version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
русская версия



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – IULIE 2006

Sedinta din ziua de 29 iulie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.568 cu privire la ratificarea Protocolului nr.13 la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea in toate circumstantele, semnat la Vilnius la 3 mai 2002.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.567 pentru aderarea la cel de-al doilea Protocol facultativ la Pactul international cu privire la drepturile civile si politice privind abolirea pedepsei cu moartea, adoptat la New York la 15 decembrie 1989.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2334 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.150 privind administrarea muncii, adoptata la Geneva la 26 iunie 1978.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2812 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Slovenia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta, semnat la Ljubljana la 31 mai 2006.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2491 pentru ratificarea Acordului privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor dintre Republica Moldova si Regatul Spaniei, semnat la Chisinau la 11 mai 2006.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2940 pentru ratificarea Acordului de finantare (Proiectul privind controlul gripei aviare si gradul de pregatire in caz de pandemie umana si activitatile de raspuns) dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, semnat la Chisinau la 16 iunie 2006.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3049 pentru ratificarea Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Republicii Moldova si Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate din Europa cu privire la sprijinul din partea Natiunii Gazda pentru desfasurarea exercitiului “Cooperative Longbow/Lancer 2006”, semnat la Chisinau la 21 iunie 2006 si la Madrid la 5 iulie 2005.

10. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.3044 privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

11. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2953 privind acordarea concediului de odihna deputatilor in Parlament.

12. Declaratia domnului deputat Oleg Serebrian. (Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal).

13. Discursul domnului deputat Veaceslav Untila. (Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”)

14. Discursul domnului deputat Vlad Cubreacov. (Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat )

15. Discursul domnului deputat Dumitru Diacov. (Fractiunea Partidului Democrat)

16. Discursul doamnei deputat Eugenia Ostapciuc. (Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova)

17. Alocutiunea domnului Marian Lupu, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova.

18. Alocutiunea domnului Vladimir VORONIN, Presedintele Republicii Moldova.

 

Sedinta incepe la ora 9.30.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 94 de deputatii. Absenteaza deputatii: Iurie Eriomin, Ivan Gutu, Vitalia Pavlicenco, Anatol Taranu, Valeriu Guma, Nicolai Deatovschi.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Stimati colegi,

A treia sesiune a Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XVI-a se incheie in ziua care marcheaza continuitatea statalitatii Republicii Moldova – Ziua Constitutiei, Legea suprema a societatii si a statului.

Tinind seama de importanta deosebita a Constitutiei pentru noua structurare democratica a sistemului politic moldovenesc, Parlamentul a proclamat prin lege ziua de 29 iulie ca zi a Constitutiei Republicii Moldova. In acest mod, adoptarea Constitutiei la 29 iulie 1994 a insemnat trecerea societatii moldovenesti spre o etapa noua decesiva de infaptuire a statului de drept si de promovare a unei relative normalitati a jocului politic democrat.

Acesti ani au intrat in istoria tarii noastre ca o perioada de tranzitie, in care au fost implementate principiile economiei de piata, au fost instituite structurile democratice, este in creare societatea civila. Tot in aceasta perioada legiuitorul s-a straduit sa inlature barierele din calea reformelor prin modificarea legislatiei depasite, aducind-o in conformitate cu standardele europene privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

Stimati colegi,

Cu aceasta ocazie, aduc sincere felicitari tuturor celor prezenti, precum si tuturor cetatenilor Republicii Moldova cu prilejul acestei mari sarbatori – Ziua Constitutiei. (Aplauze).

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati se propune de a fi inclus in ordinea de zi de astazi proiectul de Hotarire privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, proiectul de Hotarire nr.3044.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Proiectul de Hotarire nr.3044.

 

Domnul Marian Lupu:

Este un proiect, care, cred eu, a fost distribuit de catre Secretariat tuturor celor prezenti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, a fost distribuit.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

In aceasta zi a Constitutiei republicii noastre si tinind cont de faptul ca aceasta Constitutie foarte frecvent se incalca aici, in peretii Parlamentului Republicii Moldova, si anume articolul 60, care spune: “Parlamentul este compus din 101 deputati”. Si noua, deputatilor neafiliati, permanent ni se arunca replici, ca nu sintem din fractiune, ca doar fractiunile au dreptul s.a.m.d. Nu pot permite ca sa plece unii in concediu, pentru ca eu voi lucra si mai departe in serviciul poporului, fara a-mi raspunde la niste intrebari la care mi-au promis ca imi vor raspunde.

Doamna Postoico mi-a promis joi ca va clarifica de ce nu a venit Guvernul sa-mi raspunda la interpelarea privind situatia din cinematografie. Vreau sa stiu de ce pina astazi Procurorul General nu a venit sa-mi raspunda la acea interpelare adresata de o luna in urma? Si vreau sa stiu, de ce Guvernul nu mi-a raspuns la acea interpelare privind la numirea rusinoasa in functia de vicedirector general al Agentiei “Moldova-Vin”.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Cu placere.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, pentru sfirsitul acestei sedinte, sa am o declaratie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4. in continuare.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu am o rugaminte poate mai neordinara, dar, dat fiind faptul ca plecam toti in concediu si in timpul perioadei de concediu al deputatilor se vor sarbatori sarbatorile nationale, eu as vrea sa ne organizam, adica, este o idee, cred eu, trebuie sa cunoastem, cum se va organiza prezenta noastra, ca sa dam dovada ca sintem o institutie suprema in stat, in mod organizat sau fiecare dupa bunul sau plac... Pina la sfirsitul sedintei sau pe urma, dar sa stim, ca acei care doresc sa fie prezenti la aceste sarbatori, sa cunoastem.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Este o intrebare foarte relevanta. Eu voi solicita Secretariatul sa ia toata informatia care vizeaza programul actiunilor si manifestatilor in zilele de sarbatoare pina la 27 august, dupa 27 august, in modul in care aceasta informatie sa va fie prezentata chiar pe parcursul zile de astazi.

 

 

Stimati colegi,

Cu aceasta propunere din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati referitoare la proiectul de Hotarire nr.3044 supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintei de astazi 29 iulie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Proiectul de Lege nr.568 cu privire la ratificarea Protocolului nr.13 la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea in toate circumstantele.

Initiativa Presedintelui Tarii.

Prezinta Ministerul Justitiei.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la ratificarea Protocolului nr.13 la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea in toate circumstantele, semnat la Vilnius la 3 mai 2002. Scopul acestuia este de a adera la toate instrumentele internationale privind protectia drepturilor omului si rezulta din amendarea Constitutiei, pe care a facut-o Parlamentul.

Rog sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima si a doua lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Da, va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc.

Si supunem atentiei dumneavoastra si al doilea proiect de Lege pentru aderare la cel de-al doilea Protocol facultativ la Pactul international cu privire la drepturile civile si politice privind abolirea pedepsei cu moartea, adoptat la New York la
15 decembrie 1989. Deci, are exact acelasi obiect si acest act international. De asemenea, rugam adoptarea in prima si in a doua lectura.

Va multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul viceministru? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia. Comisia, la fel, rog sa prezinte raportul pentru proiectul de Lege nr.568 si proiectul de Lege nr.567.

 

Domnul Sergiu Stati:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectele de Lege nr.568 si nr.567 si a ajuns la concluzia ca acestea totalmente sint in concordanta cu prevederile Legii cu privire la tratatele internationale.

In acelasi timp, nu vor necesita modificari ale legislatiei in vigoare actuale sau se propune aderarea la aceste conventii europeana si internationala ONU, pornind de la faptul ca a fost modificat articolul 24 din Constitutie cu privire la abolirea pedepsei cu moartea.

Toate comisiile Parlamentului s-au expus pozitiv in favoarea aderarii Republicii Moldova la aceste conventii, la fel ca si Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

In aceste conditii, Comisia pentru politica externa si integrare europeana solicita suportul dumneavoastra pentru votarea proiectului in prima si a doua lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Stati,

Ati facut referinta la ambele proiecte, da?

 

Domnul Sergiu Stati:

Exact.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.568. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua.

Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.568 in lectura a doua, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul Marian Lupu:

88 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.568 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.567. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.567 este aprobat.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.567, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul Marian Lupu:

87 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.567 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2334 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii privind administrarea muncii.

Initiativa Presedintelui Tarii.

Prezinta Guvernul, domnul viceministru al economiei si comertului Sergiu Sainciuc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Potrivit prevederilor Conventiei nr.150 privind administrarea muncii, care se propune spre ratificare, fiecare stat membru urmeaza sa asigure pe teritoriul sau, prin metode corespunzatoare conditiilor nationale, organizarea si functionarea unui sistem eficient de reglementare a raporturilor de munca.

In acest scop, statul poate accepta ca anumite clauze ale politicii nationale a muncii sa fie determinate si realizate prin intermediul sistemului de parteneriat social in sfera muncii. Ratificarea conventiei nu atrage pentru tara noastra necesitatea modificarii cadrului legal existent, deoarece respectarea ei poate fi asigurata prin intermediul actelor normative deja adoptate, printre care se numara: Codul muncii, Legea privind ocuparea fortei de munca, Legea privind Inspectia Muncii, Legea sindicatelor, Legea patronatelor, Legea privind organizarea si functionarea comisiilor nationale si teritoriale pentru consultari si negocieri colective, care a fost adoptata recent de Parlament.

Republica Moldova dispune si de un cadru institutional adecvat constituit din: Ministerul Economiei si Comertului cu structurile sale inferioare, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Inspectia Muncii, Biroul National de Statistica, precum si comisiile nationale, ramurale si teritoriale pentru negocieri colective.

Data fiind existenta cadrului institutional si al celui normativ necesare pentru implementarea Conventiei, ratificarea acesteia nu va avea drept consecinta efectuarea unor cheltuieli suplimentare din bugetul de stat. Pornind de la cele expuse, rog Parlamentul sa sustina ratificarea Conventiei nr.150.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Domnule Sainciuc,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vlad Сubreacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat acest proiect de lege si constata urmatoarele.

Conventia Organizatiei Internationale a Muncii privind administrarea muncii, adoptata al Geneva la 26 iunie 1978 se incadreaza in categoria tratatelor internationale specificate la articolul 11, alineatul (1) din Legea privind tratatele internationale si este supusa examinarii in Parlament.

Conventia are drept scop stabilirea unor principii generale cu relevanta pentru intregul sistem de reglementare in domeniul muncii. Ratificarea Conventiei nu va implica modificarea legislatiei nationale si nu contravine altor instrumente la care Republica Moldova este parte.

Respectarea prevederilor Conventiei va putea fi asigurata prin intermediul actelor legislative deja aflate in vigoare. Pentru implementarea prevederilor Conventiei nu vor fi necesare cheltuieli financiare. In calitate de autoritate nationala responsabila pentru implementarea prevederilor Conventiei a fost desemnat Ministerul Economiei si Comertului.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au sustinut adoptarea proiectului de lege mentionat. Totodata, pentru respectarea normelor tehnicii legislative, comisia noastra propune excluderea din titlul proiectului de lege a cuvintelor: “,adoptata la Geneva la 26 iunie 1978.”

Astfel, luind in considerare cele mentionate, in temeiul alineatului (1) din articolul 12 al Legii privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, comisia propune Parlamentului ratificarea Conventiei nr.150.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2334. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Adoptarea in lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2334, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 23.

 

Domnul Marian Lupu:

88 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2334 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2812 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Slovenia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la acesta.

Prezinta Guvernul.

Cine prezinta acest proiect?

Microfonul nr.1.

Domnule Stati,

Dumneavoastra ati inaintat acest proiect, daca nu gresesc, in sedinta de ieri a Parlamentului sau de alaltaieri chiar, daca nu gresesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Sergiu Stati:

Domnule Presedinte,

Exact. Dar am informat si Guvernul referitor la aceea ca va fi pus pe ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, proiectul este prezent, el urmeaza a fi examinat. Domnule Esanu, va rog, prezentarea.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Sloveniei privind evitarea dublei impuneri. Scopul acestui proiect de lege este de a asigura promovarea investitiilor in Republica Moldova si, respectiv, posibilitatea participarii agentilor economici din Republica Moldova in Republica Slovenia prin evitarea dublei impuneri. Rugam sustinerea dumneavoastra in vederea adoptarii acestui proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru domnul raportor? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat acest proiect de lege si constata urmatoarele. Conventia dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Slovenia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta, semnat la 31 mai 2006 la Ljubljana, se incadreaza in categoria tratatelor internationale incheiate in numele Republicii Moldova si, potrivit alineatului (1) al articolului 11 din Legea cu privire la tratatele internationale este supus examinarii si ratificarii in Parlament.

Conventia are drept scop dezvoltarea relatiilor economice dintre Republica Moldova si Republica Slovenia atit in domeniul eliminarii dublei impuneri a persoanelor fizice si juridice din ambele state, cit si scopul atragerii investitiilor straine. Ratificarea acestei conventii nu va implica modificarea sau completarea legislatiei noastre nationale si nu contravine altor instrumente la care Republica Moldova este parte.

Totodata, este de mentionat ca, in conformitate cu specificul obiectivului Conventiei si al Protocolului, nu se presupun cheltuieli financiare suplimentare in vederea aplicarii lor. In calitate de autoritate nationala responsabila de implementarea prevederilor acestei legi se desemneaza Ministerul Finantelor.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au sustinut ratificarea Conventiei prin adoptarea unei legi organice. Totodata, pentru respectarea intocmai a normelor tehnicii legislative, comisia propune eliminarea din titlul proiectului de lege a cuvintelor “semnate la Ljubljana la 31 mai 2006”. Astfel, avind in vedere toate cele mentionate, in temeiul alineatului (1) al articolului 12 din Legea cu privire la tratatele internationale ale Republicii Moldova, comisia propune Parlamentului ratificarea conventiei prezentate.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2812. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2812, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

89 de voturi “pro”.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2812 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2491 pentru ratificarea Acordului privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor intre Republica Moldova si Regatul Spaniei.

Initiativa Presedintelui Tarii.

Prezinta domnul Esanu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor dintre Republica Moldova si Regatul Spaniei, semnat la Chisinau la 11 mai 2006. Rugam sustinerea dumneavoastra in vederea adoptarii proiectului de lege mentionat in prima si a doua lectura.

Va multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul propus si a ajuns la concluzia ca acesta se incadreaza totalmente in prevederile Legii cu privire la tratatele internationale.

Implementarea lui nu va duce la modificarea legislatiei. Organul responsabil va fi Ministerul Finantelor. Deci, comisia considera ca implementarea acestei proiect de lege va aduce beneficii organelor care se preocupa de economie, agentilor economici, persoanelor fizice si juridice.

Toate comisiile s-au expus in favoarea ratificarii, respectiv, si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. In aceste conditii, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune ratificarea proiectului in prima si a doua lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari?

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2491. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea.

Va multumesc.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2491. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

88 de voturi “pro” . Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2491 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2940 pentru ratificarea Acordului de finantare intre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare.

Guvernul.

 

Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Buna ziua. Cu permisiunea dumneavoastra, voi prezenta pentru examinare si aprobare proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, destinat realizarii Proiectului privind controlul gripei aviare si gradul pe pregatire in caz de pandemie umana si activitatile de raspuns. Acest Acord a fost incheiat la 16 iunie curent intre Guvernul Republicii Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare. Proiectul reprezinta o parte a Programului global al asociatiei privind elaborarea actiunilor de control al gripei aviare, prevenire si remediere a pandemiei umane.

Obiectivul general al Proiectului este de a minimaliza pericolul pentru populatie, creat de gripa aviara. Ca si multe alte cazuri de epidemii sau boli, experienta internationala in controlul gripei aviare denota necesitatea concentrarii atentiei anume la prevenirea, la profilaxia acestei maladii. Acesta este rationamentul principal al proiectului mentionat, ale carui componentele se axeaza, in primul rind, pe actiuni de profilaxie ale bolii, pe masuri de inzestrare cu echipament medical modern si pe instruirea corespunzatoare a medicilor, veterinarilor si publicului larg.

Evaluarea efectuata de Banca Mondiala la etapa de presemnare a acestui Acord denota ca, fara implementarea Proiectului, pierderile in cazul unei eventuale epidemii poate depasi suma de 70 milioane de dolari. In cazul implementarii cu succes al acestui Proiect, pierderile pot fi diminuate pina la 35 de milioane.

Costul total al Proiectului este de 10,6 milioane de dolari, sursele de finantare fiind urmatoarele: 8 milioane le acorda AIDA, deci, dintre care 4 milioane sub forma de grant, iar 4 milioane sub forma de credit la conditii standard. Contributia Guvernului este de 750 de mii de dolari, restul este contributia diferitor donatori.

Deci, Proiectul are mai multe componente. Prima componenta este sanatatea animalelor, sanatatea populatiei, alta componenta este sensibilizarea opiniei publice la acest subiect si suportul de implementare si monitorizare. La prima componenta, la sanatatea animalelor este prevazuta crearea unui fond de compensare a posibilelor pierderi in caz de triere a pasarilor afectate. Deci, pentru acest scop au fost alocate 1,5 milioane de dolari.

Exista, de asemenea, si o suma de 1,5 milioane de dolari nealocata, pentru ca este greu de prevazut, din start, cum vor evalua lucrurile, in caz de aparitie a acestui fenomen.

Onorat Parlament,

Rog sa sustineti acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu am doua intrebari.

Prima se refera la descrierea proiectului. Noi parca am vorbit utilizam cuvintele “sacrificam animale”, dar nu “uciderea pasarilor”, eu stiu, “pasari ucise”, parca nu este adecvata o asemenea terminologie.

Acum vreau sa-mi explicati prima intrebare. Foarte bine ati apreciat scopul. Putin mai slabut obiectivele si ati apreciat in privinta studiilor epidemiologice.

In care articol sau in care punct sint preconizate sursele financiare, in care volum si despre care studii epidemiologice este vorba? De profilaxie, de prevenire a imbolnavirilor sau de acum de constatare a imbolnavirii? Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc mult pentru intrebare.

Deci, pentru a economisi din timpul dumneavoastra, eu, m-am straduit sa ma refer succint la subiect. Dar trebuie sa spun ca responsabili pentru implementarea acestui Proiect la componenta “sanatatea oamenilor” este Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, la componenta “sanatatea animalelor” este Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Deci, in Acord sint prevazute sume pentru organizarea acestor studii, poate acum.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica eu am vrut sa aflu suma, de aceea ca am vazut ca sint preconizate birouri, utilaje pentru birouri, dar nu este preconizat pentru laboratoare, pentru noi metode de diagnostic, adica cam aceasta s-ar cere, ca acestea necesita o evaluare epidemiologica.

Bine, si a doua intrebare. Daca o sa efectuati inventarierea, toate fermele de pasari, caci asa am inteles, ca mai departe o sa fie o specificare, o inventariere, atunci dumneavoastra cum o sa apreciati factorii de risc, ca poate sa apara asa imbolnavire si cum o sa preintimpinati? Prin ce metode? O sa administrati ceva acestor pasari suplimentar, ca sa fie mai rezistente, sau le lasam asa in pace, pina se vor imbolnavi? Aceasta este a doua intrebare.

 

Domnul Ion Chicu:

Da, multumesc pentru intrebare.

Dupa cum am remarcat, obiectivul principal al acestui proiect este prevenirea sau profilaxia acestei boli si multe masuri sint orientate anume spre aceasta. Am vrut sa spun doar ca fondul acesta de compensare al pierderilor, totusi, este destinat pentru fermierii mici si nici cum nu este destinat pentru industria avicola mare. Adica pierderile vor fi compensate anume pentru fermierii mici.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu am inteles ca toate aceste intrebari pe care eu vi le-am pus, dumneavoastra le veti specifica, caci este foarte bine programat, si cred ca ne va reusi.

Va multumesc.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc si dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am si eu doua intrebari la dumneavoastra.

Prima tine de componentele proiectului. Subcomponenta 1 litera c) – fondul de compensare. La ce va referiti? Care compensare?

 

Domnul Ion Chicu:

Multumesc pentru intrebare.

Deci, in cazul aparitiei unei asemenea epidemii in Republica Moldova, bineinteles, ca una dintre masuri este trierea pasarilor afectate. In acest scop, persoanelor care detin aceste pasari sau proprietarilor acestor pasari le vor fi reparate prejudiciile materiale. Am remarcat de acum ca sint preconizate
1,5 milioane de dolari, dar, in dependenta de evolutie, aceasta suma poate fi modificata.

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc.

Eu am inteles. Cer scuze ca va intrerupt, dar vreau sa va pun urmatoarea intrebare, care rezulta din prima. Deci, in cazul in care nu va fi depistata, ce veti compensa? Fiindca cheltuieli aveti destul de mari la capitolul respectiv. Cum veti utiliza banii?

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc pentru intrebare.

Deci, este prevazut si aceasta in Acord. In cazul in care nu va fi depistata, va fi foarte bine. Aceasta suma se depoziteaza pe un termen de la 10 ani si mai departe. Adica, in cazul in care nu va fi depistata, se va gasi alta destinatie.

 

Domnul Marcel Raducan:

Cred ca ar fi bine sa specificam, pina la urma, ca veniti cu o dare de seama peste o perioada oarecare sau, periodic, Guvernul va informa Parlamentul, cum vor fi cheltuiti banii, fiindca este vorba de o suma destul de impunatoare. Si iarasi o intrebare la articolul 2, litera b) – depistarea gripei aviare la oameni.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, este vorba de profilaxie sau este vorba despre niste lucrari de investigatii?

 

Domnul Ion Chicu:

Este vorba si de profilaxie, si de echiparea cu utilaj medical modern, deoarece astazi noi nu avem capacitati sau nu avem utilaj pentru a depista aceasta maladie, si spitalul respectiv va fi dotat cu utilajul respectiv.

 

Domnul Marcel Raducan:

Care spital?

 

Domnul Ion Chicu:

Deci, este vorba despre spitalul pneomologic din Chisinau.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari ? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat acest proiect de lege si constata urmatoarele. Acordul de finantare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, semnat la 16 iunie anul curent la Chisinau, se incadreaza in categoria tratatelor internationale, specificate la alineatul (1) al articolului 11 din Legea privind tratatele internationale si este supus examinarii in Parlament.

Acordul are drept scop acordarea unei asistente financiare Republicii Moldova in suma de 5,6 milioane de drepturi speciale de tragere sau circa
8 milioane de dolari SUA, din care 4 milioane de dolari se vor acorda in calitate de grant si 4 milioane de dolari in calitate de credit pentru o perioada de 40 de ani, cu o perioada de gratie de 10 ani, rata dobinzii fiind de 0,75%, iar comisionul de angajament pina la 0,5% pentru sustinerea implementarii proiectului privind controlul gripei aviare si gradul de pregatire in caz de pandemie umana si activitatile de raspuns.

Obiectivul Proiectului este minimalizarea riscului, prezentat in cazul oamenilor, de infectie a gripei aviare, extrem de patogene, intre pasarile domestice si, de asemenea, pregatirea controlului si reactia in eventualitatea gripei pandemice si altor boli infectioase la oameni. Proiectul include urmatoarele parti componente: sanatatea animala, sanatatea umana, sprijinul in informarea publicului larg si activitati de coordonare, managementul Proiectului.

Ratificarea Acordului nu va implica modificarea legislatiei nationale in vigoare si nu contravine altor instrumente, la care Republica Moldova este parte. In calitate de autoritati nationale responsabile pentru implementarea prevederilor acestui Acord sint desemnate Ministerul Finantelor, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, fiecare in domeniul sau de competenta.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au sustinut ratificarea acestui Acord. Totodata, pentru respectarea normelor tehnicii legislative, prevazute de lege, comisia propune eliminarea din titlul proiectului de lege a cuvintelor “semnat la Chisinau la 16 iunie 2006”. Astfel, avind in vedre toate cele mentionate si in temeiul alineatului (1) al articolului 11 din Legea cu privire la tratatele internationale ale Republicii Moldova, comisia propune Parlamentului ratificarea acestui Acord.

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Vreau sa va dau o intrebare referitoare la sectiunea 2 – monitorizarea proiectului, raportarea si evaluarea. Si anume rapoartele de proiect. Beneficiarul va monitoriza si evalua progresul din cadrul proiectului si va elabora rapoarte in conformitate cu prevederile punctului 4.08 al conditiilor generale. Nu am gasit in aceste conditii generale acest punct 4.08. Ce-o fi sa fie?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Probabil, dumneavoastra nu aveti toate materialele necesare si intreg cuprinsul Acordului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

La mine este doar 4.02 si 4.01, 4.02. Nu vad mai departe, nu stiu ce au ceilalti colegi?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Sa vedem varianta engleza. Sincer sa va spun, comisia nu a examinat acest aspect, pentru ca asa sau altminteri, conform legislatiei in vigoare, Guvernul este responsabil in fata Parlamentului, care exercita monitorizarea si controlul asupra activitatii acestuia, inclusiv asupra activitatii cu caracter financiar.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Anume aceasta este si a doua intrebare a mea, fiindca eu nu am gasit aici, in proiect, ca Guvernul sa fie responsabil de...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Guvernul este responsabil conform Legii Guvernului, este un principiu general cuprins de legislatia nationala si acest principiu este valabil in acest caz ca si in oricare altul.

 

Domnul Marian Lupu:

Am sa rog autorul sa ne toarne niste lumina pe acest caz.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

Deci, intr-adevar, in varianta in limba de stat punctul 4.08 lipseste. Din pacate, n-am acum Acordul in limba engleza. Cu siguranta acolo este.

Domnul Vlad Cubreacov:

Este, probabil, o eroare tehnica de traducere, nu este o discordanta.

 

Domnul Ion Chicu:

O sa va prezint suplimentar.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Trebuie sa vedem ce primesc deputatii si comisia sa fie foarte atenta la aceste lucruri. Atunci ce votam noi aici? Practic, ceea ce nu exista.

Va multumesc.

Si cred ca trebuie sa ne gindim la aceea sa votam sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari ? Nu sint.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Puteti sa nu votati.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei, vicepresedinte al comisiei,

Va multumesc.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, in aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2940, cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Este prima lectura. Nu va grabiti. Mai e timp putin. Nu va precipitati.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.2940 in lectura a doua, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 31.

 

Domnul Marian Lupu:

30 si ? 31.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 31.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 21.

 

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi “pro”. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 2.

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2 vad si eu zero voturi. Deci, 2 voturi impotriva.

Proiectul de Lege nr.2940 este adoptat in lectura doua.

Proiectul de Lege nr.3049 pentru ratificarea Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Republicii Moldova si Comandantul Suprem al Puterilor Aliate din Europa cu privire la sprijinul din partea Natiunii Gazda pentru desfasurarea exercitiului “Cooperative Longbow/Lancer 2006”.

Guvernul.

 

Domnul Ion Coropcean – viceministru al apararii:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

O data cu lansarea la 10 ianuarie 1994 a Programului “Parteneriat pentru Pace”, program considerat drept una dintre cele mai remarcabile realizari internationale in domeniul securitatii in ultimii 10 ani, el a devenit pentru republica noastra un instrument important de cooperare practica cu Alianta Nord-Atlantica si alte state partenere, obtinind beneficii atit politice, cit si economice prin programele de asistenta, cum ar fi distrugerea minelor antipersonal, nimicirea combustibilului toxic de rachete melange, lansarea proiectului de nimicire a pesticidelor si altor substante chimice interzise pe teritoriul Republicii Moldova si altele, costul suportului fiind aproximativ de 10 milioane de dolari.

De rind cu alte domenii de cooperare, cum sint controlul democratic asupra Fortelor Armate, controlul asupra armamentului si dezarmarea, protectia civila, planificarea si desfasurarea in comun a operatiunilor de mentinere a pacii, pregatirea cadrelor, pregatirea lingvistica si alte aspecte de activitate militara, Armata Nationala participa la diferite exercitii pe teritoriul altor state, beneficiind de suportul financiar la programul de parteneriat.

Onorindu-si obligatiunile asumate prin aderarea la parteneriat si demonstrind o perseverenta in actiunile sale, Republica Moldova a fost selectata in 2005, prin concurs, intre Ucraina si Albania, in ultima faza, ca tara gazda pentru organizarea desfasurarii unui exercitiu international pe teritoriul Republicii Moldova.

De rind cu beneficiile de credibilitate, cistigate in acest caz, Armata Nationala va avea posibilitatea obtinerii experientei in domeniul pregatirii, antrenarii si desfasurarii operatiunilor de mentinere a pacii. La exercitiu, efectivul se va antrena doar la elementele specifice acordarii ajutorului umanitar si de mentinere a pacii, cum ar fi punctul de control, patrulare, acordarea primului ajutor medical, perfectionarea cunostintelor in domeniul aplicarii dreptului international.

Prima parte va fi teoretica, in incinta Ministerului Apararii intre 11 si
21 septembrie, si a doua parte la 21 – 29 septembrie – practica pe terenul de instructie Bulboaca. De asemenea, exercitiul include asa elemente ca zile culturale cu vizitarea obiectelor culturale si istorice ale Republicii Moldova, Ziua observatorilor si vizitatorilor distinsi, Ziua presei. Exercitiul se va desfasura in cadrul “Parteneriatului pentru Pace” si la el participa 22 de tari ale partene-riatului: Republica Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Albania, Austria, Bulgaria, Canada, Croatia, Fosta Republica Iugoslavia Macedonia, Grecia, Ungaria, Israel, Letonia, Polonia, Elvetia, Turcia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii.

Ca observatori sint invitati corpul atasatilor militari ai Federatiei Ruse si Romaniei, reprezentantii Misiunii OSCE in Moldova, precum si comandamentul militar unificat din zona de securitate.

Prezentul Memorandum stipuleaza drepturile si obligatiunile partilor pentru perioada de pregatire si desfasurare a exercitiului. In linii generale, acest Memorandum este un document-cadru care stabileste principiile de baza. Pentru aspectele specifice ale desfasurarii lui, cum ar fi acordarea asistentei, procurarea de catre organizatori a materialelor si serviciilor, se vor incheia acorduri tehnice si aranjamente separate. Fiecare natiune care va participa la exercitiu va achita in mod individual costurile ce vor rezulta. In paralel cu aceste costuri, unele servicii si materiale vor fi achitate din contul unui fond special al Aliantei, prevazut pentru asemenea scopuri.

Desfasurarea cu succes a exercitiului va spori credibilitatea tarii in vederea promovarii consecvente a politicii de pace si prietenie, demonstrind, totodata, transparenta si promovind imaginea tarii pe plan international.

Doamna Presedinte al Parlamentului,

Domnilor deputati,

Rog Parlamentul sa adopte proiectul de lege in prima si a doua lectura privind ratificarea Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Republicii Moldova si Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate din Europa cu privire la sprijinul din partea Natiunii Gazda, pentru desfasurarea exercitiului “Cooperative Longbow/Lancer 2006”, care se include in cadrul legal al Republicii Moldova si corespunde principiului de neutralitate.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Am doua intrebari.

Prima intrebare. Dumneavoastra n-ati mentionat sau nu exista careva cheltuieli care vor fi suportate de Republica Moldova si daca sint, care sint ele, care este aproximativ volumul acestor cheltuieli?

 

Domnul Ion Coropcean:

Multumesc.

Eu am mentionat ca toate cheltuielile, ale exercitiului, sint cheltuieli ce vor fi acoperite de catre participanti. Republica Moldova nu va avea cheltuieli suplimentare, decit aranjarea locului de instruire care este parte componenta a pregatirii noastre interne si parte componenta a bugetului nostru.

Deci, special pentru acest exercitiu nu vom avea cheltuieli.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Adica, toate cheltuielile care sint preconizate, fiindca ati spus ca la unele exercitii vor participa reprezentantii nostri, sint din contul Ministerului, din contul bugetului Ministerului Apararii, asa trebuie sa inteleg?

Dumneavoastra ati mentionat ca la o parte din exercitiu vor participa si reprezentantii Armatei Nationale.

 

Domnul Ion Coropcean:

Da.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Si atunci exista niste cheltuieli.

 

Domnul Ion Coropcean:

Acestea nu sint cheltuieli care se... daca noi desfasuram pregatirea acum, a militarilor nostri, ei vor fi inclusi tot cu acelasi element de pregatire, tot cu aceeasi hrana, tot cu acelasi echipament.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Adica din contul ministerului, din contul bugetului actual al Ministerului Apararii.

 

Domnul Ion Coropcean:

Da.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu va fi nimic suplimentar. Eu aceasta am vrut sa inteleg.

 

Domnul Ion Coropcean:

Da.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu este nimic suplimentar.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Arcadii Pasecinic:

Господин генерал, скажите, пожалуйста, когда точно был определен срок проведения данных учений? Это первая часть вопроса. И вторая часть вопроса: почему вы так поздно пришли за законодательным подкреплением всего этого?

Спасибо.

Да, я прошу предоставить мне слово с центральной трибуны.

 

Domnul Ion Coropcean:

Панирование таких мероприятий в рамках программы партнерства осуществляется на два года вперед. То есть само время проведения учений было спланировано заранее. Мы были отобраны, как я сказал уже, в процессе установленным порядком в 2005 году. И соответственно эти даты были известны уже тогда, в 2005 году.

Что касается второй части вопроса, то я бы на него ответил, что мы процесс подписания этого меморандума начали в ноябре-декабре прошлого года. В марте министр получил полные права для подписания меморандума. Но, учитывая технические процедуры, как наши, так и наших партнеров, он только 5 июля был подписан нашими партнерами.

Процедура не внезапная, она имеет тот период, который я доложил.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi si domnule general,

Eu nu ma refer la aspectul politic, fiindca partea politica o hotaraste fractiunea majoritara. Deci, care va fi numarul participantilor, daca nu e secret?

 

Domnul Ion Coropcean:

Nu, acesta nu este secret. Este determinat, deci, aproximativ 300 de participanti.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Si al doilea moment. Dumneavoastra, la intrebarea domnului Braghis, n-ati raspuns corect si, practic, ati dezinformat nu numai deputatul, dar si Parlamentul.

Deci, preliminar, in bugetul pentru anul 2006 au fost prevazute 7 milioane de lei pentru aranjarea cazarmilor la Bulboaca, dintre care 5,2 milioane resurse externe. Am votat, normal.

Domnule Braghis,

Acum, la rectificare, cifra este de 17 milioane, dintre care resurse externe - zero. Care-i pricina?

 

Domnul Ion Coropcean:

Stimati domnilor deputati,

Nu v-am indus, in eroare pentru ca acele reparatii, acele constructii care se fac, nu se fac pentru exercitiul special, ele sint parte componenta a planului nostru, ele necesita constructii.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule general,

Eu va intreb concret, au fost prevazute preliminar 5 milioane de lei resurse externe. Au disparut acum la votarea, vasazica, rectificarii bugetului pe 2006. Unde-s resursele externe?

Va multumesc.

 

Domnul Ion Coropcean:

Domnule deputat,

Eu pot sa ma clarific suplimentar si sa va raportez in parte, pentru ca...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc.

Vizavi de mentiunea pe care a facut-o domnul Gutu, vreau sa va spun ca in cadrul controlului efectuat de catre comisia speciala a Parlamentului, controlul efectuat in Armata Nationala, vreau sa va spun ca banii repartizati pentru amenajarea si constructiile si a cazarmilor, inclusiv la Bulboaca, a fost o idee, daca vreti, si o solutie benefica.

Si la ora actuala, in sfirsit, noi avem in Republica Moldova sau, mai bine spus, Armata Nationala are un poligon bine dotat, unde militarii nostri au posibilitatea sa faca aplicatii performante si eu vreau sa va spun ca aceasta nu este o problema, dar este un lucru binevenit.

Va multumesc.

Aceasta ca o precizare.

 

Domnul Ion Coropcean:

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule general,

Va multumesc.

 

Domnul Ion Coropcean:

Domnilor deputati,

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat minutios Proiectul de Lege nr.3049 si a constatat ca acesta este in deplina concordanta cu prevederile Legii cu privire la tratatele internationale.

In acelasi timp, comisia a constatat ca aplicatiile respective, care vor fi exercitate sau vor fi organizate in luna septembrie, se incadreaza intru totul in prevederile organizarii aplicatiilor militare care au destinatie, masurile de pacificare.

Deci, in acest sens, doresc sa subliniez, in special, ca in cadrul “Parteneriatului pentru Pace”, Republica Moldova participa la masuri care tin, in special, de momentele de pacificare si de momentele care tin de operatiuni umanitare.

Si in acest sens, respectiv, eu cred ca va avea un efect benefic deci asupra nivelului de pregatire a Republicii Moldova si, in special, a Fortelor sale Militare in cadrul Programului “Parteneriatul pentru Pace” in aspect de pacificare, deci, mai ales in contextul... cunoasteti dumneavoastra situatia care este in Transnistria si operatiunea de pacificare efectuata, inclusiv cu participarea ostasilor moldoveni.

In acelasi timp, comisia a examinat aspectele care tin de neutralitatea Republicii Moldova. Si daca acest lucru nu contravine momentelor sau cumva aceste aplicatii nu contravin prevederilor neutralitatii, stipulate in Constitutia Republicii Moldova, si a constatat ca in nici un caz acesta nu contravine iarasi din nou pornind de la faptul ca aceste aplicatii vor avea o conotatie, in exclusivitate umanitara, deci si vor fi indreptate spre ridicarea nivelului de pregatire a ostasilor nostri in operatiuni de pacificare.

Toate comisiile Parlamentului s-au expus pozitiv, deci, asupra acestui proiect de lege, la fel ca si Directia juridica. Pornind de la aceste conditii, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune votarea proiectului de Lege nr.3049 in prima si a doua lectura.

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am o intrebare, ca sa inteleg mai bine care este situatia. Am doua intrebari, de fapt.

Prima intrebare. Dumneavoastra ati spus ca tot exercitiul va fi in exclusivitate cu caracter umanitar.

 

Domnul Sergiu Stati:

Exact.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnul ministru, cind a prezentat informatia, a spus ca Armata Nationala va participa doar la exercitiile cu caracter umanitar. Care va fi, totusi, realitatea?

 

Domnul Sergiu Stati:

Aceste aplicatii presupun, deci, un antrenament, un exercitiu pentru operatiuni de mentinere a pacii, in care Republica Moldova participa si pina acum a participat, inclusiv. Eu doresc sa mentionez, deci, ca moment pozitiv, ca noi am cistigat in cadrul unui concurs posibilitatea de a organiza aceasta operatiune. Si iarasi repet ca acesta este, eu cred, un lucru benefic pentru antrenamentul ostasilor nostri, pornind de la faptul ca noi participam la operatiunea de mentinere a pacii, din cite cunosc eu, in Transnistria in Cote d'Ivoire si, respectiv, deci aceasta va da posibilitati pentru a ridica nivelul de pregatire a pacificatorilor nostri.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, dumneavoastra insistati ca va fi in exclusivitate umanitar si dupa aceea ce a spus domnul ministru a fost o eroare, care a spus ca la o parte din exercitii Armata Nationala nu va participa.

 

Domnul Sergiu Stati:

Deci, domnul ministru a specificat foarte clar, pare-mi-se, ca va fi o aplicatie, va fi construita din doua etape. Prima in care, deci, vor fi niste simulari in cadrul staff-ului, adica in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apararii. Si a doua va fi pe teren propriu-zis pentru organizarea intocmai a unor aplicatii, deci a unor exercitii de ordin de pacificare, de ordin umanitar.

Domnul ministru a expus foarte clar care vor fi fazele, adica din cite cunosc eu, acolo vor avea loc aplicatii de salvare a cetatenilor in cazuri exceptionale, deci de acordare a ajutorului medical. Eu cred ca acest lucru este foarte clar si este stipulat in proiect.

Domnul Dumitru Braghis:

Noi putem ridica, bineinteles, si stenograma, si domnul ministru inca este aici in sala, ca sa clarificam. Dar eu am auzit cu urechile mele destul de clar ca Armata Nationala va participa doar la executiile cu caracter umanitar. Asa a fost declaratia domnului ministru. Dumneavoastra spuneti ca tot exercitiul are un caracter doar exclusiv umanitar. Iata care este problema pe care as vrea sa o inteleg. Cine are dreptate?

 

Domnul Sergiu Stati:

Nu vad nici un fel de contradictie in ceea ce a spus domnul ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate o informatie suplimentara.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Eu o vad, de aceea si vreau sa vad cine are dreptate.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Braghis,

Vreau sa va informez ca la mine este programa acestor actiuni, si absolut toate actiunile efectuate au un caracter umanitar, toate. Cititi-le eu pot sa vi le citesc daca este necesar.

Deci, Armata Nationala va participa la toate actiunile, dar toate vor fi incluse in acest...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, am inteles.

Multumesc.

Si a doua intrebare, aceeasi intrebare financiara. Deci, informatia pe care a adus-o domnul Gutu schimba totalmente situatia. De aceea, as vrea sa vad care este opinia comisiei si cum...

 

Domnul Sergiu Stati:

Deci, comisia a examinat, in special, aceasta problema, dat fiind faptul ca, intr-adevar, este o problema care urmeaza sa fie detaliat examinata. Si a constatat, in cadrul consultarilor cu Ministerul Apararii, ca cheltuieli suplimentare luate sustrase din bugetul de stat nu vor avea loc. Deci, toate tarile care vor participa la aceste exercitii vor suporta cheltuieli individual. Deci, Republica Moldova, in acest sens, nu va fi implicata in cheltuieli suplimentare sau in sustragerea de la buget din contul populatiei s.a.m.d., organizari.

Adica, mai mult decit atit, eu cred ca in acest sens noi vom beneficia de niste posibilitati financiare, dat fiind faptul ca vor veni in tara la noi deci peste 300 de persoane care, respectiv, vor avea cheltuieli aici, pe teritoriul Republicii Moldova.

In acelasi timp, eu cred ca este un moment si benefic, fiindca aceasta ne va da posibilitate ca noi sa ridicam nivelul de pregatire, in primul rind, a ostasilor, dar, in acelasi timp, si baza militara, respectiv, a Ministerului Apararii si a Poligonului de la Bulboaca.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, domnule presedinte al comisiei,

Dar s-a spus aici destul de clar ca erau preconizate cheltuieli din partea republicii – 2,2 milioane sau 2,8; 1,8 chiar, da? ca sa ajunga la 17 milioane, deci este o...

 

Domnul Sergiu Stati:

Pentru anul curent, Ministerul Apararii, tinind cont de prevederile bugetului de stat, urmeaza sa cheltuie pentru aprovizionarea bazei tehnico-materiale
7 milioane de lei. Deci, rectificarile operate in buget acum, vara, tin iarasi de amenajarea bazei materiale si in nici un caz nu sint sustrase pentru organizarea acestor aplicatii.

Iarasi va fi in beneficul cetatenilor nostri, care sint inrolati in armata, adica atit pentru comandament, cit si pentru ostasi si, in acelasi timp, pentru pregatirea bazei materiale a Armatei Nationale. Eu cred ca este un lucru normal si, in acest sens, Parlamentul respectiv urmeaza ca sa incurajeze acest lucru, fiindca el va da posibilitate ca sa ridicam baza materiala a Armatei Nationale la nivelul corespunzator european, in corespundere cu prevederile Programului “Parteneriat pentru Pace”.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, vizavi de aceste alocatii externe, vreau sa informez Parlamentul ca, conform datelor de care dispun eu, aceste alocatii vor fi atunci dupa ce vor fi estimate toate cheltuielile reale la aceste cantonamente. Deci, daca dumneavoastra permiteti, in final, dupa aceste cantonamente, comisia va examina minutios toate aceste date si va vom informa suplimentar.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

O precizare trebuie facuta pentru ca a existat loc in cadrul acestei dezbateri pentru speculatii, pornite de la sensul cuvintelor. In tot cuprinsul Acordului, precum a specificat corect raportorul din partea Ministerului Apararii, este vorba exclusiv de exercitii, si nu de operatiuni militare.

Exercitiile au ca singur scop pregatirea reprezentantilor Armatei, formarea si instruirea militarilor nostri, nimic mai mult.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Stati,

Va multumesc.

 

Domnul Sergiu Stati:

Va multumesc si eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, inainte de a supune votului aprobarea acestui proiect de lege, a fost o solicitare pentru luare de cuvint.

Domnule Pasecinic,

Va invit la tribuna centrala.

 

Domnul Arcadi Pasecinic:

Уважаемый Председатель,

Уважаемый Парламент,

Я думаю, никого не удивлю и не открою никакой тайны, если скажу, что наша фракция с определенной настороженностью встретила этот законопроект. Я думаю, это понятно. Партия, которую мы представляем в Парламенте, не однократно осуждала действия НАТО в разное время и в разных местах.

Мы весьма, как сказал председатель комиссии, весьма внимательно посмотрели, как соотносится этот законопроект с таким краеугольным камнем идеологической платформы нашей партии, каким является конституционно закрепленный нейтралитет нашей страны и ее постоянный неблоковый статус.

Как вы знаете, даже в рамках СНГ Молдова никогда не участвовала в военно-политических структурах, блоках и прочем. И как соотнести все это – нашу позицию, нашу платформу с этим законопроектом? Как поймут нашу позицию в данном случае наши сторонники, члены партии, активисты?

В связи с этим мы очень внимательно отнеслись к этому законопроекту. Вчера было довольно-таки серьезное заседание во фракции. Мы очень внимательно проанализировали предложенные цели этих учений, состав участников, программы его. Как уже докладывали, мы особенно внимательно посмотрели, что среди участников значатся страны СНГ, Армения, Азербайджан, Беларусь, Казахстан, Украина.

Мы посмотрели еще раз на цели этих учений, которые носят исключительно миротворческий характер, которые, мы так понимаем, будут способствовать повышению уровня подготовки к таким операциям нашей армии.

Мы очень внимательно вообще проанализировали весь багаж с 94-го года участия Молдовы в реализации программы «Партнерство во имя мира». Мы посмотрели на цели, которые были декларированы и которые реализуются в рамках этого сотрудничества. Это военная подготовка армии, обучение и подготовка кадров, планирование в принципе и осуществление планирования военных расходов, создание правовой базы для функционирования вооруженных сил, проведение научно-исследовательских мероприятий, конверсии, защита окружающей среды, модернизация информационных систем, устранение последствий стихийных бедствий и т.д.

То есть практически мы убедились в том, что именно эти цели реализуются в рамках программы «Партнерство во имя мира». Наконец мы посмотрели еще и другое. Каким образом вообще конкретно это реализуется практически, что называется, что мы с этого имеем? Сотрудничество с агентством НАТО по снабжению и содержанию дало нам реализацию проекта стоимостью около одного миллиарда долларов, посредством которого мы утилизировали 360 тонн меланжа и очистили территорию, на которой хранились токсические вещества. Было уничтожено около 12 тысяч противопехотных мин и других взрывчатых устройств.

Еще один важный проект, который реализован совместно с НАТО, касается ликвидации более 2000 тонн пестицидов и химических веществ с истекшим сроком годности, запрещенных на территории РМ. Сейчас это направление развивается дальше. Планируется проведение второго этапа проекта: оборудование лаборатории, обучение специалистов при участии других стран – как проводников проекта, так и в качестве спонсоров. Стоимость проекта три с половиной миллиона евро.

То есть и здесь мы убедились в том, что перспектива нормальная. Дальше мы проанализировали степень участия и в данных учениях и в программах партнерства во имя мира других стран СНГ, в частности России. Россия, если мне не изменяет память, только в прошлом году в рамках этой программы «Партнерства во имя мира», которая носит более высокий уровень, имеет более тесное сотрудничество: было проведено несколько сотен мероприятий, в том числе отработка взаимодействия войск, оперативная выучка, совместные боевые учения в Средиземном море и т.д.

То есть наши партнеры по СНГ смело идут на такое сотрудничество. И вот сквозь призму всего этого анализа мы и посмотрели на данное предложение. Естественно, данное предложение требует осознанного, ответственного политического решения.

Говорят, что большая страна делает большую политику, а небольшая страна должна делать разумную политику. И вот весь вопрос в том, что такое разумная политика. Прежде всего, это максимально возможная реализация национального интереса. Так вот, если сквозь эту призму посмотреть на обсуждаемый сегодня вопрос, то все аргументы за то, чтобы поддержать данное переложение. Такова позиция нашей фракции.

Кроме всего прочего, тем самым мы дадим ясный, явственный и довольно серьезный сигнал о нашей надежности как партнеров вообще в европейских международных структурах, вопросах интеграции, европейской интеграции.

И последнее, что я хотел бы сказать. Я не случайно задал вопрос, когда был определен срок этих учений. То есть, срок этих учений был определен, точный срок, подчеркиваю, не вообще хотелось бы, если Молдова согласится, а точный срок был определен, если мы действительно дадим согласие, еще полтора года назад.Это я говорю к сведению тех, кто попытается в пропагандистских целях использовать факт проведения этих учений в пропагандистском обеспечении тех или иных политических событий в нашем регионе или за его пределами.

Спасибо за внимание.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa a dezbaterilor, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3049. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3049. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Domnul Marian Lupu:

85 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 1.

Sectorul nr.3 – 1 vot impotriva.

 

Domnul Marian Lupu:

Doua voturi impotriva.

Proiectul de Lege nr.3049 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Hotarire nr.3044 privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

Comisia.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii nr.3006 din 24 iulie 2006 cu privire la eliberarea domnului Vasile Tataru din functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie, in legatura cu cererea de demisie.

In rezultatul examinarii, comisia a constatat ca judecatorii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie sau, dupa caz, eliberati din functie de catre Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecatorii sint eliberati din functie in cazurile stabilite de lege, inclusiv in cazurile depunerii cererii de demisie, indiferent de virsta solicitantului.

Deci, in rezultatul examinarii, comisia a constatat ca demersul Consiliului Superior al Magistraturii se incadreaza in prevederile Constitutiei Republicii Moldova, Legii cu privire la statutul judecatorului, Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Avind in vedere cele relatate, comisia propune Parlamentului examinarea si adoptarea proiectului de hotarire respectiv. Se poate de dat citire, da?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Hotarire privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie. In temeiul articolului 116 alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova, articolului 25 alineatul (1) litera a) si articolului 26 alienatul (2) litera a) din Legea cu privire la statutul judecatorului, Parlamentul adopta prezenta hotarire.

Articolul 1. Domnul Vasile Tataru se elibereaza din functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie.

Articolul 2. – Prezenta hotarire intra in vigoare la data publicarii.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Sint intrebari la subiectul acestui proiect de hotarire? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

In aceste conditii, stimati colegi, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3044. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de hotarire nr.3044 este aprobat.

Proiectul de hotarire nr.2953.

Stimati colegi,

Este un proiect de hotarire a Parlamentului privind acordarea concediului de odihna deputatilor in Parlament. Va v-a fost distribuit.

Deci, in temeiul articolului 27 alineatele (1) si (2) din Legea despre statutul deputatului in Parlament, Parlamentul adopta prezenta hotarire. Articol unic. – Se acorda deputatilor in Parlament concediu de odihna pentru anul 2006 de la data de 1 august pina la data de 13 septembrie curent.

Obiectii, propuneri?

Deci, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.2953. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.2953 este aprobat.

Deci, este epuizata ordinea de zi a sedintei de astazi, sedinta de inchidere a sesiunii. Inainte de a purcede la anumite actiuni, si aici, da, ma refer la luarile de cuvint ale liderilor fractiunilor Parlamentului, in modul in care a fost coordonat anterior acest scenariu, a fost o solicitare pentru o declaratie din partea domnului Serebrian.

Va invit la tribuna centrala.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Iata ca s-a incheiat cea de-a a treia sesiune a actualei legislaturi a Parlamentului Republicii Moldova.

E momentul cind facem unele bilanturi, analizind acele tendinte care s-au reliefat pe parcursul a mai bine de un an de activitate a noului Parlament si a noului Guvern. Fireste, ne-am dori cu totii ca acest bilant sa aiba un sold pozitiv, sa inregistram un proficit de succese pe care le-ar simti si aprecia si cetateanul de rind.

Am fi vrut ca lucrurile in Republica Moldova sa fi luat o intorsatura buna, ca situatia din economie sa fi dat realmente semne de intremare dupa o perioada de convalescenta, sora cu letargia, ca moldovenii sa fi incetat sa mai paraseasca in masa acest stat suveran si independent, transformind, o data ajunsi in afara, ruperea pasaportului de cetatean al Republicii Moldova intr-un ritual aproape mistic, ca acele conditii pe care le inaintau in aprilie 2005 presedintelui PCRM liderii PPCD, PDM si PSL, sa fi fost pe deplin si intocmai satisfacute.

In aceste circumstante, am fi venit astazi aici cu fruntea sus, ne-am fi privit in ochi alegatorii si am fi zis cu evidenta satisfactie: in pofida a ceea ce ati crezut despre noi, atunci, la 4 aprilie 2005, a criticelor pe care ni le-ati adus, a neincrederii pe care ati manifestat-o fata de justetea acelui pas, el a fost unul corect.

Nu ma voi lansa acum in emiterea unor judecati privind oportunitatea votului din 4 aprilie. Eram constienti si atunci, cel putin noi, social-liberalii, ca era o foaie de parcurs in alb si ca soferul s-ar putea sa ne duca la destinatia care-i convine lui si nicidecum spre cea aleasa de noi.

Dar tot atit de constienti eram si de lipsa oricaror alternative reale, de faptul ca eram prizonierii rezultatului votului din 6 martie, la care, din pacate, majoritatea populatiei a facut alegerea pe care a facut-o. Deziluzia provocata de rezultatul acelor alegeri, frica unei situatii si mai proaste in cazul unor alegeri repetate, ne-a impins sa facem acel pas in speranta ca macar partial starea lucrurilor se va schimba putin cite putin in bine.

Astazi, putem spune cu certitudine ca lucrurile stau cit se poate de prost, cit nu s-ar incerca acreditarea contrariului. Fiti siguri, daca existau macar unele semne discrete de ameliorare, noi am fi fost primii apologeti ai succesului. Acum insa asistam neputinciosi la o parada de evenimente ce vin sa contrazica sperantele noastre.

Mai mult decit atit, am senzatia ca cineva isi bate joc de noi, punindu-i in situatii jenante si chiar ridicole pe acei care au votat la 4 aprilie pentru Presedintele Voronin. Cum altfel se explica excluderea cursului de istorie a romanilor? E cumva aceasta o actiune de prima urgenta in vederea asanarii situatiei din invatamint? Cum putem explica, de altminteri, atitea alte lucruri, ofensiva impotriva a tot ce este national, declaratiile neprietenoase la adresa Romaniei, indirjirea de a ramine pentru vecie in CSI si alte momente care nu doar ca nu consuna cu programele si mesajele unora dintre noi, ci chiar le contrazic vehement.

Acum un an ni se promitea reducerea Aparatului administrativ. La ce asistam astazi? La aparitia a noi ministere, a noi departamente, a noi primarii. Presiunea politica asupra alesilor locali creste. In raioane liderii comunisti convoaca potentialii candidati la functii de primar sau consilier raional din partea opozitiei, aratindu-le care ar putea fi consecintele unor astfel de decizii si sfatuindu-i parinteste sa candideze fie independent, fie in general sa-si vada de treaba.

Liderii partidelor neascultatoare din raioane sint terorizati cu controale, li se intenteaza, in regim de urgenta, noi dosare, iar daca au nefericirea sa fie bugetari, se pomenesc din variate motive dincolo de serviciu.

Mai recent s-a decis sa fie supuse unui atac preventiv si unele eventuale bastioane ale opozitiei – medicina privata si invatamintul superior. Pentru a disponibiliza circa 1000 de cadre universitare, in majoritatea lor tineri, s-a recurs la plafonarea numarului studentilor. In felul acesta, scapam nu doar de 1000 de tineri profesori, dar si de 8000 de studenti.

Stim bine ce vor face, vor pleca peste hotare. Si cu medicii se va intimpla acelasi lucru, sa plece, isi zic potentatii zilei de astazi, pentru ca avem date sigure ca aproape toti ei au simpatizat in alegerile din 2005 cu BMD-ul. Deci, trebuie penalizati.

Si nesuferitii aceia cu accent nefiresc de la Antena-C si Euro-TV, se pare ca tot n-au fost cu cine trebuie. Ia sa-i casapim noi cu vreo lege democratica, ca sa nu ne mai deranjeze in 2007. Aceasta a devenit regula jocului pretutindeni, fie ca esti partid politic, universitate, spital, om de afaceri, primar, deputat, ori esti cu puterea, ori esti casapit.

Stimati colegi,

Vorbeam adineaori despre alegerile locale care se apropie. Unii vorbesc chiar si despre alegerile din 2009 si aceasta in conditiile in care cetatenii Republicii Moldova, minati de saracie, dezamagire si chiar dezgust pentru ce s-a intimplat si se mai intimpla in interfluviu, aleg intre a pleca peste hotare si a se abstrage de la realitatea cotidiana, inclusiv de la dezolantul spectacol politic.

In aceste conditii, cred ca este cazul sa ne punem intrebarea: daca se mai merita sa mai facem proiecte electorale pentru anul 2009. Purtatorul de suveranitate al oricarei tari este poporul. Iar in conditiile in care poporul acestei tari pare sa se dezica de ea, ma intreb daca mai avem noi, politicienii, acei care, intr-o masura mai mare sau mai mica, ne facem responsabili de situatia in care se afla aceasta tara, sa perpetuam o stare nefireasca de lucruri. Cel putin noi, social-liberalii, dupa un an si jumatate de activitate in Parlament, sintem tentati tot mai mult sa credem ca situatia in care ne aflam e un impas, ca nu mai e cazul sa mimam statalitati democratice in aceasta fosta provincie romaneasca.

Noi credem ca se apropie momentul cind cetatenii Republicii Moldova, al caror vis de aur e un pasaport strain sau, cel putin, o viza pentru strainatate, sa decida ce vor sa devina, cetateni ai Uniunii Europene sau sa mentina o stare de nici moarte, nici viata, pe care o suporta astazi in aceasta tara, a carei independenta o salutam cu atita incredere si cu atita speranta acum 15 ani.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sintem la etapa finala a sedintei de astazi, a primei parti, la care moment o sa invit la tribuna centrala liderii fractiunilor parlamentare pentru luarile de cuvint la incheierea sesiunii de vara 2006. Dupa aceste interventii, dupa aceste luari de cuvint importante, va fi anuntata o pauza, dupa care vom incepe partea festiva a sedintei de astazi cu participarea Presedintelui Tarii.

In aceste conditii, il invit la tribuna centrala pe domnul Serafim Urechean, cer scuze pe domnul Untila din partea conducerii Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

De fapt, nu stiam, credeam ca e vorba de altceva, imi cer scuze.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Se mai intimpla.

Stimati colegi,

La acest final de sesiune parlamentara, se impune o trecere in revista a evenimentelor ce au avut loc in perioada respectiva, precum si o recapitulare a muncii noastre in calitate de alesi ai poporului.

La acest final de sesiune, Parlamentul ar trebui sa se prezinte mai bine pregatit, mai matur, cu mai putine lacune in activitatea sa, in comparatie cu sesiunea precedenta. Ar fi trebuit sa imbunatatim mecanismul de adoptare a legilor, sa sporim calitatea actului legislativ. Dar, din pacate, in aceasta privinta starea de lucruri in forul legiuitor a ramas neschimbata. Masina de vot functioneaza la comanda, tinind cont doar de interesele partidului de guvernamint, a unor clanuri sau grupuri de influenta.

In consecinta, unele legi sint votate nu in functie de importanta pe care o au pentru tara, ci in functie de importanta pe care le-o atribuie lor fractiunea majoritara comunista. Astfel, fractiunea majoritara isi poate permite, din motive numai de ei cunoscute, sa tergiverseze sau sa evite dezbaterea in Parlament a unor probleme stringente cu care se confrunta societatea. Asa inteleg deputatii comunisti sa-si exercite mandatul majoritatii.

Chiar in debutul acestei sesiuni, Parlamentul a provocat o mare dezamagire angajatilor in sectorul bugetar. Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, care fusese adoptata inca la finele sesiunii precedente si care urma drept scop majorarea salariului bugetarilor, asa si nu a intrat in vigoare.

Presedintele Voronin nu a promulgat-o, iar fractiunea majoritara nu s-a grabit s-o rezolve. In rezultat, bugetarii au ramas sa astepte luni de zile salariile majorate. Unele categorii de angajati nici pina in ziua de astazi nu au ajuns sa se bucure de aceste majorari.

Intr-un mod cinic s-a procedat si cu detinatorii Ordinului Stefan cel Mare. Fractiunea majoritara a votat pentru introducerea indemnizatiilor suplimentare de 500 de lei pentru persoanele decorate cu Ordinul Republicii, Gloria Muncii, Erou al Muncii Socialiste, dar a refuzat categoric sa dea curs propunerii opozitiei de a introduce aceleasi indemnizatii pentru Cavalerii Ordinului Stefan cel Mare. Ulterior, deputatii comunisti au procedat asa cum initial, ia indemnat opozitia, dar au facut-o numai dupa ce propunerea a venit din partea Presedintelui Tarii.

Fractiunea majoritara a demonstrat o atitudine iresponsabila si fata de cea mai mare parte a populatiei tarii, acei ce muncesc in agricultura, fata de taranii nostri. Inca la inceputul lunii martie, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a atentionat asupra faptului ca situatia in agricultura a devenit dezastruoasa si a facut un sir de propuneri concrete pentru imbunatatirea ei. Situatia s-a agravat ca urmare a introducerii de la 1 ianuarie 2006 a TVA la pesticide, ingrasaminte minerale si utilaj agricol. In plus, s-au majorat preturile la carburanti.

“Alianta «Moldova Noastra»” a propus scutirea agricultorilor pe un termen de cinci ani de impozitul funciar, anularea TVA la pesticide, ingrasaminte minerale si utilaj agricol, compensarea cheltuielilor suportate de tarani ca urmare a majorarii preturilor la carburanti. Cum s-a intimplat, insa, ca mai de fiecare data, propunerile noastre au fost ignorate.

In loc sa ajute real agricultura, Guvernul comunist a tot venit in Parlament cu initiative de scutire de diferite plati a unor agenti economici din acest sector, initiative care au fost votate cu hurta de deputatii comunisti. Opozitia a solicitat, in repetate rinduri, informatii despre aceste intreprinderi, in baza caror criterii sint alese ale si cum ii va ajuta un proiect de lege sau altul sa-si imbunatateasca situatia? Dar nici pina astazi Guvernul nu a prezentat o informatie detaliata in acest sens. E de presupus ca aceasta grija a puterii pentru agricultura nu ascunde altceva decit o protectie ordinara a anumitilor agenti economici.

Un alt exemplu la “reusitele” economice il constituie Legea care stabileste directiile principale ale politicii fiscale pentru anul viitor. Guvernarea s-a straduit sa scoata in prim plan faptul ca va fi din nou redus impozitul pe venit pentru persoanele fizice, iar agentilor economici li se vor acorda anumite facilitati. In schimb, despre noua povara fiscala, care va reveni pina la urma pe umerii cetatenilor, s-a vorbit cu jumatate de gura. Ma refer aici la taxele suplimentare care vor fi introduse le produsele petroliere, la majorarea accizelor pentru unele bauturi alcoolice, la productia de tutun si la anularea cotei zero a TVA la lucrarile in constructie.

Stimati deputati,

Noua ne place sa vorbim cu inflacarare despre integrarea europeana, despre ritmul avansat cu care indeplinim angajamentele fata de Consiliul Europei. In realitate, insa, situatia privind protectia drepturilor omului in Republica Moldova este sub orice critica. Cum sa vorbim insa despre asigurarea unor conditii bune pentru respectarea drepturilor omului, daca majoritatea comunista nu are vointa politica sa-si impuna ministrii sa vorbeasca limba de stat? Faptul ca deputatii comunisti au respins proiectul de lege care obliga toti membrii Cabinetului de Ministri sa cunoasca limba de stat, este unul dintre cele mai rusinoase momente ale actualei sesiuni. Este un caz aproape clinic de lipsa de verticalitate si nicaieri in lume nu veti mai intilni asa ceva. In asemenea situatii, mai poate fi vorba de un dialog constructiv intre putere si opozitie? Sigur ca nu.

Majoritatea parlamentara a continuat sa incalce sistematic drepturile opozitiei. Dupa cum bine se stie, proiectele elaborate de opozitie sint tinute cu incalcarea normelor procedurale luni intregi pe rafturi, fara a fi puse in discutie.

Se atesta o atitudine discriminatorie fata de comisiile parlamentare conduse de deputati necomunisti, din care motiv comisiile respective nu functioneaza la randamentul maximum. In acest context, ar fi fost binevenita adoptarea Legii cu privire la finantarea partidelor. Necesitatea votarii acestei legi este evidenta, deoarece finantarea partidelor din bugetul tarii va reduce considerabil coruperea politica si va duce la dezvoltarea democratiei interne de partid si implicit la dezvoltarea democratiei, daca vreti, in societate. Fractiunea majoritara nu a dorit insa sa discute acest subiect. Nici nu este de mirare ca pe comunisti nu-i intereseaza nici democratia de partid, nici democratia in societate.

In acelasi timp, Republica Moldova este singura tara din spatiul european care inca nu a adoptat o asemenea lege. Degeaba mai vorbim noi despre ajustarea legislatiei nationale la cea europeana. Tocmai de aceea as vrea sa ma opresc pe scurt la aspectul ce tine de ideologia partidului de guvernamint si de sinceritatea declaratiilor proeuropene ale liderilor lui.

In aceasta sesiune, nu o data am avut ocazia sa ne convingem cit de europeni sint comunistii. Voi aduce doar citeva exemple. Refuzul de a semna in comun cu opozitia o decizie privind ziua Europei, insistenta cu care a fost promovata initiativa de reconstructie a Memorialului Gloriei Militare, refuzul de a condamna la nivel legislativ, urmind exemplul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, regimurile comuniste totalitare, refuzul de a da curs initiativei opozitiei de a interzice in Republica Moldova monumentele lui Lenin si simbolica comunista.

Stimati colegi,

Aceste lucruri s-au intimplat pe parcursul sesiunii curente. Si toate acestea sint fapte reale, si nu inventii ale opozitiei. Si noi scoatem in vileag metehnele guvernarii nu doar de dragul de a critica guvernarea. “Alianta «Moldova Noastra»” spune lucrurilor pe nume si aceasta nu place puterii. Rostirea adevarului este arma cu care opozitia isi poate apara redutele. Si “Alianta «Moldova Noastra»” va folosi aceasta arma din plin.

Va multumesc pentru atentie si va doresc ca in aceasta vacanta sa va bucurati de mult soare.

 

Doamna Maria Postoico:

La tribuna centrala se invita domnul Vlad Cubreacov, Presedintele Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Acest moment de bilant ne ofera prilejul sa trecem realist in revista activitatea noastra parlamentara din ultima sesiune, pentru a vedea ce anume ne ramine de facut pentru realizarea obiectivelor de reforma economica, politica, sociala, de integrare europeana si de promovare a interesului national al Republicii Moldova.

Intelegerea politica de cooperare, incheiata la inceputul acestei legislaturi intre liderii partidului de guvernamint si crestin democrati are efecte pozitive pentru societate si izvoraste din nevoia acuta de a apara in mod solidar interesele nationale ale Republicii Moldova, afectate grav de presiunile politice, militare si economice ale Rusiei, a carei conducere, din pacate, nu manifesta destula flexibilitate si respect in relatiile sale cu tara noastra.

Doresc sa subliniez consensul nostru exemplar in chestiunea diferendului transnistrean, pozitia solidara manifestata chiar ieri prin adoptarea declaratiei noastre in legatura cu intentia regimului ilegal de la Tiraspol de a organiza un pretins referendum de rupere din trupul tarii a teritoriului de rasarit al Moldovei. In acest moment de totalizate, ne face placere sa mentionam ca, din cele
10 propuneri, asupra carora am convenit in primavara anului trecut, noua sint deja, in mare parte, realizate.

Cind spun in mare, ma refer la faptul ca, in mod firesc, norma legislativa merge inaintea formarii unor practici si traditii euroconforme. Toate tarile din regiunea noastra au cunoscut in perioada de tranzitie aceleasi situatii in care norma legala in vigoare nu aducea schimbari imediate, dar anume pe fundamentul acestor constructii legislative se intemeiaza politicile noastre de fortificare si de eficientizare a institutiilor democratice ale statului de drept.

Se stie ca cel mai greu se schimba mentalitatile, iar Legislativul nostru nu are nici competenta si nici puterea de a inlocui integral resurse umane, uneori depasite din intregi domenii, bresle sau institutii. Amintim telegrafic faptul ca anume datorita cooperarii noastre a devenit posibila transmisiunea in direct a sedintelor plenare si publicarea stenogramelor pe pagina web a Parlamentului. S-a modificat legislatia electorala, cea care tine de Curea de Conturi si de puterea judecatoreasca. Toate aceste trei reforme fiind urmate de largirea competentelor si de schimbarea componentei nominale a Comisiei Electorale Centrale, a Curtii de Conturi si a Consiliului Superior al Magistraturii. In acelasi fel s-a modificat si legislatia privind Serviciul de Informatii si Securitate, ca si controlul parlamentar asupra acestuia.

Elaborarea migaloasa si deseori dificila a Codului audiovizualului s-a soldat in urma unor compromisuri rezonabile si a preluarii celor mai avansate modele europene cu adoptarea lui recenta in lectura finala. Urmeaza intrarea lui in vigoare si realizarea practica a reformei in domeniu. Seria de modificari operate in legislatia privind administratia publica locala se inscrie pe aceeasi linie de reforme enumerate, atit in cele zece propuneri formulate de noi, cit si in planul calendaristic adoptat de Parlament, noua puncte fiind indeplinite intr-o masura considerabila. Mai ramine sa ne concentram asupra Reformei Procuraturii si sa armonizam astfel si activitatea acestui organism cu normele si practicile europene.

Bineinteles, cimpul reformei este cu mult mai vast si avem obligatia sa o continuam pe toate planurile. Una dintre legile pe care, din pacate, nu am reusit sa o finalizam si sa o adoptam in aceasta sesiune este cea privind partidele si modul lor de finantare. Elementul principal de noutate al viitoarei legi urmeaza sa includa printre sursele de finantare a partidelor si subventiile de la bugetul de stat, echilibrate cu masuri proportionale de control.

In timp ce in politica externa si in domeniul promovarii reformelor politice si institutionale am reusit sa identificam in baza unui dialog, uneori dificil, formule consensuale in chestiunile privind reforma economica si bugetara, reprezentantii partidului de guvernamint au aratat mai putina receptivitate, fara a tine seama de opiniile colegilor din grupurile parlamentare de opozitie.

Deputatii Partidului Popular Crestin Democrat, asa cum cunoasteti, s-au manifestat activ in cadrul dezbaterilor pe marginea celei mai insemnate legi ale anului: Legea bugetului de stat. Am prezentat un sir de amendamente si propuneri concrete pentru imbunatatirea acestei legi. Am propus micsorarea cheltuielilor inutile si directionarea banilor catre oameni si comunitati concrete din tara. Dar Guvernul si majoritatea parlamentara au neglijat propunerile rezonabile cu caracter economic si financiar ale opozitiei crestin-democrate.

Astfel, au fost neglijate sute de localitati rurale care au trimis la Parlament solicitari concrete. Sa recunoastem ca daca problemele grave pe care le avem cu exportul produselor vitivinicole pe piata rusa nu pot fi reprosate Guvernului, ci factorilor de presiune externa, atunci lipsa unor politici coerente si flexibile de stimulare si de sustinere a producatorilor agricoli ii revine in totalitate puterii. Din pacate, insistentele sistematice ale grupului nostru parlamentar de a le asigura taranilor accesul la credite performante, de a le acorda scutiri si inlesniri fiscale, subventii la achizitionarea produselor petroliere, la procurarea semintelor si ingrasamintelor, precum si la achizitionarea produselor agricole, de a anula toate taxele vamale la importul de tehnica si utilaje agricole nu au fost auzite.

Stimati colegi,

Ar trebui sa ne fie rusine de oamenii simpli, cind aranjam cifrele in buget si ne ingaduim sa acordam zeci de milioane de lei pentru reparatia cladirilor oficiale sau a vilelor inaltilor demnitari in loc sa indreptam modestele resurse bugetare spre rezolvarea celor mai dureroase probleme de ordin social, cum ar fi asigurarea localitatilor rurale cu apa potabila, reparatia drumurilor sau gazificare.

Doresc sa ma refer si la lipsa de rezultate semnificative in combaterea eficienta a coruptiei in organele puterii de stat, in cele de ancheta si in justitie. Ar trebui sa ne concentram in toamna asupra reformei in organele Procuraturii si Ministerului de Interne. Ar fi bine sa exercitam mai eficient functia de control al Legislativului. In acest sens, consideram ca se impune nevoia constituirii unor comisii speciale si de ancheta pentru verificarea activitatii Procuraturii, in special, in cazurile legate de implicare unor fosti si actuali procurori in scandaluri de coruptie si in crearea unor retele de tip mafiot, care aduc atingere grava drepturilor omului, liberiei initiative economice, eficientei si prestigiului institutiilor statului de drept.

Ar fi potrivit sa-i acordam o atentie speciala si Ministerului de Interne. Tortura si tratamentul inuman sau degradant, pina la uciderea in batai, devin practici obisnuite in aceasta institutie ai carei angajati sint adesea nu oameni ai legii, ci adevarati criminali si asasini cu apucaturi sadice de temut. In astfel de cazuri, s-a vazut ca, din pacate, comisia parlamentara de profil nu reuseste intotdeauna sa aiba reactii promte si sa scoata la iveala abuzurile si nelegiuirile de acest fel.

Cu tot respectul pentru breasla judecatorilor, nu putem sa nu observam ca unii dintre acestia isi folosesc toga onorabila de infaptuitori ai dreptatii doar pentru a ascunde sub ea mita primita de la criminalii care scapa astfel de pedeapsa justitiei. Contribuabilul moldovean a obosit sa plateasca la Curtea Europeana a Drepturilor Omului bani din buzunarul sau pentru nelegiuirile politiei si coruptia din justitie.

De asemenea, scandalurile de implicare a unor conducatori si ofiteri ai Serviciului de Informatii si Securitate in afaceri murdare, devenite publice in ultima vreme, au scos in vileag faptul ca si in aceasta institutie fundamentala pentru imunitatea organismului nostru statal exista persoane care supravetuiesc tuturor guvernarilor si care se pare ca au grija mai mult de capatuiala personala decit de siguranta nationala si de indeplinirea onesta a obligatiunilor de serviciu. In acest context, apreciem ca pozitive remanierile initiate potrivit legii de seful statului in acest serviciu.

Ca deputati trebuie sa asiguram un cadru legislativ, o finantare si o dotare tehnica adecvata a Serviciului nostru special, dar si sa ne preocupam de calitatea, eficienta si patriotismul resurselor umane din cadrul acestei institutii.

Examinind nenumaratele plingeri ale cetatenilor vizind abuzurile, faradelegile, ne-am convins ca, in pofida schimbarilor partidelor la guvernare si a demnitarilor de prim rang, la nivelul mediu al institutiilor de stat s-au pastrat adevaratele retele constituite in perioada de dupa declararea independentei de stat a Republicii Moldova si pina in prezent.

Abilitatea acestor structuri paralele din interiorul institutiilor statului deseori permite sabotarea deciziilor adoptate la nivelul institutiilor centrale ale tarii: Presedintie, Parlament si Guvern si distorsionare a sensului reformelor. Anume catre acesti pseudospecialisti trebuie sa se indrepte atentia noastra ca leguitori, de la care omul simplu asteapta sa facem dreptate, stirpind coruptia si birocratia. Doar astfel vom putea reabilita imaginea institutiilor statului si capata increderea cetatenilor nostri.

Stimati colegi,

O chestiune dezbatuta mult si inflacarat la microfoanele Parlamentului in aceasta sesiune a fost cea a predarii cursului de istorie in scoala. Ne exprimam profunda parere de rau ca initiativa noastra, adresata colegilor de la guvernare de a aborda acest subiect sensibil cu tact, bunavointa si responsabilitate, nu a fost acceptata. S-a preferat promovarea pripita si lipsita de transparenta a unei versiuni inspirate din falsurile din perioada sovietica in detrimentul adevarului stiintific. Problema istoriei trebuie scoasa definitiv din dezbaterea politica si trecuta in albia unor studii si elaborari academice, fara patima ideologica.

Inca nu este tirziu sa ne concentram asupra deconflictualizarii acestui subiect, care a caracterizat de-a lungul anilor relatiile dintre putere si opozitie. Asa cum am manifestat spirit rezonabil, echilibru si raspundere in efortul nostru comun de democratizare a societatii si de integrare europeana, tot astfel avem datoria sa identificam o medie de aur si sa atingem consensul in interesul intregii societati, fara a pacatui in fata adevarului istoric. A sosit timpul ca intreaga noastra clasa politica sa manifeste maturitate si intelepciune intr-un efort comun de depasire a divergentelor ireconciliabile, care ne divizau in doua tabere beligerante pe motivul problematicii identitare.

Ne-am plasat in permanenta pe pozitii diametral opuse, militind pentru aceeasi identitate pe care o numim diferit. Istoria tragica a pamintului nostru a impus pecetea unor perceptii identitare diferite, care astazi, in sfirsit, trebuie reconciliate. Ca oameni responsabili si patrioti ai acestei tari trebuie sa invatam sa ne impacam unii cu altii. In lumea moderna, fiecare persoana umana are dreptul la autoindentificare, inclusiv dreptul de a-si asuma in libertate acea identitate care il exprima mai bine cultural, lingvistic si spiritual.

Stim cu totii ca dezbaterea identitara traseaza intre numele de moldovean si cel de roman o linie de divizare, aceasta privind deopotriva si numele limbii. Insa orice razboi se incheie mai devreme sau mai tirziu cu pace. Iar partile beligerante se asaza la masa de negocieri. Este momentul ca si noi sa depasim incrincenarile de alta data.

Aceasta confruntare nu trebuie sa urmareasca un deznodamint cu invingatori si invinsi. Intelept este sa cistige, in egala masura, fiecare dintre noi, si, mai ales, intreaga societate. Oricine dintre noi, indiferent daca imbratiseaza identitatea de moldovean sau de roman trebuie respectat deopotriva de ceilalti membri ai societatii, dar si sa se bucure de un tratament egal si nediscriminatoriu din partea statutului. Obiectiv, sintem una si aceeasi, dar subiectiv ne identificam diferit. Sintem cu totii cetateni ai Republicii Moldova si, in acest sens, sintem cu totii de mindri de numele nostru de moldoveni.

E timpul sa incetam polemicele inutile in chestiunea identitara si sa conciliem identitatea noastra politica cu cea etnica. In acceptia europeana moderna autoidentificarea este parte inalienabila a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Stimati colegi,

In incheiere, vreau sa-mi exprim convingerea ca sesiunea urmatoare va fi una cu mult mai productiva, pe masura asteptarilor alegatorilor nostri in problemele cele mai dureroase ale tarii.

Va urez vacanta placuta tuturor si va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Dumitru Diacov, Presedintele Fractiunii Partidului Democrat.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Sedinta de incheiere a sesiunii parlamentare este una destul de specifica. Desigur, fiecare fractiune parlamentara are punctul sau de vedere asupra modului cum s-a lucrat, care au fost rezultatele si fiecare vede perspectiva in felul sau.

Partidul Democrat, care se situeaza pe centrul sectorului politic, intotdeauna este pus in situatia sa abordeze cu mai multa realitate situatia, fiindca dreapta liberala intotdeauna, in cazul nostru, este tentata sa faca cit mai negru si cit mai sumbru sa deseneze realitatile, dar guvernarea intotdeauna este, si mai ales guvernarea noastra actuala, tentata sa faca foarte roz, foarte frumos, foarte optimist si aproape ca nu sint probleme.

Noi chiar acum ne amintim de citeva zile in urma raportul Guvernului timp de 30 minute numai despre succesele foarte optimiste ale Republicii Moldova si n-am inteles daca in tara aceasta exista probleme. Sint aproape convins ca dupa mine va veni reprezentantul fractiunii parlamentare si va spune, cam acelasi lucru, cit de frumos am lucrat noi si de succese mari am obtinut.

Insa fiecare sesiune este limitata in timp. Aceasta sesiune a inceput la sfirsitul lui ianuarie, se termina acum la sfirsitul lui iulie, desigur, de fiecare data noi sintem pusi in situatia, analizind activitatea noastra foarte prodigioasa legislativa, dar sa vedem in ce masura activitatea noastra s-a reflectat asupra realitatii? Si cind facem aceste comparatii asupra vietii concrete a oamenilor, a pensionarilor, a tinerilor, a oamenilor de afaceri, a clasei medii s.a.m.d., sint foarte multe lucruri de spus. Si eu cred ca, daca am face aceasta analiza, vom gasi si lucruri care trebuie sa ne ingrijoreze, care trebuie sa ne faca ca urmatoarele noastre planuri, pe care le facem pentru urmatoarele sesiuni, sa se ia in considerare si aceste probleme complicate ale vietii.

Sint convins ca, in ceea ce priveste volumul, noi am lucrat bine. Ca volum noi am votat, am pus in ordinea de zi multe proiecte si, din acest punct de vedere, cred ca nu exista foarte mari observatii. Au fost sesiuni cind s-a lucrat si mai mult ca volum, sint sesiuni in care mai putin ca volum, dar mai important din punctul de vedere al legislatiei. Calitatea ne intereseaza.

Si, desigur, cind abordam aceasta tematica, cred ca avem foarte multe de spus. Chiar daca am privi nu foarte departe, in februarie sau in martie, chiar saptamina trecuta noi am votat, adica, fractiunea majoritara a votat, de fapt, dar au fost puse in discutie modificarile privind Legea bugetului si, tineti minte, mai mult de 30 de minute discutiile n-au durat. Discutii in doua lecturi. A fost vorba de sume foarte serioase, in jur de 800 milioane de lei, cum s-au cheltuit acesti bani.

Eu inteleg ca intotdeauna guvernarea vrea sa discute cit mai superficial aceste probleme, insa trebuie sa constientizam faptul ca lucrurile nu pot sa mearga intotdeauna asa, trebuie sa gasim modalitati de a discuta mai deschis aceste probleme.

Modificarile Codului fiscal. Peste 70 de legi intr-un singur proiect timp de o saptamina a venit in Parlament, aproape fara orice posibilitate de a discuta amanuntit, legea deja a fost votata in doua lecturi si, cred ca, o sa fie trimisa degraba spre promulgare.

Stimati colegi,

Eeste aceasta activitate eficienta? Cineva poate sa fie multumit despre modalitatea de discutare a legilor in Parlament? Sigur ca nu. Si eu sint convins ca absoluta majoritate a colegilor din Fractiunea Comunistilor nu este multumita de acest lucru, insa noi, intr-un fel, in unele cazuri ne transformam in statisti. Si, desigur, trebuie sa spunem deschis si cinstit, ca nu este un lucru prea bun sau nu este o experienta prea buna pe care noi am trait-o si in sesiunea care se incheie astazi.

Desigur, fiecare fractiune a vrut sa-si aduca contributia la imbunatatirea situatiei legislative si in felul acesta si noi, Fractiunea Partidului Democrat, vreau sa va spun, ca de la inceputul activitatii acestui Parlament am inaintat 35 de initiative legislative, in aceasta sesiune 17 initiative legislative au fost formulate de catre colegii din Fractiunea Partidului Democrat.

Cind ne uitam la totaluri, din toate 35 in general si din 17 care au fost inaintate in aceasta sesiune, numai 2 au fost votate si 2 au fost respinse. Si noi, desigur, ca deputati, ca oameni care tin la rodul muncii sale, ne punem intrebarea: ce se intimpla cu celalalte 31 de initiative legislative? Din pacate, facem aceasta constatare, ca noi nu stim soarta acestor initiative legislative. Dar ce inseamna sa nu stii soarta? Inseamna sa nu stii soarta si rodul muncii tale.

Noi ne-am adresat fractiunii majoritare nu odata, in cadrul Biroului permanent, in discutii cu presedintii de comisii, cu liderii fractiunilor, din pacate, se transforma intr-o practica constanta acest lucru, cind reprezentantii opozitiei nu cunosc soarta initiativelor sale legislative. Eu sper foarte mult ca, pe parcursul sesiunii viitoare, noi vom incerca sa corectam aceasta situatie.

Eu vreau sa va spun chiar cu toata bunavointa ca, de exemplu, eu nu inteleg de ce se procedeaza in felul acesta? Fiindca nediscutarea, neabordarea serioasa, dar mai ales cum noi ne-am convins in ultimele zile, atunci cind din partea noastra apare o initiativa legislativa, este foarte graitoare initiativa domnului Ivanov in ceea ce priveste patrimoniul institutiilor de invatamint superior. Cind s-a facut atita forfoteala in jurul acestei initiative legislative, s-a incercat de a veni din Guvern, s-a incercat de a introduce initiativa din partea fractiunii majoritare, pina la urma toata lumea a inteles si intelege ca pe coridoare se vorbeste foarte clar: da, initiativa lui Ivanov e buna, dar noi o sa facem in fel si chip sa introducem una de a noastra.

Desigur,acest lucru nu creeaza o atmosfera de conlucrare si eu cred ca, pina la urma, si o atmosfera de activitate aici, in Parlament. Eu am o lista intreaga de proiecte de legi care au fost propuse de catre fractiunea noastra, nu au fost acceptate. Foarte multe dintre ele au fost pregatite de catre deputatii din fractiunii si de catre reprezentantii nostri in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie. Practic, toate ele au ramas in cosul de rezerva al Parlamentului si asteptam sesiunea viitoare ca sa ne clarificam.

Angajamentele externe ale Parlamentului, care rezulta din Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si din angajamentele noastre fata de Consiliul Europei, desigur, nu este corect daca noi nu am spune ca, din acest punct de vedere, Parlamentul actual a facut lucruri concrete chiar in aceasta sesiune: si Codul electoral, si Codul audiovizualului in urma atitor discutii.

Noi, de exemplu, la Codul audiovizualului am avut 29 de amendamente. Bine, o parte din ele s-au acceptat, alta parte nu, dar Parlamentul a lucrat foarte activ. Si cele trei proiecte ce tin de administratia publica locala au fost elaborate de catre Parlament, de catre deputati si au fost votate deja in prima lectura.

Modificarile legislatiei ce tine de activitatea justitiei, organelor de forta in Republica Moldova, Codul civil, Codul penal, Codul de procedura penala... toate aceste coduri au fost amendate din punctul de vedere al angajamentelor Republicii Moldova. Si sa nu spunem ca s-a facut un pas considerabil inainte, nu ar fi corect.

Noi asteptam intotdeauna ca oaspetii nostri sa vina de peste hotare sa le spunem ce-am facut noi. De fapt, si Rene Van der Linden de la aceasta tribuna a specificat acest lecturi. Insa, din alt punct de vedere, noi trebuie sa vorbim foarte sincer despre lucrurile care nu se realizeaza.

De exemplu, si aici putin s-a vorbit, executarea legilor, este o problema colosala pentru Republica Moldova. Care este rolul certurilor noastre aici, ca noi lucram, deseori se discuta ore intregi un proiect sau altul? A fost promulgat si nimeni nu se mai intereseaza despre soarta acestei legi, cum se aplica ea? Care este eficacitatea acestei legi? Eu cred ca functia de control a Parlamentului in sesiunea viitoare trebuie sa fie cu mult mai pronuntata.

Incercarile opozitiei de a monitoriza executarea legilor pe unele segmente ale vietii sociale sau economice a tarii trezesc citeodata si rezistenta din partea fractiunii majoritare, din partea Guvernului. Cite incercari au fost aici de a aduce un ministru sau altul sa raspunda profund la o intrebare sau alta. Cu ce se termina toate interpelarile sau o buna parte a interpelarilor noastre?

Fractiunea Partidului Democrat a formulat peste 40 de interpelari. Eu vreau sa va spun ca noi avem cel mult vreo 16 raspunsuri clare, in rest apa in piua. Este o problema care trebuie sa ne deranjeze pe noi toti, fiindca interpelarea, facuta de deputat, tine nu numai de interesul deputatului sau al fractiunii respective, ea tine de interesul situatiei in general din Republica Moldova.

Transparenta Parlamentului. S-a vorbit foarte mult si avem si realizari din acest punct de vedere. Eu cred ca ceea ce s-a facut in relatii cu societatea civila si legea votata aici, si contactele care s-au stabilit in ultimul timp este un progres, dar noi nu putem sa spunem cu mina la inima ca Parlamentul Republicii Moldova este foarte transparent. Noi, citeodata, in interiorul Parlamentului, fractiunile nu stim planurile Parlamentului, nu stim intotdeauna ordinea de zi. Citeodata se discuta, in Biroul permanent se stabileste ordinea de zi si dupa aceea, pe motive absolut necunoscute, foarte multe proiecte se retrag din ordinea de zi si multe alte lucruri. Aceasta, desigur, vorbeste de o incredere reciproca, asta vorbeste de transparenta in Parlament, lucru pe care noi il dorim ca, in viitoarea sesiune, sa mearga inainte, sa facem pasi in aceste chestiuni.

Eu cred ca sesiunea care se inchide astazi s-a desfasurat intr-o atmosfera destul de linistita, pe unde s-a lucrat, unde am inregistrat aceste probleme. Noi stim cu totii ca sesiunea de toamna va fi una, cred, cu mult mai complicata, fiindca ne asteapta niste realitati din punct de vedere al situatiei economice si sociale in Republica Moldova cu mult mai complicate, ce tin de preturile la gaze, legate de interzicerea exportului nu numai in Federatia Rusa si nu numai a vinurilor, noi stim aceste lucruri.

Eu cred ca, din pacate, ceea ce nu s-a facut in aceasta sesiune... ca noi, plecind in vacanta, sa stim care este aceasta situatie reala a Republicii Moldova. Ce ne asteapta spre toamna din punctul de vedere al preturilor, din punctul de vedere al tarifelor, din punctul de vedere al balantei comerciale, al cursului leului s.a.m.d.?         

Desigur, urmatoarea sesiune este legata si va lasa o amprenta si situatia politica, partidele se vor gindi, cred, intr-o masura oarecare, si la alegerile locale care vin. De aceea, era bine ca analiza, care o facem astazi, ca o concluzie a sesiunii, care deja a trecut in istorie, sa fie o analiza reala, o analiza care sa duca la imbunatatirea activitatii propriu-zise a Parlamentului, dar si a atmosferei, a relatiilor in Parlament dintre fractiune, intre opozitie si guvernare. Eu vreau sa va spun ca Partidul Democrat, care a incercat intotdeauna... nu le-a placut citeodata unora, ca sa lucram constructiv, ca sa incercam sa contribuim la imbunatatirea legislatiei, vom continua si in urmatoarea sesiune, insa vom spune si lucruri neplacute atunci cind este vorba de problemele care pe noi toti ne framinta.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna Eugenia Ostapciuc, Presedintele Fractiunii Partidului Comunistilor in Parlament.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor,

In declaratia cu care am iesit la aceasta tribuna tin sa aduc la cunostinta punctul de vedere al Fractiunii PCRM asupra unor rezultate ale sesiunii la finele carei ne aflam.

In opinia deputatilor fractiunii, activitatea legislativa, dupa alegerile din anul trecut, a decurs intr-un mod productiv si constructiv. Am avut ca principale puncte de reper platforma electorala a partidului si Planul individual de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Vorbind de cele realizate in sfera politica, economica si sociala pe parcursul sesiunii, dar si de la inceputul activitatii actualei legislaturi, consider ca una din cele mai importante realizari este asigurarea unei anumite stabilitati politice in organul legislativ suprem, dorinta declarata de catre principalele fractiuni din Parlament de a conlucra in vederea atingerii scopului prioritar de miscare ferma a statului nostru pe calea integrarii europene.

Este de datoria noastra sa consolidam in continuare aceasta stabilitate, drept conditie principala a bunei activitati a Legislativului, a conlucrarii fructuoase dintre Parlament –Presedintie – Guvern, a stabilitatii in societate. Elaborarea si adoptarea legilor au avut drept scop sporul economic in industrie, agricultura, sfera prestarii de servicii, cresterea produsului intern brut, mentinerea inflatiei la un nivel acceptabil, rezolvarea unui sir de probleme sociale, inclusiv majorarea salariilor pe economie si in sfera bugetara, a pensiilor, burselor si altele.

Intr-un cuvint, activitatea noastra a fost orientata spre realizarea prevederilor programului economic si social al Guvernului, spre indeplinirea poruncilor alegatorilor si atingerea scopului nostru final de program, ridicarea substantiala a calitatii vietii oamenilor. Aici se cere o specificare. Pe parcursul sesiunii am adoptat in mod constient citeva acte legislative, care vor avea pentru o anumita perioada de timp o influenta negativa asupra unor segmente ale societatii. Este vorba de modificarile operate in Legea invatamintului, de legile cu privire la patenta si intreprinzator, in Codul muncii, in Legea ocrotirii sanatatii, in Legea privind identificarea si inregistrarea animalelor si altele.

Dar le-am adoptat din cel putin doua motive. In primul rind, multe din ele rezulta din Planul individual de actiuni “Republica Moldova –Uniunea Europeana” si, in al doilea rind, constituie un fel de medicament amar, care in perspectiva va conduce numaidecit la ridicarea nivelului economiei, calitatii studiilor, a gradului de securitate medicala si sanitara, la imbunatatirea conditiilor de viata a majoritatii populatiei. In perioada de referinta a continuat democratizarea societatii, s-a urmarit respectarea drepturilor fundamentale politice, economice, sociale ale cetatenilor. Institutiile statului se bazeaza tot mai mult in activitatea lor pe principiile democratice universal-acceptate.

In conformitate cu cerintele europene, a continuat reforma judiciara si de drept, s-a muncit in directia lichidarii crimei organizate, consolidarii ordinii de drept si a ordinii publice. Un capitol aparte il constituie combaterea coruptiei, care este una din cerintele principale din Planul individual de actiuni, dar si unul din pilonul platformei noastre electorale. In contextul activitatii externe, fractiunea a pornit de la prevederile programului nostru, precum si din Strategia politicii externe, care, dupa cum se stie, consta in faptul ca Republica Moldova isi construieste relatiile cu alte state pe baza de paritate, buna intelegere si avantaj reciproc.

Unul din scopurile noastre principale a ramas, desigur, optiunea clara si ferma pentru vectorul european.

In acest context, as dori sa mentionez ca chiar daca provenim din formatiuni politice diferite, in cazul in care reprezentam tara in structurile regionale, continentale si internationale, trebuie sa fim uniti in actiuni si aprecieri. Sa aparam cu totii interesele statului Republica Moldova.

Onorata asistenta,

Activitatea legislativa a deputatilor din Fractiunea PCRM, ca si a celor din alte grupuri parlamentare, a fost generata de documentele strategice in plan legislativ, de necesitatea modernizarii economice si sociale, efectuarii reformelor democratice de tip nou, ceea ce corespunde intru totul nevoilor si cerintelor alegatorilor.

In perioada de referinta, a crescut gradul de activism al deputatilor nostri atit in plan legislativ, cit si in munca lor concreta in teritoriu. Primirea cetatenilor in audienta, intilniri regulate cu alegatorii etc. Pentru a studia necesitatea elaborarii de acte legislative in conformitate cu imperativele timpului, gradul de implementare si respectarea pe teren a legislatiei in vigoare, am folosit diferite forme de lucru.

In cadrul Fractiunii PCRM au fost audiate rapoartele conducerii a mai multor ministere, agentii, birouri si altor structuri. In urma audierilor, conducerea Guvernului si subdiviziunilor sale au elaborat masuri pentru realizarea propunerilor deputatilor. O alta forma eficienta de lucru este organizarea sedintelor fractiunii in raioane. Deputatii studiaza pe teren gradul de implementare a strategiilor nationale, a programului de guvernare, traseaza masuri pentru ameliorarea situatiei in domeniu.

Deja de mai bine de 5 ani noi contribuim la afirmarea prioritatii intereselor nationale ca baza a politicii de stat. Aici este deosebit de important rolul deputatilor. In cazul in care ei isi exercita mandatul cu multa responsabilitate, cu dorinta sincera de a ajuta poporul, atunci interesele statului, societatii prevaleaza asupra celor personale, de grup sau de partid. Anume prin aceasta prisma isi onoreaza mandatul deputatii din Fractiunea PCRM si cred ca din fractiunile care conlucreaza cu noi. Drept rezultat, Legislativul a lucrat constructiv asupra perfectionarii cadrului legislativ al tarii, ajustarii lui la standardele europene.

Si dimpotriva, atunci cind deputatii folosesc mandatul numai pentru a-si rezolva propriile probleme, a-si atinge propriile scopuri, nu putem vorbi de prevalarea intereselor nationale.

Cu parere de rau, unii deputati din opozitie nu doresc o conlucrare intru binele si folosul intregii societati. Nu se pot dezice nicidecum de metodele politizate, de lozincile din perioada campaniei electorale. Ei se opun oricaror pasi constructivi intreprinsi de fractiunea majoritara pentru rezolvarea problemelor majore ale societatii. Continua sa vada numai partile negative si sa actioneze conform principiului – cu cit e mai rau, cu atit e mai bine.

Toate declaratiile facute de ei nu au nici o baza reala. Un exemplu proaspat in aceasta privinta il constituie si declaratia facuta joi de 4 deputati din opozitie. Nu vreau sa repet toate invinuirile aduse la adresa PCRM, ma voi referi doar la una dintre ele. Oponentii nostri au ajuns pina la afirmatia ca, chipurile, Partidul Comunistilor activeaza ilegal. Vreau sa le amintesc ca a fost ilegala anume interzicerea Partidului Comunist in 1991, care s-a facut printr-o simpla hotarire a prezidiului Parlamentului, dar nu prin lege.

Domnilor deputati,

In ceea ce priveste partidul nostru, statutul PCRM a fost inregistrat in mod legal de ministrul de justitie al Republicii Moldova la 27 aprilie 1994, adeverinta de inregistrare numarul 31.

La toate invinuirile opozitiei am doar un raspuns – majoritatea alegatorilor ne apreciaza in mod obiectiv. Ei nu cred vorbelor opozitiei, dar faptelor pe care le inregistreaza guvernarea.

Eu imi dau seama ca opozitia s-a incadrat deja in campania viitoarelor alegeri locale si doreste sa cistige dividende politice anume prin denigrarea fractiunii majoritare a guvernarii. Dar lupta politica nu trebuie sa ne abata de la activitatea noastra de deputati, sa afecteze procesul legislativ din Parlament care este indreptat spre satisfacerea intereselor intregii societati.

Ii chem pe toti deputatii, inclusiv pe oponentii nostri politici sa ne realizam cu totii mandatul in conformitate cu legislatia, sa participam activ la elaborarea cadrului legal, respectiv in vedea promovarii intereselor nationale majore.

Cred ca exista toate conditiile ca, pe parcursul sesiunii viitoare, sa actionam cu totii anume in aceasta directie cu un randament inalt al muncii legislative. Prin aceasta vom demonstra ca ii stimam cu adevarat pe alegatorii nostri care ne incredinteaza mandatul puterii, ca avem o atitudine plina de respect si iresponsabilitate fata de doleantele lor.

Va multumesc frumos pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Se anunta o pauza pina la orele 11.55, dupa care va continua partea festiva a sedintei de incheiere a sesiunii de primavara – vara.

La solicitarea dumneavoastra privind actiunile ce se vor desfasura cu prilejul sarbatoririi a 15 ani de la proclamarea independentei Republicii Moldova, colaboratorii Directiei documentare parlamentara au distribuit de acum prin casutele dumneavoastra postale Planul national de actiuni petru sarbatorirea acestui eveniment.

Va rog, puteti sa va luati toate materialele.

 

P A U Z A

*

* *

 

 

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Incepem partea festiva a sedintei de incheiere a sesiunii de vara a Parlamentului, la care participa Presedintele Republicii Moldova, conducerea si membrii Guvernului, conducerea celor mai importante institutii de stat.

 

Doamna Maria Postoico:

Se ofera cuvintul domnului Marian Lupu, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Stimati colegi,

La aceasta ora, sintem la finalul celei mai indelungate sesiuni plenare din acest an, sesiune care, atit ca durata, cit si ca rezultate, poate fi asemuita unui maraton. Pentru a totaliza aceste rezultate obtinute pe parcursul a circa sase luni, voi incepe traditional prin a oferi unele statistici.

In cadrul celor 32 de sedinte plenare, deputatii au adoptat circa 300 de legi si hotariri, printre care as mentiona doar unele de importanta sporita precum: pachetul de legi care vizeaza politica bugetar-fiscala pentru anul 2007, aditionat de pachetul actelor legislative adoptate in contextul Programului de cooperare cu Fondul Monetar International, Legea cu privire la Banca Nationala, Legea cu privire la intreprinderile de stat si Legea cu privire la activitatea intreprinderilor mici si mijlocii, Legea cu privire la principiile si mecanismul de reglementare a activitatii de intreprinzator care lanseaza cea de a doua etapa a cunoscutei ghilotine.

In continuare, pun in evidenta Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, Legea cu privire la asigurarea egalitatii in sanse intre femei si barbati, Legea privind combaterea violentei in familie, Legea cu privire la abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene.

Au fost adoptate un sir de legi indicate in programul legislativ pentru perioada anilor 2005 – 2009, strategia pentru cresterea economica si reducerea saraciei, Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana, la care ma voi referi in continuare. Parlamentul a luat atitudine fata de unele evenimente politice importante prin adoptarea in baza de consens a unor declaratii, precum cea despre escaladarea artificiala a tensiunii pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene cu privire la asa-numitul referendum din 17 septembrie si altele.

Aditional, Parlamentul a ratificat 24 de acte internationale pentru aderarea tarii la un sir de tratate si conventii, printre care mentionez Conventia cu privire la statutul juridic al lucratorilor migranti si Conventia privind lupta impotriva traficului de fiinte umane.

In perioada de referinta, Parlamentului i-au fost adresate circa 2200 de petitii si adresari, in care se abordeaza subiecte ce tin de protectia sociala si ocrotirea sanatatii, de asigurarea materiala si exploatarea fondului locativ, de respectarea si aplicarea legislatiei, in special a celei ce tine de asigurarea ordinii de drept si executarii sentintelor judecatoresti.

Consider aceasta informatie oportuna si pentru Executiv pe motiv ca denota un sir de aspecte care necesita actiuni de ameliorare. Tin sa mentionez instituirea comisiei parlamentare pentru controlul si monitorizarea procesului de restituire a depunerilor banesti, ale deponentilor Bancii Comerciale “Guineea” si Concernului “Intercapital”.

In urma investigatiilor de rigoare, activitatea comisiei a pus inceputul procesului de solutionare a acestei probleme sociale acute, care treneaza de mai multi ani. Finalmente, mentionez ca, in conformitate cu programul adoptat in toamna anului trecut, pentru a asigura o mai buna coerenta dintre legislatie si politicile sectoriale, comisiile permanente de profil au continuat audierile institutiilor guvernamentale la subiectele vizate de documentele de program: Planul de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana si SCERS.

Ca urmare a acestor audieri, s-a conturat necesitatea identificarii unei viziuni clare asupra formatului urmatoarei strategii pentru dezvoltare a tarii, cu atit mai mult ca in acest an expira termenul pentru implementarea SCERS, fixate in legea adoptata acum trei ani. Parlamentul considera acest subiect unul imperativ si primordial.

De altfel, experienta tarilor europene demonstreaza eficienta functionarii programelor nationale de dezvoltare pe termen mediu si lung, acest exemplu fiind unul relevant si pentru Moldova. Parlamentul considera ca elaborarea si implementarea unui asemenea program este nu numai oportuna, dar si necesara din mai multe considerente, printre acestea fiind necesitatea formularii clare o obiectivelor si prioritatilor pentru dezvoltarea in continuare a tarii si incorporarea acestora intr-un document de program, care sa fie cunoscut si de partenerii nostri externi, aspect foarte important pentru solutionarea unor probleme fundamentale: modernizarea structurii economiei nationale, sporirea competitivitatii, atragerea investitiilor.

La fel se impune necesitatea abordarii coerente si sistemice a obiectivelor si prioritatilor de integrare a vectorilor sectoriali, in acest fel asigurind optimizarea plasarii resurselor si consolidarea fortelor.

Stimati colegi,

In continuare tin sa mentionez ca sesiunea data a fost si una de mare responsabilitate, marcata de indeplinirea programului calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu rezolutia si recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei.

Acest document, fiind adoptat de iure de plenul Parlamentului in noiembrie 2005, a fost pus pe rol de facto, incepind cu februarie 2006, debutul acestei sesiuni. Programul calendaristic este un angajament pe care ni l-am asumat urmind dorinta comuna de a ne aduce contributia nu numai la consolidarea credibilitatii Republicii Moldova in fata unuia dintre cele mai importante foruri internationale – Consiliul Europei.

Lichidarea acestor restante, care ne sint indicate pe parcursul a 11 ani din 1995, cind Moldova a devenit membru al Consiliului Europei, tine de responsabilitatea tuturor ramurilor puterii de stat. Consider ca nu mai putin important este aspectul practic al adoptarii legilor de referinta pe motiv ca acestea vizeaza un sir de domenii de importanta primordiala pentru consolidarea statului de drept, precum reforma sistemului judiciar, ma refer la modificarea si completarea Codului civil, Codului de procedura civila, Codului penal si Codului de procedura penala, a Legii cu privire la avocatura, a Legii cu privire la Colegiul disciplinar si Legii cu privire la Colegiul de calificare si atestare a judecatorilor, a Legii cu privire la statutul judecatorilor, la elaborarea noii Legi cu privire la Institutul National al Magistraturii, in egala masura reforma sistemului electoral, functionarea Procuraturii si a SIS, la activitatea mass-media prin elaborarea si adoptarea unui nou Cod al audiovizualului, la consolidarea reala a autoguvernarii locale, mentionind pachetul constituit de noua Lege privind descentralizarea administrativa, la noul cuprins al Legii administratiei publice locale si la modificarile Legii finantelor publice locale.

Totalizind aceasta activitate a Legislativului, tin sa mentionez ca, dintre cele 18 pozitii ale Programului calendaristic, 16 sau circa 90 la suta sint, practic, implementate, inclusiv 11 pozitii prin adoptarea legilor vizate in ambele lecturi si
5 pozitii prin adoptarea legilor in prima lectura, acestea fiind expediate Consiliului Europei pentru o ultima expertiza.

In momentul de fata inregistram doua restante care urmeaza a fi recuperate in perioada sesiunii de toamna, prin examinarea si adoptarea Legii cu privire la partidele politice, asupra careia va lucra un grup parlamentar, si a Codului educatiei, care urmeaza a fi definitivat si inaintat de Guvern, deputatii fiind in asteptarea acestui document inca din primavara anului curent.

Pentru a anunta aceste rezultate, am constatat ca au fost revazute circa 40 de legi, cu elaborarea a 22 de proiecte noi, dintre care jumatate sint rodul muncii colegilor deputati. Analizind si aspectul temporar, este cazul sa mentionez ca aceste rezultate au fost obtinute pe parcursul a 6 luni, perioada care s-a dovedit a fi mai fructuoasa decit toate legislaturile din 1995 incoace. Aceasta realizare a fost posibila pentru ca s-a depus multa abnegatie, insistenta, dedicatie, energie, precum si efort pentru organizarea eficienta a activitatii legislative.

Nu pot sa trec cu vederea si un alt aspect al Programului calendaristic, cel de interconexiune cu Planul de actiune Republica Moldova – Uniunea Europeana. Privind cu atentie capitolul 2.1 “Dialogul politic si reforme” al acestui document vom gasi in fiecare paragraf referinta la subiectele ce formeaza continutul Programului calendaristic. In acest fel, vin sa afirm ca Parlamentul si-a indeplinit, la aceasta etapa sarcinile care ii sint adresate direct in contextul Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana.

In mod evident, aportul Legislativului nu se va limita doar la aceasta actiune. Or, pentru celelalte primordialitatea revine puterii executive. De altfel, executarea plenara a angajamentelor vizate de Planul de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana ar obtine o dimensiune mai dinamica si mai consistenta in conditiile conjugarii eforturilor Parlamentului si Guvernului, cunoscind faptul ca institutiile comunitare in procesul de evaluare a gradului de indeplinire a Planului de actiuni se refera cu regularitate la gradul de realizare a angajamentelor fata de Consiliul Europei.

La rindul sau, in una din recomandarile sale, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei reitereaza ca, pentru tarile membre ale acestui for, acoperite de politica europeana de vecinatate, respectarea angajamentelor si obligatiunilor asumate fata de Consiliul Europei este o preconditie obligatorie pentru avansarea procesului de integrare europeana.

In acest context, instrumentul relevant este Programul comun al Comisiei Europene a Consiliului Europei pentru sustinerea reformelor democratice in Republica Moldova, a carui implementare se va incheia la finele anului curent. In aceste conditii, am convenit cu domnul Rene van der Linden, Presedintele Adunarii Parlamentare al Consiliului Europei, asupra unei evaluari comune de catre cele doua foruri legislative a implementarii Programului comun de catre structurile guvernamentale la sfirsitul implementarii acestuia.

Stimati colegi,

Cele evocate constituie, in mod obiectiv, o argumentare suficienta pentru a constata ca aceasta sesiune parlamentara s-a soldat, de rind cu rezultate vizibile in implementarea Programului calendaristic, si cu o substantiala consolidare a vointei politice a parlamentarilor, precum si cu o constientizare a importantei reformelor promovate nu doar ca onorare a obligatiunilor fata de partenerii din exterior, dar si ca necesitate interna, derivata din premisele si conditiile formate.

Un exemplu elocvent in acest sens este dialogul cu societatea civila, in cadrul careia ONG-urile de specialitate au participat nu doar la dezbaterile proiectelor de legi vizate de Programul calendaristic, dar au fost antrenate chiar la etapa initiala, cea de elaborare. Rezultatul acestui debut demonstreaza posibilitatea unei cooperari armonioase, pas cu pas, educind increderea reciproca. In luna februarie au fost puse in aplicare instrumentele oferite de conceptia de cooperare a Legislativului cu societatea civila, prima actiune fiind publicarea proiectelor de legi pe site-ul Parlamentului, fapt ce a permis lansarea mecanismului de interactiune dintre corpul de deputati si reprezentantii societatii civile in definitivarea unor texte legislative de importanta majora.

Prin intermediul acestui mecanism, au fost receptionate 35 de contributii din partea a noua organizatii neguvernamentale, dintre care mentionez “Acces INFO”, Ecotiras, Haide Park, Centrul pentru respectarea drepturilor omului, cu multumiri particulare pentru contributii de inalt nivel profesionist, IPP, Credo, Centrul Independent de Jurnalism, “Adept”, “Idis”, “Viitorul”, care au participat nemijlocit la scrierea textelor de legi.

Aditional, tin sa mentionez ca in iulie curent Parlamentul a constituit un parteneriat cu Centrul de analiza si prevenire a coruptiei, sustinut de fundatia Eurasia, fiind lansat Proiectul “Diminuarea nivelului coruptiei prin implicarea societatii civile in procesul de creatie legislativa”, proiect care vine sa sustina initiativa Presedintelui Tarii, vizind combaterea acestui flagel.

Prin intermediul acestui proiect, expertii societatii civile vor efectua expertiza gradului de coruptibilitate a proiectelor de acte legislative, publicate pe site-ul Parlamentului. Catre ziua de astazi, dintre cele 35 de contributii ale sectorului asociativ 15 au parvenit pe linia acestui proiect.

In contextul dat, vin cu un indemn la adresa Guvernului de a grabi formarea mecanismului respectiv, actiune care, eventual, ar solicita o adaptare a normelor de proces legislativ. Luind in considerare aceasta eventualitate, vreau sa anunt disponibilitatea Legislativului de a acorda timpul necesar in felul in care, incepind cu 15 octombrie, vor fi considerate ca inaintate spre examinare in Parlament doar proiectele de legi insotite de expertiza anticoruptie.

O data ce credibilitatea presupune scoaterea in evidenta, de rind cu rezultate, si a carentelor, vreau sa pun in evidenta anumite momente problematice, inregistrate in momentul de fata in procesul de cooperare pe dimensiunea Parlament – sector asociativ.

Acestea tin, in special, de anumite carente de pregatire si de percepere a dialogului, prezente in rindurile atit a deputatilor, cit si in rindurile reprezen-tantilor societatii civile. Momentul obiectiv care determina natura temporara a acestor deficiente este ca procesul are o vechime de doar 5 luni. Catre finele anului curent, vom organiza o conferinta, in cadrul careia vom pune in discutie aceste deficiente si vom identifica modalitatile de optimizare a mecanismelor conceptiei in caz de necesitate.

Stimati colegi,

In conditiile in care procesele de globalizare si integrare regionala determina interdependenta problemelor nationale de relatiile internationale, tot mai actuala devine diplomatia parlamentara. Dinamismul acestor relatii determina necesitatea diversificarii formelor de prestatie a diplomatiei parlamentare, pornind de la cele traditionale, precum grupurile de prietenie, acordurile de cooperare interparlamentara, participarea la intrunirile si adunarile parlamentare ale organizatiilor internationale si continuind cu indentificarea unor noi instrumente si mecanisme in acest sens.

In acest context, pe durata sesiunii curente, Parlamentul moldovean a fost vizitat de doamna Nicolson, vicepresedinte al Comitetului pentru afaceri externe al Parlamentului european, de vicepresedintii legislativelor din Grecia, Lituania, Turcia, de Presedintele Parlamentului Republicii Populare Chineze si, recent, pentru prima data de domnul Rene van der Linden, Presedintele APCE. Au fost stabilite relatii de colaborare cu Parlamentul Marii Britanii. S-a participat la reuniunea presedintilor parlamentelor tarilor membre ale procesului de cooperare in Europa de Sud-Est, la reuniunea presedintilor de parlamente ale statelor membre ale Consiliului Europei.

Aditional, delegatiile parlamentare au efectuat vizite de lucru in Cehia, Polonia, Tarile Baltice, Federatia Rusa. Tin sa mentionez dezvoltarea parteneriatului de asistenta, oferit de parlamentele Ungariei, Lituaniei si Letoniei in contextul armonizarii legislatiei nationale cu IQ comunitar.

Toate aceste actiuni reprezinta pirghii importante si eficiente pentru lobbyul politic al intereselor nationale atit in cadrul organizatiilor internationale, cit si pentru consolidarea relatiilor interstatale, contribuind la afirmarea plenara a tarii pe arena internationala.

De asemenea, Parlamentul, in virtutea reprezentativitatii sale, este si institutia ce urmeaza sa contribuie eficient la o mai buna intelegere a substantei si evolutiilor in problema diferendului transnistrean de catre partenerii nostri externi.

Un exemplu elocvent in acest sens este Conferinta nationala, organizata de Parlament, utilizind cadrul conceptiei de cooperare cu societatea civila pentru prezentarea raportului, dezmortirea unui conflict inghetat, aspecte juridice ale crizei separatiste din Moldova, un raport elaborat de baroul de avocati din New York.

Caracterul analitic al acestui document, care ofera optica noua pentru abordarea unui sir de aspecte juridice ale conflictului transnistrean prin prisma dreptului international, a determinat necesitatea cunoasterii raportului de un auditoriu cit mai reprezentativ, oferind posibilitatea antrenarii in discutii, de rind cu cele mai active organizatii neguvernamentale din tara, a reprezentantilor Presedintiei, Parlamentului, Guvernului cu prezenta intregului corp diplomatic din Moldova.

Revenind la subiectul integrarii europene, tin sa-mi exprim convingerea ca avansarea reala pe aceasta cale necesita, in primul rind, constientizarea esentei procesului, bazata pe cunoasterea coraportului notiunilor integrare – versus aderare.

Integrarea este un proces complex cu o marja de flexibilitate, care presupune preluarea si implementarea in constructia statala nationala a modelelor mecanismelor si standardelor europene.

Moldova se afla in proces de integrare, urmind la acest moment sa valorifice la maximum ofertele politicii de vecinatate a Uniunii Europene. Sarcina noastra, la aceasta etapa, consta in racordarea la principiile, normele si standardele europene, care vizeaza democratia, suprematia legii, drepturile omului, protectia sociala, educatia, economia de piata, indiferent de cadrul contractual.

Astfel, consolidindu-si statalitatea prin dezvoltarea democratica, sociala si economica, Republica Moldova are toate sansele pentru a se afirma ca un partener credibil si atractiv, transformind vecinatatea cu Uniunea Europeana din una geografica in una eficienta si armonioasa, care sa formeze continuitatea necesara pentru avansarea gradului calitativ statutar ale relatiilor noastre cu Uniunea Europeana.

Am ferma convingere ca, in obiectivul integrarii europene, predominanta este determinarea interna, durabila si sustinuta prin munca asidua, determinare care nu trebuie sa fie influentata de prezenta sau absenta manifestarilor declarative.

Pe acest motiv, avansarea in procesul integrationist este direct proportionala cu intensitatea si calitatea sumara a eforturilor depuse la toate nivelurile constructiei statale.

In acest context, este relevanta adoptarea de catre Parlament in luna iunie curent a legii prin care se introduc cerintele respective in procesul legislativ in Moldova si care va deveni aplicabila incepind cu 1 septembrie curent. Urmind respectivele prevederi, incepind cu sesiunea din toamna acestui an, proiectele de legi inaintate Parlamentului urmeaza, in mod obligatoriu, sa fie insotite de argumentarea respectiva.

De altfel, sint deja inregistrate unele tentative in acest sens, un exemplu, elocvent fiind adoptarea recenta a Legii pentru protectia animalelor folosite in scopuri experimentale sau in alte scopuri stiintifice, nota informativa continind argumentarea ca documentul a fost elaborat in conformitate cu prevederile directivei comunitare si se incadreaza in activitatile de realizare a Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana.

Desigur, deputatii saluta acest efort, intelegind ca protectia drepturilor cobailor si broscutelor se incadreaza in vasta paleta a prevederilor IQ comunitar. Dar sa fim de acord ca, la aceasta etapa, in tara sint prezente un sir de imperative de ordin mult mai prioritar, precum energetica, infrastructura, industria, agricultura si, desigur, protectia sociala si ocrotirea sanatatii. Data fiind aceasta realitate, indemn structurile executive sa urgenteze crearea mecanismului adecvat pe parcursul urmatoarelor doua luni care sint la dispozitie.

Consider ca aceasta este o buna oportunitate pentru revizuirea de catre organele respective a continutului programului legislativ pentru perioada anilor 2005 si 2009 in sensul prioritizarii acestuia, dar si a respectarii termenelor fixate.

Aceasta abordare exprimind doleantele intregului corp legiuitor ar face posibila performarea in aspect de calitate, precum si asigurarea unor ritmuri normale a inaintarii proiectelor de legi Parlamentului.

Mai mult decit atit, ca in cele ce urmeaza Legislativul se va concentra asupra mecanismului de punere in aplicare a legilor adoptate, fara buna functionare a caruia legislatia, chiar si cea mai performanta, nu asigura racordarea la unul dintre cele mai importante criterii comunitare, cel de existenta a statului de drept.

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor,

Consider ca cele expuse constituie o argumentare suficienta pentru a constata ca Parlamentul Republicii Moldova este in deplina capacitate de a onora angajamentele sale, inclusiv prin dinamizarea procesului decizional si diversificarea componentelor acestuia.

Realitatea obiectiva denota formarea unei noi dimensiuni a culturii politicii care ofera premisele si conditiile necesare pentru cultivarea adevaratelor valori democratice europene. Sint convins ca aceasta constatare poate fi deja calificata ca o caracteristica stabila, durabila, inerenta actualei legislaturi, intregita de deschidere, transparenta si abordare pragmatica, rationala si sistemica.

Stimatii mei colegi,

Finalmente, tin sa va multumesc foarte mult pentru eforturile depuse si pentru munca dumneavoastra pe durata acestei sesiuni care se scurge, dorindu-va o vacanta foarte placuta si recuperata. Iar pentru acei care nu o vor avea, o munca si o activitate prodigioasa in continuare.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Se ofera cuvintul domnului Vladimir Voronin, Presedintele Republicii Moldova.

Domnul Vladimir Voronin – Presedintele Republicii Moldova:

Stimat Parlament,

Permiteti-mi, in prezenta dumneavoastra si cu suportul televiziunii, sa felicit toata Tara cu ziua Constitutiei si sa-mi exprim profunda apreciere, caci atit Parlamentul actual, cit si Parlamentul precedent au oferit mai putine ocazii Curtii Constitutionale de a judeca sau de a aprecia hotaririle Legislativului, ale Presedintelui, ale Guvernului din punctul de vedere al respectarii Constitutiei.

Este foarte important ca aceasta Biblie nationala, cum este Constitutia Tarii, sa fie minutios respectata de noi si pe parcurs, indiferent de necesitati, indiferent de urgente, indiferent de unele intentii, chiar si binevenite, in capul mesei intotdeauna trebuie sa se afle Constitutia. Eu va felicit si va doresc si in continuare, pe parcursul activitatii noastre de comun acord, sa ne conducem, in primul rind, de cerintele constitutionale.

Stimat Parlament,

Onorata asistenta,

Astazi, in discutie cu dumneavoastra, as dori sa schimb intrucitva traditia deja aranjata, care s-a incetatenit deja la noi pina acum, de a prezenta public de o maniera triumfalista o dare de seama asupra muncii infaptuite.

Noi, desigur, avem ce prezenta societatii si pe directia dezvoltarii economice, si in sfera sociala, si in domeniul integrarii europene, si in cel al reglementarii transnistrene, si in alte, alte domenii. In ultimul timp, despre aceste lucruri se vorbeste nu putin. Dar, fiti siguri, societatea cunoaste si resimte foarte bine toate plusurile si toate minusurile activitatii noastre.

Daca noi nu avem rezultate vizibile, palpabile, atunci este inutil sa incercam sa dam unele explicatii privind cifrele si indicatorii cresterii dezvoltarii noastre economice. Sa nu credeti cumva ca in cele ce urmeaza as incerca sa dramatizez actuala situatie, dimpotriva, doresc sa subliniez ca acele sfidari politice externe deosebit de complexe, cu care se confrunta tara noastra in ultimul timp, ne demonstreaza ca, de fapt, adevarata noastra independenta, a carei zi avem sa o sarbatorim a cincisprezecea oara in timpul apropiat, se naste cu adevarat acum, in acest timp. Si acest proces se va incheia cu victorie numai in cazul in care noi vom sti sa consolidam toate fortele pentru a realiza noi progrese substantiale, vom reusi sa adoptam decizii strategice atit politice, cit si economice corecte.

Cind vorbesc despre necesitatea consolidarii tuturor fortelor, eu ma refer, in primul rind, la faptul ca toti cetatenii trebuie sa inteleaga bine exact ceea ce se intimpla, in ce directie ne miscam, ce se intreprinde de catre actuala putere.

Stimate doamne si stimati domni,

Ne asteapta insa o munca nu mai putin grea decit cea de a urma in mod fidel Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Evenimentele, mai bine zis fenomenele, din ultimul an ne demonstreaza ca independenta reala si anume nazuinta de a atinge obiectivele fundamentale organice de importanta vitala a tarii si a societatii costa scump si la propriu, din punct de vedere material, si la figurat, din punct de vedere politic. Acest pret trebuie platit, iar pentru a-l plati trebuie sa cautam si sa gasim anumite surse. Cele mai sigure surse pot fi doar sursele noastre proprii. De aici, in mod obligatoriu, rezulta urmatoarele concluzii, noi trebuie sa privim situatia din tara cu alti ochi.

Care este continutul noului mod de abordare si prin ce se deosebeste el de cele de pina acum? In toti anii independentei noastre noi am incercat sa demonstram intregii lumi ca sintem ca toti ceilalti, adica, cum spune moldoveanul: “In rind cu lumea.” In acest scop, noi am intrat in diferite organizatii, am aderat la diferite conveniti, asumindu-ne foarte multe angajamente, care ori ca erau peste puterile noastre, ori premature, ori limitau posibilitatile noastre. Aceasta era plata pentru recunoasterea noastra ca fiind ca toti ceilalti. Judecind dupa toate, aceasta plata n-a fost insa in zadar. Tara noastra a fost vazuta si a fost auzita in principalele institutii politice internationale europene, in organizatiile regionale si la nivel interstatal.

Acum a inceput o etapa noua. Care este esenta acestei noi etape? Acum noi trebuie sa demonstram ca avem anumite particularitati, care pot fi considerate drept avantaje concurentiale si ca aceste avantaje pot fi realizate in anumite conditii spre binele tarii noastre, a Republicii Moldova.

Timpul cind nimeni nu intelegea nimic din cele ce se intimplau in spatiul fostei URSS si cind intreaga lume avea doar o singura dorinta ca in acest spatiu sa fie pace, liniste, a trecut. De aceea, realizarea avantajelor noastre concurentiale nu va fi deloc usoara. Va trebui sa actionam in cel mai fin mod, respectind regulile, neincetind a fi, in acelasi timp, ca toti ceilalti, utilizind la maximum instrumentarul modernizarii juridice europene, dar, totodata, nerenuntind la acele avantaje incontestabile care exista in continuare in est.

Da, este vorba de elaborarea unei noi politici de atragere a investitiilor. Si aici eu trebuie sa deschid o paranteza, pe mine absolut nu ma satisface acel mod de abordare a problemei investitiilor straine care, epizodic, se manifesta aici la noi sau de catre noi. Sa consideri ca afluxul de investitii straine va spori considerabil de pe urma vinzarii ultimelor 3,5% din obiectele proprietate publica, constituie culmea incompetentei in viziunea mea. Nu despre asemenea metode si nu despre asemenea obiective trebuie sa vorbim astazi. Noi sintem datori sa vorbim nu numai despre formarea unui climat economic general acceptat, dar si despre formarea in Moldova a unui climat economic specific Republicii Moldova. Exista oare premize pentru a proceda in realizarea acestei sarcini? Desigur.

Avantajul concurential fundamental principial, dar, poate, si unicul avantaj concurential al tarii noastre il constituie aflarea ei in centrul Europei, la frontiera Uniunii Europene si a imensei piete estice. Noi trebuie sa facem tot posibilul pentru a folosi aceasta pozitie a noastra. Intreprinzatorilor si investitorilor de orice calibru, incepind cu micile companii investitionale si terminind cu corporatiile transnationale, trebuie sa le fie interesant si profitabil sa actioneze pe teritoriul tarii noastre.

Ce avem deja pentru aceasta? Exista stabilitate politica care trebuie valorificata, avem un set de acorduri cu privire la evitarea dublei impuneri si la protejarea reciproca a investitiilor, care trebuie completat si dezvoltat si in continuare, avem un sistem bancar bine structurat, un sistem eficient si transparent de inregistrare a companiilor. De ce mai este insa nevoie?

In primul rind, este necesar sa facem ceea ce deja au facut multe tari care au pornit pe calea integrarii europene, tari care intelegeau ca insasi aceasta cale trebuie sa aduca dividende intregii societati, sa faca din tara respectiva, nu pur si simplu, o tara normala in toate privintele, dar si una bogata. Si poporul Moldovei trebuie, de asemenea, sa intre in Uniunea Europeana ca un popor prosper si bogat, dar nu ca un popor care cerseste.

De aceea, trebuie sa preluam atent, foarte atent experienta acelor tari care nu s-au temut sa extinda la maximum libertatile oferite atit companiilor locale, cit si celor straine pentru desfasurarea activitatii lor. Trebuie sa existe o impozitare rationala a nerezidentilor pentru prezenta lor pe teritoriul tarii noastre si pentru activitatea desfasurata pe acest teritoriu. Este necesar sa dezvoltam infrastructura si, in primul rind, drumurile, telecomunicatiile pe baza moderna.

Desigur, din punct de vedere geografic, Republica Moldova nu este o insula, cum este, de exemplu, Cipru. Noi nu sintem nici Tarile Baltice, care din 1991 s-au pozitionat ca un fel de occident oriental si care au servit drept cap de pod pentru circulatia capitalurilor operative dintre Occident si fostul Orient. Dar timpul aflarii lor in aceasta functie se apropie de sfirsit, insa functia ramine vacanta. Noi putem si trebuie sa preluam aceasta functie.

Efectele economice si sociale ale unui atare model sint cunoscute foarte bine in lume, acestea constituie, daca vreti, tocmai cazul in care vom iesi singuri din actuala stare si modalitatea cu ajutorul careia vom izbuti sa facem acest lucru. Acesta este un mecanism de sporire anuala a bugetului, de creare a premiselor sistemice pentru a trezi pe plan international un interes deosebit de mare fata de Moldova, mecanism care a si demonstrat eficienta in alte cazuri si in alte tari.

In al doilea rind, este necesar sa facem totul pentru ca si pietele Uniunii Europene si acele ale CSI sa ramina pentru Moldova niste piete libere, accesibile pentru marfurile competitive. Mecanismul asimetriei comerciale duble cu Europa si cu CSI trebuie sa constituie scopul si rezultatul palpabil al activitatii puterii noastre executive. Aceasta pozitionare a Moldovei va deveni una dintre cele mai puternice stimulente pentru atragerea investitilor in sectorul real al productiei, pentru crearea de intreprinderi capabile sa concentreze resurse de munca considerabile.

Trebuie sa valorificam, in mod pragmatic si competent, premisele interesante si productive de dezvoltare, dar nu sa facem declaratii provocatoare si demagogice privind iesirea din CSI sau renuntarea la integrarea europeana.

In al treilea rind, noi trebuie sa modificam legislatia privind zonele economice libere. Noi avem nevoie nu, pur si simplu, de zonele libere care produc aceleasi tipuri de marfuri care se produc in afara acestor zone. Noi avem nevoie de zone libere care sa propuna conditii preferentiale pentru atragerea de investitii straine in cele mai moderne tehnologii in productie principial cu caracter nou si de calitate noua.

Mai mult decit atit, noi trebuie sa desfasuram o activitate intensa pentru repartizarea uniforma a unor asemenea zone pe intreg cuprinsul tarii, plasindu-le conform centrelor industriale deja traditionale si nodurilor de comunicatii. Sint convins ca numai asa vom putea aduce investitii masive in regiuni si pentru Balti, si la Ocnita, si la Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat si in alte localitati, in alte orase. Amplasarea zonelor libere de tip nou in acestea si in alte regiuni ne va da posibilitate sa cream si anumite nuclee de dezvoltare sociala, profesionala si umanitara. Eu va rog sa nu va inspaiminte liberalismul acestor propuneri.

Este important sa intelegem ca astazi pentru noi conteaza nu numai problemele ce tin de completarea bugetului, dar si faptul ca sarcina noastra nr.1 o constituie problemele ocuparii fortei de munca, problemele infaptuirii unei revolutii industriale in tara noastra. Noi deja nu mai putem avansa cum avanseaza toti ceilalti conform modelelor acceptate in general, caci, veti fi de acord cu mine, toti ceilalti, adica celelalte tari, nu sint supusi unor teste geopolitice de supravietuire atit de dure ca cele la care este supusa tara noastra.

Iata de ce astazi pentru noi prezinta interes nu numai experienta Tarilor Baltice, dar si experienta Irlandei, Turciei si a Chinei si a altor tari privind crearea de tehnoparcuri de serii industriale, precum si privind tot ceea ce stimuleaza dezvoltarea economica dinamica si inainteaza cerintele corespunzatoare fata de calitatea dezvoltarii umane, fata de sistemul de instruire si cel de ocrotire al sanatatii.

Stimati deputati,

Crearea macar a unui singur tehnoparc puternic in sfera tehnologiilor informationale si comertului electronic poate conduce la amplasarea de catre investitorii straini a unei intregi industrii a comertului electronic, daca n-o sa intirziem, si a serviciilor auxiliare in acest sector al economiei, care este cel mai avansat astazi.

Si nu trebuie sa ne temem de prea multe libertati, inca o data va rog. Cu cit mai multe sint libertatile, cu cit mai mari sint inlesnirile, cu atit mai mari sint avantajele noastre concurentiale, toate acestea fiind legate una cu alta.

Trebuie sa ne temem de altceva. Trebuie sa ne temem de faptul ca principalul impediment in calea reasezarii acestor planuri va deveni iarasi functionarul nostru, care este gata sa faca totul pentru a transforma aceleasi zone libere intr-un fel de gulag economic, pentru a stoarce birurile stabilite de el si de a percepe taxe de protectie tot in favoarea lui.

Dar, deoarece toti deja cunoastem acest pericol, stim de unde el incepe si cine este in jurul acestui pericol, credem ca vom fi in stare sa gasim forte pentru a nu permite ca asa ceva sa se prelungeasca si sa se intimple si in continuare.

Eu am prezentat principalele elemente ale Planului de actiuni pentru viitorul apropiat. Eu nu vad nici o sansa de dezvoltare a tarii noastre, foarte sincer va marturisesc, fara ca sa fie realizate anume aceste principii. Va rog sa participati in cel mai activ mod la asigurarea legislativa a tuturor elementelor de baza ale acestui plan. Voi mentiona ca realizarea lor se bazeaza pe un intreg complex de reforme paralele, mai cu seama in sistemul de invatamint si de pregatire profesionala, in sistemul managementului, la scara intregului stat, in sistemul instrumentelor noastre traditionale din domeniul politicii externe.

Stimate doamne si stimati domni,

Astazi, tara noastra are o sansa unica de a iesi din actuala conjunctura externa mult mai puternica, principial alta, cu alt rating al calitatii vietii. Si noi sintem datori sa folosim aceasta sansa. Noi trebuie sa lasam la o parte tot ce este secundar, iar de mai multe ori si niste obiective false, pe care zi cu zi le inventeaza armata noastra numeroasa de birocrati si de alte personalitati.

Noi sintem datori ca, lasind in urma al 15-lea an al independentei noastre statale, sa reusim sa devenim o tara care deschide o noua pagina si in istoria democratiei sale, si in istoria economiei sale si a dezvoltarii sale sociale. Dezvoltarea evolutiva si progresiva este o treaba buna, dar in situatia in care ne-am pomenit noi si tara noastra, si poporul nostru, avem o singura cale spre propasire: modernizarea accelerata. Sint sigur ca pe aceasta cale noi ne vom bucura de acea incredere, de acel sprijin si de acea atitudine interesata din partea cetatenilor tarii noastre, care noua aceasta sustinere ne este deosebit de necesara pentru a trece pe aceasta cale. Sint sigur ca numai pe aceasta cale noi vom asigura si adevarata independenta a Patriei noastre, si unitatea ei teritoriala si civica.

Eu va doresc tuturor sa va odihniti cit mai bine.

Ma asociez la raportul domnului Presedinte Marian Lupu privind activitatea Parlamentului. Intr-adevar, a fost facut, realizat un lucru foarte enorm, foarte important, cele mai importante cerinte si cele mai importante acte legislative au fost adoptate. Dar cel mai principal este ca Parlamentul a parcurs aceasta cale, aceasta sesiune de primavara – vara, fiind mai mult si mai puternic consolidat decit la inceputul ei, si aceasta pe mine ma bucura foarte mult.

Eu va doresc o vacanta reusita, acumulati forte, putere pentru a infaptui in continuare toate cele ce stau in fata noastra, in fata societatii, in fata tarii noastre.

Va multumesc. (Aplauze).

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Presedinte,

Va multumim.

Stimati colegi,

La aceasta etapa a sedintei de astazi, etapa de incheiere a sesiunii,
permiteti-mi sa declar cea de a treia sesiune a Parlamentului de legislatura a saisprezecea inchisa. Rog sa onoram Drapelul de Stat si Imnul de Stat. (Se intoneaza Imnul de Stat).   

Eu va multumesc, dorindu-va, din nou, vacanta recuperata.

Membrii Biroului permanent, presedintii de comisii sint asteptati in citeva clipe in biroul 306.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.45.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova