie mai cointeresate si mai constrinse.

Introducerea a 20% T.V.A. nu va inrautati situatia din mai multe motive. In primul rind, 5 la suta care sint la ziua de azi, vor aduce la aceea ca stocul soldului debitar la T.V.A. care, la mijlocul anului 2005, a fost de 150 milioane de lei, catre sfirsitul anului sa fie in crestere.

Prin aceasta stocul va fi diminuat, sursele vor fi eliberate si la agentii economici vor aparea surse circulante.

Introducerea subventionarii a 190 milioane lei, inclusiv subventionarea pentru ingrasaminte minerale si pesticide, va imbunatati esential situatia pentru platitorii taxei pe valoarea adaugata dat fiind faptul ca procurarile cu T.V.A. vor fi date la trecerea in cont, adica, la micsorarea obligatiilor fiscale de la vinzari. Totodata, pentru aceste procurari de ingrasaminte minerale si pesticide, vor primi compensatiile respective din contul bugetului.

si nu in ultimul rind, introducerea a 20% T.V.A. va duce la descresterea pretului de la prelucrarea finita a productiei agricole care va fi mai competitiva pe piata interna si externa. Fiindca acum, dat fiind faptul ca T.V.A. de 5 la suta duce la cresterea pretului, prelucratorii agricoli au in debit mai putin, creste pretul de cost si din contul acesteia productia autohtona este mai putin competitiva.

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru, eu cred ca exista o alta parere. Si, intr-adevar, din punct de vedere teoretic, se poate discuta pina la infinit, dar eu cred ca este o decizie a dumneavoastra, ca ministru al finantelor, foarte indrazneata si cred ca o sa trebuiasca sa raspundeti la multe intrebari.

Si tot la acest compartiment, majorarea sau introducerea T.V.A. la importul ingrasamintelor, pesticidelor si altor produse necesare pentru agricultura va stimula introducerea tehnologiilor avansate sau nu?

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, imi cer scuze.

Stimate coleg, eu va port tot respectul, dar v-as face referinta la articolul 90 al regulamentului. Intrebarile, dezbaterile urmeaza a fi purtate cu strictete pe marginea proiectului bugetului care este acum in discutie.

Domnul Ion Gutu:

Asta nu sint dezbateri. Domnule Lupu, asta e o intrebare. Eu vreau sa aflu pozitia ministrului. Intr-adevar, dumnealui este convins ca introducerea a 20% a taxei pe valoarea adaugata la importul ingrasamintelor va stimula introducerea tehnologiilor avansate sau nu?

Domnul Mihail Pop:

Obligatoriu, va stimula. Dat fiind faptul ca pentru aceasta agentii economici vor primi compensatii din bugetul de stat.

Domnul Ion Gutu:

Iar din nou regulament si iar din nou, impartiri. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Totusi, eu va rog foarte mult, intrebarea ar avea directa tangenta cu proiectul pe care il discutam daca ar fi fost formulata in felul urmator: aplicarea acestor taxe cum va influenta partea de venituri, partea de cheltuieli? Eu va rog, sa raminem pe linia discutiilor.

Domnul Ion Gutu:

Imi cer scuze, noi avem o experienta deja de discutare a proiectului bugetului cind pentru intrebari se acordau 20 de minute. Dati-ne voie, azi pentru opozitie e sarbatoare. Avem posibilitatea...

Domnul Marian Lupu:

Slava Domnului, sintem aproape 3 ore in discutie, e normal.

Domnul Ion Gutu:

Miine e simbata, apoi duminica, putem sa lucram si simbata.

Domnul Marian Lupu:

Domnule deputat, eu nu va intrerup si nici nu va zic sa nu puneti intrebari. Eu atrag atentia, sa fie in albia temei de discutie.

Domnul Ion Gutu:

o doleanta conducerii Parlamentului. “Alianta «Moldova Noastra»” la
23 septembrie si la 29 septembrie a inaintat doua proiecte de legi care se refera nemijlocit la politica fiscala pentru anul 2006. In primul proiect noi propunem sa pastram taxa de 5% pe valoarea adaugata, T.V.A. la productia agricola, timp de
5 ani – pina in anul 2011. Si in al doilea proiect propunem sa fie totusi eliberate de T.V.A. ingrasamintele, pesticidele si utilajul.

Domnule Presedinte al Parlamentului, dumneavoastra ati promis ca aceste proiecte de lege vor fi discutate in mod prioritar, insa pina astazi nu avem decizii. Dupa votarea bugetului ele isi pierd actualitatea. Care este pricina?

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, eu o sa va recomand un lucru. Din momentul din care se intensifica intrebarile catre Presedintele sedintei in sedinta in plen, acest lucru, probabil, o sa ma faca sa aplic niste norme de acordare a intrebarilor, in baza de egalitate, pentru deputatii care sint in sala.

Aveti toate posibilitatile, oricind, la orice ora, sa va adresati ori mie personal, ori sa aflati foarte usor informatia prin intermediul Secretariatului. Ceea ce a trebuit sa faca conducerea Parlamentului, a facut-o. Initiativele au fost inregistrate, transmise pentru avizare. Si din momentul cind vor fi absolut toate rapoartele prezentate, la birou discutam si includem pe ordinea de zi. Astea sint normele si procedurile. Eu ma tin de promisiuni si cuvintul care a fost dat, a si fost executat.

Din nou va atrag atentia, stimati colegi, ca, la sfirsitul sedintei, fiecare fractiune va avea pina la 10 minute, va fi nevoie plus 5 minute, cu certitudine, da. Dar acum sintem la etapa de dezbateri, intrebari–raspunsuri pe marginea proiectului bugetului pe anul 2006. Rog sa raminem in acest coridor de discutii.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Serafim Urechean:

Va multumesc frumos.

Domnule ministru, nu este clar care va fi deficitul bugetar pentru anul 2006 - 88,6 milioane sau 88,6 milioane plus 240 de milioane? Am ascultat raportul dumneavoastra cu mare atentie.

Domnul Mihail Pop:

Noi propunem 88 plus 246. Aceste 246 de milioane, care vor fi rezervate din veniturile bugetului anului curent, vor fi indreptate la acoperirea deficitului fondului de salarii din care, in urma revederii proiectului de Lege cu privire la salarizare, in Parlament au fost majorate cheltuielile.

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Multumesc. 88 plus 246, asa am inteles, da?

Domnul Mihail Pop:

Da.

Domnul Serafim Urechean:

A doua intrebare. De ce se permit in bugetul pentru anul 2006 niste investitii, care, as zice, sint proaste. Iata constructia gazoductelor – 118 milioane de lei de tip “Calarasi-Ungheni”, reconstructia pensiunii “Holercani”, a ospatariei s.a.m.d., “Condrita” – 7 milioane, Centrul de Combatere a Crimelor Organizate –
2,5 milioane, S.I.S. – 10 milioane s.a.m.d. Ne inchipuim ca aceste investitii nu vor crea nici un loc de lucru si nici conditii ca sa se intoarca inapoi semenii nostri de peste hotare.

Domnul Mihail Pop:

Referitor la investitiile bune sau nu chiar bune. Aici parerile pot sa difere. Cit priveste finantarea organelor de forta, deja am spus ca ele, practic, nu cresc, ci descresc in produsul intern brut si in cheltuielile bugetului, doar fiind niste indexari ale cheltuielilor necesare, incalzirea s.a.

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Va multumesc. Si penultima intrebare. Salariul lunar din mijloacele bugetare pentru anul 2005 este de 642 lei, adica o crestere cu 42 lei vizavi de anul 2005, iar pentru cadrele didactice salariul este de 879 lei fata de 850 de lei, adica o crestere cu 3%. Avind planificata o inflatie de 10%, dar ea, bineinteles, va fi mai mare, avind cosul minim de consum de 1600 de lei care, cu parere de rau, este exclus din calcule in Republica Moldova. Vreau sa aud raspunsul dumneavoastra: cit vom avea pe fir injosirea cadrelor didactice in Republica Moldova? Si cum vom depasi aceasta situatie?

Domnul Mihail Pop:

Daca sa luam cronologic, in perioada ultimilor 4 ani, salariile cadrelor didactice au fost revazute inspre majorare de citeva ori, daca nu gresesc eu, cel putin de 3 - 4 ori. Pentru anul viitor in lege se prevede o majorare pentru cadrele didactice de 40 la suta. Acest lucru e de durata, dar tendinta de egalare a veniturilor cadrelor didactice cu ale altor categorii finantate din bugetul de stat, practic, este vizibila.

Domnul Serafim Urechean:

Multumesc, domnule ministru. Si ultima. De ce este nevoie sa luati de la bugetul municipiului Chisinau 190 de milioane pentru bugetul anului 2006 ca pe parcursul anului sa le intoarceti cu atita patos, cum se face in ultimul timp?

Multumesc.

Domnul Mihail Pop:

Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se formeaza dupa un principiu unic. Majoritatea teritoriilor nu asigura veniturile, cheltuielile din veniturile proprii si sint dotate…

In Chisinau situatia este alta. La dispozitia municipiului Chisinau se lasa 20% de venituri care sint supranormative, care sint pe republica si diferenta se ia in buget. Suma acestei diferente este de 190 milioane de lei si se intoarce inapoi in bugetul municipiului in suma de 66 milioane de lei la investitii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am citeva intrebari, dar am sa incerc sa le grupez, ca sa para mai putine. Deci, prima. Ati spus despre impozitul privat ca el nu este trecut in Codul fiscal. M-ar interesa, de ce nu?

Apoi taxa de executare, indicele 5 la suta de la fondul de dezvoltare a sistemului de executare. Iata ma intereseaza, acolo nu este precizata de la cine se va percepe aceasta taxa? De la cei care asteapta cu anii executarea deciziilor sau de la cei care nu vor sa execute si care, de multe ori, este vorba chiar de stat?

Si tot la capitolul asta este Fondul republican de sustinere sociala a populatiei, acei cu taxa de la detinatorii de celulare. Este un fel, de acum, ca, la numarul de detinatori, nu este o suma mare, nu este clar, cine o distribuie? Si in afara de asta, nu se stie daca mai este cazul ca ea sa fie, pentru ca acum… Si cine o distribuie? Adica asta ar fi asa, un prim grup de intrebari.

Domnul Mihail Pop:

Impozitul privat, cu parere de rau, nu este inca introdus in Codul fiscal. Cred ca este o intrebare de timp. Este unicul impozit la care sursa de venit inca nu-i, sa spunem asa, codificata. Dar cred ca, pe parcursul anului 2006, vom include acest program de activitate in planul de lucru si va fi codificat.

Executarea deciziilor judecatoresti. In lege este spus ca ele se executa indiferent daca sint sau nu planificate surse in buget si se executa pe masura cum ele vin din organele judecatoresti.

Referitor la sustinerea populatiei, la Fondul de sustinere. eu cred ca el, la moment, inca este actual. Suma respectiva este administrata de un consiliu aparte si acesti bani se directioneaza totalmente pentru sustinerea paturilor socialmente vulnerabile, persoanelor care au nevoie de ajutoare materiale si se adreseaza pentru a primi aceste ajutoare.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Taxa de executare de la cine se percepe? Acelea 5% de la cine se percep? De la acela care a asteptat executarea deciziei sau de la acel care n-a vrut sa execute?

Domnul Mihail Pop:

Este garantia executarii din partea organelor in a caror adresa este trimisa decizia sau a organului ministerului respectiv, sau daca nu – vine a doua adresare din partea bugetului de stat.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adica nu cel care e patimit? Nu de la patimit?

Domnul Mihail Pop:

Nu.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Acum in privinta investitiilor capitale. Aveti aici mai multe prevederi legate de Fondul de investitii sociale. Din cite stiu, acolo 15 la suta aduna colectivitatile si restul banilor vine de la Fondul de investitii sociale. La dumneavoastra aici sint puse diferite sume. Intr-un loc sint 20 de milioane total, apoi, de exemplu: analiza, schema de aprovizionare cu apa si salubrizarea localitatilor – numai pentru proiect iarasi 31 de milioane. Intrebarea este: care, de fapt, e sistemul si de ce de la bugetul de stat banii astia trebuie sa fie prevazuti pentru proiectele de la Fondul de investitii sociale?

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, proiectele cu privire la F.I.S.M. sint directionate pe mai multe ramuri, sint pentru localitati, sint care se refera si la unele ministere si acolo unde este contributia bugetului de stat, se are in vedere la constructia unor gazoducte sau drumuri, atunci poate sa parvina si bugetul de stat pentru a acoperi partea respectiva.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si ultimul grup de intrebari. Dumneavoastra v-ati referit astazi la prioritizarea cheltuielilor publice ca o masura destul de drastica, avind in vedere necesitatile si solicitarile foarte mari care vin, inclusiv din teritoriu, probabil, ca urmare, a acestor reforme teritorial-administrative nenecesare. Iata capitolul “Investitiile capitale” lasa senzatia ca foarte multe milioane de lei sint date pentru a obtura toate gaurile create de proiectele populiste.

De exemplu, gen reparatia monumentului “Stefan cel Mare”, Memorialului “Feciorii Patriei”. Nu mai vorbesc de Condrita, nu vorbesc de Holercani, ospatarii si club. De asemenea, cladirea de pe strada Nicolae Iorga, probabil ca e cladirea fostilor primi-secretari comunisti, nu mai stim ai carei societati.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Si care e intrebarea, stimata colega?

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Deci, intrebarea este: nu gasiti de cuviinta totusi ca trebuie reconsiderat acest capitol cu toate milioanele astea de lei, care sint bagate in lucruri care nu sint chiar atit de necesare? Cind singur dumneavoastra spuneti ca exista atitea alte necesitati.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Vitalia, eu cu tot respectul…

Domnul Mihail Pop:

Deci, vreau sa mentionez faptul…

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, eu am intervenit. Cer scuze.

Eu va adresez o rugaminte: sa nu sarim peste o etapa, fiindca dialogul pe care l-am inceput astazi se refera pentru etapa lecturii a treia si vom avea posibilitatea in cadrul unei sedinte speciale detaliat, iar anticipat in cadrul tuturor comisiilor, sa ne referim in exclusivitate la elementele de structura pe dimensiunea de cheltuieli bugetare.

Va atrag atentia ca azi noi discutam si, in functie de rezultatul votului, adoptam in prima si a doua lectura conceptul si parametrii de baza. Va rog foarte mult sa ne limitam la subiectul nemijlocit pentru ziua de astazi.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Daca imi dati voie la o replica.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Vitalia, eu va rog foarte mult.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu. Eu va rog si eu o replica.

Domnul Marian Lupu:

Si eu va rog foarte mult.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dumneavoastra interveniti cind vreti, pentru ca aveti…

Domnul Marian Lupu:

Corect. Fiindca imi ofera aceste instrumente...

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prioritatea de a apasa, de a inchide sau de a deschide microfonul. Dar eu vreau sa va spun ca dumneavoastra, spunind aceste si alte lucruri, de fapt, reactionati de fiecare data cind sint niste intrebari mai sensibile.

Domnul Marian Lupu:

Deloc, doamna Vitalia.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

N-ar fi binevenit sa facem asa.

Domnul Marian Lupu:

Eu reactionez la o anumita organizare a discutiei in sala. Este obligatiunea mea. Eu va rog foarte mult, nu vreau sa intram in polemica. Fiti de acord ca este subiect pentru lectura a treia.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu sint de acord. Si de aceea si vreau sa explic.

Domnul Marian Lupu:

Nu. Eu va rog foarte mult.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

La capitolul de investitii capitale, la obiectiile noastre.

Domnul Marian Lupu:

Eu va port tot respectul.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pai, nu.

Domnul Marian Lupu:

Haideti si vom munci in lectura a treia.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu. Dar din capitolul “Investitii capitale” pot fi trecute la capitolul “Cheltuieli”, acolo unde sint necesitati.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Vitalia, noi pentru ce avem aceasta hirtie? De fiecare data, din sala, mi se fac mie observatii in momentul in care sint devieri de la aceasta cartulie. Si eu de ce n-ar trebui sa ma ghidez tot de ea in acest sens? Eu va rog foarte mult.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dumneavoastra va ghidati selectiv.

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog foarte mult.

Microfonul nr.4, va rog.

Nu va suparati. Doamna Vitalia, am limitat, de-a lungul acestei sedinte de dimineata, toti vorbitorii la numarul de intrebari, la subiecte? Ba, niciodata, cred ca.

Microfonul nr.4, va rog.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule ministru,

Stimati colegi,

Dupa cit stim, la etapa actuala, circa 75% din populatia Republicii Moldova este detinatoare de polita de asigurare medicala obligatorie. Spuneti, dumneavoastra, nu ati studiat problema, nu ar fi oare mai rezonabil ca acele 25% din populatie care ramin neasigurate, care nu se incadreaza in categoriile asigurate de Guvern, nu sint angajate ca sa-si procure aceste polite, sa le asigurati din contul statului, astfel utilizind mai eficient acele 30 de milioane de lei, care se propun pentru asistenta medicala a persoanelor neasigurate si a acelorasi prevederi din fondul de rezerva a Companiei nationale de asigurari in medicina?

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, vreau sa mentionez ca, statul asigura pensionarii si somerii, persoanele care nu-s angajate in cimpul muncii.

Doamna Valentina Buliga:

Cinci categorii.

Domnul Mihail Pop:

Persoanele care nu sint angajate in cimpul muncii si nu stau la evidenta la Serviciul Fortei de Munca n-au decit sa se puna la evidenta si sa beneficieze de acest privilegiu.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr. 4.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu vreau sa va rog, domnule ministru, sa ne spuneti ce va da bugetului introducerea T.V.A. pentru medicamente in marime de 8%? Despre ce suma este vorba? Concret, cit il tine statul aplicind taxa pe valoarea adaugata la medicamente pentru anul 2006?

Domnul Mihail Pop:

Circa 63 de milioane lei, din care 35 vor fi repartizate in sustinerea Casei de Asigurari Medicale.

Doamna Lidia Gutu:

Dar mai bine nu lamuriti chestia aceasta, domnule ministru.

Domnul Mihail Pop:

Dar de ce sa nu lamurim?

Doamna Lidia Gutu:

Pentru ca daca trebuie ca fiecare cetatean sa plateasca acest impozit pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale Agentiei, nu-i bine. Eu inteleg ca acest impozit este platit de cetateni, daca am ajuns noi sa luam impozit si pe medicamente, ca sa fie repartizat nemijlocit pentru asistenta medicala. Pentru categoriile, eu stiu, neasigurate sau altfel. Dar suma. Eu imi cer scuze, vreau sa termin gindul si pe urma dumneavoastra o sa procedati cum o sa ginditi.

Eu consider ca, pornind de la faptul ca asistenta medicala in Republica Moldova are inca multe probleme, intrebarea consta in urmatoarele: cautati dumneavoastra posibilitatea sa renuntati in anul 2006 la aplicarea taxei pe valoarea adaugata pentru medicamente? Daca vreti sa...

Domnul Mihail Pop:

Deci legea deja este.

Domnul Marian Lupu:

Nicolai Fiodorovici, domnule Bondarciuc, eu va rog, fara discutii in sala.

Domnul Mihail Pop:

Legea cu privire la politica fiscala deja a fost adoptata in iulie anul curent. Am mentionat. Cit priveste cele 35 de milioane, acestea sint programe speciale pentru sustinerea bolnavilor din Republica Moldova si nu sint pentru intretinerea Casei Nationale. Casa Nationala de Asigurari in Medicina are deviz de cheltuieli strict aprobat si toti banii care sint in aceasta institutie sint directionati pentru asigurarea bolnavilor din republica.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1 va rog.

Doamna Zinaida Grecianii:

Stimati deputati,

As vrea sa aduc putina claritate, doar am avut si eu atributie la elaborarea acestui proiect de buget. In primul rind, il corectez pe colegul meu. Incasarile de la taxa pe valoarea adaugata, ca urmare a introducerii celor 8% constituie 65 de milioane. 30 de milioane sint pentru programele din domeniul medicinei, pentru compensarea acelor costuri care trebuie sa le achite institutiile medicale, 35 de milioane sint pentru compensatii directe bolnavilor care sint asigurati de catre compania de asigurari. Iata toata claritatea si in buget este prevazuta modalitatea.

Tot ce vine in buget se foloseste ca compensare pentru aceste medicamente. In buget nu ramine nimic, nici un leu. Si cred ca lucrul acesta este corect. Fiindca noi cunoastem ca din lipsa taxei pe valoarea adaugata au profitat de fapt multi, numai nu acei care trebuiau sa beneficieze de aceste medicamente.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In raportul dumneavoastra, cu lux de amanunte, v-ati referit la granturile care sint prevazute in buget. Am si eu o intrebare pe marginea granturilor care sint destinate la investitii. Deci in grantul european de 8 milioane de euro pentru securitatea alimentara sint prevazute 15 milioane si ceva pentru procurarea de echipament pentru Trezoreria Centrala.

Dupa destinatie nu se prea inscriu ele acolo si mai ales, avind in vedere ca situatia din complexul agroindustrial, agroalimentar al republicii este catastrofala, poate ca ar fi bine ca acesti bani sa fie directionati intracolo. Parerea dumneavoastra?

Domnul Mihail Pop:

Cine da granturi da si propuneri unde sa le utilizam. Ceea ce este indreptat pentru imbunatatirea evidentei sistemului bugetar este cu scopul de a administra mai bine in viitor mijloacele bugetare in republica, de a apropia sistemul de evidenta din Republica Moldova de sistemul de evidenta al Uniunii Europene. De aceea, donatorii au propus si acela este un drept al lor.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

Doamna Zinaida Grecianii:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Aici as vrea sa aduc o claritate. Grantul Comisiei Europene pentru securitatea alimentara este conditionat. Comisia a conditionat in care scopuri poate fi utilizat. Ceea ce se refera la dotarea trezoreriilor cu utilaje tehnice tine de implementarea proiectului “Consolidarea finantelor publice”. Si aici este o contributie a Comunitatii Europene la acest proiect, al carui cost este foarte mare, dar partea cea preponderenta revine granturilor. Este un proiect investitional pentru consolidarea finantelor publice, pentru asigurarea securitatii si transparentei totale a finantelor publice.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Domnul Vladimir Braga:

Eu nu pun la indoiala aceasta, dar vorba e ca sa foloseasca banii interni, nu din granturi. Aceasta era intrebarea mea. Multumesc, doamna.

Si a doua intrebare. Avind in vedere ca preturile la energia energetica vor galopa pina la sfirsitul anului, si in special in anul viitor, veniturile bugetare, bineinteles, vor creste in 2006 cu cel putin un miliard de lei. Asa este parerea mea. Nu gasiti dumneavoastra ca normele pentru alimentarea copiilor sint foarte mici in aceste preturi galopante? Adica intrebarea mea: Guvernul nu-si preconizeaza sa revada aceste normative in viitorul cel mai apropiat?

Domnul Mihail Pop:

Cit priveste alimentatia copiilor, in proiectul legii bugetului sint deja prevazute norme majorate. Pe parcursul anului 2006, daca vor fi surse suplimentare, nu este exclusa posibilitatea de a ne reintoarce la aceasta problema.

Dar as vrea sa mentionez altceva. Eu personal nu cred ca in 2006 preturile la resursele energetice vor creste atit de drastic cum au crescut in anul 2005. Eu cred ca ele s-au stabilizat si poate sa aiba si tendinta de descrestere.

Domnul Vladimir Braga:

Eu nu am vrut sa subliniez punctul 1. Eu am vrut sa subliniez punctul 2. Cei
2 lei care sint preconizati pentru crestere este foarte putin. Eu cred ca ar trebui vreo 5 lei pentru alimentatia unui copil. Alimentatie nu normala, dar minimala a unui copil.

Domnul Marian Lupu:

Pentru precizare, microfonul nr.1.

Doamna Feodosia Furculita – reprezentantul Ministerului Finantelor:

Va multumesc, domnule Presedinte. Pentru anul viitor se preconizeaza o majorare a normelor alimentare, si anume pentru gradinitele de copii, in jurul a 57%, ceea ce da o crestere de 11 milioane de lei. In scolile-internat – de la 12 lei la 15 lei. Pentru aceasta sint necesare 24 milioane lei, ceea ce si este prevazut in buget. Pentru dejunurile calde pentru elevii claselor I-IV este o majorare de 50 de banuti. Suplimentar sint alocate, adica sint prevazute in buget, 17 milioane lei.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. Microfonul 3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Я как раз поднялся, когда коллега Гуцу задавала вопрос по поводу 35 миллионов или Т.V.А. и госпожа Гречаная отвечала. Я хочу сказать, что есть конкретный адрес в пояснительных записках, куда эти
35 миллионов пойдут. Страховая компания в 2006 году вводит новый вид медицинской услуги – лечение в амбулаторных условиях. И там сказано, что все эти деньги будут направлены на лечение больных в амбулаторных условиях. Поэтому не должно быть каких-то сомнений, куда они пойдут. И я предлагаю, господин Председатель, предлагаю, что пора закончить упражняться нам…

Domnul Marian Lupu:

В красноречии.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Все равно мы голосов больше от этого не наберем. Мы три часа уже работаем в этом плане. Есть предложение дать слово представителям фракций и перейти к голосованию.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Ultima interventie. Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, va multumesc, domnule Presedinte. Domnule ministru, eu va felicit cu prima prezentare a proiectului Legii bugetului in Parlament. Si am doua intrebari simple pentru dumneavoastra.

In legea bugetului pentru anul 2005 este articolul 28 care prevede ca, in caz daca teritoriile incaseaza T.V.A. mai mult decit era prevazut in anexa 26 la lege, din aceasta taxa pe valoarea adaugata 70% se vor distribui bugetului de stat si 30% bugetului unitatilor administrativ-teritoriale. Intrebarea mea este urmatoarea: cum a lucrat aceasta norma in anul 2005 si de ce ea nu s-a pastrat pentru legea bugetului pe 2006? Vi s-a parut oare ca administratia publica locala devine foarte autonoma si independenta?

Domnul Mihail Pop:

In anul 2005, dupa cite stiu eu, nici o unitate teritoriala inca nu a ajuns la planul pe venituri la T.V.A., care este planificata pentru anul intreg. Fiindca aici se prevede cind va fi atins plafonul planului anual. Trezoreria, din start, divizeaza veniturile supraplan in 70 si 30. Deocamdata asa situatie inca nu avem. Este aproape de aceasta situatie Chisinaul. Dar cred ca aceasta va fi pe la mijlocul lunii decembrie.

De ce nu a fost propus pentru anul 2006? Eu cred ca aceasta va ramine pentru o stabilitate a bugetului de stat. Si inca ceva. Vreau sa spun ca, in viziunea mea personala, de acest privilegiu pot sa beneficieze foarte si foarte putine teritorii. Dat fiind faptul ca nu toti ating uniform aceste plafoane.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Inseamna ca nu lucreaza stimulentele. Multumesc, domnule ministru. Si ultima intrebare. Ce fel de reforma regulatorie implementam noi in Republica Moldova daca mijloacele speciale obtinute de catre institutiile publice de la acordarea serviciilor cu plata vor atinge cifra de 845,4 milioane lei, mai mult cu 66,2 milioane lei decit in 2005?

Si in raportul comisiei, prezentat de domnul Bondarciuc, va fi cifra de 70 de milioane. Adica in principiu sint doua cifre diferite, dar oricum aceste incasari cresc. Inseamna ca reforma regulatorie, care atit de mult este acum promovata, nu va da efectul scontat. Cifra?

Domnul Marian Lupu:

Stimate domnule coleg, pai, noi punem intrebari cu buna cunostinta de cauza. Si noi toti stim foarte bine ca in acest buget de 800 de milioane se incorporeaza toate veniturile institutiilor de invatamint superior, care presteaza servicii contra plata, veniturile intreprinderilor de stat, cum ar fi Serviciul de Paza si multe, multe altele. Cred ca ne elucideaza situatia putin mai bine domnul ministru Lazar la microfonul nr.1.

Domnul Valeriu Lazar:

Da, va multumesc, domnule Presedinte. Dumneavoastra ati anticipat interventia mea.

De fapt, ce am facut anul trecut in cadrul implementarii reformei ghilotinei? Ne-am determinat cu tipologia acestor servicii pentru plata, fiindca, intr-adevar, era absolut incorect sa dam anumite aprecieri acestora si impactului lor asupra mediului de afaceri atita timp cit nu ne-am lamurit ce contine el in esenta. De aceea le-am clasificat foarte clar.

Sint servicii contra plata cu impact regulator aferente eliberarii diferitor autorizatii. Si sint servicii contra plata cu valoarea adaugata clasica. Ceea ce a spus domnul Presedinte – serviciile institutiilor de invatamint, institutiilor medicale si alte servicii, chiar si acel serviciu veterinar presteaza servicii care sint in obligatiunea statului sa le presteze – vaccinarea s.a.

Sint servicii clasice cu valoare adaugata. Si de aceea noi ne-am lamurit cu aceasta tipologie. Mai mult ca atit, in urma implementarii acestei reforme, a scazut anume componenta pentru diferite institutii care era aferenta activitatii lor de reglementare, practic ea s-a apropiat de zero.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Domnule ministru, va rog sa luati loc.

Deci colegul nostru ne-a propus sa purcedem la luarile de cuvint, dar oricum procedura nu ne permite sa o facem pina a oferi tribuna centrala comisiei sesizate in fond pentru prezentarea raportului.

Domnule Bondarciuc, va rog. Eu cred ca toti sintem tari si fizic si de spirit si reusim fara pauza.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

In conformitate cu prevederile Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar, Guvernul a elaborat si a prezentat Parlamentului spre adoptare proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006. Actualul proiect este elaborat reiesind din politica bugetar-fiscala, promovata pentru anul 2006, adoptata de Parlament prin legea din 21 iulie 2005, din cadrul de cheltuieli pe termen mediu pe anii
2005-2007, din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei si din Programul de activitate al Guvernului “Modernizarea tarii – bunastarea poporului”.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei, doar o singura clipa.

Cred ca ar tine de un ton bun sa le dorim pofta buna colegilor care ne-au parasit. Si sa le transmitem ca ii asteptam de curind in sala.

Rog sa continuati.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, eu n-am sa accept intrebarile de la dinsii. Ei au iesit, nu au ascultat raportul.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Obiectivele politicii de baza si ale strategiei de gestionare a finantelor publice, trasate de Guvern pentru anul 2006, sint sustinerea politicilor prioritare si distribuirea surselor publice pe sectoare, domenii, programe si alte activitati, punindu-se accent pe cele de ordin social, corelarea alocatiilor bugetare cu politicile si masurile prioritare de cheltuieli specificate in actele legislative si normative ale statului si, in special, cu politicile si prioritatile guvernamentale, propuse in Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei si in Programul national “Satul moldovenesc”.

In raportul meu sint si alte momente. Eu le omit, intrucit toti aveti materialele. Proiectul bugetului prezentat reflecta o continuare a cresterii economice pentru care P.I.B.-ul prognozat va constitui 44,2 miliarde lei comparativ cu 27,6 miliarde lei in anul 2003, 32 miliarde lei in anul 2004 si 38 miliarde lei estimati pentru anul 2005.

In preturi comparabile, acest indice in 2006 va fi in crestere, fata de estimarile anului curent, cu 6,5 la suta. Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2006, ca si pentru anul curent, pe linga veniturile si cheltuielile de baza, cuprinde veniturile si cheltuielile fondurilor si mijloacelor speciale, precum si intrari de credite, granturi si cheltuieli legate de realizarea proiectului din surse externe.

Veniturile bugetare se prevad a fi asigurate prin imbunatatirea echilibrului macroeconomic si stimularea activitatii de intreprinzator, avind ca obiective:

- relansarea continua a ramurii industriale, asigurindu-se cresterea anuala in termene reale a productiei industriale cu circa 10 la suta si a productiei agricole cu circa 3 la suta;

- majorarea exportului si modificarea consecutiva a structurii acestuia, care in comparatie cu anul curent va creste cu 150 milioane dolari S.U.A., iar gradul de acoperire a importului prin export va avea o usoara majorare;

- prognozarea, pentru anul 2006, a cursului de schimb mediu anual al monedei nationale la nivel de 12,6 lei pentru un dolar S.U.A. fiind in depreciere in urmatorii 2 ani respectiv pina la 12,7 si 12,8 pentru un dolar S.U.A.;

- reducerea treptata a presiunii fiscale si extinderea bazei de impozitare stabilite recent de Parlament prin legea din 21 iulie 2005;

- stimularea investitiilor externe si interne;

- armonizarea legislatiei fiscale la normele europene.

Toate aceste actiuni tin sa asigure acumularea la bugetul de stat pe anul 2006 a veniturilor in suma totala de 9 miliarde 690,2 milioane lei, fapt ce reprezinta o crestere fata de suma scontata in anul 2005 cu 1 miliard 375,1 milioane lei sau cu 16,5 la suta.

Pe parcursul ultimilor ani, volumul total al cheltuielilor publice in valoare nominala a inregistrat o evolutie ascendenta, fiind prognozat in proiectul prezentat pentru anul 2006 in suma de 9 miliarde 778,8 milioane lei cu o crestere de
3 miliarde 130,7 milioane lei fata de cheltuielile totale ale anului 2004, iar cele scontate in anul 2005 vor fi depasite cu 1 miliard 454,4 milioane lei.

In cadrul promovarii politicii cheltuielilor publice, Guvernul se confrunta cu o insuficienta de resurse financiare estimate la nivel de citeva miliarde de lei. Acest fapt impune Guvernul sa promoveze o politica bugetara axata pe rationalizarea si eficientizarea cheltuielilor cu realocarea mijloacelor existente in functie de prioritatea acestor cheltuieli.

Cheltuielile de baza pe anul 2006, in proiectul prezentat, se estimeaza in suma de 8 miliarde 89,7 milioane lei, fiind ponderea majora in structura cheltuielilor bugetului de stat de circa 82,7 la suta. Comparativ cu anul 2005 scontat, cheltuielile de baza se majoreaza cu 20,6 la suta.

Structura economica a cheltuielilor reflecta tendintele in functie de politicile in domeniul cheltuielilor bugetare, promovate de Guvern in perioada ultimilor ani si pe termen mediu.

Cheltuielile curente ale bugetului de stat pe toate componentele vor creste cu circa 1,5 miliarde de lei sau cu 24 la suta comparativ cu cele aprobate pe anul 2005, iar cele de la compartimentul “Cheltuieli capitale” sint in crestere cu
508,7 milioane lei sau cu 38,6 fata de datele initiale aprobate pentru anul 2005.

Din limita investitiilor capitale de 693,1 milioane lei, 338,9 milioane lei sau 48,9 la suta sint prevazute pentru finantarea obiectivelor din cadrul programului National “Satul Moldovenesc”.

In scopul asigurarii reparatiilor capitale ale fondurilor fixe aflate la bilantul autoritatilor publice, in proiectul bugetului sint alocate 112,2 milioane lei, repartizarea carora se prezinta in anexa nr.5 din proiect.

Volumul limitat al veniturilor nu asigura alocarea de resurse suficiente pentru satisfacerea cerintelor necesare dezvoltarii infrastructurii si sporirii calitatii serviciilor publice, dar care, totodata, in valori nominale, sint din an in an in crestere treptata.

Analiza tendintelor cheltuielilor publice pe sectoare ne permite formularea urmatoarelor concluzii:

1. Cheltuielile pentru serviciile cu destinatie generala sint la un nivel descrescator cu 1,1 milioane lei fata de datele initiale adoptate pentru anul 2005 si constituie 6,1 din cheltuielile totale ale bugetului.

2. Cheltuielile pentru justitie si jurisdictia constitutionala, apararea nationala, ordinea publica si securitatea nationala, in medie, sint in crestere cu 11,9 la suta, inregistrind un nivel de 9,8 din suma totala a cheltuielilor bugetare prognozate.

3. Cheltuielile social-culturale din invatamint, cultura, arta, sport si actiunile pentru tineret, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala si sustinerea sociala prevaleaza asupra celorlalte categorii de cheltuieli, constituind 41,3 la suta pentru anul prognozat.

Ritmurile de crestere a alocatiilor pentru cultura, arta, sport si actiunile pentru tineret sint in crestere semnificativa si vor inregistra in anul 2006 o majorare cu 85,2 la suta fata de suma aprobata in anul 2005.

Finantarea sferei invatamintului pe anul 2006 va constitui mai mult de
1 miliard lei sau cu 35,6 mai mult fata de anul 2005 aprobat initial.

Alocatiile pentru sfera ocrotirii sanatatii si asistentei sociale si sustinerea sociala vor fi, de asemenea, in crestere.

Pentru realizarea programului si proiectului de cercetare si inovare, in conformitate cu legislatia in vigoare, pentru Academia de Stiinte a Moldovei vor fi alocate 178,8 milioane lei sau cu 29,8 mai mult in comparatie cu cel adoptat initial pe anul 2005.

Ponderea cheltuielilor in sectorul economic, in totalul cheltuielilor, este in crestere fata de perioada curenta. Astfel, cheltuielile totale ale bugetului de stat pe anul 2006 in domeniul agriculturii, gospodariei silvice, piscicole si gospodariei apelor vor constitui 565,7 milioane lei, majorindu-se, comparativ cu cele aprobate initial in anul 2005, cu 43,5 la suta. Si aici vreau sa mentionez ca pentru majorarea fondului de sustinere a producatorilor agricoli se va aloca cu 130 milioane lei mai mult, pentru gospodaria apelor – cu 20,4 milioane lei, pentru protectia antigrindina – 4,8 milioane lei etc.

Pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole sint prevazute 60 milioane lei, iar pentru achitarea din contul bugetului de stat a 4 la suta din cota contributiilor de asigurare pentru producatorii agricoli sint prevazute mijloace in suma de circa
38 milioane lei.

In vederea realizarii actiunilor sustinute in cadrul programului “Securitate alimentara”, vor fi alocate 37 milioane lei.

O crestere esentiala a cheltuielilor se prevede in sfera transporturilor, gospodariei drumurilor, in comunicatii si informatica – la un nivel de 168 la suta fata de anul curent sau cu 103, 5 milioane lei mai mult.

In domeniul gospodariei comunale si de exploatare a fondului de locuinte de asemenea se prevede o crestere de 2 ori comparativ cu anul 2005, constituind suma de 199,7 milioane lei. Si, in grupa complexului pentru combustibil si energie, cheltuielile se vor majora de 3 ori, alcatuind suma de 262,2 milioane lei.

Transferurile catre bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se majoreaza cu 215,6 milioane lei sau cu 27,7 la suta si vor constitui 994 milioane lei.

Unul din principalele obiective ale politicii bugetare ramine micsorarea poverii datoriei de stat interne si externe. Pentru finele anului 2006, soldul datoriilor de stat, administrate de Guvern, se estimeaza in suma de 13 miliarde lei, inclusiv interne – 3,8 si externe – 9,2 miliarde lei.

Ponderea acestora in P.I.B. constituie 29,3 la suta, fiind in descrestere fata de anul 2005 cu 4,4 puncte procentuale. Diminuarea de mai departe a soldului la aceste plati va permite eliberarea de surse bugetare suplimentare pentru a fi repartizate in sustinerea altor ramuri ale economiei republicii.

Pentru anul 2006 se preconizeaza extinderea practicii de finantare externa sub forma de granturi si credite concesionale. Astfel, pentru anul 2006, pentru finantarea a 17 proiecte investitionale se preconizeaza a fi alocate, din granturi si imprumuturi externe, suma totala de 711,4 milioane lei. Majorarea acestor volume de finantare ramine una din actiunile prioritare ale Guvernului in negocierile de mai departe cu donatorii si creditorii straini.

Reiesind din estimarile curente ale cadrului macroeconomic, politicii in domeniul cheltuielilor publice si strategiei de gestionare a datoriilor externe si interne ale statului, balanta financiara a bugetului pe anul 2006 va fi negativa. Finantarea deficitului se prevede a fi efectuata din contul surselor de finantare interna si externa, precum si din veniturile din privatizare.

Evaluind cele expuse, consideram ca prezentul document este un rezumat al strategiei de consolidare si gestionare a finantelor publice, raportate la politicile strategiilor economice aplicate de Guvern. Si putem constata ca, pentru anul 2006, se va continua promovarea unei politici bugetare orientate spre asigurarea si mentinerea stabilitatii social-economice, cooperarea internationala si integrarea europeana, astfel incit angajamentele propuse pentru anul 2006 sa fie mentinute la nivelul celor prognozate.

In cadrul examinarii proiectului dat, de la deputati si din comisiile parlamentare au parvenit mai multe propuneri si obiectii care, in majoritatea absoluta, tin de majorarea cheltuielilor bugetare estimate la circa o jumatate de miliard, dar nici una din aceste propuneri nu este insotita de un calcul si o argumentare economico-financiara privind sursele reale de acoperire a acestor cheltuieli.

Calculele aplicate la elaborarea proiectului denota ca estimarile propuse in proiect sint la limita posibilitatilor de a mai efectua careva majorari de cheltuieli.

La momentul actual, in Parlament, se afla spre examinare proiectul de lege prin care se propune realizarea programului de optimizare a nivelului de salarizare in sectorul bugetar. In contextul obiectiilor, prezentate de Parlament, privind majorarea grilei de salarii pentru categoria intii de salarizare de la 250 la 400 lei, Guvernul a efectuat reevaluarea respectiva in conformitate cu care, pentru implementarea noului sistem de salarizare pentru angajatii bugetari de toate nivelurile si aducerea veniturilor acestora in corelare cu cele din sectorul economiei reale, sint necesare surse suplimentare in marime de 246 milioane lei. In proiectul prezentat sint prevazute pentru acest scop 580, necesar fiind de
826 milioane lei.

Intru solutionarea acestei probleme, comisia sustine intentia Guvernului si propune ca insuficienta de 246 milioane lei sa fie acoperita din contul soldului mijloacelor bugetului de stat de la finele anului 2005.

Ca urmare a celor mentionate si in scopul de a asigura implementarea legii salarizarii, se propune ca cheltuielile bugetului pe anul 2006 sa fie majorate pina la 10 miliarde 24,8 milioane lei, cu o depasire a cheltuielilor asupra veniturilor de 334,6 milioane lei.

Pornind de la cele relatate si tinind cont de avizele pozitive prezentate de catre comisiile parlamentare, precum si de catre Curtea de Conturi, comisia sustine proiectul prezentat si propune Parlamentului aprobarea in prima lectura a conceptiei proiectului si in a doua lectura a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006 la venituri in suma de 9 miliarde 690,2 milioane lei, la cheltuieli in suma de 10 miliarde 24,8 milioane lei, cu o depasire a cheltuielilor asupra veniturilor de 334,6 milioane lei.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Numai nu-mi spuneti ca din nou sint intrebari la cea de-a patra ora de lucru?

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare totusi catre doamna prim-viceprim-ministru. Legea cu privire la salarizare va fi retrasa din Parlament sau nu? Sau va fi votata in varianta propusa de Guvern?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

Doamna Zinaida Grecianii:

Legea salarizarii in varianta actuala, care a fost prezentata din nou de catre Guvern, constituie rezultatul lucrului unei comisii parlamentare in comun cu Guvernul. Si aceasta lege nu va fi retrasa. Intrucit ea nu avea acoperire pentru cele 246 de milioane, Guvernul a gasit solutia si a venit cu propunere.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Confirm acest lucru, stimati colegi. A fost creat, in luna iulie, un grup special care a incorporat reprezentanti din toate grupurile parlamentare si acest grup a definitivat, a prelucrat proiectul cu participarea reprezentantilor structurilor guvernamentale si, ca urmare, a prezentat modificari pentru ultima varianta. Saptamina viitoare aici, in aceasta sala, vom examina in prima lectura acest proiect de lege.

Domnule presedinte de comisie, va multumesc. Si, va rog sa luati loc.

Luari de cuvint. Da, domnule Urechean, va rog.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati si membri ai Guvernului,

Onorata asistenta,

Voi mentiona ca proiectul Legii bugetului pe 2006 in mare masura repeta caracteristicile din ultimii ani. el este lipsit de orice concept de modernizare a economiei, care ar pune baze durabile pentru obtinerea unei bunastari reale a populatiei. Incapacitatea de a schimba filozofia planificarii bugetare reprezinta handicapul principal al echipei guvernamentale care a adus Moldova pe ultimul loc in Europa la capitolul “Saracie”.

Bugetul de stat reflecta totalitatea veniturilor si cheltuielilor necesare pentru a atinge obiectivele executivului. De aceea, voi corela proiectul de buget cu programul de guvernare, cu Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, cu cadrul de cheltuieli pe termen mediu.

In ce priveste cresterea economica, proiectul mentine aceleasi ritmuri prognozate pentru anul 2006-2008 care bat pasul pe loc, de la 7% in 2005 la 6,5% in 2006 si la 6% pentru anul 2007-2008.

Cresterea economica, laudata in ultimii ani, e bazata doar pe calcule matematice sterile care nu reflecta starea reala de lucruri in economia nationala. De fapt, ea continua sa stagneze.

Asa-numitele succese se datoreaza, in exclusivitate, veniturilor din activitatea cetatenilor aflati la munca peste hotarele tarii. In anul 2004, ponderea lor a fost la nivel de 26% din P.I.B. si se afla in crestere. Aceste fluxuri finanteaza in temei consumul si contribuie direct la formarea veniturilor la buget. Guvernul se arata a fi dezinteresat de mobilizarea acestor mijloace in investitii, cu alte cuvinte, nu-i convine revenirea acasa a fortei noastre de munca de peste hotare.

Orientarea spre consum in detrimentul progresului economic este ilustrata si de faptul ca importurile sint cu peste o data si jumatate mai mari decit exporturile. Banii cistigati la negru peste hotare se investesc in marfurile de import, in economiile altor tari si nu in economia noastra nationala.

Pentru a face mai competitive produsele moldovenesti si pe piata interna, si pentru export, Guvernul ar trebui sa aplice careva politici, inclusiv in privinta aprecierii valutei nationale. Ele lipsesc in proiectul dat.

Nici la capitolul climatului investitional, proiectul bugetului nu ofera solutii. Alte tari in tranzitie au rate de investitii intre 20 si 25% din P.I.B., pe cind Republica Moldova doar 16%. Nu in zadar, investitiile straine pe cap de locuitor au fost excluse din lista indicatorilor Biroului National de Statistica.

La ce fel de facilitati investitionale poti sa te astepti de la un Guvern care aplica, de fapt, masuri contrare? De exemplu, impune agentii economici sa achite impozite in avans. Ponderea scazuta a cheltuielilor pentru sectorul industrial de 3,4% din P.I.B. si de 0,2% din totalul cheltuielilor bugetare demonstreaza incapacitatea Guvernului de a atrage investitii in dezvoltarea sectorului real al economiei.

Prin urmare, ceea ce se pretinde drept stabilitate economica, reprezinta mai curind o stagnare periculoasa pentru economia tarii. iata de ce populatia Moldovei ramine sa fie cea mai saraca din Europa. Cresterea preturilor reduce puterea de cumparare a cetatenilor, iar sporurile la salarii si pensii nu reusesc sa tina pasul inflatiei, mai ales la produsele de prima necesitate.

In domeniul politicilor fiscale de asemenea lipsesc schimbari conceptuale. Guvernul extinde aplicarea taxei pe valoarea adaugata care, in 2006, va constitui 65 la suta din veniturile la buget, iar ponderea totala a taxelor si accizelor va atinge 80%, bazindu-se, in principiu, pe impozitarea acelorasi importori.

Oare este o sustinere pentru relansarea economiei faptul ca Guvernul introduce taxa pe valoarea adaugata pe toate echipamentele si utilajele de import? El impune agentii economici sa crediteze, fara dobinda, bugetul de stat pentru
5-10 ani termenul de restituire al acestei T.V.A. Sint politici fiscale ce submineaza cresterea calitativa a economiei si a nivelului de viata in Republica Moldova. Iar impozitarea persoanelor fizice, in opinia noastra, reprezinta impozitarea saraciei in Republica Moldova. consideram ca grila respectiva trebuie sa fie redusa la un impozit unic de 10% si doar pentru retributiile ce depasesc valoarea minimului de existenta. Trebuie inlaturate barierele din calea cresterilor salariale si stimulata legalizarea retributiei muncii care va largi baza impozabila.

Cit priveste compartimentul “Cheltuieli”, constatam stagnarea cotelor pe alocatii bugetare pentru sfera sociala, cultura, arta, sport, tineret si celelalte. Invatamintul are doar 11,2% fata de 11,7% in 2004, ocrotirea sanatatii – 15,5% fata de 15% in 2004. Cota alocatiilor pentru asistenta sociala chiar a coborit la 12,7% in 2006 de la 13,2 in anul 2004. Conform estimarilor efectuate de expertii Bancii mondiale, doar 44% din populatie au acces deplin la serviciile medicale, 40% au acces limitat, iar 15 sint lipsite de acest acces.

Va contribui oare, la ameliorarea acestor date, majorarea costului politei de asigurare medicala obligatorie pina la 816 lei? Categoric – nu.

Guvernul a aprobat recent conceptia de eficientizare a sistemului de asistenta sociala. In 2006 se va testa mecanismul de plata a compensatiilor nominative la nivel national. Iar abia din 2008 se va trece la plata indemnizatiilor in functie de venitul real al persoanei, pe cind programul presupune ultimul termen pentru 2006. Proiectul legii bugetului arata compromiterea acestui obiectiv.

Abandonarea iresponsabila a sarcinilor de reducere a saraciei de catre Guvern supune unui risc major sustinerea populatiei aflate in dificultate, a celor lipsiti de posibilitatea de a-si asigura o viata decenta.

Spre exemplu, de ani de zile se tergiverseaza asigurarea cu spatiu locativ a persoanelor intern deplasate din raioanele de vest ale Republicii Moldova. Ministerul Finantelor prevede acum numai 5 milioane de lei in loc de cele 35 de milioane necesare.

Voi face o paralela cu cele 524 de milioane alocate de bugetul de stat pentru investitii capitale. O buna parte a acestor bani sint destinati proiectelor populiste cu achitarea politelor electorale ale partidului de guvernamint, 6 milioane pentru reconstructie in cadrul pensiunii din Holercani, 3 milioane – constructiei efectuate de Aparatul Guvernului, 10 milioane pentru reconstructii efectuate la Serviciul de Informatii si Securitate, 2,5 milioane pentru reconstructia Centrului pentru Combaterea Crimei Economice si Coruptiei. Nu-i uitata nici resedinta de la Condrita.

S-ar parea ca inspira optimism cele 190 milioane preconizate pentru subventionarea producatorilor agricoli, dar aceste surse provin tot din contul agricultorilor din aplicarea taxei pe valoarea adaugata la importul productiei din fitotehnie si horticultura, din anularea inlesnirilor la taxa pe valoarea adaugata pentru ingrasamintele minerale si pesticide. Ca rezultat, proiectul este lipsit de politici de sustinere asteptate de agricultori si cerute pentru ei de opozitia parlamentara.

Insistam ca bugetul pentru anul 2006 sa includa crearea fondului de stimulare a creditarii ipotecare. Conform Codului funciar, trebuie sa dezvoltam piata funciara ca taranii sa poata consolida terenurile agricole benevol si cu beneficiu real nu prin impunerea vinzarilor la preturi mizere.

Transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale au evoluat de la 315 milioane lei in 2000 la 1 miliard de lei pentru 2006. Iata numai o parte din costul real al antireformei administratiei publice locale impuse de partidul de guvernamint. Aceste alocatii mai denota si lipsa de autonomie a administratiei publice locale, controlul supracentralizat al gestionarii finantelor publice.

In pofida prognozelor macroeconomice, in proiectul bugetului lipsesc solutiile pentru o crestere economica stabila si calitativa, reforma structurala, atingerea obiectivelor sociale, ocuparea fortei de munca si pentru alte probleme esentiale.

Acest proiect demonstreaza incapacitatea Executivului de a asigura perspectiva bunastarii generale in Republica Moldova. Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” va refuza sa sustina acest proiect al bugetului pentru 2006. Responsabilitatea revine Guvernului si majoritatii parlamentare.

Va multumesc pentru atentie. (Aplauze.)

Doamna Maria Postoico:

Pentru luari de cuvint, urmatorul presedinte. Cine? De la fractiune. Domnule Diacov, de la fractiunea dumneavoastra. Da, poftim, domnule Cubreacov. Dupa numarul de mandate.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Profit de aceasta pauza, acest respiro. O sa remarc, intii de toate, absenta domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Vad ca si fara domnul Tarlev lucrurile merg destul de bine in Republica Moldova si discutia este destul de productiva.
S-ar putea ca si-a dat demisia si noi inca nu sintem in cunostinta de cauza.

Si acum pe subiect.

Doamna presedinte de sedinta,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Ne aflam intr-un moment dintre cele mai importante pentru legislativul Republicii Moldova, urmind sa ne pronuntam in prima lectura asupra proiectului de Lege a bugetului pe anul 2006 al celei mai sarace tari din Europa, situata ca nivel de trai pe locul 47 din 47 posibile.

La o simpla analiza a proiectului de buget observam ca acesta sufera de o serie de omisiuni, dezechilibre si erori evidente explicabile printr-un concept economic eronat in distonanta cu marile procese economice actuale de pe continent. Asta nu inseamna ca proiectul nu ar putea fi imbunatatit pe parcursul dezbaterilor in lecturile a doua si a treia.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat a pregatit deja un pachet de propuneri concrete pe fiecare domeniu, localitate si articol din proiect, si speram ca aceste propuneri si amendamente vor fi acceptate de comisia sesizata in fond si de colegii din celelalte grupuri parlamentare.

Abordind insa conceptual proiectul de buget prezentat de Guvern, trebuie sa retinem ca si in acest an, din pacate, ponderea taxei pe valoarea adaugata in structura veniturilor la bugetul de stat este in crestere. Amintesc ca in anul 2001 ponderea T.V.A. era de 41%, iar in 2006 ar urma sa creasca la peste 65%, cu precizarea ca proiectul prevede cresterea veniturilor bugetului de stat aproape in exclusivitate din T.V.A. la marfurile de import. Si asta in conditiile in care, din anul 2001, incasarile din T.V.A. au crescut de 3,7 ori, iar veniturile totale ale bugetului de stat – doar de 2,5 ori. Se stie ca, in prezent, deficitul balantei comerciale este acoperit din transferurile in valoare de circa 1 miliard de dolari de peste hotare, care au o limita de crestere. Peste 2-3 ani aceasta sursa se va epuiza si va fi imposibila asigurarea cresterii veniturilor bugetare din T.V.A., ceea ce va aduce tara in pragul unei adevarate crize.

Prin politica sa fiscala eronata, bunaoara prin aplicarea T.V.A. la importul de utilaje si echipamente, Guvernul erodeaza potentialul economic al tarii. Capitolul “Venituri” al proiectului demonstreaza incapacitatea Guvernului de a colecta impozitele. Statisticile ne arata ca veniturile anuale reale ale populatiei constituie circa 35 miliarde lei, iar impozitul pe venit este programat sub 1 miliard de lei sau de 5 ori mai putin decit ar trebui sa fie.

In timp ce volumul afacerilor creste cu 25% anual, cel al impozitelor pe venitul persoanelor juridice practic nu urmeaza a se majora in anul 2006 dupa cum nu s-a majorat nici in ultimii ani. Astfel, avem un proiect de buget la care nu se vor colecta toti banii si care nu poate asigura o corecta distributie a cheltuielilor, intrucit bugetul nu va fi unul de austeritate cum ar trebui sa ne oblige statutul de cea mai saraca tara de pe continent.

Sa nu uitam ca sintem o tara agrara. Datele ultimului recensamint ne arata ca peste 60% din populatia Moldovei locuiesc la tara. Si daca acesti 60% din tarani o duc rau, intreaga tara nu se simte economic bine. Una din propunerile noastre este ca, incepind cu acest an, sa decidem aplicarea taxei vamale zero la importul de tehnica agricola, tractoare, camioane, combine si alte tipuri de tehnica care nu trebuie vazuta doar ca marfa impozabila la vama, ci, intii de toate, ca factor de progres economic.

Vorbind mai larg, consideram ca aceeasi taxa vamala zero trebuie sa fie instituita si la tehnica electronica, mai cu seama la computere. Ce asteapta taranii astazi de la Parlament? Asteapta tehnica multa, noua si ieftina, achizitionarea productiei agricole autohtone, participarea acesteia la circuitul economic al tarii si subventii de la bugetul de stat, care sa acopere diferenta dintre cheltuiala mare si venitul mic din agricultura.

Din pacate, proiectul de buget pe anul 2006 nu raspunde pe deplin acestor asteptari legitime. Mai mult decit atit, proiectul de buget prevede majorarea de la
5 la 20% a taxei pe valoarea adaugata la productia agricola, fapt care va aprofunda si mai mult dezastrul din agricultura.

Este bine cunoscut ca anul acesta, din cauza unei politici nechibzuite a Guvernului care nu a stiut sa reactioneze adecvat la cresterile preturilor pentru produsele petroliere si sa creeze instrumente necesare pentru sustinerea tuturor proceselor din agricultura, majoritatea terenurilor agricole ramin nearate, iar producatorii agricoli abandoneaza preocuparea pentru agricultura si cauta sa supravietuiasca prin plecarea peste hotare in cautarea unor alte surse de supravietuire.

Dincolo de cifrele prezentate de Guvern trebuie sa vedem realitatea economica si financiara dura in care se zbat oamenii acestei tari. Nu intelegem, de exemplu, de ce in anul 2006 sistemul judecatoresc urmeaza a fi finantat sub nivelul anului 2005 si sub nivelul organelor Procuraturii, care, nefiind reformate, inregistreaza o crestere a alocatiilor bugetare.

Realizind modul de executare a bugetului pe anul curent in corelare cu proiectul pe anul viitor, ne dam seama ca Guvernul nu a fost capabil sa contracteze imprumuturi externe, deosebit de importante pentru finantele publice moldovene.

Inca in anul 2003, Comisia Europeana si Banca Mondiala au elaborat o strategie de finantare a infrastructurii pentru tarile din sud-estul Europei. Moldova a propus 8 proiecte investitionale, dar de o calitate atit de proasta incit doar doua au fost acceptate de principiu, dar pina in prezent nici unul dintre ele nu a demarat.

Constatam ca nu exista astazi un plan de atragere a resurselor financiare externe si Moldova a intrat deja intr-un mare decalaj regional de dezvoltare. Ne intrebam, cine poarta raspunderea pentru esecul negocierilor cu institutiile financiare internationale si de ce oare pina si Albania, mai ieri codasa a Europei, reuseste astazi, in acest sens, de zece ori mai mult decit Moldova?

Prin legi organice, domeniul invatamintului si cel al sanatatii sint declarate drept prioritate de stat. Cum se oglindeste acest lucru in proiectul de lege a bugetului? Invatamintul vizeaza fiecare al treilea cetatean al tarii, copiii, iar sanatatea ne vizeaza pe toti suta la suta.

In invatamintul preuniversitar, de exemplu, de mai multi ani aflat in pericol, ponderea cheltuielilor pentru remunerarea muncii se ridica la 80%, fapt care face imposibila asigurarea procesului de studii. Necesitatile reale de salarizare si intretinere pentru sistemul educational depasesc cu mult alocatiile bugetare, care si asa sint cele mai mici in Europa ca procent din produsul intern brut.

Sa ne mai miram ca avem licee si gimnazii in care au ramas doar cite
5-6 profesori, cum am gasit la Sarata-Razesi, Leova. Nu gasim in proiectul de buget nimic despre computerizarea institutiilor de invatamint, un lucru deosebit de important. Am vazut ca Guvernul si-a declinat orice responsabilitate si nu a gasit nimic mai potrivit decit sa trimita o circulara autoritatilor administratiei publice locale prin care, practic, le obliga sa preia integral in sarcina cheltuielile legate de acest capitol.

Au mai facut-o, acum citeva luni, si cu despagubirea persoanelor represate politic si deportate. Lucru care este greu de inteles, lucru inadmisibil in orice stat normal, dar mai cu seama in unul ca al nostru, in care finantele publice locale sint la pamint.

Recent, Parlamentul a votat scutirea taranilor de cinci impozite, in felul acesta ingustind baza fiscala locala. Guvernul ne-a dat asigurari, prin reprezentantii sai, de la aceasta tribuna, ca va prevedea in bugetul de stat transferuri in bugetele locale echivalente acestor scutiri, dar faptul nu este reflectat in proiectul de buget pe care il discutam si asta ne ingrijoreaza.

De obicei, opozitia revendica majorarea capitolului de cheltuieli bugetare. O facem si noi, dar trebuie sa observam ca proiectul de buget face si risipa de bani publici si asta din cauza faptului ca Guvernul nu are o politica economica adecvata necesitatilor si intereselor reale ale tarii si se considera liber sa cheltuiasca banii nostri de dragul cheltuitului, adica fara a obtine nimic.

Gasim in proiectul prezentat de Guvern cheltuieli de milioane si zeci de milioane de lei dati in vint. Doar citeva exemple pentru a ilustra acest tablou mai mult decit trist. Guvernul prevede tocmai 5,9 milioane de lei pentru reconstructia unui club si a unei cantine la pensiunea pentru demnitari de la Holercani si alte
3 milioane de lei pentru constructia de spatiu locativ destinat pentru functionarii din Aparatul central al Guvernului.

Alte 2,5 milioane de lei, plus inca 1,3 milioane lei, sint prevazute cu exces de generozitate, observam, pentru doua sedii ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, in timp ce intreg sistemul de invatamint prescolar din Moldova, adica pentru toate gradinitele din cele peste 1 mie 600 de localitati ale tarii, Guvernul prevede doar 2,1 milioane lei.

In treacat fie spus, inca urmeaza sa vedem in ce masura acest Centru pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei isi gaseste loc in sistemul organelor de drept al tarii alaturi de organele Ministerului Afacerilor Interne si Procuraturii.

La fel de stranie este si suma de 6 milioane de lei rezervate reconstructiei scuarurilor Operei Nationale si Stefan cel Mare si Sfint in timp ce de curind, ne-am convins cu totii, a fost incheiata reconstructia celor doua spatii vizate.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat propune ca toate aceste cheltuieli inutile si suspecte sa fie orientate spre reconstructia si reparatia unor scoli, gradinite, institutii de cultura, institutii medicale, sedii ale judecatoriilor si procuraturilor din teritoriu. Am acumulat in ultimele luni zeci de solicitari concrete semnate de primari si conducatori de institutii, care isi indreapta sperantele spre forul nostru legiuitor asteptind sa li se faca dreptate.

Nu vreau sa las impresia ca ne lansam doar in analize critice. Noi recunoastem ca proiectul de buget cuprinde si o serie de elemente bune, necesare, pozitive, de natura sa asigure o crestere economica modesta asupra carora nu-mi permite timpul sa ma opresc. Dar aceste elemente nu sint suficiente si avem tot dreptul sa speram la mai mult, pentru ca este vorba de bugetul tarii noastre si este vorba de banii nostri si ai tuturor cetatenilor acestei tari.

Iata de ce deputatii Partidului Popular Crestin Democrat vor participa, cit se poate de activ si constructiv, la discutia in lecturile a doua si a treia a proiectului de buget pe anul 2006, avansind amendamente si propuneri concrete privind posibilitatile si necesitatile financiare reale care nu se regasesc in proiectul de buget prezentat de Guvernul Tarlev.

Stimati colegi,

Deputatii crestin democrati sint dispusi sa sustina in lecturile a doua si a treia proiectul de buget pentru anul viitor. Din punctul nostru de vedere, ar fi extrem de important daca s-ar reusi elaborarea unei variante finale a legii bugetului de stat, care sa fie sustinuta prin consens de toti deputatii Parlamentului nostru in spiritul parteneriatului politic si al conlucrarii, care trebuie sa se intemeieze pe interesele intregii societati.

Poporul nu asteapta de la noi confruntari intre putere si opozitie, ci imbunatatirea reala a conditiilor in care traieste si activeaza fiecare cetatean si fiecare institutie. Votul nostru pentru urmatoarele doua lecturi va depinde de masura in care reprezentantii majoritatii parlamentare vor manifesta deschidere si receptivitate fata de propunerile noastre orientate spre reechilibrarea bugetului pe anul viitor si reorientarea unor sume prevazute initial pentru cheltuieli inutile sau deloc urgente, spre alte sectoare si necesitati care nu pot fi aminate.

Este necesar sa ne gindim la beneficiul populatiei noastre saracite si sa incercam sa depolitizam economicul. Este greu, dar nu imposibil, daca vrem sa mergem inainte urmarind sincer obiectivul de integrare europeana.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Se ofera cuvintul pe marginea bugetului de stat fractiunii Partidului Democrat. Domnul Diacov.

Domnul Dumitru Diacov:

Doamna presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Eu nu ma supar pe domnul Dragan, fiindca el altfel nu stie sa se poarte.

Noi astazi discutam principala lege a tarii, legea bugetului, care in orice tara a lumii se discuta deschis, transparent, pe parcursul multor luni de zile, fiindca este vorba de faptul cum se va dezvolta aceasta tara in anul care urmeaza.

Discutiile de miercuri la sedinta Guvernului au demonstrat si ne demonstreaza si noua ca in Guvern tot mai mult si mai mult se constientizeaza ca situatia economica si sociala in Republica Moldova este foarte complicata.

Eu personal si membrii Partidului Democrat au multa incredere si speranta anume in blocul economic din Guvern. Si noi intelegem ca aceste probleme se ridica si se discuta tot mai competent.

Dar discutia de astazi a demonstrat ca bugetul incercam sa-l discutam pe vechi. In Republica Moldova nu exista o traditie de a discuta un buget atit la nivel central, cit si la nivel local. Spuneti, va rog, comunitatea, populatia unui sat se intereseaza de bugetul acestei localitati? Aproape ca nu. In taina, fara ca sa se cunoasca detaliile cum se acumuleaza si cum se cheltuiesc banii.

La nivel de republica, din pacate, este tot asa. Eu credeam ca, bun, in primii ani de independenta, dar de acum la al cincisprezecelea an noi incercam sa discutam bugetul cum se discuta pe timpul Sovietului Suprem. Sigur ca aceasta creeaza o situatie, cind noi nu patrundem in esenta problemelor. De fapt, documentul care s-a propus, legea bugetului cu toate anexele este un document destul de bine pregatit. Si eu ma bucur ca aceste documente se pregatesc tot mai bine ca document contabil. Ca un document unde se face debit si credit, se numesc cifrele la venituri si cheltuieli. Dar noi astazi, stimati colegi, stimati prieteni, trebuie sa discutam strategia de dezvoltare a Republicii Moldova in contextul bugetului. Eu nu cred ca multi oameni au stat la televizor toate aceste 3 ore in sir sa asculte, nu cred ca multi oameni au inteles despre ce se vorbeste aici. Discursuri foarte sofisticate, ma rog, foarte profesioniste, si a Bancii Nationale si a Ministerului Economiei.

Dar eu nu cred ca toti oamenii au inteles ca noi discutam astazi problema cum se cheltuiesc banii oamenilor, contributia fiecarui cetatean al Republicii Moldova. Cum vor fi cheltuiti acesti bani de un grup de oameni, care, la vointa alegatorilor, astazi sint Guvernul Republicii Moldova. Si acest grup de oameni poarta raspunderea in fata Parlamentului si ne aduce acest plan si aceasta strategie de dezvoltare a Republicii Moldova.

Noi n-am discutat astazi strategii. Noi am discutat cum acesti nenorociti bani sa-i impartim ca la toti sa le ajunga cite putin. Dar nu s-a creat impresia ca, dupa adoptarea acestui buget, dupa realizarea acestui buget, cum si dupa realizarea celorlalte bugete, Republica Moldova va avea un impuls de dezvoltare, de crestere economica, ca generatia tinara a acestei tari in urma realizarii acestui buget va avea o speranta si dorinta sa traiasca in Republica Moldova, fiindca in Republica Moldova se construiesc drumuri, uzine, fabrici s.a.m.d.

Din pacate, cind citim acest document, nu gasim aceste lucruri. Noi impartasim optimismul Guvernului, dar optimismul Guvernului la aceea ce se numeste evidenta cheltuielilor, dar nu referitor la acordarea unei sanse pentru Republica Moldova, cum o sa dezvoltam noi tara noastra daca vom merge pe aceasta cale.

Din pacate, noi vedem foarte-foarte multe neajunsuri. Noi intelegem foarte bine ca Guvernul este pus in aceasta situatie de economia nationala. Si eu cred ca este mai important ca noi sa constientizam intr-adevar ca situatia este complicata si sectorul real al economiei nationale nu acorda un sprijin pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Aici s-a vorbit, contributia banilor cistigati de peste hotare de catre cetatenii nostri este una din principalele verigi de pastrare a echilibrului financiar.

Se vorbeste de un miliard de dolari. Un miliard de dolari sint 12 miliarde de lei, stimati colegi. Noi discutam un buget de 9 miliarde de lei, 9 miliarde si 700 de milioane. Este un buget al unui oras mediu din Europa. Este un buget foarte sarac, sa-i spunem asa. Dar noi, din pacate, nu deschidem toate parantezele atunci cind vorbim despre situatia reala economica.

Eu cred ca stimatii nostri ministri abia acum doua zile au inceput discutia despre cit de greu se traieste in Republica Moldova. Ca noi traim pe banii care vin in tara de la concetatenii nostri. Din pacate, cresterea economica este mai mult pe hirtie. Este o intrebare: acest un miliard de dolari sau aceste 12 miliarde de lei care vin de la concetatenii nostri influenteaza in mod negativ situatia preturilor in Republica Moldova, tarifelor si nu exista o corespondenta cu veniturile reale din economia nationala?

In prezent, in Republica Moldova sau in Chisinau apartamentele costa aproape ca intr-o capitala occidentala. Preturile la carne, produse alimentare, produse industriale aproape cu nimic nu se deosebesc de preturile din Uniunea Europeana. Si noi intelegem foarte bine ca aceste preturi, aceste tarife sint influentate, in mod categoric, de veniturile care vin de peste hotare.

Dar daca aceste venituri n-o sa vina miine, asa cum au spus colegii aici? Dar daca noi raminem numai la veniturile sectorului real al economiei nationale? Aceasta ar insemna ca noi nu vom putea acoperi aceste cheltuieli. Eu cred ca, de fiecare data, cind Guvernul ne raporteaza despre situatia optimista in economia nationala, si atunci cind discutam bugetul pe urmatorii ani, trebuie sa ne punem intrebarea: noi sintem de acord ca intr-adevar exista un fenomen de crestere economica?

Dar acest fenomen de crestere economica nu inseamna si dezvoltare economica si aceasta este problema principala. Si noi, de fiecare data, cind discutam bugetul, trebuie sa ne punem intrebarea: cum traiesc cetatenii nostri comparativ cu anul care a trecut? Noi stim foarte bine. Noi cu dumneavoastra ne intilnim in fiecare saptamina cu oamenii in teritoriu.

Mai bine sau mai rau? Ridicati mina, cine traieste mai bine – pedagogii, medicii, functionarii publici locali, centrali s.a.m.d? Nimeni nu ridica mina. Inseamna ca intr-adevar situatia reala, veniturile reale nu acopera ceea ce numim noi inflatie, ceea ce numim noi presiune financiara.

Eu cred ca intr-adevar la venituri exista multe rezerve. Apropo, si noi am formulat vreo 7 pagini de propuneri si la venituri, si la cheltuieli. Propuneri care vin din partea grupului de experti ai Partidului Democrat. Noi speram foarte mult ca aceste propuneri vor fi luate in considerare. La venituri avem o serie de directii de activitate economica care nu-si aduc contributia la formarea bugetului national.

Noi am vorbit despre aceleasi marfuri accizate, noi am vorbit si s-a vorbit aici despre productia petroliera. Noi am vorbit despre veniturile de la privatizare. Ele sint artificial scazute, ca pe urma sa apara un surplus la buget sau intr-adevar nu exista aceasta evidenta?

Noi ieri am vorbit despre necesitatea introducerii taxarii aparatelor de casa la diferite genuri de activitate, cum ar fi taxiurile, vinzarea florilor si multe altele care exista intr-adevar si care trebuie sa-si aduca aportul la majorarea veniturilor.

Domnul Marian Lupu:

Inca doua minute.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Cind este vorba de votarea bugetului, noi trebuie sa ne punem intrebarea: in anul bugetar care se incheie pe harta Republicii Moldova au aparut noi intreprinderi finantate de la buget? Au aparut 100 sau 2 km de drumuri nationale construite pe banii bugetului? Au aparut ferme noi, construite pe banii bugetului? Din pacate, nu.

Acestea sint locuri de munca. Din pacate, noi gasim in statisticile oficiale ca au fost create circa 100 de mii de locuri noi de munca. Dar noi stim ca in economia nationala numarul angajatilor a scazut cu 200-300 de mii. Aceasta inseamna ca in realitate nu exista o crestere a numarului angajatilor.

Atunci de unde sa luam noi dorinta, mai ales a populatiei tinere, sa ramina in economia nationala? Noi vorbim despre necesitatea formarii prioritatilor in invatamint. Ce finanteaza aceste 64% despre care spunem ca le trimitem in sectorul social? De exemplu, in invatamint avem in fiecare an aproape 17 sau 18 mii de absolventi. Noi avem 2500 de juristi, 2500 de economisti. Citi din ei isi au loc de munca in Republica Moldova?

Sigur, ar fi bine ca Ministerul Economiei sa ne puna pe masa aceste prognoze. Noi pregatim anual 2000 de pedagogi. Avem mii de locuri vacante de pedagogi. Atunci face sa cheltuim acesti bani, sa pregatim aceasta cantitate, dar nu calitate, in invatamint? Fiindca speranta Republicii Moldova este legata nu de aceste zeci de mii, dar de citeva sute de persoane, care invata, din pacate, in institutiile din Europa.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, inca un minut. Va rog sa incheiati.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu repet inca o data, ca noi speram foarte mult ca Guvernul va lua in considerare propunerile formulate de noi. Noi aveam o serie de propuneri la momentul votarii din 4 aprilie, cum ar fi, de exemplu, restabilirea relatiilor cu Fondul Monetar si cu Banca Mondiala. Este absolut de neinteles de ce pe parcursul a cinci ani de zile nu avem aceste relatii.

Cind vin delegatii, citim in presa niste relatari foarte scurte, optimiste ca au avut loc intilniri, s-au sarutat, s-au imbratisat s.a.m.d. Dar nu exista un document de cooperare cu Fondul Monetar si cu Banca Mondiala si din aceasta cauza Republica Moldova a pierdut granturi, nu credite, in suma de peste 500 de milioane de dolari.

De aceea raminem optimisti, raminem cu dorinta de a conlucra intru binele tarii. Speram foarte mult ca propunerile noastre vor fi luate in considerare. Noi sintem gata, in lectura a doua, in lectura a treia, sa ne alaturam la acest proces pozitiv. Dar din punct de vedere strategic, consideram ca acest buget lasa mult de dorit.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Invit la tribuna centrala pe doamna Eugenia Ostapciuc.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Discutarea si adoptarea bugetului de stat pentru anul urmator este de regula evenimentul central din cadrul sesiunii de toamna-iarna a Parlamentului. Este deja pentru a cincea oara cind fractiunea noastra, in calitate de fractiune majoritara in Parlament, discuta si adopta principala lege financiara a statului.

In 2001, cind nivelul economiei tarii constituia mai putin de 1/3 din cota anului 1990, sarcina noastra era sa adoptam si sa realizam un buget care de abia putea asigura functionarea satisfacatoare a institutiilor bugetare, rezolvarea celor mai acute probleme sociale ale oamenilor.

Activind in stricta corespundere cu prevederile Programului “Renasterea economiei – renasterea tarii”, chiar din primul an de guvernare, am reusit sa obtinem anumite rezultate. S-a prefigurat o cotitura in relansarea economiei nationale. Daca, in ultimele decenii ale secolului trecut, produsul intern brut se micsorase de circa trei ori, dupa anul 2001 el a crescut anual cu circa 6-7 la suta.

Printre indicatorii macroeconomici, inregistrati in ultimii ani, se evidentiaza si rata inflatiei. Astfel, daca in anul 2000 inflatia medie anuala era de 31,1 la suta, in anii urmatori a constituit circa 12 la suta, iar in perioada 2005-2008 se va diminua treptat pina la 8% anual.

In perioada de dupa 2001 s-a conturat o tendinta clara spre echilibrarea la nivel macroeconomic, ceea ce s-a manifestat, in primul rind, prin cresterea produsului intern brut. In ultimii trei ani, cota lui a alcatuit peste 6 la suta anual, iar pentru anul curent se asteapta o majorare cu 7 la suta. Pina in anul 2008, conform prognozelor, P.I.B.-ul va creste anual cu 6%.

In perioada la care ne referim, executarea bugetului de stat a fost realizata permanent cu o depasire substantiala, inregistrindu-se anual sporirea incasarilor la buget.

Astfel, in anul 2002, in bugetul de stat fusesera acumulate circa 3,5 miliarde de lei. In anul curent, suma s-a dublat, iar pentru anul viitor acest indicator, dupa cum cunoasteti, este de aproximativ 9,7 miliarde lei. Sporirea veniturilor ne-a permis sa executam rational partea de cheltuieli pentru a solutiona o serie de importante probleme sociale. In patru ani s-a imbunatatit finantarea invatamintului, medicinei, culturii, stiintei si altor ramuri. S-a reusit triplarea marimii pensiilor, dublarea salariilor, cresterea burselor, indemnizatiilor etc. A inceput indexarea depunerilor banesti ale populatiei la Banca de Economii. Si toate acestea au fost realizate in lipsa finantarii din exterior, precum si a indreptarii unor sume mari pentru achitarea datoriei de stat externe. Astfel, in 4 ani si 9 luni, pentru rambursarea datoriei externe au fost indreptate peste 362,5 milioane de dolari sau
4 miliarde 396 milioane de lei. Deci, a trebuit sa cheltuim un buget mediu anual pentru achitarea datoriilor facute de alte guvernari.

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul bugetului de stat al tarii pentru anul viitor, ca si in ultimii citiva ani, a fost prezentat in Parlament conform cerintelor regulamentare – la inceputul sesiunii de toamna-iarna – pentru a da posibilitate deputatilor sa-l studieze amanuntit in comisii, sa analizeze in cunostinta de cauza fiecare compartiment.

Evident, el a constituit un important obiect de discutii si in cadrul fractiunilor parlamentare. Noi, de exemplu, la sedinta Fractiunii P.C.R.M. am revenit de citeva ori asupra diferitor aspecte ale bugetului si am constatat unanim ca este vorba de un buget echilibrat, care se inscrie in cadrul real al posibilitatilor tarii noastre si din care sa asiguram functionarea normala a economiei si a sferei sociale, sa facem fata obligatiunilor externe, sa putem incepe realizarea noii etape a dezvoltarii noastre.

Vectorul principal al bugetului de stat pentru anul viitor a ramas acelasi ca si in anul precedent – orientarea sociala. Astfel, circa 64 la suta din cheltuieli vor fi indreptate in sfera sociala, adica in invatamint, cultura, ocrotirea sanatatii, asigurarea si asistenta sociala s.a. In aceste sfere, in patru ani, cresterea anuala a finantarii a constituit circa 30 la suta. Acelasi procent s-a pastrat si pentru anul 2006. Mai amanuntit vom analiza aceste cheltuieli atunci cind vom examina proiectul bugetului in lectura a treia.

Azi voi mentiona doar citeva momente. In buget este prevazuta o rezerva de 580 milioane de lei pentru implementarea treptata a Legii privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica - legea care urmeaza s-o adoptam pina la finele sesiunii curente.

Peste 21 milioane de lei sint directionate pentru majorarea cu 25 la suta a burselor pentru studenti. Pentru sustinerea tinerilor pedagogi din mediul satesc sint prevazute 10 milioane de lei. Pentru implementarea Programului de inzestrare cu utilaj medical a institutiilor medico-sanitare din trei raioane ale republicii –
44,8 milioane lei. Pentru indexarea depunerilor banesti ale cetatenilor in Banca de Economii se vor aloca 65 milioane de lei, ori cu 8 milioane mai mult decit in anul curent.

Astfel, daca, in primii ani de aflare la guvernare, sarcina noastra era de a mentine la nivel de functionare principalele subdiviziuni ale sferei bugetare, in prezent putem vorbi de solutionarea unor sarcini sociale mult mai complexe.

Stimati colegi,

Una din directiile importante in activitatea noastra este redresarea situatiei din agricultura. In proiectul de buget pentru anul viitor, pentru sustinerea agriculturii sint prevazute 427,7 milioane de lei sau cu 183,8 milioane mai mult decit fusese aprobat initial pentru anul curent.

Evident, ar fi bine sa orientam mai multe surse in agricultura. Dar, precum se stie, in anii ’90 aceasta ramura s-a aflat intr-un declin permanent si de aceea pentru redresarea ei este nevoie de timp si de mijloace substantiale. Invinuirile colegilor din opozitie ca noi, chipurile, nu avem grija de agricultura, sint lipsite de fond. Una din iesirile principale din situatia creata in agricultura noi o vedem in consolidarea terenurilor agricole.

Nu este vorba de revenirea la colhozuri, cum considera oponentii, dar de crearea unor conditii in care s-ar putea aplica asolamentul, tehnologiile agricole moderne. Trebuie sa implementam tot ce este benefic pentru realizarea obiectivului trasat, fie ca este vorba de inzestrarea tehnica a ramurii de introducere a impozitului unic agricol sau de reglementarea T.V.A.

Apropo, trebuie sa intelegem cu totii ca majorarea T.V.A. in agricultura pina la 20% nu va afecta situatia materiala a taranilor. La prezentarea documentelor respective, statul va restitui suta la suta marimea taxei pe valoarea adaugata. In bugetul de stat pe anul viitor, pentru aceasta sint prevazute 70 milioane lei.

Stimati sateni care priviti si ascultati transmisiunea sedintei in direct,

Scopul principal al majorarii T.V.A. este eliminarea economiei tenebre din agricultura, evidenta stricta a productiei, micsorarea posibilitatilor unor lideri necinstiti de a se imbogati pe seama dumneavoastra si a statului.

Cred ca la elaborarea mecanismelor legislative respective pentru solutionarea acestor sarcini ar trebui sa-si dea concursul toti deputatii. Anume prin aceasta si
s-ar manifesta grija reala fata de tarani.

Desigur, este dreptul regulamentar al opozitiei sa critice guvernarea, dar, cu parere de rau, la noi pentru unii deputati discutarea legilor in Parlament decurge nu din necesitatea de a schimba ceva spre bine in tara asta, dar din dorinta de a aparea o data in plus in fata telespectatorilor in postura de mari patrioti si aparatori ai taranilor. Pentru unii dintre ei discutarea bugetului este o actiune populista, cu parere de rau, dar nu una constructiva. Fiindca cine a avut intentia de a propune modificari si completari serioase in proiectul bugetului de stat a avut posibilitatea sa faca acest lucru la etapa discutarii documentului in comisie inainte de prezentarea lui la sedinta in plen.

Onorata asistenta,

Adoptarea unui buget de stat echilibrat, real, este o actiune importanta a legislativului si Guvernului, care cere si o responsabilitate pe masura in procesul executarii lui. Va fi meritul nostru, al tuturor, daca ne vom uni eforturile si vom reusi, executind acest buget, sa ridicam pe o noua treapta economia tarii si nivelul de trai al poporului.

Chiar daca in ultimii ani bugetul de stat a fost adoptat de fiecare data numai de fractiunea majoritara, astazi, reiesind din noua configuratie si din noua realitate politica in Parlament, ma adresez catre colegii mei, deputatii din celelalte grupuri parlamentare, sa dam cu totii dovada de maturitate politica si civica si sa adoptam un buget, realizarea caruia va fi in folosul tuturor segmentelor electoratului, al intregii societati. Cu atit mai mult ca dumneavoastra ati declarat ca pentru dumneavoastra astazi este o sarbatoare.

Va multumesc frumos. (Aplauze).

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, la aceasta etapa, dupa incheierea dezbaterilor si luarilor de cuvint ale reprezentantilor grupurilor parlamentare, urmeaza sa purcedem, conform propunerii inaintate de catre comisia sesizata in fond, la procedura de votare pentru aprobarea in prima lectura si a doua lectura a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006. Comisia a propus prima lectura si a doua lectura.

Stati putin. Eu vreau sa va reamintesc ca lectura intii presupune adoptarea ca concept. Lectura a doua presupune aprobarea a trei cifre: veniturile, cheltuielile, deficitul. Si va fi lectura a treia peste un timp anumit, cind la lectura a treia nu se aproba, dar deja se adopta legea dupa ce se munceste asupra ei la micronivel pe toate pozitiile de cheltuieli. V-am readus aminte pentru toti ca sa intelegeti inclusiv si obiectivul, si logica propunerii comisiei. E o lege pe care o examinam in trei lecturi, stimati colegi. Deci, cred ca nu e surpriza pentru nimeni. Sint norme de regulament.

Supun votului dumneavoastra aprobarea in prima lectura a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele votului.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2. – 25.

Sectorul nr. 3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pentru. Impotriva? A, de fapt, e prima lectura. Eu imi cer scuze. Proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2006 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Tin din nou sa atrag atentia dumneavoastra, este vorba de a aproba trei indicatori de fond: venituri in suma de 9 miliarde 690 milioane 200 mii lei, cheltuieli – 10 miliarde 024 milioane 800 mii lei, cu o depasire a cheltuielilor asupra veniturilor de 334,6 milioane lei. Ceea ce a fost schimbat a fost foarte clar constatat ca se face din contul soldului acumulat la sfirsitul anului. Acest exercitiu ne asteapta mai tirziu.

Supun votului aprobarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006 in a doua lectura prin aprobarea acestor trei indicatori. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 25.

Sectorul nr. 3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pentru. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 este aprobat in lectura a doua.

Acum, conform normelor de procedura, stimati colegi, urmeaza sa adoptam proiectul de Hotarire a Parlamentului asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006. Permiteti-mi sa aduc la cunostinta dumneavoastra continutul acestui proiect:

Parlamentul adopta prezenta h o t a r i r e:

Art.1. – Se aproba in prima lectura proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 (numar de intrare 3195 din 30 septembrie 2005).

Art.2. – Se aproba in a doua lectura proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006, stabilindu-se pentru venituri suma de 9 miliarde 690 milioane 200 mii lei, pentru cheltuieli – suma de 10 miliarde 024 milioane 800 mii lei, cu o depasire a cheltuielilor asupra veniturilor de 334,6 milioane lei.

Art.3. – Comisia pentru politica economica, buget si finante va examina propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si in avizul Curtii de Conturi, precum si propunerile si obiectiile expuse in cadrul examinarii proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006 si amendamentele deputatilor, si va raporta Parlamentului asupra fiecarei propuneri in cadrul examinarii proiectului mentionat in a treia lectura.

Art.4. – Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Cine este pentru adoptarea prezentului proiect de hotarire rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pentru. Proiectul Hotaririi asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006 este adoptat.

La aceasta etapa voi apela catre comisia sesizata in fond, catre toate comisiile permanente ale Parlamentului, cit si catre corpul parlamentarilor de a se incadra, in modul cel mai direct si cel mai activ, in dezbaterile din cadrul acestor structuri parlamentare si pregatirea proiectului pentru lectura a treia.

In mod normal, cind acest proces va ajunge la o etapa suficient de pregatita, in cadrul Biroului permanent al Parlamentului vom decide asupra datei, zilei de inaintare in sedinta in plen a acestui proiect pentru lectura a treia. Lucru care se va intimpla nu mai tirziu de 5 decembrie anul curent, conform prevederilor Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar.

Microfonul nr.1.

Doamna Zinaida Grecianii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati deputati, eu tin sa va aduc, in numele Guvernului, sincere multumiri pentru suportul acordat acestui proiect de buget pregatit de catre Guvern, pentru votarea acestui proiect de buget in prima si a doua lectura. De asemenea, tin sa mentionez ca noi, echipa guvernamentala, sintem gata sa conlucram cu dumneavoastra pentru a imbunatati acest proiect de buget cu niste abordari foarte rezonabile, deoarece acesta este documentul financiar de care ne vom conduce.

De asemenea vreau sa le multumesc domnilor deputati, care n-au votat acest proiect de buget in prima si a doua lectura, pentru eforturile si munca foarte emotiva depusa.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna prim-viceprim-ministru.

Stimati colegi, rog putina rabdare si putina atentie. Ultimul subiect de pe ordinea de zi se refera la aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului pentru perioada 3 – 11 noiembrie 2005 la propunerea Biroului permanent al Parlamentului. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi pentru perioada mentionata rog sa voteze. Practic, unanim. Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

La acest moment declar sedinta in plen a Parlamentului inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare joi, data de 3 noiembrie.

Sedinta a luat sfirsit la ora 14.30.

Stenograma a fost pregatita pentru publicare de catre Directia documentare parlamentara a Aparatului Parlamentului