version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ NOIEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 28 noiembrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

 

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3176 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2009.

4.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2241 cu privire la construcţia unui cămin pentru Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport.

5.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3051 pentru modificarea articolului 28 din Legea nr.204-XVI din 6 iulie 2006 cu privire la sistemul de executare silită.

6.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului Codului învăţămîntului. Proiectul nr.3016.

7.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor Parlamentului Republicii Moldova din 4 12 decembrie 2008.

8.       Declaraţia domnului deputat Igor Klipii.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 92 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Gheorghe Susarenco la cerere; Ivan Guţu, Ghenadie Morcov, Gheorghe Musteaţă, Mihail Sidorov, Angela Leahu, Oleg Ţulea, Nicolai Deatovschi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa.

Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

La ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimaţi colegi,

Ziua de astăzi este cea mai aproape de 1 decembrie, Ziua Naţională a României. Şi vreau şi eu să îi felicit pe toţi românii cu această sărbătoare şi sper ca asemenea felicitare să fie făcută ultima dată în Parlamentul Republicii Moldova de la un microfon lateral, şi nu de la microfonul central.

Şi mai doresc să avem pe viitor doi preşedinţi a două state româneşti, ca să fie, într-adevăr, preşedinţi ai tuturor românilor şi nu aşa cum se întîmplă astăzi, că un Preşedinte al Republicii Moldova nu este al românilor, iar alt Preşedinte are ca preferaţi doar o categorie de români din Republica Moldova. Eu sper ca preşedinţii viitori ai celor două state româneşti să fie pentru beneficiul nostru, care vrem să ajungem în NATO şi în Uniunea Europeană.

Felicitări.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vreau să profit de faptul că în sală este ministrul adjunct al justiţiei, deci nu trebuie să supunem nimic votului şi să întreb: această situaţie creată cu venirea diferitelor delegaţii în Chişinău, cînd se opreşte viaţa în oraş şi în centrul oraşului, se datorează cui, căror norme? E vorba de o tradiţie, de o cutumă? Din fericire, Chişinăul nu este o capitală importantă şi delegaţii nu prea vin, dar să fim la Viena sau New York aici s-ar opri şi apa. Deci există aşa oraşe, stimaţi colegi.

Da, dacă domnul ministru adjunct ne poate explica, pentru că nu întreb în zadar, domnule Preşedinte. Ieri, s-au întîmplat situaţii cu adevărat stupide, cînd ambasadori ai unor ţări, ale căror ambasade se află în vecinătatea zonei de securitate, nu au fost admişi la serviciu timp de cîteva minute. Au fost nevoiţi unii dintre ei să se ia de guler cu poliţia.

Dacă domnul ministru adjunct poate să ne explice, cine este implicat în aceasta? Securitatea, Ministerul Afacerilor Interne, securitatea prezidenţială? Care este mecanismul? Primarul general...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Arcadii Pasecinic:

, .

, . - , , , 1938 : , . . .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

La ordinea de zi, punctual. Deci, în cazul proiectului nr.3016, Codul învăţămîntului, vă rog să rezervaţi timp pentru un reprezentant al Fracţiunii PPCD pentru luare de cuvînt.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi, într-o bună zi, o să ajungem la aceea că o să discutăm cîţi proromâni şi cîţi proruşi avem în această ţară. Şi gata. Eu, apropo, am vrut să spun cîteva cuvinte despre falsificator. Am privit aseară la televiziune unele evenimente produse în Parlament şi vreau să vă mărturisesc un exemplu. Ieşi din sală, se apropie Compania Omega, este aşa un post, care face parte din vîborî 2009, un post de televiziune, cred, şi mă întreabă: cum comentăm noi declaraţia lui Urechean, care a anunţat că vrea să fie preşedinte? Eu spun că eu nu comentez declaraţiile liderilor altor partide politice.

Următoarea întrebare: pentru cine dumneavoastră veţi vota la funcţia de preşedinte? Eu am spus, că partidul nostru preferă ca în fruntea statului să fie o persoană neutră. Şi cam atît.

Privesc seara Televiziunea Naţională, nu Omega, şi pe postul televiziunii Moldova 1 apare acest interviu. Eu nu am vorbit cu Moldova 1. Prima parte a întrebării nu este... că cum comentez? Nu este. Şi toată informaţia este prezentată cu rubrica că partidele politice nu votează. Domnule, stimatul şi mult stimatul, mai priviţi aşa cîteva seri şi o să vedeţi că noi trăim într-o ţară foarte curioasă.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu vă rog să fiu înscris la sfîrşitul şedinţei la o declaraţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Noi rugăm să fie înscris şi un reprezentant de la Partidul Social Democrat cu luare de cuvînt la Codul educaţional.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Preşedinte,

Şi pe mine, vă rog, să mă înscrieţi.

 

Domnul Marian Lupu:

Luare de cuvînt la acest proiect? Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Vă rog să mă înscrieţi şi pe mine cu luare de cuvînt la acest proiect, care se numeşte Codul învăţămîntului.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Am înregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Rog să fiu înscris la sfîrşitul şedinţei cu o declaraţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Mulţumesc.

Luare de cuvînt la Codul învăţămîntului.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Mersi, stimaţi colegi. Aceasta este deja mai aproape de subiect.

Stimaţi colegi,

După aceste scurte intervenţii, examinarea subiectelor incluse pe agenda plenului Parlamentului în cadrul şedinţei de astăzi, 28 noiembrie.

Şi vom începe cu proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.3176 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pentru anul 2009. Iniţiativa unui grup de deputaţi.

Prezintă domnul Nicolae Bondarciuc. Presupun că colegul nostru ne va prezenta un raport mixt şi din partea autorilor şi a Comisiei. Vă rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Deputaţii în Parlament: Bondarciuc, Popa, Guma, Braga, Calmaţui au înaintat, în calitate de iniţiativă legislativă, proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2009.

Prin proiectul de hotărîre a Parlamentului se propune aprobarea veniturilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2009, aplicînd taxele şi plăţile percepute pentru prestarea de servicii participanţilor la piaţa financiară nebancară a cheltuielilor care urmează a fi efectuate pentru executarea atribuţiilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, precum şi condiţiile de salarizare a membrilor Consiliului de Administraţie şi a angajaţilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.

Luînd în considerare fundamentările privind veniturile şi cheltuielile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare preconizate pentru anul 2009, se propune aprobarea veniturilor în sumă de 12 milioane 488,9 mii de lei şi a cheltuielilor în sumă de 15 milioane 387,9 mii de lei, cu un deficit în sumă de 2 milioane 899 mii lei. Sursa de finanţare a deficitului respectiv va fi soldul planificat la începutul anului în sumă de 2 milioane 899 mii de lei, care, conform prevederilor alineatului (4) al articolului 6 din Legea nr.192 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, rămîne disponibil pe contul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pentru anul financiar următor.

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, în conformitate cu articolul 6 din Legea nr.192, a examinat proiectul de hotărîre nominalizat şi raportează următoarele. Comisia a constatat că prognoza veniturilor şi cheltuielilor, preconizate pe anul 2009, sînt suficient argumentate în nota informativă atît la venituri, cît şi la cheltuieli. Mărimea taxelor şi plăţilor stabilite şi percepute de Comisia Naţională a Pieţei Financiare în anul 2009, care sînt expuse în anexa nr.2, sînt stabilite în limitele valorilor specificate la alineatul (1), articolul 6 din Legea nr.192 din 12 noiembrie 1998 şi sînt menţinute la nivelul anului 2008.

Condiţiile de salarizare a membrilor Consiliului de Administraţie şi a angajaţilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare din anexa nr.3 corespund legislaţiei în vigoare ce reglementează salarizarea funcţionarilor publici şi sînt similare celor stabilite pentru anul 2008.

În temeiul celor relatate, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune adoptarea proiectului de hotărîre prezentat.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Bondarciuc.

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de către domnul preşedinte al Comisiei de profil, voi supune votului dumneavoastră aprobarea proiectului de Hotărîre nr.3176. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.3176 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.2241 cu privire la construcţia unui cămin pentru Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport.

Prezintă Guvernul.

 

Doamna Larisa Şavga ministrul educaţiei şi tineretului:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Scopul proiectului este promovarea construcţiei unui cămin studenţesc cu o infrastructură adiţională pentru Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport din Chişinău.

Necesităţile rezultă din următoarele. În primul rînd, aş menţiona faptul că, actualmente, necesităţile de asigurare cu cămine a studenţilor din învăţămîntul superior sînt acoperite cu 62 la sută. În al doilea rînd, căminele de care dispun instituţiile de învăţămînt au fost construite, în fond, prin anii 60, ceea ce denotă faptul că atît din punct de vedere al planificării interioare, cît şi al dizainerului, cu atît mai mult şi în ceea ce priveşte infrastructura şi dotarea nu mai corespund cerinţelor actuale. Vreau să menţionez faptul că majoritatea căminelor necesită o modernizare substanţială. Mai mult decît atît, în unele cazuri capacităţile de cazare depăşesc normele stabilite.

Inovaţia acestui proiect rezultă în următoarele. Se construieşte un cămin cu o infrastructură adiţională, care, de fapt, va completa blocul de studii al Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, astfel se va crea un campus universitar conform modelelor internaţionale.

La acest capitol, în mod special, aş menţiona că, de fapt, prin campus se subînţelege atît construcţiile, dotaţiile care sînt destinate instruirii, sînt destinate cazării, alimentaţiei şi activităţilor de agrement.

În mod special, vreau să menţionez faptul că construcţia acestui cămin nu necesită surse financiare din buget. Scopul proiectului sau esenţa lui constă în prezentarea, oferirea Ministerului Educaţiei şi Tineretului, cu ulterioara transmitere către Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport a unui teren cu suprafaţa de 0,35 hectare, pe care urmează să fie construit acest edificiu, care va integra: 420 de locuri pentru studenţi, un hotel cu 60 de locuri, sală de conferinţă, sală de festivităţi, precum şi 3 săli de sport, 3 centre de sport.

În schimbul acestui teren, construcţia pentru care se va realiza în bază de concurs, se va selecta investitorul, deci, în schimbul acestei construcţii, Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport va oferi edificiile amplasate pe strada Melestiu nr.14/1, 14/2, 14/3.

Vreau, în mod special, să menţionez faptul că a fost evaluată valoarea de piaţă a acestor bunuri, care urmează a fi transmise şi care valorează 9,8 milioane de lei. Construcţia, costul integral al construcţiei noului edificiu valorează peste 35 milioane de lei. Solicităm votul Parlamentului pentru acceptarea acestei construcţii, menţionez încă o dată, că acesta va fi primul campus universitar de care va dispune învăţămîntul superior din republică.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu nu am să repet din ceea ce s-a spus de doamna ministru, dumneaei a argumentat destul de bine şi a spus destul de bine pentru ce este necesar să votăm acest proiect. Eu voi adăuga doar că, deoarece în proiectul menţionat se propune spre adoptare ca un document cu titlu de excepţie, prin derogare de la prevederile Legii învăţămîntului nr.547-XIII din 21 iunie, Comisia de profil a creat un grup de lucru, care a studiat la faţa locului propunerile făcute în proiect.

În urma examinării situaţiei pe teren, precum şi a studierii documentaţiei cadastrale s-a ajuns la concluzia că acest proiect de lege poate fi susţinut şi înaintat spre examinare şi adoptare. Avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului sînt pozitive, majoritatea comisiilor au propus proiectul de lege spre examinare în şedinţa plenului şi spre votare.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret şi mijloace de informare în masă propune plenului Parlamentului adoptarea în primă lectură a acestui proiect. Totodată, vrem să adăugăm că Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a menţionat, în avizul său, că proiectul nu prevede expres transmiterea căminului nou-construit în proprietatea statului şi nu e clar de la care articol se face derogarea?

Comisia a examinat aceste amendamente şi propune la articolul 1, după cuvintele 547-XIII din 21 iunie să se adauge articolul 62, punctul 5 şi în continuare conform textului. La articolul 2 din proiect, în final, după cuvintele municipiul Chişinău să se introducă cuvintele şi transmiterea lui în posesia Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. În aşa fel, dacă mai multe amendamente nu vor fi, noi rugăm să fie votat şi în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Nu sînt.

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2241. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Acum, cum vom proceda cu lectura a doua? Nu, mai trebuie de văzut, da? Bine. Atunci am să rog includerea pentru săptămîna viitoare în lectura a doua a acestui proiect.

Apropo, vreau să aduc o scurtă informaţie atenţiei dumneavoastră, există mai multe solicitări din partea universităţilor din Chişinău pentru a fi aplicată aceeaşi metodă pentru dezvoltarea infrastructurii sociale pentru aceste instituţii. Şi, la propunerea Comisiei parlamentare de profil, a fost înaintată o cerere oficială către Guvern pentru a se efectua calculele necesare şi eu sper că, urmare a acestei adresări, în timpul apropiat, o să fie prezentat şi un alt proiect de lege similar sau plus-minus similar, care va încerca să acopere necesităţile stringente de dezvoltare a infrastructurii sociale la, cel puţin, 4 sau 5 şcoli de învăţămînt superior.

Stimaţi colegi,

Următorul proiect. Proiectul de Lege nr.3051 pentru modificarea articolului 28 din Legea cu privire la sistemul de executare silită.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul Nicolae Eşanu viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră vine să completeze Legea cu privire la sistemul de executare silită cu un mecanism de asigurare a executorilor pentru riscul în activitatea sa, astfel stabilindu-se reglementări care vor permite plata unor despăgubiri în cazul morţii violente sau deces al executorului judecătoresc, dacă decesul a survenit ca urmare a unor leziuni corporale sau ale unei vătămări violente a sănătăţii în exerciţiul funcţiunii. De asemenea, aceste despăgubiri ar urma să fie plătite şi în cazul în care a avut loc mutilarea executorului în exercitarea atribuţiilor sale.

Acest concept a fost menţionat şi în legea, în proiectul de Lege cu privire la sistemul de executare silită, doar că prevedea ca executorii să fie asiguraţi în baza contractelor de asigurare. În legătură cu faptul că Parlamentul atunci, în cadrul comisiilor, a adoptat decizia conceptuală privind plata sumei respective din bugetul de stat, se propune proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră. Rog să susţineţi acest proiect.

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Voi ruga Comisia.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul a fost înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi are ca scop modificarea articolului 28 din Legea cu privire la sistemul de executarea silită. Astfel, prevederile legii vor fi modificate în sensul instituirii garanţiilor sociale pentru executorii judecătoreşti şi membrii familiilor acestora în cazul survenirii unor riscuri în momentul exercitării funcţiei, cum ar fi vătămarea sănătăţii sau moartea.

Proiectul a fost avizat pozitiv de comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Direcţia juridică atenţionează că în articolul unic este indicată greşit luna adoptării Legii cu privire la sistemul de executare silită. Cuvîntul iunie urmează a fi substituit prin cuvîntul iulie. Totodată, pentru concretizarea normei, articolul 28 alineatul (3) litera a), după sintagma din salariul se completează cu sintagma mediu de funcţii.

În temeiul celor expuse, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune examinarea şi adoptarea acestui proiect de lege în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte, pentru precizare.

Este expus foarte clar cine urmează să fie asigurat. Spuneţi-mi, vă rog frumos, este prevăzută în legislaţie procedura prin care se identifică asiguratorul? Nu asiguratul, dar asiguratorul? Este vorba totuşi de bani publici. Pînă acum a fost Compania de Asigurări Moldasig. Era companie de stat. Acum, după cum ştim, deja este privată. Eu pentru precizare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Mulţumim.

Eu am menţionat, cînd am prezentat raportul, că nu este vorba despre încheierea contractelor de asigurare, ci la asigurarea din contul bugetului de stat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci nu vor fi prin intermediul companiilor?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Ele vor fi plătite din bugetul de stat şi din CCTM deja sînt prevăzute 600 de mii de lei special în acest scop, pentru asigurarea implementării legii. Am menţionat că în momentul în care noi am prezentat proiectul de lege iniţial, era prevăzut anume acest mecanism: încheierea contractelor de asigurare. Comisia nu a acceptat acest concept şi a propus să venim cu un nou proiect, prin care să prevedem un mecanism similar, care este astăzi pentru colaboratorii organelor de forţă, care, de asemenea, pot primi despăgubiri, dar din bugetul de stat, fără a fi încheiate contracte de asigurare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, mie mi se pare că ar trebui să reveniţi la Guvern, să discutaţi şi să reveniţi la varianta iniţială, care a fost propusă în cadrul acestui proiect şi în alte cazuri. Fiindcă este absolut necesar ca şi procesul de asigurare să fie general şi pentru aceşti colaboratori.

Eu vă mulţumesc.

Eu am înţeles.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3051. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3051 este aprobat în primă lectură.

Proiectul Codului învăţămîntului. Proiectul nr.3016. Iniţiativa Şefului Statului. Prezintă doamna ministru al educaţiei şi tineretului Larisa Şavga. Vă rog.

 

Doamna Larisa Şavga:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Este o onoare pentru instituţia pe care o reprezint, precum şi pentru mine personal să prezint acest document de lege, această iniţiativă care este extrem de importantă pentru asigurarea dezvoltării în continuare a sistemului educaţional din Republica Moldova.

Onorată asistenţă,

Transformările social-economice care s-au promovat în ultimii ai în Republica Moldova au generat transformări substanţiale atît în ceea ce priveşte structura, cît şi conţinutul sistemului de învăţămînt.

Sistemul educaţional cu toate elementele lui este chemat să asigure formarea resurselor umane de înaltă calificare, care, în cele din urmă, să asigure dezvoltarea consecventă a ţării pe cele mai diverse dimensiuni. Necesitatea revizuirii cadrului legal de organizare şi funcţionare a sistemului de învăţămînt din republica noastră rezidă în următoarele.

În primul rînd, am menţionat faptul că Legea învăţămîntului în vigoare din anul 1995 nu mai răspunde necesităţilor în ceea ce priveşte fundamentarea normativă a tuturor proceselor care se desfăşoară actualmente în sistemul de învăţămînt. Multiplele modificări operate în lege pe parcurs, în număr de peste 30, au creat incoerenţe, alteori şi conflicte de norme cu alte acte legislative.

În al doilea rînd, necesită subliniată, în mod special, oportunitatea racordării legislaţiei în vigoare, care reglementează sistemul de învăţămînt la sistemul comunitar şi la cele mai importante documente de politici aprobate la nivel internaţional şi la nivel european. Totodată, am menţionat şi faptul că elaborarea şi aprobarea Codului învăţămîntului este un angajament restant în ceea ce vizează îndeplinirea Planului Republica Moldova Uniunea Europeană.

În cel de al treilea rînd, necesităm, accentuăm necesitatea racordării legislaţiei în vigoare la capitolul asigurarea calităţii învăţămîntului în structura tuturor elementelor şi tuturor proceselor care se desfăşoară în această sferă. În mod special, necesităm, accentuăm şi necesitatea racordării structurii învăţămîntului la imperativele actuale şi necesităţile de dezvoltare profesională a viitorilor absolvenţi ale diferitelor nivele de învăţămînt.

Totodată, ţinem să menţionăm şi faptul că legea în vigoare nu asigură transparenţa tuturor proceselor ce au loc în învăţămînt, se conţin şi norme prevederi, care se consideră, de fapt, de către organele respective factori ai coruptibilităţii.

În cel din urmă, rînd ţinem să menţionăm că aprobarea Codului învăţămîntului este un obiectiv ce se regăseşte în diferite documente, aprobate la nivel naţional. Din categoria acestora menţionăm direcţiile strategice de dezvoltare şi de modernizare a sistemului de învăţămînt din ţară, aprobat de către Preşedintele Republicii Moldova, precum şi programul de modernizare al sistemului educaţional, aprobat de Guvern şi în alte documente de politici.

Onorată asistenţă,

Acestea fiind spuse, ţinem să menţionăm că proiectul Codului învăţămîntului este o iniţiativă oportună atît din punct de vedere al momentului lansării ei, cît şi în ceea ce vizează aspectele, caracterele de noutate care se conţin în diferite reglementări ale Codului.

În primul rînd, am menţiona deosebit faptul că, pentru prima dată de la declararea Republicii Moldova, este clar definită doctrina educaţională, care include declararea învăţămîntului drept prioritate naţională, acces la educaţie, garantîndu-se şanse egale pentru toţi solicitanţii, pentru toţi participanţii. Această doctrină educaţională stabileşte drept prioritate asigurarea calităţii în învăţămînt. Se stabileşte, la fel, promovarea integrării sistemului educaţional naţional în spaţiul european.

În cel de al doilea rînd ţinem să menţionăm şi faptul că Codul redefineşte concepţiile, funcţiile şi obiectivele sistemului educaţional, care sînt ancorate în contemporaneitate şi orientează sistemul spre o dezvoltare continuă, durabilă pe viitor.

În mod special, accentuăm şi faptul că, în baza normelor care se regăsesc în Cod, sînt puse diferite norme determinate de documentele de politici, aprobate la nivel internaţional şi la nivel european. Printre acestea menţionăm, în mod special, Clasificatorul standard al învăţămîntului, aşa numitul ISCED, aprobat în aria europeană. Şi, de fapt, vreau să fac aici o remarcă că majoritatea ţărilor au implementat structura care este coerentă acestui standard internaţional. Cadrul European al Calificărilor, Declaraţia de la Bologna, Convenţia de la Lisabona, Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului etc.

În Cod este determinată organizarea şi structura învăţămîntului, sistemului integral pe verticală, care asigură acces coerent de la o treaptă şi nivel de învăţămînt la cealaltă, precum şi la piaţa muncii. În mod special, aş menţiona şi faptul că este delimitat şi învăţămîntul continuu, ceea ce este important pentru asigurarea nivelului respectiv şi a creşterii continue a nivelului de învăţare a societăţii noastre.

În contextul schimbării imaginii şi sporirii atractivităţii învăţămîntului profesional-secundar, se pune accent pe reformarea sistemului din acest domeniu în învăţămînt vocaţional/tehnic. Sîntem siguri că reforma care se va promova în continuare va reconceptualiza acest proces de formare a muncitorilor calificaţi şi se vor implementa cele mai avansate practici în acest domeniu.

Onorată asistenţă,

Orientarea Republicii Moldova, de fapt, a întregii societăţi, prin implementarea tehnologiilor informaţionale nu poate rămîne în afara sistemului educaţional. Pe acest motiv, proiectul Codului care se înaintează spre examinare conţine şi oportunitatea de creare a registrului naţional al educaţiei. Este un document important, dat fiind faptul că, prin implementarea lui, se vor organiza registre ale elevilor şi studenţilor, ale cadrelor didactice, ale actelor de studii, precum şi ale instituţiilor de învăţămînt cu paşaportizarea respectivă.

Vreau, în mod special, să menţionez faptul că crearea şi implementarea acestui registru va contribui la asigurarea transparenţei sistemului, la eficientizarea managementului sistemului, la eficientizarea utilizării resurselor şi, ceea ce este la fel important, va reduce actele de coruptibilitate, care mai persistă în sistem. Proiectul Codului delimitează clar autorităţile administraţiei publice de diferit nivel, punînd accent pe responsabilitate, pe parteneriat în procesul de luare a deciziilor.

În proiect sînt reconsiderate şi sistemul de finanţare al învăţămîntului şi de dezvoltare a bazei tehnico-materiale. La acest capitol, vreau să menţionez că, pentru prima dată, la fel sînt propuse diferite formule de finanţare, care au drept scop să stimuleze subiecţii educaţionali spre performanţă, spre concurenţă, spre concurs, spre competitivitate. Am menţionat şi faptul că proiectul Codului include şi prevederi referitoare la crearea structurilor, organizaţiilor, suport în implementarea politicilor educaţionale.

Printre acestea am menţiona Agenţia de asigurare a calităţii cu funcţiile respective, Centrul naţional pentru informare şi recunoaştere, vreau să zic că acesta este un angajament, care rezultă din aderarea Republicii Moldova la Convenţia de la Lisabona, Agenţia naţională de formare profesională continuă. Cu titlu de noutate, este instituit Congresul personalului din învăţămînt FORP, care se va întruni cu o anumită periodicitate şi care va pune în dezbateri cele mai importante probleme ce vizează dezvoltarea învăţămîntului din Republica Moldova.

Asigurînd pe această cale, într-o manieră democratică şi participativă, caracterul colectiv de elaborare a acestor politici de implementare a acestora, precum şi de elaborare a cadrului normativ care vizează acest domeniu, proiectul Codului învăţămîntului, stimaţi colegi, va fi urmat de elaborarea unei serii de acte normative, care vor concretiza anumite aspecte de implementare a prevederilor Codului.

În ansamblu, ţinem să subliniem că, alături de caracterul inovaţional al Codului şi acele prevederi la care ne-am referit, prezentul Cod păstrează tradiţiile care s-au implementat, care persistă în învăţămîntul nostru naţional moldovenesc.

Onorată asistenţă,

În scopul asigurării participării subiecţilor educaţionali în procesul de discuţii şi de avizare a Codului, Ministerul Educaţiei şi Tineretului a lansat iniţiativa de discuţii şi dezbateri pe marginea acestuia.

Vreau să menţionez faptul că în aceste discuţii au participat autorităţile publice centrale, direcţiile de învăţămînt din toate raioanele, Consiliul rectorilor, Academia de Ştiinţe a Moldovei, diferite asociaţii profesionale, sindicatele de ramură, organizaţii nonguvernamentale, precum şi persoane particulare. Avizele prezentate şi propunerile expuse au drept scop îmbunătăţirea calităţii acestui document legislativ.

La definitivarea proiectului a fost acordată asistenţă din partea experţilor internaţionali UNESCO în materie de legislaţie a învăţămîntului. De asemenea, a fost consultată opinia experţilor străini asupra structurii sistemului educaţional şi conformităţii acestuia cu structura standard ISCED, delimitarea atribuţiilor în ceea ce priveşte finanţarea învăţămîntului la diferite nivele.

Proiectul a fost prezentat şi a fost discutat în şedinţa Fracţiunii majoritare în patru comisii parlamentare, în cadrul cărora, la fel, au fost furnizate propuneri de îmbunătăţire a proiectului, care vor fi propuse şi în continuare.

În concluzie, solicităm respectuos votul Parlamentului pentru aprobarea proiectului Codului învăţămîntului în primă lectură cu următoarele modificări, completări, formulate în rezultatul sintezei propunerilor, avizelor, care au parvenit.

În primul rînd, articolul 9 alineatul (1) cu privire la garantarea privind finanţarea sistemului de învăţămînt. Se propune înlocuirea textului pînă la 7% din PIB cu textul finanţarea învăţămîntului se va realiza proporţional creşterii PIB-ului.

Articolul 7 alineatele (9) şi (10) cu privire la limba de instruire. Se propune excluderea sintagmei cu privire la excluderea excepţiei privind alegerea limbii de instruire în anumite domenii şi păstrarea dreptului constituţional la instruirea conform articolelor 13 şi 35 din Constituţie.

Articolul 27 cu privire la organizarea învăţămîntului general şi normativele pentru formarea claselor liceale. Se propune menţinerea normativului privind formaţiunile de elevi în învăţămîntul general la nivelul stabilit în legea actualmente în vigoare.

Articolul 13 alineatul (4) cu privire la şcoala profesională. Se propune completarea cu textul în vederea acordării accesului absolvenţilor acestor instituţii la învăţămîntul superior.

Astfel, prin realizarea unor programe cu studii compensatorii în liceu sau în colegiu, absolvenţii acestei trepte vor putea avea acces la învăţămîntul superior.

Articolul 63 cu privire la planul-cadru de învăţămînt. Se propune completarea cu obligativitatea studierii şi cunoaşterii a cel puţin două limbi străine.

Articolul 70 cu privire la acreditarea în învăţămînt. Se propune ca acreditarea instituţiilor de învăţămînt de stat să fie efectuată începînd cu învăţămîntul liceal, iar în instituţiile de învăţămînt privat pe toată verticala sistemului. Instituţiile de învăţămînt preşcolar, primar şi gimnazial vor fi supuse evaluării de către organele teritoriale ale învăţămîntului.

Articolul 90 cu privire la asociaţiile părinteşti. Se propune excluderea activităţii financiare a acestor asociaţii, funcţia de bază fiind activitatea de parteneriat în realizarea demersului educaţional.

Articolul 99 alineatul (10) cu privire la confirmarea rectorilor în post. Se propune înlocuirea confirmării rectorului instituţiei de învăţămînt superior de stat prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova, cu confirmarea de către Guvern.

Articolul 101 cu privire la finanţarea învăţămîntului. Se propune completarea cu alineatul Participarea agenţilor economici la pregătirea specialiştilor la toate nivelurile învăţămîntului profesional se va realiza în conformitate cu prevederile Codului muncii.

Articolul 103 alineatul (5) cu privire la baza tehnico-materială a instituţiilor de învăţămînt. Se propune a fi modificat prin introducerea prevederii care permite înstrăinarea sau transmiterea edificiilor deteriorate sau neutilizate ale instituţiei de învăţămînt, pentru utilizare în alte scopuri decît cele educaţionale, prin hotărîre de Guvern.

Articolul 152 alineatul (5) cu privire la organizarea concursului pentru funcţia de conducător al instituţiei de învăţămînt de toate nivelurile. Nu este susţinută ideea de a limita numărul de mandate în această funcţie pînă la cel mult două termene consecutive.

Se propune plafonarea vîrstei candidaţilor pînă la vîrsta de pensionare şi stabilirea duratei mandatului de 4 ani pentru conducătorii instituţiilor de învăţămînt de toate nivelurile. Cu privire la sistemul de pregătire a cadrelor ştiinţifice se propune reducerea esenţială a conţinutului titlului VI şi expunerea lui succintă în două articole.

Onorat Parlament,

Solicităm respectuos să susţineţi acest proiect de Cod, care, de altfel, este considerat deja şi în literatură drept Constituţie a învăţămîntului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc, doamnă ministru.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamnă ministru,

Inevitabil, acest document este deja de cîţiva ani discutat şi în cadrul plenului Parlamentului, şi în toată lumea academică, sistemul de educaţie, de învăţămînt. Avem nevoie de un astfel de document, dar l-am discutat şi noi, nu doar Fracţiunea majoritară, şi în cadrul Comisiei, şi în cadrul Fracţiunii, şi e clar că apar foarte multe întrebări. Dar, conform Regulamentului, am dreptul la două întrebări. Şi aş vrea să vă întreb dacă autorii acestui proiect au ţinut cont că în Republica Moldova este unitatea teritorial-administrativă Găgăuzia.

Pe parcursul acestui document, nu văd nicăieri un mecanism de implementare a acestui document în Găgăuzia. Prima întrebare. Şi pentru că nicăieri nu este pomenită nici Direcţia principală educaţie a Găgăuziei. Cum cetăţenii sau copiii din Găgăuzia, care astăzi vorbesc şi fac studii la Universitatea de Stat din Comrat la anumite... şi prin norma care se propune în Cod nu le vom da dreptul să înveţe în limba găgăuză, doar în limba de stat. Aici mi se pare că trebuie de găsit mecanismul pentru ca obligativitatea cunoaşterii limbii de stat să fie corelată şi cu dreptul de a face studii în limba maternă.

Prima întrebare, referitoare la Găgăuzia: dacă s-a ţinut cont şi cum vedeţi dumneavoastră respectarea Legii cu privire la statutul special al unităţii teritorial-administrative Găgăuzia?

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc foarte mult.

La întrebarea dumneavoastră vreau să menţionez faptul că politica educaţională este unică, integrală pentru întreg spaţiul, teritoriul Republicii Moldova şi de aceea nu facem alte specificări.

În ceea ce ţine de mecanismele concrete de implementare şi de susţinere a studierii limbii materne, inclusiv în Găgăuzia, vreau să menţionez faptul că aceasta se realizează prin regulamente care vin să completeze acest cod, precum şi în regulamentele care există anterior. Inclusiv dotarea cu manuale, fiindcă la fel ministerul monitorizează şi elaborarea manualelor anume pentru copiii din acest sector.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da. Doamnă ministru,

Eu cred că pentru lectura a doua trebuie să ţineţi cont de această obiecţie şi de Legea despre statutul special al Găgăuziei, Legea nr.344, pentru că avem un şir de propuneri şi obiecţii pe care noi o să le facem ca amendamente pentru lectura a doua, ca într-adevăr...

Eu înţeleg că dumneavoastră spuneţi că este unic, dar trebuie să ţinem cont de atribuţiile şi ale Adunării populare, şi ale Direcţiei educaţie din Găgăuzia, ca aceste două legi să fie corelate şi scopul să fie asigurat.

A doua întrebare ţine de articolul 83, referitor la indemnizaţiile pentru susţinere. Nu credeţi dumneavoastră că ar fi fost mai logic, pentru că 30 de mii de lei, 26 de mii de lei peste cîţiva ani pot deveni nimic şi nu pot prezenta un suport pentru specialiştii tineri. Şi cred că ar fi fost mai bine anumite principii sau rigori. Care este menirea acestei indemnizaţii de a motiva, de a susţine tinerii specialişti pentru a-şi desfăşura activitatea.

Şi cred că ar fi mai bine aici poate de corelat la valuta la care noi dorim să ne integrăm sau la anumite norme. Pentru ce le oferim: pentru spaţiu, pentru locuinţă, pentru suport în prestarea serviciilor sau cheltuielile pentru locuinţă.

Cred că ar fi mai bine să nu nominalizăm aceste cifre, dar anumite norme care peste un an ar fi valabile şi ar oferi, într-adevăr, acest suport tinerilor specialişti. La fel, cred că, pentru lectura a doua, trebuie să ţineţi cont de aceasta, pentru că 10 mii de lei peste jumătate de an pot fi nimic.

Mulţumesc.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

La ceea ce aţi menţionat dumneavoastră vreau doar să suplimentez că aveţi perfectă dreptate, fiindcă chiar şi în ultimul timp au intervenit nişte schimbări în ceea ce ţine de susţinerea tinerilor specialişti la angajarea în cîmpul muncii, la asigurarea cu locuinţe. Şi pentru lectura a doua sîntem gata să colaborăm pentru a-l definitiva.

Mulţumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

În continuare, pentru a menţine un echilibru structural în sală, în contextul rundei de întrebărirăspunsuri, cred că vom proceda în felul următor: microfonul nr.4, microfonul nr.2, microfonul nr.5, microfonul nr.3.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Irina Vlah:

, . . , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5, vă rog.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Am două întrebări pentru dumneavoastră. Prima întrebare, la care aşa şi nu am putut să obţin un răspuns în cadrul discuţiilor la şedinţa Comisiei. Cine sînt totuşi autorii concreţi ai acestui document care a parvenit în Parlament? Noi ştim că el a venit la iniţiativa Preşedintelui Republicii Moldova, dar nu cred că Vladimir Nicolaevici Voronin a elaborat acest text.

Deci, care sînt oamenii, grupul de lucru care a elaborat nemijlocit acest document. Trebuie să cunoaştem cel puţin cine sînt autorii Constituţiei din zona învăţămîntului din Republica Moldova. Puteţi să îmi răspundeţi la această întrebare?

 

Doamna Larisa Şavga:

Deci vreau să zic că acest document cu adevărat este unul foarte important, fiindcă defineşte un domeniu foarte important şi care are influenţă asupra dezvoltării viitorului nu numai a învăţămîntului, dar şi a ţării.

Vreau să menţionez faptul că s-a lucrat foarte mult asupra acestui document în diferite etape, în diferite echipe. S-a consultat şi opinia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a Guvernului, s-au solicitat şi consultări ale Ministerului Educaţiei şi Tineretului, direcţiilor de învăţămînt. De aceea, astăzi o să prezint o listă exhaustivă, ea este foarte mare.

Vreau să zic că au participat toate structurile cointeresate în dezvoltarea domeniului respectiv.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

E clar. Deci cred că prin aceasta se explică caracterul eclectic al acestui document. Dar a doua întrebare. În 1866, în Europa, a avut loc o ciocnire militară de proporţie, e vorba despre bătălia de la Sadova. Ca rezultat, a apărut statul centralizat german. Unul dintre generalii victorioşi ai acestei bătălii a fost întrebat de ziarişti: cui datorează el această victorie? Răspunsul lui a fost edificativ din acest punct de vedere. El a spus învăţătorului, dascălului care a educat soldatul prusac care a cîştigat această bătălie şi a format statul german.

Eu cred că este foarte important că în acest document este menţionat faptul că învăţămîntul este o prioritate naţională a Republicii Moldova, excelent. Acum, de la declaraţii la practică. Spuneţi-mi, se termină mandatul actualei guvernări, toţi cunosc că finalul acestui mandat trebuie să se soldeze cu un salariu minimum pe economie de 300, mediu pe economie de 300 de dolari.

Dacă învăţămîntul este prioritate naţională, aceasta ar însemna că orice învăţător, ca minimum, trebuie să primească un salariu de 300 de dolari. Normal ar fi să primească mai mult.

Doamnă ministru,

Astăzi, un învăţător primeşte un salariu de vreo 3 ori mai mic decît acest minimum pe economie. Spuneţi-mi, cum credeţi, iată, implementarea acestei legi cît de repede va conduce la corelarea salariului în învăţămînt cu acest mediu pe economie, avînd în vedere prioritatea naţională?

 

Doamna Larisa Şavga:

Eu vă mulţumesc pentru întrebare şi, de fapt, în calitate de răspuns, aş putea furniza următoarea informaţie. Este elaborat un mecanism de sporire etapizată a salariului şi ceea ce ziceţi dumneavoastră va fi, salariul de la 1 aprilie, conform calculelor argumentate, va fi echivalent salariului mediu pe ţară în anul 2008. Şi la 1 septembrie anul 2009 se va atinge nivelul mediu de salariu pe ţară pentru anul 2009.

Adică, implementarea acestei legi va fi posibilă, practic, din anul viitor cu perioadele respective. Fiindcă anul viitor, la 1 septembrie, este stabilit salariul mediu pentru învăţămînt să fie echivalent sumei de 3140 de lei şi Guvernul, în şedinţele anterioare, a aprobat nivelul salariului mediu pe ţară această valoare.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Da, vă mulţumesc, doamnă ministru.

Normal ar fi, pînă la alegeri, să fie chestia asta, după alegeri cine mai poate să controleze.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu vă mulţumesc.

Ţin să vă adresez două întrebări. A doua întrebare va avea trei mici concretizări.

Prima întrebare. Apreciez pozitiv faptul că în Codul învăţămîntului şi-a găsit loc ocrotirea sănătăţii în instituţiile preşcolare şi şcolare. Adică, se stabileşte un complex întreg de lucrări, de măsuri în ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii preşcolarilor, şcolarilor, elevilor, studenţilor, precum şi a personalului didactic din sistemul de învăţămînt.

Şi deoarece eu vorbesc permanent despre aceea ca în instituţiile medicale să fie prezente asistent medical sau medic, dar, cunoscînd că astăzi avem un număr redus de medici în Republica Moldova şi bugetul actualmente nu ne permite de a completa acestea, aş vrea să vă pun următoarea întrebare.

Dacă în Cod se va putea prevede reieşind din morbiditatea şi comorbiditatea sporită la copii, efectuarea unui consult medical general în mod obligatoriu, gratuit de o echipă de medici anual. Adică, nu numai de medicul de familie, dar să fie o echipă, de aceea că avem comorbiditate. Mai multe îmbolnăviri la unul şi acelaşi copil. Aceasta e prima întrebare.

 

Doamna Larisa Şavga:

Deci, dacă îmi permiteţi, cu adevărat această întrebare este foarte actuală, dat fiind faptul că educaţia urmăreşte scopul nu numai de a învăţa elevii, dar şi a le proteja sănătatea. Vreau să menţionez faptul că la acest capitol au fost purtate discuţii pe marginea problemelor şi propunerilor care au parvenit.

Dumneavoastră aţi menţionat corect că astăzi nu numai din sursele financiare, care sînt necesare, este imposibil de realizat acest aspect, dar ceea ce este mai important avem insuficienţă de medici. Fiindcă astăzi ar fi necesar să completăm încă cu 800 de medici instituţiile din învăţămînt.

În acest context, se furnizează drept propunere organizarea gratuită a unui control medical o dată în an pentru toţi elevii şi pentru toate cadrele didactice din instituţiile de învăţămînt. Sperăm ca pe această cale să fie rezolvată această problemă la etapa actuală.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu vă mulţumesc.

Şi al doilea. Este salutabil faptul că în Cod se regăsesc prevederi vizînd învăţămîntul pentru copiii cu nevoi speciale în scopul educaţiei, instruirii, recuperării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale etc.

Consider că această realizare gratuită a acestor obiective este o dovadă a grijei statului faţă de această categorie de copii. Dar aş dori să vă întreb: la ce etapă se află elaborarea programelor de incluziune a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, pregătirea cadrelor didactice? Am în vedere pregătirea iniţială şi continuă a lor, conştientizînd specificul lucrului cu aceşti copii, mai ales care vor fi criteriile de încadrare a lor în şcolile profesionale.

Şi trei mici concretizări. Dacă nu consideraţi binevenit de a exclude cuvîntul handicap din această lege, deoarece avem dizabilitate. A doua problemă. dacă nu consideraţi că durata învăţămîntului obligatoriu pentru această categorie de copii trebuie să fie nu de 8 ani, dar de 9, similar duratei pentru copiii cu dezvoltare normală.

Iar conţinutul studiilor, suporturile didactice şi procesul de studii, indiscutabil, o să fie adaptate cu cerinţele educaţionale speciale ale acestor categorii de copii şi acele regulamente pe care le veţi face dumneavoastră ca ele să fie concordate cu Ministerul Sănătăţii. Aceste concretizări şi vă rog...

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Vreau să zic că există această categorie de copii care trebuie susţinuţi, fiindcă ei sînt în dezavantaj în raport cu alţii. La acest capitol, aş menţiona faptul că este elaborată şi se implementează concepţia educaţiei incluzive care vizează şi această categorie de copii.

Codul prevede drept oportunitate pentru copiii cu deficienţe să se reducă durata studiului cu un an. Dar dacă ei sînt apţi să urmeze programul deplin, ei pot urma programul deplin. Important este să menţionez şi faptul că pentru această categorie de copii este la fel deschis accesul la învăţămîntul profesional şi ei, în dependenţă de realizarea programelor, pot urma următoarea treaptă a învăţămîntului profesional.

 

Doamna Eva Gudumac:

Am în vedere dacă o să faceţi schimbările celea cu handicapul.

 

Doamna Larisa Şavga:

Sînt absolut de acord şi o să promovăm aceste schimbări.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, eu vă mulţumesc.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă ministru,

O întrebare. Articolul 108 vizavi de Cod. În luarea de cuvînt îmi voi expune punctul de vedere, dar două întrebări. Ele oarecum sînt corelate între ele.

Articolul 108 Atribuţiile Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Nu mă voi referi la toate cele prezentate în proiect, dar la ceea ce ţine de numeşte şi eliberează din funcţie conducătorii direcţiilor raionale, municipale, învăţămînt, tineret şi sport.

Spuneţi, vă rog frumos, în acest document dumneavoastră aţi urmărit rezolvarea problemei educaţionale în Republica Moldova sau centralizarea tot mai accentuată a acestui domeniu? Noi, în Republica Moldova, am declarat şi prin normă constituţională autonomia publică locală. Am vorbit că dăm posibilitate acelor din teritorii să se autoadministreze. Şi întrebarea este: care este sensul acestei prevederi şi care este, de fapt, scopul acestei prevederi în proiectul de lege?

 

Doamna Larisa Şavga:

Pot să răspund?

 

Domnul Vladimir Filat:

Desigur.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc pentru întrebare.

La acest capitol vreau să menţionez faptul că Ministerul Educaţiei şi Tineretului este organul central de specialitate care este responsabil de promovarea şi monitorizarea politicii educaţionale din republică, să zic aşa.

Ministerul nu are capacitatea să efectueze acest lucru pe întreaga verticală a sistemului de învăţămînt şi atunci organele teritoriale vin ca organe responsabile de politica educaţională la nivel teritorial şi trebuie să existe o verticală în aceste acţiuni.

Aceste acţiuni, încă o dată vreau să subliniez, ţin doar de asigurarea continuităţii promovării politicii unice educaţionale şi nu de alt gen. Celelalte probleme se rezolvă deja de autorităţi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dumneavoastră consideraţi că norma respectivă este necesară să fie prezentă şi aceasta ar îmbunătăţi situaţia în sistemul educaţional. Şi nu are scop influenţarea modului direct în administrarea...

 

Doamna Larisa Şavga:

La etapa actuală, considerăm că aşa trebuie să se menţină.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Larisa Şavga:

Fiindcă în realitate aşa şi este acum.

 

Domnul Vladimir Filat:

Vă mulţumesc.

Şi Dispoziţii finale şi tranzitorii, articolul 152 Prezenta lege intră în vigoare la... şi aţi lăsat spaţiu liber. Care este poziţia autorilor, cînd ar trebui să intre în vigoare acest document important, după cum aţi menţionat şi dumneavoastră? Nu, noi cunoaştem prevederile legislaţiei, intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, dacă nu se prevede.

Noi am discutat frecvent la această temă în Parlament, dar vreau să ştiu şi punctul de vedere al autorilor.

 

Doamna Larisa Şavga:

Vreau să zic la capitolul acesta că depinde... noi am lăsat loc liber, într-adevăr, pentru a vedea, să zic aşa, şi care sînt propunerile de concept care ar putea schimba conceptul integral al legii.

Considerăm că el putea fi pus în aplicare de la 1 ianuarie, cu extinderea termenului de aplicare pentru unele articole ce necesită pregătirea respectivă.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, dar dumneavoastră prevedeţi în aceleaşi Dispoziţii finale şi tranzitorii implementarea legii graduale. Spre exemplu, ceea ce ţine de învăţămîntul primar şi, ulterior, secundar. Dacă vorbim de o implementare graduală, ar fi trebuit să stipulăm care ar fi perioadele respective, să nu lăsăm ulterior la latitudinea ministerului sau Guvernului. Dar este o chestiune ce ţine de lectura a doua.

 

Doamna Larisa Şavga:

De aceea, zic să fie graduală.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, graduală, dar graduală urmează să fie stabilit şi într-un interval de timp stabilit. Şi ultima chestiune, stimată doamnă ministru. Articolul 153, tot din Dispoziţii finale şi tranzitorii. Şi aici o observaţie generală, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, în luarea de cuvînt sau în prezentarea proiectului doamna ministru a adus o sumedenie de precizări la acest proiect de lege, pe care nu le vedem nici în proiectul de lege, nici în raport, nici într-o altă formă.

Deci este, poate aţi dispus ceva la Guvern, noi nu cunoaştem. Eu, spre exemplu, vizavi de articolul 153, pardon, nu 153, e vorba de 152 alineatul (5), aşa cum este prezent am întrebări. Dumneavoastră spuneaţi că aţi revenit la acest articol.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, poate, stimaţi colegi, eu cred că da, o claritate în acest sens intervine o dată cu raportul Comisiei. De fapt, aveţi şi raportul Comisiei, fiindcă...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna ministru a menţionat acele momente de concept care urmează a fi modificate în comparaţie cu raportul, cu proiectul prezentat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule Preşedinte, dar dincolo de comisii noi sîntem deputaţi şi urmează să votăm. Noi ne pregătim conform documentelor sau ne expunem punctul de vedere conform ceea ce avem.

 

Domnul Marian Lupu:

Păi, dar raportul Comisiei, de fapt, tot face parte din...

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar citiţi şi dumneavoastră raportul Comisiei şi nu o să regăsiţi aceea ce a spus doamna ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Atunci, poate, să aşteptăm momentul cînd Comisia prezintă raportul şi atunci avem situaţia definitivă.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar oricum, dumneavoastră cunoaşteţi, spre exemplu, cîţi conducători ai instituţiilor de învăţămînt de toate nivelurile activează, la ora actuală, şi nu au fost aleşi prin concurs?

 

Doamna Larisa Şavga:

Din care nivel?

 

Domnul Vladimir Filat:

De toate nivelele. Căci în acest articol dumneavoastră spuneţi că, la data intrării în vigoare a Codului, se organizează concursuri de alegere a conducătorilor instituţiilor de învăţămînt de toate nivelurile: secundar, general, vocaţional, tehnic şi superior. (Rumoare în sală.) Nu, eu înţeleg ...

 

Doamna Larisa Şavga:

Stimaţi deputaţi,

Vreau să menţionez faptul că alegerea prin concurs este un lucru absolut cert, fiindcă promovează ideea competiţiei dintre candidaţi şi alegerea persoanei care are performanţe mai avansate.

În ceea ce ţine de acest punct, vreau să menţionez faptul că, actualmente, pentru toate treptele se efectuează concursul o dată la 4 sau la 5 ani, în dependenţă de nivel.

Numărul, să zic aşa, numărul aproximativ este, dacă e o dată în patru ani, înseamnă că 1/4 urmează, în timpul apropiat, în timpul următorului an, să treacă această alegere, care este următoarea conform termenului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Sergiu Sococol:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimată doamnă ministru,

Întrebarea mea se referă la compartimentul înmatricularea absolvenţilor învăţămîntului secundar în cel universitar, studii superioare. Şi, respectiv, cu referire la articolul 51 alinatul (2), cît şi la articolul 152 alineatul (3) se stipulează că, începînd cu anul 2009, înmatricularea absolvenţilor, pe care i-am menţionat în învăţămîntul secundar general, în învăţămînt superior se va face doar în baza diplomei de bacalaureat.

Şi aş vrea să vă întreb, în acest context, care va fi soarta acelor absolvenţi ai şcolilor de cultură generală, deoarece, la momentul actual, mai există încă circa 200 de asemenea şcoli.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

La acest capitol, vreau să menţionez faptul că astăzi, cu adevărat, sînt 254 de şcoli medii de cultură generală, în care îşi fac studiile 77 mii de elevi. Anul curent vor urma să absolvească 2500 de elevi şi, conform prevederilor tranzitorii, urmează... adică, aceşti elevi vor avea acces la învăţămîntul superior în anul acesta şi în anul viitor. Dacă se va pune în aplicare Codul, atunci se va limita admiterea la învăţămîntul mediu de cultură generală, astfel încît aceste instituţii în care sînt asemenea şcoli medii de cultură generală să fie transformate sau în gimnazii, sau în licee, după gradul de satisfacere a condiţiilor respective. Aceştia vor avea acces la învăţămîntul superior, şcoala medie de cultură generală. În ceea ce priveşte învăţămîntul profesional, am menţionat că deja s-au aprobat aceste propuneri care vizează accesul absolvenţilor învăţămîntului profesional secundar la învăţămîntul superior, după urmarea unei programe compensatorii sau în liceu, sau în colegii şi urmînd în continuare traseul educaţional profesional.

 

Domnul Sergiu Sococol:

Imediat după implementarea Codului.

 

Doamna Larisa Şavga:

După implementarea Codului urmează să fie reconsiderat, restructurat învăţămîntul profesional, care, ziceam, se va transforma, conform proiectului Codului, în învăţămînt vocaţional/tehnic cu structura şi treptele respective.

 

Domnul Sergiu Sococol:

Da, mulţumesc.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Mersi.

 

Doamna Valentina Şerpul:

Mulţumesc.

Mult stimată doamnă ministru,

Formula pe care o propuneţi pentru învăţămîntul vocaţional/tehnic a trezit mari nemulţumiri, chiar revolte în rîndul profesorilor de la şcolile profesionale, ale elevilor şi ale părinţilor. Probabil, ceva s-a întîmplat şi de aceea că nu au fost întruniţi în acest segment, pentru ca să redaţi mai multe argumente. De aceea, în acest context, întrebarea mea este următoarea, care nu este clară nici pentru mine.

În 2006 au fost înfiinţate, prin hotărîre de Guvern, liceele profesionale. Cu titlu de experienţă trei, încă un an de zile nu s-a finalizat această experienţă. Deci, acum, care va fi soarta acestor licee? Nu se vede, nu se regăseşte în structura propusă în acest proiect liceul profesional şi aş vrea să ştiu ce se întîmplă şi cum? Rămîn suspendate acele două licee profesionale. Nu este clar care va fi soarta acestor instituţii.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Cu adevărat, s-a mizat mult pe dezvoltarea acestei filiere. Într-adevăr, actualmente există două licee profesionale, care, de fapt, era o alternativă a învăţămîntului secundar profesional. Vreau să menţionez faptul că, pe perioada de activitate a acestor doi ani, am putea zice că aceste licee nu şi-au confirmat oportunitatea, dat fiind faptul că calitatea educaţiei rămîne, lasă de dorit.

La acest capitol aş menţiona şi faptul că, în trei ani, pentru a realiza învăţămîntul mediu de cultură generală sau învăţămîntul liceal şi, totodată, a obţine o profesie, este cunoscut faptul că, pentru a obţine o meserie, este necesar, cel puţin, de o programă care durează, cel puţin, jumătate de an. Integrînd aceste două nivele de învăţămînt liceal şi de învăţămînt profesional, nu obţinem calitatea nici la un nivel, nici în altul.

Mai mult ca atît, vreau să zic că dumneavoastră aţi menţionat corect: noi acum cîteva zile am discutat, am făcut o întrunire cu toţi directorii de şcoli profesionale şi am pus în dezbatere această problemă. Apăreau unele probleme. Poate că nu au înţeles ce reprezintă acest nivel şi în urma discuţiilor, sau, mai bine zis, a explicaţiilor, cum se vede reformarea acestui nivel, întrebări nu au mai parvenit ulterior.

La capitolul liceelor profesionale vreau să menţionez şi faptul că reorganizarea lor, de fapt, a întregului învăţămînt vocaţional/tehnic va avea drept scop crearea unor programe, module de instruire profesională de un an sau doi, în dependenţă de meseria care va fi aleasă.

Este un nivel, adică în dependenţă de complexitatea programelor, după care absolvenţii acestei trepte vor putea fi admişi la învăţămîntul vocaţional tehnic nivelul II sau la colegii, în care acest an li se va considera ca modul în învăţămîntul profesional la colegiu. De fapt, durata studiilor va putea fi redusă cu un an. Adică ei obţinînd această meserie sau această profesie, vor putea continua studiile, aprofundîndu-se în domeniul respectiv.

 

Doamna Valentina Şerpul:

De fapt, varianta pe care o propuneţi nu este accesibilă pentru o bună parte din elevii şcolilor profesionale, deoarece ştim că în colegii taxa de studii este foarte mare, chiar depăşeşte, în unele cazuri, taxa de studii la universităţi. De aceea, prea puţini dintre acei care vor dori să facă această continuare nu vor avea această posibilitate.

Iar referitor la faptul că dumneavoastră spuneţi că aţi discutat aceasta cu directorii de instituţii profesionale această discuţie a durat foarte puţin, nici jumătate de oră. Eu nu cred că s-au epuizat toate întrebările şi eu cunosc că abia acum aşteaptă şcolile profesionale discuţia în primă lectură, să vadă dacă se va face, se va produce o modificare în acest sens, pentru ca să facă proteste de amploare.

De aceea, eu cred că ar fi cazul ca să se discute mai pe îndelete, să se dea argumente mai relevante pentru ca să evităm această situaţie. Eu totuşi nu am înţeles care va fi soarta acelor două licee profesionale?

 

Doamna Larisa Şavga:

Stimată doamnă deputat,

Vreau să zic că comentariul la ceea ce aţi întrebat dumneavoastră, atunci cînd se vor reorganiza aceste instituţii de învăţămînt profesional-secundar, cum se numesc ele astăzi, în învăţămînt vocaţional/tehnic de nivelul I şi finanţarea, vor urma aceşti elevi. Astăzi, în mare majoritate, învăţămîntul profesional este gratuit, fiindcă se înmatriculează în baza de finanţare din buget. Această sursă va putea fi redirecţionată în acest segment.

În ceea ce ţine de discuţiile care au fost purtate, a fost o şedinţă de totalizare a acelor propuneri pe care le-au furnizat, dat fiind faptul că, pe parcurs, la adresa ministerului au fost prezentate diferite propuneri, care s-au luat în considerare. Totodată, vreau, în mod special, să menţionez că rezistenţa la schimbare este destul de mare, inclusiv la această treaptă, fiindcă... Dar nu este justificată şi zic de ce. Fiindcă în marea majoritate la învăţămîntul profesional secundar acum se admit absolvenţii învăţămîntului mediu de cultură generală.

Conform proiectului Codului şi conform proceselor naturale care decurg, acest tip de instituţii urmează să fie reorganizat pe parcursul următorilor doi ani. Şi atunci aceste instituţii de învăţămînt pot fi puse în faţa faptului că nu vor avea candidaţi la studii. De aceea, reformarea acestui segment se face integral, avîndu-se în vedere şi tendinţele de asigurare sau de intrare a viitorilor candidaţi la studii.

Vreau să menţionez, la acest capitol, încă o problemă care există şi am făcut analize şi am constatat faptul că în următorii ani numărul elevilor şi în învăţămîntul profesional şi, respectiv, în celelalte trepte, un pic mai tîrziu, se va reduce în medie cu 27 la sută. Noi vom avea această deficienţă de copii, să zic, în învăţămînt la toate treptele.

De aceea, este important acum să fie reorganizat sistemul, astfel încît obiectivul de bază sau scopul final să fie calitatea educaţiei. Este clar astăzi că o parte din directori, îndrăznesc să zic acest lucru, vor să îşi păstreze fotoliile în care stau, fără a vedea totuşi care este scopul final şi să se subordoneze scopului de asigurare a calităţii învăţămîntului la treptele respective.

 

Doamna Valentina Şerpul:

Doamnă ministru,

Eu vreau să vă anunţ că aseară noi am avut o întîlnire cu profesori de la cîteva şcoli profesionale din oraş. Şi nici pe departe nu s-au epuizat problemele dînşilor, şi, după cum v-am spus, se pregătesc proteste de amploare. Dar, în acest sens, eu aş vrea să vă mai adresez o întrebare: ce model aţi urmat dumneavoastră, fiindcă noi sîntem la etapa cînd racordăm legislaţia naţională la cea internaţională.

În care ţări europene există modelul pe care l-aţi preluat, fiindcă, după cîte am analizat noi, liceul profesional există în foarte multe şcoli din ţările europene. Chiar şi în Rusia există un cu totul alt sistem, şi în Ucraina, şi în România, în ţările din regiune, de aceea credem că... ce avem în acest sens? Aş vrea să ne spuneţi ce model aţi urmat?

 

Doamna Larisa Şavga:

Vreau să zic că, am menţionat, de fapt, şi în comunicare. Vreau încă o dată să subliniez acest lucru că structura învăţămîntului, modul de organizare este adaptat la standardul internaţional al învăţămîntului. Aşa-numitul ISCET, care este aprobat din 1997 şi este pus în aplicare în întreaga arie europeană. Ceea ce propunem să fie implementat: învăţămîntul vocaţional/tehnic este structura care corespunde acestui standard.

 

Doamna Valentina Şerpul:

În care ţară europeană există o astfel de structură?

 

Doamna Larisa Şavga:

De fapt, această structură o aplică marea majoritate a ţărilor europene.

 

Doamna Valentina Şerpul:

Păi, noi totuşi, doamnă ministru, aşteptăm să ne prezentaţi denumirile de ţări, dacă nu acum, ulterior, fiindcă şi noi am examinat, în acest context, structura învăţămîntului profesional din ţările europene şi nu am găsit în vreo ţară o astfel de structură.

Şi a doua întrebare. Ţine de sistemul de notare, doar foarte scurt în această întrebare. Salutăm faptul că în învăţămîntul primar aţi renunţat la note. Mai ales că a fost acceptată această metodă prin învăţămîntul pas cu pas şi zicem că este bună. Nu aţi făcut nici o modificare în sistemul cît priveşte sistemul de notare în învăţămîntul gimnazial, liceal şi superior. Şi nota în continuare, nota minimă de promovare este 5.

Nu credeţi că e prea mare marja de analizare? Noi am propune, în acest context, să conferim o apreciere mai diferenţiată şi mai exactă, ca nota de trecere să fie nota 2. O armată întreagă de restanţieri sînt după fiecare semestru, la finele fiecărui an şi generează diverse situaţii chiar şi fenomenul mitei. Aceste susţineri sînt urmate de şirul acesta mare de restanţe. Nu credeţi că ar fi o formulă mai potrivită minimalizarea, micşorarea acestei note minime de promovare? Cel puţin, vă propunem pentru lectura a doua să discutăm acest punct de vedere.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Noi sîntem gata să examinăm propunerile. Vreau să menţionez doar faptul că totuşi scopul sistemului educaţional şi obiectivul de bază care se promovează prin Cod, este asigurarea calităţii.

 

Doamna Valentina Şerpul:

Da, dar realitatea este cu totul alta şi eu vă spun care este realitatea.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar. Pentru lectura a doua.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Oleg Mantorov:

.

,

23, (7), . , .

, 40 50 , , , . , . ?

 

Doamna Larisa Şavga:

Vă mulţumesc.

Iarăşi revin la aceea că noi totuşi optăm pentru calitate în învăţămînt. Pentru a obţine calitate trebuie să fie şi cadrele, şi resursele respective. Deci baza tehnico-materială, resurse financiare şi ceea ce este important, resurse umane sau cadre didactice. Noi sîntem gata să examinăm propunerile dumneavoastră, dar vrem să menţionăm faptul că urmează să promovăm şi o îmbunătăţire, o reformare a învăţămîntului liceal.

Liceele trebuie să fie acele instituţii care să dispună şi de infrastructura respectivă, şi de cadrele didactice, astfel încît să asigure calitatea învăţămîntului. În liceele în care va fi o singură clasă cu un număr de zece, de exemplu, liceeni, este greu de asigurat calitatea, dat fiind faptul că nu sînt pregătite cadrele la toate disciplinele necesare. Deci noi putem examina propunerea dumneavoastră către lectura a doua. Dar zic că calitatea este aceea ce asigură viitorul acestui sistem.

Mulţumesc.

 

Domnul Oleg Mantorov:

.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da, mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimată doamnă ministru,

Am două întrebări. Prima întrebare se referă la formele de învăţămînt şi mă refer mai ales la învăţămîntul superior şi postuniversitar. De cînd studiile de masterat sînt studii universitare? Dumneavoastră le catalogaţi aici studii superioare ciclul II.

 

Doamna Larisa Şavga:

Odată cu aderarea Republicii Moldova la procesul de la Bologna în 2005, am acceptat structura învăţămîntului superior conform procesului de la Bologna. Acest proces desemnează că învăţămîntul superior se constituie, de fapt, din trei trepte.

Prima treaptă este învăţămîntul liceal, care durează 3 4 ani, treapta a doua a învăţămîntul superior este masteratul şi durează 1 an, mai bine zis 12 ani în dependenţă de necesitate. Şi, în ultimele convenţii, de fapt, de la 2003 încoace, în conferinţa miniştrilor din Berghen, ulterior în 2005 de la Berlin şi de la Londra din 2007 se promovează ideea constituirii ciclului III doctorat drept treaptă a învăţămîntului superior.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Deci nu-i învăţămîntul masterat, este postuniversitar, totuşi.

 

Domnul Larisa Şavga:

Este învăţămîntul treapta a II superior. Este ciclul II al învăţămîntului superior.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, doamnă ministru, este postuniversitar sau universitar?

 

Doamna Larisa Şavga:

Este universitar.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Învăţămînt universitar?

 

Doamna Larisa Şavga:

Masteratul este învăţămînt superior.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Şi aveţi exemple din alte ţări în care masteratul este învăţămînt universitar?

 

Doamna Larisa Şavga:

Toată aria europeană a implementat acest sistem pentru două cicluri şi ciclul II face parte din învăţămîntul superior.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu este chiar aşa. Luaţi elementar orice, chiar şi dicţionarul enciclopedic şi vă uitaţi că masteratul este formă de învăţămînt. E veche, dar pe mine mă bucură că mai multă lume cu diplomă de grădiniţă are păreri referitor la studii masterale. Postdoctoratul, doamnă ministru, este formă de învăţămînt şi aveţi exemple tot în ţări care au semnat acordul de Bologna că postdoctoratul este formă de învăţămînt sau aceasta este totuşi ceva novator?

 

Doamna Larisa Şavga:

Stimate domnule deputat,

De fapt, ziceam în alocuţiune, anterior, fiindcă noi am încercat să implementăm structura nouă şi ziceam că noi ne-am adaptat la ISCED, la standardul, la Clasificatorul standard internaţional al învăţămîntului. Aşa corect se numeşte. El implementează această structură. Totodată, noi am încercat să păstrăm acele tradiţii care există în ţară.

Referindu-mă la învăţămîntul superior, vreau să subliniez faptul încă o dată că în aria europeană există trei cicluri ale învăţămîntului superior. În spaţul postsovietic ciclul III, doctoratul face parte parte din învăţămîntul postuniversitar. Deci postdoctoratul, în formula în care este în Cod, este învăţămînt postuniversitar.

 

Domnul Oleg Serebian:

Doamnă ministru,

Solicit următoarea specificare din partea dumneavoastră. Postdoctorat în versiunea Codului nostru nu este formă de învăţămînt identică cu doctoratul european, ci este formă de învăţămînt identică cu doctoratul din Federaţia Rusă. E aşa? Eu înţeleg corect?

 

Doamna Larisa Şavga:

Cu sistemul aprobat în Germania. Există ţări în...

 

Domnul Oleg Serebrian:

Postdoctorat în Germania nu este formă de învăţămînt. Bursa Humboldt este bursă de cercetare, nu este bursă de studii, doamnă ministru.

 

Doamna Larisa Şavga:

În urma postdoctoratului se obţin studii echivalente sistemului din Moldova, studii de doctor, adică titlul de doctor habilitat. Studii postuniversitare. Şi vă zic că...

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, mie mi se pare... Nu ştiu cum vor considera colegii, dar faptul că există două grade de doctor în Republica Moldova, este o inerţie pe care o întîlnim în alte state europene. Francezii au renunţat la această formulă, care era doctoratul de stat.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Şi a doua întrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Păi, aceasta a doua a fost, nu?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Lăsaţi, doamnă preşedinte, căci anterior colegii vorbeau aici la microfon 30 de minute.

A doua întrebare este legată de articolul 41, foarte concretă. Dumneavoastră scrieţi ce înseamnă diferite tipuri de instituţii de învăţămînt: universitate, academie, institut. Deci undeva Ministerul Educaţiei şi Tineretului, prin acest Cod, îşi atribuie calitatea de dex. Spuneţi-mi, vă rog, ce înseamnă un conservator în acest caz, care lipseşte din articolul respectiv?

 

Doamna Larisa Şavga:

Sînt de acord cu dumneavoastră.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Eu cred, doamnă ministru, că este inutil. Şi această descriere este inutilă, pentru că nu corespunde întotdeauna ceea ce este universitate, academie sau institut cu ceea ce se autointitulează unele instituţii. Poate fi şcoală, şcoală superioară de arte sau şcoală superioară de studii politice.

Propunerea mea este ca, după punctul 2 să fie scoase aceste descrieri (instituţia de învăţămînt superior) şi urmează mai departe (universitate, academie, institut, conservator, şcoală este un centru educaţional de cercetare şi cultural), fără a încerca să descriem ce înseamnă. Institut, universitate este, mă rog, o formă cu care se intitulează multe instituţii de învăţămînt. Şcoala Naţională de Administraţie de la Paris este un institut, conform la ceea ce scrieţi dumneavoastră aici. Eu cred că este inutil. Şi pentru lectura a doua aceste preciziuni trebuie eliminate.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Vom ţine cont de ele. Dar, totodată, vreau să remarc faptul că punerea în Cod a acestei prevederi a urmărit scopul să reglementeze nivelul instituţiilor respective. Fiindcă, nu este un secret, actualmente, în Republica Moldova toate instituţiile care pregătesc într-un domeniu sau altul, sau într-o specialitate, sau într-un număr restrîns de specialităţi s-au redenumit universităţi.

Vreau să vă zic că, conform practicii internaţionale, nu numai acest criteriu, care este limitat în Cod, este luat la baza delimitării diferitelor tipuri de instituţii, dar sînt puse în uz şi alte criterii, cum sînt: numărul de specialităţi acreditate, disponibilitatea de resurse, precum şi, ceea ce este important, gradul de realizare a cercetărilor ştiinţifice. Noi sîntem gata să examinăm şi propunerea dumneavoastră, dar sîntem gata să examinăm şi modul de concretizare, să spunem aşa, a criteriilor sau a cerinţelor faţă de anumite instituţii de învăţămînt.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Mulţumesc.

Şi ultimul moment. Vreau să spun eu o propunere din partea Fracţiunii, nu este o întrebare. Noi considerăm că examinarea codului respectiv este deja oarecum întîrziată. Credem că viitorul Legislativ, mai curînd ţinînd cont de noile circumstanţe, de noua conjunctură politică, de noile majorităţi, nu-i aşa, care se vor crea, să examineze Codul respectiv.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

,

(2) 35 , . , , , , , 35 ? .

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

La acest capitol vreau să zic că, cu adevărat, acest Cod promovează şi, aş zice, de fapt, situaţia actuală de acces la învăţămîntul superior în bază de merit. Vreau să zic că accesul se face în bază de concurs. În esenţa concursului pot fi puse diferite criterii sau atestatele, sau diplomele, actele de studii de absolvire a învăţămîntului preuniversitar sau diferite forme de examinare. Vreau să menţionez că Codul stabileşte modul general, iar metodologia concretă va fi concretizată în Regulamentul care urmează a fi elaborat după adoptarea acestui Cod, în care se va ţine cont de propunerile pe care le furnizaţi.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

, , , , , 12- ( 18 ), , .

, . , , , , . . .

. , , , c , . , . .

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Vom ţine cont de propuneri pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Mulţumesc.

Eu nu ştiu, această întrebare o adresez ori doamnei ministru, ori în Prezidiu, ce şansă are acest, cu adevărat, foarte important document pentru ţară, pentru viitorul ei, să fie expertizat în structurile europene?

 

Doamna Larisa Şavga:

Eu pot să răspund, da? Vreau să zic că, de fapt, am spus şi în comunicare, în perioada de concretizare sau de redactare a acestui Cod, am consultat experţii internaţionali, experţii UNESCO, în legislaţii internaţionale.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Aceasta am înţeles. Eu spun, iată, o să acceptăm un proiect oarecare, este o şansă ca noi să îl expertizăm, noi ne-am asumat nişte obligaţiuni cînd am aderat la procesul de la Bologna. Sînt foarte-foarte multe carenţe în aspectul racordării la standardele europene, foarte-foarte multe în Cod. De aceea, eu şi vă întreb: este plănuit aşa ceva ori nu? Da sau nu? Am întrebat, pur şi simplu, ca o constatare, fără comentarii, da sau nu?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, în mod de lucru.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Cum în mod de lucru? Dumneavoastră acum...

 

Doamna Maria Postoico:

Păi, nu se hotărăşte în plen, se expertizează mai departe ori nu? Deci noi o să îl adoptăm, o să vedem care va fi conceptul şi atunci ne apreciem. Aşa spune Regulamentul.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Bine.

Doamnă ministru,

Cu tot respectul faţă de dumneavoastră, totuşi aş vrea să continuu discuţia pe care aţi început-o dumneavoastră cu domnul Serebrian. V-am spus că în Cod sînt presărate foarte multe aşa-numite neracordări cu standardele europene. Într-adevăr, învăţămîntul superior în Europa are 3 cicluri. Primul este, după trei ani de studii, bacalaureatul. Iar la noi bacalaureatul e după liceu, aşa? Deja este o confuzie mare.

Al doilea este masteratul adevărat. Şi al treilea este doctoratul în Europa. Iar la noi doctoratul este la nivel cu postuniversitar.

 

Doamna Larisa Şavga:

Da.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Aceasta nu e, pur şi simplu, aşa. Nivel postuniversitar, urmări sînt şi în dirijare, şi în conducere, şi în finanţare, mai multe chestiuni organizatorice rezultă din acest lucru. De ce nu armonizăm noi în cazul de faţă legislaţia noastră cu cea europeană? Numai aceasta stă la suprafaţă, dacă ne băgăm în profunzime, ne rupem coarnele, cîte probleme sînt.

 

Doamna Larisa Şavga:

Stimate domnule deputat,

Am menţionat şi eu care este structura învăţămîntului superior în aria europeană. Codul a încercat să se adapteze acestei schimbări, sînt implementate primul şi al doilea cicluri.

În ceea ce priveşte denumirea băncilor de gri, el poate fi, cred că... nu este esenţa în denumire. Fiindcă la noi, după primul ciclu se numesc licenţiaţi în anumite domenii. Nu ţine atît de denumire, cît de conţinut. Este important să asigurăm conţinutul şi calitatea învăţămîntului la fiecare din aceste cicluri. Dar sîntem gata să examinăm propunerile dumneavoastră.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Ştiţi, am să vă spun concret, m-am ciocnit singur. Băiatul meu cîţiva ani în urmă a prezentat documentele pentru Academia Economică din Bacane, din Milano. Şi cînd a spus că el are bacalaureatul după 19 ani, profesorii de acolo au surîs batjocuritor, ei, ce să ceri de la un băiat venit din tundră? Dacă pentru dumneavoastră este indiferent lucrul acesta, pentru mine este ruşinos această apreciere, cînd a spus că are bacalaureatul după 19 ani.

Dar, într-adevăr, aceasta este o chestie de racordare, ca să fie o unificare a structurii noastre conform... Dar doctoratul este o chestie de principiu deja ca nivel universitar sau postuniversitar. Sînt chestiuni mult mai complicate.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, e clar, întrebarea mai departe.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Eu am 2 minute pentru întrebare, doamnă.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă rog, vă rog, întrebarea.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu comentaţi, vă rog pe dumneavoastră. Deci conţinuturile învăţămîntului preuniversitar în Republica Moldova sînt axate pe principiul academic. Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine. Este un principiu, în esenţă, sovietic, în timp ce în toată Europa conţinutul învăţămîntului preuniversitar este axat pe principiul pregătirii către viaţă. E cu totul altceva. Noi măcar nu punem în discuţii această chestie. Noi am ajuns la nivelul cînd 80% din elevi nu cunosc conţinuturile pe care le dau în gimnaziu şi în liceu. Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine. De ce măcar nu le punem în discuţie?

 

Doamna Maria Postoico:

Doamnă ministru,

Vă rog, dacă este răspuns, răspundeţi, fiindcă o să polemizăm încă 2 ore.

 

Doamna Larisa Şavga:

Vreau să mă refer la prima întrebare. Vreau să concretizez faptul că poate nu toţi cunosc acest lucru, dar de acum de 2 ani, de fapt, de 3 ani, se eliberează de către toate instituţiile de învăţămînt superior aşa-numitul supliment la diplomă, care concretizează structura, perioada şi conţinutul educaţional. Şi chiar dacă el se numeşte bacalaureat sau licenţiat, în suplimentul la diplomă este un document care este aprobat în întreaga arie europeană şi care se ia drept bază pentru promovarea sau înmatricularea la următorul ciclu.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Doamnă ministru,

Aţi înţeles întrebarea pe care v-am pus-o eu dumneavoastră? Vorbim de lucruri diferite.

 

Doamna Larisa Şavga:

În ceea ce priveşte conţinuturile învăţămîntului superior...

 

Domnul anatolie Onceanu:

Nu superior, dar preuniversitar.

 

Doamna Larisa Şavga:

Preuniversitar.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Şavga:

În ceea ce priveşte conţinutul...

 

Domnul Nicolai Guţul:

.

,

, , , . , , ? , . ?

 

Doamna Larisa Şavga:

Sîntem de acord că, actualmente, situaţia creată a condiţionat faptul că un număr, de fapt aş zice, că mare sau impunător, de copii sînt sau fără protecţia ambilor părinţi, sau fără protecţia unuia dintre părinţi. La acest capitol, putem menţiona faptul că noi vom examina posibilitatea şi a majorării, poate că, a statelor de personal pentru instituţiile de învăţămînt la capitolul Director adjunct pentru educaţie. Amplificarea activităţii diriginţilor de clase, precum şi dezvoltarea învăţămîntului extraşcolar şi nonformal prin acele centre care se creează, centre de resurse, noi intenţionăm, care sînt deja în număr de 82, să atragem tinerii în activităţi extracurriculare, astfel promovînd conceptul educaţiei în continuare.

 

Domnul Nicolai Guţul:

.

, , 4- , , . 2010 4- ? , , , , , , .

 

Doamna Larisa Şavga:

Noi sîntem gata să examinăm propunerea dumneavoastră. Putem să o includem în regulamente, în curriculă. Adică, sîntem gata să examinăm.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă ministru,

Aş vrea să revenim la articolul 92, care se numeşte Ocrotirea sănătăţii în instituţiile de învăţămînt, în care, după părerea mea, expunerea este una foarte generală şi face trimitere doar la instituţiile medico-sanitare publice.

Noi am avut audieri în Comisie, inclusiv cu prezenţa dumneavoastră, dar şi vizitele noastre în teren ne vorbesc despre existenţa unei probleme şi vreau să ne referim la partea componentă a acestui proces de asigurare a asistenţei medicale în instituţiile de învăţămînt, cum sînt cabinetele medicale. Noi am constatat că aici există o problemă cu asigurarea tuturor celor necesare, nu mai vorbesc de echipament.

Şi articolul 7 care spune că învăţămîntul public este asigurat de la bugetul de stat sau de către bugetele autorităţilor publice locale, la fel, trezeşte o confuzie. Pentru că în şcoli, cînd plecăm, ni se spune că primăria nu are bani să cumpere cele necesare în acest cabinet. Şi învăţătorii ne spun că uneori caută pastile prin geantă să acorde primul ajutor medical. Şi, pe de altă parte, se centralizează, toţi aşteaptă bani de la bugetul de stat.

Eu aş dori, pentru lectura a doua, să se introducă un alineat nou, care ar face o claritate despre cabinetele medicale, cine finanţează? Să rezolvăm odată şi pentru totdeauna. Pentru că aceste cabinete necesită, într-adevăr, să fie asigurate, cum am spus, cu tot ce este necesar, pentru a asigura această asistenţă medicală de dimineaţă pînă seara.

 

Doamna Larisa Şavga:

Bine.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Alim Afonin:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimată doamnă ministru,

La articolul 23 Învăţămîntul liceal, alineatul (7) este prevăzut că admiterea elevilor în învăţămîntul liceal se face în baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului, care dă publicaţie la începutul anului şcolar precedent admiterii.

Nu credeţi dumneavoastră că trebuie de stipulat că admiterea elevilor în învăţămîntul liceal se face în baza mediei nu mai mică de 7,5 puncte? Pentru ca aceasta să ajute la selectarea celor mai capabili elevi.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Sînt de acord cu dumneavoastră că trebuie stabilite anumite criterii, anumite repere pentru promovarea învăţămîntului la următoarea treaptă. Sîntem gata să examinăm această propunere. Considerăm că ea ar fi foarte binevenită în reglementările respective, adică în regulamentul care pune restricţii sau reglementează modul de organizare a admiterii în instituţiile de învăţămînt liceal.

 

Domnul Alim Afonin:

Vă mulţumesc.

Şi a doua întrebare, doamnă ministru. Mă refer la articolul 27, este vorba despre numărul elevilor în clasele liceale. Nu consideraţi dumneavoastră că numărul minim de elevi în clasele liceale 25 şi maxim 30 este puţin mai majorat decît ar fi de dorit? Eu propun ca, totuşi, de revăzut numărul elevilor: 16 20. Cum consideraţi dumneavoastră?

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Am menţionat în alocuţiune că această propunere a fost luată în considerare şi se propune dumneavoastră, Parlamentului, să votaţi această rectificare, prin care să rămînă în vigoare normele actuale, care sînt diminuate în raport cu acestea care sînt aici.

 

Domnul Alim Afonin:

Da.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimată doamnă ministru,

Am o întrebare la articolul 28 Învăţămîntul secundar general pentru copiii dotaţi. Cunoaştem că a fost aprobată o Hotărîre de Guvern în 2005 cu privire la Programul de activităţi pentru copiii dotaţi care, în fond, se reducea cam la crearea unui liceu în cadrul Academiei de Ştiinţe. Acest articol 28 se referă iarăşi la liceul creat în cadrul Academiei de Ştiinţe. Nu consideraţi că acest articol, poate bun în fond, ar fi bine să fie plasat la capitolul Fondarea instituţiilor de învăţămînt, iar aici să fie stipulate anumite prevederi, care se referă la toţi copiii dotaţi, şi nu doar la o categorie care sînt acceptaţi la acest liceu?

Pentru că noi avem copii dotaţi şi la ţară, avem şi în foarte multe instituţii de învăţămînt şi, în general, se cunosc profesorii care educă loturile olimpice. Pentru a educa un copil olimpic trebuie să instruim după un anumit program circa 50 de copii. Selectarea lor într-un liceu într-un număr foarte redus cred că ar diminua şi ar scăpa din vedere o bună parte a acestei categorii de copii. Aceasta este prima întrebare.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Da, noi sîntem de acord să examinăm propunerea dumneavoastră şi pentru lectura a doua să operăm modificările respective.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Mulţumesc.

Şi întrebarea a doua ţine de garanţiile sociale pentru cadrele didactice. La articolul 83 Drepturile personalului didactic sînt prevăzute cîteva garanţii sociale, mai ales pentru cadrele didactice tineri specialişti din mediul rural. Este prevăzut, de asemenea, la alineatul 1 litera e): să beneficieze de asigurare preferenţială cu spaţiu locativ şi alte facilităţi, garantate de stat, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Atunci nu mai văd care sînt garanţiile prevăzute de Cod pentru cadrele didactice, dacă se referă la cadrul legislativ general? De aceea, întrebarea ar fi următoarea: cum vedeţi dumneavoastră asigurarea cu spaţiu locativ, de exemplu, a cadrelor didactice din mediul urban?

Asigurarea cu/sau cel puţin eliminarea discriminării în raport cu tinerii specialişti din mediul rural care şi ei sînt o categorie care merită să fie asiguraţi şi să li se acorde garanţii sociale.

Însă şi aici este, în mediul urban este o situaţie destul de dificilă cu asigurarea cu energie electrică, asigurarea cu energie termică, pentru că noi cunoaştem care este situaţia. Deci nu consideraţi că ar fi cazul să scriem expres în acest cod asigurarea şi acordarea dreptului de credite ipotecare cu un procent de... cu rata dobînzii de 2% asigurarea cu spaţiu locativ, cămin, de exemplu, pe perioada... sau garsonieră pe perioada angajării şi alte garanţii sociale într-un mod mai strict.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Vreau să menţionez la acest capitol că, cu adevărat, în ultimul timp s-a pus accent pe asigurarea cadrelor tinere sau tinerilor specialişti şi cu indemnizaţii, dar în special şi cu locuinţe. Deci ceea ce este prevăzut în acelaşi articol la care vă referiţi dumneavoastră, alineatul (2) cu literele respective, deci anume aceasta şi prevăd, susţinerea tinerilor specialişti la angajarea în cîmpul muncii.

Mai mult decît atît, cunoaşteţi şi faptul că acum, recent, a fost adoptată această hotărîre de Guvern, prin care se promovează şi ideea de a le oferi tinerilor locuinţe, deci nu numai cazare pe perioada aflării lor cu statut de tineri specialişti, dar şi a locuinţelor integral.

Vreau să zic că aceasta a fost prima etapă, fiindcă s-a pus accent anume pe tinerii specialişti şi anume pe tinerii specialişti care merg să activeze în mediul rural. La următoarele etape poate fi examinată posibilitatea extinderii numărului şi categoriilor de solicitanţi care ar putea beneficia de aceste înlesniri.

Sîntem gata, eu ştiu, pentru a doua lectură să mai revedem. Dar ceea ce propuneţi şi dumneavoastră este complicat de a evalua, dat fiind faptul că necesită calculele respective, să vedem cum le putem realiza. Fiindcă pentru tinerii specialişti astăzi oferirea locuinţelor costă pînă la, mai bine zis de la 60 de milioane de lei numai pentru o promoţie.

Adică trebuie efectuate nişte calcule, nişte estimări, prognoze, ca să putem defini aici altfel sau redacta acest alineat.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Eu am spus de la început că alineatul (2) se referă doar la mediul rural.

Vă mulţumesc încă o dată şi vreau să menţionez încă o dată faptul că această prevedere se referă la anumite categorii, asigurarea cu spaţiu locativ, şi este pusă în legislaţie.

O dată ce noi adoptăm acum acest Cod, cred că este necesar să ne gîndim la aceasta, ne vom determina mai tîrziu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

 

Doamna Larisa Zimin:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mult stimată doamnă ministru,

Proiectul Codului învăţămîntului este mult aşteptat nu numai de comunitatea pedagogică, dar şi de societate în întregime. Dumneavoastră foarte bine, argumentat şi convingător aţi vorbit despre necesitatea adoptării acestui proiect de lege, important pentru societate.

În acest context am următoarea întrebare de ordin general: cît de repede societatea noastră va putea resimţi efectele implementării acestui Cod?

Vă mulţumesc.

 

Doamna Larisa Şavga:

Este o întrebare mult mai complicată decît toate celelalte anterioare. Vreau să zic că, de fapt, necesită şi o pregătire a societăţii pentru a accepta ceea ce se conţine în Cod.

Următorul moment, vreau să menţionez faptul că necesită şi o perioadă de implementare. Vreau, de la bun început, să zic că această reformă nu poate fi implementată într-o bună zi şi de mîine se schimbă totul. Urmează să fie implementat treptat.

Credem noi că efectele calitative se vor resimţi abia după cel puţin 2 ani, atunci cînd va fi implementată integral şi noua structură şi se vor testa, să zic aşa, toate treptele de învăţămînt, în special cel ce ţine de învăţămîntul profesional.

 

Doamna Larisa Zimin:

Vă mulţumesc.

În orice caz, orice reformă în orice societate, dar nu numai în societatea noastră din Republica Moldova, are o cale, un început cam anevoios. În acest context, cred că numai eforturile conjugate a tuturor actorilor la îndeplinirea acestui cod ne vor aduce rezultatele pe care societatea le aşteaptă de la noi şi noi vă dorim dumneavoastră succese.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:

Doamnă ministru,

Dumneavoastră cunoaşteţi bine că în ţara noastră acum se dezvoltă industria, producem tractoare, televizoare etc. Cu mare succes se implementează Programul de dezvoltare naţional a satului naţional moldovenesc şi, desigur, de aici şi rezultă că dumneavoastră atrageţi atenţie învăţămîntului profesional.

Întrebarea mea este următoarea. Ori e propagandist că avem Anul Tineretului, dar în anul 2008 avem şomeri care au absolvit studii profesionale 14 mii 200 de tineri, dintre care în urbe avem 10 mii, în oraş 2 mii ş.a.m.d.

Spuneţi, vă rog, care-i scopul ca acum dumneavoastră atît de bine şi intenţionat să dezvoltaţi acest sistem de învăţămînt, pentru cine? Sau creştem numărul de şomeri în viitor? Prima întrebare, vă rog.

 

Doamna Larisa Şavga:

Stimate domnule deputat,

Vreau să vă menţionez faptul că educaţia urmăreşte scopul de dezvoltare a nivelului intelectual al întregii noastre societăţi. Vreau să menţionez şi faptul că, cel puţin, nu cunosc ţări care să nu aibă absolut nici un şomer. Existenţa şomerilor este o situaţie care deja este caracteristică pentru majoritatea ţărilor, inclusiv pentru cele pe care le considerăm noi înalt dezvoltate economic.

În ceea ce priveşte profilul educaţiei, vreau să zic că în Anul Tineretului s-a făcut mult pentru a susţine tinerii. S-a deschis şi accesul pentru tineri, s-au majorat bursele pentru studenţi, s-au majorat şi salariile pentru cadrele didactice.

 

Domnul Vasile Grozav:

Bine, la întrebarea mea, vasăzică, creştem şomeri. A doua întrebare, doamnă ministru, să nu pierdem timpul, într-adevăr.

 

Doamna Larisa Şavga:

Nu, dar permiteţi-mi să vă răspund, dacă m-aţi întrebat.

 

Domnul Vasile Grozav:

Uitaţi-vă dumneavoastră că guvernarea de astăzi, eu sînt foarte recunoscător că găsesc surse financiare, se restabilesc mănăstiri, lăcaşe sfinte, se fac drumuri care se numesc drumul vinului, care se opresc acolo, la mănăstirile acestea, eu înţeleg foarte bine aceste lucruri, care conduce la educaţia spirituală a tineretului, a viitoarei noastre generaţii.

Întrebarea mea următoare: dumneavoastră, în acest document, în această Constituţie, într-adevăr cînd spui Constituţie te trec fiorii, dar, în esenţă, noi lăsăm nişte lucruri care lasă de dorit. Şi cred că dumneavoastră, în lectura a doua, căci eu întrebarea aceasta am pus-o şi la şedinţa Comisiei, cînd a fost reprezentantul dumneavoastră şi este şi un proiect de lege în Parlament de 3 ani de zile, care aşteaptă rîndul să fie examinat.

Cum priviţi dumneavoastră dacă găsiţi şi loc pentru educaţia spirituală sau introducerea în clasele primare a studierii religiei, învăţămîntul religiei? Vă rog, scurt, clar. Aceasta e Constituţie, domnule. Ascultă, Ivanov.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamnă ministru.

 

Doamna Larisa Şavga:

Stimate domnule deputat,

Sper că aşteptaţi răspunsul de la mine la această întrebare. Deci Constituţia Republicii Moldova...

 

Domnul Vasile Grozav:

Noi cunoaştem.

 

Doamna Larisa Şavga:

...spune că învăţămîntul public este laic.

 

Domnul Vasile Grozav:

Da, vă mulţumesc, doamnă.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Mulţumesc.

Stimată doamnă ministru,

Desigur, nimeni nu se îndoieşte de importanţa unei asemenea legi cum este Codul învăţămîntului. În linii mari, Codul arată bine, dar cînd ne referim la concepţia acestei legi, sînt cîteva semne drastice de întrebare care se ridică în faţa noastră.

Eu îmi amintesc că, exact la tribuna la care vă aflaţi dumneavoastră acum, cu cîţiva ani în urmă, s-a adresat forului nostru legiuitor preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei lordul Russel-Johnston, care a deţinut foarte mulţi ani la Consiliul Europei preşedinţia Comisiei pentru ştiinţă şi învăţămînt.

Deci era un bun cunoscător al legislaţiei din învăţămînt din toate ţările Consiliului Europei şi în discursul său, atrăgînd atenţia asupra cîtorva carenţe pe care le avea cadrul legislativ al Republicii Moldova la acea oră în domeniul învăţămîntului, dumnealui s-a referit la necesitatea respectării de către ţara noastră a Cartei autonomiei universitare, aplicată în 47 de ţări.

Legiuitorii au dat curs invitaţiei lordului Russel-Johnston şi legislaţia a fost modificată în sensul că rectorii instituţiilor de învăţămînt superior sînt şi în prezent emanaţia senatelor, sînt aleşi democratic, fără imixtiunea factorului administrativ.

Observ că în proiectul de Cod al învăţămîntului, pe care l-aţi elaborat şi ni l-aţi propus spre examinare în numele Preşedinţiei, urmează ca următorul şef al statului să aibă onoarea şi dreptul, privilegiul de a desemna, la propunerea Guvernului, deci tot a factorului administrativ, a viitorului Guvern, toţi rectorii tuturor instituţiilor de învăţămînt superior. Eu calific aceasta ca un regres, întîi de toate, de la situaţia existentă, în al doilea rînd, de la bunele practici, de la practicile notorii din toate ţările Consiliului Europei. Republica Moldova ar apărea pe harta celor 47 de ţări ca o pată albă. Şi, desigur, negreşit acest fapt va atrage critici drastice aşa cum a atras cu ani în urmă din partea partenerilor noştri europeni de la Strasbourg.

Ce credeţi dumneavoastră în această privinţă: nu ar fi mai potrivit să păstrăm actualul model euroconform, votat de acest Parlament, cînd rectorii sînt aleşi în mod democratic, aşa cum se face în celelalte 46 de ţări ale Consiliului Europei, fără excepţie. Aceasta este prima mea întrebare.

 

Doamna Larisa Şavga:

Vă mulţumesc pentru întrebare.

Vreau să menţionez faptul că în discurs, în prezentare a fost menţionat deja că se propune modificare la acest articol, prin care să se excludă norma că rectorii se aprobă de către Preşedintele Parlamentului şi să rămînă în vigoare că se aprobă de către Guvern, se confirmă mai corect, nu se aprobă, dar se confirmă, urmînd ca alegerea să fie făcută în mod democratic, aşa cum menţionaţi dumneavoastră şi aşa cum o fac toate ţările.

La acest capitol, de fapt, vreau să aduc la cunoştinţă că din 20 de ţări europene care au fost evaluate, inclusiv cele care fac parte din spaţiul ex-sovietic, 25% urmează procedura de alegere şi de numire de către o autoritate sau de Guvern, sau de către Preşedinte. 75 se limitează la alegere de către senat.

De aceea, această normă se încadrează, propunerea făcută se încadrează în această experienţă.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, a doua mea întrebare se referă la următorul fapt. Am citit cu atenţie, am parcurs întreg textul Codului învăţămîntului şi am constatat absenţa unui cuvînt fundamental pe care îl avem şi în Constituţia Republicii Moldova şi este prezent în foarte multe legi, inclusiv în Legea despre culte. Lipseşte cuvîntul moral.

Înţeleg că unul din scopurile fundamentale pe care le urmăreşte învăţămîntul în orice ţară modernă europeană, scopul de a avea un învăţămînt moral, nu a fost unul urmărit de autorii acestui Cod.

Dacă Legea despre culte, care este egală ca statut cu acest proiect, este o lege organică, după modificările operate aici, în Parlament, şi mai ales la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova, recunoaşte importanţa religiei în istoria, societatea şi cultura Republicii Moldova. Acest lucru nu este reflectat în nici un fel.

Vreau să vă spun că eu am interpelat Ministerul Afacerilor Externe, care, la rîndul său, a interpelat ambasadele noastre acreditate în alte ţări şi am un set întreg, legislaţia în materie de învăţămînt din 26 de ţări ale Europei. Cu excepţia Franţei, în toate celelalte ţări religia sau învăţămîntul moral, religios este admis în sistemul de învăţămînt laic. Nu este nici o contradicţie aici.

Cetăţenilor noştri trebuie promovat conceptul de educaţie morală, că trebuie să fie formaţi în spirit moral. Vreau să vă întreb: de ce aţi neglijat acest aspect şi de ce Codul învăţămîntului nu concordă cu Legea cultelor, care este o lege organică, şi cu prevederile Constituţiei în această materie? În special cu cele care privesc dreptul părinţilor de a dispune asupra modului de instruire a copiilor lor, inclusiv sub aspectul instruirii morale, care nu este reflectat în acest Cod.

Mulţumesc.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Vreau să menţionez faptul că prevederi privind promovarea conceptului de educaţie morală se conţin în Cod. Noi sîntem de acord să consolidăm acest aspect în ceea ce priveşte învăţămîntul religios, aşa cum este definit în Constituţie.

Vreau să menţionez faptul că există şi un compartiment separat Învăţămîntul teologic în Cod. La capitolul acesta, au fost, vreau să zic, discuţii multiple, să fie lăsat sau să fie exclus, adică să rămînă în Cod sau să fie exclus, dat fiind faptul că absolvenţii învăţămîntului teologic de la diferite nivele trebuie să aibă şanse egale de acces la studii la celelalte trepte, considerăm oportun să se păstreze acest capitol în textul legii.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Doamnă ministru,

Nu m-aţi înţeles. Întrebarea mea nu s-a referit la învăţămîntul confesional şi la instituţiile de învăţămînt ale cultelor religioase, care sînt multiple. Este un drept garantat cultelor religioase de a avea instituţii pentru formarea clerului, propriului cler.

Dar eu mă refeream la copiii care merg la ciclul primar, gimnazial şi care în Germania au ora de religie obligatoriu, în Austria au, în România au, în Polonia au, în Suedia au, în Spania au, în Anglia au, în Rusia au, în Ucraina au, peste tot, Republica Moldova împreună cu Franţa, Franţa este o excepţie, apare iarăşi ca o pată albă.

Deci este ca o abordare conceptuală. Dumneavoastră, ca autor sau ca reprezentant al autorilor acestui proiect de lege, conform prevederilor Regulamentului, acceptaţi completarea Codului nostru cu prevederi despre învăţămîntul moral religios în şcolile de stat de toate gradele, mai ales în ciclul primar şi gimnazial sau nu?

Pentru că în funcţie de răspunsul pe care ni-l daţi va fi şi votul nostru, ca deputaţi.

 

Doamna Larisa Şavga:

Vreau să menţionez faptul că o să examinăm suplimentar şi Legea cultelor, şi prevederile acestei legi şi o să vedem cum se integrează ambele legi. Totuşi învăţămîntul trebuie să fie laic.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Desigur, învăţămîntul este laic în toată Europa, el trebuie să fie laic. Eu vă întreb pe dumneavoastră, ca autor, dacă acceptaţi modelul care funcţionează în toată Europa instruirea moral-religioasă în şcolile de stat plătite de populaţia noastră, care este una religioasă şi are dreptul să decidă.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Larisa Şavga:

Trebuie să avem modelul nostru.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci poziţia Guvernului este negativă.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Înţeleg că răspunsul este negativ.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimată doamnă ministru,

Am o întrebare foarte simplă: cîţi copii învaţă astăzi în sistemul primar, gimnazial, liceal, deci la prima treaptă de învăţămînt? Cîţi elevi avem?

 

Doamna Larisa Şavga:

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că, la etapa gimnazială sau la treapta gimnazială mai corect, învaţă 108 mii de elevi. În licee 259 mii de elevi.

 

Domnul Ivan Banari:

Şi primar? Ori el intră în gimnazial?

 

Doamna Larisa Şavga:

Şi la învăţămîntul primar sînt 1112 mii.

 

Domnul Ivan Banari:

12. Deci în total cam 200 şi ceva de mii, da?

 

Doamna Larisa Şavga:

300.

 

Domnul Ivan Banari:

300 de mii.

Mulţumesc.

Şi acum a doua întrebare. Am avut şi eu în practica mea de activitate onoarea sau posibilitatea să predau şi totdeauna am spus că 15, 20 de persoane în auditoriu este un număr normal, cînd ai posibilitatea să observi cum se însuşeşte materialul, ce gîndesc acei care te ascultă.

Acum, pentru sistemul profesional sau vocaţional, cum este numit în Codul învăţămîntului, se propune ca să se mărească numărul elevilor de la 20 la 2530, neţinîndu-se cont nici de capacitatea auditoriilor, care sînt prevăzute pentru 20 de persoane, aşa au fost programate, nici de capacitatea atelierelor unde ei trebuie... ele ori sînt, ori sînt foarte proaste, trebuie să facă şi ceva practic. Deci nu se ţine cont de aceste lucruri.

Pot să vă aduc exemple de la Bălţi sau din alte localităţi, unde, pe parcursul ultimilor ani, numărul elevilor încadraţi în acest sistem a fost mărit şi ele... capacitatea lor de acum este supraîncărcată. Sau s-au angajat profesori şi acum, după reforma care se prevede în Codul învăţămîntului, 40% din aceşti profesori rămîn fără loc de muncă.

Cum vedeţi dumneavoastră această situaţie, mărirea numărului elevilor în clase?

 

Domnul Marian Lupu:

Nu vă supăraţi, stimaţi colegi, eu presupun că este deja a treia oară cînd discutăm acelaşi subiect şi în raportul doamnei ministru, şi în răspuns la întrebări a fost spus că se lasă aşa cum este, deci 15, 16, 20. Deci, conceptual, am plecat de la ideea 2025 şi mai sus.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine, a doua întrebare, a doua parte a întrebării. Cu profesorii ce facem?

 

Doamna Larisa Şavga:

Păi, dacă rămîne în vigoare, nu rezultă nici a doua întrebare. Deci, cu adevărat, cum a menţionat şi domnul Preşedinte al Parlamentului, au fost înaintate propuneri să rămînă în vigoare normele care există deja.

 

Domnul Marian Lupu:

Tot. Să nu pierdem timp la acest subiect, fiindcă discutăm pe al treilea cerc. S-a înregistrat.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine, eu îmi retrag întrebarea, dar pun o altă întrebare.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Are sau nu are acest Cod educaţional impact regulatoriu, odată ce noi avem învăţămînt privat? Este impact regulatoriu sau nu? Şi de ce nu a fost discutat la Comisia specială a Parlamentului?

 

Domnul Marian Lupu:

Deci noi o să discutăm acest lucru pentru lectura a doua. Vreau, mai mult ca atît, să vă spun că grupul de experţi care a asistat la Comisia specială a prezentat pe o pagină jumătate anumite propuneri care ţin de această interrelaţie, licenţiere şi multe alte chestii. Şi vă asigur că, pînă la lectura a doua, noi examinăm aceste propuneri.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă ministru,

Vreau să discutăm un pic pe marginea articolului 81, cel care se referă la avansarea în cariera didactică şi managerială. Este un articol, în viziunea mea, extrem de important, întrucît aplicarea unor pîrghii eficiente cu caracter stimulatoriu ar putea să contribuie în mod substanţial la eficientizarea muncii cadrelor didactice, la cointeresarea cadrelor didactice de a face performanţe continue. Şi, în acelaşi timp, de a determina din rîndul cadrelor didactice persoane cu reale abilităţi de manager, de administrator. Să facă acest efort, care este unul extrem de important şi responsabil.

În viziunea mea, aceste procente pe care dumneavoastră le-aţi indicat în proiectul de lege ar putea uşor fi majorate. Mă refer, în primul rînd, şi la cadrele didactice gradul II, gradul I, gradul superior. Nu consideraţi dumneavoastră că o uşoară majorare a acestui procent ar putea avea efect şi mai mare pentru a stimula, ca fiecare cadru didactic să se preocupe în permanenţă de autoinstruire, de aprofundarea cunoştinţelor în domeniul pe care l-a îmbrăţişat.

Şi, în acelaşi timp, în viziunea mea, este o discrepanţă mare între procentele chiar pe care le indicaţi dumneavoastră cu referire la cadrele didactice şi la personalul managerial. 5%, 10%, 20% este insuficient şi nu poate stimula dorinţa unui cadru didactic să îmbrăţişeze şi această funcţie de manager, de persoană responsabilă, întrucît un profesor cu o vechime de 20 25 de ani şi cu un anumit număr de ore ar putea să aibă un salariu mai mare decît un director de instituţie de învăţămînt.

Şi atunci nu există acest principiu stimulatoriu, care nu îl determină să îşi asume atîtea riscuri. Fiindcă în calitate de conducător, de manager el are mult mai multe responsabilităţi decît un simplu profesor. Consideraţi că aceasta este limita? Nu putem să majorăm aceste procente pe care le-aţi indicat dumneavoastră aici şi pentru cadrele didactice, şi pentru personalul managerial?

 

Doamna Larisa Şavga:

Stimate domnule deputat,

Orice implementare sau orice stabilire de procent înseamnă nişte calcule suplimentare, adică să asigurăm acoperirea. Să nu se întîmple că declarăm şi 100, şi 200% sau de două ori, dar în realitate nu avem acoperirea financiară.

Ceea ce ţine de reglementările propuse, vreau să menţionez faptul că autoritatea de resort a recomandat să fie trecută această normă în altă lege, Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, fiindcă prin această Lege nr.355 este stabilit că toate normele ce ţin de salarizare se reglementează doar de această lege. De aceea, noi vom examina şi propunerea pe care aţi furnizat-o dumneavoastră, trecînd ponderile acestea în Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

 

Domnul Ion Varta:

Vreau să cred că vor fi uşor revizuite pentru a le acorda un supliment la aceea ce este stipulat în proiectul legii noastre, întrucît 5% nu are efectul stimulatoriu.

 

Doamna Larisa Şavga:

Nu pot afirma că vor fi majorate, fiindcă, încă o dată repet, trebuie efectuate calculele, estimările şi prognozele respective. Dar aici vreau să remarc şi faptul că pentru un manager şcolar cred că misiunea lui şi destinul lui este să conducă această instituţie. Şi noi considerăm în general că pentru fiecare pas şi pentru fiecare activitate nu trebuie să fie plătit.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă rog.

 

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Şi ultima întrebare. Sau poate, urmînd solicitarea, ne oprim aici?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Aş vrea să vă întreb: ca şi orice lege care vine în Parlamentul Republicii Moldova, ea trebuie să aibă şi o abordare, să spunem aşa, de performanţă. Noi ştim foarte bine unde se află Republica Moldova în ceea ce priveşte evaluările internaţionale, cum ar fi PISA, TIMPS, PILS, indicatorii de Lisabona şi aşa mai departe. Care ar fi părăsirea prematură a sistemului de educaţie, ponderea populaţiei 22 de ani, care au cel puţin un liceu. Ponderea de 15 ani care nu reuşesc să atingă nici măcar nivelul cel mai scăzut de performanţă. Şi proporţia absolvenţilor în domeniul matematicii, ştiinţei şi tehnologiei şi participarea a adus educarea prematură.

Dumneavoastră ştiţi care sînt indicatorii-ţintă ai Uniunii Europene, care sînt actual în Uniunea Europeană. Aş vrea să vă întreb, stimată doamnă ministru, după adoptarea Codului, cînd vom atinge noi indicatorii de performanţă care sînt acum în Uniunea Europeană, în ce perioadă? Şi unde sîntem noi acum în comparaţie cu ceea ce este în Uniunea Europeană?

 

Doamna Larisa Şavga:

Eu vreau să menţionez faptul că în ceea ce priveşte comparaţia cu Uniunea Europeană, noi am adoptat structura. Şi vreau să menţionez, în special, că la nivelul învăţămîntului superior noi avem deja, putem zice, primele rezultate sau prima etapă realizată, atunci cînd s-a finalizat ciclul I şi avem prima admitere la masterat, ciclul II.

În ceea ce priveşte indicatorii de performanţă, vreau să subliniez şi faptul că la anumite capitole, la anumiţi indicatori pe care i-aţi menţionat dumneavoastră, există o rămînere în urmă. Implementarea Codului va permite să diminueze aceste rămîneri în urmă. Şi sîntem siguri că etapizat noi vom putea obţine aceşti indicatori. Cred eu că dacă insistaţi, la lectura următoare vom încerca să îi determinăm şi să zicem poziţionarea concretă. Şi să încercăm să estimăm cum vor putea fi obţinuţi sau cînd vom putea atinge aceşti indicatori de performanţă, care sînt atestaţi în aria europeană.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamnă ministru,

Eu nu v-am enunţat, dar v-am adresat această întrebare, fiindcă mai departe trecem la articolul 20, educaţia timpurie. Şi educaţia timpurie e prevăzută în proiectul legii codului şi nu este în conformitate cu Cadrul european al calificărilor. Dacă în Cadrul european al calificării educaţia timpurie este obligatorie, ceea ce dumneavoastră propuneţi la articolul 20, poate fi la dorinţa părinţilor sau la cererea părinţilor ş.a.m.d.

Eu, de pildă, aş vedea că acesta este un articol foarte important educaţia timpurie şi ea ar trebui să fie obligatorie în Republica Moldova. Şi atunci noi am spune că da, noi poate cîndva vom atinge nivelul şi indicatorii de la Lisabona. Altfel, dacă noi aici facem, dar dincolo nu facem şi dumneavoastră aţi spus că noi trebuie să avem model al nostru, dar trebuie să preluăm un model care astăzi, de pildă, are performanţă, dar nu, pur şi simplu, al nostru. Sînteţi de acord că educaţia timpurie să devină obligatorie la articolul 20?

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Cînd am zis al nostru, vreau să concretizez. S-a avut în vedere că...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Răspundeţi la întrebare. Dumneavoastră aţi menţionat.

 

Doamna Larisa Şavga:

Preluarea modelelor performante, păstrînd tradiţiile care există în sistemul educaţional. În ceea ce priveşte educaţia timpurie, vreau să menţionez faptul că el este reglementat pentru prima dată în acest Cod, fiindcă legea actuală nu conţine aceste reglementări. În aria europeană, cu adevărat, el este obligatoriu de la 1,3 pînă la vîrsta respectivă. Obligatoriu în Cod este pregătirea către şcoală în învăţămîntul preşcolar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamnă ministru,

În conformitate cu Cadrul european a calificărilor, educaţia timpurie începe de la 0 la 5 ani, adică 05 ani educaţia timpurie şi este obligatorie. Imediat ce copilul s-a născut, el nimereşte în sistemul de educaţie. Adică el şi propune totuşi ca pentru lectura a doua, articolul 20, să prevedem că educaţia timpurie este obligatorie în Republica Moldova. Ca să ne conformăm acestui Cadru european al calificărilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Şi încă un articol 58 alineatul (7), fondul de formare continuă. Noi considerăm că formarea continuă în Republica Moldova este foarte important. Dar uitaţi-vă, dumneavoastră propuneţi la acest articol 58 alineatul (7) ca fondul de formare continuă să se facă, să se completeze din mijloacele care nu sînt utilizate de către agenţii economici, el trebuie să le formeze conform articolului 213 alineatul (3) din Codul muncii. Dar dacă agenţii economici au utilizat toate mijloacele, atunci cum se formează acest fond? Fiindcă dumneavoastră scrieţi expres în lege că el se formează din mijloacele rămase disponibile, neutilizate.

 

Doamna Larisa Şavga:

Din păcate, actualmente, agenţii economici nu întotdeauna, sau mai bine zis rar, preferă să utilizeze această prevedere din Codul muncii pentru formarea fondului de instruire continuă. Şi prin această reglementare se pune scopul să se adune aceste mijloace şi, de fapt, ele să fie utilizate nu numai pentru învăţămîntul continuu, dar pentru toate treptele de învăţămînt profesional şi să devină un spot al formării profesionale a viitorilor angajaţi din domeniul economiei şi din alte sfere.

Codul prevede alocările de 2% de la fondul de salarizare şi noi, prin această prevedere, anume accentuăm necesitatea investirii în formare continuă, dat fiind faptul că acesta este un alt obiectiv al convenţiilor internaţionale care vizează instruirea pe parcursul întregii vieţi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu aş propune totuşi, domnule Preşedinte şi doamnă ministru, ca pentru lectura a doua noi să găsim foarte clar care este modalitatea de formulare a acestui fond. Fiindcă ceea ce prevede legea înseamnă că el nu va fi format. Agentul economic cînd va fi pus în situaţia că trebuie să transfere aceste mijloace în fondul de formare continuă, el imediat le va consuma şi le va cheltui în interior. Aceasta este foarte clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat. Şi ultima întrebare.

Domnul Roşca, vă rog.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Întrebarea mea se referă la articolul 59 alineatul (17). Instituţiile de învăţămînt private sînt finanţate integral sau parţial de către fondatori , scrie aici. Şi urmează: Instituţia de învăţămînt privată de tip preşcolar, primar şi gimnazial, după acreditarea acestora, se finanţează de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale... şi în continuare conform textului.

Dacă înţeleg bine, instituţiile private totuşi sînt un gen de activitate economică, o afacere, dacă doriţi. Şi nu înţeleg cum ar fi fost finanţate ele de către administraţia publică locală, dacă sînt finanţate de administraţia publică locală, înţeleg că se presupun şcoli normale, obişnuite de stat. Dacă sînt private, atunci e o confuzie, am impresia.

Şi o altă precizare. Faptul că veniturile sau finanţarea ar veni de la fondatori. Fondatorii dacă fondează aceste instituţii, probabil, se gîndesc la anumite venituri. Şi principala sursă de venit pentru instituţiile private ar fi taxele pe care le vor plăti părinţii acestor copii.

Mulţumesc.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Vreau să vă spun că s-a discutat, cu adevărat, mult pe marginea acestui articol şi s-a impus. Poate că formularea nu este reuşită? Noi am propune ca să fie modificată pe parcurs. Nu expres că se înaintează, dar pot fi finanţate din cauză că învăţămîntul menţionat aici, treptele de învăţămînt preşcolar, primar, gimnazial sînt obligatorii. Şi atunci în localităţile unde nu pot exista sau nu se creează alte instituţii, pot activa acele private, care ar putea fi finanţate în dependenţă de anumite situaţii.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc.

 

Doamna Larisa Şavga:

Cofinanţarea, da. Şi în ceea ce priveşte formarea fondurilor, cu adevărat, ele pot fi din susţinerea fondatorilor, precum şi din taxe de şcolarizare şi alte sponsorizări care pot fi.

Vă mulţumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Şi noi vă mulţumim, doamnă ministru.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimaţi deputaţi,

După cum s-a menţionat, proiectul Codului învăţămîntului a fost înaintat în Parlament cu titlu de iniţiativă legislativă de către Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin. Esenţa de bază a noului act legislativ constă în reformarea şi modernizarea întregului sistem de învăţămînt din ţară.

Aceste idei au fost expuse pentru prima dată în alocuţiunea rostită de Preşedintele Ţării în Cadrul Conferinţei Internaţionale Politici în domeniul ştiinţei şi educaţiei, care a avut loc la Academia de Ştiinţe a Moldovei în septembrie curent, la care au participat preşedinţii academiilor de ştiinţe şi miniştrii educaţiei din Europa Centrală şi Est, din Caucaz, Balcani, din ţările CSI şi Ţările Balcanice. Alocuţiunea a prezentat, de fapt, un plan de informare a întregii ramuri a învăţămîntului de la cea preşcolară pînă la cea postuniversitară. A fost menţionat faptul că învăţămîntul în Moldova va fi în următorii ani principala prioritate a statului.

În legătură cu aceasta, statul va asigura finanţarea stabilă şi crescîndă a sistemului de învăţămînt în direcţia dezvoltării bazei tehnico-materiale, precum şi a stabilizării personalului din învăţămînt.

În documentul prezentat, se prevăd un şir de viziuni novatoare care vor conduce la modernizarea, perfecţionarea, dezvoltarea sistemului. Ca un fir roşu prin întregul conţinut al documentului trece ideea de creare a condiţiilor necesare pentru avansarea la un nivel superior a calităţii învăţămîntului la toate treptele.

Sînt stipulate bazele generale de organizare şi de racordare a învăţămîntului la imperativele societăţii în schimbare, de formare a competenţelor pentru o societate bazată pe cunoaştere. Renaşterea învăţămîntului trebuie să conducă în mod direct la avansarea economiei, la renaşterea ţării în întregime. Proiectul Codului învăţămîntului propune o nouă viziune de formare armonioasă a personalităţii prin elaborarea noului curriculum naţional şi evaluarea calităţii învăţămîntului, delimitate conceptual şi concretizate pe niveluri şi trepte la sistemul educaţional.

De asemenea, este promovat principiul competitivităţii la ocuparea funcţiilor didactice şi manageriale. Iar drepturile şi obligaţiile cadrelor didactice sînt armonizate cu recomandările UNESCO cu privire la statutul personalului didactic.

În final, se poate de spus că adoptarea Codului învăţămîntului va conduce la o reformare cardinală a sferei învăţămîntului în toată ţara, la consolidarea relaţiilor juridice din această sferă, începînd cu perfecţionarea politicii de stat în domeniul învăţămîntului şi terminînd cu crearea unor mecanisme eficiente de compatibilitate şi armonizare a structurii sistemului şi politicii educaţionale naţionale cu obiectivele politicii europene în domeniul educaţiei, precum şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Este de menţionat că acest document a trezit un viu interes pentru întreaga societate. Aceasta s-a manifestat prin participarea foarte activă la discuţia conţinutului acestui document la diferite niveluri de către personalul didactic din învăţămîntul preuniversitar mediu de specialitate şi cel profesional, de corpul profesoral din învăţămîntul superior, de Academia de Ştiinţe a Moldovei, de societatea civilă. La nivel de Comisie au fost organizate discuţii:

Rectorii instituţiilor de învăţămînt superior de stat şi privat, cu şefii direcţiilor generale raionale de învăţămînt, tineret şi sport, cu reprezentanţii managerilor instituţiilor de învăţămînt preuniversitare şi preşcolare din raioanele republicii, cu liderii sindicatelor de ramură.

În urma discuţiilor, majoritatea participanţilor au apreciat pozitiv acest document şi s-au expus asupra oportunităţii adoptării lui. În scopul perfecţionării Codului învăţămîntului, participanţii au înaintat propuneri şi amendamente în omisia de profil, care vor fi analizate pe parcursul pregătirii acestui proiect pentru lectura a doua.

Pentru familiarizarea societăţii cu obiectele de bază ale proiectului Codului învăţămîntului au fost organizate dezbateri la radio şi televiziune, în cadrul emisiunii Contrapunct, în emisiuni directe la radio Antena C, precum şi în presa periodică.

Cu un deosebit interes, proiectul Codului a fost discutat şi la şedinţa Fracţiunii majoritare. Deputaţii au apreciat înalt importanţa şi necesitatea acestui document şi s-au expus în cadrul discuţiilor pentru adoptarea lui în plenul Parlamentului.

Totodată, unii deputaţi au înaintat şi unele propuneri concrete de modificare a unor articole ce ţin de conceptul proiectului. Aceste propuneri au fost deja coordonate cu autorii proiectului şi, după cum aţi reţinut din expunerea doamnei Larisa Şavga, ministrul educaţiei şi tineretului, multe din propuneri au fost acceptate. Doamna ministru s-a referit doar la unele propuneri de concept. Cît priveşte sinteza desfăşurată a amendamentelor, se va prezenta pentru lectura a doua.

În aşa fel, luînd în consideraţie acele modificări de ordin conceptual expuse de autor, avizele pozitive ale comisiilor permanente ale Parlamentului, a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, a Guvernului, prezentate pe marginea proiectului, Comisia de profil propune adoptarea în primă lectură a proiectului nr.3016 din 23 octombrie 2008, Codului învăţămîntului.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al comisiei.

Întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vizavi de învăţămîntul superior gratuit. Noi ne-am uitat atent în prevederile Codului propus, este prevăzut şi învăţămînt gratuit şi cu plată, dar, totuşi, dacă aţi putea să ne faceţi o anumită clarificare, fiindcă au fost multe declaraţii în acest sens şi dumneavoastră, la începutul raportului, aţi spus că însuşi Codul vine ca rezultat al unei declaraţii a Preşedintelui Voronin.

Puteţi să ne explicaţi, care va fi situaţia, în urma adoptării acestui Cod, în învăţămîntul superior? Va fi numai gratuit? Care vor fi principiile?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Deci nu tot învăţămîntul superior va fi gratuit.

 

Domnul Vladimir Filat:

Aşa. Care va fi gratuit?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Gratuit va fi învăţămîntul de stat, la comanda de stat. Adică, pentru pregătirea acelor specialişti de care statul are nevoie. Ceilalţi...

 

Domnul Vladimir Filat:

Care instituţii, domnule preşedinte al Comisiei?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Care instituţii? Instituţii, bineînţeles, de stat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Instituţiile de stat vor avea posibilitate în continuare să activeze sau să aibă studenţi şi în bază de contract?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Da, ele o să aibă şi studenţi în bază de contract, numai că numărul studenţilor care vor fi în bază de contract, v afi necesar să fie coordonat cu Guvernul şi cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului, în aşa fel ca să nu fie o disbalanţă de pregătire a cadrelor într-o direcţie şi o disbalanţă în altă direcţie. Adică, să pregătim numai cadre de economişti, jurişti ş.a.m.d., cum este pînă în ziua de astăzi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi atunci, spuneţi-mi, vă rog, care este schimbarea propusă de acest Cod, luînd în considerare declaraţia făcută că învăţămîntul va fi gratuit?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Schimbarea este aceea că. din an în an, dumneavoastră aţi observat că numărul studenţilor înmatriculaţi, care primesc bursă, adică, la învăţămîntul gratuit de stat se măreşte. Anul curent a fost mărit numărul cu 3011 persoane, la anul viitor se aşteaptă din nou. Deci, într-o perioadă de 3 4 ani, specialiştii, care au să fie pregătiţi la comanda de stat, toţi vor învăţa în mod gratuit.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Şi ultima chestiune. Aţi făcut o evaluare, cît costă această modificare? Spre exemplu, cu cît urmează să intervină bugetul statului pentru a acoperi această comandă de stat?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu pot să vă spun că pentru a pregăti un specialist...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu pentru, dar în general prevederea legală.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

În general, eu nu pot să vă spun, fiindcă aceasta este o cifră, dar pentru a pregăti un student, deci plata pentru un student într-un an de zile este de 9 215 lei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Mulţumesc.

Am două întrebări, domnule preşedinte al Comisiei, la articolul 17. Merită apreciere faptul că sînt create servicii psihopedagogice şi logopedice în toate instituţiile preşcolare şi şcolare, interşcolare, servicii de consiliere. Regulamentele sînt elaborate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului, fiindcă este cunoscut faptul că de aceste servicii, desigur, au nevoie acei care au nişte devieri de la comportament, stări de stres etc. Poate ar fi binevenit să fie acordate cu Ministerul Sănătăţii?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Ele numaidecît vor fi acordate cu Ministerul Sănătăţii.

 

Doamna Eva Gudumac:

Şi la articolul 54. Nu credeţi că trebuie de specificat mai clar rolul statului în Cod la repartizarea studenţilor pentru efectuarea stagiilor de practică, ţinînd cont de necesităţile economiei naţionale? Adică, ca statul să poarte răspundere majoră pentru repartizare, dar nu numai agenţii economici.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Bine. Dumneavoastră ştiţi că, în ultimul timp, tot mai puţină atenţie s-a acordat la pregătirea practică a studenţilor, a specialiştilor. De aceea, în Cod şi este stipulat, ca pe viitor să se acorde o atenţie mai mare. La articolul 213 din Codul Muncii se spune că agenţii economici vor fi cam impuşi ca să participe la pregătirea studenţilor.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu am avut în vedere statul. Articolul 54, statul, adică, rolul statului.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Aşa că pe viitor, bineînţeles, nu numai la medicină, nu numai la pedagogie, dar la toate specialităţile au nevoie de a desfăşura o practică.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule preşedinte Dragomir,

Am urmărit cu atenţie ce aţi spus şi dumneavoastră, şi doamna ministru, am văzut care au fost autorităţile şi asociaţiile consultate în procesul de elaborare şi examinare a acestui proiect de lege: sindicate, minister, Direcţia de Învăţămînt etc., etc., administraţii ale instituţiilor de învăţămînt, rectorate, dar nici dumneavoastră, nici doamna ministru nu v-aţi referit la faptul dacă aţi consultat sau nu asociaţiile părinţilor.

Eu vreau să vă atrag atenţia asupra faptului că prevederea constituţională nemodificată din ţara noastră spune clar: Părinţii sînt singurii în drept să decidă asupra modului de instruire a copiilor lor. Nu statul în general, nu Parlamentul, nu Guvernul, nu rectoratul, nu directorul şcolii, nu Direcţia de Învăţămînt. Aţi omis acest lucru.

Vreau să ştiu dacă aţi consultat? Şi care au fost acele asociaţii de părinţi, pentru că ele există multe în Republica Moldova, care au fost consultate? Şi ce propuneri aţi colectat din partea lor?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

S-a menţionat că la elaborarea acestui proiect au participat cadrele didactice, au participat de la Academia de Ştiinţe ş.a.m.d. Cadrele didactice, bineînţeles, participînd nemijlocit, avînd întîlniri cu părinţii, cît de cît şi-au expus părerea referitor la aceea despre ce dumneavoastră vorbiţi.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Dragomir,

Am înţeles. Părinţii nu au fost consultaţi nemijlocit direct, ci aţi ascultat ce au spus pedagogii.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Nu aveţi dreptate că nu au fost consultaţi. O bună parte din pedagogi sînt şi ei părinţi.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Cel puţin, vreau să vă spun, domnule preşedinte al Comisiei, că am primit la Fracţiunea noastră mai multe apeluri, scrisori, petiţii din partea unor asociaţii ale părinţilor. Noi o să vi le punem la dispoziţie.

Chiar ieri, am avut o întîlnire cu reprezentanţi ai elevilor de la cele două licee profesionale din Republica Moldova, au venit cu părinţii lor de la ţară, i-au adus aici, au venit cu profesorii lor, cu cadre didactice şi am discutat asupra mai multor aspecte. Să ştiţi că au fost destuli de convingători.

Şi nu am găsit nici în răspunsul prezentat de doamna ministru, nu ştiu ce o să îmi spuneţi dumneavoastră, vreun argument valabil dincolo de dorinţa noastră de a fi originali, de a avea un sistem care să ne deosebească de restul lumii, să fim unici pe glob.

În privinţa acestor licee profesionale sau cum se numesc ele în Occident licee industriale, vreau să înţeleg totuşi de ce acest proiect de lege omite de principiu şi conceptual posibilitatea ca acestea, cel puţin în domeniul învăţămîntului privat, să poată exista. Pentru că limitarea termenului de studii sau micşorarea lui de la 4 ani, cum este acum, şi e un experiment care nu s-a dus pînă la capăt şi el a dat roadele lui, care sînt foarte bune, este limitat la 2 ani sau chiar la un an. Ce învăţămînt profesional putem face într-un an de zile, doamnă ministru, domnule preşedinte al Comisiei?

Eu vreau să vă amintesc că în Germania, de exemplu, unde este foarte dezvoltat sistemul de licee industriale, cei mai buni ingineri din această ţară, şi nemţii au vocaţie inginerească, sînt absolvenţi la bază ai liceelor industriale. În Franţa acelaşi lucru. În ţările dezvoltate, acolo unde clasa de mijloc este consolidată.

În plus, eu cînd mă uit la articolul 31, văd că absolvenţii acestor instituţii de învăţămînt vocaţional, cum spuneţi dumneavoastră, tehnic, şcoală profesională, după un an sau maximum doi ani au blocată perspectiva. Nu pot merge... ei nu au nici bacalaureatul, nu pot merge în universităţi, nu îşi pot continua studiile normal, trebuie să se înscrie din nou la liceu, trebuie să urmeze colegiul cu plată, cum este în Republica Moldova, sînt o serie de dificultăţi foarte mari.

Vreau să vă întreb: de ce această evitare a modelului care s-a consacrat în toate ţările europene dezvoltate, în care învăţămîntul are şi tradiţii îndelungate, de ce eliminarea acestora cu orice preţ a liceelor profesionale, după ce ştim că experimentul început nu s-a încheiat? Cele 10 licee preconizate de noi nu au fost puse pe picioare, doar două. Şi rezultatele sînt bune, eu m-am convins. Nu sînt de acord cu doamna ministru că acestea nu s-ar fi justificat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Rezultatele sînt bune şi mai bune decît s-a aşteptat chiar. Cel puţin, nici un fel de control nu a fost efectuat pînă în acest moment de către minister. Nu m-aş mira ca după această şedinţă parlamentară să ne confruntăm cu controale frontale acolo, doar pentru a încerca să justificăm distrugerea acestor instituţii de învăţămînt, care sînt generalizate în Europa. Vreau un răspuns la această întrebare privind liceele profesionale.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Domnule Cubreacov,

Eu pot să vă răspund dumneavoastră că şi eu am avut întîlniri cu studenţii şi cu o parte din părinţii acestora de la aceste două licee cu o săptămînă mai înainte.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Şi ştiu că ei v-au convins că dumneavoastră nu aţi avut contraargumente.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Şi vreau să vă spun dumneavoastră că dumneavoastră cunoaşteţi mai puţin situaţia în aceste licee. Fiindcă dumneavoastră spuneţi că sînt rezultate bune. Dar eu vreau să vă spun că într-un liceu reuşita este de 4,5, dar în altul este de 6,1. Eu îmi pun întrebarea şi v-o pun şi dumneavoastră, cam cum...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu nu m-aş referi la reuşita deputaţilor noştri sau a celor care au elaborat acest proiect de lege.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Şi a doua. Dumneavoastră aţi spus că de acum experimentul s-a terminat. Nu s-a terminat. Aceşti copii...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu s-a terminat. Tocmai aceasta spuneam.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Care au intrat la liceu, ei vor continua studiile pînă la capăt.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

La acest capitol, vreau să menţionez faptul că aceste două licee, nu este adevărat, s-au făcut evaluări şi în primăvară, şi pe parcursul verii şi s-au constatat lucruri care sînt, să zic aşa, care nu fac faţă acestor două licee. Vreau să menţionez, în primul rînd, faptul că sînt doar două licee şi ele nu pot determina politica educaţională a întregului învăţămînt profesional din multitudinea de instituţii care există.

În al doilea rînd, mediile care s-au atestat la reuşita şcolară pe parcursul primului şi al doilea an este diminuată mult în raport cu media care s-a atestat şi la absolvirea învăţămîntului mediu de cultură generală.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că media este de 6 la un liceu şi de 5,1 la alt liceu, pe cînd media la învăţămîntul liceal este de 7,33, a fost pentru anul curent şi de 6,6 la învăţămîntul mediu de cultură generală. Este un moment. Al doilea moment. Vreau să menţionez şi faptul că este elaborată concepţia de reformare a învăţămîntului profesional, care prevede restructurarea acestui domeniu. Şi, în final, vreau să subliniez că aceste două instituţii, care sînt create cu titlu de experiment, nu pot determina integral viitorul acelor subiecţi, sînt aproape 2000 de subiecţi, în sistemul educaţional. Accentul se pune doar pe calitate şi accesul absolvenţilor la această treaptă la celelalte trepte de instruire profesională.

Mulţumesc.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Problema este alta, doamnă ministru şi domnule preşedinte, că acei care fac învăţămînt vocaţional, profesional, în sistemul nostru anterior din Republica Moldova, puteau să îşi ia bacalaureatul şi, dacă era cazul, o parte din ei, cei mai buni, să meargă în universităţi, la facultăţile tehnice de la Universitatea Tehnică a Moldovei. Acum, acest sistem este distrus. Acestor copii li se închide perspectiva, li se închide orizontul. Aceasta e problema. Nu discutăm acum despre reuşită. Căci dacă am discuta despre şcoala din satul prăpădiţii pe deal, am vedea că reuşita este mai mică la şcoala primară, aceasta nu înseamnă că trebuie să o închidem sau să desfiinţăm sistemul. Nu sistemul este prost.

S-ar putea că nici ajutorul pe care ministerul i l-a acordat acestor şcoli nu a fost suficient. Şi asistenţa acordată pe parcursul experimentului care nu s-a încheiat, nu a fost atît cît trebuia.

Întrebarea mea era de principiu: de ce acei care fac învăţămînt profesional nu pot obţine bacalaureatul în mod normal? Trebuie să se înscrie ulterior la o altă şcoală. În ceea ce propuneţi dumneavoastră, după un an de studii în şcoala profesională nu poţi lua bacalaureatul. Pentru că aceasta presupune studii temeinice şi la alte materii decît profesia propriu-zisă.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

În proiect este menţionat că ei pot să fie angajaţi numai în cîmpul muncii. Dar o să fie schimbat, deoarece toţi absolvenţii şcolilor profesionale, trecînd de acum prin colegiu, capătă şi bacalaureatul şi îşi continuă studiile în sistemul de învăţămînt superior. Deci ei au acces la învăţămîntul superior.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, , , . , - , . , . , , : .

.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Grupele pregătitoare, grupele cu zi prelungită au arătat că este o practică bună şi eu gîndesc că trebuie de menţinut aceste unităţi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule preşedinte Dragomir,

În procesul dezbaterilor s-a invocat foarte frecvent experienţa şi practica europeană. Spuneţi, vă rog, în ce ţări mai există această practică de a plafona înmatricularea în instituţiile private de învăţămînt, contra plată?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Deocamdată de plafonare s-a vorbit numai, dar încă nu este.

 

Domnul Igor Klipii:

La noi, în Republica Moldova, este practică. Şi, din cîte înţeleg, perspectiva respectivă rămîne prefigurată şi în Codul educaţional. Deci dumneavoastră ce părere aveţi despre această practică? Este pozitivă sau trebuie să ne debarasăm de ea?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Despre ce plafonare vorbiţi dumneavoastră?

 

Domnul Igor Klipii:

La instituţiile de învăţămînt superior private Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Guvernul a plafonat numărul de persoane înmatriculate.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

A, după numărul de înmatriculare aveţi în vedere?

 

Domnul Igor Klipii:

Păi, da.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Noi am vorbit că doar nu este plafonat, este plafonat numai la specialităţi. Fiindcă, dacă o să permitem tot timpul... De ce avem astăzi supraplus de unii specialişti?

 

Domnul Igor Klipii

Nu vă supăraţi. Eu am întrebat: în ce ţară mai există asemenea practică?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Mie mi se pare că fiecare ţară îşi plafonează după cerinţele sale.

 

Domnul Igor Klipii:

Da, dar noi am invocat practica şi experienţa occidentală. Poate doamna ministru poate răspunde la această întrebare. Fiindcă noi am sesizat de două ori Curtea Constituţională. Prima dată, Curtea Constituţională a dat un răspuns evaziv: 3 la 3. A doua decizie a Curţii Constituţionale, dat fiind faptul că s-a schimbat şi componenţa, s-a dat verdictul care s-a dat.

Dar eu sînt sigur că întrebarea respectivă a apărut şi în dezbaterile Codului educaţional şi sînt sigur că reprezentanţii instituţiilor private de învăţămînt au pus problema respectivă.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu este răspuns.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Dar de ce nu este răspuns? Eu vă dau răspuns dumneavoastră. Deci eu v-am spus dumneavoastră că plafonarea este necesară. Fiecare ţară plafonează în modul său.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu există plafonare nicăieri, domnule preşedinte al Comisiei. Nu există.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Nu am înţeles sensul întrebării.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte al Comisiei,

A vorbit şi doamna ministru, şi dumneavoastră aţi menţionat că noi trebuie să ne orientăm la standardele europene. Există Cadrul European al Calificărilor. Conform acestui Cadru European al Calificărilor avem nivelul 4: învăţămînt liceal, teoretic, tehnologic, vocaţional. Teoretic, acesta este sistemul general secundar. Sînt reale şi umanistice. Tehnologic, acesta este colegiu, cum ar fi la noi. Şi vocaţional, acestea sînt şcolile de meserie.

Eu am o propunere concretă, la articolul 13, dacă noi totuşi mergem pe calea integrării europene, atunci aici, unde e scris Învăţămîntul vocaţional tehnic scriem Învăţămîntul vocaţional tehnologic şi în loc de şcoală profesională scriem liceu vocaţional, şi în loc de colegiu scriem liceu tehnologic. Aceasta ar fi în conformitate cu Cadrul European al Calificărilor şi ar coincide perfect.

Adică, pentru şcoală, liceu vocaţional avem 3 ani, clasa a X-ea, a XI-ea şi a XII-ea. Pentru liceul teoretic avem 3 ani şi pentru liceul tehnologic avem 4 ani. Fiindcă, conform acestui Cadru European al Calificărilor, pentru liceul tehnologic sînt 4 ani. Daţi să facem în conformitate cu acest Cadru European al Calificărilor şi să nu mergem noi pe calea instituirii acestei şcoli profesionale, după care, de pildă, copilul nostru, elevul nu mai are diplomă de bacalaureat şi nu mai poate să îşi continue studiile într-o instituţie de învăţămînt superior.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Înaintaţi acest amendament şi îl vom examina în lectura a doua numaidecît.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu înaintez acest amendament, dar eu vă spun dumneavoastră ca preşedinte al Comisiei.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu am înţeles.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindcă este o chestie de concept. Ori mergem noi pe calea europeană sau atunci facem un model moldovenesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Nu. Doamna ministru a spus că trebuie să avem şi învăţămîntul nostru naţional.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, al nostru nu are performanţă, domnule preşedinte.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Reieşind din posibilităţile noastre.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Propunerea a fost înregistrată. Altă întrebare?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am încă o întrebare. A doua întrebare adresată domnului preşedinte al Comisiei. La articolul 70 Agenţia de asigurare a calităţii. Aş vrea să vă întreb, această agenţie va avea Consiliul de Administraţie? Şi dacă va avea, care va fi structura acestuia sau componenţa Consiliului de Administraţie? Articolul 70 prevede Agenţia de asigurare a calităţii procesului educaţional.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Vreau să vă întreb, această Agenţie, fiindcă în lege nu este scris, va avea Consiliul de Administraţie? Şi dacă va avea, care va fi structura sau componenţa acestui Consiliu de Administraţie? Este foarte important.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Această Agenţie trebuie să fie încă formată. Bineînţeles, ea o să fie un organ aparte, după cum este şi în alte ţări. Ea va fi numită prin concurs, aleasă, mai bine-zis, prin concurs şi numită de către Guvern. Şi aceasta o să fie o structură care va conduce...

 

Domnul Marian Lupu:

Poate cîteva detalii.

Microfonul nr.1.

 

Doamna Larisa Şavga:

Mulţumesc.

Vreau să menţionez faptul că această Agenţie are misiunea de a exercita trei funcţii importante ce ţin de evaluare şi acreditare. În primul rînd, Agenţia respectivă va monitoriza activitatea de evaluare şi acreditare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am întrebat la concret.

 

Doamna Larisa Şavga:

Instituţională. Evaluarea, examinarea şi acreditarea cadrelor didactice.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamnă ministru,

Eu ştiu ce scrie, ce are ca competenţă. Pe mine mă interesează: are Consiliu de Administraţie şi componenţa lui?

 

Doamna Larisa Şavga:

Această instituţie va fi instituţie subordonată Ministerului Educaţiei şi Tineretului cu toate restricţiile care se derulează din aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

O singură remarcă. Eu am adresat această întrebare, fiindcă agenţiile de asigurare a calităţii trebuie să fie independente, ele nu trebuie să fie în subordinea Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Şi vreau să vă spun că în Marea Britanie, care are cel mai performant sistem de educaţie din lume, putem să spunem, aceste agenţii sînt formate în felul următor.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, domnule Cosarciuc, nu, nu.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Atunci eu propun, formulez propunerea pentru lectura a doua, ca să fie în stenogramă.

 

Domnul Marian Lupu:

Păi, nu, staţi puţin. Eu vă rog foarte mult, noi avem doar Regulamentul, ştiţi bine, formulaţi, trimiteţi Comisiei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

Noi, în primă lectură, fiindcă e chestie de concept, formulăm unele amendamente.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru lectura a doua?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pentru lectura a doua. Ca să înţelegem, de pildă, că Comisia le acceptă sau nu le acceptă. Fiindcă, în dependenţă de aceasta, votăm sau nu votăm în primă lectură. E chestie de concept.

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindcă aşa cum a propus, de pildă, astăzi domnul ministru, că această Agenţie se subordonează Ministerului. Nu trebuie să formăm asemenea Agenţie.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Comisia o să vă răspundă, acceptă sau nu acceptă pentru lectura a doua, cînd o să fie discuţia în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect, corect.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Astăzi noi nu putem să vă dăm răspuns deodată, că acceptă sau nu acceptă. Aceasta eu accept sau nu accept, dar Comisia nu.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Permiteţi-mi să propun amendamentul. Poate atunci nu voi fi în Parlament sau altceva.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci dumneavoastră aţi propus pentru lectura a doua ca această Agenţie să fie independentă şi să aibă Consiliu de Administraţie.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Să fie independentă, să aibă Consiliu de Administraţie şi propun structura acestui Consiliu.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat. Propunerea este înregistrată.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Permiteţi-mi a treia întrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Poftim?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Foarte scurtă, a treia întrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, eu vă rog mult, stimaţi colegi, noi sîntem cu dumneavoastră deja...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

E foarte important.

 

Domnul Marian Lupu:

2 ore şi jumătate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 58 am o propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar ce nu se poate chiar în scris? Sau se face economie de timp cumva ca să nu se scrie mai tîrziu pentru lectura a doua?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar nu cred că noi sîntem atît de ocupaţi şi nu putem să...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, să procedăm în felul următor, căci noi mai avem colegi care au întrebări către Comisie.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ultima întrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu.

Mersi.

De ajuns. Să ţinem liniile Regulamentului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastră număraţi întrebările numai de la opoziţie şi mai mult nimic.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Noi cunoaştem cu toţii situaţia satelor mici deprivate, a şcolilor, gimnaziilor cu un număr de copii, acea numită strategie de optimizare. Văd că la articolul 111, dumneavoastră propuneţi ca autorităţile publice locale să asigure transportarea copiilor în satele unde distanţa este mai mare de 3 kilometri. Aş vrea să vă întreb dacă cunoaşteţi soarta proiectului guvernamental de asigurare cu transport a unor astfel de sate şi şcoli sau gimnazii? Prima întrebare. Care este soarta?

Şi a doua. Aţi făcut nişte estimări, cît le va costa pe primăriile noastre, majoritatea din ele trăiesc din transferuri şi au venituri foarte mici, ca să asigure această normă de la articolul 111?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimaţi deputaţi,

Despre optimizarea învăţămîntului, despre închiderea şcolilor, cum se exprimă alţii, pînă cînd nu o să fie pregătit, procesul acesta nu va avea loc. În ceea ce priveşte transportul elevilor. Astăzi, nu că se transportă numai dintr-un sat în altul, dar sînt şi sate unde copiii trăiesc la o distanţă mai mare de 3 kilometri. Şi dacă primăria are posibilitate, ei sînt obligaţi să transporte copiii. Aşa trebuie să fie. Aceasta ţine încă din tradiţiile vechi.

În ceea ce priveşte cît va costa transportarea elevilor atunci cînd va începe procesul de optimizare. Aceasta este greu de spus. Însă cu toate acestea, noi trebuie să facem acest lucru. Fiindcă, de altfel, pe viitor, după ce o să se micşoreze brusc numărul de copii, noi o să vedem că trebuie să transportăm dintr-un sat în altul, fiindcă altfel nu o să fie posibil.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Eu vă mulţumesc.

Cred că nu aţi evaluat încă costurile şi aceasta urmează de făcut pe viitor.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Încă puţină răbdare, de fapt, mai multă răbdare. Nu uitaţi că mai avem încă 9 luări de cuvînt înainte de exerciţiul de vot. Între timp, cine dintre colegii noştri poate se retrage de pe listă, să mă anunţaţi, vă rog.

Continuăm.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Codul învăţămîntului menţine divizarea dintre instituţiile statale şi de învăţămînt. Instituţiile statale trec doar acreditarea, instituţiile private au nevoie şi de acreditare, şi de licenţă. Cum vedeţi dumneavoastră o oportunitate de a le egala în drepturi? Fiindcă Constituţia prevede acest lucru.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Instituţiile statale, bineînţeles, nu au nevoie de licenţă. Ele au fost deschise şi activează acum ani de-a rîndul. Cele private, care se deschid la ziua de astăzi, pentru ca noi să le creăm condiţii acelor copii care învaţă în instituţiile private, noi trebuie să ştim: au ei condiţii sau nu au condiţii? De aceea, este necesară licenţierea acestor instituţii. Noi nu putem să punem pe acelaşi cîntar instituţiile private, care au profit, faţă de instituţiile de stat, care învaţă.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine. Am înţeles răspunsul la întrebare. A doua întrebare. Avem asociaţii obşteşti, asociaţii de business, care, conform statuturilor lor, au înscrise nişte activităţi de şcolarizare a membrilor săi: contabili, manageri, specialişti în marketing, specialişti în relaţii publice ş.a.m.d. Deci ei sînt supuşi acuma unei proceduri: să meargă la Ministerul Educaţiei şi Tineretului, să aducă toate documentele, să aştepte 2 3 sau chiar jumătate de an, dacă nimereşte vara, gata, e zero.

Este o singură persoană care pune semnătura pe aceste lucruri, le studiază şi dacă lipseşte, e bolnavă sau este în concediu, nu ai cu cine vorbi. Nu ai acces la minister. Am fapte concrete cînd organizaţiile obşteşti aşteaptă cîte 6 luni, ca mai apoi să meargă la Camera de Licenţiere şi în două zile sau în trei zile să primească licenţa. Deci nu a sosit timpul să scoatem noi aceste asociaţii obşteşti din licenţierea şi reglementarea acestei activităţi?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu nu ştiu de ce exemple dumneavoastră dispuneţi şi apelaţi la Ministerul Educaţiei şi Tineretului. Dacă, poate, Ministerul Educaţiei şi Tineretului ştie de asemenea cazuri, poftim. Eu, de pildă, prima dată aud aşa ceva.

 

Domnul Ivan Banari:

Eu chiar solicit de la doamna ministru să vadă acele documente care se află astăzi la minister şi dumneaei va găsi. Că sînt, şi dumneavoastră de o lună şi de mai mult acolo...

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Este, de fapt, o întrebare relevantă şi eu propun să lucrăm pentru lectura a doua. Fiindcă toate instituţiile de învăţămînt au un statut ca persoană juridică de organizaţie nonprofit. E aşa sau nu? Şi atunci dacă este nonprofit, de care activitate de întreprinzător noi vorbim? Deci e o problemă pe care trebuie să o dezghiocăm între prima şi a doua lectură, la care ne vom referi.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Retrageri de pe lista de luări de cuvînt sînt? Nu sînt.

Domnul ladimir Filat. Regulamentul: 7 10 minute pentru fiecare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Numai adevărul, da.

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Ne-a fost prezentat un proiect al Codului învăţămîntului, alcătuit din zece dispoziţii generale şi articole care le urmează. Cele zece dispoziţii au un punct de destinaţie şi anume crearea unui sistem educaţional oportun cerinţelor internaţionale şi europene. Însă articolele imediat următoare, care ar trebui să realizeze această destinaţie, ne conduc într-o cu totul şi cu totul altă direcţie. Mai bine-zis, ni se propun nişte obiective depăşite de progres cu cel puţin 50 de ani.

Codul învăţămîntului este prezentat ca un conglomerat de contradicţii şi paradoxuri. Aş începe cu contradicţiile. Eu am impresia că lui Semion îi traduc greşit ceea ce vorbim aici şi reacţionează atît de neadecvat. Contradicţia cu tendinţele internaţionale, idealul la care se orientează Codul învăţămîntului prin articolul 3 alineatul (5), adică, formarea integrală a personalităţii din perspectiva exigenţelor: culturale, sociale, economice, politice şi ştiinţifice ale societăţii democratice. Este un ideal specific epocii postindustriale a anilor 19601990, idealul educaţional internaţional constînd astăzi în formarea personalităţii apte prin activitatea sa să realizeze potenţialul său intelectual şi creativ la maximum, să contribuie în toate la dezvoltarea durabilă pe Tera.

Vectorul educaţional pentru secolul al XXI-lea a fost trasat de UNESCO la forul internaţional de la Dakar în anul 2000. Acesta este foarte tranşant, educaţia pentru toţi. Forul a revăzut funcţia instituţiilor educaţionale, ca rezultat, astăzi, instituţia educaţională este un mediu pentru toţi, în care fiecare are posibilitatea de a-şi forma competenţele de viaţă în conformitate cu potenţialul său intelectual şi creativ.

Educaţia pentru toţi prevede că şcoala are menirea să pregătească omul pentru viaţa activă şi nu menirea de a segrega copiii pentru academie şi universităţi. Contradicţii cu tendinţele europene, procesul de la Bologna, al căruia membru este şi Republica Moldova, propune unificarea diplomelor la nivelul studiilor superioare: bacalaureat, master şi doctor. Codul învăţămîntului propune denumirea diplomei la nivelul şase, ciclul întîi, diploma de licenţiat, care este echivalentă cu diploma de bacalaureat.

Conform Convenţiei de la Bolonia, astfel, diplomele care se vor elibera în Republica Moldova nu vor fi echivalente cu cele indicate în procesul de la Bologna. Structura sistemului de învăţămînt, propusă în Codul învăţămîntului, iarăşi contravine tendinţelor europene. Standardul european de calificare indică opt nivele de studii şi opt competenţe-cheie. Structura de învăţămînt în Codul învăţămîntului propus este alcătuită din şase nivele şi două cicluri. Iar analiza specialiştilor demonstrează că structura propusă corespunde cu doar cinci nivele din standardul european. Contradicţie cu drepturile omului. Conform proiectului, elevii din ciclul gimnazial vor avea acces la studii secundare liceu şi colegiu doar în proporţie de 15%, pe cînd astăzi acces la studii secundare: şcoală medie, şcoală profesională, liceu şi colegiu au peste 30% din elevi.

Articolul 3 alineatul (4) stipulează: Statul asigură şanse egale şi acces egal la educaţie. Dar, conform structurii propuse în proiectul Codului învăţămîntului, specificul teritorial şi amplasarea geografică a liceelor şi colegiilor permite încorporarea la studii secundare doar a 30 la sută din absolvenţii gimnaziilor rurale şi peste 70 la sută din absolvenţii gimnaziilor din centrele raionale şi oraşe. Vedem o inechitate vădită.

Codul învăţămîntului, de fapt, reieşind din declaraţiile anterioare ale Şefului Statului, urma să declare învăţămîntul superior gratuit. Şi aici, stimaţi colegi, eu nici astăzi nu am înţeles ce se va întîmpla în acest caz. Sînt declaraţii care, ulterior, nu sînt acoperite nici sub aspect juridic cu normă legală şi nici cu acţiuni practice.

Însă, totodată, vreau să atenţionez asupra unei probleme, ideea plină de patos, cum a fost ea lansată, nu a răspuns la o altă parte a problemei, dacă totuşi se va recurge la instituirea învăţămîntului superior doar gratuit, cu care preţ va fi instituită această idee? Cu preţul limitării accesului tinerilor la studii superioare? Şi aici nu este relevat argumentul, precum că avem specialişti mulţi într-un domeniu sau altul. Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să înveţe.

Stimaţi colegi,

Nu lipsesc în acest Cod nici un şir de paradoxuri. Codul învăţămîntului apare ca un Cod pentru elita socială, un mare număr de articole vizează Academia şi rolul ei în educaţia elitei: liceu, universitatea de pe lîngă Academie, care vor avea un statut legal special. Academia tinde la un rol social nou rolul organului executiv, care se plasează între Guvern şi Ministerul Educaţiei şi Tineretului. Realmente, Academia îşi asumă o nouă funcţie socială în sistemul educaţional şi devine un blocaj-cheie spre realizarea nivelurilor de studii după Convenţia de la Bologna, monopolizînd nivelul optim, nivelul de doctorat.

Şi mai este paradoxul economic. Pe de o parte, articolul 4, litera d) promovează principiul receptivităţii la cerinţele educaţionale, sociale ale pieţei muncii în schimbare şi ale globalizării. Pe de altă parte, Codul prevede pregătirea muncitorilor fără studii medii, articolul 29. Adică, fără o cultură generală, doar cu una avocaţional-tehnică. Aşa cum apare în Cod.

Probabil, pentru autorii proiectului un muncitor este perceput ca un obiect, cu atît mai uşor de manipulat, cu cît mai puţin este instruit şi în nici un caz ca o forţă a ţării, un viitor de resurse umane.

Probabil, aceeaşi percepţie i-a ghidat şi atunci cînd au redus studiile iniţiale profesionale la 2 ani de învăţămînt. În toate ţările europene, studiile iniţiale profesionale durează 34 ani. Iar noile tehnologii moderne pot fi abordate doar de muncitori cu cel puţin studii medii.

Standardele axate pe calificare sînt realităţile epocii industriale. În epoca globalizării, standardele reflectă cerinţele locului de lucru, standardele ocupaţionale. Iar nouă ni se propune, de fapt, o şcoală profesională de tip FZO a anilor 50.

Şi mai este paradoxul ştiinţific. Pe de o parte, articolul 4 alineatul (2) din Cod spune că învăţămîntul se bazează pe valorile ştiinţei. Pe de altă parte, nu se ia deloc în consideraţie faptul că, actualmente, progresul ştiinţei psihopedagogice a făcut un salt evoluţional şi este orientat spre pedagogia competenţelor şi spre teoria ecologică a dezvoltării personalităţii.

Codul învăţămîntului, însă, este direcţionat spre realizarea unei pedagogii problematizate a anilor 60 prin prisma psihologiei cognitive. Aici găsim spaţiu pentru legiferarea instituţiilor pentru copiii dotaţi de pe lîngă Academie, la articolul 28. Ideea separării copiilor cu aptitudini peste medie în instituţii speciale au fost cercetate în ştiinţa pedagogică a anilor 60 şi a fost recunoscută ca o cale greşită şi utopică în pedagogie.

În timp ce în toată lumea se tinde spre integrarea copiilor cu handicap în şcoli normale şi în societate, la noi se preconizează şcoli speciale pentru copii dotaţi. Izolarea fie a copiilor cu handicap, fie a celor supradotaţi conduce inevitabil la dezadaptarea şi la dezarmonizarea personalităţii acestor copii.

Stimaţi colegi,

Nu pot să nu mă refer la prevederile articolelor care, de fapt, arată dorinţa de centralizare şi de subordonare. Da, eu am să fac un pic de abuz.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Iar normele pe care le propuneţi voi, prin care urmează să subordonaţi instituţiile de învăţămînt prin acele concursuri, care spuneţi că vor fi echidistante ş.a.m.d., aţi demonstrat la concursurile pentru ocuparea funcţiilor în instituţiile medico-sanitare în raioane. De fapt, nu doriţi ca, înainte de alegeri, să încercaţi să vă subordonaţi conducătorii instituţiilor de învăţămînt.

Eu cred că ar fi foarte corect, s-a făcut o propunere, ca acest proiect, odată fiind votat în primă lectură, să fie trimis la expertizare la Consiliul Europei şi numai după această expertiză să fie adoptat, dacă doriţi cu adevărat ca acest document să fie în interesul copiilor noştri şi în interesul Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Nicolai Guţul. A fost înscris.

 

Domnul Nicolai Guţul:

, , ,

- . , , , , , .

, , , . . .

. 4, (1), , . (3) , .

, , -, , . , '95 .

6 ( ) , , . , . , 2010 , .

7, (7) : , 10 , 2 . . : , , . ? ?

23, (7): , : 7,5 .

81, (4): - , . - . , .

81 (5): , , : II 10%, I 25%, 40% . , , . , - ? .

84 : , , , , , . 56 . 88, (1), : d) , ;.

, , . , . 90, (2), : - .

, , , , , .

. , 2. , . . .

, , 50 , , 5 8. , - . , , , . 5 6. 12 - .

152, (5), : - , , , - . , , , , .

. . .

 

Doamna Maria Postoico:

Aveţi încă un minut.

 

Domnul Nicolai Guţul:

, , .

.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită reprezentantul Fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat doamna Eugenia Stîrcea. Poftim.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Stimată doamnă Preşedinte,

Onorat Parlament,

Fracţiunea Partidului Popular Creştin Democrat a depus încă în 2001 proiectul de Lege cu privire la statutul cadrului didactic, care prevedea reglementarea funcţiilor, competenţelor...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Cosarciuc...

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

...drepturilor şi obligaţiilor cadrelor didactice, prevederi ce ţin de garanţiile sociale ale cadrului didactic şi stabileau ferm locul şi rolul cadrului didactic în societate. Acest proiect nu a fost acceptat pentru a fi discutat în Parlament, dar credem că este un moment oportun pentru încadrarea lui în actualul Cod al învăţămîntului pe care îl discutăm astăzi. Eu vreau să menţionez, pentru început, că în Legea învăţămîntului pe care o avem în vigoare, de fapt, învăţămîntul, dacă nu greşesc, prin articolul 2, deja este declarat prioritate naţională. Aceasta este în Codul respectiv discutat astăzi.

Se reia, de fapt, ideea declarării învăţămîntului prioritate naţională. Garanţii pentru asigurarea acestei priorităţi nu se prevăd, deoarece la articolul respectiv finanţarea în învăţămînt se presupune o finanţare de pînă la 7%. Aceasta înseamnă şi 1%, şi 6%. Cred că aceasta este prima şi cea mai gravă problemă. Ea trebuie să fie revăzută şi considerăm că refinanţarea trebuie să fie de cel puţin 1014% din produsul intern brut.

Proiectul de lege respectiv prevede un sistem de notare în învăţămîntul de toate gradele de la 10 la 1, ceea ce considerăm noi că este o normă neconformă, deoarece, din start, categorisirea notei 5 drept notă de trecere reduce notarea, sistemul de notare de la 5 la 10. Totodată, acest sistem este unul discriminatoriu şi educă neîncrederea în forţele proprii şi în capacităţile proprii, constituie, de asemenea, o bază pentru corupţie şi protecţionism. Dar ce este şi mai grav, este exclus din vizorul educaţiei un segment considerabil de copii, cunoscut în învăţămînt prin categoria de repetenţi.

Eu am o experienţă bună în acest domeniu şi cunosc bine sistemul de învăţămînt. Trebuie să menţionăm, de asemenea, că este de neînţeles prevederea în cadrul articolului 13, în cadrul articolului 28 Învăţămîntul secundar general pentru copiii dotaţi. Aşa cum am menţionat, de fapt, Guvernul a adoptat o hotărîre cu privire la programul pentru copiii dotaţi. Însă articolul 28 prevede doar crearea unui liceu, ceea ce este neconform cu normele internaţionale. Este neconform cu normele de drept şi limitează drepturile altor copii de a accede la un învăţămînt special, un învăţămînt conform capacităţilor şi posibilităţilor date de natură.

În acest sens, credem că Ministerul Educaţiei şi Tineretului trebuie să aibă o strategie şi nu un liceu separat, care ar limita accesul la acest tip de învăţămînt. Este de neexplicat iarăşi articolul 69, care prevede crearea Universităţii în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care este una din instituţiile superioare şi crearea ei poate fi reglementată de articolul 41 Instituţiile de învăţămînt superior.

Nu credem că este necesar să i se atribuie un articol aparte. Este foarte important să păstrăm practica alegerii rectorului de către senat, care este una euroconformă şi este valabilă în prezent, este apreciată de către cadrele didactice şi de către... şi este una esenţială.

Nu vedem o argumentare a accesului coerent de la o treaptă de învăţămînt la alta, aşa cum am spus, pentru că varianta propusă a legii, a Codului învăţămîntului, de fapt, desfiinţează liceele profesionale, care sînt un segment important în pregătirea cadrelor pentru sectorul real al economiei, specialişti în domeniul producţiei. Este foarte important ca această categorie de specialişti să fie bine pregătiţi practic, teoretic, dar şi din punct de vedere al culturii generale. Reducerea termenelor de studii în aceste instituţii de la 2 ani la 12 ani şi lipsirea lor de dreptul de a susţine bacalaureatul constituie o discriminare a copiilor care au ales să cunoască o meseria. Or a cunoaşte o meserie, or cel care cunoaşte o meserie trebuie să aibă o pregătire generală largă, pentru că noi avem nevoie de muncitori, dar, în acelaşi timp, şi de persoane sociale.

Liceele profesionale sînt o practică europeană. Astfel de licee funcţionează cu succes în Germania, Franţa, Ucraina, România, dar şi în Rusia. Aceste şcoli, care acum sînt licee profesionale şi au fost şcoli polivalente, dispun de o bază materială bună, care ar putea fi îmbunătăţită, desigur, dar dispun totuşi de o bază materială. Şi absolvenţii acestor licee trebuie să aibă posibilitatea să îşi continue studiile la o facultate. Mai ales că ei sînt admişi la o vîrstă de 14 ani, iar la 18 ani nu reuşesc să termine această... Deci la 16 ani, cînd ei absolvesc facultatea, şcoala profesională, nu pot să se încadreze în muncă.

O altă problemă se referă la gradul, la garanţiile sociale pentru cadrele didactice. Am spus că în garanţiile sociale pentru cadrele didactice din mediul urban trebuie să fie conforme şi să fie la acelaşi nivel cu cele din mediul rural. Tinerii specialişti din mediul urban trebuie să aibă acces la asigurarea cu spaţiu locativ, la asigurarea şi subvenţii pentru energia termică şi energia electrică. Considerăm necesar de a prevedea în lege aceste garanţii pentru cadrele didactice, inclusiv creditarea ipotecară cu rata dobînzii de 2% pentru construcţia spaţiului locativ, asigurarea cu spaţiu locativ ca şi cu cămin pe perioada angajării în instituţiile de învăţămînt.

 

Doamna Maria Postoico:

Aveţi un minut.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Fracţiunea Partidului Popular Democrat va veni cu amendamente pentru lectura a doua şi gradul nostru de susţinere va depinde de acceptarea sau neacceptarea amendamentelor noastre concrete, formulate pe marginea mai multor articole care apar ca neacceptabile şi care sînt acum neacceptabile şi neeuroconforme.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim.

La microfonul central se invită, de la Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră, domnul Onceanu.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Stimaţi colegi,

Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră este de acord cu absoluta majoritate a specialiştilor care constată cu îngrijorare că acest proiect, elaborat de autori anonimi este extrem de crud şi slab şi are o groază de neajunsuri. În caz de expertizare europeană el cu siguranţă ar fi fost respins. Ascultaţi măcar. Dacă nu ştiţi, eu vă spun precis că jumătate din dumneavoastră nu l-au citit, 100%.

Modificările şi completările propuse de Guvern în proiect în ultimul moment, sub presiunea criticilor, nu pot ameliora situaţia în ansamblu. Proiectul, ca atare, nu poate fi desemnat drept Cod. Este o însumare mecanică de prevederi ce ar fi trebuit să fie componente ale diferitelor legi organice din acest domeniu. Ele nu sînt legate într-un concept unic, venind din partea unor echipe de autori diferite şi neomogene. Iar unele capitole cum ar fi cele destinate doctoranturii sînt o expunere minuţioasă şi nereuşită a regulamen-telor din domeniu şi nu au nimic comun cu prevederile unui act legislativ.

Guvernul a trimis aseară un aviz pe care l-am primit noi, în care se califică această expunere ca una improprie. Repet, proiectul are o mulţime de lacune în plan profesional. Dovadă concludentă sînt sutele de pagini de propuneri concrete la toate articolele parvenite chiar în acest scurt timp prevăzut pentru dezbateri.

În primul rînd, mediul pedagogic a constatat cu stupoare că Preşedinţia, Guvernul au înaintat Parlamentului spre examinare un proiect cu multe prevederi principiale de concept, care nu numai că nu îmbunătăţesc situaţia existentă în momentul de faţă, ci sînt mai inferioare faţă de cele din Legea învăţămîntului, adoptată în 1995, ceea ce contravine, în principiu, articolului 54 din Constituţie. Astfel, în Legea din 1995, întru asigurarea priorităţii învăţămîntului, statul garanta finanţarea bugetară în proporţie de cel puţin 7% din PIB, iar salariul mediu în învăţămînt chiar atunci a fost nu mai mic decît cel mediu în economie.

În anii 19961997, ambele aceste obiective majore au fost realizate şi la salariu şi cota PIB era de 10,2 în 1996 şi 10,00 în 1997. Numai urmările default-ului rusesc ulterior a condus la prăbuşirea în întregime a sistemului social din ţară. Acum însă, cînd, în ultimii ani, proporţia învăţămîntului în PIB e de aproximativ 8% şi cu toate acestea ramura e la pămînt, leafa medie în domeniu e aproximativ de 60% din cea medie pe ţară. Guvernarea a venit cu propunerea cinică de a finanţa învăţămîntului cu pînă la 7% din PIB, iar despre leafa medie nici nu se spune nimic.

Situaţia devine şi mai stupidă din moment ce Preşedintele Voronin promite public că, în septembrie 2009, salarul în învăţămînt va fi majorat pînă la acel mediu pe ţară, iar în Cod aceasta nu se prevede deloc. Şi bani în bugetul din 2009 pentru această majorare nu se alocă. Interesant, nu? Aşa că e interesant? Nimic nu se alocă. Este, pur şi simplu, un fum propagandistic.

Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră propune ca la articolul 9 să fie stabilită proporţia finanţării învăţămîntului nu mai mică decît 10% din PIB. Tot aici să fie stipulat principiul că salariul mediu din domeniu să fie nu mai mic de cel mediu pe economie. La fel, pentru a asigura cu adevărat prioritatea învăţămîntului şi a ridica prestigiul profesiei pedagogului în societate, este necesar să echivalăm statutul cadrelor didactice cu cel de funcţionar public. Evident, este vorba de a oferi pedagogilor privilegiile pe care le au funcţionarii publici.

Alt indicator important din ramura învăţămîntului, care a fost diminuat în comparaţie cu cel din Legea din 1995, este numărul de elevi în clasă. Dacă la articolul 15 din Legea în vigoare se stipulează că în învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal clasa cuprinde cel mult 20 de elevi, în proiect acum se propune învăţămînt primar şi gimnazial: 2025 de elevi, învăţămînt liceal: 2530 de elevi.

Considerăm că, cel puţin pentru instituţiile rurale, trebuie păstrate prevederile actuale, numai adăugîndu-se noţiunea de regulă, fiindcă numărul de elevi înseamnă numărul de ore şi, corespunzător, numărul locurilor de muncă. Evident, în lipsa lor, mai ales la sate, pedagogii acum sînt împinşi la munci necalificate în Italia, Portugalia sau Rusia.

La multe capitole, prevederile documentului contravin standardelor europene în învăţămînt. La noi, cum am mai spus deja, bacalaureatul este susţinut după liceu, iar doctorantura constituie învăţămînt postuniversitar, în timp ce în ţările europene după liceu se ia o simplă diplomă de absolvire, iar învăţămîntul superior are 3 niveluri: bacalaureat, masterat, doctorat, cum corect s-a spus. Deci trageţi concluzia: unde mergem noi, ce facem noi acum, de ce noi aprobăm, de ce omogenizăm legislaţia noastră cu cea europeană.

În Europa rectorii se aleg de către senat şi rareori, cum a spus şi doamna ministru, se confirmă de Guvern, în 25 maximum de procente din state. La noi se alege de către o adunare generală, o invenţie moldovenească a lui Stepaniuc, adoptată de voi, şi se propun de Guvern pentru confirmare Preşedintelui Ţării.

În majoritatea ţărilor europene, învăţămîntul general obligatoriu este de 10 sau de 12 ani. Se discută acum şi în România, Ucraina şi Rusia, la noi e de 9 ani şi o mulţime de copii rămîn în afara atenţiei statului, fiindcă nu se pot angaja la muncă, iar noi nici nu luăm în dezbateri problema duratei învăţămîntului obligatoriu.

În '95 deputaţi au avut înţelepciunea să instituie o perioadă de tranziţie de 10 ani, din '95 pînă în 2005, pentru a trece de la sistemul şcolilor generale la gimnazii şi licee.

Fracţiunea AMN propune ca în capitolul Dispoziţii finale şi tranzitorii să declarăm o perioadă de cîţiva ani pentru a pregăti condiţiile de trecere la învăţămîntul obligatoriu de cel puţin 10 ani. Alt bloc de probleme extrem de importante pentru dezvoltarea învăţămîntului sînt legate de asigurarea calităţii lui prin schimbarea cardinală a conţinuturilor şi considerăm că urmează a fi modificat capital mai ales articolul 63 Planul-cadru de învăţămînt.

Acum el este, pur şi simplu, declarativ şi nu presupune nici un fel de schimbări ale conţinutului învăţămîntului general. Scopul este de a realiza trecerea treptată de la principiul academic în învăţămîntul preuniversitar care deja a condus la faptul că circa 80% din elevi acum nu reuşesc să însuşească actualele conţinuturi, la cel de pregătire a elevilor pentru viaţă, aşa cum este în majoritatea statelor europene.

Sînt încă foarte multe probleme fundamentale care în proiectul Codului sînt abordate superficial, fără o consultare a specialiştilor şi a experienţei europene.

Avem impresia că guvernarea comunistă insistă asupra adoptării în pripă a acestui document important pentru ţară mai mult pentru punerea în aplicare a prevederilor articolului 108, prin care Ministerul Educaţiei şi Tineretului primeşte acum dreptul de numire şi eliberare din funcţie a conducerii direcţiilor municipale, regionale de învăţămînt, atribuţii care ţin acum de competenţa consiliilor municipale şi raionale. Astfel, către alegerile 2009 ministerul va reuşi să numească în aceste funcţii oamenii loiali, puteri, guvernării actuale.

Fracţiunea AMN consideră că proiectul Codului învăţămîntului este unul dintre cele mai slabe documente prezentate spre examinare în actuala legislatură. Din cele principale mai slab document nu a fost nici unul. Şi în nici un caz nu poate fi adoptat conceptual în primă lectură.

Propunerea noastră e să fie remis comisiei de profil spre o revedere totală în spiritul standardelor europene.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Ivanov, Fracţiunea Partidului Democrat.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Eu la rîndul meu, tot am încercat să cunosc componenţa grupului de lucru care a lucrat la acest proiect nu cu scop de a critica. Am vrut să văd cine din învăţămîntul preuniversitar şi-a depus efortul pentru a-l face un învăţămînt mai bun, mai eficient. Răspunsul a fost unul: este iniţiativa Preşedintelui, componenţa o ştie tot altcineva.

Eu cred că nu e normal, cînd baza învăţămîntului superior vine de la învăţămîntul preuniversitar şi de la calitatea acestui învăţămînt, să îl dăm uitării în acest proiect. Eu cred că nu e normal. În Cod se atestă o aglomeraţie care se află în contradicţie una cu alta şi deseori chiar şi cu Constituţia Republicii Moldova.

Partidul Democrat a încercat să promoveze valorile europene, să facă ca şcoala să fie pentru copii şi nu invers, să contribuie la realizarea obiectivelor şcolare, utilizînd la maximum potenţialul copilului şi al profesorului, să îi dea posibilitate profesorului să utilizeze formele şi metodele de predareînvăţare aşa cum consideră el de cuviinţă în atingerea finalităţilor scontate la fiecare nivel.

În această ordine de idei, am propus ca acest Cod să fie suplimentat de cîteva legi organice, cum ar fi învăţămîntul preuniversitar, învăţămîntul profesional tehnic, universitar, statutul personalului didactic, Legea calităţii şi poate altele, însă nu s-a acceptat de majoritate, acolo unde am vorbit la Comisie vorbesc.

În nota informativă este trimitere la recomandările UNESCO, precum că noi le susţinem şi le îmbrăţişăm, cu privire la statutul personalului didactic. De altfel, mai multe proiecte de acest fel, în aceeaşi măsură şi proiectul elaborat de mine, se găseşte în Parlament şi acum la fuga s-au dat nişte avize care vorbesc încă o dată că nu au fost studiate.

Nu ştiu în ce constă aceasta, cu ce trebuie să demonstrăm o aşa viteză ca în timp de jumătate de zi să prezentăm nişte avize, fără să avem nişte discuţii referitoare la conţinut. În această ordine de idei, şi-au găsit locul în proiect nişte rupturi cît privesc drepturile şi obligaţiunile personalului didactic. Unele din ele, prin sensul lor, sînt un şir de legi organice, ca de exemplu Codul muncii, Legea despre sindicate şi altele.

Spre exemplu, articolul 83 alineatul (1) litera g) se stipulează să se asocieze în organizaţia pentru apărarea intereselor şi drepturilor profesionale, fără afectarea obligaţiunilor directe de serviciu. Aceasta înseamnă că tot ce este pus în lege despre dreptul la acţiuni de protest prin grevă, această lege trebuie să anuleze.

Absolvenţii instituţiilor superioare, care se angajează în mediul rural, în primii 3 ani vor avea facilităţi. Despre ele s-a vorbit astăzi prea mult. Spuneţi, vă rog, care sînt şansele egale şi care sînt drepturile tinerilor? Astăzi, în municipiul Chişinău, la început de an, au lipsit, nu au fost prezenţi la serviciu 1600 de angajaţi din învăţămîntul preuniversitar.

Ce facem cu şcolile din oraşe şi municipii, le distrugem? Deoarece tînărul nu o să aibă interes să vină aici. Dar vreau să vă spun că nici acolo nu o să se ducă.

Articolul 87 litera g) în procesul educaţional să nu facă propagandă şovină, naţionalistă, politică, religioasă, militară. Am vrut să întreb care sînt organele şi cu ce unitate de măsură vor stabili că ceea ce vorbeşte profesorul e şovin sau ceea că spune profesorul e naţionalist.

Noi dacă vorbim că... deci se spune că eu vorbesc limba română, aceasta mă priveşte pe mine şi nu pe acela care mi-o spune că e maldavenească. Eu sînt moldovean, sînt din Moldova, dar vorbesc limba pe care a recunoscut-o toată lumea.

Aflîndu-mă în Germania, venind dintr-o delegaţie, am încercat... Dragan, frînează, te rog, am încercat jumătate de oră am încercat în Germania să întreb în toate limbile pe care le cunosc unde se găseşte terminalul doi şi nu mi s-a răspuns. Spune sau în engleză, sau vorbeşte în germană. Ei ce sînt? Înseamnă că ei sînt şovini, ei sînt naţionalişti, aşa e. Orice fel de a apăra limba noastră nu ştiu de ce se vehiculează aşa cum doriţi dumneavoastră.

Articolul 101, aceasta e pur şi simplu... sînteţi neputincioşi.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Ivanov,

Eu vă rog...

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Articolul 101 alineatul (25). De ce anterior a fost stipulat în proiect că media în învăţămînt trebuie să fie echivalată cu media în economie şi de ce pe urmă a fost scos. Fiindcă, într-adevăr, au spus corect colegii: Constituţia practic ne obligă să nu diminuăm legea anterioară.

Articolul 101... 103 alineatul (5) interzice înstrăinarea şi transmiterea edificiilor construcţiilor şi terenurilor aferente care aparţin instituţiilor de învăţămînt. Următoarele articole 6, 7 şi 8 dau posibilitate ca ele să fie prihvatizate. Nişte contradicţii care şi un orb le vede de la o distanţă destul de mare.

În articolul 5 atribuţiile autorităţilor publice în domeniu, se vede clar tendinţa actualei administraţii, guvernări de a ţine în supraveghere sistemul de învăţămînt şi de a influenţa prompt atunci cînd conducătorul din învăţămînt ar avea propria viziune asupra lucrurilor ori nu vor fi de acord cu conducerea ţării.

Alegerea direcţiilor instituţiilor de învăţămînt, s-a vorbit foarte mult. A spus doamna ministru că nişte lucruri care se vor schimba, să sperăm că aşa este. Eu continuu să mă indignez la nivel cu ceilalţi colegi. Rectorul ales în instituţia de învăţămînt superior...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Ivanov,

Aveţi un minut.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc.

Senat, confirmat de Ministerul Educaţiei şi Tineretului, confirmat de Guvern, confirmat prin decret prezidenţial. Aceasta este o plasă care va strecura, dacă el cumva nu a spus să trăiască, să fie, să trăiscă împăratul, înseamnă că nu se confirmă. În nici un stat din Europa aşa ceva nu este şi noi nu democratizăm, noi, dimpotrivă, facem o dictatură prin acest proiect.

Cît priveşte acreditarea instituţiilor de învăţămînt, aici tot sînt foarte multe întrebări la care nu vreau să mă opresc. Sînt o sumedenie.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu dispuneţi de timp.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Tot aşa cu propunerile administraţiei publice locale pentru înfiinţarea grădiniţei, gimnaziului, liceului, ministerului, ministerul acceptă, propune Guvernul. Guvernul acceptă, propune Preşedintelui şi, prin decret prezidenţial, se acceptă. Eu cred că mai mare prostie nici nu se poate de întîlnit. Cît priveşte Legea calităţii, aici o să rog să nu mă forţaţi. Legea calităţii...

 

Doamna Maria Postoico:

Timpul.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Legea calităţii nu o să funcţioneze, cît priveşte acest articol 67, nici o dată în acest proiect de lege. Nu o să funcţioneze deoarece noi nu facem ce este cel mai important. În proiect nu se vede deloc ce se va întîmpla cu conţinutul învăţămîntului, cu programele şcolare, de ce ministerul nu vede că un motiv foarte important de ce copii astăzi nu au interes faţă de carte este lipsa posibilităţii de a însuşi.

Căci noi îi turnăm în cap atît pe principiul academic de informaţi, încît el se lipseşte de orice învăţătură. Şi eu cred că ar fi cazul, ia uitaţi-vă ce prevederi.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Ivanov,

Depăşiţi de acum timpul.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

30 de secunde, vă rog. Uitaţi-vă, pentru obţinerea acreditării învăţămîntului superior. Instituţia va fi acreditată dacă cel puţin 60%, instituţia de învăţămînt superior va fi acreditată dacă cel puţin 50% la sută din acei care au fost înmatriculaţi la anul întîi vor absolvi instituţia.

Despre care calitate vorbim noi?

Stimată doamnă ministru,

Despre ce calitate vorbim că noi obligăm universitatea ca ea numaidecît să aibă indicatorul 50 la sută, chiar dacă acolo numai 25 sînt capabili să o absolvească.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Ivanov...

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Este o aberaţie şi o aberaţie foarte mare. Eu vă îndemn, Partidul Democrat o să vină cu circa, cu mai bine de 50 de revendicări. Eu ştiu cît de frumos o să vă iutaţi la dînsele, ştiu. Cel puţin o să vă mulţumim foarte mult dacă o să le citiţi. Dar argumentele, să ştiţi, sînt foarte bune şi foarte însemnate.

Şi dacă dumneavoastră nu o să ţineţi cont, noi spunem un lucru, că dacă îl lăsaţi în această formă cum este, proiectul Codului învăţămîntului e o discriminare pentru Republica Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Ivanov...

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Şi dacă este o discriminare, Partidul Democrat nu îl va vota. (Rîsete.)

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Bujor. Da, este foarte...

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Proiectul Codului învăţămîntului este un document strategic pentru Republica Moldova şi urmează a fi implementat pe parcursul a zeci de ani, pentru a asigura un învăţămînt de calitate, raportat la valorile europene.

Conştientizînd necesitatea adoptării lui şi a respectării obligaţiunilor asumate de Republica Moldova faţă de Uniunea Europeană, constatăm, cu regret, caracterul propagandistic al lansării şi promovării codului de către Preşedintele Republicii Moldova domnul Voronin.

Un proiect de aşa amploare şi importanţă ar fi trebuit să fie discutat serios pe parcursul a mai multor luni, cu antrenarea colectivelor pedagogice şi a societăţii civile.

Spre regret, Codul învăţămîntului nu a fost expediat în colectivele pedagogice. Autorii s-au limitat la publicarea lui în ziarele Moldova Suverană şi Nezavisimaia Moldova, cu întîrziere a fost plasat şi pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Tineretului.

Perioada pentru studierea lui, recepţionarea şi sistematizarea propunerilor a fost restrînsă. La modul serios, acest document a fost examinat doar în cadrul a două şedinţe organizate de Comisia parlamentară de profil.

Ar fi fost obligatorie expedierea şi examinarea Codului în toate colectivele pedagogice, preşcolare, preuniversitare şi universitare, manifestînd prin aceasta o atitudine respectuoasă faţă de cadrele didactice din Republica Moldova, dar şi faţă de opinia publică.

Acest lucru era necesar pornind şi de la carenţele care se conţin în această variantă a Codului învăţămîntului, lucru confirmat şi de obiecţiile, propunerile parvenite. Doar Consiliul rectorilor a prezentat obiecţii şi propuneri pe 136 de pagini, cu referinţă la toate capitolele Codului învăţămîntului.

Chiar şi raportul Comisiei de profil şi avizul Guvernului ne-au fost prezentate cu mare întîrziere, lucru nefiresc în cazul examinării unui document atît de important.

În cele ce urmează, ne vom referi la cîteva poziţii concrete. La articolul învăţămîntul universitar pentru anul 2008 au fost stipulate 680 milioane de lei, dintre care 380 milioane de lei sau mai mult de 50% sînt mijloace speciale obţinute, în esenţă, în rezultatul încheierii contractelor pentru studii universitare.

Pentru anul 2009, la acest capitol, sînt prevăzute circa 800 de milioane, dar numai 489 milioane de lei de stat. Restul 400 milioane de lei urmează a fi acumulate în urma încheierii contractelor.

În pofida acestei realităţi triste, în Codul învăţămîntului nu este prevăzut clar dreptul universităţilor de stat de a încheia contracte, iar propunerile rectorilor corecte şi întemeiate nu se regăsesc.

Urmează de concretizat dacă statul are posibilităţi de a aloca încă 400, 500 milioane de lei pentru anul 2009, iar dacă acest lucru nu este posibil, atunci în Cod urmează să fie clar stipulat dreptul instituţiilor universitare de a admite la studii tineri în bază de contract.

Acei care au activat în domeniul învăţămîntului cunosc că deseori este foarte dificil de găsit un conducător bun, dotat, cu calităţi pedagogice şi capacităţi manageriale. În pofida acestei situaţii, Codul învăţămîntului prevede pentru cadrele didactice spor la salariu de la 30 pînă la 50%, în dependenţă de gradul didactic pe care îl deţin.

Pentru gradul II 30%, pentru gradul I 40, pentru gradul superior 50%, iar pentru conducători un spor de doar 5, 10 şi, respectiv, 20%. Propunem unificarea criteriilor pentru avansarea în grad atît didactic cît şi managerial.

Considerăm neargumentată propunerea autorilor Codului învăţămîntului cu privire la dreptul conducătorului instituţiei de învăţămînt de a fi ales doar pentru două termene 8 ani şi susţinem propunerea colegilor deja expusă privind excluderea acestei prevederi.

Ne pronunţăm categoric pentru alegerea rectorilor de către Consiliul, de către Senatul universitar şi confirmarea lor de către Guvern, cu excluderea din această procedură a Preşedinţiei, fiindcă nu dorim ca în continuare Republica Moldova să devină un stat dictatorial.

Referitor la articolele 65, 74 privind evaluarea calităţii învăţămîntului, considerăm că ideea cu privire la crearea Agenţiei de asigurare a calităţii în Învăţămînt este una binevenită. În viziunea noastră, ea urmează să fie o structură independentă şi în nici un caz pe lîngă Ministerul Educaţiei şi Tineretului sau, cu atît mai mult, în cadrul acestui minister.

În cazul neacceptării propunerii, calitatea învăţămîntului va rămîne în continuare nerezolvat. Ne pronunţăm pentru examinarea serioasă şi a propunerilor parvenite din mai multe colective universitare ca la etapa actuală atestarea instituţiilor universitare să fie graduală, opinie expusă de mai mulţi rectori ai universităţilor de stat.

Aceasta va crea condiţii de competiţie între instituţiile universitare şi la va obliga să activeze cu mai mult spor pentru perfecţionare.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că în declaraţia Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră, prezentată în cadrul şedinţei plenare din 6 noiembrie curent, am solicitat conducerii Parlamentului, autorilor proiectului de Cod, fiindcă aşa şi nu îi ştie republica cine sînt ei, dar şi Ministerului Educaţiei şi Tineretului, neadmiterea grabei în detrimentul calităţii la examinarea şi promovarea acestui proiect.

Tot atunci menţionam că adevăratul motiv al situaţiei din învăţămînt este atitudinea guvernării faţă de acest domeniu foarte important, iar faptul că în 7 ani şi 8 luni la acest minister s-au perindat 6 miniştri vorbeşte de la sine.

De rînd cu alte cauze, şi această situaţie este unul din motivele calităţii slabe a Codului învăţămîntului. Pornind de la această situaţie, susţin propunerea colegului Fracţiunii noastre Anatol Onceanu de a remite Codul învăţămîntului în Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă pentru a-l aduce la nivelul unui document solid pentru a avea o calitate, o lege calitativă şi pentru a exclude din el toate problemele care sînt în regres în comparaţie cu legislaţia în vigoare.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamna Gherman.

 

Doamna Stella Gherman:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Astăzi, sîntem martorii unui eveniment istoric pentru societatea noastră punerea în discuţie a unei baze conceptuale noi a dezvoltării sistemului educaţional şi, respectiv, a societăţii în viitorul apropiat.

Luînd în consideraţie cursul politic al ţării, îndreptat spre Uniunea Europeană, multiplele adresări şi propuneri privind îmbunătăţirea cadrului legal existent, prezenţa unor probleme dificultatea soluţionării lor a condiţionat necesitatea indiscutabilă a documentului pus în examinare în şedinţa de astăzi a Parlamentului.

Pentru prima dată, priorităţile de bază ale statului în domeniul învăţămîntului se stabilesc pe un termen îndelungat de 15 ani. Şi nu numai sînt stabilite, dar şi garantate expres prin finanţarea stabilă şi crescîndă. E îmbucurător faptul că s-a susţinut stabilirea acestei finanţări proporţional cu creşterea PIB-ului. Ca un fir roşu prin tot conţinutul proiectului Codului este calitatea învăţămîntului, care are o semnificaţie strategică şi defineşte, prin finalitatea sa, îmbunătăţirea calităţii învăţămîntului, care, tangenţial, va conduce şi la îmbunătăţirea vieţii.

Consider că instituirea Agenţiei de asigurare a calităţii va schimba în mod esenţial şi abordarea unui asemenea aspect important în activitatea învăţămîntului, cum este evaluarea şi acreditarea organizaţiilor în domeniu. Ea va avea drept obiectiv major diagnosticarea şi prognosticarea evoluţiei sistemului educaţional naţional, asigurarea coerenţei dintre calitatea studiilor la diferite trepte, interdependenţei şi funcţionalităţii procedurilor de evaluare a rezultatelor şcolare şi de evaluare şi acreditare a instituţiilor de programe de studii, Avînd în vedere funcţiile şi responsabilităţile, Agenţia de asigurare a calităţii, în opinia mea, se cere să aibă un statut independent. În noul Cod al învăţămîntului este bine argumentată educaţia timpurie la nivelul învăţămîntului preşcolar. Categoria de copii de 0,3 ani în legea actuală a învăţămîntului în mare parte a fost lăsată doar pe seama părinţilor, fără a fi inclusă prin prevederile legislative drept categorie educaţională.

Totodată, cunoaştem că calitatea educaţiei la această vîrstă depinde educarea copilului atît în aspect fizic, cît şi în aspect intelectual. Nu e secret că o educaţie timpurie asigură ulterior încadrarea reuşită a copilului în diverse formaţiuni educaţionale. Este îmbucurător faptul că statul îşi asumă răspunderea în educaţia timpurie a copilului.

Spre regret, odată cu proclamarea independenţei, au fost lichidate creşe şi închise multe grădiniţe de copii. Şi numai din 2001 au fost redeschise peste 200 de instituţii preşcolare, care beneficiază de un cadru concret de educaţie a copiilor. În urma multiplelor adresări ale cadrelor didactice din învăţămîntul primar, s-a redus norma didactică în învăţămîntul primar, ceea ce va permite profesorului să lucreze mai mult asupra autoinstruirii şi, paralel cu lucrul de bază, să pătrundă mai adînc în problemele educaţiei şi îndeosebi la acei copii, ai căror părinţi sînt plecaţi peste hotare şi copii care se află sub tutelă.

Este binevenit că în acest document statul îşi asumă responsabilitatea de copiii orfani, de acei cu dizabilităţi, creîndu-le condiţii optime de studii şi susţinîndu-i financiar. De asemenea, în proiect se prevede ca programul naţional de investiţii capitale în învăţămînt să fie elaborat pe o perioadă de trei ani, ceea ce va oferi posibilitatea de acordare a mijloacelor financiare suficiente pentru ameliorarea situaţiei din domeniu.

Un alt element foarte important pentru învăţămîntul preuniversitar ar fi egalarea numărului de elevi în clasă în învăţămîntul liceal cu cel gimnazial. Încă un element tot foarte important al noului Cod ţine de concepţia investiţiilor sociale. Constituţia Republicii Moldova proclamă că învăţămîntul de stat este gratuit. În realitate, acest principiu acţionează doar pe segmentul învăţămîntului secundar. Iar în învăţămîntul superior mai mult de jumătate de studenţi îşi fac studiile prin contract. În goană după contracte, universităţile dublează specializările care se bucură de popularitate, lansînd pe piaţa muncii specialişti care nu sînt pregătiţi pentru necesităţile economiei naţionale.

Sînt foarte binevenite prevederile stipulate în Cod la acest capitol. Referindu-mă la cadrul didactic, care este personalitatea motrică în procesul de învăţămînt, permiteţi-mi să nu fiu de acord cu declaraţiile unor colegi, precum că statul nu are grijă de cadrele didactice. În prezentul Cod sînt propuse şi bine argumentate atare poziţii ca avansarea în cariera didactică şi managerială, care va permite un spor la salariu şi o dorinţă de a se perfecta, de a creşte din punct de vedere profesional. Această stipulare va exclude stagnarea în creşterea profesională.

Referitor la compartimentul salarizarea profesorilor, desigur, ei au un salariu modest, dar care este achitat la timp şi este cu mult mai mare ca în 2001. Este cunoscut faptul că în ultimii ani ritmul de creştere a salariului în învăţămînt este mai mare decît ritmul de creştere în economie a salariului.

Salariul în învăţămînt a crescut din 2001 în medie de 7 ori, iar începînd cu anul 2009, salariul mediu al pedagogilor consider oportun ca el să fie egal cu salariul mediu pe economie. Susţinerea cadrelor didactice tinere care se angajează conform repartizării în învăţămîntul din mediul rural prin alocarea indemnizaţiei unice, prin acordarea locuinţei gratuite şi altor facilităţi, oare aceasta nu este o dovadă că statul are grijă de cadrele didactice, de generaţia în creştere?

Stimaţi deputaţi,

Pot apărea multe probleme de discuţii care, fără doar şi poate, vor fi expuse în lectura a doua. Şi Fracţiunea PCRM va face acest lucru. Prin urmare, vă îndemn ca, de rînd cu PCRM, să aprobăm în primă lectură acest proiect de lege atît de necesar sistemului de învăţămînt din ţara noastră, care este aşteptat de către întreaga societate.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Banari.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Stimaţi participanţi la şedinţă,

Eu înţeleg foarte bine că ne-am cam plictisit, am obosit, dar Codul învăţămîntului, care este introdus astăzi pe ordinea de zi a Parlamentului, merită să îi acordăm o atenţie deosebită. După spusele doamnei ministru, acest document, acest cod are menirea de a înlocui un şir de acte legislative, care reglementează actualul sistem educaţional. Şi dînsa chiar a spus că va deveni o Constituţie a unui număr impunător de persoane. Codul educaţional va deveni legea de bază atît pentru corpul didactic, cît şi pentru generaţia tînără, pentru toţi acei care sînt antrenaţi în sistemul de învăţămînt. Din informaţia pe care o deţin, această lege se va răsfrînge direct asupra a 1/3 din populaţia ţării. Nu voi greşi deloc dacă voi accentua că şi noi ceilalţi, la o etapă sau alta, ne vom întîlni, ne vom confrunta cu unele din prevederile acestui Cod.

Stimaţi deputaţi,

Înainte de a decide aprobarea acestui act legislativ, ar fi cazul să răspundem la următoarea întrebare; ce se întîmplă astăzi cu sistemul educaţional în Republica Moldova? Un studiu simplu, însoţit cu vizite la instituţiile de învăţămînt, demonstrează că e nevoie de o reformă radicală de ansamblu. Pînă în prezent, s-au făcut multe experimente, s-au introdus şi schimbări, dar insuficiente, chiar negîndite pînă la capăt şi rupte de realitate. Tot rupt de la realitate fiind şi acest Cod.

La noi, reţeaua şcolară este prevăzută pentru un milion de copii. Şi dacă pînă în 1995 numărul şcolarilor a fost în creştere şi a atins ultima cifră de 150 mii de elevi, ultimii zece ani el este brusc în descreştere. În momentul de faţă, avem, după spusele doamnei ministru de la această tribună, 300 de mii de copii. Codul educaţional nu dă răspuns la un şir de întrebări care frămîntă astăzi societatea. Care sînt astăzi domeniile, sectoarele prioritare ale economiei republicii pentru care pregătim în mod prioritar specialişti necesari cu studii superioare? Ce pregătim noi astăzi? Specialişti care sînt ceruţi de economie sau şomeri? Va exista sau nu şi în continuare discriminarea dintre instituţiile statale şi cele private?

Care sînt specialităţile-cheie de care are nevoie economia ţării şi de care va fi nevoie în ultimul an apropiat? Meseriile necesare. Astăzi şcolile profesionale nu pregătesc specialişti pentru construcţia drumurilor. Chiar astăzi, la un post de radio, am auzit că în următorii trei ani vom construi 1000 de km de drum standardele europene. Cine va construi aceste drumuri? Acei care le-au construit pînă acum, şi ele 95 % sînt derapate?

Astăzi nu are cine lucra pe macarale din motiv simplu. Nu se pregătesc macaragii. Calitatea specialiştilor pregătiţi de şcolile profesionale şi de meserii este sub orice critică. Codul prevede mărirea numărului de persoane în grupă de la 20 actualmente pînă la 2530 de persoane. Mai mulţi dintre dumneavoastră m-au liniştit, chipurile, lăsăm aşa cum este pînă la 20, 1520. Era să fie. Cum nu?

Şcolile de meserii deja anul curent au aşa un plan că depăşesc numărul de 2530 de elevei în grupe. Nu vorbesc de cele din sate. Cele din oraş au de acum peste 30. Şi au fost încadraţi profesori pentru a-i şcolariza. Am verificat acest lucru chiar în cadrul şedinţei, am contactat cîţiva directori şi am întrebat: cîţi aveţi? Peste 30 de persoane. Baza materială este una care nu corespunde necesităţilor de astăzi. Utilaj învechit, condiţii proaste, antisanitarie.

Ministerul nu a lucrat serios, nu a ţinut cont de opiniile directorilor şi profesorilor şcolilor profesionale. Nu mă voi mira de loc dacă mîine ne vom trezi cu profesorii şi elevii şcolilor profesionale în stradă. Am teamă că soarta Codului învăţămîntului va fi acelaşi ca şi a Legii nr.208. Să ne aduceţi aminte de ea. Codul prevede că absolvenţii şcolilor de meserii au o singură cale în cîmpul muncii, sau ar trebui să meargă din nou la liceu, în colegii şi să piardă un an sau doi faţă de colegii lor. Este o ruptură comisă de autori, care e necesar să fie reparată.

O problemă o constituie şi situaţia care persistă astăzi în ciclul primar, gimnazial şi liceal. Avem aici o programă supraîncărcată, care i-a făcut prizonieri ai sistemului pe profesori, dar şi pe copii. Eu aş împărtăşi şi acele viziuni pe care le-a adus aici doamna noastră colegă. Dar am avut o întîlnire în satul Călugăr, raionul Făleşti, la iniţiativa şcolii, o întîlnire cu consiliul de autoconducere, cu elevii din clasele superioare, cu părinţi, profesori.

Stimaţi colegi,

Mi-au relatat nişte lucruri, care sînt ieşite din comun. Copiii, pentru a îndeplini tot ce se cere la şcoală, trebuie să lucreze, să înveţe 24 de ore pe zi. Aceeaşi au şi profesorii. 30% din timp lucrează cu copiii, 30% din timp lucrează, metodologic se pregătesc, dar 40% din timp fac contabilitatea, ca să raporteze ce au făcut, planuri ş.a.m.d. este ceva ieşit din comun.

Codul prevede optimizarea sistemului de învăţămînt. Da, o problemă. Mă întorc la satul Călugăr. O problemă care îi frămîntă astăzi pe copii. Ei, la vîrsta de 19 ani, după ce au examenul de bacalaureat, dacă nu au trecut la Universitate, nu au fost înmatriculaţi, rămîn fără o profesie. Dacă au profilul umanist, apoi e gata cu ei. Dacă au un profil real, încă mai au poate o profesie. Eu, la vîrsta mea de 18 ani, aveam patru profesii. Şi dumneavoastră toţi care sînteţi aici aveaţi o profesie şi vă puteaţi întreţine. Nu staţi pe capul părinţilor, pe spatele lor. Astăzi, un copil de 19 ani, la vîrsta de 19 ani nu este implicat în cîmpul muncii. Este o problemă care trebuie rezolvată.

Codul prevede optimizarea sistemului de învăţămînt. Această optimizare conduce la un şir de probleme. Ce facem cu profesorii din satele unde vor fi închise şcolile? Cum transportăm copiii în alte sate? În bugetul pentru anul 2009 sînt prevăzute surse financiare doar pentru 60 de autobuze. Iar necesitatea de astăzi este de 34 ori mai mare. Cîte surse ne trebuie nouă pentru a transporta copiii? Ce facem cu 40% din profesorii şcolilor polivalente care vor fi disponibilizaţi odată cu intrarea în vigoare a Codului învăţămîntului? Sistemul educaţional necesită o reformă serioasă, al cărei scop poate fi doar sporirea calităţii specialiştilor pregătiţi.

 

Domnul Marian Lupu:

Încă un minut.

 

Domnul Ivan Banari:

Pentru o reformă serioasă avem nevoie de surse financiare mult mai mari decît cele prevăzute la această etapă. Grupul social-democrat propune pentru următorii doi ani zeceunsprezece procente din produsul intern brut. Mai tîrziu, revenim la medie în regiune cum şi alte ţări: 4%, 5%, 7%. Doar procedînd astfel, reuşim soluţionarea problemelor ce ţin de baza materială, salarii pentru profesori, optimizare şi altele.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Eva Gudumac. Este ultima luare de cuvînt.

 

Doamna Eva Gudumac:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ultimii ani, în Republica Moldova au avut loc schimbări, practic, în toate domeniile economiei naţionale, cît şi în sfera ştiinţei şi inovării. Aceste schimbări necesită o susţinere în continuare prin schimbarea radicală a sistemului educaţiei şi al celui de pregătire a cadrelor didactice.

Angajat al Republicii Moldova în calea integrării europene, aderarea la procesul de la Bologna şi aprofundarea reformelor democratice impune schimbarea sistemului educaţional naţional. Învăţămîntul trebuie, într-adevăr, să devină o prioritate naţională. Conştientizăm cu toţii că, la etapa actuală, Legea învăţămîntului din 1995, completată în 2005, este deja depăşită de timp. De aceea, proiectul Codului învăţămîntului este binevenit şi mult aşteptat de întreaga societate, care activează pe tărîmul pedagogic.

Am zice că este un proiect destul de îndrăzneţ. Dar adoptarea lui ne va permite ajustarea legislaţiei în materia de educaţie la tratatele internaţionale, ratificate în ultimii ani. Cine dintre cei prezenţi nu doresc să avem copii bine educaţi, cu cunoştinţe profunde, cu un nivel înalt de cultură generală, care ar face societatea să devină mai bună, economia mai prosperă şi calitatea vieţii mai ridicată. Probabil, nimeni.

Pentru noi, deputaţii, examinarea proiectului Codului învăţămîntului este un examen. Acest act legislativ are menirea să devină o lege de bază, un fel de Constituţie a învăţămîntului, care va dezvolta prevederile articolului 35 din Constituţie şi va stabili cadrul juridic adecvat, ajustat la realităţile contemporane. Apreciem că acest proiect se înscrie în cea de a doua generaţie a actelor legislative, elaborate şi aprobate după obţinerea independenţei Republicii Moldova.

Analizînd acest proiect, subliniem faptul că acest nou act legislativ conţine o serie de elemente noi, care au menirea de a ajusta învăţămîntul naţional la noile imperative ale timpului, de a crea o economie şi o societate bazate pe cunoaştere.

La elaborarea lui s-a ţinut cont de următoarele principii ţintă, recunoscute de comunitatea mondială:

sporirea competitivităţii şi calităţii învăţămîntului;

îmbinarea armonioasă a practicilor europene şi mondiale cu cele naţionale, păstrîndu-se tradiţiile noastre de învăţămînt;

asigurarea şi fortificarea autonomiei universitare şi a transparenţei alegerii organului de conducere. Legea introduce noi dimensiuni de autonomie universitară care determină autonomia academică, autonomia financiară şi autonomia managerială.

Conform recomandărilor europene, aceste trei tipuri de autonomie universitară sînt reglementate în asociere cu responsabilitatea publică a instituţiilor de învăţămînt superior. Cele mai inovative reglementări ale proiectului Codului învăţămîntului sînt următoarele:

1) se pune accent pe asigurarea calităţii educaţiei şi în formarea integrală a personalităţii;

2) se garantează şanse egale şi acces la educaţie;

3) se asigură învăţămîntul de stat gratuit, reieşind din priorităţile statului şi cererea de pe piaţa forţei de muncă. Noua abordare a investirii în dedicaţie va permite optimizarea numărului de studenţi, majorarea burselor şi salariilor, asigurarea unor condiţii moderne de studii şi de cazare care ne va permite să sporim considerabil calitatea pregătirii profesionale.

4) se asigură crearea unei structuri a sistemului de învăţămînt ajustat la rigorile Clasificatorului standard internaţional al învăţămîntului şi la cele ale procesului de la Bologna. Se propun studii integrate, curriculumuri comune, cadrul naţional de calificare, Centrul naţional pentru informare şi recunoaştere care va facilita procesul de integrare în spaţiul european al învăţămîntului superior european, recunoaşterea perioadelor şi actelor de studii, apropierea calităţii studiilor de nevoile pieţei muncii.

Astfel, sistemul de învăţămînt va fi structurat pe niveluri, trepte şi cicluri, începînd chiar de la educaţia timpurie, de la naştere pînă la vîrsta de 3 ani şi învăţămînt preşcolar continuînd cu învăţămîntul primar, gimnazial, liceal şi un nivel foarte important care se referă la învăţămîntul vocaţional.

Aceasta va permite atingerea unui nivel mai înalt al studiilor generale, cît şi susţinerea şi promovarea unor copii dotaţi care vor contribui la creşterea calitativă a nivelului intelectual al societăţii noastre.

Susţinînd întru totul această idee, considerăm oportun de a extinde demersul educaţional timpuriu şi asupra părinţilor. Acest fapt trebuie fixat în lege. Ministerul trebuie să fie preocupat şi de educarea părinţilor, să elaboreze suporturi didactice, să asigure consilierea tuturor familiilor care au copii mici, în vederea asumării şi realizării corecte a rolului de părinte. Oare nu potenţialul uman face ţara mai competitivă?

5) se prevede integrarea învăţămîntului şi a ştiinţei prin organizarea unui sistem eficient de studii de masterat, de doctorat şi postdoctorat care ar include instituţiile de învăţămînt superior, precum şi organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate internaţional şi ştiinţific;

6) pentru prima dată, priorităţile de... se plasează... investiţii în învăţămînt se vor stabili pentru o perioadă de 15 ani.

Desigur, adoptarea Codului învăţămîntului va impune cadrele didactice să facă un efort considerabil pentru perfecţionarea şi dezvoltarea abilităţilor profesionale. Totuşi pedagogii nu trebuie să se sperie de modificările propuse.

Graţie acestui act legislativ, va spori responsabilitatea tuturor actorilor implicaţi în educaţia copiilor, părinţi, pedagogi şi stat. De fapt, criticile enumerate, enunţate în această sală denotă faptul că e necesară structurarea, schimbarea mentalităţii pentru a conştientiza sensul modificărilor în învăţămînt.

Poate că multe din reglementările cuprinse în proiect sînt prea ambiţioase şi inovative, dar acestea sînt valorile europene. Alta este întrebarea dacă proiectul pus în discuţie oferă soluţii potrivite. Proiectul este bine pregătit, există şi unele carenţe, momente ce pot fi discutate.

De aceea, pentru lectura a doua ar bine să lucrăm conştiincios cu toţii ca să propunem amendamente pentru a îmbunătăţi calitativ aceste reglementări. Fracţiunea PCRM consideră necesar de a fi susţinute următoarele propuneri:

La articolul 9, referitor la garanţiile privind finanţarea sistemului de învăţămînt, ar fi binevenit să se prevadă un volum de cel puţin 7 la sută din PIB.

La articolul 30 alineatul (4), propunem ca absolvenţii şcolilor profesionale să beneficieze de acces la învăţămîntul superior. La fel, ar fi binevenit ca la articolul 65 să se stabilească dreptul prioritate studierea limbilor străine, cel puţin două, la toate nivelurile sistemului de învăţămînt.

În ceea ce priveşte articolul 70, susţinem că acreditarea instituţiilor de învăţămînt de stat să fie efectuată începînd cu învăţămîntul liceal.

La articolul 101, propunem introducerea prevederii privind participarea agenţilor economici la pregătirea specialiştilor de toate nivelurile în învăţămîntul profesional, cît şi al statului.

E necesar de revăzut titlul şase din proiect, iar ceea ce se referă la procesul de organizarea a studiilor de doctorat şi postdoctorat, aceasta va fi reglementată într-un regulament aprobat de Guvern;

7) considerăm binevenită aprecierea reuşitei şcolare la nivelul învăţămîntului primar prin calificare. Prin această abordare a sistemului de evaluare a reuşitei şcolare se exclud riscurile unor stări emotive ale copiilor, stările de stres care, de regulă, lasă amprente şi atitudini negative cu consecinţe nedorite pentru dezvoltarea copilului. Totuşi propunem a exclude aprecierea cu calificatul nesatisfăcător cel puţin la nivelul clasei întîi;

8) referindu-ne la statutul cadrelor didactice, Codul învăţămîntului corespunde recomandărilor UNESCO. În cele 9 articole ale Codului sînt stipulate 8 recomandări.

Cu certitudine perfecţionat în urma propunerilor prevenite în cadrul discuţiilor publice cu reprezentanţii instituţiilor de învăţămînt de toate nivelele, în cadrul comisiilor parlamentare, a propunerilor în cadrul şedinţelor în plen a Parlamentului, Codul învăţămîntului va constitui baza legislativă optimă pentru sistemul educaţional.

Stimaţi colegi,

Fracţiunea PCRM se adresează cu un apel către dumneavoastră, să susţinem acest proiect de lege care ne va permite să realizăm obligaţiunile de aliniere a sistemului nostru educaţional la valorile europene asumate în faţa partenerilor noştri europeni.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc tuturor colegilor pentru luările de cuvînt.

Stimaţi colegi,

Sîntem la etapa exerciţiului de vot. Şi, în acest context, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3016. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.3016 este aprobat în primă lectură.

Şi rog să ne concentrăm pentru pregătirea acestui proiect pentru lectura a doua.

Un ultim subiect pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi proiectul agendei plenului Parlamentului pentru următoarea perioadă de două săptămîni. Propuneri sînt? Sînt.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Preşedinte,

În numele Comisiei, propun nr.2836 şi nr.3436 referitor la adoptarea în lectura a doua a fondurilor în sănătate şi asigurări sociale.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din numele Fracţiunii Partidului Comuniştilor, se propune ca să fie introduse pe agenda 4 12 decembrie următoarele documente, proiecte: nr.3468 din 18 octombrie 2004, nr.2630 numărul de înregistrare, nr.402 şi nr.3689.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului propunerea înaintată de colega noastră doamna Buliga privind includerea în lectura a doua a proiectelor nr.2836, nr.3436. Este vorba de bugetele sociale. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Şi propunerile înaintate de colegul nostru domnul Prijmireanu referitoare la proiectele nr.3468, nr.2630, nr.402 şi nr.3689. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerile au fost acceptate.

Acum votul pe ansamblu. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi pentru perioada 4 12 decembrie, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul agendei este aprobat.

Două declaraţii la finele şedinţei. Domnul Bondarciuc, da, transferă declaraţia pentru joia viitoare. Domnul Klipii. (Rumoare în sală.) Staţi puţin că... Bine, domnule Klipii, opinia dumneavoastră? Vă rog la tribuna centrală.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimaţi colegi,

Păcat că părăsişi sala, fiindcă declaraţia pe care mi-o propun astăzi este mai degrabă un apel adresat, în special sau în particular, Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Din cauză că, pe parcursul ultimilor ani, am cam înţeles că declaraţiile politice în lipsa unei prese independente şi insuficienţei informării populaţiei nu au nici o consecinţă, m-am gîndit că are rost să mă adresez cu un apel, în particular, Partidului Comuniştilor în general, dar şi Fracţiunii Partidului Comunist, în special.

Şi vreau să fac un apel la raţiunea sau, cel puţin, la instinctul dumneavoastră de autoconservare. Fac apel la instinctul de autoconservare din cauză că acest instinct este caracteristic chiar şi vieţuitoarelor fără raţiune.

Prin acest apel, vreau să vă îndemn, domnilor comunişti, să încercaţi să reevaluaţi calea pe care pare că aţi ales-o sau poate pe care v-a impus-o strategul dumneavoastră electoral domnul Marc Tcaciuc şi anume calea crizei politice şi menţinerii la putere cu orice preţ, chiar cu riscul unui vot de blam din partea instituţiilor occidentale.

Cele două avertismente lansate de către ambasadorii europeni, una din ele doar la trei luni de la data alegerilor parlamentare sînt, în opinia mea, un semnal foarte serios. Aceste declaraţii trebuie luate în serios, deoarece nu vă rămîne decît foarte puţin timp pentru a încerca să reparaţi măcar parţial lucrurile. Iar replica neinspirată a ministrului Pîrlog, în opinia mea, a agravat şi mai mult situaţia dumneavoastră.

Declaraţiile susţinute, în primul rînd, au fost precedate şi de alte avertismente venite din partea numeroaselor structuri occidentale.

În al doilea rînd, despre aceste lucruri au vorbit şi acei din opoziţie. Iar în al treilea rînd, declaraţia ambasadorilor nu era menită sau nu avea menirea să afle opinia ministrului Pîrlog. În opinia mea, aceste declaraţii sînt verdicte date guvernării actuale.

Înţeleg foarte bine că, după un deceniu de dezmăţ v-aţi obişnuit cu luxul puterii necontrolate, dar este timpul, în opinia mea, cît nu este prea tîrziu, să vă opriţi.

Da, alegerile libere şi democratice ar însemna să le pierdeţi şi deci să pierdeţi puterea, dar în schimb puteţi contribui la dezvoltarea paşnică în condiţii de normalitate a societăţii. Dacă acest obiectiv, foarte nobil după mine, nu vă pare suficient de atractiv, dacă nu vă interesează bunăstarea şi calmul alegătorilor, vă îndemn să vă gîndiţi la securitatea voastră şi la viitorul copiilor sau nepoţilor voştri. Calea spre confruntare, spre încălcarea tuturor normelor democratice, calea marginalizării sau chiar a intimidării opoziţiei vă conduce spre dezastru.

Puneţi-vă întrebarea: ce se va întîmpla în Republica Moldova în momentul în care alegerile vor fi declarate nevalabile? Puneţi-vă întrebarea: ce se va întîmpla cu voi şi cu partidul care poartă responsabilitatea pentru periclitarea democraţiei în Republica Moldova?

Ce legi şi ce norme vor fi valabile atunci dacă acei care au avut obligaţia să le respecte s-au folosit de ele după bunul lor plac? Este important să vă puneţi această întrebare şi ţinînd cont de faptul calităţii sau reieşind din calitatea culturii politice în Republica Moldova, care este cum este, iar Partidul Comuniştilor a făcut tot ce i-a stat în putere ca s-o distrugă.

Mai mult decît atît, Partidul Comuniştilor a implementat în ultimii ani valori cum ar fi brutalitatea şi agresivitatea. În aceste condiţii, reacţia populaţiei în condiţiile în care nu va mai funcţiona nici o instituţie de stat în Republica Moldova sau vor fi toate depăşite, poate fi una foarte dură şi foarte nelogică.

Puneţi-vă întrebarea: va mai putea participa vreun partid politic, care este vinovat de încălcarea regulilor constituţionale, în campania electorală?

Puneţi-vă întrebarea: care este viitorul unui deputat sau al unui politician dacă el este vinovat de încălcarea Constituţiei, are el viitor? În opinia mea, nu are vreun viitor.

Este timpul să recunoaşteţi că aţi eşuat atît în Est... Este cineva în sală? Este important să vă gîndiţi, să vă puneţi întrebarea dacă nu este timpul să recunoaşteţi că aţi eşuat atît în Est, cît şi în Vest. În Est în cadrul primului mandat, şi în Vest, în cazul celui de al doilea mandat.

Aduceţi-vă aminte de faptul că anume caracterul democratic al alegerilor din 2001 v-a permis să preluaţi puterea. Presa şi televiziunea au fost exploatate atunci din plin, prin demagogie şi minciună aţi reuşit să aduceţi în Republica Moldova doar trecutul.

Aduceţi-vă aminte şi de faptul că în 2005 anume orientarea proeuropeană, aşa falsă cum s-a dovedit a fi ea ulterior, v-a permis să păstraţi puterea încă pentru un mandat.

Mesajul foarte clar transmis din partea Occidentului, prin intermediul a trei preşedinţi de ţară Iuşcenko, Saakaşvili şi Băsescu, precum şi activitatea nesecată a unor experţi politici occidentali, a venit să sprijine atît angajamentul proeuropean şi prodemocratic al comuniştilor moldoveni, cît şi să vă ocrotească pe voi, dar şi întreaga ţară de pericolul invocat al complotului din afara ţării.

Aţi trişat de două ori, a treia oară nu v-a mai merge. Şi nu este vorba de faptul că v-aţi discreditat atît în faţa foştilor protectori din Est sau în faţa partenerilor păcăliţi din Vest. Cetăţenii acestei ţări se simt, de fapt, înşelaţi.

Oare nu este suficient faptul că guvernarea care va urma va primi în moştenire o ţară bolnavă, în sensul direct al cuvîntului, că zeci, dacă nu chiar sute de mii copii sînt crescuţi în afara familiei, cu sute de mii de şomeri, cu industria dispărută şi agricultura distrusă, cu sistemul politic şi instituţional măcinat de corupţie.

În acest context, ultimele declaraţii ale ministrului Stratan sînt o consecinţă a faptului că în Republica Moldova vama asigură veniturile la buget şi completează cadrele ministerelor.

Este cazul domnilor comunişti, doamnă Postoico, dumneavoastră, vă rog, să transmiteţi acest mesaj colegilor dumneavoastră, să vă gîndiţi şi să vă întrebaţi cine a impus PCRM-ul şi, prin consecinţă, întreaga ţară pe această cale şi dacă aceste persoane sînt gata să suporte consecinţele de rînd cu executanţii, adică de rînd cu voi, acei care aţi votat şi mai votaţi încă orbeşte în interesele unui grup minuscul şi obscur dirijat de Marc Tcaciuc.

Este demult timpul să înţelegeţi că tratamentul la care au fost şi sînt supuşi toţi acei pe care îi consideraţi duşmani ai PCRM-ului se aplică deja în interiorul PCRM-ului însuşi, tuturor celor care nu se subordonează marelui dumneavoastră ideolog şi mistificator, iar acest lucru înseamnă un singur lucru sîntem la un pas de dictatură, iar într-o dictatură primii care suportă consecinţele sînt cei care au lucrat la instaurarea ei.

În încheiere, vreau să menţionez că nu îmi fac iluzii prea mari cum mă conving şi acum şi nu am nici aşteptări utopice, adresînd acest apel, sînt conştient că asemenea apeluri nu întotdeauna sînt luate în serios şi chiar, din contra, sînt tratate cu ură şi dispreţ. Dar cred, consider necesar să fiţi atenţionaţi.

La fel, vreau să menţionez că acest apel nu are drept preocupare soarta PCRM sau a membrilor săi. Preocuparea mea este că prăbuşirea unui sistem autoritar poate conduce la prăbuşirea întregii societăţi. Alţi factori nu mă deranjează faptul că veţi suferi voi, ci faptul că din cauza voastră ar putea suferi acei care v-au suportat atîta timp, atîta amar de timp, adică populaţia acestei ţări.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc pe data de 4 decembrie, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

 

Şedinţa şi-a încheiat lucrările la ora 14.18.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova