version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ OCTOMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 30  octombrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

 

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Depunerea jurămîntului de către judecătorul Curţii Constituţionale domnul Petru Railean.

3.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

4.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2009. Proiectul nr.2817.

5.       Audierea demersurilor privind candidaturile pentru funcţia de avocat parlamentar. Proiectul nr.2904.

6.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3010 privind numirea în funcţie a avocaţilor parlamentari.

7.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3065 cu privire la numirea în funcţia de director al Centrului pentru Drepturile Omului a domnului Anatolie Munteanu.

8.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2797 privind modificarea anexei din Legea nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

9.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2687 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei privind cooperarea tehnică.

10.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2990 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contravenţiile administrative art.23110; Legea privind selecţia şi reproducţia în zootehnie art.20 ş.a.).

11.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2351 privind importul unei unităţi de transport.

12.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2612 privind importul unei unităţi de transport.

13.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2767 pentru modificarea şi completarea Legii nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic (art.1, 2, 3 ş.a.).

14.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor Parlamentului Republicii Moldova din 6 14 noiembrie 2008.

15.    Interpelări.

16.    Declaraţia domnului deputat Anatolie Zagorodnîi Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

17.    Declaraţia domnului deputat Ştefan Secăreanu Fracţiunea parlamentară a Partidului Popular Creştin Democrat.

18.    Declaraţia domnului deputat Veaceslav Untilă.  

19.    Declaraţia domnului deputat Vladimir Braga.

20.    Declaraţia domnului deputat Gheorghe Susarenco Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Secretariatul m-a anunţat că în sală sînt prezenţi 93 de deputaţi din cei 100. În acest context, constat că şedinţa de astăzi a plenului Parlamentului este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a purcede la examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi în cadrul şedinţei de astăzi, vom începe cu ceremonia de depunere a jurămîntului de către domnul Petru Railean, care a fost numit de către Guvern în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a Republicii Moldova.

Vreau să readuc aminte că, potrivit prevederilor articolului 12 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, la intrarea în executare a funcţiei, judecătorul Curţii Constituţionale depune jurămîntul în faţa Parlamentului, Preşedintelui Ţării şi Consiliului Superior al Magistraturii şi, respectiv, judecătorul intră în exercitarea funcţiilor imediat de la data depunerii jurămîntului.  În acest context, îl invit la tribuna centrală pe domnul Petru Railean pentru depunerea jurămîntului, potrivit prevederilor legii.

 

Domnul  Petru Railean judecător la Curtea Constituţională:

Jur să îndeplinesc cinstit şi conştiincios obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale, să apăr orînduirea constituţională a Republicii Moldova, să mă supun în exercitarea funcţiei numai şi numai Constituţiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Railean,

Vă felicităm cu intrarea în funcţia de judecător la Curtea Constituţională şi vă dorim mult succes în exercitarea obligaţiunilor  dumneavoastră profesionale. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Anunţ o scurtă pauză tehnică de 3 minute, după care reluăm şedinţa plenului.

Mulţumesc.

P  A  U  Z  Ă

*

*          *

D  u  P  ă      P  A  U  Z  Ă

 

Domnul  Marian Lupu:

Persoanele invitate în contextul ceremoniei depunerii jurămîntului pot fi libere.

Stimaţi colegi,

Înainte de a discuta pe marginea ordinii de zi, vreau să vă aduc la cunoştinţă că, urmare a unor solicitări parvenite de la comisiile permanente ale Parlamentului, înaintez propunerea Biroului permanent pentru a comasa agenda prevăzută pentru şedinţa de astăzi a plenului Parlamentului şi pentru cea de mîine, şi a examina toate subiectele adoptate anterior de către plenul Parlamentului pe ordinea de zi a acestuia în cadrul şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului.

Cine este pentru această propunere a Biroului permanent, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

În acest context, constat că agenda aprobată anterior urmează să o discutăm astăzi. Mîine, şedinţa plenului Parlamentului nu va avea loc. Acum, rog propuneri la ordinea de zi, în eventualitatea existenţei acestora.

Microfonul nr. 5, vă rog.            

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să propun, repetat, astăzi crearea comisiei parlamentare pentru elucidarea cazului primarului de Vorniceni Ionel Gheorghe. Aceasta este prima. Şi a doua. Vă rog să îmi oferiţi posibilitate pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei de astăzi.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimate domnule Preşedinte şi stimaţi colegi,

Cred eu că, fără ca să vrem, facem o încălcare destul de gravă a Regulamentului, atunci cînd se prezintă raportul asupra lecturii a doua a oricărei iniţiative. De multe ori, raportul nu se citeşte deplin la tribuna centrală. Iar ceea ce ţine de sinteză, se spune că sinteza este parte integrantă a acestui raport. Consider că în stenogramă trebuie să fie raportul în întregime al comisiei, inclusiv această sinteză. Deoarece este parte integrantă a raportului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act de această propunere.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Solicit timp pentru prezentarea unei declaraţii în numele Fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu solicit timp pentru...

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul mai aproape.

 

Domnul Vladimir Braga:

O declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În primul rînd, o problemă de procedură. Eu cred că trebuia dintîi să vedem ce e cu ordinea de zi şi apoi domnul Railean să depună jurămîntul. Căci nu le cădea pălăria acelor care au fost aici dacă se încadrau în ordinea de zi a şedinţei de astăzi.

În al doilea rînd, eu rog să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt privind problema patru, înainte de votarea candidaturilor la funcţia de avocat parlamentar. Şi să mă înscrieţi pentru o declaraţie din partea Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră sub genericul cazul Gheorghe Papuc, apogeul batjocurii comuniste faţă de popor.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Atacul care s-a produs acum o săptămînă de la tribuna Parlamentului prin interpelările la adresa postului de Televiziune PRO TV Chişinău a ştirbit serios imaginea Parlamentului Republicii Moldova. Despre acest lucru vorbeşte şi reacţia a mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, a reprezentanţilor mass-media, dar şi a mai multor partide politice.

Avînd în vedere că partidul politic Alianţa Moldova Noastră, Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră, în două rînduri, a propus crearea unui grup de lucru pentru elaborarea şi adoptarea unei hotărîri a Parlamentului sau a unei declaraţii, prin care să ne exprimăm protestul împotriva acţiunilor de reprimare a ziariştilor şi de intimidare a acestora, şi  pentru crearea condiţiilor libere de exprimare a ziariştilor.

Noi revenim din nou cu propunerea ca, în cadrul şedinţei de astăzi, să fie creat un grup de lucru cu reprezentanţi ai tuturor fracţiunilor parlamentare, dar şi cu deputaţi independenţi, pentru a adopta un astfel de document. Este important că, deşi au trecut doar două luni de la prima propunere prezentată în Parlament de Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră, lucrurile la acest capitol degradează.

Sîntem convinşi că, dacă vrem cu adevărat să avem  o campanie electorală liberă şi transparentă pentru alegerile din 2009, este necesar a pune capăt acestor atacuri periculoase, dar şi ruşinoase la adresa mass-media. Şi pe această cale noi ne exprimăm sprijinul cu colegii, cu toţi ziariştii, inclusiv cu acei de la PRO TV Chişinău. Acum, acei care reacţionaţi din tabăra comunistă şi din altă parte, liniştiţi-vă, calmaţi-vă, ieşiţi la microfon, spuneţi ceea ce aveţi de spus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Şi nu mîrîiţi sub nas.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Eu aş vrea totuşi să atrag atenţie asupra situaţiei privind examinarea iniţiativelor legislative care vin din partea deputaţilor din opoziţie. Este vorba de una din ele, care a fost înregistrată la 24 aprilie 2007, ce ţine de completarea legilor privind actele de identitate şi drepturile copilului. Această iniţiativă... se propune ca să fie eliberate, mai bine zis propunerea este de a elibera pe gratis buletinele de identitate şi paşapoartele pentru copiii în vîrstă de pînă la 25 de ani şi drepturile copiilor şi ale tinerilor de a obţine acte de identitate gratuit.

Domnule Preşedinte,

Această lege se află în Parlament din aprilie 2007. Majoritatea are dreptul să decidă. De aceea, eu totuşi aş propune ca iniţiativa, înregistrată cu nr.1576, să fie introdusă în ordinea de zi pentru astăzi-mîine. Dar mîine nu lucrăm, înseamnă că pentru ziua de astăzi, ca, totuşi, să examinăm odată iniţiativa menţionată. Mai ales, în contextul declarării anului 2008 Anul Tineretului, chiar şi luînd în consideraţie că deja se finalizează şi anul.

Mulţumesc. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, am înregistrat. Voi supune votului.

Stimaţi colegi,

Dincolo de aceste propuneri, eu vreau să vă atrag atenţia că, în calitate de supliment, v-a fost distribuit şi proiectul nr.2990. Şi, respectiv, vreau să menţionez şi voi supune votului, ca să avem o claritate deplină că, în cadrul şedinţei de astăzi, vom examina proiectele incluse pentru ziua de mîine anterior şi în special proiectele nr.2687, nr.2351, nr.2612, nr.2767. Plus avem proiectul nr. 2990 şi respectivele proiecte care au fost incluse pe agenda şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului. Vom începe cu acest exerciţiu de vot. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

În continuare, toţi colegii care s-au înscris pentru luări de cuvînt şi pentru declaraţii am luat notă. Propunerea domnului Oleinic, care exprimă poziţia Fracţiunii Alianţei Moldova Noastră pentru includerea în ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectului nr.1576. Cine este pentru, rog să voteze. O să rog rezultatele, stimaţi colegi.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 9.

Sectorul nr. 3 13.

 

Domnul  Marian Lupu:

22 de voturi în favoarea acestei propuneri, care nu a fost susţinută de plenul Parlamentului referitor la propunerea colegului nostru, domnului Untilă. Crearea comisiei speciale. Am consultat imediat anterior prevederile Regulamentului. Există înregistrat acest proiect de hotărîre? Există sau nu? Dacă nu există, e o problemă, fiindcă  e o diferenţă cînd vorbim despre comisia parlamentară de anchetă, sînt alte prevederi în secţia a treia, articolul 34 al Regulamentului. Cînd este vorba de comisia specială trebuie să fie înregistrat proiectul de hotărîre şi, respectiv, să ştiu ce punem la vot. Comisia de anchetă.

Dacă e o comisie de anchetă, e o comisie de anchetă. 5% . Alianţa Moldova Noastră, în mod evident, depăşeşte această cifră 5% numărul total.

Stimaţi colegi,

Supun votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 8.

Sectorul nr. 3 16.

 

Domnul  Marian Lupu:

24 de voturi întru susţinerea acestei propuneri. Plenul nu a acceptat-o. Apropo, vreau să menţionez că astăzi examinăm, în prima şi a doua lectură, proiectul nr.2817. Doritori pentru luări de cuvînt presupun că sînt. Rog să vă înscrieţi, în eventualitate, dacă aceste luări de cuvînt vor avea loc. Începem cu proiectul nr.2817, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009.

Stimaţi colegi,

Propun următoarea modalitate. Vom avea doi raportori: prim-viceprim-ministru şi, respectiv, ministrul finanţelor. Sînt două rapoarte care se complimentează, pe care motiv propun să audiem ambele rapoarte, după care, pornind cu runda de întrebări răspunsuri către raportori. E bine aşa? E bine aşa.

Vă mulţumesc.

Domnule Dodon, vă rog. 

Microfonul nr. 4.

Propunerea aţi făcut-o, dar nu a fost nimic la vot.

 

Domnul Leonid Bujor:

Cer scuze. Am făcut propunerea de a fi creat un grup de lucru din reprezentanţi ai tuturor fracţiunilor parlamentare şi deputaţi independenţi pentru elaborarea textului Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la garantarea libertăţii presei şi a dreptului cetăţenilor la informare în Republica Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Şi atunci, stimaţi colegi, eu mă găsesc, de fapt, într-o situaţie... eu mă regăsesc într-o situaţie puţin dificilă. Eu ce supun votului? Formarea grupului sau ce propun?

 

Domnul Leonid Bujor:

Da. Puneţi la vot propunerea cu privire la crearea acestui grup de lucru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, deşi, stimaţi colegi,  formarea grupurilor de lucru în contextul elaborării, ţine, în special, în viziunea mea, de  voinţa grupurilor politice, care trebuie să îşi delege reprezentanţii. Mergem în întîmpinarea colegilor noştri. Supun votului această propunere.

 

Domnul Leonid Bujor:

Şi mai procedaţi şi în alte cazuri exact aşa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 8.

Sectorul nr. 3 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

19 voturi. Propunerea nu a fost acceptată de plen.

Domnule Dodon,

Eu vă invit la tribuna centrală.

 

Domnul Igor Dodon prim-viceprim-ministru, ministrul economiei şi comerţului:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorat Parlament,

La baza elaborării Legii bugetului sînt două componente de bază. Este vorba de politica fiscală pentru anul pentru care se aprobă bugetul, se elaborează şi se aprobă bugetul şi indicatorii macroeconomici. Din start, aş dori să reamintesc că politica fiscală, care a fost aprobată, examinată şi aprobată de către Parlament în luna iulie curent a stat la baza elaborării proiectului bugetului pentru anul 2009.

În acelaşi timp, Ministerul Economiei şi Comerţului, împreună cu colegii din cadrul altor autorităţi publice centrale, împreună cu colegii din cadrul regulatorilor, în special este vorba de Banca Naţională a Moldovei, a elaborat prognoza indicatorilor macroeconomici pentru perioada imediat următoare pentru anul 2009.

Bineînţeles, atunci cînd vorbim despre indicatorii macroeconomici, sînt un şir de asemenea indicatori, care caracterizează situaţia pentru perioada anului următor. Eu mă voi referi, în raportul de astăzi, la opt indicatori de bază, făcînd o relatare a prognozei pentru anul 2009, dînd şi unele detalii vizavi de atingerea nivelului acestor indicatori pe parcursul anului curent. Aş dori să încep cu produsul intern brut. Conform prognozei pentru anul 2009, produsul intern brut în Republica Moldova va atinge nivelul de 70,5 miliarde de lei, care va fi în creştere faţă de anul curent cu 6 la sută. Este o prognoză realistă şi, în opinia Guvernului, acest nivel va fi atins pentru anul 2009.

Pentru anul curent, prognoza produsului intern brut este de 62,7 miliarde, sau o creştere de 7,5 la sută comparativ cu anul 2007. Aş dori să menţionez că, deja pe parcursul primelor 6 luni ale anului curent, produsul intern brut a atins nivelul de 28,8 miliarde, avînd o creştere de 5,4 la sută de acum pentru 6 luni. Reiterez faptul că această creştere a fost asigurată pe fondul scăderii, pentru şase luni, a producţiei agricole. Prin urmare, creşterea producţiei agricole în semestrul doi al anului curent va asigura ritmurile de creştere a produsului intern brut pentru anul curent de 7,5 la sută.

În ceea ce ţine de structura produsului intern brut, aş dori să menţionez cîteva detalii importante. Este vorba de faptul că, deja la această etapă, pentru primele şase luni ale anului curent avem o îmbunătăţire a structurii la capitolul formarea brută de capital, fiind în creştere cu peste 11 la sută, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Dacă e să vorbim de structura produsului intern brut pe sectoare, urmează să menţionăm că, la această etapă, pentru 6 luni, pe fondul unei creşteri, unei descreşteri a agriculturii, produsul intern brut în Republica Moldova este format în mărime de 6 la sută de către agricultură, de 14,7 la sută de industrie, şi de 64,9 la sută de servicii.

Al doilea indicator important luat în calcul pentru elaborarea proiectului de Lege a bugetului pentru 2009, este indicele preţului de consum. Prognoza pentru anul 2009 al acestui indicator este la sfîrşitul anului de 9,5 la sută, creştere de 9,5 la sută a indicelui preţului de consum. În opinia Guvernului, aceasta este o prognoză realistă pe fondul prognozei pentru anul curent de maximum 11,5 la sută a nivelului inflaţiei. Aş dori să menţionez că, pentru anul curent, în opinia Guvernului, cifra de 11,5 la sută ar putea fi o cifră maximă.

Vor fi depuse şi deja sînt depuse toate eforturile pentru a înregistra un nivel al inflaţiei mai scăzut. Aceasta ne demonstrează şi faptul că, pe parcursul primelor 9 luni ale anului curent, inflaţia în Republica Moldova este doar de 6,7 la sută comparativ cu inflaţia din regiune. Şi am aici cîteva ţări, inclusiv din Uniunea Europeană, cum ar fi Bulgaria cu 8 la sută deja pentru 9 luni, Letonia, Lituania cu circa 10 la sută pentru Letonia, Turcia cu peste 6,9 la sută inflaţia pentru primele 9 luni.

Încă o dată aş dori să menţionez că pentru Moldova este de 6,7 la sută pentru primele 9 luni. Acest indicator a fost asigurat, în special, şi prin unele acţiuni destul de importante, lansate de Guvern. Cunoaşteţi că, în condiţiile economiei de piaţă, Guvernul are mai puţine pîrghii de a influenţa nivelul preţurilor pentru diferite mărfuri. Însă pentru unele mărfuri social importante Guvernul are dreptul şi a stabilit un anumit mecanism de verificare a adaosului comercial. În afară de aceasta, a fost creat un grup de lucru permanent cu colegii din autorităţile publice centrale, care monitorizează săptămînal situaţia vizavi de evoluţia preţurilor.

Un indicator important este cursul de schimb al leului. Pentru anul următor se preconizează un curs de schimb mediu anual de 9,12 lei pentru un dolar.  Aş dori să menţionez că, după aprecierea considerabilă în primele opt luni ale anului curent, cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere în luna septembrie, a continuat-o şi în luna octombrie. Ca rezultat, de la începutul anului leul moldovenesc s-a apreciat cu 8,5% faţă de dolar SUA în termeni nominali pentru un dolarul american la situaţia de la 1 ianuarie 2008 comparativ cu sfîrşitul lunii septembrie. Faţă de euro este vorba de o apreciere de 10,7 la sută. Nivelul pentru anul curent, prognozat pînă la sfîrşitul anului, vorbim de nivelul mediu anual, este de 10,25.

Şi, stimaţi deputaţi, acţiunile lansate, inclusiv de către  regulatorii independenţi responsabili de acest sector, ne confirmă că acest nivel este nivelul care va fi asigurat, cel puţin acest nivel. Deoarece, cînd vorbim despre cursul de schimb, bineînţeles, este vorba şi de competitivitatea mărfurilor moldoveneşti atît pe pieţele externe, cît şi în competiţie pe piaţa internă, comparativ cu importurile.

Un indicator important pentru elaborarea bugetului, bineînţeles, este comerţul extern. În cadrul acestui indicator, aş dori să mă refer la două componente, bineînţeles, exporturile şi importurile. Pentru anul următor este prognozată o creştere a exportului de plus 19 la sută şi o creştere a importurilor de plus 24 la sută.

Creşterea prognozată, în opinia noastră, este o creştere reală, modestă comparativ cu indicatorii înregistraţi pe parcursul anului curent. Însă este o creştere reală, ţinînd cont de conjunctura regională şi internaţională. În ceea ce ţine de export şi import, înregistrat pentru primele 9 luni ale anului curent, aş dori să menţionez că exportul pentru 9 luni ale anului curent a fost în creştere cu 29 la sută, creşterea cea mai mare a fost cu plus 34 la sută, a fost pentru exportul către ţările Uniunii Europene.

Astfel, ţările Uniunii Europene, deja pentru primele 9 luni, deţin o cotă de 52%. Importurile au crescut cu plus 39 la sută. Un ritm de creştere a importurilor mai mare decît ritmul de creştere a exporturilor şi voi veni cu detalii în acest sens. Creşterea majoră din nou este din contul, din destinaţia importurilor din Uniunea Europeană, ceea ce ne denotă că, în special, se importă utilaje şi tehnologii noi.       

Pentru export, la această etapă, avem 9 categorii principale. Însă mă voi referi la patru poziţii de mărfuri principale care sînt principalele exporturi pentru Republica Moldova. Locul unu, sînt materialele textile şi articolele din acestea cu 20,7 la sută. Doi. Produse alimentare, băuturi şi tutun cu 20 la sută. Maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora, plus sau o cotă în structură de peste 10 la sută şi produsele regnului vegetal peste 9 la sută.

Principalii parteneri comerciali pe parcursul anului curent sînt România, Federaţia Rusă, Italia şi Ucraina. Cea mai mare creştere a exporturilor în anul curent, cu peste 80 la sută, este creşterea exportului spre România.

La capitolul Importuri aş dori să menţionez că creşterea de 39 la sută a importurilor în anul curent, în mare măsură, a fost datorată creşterii categoriilor de mărfuri necesare pentru asigurarea procesului investiţional.

Astfel, în structura importurilor, principalele 4 categorii de mărfuri sînt mărfuri care nu se produc în Republica Moldova. Este vorba de produse minerale cu o cotă de 23 la sută, maşini şi aparate 15 la sută, produse chimice 8 la sută şi mijloace şi materiale de transport de 8 la sută. Principalele ţări importatoare pentru Republica Moldova sînt Ucraina, România, Federaţia Rusă şi Germania.

Bineînţeles, Guvernul este îngrijorat de balanţa comercială, de creşterea balanţei comerciale, însă, în opinia Ministerului Economiei şi Comerţului, această creştere, în mare măsură, este datorată creşterii acelor mărfuri necesare pentru asigurarea procesului investiţional.

Este extrem de importantă examinarea balanţei comerciale în contextul balanţei de plăţi. Şi aici am unele detalii în comparaţie cu alte ţări vizavi de balanţa de plăţi. În Moldova, situaţia este relativ mai bună decît în Estonia, Bulgaria, Georgia, Letonia, Muntenegru, Serbia şi alte ţări din Uniunea Europeană, inclusiv din Europa de Sud-Est.

Următorul indicator la care aş dori să mă refer este producţia industrială. Pentru anul următor, prognoza de creştere a producţiei industriale este de plus 7,5 la sută. Aş dori să menţionez că, în anul curent, cele mai mari creşteri la acest capitol au fost pentru fabricarea vinului plus 43,8 la sută, băuturi alcoolice distilate plus 37 la sută şi industria chimică plus 10 la sută.

Pentru anul curent, pentru 2008, totalurile acestui an, prognoza este de plus 9 la sută, din nou pe fonul unei creşteri de plus 7,5 la sută în anul următor, pe care o considerăm o prognoză realistă.

Producţia agricolă, un indicator-cheie pentru Republica Moldova la această etapă şi un sector-cheie pentru această etapă. Aş dori să menţionez că pentru anul următor prognozăm o creştere de plus 3,5 la sută în acest sector. Pentru anul curent, deja, practic ieri, au fost făcute publice informaţiile pentru 9 luni. Avem o creştere de 27,3 la sută pentru 9 luni ale anului curent, asigurată de creşterea în producţia vegetală plus 77 la sută şi o descreştere pentru 9 luni în producţia animalieră de minus 20 la sută.

La acest capitol, aş dori să menţionez că, bineînţeles, sîntem conştienţi de faptul că această creştere a producţiei agricole şi, în special, a celei vegetale pe parcursul a 9 luni a condus şi la o scădere a preţurilor şi nu doar în Republica Moldova, însă o scădere a preţurilor în regiuni.

 Am efectuat o analiză detaliată vizavi de conjunctura regională, vizavi de potenţialul şi posibilităţile de export al acestor produse din Republica Moldova. Cunoscînd că este o temă importantă şi un subiect la această etapă în discuţie, aş dori să afirm cu certitudine că, la această etapă, nu sînt restricţii sau careva impedimente pentru exportul produselor vegetale din Republica Moldova.

Preţurile în regiune, în special, eu am toate detaliile vizavi de preţurile, în special, în porturile din Ucraina şi din România, sînt destul de joase pentru a asigura un preţ mai înalt în Republica Moldova.

În acelaşi timp, Guvernul a venit cu un stimulent pentru producătorii, în special de produse cerealiere. Vă amintiţi achiziţiile în rezerva de stat la preţul de 3; 3,25 sau 3 mii, 3 mii 200 de lei, 250 de lei pentru o tonă de grîu. Un preţ destul de bun pe fondul preţului la moment în regiune, vorbesc de preţul deja în port la sipiti, la condiţiile sipiti de 1600 de lei.

Prin urmare, stimulentul de bază lansat de Guvern a permis apariţia lichidităţilor în etapa iniţială a campaniei de recoltare.

Următorul indicator sînt investiţiile în capitalul fix. Aş dori să menţionez că, pentru anul viitor, preconizăm o creştere a acestui indicator de plus 12 la sută. Pentru anul curent, deja pentru 9 luni, creşterea este de plus 9 la sută. Aş dori să mă refer în special că, pe fondul creşterii investiţiilor în capital fix, pe parcursul primelor 6 luni ale anului curent, am înregistrat o creştere esenţială a investiţiilor străine directe.

Deja pentru 6 luni, comparativ cu 6 luni anul precedent, investiţiile străine directe sînt în creştere de plus 60, 65, 70 la sută, dacă e să vorbim la capitolul Fluxul net. Însă pe brut avem peste 78 la sută, practic, aproape 80 la sută creşterea investiţiilor străine directe.

Şi al optulea indicator, extrem de important în opinia Guvernului, este salariul nominal mediu lunar. Pentru anul următor, se preconizează un nivel al salariului mediu de 3140 de lei. Pentru 9 luni anul curent, nivelul înregistrat  deja este înregistrat de 2458 de lei. Creşterea pentru anul următor este de plus 19 la sută.

Aş dori să menţionez că această prognoză a fost efectuată, a fost lansată în luna augustseptembrie. Bineînţeles, acţiunile recente lansate de Guvern vor asigura un nivel mai înalt al salarizării pentru anul 2009. În special, mă refer la două iniţiative de bază.

Este vorba de liberalizarea sistemului de salarizare în sectorul real al economiei. Şi considerăm că, imediat după ce legea va fi aprobată în lectura finală şi va intra în vigoare proiectul de lege lansat de Guvern, Guvernul, împreună cu părţile, cu partenerii sociali, este vorba de patronate şi sindicate, va stabili un nou nivel minim pentru sectorul real al economiei. Cunoaşteţi, acum este 900 de lei, el ar putea fi majorat, ceea ce va da un impuls pentru creşterea nivelului salariului minim pe ţară.

Şi a doua iniţiativă importantă este iniţiativa recentă de majorare a salariilor în sectorul bugetar. Cunoaşteţi iniţiativa şi hotărîrea de Guvern deja care a fost aprobată cu majorarea, începînd cu 1 octombrie.

Stimaţi deputaţi,

Aceştia au fost principalii indicatori macroeconomici. Bineînţeles, avem detalii pe fiecare atît la capitolul  prognoză, cît şi la capitolul nivelul înregistraţi pentru anul 2008. Aş dori să confirm încă o dată că această prognoză, în opinia Guvernului, este o prognoză realistă, este o prognoză echilibrată şi poate fi atinsă pentru anul 2009, necătînd la conjunctura internaţională la care sîntem martori la această etapă.

Unii indicatori au fost prognozaţi ţinînd cont şi de această conjunctură. Mă refer în special la comerţul exterior, mă refer la exporturi şi la importuri.

Stimate domnule Preşedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Dodon,

Vă mulţumesc.

Potrivit înţelegerii pe care am făcut-o, audiem raportul doamnei ministru al finanţelor, după care veţi adresa întrebările dumneavoastră pentru ambii raportori.

Doamnă ministru,

Vă rog.

 

Doamna Mariana Durleşteanu ministrul finanţelor:

 Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Legislativ,

Cu toţii sîntem prezenţi la desfăşurarea unor evenimente cu influenţe globale şi regionale ce au efecte diferite asupra dezvoltării şi creşterii economice a oricărei ţări şi care, de fapt, se extind şi asupra Moldovei.

În acest context, considerăm că sarcina noastră, a tuturor, este de a asigura acea stabilitate macroeconomică şi monetară pe care o avem astăzi în Republica Moldova şi să fim prudenţi vizavi de creşterea economică pe viitor, deoarece economia Moldovei nu poate, de fapt, să fie decuplată de economiile internaţionale, atunci cînd ţările dezvoltate se află într-o recesiune economică şi turbulenţe financiare.

Astfel, şocurile provocate de majorarea preţurilor la produsele alimentare pentru începutul anului curent, fluctuaţia preţurilor la resursele energetice şi criza globală pe pieţele financiare  ne impun şi mai mult să fim prudenţi, atenţi şi previzibili asupra problemelor ce pot apărea, de altfel, şi să fim gata să reacţionăm cu diferite măsuri concrete.

În acest context, avem o confidenţă totală că putem face faţă lucrurilor şi provocărilor pe care le avem în această perioadă, astfel încît Moldova să plătească un preţ cît mai mic pentru această criză globală.   

Stimaţi deputaţi,

Astăzi, se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2009, care este menit să ofere societăţii noastre mai multe oportunităţi cu caracter social, economic şi investiţional. La baza proiectului bugetului pe anul 2009 au stat obiectivele Programului de guvernare, progres şi integrare, Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 20082011 şi alte programe şi strategii naţionale, precum şi angajamentele noastre asumate cu partenerii externi.

Principalul obiectiv al bugetului 2009 este asigurarea stabilităţii şi durabilităţii macroeconomice şi alocarea de resurse financiare pe priorităţi orientate spre rezultate, performanţe şi asigurarea unui nivel de trai fiecărui cetăţean al Republicii Moldova, nivel care să fie decent.

Politica fiscal-bugetară pusă la baza proiectului bugetului pe anul 2009 este menită să reducă presiunea asupra pieţei monetare sau, mai exact, să contribuie la temperarea procesului inflaţionist, motivarea creşterii economice prin investiţii vitale în sănătate, educaţie, ştiinţă şi inovare şi nu mai puţin  important în infrastructură.

La fel important este că Guvernul rămîne fidel susţinerii mediului de afaceri prin oferirea unui cadru stimulatoriu, aşa ca impozitul pe venit cota zero, diminuarea contribuţiei angajatorului pentru plata asigurărilor sociale, restituirea TVA agenţilor economici pentru investiţiile din zonele rurale şi alte facilităţi fiscale.

Pînă la trecerea examinării sumarelor proiectului bugetului de stat, cu permisiunea dumneavoastră, consider că este necesar să reiterez principalii parametri ai bugetului public naţional pentru anul 2009.

Astfel, ţinînd cont de estimările indicatorilor macroeconomici pe care le-a expus colegul meu domnul Dodon, deci şi măsurilor de politică bugetar-fiscală promovate şi acceptate de către dumneavoastră în iulie 2009, noi am prognozat la partea de venituri a bugetului public naţional suma de circa 28,5 miliarde de lei sau cu 21,2 la sută mai mult faţă de ce a fost aprobat pe anul 2008.

În sumă absolută asta ar fi cu 4,9 miliarde mai mult. Totodată, cheltuielile globale ale bugetului public naţional pe anul 2009 sînt calculate în sumă de 29,2 miliarde lei, cu o creştere faţă de aprobatul pe anul 2008 de circa 5 miliarde lei sau cu 22,7 la sută.

Ponderea majoră de 68,7 la sută din cheltuielile publice totale revin sectoarelor de ordin social. Şi, de fapt, aceasta este şi firesc, ţinînd cont că avem Programul de reducere a sărăciei şi de creştere economică. La fel, o pondere de 10,7 revine sectoarelor de ordin economic, 6,7 la sută revine menţinerii ordinii publice, apărării şi securităţii naţionale, 5,6 serviciilor de stat cu destinaţie generală şi doar 2,7 sînt destinate deservirii datoriei de stat.

Salarizarea în sectorul bugetar este de o importanţă majoră în contextul reformelor  şi programelor de guvernare. Vreau să menţionez că în proiectul bugetului pe anul viitor se includ mijloace pentru majorarea salariilor în sumă de 600 milioane de lei. Astfel cheltuielile de personal pentru anul 2009 pe bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale vor însuma 6,9 miliarde de lei sau 9,8 la sută în PIB, un indicator înalt vizavi de alte ţări.

Pentru anul 2009, bugetul public naţional se prevede cu un deficit de 705 milioane de lei, ce constituie 1% în produsul intern brut. Inclusiv la bugetul de stat îi va reveni 573,8 milioane de lei sau 0,8 la sută în PIB. Bugetul asigurării sociale de stat un deficit de 57 milioane de lei, bugetelor unităţilor administrativ- teritoriale un deficit de 74,2 milioane de lei, iar fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală va fi balansat atît la cheltuieli, cît şi la venituri.

Noi considerăm că acest deficit este foarte moderat ţinînd cont de evoluţiile globale şi în special, deci faptul că ţările dezvoltate aşa ca Marea Britanie, Franţa, Germania îşi permit un deficit de 2; 2,5 la sută. Cît priveşte bugetul de stat, asumările financiare sînt următoarele. Veniturile bugetului de stat se estimează în sumă totală de 17,7 miliarde de lei sau cu 21 la sută mai mult decît a fost aprobat pe anul 2008.

La general, principala sursă de venituri a bugetului de stat, reieşind din structura economiei naţionale, rămîn a fi veniturile fiscale care sînt în creştere cu 25,5 la sută şi sînt generate preponderent, după cum cunoaşteţi, de impozitele indirecte, în special de încasările taxei pe valoarea adăugată.

Printre factorii care influenţează creşterea veniturilor pot fi enumeraţi următorii:

creşterea productivităţii şi consumului intern;

creşterea importurilor;

indexarea cotelor fixe şi accizelor la rata inflaţiei.

Veniturile nefiscale vor fi în proporţie de 5 la sută din totalul veniturilor bugetului de stat şi vor avea o pondere mai mică faţă de anul 2008, cauza principală fiind, de fapt, neîncasarea unor dividende de la întreprinderile de stat deja supuse privatizării în anul 2008. Şi, respectiv, încasarea plăţii pentru licenţă a companiilor de telefonie mobilă care erau planificate în anul 2009 vor fi încasate în anul 2008.

Creşterea părţii de venituri a bugetului de stat este influenţată şi de granturile din partea donatorilor externi în sumă de circa 1,3 miliarde de lei sau 145 milioane de dolari. Din această sumă, pentru susţinerea bugetului va fi direcţionată suma de 558 milioane de lei, iar pentru proiectele finanţate din surse externe, proiecte investiţionale, va fi direcţionată suma de 771 milioane de lei.

Este important să menţionez că aceste sume de granturi vor fi oferite în special de către Comisia Europeană în cadrul politicii europene de vecinătate. Cît priveşte veniturile fondurilor speciale, acestea sînt în descreştere cu 2,5 la sută, ca urmare a lichidării a două fonduri, deci fondul cu privire la susţinerea nucului şi fondul privind dezvoltarea turismului.

Veniturile din mijloacele speciale vor fi în creştere cu 25,7 la sută şi, în special, sînt mai mult generate de către instituţiile superioare de învăţămînt.

Cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele sînt prevăzute în sumă totală de 18,3 miliarde de lei. În raport cu bugetul de stat, aprobat pe anul 2008, acestea sînt în creştere cu circa 3,4 miliarde de lei sau cu 22,8 la sută. Repartizarea acestora pe domenii a fost ghidată de priorităţile de politici intersectoriale şi cele specifice sectoarelor.

În anul 2009, circa 40 la sută din cheltuielile bugetului de stat vor fi cu caracter social. Astfel, suma direcţionată pentru acest domeniu va fi de circa 7,3 miliarde de lei. În special învăţămîntul va constitui 10,7 la sută, însă cu majorarea salarizării, această pondere va fi şi mai mare.

Pentru sănătate ponderea totală în cheltuielile bugetului de stat va fi de 14,7 la sută. Pentru protecţia socială, pensii şi transferul către populaţie ponderea va fi 12,9 la sută. Alte cheltuieli ce ţin de cultură, sport şi alte activităţi va fi 1,7 la sută. Toate însumate, acestea vor reprezenta 40 la sută cheltuieli sociale.

13,4 la sută sau 2,4 miliarde de lei sînt destinate sectoarelor economice, aşa cum este susţinerea agriculturii, complexului energetic. Cheltuielile pentru deservirea datoriei interne şi externe vor însuma 4,3 la sută din totalul cheltuielilor bugetului de stat. Dar cum am menţionat anterior, din bugetul public naţional acestea vor avea doar o pondere de 2,4 la sută.

Cele mai însemnate alocaţii suplimentare specifice ramurilor sînt următoarele. Deci pentru învăţămînt majorarea planului de admitere la studii în instituţii de învăţămînt cu 30 la sută necesită o suplimentare de mijloace de circa 56 milioane de lei şi va atinge suma de 598 milioane de lei.

Pentru majorarea normelor la alimentaţie în medie de la 10 pînă la 25 la sută sînt prevăzute suplimentar 22,1 milioane de lei. Această majorare, de fapt, a fost efectuată în anul curent, ţinînd cont de criza globală alimentară, deci noi am beneficiat, vom beneficia, de fapt, şi de un grant oferit de Banca Mondială, în special pentru a ne permite aceste majorări de norme.

Majorarea burselor, pentru care sînt prevăzute suplimentar 60 milioane de lei. Acoperirea parţială a costurilor pentru serviciile comunale în cămine, pentru ştiinţă şi inovare, inclusiv instituţiile de învăţămînt ale Academiei de Ştiinţe a obţinut o majorare de resurse de 130,4 milioane de lei.

Pentru cultură s-a alocat suplimentar pentru reconstrucţia caselor de cultură 20 milioane de lei. Pentru dotarea tehnologizată a Companiei Teleradio-Moldova sînt prevăzute 20 milioane de lei şi pentru asigurarea transmisiei programului TV Moldova-1 deci, 21 milioane de lei.

Ocrotirea sănătăţii. Transferul pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală se va majora cu 343,6 milioane şi, de fapt, transferul de la bugetul de stat către Compania Naţională de Asigurări în Medicină va fi în volum de 1 miliard 800 de lei.

Protecţia socială. Transferul de la bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru prestaţii sociale se va suplimenta cu suma de 106,7 milioane de lei, iar total transferul de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat va fi un miliard 64 de lei.  

Pensiile pentru militari se va suplimenta  cu 77,6 milioane de lei, deci aceasta în baza legii care a fost adoptată recent, în anul curent.

Credite preferenţiale şi dobînzi unor categorii de populaţie, se vor suplimenta cu 46 milioane de lei şi, de fapt, suma necesară pentru a aloca sau disponibilă oferirii creditelor preferenţiale către populaţie va fi în jurul de 94 milioane de lei. Majorarea normelor de alimentaţie şi protecţia orfanilor şi tutelaţilor, se va suplimenta cu 24 milioane de lei şi suma alocată necesară pentru anul 2009 va fi de 41 milioane de lei.

Cît priveşte sectorul economic, pentru susţinerea producătorilor agricoli se suplimentează o sumă de 43,5 milioane de lei, iar suma globală va fi de 313 milioane de lei. Deci această susţinere se va face în baza regulamentului care urmează a fi aprobat de către Parlament. Reabilitarea şi exploatarea sistemelor de irigare se va suplimenta cu 11,4 milioane de lei. Fondul rutier va constitui pentru anul 2009 515 milioane de lei, dintre care 231 milioane de lei va fi pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor şi va fi repartizat de către Guvern.

Diferenţa de sumă va fi pentru reabilitarea noilor drumuri, iar suplimentar la această sumă aş dori să menţionez că circa 400 de milioane vor fi oferite prin proiecte investiţionale creditate de către partenerii noştri externi, în special de către Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Comisia Europeană.

Serviciile de stat cu destinaţie generală, printre care dezvoltarea infrastructurii vamale, se va suplimenta cu 106,9 milioane de lei. Desfăşurarea alegerilor parlamentare şi crearea sistemului informaţional 45,4 milioane de lei. Pentru menţinerea ordinii publice, am menţionat, o majorare care, de fapt, constă din contribuţia noastră pe care o avem în parteneriatul nostru ce ţine de Programul IPAP, parteneriatul individual pe care îl avem cu NATO şi alocaţiile suplimentare sînt de 21,3 milioane de lei. Aici aş dori să menţionez că sînt şi alocaţiile necesare infrastructurii, deci acelor pichete de grăniceri sau acelor angajamente pe care le avem cu NATO. Asigurarea activităţilor Poliţiei judecătoreşti se va suplimenta cu 12,8 milioane de lei.

În proiect au fost incluse şi programe noi, după cum urmează: sistemul de ajutor social 204,7 milioane de lei, asigurarea cu spaţiu locativ a familiilor tinere 60,5 milioane de lei, combaterea maladiilor condiţionate cu impact negativ asupra sănătăţii publice 55 milioane de lei. Este obligaţiunea bugetului de stat ca să fie această sumă alocată Casei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Preluarea de la bugetul asigurărilor de stat a unor programe de protecţie a şomerilor 33,7 milioane de lei, procurarea autobuzelor pentru învăţămîntul secundar 12,2 milioane de lei, crearea rezervei pentru măsuri de integrare a ţării 10 milioane de lei. Şi aici, de fapt, este o nouă linie bugetară şi noi am venit cu o decizie care să ne permită ca să aducem populaţia de pe ambele maluri  într-o relaţie mai strînsă. În special, noi considerăm că alocarea acestei sume, poate este modestă, ne va permite să atragem fonduri de la donatorii noştri. Crearea agenţiei şi fondul deficienţă energetică 6 milioane de lei.

Esenţial este faptul că circa 1 miliard 757 milioane de lei sau 9,6 la sută din cheltuielile bugetului de stat sînt direcţionate pentru investiţii capitale, aşa ca: reabilitarea şi menţinerea drumurilor, aprovizionarea cu apă şi canalizare, reconstrucţia obiectivelor de menire socială şi culturală. 

Fondul de dezvoltare regională. Aş dori să menţionez că din acest 1 miliard 757 milioane 953 milioane sau 54 la sută sînt din sursele noastre proprii şi 805 milioane sau 46 la sută sînt din sursele externe.

Pentru finanţarea construcţiilor obiectivelor, ai căror beneficiari sînt organele administraţiei publice centrale în bugetul de stat pe anul 2009 sînt revăzute surse financiare în sumă de 1,4 miliarde de lei, iar pentru transferuri destinate în special investiţiilor şi reparaţiilor către unităţile administrativ-teritoriale vor fi direcţionate 184 milioane de lei.

Ponderea majoră a cheltuielilor investiţiilor şi reparaţiilor capitale, după  cum am menţionat, le revine reabilitării drumurilor şi întreţinerii acestora circa 980,7 milioane de lei. La fel 221,5 milioane de lei vor fi direcţionate gospodăriei comunale, în special pentru reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă.

Complexului energetic şi implementării proiectului Energetic-2 vor fi direcţionate 119 milioane de lei. Pentru ocrotirea sănătăţii, în special pentru reabilitarea spitalelor vor fi direcţionate 173,9 milioane de lei. În domeniul învăţămîntului, în special ce ţine de instituţii, vor fi alocate 105,8 milioane de lei.

Principiile de selectare a obiectivelor în construcţie în proiectul Legii bugetului pe anul 2009 au fost următoarele: finalizarea şi punerea în exploatare a obiectivelor cu un grad înalt de finalizare şi prelungirea construcţiei obiectivelor care deja sînt în derulare.

Stimaţi deputaţi,

Deficitul bugetului de stat pe toate componentele anului 2009 se estimează în sumă de 573,8 milioane de lei sau, după cum am menţionat, va reprezenta 0,8 la sută din produsul intern brut. Sursele de finanţare a acestui deficit sînt următoarele: vom avea intrări în sumă totală de 1 miliard 195,5 milioane de lei, dintre care împrumuturi pentru susţinerea bugetului 91,2 milioane de lei sau 10 milioane de dolari, care sînt în cadrul Programului de reducere a sărăciei cu Banca Mondială.

Împrumuturi pentru proiectele investiţionale finanţate din surse externe 713,9 milioane de lei sau 78,3 milioane de dolari. Mijloace din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public 390,4 milioane de lei. Cît privesc plăţile. Aceasta va fi onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii interni şi externi în sumă totală de 601,6 milioane de lei.

La fel vom răscumpăra valori mobiliare de stat convenite cu Banca Naţională şi care se află în portofoliul Băncii Naţionale la ziua de astăzi în sumă de 118,8 milioane de lei. Achitarea împrumuturilor externe, conform angajamentelor asumate faţă de creditorii externi, vor fi de 482,8 milioane de lei.

La capitolul Datoria de stat aş dori să menţionez următoarele. Soldul datoriei de stat administrate de Guvern la finele anului 2009 va constitui 10 miliarde 764,9 milioane de lei. În raport corelat la produsul intern brut acesta va descreşte de la 18 la sută, la finele anului 2008, pînă la 15,3 la sută, la finele anului 2009.

Aş dori să menţionez că ponderea sau povara datoriei de stat... nu mai există un pericol pentru Republica Moldova şi este evident că ne permite să angajăm noi împrumuturi deocamdată de la partenerii noştri externi, decît să ieşim pe pieţele financiare, pentru că cunoaşteţi criza care este actuală... de fapt, probabil, nu permite nimănui acum să aibă acces la resurse. 

În anul 2009, cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat interne se estimează în sumă de 699 milioane de lei, pentru care dobînzile pentru hîrtiile de valoare vor fi de 580,9 milioane de lei, Deci plata dobînzilor pentru creditele externe va fi de 201,8 milioane de lei.

Stimaţi deputaţi,

În concluzie, aş dori să menţionez că proiectul pe anul 2009 rămîne orientat social la abordare prudentă atît la partea de venituri, cît şi la partea de cheltuieli. În context, de fapt, aş dori să menţionez că mesajul principal, pe care dorim să îl aducem, este că banii publici trebuie să fie utilizaţi cu prudenţă şi transparent.

Repetat menţionez că acest proiect de buget vine întru asigurarea cererii stabilităţii macroeconomice, pe care ne-o dorim toţi astăzi, ţinînd cont de evenimentele pe care le avem, acele globale şi regionale. Şi, în special, considerăm că acest buget oferă, după cum am menţionat şi la început, oportunităţi de investiţii bazate pe politicile Programului de guvernare şi va contribui la oferirea unui înalt grad de implicaţie a populaţiei, va asigura o asistenţă medicală şi socială durabilă şi va asigura şi investiţiile în infrastructură atît de necesară dezvoltării economice a ţării, cît şi pentru atragerea investitorilor străini.

Toate acestea luate împreună, cu eforturi comune, vor conduce la îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice prestate societăţii. Şi, la fel, aş dori să menţionez că toate aceste abordări ne va apropia şi mai mult de valorile europene şi de doleanţa noastră de integrare europeană.

În final, stimaţi deputaţi, vă îndemn să susţineţi şi să votaţi acest buget, care vine, de fapt, după cum am menţionat, întru menţinerea stabilităţii pe viitor şi întru menţinerea, aşa să spunem, posibilităţilor de rezistenţă faţă de provocările pe care le avem astăzi.

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

De aici încolo rog întrebările dumneavoastră pentru ambii raportori. La microfonul nr.1 domnul Dodon. Sînt reprezentanţii conducerii Băncii Naţionale la fel, deci toţi cei prezenţi. Timpul.

Microfonul nr.5, propunerea a fost de 10 minute. Eu cred că noi trebuie să extindem puţin acest termen.

Eu propun, stimaţi colegi, 45 de minute, o oră maximum, ca să avem posibilitate. Bine? De acord. Cine a fost primul la microfon? De fapt, prioritate doamnei.

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Stella Gherman:  

Stimată doamnă ministru,

Este salutabil faptul că domeniul învăţămîntului pe an ce trece se bucură de o finanţare în creştere. Dacă să comparăm anul 2003, căci anul 2001 nu le place multor, vedem că pentru învăţămînt erau alocaţi 355,5 milioane de lei, iar pentru anul 2009 sînt preconizate 1 miliard 874 milioane de lei sau 8,23 la sută din produsul intern brut. Aş dori să aduceţi la cunoştinţă exemple din alte ţări cu economie în tranziţie, care este acest indice?

 

Doamna  Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc pentru întrebare.

După ultimul raport de statistici al Fondului Monetar Internaţional la acest capitol, după cîte ţin minte eu, noi sîntem cu lituanienii la nivelul acesta major. De exemplu, cum este România, era la 5 la sută, raportul drept că era pe anul 2006. Deci, Kazahstanul era la 3,8 la sută, Bulgaria era undeva la 6 la sută. Nivelul la noi, într-adevăr, este destul de major, dar vreau să vă spun că aceeaşi Republică Irlanda, cînd ea a remis cererea spre aderare de a deveni membru al Uniunii Europene, a purces la aceeaşi investiţie, deci investiţia în capitalul uman.

De aceea, noi considerăm că această pondere, chiar dacă este majoră vizavi de toate ţările în regiune, ea este importantă pentru a menţine acea generaţie tînără în Republica Moldova.

 

Doamna  Stella Gherman:

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Cred că mergem pe principiul diagonalei 2, 4, 3, 5 ca număr de microfoane.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Prima întrebare o adresez domnului Dodon, prim-viceprim-ministru al Guvernului Republicii Moldova.

Stimate domnule prim-viceprim-ministru,

Eu, în fond, sînt de acord cu constatările pe care le-aţi făcut dumneavoastră vizavi de preţurile la produsele agroalimentare în Republica Moldova, corelate la cele din pieţele apropiate şi mai îndepărtate.

Însă, totodată, ar fi trebuit să discutăm şi despre costurile aferente la produsele respective. În acest sens, stimate domnule Dodon, aş avea o întrebare simplă, de altfel vizavi de componenţa sau de costurile care grevează produsele agricole din Republica Moldova.

Ce a făcut Guvernul sau ce urmează să facă, sau dacă a tras concluziile necesare vizavi de o situaţie, din punctul meu de vedere, cel puţin stranie, atunci cînd ultima scumpire a produselor petroliere în Republica Moldova inclusiv a motorinei, care este o componentă importantă la capitolul Cost, a avut loc pe  data de 4 iulie sau în urma datei de 4 iulie, cînd barilul pe piaţa internaţională era 147 de dolari? Cotaţia pe 27 octombrie 59 de dolari. Diferenţele de preţuri la pompă în Republica Moldova noi le-am văzut, le-am constatat toţi pe parcursul timpului. În concluzie, care au fost acţiunile Guvernului şi care urmează să fie pentru a ajusta preţurile respective, pentru a nu greva atît de tare şi direct costurile în producţie în Republica Moldova?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1, vă rog.

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Cred că cunoaşteţi destul de bine răspunsul la această întrebare. Răspunsul ar fi următorul.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu îl cunosc.

 

Domnul  Igor Dodon:

Pe parcursul acestei perioade, inclusiv reducerea preţurilor recente, preţurile angro la motorină în special s-au redus cu circa 34 la sută. Nu poate fi luat în calcul şi nu poate fi doar o contrapunere a scăderii preţului la petrol la burse cu scăderea preţului la vînzările cu amănuntul. Şi eu o să vă explic de ce. Deoarece toate achiziţiile, intrările de motorină şi benzină în Republica Moldova se fac de la rafinăriile din regiuni şi doar acum cîteva săptămîni preţurile au început să scadă esenţial. Practic, avem o reducere de două ori a preţului la plaţi, vorbim de cotarea la plaţi, procurarea motorinei şi benzinei, comparativ cu perioada anului curent, mă refer la lunile iunieiulie. În ceea ce ţine de acţiunile lansate nu atît de Guvern, cît de regulatorul independent, dacă e să vorbim de această piaţă, este vorba de Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică. ANRE-ul a limitat rentabilitatea operatorilor din piaţă, zilnic verifică stocurile şi costurile acestor stocuri şi intervine în cazul cînd este necesar.

În ceea ce ţine de susţinerea producătorilor agricoli şi costurile acestor produse pe parcursul sezonului curent. Înşişi iniţiativele lansate şi politicile statului de subvenţionare în sectorul agricol; sînt mai multe modalităţi de subvenţionare şi, în special, se subvenţionează unele capitole care influenţează asupra costurilor, mă refer şi la, cunoaşteţi, restituirea TVA pe diferite componente, inclusiv la vînzarea mărfurilor. Acestea ar fi principalele acţiuni lansate.

Însă, în opinia noastră, de fapt, reducerea, vorbesc de preţul angro pentru ziua de ieri de 10 lei deja pentru unele tipuri de benzină şi de circa 11 lei pentru motorină este ca urmare a acţiunilor, inclusiv a acţiunilor lansate de către regulatorul independent în Republica Moldova.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Bine. Ca de obicei totul este bine, în viaţă e un pic altfel.

Domnule prim-viceprim-ministru,

Următoarea întrebare, dacă îmi permiteţi, tot dumneavoastră v-o adresez. Prioritatea Republicii Moldova, a Guvernului este integrarea în Uniunea Europeană. Alegerile parlamentare din anul 2009 au fost declarate de către toate forurile europene drept un test al guvernării privind capacitatea de a asigura alegeri libere. Mesajul Guvernului de răspuns a fost că sînt capabile. În acest sens, am o întrebare, dacă cumva dumneavoastră aţi făcut o analiză vizavi de cum urmează să fie repartizaţi cei 184 milioane de lei, care urmează să fie fixaţi la capitolul Investiţii capitale, care sînt adresate ulterior în administraţiile publice locale. Dacă nu aţi făcut-o, pot să vă spun eu.

 

Domnul  Igor Dodon:

Bineînţeles, analiza este efectuată împreună cu colegii de la Ministerul Finanţelor, sînt pentru finalizarea unor obiective de infrastructură, care deja sînt lansate, cît şi pentru începerea unor obiective noi. Aş dori să menţionez că repartizarea investiţiilor sau a cheltuielilor bugetare pentru investiţii este una destul de bună, în opinia noastră. Deoarece, în special, accentul se pune pe dezvoltarea infrastructurii în regiuni, vorbim de investiţii capitale. În afară de aceste investiţii pentru dezvoltarea regională, cunoaşteţi că mai este şi acel fond de dezvoltare regională, care, de asemenea, va pune accentul pe dezvoltarea obiectivelor de infrastructură în regiuni.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule prim-viceprim-ministru,

Vreau să vă spun că, în marea majoritate, aceşti 184 milioane de lei sînt îndreptaţi către primăriile conduse de primari comunişti sau administraţii publice locale comuniste. O să discutăm în lectura a treia şi o să vorbim cu tabelul ş.a.m.d.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Vreau să vă spun că acest lucru influenţează în modul cel mai direct, în modul în care influenţaţi voi alegerile în 2009. Un element numai. Şi încă o întrebare către doamna ministru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cîte două întrebări la fiecare raportor maximum. Vă rog.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Doamnă ministru,

Spuneţi, vă rog frumos, vizavi de priorităţi şi vizavi  de bugetul auster. Apropo, mă bucur foarte mult că aţi făcut o apreciere justă a situaţiei care este în Republica Moldova, corelată la criza mondială. Pentru prima dată am auzit un reprezentant al Guvernului că recunoaşte că este o problemă şi o problemă mare.

Acum vizavi de bugetul auster pe care urmează să îl avem în anul 2009. Spuneţi, vă rog frumos, suma de 8 milioane de lei, alocată pentru proiectarea ambasadei în Ancara, este o prioritate, ce ambasadă construim noi acolo? Ce palat? Pentru cine? Deja este pregătit un ambasador care urmează să plece acolo şi avem nevoie de un edificiu care ar avea la bază numai proiectarea de 8 milioane de lei sau cum putem să înţelegem?

 

Doamna  Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Deoarece se referă la candidatură, nu vă pot spune absolut nimic, pentru că nu este în competenţa mea. Cît priveşte la alocările pentru această misiune diplomatică. Deci noi, în fiecare an... de fapt, sînt planificate. Pentru că tendinţa noastră trebuie să fie a să avem acele active peste hotare în beneficiul nostru. Şi pot să vă spun, din experienţa mea personală, cînd stai lîngă aeroport nu este cel mai convenit loc pentru a fi o misiune diplomatică. Noi considerăm că astfel de investiţii la momentul  acutal noi planificăm pentru Ancara, însă situaţia ne va dicta, dacă  preţurile vor scădea pe pieţele financiare europene, atunci va fi în altă parte.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Doamnă ministru,

Nu e pentru procurare, e pentru proiectare, numai pentru proiectare.

 

Doamna  Mariana Durleşteanu:

Da, pentru că dumneavoastră cunoaşteţi care este costul activelor peste hotare.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu consider că 800 000 de dolari, stimată doamnă ministru, în Ancara se poate de cumpărat  un edificiu modest, dar suficient pentru ca misiunea noastră să îşi facă meseria.

 

Doamna  Mariana Durleşteanu:

Domnule Filat,

Eu aş ruga, dacă puteţi să faceţi o examinare ce ţine de comisioanele percepute de către jurişti pentru a semna un contract ce ţine de procurarea unei misiuni diplomatice.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Valeriu Calmaţui:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În proiectul bugetului pe anul 2009 a fost elaborat, după cîte ştim, a fost începută elaborarea în prima jumătate a anului 2008. Deci eu am o întrebare către domnul prim-viceprim-ministru Igor Dodon, din care aş vrea să ştiu, totuşi, noi preconizăm exporturile pentru anul viitor să fie majorate cu 19 la sută. Deci totuşi criza financiară, care astăzi este în multe state, după cum menţionează şi multe agenţii de presă, a scăzut nivelul de cumpărare în aceste ţări şi chiar în aceeaşi Uniune Europeană. Întrebarea constă în următoarele: totuşi, pe parcursul acestor luni cîte au trecut de la începutul calculării bugetului pe anul 2009, s-au luat acum în vedere ultimele evenimente care au loc pe piaţa mondială? Şi care va fi impactul asupra bugetului nostru? Deci asupra acestuia, asupra bugetului nostru pentru Republica Moldova?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Într-adevăr, în momentul lansării acestei prognoze, prima prognoză, în baza căreia au fost calculaţi primii indicatori bugetari, prognoza exportului era mult mai mare decît plus 19 la sută pentru anul 2009. În special, aş dori să menţionez şi am remarcat deja că noi avem o creştere în medie de 27 28 la sută pe parcursul anului precedent şi a anului curent. Prognoza de doar plus 19 la sută pe fondul unei creşteri a exporturilor pentru anul curent de 28 la sută este o prognoză echilibrată în opinia noastră, care ţine cont de modificările de conjunctură şi, în special, de puterea de cumpărare şi de creştere economică în ţările unde sînt principalele destinaţii ale exporturilor.

Considerăm că aceste 19 la sută vor fi atinse, în special, datorită noilor preferinţe, obţinute de Republica Moldova. Cunoaştem că este vorba de preferinţele, în special, pentru piaţa Uniunii Europene. Începînd cu 1 martie curent, avem comerţ asimetric cu Uniunea Europeană. Şi aş dori să menţionez că din cele produse care au fost cotate, în acele cote pentru unele produse, în special de produsele de vinuri, este vorba de zahăr, este vorba de cerealiere, aceste cote, în special pentru vinuri, de exemplu, au fost valorificate la nivelul de 100%.

Pentru zahăr la nivel de 94 la sută, pentru cereale la nivel de 44 la sută. De rînd cu alte preferinţe obţinute, mă refer în special la CEFTA, noi considerăm că această prognoză este o prognoză moderată, echilibrată pentru nivelul exporturilor pentru anul următor.

 

Domnul  Valeriu Calmaţui:  

Vă mulţumesc.

Să sperăm. Şi a doua  întrebare, aş vrea să vă adresez dumneavoastră, doamnă ministru al finanţelor. Noi preconizăm pentru anul 2009 pentru deservirea datoriilor externe 684, peste 684 milioane de lei. Aceste datorii, dacă dumneavoastră deţineţi asemenea informaţie, totuşi cît costau ele, care sînt formate în perioada ultimilor ani şi acele care sînt istorice.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc pentru întrebare. 

Aş dori să menţionez că în portofoliul datoriei de stat, în special al datoriei de stat externe sînt creditele luate în aşa numita perioada de tranziţie 19911998. Şi după criza financiară deja Guvernul Moldovei devenise eligibil la credite mai ieftine. De facto, în ultimii 7 ani noi ne-am împrumutat mai puţin, pentru că avem mai multe oportunităţi de a atrage granturi de la donatorii noştri externi. Aceasta este în primul rînd Comisia Europeană. În cadrul politicilor de vecinătate avem iniţiative de investiţii şi lucrăm şi cu Banca Mondială.

 

Domnul Valeriu Calmaţui:

Vă mulţumesc.

Şi totuşi aceste 684 de milioane, nouă pentru majorarea salariilor se prevăd undeva în jur de 600 de milioane. Deci cam aceste datorii ar putea da posibilitate cred că mult mai mult să mărim.

 

Doamna Mariana Durleştean:

Da, dar noi sîntem obligaţi să le onorăm. Nu avem încotro.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am o întrebare către domnul prim-viceprim-ministru. Totuşi în bugetul Ministerului Administraţiei Publice Locale pentru fondul naţional de dezvoltare regională sînt preconizate 156 de milioane pentru anul 2008. Dacă la aprobarea bugetului pe 2009, la aprobarea bugetului pe 2008 au fost măcar cît de cît menţionate proiectele în a căror direcţie vor fi alocaţi banii pentru 2008, drept că încă rămîne ca să mai discutăm în jurul cheltuielilor, utilizării acestor bani în 2008. Dar totuşi despre care proiecte este vorba în 2009, că şi suma este destul de mare. Şi discuţiile în jurul acestui fond tot sînt foarte diferite. Vă rog, domnule prim-viceprim-ministru.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

După cum cunoaşteţi, conform Legii cu privire la dezvoltarea regională, competenţa în distribuirea fondului de dezvoltare regională şi selectarea proiectelor ţine nu de Guvern, ţine nu de Parlament, ţine de Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională care primeşte propuneri de la consiliile regionale. Cunoaşteţi, de asemenea, că pe parcursul ultimelor cîteva săptămîni au fost create consiliile de dezvoltare regională în cele trei regiuni.

Mai departe, aceste trei regiuni, dacă să vorbim de metodologie, selectează proiecte de interesul regiunii respective şi vine cu această propunere a acestui proiect la Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională, care, în dependenţă de fezabilitatea proiectului şi necesitatea de finanţare, ia decizii de finanţare din acest fond. Prin urmare, la această etapă, să vorbim despre care proiect, eu cred că este prematur. Însă, în opinia colegilor de la Ministerul Administraţiei Publice Locale, accentul de bază va fi pe proiectele de infrastructură, cum ar fi drumuri, apeducte, chiar şi unele obiecte din infrastructura socială, însă doar de interes comun pentru întreaga regiune.

 

Domnul Alexandru  Oleinic:

Domnule Dodon, 

Noi avem Consiliul Naţional format astăzi, după 2008? Şi atunci a activat Consiliul Naţional în 2008 şi s-a cheltuit măcar 1 milion de lei din acele 130, care au fost preconizate pentru 2008? 

 

Domnul Igor Dodon:

Consiliul Naţional se creează crearea consiliilor regionale. Consiliile regionale au fost create acum cîteva săptămîni. Imediat avem deja componenţa Consiliului Naţional de Dezvoltare Regională care urmează să ia deciziile respective pentru finanţarea...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mai bine zis, în 2008 nu s-a cheltuit nici o copeică destinată pentru fondul concret naţional de dezvoltare regională?

 

Domnul Igor Dodon:

În 2008 mijloacele acestui fond au fost utilizate pentru obiecte de infrastructură în regiune, în special infrastructura fizică. 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu vedeţi că asemenea abordare, într-adevăr, deschide parantezele că posibilitatea de a folosi aceşti bani pentru compania electorală 2009 a unei concrete formaţiuni este absolut evidentă, dacă noi alocăm bani în 2008, nu facem nimic în 2008. În 2009 nu ştim proiectele care vor fi derulate pentru cheltuirea banilor.

 

Domnul Igor Dodon:

Nu poate să fie, domnule deputat. Nu poate să fie în proiectul bugetului. Ar fi o intimidare...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aşa se vorbeşte.

 

Domnul Igor Dodon:

...a autorităţilor publice locale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Domnule prim-viceprim-ministru,

Stimaţi colegi,

Deja e polemică. Vă rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Şi a doua întrebare către domnul prim-viceprim-ministru. În cadrul bugetului de stat s-a aprobat o alocaţie pentru implementarea strategiei de reformă a administraţiei publice centrale. Noi sîntem la finele anului 2008. în Hotărîrea nr.1402 din 30 decembrie 2005 despre reforma administraţiei publice centrale era implementarea pînă la finele anului 2008. Obiectivele le cunoaştem destul de bine: optimizarea personalului, optimizarea, reforma structurii ş.a.m.d.

Totuşi astăzi noi avem o realitate că administraţia publică şi aparatul, mai bine zis, administraţia publică centrală este în creştere undeva în jurul la 200 de unităţi  la momentul de astăzi. Totuşi despre care strategie este vorba, domnule prim-viceprim-ministru, şi pentru ce alocăm banii?

 

Domnul Igor Dodon:

Cred că cu detalii pot veni colegii de la Ministerul Finanţelor în ceea ce ţine de fiecare capitol. Însă în ceea ce ţine de reforma administraţiei publice centrale, stimaţi deputaţi, pe parcursul acestei perioade au fost lansate mai multe reforme în contextul reformei administraţiei publice centrale. Cunoaştem fuziuni de autorităţi publice centrale, reduceri esenţiale în cadrul unor autorităţi publice centrale.

Uneori risc să spun acest lucru în detrimentul calităţii, însă au fost efectuate reforme esenţiale pînă acum pe parcursul a trei ani. Important este de menţionat că următoarea etapă ţine de reforme şi de chiar unele fuziuni la nivel de autorităţi publice centrale deja la nivel de inspectorate subordonate acestor autorităţi publice centrale. Şi avem şi cifrele, dacă îmi permiteţi. Pentru anul 2004 reducerea a fost de 834 de unităţi, cu 19 la sută. În 2005 reducerea cu 870 de unităţi. În 2006 cu 66 de unităţi. În 2007 cu 120 de unităţi. Şi în 2008, practic, avem o majorare cu 36 de unităţi. Dacă e să sumăm toate aceste reduceri şi majorări pe parcursul acestei perioade avem o reducere esenţială cu 1614 unităţi sau cu 37 la sută. Este informaţia care poate fi prezentată.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Dodon,

Eu ca o cifră ce ţine de cheltuielile pentru implementarea strategiei. Dacă în 2006 noi am cheltuit 7 milioane de dolari, în 2007 7 milioane din bugetul de stat de lei şi 32 de milioane din granturi şi în 2008 5 milioane din buget şi 42 de milioane din granturi. Ce era mai simplu? Şi noi, ca atare, nici nu chiar tare simţim toată această reformă în administraţia publică centrală. Eu cred că aici ar trebui să ne gîndim foarte bine pentru 2009, mai ales la implementarea noii strategii, fiindcă eu aşa înţeleg că aceasta pentru care dumneavoastră alocaţi bani în 2009 deja nu mai există, fiindcă se termină în 2008, conform Hotărîrii Guvernului.

Bine, eu am întrebare către doamna ministru.

Doamnă ministru,

Noi sîntem cam modeşti pe parcursul la... şi o consecutivitate foarte-foarte aşa stabilă. Ce ţine de accizele la motorină şi benzină, pe parcursul ultimilor patru ani de zile nu depăşim 500 milioane de lei. De ce totuşi în ţară se întîmplă aşa ceva? Fiindcă eu ţin minte foarte bine, cînd mult stimatul domul coleg Iovv aici, în Parlament, a spus: noi putem 1 miliard de lei să colectăm de la motorină şi benzină. Dar noi aceasta o spuneam în 2000. Noi sîntem în 2008 şi în 2009 totuna planificăm 467, stabil 2008 467, în 2007 467 ş.a.m.d.

 

Doamna Mariana Durleştean:

Da, mulţumesc, stimate domnule deputat.

Aş dori să menţionez că am cifrele în faţă. Deci, în 2000 colectarea accizelor la benzină şi motorină a fost de 244,5 milioane de lei. Astăzi sîntem la cifra pe care dumneavoastră o spuneţi şi aş aduce argumente de ce această cifră este stabilă pentru anul curent şi pentru anul viitor din următoare considerente. În primul rînd, că volumul de importuri noi l-am estimat că va fi la acelaşi nivel.

Dumneavoastră cunoaşteţi că taxa la acciz nu s-a schimbat ultimii ani şi politica fiscală care prevede accizul a fost aprobată de către dumneavoastră în iulie. Noi considerăm la fel că volatilitatea preţurilor la resursele energetice, care a avut loc anul curent, în special în prima jumătate, ce ţine de scumpire nu a permis populaţiei să utilizeze o cantitate mai mare.

Plus la aceasta, doresc să informez că importatorii aduc benzină şi motorină nu în stocuri mai mult decît între zece şi treizeci de zile. Deci vom vedea cu ultima evoluţie care a avut loc la bursă cu scăderea, dacă le va permite importatorilor, dar iarăşi nu putem noi să îi condiţionăm să importe mai mult. Pentru că totul este volatil din considerentele preţurilor şi consumului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamnă ministru,

Numai o cifră ca să confirmăm aceea ce spun eu. Accizele la autoturisme, comparativ cu anul 2007, dumneavoastră prognozaţi în 2009 aproape de două ori 50%, dar benzina rămîne tot la acel nivel.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Pentru că accizul la benzină este în lei şi este o sumă fixă. Accizul la autoturisme este în euro şi este în dependenţă de puterea motorului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Şi ultima întrebare. Ce ţine de dividendele întreprinderilor de stat şi veniturile de la privatizare. Totuşi micşorarea de la 207 milioane, care... executarea în 2007 la 100 de milioane dividendele de la gestionarea întreprinderilor de stat pentru anul 2009 este cam neînţeleasă. Tot aşa cum nu este neînţeleasă şi privatizarea 300 de milioane pentru 2009. Numai Magazinul Unic pe care dumneavoastră îl expuneţi, propuneţi, cereţi 350 de milioane. Clădirea de la Botanica, de la Academia de Ştiinţe 600 de milioane. Două obiecte avem 1 miliard. Dar dumneavoastră prognozaţi 300 milioane de dolari de la privatizare şi 100 de milioane de la dividende. Vă rog.

 

Doamna Mariana Durleşteanu: 

Mulţumesc mult, stimate domnule deputat.

Ce ţine de privatizare, aş dori să menţionez că noi am estimat suma pentru a nu supraestima aceste venituri, pentru că din lista aprobată de către Guvern, 280 de întreprinderi şi 55, pare-mi-se, au fost privatizate deja în anul curent. Deci rămîne un număr mult mai mic. De aceea, şi dividendele, evident, scad, pentru că sînt supuse privatizării cu noi... Sînt cumpărate de noi acţionari.

Cît priveşte privatizarea, după cum cunoaşteţi, noi aveam angajamentul de a angaja consultanţi externi pentru Banca de Economii. Însă, ţinînd cont de situaţia care este pe pieţele financiare, nu dorim să riscăm cu nişte supraestimări, pentru că doritori să spunem aşa să vină nu cred că vor fi, pentru că legitimităţi în pieţele europene şi cele externe, eu mă refer la pieţele din Vest nu prea sînt disponibile la ziua de astăzi.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamnă ministru,

Astăzi, activele înregistrate la întreprinderile de stat constituie 21 miliarde de lei. Întreprinderile care se vînd astăzi şi dumneavoastră le-aţi numărat în 280 sînt mai mult active. Active care deja nu mai funcţionează în economia naţională. Şi dintr-însele, într-adevăr, nu mai pot scoate dividende. Noi ştim care întreprinderi dau dividende. Acestea sînt Moldtelecom-ul, Calea ferată, Poşta Moldovei, acele întreprinderi de stat care, într-adevăr, trebuie gestionate eficient. Dar 100 de milioane, aceasta cred că e o cifră foarte mică.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Noi avem o diminuare doar de 32 de milioane, aprobată în 2008, 32 sînt în minus. Şi aceasta din considerentele pentru că Telecom-ul, de obicei, plăteşte dividendele în avans.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Larisa Zimin:

Da, mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Întrebarea o adresez doamnei ministru. Prin operarea modificărilor la Legea Parlamentului Republicii Moldova din 1992 cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice în 2006 a fost creat cadrul legal pentru susţinerea reală a acestei categorii de populaţie.

Întrebarea mea, întrebările mele, mai bine zis, reies din componenta transferul către populaţie, compensarea averii persoanelor represate şi ulterior reabilitate din anexa nr. 4 din nota informativă. În primul rînd, prima întrebare. Dacă pentru anul 2008  sumele preconizate vor fi utilizate integral la această categorie de populaţie? Şi a doua. De ce pentru anul viitor se prevede o diminuare a acestei cifre? Iată aceste două întrebări.

Mulţumesc.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc mult pentru întrebare.

Primul moment pe care aş dori să menţionez, într-adevăr, este o diminuare faţă de cifra de anul curent. Dar am făcut-o din faptul că  experienţa ne arată că astăzi este în buget în sumă de 24 milioane de lei, pe care am fost nevoiţi să o redistribuim anterior, deci pe parcursul anului pentru creditele preferenţiale care sînt mai solicitate. Problema de recuperare a sumelor de către persoanele care au fost supuse represiunilor politice nu derulează în ascensiune.

Noi ne confruntăm cu faptul că deciziile se iau la nivelul autorităţilor publice locale sau al comisiilor respective. În cazul în care suma care  se constată de către Consiliu este mai mare decît alocaţiile, aşa să spunem, sau baza fiscală a satului X sau Y, atunci noi le plătim din bugetul de stat. Însă, spre regret, cîteodată am avut, pe parcursul anului, fapte cînd instanţa de judecată adopta decizii să fie aceste sume imediat alocate din bugetul de stat.  Noi am alocat în cadrul Guvernului ca să repartizăm această obligaţiune 50 la 50. Adică 50 la sută să meargă din bugetele locale şi 50 la sută din bugetul de stat.

 

Doamna Larisa Zimin:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Prima întrebare o adresez domnului Dodon. Întrebarea se referă la articolul 17, care prevede că la aprobarea şi aplicarea tarifului pentru gazele naturale în acesta se includ 4 dolari SUA pentru mia de metri cubi pentru a acoperi cheltuielile de răscumpărare a cambiilor emise de Guvern, către societatea  Gazprom din Federaţia Rusă.

Vreau să vă întreb: care mai sînt aceste datorii, cît timp vor mai plăti cetăţenii, acei care plătesc regulat aceste datorii. Şi cît o să plătim acele datorii din stînga Nistrului,  cu părere de rău,  tot noi, că niciodată nu vom obţine un nivel mai înalt în partea aceasta. Vreau să îmi lămuriţi, şi nu numai mie, cît mai avem de plătit aceşti 4 dolari, dacă nu i-am fi răscumpărat demult prin contribuţiile noastre? Şi, pînă la urmă, propun excluderea acestui articol din proiectul propus.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimată doamnă deputat,

În primul rînd, în partea dreaptă a Nistrului, consumatorii din partea dreaptă a Nistrului nu achită la momentul actual şi nu au achitat datoriile consumatorilor din partea stîngă a Nistrului.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Ele nu sînt divizate.

 

Domnul  Igor Dodon:

Aceste datorii sînt divizate în evidenţa internă contabilă a Societăţii pe Acţiuni Mixte Moldovagaz. Este vorba de livrarea gazelor către două întreprinderi create de Moldovagaz, două filiale, una responsabilă de partea dreaptă a Nistrului şi alta responsabilă de partea stîngă a Nistrului. Şi aceste datorii în evidenţa internă a Moldovagaz, şi acest lucru îl cunoaşte foarte bine şi Gazprom-ul, sînt divizate. Şi, la această etapă, achitarea datoriilor părţii stînga a Nistrului de către partea dreaptă nu se admite şi sperăm foarte mult că nu va fi admisă nici în continuare.

În ceea ce ţine de cei 4 dolari, care sînt incluşi în tarif, aş dori să menţionez că, la această etapă, mai există datoria Ministerului Finanţelor către Banca Naţională vizavi de împrumutul care a fost acordat Guvernului pentru răscumpărarea cambiilor formate la sfîrşitul anilor 1990 începutul anilor 2000. Şi anume din aceste considerente şi tariful de 4 dolari persistă şi în bugetul anului următor. În ceea ce ţine de sumă şi termeni, cred că colega mea, doamna ministru, poată să vă informeze.

 

Doamna Mariana Durleaştean:

Da, dacă îmi permiteţi. Deci am împrumutat de la Banca Naţională în 1999, cînd am făcut tranzacţia, ne-am răscumpărat datoria la circa 52 de cenţi. Am împrumutat 56 milioane de dolari, care la ziua de astăzi acesta e undeva echivalentul la 687 milioane de lei. Am încasat din aceştia 4 dolari, 476 de milioane, 484 mii de lei.

Deci o diferenţă încă de 200 de milioane pe care noi sîntem obligaţi să o achităm Băncii Naţionale, pentru că aceasta ne-a fost oferit ca împrumut şi nu gratuit.

Dar noi am mers pe calea ca să beneficiem pentru că altfel trebuia să plătim 100% plus dobînzile care urmau să fie deservite pînă în anul 2007.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc.

Şi a doua întrebare, tot pentru domnul Dodon, care se referă la articolul 4 din proiect, literele c) şi d), prin care se propune să fie aprobate în bugetul Aparatului Guvernului 10 milioane de lei pentru activităţi de reintegrare a ţării şi care vor fi repartizate şi utilizate în baza unui regulament aprobat de Guvern.       

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu poate Guvernul să aprobe regulamente atunci cînd nu există lege.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimată doamnă deputat,

Guvernul are dreptul. În baza deciziei Parlamentului de creare a unor fonduri, aş dori să menţionez că este o iniţiativă în premieră. S-a referit stimata mea colegă în raportul său de creare a fondului de reintegrare a ţării.

Spre regret, la această etapă, este o iniţiativă. Noi avem doar 10 milioane de lei, însă este un pas important pentru a da un mesaj, inclusiv pe extern, pentru partenerii de dezvoltare, care sînt gata să vină şi ei în acest fond cu intervenţii pentru a face mai multe lucruri la capitolul Reintegrarea ţării.

Pentru ce ar putea fi utilizate aceste mijloace? Aceste mijloace ar putea fi utilizate pentru diferite programe, în special sociale, pentru cetăţenii noştri moldoveni din partea stîngă a Nistrului. Cunoaşteţi că, pe parcursul anului 2008, au fost lansate mai multe astfel de programe, îndeosebi în sectoarele sănătate şi educaţie. Am venit cu ajutor pentru şcolile şi pentru spitalele din partea stîngă a Nistrului. Şi mai sînt o mulţime de obiective de infrastructură care ar putea fi finanţate.

Spre regret, la capitolul Infrastructură, finanţarea acestor proiecte poate fi doar în cazul în care va fi un acord cu autorităţile din partea stîngă a Nistrului. Însă programe sociale la sigur ar putea fi finanţate din acest fond.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu sînt împotrivă la aceasta, dar v-am spus că regulamentul nu poate fi aprobat de Guvern, trebuie să fie aprobat de Parlament. Acesta era cazul. Şi litera c) la bugetul Agenţiei Agroindustriale Moldova-Vin, pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole, 87,05 milioane de lei. Ştim că, conform Legii viei şi vinului, există un fond special pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor vinicole.

Nu am găsit în proiectul înaintat nimic despre acest fond, dar aici, direct din buget, se alocă Agenţiei Agroindustriale Moldova-Vin.

 

Domnul Igor Dodon:

Acesta şi este fondul, doamnă ministru, vă rog.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Dacă îmi permiteţi, deci acestea sînt cheltuieli pentru plantarea viţei de vie, specifică pentru diferite soiuri de viţă de vie. Cît priveşte veniturile, ele sînt deja incorporate în partea de venituri a bugetului de stat, deci nu avem o linie separată bugetară. După cum am spus, aş dori să menţionez că de produsele vinicole acum pentru brendul acesta care îl poartă ei, deci achită o taxă specială care merge la partea de venituri şi, evident, trebuie să o punem la partea de cheltuieli.

Partea de cheltuieli este anume pentru susţinerea plantaţiilor, suma respectivă.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, dar prin fond. Anume fondul trebuie să fie şi nu...

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Dar nu este fond, este doar o linie bugetară. Deci doresc doar să menţionez ceea ce ţine şi la reintegrarea ţării.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

...Ne clarificăm...

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci este o linie bugetară. Noi evităm să creăm fonduri suplimentare. Tendinţa noastră este ca să avem doar linii bugetare şi de aceea considerăm că atunci cînd avem linie bugetară nu e cazul ca regulamentul să fie aprobat de către Parlament, pentru că se alocă o sumă maximă pentru activităţi care urmează să fie definitivate de către Guvern.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mi-aţi răspuns dumneavoastră. Nu, eu am două întrebări la unul şi două la altul.

Doamnă ministru,

Curtea de Conturi, în raportul său prezentat în luna iulie în Parlament, a depistat încălcări destul de grave la executarea bugetului şi au fost cerute luări de măsuri concrete din partea Guvernului pentru înlăturarea lor. Vreau să... dar din cîte vedem ele continuă să fie. Ce măsuri a întreprins Guvernul întru înlăturarea acestor încălcări depistate de Curtea de Conturi?

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Da, mulţumesc.

Stimată doamnă deputat,

În primul rînd, aş dori să menţionez că acest raport privind executarea bugetului a fost audiat la nivelul Prim-ministrului, împreună cu colegii noştri din Guvern. Ulterior, desigur, a avut loc colegiul Ministerul Finanţelor, cu întocmirea unui plan special de acţiuni pentru eliminarea acestor încălcări.

Dacă sînteţi interesată, eu aş putea să remit anume planul respectiv.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, o să aştept să îmi prezentaţi această informaţie.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

. , 2009 . , , , , , , , .

, - . , , 3 , , 450 . , . 1000 18 . 57   . - , - 2162, 678. ? - , - ? , ? .

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Da, vă mulţumesc.

cu permisiunea dumneavoastră, o să răspund în limba de stat, dacă nu vă supăraţi.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Poftim, nici o problemă.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci eu aş vrea să menţionez că în bugetul de stat pe anul 2009 pentru copiii şi studenţii orfani şi acei aflaţi sub tutelă din instituţiile de învăţămînt, este preconizată suma de 41,3 milioane de lei sau o creştere de 3 ori faţă de 2008 aprobat.

Şi aş dori să spun că, în primul rînd, s-au majorat normele de cheltuieli în bani pentru elevii orfani şi acei aflaţi în şcolile profesionale şi de meserii. Normele care au fost majorate... aş putea să spun următoarele care sînt deja puse în aplicare: Îmbrăcămintea, încălţămintea şi inventarul moale la începutul anului de studiu s-a majorat de la 1000 de lei pe an la 3 mii de lei pe an.

Această majorare noi am făcut-o recent şi ea este trecătoare în anul 2009, care deja prevede alocări suplimentare. Pentru materiale didactice şi inventar gospodăresc s-a majorat de la 200 de lei la 250 de lei pe lună. Ajutorul material la sfîrşitul anului de studii, deci ajutorul care se consideră drept compensaţie unică s-a majorat de la 500 de lei la 1000 de lei.

Alimentaţia pe zi pentru un copil din această categorie s-a majorat de la 19 lei la 35 de lei. Şi indemnizaţia la absolvirea instituţiei, deci indemnizaţia care este unică pentru elevii şi studenţii orfani şi acei aflaţi sub tutelă s-a majorat de la 500 de lei la 10 mii de lei drept compensaţie unică. Iar pentru elevii orfani care se află în şcoli de tip internat şi casele de copii s-a majorat de la 500 de lei la 5 mii de lei.

Desigur, strategia sau aşa să spunem politicile ce ţin de asistenţa socială pentru această categorie de persoane revine Guvernului, în primul rînd, de a veni cu noi abordări. Însă noi cunoaştem că tot mai mult ... pe instituţionalizarea deci, aşa să spunem, a copiilor şi menţinerea acestor copii în familii.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

. . 85 , , 1992 . ? , ?

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

. 85 .

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Se poate în limba moldovenească.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Da.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Mulţumesc.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Se prevede compensarea acestor indemnizaţii pentru vîrstă, începînd din anul 1961, persoanelor născute în 1961. Deci noi planificăm, conform legii care a fost aprobată, că această primă etapă de unu la unu la prima mie va fi finalizată în anul 2011. Şi din 2011 vom începe a doua etapă care va fi în proporţie de unu la 2,5 sau, de fapt, 40 la sută compensarea sau beneficierea de indemnizaţii dintr-o mie de lei.

Deci din 2011 noi vom merge iarăşi pe etape, a doua etapă cînd începe, vom merge iarăşi cu cei mai înaintaţi în vîrstă şi după aceea pînă la acei mai tineri. Reieşind din toată suma, da.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Sergiu Sococol:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Întrebarea mea o adresez doamnei ministru al finanţelor, privind compartimentul granturi pentru susţinerea bugetului de stat şi proiectele finanţate din surse externe.

Stimată doamnă ministru,

După cum dumneavoastră aţi menţionat, în anul 2009, pentru anul 2009, din contul donatorilor şi partenerilor externi, se vor efectua cheltuieli în cadrul proiectelor finanţate din surse externe cu două sute patruzeci şi... aproximativ 243 de milioane mai mult decît în anul curent.

Circa 50% din activităţi şi măsuri din cadrul proiectelor se vor finanţa din contul granturilor anume şi 49  aproximativ din împrumuturi. Contribuţia Guvernului la aceste proiecte va constitui aproximativ 1%, din cheltuieli totalul, anume din cadrul proiectelor, din cheltuielile totale.

Aşadar, volumul granturilor externe pentru anul 2009, după cum aţi menţionat, vor constitui  circa 771 de milioane sau cu 331 milioane de lei mai mult decît pentru anul curent. Aici avem o creştere de aproximativ 1,7 ori. Deci şi în acest context, doamnă ministru, este întrebarea.

Rog să îmi relataţi care sînt partenerii externi de bază şi care este mecanismul, la general, de acordare a granturilor pentru susţinerea bugetului şi pentru proiectele finanţate din exterior.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc pentru întrebare.

Deci primul moment pe care aş dori să menţionez, de fapt mă repet, principalul partener al nostru este Comisia Europeană acum şi dacă această trecere a fost făcută, de fapt, în anul curent şi anul trecut, cînd de la Banca Mondială noi mai mult beneficiam din cadrul Comisiei Europene, ţinînd cont de abordările noastre pe care le avem vizavi de planul de acţiuni care a fost implementat cu succes şi, de fapt, Comisia Europeană a adoptat şi o decizie, în mai, de oferire Guvernului un bonus pentru buna guvernare.

Noi aşteptăm acest bonus că va veni la începutul anului viitor şi politicile noastre ce ţin de apropierea cît mai mult de Uniunea Europeană ne impun să fim beneficiar al fondurilor europene. Ei sînt mai mult, 50 la sută din toate granturile.

Desigur, aceste granturi sînt oferite nu pur şi simplu că noi avem nevoie de ele şi dorim să le utilizăm aşa cum dorim noi. Nu, absolut nu. În primul rînd, orice grant şi orice sursă de finanţare este condiţionalizată. Condiţiile, de obicei, sînt bazate pe politici şi pe reforme. O dată deci e gratuită.

 

Domnul Sergiu Sococol:

Vă rog, respectaţi, aşteptaţi să răspundă doamna ministru... (rumoare în sală). Să ne respectăm, stimaţi deputaţi. Aşteptaţi.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamnă ministru,

Răspundeţi.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mecanismul este unul tehnic între beneficiar şi donator.

 

Domnul Sergiu Sococol:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Deci o întrebare către doamna ministru. Eu vreau să vă amintesc că nu de mult a fost o majorare de salarii pentru cadrele didactice cu 10% şi i s-a poruncit administraţiei publice  locale să le achite. O bună parte din ei nu o fac pînă în prezent, căci nu au aceşti bani. Dumneavoastră nu îi restituiţi.

Este o practică dubioasă atunci cînd Guvernul sau Ministerul Finanţelor dă dispoziţii în teritoriu şi încalcă în flagrant bugetul adoptat deja de Parlament anterior. Vă rog să explicaţi, cînd aceste procente sau bani vor fi restituiţi pedagogilor.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Vă mulţumesc pentru întrebare.

Dispoziţia în teritoriu a fost privind prezentarea calculelor de unităţile administrativ-teritoriale în baza deciziei care a fost recent luată de către Guvern şi nu au fost dispoziţii ca aceste surse să fie din veniturile sale proprii.

Credeţi-ne că unităţile administrativ-teritoriale nici o dată nu achită din veniturile sale majorări de salarii care sînt necesare a fi alocate de la bugetul de stat.

Cît priveşte întrebarea cînd vor fi, desigur, acestea vor fi o dată cu prezentarea rectificării bugetului pe 2008.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc.

Şi o întrebare am la domnul prim-viceprim-ministru.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Data trecută am pus o întrebare la care nu am primit răspuns: cum poate să trăiască un pedagog începător cu 1000 de lei lunar, avînd şi apartament, dacă avînd, neavînd şi mai rău. Sper că cîndva o să îmi răspundeţi la întrebare. Dar aţi venit cu un proiect astăzi pe care l-aţi... aţi spus că de la 1 ianuarie va fi o majorare. Iată, dumneavoastră aici preconizaţi. Profesori cu studii superioare în învăţămîntul preuniversitar vor fi categoria a XIII-a.

În categoria a XIII-a aceasta este 820 de lei şi propuneţi ca să fie implementată minimum, valoarea minimă din reţea. Dumneavoastră, cu acele majorări pe care le-aţi anunţat anterior de 17%, ei trebuie să aibă astăzi, profesorii, 1050, 1070 de lei. Dumneavoastră propuneţi de la 1 ianuarie să îi treceţi la 820. Cum se încadrează aceasta în cele spuse şi făcute pînă acum?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

În primul rînd, o completare la întrebarea precedentă. Într-adevăr, toate majorările de salarii în sectorul bugetar, la această etapă, au loc din bugetul de stat şi nu din bugetul autorităţilor publice locale. Pentru aceste majorări se alocă mijloace din bugetul de stat. Majorarea de la  1 octombrie, dumneavoastră aţi spus de 10 la sută, acum v-aţi corectat, este de 17 în medie la sută, începînd cu 1 octombrie.

Majorările salariilor, începînd cu 1 ianuarie, sînt majorări de la acel nivel care a fost majorat de la 1 octombrie, suplimentar încă în medie cu 21%, începînd cu 1 ianuarie.

Prin urmare, în momentul în care vor fi aprobate modificările în cadrul legal, aceste majorări suplimentar la majorările de la 1 octombrie vor fi de 21%, începînd cu 1 ianuarie.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Domnule ministru,

Dumneavoastră aţi spus odinioară că... eu citesc, vedeţi, dumneavoastră veniţi cu un proiect de lege care va fi implementat de la 1 ianuarie. Aici este stipulat foarte clar: 820 de lei pentru începător.

 

Domnul Igor Dodon:

Salariul de bază.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Şi nicăieri nu este scris.

 

Domnul Igor Dodon:

Salariul de bază.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Că dumneavoastră ţineţi cont de ceea ce spuneţi.

 

Doamna Maria Postoico:

La altă lege.

 

Domnul Igor Dodon:

Salariul de bază, domnule deputat. Este vorba de salariul de bază. Eu vorbesc de salariul mediu pentru aceste categorii la această etapă.   

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Bine, vă mulţumesc încă o dată.

Şi vreau încă o dată... Bine, dumneavoastră spuneţi 21% în ansamblu. Mai întîi cele 10% nu le-aţi transferat pînă în prezent în teritoriu.     

 

Domnul Igor Dodon:

17.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Nu, eu de celelalte anterior care le-aţi făcut. 10 care le-aţi făcut în primăvară, ţineţi minte.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Ivanov,

Fără polemici.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Dar eu vă zic altceva. Dacă 21%, să luăm de la 820, 21% cît va constitui, domnule ministru?

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat... 

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Nu e nici o majorare.

 

Domnul Igor Dodon:

Dumneavoastră aveţi... probabil, vă referiţi la un proiect de lege care este doar proiect. Nu este cadru legal.

În momentul examinării acestui proiect de lege, am putea răspunde şi la toate...

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Da, vă mulţumesc mult.

 

Domnul Igor Dodon:

Restul întrebărilor. Însă încă o dată. Majorarea salariilor va fi de minimum plus 21 la sută, începînd cu 1 ianuarie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Irina Vlah:

-. 2008 , , , . . . 2009 2009 ?

 

Domnul Igor Dodon:

, , , , , . , . , 100 , 600 .

. , , , . , 60 . , .

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Doamnă ministru,

Vreau să vă adresez două întrebări, dacă nu sînteţi împotrivă. Prima ţine de relaţia de buget a administraţiei publice locale şi bugetul de stat, deci cu privire la autonomia administraţiei publice locale. Dumneavoastră aţi numit cifra de 74 milioane de lei deficit, care este într-un fel repartizat pentru administraţia publică locală. Aşa este, 74 aţi numit.

Întrebarea mea este următoarea: ce se va întîmpla sau ce va întreprinde Ministerul Finanţelor în cazul în care administraţia publică locală nu va aproba bugetele aşa cum doriţi dumneavoastră sau nu va aproba cifra aceasta de 74 de milioane, dar vor aproba aşa cum spune legea, autonom, bugetele cu deficit pe care îl găsesc ei de cuviinţă. Mai ales că municipiul Chişinău deja a discutat în primă lectură bugetul şi am auzit că vor să aprobe bugetul cu mai mult de 100 milioane deficit bugetar. Care va fi reacţia Ministerului Finanţelor?

Mulţumesc.

 

Doamna  Mariana Durleşteanu:

Stimate domnule deputat,

Întrebarea dumneavoastră, într-adevăr, este adecvată şi noi avem şi careva îngrijorări vizavi de astfel de situaţii. Pentru că atunci cînd noi venim cu bugetul de stat, nu înseamnă că noi discutăm doar bugetul de stat, este bugetul public naţional, acel 1% deficit la bugetul public naţional înseamnă toate bugetele.

Într-adevăr, autorităţile publice locale au autonomie în ceea ce ţine de aprobarea bugetelor şi noi considerăm că ei trebuie să se menţină de acest deficit de 74 milioane de lei, pentru ca să nu avem depăşirea de 1%. Pentru că altfel vom fi în situaţia în care va fi destul de dificil să avem management financiar pe care ni l-am pus ca ţintă.

Eu, într-adevăr, cunosc că bugetele locale, chiar acum avînd solduri de 680 milioane de lei la conturi, solduri care eu nu ştiu cum vor fi utilizate pînă la sfîrşitul anului, dar tendinţa văd că este că le utilizează şi este dreptul lor de a le utiliza. Toate, să spunem aşa, simulările noastre financiare sînt că ei vor finanţa în echilibru anul curent şi la anul vor avea un excident de 74 de milioane, pentru a nu pune în pericol bugetul public naţional, pentru că nu este doar bugetul de stat cel responsabil, dar toate autorităţile şi centrale, şi acele locale.

Chiar dacă autorităţile locale au solduri, eu pot să vă spun că, 6 luni de zile în urmă, cînd am venit, cînd întrebam de ce le menţin la conturi? În primul rînd, responsabili din autorităţile locale motivau prin faptul că procedura de achiziţii durează, nu ştiu ce, dar ei nu aveau priorităţile făcute, deci asta e. Vom vedea ce se va întîmpla la anul viitor, dar întrebarea respectivă noi o discutăm şi cu Fondul Monetar. Pentru îngrijorările pe care le-am avut în luna mai şi am fost nevoiţi să balansăm bugetul la zero, fără deficit, a fost o problemă ce ţine de relaţiile noastre cu bugetele locale. Deci noi o recunoaştem că ea există şi noi vom vedea cu experţii străini cum putem noi să avem acel management care nu este numai al bugetului de stat, dar este buget public naţional.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Legea, de fapt, spune nu ceea ce spuneţi dumneavoastră. Şi atunci ce face ministerul? Eu nu am primit răspuns. Ce face ministerul în cazul în care este aprobat un atare buget la administraţia publică locală, care depăşeşte 74 milioane, fie că 200 de milioane, fie că la 0, poate cu excedente de buget. Ce face Ministerul Finanţelor?

 

Doamna  Mariana Durleşteanu:

În anul curent, Ministerul Finanţelor a acceptat planurile de finanţare aşa cum bugetele locale şi le-au aprobat. Deci ele au fost aprobate din considerentele că, la început de an, au fost solduri de 500 de milioane. La anul viitor vom vedea, pentru că, în dependenţă de aceea cîte solduri vor avea la fond, vom vedea cum vom merge cu acest echilibru. Oricum, noi considerăm că bugetele locale, chiar dacă au solduri la început de an, ei trebuie să vină cu un buget echilibrat şi la venituri, şi la cheltuieli pe acele încasări care le au în anul curent. Dar noi sîntem în examinare şi cu Fondul Monetar ce ţine de această relaţie.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Mulţumesc.

Şi a doua întrebare, doamnă ministru. Am ascultat discutarea bugetelor în două ţări europene şi toată lumea, la discutarea bugetului discută despre noi tehnologii, noi metode de producere a energiei, ecologie, mediu ambiant. La noi, spre regret, mai puţin se discută la acest capitol.

Am abordat problema cu Academia de Ştiinţe, care îndeobşte are careva proiecte, ele nu se văd în realizări deocamdată, dar sperăm că ele vor fi realizări. Întrebarea mea este următoarea: noi avem o catastrofă deja în Bubuieci. Şi, pe parcursul anului, eu am făcut o adresare către doamna Prim-ministru să atenţionez această problemă. Am primit răspuns că pentru bugetul 2009 se vor prevedea surse. Acum, uitîndu-mă în buget, nu am văzut surse. Există o planificare, un alt mod de a soluţiona această problemă? Căci acolo este catastrofă ecologică, puteţi vedea dacă vă deplasaţi încolo.

 

Doamna  Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc mult.

Noi am avut ocazia să discutăm anterior la această întrebare. Eu consider că, pur şi simplu, primăria Bubuieci trebuie să înainteze proiectul la Fondul Ecologic. Pentru că pentru Fondul Ecologic Naţional avem 55,6 milioane de lei şi la fondurile ecologice locale 7 milioane de lei, deci undeva 62 de milioane le avem disponibile. Eu cred că, dacă ei întocmesc proiectul şi devine eligibil, ei vor beneficia de finanţare.

 

Domul  Vladimir Braga:

Doamnă ministru,

Proiectul la Bubuieci costă mai mult de 600 000 de lei, în primăria Bubuieci asemenea finanţe nu sînt şi atunci rămîne proiectul neproiectat, adică, neînfăptuit şi problema rămîne cum este ea. Eu de aceea adresez ca Ministerul Finanţelor să ia această problemă, noi avem mai multe proiecte acolo, proiectate în bugetul anului viitor fără proiecte, adică la finanţare. Şi eu am rugat ca acest caz unic să fie introdus la rînd cu celelalte proiecte, 21, mi se pare că erau la număr în cadrul bugetului 2009.

 

Doamna  Mariana Durleşteanu:

Ca linie bugetară separată.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Exact, ca linie bugetară.

 

Doamna  Mariana Durleşteanu:

Pentru lectura a treia.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Prevedeţi acest lucru, da?

 

Doamna  Mariana Durleşteanu:

Examinăm în cadru pentru lectura a treia.

 

Domnul  Vladimir Braga.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:  

. , , 750 , , , .

, 2 970 , , , 1/4 , , . ? ? .

 

Doamna  Mariana Durleşteanu:

, , . Dinamica, evident, este în creştere, pentru că mai mulţi beneficiari sînt eligibili la această compensare de conectare la conductă. Deci cifra... după cîte îmi aduc aminte, în buget sînt prevăzute circa 7 milioane de lei pentru anul 2009, în anul 2008 au fost circa 10 milioane de lei... dar executată pe 9 luni a fost de 500 000 lei. Este o problemă ce ţine de accesarea, să spunem, a sumelor respective, însă aceste compensaţii se fac atunci cînd beneficiarul apelează la ele.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Timpul.

Microfonul nr.4 şi atît.  Fiindcă o să reuşiţi şi la Comisie să puneţi întrebări.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Mulţumesc mult, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimate domnule Dodon,

Întrebarea pe care o adresez dumneavoastră ţine de următorul lucru. În proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 a apărut o nouă categorie de plătitori benevoli, persoane care prelucrează singuri terenurile agricole, care, astăzi, cunoaştem că sînt foarte multe în satele Republicii Moldova, persoane care se confruntă cu greutăţile legate de prelucrarea terenurilor agricole, ducînd lipsă de motorină, pieţe de desfaceri şi multe altele.   

Nu credeţi dumneavoastră că, prin propunerea legislativă făcută, izolaţi, practic, această categorie de cetăţeni? Deoarece va fi foarte anevoios şi greu să achiţi taxa de 920 de lei, ţinînd cont de veniturile acestor persoane. Pentru că, chiar recent, am găsit o informaţie cînd marea majoritate a acestor familii sînt familii care trăiesc sub pragul sărăciei. Şi noi, prin această normă legală, încă o dată vom lăsa aceste persoane, practic, rezultă că dublu, sînt şi sărăciţi, şi le luăm unicul drept, le oferim dreptul, dar riscul de a rămînea neasigurate în caz de atingere a vîrstei de pensionare este foarte mare. De ce s-a întîmplat aceasta? Şi Guvernul oare nu a găsit o soluţie pentru această categorie de cetăţeni ai Republicii Moldova?

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimată doamnă deputat,

În primul rînd, acest subiect ţine de bugetul asigurărilor sociale, nu de bugetul de stat, cunoaştem acest lucru şi vom discuta în detalii şi la momentul discutării acestui buget al bugetului public naţional. Însă voi răspunde la această întrebare, deoarece a fost discutată pe larg în cadrul Consiliului de Conducere al CNAS, pe care îl conduc la această etapă.

Bineînţeles, atunci cînd vorbim despre agricultură şi, de fapt, a fost o iniţiativă şi din partea patronatelor şi sindicatelor din agricultură pentru a veni cu această modificare, deoarece, ca urmare a acestei modificări, de fapt, în acest sector se va beneficia, în cazul în care nu o să facă respectivele alocări la fondul de pensii, vor fi garantaţi doar cu pensia minimă garantată de către stat.

În opinia atît a patronatelor, cît şi a sindicatelor, ei reprezintă agricultorii, această abordare este necesară. Deoarece la această etapă, cunoaşteţi, de fapt, datoriile faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat în mare măsură, peste 90 la sută, sînt formate anume de către întreprinderile din acest sector, vorbim de sectorul agricol. Însă în detalii putem să abordăm acest subiect încă o dată în cadrul discuţiei bugetului asigurărilor sociale.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Nu credeţi că eu nu ştiu ce prevede Legea bugetului asigurărilor sociale şi nu-mi dau bine seama că noi astăzi discutăm bugetul de stat. Prin bugetul de stat statul susţine producătorii sau prelucrătorii de terenuri agricole prin acea contribuţie de 6%, care anul curent s-a majorat. De aceea am şi intervenit, poate bugetul de stat găseşte o posibilitate, poate nu în întregime, dar o cotă-parte a acestei contribuţii, ca să susţinem şi această categorie de cetăţeni.

Eu vă mulţumesc. Eu am înţeles răspunsul dumneavoastră.

Şi mai am o întrebare. Noi vorbim astăzi şi pe parcursul ultimilor ani se vorbeşte despre dezinstuţionalizarea copiilor. Şi astăzi doamna ministru a remarcat un lucru, că trebuie să se facă posibil ca aceşti copii să se simtă fericiţi în case de tip familial sau în propriile familii. Dar, uitaţi-vă, ce se întîmplă. Normele de alimentaţii în instituţiile rezidenţiale pentru un copil este de 30 lei 71, pentru o persoană adultă 46, 44 de lei. Şi simplele calcule ne demonstrează că în instituţiile rezidenţiale, nu am nimic împotriva lor, da, ele, într-adevăr, trebuie perfecţionate, modernizate şi copiii susţinuţi cu aceste norme de alimentaţie. Dar ce se întîmplă într-o simplă familie bugetară la care, chiar salariul mediu pe ţară să îl luăm de 2 600 minus 600 de lei, costurile medii pentru întreţinerea unui apartament, împărţim la 30 de zile, vedem că iese undeva 78 lei pentru norme fiziologice recomandate de Ministerul Sănătăţii pentru fiecare persoană.

Nu credeţi dumneavoastră că, spunînd că acest buget este orientat social, să găsim soluţii pentru lectura a doua de majorare a salariilor, ceea ce s-a vorbit nu odată, de majorarea normelor de alimentaţie în instituţiile de educaţie: şcoli, grădiniţe, pentru că astăzi sînt departe de această normă de 30,71. Pentru că, într-adevăr, cunoaştem cu toţii, sîntem într-un declin demografic şi dacă nu vom alimenta copiii noştri în familiile noastre, atunci despre ce creştere mai vorbim? Despre ce sănătate?

Şi aici un lucru foarte important, domnule ministru, cred că este să urgentaţi şi acel regulament, şi acele modificări pentru a asigura în instituţiile de educaţie funcţia de lucrător medical, despre care noi vorbim deja de 2 ani de zile şi nu am ajuns la o soluţie.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamnă Buliga,

Aceasta este luare de cuvînt de acum.

Doamnă ministru,

Vă mulţumim mult.

Comisia, vă rog.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

În conformitate cu prevederile Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Guvernul a elaborat şi a prezentat Parlamentului spre examinare şi adoptare proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009.

Prezentul proiect de lege este elaborat în contextul politicilor economice ale statului, al cadrului de cheltuieli pe termen mediu pe anii 20092011, precum şi al politicii  bugetar-fiscale, adoptat de Parlament pentru anul 2009.

Obiectivul primordial al politicii de bază şi al Strategiei de gestionare a finanţelor publice, tratate de Guvern pentru anul 2009, rezidă în consolidarea potenţialului de creştere economică durabilă în scopul ameliorării calităţii vieţii populaţiei.

Pentru asigurarea realizării acestor obiective, activitatea de bază a Guvernului a fost orientată spre implementarea consecventă a transformărilor structurale, ameliorarea climatului investiţional, susţinerea micului business, promovarea exporturilor, gestionarea eficientă a datoriei publice, asigurarea echilibrului bugetar, promovarea unor politici bugetar-fiscale şi monetar-creditare echilibrate.

Proiectul Legii bugetului prezentat reflectă o menţinere a ascendenţei de creştere continua a indicilor macroeconomici, pentru care PIB-ul, prognozat pentru anul 2009, va alcătui 17,5 miliarde de lei faţă de 62,7 miliarde de lei estimat pentru anul 2008 şi 53,4 miliarde lei pentru anul 2007.

În rapoartele prezentate, şi în materialele pe care le aveţi şi în raportul Comisiei sînt cifrele concrete care arată dinamica pozitivă a creşterii indicatorilor macroeconomici. În raportul doamnei ministru au fost menţionate veniturile globale ale bugetului public naţional pentru anul 2009, care are creşterea pentru partea de venituri cu 21,2 la sută şi partea de cheltuieli pentru anul 2009, care creşte cu 22,7  la sută. Dar vreau să menţionez un moment, că dacă o să ne referim la bugetul public naţional, cheltuielile de ordin social sînt 68,7 la sută.

Acum vreau să mă refer la bugetul de stat. Veniturile bugetului de stat pe anul 2009 pe toate componentele sînt estimate în sumă totală de 17 734,9 milioane de lei, cu o creştere de mai mult de 3 miliarde de lei sau cu 21 la sută faţă de suma aprobată pe anul 2008. În comparaţie cu veniturile bugetare aprobate pe anul 2008, pentru anul bugetar 2009 se prognozează majorarea veniturilor de la aplicarea TVA, accizelor, taxelor rutiere, taxelor vamale, taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale, impozitul privat, taxei pentru devitalizarea viticulturii, defalcărilor de la profit net al întreprinderilor de stat. Şi cifrele le aveţi în raport.

Analiza datelor estimative denotă şi faptul că în anul 2009, comparativ cu cel aprobat iniţial pe anul 2008, vor fi în descreştere acumulările de la aplicarea impozitului pe venit, dar cauza e clară pentru toţi, taxei consulare, devidendelor aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni. Şi explicaţiile au fost expuse de doamna ministru.

Veniturile mijloacelor speciale ale instituţiilor publice se estimează în sumă de 1 203 milioane de lei şi vor fi în creştere, comparativ cu aprobat pentru anul 2008 cu 25,7 la sută.

Veniturile fondurilor speciale vor constitui 164,7 milioane de lei sau cu 4,3 milioane de lei mai puţin faţă de cele aprobate în anul 2008. Şi tot despre aceasta s-a vorbit în raportul ministrului finanţelor, e clar, două fonduri au fost anulate.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2009 sînt estimate în sumă de 18 308,7 milioane de lei sau în creştere cu 3,4 miliarde de lei sau cu 23 la sută în raport cu cele adoptate pe anul 2008.

Din evoluţia cheltuielilor bugetului de stat pe categorii economice observăm că, practic, toate domeniile bugetare vor beneficia de o creştere a cheltuielilor, comparativ cu cele ale anului curent, fiind marcate, în special, de sporirea cheltuielilor de personal cu 874,7 milioane de lei, plata mărfurilor şi serviciilor cu 429,8 milioane de lei, de sporirea majoră a cheltuielilor capitale cu 1 miliard 41 milioane de lei.

Sub aspectul categoriilor economice, cheltuielile curente ale bugetului de stat vor creşte, comparativ cu cele ale anului 2008, aprobate cu 2 miliarde 379,5 milioane de lei sau cu 19,6 la sută.

Cheltuielile pentru asigurarea activităţii Serviciului de Stat cu destinaţie generală, menţinerea ordinii publice, cheltuieli de ordin social, ş.a.m.d. cresc esenţial şi procentele  sînt incluse în raport. Aveţi la dumneavoastră. Vreau să menţionez că cheltuielile din sfera ştiinţei şi inovării vor fi în creştere cu 29,8 la sută. În sfera învăţămîntului cheltuielile vor constitui 1 miliard 874,2 milioane de lei sau cu 293,4 milioane de lei mai mult comparativ cu cele aprobate pentru anul curent, înregistrînd un nivel de aproape de 10 la sută din cheltuielile totale ale bugetului de stat pe anul 2009.

Aceste alocări suplimentare sînt direcţionate pentru majorarea normelor de alimentaţie în instituţiile  de învăţămînt cu 22,1 milioane lei, majorarea burselor în instituţiile de învăţămînt cu 60,5 milioane de lei, majorarea planului de admitere în instituţiile de învăţămînt cu 56 milioane lei. Cheltuielile destinate ocrotirii sănătăţii depăşesc cu 28,4, cele aprobate în anul 2008 alcătuind în total suma de 2 miliarde 676 milioane lei.

În creştere vor fi cheltuielile pentru transferurile la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală cu 343,6 milioane de lei, cheltuielile de asistenţă medicală a persoanelor cu maladii condiţionate 55 milioane de lei, majorarea normelor de alimentaţie în instituţiile medico-sanitare întreţinute de la bugetul de stat cu 6,2 milioane lei, majoritatea cheltuielilor pentru susţinerea tinerilor specialişti medicali din spaţiul  rural cu aproape 3 milioane lei.

Cheltuielile legate de asigurare şi asistenţa socială vor constitui 2 miliarde 344,3 milioane de lei sau cu aproape 400 milioane de lei mai mult  comparativ cu cele aprobate pentru anul 2008. Cheltuielile în domeniul respectiv ţin de implementarea sistemului de ajutor social 204,7 milioane de lei, majorarea transferurilor la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru prestaţii sociale cu 87,5 milioane de lei, majorarea cheltuielilor pentru plata pensiilor militarilor ş.a.m.d. Aveţi datele.

Cheltuielile în sfera transportului gospodăriei drumurilor, comunicaţii şi informatică se majorează cu 45 la sută faţă de cele adoptate pentru anul 2008. La capitolul gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe se prevăd alocări, alocaţii suplimentare celor adoptate pentru anul 2008 cu 98,5 milioane de lei. În domeniul agriculturii, gospodăriei silvice, piscicole şi gospodăriei apelor cheltuielile vor constitui 866,4 milioane de lei, cu o majorare de 90 milioane de lei, Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli pe anul 2009 va fi majorat cu 16,1 la sută.

Totodată, în proiectul Legii bugetului de stat sînt prevăzute cheltuieli pentru asigurarea cu spaţiu locativ a familiilor tinere 60,5 milioane de lei, cheltuieli pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare şi majorarea cheltuielilor pentru activitatea Comisiei Electorale Centrale 45,4 milioane de lei, cheltuieli pentru masurile de reintegrare a ţării 10 milioane de lei, subvenţionarea partidelor politice 7,8 milioane de lei şi cheltuieli suplimentare pentru consolidarea sistemului judiciar 33,6 milioane lei.

Transferurile din fondul de susţinere financiară a bugetului de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru nivelarea bugetară vor constitui în total suma de 2 miliarde 841,9 milioane de lei sau cu 123,4 milioane de lei mai mult ca în anul 2008. Cheltuielile bugetului de stat pentru finanţarea investiţiilor capitale în construcţii pentru anul 2009 vor constitui 1 miliard 757,7 milioane de lei sau cu 139,3 faţă de aprobat pentru anul 2008, dintre care pentru autorităţile publice centrale vor constitui 1 miliard 441,8 milioane de lei, fiind în creştere cu 407 milioane de lei. 

Cheltuielile bugetului de stat pentru finanţarea reparaţiilor capitale pentru autorităţile publice centrale în anul de prognoză vor constitui 152,4 milioane de lei. În anul 2009, din contul surselor externe şi al contribuţiilor Guvernului, va fi în derulare implementarea a 28 de proiecte pentru a căror realizare se prevăd mijloace în sumă de 1 miliard 403 milioane de lei sau cu 243,4 milioane mai mult comparativ cu anul 2008.

Stimaţi colegi,

Deficitul de casă al bugetului de stat pe toate componentele anului 2009 se estimează în sumă de 573,8 milioane de lei, sursele de finanţare a deficitului au fost numite şi îl aveţi în raportul meu. Ce se referă la soldul datoriei de stat, a fost spus astăzi. În raport a fost menţionat, aveţi şi în raportul meu aceste date.

Stimaţi colegi,

Capacitatea bugetului pe anul 2009 asigură în mare parte din cerinţele de cheltuieli înaintate de către autorităţile publice. Totodată, sînt necesităţile care nu sînt acoperite. Acest fapt impune Guvernul să promoveze o politică bugetară axată pe raţionalizarea şi eficientizarea cheltuielilor cu realocarea mijloacelor existente în funcţie de prioritatea acestor cheltuieli.

Comisia a examinat posibilităţile de a majora partea de venituri şi partea de cheltuieli ale bugetului. Inclusiv propunerile relatate în avizul Curţii de Conturi, în alte avizuri. Eu vreau să vă spun că Comisia a examinat fiecare articol al bugetului, fiecare liniuţă, fiecare cifră şi nu a găsit rezerve sau posibilităţi de a majora partea de venituri şi, concomitent, partea de cheltuieli. Totodată, constatăm că sînt rezerve de îmbunătăţire a părţii textuale a legii, fapt despre care a menţionat în avizele sale Direcţia juridică a Parlamentului şi Curtea de Conturi şi care vor fi luate în consideraţie la redactarea finală a proiectului.

Pornind de la cele relatate, putem constata că proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009 se încadrează în strategia de consolidare şi gestionare a  finanţelor publice, raportate la politicile strategiilor economice aplicate de Guvern, pentru care în anul 2009 se va continua promovarea unei politici bugetare orientate spre asigurarea şi menţinerea stabilităţii social-economice, cooperării internaţionale şi integrării europene, astfel încît angajamentele propuse pentru anul 2009 să fie menţinute la nivelul celor prognozate.

Din partea comisiilor permanente şi a deputaţilor noi avem avize pozitive, avem şi propuneri, şi obiecţii care în marea majoritate se referă la majorarea investiţiilor capitale pentru unităţile administrativ-teritoriale şi care vor fi examinate fiecare în parte în lectura finală.

În temeiul celor relatate, Comisia înaintează Parlamentului spre aprobare în primă lectură concepţia proiectului prezentat şi în lectura a doua a veniturilor în sumă de 17 miliarde 734,9 milioane de lei şi al cheltuielilor în sumă de 18 miliarde 308,7 milioane de lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor de 573,8 milioane de lei.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Din materialele prezentate nouă şi propuse spre examinare în cadrul şedinţei de astăzi, constatăm unele lucruri care par stranii. În condiţiile în care atît Guvernul, cît şi Preşedintele Republicii Moldova spune că se întreprind măsuri foarte serioase pentru  a îmbunătăţi situaţia în domeniul învăţămîntului în Republica Moldova, noi constatăm astăzi următoarele, după cum am spus.

1. Se propune a fi micşorate cheltuielile destinate finanţării învăţămîntului preşcolar de la 41,5 la 35, practic, milioane.

2. Alocările pentru activităţile în domeniul tineretului se micşorează de la 5,6 milioane la 3,8 milioane pentru anul curent. Micşorarea alocaţiilor pentru finanţarea învăţămîntului secundar, a instituţiilor subordonate Ministerului Culturii şi Turismului cu 2,2 milioane lei. Şi tot aici se propune ca cheltuielile pentru domeniul sportului să fie micşorate, practic, cu 3 milioane de lei.

Care sînt motivele obiective, fiindcă ele se referă la categoriile de cetăţeni, după cum am spus noi, prioritare. Cu atît mai mult, că dacă anul curent a fost declarat Anul Tineretului în Republica Moldova, ştim că domnul Preşedinte, cînd a revenit în ţară de la sammit-ul CSI, a spus, că anul 2009 va fi Anul Tineretului în cadrul CSI. Noi pregătim proiect pentru tineret cu 3 milioane de lei mai puţin ca aceea ce s-a alocat anul trecut. E o gafă sau este o atitudine conştientă toată treaba aceasta?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nu este nici o gafă. Nici ceea ce dumneavoastră spuneţi. Vreau să vă spun că noi avem o creştere pentru ramura învăţămîtului. Dar ceea ce aţi menţionat dumneavoastră sînt momente interne, pornind de la situaţia care este astăzi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci eu îmi cer scuze, domnule Bondarciuc.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Cu permisiunea dumneavoastră, doar cu o concretizare. Cifrele pe care le-aţi prezentat dumneavoastră sînt în descreştere vizavi de instituţiile preşcolare, care sînt în subordinea unităţilor administrativ-teritoriale şi sînt din considerente că se finalizează unele obiective. Aceleaşi reconstrucţii de grădiniţe sau şcoli, ele sînt în fază de finalizare. Şi nu apar.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă ministru,

Dacă aţi fost atentă, m-am referit şi la tineret.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Domnule Bujor,

Cît priveşte tineretul. Evident, în anul curent noi am făcut mai multe investiţii, acelaşi Centru pentru tineret, care este în Chişinău, costă  100 de milioane. La anul nu mai construim alt Centru pentru tineret cu 100 de milioane. Facem nişte acţiuni care sînt coerente şi care sînt focusate mai mult pentru anul curent, care este o iniţiativă prezidenţială. Şi la anul continuăm cu acele măsuri care ţin de stimularea şi motivarea tinerilor pentru a fi dislocaţi în regiune. Aşa cum sînt locuinţele gratuite pentru ei.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc.

M-am referit concret la acţiuni în domeniul tineretului şi la acţiuni în domeniul sportului. Nu vorbesc de investiţii şi alte proiecte. Acestea sînt lucruri absolut diferite şi dumneavoastră ştiţi că tot ceea ce se spune este cuprins în proiectul pe care dumneavoastră ni l-aţi prezentat. Oricum, domnul Bondarciuc...

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Dar totuşi, domnule Bujor, trebuie să vă uitaţi atent în tabelul care este anexă la legea prezentată.  

 

Domnul Leonid Bujor:

Foarte atent.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Ascultaţi răspunsul.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Domnule Bujor,

Dacă să comparăm cu anul curent, avem creşterea de 300 de milioane pentru anul viitor pentru ramura învăţămîntului.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, domnule Bondarciuc, şi întrebarea a doua. Spuneţi, vă rog, cum se întîmplă că vorbim despre tineret şi proiecte pentru tineri. Cum se întîmplă că totuşi noi propunem o micşorare cu 2 milioane de lei la capitolul acţiuni pentru tineret şi în acelaşi timp nu avem bani? Şi în acelaşi timp propunem alocarea de 2,8 milioane de lei pentru activitatea Asociaţiei Obşteşti Orăşelul Copilăriei. Iată, de aceea eu propun...

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Dar sursele pentru cine? Pentru copii sînt prevăzute.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Bondarciuc,

Ştiu sigur că, la fel ca şi mine, dumneavoastră cunoaşteţi cine este preşedintele acestei asociaţii. Este din nou un proiect gen

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Dar nu are importanţă cine este. Noi alocăm aceşti bani pentru copii.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Cu permisiunea dumneavoastră doresc să menţionez că aceasta este contribuţia statului. Pentru că acest Orăşel al Copilăriei este cofinanţat de către asociaţia austriacă.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Eu vă mulţumesc.

Eu citesc ceea ce aţi prezentat dumneavoastră. Deci propun ca această prevedere cu privire la activitatea Asociaţiei Obşteşti Orăşelul Copilăriei să fie transferată la capitolul activităţi pentru tineret, căci dumneavoastră aţi argumentat în cadrul şedinţei de astăzi că să include în acelaşi proiect. Noi avem multe ONG-uri şi toate trebuie să beneficieze de condiţii absolut egale. În rezultatul concurenţei se obţin proiecte, şi nu prin vot în Parlamentul Republicii Moldova  preferenţial.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

În continuare microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, eu am auzit că toţi colegii s-au înscris la cuvîntare. Vă rog şi reprezentantul Fracţiunii Partidului Democrat să fie înscris. În ţările cu tradiţii democratice, de obicei, preşedintele Comisiei  finanţe şi buget este reprezentantul opoziţiei. Şi atunci Parlamentul este foarte liniştit că această Comisie, împreună cu Guvernul, caută soluţii, se ceartă, discută, ş.a.m.d. Şi dumneavoastră sînteţi reprezentantul şi...

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

O să luăm la evidenţă propunerea dumneavoastră în Parlamentul viitor.

 

Domnul Dumitru Diacov:   

Da, vă rog în viitorul Parlament, vă rog. Avînd în vedere că dumneavoastră reprezentaţi partidul de guvernămînt, desigur, întrebarea pe care eu vreau s-o pun, mai mult se referă la Guvern. Dar fiindcă Guvernul face tot ce spune fracţiunea, o adresez dumneavoastră. Noi am auzit astăzi multe cifre, bune, frumoase.

Există o oarecare competiţie între guvernare şi opoziţie, ca să arate şi mai frumos pentru consum. Hai să dăm încolo, hai să dăm încolo, hai să dăm încolo. Este o chestie normală cînd se discută bugetul. Dar eu nu am auzit nici o frază care este prioritatea Republicii Moldova de dezvoltare economică. Adică ce sectoare economice noi dezvoltăm, stimulăm prin acest buget. Ce fel de proiecte, fiindcă modernizarea satului moldovenesc, gazificarea acestea sînt bune chestii, dar problema fundamentală a Republicii Moldova este sectorul real al economiei naţionale.

Noi ştim cu dumneavoastră şi din acest proiect al bugetului că sectorul real al bugetului are o contribuţie foarte modestă la partea de venituri. Spuneţi, vă rog, prin acest buget, dumneavoastră, în calitate de Comisie, ca reprezentant al partidului de guvernămînt, ce ramură a economiei naţionale o stimulaţi ca noi să sperăm că la anul vom fi cu doi bănuţi mai bogaţi din contul economiei naţionale?  

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Pot să vă răspund?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Vă rog frumos.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

În primul rînd, vreau să spun că statul şi noi cu dumneavoastră am creat condiţii foarte favorabile pentru toţi agenţii economici prin politica fiscală. Arătaţi un stat vecin unde este impozit pe venit zero. Arătaţi. Acesta e un moment. Al doilea moment. Vreau să vă spun că, dacă o să ne referim la sursele financiare pe care noi le avem şi care sînt acum prezentate în proiectul Legii bugetului, o să vedeţi că o parte, o mare parte din infrastructura Republicii Moldova  primeşte o susţinere, şi drumuri şi gazificare.

Dacă o să ne referim la un indicator, investiţiile capitale care au fost în anii 20002001 undeva în jur de 100 de milioane de lei, acum noi avem 1 miliard 700 de milioane. Aceasta foarte bine ne indică nouă că bugetul statului este îndreptat şi pentru dezvoltarea durabilă.

Al doilea moment. Noi putem să analizăm şi partea de venituri. În baza condiţiilor create în Republica Moldova în ultimii ani, vă arată un indicator care e foarte clar. Cred că am să vă conving şi pe dumneavoastră. Uitaţi-vă, este o poziţie, taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru anul viitor avem o creştere de 37,5 la sută. Noi discutăm. Dumneavoastră aţi întrebat, eu vă răspund. Pe urmă, puteţi să vă expuneţi poziţia. Dar totuşi indicii incluşi în partea de venituri foarte clar arată că în republică avem opoziţia care ne indică că noi ne mişcăm înainte. Este dezvoltarea durabilă.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cam devreme m-am aşezat.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Dacă o să citiţi atent, o să vedeţi. Este şi fondul special pentru agricultură.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am pus întrebarea.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Pot să vă numesc, căci noi am adoptat în ultimii ani vreo cîteva legi prin care sînt scutiţi toţi producătorii agricoli de la taxele locale, nemaivorbind de impozitul pe venit, de taxele locale.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Bondarciuc,

Eu nu vreau să intru în... Eu vreau să vă întreb.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau să vă spun că prin fondul susţinerii agriculturii toţi producătorii agricoli primesc compensaţia la TVA în mărime de 15 la sută. 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Bondarciuc,

Eu nu vreau să fiu răutăcios. Dumneavoastră, pe parcursul discuţiilor, şi domnii miniştri, şi dumneavoastră aţi utilizat de cîteva ori acest termen, că mai numiţi o ţară unde trăiesc aşa de fericit, aşa aţi dat de înţeles.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, noi, eu vă rog frumos. Trebuie să ascultaţi atent.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Bine, bine.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Am spus aşa, că numiţi o ţară...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Mai numiţi  o ţară, domnul...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

...vecină, unde impozitul pe venit este zero. Iată despre ce am spus.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Bine. Eu sînt de acord.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

A, sînt de acord...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Spuneţi, vă rog, mai numiţi o ţară, unde contribuţia importului este atît de mare în buget sau contribuţia economiei naţionale este atît de modestă ca în Republica Moldova. Iată, aceasta e prima întrebare.  A doua chestiune, Vasile Pavlovici, îmi pare că...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar eu pot să vă răspund?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, acum.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, nu.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu termin...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O să uitaţi despre ce aţi întrebat...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Păi, ce nărav aveţi...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog...

 

Domnul Dumitru Diacov:

...dumneavoastră,,, l-am amintit pe Vasile Pavlovici, care spunea producătorul autohton... Dumneavoastră cu producătorii noştri autohtoni vă întîlniţi vreo dată, aşa, pe parcursul anului?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ne întîlnim nu o dată.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Ia să îi întrebaţi, numiţi o categorie de producători autohtoni care sînt fericiţi. Iată, numiţi-l pe unul, ca ei să vă audă. Radio, transmiteţi în direct numai fraza aceasta pe care are să o spună domnul Bondarciuc. Care e producătorul autohton fericit în...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau să vă spun că marea majoritate a agenţilor economici sînt satisfăcuţi.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Mulţumesc.

Eu nu sînt satisfăcut.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, dar vreau să vă spun, stimate domnule coleg, cînd ne puneţi întrebarea, faceţi o analiză importurilor şi o să vedeţi care e situaţia, care e structura importurilor. Noi nu putem să nu importăm energia, nu putem. Nu putem, da, dar nu putem că noi avem... şi dacă o să luaţi structura, o să vedeţi că 70 la sută şi mai mult sînt produsele care sînt necesare. Nu, greşiţi. Uitaţi-vă şi citiţi mai atent statistica.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4 în continuare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimate domnule Bondarciuc,

Vizavi de mult trîmbiţata relaxare fiscală, cota zero la impozitul profitul reinvestit.

Domnule Bondarciuc,

Pentru ca să clarificăm într-un fel lucrurile, nu este elementul principal pentru a crea un climat investiţional favorabil în Republica Moldova.

Cel mai important este ca să existe securitatea investiţiilor în Republica Moldova, ca organele represive ale statului să nu stea, mă scuzaţi de expresie, călare pe agenţii economici ş.a.m.d. Aceasta ca o constatare. Acum, spuneţi, vă rog frumos, un lucru foarte important mi se pare, instituirea cotei zero pe impozitul reinvestit profit care a fost o decizie politică, o decizie a statului, a reprezentat, de fapt, venitul principal pentru administraţiile publice locale.

 În mod normal, statul, cînd a luat decizia respectivă, una politică, urma să vină ulterior să compenseze aceste venituri ratate de către autorităţile publice locale. Vă dau un simplu exemplu. Bugetul municipiului Chişinău a ratat pentru anul 2008 circa 30 la sută din veniturile preconizate. De ce nu se regăsesc aceste compensări la această idee revoluţionară poate şi importantă?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc: 

Eu vreau să vă spun, în primul rînd, că toate raioanele primesc prin transfer, pornind de la calculele care se fac pe un locuitor. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Din bugetul statului, aşa se vorbeşte, Chişinăul nu primeşte nimic. Iată, uitaţi-vă atent la anexa în care sînt incluse mijloacele alocate de la bugetul de stat prin administraţia publică locală şi centrală. Uitaţi-vă, dacă să ne referim la Chişinău, dumneavoastră aţi calculat cît a primit Chişinăul? Chişinăul a primit...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Bondarciuc,

Eu nu vorbesc despre ceea ce donaţi voi şi dăruiţi, eu vorbesc despre surse de venit proprii. Administraţia publică locală, dincolo de dependenţa totală care a fost pusă faţă de puterea centrală, are nevoie şi de surse proprii. Eu despre aceasta vorbesc. 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Şi ei au resurse proprii, ei au. Dar dacă ţineţi minte, cînd a fost la noi impozit pe venit, a fost o regulă, 50 la sută rămînea în posesia localităţilor, dar 50 la sută se vărsa în bugetul central.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, acum au rămas şi fără 50.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi a doua întrebare, domnule preşedinte.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Şi vreau să vă spun că nu sînt pierderi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu sînt. Bine, nu sînt.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar pentru informaţie vă spun că din bugetul central Chişinău o să primească nu mai puţin de 316 milioane de lei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pentru ce?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Investiţiile capitale.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Acum spuneţi-mi, vă rog, o să vorbim pentru lectura a treia, acolo în detalii se vede. Şi, domnule Bondarciuc, o întrebare care, de fapt, mie mi se pare că a rămas, pînă la urmă, neclarificată. Acei 4 dolari pentru mia de metri cubi de gaz, care intră în componenţa tarifului, mie mi se pare că un pic s-a făcut confuzie, deoarece această suprataxă a fost instituită nu după ce au fost răscumpărate cambiile în 1999, ci după ce au fost emise cambii în favoarea  Gazprom-ului în 2000.

Deci sînt două lucruri absolut diferite. Şi, în acest sens, eu aş avea o rugăminte, pentru lectura a treia urmează să analizăm mai în detalii şi să vedem ce se întîmplă într-adevăr cu aceşti 4 dolari per mia metri cubi de gaz, care, pînă la urmă, se regăsesc în tariful final către consumator.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule coleg,

Nu vreau să repet ce s-a spus aici de aceşti 4 dolari, dar vreau să vă amintesc că, ţineţi minte, republica a răscumpărat cambiile, ţineţi minte, da, şi noi ne-am achitat cu Banca Naţională. Încă au rămas vreo 200 de milioane.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Eu vă mulţumesc pentru răspuns.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Încă o dată o să examinăm pentru lectura a treia.

 

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Nu ştiu cît de sincer aţi fost atunci cînd aţi spus că aţi examinat toate posiblităţile şi nu aţi mai găsit careva posibilităţi de mărire a veniturilor, dar ştiu că veţi veni...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Am fost sincer. 

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Să vedem, să fim sănătoşi în 2009, că o să veniţi cu rectificare la buget şi o să spuneţi că aţi găsit tare mult şi nu ştiu unde, şi o să vedem cît de sincer.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dacă o să lucrăm bine sigur că o să venim. Trebuie să lucrăm bine.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Păi, da.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Să adunăm toate.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi acum o întrebare.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sigur că, iată, este indicat 7 ani.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Permiteţi-mi să îi pun întrebarea. Vreau să vă întreb dacă aţi examinat în Comisie foarte atent raportul Curţii de Conturi asupra executării bugetului pe anul 2007, în care s-au constatat foarte multe încălcări în exerciţiul bugetar şi ele se repetă permanent.

În acel raport a fost constatat că majoritatea întreprinderilor privatizate nu îşi îndeplinesc condiţiile concursului, nu îndeplinesc contractele şi s-au redus foarte mult locurile de muncă. Chiar se aduc exemple, de la 170 la 53 la SA  CerealePrut. De la 170 la 18 la SA Porumb şi multe altele.

Vreau să vă întreb, deja trenul a plecat, ceea ce nu s-a făcut, dacă în actualul proiect de buget pe anul 2009 sînt prevăzute concret surse şi pentru cîte locuri de muncă. Cîte locuri de muncă vor apărea în rezultatul investiţiilor din bugetul de stat pe anul 2009?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu nu pot să vă spun acum precis cîte locuri de muncă o să apară, dar vreau să vă amintesc că în proiectul Legii bugetului sînt prevăzute un miliard 770 milioane de lei investiţii capitale. Şi, în urma utilizării acestor bani o să apară şi locuri de muncă, bineînţeles, multe.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Aţi promis cele 300 mii de locuri de muncă şi încă plus să acoperiţi aceste exemple la care...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dacă o să ne referim la cele 300 mii de locuri de muncă, vreau să vă spun că, conform datelor, pe care noi le avem de la Guvern şi de la Biroul Naţional de Statistică, deja sînt create mai mult de 200 de locuri de muncă. În anul curent, pînă la sfîrşitul anului, vor fi create încă undeva vreo 50 mii locuri de muncă.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Tot conform...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

200 de mii, da.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Tot conform acelor statistici vă spun că au murit foarte multe locuri de muncă şi nu mai pot fi înviate.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu discutăm, punem întrebări.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dacă puteţi citi, ce să faci.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog...

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cred că numai domnul Bondarciuc ştie a citi, mai mult nimeni nu ştie a citi în Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Trebuie să...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, întrebarea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindcă statistica noastră oficială prezintă faptul acesta, cifrele că numărul angajaţilor în Republica Moldova s-a micşorat cu 200 de mii de persoane, nu că s-a mărit.

Domnule Bondarciuc,

Dumneavoastră aţi menţionat că statul are mare grijă de ţărani şi, mă rog, noi restituim taxa pe valoarea adăugată de la livrările pe teritoriul Republicii Moldova, restituim taxa pe valoarea adăugată la produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi. Vreau să vă întreb, domnule preşedinte al comisiei, dumneavoastră cunoaşteţi cîte persoane au beneficiat de aceste restituiri de la bugetul de stat dintre acei 360 de mii de agenţi economici activi din agricultură?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau să vă spun, dacă ţineţi minte, că noi am făcut modificarea în Legea bugetului vara şi am introdus acolo o frază sau o propoziţie că din  veniturile generale o să compensăm TVA pentru producătorii agricoli.

Şi dacă vă referiţi la această cifră noi de mult am depăşit 100 de milioane care au fost prevăzute în structura aprobată prin regulament.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte,

Au fost planificat 95 de milioane. La situaţia de la 15 octombrie erau cheltuiţi 76 de milioane, aşa ca să cunoaşteţi dumneavoastră informaţia, şi au beneficiat de această restituire 72 de gospodării ţărăneşti şi 595 de agenţi economici.

Şi vreau să vă spun că înregistraţi ca plătitori de TVA în Republica Moldova în agricultură sînt 1200 de agenţi economici. Nici acei care...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu foarte bine cunosc aceste cifre.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, nu, dar dumneavoastră nu cunoaşteţi cifrele.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Foarte bine cunosc aceste cifre.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu le cunoaşteţi şi, în principiu, beneficiază de aceste subvenţii care dumneavoastră le-aţi menţionat 72 de ţărani şi 500 de agenţi economici dintre acei 1200. Aceasta este situaţia, domnule preşedinte, ca să cunoaşteţi.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu cunosc foarte bine aceste cifre. Dar, vedeţi, sursele prevăzute pentru susţinerea agriculturii şi regulamentul pe care îl avem, cred că trebuie foarte bine să gîndim cînd o să aprobăm regulamentul nou. Cum să stimulăm prin aceste surse producătorii agricoli, dar nu să îngropăm banii.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte Bondarciuc,

Mă folosesc şi eu de momentul că aveţi atîta sinceritate şi poate vom afla, într-adevăr, fiindcă la Comisie deseori sînteţi mai puţin sincer şi acum aţi menţionat. Şi vreau să ştiu...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ei, cum aşa, eu o să mă obijduiesc, domnule coleg, pentru că mă învinuiţi pe mine.        

 

Domnul Valeriu Guma:

Poate acum, avînd în vedere că noi am pus de cîteva ori întrebări Guvernului, dar e meritul lor să răspundă, aşa cred, dar noi în Parlament deseori am vorbit că sînt diminuate veniturile. Şi după aceea, evident, ca şi cheltuielile să fie în felul lor justificate.

Spuneţi, vă rog, astăzi noi avem o creştere la TVA numai cu 20 la sută faţă de colectarea la buget de anul precedent, pe cînd ştim că creşterea economică şi exporturile, adică nu creşterea economică, dar exporturile în ţară au crescut, practic, 46 la sută, practic, 50% .

Evident, importurile care cresc cu 46 la sută aduc după ele şi creşterea la TVA la această sumă, nu numai 20 la sută. Dar de ce importurile care cresc cu 46 la sută TVA nu aduc tot aceeaşi pondere. Adică, un miliard 200 milioane de lei, după părerea noastră, care sînt astăzi, nu sînt reflectate în venituri, numai de la TVA.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

nu vreau să intru în... ştiţi, dar totuşi vreau să vă spun că acele sume pe care agenţii economici le plătesc cînd importă, pe urmă ei au relaţii cu bugetul statului. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Vreau să vă spun încă o dată că, da, situaţia la noi astăzi... noi avem ritmurile de creştere a importurilor mai mare decît ritmurile de creştere a exporturilor. E clar, aşa e situaţia. Dar aici mult influenţează şi preţurile la gaze naturale şi la utilaje, pe care noi le importăm şi pe care nu le producem în ţară. Dar, în acelaşi timp...

 

Domnul Valeriu Guma:

Noi colectăm mai mult TVA sau mai puţin TVA, domnule preşedinte, la import.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau să vă spun că toate aceste materiale, materia primă ea este ca o componentă a producerii.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule preşedinte,

E clar că e componentă. Dumneavoastră nu aţi răspuns la întrebare. Au crescut importurile, de ce nu creşte paralel şi TVA? Spuneţi sincer.

Mulţumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, domnule Guma, eu nu am avut o intenţie cumva să vă...

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, Doamne fereşte.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar citiţi tabelul.

 

Domnul Valeriu Guma:

Am citit.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pe anul viitor...

 

Domnul Valeriu Guma:

Asta e că am citit.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pe anul viitor avem o creştere la TVA mai mult de 25 la sută.

 

Domnul Valeriu Guma:

20, domnule preşedinte, sînt 8 miliarde 800 de milioane de lei care se colectează fără hîrtii şi nu citesc...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dacă o să vă citesc, chiar vreau să vă citesc. Taxa pe valoarea adăugată total 26 la sută creştere. Citiţi atent.

 

Domnul Valeriu Guma:

Foarte atent.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc: 

Cînd ieşiţi la microfon măcar să ştiţi cifrele.

 

Domnul Valeriu Guma:

Şi cu cît cresc importurile, domnule preşedinte?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar mai departe vă spun. Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova cresc cu 37,5 la sută. Iată care e situaţia.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră, într-adevăr, uitaţi care este obligaţiunea în  Parlament a Comisiei noastre. Nu sînteţi avocatul Guvernului, noi sîntem şi discutăm nişte lucruri serioase.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu sîntem, nu am fost şi nu sîntem.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc.

A doua întrebare.

 

Domnul Marian Lupu: 

Bine.

 

Domnul Valeriu Guma:

Spuneţi, vă rog, noi vorbim despre Moldovagaz

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

La aceste întrebări pe care mi le puneţi mie, eu nu o să vă răspund, căci nu cunoaşteţi materia pînă la capăt. Nu vă răspund.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Citiţi proiectul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

 

Domnul Valeriu Guma:

Fiindcă nu ştiţi cum să răspundeţi.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

O clipă înainte de întrebarea a doua, după acest frumos schimb de complimente este tocmai timpul să dăm cuvîntul la microfon...

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, mulţumesc.

Eu l-am întrebat de domnul Bondarciuc, eu nu am întrebări la domnul Dodon.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă rog.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Ar fi o greşeală dacă am lua prognoza importurilor de 24 la sută creştere, am înmulţi cu 20 TVA şi am calcula TVA de la importuri, din simplul considerent că nu toate importurile se taxează cu TVA, de exemplu introducerea utilajului în capitalul social care este în creştere în ultimul timp.

De aceea, sînt mai multe importuri care nu se taxează cu TVA, ţinînd cont de faptul că sînt mai multe facilităţi. Includerea în capitalul social, este vorba de importuri din asistenţă tehnică internaţională şi alte importuri. Aceasta este şi explicaţia.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar ce se referă la gazele naturale, e clar lucru că acolo 5 la sută taxa pe valoarea adăugată. Nu putem compara cu 20.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuăm.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru, mulţumesc.

Dumneavoastră aţi dat măcar un răspuns calitativ, măcar că eu nu sînt de acord cu dumneavoastră că astăzi avem mari investiţii în fondul statutar şi cifrele sînt foarte mici, cu atît mai mult că e în descreştere şi exportul ca deducerea la TVA şi oricum această sumă e cu mult mai mare. Şi o să veniţi la anul viitor şi cu rectificări şi o să ne demonstraţi de fiecare dată că noi avem dreptate...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Guma:

..prin rectificările dumneavoastră.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuăm.

 

Domnul Valeriu Guma:

A doua întrebare cu Moldovagaz, noi discutăm că ei au un rezultat pe ultimele 8 luni de zile, un beneficiu de un miliard de lei. De fiecare dată, noi discutăm că sînt alocate nişte surse de bani pentru gazoducte care sînt aduse  pînă la marginea satului sau cel mult pînă la primărie şi noi discutăm că nu este foarte eficient de a folosi banii bugetari pentru aceste gazoducte pînă la marginea satului.

Ar fi bine ca Moldovagaz să facă aceste investiţii, să facă aceste lucrări, pe cînd pentru gazificare banii alocaţi să fie folosiţi şi redistribuiţi mai bine în infrastructura localităţii respective, că populaţia, ca şi în cazul cînd vorbim despre Moldtelecom, are o sumă de 1800 de lei pentru conectare la Telecom sau cît este şi ea suportă din această privinţă foarte mari cheltuieli. În fiecare sat ea diferă una de la alta, dar sînt foarte dureroase pentru oameni.

Cum credeţi dumneavoastră, nu ar fi mai bine ca noi să atragem atenţie şi să redistribuim aceşti bani de la bugetul de stat pentru gazificare, în primul rînd, pentru infrastructura în sate.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

După cum eu ştiu, se duc tratative cu  structura Moldovagaz la această temă, o să vedem.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări nu sînt.

Domnule Bondarciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de exerciţiul de vot pentru prima şi a doua lectură, luările de cuvînt. Conform listei, s-au înscris colegi de la microfon, au fost transmise şi bileţele.

Primul este domnul Vlad Cubreacov, pe care îl invit la tribuna centrală. 

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

La o analiză comparativă şi cît se poate de obiectivă, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009, sub aspectul cifrelor de bază, dar şi al structurii de venituri şi cheltuieli, se prezintă mai mult decît reuşit decît bugetele anterioare.

Proiectul prezintă la toţi parametrii creşteri şi îmbunătăţiri, inclusiv în raport cu bugetul pe anul curent 2008. Bineînţeles, acest buget nu este unul perfect, ca orice lucru făcut de mîna omului. Proiectul principalei legi a anului poate şi trebuie îmbunătăţit ca urmare a dezbaterii noastre parlamentare. Elaborat pe fundalul crizei financiare globale, proiectul de buget pe anul 2009 denotă realism şi prudenţă.

Salutăm faptul că cifrele de bază, veniturile în creştere cu 21% faţă de anul curent, cheltuielile în creştere cu 23% faţă de anul 2008 şi deficitul bugetar în mărime de 573,8 milioane de lei au fost consultate cu recenta misiune a Fondului Monetar Internaţional la Chişinău. Urmare a acestor consultări, deficitul bugetar a fost redus cu 200 milioane de lei.

Proiectul de lege a fost elaborat pornind de la o creştere planificată a produsului intern brut de 6% şi o inflaţie preconizată a se menţine la cota de 9,5%. Astfel, planificarea bugetară pe anul viitor permite pregătirea unor creşterii substanţiale ale fondurilor salariale pentru diverse categorii de angajaţi bugetari, inclusiv pentru cadrele didactice.

Bineînţeles, chiar dacă majorările salariale respective sînt substanţiale şi binevenite, ele nu acoperă pe deplin nevoile acestor pături sociale. Ar fi de menţionat că aceste majorări se bazează pe situaţia reală din economia naţională şi pe capacitatea maximă de colectare a veniturilor bugetare. În acest sens, ne exprimăm regretul că unele partide politice lansează apeluri populiste cu profund iz electoral de a se recurge la majorări salariale nerealiste, care nu ţin cont de capacitatea financiară a statului. Situaţia este de-a dreptul comică, dacă ne amintim că tocmai exponenţii acestor forţe politice au reprezentat guvernările anterioare, care nu îşi onorau cu lunile şi chiar cu anii obligaţiile faţă de angajaţi şi pensionari. Este legitim să ne întrebăm: de ce oferta lor salarială era atît de mică, iar întîrzierile la achitarea salariilor şi pensiilor atît de mari?

Să nu uităm că tocmai aceşti guvernanţi de ieri sînt responsabili de slăbirea potenţialului economic al ţării, de compromiterea reformelor economice şi de instaurarea unei corupţii generalizate, fenomen care a descurajat libera iniţiativă pe plan economic, a degradat mediul de afaceri, a extins pînă la proporţii periculoase economia tenebroasă şi a redus la minimum investiţiile autohtone şi străine.

Este de remarcat că Guvernului îi revine o responsabilitate fără precedent în contextul unei crize financiare globale nemaiîntîlnite, ale cărei efecte nu le poate prezice cu exactitate nici un specialist şi nici o instituţie financiară internaţională. Această situaţie gravă pe piaţa de capital din lume impune factorilor de decizie şi cetăţenilor Republicii Moldova  responsabilitate şi solidaritate socială.

Un element nou şi pozitiv al proiectului de buget, examinat astăzi, îl prezintă apariţia unor capitole de finanţare ca dezvoltarea regională şi finanţarea partidelor politice, ceea ce ajustează politicile noastre bugetare la normele şi practicile europene în materie.

Fracţiunea Partidului Popular Creştin Democrat a elaborat un pachet de propuneri concrete pentru dezbaterea în lectura a treia, acestea vizînd, în mod special, susţinerea colectivităţilor locale la capitolul Investiţii capitale. Propunerile noastre, acumulate într-o conlucrare directă cu aleşii locali şi conducătorii de instituţii, se referă la nevoile stringente ale locuitorilor de la ţară. Am solicitat reorientarea unor fonduri suplimentare către grădiniţe, şcoli, spitale, case de cultură şi alte instituţii pentru reparaţia, reconstrucţia şi reutilarea lor. Propunerile noastre privesc, de asemenea, reparaţia drumurilor, precum şi gazificarea unui şir de localităţi şi asigurarea lor cu apă potabilă.

Am dori, de asemenea, să menţionăm în mod special că în situaţia în care bugetul de stat nu are cum să acopere toate necesităţile colectivităţilor locale este important să reuşim valorificarea mai eficientă a fondurilor europene, inclusiv a celor alocate de Comisia Europeană pentru Cooperarea Transfrontralieră. În vederea măririi capacităţii de absorbţie a fondurilor europene de către colectivităţile locale din ţara noastră, Fracţiunea Partidului Popular Creştin Democrat propune crearea unei structuri speciale abilitate cu funcţiile de informare, identificarea problemelor, examinarea şi selectarea dosarelor, pregătirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate.

Tot pe seama acestei structuri de stat trebuie trecute, în opinia noastră, şi cheltuielile pentru elaborarea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate. Trebuie să subliniem că evoluţiile pozitive din economia naţională, ca şi climatul investiţional, sînt determinate în mare măsură de stabilitatea politică a ţării.

În actuala perioadă de afirmare şi consolidare a statului nostru este nevoie să depăşim stereotipurile de gîndire şi ticurile comportamentale politicianiste, care împing actorii politici spre rivalităţi sterile şi ireconciliabile. Eforturile întregii clase politice din ţara noastră trebuie să fie orientate spre atingerea unui scop strategic de primă importanţă: Republica Moldova o ţară de succes.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Îl invit la tribuna centrală pe domnul Vladimir Filat.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Bugetul de stat trebuie să reprezinte nu doar un plan financiar pentru un an anumit, ci să reflecte o politică economică, socială şi financiară a statului bine echilibrată, incorporată şi reflectată valorică într-un buget anual. An de an se propune spre aprobare un proiect tehnic, care nu reflectă politici în domeniul agriculturii, învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii ş.a.m.d., nu se integrează organic în Strategia naţională de dezvoltare, ca să constituie o verigă în evoluţia spre o economie de piaţă funcţională, nu sînt preconizate măsuri pentru evitarea pericolelor ce vin din tendinţele din ultimul timp ale economiei mondiale.

Pe parcursul ultimilor ani, bugetul de stat s-a format preponderent în baza veniturilor încasate din consum prin TVA, accize şi taxe vamale. Supraveniturile din acest consum au fost cu lejeritate distribuite pentru fel de fel de proiecte nejustificate şi falimentare. În loc să fie creat un fond de stabilizare, cum s-a făcut şi în alte ţări, s-au irosit iraţional banii publici şi au rămas fără rezerve pentru intervenţii promte în situaţii de criză.

Optimismul privind evoluţia economiei naţionale şi prognoza de 6 la sută a creşterii produsului intern brut pentru 2009 în condiţiile în care se reduc şi acele puţine pieţe de desfacere pentru exportul mărfurilor noastre, dar şi în condiţiile în care se va diminua consumul, mi se pare, pur şi simplu, utopic. Întreg cadrul macroeconomic, pus la baza proiectului de buget, provoacă mari dubii şi este lipsit de credibilitate. Aceasta se referă şi la volumul de exporturi şi importuri, la creşterile din industrie şi agricultură, precum şi la volumul investiţiilor.

Analizînd proiectul prezentat, constat că şi în anul bugetar 2009 autorii mizează mult pe creşterea consumului final în baza remitenţelor şi, respectiv, taxarea acesteia. Or, 78,9% din veniturile fiscale le reprezintă impozitele indirecte pe mărfuri şi servicii.

În aceeaşi ordine de idei, vreau să atrag atenţie asupra faptului că veniturile din activitatea de întreprinzător şi din administrarea proprietăţii publice sînt într-o scădere dramatică, de la 665 milioane de lei încasaţi efectiv în anul 2007 am ajuns la o cifră de doar 251 milioane de lei în proiectul pentru 2009, devidendele aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni s-au redus de la 208 milioane efectiv încasate în 2007 la o estimare de doar 100 milioane de lei pentru anul bugetar 2009. Şi apare o întrebare firească: unde sînt banii? Unde este eficienţa economică şi creşterile raportate de statistică în activitatea întreprinderilor cu o cotă preponderentă de stat sau chiar a întreprinderilor de stat care, conform proiectului, vor vira în buget doar 80 milioane de lei? 

De nenumărate ori am încercat să obţin un raport complex al încasărilor şi folosirii banilor colectaţi la buget din cei 4 dolari la 100 metri cubi impuşi consumatorilor de gaze naturale. Deoarece colectarea acestor 4 dolari mai persistă şi în bugetul anului 2009, cred că deja este necesară intervenţia Procuraturii Generale, a Curţii de Conturi şi a organelor abilitate cu protecţia drepturilor consumatorilor în domeniul respectiv, pentru a face claritate asupra sumelor încasate, legalităţii încasării acestora şi a modului de cheltuire. Tarifele pentru consumatori sînt şi aşa exagerate, iar noi ne facem a nu vedea încă o suprataxă ilegală, care nu se ştie în al cui buzunar se opreşte.

În pofida reformei declarate a cadrului regularatoriu al activităţii de antreprenoriat pe parcursul anilor 20042008, Guvernul mizează mult pe încasări extrabugetare din mijloace speciale, din acordarea serviciilor contra plată de către instituţiile publice. Astfel, este prevăzută o majorare considerabilă a acestora faţă de anul 2008 cu 26% pînă la 1,2 miliarde de lei şi reiese că declarăm una şi facem alta. Necesită explicaţie şi argumentare suma prevăzută din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public de doar 465 milioane de lei. Din cîte cunoaştem, Guvernul intenţionează să comercializeze mai multe obiective strategice din patrimoniul statului.

Şi partea de cheltuieli a bugetului de stat pe 2009 este dovada unei risipe de bani publici, alocarea lor se face, de regulă, pe baza principiilor defavoritism şi clientelă politică. Deşi guvernarea repetă cu insistenţă că s-a întors cu faţa la ţărani, agricultura este tot mai strangulată. Pentru anul 2009 sînt eliminate fonduri de subvenţionare ale lucrărilor agricole, de asigurare a riscurilor în agricultură, de susţinere a gospodăriilor ţărăneşti. Aceste fonduri au existat chiar şi în anul curent, dar pentru 2009 avem zero alocaţii bugetare. În acelaşi timp, avem în proiect transferuri pentru susţinerea redacţiilor ziarelor şi revistelor. Este interesant, a căror ziare şi reviste? Şi transferuri legate de subvenţionarea şi rambursarea creditelor preferenţiale 93,5 milioane de lei. Cine oare sînt acei cu preferinţe?

În condiţiile în care tutunăritul este în cădere liberă nu doar în Moldova, este absurd să mai susţii cu 25 milioane de lei de la buget o ramură falimentară. În acelaşi timp, susţinerea viticulturii cu doar 87 milioane şi a pomiculturii cu  doar 58 milioane este o batjocoră faţă de producătorii agricoli, care au avut de suferit atît de pe urma dezastrelor naturale, cît şi a calamităţilor economice, care, din păcate, au persistat ţara noastră. Vreau să declar cu toată certitudinea că prelungirea unei asemenea politici va distruge producătorii agricoli şi agricultura în ansamblu.

Unele instituţii ale administraţiei publice centrale beneficiază de o atenţie sporită din partea Guvernului şi se reflectă în creşterea cheltuielilor pentru servicii de stat cu destinaţie generală, adică, Preşedinţia, Parlamentul, Guvernul, precum şi organele de menţinere a ordinii publice, apărare şi securitatea statului beneficiază de creşteri mult mai mari decît domeniul social, cel cultural şi educaţional.

Dacă analizăm geografia       transferurilor de la bugetul de stat către teritorii, putem alcătui cu uşurinţă harta politică a Republicii Moldova: raioanele conduse de către reprezentanţii actualei guvernări beneficiază an de an de transferuri importante, pe cînd restul sînt discriminate.

Odată cu aplicarea... O să vedem către lectura a doua. Şi dacă vorbiţi de raion, să nu uitaţi că de la raion se duc în primării, unde tot primarii voştri sînt. Odată cu aplicarea cotei zero la impozitul pe venitul reinvestit de către agenţii economici, majoritatea unităţilor teritorial-administrative au fost lipsite de importante surse de venit proprii. Astfel, o bună parte din acestea au bugete deficitare şi depind de mila celor din Centru. Este chiar ridicol faptul că municipiul Chişinău nu apare pe lista beneficiarilor de careva fonduri de la bugetul de stat şi care arăta, de fapt, cele mai multe venituri de la aplicarea cotei zero. Este inexplicabil majorarea de 3,4 ori faţă de anul 2008 de la 46 milioane la 155 milioane de lei a fondului de rezervă al Guvernului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Încă un minut.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu înţeleg, este an electoral, probabil, vor avea nevoie de resurse suplimentare. În proiectul bugetului nu sînt prevăzute expres mijloace financiare pentru majorarea salariilor cadrelor didactice în anul 2009.

Dacă Guvernul tratează cu seriozitate propriile promisiuni, atunci majorarea respectivă trebuie să fie reflectată şi descifrată corespunzător în proiectul bugetului. Consider necesar majorarea substanţială a alocărilor bugetare sub formă de subvenţii directe producătorilor agricoli pentru unitate produsă de carne, struguri, lapte, grîu, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr. În acest sens voi veni cu amendamente pentru lectura a treia.

În încheiere, vreau să atrag atenţia colegilor deputaţi şi a autorităţilor asupra abordărilor politizate şi populiste în distribuirea banilor publici. Totodată, ţin să menţionez necorelarea cadrului macroeconomic cu fenomenele şi tendinţele din economia mondială şi cea regională.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Din partea grupului parlamentar al Partidului Democrat cine vorbeşte? Domnul preşedinte al Fracţiunii?

Domnule Diacov,

Vă rog. Eu am găsit lista în faţă, stimaţi colegi. Cer scuze, dar am găsit lista aici pe masă.

 

Domnul  Dumitru Diacov:  

Eu, pur şi simplu, mi-am făcut impresia că ultimul m-am înscris, dar se mai întîmplă. Bine.

Stimaţi colegi,

Sincer să fiu, am avut o uşoară speranţă că noul Guvern, în frunte cu doamna Greceanîi şi mai ales cu doamna ministru, vor veni astăzi să ne impresioneze cu un buget european, modern, un buget care să contribuie la modernizarea ţării, la creşterea economică de lungă durată. Cel puţin am sperat că se va încerca o nouă ideologie de formare a bugetului nu doar cea de consum, despre care noi vorbim toţi aceşti ani.

Noutăţile au existat, ele s-au redus la aceea că bugetul a fost prezentat în mai puţine foi, pe Internet, s-au economisit careva bani, în rest, din păcate, totul a rămas cam pe loc. Nu doresc astăzi să vin cu tradiţionalele critici, fiindcă la noi în Parlament s-a creat un fel de ritual cînd discutăm bugetul. În primul rînd, îl discutăm fără mari dezbateri. În al doilea rînd, deja se ştie cine şi cum o să vorbească şi s-a transformat într-o chestie că trebuie suportate aceste două ore ca să avem şi noi un buget. Aşa a fost înainte, aşa este şi astăzi, din păcate.

Am vorbit, practic, cu fiecare ocazie, că bugetul este expresia politicii economice a guvernării, că alcătuirea bugetului nu începe de la constatarea gradului de creştere a PIB-lui şi nici a nivelului inflaţiei şi de la aceşti parametri se începe de a insera veniturile posibile. Tocmai invers, bugetul se alcătuieşte astfel, ca să asigurăm un nivel dorit de creştere economică, inclusiv de majorare a PIB-lui, dar şi a veniturilor reale ale cetăţenilor ţării.

Dacă actuala guvernare îşi doreşte o creştere doar de 6 la sută, atunci cred că totul este destul de logic. Însă o astfel de creştere pentru ţara noastră este una foarte problematică, dacă nu mai sumbru. Aceasta pentru economia Americii sau a Uniunii Europene o creştere de 23 la sută este o chestie destulă. Noi, ca să ajungem la normal, eu cred că este nevoie de o creştere economică de cel puţin 9, 11 la sută şi această creştere trebuie să fie, desigur, reflectată în bugetul pe care noi astăzi îl discutăm.

Anii precedenţi, Fracţiunea noastră în permanenţă a atenţionat că bugetele propuse sînt diminuate categoric la venituri şi, respectiv, la cheltuieli cu circa 1520 la sută. S-a vorbit şi astăzi destul la această temă. Această poziţie a noastră şi-a găsit confirmarea în permanentele modificări la buget cu care opera executivul pe parcursul anului şi care coincideau perfect ca valoare cu suma modificărilor pe care le propuneam noi.

Spre exemplu, în 2007 noi am propus să fie majorată cifra veniturilor bugetului pentru 2008 cu circa 1,3 miliarde de lei. E clar că propunerea noastră a fost respinsă. Iar apoi Executivul a venit în Parlament în cîteva tranşe şi a sporit suma veniturilor exact cu această sumă.

O analiză succintă a proiectului ne permite să afirmăm că bugetul pentru 2009 poate fi modificat cu un adaos de venit cel puţin 1 400 milioane de lei. Şi Fracţiunea Partidului Democrat propune ca la partea de venituri să fie adăugată această sumă. Din lipsă de timp, voi indica doar o singură sursă. În anexa nr.2 sinteza Veniturile bugetului de stat găsim poziţia TVA la mărfurile importate, la care se presupune să încasăm 8 miliarde 820 milioane de lei. S-a vorbit deja de către colegul nostru domnul Guma. Nu pot să nu remarc aici că această cifră reprezintă 49,7 din totalul veniturilor. Deci jumătate din buget va fi asigurat de import. Bună realizare după ultimii ani de zile de guvernare.

Dar să revenim şi la proiect. În nota informativă la punctul 8 găsim că Guvernul presupune o majorare a importurilor doar cu 24 la sută. E foarte discutabilă această cifră, mai ales atunci cînd chiar statistica oficială atestă,  că doar în 8 luni de zile ale anului curent importurile s-au majorat cu 46 la sută. Extrapolînd această proporţie, deducem că doar la acest compartiment ne putem aştepta la venituri de aproximativ 10 miliarde 220 milioane. Astfel, noi propunem ca la venituri în bugetul pentru 2009 să fie aprobat în sumă de 19 134 900 000 de lei.

Eu sper că această cifră este una absolut reală. Ar mai fi de comentat aici şi alte poziţii. Spre exemplu, accizele la benzină şi motorină, despre care se vorbeşte, practic, în fiecare an. Numărul de maşini este în creştere, se vede cu ochiul liber şi pe străzile Chişinăului, şi în Republică. Statistica ne raportează regulat că transportul de mărfuri, inclusiv auto, este în creştere, iar consumul de combustibil, dacă e să credem autorităţilor, este constant.

Nu am auzit despre un aflux de automobile în economia naţională. Am mai vorbit nu o dată că bugetul este expresia financiară a politicii promovate. Ani de zile tot trîmbiţăm despre reîntregirea ţării. Avem chiar şi un minister în acest sens. Iată că în sfîrşit se alocă nişte bani care, cred eu, nu sînt foarte suficienţi pentru această activitate. În opinia noastră, banii trebuie alocaţi nu pentru deplasările funcţionarilor şi seminarelor, ci pentru, în primul rînd, lucrul cu populaţia din stînga Nistrului, stimulînd-o, prin diverse programe de ordin social, cultural chiar economic, să se integreze în viaţa ţării.

Aici ar fi binevenită şi implicarea societăţii civile, diplomaţiei populare prin folosirea mecanismelor şi granturi din partea statului. Tot aici, fiindcă sînt afiliate ca esenţă, venim cu propunerea de a aloca suplimentar zece milioane Ministerului Educaţiei şi Tineretului pentru organizarea efectivă a sistemului de însuşire a limbii române sau moldoveneşti pentru alolingvi, în special în provincie. Or, reîntregirea ţării presupune şi integrarea lingvistică a tuturor cetăţenilor, indiferent în care parte locuiesc.

Noi, stimaţi colegi, la această problemă ştim foarte bine că în locurile compacte, unde trăiesc reprezentanţii diferitelor naţionalităţi, nu se ajung profesori, copiii nu învaţă limba română şi peste un 5, un 10, un 15 ani noi o să avem aceiaşi cetăţeni cu pretenţii noi faţă de dînşii şi ei faţă de noi. Este o problemă fundamentală şi eu cred că statul trebuie să îşi asume responsabilitatea ca concetăţenii noştri să cunoască limba de stat în Republica Moldova.

Este o funcţie a statului, nu putem trece cu vederea problema salarizării bugetarilor, în special în condiţiile cînd rata inflaţiei este mult peste promisele 10 %. Nu îmi vine să cred  că autorii proiectului sincer cred  în inflaţia de sub 10%, prognozată şi pentru anul viitor, chiar dacă anul acesta se salvează uşor descreşterea preţurilor la combustibil.

 

Domnul  Marian Lupu:

Un minut.                      

 

Domnul Dumitru Diacov:

Un minut? Ce am mai făcut eu într-un minut?

Stimaţi colegi,

S-a vorbit mult despre agricultură şi în întrebare care eu am pus-o tot a fost acest subînţeles. Agricultura este singurul domeniu de activitate în Republica Moldova care încă a mai supraveţuit aceşti ani de zile cu mare greu. Eu cred că noi... şi prin buget,  şi prin toate acţiunile, şi prin  programul de realizare a bugetului de către Guvern trebuie să existe un program de relansare a sectorului agrar în Republica Moldova.

Noi trebuie să creăm  condiţii în care în Republica Moldova oamenii să investească, să construiască obiecte la sate. Copiii, tinerii de la sate pleacă peste hotare anume din acest motiv, fiindcă ei locuiesc în localităţi mari cu 10 15 mii de populaţie, dar nu au un loc de muncă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Timpul, stimate coleg.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu, din păcate, aici mă limitez. Consider că bugetul nu este echilibrat, partea de venituri este diminuată. Şi noi, ca în toţi aceşti ani, o să ne trezim cu sume foarte importante care se cheltuiesc, după aceea se legiferează de Parlament. Bugetul care se propune astăzi va fi realizat de un alt Guvern, de o coaliţie de guvernare. De aceea, chemăm foarte mult şi actualii miniştri, care sper că o să se regăsească şi în noul Guvern să fie mai principiali pentru lectura a treia.

Domnule Dragan,

Nu te deranja.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bine, să încheiem.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Ca să nu se întîmple aşa că iarăşi lăsăm moştenire şi ne plîngem unul pe altul.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Ion Guţu sau domnul Cosarciuc  a fost. Da, vă rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Onorată asistenţă,

Vă propun poziţia Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră faţă de proiectul bugetului de stat pe anul 2009. Alianţa Moldova Noastră, după o analiză detaliată, constată că proiectul bugetului de stat pe anul 2009 exprimă practica de fraudare a banilor publici, de şantajare a tuturor celor nesupuşi şi este destinat finanţării intereselor electorale ale Partidului Comuniştilor. Alianţa Moldova Noastră acuză Guvernul că îndeplineşte comenzi politice la distribuirea bugetului, în detrimentul priorităţilor reale ale ţării.

Este suficient să menţionăm că faţă de acelaşi proiect de anul trecut, în fondul de rezervă al Guvernului se propune cu 340% mai mult, 155,4 milioane de lei. În fondul naţional pentru dezvoltarea regională 156 milioane de lei. Pentru finanţarea Companiei Teleradio Moldova, care face partizanat pro comunist, ignorînd standardele europene de instituţie publică a audiovizualului, proiectul cere 80% mai mult, 92,4 milioane de lei.

Avem deja peste 400 milioane de lei pe care îi putem considera drept  alocaţii indirecte pentru finanţarea Companiei electorale PCRM, deşi aceste calcule se opresc aici. În esenţă, proiectul bugetului de stat prevede o creştere economică redusă, ceea ce denotă eşecul politicilor guvernamentale, dar şi camuflarea tradiţională a unei părţi din veniturile potenţiale. În 2009, veniturile la bugetul de stat se prevăd să sporească faţă de veniturile scontate pentru 2008 doar în limita rata inflaţiei cu 10,7%, constituind o sumă ce reprezintă o trişare şi un semn de stagnare economică.

Alianţa Moldova Noastră consideră că venitul la bugetul de stat poate fi suplimentat cu 1 miliard 350 milioane de lei la următoarele poziţii: la accize, la benzină şi motorină 150 milioane de lei, dividende aferente cotei de participare a statului în societăţi pe acţiuni şi defalcări din profitul net al întreprinderii de stat 700 milioane de lei, mijloace din vînzarea şi privatizarea  bunurilor din domeniul public 500 milioane de lei. Deşi autorităţilor le place să-l declare social, viitorul buget este mai degrabă poliţienesc.

Ritmul creşterii ponderii cheltuielilor,  menţinerea ordinii publice, apărării şi securităţii statului în alcătuirea bugetului de stat va constitui 108%, iar ritmul creşterii ponderii cheltuielilor de ordin social în cheltuielile bugetului de stat va constitui numai 101%. Ritmul creşterii ponderii cheltuielilor de ordin economic în cheltuielile bugetului de stat va constitui minus 3% faţă de anul 2008.

Cifrele sumare ale cheltuielilor prevăzute pentru învăţămînt se distribuie astfel, încît ocolesc nevoile primordiale ale sistemului educaţional şi ale personalului didactic. Bunăoară, pentru sfera ştiinţei şi inovării se prevăd 511 milioane de lei, cu 30% mai mult faţă de suma aprobată pe 2008 şi tot cu 30% mai mult decît alocaţiile pentru întregul învăţămînt superior, al cărui finanţare de bază se limitează la 394 milioane de lei.

Alianţa Moldova Noastră, care a declarat educaţia drept obiectiv de bază al dezvoltării ţării, propune ca de la 1 ianuarie 2009 salariile lunare de funcţie pentru cadrele didactice să fie stabilite în mărimea specificată mai jos: profesor învăţător cu studii superioare 2500 de lei, cu studii medii de specialitate 2200 de lei, fără studii speciale 1700 de lei; educator, metodist şi alte cadre didactice în învăţămîntul preşcolar primar cu studii superioare 2200 de lei, cu studii medii de specialitate 2000 de lei, fără studii speciale 1700 de lei; corpul profesoral, profesor universitar 3500 de lei, conferenţiar universitar 3000 de lei, lector superior universitar 2700 de lei.

Aceste majorări necesită finanţări de aproximativ 800 milioane de lei anual, drept pentru care Alianţa Moldova Noastră propune majorarea alocaţiilor pentru învăţămînt cu 500 milioane de lei faţă de cele prevăzute în proiect. Considerăm insuficientă şi ofensatoare propunerea Guvernului comunist de a majora salariul lunar de funcţie de la 400 la 600 de lei pentru categoria I de salarizare pentru cadrele didactice din învăţămîntul preuniversitar şi corpul profesoral din învăţămîntul superior şi postuniversitar de la 1 ianuarie 2009.

Orientarea socială a bugetului în special spre ocrotirea sănătăţii e contrazisă de cifre. Legislaţia în vigoare cere ca suma transferurilor din bugetul de stat în fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală să fie de minimum 12,1% din totalul cheltuielilor de bază aprobate. Ceea ce ar însemna  pentru anul viitor 1 miliard 882 milioane 800 mii de lei, pe cînd proiectul bugetului de stat pe 2009 prevede cu 16 milioane de lei mai puţin. La momentul actual, numai pe lista  de aşteptare a Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie sînt incluşi circa 1100 de cetăţeni invalizi pentru endoprotezare. Circa 2400 de persoane devin anual invalizi în urma afecţiunilor cardiovasculare. Dintre 75% ar putea fi trataţi chirurgical, dacă statul ar aloca resursele necesare. Dar oamenii aşteaptă fără speranţe de ani de zile.

Dezvoltarea unei reţele sănătoase şi puternice prin înlăturarea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei pe termen scurt şi prin fortificarea, modernizarea sistemului de sănătate publică pe termen lung este un obiectiv fundamental pentru Alianţa Moldova Noastră. De aceea, insistăm să fie suplimentate cu cel puţin 60 milioane  de lei alocările bugetului de stat pentru fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. Guvernarea alocă nişte sume mizere în proiectul bugetului pentru agricultură. Se propune subvenţionarea producătorilor agricoli în sumă de 313 milioane de lei, ceea ce este mai puţin faţă de suma scontată pentru anul 2008.

E o bătaie de joc faţă de ţărani care au suferit pierderi imense şi în 2007, şi anul curent din cauza inundaţiilor. Alianţa Moldova Noastră propune ca fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli să fie suplimentat cu 350 milioane de lei. Compartimentul, Investiţii capitale arată că şi în bugetul propus pentru anul viitor Guvernul discriminează şi şantajează administraţiile comunităţilor locale de orientare democratică, în timp ce autorităţilor publice centrale se alocă 1 miliard 442 milioane de lei pentru investiţii capitale, cu 90 milioane mai mult decît soldul costului de deviz la 1 ianuarie 2009, atunci autorităţilor publice locale li se alocă în aceleaşi scopuri doar 184 milioane de lei, cu 567 milioane de lei mai puţin decît soldul costului de deviz la 1 ianuarie 2009.

Alianţa Moldova Noastră propune ca transferul la bugetul de stat, la bugetele teritoriale să fie suplimentate cu 500 milioane de lei, pentru a fi finalizate obiectivele începute şi pentru a permite unităţilor teritorial-administrative cît de cît să îşi onoreze obligaţiile faţă de comunităţile locale.

Alianţa Moldova Noastră declară proiectul bugetului de stat pentru anul 2009 drept unul clientelar, coruptibil şi străin de priorităţile de dezvoltare ale ţării. Guvernarea foloseşte acest document fundamental al vieţii social- economice ca pe un instrument de jăcmănire a populaţiei şi a agenţilor economici la capitolul Venituri, iar la capitolul Cheltuieli ca pe o sursă de finanţare a intereselor electorale ale PCRM.

Fără îndoială, dacă va fi adoptat cu ignorarea tradiţională a amendamentelor din partea deputaţilor din opoziţie, Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră va vota împotriva adoptării bugetului de stat pentru anul 2009, considerînd că el va submina situaţia social-economică şi democraţia din Republica Moldova.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Guţu.

 

Domnul Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Ca membru al Comisiei respective... pentru noi ziua de astăzi este una deosebită, ne-am pregătit în grupuri de lucru la şedinţele respective. Am discutat, am primit mai multe răspunsuri la întrebări. Într-adevăr, eu cred că nu e o observaţie, dar, pur şi simplu, e o îngrijorare de ce noi, adică nu noi, dar dumneavoastră, partidul de guvernămînt sînteţi ignoraţi de Prim-ministrul Republicii Moldova, care nu asistă astăzi la şedinţa. Şi, în general, doamna Prim-ministru, după data cînd a fost votată de dumneavoastră, nu a fost niciodată în şedinţa Parlamentului. Cred că ar fi de folos şi pentru dumneaei. Dar dacă domnul Dodon e în rezervă, eu cred că are un viitor bun.

Stimaţi colegi,

Bugetul a fost elaborat şi într-un context macroeconomic foarte complicat, despre care s-a vorbit aici. Într-adevăr, nu cred că este un eroism oarecare al echipei de guvernare. Aceasta este obligaţiunea Guvernului şi a fost prezentat proiectul de lege la timp. Dar cîteva momente pe care trebuie să le menţionăm din partea Fracţiunii, domnul Cosarciuc deja le-a expus. Eu numai mă refer la cîteva probleme foarte importante.

În primul rînd, dacă să vorbim serios de criza financiară mondială, şi noi  sîntem deci la hotarele Uniunii Europene şi vorbim despre bugetul care a fost prezentat. Aceste sînt două lucruri absolut diferite. Nu este nici o îngrijorare, nu este nici o temere, nu este nici o prevedere, nu este nici un punct special care ar demonstra că în cîteva luni în Republica Moldova poate să se întîmple, eu ştiu, nişte evenimente foarte importante în economie şi mai ales în sectorul financiar.

Al doilea moment. Proiectul bugetului confirmă încă o dată tendinţa sau confirmă faptul că economia ţării se află într-o stagnare totală. Noi nu vorbim de creşterea economică. Noi nu putem vorbi de o creştere despre care a spus domnul Diacov de 10%, 12%. Noi de-abia ne menţinem deasupra. Şi nu ştiu cît vor ţine aceste pîrghii, fiindcă situaţia este foarte dificilă. Deci, stimaţi colegi, sînt compartimente importante care demonstrează acest fapt. Poftim, s-a vorbit aici. Deci impozitele în rezultatul activităţii economice. S-au numit nişte cifre. Dacă 3,3 % era în 2008, peste 34 ani impozitele de la activitatea economică vor fi de 0,5% din totalul veniturilor bugetului de stat.

Impozitele indirecte care demonstrează clar că noi avem o economie de consum şi viitoarea politică economică a guvernări este îndreptată spre consolidare, spre dezvoltarea acestei economii de consum. Dacă impozitele indirecte în 2005 erau 71% din totalul veniturilor, în 2009 75%, în 2011 85%. Poftim, sînt planificate de Guvernul doamnei Greceanîi. La compartimentul Venituri vreau să menţionez, stimaţi colegi, într-adevăr, noi, Fracţiunea, propunem să majorăm veniturile, pornind chiar de la, eu ştiu, tendinţele şi din posibilele pericole ale crizei mondiale financiare.

Şi noi avem o propunere concretă. Deci, de majorat compartimentul de venituri cu 1 miliard de lei numai de la două poziţii. Anularea a două privatizări. Anularea privatizării Sanatoriului Moldova din Odessa. Şi anularea vinderii pachetului de control la Compania de Asigurare Moldasig, 1 miliard de lei, bani concreţi, furaţi, spălaţi.

La compartimentul Cheltuieli. Stimaţi colegi, noi vorbim de cîţiva ani despre reforma administraţiei publice centrale. Eu aş dori, într-adevăr să analizăm serios o informaţie din partea Guvernului, nu numai  o constatare că iată s-a redus sau cineva cu 37%. Cum s-a redus 37%, dacă cheltuielile de personal în 2009 faţă de 2005 s-au majorat de două ori? Dacă Curtea de Conturi trei ani în urmă avea un buget de 11 milioane. Acum are un buget pe anul viitor 31 de milioane. Ce s-a schimbat? S-a majorat numărul de ministere care trebuie de controlat, s-a majorat numărul, eu ştiu. Care e cauza? Răspuns nu există, fiindcă nici o reformă, practic, nu este realizată. Sînt consumaţi banii, pur şi simplu, pentru diferite priorităţi pe care nu le înţelege nimeni. La compartimentul de cheltuieli noi sîntem martori la diferite declaraţii că bugetul din fiecare an este mult mai social şi social orientat.

Chiar şi tovarăşul Preşedinte s-a exprimat în cadrul unei emisiuni televizate că bugetul, cheltuielile sociale de cîndva, adică în perioada aceea cînd dumnealui era în opoziţie, erau la nivel de 30 % din toate cheltuielile bugetului. Aceasta, pur şi simplu, vorbeşte despre faptul că habar nu are de nişte noţiuni economice foarte serioase. Deci cheltuielile bugetare totale pentru sănătate, poftim.

În coraport cu produsul intern brut pentru acei care tare iubesc să se întoarcă să vorbească de zece ani în urmă, în anii 19961997. Poftim, într-un an foarte greu 1996 în total cheltuielile bugetului pentru sănătate în coraport cu PIB au fost de 6,7 %; în 2002 3,6%; în 2004 4,2%; în 2005 4,2% şi numai în 2009 6% şi în 2010 6%. Deci nu s-a atins nici nivelul anului 1996, stimaţi colegi, în condiţii foarte-foarte grele. Deci, la compartimentul, stimaţi colegi, de investiţii, eu urmăresc...

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut. La 18 a fost, nu? Noi tot ne uităm.

 

Domnul Ion Guţu:

Eu urmăresc.

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

 

Domnul Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Investiţii capitale. Vreau să  vă aduc cîteva cifre. Noi nu avem în republică un program de investiţii capitale ale statului Republicii Moldova. De aceea, este o planificare haotică. Cum putem noi vorbi despre creşterea economică, dacă în 2007 investiţiile capitale au fost faţă de PIB de 2,7 %; în 2009 2,5%; în 2010 1,9%; pentru 2011 sînt planificate 1,8%. Ce fel de planificare. Ce fel de creştere economică?

Şi ultimul moment, stimaţi colegi. Deci eu înţeleg că trebuie să dezvoltăm ştiinţa, trebuie să construim nişte edificii, clădiri administrative. Dar uitaţi-vă, nu e normal cînd pentru spitalele Republicii Moldova se prevăd în 2009 pentru menţinerea lor 22 de milioane la investiţii capitale.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guţu,

Timpul...

 

Domnul Ion Guţu:

22 de milioane pentru învăţămîntul superior, 28 de milioane. Pentru Universitatea Academiei de Ştiinţe 40 de milioane. Eu nu înţeleg. Pur şi simplu, ca un cetăţean aş dori... 

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guţu,

Timpul...

 

Domnul Ion Guţu:

Şi ultima informaţie, şi chiar şi rugăminte.

 

Doamna Maria Postoico:

Depăşiţi timpul.

 

Domnul Ion Guţu:

Doamnă Ostapciuc, şi pentru acei care...

Stimaţi colegi,

Pentru anul 2009 se prevede o majorare a cheltuielilor la compartimentul Menţinerea ordinii publice cu 8%. Noi avem o informaţie că Ministerul de Interne a finanţat ani la rînd arenda oficiului Comitetului Central al Partidului Comunist cu 250 mii de lei anual.

Eu aş vrea ca doamna Ostapciuc sau cineva din Partidul Comunist să verifice, să confirme sau nu acest fapt. De aceea, eu cred că şi aceasta vorbeşte despre faptul că aşa-numitul domnul Papuc a fost reîntors în funcţia de ministru de interne.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Bolboceanu. El s-a înscris, da.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:  

Stimată doamnă Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Parlamentul Republicii Moldova discută astăzi cea mai importantă poate lege a anului, Legea bugetului. Prin importanţa sa, această lege mai este numită şi constituţia economică a ţării pentru anul de gestiune.

Pe de altă parte, oricît de insistent am încerca să ridicăm gradul de importanţă a acestei legi, dacă nu sînt apreciate la justa valoare principiile generale de pregătire a ei, această lege poate deveni o frînă serioasă în dezvoltarea economică şi socială a statului.

Guvernul atribuie politicii fiscale pentru anul 2009 calificativul de prudentă şi durabilă, punînd la baza acestei concluzii principalii indicatori macroeconomici în partea lor cantitativă fără a conştientiza valoarea şi rolul structurii calitative a acestor indicatori.

La o analiză atentă şi principială a structurii veniturilor fiscale vedem că accentul pentru anul 2009 se pune pe impozitele indirecte care vor atinge cifra de 54,9 la sută din totalul veniturilor fiscale. Totodată, ca rezultat al politicii fiscale extensive pentru anul 2009, observăm o tendinţă de reducere a veniturilor directe în totalul veniturilor fiscale.

În urma acestor cataclisme fiscale, veniturile asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurărilor obligatorii în medicină în anul 2009 vor reprezenta peste 2/3 din totalul veniturilor directe. Această situaţie îşi găseşte confirmarea şi în structura creşterii produsului intern brut pentru anul 2009, dacă această creştere va fi realizată.

Ea se va produce în majoritar din contul impozitelor nete pe produse şi import şi pe servicii, ceea ce demonstrează o dată în plus că asistăm iarăşi la degradarea continuă a sectorului real al economiei naţionale. Această degradare va conduce şi în continuare la creşterea preţurilor şi la descreşterea şi mai mare a exportului net datorită descreşterii competitivităţii produselor autohtone.

Ca rezultat, pentru anul 2009, influenţa şi presiunea cea mai mare asupra nivelului inflaţionist o vor avea factorii interni şi nu cei externi. În consecinţă, la formarea părţii de venituri pentru anul 2009 greul leului va fi suportat nu de companiile comerciale, ci de majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova care au venituri în mare măsură mici şi mijlocii.

Noi ne dăm bine seama că această stare de lucruri periculoasă nu poate fi schimbată peste noapte, dar careva paşi concreţi din partea Guvernului nu am găsit nici în cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi nici în Strategia naţională de dezvoltare a ţării. Din totalul cheltuielilor bugetului public naţional şi a bugetului de stat 65 şi,  respectiv, 40 la sută sînt cheltuieli sociale.

Că Guvernul a prevăzut multe cheltuieli sociale, noi, social democraţii, salutăm această intenţie. Astfel, proiectul prevede 600 milioane pentru majorarea salariilor bugetarilor, 205 milioane pentru programul de ajutor social, 60 milioane pentru asigurarea cu locuinţe a familiilor tinere, 110 milioane pentru majorarea panului de admitere în instituţiile de învăţămînt şi alte cheltuieli sociale, dar ar fi categoric şi ar trebui ca aceste cheltuieli sociale să îşi găsească o abordare adecvată în fiecare an în proiectul bugetului de stat.

O problemă majoră a bugetului pentru anul 2009 poate deveni şi în anii următori şi în 2009 cheltuielile de personal care în 2009 vor atinge suma de 3 miliarde 595 milioane de lei, sumă care, în raport cu volumul total de cheltuieli, vor deţine cota de peste 20 la sută, cotă la limita posibilităţilor chiar şi pentru ţările cu economiile dezvoltate.

Şi aici Guvernul ar trebui să ia măsuri concrete pentru diminuarea acestor cheltuieli prin realizarea unor reforme instituţionale pe tot spectrul aparatului administrativ. Problema investiţiilor şi a reparaţiilor capitale, o problemă care apare de fiecare dată atunci cînd discutăm Legea bugetului, nu poate, ori Guvernul, în acest caz, nu poate soluţiona ori nu vrea să soluţioneze această problemă.

Dacă cheltuiala bugetară la articolele de bază sau pentru subvenţionarea administraţiilor publice locale se face conform unor normative cît de cît clare şi transparente, atunci cheltuielile pentru investiţiile capitale şi reparaţiile capitale se fac la voia funcţionarilor în lipsa unor principii clare şi transparente.

Aceste neclarităţi au provocat şi provoacă discuţii în fiecare an la discutarea Legii bugetului. Şi aici noi, social democraţii, venim cu nişte propuneri concrete atît pentru schimbarea conceptului de distribuire a cheltuielilor bugetare pentru reparaţiile capitale şi investiţiile capitale, cît şi redistribuirea parţială a lor pe interior în număr de aproximativ 40 de propuneri.

Dintre ele ţin să menţionez propunerea de alocare a surselor financiare  pentru finalizarea reconstrucţiei apeductului PrutFăleşti care ar permite aprovizionarea cu apă potabilă a 18 localităţi din raion.

Vreau să menţionez aici că apa potabilă din raionul Făleşti este una din cele mai proaste în republică şi ani de ani afectează sănătatea cetăţenilor din raion. La fel alocarea surselor financiare municipiului Chişinău pentru acoperirea diferenţei de tarif la energia termică consumată de populaţie. Toţi noi sîntem trăitori ai municipiului Chişinău, dacă vrem o situaţie cît de cît liniştită în Chişinău şi o iarnă caldă în apartamentele noastre, noi ar trebui să facem acest lucru.

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Şi alte propuneri care vor fi propuse pentru lectura a doua. De fapt, asemenea propuneri noi am făcut şi cînd am discutat proiectul de lege pentru anul 2008. Spre regret, aceste propuneri nu au fost acceptate de către Parlament, însă noi nu am stat să bocim pe la uşile bugetului de stat, căutînd soluţii de alternativă care au fost realizate pe parcursul anului 2008 în localităţile republicii, peste 30 de proiecte cu finanţarea din surse externe, unde au fost valorificate aproximativ 400 milioane de lei.

Apropo, 400 de milioane de lei echivalează cu 4 bugete a 4 raioane. Dacă excludem subvenţiile de la bugetul de stat, aceasta echivalează cu bugetul a 10 raioane.

Noi, aceste 400 de milioane au fost realizate  fără nici o susţinere, vreau să menţionez încă o dată, din partea bugetului de stat. Şi aici statul ar trebui să vină în susţinerea celor care au demonstrat prin fapte concrete că ştiu cum vor şi fac lucruri bune şi frumoase în localităţile republicii.

Problema de ani a proiectelor finanţate din surse externe pentru infrastructura satelor republicii a devenit  contribuţia comunităţii. De aceea, noi propunem alăturat la proiectele pe care le-am  propus planificarea în Legea bugetului a unui fond sau a unui articol special în sumă de 15, 20 de milioane lei pentru susţinerea proiectelor finanţate din surse din exterior atunci cînd comunitatea nu poate acumula această contribuţie, iar aceste proiecte pentru Republica Moldova sînt interesate pentru a nu pierde aceste proiecte.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Prijmireanu. 

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Onorat Parlament,

Stimată asistenţă,

Toţi noi conştientizăm importanţa documentului pus astăzi în discuţie. Confirmare este activismul de care se dă dovadă la examinarea şi dezbaterea lui chiar şi din partea unor fracţiuni din opoziţie care numai critică dar nu îşi asumă responsabilitatea de a vota bugetul, care pot promite alegătorilor orice, ştiind că nu vor participa la realizarea promisiunilor.

Fracţiunea PCRM, ca Fracţiune parlamentară majoritară, este interesată în adoptarea unei legi a bugetului, a cărei realizare să contribuie la atingerea obiectivelor trasate de guvernare care, în final, să se soldeze cu îmbunătăţirea nivelului de trai şi bunăstarea populaţiei.

Constatăm că conceptul şi indicatorii proiectului bugetului de stat pe anul 2009 urmăresc anume acest scop. Astfel, pentru anul 2009 se estimează o creştere economică de 6 la sută. Faţă de anul 2001 produsul intern brut fiind majorat de circa 3,7, trei întreg şapte ori. Inflaţia medie anuală se prevede să fie de 10 la sută, reducîndu-se spre sfîrşitul anului 2009 pînă la 9,5 la sută.

Veniturile bugetului public naţional, cît şi cele ale bugetului de stat sînt permanent în creştere, în anul 2009 fiind de peste 5 ori mai mari ca în anul 2001. E de menţionat că aceasta a avut loc şi pe fundalul diminuării continue a poverii fiscale. Paralel, în această perioadă s-a reuşit o diminuare esenţială a poverii datoriei de stat. Cheltuielile pentru deservirea acesteia constituind în anul 2001 22 la sută, iar în anul 2009 4 la sută din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

Nivelul de îndatorare a statului care se exprimă prin ponderea datoriei de stat în PIB, a diminuat de la 60 la sută în 2001 pînă la 15 la sută în 2099. Aceste rezultate sînt rodul proiectelor, politicilor economice, bugetar-fiscale şi monetar-creditare coerente şi corect promovate pe parcursul ultimilor 8 ani, care şi-au găsit reflectare într-un şir de acte legislative cu caracter economic, menirea acestora fiind crearea unui climat economic infavorabil şi impulsionarea activităţilor economice.

Doamnelor şi domnilor,

Ca şi în anul precedent, bugetul este preponderent orientat social. Din an în an tot mai mult se investeşte în capitalul uman. Dacă în 2001 cheltuielile pentru educaţie ale bugetului public naţional era de 1,1 miliarde de lei, pentru 2009 aceasta se prevede în sumă de 5,8 miliarde de lei sau mai mult de 5 ori. Cheltuielile bugetului public pentru sănătate s-au majorat de la 611 milioane de lei pînă la 4 miliarde 429 milioane de lei sau de peste  7 ori.

Pentru ştiinţă şi inovare, în această perioadă, cheltuielile au crescut de la 40 milioane de lei pînă la 511 milioane de lei sau cu o creştere de 12 ori. În ultimii ani, anual, la bugetul de stat se preiau spre finanţare unele cheltuieli care se efectuau din contul bugetului asigurărilor sociale de stat, oferind astfel mai mult spaţiu de resurse şi resurse pentru plata pensiilor.

Pentru anul  2009 se prevede preluarea la bugetul de stat a finanţării programelor de proiecte sociale ale şomerilor, al căror cost e de circa 33 milioane de lei şi compensarea diferenţei dintre pensia calculată şi pensia minimă, a cărei cost este de circa 18 milioane de lei.

Proiectul bugetului, de asemenea, prevede măsuri semnificative de protecţie socială a copiilor orfani şi celor tutelaţi, inclusiv majorarea normelor de alimentaţie pentru tutelaţii din instituţiile de protecţie socială. În acest scop, vor fin îndreptate circa 34 milioane de lei.

În domeniul învăţămîntului se prevede majorarea burselor şi a planului de admitere. Pentru anul 2009 bursele studenţilor şi elevilor din colegii şi şcoli profesionale se prevăd a fi majorate, asigurînd o triplare a mărimii lor faţă de anul 2005.

Normele băneşti la alimentaţie se vor majora în instituţiile preşcolare cu peste 28 la sută. Dejunurile calde pentru elevi din clasele primare cu 25 la sută, iar în şcolile profesionale de două ori.

De asemenea, se majorează normele la alimentaţie, precum şi normele de medicamente pentru instituţiile sociale. După cum cunoaşteţi, în scopul îmbunătăţirii direcţionării protecţiei sociale a persoanelor vulnerabile, Parlamentul, în anul curent, a adoptat Legea privind ajutorul social. Pentru realizarea acestei legi pe anul 2009 sînt prevăzute mijloace financiare în sumă de peste 200 milioane de lei.

O atenţie deosebită se atrage susţinerii tineretului. În proiectul bugetului fiind prevăzute  mijloace pentru asigurarea cu spaţiu locativ a familiilor tinere, precum şi indemnizaţii pentru susţinerea tinerilor specialişti, pedagogi şi medici din sectorul rural şi altele.

Costul acestor măsuri pentru anul 2009 este de 91 milioane de lei faţă de 41 milioane de lei prevăzute în bugetul de stat pe anul curent. Oferind un suport financiar deosebit sectorului social în buget se atrage atenţie esenţială şi problemelor dezvoltării infrastructurii pentru finanţarea investiţiilor capitale, în anul 2009, fiind direcţionate peste 1,7 miliarde de lei sau cu 39 la sută mai mult ca în 2008. Din suma totală a investiţiilor capitale 712 milioane de lei sînt destinate în sectorul drumurilor. 304 milioane de lei sectorului social, case de cultură, spitale şi alte obiecte social-culturale. 341 milioane de lei complexului energetic, inclusiv gazificarea, gospodăria comunală şi aprovizionarea cu apă potabilă.

Tot în aceste scopuri urmează să fie repartizate prioritar şi mijloacele fondului pentru dezvoltarea regională...

 

Domnul Marian Lupu:

Un minut.       

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

...revăzută în buget în sumă de 156 milioane de lei. Este evident că atît noi, deputaţii, cît şi toţi cetăţenii republicii, dorim în această direcţie mult mai mult,  dar aceasta poate fi realizată pe parcurs, fără a afecta calitatea serviciilor publice.

O dată cu orientarea Republicii Moldova spre integrarea europeană, şansele în acest scop sînt în creştere.

În final, stimaţi colegi, Fracţiunea majoritară consideră că proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009 reflectă realităţile obiective şi susţine adoptarea lui în prima şi a doua lectură şi vă îndemn pe toţi dumneavoastră să participaţi, să procedaţi astfel.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Şi ultima luare de cuvînt, doamna Bodnarenco.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, ,

, , . : , .. . , , - , . , , .

, , , , , ..

, , . , , , ... , , , , , .

, , , 2008 8 8 , , 9 . 20 , , 6 , ,   .

, 2350 , 600 . , 300 , .

6 10 40 , , .

, . , , .

, . , , . - , , , , , , , , .

, , , : 5 400 , , , , ? .

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Acestea au fost luările de cuvînt. E tot, luările de cuvînt s-au terminat. Sîntem în faza exerciţiului de vot, prima şi a doua lectură a proiectului nr.2817. Ţin să vă atrag atenţia, stimaţi colegi, că prima şi a doua lectură se efectuează prin hotărîri de Parlament, ceea ce ar însemna că votul se produce cu majoritatea celor prezenţi în sală.

Dacă de procedură, vă rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:  

Poate facem o mică pauză de 3 minute, fiindcă colegii de la social democraţi ai lui Braghiş decid cum să voteze şi era bine să fie mai multe voturi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Tot de procedură?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Poate că nu eraţi în sală, eu am propus excluderea din proiectul propus a articolului 17, care prevede includerea a 4 dolari pentru mia de metri cubi la gazele naturale şi cred că trebuie pus la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Propunerea a fost înregistrată, ea cu certitudine se va supune votului în cadrul lecturii a treia. Nu ţine de concept.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Păi, ţine de venituri, domnule Preşedinte. Şi nu poate fi lăsată pentru lectura a treia, căci nu e o propunere concretă.

 

Domnul  Marian Lupu:

A, nu, mult stimată doamnă, atunci trebuie să îmi spuneţi precis în loc de  17 miliarde 734,9 milioane de lei, care este cifra pe care o propuneţi?

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Minus 250 de milioane, care a spus doamna ministru, căci nu este fixată cifra concretă cît ar fi această sumă. Mi-a răspuns la întrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci propunerea dumneavoastră este ca...

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

De a micşora.

 

Domnul  Marian Lupu:

În loc de cifra 17 734,9 milioane de lei să fie această cifră minus 250 milioane de lei.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

În urma excluderii articolului 17 de micşorat veniturile cu 250 de milioane.

 

Domnul  Marian Lupu:

Şi, respectiv, majorăm deficitul. Aşa presupunem.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Văd că colegii  mei au venit cu nişte propuneri de mărire cu un miliard a veniturilor, aşa că, găsim aceste 250 milioane.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul, dacă e la fel de procedură. Nu, noi nici în prima lectură nu am votat.

Stimaţii mei colegi,

Noi sîntem, practic, de patru ceasuri şi  eu îmi închipuiam că tot ce s-a făcut pînă acum acesta şi a fost timpul pentru propuneri, pentru... Asta este.

Stimaţi colegi,

Lectura întîi, aprobăm conceptul proiectului prezentat. Supun votului. Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.2817 în primă lectură la nivelul aprobării conceptului acestuia, rog să voteze.

Majoritatea.

Mulţumesc.

Lectura a doua, stimaţi colegi, atrag atenţia, este vorba de aprobarea a trei cifre: veniturile, cheltuielile şi deficitul bugetar. Bine, o propunere pe care a înainta-o doamna Cuşnir am înregistrat-o şi o voi supune votului. Dacă sînt altele, vă rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Noi am propus majorarea părţii de venit cu  1 miliard 700 milioane de lei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. La fel va fi supus votului. Vă rog, pe rînd.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului propunerea doamnei Cuşnir privind diminuarea, eu vă rog, puţin atenţie, părţii de venituri, indicată în proiectul prezentat de către Guvern, cu 250 milioane de lei minus şi, respectiv, cu acestea plus 250 milioane de lei la deficitul bugetar. Cine este pentru această propunere, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 0.

Sectorul nr. 3 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

1 vot. Vă daţi bine seama că propunerea nu a fost acceptată de plenul Parlamentului.

Propunerea înaintată la microfonul nr.4 de domnul Diacov privind majorarea respectivă cu un miliard 700 milioane de lei partea de venituri şi, înţeleg eu, respectiv şi partea de cheltuieli. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

Includeţi, vă rog, microfoanele că nu se aude.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 10.

Sectorul nr. 3 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

18 voturi în favoarea acestei propuneri, care, la fel, nu a fost susţinută de plen.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Domnule Preşedinte,

Eu propunem, din partea Fracţiunii, 1 miliard 350 de milioane la venituri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Nu, ce, cifra diferă? Era 1 milion 700, propuneţi 1 milion 300.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, noi am anunţat-o în luare de cuvînt.

 

Domnul  Marian Lupu:

Supun votului propunerea înaintată de la microfonul nr.5.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 12.

Sectorul nr. 3 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

20 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută.

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Putem să propunem şi la cheltuieli sau nu?

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu.

Stimaţi colegi,

Eu am zis că...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastră aţi spus trei cifre. Adică, noi propunem 1 miliard 350 şi la venituri, şi la cheltuieli.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a subînţeles. Alte propuneri? Nu sînt.

Acum, stimaţi colegi,

Potrivit raportului Comisiei de profil, voi supune votului aprobarea celor trei parametri de bază pentru lectura a doua la Legea bugetului şi anume: venituri 17 734,9  milioane lei, cheltuieli 18 308,7 milioane lei şi deficitul de 573,8 milioane lei.  Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Constat că proiectul Legii bugetului de stat pe anul viitor, proiectul nr.2817 este aprobat în prima şi în a doua lectură, urmînd ultima, cea de a treia lectură, pentru parametrii de structură a acestui proiect de lege.

Stimaţi colegi,

În continuare am o propunere. Da, invitaţii la proiectul nr.2817 pot fi liberi, decît în situaţia în care nu doresc să rămînă în continuare. Propunerea mea este să examinăm în continuare două proiecte: nr.2797 şi nr.3010, după care o să vă propun o scurtă pauză, dacă o doriţi, fiindcă mai avem. Dacă doriţi pe fracţiuni, se poate şi aşa. Cred că voi începe, avînd, la fel, persoane invitate, cu proiectul nr.2904 demersurile privind candidaturile pentru funcţia de avocat parlamentar şi respectivul proiect de Hotărîre privind numirea în funcţie a avocaţilor parlamentari. Proiectul nr.3010.

Invit Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi pentru prezentarea raportului respectiv.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat materialele înregistrate în Parlamentul Republicii Moldova cu nr.2904 din 9 octombrie 2008 şi nr.2966, nr.2967 şi nr.2968 din 16 octombrie 2008, în care se conţin propuneri de a numi în funcţie de avocat parlamentar pe doamna Aurelia Grigoriu şi pe domnul Anatolie Munteanu, propuşi de Preşedintele Republicii Moldova, pe domnul Oleg Efrim, pe doamna Tamara Plămădeală şi pe domnul Ion Moroşanu, propuşi de grupurile de deputaţi, compuse din cel puţin 20 de persoane.

În legătură cu aceste propuneri, Comisia menţionează următoarele. Conform Legii cu privire la avocaţii parlamentari, avocatul parlamentar poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova, licenţiat în drept, care are o înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 5 ani în activitatea juridică sau în învăţămîntul juridic superior şi o reputaţie reproşabilă.

Parlamentul numeşte 4 avocaţi parlamentari, egali în drepturi, unul dintre care este specializat în problemele de protecţie a drepturilor copilului. Propunerile privind candidaturile avocaţilor parlamentari sînt înaintate în Parlament de către Preşedintele Republicii Moldova, de cel puţin 20 de deputaţi ai Parlamentului.

Comisia parlamentară pentru drepturile omului prezintă Parlamentului un aviz argumentat asupra fiecărei candidaturi. Avocaţii parlamentari sînt numiţi în funcţie cu votul majorităţii deputaţilor aleşi pentru un mandat de 5 ani. Mandatul avocatului parlamentar începe de la data depunerii de către acesta a jurămîntului în faţa Parlamentului.

Comisia a constatat că candidaturile nominalizate sînt înaintate  cu respectarea prevederilor legale, corespund cerinţelor prevăzute de Legea cu privire la avocaţii parlamentari şi în privinţa fiecărei candidaturi Comisia parlamentară pentru drepturile omului a prezentat avizul prevăzut de lege. Totodată, s-a stabilit că a expirat mandatul avocaţilor parlamentari: al doamnei Apolschi Raisa şi al domnului Perevoznic Iurie şi a încetat mandatul avocatului parlamentar Ivan Cucu în legătură cu decesul acestuia. Prin urmare, la moment sînt vacante toate 4 funcţii de avocat parlamentar.

Conform Hotărîrii Parlamentului nr.12 din 30 martie 2005, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi este compusă din 11 membri, deputaţi în Parlament. Totodată, la articolul 22 din Regulamentul Parlamentului se prevede că deciziile Comisiei permanente se adoptă cu votul majorităţii membrilor ei. Prin urmare, decizia Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi într-o anumită problemă se va considera adoptată dacă pentru aceasta vor vota cel puţin 6 membri ai Comisiei.

În cadrul exerciţiului de vot cu privire la candidaturile menţionate, s-a constatat că voturile celor 9 membri ai Comisiei, prezenţi la şedinţă, au fost expuse cu următoarele semnificaţii. Cu privire la doamna Grigoriu pentru au votat 8, s-a abţinut 1 membru al Comisiei. Cu privire la domnul Munteanu Anatolie pentru au votat 8, s-a abţinut 1 membru al Comisiei. Cu privire la domnul Efrim pentru au votat 8, s-a abţinut 1 membru al Comisiei. Cu privire la doamna Plămădeală pentru au votat 4 membri, contra 3 membri, s-au abţinut 2 membri ai Comisiei. Cu privire la domnul Moroşanu pentru au votat 4 membri, contra 0, s-au abţinut 5 membri ai Comisiei.

În temeiul celor relatate, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a decis să propună Legislativului spre examinare şi adoptarea unui proiect de Hotărîre a Parlamentului privind numire în funcţie a avocaţilor parlamentari, care se anexează la prezentul raport.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, stimate coleg.

Întrebări pentru Comisie, în eventualitatea întrebărilor pentru candidaţii care au fost nominalizaţi? Nu sînt? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Înainte de exerciţiul de vot pentru luare de cuvînt a fost o solicitare din partea colegului nostru domnul Susarenco, pe care îl invit la tribuna centrală.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:  

Onorat Parlament,

Institutul avocaţilor parlamentari este relativ nou în sistemul nostru politic, persoanele numite în aceste funcţii fiind obligate să stimuleze respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, ţinînd cont de a garanta tuturor cetăţenilor Republicii Moldova dreptul la apărarea drepturilor şi libertăţilor lor constituţionale.

În problema respectării drepturilor omului, Republica Moldova, dacă nu bate pasul pe loc, în cel mai bun caz face un pas înainte şi doi înapoi. Şi în problema drepturilor omului, ca şi în celelalte domenii ale tristei noastre realităţi, vom observa că avem o medalie cu două feţe, pe de o parte o sumedenie de organe de stat, care ar trebui să se ocupe de apărarea drepturilor omului, Parlamentul, Comisie specială în domeniu, cea pentru drepturile omului, instanţe judecătoreşti, Curtea Constituţională, Procuratură, Poliţie, Centrul pentru Drepturile Omului în frunte astăzi cu 4 avocaţi parlamentari, nemaivorbind de o puzderie de organizaţii nonguvernamentale, a căror majoritate toacă banii cerşiţi de peste hotare, fără ca cineva să cunoască care este randamentul real al activităţii lor în domeniul apărării drepturilor omului.

Practica activităţii Centrului pentru Drepturile Omului şi a celor trei avocaţi parlamentari care au activat pînă astăzi ne demonstrează că acest institut destul de influent într-un stat aşezat din punct de vedere democratic la noi, de fapt, nu a jucat nici un rol şi nu a avut nici o influenţă asupra organelor statului şi nu se bucură de încrederea societăţii. Iată de ce astăzi Parlamentul, la numirea propriu-zisă a noilor avocaţi parlamentari, trebuie să privească nu numai din unghiul politicii moldoveneşti promovarea pe ai noştri.

Reieşind din discuţiile aprinse purtate în cadrul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi pe marginea candidaţilor propuşi astăzi la funcţia de avocat parlamentar şi în urma votului Parlamentului atît noi, cît şi opinia publică îşi va da foarte bine seama în ce măsură clasa politică de la Chişinău acceptă independenţa avocaţilor parlamentari şi în ce măsură percepe deputaţii noştri, indiferent de coloratura politică, autoritatea institutului avocatului parlamentar ca principal garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

La o analiză mai atentă a propunerilor pentru funcţiile respective şi în baza Legii cu privire la avocaţii parlamentari, al avizului Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, vom observa următoarele:

a) doi candidaţi: doamna Aurelia Grigoriu şi domnul Anatolie Munteanu sînt propuşi în baza legii, de către Şeful statului. Însă Preşedintele Voronin reflectă, cu mare părere de rău, numai opinia unei părţi a societăţii noastre, partea care votează Partidul Comuniştilor. Şeful statului nu poate fi bănuit nici că ar fi părintele întregii naţiuni, nici că ar fi un mediator al puterilor în stat şi al partidelor politice sau al societăţii civile, rămînînd şi în continuare, credem noi, unicul Şef de stat într-o republică cu regim parlamentar de guvernare, concomitent conducător al partidului politic aflat la putere şi promotor vehement în cele mai înalte funcţii de stat al unor persoane obediente puterii, pe de o parte, şi înverşunat adversar a tuturor celor care stau în opoziţie, pe de altă parte;

b) alţi doi aspiranţi: domnul Oleg Efrim şi doamna Tamara Plămădeală vin fie din partea unui grup de deputaţi PCRM, fie din partea deputaţilor PPCD, susţinuţi de către acei din PCRM. În treacăt fie spus, este trist că PPCD nu poate selecta o candidatură la această responsabilă funcţie în stat din rîndul elitelor comunităţii juridice de la Chişinău şi este nevoit să apeleze la juriştii din Orhei;

c) doar candidatura domnului Ion Moroşanu este susţinută de un grup de deputaţi din partidele opoziţiei parlamentare.

Rezultatele votării în Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi ne demonstrează că tîrgul în cazul de astăzi, de altfel ca şi de multe ori pînă acum, s-a făcut, majoritatea membrilor acestei comisii, deţinută de comunişti, au susţinut candidaturile propuse din partea PCRM şi PPCD, lăsînd în minoritatea de voturi candidatura opoziţiei. Vorba românului: democraţie po moldavschi.

Comisia respectivă nici măcar nu s-a obosit să scoată la iveală tîrgul în şedinţa Parlamentului. La momentul actual noi nu vorbim de valoarea candidaturilor propriu-zise, deşi candidatura propusă de opoziţie, cea a domnului Moroşanu, evident, este nesuperioară altora din lista propusă. În acest caz, noi vorbim despre faptul că actuala putere politică, care, printr-un accident politic produs în 2001, a pus hamurile pe grumazul acestui necăjit popor, este tentat şi de această dată să nu cedeze nimic opoziţiei. Or, anume în problema abordată astăzi este absolut necesar să se ajungă la un consens între majoritate şi opoziţie, or, în anume de funcţie de apărător al drepturilor omului un reprezentant al opoziţiei ar fi mai credibil în faţa societăţii, prin acţiunile sale ajutînd însăşi puterea politică aflată la guvernare să fie mai atentă la cazurile de violare a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, capitol la care Republica Moldova are foarte mari restanţe. În acest context, este relevant faptul dacă Parlamentul va putea, în sfîrşit, să iasă de sub teascul dublelor standarde.

Încheind acest discurs din numele Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră, ne adresăm Preşedintelui de şedinţă, domnului Marian Lupu, cu propunerea: în calitatea dumneavoastră de mediator al şedinţei Parlamentului, vă solicităm să începeţi procedura de vot cu candidatul opoziţiei domnul Ion Moroşanu. Aşa va fi corect din toate punctele de vedere, inclusiv al democraţiei parlamentare.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu nu am vrut să ies la tribună, fiindcă vreau să mă pronunţ pe scurt asupra acestui subiect. Eu ţin minte, în 1997, cînd noi am votat legea respectivă, imediat după aderarea Moldovei la Consiliul Europei, au fost discuţii foarte aprinse şi acest institut, şi această lege, în baza căreia s-a creat acest institut, a fost promovată din ideea de a avea o structură care se plasează deasupra institutelor statului, controlează statul.

Şi noi ştim că şi în Rusia, de exemplu, noi des apelăm, şi în România, avocaţii poporului sau avocaţii parlamentari sînt persoane cu multă experienţă de viaţă, de slujire în instituţiile respective ale statului şi aceştia sînt oamenii care nu se tem de un procuror, de un judecător. Şi ei se duc, deschid uşile şi apără interesele cetăţenilor. Eu am studiat fişele care sînt prezentate,  sînt oameni foarte simpatici, sînt oameni tineri, poate unii dintr-înşii pot să fie miniştri de justiţie, procurori sau... Dar, din punctul nostru de vedere, aceea cum a fost creată această instituţie mie îmi pare că este foarte problematic. De aceea, cu toată stima şi cu tot respectul, dar din punctul nostru de vedere un avocat parlamentar trebuie să fie om care are această povară a vieţii şi a experienţei de viaţă. Fracţiunea noastră nu o să participe la acest vot.

Mulţumesc.         

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, de fapt, stimaţi colegi, luare de cuvînt, aţi avut cînd să vă înscrieţi, stimate coleg. Nu, aceasta este o întrebare, nu? Ce, nu a fost timp berechet? Sîntem cinci ore deja în şedinţă. Am rugat, dacă aveţi întrebări, spuneţi. Vă treziţi cam tîrziu. Puţin să ne disciplinăm. Eu îmi cer scuze.

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Puţină disciplină. Acum, stimaţi colegi, ca să port respectul pentru toate grupurile politice şi ca să nu apară întrebări cu cine începem acest exerciţiu de vot, o să merg în genere pe ordine alfabetică. Deci domnul Oleg Efrim. Unde e domnul Oleg Efrim? Supun votului cine este pentru. De fapt, îmi cer scuze. Eu rog numărătorii, îmi daţi, vă rog, prezenţa în sală a deputaţilor. Microfoanele le includeţi, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 30.

Sectorul nr. 3 19.

 

Domnul  Marian Lupu:

80 de deputaţi în sală.  Am făcut acest lucru, fiindcă ştiţi bine că rezultatele votului vor fi apreciate conform principiului majorităţii voturilor celor prezenţi în sală.

Deci domnul Oleg Efrim, cine este pentru numirea în funcţie de avocat parlamentar pe un termen de cinci ani a domnului Oleg Efrim, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Eu îmi cer scuze.

Am comis o greşeală. Noi sîntem 32 şi a votat pentru 32.

 

Domnul  Marian Lupu:

32. Deci, avem 81 de deputaţi.

Sectorul nr. 1 32.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 21.

Sectorul nr. 3. 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

57 de voturi pro. În condiţiile acestui rezultat al votului, Parlamentul numeşte în funcţie de avocat parlamentar pe domnul Oleg Efrim. Rog să luaţi loc, domnule Efrim.

Doamna Aurelia Grigoriu, stimaţi colegi, cine este pentru numirea în funcţie de avocat parlamentar la fel pe un termen de 5 ani a doamnei Aurelia Grigoriu, rog să voteze. Rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 21.

Sectorul nr. 3 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

57 de voturi pro. În aceste condiţii, doamna Aurelia Grigoriu este numită în funcţia de avocat parlamentar.

Vă mulţumesc.

Rog să luaţi loc.

Domnul Ion Moroşanu.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru numirea în funcţie de avocat parlamentar pe un termen de 5 ani a domului Ion Moroşanu, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 3.

Sectorul nr. 3 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi pro. În aceste condiţii, numirea în funcţie de avocat parlamentar a domnului, a candidaturii domnului Ion Moroşanu nu întruneşte condiţiile necesare. Parlamentul a respins această propunere. Rog să luaţi loc, domnule Moroşanu.

Domnul Anatolie Munteanu.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru numirea în funcţia de avocat parlamentar pe un termen de cinci ani a domnului Anatolie Munteanu, rog să voteze. Rezultatele vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 21.

Sectorul nr. 3 5.

 

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi pro. Domnul Anatolie Munteanu este numit de către Parlament în funcţia de avocat parlamentar. Rog să luaţi loc.

Şi doamna Tamara Plămădeală.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru numirea în funcţie de avocat parlamentar a doamnei Tamara Plămădeală, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 20.

Sectorul nr. 3 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

56 de voturi pro, doamna Tamara Plămădeală este numită în funcţia de avocat parlamentar.

Vă mulţumesc.

Concomitent, stimaţi colegi, aceasta a fost partea exerciţiului cu referinţă la articolul 1 din proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr. 3010. Cu referinţă la articolul 2, cine este pentru eliberarea doamnei Raisa Apolischi din funcţia de avocat parlamentar şi de director al Centrului pentru drepturile omului în legătură cu expirarea mandatului, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Şi, respectiv, în condiţiile articolului 3, cine este pentru eliberarea domnului Iurie Perevoznic din funcţia de avocat parlamentar în legătură cu expirarea mandatului, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Supun votului aprobarea per ansamblu a proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.3010. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de Hotărîre, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat.

Stimaţi colegi,

Dacă nu aveţi nimic împotrivă, ca să încheiem şi partea a doua a acestui exerciţiu, proiectul nr.3010 potrivit clauzei de încheiere spune că intră în vigoare această Hotărîre a Parlamentului din data adoptării. Potrivit prevederilor legale, directorul Centrului se desemnează la propunerea Preşedintelui Parlamentului şi urmează a fi votat de către plenul Parlamentului.

Evident, din numărul candidaţilor care au fost aprobaţi şi, respectiv, numiţi de către plen în funcţie de avocaţi parlamentari. Propunerea este ca în funcţia de director al acestui Centru să fie numit domnul Anatolie Munteanu. Voi supune votului această propunere, stimaţi colegi. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Anatolie Munteanu este desemnat în funcţia de director al Centrului pentru drepturile omului. Şi, în acest context, voi spune votului proiectul Hotărîrii nr.3065, care consemnează numirea domniei sale în această funcţie. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Mult stimaţi colegi,

Mult stimaţi avocaţi parlamentari,

Plenul Parlamentului vă felicită cu numirea în această importantă şi foarte responsabilă funcţie şi vă doreşte mult succes în desfăşurarea activităţii dumneavoastră pentru următorii cinci ani de zile. La fel, felicitări pentru domnul Anatolie Munteanu, desemnat în calitate de director al acestui Centru. Felicitări. Da, da, vă rog.

Acum, stimaţi colegi, trebuie să încheiem această procedură prin depunerea jurămîntului de către avocaţii parlamentari. Secretariatul, sînteţi gata? Deci invităm la fel în ordine alfabetică. Da?

Domnul Oleg Efrim,

Vă rog la tribuna centrală, pentru depunerea jurămîntului.

 

Domnul Oleg Efrim avocat parlamentar:

Jur să îndeplinesc cinstit şi conştiincios atribuţiile de avocat parlamentar, să apăr drepturile şi libertăţile omului, călăuzindu-mă de Constituţie şi de legile Republicii Moldova, de actele juridice internaţionale cu privire la drepturile omului la care Republica Moldova este parte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Efrim,

Felicitări.

Urmează doamna Aurelia Grigoriu.

 

Doamna Aurelia Grigoriu avocat parlamentar:

Jur  să îndeplinesc cinstit şi conştiincios atribuţiile de avocat parlamentar, să apăr drepturile şi libertăţile omului, călăuzindu-mă de Constituţie şi de legile Republicii Moldova, de actele juridice internaţionale cu privire la drepturile omului la care Republica Moldova este parte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Felicitări. Rog să luaţi loc.

Urmează domnul Anatolie Munteanu.

 

Domnul Anatolie Munteanu director al Centrului pentru drepturile omului::

Jur să îndeplinesc cinstit şi conştiincios atribuţiile de avocat parlamentar, să apăr drepturile şi libertăţile omului, călăuzindu-mă de Constituţie şi de legile Republicii Moldova, de actele juridice internaţionale cu privire la drepturile omului la care Republica Moldova este parte.

 

Domnul Marina Lupu:

Felicitări.

Urmează doamna Tamara Plămădeală.

 

Doamna Tamara Plămădeală avocat parlamentar:

Jur să îndeplinesc cinstit şi conştiincios atribuţiile de avocat parlamentar, să apăr drepturile şi libertăţile omului, călăuzindu-mă de Constituţie şi de legile Republicii Moldova, de actele juridice internaţionale cu privire la drepturile omului la care Republica Moldova este parte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Felicitări.

Încă o dată felicitări din partea plenului Parlamentului, mult stimaţi avocaţi parlamentari, şi mult succes. La această etapă puteţi fi liberi.

Stimaţi colegi,

Ultimul subiect pe are îl vom supune dezbaterilor înainte de pauză este proiectul nr. 2797. Lectura a doua. Este vorba de proiectul de Lege privind modificarea Legii  cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

Voi invita Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

De la data adoptării proiectului de lege în primă lectură pînă în prezent, la adresa Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe nu au parvenit careva amendamente sau propuneri. Ţin să aduc aminte că toate avizele comisiilor parlamentare sînt pozitive. Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, cît şi autorii proiectului de lege sînt de acord cu obiecţiile expuse de Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi ca după sintagma proprietăţii publice de introdus sintagma Monitorul Oficial al Republicii  Moldova,  2007, nr.9093, articolul 401.

În temeiul celor expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune adoptarea legii menţionate în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc şi eu.

Propunere pentru lectura a doua?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc frumos.

Domnule Preşedinte,

Vreau să vă atrag atenţia că în cadrul examinării acestui proiect de lege în primă lectură, Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră a propus ca el să fie retras şi să fie examinat după alegerile parlamentare din 2009, sperînd astfel că cel puţin pînă atunci se va reuşi de restituit în bugetul naţional al Republicii Moldova acele 94 milioane, care astăzi se constată că a fost spălare de bani.

Pornind de la importanţa acestui proiect de lege şi ţinînd cont de faptul că în cadrul examinării în primă lectură au avut loc discuţii contradictorii chiar în cadrul Fracţiunii Partidului Comuniştilor, propunem ca procedura de vot în cazul  examinării acestui proiect să fie cea prevăzută la articolul 90, votul prin apel nominal.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Voi supune votului. Colegul are dreptul. Voi supune votului modalitatea de supunere  votului a acestui proiect.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

La examinarea în primă lectură s-a propus ca în acest articol unic, cu care aţi venit dumneavoastră din Fracţiunea majoritară, să fie scris: Se exclud poziţiile 165 şi aşa cum este scris în lege: Întreprinderea de Stat Compania Aeriană Air Moldova, poziţia 172 Întreprinderea de Stat de Alimentaţie Publică Cafenea Parlamentului. Şi poziţia 173 Întreprinderea de Stat Complexul Hotelier Codru. Aşa cm este în lege, aşa să fie denumite, a fost această propunere şi eu vin acum cu ea din nou să fie pusă la vot, ca să fie foarte clar scris şi în Monitorul Oficial ce e cu aceste poziţii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei...

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nici o problemă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nici o problemă. Comisia a acceptat. A acceptat.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mă bucur foarte mult.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, să lucrăm în continuare.

Microfonul nr. 4. Vea să mai bucure colegul. Eu vă rog.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Doamnei Cuşnir nu îi vine a crede că a obţinut un vot pozitiv.

Domnule Popa,

Ştiţi cum este o expresie aşa, mai veche, românească, noi tot înţelegem, dar totuşi de ce atîta grabă, domnule? Da, este nevoie? Nu, sincer acum. Cum noi vorbim de la om la om. Este cumpărătorul, aşteaptă, tot aşa e cum... Sau care e?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Filat,

Dacă dumneavoastră votaţi proiectul de lege în lectura a doua, vă spun. (Rîde.)

 

Domnul Vladimir Filat: 

Eu cred că informaţia este de ordin de interes public.

Stimate domnule,

Dar acum, dacă serios...

Stimate domnule Popa,

Sincer, pe mine mă miră, fiindcă sînt multe alte proiecte de legi, care nu au fost votate nici măcar în primă lectură, care sînt în aşteptare să fie dezbătute pentru lectura a doua. Şi, uitai-vă, aşteptăm, aşteptăm din interes mult mai larg. Dar aici, în două săptămîni, zburăm, mîncăm şi hotel avem. Eu am impresia că dincolo de serviciile low cost, vreţi să faceţi un serviciu aşa, integrat, ştiţi, aduşi, cazaţi, hrăniţi şi după aceasta duşi înapoi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Noi o să urmărim atent cum se derulează procesul.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Chiar vă rog să urmăriţi cu foarte mare atenţie această chestiune.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Şi am impresia că  am să votez, numai să îmi spuneţi cine ştie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, vă întîlniţi la pauză, care va fi anunţată şi... Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Popa,

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Da, înainte de a spune votului... domnul Bujor a propus ca procedură, da, ca modalitatea a exerciţiului de vot. Procedura votului nominal. Supun votului. Cine este pentru a accepta această propunere, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2   3.

Sectorul nr. 3 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

14 voturi, propunerea nu a fost susţinută de plen.

Acum, stimaţi colegi, în condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.2797. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 22.

Sectorul nr. 3 5.

 

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Vă rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 3.

Sectorul nr. 3 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

11 voturi împotrivă. În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, constat că Legea nr. 2797 este adoptată în lectura a doua.

Stimaţi colegi,

De cît timp aveţi nevoie pentru o pauză? O oră. Revenim. Să ne înţelegem, o oră sau pînă  la 15.00?

Stimaţi colegi,

Procesul de digestie va ocupa puţin mai mult timp decît 45 de minute la dumneavoastră, pe care motiv reluăm  şedinţa plenului Parlamentului la orele 15.30.

Vă mulţumesc.

P  a  u  z  ă

*

*           *

D  u  p  ă     p  a  u  z  ă

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Secretariatul mă anunţă că în sală avem cvorul, pe care motiv reluăm şedinţa plenului Parlamentului. Vom continua cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei privind cooperarea tehnică. Proiectul nr.2687, Guvernul.

 

Domnul Iurie Muntean viceministru al economiei şi comerţului:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Guvernul Japoniei acordă asistenţă Republicii Moldova începînd cu anul 1994 şi în prezent Guvernul Moldovei beneficiază de un şir de proiecte, inclusiv de asistenţă tehnică, finanţate de Guvernul Japoniei prin intermediul Organizaţiei pentru Cooperarea Internaţională a Japoniei Giaica.

Deci Agenţia pentru Cooperarea Internaţională a Japoniei a introdus o serie de modificări de principiu în politica de asistenţă pornind de la necesitatea unui adevărat dialog cu ţările recipiente, ba chiar şi a unui parteneriat adevărat cu cele din urmă. O nouă abordare ce ţine cont de interesele şi specificul fiecărei ţări, iar strategia de cooperare cu ţara respectivă este coordonată la nivel de Guvern.

Agenţia pentru Cooperarea Internaţională a Japoniei acordă la fel o mare atenţie calităţii proiectelor propuse spre aprobare de către ţările beneficiare, astfel încît ţările respective participă într-o competiţie directă pentru a cîştiga finanţarea pentru proiectele propuse.

În această ordine de idei, abordarea de aprobare a unui buget special de asistenţă tehnică pentru fiecare ţară a fost depăşită. Deci aspectul politic şi economic în vederea dezvoltării relaţiilor şi de parteneriat dintre ţările noastre, părţile vor face schimb de experienţă şi ... dezvoltarea economiei şi dezvoltarea sferei sociale.

Eu vreau să vă spun că experienţa Japoniei pentru noi este în special foarte valoroasă pentru că ei au parcurs aceleaşi faze pe care le parcurgem acum şi în special experienţa lor în dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, în aprofundarea cooperării dintre întreprinderile mari şi sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii în condiţiile unor factori de producţie deficitare este extrem de importantă pentru noi.

Aspectul financiar. Ratificarea acestui Acord nu implică careva costuri din partea Republicii Moldova, toate fiind acoperite de către Guvernul nipon din contul resurselor alocate pentru acest Acord.

Din punct de vedere juridic, ratificarea acestui Acord nu contravine angajamentelor noastre internaţionale şi nu contravine legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova şi, în această ordine de idei, nu implică necesitatea aprobării unor sau altor amendamente în legislaţia în vigoare.

Deci în acest context, solicităm ratificarea acestui acord.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc, domnule viceministru.

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată următoarele. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei privind cooperarea tehnică, potrivit Legii privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, se încadrează în categoria tratatelor internaţionale supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

Aranjamentele vizînd programele concrete de cooperare în baza Acordului vor fi stabilite de comun acord între autorităţile competente ale celor două părţi. Prevederile Acordului se vor extinde şi asupra programelor moldo-nipone, iniţiate pînă la intrarea în vigoare a acestuia.

Comisiile Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Acordului.

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune substituirea sintagmei Ministerul Economiei şi Comerţului cu cuvîntul Guvernul la articolul 2 din proiectul de Lege în vederea respectării alineatului (1), articolului 23 din Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova.

 Luînd în considerare cele expuse, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei privind cooperarea tehnică în două lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2687 Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2687 este aprobat.

Grupurile politice,

Lectura a doua? De acord.

Supun votului adoptarea în lectura a doua, potrivit raportului Comisiei de profil, a proiectului de Lege nr.2687. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 25

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

Da, mulţumesc, domnule Varta.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

5 voturi.

 

Numărătorii:

13.

 

Domnul Marian Lupu:

13 voturi. 69 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege  nr.2687 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2990 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Anatol Spivacenco viceministru al agriculturii şi industriei alimentare:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Permiteţi-mi de a vă prezenta proiectul pentru modificarea unor acte legislative, proiectul de lege care prevede optimizarea funcţiilor unor servicii de stat în scopul realizării strategiei de reformare a administraţiei publice centrale.

În special este vorba de reorganizarea instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare prin crearea Agenţiei Agricole de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer în baza reorganizării prin fuziune a Inspectoratului de Stat pentru Seminţe, Inspectoratul de Stat pentru Produse Cerealiere şi de Panificaţie, Inspectoratului de Stat Republican pentru Protecţia Plantelor, Serviciului de Carantină Fitosanitară.

Deci, în acest context, se propune modificarea tuturor actelor legislative care ţin de acest domeniu şi în special a Legii cu privire la carantina fitosanitară, a Legii cu privire la pomicultură, a Legii cu privire la protecţia plantelor, a Legii cu privire la seminţe, a Legii cu privire la depozitarea cerealelor şi regimul certificatului de depozit cerealier, a Legii viei şi vinului, totodată, şi a Legii cu privire la protecţia plantelor.

În cuprinsul acestor legi, sintagma care pînă acum a fost utilizată Agenţia Fitosanitară şi Inspectoratul General Agricol se modifică, se introduce sintagma Agenţia Agricolă de Supraveghere Fitosanitare şi Control Semincer.

De asemenea, în acest proiect se propune şi modificarea Legii nr.187, prin excluderea literei a) din articolul 14, unde se prevedea crearea Inspectoratului General Agricol şi a Agenţiei Fitosanitare.

Deci, totodată, se prevede ca să fie lichidat Inspectoratul Zootehnic de Stat şi funcţiile respective să fie transmise Agenţiei Sanitaro-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animalieră şi, respectiv, modificarea Legii cu privire la zootehnie, Legii cu privire la selecţia şi reproducerea în zootehnie şi Legii cu privire la apicultură, unde se prevede deci transmiterea funcţiilor Inspectoratului zootehnic de stat actuale specificate fiind iniţial transmise Inspectoratului General Agricol să fie transmise Agenţiei Sanitaro-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animalieră.

Totodată, în cadrul discuţiei în Comisie, au fost... ţinînd cont de faptul că instituţia respectivă se va ocupa de supravegherea şi controlul de stat, ca să nu se numească agenţie, dar denumirea să fie de inspectorat, ceea ce noi am acceptat.

Aprobarea şi adoptarea acestui proiect va da posibilitate de a mări responsabilitatea şi eficacitatea controlului de stat în domeniile respective.

Rog să examinaţi şi să aprobaţi acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat proiectul de lege nominalizat. Comisiile permanente au prezentat avize pozitive întru susţinerea acestui proiect de lege.

Comisia, în urma examinării propunerii ca Agenţia Agricolă de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer să fie denumită Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer. Cu această propunere, Comisia propune ca proiectul de lege să fie votat în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2990, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestui proiect în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Acum eu înţeleg că aici este vorba de anumite schimbări tehnice, da, semantice, nimic nu este mai profund drept conţinut. Este cazul pentru lectura a doua. Microfonul, domnule preşedinte al Comisiei, pentru lectura a doua nu e nimic adiţional, dacă se acceptă de către grupurile parlamentare.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Comisia a avut o singură propunere, adică ea a fost acceptată şi de autori şi cu această propunere s-ar putea de pus la vot pentru lectura a doua. Aceasta depinde de acum de şedinţa plenară.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, grupurile politice, de acord?

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului proiectul de Lege nr.2990 în a doua lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2990 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2351 privind importul unei unităţi de transport.

Guvernul. 

 

Domnul Nicolae Eşanu viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră vine să instituie derogarea de la regula generală privind introducerea mijloacelor de transport în ţară la solicitarea primăriei satului Corteni, automobilul urmînd să fie folosit pentru transportul bolnavilor.

Rugăm să susţineţi acest proiect de lege.

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule viceministru.

Rog Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe susţine acest proiect de lege conceptual şi vreau să spun că, pentru lectura a doua, Comisia propune ca sintagma pentru transportarea bolnavilor să fie substituită cu sintagma clasificat la poziţia tarifară 8702.

Cu aceste propuneri, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în ambele lecturi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Preşedinte,

Nu am nimic împotriva acestui proiect de lege, satul Corten din raionul Taraclia, din cîte înţeleg, da.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, da.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dar aş vrea să concretizez, în cadrul discuţiei în Comisie s-a clarificat de unde vor fi duşi, care bolnavi. Pentru că eu recent am vizitat acest sat, pentru asistenţa medicală primară el are o maşină destinată doar cu 20 litri de motorină pe lună, ceea ce este insuficient. Şi aş vrea, este vorba de urgenţă, de ce fel de transport, a căror bolnavi şi unde?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Tocmai de aceea noi am propus ca să fie exclusă sintagma pentru transportarea bolnavilor. Această unitate de transport vine la balanţa  primăriei şi ea va utiliza această unitate de transport în conformitate cu necesităţile respective.

Şi tocmai de aceea şi propunem ca această unitate de transport să fie clasificată la poziţia tarifară 8702. Adică anume fără...

 

Doamna Valentina Buliga:

Vedeţi cum, am scos la iveală un lucru care pentru mine personal nu este înţeles. Dacă este vorba de maşină de urgenţă pentru transportarea pacienţilor, sînt totalmente de acord. Dacă este pentru altă destinaţie, atunci să se spună clar care destinaţie şi pentru ce treburi în cadrul acestei primării. Pentru transportarea copiilor poate care trebuie, dar este vorba de o maşină sanitară care trebuie reutilată.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Deci nu este vorba de vreo maşină sanitară, este vorba de un microautobuz donat primăriei. Şi primăria, de fapt, noi, din start, cînd am a avut discuţii în cadrul şedinţei Comisiei, am întrebat foarte clar, de ce anume pentru transportarea bolnavilor, după care s-a clarificat că deci nu numai pentru transportarea bolnavilor, dar şi pentru alte activităţi.

De aceea noi şi am exclus această sintagmă şi am propus să fie...

 

Doamna Valentina Buliga:

Dar reprezentantul Guvernului ce ne-a raportat? Ce ne-a raportat domnul Eşanu? Pentru transportarea bolnavilor. Aceasta a fost iniţiativa. Extraordinar.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnul Eşanu a raportat ceea ce a prezentat Guvernul. Eu v-am informat ceea ce am decis noi în cadrul şedinţei Comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc.

Desigur, noi sîntem gata să votăm şi în primă lectură şi în a doua acest proiect de lege, numai că este necesară o nouă iniţiativă legislativă, fiindcă în proiectul de lege care ne-a fost repartizat nouă e scris foarte concret: pentru transportarea bolnavilor.

Şi e clar că nu putem să vorbim în loc de transportarea bolnavilor de microbuz care poate fi folosit, îmi cer scuze, domnule Popa, nu am terminat, pe ruta Chişinău Bălţi sau Taraclia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Autorii au fost de acord cu propunerea înaintată de Comisie şi ceea ce am şi raportat cînd am prezentat proiectul de lege.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Popa,

Eu îmi cer scuze, atunci cînd autor al acestui proiect de lege este un deputat care apare şi confirmă propunerile noastre, e o situaţie. Atunci cînd vine în calitate de autor Guvernul Republicii Moldova şi această iniţiativă vine în baza hotărîrii Guvernului, confirmarea domnului Eşanu este insuficientă. Fiindcă noi trebuie să avem un proiect de lege care vine din numele Guvernului în baza hotărîrii de Guvern.

 

Domnul Gheorghe Popa:

În primul rînd, eu nu...

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci legal Guvernul Republicii Moldova trebuie să îşi retragă proiectul de lege şi să vină cu altă iniţiativă legislativă.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Bujor,

Eu nu vorbesc din numele meu  personal ca deputat, dar vorbesc din numele Comisiei. Acest proiect de lege a fost pus în discuţii şi noi chiar am şi votat în cadrul şedinţei Comisiei. (Rumoare în sală.) Autorul şi Guvernul a fost de acord cu ceea ce a propus Comisia.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Noi vorbim de un proiect de lege, al cărui autor este Guvernul Republicii Moldova şi e prezentat în baza Hotărîrii Guvernului, care se anexează.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

 

Domnul Leonid Bujor:

Respectiv, Guvernul trebuie să îi retragă proiectul de lege, să vină cu o iniţiativă nouă, unde să fie scris ceea ce aţi spus dumneavoastră de la tribuna centrală.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Această practică de cînd mă ştiu eu aici şi înainte încă. Toate aceste modificări se fac pentru lectura a doua, fiindcă conceptul proiectului constă în faptul că Parlamentul acceptă intrarea acestui transport cu scutirile respective. Iată care este conceptul.

Acum, Guvernul are tot dreptul, de la această tribună, şi a făcut-o de nenumărate ori cînd a exprimat poziţia Guvernului de modificare. Aduceţi-vă aminte, lectura a doua, o sumedenie de proiecte au trecut în felul acesta, pe care motiv nu este o excepţie acest caz.

În primă lectură voi supune votului conceptul acestui proiect. Lectura a doua este propunerea cu care a venit Comisia în acest sens.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Noi, ca excepţie de la legislaţia în vigoare, acceptăm, în anumite cazuri, atunci cînd este vorba de o unitate de transport în interesele unei comunităţi, o ambulanţă sau alte chestii. Atunci cînd vorbim de un microbuz, lasă Guvernul să discute şi să adopte o hotărîre, avem nevoie sau nu.

Astfel de iniţiative cu privire la procurarea unui autobuz sau scutirea de plată pot să vină cu duiumul în Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, poziţiile sînt clare.

Vă mulţumesc.

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Popa,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2351, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Consult grupurile parlamentare cu această schimbare care a fost discutată şi propusă la Comisie. Lectura a doua se acceptă, da sau nu? Nu avem consens în acest sens, înseamnă că rămîne pentru 6 14 noiembrie să fie inclus în lectura  a doua.

Proiectul de Lege nr.2612 privind importul unei unităţi de transport.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul  Nicolae Eşanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şi acest proiect de lege vine să instituie o derogare de la legislaţia în vigoare privind condiţiile de introducere a automobilelor şi solicităm acceptul Parlamentului pentru a introduce un automobil dotat cu echipament special, care va fi folosit în situaţii excepţionale. Rugăm să susţineţi proiectul prezentat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule Eşanu,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe susţine şi această iniţiativă, şi propune ca acest proiect de lege să fie votat în ambele lecturi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Domnule Popa,

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.2612, prima lectură, cine este pentru aprobarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat.

Fracţiunile, lectura a doua. Fracţiunile sînt de acord.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a acestui proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 24.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul  Marian Lupu:

61 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2612 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2767 pentru modificarea şi completarea Legii privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul  Tudor Copaci viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Crearea Societăţii pe Acţiuni Moldovagaz în condiţiile crizei financiare şi a devalorizării valutei naţionale în perioada anilor 19981999, precum şi neasigurarea cu active proprii a creat necesitatea restructurării datoriilor pentru gazul natural pe calea transmiterii parţiale a acestora către stat în perioada nominalizată.

În conformitate cu Acordul dintre Republica Moldova şi Societatea pe Acţiuni rusească Gazprom privind reglementarea datoriilor Republicii Moldova pentru livrarea gazului natural în perioada 19961997, ratificat prin Legea Republicii Moldova nr.892, Guvernul a devenit succesor de drept a datoriilor creditare ale Societăţii pe Acţiuni Moldovagaz faţă de Gazprom.

În corespundere cu Legea nr.336 din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic, Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, a devenit succesor de drept al datoriilor creditoare ale SA Moldovagaz, astfel a fost creată datoria Moldovagaz faţă de Ministerul Finanţelor în mărime de 985 milioane de lei echivalent a 90 milioane dolari la cursul 10,94 lei pentru 1 dolar.

Corespunzător, şi datoriile întreprinderilor din sectorul energetic CET1, CET2, CET Nord şi altele faţă de Moldovagaz au fost îngheţate prin acordurile-memorandum încheiate cu Consiliul Creditorilor. Suma totală a datoriilor îngheţate şi neanulate a întreprinderilor energetice faţă de Moldovagaz constituie 551 milioane de lei.

Conform articolului 4, a fost anulată datoria Moldovagaz faţă de Ministerul Finanţelor în sumă de 198 milioane de lei, restul constituind 787 milioane de lei. Astfel, se propune anularea datoriilor Moldovagaz faţă de Ministerul Finanţelor 786 milioane de lei, întreprinderilor din sectorul energetic CET1, CET2, CETNord, Moldtranselectro faţă de Moldovagaz 547 milioane de lei, datoriile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale faţă de Moldovagaz 4 milioane de lei şi datoriile CET1, CETNord, REDNord, REDNordVest faţă de Întreprinderea de Stat Moldtranselectro 294 milioane de lei.

În contextul celor expuse, pentru aducerea în concordanţă a legii menţionate şi pornind de la considerentul că îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare a unor întreprinderi energetice CET1, CET2, CETNord, Întreprinderea de Stat Moldtranselectro, REDNord, REDNordVest vor contribui la atragerea investiţiilor în sectorul energetic, Guvernul prezintă acest proiect de lege, a cărui adoptare poate asana în întregime situaţia în complexul energetic.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări?

Stimaţi colegi,

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Aş vrea să vă întreb: aici vreţi să fie scutiţi de unele datorii faţă de Moldtranselectro în sumă de 294 milioane de lei şi, în acelaşi timp, scutiţi Întreprinderea Moldtranselectro însăşi de 321 de milioane de lei. Nu cumva aceste datorii 321 milioane nu intră şi aceste 294 de milioane, care le are de la reţelele electrice de distribuţie şi celelalte întreprinderi? Este cam o dublare şi vreau să mă dumeriţi în aceasta.

Şi vreau să vă întreb: în octombrie 2006 Parlamentul a adoptat o lege, care spunea că vrea să depăşească unele dificultăţi care au apărut la executarea Legii privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic, prin care se anulează şi se sistează penalităţile, amenzile, chiar şi dobînzile aferente creditelor obţinute în baza acordurilor adiţionale chiar de Întreprinderea de Stat Moldtranselectro cu Ministerul Finanţelor.

Adică, deja Parlamentul a intrat în situaţia Moldtranselectro şi a adoptat o lege. Ce a făcut Guvernul că, prin acordarea acelor facilităţi, nu s-a ajuns la o ameliorare a situaţiei la Moldtranselectro şi acum veniţi pe două poziţii ca să anulăm iarăşi nişte sume destul de importante, atunci cînd, după verificarea Curţii de Conturi, la această întreprindere s-au depistat mari încălcări în gestionarea întreprinderii.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Vă mulţumesc.

Referitor la Moldtranselectro, dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că toate datoriile formate în sistemul energetic al Republicii Moldova  au fost transferate la Moldtranselectro. În cazul nostru, de faţă noi venim cu propunerea nu pentru a îmbunătăţi situaţia la Întreprinderea Moldtranselectro, scopul nostru este pentru a îmbunătăţi situaţia economico-financiară la CET-uri: CET1, CET2 , CETNord şi corespunzător REDNord şi REDNordVest.

Dacă dumneavoastră observaţi, noi anulăm datoriile întreprinderilor din sectorul energetic faţă de Moldovagaz. Şi dacă ne referim la Moldtranselectro, datoriile debitoare şi datoriile creditoare, pe care noi le anulăm, ele sînt analogice. Noi micşorăm valuta bilanţului la Moldtranselectro, noi nu îmbunătăţim.

Iar această diferenţă, despre care dumneavoastră vorbiţi, de 26 milioane de lei, se consideră ca o sursă de finanţare a diferenţei anume dintre datoriile debitoare şi datoriile creditoare. Acesta este răspunsul referitor la Întreprinderea Moldtranselectro. Dar scopul nostru este, într-adevăr, şi Întreprinderea Moldtranselectro pe viitor urmează să fie restructurată în aşa fel ca să rămînă numai cu datoriile externe, încercăm să anulăm tote datoriile interne.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

E uşor a face... Din ceea ce spuneţi dumneavoastră să ne aşteptăm că îndată va veni un alt proiect de la Guvern care va cere încă ceva pentru Moldtranselectro, aşa am înţeles. Căci aici abia este un început.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Eu nu vreau să mă repet, dar v-am spus că referitor la Moldtranselectro noi micşorăm valuta bilanţului cu aceleaşi sume 294 şi 294 atît debitoare, cît şi creditoare. Se micşorează valuta bilanţului, se micşorează datoriile. Aceasta este ideea cu Moldtranselectro. Şi în cazul de faţă este folosită anume ca o punte pentru anularea datoriilor CET-lor.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Noi ştim cîte credite au fost acordate Moldtranselectro şi aceste credite tot s-au pierdut nu ştiu unde.

 

Domnul Tudor Copaci:

Nu aş vrea să mă refer la credite. Pur şi simplu, noi venim cu propuneri concrete referitor la Legea nr.336.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Atunci eu solicit Guvernului să îmi dea în scris o explicaţie a tuturor celora ce s-a întîmplat cu Moldtranselectro de la 1997, 1998 încoace.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Sînt actele Curţii de Conturi şi ale tuturor organelor corespunzătoare.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Eu am dreptul să cer şi, vă rog, să...

 

Domnul  Marian Lupu:

Daţi-le, vă rog.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:  

Mulţumesc.

Domnule viceministru,

Din nota informativă, întreprinderile REDSud, REDChişinău au fost privatizate, iar după privatizare datoriile respective au fost achitate în mărime de 198 milioane de lei, restul datoriilor neachitate sînt datoriile întreprinderilor din sectorul energetic neprivatizate şi constituie 786. Noi ce să înţelegem? Că atît de proastă a fost gestionarea la întreprinderile de stat din sectorul energetic că pînă acum noi nu am putut să achităm absolut nimic din datoriile care au fost în acel moment, fiindcă nu avem nici o cifră. Cît au fost achitate pe parcursul acestor ani? Cît au achitat întreprinderile de sine stătător datoriile? Fiindcă aceste 3 au fost privatizate, dintr-o dată s-a văzut ce efecte, 200 de milioane au fost achitate. Ce se întîmplă?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Vă mulţumesc pentru întrebare.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Mai am, mai am.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Stimate domnule deputat, eu aş vrea să vă spun că noi vorbim despre datoriile îngheţate. Datoriile îngheţate conform Legii nr.336 şi acele, şi 786 aceasta este datoria Moldovagaz faţă de Ministerul Finanţelor. Este soldul la momentul de faţă, da, a fost 985. Odată cu privatizarea RED, Union Fenosa au fost anulate 198. Dar acestea sînt nişte datorii.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Nu anulate, dar achitate.

 

Domnul  Tudor Copaci:      

Conform legii, pînă la privatizarea întreprinderilor din sectorul energetic ele sînt îngheţate. Noi nu putem vorbi despre achitarea acestor datorii, dacă vă referiţi la aceste 786 de milioane.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Păi, eu mă refer la achitarea faţă de buget. Pînă la urmă, bugetul este dator Băncii Naţionale cu o suma concretă. Dar nu era mai simplu ca totuşi noi să expunem la vînzare, la privatizare obiectele menţionate, să nu le includem în lista nepasibilă privatizării şi un miliard de lei să economisim după modelul pe care  l-am avut cu celelalte RED-uri, care au fost privatizate. Eu la aceasta m-am referit şi aceasta am aşteptat ca dumneavoastră să răspundeţi.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Scopul nostru general, stimate domnule deputat, este retehnologizarea întreprinderilor din sectorul energetic şi anume să salvăm acest sector energetic, vorbesc despre CET-uri. A privatiza, în primul rînd, care e scopul nostru ideal? Scopul nostru principal este anularea datoriilor istorice sau îngheţate. Următoarea. Evaluarea acestora. Şi următorul pas sînt două scenarii, ori facem emisii suplimentare, ori le scoatem la privatizare, ori convertim datoriile celelalte care au rămas. Acesta este scopul, pentru a îmbunătăţi situaţia la aceste întreprinderi.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Dacă vrem să facem emisii cum am făcut cu Moldasig, atunci tot trebuie să fie clar că noi vrem să mergem pe calea aceasta. Fiindcă ar fi foarte bine să ştim mai departe, după ce noi iertăm datoriile, care e soarta întreprinderilor din sectorul energetic? Vor fi gestionate de stat mai departe, ca să acoperim securitatea energetică sau vom găsi modalitatea de privatizare sau de emisie?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Referitor la această întrebare, eu aş vrea să mă abat puţin şi să vă spun, că datoriile CET-lor, despre care noi vorbim în prezent, faţă de Moldovagaz sînt de 1,7 miliarde, stimate domnule deputat.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Au crescut de cînd le-am îngheţat.

 

Domnul  Tudor Copaci:

430 sînt îngheţate. Noi acum ce anulăm? Noi anulăm 328. Aceste întreprinderi încă se află într-o situaţie financiară complicată. Aceasta nu înseamnă că noi anulăm numai aceste datorii, noi îmbunătăţim la maximum. Ce urmează? Urmează mai mulţi paşi.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Dumneavoastră aţi spus că 1 miliard şi 400 de milioane sînt datoriile, îngheţate sînt 700 şi ceva milioane, înseamnă că eficienţa de la îngheţare pînă acum... mai sînt încă 700 de milioane, care întreprinderi din sectorul energetic astăzi sînt datornice.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Am să încerc să vă spun în felul următor, să vă lămuresc care este lanţul datoriilor îndeobşte în sistemul energetic al Republicii Moldova pornind de la Termocom. Termocom-ul e dator CET-lor cu 1,7 miliarde, CET-le datoare Moldovagaz cu 1,7 miliarde, Moldovagaz datoriile curente acuma sînt 160 milioane de dolari, iară sînt acele 1,7. Deci totul se reduce pe lanţ de la Termocom pînă la Gazprom. Noi am pornit pe calea ca anume să rezolvăm segmentul CET-uri Moldovagaz şi în continuare, deoarece este foarte complicat să rezolvăm situaţia la Termocom.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

De ce nu aplicăm Legea cu privire la insolvabilitate, care este o şansă şi o variantă? Pentru că eu am şi a doua întrebare. Ce se întîmplă cu datoriile agenţilor economici care sînt datornici faţă de întreprinderile din sectorul energetic?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Unicul datornic din agenţii economici este Termocom-ul, v-am spus, are datorie de 1,7 miliarde.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Noi şi Termocom-lui tot îi iertăm datoriile?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Termocom-ul are datorii faţă de CET-uri.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Noi iertăm datoriile CET-lor, datoriile Temocom-lui, ce se întîmplă?

 

Domnul  Tudor Copaci:

În primul rînd, Termocom-ul se află acum în procedură de insolvabilitate, ceea ce noi nu putem să facem nici o mişcare referitor la acest aspect. În al doilea rînd, s-au acumulat datorii de 800 milioane la Temocom datorită neajustării tarifului.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Noi iertăm aceste datorii sau ce facem? Spuneţi-mi ca să înţelegem.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Noi iertăm numai datoriile îngheţate conform Legii nr.336. Alte datorii noi nu le propunem şi nu le anulăm.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Mulţumesc.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Nu e clar, Termocom-ul cu datoriile faţă de CET-uri ce se întîmplă?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Nu le anulăm.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Da ei nu ştiu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Întrebări. Fiindcă au fost vreo 7 întrebări. Dacă e ceva de spus, luare de cuvînt înainte de procedura de vot, ca de obicei.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Eu, pînă la urmă, nu am vrut nimic decît să îmi răspundă la o întrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Păi, a răspuns.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Ce se întîmplă cu datoriile Termocom-lui, 300 milioane datorie faţă de CET-uri?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Nu sînt 300, sînt mai multe datorii, 1,5 milioane. Ele urmează să fie achitate conform legislaţiei în vigoare.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Cui?

 

Domnul  Tudor Copaci:

CET-lor. Cui?

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Iată aşa cum e pregătită legea, aşa o să fie şi perspectiva la toate întreprinderile din sectorul energetic.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Stimate domnule deputat...

 

Domnul  Marian Lupu:

Gata, am terminat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma:  

Domnule Preşedinte,

Noi, într-adevăr, am discutat la Comisie şi la întrebările care nu am discutat în cadrul Comisiei, nu am primit răspuns, avînd în vedere faptul că iniţitativa legislativă cu care a venit Guvernul contravine mai multor legi din Republica Moldova, ceea ce este reflectat şi în avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Eu vreau să ştiu astăzi: Direcţia juridică şi-a schimbat cumva părerea sau nu? Poziţia. Avînd în vedere că în sectorul energetic, Legea nr.336 spune că iertarea datoriilor întreprinderilor din sistemul energetic poate fi numai în cazul în care ele sînt pasibile privatizării.

Dumneavoastră veniţi cu iertarea datoriilor la întreprinderi care stau în lista întreprinderilor nepasibile privatizării. Vreau să vă spun şi altceva, pînă a spune răspuns Direcţia juridică, că dumneavoastră, în nota informativă, spuneţi că vreţi să atrageţi prin aceasta investiţii.

Domnule de la Guvern,

O firmă serioasă care vrea să îşi facă nişte investiţii, pentru dînşii e foarte important cadrul legal cum intră în piaţă. Şi dacă ei ştiu că peste un timp oarecare, peste jumătate de ani, peste 23 ani, nu ştiu cînd, cineva poate să atace, în genere, această modificare şi le vine în cîrcă peste cîţiva ani sute de milioane de lei datorii, nu va veni nimeni serios.

Deşi un grup de deputaţi, care am votat astăzi Legea cu deitatizarea şi au fost 3 obiecte, erau incluse şi CET-rile, peste noapte au dispărut CET-rile. Noi înţelegem că sînt deja cumpărători şi Marcu grup din România vor şi chestii, una, alta, întreprinderi din Cehia vor. Lasă să vină, noi vom fi foarte bucuroşi. Dar, credeţi-ne, vrem să le creăm condiţii favorabile, ca aceşti oameni să aducă bani, investiţii, căci avem nevoie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Întrebarea.

 

Domnul  Valeriu Guma:

La Direcţia juridică, la Guvern să ne spună, care sînt? Direcţia juridică, nu domnul Eşanu, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Mulţumesc pentru întrebare, domnule deputat.

Eu vă răspund în felul următor, referitor la concordanţă, referitor la acele aspecte, despre care spuneţi dumneavoastră, faţă de Legea nr.121, eu vreau să vă spun că, din contra, cu aceste modificări noi aducem în concordanţă Legea nr.336 cu Legea nr.121. Dumneavoastră ştiţi foarte bine, la articolul 7 din Legea nr.336 scrie în felul următor.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule Copaci,

Eu citesc avizul Direcţiei juridice. Eu nu sînt jurist. Nu îmi daţi răspuns, lasă să răspundă Direcţia juridică.

 

Domnul  Marian Lupu:

Avizul este la Direcţia juridică?

 

Domnul  Valeriu Guma:

Da, negativ.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este. Cum scrie aşa şi este. Ce vreţi voi de la dînsul? Direcţia a scris, poziţia este clară, ce mai întrebaţi? Să vă spun că nu s-a schimbat. Aveţi un alt aviz? Nu aveţi alt aviz. Acesta este avizul Direcţiei juridice.

 

Domnul Valeriu Guma:

Adică, noi facem un act ilegal.

 

Domnul  Marian Lupu:

Avizele sînt diferite şi la comisie sînt diferite, şi la direcţii sînt diferite, plenul ia decizia.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Şi atunci totuşi vreau să ştiu, ceea ce v-a întrebat şi domnul Oleinic, referitor la... noi iertăm, o să iertaţi, adică, datoriile pe care le-aţi iertat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg...

 

Domnul  Valeriu Guma:

Agentul economic, care este dator astăzi CET-urilor, spuneţi că este Termocom-ul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg...

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar  mă întreb, agentul economic care este dator astăzi CET-urilor spuneţi că este Termocom. Noi iertăm datoriile lor faţă de buget, mîine vine cineva, cumpără întreprinderea CET-uri şi are dreptul legal, prin judecată, să ceară aceste datorii sute de milioane de lei de la Termocom, unde este această dreptate. Care e logica în chestiile acestea. Dacă  faceţi un lucru, îl faceţi pînă la capăt.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi la Comisie am discutat foarte clar şi vreau să amintesc şi domnului Guma, şi vreau să îl rog să citească mai atent proiectul că această modificare cu care a venit Guvernul, acolo se exclud articole care sînt, care au fost şi care se referă la privatizare. Iată de ce această modificare e corectă.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc.  (Rumoare în sală.)

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Guţu:

Noi am citit foarte mult această lege, cred că mai mult decît domnul Bondarciuc, căci am fost conducătorul grupului de lucru. Vreau să vă spun că şi la grupul de lucru şi astăzi vreau să spun, să repet că este o intenţie, nu vreau... o intenţie poate binevenită. Dar scopul nu este clar.

Deci care sînt planurile Guvernului, ale ministerului şi ale dumneavoastră, ca viceministru al economiei, care sînteţi responsabil de domeniul energetic? Care sînt următorii paşi? Poftim, dacă se poate, prin două cuvinte.

 

Domnul Tudor Copaci:

Bine, următorii paşi în direcţia CET-urilor sînt următoarele. Noi finalizăm acum evaluarea CET-urilor.

 

Domnul Ion Guţu:

Aşa.

 

Domnul Tudor Copaci:

Dacă vorbim despre mijloacele fixe, acum mijloacele fixe, valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe la CET-uri sînt la vreo 500 de milioane. După finalizarea evaluării vor fi în jur la două miliarde. Următorul pas este... ne determinăm ce facem mai departe, ori mergem pe emisii de acţiuni şi invităm investitorii străini să participe la emisia suplimentară...

Guvernul îşi rezervează pachetul de acţiuni ori de control, ori de blocaj corespunzător. O parte banii investiţi, care vor veni din contul investitorilor, se vor duce la anularea datoriilor care au mai rămas atunci faţă de Moldova, care au mai rămas faţă de Moldovagaz, restul urmează la mărirea capacităţii de producere a energiei electrice.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, eu...

 

Domnul Tudor Copaci:

Aceasta e ideea principală.

 

Domnul Ion Guţu:

Dacă dumneavoastră aveţi această intenţie, înseamnă că, într-adevăr, obiectele care nu sînt pasibile privatizării trebuie să fie excluse din lista obiectelor. Dar eu vreau să vă spun alt scop care se urmăreşte. Se curăţă aceste obiecte de datorii, se transmit în gestiune la companiile private străine, parteneriatul de stat şi privat cu rate, fără datorii şi fără bani ca să primească buget, statul bani.

Iată care e scopul final şi o să vedeţi peste cîteva luni.

 

Domnul Tudor Copaci:

Stimate domnule deputat,

Eu aş vrea să menţionez că uzura activelor materiale pe termen lung la toate CET-urile este de 60%. (Rumoare în sală.) Cincizeci şi...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, alte.

 

Domnul Tudor Copaci:

Cu unu virgulă şapte miliarde cu active nete negative. Ce bani...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Copaci,

Citiţi, vă rog, Regulamentul Parlamentului că nu intraţi în discuţii cu sala ... regulamentar. Alte întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Valeriu Calmaţui:

Nu, eu nu am asemenea titlu. Şi, printre alte, vă rog, nu îl profanaţi că asemenea titlu au mulţi oameni care sînt demni de a-l purta. Deci raportul Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe care a examinat proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.336 din aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi comunică următoarele.

Prezentul proiect de lege a fost elaborat din considerentul că, la momentul actual, apare stringenta necesitate de a extinde capacităţile de generare a energiei electrice şi special prin asigurarea modernizării utilajului existent, utilizării mai eficiente a materiei prime în cadrul centralelor electrice de termoficare.

Avînd drept scop atragerea investiţiilor în sectorul menţionat, este necesară restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic prin anularea datoriilor SA Moldovagaz în sumă de 786 milioane 966,5 mii de lei faţă de Ministerul Finanţelor. A datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic în sumă de 547 de milioane 301,8 mii faţă de Moldovagaz, a datoriilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în sumă de 4 milioane 84 mii de lei faţă de Moldovagaz, precum şi a datoriilor CET1, CETNord. REDNord şi REDNordVest  în sumă de 294 milioane 859,5 mii de lei faţă de SA Moldtranselectro.

Comisia susţine conceptul proiectului de lege, deoarece prin adoptarea acestuia se va îmbunătăţi situaţia economico-financiară a întreprinderilor din sectorul energetic, constituind premisa pentru modernizarea şi extinderea capacităţilor de regenerare a energiei electrice, asigurînd securitatea energetică a ţării şi reducerea dependenţei acesteia de surse energetice externe.

Concomitent, Comisia va ţine cont de avizele comisiilor parlamentare, Direcţiei juridice şi de amendamentele deputaţilor la examinarea proiectului de lege menţionat în lectura a doua.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor parlamentare şi Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege spre examinare în Parlament şi aprobare în primă lectură.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule Calmaţui.

În absenţa luărilor de cuvînt, voi supune votului, stimaţi colegi, proiectul de Lege nr.2767 pentru aprobarea în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Proiectul ordinii de zi pentru perioada 614 noiembrie. Documentul v-a fost distribuit. Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Preşedinte,

Eu, cînd aţi anunţat pauză, am riscat şi am urcat pînă la etajul 7 şi mi-am adus aminte de o idee, pe care am spus-o, şi dumneavoastră m-aţi convins ca să aşteptăm cînd se va discuta din nou Legea privind ratificarea Convenţiei controlul asupra tutunului.

Şi aş propune să fie introdusă în ordinea de zi pentru săptămîna viitoare o informaţie de la Guvern privind aceasta, cum lucrează cadrul legal privind protecţia celor care nu fumează, cum se respectă domeniul publicităţii, comercializarea articolelor de tutun şi care este impactul asupra sănătăţii cetăţenilor în rezultatul măsurilor întreprinse de către Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, voi supune votului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

După cum se vede, avem 16, de fapt, nu 16, 14 chestiuni pe ordinea de zi  pentru 4 şedinţe plenare.

Stimate domnule Preşedinte,

7 iniţiative legislative care îmi aparţin, n-o să insist asupra tuturor, însă am o mare rugăminte.

Proiectul de lege care... staţi că eu le-am... deci proiectul de Lege pentru modificarea Legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar. Este vorba de proiectul de lege înregistrat cu numărul 3007. Este un proiect de lege necesar şi chiar dacă va avea un vot negativ, el urmează oricum să îşi parcurgă mersul firesc conform prevederilor legale, ca să ştim exact ce se va întîmpla după aprobarea sau neaprobarea acestui proiect de lege.

Eu vă rog frumos să fie supus votului.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să amintesc că Regulamentul nu prevede ca noi să punem la vot formarea ordinii de zi şi să vă amintesc că am două proiecte de legi în privinţa cărora m-am adresat mai înainte să fie introduse în ordinea de zi. Este vorba despre proiectul nr.4830 care din 2006 este înaintat şi pînă astăzi nu este pus în discuţie în Parlament.

Există nişte norme, cît ar fi ele de mari, dar trebuie executate. Puteţi să îl primiţi, puteţi să îl balotaţi, vă priveşte, dar să nu îl puneţi în discuţie n-aveţi dreptul. Şi rog, în cadrul posibilităţilor, să fie introdus pe ordinea de zi următoare. Nr.4830, este vorba despre pensiile de asigurări sociale de stat ale profesorilor.

Şi al doilea proiect, de asemenea a prins la mucegai, nr.573, tot este un proiect cu privire la compensaţiile unice pentru conectarea la conductele de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediul rural. Eu rog să fie introdus în ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Acestea au fost propunerile adiţionale celor ale Biroului permanent. Le voi supune votului. Propunerea doamnei deputat Valentina Buliga privind includerea în agendă a audierii unei informaţii, unui raport al Guvernului a tot ce ţine de combaterea fumatului.

Cine este pentru, rog să voteze. Să vedem şi cu rezultatele pentru stenogramă.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.3 15.

Sectorul nr.2 9.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3, 15, da şi cu 9, 24 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută.

Propunerea domnului deputat Vlad Filat, includerea proiectului nr.3007. Cine este pentru, rog să voteze. La fel, vă rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută.

Propunerea domnului deputat Braga privind includerea în agendă a proiectelor nr.4830 şi nr.573. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 6.

Sectorul nr.3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

11 voturi. Propunerea nu a fost susţinută.

Aprobarea per ansamblu a proiectului ordinilor de zi pentru perioada 614 noiembrie. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul ordinilor de zi este aprobat.             

Declaraţii. Ora Guvernului, ora întrebărilor. Rog să adresaţi întrebările dumneavoastră. Ora interpelărilor. Astăzi avem ora interpelărilor. Vă rog să înaintaţi interpelările dumneavoastră.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Interpelarea o adresez Guvernului Republicii Moldova, doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi. Solicit informaţia cu privire la finanţarea tuturor programelor naţionale de sănătate pentru perioada 20052008. Rog ca informaţia să conţină date despre sumele prevăzute pentru finanţarea programelor nominalizate, cît şi a cheltuielilor de facto, efectuate atît de la bugetul de stat, cît şi din sursele externe.

De asemenea, rog ca informaţia să fie despre principalele acţiuni desfăşurate conform programului de activităţi pentru fiecare program aparte cu indicarea instituţiilor şi persoanelor responsabile de acestea. Informaţia o solicit în scris în termenele stabilite de legislaţia în vigoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

. . e . 100 . , . , , 100 . : -, ? , .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am impresia că a rămas energie de sîmbătă, de la festivitate, după icre negre. Sau de ce sînteţi aşa de veseli? Eu v-aş recomanda să aveţi grijă mare de ce se întîmplă la voi, mari probleme sînt, dar despre aceasta mai tîrziu. Acum două interpelări. Prima interpelare este adresată domnului ministru al afacerilor externe şi  integrării europene Andrei Stratan.

La începutul lunii octombrie, jurnalista postului public Radio România, Cristina Dumitrescu a depus la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene setul de documente necesare pentru obţinerea acreditării pentru Republica Moldova. Instituţia statului a refuzat această solicitare, fără a prezenta cel puţin un motiv. Cer ministrului Andrei Stratan să ofere explicaţii de la tribuna centrală a Parlamentului asupra motivului de refuz pentru acreditarea jurnalistei Cristina Dumitrescu.

Şi vreau să fiu informat, dacă nu cumva acest refuz are legătură cu apropriatele alegeri parlamentare. Şi din nedorinţa autorităţilor comuniste ca evenimentele din ţară să fie reflectate obiectiv. Precizez că Cristina Dumitrescu a mai activat în Republica Moldova,  s-a remarcat drept un bun profesionist şi nu a oferit motive pentru a i se refuza acreditarea. În cazul în care ministerul nu poate oferi un răspuns clar, cer Ministerului de Interne şi Serviciului de Informaţii şi Securitate să vină cu informaţii complimentare vizavi de acest caz.

Şi a doua interpelare. În vara anului curent, Guvernul, prin intermediul Agenţiei Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare a completat rezerva de stat cu grîul alimentar. Avînd în vedere acest fapt şi în temeiul articolului 125 din Regulamentul Parlamentului, solicit informaţii asupra următoarelor.

Ce cantitate de grîu a fost achiziţionată pînă în momentul de faţă? Care a fost preţul de achiziţie a acestui grîu? Care sînt companiile cîştigătoare a tenderelor pentru comercializarea grîului în rezerva de stat, raportate pe fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul doi, raioanele pentru acei care nu înţeleg ce înseamnă aceasta, vizavi de licitaţiile care au fost organizate.

Mulţumesc.

Răspunsul la a doua interpelare îl aştept în scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Prima întrebare este adresată doamnei Larisa Şavga, ministrul învăţămîntului ca reacţie la nenumăratele adresări din partea profesorilor de la colegiile la care  studiază studenţi pe bază de contract, vizavi de faptul că administraţia acestora este salarizată cu 10 de mii de lei, în timp ce profesorii primesc un salariu mizer, rog o informaţie în plenul Parlamentului asupra următoarelor.

1.       Care sînt colegiile subordonate ministerului pe care aveţi onoarea să îl conduceţi,  unde se studiază pe bază de contract?

2.       Care este mărimea salariului pentru directorii, vicedirectorii şi contabilii acestor instituţii, pe de o parte, şi a celui al profesorilor, pe de altă parte.

A doua întrebare este adresată domnului Procuror General Valeriu Gurbulea. În legătură cu numirea repetată a domnului Gheorghe Papuc în funcţia de ministru de interne, ţinînd cont de faptul că acesta a declarat ieri seara la ştirile PRO TV Chişinău că nu este şi nu a fost implicat personal în careva dosare penale şi de faptul că procurorii nu au reacţionat în nici un fel la reacţiile expuse de nenumărate ori în presă vizazvi de această persoană controversată. Rog respectuos, domnule Procuror General, să informaţi joia viitoare plenul Parlamentului asupra următoarelor.

1. Este sau nu implicat generalul Papuc în traficul a 200 de kg de heroină? 2. A deţinut sau nu persoana nominalizată o diplomă falsă de absolvire a studiilor superioare? 3. A fost implicat sau nu domnul Papuc în atentatul cu grenadă la viaţa maiorului de poliţie Constantin Domnişor şi a familiei acestuia? 4. A fost sau nu implicat ministrul de interne într-un dosar de contrabandă cu pistoale nominale?

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Da, vă mulţumesc.

O singură replică. Domnii comunişti cred că sînt deprinşi că la acţiunile lor vin oamenii cu bani şi chestia aceasta o extind asupra altor partide. Nu ar trebui să faceţi acest lucru. Iar acum interpelarea adresată.

Interpelare adresată doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi. Pe data de 26 octombrie curent, la Chişinău, s-a desfăşurat o acţiune de protest a producătorilor  agricoli, care viza politicile Guvernului în domeniul agriculturii şi la  care acţiuni au participat peste zece mii de cetăţeni. Peste două zile, acest subiect a fost dezbătut în cadrul emisiunii În profunzime la postul de televiziune PRO TV.

Cum s-a întîmplat şi alte dăţi, reprezentantul Guvernului, de această dată ministrul Gorodenco, a ignorat invitaţia moderatorului emisiunii În profunzime şi prin aceasta i-a lipsit pe telespectatori de posibilitatea de a primi o informaţie multidimensională despre subiectul dezbătut. Reprezentanţii Guvernului, periodic, ignoră tribuna PRO TV, un post de televiziune independent şi fără coloratură politică. Concomitent, reprezentanţii Guvernului... Acum rîdeţi, vă rog.

În permanenţă îşi fac apariţia la postul de televiziune NIT, un alt post pretins independent, de data aceasta cu o clară coloratură politică. Cu această ocazie, solicit explicaţii privitor la discriminarea activităţii informaţionale a postului PRO TV, care se manifestă prin faptul ignorării de către reprezentanţii Guvernului a invitaţiilor de a participa la  emisiunea de analiză a acestui post. Rog să mi se prezinte explicaţii privitor la preferinţele Guvernului Republicii Moldova pentru postul de televiziune NIT, inclusiv statistica apariţiilor reprezentanţilor Guvernului la NIT pe parcursul acestui an. Răspunsul la interpelare rog să fie prezentat în plenul Parlamentului.

Şi a doua interpelare. Eu, practic, mă asociez cu acea interpelare privitor la cazul Cristina Dumitrescu, pe care a lansat-o aici domnul Filat. Şi la toate întrebările lui mai adaug încă una. Cer ca domnul Stratan, ministru de externe al Republicii Moldova, să îmi prezinte statistica tuturor cazurilor de refuz în acreditarea jurnaliştilor, începînd cu anul 2001. Rog ca această informaţie să fie prezentată în plenul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5. 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc.

Interpelarea mea o adresez domnului Procuror General Valeriu Gurbulea şi ministrului afacerilor interne Gheorghe Papuc. La 18 octombrie anul curent, de către colaboratorii Comisariatului de Poliţie Cimişlia a fost reţinut, scos cu forţa din maşină, bătut în plină stradă, apoi transportat la Comisariat şi din nou bătut noul primar al satului Batîr, raionul Cimişlia Dmtri Ivanschi, care a obţinut mandatul, candidînd pe lista Alianţei Moldova Noastră.

Prin acest act de teroare şi tortură, domnului Ivanschi i s-au cauzat comoţii cerebrale şi multiple fracturi ale oaselor cutiei toracice, fapt confirmat prin act de expertiză medico-legală, emis de comisia de specialitate din Hînceşti. Ulterior, primarul Ivanschi a înaintat Procurorului din Cimişlia o cerere, la care a anexat documentele doveditoare pentru a obţine anchetarea şi tragerea la răspundere penală a acelor care l-au maltratat. Dar nici pînă astăzi, deşi au trecut aproape două săptămîni, Procuratura nu a reacţionat.

Vreau să menţionez că în Cimişlia, ca şi în alte raionale, sînt înregistrate mai multe cazuri de intimidare, atacare, urmărire administrativă şi penală la comandă a aleşilor locali din partea partidelor democratice.

Organele de drept sînt implicate în aceste ilegalităţi contrar destinaţiei lor de a asigura legalitatea în teritoriu.

Revenind la cazul concret al primarului Ivanschi, solicit Procurorului General al Republicii Moldova să examineze, în regim de urgenţă, faptele invocate mai sus şi să prezinte în plenul Parlamentului o informaţie despre acest caz, derularea anchetei şi persoanele implicate în ea.

Solicit ministrului de interne al Republicii Moldova să prezinte în plenul Parlamentului o explicaţie despre comportamentul colaboratorilor de poliţie care l-au maltratat pe domnul Ivanschi Dumitru şi informaţii despre măsurile luate în privinţa lor de către minister.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Adresez interpelarea mea domnului Procuror General Valeriu Gurbulea şi Guvernului Republicii Moldova. Astăzi, 30 octombrie, Parlamentul Republicii Moldova a acceptat-o în funcţia de avocat parlamentar pe doamna Tamara Plămădeală.

Conform informaţiei primite de deputat, această doamnă are falsificări grave, în carnetul de muncă nu sînt ştampilele respective. Azi dimineaţă, noi, deputaţii, am primit un supliment la acea iniţiativă nr.2967 la proiectul de Hotărîre nr.3010, semnat de doamna Tamara Plămădeală.

A ajuns doamna Tamara Plămădeală să ne vină cu supliment la proiectele de legi, nu ştiu de unde a ajuns acest supliment. Dar, domnule procuror, şi către Guvern, vă rog foarte frumos să verificaţi, deoarece în suplimentul primit astăzi dimineaţă, conform acestui supliment, doamna Tamara Plămădeală, din anul 2000 şi pînă în prezent, activează la AO Agrodrept-Moldova, căci aşa e scris, nu pot să descifrez altfel, atunci cînd în informaţia primită de deputat ea a activat în această funcţie din anul 2000 pînă în 2006.

Concomitent, din 2000 pînă în 2006, această doamnă ocupă trei sau patru funcţii. Din 2001 pînă în 2002, în cadrul organizaţiei nu ştiu care, activează în calitate de consultant, Programul asistenţă pentru fermieri privaţi.

Tot în această perioadă, în anul 2000 scrie nu ştiu pînă cînd activează în organizaţia numită Programul naţional Pămînt. Tot în această perioadă, din 2006 pînă în 2007, îşi face masteratul. Aşa, conform informaţiei primite, din 1992 pînă în 1994, doamna Plămădeală a activat la Şcoala Profesională Tehnică din satul Cuhureştii de Sus, raionul Camenca.

Conform informaţiei suplimentului primit astăzi, în această perioadă, din 1991 pînă în 19994, doamna Tamara Plămădeală scrie că a activat la o organizaţie numită MSO-1, care nu ştiu unde se află. Cred că nu în Cuhureştii de Sus, cu totul în altă parte. În aceeaşi perioadă, cînd activează, chipurile, în Cartelul ţărănesc Sfîntul Gheorghe la filiala Şoldăneşti în calitate de preşedinte, în carnetul de muncă lipseşte ştampila. În aceeaşi perioadă, 19941999, îşi face studiile la ULIM în Chişinău şi multe de acestea.

Vă rog să îmi daţi un răspuns în scris deocamdată şi Guvernul să îmi dea răspuns la întrebarea: cum şi în ce mărimi a achitat doamna Tamara Plămădeală impozite din salariu la bugetele de diferite nivele?

Vă mulţumesc.

Şi a doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova, căruia îi solicit o copie de pe proiectul, conform căruia din Moldova trebuiau evacuate peste hotare pesticidele stocate, dar şi o informaţie amplă în scris: unde şi în ce  cantităţi de pesticide erau stocate iniţial? Unde şi ce cantităţi au mai rămas, cînd vor fi evacuate, cîţi bani au fost alocaţi, cîţi, unde şi cum au fost cheltuiţi, ce urmează să mai întreprindă Guvernul şi mai detaliat la Călăraşi?

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Prima interpelare este adresată Guvernului Republicii Moldova, prin care solicit de la el şi autorităţile subordonate, trasarea unui pachet de măsuri urgente şi eficiente de ordin economic, social şi juridic în vederea contracarării sărăciei ce se aprofundează cu fiecare zi şi cu care se confruntă absoluta majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv cauzată de criza financiară mondială şi asupra economiei ţării, provocînd, totodată, şi creşterea preţurilor la servicii şi mărfuri pe piaţa internă, iar, în consecinţă, aducînd reducerea veniturilor populaţiei şi aşa modeste cu scăderea vădită a nivelului ei de trai, dar mai ales al păturilor socialmente-vulnerabile.

În contextul celor expuse, solicit de la Guvern urgentarea prezentării în Parlament a următoarelor proiecte de legi: proiectul de Lege privind indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei, proiectul de Lege privind minimul de existenţă, proiectul de Lege privind protecţia socială a invalizilor (în redacţie nouă), proiectul de Lege cu privire la medicina privată şi proiectul de Lege cu privire la răspunderea civilă a lucrătorilor medicali, al căror termen de prezentare a expirat deja în perioada anilor 20012006.

Consider că adoptarea de către Parlament a legilor nominalizate va contribui, într-o anumită măsură, la crearea unui cadru juridic corespunzător soluţionării problemelor acute în domeniul social şi ocrotirii sănătăţii, avînd ca scop reducerea minimă a riscurilor tot mai pronunţate ce pot avea loc în urma evenimentelor atît din ţară, cît şi mondiale.

Despre pachetul de măsuri suplimentare luate de Guvern pe marginea problemelor abordate, solicit o informaţie amplă în cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului conform Regulamentului.

 Şi a doua interpelare este adresată Ministerului Administraţiei Publice şi Ministerului Construcţiei şi Dezvoltării Teritoriului, prin care solicit examinarea şi verificarea legalităţii şi argumentării majorării substanţiale a tarifelor pentru chirie, deservirea blocului locativ, deservirea tehnică şi reparaţia echipamentului tehnic din interiorul blocului, aprobate prin decizia 13/5 din decembrie 2005 a Consiliului municipal Chişinău, tarife ce se răsfrîng negativ asupra veniturilor lunare ale familiilor locuitorilor din capitală, dar mai ales ale familiilor cu mulţi copii, invalizilor, pensionarilor, şomerilor şi ale altor categorii, lucru menţionat în multiple petiţii şi plîngeri ale acestora în diferite instanţe.

Despre rezultatele examinării problemelor abordate în interpelare, rog să fie prezentată o informaţie amplă şi, totodată, cu efectuarea de măsuri necesare. Informaţia o solicit în şedinţa plenară a Parlamentului şi în scris conform Regulamentului.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitări, stimaţi colegi? Nu sînt. Deci trecem la următoarea chestiune pe ordinea de zi, declaraţii.

La microfonul central se invită domnul Zagorodnîi.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

În minutele ce urmează mă voi referi la poziţia Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în  problema privatizării.

Declaraţia în cauză este o reacţie la criticile aduse la adresa Fracţiunii noastre de către unii dintre oponenţii politici la subiectul privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Eu înţeleg că aceste critici sînt generate de apropiatele alegeri parlamentare şi de dorinţa oponenţilor de a apărea în ochii alegătorilor drept mari apărători ai intereselor de stat.

Anume de aceea mă voi strădui în continuare să aduc exemple care demonstrează cum a fost administrată proprietatea de stat şi efectuată privatizarea în Republica Moldova, inclusiv de către unele personaje care astăzi au atîta grijă de banii publici.

Prima etapă a privatizării în Moldova a avut loc în perioada 19911994, anume atunci au fost privatizate contra bunuri patrimoniale aproape 640 de întreprinderi. Majoritatea din ele, în scurt timp, au încetat să mai funcţioneze, iar mii de muncitori, ingineri şi tehnicieni s-au pomenit în stradă.

În anii 19951996 a avut loc a doua etapă a privatizării, cînd o parte din întreprinderi au fost privatizate contra aceloraşi bunuri patrimoniale, iar o parte contra mijloacelor băneşti. În următoarea etapă a privatizării, anii 19972000 au fost deetatizate circa 535 de întreprinderi în sumă de peste 810 milioane de lei.

Poate opozanţii noştri au uitat, dar în acea perioadă de privatizare ilicită şi acaparare sălbatică a capitalului, au apărut la noi sute de mii de şomeri şi a început plecarea în masă a oamenilor noştri peste hotare în căutarea unei bucăţi de pîine. Tot în acea perioadă un anumit număr de persoane, inclusiv demnitari de stat care aveau acces la procesul de privatizare, au devenit peste noapte milionari.

Stimaţi colegi,

În procesul privatizării, în ultimul deceniu al secolului trecut, au fost admise lacune grave, care au permis cumpărătorilor să trateze în folosul propriu prevederile legislaţiei, ceea ce a condus la neîndeplnirea de către ei a obligaţiunilor contractuale la falimentarea întreprinderilor.

În calitate de administratori ai întreprinderilor în curs de privatizare erau promovate persoane care activau în detrimentul statului, vindeau activele  întreprinderilor sau supravieţuiau din contul lor.

Din cauza administrării şi gestionării neeficiente majoritatea unităţilor economice, expuse privatizării, activau cu mari pierderi şi se aflau într-o situaţie financiară deplorabilă şi au fost procurate la preţuri de nimic. În multe cazuri, această situaţie se crea în mod intenţionat de persoane interesate pentru a acapara întreprinderile şi imobile aproape pe degeaba. În acest context, ţin să menţionez că, timp de 10 ani, nu au fost achitate dividende cetăţenilor sau se achitau la un preţ foarte mizer, de aproape 19 bănuţi.

Voi aduce în continuare doar cîteva exemple de asemenea de privatizare. La Uzina Electromaşina, care, în anul 1996, încă mai funcţiona la capacitatea planificată, activa un colectiv alcătuit din circa 1 200 de persoane, dar în curînd ea a fost adusă la starea de faliment. În anul 2001, după încheierea procedurii de falimentare, uzina a devenit întreprindere cu capital privat, proprietarul ei este o persoană bine cunoscută în această sală. Astăzi, aici activează doar 320 de muncitori, adică, de 4 ori mai puţini.

Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Chişinău în anii puterii sovietice era unul din cele mai puternice întreprinderi de profil din republică, aici lucrau peste 650 de oameni. După privatizarea Combinatului în anii 1997 1998, procesul de producţie a fost complet distrus. Astăzi, pe acest teritoriu se află cîteva firme mici şi  depozite, unde în total activează doar 140 de oameni.

La Baza de transport auto a fostului Comitet pentru aprovizionări de stat lucra un colectiv de peste 680 de oameni, funcţionau mai mult de 400 unităţi de transport. Privatizată în anii 19981999 baza, de facto, a fost lichidată. Iar la cele circa 10 întreprinderi mici private, care activează aici, abia dacă mai muncesc 100 de oameni.

La Asociaţia de Producţie Mezon, în anii de pînă la privatizare activa un colectiv de circa 6 200 de oameni, din anul 1999 Asociaţia s-a aflat în procedura de faliment şi abia în 2008 a fost posibilă privatizarea ei de către o firmă din Singapore. Astăzi, la cele circa 60 de firme particulare de pe teritoriul întreprinderii activează doar 300 de oameni, adică, de 20 de ori mai puţin.

Fabrica de Piese din Beton Armat nr.2 din Chişinău a fost privatizată în anii 19981999 şi producţia de bază a fost lichidată. În prezent, pe teritoriul ei activează cîteva firme care se ocupă în fond de activitatea comercială. Dintre acei circa 350 de oameni care lucrau aici cîndva au rămas abia 35, de zece ori mai puţini. Aceeaşi soartă au avut-o în procesul privatizării şi alte întreprinderi, cum ar fi Uzina de Articole Tehnice, Fabrica de Materiale şi Finisare şi multe alte întreprinderi din municipiul Chişinău, multe întreprinderi din alte oraşe ale republicii.

Din fericire, în unele cazuri, greşelile au putut fi corectate şi bunurile privatizate ilegal s-au întors în proprietatea statului. De exemplu, în 1999 a avut loc privatizarea SA Iteh şi SA Itehcom, clădirea din centrul municipiului Chişinău, care a aparţinut domnului Filat. După o schemă bine gîndită, în urma căreia preţul a fost micşorat din start, adică, nu a fost calculat conform legislaţiei. Din acest motiv, instanţa de judecată a anulat privatizarea şi statul a intrat în posesia acestor bunuri.

În momentul privatizării în 1999, proprietarii i-au scos abuziv în stradă pe toţi angajaţii. SA Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău a fost privatizat în anul 2000 cu încălcarea legislaţiei, neachitîndu-se integral preţul, neîndeplinindu-se obligaţiunile contractuale. Astfel, întreprinderea a fost adusă în pragul falimentului cu mari datorii şi doar prin judecată ea s-a întors în posesia statului şi încet-încet astăzi este pusă pe picioare.

SA Fabrica de Sticlă din Chişinău, privatizată în 1994, au fost generate datorii enorme faţă  de stat. Drept urmare a fost adoptată o lege prin care, în contul acestor datorii, statul a preluat patrimoniul fostei societăţi pe acţiuni şi  l-a transmis în capitalul social al întreprinderii de stat nou-fondate. S-a reuşit corectarea greşelilor şi reîntoarcerea patrimoniului în posesia statului la încă cîteva întreprinderi: SA Farmaco, Hotelul Dacia din Chişinău, SA Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca, Cosăuţi şi altele.

În unele cazuri, cu părere de rău, chiar dacă privatizarea s-a făcut cu grave încălcări, nu mai este posibil de schimbat proprietarul, deoarece, între timp, ele au fost vîndute de mai multe ori unor persoane terţe, cum s-a întîmplat, de exemplu, în cazul SA Fabrica de Prelucrare a Seminţelor de Porumb din Răuţel. Şi aici aş răspunde la unele întrebări care au fost puse de colegii din sală: Guţu Ivan Timofeevici şi Oleinic Alexandru, care sînt dividendele pe care le-aţi achitat dumneavoastră cetăţenilor? Şi care au fost sumele care au fost achitate în bugetul de stat, stimaţi colegi?

Este necesar de menţionat că pentru privatizarea ilicită erau folosite şi alte scheme. Astfel, la sfîrşitul anilor 90, au fost create un şir de societăţi pe acţiuni: Perfuzon, Senger, Santeh, Chirsova şi altele din contul unor credite luate de la bănci germane în sumă de peste 30 milioane de euro, garantate de Ministerul Finanţelor.

Toate aceste întreprinderi sînt astăzi în pragul falimentului, deoarece banii din credite, de facto, au fost furaţi demult. Dar aceste credite Ministerul Finanţelor trebuie să le ramburseze pînă în anul 2020. Chiar dacă bunurile respective vor fi vîndute, statul îşi va compensa maximum 10% din aceste credite. În astfel de scheme ilicite de privatizare, practicate la momentul respectiv, erau implicaţi conducători de pe atunci ai Departamentului Privatizării, Ministerului Economiei şi Comerţului, unii dintre ei se află astăzi în Parlament şi ne învinuiesc pe noi de toate păcatele.

Cît ne priveşte, vreau să accentuez, că anume pentru a nu admite folosirea acestora şi a altor scheme de privatizare ilegală, noi am modificat legislaţia privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Datorită creării unui cadru legal adecvat, astăzi, procesul de privatizare se desfăşoară în principiile eficienţei legalităţii şi transparenţei, acordării de drepturi egale, asigurării concurenţei loiale în scopul atragerii unui număr cît mai mare de participanţi la privatizare, obţinerii preţului maxim şi a celor mai avantajoase condiţii în interesul statului şi societăţii.

Cred că aici ar fi binevenite cîteva date statistice. În anii 19912000 au fost privatizate peste 1 300 de obiecte, o bună parte contra bonurilor patrimoniale, iar altă parte contra unor sume mizere, din care statul nu a cîştigat, practic, nimic. După anul 2001, cînd am venit noi la guvernare, pînă astăzi, au fost privatizate doar 253 de întreprinderi sau de 4 ori mai puţin. În schimb, în urma vînzărilor acestor obiective, statul a acumulat mijloace financiare în sumă de peste 1 miliard de lei.

 

Doamna  Maria Postoico:

Un minut.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

În încheiere vreau să amintesc că noi nu am declarat că sîntem împotriva proprietăţii private sau împotriva privatizării ca atare. În acest context, i-aş chema pe domnii oponenţi şi, în special, pe domnul Ţăranu să citească documentele noului Program al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova: noi sîntem numai împotriva acelui gen de privatizare care a condus la distrugerea întreprinderilor, la aruncarea în stradă a sutelor de mii de lucrători şi la îmbogăţirea ilicită a unui număr mic de persoane necinstite din contul patrimoniului naţional.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Secăreanu. (Rumoare în sală.) Sînteţi înscris, da.

Domnul Secăreanu.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Mulţumesc mult.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu vă rog, linişte. Două minute.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Zagorodnîi,

Aşteaptă că o să îţi cînt ceva la ureche.

Zagorodnîi,

Vine anul 2009 şi vedem. Ei s-au deprins să fie călăi şi judecători. Fără nici o dovadă, fără nimic să învinuiască tot ce este în această ţară. Din 1996 se privatizează în ţară de familia Voronin tot, începînd cu Fabrica de Zahăr de la Briceni şi tot ce se face astăzi, şi toţi banii publici care se cheltuie merg prin companiile Preşedintelui şi ai feciorului. Ei lasă să dovedească acei care încearcă, este instanţa de judecată şi ea ne va face dreptate, dar nu Zagorodnîi şi restul care sînt în sală.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Secăreanu,

Eu vă rog.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Mulţumesc mult, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Acum o săptămînă, Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat a făcut o interpelare care viza postul de televiziune PRO TV. Interesul nostru faţă de PRO TV a fost determinat de politica editorială tendenţioasă şi deseori provocatoare, pe care o promovează această structură de presă. Întrebarea noastră viza, în mod special, un aspect fundamental în acest caz şi anume: cine este adevăratul stăpîn al PRO TV? Altfel zis, cine este acţionarul majoritar, proprietarul acestei televiziuni?

Amintim că PRO TV are 84,36 la sută de acţiuni ascunse în spatele unei firme off-chore din Cipru. Am observat, însă, cum întregul scandal inspirat de respectiva instituţie media, pe parcursul săptămînii care s-a scurs, cu autovictimizarea PRO TV,  autoproclamat independent şi echidistant, caută să abată atenţia opiniei publice de la esenţa problemei: cine e stăpînul din străinătate al PRO TV? Acest post de televiziune a cenzurat interpelarea pe care am făcut-o joia trecută, eliminînd în mod tendenţios şi incorect anume aspectul care vizează structura de capital al PRO TV.

Gălăgia stîrnită de către manipulatorii din umbră urmăreşte să acopere cu o perdea de fum propagandistic esenţa problemei şi anume proprietarii PRO TV din străinătate nu doresc să iasă în faţă şi să îşi spună numele. De aici şi întrebarea. Dacă stăpînii din umbră ai acestei instituţii media sînt nişte persoane sau instituţii onorabile, care, pur şi simplu, doresc să facă business în domeniul media şi să contribuie onest la dezvoltarea acelei de a patra puteri în stat, de ce nu îşi dezvălue numele?

De ce nu acordă un interviu sau nu dau o declaraţie postului TV, ai cărui proprietari majoritari sînt? Ce au de ascuns şi de ce a fost nevoie să se ascundă în spatele unei firme off-chore din Cipru? Dacă sîntem o societate deschisă şi cerem transparenţă acelor trei puteri în stat: legislativă, executivă şi judecătorească, de ce un exponent al celei de a patra putere presa nu doreşte să fie transparent?

Reacţiile furibunde ale sforarilor din spatele PRO TV, care utilizează profesionist această unealtă de presă în războiul mediatic şi psihologic purtat împotriva Republicii Moldova sînt cel puţin suspecte şi exagerate. Aceasta şi pentru că este incorect ca cineva dintre actorii publici să se  irijeze în postură de vacă sfîntă, de obiect de veneraţie obligatorie sau instituţie incriticabilă.

Atîta timp cît nu se va face lumina asupra acestei situaţii obscure şi dubioase, avem libertatea să presupunem că oricine ar putea fi proprietar al PRO TV. Una dintre presupuneri ar putea acredita versiunea că în spatele PRO TV stă ex-preşedintele Petru Lucinschi, în timpul căruia a intrat în ţară respectiva structură. O alta ar putea să se axeze pe numele lui Valeriu Pasat, ex-ministru al apărării şi ex-şef al securităţii, căruia PRO TV i-a prestat cu mult zel servicii de avocat mediatic pe întreaga durată a procesului şi detenţiei acestuia.

O presupunere nu mai puţin întemeiată ar putea să ne trimită spre ideea că adevăratul proprietar al PRO TV este gangsterul tranziţiei, demnitarul corupt Vladimir Filat, a cărui imagine este lustruită de zor de acest post TV. Sau aşa cum tustrei s-au aflat la guvernare în aceeaşi perioadă de timp şi au fost parte a aceloraşi combinaţii dubioase, s-ar putea ca fiecare dintre ei să aibă partea lui din totalul celor 84,36 la sută aparţinînd firmei off-chore. Aşa cum apar lucrurile pînă la această oră, este cel mai probabil că un grup de interese ocult a cumpărat doar brendul PRO TV şi a obţinut dreptul de a-l utiliza pe teritoriul Republicii Moldova, dar nu numai în scopuri comerciale, ci, în primul rînd, în scopuri politice care nu coincid neapărat cu interesele naţionale ale ţării noastre.

Vrem să ştim de pildă de ce PRO TV atacă în mod sistematic Mitropolia Basarabiei, o biserică perfect legală, care nu ar trebui să deranjeze pe nimeni. Vrem să ştim şi de ce PRO TV agresează mereu şi, de regulă, fără nici un temei Ministerul de Interne, Poliţia naţională în genere, ca instituţie a statului de drept, încercînd să o compromită şi să  prezinte ca o haită de ciomăgari. Este interesant de observat în acest sens provocarea lansată de PRO TV referitoare la aşa-zisa molestare şi reţinere a unui cameroman de către poliţişti.

Isteria respectivă s-a menţinut în mod artificial timp de o săptămînă, au fost dezinformate şi opinia publică, şi instituţiile europene. Iar cînd toată povestea s-a dovedit a fi un fals ordinar, nici PRO TV, nici suporterii acestei structuri media nu au găsit de cuviinţă să-şi prezinte măcar scuzele de rigoare. O astfel manieră de a face presă nu poate fi calificată nici corectă, nici echidistantă. Aşa dar reiterăm cine stă în spatele PRO TV, cine este proprietarul? Să iasă la lumină. Vrem să îi ştim numele.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Untilă. Mai sînt încă.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Nu o să fie o replică, fiindcă, în fond...  

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Mult stimată doamnă Preşedinte, nu este foarte important cînd vorbesc.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Veaceslav...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Untilă.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Am dreptul la o replică scurtă.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Mă scuzi, Vlad, nu te-am văzut.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Eu spuneam că nici nu ai cui da o replică. Însă eu astăzi, pînă la urmă, am înţeles de ce anume Secăreanu citeşte declaraţiile scrise de Iurie Ivanovici sau ce citeşte în declaraţia care a fost scrisă.

Domnule Secăreanu,

Mie îmi pare sincer nespus de rău pentru locul unde aţi ajuns şi aţi ajuns foarte şi foarte jos.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Roşca,

Replică.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Veaceslav,

În calitate de văr de sînge, vreau să îi dau repică lui Vlad Filat. Păi, nu ai ce face, de acum suportă consecinţele Regulamentului.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Dacă e văr, e văr. Aşa e.  

 

Domnul  Iurie Roşca:

Eu ştiu că neprietenii mei, printre care se înscrie şi jalnicul coţcar şi pungaş al tranziţiei Vladimir Filat, atunci cînd vor să mă ofenseze şi nu au argumente îmi spun Iurie Ivanovici. Eu cred că acest găinar politic, acest filfizon cu zece rînduri de papuci şi cu  o mie de rînduri de haine încă va avea de plătit pentru toate crimele şi delapidările banilor publici şi deturnările proprietăţilor publice pe care le-a făcut în vremea cînd era ştab mare sub guvernarea Lucinschi.

Cît prieşte pregătirea ta intelectuală, domnule Vladimir Filat, nu eşti nici la nivelul papucilor lui Ştefan Secăreanu. Pentru că dacă te-aş pune acum să scrii o dictare de clasa a doua, cred că ai face 15 greşeli într-o propoziţie. Ştefan Secăreanu ştie să scrie un text politic şi eu ştiu să scriu un text politic. Aşa că, domnule Filat, îţi doresc succes în calitatea ta de persoană care va avea pe parcurs multe procese de judecată pentru crimele pe care le-ai comis. Iar PRO TV-ului îi transmit, şi pe această cale, salutări sincere şi reiterez şi eu cine este stăpînul PRO TV, cine este, cum îl cheamă, sau cum îi cheamă să iasă în faţă.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Untilă.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Şi eu scriu texte politice, dar sînt convins că iar nu o să le placă comuniştilor.

Doamnă Preşedinte,

În primul rînd, eu m-am înscris astăzi primul pentru a veni cu declaraţie în Parlament. Am făcut-o chiar îndată cînd Preşedintele Voronin s-a ridicat în picioare. Am impresia că acei care au vorbit înaintea mea s-au înscris aseară la dumneavoastră, sau sînt nişte reguli deosebite. S-a văzut atunci în sală cînd comuniştii au plecat după ce liderul comitetului central al lor s-a trezit şi a plecat din sală.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Untilă...

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Staţi, eu am şapte minute. Daţi-mi pace. Aceasta e declaraţia mea. Aceasta e declaraţia.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, poftim.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Şi eu vreau să vă zic atunci că s-a văzut că sala s-a sculat şi a plecat. Şi a auzit frumoasa laudă, dar vreau să îi zic domnului, cum îţi mai zice acolo, ai să faci o sută de declaraţii cu privatizarea în Republica Moldova, dar nu te speli că ai vîndut Cantina Parlamentului niciodată.

Stimaţi deputaţi,

Joia trecută, am propus în plenul Parlamentului crearea unei comisii speciale, care ar investiga legalitatea acţiunilor poliţiste şi mersul anchetei în dosarul primarului de Vorniceni Gheorghe Ionel.

Din păcate, propunerea mea a fost respinsă de majoritatea parlamentară. Vreau să vă amintesc că este vorba de un ales local care în scrutinul din 2007 a acumulat peste 90 la sută din voturi în localitatea respectivă. Iar acei care au respins propunerea mea nu au scuipat în reprezentantul opoziţiei, ci în locuitorii acestui sat de aproape 6 mii de oameni. Acei care astăzi protestează în faţa Parlamentului vor să fie ascultaţi, vor să fie auziţi, vor să fie luaţi în seamă. Iată care este mesajul lor.

Rezoluţia participanţilor la acţiunea de protest. Noi, participanţii la acţiunea de protest din faţa  Parlamentului Republicii Moldova, ne exprimăm indignarea în legătură cu intensificarea presiunii puterii asupra aleşilor locali din partea partidelor de opoziţie în ajunul campaniei electorale. Guvernanţii au persecutat constant autorităţile locale democratice, dorind astfel să pedepsească oamenii care în alegerile locale din 2007 au spus un nu hotărît comuniştilor.

Alocarea mijloacelor bugetare teritoriilor pe criterii politice, intentarea dosarelor plenare la comandă, domnule Prijmireanu, intimidarea aleşilor locali în scopul de a-i determina să părăsească tabăra democrată, sînt doar cîteva exemple în acest context. Cazul primarului de Vorniceni Gheorghe Ionel, care este membru al partidului Alianţa Moldova Noastră, constituie cea mai elocventă ilustrare a abuzului.

Cazul primarului de Vorniceni Gheorghe Ionel, care este membru al Partidului Alianţa Moldova Noastră, constituie cea mai elocventă ilustrare a abuzurilor  comuniste faţă de aleşii locali, democraţi, oameni cu verticalitate şi personalitate puternică. Arestul abuziv al lui Gheorghe Ionel acum un an a scos la iveală lipsa de  temei legal al acţiunilor comuniştilor.

Acei care l-au reţinut au fost nevoiţi să recunoască, pînă la urmă, că nu au avut dreptate şi l-au eliberat. Dar iată că, în preajma campaniei electorale parlamentare, primarul de Vorniceni, care le stă ca un os în gît comuniştilor, a fost iarăşi arestat. Sîntem convinşi că dosarul primarului din partea Alianţei Moldova Noastră a fost fabricat la comandă, iar ancheta lui în stare de arest este ilegală. Încălcările dosarelor, ale drepturilor fundamentale ale omului nu pot fi trecute cu vederea.

Avînd grave probleme de sănătate, Ionel este ţinut în condiţii inumane şi degradante pe beton, în întuneric şi umezeală. Apropo, vorba NIT-lui, astăzi, la ora 10.00, la Curtea de Apel, trebuia să aibă loc şedinţa judecăţii, unde trebuia să fie examinat recursul avocatului şi nu a avut loc această şedinţă din motiv că Ionel Gheorghe nu a putut fi transportat de la puşcărie la această şedinţă. Gîndiţi-vă şi asupra acestui moment, să nu luaţi un păcat pe suflet.

Republica Moldova a fost condamnată la CEDO de nenumărate ori pentru comportamentul abuziv al comuniştilor faţă de oponenţii politici. În acest context, cerem guvernării comuniste:

1. Să fie pus imediat în libertate primarul de Vorniceni Gheorghe Ionel.

2. Să îşi revadă de urgenţă atitudinea faţă de autorităţile locale democrate.

3. Să deblocheze finanţarea teritoriilor conduse de democraţi şi să renunţe la principiul alocării mijloacelor bugetare pe criterii politice.

Totodată, facem apel către organismele internaţionale şi ambasadele acreditate la Chişinău să monitorizeze situaţia aleşilor locali din partea partidelor de opoziţie, în special cazul reprezentantului Alianţei  Moldova Noastră, al primarului de Vorniceni Gheorghe Ionel. 

De asemenea, facem apel către primari, consilieri şi preşedinţii de raioane din partidele democratice să se solidarizeze şi să facă front comun în faţa tăvălugului comunist. Numai împreună vom reuşi să rezistăm, numai împreună vom reuşi să ne opunem cu demnitate şi curaj abuzurilor comuniste.

Acum dumneavoastră, stimaţi colegi, în lumina acestor evenimente, cer încă o dată să vă revizuiţi poziţia în privinţa dosarului primarului de Vorniceni Gheorghe Ionel. Joia trecută, în faţa Parlamentului, au protestat 50 de oameni. Astăzi au fost peste 1000. Oare cîţi oameni ar trebui să vină în faţa Parlamentului ca să ţineţi cont de părerea lor? Lumea o să vină să caute dreptate la Parlament. Şi noi, deputaţii, indiferent de culoarea politică, sîntem obligaţi să îi ajutăm pe aceşti oameni ca să îşi găsească dreptatea. Şi vreau să vă încredinţez, că noi, deputaţii din Alianţa Moldova Noastră, am fost, sîntem şi vom fi alături de oamenii care au avut de suferit din cauza abuzurilor regimului comunist.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Braga.

 

Domnul Vladimir Braga:

Stimaţi colegi,

Eu condamn cu vehemenţă ceea ce a spus domnul Untilă aici de orişice partid care efectuează asemenea mişcări. Dar, domnule Untilă, vreau să spun că cea mai mare faptă de democraţie e că Alianţa Moldova Noastră constrînge în cîteva raioane membrii Partidului Ecologist.

Declaraţia Partidului Ecologist Alianţa Verde cu privire la poziţia sa faţă de postul de televiziune PRO TV Chişinău. Partidul Ecologist Alianţa Verde este fidel principiilor doctrinare  ecologiste de a menţine curăţenia, puritatea şi echilibrul atît în mediul natural, cît şi în cel  social.

Mediul social este supus impactului mass-media. De corectitudinea informării societăţii depinde felul de a lua decizii şi de a acţiona. În esenţă, viaţa politică admite incorectitudini, cu atît mai mult în ajunul şi în timpul campaniilor electorale. Respectarea normelor profesionale, a principiilor deontologice îi poate salva pe unii jurnalişti de a se transforma ei însuşi din observatori în actori politici cu toate consecinţele jocurilor de rigoare. Postul de televiziune PRO TV Chişinău are specificul lui, originalitatea de a concepe şi de a prezenta ştirile televizate. Însă în goană după senzaţional, spectatorii nu întotdeauna obţin mesajul corect.

La conferinţa de presă din 20 octombrie 2008, în comunicatul  lansat jurnaliştilor, menţionam că Partidul Ecologist Alianţa Verde a devenit membru activ cu drept de vot în Partidul Verde European, care, prin acei 42 de deputaţi, este a 5-a forţă politică în Parlamentul european. Prin dreptul de a vota rezoluţiile de partid, care sînt obligatorii pentru europarlamentarii verzi, Partidul Ecologist Alianţa Verde deja s-a  integrat în structurile europene. Noi facem integrare europeană nu în vorbe, ci în fapte. La 29 31 octombrie 2008 reprezentanţii Partidului Ecologist Alianţa Verde vor participa la Zilele Mării Negre la Istanbul Turcia, unde vor aborda problema soluţionării în comun, sub auspiciul Uniunii Europene, pe cale paşnică a conflictelor îngheţate din bazinul Mării Negre.

În răspunsul dat corespondentei PRO TV cum vom trece bariera de 6% la alegerile parlamentare la conferinţa de presă, am remarcat următoarele. Ne preocupă aceste 6%, dar mai mult decît ele faptele de încălcare a drepturilor omului la libera asociere, la participarea în companiile electorale şi dreptul de a fi ales. În condiţiile cînd timp de opt ani de guvernare comunistă, nu a existat accesul la informaţie, pluralismul de opinii, este greu să treci acest prag electoral. Aceasta a fost menţionat în cadrul conferinţei de presă. Noi cu susţinerea mai multor partide parlamentare şi extraparlamentare am lansat un apel către deputaţii verzi europeni, pentru a solicita conducerii Republicii Moldova, în contextul aderării ei la Uniunea Europeană, reducerea pragului electoral la 4% şi respectarea drepturilor omului la asociere electorală.

Din acest mesaj, corespondenta PRO TV Chişinău a prezentat o ştire, din care rezultă că Partidul Ecologist Alianţa Verde solicită doar reducerea pragului electoral de 6%. A fost trecută cu vederea integrarea verzilor moldoveni în structurile politice europene, conlucrarea cu verzii europeni în vederea soluţionării problemelor de colaborare democratică, respectarea drepturilor omului şi soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean, aceasta, de fapt, fiind tema conferinţei de presă.

Considerînd distorsionarea mesajului o eroare a tinerei corespondente din lipsă de experienţă, am contactat-o a doua zi. Ne-a răspuns că decizia privind relatarea evenimentului a fost luată de producător. În aceeaşi zi, la emisiunea În profunzime, realizatoarea ei a iniţiat o discuţie vizavi de partidele ce pot accede în Parlament în următorul scrutin din 2009, enunţînd în aşa mod verdictul unor formaţiuni politice. Procedeul poate fi calificat ca propagandă electorală înainte de începutul scrutinului electoral. Numai cetăţenii Republicii Moldova prin votul lor direct sînt în drept de a decide care formaţiune politică va accede în Parlament, şi nu reprezentanţii mass-media.

Prin aceasta, motivăm interpelarea mea care solicită opinia Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dacă nu cumva postul de televiziune PRO TV Chişinău încalcă legislaţia electorală prin  formarea unei opinii publice premeditate referitor la unele partide politice. Fenomenul acesta necesită o abordare mai amplă, deoarece aceste păcate nu se referă numai la PRO TV, ci şi la alte canale ale audiovizualului din Republica Moldova.

Partidul Ecologist Alianţa Verde declară următoarele. Pentru dezvoltarea umană, durabilă este necesar a respecta principiile diversităţii şi pluralismului politic în medul informaţional. Specificăm, totodată, că nu urmărim sistarea activităţii postului PRO TV Chişinău. Este necesar ca sursele mediatice să manifeste corectitudine, echidistanţă şi imaprţialitate în asigurarea dreptului la informaţie de interes public al cetăţeanului.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4, replică.

Domnul Untilă.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Da, mulţumesc.

Numai două minute. Vreau să vă zic că nu accept ceea ce a zis domnul Braga în privinţa primarilor, pentru că cel puţin nu cunosc nici un nume care ar fi primari de la verzi. Cunosc numele lui Braga, care a venit pe spatele nostru în Parlament, a fost adus, ca a doua zi să ne trădeze, să plece de aici. Cunoaştem foarte bine aceste lucruri. Şi vreau să vă zic, domnule Braga, de un sigur lucru. Este vorba de, pur şi simplu, nişte chestii omeneşti. Eu am vorbit despre arestul unui primar, al unui coleg de al nostru care a fost ales în teritoriu, care a fost votat de 90 la sută dintre cei de la Vorniceni. Şi dumneavoastră aţi încercat acum să vă faceţi imagine politică, venind cu această chestie? Ai făcut un păcat pe suflet. Du-te duminica la biserică şi aprinde vreo două lumînări. Şi nu lua prea în serios, că este chestiune de partid, nu lua în serios.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Doamnă Preşedinte,

Mai întîi vreau să spun că domnul Zagorodnîi a vorbit de la 16.39 pînă la 16.50, adică 11 minute. De aceea, vă rog să nu mă mînaţi din urmă.

 

Doamna Maria Postoico;

Dumneavoastră aveţi numai 5 minute şi

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu m-am înscris din numele Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră. Cît acolo?

 

Doamna Maria Postoico:

7 minute.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Doamnă Preşedinte,

Fixaţi timpul.

A venit timpul, poate şi cu întîrziere, să supunem unor ample analize politica de cadre instaurată de regim în aceşti ani negri pentru Republica Moldova, ani de guvernare comunistă. Pornind de la sloganul marelui lor învăţător Iosif Stalin şi de la principiul leninist al aşa-zisului centralism democratic, Preşedintele Voronin a transformat Preşedinţia într-o secţie de cadre, deservită de Serviciul de Informaţii şi Securitate, care numai cu problemele securităţii statului nu se ocupă, transformîndu-se într-o poliţie politică şi într-o vînătoare de vrăjitori. Eliminînd din viaţa politică cei mai valorişi specialişti din diferite domenii prin metode şi şantaj şi de discreditare, cum ar fi fabricarea dosarelor penale, promovarea în legislaţie a unor aberaţii gen restricţii de a ocupa funcţii publice şi în organele de stat pentru cei care deţin o altă cetăţenie decît cea a Republicii Moldova.

Impunerea forţată a funcţionarilor publici de a adera la Partidul Comuniştilor, promovarea în funcţiile-cheie din stat, justiţie, procuratură, poliţie, misiuni diplomatice, miniştri, instituţii mass-media a unor persoane mediocre, dar devotate cu trup şi suflet clanului comunist şi familiei Voronin, actualul regim a impus societăţii ideea că în această ţară nu mai ai nici o speranţă şi că dreptatea cu adevărat e la fundul mării.

Că promovarea într-o funcţie sau alta poate avea loc numai prin mituire, în diferite cercuri fie de judecători, procurori, poliţişti, funcţionari publici, se cunoaşte foarte bine cît costă o funcţie de judecător, o licenţă de notar, un fotoliu de un comisar de poliţie sau un portofoliu de ministru, un post de funcţionar în cadrul unui minister sau departament.

Numai acei din clasa aflată la guvernare nu îşi pun întrebarea: din ce surse, avînd un salariu destul de modest, fiind lipsiţi de dreptul de a acumula funcţii şi de a se ocupa cu afaceri, un simplu colaborator al Centrului de Combatere a Crimelor Organizate, un poliţist, procuror, judecător sau vameş se plimbă cu maşini de zeci de mii de euro, îşi ridică casteluri de sute de milioane.

Dar ca să nu fim învinuiţi din nou că ne ocupăm cu defăimarea regimului comunist care, dintr-un accident istoric, a tăbărît acum 8 ani ca un blestem pe capul nostru, aruncînd această ţară cu zeci de ani în urmă, s-o luăm de la început, demonstrînd, prin exemple concrete, care este adevărata politică de cadre a actualului regim, politică dirijată personal de şeful statului, cu acordul tacit al Guvernului marionetă şi a majorităţii comuniste din această sală, care o acoperă politic.

Din lipsă de timp, mă voi opri la două instituţii fundamentale în stat: Curtea Constituţională şi Guvernul. Articolul 134 din Constituţie defineşte  instituţia Curţii Constituţionale drept garant al legii supreme. O dată cu venirea comuniştilor la putere, prin numirile în posturi de judecători, devenite vacante, Curtea Constituţională a fost încet, dar sigur, trecută pe linie moartă, aceasta devenind un azil confortabil pentru foşti judecători şi procurori care,  dintr-un motiv sau altul, nu mai sînt agreaţi de putere.

S-o luăm pe fosta preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie Şterbeţ. Mai sînt vii în această sală vocile opoziţiei care demonstrau prin fapte incapacitatea acesteia de a conduce sistemul judecătoresc. Dar maşina de vot comunist a instalat-o în fotoliu de preşedinte al Curţii Supreme ca numai peste o jumătate de an de la această tribună Fracţiunea majoritară să îi ceară demisia.

Ulterior punînd în funcţie pîrghiile Consiliului Superior al Magistraturii, organ subordonat şi controlat tot de comunişti, doamna nominalizată a fost numită judecător la Curtea Constituţională pentru a judeca nu traficanţi de heroină, dar legile Parlamentului şi hotărîrile Guvernului.    

Astăzi, fostul preşedinte al Judecătoriei Economice Petru Railean, din mila Guvernului Republicii Moldova, a depus jurămîntul în această sală şi a intrat în exercitarea funcţiei de judecător al aceleiaşi Curţi Constituţionale. Aceasta după ce personal Preşedintele Voronin a numit Judecătoria Economică condusă de Petru Railean acum cîtva timp în urmă un aukţion unde cauza este cîştigată de acel care dă o mită mai mare.

Domnul Petru Railean nu este altul decît persoana care, în mai multe scrutine, inclusiv parlamentare, a stat în fruntea CEC-ului, contribuind la venirea comuniştilor la putere. Proaspătul judecător şi al unicei autorităţi de justiţie constituţională în stat nu este altul decît acel care nu demult a figurat într-o hotărîre a Curţii de Conturi ca persoană care a adus prejudicii bugetului statului de peste 580 mii de lei, bani nejustificaţi pentru reparaţia edificiului instituţiei pe care o conducea.

În urma acestor remanieri în frunte cu un preşedinte care nu a depăşit nivelul de procuror raional, Curtea Constituţională s-a transformat într-un institut butaforic unde subiecţii cu drept de sesizare nu se mai adresează, iar puţinele sesizări din partea deputaţilor din opoziţie sînt respinse din strat, fără a fi examinate în fond.

Trecînd peste justiţie şi procuratură, mă voi opri la Guvern. Atît Guvernul Tarlev cît şi actualul cabinet de miniştri ne-au demonstrat că adevăratul Prim-ministru al acestei ţări este Preşedintele Voronin. Într-un limbaj juridic, aceasta înseamnă că şeful statului, avînd competenţe constituţionale limitate, a uzurpat puterea executivă în stat.

Îngrijorare a trezit decretarea acum o săptămînă de către Preşedintele Voronin a unei noi funcţii de viceprim-ministru şi numirea în ea a generalului Mejinschi. Şi toate acestea ocolind organul legislativ al ţării.

Conform articolului 98 alineatul (6) din Constituţie, Şeful statului numeşte unii membri ai Guvernului numai la propunerea Primului-ministru. Numindu-l recent pe domnul Papuc în mod repetat în funcţia de ministru al afacerilor interne, Preşedintele Voronin a uitat să spună care a fost poziţia şi dacă a fost propunerea Premierului Zinaida Greceanîi. Dar dacă distinsa doamnă l-a propus acum la postul vacant de ministru pe domnul Papuc ne întrebăm: de ce nu l-a propus în martie 2008, cînd Parlamentul a aprobat lista actualului Guvern?

Pe parcursul ultimilor ani, figurînd în mai multe dosare de răsunet se presupune că motivul pentru care Papuc nu a încăput în cabinetul Greceanîi ar fi fost implicarea acestuia în contrabanda celor 200 kilograme de heroină. În presă s-a vehiculat că Papuc a deţinut o diplomă falsă de absolvire a studiilor superioare. Maiorul de poliţie Constantin Domnişor afirma că la 9 octombrie 2006 el şi familia sa au devenit ţinta unei tentative de asasinat cu grenadă şi că anterior a fost ameninţat cu răfuială fizică chiar de Papuc.

Presa relata că în luna iunie 2008 procurorii l-au audiat pe Gheorghe Papuc într-un dosar de contrabandă cu două pistoale nominale. În toate aceste cazuri, procurorii au luat apă în gură, refuzînd să dezvăluie detalii.

În acelaşi timp, ieri, la ştirile PRO-TV Chişinău, proaspătul ministru de interne declara că este curat ca lacrima şi nu este, şi nu a fost implicat în vreun dosar penal. Atunci ne întrebăm pe cine l-a avut în vedere Vladimir Voronin la 21 mai curent, cînd a ordonat reducerea efectivului poliţiei rutiere cu 50% pe motiv că aceasta ar fi coruptă declarînd, citez: În structurile MAI s-a format o creatură mafiotă care funcţionează nu de o zi, nu de o săptămînă sau un an.

Aici este necesar să ne amintim că Gheorghe Papuc a fost ministru de interne din 2002 pînă în 2008. Considerăm numirea lui Papuc în funcţie de ministru de interne drept un act imoral şi o sfidare a opiniei publice şi această numire nu are nimic în comun cu interesele societăţii, ci este rezultatul reglărilor de conturi între grupurile de interese.

În baza celor expuse, Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră declară următoarele:

 1. O dată cu apropierea alegerilor parlamentare din primăvara anului 2009, actuala guvernare îşi subordonează tot mai mult organele fundamentale în stat. Curtea Constituţională, instanţele judecătoreşti, Procuratura, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Coripţiei şi SIS-ul.

2. Pentru a se menţine cu orice preţ la putere, actuala guvernare, în frunte cu Preşedintele ţării, urmăreşte intensificarea represaliilor împotriva partidelor de opoziţie, presei independente şi împotriva tuturor celor care gîndesc altfel decît comuniştii.

3. Alianţa Moldova Noastră se adresează reprezentanţilor organelor de drept, mass-media, societăţii civile, tuturor cetăţenilor ţării să ia atitudine faţă de acţiunile ilegale ale actualei  guvernări care nu se opreşte nici în faţa Constituţiei, nici în faţa legii în lupta declanşată pentru a ţine în frîu această ţară săracă şi a se menţine la putere cu orice preţ încă 4 ani.

4. Alianţa Moldova Noastră se adresează tuturor misiunilor internaţionale acreditate la Chişinău să monitorizeze foarte atent acţiunile actualei guvernări şi, prin pîrghiile care le ţin, să influenţeze actuala guvernare, să respecte Constituţia şi legile ţării pacte, deci tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră, ca şi  întreaga societate, este convinsă că a venit timpul schimbării, că această schimbare trebuie făcută în mod civilizat, fără revoluţii comuniste gen sloganelor comsomoliştilor de ieri prin alegeri libere şi democratice.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Următoarea şedinţă va avea loc joia viitoare, la orele 10.00. Şedinţa de astăzi o declar închisă.

Vă mulţumesc.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.21.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova