|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – IULIE 2006
Sedinta
din ziua de 29 iulie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.568 cu privire la ratificarea Protocolului nr.13 la Conventia
europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale
privind abolirea pedepsei cu moartea in toate circumstantele, semnat la Vilnius
la 3 mai 2002.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.567
pentru aderarea la cel de-al doilea Protocol facultativ la Pactul international
cu privire la drepturile civile si politice privind abolirea pedepsei cu
moartea, adoptat la New York la 15 decembrie 1989.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.2334 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii
nr.150 privind administrarea muncii, adoptata la Geneva la 26 iunie 1978.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.2812 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si
Guvernul Republicii Slovenia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea
evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a
Protocolului la aceasta, semnat la Ljubljana la 31 mai 2006.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.2491 pentru ratificarea Acordului privind promovarea si protejarea reciproca
a investitiilor dintre Republica Moldova si Regatul Spaniei, semnat la Chisinau
la 11 mai 2006.
8. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.2940 pentru ratificarea Acordului de finantare (Proiectul privind controlul
gripei aviare si gradul de pregatire in caz de pandemie umana si activitatile
de raspuns) dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru
Dezvoltare, semnat la Chisinau la 16 iunie 2006.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.3049 pentru ratificarea Memorandumului de intelegere dintre Guvernul
Republicii Moldova si Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate din Europa cu
privire la sprijinul din partea Natiunii Gazda pentru desfasurarea exercitiului
“Cooperative Longbow/Lancer 2006”, semnat la Chisinau la 21 iunie 2006 si la
Madrid la 5 iulie 2005.
10. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.3044 privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme
de Justitie.
11. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.2953 privind acordarea concediului de odihna deputatilor in
Parlament.
12. Declaratia domnului deputat Oleg
Serebrian. (Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal).
13. Discursul domnului deputat Veaceslav
Untila. (Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”)
14. Discursul domnului deputat Vlad
Cubreacov. (Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat )
15. Discursul domnului deputat Dumitru
Diacov. (Fractiunea Partidului Democrat)
16. Discursul doamnei deputat Eugenia
Ostapciuc. (Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova)
17. Alocutiunea domnului Marian Lupu,
Presedintele Parlamentului Republicii Moldova.
18. Alocutiunea domnului Vladimir VORONIN,
Presedintele Republicii Moldova.
Sedinta incepe la ora 9.30.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile
sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au
inregistrat prezenta 94 de deputatii. Absenteaza deputatii: Iurie Eriomin, Ivan Gutu, Vitalia Pavlicenco, Anatol Taranu,
Valeriu Guma, Nicolai Deatovschi.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Multumesc.
Stimati colegi,
A treia sesiune a Parlamentului Republicii
Moldova de legislatura a XVI-a se incheie in ziua care marcheaza continuitatea
statalitatii Republicii Moldova – Ziua Constitutiei, Legea suprema a societatii
si a statului.
Tinind seama de importanta deosebita a
Constitutiei pentru noua structurare democratica a sistemului politic
moldovenesc, Parlamentul a proclamat prin lege ziua de 29 iulie ca zi a
Constitutiei Republicii Moldova. In acest mod, adoptarea Constitutiei la 29
iulie 1994 a insemnat trecerea societatii moldovenesti spre o etapa noua
decesiva de infaptuire a statului de drept si de promovare a unei relative
normalitati a jocului politic democrat.
Acesti ani au intrat in istoria tarii
noastre ca o perioada de tranzitie, in care au fost implementate principiile
economiei de piata, au fost instituite structurile democratice, este in creare
societatea civila. Tot in aceasta perioada legiuitorul s-a straduit sa inlature
barierele din calea reformelor prin modificarea legislatiei depasite, aducind-o
in conformitate cu standardele europene privind drepturile si libertatile
fundamentale ale omului.
Stimati colegi,
Cu aceasta ocazie, aduc sincere felicitari
tuturor celor prezenti, precum si tuturor cetatenilor Republicii Moldova cu
prilejul acestei mari sarbatori – Ziua Constitutiei. (Aplauze).
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Domnule Presedinte,
Din partea Comisiei juridice, pentru numiri
si imunitati se propune de a fi inclus in ordinea de zi de astazi proiectul de
Hotarire privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de
Justitie.
Domnul Marian Lupu:
Deci, proiectul de Hotarire nr.3044.
Domnul Vladimir Turcan:
Proiectul de Hotarire nr.3044.
Domnul Marian Lupu:
Este un proiect, care, cred eu, a fost
distribuit de catre Secretariat tuturor celor prezenti.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, a fost distribuit.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
In aceasta zi a Constitutiei republicii
noastre si tinind cont de faptul ca aceasta Constitutie foarte frecvent se
incalca aici, in peretii Parlamentului Republicii Moldova, si anume articolul
60, care spune: “Parlamentul este compus din 101 deputati”. Si noua,
deputatilor neafiliati, permanent ni se arunca replici, ca nu sintem din
fractiune, ca doar fractiunile au dreptul s.a.m.d. Nu pot permite ca sa plece
unii in concediu, pentru ca eu voi lucra si mai departe in serviciul poporului,
fara a-mi raspunde la niste intrebari la care mi-au promis ca imi vor raspunde.
Doamna Postoico mi-a promis joi ca va
clarifica de ce nu a venit Guvernul sa-mi raspunda la interpelarea privind
situatia din cinematografie. Vreau sa stiu de ce pina astazi Procurorul General
nu a venit sa-mi raspunda la acea interpelare adresata de o luna in urma? Si
vreau sa stiu, de ce Guvernul nu mi-a raspuns la acea interpelare privind la
numirea rusinoasa in functia de vicedirector general al Agentiei “Moldova-Vin”.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Cu placere.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti, pentru sfirsitul
acestei sedinte, sa am o declaratie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4. in continuare.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Eu am o rugaminte poate mai neordinara,
dar, dat fiind faptul ca plecam toti in concediu si in timpul perioadei de
concediu al deputatilor se vor sarbatori sarbatorile nationale, eu as vrea sa
ne organizam, adica, este o idee, cred eu, trebuie sa cunoastem, cum se va
organiza prezenta noastra, ca sa dam dovada ca sintem o institutie suprema in
stat, in mod organizat sau fiecare dupa bunul sau plac... Pina la sfirsitul
sedintei sau pe urma, dar sa stim, ca acei care doresc sa fie prezenti la
aceste sarbatori, sa cunoastem.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc si eu.
Este o intrebare foarte relevanta. Eu voi
solicita Secretariatul sa ia toata informatia care vizeaza programul actiunilor
si manifestatilor in zilele de sarbatoare pina la 27 august, dupa 27 august, in
modul in care aceasta informatie sa va fie prezentata chiar pe parcursul zile
de astazi.
Stimati colegi,
Cu aceasta propunere din partea Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati referitoare la proiectul de Hotarire
nr.3044 supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintei de astazi 29 iulie.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Proiectul de Lege nr.568 cu privire la
ratificarea Protocolului nr.13 la Conventia europeana pentru apararea
drepturilor omului si libertatilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu
moartea in toate circumstantele.
Initiativa Presedintelui Tarii.
Prezinta Ministerul Justitiei.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de
Lege cu privire la ratificarea Protocolului nr.13 la Conventia europeana pentru
apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale privind abolirea
pedepsei cu moartea in toate circumstantele, semnat la Vilnius la 3 mai 2002.
Scopul acestuia este de a adera la toate instrumentele internationale privind
protectia drepturilor omului si rezulta din amendarea Constitutiei, pe care a
facut-o Parlamentul.
Rog sustinerea dumneavoastra pentru
adoptarea proiectului in prima si a doua lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Da, va rog.
Domnul Nicolae Esanu:
Multumesc.
Si supunem atentiei dumneavoastra si al
doilea proiect de Lege pentru aderare la cel de-al doilea Protocol facultativ
la Pactul international cu privire la drepturile civile si politice privind
abolirea pedepsei cu moartea, adoptat la New York la
15 decembrie 1989. Deci, are exact acelasi obiect si acest act international.
De asemenea, rugam adoptarea in prima si in a doua lectura.
Va multumim.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul viceministru? Nu
sint.
Va multumesc.
Rog comisia. Comisia, la fel, rog sa
prezinte raportul pentru proiectul de Lege nr.568 si proiectul de Lege nr.567.
Domnul Sergiu Stati:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectele de Lege nr.568 si nr.567 si a ajuns
la concluzia ca acestea totalmente sint in concordanta cu prevederile Legii cu
privire la tratatele internationale.
In acelasi timp, nu vor necesita modificari
ale legislatiei in vigoare actuale sau se propune aderarea la aceste conventii
europeana si internationala ONU, pornind de la faptul ca a fost modificat
articolul 24 din Constitutie cu privire la abolirea pedepsei cu moartea.
Toate comisiile Parlamentului s-au expus
pozitiv in favoarea aderarii Republicii Moldova la aceste conventii, la fel ca
si Directia juridica a Aparatului Parlamentului.
In aceste conditii, Comisia pentru politica
externa si integrare europeana solicita suportul dumneavoastra pentru votarea
proiectului in prima si a doua lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Domnule Stati,
Ati facut referinta la ambele proiecte, da?
Domnul Sergiu Stati:
Exact.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.568. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua.
Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.568 in lectura a doua, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
88 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.568 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.567. Cine este pentru
aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege
nr.567 este aprobat.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
in lectura a doua a proiectului de Lege nr.567, rog sa
voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
87 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.567 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2334 pentru
ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii privind
administrarea muncii.
Initiativa Presedintelui Tarii.
Prezinta Guvernul, domnul viceministru al
economiei si comertului Sergiu Sainciuc.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Potrivit prevederilor Conventiei nr.150
privind administrarea muncii, care se propune spre ratificare, fiecare stat
membru urmeaza sa asigure pe teritoriul sau, prin metode corespunzatoare
conditiilor nationale, organizarea si functionarea unui sistem eficient de
reglementare a raporturilor de munca.
In acest scop, statul poate accepta ca
anumite clauze ale politicii nationale a muncii sa fie determinate si realizate
prin intermediul sistemului de parteneriat social in sfera muncii. Ratificarea
conventiei nu atrage pentru tara noastra necesitatea modificarii cadrului legal
existent, deoarece respectarea ei poate fi asigurata prin intermediul actelor
normative deja adoptate, printre care se numara: Codul muncii, Legea privind
ocuparea fortei de munca, Legea privind Inspectia Muncii, Legea sindicatelor,
Legea patronatelor, Legea privind organizarea si functionarea comisiilor
nationale si teritoriale pentru consultari si negocieri colective, care a fost
adoptata recent de Parlament.
Republica Moldova dispune si de un cadru
institutional adecvat constituit din: Ministerul Economiei si Comertului cu
structurile sale inferioare, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca,
Inspectia Muncii, Biroul National de Statistica, precum si comisiile nationale,
ramurale si teritoriale pentru negocieri colective.
Data fiind existenta cadrului institutional
si al celui normativ necesare pentru implementarea Conventiei, ratificarea
acesteia nu va avea drept consecinta efectuarea unor cheltuieli suplimentare
din bugetul de stat. Pornind de la cele expuse, rog Parlamentul sa sustina
ratificarea Conventiei nr.150.
Multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru raportor? Nu sint.
Domnule Sainciuc,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vlad Ńubreacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat acest proiect de lege si constata urmatoarele.
Conventia Organizatiei Internationale a
Muncii privind administrarea muncii, adoptata al Geneva la 26 iunie 1978 se
incadreaza in categoria tratatelor internationale specificate la articolul 11,
alineatul (1) din Legea privind tratatele internationale si este supusa
examinarii in Parlament.
Conventia are drept scop stabilirea unor
principii generale cu relevanta pentru intregul sistem de reglementare in
domeniul muncii. Ratificarea Conventiei nu va implica modificarea legislatiei
nationale si nu contravine altor instrumente la care Republica Moldova este
parte.
Respectarea prevederilor Conventiei va
putea fi asigurata prin intermediul actelor legislative deja aflate in vigoare.
Pentru implementarea prevederilor Conventiei nu vor fi necesare cheltuieli
financiare. In calitate de autoritate nationala responsabila pentru
implementarea prevederilor Conventiei a fost desemnat Ministerul Economiei si
Comertului.
Comisiile permanente si Directia juridica a
Aparatului Parlamentului au sustinut adoptarea proiectului de lege mentionat.
Totodata, pentru respectarea normelor tehnicii legislative, comisia noastra
propune excluderea din titlul proiectului de lege a cuvintelor: “,adoptata la
Geneva la 26 iunie 1978.”
Astfel, luind in considerare cele
mentionate, in temeiul alineatului (1) din articolul 12 al Legii privind
tratatele internationale ale Republicii Moldova, comisia propune Parlamentului
ratificarea Conventiei nr.150.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.2334. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Adoptarea in lectura a doua. Cine este
pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2334, tinind cont
de raportul comisiei sesizate in fond, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
88 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2334 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2812 privind
ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul
Republicii Slovenia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii
fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la
acesta.
Prezinta Guvernul.
Cine prezinta acest proiect?
Microfonul nr.1.
Domnule Stati,
Dumneavoastra ati inaintat acest proiect,
daca nu gresesc, in sedinta de ieri a Parlamentului sau de alaltaieri chiar, daca nu gresesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Sergiu Stati:
Domnule Presedinte,
Exact. Dar am informat si Guvernul
referitor la aceea ca va fi pus pe ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Deci, proiectul este prezent, el urmeaza a
fi examinat. Domnule Esanu, va rog, prezentarea.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de
Lege privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si
Guvernul Sloveniei privind evitarea dublei impuneri. Scopul acestui proiect de
lege este de a asigura promovarea investitiilor in Republica Moldova si,
respectiv, posibilitatea participarii agentilor economici din Republica Moldova
in Republica Slovenia prin evitarea dublei impuneri. Rugam sustinerea
dumneavoastra in vederea adoptarii acestui proiect de lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru domnul raportor? Nu sint.
Va multumesc, domnule viceministru.
Rog comisia.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat acest proiect de lege si constata urmatoarele.
Conventia dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Slovenia
pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la
impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta, semnat la 31
mai 2006 la Ljubljana, se incadreaza in categoria tratatelor internationale
incheiate in numele Republicii Moldova si, potrivit alineatului (1) al
articolului 11 din Legea cu privire la tratatele internationale este supus
examinarii si ratificarii in Parlament.
Conventia are drept scop dezvoltarea
relatiilor economice dintre Republica Moldova si Republica Slovenia atit in
domeniul eliminarii dublei impuneri a persoanelor fizice si juridice din ambele
state, cit si scopul atragerii investitiilor straine. Ratificarea acestei
conventii nu va implica modificarea sau completarea legislatiei noastre
nationale si nu contravine altor instrumente la care Republica Moldova este
parte.
Totodata, este de mentionat ca, in
conformitate cu specificul obiectivului Conventiei si al Protocolului, nu se
presupun cheltuieli financiare suplimentare in vederea aplicarii lor. In
calitate de autoritate nationala responsabila de implementarea prevederilor
acestei legi se desemneaza Ministerul Finantelor.
Comisiile permanente si Directia juridica a
Aparatului Parlamentului au sustinut ratificarea Conventiei prin adoptarea unei
legi organice. Totodata, pentru respectarea intocmai a normelor tehnicii
legislative, comisia propune eliminarea din titlul proiectului de lege a
cuvintelor “semnate la Ljubljana la 31 mai 2006”. Astfel, avind in vedere toate
cele mentionate, in temeiul alineatului (1) al articolului 12 din Legea cu
privire la tratatele internationale ale Republicii Moldova, comisia propune
Parlamentului ratificarea conventiei prezentate.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.2812. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2812, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 24.
Domnul Marian Lupu:
89 de voturi “pro”.
Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2812 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2491 pentru
ratificarea Acordului privind promovarea si protejarea reciproca a
investitiilor intre Republica Moldova si Regatul Spaniei.
Initiativa Presedintelui Tarii.
Prezinta domnul Esanu.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de
Lege pentru ratificarea Acordului privind promovarea si protejarea reciproca a
investitiilor dintre Republica Moldova si Regatul Spaniei, semnat la Chisinau
la 11 mai 2006. Rugam sustinerea dumneavoastra in vederea adoptarii proiectului
de lege mentionat in prima si a doua lectura.
Va multumim.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule viceministru.
Rog comisia.
Domnul Sergiu Stati:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul propus si a ajuns la concluzia ca
acesta se incadreaza totalmente in prevederile Legii cu privire la tratatele
internationale.
Implementarea lui nu va duce la modificarea
legislatiei. Organul responsabil va fi Ministerul Finantelor. Deci, comisia
considera ca implementarea acestei proiect de lege va aduce beneficii organelor
care se preocupa de economie, agentilor economici, persoanelor fizice si
juridice.
Toate comisiile s-au expus in favoarea
ratificarii, respectiv, si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. In
aceste conditii, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune
ratificarea proiectului in prima si a doua lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari?
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.2491. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea.
Va multumesc.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.2491. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 24.
Domnul Marian Lupu:
88 de voturi “pro” . Impotriva? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.2491 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2940 pentru
ratificarea Acordului de finantare intre Republica Moldova si Asociatia
Internationala pentru Dezvoltare.
Guvernul.
Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Buna ziua. Cu permisiunea dumneavoastra,
voi prezenta pentru examinare si aprobare proiectul de Lege privind ratificarea
Acordului de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala
pentru Dezvoltare, destinat realizarii Proiectului privind controlul gripei
aviare si gradul pe pregatire in caz de pandemie umana si activitatile de
raspuns. Acest Acord a fost incheiat la 16 iunie curent intre Guvernul
Republicii Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare. Proiectul
reprezinta o parte a Programului global al asociatiei privind elaborarea
actiunilor de control al gripei aviare, prevenire si remediere a pandemiei
umane.
Obiectivul general al Proiectului este de a
minimaliza pericolul pentru populatie, creat de gripa aviara. Ca si multe alte
cazuri de epidemii sau boli, experienta internationala in controlul gripei aviare
denota necesitatea concentrarii atentiei anume la prevenirea, la profilaxia
acestei maladii. Acesta este rationamentul principal al proiectului mentionat,
ale carui componentele se axeaza, in primul rind, pe actiuni de profilaxie ale
bolii, pe masuri de inzestrare cu echipament medical modern si pe instruirea
corespunzatoare a medicilor, veterinarilor si publicului larg.
Evaluarea efectuata de Banca Mondiala la
etapa de presemnare a acestui Acord denota ca, fara implementarea Proiectului,
pierderile in cazul unei eventuale epidemii poate depasi suma de 70 milioane de
dolari. In cazul implementarii cu succes al acestui Proiect, pierderile pot fi
diminuate pina la 35 de milioane.
Costul total al Proiectului este de 10,6
milioane de dolari, sursele de finantare fiind urmatoarele: 8 milioane le
acorda AIDA, deci, dintre care 4 milioane sub forma de grant, iar 4 milioane
sub forma de credit la conditii standard. Contributia Guvernului este de 750 de
mii de dolari, restul este contributia diferitor donatori.
Deci, Proiectul are mai multe componente.
Prima componenta este sanatatea animalelor, sanatatea populatiei, alta
componenta este sensibilizarea opiniei publice la acest subiect si suportul de
implementare si monitorizare. La prima componenta, la sanatatea animalelor este
prevazuta crearea unui fond de compensare a posibilelor pierderi in caz de
triere a pasarilor afectate. Deci, pentru acest scop au fost alocate 1,5
milioane de dolari.
Exista, de asemenea, si o suma de 1,5
milioane de dolari nealocata, pentru ca este greu de prevazut, din start, cum
vor evalua lucrurile, in caz de aparitie a acestui fenomen.
Onorat Parlament,
Rog sa sustineti acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Eu am doua intrebari.
Prima se refera la descrierea proiectului.
Noi parca am vorbit utilizam cuvintele “sacrificam animale”, dar nu “uciderea
pasarilor”, eu stiu, “pasari ucise”, parca nu este adecvata o asemenea
terminologie.
Acum vreau sa-mi explicati prima intrebare.
Foarte bine ati apreciat scopul. Putin mai slabut obiectivele si ati apreciat
in privinta studiilor epidemiologice.
In care articol sau in care punct sint
preconizate sursele financiare, in care volum si despre care studii
epidemiologice este vorba? De profilaxie, de prevenire a imbolnavirilor sau de
acum de constatare a imbolnavirii? Aceasta este prima intrebare.
Domnul Ion Chicu:
Va multumesc mult pentru intrebare.
Deci, pentru a economisi din timpul
dumneavoastra, eu, m-am straduit sa ma refer succint la subiect. Dar trebuie sa
spun ca responsabili pentru implementarea acestui Proiect la componenta
“sanatatea oamenilor” este Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, la
componenta “sanatatea animalelor” este Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare. Deci, in Acord sint prevazute sume pentru organizarea acestor
studii, poate acum.
Doamna Eva Gudumac:
Adica eu am vrut sa aflu suma, de aceea ca
am vazut ca sint preconizate birouri, utilaje pentru birouri, dar nu este
preconizat pentru laboratoare, pentru noi metode de diagnostic, adica cam
aceasta s-ar cere, ca acestea necesita o evaluare epidemiologica.
Bine, si a doua intrebare. Daca o sa
efectuati inventarierea, toate fermele de pasari, caci asa am inteles, ca mai
departe o sa fie o specificare, o inventariere, atunci dumneavoastra cum o sa
apreciati factorii de risc, ca poate sa apara asa imbolnavire si cum o sa
preintimpinati? Prin ce metode? O sa administrati ceva acestor pasari
suplimentar, ca sa fie mai rezistente, sau le lasam asa in pace, pina se vor
imbolnavi? Aceasta este a doua intrebare.
Domnul Ion Chicu:
Da, multumesc pentru intrebare.
Dupa cum am remarcat, obiectivul principal
al acestui proiect este prevenirea sau profilaxia acestei boli si multe masuri
sint orientate anume spre aceasta. Am vrut sa spun doar ca fondul acesta de
compensare al pierderilor, totusi, este destinat pentru fermierii mici si nici
cum nu este destinat pentru industria avicola mare. Adica pierderile vor fi
compensate anume pentru fermierii mici.
Doamna Eva Gudumac:
Eu am inteles ca toate aceste intrebari pe
care eu vi le-am pus, dumneavoastra le veti specifica, caci este foarte bine
programat, si cred ca ne va reusi.
Va multumesc.
Domnul Ion Chicu:
Va multumesc si dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Am si eu doua intrebari la dumneavoastra.
Prima tine de componentele proiectului.
Subcomponenta 1 litera c) – fondul de compensare. La ce va referiti? Care
compensare?
Domnul Ion Chicu:
Multumesc pentru intrebare.
Deci, in cazul aparitiei unei asemenea
epidemii in Republica Moldova, bineinteles, ca una dintre masuri este trierea
pasarilor afectate. In acest scop, persoanelor care detin aceste pasari sau
proprietarilor acestor pasari le vor fi reparate prejudiciile materiale. Am
remarcat de acum ca sint preconizate
1,5 milioane de dolari, dar, in dependenta de evolutie, aceasta suma poate fi
modificata.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc.
Eu am inteles. Cer scuze ca va intrerupt,
dar vreau sa va pun urmatoarea intrebare, care rezulta din prima. Deci, in
cazul in care nu va fi depistata, ce veti compensa? Fiindca cheltuieli aveti
destul de mari la capitolul respectiv. Cum veti utiliza banii?
Domnul Ion Chicu:
Va multumesc pentru intrebare.
Deci, este prevazut si aceasta in Acord. In
cazul in care nu va fi depistata, va fi foarte bine. Aceasta suma se
depoziteaza pe un termen de la 10 ani si mai departe. Adica, in cazul in care
nu va fi depistata, se va gasi alta destinatie.
Domnul Marcel Raducan:
Cred ca ar fi bine sa specificam, pina la
urma, ca veniti cu o dare de seama peste o perioada oarecare sau, periodic,
Guvernul va informa Parlamentul, cum vor fi cheltuiti banii, fiindca este vorba
de o suma destul de impunatoare. Si iarasi o intrebare la articolul 2, litera
b) – depistarea gripei aviare la oameni.
Domnul Ion Chicu:
Va multumesc.
Domnul Marcel Raducan:
Deci, este vorba de profilaxie sau este vorba
despre niste lucrari de investigatii?
Domnul Ion Chicu:
Este vorba si de profilaxie, si de
echiparea cu utilaj medical modern, deoarece astazi noi nu avem capacitati sau
nu avem utilaj pentru a depista aceasta maladie, si spitalul respectiv va fi
dotat cu utilajul respectiv.
Domnul Marcel Raducan:
Care spital?
Domnul Ion Chicu:
Deci, este vorba despre spitalul
pneomologic din Chisinau.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari ? Nu sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Domnul Ion Chicu:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat acest proiect de lege si constata urmatoarele.
Acordul de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala
pentru Dezvoltare, semnat la 16 iunie anul curent la Chisinau, se incadreaza in
categoria tratatelor internationale, specificate la alineatul (1) al
articolului 11 din Legea privind tratatele internationale si este supus
examinarii in Parlament.
Acordul are drept scop acordarea unei
asistente financiare Republicii Moldova in suma de 5,6 milioane de drepturi
speciale de tragere sau circa
8 milioane de dolari SUA, din care 4 milioane de dolari se vor acorda in
calitate de grant si 4 milioane de dolari in calitate de credit pentru o
perioada de 40 de ani, cu o perioada de gratie de 10 ani, rata dobinzii fiind
de 0,75%, iar comisionul de angajament pina la 0,5% pentru sustinerea
implementarii proiectului privind controlul gripei aviare si gradul de
pregatire in caz de pandemie umana si activitatile de raspuns.
Obiectivul Proiectului este minimalizarea
riscului, prezentat in cazul oamenilor, de infectie a gripei aviare, extrem de
patogene, intre pasarile domestice si, de asemenea, pregatirea controlului si
reactia in eventualitatea gripei pandemice si altor boli infectioase la oameni.
Proiectul include urmatoarele parti componente: sanatatea animala, sanatatea
umana, sprijinul in informarea publicului larg si activitati de coordonare,
managementul Proiectului.
Ratificarea Acordului nu va implica
modificarea legislatiei nationale in vigoare si nu contravine altor
instrumente, la care Republica Moldova este parte. In calitate de autoritati
nationale responsabile pentru implementarea prevederilor acestui Acord sint
desemnate Ministerul Finantelor, Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare si Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, fiecare in domeniul
sau de competenta.
Comisiile permanente si Directia juridica a
Aparatului Parlamentului au sustinut ratificarea acestui Acord. Totodata,
pentru respectarea normelor tehnicii legislative, prevazute de lege, comisia
propune eliminarea din titlul proiectului de lege a cuvintelor “semnat la
Chisinau la 16 iunie 2006”. Astfel, avind in vedre toate cele mentionate si in
temeiul alineatului (1) al articolului 11 din Legea cu privire la tratatele
internationale ale Republicii Moldova, comisia propune Parlamentului
ratificarea acestui Acord.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Vreau sa va dau o intrebare referitoare la
sectiunea 2 – monitorizarea proiectului, raportarea si evaluarea. Si anume
rapoartele de proiect. Beneficiarul va monitoriza si evalua progresul din
cadrul proiectului si va elabora rapoarte in conformitate cu prevederile
punctului 4.08 al conditiilor generale. Nu am gasit in aceste conditii generale
acest punct 4.08. Ce-o fi sa fie?
Domnul Vlad Cubreacov:
Probabil, dumneavoastra nu aveti toate
materialele necesare si intreg cuprinsul Acordului.
Doamna Valentina Cusnir:
La mine este doar 4.02 si 4.01, 4.02. Nu
vad mai departe, nu stiu ce au ceilalti colegi?
Domnul Vlad Cubreacov:
Sa vedem varianta engleza. Sincer sa va
spun, comisia nu a examinat acest aspect, pentru ca asa sau altminteri, conform
legislatiei in vigoare, Guvernul este responsabil in fata Parlamentului, care
exercita monitorizarea si controlul asupra activitatii acestuia, inclusiv
asupra activitatii cu caracter financiar.
Doamna Valentina Cusnir:
Anume aceasta este si a doua intrebare a
mea, fiindca eu nu am gasit aici, in proiect, ca Guvernul sa fie responsabil
de...
Domnul Vlad Cubreacov:
Guvernul este responsabil conform Legii
Guvernului, este un principiu general cuprins de legislatia nationala si acest
principiu este valabil in acest caz ca si in oricare altul.
Domnul Marian Lupu:
Am sa rog autorul sa ne toarne niste lumina
pe acest caz.
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Chicu:
Va multumesc.
Deci, intr-adevar, in varianta in limba de
stat punctul 4.08 lipseste. Din pacate, n-am acum Acordul in limba engleza. Cu
siguranta acolo este.
Domnul Vlad Cubreacov:
Este, probabil, o eroare tehnica de
traducere, nu este o discordanta.
Domnul Ion Chicu:
O sa va prezint suplimentar.
Doamna Valentina Cusnir:
Trebuie sa vedem ce primesc deputatii si
comisia sa fie foarte atenta la aceste lucruri. Atunci ce votam noi aici?
Practic, ceea ce nu exista.
Va multumesc.
Si cred ca trebuie sa ne gindim la aceea sa
votam sau nu?
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari ? Nu sint.
Domnul Vlad Cubreacov:
Puteti sa nu votati.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
vicepresedinte al comisiei,
Va multumesc.
Domnul Vlad Cubreacov:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, in aceste conditii, supun
votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2940, cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Este prima lectura. Nu va grabiti. Mai e
timp putin. Nu va precipitati.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
proiectului de Lege nr.2940 in lectura a doua, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 31.
Domnul Marian Lupu:
30 si ? 31.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 31.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 21.
Domnul Marian Lupu:
83 de voturi “pro”. Impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 2.
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.2 vad si eu zero voturi. Deci,
2 voturi impotriva.
Proiectul de Lege nr.2940 este adoptat in
lectura doua.
Proiectul de Lege nr.3049 pentru
ratificarea Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Republicii Moldova si
Comandantul Suprem al Puterilor Aliate din Europa cu privire la sprijinul din
partea Natiunii Gazda pentru desfasurarea exercitiului “Cooperative
Longbow/Lancer 2006”.
Guvernul.
Domnul Ion Coropcean – viceministru al apararii:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
O data cu lansarea la 10 ianuarie 1994 a
Programului “Parteneriat pentru Pace”, program considerat drept una dintre cele
mai remarcabile realizari internationale in domeniul securitatii in ultimii 10 ani,
el a devenit pentru republica noastra un instrument important de cooperare
practica cu Alianta Nord-Atlantica si alte state partenere, obtinind beneficii
atit politice, cit si economice prin programele de asistenta, cum ar fi
distrugerea minelor antipersonal, nimicirea combustibilului toxic de rachete
melange, lansarea proiectului de nimicire a pesticidelor si altor substante
chimice interzise pe teritoriul Republicii Moldova si altele, costul suportului
fiind aproximativ de 10 milioane de dolari.
De rind cu alte domenii de cooperare, cum
sint controlul democratic asupra Fortelor Armate, controlul asupra armamentului
si dezarmarea, protectia civila, planificarea si desfasurarea in comun a
operatiunilor de mentinere a pacii, pregatirea cadrelor, pregatirea lingvistica
si alte aspecte de activitate militara, Armata Nationala participa la diferite
exercitii pe teritoriul altor state, beneficiind de suportul financiar la
programul de parteneriat.
Onorindu-si obligatiunile asumate prin
aderarea la parteneriat si demonstrind o perseverenta in actiunile sale,
Republica Moldova a fost selectata in 2005, prin concurs, intre Ucraina si
Albania, in ultima faza, ca tara gazda pentru organizarea desfasurarii unui
exercitiu international pe teritoriul Republicii Moldova.
De rind cu beneficiile de credibilitate,
cistigate in acest caz, Armata Nationala va avea posibilitatea obtinerii
experientei in domeniul pregatirii, antrenarii si desfasurarii operatiunilor de
mentinere a pacii. La exercitiu, efectivul se va antrena doar la elementele
specifice acordarii ajutorului umanitar si de mentinere a pacii, cum ar fi
punctul de control, patrulare, acordarea primului ajutor medical,
perfectionarea cunostintelor in domeniul aplicarii dreptului international.
Prima parte va fi teoretica, in incinta
Ministerului Apararii intre 11 si
21 septembrie, si a doua parte la 21 – 29 septembrie – practica pe terenul de
instructie Bulboaca. De asemenea, exercitiul include asa elemente ca zile
culturale cu vizitarea obiectelor culturale si istorice ale Republicii Moldova,
Ziua observatorilor si vizitatorilor distinsi, Ziua presei. Exercitiul se va
desfasura in cadrul “Parteneriatului pentru Pace” si la el participa 22 de tari
ale partene-riatului: Republica Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia,
Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Albania, Austria, Bulgaria, Canada, Croatia,
Fosta Republica Iugoslavia Macedonia, Grecia, Ungaria, Israel, Letonia,
Polonia, Elvetia, Turcia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii.
Ca observatori sint invitati corpul
atasatilor militari ai Federatiei Ruse si Romaniei, reprezentantii Misiunii
OSCE in Moldova, precum si comandamentul militar unificat din zona de
securitate.
Prezentul Memorandum stipuleaza drepturile
si obligatiunile partilor pentru perioada de pregatire si desfasurare a
exercitiului. In linii generale, acest Memorandum este un document-cadru care
stabileste principiile de baza. Pentru aspectele specifice ale desfasurarii
lui, cum ar fi acordarea asistentei, procurarea de catre organizatori a
materialelor si serviciilor, se vor incheia acorduri tehnice si aranjamente
separate. Fiecare natiune care va participa la exercitiu va achita in mod
individual costurile ce vor rezulta. In paralel cu aceste costuri, unele
servicii si materiale vor fi achitate din contul unui fond special al Aliantei,
prevazut pentru asemenea scopuri.
Desfasurarea cu succes a exercitiului va
spori credibilitatea tarii in vederea promovarii consecvente a politicii de
pace si prietenie, demonstrind, totodata, transparenta si promovind imaginea
tarii pe plan international.
Doamna Presedinte al Parlamentului,
Domnilor deputati,
Rog Parlamentul sa adopte proiectul de lege
in prima si a doua lectura privind ratificarea Memorandumului de intelegere
dintre Guvernul Republicii Moldova si Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate
din Europa cu privire la sprijinul din partea Natiunii Gazda, pentru
desfasurarea exercitiului “Cooperative Longbow/Lancer 2006”, care se include in
cadrul legal al Republicii Moldova si corespunde principiului de neutralitate.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Am doua intrebari.
Prima intrebare. Dumneavoastra n-ati
mentionat sau nu exista careva cheltuieli care vor fi suportate de Republica
Moldova si daca sint, care sint ele, care este aproximativ volumul acestor
cheltuieli?
Domnul Ion Coropcean:
Multumesc.
Eu am mentionat ca toate cheltuielile, ale
exercitiului, sint cheltuieli ce vor fi acoperite de catre participanti.
Republica Moldova nu va avea cheltuieli suplimentare, decit aranjarea locului
de instruire care este parte componenta a pregatirii noastre interne si parte
componenta a bugetului nostru.
Deci, special pentru acest exercitiu nu vom
avea cheltuieli.
Domnul Dumitru Braghis:
Adica, toate cheltuielile care sint
preconizate, fiindca ati spus ca la unele exercitii vor participa
reprezentantii nostri, sint din contul Ministerului, din contul bugetului
Ministerului Apararii, asa trebuie sa inteleg?
Dumneavoastra ati mentionat ca la o parte
din exercitiu vor participa si reprezentantii Armatei Nationale.
Domnul Ion Coropcean:
Da.
Domnul Dumitru Braghis:
Si atunci exista niste cheltuieli.
Domnul Ion Coropcean:
Acestea nu sint cheltuieli care se... daca
noi desfasuram pregatirea acum, a militarilor nostri, ei vor fi inclusi tot cu
acelasi element de pregatire, tot cu aceeasi hrana, tot cu acelasi echipament.
Domnul Dumitru Braghis:
Adica din contul ministerului, din contul
bugetului actual al Ministerului Apararii.
Domnul Ion Coropcean:
Da.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu va fi nimic suplimentar. Eu aceasta am
vrut sa inteleg.
Domnul Ion Coropcean:
Da.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu este nimic suplimentar.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Arcadii Pasecinic:
Ćīńļīäčķ ćåķåšąė, ńźąęčņå, ļīęąėóéńņą,
źīćäą ņī÷ķī įūė īļšåäåėåķ ńšīź ļšīāåäåķč˙ äąķķūõ ó÷åķčé? Żņī ļåšāą˙ ÷ąńņü
āīļšīńą. Č āņīšą˙ ÷ąńņü āīļšīńą: ļī÷åģó āū ņąź ļīēäķī
ļščųėč ēą ēąźīķīäąņåėüķūģ ļīäźšåļėåķčåģ āńåćī żņīćī?
Ńļąńčįī.
Äą, ˙ ļšīųó ļšåäīńņąāčņü ģķå ńėīāī ń
öåķņšąėüķīé ņščįóķū.
Domnul Ion Coropcean:
Ļąķčšīāąķčå ņąźčõ ģåšīļšč˙ņčé ā šąģźąõ
ļšīćšąģģū ļąšņķåšńņāą īńółåńņāė˙åņń˙ ķą äāą ćīäą āļåšåä. Ņī åńņü ńąģī āšåģ˙
ļšīāåäåķč˙ ó÷åķčé įūėī ńļėąķčšīāąķī ēąšąķåå. Ģū įūėč īņīįšąķū, źąź ˙ ńźąēąė
óęå, ā ļšīöåńńå óńņąķīāėåķķūģ ļīš˙äźīģ ā 2005 ćīäó. Č
ńīīņāåņńņāåķķī żņč äąņū įūėč čēāåńņķū óęå ņīćäą, ā 2005
ćīäó.
×ņī źąńąåņń˙ āņīšīé ÷ąńņč āīļšīńą, ņī ˙ įū
ķą ķåćī īņāåņčė, ÷ņī ģū ļšīöåńń ļīäļčńąķč˙ żņīćī ģåģīšąķäóģą ķą÷ąėč ā
ķī˙įšå-äåźąįšå ļšīųėīćī ćīäą. Ā ģąšņå ģčķčńņš ļīėó÷čė ļīėķūå ļšąāą äė˙
ļīäļčńąķč˙ ģåģīšąķäóģą. Ķī, ó÷čņūāą˙ ņåõķč÷åńźčå ļšīöåäóšū, źąź ķąųč, ņąź č ķąųčõ ļąšņķåšīā, īķ ņīėüźī 5 čžė˙ įūė ļīäļčńąķ ķąųčģč
ļąšņķåšąģč.
Ļšīöåäóšą ķå āķåēąļķą˙, īķą čģååņ ņīņ
ļåščīä, źīņīšūé ˙ äīėīęčė.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi si domnule general,
Eu nu ma refer la aspectul politic, fiindca
partea politica o hotaraste fractiunea majoritara. Deci, care va fi numarul
participantilor, daca nu e secret?
Domnul Ion Coropcean:
Nu, acesta nu este secret. Este determinat,
deci, aproximativ 300 de participanti.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc.
Si al doilea moment. Dumneavoastra, la
intrebarea domnului Braghis, n-ati raspuns corect si, practic, ati dezinformat
nu numai deputatul, dar si Parlamentul.
Deci, preliminar, in bugetul pentru anul
2006 au fost prevazute 7 milioane de lei pentru aranjarea cazarmilor la
Bulboaca, dintre care 5,2 milioane resurse externe. Am votat, normal.
Domnule Braghis,
Acum, la rectificare, cifra este de 17
milioane, dintre care resurse externe - zero. Care-i pricina?
Domnul Ion Coropcean:
Stimati domnilor deputati,
Nu v-am indus, in eroare pentru ca acele
reparatii, acele constructii care se fac, nu se fac pentru exercitiul special,
ele sint parte componenta a planului nostru, ele necesita constructii.
Domnul Ion Gutu:
Domnule general,
Eu va intreb concret, au fost prevazute
preliminar 5 milioane de lei resurse externe. Au disparut acum la votarea,
vasazica, rectificarii bugetului pe 2006. Unde-s resursele externe?
Va multumesc.
Domnul Ion Coropcean:
Domnule deputat,
Eu pot sa ma clarific suplimentar si sa va
raportez in parte, pentru ca...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, va multumesc.
Vizavi de mentiunea pe care a facut-o
domnul Gutu, vreau sa va spun ca in cadrul controlului efectuat de catre
comisia speciala a Parlamentului, controlul efectuat in Armata Nationala, vreau
sa va spun ca banii repartizati pentru amenajarea si constructiile si a
cazarmilor, inclusiv la Bulboaca, a fost o idee, daca vreti, si o solutie
benefica.
Si la ora actuala, in sfirsit, noi avem in
Republica Moldova sau, mai bine spus, Armata Nationala are un poligon bine
dotat, unde militarii nostri au posibilitatea sa faca aplicatii performante si
eu vreau sa va spun ca aceasta nu este o problema, dar este un lucru binevenit.
Va multumesc.
Aceasta ca o precizare.
Domnul Ion Coropcean:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule general,
Va multumesc.
Domnul Ion Coropcean:
Domnilor deputati,
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat minutios Proiectul de Lege nr.3049 si a
constatat ca acesta este in deplina concordanta cu prevederile Legii cu privire
la tratatele internationale.
In acelasi timp, comisia a constatat ca
aplicatiile respective, care vor fi exercitate sau vor fi organizate in luna
septembrie, se incadreaza intru totul in prevederile organizarii aplicatiilor
militare care au destinatie, masurile de pacificare.
Deci, in acest sens, doresc sa subliniez,
in special, ca in cadrul “Parteneriatului pentru Pace”, Republica Moldova
participa la masuri care tin, in special, de momentele de pacificare si de
momentele care tin de operatiuni umanitare.
Si in acest sens, respectiv, eu cred ca va
avea un efect benefic deci asupra nivelului de pregatire a Republicii Moldova
si, in special, a Fortelor sale Militare in cadrul Programului “Parteneriatul
pentru Pace” in aspect de pacificare, deci, mai ales in contextul... cunoasteti
dumneavoastra situatia care este in Transnistria si operatiunea de pacificare
efectuata, inclusiv cu participarea ostasilor moldoveni.
In acelasi timp, comisia a examinat
aspectele care tin de neutralitatea Republicii Moldova. Si daca acest lucru nu
contravine momentelor sau cumva aceste aplicatii nu contravin prevederilor
neutralitatii, stipulate in Constitutia Republicii Moldova, si a constatat ca
in nici un caz acesta nu contravine iarasi din nou pornind de la faptul ca
aceste aplicatii vor avea o conotatie, in exclusivitate umanitara, deci si vor
fi indreptate spre ridicarea nivelului de pregatire a ostasilor nostri in
operatiuni de pacificare.
Toate comisiile Parlamentului s-au expus
pozitiv, deci, asupra acestui proiect de lege, la fel ca si Directia juridica.
Pornind de la aceste conditii, Comisia pentru politica externa si integrare
europeana propune votarea proiectului de Lege nr.3049 in prima si a doua
lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Am o intrebare, ca sa inteleg mai bine care
este situatia. Am doua intrebari, de fapt.
Prima intrebare. Dumneavoastra ati spus ca
tot exercitiul va fi in exclusivitate cu caracter umanitar.
Domnul Sergiu Stati:
Exact.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnul ministru, cind a prezentat
informatia, a spus ca Armata Nationala va participa doar la exercitiile cu
caracter umanitar. Care va fi, totusi, realitatea?
Domnul Sergiu Stati:
Aceste aplicatii presupun, deci, un
antrenament, un exercitiu pentru operatiuni de mentinere a pacii, in care
Republica Moldova participa si pina acum a participat, inclusiv. Eu doresc sa
mentionez, deci, ca moment pozitiv, ca noi am cistigat in cadrul unui concurs
posibilitatea de a organiza aceasta operatiune. Si iarasi repet ca acesta este,
eu cred, un lucru benefic pentru antrenamentul ostasilor nostri, pornind de la
faptul ca noi participam la operatiunea de mentinere a pacii, din cite cunosc
eu, in Transnistria in Cote d'Ivoire si, respectiv, deci aceasta va da
posibilitati pentru a ridica nivelul de pregatire a pacificatorilor nostri.
Domnul Dumitru Braghis:
Deci, dumneavoastra insistati ca va fi in
exclusivitate umanitar si dupa aceea ce a spus domnul ministru a fost o eroare,
care a spus ca la o parte din exercitii Armata Nationala nu va participa.
Domnul Sergiu Stati:
Deci, domnul ministru a specificat foarte
clar, pare-mi-se, ca va fi o aplicatie, va fi construita din doua etape. Prima
in care, deci, vor fi niste simulari in cadrul staff-ului, adica in cadrul
Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apararii. Si a doua va fi pe
teren propriu-zis pentru organizarea intocmai a unor aplicatii, deci a unor
exercitii de ordin de pacificare, de ordin umanitar.
Domnul ministru a expus foarte clar care
vor fi fazele, adica din cite cunosc eu, acolo vor avea loc aplicatii de
salvare a cetatenilor in cazuri exceptionale, deci de acordare a ajutorului
medical. Eu cred ca acest lucru este foarte clar si este stipulat in proiect.
Domnul Dumitru Braghis:
Noi putem ridica, bineinteles, si
stenograma, si domnul ministru inca este aici in sala, ca sa clarificam. Dar eu
am auzit cu urechile mele destul de clar ca Armata Nationala va participa doar
la executiile cu caracter umanitar. Asa a fost declaratia domnului ministru.
Dumneavoastra spuneti ca tot exercitiul are un caracter doar exclusiv umanitar.
Iata care este problema pe care as vrea sa o inteleg. Cine are dreptate?
Domnul Sergiu Stati:
Nu vad nici un fel de contradictie in ceea
ce a spus domnul ministru.
Domnul Marian Lupu:
Poate o informatie suplimentara.
Domnul Dumitru Braghis:
Eu o vad, de aceea si vreau sa vad cine are
dreptate.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Braghis,
Vreau sa va informez ca la mine este
programa acestor actiuni, si absolut toate actiunile efectuate au un caracter
umanitar, toate. Cititi-le eu pot sa vi le citesc daca este necesar.
Deci, Armata Nationala va participa la
toate actiunile, dar toate vor fi incluse in acest...
Domnul Dumitru Braghis:
Bine, am inteles.
Multumesc.
Si a doua intrebare, aceeasi intrebare
financiara. Deci, informatia pe care a adus-o domnul Gutu schimba totalmente
situatia. De aceea, as vrea sa vad care este opinia comisiei si cum...
Domnul Sergiu Stati:
Deci, comisia a examinat, in special,
aceasta problema, dat fiind faptul ca, intr-adevar, este o problema care
urmeaza sa fie detaliat examinata. Si a constatat, in cadrul consultarilor cu
Ministerul Apararii, ca cheltuieli suplimentare luate sustrase din bugetul de
stat nu vor avea loc. Deci, toate tarile care vor participa la aceste exercitii
vor suporta cheltuieli individual. Deci, Republica Moldova, in acest sens, nu
va fi implicata in cheltuieli suplimentare sau in sustragerea de la buget din
contul populatiei s.a.m.d., organizari.
Adica, mai mult decit atit, eu cred ca in
acest sens noi vom beneficia de niste posibilitati financiare, dat fiind faptul
ca vor veni in tara la noi deci peste 300 de persoane care, respectiv, vor avea
cheltuieli aici, pe teritoriul Republicii Moldova.
In acelasi timp, eu cred ca este un moment
si benefic, fiindca aceasta ne va da posibilitate ca noi sa ridicam nivelul de
pregatire, in primul rind, a ostasilor, dar, in acelasi timp, si baza militara,
respectiv, a Ministerului Apararii si a Poligonului de la Bulboaca.
Domnul Dumitru Braghis:
Bine, domnule presedinte al comisiei,
Dar s-a spus aici destul de clar ca erau
preconizate cheltuieli din partea republicii – 2,2 milioane sau 2,8; 1,8 chiar,
da? ca sa ajunga la 17 milioane, deci este o...
Domnul Sergiu Stati:
Pentru anul curent, Ministerul Apararii,
tinind cont de prevederile bugetului de stat, urmeaza sa cheltuie pentru
aprovizionarea bazei tehnico-materiale
7 milioane de lei. Deci, rectificarile operate in buget acum, vara, tin iarasi
de amenajarea bazei materiale si in nici un caz nu sint sustrase pentru
organizarea acestor aplicatii.
Iarasi va fi in beneficul cetatenilor
nostri, care sint inrolati in armata, adica atit pentru comandament, cit si
pentru ostasi si, in acelasi timp, pentru pregatirea bazei materiale a Armatei
Nationale. Eu cred ca este un lucru normal si, in acest sens, Parlamentul
respectiv urmeaza ca sa incurajeze acest lucru, fiindca el va da posibilitate
ca sa ridicam baza materiala a Armatei Nationale la nivelul corespunzator
european, in corespundere cu prevederile Programului “Parteneriat pentru Pace”.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu, vizavi de aceste alocatii externe,
vreau sa informez Parlamentul ca, conform datelor de care dispun eu, aceste
alocatii vor fi atunci dupa ce vor fi estimate toate cheltuielile reale la
aceste cantonamente. Deci, daca dumneavoastra permiteti, in final, dupa aceste
cantonamente, comisia va examina minutios toate aceste date si va vom informa
suplimentar.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
O precizare trebuie facuta pentru ca a
existat loc in cadrul acestei dezbateri pentru speculatii, pornite de la sensul
cuvintelor. In tot cuprinsul Acordului, precum a specificat corect raportorul
din partea Ministerului Apararii, este vorba exclusiv de exercitii, si nu de
operatiuni militare.
Exercitiile au ca singur scop pregatirea
reprezentantilor Armatei, formarea si instruirea militarilor nostri, nimic mai
mult.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule Stati,
Va multumesc.
Domnul Sergiu Stati:
Va multumesc si eu.
Domnul Marian Lupu:
Deci, inainte de a supune votului aprobarea
acestui proiect de lege, a fost o solicitare pentru luare de cuvint.
Domnule Pasecinic,
Va invit la tribuna centrala.
Domnul Arcadi Pasecinic:
Óāąęąåģūé Ļšåäńåäąņåėü,
Óāąęąåģūé Ļąšėąģåķņ,
ß äóģąž, ķčźīćī ķå óäčāėž č ķå īņźšīž
ķčźąźīé ņąéķū, åńėč ńźąęó, ÷ņī ķąųą ōšąźöč˙ ń īļšåäåėåķķīé ķąńņīšīęåķķīńņüž
āńņšåņčėą żņīņ ēąźīķīļšīåźņ. ß äóģąž, żņī ļīķ˙ņķī.
Ļąšņč˙, źīņīšóž ģū ļšåäńņąāė˙åģ ā Ļąšėąģåķņå, ķå īäķīźšąņķī īńóęäąėą äåéńņāč˙ ĶĄŅĪ ā šąēķīå āšåģ˙ č ā šąēķūõ ģåńņąõ.
Ģū āåńüģą, źąź ńźąēąė ļšåäńåäąņåėü
źīģčńńčč, āåńüģą āķčģąņåėüķī ļīńģīņšåėč, źąź ńīīņķīńčņń˙ żņīņ ēąźīķīļšīåźņ ń ņąźčģ źšąåóćīėüķūģ źąģķåģ čäåīėīćč÷åńźīé ļėąņōīšģū ķąųåé ļąšņčč, źąźčģ ˙āė˙åņń˙ źīķńņčņóöčīķķī ēąźšåļėåķķūé ķåéņšąėčņåņ ķąųåé ńņšąķū
č åå ļīńņī˙ķķūé ķåįėīźīāūé ńņąņóń.
Źąź āū ēķąåņå, äąęå ā šąģźąõ ŃĶĆ Ģīėäīāą
ķčźīćäą ķå ó÷ąńņāīāąėą ā āīåķķī-ļīėčņč÷åńźčõ ńņšóźņóšąõ, įėīźąõ č ļšī÷åģ. Č źąź
ńīīņķåńņč āńå żņī – ķąųó ļīēčöčž, ķąųó ļėąņōīšģó ń żņčģ ēąźīķīļšīåźņīģ? Źąź
ļīéģóņ ķąųó ļīēčöčž ā äąķķīģ ńėó÷ąå ķąųč ńņīšīķķčźč, ÷ėåķū ļąšņčč, ąźņčāčńņū?
Ā ńā˙ēč ń żņčģ ģū ī÷åķü āķčģąņåėüķī
īņķåńėčńü ź żņīģó ēąźīķīļšīåźņó. Ā÷åšą įūėī äīāīėüķī-ņąźč ńåšüåēķīå ēąńåäąķčå āī ōšąźöčč. Ģū ī÷åķü āķčģąņåėüķī
ļšīąķąėčēčšīāąėč ļšåäėīęåķķūå öåėč żņčõ ó÷åķčé, ńīńņąā ó÷ąńņķčźīā, ļšīćšąģģū
åćī. Źąź óęå äīźėąäūāąėč, ģū īńīįåķķī āķčģąņåėüķī
ļīńģīņšåėč, ÷ņī ńšåäč ó÷ąńņķčźīā ēķą÷ąņń˙ ńņšąķū ŃĶĆ, Ąšģåķč˙, Ąēåšįąéäęąķ,
Įåėąšóńü, Źąēąõńņąķ, Óźšąčķą.
Ģū ļīńģīņšåėč åłå šąē ķą öåėč żņčõ ó÷åķčé,
źīņīšūå ķīń˙ņ čńźėž÷čņåėüķī ģčšīņāīš÷åńźčé õąšąźņåš, źīņīšūå, ģū ņąź ļīķčģąåģ,
įóäóņ ńļīńīįńņāīāąņü ļīāūųåķčž óšīāķ˙ ļīäćīņīāźč ź ņąźčģ īļåšąöč˙ģ ķąųåé ąšģčč.
Ģū ī÷åķü āķčģąņåėüķī āīīįłå
ļšīąķąėčēčšīāąėč āåńü įąćąę ń 94-ćī ćīäą ó÷ąńņč˙
Ģīėäīāū ā šåąėčēąöčč ļšīćšąģģū «Ļąšņķåšńņāī āī čģ˙ ģčšą». Ģū ļīńģīņšåėč ķą öåėč,
źīņīšūå įūėč äåźėąščšīāąķū č źīņīšūå šåąėčēóžņń˙ ā šąģźąõ żņīćī ńīņšóäķč÷åńņāą.
Żņī āīåķķą˙ ļīäćīņīāźą ąšģčč, īįó÷åķčå č ļīäćīņīāźą
źąäšīā, ļėąķčšīāąķčå ā ļščķöčļå č īńółåńņāėåķčå ļėąķčšīāąķč˙ āīåķķūõ šąńõīäīā,
ńīēäąķčå ļšąāīāīé įąēū äė˙ ōóķźöčīķčšīāąķč˙ āīīšóęåķķūõ ńčė, ļšīāåäåķčå
ķąó÷ķī-čńńėåäīāąņåėüńźčõ ģåšīļšč˙ņčé, źīķāåšńčč, ēąłčņą
īźšóęąžłåé ńšåäū, ģīäåšķčēąöč˙ čķōīšģąöčīķķūõ ńčńņåģ, óńņšąķåķčå ļīńėåäńņāčé
ńņčõčéķūõ įåäńņāčé č ņ.ä.
Ņī åńņü ļšąźņč÷åńźč ģū óįåäčėčńü ā ņīģ, ÷ņī
čģåķķī żņč öåėč šåąėčēóžņń˙ ā šąģźąõ ļšīćšąģģū «Ļąšņķåšńņāī
āī čģ˙ ģčšą». Ķąźīķåö ģū ļīńģīņšåėč åłå č äšóćīå. Źąźčģ
īįšąēīģ āīīįłå źīķźšåņķī żņī šåąėčēóåņń˙ ļšąźņč÷åńźč,
÷ņī ķąēūāąåņń˙, ÷ņī ģū ń żņīćī čģååģ? Ńīņšóäķč÷åńņāī ń ąćåķņńņāīģ ĶĄŅĪ ļī
ńķąįęåķčž č ńīäåšęąķčž äąėī ķąģ šåąėčēąöčž ļšīåźņą ńņīčģīńņüž īźīėī īäķīćī
ģčėėčąšäą äīėėąšīā, ļīńšåäńņāīģ źīņīšīćī ģū óņčėčēčšīāąėč 360 ņīķķ ģåėąķęą č ī÷čńņčėč ņåšščņīščž, ķą źīņīšīé õšąķčėčńü ņīźńč÷åńźčå
āåłåńņāą. Įūėī óķč÷ņīęåķī īźīėī 12 ņūń˙÷ ļšīņčāīļåõīņķūõ ģčķ č äšóćčõ āēšūā÷ąņūõ óńņšīéńņā.
Åłå īäčķ āąęķūé ļšīåźņ, źīņīšūé šåąėčēīāąķ
ńīāģåńņķī ń ĶĄŅĪ, źąńąåņń˙ ėčźāčäąöčč įīėåå 2000 ņīķķ
ļåńņčöčäīā č õčģč÷åńźčõ āåłåńņā ń čńņåźųčģ ńšīźīģ
ćīäķīńņč, ēąļšåłåķķūõ ķą ņåšščņīščč ŠĢ. Ńåé÷ąń żņī
ķąļšąāėåķčå šąēāčāąåņń˙ äąėüųå. Ļėąķčšóåņń˙ ļšīāåäåķčå
āņīšīćī żņąļą ļšīåźņą: īįīšóäīāąķčå ėąįīšąņīščč,
īįó÷åķčå ńļåöčąėčńņīā ļšč ó÷ąńņčč äšóćčõ ńņšąķ – źąź
ļšīāīäķčźīā ļšīåźņą, ņąź č ā źą÷åńņāå ńļīķńīšīā.
Ńņīčģīńņü ļšīåźņą ņšč ń ļīėīāčķīé ģčėėčīķą åāšī.
Ņī åńņü č ēäåńü ģū óįåäčėčńü ā ņīģ, ÷ņī
ļåšńļåźņčāą ķīšģąėüķą˙. Äąėüųå ģū ļšīąķąėčēčšīāąėč ńņåļåķü ó÷ąńņč˙ č ā äąķķūõ
ó÷åķč˙õ č ā ļšīćšąģģąõ ļąšņķåšńņāą āī čģ˙ ģčšą äšóćčõ ńņšąķ ŃĶĆ, ā ÷ąńņķīńņč
Šīńńčč. Šīńńč˙, åńėč ģķå ķå čēģåķ˙åņ ļąģ˙ņü, ņīėüźī ā
ļšīųėīģ ćīäó ā šąģźąõ żņīé ļšīćšąģģū «Ļąšņķåšńņāą āī
čģ˙ ģčšą», źīņīšą˙ ķīńčņ įīėåå āūńīźčé óšīāåķü, čģååņ
įīėåå ņåńķīå ńīņšóäķč÷åńņāī: įūėī ļšīāåäåķī ķåńźīėüźī ńīņåķ ģåšīļšč˙ņčé, ā ņīģ
÷čńėå īņšąįīņźą āēąčģīäåéńņāč˙ āīéńź, īļåšąņčāķą˙ āūó÷źą, ńīāģåńņķūå įīåāūå
ó÷åķč˙ ā Ńšåäčēåģķīģ ģīšå č ņ.ä.
Ņī åńņü ķąųč ļąšņķåšū ļī ŃĶĆ ńģåėī čäóņ ķą
ņąźīå ńīņšóäķč÷åńņāī. Č āīņ ńźāīēü ļščēģó āńåćī żņīćī ąķąėčēą ģū č ļīńģīņšåėč
ķą äąķķīå ļšåäėīęåķčå. Åńņåńņāåķķī, äąķķīå ļšåäėīęåķčå ņšåįóåņ īńīēķąķķīćī, īņāåņńņāåķķīćī ļīėčņč÷åńźīćī šåųåķč˙.
Ćīāīš˙ņ, ÷ņī įīėüųą˙ ńņšąķą äåėąåņ įīėüųóž
ļīėčņčźó, ą ķåįīėüųą˙ ńņšąķą äīėęķą äåėąņü šąēóģķóž ļīėčņčźó. Č āīņ āåńü āīļšīń
ā ņīģ, ÷ņī ņąźīå šąēóģķą˙ ļīėčņčźą. Ļšåęäå āńåćī, żņī ģąźńčģąėüķī āīēģīęķą˙
šåąėčēąöč˙ ķąöčīķąėüķīćī čķņåšåńą. Ņąź āīņ, åńėč ńźāīēü żņó ļščēģó ļīńģīņšåņü ķą īįńóęäąåģūé ńåćīäķ˙ āīļšīń, ņī
āńå ąšćóģåķņū ēą ņī, ÷ņīįū ļīääåšęąņü äąķķīå
ļåšåėīęåķčå. Ņąźīāą ļīēčöč˙ ķąųåé ōšąźöčč.
Źšīģå āńåćī ļšī÷åćī, ņåģ ńąģūģ ģū äąäčģ
˙ńķūé, ˙āńņāåķķūé č äīāīėüķī ńåšüåēķūé ńčćķąė ī ķąųåé ķąäåęķīńņč źąź ļąšņķåšīā āīīįłå ā åāšīļåéńźčõ ģåęäóķąšīäķūõ ńņšóźņóšąõ, āīļšīńąõ čķņåćšąöčč, åāšīļåéńźīé čķņåćšąöčč.
Č ļīńėåäķåå, ÷ņī ˙
õīņåė įū ńźąēąņü. ß ķå ńėó÷ąéķī ēąäąė āīļšīń, źīćäą įūė īļšåäåėåķ ńšīź żņčõ
ó÷åķčé. Ņī åńņü, ńšīź żņčõ ó÷åķčé įūė īļšåäåėåķ, ņī÷ķūé
ńšīź, ļīä÷åšźčāąž, ķå āīīįłå õīņåėīńü įū, åńėč Ģīėäīāą
ńīćėąńčņń˙, ą ņī÷ķūé ńšīź įūė īļšåäåėåķ, åńėč ģū äåéńņāčņåėüķī äąäčģ ńīćėąńčå,
åłå ļīėņīšą ćīäą ķąēąä.Żņī ˙ ćīāīšž ź ńāåäåķčž ņåõ, źņī ļīļūņąåņń˙ ā ļšīļąćąķäčńņńźčõ öåė˙õ čńļīėüēīāąņü ōąźņ ļšīāåäåķč˙ żņčõ ó÷åķčé ā ļšīļąćąķäčńņńźīģ īįåńļå÷åķčč ņåõ čėč čķūõ ļīėčņč÷åńźčõ ńīįūņčé ā ķąųåģ šåćčīķå
čėč ēą åćī ļšåäåėąģč.
Ńļąńčįī ēą āķčģąķčå.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Stimati colegi,
La aceasta etapa a dezbaterilor, supun
votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3049. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3049. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
85 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi?
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Cer scuze.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 1.
Sectorul nr.3 – 1 vot impotriva.
Domnul Marian Lupu:
Doua voturi impotriva.
Proiectul de Lege nr.3049 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Hotarire nr.3044 privind
eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.
Comisia.
Domnule Turcan,
Va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii nr.3006 din
24 iulie 2006 cu privire la eliberarea domnului Vasile Tataru din functia de
judecator al Curtii Supreme de Justitie, in legatura cu cererea de demisie.
In rezultatul examinarii, comisia a
constatat ca judecatorii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie sau,
dupa caz, eliberati din functie de catre Parlament, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii. Judecatorii sint eliberati din functie in cazurile
stabilite de lege, inclusiv in cazurile depunerii cererii de demisie,
indiferent de virsta solicitantului.
Deci, in rezultatul examinarii, comisia a
constatat ca demersul Consiliului Superior al Magistraturii se incadreaza in
prevederile Constitutiei Republicii Moldova, Legii cu privire la statutul
judecatorului, Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.
Avind in vedere cele relatate, comisia
propune Parlamentului examinarea si adoptarea proiectului de hotarire
respectiv. Se poate de dat citire, da?
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Hotarire privind eliberarea din functie a
unui judecator al Curtii Supreme de Justitie. In temeiul articolului 116
alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova, articolului 25 alineatul (1)
litera a) si articolului 26 alienatul (2) litera a) din Legea cu privire la
statutul judecatorului, Parlamentul adopta prezenta hotarire.
Articolul 1. – Domnul Vasile Tataru se elibereaza din functia de judecator al
Curtii Supreme de Justitie.
Articolul 2. – Prezenta hotarire intra in
vigoare la data publicarii.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Sint intrebari la subiectul acestui proiect
de hotarire? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
In aceste conditii, stimati colegi, supun
votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3044. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de hotarire nr.3044 este aprobat.
Proiectul de hotarire nr.2953.
Stimati colegi,
Este un proiect de hotarire a Parlamentului privind acordarea concediului de odihna deputatilor
in Parlament. Va v-a fost distribuit.
Deci, in temeiul articolului 27 alineatele
(1) si (2) din Legea despre statutul deputatului in Parlament, Parlamentul
adopta prezenta hotarire. Articol unic. – Se acorda deputatilor in Parlament
concediu de odihna pentru anul 2006 de la data de 1 august pina la data de 13
septembrie curent.
Obiectii, propuneri?
Deci, supun votului aprobarea proiectului
de Hotarire nr.2953. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul nr.2953 este aprobat.
Deci, este epuizata ordinea de zi a
sedintei de astazi, sedinta de inchidere a sesiunii. Inainte de a purcede la
anumite actiuni, si aici, da, ma refer la luarile de cuvint ale liderilor
fractiunilor Parlamentului, in modul in care a fost coordonat anterior acest
scenariu, a fost o solicitare pentru o declaratie din partea domnului
Serebrian.
Va invit la tribuna centrala.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Onorata asistenta,
Stimati colegi,
Iata ca s-a incheiat cea de-a a treia
sesiune a actualei legislaturi a Parlamentului Republicii Moldova.
E momentul cind facem unele bilanturi,
analizind acele tendinte care s-au reliefat pe parcursul a mai bine de un an de
activitate a noului Parlament si a noului Guvern. Fireste, ne-am dori cu totii
ca acest bilant sa aiba un sold pozitiv, sa inregistram un proficit de succese
pe care le-ar simti si aprecia si cetateanul de rind.
Am fi vrut ca lucrurile in Republica
Moldova sa fi luat o intorsatura buna, ca situatia din economie sa fi dat
realmente semne de intremare dupa o perioada de convalescenta, sora cu
letargia, ca moldovenii sa fi incetat sa mai paraseasca in masa acest stat
suveran si independent, transformind, o data ajunsi in afara, ruperea
pasaportului de cetatean al Republicii Moldova intr-un ritual aproape mistic,
ca acele conditii pe care le inaintau in aprilie 2005 presedintelui PCRM
liderii PPCD, PDM si PSL, sa fi fost pe deplin si intocmai satisfacute.
In aceste circumstante, am fi venit astazi
aici cu fruntea sus, ne-am fi privit in ochi alegatorii si am fi zis cu
evidenta satisfactie: in pofida a ceea ce ati crezut despre noi, atunci, la 4
aprilie 2005, a criticelor pe care ni le-ati adus, a neincrederii pe care ati
manifestat-o fata de justetea acelui pas, el a fost unul corect.
Nu ma voi lansa acum in emiterea unor
judecati privind oportunitatea votului din 4 aprilie. Eram constienti si
atunci, cel putin noi, social-liberalii, ca era o foaie de parcurs in alb si ca
soferul s-ar putea sa ne duca la destinatia care-i convine lui si nicidecum
spre cea aleasa de noi.
Dar tot atit de constienti eram si de lipsa
oricaror alternative reale, de faptul ca eram prizonierii rezultatului votului
din 6 martie, la care, din pacate, majoritatea populatiei a facut alegerea pe
care a facut-o. Deziluzia provocata de rezultatul acelor alegeri, frica unei
situatii si mai proaste in cazul unor alegeri repetate, ne-a impins sa facem
acel pas in speranta ca macar partial starea lucrurilor se va schimba putin
cite putin in bine.
Astazi, putem spune cu certitudine ca
lucrurile stau cit se poate de prost, cit nu s-ar incerca acreditarea
contrariului. Fiti siguri, daca existau macar unele semne discrete de
ameliorare, noi am fi fost primii apologeti ai succesului. Acum insa asistam
neputinciosi la o parada de evenimente ce vin sa contrazica sperantele noastre.
Mai mult decit atit, am senzatia ca cineva
isi bate joc de noi, punindu-i in situatii jenante si chiar ridicole pe acei
care au votat la 4 aprilie pentru Presedintele Voronin. Cum altfel se explica
excluderea cursului de istorie a romanilor? E cumva aceasta o actiune de prima
urgenta in vederea asanarii situatiei din invatamint? Cum putem explica, de
altminteri, atitea alte lucruri, ofensiva impotriva a tot ce este national,
declaratiile neprietenoase la adresa Romaniei, indirjirea de a ramine pentru
vecie in CSI si alte momente care nu doar ca nu consuna cu programele si mesajele
unora dintre noi, ci chiar le contrazic vehement.
Acum un an ni se promitea reducerea
Aparatului administrativ. La ce asistam astazi? La aparitia a noi ministere, a
noi departamente, a noi primarii. Presiunea politica asupra alesilor locali
creste. In raioane liderii comunisti convoaca potentialii candidati la functii
de primar sau consilier raional din partea opozitiei, aratindu-le care ar putea
fi consecintele unor astfel de decizii si sfatuindu-i parinteste sa candideze
fie independent, fie in general sa-si vada de treaba.
Liderii partidelor neascultatoare din
raioane sint terorizati cu controale, li se intenteaza, in regim de urgenta,
noi dosare, iar daca au nefericirea sa fie bugetari, se pomenesc din variate
motive dincolo de serviciu.
Mai recent s-a decis sa fie supuse unui
atac preventiv si unele eventuale bastioane ale opozitiei – medicina privata si
invatamintul superior. Pentru a disponibiliza circa 1000 de cadre universitare,
in majoritatea lor tineri, s-a recurs la plafonarea numarului studentilor. In
felul acesta, scapam nu doar de 1000 de tineri profesori, dar si de 8000 de
studenti.
Stim bine ce vor face, vor pleca peste
hotare. Si cu medicii se va intimpla acelasi lucru, sa plece, isi zic
potentatii zilei de astazi, pentru ca avem date sigure ca aproape toti ei au
simpatizat in alegerile din 2005 cu BMD-ul. Deci, trebuie penalizati.
Si nesuferitii aceia cu accent nefiresc de
la Antena-C si Euro-TV, se pare ca tot n-au fost cu cine trebuie. Ia sa-i
casapim noi cu vreo lege democratica, ca sa nu ne mai deranjeze in 2007.
Aceasta a devenit regula jocului pretutindeni, fie ca esti partid politic,
universitate, spital, om de afaceri, primar, deputat, ori esti cu puterea, ori
esti casapit.
Stimati colegi,
Vorbeam adineaori despre alegerile locale
care se apropie. Unii vorbesc chiar si despre alegerile din 2009 si aceasta in
conditiile in care cetatenii Republicii Moldova, minati de saracie, dezamagire
si chiar dezgust pentru ce s-a intimplat si se mai intimpla in interfluviu,
aleg intre a pleca peste hotare si a se abstrage de la realitatea cotidiana,
inclusiv de la dezolantul spectacol politic.
In aceste conditii, cred ca este cazul sa
ne punem intrebarea: daca se mai merita sa mai facem proiecte electorale pentru
anul 2009. Purtatorul de suveranitate al oricarei tari este poporul. Iar in
conditiile in care poporul acestei tari pare sa se dezica de ea, ma intreb daca
mai avem noi, politicienii, acei care, intr-o masura mai mare sau mai mica, ne
facem responsabili de situatia in care se afla aceasta tara, sa perpetuam o
stare nefireasca de lucruri. Cel putin noi, social-liberalii, dupa un an si
jumatate de activitate in Parlament, sintem tentati tot mai mult sa credem ca
situatia in care ne aflam e un impas, ca nu mai e cazul sa mimam statalitati democratice
in aceasta fosta provincie romaneasca.
Noi credem ca se apropie momentul cind
cetatenii Republicii Moldova, al caror vis de aur e un pasaport strain sau, cel
putin, o viza pentru strainatate, sa decida ce vor sa devina, cetateni ai
Uniunii Europene sau sa mentina o stare de nici moarte, nici viata, pe care o
suporta astazi in aceasta tara, a carei independenta o salutam cu atita
incredere si cu atita speranta acum 15 ani.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sintem la etapa finala a sedintei de
astazi, a primei parti, la care moment o sa invit la tribuna centrala liderii
fractiunilor parlamentare pentru luarile de cuvint la incheierea sesiunii de
vara 2006. Dupa aceste interventii, dupa aceste luari de cuvint importante, va
fi anuntata o pauza, dupa care vom incepe partea festiva a sedintei de astazi
cu participarea Presedintelui Tarii.
In aceste conditii, il invit la tribuna
centrala pe domnul Serafim Urechean, cer scuze pe domnul Untila din partea
conducerii Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.
De fapt, nu stiam, credeam ca e vorba de
altceva, imi cer scuze.
Domnul Veaceslav Untila:
Se mai intimpla.
Stimati colegi,
La acest final de sesiune parlamentara, se
impune o trecere in revista a evenimentelor ce au avut loc in perioada
respectiva, precum si o recapitulare a muncii noastre in calitate de alesi ai
poporului.
La acest final de sesiune, Parlamentul ar
trebui sa se prezinte mai bine pregatit, mai matur, cu mai putine lacune in
activitatea sa, in comparatie cu sesiunea precedenta. Ar fi trebuit sa
imbunatatim mecanismul de adoptare a legilor, sa sporim calitatea actului
legislativ. Dar, din pacate, in aceasta privinta starea de lucruri in forul
legiuitor a ramas neschimbata. Masina de vot functioneaza la comanda, tinind cont
doar de interesele partidului de guvernamint, a unor clanuri sau grupuri de
influenta.
In consecinta, unele legi sint votate nu in
functie de importanta pe care o au pentru tara, ci in functie de importanta pe
care le-o atribuie lor fractiunea majoritara comunista. Astfel, fractiunea
majoritara isi poate permite, din motive numai de ei cunoscute, sa tergiverseze
sau sa evite dezbaterea in Parlament a unor probleme stringente cu care se
confrunta societatea. Asa inteleg deputatii comunisti sa-si exercite mandatul
majoritatii.
Chiar in debutul acestei sesiuni,
Parlamentul a provocat o mare dezamagire angajatilor in sectorul bugetar. Legea
cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, care fusese adoptata
inca la finele sesiunii precedente si care urma drept scop majorarea salariului
bugetarilor, asa si nu a intrat in vigoare.
Presedintele Voronin nu a promulgat-o, iar
fractiunea majoritara nu s-a grabit s-o rezolve. In rezultat, bugetarii au
ramas sa astepte luni de zile salariile majorate. Unele categorii de angajati
nici pina in ziua de astazi nu au ajuns sa se bucure de aceste majorari.
Intr-un mod cinic s-a procedat si cu detinatorii
Ordinului Stefan cel Mare. Fractiunea majoritara a votat pentru introducerea
indemnizatiilor suplimentare de 500 de lei pentru persoanele decorate cu
Ordinul Republicii, Gloria Muncii, Erou al Muncii Socialiste, dar a refuzat
categoric sa dea curs propunerii opozitiei de a introduce aceleasi indemnizatii
pentru Cavalerii Ordinului Stefan cel Mare. Ulterior, deputatii comunisti au
procedat asa cum initial, ia indemnat opozitia, dar au facut-o numai dupa ce
propunerea a venit din partea Presedintelui Tarii.
Fractiunea majoritara a demonstrat o
atitudine iresponsabila si fata de cea mai mare parte a populatiei tarii, acei
ce muncesc in agricultura, fata de taranii nostri. Inca la inceputul lunii
martie, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a atentionat asupra faptului ca
situatia in agricultura a devenit dezastruoasa si a facut un sir de propuneri
concrete pentru imbunatatirea ei. Situatia s-a agravat ca urmare a introducerii
de la 1 ianuarie 2006 a TVA la pesticide, ingrasaminte minerale si utilaj agricol.
In plus, s-au majorat preturile la carburanti.
“Alianta «Moldova Noastra»” a propus
scutirea agricultorilor pe un termen de cinci ani de impozitul funciar,
anularea TVA la pesticide, ingrasaminte minerale si utilaj agricol, compensarea
cheltuielilor suportate de tarani ca urmare a majorarii preturilor la
carburanti. Cum s-a intimplat, insa, ca mai de fiecare data, propunerile
noastre au fost ignorate.
In loc sa ajute real agricultura, Guvernul
comunist a tot venit in Parlament cu initiative de scutire de diferite plati a
unor agenti economici din acest sector, initiative care au fost votate cu hurta
de deputatii comunisti. Opozitia a solicitat, in repetate rinduri, informatii
despre aceste intreprinderi, in baza caror criterii sint alese ale si cum ii va
ajuta un proiect de lege sau altul sa-si imbunatateasca situatia? Dar nici pina
astazi Guvernul nu a prezentat o informatie detaliata in acest sens. E de
presupus ca aceasta grija a puterii pentru agricultura nu ascunde altceva decit
o protectie ordinara a anumitilor agenti economici.
Un alt exemplu la “reusitele” economice il
constituie Legea care stabileste directiile principale ale politicii fiscale
pentru anul viitor. Guvernarea s-a straduit sa scoata in prim plan faptul ca va
fi din nou redus impozitul pe venit pentru persoanele fizice, iar agentilor
economici li se vor acorda anumite facilitati. In schimb, despre noua povara
fiscala, care va reveni pina la urma pe umerii cetatenilor, s-a vorbit cu
jumatate de gura. Ma refer aici la taxele suplimentare care vor fi introduse le
produsele petroliere, la majorarea accizelor pentru unele bauturi alcoolice, la
productia de tutun si la anularea cotei zero a TVA la lucrarile in constructie.
Stimati deputati,
Noua ne place sa vorbim cu inflacarare despre
integrarea europeana, despre ritmul avansat cu care indeplinim angajamentele
fata de Consiliul Europei. In realitate, insa, situatia privind protectia
drepturilor omului in Republica Moldova este sub orice critica. Cum sa vorbim
insa despre asigurarea unor conditii bune pentru respectarea drepturilor
omului, daca majoritatea comunista nu are vointa politica sa-si impuna
ministrii sa vorbeasca limba de stat? Faptul ca deputatii comunisti au respins
proiectul de lege care obliga toti membrii Cabinetului de Ministri sa cunoasca
limba de stat, este unul dintre cele mai rusinoase momente ale actualei
sesiuni. Este un caz aproape clinic de lipsa de verticalitate si nicaieri in
lume nu veti mai intilni asa ceva. In asemenea situatii, mai poate fi vorba de
un dialog constructiv intre putere si opozitie? Sigur ca nu.
Majoritatea parlamentara a continuat sa
incalce sistematic drepturile opozitiei. Dupa cum bine se stie, proiectele
elaborate de opozitie sint tinute cu incalcarea normelor procedurale luni
intregi pe rafturi, fara a fi puse in discutie.
Se atesta o atitudine discriminatorie fata
de comisiile parlamentare conduse de deputati necomunisti, din care motiv
comisiile respective nu functioneaza la randamentul maximum. In acest context,
ar fi fost binevenita adoptarea Legii cu privire la finantarea partidelor.
Necesitatea votarii acestei legi este evidenta, deoarece finantarea partidelor
din bugetul tarii va reduce considerabil coruperea politica si va duce la
dezvoltarea democratiei interne de partid si implicit la dezvoltarea
democratiei, daca vreti, in societate. Fractiunea majoritara nu a dorit insa sa
discute acest subiect. Nici nu este de mirare ca pe comunisti nu-i intereseaza
nici democratia de partid, nici democratia in societate.
In acelasi timp, Republica Moldova este
singura tara din spatiul european care inca nu a adoptat o asemenea lege.
Degeaba mai vorbim noi despre ajustarea legislatiei nationale la cea europeana.
Tocmai de aceea as vrea sa ma opresc pe scurt la aspectul ce tine de ideologia
partidului de guvernamint si de sinceritatea declaratiilor proeuropene ale
liderilor lui.
In aceasta sesiune, nu o data am avut
ocazia sa ne convingem cit de europeni sint comunistii. Voi aduce doar citeva
exemple. Refuzul de a semna in comun cu opozitia o decizie privind ziua
Europei, insistenta cu care a fost promovata initiativa de reconstructie a
Memorialului Gloriei Militare, refuzul de a condamna la nivel legislativ,
urmind exemplul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, regimurile
comuniste totalitare, refuzul de a da curs initiativei opozitiei de a interzice
in Republica Moldova monumentele lui Lenin si simbolica comunista.
Stimati colegi,
Aceste lucruri s-au intimplat pe parcursul
sesiunii curente. Si toate acestea sint fapte reale, si nu inventii ale
opozitiei. Si noi scoatem in vileag metehnele guvernarii nu doar de dragul de a
critica guvernarea. “Alianta «Moldova Noastra»” spune lucrurilor pe nume si
aceasta nu place puterii. Rostirea adevarului este arma cu care opozitia isi
poate apara redutele. Si “Alianta «Moldova Noastra»” va folosi aceasta arma din
plin.
Va multumesc pentru atentie si va doresc ca
in aceasta vacanta sa va bucurati de mult soare.
Doamna Maria Postoico:
La tribuna centrala se invita domnul Vlad
Cubreacov, Presedintele Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat.
Domnul Vlad Cubreacov:
Doamna Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Acest moment de bilant ne ofera prilejul sa
trecem realist in revista activitatea noastra parlamentara din ultima sesiune,
pentru a vedea ce anume ne ramine de facut pentru realizarea obiectivelor de
reforma economica, politica, sociala, de integrare europeana si de promovare a
interesului national al Republicii Moldova.
Intelegerea politica de cooperare,
incheiata la inceputul acestei legislaturi intre liderii partidului de
guvernamint si crestin democrati are efecte pozitive pentru societate si
izvoraste din nevoia acuta de a apara in mod solidar interesele nationale ale
Republicii Moldova, afectate grav de presiunile politice, militare si economice
ale Rusiei, a carei conducere, din pacate, nu manifesta destula flexibilitate
si respect in relatiile sale cu tara noastra.
Doresc sa subliniez consensul nostru
exemplar in chestiunea diferendului transnistrean, pozitia solidara manifestata
chiar ieri prin adoptarea declaratiei noastre in legatura cu intentia regimului
ilegal de la Tiraspol de a organiza un pretins referendum de rupere din trupul
tarii a teritoriului de rasarit al Moldovei. In acest moment de totalizate, ne
face placere sa mentionam ca, din cele
10 propuneri, asupra carora am convenit in primavara anului trecut, noua sint
deja, in mare parte, realizate.
Cind spun in mare, ma refer la faptul ca,
in mod firesc, norma legislativa merge inaintea formarii unor practici si
traditii euroconforme. Toate tarile din regiunea noastra au cunoscut in
perioada de tranzitie aceleasi situatii in care norma legala in vigoare nu
aducea schimbari imediate, dar anume pe fundamentul acestor constructii
legislative se intemeiaza politicile noastre de fortificare si de eficientizare
a institutiilor democratice ale statului de drept.
Se stie ca cel mai greu se schimba
mentalitatile, iar Legislativul nostru nu are nici competenta si nici puterea
de a inlocui integral resurse umane, uneori depasite din intregi domenii,
bresle sau institutii. Amintim telegrafic faptul ca anume datorita cooperarii
noastre a devenit posibila transmisiunea in direct a sedintelor plenare si
publicarea stenogramelor pe pagina web a Parlamentului. S-a modificat
legislatia electorala, cea care tine de Curea de Conturi si de puterea
judecatoreasca. Toate aceste trei reforme fiind urmate de largirea
competentelor si de schimbarea componentei nominale a Comisiei Electorale
Centrale, a Curtii de Conturi si a Consiliului Superior al Magistraturii. In
acelasi fel s-a modificat si legislatia privind Serviciul de Informatii si
Securitate, ca si controlul parlamentar asupra acestuia.
Elaborarea migaloasa si deseori dificila a
Codului audiovizualului s-a soldat in urma unor compromisuri rezonabile si a
preluarii celor mai avansate modele europene cu adoptarea lui recenta in
lectura finala. Urmeaza intrarea lui in vigoare si realizarea practica a
reformei in domeniu. Seria de modificari operate in legislatia privind administratia
publica locala se inscrie pe aceeasi linie de reforme enumerate, atit in cele
zece propuneri formulate de noi, cit si in planul calendaristic adoptat de
Parlament, noua puncte fiind indeplinite intr-o masura considerabila. Mai
ramine sa ne concentram asupra Reformei Procuraturii si sa armonizam astfel si
activitatea acestui organism cu normele si practicile europene.
Bineinteles, cimpul reformei este cu mult
mai vast si avem obligatia sa o continuam pe toate planurile. Una dintre legile
pe care, din pacate, nu am reusit sa o finalizam si sa o adoptam in aceasta
sesiune este cea privind partidele si modul lor de finantare. Elementul
principal de noutate al viitoarei legi urmeaza sa includa printre sursele de
finantare a partidelor si subventiile de la bugetul de stat, echilibrate cu
masuri proportionale de control.
In timp ce in politica externa si in
domeniul promovarii reformelor politice si institutionale am reusit sa
identificam in baza unui dialog, uneori dificil, formule consensuale in chestiunile
privind reforma economica si bugetara, reprezentantii partidului de guvernamint
au aratat mai putina receptivitate, fara a tine seama de opiniile colegilor din
grupurile parlamentare de opozitie.
Deputatii Partidului Popular Crestin
Democrat, asa cum cunoasteti, s-au manifestat activ in cadrul dezbaterilor pe
marginea celei mai insemnate legi ale anului: Legea bugetului de stat. Am
prezentat un sir de amendamente si propuneri concrete pentru imbunatatirea
acestei legi. Am propus micsorarea cheltuielilor inutile si directionarea
banilor catre oameni si comunitati concrete din tara. Dar Guvernul si
majoritatea parlamentara au neglijat propunerile rezonabile cu caracter
economic si financiar ale opozitiei crestin-democrate.
Astfel, au fost neglijate sute de
localitati rurale care au trimis la Parlament solicitari concrete. Sa
recunoastem ca daca problemele grave pe care le avem cu exportul produselor
vitivinicole pe piata rusa nu pot fi reprosate Guvernului, ci factorilor de
presiune externa, atunci lipsa unor politici coerente si flexibile de stimulare
si de sustinere a producatorilor agricoli ii revine in totalitate puterii. Din
pacate, insistentele sistematice ale grupului nostru parlamentar de a le
asigura taranilor accesul la credite performante, de a le acorda scutiri si
inlesniri fiscale, subventii la achizitionarea produselor petroliere, la
procurarea semintelor si ingrasamintelor, precum si la achizitionarea
produselor agricole, de a anula toate taxele vamale la importul de tehnica si
utilaje agricole nu au fost auzite.
Stimati colegi,
Ar trebui sa ne fie rusine de oamenii
simpli, cind aranjam cifrele in buget si ne ingaduim sa acordam zeci de
milioane de lei pentru reparatia cladirilor oficiale sau a vilelor inaltilor
demnitari in loc sa indreptam modestele resurse bugetare spre rezolvarea celor
mai dureroase probleme de ordin social, cum ar fi asigurarea localitatilor
rurale cu apa potabila, reparatia drumurilor sau gazificare.
Doresc sa ma refer si la lipsa de rezultate
semnificative in combaterea eficienta a coruptiei in organele puterii de stat,
in cele de ancheta si in justitie. Ar trebui sa ne concentram in toamna asupra
reformei in organele Procuraturii si Ministerului de Interne. Ar fi bine sa
exercitam mai eficient functia de control al Legislativului. In acest sens,
consideram ca se impune nevoia constituirii unor comisii speciale si de ancheta
pentru verificarea activitatii Procuraturii, in special, in cazurile legate de
implicare unor fosti si actuali procurori in scandaluri de coruptie si in
crearea unor retele de tip mafiot, care aduc atingere grava drepturilor omului,
liberiei initiative economice, eficientei si prestigiului institutiilor
statului de drept.
Ar fi potrivit sa-i acordam o atentie
speciala si Ministerului de Interne. Tortura si tratamentul inuman sau
degradant, pina la uciderea in batai, devin practici obisnuite in aceasta
institutie ai carei angajati sint adesea nu oameni ai legii, ci adevarati
criminali si asasini cu apucaturi sadice de temut. In astfel de cazuri, s-a
vazut ca, din pacate, comisia parlamentara de profil nu reuseste intotdeauna sa
aiba reactii promte si sa scoata la iveala abuzurile si nelegiuirile de acest
fel.
Cu tot respectul pentru breasla judecatorilor,
nu putem sa nu observam ca unii dintre acestia isi folosesc toga onorabila de
infaptuitori ai dreptatii doar pentru a ascunde sub ea mita primita de la
criminalii care scapa astfel de pedeapsa justitiei. Contribuabilul moldovean a
obosit sa plateasca la Curtea Europeana a Drepturilor Omului bani din buzunarul
sau pentru nelegiuirile politiei si coruptia din justitie.
De asemenea, scandalurile de implicare a
unor conducatori si ofiteri ai Serviciului de Informatii si Securitate in
afaceri murdare, devenite publice in ultima vreme, au scos in vileag faptul ca
si in aceasta institutie fundamentala pentru imunitatea organismului nostru
statal exista persoane care supravetuiesc tuturor guvernarilor si care se pare
ca au grija mai mult de capatuiala personala decit de siguranta nationala si de
indeplinirea onesta a obligatiunilor de serviciu. In acest context, apreciem ca
pozitive remanierile initiate potrivit legii de seful statului in acest
serviciu.
Ca deputati trebuie sa asiguram un cadru
legislativ, o finantare si o dotare tehnica adecvata a Serviciului nostru
special, dar si sa ne preocupam de calitatea, eficienta si patriotismul
resurselor umane din cadrul acestei institutii.
Examinind nenumaratele plingeri ale
cetatenilor vizind abuzurile, faradelegile, ne-am convins ca, in pofida
schimbarilor partidelor la guvernare si a demnitarilor de prim rang, la nivelul
mediu al institutiilor de stat s-au pastrat adevaratele retele constituite in
perioada de dupa declararea independentei de stat a Republicii Moldova si pina
in prezent.
Abilitatea acestor structuri paralele din
interiorul institutiilor statului deseori permite sabotarea deciziilor adoptate
la nivelul institutiilor centrale ale tarii: Presedintie, Parlament si Guvern
si distorsionare a sensului reformelor. Anume catre acesti pseudospecialisti
trebuie sa se indrepte atentia noastra ca leguitori, de la care omul simplu
asteapta sa facem dreptate, stirpind coruptia si birocratia. Doar astfel vom
putea reabilita imaginea institutiilor statului si capata increderea
cetatenilor nostri.
Stimati colegi,
O chestiune dezbatuta mult si inflacarat la
microfoanele Parlamentului in aceasta sesiune a fost cea a predarii cursului de
istorie in scoala. Ne exprimam profunda parere de rau ca initiativa noastra,
adresata colegilor de la guvernare de a aborda acest subiect sensibil cu tact,
bunavointa si responsabilitate, nu a fost acceptata. S-a preferat promovarea
pripita si lipsita de transparenta a unei versiuni inspirate din falsurile din
perioada sovietica in detrimentul adevarului stiintific. Problema istoriei
trebuie scoasa definitiv din dezbaterea politica si trecuta in albia unor
studii si elaborari academice, fara patima ideologica.
Inca nu este tirziu sa ne concentram asupra
deconflictualizarii acestui subiect, care a caracterizat de-a lungul anilor
relatiile dintre putere si opozitie. Asa cum am manifestat spirit rezonabil,
echilibru si raspundere in efortul nostru comun de democratizare a societatii
si de integrare europeana, tot astfel avem datoria sa identificam o medie de
aur si sa atingem consensul in interesul intregii societati, fara a pacatui in
fata adevarului istoric. A sosit timpul ca intreaga noastra clasa politica sa
manifeste maturitate si intelepciune intr-un efort comun de depasire a
divergentelor ireconciliabile, care ne divizau in doua tabere beligerante pe
motivul problematicii identitare.
Ne-am plasat in permanenta pe pozitii
diametral opuse, militind pentru aceeasi identitate pe care o numim diferit.
Istoria tragica a pamintului nostru a impus pecetea unor perceptii identitare
diferite, care astazi, in sfirsit, trebuie reconciliate. Ca oameni responsabili
si patrioti ai acestei tari trebuie sa invatam sa ne impacam unii cu altii. In
lumea moderna, fiecare persoana umana are dreptul la autoindentificare,
inclusiv dreptul de a-si asuma in libertate acea identitate care il exprima mai
bine cultural, lingvistic si spiritual.
Stim cu totii ca dezbaterea identitara
traseaza intre numele de moldovean si cel de roman o linie de divizare, aceasta
privind deopotriva si numele limbii. Insa orice razboi se incheie mai devreme
sau mai tirziu cu pace. Iar partile beligerante se asaza la masa de negocieri.
Este momentul ca si noi sa depasim incrincenarile de alta data.
Aceasta confruntare nu trebuie sa
urmareasca un deznodamint cu invingatori si invinsi. Intelept este sa cistige,
in egala masura, fiecare dintre noi, si, mai ales, intreaga societate. Oricine
dintre noi, indiferent daca imbratiseaza identitatea de moldovean sau de roman
trebuie respectat deopotriva de ceilalti membri ai societatii, dar si sa se
bucure de un tratament egal si nediscriminatoriu din partea statutului.
Obiectiv, sintem una si aceeasi, dar subiectiv ne identificam diferit. Sintem
cu totii cetateni ai Republicii Moldova si, in acest sens, sintem cu totii de
mindri de numele nostru de moldoveni.
E timpul sa incetam polemicele inutile in
chestiunea identitara si sa conciliem identitatea noastra politica cu cea
etnica. In acceptia europeana moderna autoidentificarea este parte inalienabila
a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Stimati colegi,
In incheiere, vreau sa-mi exprim
convingerea ca sesiunea urmatoare va fi una cu mult mai productiva, pe masura
asteptarilor alegatorilor nostri in problemele cele mai dureroase ale tarii.
Va urez vacanta placuta tuturor si va
multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Dumitru Diacov, Presedintele Fractiunii Partidului Democrat.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Sedinta de incheiere a sesiunii
parlamentare este una destul de specifica. Desigur, fiecare fractiune
parlamentara are punctul sau de vedere asupra modului cum s-a lucrat, care au
fost rezultatele si fiecare vede perspectiva in felul sau.
Partidul Democrat, care se situeaza pe
centrul sectorului politic, intotdeauna este pus in situatia sa abordeze cu mai
multa realitate situatia, fiindca dreapta liberala intotdeauna, in cazul
nostru, este tentata sa faca cit mai negru si cit mai sumbru sa deseneze realitatile,
dar guvernarea intotdeauna este, si mai ales guvernarea noastra actuala,
tentata sa faca foarte roz, foarte frumos, foarte optimist si aproape ca nu
sint probleme.
Noi chiar acum ne amintim de citeva zile in
urma raportul Guvernului timp de 30 minute numai despre succesele foarte
optimiste ale Republicii Moldova si n-am inteles daca in tara aceasta exista
probleme. Sint aproape convins ca dupa mine va veni reprezentantul fractiunii
parlamentare si va spune, cam acelasi lucru, cit de frumos am lucrat noi si de
succese mari am obtinut.
Insa fiecare sesiune este limitata in timp.
Aceasta sesiune a inceput la sfirsitul lui ianuarie, se termina acum la
sfirsitul lui iulie, desigur, de fiecare data noi sintem pusi in situatia,
analizind activitatea noastra foarte prodigioasa legislativa, dar sa vedem in
ce masura activitatea noastra s-a reflectat asupra realitatii? Si cind facem
aceste comparatii asupra vietii concrete a oamenilor, a pensionarilor, a
tinerilor, a oamenilor de afaceri, a clasei medii s.a.m.d., sint foarte multe
lucruri de spus. Si eu cred ca, daca am face aceasta analiza, vom gasi si
lucruri care trebuie sa ne ingrijoreze, care trebuie sa ne faca ca urmatoarele
noastre planuri, pe care le facem pentru urmatoarele sesiuni, sa se ia in
considerare si aceste probleme complicate ale vietii.
Sint convins ca, in ceea ce priveste
volumul, noi am lucrat bine. Ca volum noi am votat, am pus in ordinea de zi
multe proiecte si, din acest punct de vedere, cred ca nu exista foarte mari
observatii. Au fost sesiuni cind s-a lucrat si mai mult ca volum, sint sesiuni
in care mai putin ca volum, dar mai important din punctul de vedere al
legislatiei. Calitatea ne intereseaza.
Si, desigur, cind abordam aceasta tematica,
cred ca avem foarte multe de spus. Chiar daca am privi nu foarte departe, in
februarie sau in martie, chiar saptamina trecuta noi am votat, adica,
fractiunea majoritara a votat, de fapt, dar au fost puse in discutie
modificarile privind Legea bugetului si, tineti minte, mai mult de 30 de minute
discutiile n-au durat. Discutii in doua lecturi. A fost vorba de sume foarte
serioase, in jur de 800 milioane de lei, cum s-au cheltuit acesti bani.
Eu inteleg ca intotdeauna guvernarea vrea
sa discute cit mai superficial aceste probleme, insa trebuie sa constientizam
faptul ca lucrurile nu pot sa mearga intotdeauna asa, trebuie sa gasim
modalitati de a discuta mai deschis aceste probleme.
Modificarile Codului fiscal. Peste 70 de
legi intr-un singur proiect timp de o saptamina a venit in Parlament, aproape
fara orice posibilitate de a discuta amanuntit, legea deja a fost votata in
doua lecturi si, cred ca, o sa fie trimisa degraba spre promulgare.
Stimati colegi,
Eeste aceasta activitate eficienta? Cineva
poate sa fie multumit despre modalitatea de discutare a legilor in Parlament?
Sigur ca nu. Si eu sint convins ca absoluta majoritate a colegilor din
Fractiunea Comunistilor nu este multumita de acest lucru, insa noi, intr-un
fel, in unele cazuri ne transformam in statisti. Si, desigur, trebuie sa spunem
deschis si cinstit, ca nu este un lucru prea bun sau nu este o experienta prea
buna pe care noi am trait-o si in sesiunea care se incheie astazi.
Desigur, fiecare fractiune a vrut sa-si
aduca contributia la imbunatatirea situatiei legislative si in felul acesta si
noi, Fractiunea Partidului Democrat, vreau sa va spun, ca de la inceputul
activitatii acestui Parlament am inaintat 35 de initiative legislative, in
aceasta sesiune 17 initiative legislative au fost formulate de catre colegii
din Fractiunea Partidului Democrat.
Cind ne uitam la totaluri, din toate 35 in
general si din 17 care au fost inaintate in aceasta sesiune, numai 2 au fost
votate si 2 au fost respinse. Si noi, desigur, ca deputati, ca oameni care tin
la rodul muncii sale, ne punem intrebarea: ce se intimpla cu celalalte 31 de initiative
legislative? Din pacate, facem aceasta constatare, ca noi nu stim soarta
acestor initiative legislative. Dar ce inseamna sa nu stii soarta? Inseamna sa
nu stii soarta si rodul muncii tale.
Noi ne-am adresat fractiunii majoritare nu
odata, in cadrul Biroului permanent, in discutii cu presedintii de comisii, cu
liderii fractiunilor, din pacate, se transforma intr-o practica constanta acest
lucru, cind reprezentantii opozitiei nu cunosc soarta initiativelor sale
legislative. Eu sper foarte mult ca, pe parcursul sesiunii viitoare, noi vom
incerca sa corectam aceasta situatie.
Eu vreau sa va spun chiar cu toata
bunavointa ca, de exemplu, eu nu inteleg de ce se procedeaza in felul acesta?
Fiindca nediscutarea, neabordarea serioasa, dar mai ales cum noi ne-am convins
in ultimele zile, atunci cind din partea noastra apare o initiativa
legislativa, este foarte graitoare initiativa domnului Ivanov in ceea ce
priveste patrimoniul institutiilor de invatamint superior. Cind s-a facut atita
forfoteala in jurul acestei initiative legislative, s-a incercat de a veni din
Guvern, s-a incercat de a introduce initiativa din partea fractiunii
majoritare, pina la urma toata lumea a inteles si intelege ca pe coridoare se
vorbeste foarte clar: da, initiativa lui Ivanov e buna, dar noi o sa facem in
fel si chip sa introducem una de a noastra.
Desigur,acest lucru nu creeaza o atmosfera
de conlucrare si eu cred ca, pina la urma, si o atmosfera de activitate aici,
in Parlament. Eu am o lista intreaga de proiecte de legi care au fost propuse
de catre fractiunea noastra, nu au fost acceptate. Foarte multe dintre ele au
fost pregatite de catre deputatii din fractiunii si de catre reprezentantii
nostri in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie. Practic, toate
ele au ramas in cosul de rezerva al Parlamentului si asteptam sesiunea viitoare
ca sa ne clarificam.
Angajamentele externe ale Parlamentului,
care rezulta din Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si
din angajamentele noastre fata de Consiliul Europei, desigur, nu este corect
daca noi nu am spune ca, din acest punct de vedere, Parlamentul actual a facut
lucruri concrete chiar in aceasta sesiune: si Codul electoral, si Codul
audiovizualului in urma atitor discutii.
Noi, de exemplu, la Codul audiovizualului
am avut 29 de amendamente. Bine, o parte din ele s-au acceptat, alta parte nu,
dar Parlamentul a lucrat foarte activ. Si cele trei proiecte ce tin de
administratia publica locala au fost elaborate de catre Parlament, de catre
deputati si au fost votate deja in prima lectura.
Modificarile legislatiei ce tine de
activitatea justitiei, organelor de forta in Republica Moldova, Codul civil,
Codul penal, Codul de procedura penala... toate aceste coduri au fost amendate
din punctul de vedere al angajamentelor Republicii Moldova. Si sa nu spunem ca
s-a facut un pas considerabil inainte, nu ar fi corect.
Noi asteptam intotdeauna ca oaspetii nostri
sa vina de peste hotare sa le spunem ce-am facut noi. De fapt, si Rene Van der
Linden de la aceasta tribuna a specificat acest lecturi. Insa, din alt punct de
vedere, noi trebuie sa vorbim foarte sincer despre lucrurile care nu se
realizeaza.
De exemplu, si aici putin s-a vorbit,
executarea legilor, este o problema colosala pentru Republica Moldova. Care
este rolul certurilor noastre aici, ca noi lucram, deseori se discuta ore
intregi un proiect sau altul? A fost promulgat si nimeni nu se mai intereseaza
despre soarta acestei legi, cum se aplica ea? Care este eficacitatea acestei
legi? Eu cred ca functia de control a Parlamentului in sesiunea viitoare
trebuie sa fie cu mult mai pronuntata.
Incercarile opozitiei de a monitoriza
executarea legilor pe unele segmente ale vietii sociale sau economice a tarii
trezesc citeodata si rezistenta din partea fractiunii majoritare, din partea
Guvernului. Cite incercari au fost aici de a aduce un ministru sau altul sa
raspunda profund la o intrebare sau alta. Cu ce se termina toate interpelarile
sau o buna parte a interpelarilor noastre?
Fractiunea Partidului Democrat a formulat
peste 40 de interpelari. Eu vreau sa va spun ca noi avem cel mult vreo 16
raspunsuri clare, in rest apa in piua. Este o problema care trebuie sa ne
deranjeze pe noi toti, fiindca interpelarea, facuta de deputat, tine nu numai
de interesul deputatului sau al fractiunii respective, ea tine de interesul
situatiei in general din Republica Moldova.
Transparenta Parlamentului. S-a vorbit
foarte mult si avem si realizari din acest punct de vedere. Eu cred ca ceea ce
s-a facut in relatii cu societatea civila si legea votata aici, si contactele
care s-au stabilit in ultimul timp este un progres, dar noi nu putem sa spunem
cu mina la inima ca Parlamentul Republicii Moldova este foarte transparent.
Noi, citeodata, in interiorul Parlamentului, fractiunile nu stim planurile
Parlamentului, nu stim intotdeauna ordinea de zi. Citeodata se discuta, in Biroul
permanent se stabileste ordinea de zi si dupa aceea, pe motive absolut
necunoscute, foarte multe proiecte se retrag din ordinea de zi si multe alte
lucruri. Aceasta, desigur, vorbeste de o incredere reciproca, asta vorbeste de
transparenta in Parlament, lucru pe care noi il dorim ca, in viitoarea sesiune,
sa mearga inainte, sa facem pasi in aceste chestiuni.
Eu cred ca sesiunea care se inchide astazi
s-a desfasurat intr-o atmosfera destul de linistita, pe unde s-a lucrat, unde
am inregistrat aceste probleme. Noi stim cu totii ca sesiunea de toamna va fi
una, cred, cu mult mai complicata, fiindca ne asteapta niste realitati din
punct de vedere al situatiei economice si sociale in Republica Moldova cu mult
mai complicate, ce tin de preturile la gaze, legate de interzicerea exportului
nu numai in Federatia Rusa si nu numai a vinurilor, noi stim aceste lucruri.
Eu cred ca, din pacate, ceea ce nu s-a
facut in aceasta sesiune... ca noi, plecind in vacanta, sa stim care este
aceasta situatie reala a Republicii Moldova. Ce ne asteapta spre toamna din
punctul de vedere al preturilor, din punctul de vedere al tarifelor, din
punctul de vedere al balantei comerciale, al cursului leului s.a.m.d.?
Desigur, urmatoarea sesiune este legata si
va lasa o amprenta si situatia politica, partidele se vor gindi, cred, intr-o
masura oarecare, si la alegerile locale care vin. De aceea, era bine ca
analiza, care o facem astazi, ca o concluzie a sesiunii, care deja a trecut in
istorie, sa fie o analiza reala, o analiza care sa duca la imbunatatirea
activitatii propriu-zise a Parlamentului, dar si a atmosferei, a relatiilor in
Parlament dintre fractiune, intre opozitie si guvernare. Eu vreau sa va spun ca
Partidul Democrat, care a incercat intotdeauna... nu le-a placut citeodata unora,
ca sa lucram constructiv, ca sa incercam sa contribuim la imbunatatirea
legislatiei, vom continua si in urmatoarea sesiune, insa vom spune si lucruri
neplacute atunci cind este vorba de problemele care pe noi toti ne framinta.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
O invit la tribuna centrala pe doamna
Eugenia Ostapciuc, Presedintele Fractiunii Partidului Comunistilor in
Parlament.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Doamnelor si domnilor,
In declaratia cu care am iesit la aceasta
tribuna tin sa aduc la cunostinta punctul de vedere al Fractiunii PCRM asupra
unor rezultate ale sesiunii la finele carei ne aflam.
In opinia deputatilor fractiunii,
activitatea legislativa, dupa alegerile din anul trecut, a decurs intr-un mod
productiv si constructiv. Am avut ca principale puncte de reper platforma
electorala a partidului si Planul individual de actiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeana”.
Vorbind de cele realizate in sfera
politica, economica si sociala pe parcursul sesiunii, dar si de la inceputul
activitatii actualei legislaturi, consider ca una din cele mai importante
realizari este asigurarea unei anumite stabilitati politice in organul
legislativ suprem, dorinta declarata de catre principalele fractiuni din Parlament
de a conlucra in vederea atingerii scopului prioritar de miscare ferma a
statului nostru pe calea integrarii europene.
Este de datoria noastra sa consolidam in
continuare aceasta stabilitate, drept conditie principala a bunei activitati a
Legislativului, a conlucrarii fructuoase dintre Parlament –Presedintie –
Guvern, a stabilitatii in societate. Elaborarea si adoptarea legilor au avut
drept scop sporul economic in industrie, agricultura, sfera prestarii de
servicii, cresterea produsului intern brut, mentinerea inflatiei la un nivel
acceptabil, rezolvarea unui sir de probleme sociale, inclusiv majorarea
salariilor pe economie si in sfera bugetara, a pensiilor, burselor si altele.
Intr-un cuvint, activitatea noastra a fost
orientata spre realizarea prevederilor programului economic si social al
Guvernului, spre indeplinirea poruncilor alegatorilor si atingerea scopului
nostru final de program, ridicarea substantiala a calitatii vietii oamenilor.
Aici se cere o specificare. Pe parcursul sesiunii am adoptat in mod constient
citeva acte legislative, care vor avea pentru o anumita perioada de timp o
influenta negativa asupra unor segmente ale societatii. Este vorba de
modificarile operate in Legea invatamintului, de legile cu privire la patenta
si intreprinzator, in Codul muncii, in Legea ocrotirii sanatatii, in Legea
privind identificarea si inregistrarea animalelor si altele.
Dar le-am adoptat din cel putin doua
motive. In primul rind, multe din ele rezulta din Planul individual de actiuni
“Republica Moldova –Uniunea Europeana” si, in al doilea rind, constituie un fel
de medicament amar, care in perspectiva va conduce numaidecit la ridicarea
nivelului economiei, calitatii studiilor, a gradului de securitate medicala si
sanitara, la imbunatatirea conditiilor de viata a majoritatii populatiei. In
perioada de referinta a continuat democratizarea societatii, s-a urmarit
respectarea drepturilor fundamentale politice, economice, sociale ale
cetatenilor. Institutiile statului se bazeaza tot mai mult in activitatea lor pe
principiile democratice universal-acceptate.
In conformitate cu cerintele europene, a
continuat reforma judiciara si de drept, s-a muncit in directia lichidarii
crimei organizate, consolidarii ordinii de drept si a ordinii publice. Un
capitol aparte il constituie combaterea coruptiei, care este una din cerintele
principale din Planul individual de actiuni, dar si unul din pilonul platformei
noastre electorale. In contextul activitatii externe, fractiunea a pornit de la
prevederile programului nostru, precum si din Strategia politicii externe,
care, dupa cum se stie, consta in faptul ca Republica Moldova isi construieste
relatiile cu alte state pe baza de paritate, buna intelegere si avantaj
reciproc.
Unul din scopurile noastre principale a
ramas, desigur, optiunea clara si ferma pentru vectorul european.
In acest context, as dori sa mentionez ca
chiar daca provenim din formatiuni politice diferite, in cazul in care
reprezentam tara in structurile regionale, continentale si internationale,
trebuie sa fim uniti in actiuni si aprecieri. Sa aparam cu totii interesele
statului Republica Moldova.
Onorata asistenta,
Activitatea legislativa a deputatilor din
Fractiunea PCRM, ca si a celor din alte grupuri parlamentare, a fost generata
de documentele strategice in plan legislativ, de necesitatea modernizarii
economice si sociale, efectuarii reformelor democratice de tip nou, ceea ce
corespunde intru totul nevoilor si cerintelor alegatorilor.
In perioada de referinta, a crescut gradul
de activism al deputatilor nostri atit in plan legislativ, cit si in munca lor
concreta in teritoriu. Primirea cetatenilor in audienta, intilniri regulate cu
alegatorii etc. Pentru a studia necesitatea elaborarii de acte legislative in
conformitate cu imperativele timpului, gradul de implementare si respectarea pe
teren a legislatiei in vigoare, am folosit diferite forme de lucru.
In cadrul Fractiunii PCRM au fost audiate
rapoartele conducerii a mai multor ministere, agentii, birouri si altor
structuri. In urma audierilor, conducerea Guvernului si subdiviziunilor sale au
elaborat masuri pentru realizarea propunerilor deputatilor. O alta forma
eficienta de lucru este organizarea sedintelor fractiunii in raioane. Deputatii
studiaza pe teren gradul de implementare a strategiilor nationale, a programului
de guvernare, traseaza masuri pentru ameliorarea situatiei in domeniu.
Deja de mai bine de 5 ani noi contribuim la
afirmarea prioritatii intereselor nationale ca baza a politicii de stat. Aici
este deosebit de important rolul deputatilor. In cazul in care ei isi exercita
mandatul cu multa responsabilitate, cu dorinta sincera de a ajuta poporul,
atunci interesele statului, societatii prevaleaza asupra celor personale, de
grup sau de partid. Anume prin aceasta prisma isi onoreaza mandatul deputatii
din Fractiunea PCRM si cred ca din fractiunile care conlucreaza cu noi. Drept
rezultat, Legislativul a lucrat constructiv asupra perfectionarii cadrului
legislativ al tarii, ajustarii lui la standardele europene.
Si dimpotriva, atunci cind deputatii
folosesc mandatul numai pentru a-si rezolva propriile probleme, a-si atinge
propriile scopuri, nu putem vorbi de prevalarea intereselor nationale.
Cu parere de rau, unii deputati din
opozitie nu doresc o conlucrare intru binele si folosul intregii societati. Nu
se pot dezice nicidecum de metodele politizate, de lozincile din perioada
campaniei electorale. Ei se opun oricaror pasi constructivi intreprinsi de
fractiunea majoritara pentru rezolvarea problemelor majore ale societatii.
Continua sa vada numai partile negative si sa actioneze conform principiului –
cu cit e mai rau, cu atit e mai bine.
Toate declaratiile facute de ei nu au nici
o baza reala. Un exemplu proaspat in aceasta privinta il constituie si
declaratia facuta joi de 4 deputati din opozitie. Nu vreau sa repet toate
invinuirile aduse la adresa PCRM, ma voi referi doar la una dintre ele.
Oponentii nostri au ajuns pina la afirmatia ca, chipurile, Partidul
Comunistilor activeaza ilegal. Vreau sa le amintesc ca a fost ilegala anume
interzicerea Partidului Comunist in 1991, care s-a facut printr-o simpla
hotarire a prezidiului Parlamentului, dar nu prin lege.
Domnilor deputati,
In ceea ce priveste partidul nostru,
statutul PCRM a fost inregistrat in mod legal de ministrul de justitie al
Republicii Moldova la 27 aprilie 1994, adeverinta de inregistrare numarul 31.
La toate invinuirile opozitiei am doar un
raspuns – majoritatea alegatorilor ne apreciaza in mod obiectiv. Ei nu cred
vorbelor opozitiei, dar faptelor pe care le inregistreaza guvernarea.
Eu imi dau seama ca opozitia s-a incadrat
deja in campania viitoarelor alegeri locale si doreste sa cistige dividende
politice anume prin denigrarea fractiunii majoritare a guvernarii. Dar lupta
politica nu trebuie sa ne abata de la activitatea noastra de deputati, sa
afecteze procesul legislativ din Parlament care este indreptat spre
satisfacerea intereselor intregii societati.
Ii chem pe toti deputatii, inclusiv pe
oponentii nostri politici sa ne realizam cu totii mandatul in conformitate cu
legislatia, sa participam activ la elaborarea cadrului legal, respectiv in
vedea promovarii intereselor nationale majore.
Cred ca exista toate conditiile ca, pe
parcursul sesiunii viitoare, sa actionam cu totii anume in aceasta directie cu
un randament inalt al muncii legislative. Prin aceasta vom demonstra ca ii
stimam cu adevarat pe alegatorii nostri care ne incredinteaza mandatul puterii,
ca avem o atitudine plina de respect si iresponsabilitate fata de doleantele
lor.
Va multumesc frumos pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Se anunta o pauza pina la orele
11.55, dupa care va continua partea festiva a sedintei de incheiere a sesiunii
de primavara – vara.
La solicitarea dumneavoastra privind
actiunile ce se vor desfasura cu prilejul sarbatoririi a 15 ani de la
proclamarea independentei Republicii Moldova, colaboratorii Directiei
documentare parlamentara au distribuit de acum prin casutele dumneavoastra
postale Planul national de actiuni petru sarbatorirea acestui eveniment.
Va rog, puteti sa va luati toate
materialele.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Incepem partea festiva a sedintei de
incheiere a sesiunii de vara a Parlamentului, la care participa Presedintele
Republicii Moldova, conducerea si membrii Guvernului, conducerea celor mai
importante institutii de stat.
Doamna Maria Postoico:
Se ofera cuvintul domnului Marian Lupu,
Presedintele Parlamentului Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Stimati colegi,
La aceasta ora, sintem la finalul celei mai
indelungate sesiuni plenare din acest an, sesiune care, atit ca durata, cit si
ca rezultate, poate fi asemuita unui maraton. Pentru a totaliza aceste
rezultate obtinute pe parcursul a circa sase luni, voi incepe traditional prin
a oferi unele statistici.
In cadrul celor 32 de sedinte plenare,
deputatii au adoptat circa 300 de legi si hotariri, printre care as mentiona
doar unele de importanta sporita precum: pachetul de legi care vizeaza politica
bugetar-fiscala pentru anul 2007, aditionat de pachetul actelor legislative
adoptate in contextul Programului de cooperare cu Fondul Monetar International,
Legea cu privire la Banca Nationala, Legea cu privire la intreprinderile de
stat si Legea cu privire la activitatea intreprinderilor mici si mijlocii,
Legea cu privire la principiile si mecanismul de reglementare a activitatii de intreprinzator
care lanseaza cea de a doua etapa a cunoscutei ghilotine.
In continuare, pun in evidenta Legea cu
privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, Legea cu privire la
asigurarea egalitatii in sanse intre femei si barbati, Legea privind combaterea
violentei in familie, Legea cu privire la abolirea regimului de vize pentru
cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene.
Au fost adoptate un sir de legi indicate in
programul legislativ pentru perioada anilor 2005 – 2009, strategia pentru
cresterea economica si reducerea saraciei, Planului de actiuni Republica
Moldova – Uniunea Europeana, la care ma voi referi in continuare. Parlamentul a
luat atitudine fata de unele evenimente politice importante prin adoptarea in
baza de consens a unor declaratii, precum cea despre escaladarea artificiala a
tensiunii pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene cu privire
la asa-numitul referendum din 17 septembrie si altele.
Aditional, Parlamentul a ratificat 24 de
acte internationale pentru aderarea tarii la un sir de tratate si conventii,
printre care mentionez Conventia cu privire la statutul juridic al lucratorilor
migranti si Conventia privind lupta impotriva traficului de fiinte umane.
In perioada de referinta, Parlamentului
i-au fost adresate circa 2200 de petitii si adresari, in care se abordeaza
subiecte ce tin de protectia sociala si ocrotirea sanatatii, de asigurarea
materiala si exploatarea fondului locativ, de respectarea si aplicarea
legislatiei, in special a celei ce tine de asigurarea ordinii de drept si
executarii sentintelor judecatoresti.
Consider aceasta informatie oportuna si
pentru Executiv pe motiv ca denota un sir de aspecte care necesita actiuni de
ameliorare. Tin sa mentionez instituirea comisiei parlamentare pentru controlul
si monitorizarea procesului de restituire a depunerilor banesti, ale
deponentilor Bancii Comerciale “Guineea” si Concernului “Intercapital”.
In urma investigatiilor de rigoare,
activitatea comisiei a pus inceputul procesului de solutionare a acestei
probleme sociale acute, care treneaza de mai multi ani. Finalmente, mentionez
ca, in conformitate cu programul adoptat in toamna anului trecut, pentru a
asigura o mai buna coerenta dintre legislatie si politicile sectoriale,
comisiile permanente de profil au continuat audierile institutiilor
guvernamentale la subiectele vizate de documentele de program: Planul de
actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana si SCERS.
Ca urmare a acestor audieri, s-a conturat
necesitatea identificarii unei viziuni clare asupra formatului urmatoarei
strategii pentru dezvoltare a tarii, cu atit mai mult ca in acest an expira
termenul pentru implementarea SCERS, fixate in legea adoptata acum trei ani.
Parlamentul considera acest subiect unul imperativ si primordial.
De altfel, experienta tarilor europene
demonstreaza eficienta functionarii programelor nationale de dezvoltare pe
termen mediu si lung, acest exemplu fiind unul relevant si pentru Moldova.
Parlamentul considera ca elaborarea si implementarea unui asemenea program este
nu numai oportuna, dar si necesara din mai multe considerente, printre acestea
fiind necesitatea formularii clare o obiectivelor si prioritatilor pentru
dezvoltarea in continuare a tarii si incorporarea acestora intr-un document de
program, care sa fie cunoscut si de partenerii nostri externi, aspect foarte
important pentru solutionarea unor probleme fundamentale: modernizarea
structurii economiei nationale, sporirea competitivitatii, atragerea
investitiilor.
La fel se impune necesitatea abordarii
coerente si sistemice a obiectivelor si prioritatilor de integrare a vectorilor
sectoriali, in acest fel asigurind optimizarea plasarii resurselor si
consolidarea fortelor.
Stimati colegi,
In continuare tin sa mentionez ca sesiunea
data a fost si una de mare responsabilitate, marcata de indeplinirea
programului calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu
rezolutia si recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiunilor si
angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei.
Acest document, fiind adoptat de iure de
plenul Parlamentului in noiembrie 2005, a fost pus pe rol de facto, incepind cu
februarie 2006, debutul acestei sesiuni. Programul calendaristic este un
angajament pe care ni l-am asumat urmind dorinta comuna de a ne aduce
contributia nu numai la consolidarea credibilitatii Republicii Moldova in fata
unuia dintre cele mai importante foruri internationale – Consiliul Europei.
Lichidarea acestor restante, care ne sint
indicate pe parcursul a 11 ani din 1995, cind Moldova a devenit membru al
Consiliului Europei, tine de responsabilitatea tuturor ramurilor puterii de
stat. Consider ca nu mai putin important este aspectul practic al adoptarii legilor
de referinta pe motiv ca acestea vizeaza un sir de domenii de importanta
primordiala pentru consolidarea statului de drept, precum reforma sistemului
judiciar, ma refer la modificarea si completarea Codului civil, Codului de
procedura civila, Codului penal si Codului de procedura penala, a Legii cu
privire la avocatura, a Legii cu privire la Colegiul disciplinar si Legii cu
privire la Colegiul de calificare si atestare a judecatorilor, a Legii cu
privire la statutul judecatorilor, la elaborarea noii Legi cu privire la
Institutul National al Magistraturii, in egala masura reforma sistemului
electoral, functionarea Procuraturii si a SIS, la activitatea mass-media prin
elaborarea si adoptarea unui nou Cod al audiovizualului, la consolidarea reala
a autoguvernarii locale, mentionind pachetul constituit de noua Lege privind
descentralizarea administrativa, la noul cuprins al Legii administratiei
publice locale si la modificarile Legii finantelor publice locale.
Totalizind aceasta activitate a Legislativului,
tin sa mentionez ca, dintre cele 18 pozitii ale Programului calendaristic, 16
sau circa 90 la suta sint, practic, implementate, inclusiv 11 pozitii prin
adoptarea legilor vizate in ambele lecturi si
5 pozitii prin adoptarea legilor in prima lectura, acestea fiind expediate
Consiliului Europei pentru o ultima expertiza.
In momentul de fata inregistram doua
restante care urmeaza a fi recuperate in perioada sesiunii de toamna, prin
examinarea si adoptarea Legii cu privire la partidele politice, asupra careia
va lucra un grup parlamentar, si a Codului educatiei, care urmeaza a fi
definitivat si inaintat de Guvern, deputatii fiind in asteptarea acestui
document inca din primavara anului curent.
Pentru a anunta aceste rezultate, am
constatat ca au fost revazute circa 40 de legi, cu elaborarea a 22 de proiecte
noi, dintre care jumatate sint rodul muncii colegilor deputati. Analizind si
aspectul temporar, este cazul sa mentionez ca aceste rezultate au fost obtinute
pe parcursul a 6 luni, perioada care s-a dovedit a fi mai fructuoasa decit
toate legislaturile din 1995 incoace. Aceasta realizare a fost posibila pentru
ca s-a depus multa abnegatie, insistenta, dedicatie, energie, precum si efort
pentru organizarea eficienta a activitatii legislative.
Nu pot sa trec cu vederea si un alt aspect
al Programului calendaristic, cel de interconexiune cu Planul de actiune
Republica Moldova – Uniunea Europeana. Privind cu atentie capitolul 2.1
“Dialogul politic si reforme” al acestui document vom gasi in fiecare paragraf
referinta la subiectele ce formeaza continutul Programului calendaristic. In
acest fel, vin sa afirm ca Parlamentul si-a indeplinit, la aceasta etapa
sarcinile care ii sint adresate direct in contextul Planului de actiuni
Republica Moldova – Uniunea Europeana.
In mod evident, aportul Legislativului nu
se va limita doar la aceasta actiune. Or, pentru celelalte primordialitatea
revine puterii executive. De altfel, executarea plenara a angajamentelor vizate
de Planul de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana ar obtine o
dimensiune mai dinamica si mai consistenta in conditiile conjugarii eforturilor
Parlamentului si Guvernului, cunoscind faptul ca institutiile comunitare in
procesul de evaluare a gradului de indeplinire a Planului de actiuni se refera cu
regularitate la gradul de realizare a angajamentelor fata de Consiliul Europei.
La rindul sau, in una din recomandarile
sale, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei reitereaza ca, pentru tarile
membre ale acestui for, acoperite de politica europeana de vecinatate,
respectarea angajamentelor si obligatiunilor asumate fata de Consiliul Europei
este o preconditie obligatorie pentru avansarea procesului de integrare
europeana.
In acest context, instrumentul relevant
este Programul comun al Comisiei Europene a Consiliului Europei pentru
sustinerea reformelor democratice in Republica Moldova, a carui implementare se
va incheia la finele anului curent. In aceste conditii, am convenit cu domnul
Rene van der Linden, Presedintele Adunarii Parlamentare al Consiliului Europei,
asupra unei evaluari comune de catre cele doua foruri legislative a
implementarii Programului comun de catre structurile guvernamentale la sfirsitul
implementarii acestuia.
Stimati colegi,
Cele evocate constituie, in mod obiectiv, o
argumentare suficienta pentru a constata ca aceasta sesiune parlamentara s-a
soldat, de rind cu rezultate vizibile in implementarea Programului
calendaristic, si cu o substantiala consolidare a vointei politice a
parlamentarilor, precum si cu o constientizare a importantei reformelor
promovate nu doar ca onorare a obligatiunilor fata de partenerii din exterior,
dar si ca necesitate interna, derivata din premisele si conditiile formate.
Un exemplu elocvent in acest sens este
dialogul cu societatea civila, in cadrul careia ONG-urile de specialitate au
participat nu doar la dezbaterile proiectelor de legi vizate de Programul
calendaristic, dar au fost antrenate chiar la etapa initiala, cea de elaborare.
Rezultatul acestui debut demonstreaza posibilitatea unei cooperari armonioase,
pas cu pas, educind increderea reciproca. In luna februarie au fost puse in
aplicare instrumentele oferite de conceptia de cooperare a Legislativului cu
societatea civila, prima actiune fiind publicarea proiectelor de legi pe
site-ul Parlamentului, fapt ce a permis lansarea mecanismului de interactiune
dintre corpul de deputati si reprezentantii societatii civile in definitivarea
unor texte legislative de importanta majora.
Prin intermediul acestui mecanism, au fost
receptionate 35 de contributii din partea a noua organizatii neguvernamentale,
dintre care mentionez “Acces INFO”, Ecotiras, Haide Park, Centrul pentru
respectarea drepturilor omului, cu multumiri particulare pentru contributii de inalt
nivel profesionist, IPP, Credo, Centrul Independent de Jurnalism, “Adept”,
“Idis”, “Viitorul”, care au participat nemijlocit la scrierea textelor de legi.
Aditional, tin sa mentionez ca in iulie
curent Parlamentul a constituit un parteneriat cu Centrul de analiza si
prevenire a coruptiei, sustinut de fundatia Eurasia, fiind lansat Proiectul
“Diminuarea nivelului coruptiei prin implicarea societatii civile in procesul
de creatie legislativa”, proiect care vine sa sustina initiativa Presedintelui Tarii,
vizind combaterea acestui flagel.
Prin intermediul acestui proiect, expertii
societatii civile vor efectua expertiza gradului de coruptibilitate a
proiectelor de acte legislative, publicate pe site-ul Parlamentului. Catre ziua
de astazi, dintre cele 35 de contributii ale sectorului asociativ 15 au
parvenit pe linia acestui proiect.
In contextul dat, vin cu un indemn la
adresa Guvernului de a grabi formarea mecanismului respectiv, actiune care,
eventual, ar solicita o adaptare a normelor de proces legislativ. Luind in
considerare aceasta eventualitate, vreau sa anunt disponibilitatea
Legislativului de a acorda timpul necesar in felul in care, incepind cu 15
octombrie, vor fi considerate ca inaintate spre examinare in Parlament doar
proiectele de legi insotite de expertiza anticoruptie.
O data ce credibilitatea presupune
scoaterea in evidenta, de rind cu rezultate, si a carentelor, vreau sa pun in
evidenta anumite momente problematice, inregistrate in momentul de fata in procesul
de cooperare pe dimensiunea Parlament – sector asociativ.
Acestea tin, in special, de anumite carente
de pregatire si de percepere a dialogului, prezente in rindurile atit a
deputatilor, cit si in rindurile reprezen-tantilor societatii civile. Momentul
obiectiv care determina natura temporara a acestor deficiente este ca procesul
are o vechime de doar 5 luni. Catre finele anului curent, vom organiza o
conferinta, in cadrul careia vom pune in discutie aceste deficiente si vom
identifica modalitatile de optimizare a mecanismelor conceptiei in caz de
necesitate.
Stimati colegi,
In conditiile in care procesele de
globalizare si integrare regionala determina interdependenta problemelor
nationale de relatiile internationale, tot mai actuala devine diplomatia
parlamentara. Dinamismul acestor relatii determina necesitatea diversificarii
formelor de prestatie a diplomatiei parlamentare, pornind de la cele
traditionale, precum grupurile de prietenie, acordurile de cooperare
interparlamentara, participarea la intrunirile si adunarile parlamentare ale
organizatiilor internationale si continuind cu indentificarea unor noi
instrumente si mecanisme in acest sens.
In acest context, pe durata sesiunii
curente, Parlamentul moldovean a fost vizitat de doamna Nicolson, vicepresedinte
al Comitetului pentru afaceri externe al Parlamentului european, de
vicepresedintii legislativelor din Grecia, Lituania, Turcia, de Presedintele
Parlamentului Republicii Populare Chineze si, recent, pentru prima data de
domnul Rene van der Linden, Presedintele APCE. Au fost stabilite relatii de
colaborare cu Parlamentul Marii Britanii. S-a participat la reuniunea
presedintilor parlamentelor tarilor membre ale procesului de cooperare in
Europa de Sud-Est, la reuniunea presedintilor de parlamente ale statelor membre
ale Consiliului Europei.
Aditional, delegatiile parlamentare au
efectuat vizite de lucru in Cehia, Polonia, Tarile Baltice, Federatia Rusa. Tin
sa mentionez dezvoltarea parteneriatului de asistenta, oferit de parlamentele
Ungariei, Lituaniei si Letoniei in contextul armonizarii legislatiei nationale
cu IQ comunitar.
Toate aceste actiuni reprezinta pirghii
importante si eficiente pentru lobbyul politic al intereselor nationale atit in
cadrul organizatiilor internationale, cit si pentru consolidarea relatiilor
interstatale, contribuind la afirmarea plenara a tarii pe arena internationala.
De asemenea, Parlamentul, in virtutea
reprezentativitatii sale, este si institutia ce urmeaza sa contribuie eficient la
o mai buna intelegere a substantei si evolutiilor in problema diferendului
transnistrean de catre partenerii nostri externi.
Un exemplu elocvent in acest sens este
Conferinta nationala, organizata de Parlament, utilizind cadrul conceptiei de
cooperare cu societatea civila pentru prezentarea raportului, dezmortirea unui
conflict inghetat, aspecte juridice ale crizei separatiste din Moldova, un
raport elaborat de baroul de avocati din New York.
Caracterul analitic al acestui document,
care ofera optica noua pentru abordarea unui sir de aspecte juridice ale
conflictului transnistrean prin prisma dreptului international, a determinat
necesitatea cunoasterii raportului de un auditoriu cit mai reprezentativ,
oferind posibilitatea antrenarii in discutii, de rind cu cele mai active
organizatii neguvernamentale din tara, a reprezentantilor Presedintiei,
Parlamentului, Guvernului cu prezenta intregului corp diplomatic din Moldova.
Revenind la subiectul integrarii europene,
tin sa-mi exprim convingerea ca avansarea reala pe aceasta cale necesita, in
primul rind, constientizarea esentei procesului, bazata pe cunoasterea
coraportului notiunilor integrare – versus aderare.
Integrarea este un proces complex cu o
marja de flexibilitate, care presupune preluarea si implementarea in
constructia statala nationala a modelelor mecanismelor si standardelor
europene.
Moldova se afla in proces de integrare, urmind
la acest moment sa valorifice la maximum ofertele politicii de vecinatate a
Uniunii Europene. Sarcina noastra, la aceasta etapa, consta in racordarea la
principiile, normele si standardele europene, care vizeaza democratia,
suprematia legii, drepturile omului, protectia sociala, educatia, economia de
piata, indiferent de cadrul contractual.
Astfel, consolidindu-si statalitatea prin
dezvoltarea democratica, sociala si economica, Republica Moldova are toate
sansele pentru a se afirma ca un partener credibil si atractiv, transformind
vecinatatea cu Uniunea Europeana din una geografica in una eficienta si
armonioasa, care sa formeze continuitatea necesara pentru avansarea gradului
calitativ statutar ale relatiilor noastre cu Uniunea Europeana.
Am ferma convingere ca, in obiectivul
integrarii europene, predominanta este determinarea interna, durabila si
sustinuta prin munca asidua, determinare care nu trebuie sa fie influentata de
prezenta sau absenta manifestarilor declarative.
Pe acest motiv, avansarea in procesul
integrationist este direct proportionala cu intensitatea si calitatea sumara a
eforturilor depuse la toate nivelurile constructiei statale.
In acest context, este relevanta adoptarea
de catre Parlament in luna iunie curent a legii prin care se introduc cerintele
respective in procesul legislativ in Moldova si care va deveni aplicabila incepind
cu 1 septembrie curent. Urmind respectivele prevederi, incepind cu sesiunea din
toamna acestui an, proiectele de legi inaintate Parlamentului urmeaza, in mod
obligatoriu, sa fie insotite de argumentarea respectiva.
De altfel, sint deja inregistrate unele
tentative in acest sens, un exemplu, elocvent fiind adoptarea recenta a Legii
pentru protectia animalelor folosite in scopuri experimentale sau in alte
scopuri stiintifice, nota informativa continind argumentarea ca documentul a
fost elaborat in conformitate cu prevederile directivei comunitare si se incadreaza
in activitatile de realizare a Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea
Europeana.
Desigur, deputatii saluta acest efort, intelegind
ca protectia drepturilor cobailor si broscutelor se incadreaza in vasta paleta
a prevederilor IQ comunitar. Dar sa fim de acord ca, la aceasta etapa, in tara
sint prezente un sir de imperative de ordin mult mai prioritar, precum
energetica, infrastructura, industria, agricultura si, desigur, protectia
sociala si ocrotirea sanatatii. Data fiind aceasta realitate, indemn
structurile executive sa urgenteze crearea mecanismului adecvat pe parcursul
urmatoarelor doua luni care sint la dispozitie.
Consider ca aceasta este o buna
oportunitate pentru revizuirea de catre organele respective a continutului
programului legislativ pentru perioada anilor 2005 si 2009 in sensul
prioritizarii acestuia, dar si a respectarii termenelor fixate.
Aceasta abordare exprimind doleantele intregului
corp legiuitor ar face posibila performarea in aspect de calitate, precum si
asigurarea unor ritmuri normale a inaintarii proiectelor de legi Parlamentului.
Mai mult decit atit, ca in cele ce urmeaza
Legislativul se va concentra asupra mecanismului de punere in aplicare a
legilor adoptate, fara buna functionare a caruia legislatia, chiar si cea mai
performanta, nu asigura racordarea la unul dintre cele mai importante criterii
comunitare, cel de existenta a statului de drept.
Stimati colegi,
Doamnelor si domnilor,
Consider ca cele expuse constituie o argumentare
suficienta pentru a constata ca Parlamentul Republicii Moldova este in deplina
capacitate de a onora angajamentele sale, inclusiv prin dinamizarea procesului
decizional si diversificarea componentelor acestuia.
Realitatea obiectiva denota formarea unei
noi dimensiuni a culturii politicii care ofera premisele si conditiile necesare
pentru cultivarea adevaratelor valori democratice europene. Sint convins ca
aceasta constatare poate fi deja calificata ca o caracteristica stabila,
durabila, inerenta actualei legislaturi, intregita de deschidere, transparenta
si abordare pragmatica, rationala si sistemica.
Stimatii mei colegi,
Finalmente, tin sa va multumesc foarte mult
pentru eforturile depuse si pentru munca dumneavoastra pe durata acestei
sesiuni care se scurge, dorindu-va o vacanta foarte placuta si recuperata. Iar
pentru acei care nu o vor avea, o munca si o activitate prodigioasa in
continuare.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Se ofera cuvintul domnului Vladimir
Voronin, Presedintele Republicii Moldova.
Domnul Vladimir Voronin – Presedintele Republicii Moldova:
Stimat Parlament,
Permiteti-mi, in prezenta dumneavoastra si
cu suportul televiziunii, sa felicit toata Tara cu ziua Constitutiei si sa-mi
exprim profunda apreciere, caci atit Parlamentul actual, cit si Parlamentul
precedent au oferit mai putine ocazii Curtii Constitutionale de a judeca sau de
a aprecia hotaririle Legislativului, ale Presedintelui, ale Guvernului din
punctul de vedere al respectarii Constitutiei.
Este foarte important ca aceasta Biblie
nationala, cum este Constitutia Tarii, sa fie minutios respectata de noi si pe
parcurs, indiferent de necesitati, indiferent de urgente, indiferent de unele intentii,
chiar si binevenite, in capul mesei intotdeauna trebuie sa se afle Constitutia.
Eu va felicit si va doresc si in continuare, pe parcursul activitatii noastre
de comun acord, sa ne conducem, in primul rind, de cerintele constitutionale.
Stimat Parlament,
Onorata asistenta,
Astazi, in discutie cu dumneavoastra, as
dori sa schimb intrucitva traditia deja aranjata, care s-a incetatenit deja la noi
pina acum, de a prezenta public de o maniera triumfalista o dare de seama
asupra muncii infaptuite.
Noi, desigur, avem ce prezenta societatii
si pe directia dezvoltarii economice, si in sfera sociala, si in domeniul
integrarii europene, si in cel al reglementarii transnistrene, si in alte, alte
domenii. In ultimul timp, despre aceste lucruri se vorbeste nu putin. Dar, fiti
siguri, societatea cunoaste si resimte foarte bine toate plusurile si toate
minusurile activitatii noastre.
Daca noi nu avem rezultate vizibile,
palpabile, atunci este inutil sa incercam sa dam unele explicatii privind
cifrele si indicatorii cresterii dezvoltarii noastre economice. Sa nu credeti
cumva ca in cele ce urmeaza as incerca sa dramatizez actuala situatie,
dimpotriva, doresc sa subliniez ca acele sfidari politice externe deosebit de
complexe, cu care se confrunta tara noastra in ultimul timp, ne demonstreaza
ca, de fapt, adevarata noastra independenta, a carei zi avem sa o sarbatorim a
cincisprezecea oara in timpul apropiat, se naste cu adevarat acum, in acest
timp. Si acest proces se va incheia cu victorie numai in cazul in care noi vom
sti sa consolidam toate fortele pentru a realiza noi progrese substantiale, vom
reusi sa adoptam decizii strategice atit politice, cit si economice corecte.
Cind vorbesc despre necesitatea
consolidarii tuturor fortelor, eu ma refer, in primul rind, la faptul ca toti
cetatenii trebuie sa inteleaga bine exact ceea ce se intimpla, in ce directie
ne miscam, ce se intreprinde de catre actuala putere.
Stimate doamne si stimati domni,
Ne asteapta insa o munca nu mai putin grea
decit cea de a urma in mod fidel Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeana”. Evenimentele, mai bine zis fenomenele, din ultimul an ne
demonstreaza ca independenta reala si anume nazuinta de a atinge obiectivele
fundamentale organice de importanta vitala a tarii si a societatii costa scump
si la propriu, din punct de vedere material, si la figurat, din punct de vedere
politic. Acest pret trebuie platit, iar pentru a-l plati trebuie sa cautam si
sa gasim anumite surse. Cele mai sigure surse pot fi doar sursele noastre
proprii. De aici, in mod obligatoriu, rezulta urmatoarele concluzii, noi
trebuie sa privim situatia din tara cu alti ochi.
Care este continutul noului mod de abordare
si prin ce se deosebeste el de cele de pina acum? In toti anii independentei
noastre noi am incercat sa demonstram intregii lumi ca sintem ca toti ceilalti,
adica, cum spune moldoveanul: “In rind cu lumea.” In acest scop, noi am intrat in
diferite organizatii, am aderat la diferite conveniti, asumindu-ne foarte multe
angajamente, care ori ca erau peste puterile noastre, ori premature, ori
limitau posibilitatile noastre. Aceasta era plata pentru recunoasterea noastra
ca fiind ca toti ceilalti. Judecind dupa toate, aceasta plata n-a fost insa in
zadar. Tara noastra a fost vazuta si a fost auzita in principalele institutii
politice internationale europene, in organizatiile regionale si la nivel
interstatal.
Acum a inceput o etapa noua. Care este
esenta acestei noi etape? Acum noi trebuie sa demonstram ca avem anumite
particularitati, care pot fi considerate drept avantaje concurentiale si ca
aceste avantaje pot fi realizate in anumite conditii spre binele tarii noastre,
a Republicii Moldova.
Timpul cind nimeni nu intelegea nimic din
cele ce se intimplau in spatiul fostei URSS si cind intreaga lume avea doar o
singura dorinta ca in acest spatiu sa fie pace, liniste, a trecut. De aceea,
realizarea avantajelor noastre concurentiale nu va fi deloc usoara. Va trebui
sa actionam in cel mai fin mod, respectind regulile, neincetind a fi, in
acelasi timp, ca toti ceilalti, utilizind la maximum instrumentarul
modernizarii juridice europene, dar, totodata, nerenuntind la acele avantaje
incontestabile care exista in continuare in est.
Da, este vorba de elaborarea unei noi
politici de atragere a investitiilor. Si aici eu trebuie sa deschid o
paranteza, pe mine absolut nu ma satisface acel mod de abordare a problemei
investitiilor straine care, epizodic, se manifesta aici la noi sau de catre
noi. Sa consideri ca afluxul de investitii straine va spori considerabil de pe
urma vinzarii ultimelor 3,5% din obiectele proprietate publica, constituie
culmea incompetentei in viziunea mea. Nu despre asemenea metode si nu despre
asemenea obiective trebuie sa vorbim astazi. Noi sintem datori sa vorbim nu
numai despre formarea unui climat economic general acceptat, dar si despre
formarea in Moldova a unui climat economic specific Republicii Moldova. Exista
oare premize pentru a proceda in realizarea acestei sarcini? Desigur.
Avantajul concurential fundamental
principial, dar, poate, si unicul avantaj concurential al tarii noastre il
constituie aflarea ei in centrul Europei, la frontiera Uniunii Europene si a
imensei piete estice. Noi trebuie sa facem tot posibilul pentru a folosi
aceasta pozitie a noastra. Intreprinzatorilor si investitorilor de orice
calibru, incepind cu micile companii investitionale si terminind cu
corporatiile transnationale, trebuie sa le fie interesant si profitabil sa
actioneze pe teritoriul tarii noastre.
Ce avem deja pentru aceasta? Exista
stabilitate politica care trebuie valorificata, avem un set de acorduri cu
privire la evitarea dublei impuneri si la protejarea reciproca a investitiilor,
care trebuie completat si dezvoltat si in continuare, avem un sistem bancar
bine structurat, un sistem eficient si transparent de inregistrare a
companiilor. De ce mai este insa nevoie?
In primul rind, este necesar sa facem ceea
ce deja au facut multe tari care au pornit pe calea integrarii europene, tari
care intelegeau ca insasi aceasta cale trebuie sa aduca dividende intregii
societati, sa faca din tara respectiva, nu pur si simplu, o tara normala in
toate privintele, dar si una bogata. Si poporul Moldovei trebuie, de asemenea,
sa intre in Uniunea Europeana ca un popor prosper si bogat, dar nu ca un popor
care cerseste.
De aceea, trebuie sa preluam atent, foarte
atent experienta acelor tari care nu s-au temut sa extinda la maximum
libertatile oferite atit companiilor locale, cit si celor straine pentru
desfasurarea activitatii lor. Trebuie sa existe o impozitare rationala a
nerezidentilor pentru prezenta lor pe teritoriul tarii noastre si pentru
activitatea desfasurata pe acest teritoriu. Este necesar sa dezvoltam
infrastructura si, in primul rind, drumurile, telecomunicatiile pe baza
moderna.
Desigur, din punct de vedere geografic,
Republica Moldova nu este o insula, cum este, de exemplu, Cipru. Noi nu sintem
nici Tarile Baltice, care din 1991 s-au pozitionat ca un fel de occident
oriental si care au servit drept cap de pod pentru circulatia capitalurilor
operative dintre Occident si fostul Orient. Dar timpul aflarii lor in aceasta
functie se apropie de sfirsit, insa functia ramine vacanta. Noi putem si
trebuie sa preluam aceasta functie.
Efectele economice si sociale ale unui
atare model sint cunoscute foarte bine in lume, acestea constituie, daca vreti,
tocmai cazul in care vom iesi singuri din actuala stare si modalitatea cu
ajutorul careia vom izbuti sa facem acest lucru. Acesta este un mecanism de
sporire anuala a bugetului, de creare a premiselor sistemice pentru a trezi pe
plan international un interes deosebit de mare fata de Moldova, mecanism care a
si demonstrat eficienta in alte cazuri si in alte tari.
In al doilea rind, este necesar sa facem
totul pentru ca si pietele Uniunii Europene si acele ale CSI sa ramina pentru
Moldova niste piete libere, accesibile pentru marfurile competitive. Mecanismul
asimetriei comerciale duble cu Europa si cu CSI trebuie sa constituie scopul si
rezultatul palpabil al activitatii puterii noastre executive. Aceasta
pozitionare a Moldovei va deveni una dintre cele mai puternice stimulente
pentru atragerea investitilor in sectorul real al productiei, pentru crearea de
intreprinderi capabile sa concentreze resurse de munca considerabile.
Trebuie sa valorificam, in mod pragmatic si
competent, premisele interesante si productive de dezvoltare, dar nu sa facem
declaratii provocatoare si demagogice privind iesirea din CSI sau renuntarea la
integrarea europeana.
In al treilea rind, noi trebuie sa
modificam legislatia privind zonele economice libere. Noi avem nevoie nu, pur
si simplu, de zonele libere care produc aceleasi tipuri de marfuri care se
produc in afara acestor zone. Noi avem nevoie de zone libere care sa propuna
conditii preferentiale pentru atragerea de investitii straine in cele mai
moderne tehnologii in productie principial cu caracter nou si de calitate noua.
Mai mult decit atit, noi trebuie sa
desfasuram o activitate intensa pentru repartizarea uniforma a unor asemenea
zone pe intreg cuprinsul tarii, plasindu-le conform centrelor industriale deja
traditionale si nodurilor de comunicatii. Sint convins ca numai asa vom putea
aduce investitii masive in regiuni si pentru Balti, si la Ocnita, si la
Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat si in alte localitati, in alte orase. Amplasarea
zonelor libere de tip nou in acestea si in alte regiuni ne va da posibilitate
sa cream si anumite nuclee de dezvoltare sociala, profesionala si umanitara. Eu
va rog sa nu va inspaiminte liberalismul acestor propuneri.
Este important sa intelegem ca astazi
pentru noi conteaza nu numai problemele ce tin de completarea bugetului, dar si
faptul ca sarcina noastra nr.1 o constituie problemele ocuparii fortei de
munca, problemele infaptuirii unei revolutii industriale in tara noastra. Noi
deja nu mai putem avansa cum avanseaza toti ceilalti conform modelelor
acceptate in general, caci, veti fi de acord cu mine, toti ceilalti, adica
celelalte tari, nu sint supusi unor teste geopolitice de supravietuire atit de
dure ca cele la care este supusa tara noastra.
Iata de ce astazi pentru noi prezinta
interes nu numai experienta Tarilor Baltice, dar si experienta Irlandei,
Turciei si a Chinei si a altor tari privind crearea de tehnoparcuri de serii
industriale, precum si privind tot ceea ce stimuleaza dezvoltarea economica
dinamica si inainteaza cerintele corespunzatoare fata de calitatea dezvoltarii
umane, fata de sistemul de instruire si cel de ocrotire al sanatatii.
Stimati deputati,
Crearea macar a unui singur tehnoparc
puternic in sfera tehnologiilor informationale si comertului electronic poate
conduce la amplasarea de catre investitorii straini a unei intregi industrii a
comertului electronic, daca n-o sa intirziem, si a serviciilor auxiliare in acest
sector al economiei, care este cel mai avansat astazi.
Si nu trebuie sa ne temem de prea multe
libertati, inca o data va rog. Cu cit mai multe sint libertatile, cu cit mai
mari sint inlesnirile, cu atit mai mari sint avantajele noastre concurentiale, toate
acestea fiind legate una cu alta.
Trebuie sa ne temem de altceva. Trebuie sa
ne temem de faptul ca principalul impediment in calea reasezarii acestor
planuri va deveni iarasi functionarul nostru, care este gata sa faca totul
pentru a transforma aceleasi zone libere intr-un fel de gulag economic, pentru
a stoarce birurile stabilite de el si de a percepe taxe de protectie tot in
favoarea lui.
Dar, deoarece toti deja cunoastem acest
pericol, stim de unde el incepe si cine este in jurul acestui pericol, credem
ca vom fi in stare sa gasim forte pentru a nu permite ca asa ceva sa se
prelungeasca si sa se intimple si in continuare.
Eu am prezentat principalele elemente ale
Planului de actiuni pentru viitorul apropiat. Eu nu vad nici o sansa de
dezvoltare a tarii noastre, foarte sincer va marturisesc, fara ca sa fie
realizate anume aceste principii. Va rog sa participati in cel mai activ mod la
asigurarea legislativa a tuturor elementelor de baza ale acestui plan. Voi
mentiona ca realizarea lor se bazeaza pe un intreg complex de reforme paralele,
mai cu seama in sistemul de invatamint si de pregatire profesionala, in
sistemul managementului, la scara intregului stat, in sistemul instrumentelor
noastre traditionale din domeniul politicii externe.
Stimate doamne si stimati domni,
Astazi, tara noastra are o sansa unica de a
iesi din actuala conjunctura externa mult mai puternica, principial alta, cu
alt rating al calitatii vietii. Si noi sintem datori sa folosim aceasta sansa.
Noi trebuie sa lasam la o parte tot ce este secundar, iar de mai multe ori si
niste obiective false, pe care zi cu zi le inventeaza armata noastra numeroasa
de birocrati si de alte personalitati.
Noi sintem datori ca, lasind in urma al
15-lea an al independentei noastre statale, sa reusim sa devenim o tara care
deschide o noua pagina si in istoria democratiei sale, si in istoria economiei
sale si a dezvoltarii sale sociale. Dezvoltarea evolutiva si progresiva este o
treaba buna, dar in situatia in care ne-am pomenit noi si tara noastra, si
poporul nostru, avem o singura cale spre propasire: modernizarea accelerata. Sint
sigur ca pe aceasta cale noi ne vom bucura de acea incredere, de acel sprijin
si de acea atitudine interesata din partea cetatenilor tarii noastre, care noua
aceasta sustinere ne este deosebit de necesara pentru a trece pe aceasta cale.
Sint sigur ca numai pe aceasta cale noi vom asigura si adevarata independenta a
Patriei noastre, si unitatea ei teritoriala si civica.
Eu va doresc tuturor sa va odihniti cit mai
bine.
Ma asociez la raportul domnului Presedinte
Marian Lupu privind activitatea Parlamentului. Intr-adevar, a fost facut,
realizat un lucru foarte enorm, foarte important, cele mai importante cerinte
si cele mai importante acte legislative au fost adoptate. Dar cel mai principal
este ca Parlamentul a parcurs aceasta cale, aceasta sesiune de primavara –
vara, fiind mai mult si mai puternic consolidat decit la inceputul ei, si aceasta
pe mine ma bucura foarte mult.
Eu va doresc o vacanta reusita, acumulati
forte, putere pentru a infaptui in continuare toate cele ce stau in fata
noastra, in fata societatii, in fata tarii noastre.
Va multumesc. (Aplauze).
Domnul Marian Lupu:
Domnule Presedinte,
Va multumim.
Stimati colegi,
La aceasta etapa a sedintei de astazi,
etapa de incheiere a sesiunii,
permiteti-mi sa declar cea de a treia sesiune a Parlamentului de legislatura a
saisprezecea inchisa. Rog sa onoram Drapelul de Stat si Imnul de Stat. (Se
intoneaza Imnul de Stat).
Eu va multumesc, dorindu-va, din nou,
vacanta recuperata.
Membrii Biroului permanent, presedintii de
comisii sint asteptati in citeva clipe in biroul 306.
Sedinta s-a incheiat la ora 12.45.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|