|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
I ORDINARA – IUNIE 2005
Sedinta
din ziua de 30 iunie 2005
(STENOGRAMA)
SUMAR
1.
Aprobarea ordinii de zi a sedintei.
2.
Raportul asupra demersurilor nr.3928 din 2003, nr.1336,
1451 si 4177 din 2004 ale Consiliului Superior al Magistraturii privind numiri
in functii la Curtea Suprema de Justitie.
3.
Proiectul de Hotarire nr.2090 privind numirile in
functiile de judecatori la Curtea Suprema de Justitie.
4.
Raportul asupra demersului Consiliului Superior al
Magistraturii privind numirile in functiile de vicepresedinti ai Curtii Supreme
de Justitie ale domnilor Gurschi Constantin si Pascari Vasile.
5.
Proiectul de Hotarire pentru numirile in functiile de
vicepresedinti ai Curtii Supreme de Justitie.
6.
Proiectul de Hotarire nr.2018 privind grupurile
parlamentare de prietenie.
7.
Proiectul de Lege nr.3190 pentru modificarea si
completarea Codului familiei (art.142, 143). Lectura a doua.
8.
Proiectul de Lege nr.285 pentru modificarea si completarea
Legii nr.1421-XV din 31 octombrie 2002 cu privire la teatre, circuri si
organizatiile concertistice. Lectura intii.
9.
Proiectul de Lege nr.1827 pentru modificarea anexei nr.2
la Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.
Lectura intii.
10. Proiectul de Lege nr.1587 privind modificarea si completarea
alineatului (3) al articolului 7 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411-XIII din
28 martie 1995. Lectura intii.
11. Proiectul de Lege nr.1660 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.17421,
Legea cu privire la secretul comercial – art.1, 3, 11). Lectura intii.
12. Proiectul de Lege nr.132 pentru modificarea si completarea Codului
penal (art.3091, 328). Lectura a doua.
13. Proiectul de Lege nr.1725 pentru ratificarea Memorandumului de
intelegere dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia
privind cooperarea economica, semnat la Chisinau la 19 octombrie 2004. Lectura
intii.
14. Proiectul de Lege nr.1441 pentru modificarea si completarea Legii
invatamintului nr.547-XIII din 21 iulie 1995 (art.36). Lectura intii.
15. Informatie referitor la sesizarile Procurorului General cu privire la
obtinerea consimtamintului prealabil in vederea trimiterii in judecata a
cauzelor penale in privinta a patru deputati in Parlamentul
Republicii Moldova: Serafim Urechean, Vasile Colta, Ivan Gutu, Ion Ciontoloi.
16. Declaratia "Aliantei «Moldova Noastra»" cu privire la
sesizarea Procurorului General privind trimiterea in judecata a cauzei penale
in privinta deputatului Serafim Urechean.
17. Raspunsuri la intrebarile si interpelarile deputatilor.
18. Intrebari si interpelari.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct
al Aparatului Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati, buna
dimineata.
Va anunt ca, la sedinta Parlamentului, din
totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 88 deputati. Nu s-au
inregistrat deputatii Ciontoloi Ivan, Klipii Igor, Neagu Ion, Buliga Valentina
(plecati in delegatii), Colta Vasile, Braghis Dumitru, Urechean Serafim,
Oleinic Alexandru, Bolboceanu Iurie, Gutu Ion, Guma Valeriu, Gutu Ivan,
Chetraru Iosif.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog
sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.) Multumesc.
Ordinea de zi. Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati propun ca in ordinea de zi sa fie inscrisa chestiunea referitoare la
demersul Consiliului Superior al Magistraturii privind numirile in functiile de
judecatori la Curtea Suprema de Justitie.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Propunem, de asemenea, retragerea din ordinea
de zi a proiectelor care ne-au fost prezentate ca supliment la ordinea de zi de
astazi, a proiectelor nr.2091 si nr.2090, privind numirile in functiile de
judecatori la Curtea Suprema de Justitie si privind numirea a doi
vicepresedinti ai Curtii Supreme de Justitie. Si, evident, excluderea din
ordinea de zi a audierii raportului Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati privind demersurile Consiliului Suprem al Magistraturii.
Noi cerem, in numele Grupului parlamentar al
Partidului Popular Crestin Democrat, aminarea examinarii acestei chestiuni,
care este propusa in pripa. Am primit documentele acum o jumatate de ora, timp
care, fiti de acord, este insuficient pentru o examinare minutioasa a acestei
chestiuni, care este una majora.
Asa cum se cunoaste, conform Regulamentului,
fractiunile sint organe de lucru ale Parlamentului. In cadrul fractiunii
noastre nu am avut posibilitatea sa examinam aceasta chestiune si nu am stiut
ca astazi ni se va propune acest supliment pentru ordinea de zi.
In Parlament au fost depuse mai multe proiecte
care privesc, in general, reforma sistemului judecatoresc. Chiar ultimele
proiecte au fost depuse la data de 30 mai anul curent si nu exista nici o graba
cu examinarea lor. Credem ca aceste proiecte ar trebui examinate in context si
in complex cu chestiunile care se propun astazi pentru ordinea de zi.
Grupul nostru solicita timp suficient pentru
examinarea in cadrul sau a acestor chestiuni. Am convenit astazi dimineata, in
sedinta, ca vom organiza chiar audieri asupra acestor chestiuni, cu invitarea
candidatilor, fiindca vrem sa-i cunoastem. Nu vrem doar sa citim niste
informatii care ne-au fost prezentate acum citeva minute. Asa imi pare corect.
Mai ales ca aceasta chestiune nu a fost una
arzatoare pentru Parlament. Daca va amintiti, cinci dintre candidaturi au fost
prezentate inca pe parcursul anului 2003, iar altele cinci pe parcursul anului
2004 si proiectele au stat si s-au prafuit in sertarele Comisiei juridice, pentru
numiri si imunitati.
De aceea, imi pare corect sa aminam examinarea
acestor chestiuni, sa ne luam timpul necesar pentru clarificarea tuturor
aspectelor, astfel incit sa venim cu propunerea de a le examina in context cu
proiectele de legi pe care le-am prezentat si care cuprind criterii si
principii asupra carora am convenit cu totii la data de 4 aprilie.
Multumesc.
Rog ca aceasta propunere sa fie supusa
votului.
Domnul Marian Lupu:
Da, in mod obligatoriu.
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Ar fi de dorit sa oferiti fractiunii noastre
posibilitatea sa vina cu o declaratie la sfirsitul sedintei de astazi.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. O asemenea posibilitate va fi oferita.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Deci, eu voi fi mai laconic decit colegul meu
domnul Cubreacov.
Intr-adevar, demersul Consiliului Superior al
Magistraturii se afla in Parlament mai mult de un an. Anume din aceasta cauza
socot ca e timpul sa-l punem in discutie.
La sedinta Biroului permanent in unanimitate,
in prezenta reprezentantilor tuturor fractiunilor, a fost adoptata decizia ca,
in caz daca, la ultima sedinta a comisiei, se va ajunge la un consens referitor
la candidaturile respective, ele vor fi propuse pentru sedinta de astazi.
Deci, ieri a avut loc sedinta respectiva si,
tinind cont de decizia luata, astazi propunem spre examinare candidaturile
asupra carora s-a ajuns la un consens.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Constitutia tarii spune in felul urmator:
Consiliul Superior al Magistraturii propune candidaturile pentru numiri,
deplasari, promovarile judecatorilor, iar Parlamentul examineaza si accepta sau
nu candidaturile propuse de Curtea Suprema de Justitie.
Au fost propuse zece candidaturi la functiile
de judecatori si doi judecatori la functiile de vicepresedinti ai Curtii
Supreme de Justitie. Ar trebui ca acestia toti sa fie supusi votului in
Parlament si Parlamentul sa decida, dar nu selectiv, ci pe rind.
De aceea, grupul nostru cere o pauza pentru a
examina aceasta problema in fractiune.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Am o replica. Domnul Susarenco ieri a
participat la sedinta comisiei si a acceptat varianta care este propusa astazi
pentru ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Pe marginea chestiunii inregistrate cu
nr.2091, ieri la sedinta comisiei nu a fost luata o decizie definitiva. S-a
hotarit sa continuam discutia la sedinta urmatoare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
V-ati referit la proiectul nr.2091?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Bujor, membru al Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati, dumneavoastra ieri ati asistat la sedinta si inca
ati rugat sa accentuam, cine era contra si cine pentru.
Deci, in raportul comisiei se mentioneaza ca,
dintre cei noua membri ai comisiei, care au participat la sedinta, sapte,
inclusiv dumneavoastra, s-au pronuntat pentru ca astazi sa fie inaintat
raportul respectiv cu deciziile respective. A fost o abtinere si un vot contra.
Dumneavoastra ati fost printre cei care au votat pentru.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimati colegi,
Noi ne concentram atentia asupra unor persoane
concrete. Si data trecuta s-a vorbit inflacarat. Fractiunea noastra propune sa
fie pusa in discutie si sa fie votata propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
Mai mult ca atit, propun sa revenim la
problema functionarii sistemului judecatoresc. Si, daca Parlamentul doreste sa
contribuie ca lucrurile sa mearga bine, sa ne interesam in ce conditii lucreaza
instantele de judecata si judecatorii in Republica Moldova.
Noi stim ca cetateanul deseori se duce la
judecata ca la ultima instanta. Nu vine la Parlament, la Guvern sau nu ajunge
la Presedintie. De aceea, ar fi bine sa revenim la chestiunea data, sa discutam
si problema salariilor judecatorilor, ca acestia sa nu fie pusi in situatia sa
accepte cei 100 de lei sau 200, problema conditiilor de munca ale
judecatorilor, a incaperilor respective etc. Daca Parlamentul doreste ca in
Republica Moldova sistemul judecatoresc sa activeze in conditii adecvate.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu vreau sa reamintesc legislativului ca
tocmai fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, in cadrul dezbaterilor
pe marginea raportului comisiei privind desemnarea doamnei Sterbet in functie,
a pus problema si a insistat sa venim la acest subiect cu o decizie a
Parlamentului. Aminarea la nesfirsit a acestei chestiuni genereaza semne grave
de intrebare.
De aceea, sa fie clar ca noi sintem pentru
discutarea acestor chestiuni, dar, am spus, discutia trebuie sa decurga corect,
sa ni se dea timpul necesar pentru a discuta in cadrul tuturor organelor de
lucru ale Parlamentului, precum spune Regulamentul, inclusiv in fractiuni, ca
sa putem vota in cunostinta de cauza. Noi nu am vrea sa ajungem in situatia in care
ne-am pomenit atunci, cind a fost votata doamna Sterbet, care reprezinta, sa
spunem adevarul, doar partidul de guvernamint, nu Parlamentul Republicii
Moldova. (Rumoare in sala).
Dragii mei, s-a vazut la vot. Si sa stiti ca
asupra acestor chestiuni se va reveni, pentru ca exista Planul de Actiuni
“Uniunea Europeana - Republica Moldova”. Capitolul “Functionarea justitiei” din
acest plan este unul dintre cele mai importante, daca nu chiar cel mai
important. De aceea nu putem aborda lucrurile in graba, cu usurinta, facil, asa
cum se propune acum.
Nu vad nimic grav, nu cade cerul pe pamint
daca ne luam o pauza de o saptamina, examinam serios aceste chestiuni si
revenim in discutie in sedinta plenara joia viitoare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Eu, intr-adevar, dupa cum a comunicat domnul
presedinte al comisiei, am fost printre acei 7 care s-au pronuntat pentru 6
judecatori si prin vot voi confirma acest lucru astazi. In acelasi timp
concretizez, m-am pronuntat si pentru unul din vicepresedinti, dar decizia
finala referitor la vicepresedinti a fost, totusi, aceea ca vom examina
chestiunea la urmatoarea sedinta a comisiei. Nu va suparati. Acesta-i adevarul.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Cer scuze. Este procesul-verbal respectiv, imi
pare rau sa va amintesc. Voi fi nevoit, in unele cazuri, chiar sa imprim pe
banda toate discutiile care au loc la sedinta.
Din discutia din cadrul sedintei comisiei
reiese ceva foarte important. In sistemul judecatoresc sint foarte multe
probleme, una dintre ele fiind taraganarea examinarii dosarelor in instantele
judecatoresti.
Avind in vedere ca, de un an jumatate, in
Curtea Suprema de Justitie sint locuri vacante, consider ca astazi trebuie
neaparat sa examinam aceasta chestiune si cel putin partial sa o hotarim.
Cit priveste problema reformarii sistemului
judecatoresc, mentionez ca a fost format un grup special, din reprezentanti ai
tuturor fractiunilor, care lucreaza asupra proiectelor respective de legi. De
aceea, rog ca propunerea noastra sa fie totusi pusa in discutie.
Si inca ceva. Domnule Cubreacov, nu corespunde
adevarului afirmatia dumneavoastra ca proiectele de hotariri au fost inscrise
in pripa in ordinea de zi. Acum o saptamina au avut loc audieri cu, iarasi,
participarea domnului Susarenco. Imi pare ca o saptamina a fost destul pentru a
se raporta fractiunii despre rezultatele acestor audieri.
Inca o data repet: aceasta varianta a
proiectelor am propus-o si la sedinta Biroului permanent si a fost acceptata de
toti membrii Biroului permanent.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Imi pare rau ca trebuie sa intervin asupra
acestui subiect din nou. Vreau sa comunic tuturor celor de fata ca, personal,
am primit aceste documente, care se propun a fi incluse suplimentar pe ordinea
de zi, la ora 9.15, moment in care a fost telefonata secretara din anticamera
mea.
Domnul Gheorghe Susarenco este, intr-adevar,
reprezentantul grupului nostru parlamentar, al crestin democratilor, in comisia
permanenta de profil. Dar asta nu substituie sub nici o forma atributiile
grupului parlamentar, ale oricarui grup parlamentar, care, ca si comisiile
permanente, este un organ de lucru al Parlamentului.
De aceea, rugamintea noastra este clara, este
simpla. Foarte multe din candidaturile care se propun poate ca vor fi acceptate
prin consens de catre Parlament. Si daca aceste demersuri ale Consiliului
Superior al Magistraturii au stat mai bine de un an de zile in acest Parlament,
nu vad nici o problema.
De ce domnul presedinte al Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati crede ca trebuie sa raporteze in detalii grupului
parlamentar majoritar asupra tuturor chestiunilor care vizeaza candidaturile
respective, in timp ce grupurile parlamentare minoritare trebuie sa se
multumeasca cu lectiile domniei sale despre Regulamentul Parlamentului?
Eu insist ca aceasta chestiune de pe ordinea
de zi sa fie aminata pentru cel putin o saptamina.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Pina la acest moment, propuneri care
vizeaza alte subiecte incluse in ordinea de zi nu au fost. Au fost inaintate
doua propuneri care vizeaza pachetul de proiecte incluse in suplimentul la
proiectul ordinii de zi, in special proiectul de hotarire nr.2090 si proiectul
de hotarire nr.2091.
Prima propunere, a comisiei de profil,
sustinuta de Fractiunea Partidului Democrat, este de a include in ordinea de zi
aceste proiecte. Cea de-a doua propunere, in ordinea inaintarii, este a
fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat si vizeaza neincluderea in
ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectelor mentionate.
Supun votului propunerea comisiei de profil,
sustinuta de Fractiunea Partidului Democrat, pentru includerea in ordinea de zi
a subiectelor, la care m-am referit imediat anterior. Cine este pentru rog sa
voteze. Rog, pentru exactitate si pentru stenograma, sa fie anuntate
rezultatele votului.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
60 de voturi pentru. Propunerea comisiei este
acceptata. Supun votului in ansamblu proiectul ordinii de zi pentru sedinta de
astazi, 30 iunie. Cine este pentru aprobarea acestuia rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Raportul asupra demersurilor Consiliului
Superior al Magistraturii privind numiri in functii la Curtea Suprema de
Justitie. Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a
examinat demersurile nr.3928 din 2003, nr.1336, 1451 si 4177 din 2004 ale
Consiliului Superior al Magistraturii si a constatat ca prin acestea se
solicita Parlamentului numirea la Curtea Suprema de Justitie a zece candidaturi
in functiile de judecatori si a doi vicepresedinti ai acestei Curti.
Comisia a consultat reglementarile legale
respective si mentioneaza ca, in conformitate cu prevederile articolului 116
alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova si ale articolului 9 din Legea
cu privire la Curtea Suprema de Justitie, judecatorii si vicepresedintii Curtii
Supreme de Justitie sint numiti in functie de Parlament la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii.
Ei trebuie sa aiba o vechime in functia de
judecator de cel putin 10 ani. Promovarea si transferarea judecatorilor se fac
numai cu acordul acestora. Vicepresedintii Curtii Supreme de Justitie se numesc
in functie pe un termen de 4 ani.
Totodata, in conformitate cu articolul 11 din
Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, pentru a fi numit in functia de
judecator al Curtii Supreme de Justitie, judecatorul trebuie sa corespunda
cerintelor prevazute de Legea cu privire la statutul judecatorului. In
contextul acestor prevederi, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a
audiat la sedinta sa candidaturile propuse de Consiliul Superior al
Magistraturii si a examinat materialele corespunzatoare, prezentate de aceasta
autoritate.
Comisia propune astazi spre examinare
Parlamentului pentru a fi numiti in functiile de judecatori ai Curtii Supreme
de Justitie urmatoarele candidaturi: Alergus Constantin, Cimpoi Lilia,
Raducanu Tatiana, Sircu Iulia, Timofti Nicolae, Vilcov Ion si pentru a
fi numiti in functiile de vicepresedinti ai Curtii Supreme de Justitie
candidaturile domnilor Gurschi Constantin si Pascari Vasile.
Fata de candidatura domnului Vilcov au fost
expuse unele rezerve de ordin general in legatura cu faptul ca dumnealui a
activat in afara sistemului judecatoresc al tarii, pe parcursul ultimilor zece
ani, in functia de judecator al Tribunalului Economic al Comunitatii Statelor
Independente din partea Republicii Moldova.
Referitor la celelalte cinci candidaturi
obiectii nu au fost. Cit priveste cele doua functii de vicepresedinte al Curtii
Supreme de Justitie, comisia a decis ca, in scopul unor modificari in
conducerea Curtii, sa se propuna Consiliului Superior al Magistraturii
inaintarea altor candidaturi.
Pentru aceasta prin vot au optat 7 membri ai
comisiei, un membru a fost impotriva si un membru s-a abtinut.
Avind in vedere cele mentionate si ca dreptul
de a decide referitor la numirea in functie a judecatorilor si
vicepresedintilor Curtii Supreme de Justitie apartine in exclusivitate
Parlamentului, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati prezinta plenului
legislativului, in baza demersurilor Consiliului Superior al Magistraturii,
doua proiecte de hotarire pentru examinare si exprimarea votului cu privire la
fiecare candidatura din cele mentionate in prezentul raport.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Sint intrebari pentru comisie privind acest
raport asupra demersului Consiliului Superior al Magistraturii? Nu sint. Rog sa
purcedem la examinarea proiectelor de hotariri la care s-a facut referinta in
raport.
Domnule Susarenco, eu am rugat clar, daca sint
intrebari, pe marginea raportului. Daca referintele dumneavoastra vizeaza
proiectele concrete, veti avea cuvintul. Rog, domnule presedinte al comisiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, proiectul de Hotarire privind numirile
in functiile de judecatori ai Curtii Supreme de Justitie. Dupa cum am raportat,
sint propuse 6 candidaturi. Persoanele respective sint aici in sala. Domniile
voastre puteti face propuneri si adresa intrebari candidatilor.
Domnul Marian Lupu:
Intocmai.
Domnul Vladimir Turcan:
Dupa aceea fiecare candidat va fi votat in
parte, apoi proiectul de hotarire in ansamblu.
Domnul Marian Lupu:
Se accepta.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, Alergus Constantin.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, puteti adresa intrebari
domnului Alergus Constantin. Supun votului candidatura.
Domnul Iurie Rosca:
Dar dezbateri, domnule Presedinte. Stati
putin! Noi lucram in Parlament ori ne jucam de-a fractiunea majoritara?
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog, domnule presedinte al comisiei,
doar o clipa. Rog la microfonul nr.5 sa-mi fie specificat subiectul la care
sint propuse aceste dezbateri.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Stimati colegi,
Dupa ce domnul presedinte de comisie
raporteaza tot ce are de raportat, urmeaza dezbateri si apoi se voteaza. Eu nu
pot sa dezbat, ceea ce s-a votat deja.
Domnul Marian Lupu:
Comisia accepta.
Va rog, microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Stimati colegi, imi face o deosebita placere
sa ma adresez dumneavoastra. Noi trebuie sa ne stimam ca colegi. Fiecare
deputat are mandat in Parlament. Toate mandatele sint egale, fara exceptie.
Deputatul este ales de popor.
Pentru a doua oara in ultimul timp Parlamentul
pune in discutie problema justitiei in Republica Moldova in general si a
numirii judecatorilor in special. Noi impreuna ne-am propus sa facem ordine in
sistemul justitiei, care este unul din principalii piloni ai statului de drept.
Articolul 123 din Constitutie alineatul (1)
spune: Consiliul Superior al Magistraturii, ca organ de autoadministrare
judecatoreasca, propune Parlamentului, in cazul Curtii Supreme de Justitie,
judecatori pentru a fi numiti in functie.
Pe parcursul anilor 2003 si 2004, Consiliul
Superior al Magistraturii a propus Parlamentului spre examinare zece
candidaturi la functiile de judecatori la Curtea Suprema de Justitie. Astazi
noi examinam numai sase din cele zece candidaturi. Consider ca este o practica
dubioasa cind Parlamentul sau, dupa caz, Presedintele tarii, atunci cind este
vorba de instantele de judecata, examineaza selectiv propunerile.
Astazi nu se pun in discutie la Parlament, nu
se stie din ce motive, candidaturile domnilor Gordila Nicolae, Verejan
Valentin, Pavalachi Ion si Busuioc Ion.
De aceea, noi am cerut o pauza sa examinam in
fractiune candidaturile si sa venim cu propuneri in fata Parlamentului, fiindca
Parlamentul decide si nu comisia sau cineva din fractiune. In proiect sint
numiti judecatori foarte buni, care demult trebuiau sa fie in Curtea Suprema de
Justitie. Este o problema de principiu. Atit angajamentele pe care le-am luat,
atunci cind am votat Declaratia de parteneriat politic, acordurile noastre cu
Uniunea Europeana, cit si ceea ce am propus alegatorilor, cer ca justitia sa
fie in capul mesei.
De aceea, as propune colegilor sa votam,
pentru a nu-i supara pe unii candidati. Dar, totusi, sa atentionam publicul ca
si astazi candidaturile la functia inalta de judecator se promoveaza in spatele
cuiva.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei, rog sa
continuati.
Domnul Vladimir Turcan:
Ma atrageti in discutie, dar tac.
Proiectul de Hotarire privind numirile in
functiile de judecatori la Curtea Suprema de Justitie.
In temeiul articolului 116 alineatul (4) din
Constitutia Republicii Moldova si al articolului 9 din Legea cu privire la
Curtea Suprema de Justitie, Parlamentul adopta prezenta hotarire.
Articolul 1. – Se numesc in functia de
judecator la Curtea Suprema de Justitie:
Alergus Constantin.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru domnul Alergus. Nu sint.
Stimati colegi, supun votului numirea in
functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a domnului Alergus
Constantin. Cine este pentru rog sa voteze. In mod evident, pentru
stenograma si exactitate, sa fie anuntate rezultatele pentru fiecare candidatura.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
83 de voturi.
Domnul Vladimir Turcan:
Cimpoi Iulia.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, intrebari pentru doamna Cimpoi
Iulia. Supun votului candidatura doamnei Cimpoi Iulia pentru numirea in functia
de judecator la Curtea Suprema de Justitie. Rog sa votati. Cine este pentru?
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
73 de voturi.
Domnul Vladimir Turcan:
Raducanu Tatiana.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, intrebari pentru doamna
Raducanu Tatiana. Nu sint. Supun votului numirea doamnei Raducanu Tatiana in
functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie. Cine este pentru?
N u m a r a t o r i i:
Sectorul 1 – 30.
Sectorul 2 – 35.
Sectorul 3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
72 de voturi.
Domnul Vladimir Turcan:
Sircu Iulia.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari, stimati colegi, pentru doamna Sircu
Iulia. Nu sint. Supun votului candidatura doamnei Sircu Iulia pentru numirea
dumneaei in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie. Cine este
pentru rog sa voteze.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul 3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
84 de voturi pentru.
Domnul Vladimir Turcan:
Timofti Nicolae.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru domnul Timofti Nicolae. Nu
sint? Supun votului candidatura domnului Timofti Nicolae pentru numirea in
functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie. Cine este pentru rog sa
voteze.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
84 de voturi pentru.
Domnul Vladimir Turcan:
Vilcov Ion.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru domnul Vilcov Ion.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Plesca:
Totusi, mai pun inca o data intrebarea pe care
am pus-o la sedinta comisiei. Va putea domnul Vilcov sa activeze in functia de
judecator la Curtea Suprema de Justitie dupa ce a lipsit din tara mai mult de
zece ani si nu a activat in sistemul judecatoresc national? Aceasta Curte are o
responsabilitate foarte mare si socot ca e prematur sa numesti la functia de
judecator o persoana care a lipsit din tara o vreme atit de indelungata.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Vilcov, va rog la microfonul nr.6.
Domnul Ion Vilcov:
Eu sper ca am sa lucrez cum am lucrat pina a
pleca la Minsk. Am lucrat in arbitraj.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Vilcov, acesta a fost raspunsul?
Domnul Ion Vilcov:
Da, da. Mersi mult.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, multumesc.
As avea o intrebare catre domnul candidat.
Vreau sa stiu care, totusi, este experienta dinsului de judecator? Ceilalti au
cite o biografie, dumnealui este singurul care are doar un certificat. Si din
acest certificat, completat de mina de altcineva, avem informatii incomplete.
Nu rezulta ca dumnealui ar avea o experienta ca judecator.
As vrea sa stiu, poate nu este complet acest
certificat al dumnealui, pe de o parte. Iar pe de alta parte, vreau sa stiu, la
examinarea a citor dosare la Curtea Economica a C.S.I. a participat dumnealui?
Pentru ca nu am prea observat activitati intense la aceasta curte. Este o
institutie, practic, moarta. Vreau sa stiu care este experienta dumnealui in
acest domeniu?
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.6, va rog.
Domnul Ion Vilcov:
Eu am participat la vreo 70 de dosare la
Curtea Economica a C.S.I. Iar acolo dosarele sint mai complicate.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Vilcov, rog sa vorbiti in acea limba
in care va este mai usor sa va exprimati. Conteaza continutul raspunsului.
Domnul Vlad Cubreacov:
Judecatorii trebuie sa cunoasca, conform
legii, limba de stat si alte limbi, oricite doresc. De aceea, indemnul
dumneavoastra, am impresia, nu prea este potrivit.
Domnul Marian Lupu:
Va rog, microfonul nr.6. Continuati.
Domnul Vlad Cubreacov:
Oamenii vor cauta justitie. Cetatenii nostri
vor cauta justitia in limba materna, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Cubreacov, o’key, dumneavoastra ati
formulat intrebarea, oferiti-i, va rog, domnului Vilcov posibilitatea de la
microfonul nr.6 sa raspunda la aceasta intrebare.
Domnul Ion Vilcov:
Eu imi cer scuze, dar am sa raspund in limba
rusa, o sa-mi vina mai usor. Måíÿ íå áûëî â ñòðàíå 10 ëåò, è ÿ èñïûòûâàþ
ñëîæíîñòè â îáëàñòè ÿçûêà, íî ýòî ðàçðåøèìàÿ ïðîáëåìà. Â ñêîðîì áóäóùåì ÿ
âîññòàíîâëþ ñâîè çíàíèÿ.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari?
Domnul Vlad Cubreacov:
Eu vreau sa stiu, daca dumnealui va lucra cu
interpret si cu traducator atunci cind va avea litigii venind din partea a cel
putin in potentialitate 80 la suta din cetatenii Republicii Moldova, care au
dreptul la justitie in limba materna. Vreau sa stiu, daca va trebui sa suportam
cheltuieli suplimentare, pentru ca nivelul general de pregatire si orizontul
cultural al candidatului este mai mult decit ar lasa de dorit.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Postoico, va rog.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Deci, eu vreau sa va aduc la cunostinta ca
domnul Vilcov, activind in Arbitrajul de Stat a fost si membru al Prezidiului
Arbitrajului de Stat, unde, fiind propus in calitate de membru al Prezidiului,
a fost votat si atunci, dumneavoastra, domnule Cubreacov, nu ati pus intrebarea
la ce nivel dumnealui cunoaste limba? Aceasta-i una.
Dumnealui, activind ca judecator, foarte bine
atunci se descurca in limba moldoveneasca, cunostea foarte bine procedura, si o
cunoaste pina acum. Desigur, a existat o bariera care a durat zece ani, si
totusi dumnealui a monitorizat legislatia care este adoptata in Moldova.
Bineinteles, ca activitatea in conditii cu totul diferite si-a lasat amprenta.
Dar dupa cum ati observat, dumnealui incepe sa se descurce destul de bine.
Referitor la interpret. Eu ma gindesc ca nu va avea nevoie de intrerpret,
fiindca este un specialist foarte bine pregatit. Si atunci, in Arbitrajul de
Stat, dumnealui s-a manifestat la cel mai inalt nivel.
De aceea, as chema colegii sa sustina aceasta
candidatura. Si sa nu punem problema la ce nivel domnul Vilcov cunoaste limba
de stat. Este o obligatie a fiecaruia, desigur, sa o cunoasca. Si eu imi asum
responsabilitatea ca el va cunoaste aceasta limba.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Nu stiam ca doamna vicepresedinte al
Parlamentului candideaza pentru aceasta functie. Si a considerat necesar sa
raspunda la intrebarea care nu i-a fost adresata. In timp ce candidatul a
pastrat in continuare aceasta tacere semnificativa. Eu am pus o intrebare si
insist sa am un raspuns, pentru ca am impresia ca cel care trebuie sa aplice
legea, trebuie intii de toate sa o respecte. Iar legea-i dincolo de apartenenta
noastra etnica, nationala. Ati vazut, doamna Cusnir, care este ucraineanca, nu
face caz din acest lucru.
Cred ca principiul de selectare trebuie sa fie
profesionalismul si respectarea legilor, inclusiv legislatia despre limbi. Nu
am vazut si nu ma intereseaza care este apartenenta etnica sau confesionala,
sau de alt ordin a acestui candidat, ca si a celorlalti. Si inteleg ca un
criteriu de baza pentru exercitarea corecta si eficienta a acestei inalte
functii este cunoasterea limbii oficiale a statului in care se infaptuieste
justitia, pentru a nu leza drepturile cetatenilor, la care ne gindim. Pentru ca
nu facem o favoare acestor candidati, pe care ar urma sa-i desemnam astazi in functie,
ci cetatenilor Republicii Moldova, la care trebuie sa ne gindim in permanenta.
De aceea astept raspuns la intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Vilcov, ati avea ceva sa adaugati?
Domnul Ion Vilcov:
ß ìîãó åùå ðàç ïîâòîðèòü, ÷òî ÿçûêîâàÿ
ïðîáëåìà áóäåò â ñêîðîì áóäóùåì ðàçðåøåíà, ïîòîìó ÷òî ìíå åñòü ÷òî
âîññòàíàâëèâàòü.
Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Da, de acord. Alte intrebari? Nu sint. Bine.
Aici, stimati colegi, supun votului
candidatura domnului Vilcov Ion pentru numirea in functia de judecator la
Curtea Suprema de Justitie. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie
anuntate rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 24.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
54 de voturi pentru.
Stimati colegi, avindu-se acest exercitiu de
votare pentru fiecare candidat in mod individual, supun votului, in ansamblu,
proiectul de Hotarire a Parlamentului privind numirile in functiile de
judecatori la Curtea Suprema de Justitie.
Cine este pentru adoptarea acestui proiect de
hotarire rog sa voteze.
Din nou, pentru aceeasi exactitate si pentru
stenograma, stimati colegi, rog sa nu va suparati, sa fie anuntate rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
82 de voturi pentru. Proiectul de Hotarire
nr.2090 a Parlamentului este adoptat.
Stimati judecatori ai Curtii Supreme de
Justitie, cei care astazi ati fost numiti in aceasta inalta functie,
Parlamentul va doreste succes si este in
asteptarea unor performante si a unei munci asidue pe acest tarim deosebit de
important, in special in aceasta etapa, care va cere, cu certitudine, actiuni
de transformari, de reformare si de consolidare a sistemului judecatoresc.
Mult succes!
Domnule presedinte al comisiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, dupa cum am raportat, in baza demersului
Consiliului Superior al Magistraturii, sint prezentate doua candidaturi pentru
numirea in functiile de vicepresedinti ai Curtii Supreme de Justitie.
In temeiul articolului 116 alineatul (4) din
Constitutia Republicii Moldova si al articolului 9 din Legea cu privire la
Curtea Suprema de Justitie, Parlamentul adopta prezenta hotarire.
Articolul 1. – Se numeste in functia de
vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie Gurschi Constantin, pe un termen
de 4 ani.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru domnul Gurschi, stimati
colegi. Nu sint.
Daca nu sint intrebari, supun votului
candidatura domnului Gurschi Constantin pentru numirea in functia de
vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie. Cine este pentru aceasta
rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
19 voturi pentru. Candidatura domnului Gurschi
Constantin nu este acceptata de catre Parlament pentru numirea in functia de
vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie.
Domnul presedinte al comisiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Pascari Vasile, pina la atingerea plafonului
de virsta de 65 de ani.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, intrebari pentru domnul
Pascari.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Pascari, va cunosc de mai mult timp,
am avut si practici, in sensul examinarii dosarelor. Si chiar din practica
ultimilor ani, pornind de la dosarele pe care le am, vreau sa va adresez o
intrebare.
In ce masura dumneavoastra considerati ca
judecatorii din instantele de judecata de gradul I de la Curtea de Apel, la
luarea, pronuntarea deciziilor, a sentintelor, se conduc de noile coduri
adoptate si nu de filozofia si de perceptia codurilor vechi sau de consultarile
cu colegii de la Curtea Suprema de Justitie, neglijind in acest fel interpretarea
corecta a codurilor noi, adoptate de Parlament acum citiva ani.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.6.
Domnul Vasile Pascari:
Stimati deputati, intrebarea e pusa la
general. Ca sa raspund la aceasta intrebare, ar trebui sa fie ceva concret.
Este vorba ca, intr-adevar, sint situatii cind judecatorii aplica anticipat
Codul civil si acel de procedura, mai ales Codul civil. Bineinteles, sint,
poate, unele situatii, dar de aceea si sint instante ierarhic superioare care
sa verifice daca legea s-a aplicat corect sau nu.
Oricum, noi am organizat un ciclu de seminare
foarte eficiente si dupa datele de care dispunem referitor la calitatea
examinarilor cazurilor, situatia se amelioreaza.
Vreau sa va spun ca sint destul de complicate
codurile, ele contin norme preluate din alte tari. De aceea, probleme exista si
nu as spune ca cineva face filozofie in hotariri. Cuiva poate nu-i convine,
dar, in linii generale, eu nu as spune ca examinarea cazurilor e de calitate
proasta.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5 in continuare.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da, intr-adevar intrebarea a fost cu caracter
general, porneste de la fapte concrete. A fost mai mult o doleanta, pentru ca
reconsiderarea si de catre judecatori a noului concept, a noii filozofii inca
nu a intrat in mentalitatea judecatorilor nostri.
De aceea, eu doresc ca, prin cei pe care i-am
votat astazi, acest lucru sa capete contururi clare si domniile lor sa se
conduca, in mod univoc, de lege si nu de practica, pornind de la codurile din
trecut, precum si de frica de a crea un precedent in a lua o decizie corecta in
baza noilor coduri. Asta a fost mesajul meu si este si doleanta pentru
judecatorii pe care i-am votat astazi.
Domnul Marian Lupu:
Bine, aveti o replica la aceasta doleanta?
Domnul Vasile Pascari:
As vrea sa adaug. Noi lucram foarte intens
asupra acestei probleme. Au fost adoptate o serie de hotariri explicative, in
prezent avem vreo 6-7 proiecte de hotariri, in care se dau explicatii asupra
tuturor problemelor care apar in special referitor la Codul muncii si la Codul
civil. Eu cred ca situatia se va corecta, oricum va fi buna. Sint sigur.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc domnule Presedinte.
Domnul Pascaru vorbeste despre proasta
calitate a deciziilor, a deciziilor Curtii Supreme de Justitie. In acest sens,
este o proba concludenta adresarea tot mai multor cetateni din Republica
Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului in baza deciziilor
gresite, adoptate de catre justitia de la noi si, in primul rind, de catre
Curtea Suprema de Justitie.
Pina acum avem in jur de 20 de dosare, unde
Republica Moldova a fost condamnata si a avut de suferit imaginea noastra pe
plan extern, dar si au fost aduse si pagube materiale statului din aceasta
cauza.
In acest sens, intrebarea mea este: cum
considerati dumneavoastra, in Republica Moldova are loc o dreapta infaptuire a
justitiei, atunci cind atitia cetateni se adreseaza la Curtea Europeana pentru
Drepturile Omului?
Domnul Vasile Pascari:
Eu n-as fi de acord ca este proasta calitatea
deciziilor. Aproximativ 5-6% din numarul total de dosare sint casate.
Bineinteles, nici asa nu-i bine, dar tindem spre o situatie cind dosarele nu se
vor casa, desi e foarte greu de inchipuit ca nu vor mai fi greseli.
Cit priveste Curtea Europeana, intr-adevar,
sint unele dosare, dar ele mai mult tin de neexecutarea hotaririlor instantelor
de judecata. (Rumoare in sala.) Problema Mitropoliei a fost o problema
discutabila, nu a fost nici o comanda politica. Asa a fost viziunea noastra
asupra notiunii de cult, ce inseamna cult. Acum s-a mai precizat legea, dar la
acel moment alta solutie noi nu am gasit. Recunoastem ca am facut o greseala,
chiar tarile civilizate ca Franta, Germania si altele au mai multe greseli.
Domnul Marian Lupu:
Asa, stimati colegi, dupa cum remarc, neavind
alte intrebari pentru domnul Pascari, supun votului candidatura domnului
Pascari Vasile pentru numirea in functia de vicepresedinte al Curtii Supreme de
Justitie. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele
votului.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 1.
Sectorul nr.3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
7 voturi pentru. Candidatura domnului Pascari
Vasile este respinsa.
Domnule Diacov, imediat va ofer cuvintul dupa
ce finalizam cu proiectul hotaririi.
Deci, de fapt, subiectele pentru acest proiect
de hotarire sint epuizate si supun votului in ansamblu proiectul Hotaririi
pentru numirile in functiile de vicepresedinti ai Curtii Supreme de Justitie.
Cine este pentru adoptarea acestei hotariri rog sa voteze.
Rog sa fie numarate voturile.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 2.
Voce din sala:
Neacceptare, da?
N u m a r a t o r u l:
Sectorul nr.3 – 3 voturi.
Domnul Marian Lupu:
5 voturi pentru.
Stimati colegi,
Tin sa specific ca in acest proiect de
Hotarire a Parlamentului doua candidaturi – domnul Gurschi Constantin si domnul
Pascari Vasile – au fost propuse pentru a fi acceptate la functia de
vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie. Cu 5 voturi pentru, proiectul
hotaririi este respins.
Va multumesc, domnule presedinte. Rog sa luati
loc.
Microfonul nr.4 va rog.
Domnul Dumitru Diacov:
O precizare, daca se poate, domnule
Presedinte, nu cu 5 voturi a fost respins, 5 numai au votat.
Domnul Marian Lupu:
5 au votat pentru.
Domnul Dumitru Diacov:
Da. Si inseamna ca a fost respins.
Domnul Marian Lupu:
Cu acest rezultat, hotarirea este respinsa.
Domnul Dumitru Diacov:
Sigur ca intriga organizata astazi de
majoritatea parlamentara demonstreaza cit de firava este situatia unui
judecator sau chiar a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie.
Eu am vrut sa-i atentionez pe ceilalti
membri care au fost astazi votati. Din cite tin minte, si domnul Pascari, si
domnul Gurschi au fost foarte loiali toti acesti 4 ani de zile. Si uitati-va
care, pina la urma, este rezultatul. Eu nu vorbesc de aspectul moral, au fost
adusi oamenii in Parlament si cind la urma, pe neprins de veste, n-au fost
votati.
Asta inca o data demonstreaza ca judecatorii
nostri, incepind cu sectoarele si terminind cu Curea Suprema de Justitie,
trebuie sa slujeasca legii si Constitutiei si sa nu le fie rusine de ceea ce au
facut in anii in care au slujit justitiei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, de fapt, ceea ce a mentionat colegul
nostru domnul Diacov ar trebui sa fie tratat ca o axioma, asa si trebuie sa
fie, si cu certitudine asa si va fi.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Da. Numai pentru a-i da replica domnului
Diacov, care aici "invirte melnita". Domnul Gurschi si domnul Pascari
sint judecatori pregatiti, sint judecatori foarte buni. Am fost coleg cu ei.
Functia de vicepresedinte este functie de
administrator. Domniile lor vor lucra in continuare in calitate de judecatori
pina la atingerea plafonului de virsta, fiindca sint numiti pe viata. Noi
incurcam lucrurile aici, domnule Diacov.
Eu as propune si as avea o initiativa sa se
intocmeasca o procedura de repartizare a dosarelor si cred ca nimeni nu vrea sa
fie vicepresedinte. Dosarele trebuie repartizate in alt mod.
Vicepresedintele trebuie sa aiba grija ca
judecatorii sa aiba cerneala si pixuri bune.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Deci, doamna presedinte, doamnelor si domnilor
judecatori ai Curtii Supreme de Justitie, sinteti liberi.
Continuam examinarea subiectelor de pe ordinea
de zi a sedintei de astazi.
Proiectul de Hotarire nr.2018 privind
grupurile parlamentare de prietenie. Rog comisia.
Domnul Sergiu Stati:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si integrare
europeana propune atentiei dumneavoastra proiectul de hotarire privind crearea
grupurilor de prietenie.
Comisia a examinat propunerile fractiunilor si
din cele 36 de grupuri propuse, conform principiului proportionalitatii, 20 au
fost repartizate pentru PCRM, 8 pentru AMN, 4 pentru PPCD, 3 pentru PD si un
grup pentru deputatii independenti.
In acelasi timp, pe parcurs, in conformitate
cu intelegerile dintre fractiuni, s-a facut un schimb. Pentru fractiunea PPCD a
fost oferit un alt grup in schimbul grupului repartizat anterior. In acelasi
timp, in urma venirii, conform listei, in Parlament a doamnei Ala Ursu, la
propunerea fractiunii, dumneaei a fost inclusa in grupurile de prietenie cu
Marea Britanie, cu Republica Italiana, cu Republica Slovenia si cu Federatia
Rusa.
Alte modificari si alte propuneri din partea
fractiunilor nu au parvenit. Pornind din aceasta, propun ca sa fie adoptata
aceasta hotarire.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Rog, intrebari pentru comisie. Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Supun votului proiectul de Hotarire nr. 2018.
Cine este pentru?
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc.
In articolul 2 din aceasta hotarire este
scris: “Directia pentru relatii externe a Parlamentului va informa parlamentele
statelor respective despre constituirea grupurilor parlamentare.”
In opinia noastra, aceasta procedura trebuie
efectuata la un nivel mai inalt, ca aceste grupuri sa fie luate in serios. Ar
fi bine ca parlamentele statelor respective sa fie informate de catre unul din
vicepresedinti, ori chiar de catre Presedinte, printr-o scrisoare despre
constituirea grupurilor de prietenie.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, stimate coleg, formula pe care o
gasim in actualul proiect specifica mai mult procedeele tehnice: cine, care
subdiviziune in cadrul serviciilor Parlamentului este responsabil pentru a
informa parlamentele altor tari. Si aceasta fraza nicidecum nu specifica la ce
nivel vor fi semnate.
Daca se doreste o precizare, bine, sint de
acord. Sa fixam: "Parlamentul informeaza", fiindca, oricum,
conducerea Parlamentului va semna scrisorile de informare.
Domnul Victor Stepaniuc:
Asa este.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Deci, nu cred ca este oportun sa
supun votului. Acceptam in unanimitate aceasta propunere ca Parlamentul va
informa.
Cu acest amendament, cine este pentru
adoptarea proiectului de Hotarire nr.2018? Unanim.
Va multumesc. Proiectul de Hotarire nr.2018
este adoptat.
Proiectul de Lege nr.3190 pentru modificarea
si completarea Codului familiei. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.3190 pentru modificarea
si completarea Codului familiei a fost aprobat de Parlament in prima lectura la
9 iunie 2005. Comisia sesizata in fond mentioneaza ca, pentru lectura a doua,
au parvenit 5 propuneri care sint acceptate si sint incluse in anexa la raport.
Pornind de la cele relatate, Comisia pentru
protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea de catre Parlament a
proiectului de Lege nr.3190 din 23 septembrie 2004 in lectura a doua.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Propuneri pentru lectura a doua, stimati
colegi! Nu sint.
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei.
Supun votului proiectul de Lege nr.3190,
pentru adoptarea acestuia in lectura a doua. Cine este pentru rog sa voteze.
Rog sa fie anuntate rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
84 de voturi pentru.
Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3190 este adoptat in a
doua lectura.
Proiectul de Lege nr.285 pentru modificarea si
completarea Legii cu privire la teatre, circuri si organizatiile concertistice.
Rog Guvernul.
Doamna Tatiana Lapicus – viceministru al culturii si turismului:
Multstimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
Doamnelor si domnilor,
Guvernul propune in Legea cu privire la
teatre, circuri si organizatii concertistice citeva modificari.
Procesul de implementare a legii respective
impune inlocuirea notiunii “personal de creatie” cu notiunea “personal artistic
si de creatie”, deoarece personalul de creatie presupune doar functia de
director artistic, de regizor si de dirijor, iar personalul artistic ii include
pe interpreti, cei care realizeaza conceptiile de creatie ale primilor –
actori, instrumentisti, dansatori, acrobati etc.
Este necesar a se revedea atitudinea fata de
aceste doua categorii cu scopul de a restabili echitatea profesionala si de a
largi aria de rasfringere a legii asupra tuturor angajatilor din domeniul
respectiv.
Introducerea notiunii de teatru regional este
dictata de existenta a citorva teatre de importanta regionala, cum ar fi
Teatrul bulgarilor basarabeni “Olimpii Panov” din Taraclia, Teatrul dramatic
“Nadejda Aronetkaia” din Tiraspol si teatrul din Gagauzia “Mihail Chiakir” cu
sediul la Ceadir-Lunga.
Aceste institutii artistice au fost infiintate
in temeiul deciziilor consiliilor raionale si a deciziei consiliului executiv al
UTA Gagauzia. La momentul actual, aceste institutii nu corespund intru totul
criteriilor statutului de teatru national, care este reglementat in
Regulamentul cu privire la teatre si institutii artistice.
In conformitate cu articolul 19 din legea
mentionata, se prevad atributiile de numire si de destituire atit a
directorilor institutiilor de stat si a celor cu o alta forma juridica de
organizare, cit si a conducatorilor artistici. S-a strecurat o neechitate intre
modalitatea de numire in functie si de destituire.
Pentru eficacitatea administrarii, se propune
omiterea unor sintagme pe tot parcursul textului, iar numirea si destituirea
din functie sa fie efectuata de catre fondatorul institutiei in cauza.
Va multumesc pentru atentie si rog mult
sustinerea dumneavoastra a proiectului respectiv.
Domnul Marian Lupu:
Da. Va multumesc.
rog intrebari pentru doamna raportor.
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Áóäüòå äîáðû, íàçîâèòå, ïîæàëóéñòà, äàòó
ïðèíÿòèÿ ïîñòàíoâëåíèÿ Ïðàâèòåëüñòâà ¹ 332, íà êîòîðîå îíî ññûëàåòñÿ â ñâîåé
èíôîðìàöèîííîé íîòå.
Doamna Tatiana Lapicus:
Ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü Ïàðëàìåíòà, ïðîøó
ñîòðóäíèêîâ ìèíèñòåðñòâà ïîìî÷ü ìíå.
Domnul Marian Lupu:
Da, cine este? Rog la microfonul nr.1.
Doamna Aliona Baroncea-Strimbeanu – viceministru al culturii si turismului:
Aceasta hotarire a fost adoptata in anul 1993
si prevede remunerarea angajatilor din domeniu.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Doamna Ludmila Borgula:
ßñíî. Â ñâÿçè ñ ýòèì âîçíèêàåò âîïðîñ. Êîãäà
ìû ïðèíèìàëè Çàêîí î òåàòðàõ, öèðêàõ è êîíöåðòíûõ îðãàíèçàöèÿõ â 2002 ãîäó 30
ñòàòüÿ îáÿçûâàëà Ïðàâèòåëüñòâî ïðèâåñòè ñâîè íîðìàòèâíûå àêòû â ñîîòâåòñòâèå ñ
ïðèíÿòûì çàêîíîì. Îäíàêî ïîëó÷àåòñÿ, ÷òî ñâîèì ïðåäëîæåíèåì, îñîáåííî
çàòðàãèâàþùèì ñòàòüè 2, 22 è 25, âû ôàêòè÷åñêè õîòèòå ïîäâåñòè çàêîí ïîä
ïîñòàíîâëåíèå.
ß íå áóäó â íàñòîÿùèé ìîìåíò ðàçúÿñíÿòü, ÷òî
çà ýòèì ñòîèò. Ñ÷èòàþ, ÷òî íè â êîåì ñëó÷àå íåëüçÿ ïîñòóïàòü òàêèì
îáðàçîì, òàê êàê âîçíèêàåò íåÿñíîñòü â ðàññóæäåíèÿõ. Â ñòàòüå 22 âû ïðåäëàãàåòå
âíåñòè íîâîå íàèìåíîâàíèå, äàæå íå ïîÿñíÿÿ, ÷òî îçíà÷àåò äàííîå íàèìåíîâàíèå,
íàïðèìåð, "àðòèñòè÷åñêèå" è òàê äàëåå.  ñàìîì çàêîíå ïîÿñíåíèå òàêæå
îòñóòñòâóåò.
ß íå íàïðàñíî çàäàëà âîïðîñ: êîãäà áûëî
ïðèíÿòî ïîñòàíîâëåíèå Ïðàâèòåëüñòâà? Âû ïðèíÿëè ïîñòàíîâëåíèå ïîñëå ïðèíÿòèÿ
çàêîíà, ñëåäîâàòåëüíî, âû ïîøëè ïî òîìó æå ïóòè.
 ñâÿçè ñ ýòèì âîçíèêàåò âòîðîé âîïðîñ. Â
ñòàòüå 22 íå ÿñíî, çà÷åì âû ïðåäëàãàåòå, "÷òîáû ÷àñòü ðàáîòíèêîâ
íàçíà÷àëàñü ïî ðåçóëüòàòàì êîíêóðñà", äîáàâëÿÿ çäåñü æå "èëè áåç
ïðîâåäåíèÿ êîíêóðñà". Â âîïðîñå "îá îñâîáîæäåíèè îò äîëæíîñòè"
âû îòìå÷àåòå "â ñîîòâåòñòâèè ñ ïîëîæåíèÿìè î ïðèåìå". Âàøè
ïðåäëîæåíèÿ íå òîëüêî íå óëó÷øàþò çàêîí, íî ëèøü ñîçäàþò íåÿñíóþ ñèòóàöèþ.
 èíôîðìàöèîííîé íîòå äàæå íå óêàçàíî, êòî åå
ïîäãîòîâèë, â ïðîòèâíîì ñëó÷àå ìîæíî áûëî ïðåäâàðèòåëüíî ðàçúÿñíèòü äàííûé
âîïðîñ.  ñòàòüå 25 "Óñëîâèÿ è îïëàòà òðóäà òâîð÷åñêèõ ðàáîòíèêîâ òåàòðîâ,
öèðêîâ è êîíöåðòíûõ îðãàíèçàöèé" âû ïðåäëàãàåòå äèôôåðåíöèðîâàòü ïîíÿòèÿ "àðòèñòè÷åñêèé"
è "õóäîæåñòâåííûé ïåðñîíàë", îäíàêî äàííûå ïîíÿòèÿ ñëåäóåò óòî÷íèòü.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1, rog sa o asistati pe doamna
viceministru.
Doamna Aliona Baroncea-Strimbeanu:
Legea se refera la un cadru institutional. In
aceste institutii sint angajati atit personal de creatie, cit si personal
artistic. Este absolut logic ca legea sa se rasfringa asupra tuturor
angajatilor respectivi si in ceea ce priveste remunerarea muncii.
Adica, n-ar fi o echitate profesionala, cu
toate ca personalul de creatie mai are o alta lege care il apara. Este vorba de
Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe. Aici este vorba, totusi,
de actori care ramin in afara, ceea ce nu este corect.
Doamna Ludmila Borgula:
Ïðåäëàãàþ â õîäå âòîðîãî ÷òåíèÿ âûíåñòè íà
îáñóæäåíèÿ ñòàòüþ 11, â ÷àñòíîñòè, ïîëîæåíèå, êàñàþùååñÿ ðåãèîíàëüíûõ òåàòðîâ.
Ñòàòüè 22 è 25 îòïðàâèòü íà äîðàáîòêó èëè
ïðåäñòàâèòü â èíîé ðåäàêöèè.
Domnul Marian Lupu:
Da. Alte intrebari, stimati colegi. Nu sint.
Va multumesc.
Doamna viceministru, rog sa luati loc.
Rog comisia.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi, a fost raportat din partea
autorului sarcinile acestui proiect de lege. Comisia parlamentara pentru
cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa,
in citeva sedinte, a studiat acest proiect de lege si sprijina, practic,
totalmente, acest concept propus. Intr-adevar, in Legea cu privire la teatre,
circuri si organizatii concertistice lipsesc anumite notiuni si din aceasta
cauza unele prevederi vin in contradictie cu alte prevederi, chiar din Codul
muncii.
Intr-adevar, este nevoie ca notiunile
“personal artistic” si “personal de creatie” sa fie concretizate in lege.
Aceasta este o deficienta, fiindca in nota informativa, cum a spus si doamna
Borgula, nu s-a specificat prea bine, nu s-a argumentat prea bine aceasta
necesitate, dar in cadrul discutiilor in comisie s-a vazut ca aceasta este
necesar, deoarece exista o practica si nu numai in tara noastra, dar si peste
hotare.
Altceva e ca trebuie sa fim de acord ca, dupa
ce legea a fost adoptata, Guvernul, vazind ca este o lacuna in lege, nu a venit
operativ cu propunere. Si aceasta situatie a durat inca 2 ani de zile. Mai mult
ca atit, nu a adus acea hotarire a sa din anul 1993 in conformitate cu legea in
vigoare.
La examinarea proiectului in lectura a doua
vom putea face corectarea respectiva. In rest, referitor la teatrele regionale,
avem o opinie unica: se accepta. In ceea ce priveste numirea in functie,
intr-adevar, cum a subliniat si doamna Borgula, sint citeva propuneri destul de
confuze, dar este clar principalul: fondatorul are dreptul si sa numeasca si sa
elibereze din functie. Si aceasta numire si eliberare, mai cu seama numirea,
trebuie sa se faca prin concurs.
Comisia sprijina proiectul, majoritatea
comisiilor parlamentare s-au pronuntat pentru si Directia juridica, de
asemenea, care a venit cu propuneri pentru lectura a doua.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc. Intrebari pentru comisie.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, multumesc.
stimate domnule presedinte,
Vreau sa va intreb, daca am inteles corect,
din alineatul (4) al articolului 22 vor fi sau nu eliminate, conform propunerii
comisiei dumneavoastra, cuvintele “sau fara concurs”? Si vreau sa precizez ca
grupul nostru sustine si considera binevenit acest proiect de lege. Va vota
pentru el in ambele lecturi, dar vrem sa stim daca aceasta sintagma este
eliminata si ramine doar procedura curata de numire, de catre fondatori evident,
in baza concursului?
Domnul Victor Stepaniuc:
In baza concursului, anume asa sprijina
comisia. Da.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Stimati colegi,
Supun votului proiectul de Lege nr.285 pentru
adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru rog sa va pronuntati prin
vot. Unanim. Va multumesc. Proiectul de Lege nr.285 este adoptat in prima
lectura.
Proiectul de Lege nr.1827 pentru modificarea
anexei nr.2 la Legea cu privire la tariful vamal. Rog Guvernul.
Domnul Nicolae Gumenii – reprezentantul Serviciului Vamal:
Multstimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati domni deputati,
Onorata asistenta,
Guvernul Republicii Moldova va prezinta
proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr.2 la Legea cu privire la tariful
vamal.
Modificarile in anexa nr.2 la Legea
nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal decurg din Legea
nr.11-XVI din 17.02.2005 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative care la 25.03.2005 a fost publicata in Monitorul Oficial si se
refera la modificarea Codului vamal al Republicii Moldova.
Scopul modificarilor propuse in anexa nr.2 la
Legea cu privire la tariful vamal este de a aduce aplicarea taxelor pentru
efectuarea procedurilor vamale in concordanta cu Codul vamal al Republicii
Moldova, cu modificarile ulterioare, si anume: asigurarea plenitudinii
veniturilor vamale varsate in bugetul de stat; facilitarea exportului in
comertul exterior; diminuarea deficitului comercial al statului; imbunatatirea
conditiilor de activitate autohtoni care prelucreaza materia prima “stren in
long”; asigurarea finantarii activitatii vamale.
Racordarea legislatiei vamale nationale la
Codul comunitar al Uniunii Europene, modificarea esentiala a regimurilor
vamale, conditiile de evidenta si asigurare financiara a regimului vamal
tranzit, implementarea sistemului informational performant “Asicuda-Word”, care
necesita surse financiare suplimentare pentru asistenta tehnica, au condus la
modificarea anexei nr.2 la legea sus-mentionata.
Pentru promovarea exportului si diminuarea
importului, taxele pentru procedurile vamale au fost modificate de 2 ori:
micsorate de la 0,2 la 0,1 si majorate de la 0,2 la 0,4 din valoarea marfurilor
in vama.
Au fost lichidate:
Ø
taxele pentru vamuirea in afara zonelor de control vamal
sau in afara programului de lucru – 20 de euro pentru o chemare;
Ø
refuzul nemotivat intirziat pentru serviciile comandate –
20 de euro;
Ø
operarea de modificari in declaratiile vamale – 0,1% din
valoarea marfurilor in vama;
Ø
eliberarea confirmarii operatiunilor de import-export – 10
euro;
Ø
eliberarea confirmarii lipsei datoriei in vama – 10 euro.
Se favorizeaza regimurile vamale:
¨ export–reexport;
¨ perfectionare
activa;
¨ perfectionare
pasiva;
¨ admitere temporara;
¨ export temporar;
¨ destinatiile vamale
“Zona libera”;
¨ distrugere si
antrepozit vamal;
¨ plasarea marfurilor
in depozitele vamale si altele.
Totodata se propun taxe:
v
pentru eliberarea autorizatiilor;
v
pentru perfectionare activa;
v
pentru perfectionare pasiva, transformare sub control
vamal;
v
pentru prelucrarea informationala a declaratiilor vamale.
Calculele estimative denota faptul ca, in
ansamblu, suma totala, dupa introducerea taxelor noi, nu va depasi sumele
acumulate anterior si vor constitui 90 milioane lei contra 96 milioane lei.
Stimati domni deputati, va multumesc pentru
atentie si sper sa sustineti proiectul prezentat dumneavoastra.
multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
stimati colegi, intrebari pentru raportor. Nu
sint?
Rog sa luati loc, domnule raportor.
Domnul Nicolae Gumenii:
Multumesc foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Domnul Alexei Ivanov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul prezentat a fost elaborat in
contextul prevederilor Codului vamal, adoptate de Parlament prin Legea nr.11-XV
din 17 februarie 2005. Taxele pentru procedurile vamale sint stabilite pentru
marfurile plasate in toate cele 14 destinatii vamale, inclusiv 8 regimuri vamale
stabilite de Codul vamal.
Taxele actuale sint la un nivel unic de 5 euro
pentru marfurile cu valoare in vama de la 50 la 1000 de euro si de 0,2% pentru
marfurile de peste 1000 euro.
Taxele propuse vor avea un nivel de 4 euro la
marfurile cu valoare de la 100 la 1000 de euro si de 0,4 pentru cele cu valoare
de peste 1000 de euro si care se atribuie marfurilor plasate in 6 destinatii
vamale din cele 14 existente, indicate la punctul 1 al proiectului prezentat.
Pentru marfurile plasate in celelalte destinatii
vamale, nivelul taxelor sint diferentiate si alcatuiesc de la 0,1% la 0,01% din
valoarea marfurilor.
In contextul prevederilor stabilite de
articolele 59, 64, 77, 85, 163, 166, 169 din Codul vamal, proiectul prezentat
prevede aplicarea taxei pentru eliberarea autorizatiilor pentru efectuarea
operatiunilor vamale de perfectionare activa, de perfectionare pasiva, de
transformare sub cost control vamal al marfurilor, a activitatii de broker
vamal si de prestare a serviciilor de transport vamal.
Totodata, s-a constatat ca proiectul prezentat
nu prevede taxe pentru emiterea autorizatiei de antrepozit vamal si pentru
autorizarea admiterii temporare a marfurilor conform prevederilor articolului
53 alineatul (2) si ale articolului 68 din Codul vamal actual. Acestea vor fi
puse in discutie in cadrul examinarii proiectului in lectura a doua.
In lectura a doua, autorii vor prezenta
argumente adaugatoare privind nivelul taxelor pentru unele pozitii din
proiectul prezentat si se vor examina si alte obiectii si propuneri venite din
comisiile parlamentare si din Directia juridica.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante sustine conceptual proiectul de lege prezentat si il propune
Parlamentului spre aprobare in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc. Rog intrebari pentru comisie.
Nu sint.
Va multumesc domnule vicepresedinte.
Stimati colegi, supun votului proiectul de
Lege nr.1827 pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru rog
sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul de Lege nr.1827 este adoptat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1587 privind modificarea
si completarea alineatului (3) al articolului 7 din Legea ocrotirii sanatatii.
Rog Guvernul.
Domnul Boris Golovin – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Activitatea institutiilor din sistemul
ocrotirii sanatatii in mare masura depinde de baza lor tehnico-materiala. In
scopul mentinerii si imbunatatirii acesteia, fondatorul aloca, in masura
posibilitatilor, surse financiare pentru tehnologii medicale care imbunatatesc
calitatea serviciilor medicale acordate.
Ministerul Sanatatii si protectiei Sociale, ca
fondator, aloca institutiilor in aceste scopuri surse prevazute in buget.
Acestea sint, insa, insuficiente pentru a rezolva problemele de importanta
vitala pentru activitatea institutiilor.
De exemplu, la momentul actual au iesit din
functiune doua aparate de diagnostic costisitoare – unul la Spitalul Clinic
Republican si altul la institutul de Cercetari Stiintifice in Domeniul
Ocrotirii Sanatatii Mamei si Copilului, care sint unice in republica. Pentru
reparatia lor sint necesare surse financiare de care, la moment, institutiile
respective nu dispun, iar sursele bugetare ale Ministerului Sanatatii si Protectiei
Sociale sint deja repartizate si utilizate in conformitate cu legislatia.
Asemenea cazuri ne fac sa cautam posibilitati
alternative de solutionare operativa a problemelor aparute. Pot fi atrase
mijloace financiare pentru asemenea scopuri din Fondul special al Ministerului
Sanatatii si Protectiei Sociale, care se formeaza conform Legii ocrotirii
sanatatii si Legii bugetului de stat pentru anul respectiv.
In acest context, Guvernul propune de a
completa directiile de utilizare a mijloacelor Fondului special pentru
sustinerea unor masuri in domeniul ocrotirii sanatatii cu o directie noua:
"Consolidarea bazei tehnico-materiale a institutiilor din sistemul
ocrotirii sanatatii".
Mijloacele prevazute in acest scop vor fi
directionate, in cazuri exceptionale, institutiilor din sistemul ocrotirii
sanatatii pentru efectuarea unor lucrari stringente de reparatii si procurare a
mijloacelor fixe unice in republica, in cazul iesirii lor din functiune, pentru
a nu pune in pericol continuitatea serviciilor medicale acordate populatiei de
catre aceste institutii.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Stimati colegi, intrebari pentru raportor!
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Este un proiect de lege necesar si noi am
decis la sedinta grupului PPCD sa-l sustinem. Dar, citind nota informativa, a
aparut un semn de intrebare drastic. Dumneavoastra argumentati aici si
necesitatea acestui proiect de lege pentru a avea posibilitatea sa indreptati
mijloacele acumulate in acest fond “pentru cazuri de necesitate stringenta” si
“in baza indicatiilor parvenite de la conducerea tarii”. Vreau sa stiu pe cine
aveti dumneavoastra in vedere cind va referiti la conducerea tarii si ce
indicatii asteptati?
Deci, vreau sa stiu daca fara indicatii
dumneavoastra nu aveti de gind, asa rezulta din nota dumneavoastra informativa.
Deci, aveti de gind doar sa executati o comanda politica sau sa solutionati
niste probleme in sine? Pentru ca eu inteleg ca fondul acesta special urmeaza
sa raspunda unor necesitati stringente si doar atit. In momentul in care nu
exista necesitate stringenta, iar dumneavoastra va obligati cu anticipatie sa
executati orice indicatie pretioasa de la conducerea tarii, vreau sa stiu pe
cine aveti in vedere? Cine sint acestia? Si ce fel de indicatii asteptati
dumneavoastra si de ce nu puteti fara indicatii?
Mersi.
Domnul Boris Golovin:
Vreau sa spun ca sumele care se varsa in acest
fond nu sint atit de mari, deci, ele sint circa 1 milion de lei pe an. Aceste
surse se vor folosi in caz de necesitate stringenta si in caz de apelare a
conducatorilor institutiilor medico-sanitare publice, daca o sa fie nevoie, si
la conducerea tarii.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4, va rog.
Doamna Valentina Golban:
De fapt intrebarea mea a fost partial similara
celei puse de domnul Cubreacov si, pentru ca aceasta intrebare parvine din
comunitatea mai mult a medicilor, am vrut sa intreb si eu care a fost
necesitatea de a opera cu aceasta sintagma si de ce? Cum se va gestiona acest
fond? Si la initiativa cui? Pentru ca ceea ce este scris in nota informativa
intr-adevar trezeste intrebari.
Domnul Boris Golovin:
Stimata doamna deputat,
Vasazica, noi completam articolul 7 alineatul
(3). Deci, in acest alineat (3) se spune: pentru sustinerea financiara a unor
masuri organizatorice se instituie un fond. Mijloacele acumulate se vor folosi
la editarea documentelor de directiva si a materialelor instructiv-metodice, la
organizarea unui sistem informational si de comunicare, la acordarea de burse
nominale etc.
Dar, va spun inca odata, sint cazuri, si eu
v-am adus exemplu aceste doua institutii. Deci, sint situatii cind este nevoie
ca acesti bani sa fie folositi si pentru baza tehnico-materiala a
institutiilor. De atita noi si am venit cu aceasta propunere in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Multumesc, domnule Presedinte.
Aceasta este o propunere binevenita si,
intr-adevar, este pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a sistemului
sanatatii, deci pentru procurarea de aparate, de tehnologii medicale noi, cum
avem la transfuzia de singe etc. Si s-au enumerat numai doua. Consider ca este
o lege buna, ea trebuie sa fie adoptata. Si daca este un punct unde se
mentioneaza ca banii vor fi folositi si pentru a efectua seminare, aceasta tot
este necesar, deoarece procesul de pregatire a cadrelor intra anume in acest
sistem. Este o lege buna. Si acest fond special desigur va permite consolidarea
bazei tehnico-materiale.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Alte intrebari. Nu sint.
Va multumesc, domnule viceministru. Rog sa
luati loc.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,
Stimati colegi.
Colega mea, doamna Golban, a intrebat, de ce a
fost schimbata sintagma “fond bugetar” in “fond special”? Vreau sa va aduc la
cunostinta ca este Legea cu privire la sistemul bugetar si Legea cu privire la
procesul bugetar, care obliga ministerele sa aduca in concordanta toate legile
si de atita a fost introdusa aceasta sintagma. Schimbarea denumirii de fond
extrabugetar in fond special, am spus, este motivata.
In avizele prezentate, comisiile parlamentare permanente sustin acest proiect
de lege. Comisia pentru drepturile omului propune pastrarea denumirii actuale a
fondului extrabugetar. Pornind de la cele expuse, Comisia pentru protectie
sociala, sanatate si familie propune proiectul de Lege nr.1587 din 25 mai anul
curent pentru aprobare in prima lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi, intrebari pentru comisie.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Noi aici am vorbit, la initiativa cui se
distribuie banii, unde o sa mearga banii acestia pentru tehnica. Dar din
proiectul de lege si din nota informativa nu este clar, de unde vin banii
acestia? Acestia sint un impozit adaugator? O donatie? Cum, de unde o sa se ia
banii acestia, de unde o sa fie acumulati in fondul respectiv?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Da, multumesc. In alineatul (3) al articolului
7 se spune: pentru sustinerea financiara a unor masuri organizatorice se
instituie un fond extrabugetar al Ministerului Sanatatii, ale carui mijloace
vor proveni din defalcarea a 2% din veniturile obtinute prin prestarea de
servicii medicale contra plata de catre centrele de medicina preventiva, 1% –
din veniturile obtinute prin pregatirea si reciclarea cadrelor, 2% – din
mijloacele Institutului National de Farmacie. Acestea sint sursele.
Mai mult ca atit, este si Regulamentul
Guvernului, aprobat la 22 august 2004, care reglementeaza acumularea si
utilizarea surelor pentru fondul sus-numit.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Vreau sa va intreb si sa-mi raspundeti ce
aveti in vedere cind spuneti: consolidarea, imbunatatirea situatiei
tehnico-materiale a unor institutii, consolidarea unor institutii medicale?
Aveti in vedere cumva lichidarea unor institutii si crearea altora? O atitudine
selectiva? De fapt, ce aveti in vedere in subterana acestei prevederi?
Exprimati clar, pentru ca sa nu folositi apoi aceste modificari in anumite
scopuri abuzive.
Va multumesc.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Nicidecum nu se prevede, doamna Pavlicenco,
cum ati mentionat dumneavoastra, lichidarea. Anume este vorba despre majorarea
surselor pentru a putea procura ceva din instrumente, ceva din aparataj pentru
institutiile medicale.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei.
Stimati colegi, supun votului proiectul de
Lege nr.1587 pentru aprobarea acestuia in prima lectura.
Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul nr.1587 este aprobat in prima
lectura.
Proiectul de Lege nr.1660 pentru modificarea
si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile
administrative, Legea cu privire la secretul comercial).
Rog Guvernul.
Domnul Igor Dodon – viceministru al economiei si comertului:
Multstimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorati deputati,
Doamnelor si domnilor,
Se propune spre examinare proiectul de Lege
privind modificarea unor acte legislative, in special a Legii cu privire la
secretul comercial si a Codului cu privire la contraventiile administrative.
Aceste modificari sint argumentate prin necesitatea de a spori gradul de
responsabilitate al persoanelor cu functii de raspundere si al autoritatilor
publice, care au acces la informatia ce poarta denumirea de secret comercial
sau informatie confidentiala, si, in acelasi timp, de aparare a
intreprinzatorilor.
In special, se propune ca autoritatile
administratiei publice sa aiba acces la informatia confidentiala doar in baza
unei cereri scrise, semnate de catre persoana imputernicita, si doar in limita
competentelor lor.
Prin urmare, accentul se pune pe sporirea
responsabilitatii persoanelor ce au acces la aceasta informatie confidentiala
si pe aceea ce ar putea genera probleme in activitatea intreprinzatorilor si a
agentilor economici.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc. Intrebari pentru domnul
raportor.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimate domnule raportor, in alineatul (2) al
articolului 11 dumneavoastra propuneti ca organele administratiei publice
centrale, absolut toate, si alte organe de stat, deci, absolut toate, mari sau
mici, centrale sau locale, sa beneficieze de acest drept de solicitare oricind,
oricum si pentru orice scop a informatiilor confidentiale.
Redactia actuala a legii limiteaza acest drept
doar la organele de control si organele care apara ordinea de drept si doar
pentru cauze care tin de competentele legale ale acestora, cind este vorba de o
ancheta, de o cercetare, atunci cind se efectueaza un control.
Vreau sa stiu prin ce nu este acceptabila
pentru Guvern si institutia pe care o reprezentati formula actuala a legii si
de ce propuneti aceasta formula pe care o consider vulnerabila? Si vreti sa
permiteti tuturor organelor administratiei publice si tuturor organelor de
stat, asa rezulta clar din textul formulat de dumneavoastra ca autori, dreptul
de a efectua, a solicita oricind si pentru orice scop asemenea informatii.
Domnul Igor Dodon:
Multumesc.
In primul rind, se pune accentul doar pe
autoritatile administratiei publice centrale si nu locale.
Domnul Vlad Cubreacov:
Alte organe de stat.
Domnul Igor Dodon:
Si alte organe de stat. Necesitatea
introducerii modificarii respective poate fi argumentata prin faptul ca, destul
de des, unele organe ale autoritatii publice centrale au nevoie, in activitatea
lor, de anumite informatii si nu le pot obtine.
In acelasi timp, se specifica expres ca astfel
de informatii pot fi solicitate doar in limitele competentelor lor. Consideram
ca aceasta nu va conduce la unele incalcari din partea autoritatilor publice
centrale si a altor organe de stat. Sper ca am raspuns la intrebarea
dumneavoastra.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, acesta este raspunsul dumneavoastra, am
inteles.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Se creeaza impresia ca, indata dupa
modificarea articolului 17421, functionarii publici, pur si simplu,
nu vor furniza nici un fel de informatie, fiindca nu este clar delimitat ce
inseamna pina la urma informatie care constituie secret comercial si unde e
limita, hotarul informatiei care nu mai constituie un secret comercial?
Si am impresia ca orisice investigare sau
orisice apelare a presei catre functionarii publici va fi refuzata cu
argumentul ca este o informatie care are un caracter comercial. Aceasta e in
primul rind.
In al doilea rind, noi nu avem definitia ce
inseamna, in definitiv, cuvintul “confidential”.
Multumesc.
Domnul Igor Dodon:
Va multumesc.
Redactia actuala a legii nu prevede nici o
responsabilitate pentru persoana cu functie de raspundere care furnizeaza
informatii. Sensul modificarii propuse este ca persoana cu functie de
raspundere care elibereaza, la solicitare, o informatie, pina acum cu caracter
confidential sau o informatie secreta, sa poarta raspundere.
Modificarea propusa indica expres ca
persoanele cu functii de raspundere vor fi sanctionate cu o amenda in marime de
la 75 la 150 de salarii minime. Adica va spori responsabilitatea persoanelor cu
functii de raspundere, in primul rind.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Dar aceasta inseamna ingradirea accesului la
informatie, pe de o parte. Poate este cazul sa instituim un departament in
cadrul administratiei publice centrale care sa elaboreze un regulament, sa fie
o autoritate care sa dirijeze acest proces. Din momentul cind noi facem aceste
modificari, orisice solicitare a informatiei nu va fi eliberata celor care au
solicitat-o din motivul ca se incalca articolul 17421 din cod.
Multumesc.
Domnul Igor Dodon:
Consider ca reexaminarea unor prevederi ar fi
binevenita pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Observ ca in articolul 1 din proiect, atunci
cind va referiti la o noua redactie a articolului, vorbiti de salarii minime in
loc de unitati conventionale. Cunoasteti ca, potrivit cadrului legislativ in
vigoare, se opereaza cu alta notiune? De aceea as vrea sa stiu de ce insistati
asupra formulei “salarii minime” si nu “unitati conventionale”?
Si, in subsidiar, revenim la articolul 11
alineatul (2). Totusi, in actuala redactie a legii, scopul pentru care sint
solicitate informatiile este definit precis. Este o expunere exhaustiva a
situatiilor in care pot fi solicitate, in interesul legii, informatii cu
caracter confidential. Si este prezentata exhaustiv lista tuturor organelor de
control si a organelor care se ocupa de pastrarea, de respectarea ordinii de
drept.
In actuala formula, dumneavoastra omiteti
aceasta precizare care se refera la scop si rezulta ca, de exemplu, Serviciul
de Informatii si Securitate al Republicii Moldova poate solicita oricind si
pentru orice scop, din simpla placere, pentru ca ii atribuiti dumneavoastra
acest drept, orice informatie confidentiala. Asa trebuie sa intelegem corect
din formula pe care ne-o prezentati dumneavoastra. De ce nu vreti sa indicam precis
si exhaustiv scopurile pentru care se solicita informatia confidentiala in
interesul legii?
Domnul Igor Dodon:
Mersi. Risc sa ma repet, insa este expres
indicat: “in limita competentelor lor”. Si daca ne referim concret la serviciu,
la S.I.S., consider ca exista un act normativ aparte care reglementeaza
activitatea organului dat si ii acorda unele drepturi de a solicita in limita
competentelor lor. Prin urmare, prin formularea care este aici, din contra,
acele organe de control care nu au in atributiile sale indicat strict ca pot
solicita pentru necesitate o astfel de informatie, nu vor avea dreptul,
deoarece vor actiona doar in limita competentelor lor. Se face trimitere la
competentele indicate.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Igor Dodon:
Bine, o sa raspund si la cealalta parte a
intrebarii. Bineinteles, multstimate domnule deputat, cred ca este un lucru
discutabil, ar putea fi discutat din nou in ceea ce tine de dreptul si de
formularea articolului 11 alineatul (2). In ceea ce tine de marimea salariului
minim si din ce considerente, totusi, a ramas terminul “salariu minim”.
Este necesar de a face modificari in o buna
parte din articolele Codului cu privire la contraventiile administrative,
deoarece in majoritatea lor se opereaza cu notiunea de salariu minim si nu de
unitate conventionala. Cred ca la operarea modificarilor ulterioare va trebui
sa se aiba in vedere si aceasta notiune.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Va rog, sa-mi spuneti care este deosebirea
dintre informatia confidentiala si informatia secreta?
Domnul Igor Dodon:
Da, mersi.
In conformitate cu Legea privind accesul la
informatie, informatiile sint divizate in informatii oficiale si informatii
oficiale cu accesibilitate limitata, in cadrul carora sint informatii ce
constituie secret de stat, informatii confidentiale si informatii cu caracter
personal. Informatii confidentiale se considera informatiile prezentate
institutiilor publice cu titlu de confidentialitate, reglementate de legislatia
privind secretul comercial.
Informatii ce constituie secret de stat se
considera informatiile reglementate prin lege organica si calificate ca
informatii protejate de stat in domeniu. Bine, n-am sa continui sa citesc tot
articolul.
Mersi.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Alte intrebari? Nu sint. Rog sa luati loc,
domnule raportor.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a
examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost
inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvern si are ca obiect
modificarea si completarea articolului 174 alineatul (2) din Codul cu privire
la contraventiile administrative si articolelor 1, 3 si 11 din Legea cu privire
la secretul comercial.
Modificarile si completarile propuse au drept
scop reglementarea mai stricta a responsabilitatii autoritatilor de stat si
functionarilor acestora, care au acces la informatie (atrag atentia – anume a
acelor care au acces la informatie de tip secret comercial), a conditiilor de
divulgare a informatiei si a respectarii cerintelor de aparare a secretului
comercial.
Proiectul dat a fost avizat de comisiile
permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Proiectul este
sustinut, cu unele amendamente care vor fi luate in considerare pentru lectura
a doua, inclusiv obiectiile care au aparut astazi in cadrul sedintei de azi.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune proiectul spre examinare si aprobare in prima lectura ca concept, iar
in lectura a doua va veni cu unele amendamente.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi, intrebari pentru comisie.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Totusi, domnule presedinte, in avizul
Directiei juridice se propune a exclude cuvintul “confidentiale”. Ati examinat
mai atent in cadrul comisiei aceasta propunere a Directiei juridice si motivele
pentru care a fost facuta o asemenea propunere?
Domnul Vladimir Turcan:
In cadrul examinarii pentru lectura a doua
noi, fara indoiala, vom examina toate amendamentele care au parvenit, luind in
considerare si prevederile altor acte legislative, asa cum a prezentat domnul
de la Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari. Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi, supun votului proiectul de
Lege nr.1660 pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru rog
sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul de Lege nr.1660 este aprobat.
Domnul Marian Lupu:
Proiectul de Lege nr.132 pentru modificarea si
completarea Codului penal. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
informeaza ca acest proiect de lege este o initiativa legislativa a Guvernului,
prin care se propune completarea capitolului XIV “Infractiuni contra justitiei”
din Codul penal cu o noua componenta de infractiune ce ar prevedea raspunderea
juridica pentru tortura, articolul 309 cu semnul 1.
Prin Hotarirea Parlamentului din 27 mai anul
curent, acest proiect a fost comasat cu proiectul nr.3662, care se refera la
acelasi subiect. Proiectul nr.132 este proiect de baza, iar proiectul nr.3662
este considerat proiect de alternativa.
Pentru pregatirea proiectului de lege in
lectura a doua, au fost solicitate opiniile unor organizatii neguvernamentale,
cum sint: organizatia Amnistie Internationala si Comitetul Helsinki pentru
drepturile omului, precum si opiniile specialistilor teoreticieni.
Comisia a examinat minutios toate propunerile
si a decis urmatoarele.
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica, sustinuta de organizatia Amnistie Internationala si
Comitetul Helsinki, a propus ca articolul ce incrimineaza actiunile de tortura
sa fie introdus in capitolul XV al Codului penal “Infractiuni savirsite de
persoane cu functie de raspundere”.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
nu accepta aceasta propunere, din urmatoarele considerente:
1. Din esenta definitiei de tortura, cuprinsa
in Conventia Organizatiei Natiunilor Unite impotriva torturii si altor pedepse
ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante, se intelege ca aceasta
actiune este indreptata, in primul rind, impotriva justitiei.
Practica internationala ne demonstreaza ca
fiecare tara poate decide locul plasarii in Codul penal al acestui articol,
pornind de la situatia reala si de la problemele concrete cu care se confrunta,
pentru a asigura eficienta aplicarii lui. Spre exemplu, in asa tari ca Romania,
Franta infractiunea in cauza este reglementata in capitolul ce se refera la
infractiunile contra justitiei.
De mentionat faptul ca din raportul privind
fenomenul torturii in Republica Moldova, realizat in anul 2004 de Comitetul
pentru Prevenirea Torturii de pe linga Consiliul Europei, concluzionam ca
fenomenul torturii in tara noastra este tratat ca pericol contra justitiei.
De aceea, la examinarea proiectului in prima
lectura, ca concept, am mentionat ca locul acestei componente de infractiune
este in capitolul XIV “Infractiuni contra justitiei”.
Comisia a acceptat pozitia Guvernului
privind locul amplasarii acestei componente de infractiune, pornind, in
complex, de la latura obiectiva, latura subiectiva, scopul, subiectul special
al acestei componente de infractiune, precum si tinind cont de argumentele
expuse mai sus.
2. Totodata, Comisia juridica, pentru numiri
si imunitati propune ca punctul 2 din proiect, prin care, din articolul 328
alineatul (2) litera c) din Codul penal "Excesul de putere sau depasirea
atributiilor de serviciu", cuvintele “tortura sau” se exclud, sa nu fie
acceptat.
Pastrarea acestui calificativ este oportuna,
deoarece va permite tragerea la raspundere penala si a altor persoane cu
functie de raspundere din afara sistemului de justitie, care, facind uz de
atributiile lor specifice, aplica tortura.
3. O alta problema, abordata de reprezentantul
mediului universitar si sustinuta de comisie, s-a referit la necesitatea
definirii notiunilor de tortura, tratament inuman sau degradant si la
stabilirea raspunderii penale pentru aplicarea tratamentelor inumane, crude sau
degradante.
In cadrul discutiilor s-a ajuns la concluzia
ca, in perspectiva, capitolul XIII din partea generala a Codului penal ar
trebui sa fie completat cu notiunea de tortura si tratamentele inumane, iar
partea speciala cu un articol ce ar incrimina tratamentele cu cruzime, inumane
sau degradante.
De aceea, Comisia a tinut cont de articolul 2
din proiectul de alternativa nr.3662 pe care il considera rational si propune
a-l prelua integral. Acest articol prevede obligatia Guvernului de a prezenta
Parlamentului propuneri privind aducerea legislatiei in vigoare in corespundere
cu noile reglementari, precum si aducerea actelor sale normative si a actelor
departamentale in corespundere cu noile prevederi.
De altfel, Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati va inainta Guvernului un demers oficial in care va expune detaliat
viziunea sa in aceasta problema.
4. Un alt amendament, preluat din proiectul
nr.3662, se refera la completarea alineatului (2) al articolului 309 cu litera
c), care prevede raspunderea pentru constringerea de a face declaratii, cu
cuvintele “de tortura sau alte tratamente crude, inumane sau degradante”.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a
acceptat partial acest amendament, deoarece tortura va fi pedepsita deja
conform proiectului nr.132 in baza prevederilor articolului 3091.
Alte propuneri nu au parvenit.
In concluzie, in vederea respectarii
angajamentelor tarii noastre, asumate o data cu semnarea Conventiei
Organizatiei Natiunilor Unite impotriva torturii si altor pedepse ori
tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, Comisia juridica, pentru numiri
si imunitati propune adoptarea acestui proiect in lectura a doua, luindu-se in
considerare amendamentele cuprinse in anexa la raport.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. Va
multumesc. Rog sa luati loc. Supun votului, pentru adoptare, in lectura a doua,
proiectul de Lege nr.132 comasat cu proiectul nr.3662. Cine este pentru rog sa
voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele votului.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
84 de voturi pentru.
Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.132 este adoptat in a
doua lectura.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1725 pentru ratificarea
Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul
Republicii Turcia privind cooperarea economica, semnat la Chisinau la 19
octombrie 2004.
Rog Guvernul.
Domnul Igor Dodon:
Multstimate Presedinte,
Onorata asistenta,
Se propune spre examinare proiectul de Lege
pentru ratificarea Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Republicii
Moldova si Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea economica, semnat la
Chisinau la 19 octombrie 2004.
Multstimati deputati,
Primul memorandum de acest tip a fost semnat
in anul 1994. Incepind cu anul 1994 si pina la moment a avut loc o colaborare
economica destul de intensiva intre aceste doua parti – Republica Moldova si
Republica Turcia. Dispunem chiar de investitii destul de enorme in economia
tarii. Avem un schimb comercial in crestere atit in anul 2004, comparativ cu
anul 2003, cit si in primul trimestru al anului curent, in comparatie cu primul
trimestru al anului precedent.
Proiectul propus pune baza legala a cooperarii
tehnice dintre ambele tari pe o durata de 5 ani, ceea ce va contribui la
dezvoltarea relatiilor dintre Republica Moldova si Republica Turcia.
Totodata, tinem sa mentionam ca ratificarea
acestui memorandum nu impune modificarea actelor legislative si normative
interne.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc, domnule viceministru.
Poftim, intrebari sint? Nu sint. Multumesc. Comisia, va rog.
Domnul Sergiu Stati:
Da, va multumesc, doamna vicepresedinte.
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si integrare
europeana a examinat proiectul Memorandumului de intelegere dintre Guvernul
Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea economica,
semnat la Chisinau la 19 octombrie 2004, si a constatat urmatoarele.
Proiectul prezentat corespunde intocmai prevederilor
Legii privind tratatele internationale, nu va invoca cheltuieli suplimentare.
Mai mult ca atit, va acorda facilitati pentru dezvoltarea unor programe si
pentru finantarea unor proiecte in Republica Moldova.
Deci, toate comisiile de profil s-au expus
pozitiv, au sustinut acest proiect. Parerea Comisiei pentru politica externa si
integrare europeana este aceeasi. Urmeaza sa sustinem acest proiect, sa-l
propunem spre ratificare si sa fie notificata partea turca, ca sa intre cit se
poate de repede in vigoare.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc, domnule presedinte. Intrebari
pentru comisie. Da, multumesc.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnule presedinte, retineti-va putin.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc mult.
Domnule presedinte al comisiei,
Este mai curind o remarca decit o intrebare.
Ma uit pe textul acordului respectiv si vad ca este semnat in doua exemplare
originale, fiecare in limbile moldoveneasca, turca si engleza.
Dar denumirea tarii in limba romana,
moldoveneasca este incorecta. Republica Turca si nu Republica Turcia.
Domnul Sergiu Stati:
Asta de acuma depaseste competenta Comisiei
pentru politica externa si integrare europeana. Probabil, mai mult e de
competenta Guvernului.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim. Asta-i pentru redactori, in
cazul dat se poate corecta.
Domnul Sergiu Stati:
Probabil este vorba de redactie. Cred ca o
corectare in acest sens nu va afecta in nici un caz angajamentele luate de
partea turca.
Corectarea formularilor tin de competenta
redactorilor si a Guvernului care a pregatit acest document pentru semnare si
pentru prezentare in Parlament spre ratificare.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc, domnule presedinte.
Mai sint intrebari? Nu sint. Multumesc.
Da, poftim, domnule presedinte.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Documentele scrise in limba moldoveneasca, in
limba turca si in limba engleza trebuie sa coincida absolut.
Domnul Sergiu Stati:
Da, coincid.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc. Supun votului proiectul de Lege
nr.1725 pentru aprobare in prima lectura. Majoritatea. Si pentru a doua
lectura. Va rog sa votati, iar numaratorii sa numere voturile.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 19.
Doamna Maria Postoico:
Cu 83 de voturi este adoptat in prima lectura
proiectul de Lege nr.1725 pentru ratificarea Memorandumului de intelegere
dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia.
Va multumesc.
Se propune spre examinare proiectul de Lege
nr.1441 pentru modificarea si completarea Legii invatamintului.
Poftim, Guvernul. Raportor, domnul Ivanov, da?
Domnul deputat Ivanov, da? Pe dumnealui l-am inscris in Guvern.
Domnul Dumitru Ivanov:
Stimat prezidiu,
Stimati colegi,
Stimata audienta. Proiectul de Lege nr.1441 se
refera la invatamintul privat, si anume la articolul 36 alineatele (7) si (20)
din Legea invatamintului.
Cerintele alineatelor (7) si (20) au pus
intr-o situatie dificila majoritatea institutiilor private. Plafonul minim al
capitalului statutar, care trebuie sa fie varsat pe contul institutiei de
invatamint privat, este majorat si obliga aceste institutii sa-si inceteze
activitatea.
Actualmente, in sistemul invatamintului din
tara, activeaza 77 de institutii private, dintre care, daca ne referim la
alineatul (20), din 18 universitati nu dispun de spatiu particular 9. Din 12
colegii nu dispun – 10. Din 47 institutii preuniversitare nu dispun de spatiu
privat 41. In total, din cele 77 institutii private, nu dispun de spatiu
particular privat – 60 institutii.
Cerintele acestui alineat sint foarte drastice
pentru institutiile ce activeaza timp de 1-5 ani. Se vede clar ca 60 de
institutii particulare din cele 77 nu dispun de spatiu particular pentru
organizarea si desfasurarea procesului instructiv-educativ.
In programul de activitate a Guvernului pentru
anii 2005-2009, “Modernizarea tarii - bunastarea poporului” se spune ca
prioritatile fundamentale ale Guvernului pentru aceasta perioada sint
garantarea si dezvoltarea proprietatii private si stimularea spiritului de
intreprinzator. La moment, ne intrebam, cum realizam noi aceste deziderate din
programul de guvernare, daca le punem institutiilor private conditii atit de
drastice, incit ele nu vor putea rezista si vor fi obligate sa-si inceteze
activitatea, iar circa 18 mii de studenti si elevi se vor pomeni in strada.
Nemaivorbind de faptul ca unele institutii de
invatamint activeaza de mai mult timp, altele chiar au fost si acreditate, si
nu zabava li se da termen de un an pentru a avea cladiri proprii.
Prevederile articolului 36 alineatul (6) in
care se spune: “capitalul statutar trebuie sa fie varsat integral in lei
moldovenesti pe contul institutiei de invatamint privat la data depunerii
cererii de inregistrare” si prevederile alineatului (5) unde se vorbeste ca, pe
parcursul activitatii institutiei de invatamint, capitalul statutar nu poate fi
retras pun intr-o situatie discriminatorie invatamintul privat fata de cel de
stat.
Este evident ca unele institutii de invatamint
au purces la majorarea sumei pentru contract care va conduce la majorarea taxei
de studii. Aceste prevederi obliga institutiile private care au un numar redus
de studenti sau elevi sa-si inceteze activitatea.
Stimati colegi,
Institutiile de invatamint privat pot activa
numai in conditiile stipulate in lege. Si daca este vorba de calitate, cu care
foarte des aici se vehiculeaza, ea depinde numai de competenta si insistenta
ministerului de resort care este chemat sa faca ordine in activitatea acestor
institutii.
In aceasta ordine de idei, vin cu propunerea
de a micsora plafonul capitalului statutar pentru institutiile private. Daca
astazi putem cadea de acord ca universitatile trebuie sa aiba un plafon de 1
milion de lei, nu putem fi de acord cu acest plafon pentru institutiile
universitare de scurta durata, adica pentru colegii. Daca, mai ales, vorbim de
faptul ca in aceste institutii sint 130, 150, 170 de studenti care, in unele
institutii, au o taxa foarte redusa – 1200, 1300, 1700 de lei, ele nici de cum
nu pot atinge plafonul de 1 milion de lei. Este o irealitate, nemaivorbind de
institutiile de invatamint preuniversitar.
Am venit cu propuneri pe care le-ati mai auzit
si, de asemenea, cu propunerea ca institutiilor de invatamint privat sa li se
amine termenul de executare a legii nu la 1 iulie 2005, dar la 1 iulie 2008.
Propun din articolul 36 sa fie exclus alineatul (6), iar alineatul (5) sa fie
reformulat si dupa sintagma “fixate in statutul ei” sa se puna punct, iar
textul ce urmeaza sa se excluda.
Stimati colegi, rog sa sustineti aceasta
initiativa. Ea vine nu de la mine, ci de la majoritatea celor care sint
afectati astazi. Institutiilor private trebuie sa li se dea posibilitate, ca
alaturi de cele de stat, sa se dezvolte si sa asigure o buna calitate.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da. Va multumesc. Stimati colegi, intrebari?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, domnule Presedinte.
domnule Ivanov,
Am o intrebare. Nimeni nu pune la indoiala
functionarii institutiilor private. Este vorba de altceva.
Dumneavoastra, in proiectul dat, ce puneti pe
prim plan: subiectii principali, am in vedere copilul si parintele care
plateste pentru studii ori fondatorul “x” sau “y”?
Domnul Dumitru Ivanov:
Va multumesc de intrebare, domnule Dragomir.
Dumneavoastra stiti foarte bine ce pun eu pe prim plan. In primul rind, este
vorba de copil. Copilul, al carui parinte a luat decizia sa-l aranjeze. In
clasa unde sint 8 copii, 10 copii, 12 si nu 44. Astfel de clase sint in licee
si in alte institutii. Este voia parintelui sa aleaga, dar calitatea tine de
ministerul de resort.
Domnul Vladimir Dragomir:
Va multumesc frumos. Va mai pun o intrebare.
Sint institutii cu 18 copii, cu 14 copii. Sa-mi lamuriti va rog, cum se predau
obiectele, cele 11 obiecte de baza din liceu, acolo unde in total sint 14
copii?
Domnul Dumitru Ivanov:
La aceasta intrebare sa raspunda autoritatea
care a eliberat licenta. Fiindca aceasta trebuie sa stie ca in Regulament se
stipuleaza ca 60% din angajati trebuie sa fie de baza, in caz contrar licenta
nu se elibereaza. Aceasta intrebare nu e pentru mine, ci pentru minister.
Domnul Vladimir Dragomir:
Atunci cite cadre didactice poate sa aiba o
asa institutie?
Domnul Dumitru Ivanov:
Astfel de institutii nu trebuie sa existe.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Ivanov,
Stimati colegi,
Cred si eu ca o astfel de lege sau
interventie, in principiu, era necesara. Nu stiu de unde s-a luat aceasta idee
cu capital statutar si nu stiu in ce masura exista exemple similare in alte
tari.
Intr-adevar, institutiile de invatamint
privat, nu ma refer in cazul dat la institutiile de invatamint superior privat
care, de regula, trezesc mai multe semne de intrebare, dar sint institutii de
invatamint privat mediu, licee, gimnazii foarte bune. Trebuie sa spunem ca cele
mai bune institutii de invatamint mediu in Republica Moldova sint private, nu
sint de stat. deci, n-ar trebui sa privim cu atitea rezerve aceste institutii.
Eu, in general, as fi mai radical, poate, decit
dumneavoastra, dar am o alta intrebare. Nu credeti dumneavoastra ca vor fi puse
in situatii diferite institutiile care sint deja inregistrate si functioneaza
la momentul de fata si institutiile care, eventual, pot sa apara intr-un an sau
doi?
In proiect, alineatul (20) se propune a fi
reformulat in felul urmator: “Institutiile de invatamint privat trebuie sa
dispuna cu titlu de proprietate, de la 1 iulie 2008, de baza materiala
adecvata”. Ei bine, o institutie care activeaza deja de 2 ani si are o experienta,
un potential, are anumite posibilitati ca la 1 iulie 2008 sa dispuna de aceste
spatii private, iar alta care se va institui in 2007 va fi pusa in conditii cit
se poate de inegale.
In general, nu stiu daca de acest alineat este
nevoie? Cred ca cel mai bine este ca institutiile de invatamint privat sa
dispuna de baza materiala adecvata pentru desfasurarea procesului
instructiv-educativ conform standardelor educationale de stat, fara
specificarile "proprietate privata", "de la data cutare"
sau "de la data cutare". In Occident, nimeni nu intreaba o institutie
de invatamint, daca spatiul de care dispune este al ei sau este arendat. Nu vad
de ce se propune aceasta stipulare.
Vreau sa va spun ca, in general, legea in
cauza – si in ceea ce priveste functionarea institutiilor, si in ceea ce
priveste acreditarea – este plina de ciudatenii. Un exemplu este chiar cel
legat de biblioteci. Se spune ca pentru acreditare este nevoie ca institutia
privata sa dispuna de o biblioteca dotata cu un anumit numar de volume. Toate
institutiile, de fapt, au nevoie de anumit numar de volume in biblioteci.
Corect ar fi titluri, da? Asta este doar un exemplu. Intr-adevar, cred ca va
trebui sa revenim mai in detalii la aceasta lege.
Va multumesc.
Domnul Dumitru Ivanov:
Va multumesc, domnule deputat.
Eu, daca vreti, fie voia dumneavoastra, pot sa
fiu de acord ca atit alineatul (7), cit si alineatul (20), daca sa vorbim de
democratie si dezvoltarea invatamintului, sa nu fie in lege. Eu, insa, m-am
condus de ceea ce este si am vrut sa salvez situatia.
Eu am propus ca acelor colegii care au
inmatriculat copii anul trecut sa le permitem ca timp de 3 ani sa nu
inmatriculeze in continuare daca stiu ca nu vor avea spatiu propriu. Copiii,
insa, care au terminat anul intii al colegiului, sa-l absolveasca. Sa nu se
repete situatia din Universitatea de Criminologie cind copiii au fost aruncati
in strada. Unele institutii au sustinut 24 de discipline diferenta, iar
planurile de invatamint deseori sufereau modificari. Iata de ce am facut acest
pas.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ãîñïîäèí Èâàíîâ, âû, êîíå÷íî, íå ïîíàñëûøêå
çíàåòå, ÷òî òàêîå îáðàçîâàíèå, âû ìíîãî ëåò çàíèìàåòåñü äàííîé îáëàñòüþ è,
î÷åâèäíî, ïîíèìàåòå, ÷òî çàêîí, â êîòîðûé âû ïðåäëàãàåòå âíåñòè èçìåíåíèÿ,
íàïðàâëåí íà òî, ÷òîáû ïîâûñèòü êà÷åñòâî îáó÷åíèÿ, êà÷åñòâî çíàíèé, ïîëó÷àåìûõ
íàøèìè äåòüìè íàøåãî ãîñóäàðñòâà. Â ñâÿçè ñ ýòèì ìíå, â îáùåì-òî, íå ïîíÿòíî
òî, ÷òî âû ïðåäëàãàåòå.
Âî-ïåðâûõ, ÿ õî÷ó îñòàíîâèòüñÿ íà âîïðîñå îòíîñèòåëüíî äàòû íàëè÷èÿ
ìàòåðèàëüíîé áàçû, àäåêâàòíîé ïðîöåññó îáó÷åíèÿ, â ÷àñòíûõ ó÷åáíûõ çàâåäåíèÿõ.
Ïî÷åìó, íåñìîòðÿ íà òî, ÷òî çàêîí ïðåäóñìàòðèâàåò 1 èþëÿ 2005 ãîäà, âû
ïåðåíîñèòå åå íà ñòîëü îòäàëåííóþ ïåðñïåêòèâó? Îáúåêòèâíûå îñíîâàíèÿ
îòñóòñòâóþò. Âàñ ìîæíî áûëî ïîíÿòü, åñëè áû âû ïðèâåëè êîíêðåòíûå ïðè÷èíû,
ðàñ÷åòû, âûðàæåííûå â öèôðàõ, ñîãëàñíî êîòîðûì îïðåäåëåííîå êîëè÷åñòâî ó÷åáíûõ
çàâåäåíèé íå ðàñïîëàãàåò ñîîòâåòñòâóþùåé ìàòåðèàëüíîé áàçîé íà îïðåäåëåííîå
÷èñëî.
Ñêëàäûâàåòñÿ âïå÷àòëåíèå, ÷òî âû ïðîòåæèðóåòå òîìó, ÷òîáû â íàøåì ãîñóäàðñòâå
ôóíêöèîíèðîâàëè òàê íàçûâàåìûå ó÷åáíûå çàâåäåíèÿ, íå îòâå÷àþùèå êàêèì áû òî íè
áûëî òðåáîâàíèÿì, ãäå ïîëíîñòüþ îòñóòñòâóåò ìåòîäè÷åñêàÿ íàóêà. Íàøè äåòè
ïîëó÷àþò çà äåíüãè âìåñòî äèïëîìîâ ïðîñòûå áóìàæêè, à âû ïðåäëàãàåòå ïðîäëèòü
äåÿòåëüíîñòü äàííûõ ó÷åáíûõ çàâåäåíèé åùå íà 4 ãîäà.
Åñëè åñòü íåäîñòàòêè, âîçíèêøèå ïî âèíå ïðàâèòåëüñòâåííûõ îðãàíîâ, íàïðèìåð,
ñâîåâðåìåííî íå áûëà ïðîéäåíà ïåðåðåãèñòðàöèÿ, òî íå äîñòàòî÷íî ëè îäíîãî ãîäà,
÷òîáû åå ïðîéòè?  ïðîòèâíîì ñëó÷àå ìû â î÷åðåäíîé ðàç ïðåäîñòàâëÿåì
âîçìîæíîñòü ýòèì ó÷åáíûì çàâåäåíèÿì äî 2008 ãîäà ïðîäîëæàòü êàëå÷èòü äåòåé è
âûòÿãèâàòü èç êàðìàíîâ ðîäèòåëåé äåíüãè.
Domnul Dumitru Ivanov:
Ñïàñèáî. Î÷åíü èíòåðåñíûé âîïðîñ, ïîñòàðàþñü
îòâåòèòü. Âî-ïåðâûõ, intelegeti romaneste, da? Pot sa raspund, doamna? Mai
intii de toate vreau sa va comunic, draguta doamna, ce am explicat deja.
Domnul Marian Lupu:
Rog putina liniste,stimati colegi.
Domnul Dumitru Ivanov:
Bine. ß ïîïûòàþñü îòâåòèòü íà ðóññêîì. Õî÷ó
âàì äîëîæèòü. Ei, vad ca nu va inteleg nici pe unii, nici pe altii. Bine,
vorbesc in limba mea.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog. Eu va rog foarte mult, putina
ordine. Subiectul este important. Domnule Dragan!
Domnul Dumitru Ivanov:
Ìíå áóäåò ñëîæíî îòâåòèòü íà ðóññêîì, òàê êàê
äàâíî íå ãîâîðèë. Vreau sa va explic, ce am explicat deja colegului meu, care
au fost considerentele? Colegiile care au inmatriculat anul trecut copii si
acesti copii mai au inca 3 ani de studii, sa le dea posibilitate sa le
absolveasca, sa nu fie transferati in alte institutii. Acesta a fost
argumentul.
Cit priveste protejarea, doamna, nu ma
intrebati pe mine. Protejarea trebuie sa o gasiti in articolul 36 care a fost
modificat acum un an si jumatate. Acolo este protejarea. Institutiile private
care stau bine pe pozitii si au la cont zeci de milioane de lei vor sa le
nimiceasca pe cele mici ca sa nu aiba concurenti. Aceasta este protejarea. Eu
nu am pe cine proteja.
Mie mi se adreseaza foarte multe persoane cu
rugamintea sa le ajut, sa le explic. Si, deoarece, precum ati spus si
dumneavoastra, eu pricep ceva in aceasta problema avind 40 de ani de activitate
in domeniu, v-am adus si argumentul respectiv.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Mie mi se pare regretabil de a substitui, de
fapt, subiectele in cadrul acestor discutii. Pentru ca doamna Borgula a
radiografiat, de fapt, rezultatele aplicarii legislatiei pe care dumneavoastra
ati adoptat-o. Deci, domnul Ivanov, face exact ceea ce crede el de cuviinta
pentru a imbunatati situatia.
Procesul de invatamint si calitatea tin de
activitatea ministerului de resort, iar celelalte lucruri referitoare la
liberalizarea pietei, la liberalizarea conditiilor sint ceea ce propune domnul
Ivanov. Va rog, nu substituiti si nu ii puneti in circa lui toate rezultatele
activitatii dumneavoastra legislative de pina acum.
Domnul Marian Lupu:
Rog putina liniste. Sintem cu totii in aceasta
sala oameni maturi si consider ca ar trebui sa ne comportam cuviincios. La
aceasta etapa, as ruga sa fie adresate intrebari raportorului.
La urmatoarea etapa – luari de cuvint si
explicatii privind pozitiile respective.
microfonul nr.5, va rog.
Domnul Vlad Cubreacov:
Va multumesc.
Intii de toate, adresindu-i felicitari
autorului pentru acest proiect de lege, care este mai mult decit binevenit si
raspunde unei necesitati stringente, asa cum spuneau autorii intr-un alt
proiect de lege, si nu raspunde indicatiilor venite de la conducerea tarii.
Vreau sa stiu daca dumneavoastra, domnule
Ivanov, ca autor, la elaborarea acestui proiect de lege, ati luat in calcul
faptul ca majoritatea zdrobitoare a celor mai bune institutii de invatamint
privat din Republica Moldova, asa cum sublinia domnul Serebrian, nu intrunesc
deocamdata, in aceasta limita concreta de timp, conditiile necesare?
Si daca ati luat in calcul faptul ca copiii
Prim-ministrului, copiii a 4/5 din membrii cabinetului nostru, a mai mult de
jumatate din deputatii in Parlament, copiii si nepotii lor frecventeaza
asemenea scoli care au 80%, 90% din baza materiala in proprietate privata si
10%, 5%, 20% inchiriata, in conditiile legii, in baza unor documente oficiale.
Vreau sa stiu daca ati studiat aceasta situatie si daca, in comisie cel putin,
ati adus la cunostinta onoratilor nostri colegi aceasta situatie, tabloul real,
de ansamblu. Si, daca cumva ati studiat practica din alte state. Pentru ca, din
cite imi amintesc eu, in Uniunea Europeana, cel putin in statele aspirante la
aderarea la Uniunea Europeana si in C.S.I., in nici o tara, nu exista asemenea
conditii pentru invatamintul privat. Republica Moldova face exceptie unica.
Vreau sa stiu daca aceste lucruri au fost
luate in considerare de dumneavoastra la elaborarea acestui proiect, pe care
noi il consideram bine venit si necesar.
Va multumesc.
Domnul Dumitru Ivanov:
Va multumesc si dumneavoastra.
eu am avut discutii cu foarte multi directori,
nu cu fondatori, dar cu directorii executivi ai institutiilor respective.
Directorul unui colegiu spunea ca el ar putea sa adune suma necesara ca peste 1
an sa-si cumpere spatiu. Altul mi-a spus ca a vrut sa cumpere spatiu in
municipiul Chisinau, dar a fost imposibil, nu i s-a permis. Altii spun ca nu
pot cumpara acum, dar daca in 2-3 ani vor acumula bani, vor avea posibilitate
sa cumpere un spatiu.
Cit priveste practica internationala, stiu numai
atit ca in Statele Unite ale Americii ponderea invatamintului privat constituie
peste 70%. Consideram ca nu de deputatii din Parlament depinde calitatea, ci de
ministerul de resort. Acolo trebuie cautata pricina.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari nu sint?
Va multumesc, domnule raportor.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Comisia parlamentara pentru cultura, stiinta,
invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a examinat situatia
care s-a creat, inclusiv citeva initiative legislative. In cele din urma, am
propus anume aceasta initiativa, ca una mai moderata, prin care pot fi
solutionate anumite probleme.
Deputatii care au pus intrebari si cunosc problema
au abordat-o destul de obiectiv. Acesta este cazul cind toti au dreptate.
Modificarea operata anul trecut in lege a jucat un rol pozitiv in schimbarea
spre bine a unor situatii in invatamint. Dar, sa reiesim din situatia concreta
care s-a creat catre 1 iulie anul curent.
La ora actuala, aproximativ 65% din
institutiile superioare, despre care s-a vorbit argumentat in cadrul comisiei
si acum, s-au conformat legii adoptate anul trecut.
Consider ca din circa 15% din institutiile
care deja au fost inchise, adica sint pe cale de lichidare, aproximativ 20–25%
au sansa, daca le vom da aceasta sansa, cit de cit sa se conformeze
prevederilor noi si sa se reinregistreze in decursul unui an de studii.
Comisia noastra, analizind rapoartele si
avizele celorlalte comisii si raportul Directiei juridice, a ajuns la concluzia
ca, indiscutabil, in legislatia adoptata anul trecut trebuie facuta o
modificare prin care acestor institutii sa li se acorde inca un an de zile
pentru a avea posibilitatea sa-si desfasoare activitatea.
Nu sint de acord cu cifrele aduse de domnul
Ivanov, imi par exagerate.
Exista o situatie reala. Daca noi nu vom
modifica legea, vom pune, intr-adevar, in primejdie aproximativ 6 mii de
studenti din invatamintul superior si din cel liceal. Ca sa depasim aceasta
situatie, se propune adoptarea unor modificari la acea lege.
Ca sa fim sinceri, invatamintul din Republica
Moldova are de suferit din cauza ca nu se indeplineste Legea invatamintului
tinindu-se seama de modificari, si Legea cu privire la evaluarea si acreditarea
institutiilor de invatamint, care a fost adoptata in 1997. Institutiile de
invatamint cu 19 persoane, cu 30 de persoane, cu 40 de persoane, cu 50 de
persoane, despre care ati vorbit dumneavoastra, denota foarte clar ca aceste
institutii nu trebuiau sa fie deschise.
Putem fi de acord cu domnul Ivanov si cu alti
colegi de-ai nostri care cunosc sistemul de invatamint din alte tari ca,
intr-adevar, nu este neaparata nevoie ca institutia de invatamint sa aiba in
proprietate privata imobil. Ea poate sa-l arendeze pe 40, pe 50 de ani. Deci,
de fapt, procedura cea mai corecta, si dumneavoastra ati subliniat acest lucru,
este acreditarea.
Daca Ministerul Educatiei, Tineretului si
Sportului de la ’97 incoace isi facea bine datoria, isi indeplinea bine
functiile, aceasta masura cardinala la care am recurs anul trecut ar fi dat
rezultate mult mai bune. Situatia catastrofala pe care o avem astazi, n-ar fi
existat. De ce o numesc catastrofala? As ruga foarte mult reprezentantii
ministerului sa nu se supere, fiindca, de fapt, nu ei sint vinovati. Este vorba
mai mult de cei precedenti. Invatamintul in Republica Moldova, intr-adevar,
pierde in calitate. In prezent inca sintem apreciati foarte bine in Europa,
spre lauda noastra, fiindca am avut un potential bun si continuam sa-l avem.
Dar daca vom continua calea pe care am
pornit-o in ultimul timp, ce vom cistiga? Principala problema este ca noi,
practic, pe toti copiii care termina studiile liceale, scoala medie ii
transformam in studenti. Noi avem cel mai mare numar de studenti in Europa la
10 mii de locuitori! 317 studenti! Germania, care este cea mai bogata tara in
Europa, are 218, cu 99 de studenti mai putin decit Republica Moldova. Deci, se
cere o plafonare, se cer reglementari foarte stricte.
Si nu este vorba ca se exercita presiuni
asupra invatamintului de stat, invatamintului privat. Este vorba ca in
invatamintul de stat, in domeniul invatamintului prin contract este o
debandada. Trebuie sa fim constienti de aceasta.
Sintem in preajma discutiei in societate si in
Parlament a noii legi a invatamintului. As dori ca colegii nostri sa participe
activ la discutie, ca, impreuna cu ministerul de resort, sa eliminam orice
contradictie si orice probleme care exista in prezent in invatamint.
In concluzie, comisia noastra propune sa
adoptam proiectul respectiv in prima lectura ca concept, iar pentru lectura a
doua sa propunem urmatoarele modificari.
La alineatul (1) al articolului III din Legea
nr.559 din anul 2003, sa se inlocuiasca termenul "1 iulie 2005" cu
"1 iulie 2006". Sa acordam o prelungire a termenului de un an de
zile. Acelasi alineat (1) sa se completeze cu urmatoarea stipulare: “Pentru
institutiile de invatamint in curs de reinregistrare, prevederile alineatului
(7) si ale alineatului (20) din Legea invatamintului se vor aplica incepind cu
data de 1 iulie 2006.”
De ce comisia insista asupra acestei
stipulari? Fiindca trei institutii ale statului: Ministerul Educatiei,
Tineretului si Sportului, Camera de Licentiere si Camera de Inregistrare de
Stat, interpreteaza diferit stipularile legilor. Si, ca urmare, o buna parte
din institutii, care au avut sansa sa fie reinregistrate, le-au pornit pe un
cerc vicios si, de fapt, le-au blocat. Si ca aceasta explicatie sa fie clara,
comisia, in colaborare cu Directia juridica a Parlamentului, propune aceasta
modificare.
Consideram ca toate institutiile
nou-infiintate, care vor sa se inregistreze acum, trebuie sa indeplineasca
toate prevederile articolului 36. Institutiile care sint in curs de
reinregistrare indeplinesc aceste conditii, intrucit ele deja functioneaza. In
unele din ele studentii au invatat cite 2-3 ani, au cheltuit bani.
Dumneavoastra intelegeti ce inseamna aceasta? De aceea propunem ca termenul de
reinregistrare sa fie prelungit pina la 1 iulie 2006. Rog sa sustineti
modificarea propusa de comisia noastra.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Rog intrebari pentru comisie. Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu presupun ca toata lumea – si o fractiune si
alta – doreste ca invatamintul in Republica Moldova sa fie calitativ, fiindca
este vorba de copiii, de nepotii nostri, intr-adevar, de viitorul Republicii
Moldova. Si nimeni nu doreste ca acesti copii sa invete intr-o institutie de
invatamint superioara in subsoluri, cum au fost cazuri de acestea. Dar mie imi
pare ca, totusi, fractiunea majoritara confunda doua lucruri: calitatea invatamintului
despre care noi toti vorbim, si noi dorim ca ea sa fie cit mai buna, si
capitalizarea institutiilor de invatamint.
Dumneavoastra vorbiti despre capitalizarea
institutiilor, nu vorbiti despre calitatea invatamintului. Fiindca,
intr-adevar, cu ce ocazie noi sa obligam o institutie de invatamint sa aiba in
proprietate privata o cladire? Pe parinte nu-l intereseaza: e proprietate
privata aceasta cladire sau e arendata, in conditiile legii. O institutie
arendeaza o cladire, in conditiile legii, asa cum a spus si domnul Stepaniuc,
pe 20 de ani, pe 40 de ani s.a.m.d. Deci, institutia poate sa lucreze. Cu ce
ocazie noi obligam institutia de invatamint sa aiba la cont 1 milion de lei? Cu
ce ocazie?
Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului
este o subdiviziune a Guvernului, care este chemata sa urmareasca calitatea
invatamintului. Ii acorda licenta si ii retrage licenta daca nu indeplineste
aceasta conditie. Noi trebuie sa vorbim despre baza materiala a institutiei de
invatamint si trebuie sa definim ce inseamna baza materiala.
Dar spuneti va rog, pe parinti, pe copii ii
intereseaza, de exemplu, daca un aparataj al institutiei de invatamint este
privat sau ii arendat? Aparatajul tot poate sa fie o componenta, cum se spune,
a invatamintului. Deci, prin urmare, eu cred ca ar fi foarte bine si ar fi
foarte logic. De ce noi, intr-un fel, ne transformam in lobbysti ai
institutiilor existente. Bun, dar poate miine-poimiine cineva va dori sa faca o
institutie de care n-a mai vazut lumea in Moldova, dar nu are posibilitate sa
cumpere o cladire. Noi o sa-l ingradim pe omul acesta?
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg. Stimate domnule Diacov, eu va
rog foarte mult, adresati intrebarea.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, eu presupun ca aceasta a fost o
alocutiune.
Domnul Marian Lupu:
Va voi oferi posibilitatea inainte de vot.
Domnul Dumitru Diacov:
Bun, n-am sa iau cuvintul dupa aceasta,
domnule Presedinte.
Deci, propunerea mea este, domnule Stepaniuc,
ca, intr-adevar, sa renuntam, intr-un fel, la incapatinarea noastra de a
mentine prevederea ca institutiile de invatamint sa aiba si prelungirea de care
vorbiti dumneavoastra. Poate, intr-adevar, sa anulam si sa scriem: “arendate in
conditiile legii”? Si gata.
Multumesc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Diacov, chestiunea pe care o abordati
dumneavoastra a fost discutata. Au abordat-o si deputati din diferite
fractiuni. Intelegeti cum? Noi am mers pe aceasta cale anul trecut. Am facut un
pas si s-au intocmit niste masuri. Majoritatea, va spun, s-au conformat. Intoarcerea
cu 180 de grade inapoi a acestei chestiuni n-o sa fie salutata si n-o sa fie
inteleasa in nici un fel.
Totodata, as vrea sa subliniez ca nu se pune
problema ca imobilul sa fie proprietate privata a institutiei. Totusi, in multe
tari, asa-numitele fonduri de risc sint private. Si daca in lege ar fi fost
scris "fond de risc", ar fi fost altfel perceput. Noi am introdus o
alta formula nu prea reusita – "capital statutar". Dar nu este vina
fractiunii majoritare, asa a fost prezentat de minister.
Sa recunoastem ca s-a facut, totusi, un lucru
pozitiv. Acum, prin aceasta formula, pe care am consultat-o in comisie, si
domnul Ivanov in principiu a cazut de acord, este o varianta moderata, se
solutioneaza unele probleme. Repet, in noua lege a invatamintului putem reveni
la aceste momente. Este necesar fondul de risc? Nu este necesar! Eu va spun ce
o sa se intimple.
Prevederile modificarilor efectuate unii le-au
indeplinit, altii nu le-au indeplinit. Daca am retrage milionul de pe cont,
indiscutabil, va aparea intrebarea: cum se va achita institutia cu studentii?
Acest milion pentru ce serveste? El trebuie sa serveasca, de fapt, in cazul
judecatilor.
S-a adus exemplul Universitatii de
Criminologie. Referitor la aceasta universitate, ministerul si Camera de
Licentiere nu si-au dus activitatea pina la capat. Ce inseamna, studentul a
invatat trei ani de zile, a platit cite 7 mii de lei trei ani si dupa aceea
este intors in anul I si obligat sa plateasca inca o data. Aceasta debandada
este o dovada ca statul nu este responsabil.
Aceasta este o varianta de compromis care
intr-un fel trebuie sa convina majoritatii deputatilor. Se face un pas pentru
a-i sprijini pe acei care, totusi, au respectat legile. Sint citeva institutii
de invatamint care au dobindit proprietate privata acum. Numai ca nu au
perfectat documentele respective, dar in doua-trei luni de zile le vor
perfecta.
Ministerul Educatiei, Tineretului si
Sportului, pe parcursul anului, va efectua controlul acestor institutii, iar in
ele isi fac studii peste trei mii de studenti, va vedea realitatile, va analiza
situatia si, pe parcursul acestui an, va lua masuri. Asa as raspunde la
intrebari.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, inainte de a continua
dezbaterile, as dori sa aduc la cunostinta dumneavoastra o informatie care,
sper, va tempera dezbaterile in aceasta sala si va introduce anumite elemente
de claritate.
Adoptarea proiectului de lege pe care il
discutam astazi nu va marca finalul etapei in examinarea subiectului in cauza.
Este un subiect deosebit de sensibil si deosebit de important. Faptul ca
extindem termenul de punere in aplicare a conditiilor acestei legi, in forma in
care exista ea astazi, de la 1 iulie 2005 catre 1 iulie 2006, ne va oferi un
timp suplimentar pe parcursul caruia se va examina cu minutiozitate continutul
acestei legi, se vor elimina carentele si se vor introduce ajustarile necesare,
fiindca subiecte sint multiple. Ele toate sint complexe si foarte serioase. Eu
deja am dispus comisiei de profil sa formeze un grup de lucru, incorporind
reprezentanti ai Parlamentului si ai Guvernului
Sarcina acestui proiect astazi este de a
obtine o perioada suplimentara de timp. Va aduc citeva exemple de asemenea
carente. Vorbim de capitalul statutar. Dar daca facem referinta la Codul civil,
vom vedea ca institutiile nonprofit nici nu prea urmeaza sa dispuna de capital
statutar. In limba rusa suna foarte clar: "ustavnii capital". Deci,
este o definitie care se atribuie doar agentilor economici.
Ori, o a doua carenta. Daca, totusi, sa vorbim
de notiunea de capital statutar, de ce in aceste cazuri specifice se admite
formarea acestuia doar prin virarea de mijloace financiare, neacceptindu-se
mijloacele fixe? Si asemenea intrebari sint multe, pe care motiv eu nu consider
ca astazi, in pripa, aici in sala de sedinte, este posibil sa examinam minutios
toate deficientele acestei legi.
Dar sa ne luam aceasta perioada suplimentara
de timp si sa muncim cu atentie si cu un inalt profesionalism, pentru a
introduce toate ajustarile. Asta am dorit sa aduc la cunostinta dumneavoastra.
Formarea acestui grup e in perspectiva
saptaminii viitoare, ca sa porneasca activitatea. Si pina la finele anului
curent sa venim cu pachetul de amendamente necesare.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, va multumesc.
Sigur, aceasta precizare era necesara si este
salutata. Dar vreau sa va atrag atentia, stimati colegi si stimate domnule
presedinte de comisie, ca in legea in vigoare este vorba de o data exacta,
concreta – 1 iulie 2005. Care este iata peste un anumit numar de ore.
De aceea, ar trebui sa discutam aici si am
fost surprins ca comisia sesizata in fond nu s-a referit la acest aspect.
Probabil, sa votam astazi in prima lectura si in lectura a doua. Nu stiu care
este parerea dumneavoastra. Pentru a evita orice fel de coliziune juridica si
pentru a calma spiritele in general, eu cred ca formula propusa de domnul
Presedinte al Parlamentului este una mai mult decit constructiva si utila. Este
calea corecta de urmat.
Cit priveste aceasta propunere avansata de
dumneavoastra, vreau sa va intreb: se va face distinctie intre acei care sint
in proces de reorganizare si cei care vor lua fiinta pe parcursul anului
urmator sau de acum incolo?
Cred ca este un principiu contradictoriu si nu
ar trebui acceptat. Pentru ca ar trebui sa ne gindim la egalitatea dintre
subiecti, nu la diferente. S-ar putea ca cineva sa se inregistreze luna
viitoare. Iar pina la sfirsitul anului, ca si cei care sint in proces de
reorganizare, sa faca dovada ca intruneste conditiile legale. De aceea, nu cred
ca ar trebui sa dam prilej pentru procese in justitie, pe motivul discriminarii
persoanelor juridice sau a persoanelor fizice.
Si aceasta este intrebarea mea, daca nu
considerati necesar sa mentinem, totusi, formula propusa de autor, de domnul
Ivanov, ca fiind mai potrivita si nediscriminatorie? Si remarca. V-ati referit
in statistica invocata la cei 317 studenti la 10.
Domnul Victor Stepaniuc:
La 10 mii de locuitori.
Domnul Vlad Cubreacov:
Mii de locuitori. Este adevarat, dar vreau sa
va amintesc ca sint tari ca Japonia, in care studiile superioare sint
obligatorii pentru toata populatia. Sau in Singapore in care populatia masculina
este obligata prin lege, cu exceptia cazurilor de incapacitate mentala, sa
frecventeze universitatea. Iata cazuri. Republica Moldova, sa nu uitam, a fost
in Europa si in fosta Uniune Sovietica – entitatea statala cu cel mai mic numar
de persoane cu studii superioare la 10 mii de locuitori. Este un handicap
istoric care s-a acumulat in timp si trebuie sa recuperam aceasta situatie. De
aceea, nu cred ca face obiectul proiectului nostru de lege. Si revin la
intrebarea mea, daca nu considerati ca ar trebui sa votam si in a doua lectura.
Si sa eliminam stipularea discriminatorie pentru cei care sint in proces de
reorganizare sau vor lua fiinta de acum incolo?
Multumesc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc.
Propunerea noastra este ca proiectul sa fie
votat in prima si a doua lectura. In rest, nu as putea comenta prea mult. S-a
discutat ca noi nu putem sa revenim la situatia din 2003. Si, totusi,
modificarile care au fost facute anul trecut, au fost benefice. Poate ele nu au
fost formulate reusit, dar au fost benefice.
Si eu nu vad nici o dificultate pentru acele
persoane fizice sau juridice care vor sa porneasca o institutie, dar nu in
conditiile in care le-ar fi pornit 5-7 ani in urma – cu 18 studenti, cu 17
elevi, fara carti, fara biblioteci etc. A fost un handicap total, trebuie sa
spunem, in majoritatea institutiilor de invatamint.
Si aceasta masura, desi administrativa trebuie
sa recunosc, care a fost criticata in mai, a avut efectul ei pozitiv. O
indeplinire buna a legii, care este in vigoare din 1997, trebuia sa nu permita
situatia care s-a creat anul trecut. Prin aceasta modificare, Parlamentul a
facut un lucru pozitiv.
Referitor la Japonia. Sint cifre foarte
concrete: 282 de studenti la 10 mii de locuitori are Japonia. Uniunea Sovietica
avea 186. Germania – 218 studenti, cu 99 de studenti noi avem mai mult decit
Germania, decit cea mai bogata tara din Europa, care are invatamint perfect si
o economie perfecta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, domnule Presedinte,
Multumesc pentru informatia facuta, fiindca
din cele trei intrebari pe care le aveam, a ramas doar una. Eu inteleg foarte
bine cind se vorbeste despre institutiile de invatamint superior. Dar avem
multi juristi, multi manageri, care vind la piata. Am mai vorbit in Parlament
despre acest lucru.
Dar, nu inteleg de ce in fondul statutar se
cere sa fie 200 mii lei pentru institutiile de invatamint secundar, primar si
profesional. Intelegeti, aici noi ducem lipsa de lucratori. Si ii mai obligam
sa mai aiba si acest fond statutar.
Sub acest punct mai cad si ONG-urile, deci,
organizatiile neguvernamentale, al caror unul din obiective este perfectionarea
membrilor sai. Atunci ei nu vor primi licenta. Deci, eu as propune ca ar fi
bine sa excludem acest punct c).
Eu sint bucuros ca am ajuns la concluzia ca sa
examinam legea in intregime. Dar ca, la 1 iulie, aceste ONG-uri sa inceteze
perfectionarea cadrelor, ar fi bine, cred, sa excludem acest punct.
Multumesc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Deci, eu cred, ca aici este o neintelegere,
v-am spus, o talmacire diferita a ceea ce face ministerul si Camera de
Licentiere. Comisia considera ca aceste cursuri nu sint institutii de
invatamint. Conform Legii invatamintului, ele nu sint institutii de invatamint.
In tot cazul, legea actuala nu prevede asa
forma de invatamint. Si, in cele din urma, impreuna cu Camera de Licentiere am
ajuns la concluzia ca aceste cursuri trebuie sa aiba prelungire cel putin, daca
sa ne referim la data de 1 iulie 2006, ca in noua lege sa le gasim locul. In
legea actuala ele nu sint considerate institutii de invatamint.
In rest, domnul Presedinte al Parlamentului a
raspuns la celelalte intrebari. Va fi format un grup de lucru pentru cautarea
solutiilor. Si, indiscutabil, comisia va examina noul proiect de lege si va
gasi solutiile necesare.
Ar fi bine ca proiectul sa fie publicat, sa-l
cunoasca si opinia publica pedagogica, si societatea, sa organizam dezbateri,
sa nu facem greseli. Fiindca, de fapt, Legea invatamintului, dupa importanta, e
pe al patrulea sau al cincilea loc in societate.
Noi am adoptat-o, am facut foarte multe
modificari, am denaturat multe lucruri. Nu am facut-o noi, cum a spus doamna
Pavlicenco, dar au mai participat si altii, au schimonosit inainte de noi. Va
rugam sa o votam in prima si in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Alte intrebari? Nu sint. Stimati colegi, luari
de cuvint. Va multumesc, domnule presedinte, rog sa luati loc.
Domnul Taranu.
Domnul Anatol Taranu:
Doamnelor si domnilor deputati.
De fapt, interventia pe fonul problemei a
domnului Presedinte Lupu ma scuteste de necesitatea de a aborda o parte din
ceea ce am vrut sa va spun.
Problema pe care o discutam, la prima vedere,
ar parea ca este una secundara, cel putin priveste o parte neinsemnata, mai
putin insemnata, sau mai mult insemnata a legii despre invatamint. In
realitate, insa, daca aceasta problema sa o privim intr-o maniera larga, as
vrea sa spun ca este vorba de o filozofie intreaga, care priveste si alte proiecte
de legi, pe care noi le dezbatem in Parlamentul nostru.
De fapt, este vorba despre faptul cum, in ce
directie indreptam tara noastra in dezvoltarea sa? Eu va atrag atentia ca
deseori avem tentatia sa rezolvam problemele acestei tari prin niste metode si
pirghii administrative. E o chestie care intr-un fel este explicabila, ea vine
din societatea aceea in care am trait si, de fapt, aceste insusiri inca mult
timp vor afecta mentalitatea noastra si maniera de a actiona.
Stimati colegi, vreau sa va spun ca atita timp
cit nu vom incerca sa liberalizam toate sferele vietii si vom pune accentul pe
pirghiile administrative, atita timp situatia deplorabila, in care noi astazi
ne gasim, va continua. Fiindca, de fapt, pirghiile administrative nu dau nimic
in perspectiva indelungata si acest lucru a fost demonstrat nu o data de
practica istorica a mai multor tari, inclusiv a tarii noastre.
Iata aici, de exemplu, s-a discutat problema
ca noi avem cel mai mare numar de studenti la 10 mii de locuitori. Trei sute de
ani in urma, Dmitrie Cantemir vorbea despre faptul ca moldovenii nu prea sint
iubitori de carte. Sau ceva s-a schimbat in acesti trei sute de ani? Cu toate
ca eu sint un om universitar si vin de acolo, mie mi se pare ca Dmitrie
Cantemir ar putea sa aiba dreptate si astazi.
Situatia in aulele universitare este
deplorabila din punct de vedere al calitatii materialului studentesc, daca mi
se permite o asemenea expresie. Situatia este, pur si simplu, catastrofala in
unele cazuri.
Dar faptul ca noi avem atit de multi studenti,
vorbeste mai degraba despre o boala, o maladie a societatii noastre. Tinerii
merg in universitati nu de aceea ca atit de mult le este draga cartea, ei, pur
si simplu, nu au unde sa se angajeze in cimpul muncii. Si atunci sint nevoiti,
practic, pe un timp oarecare, pe vreo 4 ani, pur si simplu, sa deplaseze in
timp rezolvarea acestei probleme stringente pentru oricare tinar care intra in
viata.
Si noi, Parlamentul Republicii Moldova, sintem
obligati sa ne gindim anume la aceasta problema, dar nu, cum sa limitam
posibilitatea ca nu cumva sa creasca numarul studentilor in tara noastra.
Numarul studentilor, mai degraba, vorbeste despre o stare de boala in care se
gaseste tara, decit despre altceva.
Acum cit priveste claritatea invatamintului. Desigur
ca, proprietatea privata asupra localului universitatii sau a unui colegiu
etc., tot asa cum si acesti bani statutari, da, fondul acesta statutar, va
multumesc, domnule Serebrian, adica, problema despre care a vorbit domnul
Diacov, capitalizarea institutiilor de invatamint nu rezolva problema in
esenta.
Nu este vorba despre calitatea invatamintului,
este, mai degraba, vorba despre interventia lobbysta a unor factori din
invatamint, care incearca in asemenea mod sa limiteze spatiul concurential in
aceasta zona. De fapt, este vorba despre o incercare de a restringe procedura
sau procesul de liberalizare a acestui segment extrem de important pentru tara
noastra.
Stimati colegi, eu va propun sa lasam la o
parte convingerile noastre politice, coloratura noastra politica si sa ne
gindim la faptul ca legile, pe care noi le adoptam, servesc nu adeptii sau
alegatorii unui atare sau atare partid. Este vorba, de fapt, despre maniera,
despre strategia in care se va dezvolta aceasta sfera extrem de importanta pentru
noi.
Noi nu avem bogatii subterane. Unica
posibilitate pentru tara noastra sa iasa din acel impas in care astazi ne gasim
este investitia in substanta cenusie. Si atunci, cind luam posibilitatile
universitatilor, in primul rind, si le deplasam din zona activa, adica, din
zona perfectionarii cadrului educational si didactic, si inghetam aceste sume
intr-o zona, care nemijlocit nu afecteaza sau, hai sa spunem asa, intr-o masura
foarte mica afecteaza procesul didactic ca atare, sa stiti ca noi, de fapt,
procedam contrar strategiei de dezvoltare a acestui domeniu al vietii noastre.
Din acest punct de vedere, votarea acestui
amendament, care a fost propus de domnul Ivanov, si care, de fapt, prezinta un
paliativ, este o jumatate de masura, nu rezolva problema ca atare.
Insa cit priveste fractiunea “Moldova
Noastra”, pe care eu o reprezint, noi, fiind constienti de aceasta jumatate de
masura, totusi, vom vota amendamentul, fiindca el este un pas spre
liberalizarea sectorului de invatamint din Republica Moldova si pentru
reducerea factorului administrativ.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Alte luari de cuvint? Domnule Dragomir, va rog.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimati colegi, n-ar fi corect daca eu n-as
lua cuvintul pentru a face claritate in problema care este pusa in discutie.
Problema este de o deosebita importanta, este vorba de invatamintul privat,
care exista deja in republica, insa nu este perfect pina la capat.
Noi, astazi, vorbim de perfectarea
legislatiei. Eu as spune ca astazi nu vom face atit o corectare a acelui
proiect de lege sau a legii care a fost adoptata in decembrie 2003, cit vom
orienta discutia in alta directie: cum sa lichidam lacunele care au fost comise
inca la inceput, prin anii ’95, ’96, ’97?
Astazi s-a vorbit despre calitate. Daca noi
vrem calitate, asta este una. Dar s-a vorbit sub alt aspect. Noi putem vorbi ca
unele institutii private au pornit-o inspre a face carte, iar altele au
pornit-o inspre a face business. Si atunci va trebui sa vedem, cine face carte
si cine face business din invatamintul privat si ce inseamna sa faci business
din invatamint?
Fiind intr-o delegatie in Germania, eu am pus citeva
intrebari despre invatamintul privat din Germania si domnii din Parlamentul
german mi-au raspuns ca la ei asa forma de invatamint nu exista. Si acea tara
care va da invatamintului directia privata, va fi incarturara cindva. Deoarece,
invatamintul privat nu va duce la nimic bun.
Sa zicem ca noi avem un specific deosebit. In
1995 a fost adoptata legea si ea contine un articol special, articolul 36, care
prevede invatamintul privat. Au trecut aproape zece ani de zile si la ce
rezultate am ajuns?
Rezultatele nu sint atit de imbucuratoare, cum
isi inchipuie unii. Acele institutii care au pornit sa faca carte au obtinut
succese. Au si baza materiala, si cadre didactice, au tot. Insa multe din
acelea care au pornit in alta directie, in directia business-lui, au
falimentat, unora le-a fost retrasa licenta etc.
Vreau sa aduc citeva cifre statistice si
impreuna sa gasim raspunsul.
Deci, in anul 1995 s-au deschis 8 institutii
private, in anul 1996 - 13, in anul 1997 - 17, in anul 1998 - 28, in anul 1999
- 32, in anul 2000 - 17, in anul 2001 - 10, in anul 2002 - 15, in anul 2003 - 3
institutii private.
Acum sa facem o analiza. Dintre aceste
institutii private, institutii prescolare sint 3, scoli primare - 1, gimnazii -
3, licee - 53, scoli de meserii - 7, colegii - 29 si universitati - 47. Despre
ce ne vorbesc aceste cifre? Acum sa vedem orientarea institutiilor private.
Acolo unde plata este de 5-7 mii de lei, unde se poate de facut ceva.
Sa vedem, ce avem in prezent, la ce am ajuns.
Astazi din cele 47 de universitati au ramas numai 18. Licenta a fost retrasa la
7 universitati. Celelalte s-au dizolvat.
Ce cazuri concrete avem? Se vorbeste despre
arendarea salii, arendarea aparatajului etc. Va aduc un exemplu concret.
Academiei Internationale de Drept Economic i-a fost retrasa licenta din cauza
lipsei de cadre didactice, din cauza bazei materiale etc.
Fostii studenti pina si in ziua de astazi
umbla prin instante de judecata si nu pot obtine nici document si nici nu pot
primi inapoi banii, fiindca institutiile nu si-au indeplinit obligatiile de a
da cunostinte.
Sint cazuri cind studentii ajung la anul trei,
iar institutia se dizolva. Se intreaba, de ce s-a pus problema capitalului
statutar sau, mai bine-zis, a fondului de risc? (Sa fie asa numit, poate, asa
si e mai potrivit). Din cauza ca nu au avut asa fond, studentii au ramas si
fara bani, si fara studii. Iata din ce cauza.
Alt caz. Sa luam Liceul de Stiinte si
Tehnologii Moderne. In acest liceu in total sint 60 de elevi. Liceul arendeaza
gradinita nr.127 din municipiul Chisinau, intrucit in sectorul respectiv peste
400 de copii nu frecventeaza gradinita. 60 de copii invata in zece sali de
clasa. La moment, arendasul este dator arendatorului mai mult de jumatate de
milion de lei.
Despre ce forma de arendare este vorba? Eu
inteleg, arendare, intr-adevar, trebuie sa fie, noi trebuie numaidecit sa
permitem arendarea, dar cel care ia in arenda sa-si indeplineasca obligatiile
cum se cade. Dar daca el nu-si indeplineste obligatiile, despre ce fel de
arenda poate fi vorba?
Stimati colegi, discutia de astazi este foarte
importanta. Ori mergem pe calea pe care am mers pina acum, ori schimbam ceva nu
pentru a inchide invatamintul privat, din contra, pentru a facilita
invatamintul privat. Invatamintul privat trebuie sa aiba conditii mai bune
decit invatamintul de stat. Invatamintul privat este o alternativa a
invatamintului de stat.
Si atunci problema e ca acel care se apuca ca
sa deschida institutie de invatamint privat, trebuie sa se gindeasca bine ce va
face? Nu business, dar bine pentru societate? Iata pentru ce.
Modificarile propuse prin proiectul de lege eu
le sustin, insa le socot, inca o data spun, nu ca o modificare sau o corectare
a legii din 2003, dar ca modalitate de a incerca si in continuare sa eliminam
lacunele din invatamint.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Alte luari de cuvint? Nu sint.
Stimati colegi, supun votului proiectul de
Lege nr.1441 pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru rog
sa voteze. Unanim. Va multumesc.
In lectura a doua?
Microfonul 1, va rog.
Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Pentru a exclude orice confuzie la aplicarea
legii, propun o concretizare ce tine de intrarea in vigoare a legii. In
dispozitiile tranzitorii ale legii sa se specifice: "Prezenta lege se va
pune in aplicare de la data de 1 iulie 2005."
Domnul Marian Lupu:
Multumesc. Pentru lectura a doua – propunerile
prezentate in raportul comisiei. A fost anuntat ca autorul initiativei cade de
acord cu aceste propuneri.
Alte propuneri? Nu sint.
Stimati colegi, supun votului proiectul de
Lege nr.1441 pentru adoptare in a doua lectura, tinindu-se cont de propunerile
comisiei de profil si cu precizarea care ne-a fost facuta de catre Directia
juridica a Parlamentului. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 - 33.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
83 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1441 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.
Stimati colegi, am examinat toate proiectele
care au fost inaintate si acceptate pe ordinea de zi a sedintei de astazi. Vom
continua cu ora intrebarilor si interpelarilor, dar nu inainte de a oferi
timpul necesar solicitat de catre colegul nostru domnul Untila pentru declaratia
fractiunii.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Aceasta declaratie va fi lansata imediat dupa
ce aici, in Parlament, va fi anuntata initiativa Procuraturii de suspendare a
imunitatii unor deputati din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”. Va
multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, de acord. Deci, vom proceda in acest mod.
Stimati colegi, inainte de a purcede la ora
intrebarilor si interpelarilor, care, de fapt, face, in mod standard, parte
componenta, conform articolului 85 din Regulamentul Parlamentului, doresc sa
aduc la cunostinta dumneavoastra urmatoarea informatie. Eu rog putina liniste
si ordine in sala. Va multumesc.
In data de 27 iunie anul curent, Procurorul
General mi-a adus la cunostinta si mi-a prezentat patru sesizari cu privire la
obtinerea consimtamintului prealabil in vederea trimiterii in judecata a
cauzelor penale in privinta a patru deputati actuali ai Parlamentului
Republicii Moldova.
Potrivit prevederilor articolului 10 din Legea
privind statutul deputatului, aduc la cunostinta plenului Parlamentului aceste
sesizari. Urmind cu strictete prevederile acestor norme, voi da citire acestor
sesizari:
"Sesizare cu privire la obtinerea
consimtamintului prealabil in vederea
trimiterii cauzei penale in judecata in
privinta deputatului in Parlamentul Republicii Moldova domnului Serafim
Urechean
Procuratura Generala exercita urmarirea penala
in cauza nr.2004036485, pornita la data de 1 septembrie 2004, in baza semnelor
calificative ale componentei de infractiune prevazute de articolul 328
alineatul (3) litera d) din Codul penal al Republicii Moldova (depasirea
atributiilor de serviciu).
In procesul exercitarii urmaririi penale, s-a
stabilit ca Primarul General al municipiului Chisinau Serafim Urechean, fiind
participant la sedinta Consiliului municipal Chisinau din 12.12.2002, la care a
fost examinata chestiunea privind mersul realizarii deciziei Consiliului
Municipal Chisinau nr.2/31 din 13.06.2002 cu privire la negocierea contractului
si conditiile procurarii prin leasing a unitatilor de transport sanitar
specializat prin intermediul dealerului oficial al “Wolkswagen AG” in Republica
Moldova S.R.L. “Rumeon”, stiind, cu certitudine, ca este abilitat doar cu
dreptul de negociere, fapt care a fost precizat de catre dinsul la finele
sedintei. In mod arbitrar si contrar prevederilor articolelor 1 si 3 din Legea
nr.1166 din 30.04.1997 privind achizitiile de marfuri, lucrari si servicii
pentru necesitatile statului si Deciziei Consiliului Municipal Chisinau din
12.12.2002, asumindu-si un drept care ii revenea unui organ colegial, depasind,
in mod vadit, limitele drepturilor si atributiilor acordate prin lege, a
incheiat la 27.12.2002, contrar intereselor publice, cu S.R.L. “Rumeon”, in
persoana directorului O.Rudenco, contractul nr.534479 privind procurarea a 40
automobile de modelul “Wolkswagen-Transporter T4”, utilate medical pentru
Spitalul Clinic Municipal de Urgenta, in valoare totala de 1 531 171 euro, ceea
ce este echivalent cu 23 316 930 34 lei.
Tot de catre Serafim Urechean a fost semnat si
Addendumul nr.1, fara data, la contractul nr.534479 din 27.12.2002, conform
caruia a fost modificat capitolul II al contractului sus-indicat prin
includerea nefondata si exagerata in pretul automobilelor procurate a
cheltuielilor ce tin de cautarea partenerului pentru completarea si reutilarea
automobilelor in ambulante si a cheltuielilor ce tin de verificarea calitatii
utilajului instalat.
Este necesar de mentionat ca S.R.L. “Rumeon” a
incheiat la 17.04.2002 cu Compania “Brentwell Limited” L.T.D., Gibraltar, care
este fondatorul S.R.L. “Rumeon”, contractul nr.3 privind acordarea de catre
ultima a serviciilor de intermediere la cautarea partenerilor, la reasamblarea
automobilelor in ambulante si asamblarea acestora cu utilaj medical,
remunerarea constituind 199 000 dolari S.U.A., care, ulterior, au fost
transferati de S.R.L. “Rumeon” beneficiarului in lipsa documentelor
justificative.
Reasamblarea automobilelor procurate si
inzestrarea lor cu utilaj medical au fost efectuate de Compania germana
“Cristian Meisen GmbH, Fahrzeug und Karosserie-werk”, companie care face parte
din Concernul “Wolkswagen”, circumstante bine cunoscute de factorii de decizie
ai S.R.L. “Rumeon”, dat fiind faptul ca dealerul oficial al Concernului
“Wolkswagen AG” in Republica Moldova este S.R.L. “Rumeon”. Respectiv ea nu urma
a fi cautata si, evident, nu era necesara achitarea sumei de 199 000 dolari
S.U.A. pentru acordarea acestui serviciu dubios.
De asemenea, nejustificat au fost incluse in
pretul automobilelor procurate, fiind suportate de Primaria municipiului
Chisinau, si cheltuielile ce tin de verificarea calitatii utilajului instalat
in marime de 40 000 dolari S.U.A., deoarece aceasta era obligatia contractuala
a furnizorului.
Astfel, ca rezultat al incheierii si
executarii contractului nr.534479 din 27.12.2002, bugetul local a fost
prejudiciat cu 239 000 dolari S.U.A.
Prin urmare, Serafim Urechean, fiind persoana
cu inalta functie de raspundere, a depasit, in mod vadit, limitele drepturilor
si atributiilor acordate prin lege, fapt soldat de urmari grave ce se exprima
prin cauzarea unor daune, in proportii deosebit de mari, intereselor publice,
in suma de 239 000 dolari S.U.A. (3 418 575 lei), savirsind, in acest mod,
infractiunea prevazuta de articolul 185 alineatul (3) din Codul penal, in
redactia legii din 24.03.61 cu modificarile ulterioare.
In contextul celor expuse, conform
prevederilor articolului 10 din Legea Republicii Moldova nr.39-XIII din
07.04.1997 despre statutul deputatului in Parlament, solicit Parlamentului
Republicii Moldova ridicarea imunitatii deputatului in Parlamentul Republicii
Moldova domnului Serafim Urechean pentru tragere la raspundere penala si
consimtamintul prealabil pentru trimiterea cauzei penale in instanta de
judecata spre examinare."
Cea de-a doua sesizare.
"Cu privire la obtinerea consimtamintului
prealabil in vederea trimiterii
cauzei penale in instanta de judecata in
privinta deputatului
in Parlamentul Republicii Moldova domnului
Vasile Colta
Procuratura Generala exercita urmarirea penala
in 5 cauze penale pornite in privinta ex-primarului municipiului Hincesti
Vasile Colta. Astfel, cauza nr.2004208004 a fost initiata la data de 10 mai
2004 in baza semnelor calificative ale componentei de infractiune prevazuta de
articolul 185 alineatul (3) din Codul penal al Republicii Moldova, in redactia
legii din 24.03.61 cu modificarile ulterioare.
In cadrul urmaririi penale, a fost stabilit ca
Vasile Colta, exercitind functia de primar al municipiului Hincesti, fiind
persoana cu inalta functie de raspundere, caruia, in virtutea legii, i s-au
acordat drepturi si obligatii in vederea exercitarii functiilor autoritatii
publice, a actiunilor administrative de dispozitie si organizatorico-economice,
la 21.10.2002, in lipsa deciziei Consiliului Municipal Hincesti, incalcind
dispozitia articolului 82 din Legea nr.186-XIV din 06.11.1998 privind
administratia publica locala, a emis dispozitia nr.786 prin care a dispus
vinzarea lotului de teren cu suprafata de 2,3 hectare cetatencei Potinga
Zinaida si la 30 octombrie 2002 a semnat contractul de vinzare-cumparare a
terenului agricol cu o suprafata de 2,3 hectare cu cetateanca Potinga Zinaida,
ultima concubinind cu Moraru Grigorie, cumnatul sau.
Conform contractului sus-indicat, pretul
terenului a fost stabilit in suma de 10 988 lei, pretul real fiind de 43 951
lei. Astfel, bugetului public local fiindu-i cauzat un prejudiciu in marimea
costului terenului instrainat.
Urmarirea penala in cauza nr.2004206277 a fost
inceputa la 16.04.2004 in baza elementelor constitutive ale infractiunii
prevazute de articolul 195 alineatul (2) din Codul penal (Sustragerea in
proportii deosebit de mari).
In cadrul urmaririi penale, s-a constatat ca
ex-primarul Vasile Colta a eliberat mijloace banesti Societatii pe Actiuni
“Lapusneanca-C”, unul din actionari fiind sotia sa Colta Lidia, in perioada
anului 2000, in suma de 71 503 lei si in perioada anului 2001, in suma de 32
532 lei si suma de 37 688 lei, in scopul efectuarii reparatiilor in scolile si
gradinitele din municipiul Hincesti.
In realitate, angajatii Societatii pe Actiuni
“Lapusneanca-C” nu au prestat serviciile respective, iar lucrarile au fost
efectuate de catre lucratorii scolilor si gradinitelor indicate din cont
propriu.
Urmarirea penala in cauza nr.2003208026 a fost
inceputa la 10.05.2004 pe elementele infractiunii prevazute de articolul 185
alineatul (3) si articolul 189 alineatul (2) din Codul penal.
In cadrul urmaririi penale, a fost stabilit ca
Vasile Colta, contrar prevederilor Legii achizitiei de marfuri, lucrari si
servicii pentru necesitatile statului nr.1166-XIII din 30.04.1997, a
achizitionat carburanti la preturi exagerate, fiind aduse prejudicii in suma de
78 601 lei. Contrar devizului de cheltuieli aprobat la 30.05.2001, au fost
suportate supracheltuieli in suma de 3 000 lei.
Total, in perioada anilor 1999-2001, au fost
efectuate cheltuieli de mijloace bugetare peste limita, aprobate in marime de 3
060 200 lei. Concomitent, in evidenta contabila a primariei lipsesc documentele
confirmative privind primirea si transportarea ajutoarelor umanitare sub forma
de carbune, in suma de 230 125 lei, si sub forma de faina de griu, in suma de
78 123 lei, precum si referitoare la procurarea carbunelui in suma de 1 180 808
lei.
Urmarirea penala in cauza nr.2004036540 a fost
inceputa la 12.10.2004 pe elementele infractiunii prevazute de articolul 327
alineatul (2) litera b) din Codul penal.
S-a stabilit ca Vasile Colta, prin abuz de
serviciu, in baza deciziei nr.464 din 20.09.2000 si a contractului de
vinzare-cumparare din 22.02.2001, a instrainat un lot de pamint cu o suprafata
de 0,5982 hectare la un pret de 25 938 lei S.R.L. “Condor-Petrol Oil”,
fondatorul careia, cu cota de participare de 50 la suta, fiind sotia sa, Colta
Lidia, desi valoarea reala a lotului era de 295 405 lei.
Astfel, la instrainarea din proprietatea
publica a terenului nominalizat, primarul Vasile Colta a folosit atributiile si
situatia de serviciu contrar obligatiilor sale si in interes personal.
Urmarirea penala in cauza nr.2004036558 a fost
inceputa la 27.10.2004 pe elementele infractiunii prevazute de articolul 328
alineatul (3) litera b) din Codul penal.
In cadrul exercitarii urmaririi penale, s-a
stabilit ca Vasile Colta, prin exces de putere, cu incalcarea prevederilor
articolului 82 din Legea nr.186-XIV din 06.11.1998 privind administratia
publica locala si articolului 60 alineatul (2) al Codului funciar, in perioada
anului 2000, prin dispozitiile sale, a atribuit, fara plata, mai multor
persoane fizice: E.Soimu, V.Pascari, M.Moraru, L.Colta, loturi de pamint care,
potrivit planului urbanistic, erau incluse in zona verde a municipiului
Hincesti, cauzind, prin actiunile sale intentionate, daune in proportii
considerabile intereselor publice.
In contextul celor expuse, conform
prevederilor articolului 10 din Legea Republicii Moldova nr.39-XIII din
07.04.1994 despre statutul deputatului in Parlament si in temeiul articolului
52 alineatul (1) punctul 21 din Codul de procedura penala, solicit ridicarea
imunitatii deputatului in Parlamentul Republicii Moldova, domnului Vasile
Colta, pentru tragere la raspundere penala si consimtamintul prealabil pentru
trimiterea cauzei penale in instanta de judecata spre examinare."
Cea de-a treia sesizare.
"Cu privire la obtinerea consimtamintului
prealabil in vederea
trimiterii cauzei penale in judecata in
privinta deputatului
in Parlamentul Republicii Moldova domnului
Ivan Gutu
Procuratura Generala exercita urmarirea penala
in cauza nr.2001148063, pornita la data de 13 decembrie 2001, in baza semnelor
calificative ale componentei de infractiune prevazuta de articolul 1231
din Codul penal al Republicii Moldova, adica sustragerea in proportii deosebit
de mari din avutul proprietarului (in redactia Legii din 24.03.61 cu
modificarile ulterioare).
In procesul exercitarii urmaririi penale, s-a
stabilit ca Ivan Gutu, exercitind functia de presedinte al Consiliului judetean
Edinet, deci, fiind persoana cu functie de raspundere, folosind intentionat
situatia de serviciu si actionind ca rezultat al intelegerii prealabile cu
seful Directiei generale de finante a Consiliului Judetean Edinet Anatolie
Svirniuc, cu directorul S.R.L. “Nepotian-Com”, Alexandru Chirilov, cu
directorul general al S.A. “Cupcini-Cristal” Constantin Tabirta si cu directorul
financiar al S.A. “Cupcini-Cristal” Constantin Colta, a delapidat averea
Consiliului Judetean Edinet in urmatoarele circumstante.
In luna mai 2000, Ivan Gutu, actionind de
comun acord cu Anatolie Svirniuc, a introdus date denaturate in hotarirea
Consiliului Judetean Edinet din 30.05.2000 privind solicitarea de la Banca
Comerciala “Moldindconbank” – S.A. a unui credit in marime de 2 000 000 lei,
creditul in cauza fiind acordat la 07.09.2000.
Realizind in continuare intentiile sale
infractionale, Ivan Gutu a semnat, in luna septembrie 2000, cu S.R.L.
“Nepotian-Com”, in persoana directorului Anatolie Chirilov, un contract, fara
numar si fara data, coordonat cu directorul general al S.A. “Cupcini-Cristal”
Constantin Tabirta, privind procurarea de la S.R.L. “Nepotian-Com” a 1000 tone
de pacura, stipulindu-se conditia pastrarii pacurii procurate la S.A.
“Cupcini-Cristal”.
La 07.09.2000, in baza contractului
sus-indicat, Consiliul Judetean Edinet a transferat S.R.L. “Nepotian-Com”
pentru pacura suma de 2 000 000 lei. Ulterior, Alexandru Chirilov a falsificat
factura de expeditie seria BE nr.622931 din 17.11.2000, potrivit careia
Directiei generale de finante a Consiliului Judetean Edinet i-au fost eliberate
999,7 tone de pacura, creindu-se aparenta executarii obligatiilor contractuale,
desi in realitate pacura nu a fost livrata.
Astfel, Ivan Gutu, actionind ca rezultat al
intelegerii prealabile cu persoanele sus-indicate, abuzind de situatia sa de
serviciu in circumstantele sus-indicate, a sustras averea Consiliului Judetean
Edinet in marime de 2 000 000 lei. Respectiv, a comis o infractiune prevazuta
de articolul 1231 din Codul penal.
In contextul celor expuse, conform
prevederilor articolului 10 din Legea Republicii Moldova nr.39-XIII din
07.04.1997 despre statutul deputatului in Parlament, solicit Parlamentului
Republicii Moldova ridicarea imunitatii deputatului in Parlamentul Republicii
Moldova domnului Ivan Gutu pentru tragere la raspundere penala si
consimtamintul prealabil pentru trimiterea cauzei penale in instanta de
judecata spre examinare."
Cea de-a patra sesizare.
"Cu privire la obtinerea consimtamintului
prealabil in vederea
trimiterii cauzei penale in judecata in
privinta deputatului
in Parlamentul Republicii Moldova domnului Ion
Ciontoloi
Procuratura Generala exercita urmarirea penala
in cauzele nr.2005180075, pornita la data de 01.03.2005, in baza elementelor
infractiunii prevazute de articolul 244 alineatul (1) din Codul penal, adica
evaziunea fiscala, nr.2005180076, nr.2005180115, nr.2005180116, pornite la
01.03.2005, la 29.03.2005, in baza elementelor infractiunii prevazute de
articolul 335 alineatul (1), adica abuz de serviciu si in cauza nr.2005180178,
pornita la 25.05.2005, in baza semnelor calificative ale infractiunii prevazute
de articolul 195 alineatul (2) din Codul penal (insusirea in proportii deosebit
de mari).
In procesul exercitarii urmaririi penale, s-a
stabilit ca Ion Ciontoloi, exercitind functia de presedinte al Cooperativei de
Consum “Consumcoop Tighina”, deci, fiind persoana care gestioneaza o
organizatie comerciala, in perioada anilor 1999-2003, a insusit mijloace
financiare ale intreprinderii in proportii deosebit de mari. A folosit
intentionat situatia de serviciu in interese personale, cauzind daune, in
proportii considerabile, drepturilor si intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice, si a diminuat impozitul pe venit si taxa pe valoare
adaugata in urmatoarele circumstante.
Conform contractului de vinzare-cumparare
nr.73 din 21.05.99, presedintele I.Ciontoloi, reprezentind Cooperativa de
Consum “Consumcoop Tighina”, a realizat Departamentului control vamal imobilul
situat in orasul Causeni, strada M.Stanciu nr.2 la pretul de 840 767 lei. La
data de 19.07.99, cumparatorul a transferat in contul “Consumcoop Tighina” suma
de 600 000 lei, iar la 21.12.99 a transferat restul sumei in marime de 240 767
lei.
Cu toate acestea, in evidenta contabila a
“Consumcoop Tighina” este reflectata realizarea cladirii indicate la pretul de
600 000 lei, iar datoria debitoare fata de Departamentul controlului vamal in
suma de 240 767 lei, neintemeiat a fost reflectata ca datorie creditoriala,
fiind in acest mod insusita.
Potrivit Hotaririi nr.4 din 22.04.99 a Uniunii
centrale a cooperativelor de consum din Republica Moldova “Moldcoop”, au fost
stabilite preturile de realizare a mijloacelor fixe de catre cooperativa de
consum “Consumcoop Tighina”. Ignorind prevederile hotaririi indicate si
incalcind normele Regulamentului privind modul unic de vinzare-cumparare a
fondurilor fixe in cooperatia de consum, aprobata prin hotarirea conducerii
“moldcoop” din 09.03.95, Ion Ciontoloi i-a eliberat, neintemeiat, procura
inginerului “Consumcoop-ului Tighina” Natalia Egorova, care a realizat 3
depozite, proprietate a intreprinderii mentionate, la preturi cu mult mai mici
decit cele indicate de “Moldcoop”, prin ce a fost cauzat un prejudiciu material
in marime de 335 000 lei.
De asemenea, in cadrul urmaririi penale, s-a
stabilit ca, pe parcursul anilor 2000–2004, Cooperativa de Consum “Consumcoop
Tighina” a procurat marfuri de la un sir de agenti economici in suma totala de
7 689 859 lei. In realitate, marea majoritate a marfurilor era procurata de la
persoanele fizice prin acte de achizitie, iar, ulterior, era reflectata in
facturi fiscale fictive care nu le apartineau agentilor economici indicati in
ele.
Prin aceste facturi false erau majorate,
denaturat, decontarile T.V.A. cu scopul de a nu fi platit impozitul pe venit. In
acest fel, in perioada indicata, conducerea Cooperativei de Consum “Consumcoop
Tighina” a diminuat impozitul pe venit in suma totala de 533 434 lei si
impozitul pe taxa pe valoarea adaugata in suma totala de 351 854 lei.
In contextul celor expuse, conform
prevederilor articolului 10 din Legea Republicii Moldova nr.39-XIII din
07.04.97 despre statutul deputatului in Parlament, solicit Parlamentului
Republicii Moldova ridicarea imunitatii deputatului in Parlamentul Republicii
Moldova domnului Ion Ciontoloi pentru tragerea la raspundere penala si
consimtamintul prealabil pentru trimiterea cauzei penale in instanta de
judecata spre examinare."
Stimati colegi,
Aceste patru sesizari au fost prezentate
Parlamentului la data de 27 iunie 2005, potrivit articolului 10 din Legea
privind statutul deputatului in Parlament, in termen de cel mult 7 zile urma sa
aduc la cunostinta deputatilor in sedinta in plen ceea ce am si facut-o.
Imediat dupa aceasta prezentare, voi remite
aceste 4 sesizari catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati care,
potrivit prevederilor aceluiasi articol, in termen de cel mult 15 zile, va urma
sa constate existenta unor motive temeinice pentru aprobarea cererii.
Domnule Untila, va rog.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Onorata asistenta,
Stimati cetateni ai Republicii Moldova,
Cererea Procuraturii de a ridica imunitatea
parlamentara a reprezentantilor “Aliantei «Moldova Noastra»”, pe baza unor
dosare fabricate in scopuri politice si electorale, reprezinta o implicare in
atacul politic asupra formatiunii si liderului nostru. Ea continua efortul
puterii de a marginaliza “Alianta «Moldova Noastra»” din viata politica.
Consideram cererea de ridicare a imunitatii
drept o continuare a represiunilor politice. Procuratura a ignorat obligatia de
a examina minutios aspectele facute publice de catre fostul anchetator al
domnului Urechean. El a recunoscut atit lipsa componentelor de infractiune, cit
si presiunile ilegale asupra anchetei din partea factorilor sai superiori ai
Procuraturii si ai puterii de virf a statului.
Nici un raport asupra acestor circumstante nu
a fost prezentat, ba mai mult, anchetatorul a fost arestat, ceea ce pastreaza
convingerea ca urmarirea are motiv politic. Asa-zisele acuzatii, aduse
deputatilor nostri, provin exclusiv din specularile facute de puterea comunista
anume in perioada campaniei electorale si folosite in manipularea opiniei
publice. Aceste fapte reprezinta incercari disperate, domnilor, de a distruge
partidul “Alianta «Moldova Noastra»”, dupa ce ultimul congres a demonstrat ca,
totusi, reprezinta o opozitie unita.
Atentionam cetatenii tarii si comunitatea
internationala ca, simulind aderarea la valorile europene, regimul comunist din
Republica Moldova ramine fidel metodelor sale represive si totalitare care
sfideaza spiritul democratiei. Noi chemam pe toti acei care considera inadmisibila
dictatura sa monitorizeze evolutiile nefaste din Moldova si sa contribuie la
prevenirea lor.
Actiunile puterii compromit spiritul de
consens politic national, care a stat la baza declaratiilor unanime ale
Parlamentului asupra problemelor esentiale pentru perspectivele Republicii
Moldova, iar principiile asumate de catre speakerul legislativului privind
tratarea egala a fortelor parlamentare sint incalcate.
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a fost
exclusa din procesul de creare a grupurilor de elaborare a initiativelor
esentiale pentru democratizarea tarii. Astfel, se ignoreaza dreptul tuturor
cetatenilor de a fi reprezentati echitabil in Parlament.
In pofida angajamentelor luate dupa alegerile
parlamentare, autoritatile Republicii Moldova continua reprimarea opozitiei si
a principiului de pluralism politic. Fenomenul “organizatiei executare” a luat
amploare, sustinatorii partidelor democratice din tara sint concediati din
serviciu, supusi controlurilor excesive, arestati fara temeiuri suficiente si
presati psihologic.
Ce speranta in justitia echitabila poate avea
omul simplu in Republica Moldova? Cind persoane importante ale administratiei
publice, ale business-ului, ale partidelor de opozitie sint atacate prin
asemenea metode? Nici o speranta.
Nu intimplator sute de oameni se afla in
detentie preventiva pe perioade depasite din punct de vedere legal, fara a
primi nici sentinte, nici decizii de eliberare de sub arest.
Actiunile organizate contra functionarilor
primariei municipiului Chisinau sint deja in atentia Curtii Europene pentru
Drepturile Omului. Acest fapt arata ca este importanta extinderea actiunilor
respective pina la finalizarea lor de catre justitia nationala si europeana.
Insistenta puterii de a continua represiunile
contra oponentilor politici va conduce, inevitabil, la destabilizarea situatiei
interne. Avem in vedere si faptul ca populatia intelege falsitatea
guvernantilor si creste sprijinul ei pentru o opozitie reala.
Ca forta politica si parlamentara, “Alianta
«Moldova Noastra»” declara intentia sa ferma de a intreprinde toate masurile
legale de contestare si de protest impotriva implicarilor organelor de drept in
lupta contra principalei forte de opozitie. Noi nu vom admite distrugerea
pluralismului politic in Moldova si obstructionarea liderului nostru politic
Serafim Urechean. Vom merge pina la capat aparind drepturile si onoarea tuturor
cetatenilor Moldovei si a sustinatorilor nostri pina la inalta Curte de la
Strasbourg.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Deci, aceasta a fost declaratia vizavi de
informatia pe care v-am adus-o la cunostinta, urmare a sesizarilor
Procuraturii. Voi profita de prevederile Regulamentului, fiindca, pe linga
acest subiect de baza al declaratiei, am fost numit si eu vizavi de ignorarea
unor principii pe care le-am declarat initial.
Vreau sa va declar din start ca niciodata nu
am acceptat si nu voi accepta aplicarea de standarde duble. Si eu cred ca
referinta la faptul ca in componenta grupurilor de lucru care au fost formate in
cadrul Parlamentului nu vom gasi reprezentanti ai AMN-ului, ai fractiunii AMN,
e adevarata. Dar, intr-un interviu din aprilie-mai, domnul Serafim Urechean
singur a raspuns la aceasta intrebare. de ce nu sint? Pe simplul motiv ca
fractiunea AMN nu a inaintat nici o propunere la sfirsitul lunii martie – inceputul
lunii aprilie pentru elementele-cheie de reforme politice.
In contextul si in cadrul acestor grupuri de
lucru sint prezenti reprezentanti ai acelor fractiuni si grupuri parlamentare
care au venit cu aceste propuneri. Munca in cadrul acestor grupuri reprezinta o
prima etapa de elaborare a amendamentelor, dupa care proiectele lansate oficial
vor trece absolut toate procedurile practicate in cadrul Parlamentului, pe care
motiv nu accept, resping absolut aceasta referinta care a fost facuta in cadrul
declaratiei.
Va multumesc.
Microfonul nr.5, va rog.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In primul rind, vreau sa va spun, domnule
Presedinte al Parlamentului, ca nu este chiar asa cum spuneti cind afirmati ca
nu aplicati standarde duble. Ati facut in aceasta sedinta cel putin doua
obiectii reprezentantilor opozitiei referitor la faptul ca ar trebui sa
intervina cu intrebari atunci cind ei, de fapt, intervin cu exprimare de
pozitie. Dar nu ati facut acest lucru, cu aceeasi promtitudine, in cazul
vicepresedintelui Postoico, atunci cind nu a adresat intrebari candidatului
pentru Curtea Suprema de Justitie domnului Vilcov, ci l-a aparat la capitolul intrebari.
Acum referitor la propunerile “Aliantei
«Moldova Noastra»” pentru reforma politica si pentru multe alte lucruri pe care
noi ar trebui sa le adoptam cu prioritate si care acum, de fapt, se constata in
declaratiile persoanelor noastre de prima marime in stat. vreau sa va spun ca, in
pofida tuturor specularilor care s-au facut, inclusiv cu ajutorul radioului,
televiziunii, in cadrul intilnirii cu Presedintele Voronin, care era candidat
pentru functia de Presedinte de Stat, “Alianta «Moldova Noastra»” a inminat
oficial 22 de conditii, care includeau foarte multe aspecte, referitor la aceea
ce ati spus dumneavoastra. Conditii care au fost discutate cu participarea
Presedintelui Voronin, care a primit mapa cu acest document.
Altceva este ca, dupa ce a propus sa fie
instituita o comisie ca sa fie examinate, avind in vedere alte jocuri care s-au
facut cu diferite componente din Parlament, aceasta lista de conditii a fost
anulata si a fost trecuta pe linie moarta. Dar, ceea ce este scris acolo, sa
stiti ca ramine si noi inca ne vom convinge ca am avut foarte multa dreptate.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, eu imi cer scuze. Noi am pornit
aceasta discutie, deoarece am decis cu dumneavoastra la inceputul sedintei ca
acordam timpul necesar pentru declaratie. Eu am intervenit cu aceasta replica,
fiindca am dreptul la ea, deoarece am fost vizat. Noi nu am vorbit despre anumite
discutii mai larg.
Si, de fapt, atitudinea mea toleranta se
exprima si prin faptul ca nu v-am curmat interventia dumneavoastra. Eu am facut
si voi face observatii, voi interveni in cadrul sedintelor, indiferent in
adresa carei fractiuni se va referi aceste obiectii.
Domnule Diacov, urma sa trecem deja pentru ora
intrebarilor si interpelarilor? Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Este o propunere. Noi lucram 4 ore, aproape
fara intrerupere. Sa trecem la intrebari si interpelari, iar restul de acum la
sedinta viitoare poate.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc. Tocmai eram in pragul trecerii
pentru ora intrebarilor si interpelarilor. Pentru inceput o invit la tribuna
centrala pe doamna Eugenia Chistruga, viceministru al Afacerilor Externe si
Integrarii Europene, pentru a oferi raspuns la intrebarea doamnei Adriana
Chiriac.
Doamna Eugenia Chistruga:
Multstimate domnule Presedinte,
Onorata asistenta,
As dori sa mentionez ca integrarea europeana
este o decizie a Republicii Moldova, care reflecta consensul clasei politice si
a societatii civile si, respectiv, aspiratiile sale spre construirea unui stat
european modern, democratic, prosper si stabil.
Aspiratiile Republicii Moldova de integrare
europeana nu trebuie sa fie influentate de evolutiile din interiorul Uniunii
Europene, determinate in mare masura de votul negativ al Frantei si Olandei,
precum si de tergiversarea adoptarii unei decizii negative privind bugetul
pentru anii 2007–2013 al Uniunii Europene.
Aspiratiile noastre spre integrare europeana
deriva din obiectivul dezvoltarii Republicii Moldova, ceea ce le confirma
fermitatea pe care o asteapta de la noi institutiile Uniunii Europene si
statele membre. Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” care
a fost semnat, dupa cum stiti, la 22 februarie la Bruxelles este un document
bilateral care, evident, in mare parte implica angajamentele Republicii
Moldova.
Realizarea deplina a acestora va constitui, de
fapt, argumentul forte care va confirma eligibilitatea tarii noastre pentru un
nou statut al relatiilor noastre contractuale cu Uniunea Europeana dupa
finalizarea implementarii planului de actiuni si expirarea acordului de
parteneriat si cooperare.
Evolutiile curente din cadrul Uniunii Europene
doar accentueaza importanta indeplinirii exemplare de catre tara noastra a
obiectivelor asumate in planul de actiuni si nu pot sa impiedice in nici un caz
realizarea sa.
Mai mult, semnalele pe care Republica Moldova
le-a primit recent si, as vrea sa mentionez ca le-a primit cu prisosinta in
cadrul vizitei domnului presedinte la Bruxelles si la Strasburg, din partea
oficialitatilor Uniunii Europene, demonstreaza pe deplin angajamentul
partenerilor nostri europeni de a ne sprijini in procesul de implementare a
planului de actiuni.
Astfel as dori sa mentionez ca in cadrul intrevederilor
pe care le-a avut cu domnul Borell, presedintele Parlamentului European, domnul
Presedinte a remarcat ca Uniunea Europeana lucreaza foarte mult pentru
aprofundarea relatiilor sale cu Republica Moldova, planul de actiuni reprezentind
o cale buna in acest sens.
Presedintele Comisiei Europene domnul Barosso
a salutat consensul, format in Parlamentul Republicii Moldova, privind
implementarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Mai
mult ca atit, a subliniat vizibilitatea sporita a Planului, ceea ce
demonstreaza interesul mare pentru integrarea europeana.
Si as dori sa mentionez ca, la rindul sau, si
Comisia Europeana este determinata sa utilizeze la maximum posibilitatile
politicii europene de vecinatate, pentru a sprijini Republica Moldova in
implementarea Planului de actiuni.
Important este sa fie definite, in mod realist
si corect, prioritatile Republicii Moldova pentru implementarea acestui plan. Si
in acest context as dori sa mentionez, acele reforme si acele initiative care sint
de bun augur pentru implementarea planului de actiuni, venite din partea
institutiilor Republicii Moldova. In mod special, as dori sa mentionez
initiativa Presedintelui Parlamentului Republicii Moldova privind reforma
structurala din cadrul Parlamentului, indreptata inspre ajustarea legislativa a
Republicii Moldova la standardele acquisului comunitar.
Tot in aceasta ordine de idei, as dori sa va
informez ca Uniunea Europeana deja a transmis Republicii Moldova viziunea sa
asupra prioritatilor Republicii Moldova la indeplinirea planului, care a fost
remisa tuturor ministerelor, tuturor institutiilor implicate in realizarea
Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Astfel, in timpul
cel mai apropiat, planurile acestor ministere si institutii vor fi corectate si
aduse in concordanta cu solicitarile Uniunii Europene.
In acelasi context, mentionez ca, dupa cum
cunoasteti, ieri la Bruxelles a fost semnat Acordul privind instituirea
delegatiei Comisiei Europene la Chisinau. Acesta este inca un semn al
deschiderii Uniunii Europene fata de Republica Moldova.
In prezent, in Republica Moldova se afla mai
multe delegatii de experti ai Uniunii Europene, care evalueaza mai multe
procese. Astfel, la 29 iunie a avut loc reuniunea Subcomitetului pentru comert
si investitii, in cadrul careia s-a discutat despre procesul de implementare a
planului de actiuni in sectorul economic si financiar.
In aceste zile, in Republica Moldova de
asemenea se afla o delegatie a Comisiei Europene, care studiaza modalitatile de
transfer al competentelor de certificare a originii produselor de la Camera de
Comert si Industrie la Serviciul Vamal, in conformitate cu rigorile Uniunii
Europene, pentru a obtine preferinte comerciale asimetrice.
Totodata, Republica Moldova a fost vizitata
recent si de o alta misiune a Uniunii Europene, care a verificat conformitatea
procedurilor in domeniul fitosanitar si veterinar cu standardele europene.
As dori, tot in acest context, sa mentionez ca
deja, de la 13 iunie anul curent, Republica Moldova beneficiaza de dreptul de a
se alinia la declaratiile si pozitiile comune ale Uniunii Europene in domeniul
politicii externe si de securitate comuna a Uniunii Europene.
Toate acestea, evident, denota inca o data
deschiderea destul de mare a Uniunii Europene fata de tendinta Republicii
Moldova de a se ajusta la standardele si valorile Uniunii Europene, incluse in
Planul de actiuni “Republica Moldova - Uniunea Europeana”.
Mai multe sondaje recente, care au fost
efectuate in mai multe tari din cadrul Uniunii Europene, au aratat cu
prisosinta ca rezultatul negativ al referendumurilor din Franta si Olanda nu sint
numai niste rezultate ale reactiei negative la procesul de extindere a Uniunii
Europene, dar, totodata, reflecta problemele interne cu care se confrunta
aceste state. Aceasta este opinia a mai multor analisti in domeniu.
Si un alt exemplu concludent. Continuarea
procesului de extindere si mentinere a atitudinii pozitive si deschise a
Uniunii Europene pentru o noua extindere si pentru noi state este decizia
recenta a Uniunii Europene de a initia negocieri cu Croatia si Turcia, precum
si reconfirmarea inca o data a ireversibilitatii procesului de aderare pentru
vecinii nostri Bulgaria si Romania.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5, va rog.
Doamna Adriana Chiriac:
Stimata doamna viceministru,
Va multumesc foarte mult pentru raspuns. De
fapt, intrebarea mea a fost cu mult mai succinta si mai concreta. Dumneavoastra
ne-ati facut aici o informatie politica despre procesul de integrare a Moldovei
in structurile europene. Va multumesc mult.
Doamna Eugenia Chistruga:
Mersi mult.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, doamna viceministru. Va rog
sa luati loc. Urma sa se prezinte la tribuna centrala domnul Ion Toderas, membru-corespondent,
academician, coordonator al Sectiei stiinte biologice, chimice, economice de la
Academia de Stiinte, pentru a oferi raspunsul la interpelarea doamnei Valentina
Cusnir.
In ultimul moment, la inceputul sedintei in
plen, cu cereri de scuze, am fost informati ca dumnealui este angajat in cadrul
unei delegatii care viziteaza Republica Moldova. Deci, se va prezenta saptamina
viitoare, in ziua de joi, pentru a oferi raspuns la aceasta interpelare.
Rog acum, stimati colegi, sa inaintati intrebarile
si interpelarile dumneavoastra.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Prima interpelare este adresata ministrului
industriei si infrastructurii Vladimir Antosii si premierului Vasile Tarlev,
carora le solicit explicatii publice in legatura cu ultimele evolutii nefaste
de pe piata energetica.
Ma refer la monopolizarea segmentului
importuri-exporturi de energie, la excluderea liberei concurente de pe piata
angro de energie electrica si la tendinta de a stabili sa activeze in acest
domeniu, cu drept exclusiv, numai Intreprinderea de Stat “Energocom”, contrar
prevederilor Legii cu privire la energia electrica, regulilor pietei energiei
electrice, normelor de operare a sistemului electroenergetic si evidentei
comerciale a fluxurilor de energie.
Solicit domnului Antosii explicatii in
Parlament in legatura cu dispozitia emisa de domnia sa, cu acceptul A.N.R.E.,
potrivit careia intreg volumul de energie electrica importat in luna mai e
trecut in folosul “Energocom”-ului, urmare a carui fapt au fost acaparate si
redistribuite, fara contract, uzinei metalurgice din Ribnita cotele
achizitionate din import ale centralei termoelectrice moldovenesti si ale
Companiei "Noi Tehnologii Electrice" destinate rezervarii
furnizarilor catre “Union Fenosa” si S.A. “Ciment”.
Aceasta situatie se poate solda cu majorarea
tarifului la curentul electric, ca urmare a posibilelor presiuni din partea
Centralei Termoelectrice Moldovenesti.
Rog sa mi se spuna, care e sensul dezmembrarii
pietei, al monopolizarii importurilor si exporturilor si eliminarii
concurentilor printr-un precedent periculos de amestec in relatiile comerciale
ale subiectilor pietei energetice si care sint rationamentele politice si
economice privind alimentarea cu energie a Uzinei Metalurgice din Ribnita, care
nu e acreditata ca si consumator eligibil si nu activeaza in cimpul legal al
Republicii Moldova, "Energocom"-ul facindu-i cadou.
Energia ieftina din Ucraina, care ar putea
nimeri pe piata energetica, inclusiv la “Union Fenosa”, nimereste printr-un
off-chore la Centrala Termoelectrica Moldoveneasca, adica in zona separatista,
alimentind lunar bugetul de la Tiraspol cu o suma de vreo 500 de mii de dolari,
sub forma de impozite, din cele peste 2 milioane de dolari, cit costa livrarile
spre Transnistria.
La situatia de insecuritate de pe piata
energetica, pe care vor s-o monopolizeze persoane influente, aflate aproape in
afara oricarui control in acest stat, s-a referit vinerea trecuta ziarul “Logos
press”. Dispun si de scrisori expediate de Banca Mondiala, in legatura cu
aceasta, Guvernului.
In una din ele se spune: “Structura curenta a
pietei poate sa fie instabila si necesita o revedere complexa de catre ANRE si
Guvern. Mai mult, se pare ca aranjamentul actual nu este compatibil cu
directivele UE pentru sectorul electric si principiile de baza adoptate de
catre Comunitatea Energetica din Sud-Estul Europei, in cadrul careia Moldova
are statut de observator si aspira sa devina membru deplin."
Rog insistent sa nu mi se dea un raspuns
formal.
A doua. De asemenea, solicit Presedintiei
informatii concrete despre salariile de baza si adaosurile lunare ale
consilierilor prezidentiali.
Solicit Guvernului, sau direct Centrului
pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, informatii despre cistigurile
lunare ale angajatilor acestui centru.
Solicit Ministerului Justitiei date concrete
despre cistigurile lunare ale judecatorilor in ultimii 2 ani, pentru a compara
si vedea de ce nu avem justitie independenta.
Tin sa amintesc, nu am primit inca de la
Guvern raspuns la interpelarea, prin care am solicitat acum o luna, informatii
despre toate tranzactiile incheiate pentru procurarea faimoaselor automobile “Skoda”.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc domnule Presedinte.
Cele doua intrebari vizeaza situatia
deplorabila in care se afla facultatea de medicina veterinara a Universitatii
Agrare. Aceasta facultate are nevoie acuta de o clinica veterinara si de
laboratoare specializate care ar permite pregatirea adecvata a specialistilor.
Inca in 1993, Guvernul Republicii Moldova a
emis Hotarirea nr.501, conform careia urma in 1993-1994 sa se proiecteze, iar in
1995-1997 sa se construiasca aceasta clinica veterinara. Cu regret, aceasta
hotarire pina astazi nu s-a indeplinit.
Mai grav, in 1998 o alta Hotarire a
Guvernului, nr.910, a obligat universitatea sa transmita Muzeului National de
Etnografie cantina facultatii cu incaperile auxiliare. La intilnirea cu
studentii si profesorii de la aceasta facultate mi s-a comunicat ca acest bloc
nu se utilizeaza, conform acestei hotariri, de catre Muzeul National de
Etnografie.
Intrebarea adresata ministrului culturii si
turismului Artur Cozma este, daca blocul transmis Muzeului de Etnografie este
utilizat conform destinatiei, iar intrebarea adresata Prim-ministrului Vasile
Tarlev este, ce s-a intreprins si se intreprinde pentru indeplinirea Hotaririi
nr.501 a Guvernului in vederea construirii clinicii veterinare pentru
facultatea de medicina veterinara a Universitatii Agrare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Adresez o intrebare Ministerului Educatiei,
Tineretului si Sportului si Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Este
cunoscut faptul ca o problema majora ce ne preocupa este sanatatea copiilor,
unde un rol decisiv il joaca si scoala.
Cer urmatoarea informatie. Citi medici
activeaza in toate scolile din Chisinau si din Republica Moldova care evalueaza
sanatatea copiilor, cite asistente medicale, care este calitatea serviciilor si
care este conlucrarea dintre aceste ministere. Asta e prima intrebare si cer
raspuns oral.
A doua este adresata Ministerului Sanatatii si
Protectiei Sociale. Este cunoscut faptul ca ponderea persoanelor ce sufera de
tulburari de auz, adica de surditate, este in continua crestere in toata lumea
si in Republica Moldova de asemenea. Furnizarea de aparate acustice in
republica este, la momentul dat, limitata si apar nemultumiri din partea
populatiei.
Cer urmatoarea informatie. Cite persoane
actualmente sint inregistrate cu tulburari de auz, adica cu surditate, cum sint
furnizate aparatele pentru protezarea aparatului acustic. Procurarea este
gratuita sau cu plata, sau din ajutorul umanitar?
Si inca o intrebare, tot la aceasta se refera.
Exista in Republica Moldova un centru care evalueaza persoanele afectate de
surditate si care sint perspectivele pentru ameliorarea situatiei in domeniul
dat?
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc domnule Presedinte.
Prima intrebare este adresata domnului Vasile
Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova, si domnului Artur Cozma, ministrul
culturii si turismului. Opinia publica are in atentia sa, de mai multi ani,
starea critica a unor monumente de arta care ar trebui sa se afle sub
obladuirea statului, cum ar fi cladirea fostului Muzeu de Arte Plastice, “Casa
Herta”, care se afla chiar linga Parlament. Si a doua, cladirea fostei
Societati “Stiinta” de pe strada Bucuresti. De fapt, acolo inainte a fost
Sovietul Suprem al Republicii Moldovenesti.
Dupa cite cunosc, au fost mai multe demersuri
din partea primariei Chisinau pentru transmiterea acestor edificii Consiliului
municipal pentru a putea fi reparate si valorificate, ca monumente istorice,
dupa destinatie.
In temeiul articolului 109 alineatul (1) din
Constitutie privind autonomia locala si descentralizarea serviciilor publice,
rog Guvernul si Ministerul Culturii si Turismului sa ma informeze, joia
viitoare, in aceasta sala, care este perspectiva reparatiei si renovarii
acestor doua cladiri, unele din putinele edificii vechi din oras, si daca nu sint
si ele cumva incluse in unele programe de privatizare?
Si a doua intrebare este adresata domnului
Petru Raileanu, presedintele Comisiei Electorale Centrale. La 16 iunie 2005,
presedintele Consiliului electoral de circumscriptie Chisinau Ion Stratulat v-a
adresat o scrisoare prin care solicita sprijin in asigurarea campaniei
electorale, in asigurarea consiliului electoral cu un complex tehnic de
programe care sa asigure automatizarea procesului de acumulare, prelucrare si
calculare a datelor pentru totalizarea rezultatelor alegerilor pentru functia
de Primar General al municipiului Chisinau, care vor avea loc la 10 iulie.
Avind practica alegerilor parlamentare din
anul curent, banuim ca se vrea ca acest suport tehnic sa fie dat, si de aceasta
data, de catre fostul departament al domnului Molojen Vladimir, luind in
considerare faptul ca unii demnitari de la noi se mai conduc inca de sloganul
lui Iosif Stalin: “principalul nu este cine si cum voteaza, dar principalul
este cine si cum numara voturile”.
Adresez domnului Raileanu Petru, presedintele
Comisiei Electorale Centrale, consiliilor electorale centrale, urmatoarea intrebare:
considera Comisia Electorala Centrala normala situatia cind in totalizarea rezultatelor
alegerilor se implica ministere si ministri direct cointeresati de rezultatele
alegerilor. Si vreau sa reiterez, si pe aceasta cale, intrebarea, pe care am
adresat-o joia trecuta domnului Raileanu, despre implicarea inaltilor demnitari
de stat in campania electorala.
Cu parere de rau, si de aceasta data domnul
Pertu Raileanu, in raspunsul sau, spune ca nu poate apela la procedura
prevazuta de Regulamentul Parlamentului pentru interpelari. De aceea, ca
persoana numita de Parlament, eu consider necesar sa nu traga mita de coada, ca
mai avem 10 zile pina la alegeri, sa vina in Parlament si sa raspunda la aceste
doua interpelari.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
intrebarea care va urma ceva mai jos o adresez
domnului Vasile Tarlev, Prim-ministrul Republicii Moldova. Un grup de locuitori
din comuna Larga, raionul Briceni, in numar de peste 50 de persoane, mi-au
adresat un demers colectiv prin care solicita adoptarea de catre autoritatile
statului a unor masuri eficiente pentru neutralizarea efectelor nocive pe care
le suporta acestia de pe urma vecinatatii imediate cu fostul depozit de ingrasaminte
minerale si pesticide si fosta benzinarie a fostei gospodarii colective din
localitate.
Cu mai multi ani in urma, depozitul respectiv
fusese demolat, dar o parte a acestei constructii, precum si solul poluat asa
si nu au fost evacuate din zona. Apele subterane continua sa fie poluate, iar
aerul, in zilele de arsita, devine insuportabil de respirat.
In situatia dificila, in care s-au pomenit
zeci de familii, o solutie partiala o constituia alimentarea lor cu apa
potabila in mod centralizat dintr-o fintina arteziana. O perioada acest sistem
centralizat de alimentare cu apa potabila a functionat, dar in prezent el este
abandonat.
Cu probleme similare se confrunta si
locuitorii altor sate din Republica Moldova. Intrebarea mea este urmatoarea: ce
a intreprins si ce intentioneaza sa intreprinda Guvernul pentru a lichida
consecintele nefaste ale depozitelor de ingrasaminte minerale si pesticide care
afecteaza sanatatea persoanelor ce isi au domiciliul in imediata vecinatate cu
respectivele depozite?
Solicit o informatie exacta privind situatiile
similare cu cea pe care am evocat-o ceva mai sus, cu referire si la alte
localitati, precum si modalitatile pe care intentioneaza sa le aplice
executivul pentru a solutiona atare probleme.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da. Microfonul nr.2.
Domnul Grigore Petrenco:
Multumesc. as vrea sa ma adresez cu o
interpelare catre Ministerul Educatiei Tineretului si Sportului referitor la
Regulamentul de admitere in institutiile de invatamint superior din Moldova.
Actualmente absolventii liceelor nu au
drepturi si sanse egale de a continua studiile in institutiile de invatamint
superior in limba de stat. Si anume: absolventii liceelor cu predare in limba
rusa, ucraineana sau gagauza, ca sa invete in grupe moldovenesti, trebuie sa
sustina un test suplimentar de cunoastere a limbii de stat.
Toti absolventii liceelor sint cetateni ai
Moldovei, indiferent de limba de predare, si trebuie sa aiba aceleasi drepturi
si acces egal la instruire in limba de stat.
In mod normal, ar trebui sa sustinem
initiativa absolventilor de la ULIM de a face studiile in limba de stat si sa
nu cream obstacole artificiale si teste suplimentare.
Sint sigur, conducerea ministerului este de
aceeasi parere si sper ca situatia creata nu este decit un confuz. Rog
Ministerul educatiei, tineretului si sportului sa dea explicatii in acest sens
si sa intervina urgent ca sa creeze conditii egale pentru toti abiturientii
care vor sa invete in limba de stat.
multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, multumesc. Prima mea intrebare este
adresata domnului Petru Raileanu, presedintele Comisiei Electorale Centrale.
Asa cum cunoastem, in articolul 45 alineatul (3) din Codul electoral se spune:
“Candidatii pe durata campaniei electorale beneficiaza de dreptul de a fi
degrevati de atributiile de la locul de munca permanent. Candidatii degrevati
prezinta Comisiei Electorale Centrale documentele de salarizare nu mai tirziu
de 2 luni din ziua alegerilor.”
Legat de alegerile parlamentare din data de 6
martie 2005, as vrea sa stiu cite persoane au depus asemenea acte la Comisia
Electorala Centrala si cite din cererile de recuperare a sumelor cuvenite au
fost satisfacute, daca nu, care au fost motivele?
In acelasi context, vreau sa aflu, din partea
presedintelui Comisiei Electorale Centrale, care au fost practicile anterioare
ale comisiei, incepind cu alegerile parlamentare din 1994? Asta este prima intrebare.
Solicit raspunsul la tribuna centrala a Parlamentului in sedinta urmatoare.
A doua intrebare, pentru raspuns in scris,
este adresata domnului ministru al afacerilor externe si integrarii europene
Andrei Stratan. Solicit ministerului pe care-l conduce o informatie ampla, un
tablou sinoptic asupra invatamintului privat din statele in care Republica
Moldova are misiuni diplomatice?
Ma intereseaza invatamintul privat de toate
tipurile, inclusiv cel confesional, vreau sa stiu care sint normele
legislative, care este cadrul legal, care sint practicile si statisticile la zi
in aceste state?
In fine, profitind de prezenta la microfon, as
avea o intrebare care se refera la colegii nostrii. Este vorba de o nedumerire
si un regret pe care vreau sa-l exprim aici. Am aflat ca ieri, de exemplu, in
biroul 300, aici alaturi, a avut loc un seminar cu participarea unor experti
internationali, in special de la Consiliul Europei. Am aflat abia in seara
zilei de ieri, cu stupoare, despre acest eveniment care s-a produs in
legislativul nostru si despre care nu am fost informati, nu am fost pusi la
curent pentru a putea participa constructiv si asa cum ne-am propus cu totii.
De aceea, vreau sa stiu cine a organizat acest
seminar? Cine l-a finantat? Cine au fost expertii invitati? Si daca printre
conditiile de organizare a acestui seminar au fost neinformarea grupului nostru
parlamentar si excluderea noastra, neparticiparea grupului Partidului Popular
Crestin Democrat pe care il reprezint.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc. Eu as dori sa-mi utilizez dreptul
la replica din sedinta trecuta. Am analizat informatia primita, cu intirziere,
de la Agentia relatii Funciare si Cadastru, privind procurarea terenurilor cu
destinatie agricola de catre intreprinderile cu capital mixt si strain cu incalcarea
prevederilor legii.
Am constatat, de asemenea, cresterea rapida a
numarului de tranzactii in ultimii 2 ani si prin intermediul unor intreprinderi
afiliate ale unor intreprinderi mixte si cu capital strain. Am atentionat
asupra urmarilor nefaste Guvernul, dar a fost ignorata interpelarea mea ca si
alte interpelari de interes national, cum a fost cea privitoare la privatizarea
Fabricii de Vinuri si Coniacuri din Calarasi.
Sint pusi in genunchi taranii nostri si-i
facem argati la straini. Strainii vor dicta preturile la struguri, de fapt, au
facut-o deja in sezonul din toamna trecuta, refuzind chiar procurarea lor,
distrugindu-i, in acest mod, si pe producatorii de sfecla de zahar si de zahar
din republica.
Daca Guvernului nu-i este clar ce am in
vedere, pot da lamuririle de rigoare ce nu le pot spune de la acest microfon,
deoarece tin foarte mult la imaginea tarii mele.
Sub pretextul de a nu diminua interesul
investitorilor straini si fluxul de investitii in dezvoltarea industriei
alimentare si a bazei de producere, Guvernul a uitat de cetatenii tarii
noastre. Dar, ma intreb: la ce bun, daca astazi o sticla de coniac de 7 ani ni
se vinde noua, aici pe loc, cu 8 dolari, iar in Rusia pleaca cu 1 dolar si 85
de centi. Si, ma intreb: cu cit va pleca cind va fi produs din strugurii de pe
paminturile lor proprii?
Inca Parlamentului trecut Guvernul i-a promis
sa studieze practica altor tari si modelarea consecintelor vinzarii terenurilor
agricole la straini asupra dezvoltarii economiei tarii, dar a taraganat destul,
dind posibilitate unor asa intreprinderi mixte ca "Prospera Habitat"
sa procure in preajma Chisinaului, la Bacioi, 142 hectare de terenuri agricole
cu bonitatea de 82 de grade. Si cred ca mai sint de acestea, daca nu vine in
Parlament cu acel proiect de lege mult asteptat privind reglementarea modului
de vinzare-cumparare a terenurilor agricole.
Si, in acest context, vin cu o intrebare catre
Guvern si il rog sa-mi raspunda in scris daca se rusineaza sa vina aici in
Parlament. Cind va veni cu acest proiect de lege?
Si care sint masurile intreprinse de Guvern in
vederea prevenirii urmarilor nefaste ale tranzactiilor de vinzare a terenurilor
agricole la persoane straine asupra economiei si cetatenilor tarii noastre?
Poate ca deja astazi este tirziu sa vina cu acest proiect, cu atit mai mult miine.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Doar un element de claritate, fiindca este
foarte important. Astazi legislatia Republicii Moldova nu permite vinzare de
paminturi agricole pentru cetateni straini. Deci, e o remarca la acest subiect.
Daca ati dori sa specificati mai precis.
Microfonul 4.
Doamna Valentina Cusnir:
La 22 de intreprinderi cu capital strain a
fost vindut pamint.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Aceste intreprinderi sint persoane
juridice inregistrate in Republica Moldova.
Doamna Valentina Cusnir:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Sint rezidenti in tara, asa-i.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, dar nu sint autohtone.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Termenul “autohtone” nu este pe
dimensiunea juridica in masura in care avem termenele “intreprinderi rezidente”
si “intreprinderi nerezidente”, ca si persoane fizice rezidente si nerezidente.
Deci, astazi legea ofera posibilitatea pentru
procurarea de paminturi agricole pentru toate intreprinderile rezidente in
Republica Moldova.
Doamna Valentina Cusnir:
Pina in martie 2004 a fost alta lege, care a
fost inlocuita cu o lege noua. In acea lege era clar stipulat, cine are dreptul
sa cumpere. Si era clar spus, ca persoanele juridice si fizice autohtone. Era
si o specificare, o precizare, cine poate fi persoana juridica autohtona.
Avem aici, in Parlament, un proiect de lege
ramas din Parlamentul trecut, care, nu stiu de ce, asa si nu este pus in
ordinea de zi. Cu toate ca mi-ati promis, domnule Presedinte, ca nu mai mult de
trei saptamini se va retine si acest proiect va fi inclus in ordinea de zi si
discutat in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega, eu rog o precizie. Nu v-am
facut nici dumneavoastra, nici nimanui nici o promisiune. Si eu va rog sa
informam foarte corect cei putini colegi ramasi in sala si auditoriul, care ne
priveste si ne asculta. In urma unei sedinte a comisiei agricole, presedintele
acestei comisii domnul Valeriu Cosarciuc, care a invitat si reprezentanti ai
ministerelor de profil – al economiei si comertului, al agriculturii si
industriei alimentare, a ajuns la concluzia ca acest proiect nu este cel mai
reusit, fiindca acopera doar partial, ca solutie, unele probleme, dar formeaza
altele. Si comisia a solicitat Guvernului ca intr-un timp rezonabil sa vina cu
un pachet de propuneri privind eventualele solutii, dar solutii complexe,
pentru aceste intrebari.
Deci, rog foarte corect sa operam cui, cine
face promisiuni? Si care este statutul legal al deciziilor? Rog foarte mult sa
le adresati in calitate de membru al acestei comisii, fiindca atare sinteti,
da? Sa luati la control acest subiect. E si functia comisiei, nu credeti?
Doamna Valentina Cusnir:
Daca va amintiti, am fost eu, fiindca era
lipsa domnul Cosarciuc, la sedinta Biroului permanent si nu stiam despre intilnirea
cu ministrul economiei si atunci ati spus ca se retrage pentru trei saptamini.
Domnul Marian Lupu:
Cel mai bine ar fi sa va documentati la
presedintele comisiei despre ceea ce se intimpla la acest subiect.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu sint documentata, da.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul 3, va rog.
Domnul Vladimir Dragomir:
Eu am o interpelare in adresa Guvernului. La intilnirile
cu cetatenii satelor raionului Stefan Voda, situate la hotarul cu Ucraina, s-a
pus nu o data problema trecerii vamei cu productie agricola crescuta pe
loturile taranesti. La moment, cetatenii nu pot exporta aceasta productie in
orasul Odesa si in alte orase ale Ucrainei. Din contra, se observa un flux
masiv de import de productie agricola la noi in Moldova din partea cealalta.
Intrebarea este: ce se intreprinde pentru a
solutiona problema data? Deoarece, intr-adevar, multi cetateni se adreseaza cu
aceasta problema.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul 5.
Doamna Angela Leahu:
Multumesc. Stimati colegi,
Dupa cite stiu, unii dintre dumneavoastra, la
solicitarea legitima a unor deputati in Parlament, Curtea de Conturi a inceput
efectuarea unui control financiar la inceputul lunii iunie la Institutia
Publica Nationala a Audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”.
Din pacate, de curind a transpirat o
informatie, care cel putin trezeste ingrijorare si nedumerire, precum ca, acum
citeva zile, citiva deputati din grupul parlamentar majoritar, probabil nu este
cazul sa dezvalui acum numele domniilor lor, desi le cunosc, au executat
presiuni asupra presedintelui Curtii de Conturi in vederea sistarii controlului
financiar respectiv. Ceea ce provoaca suspiciune este ca persoanele respective,
care se zice ca ar fi exercitat aceste presiuni, sint implicate cumva in
eventualele delapidari financiare, care, probabil, urmau sa fie descoperite de
controlorii-membri ai Curtii de Conturi.
Regret foarte mult ca s-a luat decizia de a
sista efectuarea controlului respectiv, conform legii, solicitat de circa 30 de
deputati in Parlament.
Cred ca este oportuna reluarea imediata a
efectuarii controlului financiar la IPNA Compania “Teleradio-Moldova”, avindu-se
in vedere ca deja Consiliul de Observatori a fost sesizat de catre Procuratura
Generala asupra unor ilegalitati comise de presedintele acestei institutii
domnul Ilie Telescu.
Solicit doamnei Ala Popescu, presedinte al
Curtii de Conturi, sa explice motivele care au condus la sistarea acestui
control financiar la IPNA Compania “Teleradio-Moldova” si, in cazul reluarii
acestui control, sa ne informeze asupra acestui fapt. Si solicit s-o faca la
sedinta urmatoare in plen.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul 5 in continuare.
Doamna Adriana Chiriac:
Am o interpelare catre Procurorul General al
Republicii Moldova domnul Valeriu Balaban. Mai multi locuitori din orasul Codru
municipiul Chisinau sint alarmati ca au fost privati de unicul stadion din
localitate, situat pe strada Drumul Schinoasei.
O parte din acest teren a fost dat in arenda inca
in anul 2002, in baza unei decizii a consiliului orasului Codru, Intreprinderii
Individuale “Pitel Roman” pentru ca aceasta sa amenajeze corespunzator acest
teritoriu. Intreprinderea “Pitel Roman” nu si-a indeplinit obligatiile
contractuale si intre timp acest teren s-a transformat intr-o gunoiste cu
constructii abuzive.
La insistenta locuitorilor orasului
Codru de a intoarce terenului destinatia sa si a-l amenaja, consiliul local a
anulat contractul de arenda incheiat cu Intreprinderea Individuala “Pitel
Roman”. Insa aceasta a atacat decizia in judecata, cistigind procesul.
In acelasi timp, o alta portiune a stadionului
cu suprafata de 5,5 ari este vinduta la pretul, va rog atentie, 278 lei 71 de
bani unei persoane si anume Dadu Constantin, director al Institutului National
pentru Viticultura si Vinificatie, pentru constructie locativa.
Pe acest teren, insa, a fost construit
un depozit. Si zilele trecute dumnealui a incercat sa-si construiasca drum de
acces spre acest depozit, suscitind astfel nemultumirea masiva a locuitorilor
orasului Codru, care sint alarmati de inexistenta stadionului sau a unui teren
de joaca pentru copii. Din aceasta cauza, copiii se joaca in strada, unde s-au inregistrat
deja mai multe cazuri, unele mortale, de accidentare.
In legatura cu cele expuse mai sus, va rog,
domnule Procuror General, sa fie verificata legitimitatea si indeplinirea:
1. Contractului de arenda nr.18/2002 din 1
septembrie 2002, incheiat intre Primaria orasului Codru si Intreprinderea
Individuala “Pitel Roman”.
2. Contractului de vinzare-cumparare a
terenului incheiat la 22 mai 2003 intre Primaria orasului Codru si Constantin
Dadu. Si legitimitatea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de
teren Constantin Dadu.
Solicit raspuns in scris. Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Vreau sa fac o precizare in legatura cu prima
mea interpelare, adresata domnului ministru Antosii si Prim-ministrului Vasile
Tarlev, legata de piata energetica. Solicit raspuns saptamina viitoare de la
tribuna Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari, sesizari, interpelari,
doleante? De fapt, sintem peste patru ore de munca si cred ca, da, e dificil.
Stimati colegi, inainte de incheierea sedintei, as dori sa aduc la cunostinta
dumneavoastra o informatie si un mic anunt. Pe data de 28 iunie a fost omagiat
colegul nostru, deputatul Alexandru Jdanov. Cu toate ca este absent, sa-l
felicitam cu totii, este un gest frumos.
Si anuntul. Duminica, 3 iulie ora 10.00, pe
Stadionul “Dinamo” va avea loc un meci amical de fotbal intre echipa de fotbal
a Parlamentului Republicii Moldova si echipa jurnalistilor, reprezentanti ai
diferitor mijloace mass-media. Fac acest anunt atit pentru cei prezenti in
sala, cit si pentru tele- si radioascultatori. Cine va fi curios si interesat
sa asiste la acest meci, sint invitati.
Va multumesc. Sedinta o declar inchisa.
Stenograma a fost pregatita pentru
publicare
de catre Directia documentare parlamentara
a Aparatului Parlamentului
|