version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ NOIEMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 27 noiembrie 2009

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1718 privind stabilirea datei alegerii repetate a Preşedintelui Republicii Moldova.

3.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1717 privind Comisia specială de desfăşurare a alegerilor repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

4.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1541 privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

5.       Dezbaterea şi înglobarea proiectului de Hotărîre nr.1633 privind alegerea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii în proiectul de Hotărîre nr.1541.

6.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1480 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2010.

7.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.564 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Republica Portugheză privind colaborarea în domeniul turismului.

8.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1008 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia Comisiei Internaţionale de Stare Civilă nr.20 privind eliberarea certificatului de capacitate matrimonială.

9.       Dezbaterea şi respingerea proiectului de Hotărîre nr.3468 cu privire la amendarea Acordului din 20 iunie 1998 dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, acordate de instituţii de învăţămînt acreditate în Republica Moldova şi România.

10.   Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1518 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul fiscal titlul II, cap.101; Legea cu privire la metodologia calculării plăţii pentru servicii notariale art.1, 2, 10, 13, 14 ş.a.).

11.   Discursul doamnei Benita Ferrero-Waldner, comisar european, responsabil pentru relaţii externe şi politică europeană de vecinătate.

12.   Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1740 privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova în unele delegaţii parlamentare internaţionale.

13.   Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1673 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21 noiembrie 2008 (art.1, 4, 5 ş.a.).

14.    

Şedinţa începe la ora 14.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună ziua.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 90 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Vladimir Eremciuc din motive de sănătate; Aliona Babiuc, Elena Bodnarenco, Igor Dodon, Vadim Mişin, Ghenadie Morcov, Eduard Muşuc, Svetlana Popa, Dmitri Todoroglo, Irina Vlah, Vladimir Voronin.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe lucrările şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi îşi sărbătoresc ziua de naştere doi colegi de ai noştri, este vorba de doamna Zinaida Chistruga şi de domnul Leonid Bujor. Permiteţi-mi, în numele dumneavoastră, să le dorim sănătate (aplauze), succese, pace, linişte în Parlament, în familie şi în afara Parlamentului.

Ordinea de zi noi am adoptat-o ieri. Sînt propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Pleşca Fracţiunea AMN:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din partea Comisiei juridice, numiri şi imunităţi solicit ca să fie exclus din ordinea de zi proiectul nr.3 cu privire la numirea în funcţie a prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Oxana Domenti Fracţiunea PCRM:

Eu aş propune să fie exclus din ordinea de zi proiectul de Lege nr.1673 privind modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2009, pe motiv că, prin acest proiect, prin modificările operate în acest proiect, este afectat enorm sectorul social şi anume aceste afecţiuni nu au fost discutate în comisia de specialitate. Noi considerăm imperativ necesar ca acest proiect să fie discutat mai întîi în comisia de specialitate, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, după care să venim aici să îl dezbatem în plenul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă mulţumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Hadârcă Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

Eu propun reformularea punctului 11, proiectul de Hotărîre pentru aprobarea componenţei nominale la Adunarea interparlamentară a ţărilor membre ale CSI, Comitetul de Cooperare Uniunea Europeană Republica Moldova, urmînd a fi dezbătut în altă şedinţă.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Eu aş vrea să aduc la cunoştinţa tuturor deputaţilor că noi deja am tergiversat aprobarea componenţei delegaţiei moldoveneşti la Comitetul Parlamentar de Cooperare Republica Moldova Uniunea Europeană. Şedinţa ordinară a acestui Comitet trebuia să aibă loc la începutul lunii noiembrie. Din cauza că Parlamentul nostru nu a adoptat această delegaţie, următoarea şedinţă, probabil, va avea loc tocmai în februarie. Insistăm să rămînă în ordinea de zi acest proiect de hotărîre.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Alte propuneri? Nu sînt, da?

Atunci supun votului propunerile înaintate de către colegii noştri deputaţi.

Prima propunere ţine de excluderea din ordinea de zi a punctului 3 cu privire la numirea în funcţie a prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Următoarea propunere, punctul 9 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2009.

Cine este pentru, rog să voteze. Eu pot să spun majoritatea, dar lumea vede că nu este aşa. Numărăm voturile. Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 27.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

27.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 9.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

9? 9.

27 şi cu 9 36.

Împotrivă?

Sectorul nr.2 începem deodată.

La sectorul nr.3 o să-l număraţi.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

20. Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

32.

Iată majoritatea.

Mulţumesc.

Propunerea nu a fost acceptată.

Microfonul nr.3? Da, vă rog, doamnă Postoico.

 

Doamna Maria Postoico Fracţiunea PCRM:

În primul rînd, aş vrea să se uite toţi colegii şi să vedem din care considerent dumneavoastră totuşi nu aţi votat pentru ca să fie exclus? Fiindcă nu s-a discutat în comisia de profil ce se referă la serviciile celea sociale, la asistenţa socială, la toate problemele care sînt necesare şi vitale în societate. Deci nu a fost un moft al fracţiunii noastre, dar este, într-adevăr, necesar pentru a fi discutat şi de văzut ca toţi deputaţii din această Comisie să se documenteze şi să fie avizul acestei Comisii. Iată din care considerente a fost propus din partea fracţiunii noastre să fie exclus. Aceasta a fost numai pricina şi motivul.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Postoico,

Noi sîntem departe cu gîndul că acesta e un moft al dumneavoastră. Doamne fereşte. Aveţi o propunere şi o supune Parlamentul.

 

Doamna Maria Postoico:

Păi, iată, de aceea, eu m-am adresat către colegi, deci care a fost totuşi motivul ca această propunere să nu fie susţinută?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Bugetul de stat a fost discutat în comisia de profil. Iar ceea ce vorbeşte doamna Postoico, va fi discutat săptămîna viitoare în altă comisie de profil, a doamnei Palihovici, bugetul asigurărilor sociale, unde veţi putea expune la toate subiectele. Bugetul de stat, este Comisia economie, buget şi finanţe, iar bugetul social, de care vorbiţi dumneavoastră, este în Comisia doamnei Palihovici, care va fi discutat săptămîna viitoare exact aşa cum s-a discutat şi bugetul nostru.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, mulţumim.

Oricum, v-am oferit microfonul, dar deja hotărîrea este adoptată.

Următoarea propunere vine din partea domnului Ion Hadârcă, punctul 11 din ordinea de zi, să fie reformulat proiectul de Hotărîre privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară CSI. Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea. Aici nu mai numărăm, căci avem majoritatea.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Continuăm examinarea ordinii de zi. Poftim? Prima chestiune proiectul de Hotărîre privind stabilirea datei alegerii repetate a Preşedintelui Republicii Moldova. Prezintă domnul Stoianoglo. Şi raportor tot domnul Stoianoglo.

Da, vă rog, domnule Stoianoglo.

Domnul Alexandru Stoianoglo Fracţiunea PD:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun atenţiei dumneavoastră proiectul de Hotărîre privind stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii Moldova. Conform proiectului de hotărîre, alegerea repetată a Preşedintelui Republicii Moldova se stabileşte pentru data de 7 decembrie 2009.

Şi, în legătură cu aceasta, vă prezint raportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi asupra proiectului de hotărîre. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.1718 din 25 noiembrie 2009 privind stabilirea datei alegerii repetate a Preşedintelui Republicii Moldova şi menţionează următoarele.

Elaborarea şi înaintarea prezentului proiect de hotărîre a Parlamentului, în care se stabileşte data alegerii repetate a Preşedintelui Republicii Moldova pentru 7 decembrie 2009, a fost condiţionată de prevederile articolelor 2 şi 10 din Legea din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, precum şi de faptul că la 10 noiembrie curent candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Avînd în vedere că proiectul supus dezbaterii corespunde reglementărilor articolelor 78 şi 90 din Constituţie, Legii nr.1234 din 22 septembrie 2000 şi cerinţelor Legii privind actele legislative, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a hotărît să propună Legislativului pentru examinare şi adoptare proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.1718 din 25 noiembrie 2009 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Preşedintelui Republicii Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt, da?

Înseamnă că mulţumim, domnule Stoianoglo.

Supunem votului, este vorba aici de două... de proiectul privind stabilirea datei alegerilor.

Cine este pentru ca alegerile repetate ale Preşedintelui Republicii Moldova să se desfăşoare pe data de 7 decembrie, ora 10.00, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Împotrivă? Împotrivă avem? Nu sînt voturi.

Mulţumim frumos.

Unanim.

Înseamnă că pe 7 decembrie tot aşa va fi.

Poftim, domnule Stoianoglo, următorul proiect privind Comisia specială.

 

Domnul Alexandru Stoianoglo:

Stimaţi colegi,

Propun atenţiei dumneavoastră proiectul de Hotărîre privind Comisia specială de desfăşurare a alegerilor repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

Se instituie Comisia specială de desfăşurare a alegerilor repetate în următoarea componenţă: Băieşu Aurel Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova, Muntean Iurie Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Nagacevschi Vitalie Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova, Nemerenco Valeriu Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal din Moldova, Pleşca Ion Fracţiunea parlamentară a Partidului Alianţa Moldova Noastră, Şova Vasili Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Vitiuc Vladimir Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Adică, aceeaşi componenţă a şi la alegerile ordinare.

Şi, în legătură cu aceasta, vă prezint raportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi asupra acestui proiect. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.1717 din 25 noiembrie 2009 privind Comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi menţionează.

La articolul 4 din Legea nr.1234 din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova se prevede că, concomitent cu stabilirea datei alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentul, la propunerea fracţiunilor parlamentare, instituie o Comisie specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

Cele menţionate indică cu certitudine că proiectul de Hotărîre nr.1717 din 25 noiembrie 2009 este înaintat în conformitate cu prevederile legale. Avînd în vedere cele expuse, Comisia juridică, numiri şi imunităţi propune Legislativului proiectul de Hotărîre nr.1717 din 25 noiembrie 2009 pentru examinare şi adoptare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Propuneri, întrebări? Nu avem.

Atunci permiteţi-mi să supun votului proiectul de Hotărîre privind Comisia specială de desfăşurare a alegerilor repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Împotrivă? Nu sînt.

Următoarea chestiune a ordinii de zi proiectul de Hotărîre privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Prezintă domnul Băieşu. Raport tot domnul Băieşu, da, din partea comisiei?

 

Domnul Aurel Băieşu Fracţiunea PD:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Au fost înaintate două iniţiative legislative privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, una cu nr.1541 din 11 noiembrie 2000 şi alta cu nr.1633 din 17 noiembrie 2009. În aceste proiecte se prevede alegerea profesorilor titulari Negru Boris, Dolea Igor, Smochină Andrei, Arsenie Alexandru şi Creţu Vasile în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

În legătură cu aceasta, Comisia juridică, numiri şi imunităţi menţionează că la articolul 3 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii se prevede că acest organ este constituit din 12 membri, inclusiv 5 membri din rîndul judecătorilor, care sînt aleşi prin vot secret de adunarea generală a judecătorilor şi 4 membri care se aleg de Parlament din rîndul profesorilor titulari, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi la propunerea a cel puţin 20 de deputaţi în Parlament.

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Ministrul Justiţiei şi Procurorul General sînt membri de drept. Totodată, la articolele 9 şi 12 din legea nominalizată se prevede că durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani şi încetează la expirarea acestui termen sau în alte cazuri prevăzute de lege.

Prevederea privind alegerea în Consiliul Superior al Magistraturii a 4 profesori titulari a fost introdusă în Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prin Legea din 25 decembrie 2008, intrată în vigoare la 13 februarie 2009. Anterior se alegeau în consiliul nominalizat doar 2 membri din rîndul profesorilor titulari. Mandatul a 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, profesori titulari, aleşi în Parlament în anul 2005, a expirat la 11 noiembrie 2009. Prin urmare, în prezent, în Consiliul Superior al Magistraturii sînt vacante 4 funcţii de membri ai acestor autorităţi.

Unul din candidaţi Smochină Andrei, prin cererea depusă la 16 noiembrie 2009, şi-a retras candidatura din lista pretendenţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia a examinat candidaturile nominalizate şi a constatat că acestea corespund cerinţelor legale şi sînt înzestrate cu calităţi profesionale necesare exercitării funcţiei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Avînd în vedere că proiectele de acte legislative nr.1541 din 11 noiembrie 2009 şi nr.1633 din 17 noiembrie 2009 se referă la aceeaşi problemă, în temeiul articolului 56 din Regulamentul Parlamentului, Comisia sesizată în fond consideră oportun ca proiectul nr.1633 să fie înglobat în proiectul nr.1541, care este mai cuprinzător, înlocuind numele Smochină Andrei cu numele Creţu Vasile.

În temeiul celor menţionate, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea de voturi a membrilor săi, a hotărît să propună Legislativului proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.1541 din 11 noiembrie 2009 pentru adoptare cu modificarea indicată mai sus.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît, da? Întrebări, vă rog.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Stimate domnule autor,

Spuneţi-mi, vă rog, dumneavoastră, de fapt, cred că sînteţi la curent de faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii sînt persoane apolitice şi care nu pot avea apartenenţă de partid. Aţi verificat persoanele înaintate din acest punct de vedere, ca să corespundă rigorilor legislaţiei în vigoare?

 

Domnul Aurel Băieşu:

Într-adevăr, există asemenea rigori în legislaţia în vigoare şi candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fiind jurişti, cunosc cu siguranţă aceste prevederi şi de datoria lor ţine să se conformeze acestor prevederi, dar nu de datoria Comisiei sesizate în fond. Fiindcă Comisia nu este, nu are împuterniciri de a ancheta şi a face investigaţii în acest sens. Deci ei urmează să se conformeze pe responsabilitate proprie.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, eu vă mulţumesc de răspuns.

Şi vreau să vă asigur că eu cunosc competenţa Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, dar întrebarea mea rezultă din următorul fapt. Fiindcă Arsenie Alexandru, candidatul la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este candidat supleant, sub numărul nr.9 pe lista Partidului Liberal la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, de aceea, eu şi am pus prima întrebare: dacă dumneavoastră aţi verificat sau dispuneţi de informaţia respectivă şi în cadrul Comisiei, aţi verificat sau, dacă domnul Arsenie este prezent, încă o dată să confirme este sau nu membru al unui partid. Aceasta a fost întrebarea pe care am vrut să o pun.

 

Domnul Aurel Băieşu:

Eu am înţeles foarte bine întrebarea dumneavoastră şi am dat răspuns la această întrebare. Dacă doriţi, puteţi să adresaţi aceeaşi întrebare persoanei respective. Deci dumnealui este prezent în sală.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu am să îi acord şi dumnealui întrebarea, dar am întrebat Comisia.

 

Domnul Aurel Băieşu:

Comisia nu este obligată să verifice aceste lucruri.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu fiecare candidat pe lista oricărui partid este şi membru de partid. Şi dacă este membru de partid şi revine într-o funcţie care este incompatibilă cu prevederile legislaţiei

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Domnul Preşedinte,

Nu v-am adresat dumneavoastră nici o întrebare şi lămuririle dumneavoastră nu sînt necesare, deoarece

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu demult nu am deconectat microfoanele.

Deconectaţi microfonul nr.2, vă rog. Aţi depăşit două minute.

Alte întrebări, vă rog.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Pleşca:

Întrebări nu sînt. Dumneavoastră deja aţi menţionat, odată ce va fi ales, dacă aceşti patru profesori vor fi numiţi în funcţia de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, şi dacă careva dintr-înşii este membru al unui partid, ei automat trebuie să depună cerere şi să suspende activitatea în partid.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Alte întrebări?

 

Domnul Aurel Băieşu:

Vreau să atrag atenţia că în lege există şi alte restricţii. De exemplu, membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu au dreptul să deţină alte funcţii remunerate. Aceasta nu înseamnă că Comisia juridică, numiri şi imunităţi trebuie să verifice dacă ei şi-au dat demisia, s-au eliberat din alte funcţii.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Dacă nu mai sînt întrebări, raportul comisiei. A avut loc, da?

Mulţumim, domnule deputat. Luaţi loc, vă rog.

Invităm candidaţii la tribună pentru a le adresa întrebări? Nu sînteţi pentru aceasta.

Stimaţi candidaţi,

Vă rugăm, dacă faceţi parte din partidele politice, să depuneţi cerere şi să refuzaţi sau să suspendaţi activitatea de membru al oricărui partid în perioada activităţii în calitate de membru al consiliului, în cazul în care că veţi fi aleşi. Aşa e? Aşa este. Totul legal, constituţional, democratic.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul de hotărîre.

Cine este pentru adoptarea proiectului de Hotărîr privind alegerea în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii domnii Negru Boris, Dolea Igor, Arseni Alexandru şi Creţu Vasile, rog să voteze. Vă rog. Separat? O să votaţi separat? Bine, dacă votaţi separat, atunci...

 

Domnul Serafim Urechean:

Gata, e votat de acum.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Iată, îmi atrag atenţia colegilor mei jurişti că este o hotărîre. Nu sînt 4 hotărîri. Şi nu mă duceţi în eroare pe mine, vă rog. Vă rog frumos. Vă rog foarte frumos.

Majoritatea.

Cine este pentru, rog să voteze. Noi votăm proiectul de hotărîre, nu calitatea de membru.

Majoritatea.

Mulţumim foarte mult.

Felicitările noastre, stimaţi... Poftim? (Rumoare în sală.) Numărăm voturile?

Bine, sectorul nr. 1?

Sectorul nr. 1 un zero numai?

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 − 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 20.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 33.

Cu 53 de voturi, proiectul de hotărîre este adoptat.

Mulţumim foarte mult. (Aplauze.)

Eu cred că toţi cunoaştem aceste personalităţi. Sînt din domeniul dreptului şi le dorim, le urăm succese.

Următoarea chestiune a ordinii de zi este legată de proiectul cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2010.

Prezintă domnul Ioniţă, da? Domnul Ioniţă, raportor, prezintă domnul Ioniţă, şi raportor tot domnul Ioniţă, da? Preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe. Vă rog.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Propun Parlamentului proiectul de Hotărîre cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare în baza articolului 73 din Constituţie şi articolului 47 din Regulamentul Parlamentului. Bugetul Comisiei naţionale a Pieţei Financiare pentru 2010 se propune de a fi aprobat în sumă de: la venituri 10,1 milioane lei, la cheltuieli 13,6 milioane lei, cu un deficit de 3,5 milioane lei, bani care sînt acoperiţi din soldul, care va fi la data de 1 ianuarie 2010.

Taxele percepute de către Comisia Naţională dumneavoastră le aveţi în anexa nr.2, iar condiţiile de salarizare corespund legislaţiei şi sînt reflectate în anexa nr.3. Vreau doar să menţionez că Comisia a analizat acest proiect de buget. În proiectul pe care îl propunem dumneavoastră, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, în baza legislaţiei, anumite taxe le micşorează pentru anul viitor, pentru a stimula activitatea pe anumite segmente ale pieţelor financiare. Şi bugetul de remunerare a muncii nu se modifică pentru anul viitor. Deci cheltuielile sînt, nu se operează majorări de salariu. Şi, totodată, avem un aviz pozitiv de la Ministerul Finanţelor precum că bugetul acestei Comisii corespunde întru totul situaţiei în care se află Republica Moldova.

Din acest motiv, pornind de la toate acestea, Comisia economie, buget şi finanţe propune adoptarea proiectului de hotărîre prezentat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da. Dacă sînt întrebări?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt, da?

Mulţumim, domnule preşedinte.

Luaţi loc, vă rog.

Supun votului proiectul de Hotărîre cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pentru anul 2010. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Împotrivă?

Numărăm voturile sau majoritatea?

Căci e proiect de hotărîre.

Majoritatea.

Mulţumesc foarte mult.

Următorul proiect din ordinea de zi este proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Republica Portugheză privind colaborarea în domeniul turismului.

Prezintă Ludmila Dumitraş, directorul Agenţiei de Turism şi raportor domnul Corman, preşedintele Comisiei politică externă şi integrare europeană.

Vă rog, doamnă Dumitraş.

 

Doamna Ludmila Dumitraş directorul Agenţiei Naţionale de Turism:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Propun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Republica Portugheză privind colaborarea în domeniul turismului. Negocierile privind semnarea Acordului dintre Republica Moldova şi Republica Portugheză privind colaborarea în domeniul turismului au fost iniţiate prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova.

Acordul dintre Republica Moldova şi Republica Portugheză privind colaborarea în domeniul turismului a fost semnat la Lisabona la 11 februarie 2009. Acest Acord invocă tendinţa de a dezvolta şi consolida colaborarea în domeniul turismului, de a crea temelia pentru extinderea relaţiilor turistice dintre state şi prevede următoarele obiective de colaborare:

creşterea schimbului de turişti dintre ţări;

dezvoltarea turismului organizat şi individual;

consolidarea relaţiilor de prietenie între popoarele Republicii Moldova şi Republicii Portugheze;

cunoaşterea mai bună a tradiţiilor, a istoriei şi patrimoniului cultural al ambelor popoare;

dezvoltarea cooperării dintre instituţiile publice ale ambelor ţări responsabile de colaborarea în domeniul turismului dintre agenţii economici privaţi etc.

Ratificarea prezentului Acord de către Republica Moldova va contribui la consolidarea cadrului juridic, la extinderea relaţiilor de colaborare bilaterală în domeniul turismului. Prevederile acordului respectiv nu intră în contradicţie cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi nu necesită modificarea unor acte normative interne.

Republica Portugheză este un stat cu tradiţii în domeniu, care poate servi ca model pentru Republica Moldova. Colaborarea cu Republica Portugheză în domeniul turismului prezintă un interes deosebit pentru Republica Moldova, dat fiind că serviciile turistice prestate corespund normelor şi standardelor europene.

În acest context, particularităţile de dezvoltare ale pieţei turistice în Portugalia pot servi exemplu elocvent de dezvoltare durabilă a turismului în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Turismul este unul dintre cele mai importante şi dinamice sectoare socio-economice din lume. Turismul atît cel intern, cît şi cel internaţional contribuie cu peste 11% la produsul intern brut mondial. Republica Moldova dispune de un potenţial necesar pentru a-şi dezvolta un sector turistic viabil, care ar putea genera venit, posibilităţi de încadrare în cîmpul muncii, contribuţii în domeniul, în bugetul de stat şi alte beneficii economice, sociale şi ecologice. Colaborarea cu alte state în domeniul turismului va încuraja şi mai mult dezvoltarea acestui sector.

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări?

Microfonul nr. 2.

Domnul Iurie Stoicov Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Într-adevăr, la părerea mea, este un acord destul de interesant şi necesar. Dar spuneţi, vă rog, cu care ţări mai avem noi acorduri similare?

 

Doamna Ludmila Dumitraş:

Cu care ţări avem acorduri semnate?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, în domeniul turismului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu ţine de acordul necesar.

Mulţumim.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Păi, cum, dar trebuie să ştim dacă mai avem.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Este vorba de...

La acest acord întrebări, vă rog.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Înseamnă că doamna nu cunoaşte, aşa trebuie de înţeles?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Propunerea vine de la Preşedinte şi dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine. Am înţeles ce vreţi să spuneţi.

Doamnă Dumitraş,

Luaţi loc, vă rog.

 

Doamna Ludmila Dumitraş:

Mulţumim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Corman,

La tribună.

 

Domnul Igor Corman Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Deci Acordul semnat în februarie 2009 a fost deja ratificat de către autorităţile Republicii Portugheze la 7 august 2009.

Ţinînd cont de importanţa relaţiilor cu această ţară, ţară membră a Uniunii Europene, în care avem şi o diasporă impunătoare, propunem ca acest proiect de lege să fie aprobat în primă lectură şi adoptat în lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări nu sînt.

Da, mulţumim, domnule preşedinte.

Supun votului proiectul. Cine este pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Republica Portugheză, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Următorul proiect de Lege pentru aderare, poftim, lectura a doua? Bine.

Cine este pentru adoptarea proiectului în lectura a doua, rog să voteze.

Mulţumesc.

Numărăm.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 26.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

26.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Domnule Preşedinte,

Eu îmi cer scuze. Pot să rog colegii din sectorul nr.2 să mai arate. Nu am reuşit să îi număr pe toţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa.

 

N u m ă r ă t o r i i:

28 sectorul nr.2.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

28.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

33.

89. Peste majoritate.

Mulţumim frumos.

Următorul proiect proiectul de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia Comisiei Internaţionale de Stare Civilă privind eliberarea certificatului de capacitate matrimonială.

Prezintă Ministerul Tehnologiilor Informaţionale. Raportor: Comisia politică externă şi integrare europeană. Vă rog. Ministerul Justiţiei? Guvernul. Bine eu o să spun tot timpul Guvernul că altfel citesc ce e scris aici şi nu e scris corect.

 

Domnul Oleg Efrim viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se propune spre discuţie proiectul de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia Comisiei Internaţionale de Stare Civilă privind eliberarea certificatului de capacitate matrimonială.

Şi această Convenţie a fost semnată în anul 1980 de către 10 state membre ale Comisiei Internaţionale de Stare Civilă în scopul facilitării realizării drepturilor cetăţenilor statelor contractante de a întemeia o familie în străinătate.

Reglementările statelor lumii în materie, precum şi cele autohtone condiţionează dreptul cetăţenilor străini de a încheia o căsătorie pe teritoriul lor, de întrunire a cerinţelor de fond ale Instituţiei căsătoriei, reglementate de legea statului de cetăţenie.

Astfel, pentru încheierea unei căsătorii în străinătate, cetăţeanul străin trebuie să prezinte dovada întrunirii tuturor condiţiilor de fond reglementate de legea naţională. Este vorba de certificatul de capacitate matrimonială, denumit diferit în diferite state ale lumii.

În context, urmează de menţionat că statele semnatare ale acestei Convenţii s-au confruntat de nenumărate ori cu problema divergenţelor în ceea ce priveşte condiţiile de formă, cît şi cele de fond ale certificatului eliberat în scopul contractării unei căsătorii în străinătate.

În scopul asigurării realizării dreptului de a întemeia o familie, precum şi în vederea uniformizării reglementărilor existente în materia certificatului de capacitate matrimonială, statele membre au convenit să formuleze dispoziţii comune în această materie.

Prin aderarea la această Convenţie, Republica Moldova va putea face parte din cadrul internaţional şi va putea proba această stare cu un document unificat care nu va trebui să fie tradus şi supralegalizat potrivit procedurilor interne. În fond, această procedură simplifică mult accesul cetăţenilor şi posibilitatea lor de a-şi întemeia o familie peste hotarele ţării.

Din punct de vedere politic sau din aspect politic, aderarea Republicii Moldova la această Convenţie va reprezenta un pas important în procesul uniformizării reglementărilor europene şi integrării active în spaţiul european.

Din punct de vedere normativ, nu există contradicţii între Convenţia care se examinează, aderarea la care se examinează astăzi şi cadrul naţional autohton.

În ceea ce priveşte aspectul organizatoric, ţin să menţionez că, potrivit prevederilor Convenţiei, titularul actului de stare civilă urmează să obţină de la autoritatea competentă, depunînd o cerere de eliberare a certificatului de capacitate matrimonială.

În cazul ţării noastre, autoritatea responsabilă de eliberare a certificatului de capacitate matrimonială va fi Serviciul Stare Civilă a Ministerului Justiţiei.

Şi încă un aspect, din punct de vedere financiar. Aderarea la această Convenţie nu va implica cheltuieli suplimentare. Or, eliberarea certificatelor respective va avea loc exact după acele proceduri după care se eliberează actual actele de stare civilă.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt întrebări.

Votăm în două lecturi, da?

Domnul Efrim?

Comisia. Vă rog, raportul comisiei, domnul Corman.

 

Domnul Igor Corman:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Vreau să menţionez faptul că, potrivit articolului 8 din Convenţie, la momentul aderării, statele contractante trebuie să indice autoritatea competentă pentru eliberarea certificatelor, iar la articolul 3 din proiectul de lege în calitate de autoritate moldoveană competentă pentru eliberarea acestor certificate este specificat Serviciul Stare Civilă.

Noi, Comisia, considerăm că este necesar să fie prevăzute asemenea împuterniciri şi pentru misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova.

În acest context, se propune următoarea redacţie a articolului 3 din proiect. În conformitate cu articolul 8 alineatul întîi al Convenţiei, autorităţile responsabile pentru eliberarea certificatului de capacitate matrimonială sînt: Serviciul Stare Civilă, responsabil de întocmirea certificatului de capacitate matrimonială şi eliberarea acestuia pe teritoriul Republicii Moldova şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova, responsabile de înmînarea, remiterea certificatului solicitantului aflat în străinătate.

De asemenea, vreau să menţionez faptul că Comisia juridică, numiri şi imunităţi, în avizul său, propune includerea poziţiei certificat de capacitate matrimonială în nomenclatorul serviciilor prestate de către Serviciul Stare Civilă şi Oficiile stare civilă şi în Regulamentul cu privire la modul de formare şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale aprobate prin hotărîrea Guvernului nr.738 din 20 iunie 2008.

Menţionăm că această propunere ţine de completarea unui act normativ şi se înscrie în complexul măsurilor ce urmează a fi întreprinse de Guvern la etapa implementării tratatului.

Articolul 2 din proiectul de lege stipulează expres împuternicirea Guvernului să asigure executarea prevederilor Convenţiei.

Luînd în considerare aceste momente, precum şi ţinînd cont şi de alte avize pozitive ale comisiilor de profil, propunem aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură şi adoptarea acestuia în lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

Întrebări sînt la domnul preşedinte al Comisiei? Nu sînt.

Permiteţi-mi să supun votului aprobarea în primă lectură a acestui proiect de lege.

Cine este pentru, rog să voteze.

Unanim, se poate de spus.

Mulţumesc.

Fracţiunile nu au obiecţii dacă va fi supus acest proiect în lectura a doua. Nu sînt.

Cine este pentru a adopta acest proiect în lectura a doua, rog să voteze.

Poftim, numărăm voturile.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

25.

 

Domnul Serafim Urechean:

25.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 28.

 

Domnul Serafim Urechean:

28.

 

N u m ă r ă t o r i i:

31.

 

Domnul Serafim Urechean:

31. 84.

Cu 84 de voturi, acest proiect este adoptat în lectura a doua.

 

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege înregistrat cu nr.3468.

Poftim, domnul Corman, preşedintele Comisiei.

 

Domnul Igor Corman:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat proiectul de Hotărîre cu privire la amendarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, acordate de instituţii de învăţămînt acreditate în Republica Moldova şi România din 20 iunie 1998.

Acest proiect de hotărîre a fost înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul din legislatura a XV-a Andrei Conişescu, în temeiul articolului 73 din Constituţie şi articolul 44 din Regulamentul Parlamentului. Autorul iniţiativei a propus amendarea acestui Acord, care a fost semnat în 1998 prin adoptarea unei hotărîri a Parlamentului.

Vreau să menţionez la acest subiect că, în conformitate cu nomele generale ale dreptului tratatelor internaţionale formulate şi în Convenţia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 1969, un tratat poate fi amendat doar prin acordul ambelor părţi.

De asemenea, potrivit articolului 12 din Acordul în discuţie, acesta poate fi modificat sau completat numai cu consimţămîntul scris al ambelor părţi. Respectiv, această amendare nu putea fi efectuată, în mod unilateral, fără acceptarea amendamentelor de către cealaltă parte contractantă.

Cu atît mai mult că Guvernul României a transmis o notă verbală la adresa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene încă în 2005, prin care atenţiona asupra faptului că aceste prevederi nu mai erau compatibile cu legislaţia comunitară şi prin această notă propunea denunţarea Acordului sau renegocierea acestuia.

Prin urmare, considerăm că este necesar să respingem acest proiect de lege.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Întrebări la raportor? Nu sînt.

Cine este pentru propunerea Comisiei, rog să voteze.

Absoluta majoritate.

Mulţumesc frumos.

Trecem la proiectul înregistrat cu nr.1518.

Domnul Efrim, viceministru al justiţiei. Poftim.

 

Domnul Oleg Efrim:

Stimaţi domnilor deputaţi,

Se propune pentru prezentare proiectul de modificare a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care se are drept scop ajustarea sistemului notarial din Republica Moldova la principiile notariatului latin.

În prezent, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la notariat, actele notariale de pe teritoriul Republicii Moldova se îndeplinesc de notari de stat şi notari privaţi, precum şi de alte persoane abilitate de lege. Astfel, sistemul notarial al Republicii Moldova îmbină notarii privaţi şi notarii de stat, ceea ce este străin şi nu este caracteristic pentru un notariat care are la bază principiile notariatului latin.

Potrivit proiectului de lege prezentat, categoria notarilor de stat urmează să fie exclusă, urmînd să existe o singură categorie de notari, şi anume notarii publici. Schimbare denumirii din notari privaţi în notari publici se justifică prin caracterul public al acestei instituţii.

Legea cu privire la notariat defineşte notariatul ca o instituţie publică de drept şi că notariatul are caracter public. Caracterul public al activităţii notariale rezultă şi din dispoziţiile rezoluţiei Parlamentului European din 18 ianuarie 1994 care defineşte profesia de notar drept serviciu public supus controlului din partea statului sau a organului ce activează în conformitate cu statutul şi împuternicirile corespunzătoare pe care i le-a atribuit statul.

Noţiunea de notar privat este străină ţărilor europene. Îmbinarea termenului public cu termenul notar nu este una aleatorie. Din necesitatea indicării exprese a interesului căruia serveşte persoana învestită cu putere publică, dar şi marcării controlului din partea statului, s-a optat pentru concretizarea caracterului public al funcţiei exercitate de notar.

Cu referire la notarii de stat, categorie introdusă în anul 2002, odată cu adoptarea noii Legi cu privire la notariat, raţiunea instituirii alternative notarilor privaţi a constat în asigurarea accesului populaţiei din toate localităţile ţării la servicii notariale cu un cost accesibil. În vederea implementării legii prin Hotărîrea Guvernului din 2003 a fost instituită reţeaua şi structura Birourilor notariale de stat, astfel fiind stabilite 61 de Birouri notariale cu un stat de personal de 163 de unităţi.

Pentru asigurarea activităţii notarilor de stat, anual, în buget se planifică, sînt planificate mijloace de circa 7 milioane de lei. Deşi notarii de stat au fost instituiţi pentru a facilita accesul cetăţenilor la servicii notariale, constatăm că atît notarii de stat cît şi notarii privaţi se ghidează de aceleaşi prevederi legale la încasarea plăţilor şi taxei de stat pentru serviciile, pardon, pentru serviciile notariale prestate.

Astfel, toate cheltuielile, toate reducerile şi scutirile în condiţiile legii urmează să fie aplicate în egală măsură atît de notarii privaţi, cît şi de notarii de stat.

În acelaşi timp, din 2003 şi pînă în prezent, aşa şi nu au fost ocupate toate locurile de notar de stat din cele stabilite, în special, locurile vacante fiind în raioanele republicii. Unele din ele nici nu au fost solicitate vreo dată de către candidaţi.

Mai trebuie să menţionăm că secretarii Consiliilor locale au fost învestiţi cu împuterniciri pentru îndeplinirea unor categorii de acte notariale dintre cele mai solicitate pentru persoanele din localităţile rurale care nu au posibilitate să se deplaseze în centrele raionale în acest scop.

Astfel, procurile pentru primirea pensiilor şi compensaţiilor, testamentele, legalizările de copii şi contracte de înstrăinare a imobilelor pot fi autentificate de către secretarii Consiliilor locale, prin urmare, notarii de stat negăsindu-şi rostul.

În acelaşi timp, nu există nici o diferenţiere în ceea ce priveşte actele notariale îndeplinite şi, de asemenea, nu poate fi nici o diferenţiere pe planul calificării notarilor de stat şi privaţi.

Reieşind din acest raţionament, modificările operate prin Legea nr.352 din 2003 privind instituirea instituţiei notarilor de stat nu şi-a găsit justificarea practică pînă în prezent.

La elaborarea proiectului s-a ţinut cont şi de unele riscuri iminente care ar putea fi materializate în prejudicii materiale suportate de stat. Astfel, urmează să ţinem cont de faptul că, potrivit legii, notarul poartă răspundere civilă şi urmează să despăgubească cetăţenii care au fost prejudiciaţi în legătură cu serviciile prestate.

Există un risc real ca prejudiciile cauzate anume de notarii de stat să fie puse pe seama statului, ceea ce ar majora substanţial cheltuielile suportate de stat.

În perioada anilor 1998 2002, notariatul liberal s-a dovedit a fi unul eficient, asigurînd, în condiţiile legii, ocrotirea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor. Astfel, în scopul asigurării protecţiei juridice a actului notarial, în scopul stopării cheltuielilor nejustificate pentru întreţinerea sistemului notarial de stat, se propune modificarea Legii cu privire la notariat. Prin modificările propuse se va putea asigura libertatea profesiei, ceea ce corespunde principiului notariatului latin.

De altfel, experţii Consiliului Europei de nenumărate ori şi încă începînd cu anul 2004 au recomandat excluderea notarilor de stat din Legea cu privire la notariat.

Trebuie să mai remarcăm că notarii de stat care se află astăzi în funcţie se vor bucura de stabilitate, continuînd să activeze în acelaşi teritoriu de activitate în calitate de notari publici, în cazul în care vor dori acest lucru, evident, depunînd o cerere în acest sens. Atît am vrut să vă spun.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Întrebări la raportor aveţi?

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi Fracţiunea PLDM:

Eu am o întrebare legată de acest proiect de lege. Avînd în vedere că pe viitor nu vom mai avea două noţiuni, două feluri de notari, notari privaţi şi notari de stat, nu consideraţi mai oportun, mai practic să fie folosit termenul scurt de notar, fără notar public? Spre exemplu şi Direcţia juridică a Parlamentului a făcut o propunere legată de inscripţii şi de sigilii în loc de Biroul notarului privat să fie Biroul notarial.

Mi se pare ar fi mai practic şi mai simplu. Mai cu seamă că prin definiţie atît articolul 2 spune: notarul, notariatul este o instituţie publică, iar articolul 8 spune notarul fără din nou să aibă adjectivul privat sau de stat.

E o întrebare şi poate chiar şi un amendament. Şi vreau să ştiu opinia dumneavoastră.

 

Domnul Oleg Efrim:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

S-a propus anume denumirea de notar public pentru a accentua caracterul public al activităţii acestuia. Or, notariatul nu este o afacere, notariatul nu este o competiţie. Sînt anumite funcţii publice ale statului care sînt transmise unor persoane private şi din acest considerent se insistă asupra numirii lor în calitate de notari publici.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi:

Dar, de exemplu, avocaţii, judecătorii nu mai au adăugiri? E simplu, termenul zilei, hotar înseamnă activitate notarială, e o instituţie publică, acordă servicii publice. Mai cu seamă că prin lege deseori apare doar termenul notar, fără a avea adjectivul alăturat la termenul notar.

 

Domnul Oleg Efrim:

Bine. În fond, nu ştiu dacă e o chestiune de principiu, dar pentru a doua lectură putem să discutăm.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Igor Vremea Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Stimate domnule ministru, după cum cunoaştem, periodic, notarii sînt obligaţi să prezinte rapoartele vizînd activitatea sa. Spuneţi, vă rog, aţi făcut în acest sens o analiză statistică comparativă în ceea ce priveşte activitatea notarilor de stat şi cei privaţi la capitolul Chemări în teritoriu sau Acordarea serviciilor gratis, Scutirea de plată ş.a.m.d.?

 

Domnul Oleg Efrim:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Atît notarii privaţi, cît şi notarii de stat sînt obligaţi să iasă în teritoriu atunci cînd au solicitările respective. Şi, în mod arbitrar, nu au voie şi nu sînt în drept să refuze.

În ceea ce priveşte a doua parte a întrebării cu tarifele. Atît notarii de stat, cît şi notarii privaţi se ghidează de aceeaşi metodologie la calcularea plăţilor şi ambele categorii sînt obligate să ofere servicii cu reducere sau cu titlu gratuit persoanelor care sînt prevăzute de lege.

 

Domnul Igor Vremea:

O statistică nu avem, da?

 

Domnul Oleg Efrim:

Nu pot să vă spun o statistică, dar, probabil, nu există la Ministerul Justiţiei o statistică cît de cîte ori au ieşit la faţa locului.

 

Domnul Igor Vremea:

Mulţumesc.

Vă rog, să mă înscrieţi cu luare de cuvînt la acest subiect.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, întrebări. Nu sînt.

Mulţumesc.

Comisia. Domnule Pleşca, poftim.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege propus este înaintat cu titlu de iniţiativă de către Guvernul Republicii Moldova. Respectivul proiect conţine propuneri în vederea reformării sistemului notarial, format din notari privaţi şi de stat, prin lichidarea notariatului de stat.

Ca urmare a acestor modificări, va fi instituită o singură categorie de notari notari publici. În acest sens, se propun modificările de rigoare la Legea nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, Legea nr.271 din 27 iulie 2003 cu privire la metodologia plăţii pentru serviciile notariale şi Codul fiscal.

De asemenea, proiectul, în Dispoziţii finale şi tranzitorii, conţine prevederi cu privire la procedura de reorganizare a notarilor de stat în notari publici.

Asupra proiectului menţionat au fost prezentate avizele Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi a comisiilor permanente care susţin acest proiect. Două dintre comisii nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a lua o decizie în privinţa proiectului.

Pe marginea celor expuse, Comisia juridică, numiri şi imunităţi propune ca acest proiect de lege să fie adoptat în primaă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări la domnul raportor, la preşedintele Comisiei. Nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

Domnule Vremea,

Poftim. Luări de cuvînt. Domnul Vremea s-a înscris.

Domnul Igor Vremea:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să fac unele repere sau să aduc la cunoştinţa dumneavoastră viziunea Fracţiunii PCRM asupra proiectului de lege în discuţie. Şi anume vreau să pornesc de la faptul, că instituirea, să zicem, sau instituţia notarului de stat a fost instituită în vederea asigurării accesului populaţiei din toate localităţile republicii la serviciile notariale cu un cost accesibil, moment care a fost menţionat şi de către domnul ministru în raportul său şi moment elucidat şi în nota informativă, anexată la respectivul proiect de lege.

Spre regret, noi constatăm ca, prin acest proiect de lege, statul se autoînlătură de la soluţionarea şi administrarea unor treburi de orientare socială. În susţinerea acestei afirmaţii, vom aduce cîteva argumente.

Notarul de stat încasează plata pentru servicii notariale în conformitate cu Legea nr.271 din 27 iulie 2003 cu privire la metodologia calculării plăţii pentru serviciile notariale.

În acelaşi timp, constatăm în articolul 32 din Legea cu privire la notariat că notarul privat stabileşte de sine stătător plata pentru serviciul notarial acordat persoanei. În condiţiile unei astfel de concurenţă, cînd sînt în vigoare atare prevederi legale, acest lucru reprezintă un factor de reţinere a creşterii cuantumului plăţilor pentru serviciile notariale. Deoarece notarul privat este conştient că el nu poate stabili unele cuantume exagerate, în caz contrar nu va face concurenţă, să spunem, notarului privat la numărul de clienţi.

Următorul punct. Deci notarul privat nu este obligat să facă careva reduceri pentru unele categorii de persoane, după cum este menţionat în nota informativă, sau anumite categorii de acte. Nu în zadar am întrebat, dacă s-a făcut o statistică la anumite compartimente, statistică comparativă în ceea ce priveşte activitatea notarului de stat şi activitatea notarului privat?

Fiindcă o să constatăm că totuşi notarul de stat în activitatea sa are mult mai multe activităţi de genul întrebării pe care am înaintat-o, decît notarul privat. Fiindcă la moment notarul de stat este obligat o zi în săptămînă să se deplaseze în teritoriu la comenzi, la chemare. Pe cînd notarul privat fără o plată prealabilă sau fără o plată nu va efectua acest lucru în nici un caz practic.

Mai departe. Prin proiectul dezbătut se intenţionează introducerea în terminologia de specialitate a noţiunii de notar public, moment menţionat şi de către colegul nostru domnul Ghileţchi.

În acest context, noi sîntem solidari cu dumnealui la compartimentul că nu trebuie de introdus noţiunea aceasta de notar public, din simplul motiv că în Legea cu privire la notariat, notariatul în sine este definit ca instituţie publică. Deci nu considerăm necesar schimbarea doar a acestor embleme, ceea ce va duce la cheltuieli suplimentare, să spunem, sau va atrage cheltuieli suplimentare pentru notarii care activează deja.

Totodată, vreau să menţionez că introducerea sau excluderea din legislaţie şi din activitatea de toate zilele a instituţiei notarilor de stat iarăşi va atrage unele cheltuieli pentru notari, deoarece trebuie să îşi modifice şi imprimatele. Mă refer la imprimatele, blanchetele pe care sînt documentare, deci purtători de informaţie, precum şi imprimatele ştampilelor.

Şi, în acest sens, iarăşi constatăm că vor fi, pus şi simplu, suportate unele cheltuieli suplimentare de notari. Cheltuieli care au fost suportate deja o dată anul acesta prin unificarea acestor imprimate prin ordinul ministrului de justiţie.

Şi, totodată, iarăşi vedem consecinţă nefastă în ceea ce priveşte disponibilizarea personalului care activează în cadrul biroului notarului de stat.

Din considerentele respective, la moment, Fracţiunea PCRM nu poate susţine respectivul proiect de lege.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc.

Deci nu mai sînt doritori.

A, raportorul, da. Poftim, raportorul.

 

Domnul Oleg Efrim:

Cu permisiunea dumneavoastră, stimaţi domni deputaţi, referitor la luarea de cuvînt a domnului deputat Vremea. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dreptul la replică are fiecare: şi deputatul, şi raportorul, şi prezentatorul.

 

Domnul Oleg Efrmi:

Am vrut doar să aduc cîteva...

 

Domnul Iurie Ţap:

Eu îmi cer scuze. Conform Regulamentului, raportorul are dreptul, în încheierea dezbaterilor, la ultimul cuvînt.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, , chiar aşa-i. .

 

Domnul Oleg Efrim:

Am vrut să infirm unele din informaţiile prezentate de domnul deputat Vremea în ceea ce priveşte, în primul rînd, caracterul social al activităţii notarilor de stat. În primul rînd, accentul trebuie să îl punem că vom face regulă în domeniul notariatului şi va corespunde principiului notariatului latin. Nu ne va mai rîde lumea în continuare cu notari privaţi şi notari de stat.

În al doilea rînd, situaţia cu notarii de stat nu este atît de roză cum pare la prima vedere. Dacă să facem o statistică şi avem o statistică cît de des notarii de stat sînt în concedii medicale şi nu participă la exercitarea atribuţiilor, neaducînd nici un ban în buget, dar fiind salarizaţi la nivelul salariului mediu pe economie, atunci vom vedea că activitatea acestor notari de stat nu este atît de bună cum încearcă să se prezinte.

Suplimentar în ceea ce priveşte imprimatele. Acesta este un rău necesar şi minim, dacă vreţi, pentru că, indiferent va numi notar public sau, pur şi simplu, notar, aceste imprimate, ştampile şi restul vor urma a fi modificate.

Şi în privinţa disponibilizării persoanelor. Vreau să vă spun că notarii privaţi, nefiind cheltuit nici un ban din partea bugetului de stat, contribuie considerabil, prin impozitul pe venit şi prin taxa de stat, la bugetul de stat. Aceasta era valabil pentru notarii privaţi.

Notarii de stat. Statul suportă cheltuieli considerabile pentru întreţinerea lor. Aşa că cheltuielile de disponibilizare a personalului sînt incomparabile cu cele pe care le suportă bugetul anual pentru întreţinerea acestui aparat.

Eu vă mulţumesc mult.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Deci permiteţi-mi să supun votului aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.

Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Mulţumesc frumos.

Deci ştiţi că trebuie să avem oaspeţi la 15.30.

Anunţăm o întrerupere pentru 10 minute.

Vă mulţumesc.

15 minute.

 

P A U Z Ă

 

*

* * *

D U P Ă P A U Z Ă

 

Domnul Mihai Ghimpu:

În vizită în Republica Moldova se află doamna Benita Ferrero-Waldner, comisar european pentru relaţii externe şi politică europeană de vecinătate. Să o salutăm şi să îi spunem: Bun venit în Republica Moldova! (Aplauze.) Să îi mulţumim pentru aportul pe care l-am avut din partea dumneaei pentru Republica Moldova.

Dumneaei este un comisar care cunoaşte foarte bine problemele Republicii Moldova pe care le avem, pe care le-am avut, pe care le-am depăşit, pe care nu. Şi eu cred că ar fi foarte binevenit ca să îi oferim cuvîntul dumneaei să... într-un discurs, ca să ne încurajeze în drumul nostru european, în promovarea reformelor, în apropierea noastră, a Republicii Moldova, de Uniunea Europeană.

Vă rugăm, doamnă comisar, aveţi cuvîntul.

Doamna Benita Ferrero-Waldner comisar european, responsabil pentru relaţii externe şi politică europeană de vecinătate:

(Vorbeşte în engleză.) (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Iată, încă o dată ne-am convins că Uniunea Europeană este alături de Republica Moldova. Uniunea Europeană, prin doamna comisar, încă o dată ne doreşte un drum bun spre a realiza în Republica Moldova supremaţia legii, libertatea şi drepturile cetăţenilor. Uniunea Europeană este gata să ne ofere o zonă liberă de comerţ, călătorii libere ale cetăţenilor fără vize în Uniunea Europeană. Dar toate acestea depind de noi.

Doamnă comisar,

Îmi permiteţi, în numele colegilor mei, să vă asigur că noi, acei care sîntem în sală, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova şi, în primul rînd, Alianţa pentru Integrare Europeană, vom face tot posibilul ca să nu dezamăgim, în primul rînd, cetăţenii Republicii Moldova şi susţinerea pe care o avem din partea dumneavoastră, inclusiv, personal, şi a celorlalţi care fac parte din conducerea Uniunii Europene.

Mulţumim foarte mult.

Vă dorim succes, sănătate!

Şi veniţi mai des pe la noi, căci atunci cînd vă aflaţi dumneavoastră e soare la noi, e linişte, zile frumoase. Şi cred că o toamnă mai frumoasă decît astăzi de cînd sînteţi dumneavoastră la noi, aici, nu am mai avut de mulţi ani înainte.

Mulţumim foarte mult. (Aplauze.)

Continuăm.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Revenim la... acuş, acuş, să plece. (Aplauze.)

Proiectul de hotărîre...

Da, poftim, microfonul nr.3.

 

Doamna Inna Şupac Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc.

Noi, pînă la discursul doamnei Ferrero-Waldner, am discutat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi îmi pare rău că domnul, speakerul Parlamentului încă o dată a acţionat nu conform Regulamentului Parlamentului, din cauză că noi am auzit discursul din partea reprezentantului Guvernului, dar, spre regret, nu am auzit raportul din partea Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Totodată, domnul Ghimpu a pus la vot şi noi am votat, adică noi am votat, majoritatea a votat, fără de a audia raportul din partea Comisiei. Vă rog frumos, să revenim la această întrebare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mie îmi pare că noi nu am încălcat nimic. Aşa a fost? Un minut, daţi să ne lămurim. Totul va fi.

Da, domnule Pleşca, poftim.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Pleşca:

Eu îmi cer iertare. Nu aţi fost atenţi. Eu am fost la tribuna centrală şi am citit raportul. Ce e cu dumneavoastră? Mai treziţi-vă oleacă! (Rumoare în sală.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnul Pleşca a fost, i-am prezentat eu cuvîntul şi dumnealui a vorbit aici, la tribună. Sută la sută, aşa a fost.

Stimaţi colegi,

Trecem la proiectul de Lege nr.1740.

Domnul Hadârcă. Nr.1740, delegaţia CSI, care dumneavoastră aţi propus. Poftim, cine? Comisia, unde e comisia? Domnul Corman, componenţa delegaţiei CSI, proiectul nr.1740. Ceea ce a fost votat aici, iată, propunerea domnului Hadârcă. Dumneavoastră aveţi acest proiect de lege? Trebuie să îl citească, CSI, da?

Se propune Parlamentului proiectul de lege, iată, Adunarea Interparlamentară a Ţărilor Membre ale CSI. Să vă dau citire componenţa.

Proiectul de Hotărîre: domnul Stoianoglo şeful delegaţiei.

Membri: domnul Agache Angel, domnul Balan Ion, doamna Bodnarenco Elena, domnul Cojocaru Vadim, domnul Colesnic Iurie, domnul Diacov Dumitru, domnul Ghileţchi Valeriu, domnul Godea Mihai, domnul Iovv Vasile, domnul Lupu Marian, domnul Mişin Vadim, doamna Ostapciuc Eugenia, domnul Reidman Oleg, doamna Rusu Svetlana, domnul Todoroglo Dmitri, domnul Vacarciuc Vadim, domnul Vieru Boris, domnul Vitiuc Vladimir şi doamna Vîsotina Natalia.

Iată aceasta este componenţa nominală a comisiei. Nu a comisiei, dar a delegaţiei.

Dacă nu aveţi careva propuneri, cu permisiunea dumneavoastră, supun votului acest proiect de hotărîre vizavi de delegaţia interparlamentară a ţărilor membre ale CSI.

Nu sînt întrebări? Nu sînt alte propuneri?

Vă rog, cine este pentru, să voteze.

Vă mulţumesc frumos.

Nu cu majoritatea, dar sută la sută acest proiect de Hotărîre este votat.

Vă mulţumesc frumos.

Acum, cu permisiunea dumneavoastră, trecem la proiectul de Lege, nr.1673.

Domnul Negruţă, ministrul finanţelor, poftim.

 

Domnul Veaceslav Negruţă ministrul finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Din numele Guvernului Republicii Moldova, propun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2009. Din start, vreau să spun că rectificarea respectivă a bugetului pentru anul 2009 urma să fie efectuată din ziua de 2 ianuarie 2009.

Elaborarea şi promovarea prezentului proiect de lege este dictată de evoluţia economiei pe parcursul anului curent şi impactul acesteia asupra bugetului public naţional, în general, şi bugetul de stat, în particular. Conform prognozelor macroeconomice actualizate, în anul 2009 produsul intern brut va atinge valoarea nominală de 59,5 miliarde lei, cu o descreştere reală de 9% faţă de anul 2008. Iniţial, a fost prevăzută o creştere de 6 la sută. În raport pe an, exporturile se estimează cu o descreştere de 20 la sută, iar volumul importurilor cu 35 la sută faţă de anul 2008.

Evident, evoluţiile respective se reflectă direct asupra realizării bugetului public naţional. Astfel, în primele zece luni ale anului 2009, veniturile publice au fost acumulate în sumă de doar 18,6 miliarde lei, prevederile anuale fiind de 28,5 miliarde, cheltuielile au constituit 21,4 miliarde lei, iar prevederile anuale erau de 29,2 miliarde lei.

La 31 octombrie curent, deficitul bugetului public naţional a constituit 2,8 miliarde lei faţă de suma anual prevăzută al deficitului de 574 milioane lei. Ţinînd cont de rezultatele executării bugetului public naţional în primele zece luni şi de prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anul 2009, bugetul public naţional pe anul curent se estimează la venituri în sumă de circa 22,5 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de circa 27,8 miliarde lei, cu un deficit de circa 5,3 miliarde lei, ceea ce va reprezenta la sfîrşit de an aproximativ 9% faţă de produsul intern brut.

Comparativ cu sumele stabilite iniţial pentru anul 2009, veniturile şi cheltuielile bugetului public naţional se vor micşora, respectiv, cu 6 miliarde lei la venituri şi cu 1,4 miliarde lei la cheltuieli. Deficitul se va majora cu 4,7 miliarde lei.

Cu referinţă la executarea bugetului de stat în anul 2009, menţionez următoarele:

În primele zece luni ale anului curent, partea de venituri ale bugetului de stat a fost realizată în sumă de 11 miliarde lei, ceea ce este sau reprezintă un nivel de doar 61 la sută faţă de prevederile anuale. În perioada menţionată, cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 13 miliarde lei, un nivel de 70 la sută faţă de prevederile anuale. Ca şi rezultat, deficitul bugetului de stat pentru primele 10 luni a depăşit nivelul de 2 miliarde lei.

Totodată, la 31 octombrie curent, în Trezorăria de Stat au fost dispoziţii de plată neexecutate pe parcursul anului 2009, care constituiau suma de circa 1 miliard lei. Pornind de la rezultatele executării în primele zece luni ale anului curent şi ţinînd cont de estimarea făcută pînă la sfîrşit de an, principalele aspecte ale rectificării bugetului de stat sînt următoarele:

La partea de venituri se estimează acumulări în sumă totală de circa 13 miliarde 100 milioane lei, cu 4,6 miliarde lei mai puţin decît au fost aprobate iniţial. Dintre care la componenta de bază veniturile se vor reduce cu 4,4 miliarde lei, granturile pe proiectele finanţate din surse externe se vor reduce cu 381 milioane lei, veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale se majorează respectiv cu 122 şi 92 milioane lei.

Pe unele tipuri de venituri se prevăd reduceri, iar pe altele majorări de încasări. Astăzi, veniturile se estimează, reduceri în sumă totală de 5 miliarde 890 milioane lei, principalele din acestea reduceri fiind la taxa pe valoarea adăugată 4,3 miliarde lei, accize, cu excepţia benzinei şi motorinei, 562 milioane lei, impozite asupra comerţului exterior: taxa vamală, proceduri vamale 359 milioane lei, granturi pentru proiecte finanţate din surse externe 381 milioane de lei.

Totodată, majorări avem în sumă totală de 1,3 miliarde lei şi principalele majorări sînt înregistrate pe impozit pe venit 45 milioane lei, acciza la benzină şi motorină 135 milioane lei, granturi pentru susţinerea bugetului 150 milioane lei, veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale 214 milioane lei şi o reducere a restituirii taxei pe valoarea adăugată şi accize în sumă de 597 milioane lei.

Pornind de la estimările cadrului anual de resurse şi de la necesităţile stringente, partea de cheltuieli a bugetului de stat se estimează în sumă totală de 17 miliarde 748 milioane lei.

În proiect, sînt incluse cheltuieli suplimentare prioritare, principalele dintre acestea sînt pentru majorarea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, suma fiind de 931 milioane lei, dintre care 140 milioane lei bugetul de stat şi 791 milioane lei pentru unităţile teritorial-administrative.

Vreau să menţionez că, iniţial, în bugetul pentru 2009 au fost prevăzute pentru majorări salariale doar 600 milioane lei. Majorarea transferurilor la bugetul asigurărilor sociale de stat în total suma este prevăzută de 897 milioane lei, dintre care pentru acoperirea insuficienţei de mijloace pentru compensaţii nominative pentru semestrul 2 al anului curent 73 milioane lei şi acoperirea deficitului ca urmare a insuficienţei la bugetul asigurărilor sociale de stat a veniturilor proprii, suma fiind de 824 milioane lei.

Se prevede la fel majorarea Fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli cu suma de 250 milioane lei, achitarea titlurilor executorii în baza deciziilor judecătoreşti definitive, inclusiv cele parvenite de la CEDO, 140 milioane lei, majorarea cheltuielilor pentru serviciul datoriei de stat 56 milioane lei.

Totodată, în scopul încadrării în limitele de resurse limitate ale bugetului de stat autorităţile publice centrale şi locale, precum şi instituţiile din subordinea acestora au activat în anul curent în regim de maximă constrîngere a cheltuielilor bugetare. Ca rezultat, în proiect se propune diminuarea cheltuielilor mai puţin prioritare în sumă totală de 2,7 miliarde lei, inclusiv 1,4 miliarde lei cheltuieli curente şi 1,3 miliarde lei cheltuieli capitale.

Reducerile menţionate sînt susţinute de măsuri de economisire la întreţinerea instituţiilor, posturile vacante, precum şi în rezultatul altor măsuri de optimizare a cheltuielilor propuse de către autorităţile publice. Din suma totală de reduceri ale cheltuielilor capitale alocaţiile pentru realizarea obiectivelor de investiţii capitale prin intermediul autorităţilor publice centrale, care fac parte din anexa nr.10 la lege, se diminuează faţă de cele aprobate cu 314 milioane lei, iar cele realizate prin intermediul autorităţilor publice locale se majorează cu 2,4 milioane lei.

În proiect se propune de a finanţa obiectivele cu un grad înalt de finalizare, unele din ele urmînd a fi date în exploatare pînă la sfîrşit de an. Totodată, instituţiile publice au posibilitatea de a efectua cheltuieli suplimentare din contul mijloacelor speciale şi fondurilor speciale, ca urmare a majorării volumelor de mijloace încasate pe parcursul anului, cît şi implicarea mijloacelor din contul soldurilor formate la începutul anului la conturile respective.

Sub aspectul categoriilor economice a cheltuielilor bugetare se majorează cheltuielile legate de protecţia socială, acestea fiind transferuri către populaţie în sumă de 894 milioane lei şi cheltuieli de personal cu 165 milioane lei. Se reduc cheltuielile pentru mărfuri şi servicii, pentru deplasări şi alte cheltuieli legate de activitatea instituţiilor, precum şi cheltuielile capitale mai puţin prioritare.

Sub aspectul grupurilor funcţionale, de asemenea, majorări se produc la blocuri de sectoare sociale şi, în special, este vorba de asigurare şi protecţia socială creşte, o majorare cu 805 milioane lei; învăţămînt cu 84 milioane lei, protecţia mediului cu 85 milioane lei. Este vorba de fondul ecologic naţional, serviciul datoriei va creşte cu 56 milioane lei.

Cu referinţă la relaţiile dintre bugetul de stat şi bugetul unităţilor administrativ-teritoriale, este necesar de menţionat că transferurile pentru nivelarea bugetară în aceste bugete se prevăd în sumă totală de 3 miliarde 170 milioane lei, cu o majorare netă de 328 milioane lei. Această majorare de 328 milioane lei se constituie din majorarea salariilor aprobate pe parcursul anului 2009 în sumă totală de 791 milioane lei şi reducere în sumă de 463 milioane lei, legate de optimizările cheltuielilor bugetare ca urmare a efectelor crizei.

Stimaţi deputaţi,

Ca urmare a majorărilor şi reducerilor de cheltuieli, partea de cheltuieli a bugetului de stat este în descreştere netă cu 560 milioane lei sau cu 3,1 la sută comparativ cu ceea ce a fost iniţial aprobat în bugetul pe anul 2009. La rîndul lor, cheltuielile pe componenta de bază se reduc cu 350 milioane lei, proiecte finanţate din surse externe 529 milioane lei, cheltuielile de mijloace şi fonduri speciale se majorează cu 352,48 milioane lei respectiv.

Referitor la datoria de stat, soldul datoriei la sfîrşit de an 31 decembrie va constitui 16 miliarde 605 milioane lei. Ponderea stocului datoriei de stat în raport cu produsul intern brut se majorează de la 18,5% la 27,9%. În structura datoriei de stat, ponderea externă va constitui 69 la sută, iar datoria de stat internă 31 la sută.

La situaţia din 31 decembrie, soldul datoriei de stat interne se estimează în volum de 5 miliarde 110 milioane lei şi care va fi integral acoperită din valorile mobiliare de stat. Şi, conform estimărilor, soldul datoriei de stat externe, la situaţia din 31 decembrie, nu va depăşi suma de 930 milioane dolari.

Ca urmare a celor expuse, deficitul bugetului de stat pentru anul 2009 va constitui 4 miliarde 649 milioane. O majorare de 4 miliarde 74 milioane faţă de cifra iniţial stabilită în Legea bugetului.

 

Deficitul va fi finanţat din următoarele surse:

cele interne din emisia valorilor mobiliare de stat 1 miliard 600 milioane lei;

surse externe în total 3 miliarde 730 milioane lei, dintre care alocări de drepturi speciale de trageri din partea Fondului Monetar Internaţional echivalent a 2,1 miliarde lei;

împrumuturi pentru finanţarea proiectelor din surse externe în sumă de 518 milioane lei, împrumut din partea Guvernului Federaţiei Ruse în sumă de 150 milioane dolari.

Totodată, pentru onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii externi vor fi utilizaţi 569 milioane lei.

Totodată, se prevede că suma direcţionată la finanţarea deficitului din vînzarea patrimoniului public va constitui 100 milioane lei, care, de fapt, este şi suma executată în primele luni ale anului 2009.

În încheiere, menţionez indicatorii principali ai bugetului de stat, rectificat pentru 2009. La venituri suma 13 miliarde 99 milioane lei, comparativ cu 17,7 iniţial stabilit; la cheltuieli suma 17 miliarde 748 milioane lei, comparativ cu 18,3 miliarde iniţial stabilit şi deficit în sumă de 4 miliarde 648 milioane lei, comparativ cu 574 milioane lei stabilit iniţial în buget.

Onorat Parlament,

Măsurile propuse în prezentul proiect de lege sînt absolut necesare pentru balanţarea bugetului şi asigurarea onorării celor mai prioritare cheltuieli ale statului. Dar aceste modificări sînt şi vitale pentru deblocarea finanţării bugetare. Totodată, doar acţiunile comune şi echilibrate ale Executivului şi Legislativului vor permite atingerea unei stabilităţi bugetare şi crearea bazei de dezvoltare pentru viitor.

Mulţumesc pentru atenţie şi contez pe înţelegerea şi susţinerea acestui proiect.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc, domnule raportor.

Începem echilibrul, echilibrarea, da.

Probabil, microfonul nr.4. Întrebări.

 

Doamna Oxana Domenti:

Întrebări.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Dar daţi să fixăm un termen. Eu cred că 30 de minute întrebări şi răspunsuri este de ajuns. Aşa e? De acord? Supun votului sau prin înţelegere? Bine, 30 de minute.

Poftim, microfonul nr.4.

 

Doamna Oxana Domenti:

Stimate domnule ministru,

În proiectul de lege pe care îl dezbatem se propune reducerea cheltuielilor la capitolul Ocrotirea sănătăţii cu 500 milioane lei, inclusiv la componenta de bază o reducere de 364 milioane a transferurilor bugetului de stat către fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

Deci în raport, procentual, aceasta constituie o reducere de 20%, aceste transferuri către fondurile de asigurări obligatorii, deci suma aprobată era 1 miliard 800, rectificat 1 miliard 456, pe cînd reducerea cheltuielilor bugetului de stat este de doar 3%. Deci avem o discrepanţă în proporţii esenţială în raport cu celelalte capitole.

La fel, în conformitate cu articolul 9 din Legea nr.1593 în vigoare din anul 2002, Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorii de asistenţă medicală, citez: conform articolului 9, suma transferului din bugetul de stat în fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală pentru asigurarea categoriilor de persoane stabilite de legislaţie se stabileşte anual prin Legea bugetului de stat ca o cotă procentuală din totalul cheltuielilor de bază aprobate din bugetul de stat, cu excepţia cheltuielilor din fondurile speciale, dar nu mai mică decît 12,1%.

Deci am efectuat aceste calcule şi am văzut că după rectificare suma cheltuielilor de bază este de 15 miliarde, pe cînd transferurile sînt 1 miliard 400 şi proporţia de transfer pe care o faceţi este de doar 9% şi 6%.

Cum explicaţi această discrepanţă dintre aceste 2 legi? Şi propunerea noastră ar fi ca să revedem acest capitol, în funcţie de răspunsul dumneavoastră. Desigur, noi sîntem pentru a menţine această sumă la capitolul Ocrotirea sănătăţii, dar în cazul în care nu aveţi resurse financiare, cel puţin, să stabilim o datorie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Eu îmi cer scuze. Dacă aceasta este luare de cuvînt, vă înscrieţi şi la tribună. Doar au trecut 3 minute. Eu aştept cu răbdare, dar

 

Doamna Oxana Domenti:

A fost întrebare şi a fost o propunere. Bine, la întrebare, poftim.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimată doamnă deputat,

Ţin să vă informez că CNAM, bugetul pentru asigurări obligatorii la început de an avea un sold 547 de milioane de lei. Ceea ce vorbiţi dumneavoastră, de 500 de milioane, chipurile, reducere, este doar o cifră imaginară, pentru că finanţarea întregului pachet de asistenţă medicală va fi oferit integral cetăţeanului. Dar nu integral pe transferurile din bugetul de stat, ci din contul soldului acestui fond de asigurări în medicină care, apropo, vreau să vă informez, a fost depozitat la procent în bancă.

Deci acoperirea integrală a pachetului de asistenţă medicală este sută la sută acoperit, aşa cum prevede Programul naţional de asistenţă medicală pentru fiecare cetăţean în parte.

Şi încă un moment. O reducere de 100 de milioane de lei se datorează proiectelor care erau iniţial prevăzute în buget ce ţine

 

Doamna Oxana Domenti:

Vorbesc de transferurile la fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Îmi permiteţi să finalizez răspunsul. 100 de milioane ţine de reducerea prin proiecte străine care ţineau de acest domeniu. Le-am ratat, dar le-am ratat datorită guvernării care a fost pe parcursul anului 2009.

Şi vreau să vă mai spun că, cu siguranţă, cetăţeanul nu va avea de pierdut pentru că sută la sută surse de finanţare sînt prevăzute în buget.

 

Doamna Oxana Domenti:

Deci consideraţi că este bine şi

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc frumos.

A doua întrebare.

 

Doamna Oxana Domenti:

Şi aveţi de unde lua de la medicină. A doua întrebare. Deci este evident, numărul de persoane

 

Domnul Serafim Urechean:

Dar pe scurt, vă rog, că aţi luat de acum 6 minute dumneavoastră.

 

Doamna Oxana Domenti:

Este evident că numărul de persoane asigurate din contul statului, pe parcursul anului, nu a suferit modificări esenţiale. Din contra, acest număr este în creştere. Diminuarea transferului bugetului de stat către fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală ar însemna diminuarea contribuţiilor de stat pentru fiecare persoană pe care o asigură.

Care vor fi sursele de compensare a acestor plăţi pentru persoanele asigurate din contul statului? Redistribuiri din contul salariaţilor în cadrul sistemului de asigurare, diminuarea pachetului de servicii medicale. Or, veţi introduce inovaţia pe care aţi anunţat-o de instituire a coplăţilor în sectorul medical în funcţie de vulnerabilitatea persoanei.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Deci ceea ce ţine de pachetul de asistenţă medicală, sută la sută va fi acoperit, v-am spus, din soldul care s-a constituit la început de an şi din transferurile care vor veni de la bugetul de stat. Nu ştiu despre ce vorbiţi cînd spuneţi de inovaţii.

 

Doamna Oxana Domenti:

În programul de stabilizare a Guvernului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc frumos, domnule ministru.

Microfonul nr.5. Mulţumesc frumos.

 

Domnul Vadim Cojocaru Fracţiunea PL:

Mulţumesc.

Stimate domnule ministru,

Am aşa o întrebare: în cazul în care Guvernul Republicii Moldova ar fi recunoscut în iulie august 2008 că sîntem în situaţie de criză, bani circa 2 miliarde de lei de la Fondul Monetar am fi putut să îi folosim din luna ianuarie 2009?

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimate domnule deputat,

Vreau să vă spun că decizia Fondului Monetar Internaţional de a aloca alocaţii speciale pentru 83 de ţări afectate de criză a fost luată la sfîrşit de luna mai. Într-adevăr, Moldova putea să profite de această sumă un pic mai degrabă, în luna iunie, în cazul în care se recunoştea criza care bîntuia prin Republica Moldova. S-a ascuns această criză.

Respectiv, noi am beneficiat de această sumă doar cînd la nivel oficial a fost recunoscută criza.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Da, vă mulţumesc.

Şi a doua întrebare. Spuneţi-mi, domnule ministru, e posibil tehnic, mă rog, cu implicarea diferitelor organe din afara Ministerului Finanţelor, de a depista cine totuşi eliberează pentru firmele fantome formulare cu regim special de facturi fără verificarea calitativă a volumului de vînzări? E posibil aşa ceva, tehnic, de aflat cine eliberează aceste facturi?

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Probabil.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc.

Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Probabil că e posibil. Pentru aceasta sînt instituţiile respective ale statului care trebuie să se ocupe de cazul menţionat.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Da, vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr.2, poftim.

 

Doamna Galina Balmoş Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

În proiect au fost reduse cheltuielile pentru asistenţă socială suplimentară a persoanelor cu necesităţi speciale cu 25 de milioane. Vă rog să descifraţi despre ce cheltuieli este vorba şi de ce acestea au fost reduse? Anume pentru persoanele cu necesităţi speciale. Pagina 103.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Încă o dată, necesităţi speciale?

 

Doamna Galina Balmoş:

Au fost reduse cheltuielile, eu citesc din proiect, pentru asistenţa socială suplimentară persoanelor cu necesităţi speciale, cu 25 de milioane. Vă rog să descifraţi despre ce cheltuieli este vorba şi de ce acestea au fost reduse?

Clar că este program. Eu am zis pagina 103, dar descifraţi, vă rog.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Deci ceea ce ţine de programele de asistenţă socială, acestea sînt integral finanţate din bugetul de stat prin Casa Naţională de Asigurări Sociale.

 

Doamna Galina Balmoş:

Eu zic că în proiectul dumneavoastră, pe care îl dezbatem acum, este redusă această sumă cu 25 de milioane, suma iniţială cu 25 de milioane.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Deci orice reducere care a fost operată ţine de acea optimizare de 20 la sută aplicată în aprilie şi mai de către colegii dumneavoastră. Pentru detalii puteţi să consultaţi opinia lor.

 

Doamna Galina Balmoş:

Domnule ministru,

Nu este corect.

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

 

Doamna Galina Balmoş:

Am încă o întrebare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim.

 

Doamna Galina Balmoş:

Am dreptul la două întrebări şi ele sînt foarte laconice.

Dumneavoastră nu aţi răspuns corect la această întrebare. Şi aş aştepta pentru a doua lectură în comisie totuşi să ajungă acest proiect pentru dezbateri şi foarte concretizat acest moment.

De asemenea, sînt preconizate diminuări ale cheltuielilor pentru plata ajutorului social, unde au fost direcţionate aceste surse şi de ce nu s-ar fi majorat cuantumul venitului minim garantat pentru a executa dezideratul cuprins în programul actual al guvernării de a susţine populaţia cu venituri mici prin asistenţă socială direcţionată şi eficientă şi nu bazată pe principii categoriale?

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimată

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc.

Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimată doamnă deputat,

Orice reformă care, o dată fiind iniţiată, trebuie dusă la capăt. Sîntem într-o perioadă cînd sînt 2 sisteme şi funcţionează în paralel, şi dumneavoastră ştiţi perfect de ce s-a întîmplat aşa cum este astăzi.

Cînd s-a prevăzut iniţial că sistemul de ajutor social va fi implementat pe parcursul anului 2009 aţi şi făcut unele prognoze şi calcule. Dar, din păcate, nu aţi asigurat trecerea respectivă de la compensaţii nominative la ajutor social. De aceea, ţinînd cont de numărul oamenilor, beneficiarilor care s-au înscris în acest sistem de ajutor social, se face rectificarea dată. Dar aceasta nu înseamnă că lumea suferă, pentru că funcţionează al doilea sistem: compensaţii nominative şi cetăţeanul este asigurat cu ajutorul respectiv din partea statului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Galina Balmoş:

Nu mi-aţi răspuns la întrebare unde au fost direcţionaţi?

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Oleg Reidman Fracţiunea PCRM:

.

, , . , , .

, 6%, 10%. ?

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Aceasta poate fi explicat doar printr-un singur motiv. Greşeala în estimarea iniţială a cifrelor care a fost făcută atunci în 2008.

 

Domnul Oleg Reidman:

. , , .

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

De aceea

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, domnule ministru.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

De aceea, să compar 2 cifre acum care se corectează, deci nu este logic.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Domnule Reidman,

A doua întrebare.

 

Domnul Oleg Reidman:

A doua întrebare. 150 . ? - ? ?

.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimate domnule deputat,

Ţin să vă informez că această sumă de 150 de milioane de dolari este prevăzută în bugetul federal al Federaţiei Ruse. Noi am reluat discuţiile referitor la această sumă.

Ştiţi foarte bine, au fost şi contacte la nivel de prim-miniştri la Ialta. Ca urmare, la nivel tehnic, am fost contactaţi de colegii noştri de la Ministerul Finanţelor din Rusia şi depunem acum tot efortul necesar ca finanţarea respectivă să ajungă în Republica Moldova la sfîrşit de an.

 

Domnul Oleg Reidman:

Dar dacă nu?

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Dacă nu, avem şi alte variante.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc, domnule ministru.

Microfonul nr.1, poftim.

 

Domnul Vasili Şova Fracţiunea PCRM:

Da, vă mulţumesc.

, , , , . .

. 2003, 2004 , , , .

. 2 . , ?

.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimate domnule deputat,

Ţin să vă informez că aceste cheltuieli ce ţin de compensarea tarifelor respective se fac în baza documentelor care se prezintă spre achitare. Presupun că cifra care a fost prevăzută iniţial în buget a fost supraestimată.

Acum, ţinînd cont executarea pe parcursul anului 2009, luînd în calcul cheltuielile care vor fi pînă la sfîrşit de an şi că tarifele la gazele naturale s-au diminuat, respectiv, a apărut o rezervă în suma corespunzătoare de 2 milioane.

Vreau să accentuez că toţi acei care au beneficiat de aceste compensaţii şi care locuiesc în teritoriile respective, integral vor beneficia şi mai departe de compensaţiile respective.

 

Domnul Vasilii Şova:

?

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

În măsură completă, vor fi compensaţiile oferite.

 

Domnul Vasilii Şova:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Munteanu Fracţiunea PL:

Domnule ministru,

Prima întrebare.

S-a vehiculat în presă că, pe parcursul lunilor aprilie iulie 2009 au fost alocate surse financiare considerabile pentru reparaţii şi construcţii capitale pentru aşa-numitele proiecte electorale, fără ca acestea să dispună de documente justificative de rigoare: proiecte, devize de cheltuieli, expertize, acte de îndeplinire a lucrărilor.

Cunoaşteţi asemenea practici şi dacă da, ce veţi întreprinde în vederea elucidării şi remedierii acestor practici?

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Da, cunoaştem asemenea practici şi sînt instituţiile abilitate să dea răspuns şi să califice alocarea respectivă de bani în avans, fără acoperire cu documentele respective.

Noi imediat cum am intrat în oficiu, am cerut ca toate documentele sau sumele alocate în forma respectivă să fie întoarse înapoi şi să fie prezentat tot setul de documente, şi doar în aşa condiţii a fost executată plata.

Dar, vă spun, este un teren de activitate pentru instituţiile abilitate, inclusiv Curtea de Conturi care va avea de lucru un pic mai tîrziu.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Sperăm foarte mult să aibă susţinerea dumneavoastră în acest sens.

Şi o a doua întrebare. Este foarte bine cunoscut faptul că în perioada 2001 2008, cu precădere au fost finanţate de la bugetul de stat doar acele lucrări capitale şi reparaţii care veneau de la primarii comunişti, acei care au intrat în alianţă cu ei. Vreau să ne spuneţi cum a arătat bugetul pentru 2008 în acest sens.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Încă o dată, vă rog întrebarea. Suma ratată?

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Nu. Cum a arătat bugetul la capitolul Reparaţii şi construcţii capitale alocate primăriilor pentru acest an.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimate domnule deputat,

Au fost făcute mai multe studii care au arătat geografia repartizării banului public din centru spre unităţile teritorial-administrative.

Vreau să vă spun că aşa ceva nu va fi o practică şi în continuare. Vom aplica un model care să facă distribuirea banilor în baza anumitor principii. Principii cuantificate şi nu pe principii politizate.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos, două întrebări, gata.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Dumneavoastră aţi spus nu va fi o practică, înseamnă că a fost o asemenea practică.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Inna Şupac:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule ministru,

În proiectul menţionat se prevăd reducerile majore destinate reparaţiilor capitale şi investiţiilor capitale, blocurilor destinate blocurilor de studii şi căminelor studenţeşti ale mai multor instituţii de învăţămînt superior şi mediu de specialitate.

Spre exemplu: Universitatea Agrară, Universitatea de Medicină, Creangă, Universitatea de Stat din Bălţi, Tiraspol mai multe colegii şi şcoli profesionale.

În contextul întrebării anterioare, vreau să adaog că aici, în aceste instituţii, învaţă studenţii nu numai comunişti, ci şi studenţii care împărtăşesc şi alte viziuni politice.

Vă rog frumos să explicaţi de ce oare cheltuieli destinate îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi de studii pentru studenţi sînt reduse în mod considerabil?

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimată doamnă deputat,

Ţin să vă informez următoarele. Ceea ce ţine de cheltuielile capitale care au fost reduse, sînt, în primul rînd, reduse acele proiecte care nu vor fi finalizate şi nu mai au nici o posibilitate să fie finalizate pînă la sfîrşit de an din simplul motiv că nu au fost iniţiate sau nu există documentaţia şi procedurile iniţiate.

Doi. Au fost reduse acele proiecte care sînt la un grad de iniţiere de 5, 10 la sută.

Trei. Din păcate, experienţa ultimilor ani arată foarte bine cum banul public 30, 40 la sută a fost cheltuit prin aşa-numitele cheltuieli capitale, preţuri majorate.

În timpul cel mai apropiat vor fi şi mai multe informaţii pe fiecare obiectiv în parte.

Şi corect aţi spus că în cămine şi în alte instituţii sociale sînt oameni, concetăţeni de ai noştri, indiferent de apartenenţă politică. Dar să ştiţi că în aceste proiecte de cheltuială capitală au beneficiat doar unii deosebiţi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

 

Doamna Inna Şupac:

Noi o să transmitem răspunsul dumneavoastră studenţilor în cămine.

Şi a doua întrebare. În proiectul menţionat se propune reducerea alocaţiilor destinate procurării locuinţelor pentru tineri specialişti cu 57,5 milioane de lei. În acest context, vă rog frumos să îmi explicaţi de ce oare s-a întîmplat această reducere majoră? Fiindcă se pare că totuşi sau consideraţi că tinerii specialişti deja nu au nevoie de locuinţe?

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimată doamnă,

Vreau să vă informez exact ce s-a întîmplat pe parcursul anului 2009 cu aşa-numitele proiecte de susţinere a tinerilor. Sumă aţi inclus, într-adevăr, mare, dar aţi procesat doar zeci de cazuri. Iniţial, în proiectul acesta trebuiau să fie mii de beneficiari. Nu aţi asigurat mecanismul de implementare şi, respectiv, de cheltuială a banului public pentru programul respectiv. Vom continua programul respectiv mai departe. Mai mult ca atît, este prevăzut şi o sumă adăugătoare pentru finanţarea acestui proiect de susţinere a tinerilor specialişti.

 

Doamna Inna Şupac:

Vă mulţumesc.

Noi o să monitorizăm acest proces.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Vă doresc succes.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Alla Mironic Fracţiunea PCRM:

, . Asigurarea şi asistenţă socială, 10, 28, 5,1 , .

7000 , 1 . - . 2009 65- .

.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimată doamnă,

Vreau să vă informez că, sută la sută, toate acele obligaţiuni care sînt faţă de veterani, sînt îndeplinite de Guvernul Republicii Moldova.

Dar vreau să vă informez că o bună parte din obligaţiunile sociale, începînd cu luna martie, de fostul Guvern au fost finanţate din nişte împrumuturi, aşa pe intern, o să venim cu detalii.

Dar mai departe aceşti bani, acele prevederi care au fost pentru veterani vor fi foarte finanţate transparent din bugetul de stat. Şi vă rog foarte mult să transmiteţi mesajul respectiv colegilor dumneavoastră. Sută la sută veteranii vor fi asiguraţi cu beneficiile din partea statului.

 

Doamna Alla Mironic:

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă rog, microfonul nr.1.

 

Domnul Valentin Guznac Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Mult stimate domnule ministru,

Proiectul legii respective prevede ratificarea sau majorarea mai bine-zis a alocaţiilor din fondul pentru susţinerea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale cu suma de 314 milioane lei sau circa 10 la sută.

Este bine cunoscut faptul că procedura de valorificare a acestor bani este una foarte sofisticată, prevede desfăşurarea licitaţiilor, elaborarea proiectelor etc., etc. Sîntem la data de 27 noiembrie, cum dumneavoastră programaţi că aceşti bani, care sînt suplimentar alocaţi şi luaţi de la alte proiecte, care sînt deja în curs de implementare, cum vor fi valorificaţi aceşti bani?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimate domn,

Vreau să vă informez că acele prevederi legale, care permiteau beneficiarilor să beneficieze de aceste sume de bani nu au avut acoperire bugetară în bugetul pentru 2009. Respectiv, prin rectificare, noi deblocăm situaţia cu neplăţile. Şi vă spun că lucrările, e vorba doar de finanţarea efectivă a cheltuielilor. Deja lucrările sau serviciile au fost efectuate şi stau acum în datorii. Rectificarea ne permite să deblocăm situaţia.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc.

 

Domnul Valentin Guznac:

A doua întrebare, dacă îmi permiteţi. Deci pentru municipiul Chişinău se programează finanţarea suplimentară din fondul respectiv în sumă de 174 milioane lei, pe cînd în proiectul bugetului de stat erau doar 6,45 milioane lei.

În acelaşi timp, Consiliul municipal Chişinău examinează posibilitatea reducerii veniturilor cu circa 267 milioane lei. Aceea de ce s-a format, este clar. Din cauza incapacităţii autorităţilor municipale de a acumula veniturile respective la bugetul său.

Cum credeţi dumneavoastră: această practică nu este una arogantă, nu este una care vine în contradicţie cu principiile generale stabilite de elaborare a proiectului de Lege cu privire la rectificarea bugetului de stat?

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumim frumos.

Domnule ministru

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimaţi colegi,

Vă rog, la microfon veniţi dumneavoastră.

 

Doamna Nina Lupan viceministru al finanţelor:

Onorată asistenţă,

Permiteţi-mi să răspund la această întrebare. Majorarea pentru municipiul Chişinău este majorarea salariilor, cea care etapa a treia de la 1 iulie şi etapa a patra de la 1 septembrie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumim frumos.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean Fracţiunea PCRM:

Domnule ministru,

Două întrebări succinte şi o propunere. Deci, după cum aţi menţionat, prezentînd proiectul Legii bugetului, intrările de pe urma majorării accizelor s-au suplinit cu încă 135 milioane de lei. Mijloace care iniţial noi le-am planificat, adică guvernarea precedentă, să le atribuim fondului rutier.

Acum, ce vedem noi în proiectul dumneavoastră? Noi vedem, în acelaşi timp, o reducere cu 160 de milioane a sumei destinate fondului rutier. Întrebarea este: care este destinaţia acestor mijloace în condiţiile în care noi trebuie să menţinem mijloacele necesare în fondul rutier pentru reabilitarea drumurilor în continuare? Dumneavoastră, în acelaşi timp, o reduceţi.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimate domnule deputat,

Ţin să vă informez despre următoarele lucruri. În fondul rutier, iniţial în bugetul pentru 2009, au fost prevăzute mai multe construcţii sau lucrări la drumuri, inclusiv Orhei Rezina sau proiecte străine, cu asistenţă din străinătate.

Din considerente că s-au lobat interesele anumitor firme, aceste finanţări au fost ratate, e vorba şi de creditul Băncii Europene şi de creditul Băncii Mondiale. În plus, ştiţi care e starea construcţiilor pe porţiunea Orhei Rezina. Respectiv, aceste sume se deduc din fondul rutier.

Mai departe. Nu are rost să menţii această sumă pînă la sfîrşit de an, pentru că e vorba de doar 4 5 săptămîni şi aceste construcţii nu vor fi continuate pe parcursul anului 2009.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumim frumos.

A doua întrebare.

 

Domnul Iurie Muntean:

Răspunsul nu este unul satisfăcător.

La alte capitole dumneavoastră majoraţi sumele considerabil pînă la sfîrşitul anului, pînă cînd au rămas doar 4 5 săptmămîni. Absolut răspuns nesatisfăcător.

 

Domnul Veaceslav Negrţău:

La care vă referiţi?

Domnul Iurie Muntean:

Mai multe. Întrebarea a doua. Dumneavoastră planificaţi să majoraţi cheltuielile bugetare cu încă 20 milioane de lei în favoarea Companiei Energorînok din Ucraina. Aceasta aşa-numită datorie s-a format, vă reamintesc pînă în anul 2000, şi noi, adică guvernarea precedentă, cu insistenţă, am luptat în diferite instanţe judiciare pentru a evita această datorie. Ce vedem noi acum? Datorie dubioasă, apropo. Că actualul Guvern încearcă să o plătească în mod insistent. Fapt, care, în opinia noastră, demonstrează prezenţa unui interes profund în ceea ce priveşte achitarea de urgenţă a acestei datorii.

În opinia noastră, trebuie de continuat lupta. Mai cu seamă că dumneavoastră în fiecare zi repetaţi cuvîntul magic criză. Cum, în condiţiile aşa-numitei crize, la care dumneavoastră faceţi referinţă în fiecare zi, intenţionaţi să plătiţi o datorie dubioasă de 80 milioane de lei?

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumim frumos.

Aceasta de acum e luare de cuvînt. Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimate domnule deputat,

Ţin să vă informez despre următoarele. Cît priveşte datoria respectivă, este decizia definitivă de judecată. Mai mult ca atît, cum s-a creat această datorie? Şi cum a fost dirijată situaţia ce ţine de datoriile în sectorul energetic? Dumneavoastră, stimate domnule deputat, ştiţi foarte bine şi puteţi să daţi şi amănunte. Nu ne rămîne decît să executăm o decizie definitivă de judecată, altfel, posibil, să ne coste şi mai mult.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

 

Domnul Iurie Muntean:

O propunere, o secundă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim, microfonul nr.4. Ultima întrebare. Gata a epuizat 30 de minute, cît ne-am înţeles. (Rumoare în sală.) Nu 30 de secunde.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean:

O propunere foarte succintă. Avînd în vedere că conducerea raionului Căuşeni, reprezentantă de domnul preşedinte Ciontoloi, care reprezintă Alianţa Moldova Noastră, permanent persecută acele localităţi care au votat Partidul Comuniştilor, solicităm, în mod insistent, să includeţi în proiectul Legii bugetului continuarea finanţării a 2 apeducte, în satul Plop-Ştiubei de 646 mii 616 lei şi în satul Grădiniţa de 400 mii lei. Deci lucrările care urmează a fi finalizate sînt în derulare.

Mersi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.4. Ultima întrebare. Gata. Scuzaţi, vă rog. Asta e. Poftim.

 

Doamna Svetlana Rusu Fracţiunea PCRM:

Stimate domnule ministru,

Conform modificărilor propuse la capitolul Ocrotirea sănătăţii, se presupune optimizarea cheltuielilor pentru programe naţionale de ocrotire a sănătăţii în sumă de 40 milioane lei. V-aş ruga să concretizaţi la care programe naţionale de ocrotire a sănătăţii concret se va reflecta optimizarea respectivă? Prima întrebare.

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimată doamnă deputat,

Ţin să vă informez că programele care ţin de ocrotirea sănătăţii, nici într-un fel nu sînt afectate, sînt reduse cheltuielile ce ţin de procurări de utilaj medical, care, într-adevăr, v-am spus, s-a făcut prin nişte scheme foarte şi foarte interesante şi ne permite la momentul dat să reducem aceste cheltuieli ce ţin de un anumit utilaj medical.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

 

Doamna Svetlana Rusu:

Este foarte clar scris: Optimizarea cheltuielilor pentru programele naţionale.

 

Domnul Serafim Urechean:

E a doua întrebare, da?

 

Doamna Svetlana Rusu:

Şi a doua întrebare. Diminuarea cheltuielilor pentru programul de tratament în condiţii de staţionar a maladiilor social condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice. Pornind de la simplul fapt că în această categorie de maladii este inclusă şi tuberculoza, nu consideraţi dumneavoastră că această economie va avea un impact cu mult mai grav asupra sănătăţii populaţiei din ţara noastră?

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Stimată doamnă,

Ţin să vă informez că, de fapt, Guvernul are grijă ca bani să fie suficienţi pentru combaterea tuturor situaţiilor de maladii şi epidemii. Vreau să vă spun că în baza hotărîrii de Guvern au fost transferaţi bani necesari şi suficienţi pentru a întreprinde măsurile necesare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Mulţumesc, luaţi loc.

Poftim, Comisia. Domnule Ioniţă, poftim, poftim. Domnule ministru, luaţi loc, vă rog.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2009. Dumneavoastră aveţi raportul integral, l-aţi primit, vreau să accentuez doar cîteva momente aici, la tribună, şi dacă sînt întrebări.

Voi începe cu aceea că modificările din buget sînt operate în condiţiile unei crize, care a influenţat negativ atît creşterea economică, cît şi încasările în bugetul de stat şi s-a făcut văzută această criză încă din octombrie 2008.

Pentru anul 2009, preconizăm o reducere a produsului intern brut în valori nominale pînă la 59,5 miliarde lei sau cu o descreştere reală de 9% faţă de anul 2008.

Au fost afectate majoritatea sectoarelor economiei şi, în special, ceea ce se reflectă în venitul bugetului activitatea de export şi import. Veniturile, în acest an, ale bugetului de stat vor fi de 11,1 miliarde lei, cu o scădere de 4,6 miliarde lei sau 7,8% din produsul intern brut. Cea mai mare scădere este de la taxa pe valoare adăugată, care a fost exagerat planificată cu 4,2 miliarde lei mai mult decît în realitate va fi executat.

Totodată, Comisia vă informează că, datorită diminuării exporturilor şi importurilor, cotele de restituire a TVA vor fi cu 551 milioane de lei mai puţin. În acelaşi timp, anumite venituri ale bugetului vor fi mai mari decît s-a planificat, în mod special, aceasta ţine de accize, care vor fi cu 134 milioane de lei mai mari.

Trebuie să constatăm că bugetul de stat va fi, pînă la urmă, inclusiv cu deficitul bugetar, aprobat, doar aici cu 3,1% mai mic decît s-a planificat. Însă această cifră nu spune foarte mult din simplul motiv că au fost efectuate modificări esenţiale pe diverse capitole.

Astfel, Guvernul a majorat achitările salariaţilor din sectorul bugetar cu 931 milioane de lei mai mult, a transferurilor în bugetul asigurărilor sociale cu 896 milioane de lei mai mult.

În acelaşi timp, au fost optimizate cheltuielile cu 1,6 miliarde de lei, în tot ce ţine de întreţinerea instituţiilor bugetare, posturile vacante şi alte măsuri care au permis acest lucru.

Deficitul bugetar, în acest an, va fi de 4,6 miliarde de lei, acoperit din resursele interne de 1,6 miliarde de lei şi restul din sursele externe.

Comisia, examinînd proiectul bugetului, propune Parlamentului să fie aprobat astăzi în primă lectură şi, deoarece sînt mai multe amendamente, pe care noi le-am pregătit în sinteză, dumneavoastră aţi primit-o, astăzi au mai fost formulate. Propunem totuşi să fie astăzi doar în primă lectură, iar pentru miercurea viitoare în Comisie. Toate amendamentele pe care le aveţi dumneavoastră sub formă de sinteză şi altele formulate, vor fi examinate în Comisie şi în lectura a doua pentru următoarea şedinţă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc frumos.

Poftim. Este o întrebare, iată, domnişoara.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Inna Şupac:

Domnule preşedinte al Comisiei,

În raportul dumneavoastră, în ultimul alineat, aţi menţionat că în contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente şi Direcţiei juridice. Vă rog frumos să ne expuneţi avizele pozitive ale căror comisii permanente dumneavoastră aţi avut în vedere? Avînd în vedere că în Comisia

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da, da.

 

Doamna Inna Şupac:

Comisia pentru educaţie este un aviz negativ. Comisia juridică, numiri şi imunităţi, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie şi Comisia politică externă şi integrare europeană nu au discutat acest proiect deloc.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Eu vă răspund. Comisia noastră a fost pusă într-o situaţie foarte dificilă, deoarece în loc să analizăm rectificarea bugetului în luna mai, sîntem nevoiţi să îl analizăm în prezent. Noi avem o imposibilitate de a achita majorări de salarii şi multe alte lucruri, de aceea, am dori să trecem în regim de urgenţă.

Dar dacă miercuri, la ora 10.00, atunci cînd noi am audiat bugetul, trebuie să recunosc, încă nu aveam avizele la celelalte comisii, dar am solicitat să ni se spună ce va fi, noi am introdus această noţiune, aşteptînd celelalte avize de la comisii după, dar am fost nevoiţi să mergem.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Inna Şupac:

Eu cred că nu trebuia să puneţi acest raport.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Eu am înţeles că în luna mai nu a fost rectificat bugetul. Eu aceasta am înţeles.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Tatiana Botnariuc Fracţiunea PCRM:

Spuneţi, vă rog, dacă la cheltuielile destinate salarizării au fost deja incluse prevederile proiectului de Legea nr.1224, care vine să modifice Legea cu privire la sistemul de salarizare şi care urmează să fie discutat în a doua lectură. Şi dacă sînt incluse rectificări privind salarizarea deputaţilor miniştri? Din informaţiile noastre, aceştia îşi ridică salariile de deputat şi cel de ministru, iar Primul ministru ne-a asigurat că acest lucru nu se va întîmpla.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Pot să vă spun că Comisia a constatat următorul lucru, bugetul a fost aprobat cu o gaură. Atunci cînd s-au operat modificări la salarizare, erau modificări de 1,5 miliarde, iar în buget erau prevăzute doar 600 milioane de lei.

Şi Comisia a constatat că Guvernul actual a anulat această gaură, care, nu ştiu cum a reuşit să fie atunci cînd s-au introdus modificări la salarizare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Fără acoperire financiară.

 

Doamna Raisa Spinovschi Fracţiunea PCRM:

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Spuneţi, vă rog, atunci cînd noi punem un accent deosebit în susţinerea tinerei generaţii, dumneavoastră micşoraţi cheltuielile ce ţin de activitatea pentru tineret la compartimentul de bază cu 1,7 milioane lei, din care considerente? Şi care sînt acele activităţi care au fost optimizate? Aceasta este prima întrebare.

Şi a doua întrebare. La grupele autorităţi executive şi autorităţi legislative au fost majorate cheltuielile, respectiv, cu 85,3 milioane lei şi cu 64,4 milioane lei.

Vă rog să concretizaţi concret, să ne spuneţi şi să descifraţi, unde sînt direcţionate aceste cheltuieli?

Mulţumim.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Doamnă deputat,

Dumneavoastră, ca şi mine, aveţi tot dreptul, dacă nu sînteţi de acord cu anumite lucruri, să veniţi în comisie şi pentru a doua lectură să venim cu modificările necesare. Acum se votează în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Mulţumesc frumos.

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Raisa Spinovschi:

Eu vă propun, eu vă propun.

 

Domnul Serafim Urechean:

Ultima întrebare.

Microfonul nr. 2, poftim.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Ceea ce propuneţi dumneavoastră va fi introdus în Comisie. Şi miercuri vom discuta despre propunerea dumneavoastră.

 

Domnul Iurie Stoicov Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Odată cu adoptarea unor modificări la legislaţie, dumneavoastră, adică Guvernul actual, a lipsit colaboratorii organelor de drept de spaţiu locativ. Tot atunci dumneavoastră aţi promis că veţi veni urgent cu careva compensaţii pentru acest spaţiu locativ. Spuneţi-mi, vă rog, de ce nu se regăsesc aceste promisiuni în proiectul bugetului de astăzi, pe care îl examinăm?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Va veni urgent, aceasta înseamnă că într-o săptămînă dumneavoastră cred că veţi vedea cînd va fi bugetul pe 2010. Să nu uităm că acum analizăm bugetul care din luna mai trebuia să fie rectificat, dar îl rectificăm acum.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Păi, bine, dar aceasta se referă şi la 2009. Deci această promisiune aţi spus-o în 2009. De ce nu se îndeplineşte promisiunea pe care aţi spus-o?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Dacă aveţi propuneri, veţi veni şi miercuri în Comisie.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Consideraţi că e propunere pentru lectura a doua.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Miercuri în Comisie vom analiza.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc, domnule preşedinte, luaţi loc.

S-a înscris pentru luare de cuvînt domnul Oleg Bodrug. Poftim, domnule Bodrug, poftim.

 

Domnul Oleg Bodrug Fracţiunea PL:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Sîntem la sfîrşit de an, dar, din nefericire, nu şi la sfîrşit de criză. Impactul negativ asupra economiei noastre, evident, a afectat şi bugetul de stat. Dar nu doar criza economică mondială este principalul factor care a cauzat diminuarea produsului intern brut şi mărirea deficitului bugetului de stat. Lipsa de responsabilitate a fostei guvernări comuniste, care s-a manifestat prin mărirea intenţionată a bugetului de stat pentru anul 2009 şi ignorarea cu premeditare a consecinţelor crizei, începute încă în septembrie 2008, acestea sînt cauzele determinante în tot ce înseamnă prăbuşirea aşa-zisului paradis moldovenesc, un paradis care a existat, de fapt, doar în imaginaţia ideologilor comunişti şi în basmele colorate ale televiziunii lui Todercan.

Mă voi referi doar la cîteva momente atît de ordin economic, cît şi de ordin politic, care au cauzat acest deficit bugetar enorm de aproximativ 8 ori mai mare, în comparaţie cu 2008:

1. diminuarea drastică cu 25% a venitului bugetului de stat faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008;

2. reducerea cu 38% a importului şi cu 25% a exportului;

3. diminuarea catastrofală a investiţiilor străine de 9 ori, comparativ cu anul 2008;

4. scăderea volumului producţiei industriale cu 22% şi a producţiei agricole cu 10%;

5. creşterea datoriei externe la finele anului 2009 la aproximativ 1 miliard de dolari;

6. majorarea salariilor, bineînţeles, în scopuri electorale a unor categorii de angajaţi din sectorul bugetar cu aproximativ 1,2 miliarde lei, fără a prevedea şi acoperirea bugetară corespunzătoare;

7. achitarea titlurilor executorii în baza deciziilor judecătoreşti în valoare de 140 milioane lei, plus sumele ce urmează să fie achitate în 2010;

8. cheltuieli enorme iarăşi neprevăzute pentru reparaţia clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei;

9. neîncasări majore de ordinul a miliarde de lei la bugetul de stat, cauzate de privatizările ilicite din patrimoniul statului sau de privatizări la preţuri derizorii, comparativ cu cele ale pieţei. Aici am în vedere fabrici, hoteluri, imobile care au fost vîndute de guvernarea comunistă, la preţuri de zeci de ori sub valoarea lor;

10. şi, nu în ultimul rînd, faptul că numai afacerile unor familii alese au înflorit nestingherite. Iar majoritatea populaţiei Republicii Moldova a fost lipsită de dorinţa şi speranţa de a lucra, investi şi trăi bine în acest stat, privat timp de 8 ani de libertate şi drepturi elementare. Mi se pare o cauză majoră a subdezvoltării noastre economice.

Toate elementele menţionate sînt doar o mică parte a fărădelegilor care ne-au adus la situaţia în care ne aflăm. Nu ar fi o problemă deosebită acest deficit bugetar. Multe state importante din lume prosperă, avînd permanent deficit bugetar.

În situaţia noastră, important de subliniat sînt două lucruri. Cine ne-a adus la această situaţie şi cum să ieşim din ea? La prima întrebare sper şi cred că ne va ajuta să răspundem Procuratura Generală şi alte organe competente în soluţionarea problemelor de acest gen.

La a doua întrebare ne-a răspuns deja Guvernul, condus de domnul Prim-ministru Vlad Filat, care ne-a prezentat acest proiect de lege şi a identificat sursele necesare de finanţare a acestui deficit de aproximativ 4,6 miliarde lei. Dintre care: 1,6 miliarde surse interne, provenite de la emisiunea valorilor mobiliare de stat; aproximativ 2 miliarde lei alocări de drepturi speciale de trageri din partea Fondului Monetar Internaţional, deja a fost aprobat de Parlament şi 150 milioane dolari credit din partea Guvernului Federaţiei Ruse.

În cazul în care ultima sursă, din varii motive, nu va putea fi accesată anul acesta, atunci, ţinînd cont de buna colaborare, descrisă un pic mai înainte între Guvern şi Procuratură, sînt sigur că vom găsi toate sursele necesare la timpul oportun.

În final, permiteţi-mi să vă comunic că în grupul de lucru al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe şi în grupul economic al fracţiunii Partidului Liberal am analizat minuţios proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2009. Este un proiect profesionist, alcătuit logic şi absolut necesar pentru a debloca starea de lucruri existentă la ora actuală. Partidul Liberal susţine şi propune spre aprobare acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc frumos.

Mai insistă cineva? Nu. De aceea, trecem la vot.

Cine este pentru ca acest proiect de Lege să fie adoptat în primă lectură, rog să voteze.

Cine este pentru? Absoluta majoritate.

Deci cu majoritatea voturilor, acest proiect este adoptat în primă lectură.

Vă mulţumesc frumos.

Deci declar şedinţa închisă.

 

Gîndiţi-vă cum o să votaţi pe data de 7 decembrie.

Vă mulţumesc frumos.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 16.48.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare în

Direcţia documentare parlamentară a

Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova