DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA – NOIEMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 30 noiembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1887 pentru modificarea si completarea Legii nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat (art.15, 23, 24, 28).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1235 pentru modificarea articolului 9 din Legea privind indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2476 privind importul unei unitati de transport.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4117 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.348-XVI din 23 noiembrie 2006.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4128 pentru modificarea Legii fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2007 nr.408-XVI din 21 decembrie 2006 (art.1, anexa nr.1, anexa nr.2).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4127 pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 nr.405-XVI din 15 decembrie 2006 (art.1, anexa nr.1, anexa nr.2, anexa nr.4).

9. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.

10. Declaratia domnului deputat Vasile Balan – Fractiunea „Alianta «Moldova Noastra»”.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 87 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Ludmila Borgula, Dmitri Todoroglo, Leonid Bujor, Efim Agachi – in delegatie; Vasile Grozav, Zoia Jalba – la cerere; Ecaterina Cavlac, Victoria Dobrovolscaia, Ivan Gutu, Vladimir Vitiuc, Veaceslav Untila, Angela Leahu, Iurie Rosca, Ion Varta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Vreau sa fiu inscrisa pentru o foarte scurta declaratie la sfirsitul sedintei. Rog colegii din fractiunea majoritara sa ramina, ca se refera la ei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Gutu:

Multumesc.

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la proiectul de Lege nr.4117.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi vrem sa informam Parlamentul ca ieri ne-am deplasat la satul Micauti, am avut intilnire cu oamenii, cu consilierii si ei sint nesatisfacuti de faptul ca Parlamentul nu doreste sa se includa in aceasta situatie. Au decis ca, daca nu doreste Parlamentul sa-i apere, atunci vor cauta cai ca sa se apere ei singuri de cele ce se intimpla in sat.

Totodata, in cadrul acestor discutii s-au identificat si alte lucruri de intimidare nu numai a primarului, dar si a membrilor consiliului satului Micauti, care au rugat prin intermediul nostru sa transmitem rugamintea si Parlamentului, si organelor de forta, ca sa fie asigurata securitatea primarului si a consilierilor consiliului satesc Micauti, care sint intimidati, si nu doar a carierei Micauti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov: 

Multumesc, domnule Presedinte.

La acest subiect vreau sa informez Parlamentul si pe domnul Braghis ca este o plingere ampla in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica. Eu am inceput examinarea acestei plingeri si o sa fie facuta o analiza ampla, impartiala si cred ca vom da raspuns la toate intrebarile.

Totodata, as vrea sa rog consilierii sa intreprinda numai masuri legale intru solutionarea acestei probleme, altfel e clar ca vor fi luate masurile de rigoare fata de persoanele care vor incalca legislatia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la proiectul nr.4117.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa-i raspund domnului Stoicov ca inteleg foarte bine faptul ca sint adresari, numai ca amenintarea cu moartea cere nu examinarea timp de zeci si sute de zile, dar tine de intreprinderea unor actiuni urgente de solutionare a problemelor. Dupa ce, sa nu dea Dumnezeu, se intimpla ceva rau cu dinsul, nu mai trebuie examinate aceste lucruri in Parlament, in comisii s.a.m.d.

De aceea, noi inca o data ne adresam catre organele competente din Republica Moldova sa fie asigurata securitatea si a cetatenilor, si a consilierilor, si a primarului din Micauti, fiindca acolo se intimpla lucruri stranii, oameni cu pistolul la sold il ameninta cu moartea. Pe urma, tot oamenii cu pistolul la sold incearca sa-i insceneze luare de mita. Pai, atunci cine face lucrurile acestea? Dumneavoastra de cine ne aparati? Sau pe cine veti examina in aceste adresari care sint? De aceea, cred ca situatia nu este asa de simpla ca sa lasam la discretia doar a unei discutii la comisie, asa cum ni se propune noua astazi.

Cit priveste actiunile consilierilor. Da, eu inteleg despre ce vorbim noi, numai ca si organele statale, care au decizia judecatii, nu doresc sa indeplineasca decizia judecatii. Indeplinesc doar acele decizii ce tin de consilieri, de intimidarea lor, nicidecum cele ce tin de actiunile conducerii carierei Micauti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca noi nu trebuie sa punem in discutie toate subtilitatile care sint acolo. Este un lucru elementar si simplu care trebuie sa-l faca orisicare cetatean. In cazul cind este amenintat, se adreseaza in scris catre organele de resort. Si in caz ca, Doamne fereste, se mai intimpla ceva, atunci cineva trebuie sa poarte raspundere. In ceea ce priveste organele de drept, ele trebuie sa-i apere pe toti cetatenii, nu numai pe cei din Micauti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco: 

Vreau sa ma inscrieti si pe mine cu o scurta interventie la proiectul nr.4117.

In al doilea rind, vreau sa va sugerez sa examinati eventualitatea aducerii in discutie in Parlament a proiectului de hotarire facut acum un an si ceva, depus la Biroul permanent de catre deputatii “Aliantei «Moldova Noastra»”, in legatura cu condamnarea victimelor regimului comunist. Am vazut ca in ultimul timp comunistii, prin noul lor proiect de Programa, isi schimba viziunile asupra trecutului sovietic comunist. Eu cred ca aceasta ar fi o premisa pentru a examina totusi in Parlament, conform legii, acest proiect de hotarire.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu cred ca este o practica cam gresita cind noi orice problema invocata de catre vreun coleg deputat incercam sa o trimitem spre discutie in comisii. Eu, fiind membru al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, vreau sa va spun ca nu as vrea sa-mi asum responsabilitatea unei examinari care nu e prima si nici ultima care, de fapt, se soldeaza cu nimic.

In acest sens, eu cred ca ar fi chiar si de... Sint organe, dar sa nu uitati ca dumneavoastra sinteti in slujba cetatenilor si toti trebuie sa luam o atitudine solidara intru respectarea drepturilor si libertatilor acestor cetateni. Si era simplu sa adresam apelul respectiv Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne pentru a lua masurile respective.

Multumesc pentru atentie.

In continuare, domnule Presedinte, daca noi nu reusim sa intervenim si sa ne exercitam functia de control asupra actului de guvernare si de executare a legislatiei, atunci macar asupra propriilor hotariri care ne vizeaza. Eu inca o data revin cu o problema. Deci, la 20 iulie 2006 noi am adoptat unanim o hotarire a Parlamentului care instituia o comisie speciala pentru examinarea si, de fapt, controlul procesului de executare de catre Guvern a legislatiei privind gestionarea terenurilor proprietate publica a statului si a terenurilor cu destinatie agricola proprietatea statului.

Eu am iesit, probabil, deja de zece ori la acest microfon si tot am atentionat ca este o hotarire asumata de catre noi toti, pe care tot noi nu o indeplinim. Am facut modificarea respectiva, am inaintat-o legal, conform Regulamentului de stabilire a unui nou termen.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Inca o data revin, este o problema nu atit de simpla cum pare la prima vedere. Daca comisia ar fi functionat si daca ar fi elucidat ceea ce se intimpla in acest domeniu, vreau sa va spun ca lucrurile nu ar arata atit de roz cum par. Eu insist ca noi sa revenim si, poate, pentru saptamina viitoare, acest proiect de hotarire sa fie inclus in ordinea de zi, sa fie modificat, iar comisia sa-si exercite atributiile, conform prevederilor Regulamentului.

Domnule Presedinte,

Saptamina trecuta am intervenit vizavi de proiectul de Lege care, la fel, are un an de zile si tine de instituirea normei privind obligarea Serviciului de Informatii si Securitate pentru a prezenta un raport anual in plenul Parlamentului. Nu vad nici astazi pe ordinea de zi si nici pentru saptamina viitoare aceasta problema, cu toate ca era normal sa apara.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Eu am promis atunci, in Parlament, si noi am introdus in ordinea de zi a sedintei comisiei discutarea acestei chestiuni. Spre regretul nostru, dumneavoastra nu ati fost la comisie, dar va informez ca am discutat la comisie aceasta problema si doua proiecte de legi privind Legea cu privire la Serviciul de Informatii si Securitate au fost comasate, legea dumneavoastra si a Guvernului, si pentru lectura a doua inca nu au fost discutate.

In acest timp noi am adoptat Legea cu privire la statutul colaboratorului Serviciului de Informatii si Securitate. A parvenit un demers de la Serviciul de Informatii si Securitate cu rugamintea de a retrage acele proiecte de legi si Guvernul va veni cu propunerea de a le retrage, deoarece au parvenit multe schimbari in acest rastimp. Acum sintem intr-o situatie delicata, avind in vedere ca este proiectul dumitale de lege, care a fost adoptat in prima lectura si comasat cu proiectul de lege al Guvernului, care trebuie sa fie retras. Deci, aceasta este situatia. Noi, in cadrul comisiei sintem gata sa discutam inca o data, daca dumneavoastra veti veni, si sa luam decizia finala, care va fi decizia noastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Punctul de vedere al unui initiator al acestui proiect de lege, nu va suparati, este punctul de vedere al Guvernului. Punctul meu de vedere este cel care... Pai, reveniti si decomasati-l. Este o initiativa care a fost inaintata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Eu am sa rog comisia sa verifice, inclusiv aspectele juridice, avind in vedere situatia ca aceste doua legi au fost discutate si aprobate in prima lectura si pentru lectura a doua comasate. Vedeti care sint tehnicile legislative in acest sens, ca sa iesim la o situatie clara.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Stefan Secareanu: 

Multumesc mult, domnule Presedinte.

Eu as solicita sa fie inclusa in ordinea de zi astazi o problema delicata legata de situatia din raionul Hincesti, acolo unde, din cite intelegem, se fac mari presiuni pentru schimbarea raportului de forte, care a fost creat dupa alegerile locale din data de 3 iunie anul acesta.

Intre timp am fost sesizat si eu in parte, in calitate mea de deputat, ca au loc niste lucruri care duc la incalcarea grava a drepturilor cetatenilor, a drepturilor constitutionale, pe care statul trebuie sa le respecte. Am in vedere tot felul de abuzuri care sint legate de functionarea justitiei in aceasta zona. Am in vedere si actiuni care sint legate de incalcarea grava a drepturilor cetatenilor din satul Buteni, ca sa venim in intimpinarea acestor cetateni, pentru ca sintem sesizati si avem datoria sa raspundem. Ei ni se adreseaza: “Va rugam mult sa ne intelegeti si sa nu ne mai chinuiti atita, ca noi nu vom ceda in situatia creata. Vom recurge si in continuare la toate metodele intru apararea drepturilor noastre calcate in picioare pina in prezent.”

Eu cred ca nu trebuie sa raminem indiferenti. Propun Parlamentului sa gasim asa cai de solutionare a acestei situatii, incit lucrurile sa revina in albia normalitatii.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vasile Balan: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicit sa fiu inscris cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va multumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Doar cu titlu de precizare as informa ca ceea ce se intimpla in raionul Hincesti este absolut normal si, conform legislatiei in vigoare, e vorba de examinarea cauzelor in instanta de judecata.

Ceea ce tine de satul Buteni avem hotaririle judecatii respective, este hotarirea Comisiei Electorale Centrale, sint organele abilitate cu drept de a lua asemenea decizii si noua nu ne ramine altceva decit sa ne conformam acestor hotariri de judecata si acestor hotariri ale organelor care au fost votate aici, in Parlament, ma refer la Comisia Electorala Centrala, si urmeaza sa se conformeze acestor hotariri toti cetatenii localitatii. Nu este nimic iesit din comun.

Eu va multumesc.

Si tot ce se face se respecta, se indeplineste, se executa, conform legislatiei in vigoare.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Imi pare rau ca aceasta tema devine obiect de discutie in Parlament. Eu vreau sa-i amintesc si domnului Zagorodnii ca lucrurile nu stau chiar asa de normal in Hincesti cum va pare dumneavoastra. Poate din punctul dumneavoastra de vedere. Noi cunoastem cum s-au folosit banii publici, inclusiv de catre unii deputati, in campania electorala si multe altele.

Eu vreau sa va spun ca acolo se incearca revizuirea rezultatelor alegerilor locale. Sacii cu buletine au stat intr-un subsol la judecata. Sefa arhivei este doamna care a candidat pe listele Partidului Comunistilor. Va rog frumos, terminati. Nu au fost sigilati, sint o sumedenie de probleme, nu incercati...

Domnule Zagorodnii,

Noi stim si rolul dumneavoastra in pastrarea stabilitatii in raionul Hincesti. Nu incercati, mai bine lasati lumea sa lucreze. Nu incercati sa folositi justitia ca sa faceti mascarada aceasta cu alegerile in Buteni si sa transferati chestia aceasta in tot raionul. Nu este normal acest lucru, intelegeti odata.

Oamenii au votat, impacati-va cu ideea ca au votat si sa mergem mai departe. De ce ii purtati prin judecati? Peste jumatate de an sa se revizuiasca rezultatele alegerilor locale, unde s-a vazut? Dumneavoastra stiti ca si comunitatea internationala este preocupata de acest caz. Si sa nu credeti ca o sa iasa chiar asa cum vrei dumitale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Ultimele doua interventii. Rog foarte pe scurt, stimati colegi, fiindca ati fost deja la microfon. Maximum cite un minut fiecare.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa abordam problema cu maxima responsabilitate, intrucit, in calitatea mea de reprezentant al unei comisii foarte responsabile, am fost avertizat si am fost sesizat de catre Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului ca in Republica Moldova are loc acest fenomen al incalcarii drepturilor omului, in primul rind, din cauza abuzurilor si practicilor din activitatea justitiei. Stiu ca la Hincesti unii judecatori care au fost implicati in tratarea unui caz sau altuia au fost rudele acestora, au fost chiar pe listele electorale ale partidului de guvernamint. Lucru anormal. Si din aceasta cauza, eu cred ca exista un sir de abuzuri in acest sens.

Noi ar trebui sa fim cit mai sinceri, cit mai corecti si sa gasim solutiile cele mai bune pentru problemele care exista acolo, in beneficiul intregii societati.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul  Anatolie  Zagorodnii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu ma voi stradui sa fiu foarte succint si sa accentuez faptul ca atributiile si prerogativa de pastrare a buletinelor de vot este anume a instantei de judecata si acolo nu a avut acces nimeni, domnule Diacov. Nu trebuie sa ne temem de renumarare si stim noi foarte bine ceea ce s-a facut.

Noi am avut dreptul si avem dreptul constitutional de-a ataca, a fost in luna iulie, cum am spus-o si ieri in cadrul Orei interpelarilor. A fost atacat din considerentul ca s-au constatat o multime de falsificari si anume din partea concurentilor electorali din opozitie. Aceasta a fost.

Deci, am folosit dreptul nostru, conform legislatiei in vigoare. Si candidatii care au candidat si cei care sint astazi alesi in consiliul raional au dreptul de a-si manifesta dezacordul prin actiunile inaintate in instanta de judecata. Sa lasam instanta de judecata sa-si spuna pina la urma verdictul.

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi.

Eu va rog, daca continuati sa va spuneti reciproc cine-i acesta si cine-i celalalt, eu cred ca noi departe nu vom ajunge. Toti sinteti deputati. Eu va rog foarte mult. (Rumoare in sala.) Eu va rog foarte mult, liniste si calm. Liniste inseamna liniste. Rog ultimele doua interventii, dupa care incepem sa examinam ordinea de zi. Mai calm, stimati colegi.

Primul a fost colegul nostru de la microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Referitor la ordinea de zi. Din cite cunoastem, si fractiunea majoritara este in totalitate in favoarea acestui punct din Constitutia Republicii Moldova, unul din articolele Constitutiei stipuleaza expres: “Republica Moldova este stat neutru.” In ziua de 27 noiembrie, din cite cunosc, ministrul apararii Republicii Moldova a participat la reuniunea ministrilor apararii din statele Comunitatii Statelor Independente in Kazahstan.

Ar fi cazul, in legatura cu aceasta abatere enorma de la prevederile Constitutiei, daca este adevarat, sa fie invitat si audiat ministrul apararii in plenul Parlamentului, ca sa ne explice care a fost mandatul prezentei sale, ce-a discutat? Din ce considerente ministrul apararii al unui stat neutru participa la reuniunea unei aliante militare?

Va multumesc.

 

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Referitor la tema abordata de domnul Diacov. Am fost la prima sedinta a judecatii raionului Hincesti, ca reprezentant al fractiunii. Sint la curent cu toate activitatile organelor respective, ale sistemului judecatoresc si ale Comisiei Electorale Centrale in legatura cu situatia din Buteni. Eu, ca deputat, vreau sa va spun ca este un caz iesit din comun si trebuie sa fie discutat de o comisie speciala a Parlamentului. Eu inaintez propunerea de a fi creata o comisie din reprezentantii tuturor fractiunilor, sa ne lamurim. Sa nu ajungem la un eveniment unde  vor fi varsari de singe.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Eu i-as chema pe toti colegii la o calmitate in ceea ce tine de problema Butenilor, cu atit mai mult ca noi permanent vorbim despre independenta justitiei, despre independenta Comisiei Electorale Centrale. Atunci cind sint adoptate unele decizii care nu plac, incepem sa discutam. Mai bine totusi sa lasam la competenta organelor respective ceea ce tine de problema data, sa fie luate deciziile respective, sa nu fie influentate de catre Parlament, inclusiv sa nu fie incercari de a aduce acesti cetateni, de a-i provoca, de fapt, sa intre in incinta Parlamentului sub acoperirea unor deputati, sa intre la sedintele fractiunilor.

Deci, a fost caz concret cind acest grup, in frunte cu fratele primarului, care nu este de acord cu hotarirea instantei de judecata, a intrat aici, in incinta Parlamentului, la sedinta fractiunii. Practic, a dezorganizat lucrul fractiunii. De aceea, eu va rog si va chem pe toti sa lasam cazul acesta in competenta organelor respective. Dupa toate deciziile care vor fi luate, daca vom considera ca nu vor fi in conformitate cu legislatia, vom trece la procedura formarii unei comisii speciale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4. Pe scurt, va rog.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Turcan,

Dumneavoastra stiti foarte bine ca problema de la Buteni este din cauza ca in procesul electoral care trebuie sa fie gestionat  numai de Comisia Electorala Centrala s-a implicat Curtea Suprema de Justitie. Si nu se stie exact si clar daca avea dreptul sa se implice. Nu trebuia sa se implice. Ea a contrazis o decizie a Comisiei Electorale Centrale. De aici tot scandalul si toata problema. Nu este adevarat. Aceasta am vrut sa va spun.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Va multumesc.

Incepem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.1887 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la notariat.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul permanent
                                                       al Guvernului in Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra, vine sa concretizeze prevederile legislatiei in vigoare in partea ce tine de controlul administrativ asupra activitatilor notariatelor, exercitat de Ministerul Justitiei. Avind in vedere ca in practica s-au intimplat cazuri cind notarii refuza accesul in birourile notariale al comisiilor de control, noi rugam Parlamentul sa accepte amendarea legislatiei prin care sa se instituie dreptul Ministerului Justitiei de a suspenda licenta notarilor care refuza accesul comisiilor de control in birourile notariale sau refuza sa puna la dispozitie actele necesare.

Multumim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Eu ma mir ca numai asa imputerniciri vrem sa-i dam Ministerului Justitiei. Noi vorbim foarte des, domnule viceministru, in Parlament ca avem justitie. Abia am discutat. De ce sa nu lasam aceasta prerogativa instantelor de judecata. S-au fixat incalcarile, iar suspendarea sau retragerea licentei sa fie facuta in baza hotaririi judecatoresti, pentru ca notarul care este presupus incalcator al normelor legale sa aiba si dreptul la aparare, dar nu sa i se ia licenta si apoi sa mearga in instantele de judecata sa demonstreze ca nu este vinovat.

Eu cred ca este o norma care contravine absolut cu ideea care am inteles ca o vom stabili. Si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati cam in sensul acesta discuta vizavi de prevederile Codului administrativ, care speram ca intr-un viitor apropiat va fi adoptat in lectura finala, ca suspendarea, retragerea licentelor autorizate s.a.m.d. sa fie lasate pe seama instantelor de judecata.

 

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, proiectul nu vizeaza lipsirea persoanei de licenta. Este vorba doar de...

 

Domnul Vladimir Filat:

Suspendarea si retragerea.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Suspendarea. Dar, conform legislatiei in vigoare, este posibila retragerea licentei de catre Ministerul Justitiei. Daca o sa analizam proiectul si practica, noi sintem in prezenta unei incalcari flagrante a legislatiei de catre o persoana care deliberat impiedica un organ de stat sa-si exercite atributiile. Calea prin instanta de judecata sigur ca este una posibila, dar in aceasta situatie sintem in imposibilitate absoluta de a constata incalcari ale legislatiei in vigoare si de a interveni intr-un termen optim pentru a proteja interesele cetatenilor.

Notarul stie ca un proces de judecata va dura un an de zile, timp in care si drepturile cetateanului nu mai pot fi protejate, si notarul in timpul respectiv isi poate permite sa intreprinda actiuni pentru a inlatura consecintele incalcarilor pe care le-a comis. Deci, prin acest proiect de lege nu se lezeaza drepturile notarului, pentru ca acesta are obligatia, conform legii, de a permite accesul comisiei de control, nu se pun in discutie probleme care ar putea sa fie judecate de catre instanta. Judecata asupra a ce sa se pronunte? O sa constate ca notarul deliberat nu doreste sa execute o lege. In instanta se duc litigii. Despre ce litigiu poate fi vorba aici?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, stati putin. Daca mergem pe filiera care ati lansat-o dumneavoastra acuma, atunci si un om care a incalcat legea si care incurca un organ abilitat cu functii concrete sa-si indeplineasca misiunea, il punem la puscarie si pe urma ne clarificam cu el. Eu as accepta punctul dumneavoastra de vedere la capitolul “Suspendare”, dar nu si la vizavi de retragerea licentei.

Stiti, in momentul in care noi vorbim aici ca trebuie sa acordam posibilitatea organelor de stat sa-si indeplineasca atributiile functionale, suna foarte frumos de la tribuna. Iesiti de la tribuna, mergeti si vedeti cum isi indeplinesc atributiile functionale functionarii de stat si, cind o sa vedeti care este realitatea, o sa intelegeti de ce vin intrebarile respective din partea noastra. Fiindca organele de stat, dindu-le asemenea atributii, purced la santaj, la presiuni s.a.m.d.

Dupa aceea, trebuie sa mearga notarul respectiv sa demonstreze ca nu a interzis accesul sau deliberat nu a prezentat actele. Atunci, haideti dar sa vorbim mai departe. Cum probati dumneavoastra deliberat – nedeliberat? Cum a interzis accesul? Care sint actiunile care sint considerate ca au dus la interzicere s.a.m.d.? Eu presupun ca initiativa este una emotiva. Probabil s-a suparat domnul ministru pe vreun notar sau pe doi si, ca de obicei la noi, se vine cu un proiect de lege in acest sens. Propunerea mea este sa fie retras de pe ordinea de zi, discutat si haideti sa facem norme care aduc la imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor si de activitate, dar nu de abilitare in continuare cu functii represive a organelor de stat. Nu am nevoie de comentarii.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dumneavoastra ati admis ca problema este la retragerea licentei si ati spus ca ati admite suspendarea. Acest proiect de lege este anume despre suspendare si nu vizeaza prin nimic retragerea licentei. Retragerea licentei este astazi in competenta Ministerului Justitiei si eu as fi gata sau Ministerul Justitiei este gata sa discute, ca retragerea sa se faca prin instanta de judecata. Deci nu este o problema principiala.

Noi venim acum cu un mecanism pentru cazuri practice. Nu este vorba de reactii emotive. Noi astazi am stopat controalele din simplul motiv ca nu dorim sa ne aflam in situatia in care notarii in lant nu admit controalele, care, vreau sa va informez, conform legislatiei in vigoare, sint comisii alcatuite tot din notari. Deci, este o comisie de licentiere a activitatii de notar, o sa fie aprobat un regulament in cadrul Comisiei juridice in care vor fi stipulate reguli foarte clare.

Nu ministrul justitiei si nu functionarii ministerului controleaza, dar astazi notarii isi permit sa nu admita controlul. Sint si ceilalti notari pe care noi ii includem in comisii. Astazi refuza sa fie inclusi in comisie, spun: “De ce-mi trebuie mie sa fiu inclus in comisie? Sa pierd ziua de lucru, sa ma deplasez intr-o alta localitate la birourile notariale si sa nu fiu, pur si simplu, admis in birou”. Deci, sint foarte multe comentarii emotive, dar este rezultatul unei situatii practice.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Problema, de fapt, dumneavoastra singur o aratati, nu este in norma prezenta actualmente in legislatie, dar este nefunctionalitatea comisiei. Interveniti acolo, stimate domn, si faceti o comisie functionala, dar nu invers.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Moldova a aderat la Uniunea Internationala a Notariatului Latin. Conform sistemului, doar profesia de notar este o profesie libera, iar notarul se supune doar legii si controlul legalitatii actiunilor notariale este pus in seama instantei de judecata. Cum comentati dumneavoastra propunerea referitoare la prevederile acestui sistem pe care l-ati invocat aici si ati incercat sa-l promovati?

Domnule viceministru,

Nu credeti ca dumneavoastra lezati dreptul beneficiarului? Fiindca, pina la urma, actiunile notarului pot sa se rasfringa asupra beneficiarului caruia notarul ii presteaza servicii. El poate sa se adreseze in judecata si acesta este dreptul lui. Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cu privire la notariatul latin. Cu parere de rau, Republica Moldova nu a implementat inca in legislatia nationala toate elementele care ar putea sa spuna ca
ne-am alineat la notariatul latin. Prima regula, pe care dumneavoastra nu ati citat-o, este autoorganizarea notarilor intr-o camera a notarilor, care nu este astazi in legislatie … se lucreaza asupra acestei probleme, dar este o problema de viitor.

Dumneavoastra ati citit doar o parte a controlului. Ati vorbit despre controlul judiciar. Nici intr-un domeniu nu exista doar control judiciar. Va exista control deontologic din partea camerei, in cazul de fata. Exista control administrativ din partea unui organ administrativ. Ministerul Justitiei astazi, conform legii, efectueaza doar controlul administrativ. In instanta de judecata pot fi contestate actele notariale doar de catre partile actului notarial. Ministerul Justitiei nu are dreptul sa se implice in actiunile notarului, actiunile profesionale, ci doar verifica problemele de organizare a activitatii notarului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

In asemenea caz, eu mai repet o data, beneficiarul, care este problema Ministerului Justitiei. Modificarea propusa de dumneavoastra stipuleaza: “Ministerul Justitiei este in drept sa dispuna imediat suspendarea activitatilor notariale”. Spuneti, va rog, legea data a fost supusa controlului anticoruptie?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Sigur ca da.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi nu am gasit aici in avize expertiza anticoruptie. Aici nu este prezentata.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Trebuie sa verificam. Ministerul Justitiei…

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, atunci dumneavoastra verificati.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, eu sint sigur ca a fost.

 

Domnul Alexandru Oleinic.

Noi sigur nu am gasit-o. Trebuie sa fie anexata aici, intr-adevar. Cit va costa intoarcerea licentei pentru un notar?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar noi nu retragem licenta, noi suspendam activitatea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, care vor fi costurile reactivarii activitatii pentru notar.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru cine? Pentru notar? Nu este niciun cost de reactivare. Suspendarea licentei presupune ca notarul este privat de dreptul de a efectua acte notariale pe perioada suspendarii. Daca vorbim care vor fi costurile eventualelor despagubiri pentru suspendarea ilicita a licentei notarilor, nu pot exista asemenea cazuri, nu cred ca va exista un ministru al justitiei care va putea suspenda vreodata licenta pentru neexecutarea acestei dispozitii despre care discutam noi astazi, in conditiile in care este vorba de neadmiterea comisiei de control, adica a unei comisii in care sint prezenti notarii.

Deci, prezumtia dumneavoastra  porneste de la faptul ca, eventual, ministrul ar putea falsifica informatia despre crearea unei comisii. Faptul ca comisia nu s-a prezentat la biroul notarial ar insemna neadmiterea si s-ar suspenda licenta. Mie imi vine greu sa admit, chiar si ipotetic, existenta unei asemenea situatii.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

In cazul cind se efectueaza suspendarea, notarul se adreseaza in judecata si cistiga judecata. Cine va suporta, pina la urma, toate cheltuielile, toate prejudiciile care vor fi facute?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Ma scuzati. Nu trebuie sa existe cazuri de cistig in judecata privind aceasta situatie. Noi de aceea si amendam legislatia pentru a nu exista discutii, pentru ca, conform legislatiei de astazi, ministrul justitiei are dreptul sa suspende activitatea notarului pentru incalcari. Eventual, poate fi interpretat ca si acesta este un temei de suspendare, dar noi nu vrem sa existe dubii. Noi nu vrem sa existe o norma care poate fi interpretata intr-un fel sau altul. Doar acesta este obiectul acestui proiect de lege.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Intr-adevar, se face impresia ca Ministerul Justitiei isi cauta de lucru, mai ales sa-si extinda controlul si represiile si asupra unui organ care pina astazi in tara este cit de cit liber. De aceea, totusi eu consider ca legea trebuie sa fie retrasa si asemenea propuneri din partea Guvernului sint, in primul rind, absolut nejustificate.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu vreau sa va declar oficial din partea Ministerului Justitiei ca noi nu vrem sa extindem imputernicirile. Din contra, pozitia noastra este de a limita controlul din partea ministerului, cu conditia crearii Camerei Notariale care va exercita controlul. Este o problema discutabila, avind in vedere si experienta altor  organe independente, in special Baroul Avocatilor, controlul este nu asa cum noi ne-am dorit. Conceptual insa aceasta este viziunea noastra ca controlul trebuie sa treaca de la minister la organele independente.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4. 

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule viceministru,

Despre care controale este vorba? Care sint acele organe imputernicite? Care controlori au dreptul sa controleze si sa informeze ministrul privind suspendarea activitatii? Iata, vine cineva cu un control de la medicina preventiva. Este nemultumit ca nu a avut acces la obiectul sanitar. El se plinge ministrului, ministrul retrage licenta s.a.m.d. Care sint acele organe care au dreptul de a efectua acest control si de a propune suspendarea licentei?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Acest proiect de lege, ca si Legea cu privire la notariat, in general se refera doar la controlul exercitat de catre comisiile desemnate de catre ministrul justitiei, in limita Legii cu privire la notariat. Deci, proiectul respectiv de lege nu vizeaza alte controale exercitate de alte organe. In legatura cu faptul ca si in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati au aparut foarte multe discutii cu privire la eventualitatea aparitiei problemelor in procesul de control, in raportul comisiei va fi stipulat expres ca controalele vor fi efectuate in baza unui regulament, in care se vor stipula foarte  clar toate momentele.

Noi sintem constienti de faptul ca controalele trebuie efectuate dupa anumite proceduri, care sa nu porneasca de la prezumtia ca noi discutam cu notarii care au comis incalcari. Au fost efectuate foarte multe controale in care nu s-au depistat incalcari, deci este o procedura de rutina. Exista doar unii notari care doresc sa arate ca ei pot impiedica activitatea Ministerului Justitiei. Este o situatie, cu parere de rau, nu foarte buna in sistemul acesta, inclusiv problemele pe care le-am avut la convocarea legala a notarilor pentru desemnarea membrilor in comisiile de licentiere. Exista acolo niste miscari si se incearca sa se blocheze activitatea ministrului. Aceasta este toata problema.

 

Domnul Serafim  Urechean:

Noi credem ca este necesar de mai lucrat asupra acestui proiect de lege. Niste chestiuni mai trebuie concretizate si trebuie remis Guvernului pentru a mai lucra in acest domeniu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5. 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Va rog sa-mi spuneti, daca cunoasteti sau nu cunoasteti, cind s-a adoptat Legea cu privire la notariat, aceasta a fost expertizata de Comisia de la Venetia si de Uniunea Internationala a Notariatului Latin? A fost expertiza sau nu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cind a fost adoptata legea eu nu eram implicat.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, dumitale esti jurist de forta. Nici eu nu am fost notar, dar cunosc acest lucru. A fost expertizata. Ce a impiedicat Guvernul Republicii Moldova pina la momentul de fata sa vina cu propuneri legislative de a face un notariat conform regulilor Uniunii Internationale a Notariatului Latin, unde noi iarasi mergem pe pozitii duble. Pe de o parte, spunem in Europa ca sintem membri ai asociatiei respective, pe de alta parte, restringem... Si pe parcursul ultimilor ani a fost restrins, daca dumneavoastra nu cunoasteti, va fac trimitere la multiplele hotariri ale Curtii Constitutionale care au anulat multe prevederi ale legilor in privinta notarilor.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, dumneavoastra, in calitate de parlamentar, trebuie sa cunoasteti mai bine decit altii ca un proiect este rezultatul sumei unor vointe din mai multe organe. Pot sa va prezint informatia, inclusiv despre faptul ca si in Guvern au existat proiecte de lege cu privire la amendarea Legii cu privire la notariat, dar, avind in vedere ca exista foarte multe opinii contradictorii, acest proiect nu a putut fi promovat.

Vreau sa va spun categoric ca proiectul nu este ... din motivul ca Ministerul Justitiei doreste sa fie cit mai aproape de standardele pe care le-ati enuntat si dumneavoastra din experienta.

Noi astazi am putea promova un proiect in care amendamentele ar fi mai putin ambitioase decit ne dorim noi si din acest motiv noi nu insistam sa fie promovat proiectul in conformitate cu prevederile care le accepta.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumim.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Majoritatea ...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dumneavoastra doriti sa striviti si ultima rasuflare a notariatului liber si sa veniti apoi ca comunistii cu «новый мир построен».

Spuneti-mi ce inseamna prevederea din nota informativa pe care ati semnat-o, alineatul (3): “In timpul controlului notarul este obligat sa prezinte controlorilor registrele notariale si alte materiale necesare”. Ce fel de alte materiale necesare? Dosarele care sint secrete? Ce sa va prezinte?

 

Domnul Nicolae Esanu:

In procesul controlului trebuie sa fie controlate toate actele care au fost verificate de notar din punct de vedere administrativ. Anume de aceea in comisii, pentru a nu fi in contradictie cu prevederile Legii cu privire la notariat, se includ doar notari, adica tot persoane care au acces la secretul notarial. Deci, din punctul de vedere al legislatiei, noi nu incalcam absolut nimic.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar ce treaba aveti dumneavoastra sa controlati daca sint parti, cum a spus domnul Oleinic. Eu si cu cineva am facut un contract, eu banuiesc, ca parte la contract, ca notarul a facut o gafa si merg in justitie. Numai justitia este in drept sa anuleze un act notarial.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu de mai multe ori de aici de la tribuna...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ce treaba are Ministerul Justitiei, care este un organ politic, cu dreptul si cu secretul tranzactiei, cu dreptul meu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu de la aceasta tribuna de mai multe ori am mentionat ca controlul administrativ nu trebuie confundat cu controlul legalitatii actelor intocmite de catre notar. Conform legislatiei in vigoare, la intocmirea unui act juridic...

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu trebuie sa-mi dati lectii.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Notarul este obligat sa intreprinda anumite actiuni.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Daca nu le intreprinde, cine este in drept sa fixeze si ce o sa faca ministrul? Cum o sa ajunga la concluzia ca e corect sau incorect? Ministrul justitiei care nu are nici in clin, nici in mineca cu...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pot sa dau un exemplu. Pentru autentificarea unui contract de instrainare a unui imobil notarul este obligat sa anexeze la dosar copia documentului care atesta dreptul de proprietar.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Aceasta o va face judecata.

 

Domnul Marian Lupu:

Ascultati, va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pai, stati, ca este o problema aici si exista foarte multe.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

E clar. Bine. 

Domnule viceministru,

Numai scurt, fara sofisticari de ale dumneavoastra, ca eu de acum sint satul. Cite cazuri de refuz aveti notificate, ca au fost la notar atitia notari, au fost comisii trimise de ministru, cu ce scop, si a refuzat, si a fost intocmit un act cum il intocmeste executorul judecatoresc in cazul in care eu nu-i dau voie la mine in casa?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, eu...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Concret cite acte?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Acum nu va pot numi numarul si nu as vrea sa va dau nici numele notarilor care cunosc...

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, sa nu le dati, ce...

 

Domnul Nicolae Esanu:

V-am spus ca este o practica care a generat...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, nu, cite acte, cite au fost actate?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Asa, noi... (Rumoare in sala.) Asa, liniste, eu rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Dar nu trebuie sa ne prosteasca de la tribuna aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Haideti asa, prin modul nostru de participare la dezbateri, sa nu transformam dezbaterea unui proiect in miting.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Si as ruga foarte mult, intr-adevar, intrebarile si raspunsurile sa fie concise, cit se poate de concise.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Concret, relevant.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Va rog sa nu ne invatati minte si dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Este functia mea, stimate coleg.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu am fost in Parlamentul Lituaniei (va rog sa nu ma mai trimiteti in delegatii ca ma imbolnavesc), eu am fost la Vilnus si la 7 si jumatate Parlamentul Lituaniei lucra in plen, dar noi la ora 11 de acum am adoptat 15 legi si ne mindrim cu aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Sanatatea dumneavoastra este pretioasa pentru mine pe care motiv n-o sa va mai trimit in delegatii.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, nu, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, da. Duceti-va numai dumneavoastra si cheltuiti banii statului degeaba, de pomana.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da. Ce aveti dumneavoastra in  vedere cind spuneti ca nu, nu-s... (Rumoare in sala.) Da, eu pot sa pun si 100 de intrebari. Voi daca nu puteti pune intrebari... (Rumoare in sala.) Voi daca nu puteti pune intrebari, stati acolo тихо.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Indiferent de apartenenta, indiferent de emotii, noi avem in aceasta sala macar un pic de cultura sau nu? Eu va rog foarte mult. Continuam.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dumneavoastra, domnule viceministru, spuneti ca nu mai suspendati activitatea. Ce se are in vedere prin propunerea la articolul 28 alineatul (4) ultima propozitie: “aceleasi fapte, comisia dupa suspendarea activitati notarului, atrag dupa sine retragerea licentei pentru activitate notariala”. Cine retrage?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Conform legislatiei in vigoare, astazi este prevazut in legislatie. Noi nu schimbam nimic aici.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ce nu schimbati?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Competenta organului de a retrage licenta nu se schimba, ea ramine cea care este in legislatia in vigoare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si ultima intrebare. Dumneavoastra acceptati ca acest proiect de lege sa fie trimis spre avizare, cum a fost legea initial, la Uniunea Internationala a Notariatului Latin si la Comisia de la Venetia? Acceptati sau nu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru mine nu este principiala problema aceasta, decide Parlamentul.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar ce sugerati dumneavoastra Parlamentului, ca reprezentant al Guvernului in Parlament. Se trimite sau nu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu consider ca nu este o problema pentru care este necesar avizul unui organ international, aceasta fiind necesar in cazul adoptarii conceptelor, pentru ca expertizele care vin nu se refera la detalii de reglementare, ci se refera la conceptii.

Notariatul latin admite suspendarea si admite retragerea activitatii, o sa vina o expertiza, eu pot sa anticipez faptul, precum ca aceste probleme trebuie sa tina de competenta Camerei Notarilor, dar, avind in vedere ca in Republica Moldova nu exista o Camera a Notarilor,...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Sa facem Camera Notarilor si dupa aceea sa facem treaba aceasta.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Aceasta ar ...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Sa facem mai intii Camera Notarilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In primul rind, domnule viceministru al justitiei, cind vorbiti despre faptul ca pot fi expertizate numai conceptele in organismele internationale, v-as intreba atunci de ce e nevoie de ghilotina 1 si ghilotina 2 care, de fapt, inseamna anularea unei gramezi de acte subsecvente care golesc de continut legile si care le deviaza continutul, menirea si destinatia? Asa ca va rog sa nu fiti atit de demagog si sa credeti ca aici stau oameni care chiar nu inteleg ce se intimpla in Republica Moldova.

Domnule raportor,

Exista un Nomenclator de pastrarea arhivei notariale care a fost aprobat de Ministerul Justitiei si publicat in “Monitorul Oficial”. El a fost atacat de Uniunea Notarilor si se afla de 3 ani in litigiu in instantele de judecata. Spuneti, va rog, in acest caz cum puteti sa efectuati un control cind, de fapt, sinteti in litigiu cu Uniunea Notarilor?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi nu sintem in litigiu cu Uniunea Notarilor, aceasta este o asociatie  obsteasca care poate fi creata de catre oricare 3 persoane, pot s-o numesc cum doresc. In al doilea rind, vreau sa va informez ca s-a terminat litigiul si, desi se vorbeste ca justitia in Republica Moldova nu este independenta, Ministerul Justitiei a pierdut acest proces, daca putem sa ne exprimam asa, si instanta a anulat acel regulament pe care noi l-am adoptat, de aceea eu nu vad o problema de divergenta conceptuala.

In ceea ce priveste remarca dumneavoastra cu trimiterea la expertiza, eu mi-am expus opinia, fiindca am fost intrebat. Daca dumneavoastra doriti s-o catalogati drept demagogie, este dreptul dumneavoastra.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, o calific drept demagogie.

 

Domnul Marian Lupu:

V-as ruga fara...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Mie imi pare rau ca nu am stiut ca ... dar vreau sa va felicit pentru faptul ca ati pierdut procesul, aceasta arata inca o data ce idei aiuristice promovati dumneavoastra acolo pe unde sinteti.

 

Domnul Marian Lupu:

Urmatoarea intrebare, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Acum alta intrebare. Dupa care criterii vreti sa verificati, daca nu exista, de fapt, mecanismele si motivele verificarii? Uitati-va, chiar in raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati se spune ca “de prevazut in lege [virgula nu este] controlul activitatii notariale va fi efectuat in baza unui regulament aprobat de catre Ministerul Justitiei care va contine procedura si limitele efectuarii acestuia”, dar exista regulamentul, deci nu exista sau exista?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu exista.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu exista. In acest caz ce fel de control veti efectua si ce vreti sa controlati? Vreti sa patrundeti in secretul tranzactiilor? Vreti sa vedeti ce tranzactii s-au facut si care nu sint pe placul clanului aflat la putere sau al celor influenti din Republica Moldova? Pentru ca eu am discutat cu notarii, sint absolut revoltati si nu cred ca este cazul chiar sa nu tineti cont de opinia comunitatii notarilor, ca sint 2 sau sint 3 sau ca acesti 2 – 3 reprezinta, de fapt, intreaga comunitate.

Spuneti-mi, care sint mecanismele, dupa care criterii veti verifica si care este sansa ca nu se va recurge la santaj, la presiuni, la diferite abuzuri?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Intr-adevar, nu exista un regulament de control, dar aceasta nu inseamna ca controalele au fost efectuate anterior in lipsa unor reglementari legale. Exista Regulamentul Comisiei de licentiere a activitatii notariale, in cadrul careia majoritatea o constituie notarii si toate controalele au fost organizate de catre aceasta comisie, in conformitate cu regulamentul sau de activitate.

Limitele controlului sint stabilite in lege si eu am spus de foarte multe ori si repet inca o data, si notarii nu au avut obiectii la capitolul acesta, Ministerul Justitiei, comisiile respective de control nu se implica in analiza legalitatii sau ilegalitatii actelor intocmite de notar, aceasta raminind competenta exclusiva a instantelor de judecata.

Ministerul Justitiei sau un alt organ care va fi abilitat se limiteaza la controlul administrativ, adica respectarea de catre notar a prevederilor legislatiei cu privire la procedura de intocmire. Si o sa fiti surprinsi cind vom descoperi in actele notarilor instrainari ale imobilelor in lipsa documentelor de proprietate.

Exista chiar un fost viceministru al finantelor al carui imobil a fost vindut de o persoana terta care nu avea nicio legatura cu imobilul dat, notarul nu are niciun document. Iata, asemenea momente se verifica si asemenea persoane trebuie sa fie excluse din notariat, indiferent de faptul cine va face controlul si cine va dispune masura de suspendare sau de retragere a licentei.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu a existat niciun caz in care sa existe discutii cu privire la depasirea de catre minister a limitelor controlului.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Esanu,

Ministerul Justitiei nu poate totusi sa-si asume rolul unui organ de administrare mai presus decit alte organe, cum ar fi Ministerul Finantelor, Inspectoratul Principal Fiscal de Stat sau controlul in privinta coruptiei, deci intr-un fel se situeaza pe o pozitie aparte.

In al doilea rind, citi lucratori aveti la Ministerul Justitiei, ca si asa nu va ajung pentru obligatiile pe care le aveti de onorat, ca sa controlati atitia notari?

Vreau sa va spun, in concluzie, ca ieri a fost un coleg, un alegator rusolingv si mi-a spus asa o fraza, zice: “с тех пор как пришел Воронин, в Молдове, мне кажется, что Бог уехал отсюда”. Asa voi spune si eu. De cind dumneavoastra sinteti viceministru al justitiei, am impresia ca a plecat justitia din Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Eu va rog foarte mult.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cu privire la...

 

Domnul Marian Lupu:

Fara calomnii si insulte in sala. Ne controlam emotiile.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cu privire la staff-ul ministerului, aceasta este, intr-adevar, foarte limitat, dar eu am repetat de atitea ori, controlul se efectueaza nu de catre angajatii ministerului, controlul se efectueaza de catre comisii. In aceasta comisie poate fi maximum un reprezentant al Ministerului Justitiei, dar nu in toate se include cite un reprezentant.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu, de fapt, nu prea inteleg de ce sintem noi atit de agitati privind modificarea data, fiindca in lege de acum este stipulat in articolele 2 si 28 ca anume Ministerul Justitiei efectueaza supravegherea activitatii notariale.

In al doilea rind, noi cunoastem foarte bine ca in Comisia de licentiere sint anume notarii care supravegheaza aceasta activitate prin intermediul unui reprezentant al Ministerului Justitiei. De ce nu ne punem astazi intrebarea ce fac ceilalti cetateni care umbla prin instantele de judecata si, intr-adevar, isi pierd proprietatile sau unuia ii da testament, dar altuia ii da certificat de proprietate. Iata aceasta intrebare nu am pus-o Ministerului Justitiei.

Dar astazi ne gindim anume ca se revolta notarii. Se revolta, desigur, fiindca ei nu vor sa vada ce haos este la dinsii in evidenta. Deci, haideti sa fim mai toleranti referitor la aceasta modificare si sa mergem inainte, nu este ceva care intra in contradictie cu legislatia care este adoptata. Eu sint pentru a sustine acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Citind atent nota informativa vizavi de acest proiect semnata de dumneavoastra si insusi proiectul, se produce o contrazicere intre aceste doua continuturi. Deci, uitati-va, alineatul (5): “Lipsa cu desavirsire a unui mecanism in temeiul caruia organul de control ar putea efectua anumite actiuni duce la crearea unor situatii dificile care impiedica exercitarea de catre Ministerul Justitiei a obligatiunilor sale functionale”. Prin urmare, stabilirea unui atare mecanism se impune in mod iminent.

Prin aceasta propunere noi cream acest mecanism de functionare a comisiei de control?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu comisia de control va intreprinde actiuni, ci Ministerul de Justitie. Aici se are in vedere...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dumneavoastra constatati ca nu este un mecanism dupa care ar functiona aceasta comisie de control. In nota informativa, de dumneavoastra e ... nu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, este vorba de mecanisme care ar permite comisiei sa intreprinda actiuni, deci este vorba de mecanisme care ar permite comisiei sa-si exercite atributiile. Nu este vorba de modul in care se efectueaza...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu, atunci care este mecanismul de functionare a acestei comisii?

Domnul Nicolae Esanu:

Acesta este un mecanism stabilit prin lege, care ar exclude posibilitatea impiedicarii de catre notari a accesului in birou si impiedicarii accesului la documente. Despre aceasta este vorba.

Comisia are nevoie de la notar de doua lucruri: sa-i permita accesul in birou si sa-i permita accesul la documente. In rest, comisia nu are nevoie de altceva din partea notarului si nu are nevoie de alt mecanism...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Ajunge, multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

De functionare a comisiei.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu-i raspunsul care-l doresc sa fie ... da. Spuneti, va rog, acesta este un control administrativ, deontologic sau de oportunitate?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Este vorba de un control administrativ. Controlul deontologic este un control care se exercita de un organ de autoguvernare a unei bresle pe care noi nu avem...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si atunci, daca includeti in comisia aceasta de control avocati, care ar fi raporturile cu Codul deontologic al notarilor?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi nu putem include avocati, pentru ca s-a mentionat aici...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Notari, pardon, notari.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Notari. Putem vorbi despre faptul ca exista elemente ale unui control deontologic, avind in vedere ca controlul este efectuat de catre aceleasi persoane, dar controlul deontologic pur este cazul in care si deciziile se adopta de catre un organ de autoguvernare, ceea ce nu este cazul dat. Eu sper, si Ministerul Justitiei promoveaza acest concept, ca va fi in viitor.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de lege a fost examinat in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si a trezit mai multe intrebari. Totodata, analizind toate avizele care au parvenit de la comisiile permanente, de la Directia juridica, noi am ajuns la concluzia ca, din punct de vedere conceptual, in acest proiect de lege trebuie sa fie introduse unele modificari.

Prima. De prevazut in lege ca controlul activitatii notariale va fi efectuat in baza unui regulament aprobat de catre ministrul justitiei care va contine procedura si limitele efectuarii acestui control.

Eu as vrea sa va atrag atentia la faptul ca la examinarea acestui proiect de lege in comisie au fost invitati inclusiv reprezentantii Asociatiei avocatilor si aceasta propunere este anume rezultatul conlucrarii cu aceasta asociatie, care au atras atentia ca, de fapt, astazi este o instructiune care nu reglementeaza in detalii procedura si limitele acestui control. Din aceste considerente, noi propunem ca acest control sa fie efectuat anume in baza unui regulament.

La elaborarea acestui regulament vor lua parte, fara doar si poate, si reprezentantii mediului notarilor si anume pentru lectura a doua noi vom avea posibilitatea sa verificam daca, intr-adevar, acest regulament corespunde si dintr-o parte cerintelor legale si, in acelasi timp, daca nu sint unele obiectii motivate din partea notarilor.

A doua. Aplicarea suspendarii activitatii notariale ca sanctiune disciplinara se propune sa fie numai in cazul neadmiterii repetate, nemotivate a controlului activitatii notariale sau pentru refuzul iarasi repetat, nemotivat de a prezenta actele solicitate in cadrul efectuarii controalelor nominalizate.

Luind in consideratie cele raportate, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie aprobat in prima lectura, tinind cont de faptul ca pentru lectura a doua noi, fara doar si poate, vom veni cu modificarile  necesare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, o constatare: eu nu sint deloc agitat. Insa, stimate domnule presedinte al comisiei, eu nu as vrea ca in discutiile noastre, intr-adevar, sa depasim limitele si mai ales in cazul in care se incearca de acuma sa nu se mai puna responsabilitatea a ceea ce se intimpla in domeniul notarial in Republica Moldova pe deputatii care pun intrebari. In acest sens este Guvernul Republicii Moldova, abilitat cu functii clare constitutionale si legale, care este responsabil direct de ceea ce se intimpla acolo, avind functii, institutii s.a.m.d.

Asa ca rugamintea mea este urmatoarea: daca s-au intimplat cazuri in care, viceministrii mai putin ma intereseaza, cetatenii au fost lipsiti de proprietati si incalcate drepturile, de aceasta se face vinovat Guvernul care trebuie sa raspunda. In acest sens, stimati colegi, vreau sa va spun ca noi trebuie sa revenim la o discutie pe care o avem permanent. Avem legi bune, apreciate de noi, apreciate de catre Comunitatea Internationala, insa avem o implementare proasta a acestor legi.

In continuare la cele spuse de doamna Pavlicenco. Ghilotina 1, ghilotina 2 s.a.m.d., dar, daca ne uitam in esenta, acelasi regulament despre care am vorbit noi astazi urma, din punctul meu de vedere, sa fie elaborat la prezentarea acestui proiect de lege. Noi nu sintem impotriva ca controlul sa fie riguros, ca comisia sa fie functionala, numai sa nu se intimple iarasi ca noi abilitam cu acest drept Guvernul, Guvernul, dupa aceea, prin intermediul ministerelor isi face regulamente care distorsioneaza norma legala si spiritul legii pe care le adoptam noi in Parlament.

Dupa care, noi mergem in teritoriu, vorbim cu oamenii si acestia ne intreaba de ce facem asa legi proaste. Oamenii nu inteleg ca mai sint regulamente s.a.m.d. In acest sens, eu chiar daca intrebarea am s-o pun, nu va suparati, dar nu stiu daca o s-o intelegeti. Lasati-ma sa vorbesc. Am dreptul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg.

Stimati colegi,

Exista norme de regulament. Daca ar fi expusa pozitia inainte de lectura intii...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu vreau sa-mi expun parerea, domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Aceasta se face la luare de cuvint. S-o facem regulamentar.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Daca e cazul, facem si aceasta. Insa eu am o rugaminte: pentru lectura a doua sa fie prezentat la proiectul de lege, domnule presedinte al comisiei, si regulamentul, in pachet. Si noi atunci poate vom accepta, dar sa stim exact care va fi procedura, ca sa nu lasam iarasi pe seama ministerului poarta larg deschisa, pe care o deschidem noi in Parlament.

 

 

 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

De fapt, aceasta nu este o intrebare, dar e o propunere. Eu as vrea sa va aduc la cunostinta ca noi, impreuna cu Asociatia Notarilor, am pus conditia respectiva Ministerului Justitiei, domnul Plesca poate sa confirme ca la momentul examinarii acestui proiect de lege pentru lectura a doua va fi prezentat in comisie si regulamentul respectiv.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Daca va fi necesar, poftim, noi il putem distribui tuturor deputatilor pentru a face cunostinta.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc frumos.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Totodata, eu as vrea sa va atrag atentia, deja nu in legatura cu ceea ce ati invocat, ca noi totusi nu trebuie sa uitam un moment: notarul exercita functiile, atributiile lui in numele statului. De aceea, fara doar si poate, control trebuie sa fie.

Eu inteleg foarte bine ca nimanui nu-i place cind este un control, asa-i mentalitatea omului, cu regret. Cu atit mai mult cu cit noi vorbim de un control asupra activitatilor care se fac din numele statului. Controlul trebuie sa existe, dar trebuie sa fie un control bine reglementat.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Si de a nu admite abuzuri, domnule presedinte.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

In primul rind, in prelungire la ceea ce a spus domnul Filat, in Legea cu privire la reglementarile activitatii de intreprinzator este stipulat foarte concret: “Numai Guvernul este abilitat cu functia de a aproba regulamente ce tin de activitatea organelor centrale.” Ar fi bine ca noi sa luam in consideratie prevederea aceasta pentru lectura a doua. Intrebarea mea consta in urmatoarele. Domnul viceministru asa si nu a putut sa ne spuna daca a fost expertizata legea data la compartimentul anticoruptie. Si unde este raportul? Fiindca eu nu l-am gasit. Poate este la dumneavoastra.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Daca dumneavoastra nu l-ati gasit, adresati-va la noi, iar noi, cu suportul Ministerului Justitiei, il vom prezenta.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule Turcan,

Este sau nu? Eu inteleg sarcasmul cu care dumneavoastra va permiteti sa-mi raspundeti. Eu am intrebat: este sau nu? Foarte colegial v-am intrebat.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Daca ar fi fost sarcasmul, eu as raspunde altfel.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte al comisiei,

A fost expertizat sau nu?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu inca o data repet: conform normelor legale. Intrebarea aceasta a fost pusa si ieri de catre doamna Cusnir, eu am raspuns. Toate proiectele de legi care sint prezentate actualmente in Parlament sint expertizate din punctul de vedere al coruptibilitatii. Altceva este ca textul acestei expertize, posibil, nu intotdeauna il gasim in materialele care sint distribuite deputatilor.

De aceea, poftim, pentru lectura a doua noi vom prezenta acest raport.  Ceea ce tine de activitatea de intreprinzator, eu va rog sa atrageti atentia, eu am accentuat ca in cazul dat activitatea notarului se efectueaza din numele statului si nu este activitate de intreprinzator.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte al comisiei,

In sinteza propusa la legea data este stipulat concret: “Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei n-a efectuat expertiza la compartimentul anticoruptie, deoarece nu a primit de la Guvern legea.” E scris concret in sinteza propusa de dumneavoastra. Si dumneavoastra imi spuneti mie ca exista expertiza.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu v-am spus ca noi, impreuna cu dumneavoastra, fara sarcasm, cum ati mentionat, pentru lectura a doua vom gasi toate actele necesare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Ceea ce tine de expertiza anticoruptie. Eu urmaresc site-ul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Pur si simplu, noi nu examinam aceste rapoarte de expertiza, sa vedem macar ce scrie in ele. De multe ori m-am revoltat si o spun si astazi. Nu e nevoie de cheltuit hirtie, ele toate sint acolo pe site.

Si acum o intrebare. Eu stiu ca, daca eu merg la notar, tot ce am vorbit si am fixat eu cu notarul trebuie sa fie confidential. Vine o comisie si, sub pretextul ca vrea sa vada cum lucreaza notarul, imi revizuieste tot ceea ce este confidential intre mine si notar. Ce spune legea la acest capitol? Mi se incalca drepturile mele.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Din continutul intrebarii dumneavoastra rezulta ca uneori poate fi un haos. Anume pentru a nu fi acest haos si se propune modificarea respectiva si modificarea propusa din partea comisiei, ca sa fie un regulament concret, in care vor fi prevazute si mecanismele de control, si limitele acestui control.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Eu am spus foarte clar “confidentialitatea”.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu tot foarte clar v-am raspuns.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Exact aceasta este contrariu si aici vor fi incalcate drepturile cetatenilor.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Ce anume? Limitele controlului este ceva...

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Aceasta comisie poate sa aiba un scop ascuns, bine determinat, sa se duca sa verifice notarul si sa vada alte lucruri pe care sa le foloseasca ulterior.

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu va chem ca, atunci cind va parveni proiectul regulamentului, sa intrati in esenta lui.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco: 

Eu am vrut sa fac o remarca in legatura cu afirmatia ca nimanui nu-i place controlul. Vreau sa va spun ca cetatenii sint membri ai societatii si ei trebuie sa accepte regulile de joc stabilite, inclusiv controalele, dar cetatenii nu vor abuzuri, excese, presiuni si santaj, fie ca sint notari sau fac parte din alte bresle. Avind in vedere faptul ca avem deja peste 100 de procese pierdute la CEDO, este clar ca oamenii nu mai au incredere in justitie, nu au incredere in organele de stat, de aceea si sint aici asemenea discutii.

Si al doilea lucru: iarasi vreau sa va indemn, stimati colegi, sa incheiem odata si odata cu afirmatiile si obiectiile in privinta emotiilor. Eu vreau sa va spun ca nu trebuie interpretate criticile expuse in Parlament drept manifestare a emotiilor. Dimpotriva, eu cred ca nestapinirea verbala a domnului Esanu, pe care o vedem repetat la microfon, este cea mai evidenta demonstratie de atitudine emotiva.

Si vreau sa va propun, domnule Turcan, sa aveti o discutie cu domnul Esanu la comisia dumneavoastra de profil ca sa-i sugerati, daca se poate, sa-si stapineasca, de fapt, manifestarile acestea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nestabile si emotive. Pentru ca servilismul lui deja, intr-adevar, ne strica sanatatea.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Noi deja am vorbit cu domnul Esanu si eu l-am rugat sa nu raspunda la diferite provocari si intrebari provocatoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Cu cit doamna Pavlicenco o sa roage mai mult, cu atit mai insistenta o sa fie prezenta domnului Esanu.

Stimati colegi,

Sigur ca noi inregistram o incercare de a subordona si aceasta institutie, intr-o masura oarecare. Si Guvernul face cu succes chestia asta nu numai vizavi de notariat, dar si de celelalte structuri care au fost votate aici, in Parlament, ca unele independente: si ANRE, si Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei, si Comisia de Stat pentru Piata Hirtiilor de Valoare, si Consiliul Coordonator al Audiovizualului, mai multe instante care, conform legislatiei, trebuiau sa fie independente, dar, intr-o masura sau alta, ele sint subordonate puterii existente.

Sigur ca Fractiunea Partidului Democrat nu poate sprijini acest proiect de lege. Noi inaintam o serie de propuneri pentru lectura a doua, speram sa fie luate in consideratie de catre comisie. Sigur ca noi am dori ca Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sa fie, intr-o masura oarecare, un fel de bariera pentru incercarile din partea Guvernului de a trage totul sub el.

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Bine. Noi sintem in asteptarea acestor propuneri. Ceea ce tine de problema acceptarii sau nu. Atunci cind amendamentele sint argumentate, noi le acceptam, nicio problema. Aveti reprezentantul dumneavoastra in comisia noastra si dumnealui poate sa va confirme.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Noi pe parcursul activitatii si practicii de nenumarate ori am constatat ca si aceasta, de fapt, este o reminiscenta a procedurilor sovietice de a adopta regulamente, cind prin regulamente, cum au spus si alti colegi, de fapt, se substituie legea.

Cum considerati dumneavoastra, tinind cont de discutiile de astazi si de importanta faptului, nu ar fi bine ca acest mecanism si limitele acestui control sa fie stipulate direct in lege, dar nu intr-un regulament adoptat de ministrul justitiei? In lege sa stipulam, cum stipulam in Codul de procedura civila ce trebuie sa faca judecata, in Codul de procedura penala s.a.m.d.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cred ca noi, avind textul acestui regulament, in cadrul sedintei comisiei, speram ca dumneavoastra o sa fiti, o sa participati la aceasta sedinta, o sa avem posibilitatea sa verificam. Poate va fi necesar ca unele din aceste verificari sa fie incluse in lege, eu nu exclud acest lucru.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

In cazul dat, noi, deputatii si comisia, am incalcat articolul 6 din Constitutie “Separatia si colaborarea puterilor” Parlamentul nu are dreptul sa indice Guvernului ce trebuie sa faca. Articolului 72 alineatul (3) litera j) din Constitutie califica aceasta lege, de fapt, ca “regimul general privind raporturile de munca”. De fapt, noi vorbim despre raportul de munca cind vorbim de licenta, este o lege organica.

Cum considerati dumneavoastra, in limitele angajamentelor care si le-a asumat Republica Moldova fata de Consiliul Europei, fiind monitorizata pina cind va elimina din legile sale orice dificultati si obligindu-se sa-si ajusteze legislatia si sa fie expertizate proiectele de legi de Comisia de la Venetia, nu ar fi bine ca Parlamentul sa expertizeze aceasta lege? Sa scoatem toate problemele.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cred ca noi, daca vorbim de legea data, avem destule forte, inclusiv dumneavoastra, in calitate de jurist...

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Eu niciodata nu voi sustine asa timpenie.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In calitate de anumite forte care sintem capabile sa adoptam niste legi, care vor corespunde inclusiv acquis-ului comunitar.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Eu, in calitate de jurist, cum spuneti dumneavoastra, imi asum obligatiunea sa atac aceasta lege la Curtea Constitutionala.

Va multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In primul rind, haideti sa conlucram ca sa pregatim legea pentru lectura a doua. Noi din start incepem cu diferite atacuri si declaratii ca vom ataca si apoi nu atacati nimic, pentru ca totul este corect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Turcan,

Dumneavoastra aveti dreptate atunci cind prezentati in raport carentele acestui proiect de lege, dar nu le remarcati pe toate. De exemplu, la articolul 15, la care s-au referit mai putin colegii nostri, se vorbeste de controlori ca persoane. Dumneavoastra, in schimb, ati vorbit in prezentarea raportului dumneavoastra despre comisie. Comisia este una, controlorii luati aparte este cu totul altceva. Acestia pot fi subiectivi, pot interpreta un gest, o privire ca un refuz. In cazul in care (asa cum cunoastem, notarii au dreptul sa iasa undeva la fata locului, daca sint solicitati, inclusiv la domiciliul unui cetatean) in acel moment nu se afla in birou. Acest lucru poate fi interpretat subiectiv ca refuz de a permite accesul cuiva in birou.

De aceea, vreau sa va intreb, daca dumneavoastra nu considerati necesar, ca si comisia sesizata in fond, ca impotriva riscurilor de abuzuri (pentru ca acestea nu sint excluse, ba chiar le putem presupune) sa prevedem mecanisme proportionale de echilibrare a situatiei si acest lucru sa-l stipulam in aceasta lege, care este una organica.

Intreb aceasta, pentru ca, intr-adevar, domnul Susarenco are dreptate atunci cind spune ca totul trebuie sa fie fixat in lege si sa nu lasam loc pentru desfasurarea in fel de fel de regulamente. Un regulament nu poate inlocui o lege, el poate doar concretiza ceea ce este in lege.

Dar, din momentul in care in lege nu se vorbeste de comisie, nu se vorbeste de competentele ei, nu se vorbeste de modul de formare a ei, nu se vorbeste de masuri proportionale impotriva abuzurilor, constatam ca regulamentul nu are ce concretiza, nu are ce detalia. De aceea, eu va intreb: comisia dumneavoastra este de acord sa se gindeasca si la mecanismele proportionale impotriva eventualelor abuzuri din partea acestor comisii de control, nu din partea controlorilor luati aparte ca persoane posibil interesate?

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc pentru intrebare si va rog sa inaintati propuneri concrete intru dezvoltarea acestui gind. Cu atit mai mult ca dumneavoastra intelegeti foarte bine ca orice control este efectuat de un grup de controlori, care se numeste Comisia de control.

Deci, ca noi sa excludem unele notiuni care, ma rog, intra in contradictie, dupa parerea dumneavoastra, eu va rog sa prezentati aceste obiectii. Ceea ce tine de limite si competenta, noi vom tine cont de problema aceasta atunci cind, avind proiectul Regulamentului, vom pregati  acest proiect de lege pentru lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1887. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1887 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1235 pentru modificarea articolului 9 din Legea privind indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale.

Initiativa deputatului doamnei Valentina Buliga. Presupun ca prezentati respectiv si pozitia comisiei, da? Da. Va rog.

 

Doamna  Valentina Buliga: 

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Sint sigura ca va aduceti aminte discutiile pe care le-am avut in cadrul sedintei din 7 iulie 2007 la aceasta initiativa, care are ca scop oferirea dreptului pentru a beneficia de indemnizatie pentru incapacitatea temporara de munca persoanelor care cad sub incidenta articolului 55 din Codul muncii.

Acest proiect a fost remis atunci comisiei. In cadrul comisiei a fost examinat nu o data. Guvernul sustine acest proiect de lege cu unele obiectii care vor fi luate in consideratie pentru lectura a doua. Nu in zadar comisia a propus sa revenim la aceasta initiativa legislativa si va propune sa o aprobam in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, stimata colega.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1235. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1235 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2476 privind importul unei unitati de transport.

Guvernul.

 

Domnul Ion Turcan – director general al Agentiei Rezerve Materiale,
                                                     Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Proiectul de lege mentionat este elaborat si prezentat in baza demersului Departamentului situatii exceptionale al Ministerului Afacerilor Interne, cu solicitarea de a permite introducerea in Republica Moldova, devamarea si inregistrarea unui automobil de interventie la incendii, este numarul de inmatriculare, automobilul este produs in anul 1991, actualmente este estimat la pretul de 250 de mii de euro.

Acest automobil specializat este donat Departamentului situatii exceptionale de catre o organizatie de caritate din Irlanda si urmeaza a fi utilizat pentru  interventii la incendii de catre Unitatea de pompieri si salvatori din Hincesti. Oferta acestui ajutor umanitar a fost examinata si avizata pozitiv de Serviciul Vamal, Ministerul Finantelor, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Justitiei, iar proiectul de lege a fost aprobat privind importul acestui camion, a fost aprobat in sedinta de Guvern si prezentat Parlamentului. Acestea fiind spuse, rog Parlamentul sa sustina acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Comisia. Sau la vot?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia considera ca proiectul poate fi sustinut in plenul Parlamentului cu urmatoarele propuneri. Este necesar de indicat pozitia tarifara la care se atribuie acest tip de autovehicul, in concordanta cu nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova, si de concretizat denumirea tarii donatoare, precum si de perfectat redactional textul propriu-zis, cu introducerea dupa cuvintele “tariful vamal” a cuvintelor “(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.40 – 41, art.286), cu modificarile ulterioare, Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.160 – 162, art.1201), cu modificarile ulterioare, Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, editie speciala),”.

Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive prezentate de comisiile permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege spre adoptare de catre Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Popa.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Lectura intii. Cine este pentru aprobarea proiectului in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Stimati colegi,

A doua lectura. Acceptam, da? In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2476. Cine este pentru, rog sa voteze si rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 16.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

72 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2476 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4117 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007.

Guvernul. Rog sa va prezentati.

 

Doamna Nina Lupan – viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Elaborarea si promovarea prezentului proiect de lege rezulta din estimarile executarii scontate a bugetului de stat pe anul 2007 si urmareste scopul folosirii rationale a mijloacelor disponibile in vederea acoperirii cit mai depline a necesitatilor  prevazute de actele normative in vigoare. Cu referinta la executarea bugetului, e de mentionat urmatoarele. In perioada ianuarie – octombrie, bugetul de stat, la toate componentele, a fost executat la venituri in suma de 11 miliarde 160,2 milioane de lei, la cheltuieli – in suma de 10 miliarde 900 milioane de lei, ceea ce constituie respectiv 86,1 si 83,6 la suta fata de prevederile anuale.

Totodata, separat pe componente, executarea bugetului de stat in perioada vizata este urmatoarea. Componenta de baza a fost realizata la venituri in suma de
9 miliarde 801,4 milioane de lei, la cheltuieli – in suma de 9 miliarde 315,3 milioane de lei, ceea ce fata de prevederile anuale reprezinta respectiv 84,8 la suta si 85,3 la suta.

Totodata, in ianuarie – octombrie curent, la aceasta componenta au fost acumulate venituri cu 301,2 milioane de lei mai mult decit planul prevazut pe aceasta perioada. Pe proiectele finantate din surse externe in perioada vizata veniturile au fost acumulate in suma de 258,9 milioane de lei, ceea ce constituie 77,5 la suta din prevederile anuale. Finantarea masurilor si activitatilor prevazute in aceste proiecte a fost efectuata in suma de 612,1 milioane sau la nivel doar de 58,8 la suta. Fondurile speciale au fost realizate la venituri in suma de 145,1 milioane de lei si la cheltuieli – in suma de 141,7 milioane de lei, in raport cu prevederile anuale, nivelul executarii la venituri si cheltuieli constituind, respectiv, 105,3 la suta si 104 la suta. Incasarile mijloacelor speciale in perioada mentionata au constituit 958,8 milioane de lei, cheltuielile din mijloace speciale au fost realizate in sume de 834,9 milioane de lei. Nivelul executarii fiind, respectiv, 103,1 si 89,7 la suta in raport cu prevederile anuale. Ca urmare a celor mentionate si in urma estimarii executarii scontate pe an, la componenta de baza a bugetului de stat se propun a fi majorate veniturile cu
740,6 milioane de lei, cheltuielile – cu 1 miliard 160,8 milioane de lei, cu o diminuare a excedentului bugetar de 420,2 milioane de lei sau 66,4 %.

Propunerile pentru majorarea veniturilor se bazeaza pe tendintele dezvoltarii economiei nationale si pe prognoza veniturilor pina la finele anului. Totodata, tendintele nefavorabile pe parcursul anului nu vor da posibilitate de a acumula pe deplin unele tipuri de venituri pina la finele anului. Astfel, cele mai mari majorari la venituri se prevad la impozitele pe venit – 128,3 milioane de lei, la taxa pe valoarea adaugata – 361,2 milioane de lei, la accize – 37,7 milioane de lei, la impozitele asupra comertului exterior – 73,1 milioane de lei, la taxele rutiere – 10,6 milioane de lei, la granturi – 84,7 milioane de lei s.a.

Totodata, se atesta diminuari de venituri din accize la materialele vinicole si bauturi spirtoase 82,8 milioane de lei, accize la benzina si motorina – 30 milioane de lei. Taxa pentru revitalizarea viticulturii – 48,2 milioane lei s.a. De asemenea, se prevede o majorare a restituirilor taxei pe valoarea adaugata in suma de 250 milioane de lei. In bugetul de stat pe anul curent restituirea taxei pe valoarea adaugata a fost prevazuta in suma de 1 miliard 100 milioane de lei, ceea ce, practic, corespunde cu restituirile din anul 2006.

Majorarea restituirilor este conditionata de mai multi factori. Unul dintre acestia este cresterea exporturilor cu ritmuri mai inalte decit a fost luata in calcul initial. In noua luni ale anului curent, fata de perioada similara a anului trecut, exporturile au fost in crestere cu 28,4 la suta fata de 17 prevazute initial. Suplimentar, o influenta semnificativa asupra restituirilor taxei pe valoarea adaugata pe parcursul anului curent o are si restituirea taxei pe valoarea adaugata la lucrarile de constructie a caselor de locuit. In 9 luni ale anului curent acestea au crescut cu 75,3 milioane de lei. Intreprinderile producatoare de zahar, care in perioada de 9 luni ale anului precedent nu au solicitat restituiri la taxa pe valoarea adaugata in 9 luni ale anului curent, au beneficiat de restituirea taxei in suma de 56,4 milioane de lei.

Cu referinta la partea de cheltuieli a bugetului de stat este de mentionat, ca de majorari de alocatii au beneficiat, practic, toate domeniile. Totodata, cele mai semnificative suplimentari sint la grupele transporturi si gospodaria drumurilor – 235,5 milioane de lei; asigurarea si asistenta sociala – 226,1 milioane de lei; agricultura, gospodaria apelor si gospodaria silvica – 117 milioane de lei; educatia – 73 milioane de lei; ocrotirea sanatatii – 60,2 milioane de lei s.a. Principalele alocari suplimentare sint pentru majorarea salariilor din anul curent 189, 7 milioane de lei, necesarul total pe an este de 339,7 milioane de lei, 150 milioane fiind alocate la rectificarea  bugetului de stat din vara anului curent.

Pentru acoperirea insuficientei la plata salariilor si a pensiilor militarilor, creata in legatura cu tratarea neunivoca a articolului 22 din Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar se aloca 247,7 milioane de lei, inclusiv salarii –
70,9 milioane de lei si pensii – 176,8 milioane de lei. Pentru reabilitarea drumurilor se prevad suplimentar 132,3 milioane de lei, de rind cu aceasta fondul rutier se completeaza cu 10,6 milioane de lei. Totodata, in scopul asigurarii cu mijloace circulante a constructiei tronsonului de calea ferata Cahul-Giurgiulesti, pentru completarea fondului statutar a Intreprinderii de Stat Calea Ferata din Moldova se prevad 92 milioane de lei.

In legatura cu cresterea ratei dobinzilor la imprumuturile interne, cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat interne se majoreaza cu 69,5 milioane de lei, pentru sectorul agricol se propun 64,7 milioane de lei in scopul procurarii semintelor, motorinei si asigurarea cu furaje din contul ajutorului umanitar acordat de guverne si agentii externi pentru depasirea urmarilor secetei din vara anului curent si
16,3 milioane de lei pentru crearea statiilor de masini si tractoare in sectorul rural. In scopul realizarii programului complex de valorificare a terenurilor noi si de sporire a fertilitatii solurilor se aloca suplimentar 38 milioane de lei.

Pentru realizarea planului privind consolidarea sistemului vamal –
78,5 milioane de lei. Pentru rambursarea imprumuturilor preferentiale acordate unor categorii ale populatiei si plata dobinzilor aferente acestor imprumuturi, cheltuielile bugetului se suplimenteaza cu 33,5 milioane de lei. Pentru procurarea sediului ambasadei Republicii Moldova la Praga – 39 milioane de lei din alocari suplimentare si 13 milioane lei din cheltuielile actuale ale misiunilor diplomatice.

La completarea fondului de burse pentru elevii din scolile profesionale in legatura cu majorarea bursei de la 120 de lei la 200 de lei pe luna se distribuie suplimentar 8 milioane de lei. Companiei “Teleradio – Moldova” i se prevad
9,7 milioane de lei pentru achitarea arendei circuitelor si emitatoarelor, salariilor si altor cheltuieli. Pentru institutiile medicale ale asociatiei curativ-sanatoriale si Ministerului Afacerilor Interne se prevad 8,1 milioane de lei pentru procurarea unui  reamobil si altui utilaj performant.

La reconstructia Spitalului de boli tuberculoase Vorniceni si a Centrului de recuperare pentru copii cu handicap sever al aparatului locomotor, se aloca suplimentar in total 41 milioane de lei. Pentru extinderea fondului forestier se prevad 20 milioane de lei si pentru darea in exploatare a retelelor de gaze naturale –
32,3 milioane de lei. De rind cu cele mentionate, in cadrul cheltuielilor componentei de baza s-au operat anumite redistribuiri, care nu au influentat majorarea cheltuielilor totale.

E de remarcat ca din suma totala a majorarilor de cheltuieli 370,5 milioane de lei sau circa 32 la suta sint cheltuieli pentru finantarea investitiilor capitale in constructie. Referitor la urmatoarea componenta – proiecte finantate din surse externe, veniturile se propun a fi reduse cu 4,5 milioane de lei si cheltuielile – cu
247,2 milioane de lei, respectiv deficitul se reduce cu 242,7 milioane de lei. Motivul acestor modificari rezulta ca urmare a aprecierii cursului de schimb al valutei nationale fata de dolarul american si a situatiei vizind executarea volumului lucrarilor la aceste proiecte.

Urmatoarea componenta – mijloacele speciale se propune majorarea veniturilor si cheltuielilor cu cite 153,2 milioane de lei. Si la ultima componenta – fondurile speciale, se propune majorarea veniturilor cu 30,5, a cheltuielilor – cu 60, deficitului – cu 29,6 milioane de lei. Acoperirea deficitului la aceasta componenta se va efectua din contul mijloacelor, din soldurile fondurilor respective la inceputul anului bugetar.

Stimati deputati,

Generalizind cele relatate, bugetul de stat pe toate componentele se propune a fi majorat la venituri cu 919,9 milioane de lei sau cu 7,1 la suta, la cheltuieli – cu
1 miliard 126,9 milioane lei sau cu 8,6 la suta, la deficit – cu 207 milioane de lei.

Majorarea deficitului bugetului de stat va fi acoperita, in temei, din contul utilizarii soldurilor de la conturile bugetului de stat. Tinind cont de toate modificarile propuse, sumele absolute ale bugetului de stat precizate pe anul 2007 vor fi: la venituri – 13 miliarde 878 milioane 436,3 mii de lei, la cheltuieli – 14 miliarde
158 milioane 365,1 mii de lei, la deficit – 279 milioane 928,8 mii de lei.

Ca urmare a celor mentionate, in prezentul raport sint operate modificari a unor articole din lege, iar anexele 1,14, 17 si 19 se expun in redactie noua.

Stimati deputati,

In final, va multumesc pentru atentie si va rog sa sustineti proiectul prezentat de Guvern.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, stimati colegi,

Stimata doamna ministru,

Desigur, este o intrebare de ce nu este prezent ministrul, fiindca noi catre ministru avem mai multe intrebari, intelegem ca dumneavoastra nu purtati vina. Ma mira faptul de ce alti membri ai Guvernului, responsabili de aceste cheltuieli, nu sint prezenti aici.

Eu am o scurta intrebare. Este ultima modificare a bugetului sau undeva, in primul trimestru al anului viitor, mai venim cu una?

 

Doamna Nina Lupan:

Nu, nu.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Dupa cum credeti dumneavoastra...

 

Doamna Nina Lupan:

Deci, noi credem ca este ultima rectificare a legii bugetului de stat pentru...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, este destul de straniu. Da, da poftim.

 

 

Doamna Nina Lupan:

Dar este viata si e clar ca poate sa fie ceva corectari pe parcurs, dar noi totusi speram ca va fi ultima.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, dar vedeti ca noi, cite odata, pe oameni, pentru ca au furat o gaina sau
20 de lei, ii condamnam si ei se duc la puscarie. Aici discutam modificarea bugetului in suma de 960 milioane de lei si, in conditii foarte linistite, o parte se uita in pod, o parte asteapta mai repede sa se termine discursul, ministrii nici nu vin aici.

Sigur ca, dar nu va deranjeaza asa intrebarea. Eu aproape ca nu am intrebari, stiind cum dumneavoastra priviti chestia aceasta. Eu am o intrebare, doamna viceministru. Spuneti, va rog, la investitii sint o sumedenie de modificari. Anul trecut, intr-un sir de localitati, au fost programate niste cheltuieli. Aceste localitati nu au primit banii, acum vedem ca banii acestia inclusiv sint redirectionati in alte localitati.

Cine a fost responsabil de... Ministerul Finantelor, Guvernul, fractiunea parlamentara, ЦК ком. партии sau altcineva?

 

Doamna Nina Lupan:

Referitor la investitiile capitale, este necesar sa mentionam, in primul rind, ca la Legea bugetului sint doua anexe, deci este anexa cu lista obiectelor ce tine de autoritatile publice centrale si de autoritatile publice locale. Respectiv, responsabili sint autoritatile mentionate.

De asemenea, este necesar sa mentionez ca obiective noi in aceste liste nu sint propuse acum la rectificarea bugetului, sint propuse numai redistribuiri in dependenta de volumele executate pe obiectele respective. Prin urmare, redistribuirile s-au efectuat, in primul rind, la nivelul autoritatii publice centrale sau locale pe obiectivele respective si numai daca erau surplusuri sau invers, nu ajungeau, deci s-a facut redistribuirea si intre autoritati.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Multumesc, doamna viceministru.

De ce spun chestia aceasta, fiindca anul trecut, la propunerea fractiunii Partidului Democrat, au fost acceptate un sir de propuneri pentru alocarea sumelor in diferite localitati. Din pacate, acum constatam ca aceste localitati nu au primit banii respectivi si acesti bani sint redirectionati astazi, fara multa motivatie, pentru alte localitati.

Eu inteleg ca au fost alegerile, s-au schimbat primarii, au venit primarii de la alte partide s.a.m.d. Eu va rog, doamna Presedinte al sedintei, din numele fractiunii va vorbi domnul Guma si rog sa il inscrieti pentru luare de cuvint.

 

 

 

Doamna Nina Lupan:

Deci, eu vreau sa mentionez suplimentar ca redistribuirea s-a efectuat in baza executarii reale a lucrarilor, in baza raportului pe 9 luni, pe 10 luni si a estimarilor care vor fi pina la finele anului si au fost coordonate cu autoritatile locale. Deci ei au acceptat acele cazuri unde au fost efectuate modificarile in minus.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimata doamna viceministru,

In conformitate cu Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar, la articolul 9 alineatul (2) se stipuleaza concret: “autoritatile publice nu pot admite executarea de cheltuieli aditionale neprevazute in legea bugetara anuala, cu exceptia cheltuielilor legate de achitarea sumelor conform titlurilor executorii eliberate in baza hotaririlor remise in instanta judecatoreasca”.

La noi se intimpla invers, noi tot anul cheltuim banii, pe urma venim si ii legiferam, titlurile executorii nu le indeplinim. De ce se intimpla asa?

 

Doamna Nina Lupan:

Deci, eu nu sint de acord cu dumneavoastra ca noi cheltuim bani care nu sint prevazuti in Legea bugetului. O situatie a fost anul acesta... o situatie dificila a fost cu salarizarea, fiindca dumneavoastra cunoasteti ca modificarile la Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar au fost aprobate in luna martie, prin urmare, Legea bugetului... noi nu am avut sursele respective si s-au efectuat modificari in planurile de finantare a institutiilor. Deci, s-au redistribuit banii din lunile noiembrie si decembrie pentru perioadele respective care au fost, unde au fost majorarile de salarii si, respectiv, au fost efectuate platile. 

Acum, luna noiembrie, partial si decembrie, majoritatea institutiilor nu au alocatii bugetare. De aceea, am venit cu rectificarea si numai dupa rectificare vor fi incluse aceste mijloace suplimentare si vom asigura plata salariilor pentru luna noiembrie in luna decembrie. E o situatie similara si cu acele datorii de care am spus, in baza articolului 22 din Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar cu ministerele de forta, a fost efectuata aceeasi procedura.

Deci, iar numai ce tine de salarizare s-a facut mecanismul acesta, fiindca noi, intr-adevar, nu am putut sa admitem sa nu fie efectuata plata salariilor atunci cind a fost modificata Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

In toate celelalte cazuri, noi am venit cu rectificarea si speram sa reusim totusi sa efectuam toate platile ce tin de aceasta rectificare.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna viceministru,

Ce tine de fondurile de sustinere financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, noi am marit cheltuielile cu 212 milioane, lucrarile sint deja efectuate, noi platim lucrarile deja efectuate. Cu atit mai mult la Chisinau, “Eternitate” – 10 milioane, Pan Halipa – 11 milioane, centrul Petricani, troleibuzele – 7 milioane, aceste lucrari sint deja efectuate, noi platim lucrarile efectuate si legiferam acum aceste sume.

Eu la aceasta am vrut sa ma refer. Dar urmatoarea intrebare. O claritate. Micsorarea la indexarea depunerilor la Casa de Economii de la 85 de milioane la
55 milioane, cu ce este legata aceasta, noi, ce, nu avem necesitate de indexarea depunerilor, care este situatia?

 

Doamna Nina Lupan:

Deci noi avem necesitatea si, intr-adevar, se vine chiar si cu unele modificari in ceea ce tine de virsta persoanelor carora li se efectueaza aceasta indexare si pentru anul curent este propusa pina in anul 1947, pentru anul viitor e prevazut pina in anul 1951, dar noi efectuam platile in dependenta de cererile care sint deja depuse la banca si ceea ce se solicita.

Cu parere de rau, pentru aceasta virsta, pina in anul 1947 nu sint prezentate mai multe cereri si noi, pina la sfirsitul anului, nu reusim sa efectuam modificari in legislatie ce tin de virsta, pentru ca sa fie utilizate aceste mijloace. Si numai din aceste considerente se micsoreaza suma.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Mi se pare foarte straniu, avind 85 de milioane, noi nu am gasit mecanisme si posibilitati ca sa le distribuim si la urma efectuam rectificari, mai bine zis rezulta, asa, dintr-o parte parca punem niste obstacole beneficiarilor ca sa nu primeasca banii necesari, cheltuim banii pentru altceva.

Doamna viceministru,

Inca o intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Doua intrebari avem dreptul. Dumneavoastra sinteti a doua. Lasati una pentru comisie. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Fondul pentru majorarea salariilor in sectorul bugetar, pentru anul curent au fost preconizate 150 de milioane. Dumneavoastra ati explicat care este problema, marim cu 189 de milioane, dar noi nu gasim nicaieri in sinteza. In sinteza propusa acum pentru prima lectura nu este acest articol. Cum s-au distribuit aceste alocatii si care sint, pina la urma, beneficiarii?

 

Doamna Nina Lupan:

Deci, ceea ce tine de majorarea salariilor, ea a fost efectuata in doua etape.
150 de milioane au fost incluse in rectificarea din vara, iar acum, a doua etapa,
189,1 milioane de lei pentru a doua etapa a majorarii salariilor. Majorarea s-a efectuat in legatura cu modificarile din martie, practic, au beneficiat toate ramurile, deci toti bugetarii din toate ramurile.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Acesta e costul implementarii legii.

 

Doamna Nina Lupan:

Da, da, 300 in total, deci e o suta, 339,1 e costul legii.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Si, doamna viceministru,

O propunere pentru lectura a doua. Eu vreau sa ma intorc la tragedia care s-a intimplat totusi la Soroca. Autoritatile au folosit la maximum aceasta tema si,
intr-adevar, au fost si Prim-ministrul si autoritati de diferite niveluri. Luind in considerare, ca totusi preconizati sa micsorati Fondul de rezerva al Guvernului de la 119 la 55 de milioane la 64 de milioane, noi totusi am propune ca sa gasiti
10 milioane pentru acordarea sumei pentru constructia casei sinistratilor de la Soroca.

Fiindca noi astazi avem o situatie absolut dificila. Acolo casa este demolata si este demolata de structurile statului. Pina la urma, oamenii stau absolut nedeterminati care le va fi soarta lor mai departe si noi, doamna viceministru, trebuie sa gasim o solutie pentru aceasta problema.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Nina Lupan:

Deci, unicul lucru pe care am vrut sa il mentionez e ca Ministerul Finantelor a alocat cite un salariu de o singura zi, deci doritorii care au fost in Aparatul central al Ministerului Finantelor, noi am alocat salariul unei zile lucratoare pentru aceasta. Dar examinam...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimata doamna,

Inteleg ca platim, Guvernul vine sa legifereze finantarea unor lucrari care deja au fost infaptuite, dar am vazut foarte clar, in rectificarile din anul trecut era chiar scris in proiectul de rectificare ca se cere legiferarea nu numai a costului acestor lucrari deja facute, dar si a procentului de dobinda de la banca.

Ceea ce demonstreaza si va pot aduce exemple, satul meu de bastina Pirjota din 2005 a retras gazul in marginea satului in baza unui credit luat de administratia publica locala. In fiecare an incercati sa dati cite putin din acest credit, ati inmormintat satul meu acolo si gazul in marginea satului. Pina astazi nici o institutie din sat nu are gaz, dar satul plateste tribut si procentele la banca. Si acum vad acelasi lucru. De ce se intimpla aceste lucruri?

 

Doamna Nina Lupan:

Ce tine de autoritatile publice locale ei au autonomie financiara si sint in drept singuri sa ia decizie referitoare la perfectarea creditelor. De aceea, cind apar aceste datorii, aceasta este sub responsabilitatea, in primul rind, a autoritatii publice locale. Bugetul de stat, intr-adevar, ceea ce am spus, a facut redistribuire intre obiective, dar obiective care au fost aprobate in Legea bugetului. Deci nu au fost incluse alte obiective.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu v-am intrebat despre procentul creditului bancar intors.

 

Doamna Nina Lupan:

Procentul.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Din bugetul de stat.

 

Doamna Nina Lupan:

Deci, noi nu restabilim cheltuielile ce le fac autoritatile publice locale. Daca un obiectiv are doua surse de finantare, fiecare e responsabil pentru cota lui. Deci bugetul de stat e responsabil pentru cota pe care o ia, care este prevazuta din contul bugetului de stat si autoritatea locala este responsabila pentru cota prevazuta din bugetul respectiv.

Si in cazul in care ei nu au aceste surse si se duc in sistemul bancar pentru a lua imprumuturi, dobinzile tin tot de achitarea din contul bugetului local. Noi nu putem lua la bugetul de stat aceste responsabilitati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine, este un caz aparte si ne lamurim.

 

 

Doamna Nina Lupan:

Da, bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Si a doua intrebare. Anul trecut, exact cam in aceasta perioada, a fost efectuata, de asemenea, rectificarea in bugetul de stat pentru anul 2006 si in acest an. In acest an, procentul de acumulari pe care le redistribuiti este mai mic. Ati putea sa explicati, s-a lucrat mai rau in acest an sau care este motivul ca in acest an ati colectat mai putin si impartiti mai putin?

 

Doamna Nina Lupan:

Deci nu, nu s-a colectat mai putin, noi am mai fost cu doua rectificari la Legea bugetului pe parcursul anului. Prima rectificare a fost 620 de milioane, a doua rectificare 250 si aceasta este a treia rectificare. Asa ca, daca ne uitam impreuna, eu cred ca nu este mai putin.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am vazut ca este mai putin si cred ca de vina sint alegerile locale care au fost in iunie 2003 si banii folositi de cineva in aceste alegeri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Lupan,

Vreau sa ma refer la punctul 7) din articolul 8¹ al proiectului de lege, conform caruia cifra 100 de milioane se inlocuieste cu cifra 192 de milioane. Deci, in nota informativa spuneti ca la articolul 8¹ mijloacele prevazute pentru majorare in anul curent a capitalului social al Intreprinderii de Stat “Calea Ferata din Moldova” se majoreaza cu 92 milioane de lei si va constitui in total 192 milioane de lei.

Majorarea capitalului social al intreprinderii nominalizate se explica prin necesitatea asigurarii constructiei tronsonului de cale ferata Cahul–Giurgiulesti.

Intrebarea mea este, prima: dumneavoastra ati analizat cum stau lucrurile in privinta constructiei acestui tronson de cale ferata, ajungind la concluzia ca trebuie sa suplimentati cu 92 de milioane de lei. Cit de profund ati analizat pentru ca, in legatura cu aceasta, daca imi spuneti ca da, am citeva intrebari pentru a vedea cit de justificata este alocarea acestor bani. De exemplu, cite trenuri vor trece pe aceasta cale ferata?

 

Doamna Nina Lupan:

Referitor la completarea fondului statutar in intreprinderile de stat, Guvernul vine cu propuneri pe masura posibilitatilor care sint intr-acest buget. Fiindca, va dati seama, ca, intr-adevar, necesitatile si pe alte ramuri sint esentiale si prioritatile s-au examinat de catre Guvern si s-a propus aceasta modificare.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Lupan,

Din raspunsul dumneavoastra eu inteleg ca nu cunoasteti problema.

Vreau sa va spun ca pe acest bransament va trece un singur tren, in timp ce pentru rentabilitate este nevoie de 20 de garnituri de tren. Si al doilea aspect este ca acest bransament se construieste prin lunca Prutului, iar, conform tehnologiei, deci trasarea caii... nu trebuie amenajate trasee in  asemenea locuri si am sa ma refer in interventia mea mai amanuntit.

In al treilea rind, vreau sa va spun ca, pe acest tronson de cale ferata, din ceea ce rezulta potrivit schemei de trafic, vor lucra doar 75 de persoane cel mult. Si plus toate problemele legate de paminturile care se iau cu forta in stilul bolsevic si comunist al dezmostenirii si desproprietaririi oamenilor, acordarea acestor bani nu inseamna decit o spalare de bani publici, o deturnare de fonduri. Dumneavoastra nu puteti explica, dar va spun ca acesti bani ar trebui sa fie folositi pentru cu totul alta destinatie. Poate va ginditi si, totusi, analizati mai profund acest imperativ anuntat, pentru ca nu este un imperativ, sint bani aruncati in vint.

 

Doamna  Nina Lupan:

Ceea ce pot sa spun suplimentar, cred ca, intr-adevar, ce tine de incasarile de la privatizare, vin in contul bugetului de stat si tine de politica Guvernului... ceea ce tine de completarea fondului statutar al unor intreprinderi, pe care le consideram ca sint niste intreprinderi-cheie, care ar influenta asupra dezvoltarii economiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna viceministru,

Am o intrebare la dumneavoastra. Printr-o hotarire de Guvern din 2006, Guvernul isi luase acolo obligatiunea de 33% reparatia la gradinita nr.3 din Ialoveni. Va aduc multumiri din partea lor acum, caci ati miscat trenul din loc. Deci, in rectificarea de astazi este un milion, am informatia ca chiar sint de acum acordati si bani, vreo 395 de mii. Intrebarea mea este urmatoarea: vor avea ocazia sa va multumeasca si pentru 1 milion 400, care urmeaza sa fie finantat mai departe in viitorul apropiat? Chestia este ca gradinita aproape este gata si este nevoie... in viitorul cel mai apropiat, ar fi posibil de dat in exploatare.

Multumesc.

 

Doamna  Nina Lupan:

Ceea ce tine de politica Guvernului in investitii capitale, in primul rind, se asigura continuitatea efectuarii volumelor de lucrari pentru ca, intr-adevar, acele obiective care au un procent inalt de executare sa fie date in exploatare intr-un termen cit mai redus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

 

Doamna  Nina Lupan:

Noi examinam in ordine de lucru cu obiectivul respectiv. Vedem in ordine de lucru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna viceministru,

Va multumesc.

Va rog, comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Modificarile si completarile propuse in proiectul prezentat de Guvern sint generate de acumularile de venituri suplimentare la bugetul de stat, realizate in perioada anterioara a anului, si de prognoza veniturilor scontate pina la finele anului, precum si de necesitatea onorarii unor angajamente, pentru a caror realizare se necesita alocari suplimentare.

Evolutia proceselor social-economice din perioada de 10 luni ale anului curent au invocat acumulari la bugetul de stat in suma de 11 miliarde 200 milioane de lei, ceea ce constituie 86,1 la suta din prevederile anuale sau cu 104,2 la suta comparativ cu perioada de gestiune. Ca urmare asupra incasarilor mentionate si a estimarilor executarii scontate pentru perioada de pina la sfirsitul anului, noi o sa avem o majorare pe toate componentele – 919,9 milioane de lei. Cele mai esentiale acumulari suplimentare se inregistreaza la incasarile de la impozitul pe venit. Practic, aceste momente dumneavoastra le aveti in raport si au fost numite in raportul doamnei Lupan.

Vreau sa ma refer la momentele ce tin de realizarea politicilor din domeniul protectiei sociale, invatamint, sanatate, aparare nationala, securitate publica, agricultura, industrie, transport, mediu etc. Proiectul propune majorarea cheltuielilor si, in special, a cheltuielilor de baza, care s-au materializat atit prin alocari suplimentare, inclusiv distribuiri, transferuri, subventii in finantarea cheltuielilor curente, cit si a alocatiilor in finantarea investitiilor si reparatiilor capitale.

Cele mai esentiale cheltuieli si alocari suplimentare au fost in raport numite si dumneavoastra aveti raportul meu. Vreau sa va spun ca aceste alocari suplimentare dau posibilitatea sa indeplinim angajamentele, sa indeplinim masurile incluse in planuri, in programele respective.

Vreau sa va spun ca in raport este mentionat ca acumularea de venituri suplimentare si redistribuirea cheltuielilor a permis majorarea investitiilor capitale pe toate compartimentele cu 360,9 milioane de lei si a reparatiilor capitale cu –
20,7 milioane de lei, nivelul anual al acestora constituie respectiv 1 miliard
337,3 milioane de lei si 190,1 milioane de lei. Detaliat, sint expuse in anexele respective, pe care dumneavoastra le aveti. Vreau sa mentionez ca sumele suplimentare, alocate la ministere si departamente, acopera necesitatea de a indeplini Legea nr.355 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Astazi deja s-a mentionat ca in proiectul prezentat deficitul bugetului de stat pe toate componentele se va majora cu 207 milioane de lei, acoperirea deficitului va fi asigurata din contul mijloacelor de vinzare a valorilor mobiliare de stat prin vinzarea si privatizarea bunurilor domeniului public, din directionarea soldurilor la conturile bugetului de stat si intrari de imprumuturi externe.

Conform celor mentionate si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante sustine proiectul prezentat si, cu unele modificari si precizari de ordin redactional si de precizare a unor componente ale bugetului, expuse in avizele si amendamentele prezentate, propune Parlamentului acest proiect de lege spre aprobare in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am adresat intrebarile respective referitor la prezenta membrilor Guvernului, mai ales a ministrilor, care au atributie directa la cheltuieli. Insa comisiei vreau sa ii adresez o propunere pentru lectura a doua, daca se poate.

In Parlament, stiu ca exista o adresare a locuitorilor din Soroca, a oamenilor care au suferit cu casa respectiva, ca in acest buget sa fie introdusa o suma in vederea inceperii constructiei. Si deja pentru bugetul 2008 s-ar putea de alocat alti bani, ca aceasta casa sa fie dusa la sfirsit. Deci, o propunere din partea fractiunii noastre, poftim, 5 milioane, ca sa fie inceputa constructia si, in rest, sa mergem inainte.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Oleinic: 

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Majorarea deficitului cu 200 si ceva de milioane... noi o sa avem
279 de milioane din care surse va fi acoperit deficitul? Si, totusi, de ce noi recurgem la aceasta majorare?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa va spun ca noi ne incadram in limita care permite sa majoram deficitul, adica 0,5 din PIB. Dar acoperirea deficitului va fi asigurata, eu deja am mentionat, din contul mijloacelor de vinzare a valorilor mobiliare de stat, din vinzarea si privatizarea bunurilor din domeniul public, din directionarea soldurilor de la conturile bugetului de stat si intrari de imprumuturi externe. Adica, noi o sa acoperim.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte al comisiei,

Inseamna ca noi, intentionat, dintii facem deficit, ca pe urma sa gasim surse pentru acoperire.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Nu, nu intentionat, pornind de la necesitate.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Eu am mai dat citire si doamnei viceministru si vreau sa va intreb si pe dumneavoastra: considerati ca reexaminarile care se fac acum se incadreaza in Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar? Aceea ce am citit eu, ca autoritatile publice nu pot executa efectuarea de cheltuieli aditionale prevazute.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Am spus, ca, practic, da, se incadreaza.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte al comisiei,

Inca o intrebare. Marirea sumei fondului de sustinere financiara a unitatii teritorial-administrative cu 212 milioane. De la 1 miliard 752 la 1 miliard 964, care au fost, totusi, principiile de repartizare, numarul de populatie, preferintele politice sau preferintele electorale?

 

 

 

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vedeti, vreau sa va explic ca toate aceste majorari s-au efectuat pornind de la normativele respective si de la necesitatea alocarii investitiilor capitale si a surselor pentru reparatiile capitale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Luari de cuvint?

Domnul Gutu.

 

Domnul  Ion Gutu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In primul rind, se creeaza asa o traditie, domnule Presedinte al Parlamentului, cind, intr-adevar, Primul ministru si viceprim-ministrii nu participa la discutiile in Parlament cind se adopta proiectul bugetului pe anul viitor. Asa o modificare serioasa a bugetului, de acum lipseste si domnul ministru. Vreau sa va spun ca asemenea cazuri cind era doamna Ostapciuc Presedintele Parlamentului nu erau frecvente.

Al doilea moment. Vreau sa mentionez, stimati colegi, ca, intr-adevar, domnul Bondarciuc a informat Parlamentul despre activitatea comisiei, m-am straduit sa fiu prezent la toate grupurile de lucru, la sedinta comisiei, am deplina informatie despre ceea ce se propune, despre acest document, despre rectificarile care sint inaintate.

Deci, citeva chestiuni si observatii sau cum se le considerati dumneavoastra. In primul rind, nu am primit raspunsuri la mai multe intrebari la compartimentul “Venituri”. De ce se propune micsorarea veniturilor la accizele la benzina si motorina, cind importul in tara este in crestere? De ce se micsoreaza accizele la rachiu sau la votca cu 20 milioane, atunci cind in tara se bea mai mult decit in anul trecut? De ce este prevazuta suma de 300 milioane de lei majorare la restituirea taxei pe valoarea adaugata, atunci cind in industrie si agricultura este si va fi o reducere in anul curent si exportul nu a crescut la asa nivel? De ce, de exemplu, noi trebuie sa majoram deficitul bugetului de stat cu 200 milioane? Explicati nu am primit nici de la viceministru, nici de la domnul Bondarciuc.

De ce la compartimentul “Fonduri speciale” veniturile se majoreaza cu
30 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 60 milioane? Si de cind am ajuns noi ca la fondurile speciale sa avem un deficit de 30 de milioane de lei? Deci, este un moment esential ca, intr-adevar, toate repartizarile si propunerile inaintate nu au o logica si nu au o analiza respectiva, cum si Calea Ferata – 92 milioane de lei. Cum si o cifra, stimati colegi, dintr-un 1 miliard 100 milioane de lei la fondurile de sustinere sociala a populatiei este prevazuta majorare numai cu 8 milioane? Atunci cind noi vorbim toti ca tara este saraca si oamenii au nevoie de ajutor.

La compartimentul de reduceri, cheltuieli – 30 de milioane, domnul Oleinic a spus, la indexare, 30 de milioane la gospodaria comunala, minus 94 de milioane la complexul pentru combustibil si energie si multe alte chestiuni. Deci, pur si simplu, sint niste modificari voluntare, neargumentate, fiindca trebuie de eliberat niste resurse pentru alte scopuri. Prin acest proiect de lege se propun 300 de milioane la investitii capitale.

Stimati colegi,

Inca o data vreau sa confirm de la aceasta tribuna ca absolut o practica haotica, o practica de incalcare flagranta a legislatiei la compartimentul de investitii capitale. Deci, un exemplu pe raioane.

Din 392 milioane de lei prevazute pentru... cu modificarile deja propuse, minus 87 milioane de lei pe municipiul Chisinau, deci, 300 de milioane de lei la acest compartiment pe toate raioanele republicii. Dintre care: Briceni – 14 milioane, Floresti – 19 milioane, Ocnita – 23 milioane. Au fost spuse 11 milioane. Orhei –
15 milioane, Drochia – 15 milioane, Cantemir – 15 milioane. Deci, in 6 raioane sint repartizate 30% – 100 milioane de lei. Deci, raioanele Briceni, Floresti, Ocnita, Drochia au mentinut, au indreptatit aceste finante. Spre regret, alte raioane, Cantemir, au pierdut alegerile colegii nostri si, din aceasta cauza de la 15 milioane pentru 2007 s-a prevazut pentru anul viitor un milion 400, deci, de zece ori mai putin. Numai de aceea ca s-a schimbat puterea in raion.

Stimati colegi,

La reparatii capitale, va rog atentie, sint niste momente, e clar ca cifrele nu sint atit de mari, dar va aduc o cifra pentru dumneavoastra, reparatii capitale pe toate raioanele republicii. Pentru sistemul prescolar primar secundar de tot 20 de milioane. Pentru cultura, arta, sport si actiunile pentru tineret la acest compartiment au fost prevazute preliminar 3 milioane 900, se corecteaza astazi cu minus 260 000. Deci, o asemenea ramura, noi stim in ce stare se afla casele de cultura, bibliotecile si alte chestiuni. La invatamint – minus 488 000, la ocrotirea sanatatii – minus 111 000. Deci eu cred ca nimeni nu socoate si nu citeste, fiindca din punct de vedere politic nu este corect ca la aceste ramuri serioase sa micsoram alocatiile din buget, avind
1 miliard si 100 de milioane bani in plus.

Si inca o problema abordata astazi aici – Fondul de rezerva al Guvernului.

Stimati colegi,

Fondul de rezerva al Guvernului s-a transformat intr-o, as spune asa, masina de incalcare masiva a legislatiei. Poftim, aprobat in buget pentru 2007 – 50 de milioane. Ati votat dumneavoastra anul trecut. Rectificat in primul semestru al anului curent – 119 milioane. E clar ca a fost perioada de alegeri, primul semestru defalcari si decizii masive ale Guvernului. Rectificat acum in ultimul proiect de lege iar la 50 de milioane. Deci, banii au fost utilizati, folositi asa cum a socotit  cineva si acum s-a revenit la cifra de 50 de milioane.

Vreau sa va spun ca multe decizii ale Guvernului care rezulta din Fondul de rezerva al Guvernului si finantarii sint masive incalcari ale legislatiei. Va aduc citeva cifre. Reconstructia complexului Condrita – in Legea bugetului au fost prevazute
2 milioane, in luna iulie se ia decizia, Guvernul sa adopte, unde se mai adauga
2 milioane. Deci, 300 000 prin decizia Guvernului din Fondul de rezerva pentru amenajarea teritoriului cladirii Presedintiei. Prima data cind a aparut in legislatie cladirea Presedintiei.

Complexul memorial “Feciorii Patriei” – 1 milion de lei. Sediul Ministerului Protectiei Sociale si Familiei – 2 milioane de lei din Fondul de rezerva. Cine are dreptul sa utilizeze aceste resurse prin Fondul de rezerva? Eu inteleg ca toate chestiunile acestea se fac la comanda.

Si, stimati colegi,

Ultimul moment, fondurile speciale ale Guvernului. Eu am pus o intrebare ministrului: domnule ministru, eu nu sint impotriva manastirii de la Curchi, dar de unde s-au acumulat 30 de milioane de lei si acum sint directionati spre rectificare. Eu stiu, constructii si restabilirea acestui complex monastic care este necesar. 30 de milioane, mai mult decit la toate raioanele republicii pentru anul 2008. Ministrul nu a raspuns. A spus, ca este un cont unde se acumuleaza banii si noi ii redistribuim. Nu am primit raspuns la aceasta intrebare.

De aceea, eu cred ca a sosit momentul cind Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” vrea sa ceara, stimati colegi, o motiune fata de conducerea Guvernului la compartimentul “Investitii capitale”.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Cosarciuc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu ma voi referi la un compartiment mai ingust, la ceea ce tine de dezvoltarea rurala. Si as vrea sa va argumentez citeva momente foarte importante de politici ale Guvernului in acest domeniu. Veniturile la bugetul de stat care se repartizeaza
119 milioane, 75% din importuri aceste venituri vin. Si cum apar aceste venituri? Remitente avem pe 9 luni de zile, 900 milioane de dolari, dintre care aceste remitente sint aduse de catre cetatenii din mediul rural 75% – 700 de milioane de dolari, fiindca migratia fortei de munca de la sate in mediul rural este 75% din total. Din acel milion de cetateni ai Republicii Moldova care lucreaza peste hotare, 75% sint din mediul rural. Si acestea sint date statistice, stimati colegi, dupa sase luni din mediul rural erau plecati 65%, dupa 9 luni – 75%.

Adica tot mai multi tarani sau locuitori ai mediului rural pleaca peste hotare, fiindca politica Guvernului este indreptata impotriva locuitorilor de la sate, impotriva taranului. Si va dau un exemplu. Aici eu cred ca si Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa ar trebui sa se implice. Proiectul de dezvoltare a invatamintului in mediul rural minus 12,3 milioane de lei. Adica, in principiu, noi nu avem nevoie ca sa dezvoltam invatamintul in mediul rural. Desi stim ca cele mai multe probleme le avem in mediul rural. Nu avem suficienti pedagogi. De acolo pleaca masiv la munca peste hotare.

Mai departe, stimati colegi, ceea ce s-a intimplat anul curent: incapacitatea de plata. Contributiile de asigurari sociale de stat obligatorii individuale, eliberate de persoanele fizice proprietari ai terenurilor agricole. Va fi modificata urmatoarea lege – Legea cu privire la asigurarile sociale, minus 92 de milioane. Adica, in principiu, stimati colegi, prin politicile promovate de Guvernul actual noi lasam satele fara perspectiva si dezvoltarea rurala este lasata pe seama urmatoarelor generatii.

Mergem mai departe, stimati colegi, in ceea ce priveste agricultura privind aceasta modificare. Din veniturile generale la buget 16,3 milioane de lei, bataie de joc. Ajutoare umanitare si aici iarasi este o cifra foarte concludenta – ajutoare umanitare, ceea ce noi am capatat de la guvernele straine 64 de milioane, dar Guvernul nostru actual, adica al nostru, al Republicii Moldova – 16,3 milioane. In principiu, inca o data, prin aceste modificari ale Legii bugetului pe anul 2007 se observa o politica foarte clara de depopulare a mediului rural, de stimulare a exodului masiv de populatie in continuare, deoarece este mult mai bine de capatat aceste remitente, de dezvoltat in continuare importurile. Fiindca, uitati-va ce avem noi avem dupa 9 luni de zile.

Balanta comerciala, deficitul balantei comerciale 1,6 miliarde dolari dupa
6 luni, dupa 9 luni de zile. Adica, in principiu, ceea ce aduc cetatenii Republicii Moldova de peste hotare este mult mai mult decit exporturile din Republica Moldova.

Acum eu as vrea sa accentuez pentru atentia dumneavoastra, la propunerea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”. Noi propunem totusi ca Fondul de subventionare in agricultura sa fie completat cu 300 milioane de lei din contul urmatoarelor redistribuiri: Aparatul Guvernului – 21 de milioane, Serviciul Fiscal – 14 milioane, Serviciul Vamal – 78 de milioane, Ministerul Dezvoltarii Informationale – 13 milioane, Ministerul Afacerilor Externe – 39 de milioane. Ambasada de la Praga poate sa mai astepte. Academia de Stiinte – 20 de milioane, “Teleradio - Moldova” -  9 milioane, “Moldsilva” – 20 de milioane, Ministerul Transportului – 92 de milioane Calea ferata... Eu cred ca aici, stimati colegi, in general, la Calea Ferata se face o spalare de bani masiva, spalare mare de bani, fiindca nimanui nu ii trebuie aceasta cale ferata.

Noi avem un raport al celor care se ocupa cu analizele in domeniul transportului si este scris foarte clar ca in lume cel mai important mijloc de transport este automobilul, nu calea ferata. Si nu trebuie sa cheltuim bani in construirea caii ferate, dar trebuie sa cheltuim banii pentru dezvoltarea retelei de drumuri. Si, in acest context, prin aceasta redistribuire noi acumulam acele 300 de milioane necesare, pentru ca sa fie transferate pentru majorarea fondului de subventionare in agricultura si astfel sa restabilim dreptatea in Republica Moldova. Fiindca bugetul Republicii Moldova se formeaza de taranii plecati peste hotare si ei ar trebui sa capete acesti bani ca sa nu plece in continuare. Deoarece pleaca in continuare masiv de la sate.

Noi, cu aceasta propunere, finalizam, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, acei care, de pilda, nu cunosc aceasta fractiune, care, de pilda, el doarme si numai acolo vorbeste si mai mult nimic nu face. Noi nu vom vota aceasta modificare si vom examina posibilitatea de a veni cu aceasta propunere pentru lectura a doua. Si consideram ca Legea bugetului, in principiu, reflecta politica Guvernului actual, depopularea tarii si stimularea exodului masiv al populatiei din Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Domnul Cosarciuc, de fapt, a incheiat interventia sa cu o referire la situatia privind spalarea banilor prin Calea Ferata. Exact la acest lucru vreau sa ma refer si eu. Si imi dau foarte bine seama ca vorbesc degeaba, pentru ca totuna voi, comunistii, ridicati sus mina ca o masina de vot fara frina. Dar vreau sa va spun despre nejustificarea celor 92 milioane de lei pentru bransamentul de cale ferata Giurgiulesti – Cahul.

Nici un indrumar, manual sau o instructiune pentru exploararea terenului si constructia cailor ferate nu recomanda amenajarea traseului in lunca riului sau pe trasamentele inundabile, deoarece, pe linga cheltuielile suplimentare de constructie, inaltimea stratului de nisip, pregatirea fundamentelor etc., trebuie de avut in vedere ca terasamentele in lunci sint formate de depuneri namoloase sau mlastinoase putin rezistente, in plus straturile aplicate sint amenintate de fluxurile de ape ce conduc la spalarea lor si la anihilarea masurilor de asigurare a stabilitatii constructiei. De aceea, se cere evitarea amenajarilor in apropiere de riuri si de albiile fostelor riuri. Acesta este un citat din instructiunile privind tehnologia constructiei bransamentelor de cale ferata.   

De aceea, cheltuielile pentru constructia de cale ferata si exploatarea ei in acest caz nu se recupereaza niciodata. Eu cred ca noi dam bani pe apa simbetei sau in buzunare private. Guvernul Republicii Moldova a apreciat capacitatea de trafic de cale ferata a bransamentului Giurgiulesti – Cahul de 1 milion de tone de marfuri pe an. Daca e sa descifram aceasta cifra, obtinem o totala absurditate. O garnitura de tren cu 40 de vagoane cintareste 3500 tone bruto si  2500 tone neto. Inmultim cu 365 de zile ale anului si obtinem 912500 tone sau circa 1 milion de tone. In felul acesta, bransamentul se face pentru un tren care va trece o singura data in 24 de ore.

Pentru functionarea normala a unei cai ferate si obtinerea rentabilitatii pentru acoperirea cheltuielilor e nevoie de o capacitate de trafic de la 20 de garnituri in sus in 24 de ore. In urmatorii zece ani nu se va reusi asigurarea unui asemenea volum de trafic. In felul acesta, bransamentul de cale ferata se proiecteaza din capul locului ca nerentabil.

Guvernul Republicii Moldova declara despre crearea substantiala a locurilor de munca o data cu introducerea in exploatare a bransamentului. Vor fi deschise trei sau patru statiuni, schema de state a unei statiuni va fi: un sef de statie, patru persoane de serviciu, un casier de bilete, o femeie de serviciu, un mecanic electrician, un brigadir de linie, sase montatori de linii. In total vreo 15 oameni, pe care ii inmultim cu
3 statiuni si obtinem vreo 45. La statiune este posibila si construirea elevatoarelor si mai adaugam 25 de oameni. Vor fi in total 70 – 100 de oameni. Si sa facem o corelare cu cheltuielile care se baga si prin acest proiect de lege in acest obiectiv. 

Si atunci intrebarea este: pentru ce se dau 92 de milioane de lei? Pentru ce cream atitea probleme si cu oameni care nu vor sa cedeze paminturile? Si iata asa, articol cu articol, se pregatesc bani publici pentru a fi deviati spre utilizare in alte scopuri sau pentru a fi bagati intr-un bransament de cale ferata care se va prabusi peste citva timp, fiind amenajat in lunca riului. Dupa esecul cu traseul de cale ferata lansat cu atita pompa Revaca – Cainari, iata o alta oportunitate de a deturna banii publici sau de a-i arunca, in cel mai rau caz, pe vint.

Specialistii mi-au relatat detalii si in ce priveste incalcarea tehnologiilor elementare la Cainari – Revaca, unde se baga bani degeaba sau sint si acolo destinati spalarii. Linga satul Dobruja, de exemplu, unghiul caii de peste 30 de grade, adica depasirea punctului initial fata de terminus este de peste 30 de metri de la un km, lucru permis numai in munti: Carpati, Caucaz sau in cariere, sau in mine.

Bransamentul tine de categoria a doua, pe un asemenea segment poate trece o garnitura de tren care ar fi impins avind o greutate de 2 mii 200 tone – 25 vagoane, in timp ce pentru garnitura cu greutatea normala de 3 mii 600 tone este nevoie de
6 locomotive, ceea ce este o absurditate. Cunoscatorii din ramura spun ca responsabilii pentru constructia bransamentului Cainari – Revaca este Veaceslav Iordan, specialist in gospodaria comunala, de unde si tragem  concluziile: om de al nostru, ce mai toti experti in deturnarea de fonduri.

Stimati colegi,

Sa manifestam raspundere si sa dam macar 10–25 milioane de lei din cele
92 de milioane, care, in opinia mea, ar trebui sa nu le dam in general, pentru constructia blocului exploadat din Soroca. Oamenii asteapta acest lucru si redistribuirea banilor cum o face Guvernul comunist nu manifesta decit un dispret total fata de populatia din Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Bolboceanu.

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege care ne este propus astazi spre adoptare de rectificare a bugetului, de fapt, este a treia rectificare propusa Parlamentului pentru bugetul anului 2007. Doamna viceministru a incercat sa ne convinga ca noi nu vom avea o a patra rectificare a bugetului. Eu aproape sint convins ca de la 25, 26, 27 decembrie noi vom avea a patra rectificare a bugetului si rectificarile bugetului anului 2007 vor atinge suma de 2,5–2,7 miliarde de lei, astazi la a treia rectificare noua ni se...

Deci, veniturile se majoreaza cu aproximativ peste 2 miliarde de lei si aici nu putem sa nu ne aducem aminte, pentru ca o rectificare a bugetului nu poate fi discutata in afara bugetului, care a fost aprobat pentru anul 2007, de aprobare a bugetului in noiembrie 2006 pentru anul 2007, atunci cind membrii Guvernului au incercat aici, in sala, sa ne convinga ca veniturile pentru anul 2007 sint estimate la maximum si nicidecum nu sint rezerve pentru majorarea veniturilor bugetului pe anul 2007, asa cum am cerut noi macar cu 1 miliard de lei, de fapt, nu numai noi, majoritatea fractiunilor de la opozitie au cerut aceasta majorare, ceea ce nu s-a intimplat, iar astazi noi vedem ca avem o majorare la venituri cu peste nu 1 miliard, dar peste 2 miliarde de lei.

Si daca revenim la bugetul pe anul 2006, 2007 care a fost aprobat la
12 miliarde de lei, astazi rectificarile constituie peste 2 miliarde de lei, deci, putin mai mult de 20%. Eu cred ca pentru un Guvern profesionist aceasta eroare este, sa-i spunem mai moale, putin depasita. Noi deseori mentionam si aducem in exemplu Uniunea Europeana, directivele Uniunii Europene. Eu am analizat citeva bugete ale tarilor europene si nu am gasit nicaieri unele rectificari. Da, toate bugetele tarilor europene au rectificari, dar nicaieri nu am gasit ca rectificarile sa depaseasca 3–5% din bugetul anual. Ce rezulta din aceasta? Ori membrii Guvernului cind ne-au informat la aprobarea bugetului pe 2007 ca veniturile au fost estimate la maximum, ne-au mintit, ori acei care se ocupa de planificarea bugetara au mari carente la capitolul profesionalism.

Deci, noi nu avem si cred ca si nu vom avea raspuns la aceasta intrebare, pentru ca eu cred ca problema aici este alta. In mare masura, din an in an, ceea ce se propune la rectificarile bugetului nimeni in esenta nu cunoaste cind s-au cheltuit sau cind se vor cheltui aceste surse. Si atunci cind Guvernul incearca sa ne convinga ca noi, in timp de 20 de zile pina la sfirsitul anului, vom reusi sa asimilam, sa cheltuim aproape 1 miliard si jumatate din buget, si inca 1 miliard care este propus suplimentar la rectificare, cred ca aceasta este imposibil.

Faptul cert este ca o buna majoritate din aceste lucruri sint de acum cheltuite, iar noi, Parlamentul, sintem un organ de statisti care venim sa confirmam aceste lucruri care le-a realizat Guvernul. Ceea ce se refera la partea venituri, astazi, la rectificarea bugetului, se propun rectificari la venituri cu aproape 1 miliard de lei. Dar, daca omitem granturile din aceste venituri propuse astazi pentru rectificare,
747 milioane de lei din venituri, 83 la suta iarasi tendinta anilor precedenti sint veniturile din activitatea externa, din import si aceasta ar trebui, stimati colegi, sa ne deranjeze pe toti.

Orice buget al oricarei tari... gradul de coruptie a lui este in mare masura caracterizat de capacitatea Guvernului de a colecta veniturile la activitatile accizate sau, mai bine zis, la marfurile accizate. Uitati-va dumneavoastra ce se intimpla la noi si eu cred ca acestea sint de acum aproape niste cifre definitive pentru anul 2007 la capitolul “Accize”, in marea majoritate noi nu il indeplinim, ba mai mult decit atit, nu vor fi colectate venituri de aproximativ 120 milioane de lei, incepind cu benzina si motorina si terminind cu bauturile alcoolice si lichiorurile.

Atunci cind la accizele pentru importuri de masini noi o sa avem o depasire de 80 milioane de lei. Eu am sa va dau... Si noi nu am primit nici la comisie raspuns de ce se intimpla asa? La benzina si motorina, din an in an, noi nu indeplinim, dar importam masini din an in an tot mai multe. Numai in municipiul Chisinau este o informatie care este aproximativa. In 1998–1999 erau peste 20 de mii de unitati de transport, acum cineva spune ca avem peste 200 de mii de unitati de transport. Dar la evoluarea accizelor noi, practic, nu avem acele...

Domnule Jdanov...

 

Domnul  Marian Lupu:

Colegul nostru mai are inca un minut.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Acele rezultate pe care noi am putut sa le avem. Ceea ce se refera la partea de cheltuieli. Partea de cheltuieli iarasi repeta tendinta anilor precedenti, tendintele care au fost stipulate in bugetul pe anul 2007. Si e clar ca ele nu pot fi diminuate, pentru ca asa este politica guvernarii de astazi. Iarasi din acel miliard, care se propune la rectificare pentru raioanele republicii, au fost alocate numai 73 de milioane pentru reparatiile si constructiile capitale, dar daca omitem din aceste 73 de milioane cele pentru municipiul Chisinau, care sint cheltuielile care au fost de acum executate la “Eternitate” de catre guvernare si alte obiecte, atunci raioanelor le revine aproximativ 50 de milioane pentru reparatia capitala dintr-un miliard de lei.

Din tot volumul de venituri preconizat pentru rectificare administratiei publice locale dintr-un miliard pe toate compartimentele ei ii revin aproximativ 200 de milioane, 20% din cele rectificate, 800 de milioane ii revin structurilor administratiei centrale. Colegii au vorbit aici despre acele modificari pe care ei le propun pentru diminuarea cheltuielilor pentru administratia centrala si majorarea cheltuielilor pentru administratia publica locala. Noi avem un sir de aceste modificari pentru lectura a doua si le vom propune comisiei pentru dezbatere si aprobare, iar in prima lectura noi nu vom vota acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Guma.

 

Domnul Valeriu Guma:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

In cuvintarea mea e clar ca sint multe lucruri care... colegii precedenti au accentuat deja cifrele care... nu putem sa nu spunem ca Guvernul... cred ca Parlamentul trebuie sa aiba o atitudine fata de Guvern, avind in vedere ca este un adevar in toata lumea, pe care actuala guvernare nu vrea sa il constientizeze, ca legea unui stat a bugetului si, respectiv, toate modificarile care se efectueaza prezinta nu numai o adunare de cifre, dar, in primul rind, o lege oricare, a unui stat, Legea bugetului este, in primul rind, o proiectie economica a politicii pe care o promoveaza guvernarea.

Nu din programele politice ale partidului, nu din declaratiile consilierilor rezulta adevarata politica pe care o promoveaza. Legea bugetului si mai ales permanentele modificari ne arata in mod absolut, evident care sint adevaratele interese ale actualei guvernari.

Daca in anul actual tara a suferit cea mai crincena seceta din ultimii 50 de ani, inflatia depaseste oficial 14 la suta, cred ca in realitate are mai mult de 20 si, totodata, noi vedem ca sint alocate niste surse suplimentare, cum au mentionat si colegii precedenti, numai 2 milioane la vila presedintiala, 300 de mii de lei de maturat strazile primprejurul altei vile. Se maresc pentru un liceu academic, care se adauga inca 13 milioane, la cele 14 milioane care au fost alocate se mai adauga inca 10, iar in anul curent noi am votat pentru 2008 inca 30 de milioane. Eu ma intreb: ce fel de liceu academic cu 54 de milioane cind noi avem sute de licee in scoli carora nu le ajung, elementar, scaune?

Totodata, cum putem sa acceptam cind alocatii mici, foarte mici, cu greu acordate anul trecut, cum ar fi 100 de mii pentru reparatia unei gradinite din satul Ulmu, spre exemplu. Este stearsa de pe lista. Sau satul Grinauti-Moldova deja nu mai are nevoie de apeduct, tot de 100 de mii de lei? Gimnaziul din satul Buciumeni deja nu mai are nevoie de acoperis sau acolo nu mai ploua?

Sint niste concluzii, adevarata fata a actualei guvernari. Sintem convinsi si oamenii o sa traga concluzii corecte. Noi, deseori... dragii colegi de la guvernare sint suparati cind vorbim despre aceea ca sint niste masini de vot si eu regret faptul acesta, dar acesta este adevarul ca nu este normal cind un buget, modificarile acestui buget ce vin cu doua – trei zile inainte, vin luni in Parlament, ni se dau noua, deputatilor cu o zi inainte de sedinta comisiei. Cu tot respectul fata de posibilitatile si profesionalismul nostru, nu este normal si nu este posibil ca in doua – trei zile sa intram in esenta lucrurilor mentionate. Nici noi, nici dumneavoastra, dragi colegi.

Dar daca revenim la politica... iar vreau sa spun, fiindca aceste 3 modificari care au venit pe parcursul anilor si sint de circa 2 miliarde de lei, 3 majorari – 700, 250, 900 de milioane, eu inteleg ca in economie e greu sa efectuezi niste calcule foarte precise si sint niste erori admisibile, dar astea sint foarte mari, peste 15 la suta.

Eu nu pun la indoiala profesionalismul noilor ministri, si al finantelor si al economie si comertului, eu sper si cred, si stiu ca sint oameni profesionalisti. De la aceasta se cere o concluzie, ca aceasta este comanda, sint lucruri facute special ca atunci cind ai cheltuieli, cind ai majorari nejustificate, poti sa iti admiti cheltuieli nejustificate. Si atunci vii si masina de vot ti le legifereaza.

Eu, in acest context, vreau sa fac o... si rog ca secretariatul sa noteze lucrul acesta, o interpelare la Curtea de Conturi, din partea fractiunii: sa fie facuta de urgenta o verificare a cheltuielilor bugetare efectuate pina in prezent, a acestui proiect de lege, pina la prezentarea acestui proiect de lege, mai ales in raport, cu cheltuielile suplimentare propuse astazi.

Sa nu uitam ca Legea bugetului este o lege care trebuie sa fie indeplinita de stimatul nostru Guvern, iar incalcarile legii, oricare ar fi justificarile demagogice, trebuie sa fie sanctionate, caci consideram ca este o incalcare foarte grava cind unele executii ale bugetului depasesc peste 200%, iar in unele cazuri, cind nici nu sint prevazute in Legea bugetului, macar ca sint niste lucruri pentru infrastructura si bune, dar ele trebuie sa fie reflectate in buget.

In final, as vrea sa insist si sa remarc un lucru ca, discutind si bugetul pentru 2008, noi, Fractiunea Partidului Democrat, am propus majorarea venitului cu
1 miliard jumatate, amendamentele, fireste, respinse de guvernare, discutia de astazi ne ofera inca o data o posibilitate sa avem inca o argumentare in plus ca propunerile noastre au fost justificate si am avut toate temeiurile economice de a afirma ca bugetul si pe anul viitor va avea cu mult mai mult venit decit cele care au fost primite acum recent.

Si ca la final sa spunem ca, in aceste conditii, participarea Parlamentului la formarea politicii bugetare se transforma intr-o farsa. Partidul Democrat nu poate nici sa sustina acest proiect de lege si nici nu este sens sa participe la discutia lui.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Popa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Este foarte bine si constat inca o data ca veniturile si cheltuielile bugetului de stat sint in permanenta crestere si ofera posibilitati suplimentare pentru realizarea necesitatilor statului, ceea ce, de fapt, nu a fost pina in anul 2001.

Acumularile de venituri bugetare suplimentare denota faptul ca planificarea politicii bugetar-fiscale, precum si a finantelor publice este orientata corect, pe principii bine determinate si adecvate situatiei.

Pornind de la limita resurselor identificate si in vederea realizarii politicilor prioritare ale statului, precum si intaririi capacitatilor financiare ale autoritatilor publice locale din veniturile acumulate suplimentare se propune majorarea unor cheltuieli care s-au materializat atit prin investitii si reparatii capitale pe obiecte, cit si prin transferuri, subventii si retribuiri pentru intretinerea curenta, implementarea si monitorizarea unor proiecte, efectuarea de reforme structurale, majorarea salariilor angajatilor din sfera bugetara, a pensiilor militarilor, subventiilor pentru acordarea de credite unor categorii de persoane etc.

Domeniile prioritare de utilizare a acestor resurse au fost directionate in scopurile de realizare a programului de gazificare in toate raioanele tarii, aprovizionarea cu apa potabila a localitatilor, reabilitarea drumurilor, amenajarea unitatilor administrativ-teritoriale, constructia tronsonului de cale cale ferata Cahul – Giurgiulesti, sustinerea financiara a sectorului agrar, compensatia la majorarea tarifelor la energia electrica si gazele naturale si altele.

O prioritate a statului de mai multi ani este alocarea mijloacelor financiare pentru investitii si reparatii capitale a diferitelor obiecte de menire social-culturala, inclusiv transferurile in acest scop ce constituie, conform rectificarilor prezentului buget, suma de 1 miliard 528 milioane de lei sau cu 1,7 ori mai mult fata de cel adoptat initial, adica cu o crestere suplimentara de 610 milioane de lei.

Daca e sa facem o comparatie fata de anul 2001 cind era... deci aceasta suma constituia citeva zeci de milioane de lei, desigur, este o crestere considerabila, nemaivorbind de faptul ca veniturile la bugetul consolidat, in genere, incepind cu 2001 pina in prezent a crescut de vreo citeva, de circa 4 ori.

Avindu-se in vedere ca, pe parcursul anului curent, la multe obiecte care au fost incluse initial in Legea bugetului de stat pe anul curent, insa la care nu au fost pregatite documentele de proiectare sau a fost stabilit faptul ca pina la sfirsitul anului nu se vor valorifica alocatiile respective, 3 rectificari de lege au fost redistribuite in mijloacele financiare de la un obiect la altul in suma de circa 27,6 milioane de lei.

Stimati colegi din opozitie,

Ceea ce se refera la obiectele de talie nationala, cum ar fi Complexul Condrita si Pensionatul Holercani, de care va impiedicati de fiecare data la examinarea Legii bugetului, pot sa va comunic ca, pe parcursul anilor 2001 pina in prezent, pentru aceste obiecte au fost alocate: Complexul Condrita – 12,4 milioane de lei, pentru Pensionatul Holercani – 19,6 milioane de lei, ceea ce consideram necesar sa... si explicabil pentru Republica Moldova. Aduceti-va aminte in ce stare, de fapt, au fost aduse aceste obiecte din, in perioada anilor 1989–2000 si pentru care nu s-au alocat pe parcursul acelor ani nici o copeica.

Referitor la alocarea surselor financiare ce tine de constructia blocului locativ pentru persoanele care au suferit din orasul Soroca, vreau sa va spun ca, dupa informatia care noi o detinem, la contul bugetului raional sint bani disponibili in suma de 16,4 milioane de lei, inclusiv a bugetului orasenesc, suma de circa 8 milioane de lei care, in viziunea noastra, sint disponibili pentru a fi directionati la constructia acestui bloc locativ. Guvernul va veni mai tirziu cu o solutie in solutionarea acestei probleme, daca va fi necesar.

Onorat Parlament,

Situatia in complexul agroalimentar ne-a impus pe perioada intregului an 2007 sa intreprindem masuri concrete intru diminuarea consecintelor secetei, ameliorarii situatiei in anumite ramuri ale agriculturii, formarii unei baze trainice pentru roada anului 2008.

Facilitatile fiscale pentru agentii economici din agricultura, majorarea subventiilor pentru anul 2007 de la 260 milioane de lei pina la 465,3 milioane de lei, cu rectificarile care se propun astazi, inclusiv la formarea statiunilor tehnologice pentru masini si tractoare, distribuirea corecta a ajutorului umanitar sub forma de seminte, motorina, ingrasaminte minerale in suma de 64,7 milioane de lei, valorificarii veniturilor noi si sporirea fertilitatii solului in suma de 38 milioane de lei, alte masuri neordinare intreprinse de Guvern confirma acest fapt. Aratul si semanaturile de toamna, in anul curent, s-au efectuat in termene respective si pe o suprafata cu mult mai majora decit in anii precedenti.

Orice ar spune colegii nostri din opozitie, in special deputatul Valeriu Cosarciuc, nu vor... care cer in permanenta suplimentar bani pentru aceasta ramura, totusi tinem sa mentionam ca in aceasta ramura se contureaza o dezvoltare continua si anume aceasta dezvoltare este facuta prin consolidarea terenurilor agricole, formarii statiunilor tehnologice, respectarii si implementarii tehnologiilor avansate, plantatiilor noi de vita de vie, livezi etc.

Pina in prezent, oamenii de la sate, agricultorii nu pot sa revina la o activitate normala, avind drept consecinte cele mai negative, in urma implementarii Programului national “Pamint”.

Imi permit sa mai fac o constatare foarte importanta. Elaborarea si aprobarea Legii bugetului, cit si rectificarile respective, incepind cu 2001, le-am efectuat in termenele stabilite de legislatie, nu ca altadata, pe timpul guvernarii asa-numitului ADR, cind aceste documente importante ale anului se adoptau cu intirziere de pina la jumatate de an. Acest fapt ne vorbeste de multe si nu, in ultimul rind, despre o colaborare foarte serioasa cu organismele financiare internationale.

Printre altele, vreau sa mentionez, stimati colegi din opozitie, ca si prezentele rectificari ale bugetului de stat pe anul 2007 au fost foarte minutios studiate de ei, primind o avizare pozitiva.

Consultarile liderilor de opozitii precum ca elaborarea Legii bugetului la partea de venituri poate fi calificata ca o parte a bugetului national, iar cea de cheltuieli, unu, comunist, nu prea este clar, de fapt, si nu prea este de inteles. Eu vreau, pur si simplu, sa intreb: in practica caror tari acest lucru se face in detrimentul partidului de guvernamint, in detrimentul promovarii strategiilor de dezvoltare a tarii respective?

Desigur, raspunsul este unul univoc, nu exista o astfel de practica internationala. Astazi trebuie sa spun foarte clar, stimati colegi...

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut.

 

Domnul Gheorghe Popa:

...ca opozitia, care se opune votarii legilor bugetelor anual, de fapt, ea nu voteaza pentru alocarea, daca e sa vorbim de actualul buget, a resurselor suplimentare pentru majorarea salariilor – 189,7 milioane de lei, pentru reabilitarea infrastructurii drumurilor – 132,3 milioane de lei, pentru rambursarea imprumuturilor preferentiale etc., etc.

In final, vreau sa spun ca, luind in considerare cele expuse si tinind cont de necesitatea si importanta acestei legi, Fractiunea Partidului Comunistilor mentioneaza ca rectificarea in cauza este prezentata in termene stabilite si solicita sustinerea de catre dumneavoastra a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007, deoarece acesta este orientat spre consolidarea eforturilor statului si societatii intru modernizarea si prosperarea economiei nationale.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc (Rumoare in sala.)

Stimati colegi,

Luare de cuvint, ca si la declaratii, la luari de cuvint, parca avem si potrivit normelor Regulamentului. Nu, nu, nu, eu va rog frumos, fiindca nu s-a calomniat persoana. Nu va suparati, va rog. Noi ne-am inteles cu dumneavoastra ca nu avem... (Rumoare in sala.) Daca de procedura imi spuneti.

Microfonul nr.5. Dar de procedura.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

De procedura, caci am fost vizat de domnul Popa si vreau sa va spun ca ceea ce am spus eu in luarea mea de cuvint sint date statistice si, de pilda, ceea ce a mentionat el sint niste minciuni, agricultura, taranii pleaca masiv, fiindca nu au sustinerea din partea Guvernului actual...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si trebuie sa o stie toata lumea si toata lumea o stie, in afara de domnul Popa si de guvernarea comunista.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Acum spuneti-mi care e norma de procedura? Bine, tot. Mai calm, va rog. Eu nu o sa obosesc nici o data pina la expirarea mandatului in 2009 sa repet din nou si din nou ca profesionalismul nu inseamna neaparat tipete. Si apararea de pozitii nu inseamna tipete

Stimati colegi,

Bine. Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4117. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4117 este aprobat in prima lectura. Continuam.

Proiectul de Lege nr.4128 pentru modificarea Legii fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2007.

Guvernul. Domnul Russu, va rog.

 

Domnul Gheorghe Russu – presedintele Companiei Nationale de Asigurari in
                                                         Medicina:

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati deputati,

Necesitatea de modificare a Legii fondurilor asigurarilor obligatorii de sanatate este dictata, pe de o parte, de majorarea partii de venituri a fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si, pe de alta parte, de solicitarile institutiilor medico-sanitare publice privind majorarea mijloacelor financiare pentru serviciile medicale acordate.

Vreau sa spun ca supravenitul, adica fata de cel planificat, este de 55 de milioane de lei. Tot atitea noi propunem, 55 de milioane de lei, la cheltuieli, cu repartizarea in 3 fonduri – 52 de milioane 800 Fondul de baza si cite 1 milion si 100, conform regulamentului, 2% in Fondul de rezerva si Fondul de profilaxie.

Necesitatea repartizarii consta intr-aceea ca nivelul de spitalizare, partea leului de cheltuieli se refera la spitale, in vara anului curent, stiind conditiile climaterice care au fost, a fost cu mult mai inalta, adica in jurul la 5% in medie, decit acea prognozata in ultimii 3 – 4 ani si institutiile medicale au folosit fondurile de rezerva si cheltuielile care au fost prevazute pe alte compartimente si ele trebuie restabilite.

S-a indeplinit, prima data pe parcursul istoriei, asigurarea cu medicamente compensate – 102% si noi preconizam ca, pina la sfirsitul anului, pot fi realizate de
2 milioane de lei inca medicamente compensate pentru populatie. Se procura suplimentar de 5 milioane 500 servicii medicale de inalta performanta si 4 milioane 749 – pentru asistenta medicala de urgenta.

Domnilor deputati,

Acestea sint cifrele de baza si va rog sa sustineti aceste modificari.

 

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule raportor,

Pe mine ma intereseaza daca va ginditi la aspectul alocarii de bani in cazurile in care persoanele, cetatenii Republicii Moldova nu pot fi tratati in Republica Moldova si trebuie sa mearga sa fie tratati peste hotare? Noi stim, de exemplu, o asemenea experienta. Ati vazut si ultimele reportaje asupra unor cazuri iesite din comun si daca in acest caz aveti o propunere?

Eu, de exemplu, am propunerea ca aici, la pozitia II “Fondul de rezerva”, pozitia 1 – “Acoperirea cheltuielilor suplimentare pentru acordarea serviciilor medicale persoanelor asigurate in conditiile prevazute de legislatie” sa adaugam: “inclusiv achitarea costurilor interventiilor chirurgicale peste hotare, pentru persoanele care nu pot fi tratate in Republica Moldova”. Sa facem un prim pas, ca pe urma sa gasim mai multi bani pentru asemenea necesitati.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu va multumesc pentru aceasta propunere.

Dar cred ca nu este subiectul acestei legi. Aceasta lege prevede numai in limita legii pe care am adoptat-o noi anul curent si toate programele care sint deja aprobate, dar...

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dar unde putem sa propunem?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu inca nu am terminat, de aceea vreau sa... Chestiunea consta intr-aceea ca tratamentul peste hotare este prerogativa Ministerului Sanatatii si ei au un fond special, unde iau decizia cine si cit. Posibil ca in viitor s-ar putea de prevazut ceva si prin asigurari.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule raportor,

Din proiectul propus de Guvern rezulta ca s-au majorat veniturile, dar s-au micsorat la un singur compartiment, ceea ce priveste asigurarea persoanelor fizice. Dumneavoastra propuneti ca cifra 34; 35,05; 35 de mii 50 sa fie inlocuita cu 24 de mii.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Da.

 

Domnul Ivan Banari:

Deci, care e cauza? Noi am vorbit si la adoptarea bugetului in noiembrie anul trecut la acest compartiment ca numarul persoanelor fizice care isi procura singure polita scade din an in an. Noi am trecut de la 50 la 40, de la 40 la 35 de mii si acum am ajuns la 24. Dumneavoastra propuneti intr-un singur an cu 1/3 sa micsoram aceasta suma.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Pot sa raspund la intrebare?

 

Domnul Ivan Banari:

Da, poftim.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Noi doar am mentionat ca procurarea politelor cu taxa fixa aceasta e prerogativa persoanei care o procura. Altceva, in ce masura persoana este pregatita sa suporte aceste cheltuieli. Alta problema care este aici si pe care o mentionati si dumneavoastra de fiecare data este aceea ca, de exemplu persoanele care sint mai sarace, agrarienii in primul rind, nu pot suporta cheltuielile crescinde ale costului politei de asigurare.

De aceea, daca dumneavoastra ati atras atentie, in proiectul Legii fondului pe anul 2008 este introdusa o reducere a costului politei si noi consideram ca aceasta o sa conduca si la cresterea numarului de asigurati, si la cresterea sumelor care o sa fie alocate la acest compartiment. Este destul de radical propusa: costul 940, plus 50 de lei polita contra... chiar anul curent e 1207. Asa ca eu cred ca aceasta pozitie o sa fie rezolvata anul viitor.

 

Domnul Ivan Banari:

Eu va multumesc pentru raspuns, dar cred ca acesta este si un indice al activitatii unitatii pe care dumneavoastra o conduceti, fiindca, cind am discutat proiectul bugetului pe anul viitor, acolo se prevad la cheltuielile administrative premii destul de mari, care, practic, dubleaza salariile. Si daca e asa, acest indiciu ar trebui folosit cind se fac aceste propuneri.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Da, desigur. 

Domnul Ivan Banari:

Este un indiciu care...

 

Domnul Gheorghe Russu:

Ele se folosesc ... in indicatorii de premiere  este pusa executarea la acest compartiment si cu minus acei care nu au executat.

 

Doamna  Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule Russu,

Vreau sa va intreb, vad ca s-au acumulat ceva bani in plus. Recent, am primit un tichet ca sa dau analiza singelui peste 7 zile. De pe data de 7 pe data de 14. Ne-am pus un semn de intrebare si vreau sa va intreb: aceste surplusuri vor rezolva cumva aceasta intrebare?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu sper.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este de ris si de plins, domnule Russu, ca o analiza a singelui sa o dai peste
7 zile, cind omul poate sa fie si inmormintat, si facuta petrecania.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Doamna Cusnir,

Dumneavoastra de fiecare data agravati situatia. Eu vreau sa spun ca dumneavoastra sinteti om sanatos, in principiu. Ei, daca stati aici, permiteti-mi sa termin... daca stati aici la tribuna... si este lista de asteptare in unele cazuri. Urgenta se face imediat. Daca s-ar intimpla ceva cu dumneavoastra analizele au sa fie efectuate peste jumatate de ora.

 

Doamna Valentina Cusnir:

V-am dat exemplu cu mine personal, caci am tichetul care mi s-a eliberat peste sapte zile.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu cred ca dumneavoastra nu ati avut noroc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Russu,

Va multumesc.

Comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de lege nominalizat si constata urmatoarele. Veniturile Fondului asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pe anul 2007 se propun a fi majorate cu 55 milioane de lei, inclusiv veniturile de la primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala in marime procentuala, achitate de angajator si angajati se vor majora cu 23 milioane, compartimentul “Alte venituri” se va majora cu 43 de milioane.

Modificarile mentionate sint propuse in temeiul executarii reale a fondurilor mentionate pe 9 luni ale anului curent. Cheltuielile se majoreaza cu 55 milioane de lei si se distribuie in felul urmator.

Fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente, Fondul de baza
52,8 milioane, sau 96 la suta. Fondul de rezerva 1,1 milioane lei sau 2 la suta, fondul masurilor de profilaxie 1,1 sau 2 la suta.

Distribuirea cheltuielilor mentionate pe programe si performante este expusa in prezentul proiect de lege. Comisiile permanente, prin avizele prezentate, sustin proiectul de lege. Pornind de la cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune votarea in prima lectura a proiectului mentionat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4128. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4128 este probat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4127 pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007.

Guvernul. 

 

Doamna Maria Borta – presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Casa Nationala de Asigurari Sociale prezinta prima precizare din anul bugetar curent a indicatorilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, pornind de la rezultatele executarii bugetului respectiv in perioada de zece luni ale anului curent.

Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat se precizeaza in suma de
5 miliarde 177,9 milioane de lei sau cu 213,9 milioane de lei mai mult fata de planul initial. Asupra modificarii compartimentului respectiv au influentat urmatorii factori: in anul curent, baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale si anume fondul de remunerare a muncii a crescut cu ritmuri mai mari comparativ cu ceea ce s-a luat in calcul la aprobarea bugetului, fiind luat in calcul 116%, real  a fost 120 %.

In urma efectuarii legalizarii capitalului, la bugetul asigurarilor sociale de stat au fost acumulate defalcari suplimentare de la taxa pentru legalizarea mijloacelor banesti, tinind cont de executarea pe zece luni ale anului curent, pentru acest alineat se propune  suma de 174,9 mii de lei. Suma contributiilor datorate de la proprietarii de terenuri agricole se propune a fi micsorata cu 91,9 milioane lei. Aceasta micsorare este conditionata de seceta din vara anului curent, care a influentat negativ asupra activitatii acestei categorii de platitori. Din suma contributiilor calculate pentru proprietarii de terenuri agricole de 104,1 milioane de lei in perioada de 10 luni ale anului curent au fost incasate 29,6 milioane de lei.

Articolele dobinzi, amenzi si sanctiuni administrative si alte venituri se propun a fi precizate luind in considerare executarea reala in perioada de zece luni ale anului curent. Compartimentul “Cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat” se propune a fi precizat prin majorarea cu 206,9 milioane de lei. Cheltuielile fondului de pensii se propune a fi majorate cu 102 milioane 475,8 mii de lei. Majorarea este conditionata de precizarea numarului de beneficiari, majorarea de asigurari sociale a pensiilor asigurarilor sociale de stat, incepind cu luna aprilie 2007 cu un procent mai mare decit cel planificat, planificat fiind 18,25, majorat cu 20,7%.

Recalcularea pensiilor in urma aplicarii Legii nr.399 privind modificarea si completarea unor acte legislative. Cheltuielile fondului de protectie a familiilor cu copii, aprobate in suma de 81 milioane 569 mii de lei se propun a fi diminuate cu
2 milioane 116,3 mii de lei. Cheltuielile fondului de indemnizatii aprobate in cuantum de 293 milioane 588 mii de lei se propun a fi majorate cu 99 milioane 228,2 mii de lei. Aceasta majorare este conditionata, in mare parte, de necesitatea mijloacelor suplimentare pentru plata indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, deoarece, la aprobarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, s-a preconizat aplicarea modificarilor in modalitatea de calculare a acestor indemnizatii.

Cheltuielile de organizare si functionare a sistemului public de asigurari sociale se estimeaza la nivel de 134,015 mii de lei sau cu 5 milioane 313,4 mii de lei mai putin fata de cele aprobate. Aceasta precizare este conditionata de precizarea cheltuielilor de distribuire a prestatiilor sociale si deservire bancara in urma precizarii volumelor prestatiilor din fondul de pensii si fondul protectiei familiilor cu copii. Cheltuielile efectuate din mijloacele bugetului de stat aprobate pe anul 2007 in suma de 774 milioane 317,6 mii de lei se propun a fi majorate pina la 776 milioane
100,7 mii de lei sau cu 1 milion 783, 1 mai mult.

Redistribuirea sumei transferurilor de la bugetul de stat intre  alineate, precum si majorarea sumei totale a acestor transferuri se datoreaza urmatorilor factori: precizarea numarului de beneficiari pe fiecare tip de plata, aplicarea normelor Legii nr.439 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne.

Indexarea pensiilor militarilor si a alocatiilor sociale cu un procent al indicilor pretului de consum mai mare decit cel prognozat si, respectiv, in cazul pensiilor participantilor la lichidarea avariei de la Cernobil, procentul indexarii reale a fost la fel mai mare decit cel prognozat. Conform prevederilor Legii privind modificarea si completarea unor acte legislative nr.399 din 14 decembrie 2006 pina la 1 ianuarie 2010 cheltuielile pentru achitarea pensiilor si indemnizatiilor lunare viagere judecatorilor si procurorilor vor fi suportate integral de bugetul de stat.

Conform prevederii Legii nr.106 din 20 aprilie 2007 pentru modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, cuantumul alocatiilor pentru ingrijirea invalizilor a fost majorat pina la 250 lei. In urma redistribuirii sumei totale a transferurilor de la bugetul de stat a fost posibila acoperirea financiara a majorarii compensatiei nominative pentru procurarea carbunilor cu 250 de lei. Costul acestei majorari constituie 45,7 milioane de lei si urmeaza a fi platita beneficiarilor pina la finele lunii decembrie curent.

Bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 se estimeaza cu o depasire a cheltuielilor asupra veniturilor in suma de 113 milioane 79 mii de lei, care va fi acoperita din soldul bugetar curent.

Multumesc pentru atentie. Si rog sa aprobati proiectul inaintat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga: 

Doamna presedinte,

Dumneavoastra ati mentionat micsorarea contributiilor de la persoanele care sint autoangajate, prelucreaza terenurile agricole. Cunoastem si noi consecintele acestei secete si vreau sa va spun un singur exemplu. Am avut o intilnire in satul meu de bastina, ai carei cetateni niciodata nu au fost platitori rai la nici un fel de buget. A fost anul curent si seceta, si grindina, si imi spun: “Pur si simplu, nu ne vom putea onora obligatiunile fata de Fondul asigurarilor cu pensii”.

Si din aceste considerente am facut o initiativa legislativa, pentru ca bugetul de stat sa isi asume aceasta greutate fiscala, aceasta povara financiara a Fondului de asigurari sociale si sint sigura ca ati participat si dumneavoastra la aceasta discutie la Guvern. Guvernul a dat aviz negativ. Totodata, se propune diminuarea contributiilor catre bugetul asigurarilor sociale. Puteti sa imi spuneti, de ce s-a impotrivit Guvernul la examinarea acestei initiative legislative, cunoscind situatia pe care dumneavoastra astazi ati precizat-o in ceea ce ne-ati vorbit?

 

Doamna Maria Borta:

Multumesc pentru intrebare.

Daca sa vorbim de persoanele din sectorul agrar care, intr-adevar, in anul curent au suferit de pe urmele secetei, in primul rind, nu vor fi penalizati, aceste datorii nu vor fi penalizate si Guvernul va veni cu o initiativa de reesalonare a acestor datorii pentru detinatorii de terenuri agricole care isi prelucreaza de sine statator terenul. Acestea sint posibilitatile curente si cu aceasta putem sa le venim in ajutor, in afara acelor ajutoare  care vin intru sustinerea populatiei de catre Guvern.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. 

Doamna presedinte a Casei Nationale de Asigurari Sociale,

Anual, dumneavoastra veniti cu aceleasi modificari privind Legea cu privire la fondul de asigurari sociale. Micsorati cheltuielile pentru indemnizatiea unica la nasterea copiilor, micsorati cheltuielile pentru indemnizatiile lunare, pentru ingrijirea copilului de la virsta de 3 ani pina la 16 ani si persoana asigurata de la 1,3 pina la
16 ani. Dar micsorati conform propunerii pe care o aveti acum la Legea bugetului.

Si, totodata, majorati cheltuielile pentru plata pensiilor deputatilor, membrilor Guvernului, majorati cheltuielile pentru plata pensiilor functionarilor publici, majorati platile pentru judecatori s.a.m.d. Majorati in continuare cheltuielile pentru acei care sint in categoriile de invaliditate.

Doamna presedinte,

Noi, prin acest proiect de lege, si, in general, prin politica guvernarii actuale cum este cu privire la protectia sociala, vrem, in continuare, ca sa depopulam Republica Moldova, sa cheltuim tot mai mult pentru acei care sint invalizi, sa cheltuim tot mai mult pentru acei care sintem deputati, functionari publici, alesi ai poporului, sau totusi dorim ca sa cheltuim pentru acei care nasc copii, pentru acei care ingrijesc copii s.a.m.d.? Fiindca ceea ce vedeti dumneavoastra faceti invers. Se face invers din an in an.

 

Doamna Maria Borta:

Deci, nu este o micsorare a indemnizatiilor pentru nasterea copilului. Este  doar o precizare a numarului si atunci cind s-a luat in calcul numarul de beneficiari pentru anul 2007 s-a luat din cele estimate pentru... Daca pentru anul 2004 s-au adresat 26 de mii 800, pentru anul 2005 – 33 mii 800, pentru anul 2006 – 34 de mii. Deci, a fost prognozata o crestere si pentru anul 2007. In perioada de zece luni ale anului curent s-au adresat 25 de mii 685. Respectiv, ca noi sa putem, intr-adevar, sa distribuim rational sursele, venim cu rectificarea. 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna presedinte,

Eu am mentionat acest lucru si in cadrul discutiei acestui proiect de lege in comisie. Dumneavoastra, ca presedinte al Casei Nationale sinteti un fel de contabil, contabilizati, adica, incasarile si iesirile din Casa Nationala de Asigurari Sociale.

Eu aici vorbesc despre politicile in domeniu, fiindca, daca noi am vazut ca politicile promovate de Guvern nu ating rezultate, ca tot mai putini copii se nasc si mai putin se plateste, e clar lucru. Se micsoreaza numarul de copii care necesita ingrijire, fiindca nu sint nascuti acesti copii, e clar lucru. Dar trebuia sa vina aici si Ministerul Protectiei Sociale si sa spuna ca politicile promovate nu isi ating scopul, ca se micsoreaza numarul de beneficiari.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Maria Borta:

Deci, eu doar vreau sa remarc ca cu aceste probleme se confrunta majoritatea statelor, cu imbatrinirea populatiei si cu o descrestere a nasterilor. Nu stiu daca
printr-o majorare mica de compensatie noi am putea sa majoram nasterea brusca.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu as vrea sa va aduc aminte, stimata doamna presedinte, stimati colegi, ca la... (Rumoare in sala.)

Domnule Presedinte,

Faceti observatie domnului cela ca el ori sta in Parlament, ori se duce acolo la dinsul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu cred ca toti trebuie...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In teritoriu.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

...sa tragem niste concluzii.

Domnule Cosarciuc, 

Aveti dreptate si colegul nostru din sectorul nr.1, rog atentie si, dumneavoastra, doriti luare de cuvint, solicitati-mi timp, iesiti si luati cuvint, e simplu, foarte simplu.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu am vrut sa va spun doar o singura propozitie.

 

Domnul Marian Lupu:

Spuneti-mi, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mai mult timp pierdeti.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, spuneti-mi, va rog, ca nu e corect ceea ce va zic. 7 minute mi le solicitati si aveti timp la tribuna centrala.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Bine, eu solicit luare de cuvint 7 minute.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta si trebuia sa fie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Doamna presedinte,

Vreau sa atrag atentia dumneavoastra la compartimentul “Alocatii”, ceea ce priveste alocatiile sociale pentru ingrijirea invalizilor. Deci, dumneavoastra, in nota informativa, stipulati ca au fost planificate in cont ... alocatii prevazute de politica in domeniul protectiei sociale ... 200 de lei pe semestrul unu, deci s-au alocat 150 de lei.

Care e cauza, de ce s-a intimplat acest lucru si cine e vinovat? Pentru invalizi, pentru ingrijirea invalizilor, pentru acei care nu se pot misca, pentru acei care trebuie ingrijiti acasa, la domiciliu, deci s-a alocat mai putin decit a fost prevazut. Si acum dumneavoastra veniti cu propunerea ca acest compartiment, deci acest punct sa fie micsorat cu 1 milion 476 de mii de lei.

Nu credeti dumneavoastra ca e un paradox?

 

 

Doamna Maria Borta:

Eu cred ca nu in acel context ati spus dumneavoastra propunerea. Eu am mentionat ca alocatia pentru ingrijirea invalizilor a fost majorata pina la 250 de lei.

 

Domnul Ivan Banari:

Doamna presedinte,

Eu citesc de la dumneavoastra din... pe parcursul primului semestru, conform prevederilor legale, alocatiile pentru ingrijire s-au platit in cuantum de 150 de lei, fata de marimea planificata 200 de lei. De ce?  Intrebarea mea este concreta.

 

Doamna Maria Borta:

Acus o sa vina specialistul cu concretizarea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6, va rog.

 

Doamna Tatiana Popa – vicepresedinte al Casei Nationale de Asigurari
                                                         Sociale:

Va multumesc.

Planificarea initiala a acestui articol s-a efectuat din dinamica numarului de beneficiari in anii precedenti pentru un numar de beneficiari de 14 mii 825. La situatia 1 octombrie beneficiari de alocatii de ingrijire avem inregistrati 14 mii 126, ceea ce este aproape cu 700 de persoane mai putin decit a fost luat in calculul initial.

 

Domnul Ivan Banari:

Pai, trebuia sa primeasca mai mult, dar nu mai putin.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, nivelul indemnizatiei.

 

Doamna Maria Borta:

Ei au primit atit cit prevedea legea, dar daca solicitantii au fost mai putini nu le puteam majora in fiecare luna.

 

Domnul Ivan Banari:

Deci, eu cred ca dumneavoastra va intilniti in teritoriu cu aceste persoane. Personal, am fost solicitat de mai multe si am si acum vreo 5 adresari care solicita, nu au primit pe parcursul anului nici o indemnizatie, persoane invalizi care nu se pot misca din pat.

Deci, de aceea eu as crede ca aici ar trebui sa sa manifeste alta atitudine.

 

 

Doamna Maria Borta:

Nu poate sa existe asemenea caz. Daca sint prezentate toate materialele, absolut toate solicitarile sint indeplinite.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate comisia ne ajuta putin aici.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Doamna Popa are dreptate si inca trebuie de mentionat ca legea a fost adoptata in aprilie 2007, in privinta ingrijirii, majorarii pentru ingrijire. De aceea s-a intimplat asa ceva.

 

Domnul Ivan Banari:

In aprilie a fost majorarea la 250 de lei, nu la 200.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Sa continuam.

 

Domnul Ivan Banari:

Deci sa vedem, eu as propune ca sa nu micsoram acest fond, deci cu acel
1 milion 400 de mii, aceasta categorie de oameni este o categorie care astazi, practic, are surse numai pentru medicamente. De aceea, propunerea mea personala, e ca sa lasam acest fond in aceeasi... si sa ne gindim cum sa ii gasim pe acei care nu s-au adresat, care nu au stiut...

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat.

 

Domnul Ivan Banari:

Al doilea moment, pentru lectura a doua. Deci, vreau sa va rog sa vedem la Fondul de recuperare a sanatatii, cheltuieli pentru procurarea biletelor de tratament sanatorial veteranilor. Spuneti, va rog, avem aici sinteza de bugetul asigurarilor sociale de stat pe venituri si cheltuieli pe anul 2007 de acum schimbat, deci care va fi in continuare.

Deci cit au fost alocati, la inceputul anului, la acest compartiment? In buget.

 

Doamna Maria Borta:

Deci la acest compartiment pot sa va spun ca nu s-a facut absolut nici o schimbare, cum a fost planificat si toti banii au fost folositi dupa destinatie.

 

 

Domnul Ivan Banari:

Deci nici o schimbare nu este.

 

Doamna Maria Borta:

Nici o schimbare.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Уважаемая госпожа председатель, скажите, изменения в сумме пособий, компенсаций, ежемесячных выплат означают, что изменяется сумма, которую получает человек, личность?

 

Doamna Maria Borta:

N-am inteles intrebarea.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Поясняю. Вам задали вопрос относительно уменьшения пособия по воспитанию детей до полутора лет. Вы увеличили размер расходов для депутатов, для государственных служащих и т.д., о чем довольно ясно сказано в пояснительной записке. Поэтому я спрашиваю: если вы уменьшили сумму...

 

Doamna Maria Borta:

Nu s-a micsorat suma de care beneficiaza solicitantii.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Выделенную на воспитание.

 

Doamna Maria Borta:

Nu s-a micsorat.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Я прошу слово по данному законопроекту.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, doamna Borta.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat acest proiect de lege prezentat de Guvern si constatam ca, intr-adevar, el a fost elaborat in scopul precizarii veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat conditionate de rezultatele executarii reale a acestui buget in perioada de 9 luni ale anului curent. Precizarea bazei de calcul a contributiilor de asigurari sociale, precum si a numarului de beneficiai de prestatii de asigurari sociale.

Aici se cere de mentionat ca majorarea estimata a compartimentului de venituri se datoreaza majorarii veniturilor la pozitiile ce reflecta contributiile de asigurari sociale obligatorii virate de angajatori si angajati.

Totodata, la pozitia contributii de asigurari sociale de stat obligatorii virate de persoanele fizice, proprietari de terenuri agricole, suma precizata se modifica spre micsorare si va constitui 44 milioane de lei, mai putin decit suma aprobata pentru anul 2007. Micsorarea este conditionata de motivele obiective generate de conditiile climaterice nefaste din vara anului curent.

Articolul “Incasari nefiscale” a fost, de asemenea, precizat spre majorare cu
11 470 mii lei, pornind de la executarea acestor indicatori pe parcursul anului. In rezultat, compartimentul “Venituri curente” se modifica spre majorare cu 216 825 mii de lei.

De asemenea, se precizeaza suma transferurilor de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale, fiind diminuata suma cu 3 milioane 320 mii de lei, motive obiective care au conditionat precizarea transferurilor ce tin de precizarea contingentului de beneficiari, inclusiv a celor ce activeaza in sectorul agrar pentru care statul achita 4% din suma totala, precum si majorarea recenta a compensatiilor nominative pentru lemne si carbune de la 500 la 750 si majorarea cuantumului pensiilor care se efectueaza conform prevederilor legale care se platesc din bugetele, din mijloacele bugetului de stat.

La compartimentul “Cheltuieli” se propune o majorare a sumei aprobate initial cu 206 897 mii de lei, astfel suma precizata va constitui 5 miliarde 291 25 mii de lei. Analizind cheltuielile pentru fiecare fond in parte si precizarile propuse, s-a stabilit fondul de pensii, se propune majorarea cheltuielilor cu 102 475 mii lei, motivele invocate fiind urmatoarele. Necesarul sporit de surse pentru indexarea pensiilor la
1 aprilie curent, conditionat de majorarea cu peste unu la suta a procentului de indexare prognozat. Precizarea contingentului de beneficiari si sumele suplimentare necesare pentru recalcularea pensiilor in conformitate cu legea adoptata la
14 decembrie 2007, 2006.

Fondul de protectie a familiilor cu copii se propune a fi diminuat cu 2 milioane 116 mii de lei, motivul fiind precizarea numarului de beneficiari care, in realitate, s-a adeverit a fi mai mic decit cel prognozat.

Fondul de indemnizatii, cheltuielile acestui Fond se propun a fi precizate spre majorare cu 99 228 mii de lei. Cheltuielile Fondului de somaj si ale Fondului de asigurare impotriva accidentelor de munca si a bolilor profesionale vor ramine la nivelul celor aprobate initial.

Cheltuielile de organizare si functionare a sistemului public de asigurari sociale se preconizeaza a fi diminuate cu 5 milioane 313 mii de lei pe motivul micsorarii reale a cheltuielilor pentru deservirea bancara si a cheltuielilor pentru incasarea contributiilor de asigurari sociale de catre perceptorii fiscali.

In definitiv, conform estimarilor, nivelul cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale va prevala nivelul de venituri pentru anul 2007 cu 113 milioane de lei sau cu
6 milioane 985 mai putin decit s-a aprobat initial.

Comisia a examinat avizele prezentate de catre toate comisiile permanente pe marginea proiectului mentionat, pe care, in principiu, il sustin, propunind examinarea si adoptarea acestuia de catre plenul Parlamentului.

Totodata, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa mentioneaza necesitatea anexarii la nota informativa a unui tabel comparativ, care ar ilustra mai clar toate precizarile efectuate prin compararea cifrelor la fiecare pozitie.

In avizul prezentat de catre Comisia pentru agricultura si industria alimentara a fost specificata opinia separata a domnilor deputati Cosarciuc, Raducan si Neagu care s-au expus impotriva initiativei legislative a Guvernului, invocind drept argument faptul ca prezentul proiect de lege promoveaza o politica antisociala, deoarece, din contul paturilor defavorizate, ofera facilitati unor categorii de persoane cu o situatie mai buna. Ca exemplu este mentionata cresterea, despre care a vorbit deja domnul Cosarciuc.

Comisia sesizata in fond constata ca Legea bugetului asigurarilor sociale de stat se elaboreaza in temeiul cadrului legal existent, ea nu stabileste anumite norme noi, ci doar efectueaza gestionarea legala a surselor acumulate. Rectificarile propuse sint, de asemenea, rezultatul operarii unor modificari in cadrul legal in vigoare, adoptarea unor legi noi sau precizarea contingentului de beneficiari. Pentru a efectua anumite schimbari in bugetul respectiv este necesara modificarea cadrului legal ce reglementeaza modul de acordare a acestor prestatii.

In contextul celor relatate, comisia, cu majoritatea de voturi, propune acest proiect pentru adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Luari de cuvint, domnul Cosarciuc.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Deputatii din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” isi dau bine seama ca ceea ce spunem noi aici, in Parlamentul Republicii Moldova, pentru majoritatea comunista nu are mare importanta. Dar are importanta pentru acei care vor veni la guvernare in 2009, fiindca ei vor lua stenogramele si vor citi ceea ce au spus deputatii din fractiunile de opozitie si vor sti ce sa faca in continuare.

Eu as vrea sa ma refer la acest proiect de lege, da, din punct de vedere al legii in vigoare, doamna presedinte al comisiei, aveti deplina dreptate ca proiectul, ca Legea bugetului asigurarilor sociale se elaboreaza in baza celorlalte legi care au fost adoptate anterior. Dar cind noi am abordat aceasta chestiune si la rectificarile din anii precedenti, si in 2005, si in 2006, noi am spus ca noi avem, in afara de Casa Nationala de Asigurari Sociale, Ministerul Protectiei Sociale, care a fost inclus in cadrul Guvernului si care ar trebui sa promoveze niste politici in domeniu.

Si atunci cind acele masuri prevazute sau acele cheltuieli prevazute nu isi ating scopul sau obiectivul, inseamna ca atunci ar trebui sa vina ministerul corespunzator sau Guvernul in acest caz si sa propuna o alta politica sau o alta modificare la legile, in baza caror se elaboreaza si Legea cu privire la bugetul asigurarilor sociale. Si atunci noi am avea o politica care ar promova in general protectia sociala.

Ce avem noi in rezultat in Republica Moldova. Cheltuim 670 de milioane pentru acei care sint invalizi, adica pensia de invaliditate. Cheltuim mai mult in anul acesta cu 90 de milioane pentru acei care sint in incapacitate temporara de munca. Adica aceasta ni se vorbeste ca avem o societate bolnava si care ar trebui sa fie cumva stimulata ca sa aiba alta ingrijire din partea statului.

Ce facem noi in continuare, stimati colegi? Noi micsoram, eu vorbesc nu despre suma pe care o primeste acel care beneficiaza de aceste alocatii sau indemnizatii. Indemnizatia unica la nasterea copilului o micsoram cu 2 milioane, adica micsoram volumul acestor indemnizatii. Si vreau sa va aduc aminte ca noi, ca deputati din Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, la examinarea bugetului pe anul 2008 am propus ca aceasta indemnizatie sa fie de 3 mii de lei pentru primul copil si 5 mii de lei pentru al doilea copil.

Acelasi lucru ar trebui sa fie si pentru guvernarea actuala. Daca, de pilda, acea 1000 de lei care este prevazuta in legea corespunzatoare ca indemnizatie unica la nasterea copilului nu stimuleaza nasterea, inseamna ca trebuie sa venim cu alta propunere si atunci nu ca sa micsoram volumul indemnizatiilor pentru aceste categorii, dar sa ridicam sau sa marim aceasta indemnizatie unica pentru acei care nasc copii.

Stimati colegi,

Acelasi lucru avem cu indemnizatiile lunare pentru ingrijirea copiilor de la virsta de 3 ani pina la 16 ani si persoanele asigurate de la 1,5 ani pina la 16 ani. Se micsoreaza cu 13 milioane de lei. Nu se micsoreaza indemnizatia unica, dar se micsoreaza insusi volumul acestor alocatii sau indemnizatii. Si iarasi aici ar trebui ca Guvernul sa vina cu propunerea ca acesti bani sa fie redistribuiti celor care, de pilda, au capatat aceste indemnizatii in acest an, pentru ca ei sa simta ca Guvernul are grija de aceasta categorie de cetateni ai Republicii Moldova.

Dar in continuare venim cu o crestere. Deputatii primesc pensii mai mari, functionarii publici primesc pensii mai mari, alesii locali primesc mai mult. Pentru ei noi gasim surse financiare ca sa marim aceste plati, da, conform legii, la noi totul se face conform legii. Si de aceea avem si aceasta situatie in Republica Moldova. Caci sint paturi ale populatiei favorizate si sint paturi defavorizate. Acei care sint favorizati traiesc din ce in ce mai bine si acei care sint defavorizati traiesc din ce in ce mai greu.

De aceea, eu vreau sa va spun, stimati colegi, ca, prin aceasta modificare contabila, sa spunem asa, se demonstreaza inca o data care este politica guvernarii actuale comuniste in ceea ce priveste protectia sociala in Republica Moldova.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” nu va sustine acest proiect de lege, fiindca, in principiu, prin el se demonstreaza incapacitatea Guvernului de a stimula nasterea copiilor in Republica Moldova, de a schimba situatia demografica din Republica Moldova, de a acorda indemnizatii celor care necesita aceste indemnizatii, dar in continuare promoveaza paturile favorizate.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Eremciuc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Уважаемые коллеги, пока не ушел Серафим Александрович, хочу сказать, что нам стенограмму в 2009 году не надо будет поднимать, потому что мы еще раз придем к власти, большинство из нас. И мы запомним то, что вы нам говорили. Только не будем делать так, как вы хотите, а так, как требует наш народ, наше население, наши избиратели.

Законопроект, который мы сегодня рассматривали, имеет цель приведения к реалиям, которые существуют на сегодняшний день, и больше никаких целей не имеет. В пояснительной записке и выступлении председателя Национальной кассы социального страхования довольно четко это отмечается. Я остановлюсь на нескольких моментах, вызвавших такие острые реакции.

Индивидуальные взносы от физических лиц, собственников земельных квот: начислено 104 миллиона 148 тысяч, за 10 месяцев собрали 29 миллионов 575 тысяч. Подождут они еще за два месяца, будет 44 миллиона 20 тысяч. Предлагается уменьшить на 91 миллион. Куда мы денемся, если не соберем эти миллионы?

Естественно, предложение резонное и имеет право на жизнь. Какой выход из этой ситуации? Простить работникам сельского хозяйства, которые находятся, мы признаем это, в тяжелой ситуации. Тогда те, кто заплатил, поставят законный вопрос: а как быть, если мы рассчитались? В какие условия вы ставите нас? То есть мы даем повод, чтобы люди, даже те, кто имеет возможность заплатить, ждали, что вдруг им простят. На такое мы не можем идти.

За счёт государственного бюджета то же самое: все люди будут ждать, что государство долги покроет. Хотя есть предложение госпожи Борта, этот вопрос обсуждался в Правительстве, и уже есть кое-какие намётки, как ситуация будет разруливаться. Правительство предлагает, во-первых, не накладывать пеню на эти долги, во-вторых, эшелонировать их, чтобы дать возможность людям собрать энную сумму и рассчитаться.

Относительно утверждения о том, что государство не участвует в решении социальных проблем, я бы хотел возразить, приведя конкретную цифру. Ведь все пособия и компенсации идут у нас из государственного бюджета через кассу социального страхования. И это мы знаем, как бунэ зиуа. В 2007 году трансферты из государственного бюджета на социальные нужды составили 800 миллионов 522 тысячи леев.

Да, сегодня мы признаем, и я, когда выступал по проекту бюджета государственного социального страхования на 2008 год, говорил, что того, что мы выделяем, еще недостаточно, мы это прекрасно понимаем. Но мы всё делаем, чтобы приблизить эти ассигнования, пособия, компенсации к необходимым для того, чтобы создать нашим гражданам достойную жизнь. Я предлагаю проголосовать за предложенный законопроект, потому что он реальный и соответствует ситуации, которую мы имеем на конец года.

Если бы мы все прониклись ответственностью, мы должны были бы принять его в двух чтениях, потому что время идёт, мы должны эти вопросы решать. Спасибо.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul nr.4127, lectura intii. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Pentru lectura a doua. Da sau nu? Straniu. Stati putin ca eu prima data din partea stinga aud nu. Bine.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.4127 este aprobat in prima lectura.

Declaratii.

Doamna Cusnir,

Rog atentie la timp, 5 minute.

 

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Tot mai frecvent unii medici in domeniul ingust de produse alimentare tip pateuri, cit si vecinii cu locul in Parlament au pornit si intetit atacurile la adresa mea, intrecind orice masura. Iese la microfon cu etichetari ofensatoare, ca nu le convin interventiile mele argumentate in adresa Fractiunii Comunistilor, fractiune care face abuz de Prezidiu si incalca permanent Regulamentul Parlamentului, folosind Parlamentul ca o masina de vot in folosul Partidului comunistilor.

Deputatul comunist Zavgorodnii spune cetatenilor din satele raionului Hincesti ca e raionul lui. Eu trebuie sa stau la Calarasi si nu am ce cauta la Hincesti. Desigur, dinsul vine cu masina Parlamentului, eu vin din salariul muncit de deputat. Inclusiv la Hincesti, dar inca nu am fost la Buteni tocmai din lipsa de finante si timp.

Recent, in fata unui mare grup de cetateni, tovarasa Eugenia Ostapciuc a zis ca sunt bolnava. Acelasi lucru invocat si la microfon. Tot mai frecvent sint avertizata de unii deputati comunisti sa ma linistesc ca se poate finaliza rau, daca continuu sa ies la microfon.

Da, stimati colegi din Fractiunea Comunistilor,

Eu, intr-adevar, sint bolnava, dar sint bolnava de dragoste de tara mea, de poporul si neamul meu, limba si istorie, de demnitate si responsabilitate, boli de la care unii din voi, din Fractiunea Comunistilor, sinteti vaccinati de la nastere. Nu ati fost vaccinati de minciuna, incompetenta si miopie.

Nu ma tem de amenintarile voastre. Cetatenii tarii, inclusiv foarte multi vorbitori de limba rusa, se molipsesc vertiginos de bolile mele, ma sustin si ma incurajeaza. Tocmai aceste lucruri va sperie si ati dori sa ma inchideti undeva, aveti si un plan bine pregatit. Dar groapa o sapati pentru voi si celor care se asociaza cu voi. Eu, impreuna cu cei bolnavi ca si mine, cu placere vom depune foarte degraba flori pe mormintul viitorului vostru luminos, doar pentru voi.

Data viitoare voi da explicatii doamnei Postoico, cum am obtinut cetatenia Ucrainei, daca dumneaei imi va lamuri cum domnul Stepaniuc a privatizat o comisie parlamentara?

Va multumesc. Si zic: Dumnezeu sa imi ajute.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Balan.

 

Domnul  Vasile Balan:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Astazi, deja la inceputul sedintei, noi am inceput sa discutam cu unii colegi despre situatia din satul Buteni si, in general, despre situatia din raionul Hincesti. Parca sintem sceptici intr-un fel si ne pare gluma, dar din cele relatate si din cele ce vedem noi si la televiziune, si in presa, si ceea ce se intimpla acolo, eu cred ca noi ne asumam responsabilitate prea mare unii cind nu dorim sa atragem atentie la ceea ce se intimpla. Doamne fereste, dar ceea ce am vazut eu la televizor, eu banuiesc ca la data de 16 acolo poate sa fie lucruri foarte oribile.

As vrea sa dau citire acum unor lucruri care au avut loc, la o cronologie. Comisia Electorala Centrala, prin Hotarirea nr.1272 din 16 octombrie 2007, a stabilit data alegerilor noi pentru alegerea consilierilor in consiliul satesc si a primarului satului Buteni, raionul Hincesti. Aceasta hotarire a fost contestata de Partidul Comunistilor din Republica Moldova. Prin Hotarirea Curtii de Apel Chisinau din
25 octombrie 2007, actiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova a fost admisa si Hotarirea Comisiei Electorale Centrale nr.1272 din 16 octombrie a fost anulata cu obligarea de a stabili data votarii repetate pentru alegerea primarului satului Buteni, raionul Hincesti.

Ulterior, Comisia Electorala Centrala a atacat cu recurs Hotarirea Curtii de Apel Chisinau din 25 octombrie 2007 cerind casarea acesteia si emiterea unei hotariri noi, prin care sa se mentina in vigoare Hotarirea Comisiei Electorale Centrale nr.1272 din 16 octombrie. Colegiul Civil si de Contenciosul Administrativ al Curtii Supreme de Justitie a respins recursul si a mentinut in vigoare Hotarirea Curtii de Apel Chisinau din 25 octombrie.

Declaratia Universala a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, articolul 21, si Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice din 16 decembrie 1966, la care Republica Moldova este parte, precum si Constitutia Republicii Moldova din 29 iulie 1994, articolele 38 si 39 stipuleaza: “Orisice cetatean are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanti liber alesi. Totodata, cetatenilor li se garanteaza dreptul de a alege si de a fi ales.”

In aceste acte normative, statul Republica Moldova si-a asumat responsabilitatea si obligatiunea ca drepturile fundamentale ale omului de a alege si de a fi ales sa fie respectate, protejate si eficient exercitate de catre cetatenii republicii. Excluderea din buletinul de vot a domnului Postolachi, concurent electoral, candidat pentru functia de primar al satului Buteni, este o sfidare a principiilor democratice si o limitare in exercitarea dreptului de a fi ales, care aduce dupa sine si atingerea, si incalcarea flagranta a dreptului majoritatii cetatenilor din satul Buteni, raionul Hincesti, privind realizarea dreptului constitutional de a participa la conducerea treburilor locale prin intermediul unor reprezentanti liberi alesi.

Totodata, se incalca principiul de baza al administratiei publice locale ce tine de ilizibilitatea autoritatilor publice locale.

Atit Declaratia Universala a Drepturilor Omului, articolul 29, Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice, articolul 19, precum si Constitutia Republicii Moldova, articolul 54, prevad ca, in exercitarea drepturilor si libertatilor sale, persoana poate fi supusa unor limite si restrinsa in drepturi numai prin lege.

Intru respectarea actelor normative internationale si nationale privind protejarea drepturilor fundamentale ale omului, legiuitorul, prin articolul 13 din Codul Electoral, a stabilit conditiile, cind concurentul electoral este limitat in exercitarea dreptului de a fi ales. Conform acestor prevederi, nu pot fi alesi: militarii cu serviciu in termen, persoanele care nu au implinit virsta de 18 ani, care sint recunoscute incapabile prin hotarirea definitiva a instantei de judecata, persoanele care sint condamnate la privatiune de libertate prin hotarire judecatoreasca definitiva si isi ispasesc pedeapsa in locurile de detentie.

E de mentionat ca atit Hotarirea Curtii de Apel Chisinau din 25 octombrie, cit si hotarirea Colegiului Civil si de Contenciosul Administrativ al Curtii Supreme de Justitie nu prevad expres excluderea domnului Postolachi din buletinul de vot.

Conform prevederilor Codului electoral, articolul 46, alineatele (6) si (7): pentru a examina excluderea din buletinul de vot a unui concurent electoral este necesar de examinat, mai intii de toate, anularea deciziei de inregistrare a concurentului electoral, care se efectueaza de catre organul electoral care l-a inregistrat in baza deciziei instantei de judecata sau survenirii conditiilor stabilite de articolul 13, alineatul (2).

In scopul executarii Hotaririi Curtii de Apel din 25 octombrie 2007, realizarile drepturilor electorale ale cetatenilor satului Buteni, raionul Hincesti, si in conformitate cu articolul 18, 26 litera n), 128 din Codul electoral, eu cred ca la Buteni trebuie sa aiba loc alegeri noi.

Stimati colegi,

Noi avem Codul electoral, unde este stipulat cum se desfasoara alegerile. Este primul scrutin al alegerilor, nu se alege nimeni, sint alegerile repetate, nu se alege iara nimeni si sint alegeri noi. Dar problema este alta, ca ambitiile unor colegi de ai nostri si ale unor cetateni pe care noi ii instigam la niste lucruri foarte neplacute, noi mergem iar cu alegeri repetate, fiindca ne este frica de Postolachi. Daca noi nu ne-am teme de Postolachi, am merge la alegeri cu o lista de candidati, pe care iar am inainta-o, poate si Postolachi, poate fara Postolachi. Dar, temindu-ne de Postolachi, noi comitem niste incalcari foarte grave, care pot avea consecinte foarte grave.

Eu cred ca pe data de 16, cind vor avea loc alegerile la Buteni, cred ca majoritatea alesilor poporului, noi cu dumneavoastra, trebuie sa fim acolo pentru a nu permite niste lucruri oribile.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sedinta de astazi o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, 6 decembrie, ca de obicei la ora 10.00.

Va doresc o zi buna in continuare.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.52.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.