version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ MAI 2008

Şedinţa din ziua de 29 mai 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1723 privind numiri în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie (doamna Elena Covalenco, domnul Iurie Diaconu).

4. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.4378 pentru modificarea şi completarea Codului familiei nr.1316-XIV din 26 octombrie 2000 (art.14, 53, 62 ş.a.).

5. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1405 pentru modificarea Legii nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

6. Reexaminarea Legii nr.8-XVI din 14 februarie 2008 cu privire la probaţiune. Proiectul nr.1270.

7. Reexaminarea Legii nr.34-XVI din 28 martie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere. Proiectul nr.1448.

8. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3045 privind birourile istoriilor de credit.

9. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3377 privind ameliorarea situaţiei economico-financiare a Companiei de Leasing Tehagroleasing SRL prin anularea unor obligaţiuni.

10. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1003 pentru completarea Legii nr.1264 din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere (art.13).

11. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.4250 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor familiilor lor şi alte modalităţi ale protecţiei lor sociale.

 

12. Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.4072 privind importul unei unităţi de transport pentru sistemul sănătăţii.

13. Dezbaterea şi adoptarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor Parlamentului Republicii Moldova din 5 13 iunie 2008.

14. Interpelări.

15. Declaraţia doamnei Valentina Cuşnir.

16. Declaraţia domnului Vladimir Braga.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 99 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Dumitru Braghiş la cerere; Arcadi Pasecinic.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Pentru început, cîteva subiecte organizaţionale. Întîi de toate, vreau să vă aduc la cunoştinţă propunerea Biroului permanent, care s-a întrunit în şedinţă ieri, o propunere care vizează programul de activitate pentru această săptămînă a plenului Parlamentului. Urmare a unui număr impunător de solicitări din partea deputaţilor în legătură cu faptul că mîine, în toate şcolile ţării va avea loc ceremonia ultimului sunet, lucru care implică şi participarea deputaţilor, să numim aşa, în circumscripţiile acestora, Biroul permanent propune ca, pe parcursul acestei săptămîni, şedinţa să fie desfăşurată numai în ziua de astăzi, 29 mai, compilînd proiectele incluse pe ordinea de zi pentru ziua de mîine în cadrul şedinţei de astăzi, astfel ca mîine şedinţa plenului să nu să se desfăşoare. Cine este pentru a susţine această propunere a Biroului permanent, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este aprobată.

Şi o a doua propunere venită de la Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi de a include în agenda şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind numirea în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Proiectul nr.1723, proiect care şi-a făcut apariţia urmare a demersului respectiv al Consiliului Superior al Magistraturii.

Stimaţi colegi,

Supun votului această propunere. Cine este pentru a accepta această propunere, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este aprobată.

La fel, permiteţi-mi, înainte de a purcede la dezbateri pe marginea ordinii de zi a şedinţei de astăzi, să vă aduc la cunoştinţă că, în cadrul şedinţei de ieri a Biroului permanent, au fost examinate mai multe demersuri, cu exactitate 3, care au fost adresate Biroului permanent, demersuri din partea a două comisii: Comisia pentru politică externă şi integrare europeană şi Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, aceste demersuri au fost examinate, s-au fixat concluziile respective şi s-au fixat şi acţiunile care urmează a fi desfăşurate urmare a deciziei Biroului permanent.

La fel, a fost examinat şi demersul înaintat de colegul nostru domnul Filat la cele două proiecte care ţin de animalele de companie. Am stabilit că, în timpul cel mai scurt, fracţiunile trebuie să accelereze examinarea acestor momente de conţinut, fiindcă ne-am clarificat pe dimensiunea de procedură. Ceea ce vizează problemele de compilare, în mod evident, cred că le facem pentru lectura a doua, ceea ce ar însemna că aceste legi, pe dimensiunea de procedură, trebuie să fie examinate în primă lectură şi, ulterior, în lectura a doua. Eu presupun că deja săptămîna viitoare concluziile finale vor fi elaborate.

La fel, stimaţi colegi, s-a examinat şi demersul colegilor noştri din Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră şi s-a făcut un apel, am ajuns la o înţelegere, pentru a se examina conţinutul acestui demers şi a se face tot posibilul ca să ajungem la o ambianţă constructivă în dialogul nostru, în coabitarea parlamentară. Mesajul a fost primit şi eu sper că, în scurt timp, deja vor fi trase şi anumite concluzii, se va ajunge la o anumită decizie constructivă. Acestea erau să fie, stimaţi colegi, ceea ce am dorit să vă aduc la cunoştinţa dumneavoastră.

La fel, vreau să vă informez că, în cadrul şedinţei de ieri a Biroului permanent, a fost audiată informaţia doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi, informaţie prezentată membrilor Biroului permanent şi conducerii comisiilor parlamentare permanente cu referinţă la situaţia la zi în cadrul implementării Programului Provocările Mileniului. Un program deosebit de important pentru Republica Moldova, finanţat de către SUA.

În concluzii, printre altele, am stabilit şi oportunitatea menţinerii unui dialog şi a unei colaborări la direct la nivel de grupuri parlamentare politice comisii parlamentare permanente, pe de o parte şi Guvern, de pe altă parte, la acest subiect.

Stimaţi colegi,

Acestea fiind spuse, permiteţi-mi să începem examinarea subiectelor incluse pe agenda şedinţei de astăzi a Parlamentului. Vom începe cu proiectul de Hotărîre nr.1723 privind numirea în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Şi voi invita la tribuna centrală Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi.

Domnule Ţurcan,

Doar o clipă. Să vedem la ordinea de zi.

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că în ziarul Moldavskie vedomosti a fost publicat un articol despre starea dezastruoasă în privinţa preţurilor de achiziţie a laptelui. Cunoaşteţi foarte bine că ele au scăzut dramatic, au ajuns pînă la 2, e posibil să ajungă şi pînă la 2,80 de bănuţi şi ceea ce este chiar mai ieftin decît un litru de apă minerală. Se revoltă ţăranii, care, de exemplu, scriu din Corbu, Donduşeni. Şi cunoaşteţi situaţia că, după ce au fost sacrificate vreo 70 la sută din vite şi preţul cărnii a scăzut, acum iarăşi se ridică încetişor, dar în privinţa laptelui situaţia rămîne foarte alarmantă. De aceea, ramura nesprijinită, chiar ar putea să dispară şi să degenereze dramatic.

De aceea, eu propun ca să răspundem acestor îngrijorări şi să îl invităm astăzi, la sfîrşitul şedinţei, pe domnul ministru al agriculturii şi industriei alimentare Anatolie Gorodenco, ca să ne vorbească despre politicile pe care le examinează Guvernul într-o perspectivă foarte apropiată în privinţa acestei situaţii dezastruoase.

În cazul în care colegii din majoritatea comunistă nu vor vota, nu vor accepta ca să vină ministrul Gorodenco la sfîrşitul şedinţei, aş ruga Secretariatul ca să înregistreze această doleanţă a mea în calitate de interpelare. Ca să vină data viitoare la Ora Guvernului să prezinte de la tribuna centrală domnul Gorodenco o informare despre ce are de gînd să facă ministerul.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vin cu propunerea să fie exclus din ordinea de zi pentru astăzi proiectul nr.3045. Şi aduc următoarele argumente. Raportul cu sinteza, care conţine 59 de amendamente ale deputaţilor, a fost repartizat ieri seara. A venit un proiect foarte prost de la Guvern şi, vedeţi, prin aceste 59 de amendamente se demonstrează acest fapt. Propun să fie amînat pentru data viitoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Încă o dată, care e numărul proiectului?

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nr.3045, nr.6 din ordinea de zi pentru astăzi. Ieri seara, chiar tîrziu, am primit această sinteză, vă spun, din 59 de puncte. Eu cred că nimeni dintre deputaţi nu a reuşit să o studieze. Este un proiect foarte important şi nu trebuie să ne grăbim. Vreau să fiu înscrisă pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Vreau să vă rog să mă înscrieţi cu o declaraţie la finele şedinţei.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Avînd în vedere spiritul constructiv de care a dat dovadă Biroul permanent, şi este adevărat că acest spirit este necesar, avînd în vedere situaţia care se atestă la ora actuală în agricultură scumpirea carburanţilor, o situaţie absolut neclară ce se întîmplă în domeniul subvenţiilor, compensărilor ş.a.m.d. şi avînd în vedere că se apropie recoltarea, aş avea o rugăminte:

pentru săptămîna viitoare, Biroul permanent să ia decizia, totuşi, să organizăm audieri, să ştim şi noi exact ce se întîmplă în acest domeniu, care sînt politicile, care este atitudinea Guvernului, în general, vizavi de această problemă care este una deja la nivel de problemă capitală nu numai pentru Republica Moldova, dar şi în zonă. Să discutăm, să cunoaştem şi noi, deputaţii, ce se întîmplă, cum se întîmplă? În momentul în care comunicăm cu cetăţenii, să ştim, ca să dăm şi noi răspunsuri.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Eu propun să procedăm în felul următor. Pentru a oferi timpul necesar domnului ministru al agriculturii şi industriei alimentare, eu aş propune colegei noastre, doamnei Pavlicenco, să acceptăm din start opţiunea pe care aţi invocat-o dumneavoastră şi să fie înregistrată ca interpelare, pentru ca omul să vină pregătit cu toate informaţiile pentru joia viitoare, fiindcă este o informaţie, într-adevăr, una foarte interesantă pentru întreg corpul de deputaţi.

Referitor la propunerea colegei noastre doamna Cuşnir.

Stimaţi colegi,

Eu propun următorul moment. Din momentul în care, în cadrul dezbaterilor acestui proiect, vom vedea că există neclarităţi sau necesitatea de a munci suplimentar la acest subiect şi voi constata această întrebare în coordonare cu Comisia de profil, voi uza de dreptul meu de a scoate acest subiect de pe agenda dezbaterilor de astăzi. În caz invers, pentru marea majoritate a deputaţilor situaţia va fi una foarte clară şi echivocă, atunci mergem cu examinare. La fel luăm act de informaţia domnului Filat.

Domnule preşedinte al Comisiei Ţurcan,

Vă rog.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se propun Parlamentului candidaturile domnilor Iurie Diaconu, Iurie Bejenaru şi doamnei Elena Covalenco pentru a fi numiţi în funcţie de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Comisia a constatat că acest demers corespunde cerinţelor legale, stipulate în Constituţia Republicii Moldova, în Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, şi a constatat că candidaturile domnilor Iurie Diaconu şi doamnei Elena Covalenco corespund întocmai cerinţelor prevăzute în legile nominalizate.

Totodată, referitor la candidatura domnului Iurie Bejenaru, Comisia nu a adoptat nici o decizie, deoarece Consiliul Superior al Magistraturii va dezbate suplimentar această candidatură pentru a fi elucidate unele aspecte ale activităţii dumnealui în contextul faptelor care au fost expuse la momentul şedinţei Comisiei.

În temeiul celor relatate, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului aprobarea proiectului de Hotărîre respectiv, care este anexă la prezentul raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte al comisiei,

Vă mulţumesc pentru prezentarea acestui subiect.

Stimaţi colegi,

Ambii candidaţi sînt prezenţi în sală, atît doamna Elena Covalenco, cît şi domnul Iurie Diaconu. Întrebări, în eventualitatea existenţei acestora, pentru Comisie sau pentru candidaţi?

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Aţi vorbit despre faptul că Comisia nu a luat nici o decizie asupra cazului domnului Iurie Bejinaru. Aş vrea să ştiu, pur şi simplu, Comisia s-a limitat printr-o recomandare de a reveni la examinarea candidaturii domnului Bejinaru sau a fost un refuz? Dat fiind faptul că această persoană, de rînd cu doamna Vasilevici, se face responsabilă de un şir de cazuri ulterior condamnate de CEDO. Aş vrea să ştiu mai explicit, care a fost decizia Comisiei privind cazul Bejinaru?

 

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu deja am raportat că decizia Comisiei era că nici o decizie în privinţa acestei candidaturi nu a fost adoptată, deoarece Consiliul Superior al Magistraturii, pornind de la unele circumstanţe care au apărut şi nu au fost discutate în momentul examinării acestei candidaturi la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, rămîne ca, după reexaminarea acestor circumstanţe care au apărut, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să decidă a propune această candidatură în aceste condiţii sau nu? După caz, noi vom lua decizia respectivă.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Rog să luaţi loc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de către Comisia de profil, voi supune votului, potrivit normelor de procedură, numirea în funcţia de judecător a persoanelor menţionate în mod individual, după care vom vota proiectul de Hotărîre pe ansamblu.

În acest context, stimaţi colegi, supun votului. Cine este pentru numirea în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie a doamnei Elena Covalenco, rog să voteze. Rog rezultatele pentru stenogramă.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 33.

Sectorul nr. 2 34.

Sectorul nr. 3 24.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

91 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Parlamentul a votat pozitiv numirea în funcţie de judecător al Curţii Supreme de Justiţie a doamnei Elena Covalenco.

La fel, stimaţi colegi, supun votului. Cine este pentru numirea în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie a domnului Iurie Diaconu, rog să voteze. La fel, rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 33.

Sectorul nr. 2 35.

Sectorul nr. 3 25.

 

 

Domnul Marian Lupu:

93 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Domnul Iurie Diaconu este numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

Acum, vreau să vă atrag atenţia că, în cadrul proiectului nr.1723, noi votăm numirea acestor două persoane cu condiţia stipulată în proiectul de Hotărîre a Parlamentului pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1723 a Parlamentului privind numirea în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, rog să voteze. Rog, la fel... De fapt, mă iertaţi, nu este necesar, constat că este o majoritate de voturi, ceea ce duce la adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1723.

Doamnă Covalenco,

Domnule Diaconu,

Plenul Parlamentului vă felicită cu numirea în această înaltă funcţie şi vă doreşte rezultate profesionale frumoase şi exercitarea întocmai a atribuţiilor şi responsabilităţilor dumneavoastră profesionale pentru viitor.

Vă mulţumesc.

Vă felicităm. Sînteţi liberi.

Continuăm, stimaţi colegi.

Proiectul de Lege nr.4378 pentru modificarea şi completarea Codului familiei. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

În cadrul Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie am examinat pentru prezentare în lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului familiei. Pe marginea proiectului nominalizat a parvenit un singur amendament ce ţine de modificarea articolului 14, alineatele (1) şi (2) din partea Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi şi cîteva obiecţii specificate în avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului privind articolele 53, 62, 113 şi 115.

În cadrul Comisiei, am examinat, este prezentă pentru dumneavoastră sinteza celor expuse pe marginea proiectului şi poziţia Comisiei sesizate în fond.

Pornind de la acestea, noi propunem să fie adoptat în lectura a doua acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Lectura a doua. Propuneri altele decît cele indicate în raportul Comisiei? Nu sînt.

Doamna preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.4378. Cine este pentru, rog să voteze. La fel, rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 33.

Sectorul nr. 2 34.

Sectorul nr. 3 23.

 

Domnul Marian Lupu:

23.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

90 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4378 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1405 pentru modificarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, în contextul stenogramei şedinţei plenare din 8 mai anul curent, avizelor prezentate de către comisiile parlamentare şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, a examinat pentru lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător şi comunică următoarele.

Comisia nu a acceptat obiecţia domnului deputat Vladimir Filat de a defini noţiunile de tarabe, tejghele, tonete din considerentul că aceste noţiuni îşi au reflectare în Hotărîrea Guvernului nr.1508 din 21 noiembrie 2002 cu privire la aprobarea Nomenclatorului tip al unităţilor de comerţ cu amănuntul. În contextul obiecţiei domnului deputat Iurie Bolboceanu şi în scopul evitării dublei înţelegeri a normelor, se propune excluderea cuvîntului evidenţei ultima frază a articolului 18 alineatul (3) de la articolul I punctul 4 din considerentul că articolul 3 alineatul (3) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător prevede că deţinătorii de patente nu ţin evidenţă contabilă.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune acest proiect de lege spre examinare Parlamentului şi adoptare în lectura a doua, luînd în consideraţie obiecţiile şi amendamentele relatate în anexă la acest raport.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Lectura a doua, stimaţi colegi.

Microfonul... Cine a fost primul?

Microfonul nr. 4. Vă rog, microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Noi, într-adevăr, avem nevoie să deblocăm situaţia privind această problemă şi ca oamenii să poată activa, deţinătorii de patente. Şi noi tot am fost şi am pledat pentru această chestiune şi sîntem bucuroşi că, într-o formă sau alta, Guvernul totuşi a fost receptiv. Şi noi am mai dori ca... vrem să susţinem acest proiect. Am avut vreo cîteva amendamente, dar unul nu a fost acceptat şi insistăm, avînd în vedere că la punctul 4, la Mărfuri nealimentare, de introdus o nouă literă q) cu florile.

Noi am discutat în cadrul comisiei şi cu domnul prim viceprim ministru şi
s-a acceptat, în principiu, fiindcă evidenţa contabilă pentru acest gen este foarte îngreunată, fiindcă este vorba că, permanent, trebuie să se ţină o evidenţă, dar în fiecare zi se rup, se usucă... trebuie să fie create comisii. Şi este un impediment foarte mare pentru a ţine anume evidenţa contabilă. Mai mult decît atît că este o firmă, două care şi sînt 100 de locuri pe tot Chişinăul, cred că unde se comercializează, acestea nu sînt mii de locuri. De aceea, noi insistăm către autori asupra acestui amendament al nostru. Guvernul.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Dacă se poate, domnule Preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Gheorghe Popa:

În cadrul Comisiei noi am examinat amendamentul domnului deputat Valeriu Guma. De fapt, dacă ridicăm stenograma, cînd au fost propusă adoptarea modificării Legii cu privire la patenta de întreprinzător, Legii nr.208, dumnealui personal a propus ca să fie exclusă această activitate din lege, ceea ce, de fapt, a fost şi făcut.

Vreau să aduc la cunoştinţă plenului Parlamentului că persoanele care se ocupă cu creşterea florilor, practic, pot activa fără a deţine patenta de întreprinzător. Iar acei care importă florile, au înregistrate deja întreprinderi individuale, alte forme juridică de organizare care le permit să desfăşoare această activitate, ţinînd evidenţa contabilă şi avînd nişte relaţii foarte clare cu sistemul bugetar.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Popa,

Noi înţelegem acest lucru, şi într-adevăr, sînt, cum aţi spus dumneavoastră, doi importatori acolo. Noi nu discutăm pentru importatori. Pe noi anume ne interesează patentarii care au posibilitate şi dorinţă de a comercializa cu această marfă. Şi noi insistăm totuşi asupra acestui moment.

 

Domnul Gheorghe Popa:

În cadrul şedinţei Comisiei noi nu am acceptat această propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Poziţia Guvernului este similară cu poziţia invocată de Comisie?

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Octavian Calmîc şeful Direcţiei generale politici comerciale:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

În principiu, noi nu avem obiecţii vizavi de includerea acestui punct în modificările, înaintate de către Guvern. Cu toate acestea, trebuie să menţionăm că există anumite riscuri, ele sînt, de fapt, minime în ceea ce ţine de susţinerea producătorilor noştri autohtoni. Şi aici este la discreţia deputaţilor ca să decidă, să găsească acest echilibru.

 

Domnul Valeriu Guma:

Vă mulţumesc.

Să înţeleg că susţine Guvernul?

 

Domnul Marian Lupu:

Guvernul a spus că lasă la discreţia Parlamentului, specificînd că poziţia respectivă ţine inclusiv de elementul de protejare a producătorului autohton cu referinţă la varianta existentă astăzi pe care o apără Comisia, pe care motiv trebuie să decidem: supunem votului?

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu cred că în cadrul Comisiei şi este şi domnul preşedinte Bondarciuc, şi membrii Guvernului. Nu era problemă din partea Guvernului în această privinţă.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, bine, aceasta nu înseamnă că Parlamentul urmează automat poziţia Guvernului, fiind

 

Domnul Valeriu Guma:

E normal. Ei ca autori dacă susţin, în principiu, eu aceasta am vrut să concretizez. Noi sîntem dispuşi să votăm, adică.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci propuneţi la vot sau nu?

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun votului această propunere evocată de la microfonul nr.4 de colegul nostru domnul Guma. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele, stimaţi colegi, pentru stenogramă.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 8.

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plen.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule raportor,

O întrebare mică referitor la raport. Aţi menţionat şi, de fapt, noi la Comisie am acceptat, îmi pare, excluderea cuvîntului evidenţei.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, este, am menţionat în raport, domnule.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dumneavoastră aţi vorbit, dar nu este clar: se exclude sau nu?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Se exclude din raport.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Se exclude.

 

Domnul Marian Lupu:

Se exclude.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc şi de aici întrebarea.

Întrebarea referitoare la articolul 17. Am avut cîteva propuneri, care nu au fost acceptate. Alineatul (5), care prevede scutirea de la achitarea contribuţiei de asigurări sociale a pensionarilor şi invalizilor de toate grupele. Eu am propus ca să fie completat acest alineat cu cuvintele: mamele cu copii de pînă la trei ani. Şi au am argumentat de ce. Acestea sînt mamele care se află în concediu de maternitate.

Nu sînt atît de multe, dar care sînt nevoite să execute nişte activităţi din motivul că indemnizaţiile statului, pe care le primeşte sînt în jur de 100 de lei pe lună. Argumentul adus aici se impune că, în acest caz, dacă ar fi acceptată propunerea, am fi nevoiţi să introducem în acest articol şi persoanele cu dizabilităţi şi a cele cu copii invalizi de pînă la 18 ani. Eu sînt de acord să introducem şi aceste categorii, deoarece nu cred că ele sînt atît de multe.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Bolboceanu,

În cadrul şedinţei Comisiei noi am adus şi alte argumente.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu sînt alte, domnule Popa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Sînt, fiindcă noi nu putem să punem în condiţii inegale şi celelalte categorii, care ar beneficia de scutirea contribuţiilor. În acest sens, Comisia a examinat în cadrul şedinţei şi a respins acest amendament, această propunere pe care aţi prezentat-o dumneavoastră.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Preşedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuăm.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Alte argumente, eu vreau să menţionez că alte argumente, adică cele care sînt în sinteză nici la Comisie nu au fost. Şi mi se pare, dacă noi ne gîndim puţin, că aceasta ar fi fost o decizie judicioasă a Parlamentului. Şi eu vă rog să fie pusă la vot această propunere

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun votului.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Eu regret ceea ce aţi spus dumneavoastră. În cadrul şedinţei Comisiei, noi am examinat fiecare amendament lşi s-a pus la vot.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Corect. Eu am menţionat că alte argumente nu au fost decît cele expuse în sinteză.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Trebuie să reieşim din faptul că oricare dezbatere, oricare dialog în cadrul Parlamentului presupune cel puţin doi participanţi şi fiecare vine cu argumentele sale. Este un lucru firesc.

Stimaţi colegi,

Potrivit normelor Regulamentului, supun votului propunerea evocată de la microfonul nr.5. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 9.

Sectorul nr. 3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi. Plenul Parlamentului nu a susţinut această propunere.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Eu aş reveni la alineatul cu florile şi aş veni cu o propunere, dacă ar putea fi acceptată. Noi am introdus în acest proiect un alineat nou, ceea ce ţine de producătorii agricoli autohtoni ca să vîndă liber pe piaţă, fără patentă. Noi cred că putem, în acest caz, şi faţă de producătorii de flori autohtoni să primim aceeaşi cerinţă şi, în acest alineat (4), introdus suplimentar faţă de producătorii de produse agricole, să mai introducem un alineat faţă de producătorii de flori autohtoni.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimată doamnă,

Din cîte eu înţeleg situaţia, cam aceasta şi derivă, că acei care cultivă florile, deci noi vorbim de produs local, ei au condiţii, potrivit rezultatelor votului imediat anterior, condiţii net mai avantajoase în comparaţie cu comercializarea florilor de import. Deci aceasta şi este logica, dacă să înţelegem corect propunerea dumneavoastră.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu am înţeles, pur şi simplu, faţă de producătorii agricoli noi am menţionat aici un alineat aparte, ceea ce nu ţine de patentă. Şi am discutat şi în primă lectură cu domnul Dodon. Zic ar fi, ca să nu fie interpretat ambiguu legea, ar putea fi menţionat aici un subalineat.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Se subînţelege acelaşi lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

Domnul Octavian Calmîc:

Stimate domnule Preşedinte,

Dacă îmi permiteţi, conform Nomenclatorului de mărfuri, în producţia agricolă intră toate produsele crescute pe pămînt, inclusiv florile. Orice producător de flori poate să comercializeze acestea pe piaţă liber, fără deţinerea patentei, fără careva restricţii.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Dacă e aşa, atunci nu toate florile sînt un produs agricol în stare proaspătă sau prelucrate industrial.

 

Domnul Marian Lupu:

Îmi dau seama. Deci aceasta este situaţia.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi vin cu propunerea mea propriu-zisă la punctul II litera i). Conform proiectului, citricele erau excluse. Acum, Comisia mai adaugă la citrice şi fructe exotice. Am avut în această perioadă, de la votarea în primă lectură, foarte multe întîlniri cu aceştia care activează în bază de patente şi comercializează fructe. Dacă e problema cu importul citricelor sau al fructelor exotice, Guvernul să se gîndească ce să facă, dar noi vom avea din nou acele proteste, fiindcă ei nu vor avea, nu pot să existe doar cu vînzarea fructelor şi legumelor proaspete, căci avem producătorul căruia îi facem prioritate, va fi o concurenţă neloială.

Au rugat foarte mult ca Guvernul să se gîndească cum să rezolve problema sa, dar pe ei să îi lase să vîndă şi citrice, din care motiv vin cu propunerea, ca la punctul II litera i) din proiectul înaintat de Guvern, cuvintele cu excepţia citricelor să fie excluse şi să nu fie acceptată propunerea Comisiei de a adăuga aici şi fructele exotice şi rog să fie pusă la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 0.

Sectorul nr. 3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

16 voturi pro. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.5. Eu îmi cer scuze.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

La articolul 18 alineatul (3), se prevede plafonarea activităţii în bază de patentă pînă la 300 mii de lei. Noi am discutat această situaţie şi în primă lectură. Comisia a acceptat, de fapt, şi legea de bază a activităţii în bază de patentă nu prevede ţinerea evidenţei de către titularii de patentă. Noi astăzi am exclus şi în acest proiect evidenţa.

În cazul în care acei care se ocupă în bază de patentă nu ţin evidenţa, noi nu putem pune în lege o normă sau o sarcină faţă de aceste persoane ca plafonul de 300 de mii, activitatea în bază de patentă să fie plafonată pînă la 300 mii de lei. De fapt, argumentul care este aici, în sinteză, este acel adus faţă de agenţii economici. Că agenţii economici, activitatea... în cazul în care nu plafonăm activitatea în bază de patenta de întreprinzător, se va crea o situaţie anterioară, cînd agenţii economici, printr-un singur deţinător de patentă, vor realiza mărfuri de milioane de lei. De fapt, problema e a agenţilor economici. Ori noi pentru activitatea de patentă excludem din acest proiect această normă, ori o includem ca normă faţă de agenţii economici, că ei nu pot realiza mai mult de 300 de mii de lei celor care deţin patenta de întreprinzător.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu este o problemă, domnule deputat. Noi am adus argumentele şi la şedinţa Comisiei.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Păi, iată am expus.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Şi am constatat şi dumneavoastră, probabil, singur v-aţi convins.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Care-s?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Că din 670 mii de agenţi economici, practic, cifra de 300 de mii s-au încadrat circa 20 de mii de agenţi economici. Deci, cifra de 300, plafonul de 300 de mii nu este o problemă. Şi noi am spus că, o dată ce excludem cuvîntul evidenţă pentru deţinătorii de patentă, aceasta nu este o obligaţiune a deţinătorilor de patentă. Dar organele abilitate cu funcţii de control, practic, vor verifica activităţile agenţilor economici, care eliberează mărfuri deţinătorilor de patentă pentru a menţine acest plafon. La şedinţa comisiei noi am insistat şi nu văd nici o problemă ca să menţinem această situaţie.

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule preşedinte,

Dar nu poate fi aşa.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, să ajungem la o finalitate.

Domnule preşedinte,

Din cîte înţeleg eu, de fapt, direct sau indirect, confirmă aceea ce aţi menţionat dumneavoastră că...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Ceea ce am menţionat confirmă şi dumnealui.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect. El spune că în prevederile actuale e tocmai această idee.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu, domnule Preşedinte,

El confirmă că norma e mai mult pentru agenţii economici. Dar dacă este pentru agenţii economici, noi să o stipulăm în lege clar: că ea este pentru agenţii economici, şi nu pentru deţinătorii de patentă. Deţinătorii de patentă nu ţin evidenţa contabilă şi această normă nu va putea fi monitorizată.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Prin modalitatea de contrapunere, această situaţie poate fi verificată.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Este, domnul Cosarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Această normă inclusă în proiectul de lege, cu care a venit Guvernul, se referă la deţinătorul de patentă. Cînd noi vorbim despre deţinătorul de patentă, noi vorbim de microbusiness. Şi plafonul acesta este necesar să îl păstrăm. Orice deţinător de patentă ţine evidenţa pentru dînsul: cu ce preţ a cumpărat, unde a cumpărat. Conform legislaţiei în vigoare, el trebuie să posede documente care confirmă provenienţa mărfii ş.a.m.d. Adică noi la Comisie am discutat foarte mult, foarte mult. Guvernul insistă să păstrăm acest plafon, dar prin metodele indirecte foarte uşor să controlăm aceste materiale, aceste documente. Şi aceste volume, căci dacă noi scoatem acest plafon, atunci orice angrosist o să vîndă sumele foarte şi foarte mari prin deţinătorul de patentă.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Din cîte eu înţeleg, nimeni nu pune la îndoială plafonul. Eu înţeleg corect? Eu înţeleg aşa, că nu plafonul se pune la îndoială, cît mecanismele de atestare a acestuia?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Preşedinte,

Îmi pare rău, în sinteză şi în raport nu a fost prezentă şi analiza discuţiilor pe care le-am avut anume de plafon în primă lectură. Am invocat această problemă şi în cadrul dezbaterilor în primă lectură. Eu aş ruga să facem un pic abstracţie de dimensiunea fiscală, economică, încadrarea deţinătorilor de patentă la categoriile de întreprinzători. Să vedem cum funcţionează norma respectivă sub aspect juridic, prezent în lege, aşa cum este propusă.

Mie îmi vine foarte greu în cazul în care încărcăm să depistăm din cauza lipsei evidenţei la deţinătorii de patentă la agenţii economici a volumului care a fost prestat de către agentul economic, fiindcă, din cîte înţelegem, este vorba de cifra de afaceri a deţinătorului de patentă. Şi atunci un agent economic nu poate să controleze alţi agenţi economici care este volumul de produse, de servicii livrate către deţinătorul de patentă.

În aşa sens, în aşa fel, este, practic, imposibil de a verifica şi de a stabili exact volumul mărfurilor livrate către deţinătorul de patentă. Pe de o parte, pe de altă parte, şi aici sînt perfect de acord cu domnul Bolboceanu. Dacă această normă este pusă în sarcina agentului economic, atunci fixaţi această sarcină către agentul economic, nu către deţinătorul de patentă. Şi mai este o problemă, domnule Preşedinte, vizavi de acest plafon.

Noi vorbeam, în cadrul discuţiilor în primă lectură, dacă acest plafon este unul suficient pentru deţinătorii de patentă, 300 mii de lei. Şi vorbeam atunci să se facă o analiză să vină pentru lectura a doua să prezinte care este acel adaos comercial în cazul prestării serviciilor sau comercializării de către deţinătorii de patente.

Să nu ajungem că noi, pe de o parte, vorbim în Parlament şi în Guvern că, uite, am dat posibilitate celor care doresc să activeze în bază de patentă, dar, pe de altă parte, îi limităm în domeniul lor de activitate şi le limităm beneficiul la aşa un nivel, încît nu mai au interesul, chiar dacă sînt catalogaţi ca cei care activează în domeniul microbusiness-ului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Mulţumesc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat Filat,

Deci plafonul de 300 de mii nu afectează deţinătorii de patentă. Nu afectează, de ce, de aceea că noi vorbim de comercializarea produselor de primă necesitate. Şi, mai mult decît atît, s-a spus nu o dată că...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnul Popa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Această categorie de persoane sînt nişte peroane care practică şi...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Popa,

Eu vă efectuez un calcul aritmetic, dacă îmi permiteţi. În cazul în care menţinem plafonul de 300 de mii şi adaosul comercial în activitatea celor care deţin patenta, spre exemplu, este de 10 la sută sau 15 la sută. Efectuaţi un calcul elementar, împărţi-ţi-l la 12, căci atîtea luni are anul.

 

Domnul Marian Lupu:

25 de mii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi o să vedeţi. Ce înseamnă 25 de mii?

 

Domnul Marian Lupu:

300 de mii împărţit la 12.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, şi împărţi-ţi-l la 12, după aceasta încă o dată. Căci este vorba de 15 la sută adaos comercial şi după aceea adaos comercial din suma totală anuală împărţită la 12 luni şi o să vedeţi care este venitul lunar.

Şi să nu uitaţi că aceşti oameni au o activitate. Trebuie să achiziţioneze produsele, să le vîndă ş.a.m.d. Eu înţeleg multe lucruri care încearcă să se pună, dar facem abstracţie încă o dată la capitolul respectiv. Văd că nu se doreşte să se discute.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cum va fi aplicată norma impusă în proiectul de lege? Aceasta este.

 

 

 

Domnul Gheorghe Popa:

Dar cum înţelegeţi dumneavoastră: din 680 de mii de agenţi economici numai 20 de mii depăşesc această sumă în activitate. Cum înţelegeţi dumneavoastră această situaţie?

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu înţeleg că numai 20 de mii dintre agenţii economici care depăşesc acest plafon raportează eventual corect activitatea pe care o întreprind. În rest, domnule.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Iată şi...

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi o să aveţi în vedere că nu se ţine evidenţa.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Staţi puţin. Să auzim şi poziţia Guvernului la microfonul nr.1.

 

Domnul Octavian Calmîc:

Stimate domnule Preşedinte,

Această normă a fost discutată intens atît în şedinţele sau la întrunirile cu titularii de patente, cît şi în cadrul şedinţei Guvernului şi în Comisia parlamentară.

Instituţiile guvernamentale insistă şi roagă ca să fie păstrată această normă din simplul motiv că ea va fi un instrument de verificare indirectă atunci cînd vor fi efectuate controale la acele depozite angro de comercializare.

Trebuie să reiterez că, pentru titularii de patente, există două metode de achiziţie a mărfurilor. Una de pe piaţa internă, de la bazele angro şi alta de la import. În ambele cazuri, se ţine o evidenţă conform codului personal al fiecăruia. Şi în sistemul informaţional, care există atît în sistemul vamal, cît şi în sistemul fiscal, pot fi verificate mărfurile care au fost livrate către persoana fizică X sau Y şi, în aceste condiţii, pot fi efectuate aceste verificări.

Şi această normă ţine mai mult de deţinătorii de patentă decît de agenţii economici comercianţi din simplul motiv că ei sînt mai mulţi şi e dificil între ei să aibă o evidenţă la acest subiect.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Ultima precizare. Care este sancţiunea în momentul în care este depăşit acest plafon. Cînd apare această sancţiune şi care este ea, dacă puneţi normă în lege?

Şi, înţelegeţi, pînă la urmă nu aveţi cum sancţiona, dacă urmăriţi un scop anume. Şi controalele indirecte, nu vă supăraţi, mie îmi vine foarte greu, să pui în sarcina altcuiva încălcarea, mie mi se pare că este totuşi o problemă în momentul aplicabilităţii acestei norme, care este dorită, dar negîndită.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

În cadrul şedinţei Comisiei, noi am discutat foarte mult şi vreau să vă spun că nu are sens să referim cifra aceasta, plafonul acesta de 300 de mii la întreprinderile cu care au legătură patentaşii sau deţinătorii de patentă.

De ce? Căci noi avem mii şi mii de întreprinderi şi nu are sens îndeobşte. Dar aici, cum am spus eu, şi iată că confirmă şi Guvernul, avem foarte multe momente şi documente de a verifica indirect acest plafon.

Şi dacă o să ne referim la momente ce ţine de rentabilitatea activităţii deţinătorilor de patentă, noi am făcut o asemenea analiză. Putem şi să vă spunem că 20, 30 la sută este rentabilitatea unui deţinător de patentă. Şi dacă el vinde marfa lunar, undeva în sumă de 20 25 de mii, adică venitul lui este aproape de 5 mii. Acesta e microbusiness-ul.

Iată de ce noi la Comisie am discutat şi totuşi susţinem Guvernul să păstrăm acest plafon care se referă la deţinătorul de patentă.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Rog ultima intervenţie la acest subiect şi după aceea să ieşim la finalitate.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

În privinţa acestui alineat, uitaţi-vă, se permite comerţul cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule pe pieţe şi/sau locuri autorizate de autoritatea administraţiei publice locale cu condiţia că veniturile din vînzări ale titularilor de patentă nu vor depăşi cuantumul de
300 mii de lei.

La agenţii economici înregistraţi ca agenţi economici este dare de seamă, forma nr.2, rezultate financiare, primul rînd acolo, venituri de vînzări. Acei care sînt deţinători de patentă vor trebui să îndeplinească această condiţie, fiindcă este o normă imperativă, stimaţi colegi. Căci e scris: cu condiţia, e normă imperativă. Cred că juriştii îşi dau bine seama.

Nu vor putea acei care deţin patentă de întreprinzător să demonstreze că ei au vînzări mai mari de 300 de mii sau pînă la 300 de mii, fiindcă documentele care confirmă că ei au cumpărat mărfuri ş.a.m.d. ei pot să nu le păstreze, fiindcă le păstrează numai acei care, de pildă, ţin evidenţa contabilă. Aceia sînt obligaţi să ţină aceste documente, să le păstreze.

Şi este o normă care nu va putea fi îndeplinită. Şi noi avem de acum cazurile cînd o parte din deţinătorii de patentă şi-au înregistrat întreprinderi individuale sau şi de acum sînt sancţionaţi de către Inspectoratul Fiscal. Iată 22 dintre acei care au întreprinderi individuale au fost sancţionaţi fiindcă nu au aparat de casă, nu ţin evidenţa, nu au prezentat documentele ş.a.m.d. Şi noi atunci am spus că ei vor avea probleme. Şi acelaşi lucru se va întîmpla şi cu deţinătorii de patentă.

Domnule Preşedinte,

Eu cred că juriştii care citesc atent această normă imperativă îşi dau bine seama că pentru a putea vinde, trebuie să poţi demonstra că nu mai mult de 300 de mii, dacă nu poţi demonstra nu poţi să activezi în bază de patentă de întreprinzător. Aşa scrie în articol.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Situaţia este clară. La acest compartiment, să ajungem la final.

Microfonul nr.5. Dacă e o propunere formulaţi-o şi...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

O propunere. În primul rînd, o constatare. O situaţie simplă şi domnul Bondarciuc a confirmat că această normă nu se referă la agenţii economii, ci la deţinătorii de patentă, pe de o parte.

Pe de altă parte, legea prevede expres că deţinătorii de patentă nu ţin evidenţa contabilă. Atunci, stimaţi colegi, spuneţi-mi, vă rog, la cine se referă această normă? Va fi o normă care va duce la abuzuri din partea organelor de control. Ea nu este clară absolut şi irealizabilă.

 

Domnul Marian Lupu:

Să vedem.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Octavian Calmîc:

Stimaţi deputaţi,

Această normă ţine mai mult de verificările oglindă care se fac pentru agenţii economici care comercializează. Deci ea se referă, în mod expres, la deţinătorii de patentă şi ei trebuie să ştie că există această limită de comerţ cu amănuntul pentru ei.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Cosarciuc,

Atunci cînd un inspector fiscal verifică activitatea unui deţinător de patentă şi îi demonstrează, verifică documentele respective.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

El nu deţine evidenţa.

 

 

Domnul Gheorghe Popa:

Dacă patenta intră în termenul eliberat, primul moment. Al doilea. Documentele verificate de către agenţii economici care realizează marfa pentru comercializare şi îi spune că, domnule deţinător de patentă, deci conform datelor bazei angro cutare, cutare, dumneavoastră aţi întrecut suma de 300 mii de lei. Este o situaţie cînd organul de control determină acest moment, deci regulamentul de exercitare a acestui control.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Aveţi ceva a spune?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimaţi colegi,

Încă o dată vreau să confirm că orice deţinător de patentă care lucrează şi vrea să aibă în viitor patentă el, bineînţeles, dacă a procurat marfa adusă din străinătate, are documente care confirmă importul mărfii. Dacă a procurat la baza angro, are documente care confirmă provenienţa mărfii.

Noi, în lege, îi eliberăm pe deţinătorii de patentă de evidenţa contabilă conform standardelor respective. Dar simpla evidenţă orice deţinător de patentă o ţine.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

La acest capitol, nu, e mult, noi discutăm deja acest subiect 20 de minute. Propuneţi. Noi nu putem să dezbatem la infinit. Propuneţi, faceţi propunerea şi o supunem votului.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Preşedinte,

Propunerea este în sinteză, să fie exclusă norma de 300 de mii pentru deţinătorii de patentă.

 

Domnul Marian Lupu:

Este.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Cu o singură remarcă. Domnul Bondarciuc nu este corect, da, deţinătorii de patentă deţin documentele numai la situaţia procurării, transportării şi realizări mărfii. A realizat marfa, el nu mai deţine documentele de provenienţă.

Domnule Preşedinte,

Nu, ştiţi prea bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Supun votului propunerea evocată la microfonul nr.5. Staţi puţin, sîntem deja în procedura de vot, mai departe o să continuăm. Deci la acest subiect, cine este pentru a susţine, stimaţi colegi, propunerea domnului Bolboceanu, evocată imediat anterior de la microfonul nr.5, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi. Plenul Parlamentului nu a susţinut această propunere.

Continuăm, microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimaţi colegi,

Eu cred că mai mulţi dintre noi au fost sesizaţi de către acei care desfac de la tarabe carnea şi au evocat problema că nu este inclusă vînzarea de carne aici, printre mărfurile pasibile de comercializare, în baza patentei de întreprinzător.

În privinţa aceasta, ştiţi că au fost şi proteste, nu ştiu dacă vi s-au adresat şi dumneavoastră. Şi de aceea eu vă aduc următoarele argumente pentru ca totuşi să încercăm să găsim o variantă de compromis. Pentru că i-am întrebat care ar fi varianta de compromis pentru noi, cunoaştem că mai mulţi consumatori sînt nemulţumiţi şi au temerea că consumă carne care nu corespunde standardelor.

De aceea, aici, în sinteză, avem aşa, la mărfurile pasibile, uitaţi-vă, II produse alimentare fabricate şi/sau ambalate de producători. Am putea să punem aici şi/sau, aceasta ar însemna că producătorii să poată vinde, iar deţinătorii de pieţe, ulterior, prin modificarea altei legislaţii, prin regulamentele pieţei, să poată să creeze condiţii cu refrigeratoare şi frigidere. Aceasta a fost, într-un fel, problema de compromis pe care ei au acceptat-o.

Pentru că, de fapt, statul trebuie să creeze condiţii pentru ca ei să poată să facă acest lucru. Şi au mai evocat un argument. Aş vrea să vă aduc aici că ei au spus că, de fapt, carnea este... problema aceasta cu carnea este în interesul unor monopolişti care vor să vîndă numai prin anumite firme ca intermediari. Şi la noi, ştiţi, carnea a ajuns în anumite sensuri chiar mai scumpă decît în unele ţări europene.

Noi am avut cu deficitul de carne, importul, ştiţi, a avut restricţii de carne. Acum sînt scoase restricţiile, deci se recunoaşte că este o problemă şi dacă noi nu vom fi aici flexibili, s-ar putea ca noi să ajungem la aceea ca carnea să aibă preţuri foarte mari.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Popa.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Şi chiar interzicerea prin patentă conduce la majorarea preţurilor. De aceea, eu aş spune că totuşi să punem aici produse alimentare fabricate şi/sau ambalate de producători şi în continuare să reglementăm condiţiile acestea de păstrare.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, am înţeles.

Stimaţi colegi,

Eu îmi cer scuze, dar, după ce am prezentat raportul pentru stenogramă, vroiam să ridic aceeaşi problemă pe care a prezentat-o doamna Pavlicenco. Fiindcă, ieri, după ce a fost difuzat raportul şi sinteza în Comisie, a parvenit amendamentul deputatului Vladimir Filat, care propune ceea ce a invocat doamna Pavlicenco, ca în lista de produse alimentare fabricate şi ambalate de producător să fie adăugată şi carnea proaspătă neambalată.

Din start, vreau să spun că această propunere nu se încadrează în acest loc, deoarece în titlul subpunctului 2 se menţionează anume că în această listă de produse sînt incluse doar produsele fabricate şi ambalate.

Mai mult decît atît, vreau să zic că acest gen de activitate este permis fără a deţine patenta în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) pentru persoanele fizice. Şi ceea ce s-a făcut de către lucrătorii serviciului fiscal, practic, s-a efectuat un control care a verificat schema de la producător la realizator a acestui produs.

Mai mult decît atît, produsul de carne importat, import şi pînă la tarabă, pînă la piaţă, în acest sens, s-a stabilit că au fost depistaţi cîţiva deţinători de patentă care activau în baza patentei, dar cu termenul expirat.

Mai mult decît atît, vreau să vă confirm că această activitate, deci deţinătorii de patentă, practic, nu o au, o au societăţile cu răspundere limitată, întreprinderile individuale, care sînt nişte intermediari şi care, prin activitatea respectivă, aduc la faptul că exagerat sînt majorate preţurile la acest produs din care considerent nu considerăm posibil să includem în articolul... punctul 4, subalineatul 2 ceea ce propune doamna Pavlicenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, da, imediat. Doar să înţeleg eu mai bine, domnule vicepreşedinte, şi toţi colegii, o clipă, producătorul propriu-zis, da al, acestui produs are dreptul la comercializare fără patentă. Deci trebuie să reţinem şi această normă.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Exact aceasta vroiam ca să fie scris şi în stenogramă. Deci dumneavoastră aţi afirmat şi am înţeles corect că producătorul are dreptul să vîndă fără patentă de întreprinzător. Pentru că, de fapt, aceasta e problema că intermediarul, fiind scos, înseamnă că producătorul ar avea această posibilitate.

Domnul Marian Lupu:

Direct, da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule vicepreşedinte,

Cred că aici s-a strecurat o greşeală. La pagina 5 din sinteză, prevederile literelor m) şi n) se pun în aplicare de la 1 ianuarie 2009. Aici se au în vedere cărţi şi alte tipărituri, ziare şi alte publicaţii periodice.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, anume aşa e, de la 1 ianuarie 2009.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Adică anul curent nu au voie să facă, să vîndă acei care deţin patentă.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Deci anexa se referă la activitatea, comerţul cu amănuntul. Şi această prevedere intră în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2009, de aceea şi a fost fixat acest termen în...

 

Domnul Marian Lupu:

Continuăm.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu nu am, de ce la 1 ianuarie 2009? El acum poate vinde în baza patentei sau nu cărţi şi tipărituri?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Sigur că da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Deci prevederile actualei legi.

 

Domnul Octavian Calmîc:

Stimaţi deputaţi,

Deci, în conformitate cu modificările operate în Legea cu privire la patentă, deci Legea nr.208 prevede excluderea acestei norme începînd cu 1 ianuarie 2009. Deci dreptul de a comercializa aceste tipărituri în bază de patentă începînd cu
1 ianuarie 2009.

Şi pentru a evita această, să zicem, lacună legală, noi am stabilit aplicabilitatea acestei norme începînd cu 1 ianuarie 2009, adică dreptul de a vinde în bază de patentă aceste tipărituri în pieţe.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În primul rînd, domnule Preşedinte, eu am mai avut nişte întrebări şi amendamente la articolul 18 şi dumneavoastră foarte repede aţi pus la vot. De aceea, mie acum îmi revine numai să constat nişte lucruri că, în primul rînd, stimaţi colegi, norma dată pe care noi acum am votat-o, în principiu, şi este esenţa propunerilor de modificare a activităţii în bază de patentă.

Fiindcă, astăzi, cu această normă noi introducem un mecanism de limitare şi constrîngere a activităţii deţinătorilor de patente care, pînă la urmă, nu are nici o claritate în administrarea sumei date. Tot atîta nu are nici o claritate în documentele care, pînă la urmă, indică că această sumă este de 300 sau de
400 de mii.

De aceea, eu cred că noi, prin această normă creăm nişte condiţii că, într-un timp apropiat, fiind supuşi permanent controalelor, singuri deţinătorii de patente vor refuza acest gen de activitate.

Dar eu totuşi, domnule vicepreşedinte al comisiei, am o întrebare: ce se va întîmpla, care vor fi consecinţele în cazul în care, prin unele metode, pe care noi nu le cunoaştem şi pe care noi astăzi nu am putut să le lămurim, totuşi se va depista că a fost încălcată norma de 300 000? Ce va urma cu deţinătorul concret?

 

Domnul Gheorghe Popa:

În primul rînd, domnule deputat Oleinic, vreau să vă zic că nu este nici o constrîngere a deţinătorilor de patente. Mai mult decît atît, această propunere a fost acceptată şi de ei înşişi. Ceea ce se vorbeşte şi ceea ce se vehiculează cu diferite argumente, Asociaţia Businessului Mic, domnul Roşcovan, iată el, chiar şi mai dăunăzi, cînd deţinătorii de patente, chipurile, au protestat în legătură cu comercializarea cărnii, deci a indus opinia publică în eroare.

În sensul acesta, eu încă o dată vreau să vă spun că nu este absolut nici o constrîngere. Mai mult decît atît, sînt formate nişte condiţii egale pentru activitate normală în condiţii egale pentru toţi deţinătorii de patente. Referitor la problema pe care aţi invocat-o dumneavoastră, care sînt consecinţele. Deci, în conformitate cu legislaţia, acei care încalcă Legea cu privire la patenta de întreprinzător vor fi pedepsiţi în conformitate cu legea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi ne dăm seama ce înseamnă un perceptor fiscal sau un colaborator al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care vine şi, din start, prin orice mecanisme, să spună că cifra a fost încălcată. Pînă la urmă, nu te poţi apăra cu nimic. Nu sînt documente care poţi să confirmi că este cifra şi norma invocată, mai bine se poate de aplicat la societăţile cu răspundere limitată şi la întreprinderile individuale, prin care noi, pe parcursul a 2 ani de zile, luptăm ca să ducem, totuşi, toţi deţinătorii de patente la o asemenea formă organizatorică. Şi noi, prin această normă, stimaţi colegi, aceasta şi obţinem. Eu cred că acesta a fost şi scopul legii menţionate.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri nu sînt.

Domnule Popa,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, cît şi ţinînd cont de bilanţul exerciţiului de vot în cadrul şedinţei plenului Parlamentului cu referinţă la propunerile înaintate aici, în sală, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.1405. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 32.

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr.3 11.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Cer scuze, 33.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci sectorul nr. 1 33.

Sectorul nr. 3? Doamna Chiriac.

Stimată colegă doamna Chiriac,

Cîte voturi sectorul nr.3?

 

Doamna Adriana Chiriac:

11.

 

Domnul Marian Lupu:

11.

Vă mulţumesc.

76 de voturi pro. Împotrivă? 1 vot sectorul nr.3.

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, proiectul de Lege nr.1405 este adoptat în lectura a doua.

Reexaminarea Legii nr.8-XVI din 14 februarie 2008 cu privire la probaţiune în cadrul proiectului nr.1270.

Rog Comisia. Vă rog, domnule Stoicov.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege cu privire la probaţiune, remis de către Preşedintele Republicii spre reexaminare Parlamentului.

Motivul remiterii îl reprezintă conţinutul articolului 15 din legea adoptată, care stabileşte că organizarea activităţii de probaţiune se pune în sarcina Departamentului de executare de pe lîngă Ministerul Justiţiei şi se realizează prin intermediul Oficiului de executare, care formează organele de probaţiune.

Opinia indicată în scrisoarea de remitere este argumentată prin faptul că o asemenea abordare este confuză, deoarece autorităţile responsabile de executarea hotărîrilor cu caracter civil (Departamentul de executare) nu trebuie să fie preocupate şi de executarea hotărîrilor cu caracter penal neprivative de libertate, cu atît mai mult de activitatea de probaţiune.

În scrisoarea de remitere, Preşedintele Republicii Moldova propune ca Parlamentul să revină la varianta articolului 15 din proiectul de lege aprobat de Guvern şi prezentat spre examinare Parlamentului.

Comisia susţine această propunere din argumentele evocate mai sus. În temeiul celor expuse, Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică propune Parlamentului reexaminarea legii, cu menţinerea cuprinsului articolului 15 în varianta propusă de Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Avînd în vedere că articolul 15va avea un alt cuprins, este necesar, din punctul meu de vedere, de a aduce în concordanţă cu această nouă redactare a articolului 15 şi articolul 21, alineatul (1), care prevede: Personalul organelor de probaţiune se constituie din angajaţii Departamentului de executare şi ai oficiilor de executare. Deci e simplu, ceea ce stabilim la articolul 15, să ajustăm cu prevederile articolului 21, alineatul (1).

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, de acord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri nu sînt. Deci pentru stenogramă şi pentru mine, ceea ce s-a întîmplat acum acest dialog şi de acord, ce presupune? O anumită modificare ceva sau nu?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Presupune că articolul 21 trebuie să fie în concordanţă cu articolul 15, pe care noi îl propunem în varianta Guvernului. Adică, rămîne varianta iniţială şi a articolului 21, şi a articolului 15, propusă de Guvernul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Acum întrebarea este: ca normă juridică, e posibil acest lucru? Probabil, întrebarea apare din următorul motiv: noi ştim că există pachetul de propuneri pentru reexaminare, venit de la Şeful statului, şi noi nu putem să ieşim din coridor. Acum, aceasta se încadrează în coridorul?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Se încadrează întocmai, fiindcă Preşedintele Republicii Moldova anume invocă, ca în lege să nu fie stipulat Departamentul de executare, dar organele, adică Ministerul Justiţiei. Deci el se încadrează întocmai în propunerea Preşedintelui.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Păi, era bine Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi să ne ajute aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi tocmai coordonează.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Fiindcă, eu ţin minte, noi putem să examinăm acele articole, la care se referă domnul Preşedinte, şi atît. Noi nu putem să modificăm şi alte articole care ne trăsnesc acum prin cap. Dacă a fost referinţă - da, dar, în rest, eu cred că...

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, vedeţi, noi ne confruntăm cu o situaţie cînd Şeful statului face referinţă la articolul respectiv, acum acceptînd această propunere, dar există nişte detalii mecanice, chiar şi schimbarea denumirii, care îşi fac apariţia în alte articole. Logic, de fapt, da, s-ar pune ajustarea pe tot parcursul acestei legi. Bine. Cine ne ajută în această situaţie?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Preşedinte,

Tocmai că în scrisoarea către Parlament, domnul Preşedinte, pe parcursul acestei scrisori, în mai multe rînduri se referă la faptul că Departamentul de executare nu trebuie să fie preocupat de executarea hotărîrii cu caracter penal şi el nu poate să îi pună în funcţie această activitate de probaţiune. De aceea, tocmai că articolul 21 şi articolul 15 contravin acestei...

 

Domnul Marian Lupu:

Şeful statului ce a făcut? A făcut referinţă la o normă din lege, da? Nu specifică că, iată, în articolul cutare. Spune că această normă trebuie să fie schimbată. Aşa sau nu?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, dar se referă şi la articolul 15, evident.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Preşedintele Voronin a făcut referinţă la activitatea de probaţiune şi a invocat punctul său de vedere vizavi de modul în care urmează să fie organizată. Chiar dacă a făcut referinţă la articolul 15, oricum baza acestei legi este reglementată în articolul 15. Restul vine întru asigurarea implementării acestei activităţi. Eu nu văd nici o problemă.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Stoicov,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Ţinînd cont de raportul prezentat al Comisiei de profil, supun votului. Cine este pentru adoptarea Legii nr.8-XVI cu privire la probaţiune, ţinînd cont de propunerile înaintate de Şeful statului, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

În aceste condiţii, constat că proiectul nr.1270 este aprobat.

Legea nr.34-XVI din 28 martie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la zonele economice libere. Reexaminarea acestei legi în cadrul proiectului nr.1448.

Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat demersul Preşedintelui Republicii Moldova privind remiterea spre examinare a Legii nr.34-XVI pentru modificarea şi completarea Legii nr.440 din iulie 2001 cu privire la zonele economice libere, adoptată de către Parlament la 28 februarie anul curent.

Esenţa demersului constă în faptul că de drepturile acordate rezidenţilor zonelor economice libere, prin alineatul (2) articolul 13 din Lege cu privire la zonele economice libere, trebuie să beneficieze numai rezidenţii care corespund, la momentul adoptării legilor, ce înrăutăţesc condiţiile de activitate a rezidenţilor concomitent următoarelor două criterii: sînt rezidenţi pînă la intrarea în vigoare a noilor legi, efectuau activitatea reglementată de noile legi pînă la intrarea lor în vigoare.

În rezultatul examinării demersului menţionat, Comisia a decis să îl susţină şi propune şedinţei plenare a Parlamentului de suplimentat alineatul (2) al articolului 13 din Legea cu privire a zonele economice libere cu textul: Această prevedere să se extindă asupra rezidenţilor şi proiectelor investiţionale înregistrate pînă la data adoptării noilor legi.

Rugăm să susţineţi această propunere a Comisiei prin votul Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Propuneri? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului adoptarea Legii respective, ţinînd cont de propunerile Şefului statului în modul în care ele au fost reflectate în raportul Comisiei de profil. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 29.

Sectorul nr. 3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Legea este adoptată în cadrul proiectului nr.1448.

Proiectul de Lege nr.3045 privind birourile istoriilor de credit. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

Proiectul de Lege privind birourile istoriilor de credit a fost examinat şi adoptat de către Parlament în primă lectură la 20 martie curent. În procesul examinării pentru lectura a doua, Comisia a analizat obiecţiile şi amendamentele, înaintate de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, de către Comisia pentru agricultură şi industria alimentară, de către Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie, de către deputaţii în Parlament şi de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Rezultatul examinării acestora este redat în sinteză, care este parte componentă a prezentului raport. Majoritatea amendamentelor au fost susţinute.

În cadrul discuţiilor, au fost acceptate un şir de propuneri de principiu cum sînt: excluderea prevederilor referitoare la oferirea pentru birourile de credit a accesului la informaţiile din registrele publice, cu excepţia accesului la informaţia care nu conţine informaţie confidenţială din Registrul de stat al populaţiei şi din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor. Datele din registrele respective pot fi folosite doar în vederea verificării informaţiilor conţinute în istoriile de credit; excluderea din lista surselor de formare a istoriei de credit şi a utilizatorilor informaţiei, a persoanelor fizice; concretizarea persoanelor juridice eligibile pentru prezentarea informaţiei la birou sau obţinerea raportului de credit (băncile comerciale, companiile de asigurări, companiile de leasing, asociaţiile de economii şi împrumut, organizaţiile de microfinanţare); expunerea în lege a listei explicite de informaţii care pot fi incluse în istoria de credit; stabilirea principiului univoc de existenţă a acordului subiectului istoriei de credit la furnizarea către birou a informaţiei, precum şi la obţinerea raportului de credit de către utilizatori; excluderea restricţiei de 25 la sută la deţinerea cotelor în capitalul social al biroului; excluderea posibilităţii fondării birourilor sub formă de persoană juridică de drept public; includerea în proiectul de lege a noţiunii de persoană cu funcţie de răspundere a biroului.

Totodată, Comisia nu a acceptat reglementarea tarifelor pentru serviciile prestate de către birouri.

Conform avizelor celorlalte comisii permanente, acest proiect de lege este înaintat pentru examinare în cadrul şedinţei Parlamentului, fără a fi formulate careva obiecţii.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia propune examinarea proiectului de lege menţionat în şedinţa plenară a Parlamentului şi adoptarea lui în lectura a doua. Dumneavoastră aveţi sinteza.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al comisiei.

Dezbateri în lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte Bondarciuc,

Cu 25% cum a mai rămas situaţia?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu am spus în raport acum: excludem această poziţie. Nu reglementăm, mai bine-zis. Excludem.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc frumos.

Amendamentul meu este acceptat?

 

Domnul Marian Lupu:

Cifra 25 este una fericită. Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Aş vrea să ne referim mai pronunţat asupra punctului 15 din sinteza care aţi propus-o dumneavoastră, unde spuneţi că se acceptă parţial propunerea. Cum de înţeles? Şi ce vom vota noi acum?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am formulat aici cuprinsul acestui alineat: Legislaţia Republicii Moldova privind activitatea birourilor istoriilor de credit se constituie din prezenta lege, alte legi ce reglementează raporturile juridice aferente activităţii birourilor istoriilor de credit, precum şi actele normative elaborate în vederea executării acestor legi.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Punctul 15 din sinteză, domnule preşedinte al Comisiei.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, se referă la articolul 3.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, la articolul 3. Şi se acceptă parţial. Şi ce se acceptă parţial?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu am formulat cuprinsul.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Noi nu avem în sinteză ceea ce spuneţi dumneavoastră.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Este, este în sinteză, coloana din dreapta.

 

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu văd în dreapta şi în stînga, şi ştiu ce înseamnă, fără fîn-paie.

 

Domnul Marian Lupu:

Permiteţi-mi să vă explic eu. Atunci cînd se vine cu o propunere ca idee şi această idee are o anumită formulare... Deci, în acest caz, cînd comisia scrie: se acceptă parţial, înseamnă că ideea este acceptată, totodată, Comisia prezintă propria sa formulare la acest punct, pe care îl aveţi în coloana dreaptă în sinteză. Iată ce înseamnă parţial.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Aceasta e parţial. Aceeaşi situaţie la punctul 18. Totodată se propune de exclus din articolul 5 informaţiile din registrele publice, precum şi sintagma. Adică, ce se exclude? Şi cui propuneţi dumneavoastră? Care este decizia Comisiei?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

A fost amendamentul domnului Cosarciuc, dumnealui a propus să excludem din cuprinsul acestui proiect momentul legat de alte informaţii. Au fost, alte informaţii ş.a.m.d. V-am expus această prevedere pe care a propus-o domnul Cosarciuc. Noi am acceptat această propunere. Vedeţi, este aşa un alineat altele, asta fără măsură pot fi cerute.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu am înţeles, dar cui i-a propus Comisia şi ce vom vota noi acum? Propunem şi noi în continuare sau?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Excluderea alineatului (9).

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Păi, Comisia a decis excluderea, dar nu să propunem.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, acolo au fost încă vreo cîteva, noi parţial am susţinut această propunere.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Este clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Este evident faptul că în sală, bine, e dreptul fiecăruia, este un nivel diferit de la parlamentar la parlamentar de percepere. Dar eu cred că, pentru o activitate eficientă, se cere o conjugare de eforturi individuale din partea tuturor pe marginea documentelor.

Microfonul nr.5.

Nu, stimată colegă, eu am făcut referinţă foarte delicată, puteam să spun că în cadrul şedinţei plenului nu se face likbez. Înţelegeţi cum?

Microfonul nr. 5, vă rog.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Spuneţi, vă rog, dacă Comisia s-a pronunţat cumva în favoarea păstrării sau excluderii acestui preambul mare înainte de articolul 1 la lege. Este un conţinut declarativ, care nu prezintă nimic pentru lege în ansamblu. Eu propun excluderea textului pînă la cuvintele: Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi, la şedinţa Comisiei, nu am exclus acest preambul. L-am lăsat.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar ce dă el?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Poftim?

 

Domnul Marian Lupu:

Care este rostul lui?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

În acest preambul foarte succint este...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Aceasta este o notă informativă, este un text din nota informativă. Pentru ce trebuie...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi nu am exclus, Comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, oricum rămîne a fi un subiect sau un lucru care, într-adevăr, nu este nici conceptual, nici principial. Bine. Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Bondarciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de către comisia de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3045. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 27.

Sectorul nr. 3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

60 de voturi pro. Împotrivă? Un vot sectorul nr.3.

În condiţiile acestui bilanţ al rezultatului votului, proiectul de Lege nr.3045 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3377 privind ameliorarea situaţiei economico-financiare a Companiei de Leasing Tehagroleasing prin anularea unor obligaţiuni.

Guvernul.

 

Domnul Anatol Spivacenco viceministru al agriculturii şi industriei
alimentare:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege privind anularea situaţiei economico-financiare a Companiei Tehagroleasing a fost aprobat de către Guvern prin Hotărîrea Guvernului nr.1045 din 21 septembrie 2007. A fost examinat în comisiile parlamentare şi este propus spre examinare în şedinţa în plen a Parlamentului. Principalele prevederi ale acestui proiect este anularea, la data intrării în vigoare a prezentei legi, a dobînzilor şi penalităţilor calculate şi neachitate în termen de către Compania Tehagroleasing şi a sista, la data intrării în vigoare a prezentei legi, calcularea dobînzii şi a penalităţilor faţă de această Companie.

Necesitatea elaborării acestui proiect este legat de faptul că, prin Hotărîrea Guvernului nr.162 din 24 februarie 1997 privind măsurile de asigurare în desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară în sectorul agricol în anul 1997 şi prevederile Legii bugetului anului 1997 şi 1998, Ministerul Finanţelor a acordat un credit Companiei Tehagroleasing în valoare de 42 de milioane 545 mii de lei. Totodată, în perioada respectivă, a fost calculată dobînda în valoare de 13 milioane 642 de mii şi penalităţi în valoare de 1 milion 788 mii de lei.

Beneficiari ai acestui credit au fost 380 de agenţi economici din agricultură, care au beneficiat de 550 de tractoare, de 400 de pluguri, de 200 grape şi în jur de 750 alte unităţi de maşini şi utilaje agricole. Din aceste 380 de beneficiari, 260 de agenţi economici au achitat integral, 13 au fost lichidaţi, ţinînd cont de faptul că au falimentat în această perioadă şi nu s-au achitat, din ei 117 cu care se lucrează la momentul actual pentru achitarea restanţelor care, în momentul de faţă s-au acumulat neachitate faţă de bugetul de stat.

Dacă luăm suma totală de 42 milioane 545 de mii din credit, au fost achitate 27 de milioane 833, dobînda a fost calculată de 13 milioane 642 de mii, s-au achitat 8 milioane 199 de mii, penalitatea 1 milion 788, s-au achitat 152 de mii. Deci, la momentul actual, datoria constituie în jur la 20 de milioane 700 de mii, inclusiv creditul 14 milioane 700 de mii. Dobînda 15 milioane 443 de mii şi penalitatea 592 de mii, ţinînd cont de principalele motive care au influenţat negativ asupra factorilor de decizie, nu asupra factorilor de decizie, dar asupra agenţilor economici care nu a condus la posibilitatea achitării acestui credit.

Principalul moment este că beneficiarii de tehnică, pe parcursul acestor ani, au fost afectaţi de diferite calamităţi naturale. Deci, totodată, reorganizarea gospodăriilor prin Programul Pămînt, prin care a fost retrasă tehnică în jur de
2 milioane de lei şi repartizată din nou spre comercializare altor agenţi economici, primirea producţiei agricole în contul achitării cu plăţile pentru leasing, care, în ultimă instanţă, în rezultatul comercializării acestor grîne, s-au atestat nişte pierderi şi diferenţa la taxa pe valoarea adăugată la achiziţii şi comercializare. Totodată, imposibilitatea încasărilor datoriei la agenţii economici, chiar cu titlu executoriu, din motivul lipsei de patrimoniu, majoritatea fiind şi în proces de falimentare.

Totodată, pe parcursul acestor ani, Compania respectivă a înaintat 180 de cereri în judecată. Valoarea tuturor acestor acţiuni înaintate au fost de 21 de milioane, dintre care judecata a luat o decizie în favoarea Companiei cu titlu executoriu în valoare de 19 milioane de lei. Ţinînd cont de situaţia care s-a creat la momentul actual şi de faptul că chiar în dificultăţile care au fost şi din suma totală de 57 de milioane 975 de mii creditul împreună cu dobînda şi penalităţile 36 de milioane au fost achitate. Datoria, după cum am spus, la momentul actual, constituind 20 de milioane 747 de mii de lei.

Deci Guvernul vine în faţa Parlamentului, în şedinţa Parlamentului cu rugămintea de a susţine anularea dobînzii de 5 milioane 443 de mii şi penalităţii de 592 mii de lei şi stoparea calculării în continuare a ratei dobînzii la aceste credite. Măsura respectivă ne va da posibilitate de a ocoli aspectul legat de blocarea contului acestei întreprinderi şi continuarea. Şi darea posibilităţii întreprinderii de a acumula sursele respective pentru a fi achitate de Ministerul Finanţelor. Deci se propune ca proiectul în cauză să fie pus în discuţie pentru a fi aprobat în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Întrebări?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Cred că noi vom vota această lege, este o lege reieşind din situaţia reală care s-a creat. Dar dumneavoastră aţi menţionat că dintre toţi acei care au beneficiat de sistemul de leasing la Compania Tehnoleasing mai sînt 117 agenţi economici cu care se lucrează, care am înţeles că achită sau trebuie să achite datoriile. Şi aş vrea să cunosc dacă aţi studiat o problemă care rezultă din faptul atunci cînd noi sistăm calcularea şi a dobînzilor, şi a penalităţilor pentru Compania Tehnoleasing, mie mi se pare oportun ar fi fost ca să sistăm şi calcularea penalităţilor pentru acei agenţi economici care au întîrzieri la aceste plăţi. Acei care fac parte din acei
115 cu care se lucrează, care achită creditul.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

De ce?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Atunci noi, pe de o parte, sistăm penalităţile Companiei Tehnoleasing, pe de altă parte poate fi aşa. Dumneavoastră cred că o să ne lămuriţi situaţia. Compania poate calcula penalităţile acelor agenţi economici mai departe, care nu au achitat pînă la ziua de astăzi.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

În cazul în care noi anulăm datoriile legate de dobîndă şi penalitate şi îngheţăm în continuare calcularea dobînzii, nu pot să apară penalităţi. În cazul respectiv, evident, penalităţi nu vor fi. Deci noi vorbim despre îngheţarea dobînzii. Nu poate fi calcularea penalităţii.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Faţă de Companie. Dar faţă de agenţii economici care au beneficiat?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Va fi aplicat acelaşi mecanism.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Acelaşi, da?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Da.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Vreau să îmi spuneţi, care era termenul de rambursare a acelui credit acordat în 1997? Şi care au fost măsurile întreprinse de Guvern din 1998, după cîte ştiu că pentru un an de zile a fost acordat acel credit, că sîntem în anul 2008. Şi ce a făcut Guvernul? A aşteptat să vină cu o solicitare Tehagroleasing sau a întreprins careva măsuri şi de ce tocmai peste 10 ani vine în Parlament? De ce nu a venit la un an, doi, trei să spună care este situaţia?

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastră vă referiţi la acţiunile Guvernului actual sau ale celui din 1997?

 

Doamna Valentina Cuşnir:

La acţiunile celui din 1997.

 

Domnul Marian Lupu:

Fiindcă dumnealui nu poate să răspundă pentru Guvernul din 1997.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci eu răspund, domnule Preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Totuşi răspundeţi?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Termenul de achitare al acestui credit este 5 ani de zile. Rata dobînzii de 5%. În momentul în care a expirat termenul, evident, Guvernul tot timpul a monitorizat activitatea acestei întreprinderi spre achitarea sumei care... Cînd a expirat termenul de 5 ani de zile, cu această întreprindere a fost încheiat acordul de memorandum şi mai departe, sub tutela Ministerului Finanţelor, sub controlul strict al Ministerului Finanţelor a fost la control şi sumele respective achitate sînt datorită şi acestui fapt.

Şi vreau să aduc la cunoştinţă, chiar anul trecut, în situaţia foarte grea care a fost pentru producătorii agricoli, au fost achitate 1 milion 700 de mii, dar în anul curent, pe parcursul a 4 luni, au fost achitate 1 milion 400 de mii. Deci lucrul se duce în continuare şi conştientizăm că toată suma integral nu va fi achitată, dar noi am calculat că în jurula 10 mii de milioane de lei s-ar putea să vină cu măsura, pe care noi vom întreprinde-o ca să fie întoarsă bugetului ţării noastre.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc, stimate domnule raportor.

Şi domnule Preşedinte al Parlamentului,

Noi nu examinăm sau urmărim cum se îndeplinesc legile şi hotărîrile atît cît sîntem noi deputaţi. Noi sîntem obligaţi şi acele legi care au fost şi în 1997 şi mai înainte şi ştim că are păcate şi Guvernul de astăzi şi nu trebuie să le lăsăm pentru celelalte parlamente şi atunci să zicem că nu răspundem. Da, dumnealui mi-a citit mie lecţii şi îi citesc şi eu.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alta, bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Domnule viceministru,

Eu bănuiesc că în asemenea situaţie în care se găseşte această întreprindere, care este o întreprindere privată Tehagroleasing se află şi alte întreprinderi în Republica Moldova. Ce vom face cu ele?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci problema constă în aceea că, în general, dumneavoastră aveţi dreptate. Însă, ţinînd cont de faptul că, iniţial, la acordarea acestui credit, au fost atrase şi Ministerul Industriei, şi Ministerul Agriculturii sub aspectul ţinerii sub control al implementării acordării acestui ajutor, acestui credit producătorului agricol. Şi singur mecanismul de achitare, practic, se primeşte că şi Guvernul şi-a luat nişte, să spunem aşa, nişte obligaţiuni de a ajuta producătorii agricoli printr-un aşa un mecanism. Dar nimeni nu şi-a închipuit că putem să ajungem la o situaţie ca ei să nu se poată achita.

De aceea, sub aspectul respectiv, este o abatere şi este legată anume de producătorii agricoli, de aceea că ei au beneficiat de tehnica respectivă şi ea, pe parcursul acestor ani, şi-a adus contribuţia la asigurarea securităţii alimentare a statului. Sub acest aspect şi adresarea producătorilor agricoli.

Sîntem în faţa dumneavoastră cu rugămintea de a susţine acest proiect.

 

Domnul Ivan Banari:

Eu bănuiesc că noi o să creăm un precedent, care pe urmă o să aducă şi altă întreprindere în Parlament aici cu tot cu asemenea proiecte de lege. Dar vreau să menţionez un moment. Această întreprindere este mai mult o întreprindere financiară. Cînd este vorba de leasing, acel care dă aceste maşini în leasing este proprietarul lor pînă în momentul achitării depline a costului. Deci, la orice etapă el poate interveni să îşi ia marfa înapoi, fiindcă e proprietatea lui. De aceea, eu cred că dacă se intervenea la timp, această întreprindere nu nimerea în această situaţie.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

După cum am spus, pe parcurs a fost retrasă tehnica. Deci, într-adevăr, dumneavoastră aveţi dreptate. Şi au fost creditaţi alţi agenţi economici cu această tehnică. Însă aceasta este realitatea şi sub aspectul respectiv, deci, ţinînd cont că este o primă iniţiativă la etapa aceea privitor la fondarea unei întreprinderi, care se va ocupa cu leasingul de tehnică în agricultură şi propunem susţinerea acestui proiect.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Stimaţi colegi,

Proiectul nominalizat a fost supus examinării la şedinţa Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe şi vreau să constat următoarele. Deci, la 9 aprilie curent Comisia a prezentat raportul privind respingerea proiectului de lege, motivînd această decizie prin faptul că Legea nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat prevede răspunderea beneficiarilor de mijloace din împrumuturile de stat şi garanţiile de stat.

Comisia menţionează că, conform Legii bugetului de stat pe anul 1997, Guvernul a acordat Companiei Tehagroleasing SRL un credit tehnic în sumă de 23 milioane de lei pe un termen de 5 ani pentru procurarea de tehnică agricolă şi organizarea unor detaşamente specializate de prestare a serviciilor în agricultură şi un credit în sumă de 13 milioane de lei pe acelaşi termen pentru a procura tractoare şi altă tehnică agricolă de la Societatea pe Acţiuni Tracom.

Conform Legii bugetului de stat pe anul 1998, Compania Tehagroleasing a beneficiat de un credit pe un termen de 5 ani în sumă de 6,6 milioane de lei pentru procurarea de tehnică agricolă de la Societatea pe Acţiuni Tracom. În total a beneficiat de un credit în sumă de 42 de milioane 545 de lei. Tehnica agricolă procurată a fost transmisă în leasing agenţilor economici din sectorul agrar. Ulterior, în sectorul agrar s-a început implementarea Programului naţional Pămînt, în rezultatul căruia majoritatea agenţilor economici, care, iniţial, au primit în leasing tehnică agricolă, s-au reorganizat în formaţiuni private.

Tehnica agricolă de la aceştia a fost retrasă de către Compania Tehagrolesing. Însă aceasta nu a fost transmisă în leasing altor agenţi economici din cauza stării tehnicii nesatisfăcătoare. Menţionăm şi faptul că o mare parte din gospodăriile agricole care au implementat Programul naţional Pămînt şi-au suspendat activitatea. Nu dispun de un patrimoniu, care ar putea fi încasat în contul datoriei. La situaţia din 1 martie 2008, datoria Companiei Tehagroleasing faţă de Ministerul Finanţelor constituie 21 milioane 764,8 mii de lei. Inclusiv suma de bază constituie 15 milioane 726,6 mii de lei. Dobînzile 5 milioane 443,8 mii de lei şi penalităţile calculate 591, 8 mii de lei.

La şedinţa din 14 mai curent, la solicitarea Guvernului, Comisia a examinat suplimentar proiectul de lege şi, ţinînd cont de situaţia economică care s-a creat în sectorul agrar după implementarea Programului naţional Pămînt, fapt ce a condus la dispariţia multor agenţi economici care au primit în condiţii de leasing tehnică agricolă, retrage propunerea de respingere a proiectului de lege expus în raportul prezentat la 9 aprilie 2008 şi propune adoptarea proiectului de lege concomitent în prima şi a doua lectură.

Comisia consideră că adoptarea proiectului de lege va permite Companiei Tehagroleasing să continue activitatea cu agenţii economici care au obligaţii contractuale faţă de companie şi să realizeze tehnica agricolă retrasă de la foştii beneficiari cît şi să îşi onoreze obligaţiunile sale faţă de Ministerul Finanţelor.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule vicepreşedinte,

În avizele Comisiei, două comisii au prezentat aviz negativ, au respins acest proiect de lege. Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi şi Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă. Sînt foarte multe obiecţii de la Direcţia juridică. Deci au fost înaintate atunci, în 2007, în vara anului 2007. Nici una din comisii nu şi-a revăzut recomandările sale. Deci s-a ţinut cont de ele?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, s-a ţinut cont absolut de toate avizele prezentate de comisiile permanente, cît şi de propunerile prezentate de Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Popa,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile acestui raport, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3377. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Acum am vrut să consult fracţiunile. Dacă proiectul se susţine, am putea să purcedem în lectura a doua? Toţi sînt de acord.

Bine, vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3377. Rog să voteze. La fel rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

70 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3377 este adoptat în lectura a doua.

Continuăm cu proiectul de Lege nr.1003 pentru completarea Legii nr.1264 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. Iniţiativa unui grup de deputaţi.

Prezintă domnul Cosarciuc. Vă rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Un grup de deputaţi din Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră domnii Urechean, Untilă şi Cosarciuc au prezentat un proiect de lege pentru completarea Legii nr.1264 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere.

Proiectul de lege a fost elaborat în scopul asigurării transparenţei procesului de declarare a veniturilor şi proprietăţii. Şi aş vrea să menţionez că articolul 13, în redacţia actuală a legii, prevede că declaraţiile prezentate de Preşedintele Republicii Moldova, deputaţi, membrii Guvernului, preşedintele Curţii Constituţionale, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General, preşedintele Curţii de Conturi, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, primarii din oraşe, sate şi preşedinţii consiliilor raionale se publică anual în mijloacele de informare în masă republicane sau locale.

La acest articol 13, după prima propoziţie, noi am propus introducerea următorului text: precum şi pe paginile de internet oficiale ale Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităţi ori instituţii publice centrale şi locale.

Publicarea în mijloacele de informare în masă republicane sau locale şi plasarea pe paginile de internet oficiale se efectuează în termen de 30 de zile de la termenul limită de depunere a declaraţiei în conformitate cu articolul 8 al prezentei legi.

Sensul acestei propuneri este ca totuşi să promovăm această deschidere şi transparenţă faţă de societate şi să fie mai clar că aceste declaraţii care se depun conform articolului 8 din lege să fie publicate în mass-media şi să fie plasate pe paginile ...oficiale ale acestor instituţii într-un termen de 30 de zile.

Adică este foarte clar că în legea actuală se prevedea această publicare anuală în mijloacele de informare în masă, dar, cu părere de rău, noi pînă acum nu am văzut această publicare. Şi, totodată, scopul legii este de a exclude speculaţiile populiste că cineva îşi publică declaraţiile de sine stătător cu privire la venituri şi proprietăţi şi alţii nu-şi publică.

Prin această modificare, acei care vor dori să vadă cum activează demnitarii şi oficialii din stat, ce avere au şi ce proprietăţi, vor putea să acceseze atît paginile din internet, cît şi vor fi obligaţi acei care, de pildă, sînt, conform legii, obligaţi să publice aceste informaţii în mass-media în termen de 30 de zile din momentul depunerii acestor declaraţii.

Noi, autorii acestui proiect, considerăm că, prin această lege, se va mări transparenţa şi posibilitatea societăţii, cetăţenilor să aibă acces la informaţia cu privire la venituri şi proprietăţi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Cosarciuc,

O întrebare, probabil mai mult retorică. Sînt perfect de acord că este necesar ca să existe transparenţă totală privind veniturile demnitarilor. Însă nu consideraţi că în momentul în care toţi cetăţenii Republicii Moldova vor avea ocazia şi posibilitatea să ia cunoştinţă de declaraţiile demnitarilor vor avea vreo criză ceva.

Fiindcă dacă este să ne uităm la conţinutul acestor declaraţii, atunci să nu nimerească cetăţeanul într-o situaţie, da, da, da, fiindcă marea majoritate din ceea ce vedem noi sînt la limita existenţei.

Eu cred că este un document bun dar, domnule Preşedinte al Parlamentului, poate ar fi cazul, în această situaţie, Parlamentul să creeze un grup special şi să elaboreze totuşi un mecanism eficient prin care demnitarii să îşi declare veniturile şi proprietăţile. Ca să nu existe posibilitatea ca un ministru, un deputat ş.a.m.d., în declaraţiile sale de venit, să declare, eu ştiu, acolo, 5, 6 mii de lei active şi venituri la limita, cum spuneam, existenţei.

Este o problemă cu adevărat importantă, însă ea urmează să fie abordată mult mai complex. Declaraţiile să fie făcute publice, cetăţenii să aibă acces la aceste declaraţii, însă şi declaraţiile trebuie să conţină acele date care să reflecte cu adevărat starea proprietăţilor şi veniturilor funcţionarilor şi demnitarilor. Şi nu vor exista atîtea speculaţii cu adevărat vizavi de unii sau de alţii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule coleg, domnul Filat,

Legea în vigoare prevede controlul declaraţiilor. Este o Comisie specială. În afară de aceasta, organele corespunzătoare sînt abilitate să controleze în cazul în care, de pildă, se pune la îndoială autenticitatea declaraţiei. Proiectul prezentat prevede ca să fie foarte imperativ şi clar că, în timp de 30 de zile de la momentul depunerii, declaraţia trebuie să fie publicată în mass-media sau pe site-urile oficiale sau pe paginile de internet oficiale ale acestor instituţii.

Adică aici este o chestie imperativă, fiindcă pînă acum se spunea: se publică anual în mijloacele de informare în masă. Noi nu am văzut aşa publicaţie în mass-media.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Cosarciuc,

Formularul care stă la baza declaraţiei pe venit şi proprietăţi l-aţi completat şi dumneavoastră, l-am completat noi toţi, stipulările şi obligaţiile care revin celor care le completează, vă spun cu toată responsabilitatea, nu reprezintă normă obligatorie şi suficientă pentru ca veniturile şi proprietăţile să fie făcute transparente.

Nu vreau să intru în detalii, fiindcă fiecare chestionar presupune foarte larg un răspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Ca să...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cred că noi am putea să, poate, să audiem această lege, audierea executării legii.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Şi atunci am putea să îmbunătăţim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu cred că există, într-adevăr, există nişte lacune de ordin, nici nu ştiu cum să le zic, tehnic, tehnologic, fiindcă domnul Cosarciuc are perfectă dreptate, există mecanisme de control care trebuie să funcţioneze, dar cel puţin noi chiar din experienţa noastră ne-am confruntat cu cîteva întrebări şi nu atît în special la compartimentul veniturile financiare sau activele economice, cît la proprietatea imobiliară. La două compartimente, da. Nu... atît de clar că se declară imobilul care a fost obţinut pe durata anului de raport sau că în fiecare an se fixează situaţia ce se întîmplă la acest capitol. E o problemă şi aici diferite persoane interpretează diferit şi se creează situaţie de confuz.

Şi mai era să fie o a doua problemă, problema cu evaluarea costului, dar eu cred că, din momentul în care noi cu dumneavoastră acum un an sau doi în urmă am adoptat legea respectivă şi am stabilit că evaluarea se face de către organele cadastrale la condiţiile de preţ evaluate în piaţă, dispare această discrepanţă. Înainte în document era fixat un preţ derizoriu, aşa, condiţiile de piaţă erau altele. Eu presupun că astăzi această discrepanţă nu mai are dreptul la existenţă.

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnul Filat are dreptate asupra conţinutului acestei declaraţii, dar problema constă în aceea că conţinutul acesteia, forma ei este inclusă în legea de bază. De aceea, dacă noi vrem să clarificăm această problemă, trebuie să modificăm legea din cauza că altă ieşire nu este.

Eu am ridicat această problemă prin pregătirea materialelor. Această Comisie despre care a spus domnul Cosarciuc... ei o să spună că noi putem să schimbăm şi esenţa, dar trebuie numai să modificăm legea de bază, din cauză că conţinutul acestei declaraţii este prevăzut în legea de bază, nemijlocit.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu am vrut să confirm ceea ce aţi spus dumneavoastră, fiindcă, la ultima şedinţă a Comisiei republicane pentru declararea veniturilor demnitarilor de stat, anume aceste momente au fost puse în discuţie şi am constatat că este necesar de a opera modificări în legislaţie şi anume în formularul prezentării declaraţiilor. Fiindcă demnitarul de stat prezintă declaraţia pentru un an financiar, de la începutul anului pînă la finele lui, ceea ce nu se reflectă în declaraţie, deci averea pe care a acumulat-o unul sau altul demnitar începînd cu data publicării sau adoptării acestei legi.

Dar ceea ce ţine de iniţiativa legislativă, domnul Cosarciuc, noi, de fapt, în cadrul şedinţei Comisiei, i-am propus să retragă această iniţiativă, fiindcă în prezent Comisia republicană prezintă declaraţiile respectiv pentru mass-media pentru a fi publicate, şi a fi date publicităţii, din care cauză mi se pare că pagina web a fiecărei instituţii centrale a statului, cum ar fi Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul, este în plus.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Cosarciuc,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

Comisia a examinat această iniţiativă legislativă în cadrul şedinţei şi, în principiu, a susţinut-o. Dar acum vreau să menţionez special că noi susţinem iniţiativele opoziţiei, iată, vedeţi şi astăzi susţinem (rumoare în sală), numai vorbele goale nu susţinem.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că în contextul avizului Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului pentru lectura a doua, se propune excluderea din titlul proiectului a cuvintelor: publicată în Monitorul Oficial nr.124 125/991 din
5 septembrie 2002, ca fiind de prisos.

Concomitent, textul articolului unic, după sursa publicării, urmează a fi completat cu cuvintele: cu modificările şi completările ulterioare, dat fiind faptul că Legea nr.1264 din 2002 a suferit modificări şi completări.

Avizele Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică şi al Comisiei pentru drepturile omului, sînt negative. Dar totuşi noi am susţinut.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale celorlalte comisii permanente, al Guvernului Republicii Moldova şi Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege spre examinare şi aprobare în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua cu modificările pe care le-am propus eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebări pentru comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Lectura întîi, proiectul nr.1003. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1003 este aprobat în primă lectură.

Fracţiunile parlamentare, lectura a doua? Acceptat.

În condiţiile raportului comisiilor de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.1003. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 12.

 

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze, douăzeci şi...

 

Numărătorii:

12.

 

Domnul Marian Lupu:

12.

Mulţumesc.

75 de voturi pro. Împotrivă? Un vot, zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1003 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4250 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor familiilor lor şi alte modalităţi ale protecţiei lor sociale.

Guvernul.

 

Domnul Igor Malai viceministru al apărării;

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

În baza prevederilor Tratatului de bună vecinătate, prietenie şi colaborare dintre Republica Moldova şi Ucraina din 23 octombrie 1992 şi Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei privind garantarea drepturilor cetăţenilor în domeniul asigurării cu pensii din 29 august 1995, la 21 octombrie 2007 la Kiev a fost semnat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor familiilor lor şi alte modalităţi ale protecţiei lor sociale, care se propune pentru ratificare.

Necesitatea ratificării este condiţionată de faptul asigurării sociale şi cu pensii a militarilor care au îndeplinit serviciul militar în forţele armate ale Republicii Moldova şi ale Ucrainei, precum şi membrilor familiilor lor care şi-au pierdut întreţinătorul.

În conformitate cu prevederile Acordului nominalizat, asigurarea socială şi cu pensii a militarilor se va efectua în condiţiile, mărimea şi în modul stabilit de legislaţia statului parte pe teritoriul căruia aceştia îşi au domiciliul. La momentul actual, în Ministerul Apărării, pentru stabilirea pensiei militare în Republica Moldova s-au adresat 12 persoane care, pentru perioada de timp, au îndeplinit serviciul militar şi s-au eliberat din forţele armate ale Ucrainei, cererile lor fiind respinse.

Aceeaşi situaţie s-a creat şi în Ministerul Apărării al Ucrainei, numai că numărul de persoane este mai sporit. Un Acord similar a fost semnat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse, care a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin Hotărîrea nr.647-XV din 22 octombrie 1999 şi a permis soluţionarea problemelor abordate pentru 123 de persoane.

Cheltuielile legate de asigurarea cu pensii, precum şi cele legate de acordarea garanţiilor sociale de stat vor fi suportate de către Republica Moldova şi Ucraina din bugetele proprii, fără efectuarea decontărilor reciproce.

Totodată, ratificarea Acordului va ameliora situaţia creată în domeniul asigurării cu pensii a militarilor eliberaţi din serviciu şi va asigura respectarea drepturilor cetăţenilor la acest capitol.

În acest context, consider necesară şi oportună ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor familiilor lor şi alte modalităţi ale protecţiei lor sociale şi propun de susţinut acest proiect.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu am o întrebare. Atunci cînd a fost confirmată noua componenţă a Guvernului Republicii Moldova ni s-a spus că miniştrii desemnaţi în funcţie vor onora Parlamentul Republicii Moldova. Aş vrea să ştiu din care motive acest proiect nu este prezentat de domnul ministru?

 

Domnul Igor Malai:

Presupun că domnul ministru este la o altă şedinţă, de aceea am fost împuternicit, viceministru al apărării, pentru a raporta.

 

Domnul Leonid Bujor:

Cine v-a împuternicit, încă o dată, vă rog?

 

Domnul Igor Malai:

Domnul ministru.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, vă mulţumesc.

Cu acest proiect în Parlament a venit Guvernul Republicii Moldova. Respectiv, ele trebuie să fie prezentate de membrii Guvernului.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Vă mulţumim.

Alte întrebări nu sînt, da?

Domnule viceministru,

Mulţumim.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Aş vrea să vă întreb ce se întîmplă cu persoanele cărora li s-a stabilit pensia în Republica Moldova dar ei cad sub incidenţa acestui Acord, trec cu traiul în Ucraina?

 

Domnul Igor Malai:

Vă mulţumesc pentru întrebare.

Aceste persoane, transferîndu-se cu traiul în Ucraina, vor beneficia de pensia stabilită pentru ţara parte a acestui Acord, vor beneficia de pensia stabilită pentru Ucraina în acest caz, care...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Dacă vor, mai departe va primi în Ucraina, conform legislaţiei.

 

Domnul Igor Malai:

Legislaţiei ţării parte.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim.

Alte întrebări nu sînt.

Comisia, vă rog.

Domnule viceministru,

Mulţumim mult.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor familiilor lor şi alte modalităţi ale protecţiei lor sociale se încadrează în categoria tratatelor internaţionale supuse examinării şi ratificării de Parlament.

Acordul, semnat la Khiev la 21 octombrie 2007, reglementează procedura de asigurare cu pensii a cetăţenilor statelor părţi, eliberaţi din serviciul militar.

Potrivit Acordului, asigurarea cu pensii a foştilor militari şi a membrilor familiilor lor, care şi-au pierdut întreţinătorul, se va efectua în condiţiile legislaţiei statului pe al cărui teritoriu aceştia îşi au domiciliu.

De asemenea, persoanele menţionate vor beneficia de toate drepturile şi garanţiile sociale de stat prevăzute de legislaţia statului de reşedinţă.

Cheltuielile pentru asigurarea cu pensii a categoriilor nominalizate, precum şi pentru acordarea garanţiilor sociale, vor fi suportate de către statele părţi din contul mijloacelor proprii, fără efectuarea unor deconectări reciproce.

Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Acordului.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în două lecturi.

Doamna Maria Postoico:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc mult.

Întrebări către comisie? Nu sînt.

Vă mulţumim.

Supun votului pentru aprobare în primă lectură a proiectului de Lege nr.4250. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea Comisiei pentru a doua lectură. Fracţiunile acceptă?

Vă mulţumesc.

Supun votului pentru adoptare în lectura a doua a proiectului de Lege nr.4250. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 33.

Sectorul nr.3 17.

 

Doamna Maria Postoico:

80 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul nr.4250 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4072 privind importul unei unităţi de transport pentru sistemul sănătăţii.

Prezintă doamna Cuşnir.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimaţi colegi,

Vă prezint un proiect de lege înaintat de către un grup de deputaţi încă la 20 noiembrie 2007, prin care se solicită importul unui vehicul pentru utilizare specială de tip ambulanţă pentru Spitalul Raional Călăraşi. Comisia în fond, chiar dacă avizul Guvernului a venit încă la16 februarie anul curent, abia la 12 martie a examinat iniţiativa nominalizată, motivînd că a aşteptat avizul negativ al Guvernului, deşi Regulamentul Parlamentului prevede 20 de zile pentru Guvern, în caz contrar se examinează în lipsa acestui aviz.

Nu înţeleg cum Guvernul avizează pozitiv în cîteva zile proiecte similare, iar în cazul nostru nu a făcut acest lucru? Din 20 noiembrie 2007 şi pînă la 12 martie 2008 au fost votate în Parlament cîteva proiecte similare privind importul de ambulanţe cu anul de producere şi mai înaintat de 1997, faţă de acel pe care îl propunem noi. Dar şi un autocar pentru copiii din Transnistria, pentru a-i duce la şcoală, cu o vîrstă mai mare de 20 de ani acest autocar. Deşi 5 comisii şi-au prezentat avizele şi au propus acest proiect spre examinare şi adoptare în Parlament, doar două comisii au pus condiţia: cu avizul pozitiv al Guvernului. Şi Guvernul recunoaşte că situaţia în sistemul sănătăţii este deplorabilă. Raportul Comisiei fiind din 13 martie anul curent, este pentru respingerea acestei iniţiative. Abia astăzi, 29 mai, am ajuns să examinăm acest proiect de lege în Parlament.

Anul trecut, în cadrul unei zile de audienţe la Călăraşi, fiind prezentă la şedinţa operativă de dimineaţă a Aparatului preşedintelui raionului, era discuţia pentru donaţii pentru Spitalul Raional Călăraşi. Am venit şi eu cu donaţie din salariul meu, am şi bonul de plată, de 300 de lei, ca ajutor pentru acest spital. Au donat şi multe persoane simple, inclusiv este vorba despre această ambulanţă, care a venit de la cetăţenii noştri care se află în Italia, fiindcă este propusă de către o întreprindere regională din Aosta, Italia.

Nu cred să fi făcut atare gesturi alţi deputaţi din Călăraşi, dar şi acei care pretind a fi de la Călăraşi. Nu cred că a făcut atare gest şi deputatul Zagorodnîi la Spitalul Raional Hînceşti. Dar vin către dumneavoastră cu propunerea să susţineţi acest proiect de lege privind importul unui vehicul de tip ambulanţă pentru Spitalul Raional Călăraşi, ambulanţă destul de necesară pentru acest spital, cît şi pentru alte spitale din republică.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări către raportor? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Comisia.

Doamnă Cuşnir,

Vă mulţumesc.

Întrebări nu sînt.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimaţi colegi,

Raportul a fost difuzat colegilor, Comisia propune respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări către Comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule vicepreşedinte al Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe,

Totuşi, în practica comisiei dumneavoastră, au fost cazuri cînd aţi acceptat, excepţie de la regula generală, în cazul unor importuri pentru unităţile de transport sau nu?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Au fost, domnule Cosarciuc Valeriu Petrovici, dar atunci cînd era strictă necesitate pentru soluţionarea acestor probleme.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, dar, domnule vicepreşedinte al Comisiei, cum dumneavoastră... care este indicatorul de măsurare a necesităţii? Într-un caz este necesitate, în alt caz nu este necesitate.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Vă spun.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Totul se face pentru spital, nu se face pentru altcineva.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Spitalul Raional Călăraşi astăzi dispune de 6 unităţi de transport. Mai mult decît atît, vreau să vă spun că problema, de fapt, este depăşită, fiindcă ei au importat o ambulanţă cu termenul de pînă la 7 ani de zile, au achitat taxele respective şi în prezent problema este depăşită. Dar dacă e să vorbim în general pe republică, stimaţi colegi, în ultimii trei ani de zile, practic, au fost procurate
235 unităţi de transport ambulanţe noi, care au fost repartizate în spitalele raionale. Şi iată domnul Eremciuc ne spune suplimentar că mai sînt 100 pentru a fi repartizate. De aceea, stringenta necesitate de a procura această unitate de transport, practic, este exclusă.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Chestia constă într-aceea că, în ultimul timp, au fost procurate automobile de tipul Niva de producţie rusească, care, în principiu, sînt mult mai proaste decît ceea ce se propune în acest caz, adică, din punct de vedere şi al exploatării, şi al consumului de combustibil. Şi eu special v-am adresat această întrebare, fiindcă astăzi s-a spus aici, de la tribuna centrală sau de la tribuna Preşedintelui, că noi ar trebui să găsim nişte, să spunem aşa, posibilităţi de coabitare, cum a spus domnul Preşedinte, în Parlament. De conlucrare. Şi, pînă la urmă, ce faceţi dumneavoastră? Nici un fel de conlucrare, mai departe continuaţi. Dacă comuniştii propun da, dacă opoziţia nu.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Cosarciuc,

Noi ieri, de fapt, la şedinţa Comisiei, cînd dumneavoastră aţi prezentat proiectul nr.753 ce ţine de subvenţionarea agriculturii, am vorbit foarte clar că, da, este problema şi Guvernul examinează, dar avizul este negativ. Şi, în acest caz, avizul Guvernului este negativ. Noi nu putem să încălcăm flagrant Constituţia Republicii Moldova.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, dar în acest caz, importul acestui automobil nu afectează bugetul. Încă o dată demonstraţi că nu vreţi să conlucraţi, nu vreţi, în general, să auziţi, sînteţi surzi atunci cînd ţăranii cer, atunci cînd medicii cer, atunci cînd bolnavii cer.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

E clar.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Am o întrebare, la care solicit un răspuns foarte serios: aş vrea să ne informaţi astăzi care au fost argumentele forte ale membrilor Comisiei dumneavoastră pentru a se respinge acest proiect? Şi cîte proiecte similare, parvenite de la deputaţii Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor au fost respinse pe aceleaşi motive, la care v-aţi referit astăzi?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat Bujor,

Eu nu am dat citire raportului, fiindcă el a fost difuzat. În raport sînt aduse argumentele Comisiei, dacă dumneavoastră nu aţi luat cunoştinţă de raport, eu pot să îl citesc. Dar aici sînt aduse argumentele despre care...

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, voi aduce eu cîteva argumente suplimentare. Eu am adresat o întrebare complexă din două componente, aştept răspuns la a doua parte: cîte proiecte similare, prezentate de deputaţii Partidului Comuniştilor, au fost respinse de Comisia dumneavoastră pe aceleaşi motive, pe care propuneţi să îl respingem astăzi?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Nu are nimic cu proiectul de lege înaintat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Eu îmi cer scuze, răspunsul dumneavoastră sună ca la Eminescu, ca vorba poetului mare: ca plînsul la cununie şi rîsul la mormînt. Dumneavoastră ştiţi că în toate comisiile şi de fiecare dată în cadrul şedinţelor plenare, cînd erau aduse în Parlament astfel de proiecte de lege, ele au fost votate prin votul unanim al deputaţilor. De aceea, este o atitudine lipsită de respect faţă de deputaţii din opoziţie, care vin cu subiecte similare şi dumneavoastră le trataţi foarte neserios. Deci pacienţii, toţi cetăţenii bolnavi din raionul Călăraşi nu sînt inferiori şi nu necesită o atitudine mai proastă decît acei din alte localităţi ale Republicii Moldova. De aceea, eu regret foarte mult că Comisia dumneavoastră a venit cu aşa o propunere, pur şi simplu, ridicolă într-un fel.

 

 

Domnul Gheorghe Popa:

Eu totuşi, domnule deputat Bujor, v-aş sfătui să luaţi cunoştinţă de raportul comisiei şi pe urmă să vorbiţi la microfon.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Nu mi-aţi spus cîte proiecte concrete, parvenite de la colegii Fracţiunii matale, au fost respinse?

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Eu am răspuns că această întrebare, pe care o prezentaţi, nu se referă...

 

Domnul Leonid Bujor:

Grigore Petrenco,

Retras şi respins nu sînt sinonime.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar, nu vă repetaţi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ocupă-te de gramatică puţin.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

, , . , , nu are importanţă transport era. , , 15 , , .

. , , , Suzuki 60. , ,
100 . , , , , , , . , . .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Îi mulţumesc domnului Eremciuc pentru informaţie suplimentară. Vreau să atrag atenţia, stimaţi colegi din toate fracţiunile, că nu a fost nici un caz în Parlamentul Republicii Moldova cînd s-a propus de a respinge un proiect de lege care ţine nemijlocit de ambulanţe. Nu vorbim aici de tractoare şi maşini de mare tonaj, noi vorbim concret. Şi eu cînd am spus similare am avut în vedere, în exclusivitate, ambulanţele. Şi nu trebuie să induceţi deputaţii şi pe acei prezenţi în sală în eroare prin faptul că unii colegi le-au retras. Eu am întrebat concret: cîţi au fost respinse?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar ce aţi întrebat.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Bujor,

Anul producerii?

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, domnule Popa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Anul producerii acestei ambulanţe?

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Popa,

Eu vă rog.

 

Domnul Gheorghe Popa:

E anul 1997.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule Popa,

Eu nu înţeleg.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Dumneavoastră aţi dus din 1982 aici.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog să terminaţi dialogul unul cu altul.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

În primul rînd, stimaţi colegi, domnule vicepreşedinte al Comisiei, aşa un comportament faţă de iniţiativa colegilor, chiar fiind din opoziţie, atît de iritant şi atît de arogant, mă iertaţi, noi sîntem colegi, pînă la urmă. Toţi ne schimbăm cu locurile în dependenţă de dorinţa alegătorilor, dar nu de aceea cum vrea o parte sau alta.

Stimaţi colegi,

Eu, într-adevăr, am semnat iniţiativa dată la 27 noiembrie 2007, pînă acum iniţiativa a fost tergiversată pentru examinare în Parlament şi de trei ori a fost pusă în ordinea de zi, exclusă ş.a.m.d. Noi, în 3 ani de zile, am avut şase iniţiative de asemenea fel, care au fost acceptate de Parlament. Cu părere de rău, toate şase au fost iniţiativele comuniştilor şi, într-adevăr, o necesitate a fost, dar imitativele au fost din partea Fracţiunii Comuniştilor, de aceea şi au mers.

Eu cred că toate declaraţiile populiste şi aşa declarative, cînd este vorba de a găsi un consens şi o activitate mai rodnică în Parlament, sînt numai declaraţii. Şi aceasta încă o dată a dovedit-o astăzi domnul Popa prin prezentarea şi ignorarea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Aceasta e părerea dumneavoastră, domnule Oleinic, şi eu nu pot fi de acord. Dar vreau să vă spun că proiectul de lege a fost exclus din ordinea de zi la solicitarea doamnei deputat Cuşnir. Luaţi stenograma şi uitaţi-vă.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule Popa,

Cu toată stima şi respectul, dar totuşi foarte speculativ aţi prezentat şi informaţiile şa.m.d. şi argumentez de ce. Proiectul de lege a fost retras de pe ordinea de zi două săptămîni în urmă, însă a fost înaintat din luna noiembrie 2007, v-o spun şi în calitate de coautor. Acum, dacă cunoaşteţi exact ce trebuie pentru o instituţie medicală, spunînd că la Călăraşi, cîte? 6 ambulanţe sînt?

 

 

Domnul Gheorghe Popa:

6, da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cîte ambulanţe sînt necesare pentru ca sistemul de ocrotire al sănătăţii în raionul Călăraşi să fie funcţional, cîte ambulanţe urmează să aibă?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Aceste 6 ambulanţe deservesc pe deplin activitatea Spitalului Raional. Mai mult decît atît, domnule Filat, vreau să vă spun că niciodată Spitalul Raional sau chiar spitalele raionale nu au avut atare număr de ambulanţe cum le au în prezent.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu că nu au avut, eu înţeleg. Din 2001 au început să aibă. Spuneţi-mi, vă rog, cîte ambulanţe sînt necesare pentru ca să fie funcţional? Aţi argumentat că aţi respins proiectul, pentru că sînt suficiente.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Corect, corect, nu ar nimic cu iniţiativa legislativă înaintată de dumneavoastră, de domnul deputat Oleinic şi de doamna Cuşnir.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Popa,

Dumneavoastră aţi adus argument în favoarea respingerii, unul din argumente a fost faptul că în raionul Călăraşi sînt ambulanţe suficiente.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Preventiv o să vă prezentăm informaţia.

 

Domnul Vladimir Filat:

Preventiv o să-mi prezentaţi.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Din numele Comisiei.

 

Domnul Vladimir Filat:

În cazul în care, să admitem, este adevărată informaţia pe care o prezentaţi dumneavoastră, sînt suficiente ambulanţe, spuneţi, vă rog frumos, în Republica Moldova toate spitalele au în dotare ambulanţe? De ce nu aţi venit colegial să spuneţi: stimaţi colegi, la Călăraşi sînt suficiente ambulanţe, dar, uitaţi-vă, în raionul respectiv este necesară o ambulanţă. Modificam destinaţia. Însă odată ce vine un bun şi, apropo să ştiţi, dacă o să urmăriţi ulterior, nu preventiv, informaţiile şi situaţia vizavi de deciziile luate în cazul importului ambulanţelor, să vedeţi că au fost luate decizii şi în cazul unor ambulanţe mai vechi ca an de fabricaţie. Acum eu sînt de acum...

Domnul Gheorghe Popa:

Apropo, domnule Filat, vreau să vă spun că, la examinarea acestui proiect de lege în cadrul şedinţei Comisiei, deputaţii care au făcut această iniţiativă legislativă nu s-au prezentat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Acesta e motivul deja.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu s-au prezentat. Şi argumentele care trebuiau să fie aduse din partea dumneavoastră ca iniţiativă.

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi pentru viitor. În momentul în care invocaţi prevederi constituţionale, vă rog frumos să studiaţi atent prevederile constituţionale şi în momentul în care spuneţi că nu poate fi discutat şi acceptat un atare proiect de lege fără avizul pozitiv al Guvernului, trebuie să aveţi în vedere că, de fapt, în buget nici nu sînt prevăzute veniturile respective.

Şi nu este necesar un aviz pozitiv în...

 

Domnul Gheorghe Popa:

Apropo, eu tot vreau să vă întreb: cînd dumneavoastră sînteţi corect, acum cînd vorbiţi sau în afara plenului Parlamentului, cînd spuneţi că, da, am putea retrage acest proiect de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, domnule vicepreşedinte.

 

Domnul Vladimir Filat:

Spuneţi, vă rog frumos, dumneavoastră cînd dormiţi sînteţi deputat sau sînteţi om care aveţi necesităţi fiziologice?

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, domnul Filat la fel.

 

Domnul Vladimir Filat:

Foarte interesant.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimaţi colegi,

Totuşi vreau să vă aduc la cunoştinţă cîteva momente din proiectul de lege. Se propune prin derogare, inclusiv se propune să scutim plata dreptului de import. Aceasta e plata care se varsă în bugetul statului. Noi trebuie să avem avizul pozitiv al Guvernului. Avem avizul negativ.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Mi se pare regretabil faptul că astăzi Comisia propune respingerea acestui proiect de lege. Dacă analizăm situaţia dotării cu transport a instituţiilor medico-sanitare publice, inclusiv a centrelor de sănătate, oficiilor medicilor de familie, chiar dacă s-au procurat în ultimii ani din fondul de profilaxie sau din fondurile de asigurări cu sănătate. Ar fi fost logic pentru că noi cunoaştem starea acestor maşini, chiar dacă anul de fabricaţie este 1996, să se facă un schimb. Într-o comună din raionul Călăraşi la spital se duce ambulanţa, de la spital se duce o altă ambulanţă, care este mai mică şi poate deservi oficiul medicilor de familie, şi ar fi fost rezolvată problema.

Refuzăm, un lucru care ne este util, pentru că avem medici de familie care parcurg cîte 7, 8 kilometri ca să ajungă în celălalt capăt. Se putea de găsit o soluţie. Eu propun să întoarceţi înapoi în Comisie să mai reexaminaţi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Noi, în general, tot timpul am fost împotriva acestor derogări de la lege, care se făceau tot timpul atunci cînd veneau cu iniţiative din partea comuniştilor. Şi mie mi se pare că Parlamentul nostru a pierdut mai mult timp astăzi decît costă ambulanţa respectivă, ca timp şi ca cost de salarizare.

Dar eu cred că trebuie să ne liniştim, mi se pare mie că totuşi ei nu vor să voteze proiectul de lege respectiv, căci au auzit că eu sînt născut la Călăraşi.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

. , , - , . (Rumoare în sală.) , ... ,
- , , .

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog să vă liniştiţi.

 

Domnul Grigore Petrenco:

. , , , , .

, 90- , , 2007 , 90- , . - . .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Eu vă rog să vă liniştiţi că totuşi colegii dumneavoastră sînt la microfon şi ei aşteaptă să vă liniştiţi.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Dar nu strigaţi, aşteptaţi şi ascultaţi cînd să fie pus la vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu am conectat microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am o rugăminte.

 

Doamna Maria Postoico:

V-aţi liniştit.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi,

De mai multe ori am fost vizat de încercările de a vorbi la microfon din partea tînărului comsomolist, comunist, nu ştiu cum să îl mai numesc, Petrenco. Am, permiteţi-mi, căci eu sînt în stare să îmi expun singur gîndul. Nu am făcut uz de dreptul la replică. Astăzi, în schimb, consider că este momentul în care să dăm şi o apreciere.

Eu aş recomanda acestui tînăr, înainte de a face anumite afirmaţii, să se mai uite şi în datele biografice. Atunci cînd eu eram la guvernare, pe parcursul a 8 luni de zile, dînsul, probabil, era la grădiniţă şi nici nu ştia ce înseamnă sistem de învăţămînt ş.a.m.d.

Şi aş ruga pentru viitor, dacă este o opinie a deputatului, să o expună asupra ideii şi a problemei discutate, şi să nu facă referinţă la persoană.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, sîntem de acord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Să iasă şi să vorbească asupra proiectului de lege şi să nu facă atîta referinţă.

 

Doamna Maria Postoico:

Şi dumneavoastră la fel.

Vă rog, microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Eu vreau să fac, în primul rînd, o remarcă pentru stenogramă. De fapt, colegii comunişti nu au ce se irita că decizia le aparţine astăzi aşa cum le-a aparţinut pe parcursul a 8 ani de zile.

Dar domnul Bondarciuc tot mai frecvent şi mai frecvent induce Parlamentul în eroare. Mi se pare că pentru un preşedinte de Comisie ar trebui să aibă o pregătire mai bună. Veniturile de la importul unei unităţi de transport nu au fost venituri planificate în bugetul de stat şi ele nu pot afecta bugetul de stat.

De aceea, noi putem, fără avizul pozitiv al Guvernului, să examinăm această chestiune. Problema e alta, nu se vrea. Şi cinismul încă e mai dur atunci. Uitaţi-vă, domnul Stoicov a stors, în 8 ani de zile, multe voturi din Călăraşi, nici nu participă la discuţia acestei probleme. Parcă raionul Călăraşi ar fi un raion străin Parlamentului şi Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3. Eu vă rog nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Spre regret, nu o dată a ieşit domnul Bolboceanu şi în cadrul şedinţei Comisiei, şi acum, în cadrul şedinţei Parlamentului, şi nu numai astăzi, şi să spună nişte prostii. El trebuie să cunoască cartea, că este legea care prevede că pentru orice sursă care se varsă în bugetul statului noi trebuie să avem decizia Guvernului pozitivă.

Citiţi carte şi legile.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc frumos, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Dumneavoastră, în repetate rînduri, ca şi domnul Preşedinte al Parlamentului Marian Lupu, aţi solicitat să fie respectat Regulamentul. Astăzi personal nu l-aţi întrerupt pe domnul Petrenco, care a intervenit şi nu s-a adresat la subiect, dar a comentat luările de atitudine ale unui şir de deputaţi.

 

Doamna Maria Postoico:

Şi dumneavoastră la fel.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă rog frumos să îi permiteţi dumnealui în cadrul Fracţiunii dumneavoastră, la Birou, unde el e membru permanent sau ce e el acolo, să spună ce doreşte. Dar aici să nu vină cu toate prostiile şi să comenteze luările de atitudine ale deputaţilor.

El este acelaşi deputat obligat, ca fiecare dintre noi, să se încadreze strict în prevederile regulamentare. În rest, vă aducem aminte că Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră a prezentat şi a adresat Biroului un document în care a solicitat, de rînd cu unele prevederi ce ţin de proiectele de legi... un accent deosebit este pus asupra faptului că toţi deputaţii în Parlament sînt egali.

Nu sînt deputaţi care au drepturi mai multe, de aceea că sînt 55 la număr şi deputaţi care pot fi ignoraţi. Şi nu mai permiteţi, vă rog, doamnă Preşedinte, pe viitor deputaţilor comunişti să fie avocaţi şi comentatori politici ai luărilor de atitudine ale celor din opoziţie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Eu vreau să vă aduc cîteva date statistice, stimaţi colegi. 78% dintre acei care mor în Republica Moldova mor acasă din unicul considerent că nu pot merge la spital. Acesta este sistemul de asigurare medicală în Republica Moldova. 78, acestea sînt date statistice, stimaţi colegi. Fiindcă nu pot să meargă la spital, mor acasă, mor şi mor în continuare. Situaţia demografică este foarte proastă.

Şi dumneavoastră spuneţi că voi aţi cumpărat ambulanţe şi mare treabă faceţi. Ambulanţele le-aţi cumpărat din contul programului care este finanţat de Banca Mondială, căci de acolo cumpăraţi aceste ambulanţe nu din altă parte.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Eu nu voi face comentarii la spusele cuiva. Eu o săptămînă, o lună şi jumătate în urmă am avut onoarea să pun semnătura mea alături de doi deputaţi comunişti la introducerea unei unităţi de transport, tot o ambulanţă.

Deci eu am consider pentru mine aceasta o onoare, fiindcă venea ambulanţa ceea într-o localitate şi nu dă Doamne, domnule Popa, ca cineva din rudele dumneavoastră să nimerească într-un accident şi să nu poată fi salvat de aceea că nu era ambulanţă.

Deci, de aceea, eu vă rog, stimaţi colegi, nu e o chestie de rînd, nu este o întrebare de rînd. Ştim noi ambulanţele care sînt astăzi în raioane, dacă nu le ştim, mai treceţi pe acolo şi uitaţi-vă, mai ales ţinînd cont de drumurile pe care merg ele şi ţinînd cont de aceea că jumătate din ele nu sînt pe roţi, nu pot merge, nu pot fi scoase pe rută.

De aceea, eu vă rog, am o rugăminte şi propun ca să punem la vot să scoatem această chestie de pe ordinea de zi, s-o trimitem în Fracţiune şi în Comisia de profil şi să revenim peste o săptămînă sau peste două cu ea şi să o votăm pozitiv. Nu e cazul cînd trebuie noi să facem o dezbinare în Parlament pentru aşa o problemă.

Vă mulţumesc şi rog să fie pusă propunerea mea la vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi deputaţi,

Eu aş vrea să luăm în calcul şi un lucru, este un gest din partea cetăţenilor Republicii Moldova care lucrează în exterior. Să nu negăm, noi nu le-am creat locuri de muncă aici, în Republica Moldova, ei au plecat în exterior şi ne poartă grija. Să acceptăm cadoul pe care îl fac ei căci este un gest creştinesc din partea noastră.

Iar ceea ce ţine... a fost la capitolul replică cu domnul Petrenco care tot mai frecvent şi mai frecvent îmi rosteşte numele, eu îi mulţumesc. Dar vreau să spun un lucru, domnul Petrenco, noi sîntem toleranţi atunci cînd cineva nu are capacităţi să înveţe limba statului în care trăieşte, dar nu o să acceptăm cînd cineva vorbeşte în bătaie de joc în limba unui stat străin, nu în limba unui Parlament moldovenesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule Untilă,

Eu vorbesc atît în limba moldovenească, cît şi în limba rusă. Şi pentru mine nu este o problemă, înţelegeţi, în ce limbă vorbesc. Pot să vorbesc şi în engleză dacă vreţi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Bine, domnule vicepreşedinte,

Luaţi loc.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului decizia Comisiei. Cine este pentru a susţine decizia Comisiei, deci a remite în Comisie... are preşedintele şedinţei şi, în acest caz, nu se supune votului, dacă cunoaşteţi Regulamentul.

Cine este pentru a susţine decizia Comisiei, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Următoarea chestiune pe ordinea de zi este aprobarea ordinii de zi pentru şedinţele Parlamentului din 5 şi 13 iunie. Care sînt propunerile?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun pentru data de 13 iunie să includem proiectul nr.1704.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte propuneri? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Cine este pentru a aproba propunerile înaintate pentru proiectul ordinilor de zi ale şedinţelor Parlamentului pentru 5 13 iunie, rog să voteze.

Dar eu vă rog mai operativ, doar nu este vorba că, nu auziţi sau ce? Se aude foarte bine, eu pe dumneavoastră vă aud fără microfoane. Este clar, mi se pare.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Guţu:

Eu vă rog să vă uitaţi în sală la deputaţi, nu numai în hîrtie, doamnă Preşedinte. Îmi cer scuze.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu mă uit foarte bine şi dumneavoastră staţi pe loc.

 

Domnul Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Din numele Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră, noi înaintăm o propunere: să introducem în ordinea de zi pentru săptămîna viitoare informaţia Băncii Naţionale a Republicii Moldova despre situaţia în domeniul stabilităţii preţurilor în Republica Moldova, inflaţiei şi deci pe piaţa valutară.

Au loc nişte procese foarte, aş spune, importante şi dificile în Republica Moldova. Criza financiară a ajuns şi la noi în ţară. De aceea, eu cred că ar fi foarte bine ca domnul guvernator să ne informeze despre măsurile pe care le întreprinde Banca Naţională, despre rezultatele misiunii Fondului Monetar. Eu cred că ar fi o informaţie foarte utilă, ca să vedem, poate, trebuie şi Parlamentul să se încadreze în acest proces.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte propuneri la ordinea de zi?

Domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

E o problemă de procedură, m-au scos la microfon spusele dumneavoastră: mai operativ. Eu nu înţeleg de ce dumneavoastră aveţi microfon în faţă, dar eu nu am microfon în faţă. Aţi pus scaunele acestea butucănoase aici că nici nu poţi trece şi nişte colegi încă se mai dau cu spatele aşa că nu poţi trece. Şi ne puneţi la alergări aici ori ce?

În sfîrşit, se poate de pus la fiecare deputat cîte un microfon aici, în faţă, să apese pe un buton acolo şi să vorbească.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu este necesar cu ridicarea de mîini că are dreptul ca să iasă la microfon şi este suficient, domnule Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar ce trebuie să ieşim noi aici printre scaunele acestea pe care le-aţi pus aici şi nu poţi trece. De ce nu puteţi pune aici un microfon sau, pînă ce acesta care-l criticaţi de la primărie a pus microfoane acolo.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Supun votului propunerile înaintate referitor la informaţia Băncii Naţionale. Cine este pentru susţinerea acestei propuneri de a introduce în ordinea de zi, rog să voteze. Vă rog, îmi confirmaţi.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 21.

 

Doamna Maria Postoico:

29 de voturi. Nu întruneşte condiţiile necesare pentru a fi introdus în ordinea de zi.

Supun votului aprobarea ordinilor de zi pentru şedinţele din 5 13 iunie. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Următoarea chestiune pe ordinea de zi interpelări. Deci astăzi este invitat în plenul Parlamentului, pentru a da răspuns la întrebările şi interpelările deputaţilor domnul ministru al construcţiilor şi dezvoltării teritoriului Vladimir Baldovici, care va da răspuns la interpelarea domnului deputat Ion Varta cu privire la respectarea normelor seismice în procesul de construcţie a noilor blocuri locative.

 

Domnul Vladimir Baldovici ministru al construcţiilor şi dezvoltării
teritoriului:

Stimată doamnă vicepreşedinte,

Onorat Parlament,

Întîi de toate, aş dori să mulţumesc domnului parlamentar pentru întrebare. Este o chestiune foarte serioasă, care ar fi necesar de abordat în Republica Moldova. Deja a sosit timpul cînd, probabil, la nivel legislativ, va fi nevoie de modificat foarte multe legi. Acele cutremure care au fost înregistrate în ultima perioadă în Republica Moldova, cele mai cunoscute sînt cutremurile din anii 1940, din anul 1977, anul 1986 şi anul 1990, respectiv, au avut o amplitudine de la
6 grade pînă la 7,4 în anul 1977.

Ce se întîmplă la ziua de astăzi în Republica Moldova în ramura construcţiei referitor la problema seismicităţii? Conform calculelor efectuate prin normative speciale, toate clădirile, toate edificiile care se înalţă, se construiesc pe teritoriul republicii sînt supuse unor calcule, unde se ia în consideraţie această problemă a naturii, cum ar fi seismica. Dar Republica Moldova este o republică care are pe un teritoriu relativ foarte mic condiţii geologice absolut diferite. Pentru comparaţie pot să vă spun că chiar în municipiul Chişinău, dacă să luăm Chişinăul în calitate de capitală, avem de la 7 grade la 8 grade, chiar la 8 grade jumătate... diferă hărţile, pe care le au acele zone seismice. Este foarte important de menţionat că seismica nu este o chestiune stabilă, ea se modifică în dependenţă de anumiţi parametri şi aceste modificări sînt specificate şi explicate prin diferite hărţi seismice care se modifică periodic.

Aş vrea să vă spun că, practic, în toată Europa este aşa un eurocod, eurocodul nr.8 la care condiţiile de respectare a normativelor în domeniul seismicii sînt mult mai aspre şi mai complicate decît sînt acum la ziua de astăzi în Republica Moldova. Ministerul are acum în sarcină de a prelua aceste eurocoduri şi de a le implementa pe teritoriul Republicii Moldova. De aceasta trebuie să fim conştienţi, căci va duce la o scumpire destul de simţitoare a construcţiilor pe care le avem astăzi pe teritoriu. Spre exemplu, în Ucraina, care a aderat deja la acest eurocod, hărţile seismice s-au modificat şi zonele unde, spre exemplu, înainte nu erau
7 grade, acum le avem, s-a mărit aproximativ de trei ori, iar hărţile zonale seismice cu 8 grade s-au mărit aproximativ ca teritoriu pînă la 3,5. Repet încă o dată, aceasta a atras o scumpire extraordinară în costul clădirilor.

În Republica Moldova, monitoringul care are loc în această problemă este făcut de către Institutul de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe. Cele mai mari zone de risc pe teritoriul Republicii Moldova este sudul, este oraşul Cahul, unde avem zonă seismică de 9 grade pe scara Rihter. Este o situaţie destul de serioasă şi destul de complicată din punct de vedere al construcţiilor. Deci toate calculele care sînt astăzi, sînt efectuate de către structurişti, specialişti în domeniu. Sînt programe speciale care iau în consideraţie, iar acum ultimele programe care au fost procurate chiar înainte de Anul Nou de către ministerul pe care îl conducem de la Kiev, deci pot modela diferite situaţii. La orice clădire care este astăzi pe teritoriul republicii putem modela şi vedea cum poate să se comporte o clădire într-o situaţie sau alta.

Este foarte important de menţionat cîteva lucruri. Tot ce a avut loc, practic, de la 1990 încoace, de cînd au avut loc aceste fluctuaţii cu sistemul de control, cu organele centrale care au monitorizat şi au controlat ceea ce a avut loc în ramura construcţiei, ne întîlnim cu unele probleme foarte, foarte complicate. În primul rînd, stimaţi parlamentari, este vorba de legislaţie. Din păcate, legislaţia la ziua de astăzi rămîne catastrofal în urmă de situaţia pe care noi o avem în teritoriu. Este vorba despre faptul că răspunderea... eu am să răspund dacă îmi permiteţi. Eu am să răspund treptat ce face ministerul în acest context.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, desigur. Eu vă rog.

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Deci răspunderea pe care trebuie să o aibă de la proiectant pînă la acei care edifică clădirile, eu aş vrea să mă ascultaţi foarte atent, căci o să spun nişte lucruri care, probabil...

 

Doamna Maria Postoico:

Unde vă grăbiţi? Ascultaţi mai bine. E o problemă foarte serioasă.

Domnule ministru,

O secundă. Mai mult decît atît, eu nu am să monitorizez Ora guvernului atît de strict. De aceea, o să aveţi posibilitate să vă expuneţi. Ascultaţi, dacă l-aţi invitat în plenul Parlamentului. Eu vă rog. E o întrebare serioasă. Continuaţi, domnule ministru.

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Deci ce se întîmplă, stimaţi parlamentari? Eu am să iau ultimele exemple pe care le avem iarăşi în municipiul Chişinău. Probabil, vreo două luni în urmă eu am fost monitorizat în Parlament referitor la ordinul varianta albă, aşa-zisa interzicere a variantei albe. Ce se întîmplă la ziua de astăzi? Foarte multe intervenţii în clădiri. Extraordinar de multe intervenţii la construcţiile portante. La ziua de astăzi nu există nici o lege, nu există nici un mecanism care ar da posibilitate structurilor abilitate de stat să facă intervenţii în apartamente, în alte edificii, în alte locuri, unde ar fi nevoie de investigat şi de a face o analiză, de văzut care este situaţia reală a edificiilor existente în teritoriul nostru.

Vreau să vă spun că noi, în ultimul timp, practic, nu avem nici o informaţie, practic, nici o informaţie cum şi care este starea clădirilor din teritoriul Republicii Moldova. Noi am înaintat obiecţia care a fost în Guvern şi pregătim acum o lege care ar impune organele centrale, organele locale şi beneficiarii, acei care dispun şi exploatează aceste edificii, să creăm un mecanism care ar impune, i-ar impune să începem o evaluare totală masivă pe teritoriul republicii a tuturor edificiilor, care sînt supuse zonelor seismice.

Ce se are în vedere? Deci ar fi necesar de creat un institut care ar putea evalua, a da unele sugestii şi de a crea mecanismul în continuare de implementare şi de ridicare a rezistenţei structurilor acestor clădiri. Important este să începem cu edificiile în care este concentrare mare a populaţiei. Vreau să vă spun că toate aceste cutremure pe care eu le-am enumerat la început: 1940, 1977, 1986, 1990 au diminuat foarte mult rezistenţa unor clădiri. Este foarte negativ faptul că noi la ziua de astăzi nu putem răspunde nici pe clădirile, care deja şi-au trecut termenul de exploatare.

Şi aici vreau să vă spun că la compartimentul exploatare în continuare a edificiilor din momentul ce casa se dă în exploatare sau alt obiectiv, nu are nici o importanţă. Nimeni nu mai exercită control asupra celor ce au loc în realitate. Este un lucru foarte negativ din simplul motiv. Noi avem statistica, ultimele două, trei luni de zile Inspecţia de Stat împreună cu Ministerul, cu fosta Agenţie am făcut o analiză amplă pe teritoriul Republicii Moldova referitor la ceea ce se întîmplă în aceste obiective. Vreau să vă spun că informaţia şi detaliile care vin din teritoriu sînt foarte, foarte nesatisfăcătoare şi foarte triste, din simplul motiv că, pe perioada acestor ani, s-a format cumulativ, toate aceste cutremure cumulativ au influenţat negativ asupra exploatării clădirilor, un moment. Şi al doilea moment, foarte des, foarte des intervenţiile care au loc în aceste clădiri nu sînt monitorizate sau nu sînt controlate de organele centrale ale statului. În aceste condiţii, aceste măsuri, altă problemă, o serie de clădiri, edificii nu au avut... nu s-au luat în consideraţie că
s-au făcut unele lucruri contra antiseismice. Degradările acestor proprietăţi sau edificii au avut un efect cumulativ sau strîns. Acum noi sîntem într-o stare cînd deja trebuie de luat măsuri concrete. Al treilea moment. Nu se iau măsuri consecvente, nu se iau măsuri treptate de acei care exploatează aceste clădiri, ca la timpul respectiv să facă unele intervenţii, care ar aduce la ridicarea rigidităţii acestor clădiri.

Mai departe, deci o problemă foarte acută pe care o simţim astăzi pe teritoriul republicii este faptul că condiţiile geologice în Republica Moldova se complică catastrofal. În Chişinău, vreau să vă spun, apele subterane, în legătură cu faptul că s-au făcut foarte multe construcţii, se ridică. Iar atunci cînd se ridică apele subterane, clădirile sînt foarte vulnerabile la seismică.

Deci, în vederea acestui fapt, Ministerul acum începe să creeze un program. Eu o să vă spun care sînt principiile de bază şi care sînt legile pe care noi vrem astăzi să le adoptăm ca să putem trece peste o situaţie de criză.

Unu. În primul rînd, considerăm că ar fi necesar de promovat Legea privind siguranţa fondului construit şi deci pentru desfăşurarea coordonată într-o perioadă rezonabilă de timp a lucrărilor de readucere în conformitate cu normativele-existenţă a edificiilor care sînt pe teritoriu.

Doi. În orice cazuri de criză, care pot fi în Republica Moldova, statul nu va fi în stare să acopere toate cheltuielile. Din acest considerent credem că este nevoie de elaborat o lege care ar obliga asigurarea obligatorie a construcţiilor, aşa cum este în toată lumea în momentul în care ele se dau în exploatare.

Trei. Trebuie să fie un program la nivel naţional, pe care noi credem că, odată cu instituirea Ministerului, o să avem capacităţi să îl elaborăm, în vederea, asigurării securităţii pe teritoriul republicii.

Proiectele de legi pe care noi vrem să le propunem şi deja o parte sînt în lucru, dar o să vă spun foarte sincer că noi avem foarte mult încă de lucru la ele, aspectul este foarte mare. Deci avem nevoie, ca să putem evalua din punct de vedere tehnic starea lucrurilor, este a doua problemă, finanţarea activităţilor acestor structuri care va fi necesar să îndeplinească aceste lucruri.

Deci, prin diferite fonduri, ar fi necesar să susţinem financiar proprietarii construcţiilor existente care nu o să aibă posibilitatea să facă aceste intervenţii. Şi în continuare ar trebui să avem un organ de dirijare şi coordonare la nivel naţional a tuturor activităţilor privind această problemă.

Este nevoie, la fel, să organizăm un sistem de coordonare la nivel teritorial, care ar asigura fondul construit. Vedem crearea necesităţii unui fond locativ, mobil în cazul cînd în care determina că unele clădiri sau unele edificii, sau unele şcoli nu au capacitate de a putea fi exploatate în continuare.

Nu în ultimul rînd, stimaţi parlamentari, este foarte mică responsabilitatea acelor care sînt proprietari ai acestor edificii. Şi aici, probabil, ministerul va înainta la fel un şir de cerinţe cînd acei care exploatează clădirile să aibă o responsabilitate mai mare, iar legea să fie la acest compartiment mai dură.

Desigur, tot ceea ce se face astăzi sau ce s-a făcut în anii precedenţi, Republica Moldova are o practică extraordinar de bună la acest capitol. Dumneavoastră ţineţi minte foarte bine aceste cutremure. Practic, în toate ţările vecine au fost afectate clădirile în mare parte, dacă o să luăm şi România, şi alte ţări. Slavă Domnului, deci Chişinăul şi toată republica a suportat aceste seisme pînă la 8 grade, dar deja de atunci a trecut foarte mult timp şi fondul locativ îşi pierde din capacitatea sa.

Aceasta, desigur, e o problemă foarte serioasă. Noi o să înaintăm în Parlament propuneri, iar în cadrul Ministerului nou-format, cine a văzut structura, este o direcţie specială care va lucra la acest compartiment. Dar...alte întrebări.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule ministru,

Aţi redat în cele mai mici detalii situaţia aproape apocaliptică cu care se confruntă la ora actuală Republica Moldova la capitolul pregătirea pentru eventuale acţiuni seismice.

Ne-aţi spus foarte frumos despre ceea ce vă propuneţi să faceţi, ce proiecte aveţi, dar nu ne-aţi spus nimic, absolut nici o frază ce aţi făcut pentru ca să preîntîmpinaţi.

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Vă spun.

 

Domnul Ion Varta:

Staţi, jumătate de oră de acum, permiteţi-mi să vă adresez eu.

 

Doamna Maria Postoico:

Permiteţi să pună întrebările şi pe urmă răspundeţi.

 

Domnul Ion Varta:

Din ceea ce aţi relatat dumneavoastră timp de un sfert de oră, am înţeles că, de fapt, nu s-a făcut nimic şi nu întreprindeţi nimic pentru a avea un tablou real, veridic asupra stării de lucruri nu numai în oraş, dar şi în teritoriu. Care este starea acestor edificii la care dumneavoastră v-aţi referit că, în urma cîtorva cutremure succesive, au suportat anumite...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Varta,

S-a menţionat parcă, a spus care sînt...

 

Domnul Ion Varta:

Deci nu avem tabloul, nu ştim care este starea tehnică a acestor edificii. Şi în caz, doamne fereşte, de un nou cutremur, nu sîntem deloc protejaţi de nişte victime umane. Aceasta eu am înţeles din toată povestea atît de tristă pe care ne-a relatat-o domnul ministru.

Noi nu avem, la ora actuală, un tablou clar asupra stării de lucruri cu referire la clădirile vechi. Mai mult decît atît, nu este clar ce se întîmplă cu aceste noi edificii pe care le vedem cum se ridică fără respectarea unor rigori elementare.

Eu vreau să vă dau un exemplu, domnule ministru. Strada Ion, profesorul Ion Dumeniuc, colţ cu Bulevardul Mircea cel Bătrîn, un edificiu abandonat timp de 15 ani, o clădire, un edificiu locativ. După 15 ani l-a preluat o agenţie privată şi, în loc să fie ridicate cele 9 etaje, au fost edificate 15 etaje. Cu siguranţă că cu încălcarea gravă, mai mult decît gravă, a unor rigori tehnice care se impun într-o regiune seismică cum este Republica Moldova. Şi asemenea fenomene se întîmplă la fiecare pas. În caz de cutremur, doamne fereşte, o să avem victime umane enorme. Şi cine atunci o să răspundă?

Dumneavoastră, în calitate de ministru, cum aţi realizat pînă la ora actuală un program naţional despre care ne vorbiţi atît de frumos. Care au fost iniţiativele dumneavoastră ca să veniţi în Parlament şi să propuneţi ceva să adoptăm. Nimic absolut nu s-a întreprins pînă acum.

Vorbiţi foarte frumos, în termeni frumoşi despre ceea ce urmează să faceţi, să realizaţi. Dar pînă la ora actuală am înţeles că nu prea aţi realizat nimic. Şi de aceea sîntem absolut nepregătiţi în faţa unor eventuale seisme, acţiuni seismice în Republica Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Răspuns, 3 minute.

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Eu sînt gata să vă răspund. Deci unu. Primul lucru, deci noi am impus un sistem forte strict de control la licenţierea dreptului de a proiecta, inclusiv la arhitecţi, inclusiv la structurişti.

Nu ştiu dacă pînă acum a exista un sistem mai strict la acest compartiment. Puteţi să analizaţi situaţia la nivel de Universitatea Tehnică. Puteţi să analizaţi situaţia în alte instituţii în care ei se pregătesc. Noi am schimbat radical situaţia referitor la acei care au dreptul de a proiecta şi de a emite acele proiecte în baza cărora se edifică, deci se construieşte.

Mai departe. Ministerul, iar eu aş spune Agenţia, pentru prima dată în Republica Moldova, a adus programe licenţiate la aproape toate compartimentele. Vreau să vă spun că din 1990 această întrebare nu a fost ridicată de nimeni, absolut de nimeni. Noi am fost primii care am adus acest program.

Trei. Noi am ridicat şi nu numai că nu am făcut, deci vreau să vă spun că Agenţia demult lucrează în vederea sistematizării şi aprecierii obiectivelor şi stării obiectivelor. Dacă vreţi, eu vreau să vă prezint un raport mai amplu care se află în cadrul ministerului cu acele edificii, cu acele clădiri care pot, eventual, să aibă probleme într-un seism.

Deci este o chestiune mai mult de ordin tehnic, dacă vreţi. Din punct de vedere organizatoric, absolut pentru toate edificiile supuse reconstrucţiei sau restructurării este obligativitatea de a face expertiza tehnică. În cadrul expertizei tehnice, un compartiment aparte este problema seismicii. Deci din acest punct de vedere nu ar fi corect de spus că nu s-a făcut nimic. S-a lucrat foarte mult. S-a ridicat, în perioada acestor ani, noi am implementat o serie de normative, normative foarte importante care au condus la o duritate extraordinar de mare în domeniul structurii construcţiilor.

Noi am modificat normative care au pus condiţii mult mai aspre la obţinerea condiţiilor tehnice pentru edificarea clădirilor. Noi primii am înaintat cerinţa referitor la, deci, construcţiile multietajate, cele care se cer astăzi, dacă să luăm pe teritoriul municipiului Chişinău, dar şi al republicii în întregime. Sînt foarte multe lucruri făcute. Eu nu ştiu, dacă îmi permiteţi, eu pot să le enumăr foarte detaliat.

 

Domnul Ion Varta:

Bine.

Domnule ministru,

Dar cu referire la varianta albă, v-aţi referit la varianta albă.

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Da, da.

 

 

Domnul Ion Varta:

Iată, ce aţi întreprins dumneavoastră pentru a sancţiona acei cetăţeni ai Republicii Moldova care încalcă flagrant aceste rigori tehnice şi prin modificarea...

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Este legea.

 

Domnul Ion Varta:

...calificării apartamentului afectează aceste construcţii care stă în faţa unui...

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Deci este Legea calităţii, care a fost adoptată în 1996 primită, o lege extraordinar de bună. Deci, conform tuturor drepturilor pe care noi le avem să sancţionăm, din păcate, acele sancţionări pe care noi putem să le facem la ziua de astăzi sînt minore vizavi de problemele existente în ramură.

La acest compartiment, noi am stopat, deci noi am stopat absolut această variantă albă, aşa-numită variantă albă. Pentru a nu a da posibilitate cetăţenilor de a face intervenţii în structura unei case pînă nu este dată în exploatare. Acest lucru este deja.

 

Domnul Ion Varta:

Dar aveţi un tablou, o investigaţie, cel puţin la nivel de municipiu Chişinău. Care sînt acele abateri grave care au prejudiciat construcţiile portante în edificiile locative din Chişinău, fiindcă s-au operat foarte multe schimbări.

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Ele nu numai că sînt identificate, ele, practic, toate sînt în instanţele de judecată. Toate sînt în instanţele de judecată. Orice sesizare care se face, se documentează, se expertizează, se face dosarul şi se trimite în instanţa de judecată. Mai departe este în competenţa instanţei de judecată de a aprecia în folosul cui se ia decizia. Din păcate, de multe ori noi avem la acest compartiment situaţii.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Şi ultima întrebare. Cînd intenţionaţi să preluaţi acest eurocod la care v-aţi referit? Şi din ce cauză aţi tergiversat pînă acum şi nu l-aţi implementat?

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Stimaţi parlamentari,

Baza normativă este o chestiune foarte complicată. Un normativ nu poate fi aşa de uşor adoptat pe teritoriul unei ţări. El este legat de o serie de alte normative, de o serie de alte condiţii care trebuie analizate în ansamblu. Eu vreau să vă spun că, pe parcurs, s-au adoptat foarte multe normative noi, care au fost acceptate. Iar o serie de normative este necesar de a fi adoptate. Procedura de adaptare sau de adoptare a acestor eurocoduri este foarte complicată. Este şi la nivel tehnic, dar este vorba şi de nivel legislativ şi atunci...

 

Domnul Ion Varta:

Eu vă mulţumesc pentru răspuns.

V-aş solicita, la urmă, să îmi prezentaţi răspunsul dumneavoastră în scris, în varianta scrisă.

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Nici o problemă.

 

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

Microfonul nr. 5.

Un moment, mai este o solicitare.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc.

Eu, stimaţi colegi...

 

Doamna Maria Postoico:

...Încalc Regulamentul, da.

 

Domnul Ion Guţu:

Eu cred că nu am întrebare, dar, pur şi simplu, o rugăminte, doamnă Preşedinte, şi faţă de toţi colegii. Problema şi informaţia pe care a prezentat-o domnul ministru are o importanţă deosebită pentru securitatea naţională a Republicii Moldova. E o problemă extrem de importantă şi eu cred că îi mulţumesc domnului coleg care a înaintat interpelarea. Eu aş propune ca să fim foarte responsabili şi toată această discuţie s-o trecem, să petrecem o audiere parlamentară cu propuneri concrete, cu decizii, fiindcă eu sincer vă spun că la mulţi oameni cunoscuţi eu nu le recomand să procure apartamente în clădirile noi construite în Republica Moldova. Doamne fereşte, deci eu cred că e o problemă foarte importantă şi vă rugăm, domnule ministru, să fiţi insistent, că ceea ce aţi spus o să rămînă, pur şi simplu, astăzi în protocol.

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Deci, eu, dacă îmi permiteţi, doar o mică replică. Nu replică, dar...

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut aveţi.

 

Domnul Vladimir Baldovici:

Deci nu este adevărat că în obiectivele noi care se construiesc acum în Republica Moldova ar trebui să ne temem să locuim sau să procurăm apartamente.

Stimaţi parlamentari,

S-au schimbat radical tehnologiile aplicate astăzi în construcţii. Dacă înainte se practica aşa-numitul KPD , aşa erau tehnologiile şi aşa erau conceptual în Uniunea Sovietică, deci se dezvolta construcţia, acum noi practicăm alt principiu, principiul de monolit care, practic, este acceptat 90 la sută în toate ţările lumii. Aceasta dă o posibilitate de a manevra din punct de vedere arhitectural, ca să atribuim clădirilor careva aspecte mai pozitive. Iar pe de altă parte dau posibilitate acelor investitori să creeze condiţii din interior mult mai interesante. Desigur, sistemul de control care a existat anterior în Uniunea Sovietică era puţin altfel decît este acum în Republica Moldova sau în ţările din spaţiul postsovietic.

Vreau să vă spun că anul trecut noi am avut o întîlnire foarte mare la nivel de CSI cu toţi miniştrii. Sistemul de control care este în Republica Moldova astăzi pe multe compartimente şi Legea calităţii în construcţii este mult mai performantă decît în ţările vecine. Şi aceasta puteţi să o vizualizaţi, să o controlaţi. În Internet sînt absolut toate datele. Altă chestiune este că noi sîntem afectaţi de unele situaţii, care influenţează negativ în ramura construcţiilor şi a dezvoltării teritoriului, dar aceasta este o chestie.

Noi acum sîntem foarte aproape de a primi preventiv nouă eurocoduri, care, cred, în jumătate de an, cel puţin un an vor fi implementate în Republica Moldova. Eu am spus la început că aceasta o să aducă la o scumpire în ramura construcţiei, va înăspri foarte mult condiţiile de edificare a lor.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Vă mulţumim.

Luaţi loc.

La microfonul central se invită domnul viceministru al justiţiei Nicolae Eşanu, pentru a da răspuns deputaţilor Sergiu Sococol şi Valentina Cuşnir referitor la interpelările privind activitatea administraţiei publice locale Nisporeni şi implementarea Legii nr.1225, modificată prin Legea nr.186, privind despăgubirile persoanelor represate. Vă rog. Domnul Eşanu, nu este, da?

 

Doamna Elena Mocanu viceministru al justiţiei, reprezentantul
permanent al Guvernului în Parlament:

Doamnă Preşedinte,

Cer scuze, domnul Eşanu este absent astăzi.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumesc pentru rectificare.

 

 

Doamna Elena Mocanu:

Cu referire la interpelarea domnului deputat Sergiu Sococol informăm următoarele. În rezultatul examinării, s-a constatat că titlurile executorii privind restabilirea în funcţia de şef al secţiei de cultură al Consiliului raional Nisporeni a cetăţeanului Dumitru Hasnaş şi privind repunerea în funcţie a cetăţenei Ecaterina Ţugulea au parvenit la Oficiul executare Nisporeni la 30 aprilie 2008. În rezultatul acţiunilor întreprinse, cetăţenii menţionaţi au fost restabiliţi în funcţiile ocupate pînă la concediere.

Documentele privind restabilirea acestora au fost prezentate Oficiului de executare. La 23 mai 2008, în Oficiul de executare Nisporeni a parvenit titlul executoriu privind obligarea Consiliului raional de a-l restabili pe cetăţeanul Mihail Mîndrică în funcţia de specialist principal în problemele protecţiei şi ameliorării solului. În rezultat, cetăţeanul menţionat a fost restabilit în funcţie, achitîndu-i-se şi salariul pentru absenţa nejustificată.

La 26 mai 2008, la adresa Oficiului de executare Nisporeni a parvenit titlul, la 26 mai 2008 executorul chiar a înaintat documentele spre executare şi a stabilit termen pentru executarea titlului executoriu. Cu referire la restabilirea în funcţie a cetăţeanului Andrei Popescu şi a cetăţeniei Tatianei Lefter, Oficiul de executare Nisporeni nu a primit spre executare careva documente executorii. Dacă sînt întrebări la...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, întrebări, domnule Sococol, aveţi sau nu aveţi?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Sergiu Sococol:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Mulţumesc, doamnă raportor.

Deci anume şi ultima la care dumneavoastră aţi făcut referire în răspunsul dumneavoastră. Mă interesează din ce cauză nu au fost prezentate pînă în momentul de faţă şi cine poartă răspunderea de prezentare la timp a materialelor, care sînt pentru executare, de a fi executate.

 

Doamna Elena Mocanu:

Titlurile executorii, de regulă, se prezintă la executarea de către debitori. Deci este în obligaţia debitorului de a se prezenta la Oficiul de executare de a depune cerere şi titlul executoriu.

 

Domnul Sergiu Sococol:

Da, mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

A doua interpelare, vă rog.

 

 

Doamna Elena Mocanu:

Cu referire la interpelarea doamnei deputat în Parlament Valentina Cuşnir privind pierderea unor dosare din arhivele raionale informăm următoarele. În vederea elucidării faptelor relatate, au fost solicitate informaţii de la Serviciul de Stat de Arhivă şi Arhiva Naţională a Republicii Moldova. Din informaţia prezentată am fost informaţi că Arhiva Naţională deţine în fondurile sale informaţii fragmentate şi indirecte referitoare la deportări şi confiscare, cît şi la naţionalizarea averii persoanelor deportate pînă în anul 1941.

Cît priveşte documentele prin care se confirmă bunurile confiscate şi naţionalizate în perioada anilor 1944 1949, majoritatea acestora sînt depozitate atît în serviciile raionale de arhivă, cît şi în arhivele Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului de Informaţii şi Securitate. Conform informaţiei Serviciului de Stat de Arhivă, în competenţa arhivelor raionale sînt remise şi păstrate deciziile consiliilor municipale şi raionale şi ale comisiilor speciale. Cazuri de pierderi ale dosarelor nu au fost depistate.

În ceea ce priveşte listele persoanelor represate şi bonurile de plată ale compensaţiilor, informăm că acestea se păstrează în direcţiile raionale de finanţe. În ceea ce priveşte posibilitatea de îndeplinire a Legii nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind victimele represiunilor politice, comunicăm că Guvernul asigură implementarea legii în partea ce ţine de competenţa acestuia.

Competenţele se disting între comisiile speciale create pe lîngă consiliile raionale şi obligaţia cetăţenilor de a prezenta documente care confirmă drepturile asupra bunurilor deţinute pînă la momentul represării.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc.

Şi aş dori foarte mult să îmi daţi în scris ceea ce aţi vorbit dumneavoastră acum, fiindcă nu am primit aşa ceva.

Aţi spus că aceste cărţi şi bonurile de plată care s-au efectuat în anii 1990 sînt la direcţiile finanţe raionale. Anume despre aceasta am spus că am exemple cîteva raioane, inclusiv Călăraşi, unde aceste cărţi au dispărut. Şi atunci nu este chip de demonstrat că cetăţeanul cutare a primit anume şi nu este legitim ca să se respingă cererea adresată de dumnealui atunci cînd nu avem o dovadă că această persoană a primit, dar şi persoana este pusă în situaţie că ea nu poate demonstra, fiindcă lipseşte acea carte, ca să se vadă că el nu este acolo.

Ce ne facem în acest caz? Şi spuneţi totuşi cum se va hotărî întrebarea cu certificatul de moştenitor, fără care nu pot fi examinate cererile şi aceste certificate nu se pot lua de la morţii din Siberia şi din alte părţi. Ei nu s-au gîndit atunci noaptea să facă certificate de moştenitor. Ce ne facem în aceste cazuri?

 

Doamna Elena Mocanu:

Procedura de deschidere a dosarelor de moştenire şi eliberarea certificatelor de moştenitor este prevăzută de legislaţia în vigoare, cît şi de Codul civil în vigoare. Pînă la adoptarea Codului civil din anul 2003, regulile de primire a moştenirii sînt identice pentru toţi moştenitorii. Şi aici nu putem face excepţie, fiindcă vor apărea diverse probleme pentru alte categorii de moştenitori.

În cazul în care termenul de acceptare a moştenirii a expirat, dar moştenitorul are dovada acceptării de fapt a acestei moşteniri în perioada a 6 luni de la data decesului, acesta are dreptul, potrivit procedurii speciale, să se adreseze în instanţa de judecată pentru confirmarea faptului. Ulterior, urmează procedura de eliberare a certificatului de moştenitor.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Ştiţi dumneavoastră că nu mai sînt în viaţă nici acei martori care ar putea demonstra aceasta. Dacă nu puteţi, acesta este motivul de purtare a oamenilor pe drum. Veniţi în Parlament şi spuneţi că această lege nu poate fi nici o dată îndeplinită, fiindcă acesta este motivul. Am spus că de la morţi nu pot fi luate certificate de moştenire.

 

Doamna Elena Mocanu:

Aş putea să vă informez că nu ştiu dacă toţi, dar sînt deja multe certificate de moştenitor eliberate la dreptul de creanţă ce rezultă din Legea nr.1225.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă rog să îmi daţi răspuns în scris şi daţi şi exemple acolo cîţi au putut obţine aceste certificate de moştenitor şi răsplătiţi pentru...

 

Doamna Elena Mocanu:

Bine, doamnă deputat.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamnă viceministru,

Vă mulţumim.

 

Doamna Elena Mocanu:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Veaceslav Iordan, Directorul general al Agenţiei Apele Moldovei, pentru a da răspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina Stratan cu privire la aprovizionarea oraşului Străşeni cu apă potabilă.

Poftim, domnul Iordan.

 

Domnul Veaceslav Iordan Director general al Agenţiei Apele
Moldovei:

Mult stimată doamnă vicepreşedinte,

Onorat Parlament,

Prin prezenta, vă informăm că Agenţia a examinat interpelarea doamnei deputat Valentina Stratan referitor la alimentarea cu apă potabilă a oraşului Străşeni şi comunică următoarele. Alimentarea cu apă potabilă a oraşului Străşeni, fiind deosebit de acută, nu a rămas în afara atenţiei autorităţii publice centrale de specialitate.

Astfel, Agenţia a convocat pe data de 19 februarie şedinţa grupului de lucru cu participarea tuturor factorilor de decizie pentru a stabili căile de soluţionare a problemei. În urma discuţiilor, s-a constatat că oraşul Străşeni dispune de un proiect pentru reabilitarea sistemului orăşenesc de alimentare cu apă pentru care sînt necesare mijloace financiare 1 milion 400 de dolari.

Lucrările de construcţie şi montaj vor fi finanţate din fondul creditului kuweitian, iar lucrările vor începe în timpul apropiat. Pentru etapa a doua de alimentare cu apă a localităţilor este necesar de a construi apeductul magistral, care va conecta Străşeni la apeductul Chişinău.

Documentaţia de proiect pentru construcţia apeductului a fost deja elaborată de Institutul de Proiectări Iprocom. Costul documentaţiei este de 500 mii de lei. Costul lucrărilor de construcţie şi montaj este estimat de 47 de milioane de lei, însă sursele de finanţe deocamdată nu sînt...

În bugetul de stat pe anul 2008 mijloacele pentru aceste lucrări nu sînt planificate. Părerea specialiştilor este că documentaţia de proiect pentru apeductul StrăşeniChişinău trebuie modificat astfel ca apeductul respectiv să fie prelungit pînă la oraşul Călăraşi, pentru alimentarea cu apă potabilă şi a oraşului respectiv.

În acest context, Consiliul raional Străşeni şi Consiliul raional Călăraşi urmează să contracteze cu Institutul de Proiectări Iprocom, pentru a efectua modificări necesare în proiect. La propunerea Ministerului Administraţiei Publice Locale, Comitetul naţional pentru finanţe externe, care activează pe lîngă Prim-ministru, a prezentat Ministerului de Externe din Japonia propuneri pentru finanţarea construcţiei apeductului Străşeni, ChişinăuStrăşeni.

Cît priveşte soluţionarea problemei privitor la funcţionarea sistemului de canalizare din oraşul Străşeni, situaţia este următoarea. La solicitarea primăriei Străşeni, Institutul de Proiectări Iprocom elaborează un studiu preventiv de fezabilitate pentru aprecierea variantei optime ce ţine de reabilitarea colectorului principal de evacuare a apelor uzate la Staţia de epurare din oraşul Străşeni.

Concomitent, Institutul de Proiectări Iprocom elaborează documentaţia de proiect pentru reconstrucţia capitală a staţiei principale de pompare a apelor uzate care va fi necesară atît la pomparea apelor uzate la Staţia de epurare din Chişinău, cît şi la pomparea acestora la staţia nouă în cazul construcţiei acesteia în oraşul Străşeni.

Primăria oraşului Străşeni urmează să elaboreze şi să prezinte Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale un proiect investiţional pentru obţinerea unui grant pentru reconstrucţia Staţiei de pompare. Conform calculelor preventive, costul lucrărilor de reconstrucţie a reţelelor interne de canalizare este de circa
10 milioane de lei, iar construcţia staţiei noi de epurare a apelor uzate este estimată la 20 mii de lei.

Toate aceste acţiuni se încadrează în prevederile programului de alimentare şi apă de canalizare a localităţilor în Republica Moldova pînă în anul 2015, aprobat prin hotărîre de Guvern. Conform acestui program, pentru modernizarea şi dezvoltarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare a oraşului Străşeni sînt necesare 18 milioane de lei, inclusiv din bugetul de stat 4,7 milioane de lei.

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Domnule Director general,

Eu, din răspunsul dumneavoastră, pot constata doar că sînt nişte intenţii, sînt nişte începuturi şi nu există, oricum, o continuitate şi nu se realizează totuşi nimic concret pentru că miile de cetăţeni ai oraşului Străşeni care rămîn în continuare fără apă prezintă o problemă mare pentru Republica Moldova.

Şi nu în zadar v-am invocat două hotărîri aprobate de Guvernul Republicii Moldova, şi chiar în preambul m-am uitat, în partea introductivă a acestor ambe hotărîri de Guvern se găseşte următoarea frază: asigurarea populaţiei cu apă potabilă de bună calitate constituie unul din factorii primordiali ai securităţii naţionale a ţării. Şi că cele 20% de morbiditate se datorează calităţii proaste a apei.

Şi eu am menţionat în interpelarea mea despre impactul negativ, consecinţa sau la ce putem să ne aşteptăm de pe urma acestei situaţii sanitaro-epidemiologică foarte complicată, cît şi un impact asupra mediului înconjurător, a mediului ambiant.

Dumneavoastră aţi spus că în bugetul pe 2008 nu au fost programaţi bani. Vreau să vă întreb, dar Agenţia dumneavoastră cîte demersuri a făcut către Ministerul Finanţelor, către Guvern, pentru a obţine cel puţin să fie programaţi pentru viitor ceva bani din buget, să fie susţinută şi rezolvată această problemă.

Pentru că, cu atît mai mult, prin hotărîrea de Guvern din 2002, a fost aprobat acest plan despre care dumneavoastră aţi vorbit cu privire la asigurarea cu apă potabilă şi asigurarea cu canalizaţie a localităţilor din Republica Moldova pînă în 2006, a fost abrogat în 2005 şi deja aprobat un asemenea similar program pînă în 2015. Să înţeleagă locuitorii din Străşeni că vor aştepta pînă în 2015 soluţionarea acestei probleme foarte stringente pentru întreaga republică, nu doar pentru ei.

 

Domnul Veaceslav Iordan:

Mulţumesc.

Stimată doamnă deputat Stratan,

Vreau să vă răspund la această întrebare. Conform procesului tehnologic de aprovizionare cu apă potabilă a oraşului Străşeni, nu este vorba numai de conducta principală care este de la Chişinău la Străşeni, dar este vorba de conductele interioare, adică de sistemele inginereşti care sînt în oraşul Străşeni, deteriorate în momentul de faţă, care noi, Agenţia Apele Moldovei sau Guvernul Republicii Moldova, pentru a livra apă către oraşul menţionat prin conducta care este, vă spun, din termenii inginereşti, este de 800, să livrăm apă pentru aceea ca noi să obţinem toţi aceşti 800 de metri cubi pe oră să îi primim înapoi în Staţia de epurare, care nu este pregătită, noi nu putem să spunem aceasta.

De aceea, nici bani nu sînt planificaţi în bugetul de stat pentru a construi această conductă.

Este vorba, mai întîi, de prima etapă, de prefăcut toate reţele interne ale oraşului, apoi să vorbim despre o staţie de pompare nu pentru oraşul Străşeni.

 

Doamna Valentina Stratan:

Atunci, spuneţi-mi, vă rog, ştiu că au fost oricum transferuri, alocări de la organismele internaţionale, cum este Banca Mondială pentru rezolvarea acestor probleme. Oraşul Străşeni este inclus, poate să beneficieze de asemenea susţinere?

 

Domnul Veaceslav Iordan:

După negocierile care au avut loc cu Banca Mondială, acum, recent, Agenţia Apele Moldovei a semnat acest contract, unde este în urma secetei de anul precedent sînt 50 de sate care sînt, o să fie alocate cîte 50 de mii. Din raionul Străşeni sînt două sate care vor primi această sumă de bani. Dar Banca Mondială, care a semnat acolo... noi deservim, avem proiectul-pilot; am avut zece oraşe în Republica Moldova, astăzi, acele zece oraşe le-au fost alocate sume de cîte 1 milion jumătate de dolari.

Astăzi, apa se livrează 24 de ore, adică este economie de energie electrică, au apărut mai mulţi oameni care vor să primească apă de la întreprinderile noastre. Dar în privinţa oraşului Străşeni, v-am spus că documentele necesare sînt înaintate Guvernului Japoniei, fiindcă este vorba de 47 de milioane de investiţii.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule Director,

Eu vă mulţumesc.

Dar, oricum, vă rog, printr-o frază, foarte pe scurt ca să înţeleagă: care este perspectiva cînd va fi soluţionată problema, pentru că sînteţi factorul decizional, să zic aşa, şi responsabil pentru această situaţie?

 

Domnul Veaceslav Iordan:

Eu am spus că acum fondul kuweitian, care are 7 milioane jumătate de dolari astăzi, sînt alocate 1 milion jumătate pentru reţelele interne. După aceea, cînd se îndeplinesc 50% din reţele interne, îndată Agenţia Apele Moldovei încep lucrările cu apeductul ChişinăuStrăşeni.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Iordan,

Mulţumim.

La microfonul central se invită domnul viceministru al administraţiei publice locale Sergiu Tataru, pentru a da răspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina Cuşnir cu privire la îndeplinirea Hotărîrii Guvernului nr.1433. Eu vă rog.

 

Domnul Sergiu Tatarov viceministru al administraţiei publice locale:

Stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Vizavi de chestiunile abordate în interpelarea doamnei Valentina Cuşnir, expus în cadrul şedinţei din 22 mai curent, relatăm succint următoarele. Referitor la pesticide, au fost abordate un şir de întrebări. Referitor la pesticidele depozitate pe teritoriul raionului Călăraşi. Vrem să vă spunem că, în rezultatul controlului efectuat de inspecţia ecologică Călăraşi, s-a constatat, într-adevăr, că în cele două depozite, e vorba despre Societatea pe Acţiuni Fertilitatea şi acel depozit de la Onişcani.

La Fertilitatea SA acoperişul se află, într-o, să spunem aşa, stare avariată şi pe timpul ploilor apa pătrunde în încăpere. Însă toate pesticidele care se află în acest depozit au fost reambalate. Acele care sînt în praf în materiale sau în ambalaj de masă plastică, celelalte care sînt în stare lichidă în butoaie de metal şi sînt închise ermetic. Deci Agenţia sau Inspecţia ecologică a constatat că scurgeri nu sînt şi careva pericol pentru mediu nu prezintă. Totuşi, dat fiind faptul că problema există, dumneavoastră cunoaşteţi, este în derulare Programul sau Proiectul NATO OSCE privind distrugerea pesticidelor, distrugerea sau evacuarea, inclusiv în raionul Călăraşi acest proiect este în derulare.

Următorul aspect vizavi de Staţia de epurare a apelor reziduale din oraşul Călăraşi, problematica care este similară pentru mai multe localităţi. Vreau să vă comunic că a fost elaborat proiectul de construcţie a Staţiei de epurare a apelor de către Institutul Urbanproiect, costul se ridică la 26, peste 26 milioane de lei. Şi este un cost la momentul actual destul de ridicat pentru a-l asigura din bugetul de stat. Totuşi ce s-a făcut? În 2006, Întreprinderea Municipală Comunală Locativă Călăraşi a beneficiat din fondul locativ, din fondul ecologic de 1 milion de lei, din care prima tranşă a fost deja valorificată în valoare de 707 mii de lei. Urmează a doua tranşă.

Doi. Conform Legii bugetului de stat, în 2006 au fost alocate şi valorificate 150 de mii pentru colectorul de canalizare din oraşul Călăraşi. În 2007, pentru Staţia de epurare a apelor reziduale a fost prevăzut 1 milion de lei. Însă dat fiind faptul că autorităţile locale au fost inerte în întreprinderea măsurilor de valorificare a acestor bani, ulterior, în 2007, la rectificarea bugetului, dumneavoastră cunoaşteţi, acest milion a fost redistribuit pentru alte obiective, dar tot din raionul Călăraşi, deci cu pachetul de acţiuni sau mai bine zis problemele sau obligaţiunile pe care dumneavoastră le-aţi semnalat vizavi de îndeplinirea obligaţiunilor investiţionale, stipulate în contractul de vînzarecumpărare a pachetului de acţiuni ale statului în Societatea de Acţiuni Călăraşi Divin. Şi este cunoscut că tot pachetul sau 99,96% din acţiunile din capitalul social Călăraşi Divin au fost realizate sau vîndute, prin intermediul concursului investiţional, Societăţii pe Acţiuni la anumite condiţii. Deci preţul de 3,7 milioane dolari SUA a fost achitat.

Cumpărătorul, conform contractului, acele obligaţiuni, inclusiv suplimentarea de sădire a viţei-de-vie, le-a îndeplinit. Conform informaţiei Agenţiei proprietăţii publice, care s-a bazat pe datele cumpărătorului şi confirmate de firma de audit, numai în 2007 au efectuat investiţii în valoare de 1 milion
417 mii dolari SUA.

Adică, practic, putem constata: de două ori mai mult decît era prevăzut pentru anul 2007 în contractul respectiv. Prin urmare, considerăm că cumpărătorul îşi îndeplineşte obligaţiunile contractuale. Următoarea problemă care a fost semnalată nerespectarea unor reguli vizavi de legislaţia muncii de către administraţia acestei întreprinderi.

Vrem să vă spunem că, la solicitarea noastră, chiar alaltăieri, 27 mai, Inspecţia muncii teritorială încă o dată a verificat contractele individuale de muncă, tabelele de salarizare, modalitatea de calculare a compensaţiilor pentru prestarea muncii sau pentru munci în zilele de sărbătoare şi alte aspecte aferente şi s-a constatat că, în fond, administraţia respectă condiţiile sau, să spunem aşa, legislaţia muncii.

Următoarea problemă cu titlurile de autentificare în unele sate pe care dumneavoastră le-aţi nominalizat iarăşi din raionul Călăraşi. Dumneavoastră cunoaşteţi că problema este neomogenă pe întreg teritoriul. La implementarea Programului naţional Pămînt s-au făcut mai multe, să spunem aşa, erori uneori şi tehnice. Ulterior, Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.1433 din 2004, prin care Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru împreună cu autorităţile locale erau obligate să verifice. Şi a fost verificată minuţios situaţia creată cu titlurile respective, în special care este situaţia în raionul Călăraşi?

Deci 12 localităţi sau 12 primării au apelat către Agenţie sau au încheiat contracte directe cu Agenţia americană USAID, care s-a obligat sau, cum să spun, şi-a asumat răspunderea pentru colectarea pe gratis pe propriul cont a erorilor comise la eliberarea acestor titluri. Deci numai 12 localităţi au apelat şi au efectuat acest lucru din cadrul raionului Călăraşi.

Celelalte localităţi, inclusiv cele menţionate de domnia voastră, deci Pituşca, Hîrjauca şi altele, nu s-au adresat la timp. Prin urmare, este recomandarea către autorităţile locale să se adreseze către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru pentru a identifica modalitatea de a corecta aceste greşeli. Însă, la momentul actual, nimeni deja nu poate garanta această corectare pe gratis. De fapt, mai este informaţia, noi am perfectat-o şi în scris, mai detaliat o să v-o prezentăm.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc pentru această informaţie.

Vă rog, să mi-o daţi numaidecît şi în scris. Cît ţine de pesticide, mă bucur că au fost ambalate, poate că în această săptămînă, fiindcă două săptămîni în urmă nu erau ambalate. Cît ţine de Staţia de Epurare a Apei, aţi menţionat dumneavoastră, 150 000 în 2007, acelea nu au fost pentru Staţia de Epurare a Apelor, au fost pentru o casă de locuit.

Mai departe. Cît ţine de Fabrica de Vinuri şi Coniacuri. Aş vrea să ştiu şi nu am văzut, aţi vorbit de un milion şi ceva de dolari investiţi. Ştiu că această întreprindere cu 99,96% de acţiuni capital rusesc se numeşte întreprindere mixtă, numai la noi în Moldova aşa poate să fie. Ştiu că a luat credite din băncile ruseşti în jur la 20 000 de dolari. Dacă aceşti 20 000 de dolari au ajuns în Republica Moldova sau numai se numără că au fost luaţi şi se prezintă ca investiţii, dar unde au ajuns?

Aş fi vrut să vină doamna Greceanîi să o întreb şi să spun, că îmi este ruşine în ce hal este Fabrica de Vinuri şi Coniacuri din Călăraşi în comparaţie cu alte întreprinderi din Republica Moldova. Acei de pe la Vulcăneşti, care au lucrat cu noi mai mulţi ani, înainte de privatizare, de un drag de stil european să te uiţi şi aici cînd intri, deodată mirosul împuţit din subsoluri, rămas încă de mai mulţi ani, că nu se ajunge la ele, că nu se mai produce vin demult, atunci cînd acel contract, dacă l-aţi văzut dumneavoastră, prevedea ca 10 ani să nu se schimbe profilul întreprinderii. Aş vrea să vă întreb: cînd ultima dată s-a mărit salariul muncitorilor? Şi care este salariul mediu al muncitorilor, nu al conducerii întreprinderii care se plimbă pe la Chişinău şi primeşte mii de dolari pe lună? Să luaţi aparte acel al muncitorilor, căci din 2003 nu s-a schimbat, pe cînd preţurile au crescut foarte vertiginos. Şi aş veni cu foarte multe... dar aş fi vrut să discut la acest capitol cu doamna Prim-ministru Zinaida Greceanîi. Şi după vizita actuală a dumneaei la Călăraşi, sper să se schimbe ceva, dacă nu, voi urmări şi nu voi lăsa ca 4 ani să se întîmple ca şi după şedinţa Guvernului în deplasare, a Guvernului Tarlev. Vă mulţumesc şi aştept în scris acel răspuns de la dumneavoastră.

 

Domnul Sergiu Tatarov:

Doamnă Cuşnir,

Ceea ce ţine de competenţa noastră, noi o să încercăm suplimentar să includem ceea ce aţi relatat. Vizavi de prezenţa doamnei Greceanîi, îmi depăşeşte aceasta.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, era vorba şi despre cele 15 milioane de lei dăruite de către Republica Moldova şi 3 000 de decalitri de spirturi rămase la întreprindere şi multe, multe alte lucruri.

 

Doamna Maria Postoico:

Se referă la alte guverne.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

La Călăraşi se referă, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Continuăm. Ora Guvernului.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

, 2009 , , , , , .

, , , , , , , , . , , , 50% 14 .

, 6 , , . , , .

, . .

. 27- , 117. , , , C, 80 000 . , , , , , , .

, ? ? ?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Mulţumesc.

Pentru început, vreau să... am impresia că doamna Bodnarenco a confundat bienala Ionescu cu şedinţele Parlamentului. Probabil, pe gratis poate face prezentări în altă parte.

 

Doamna Maria Postoico:

Ora Guvernului.

 

Domnul Igor Klipii:

Interpelare adresată Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, domnului Vladimir Baldovici, Ministerului Administraţiei Publice Locale, domnului Valentin Guznac, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, doamna Violeta Ivanov, Agenţiei Apele Moldovei, domnului Veaceslav Iordan şi Procurorului General al Republicii Moldova, domnului Valeriu Gurbulea.

Recent, a fost făcut public faptul că lucrările de evacuare a teritoriului fostului lac din Parcul Valea Morilor nu pot fi continuate din cauza constatării că nămolul, care urmează a fi evacuat, este toxic şi prezintă un grad sporit de pericol. Pînă în prezent au fost evacuate peste 100 000 m3 de nămol, urmînd să fie evacuate încă peste 550 000 m3 . În acest context, solicit o informaţie amplă de la tribuna centrală a Parlamentului din partea demnitarilor sus-menţionaţi asupra situaţiei create în cadrul lucrărilor de la lacul din Parcul Valea Morilor din capitală.

Solicit, în particular, să îmi fie prezentate explicaţiile referitor la: cauzele care au dus la această situaţie extrem de gravă. Cine se face responsabil de demararea lucrărilor fără evaluarea prealabilă a situaţiei tehnice şi ecologice, fără efectuarea lucrărilor de protecţie şi fără evaluarea bugetului necesar lucrărilor respective?

La fel, solicit un răspuns referitor la acţiunile întreprinse pentru neutralizarea nămolului depozitat deja în apropierea oraşului Vatra. Ce acţiuni şi cînd vor fi ele întreprinse pentru evacuarea întregii cantităţi de nămol şi evitarea unei catastrofe ecologice, dacă ea nu s-a produs deja?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Mulţumesc.

Am o interpelare către domnul Colenov, directorul Departamentului de Grăniceri. Colenov sau Colenev, da? Colenov.

În anii 19891990, o bună parte din sîrma ghimpată de la Prut a fost înlăturată de către populaţia şi organele administraţiei publice locale din zona de frontieră. În 2007, Consiliul raional Ungheni a decis să scoată sîrma ghimpată de la hotarul cu România, iar, recent, Curtea de Apel Bălţi a considerat nelegitimă această decizie. În acelaşi timp, constatăm şi salutăm faptul că sîrma ghimpată lipseşte la hotarul cu Ucraina. În legătură cu aceasta, rog să îmi răspundeţi, de la tribuna Parlamentului, la următoarele întrebări.

1. Care este rostul menţinerii gardului de sîrmă ghimpată la Prut, la hotarul cu Uniunea Europeană, odată ce Republica Moldova a declarat cursul de integrare în Comunitatea Europeană?

2. Intenţionează Guvernul Republicii Moldova să instaleze gard de sîrmă ghimpată pe toată lungimea hotarului Republicii Moldova?

3. Uniforma grănicerilor moldoveni este aceeaşi ca şi a celor ruşi şi a altor state CSI. Mă refer la şepcile verzi ale grănicerilor în termen şi a corpului de comandă. Cînd se va modifica uniforma grănicerilor moldoveni? Oare acest lucru nu este permis de comandamentul unic CSI al trupelor de grăniceri?

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Vă mulţumesc.

Prima interpelare o adresez doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi. În ultimul timp, la iniţiativa Ministerului Justiţiei tot mai frecvent au loc atacuri masive asupra unei instituţii foarte importante în procesul de reglementare şi bună aşezare a relaţiilor de piaţă. Este vorba de instituţia notarului. Astfel, prin derogare de la Legea nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, Guvernul face tot posibilul pentru a discredita această instituţie cu tradiţii seculare într-o societate cu o economie de piaţă, urmărind scopul readucerii notariatului sub un control total al guvernării, care, ulterior, conduce la supravegherea totală a agenţilor economici.

Dat fiind faptul că această situaţie nu mai poate fi tolerată, rog, doamnă Prim-ministru, să prezentaţi următoarea informaţie pentru anii 2007 şi patru luni ale anului curent.

1. Cîţi notari de stat şi privaţi activează în Republica Moldova?

2. Cîţi notari de stat şi privaţi arendează încăperi pentru birou?

3. Care este, în medie, mărimea cheltuielilor notarilor pentru arenda bunurilor pe ţară, inclusiv în municipiul Chişinău?

4. Care sînt taxele şi impunerile ce trebuie achitate de către stat şi de către notarii de stat şi privaţi în folosul statului?

5. Care este suma veniturilor lăsate la bugetul de stat de către notarii privaţi şi de stat pe perioada respectivă?

6. Care este aportul financiar al statului în ajutorarea notarilor privaţi şi de stat?

7. Care este venitul mediu al unui notar de stat şi privat pentru perioada 2007, pentru patru luni ale anului 2008, pe ţară şi separat pe municipiul Chişinău?

Răspunsul îl solicit în scris.

Şi a doua interpelare o adresez domnului Nicolai Clima, Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, şi domnului Ion Murueanu, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. În temeiul articolului 344 din Codul de procedură penală, care stipulează procedura de repartizare a cauzelor penale pentru judecare, să nu citesc tot articolul, preşedintele şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti trebuie să repartizeze aceste dosare judecătorilor printr-o procedură specială, şi nu la cheremul şi la dorinţa preşedintelui de instanţă.

Practica existentă în instanţele judecătoreşti ne demonstrează că unii preşedinţi de judecătorii ignorează cu desăvîrşire prevederile legii. Un subiect la această temă a fost şi răspunsul la o interpelare a subsemnatului despre practica repartizării dosarelor, inclusiv celor penale în Judecătoria sectorului Centru al municipiului Chişinău, acolo unde au fost examinate dosarele domnilor Vladimir Şerban, Vlad Modîrcă, Ion Paladi, Răileanu, Cebanenco despre subiectul cum au fost, care au fost demonstrate ulterior la CEDO, la comanda politică a guvernanţilor.

O practică analogică ilegală s-a înrădăcinat şi la Curtea de Apel Chişinău. În legătură cu cele expuse, solicit respectuos sus-numiţilor demnitari de stat o informaţie amplă în Parlament privind respectarea de către Curtea de Apel Chişinău a articolului 344 din Codul de procedură penală, luîndu-se în consideraţie şi faptul că vicepreşedinţii Curţii de Apel sînt respectiv şi preşedinţi ai Colegiului Civil şi Penal.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Fac o interpelare la adresa Prim-ministrului Republicii Moldova cu următorul conţinut: în subordinea Ministerului Educaţiei şi Tineretului se găseşte Hotelul Zarea, hotel care în fiecare an primeşte mii de elevi şi profesori, care vin la diferite competiţii, perfecţionare etc., etc. Hotelul se găseşte la autogestiune şi autofinanţare, singur se îndestulează cu toate celea. Ba mai mult, şi investeşte circa de cîteva milioane de lei pentru a întreţine instituţia şi a o perfecţiona. Actualmente, la gustul Ministerului Economiei şi Comerţului, al doilea an la rînd, acest hotel se supune privatizării.

Întrebarea este următoarea. De ce se încalcă încă în vigoare Legea învăţămîntului, care interzice categoric înstrăinarea oricărui edificiu, ce îi aparţine sistemului educaţional?

2. Cine vrea să prihvatizeze acest hotel în centrul oraşului?

3. Ce se întîmplă cu toţi copiii şi profesorii care vin aici la perfecţionare în Chişinău şi bugetul ministerului şi al primăriilor locale, care va creşte considerabil pentru ai caza în acest hotel, dacă va avea acea destinaţie?

Actualmente, în acest hotel sînt cele mai reduse preţuri din toată Republica Moldova. Deci, 70 de lei, 100 de lei, care nu o să găsiţi nicăieri. Rog să vină răspunsul, să îl primesc în scris.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimaţi colegi,

În primul rînd, vreau să renunţăm la două cuvinte, care sînt incorecte în limba română: investori, corect investitori, şi vorbeşte aici şi un ministru cu incorectitudine, şi represaţi sau represate. Nu sînt persoane represate, sînt persoane reprimate sau supuse represiunilor. Acum, am două interpelări. Prima interpelare este adresată domnului ministru al dezvoltării informaţionale Pavel Buceaţchi.

Domnule ministru,

Solicit să îmi puneţi la dispoziţie datele complete despre valoarea activelor deţinute în fiecare întreprindere, indiferent de forma de proprietate, de către omul prosper de afaceri Oleg Voronin şi de către membrii familiei Voronin, unul dintre care astăzi este Preşedinte al Republicii Moldova. Solicit răspunsul în scris conform legislaţiei în vigoare.

A doua interpelare este adresată Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică. Mă interesează stabilirea cauzei în legătură cu difuzarea în locul TVR-1, în ziua cînd a fost semifinala Eurovizionului, a Televiziunii Moldova-1, care a fost reluată după încheierea semifinalei. Şi care este interpretată şi de presă, şi de mai multă lume, drept o piedică creată artificial, pentru ca cetăţenii din Republica Moldova să nu poată vota pentru participanţii României la semifinală. Mă interesează constatarea acestui fapt. De asemenea măsurile care au fost luate de Agenţie împotriva Companiei Sun communication. Aştept răspunsul în scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc frumos, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Prima interpelare o adresez doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi. Din informaţiile pe care le deţin, în luna mai curent, Guvernul Republicii Moldova a adoptat o hotărîre, prin care a dăruit Combinatului de Panificaţie Franzeluţa 7 mii 500 tone de grîu alimentar, iar alte 2 mii tone Combinatului de Panificaţie din Bălţi. Valoarea cantităţii de grîu donat depăşeşte cifra de 30 milioane lei. Grîul respectiv a venit în Moldova cu titlu de ajutor umanitar din partea României şi a Federaţiei Ruse, pentru a fi distribuit agricultorilor care au avut de suferit de pe urma secetei din vara trecută.

Ambele combinate sînt persoane juridice şi nu au dreptul de a primi ajutoare umanitare în baza Legii cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, deoarece scopul activităţii acestora este obţinerea profitului.

În temeiul celor expuse şi în conformitate cu articolul 125 din Regulamentul Parlamentului, solicit Guvernului să infirme sau să confirme această informaţie, iar în cazul în care a fost adoptată o asemenea decizie, cer să mi se explice în baza cărei norme legale grîul alimentar destinat ajutorării ţăranilor a fost dăruit unor agenţi economici?

2. Care este temeiul legal de a atribui hotărîrea dată la categoria celor secrete, deoarece această hotărîre poartă şi titlu secret?

A doua interpelare o adresez domnului ministru al agriculturii şi industriei alimentare Anatolie Gorodenco. Rog să îmi fie prezentată o informaţie amplă asupra măsurilor întreprinse sau care urmează a fi întreprinse, pentru a diminua impactul creşterii preţurilor la carburanţi asupra agricultorilor.

Doi. Lista complexă şi completă a beneficiarilor care au beneficiat de cele 40 milioane de lei pentru procurarea motorinei pentru îndeplinirea lucrărilor de primăvară.

Şi trei. Cine a beneficiat de cele 3500 tone de motorină, alocate pentru susţinerea agricultorilor.

Informaţia respectivă o solicit în primă fază în scris.

Mulţumesc foarte mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

O interpelare Ministerului Administraţiei Publice Locale, domnului Valentin Guznac. Consiliul raional Edineţ nu a găsit resurse financiare pentru finalizarea reparaţiei Taberei de Odihnă a Copiilor Poeniţa veselă.

În acelaşi timp, Consiliul raional a votat ca să fi alocate 360 de mii de lei pentru achiziţionarea unui automobil de lux pentru preşedintele raionului. Astfel, Consiliul raional Edineţ, condus de comunişti, a demonstrat încă o dată grija faţă de copii.

Rog, prin intermediul Oficiului teritorial al ministerului, să examinaţi decizia Consiliului raional Edineţ cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru achiziţia automobilului de lux în contextul nealocării mijloacelor financiare necesare pentru finalizarea pregătirii Taberei de Odihnă a Copiilor Poeniţa veselă.

Rog răspuns în scris.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului preşedinte al Companiei Teleradio-Moldova Valentin Todercan şi doamnei preşedinte al Consiliului de observatori a Instituţiei publice naţionale a audiovizualului Mariana Şlapac.

Răspunsul la următoarea interpelare îl solicit să îmi fie prezentat în scris. În cadrul şedinţei plenare a Parlamentului Republicii Moldova din 16 mai 2008, Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră, în comun cu mai mulţi deputaţi neafiliaţi, şi-a manifestat protestul prin blocarea tribunei centrale a Parlamentului din cauza încălcării flagrante şi frecvente a Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, privind examinarea iniţiativelor legislative şi a propunerilor deputaţilor din opoziţie, inclusiv în cadrul şedinţelor plenare.

Constatăm că evenimentul în cauză a fost reflectat în emisiunile de ştiri Mesager şi programul Rezonans, subiectiv, părtinitor, exprimîndu-se, în exclusivitate, punctul de vedere al guvernării actuale şi lipsind cu desăvîrşire cel al opoziţiei parlamentare, ceea ce încalcă principiile Codului audiovizualului.

În şedinţa plenară din 22 martie anul curent, liderul Alianţei Moldova Noastră domnul Serafim Urechean a solicitat oficial dreptul la replică la Compania naţională publică Teleradio-Moldova, fapt lăsat din nou fără atenţia acestei instituţii.

Pornind de la cele relatate şi în temeiul articolului 16 din Codul audiovizualului, solicit asigurarea acestui drept la replică al Fracţiunii, citez: în aceeaşi emisiune, în acelaşi interval de timp şi cu aceeaşi durată, precum şi explicaţii de la administraţia şi în mod separat din partea Consiliului de observatori în ce priveşte respectarea legislaţiei în cazul acestor evenimente.

În acelaşi timp, cerem în continuare Companiei Teleradio-Moldova să asigure respectarea strictă a prevederilor articolului 7 din Codul audiovizualului care prevede informarea veridică, echilibrată, imparţială şi din mai multe surse.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc.

Nu interpelare, dar revin la două interpelări. Prima o adresez domnului ministru al culturii şi turismului Artur Cozma, care a trebuit să vină la tribuna Parlamentului să dea răspuns la adresarea cetăţenilor din satul Ivancea, problema este expusă în interpelare. Şi eu îi aduc aminte că îl aşteptăm joia viitoare.

Şi a doua interpelare am făcut-o de două ori la adresa conducerii Comisiei naţionale financiare, a Pieţei Financiare, domnului Cibotari, în legătură cu afacerea dubioasă Moldasig. La cerinţa mea ca să îmi prezinte documentele, evoluarea, deciziile luate în legătură cu această operaţie, am primit un răspuns forte formal şi chiar, aş spune, fără soveste.

De aceea, eu doresc ca domnul Cibotari să fie prezent la tribuna centrală a Parlamentului să lămurească absolut tot ce se referă la această afacere.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Am o interpelare pentru domnul Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. În ziua de 25 mai curent, a avut loc turul unu pentru alegerea primarului comunei Cioropcani, raionul Ungheni.

Cetăţenii localităţilor respectiv în ziua alegerilor, 25 martie, au fost îndemnaţi cu insistenţă să iasă la alegeri şi să îşi dea votul pentru candidatul comunist de către o bună parte din conducătorii serviciilor publice desconcentrate în teritoriu pentru sosirea cărora la Cioropcani, precum şi pentru transportarea alegătorilor la secţia de votare s-a utilizat transport de serviciu.

Solicit, domnule Procuror General, examinarea în regim de urgenţă şi calificarea acţiunilor demnitarilor raionali aflaţi în ziua de 25 mai la Cioropcani, precum şi verificarea legitimităţii utilizării în scopurile enunţate a mijloacelor de transport, inclusiv a celor nominalizate mai jos: Niva Ungheni AN 007, care aparţine Întreprinderii de Stat Silva-Centru Ungheni, precum şi Uaz Ungheni AM 582, care aparţine URECOOP-ului Ungheni.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Mulţumesc.

Două interpelări. Prima adresată domnului ministru al afacerilor externe şi integrării europene Andrei Stratan. Recent, domnul viceministru al afacerilor externe şi integrării europene Ostalep, a efectuat o vizită de lucru la Bucureşti, unde s-a discutat Convenţia privind micul trafic de frontieră dintre Republica Moldova şi România. Cel puţin aşa am înţeles din presă.

Informaţiile referitoare la rezultatul acestei vizite au fost cît se poate de zgîrcite, ca să nu spun că lipsesc cu desăvîrşire. Am dori, ca cel puţin joia viitoare, cel tîrziu, domnul ministru sau un ministru adjunct să ne prezinte detalii privind rezultatul acestor discuţii aici, în plenul Parlamentului.

Ce a de a doua interpelare o adresez ministrului educaţiei şi tineretului. Anul şcolar se încheie, mîine va fi ultimul sunet şi din aceste considerente şedinţa Parlamentului de mîine, înţeleg, va fi suspendată, aşa ne-a spus speakerul Parlamentului.

Problema admiterii în instituţiile de învăţămînt superior este una cît se poate de acută. Al cîtelea an este tărăgănată semnarea protocolului dintre ministerele învăţămîntului din România şi Republica Moldova. Este o barieră în calea a sute, dacă nu mii, de tineri din Republica Moldova pentru a fi admişi la instituţiile de învăţămînt superior mediu, postuniversitar ş.a.m.d. din România.

Am vrea să primim un răspuns în plenul Parlamentului din partea ministrului, şi anul trecut am avut o interpelare identică, în legătură cu acuzele blocării acestui, semnării acestui protocol.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Mulţumesc.

Cele două interpelări ale mele sînt adresate Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene şi vizează următoarele subiecte. Aşa cum se cunoaşte, cu mai mulţi ani în urmă, Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României au semnat şi au aplicat parţial un acord guvernamental privind reconstrucţia podului din regiunea localităţilor LipcaniRădăuţiPrut. Acel protocol prevedea obţinerea finanţării europene, acordate pînă la urmă de Comisia Europeană. Este vorba de un proiect de 11 milioane de euro, acordaţi prin proiectele FACIS şi TARE, FARE, deci FACIS şi TARE, pardon, e o greşeală, e o metateză, cum se cheamă în gramatică.

Deci este vorba de cele două programe destinate ţărilor ex-sovietice şi ţărilor din Europa Centrală TACIS şi FARE, 11 milioane de euro, dintre care 3 milioane de euro au fost acordate României şi 8 milioane de euro Republicii Moldova. Este cel mai scump pod pe care Republica Moldova l-a avut vreo dată.

Observăm că, chiar dacă reconstrucţia acestui pod a fost încheiată acum
2 ani şi jumătate, acesta rămîne impracticabil. Impracticabil pentru că nu există oficial un punct de trecere a frontierei. Republica Moldova are cu România oficial 7 puncte de trecere a frontierei, cu Ucraina are 17, fie că este vorba de punct de rutiere sau feroviare. Frecvenţa celor cu Ucraina este cu mult mai mare, distanţa medie dintre ele este cu mult mai mică.

Presa din România, mai ales în ultimul timp, a scris despre faptul că demersurile autorităţilor judeţului Botoşani de a înfiinţa un punct vamal în imediata apropiere a acestui pod s-au soldat cu eşec, motivul invocat de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din România fiind lipsa unei baze legale pentru deschidere de noi puncte de trecere vamală cu Republica Moldova.

Constat că deschiderea unui punct vamal în apropierea podului LipcaniRădăuţiPrut ar permite circulaţia persoanelor şi a mărfurilor spre o nouă piaţă de desfacere şi ar putea favoriza dezvoltarea economică a raionului Briceni. În prezent, agenţii economici din acest raion se confruntă cu o situaţie dificilă, întrucît cel mai apropiat punct vamal de trecere spre România CosteştiStînca se află la circa 120 de kilometri de oraşul Briceni.

În această situaţie, interpelez Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cerîndu-i să îmi aducă la cunoştinţă stadiul în care se află negocierile privind deschiderea punctului vamal LipcaniRădăuţiPrut? Care este gradul de îndeplinire de către părţi a angajamentelor asumate prin Protocolul guvernamental moldo-român privind infrastructura zonei adiacente acestui pod? Şi perioada pentru care Guvernul Republicii Moldova estimează deschiderea punctului vamal LipcaniRădăuţiPrut.

Cer ca ministerul să evoce în răspunsul său şi poziţia Comisiei Europene ca unic finanţator al lucrărilor de reconstrucţie a acestui pod, faţă de blocarea de 2 ani şi jumătate a deschiderii unui punct de trecere a frontierei Republicii Moldova cu România în această zonă.

Totodată, îi cer Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene să îmi pună la dispoziţie, în cooperare cu autorităţile vamale şi de frontieră ale Republicii Moldova, o informaţie exactă pe anii 20002008 privind dinamica numărului de treceri ale frontierei moldo-române în ambele sensuri pe fiecare punct de trecere rutieră sau feroviară.

Şi a doua mea interpelare este adresată, cum spuneam, de asemenea, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi vizează următoarea situaţie. Am constatat, cu ocazia ultimei vizite a reprezentanţilor Dumei de Stat a Federaţiei Ruse la Chişinău, a domnului Alexei Ostrovski, în special, care este preşedinte al Comisiei pentru ţările CSI şi relaţiile cu compatrioţii Rusiei de peste hotare, că prevederile Tratatului de bază dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă la capitolul Minorităţi etnice nu este aplicat decît de o singură parte.

Am observat că acei 201 mii de etnici ruşi, cetăţeni ai Republicii Moldova, beneficiază de asistenţă în domeniul învăţămînt, asistenţă religioasă, cultură, presă, este vorba de peste 200 de şcoli, de instituţii preşcolare, 29 de universităţi în care instruirea se face în limba rusă pe bani de la buget. Este o proporţie importantă a banilor publici care merge către aceste destinaţii.

În acelaşi timp, conform recensămîntului din anul 2002 din Federaţia Rusă, în această ţară există cetăţeni ai Rusiei de origine, cum s-au autodeclarat ei, moldovenească, volohă şi română în număr de 178 000, 178 000 este comparabil cu 201 000. Acestora trebuie să le mai adăugăm circa 250 000 de emigranţi economici din Republica Moldova şi am constatat că, chiar dacă compatrioţii noştri din Federaţia Rusă locuiesc în unele regiuni compacte, este vorba de peste 24 de localităţi în care ei sînt majoritari: în Caucazul de Nord, în ţinutul Krasnodar, în regiunea Amur, în Siberia Occidentală, nu beneficiază de nici un fel de asistenţă identitară, culturală şi nici o rublă, nici o copeică de la bugetul Federaţiei Ruse, cel puţin, în ultimii vreo 60 de ani nu a fost alocată pentru aceşti compatrioţi ai noştri.

Cer Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene să îmi prezinte o informaţie exactă pe fiecare dintre aceste localităţi şi regiuni ale Federaţiei Ruse privind situaţia identitară şi culturală a compatrioţilor noştri din această ţară şi, mai ales, privind demersurile pe care Guvernul nostru le-a făcut în dialogul său cu autorităţile Federaţiei Ruse, astfel încît drepturile conaţionalilor noştri, indiferent de numele de autoindetificare din Federaţia Rusă, să fie respectate la egalitate cu drepturile etnicilor ruşi, cetăţeni ai Republicii Moldova.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Interpelarea mea o adresez Guvernului Republicii Moldova şi Procurorului General al Republicii Moldova. Recent, la 26 mai 2008, am avut o întîlnire cu locuitorii satului Secăreni, raionul Hînceşti, unde au participat mai mulţi locuitori ai acestei comunităţi. Printre problemele abordate în cadrul întîlnirii, cetăţenii au abordat o problemă foarte acută, după părerea mea, ce ţine de gestionarea instituţiilor bugetare din teritoriul unităţii administrativ-teritorială şi anume grădiniţa de copii. În comunitate sînt mai mulţi copii cu vîrstă preşcolară, dar grădiniţa astăzi este dată în arendă actualului primar, domnului Gheorghe Cojocaru. Am vizitat personal acest edificiu. La momentul vizitei mele, în grădiniţă am constatat o fermă de porci, de păsări, căpiţe de fîn, depozit de legume şi altele.

Locuitorii spun că, în ultimele zile, au început şi nişte lucrări de demolare în interiorul acestui edificiu, care îi zdruncină şi îi doare pe fiecare părinte din această localitate, deoarece copiii stau acasă şi nu frecventează instituţia respectivă. Iar părinţii nu pot să meargă la serviciu şi să îşi caute de muncă, deoarece nu au cui lăsa copiii în supraveghere.

De aceea, rog Guvernul Republicii Moldova, ministerele de resort, Procurorul General să mă informeze, de la tribuna centrală a Parlamentului, care este statutul juridic al acestei grădiniţe? Cui i-a fost transmisă în arendă? Cît se plăteşte pentru arenda respectivă? Şi din care considerente astăzi, în loc să fie depuse eforturi de autorităţile publice locale de ambele niveluri pentru a reanima acest edificiu atunci cînd unii aleşi locali îşi desfăşoară activităţi personale crescînd porci, păsări şi alte vietăţi pentru bugetul personal. Răspunsul îl aştept de la tribuna centrală. Cine doreşte să se familiarizeze am şi careva poze. Poftim, veniţi şi vi le arăt cum stau porcii şi păsările în grădiniţa respectivă.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am două interpelări. Prima interpelare este, de fapt, o repetare, acum un an şi 6 luni, de la acest microfon, am adresat o interpelare Ministerului Culturii şi Turismului şi m-am referit la starea deplorabilă a cinematografelor din centrele raionale. Conform legislaţiei în vigoare, în timp de două săptămîni am primit o informaţie în scris, chiar şi de la tribuna Parlamentului, în care am fost informat că ministerul întreprinde măsuri pentru a pregăti aceste cinematografe de a le transmite în chirie, de a le propune privatizării. Ca să ajungem peste un an şi jumătate şi să văd că soarta cinematografului din Donduşeni o repetă şi cinematograful din Rîşcani.

Dacă pînă atunci curgeau doar acoperişurile şi nu erau ferestrele, acum nu sînt nici uşi. Şi aceste cinematografe au o altă destinaţie locuri de depozitare a deşeurilor. Deci rog domnul ministru, de la tribuna Parlamentului, să îmi aducă informaţia necesară, ce va întreprinde ministerul? Cum va soluţiona această întrebare? Şi, totodată, să vadă şi soluţia de a transmite aceste edificii, aceste clădiri organelor locale, care, cred eu, mai uşor ar putea atrage nişte surse din afara ţării, prin diferite programe, proiecte, ca să le repare şi să le folosească pentru localităţi.

A doua interpelare o adresez domnului Ursu, Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. Mă refer la drumul internaţional BălţiChişinău, pe care o să îl găsiţi pe orice hartă în afara ţării, şi majoritatea şoferilor, care intră în Moldova şi traversează, merg spre nordul republicii, totdeauna se orientează pe acest drum, ca să ajungă la satul Chişcăreni şi să vadă că un pod stă de 15 ani închis, o parte din pod. Doi ani în urmă pe acest pod stăteau vreo trei macarale. După o interpelare aici, în Parlament, a unui coleg, nu mai ţin minte cine a făcut-o, aceste mecanisme au dispărut de pe acest pod. Însă cum a fost închis, aşa şi stă închis.

Foarte multe localităţi sînt nevoite să traverseze kilometri, zeci şi chiar zeci de kilometri în plus, ca să iasă la drumul BălţiChişinău şi să treacă pe la Sărăteni. Şi, ţinînd cont de faptul că acest drum ChişinăuSărăteniBălţi este acum destul de aglomerat, mai ales dimineaţa şi seara, interpelarea mea este, îl întreb pe domnul ministru: cînd Ministerul va găsi acele surse necesare pentru a repara acest pod şi pentru a elibera această localitate Chişcăreni de acele mijloace de transport, care sînt nevoite să traverseze satul, să treacă pe străzile satului, care se află într-o stare extrem de deplorabilă, defectă.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Doamnă Preşedinte,

O precizare. Conform Regulamentului, interpelările mele sau întrebările mele sînt adresate pentru răspuns în scris şi de la tribuna centrală a Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

În continuare microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Am două interpelări. Prima, către Guvernul Republicii Moldova. Recentele majorări de preţuri la produsele petroliere provoacă multe semne de întrebare atît în rîndul importatorilor, cît şi în rîndul consumatorilor. Potrivit calculelor specialiştilor, scumpirea petrolului a condus la creşterea preţurilor de import în medie cu 90 de dolari tona şi la majorarea preţului de comercializare a motorinei pe piaţa internă a republicii cu peste 8%.

Dacă luăm în calcul că motorina este un produs strategic pentru agricultura ţării, ar fi rezonabil ca Guvernul să dispună de careva măsuri de diminuare a impactului negativ la creşterea preţurilor la carburanţi. Şi ar fi pentru aşa sector important al economiei naţionale. La acest capitol se propune ca o soluţie pentru menţinerea preţurilor actuale la motorină ar fi reducerea taxei pe valoarea adăugată la importul de acest combustibil de la 20% la 10%, sau a accizelor la import, cum se face în multe alte ţări, care, pînă la urmă, conform calculelor noastre, nu va afecta semnificativ veniturile bugetului de stat, dar va permite în schimb prevenirea unor noi majorări de preţuri la combustibil şi va asigura o stabilitate pe piaţa petrolieră.

Îngrijorarea Guvernului de creşterea preţurilor însă se reduce doar la promisiunile de reluare a importului de petrol şi produse petroliere prin portul Giurgiuleşti, fapt ce va conduce la diminuarea preţurilor la acest produs strategic, după cum zice Guvernul. Voi reaminti că în cele 8 luni ce s-au scurs de la primul transport de produse petroliere prin intermediul Terminalului Giurgiuleşti s-a importat doar 1% din produsele petroliere consumate în republică.

Iar astăzi se constată, după materialele publicate în presă, potrivit specialiştilor, infrastructura actuală a Terminalului de la Giurgiuleşti permite doar transportarea şi depozitarea benzinei şi a motorinei. Astfel spus, calificativul de Terminal petrolier este doar pe hîrtie. După ce în septembrie 2007 la Terminal s-au adus 23 mii tone de benzină şi motorină, alte importuri de produse petroliere prin intermediul Terminalului nu s-au mai efectuat.

Atît autorităţile, cît şi reprezentanţii companiilor Danome logistic şi Bimol treading refuză să vorbească despre cauzele unei asemenea situaţii. Totuşi, pînă la urmă, se constată că petrolul şi păcura nu pot fi importate pe această cale. Deci, apare întrebarea: care este rolul Terminalului, cînd va fi construită rafinăria, care va avea drept scop principalul obiectiv securitatea energetică a ţării?

Cu atît mai mult că şi în urma vizitei Preşedintelui ţării în Azerbaidjan în presă s-a scris despre faptul că realizarea prevederilor Acordului de investiţii cu privire la Portul internaţional liber Giurgiuleşti este blocat de faptul că prin Terminal este, practic, imposibil de transportat petrolul. Potrivit opiniei specialiştilor, infrastructura actuală astăzi, mai bine zis şi obiectivul de bază construcţia rafinăriei, este sub o întrebare foarte serioasă. În această ordine de idei, solicit prezentarea informaţiei privind următoarele.

Realizarea angajamentelor investiţionale prevăzute în acordul de investiţii pe fiecare compartiment în parte. Care este situaţia reală cu Terminalul petrolier Giurgiuleşti şi rafinăria pentru realizarea angajamentelor, măsurile preconizate de Guvern. Care sînt măsurile întreprinse de Guvern în vederea redresării situaţiei de pe piaţa produselor petroliere, în contextul propunerilor invocate mai sus. Şi care sînt sumele şi în ce obiecte de construcţie a infrastructurii spre şi în Terminalul Giurgiuleşti au fost finanţate şi se preconizează a fi alocate pentru finalizarea portului şi Terminalului Giurgiuleşti din bugetul de stat.

A doua interpelare o am către Ministerul Economiei şi Comerţului, către domnul ministru al economiei şi comerţului Igor Dodon. Solicit prezentarea informaţiei cu privire la realizarea proiectului de construcţie a Centrului Comercial Agricol din Chişinău Grădina Moldovei, care, conform deciziei Guvernului, urma a fi dată în exploatare la finele anului 2007.

La 2 august 2006, cîştigător al concursului a fost desemnată Societatea cu Răspundere Limitată Vostok, contractul de arendă fiind semnat la 25 septembrie 2006. Conform contractului menţionat, Centrul Comercial Agricol Grădina Moldovei urma a fi edificat în termen de doi ani. Costul proiectului este de 10 milioane de dolari. Să nu uităm că este vorba de un teren de 10 hectare de pămînt, amplasat în centrul Chişinăului. Solicit informaţia, informaţia solicitată rog să reflecte realizarea proiectului investiţional conform caietului de sarcini, semnat cu Întreprinderea Vostoc SRL. La ambele interpelări solicit informaţia prezentată în plenul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Prima interpelare i-o adresez domnului Primar general al municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă. Recent, mi-a parvenit un demers colectiv, semnat de 116 persoane, majoritatea covîrşitoare a cărora sînt locuitori ai municipiului Chişinău, care activează în calitate de antreprenori, realizatori la tejghelele şi în gheretele cu produse alimentare şi industriale din cadrul Pieţei Agricole Roada Gliei, bulevardul Mircea cel Bătrîn nr.25/1 din sectorul Ciocana.

Dînşii relatează, în acest demers colectiv, că zilele trecute directorul pieţei, domnul Nicolae Răbdău i-a informat cu referire la faptul că, începînd cu 1 iunie 2008, respectiva piaţă agricolă îşi va încheia activitatea. În felul acesta, peste
200 de persoane, care îşi desfăşoară în prezent activitatea pe teritoriul Pieţei Agricole Roada Gliei se vor pomeni disponibilizaţi şi vor rămîne fără un loc de muncă. În afară de aceasta, de asemenea vor fi afectate şi interesele cîtorva mii de locuitori ai acestui sector Ciocana, care, zilnic, profită de serviciile Pieţei Agricole Roada Gliei.

Printre altele, în acest demers colectiv acei 116 de semnatari relatează următoarele: În legătură cu aceste acţiuni, ne aflăm într-o situaţie destul de gravă, ceea ce înseamnă că rămînem fără un loc de muncă şi, în primul rînd, fără o sursă de existenţă. Majoritatea sîntem mame cu unul sau doi copii, unii adolescenţi, cărora trebuie să le asigurăm un viitor, să le oferim posibilitatea să îşi continue studiile. Sîntem pensionari fără pensii şi fără speranţa de a fi angajaţi de către cineva. În situaţia creată rămîne numai să abandonăm familiile şi să ne căutăm un loc de muncă peste hotarele Republicii Moldova.

În legătură cu această decizie, care se pare că deja a fost luată, solicit domnului Primar general argumentele, să îmi furnizeze care au fost acele argumente, temeiurile în baza cărora s-a luat o asemenea decizie şi care sînt posibilităţile de a oferi acestor oameni şansa de a-şi identifica un nou loc de muncă. Dacă s-a întreprins ceva pentru ca să se diminueze acest impact, deosebit de negativ, asupra unui număr destul de important de cetăţeni şi locuitori ai municipiului Chişinău. Şi poate, dacă mai sînt posibilităţi, să se reexamineze această decizie şi să se amîne, dacă e posibil, aplicarea ei în practică, întrucît,
întra-adevăr, în acest sector foarte populat, dens populat al Chişinăului, municipiului Chişinău, nu există o infrastructură dezvoltată, o reţea de magazine cu produse alimentare care ar putea să preia sarcina extrem de importantă pe care a avut-o pînă în prezent Piaţa Agricolă Roada Gliei.

Şi a doua interpelare o adresez domnului ministru al justiţiei Vitalie Pîrlog. Mi-a parvenit iarăşi, recent, un demers colectiv semnat de cîţiva foşti angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, foşti participanţi la războiul pentru independenţă de la Nistru. Şi anume: domnii Gheorghe Ciorbă, Valeriu Negrea, Matvei Zavtoni, Corneliu Moţoc, Leonid Gaidău, Iurie Gaidău şi Iurie Rusnac.

Toţi aceştia au fost, în mod absolut nejustificat, lezaţi în drepturile lor de a-şi obţine adaosul de 100% la pensia minimă pentru limită de vîrstă, în calitate de participanţi la acţiunile de luptă. Şi, după mai multe tentative, au reuşit, în cele din urmă, în instanţa supremă, la Curtea Supremă de Justiţie, să îşi obţină dreptatea.

Dar, din păcate, de atunci de cînd s-a luat această decizie pozitivă, a trecut mai mult de un an de zile şi pînă în prezent ei aşa şi nu au putut să îşi ridice sumele respective care sînt un fel de diferenţă la acel supliment derizoriu care le-a fost acordat iniţial în baza unei hotărîri greşite, incorecte.

De aceea, solicit domnului ministru Vitalie Pîrlog ca să se ia măsuri pentru ca respectiva decizie a Curţii Supreme de Justiţie să fie pusă în aplicare într-un timp cît mai scurt posibil.

Mulţumesc.

La ambele interpelări solicit răspunsul în versiune scrisă.

 

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Prima interpelare este adresată Guvernului Republicii Moldova. Reieşind din tendinţele demografice şi cele de îmbătrînire a populaţiei Republicii Moldova, care este astăzi numărul de copii în Republica Moldova şi care este cota în structura populaţiei. Ce urmează să întreprindă Guvernul Republicii Moldova în perioada apropiată pentru a stopa acest declin demografic.

Care este numărul de copii de vîrstă preşcolară, numărul de grădiniţe funcţionale din republică, numărul de sate care sînt fără grădiniţă, numărul de copii din municipiul Chişinău care aşteaptă rîndul ca să fie încadraţi sau angajaţi într-o grădiniţă. Solicit această informaţie aici, în plenul Parlamentului.

A doua interpelare este adresată Inspecţiei Muncii, Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, prin care solicit examinarea unei situaţii create în comuna Alexandru Ioan Cuza din raionul Cahul, unde o mare parte din locuitorii acestei comune activează în cadrul Societăţii pe Acţiuni Vinăria Bostovan.

Şi la o audienţă din această localitate am fost rugată să contribui la protecţia drepturilor lor de muncă, sociale şi medicale, lezate în legătură cu multiple încălcări ale legislaţiei în vigoare, efectuate de către conducerea acestei societăţii pe acţiuni care, pur şi simplu, îi angajează la muncă fără contracte. Evident, ulterior nu vor putea beneficia de pensii de asigurări, nu deţin poliţe de asigurări medicale şi cu mai multe efecte sociale.

Răspuns la această interpelare solicit în scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitări nu sînt, da? Ora Guvernului este încheiată.

Deci declaraţii. La microfonul central se invită doamna Cuşnir.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimaţi colegi şi onorată asistenţă,

La interpelarea deputatului Simion Dragan din 22 mai 2008 că eu am lucrat în Italia şi aş fi ridicat şi salariul ca deputat, dar şi intervenţia de astăzi, şi nu numai a colegei din Fracţiunea Comuniştilor Bodnarenco, dar şi a altora mă face să vin astăzi cu această declaraţie.

Aşa ceva, cu referire la salarizarea deputaţilor s-a întîmplat cu tovarăşul Dragan şi alţi doi colegi de ai săi comunişti cînd, mai bine de o lună, în octombrienoiembrie 2006 au lipsit la şedinţele comisiilor şi la şedinţele plenare, dar li s-a pus prezenţă şi au primit integral salariul şi diurne pentru acea perioadă.

Propun colegilor comunişti să ia cunoştinţă de stenograma şedinţei plenare din 7 decembrie 2006 cînd am cerut explicaţie conducerii Parlamentului asupra cazului de salarizare pentru absenţa a trei deputaţi comunişti, inclusiv Simion Dragan, care au participat atunci în campania electorală din Găgăuzia la alegerea başcanului.

Majoritatea comunistă nu participă la Ora Guvernului şi declaraţii, care este parte integrantă a şedinţelor plenare, dar ridică salarii. Mai sînt şi deputaţi că doar vin şi se înregistrează şi pleacă de la şedinţe.

Eu vreau să spun că nu am absenţe care ar fi notate ca prezenţă şi aş fi ridicat salariul. În Italia am fost în vacanţă şi pot argumenta chiar şi unde am cheltuit banii cîştigaţi acolo. În afară de întoarcerea unei părţi a datoriilor din campania electorală 2005 am făcut şi multe donaţii, cum ar fi: cîte 1000 de lei pentru reparaţia bisericilor din satele Pituşca, raionul Călăraşi şi satul Pîrjota, raionul Rîşcani; 300 de lei pentru Spitalul Raional Călăraşi; 500 de lei unui cetăţean cu dizabilităţi, Ion Catană din Sărata Galbenă, Hînceşti, pentru gazificarea locuinţei; aproape 1000 de lei pentru familia Popa din satul Hirova, Călăraşi care are un fecior ţintuit la pat în urma unui accident din Portugalia; 200 de lei doamnei Sofia Lazăr din Ciuteşti, Nisporeni, care creşte 2 copii adoptivi, pentru fiica ei, ca să facă o investigaţie după ce a fost lovită cu capul de perete de către o profesoară; 300 de lei familiei Croitoru din Cîrneşti, Nisporeni, care educă 7 copii din internate; 800 de lei la Casa de bătrîni din Micleuşeni, Străşeni prin produse alimentare şi abonament pe jumătate de an la ziarele Timpul şi Jurnal de Chişinău şi multe alte ajutoare în bani, dar şi obiecte din salariul meu.

Dar şi că în Italia am avut multiple întîlniri cu cetăţenii noştri, am sărbătorit Ziua independenţei şi Ziua limbii române. Că cu 7000 de lei am pierdut, pentru că m-am degrevat din funcţie în campania electorală 2005, atunci cînd domnul Simion Dragan şi alţi deputaţi comunişti, care şi-au ros fundurile în mai multe legislaturi în Parlament, au primit salariul de deputat în campania electorală 2005, dar şi în alte campanii electorale.

Şi vreau să spun că din ianuarie 2006 este un proiect de lege, înaintat în Parlament cu nr.111, care nu este înregistrat pe site-ul Parlamentului şi nu este de atunci inclus în ordinea de zi a Parlamentului.

Vreau să mă refer la acea stenogramă din 7 decembrie 2006 cînd dimineaţă am solicitat conducerii Parlamentului o explicaţie cum şi în baza cărui act legislativ le-au fost achitate integral salariile pe luna noiembrie 2006 colegilor deputaţi din Fracţiunea majoritară Dragan, Afanasi Mandaji şi doamnei Irina Vlah, care au fost antrenaţi în alegerile din unitatea administrativ-teritorială Găgăuzia şi au fost absenţi atît la şedinţele comisiilor, cît şi la şedinţele plenare pe parcursul lunii noiembrie şi la începutul lunii decembrie atunci, cînd ştiam că, conform Codului electoral, trebuia să se degreveze din funcţia de deputat fără menţinerea salariului.

Atunci domnul Preşedinte al Parlamentului a ţinut să atragă atenţia tuturor deputaţilor asupra părţii tehnice a întrebării şi a rugat foarte mult să citim cu multă atenţie scrisoarea circulară care fusese atunci repartizată cu vreo două săptămîni în urmă. Că Regulamentul...

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Tot conform Regulamentului, tot ce încasează un deputat este format din salariul de bază şi diurna care este plătită pentru participare la şedinţele comisiilor şi la şedinţele plenare.

La fel, atunci domnul Preşedinte a ţinut să ne atragă atenţia să consultăm foarte bine articolele respective ale Regulamentului Parlamentului şi că în cadrul Orei Guvernului aici, în această sală, nu pot fi adresate de la deputat la deputat nici întrebări, nici interpelări.

Este foarte clar scris, spune domnul Preşedinte, care sînt acele organe care pot fi invitate şi cărora le pot fi adresate interpelări. Aceasta este situaţia şi era răspunsul de atunci al Preşedintelui.

De care nu am ţinut seama. Cred că erau lipsă şi atunci, dar era dimineaţa şedinţei la deputaţii comunişti. De ce nu se referă acea scrisoare circulară, vreau să zic, dar şi Regulamentul şi la deputatul Semion Dragan, dar şi la colega lui comunistă Bodnarenco şi la alţii, care vin cu atare interpelări în cadrul Orei Guvernului? Ţin să mulţumesc deputatului comunist Dragan, care a ieşit pentru prima dată la microfon peste trei ani de zile şi mi-a făcut o favoare. Dar vreau să îl întreb, căci am mai avut o interpelare la sfîrşitul mandatului trecut asupra bogăţiei lui Roşca. Şi ar fi bine să întrebe Procuratura şi alte organe, de ce nu iau măsuri cu rezultatul activităţii Comisiei de anchetă, care a fost şi a lucrat în baza interpelării adresate atunci de Semion Dragan.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Braga.

 

Domnul Vladimir Braga:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Recent, la Congresul al IV-lea al Partidului Ecologist Alianţa Verzilor, am fost ales în funcţia de Preşedinte al Partidului cu angajare în idealuri şi obligaţiunile respective. Partidul Ecologist militează pentru dezvoltarea durabilă, afirmarea şi prosperarea Republicii Moldova, crearea condiţiilor de formare a unei societăţi democratice, dezvoltarea unei economii puternice, libere, social orientate şi ecologic fundamentate.

Partidul Ecologist îşi reafirmă adeziunea faţă de principiile ecologice şi aspiraţiile de integrare europeană, sprijină principiile ecosistemice şi biosferice în dezvoltarea Republicii Moldova, reglementării impactului, prevenirea poluării şi asanării mediului înconjurător prin managementul de mediu la întreprinderi şi certificarea ecologică a tuturor proiectelor şi activitatea economică. Astăzi, în plenul Parlamentului, trei demnitari de ordin republican au expus atîtea probleme care au loc în republica noastră.

Noi vom susţine urgentarea activităţii de armonizare a legislaţiei naţionale în conformitate cu cea a comunităţii europene, prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale, armonizarea bazei legislative şi normative în domeniul protecţiei mediului şi gestionării durabile a resurselor naturale. Noi vom opta pentru prevenirea poluării şi asanarea mediului înconjurător drept condiţie primordială, absolut necesară pentru sănătatea şi prosperarea populaţiei republicii.

Partidul ecologist va lupta pentru restabilirea cît mai urgent posibilă a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, atitudine cît mai eficientă şi convenabilă pentru Republica Moldova în relaţiile cu ţările vecine. Partidul Ecologist este membru supleant al Internaţionalei verzilor europeni. Prin intermediul verzilor europeni ne propunem participarea activă la promovarea imaginii pozitive şi a proceselor integraţioniste, lansate de Republica Moldova.

De curînd, un reprezentant al Partidului Ecologist, prin intermediul verzilor europeni, a participat la San Paulo la un for global privind soluţionarea problemelor micşorării stratului de ozon, schimbărilor climaterice şi poluării globale, unde a ţinut un discurs la această temă, precum şi cu prezentarea amănunţită a ţării noastre atît de puţin cunoscută în lume. Ceva mai anterior, în Republica Moldova a avut loc o masă rotundă cu participarea lui Andebur şi altor cinci activişti din ţările europene ai verzilor europeni, avînd genericul: poziţia verzilor Republicii Moldova în integrarea europeană.

Luna următoare este preconizată la Salonic o întrunire cu verzii ţărilor Bazinului mediteranian, care va avea tema de discuţie problemele de mediu, dar şi monitorizarea concretă a ţărilor din zonă, a politicilor de mediu, unde Republica Moldova va fi prezentă. Partidul Ecologist Alianţa Verzilor din Moldova, fiind o formaţiune de orientare democratică se pronunţă pentru o înţelegere civică şi respectarea tuturor drepturilor omului în acest context, avînd o bază socială imensă.

Partidul ecologist nu va ataca persoane şi personalităţi, nu va atenta asupra altor partide şi formaţiuni social-politice, totodată, atacînd problemele economice, sociale, de mediu şi dezvoltarea durabilă cu care se confruntă societatea moldavă, propunînd căi originale de eficientizare şi de depăşire a acestor probleme.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc pe data de 5 iunie, la ora 10.00. Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Vă mulţumesc pentru participare.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.33.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova