version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA MARTIE 2007

Sedinta din ziua de 29 martie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1242 privind numirea in functie a Presedintelui Curtii Supreme de Justitie.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.912 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.112-VX din 27 aprilie 2001 cu privire la aprobarea Strategiei nationale si a Planului de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice.

5. Reexaminarea si adoptarea Legii nr.447-XVI din 28 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Proiectul nr.799.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4770 privind modificarea Codului funciar (art.15 si 16).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4885 pentru modificarea si completarea articolului 1 din Legea nr.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.62 pentru completarea Codului cu privire la contraventiile administrative (art.109).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.674 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative art.512, 513, 517 s. a.; Codul penal art.21, 1851, 1852 s. a.).

10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.859 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal art.92, 129, 187 s. a.; Legea pentru punerea in aplicare a titlului VI din Codul fiscal art.4
s. a.).

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.760 pentru abrogarea Legii nr.861-XII din 14 ianuarie 1992 cu privire la arenda.

12. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.915 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.17-XVI din 8 aprilie 2005 privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului (art.1).

13. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1243 pentru modificarea componentei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.864 privind retragerea din circuitul agricol a unor terenuri de calitate superioara.

15. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.718 pentru modificarea si completarea anexei nr.3 la Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova.

16. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4102 privind modificarea si completarea Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 (art.5, 50).

17. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

18. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

19. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 93 de deputati. Absenteaza deputatii: Petru Gozun, Efim Agachi in delegatie; Boris Stepa din motive de sanatate; Mircea Anton, Nicolae Oleinic, Anatol Taranu, Veaceslav Untila, Ion Varta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Intii de toate, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca la 27 martie curent Curtea Constitutionala, prin Hotarirea sa nr.7 a validat mandatele de deputat in Parlament, care au fost atribuite doamnei Elena Parpolova (aplauze) si domnului Vladimir Panfilov (aplauze), ambii fiind candidati supleanti pe lista Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Sa le spunem colegilor nostri un bun venit in cadrul corpului de deputati, dorindu-le mult succes in activitatea lor in continuare.

Stimati colegi,

Eu rog putina liniste.

La fel, vreau sa anunt ca astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru deputatul Iurie Eriomin. Sa-l felicitam si sa-i dorim mult succes si sanatate. (Aplauze.) Ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu propun invitarea in Parlament a ministrului de interne Gheorghe Papuc pentru a ne da explicatie in legatura cu actiunile abuzive ale politiei impotriva oamenilor politici si a PRO TV. Eu vreau sa va spun ca anul trecut in Parlament deputatul Anatol Taranu s-a referit la un caz pe 27 martie, cind au fost retinuti si condusi la sectia de politie tineri care legau tricoloruri de crengutele copacilor si distribuiau aceste tricoloruri.

Anul acesta, la 25 martie, dupa sarbatorirea zilei unirii Basarabiei cu Romania, la Uniunea Scriitorilor de catre forul democrat al romanilor si dupa depunerea de flori la monumentul lui Stefan cel Mare au fost citati penal Nicolae Dabija si Anatol Petrenco.

La 27 martie un grup din Partidul Liberal, care mergea spre o depunere de flori, a fost, de asemenea, retinut si adus la politie si interogat abuziv. As vrea ca sa votati invitarea minsitrului Papuc. Sintem si in campania electorala si aceste lucruri ar putea sa se repete. Si daca nu veti vota acest lucru, mie imi poate veni gindul ca ceea ce se intimpla, in special cu grupul de la Partidul Liberal, este, de fapt, o actiune bine regizata, inclusiv cu implicarea puterii.

Va multumesc.

De asemenea, va rog, sa ma inscrieti cu o declaratie la sfiriitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu sustin propunerea inaintata de deputatul Pavlicenco, poate nu-i legata de persecutarea reprezentantilor Partidului Liberal. Dar in ultimele zile am avut mai multe declaratii ale reprezentantilor Comunitatii Internationale, ce vorbesc despre faptul ca problema cu mass-media, inclusiv antrenarea reprezentantilor organelor de forta din Republica Moldova in acest proces de strangulare a libertatii exprimarii. Si ultimul caz de la PRO TV, dupa cum cunoastem, tot a fost destul de mult, s-a atras destul de mult atentie la acest capitol, de aceea propunem si noi examinarea acestei chestiuni in ordinea de zi.

A doua chestiune. La sfirsitul sedintei precedente s-a vorbit ca Parlamentul, practic, nu are chestiuni pentru a fi dezbatute in ordinea de zi si de aceea se propune sa avem, practic, o sedinta pe saptamina. Eu as vrea inca o data sa insist, caci sint mai multe proiecte de legi, care stau pe polite si nu se examineaza, pot presupune constient... Din acest motiv insist asupra introducerii in ordinea de zi a proiectului de Lege nr.594 din 14 februarie ce tine de anularea Legii nr.208, aprobata la mijlocul anului trecut, cu patenta de intreprinzator.

Si, totodata, propun introducerea in ordinea de zi a proiectului de Hotarire nr.1201, inregistrat la data de 26, care tine de formarea unei comisii speciale pentru a identifica posibilitatile de majorare a salariului minim, a pensiilor si a compensatiilor nominative. Acest lucru poate fi introdus chiar si in ordinea de zi de astazi, in opinia noastra, fiindca este vorba de formarea unei comisii, lucru care s-a mai intimplat nu o data in plenul Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, intimidarea careva a presei, a colaboratorilor, a corespondentilor este un lucru iesit din comun. Si eu m-am interesat ieri si astazi atit la Ministerul de Interne, cit si la Procuratura Generala, care este starea de lucruri si ce se intreprinde? Astazi, Procurorul General mi-a spus ca acest caz se investigheaza de catre Procuratura Generala si, in dependenta de rezultatele care vor fi, fractiunea va veni cu propunerile respective. E posibil ca va fi necesar de invitat Procurorul General in Parlament sa dee explicatiile respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra a examinat intr-o sedinta extraordinara situatia in industria vitivinicola si a constatat urmatoarele. Atunci cind stocurile de vin in Republica Moldova au atins cifra de 32 milioane de decalitri, atunci cind datoriile agentilor economici din vinificatie au atins cifra de 2 miliarde de lei fata de banci, atunci cind datoriile intreprinderilor de vinificatie au atins cifra de 300 milioane de lei fata de furnizorii de materie prima, atunci cind industria vinicola se afla intr-o situatie catastrofala, institutiile statului au emis decizii ilegale, care au interzis exportul vinului in vrac, prejudiciind astfel intreprinderile din Republica Moldova.

Si, in acelasi timp, a fost creata o Intreprindere Mixta Moldbelvin cu un capital de 5400 lei, care a fost mandatata ca sa se ocupe cu exportul vinului in vrac.

Avind in vedere cele expuse, noi insistam ca sa puneti la vot invitarea pentru ziua de miine, avind o zi libera, Guvernul Republicii Moldova, ca sa examinam o zi intreaga situatia din aceasta ramura foarte importanta, care asigura 1/3 din exporturile Republicii Moldova, ca sa punem punctele pe i si sa putem elabora aici decizii comune, pentru ca sa salvam situatia din aceasta industrie, fiindca se face intentionat si noi acest lucru l-am constatat si la intilnirile pe care le-am avut cu vinificatorii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu pot sa nu-i raspund domnului Stoicov la propunerea dumnealui, fiindca in Parlamentul Republicii Moldova au fost inaintate, in ultimele 7 8 luni de zile, mai multe propuneri de acest fel si toate, pina la urma, se terminau, in cel mai bun caz, precum ca comisia de profil, cica, examina aceste lucruri.

Despre rezultatele examinarii, in cel mai bun caz, era informat Biroul permanent, nici chiar autorii acelor chestiuni inaintate nu erau informati, nu erau invitati la sedintele comisiilor respective. Eu pot vorbi despre mine personal ca nu am fost nici invitat, nici informat despre rezultatele acestor investigatii propuse. Mai mult decit atit, nici in plenul Parlamentului aceste chestiuni asa si n-au nimerit. Si in acest caz, cred ca propunerea domnului Stoicov nu are nimic comun cu propunerea noastra de a invita pentru a fi informati.

Totodata, daca am ajuns la o asemenea abordare, eu as insista ca, de rind cu procurorul sau ministrul de interne, sa fie invitata aici si echipa PRO TV, care a fost retinuta, fiindca nu o data informatiile prezentate de catre unii reprezentanti ai administratiei publice centrale de stat nu corespund realitatii.

Dupa informatia pe care a prezentat-o aici ministrul agriculturii am avut mai multe intilniri in teritoriu si oamenii ma intrebau scurt si clar: oare chiar domnul ministru nu cunoaste deloc situatia din agricultura ca prezinta asemenea informatii eronate in plenul Parlamentului? Invitati-ne pe noi si noi o sa va spunem care este situatia reala.

De aceea, in acest caz eu as insista sa fie invitata aici echipa retinuta, ca sa ne explice si ei, cum a fost situatia intr-adevar.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Referitor la exportul vinurilor, am vrut sa va spun parerea mea. Si informez colegii ca ieri (rumoare in sala)...

Domnule Urechean,

Pe mine la fel nu m-a interesat parerea dumneavoastra, dar va ascult permanent pe dumneavoastra personal. Ascult permanent ce dumneavoastra spuneti, eu tac. Eu, va rog, sa taceti tot asa in momentul de fata.

Ieri, in cadrul Parlamentului, la sedinta comisiei, a avut loc o sedinta speciala, unde am discutat situatia creata cu exportul vinurilor in Republica Moldova. Au fost invitati multi vinificatori si au participat toti acei care au avut dorinta.

Situatia a fost examinata, am luat decizia referitoare la problema si decizia aceasta, a comisiei, care o sa fie azi miine inca o data discutata, o sa fie trimisa la Guvern pentru luarea unei sau altei decizii si dupa aceasta noi putem sa vorbim despre lipsa reactiei la atitudinea comisiei la problema ridicata.

Ceea ce priveste o intreprindere. Da, si desigur ca sedinta a fost sub conducerea domnului Cosarciuc, care ridica acum, in momentul de fata problema, singur dumnealui a condus si a intrat in esenta problemei, ieri, impreuna cu noi.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerea?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

In ceea ce priveste niste intreprinderi create, intreprinderile mixte, referitor la exportul productiei, aceste probleme pornesc de la unele cerinte puse din partea Rusiei cu privire la modalitatea de exportul vinurilor in aceasta tara.

 

Domnul Marian Lupu:

Care este propunerea dumneavoastra?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

De aceea, eu nu vad necesitatea, in momentul de fata, pina cind n-o sa fie trimisa decizia Comisiei la Guvern privind luarea deciziei si dupa aceasta noi o sa avem posibilitate sa ne intoarcem la aceasta problema.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Pe scurt, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Stimati colegi,

Inaintind aceasta propunere, Fractiunea parlamentara a avut in vedere si Hotarirea Parlamentului nr.40 din martie 2006 in privinta productiei alcoolice, care pina in ziua de astazi n-a fost indeplinita. Adica, n-are sens acum sa mai trimitem noi decizii de la comisii si ele nu sint indeplinite.

Stimati colegi,

Deciziile Parlamentului nu sint indeplinite, legea nu este indeplinitita.

De aceea, noi trebuie sa ne clarificam cu Guvernul, doreste Guvernul sa restabileasca situatia in aceasta ramura foarte importanta sau nu doreste? Chiar si ieri, in sedinta Comisiei, a fost declarat clar de catre acei care sint astazi producatori si exportatori de vin, Guvernul intentionat a interzis exportul in vrac, prejudiciind intreprinderile din industria agricola, intentionat, ca sa le alimenteze, fiindca, au aparut firmulite mici, care de acum se ocupa de urmarirea datoriilor acestor intreprinderi, foarte rapid. In 1-2-3 zile capata titlul executoriu de la decizia judecatii si se ocupa de sechestrarea de acum a imobililor intreprinderilor din viticultura si din vinificatie. Aceasta se intimpla in Republica Moldova.

Ori noi constientizam ca trebuie sa ne ocupam cu aceasta problema foarte serios si avem o zi intreaga. Noi am putea foarte-foarte atent sa examinam ce se intimpla in aceasta ramura. De atita domnul Todoroglo.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu voi supune votului propunerea dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu propun sa supunem votului, caci este o problema care doare pe multa lume, nu numai vinificatorii, dar si bancile, producatorii de sticla, si acei care se ocupa de celelalte activitati conexe pentru viticultura si vinificatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Incepe anul agricol, in viticultura, nimeni nu-l poate incepe fara bani.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Propunerea dumneavoastra a fost inregistrata in Prezidiu si, conform Regulamentului, eu voi supune votului, la solicitarea dumneavoastra.

Microfonul nr.2, rog foarte succint.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dupa declaratia a doua, pe care a facut-o domnul Cosarciuc, eu consider ca atunci rezulta o parere ca n-are sens sa discutam situatia sau indeplinirea unei sau altei legi la nivel de comisie.

De aceea, eu sint absolut convins ca discutia care a avut loc ieri, dar au fost invitati multi oameni si ei asteapta. In convorbirea care a avut loc, eu sint absolut convins, dupa trimitere la Guvern, dar decizia... au fost reprezentantii Guvernului ieri, care au promis ca in timp de 1-2-3 zile o sa fie adoptat Regulamentul care prevede, conform legislatiei in vigoare, exportul vinurilor si o sa fie scoase toate problemele ce tine de ceea ce este scris. De aceea, acest raspuns la declaratia a doua a domnului Cosarciuc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Este clar.

Va multumesc.

Nu, terminam, gata. S-a terminat. (Rumoare in sala.) S-a terminat. Punctul va fi pus in momentul in care va fi supus votului conform Regulamentului. Doriti, va inscrieti la declaratie. Ce va precipitati neaparat, ce, obositi pina la finele sedintei sau ce se intimpla? Pregatiti-va, faceti declaratii, inscrieti-va. Cine limiteaza accesul? Nimeni.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am avut si eu un sir de interpelari privind situatia catastrofala din sectorul vitivinicol, care a urmat cu niste declaratii din cauza ca nu eram auzita si nu primeam nici un raspuns, nu veneau sa raspunda la acele intrebari. Apoi, in citeva declaratii am solicitat Biroului permanent al Parlamentului sa se convoace o sedinta extraordinara a Parlamentului, caci nu mai putem tolera ceea ce se intimpla in sectorul vitivinicol si cele conexe cu el.

Am crezut, cel putin, ca Biroul permanent va reactiona cumva, dar faptul ca nici nu am fost anuntata ca s-a limitat la niste audieri in Comisia pentru agricultura si industria alimentara, imi pare foarte rau si nu am putut sa asist la aceste audieri, pentru ce vin in sustinerea propunerii colegului nostru si a fractiunii intregi, caci nu mai putem noi, Parlamentul, sa toleram aceasta situatie si ea necesita, nu mai tirziu decit miine, sa fie examinata in Parlament. Sa vina Guvernul si sa nu avem aici niste soli trimisi, care apara Guvernul si nu-i permite sa vina, sa raspunda la intrebari. Solicit timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Este a doua iesire astazi a dumneavoastra la microfon. Va ofer 30 de secunde.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am o replica.

Stimati colegi,

Dincolo de atitudinile injuste ale Partidului Liberal fata de conceptul Uniunii Interstatale Romania Republica Moldova, pe care l-a lansat Partidul National Liberal, noi credem, totusi, ca libertatea de exprimare si pluralismul politic, pluralismul de opinii sint cele mai scumpe valori, ar trebui sa fie in statul nostru. Si Partidul Liberal care mergea la o depunere de flori linistit pe trotuar, nu intelegem, de ce a fost agresat de politie?

Si vreau sa va spun ca atitudinile occidentalilor, observatorilor occidentali, ale misiunilor diplomatice, care manifesta ingrijorare fata de conditiile nedemocratice, inechitabile pentru oponentii politici si conditiile nedrepte pentru presa, pentru libertatea de exprimare, ar putea fi intr-un fel atenuate, daca ar veni aici ministrul de interne si ne-ar spune ce s-a intimplat, ar explica motivele si s-ar angaja ca asemenea lucruri nu se vor repeta pe viitor.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ceea ce propun eu este...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Stimati colegi,

Nu uitati ca noi sintem in activitatea plenului Parlamentului in conditiile noului Regulament. Rog sa-l cititi cu multa atentie. Eu o sa ofer explicatiile tehnice saptamina viitoare, din momentul in care aceasta sala va fi dotata cu mijloace tehnice ca sa asigure punerea in aplicare a acestor noi instrumente de reglementare a discutiilor si dezbaterilor in cadrul plenului.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Speram ca in timpul apropiat ni se va repartiza cite un exemplar al noului Regulament.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa va fi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Sa avem posibilitatea sa-l folosim ori de cite ori se incalca Regulamentul respectiv in cadrul sedintelor in plen ale Parlamentului Republicii Moldova.

Domnule Presedinte,

Vin cu urmatoarele doua propuneri.

Prima propunere. Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra propune includerea in ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului de Hotarire cu privire la Apelul Parlamentului Republicii Moldova privind inceperea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana.

A doua propunere. Avind in vedere implicarile tot mai frecvente si mai abuzive, prin care politia blocheaza activitatea jurnalistilor si a organelor de presa, Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra propune de a-l invita in cadrul sedintei plenare de astazi pe domnul ministru Gheorhge Papuc, pentru a da explicatii publice in sedinta de astazi.

Stimati colegi,

Va atentionam ca aceasta ar fi o posibilitate pentru ca autoritatile Republicii Moldova sa dea Comunitatii Tarilor Democratice asigurari ca accidentele din ultimele zile nu sint o politica de stat, ci ca ele le vor preveni pe viitor. Si anume avem in vedere si ministrul va trebui sa explice astazi retinerea echipelor de filmare de la PRO TV Chisinau si DTV, intimidarea echipei de la TV 7, incidentul de ieri care s-a produs in orasul Balti, cind a fost retinut tirajul ziarului SP, care, in viziunea noastra, se inscrie in sirul acelorasi actiuni abuzive ale organelor de drept din Republica Moldova. In cazul in care majoritatea parlamentara va refuza sa-l invite pe ministrul Gheorghe Papuc astazi in Parlament, asa cum se produce, ca regula, Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra solicita Serviciului de interpelari sa preia din stenograma aceasta propunere si s-o adreseze in calitate de sesizare Procuraturii Generale, pentru a deschide cercetarile pe fiecare dintre cazurile abuzive admise de organele de drept.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Ne simtim obligati de a veni cu aceasta propunere, dat fiind faptul ca Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra, in luna decembrie anul 2006, in ajunul Zilei Mondiale pentru Apararea Drepturilor Omului, a facut o declaratie, in care un capitol separat... si atrageam atentia in acest capitol la incalcarile abuzive ale organelor de drept, politia, in cazul de fata, din Republica Moldova impotriva mass-mediei. Ne refeream la ziarele Jurnal de Chisinau, Timpul, Ziarul de garda, Literatura si Arta si altele.

Va multumesc.

Da, solicit, ambele propuneri sa fie puse la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Referitor la initiativa Fractiunii Alianta Moldova Noastra privind negocierile de aderare. Desigur, orice deputat si orice fractiune din cadrul Parlamentului are dreptul la initiativa legislativa, dar, in acelasi timp, orice initiativa legislativa trebuie sa fie corelata cu realitatea si cu logica elementara. Deci, despre ce fel de negocieri de aderare la Uniunea Europeana poate fi vorba acum, daca noi nu sintem tara candidat si nu sintem... noi nu putem sari peste trepte. Fractiunea PCRM nu sustine aceasta propunere si propune sa nu ne ocupam cu populismul in sala Parlamentului, dar sa lucram concret in directia integrarii europene si apropierii catre Uniunea Europeana.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Stimatii mei colegi,

Numele de familie nu a fost pronuntat. Rog frumos, sa citim Regulamentul. Persoanele vizate personal au dreptul la repica. Si sa terminam cu toate jocurile de acest sens.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa-mi expun o pozitie referitor la invitarea aici a unor membri ai Guvernului in ceea ce tine de incalcarea drepturilor constitutionale ale cetatenilor la libertatea de exprimare si la libertatea de a manifesta. Eu nu as dori nimanui din aceasta sala, in calitate de persoana publica cu o inalta functie, cum eram viceprimar, sa fiu calcat in picioare la Radio, la un miting sanctionat.

Eu cred ca Guvernul trebuie sa fie invitat aici, persoanele care sint vizate, fie la o sedinta inchisa. Dar Parlamentul Republicii Moldova trebuia sa ia o atitudine. Nu mai putem suporta ca oamenii sa fie batuti in strada, care manifesta liber. Eu imi rezervez dreptul de azi inainte despre toate aceste incalcari fie mari, fie mici personal sa informez Consiliul Europei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Va rog respectuos sa nu admiteti pe viitor ca reprezentantii Fractiunii parlamentare majoritare comuniste sa comenteze propunerile parvenite de la alti deputati.

Domnule Petrenco,

Nu este cazul ca dumneavoastra sa apreciati cit de justificata sau nejustificata este propunerea. Dumneavoastra nu pur si simplu ati expus opinia fractiunii pe care o reprezinti, dar ati comentat propunerea noastra, lucru care nu este corect. Pai, ori de cite ori o sa iesiti dumneavoastra si o sa comentati, avem si noi dreptul sa va raspundem.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,...

Domnule Bujor,...

 

Domnul Leonid Bujor:

Parlamentul nu este o institutie privata a cuiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Multumesc.

Stimatii mei colegi,

mie imi pare ca daca si in viata cotidiana noi toti ne comportam asa cum ne comportam in aceasta sala, vai si amar de multe lucruri. Ce-i cu toate aceste emotii care dau peste margini? Totusi, sintem cu totii personalitati cu anumite pozitii si cu un anumit comportament. Eu va rog, fiecare are dreptul la pozitie si la opinie. Dar s-o facem foarte calm, omeneste, profesionist. Eu va rog foarte mult.

Microfonul nr.4.

Domnul Susarenco.

Domnul Igor Klipii:

In primul rind, as vrea sa mentionez ca zelul manifestat de Ministerul Afacerilor Interne la 27 martie a avut un singur scop: zadarnicirea marcarii aniversarii unirii Basarabiei cu Romania. Chiar si tinind cont de acest nobil scop al domnului Papuc, activitatea lui a fost totalmente disproportionata. Salut faptul ca domnul Stoicov recunoaste existenta derapajului.

Iar noi nu prea aveam ce astepta din partea Procurorului General din cauza ca ei nu ne pot spune, nici Procuratura nu ne poate spune ca nu au fost arestari, ca nu au fost incalcari, iar in conditiile unui stat de drept, domnul ministru Papuc, cel putin, trebuia suspendat, daca nu se autosuspenda personal, pina la aparitia raportului Procuraturii consideram logic ca el sa fie suspendat din functia pe care o detine. Mai ales ca domnul Papuc deja are antecedente in acest sens. Nu prima data sintem in fata faptului ca Ministerul de Interne se implica intr-o maniera absolut ilegala, cu anumite lucruri care trebuiau penalizate din start.

Al doilea lucru la care vreau sa ma refer, vreau sa propun Parlamentului sa invitam Guvernul pentru a discuta o alta problema deosebit de importanta, care este trecuta in umbra si tine de aplicarea Legii privind dreptul de autor. Ma refer la soft-urile licentiate. Daca Guvernul Republicii Moldova nu va propune o strategie foarte clara pentru solutionarea acestei probleme, care tine de faptul ca, practic, toata societatea, inclusiv Parlamentul utilizeaza soft-uri pirat. De exemplu, in Parlamentul Republicii Moldova 300 de aparate, 300 de calculatoare sint toate cu programe pirat sau 99 la suta.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Klipii,

Va asumati responsabilitati.

 

Domnul Igor Klipii:

Da. Stiu.

 

Domnul Marian Lupu:

Si daca stiti, despre ce vorbiti?

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Mai mult decit atit.

 

Domnul Marian Lupu:

Va atrag atentia asupra acestui lucru, fiindca este o chestie grava.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Am verificat, m-am consultat.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Sinteti specialist?

 

Domnul Igor Klipii:

M-am consultat.

 

Domnul Marian Lupu:

Va asumati de aici inainte responsabilitatea pentru afirmatii.

Continuati, va rog.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Nu conteaza.

Eu sint persoana responsabila si imi asum responsabilitatea pentru ceea ce spun. Mai mult decit atit, au fost cazuri cind persoane detinatoare, proprietari de Internet-cafenele au fost chemate in instanta, iar judecatorii care au fost nevoiti
sa-i judece, aveau in fata un calculator cu un program pirat. Este o problema foarte serioasa, mai ales ca guvernarea utilizeaza aplicarea acestei legi foarte selectiv, incercind sa faca presiuni asupra unor agenti economici.

Iar daca noi nu vom gasi o solutie, fiindca este clar ca legea trebuie aplicata, insa trebuie sa existe o anumita echitate. Fiindca in momentul in care institutiile statului pot sau isi permit utilizarea acestor programe pirat, nu exista nici un drept, cel putin moral, pentru a cere celorlalti executarea legii. Mai ales ca legea nu este executata din 1994, cind a fost votata.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, este clar.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

S-a pus aici in discutie si niste propuneri au parvenit. Vreau sa ma alatur si eu la ele. Si vreau sa incep cu aceea ca, acum o luna, a fost sistat postul de radio 135 in Balti. Si ieri a fost arestat tirajul in intregime al ziarului Spros i predlojenie. Deci, este o comanda, este o actiune foarte bine planificata, fiindca in acelasi timp a fost verificata Tipografia din Edinet si a fost oprita masina la intrare in Balti.

Deci, mai multi cititori ai ziarului m-au sesizat azi-dimineata si m-au intrebat: domnule Banari, cine va raspunde pentru faptul ca noi nu am primit ziarul la timp? Deci, el de-abia astazi va fi distribuit si fara acele anexe care trebuie sa fie la el, deci fara acele suplimente, fara Programul radio televiziunii s.a.m.d. Deci, as ruga ca tot astazi, in plenul Parlamentului, eu inteleg foarte bine ca Ministerul de Interne ii bine sa activeze asa. Noi propunem sa fie invitati in Parlament de zeci de ori. Ei nu vin, fiindca fractiunea majoritara voteaza impotriva. Deci nu vrea ca poporul sa stie ce face acest minister.

Deci, eu propun ca sa vina impreuna cu ministrul de interne si Presedintele Consiliului de Coordonare al Audiovizualului, ca sa ne dea raspuns de ce a fost sistat acest post de radio FM 135, care era unicul post de radio, care avea programele sale proprii si nu, pur si simplu, retransmitea in limba rusa acele posturi de radio acreditate aici la noi, in Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va multumesc pentru aceste propuneri care au fost inaintate, urmind solicitarile deputatilor care au vorbit de la microfoanele din sala, voi purcede la exercitiul de supunere a votului a propunerilor inaintate. Deci, prima propunere, propunerea ca sa fie invitat in plenul Parlamentului domnul ministru Gheorghe Papuc pentru a oferi explicatii referitor la derapajele de la normele democratice si tratamentul fata de reprezentantii mijloacelor mass-media in cadrul actiunilor inregistrate zilele trecute. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 13.

Sectorul nr.3 22.

 

Domnul Marian Lupu:

35 de voturi pro.

Aceasta propunere nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului Braghis. Cine este pentru a include proiectul de Lege nr.594 in ordinea de zi a sedintei de astazi, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi.

Propunerea nu a fost acceptata de plen.

Includerea proiectului nr.1201 in ordinea de zi. Propunerea de la acelasi microfon nr.4.

Domnule Calmatui,

Rog liniste.

Cine este pentru, rog sa voteze.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi pentru aceasta propunere.

Propunerea nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului Cosarciuc privind invitarea reprezentantului Guvernului pentru a fi audiat in problema situatiei din sectorul vinificatie. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 13.

Sectorul nr.3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

32 de voturi pro. Plenul Parlamentului nu a acceptat aceasta propunere.

Propunerea domnului Bujor cu privire la includerea pe ordinea de zi a proiectului de hotarire a Parlamentului privind demararea negocierilor cu Uniunea Europeana. Cine este pentru includerea acestei propuneri pe ordinea de zi, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

7 voturi sectorul nr.2.

Va multumesc.

24 de voturi.

Stimati colegi,

Mai temperati-va emotiile, va rog. Am spus-o si anterior. Uneori mi se creeaza impresia ca traim cu totii ultimele clipe din viata. Ce se intimpla? 24 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Si ultima propunere, a domnului Klipii, privind invitarea reprezentantului Guvernului la subiectul aplicarii prevederilor Legii privind drepturile de autor. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 11.

Sectorul nr.3 15.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

26 de voturi pro.

Propunerea nu a fost acceptata.

Stimati colegi,

Pe ansamblu, supun votului, tinind cont de suplimentul care v-a fost distribuit, aprobarea ordinii de zi pentru sedinta de astazi 29 martie 2007. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata. Colegii care au solicitat spatiu de timp pentru sfirsitul sedintei, declaratii, tin sa va anunt ca am inregistrat aceste solicitari.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.1242 privind numirea in functie a Presedintelui Curtii Supreme de Justitie.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii din 23 martie 2007 si a constatat ca, prin Hotarirea Consiliului Superior al Magistraturii din 22 martie 2007, se propune Parlamentului candidatura domnului Ion Muruianu pentru a fi numit in functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie pe un termen de patru ani. In legatura cu aceasta, comisia a consultat prevederile legislative respective si mentioneaza urmatoarele.

In conformitate cu articolul 116 alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova, Presedintele Curtii Supreme de Justitie este numit in functie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidatura propusa pentru acest post trebuie sa aiba o vechime in functia de judecator de cel putin 10 ani. Totodata, la alineatul (2) al articolului 9 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie se prevede ca Presedintele Curtii Supreme de Justitie se numeste in functie pe un termen de patru ani.

La 18 martie 2004, domnul Ion Muruianu a fost numit in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie, iar la 23 noiembrie 2006 in functie de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de Presedinte al Colegiului Economic al acestei instante judecatoresti.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat candidatura domnului Ion Muruianu, a constatat ca aceasta corespunde cerintelor legislatiei in vigoare pentru a fi numit in functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie si propune Parlamentului spre examinare si adoptare acest proiect de Hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie ori pentru domnul Muruianu, candidat la aceasta functie, ori pentru Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii? Sint intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

In conditiile in care nu sint intrebari, voi supune votului, in primul rind, propunerea Consiliului Superior al Magistraturii privind numirea in functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie a domnului Ion Muruianu. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Pentru stenograma, va rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 36.

Sectorul nr.3 22.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

88 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Acum, in baza acestui exercitiu de vot, voi supune votului aprobarea pe ansamblu a proiectului de Hotarire al Parlamentului nr.1242. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Hotarire nr.1242 este aprobat.

Domnule Muruianu,

Plenul Parlamentului va felicita cu numirea in aceasta inalta functie si va doreste mult succes in activitatea la acest post. Sinteti liber.

Va multumim.

Proiectul de Hotarire nr.912 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului cu privire la aprobarea Strategiei nationale si a planului de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice.

Guvernul.

 

Domnul Constantin Mihailescu ministrul ecologiei si resurselor
naturale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Proiectul de Hotarire al Parlamentului propus spre examinare dumneavoastra prevede modificarea Hotaririi Parlamentului nr.112 din 27 aprilie 2001 cu privire la aprobarea Strategiei nationale si a Planului de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice. Ambele aceste documente au fost elaborate de Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului in comun cu specialistii ministerelor si institutiilor cointeresate, pornind de la angajamentele Republicii Moldova fata de Conventia privind diversitatea biologica.

Scopul Strategiei mentionate este crearea premiselor necesare in vederea salvarii geosistemelor si speciilor de flora si fauna de importanta majora. Caile de atingere a scopului Strategiei sint specificate in Planul de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice, care cuprind atit activitati generale de conservare a biodiversitatii la diferite niveluri, cit si activitati specifice fiecarui sector in parte.

Examinind realizarea masurilor stipulate in plan, s-a constatat ca in perioada 20012006, conform Planului de actiuni, se prevedea realizarea a 168 de actiuni. Au fost realizate 76 de actiuni, ceea ce constituie 45 la suta din numarul total de actiuni prevazute in plan pentru aceasta perioada.

Cheltuielile totale preconizate pentru implementarea integrala a planului in perioada 20012010 au constituit circa 87 milioane de lei. Din acestea, pentru perioada 20012006, erau necesare circa 44 milioane de lei, fiind alocate real doar circa 22 milioane lei, adica in jur de 50% din necesitati. Trebuie de mentionat ca si aceste surse au fost atrase de catre Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale din diferite fonduri externe si extrabugetare sub forma de granturi, inclusiv din sursele fondurilor ecologice in suma de 6 milioane 450 mii lei. Din bugetul de stat au fost alocati doar 660 mii de lei.

Astfel, neindeplinirea integrala a Planului de actiuni este consecinta preponderenta a lipsei surselor financiare si umane necesare pentru asigurarea implementari Strategiei nationale si Planului de actiuni in domeniul protectiei biodiversitatii, precum si a numarului exagerat de actiuni preconizat pentru perioada 20012006, 87% din volumul total al activitatilor preconizate pina in 2010. De asemenea, a influentat implementarea acestui plan si sistarea implementarii unor activitati de catre partenerii nostri din tarile vecine.

Dat fiind faptul, ca in unele dintre activitati si termenele de realizare stipulate in plan au pierdut actualitatea s-au necesita precizare, Guvernul a reactualizat acest plan si prezinta acest proiect de Hotarire spre examinare dumneavoastra. Propunerile comisiilor parlamentare vor fi luate in considerare la definitivarea acestui proiect de hotarire.

Stimati domnilor deputati,

Ma adresez catre dumneavoastra cu rugamintea sa examinati si sa sustineti acest proiect de Hotarire.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dumneavoastra ati mentionat ca acest plan se modifica, aceasta hotarire se modifica, fiindca nu au fost realizate acele actiuni care au fost prevazute.

Si din necesarul de 44 milioane pentru perioada 20012006 au fost alocate 22 de milioane. Cine va garanta ca actiunile pe care le-ati inclus in acest program pentru urmatoarea perioada vor fi finantate si daca nu veti veni iarasi peste o perioada oarecare si veti spune ca n-au fost alocati bani, n-au fost indeplinite, au fost multe actiuni.

Desi noi stim ca, in general, pe plan global problemele mediului sint cele mai importante acum. Si noi vedem ce se intimpla anul acesta cu schimbarea climei, cu temperaturile si alte probleme care vor conduce la disparitia Terei intr-un viitor nu atit de indeparta,t daca noi nu vom lua masurile necesare.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Intrebarea e clara. Acum, cind a fost reactualizat acest plan, s-a tinut cont de conditiile reale si, concret, de volumul de finantare care se aloca. Dumneavoastra trebuie sa cunoasteti ca in prezent se aloca in jur de 18 lei pe cap de locuitor pe an pentru problemele protectiei mediului ambiant in Republica Moldova.

Si, suplimentar, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale atrage diferite fonduri externe sub forma de granturi. Iata acum, reactualizind acest plan, am tinut cont de conditiile reale de finantare a lui.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Imi cer scuze. La sedinta comisiei, reprezentantul dumneavoastra a spus, ca pentru urmatoarea perioada costul acestui program e de 60 milioane de lei. E asa sau nu e asa? Si daca aceste 60 milioane vor fi prevazute in buget, in fondul ecologic si in alte fonduri pe care dumneavoastra le veti atrage?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Aceasta suma este preconizata pentru toata perioada care a ramas a acestui plan. Dar anual, adica se evidentiaza in jur de 10 la suta pentru fiecare an de implementare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Eu am asa o intrebare, nu cunosc datele pentru 2006, inca nu le avem, nu le-am primit aici, in Parlament, dar pentru 2005, din suma planificata in buget pentru problemele ecologice au fost folosite, au fost utilizate doar 60 si ceva la suta.

Cum explicati dumneavoastra ca, avind asemenea probleme ecologice mari despre care vorbiti si dumneavoastra aici, nu folositi acele prevederi ale bugetului pentru 2005?

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Pot sa va explic. In primul rind, nu sint sigur ca cifrele dumneavoastra sint cele reale.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Fiti sigur ca este cifra luata de la Curtea de Conturi, care a examinat executarea bugetului si a fost anuntata aici, in plenul Parlamentului. Si imi pare foarte rau ca dumneavoastra, ca ministru, spuneti ca nu sinteti sigur. Ar trebui s-o stiti pe de rost.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Iata, vreau sa va explic despre ce este vorba. Este vorba de acele fonduri ecologice locale si nationale unde mijloacele se acumuleaza cu o anumita intirziere. Adica i s-a prezentat doar soldul care a ramas la sfirsitul anului. Dar e vorba de proiecte aprobate, pur si simplu, n-au avut loc inca transferurile.

Fiindca procedura de transferare este una destul de complicata, adica la inceput se implementeaza 50 la suta din suma alocata, iar 50 se asteapta dupa ce se prezinta proiectul, raportul narativ.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Va multumesc pentru lectie de buget. Fiind Prim-ministru, am mai studiat si eu cite ceva din buget. Poate imi explicati si mie atunci in acest sens pe care l-ati spus dumneavoastra. Ce se intimpla cu banii care au fost alocati si nu au fost utilizati in timpul anului 2005. Ce s-a intimplat cu ei?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Ei se utilizeaza in anul 2006. Proiectul, durata proiectului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

M-ati convins inca o data, ca nici Legea bugetului n-o cunoasteti, fiindca banii care nu sint utilizati in anul bugetar respectiv nu mai pot fi folositi.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braghis,

Va rog mai calm putin.

Stimati colegi,

De ce tipam noi in aceasta sala, ce nu ne ajunge, pai, tipam, sa nu spun altfel. De parca n-ar lucra microfonul. Alte intrebari?

Domnule ministru,

Va multumesc.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Si noi va multumim.

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat in sedinta sa pe data de 28 martie proiectul de Hotarire mentionat, care prevede actualizarea sarcinilor si termenelor stipulate in Planul de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice.

De asemenea, prin prezentul proiect se propune substituirea denumirilor organelor centrale de specialitate ale administratiei publice, precum si denumirile subdiviziunilor acesteia. Totodata, e de mentionat faptul ca nota informativa la proiectul de hotarire prezentat pentru examinare in Parlament nu elucideaza care prevederi din Planul general de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice prevazute pentru implementarea in 2001 2006, au fost executate si care n-au fost executate.

Care este motivul neindeplinirii lor, necesitatea surselor financiare care au fost planificate si cite din ele au fost alocate prin implementarea strategiei? Proiectul de Hotarire a Parlamentului, al carei autor este Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, este aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.244 din 2 martie 2007.

Asupra proiectului de Hotarire au parvenit avize de la comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin care proiectul este sustinut si se propune adoptarea proiectului de hotarire in sedinta plenara a Parlamentului.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului sustine obiectia Comisiei pentru agricultura si industria alimentara de a completa hotarirea mentionata cu punctul 5 cu urmatorul cuprins: Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale va prezenta Parlamentului catre 20 septembrie si 10 ianuarie informatia privind implementarea strategiei si Planului de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului va efectua semestrial controlul asupra executarii hotaririi mentionate. Punctul 5 va deveni punctul 6. In ceea ce priveste modificarea punctului 2 al Planului de actiuni, litera a) subpunctul 2 ca cifrele 20072010 de substituit prin cifra 2007, n-a fost acceptata de autor si de comisie, dat fiind faptul ca acest termen a fost coordonat cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si cu atit mai mult, ca este vorba nu de o singura lege, dar de mai multe legi. N-a fost acceptat de catre comisie nici prezentarea unui nou Plan de actiuni in domeniul conservarii biodiversitati.

Comisia a acceptat propunerea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului ca la punctul 3 din proiect, dupa cuvintele se substituie sa fie introdus cuvintul respectiv. Si la punctul 6 din proiect sa fie substituit cuvintul particulare cu cuvintul private.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune adoptarea acestui proiect de Hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte.

Intrebari? Nu sint.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, a proiectului de Hotarire nr.912. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.912 este aprobat.

Legea nr.447-XVI din 28 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Reexaminare. Proiectul nr.799.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat obiectiile si propunerile Presedintelui Republicii Moldova asupra Legii nr.447 din 28 decembrie 2006 privind modificarea si completarea unor acte legislative, remisa spre examinare in Parlament conform articolului 93 alineatul (2) din Constitutie si constata urmatoarele.

Comisia sesizata in fond a analizat continutul obiectiilor si propunerilor prezentate la legea nominalizata si, in rezultatul dezbaterilor, a decis sa le sustina integral sau partial. Argumentele respective sint invocate in anexa la prezentul raport.

Pornind de la cele mentionate, comisia propune adoptarea acestui raport de catre Parlament, tinind cont de obiectiile si propunerile prezentate de catre Presedintele Republicii Moldova care sint acceptate integral sau partial conform anexei.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, doamna presedinte.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului. Cine este pentru adoptarea Legii reexaminate, tinind cont de propunerile Sefului statului, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 5.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

63 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Legea nr.447-XVI din 28 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea unor acte legislative este adoptata.

Proiectul de Lege nr.4770 privind modificarea Codului funciar.

Guvernul.

 

Domnul Alexandr Bannicov director general al Agentiei Relatii
Funciare si Cadastru:

.

!

!

15 16 . 15 16 , . : .

, , , .

. - . 15 .

16, .

, , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Vladimir Filat:

Pai nu, ca sa nu...

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Bannicov,

Vizavi de primul alineat, dumneavoastra propuneti ca sa stipulam atribuirea in folosinta a terenurilor proprietate publica a statului intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor de stat.

Cind vorbiti despre intreprinderi, despre ce fel de intreprinderi este vorba?

 

Domnul Alexandr Bannicov:

, .

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar atunci cum va suna norma constitutionala, care spune, sa nu scap o litera, care spune foarte clar ca economia Republicii Moldova este economie de piata de orientare sociala, bazata pe proprietatea privata si pe proprietatea publica. Prin aceasta reglementare nu considerati dumneavoastra ca punem agentii economici... daca nu, nu... ca punem agentii economici care au proprietate, sint proprietate de stat si acei privati in pozitii discriminatorii.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

. 15 . . - , .

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu sint de acord, dar, in momentul in care noi incercam sa modificam legislatia, de ce n-o modificam in sensul corect al cuvintului? Si eu consider ca pentru lectura a doua urmeaza sa mai discutam si nu trebuie sa facem discrepanta respectiva, fiindca un agent economic proprietate de stat poate obtine teren necesar pentru desfasurarea activitatii gratuit, iar unul privat urmeaza sa-si cumpere pamintul. Si, din start, daca facem o analiza sumara, putem sa vedem ca este o interventie directa a statului in activitatea economica prin subventionare indirecta.

Acum, vizavi de alineatul (3), de ce a disparut obligativitatea ca autoritatea publica locala, colectivitatea unde urmeaza sa fie amplasate obiectele respective care spuneti ca sint cu destinatie deosebita, care ar conduce la poluarea mediului si la ridicarea zgomotului de fond. De ce noi includem asa cum era prevazut anterior cu obligativitatea de a fi consultata si opinia publica a comunitatii unde se afla, unde urmeaza a fi construita aceasta institutie.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

, , .

Domnul Vladimir Filat:

Bine, va multumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bannicov,

Am eu o intrebare: Codul funciar in ce an a fost adoptat: 1992, 1991?

 

Domnul Alexandr Bannicov:

1991.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Iata ce situatie avem. Acest Cod a fost adoptat in 1991, Constitutia tarii a fost adoptata in 1994. Da, exista aceasta norma legala care spune ca nu pot fi atacate sau sesizate la Curtea Constitutionala prevederile unor legi adoptate pina la Constitutie. Dar va atrag atentia, ceea ce facem noi acum, aceasta modificare a Codului, o facem in anul 2007, adica trebuie sa tinem cont de prevederile constitutionale.

Fiindca in acest caz, daca articolul 15 in Legea din 1991 nu contravine prevederilor constitutionale, legea pe care o vom adopta-o in a doua lectura in baza acestui proiect, trebuie sa tina cont neaparat de prevederile Constitutiei.

Propunerea mea este urmatoarea. Sa tinem cont de acest lucru, este fixat in stenograma si in lectura a doua sau in procesul de pregatire a legii pentru lectura a doua sa se tina cont neaparat de acest adevar, de o abordare egala pentru toti agentii economici, indiferent de forma de proprietate.

Constitutia ne-o impune. Deci, tinem cont de acest lucru cind muncim la lectura a doua pentru acest proiect de lege.

Domnule Bannicov,

Va multumesc.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege privind modificarea Codului funciar prezentat de Guvern si expune urmatoarele.

Proiectul de lege prevede modificarea articolului 15, excluderea articolului 16 din Codul funciar, tinind cont de faptul ca mai multe prevederi stipulate in articolele mentionate nu mai sint actuale in conditiile economiei de piata, acestea fiind necesare in conditiile economiei planificate, prin care atribuirea terenurilor se face in doua etape. Prima fiind amplasarea prealabila a obiectului pentru proiectare, iar a doua prin atribuirea definitiva a terenurilor pentru efectuarea lucrarilor de constructie dupa includerea obiectivului in planul de constructii cu alocarea surselor financiare.

Totodata, comisia mentioneaza ca la alineatul (1) al articolului 15 este stipulat ca se atribuie in folosinta terenuri proprietate publica a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale doar intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor de stat. Insa aceasta prevedere nu este specificata si la alineatul (2), fapt ce ar putea duce la interpretari neunivoce.

La rindul sau, Directia juridica, in avizul prezentat, atrage atentia ca au fost scapate din vedere intreprinderile municipale, propunind ca acestea sa fie stipulate la alineatul (1), dat fiindca unitatile administrativ-teritoriale sint in drept sa infiinteze si sa gestioneze intreprinderi municipale care sa desfasoare activitati de intreprinzator din interes local.

La acest proiect de lege au fost prezentate avizele comisiilor. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru probleme sociale au inclus in aceste avize propuneri de imbunatatire a proiectului prezentat si aceste propuneri ale comisiilor si cele incluse in raport vor fi examinate pentru lectura a doua.

Comisia propune ca acest proiect sa fie votat in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Multumesc, domnule presedinte.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege privind modificarea Codului funciar. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4885 pentru modificarea si completarea articolului 1 din Legea nr.173 privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale.

Comisia. Lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4885 a fost adoptat in prima lectura de Parlament prin Hotarirea din 15 martie 2007. Dupa cum se stie, acest proiect de lege are ca scop asigurarea accesului liber al tuturor cetatenilor la actele Curtii Europene a Drepturilor Omului prin publicarea textelor deciziilor si hotaririlor Curtii pronuntate in cauzele in care Republica Moldova are calitatea pirit.

Prezentul proiect de Lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent, a fost examinat amendamentul domnului deputat Leonid Bujor, prin care se solicita ca in cuprinsul alineatului (8) sa fie prevazuta expres publicarea obligatorie a partii decesive a deciziilor si hotaririlor CEDO.

Comisia n-a acceptat aceasta propunere din urmatoarele considerente. Conform recomandarilor Comitetului de Ministri al Consiliului Europei cu privire la publicarea si difuzarea in statele membre a textului Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, adoptata la 18 decembrie 2002, hotaririle sau deciziile CEDO, pronuntate in cauzele in care statele apar in calitate de pirit, pot fi publicate integral sau sub forma de rezumate substantiale.

Astfel, tinind cont de aceste recomandari, comisia considera mai rezonabil de a publica aceste decizii si hotariri sub forma de rezumate substantiale. Cu atit mai mult ca deciziile si hotaririle CEDO nu sint acte oficiale ale Republicii Moldova pentru care exista obligatia de a publica integral.

Concomitent, acest rezumat, care, evident, va contine si partea decisiva a deciziilor, a hotaririlor Curtii, va fi prezentat de catre agentul guvernamental. In acest context, Guvernul va modifica un sir de acte normative ce au tangenta cu prezenta lege, printre care si Legea cu privire la agentul guvernamental, la capitolul ce tine de atributiile agentului guvernamental.

La fel, comisia a decis ca articolul unic devine articolul 1, iar articolul 2 va avea urmatorul cuprins: Guvernul, in termen de 3 luni, va aduce actele normative si legislative in conformitate cu prezenta lege. In aceste conditii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca acest proiect de Lege nr.4885 sa fie votat in lectura a doua cu rezultatul examinarii, care este prezentat in acest raport.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Dar as vrea sa va intreb: dumneavoastra aveti in vedere numai in calitate de pirit cind statul este?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, numai acestea.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar in cazul cind este parte pe dosarul dat?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Alte decizii CEDO vor fi publicate in niste editii speciale, in editii care sint editate special pentru cercuri specializate, sa spunem, pentru judecatori in buletinul respectiv sau in acele volume, care este deja editia a trei volume a hotaririlor CEDO. Asa prevede si recomandarea respectiva, la care eu am facut referinta in raport.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte Turcan,

Noi am avut discutii in cadrul primelor dezbateri in prima lectura, dar, spuneti-mi, va rog frumos, formula sau forma cu care vine comisia vizavi de rezumate. Eu inteleg, cind noi publicam deciziile, dar cind vorbim de rezumate, pentru mine apare prima intrebare: cine va decide cum urmeaza sa arate rezumatul? Ce vor contine rezumatele respective? Si daca cumva noi vom citi prin Monitorul Oficial in momentul in care dam posibilitatea ca ele sa fie calificate, chiar si fiind de acelasi agent guvernamental, lucruri absolut neimportante care ar trebui sa rezulte din decizia CEDO.

Eu sustin intru totul argumentul invocat de domnul Esanu in dezbaterile pentru prima lectura, cind spunea ca si aceste publicari vor duce la imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor omului in Republica Moldova printr-o informare in cazurile date. In cazul in care noi ne rezumam la rezumate, atunci care a fost ideea? Si revin la ideea initiala, cine va decide cum vor fi prezentate rezumatele respective?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu deja am raspuns la aceasta intrebare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mai raspundeti, va rog, o data.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In prezentul proiect, ca continutul acestui rezumat va fi pus in atributia si obligatiile agentului guvernamental, formularea acestui rezumat. Dar daca dumneavoastra vorbiti despre mai larg deschis, ce trebuie sa contina acest rezumat. Eu cred ca in acea modificare in care noi propunem ca Guvernul sa prezinte proiectul de lege referitor la modificarea Legii cu privire la agentul guvernamental, in aceasta modificare, in expunerea obligatiunii de a prezenta acest rezumat se poate, fara doar si poate, de a concretiza momentele cele mai importante care trebuie sa fie in rezumat.

Dar logic, daca este vorba de rezumat substantial, asa cum se prevede si in recomandarile respective ale Consiliului Europei. Fara doar si poate va fi expus insusi faptul ca a fost examinat cazul, deoarece este vorba anume de cazurile cind republica are calitatea de pirit, deci, care incalcari au fost? Si insasi partea decisiva.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Si ca propunere, fiindca daca lasam formularea actuala, noi vom lasa la altitudinea, fie el si agent guvernamental, de a stabili forma si continutul acestui rezumat. Nu cred ca noi, printr-o norma atit in legea respectiva, pe care o modificam astazi sau despre care discutam, cit si in Legea privind agentul guvernamental noi vom reusi sa stabilim foarte clar ce trebuie sa contina rezumatul respectiv.

Domnul Vladimir Turcan:

Care este propunerea dumneavoastra?

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, eu va spun, asteptati un pic. Si propunerea mea este una foarte simpla, sa lasam varianta initiala cu care a venit Guvernul in Republica Moldova. Vizavi de cheltuieli, cred ca este inutil sa discutam, ele nu vor fi cu mult mai mari, traducerea oficiala oricum se efectueaza si sa lasam formula: deciziile Curtii Europene sa fie date publicitatii in Monitorul Oficial. Este propunere si as ruga sa fie pusa la vot.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi deja am examinat in prima lectura si conceptul am adoptat anume ca sa fie publicat rezumatul.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tot in contextul celor spuse de domnul Filat. In primul rind, ca noi am votat in prima lectura rezumatul sa publicam, dar acum integral nu-i nici o greseala, cred ca este un amendament. Si dumneavoastra sinteti de acord ca deciziile CEDO sint izvor de drept pentru justitia Republicii Moldova?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, eu as spune asa, ca nu este vorba ca un izvor de drept, dar uneori din aceste decizii rezulta ca este necesar de a modifica legislatia nationala, uneori.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si pentru jurisdictie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar uneori este nevoie ca sa fie indeplinita corect insasi legislatia nationala. De aceea, eu n-as expune asa pozitia ferma, ca anume este un izvor.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pentru justitie hotarirea CEDO este un izvor de drept, fiindca el, judecatorul nostru national, trebuie sa ia in considerare pe parcurs cele expuse in decizia CEDO pe un caz sau altul. Si dumneavoastra cred ca sinteti de acord cu mine ca sint obligatorii pentru statul Republica Moldova.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, sint obligatorii in ceea ce tine de necesitatea indeplinirii acestor decizii, fara doar si poate. Dar, inca o data repet, noi nu putem sa apreciem ca un izvor de drept, deoarece uneori, sint multe cazuri cind a fost condamnata Republica Moldova, era vorba de neindeplinirea legislatiei nationale.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si a tratatelor internationale.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si atunci este vorba de o greseala. Poftim?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si a Conventiei. Noi putem sa avem legislatie nationala care merge in contradictie cu Conventia si judecatorul CEDO pune la baza deciziei incalcarea de catre Republica Moldova, de catre stat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Republica Moldova a ratificat aceasta Conventie si deja pentru toate instantele si organele de stat este ca obligatiune de a indeplini prevederile Conventiei.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu as veni in sustinere si as ruga si majoritatea parlamentara sa gindim foarte atent si, totusi, sa decidem publicarea integrala. Fiindca nu tine criticii argumentul ca noi vom cheltui mai mult. Noi trebuie sa avem cit mai putine dosare CEDO si atunci o sa avem cit mai mult publicatii si o sa cheltuim cit mai putini bani ca sa le publicam.

De aceea, eu v-as ruga la ratiune si sa votam, nu mai sint atit de multe, si ar trebui sa le publicam integral, sa se invete pe ele si guvernarea, si justitia, si cetatenii Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu as vrea inca o data sa mentionez ca noi vorbim in acest caz despre publicarea in Monitorul Oficial, dar ceea ce tine de editiile specializate, fara doar si poate, vor fi publicate integral.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu as vrea sa aud pozitia.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Stimate domnule Presedinte,

Domnilor deputati,

Referitor la izvor de drept sau nu izvor de drept, hotarirea CEDO. Deci, noi luam ca izvor de drept insasi Conventia. Deci, Conventia este izvor de drept. Hotarirea CEDO este aplicarea cazuala a normei CEDO. In acest caz putem sa vorbim despre o practica uniforma de aplicare a Conventiei. Dar izvorul de drept este Conventia, nu hotarirea Curtii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa va multumesc dumneavoastra, membrilor Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati ca ati examinat in mod serios propunerea pe care am facut-o in cadrul sedintei in plen, cind s-a examinat chestiunea in cauza in prima lectura. Desigur, regret faptul ca ea a fost ignorata. Dar vreau sa atrag atentia asupra faptului ca in raportul prezentat noua este asa o fraza: care, evident,... Este vorba despre hotarirea sub forma de rezumate substantiale, da? Se termina cu urmatorul text: care, evident, va contine si partea decesiva a deciziilor si hotaririlor Curtii si in continuare dupa text.

Deci, propunerea mea, daca va amintiti, domnule Turcan, a fost ca in acest material de sesizare, desigur, varianta ideala este cea propusa de domnul Filat si de domnul Susarenco, ca in Monitorul Oficial sa fie publicate integral. Dar, tinind cont de votul din prima lectura, revin la ideea pe care am propus-o. Deci, in principiu, dumneavoastra si membrii comisiei recunosc ca partea decisiva urmeaza a fi prezenta in aceasta sesizare. De aceea, eu consider ca noua ne-a ramas sa mai facem inca jumatate de pas de la aceasta constatare teoretica, care prevede precum ca evident va fi prevazuta sau va fi parte a acestui rezumat, sa fixam ceea ce-am propus, ca in mod obligatoriu partea decisiva a deciziei hotaririi este cuprinsa in aceasta sesizare.

Fiindca, va dati seama, rezumatul poate sa includa multe prevederi de ordin general, dar sa nu includa 23 puncte esentiale, in care se stabileste cine-i vinovat, care este suma care urmeaza a fi cheltuita.

Si aici eu sint de acord cu colegul Susarenco ca in aceasta situatie, daca noi de fiecare data vom indica cine poarta raspundere pentru faptul ca au fost incalcate drepturile omului aici, in Moldova, si ei si-au gasit dreptatea la Curte, este evident ca acesta va fi un factor pozitiv pentru a disciplina, pentru a respecta legea. Si va fi si o sursa foarte serioasa de informare pentru cetateni. Eu nu vad absolut nici un temei, am facut si eu logica la domnul Birliba, pentru ca sa nu includem noi aceasta prevedere. Este absolut logic.

Cu atit mai mult, subliniez, comisia scrie: este evident ca va contine si partea decesiva a deciziei si hotaririlor. Dar acest evident ramine la directia celor care va intocmi aceasta sesizare. Deci, ar fi foarte corect, logic si legal ca noi sa prevedem acest lucru expres.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Propunerea dumneavoastra, care a fost, ca sa fie publicata numai partea decisiva, e clar ca a fost o varianta mai scurta a publicarii. De aceea, noi si am propus, tinind cont de practica, inclusiv de recomandari, ca sa fie utilizata notiunea rezumat substantial. De aceea, noi am si expus, evident ca partea substantiala nu poate sa nu contina inclusiv decizia sau partea decisiva.

In principiu, din punct de vedere al expunerii logicii dumneavoastra, noi, fara doar si poate, putem sa indicam aici ca rezumatul substantial, inclusiv partea decisiva.

Dar, din punct de vedere al tehnicii legislative, eu, pur juridic, acum voi explica, aceasta notiune inclusiv nu tine in acest caz legea nominalizata. Deoarece noi vorbim de legea care reglementeaza modalitatea publicarii. Dar continutul acestui rezumat, noi putem sa formulam, inclusiv partea decisiva, in legea speciala care tine de statutul agentului guvernamental la capitolul Atributiile agentului guvernamental.

De aceea, noi si am propus ca aici sa fie utilizata notiunea rezumat substantial, dar, totodata, Guvernul sa vina cu modificari la Legea cu privire la agentul guvernamental si la capitolul Atributii, sa fie la concret.

Prima. Sa fie indicat, ca agentul guvernamental este obligat sa prezinte rezumat substantial si acest rezumat sa contina inclusiv partea aceasta decisiva. Dar, ma rog, propunerea dumneavoastra, ea nu exclude sau este, de fapt, ca o explicatie suplimentara. Ma rog, la directia Parlamentului.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Eu regret faptul ca am fost invitat la sedinta comisiei, dar a coincis cu sedinta noastra si n-am fost prezent acolo. Deci, esenta propunerii, pe care am prezenta-o, poate n-a fost preluata, n-a fost explicit prezentata din stenograma, anume prevede ca acest rezumat substantial, cum e formulat aici, sa includa in mod obligatoriu partea decisiva a deciziei hotaririi. Aceasta este esenta propunerii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimate domnule Bujor,

Iata aici, nu aveti dreptate. Deoarece, noi am luat cuvint cu cuvint din stenograma. Acolo dumneavoastra ati propus numai aceea ce noi am expus aici. Dar noi am largit propunerea dumneavoastra si de aceea am utilizat aceste notiuni.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Turcan,

Eu am precizat astazi ideea.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si daca dumneavoastra o acceptati, ma bucur foarte mult si rog sa fie pusa la vot in cazul in care nu se accepta de comisie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi nu sintem impotriva ca dupa cuvintele rezumatul substantial, inclusiv partea decesiva, deci, sa fi introduse aceste cuvinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5, dupa care va urma microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, din punct de vedere tehnic, domnule presedinte al comisiei, as propune ca sa nu fie scris: partea decisiva, dar dispozitiva. Asa cum este in Codul de procedura penala si in Codul de procedura civila.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Multumesc, domnule Presedinte.

Proiectul de Lege propus de noi, vine sa asigure executarea unei obligatii internationale, pe care o are Republica Moldova si anume publicarea in mod oficial a unei partii substantiale din hotaririle CEDO. Concomitent, exista si o alta obligatie, Republica Moldova trebuie sa aduca la cunostinta profesionalistilor, care aplica dreptul, si cetatenilor, care este continutul drepturilor garantate de catre Conventie.

In scopul executarii acestei obligatii e indiscutabil ca noi vom asigura publicarea integrala a tuturor hotaririlor judecatoresti care vizeaza Republica Moldova si a unei parti din hotaririle judecatoresti care nu vizeaza Republica Moldova, dar care vizeaza probleme importante de drept si vor fi importante pentru aplicarea coerenta a legislatiei Republicii Moldova in conformitate cu practica internationala.

Insa asumarea de catre noi a obligatiei de a publica integral toate aceste hotariri poate atrage responsabilitatea Republicii Moldova pentru neexecutarea acestei obligatii. In cazul in care noi nu vom putea face acest lucru, fapt care este prezent astazi, noi din punct de vedere financiar si tehnic nu putem asigura publicarea integrala in Monitorul Oficial, in special tinind cont de varianta in ambele limbi a hotaririlor in termenul fixat.

De aceea, consider ca este necesar ca sa fie adoptata o lege, prin care nu se asuma de catre Republica Moldova o obligatie care nu rezulta expres din actele internationale. Concomitent, creindu-se un mecanism, inclusiv prin procedura propusa de catre comisie, stabilirea unei obligatii a agentului guvernamental de a intreprinde toate masurile pentru a asigura aducerea la cunostinta pentru toti practicienii practicii, a hotaririlor CEDO, astfel incit noi, pe de o parte, sa asiguram ca noi nu ne-am asumat mai multe obligatii decit putem executa. Pe de alta parte, sa asiguram ca sa fie difuzata o informatie cit mai larga pentru cetateni si organele de drept, lucru care vreau sa va asigur ca se face si in prezent.

Noi publicam rezumate foarte largi din hotaririle care nu vizeaza numaidecit Republica Moldova, dar aceste rezumate nu se publica in Monitorul Oficial, ci se distribuie organelor competente si se pun pe pagina web a Ministerului Justitiei.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu in acelasi context, totusi unde incepe si unde se termina, deci, aceasta notiune de rezumat substantial? E prea relativ pentru a fi inclusa in lege o asemenea formulare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu deja v-am spus ca aceasta notiune este preluata din recomandarile Comitetului de Ministri al Consiliului Europei.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Pai, este o recomandare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect. Si recomandarea aceasta am luat-o in considerare si am inclus.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar aceasta nu inseamna ca numaidecit trebuie sa fie inclus in lege in aceasta formula. Si apoi cine stabileste aceste criterii, de unde si pina unde se publica?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi deja am vorbit despre aceasta problema: stabileste continutul acestui rezumat, a formula agentul guvernamental.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia a acceptat propunerea domnului Bujor ca, in acest format al raportului substantial, sa fie inclusa in mod obligatoriu partea... cum ati numit-o, domnule Plesca?

 

Domnul Ion Plesca:

Dispozitiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Partea dispozitiva. Deci, deja este un element foarte concret.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

O mica precizare. Desigur, dupa interventiile domnului Esanu cam se incurca anumite lucruri. In orice caz, pentru mine si vreau sa exemplific pentru ce. Eu vreau, nu vreu sa dau citire cum a fost prezentat acest proiect de lege in Parlamentul Republicii Moldova.

Ei, pe mine ma intereseaza, oare cind dumneavoastra ati prezentat acest proiect de lege nu cunosteati ca nu aveti posibilitati tehnice. Ati spus foarte clar: se publica deciziile Curtii Europene a Drepturilor Omului. Ce s-a intimplat din momentul in care a intrat documentul in Parlament si pina acum? Primul moment.

Al doilea moment. Eu nu cred ca este normal ca noi sa discutam in continuare ca in Republica Moldova drepturile omului nu pot fi respectate din motivul ca noi nu avem bani, posibilitati s.a.m.d.

Eu consider ca este foarte grav ceea ce vorbim noi aici. Si mai trebuie sa mai cunoastem un lucru. Nu cunosc multi dintre noi si mai ales acei care mai au de a face cu dispozitiile si deciziile autoritatilor. Cititi, va rog frumos, o decizie a Curtii Europene pentru Drepturilor Omului si o sa vedeti diferenta dintre partea dispozitiva si insasi decizia. Iar in decizie o sa vedeti ce se intimpla in Republica Moldova, in urma la ceea ce se intimpla sint declaratiile respective.

Domnule Presedinte,

Si eu consider ca nu trebuie sa discutam in continuare despre problemele tehnice. Daca am luat o decizie ca facem publice aceste decizii, dati sa le facem publice si sa nu incercam noi sa vedem: esentiale, neesentiale.

Domnule Presedinte,

Noi, insistam sa se puna amendamentul la vot. Rugam sa se faca abstractie de ceea ce discutam noi: concept, neconcept. In Parlamentul Republicii Moldova cred ca nimeni n-o sa poata sa-mi raspunda sau sa ne raspunda cind este problema conceptuala sau cind nu este conceptuala.

Este vorba de o lege care trebuie sa fie functionala. Si, va rog foarte frumos, sa puneti la vot ca deciziile si hotaririle Curtii Europene ale Drepturilor Omului pronuntate in cauzele in care Republica Moldova are calitatea de pirit se publica si fara...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere, pentru lectura a doua. Cine este pentru aceasta, rog sa voteze.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si, totodata, eu cer scuze. Bine.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

25 de voturi pro.

Aceasta propunere nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu se refera la acest caz, dar, in general, ce tine de procedura. La noi in Parlament, cind raporteaza presedintele unei comisii la tribuna centrala, Presedintele Parlamentului intreaba ce spune comisia, e de acord si cum decide presedintele. Comisia e de acord, apoi nu-i comisia presedintele.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu, de fapt, noi aplicam aceasta practica si eu cred ca este una foarte normala. Din momentul din care comisa, in discutii, in dezbateri, cade de acord cu aceasta propunere, nu mai este cazul eu sa supun votului. Si eu cred ca este o cale eficienta. Alte propuneri in lectura a doua? Nu sint.

Domnule Turcan,

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in lectura a doua, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond si ale acelor propuneri care au fost inaintate si acceptate in sala plenului Parlamentului, a proiectului nr.4885. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 24.

Sectorul nr.3 2.

 

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4885 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.62 pentru completarea Codului cu privire la contraventiile administrative.

Guvernul.

Domnul Stefan Calancea viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege privind completarea Codului cu privire la contraventiile administrative a fost elaborat in scopul executarii cerintelor Legii nr.70, Legea apiculturii, prin articolul 21 al careia se cerea ca Guvernul sa aduca in corespundere actele respective si legislative cu propunerile respective.

Articolul 19 din Lege prevede doar lista exhaustiva a actiunilor ce constituie incalcari in domeniul apiculturii si de aceea, in contextul acestor cerinte, propunem mai concret si masurile de sanctiune care necesita a fi introduse in Codul cu privire la contraventiile administrative.

In contextul celor expuse si in scopul protectiei drepturilor si intereselor apicultorilor, precum si asigurarii unei compatibilitati ale actelor legislative si normative, solicitam sustinerea acestui proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

In cadrul discutiei in comisii noi am pus la indoiala aceste amendamente, aceste sanctiuni pe care le propune Guvernul si am decis atunci, Comisia pentru politica externa si Integrare Europeana, ca sint foarte mari aceste sanctiuni. Ele sint mari pentru un asa domeniu care astazi inca nu este dezvoltat.

Deci, stim ca au fost citeva ierni foarte grele, in cadrul carora foarte multe familii de albine au disparut si acum, intr-un articol chiar publicat la o adunare a piscicultorilor, a specialistilor in acest domeniu, se vorbea ca ar fi nevoie de vreo 10 ani ca sa readucem acest domeniu la ceea ce era acum 5 6 ani.

Deci, de aceea, nu gasiti dumneavoastra aceste contraventii propuse foarte mari, nu gasiti de cuviinta ca ar mai trebui micsorate de 2, de 3 ori, fiindca nu este acel caz unde un amator..., fiindca noi avem foarte putine gospodarii care au acest domeniu dezvoltat.

Deci, sint amatori, majoritatea sint amatori. Nu credeti ca pentru un amator 100, 50 de unitati conventionale este o amenda foarte mare si-i dezbate toata dorinta de a fi amator in acest domeniu.

 

Domnul Stefan Calancea:

Va multumesc, domnule deputat.

Noi consideram ca aceste sanctiuni sint adecvate, deoarece securitatea si sanatatea cetatenilor este mai presus decit unele incalcari atit sanitare, veterinare, cit si ecologice, care pot fi sau pot avea loc in unele cazuri.

 

 

Domnul Ivan Banari:

Nu ma convingeti. Uitati-va, nedeclararea si neinregistrarea la Primarie adresei stupine la stationar are, 3 stupine are, nu le-a declarat la Primarie, 30 de unitati conventionale inmultiti la 20, sint 600. Gata nu mai face omul acesta, nu mai creste miere.

 

Domnul Stefan Calancea:

Bine. Noi am considerat asa, dumneavoastra decideti.

 

Domnul Ivan Banari:

Deci, eu propun pentru lectura a doua sa.... cind se va discuta in lectura a doua, cred ca pentru comisie mai mult, deci, aceste contraventii sa fie micsorate, ele sa fie aduse in concordanta cu alte contraventii administrative din alte domenii. Fiindca ele sint prea exagerate.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor.

 

Domnul Stefan Calancea:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectului de Lege nr.62. Asupra prezentului proiect de Lege au prezentat avize 8 comisii permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului care au expus unele obiectii si amendamente. Deci, aceste obiectii vor fi luate in considerare sau examinate pentru lectura a doua.

Totodata, referitor la concept, membrii comisiei s-au expus asupra reducerii numarului de alineate prin expunerea intr-un singur alineat a contraventiilor pentru care se aplica una si aceeasi sanctiune, precum si asupra necesitatii de a cobori, de a micsora plafonul amenzilor, astfel incit sa... deci, ca ei sa fie in corelatie cu conceptul Proiectului nr.1593 ce tine de textul, proiectul nou al Codului contraventional.

Tinind cont de faptul ca capitolul IX din Proiectul nr.1593 de Cod contraventional reglementeaza unele propuneri din Proiectul nr.62, comisia propune Parlamentului comasarea lor pentru lectura a doua, luind ca baza proiectul nr.1593, iar proiectul de Lege nr.62 ca proiect de alternativa.

Tinind cont de cele comunicate, comisia propune Parlamentului aprobarea proiectului de Lege nr.62 in prima lectura si comasarea lui, deci, pentru lectura a doua, cu proiectul nr.1593.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, a proiectului de Lege nr.62. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.62 este aprobat in prima lectura, pentru lectura a doua este comasat cu proiectul de Lege evocat de catre presedintele comisiei.

Proiectul de Lege nr.674 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Stefan Novac directorul general al Agentiei de Stat pentru
Proprietatea Intelectuala:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati domnilor deputati,

Prezentul proiect este elaborat intru executarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, a Planului actiunilor de reabilitare a Strategiei de dezvoltare a sistemului national de proprietate, de protectie si utilizare a obiectelor de proprietate intelectuala pina in anul 2010, precum si in scopul implementarii prevederilor tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte, inclusiv acordul privind aspectele dreptului de proprietate intelectuala legate de comert.

Un sistem al proprietatii intelectuale bine organizat favorizeaza o stabilitate sporita pe piata si garanteaza protectia drepturilor de proprietate prin intermediul respectarii lor eficiente, iar titularul de drepturi trebuie sa dispuna de posibilitati legale pentru a-si apara drepturile sale.

Astfel, in functie de caracterul incalcarilor acestor drepturi, cazurile vor fi examinate in judecata civila, administrativa sau penala. Pentru aceasta, legislatia nationala in vigoare trebuie sa contina prevederi care ar obliga contravenientul sa repare prejudiciul cauzat titularului de drepturi in masura pagubei pricinuite, precum si sa obtina ca produsele ce constituie obiectul incalcarilor drepturilor sa fie scoase din reteaua de comert prin orice mijloace fara nici o compensatie.

Sanctionarea persoanelor pentru savirsirea contraventiilor sau infractiunilor in domeniul proprietatii intelectuale va contribui efectiv la contracararea si diminuarea cazurilor de concurenta neloiala si falsificare a produselor.

Tinind cont de importanta si rolul proprietatii industriale in economia tarii, fiind strins legata de aspectele concurentiale si competitivitatea produselor si producatorilor atit in comertul intern, cit si cel extern pentru a curma si a nu admite aparitia contraventiilor si infractiunilor care prejudiciaza nu numai dreptul exclusiv al titularilor, dar si domeniile corespunzatoare din economia nationala, blocind in unele cazuri activitatea agentilor economici, consideram oportun completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si Codul penal cu dispozitiile propuse in proiect.

Adoptarea lor va contribui la crearea unui mecanism functional de combatere a incalcarii drepturilor de proprietate intelectuala, la asigurarea protectiei eficiente a drepturilor titularilor obiectelor de proprietate intelectuala si respectarii normelor stabilite in legislatia nationala si tratatele internationale din domeniu.

In contextul celor relevate si tinind cont de experienta acumulata, se propun in Codul cu privire la contraventiile administrative expunerea in redactie noua a articolelor cu privire la incalcarile dreptului de autor si drepturilor conexe, precum si completarea acestui cod cu articole noi care ar viza contraventiile administrative ce atenteaza la proprietatea industriala, fiind supuse sanctionarii actiunile care tin de folosirea ilicita a marcii sau denumirii de origine a produsului, utilizarea la marcarea produselor a unor indicatii false sau inselatoare, incalcarea dreptului exclusiv al titularului brevetului de inventie sau al titularului modelului de utilitate si altele.

Proiectul a fost coordonat cu toate instantele implicate.

Rugam sustinerea.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari? Nu sint. Sint.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Dumneavoastra ati fost autorii proiectului, deci Agentia?

 

Domnul Stefan Novac:

Da, Agentia.

 

Domnul Vladimir Filat:

Spuneti-mi, va rog frumos, dar care a fost necesitatea sau rationamentul ca examinarea contraventiilor prevazute la articolele 51.7; 51.12 sa fie transmise pentru examinare in cadrul litigiilor contraventionale catre politie?

Deci, noi vorbim foarte mult in plenul Parlamentului, si nu numai, ca politia, si nu numai politia, sa aiba functii de constatare, dar nu de examinare si de luare a deciziilor. Si daca va uitati la articolele 51.7; 51.12 vedeti ce reglementeaza aceste articole si vedem ca este vorba, in mare parte, despre folosirea ilicita a marcii, 51.12 despre incalcarea dreptului inclusiv al tiparului tipografiei circuitului integrat.

Spuneti-mi, va rog frumos, politia are capacitatile necesare pentru a examina si a sanctiona eventualul contravenient?

 

Domnul Stefan Novac:

Deci, in dependenta de gravitatea cazului, el este considerat in diferite instante.

 

Domnul Vladimir Filat:

Este clar. Eu cred ca este o problema mai mult juridica, fiindca daca vedem si la competenta Curtii de Apel, articolul 33 alineatul (1) litera a) apararea drepturilor de autor si drepturilor conexe, drepturilor asupra investitiilor sint atribuite direct ca prima instanta Curtii de Apel, ceea ce se presupune ca domeniul dat este unul foarte complex si, pai, daca e asa de ce dam... dumneavoastra singuri veniti cu propunerea ca decizia asupra sanctionarii sa fie in prima etapa din partea organelor de politie.

Eu consider ca este o problema foarte complicata si decizia urmeaza sa fie luata de catre instanta de judecata. Si noi o sa venim cu amendamente exact la articolele respective si o sa va rog si pe dumneavoastra sa fiti mai atenti, fiindca in caz contrar noi o sa avem iarasi judecatile pline ale cetatenilor care urmeaza sa-si demonstreze nevinovatia in urma unor constatari stabilite de catre neprofesionisti.

Si trebuie sa... probabil, la discutia Codului contraventional in lectura finala, care, totusi, speram sa vina in Parlament sa-l discutam, fiindca este confuzie generala cine in Republica Moldova in continuare va decide asupra sanctionarii in cazul contraventiilor administrative.

Eu va multumesc.

Si pentru stenograma, si pentru dumneavoastra sa fiti mai atenti pentru lectura a doua sa modificam in articolele respective.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, este relevant. Rog sa se tina cont pentru pregatirea lecturii a doua a acestui proiect.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Iar revin la acele amenzi exagerate pe care le propuneti dumneavoastra aici. Este vorba de 1000 unitati conventionale, ca sa intelegem corect, inmultim cu 20, acestea sint 20 de mii, 5 mii unitati conventionale, inmultiti va rog la 20, acestea sint 100 de mii de lei.

Deci, sint foarte mari aceste contraventii si noi stim foarte bine cu dumneavoastra ca astazi fiecare al doilea obiect care se vinde pe piata este contrafacut.

Deci, astazi, avind acest document, pe care ni se propune noua astazi sa-l aprobam, incepind cu intrarea lui in vigoare, fiecare comerciant poate fi tras la raspundere pentru ca vinde marfa contrafacuta si supus unor amenzi, care vor fi la discretia controlorului, adica politistului sau cine va veni sa-l verifice. Si acela, ca sa nu-i puna amenda de 500 sau 1000 de unitati conventionale, o sa se inteleaga cu el si o sa-i puna o amenda mai mica, pentru altceva. Noi, aici, cream posibilitati de a dezvolta coruptia in organele de control.

De aceea, eu propun, iar pentru lectura a doua vom veni cu niste propuneri concrete, deci, propun sa fim un pic mai loiali in acest sens, fiindca rog sa va uitati la acest Cod cu privire la contraventiile administrative. Stiti ca acum, sa vinzi arme fara licenta si fara permisiunea de a vinde arme te costa o amenda mai mica decit sa vinzi un obiect contrafacut, care nu aduce nici un pericol societatii? Deci, eu chiar v-as ruga sa va uitati la acest lucru. Si, pentru lectura a doua, eu am sa vin cu niste propuneri concrete, dar consider ca aceste lucruri sint exagerate.

Si dumneavoastra, Departamentul, adica institutia pe care o conduceti dumneavoastra, intii ati venit in Parlament cu niste preturi mari pentru inregistrarea acestor marci, pentru inregistrarea acestor drepturi de inventii s.a.m.d., care tot prin lege sint adoptate. Acela care vine sa inregistreze la dumneavoastra, plateste niste sume enorme. Si aceste amenzi nu vor veni la ei. Aceste amenzi vor veni la buget. Dar va spun ca sint exagerate, foarte exagerate.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, este clar. Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Indiscutabil, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati pentru lectura a doua va avea de muncit la capitolul marimea fiecarei amenzi. Eu am o intrebare de alt ordin. Avind in vedere ca proiectul de lege prezentat vizeaza, in mod direct sau indirect, categoriile de cetateni din domenii de activitate foarte importante, ma adresez autorului cu urmatoarea intrebare.

Spuneti-mi, va rog, de rind cu Academia de Stiinte a Moldovei, Consiliul economic de pe linga Prim-ministru si ministerele care sint indicate aici, ne intereseaza daca a fost consultata si opinia unui sir de ONG-uri, din componenta carora fac parte foarte multi oameni din domeniul culturii, artei si nu numai, care intr-o forma sau alta sint vizati de acest proiect de lege: cineasti, pictori, sculptori s.a.m.d. Deci, ei sint uniti in uniuni de creatie, in asociatii obstesti. Vreau sa stiu, ati consultat si opinia lor sau nu?

 

Domnul Stefan Novac:

Eu vreau sa mentionez ca, in primul rind, in proiectul pe care il propunem au fost introduse masuri care tin mai mult de proprietatea industriala. Aici este vorba despre utilizarea inventiilor si a marcilor. In acest domeniu exista diferite tipuri de ONG-uri. Deci, exista ONG-uri ale consumatorilor si exista ONG-urile care reprezinta titularii drepturilor de proprietate intelectuala. Dumneavoastra ati mentionat corect ca la noi gradul de contrafacere este enorm. Practic, majoritatea marfurilor vindute sint marcate cu niste marci, care de fapt nu apartin titularului.

Din pacate, din cauza ca volumul pietei este foarte mic, si acesta este principalul argument, majoritatea titularilor de drepturi nu prea insista sa-si respecte drepturile. Noi insa sintem obligati, prin acordul TRIPs, sa avem prevazute niste masuri, care ar putea fi utilizate pentru contracarare. Vizavi de marimea pedepselor sint, in principiu, de acord. Atita doar ca le-am luat din Codul curent cu privire la contraventiile administrative, fiind comparative cu cele din domeniul dreptului de autor si al dreptului conex.

Domnul Leonid Bujor:

Bine, eu nu vreau sa comentez raspunsul dumneavoastra. Poate nu am adus reusit denumirea domeniilor de activitate, dar ONG-uri in fiecare din aceste domenii noi avem. Si cred ca ar fi logic ca, pina la examinarea in lectura a doua a acestei legi si prezentarea ei in Parlament, sa consultati opinia ONG-urilor, fiindca ei sint foarte interesati ca drepturile lor sa fie protejate. Cu mici exceptii, un 10 15% poate sint cei pasivi sau indiferenti. Dar majoritatea nu accepta ca activitatea lor intelectuala sa fie exploatata in mod ilegal.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule director,

Este demonstrat in general faptul ca, atunci cind noi dorim ca la orice control si acest control sa fie numaidecit punitiv, efect nu este. In Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator noi am inclus stipularea ca controalele, in afara de cele financiar-fiscale, sint controale consultative. Atunci, eu as vrea sa va intreb, cum in general se leaga ceea ce dumneavoastra astazi propuneti cu Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, care prevede ca controalele trebuie sa fie consultative si nu punitive.

 

Domnul Stefan Novac:

Proiectul de lege in discutie prevede noi stipulari in codurile administrativ si penal si prevede diferite pedepse pentru incalcarile din domeniul dreptului de autor si al dreptului de proprietate intelectuala, dar nu stipuleaza mecanismele de efectuare a controalelor. Deci, in momentul de fata, AGP este implicat in efectuarea controalelor, dar in contextul reformei administratiei publice centrale se discuta posibilitatea de a renunta la controalele efectuate de catre AGP, care tin, de fapt, de competenta Ministerului Afacerilor Interne.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule director si stimati colegi,

In general, noi mergem pe o cale foarte simpla. Am scris in lege ca uite aceasta nu trebuie sa facem. Am scris in Codul cu privire la contraventiile administrative ca se aplica pedeapsa. Dar nu ne dam bine seama ca, in urma acestor norme, noi stimulam in continuare coruptia si pe acei care vor beneficia de pe urma acestor norme. Eu cred ca noi ar trebui sa revenim la Legea cu privire principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. Si atunci si aici domnul Lupu a fost unul dintre autorii amendamentului ca controalele sa fie, totusi, consultative si nu punitive.

Si sa gasim posibilitati sa-i educam pe agentii economici, persoanele fizice care pot sa-si permita sa faca unele incalcari, dar nu sa mergem pe calea care sa permita celor care controleaza sa aiba acces la niste finante adaugatoare. Fiindca noi stim ca agentii economici platesc anual in jur de 2 miliarde de lei pentru cei care controleaza si pentru acei care aplica amenzile, dar le aplica nu in volumul prevazut de lege, fiindca isi pun si in buzunar cite ceva.

Va multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu cred ca, odata si odata, noi trebuie sa corelam legile pe care le adoptam aici, in Parlament si acele politici pe care vrem sa le promovam in aceste domenii de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, sint de acord cu aceasta propunere. Mai mult decit atit, propun ca acest subiect sa fie inclus in mod prioritar pe agenda discutiilor in cadrul comisiei parlamentare speciale, pe care am creat-o saptamina trecuta si sa iesim cu initiativa noastra rapid, pentru a ajunge la o formula de coerenta intre diferite acte legislative. Accept acest lucru. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Novac,

Eu va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.674, elaborat de catre Guvern si a constatat urmatoarele. Proiectul are ca scop modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative si a Codului penal intru extinderea raspunderii administrative si penale pentru incalcarile dreptului de autor si ale drepturilor conexe, pentru actiuni ce atenteaza asupra obiectelor de proprietate intelectuala, incalcarea dreptului exclusiv al titularului desenului sau modelului industrial etc.

Aceste modificari si completari sint conditionate de reglementarile urmatoarelor legi: nr.293 din 1994 privind dreptul de autor si drepturile conexe; nr.588 din anul 1995 privind marcile si denumirile de origine ale produselor; nr. 991 din 1996 privind protectia desenelor / modelelor industriale; nr.665 din 1999 privind protectia topografiilor circuitelor inregistrate, cit si de planul actiunilor de realizare a strategiei de dezvoltare a sistemului national de protectie si utilizare a obiectelor de proprietate intelectuala, aprobat prin Hotarirea de Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2003 intru executarea punctului 39, Drepturile de proprietate intelectuala si industriala din Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, aprobat prin Hotarirea de Guvern nr.356 din 22.04.2005.

La acest proiect de lege au prezentat avize opt comisii permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care s-au exprimat pentru sustinerea proiectului nominalizat. Totodata, Comisia pentru politica economica, buget si finante, Directia juridica a Aparatului Parlamentului si membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au mentionat necesitatea imbunatatirii proiectului de lege, aducerii lui in concordanta cu Legea nr.780 privind actele legislative din 27.12.2001, reducerea numarului de alineate prin expunerea intr-un singur alineat a contraventiilor pentru care se aplica una si aceeasi sanctiune, precum si asupra necesitatii de a cobori plafonul amenzilor, astfel incit sa existe o corelatie cu conceptul din proiectul nr.1593 de Cod contraventional.

De asemenea, s-a decis ca nu poate fi acceptata propunerea de a completa Codul cu privire la contraventiile administrative cu un capitol nou 61 Contraventiile administrative ce atenteaza la proprietatea industriala, deoarece capitolul 6 din actualul cod se intituleaza Contraventii administrative ce atenteaza la proprietate, ceea ce include toate formele de proprietate, inclusiv cele propuse la articolele 517 5112 din proiect (prevederi stipulate si la capitolul VIII din proiectul nr.1593 Contraventii impotriva drepturilor reale).

In sedinta Comisiei juridice s-a mentionat si faptul ca articolul 1851 din Codul penal, precum si articolele 18521853 din proiectul de lege reglementeaza protectia unui drept de proprietate privata. De aceea, consideram ca pornirea urmaririi penale pentru aceste infractiuni poate avea loc doar in baza plingerii victimei. Prin urmare, dupa adoptarea in lectura finala a propunerilor de modificare a Codului penal va fi necesara modificarea articolului 276 din Codul de procedura penala, Pornirea urmaririi penale in baza plingerii victimei.

Asadar, tinind cont de faptul ca capitolul VIII din proiectul nr.1593 al Codului contraventional reglementeaza unele propuneri de la articolul 1 din proiectul nr.674, Comisia juridica propune Parlamentului comasarea, pentru lectura a doua, a proiectului nr.774 (articolul I), ca proiect de alternativa la proiectul nr.1593 ca proiect de baza.

Articolul II din proiectul nr.674 (pentru modificarea si completarea Codului penal) va fi propus Parlamentului spre examinare pentru lectura a doua separat.

Titlul proiectului: Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative urmeaza a fi substituit prin titlul Lege pentru modificarea si completarea Codului penal al Republicii Moldova.

Articolul II va deveni articolul I, iar articolul II va avea urmatorul cuprins: Dispozitii finale si tranzitorii.

Articolul 1. Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Articolul 2. Guvernul, in termen de 30 de zile, va prezenta Parlamentului propuneri pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala; va aduce actele sale normative in concordanta cu prezenta lege.

In baza acelor expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului aprobarea proiectului de Lege nr.674 in prima lectura, conform propunerilor relatate in acest raport.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule raportor,

Dumneavoastra ati tinut cont de obiectiile comisiilor din Parlament cind ati discutat acest proiect de lege? Deci, comisia noastra a propus ca contraventiile administrative propuse sa fie modificate, adica sa fie micsorate, caci sint exagerate.

 

Domnul Ion Plesca:

Eu am mentionat ca, referitor la sanctiuni, noi vom cobori, vom propune sa fie coborit plafonul amenzilor, astfel incit se existe o corelatie cu conceptul proiectului nr.1593 al Codului contraventional, pentru lectura a doua.

 

Domnul Ivan Banari:

A doua intrebare tine de un articol special, 51.11 Incalcarea dreptului exclusiv al titularului brevetului pentru soiul de planta. Noi stim astazi in ce situatie se afla agricultura, stim in ce situatie se afla acele sute de mii de tarani, care sint nevoiti sa prelucreze pamintul de sine statator sau au avut, au fost membri ai unor, au dat acest pamint in arenda, apoi l-au luat inapoi, deoarece nu s-au achitat cu ei.

Deci, au fost diferite cazuri si astazi noi propunem ca acesti tarani sa fie amendati cu 100-200 de unitati conventionale. Persoane cu functii de raspundere, el este fermier, el are dreptul de a lucra, are dreptul la pamint, el are cota lui de pamint, deci, este o persoana de raspundere si sa fie tras la raspundere cu 200 pina la 500 de unitati conventionale, daca el va folosi un soi de planta cu o denumire inregistrata la AGP? Deci, orice politist poate sa se apropie de el si il poate trage la raspundere, iar el este nevoit sa plateasca de la 200 la 500 de unitati conventionale. Va asigur ca el va plati mai putin de 200, se va gasi modalitatea, dar aceasta suma nu va veni la bugetul de stat. De aceea, este o lovitura foarte mare pentru aceasta categorie de populatie.

Eu propun ca acest proiect de lege sa fie retras din Parlament, sa fie remis la comisie, sa se lucreze asupra lui adaugator si sa-l aducem in concordanta cu ceea ce a vorbit Presedintele Parlamentului.

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra ati vorbit de acest lucru. Deci, sa revenim la el peste un timp, cind comisia va incepe a lucra. Eu cred ca acest proiect de lege intra in contradictie cu acea politica regulatorie pe care Parlamentul a adoptat-o in anul 2004, la finele anului 2004. Si noi am discutat acest subiect si in 2005, la finele anului. De aceea, propunerea mea este sa-l retragem, sa lucram adaugator si venim cu niste amenzi care sa corespunda incalcarilor, dar sa nu-i evidentiem pe acesti fermieri sau alte categorii de intreprinzatori, altfel, pur si simplu le sistam activitatea.

Multumesc.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnul Banari,

In primul rind, noi astazi examinam proiectul de lege in prima lectura, adica conceptul acestui proiect de lege. Pentru lectura a doua, poftim, daca dumneavoastra aveti careva propuneri concrete, faceti-le si noi, in comisie o sa le discutam.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule raportor,

Este vorba de concept, de conceptul legii. Eu propun ca el sa fie retras. Punem la vot propunerea mea si va multumesc.

 

Domnul Ion Plesca:

Aceasta este propunerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Totusi, problema sanctiunilor nu este problema conceptului. Noi, cind discutam, de mai multe ori, in prima lectura, modificarile la Codul contraventional, expuneam pozitia comisiei inclusiv referitor la sanctiuni. Pentru lectura a doua, fara doar si poate, vor fi revazute sanctiunile, reiesind din conceptul Codului contraventional.

Mai mult decit atit, in proiectul Codului contraventional, exista deja o decizie a comisiei, va fi micsorat pina la minimum numarul celor care o sa aiba dreptul de agenti constatatori, o sa aiba dreptul sa aplice sanctiuni. De aceea, noi nu trebuie aici sa vorbim foarte mult despre durerea noastra fata de soarta taranilor. Mai bine sa inaintam propuneri concrete. Dar propunerea de a retrage este o propunere de a nu rezolva problema. Va rog, foarte concret, sa expuneti la fiecare articol care este propunerea dumneavoastra si noi, in cadrul comisiei, vom examina pentru lectura a doua si vom propune varianta finala.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei,

As vrea totusi sa confirmati: pentru a aplica aceste sanctiuni, este nevoie de a efectua controale sau nu?

 

Domnul Ion Plesca:

Cineva trebuie sa constate ca au fost incalcate aceste drepturi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Trebuie sa constate.

 

Domnul Ion Plesca:

Da. Agentul constata.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si atunci, noi iarasi revenim la aceeasi problema: Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. Controalele poarta un caracter consultativ si nu punitiv. Eu cred ca ar fi normal ca acest proiect de lege sa fie remis comisiei si sa lucram in comisie asupra reglementarii activitatii de intreprinzator si sa ne clarificam, totusi, care lege o punem in capul mesei? Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator sau mergem cu aceste pachete de legi, care vor contine aplicarea sanctiunilor punitive si, astfel, niciodata nu vom face un climat de afaceri normal in Republica Moldova, asa cum noi ne-am propus. Eu cred ca ar fi normal sa ne clarificam: ce inseamna control consultativ, ce inseamna control punitiv si ce inseamna aceste sanctiuni, care vor fi aplicate in urma controalelor?

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Cosarciuc.

Eu cred ca aici este vorba despre modificari la Codul contraventional. Asa ca nu este o lege separata. De aceea, trebuie de

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am o propunere, pentru a iesi din acest impas. Fiindca eu vad aceasta lege ca pe o lege care amendeaza Codul cu privire la contraventiile administrative, deci, este un fel de punct final, nu-i asa? Dar nu atinge insesi procedurile, insasi tipologia, controlul, caracterul acestora, la care se refera colegul.

Pentru care motiv, propunerea mea este urmatoarea: sa mergem inainte cu lectura intii, dar sa nu trecem la lectura a doua pina nu sincronizam anumite initiative si proiecte de lege, pe care le initiem sau lansam in cadrul acestei comisii parlamentare speciale. Si atunci, incercam sa ajungem la o coerenta. Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

La capitolul concept, eu, totusi, consider ca nu este vinovat taranul care a cumparat, de exemplu, intr-un magazin materialul saditor, l-a plantat si apoi este gasit vinovat de acest lucru. Este vinovat de incalcarea legislatiei acela care a vindut acest material saditor.

De aceea, cit priveste conceptul, eu as propune ca nu taranul sa fie penalizat, sa fie penalizati acei care comercializeaza produsele respective neavind documentele necesare. De aceea, sa excludem problema ce tine de tarani, de fermieri si sa ramina numai acei care comercializeaza marfurile respective, fara a fi respectate legile de proprietate intelectuala.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, cred ca noi ne dam bine seama ca nu consumatorul este penalizat, ci acela care comercializeaza. Si, in cazul de fata, daca taranul a procurat seminte, el este utilizatorul, este consumatorul final al acestui produs. Deci, ideile sint in concordanta.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Bine. Aici este vorba despre incalcarea dreptului titularului brevetului de soi de planta. Si atunci vii in cimp, ai gasit un pom care nu este platit in modul respectiv si el, taranul, nu este vinovat ca l-a cumparat de la magazin absolut legal. Despre asta vorbesc.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule Braghis,

Ati citit atent articolul 51.11? Producerea s.a.m.d. oferita pentru vinzare. Cel care comercializeaza

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog, sint sigur o sa avem timpul suficient pentru lectura a doua sa ne clarificam.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa dezvolt ideea expusa de Presedintele Parlamentului. Sa votam in prima lectura si sa mergem, pentru lectura a doua, la comisia noastra, unde vom discuta comasarea eventuala cu Codul contraventiilor administrative care se discuta. Si atunci le punem pe toate cap la cap.

 

Domnul Marian Lupu:

Si mai buna propunere. Alte intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule Plesca.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.674. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.674 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.859 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege sus-mentionat pentru a doua lectura. In contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de deputati, comisia constata urmatoarele.

In contextul avizelor Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie si al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, comisia a acceptat substituirea notiunii de intreprindere individuala din acest proiect cu notiunea de intreprinzator individual, aplicata conform articolului 26 din Codul civil, completind-o, totodata, cu notiunea de gospodarii taranesti.

Concomitent, in vederea excluderii unor dificultati care pot aparea la aplicarea modificarilor prezentate, se propune ca la articolul 14 din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi nr.845-XIII din 3 ianuarie 1992, punctul 1) sa fie completat cu textul: Intreprinderea individuala se echivaleaza cu intreprinzatorul individual. Iar punctul 2), in finalul primei propozitii, sa fie completat cu cuvintele intreprinzator individual.

Totodata, pentru coerenta stilistica a textului se propune ca, la articolul I, punctul 3) din proiect, cuvintele: darilor de seama fiscale unificate sa fie substituite prin cuvintele: inclusiv si a celor unificate.

In scopul aplicarii unui mecanism unic de calculare si achitare a tuturor taxelor locale, comisia propune ca la articolul I, punctul 4) din proiect cuvintele: taxei pentru amenajarea teritoriului, taxei pentru unitatile comerciale si / sau de prestari de servicii sociale, taxei pentru cazare, taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de calatori pe rutele municipale, orasenesti si satesti (comunale) sa fie substituite prin cuvintele: taxelor locale.

Acelasi mecanism se propune sa fie aplicat si pentru impozitul pe bunurile imobiliare, din care considerente se propune ca articolul II din proiect sa fie completat cu textul: alineatul (9) se completeaza cu litera c) cu urmatorul cuprins: prevederile literelor a) si b) din prezentul alineat nu se extind asupra intreprinzatorului individual, gospodariei taranesti, al caror numar mediu anual de salariati pe parcursul perioadei fiscale nu depaseste 3 unitati si nu sint inregistrati ca contribuabili ai taxei pe valoarea adaugata, care prezinta o dare de seama fiscala unificata in termen de pina la 31 martie a anului urmator anului fiscal de gestiune, cu achitarea impozitului in acelasi termen.

In tot textul proiectului de lege se propune ca cuvintele subiecti ai TVA sa fie substituite cu cuvintele contribuabil al TVA, fiind astfel respectata o terminologie unica in Codul fiscal.

In contextul avizului Directiei juridice, se accepta ca la articolele I si II din proiect sursa oficiala de publicare sa fie expusa in felul urmator: (republicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 8 februarie 2007, editie speciala).

In scopul utilizarii unei terminologii corecte, la articolul 26, alineatul (1), punctul 2) al articolului III din proiect se propune ca cuvintele Administratia unitatilor sa fie substituite prin cuvintele Intreprinderile.

Totodata, la articolul IV din proiect se propune excluderea din textul literei c) a cuvintului anual, ca fiind de prisos, deoarece Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 se aplica doar pe perioada anului 2007.

Referitor la propunerea deputatului Vladimir Filat, ca aceasta procedura de raportare simplificata sa fie aplicata si societatilor cu raspundere limitata, mentionam ca proiectul propus spre examinare este o prima etapa de implementare, dupa care Guvernul, in conformitate cu Planul de actiuni privind realizarea strategiei de sustinere a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii pentru anii 2006-2008, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. 521 din 15 mai 2006, Hotarirea Guvernului nr.104 din 1 februarie 2007 cu privire la aprobarea Strategiei de reforma a cadrului de reglementare de stat a activitatii de intreprinzator, precum si cu SCERS-ul, urmeaza sa examineze si sa prezinte Parlamentului propuneri de modificare si pentru celelalte forme organizatorico-juridice.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente si al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege in a doua lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu la fel, domnule vicepresedinte al comisiei.

Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Domnule Popa, va multumesc.

In conditiile raportului comicei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.859. Cine este pentru, rog da voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 2.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

58 de voturi. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.859 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.760 pentru abrogarea Legii cu privire la arenda.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic viceministru al economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Stimati deputati.

Se prezinta spre examinare proiectul de Lege pentru abrogarea Legii
nr.861-XII din 14 ianuarie 1992 cu privire la arenda. Elaborarea acestui proiect de lege se argumenteaza prin faptul ca, in momentul adoptarii Codului civil, la 6 iunie 2002, a Legii cu privire la arenda in agricultura nr.198-XV din 15 mai 2003, normele si prevederile Legii cu privire la arenda au devenit desuete si vin in discrepanta cu prevederile Legii cu privire la arenda in agricultura si ale Codului civil, despre care am mentionat.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca acest proiect a fost coordonat cu toate ministerele de resort. De asemenea, a fost coordonat cu proiectul TACIS, care se ocupa de armonizarea legislatiei Republicii Moldova la acquisul comunitar. In acest context, rog sustinerea acestui proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern, si a sustinut proiectul de lege. Adica, Legea nr.861 din 14 ianuarie 1992 cu privire la arenda si-a pierdut valabilitatea si noi sustinem pozitia aceasta ca ea urmeaza a fi abrogata.

Comisiile permanente, Directia juridica a Aparatului Parlamentului au examinat proiectul de lege si au prezentat avize pozitive. Comisia pentru agricultura si industria alimentara a mentionat ca abrogarea Legii cu privire la arenda este o necesitate obiectiva, dar numai cu conditia elaborarii unei alte legi sau a elaborarii unui set de completari de rigoare la Codul civil. Propunerea respectiva nu a fost acceptata pe deplin de Comisia pentru politica economica, buget si finante.

Avem obiectii si de la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Noi am acceptat propunerea lor. Si, in contextul respectiv, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune ca proiectul de lege sa fie completat cu prevederea privind abrogarea Legii nr.642 din 14 noiembrie 1995 pentru interpretarea articolului 19 din Legea cu privire la arenda.

Totodata, noi am sustinut partial propunerea domnului deputat Cosarciuc si Comisia noastra pentru politica economica, buget si finante considera necesar ca Guvernul sa efectueze o analiza a cadrului legislativ in vederea excluderii unei eventuale divergente la aplicarea legislatiei in vigoare din domeniul locatiunii si arendei. Si, daca o sa fie necesar, sa propunem modificarile respective.

Pe baza celor relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Lectura intii, procedura de vot. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.760, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Domnule Bondarciuc,

Sa inteleg ca comisia solicita adoptarea acestei legi, ceea ce presupune exercitiul de vot in a doua lectura?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Noi abrogam Legea cu privire la arenda

 

Domnul Marian Lupu:

Eu inteleg ca abrogam.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si doar am introdus, in acest articol S-a propus de la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sa modificam denumirea: abrogarea nu a Legii cu privire la arenda, dar a unor acte legislative. Noi, acolo, abrogam doua acte legislative.

 

Domnul Marian Lupu:

Si, in contextul acestor propuneri, acceptate in cadrul comisiei, purcedem la votul privind adoptarea Legii nr.760. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 27.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.760 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.915 pentru modificarea si completarea Hotaririi parlamentului nr.17-XVI din 8 aprilie 2005 privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului.

Prezinta domnul Victor Stepaniuc. Domnul Zagorodnii? Direct comisia? Bine. Va rog.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Autorii au incredere in comisie.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.915 din 6 martie 2007, in care se prevede ca atributiile Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului cu privire la turism sa fie date in competenta Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, efectuind modificarea respectiva in Hotarirea Parlamentului nr.16 din 8 aprilie 2005 privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a considerat argumentele, expuse in nota informativa la proiectul mentionat, ca fiind intemeiate. Si, in legatura cu aceasta, a decis sa propuna legislativului proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.915 din 6 martie 2007 pentru examinare si adoptare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Intrebarea mea este urmatoarea: spuneti-mi, va rog, nu s-a examinat situatia de a interveni cu aceasta modificare, caci ea se impune. Dar nu considerati ca este mai rational ca turismul sa fie transferat la o alta comisie, Comisia pentru politica economica, buget si finante?

Fiindca turismul este un domeniu care, mai devreme sau mai tirziu, trebuie sa aduca bani in Republica Moldova. Am adoptat o lege buna. Eu inteleg, logic, de la ce pornim, caci avem Ministerul Culturii si Turismului si este rational ca turismul sa aiba referinta la aceasta comisie. Dar, daca facem o modificare serioasa, este logic ca ea sa fie transferata la cealalta comisie.

Pentru mine ar fi interesanta si parerea domnului Bondarciuc, care este presedintele comisiei respective. Fiindca turismul nu este doar un domeniu in care, in conditiile Republicii Moldova, doar investim. Turismul trebuie sa fie un domeniu care sa aduca bani, ca in Bulgaria, ca in Romania, ca in Turcia. Si, respectiv, acesti bani trebuie gestionati. Cine are atributii la aceasta comisie, la Comisia pentru politica economica, buget si finante?

 

Domnul Marian Lupu:

Asa. Avansam.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Deci, intrebarea este adresata comisiei sau autorului?

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu m-am asteptat s-o prezinte domnul Stepaniuc, dar daca ati aparut dumneavoastra, ma rog, va adresez dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Ideea a fost prezentata, trebuie sa tinem cont ca, in mare masura, structura comisiilor si atributiile comisiilor reflecta structura Guvernului. Si din momentul in care avem Ministerul Culturii si Turismului este optiunea cea mai buna, intr-adevar, sa se concentreze pe principiul reflectiei oglinda in cadrul structurilor interne ale Parlamentului. Haideti sa acceptam acest moment. Alte intrebari?

Va multumesc, domnule Zagorodnii.

Deci, raportul a fost si din partea autorilor, si din partea comisiei, lucru care imi ofera posibilitatea sa supun votului proiectul de Hotarire nr.915. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr. 915 este aprobat.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.1243 pentru modificarea componentei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

Domnule Turcan, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat propunerile din hotarirea Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova din 27 martie, referitoare la numirea doamnei Elena Parpolova in functia de membru al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, a domnului Vladimir Panfilov in functia de membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si a domnului Anatolie Zagorodnii in functia de secretar al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. In legatura cu aceasta, hotarirea Comisiei mentioneaza urmatoarele.

Prin hotarirea Parlamentului din 23 martie 2007 au fost declarate vacante doua mandate de deputat in Parlament, care apartin Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Curtea Constitutionala, la 27 martie 2007, prin hotarirea nr.7, a constatat ca urmatorii candidati supleanti pe lista Partidului Comunistilor sint Vladimir Panfilov si Elena Parpulova si i-a declarat alesi in calitate de deputati in Parlament cu validarea mandatului.

In conformitate cu articolele 5, 14 si 15 din Regulamentul Parlamentului, componenta nominala a comisiilor permanente se stabileste tinindu-se cont de reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament. Dreptul de a face propuneri pentru alegerea membrilor comisiilor permanente apartine fractiunilor parlamentare, in conformitate cu reprezentarea lor proportionala in Parlament. Componenta nominala a fiecarei comisii permanente se hotaraste de Parlament. Secretarul comisiei permanente, de asemenea, candidatura se propune de fractiunea parlamentara si este confirmata de Parlament cu votul majoritatii deputatilor alesi.

Totodata, aducem la cunostinta ca doamna deputat Valentina Golban, in demersul din 1 februarie anul curent, informeaza ca in actele de stare civila au fost efectuate modificari, prin schimbarea numelui de Golban cu cel de Stratan. Si, in legatura cu aceasta, solicit efectuarea modificarilor respective in actele Parlamentului. Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de hotarire ce tine de problema expusa in raport.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1243 in conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.1243 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.864 privind retragerea din circuitul agricol a unor terenuri de calitate superioara.

Guvernul.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

.

!

!

. 23,93 , , . 1996 .

80% . 1974 . , , , .

12 - , , . , 71 .

83 60. , (, , ), .

83 . . .

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bannicov.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia a examinat acest proiect de lege. Nu as vrea sa repet ceea ce a mentionat de acum raportorul din partea Guvernului. In principiu, comisia a fost de acord ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura. Si, in cazul in care nu vor fi propuneri, sa fie votat si in lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Proiectul de Lege nr.864, lectura intii. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.864 este aprobat.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea acestui proiect in lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30,

sectorul nr.2 27,

sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.864 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.718 pentru modificarea si completarea anexei 3 la Legea privind organizarea-administrativ teritoriala a Republicii Moldova. Initiativa domnului deputat Dumitru Prijmireanu, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Prin Legea privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova din 27 decembrie 2001, anexa nr.3 la compartimentul raionul Cahul, satul Tudoresti a fost inclus, din motive necunoscute autoritatilor publice locale, in componenta satului Bucuria. Probabil ca a fost comisa o greseala mecanica, deoarece satul Tudoresti este situat la o distanta de 5 km de satul Bucuria si la 200 de metri de satul Tartaulul de Salcie, fiind un satuc mic, mai bine zis o zona a satului, subzona a satului Tartaulul de Salcie.

Mai mult decit atit, satul Tudoresti din punct de vedere istoric si economic a fost tot timpul inclus in componenta comunei Tartaulul de Salcie si toate evidentele, legate de satul Tudoresti, s-au efectuat si se efectueaza in prezent de catre primaria satului Tartaulul de Salcie. Totodata, nici o autoritate publica de nivelul I sau II nu a solicitat includerea satului Tudoresti in componenta comunei Bucuria.

Demersul cu privire la modificarea legii respective, privind excluderea satul Tudoresti din componenta comunei Bucuria si includerea lui in componenta comunei Tartaulul de Salcie, a fost inaintat de catre prefectura judetului Cahul si Consiliul judetean Cahul inca in luna martie 2003, iar de catre Consiliul raional Cahul in martie 2004. Reiesind din cele expuse, se inainteaza Parlamentului pentru examinare si adoptare proiectul de Lege pentru modificarea si completarea anexei nr.3 la Legea privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova si va rog sa-l sustineti.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari? Nu sint.

Domnule Prijmireanu,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimati colegi,

Proiectul de lege a fost examinat de Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului in data de 28 martie 2007. Necesitatea elaborarii proiectului de lege a fost conditionata de multiple adresari ale autoritatilor publice locale ale raionului Cahul, care sint expuse in nota informativa a proiectului de lege. Practic, toate comisiile, majoritatea comisiilor s-au pronuntat, parlamentarii s-au pronuntat pentru examinarea proiectului in cadrul sedintei plenare a Parlamentului.

Comisia pentru economie, buget si finante a propus ca proiectul de lege sa fie votat in prima si a doua lectura concomitent. Comisia pentru drepturile omului propune examinarea proiectului de lege in cadrul sedintei plenare a Parlamentului doar dupa prezentarea avizului pozitiv al Guvernului. Va aduc la cunostinta ca avizul Guvernului este pozitiv. Directia juridica a Aparatului Parlamentului, vizavi de acest proiect de lege, stipuleaza necesitatea respectarii prevederilor cu privire la modul de solutionare a chestiunilor organizarii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova cu privire la asigurarea actelor necesare, care sint prezente in nota informativa.

Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, in raportul de expertiza la proiectul de lege analizat, reiesind din materialele prezentate asupra proiectului, considera ca, in conformitate cu prevederile punctului 3 si A 17 din Legea despre Regulamentul cu privire la modul de solutionare a chestiunilor organizarii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, nu s-au intreprins toate actiunile stabilite de legislatie. S-a mentionat ca, in cuprinsul clauzei de adoptare, lipseste temeiul constitutional in baza caruia se adopta actul legislativ.

De aceea, comisia propune redactarea clauzei de adoptare in felul urmator: In temeiul articolului 72, alineatul (3), litera f) din Constitutia Republicii Moldova, Parlamentul adopta prezenta lege organica. In baza celor expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului proiectul de lege pentru examinare si adoptare in prima lectura. Daca deputatii nu au obiectii suplimentare, sa fie adoptat si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte.

Intrebari la comisie? Nu sint.

Multumesc.

Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.718 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.718 este aprobat.

Lectura a doua, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Nu inregistrez alte propuneri. Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.718. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 27.

Sectorul nr.3 9.

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.718 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4102 privind modificarea si completarea Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat nr. 156 din 10 octombrie 1998, aprobat de Parlament in prima lectura, la
9 februarie 2007, prin Hotarirea nr.12 si constata urmatoarele. In procesul dezbaterii proiectului in sedinta plenara au fost expuse obiectii si propuneri pe marginea acestuia de catre deputatul Vladimir Filat, de asemenea, amendamente in scris au parvenit din partea deputatului Valentina Stratan.

Problema la care se refera ambii deputati tine de acordarea drepturilor la includerea in stagiul de cotizare a perioadei de studii post-universitare, doctorat si post-doctorat si pentru persoanele care isi fac studiile in baza de contract. Motivul invocat a fost respectarea principiului echitatii sociale prin tratarea univoca a acestor persoane, indiferent de faptul daca sint finantate de la buget in perioada studiilor sau isi fac studiile in baza de contract.

Tinind cont de faptul ca, initial, in proiect autorul s-a referit la persoanele care isi fac studiile la cursurile de zi, fara a specifica modul de finantare a studiilor, iar avizul Guvernului vine in sustinerea variantei initiale a proiectului, comisia sesizata in fond a sustinut propunerea deputatilor. Deputatul Vladimir Filat s-a referit, de asemenea, la situatia care ar putea avea loc in cazul post-doctoranzilor, care, conform articolului 31 din Legea invatamintului, pot beneficia de un concediu de creatie de pina la 2 ani, cu pastrarea salariului. Prin urmare, transferul cotelor de asigurare sociala s-ar putea dubla.

Comisia considera ca modalitatea de organizare a evidentei personificate a cotelor de asigurari sociale de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale ar putea sa excluda asemenea situatii. Totodata, Guvernul urmeaza sa aduca in concordanta actele sale normative si modificarile operate, prin urmare, va determina mecanismul de colectare a cotelor de asigurari sociale si de calculare a stagiului de cotizatie, in cazul de fata. In contextul celor relatate, comisia sesizata in fond solicita adoptarea proiectului de Lege nr.4102 in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc, domnule Eremciuc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in lectura a doua, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, a proiectului de Lege nr.4102. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4102 este adoptat in lectura doua.

Va multumesc.

Ora 12.35. Ora interpelarilor si intrebarilor.

Stimati colegi,

Va rog sa va apropiati de microfoane.

O rog pe doamna Postoico sa faca o precizare a procedurilor care se aplica conform actualului Regulament al Parlamentului.

Va rog, doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Conform articolului 108, ultima ora de lucru a Parlamentului in fiecare zi de joi, cu exceptia ultimei joi din luna, va fi consacrata intrebarilor. Astazi noi sintem in ultima joi din luna si, deci, in cazul de fata, aceasta ora revine inaintarii interpelarilor pe care dumneavoastra le solicitati.

Deci, interpelarile se dau citirii, se depun la presedintele sedintei in plen, care dispune remiterea lor Primului ministru. In cazul solicitarii raspunsului in scris la interpelare, Guvernul va raspunde in cel mult 15 zile. Autorii interpelarii pot cere Parlamentului dezbaterea in sedinta plenara a raspunsului la interpelare, inaintind in acest sens o motiune simpla.

Prezenta membrilor Guvernului, carora le sint adresate interpelarile in sedinta Parlamentului consacrata interpelarilor, este obligatorie. Iata ce se refera la inaintarea si examinarea interpelarilor. Deci, astazi sintem la pozitia de inaintare a interpelarilor.

Referitor la declaratii, la fel, as vrea sa spun, fiindca este prevazut in articolul 189, unde scrie ca deputatii dispun numai de Un moment numai Fractiunilor parlamentare li se acorda pina la 7 minute pentru fiecare declaratie, iar deputatilor pina la 5 minute. Daca declaratia vizeaza imaginea unei fractiuni parlamentare sau a unui deputat, acestia au dreptul la replica in cadrul acestei sedinte. Replica nu poate depasi 3 minute. Tot.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, va rog, incepem exercitiul.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am doua interpelari.

Prima interpelare o adresez Ministerului Afacerilor Interne. Solicit ministrului Gheorghe Papuc explicatii de la tribuna Parlamentului privind motivele si legalitatea actiunilor politiei, pe 27 martie, care a agresat si retinut pentru 5 ore grupul de la Partidul Liberal, ce mergea pe trotuar spre o depunere de flori cu ocazia unirii Basarabiei cu Romania.

Astept raspunsul de la tribuna Parlamentului si in scris.

Domnule Stepaniuc,

Dumneavoastra nu va auziti acum la microfon, degeaba va straduiti.

Adresez a doua interpelare Curtii de Conturi, care a publicat, la solicitarea unor deputati, Hotarirea privind raportul asupra reviziei financiare si a eficientei gestionarii patrimoniului public la Intreprinderea de Stat Calea Ferata din Moldova in perioada 2003-2005. In actul Curtii de Conturi se constata ca, pe data de 9 august 2002, CFM a incheiat un contract cu un agent economic autohton, in baza caruia a procurat 18 vagoane dupa reparatie capitala la pretul de 184 mii de dolari fiecare.

Agentul economic autohton a procurat aceste vagoane din Rusia, la pretul declarat in vama de 162,8 mii de dolari SUA per vagon. Dupa cum vedem, CFM i-a platit agentului autohton cu 381,6 mii de dolari SUA mai mult decit costul total declarat in vama. In scopul procurarii vagoanelor, CFM a angajat, la 27 august 2002, doua imprumuturi in suma de 15,1 milioane de lei si respectiv 30 de milioane de lei, cu rata dobinzii de 22% anual, pe un termen de 4 ani.

Controlul a stabilit ca, la procurarea unor marfuri specifice, efectuata destul de rar de catre Intreprinderea de stat CFM, persista modalitatea procurarilor prin mai multi intermediari. In actul Curtii de Conturi au fost constatate si alte grave incalcari financiare la Intreprinderea de Stat CFM.

Pornind de la constatarea acestora si a multora alte grave incalcari financiare la Intreprinderea de Stat Calea Ferata din Moldova, condusa de aceleasi persoane ani in sir, declarindu-ne uluiti de usurinta cu care s-au putut achita diferente de pret de peste 381,6 mii de dolari SUA peste pretul inaintat de vinzatorul din Rusia la procurarea vagoanelor si a antrena credite bancare impovaratoare in aceasta afacere, solicit Curtii de Conturi sa-mi comunice:

Unu. De ce in hotarirea Curtii de Conturi nu s-a scris despre trimiterea rezultatelor controlului Procuraturii si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei? Oare se procedeaza la fel si in cazul structurilor private?

Doi. Care este adresa juridica si cum se numeste agentul economic autohton care a procurat din Rusia si a vindut CFM 18 vagoane dupa reparatia capitala?

Trei. Care banca a oferit CFM credite pentru procurarea vagoanelor si alte credite contractate de CFM intre 2002-2006?

Patru. Solicit lista creditelor bancare imprumutate de CFM intre 20022005 cu indicarea sumelor creditelor, a ratelor si a sumelor dobinzii, termenului de rambursare si datelor ce reflecta achitarea creditelor sau termenul prolungarii lor, precum si o informatie detaliata despre utilizarea creditelor respective.

Cinci. Cum se numesc firmele intermediare si care sint adresele acestor firme, prin care CFM a procurat unele marfuri specifice cu indicarea sumelor contractelor?

Solicit ca materialele ce tin de aceasta revizie financiara sa fie transmise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, care sa examineze eventualitatea tragerii la raspundere penala pentru delapidari sau pentru savirsirea premeditata a unor grave incalcari financiare.

Solicit sa fiu informata asupra faptului transmiterii acestui dosar catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Astept raspunsul in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, stimati colegi,

Inca o data ma refer la articolul 112. Interpelarile se fac in scris, aratindu-se obiectul acestora, fara nici o dezvoltare, concretizind ce forma va avea raspunsul citat, ceea ce numai dumneavoastra ati audiat ca doamna Pavlicenco a solicitat in scris. Deci, eu va rog, sa nu ne abatem de la articolul 112. Daca aveti intrebari, acestea se adreseaza la urmatoarele sedinte de joi, de 3 ori pe luna.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna presedinte.

Cred ca nici nu am reusit sa studiem acel Regulament, caci ne-ati lipsit de Monitorul Oficial, ca sa avem de unde sa-l citim. Il vom studia.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog

Doamna Valentina Cusnir:

Si-l vom respecta.

Doamna Maria Postoico:

Fara intrare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Timpul abia incepe. La 1 martie anul curent, am adresat o interpelare presedintelui Curtii de Conturi, Procurorului General si Primului ministru al Republicii Moldova, in care le-am solicitat explicatii scrise asupra masurilor intreprinse in rezultatul reviziei economico-financiare efectuate la Intreprinderea Mixta Calarasi-Divin.

Nu am primit aceste raspunsuri, decit unul de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, care nu a fost interpelat de mine, dar mi-a confirmat inca o data ca, in pofida clauzelor contractuale de vinzare-cumparare, cumparatorul n-a executat programul de investitii pentru perioada 20032005 in suma totala de 1,5 milioane de dolari SUA, inclusiv pentru anul 2003 399 de mii de dolari s.a.m.d.

Concomitent, s-a stabilit ca noul proprietar nu asigura cresterea anuala a volumului vinzarilor si exportul productiei, care au constituit, in anul 2003, doar 21,9 milioane de lei, in 2004 17,3 milioane de lei, in 2005 26 de milioane de lei, fata de cele 93 de milioane de lei in anul 2002.

Totodata, investitorul nu a pastrat profilul de fabricare a vinurilor pe o perioada minima de 10 ani din momentul incheierii contractului, astfel, in anul 2005 fiind inregistrat un volum simbolic de comercializare a vinului, in valoare de 3,5 mii de lei.

Cu toate acestea, in urma dezbaterilor in cadrul sedintei unui grup de lucru, caruia nu stiu cine i-a dat acest drept, convocata inca in 14 iunie 2006, aceasta comisie nu a considerat oportuna initierea procedurii de reziliere a contractului, acceptind imprumuturile cumparatorului in calitate de investitii.

Reiterez aceasta interpelare a mea si cer Procurorului General explicatii adaugatoare asupra acestui grup de lucru, care si-a asumat aceasta responsabilitate. Conducerea Intreprinderii Mixte Calarasi-Divin continua si mai departe sa-si bata joc de angajatii sai, recent acestia fiind obligati sa semneze un acord aditional, care contine urmatoarele:

In cazul aparitiei, la intreprindere, a imprejurarilor de forta majora in perioada dintre sezoane, micsorarea ritmurilor si volumelor de producere sau in alte circumstante ce nu depind de vointa omului, este posibila stabilirea in baza ordinului angajatorului a programului de lucru partial, pe o perioada mai indelungata, o luna, un trimestru s.a.m.d., cu acordarea timpului de odihna proportional, pe o durata mai mare.

Iata cum se rezolva la noi intrebarile. Reiterez aceasta interpelare si solicit celor vizati sa-mi dea raspunsul in scris, asa cum l-am cerut.

A doua interpelare o adresez Procurorului General al Republicii Moldova si Guvernului Republicii Moldova. Am fost sesizata de catre patru familii, care locuiesc pe strada Botezatu 1, apartament 2, din orasul Chisinau, care spun urmatoarele:

O firma a sapat o groapa de fundatie de 9 m adincime, la o distanta de 1,5 m de fundamentul casei noastre, in luna februarie 2005. De atunci si pina in prezent nu a intarit fundamentul casei noastre, iar casa cu 14 etaje este construita. De doi ani de zile nu este efectuata expertiza privind pagubele provocate de aceasta sapatura. In prezent, continua adincirea acestei sapaturi de fundatie. Fapt pentru care solicit interventia celor nominalizati si sa fiu informata despre masurile luate in acest caz. Doamna Nina Juratu din orasul Chisinau s-a adresat cu aceasta petitie.

Doamna Maria Postoico:

Da, si aceasta nu este o interpelare.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valerii Garev:

, . 14.00 - .

.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Doamna presedinte,

Sigur ca cele mai multe interpelari le expediez in scris. Sint aici pentru ca de mai mult timp am expediat o interpelare catre Guvernul Republicii Moldova, sa vina cu un raspuns in ceea ce priveste situatia de la Fabrica de vinuri din satul Mana, raionul Orhei, dat fiind faptul ca si astazi, in etapa initiala a sedintei noastre s-a discutat foarte mult despre acest sector vitivinicol din Republica Moldova. Deci, reiterez aceasta interpelare, pentru ca timpul preconizat pentru a primi raspunsul a fost depasit de doua-trei ori.

O alta interpelare o expediez Ministerului Educatiei si Tineretului, in persoana domnului Victor Tvircun, pentru faptul ca am fost sesizata de un grup de mame tinere cu copii mici din satul Mitoc, raionul Orhei. Pe linga toate problemele, de diferit ordin, pe care le au mamele, una este generala si le vizeaza pe toate, dar si pe fiecare in parte.

Este vorba de lipsa unei gradinite de copii in sat, fapt care obliga mamele ca singure sa-si caute un loc pentru copiii lor. De multe ori apeleaza la Gradinita nr.6 din orasul Orhei, care este mai aproape, dar si aici intimpina greutati, dat fiind faptul ca parintii lor nu au viza de resedinta in oras.

De fapt, gradinita sau, mai bine zis, imobilul acestei gradinite exista, dar nu se stie din care motive administratia publica locala, Directia generala invatamint Orhei, dar si Ministerul Educatiei tergiverseaza redeschiderea ei pentru copiii din sat. Mai multi ani la rind, acest imobil este utilizat in diferite scopuri, de aceea solicit solutionarea urgenta a situatiei create in acest sens in satul Mitoc. Mai ales ca, din cite stim, Ministerul Educatiei a primit anterior un grant special pentru redresarea situatiei in institutiile prescolare din republica, care era de peste
1 milion de dolari.

Va multumesc.

Raspunsul il astept in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

O interpelare catre Consiliul de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului si catre noua conducere a Companiei Teleradio-Moldova, care, sper, va fi aleasa in viitorul apropiat.

Constat cu ingrijorare ca emisiunea Rezonans intr-un mod sfidator prelungeste practica de oglindire vadit partinitoare, unilaterala si manipulatoare a evenimentelor din Republica Moldova. Astfel, in emisiunea din 24 martie curent autorul si prezentatorul Constantin Staris, in materialele privind dezbaterile privind problema salarizarii bugetarilor si sistarii transmisiunilor in direct ale sedintelor Parlamentului, a prezentat in exclusivitate parerile coalitiei PCRM si PPCD, insotite numai de comentariile sale batjocoritoare la adresa opozitiei. Iar contra presedintelui Aliantei Moldova Noastra au fost lansate chiar si o serie de atacuri denigratoare, fara a oferi dreptul la replica.

Astfel de abordari, care demonstreaza servilismul fata de putere, sint prezentate in absolut toate emisiunile Rezonans. In legatura cu cele expuse, rog respectuos sa examinati:

1. In ce masura activitatea Companiei interstatale a CSI Mir in Republica Moldova corespunde prevederilor Codului audiovizualului;

2. In ce masura conceptul si realizarea emisiunii Rezonans corespunde principiilor de activitate a unei institutii publice a audiovizualului;

3. In ce masura actualul Consiliu de observatori si noua conducere a Companiei Teleradio-Moldova sint dispuse sa respecte reperele de activitate a institutiilor audiovizualului public, elaborate de reprezentantii OSCE si al Secretarului General al Consiliului Europei inca in luna martie 2004 si adoptate drept norme interne obligatorii de fosta componenta a Consiliului de observatori.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimati colegi,

Am o interpelare, pe care o adresez Ministerului Culturii si Turismului. In cadrul unei deplasari in orasul Donduseni, acum o luna si ceva, am fost sesizat de un grup de locuitori ai orasului, care m-au rugat sa intervin in schimbarea destinatiei cladirii fostului cinematograf din centrul orasului Donduseni. Spun fostului, deoarece aceasta cladire prezinta o ruina, care pare a fi lasata in urma Razboiului al doilea mondial. Pentru a reda situatia mai clar, voi da citire citorva rinduri din mesajul semnatarilor in original.

, , , . , , , - , .

, , , , . . . . , , .

, . , : , , - , . , , , , . , , - , .

, , , , , . , - . , , .

In aceasta ordine de idei, rog sa fiu informat, care va fi soarta acestui fost cinematograf si care este situatia adresarilor locuitorilor din orasul Donduseni la acest subiect, la institutia respectiva. Totodata, rog sa fiu informat, cite cinematografe activeaza in momentul de fata in Republica Moldova, si cite nu. Care este numarul scriptic al personalului, incadrat in aceste institutii din domeniu, subordonate Ministerului Culturii si Turismului, care este suma alocata domeniului cinematografiei in anul 2007 din bugetul acestui minister.

Solicit raspunsul la aceasta interpelare in scris si in plenul Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Interpelare catre Guvernul Republicii Moldova in atentia domnului Prim-ministru, Vasile Tarlev si a domnului ministru al afacerilor interne, Gheorghe Papuc. Obiectul abuzul in serviciu al colaboratorilor organelor de interne. La
27 martie 2007 s-a intimplat un incident regretabil cu implicarea politiei.

Astfel, colaboratorii Comisariatului de politie din sectorul Centru al capitalei s-au dedat la actiuni abuzive si ilegale de retinere a unui grup de cetateni, care se deplasau organizat pe trotuar, fara a incalca ordinea publica, iar apoi si a unei echipe de jurnalisti de la postul de televiziune PRO TV Chisinau. Colaboratorii politiei au impiedicat si alte echipe de jurnalisti de la alte posturi TV DTV si TV-7 sa-si exercite profesia.

Aceste actiuni nu pot fi tratate decit ca intimidari, persecutii si violari flagrante ale drepturilor si liberatilor fundamentale ale cetatenilor, consacrate in Constitutia Republicii Moldova. A doua zi, la 28 martie, Politia economica din Balti a arestat tirajul publicatiei periodice SP, care apare in acest municipiu.

In acest context, solicit explicatii ministrului de interne, domnului Gheorghe Papuc, asupra incidentelor recente, in care au fost implicati colaboratorii unitatilor din subordinea ministerului si care vizeaza intimidarea institutiilor mass-media, precum si persecutiile cetatenilor.

Totodata, solicit domnului Prim-ministru, Vasile Tarlev, sa se implice personal in investigarea acestor cazuri si sa examineze posibilitatea revocarii ministrului afacerilor interne, domnului Gheorghe Papuc. Solicit prezentarea raspunsului, atit in scris, cit si de la tribuna Parlamentului, in termen de o saptamina.

A doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova, in atentia domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, obiectul situatia drepturilor de autor in cazul produselor software. La 23 septembrie 1994, Parlamentul a adoptat Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe. In acelasi timp, insa, pe parcursul a peste 12 ani de la adoptare, legea nu a fost respectata in privinta produselor software, care in mare parte au fost introduse pe piata interna si sint utilizate in continuare in varianta neautentica, altfel spus, pirat.

Recent, compania Microsoft Ware le-a cerut autoritatilor moldovenesti respectarea drepturilor de autor in privinta programelor de utilizator Windows, folosite pe teritoriul statului nostru. In acest context, solicit explicatii Guvernului in legatura cu masurile luate pentru implementarea Legii nr.293 din 1994, precum si masurile pe care preconizeaza sa le ia in viitor in privinta respectarii drepturilor de autor ale Companiei Microsoft Ware. Dupa care criterii sint efectuate controalele la utilizatori? Exista sau nu vreo metodologie, dupa care se conduce Guvernul in acest caz? Si daca nu, solicit explicatii, de ce nu a fost adoptat un asemenea act?

De asemenea, ma intereseaza daca Guvernul a examinat posibilitatea introducerii unui moratoriu sau a unei amnistii in privinta utilizatorilor care folosesc deja produsele neautentice. Solicit raspunsul de la tribuna centrala a Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Prima interpelare o adresez Comisiei Electorale Centrale. Am fost sesizata de presedintii mai multor intovarasiri pomicole din componenta primariei Truseni, in numele locuitorilor cu domiciliu permanent, dar fara viza de resedinta, care isi exprima nemultumirea in legatura cu faptul ca sunt privati de dreptul de vot.

Solicit Comisiei Electorale Centrale sa examineze in regim prioritar situatia invocata, identificind o solutie concreta, care ar permite cetatenilor cu domiciliul permanent in intovarasirile pomicole din raza municipiului Chisinau sa-si exercite dreptul la vot, conform Constitutiei Republicii Moldova.

A doua interpelare o adresez, in numele acelorasi solicitanti, Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor pentru solutionarea propunerilor privind imbunatatirea asigurarii cu transport public. Pentru detalii voi alatura acestui demers, acestei interpelari petitia din partea presedintilor intovarasirilor pomicole.

Multumesc.

Raspunsurile le astept in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Alte solicitari nu sint. Trecem mai departe, la declaratii. Prima s-a inscris pentru declaratie doamna deputat Vitalia Pavlicenco. Va invitam la tribuna centrala si va reamintesc ca aveti 5 minute.

 

Doamna Vitali Pavlicenco:

Doamna Postoico,

Eu vreau sa va spun ca, in primul rind, noi inca nu avem Regulamentul. In al doilea rind, noi n-am stiut ca el apare.

 

Doamna Maria Postoico:

De acum el este.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu cred ca nu.

 

Doamna Maria Postoico:

El este publicat, asa ca

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pai, nu poti chiar noaptea, de la ora 6 dimineata sa citesti Regulamentul.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog Ei, dumneavoastra toata noaptea cititi, asa ca

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dati-mi voie sa vorbesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim, 5 minute. Fixam.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Avind in vedere faptul ca este o declaratie, cum spuneti, de 5 minute, plus
3 minute ca replica la ce s-a intimplat data trecuta in Parament, am cel putin
8 minute.

 

Doamna Maria Postoico:

5 minute.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si nu cred ca ar fi corect sa inchideti microfonul.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Este de ajuns cit inchideti toate microfoanele republicii.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, nu tergiversati.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Declaratia mea se intituleaza Atacurile necrestin-democrate ale crestin-democratului Iurie Rosca impotriva oponentilor politici.

Sper ca macar dupa ce va inceta transmisiunea in direct a sedintelor Parlamentului, veti ramine in sala si la declaratiile opozitiei, ca nu va veti grabi la prinz, demonstrind falsitatea Declaratiei Parlamentului cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene, adoptate in prima zi de catre toti deputatii actualei legislaturi.

Ma voi referi la modul in care Iurie Rosca ii ataca pe cei neinregimentati in opozitia dirijata. Domnia sa si-a difuzat interventia de saptamina trecuta cu titlul Cei care considera ca politica se face doar pentru a-ti avantaja propria imagine sint nuli moral si fara nici o perspectiva politica.

Nimeni nu a auzit cind s-a inscris Iurie Rosca pentru cuvint la proiectul de modificare al Regulamentului. Domnul Lupu ne cere sa ne inscriem la cuvint dimineata, probabil ca Rosca are un statut aparte, ca vecin de fotoliu al speakerului.

Voi riposta afirmatiilor demagogice ale lui Rosca si voi arata cit de crestin-democrati sint domnia sa si colegii, cind isi permit nu numai neadevaruri, dar si cuvinte necrestine si mincinoase la adresa deputatilor. Iurie Rosca spune ca, in 2005, Moldova era intr-o situatie absolut critica ce risca o lovitura de stat cu participarea unor lideri galbeni. Personal nu inteleg, de ce Procuratura, sesizata acum citeva luni in legatura cu fanteziile crestin-democrate, a luat apa in gura?

Rosca, dupa ce i-a numit cireada pe deputatii ce apara aspiratiile romanesti in Moldova, le-a spus ca grohaiesc unor colegi ce tropaiau in semn de protest impotriva enormitatilor demagogice pe care le emitea crestin-democratul. In ziarul Flux editorialistul ma include printre cei ce tropaiau. Eu nu am facut asa ceva, pentru ca am taria sa ascult, inclusiv minciunile si demagogia.

Ma intreaba lumea, pentru ca s-a vazut bine, am stat, am tacut si am ascultat, de ce se scrie asa? Ar fi bine daca autorul editorialului si-ar cere scuze pentru punerea tuturor oponentilor politici a lui Rosca intr-o oala. Ne solidarizam cind e cazul, dar cind nu nu.

Editorialistul foloseste notiuni injurioase gen crestin-democrate la adresa oponentilor politici ai PPCD: elemente degradate din legislativul de la Chisinau, exponentii asa-zisei opozitii intransigente, constituite in veritabile haite, posedati de diavol in fata Crucii sfinte, care se dau peste cap, urla de draci, se zbat, tropaie, specimene politice mai rele decit lupii, care incep sa se dea de ceasul mortii si se transforma in calamitate politica. Acestea sint notiunile folosite la adresa oponentilor politici.

Ii amintesc, scurt, editorialistului ca au semnat mai multi de la PPCD materiale ce nu le scriau si nu le credeau, ca lucrurile stau asa si azi regreta. Iar daca editorialistul chiar crede asta, nu-mi ramine decit sa regret.

Poate nu inteleg, dar daca acest limbaj este unul crestin-democrat, ce inseamna in viziunea opozitiei constructive, pro-comuniste, a fi crestin-democrat? Aliere cu satrapii comunisti ce te-au transformat in anti-crestin-democrat sau developarea ne-crestin-democratilor?

Si ma intreb: ce fel de cod doreste Comisia Electorala Centrala sa semneze subiectii electorali cu mass-media, care deja se arata in toata frumusetea? Cu care presa? Cu cea controlata si dirijata fara prag moral?

Solicit Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati sa examineze afirmatiile facute de Iurie Rosca la adresa deputatilor in Parlament si la PRO TV si sa aplice sanctiuni regulamentare, chiar daca se simte puternic, avindu-l pe Voronin in spate.

Iurie Rosca se lauda cu un parteneriat politic important pentru interesele nationale si ii invinuieste pe oponenti de parada la microfoane, de dregerea imaginii. Mi se pare ca exact Rosca trebuie sa-si dreaga imaginea in fata opiniei publice, dupa coalizarea cu PCRM, urmare a santajului sau a tranzactiilor crestin-democrate cu antihristul.

Rosca ne spune, ca transmisiunea in direct a fost exploatata in exces cu rea credinta si pervers de unii deputati, ca foarte putini dintre cei ce au vociferat de la tribuna se intereseaza de esenta reformei sau de continutul proiectelor de lege. Vreau sa intreb:

1. Cine l-a impiedicat pe Rosca sa foloseasca el mai eficient tribuna? Sau a cerut transmisiune in direct nebanuind ca parteneriatul cu comunistii avea sa-i aduca mutenie in plenul Parlamentului? Cu ce l-a mai speriat Voronin cind l-a convins, adevarat, foarte greu, sa accepte anularea transmisiunilor?

2. Ce fel de lipsa de interese pentru reforme cind proiectele de lege, propuse de opozitia liberala sau social-democrata, zac pe polcile sau in sertarele prafuite ale tovarasei Ostapciuc? Cine sa mai inainteze initiative, daca ele sint puse la murat?

Personal, am adresat peste 250 de interpelari in scris si vreo 140 la Ora Guvernului. Desi le explic oamenilor ca deputatii de opozitie fac degeaba interpelari, retrimitind stocuri de plingeri ale oamenilor disperati catre structurile de stat. Luati datele statistice de la secretariat. Cine sa-mi spuna ca cineva e preocupat doar de darea in spectacol si de teatru la microfon?

Iar atunci cind le explic oamenilor ca la noi nu functioneaza democratia si legea, iar structurile Guvernului nu au atitudine serioasa fata de interpelarile opozitiei, cetatenii ma intreaba: si noi ce sa facem, unde sa ne adresam? Nimeni nu ne raspunde si nu se iau masuri. Poate ca spuneti macar intregii lumi, de la tribuna Parlamentului, durerea noastra. Iata de unde interpelarile deznadajduite ale celor ce nu pot intelege, cum sa traim fara dreptate?

In planul controlului, nu mai vorbesc de intilnirile cu oamenii, cu reprezentantii structurilor guvernamentale, raportul activitatii mele cuprinde o groaza de pagini. Ce stie Rosca despre activitatea deputatilor, ca sa ne taxeze cum i se nazare lui?

In general, cine isi aroga dreptul sa dea aprecieri celor ce vorbesc, cine si ce interpelari face? Sa se creada cineva investit cu dreptul de procuror in Parlament, doar pentru ca sta sub aripa lui Voronin si a aparatului lui securisto-represiv?

Rosca vorbeste de principiul legalitatii in competitia electorala. Si, cind a candidat domnul Susarenco, unde era principiul? Ca sa nu spun de grija subita si dubioasa fata de inechitatea electorala pentru Dorin Chirtoaca si Climenco. De ce sa-i inviti la Ora Guvernului, daca nu sint deputati? Oare nu este exact acesta exorcism politic, abordare incorecta si imorala? Nu este clar ca se plateste cu grija excesiva Partidului Liberal pentru disponibilitatea de a lovi in colegii liberali in speranta ca vor fi admisi la masa potentatilor zilei. Iluzii desarte. Experienta arata, cine tradeaza de tradare cade.

Rosca invoca subiecti electorali, veniti in Parlament in 2005, dupa care au tradat. Exact Rosca este acela care ar trebui sa taca. Anatol Taranu si Vitalia Pavlicenco au fost eliminati din Alianta Moldova Noastra, pentru ca sintem fideli platformei electorale a BMD. Nu poti ramine intr-o fractiune cu forta. Si apoi, cine oare a tradat in 1999 Conventia Democrata condusa de Mircea Snegur, de minuta cu care a venit Rosca in Parlament? Cine a tradat ADR-ul si majoritatea anticomunista, instalind un Guvern cu umbrela frontisto-comunista? Au nu cumva exact Iurie Rosca, cel care a facut din Front un zis Partid Popular Crestin Democrat, ce ne invata astazi moralitatea ant-icrestin-democrata? Oare nu de atunci comunistii si-au inceput ascensiunea?

Acum sa ne spuna aliatul comunistilor ca unii deputati, prin frauda, ies la microfoane, fapt ce ar fi in detrimentul bunului simt? Cine ne vorbeste de logica anormala? Intii iti creezi partidul, participi la alegeri, il aduci in Parlament si iti promovezi propria platforma, sau intii te ascunzi in spatele unui lider, ajungi in Parlament, creezi partidul si din perspectiva de infractor politic vrei sa reajungi in Parlamentul viitor? Ne vorbeste Rosca, cel care a ajuns in Parlament cu Ilascu tradat.

 

Doamna Maria Postoico:

Aveti un minut.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Mai am doua alineate.

Cu Snegur tradat, cu generalul Nicolae Alexei redus la tacere. Cind apare Rosca la microfon, ca sa vezi, este normal, cind apar ceilalti este deja erijare. Sau poate l-a deranjat, la fel ca si pe Voronin, informatia despre primul miliard si primul miliardar in dolari, ce a suparat rau puterea, dupa cum am inteles, si a servit, de fapt, drept ultima picatura in rabdarea sefului celui mai sarac stat din Europa, care a dispus inchiderea transmisiunilor in direct.

Stimati colegi,

Sint suficiente contra-argumente la demagogia si exorcismul politic la care se deda Iurie Rosca. Imi dau bine seama ca amenintarile ce ajung la noi prin tabara zisa liberala, ca Vitalia Pavlicenco, Ion Iovcer s.a. vor fi distrusi ca si Valeriu Matei, pot avea sorti de izbinda intr-un regim totalitar. Insa nu cred ca putem trai mereu in nedemnitate si minciuna.

Ii voi spune domnului Rosca, in final, ca afirmatia sa optimista, precum ca dupa inchiderea microfonului Parlamentului foarte multi dintre cei ce au venit in Parlament sa-si exerseze calitatile oratorice isi vor pierde interesul fata de activitatea Legislativului, este lipsita de temei. Poate ca Rosca a facut-o judecind dupa sine.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna deputat Valentina Cusnir se invita la microfonul central.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimati colegi,

Pentru acei cetateni care au asteptat astazi raspunsul Guvernului la interpelarea mea din joia trecuta. referitor la taraganarea acordarii creditelor preferentiale sau la refuzul bancilor, in cea mai mare parte Banca de Economii, de a acorda aceste credite din diferite motive neobiective. Tin sa va aduc la cunostinta ca raspunsul in scris primit nu raspundea acelor intrebari, puse de mine in interpelare, inclusiv raspunsul despre perceperea unor sume de zeci de mii de lei pentru gazificare de la pensionari si invalizi, alte categorii defavorizate, fara a-si pune intrebarea, de unde sa le achite.

De fapt, atunci cind este vorba de acordarea unui credit preferential, banca refuza sa-l acorde, pe motiv ca beneficiarii, in cea mai mare parte, sint pensionari si invalizi cu pensii mizere, nu ar putea achita lunar din pensie 250 300 de lei pentru rambursarea creditului. Nu este admisa garantia unei terte persoane sa achite creditul. Apar si multe alte probleme cind li se cere candidatilor la credit sa reinnoiasca unele acte costisitoare, care au un termen limitat de actiune si dupa acestea se mai intimpla sa se refuze acordarea creditului. La acestea si alte intrebari voi obtine raspunsul oficial si-l voi aduce la cunostinta dumneavoastra.

De asemenea, tin sa aduc la cunostinta fostilor represati si urmasilor lor, care au primit, chipurile, raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului, dar de fapt au fost mintiti de domnul viceministru al justitiei, Nicolae Esanu, care a afirmat ca Guvernul a aprobat, inca la 21 februarie, Regulamentul privind reintoarcerea averii lor confiscate sau compensarea baneasca la pret de piata.

De fapt, a fost o incercare ca si multe altele ca, prin minciuna, sa fie indusi cetatenii in eroare. Acest Regulament nu a fost aprobat, ci doar s-a incercat. Ministerul Justitiei, responsabil la acest capitol, nu si-a indeplinit obligatiunile, dar prin minciuna isi justifica inactivitatea si va poarta pe drumuri. Voi tine sub control indeplinirea legii respective si va voi informa ulterior asupra pasilor ce trebuie sa-i intreprindeti.

Tace si Curtea Constitutionala asupra sesizarii deputatului Gheorghe Susarenco, facuta la propunerea mea, asupra constitutionalitatii unor prevederi din Legea nr. 186 din iunie 2006, care prevede intoarcerea sau compensarea baneasca a celor confiscate abuziv. Alte tari au gasit demult bani si modalitati de a sterge acea pata dureroasa de pe persoanele-victime ale represiunilor politice.

La noi se procedeaza cu totul invers. Sint pusi in situatia sa faca navete la locul de unde au fost represati, ca sa depuna cereri la comisie, care nu se stie de ce nu a fost formata. Chiar daca a fost formata, nu are acel Regulament. Dar si daca ar fi acel Regulament, oricum, persoana va fi purtata pe drum, caci Regulamentul prevede ca comisia mai poate cere si alte acte, in afara de cele enumerate in Regulament.

 

Doamna Maria Postoico:

Asta-i tot?

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, un minut. In aceasta situatie, voi interveni incontinuu, in calitate mea de deputat, pina voi obtine masuri clare si concrete pentru executarea legii.

Doamna Maria Postoico:

Va repetati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

In cazul in care nu va fi declarata neconstitutionala, va voi informa despre pasii pe care trebuie sa-i intreprindeti. Ma adresez catre dumneavoastra, colegii mei de la Fabrica de vinuri si coniacuri Calarasi, si va spun ca cunosc situatia in care v-ati pomenit.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Transmiteti salutari?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Din activitatea grandioasa a conducerii comuniste, care v-a dat pe mina celor straini, sa-si bata joc de voi, dupa ce ati lucrat zeci de ani la intreprindere. Dar va asigur ca sint alaturi de voi toti, cerind conducerii tarii masuri concrete si urgente pentru a va scoate din acea puscarie adevarata in care v-ati pomenit.

Pentru cei de la SA Fertilitate Calarasi si una dintre primele statii de masini si tractoare SRL Fertilitate grup, care, la fel, ati asteptat raspunsul de la tribuna Parlamentului, cind nimeni nu-si mai aminteste de dumneavoastra, dupa ce au taiat panglica, va spun ca marti, la ora 10.00, vom veni sa ne intilnim cu dumneavoastra la fata locului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, deci, salutari si intrevederi?

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 5 aprilie, la ora 10.00.

Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.15.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova