DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – MARTIE 2008

Sedinta din ziua de 31 martie 2008

(Sedinta speciala)

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra Programului de activitate si intreaga lista a Guvernului.

3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.1165 pentru acordarea votului de incredere Programului de activitate si intregii liste a Guvernului.

 

 

Sedinta incepe la ora 12.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Mihail Sidorov, Ion Gutu, Alexandru Oleinic, Ion Varta, Nicolai Deatovschi,Oleg Serebrian.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna ziua.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul Tarii. (Se onoreaza Drapelul Tarii.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Pentru sedinta de astazi a plenului Parlamentului avem: inclus pe ordinea de zi un singur subiect proiectul de Hotarire nr.1165 cu privire la acordarea votului de incredere Programului de activitate si intregii liste a Guvernului.

Inainte de toate, as vrea sa stabilim normele de procedura pentru examinarea si dezbaterea subiectului de astazi. Prezint atentiei dumneavoastra urmatoarele propuneri. Intii de toate, o sa oferim cuvint doamnei Greceanii, candidat la postul de Prim-ministru al Republicii Moldova. Dumneaei roaga pina la 20 de minute, dupa care, cu permisiunea dumneavoastra, as propune sa invitam la tribuna centrala presedintele Comisiei de profil si sa vedem daca sint in sala intrebari pentru Comisie la acest subiect, dupa care vom purcede la dezbateri, incepind cu runda de intrebari – raspunsuri. Incheierea acesteia va fi urmata de luarile de cuvint din partea grupurilor politice parlamentare, in eventualitatea solicitarii acestora. Daca atare solicitari sint, o sa rog ele sa fie anuntate de la microfoanele din sala. In mod evident, la incheierea dezbaterilor, vom purcede la exercitiul de  vot pe marginea acestui proiect de hotarire.

Toate persoanele care sint propuse la functia de membri ai Guvernului sint prezenti in sala si vor fi, la fel, la dispozitia dumneavoastra. Acceptati propunerile vizind modalitatea de dezbateri la acest subiect? Da.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa ma inscriu la cuvint. Dumneavoastra ati subliniat ca grupurile parlamentare. Aveti in vedere ca numai liderii fractiunilor pot vorbi?

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu. Oferim si deputatilor neafiliati.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Atunci eu imi anunt dorinta de a lua cuvintul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Neagu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Solicit 5 minute pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar nu rabda pina joi?

 

Domnul  Ion Neagu:

Nu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este la subiectul discutiei de astazi?

 

Domnul  Ion Neagu:

Este la subiectul evenimentelor care urmeaza sa inceapa chiar miine-poimiine. Deci, joi este tirziu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am sa rog foarte mult, astazi avem un subiect bine determinat si daca colegii, deputatii nu sint impotriva, toate dezbaterile, luarile de cuvint sa le concentram pe marginea subiectului in discutie. In acest caz, daca declaratia dumneavoastra nu vizeaza subiectul de astazi, o sa rog foarte mult s-o raportati pentru ziua de  joi, vineri.

 

Domnul  Ion Neagu:

Bine.

Dar atunci, va rog, sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la subiectul de baza.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. O fac, dar o sa urmaresc continutul. Deci toate luarile de cuvint.

Stimatii mei colegi,

Cititi, va rog, Regulamentul. Luarile de cuvint se fac la subiect. Daca stiti, atunci urmam prevederile acestui document.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint. 

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte. 

Eu cred ca trebuie sa vedem foarte atent cum conducem noi sedintele Parlamentului, aceasta se refera la Presedintele sedintei. Fiindca tot ce sufla in tara aceasta si tot ce se vorbeste are ca subiect Guvernul Republicii Moldova, care gestioneaza acest stat.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Fiecare poate, intr-adevar, sa fie cu opinia sa, daca tot ce sufla si tot ce se misca in tara aceasta se refera in mod direct la Guvern.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Luare de cuvint la incheierea prezentarii.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Alte luari de cuvint? “Alianta «Moldova Noastra»”? 

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti si pe mine pentru luare de cuvint. Dar vreau si sa propun ca sedinta de astazi sa fie transmisa in direct la radio, fiindca este vorba de Programul Guvernului, oamenii asteapta o informatie mai detaliata. Deoarece de la blocurile de stiri este una, ar fi bine ca oamenii sa auda in direct si pozitia Primului ministru, intrebari – raspunsuri. Ar fi o chestie foarte buna.

 

Domnul  Marian Lupu:

Regulamentar, voi supune votului neaparat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, de asemenea, solicita dreptul de cuvint.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untila: 

Luare de cuvint din numele propriu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc: 

Eu rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Am inregistrat.

Stimati colegi,

Lista este completa. Inainte de a incepe audierea informatiei doamnei Greceanii si dezbaterile, ca s-o incepem pe un pas frumos, vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca, in perioada premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru domnul Iurie Eriomin. (Aplauze.) Si astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru domnul Oleg Tulea. (Aplauze.)  Sa ii felicitam, sa le dorim mult succes si sanatate.

In aceste conditii, stimati colegi, o invit la tribuna centrala pe doamna Zinaida Greceanii, candidat desemnat la functia de Prim-ministru al Republicii Moldova.

Doamna Greceanii,

Va rog.

 

Doamna  Zinaida Greceanii – candidat pentru functia de Prim-ministru al
                                                              Republicii Moldova:

Stimate domnule Presedinte...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu imi cer scuze, ca in aceasta viltoare... cer scuze domnului Diacov. Deci, a fost inaintata propunerea privind transmisiunea in direct la televiziune si radio a sedintei, doar la radio a sedintei plenului de astazi a Parlamentului. Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 10.

Sectorul nr. 3 – 27.

 

Domnul  Marian Lupu:

37 de voturi intru sustinerea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Doamna Greceanii,

Imi cer scuze, va rog.

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Sint onorata sa fiu prezenta in aceasta sala in calitate de candidat pentru ocuparea functiei de Prim-ministru al Republicii Moldova. Apreciez inalt onoarea care mi se acorda si, la rindul meu, sint determinata sa ma consacru in intregime realizarii Programului de activitate al Guvernului spre binele cetatenilor tarii.

Intentionez sa indeplinesc aceasta sarcina nobila in comun cu echipa formata din membrii Cabinetului de Ministri, in consultare cu toata societatea si in cooperare cu partenerii de dezvoltare a tarii. Impreuna vom concentra eforturile pentru a face fata provocarilor si a inlatura constringerile pentru bunastarea si progresul Republicii Moldova.

Dupa cum cunoasteti, evolutia Moldovei nu a fost simpla, fiind insotita de urcusuri si coborisuri. Din momentul declararii independentei si suveranitatii Republicii Moldova, am fost cu totii martori ai unei perioade dificile de trecere de la economia planificata la economia de piata, de la criza regionala din 1998, care ne-a aruncat in categoria tarilor cu venituri scazute, dar care a servit drept punct de plecare pentru consolidarea eforturilor intru asigurarea unei cresteri economice robuste.

Ne-am confruntat cu factori externi, care nu intotdeauna au fost favorabili dezvoltarii si durabilitatii economice si care au accentuat necesitatea de a trata cu seriozitate vulnerabilitatile externe si interne. Nu a fost simplu, dar nimeni nici nu s-a asteptat sa fie simplu. Prin urmare, sintem realisti si pragmatici privind sarcinile pe care le avem si rezultatele pe care dorim sa le atingem. Astfel, actiunile primordiale, pe care urmeaza sa le implementam incepind cu momentul de fata, se fondeaza pe politici reusite, al caror fundament a fost edificat de guvernarile precedente.

Astazi, va cerem votul de incredere si va asiguram ca sintem motivati de necesitatea accelerarii reformelor orientate spre cresterea calitatii vietii cetatenilor Republicii Moldova si apropierea de standardele de viata europene. In acest moment, avem nevoie mai mult decit oricind de consolidarea tuturor fortelor prin actiuni reale, pentru a demonstra coeziunea noastra in numele progresului si integrarii.

Fideli vectorului integrarii europene, constientizam ca acest Program de guvernare va fi temelia viitoarelor relatii dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana. Credem ca consolidarea institutiilor democratice, asigurarea suprematiei legii si respectarea regulilor economiei de piata, sint dezideratele fundamentale ale unui stat care se identifica cu valorile europene.

Intelegind ca obtinerea statutului de membru al Uniunii Europene este o sarcina de perspectiva, sintem ferm convinsi ca pasii, pe care intentionam sa ii facem in directia integrarii europene, vor produce un impact benefic semnificativ asupra calitatii vietii la noi in tara. Evaluarea de catre Comisia Europeana a implementarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” ne va concentra asupra necesitatii obtinerii unui mandat de negociere din partea celor 27 de tari membre ale Uniunii Europene privind initierea unui nou document juridic dupa expirarea Acordului de parteneriat si cooperare in luna iunie a anului curent.

Consideram ca Programul de guvernare, prezentat astazi, este de natura sa ne plaseze in spatiul valorilor europene si sa contribuie esential la procesul integrarii europene. Concomitent, vom aprofunda cooperarea in cadrul relatiilor bilaterale si multilaterale, valorificind avantajele pe care ni le ofera participarea la structurile regionale.

Sintem constienti de faptul ca perioada restrinsa ne impune actiuni imediate intru realizarea cu succes a Programului. Prin urmare, sarcina numarul 1, din primele zile de guvernare, este debirocratizarea procesului de luare a deciziilor, eliminarea deciziilor formale si cu caracter declarativ, consolidarea planificarii strategice si capacitatii de prioritizare a politicilor prin crearea si fortificarea unitatii de politici in cadrul Aparatului Guvernului. Confirmarea acestor intentii va fi structura noua a Executivului si prezenta in componenta sa a mai multor cadre tinere, tehnocrate si profesioniste.

Programul de activitate al Guvernului, pe care am onoare sa il prezint, este structurat in 5 blocuri mari, insotite de obiective pe termen mediu si actiuni pe termen scurt, pe care dorim sa le realizam in cursul perioadei de guvernare. Sporirea calitatii actului de guvernare, consolidarea institutiilor democratice, asigurarea securitatii si integritatii tarii, sporirea competitivitatii economice, promovarea incluziunii sociale. Acestea sint cele 5 blocuri mari.

Actiunile care se contin in Program, sint ancorate in Strategia nationala de dezvoltare, pe care dumneavoastra ati aprobat-o anterior. Si vom asigura continuitatea dezvoltarii tarii pe termin mediu. Mai mult ca atit, prioritatile descrise sint pe orizontala, astfel incit doar realizarea in ansamblu a acestora va impune atingerea rezultatelor scontate pentru anii 2008 – 2009.

Stimati deputati,

Permiteti-mi sa ma opresc asupra tezelor principale din Programul de activitate al Guvernului, care corespund celor 5 blocuri enuntate anterior. O prioritate majora si o preconditie a realizarii integrale a acestui Program este sporirea calitatii actului de guvernare. Tin sa reiterez  faptul ca realizarea cu succes a Programului de guvernare este posibila doar in conditiile unei administratii publice competente, profesioniste si eficiente, orientate spre prestarea unor servicii calitative societatii.

Procesul decizional in administratia publica trebuie sa fie transparent, fondat pe practicile moderne de guvernare si lipsei de orice elemente de coruptie. Eforturile de imbunatatire a performantei administratiei publice se vor axa pe
3 directii principale: reforma administratiei publice, eficientizarea cheltuielilor publice si combaterea coruptiei in administratia publica de toate nivelurile.

Consideram ca reformarea administratiei publice va avea un impact decisiv si asupra calitatii si ritmului de implementare a tuturor politicilor publice si atingerii obiectivelor Programului in termenele stabilite. Consolidarea institutiilor democratice si edificarea statului de drept este o prioritate nu mai putin importanta si, in egala masura, asteptata de societate. In acest context, sintem decisi sa asiguram o democratie moderna, participativa.

Pornind de la afirmatia ca democratia nu poate exista fara un adevarat dialog social, fara un sistem eficient de reprezentare a intereselor si fara o societate civila dezvoltata, ne vom concentra activitatea imediata pe trei  directii de baza: libertatea mass-media, dialogul activ cu societatea civila si independenta justitiei. In mod evident, tinta principala a acestui bloc de reforme este promovarea pluralismului de opinii si incurajarea participarii societatii civile in viata publica. Insa este de mentionat ca un sistem judiciar functional, independent si eficient este pe masura sa influenteze pozitiv atit mediul de afaceri, volumul investitiilor, cit si dezvoltarea economica in ansamblu.

In continuare tin sa subliniez importanta integritatii tarii si asigurarea unei securitati nationale interne si externe. Astfel, reglementarea conflictului transnistrean si reintegrarea tarii reprezinta o conditie de baza pentru asigurarea securitatii pe termen lung si dezvoltarea durabila a Republicii Moldova. In acelasi timp, asigurarea securitatii statului presupune si reducerea constringerilor care contribuie la vulnerabilitatea externa a tarii din perspectiva accesului la energie si pietele de desfacere.

In raport cu obiectivele enuntate, ne vom axa activitatea imediata in directia sustinerii eforturilor de reintegrare a tarii, mentinerii neutralitatii si a politicilor de buna vecinatate si, nu mai putin important, a promovarii securitatii economice a statului. Aceasta presupune demilitarizarea statului, democratizarea si consolidarea increderii dintre cele doua maluri ale Nistrului, precum si restabilirea spatiului politic, economic si social unic al tarii.

In planul promovarii securitatii economice ne vom concentra asupra consolidarii sectorului energetic si diminuarii constringerilor de circulatie conditionate de amplasarea geografica prin dezvoltarea cailor noi de acces. Dezideratele sociale si optiunile politice ale tarii sint realizabile doar in conditiile unei economii puternice, dinamice si flexibile. Si, in acest context, sporirea competitivitatii economice este una din provocarile majore ale Executivului. Vom promova in continuare o crestere economica calitativa, bazata pe potentialul de eficienta, generat de dezvoltarea sectorului privat si intensificarea concurentei.

Un mediu de afaceri caracterizat de stabilitatea regulilor de joc, limitarea implicarii statului in activitatea de antreprenoriat, existenta unui cadru de reglementari practici si simple, care nu ar majora in modul excesiv povara administrativa si o infrastructura financiara dezvoltata, sint aspectele fundamentale in atragerea investitiilor, crearea locurilor de munca si impulsionarea cresterii economice.

Fiind in esenta un bun public, infrastructura este domeniul prioritar al statului. In limita constringerilor obiective sintem decisi sa construim si sa investim pentru viitor, utilizind la maxim mijloacele proprii, formule de cooperare noi, cum ar fi parteneriatul public privat si sursele externe pentru a reabilita infrastructura economiei nationale. O prioritate nu mai putin importanta este promovarea incluziunii sociale si regionale. Sintem absolut convinsi ca oamenii, securitatea si calitatea vietii reprezinta ratiunea de baza pentru existenta statului si principalul obiectiv al politicilor publice implementate de Executiv. Calitatea resurselor umane este conditionata, in primul rind, de accesul si calitatea sistemelor de educatie si sanatate. Aceste sisteme trebuie sa fie organizate, gestionate si finantate intr-un mod eficient, astfel incit investitiile publice si private in aceste sectoare sa conduca la imbunatatirea calitatii vietii pentru fiecare cetatean.

Prosperitatea cetatenilor trebuie sa fie bazata pe disponibilitatea locurilor de munca si oferta diversificata de ocupatii, salarii decente, dar si pe mecanisme eficiente de protectie sociala, orientate, in special, spre categoriile vulnerabile, cum ar fi: copiii, batrinii si persoanele cu dizabilitati. Distribuirea prosperitatii trebuie sa fie echilibrata din punct de vedere social si geografic. Totodata, asigurarea durabilitatii dezvoltarii presupune protejarea unor factori de mediu profit si mentinerea calitatii vietii pentru multiplele generatii viitoare.

Stimati deputati,

Acestea sint principalele directii in care, credem, trebuie sa ne concentram, in mod special, pe parcursul perioadei foarte scurte de guvernare. Ati avut ocazia sa va convingeti ca Programul de activitate al Guvernului nu este unul declarativ si bazat doar pe bunele intentii, ne-am impus o regula, actiunile trebuie sa fie concrete, realiste si, desigur, realizabile.

In incheiere, doresc sa subliniez ca convingerea in realismul si efectul benefic al politicilor si actiunilor prioritare sint sursa principala a optimismului in atingerea, spre sfirsitul mandatului, a unor rezultate si indicatori ce ar permite un salt calitativ in dezvoltarea Republicii Moldova. La fel ca si in cazul actiunilor, aplicam o regula similara fata de continutul rezultatelor scontate. In primul rind, ele trebuie sa fie palpabile si concrete.

Prin urmare, in Programul de activitate al Guvernului am evidentiat rezultatele scontate pe citeva dimensiuni: sectorul real, macroeconomic, social si infrastructura. Aceste rezultate, precum si progresele asteptate in dezvoltarea pe ansamblu a tarii vor insemna o crestere reala a nivelului de viata al cetatenilor, vor elimina o buna parte din constringerile cu care se confrunta societatea noastra in calea dezvoltarii si integrarii europene, vor insemna o capacitate adecvata a statului nostru de a raspunde provocarilor momentului.

Stimati deputati,

Am lucrat asupra acestui Program de activitate intr-un timp foarte restrins. Prin urmare, intelegem ca pot exista, si este normal sa existe, anumite redactari de ordin stilistic.

Intentionam sa le introducem in text, fara a modifica esenta programului de activitate a Guvernului. Totodata, il vom avea tradus nu numai in limba rusa, ci si in engleza, pentru a da un mesaj pozitiv pe extern.

Onorat Parlament,

In contextul prioritatilor, identificate in Program si al obiectivelor trasate, propun urmatoarea lista a membrilor Guvernului:

Prim-viceprim-ministru, ministru al economiei si comertului – Igor Dodon; Viceprim-ministru – Victor Stepaniuc; viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe si integrarii europene – Andrei Stratan; ministru al finantelor – Mariana Durlesteanu; ministru al agriculturii si industriei alimentare – Anatolie Gorodenco; ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor – Vasile Ursu; ministru al constructiilor si dezvoltarii teritoriului – Vladimir Baldovici; ministru al ecologiei si resurselor naturale – Violeta Ivanov; ministru al educatiei si tineretului – Larisa Savga; ministru al sanatatii – Larisa Catrinici; ministru al protectiei sociale, familiei si copilului – Galina Balmos; ministru al culturii si turismului – Artur Cozma... 

 

Domnul  Marian Lupu:

Dupa acest salut particular, rog sa continuati, doamna Grecianii.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

...ministru al justitiei – Vitalie Pirlog; ministru al afacerilor interne – Valentin Mejinschi; ministru al apararii – Vitalie Vrabie; ministru al dezvoltarii informationale – Pavel Buceatchi; ministru al integrarii – Vasile Sova; ministru al administratiei publice locale – Valentin Guznac; Guvernatorul UTA Gagauzia – Mihail Formuzal, membru al Guvernului din oficiu; Presedintele Academiei de Stiinte a Moldovei – Gheorghe Duca, membru al Guvernului din oficiu.

Stimati deputati,

Aceasta e tot. Aveti mandatul poporului dumneavoastra cu totii. Noi va solicitam mandatul dumneavoastra pentru a intreprinde actiunile care se impun spre binele cetatenilor si al tarii in intregime.

Eu va multumesc. Chiar si fata de unele semnale asa, mai foarte pozitive, sper.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Greceanii,

Va multumesc si va rog sa luati loc.

In timpul rezervat Comisiei de profil pentru prezentarea raportului.

Domnule Turcan,

Va rog. 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata, ca, potrivit cerintelor articolului 98 din Constitutia Republicii Moldova, candidatul pentru functia de Prim-ministru, desemnat prin Decretul Presedintelui Republicii Moldova, in termen de 15 zile de la desemnare, cere Parlamentului votul de incredere asupra Programului de activitate si a intregii liste a Guvernului. Prevederi similare sint stipulate si la articolul 146 din Regulamentul Parlamentului. Fiind prezentat Parlamentului, Programul de activitate al Guvernului, desi are un mandat limitat, este racordat cu prioritatile stipulate in Strategia nationala de dezvoltare pentru anii 2008–2011.

Inglobeaza o serie de activitati conceptuale ale Executivului atit in plan intern, cit si in plan extern, fapt ce corespunde atributiilor de asigurare a realizarii politicii interne si externe a Guvernului, prevazute la articolul 96 din Constitutie. Programul Guvernului nu contine prevederi ce ar veni in contradictie cu prevederile legii supreme. Este un document politic asupra continutului caruia fractiunile parlamentare pot formula propuneri in conformitate cu prevederile articolului 6 din Regulamentul Parlamentului.

Comisiile permanente ale Parlamentului, prin avizele prezentate, sustin Programul de activitate al Guvernului si intreaga lista a membrilor Guvernului si propun acordarea acestora a votului de incredere al Legislativului. Concomitent, au fost facute unele propuneri de perfectionare si de redactare la o parte din prevederile programului. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat aceste propuneri si considera oportun ca aceste propuneri si stenograma respectiva a sedintei Parlamentului sa fie prezentate in mod de lucru Guvernului pentru definitivarea redactionala a Programului. Totodata, Ccomisia mentioneaza ca persoanele incluse in lista membrilor Guvernului corespund cerintelor legale si intreaga lista poate si acceptata.

In aceste conditii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Legislativului spre examinare si adoptare un proiect de hotarire al Parlamentului pentru acordarea votului de incredere Programului de activitate si intregii liste a Guvernului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al Comisiei,

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie sint?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Va multumesc, domnule Presedinte.

La articolul 2, la viziunea strategica, alineatul (1) si, in genere, si in alte articole se utilizeaza asa o notiune ca “democratie moderna”. Eu propun excluderea cuvintului “moderna”. Caci democratia ori este, ori nu e. Mai ales, avind in vedere ca astazi democratia moderna, in viziunea unor state puternice, este mai mult de standarde duble.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Domnul presedinte al Comisiei a mentionat ca Comisia a receptionat un pachet de propuneri, care va fi neaparat transmis cabinetului pentru ajustarile redactionale, pe care motiv aceste propuneri de acest gen, rog in mod de lucru sa le inaintati si noi o sa le aducem la cunostinta cabinetului.

Microfonul nr. 4. Va rog, microfonul nr. 4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule presedinte al Comisiei,

In calitate de coautor al unei motiuni simple, care asa si nu a fost discutata in plenul Parlamentului, vreau sa va intreb daca toti membrii Guvernului corespund rigorilor legislatiei lingvistice si cunosc limba suficient de bine, pentru a indeplini aceasta demnitate publica deosebita?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Deci, in acest sens, Comisia nu a gasit careva obiectii.

 

Domnul Igor Klipii:

Intrebarea respectiva o voi pune-o si doamnei Greceanii, insa am vrut sa aud  parerea dumneavoastra.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Poftim?

 

 

Domnul Igor Klipii:

Intrebarea respectiva voi pune-o si doamnei Greceanii, am vrut sa aud opinia dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu, la inceput, totusi vreau sa precizez, adresam intrebari acum Comisiei, dar...

 

Domnul  Marian Lupu:

Doar Comisiei. Doamna Greceanii va fi invitata.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dar pe urma  vom putea adresa intrebari si doamnei Greceanii? Da?

 

Domnul  Marian Lupu:

Evident. Da.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Totusi am o intrebare pe care as vrea s-o adresez si Comisiei. In partea finala a Programului este scris asa, chiar la inceput: “Prezentul Program este, prin esenta, un angajament asumat de Guvern fata de poporul tarii, iar realizarea cu succes a acestuia este posibila doar in conditiile participarii intregii societati in exercitiul de guvernare”. As vrea sa va intreb, domnule Turcan, cum sa inteleg eu aceasta fraza, caci m-am chinuit si nu prea am inteles-o. Si ma intreb: unde e problema importanta a asumarii guvernarii? Spunindu-se ca doar cu conditia participarii intregii societati, imi vine in cap, in primul rind, intrebarea: cum vedeti dumneavoastra participarea intregii societati? Si, in al doilea rind, ce facem daca nu participa intreaga societate? Si ce facem cu asumarea responsabilitatii de guvernare?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Prima parte a intrebarii, imi pare ca taman este un semnal din partea Guvernului, care va fi si al acestui Program, ca un semnal pentru toata societatea, care manifesta disponibilitatea Guvernului de a conlucra cu toata societatea, pentru a realiza prevederile acestui program.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da, eu va multumesc.

Dar vorba nu este de a coopera, de a participa societatea in exercitiul de guvernare. Mie mi se pare ca este prea puternic spus, pentru a fi si realizabil.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cred ca sa o lasam pe doamna Greceanii sa raspunda, presupunem ca este vorba de colaborarea cu societatea civila si exponentii ei.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, aceasta si se are in vedere.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu am sa-i adresez si doamnei Greceanii aceeasi intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.      

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Domnule Presedinte,

Doua intrebari. Prima intrebare ce tine de prioritati de politici ale Guvernului pentru anii 2008–2009, reintegrarea tarii, capitolul... paginile 16 – 17 figureaza asa o... adica Guvernul isi asuma asa o functie. “Neutralitatea” la pagina 16 si la pagina 17 punctul 2 “Neutralitatea si politica de buna vecinatate a tarii”. Citez: “Accentuarea si consolidarea statutului de neutralitate a Republicii Moldova”. Este nevoie de realizat asa o sarcina in momentul in care aceasta este o prevedere constitutionala? Ce ar putea Guvernul intreprinde suplimentar la...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Guvernul, in activitatea lui, se conduce de prevederile constitutionale, de aceea Comisia a si constatat ca in programul Guvernului nu sint careva prevederi care contravin prevederilor constitutionale.

 

Domnul Leonid  Bujor:

Bine, va multumesc pentru raspuns.

Cred ca Guvernul, la acest capitol, nu poate intreprinde nimic, fiindca este o prevedere strict constitutionala si nimeni nu ataca aceasta prevedere.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Aceasta e parerea dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Intrebarea a doua. Spuneti, va rog, ati acordat atentie,a in cadrul examinarii acestui document, asupra faptului ca printre obiective nu avem un capitol aparte sau un punct separat ce ar tine nemijlocit de linia de integrare europeana a Republicii Moldova?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Imi pare ca aceasta problema este ca un fir rosu prin tot continutul Programului. Mai mult ca atit, uitati-va cum se numeste acest Program.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Denumirea Programului “Progres si integrare”.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Eu acord atentie chiar  la pagina...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Detaliile procesului de integrare, fara doar si poate, vor fi concretizate pe marginea Programului Guvernului.

 

Domnul Leonid Bujor:

De ce spun, domnule Turcan, din momentul in care noi avem un plan individual care a expirat, de fapt, si sa spunem ca asteptam semnarea unui Program mai avansat. Daca Guvernul, care va fi astazi confirmat, aprobat de Parlament, isi propune acest scop, cred ca el ar fi trebuit sa fie fixat, e clar ca buna ziua, ca una din prioritati. Lucru care lipseste.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al Comisiei,

Nu am o intrebare legata de continut, dar o intrebare legata mai mult de considerente juridice. La capitolul 3 “Asigurarea securitatii si integritatii tarii” scrie despre aceea ca noi ne vom demilitariza statul. Eu as vrea sa va intreb, stimate domnule presedinte al Comisiei, noi avem Legea cu privire la principiile de reglementare a conflictului transnistrean, in care scrie foarte clar ca demilitarizarea va avea loc pe malul sting al Nistrului. Adica, nu se vorbeste, in general, despre demilitarizarea statului. Adica, eu as vrea sa inteleg, din punct de vedere juridic, poate sa apara, de pilda, intr-un text prezentat de Guvern un neadevar juridic, care nu exista in legislatia Republicii Moldova?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Deci problema demilitarizarii exista in legislatia Republicii Moldova. Chiar si in legea adoptata doar la principiile de baza ale statutului Transnistriei. Eu nu as fi de acord cu dumneavoastra si capitolul respectiv asa si se numeste: “Asigurarea securitatii si integritatii tarii”. In legatura cu aceasta, ca un obiectiv foarte important este, in contextul integrarii tarii, anume demilitarizarea.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, era de inteles cind se spunea “demilitarizarea regimului separatist, a banditilor din partea stinga a Nistrului”. Dar cind noi vorbim si despre retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, dar cind noi vorbim despre demilitarizarea statului la general, aceasta ar insemna ca Republica Moldova trebuie sa refuze la Armata Nationala. Asa cum este scris aici.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cred ca detaliile demilitarizarii procesului, etapele, inclusiv reducerea unor forte militare ale Republicii Moldova, vor fi concretizate pe parcursul activitatii Guvernului.     

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Reducerea si demilitarizarea – acestea sint lucruri diferite, domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.   

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu m-as referi la capitolul 5 punctul 2) “Sanatate” din acest Program. Tot ce este prevazut in Program se refera numai la momentul cind cetateanul este in viata. Din pacate, stim ca este si partea cealalta, care intervine din diferite motive. Si vreau sa ma refer, ca in cadrul Ministerului Sanatatii exista si Centrul de Medicina Legala, care este intr-o stare foarte deplorabila si nu vad aici nimic, chiar si Fractiunea Ccomunistilor propune putin la acest punct, dar se refera numai la reutilarea tehnica a institutiilor din domeniul sanatatii.

As veni aici cu o intrebare-propunere. Sau acest Centru de medicina legala il scoatem ca in toate tarile dezvoltate si nu raminem si noi in urma, ca sa fie supus direct Guvernului si Guvernul sa aiba grija de acest Centru, sau, la acest capitol, introducem, respectiv, reutilarea tehnica a acestui Centru de medicina legala si, cel putin, la un mic nivel mai ridicat sa fie.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu am inteles.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator. Este o intrebare mai mult la compartimentul cind se vor oferi raspunsuri.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar este si o propunere pentru...

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a inregistrat propunerea.

Bine.

Multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

De procedura, cred ca mai mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Astazi, urmeaza sa discutam Programul de activitate al Guvernului si este evident ca in acest Program urmeaza sa fie incluse actiuni care cad in sarcina Guvernului, pornind de la norma constitutionala. Si aici vin intru sustinerea colegilor. Norme ce tin de demilitarizare, norma care este prezenta in Constitutia Republicii Moldova, care suna ca Republica Moldova dispune de armata s.a.m.d., ce tine de neutralitate s.a. sa lasam in sarcina Parlamentului sau a institutiilor care au abilitatile respective in Program.

Si spun acest lucru, deoarece nu este suficient ca, ulterior, cind vom ajusta hotarirea, ce spuneam noi de stilistica, este important ca aceste decizii pe care le luam sa vina in corelare si cu acceptul Guvernului respectiv. Deci sa nu lasam discutiile pe care le avem, ca ulterior noi le vom ajusta s.a.m.d. Deci, trebuie sa fie discutate si acceptate si de catre...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, eu cred ca Guvernul anume prin acest program  si-a asumat obligatiunea de a desfasura acest proces de integrare in contextul legilor, care deja au fost adoptate de catre Parlament.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, multumesc.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Continuam cu runda de intrebari–raspunsuri. O reinvit la tribuna centrala pe doamna Greceanii. Si vreau sa va propun urmatoarea norma de procedura. Deci stim bine, doua intrebari, respectiv avind deja un numar impunator de solicitari pentru luari de cuvint si din partea grupurilor parlamentare, si din partea deputatilor neafiliati, sint deja opt persoane, avem o ora, timpul pentru a exprima pozitia si a prezenta mesajul politic al deputatilor.

Stimati colegi,

Propun, consultind, de fapt, stenogramele si din anii anteriori, la momentul investirii in functie a Guvernului, jumate de ora runda de intrebari–raspunsuri. A fost si in 2005 tot asa. O ora plina va fi dedicata mesajelor politice, exprimate de catre grupurile parlamentare. Ne-am inteles.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna candidat la functia de Prim-ministru, ma refer la capitolul 4 “Sporirea competentei economice”. Si am vazut viziuni strategice, obiectiv pe termen mediu. N-am regasit, dar stiu precis ca va  preocupa aceasta problematica. Ma refer, in primul rind, la cresterea preturilor si inflatia, care afecteaza direct, in primul rind, paturile sarace ale populatiei. Si vreau sa va intreb, in acest context, care sint masurile si ce prevedeti dumneavoastra concret pentru contracararea acestor procese, fiindca inflatia pentru primele doua luni a atins deja 3%, pentru ultimul an financiar e aproape 15%, 14,9%.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

13,1%. 

 

Domnul Valeriu Guma:

14,9%. Si acum avem un tender  negativ.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Multumesc, domnule deputat.

In primul rind, vreau sa va mentionez ca desigur Guvernul se preocupa de ritmul inflatiei. Dumneavoastra cunoasteti ca inflatia, prerogativa mentinerii sau tintirii inflatiei este prerogativa Bancii Nationale a Moldovei. Dar sa vedem ce s-a intimplat in ultima perioada de timp si in tarile vecine. Care este inflatia chiar si pentru acele primele luni de zile? De aceea, deseori inflatia nu depinde doar de procesele care se intimpla la noi in tara.

Desigur, noi sintem preocupati de acest lucru si noi il putem face si prin sporirea competitivitatii economice a tarii, prin atragerea investitiilor si prin multe-multe actiuni, care, de fapt, se regasesc in acest Program de guvernare. Plus la aceasta, ca tinta noi avem inflatia in jur de 10 la suta. Aceasta o avem si in intelegerea cu organismele financiare internationale. De aceea, de comun cu Banca Nationala, fara a stirbi din independenta acesteia, noi o sa intreprindem actiunile respective.

 

Domnul Valeriu Guma:

Va multumesc pentru raspuns.

Intr-adevar, este o problema complicata si, pe scurt, putem spune ca Banca Nationala astazi nu corespunde si nu rezolva aceasta problema.

Totodata, vreau sa va spun ca instrumentele apartin Bancii Nationale, dar riscul politic si raspunderea politica va apartine dumneavoastra, mai ales intr-un an electoral.

Va multumesc.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Inclusiv dezvoltarea pietelor financiare, pietei financiare la noi in Moldova, caci Moldova ar fi un instrument foarte real si rezonabil.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Multumesc.

Doamna Greceanii,

Prima intrebare a mea ati auzit-o, legata de mecanismele, cum vedeti dumneavoastra, ale participarii intregii societati la exercitiul de guvernare. Este vorba de pagina 36 din Program, la care eu as adauga imediat, ultima pagina, si in felul acesta dezvolta intrebarea.

Aici, in ultima pagina, dumneavoastra aveti scris ca aceste rezultate, precum si progresele asteptate de Guvern in dezvoltarea in ansamblu a tarii vor insemna o crestere reala a nivelului de viata al cetatenilor, vor elimina o buna parte din constringerile cu care se confrunta societatea in calea dezvoltarii si integrarii europene, asigurind statului nostru capacitatea necesara pentru a raspunde provocarilor momentului. Ma intereseaza daca aici e corect scris “momentului”.

Si in al doilea rind, daca va referiti la provocarile momentului, e vorba de un an. Si daca aceasta provocare nu inseamna a pregati cu orice pret cistigul alegerilor in 2009 pentru comunisti? Si nu considerati ca, de fapt, ar fi provocari lichidarea restantelor din Planul de actiuni “Uniunea Eurpeana – Republica Moldova” sau indeplinirea pina la capat a calendarului de angajamente in fata Consiliului Europei?

Si, de asemenea, daca nu vedeti tot aici problema referitor si la bani, banii capsunarilor, eu v-am mai intrebat o data si pe dumneavoastra, si pe Tarlev, daca aveti programe legate de folosirea banilor gastarbaiterilor, care nu sint folositi asa cum trebuie in Republica Moldova. Aceasta e intrebarea ceva mai dezvoltata, dar as vrea sa aud referinta.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Multumesc, doamna deputat.

In primul rind, ce tine de participarea intregii societati in exercitiul de guvernare. Dumneavoastra cunoasteti foarte bine, cind am venit la dumneavoastra aici, in Parlament, si am cerut votul dumneavoastra pentru aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare. Dumneavoastra cunoasteti care a fost procesul participativ in elaborarea si constientizarea de catre toata societatea a acestei Strategii de dezvoltare pentru anii 2008–2011.

Guvernul are niste propuneri foarte concrete, cu care o sa mearga mai departe in participarea societatii civile, daca vreti scolarizarea societatii civile pentru a constientiza ce este necesar sa intreprindem in tara, ce este necesar sa facem ca sa aducem tara acolo unde vrem s-o aducem.

Ce tine de provocarile momentului, provocarile momentului este intr-adevar anul de guvernare care ne revine pina la alegerile parlamentare, aceasta perioada si este o perioada foarte scurta.

Noi ne dam foarte bine seama, de aceea o sa asiguram continuitatea la ceea ce am inceput sa facem, inclusiv implementarea Strategiei nationale de dezvoltare, altor strategii sectoriale aprobate, iar provocarea este de a face totul pe intern, a face bine tema de acasa pentru a merge pe calea integrarii europene, fiindca integrarea europeana nu este ceva in afara tarii, acesta este lucrul pe care trebuie sa il facem, reformele care trebuie sa le promovam in interiorul tarii.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Banii straini de la...

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Ce tine de mijloacele de la remitenta, daca dumneavoastra ati observat, in Program este inclusiv mentionat si acest lucru: la sporirea competitivitatii economice. Noi stim ca aceasta este o problema, dar vreau sa va zic ca mijloacele care vin din extern tot mai multe sint ca mijloace investitionale si aceasta este pentru noi imbucurator. Si noi atentionam toata societatea asupra acestei probleme si credem ca si programele pe care le avem, inclusiv prin dezvoltarea pietei financiare, putem sa atragem anume niste instrumente foarte clare si mijloacele de la remitenta.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, eu va multumesc.

 

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Pentru dezvoltarea afacerilor si pentru contributia statului in dezvoltarea acestor afaceri. Deja lucreaza mecanisme concrete.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu va multumesc, doamna Greceanii.

Vom vedea cum va iesi, eu sint mai pesimista, dar aceasta e. Si acum al doilea bloc. Am doua scurte intrebari la candidatii pentru functiile de ministri. Nu, eu am avut o intrebare la doamna Greceanii si acum la ministrii, la candidatii pentru functiile de ministri.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa convenim in felul urmator.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Deci prima intrebare pentru...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Ma iertati, va rog, un deputat – doua intrebari, indiferent cui adreseaza.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pai, dar eu am adresat doamnei Greceanii o intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Acum a doua intrebare.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si acum am doua mici intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

O intrebare. Va rog, alegeti, care...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

O intrebare catre doi ministri.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa continuam.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da. Deci intrebarea domnului Mejinschi.

Domnule Mejinschi,

Doua ambasadoare americane, la incheierea mandatului, s-au referit negativ privind activitatea si insasi existenta Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in Republica Moldova.

Cunoasteti ca, din cauza activitatii abuzive de reprimare a oamenilor de afaceri fara simpatii comuniste sau obedienti si fricosi in fata regimului si a oponentilor politici, nu s-a acceptat ca din Programul “Provocarile Mileniului” sa se acorde bani pentru acest Centru. Ma intereseaza, daca veti transfera cumva acelasi stil acum si la nivelul intregului MAI.

Iar intrebarea pentru domnul Buceatchi este, daca va continua politicile fostului ministru Molojen sau va fi ceva mai independent nu de consilierii prezidentiali, ci de domnul Molojen.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Valentin Mejinschi – candidat pentru functia de ministru
                                                                     al afacerilor interne:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a fost partener permanent cu toate organizatiile internationale si cu Programul “Provocarile Milleniumului”. De ambasadoarea care a spus doamna Pavlicenco, intr-adevar s-a dus si se duce o conlucrare, de nefinantare aceasta e o neclaritate, ca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei e partenerul principal in Programul “Provocarile milleniumului”, chiar capitolul V. E la domeniul respectiv.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Confirmare la aceea ce daca doar sa completez. Confirmare la aceea ce a mentionat domnul Mejinschi este ca, de fapt, Moldova, in cadrul Corporatiei “Provocarile Mileniului” a fost apreciata si anul acesta, la sfirsitul anului 2007 ca una pozitiva ca sa continuam cu programele, compact cu programele investitionale si noi deja am prezentat aceste programe Corporatiei “Provocarile Mileniului”, iar in luna aprilie va veni o misiune speciala de evaluare de la aceasta Corporatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Buceatchi,

Da sau nu?

 

Domnul Pavel Buceatchi – candidat pentru functia de ministru al
                                                               dezvoltarii informationale:

Implicarea societatii informationale este o sarcina primordiala a ministerului si aceasta sarcina o voi continua si continuarea acelor politici de informatizare a societatii informationale o vad ca o sarcina principala a ministerului.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare la doamna Savga, in calitate de candidat pentru functia de ministru al educatiei si tineretului. Si care este de urmatorul continut. Nu va cunosc, dar aceasta nu schimba nimic. Am o intrebare. Dintre toate ramurile bugetare ramura invatamintului este cea mai oropsita si mai necajita.

Vreau sa va intreb in citeva cuvinte: ce va pregatiti sa faceti prioritar in aceasta ramura?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6, va rog.

 

Doamna Larisa Savga – candidat pentru functia de ministru al educatiei
                                                      si tineretului:

Va multumesc mult pentru intrebare.

Intr-adevar, ramura invatamintului este foarte importanta, fiindca pe seama ei este pusa pregatirea potentialului intelectual pentru societate si toate reformele care se vor promova in aceasta tara depinde de intelectualitatea care le va promova.

In domeniul invatamintului prioritatile sint pe calitatea invatamintului, insertia absolventilor institutiilor de invatamint in cimpul muncii, atragerea si acoperirea majoritara a elevilor in procesul de scolarizare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Greceanii,

Am doua intrebari, dar mai degraba as adresa: prima – ministrului in exercitiu Valentin Guznac si a doua – candidatului pentru ocuparea functiei de ministru al sanatatii, doamnei Larisa Catrinici, pentru ca sint din acelasi domeniu.

Dar la prima, daca puteti, sa imi raspundeti dumneavoastra. Prima se refera la capitolul I – sporirea calitatii actului de guvernare si reforma administratiei publice. Pentru ca este aici un punct – optimizarea numarului de institutii si functionari publici in scopul eficientizarii utilizarii resurselor financiare si in continuare conform textului.

Vreau sa va intreb, cum se incadreaza intentia fostului Guvern, din care ati facut parte si dumneavoastra, privind preconizata disponibilizare a celor 10 mii de angajati din sfera bugetara, inclusiv functionari publici, cu crearea sau instituirea unor unitati ai serviciilor desconcentrate sau unitati ai serviciului de control administrativ in acest timp putin care a ramas pina la anul electoral.

Si vreau sa va intreb, in acest context, care ar fi numarul de unitati per total, care ar urma sa fie constituite si care ar fi costul, si care este baza legala. Costul, constituirea acestor unitati, inclusiv baza legala, si cum se incadreaza cu ceea ce ati spus – optimizarea cadrelor.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Stimata doamna deputat,

Dumneavoastra cunoasteti ca Guvernul se afla in procesul de reforma a administratiei publice centrale. In perioada cit a durat acest proces deja s-a reusit optimizarea, dar nu optimizarea, mai bine zis reducerea functionarilor publici, nu a angajatilor bugetari, dar a functionarilor publici cu peste 40 la suta, comparativ cu ceea ce a fost in 2005. Acesta este un lucru.

In  al doilea rind, noi trebuie sa mergem mai departe cu optimizarea in genere a tuturor institutiilor publice si aceasta nu presupune in mod direct reducerea a 10 mii de angajati, cum ati mentionat dumneavoastra.

Astazi, in sectorul bugetar noi avem deja 20 mii de posturi vacante. Ce ar insemna lucrul acesta? Aceste posturi vacante trebuie sa fie optimizate, trebuie sa fie vazut care e rationamentul lor de a intretine aceste posturi vacante in continuare. Unde sint mai multi, unde sint mai putini, noi facem acest studiu, avem un plan de activitate foarte concret si aceasta se refera absolut pe toate dimensiunile si la nivel central, si la nivel local.

Administratia publica, in esenta, trebuie sa fie eficienta, sa nu fie birocratizata peste masura si lucrul acesta vrem sa il facem. Noi sintem in permanenta cautare si cred ca toate guvernele au fost in permanenta cautare. O sa facem ceva ce nu o sa asigure continuitate in reformarea aparatului administrativ sau in genere optimizarea institutiilor publice, cred ca nu ar fi corect.

 

Doamna Valentina Stratan:

Acum cu serviciile desconcentrate, nu v-ati referit.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Serviciile desconcentrate, tot ce se presupune de a fi creat este in limita alocatiilor aprobate in buget. Nici un fel de alocatii suplimentare nu vor fi necesare si inclusiv, eu de ce am inceput cu reducerea cu 40 la suta, nu va fi nici majorarea functionarilor publici.

 

Doamna Valentina Stratan:

Doamna Greceanii,

Pur si simplu, nu vad randamentul, deoarece, conform legislatiei, serviciile desconcentrate astazi sint dirijate de autoritatile publice centrale, responsabilii de probleme in domeniu. De aceea a aparut si...

 

Doamna Zinaida Greceanii:

In conlucrare cu autoritatile locale, fara doar si poate. Fara conlucrare in toata societatea, stimati deputati, daca nu concentram eforturile, toate absolut, atunci nu putem sa obtinem nimic. De aceea este si menirea dumneavoastra si menirea noastra, a Executivului, sa concentram eforturile spre binele tarii.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc.

Si a doua intrebare, cum am spus, probabil o adresez doamnei Larisa Catrinici, candidat pentru functia de ministru al sanatatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna Valentina Stratan:

Eu ma refer la compartimentul II “Sanatate” si vreau sa va spun ca apreciez punctul a), care are urmatorul cuprins: “fortificarea sanatatii publice prin orientarea asistentei medicale de la politica de tratament la politica de prevenire a maladiilor”.

Eu cred ca aceasta este un deziderat foarte important si, intr-adevar, urmeaza sa il realizam. Eu vreau sa o rog pe doamna Catrinici sa imi numeasca concret, care ar fi primii 5 pasi, pentru ca acest deziderat sa devina unul real si aici as vrea sa amintesc ca cum priveste dumneaei la faptul ca in Legea fondurilor asigurarilor obligatorii de sanatate pentru fondul de profilaxie sint programate doar 2% si care este o constatare pornind de la situatia reala.

Din cele 2% programate pentru anii trei care au trecut s-au folosit 5 – 6%, din restul banilor s-au cumparat unitati de transport necesare, da, constat ca sint necesare pentru institutiile medico-sanitare publice, dar nu s-au folosit pentru destinatii.

De aceea, vreau s-o intreb, ce s-ar intreprinde concret pentru a face o evaluare a banilor programati pentru programele de sanatate intr-asa fel, ca sa vedem un randament a acestor bani publici.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Stratan:

Si indicii de sanatate sa fie imbunatatiti.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.6.

 

Doamna Larisa Catrinici – candidat pentru functia de ministru al
                                                                sanatatii:

Eu va multumesc.

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati deputati,

Intr-adevar, e o intrebare foarte la timp, oportuna sa zic, in politica de sanatate care a fost aprobata in tara noastra. Deci problema de profilaxie a fost intr-adevar pusa pe primul plan ca un obiectiv primordial in activitatile ce tin de organizarea asistentei sanatatii populatiei.

Intr-adevar, acest obiectiv a existat si pe parcursul anilor precedenti. Insa asa a fost situatia ca erau probleme si urma de investit si de inzestrat sectoarele cele mai necesare ce tin de asistenta de urgenta medicala, ce tin de maladii sociale cum este tuberculoza, cum este SIDA, cum sint un sir de alte maladii.

Ce tine de politica noastra in domeniul pe termen mediu in anul 2008 – 2009, intr-adevar, este de a promova modul sanatos de viata, de a majora acele actiuni ce tin de educatia in rindurile populatiei, de a lucra in comun cu toti partenerii Guvernului, cu partenerii sociali, de a fortifica starea sanatatii a populatiei si de a preveni morbiditatea. Aici este necesar de a pune accentul asa cum este pus accentul acum in foarte multe ministere ale tarilor europene, deci departindu-ne de a trata maladia ca atare astazi, de a gasi solutii si de a veni cu propuneri pentru a preveni aceste maladii.

Ce tine de utilizarea fortelor, surselor din cadrul fondului asigurarilor obligatorii, cred eu ca propunerea dumneavoastra, intr-adevar, este binevenita in acel moment ca, in cadrul programelor nationale care deja exista astazi, un compartiment foarte solid sint masurile de profilaxie, masurile de preventie, masurile de educatie, masurile de promovare a modului sanatos de viata si aici va urma, intr-adevar, alocarea acestor surse, acestor investitii si nu in ultimul rind constientizarea de catre populati si de lucratorii medicali a actiunilor care vor fi implementate.

 

Doamna Valentina Stratan:

Eu va multumesc pentru raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

In premiera, de la microfonul nr.2, colegul nostru domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sint magulit de aceasta premiera, dar am venit aici, ma gindeam ca la microfon din comuniste nu iese nimeni din majoritate. Sau lor totul li e clar sau nu vor vota Guvernul.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Posibil ca nu vor vota Guvernul. De aceea, prima intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Prima intrebare. La pagina 17, unde este vorba de neutralitatea si politica de buna vecinatate a tarii. Gasesc undeva pe la litera c) despre buna vecinatate cu Uniunea Europeana si m-ar interesa, doamna candidat pentru functia de
Prim-ministru, care vor fi relatiile, cu parere de rau, destul de reci, cu statul vecin Romania, care este si membru al Uniunii Europene, in special, si daca actuala guvernare vrea sa... sau nu are de gind sa scoata sirma de pe Prut, care ne desparte de Uniunea Europeana.

Va multumesc.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Da, multumesc, domnule deputat.

Relatiile vor fi constructive, in primul rind in respectarea interesului economic si politic al Statului Moldova.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si cu sirma cum ramine? Dumneavoastra vorbiti despre integrarea europeana, noi ne integram in Europa prin sirma ghimpata. Dumneavoastra stiti ce inseamna sirma ghimpata.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Domnule deputat, probabil, aceasta nu este o intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

O constatare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Imi pare foarte rau, doamna viitor Prim-ministru, ca nu cunoasteti ce inseamna sirma ghimpata si ce desparte ea, pe cine desparte de societate. Intrebarea a doua. La capitolul “Educatie”, dumneavoastra sinteti sau nu de acord cu Programul preelectoral al majoritatii comuniste si in cazul in care da, vor avea cetatenii Republicii Moldova 300 de dolari spre sfirsitul... sa speram ca veti guverna pina la alegeri si, in special, pedagogii vor avea sau nu 300 de dolari salariul mediu lunar?

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Angajament, stimate domnule deputat, dumneavoastra daca va uitati la pagina 36 este scris: astfel, nivelul salariului mediu pe economie va atinge echivalentul a cel putin 300 de dolari. Aceasta a fost si in precedentul program de guvernare si acesta va fi atins. Si sint sanse reale.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va fi atins. Nu, adica spre sfirsitul anului pedagogii vor primi 300 de dolari.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Nu pedagogii, eu nu am mentionat, salariul mediu pe economie.

 

Domnul Marian Lupu:

Salariul mediu pe tara.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, pedagogii vor primi salarii medii. Noi stim ce inseamna salariu mediu intre salariul unui bancher si al unei invatatoare de la Pererita.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Domnule deputat,

Este Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, pe care a votat-o Parlamentul, si Guvernul este predispus si are surse suficiente sa implementeze in termenele stabilite aceasta lege.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pedagogii vor avea 300 de dolari sau nu?

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Nu este prevazut aceasta.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

A, nu este. Inseamna ca nu vor avea.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna Greceanii,

In doua ore dumneavoastra veti fi Prim-ministru. Aceasta inseamna ca peste doua ore incepeti in toata plinatatea sa sa gestionati nu numai problemele economice, financiare, dar, practic, toate sferele vietii acestei tari, fiindca veti deveni Prim-ministru.

La sfirsitul anilor 1990 in Moldova foarte mult se vorbea despre faptul ca tara noastra trebuie sa devina un punct important in calea matasei. In drumul matasei, asa este. Astazi unii indici vorbesc despre faptul ca Republica Moldova se preface intr-un punct foarte important in calea heroinei. Dumneavoastra deveniti Prim-ministru si deja ati inceput sa preluati afacerile. Spuneti-mi, doamna Greceanii, ce e cu cazul acesta Papuc? Este adevarat ca Papuc este un participant, un actor in ultimele evenimente legate de heroina? Cel putin in calitate de banuit. Sau treaba aceasta este o intoxicare informationala, la care au fost supusi inclusiv deputatii Parlamentului?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Pentru aceasta, pentru studierea cazului sau intr-un fel, sau in altul sint organele de drept, care au menirea sa investigheze acest caz. Este bine ca lucrul acesta a fost depistat cu acest caz al heroinei. Si este bine ca sa fie un semnal si pe exterior, ca Moldova nu poate deveni un punct de trecere, de tranzit in aceasta cale.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Vreau sa concretizez, doamna viitoare Prim-ministru, persoanele care nemijlocit au depistat acest caz, presa a comunicat ca, deja au fost disponibilizate din functie. Aceasta este problema. Si totusi spuneti-mi: este ceva aici sau nu? Este substanta sau nu este? Sinteti Prim-ministru, Ministerul de Interne este subordonat. Ce e cu Papuc? Este sau nu?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Papuc este ministru in exercitiu deocamdata si e la serviciu.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Aha, deci ceva este, daca spune ca nu este. Bine. Si a doua intrebare.

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Deocamdata, am mentionat, dat fiind faptul ca in calitate de ministru al afacerilor interne am propus o persoana mai tinara, care este Valentin Mejinschi.

 

Domnul  Anatol Taranu:

OK. Speram ca...

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

De aceea si spun, daca domnul Mejinschi preia functia, atunci, desigur...

 

Domnul  Anatol Taranu:

Speram ca noul ministru are totul in regula cu diplomele s.a.m.d. Acum a doua intrebare, doamna Prim-ministru. Spuneti-mi, iata cu demilitarizarea aceasta buclucasa, ceva nu inteleg aici, poate si domnul Vrabie ne explica. In conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, Republica Moldova in calitate de atribut al statalitatii are armata. Cunostintele mele nu prea vaste in acest domeniu imi spun ca acolo unde exista armata nu poate sa fie demilitarizare. Daca este demilitarizare, inseamna ca este lichidata armata. Si atunci va intreb pe dumneavoastra si pe domnul Vrabie, trebuie sa ne asteptam ca in mandatul Guvernului dumneavoastra va fi lichidata armata in Republica Moldova?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Nu este corect.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Dar cum tratati demilitarizarea?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Demilitarizare nu inseamna neaparat lichidarea integrala a Armatei Nationale. Armata Nationala poate sa aiba si alte functii.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Doamna Prim-ministru, pai spuneti reducerea efectivului s.a.m.d., partial demilitarizarea.

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Noi deja am purces la reducerea efectivului si dumneavoastra cunoasteti foarte bine. Si este sistemul respectiv, este conceptia respectiva pe care o sa mergem.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Iata domnul Susarenco spune, poate armata fara arme va fi. Atunci asa partial demilitarizata. Bine.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vizavi de demilitarizare, eu cred ca este nevoie de facut o precizare. Fiindca Republica Moldova demilitarizata... Noi ne aflam, intr-adevar, intr-un proces continuu de demilitarizare a institutiilor, cum a fost SIS-ul si alte institutii.

Acum, stimata doamna Prim-ministru desemnata, doua intrebari, daca imi permiteti. Prima tine de activitatea Parlamentului, activitate care a fost marcata puternic de comportamentul Guvernului Tarlev, ceea ce tine de atitudinea acelui Guvern fata de deputatii din Parlamentul Republicii Moldova. Eu nu am sa dau citire normelor Regulamentului, care este lege organica, care scrie foarte clar, spre exemplu, articolul 125, alineatul (6): “Prezenta membrilor Guvernului caror le sint adresate interpelari la sedinta Parlamentului consacrata interpelarilor este obligatorie .” Este prima parte a intrebarii.

Si a doua intrebare.

Stimata doamna Prim-ministru desemnata,

Ne veti onora si dumneavoastra in Parlament in cazul in care veti fi invitata? Sa avem o cunostinta. Deci intrebare, o reformulez: veti asigura prezenta ministrilor in Parlament asa cum prevede legea? Si daca dumneavoastra veti veni in Parlament in cazul in care noi vom adresa intrebari, cu siguranta daca vor fi intrebari in interesul cetatenilor?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Stimate domnule deputat,

Onorat Parlament,

Eu si toti membrii echipei deocamdata sintem cu totii candidati, vom ramine foarte deschisi si receptivi conlucrarii cu Parlamentul, si cu toate structurile de stat si cu toata societatea civila. Foarte transparenti si foarte deschisi, asa cum sint prevederile legale.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu va multumesc foarte mult.

Stimati colegi,

Speram ca asa va fi. Acum a doua intrebare, doamna Prim-ministru desemnat. Vedeti, in Programul de activitate este prezenta o notiune, precum ca Guvernul va asigura independenta justitiei.

Din cite stim noi, in Republica Moldova avem ramuri ale puterii care urmeaza a fi si separate. Spuneti-mi, va rog frumos, care ar fi acele imputerniciri, acele actiuni ale Guvernului care ar asigura independenta justitiei la care visam noi cu totii?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Mie mi se pare ca si in acest domeniu, chiar daca justitia este o a treia putere in stat, o putere independenta, Guvernul are actiuni care poate sa le intreprinda pentru a asigura in realitate aceasta independenta. Independenta financiara, independenta in neimplicare si, respectiv, toate celelalte. Dar trebuie sa fie reciproc, trebuie sa fie si responsabilitatea justitiei in fata societatii fata de actul de justitie.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc.

Nu prin prisma intelegerii Guvernului vizavi de responsabilitate. Si o intrebare scurta, domnule Presedinte. Ce tine de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Spuneti, va rog frumos, vizavi de structura, care urmeaza sa fie ajustata la capitolul “Servicii” s.a.m.d., va ramine in componenta Guvernului ca si institutie Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sau nu?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Desigur, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei va ramine ca o institutie separata in cadrul subordonarii Guvernului la nivel central. Aceasta institutie are programul sau de optimizare, care urmeaza... noi ne
angajam sa il...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu am inteles.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Doamna Greceanii,

Din cite inteleg, veti avea onoarea sa conduceti un Guvern relativ mai tinar si cu o implicare mai activa a doamnelor, speram sa va fie de folos in realizarea acestui Program de activitate. Am doua intrebari. Relativ tinar, si aceasta activitate a dumneavoastra coincide cu Anul tineretului, proclamat de catre Republica Moldova, spuneti, va rog, care vor fi primele trei actiuni pe care le va intreprinde Guvernul Republicii Moldova in motivarea tinerei generatii sa ramina in tara si sa fie angajata in cimpul muncii cu salarii decente si implicare masiva in dezvoltarea sociala si economica a tarii?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Multumesc.

Practic, dumneavoastra, stimata doamna deputat, deja ati raspuns la jumatate de intrebare, de aceea va multumesc ca m-ati ajutat. Desigur, in primul rind, actiunile trebuie sa fie indreptate spre posibilitatea deschiderii noilor afaceri, inclusiv pentru acei tineri, cu suporturi sub forma de granturi din partea statului. Si noi pentru aceasta cautam si sursele necesare spre a fi identificate pentru acest suport.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Cam cit este costul Anului tineretului in Republica Moldova?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Noi estimam aceste costuri, desigur, le vom aduce dumneavoastra la cunostinta. Fiindca daca acestea vor fi surse suplimentare, indiferent din interior sau din exteriorul tarii, noi vom veni la dumneavoastra pentru a solicita suportul dumneavoastra.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Va multumesc.

Si a doua intrebare este legata de sanatate, protectie sociala, asigurarea acelor garantii pe care dumneavoastra le prezentati la finele Programului. Din cite cunoastem, actualmente legile, bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale si Fondul de asigurari in sanatate nu va vor permite sa realizati ceea ce prevedeti dumneavoastra. Cam in cit timp veti veni cu modificari legislative? Si daca ati examinat deja, care vor fi cele mai esentiale pentru a realiza acest program de activitate?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Ceea ce este in Programul de guvernare, ceea ce este pe ultima pagina sint niste tinte, nu necesita modificari in careva acte legislative. Noi, in genere, nu dorim sa venim cu modificari de acte legislative care nu necesita, nu sint de o urgenta imediata. De aceea, anul 2008, in special, trebuie sa fie un an de activitati concrete, si nu doar de modificari. Vom veni cu modificari in acele acte legislative fara care, practic, pe parcursul acestui an, nu putem exista sau care  sint niste angajamente asumate de catre tara noastra, de catre Guvern anterior atit pe interiorul tarii, cit si pe exterior.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Doamna Greceanii,

Va multumesc.

Dar litera c) din capitolul III “Protectia sociala”, sint sigura, necesita modificari si noi cu dumneavoastra cred ca vom avea posibilitate ulterior sa  discutam.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Avind situatia ca timpul rezervat a expirat, eu propun sa facem o scurta extindere, dar numai pentru a oferi timpul, 5 dintre colegii nostri sint la microfoanele 4 si 5. Eu va rog scurt, laconic, ca sa putem avansa. 5, am stabilit.

Microfonul nr.4. De fapt, domnule Klipii, eu imi cer scuze, domnul Cosarciuc a fost primul la microfon.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Doamna Greceanii,

Am o intrebare la capitolul III “Securitatea energetica”. Dumneavoastra scrieti in una din actiuni: extinderea capacitatilor tehnice de producere si transport a energiei electrice. As vrea sa va spun ca in 2001 Republica Moldova producea 37% necesare de energie electrica 1,26 miliarde kilowati-ora, in 2007 acest indicator constituie numai 25% – 1,21 miliarde kilowati-ora. In afara de aceasta guvernarea comunista, practic, nu a reusit sa imbunatateasca eficienta energetica a sistemului economic. Consumul specific de energie pentru a produce o unitate de produs intern brut in Republica Moldova este de zece ori mai mare decit in medie in Uniunea Europeana.

Intrebare concreta. Adica, el constituie in Uniunea Europeana 2 kilowati pentru 1 dolar din produsul intern brut, in Republica Moldova – 23 de kilowati pentru 1 dolar de produs intern brut. De zece ori. Vreau sa va pun o intrebare concreta si cu indicatori concreti. La sfirsitul guvernarii dumneavoastra, care va fi ponderea producerii energiei electrice proprie in consumul Republicii Moldova? Astazi e 25%. Si care va fi consumul specific de energie electrica pentru o unitate de produs intern brut la sfirsitul mandatului dumneavoastra? La concret. Fiindca asa, stiti, vom eficientiza, vom extinde.

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Domnule deputat Cosarciuc,

Dumneavoastra cunoasteti, Guvernul are aprobata Strategia energetica a tarii, care corespunde standardelor europene si are un Plan de actiuni foarte concret ce trebuie noi sa facem. Eu cind am vorbit de securitatea energetica, m-am referit la niste lucruri concrete, fiindca nu poti in Programul de guvernare sa vii cu fiecare indicator. Noi acesta il avem. Si acum cred ca nu este cazul sa discutam citi kilowati vom produce, cu cit vom majora capacitatea. Lucrul acesta va fi asigurat inclusiv prin diferite programe investitionale, pe care noi intentionam sa il atragem in tara, inclusiv cind am mentionat parteneriatul public privat. Lucrul acesta poate fi asigurat.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Doamna candidata,

Chestia consta intr-aceea ca dumneavoastra scrieti la concret aici: “extinderea capacitatilor”. Daca scrieti extinderea, trebuie sa stiti, aveti un an de guvernare, nu aveti mai mult. Aveti 25 % de acum ponderea energiei electrice produse in Republica Moldova.

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

E 30 la suta acum.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Sint 25%. Trebuie sa va uitati in statistica. A doua intrebare. La capitolul IV “Sporirea competitivitatii economice”. Dumneavoastra vorbiti despre eficientizarea intreprinderilor cu capital de stat, adica eficientizarea activitatilor. As vrea sa va spun, doamna candidat, ca intreprinderile care au proprietate publica in capital, productivitatea lei pe angajat e 91 000. Intreprinderile care au proprietate mixta publica si privata, fara participare straina – 122 000 de lei per angajat. Intreprinderile care au proprietate straina – 425 000 de lei per angajat. Si intreprinderile cu capital mixt – 507 000. Adica, vedeti ca diferenta dintre intreprinderile care au in capital proprietatea publica.

 

Domnul  Marian Lupu:

Care ar fi intrebarea, stimate coleg?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ascultati, va rog, nu incurcati, domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Eu am extins termenul. Eu rog sa formulati concret si sa va stimati colegii. Fiindca s-ar putea ca, in afara de dumneavoastra, o sa fie doar unul si pe ceilalti am sa ii rog deja.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In afara de aceasta, doamna candidat, in ceea ce priveste productivitatea si eficienta activitatii intreprinderilor, am inteles. Acum in privinta indicatorilor de baza. Deficitul balantei comerciale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule deputat,

Nu va suparati, totusi puneti intrebarea, eu va rog. Eu va rog, totusi intrebarea care este, cea de a doua.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Atunci intrebarea. Fiindca avem un Presedinte care nu stie Regulamentul. Intrebarea este urmatoarea.

Doamna candidat pentru functia de Prim-ministru,

Dumneavoastra veti refuza intreprinderile cu proprietatea publica? Fiindca ati vazut care este eficienta. Si veti reduce deficitul balantei comerciale, care anul trecut a atins cifra de 2,4 miliarde, de doua ori mai mult decit exportul din Republica Moldova? Si cum veti face acest lucru?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Multumesc de intrebare.

In primul rind, ce se refera la eficienta intreprinderilor de stat. Dumneavoastra, Parlamentul, a aprobat Legea deetatizarii. Intreprinderile de stat care sint majore cu capital de stat, intr-adevar, noi ne obligam sa avem aceasta functie de a asigura majorarea eficientei activitatii acestor intreprinderi. Cu ce scop? Despre aceasta vorbeste Legea deetatizarii.

Ce se refera la deficitul balantei comerciale. Dumneavoastra cu totii cunoasteti, ca din importuri 80 la suta noi astazi nu putem sa le substituim, nu avem aceasta posibilitate. Si aceasta este o realitate. Cum putem noi sa micsoram acest deficit al balantei comerciale? Prin atragerea investitiilor, competitivitatea economica, pentru a substitui unele din marfuri substituibile cu producerea la noi in tara. Lucrul acesta avem capacitate de a il face. Iar ca angajament 2 miliarde de dolari investitii straine directe.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii: 

Doamna candidat pentru ocuparea functiei de Prim-ministru,

As fi avut multe intrebari, din pacate am dreptul la doua, dar m-ar fi interesat, in special, sa stiu, citi membri de partid aveti in Guvern? Daca intentionati sa recunoasteti sau nu privatizarile in Transnistria? Fiindca fostul Guvern ne-a asigurat ca nu se va face acest lucru. Daca stiti de ce nu revin ambasadorii in Republica Moldova la minister, acei care sint delegati in SUA, nici in Republica Moldova nu mai revin? Acestea sint intrebarile care m-ar fi interesat. Nu cer raspuns.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Klipii,

Eu va rog, doua intrebari. Formulati-le.

 

Domnul  Igor Klipii:

Intrebarea pe care vreau s-o pun concret catre dumneavoastra este urmatoarea, sau doua intrebari. Prima este: intr-o tara civilizata functia de Prim-ministru revine liderului partidului de guvernamint, in cazuri de criza totala, cind nu exista solutii economice sau cind nu exista cadre pentru a le promova din partea partidului, ei vin din partea expertilor tehnocratilor. Dumneavoastra ce tipaj de Guvern reprezentanti?

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Eu am spus in spiciul meu de la bun inceput ca Guvernul este si reinnoit si este un Guvern si profesionist, in opinia mea. Cel putin, eu cred si colegii mei asa considera. Este un Guvern, intr-adevar, tehnocrat.

 

Domnul  Igor Klipii:

De criza.

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

De ce de criza?

 

Domnul  Igor Klipii:

Eu v-am expus tipajele care sint in Europa, dumneavoastra alegeti una.

 

Doamna  Zinaida Greceanii:

Domnule deputat,

Un Guvern care trebuie sa consolideze toate eforturile societatii.

 

Domnul  Igor Klipii:

A doua intrebare, doamna Greceanii.

Domnul  Marian Lupu:

Va rog, liniste.

 

Domnul  Igor Klipii:

Opinia dumneavoastra personala in calitate de Prim-ministru, dar si ca cetateanca: considerati ca Republica Moldova ar trebui sa repete sau sa revina la aceeasi? Va rog, nu va terorizati.

Vreau sa spun urmatoarele. Tarile Baltice, Georgia, Ucraina au considerat, pe timpul de ocupatie sub care s-au aflat, ca li se permite sa ceara despagubiri Federatiei Ruse. Dumneavoastra considerati ca este bine ca Republica Moldova sa revina la aceasta problema si, in principiu, daca acceptati ideea ca noi trebuie sa cerem despagubiri pentru  pe care le-am suportat in decursul ocupatiei sovietice?

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Eu cred ca acest Guvern trebuie sa se ocupe de lucruri mult mai concrete, mult mai eficiente, care ar aduce si niste rezultate destul de palpabile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Doamna candidat pentru ocuparea functiei de Prim-ministru,

Dupa alegerile locale din anul trecut, unii ministri au primit porunca de a-i elibera din functiile publice pe angajatii care s-au incumetat sa aiba alte opinii  decit cele comuniste sau sa candideze la alegeri pe listele altor formatiuni politice. La rindul lor, ministrii au dat indicatiile de rigoare sefilor corespunzatori ai subdiviziunilor din cadrul ministerelor, pentru a se executa de echipa superiorilor, ori a fost seful statului, ori a fost Primul ministru.

La capitolul 2, din Programul de activitate al Guvernului se propune, se stipuleaza, citez: “Guvernul Republicii Moldova este hotarit sa asigure o democratie moderna”. In continuare: “democratia participativa presupune nu doar...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cer calm si rabdare.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

...desfasurarea unor alegeri libere, ci si tolerarea diversitatii de opinii si reflectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului”. Intrebarea.
Spuneti-mi, va rog, daca totalitatea sau tolerarea diversitatii de opinii presupune si tolerarea diversitatii de opinii politice? Aceasta e una.

A doua. Cum trebuie sa procedeze ministrii, cind din nou li se va ordona sa elibereze din functie persoanele incomode? Ori dumneavoastra ne puteti garanta ca asemenea fenomene in Guvernul dumneavoastra vor fi eliminate?

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Domnule deputat,

Anterior de functia mea de prim-vice prim-ministru am avut functia de ministru al finantelor. Eu personal nu am primit nici o indicatie absolut de la nimeni in ce functie, care si cum sa activeze, indiferent de apartenenta politica. Dar mai este si o alta viziune. Daca vreti, este o viziune a mea proprie, pe care pot s-o impartasesc. Angajatii publici trebuie sa activeze pentru intreaga societate si spre binele intregii societati. Opiniile politice pot sa fie in perioada electorala, preelectorala. Dupa ce trece aceasta perioada, toti trebuie sa se apuce de lucru si sa lucreze pentru tara, pentru societate.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da, dar pentru aceasta perioada nu trebuie sa fie pusi la tabla sa raspunda de ce au candidat?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Nu au existat asemenea…

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu am o lista  concreta, doamna candidata, daca o sa fie cazul, am sa le aduc la cunostinta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Evident.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Cu placere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ultimele trei minute pentru intrebari – raspunsuri.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Intrebarile mele se vor inscrie strict in prevederile regulamentare. Prima intrebare. Am citit cu multa atentie in mod special capitolul 5 “Promovarea politicii sociale si regionale”. Deci, in special, acele doua capitole “educatie si sanatate” si constatam ca in Programul prezentat noua astazi de catre viitoarea componenta a Guvernului, nici nu intilnim notiuni ca “educatie fizica”, “cultura fizica”, “sport”, “sport de performanta”.

Acolo unde figureaza un sir de institutii, care urmeaza a fi construite pe parcursul acestui an, nu gasim Stadionul Republican, despre care s-a vorbit cu mult entuziasm si s-au facut multe reparatii. Intrebarea mea este urmatoarea. Deci si pentru domnul Jdanov poti sa raspunzi dumneata, daca esti asa de energic. Intrebarea mea este urmatoarea. Spuneti, va rog, este o eroare ca aceste probleme nu isi gasesc locul in proiectul Programului sau Guvernul nu intentioneaza sa atraga atentie unor asemenea probleme?

 

Doamna Zinaida Greceanii:

E clar.

 

Domnul Leonid Bujor:

Este vorba de sanatatea societatii. Noi stim care sint rezultatele.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Stimate domnule deputat,

Daca dumneavoastra... Nu stiu, eu am incercat sa aduc acest mesaj catre Parlament. Abordarea nu este una sectoriala. Asemenea intrebare poate sa puna energeticienii. Asemenea intrebare pot sa puna acei din agricultura. Intrebarea nu este una sectoriala. Noi am fugit de la aceasta abordare. De aceea, tot ce mentionati dumneavoastra o sa fie in planul de activitate si in vizorul Guvernului. Dar nu putem in acest Program pentru un an de zile, care are si niste previziuni strategice pentru viitor sa includem absolut fiecare institutie, sa includem absolut fiecare ramura si nici nu va fi corect acest lucru. Dar in interior poate sa se regaseasca toate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Va multumesc foarte frumos.

Eu cred ca este o greseala a acelor care au contribuit la intocmirea Programului la acest capitol. Intrebarea a doua. Totusi am vrea sa primim un raspuns mai concret. Deci, cu multa pompa, anul 2008 in Republica Moldova a fost declarat Anul tineretului. A avut loc si o lansare publica a Anului tineretului. Vreau sa va amintesc ca atunci cind a fost aprobat bugetul pentru anul 2008, am propus, la capitolul “tineret”, o alocare suplimentara de 8 milioane de lei. Cu parere de rau, colegii dumneavoastra din Fractiunea majoritara nu au votat aceasta propunere. Deci, eu intreb, cum va fi realizat programul tineretului in prima jumatate a anului 2008, pina cind Guvernul dumneavoastra va veni in Parlament cu modificari la buget? De unde luam aceste resurse financiare, cind in total au fost alocate 3,8 milioane.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

E clar. Desigur, noi nu vom face nici o cheltuiala fara ca sa fie aprobata de catre Parlament aceasta cheltuiala. Iar actiunile care sint pentru prima jumatate a anului se inscriu in limita acelui buget, care este deja aprobat de catre Parlament si pe care noi avem permisiunea dumneavoastra de a-l utiliza, de a-l cheltui. Plus la aceasta, noi cautam si surse externe si avem intelegeri foarte constructive si bune cu partenerii nostri de dezvoltare, care sint gata sa contribuie cu surse reale pentru promovarea actiunilor, care sint aprobate de catre Guvern.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu va multumesc foarte frumos pentru raspuns si sper ca Guvernul dumneavoastra va incerca in acest domeniu, domeniul tineretului, sa treaca de la populism la o politica reala in domeniul tineretului.

Va doresc succese.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Aceasta se refera absolut la toate ramurile, nu doar la problema tineretului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimatii mei colegi,

Doamna Cusnir,

Domnule Varta,

Nu va suparati. Timpul deja a expirat.

Doamna Greceanii,

Va multumesc.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Dezbaterile continue cu luarile de cuvint. Si, in acest context, o invit la tribuna centrala pe doamna Pavlicenco. Rog sa tinem cont de cele maximum 7 minute, fiindca lista este indelungata. Va rog.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu nu am inteles titlul unui Program, chiar si de tranzitie care ar fi trebuit sa includa macar eliminarea in anul ce a ramas, desi nu se mai ingrasa porcul in ajun, restantele la Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, esuat, de fapt, si sa realizeze calendarul angajamentelor fata de Consiliul Europei, ca iata cu monitorizarea vom iesi din hibernarea comunista, in ciuda festivismului agresiv de la televiziunile comuniste. Era bine sa va propuneti si condamnarea crimelor regimului comunist sovietic.

Astfel, Programul se numeste “Progres si integrare”, insa nu europeana. De ce? Unde va integrati? Nu cumva in Transnistria sau in Rusia? In Belarus sau Kazahstan, adica in Uniunea Eurasiatica? Inteleg ca totul ce e european zgirie rau oreionul rus, insa indefinirea e periculoasa. Dar cum sa vrem un titlu angajat, cind continutul e de poveste. Sint curioasa sa vad cum va participa intreaga societate la guvernare. Au nu cumva comunistii au esuat, pentru ca au monopolizat puterea din 1999 si vine acum doamna Greceanii sa ne-o recunoasca? Pentru ca asa scrie la pagina 36: “prezentul Program este, prin esenta, un angajament asumat de Guvern fata de poporul tarii, iar realizarea cu succes a acestuia este posibila doar in conditiile participarii intregii societati in exercitiul de guvernare”. Nu am inteles cum ramine cu asumarea responsabilitatii guvernarii?

Despre salariul mediu de 300 de dolari si pensii crescute de 40 la suta, ma intreb pe citi naivi mizeaza interpusii lui Tcaciuc si Reidman, cind spun ca vor face intr-un an electoral ce nu au facut in noua. Ce au facut comunistii din 1999 de cind conduc, decit sa umble cu minciuna ca democratii au condus zece ani, cind, de fapt, agrarienii tot comunisti au fost. Angajamentele din Program sint sub orice critica, pentru ca nu exista decit escrocari de bani din buzunarul cetatenilor, apeducte si bransamente de gazoducte, alte obiective gen memorial, cale ferata prin care a spalat cu succes bani Guvernul Tarlev.

Nimic mai concret despre balanta export-import de proportii ingrijoratoare. Care va fi scaderea presiunii fiscale sub forma de impozite si taxe pentru cetateni, pe care o numiti descrestere a eforturilor financiare. Ce inseamna 80 de scoli reparate si construite fara a se spune concret cite construite, cite reparate? Va fi media matematica a gainilor consumate? “Eu una, tu sapte, iar in medie cite patru”.

Oare numai doua obiective importante din sistemul de asistenta medicala sint identificate ca majore? Este un Program doar de dragul unui document pe hirtie. Asistam, astfel, la o noua farsa a puterii, care, in acesti ani, si-a demonstrat din plin capacitatea pentru trucuri si tertipuri, pentru a se mentine cu orice pret la virf. In 2005, comunistii anuntau cu surle ca gata, s-au reorientat spre Europa.

Am spus atunci si repet: nu poate o guvernare comunista sa mearga spre Europa. Pentru ca Europa inseamna vointa politica in propriul stat pentru reforme, presa libera si justitie, ceea ce in Moldova ar aduce automat la disparitia comunistilor. De aceea ei nu se vor sinucide. Voi, comunistii intelegeti libertatea doar in sensul ca Vladimir Voronin poate murdari la televiziunile preferate pe cine vrea el. De exemplu pe mine, care deja am depus un dosar la CEDO impotriva lui. Iar daunazi a trintit din nou la NIT ce i-a trasnit prin cap. Tot libertate comunista inseamna ca manifestantii de ziua unirii Basarabiei cu Romania, pe care comunistii o ponegresc neobosit, pot fi arestati cind vrea politia si securitatea. Iar pe cetatenii Romaniei ii judeca intr-o ora si ii expulzeaza din Republica Moldova.

Inseamna ca se fura deschis bunurile participantilor la actiunea autorizata, se intra abuziv in masina unei tinere pentru a o duce la politie pe motive inventate. Apoi pe aceeasi tinara Diana Crudu, pentru ca a indraznit sa fie activista intr-un partid de opozitie PNL, o tin doua ore in vama pentru ca si vamesii intra deja in cirdasie cu securitatea politica. Doresc sa o intreb pe doamna Furculita: cum deja si vamesii au fost injugati la carul comunist Tcaciuc, Morei, Resetnicov al represiunilor contra opozitiei? Cu ce se deosebeste Moldova de Rusia, a carei securitate nationala ar fi, ca sa vezi, amenintata de ziarista Natalia Moraru.

Aceasta e libertatea voastra, a agentilor guvernamentali, impotriva cetatenilor ce isi exprima liber opiniile sau ne leasina de amor pentru guvernantii dirijati din umbra de consilierii prezidentiali ce ne urasc limba si istoria.

Am mai spus, imi pare rau de doamnele care dupa 9 ani de esec al guvernarii comuniste de cind a fost dat jos ADR, pentru niste rindulete ce par scumpe intr-un CV, se inhama la spalat imaginea celor ce au demis deja pentru abuzuri in acesti ani, vreo doua guverne, care au facut ce au vrut ei cu banii publici si acum au nevoie sa mai cistige  un vot, plasind o femeie in fruntea Guvernului. Un Guvern electoral populist si represiv, condus de o femeie, pentru a se cistiga cu orice pret alegerile in 2009. Nu e prea cinic?

Eu va compatimesc, dar sper si la ceva bun. Poate veti fi mai corecte decit barbatii si imi veti da raspunsuri serioase la interpelari, nu batjocoritoare sau mai pe intelesul unora “otpiski”. Caci nu de mine va bateti joc, ci de oamenii ce nu mai cred nici in lege, nici in stat, de aceea imi adreseaza petitii. Va anunt ca Partidul National Liberal va face in curind cunoscut opiniei publice Guvernul sau din umbra, ce va monitoriza serios acest Guvern electoral de la care national-liberalii, evident, nu asteapta nimic bun.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Dumitru Braghis.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Onorat Parlament, 

Onorata asistenta,

Eu as vrea sa salut ca in Guvernul propus astazi avem mai multe doamne si sper ca acest lucru va avea un efect pozitiv asupra activitatii Guvernului. Cu atit mai mult ca sint ferm convins ca doamnele au un cuvint greu de spus in Republica Moldova. Cu parere de rau, acest lucru nu s-a intimplat pina acum. Acuma citeva momente ce tin de documentul pe care l-am primit toti si, care in opinia mea, poate a fost o idee buna, chiar nobila.

Eu personal nu am inteles, si imi pare ca este mai mult un document politic, nu un Program de guvernare. Un document care contine mai multe declaratii, si nu sarcini sau obiective puse in fata Guvernului, care trebuie sa fie atinse. Un document care nu arata caile cum de atins aceste obiective si aceste sarcini. Si un document unde rezultatele finale pot fi puse foarte usor la indoiala. Fiindca, de exemplu sint... iarasi ne intoarcem la acele 80 de scoli despre care s-a vorbit putin mai inainte aici si sa ne amintim ca la aprobarea Legii bugetului din bugetul de stat s-au alocat doar 3 milioane de lei pentru reparatiile scolilor, gradinitelor s.a.m.d. Daca mizam ca aceste 80 de scoli vor fi reparate cu concursul banilor din exterior sau cu banii administratiei publice locale, atunci eu inteleg, dar aceasta nu stiu daca este locul si rolul Guvernului.

Al doilea moment care ma deranjeaza – continuitatea in activitate, in opinia mea, este garantia succesului. Cu parere de rau, in acest Program nu am vazut mai multe lucruri care, cred eu, sint foarte importante. De exemplu, nu prea am citit despre SCERS sau Programul de lupta cu saracia. Nu prea am vazut despre Programul de dezvoltare a exportului, iar noi cunoastem situatia in acest domeniu – peste 2 miliarde deja deficitul balantei comerciale. Nu se vorbeste despre Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si multe alte lucruri.

Tot asa cum nu vedem si despre unele prevederi pentru perspective, despre programele despre care s-a vorbit aici, ca vor fi propuse pentru perspectiva. Care sint aceste programe? In ce domeniu vor fi ele dezvoltate? Care va fi aportul si rolul Guvernului pentru ele? Cred ca la aceste intrebari inca avem mult de asteptat raspunsuri.

Una din cele mai mari probleme, in opinia mea, cu care se confrunta astazi Republica Moldova este saracia. Dorim noi sau nu dorim, dar indicatorii demonstreaza ca din 2003 incoace avem, in cel mai bun caz, stagnare, in cel mai rau caz inrautatirea a mai multor indicatori: si rata saraciei absolute, si rata saraciei extreme, si rata saraciei relative, si multe alte sau au crescut, deci situatia s-a inrautatit sau a ramas la acelasi nivel. Cred ca acest lucru se intimpla datorita politicii promovate gresit in Republica Moldova in domeniul respectiv.

Fiindca ceea ce s-a intimplat pina acum, ducea la un lucru simplu. Acei care erau saraci deveneau si mai saraci, iar acei care aveau sau erau putin mai instariti, fiindca nu putem spune ca erau bogati, devin mai instariti datorita politicii promovate de Guvern. Cred ca acest lucru trebuie schimbat cardinal, trebuie sa luam trei indicatori de baza: minimul de existenta, cosul minim de consum, salariul mediu pe tara si la acesti indicatori sa raportam cetatenii Republicii Moldova si, in dependenta de rezultatele in acest domeniu, sa vorbim despre lupta cu saracia si rezultatele concrete obtinute.

In oricare alt caz, datorita cresterii inflatiei, datorita modificarilor procentuale doar ale salariilor si pensiilor, noi degraba nu vom ajunge sa schimbam situatia. Inca un moment pe care il asteptam de la Guvern si pe care il aud in fiecare zi si care imi aminteste de renumitul cintec interpretat de domnul Gheorghe Topa “Veniti acasa, mai copii”. Locuri de munca. Problema de baza a Republicii Moldova, in opinia mea, sint locurile de munca. Conform unor estimari, in ultimii ani de zile, noi am pierdut aproape 700 de mii de locuri de munca. Chiar daca statistica oficiala spune ca sint peste 200.

700 de mii si aici as vrea sa ma intorc iarasi la problema unuia dintre programe “Satul Moldovenesc”, care de fapt, are cel mai mult de patimit din lipsa locurilor de munca.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inca un moment.

Domnul Dumitru Braghis:

Sint foarte corecte informatiile, precum ca nu exista astazi cetateni pentru a fi angajati in cimpul de munca. Dar la acele salarii pe care le platim noi, ei nu vor fi nici degraba. De aceea, remitentele si investitiile care sint astazi de peste hotarele Republicii Moldova trebuie indreptate anume in acest domeniu, dar nu in promovarea importurilor in Republica Moldova, cum se face la noi pina acum. Si am doua intrebari concrete. Prima intrebare despre care vorbesc mai multi ani in Parlamentul Republicii Moldova si astazi vreau sa ma folosesc de posibilitate, avind tot Guvernul, poate cind se va aproba peste 6 luni de zile bugetul medicinii prin asigurari, vor atrage si ei atentia, fiindca discutiile in Parlament nu au dus la nimic.

Ma intereseaza, unde se pierd 400 de milioane de lei in bugetul asigurarii pentru anul 2008 si de ce aceste pierderi cresc de la aproximativ 180 pina la deja 400 in ultimii ani de zile. Nu am primit raspuns pina acum si as vrea sa il primesc acest raspuns. Si apreciez foarte mult declaratia care a sunat de la aceasta tribuna despre deschidere si transparenta in activitatea Guvernului. Eu personal voi aprecia aceasta deschidere si transparenta printr-un singur motiv. Iata, la 19 aprilie va avea loc Congresul Partidului Social Democrat, avem peste 1000 de delegati si asteptam de citeva saptamini de zile raspunsul: o sa avem noi sala, posibilitate sa obtinem sala de la Guvern pentru a desfasura lucrarile congresului sau sa asteptam sa il desfasuram in Piata Marii Adunari Nationale?

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Vladimir Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:   

Stimata doamna Prim-ministru desemnat,

Stimati colegi,

Onorat Parlament,

Noi astazi ne aflam, de fapt, intr-o situatie foarte bizara de a fi petrecut un Guvern fara vreun raport de totalizare si de a fi ascultat acum prezentarea unui Program guvernamental pe durata unui an. In primul rind, doresc sa reiterez ca Guvernul Tarlev a reprezentat un faliment, faliment pentru care Presedintele Voronin l-a decorat cu cea mai inalta distinctie in stat. Este o opinie, stimati colegi.

In al doilea rind, marea majoritate a ministrilor propusi de catre doamna Greceanii au activat in Guvernul Tarlev si poarta toata responsabilitatea pentru starea in care se afla tara.

In al treilea rind, citind cu atentie Programul Guvernului, nu pot sa nu remarc tentativa autoritatilor de a ambala realitatile noastre descurajante intr-o haina frumoasa. In aceeasi ordine de idei, vreau sa remarc faptul ca nu am intilnit nicaieri in textul Programului notiuni ca “integrare europeana”, “autonomie locala”, precum si nu am vazut vreun cuvint despre reducerea saraciei.

Intelegerea mea este ca acest Guvern, care vrea votul de investitura, nu are nici o viziune referitoare la ceea ce urmeaza de facut pentru integrarea europeana a Republicii Moldova, nu are nevoie de autonomie locala, iar saracia, sa inteleg, nu va mai constitui o preocupare majora.

In continuare, ma voi referi la unele aspecte de principiu din Programul prezentat. In compartimentul “sporirea calitatii actului de guvernare” se vorbeste  despre transparenta in administratia publica si combaterea coruptiei. Aici vreau sa atrag atentia ca masura preconizata privind optimizarea numarului de institutii si functionari publici sa nu fie folosita, ca de obicei, pentru debarasarea de functionarii incomozi puterii.

Totodata, este greu de impacat aceasta prevedere cu rezultatele asteptate in Program de creare a noi locuri de munca in institutiile bugetare cum ar fi: scoli, gradinite, biblioteci, centre tineret etc. Obiectivul de reducere a numarului de functionari si bugetari, se pare, nu are la baza rezultatele unei analize functionale in domeniu.

Intentia de a combate coruptia in administratia publica este laudabila. La ora actuala, aceasta lupta este mimata prin arestarea micilor corupti din sistemul de invatamint si sanatate si cautata cu insistenta in sinul opozitiei. Incercati sa cautati si in sinul guvernarii, acolo, de fapt, are loc adevarata coruptie.

Intrebarea mea este: cum are de gind Guvernul sa lupte in marea coruptie? Pentru ca Programul prezentat nu ofera nici o minima idee in acest sens. Masurile propuse sint ineficiente pentru eradicarea coruptiei, mai ales din administratia centrala.

La compartimentul “Consolidarea institutiilor democratice” vreau sa atrag atentie asupra scopului declarat privind pluralismul de opinii, independenta justitiei, mass-media si dialogul cu societatea civila.

Toate bune si frumoase la nivel de intentii, dar numarul crescind al condamnarilor Moldovei la CEDO si ratingul scazut al Moldovei, formulat de institutiile specializate la capitolul “Independenta mass-media”, spulbera totalmente optimismul. Eu ma intreb si intreb: cum va asigura acest Guvern independenta justitiei? Si in intrebare am atras atentia la acest capitol, si care vor fi actiunile practice pentru deideologizarea audiovizualului public?

La compartimentul “Asigurarea securitatii si integrarii, integritatii tarii” vreau sa atrag atentia doamnei Prim-ministru ca stipularea constitutionala privind neutralitatea tarii este suficienta siesi, iar demilitarizarea tarii este o chestiune care depaseste categoric prerogativele acestui Guvern sau ale oricarui altul.

Eventual, doar poporul Republicii Moldova poate decide asupra acestei probleme si nu vreun partid oarecare aflat la guvernare, nu este punctul meu de vedere, este norma stipulata in Constitutia Republicii Moldova.

Bineinteles, imi exprim sustinerea obiectivului de reintegrare a tarii, insa aici as mentiona rolul EUBAM si necesitatea consolidarii acestei misiuni, precum si solicitarea unei implicari plenare a Uniunii Europene in reglementarea postconflictuala si in administrarea democratica a regiunii.

Eu nu vad cum altfel se pot realiza proiecte comune cu regiunea transnistreana, mentionate in Program, daca se doreste cu adevarat acest lucru si nu spalarea de bani cu un regim criminal corupt de la Tiraspol.

La compartimentul “Sporirea competitivitatii economice”, la fel ar fi foarte multe de spus, insa ma voi opri doar asupra unor lucruri de principiu. Din Program nu este clar care va fi finalitatea reformei regulatorii si cum va fi redusa povara administrativ-birocratica. Ne dorim cu totii ca preluarea regulamentelor, tehnicii si standardelor sanitare si fitosanitare europene sa fie in interesul si beneficiul companiilor noastre.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si acestea sa se bucure, in cele din urma, de regimul ATP. Atentionam ca si privatizarea Companiei “Moldtelecom” si a Bancii de Economii trebuie sa fie facuta intr-un mod transparent, in beneficiul bugetului tarii si nu in cel al intereselor speciale ale gruparilor financiar-politice.

Consideram extrem de importanta consolidarea institutionala a Agentiei Nationale de Protectie a Concurentei, asigurarea acesteia cu resurse umane calificate, inlaturarea conflictelor de interese in activitatea acesteia. Totodata practica de rader asupra companiilor private trebuie stopata si trebuie exclusa presiunea asupra acestora din partea institutiilor statului.

Stimati colegi,

Ar fi multe de spus. Eu as dori sincer succes si doresc  succes Guvernului si va doresc sa aveti posibilitatea, stimata doamna Prim-ministru, stimati membri ai Guvernului, sa va manifestati liber si in interesul cetatenilor si sa nu aveti pasiunile de care au avut parte guvernele precedente.

Va multumesc si  va doresc succes!

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Serafim Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Stimati candidati in membrii viitorului sau in componenta viitorului Guvern,

Fractiunea AMN, in repetate rinduri, si-a facut publica aprecierea rezultatelor guvernarii comuniste, atentionind ca efectele acestei guvernari au un impact dezastruos atit pentru economia tarii, cit si pentru fiecare cetatean in parte.

Guvernarea comunista a adus Republica Moldova in topul tarilor cu cea mai proasta guvernare, care a aprofundat nivelul de saracie si coruptie, tara in care democratia, libertatea cuvintului si drepturile omului sint discreditate.

Si cel mai vizibil rezultat al acestei guvernari: Republica Moldova s-a transformat intr-o mare gunoiste. Daca nu ma credeti, va deplasati pe toate traseele din stat si veti vedea. Se vede ca situatia la care s-a ajuns a inceput sa ii deranjeze si pe liderii comunisti si surpriza la finalul mandantului in ultimul an de guvernare: Presedintele Voronin isi demisioneaza propriul Guvern.

Si mai surprinzator, fiind demisionat, Tarlev este decorat cu “Ordinul Republicii” pentru indeplinirea cu succes a sarcinilor fixate pe parcursul celor
7 ani de guvernare.

Totodata, insesi afirmatiile Sefului statului ca timpul ne impune noi cerinte si ca sint necesare schimbari, inclusiv de oameni noi care sa impulsioneze procesul de integrare europeana, de rezolvare a crizei transnistrene, precum si dezvoltarea statului in general, ne demonstreaza ca rezultatele Guvernului au fost nule si nu numai la capitolul de integrare europeana si reintegrare a tarii, dar si in toate domeniile economiei nationale.

Despre caracterul falimentar al activitatii Guvernului ne vorbesc si aprecierile expertilor internationali si nationali, rezultatul celor 7 ani sint declinul in economie, un sold negativ al balantei comerciale de peste 7 ori mai mare decit in anul 2000, economia de piata inlocuita cu o piata a abuzurilor administrative, efectele nule ale initiativelor de liberalizare a economiei si amnistiere a capitalului, o crestere economica cu agricultura distrusa si indici ai productiei industriale in continua scadere.

In domeniul investitiilor publice au fost promovate proiecte cu un caracter vadit de lobby si coruptive, iar realizarea Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei, programele “Satul Moldovenesc” si de gazificare a localitatilor au esuat, deoarece Guvernul asa si nu a reusit sa isi defineasca clar rolul in procesul de dezvoltare economica si sociala.

Tocmai din aceste motive asa si nu au fost gasite solutii pentru ameliorarea situatiei din mediul rural. Calitatea drumurilor, asigurarea cetatenilor simpli cu apa potabila si gaze naturale, solutionarea problemei deseurilor menajere si altele. Aceasta stare de lucruri este mostenirea lasata de Guvernul Tarlev – 2. De aici si marea indoiala in succesul Programului de activitate a noului Guvern care isi propune continuarea politicilor guvernarii precedente.

Constatarea este: schimbarea nu s-a produs nici in plan conceptual, nici in plan uman. Persoanele avansate in functiile-cheie din Guvern au activat toti acesti ani in Guvernul precedent. Deci intrebarea vine de la sine: de ce nu au influentat pozitiv starea de lucruri la care s-a ajuns? Se vede ca miza cea mare este autoindentificarea echipei ca patrioti ai tarii si in avansarea in functii de ministri.

Spun acest lucru, deoarece, daca e sa trecem la prioritatile de politici si obiectivele pe termen mediu, este dificil de presupus in ce mod un Guvern care isi va desavirsi mandatul dupa un an de zile, va reusi sa realizeze ceea ce nu s-a realizat timp de 7 ani. Cu atit mai mult ca atit politicile economice, cit si Programul financiar pentru 2008 au fost deja adoptate.

Vorbind de reforma administratiei publice centrale si de optimizarea numarului de institutii, era logic ca Prim-ministrul desemnat sa vina cu o noua structura a Guvernului in corespundere cu obiectivele declarate si deja optimizate.

In conditiile situatiei create pe piata valutara, realizarea angajamentelor privind atingerea nivelului salariului mediu pe economie de 300 de dolari SUA, par a avea o finalitate din contul manipularilor financiare, dar nu din cresterea economica reala, pe cind despre crearea celor 300 de mii de locuri de munca, despre reformarea sistemului de pensionare se trece sub tacere.

Ori sa presupunem ca optimizarea structurii guvernamentale va fi  realizata nu prin reducerea numarului de ministere, dar prin reducerea numarului de functionari publici cu 10 mii, dupa cum a fost declarat anterior.

Timp de 7 ani realizarea Programului de privatizare, practic, a fost stopata, iar pe ultima suta de metri Guvernul isi propune atragerea de peste doua miliarde de dolari SUA de investitii straine directe, obiectiv destul de ambitios, indeosebi daca luam in calcul si perioada in care va fi realizat tocmai in preajma alegerilor parlamentare.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut.

 

Domnul Serafim Urechean:

La general, Programul de activitate a Guvernului nu contine nici nimic nou radical, politici si obiective despre a caror realizare mi s-a vorbit pe parcursul ultimilor ani, iar cele 24 de prioritati din activitatea Guvernului, expuse de Program, in principiu, discrediteaza notiunea de “prioritate”, lipsind activitatea noului Guvern de prioritati.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” nu va participa la votarea Programului propus si a noii componente a Guvernului. Motivul este simplu, nu dorim sa participam la lustruirea imaginii sifonate a guvernarii comuniste, deplina responsabilitate va apartine dumneavoastra.

Iar omeneste, prieteneste ii dorim doamnei Greceanii, care este un profesionist de calitate, sa nu se lase atrasa in semnarea unor proiecte de lobby la indicatiile directe ale Sefului statului. Sa nu accepte crearea de noi ministere si portofolii de ministri pentru clientela comunista. Sa nu permita discriminarea administratiei publice locale dupa criterii politice si sa nu politizeze procesul de distribuire a mijloacelor bugetare.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Dumitru Diacov.

Stimatii mei colegi,

Nu va faceti replici reciproce, va rog foarte mult. Eu o sa va opresc pe toti, si din stinga, si din dreapta, atunci cind este necesar.

Domnule Diacov,

Va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Doamna candidat pentru functia de Prim-ministru, doamne si domni candidati pentru functiile de ministri,

Desigur, astazi este o zi semnificativa pentru Republica Moldova, fiindca in fruntea Executivului vine in mare masura, o noua echipa de oameni care au ca scop diminuarea problemelor cu care se confrunta Republica Moldova.

Desi Fractiunea noastra nu va participa la votarea acestei echipe, aceasta nu inseamna ca pe noi nu ne intereseaza ce fel de Guvern va avea Republica Moldova, ce intentii are acest Guvern si ce doreste acest Guvern sa realizeze pe parcursul acestui termen foarte limitat. Este clar ca aceasta echipa vine pe un termen de pina la alegerile parlamentare. Desigur, unii dintr-insii au sansa sa activeze in viitorul Guvern, care va fi unul de coalitie, dar aceasta depinde de dinsii.

Guvernul Republicii Moldova, in fata caruia stau probleme extraordinar de serioase, are menirea sa rezolve o parte dintr-insele, ca noi la sfirsitul anului, sa putem constata ca, intr-adevar, partide exista multe, tara este una si Guvernul poarta raspundere in fata acestei tari.

Desigur, noi am dori ca Guvernul Republicii Moldova, care astazi va fi instalat, sa fie un Guvern pragmatic, sa fie un Guvern realist, sa fie un Guvern care nu in toata ziua ridica receptorul si indeplineste fel de fel de porunci, fiindca noi intelegem ca este un an preelectoral, noi intelegem ca partidul de guvernamint va fi supus acestor tentatii sa dea mai multe indicatii Guvernului sa fie populist, dar, desigur, noi ne dorim ca acest Guvern sa reziste in fata acestor tentatii, fiindca de altfel, dar noi stim din istorie ca tari bogate care au practicat populismul, au devenit tari cu mari probleme, cum ar fi, de exemplu, Argentina cindva. Republica Moldova care se confrunta, intr-adevar, cu aceste chestiuni foarte serioase are nevoie de o abordare foarte pragmatica si realista a problemelor cu care se confrunta Republica Moldova.

Da, acest Guvern, acest Program, care a fost prezentat, este unul politic, este unul declarativ in mare masura, nu este un Program de activitate si acest lucru poate fi bine inteles. Problema este ca noi urmeaza sa fim martori ai activitatii acestui Guvern.

Desigur, Fractiunea Partidului Democrat va sprijini actiunile Guvernului indreptate spre solutionarea problemelor Republicii Moldova si Partidul Democrat va avea o pozitie foarte principiala, atunci cind Guvernul va incerca sa promoveze ideile populiste, sa se transforme intr-un mecanism de realizare a poruncilor de partid.

In cea mai mica masura noi am fi dorit ca Guvernul sa se transforme in staff electoral, ca ministrii sa participe activ la recrutarea activistilor in teritoriu. Nu ar fi de dorit ca sa fie practic si eu ma gindesc ca prestatia doamnei Greceanii care a fost pina acum, ne ofera o mica sansa de optimism in aceasta chestiune.

Desigur, Guvernul ar trebui sa fie o structura care asigura stabilitatea politica, stabilitatea economica si stabilitatea relatiilor intre putere si opozitie, daca vreti. Ar fi foarte bine, fiindca o serie de ministri, intr-adevar, au reputatie de persoane independente, persoane care nu au fost implicate in sfera politica foarte activ si ar fi bine ca noi, deputatii, mai ales din opozitie, dar si comunitatea internationala, si societatea, in general, sa aiba aceste asigurari din partea Guvernului, ca acest echilibru pe perioada acestui an sa fie cit de cit realizat.

Aici au fost enumerate si putem sa vorbim foarte mult asupra problemelor cu care se va confrunta Guvernul. De exemplu, pentru noi nu este clar de ce securitatea energetica despre care se vorbeste atit de mult, nu a fost foarte clar exprimata. In acelasi rind, a fost redus Ministerul Energeticii, cum noi, prin ce intermediu, eu nu am gasit in lista Guvernului ministerul care se va ocupa zi de zi de problemele securitatii energetice in Republica Moldova.

O alta chestiune este mediul de afaceri. Noi am vorbit foarte mult, se vorbeste foarte populist, dar noi stim ca conditiile de afaceri in Republica Moldova si pentru investitorii straini, mai ales pentru investitorii interni, sint, asa, foarte delicat spus, foarte precare.

Omul care doreste sa faca o afacere in Republica Moldova se confrunta din prima zi cu mari probleme, cu adunarea stampilelor, cu aceste piedici care se impun din partea diferitelor structuri de control si, mai ales, atunci cind omul incepe deja o activitate, apar ca rechinii fel de fel de structuri care-i mulg si ii terorizeaza, si ii fac ca oamenilor sa le fie lehamite sa se ocupe cu mediul de afaceri.

Segmentul agriculturii. Noi ani de zile ne-am mindrit ca agricultura este acea structura care hraneste Republica Moldova, dar noi stim ca agricultura se confrunta cu cele mai mari probleme in Republica Moldova. Cum are de gind acest Guvern sa elimine o serie din probleme din acest segment?

Problema refacerii sau, mai degraba, a edificarii unui sector industrial viabil. Este pomenita in treacat aceasta chestiune. Republica Moldova sectorul real al economiei nationale, dumneavoastra stiti foarte bine, contribuie foarte modest la partea de venituri a bugetului. Si agricultura, si industria trebuie sa fie sustinuta si trebuie sa avem un Program foarte clar de relansare a economiei nationale.

Se cere de remarcat si eforturile intreprinse recent de Banca Nationala. In acest sens, majorind rata de baza si rezervele obligatorii ale bancilor. Aceste chestiuni vor duce inevitabil la scumpirea creditelor si, respectiv, problemele de activizare a sectorului real al economiei vor deveni si mai dificile. De relatiile Guvern – Banca Nationala s-a vorbit foarte mult. Banca Nationala are interesele sale de a pastra aceasta stabilitate, Guvernul are ca prima sarcina sa creeze conditii de crestere economica in Republica Moldova.

In Program nu gasim o compartiment aparte cum ar fi cazul dedicat stoparii si redirectionarii a migrarii specialistilor nostri la munci peste hotare. Este o problema fundamentala...

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Ati depasit de acum timpul rezervat.

 

Domnul Dumitru Diacov:

...Eu termin... Este o problema fundamentala, o problema extraordinar de importanta. Ce semnal trimitem noi Republicii Moldova, societatii noastre, daca in Republica Moldova oamenii o sa doreasca mai putin si mai putin, la sfirsitul acestei guvernari, sa plece din tara noastra.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Ati depasit de acum timpul.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Poate doua propozitii referitor la lupta cu coruptia in Republica Moldova. Eu cred ca 99 la suta din deputati spera foarte mult ca domnul Mejinschi, in fata caruia sta o sarcina extraordinar de complicata, noi vedem ca in sinul Ministerului de Interne sint persoane care, din pacate, se ocupa si cu traficul de droguri. Noi stim ca si in popor se vorbeste ca traficul de fiinte umane este patronat de politie. Furtul de masini este patronat de politie si alte chestii sint patronate de politie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Diacov...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Mejinschi,

Noi va dorim succes. Fostii ministri, fostii deputati actualii ministri, actualii deputati, care au facut abuzuri, care au facut privatizari ilegale toti trebuie sa fie chemati in fata justitiei sa raspunda.

 

Doamna  Maria Postoico:

Sint de acord.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Si daca ati face lucrul acesta...

 

Doamna  Maria Postoico:

Timpul, timpul, domnule Diacov.  Doua minute ati depasit.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Sa stiti ca tara o sa va pomeneasca.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Rosca. 

 

Domnul  Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat a examinat cu atentie lista de candidati pentru ocuparea functiilor de membri ai noului Cabinet Zinaida Greceanii si Programul de activitate al Guvernului, propus de domnia sa. Personalitatea doamnei Zinaida Greceanii impune respect si incredere, deoarece ea este cunoscuta de mai multi ani de zile ca un om de stat serios si competent, ca un specialist valoros in economie si finante si ca un negociator experimentat cu partenerii externi. Faptul ca prezenta indelungata in functiile-cheie in Executivul tarii o caracterizeaza doar dintr-un unghi de vedere pozitiv si nu lasa loc unor critici sau suspiciuni asupra calitatii morale sau profesionale a dumneaei, ne da speranta ca  viitorul Premier Zinaida Greceanii va conduce cu pricepere, calitativ si corect Guvernul Tarii.

Am remarcat tot aici avansarea reusita a domnului Igor Dodon la functia de vicepremier, el pastrindu-si si calitatea de ministru al economiei si comertului. Trebuie sa recunosc ca am urmarit cu simpatie prestatia acestui tinar economist si om de stat in perioada mandatului sau ministerial in Guvernul anterior si ne-am convins cu totii de profesionalismul lui. Propunerea candidaturii doamnei Mariana Durlesteanu pentru functia de Ministru al Finantelor este si ea o reusita a garniturii propuse de doamna Greceanii.

Se cunoaste ca acum citiva ani Premierul desemnat a avut-o in echipa sa pe doamna Durlesteanu in calitate de viceministru al finantelor, perioada in care aceasta s-a manifestat ca o persoana bine pregatita si o negociatoare abila cu institutiile financiare internationale. Experienta doamnei Durlesteanu de ambasador la Londra ii ofera un avantaj in plus de comunicare eficienta cu mediile diplomatice si institutiile donatoare. Aflindu-ne in cadrul mai multor delegatii in capitala Marii Britanii, ne-am putut convinge de autoritatea pe care si-a cistigat-o Mariana Durlesteanu in rindul diplomatilor si in tara de acreditare.

Cu astfel de troica responsabila de blocul economico-financiar noul Guvern are toate sansele sa impulsioneze reforma, sa dea o alta dinamica cresterii economice, sa fie mai convingator in crearea conditiilor favorabile pentru mediul de afaceri si pentru atragerea investitiilor straine. Speram ca aprofundarea calitatii si accelerarea ritmului reformelor economice sa permita o sporire considerabila a veniturilor bugetare si, respectiv, o mai eficienta si mai echitabila distributie a banilor publici. Aceasta pentru ca intr-o tara ca a noastra principiul austeritatii bugetare si cel al prioretizarii corecte a cheltuielilor bugetare reprezinta nu doar un exercitiu tehnic, ci si o manifestare a solidaritatii sociale cu implicatii profund morale. Nivelul de salarizare a bugetarilor, de asigurare cu pensii si indemnizatia pensionarilor si a paturilor socialmente vulnerabile, subventiile pentru agricultura, ca si sprijinirea tineretului, trebuie sa cunoasca o crestere continua.

Consideram necesar sa mentionam cu satisfactie si mentinerea in functia de ministru de externe si al integrarii europene si de cea de viceprim ministru al domnului Andrei Stratan, care este, speram, un semn bun al continuarii orientarii proeuropene a viitorului Guvern. Asadar, lista viitorului Guvern este formata cu precadere din figuri tinere, competente si promitatoare. Majoritatea nominalizarilor ni se par reusite. Constatam ca este vorba de o echipa formata aproape in totalitate din tehnocrati. Iar prezenta celor sase doamne, care urmeaza sa faca parte din Executiv, poate sa ii ofere acestuia nu doar un plus de imagine, ci si mai multa responsabilitate si eficienta.

As dori sa ne oprim pe scurt asupra Programului de activitate al viitorului Cabinet. Accentele pe calitatea actului guvernarii, pe reforma administratiei publice centrale, pe transparenta in utilizarea finantelor publice, combaterea coruptiei, libertatea mass-media, dialogul cu societatea civila, independenta justitiei, reformele democratice si economice sint plasate destul de reusit in Programul respectiv. Observam ca un eveniment pozitiv al acestui document lipsa oricaror ticuri ideologice si o abordare pragmatica a problematicii care va sta in fata viitorului Cabinet de Ministri.

Totusi as dori sa remarc faptul ca ni se pare riscanta formularea din capitolul 3, compartimentul “prioritatile de politici ale Guvernului pentru anii 2008 – 2009” si promisiunea potrivit careia Guvernul isi va axa activitatea imediata pe trei directii de baza, prima fiind reintregirea tarii, a doua – neutralitatea si politica de buna vecinatate, iar cea de a treia – securitatea energetica a tarii si diversitatea cailor de acces. Daca al treilea punct din cele citeva prioritati imediate este unul cu adevarat crucial pentru tara, iar pe directia aceasta se poate avansa doar prin eforturile autoritatilor centrale, problema restabilirii unitatii teritoriale depinde in mare masura si de factorii externi.

Aici este regretabila lipsa oricarei mentiuni a prezentei militare ruse pe teritoriul nostru national ca singura cauza a separatismului, precum si lipsa unei trimiteri clare ca Guvernul va milita consecvent pentru evacuarea trupelor si a arsenalului militar al Federatiei Ruse, aflate ilegal pe teritoriul nostru. Ar fi de dorit ca astfel de omisiuni sa nu apara nici macar din ratiuni tactice, iar trimiterea la Hotarirea din 10 iunie 2005 si la Legea din 22 iulie 2005, cele doua documente de baza cu valoare complimentara, adoptate prin consens de catre Parlamentul nostru, ar fi fost de dorit sa isi gaseasca locul anume acolo unde se abordeaza problematica diferendului transnistrean.

Aceasta cu atit mai mult cu cit am remarcat, in acest sens, toate accentele plasate corect de catre Presedintele Voronin in cadrul recentei sale conferinte de presa. Sa nu uitam ca cea mai de pret realizare a anului 2005 in abordarea problematicii diferendului transnistrean a fost atingerea unui larg consens national, care s-a manifestat nu doar prin votarea solidara de catre toti deputatii a celor doua documente, ci si prin discutarea prealabila si sustinerea ulterioara a acestora de catre reprezentantii societatii civile.

Cit priveste trimiterea la neutralitatea tarii, ea este formulata in Constitutie si ar  trebui respectata neconditionat de partenerii nostri externi, mai bine zis de catre cei din Rusia. Astfel, pentru ca nu trebuie sa uitam pentru nici o secunda formularea integrala a articolului 11 din Legea fundamentala, care suna in felul urmator: “Republica Moldova, stat neutru”. In el se stipuleaza: “Republica Moldova proclama neutralitatea sa permanenta.” Tot aici, alineatul (2): “Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul sau.”

Prin urmare, credem ca decit sa se supraliciteze neutralitatea si sa se caute garantii externe pentru confirmarea ei, ar fi mult mai indicat sa existe mai multa aplicare asupra alineatului (2) al articolului 11 si sa se insiste mai hotarit asupra plecarii armatei ruse, care impiedica procesul de unificare a tarii.         

Tot aici as dori sa subliniez in treacat formularea de la pagina 15 pentru obiectivele pe termen mediu, citez: “Demilitarizarea si reintregirea sistemelor economice ale tarii”, ar putea presupune in acceptia noastra intentia de a dizolva armata nationala, care este o institutie fundamentala a statului nostru si nu poate fi pusa pe picior de egalitate cu armata rusa, stationata in estul tarii si nici cu atit mai putin cu formatiunile paramilitare separatiste. Ultimele doua sint deopotriva ilegale din punctul de vedere al legislatiei nationale, iar sensul termenului “demilitarizare” din legislatia noastra se refera exclusiv la ele si in nici un caz la fortele armate ale statului nostru, ca atribut de baza al Republicii Moldova.

Sa nu uitam ca articolul 57 din Constitutia Tarii se numeste “Apararea Patriei” si stabileste urmatoarele:

(1) Apararea Patriei este un drept si o datorie sfinta a fiecarui cetatean.

(2) Serviciul militar este satisfacut in cadrul fortelor armate, destinate apararii nationale, pazei frontierei si mentinerii ordinii publice, in conditiile legii.”

Articolul 108 din Constitutie, intitulat “Fortele armate”, stipuleaza la alineatul (1): “Fortele armate sint subordonate exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale.”

Prin urmare, neutralitatea tarii nu presupune sub nici o forma renuntarea la fortele armate. Nici o tara din spatiul ex-sovietic si nici din fostul pact de la Varsovia nu a renuntat la armata nationala. Si ar fi straniu si regretabil ca Moldova sa ajunga un caz atipic in acest sens. In momentul in care tarile din jur tind sa isi rezolve problemele de securitate si aparare ca si de dezvoltare durabila, democratica si prospera prin aderarea sau prin vointa de a adera la NATO, nu este clar de ce Moldova ar incerca experimente originale de garantare a propriei securitati si independente.

Aici am fi vrut sa vedem printre prioritati adoptarea conceptiei securitatii nationale, elaborate de mai mult timp si ramase pina in prezent in faza de proiect. As fi dorit ca in Programul propus sa fie reliefata mai pregnant linia de integrare europeana, colaborarea cu Consiliul Europei si cu OSCE in directia aprofundarii reformelor democratice, precum si in directia atingerii obiectivului strategic al tarii – integrarea in UE.

 

Domnul  Marian Lupu:

Timpul, va rog.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Deoarece sintem o tara care a semnat si implementeaza Planul bilateral de actiuni Republica Moldova – NATO, ar fi fost potrivit sa gasim referinte si la acest document fundamental pentru realizarea reformei in sectorul de securitate si al controlului civil si democratic asupra fortelor armate si de securitate.

Stimati colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat, ca fractiune de opozitie, se va abtine de la votarea Cabinetului si Programului de activitate a acestuia. In acelasi timp, dorim sa iii uram noului Guvern succes si cit mai multe reusite in interesul fiecarui cetatean al tarii noastre.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Veaceslav Untila.

Domnul Veaceslav Untila:

Doamnelor si domnilor,

Stimati deputati,

Acum citeva zile, spicherul Marian Lupu s-a aratat atras de lumea teatrului, la care opozitia a remarcat ca Parlamentul insusi este un teatru, un teatru al absurdului, caci guvernarea comunista nu a facut altceva decit un spectacol pentru a ascunde dezastrul si mizeria la care a adus tara. La fel un spectacol este si actul de investire in functie a noului Guvern la care asistam.

Comunistii au facut permanent declaratii pompoase despre cresterea PIB-ului, cresterea economica, inflatia rezonabila etc. Insa de fiecare data se ascundea faptul ca aceasta crestere este mult mai mica decit in alte state, chiar si din CSI. In plus, ritmurile galopante ale inflatiei depasesc cresterile salariale si indexarile anuale la pensii pe care le opereaza guvernarea. Cred ca nu mai exista o alta tara in lume unde cresc principalii indicatori macroeconomici, in timp ce nivelul de trai al populatiei scade. Nici un proiect de anvergura anuntat de guvernarea comunista nu a fost dus pina la capat. Strategia de crestere economica si reducerea saraciei, cu care se mindreau comunistii, a esuat. Aceeasi soarta a avut-o si Programul national de combatere a coruptiei, dar si multe alte conceptii si strategii nationale, lansate de catre comunisti cu multa pompa in preajma campaniilor electorale.

In loc sa solutioneze problemele oamenilor, guvernatii au umblat cu idei deocheate de tip: limba moldoveneasca, istorie integrata, statut special pentru limba rusa etc.  De fapt, in toti acesti ani Guvernul a fost doar o sectie a Aparatului Prezidential. Presedintia a substituit si , si Parlamentul. Toate deciziile s-au luat la  Presedintie. Parlamentul a fost utilizat pe post de masina de vot, iar Guvernul – in calitate de paravan democratic al actiunilor comunistilor. Astfel, a fost uzurpata puterea in stat, ceea ce constituie conform Constitutiei cea mai grava crima impotriva poporului, iar Guvernul a fost un complice la aceasta crima.     

Stimati colegi,

Demiterea Guvernului Tarlev a fost un show politic, un truc electoral ieftin. Aceasta demitere a fost pusa la cale in cabinetele de la Presedintie, pentru a mima schimbarea promisa de comunisti. Demisia Guvernului a fost un spectacol cu grave derapaje antidemocratice. Atunci cind un partid foloseste Guvernul in scopuri politice si electorale in nici un caz nu mai poate fi vorba de democratie. Din aceste motive nici nu e de mare mirare ca noul Guvern este, de fapt, cel vechi, caci din 21 de membri ai Guvernului noi s-au dovedit doar 6, dar si acestia au facut parte pina acum din anturajul puterii. Apropo, numarul celor noi ar fi fost si mai mic, daca unul dintre ministrii comunisti nu ar fi fost prins chiar zilele trecute cu cocaina prin fasole. Si nu este vorba de ministrul agriculturii.

In schimb, a ramas in lista ministrul culturii si turismului Artur Cozma, care, recent in Parlament, nu a putut raspunde la nici una din cele zece intrebari, ce i le-a adresat opozitia. Fetele noi cu care Presedintele tarii a dorit sa fericeasca poporul s-au dovedit a fi cele vechi, de care lumea s-a saturat demult. Sintem convinsi ca viitorul Guvern va continua sa fie un instrument in miinile Presedintelui, Presedintiei, va executa comenzile si indicatiile pe care le va primi de sus, dar nu va fi in stare sa propuna o noua abordare a problemelor cu care se confrunta societatea moldoveneasca.

De aceea, pornind de la teza enuntata in debutul acestei declaratii, vom ramine si in continuare spectatori ai acestui teatru al absurdului, jucat destul de prost. Si vom ramine in aceasta postura pina in 2009, cind electoratul ii va alunga pe comunisti din scena caci nu stiti nici sa guvernati, nici sa jucati teatru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Bondarciuc.

Eu rog putina liniste.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

In sedinta actuala a Parlamentului, am audiat Programul de activitate al Guvernului, prezentat de catre doamna Zinaida Greceanii, desemnata in calitate de candidat pentru ocuparea functiei de Prim-ministru. Programul de activitate este orientat spre crearea conditiilor necesare pentru consolidarea statului moldav si promovarea politicilor si prioritatilor stipulate in Strategia nationala de dezvoltare pentru anii 2008–2011, aprobata de Parlament la 21 decembrie 2007, al carei obiectiv fundamental este crearea conditiilor pentru imbunatatirea calitatii vietii populatiei, statului nostru, in baza cresterii economice durabile. Si daca unii dintre colegi nu au gasit aceste prevederi in Programul prezentat, acestea sint problemele lor. Vreau sa va spun, stimati colegi, ca Guvernul prevede asigurarea si dezvoltarea unei administrari publice competente, profesioniste si eficiente, sa asigure deplina transparenta a activitatii sale, sa asigure in baza eficientizarii activitatii sale si a aparatelor ministerelor si institutiilor administratiei publice centrale.

Conform Programului de activitate pentru perioada mentionata, activitatea Guvernului este orientata spre realizarea  urmatoarelor trei prioritati: continuarea reformei administratiei publice centrale, realizarea transparenta si eficienta a finantelor publice, combaterea coruptiei. Reforma administratiei publice centrale, trasata in Programul de activitate al Guvernului se rezuma la perfectionarea procesului decizional, fortificind capacitatile aparatului Guvernului, la eficientizarea activitatii ministerelor si institutiilor administratiei publice centrale,  orientind activitatea acestora spre realizarea cu succes a functiilor si atributiilor lor si alte masuri.

Utilizarea transparenta si eficienta a mijloacelor publice presupune perfectionarea cadrului normativ pentru implementarea unui sistem de control financiar eficient, elaborarea si adoptarea unui cadru normativ nou in domeniul finantelor publice locale, in scopul sporirii independentei si responsabilitatii autoritatilor publice locale, reformarea si perfectionarea sistemului bugetar si a procesului bugetar si dezvoltarea continua a sistemului de achizitii publice in scopul intaririi credibilitatii acestuia.

Drept obiectiv principal in Programul de activitate a Guvernului pentru perioada mentionata este combaterea coruptiei. In acest sens, Programul de activitate prevede un sir de masuri.

Programul de activitate a Guvernului, prezentat Parlamentului, contine prioritati de consolidare a institutiilor democratice, asigurarea integritatii si securitatii statului, sporirea competitivitatii economice si dezvoltarea sistemului social.

Implementarea cu succes a acestor obiective in perioada de activitate va servi o conditie principala a progresului economic si social al statului. Mentionam doar ca consecutivitatea exercitarii acestor obiective va contribui la atingerea nivelului salariului mediu pe tara, echivalent cu doar 300 de dolari SUA, se vor majora pensiile, bursele si indemnizatiile vor inregistra o crestere cu circa 50 la suta, iar locurile finantate de la bugetul de stat in institutiile de invatamint superior si mediu se vor majora cu 30%.

In perioada de activitate, Guvernul isi asuma obligatia ca sa asigure o crestere calitativa a produsului intern brut, sa asigure un control eficient asupra inflatiei. Acesti indici vor contribui la sporirea investitiilor directe straine, fapt ce va determina rezolvarea problemei de majorare a locurilor de munca bine remunerate.

Din cele mentionate, putem afirma, cu toata certitudinea, ca Programul de activitate a Guvernului pe aceasta perioada reprezinta, in esenta, un angajament serios al Guvernului fata de popor si merita sustinerea deplina din partea Parlamentului.

Cit priveste personalitatea doamnei Zinaida Greceanii, consideram necesar sa mentionam ca ea este bine cunoscuta atit de politicieni, cit si de populatia tarii ca un specialist de inalta calificare, cu un orizont larg si capacitati organizatorice exceptionale.

Detinind functia de ministru al finantelor, doamna Zinaida Greceanii a reusit sa elaboreze si sa prezinte proiectele bugetului de stat pe anii respectivi in termene prevazute de lege, veniturile si cheltuielile acestora fiind echilibrate pentru asigurarea functionarii economiei si sferei sociale.

In comparatie cu anul 2004, veniturile bugetului de stat in anul 2007 s-au majorat de 2,5 ori. Politica bugetara promovata de doamna Greceanii este accentuata pe realizarea cit mai eficienta a mijloacelor disponibile. Pentru consolidarea planificarii bugetare se implementeaza proiectul de elaborare a cadrului de cheltuieli pe termen mediu, acest proces se caracterizeaza prin extinderea aplicarii elementelor de analiza si planificare strategica a cheltuielilor publice si prin implementarea mai larga a autoritatilor publice la elaborarea bugetelor pe programe.

Deputatii cunosc ca dezvoltarea sistemului trezorerial a contribuit esential la consolidarea disciplinei financiare, iar pentru a asigura transparenta utilizarii mijloacelor publice si pentru a simplifica procesul de monitorizare a fondurilor speciale, incepind cu anul 2007 au fost lichidate 6 fonduri speciale, veniturile si cheltuielile acestora fiind inglobate in bugetul de stat.

Foarte bine cunoastem faptul ca in perioada anilor 2005–2007 au fost promovate masuri esentiale in politica fiscala, al carei scop este asigurarea echitatii, stabilitatii fiscale, optimizarea presiunii si simplificarea legislatiei fiscale.

Fractiunea PCRM considera necesar sa mentioneze si faptul ca doamna Greceanii, in calitatea de prim-viceprim-ministru, s-a manifestat pozitiv in procesul negocierilor cu institutiile financiare internationale, cu creditorii si donatorii externi, precum si in cadrul sedintelor Comisiei interguvernamentale pentru dezvoltarea relatiilor economice dintre Moldova si Federatia Rusa, fiind copresedinte al acestei comisii.

In linii generale, putem afirma ca perioada in decursul careia doamna Greceanii detinea functia de prim-viceprim-ministru s-a incheiat cu una plina de evenimente importante, care au impact pozitiv asupra cursului de dezvoltare economica si sociala a Moldovei intr-o perspectiva de lunga durata.

Sint cunoscute capacitatile profesionale si organizatorice ale celorlalti candidati pentru ocuparea functiei de membru al Guvernului.

Stimati deputati,

Ne aflam intr-un moment important pentru Legislativul Republicii Moldova, din care considerente Fractiunea PCRM indeamna toate fractiunile parlamentare, toti deputatii sa se pronunte asupra votului de incredere asupra Programului de activitate al Guvernului si listei intregi a Guvernului.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Acestea au fost luarile de cuvint la subiectul...

Domnule Negau,

Eu, cu tot respectul, vreau sa apreciez foarte inalt sinceritatea cu care s-a adresat colegul nostru zicind de la bun inceput ca declaratia se refera la un completamente alt subiect si nu la acesta.

Luarile de cuvint le facem la acest subiect.

De procedura, va rog, microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Da, domnule Presedinte,

Si eu apreciez toate gesturile si corectitudinea dumneavoastra. Mi-ati spus ca nu poate fi facuta o declaratie la sfirsitul sedintei, desi, conform Regulamentului, este.

 

Domnul Marian Lupu:

Astazi este o sedinta speciala, dedicata...

 

Domnul Ion Neagu:

Asa, chiar daca e sedinta speciala, in Regulament nu scrie lucrul acesta. Dar, bine, trecem peste aceasta. Eu mi-am ajustat discursul meu la tema pusa astazi in discutie. Si am anuntat lucrul acesta.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, este la subiectul discutat.

 

Domnul Ion Neagu:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci bine, in acest caz o sa va ofer timpul necesar, dar, precum am spus-o si anterior, daca e o deviere si se vorbeste la alta tema...

 

Domnul Ion Neagu:

Nu ma avertizati, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu nu avertizez, pur si simplu, atrag atentia.

 

Domnul Ion Neagu:

Nu umblati cu avertismente, caci eu sint deputat cu aceleasi drepturi ca si dumneavoastra, ca si toti ceilalti.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog la subiect.

Doamna Cusnir,

Dumneavoastra v-ati inscris la luare de cuvint deja cind luarile de cuvint au inceput. Noi am convenit ca lista se formeaza atunci cind s-a format.

Domnule Neagu,

Va rog.

 

Domnul Ion Neagu:

Onorata asistenta,

Este salutabil faptul ca doamna Prim-ministru desemnata isi exprima convingerea ca Programul de guvernare pe care l-a prezentat va conduce la integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana.

Regret insa foarte mult ca propunerea noastra facuta in Parlament pentru a audia un raport al Guvernului asupra indeplinirii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” a fost respins.

Un asemenea raport ar fi calificat gradul nostru de pregatire pentru aderarea la sistemul de prosperitate si securitate al Uniuni Europene.

Cu parere de rau, nu am aflat nici din raportul prezentat care este opinia viitorului Guvern fata de integrarea euroatlantica a statului nostru si, in acest context, atitudinea fata de summit-ul NATO, care se va desfasura saptamina aceasta la Bucuresti, un eveniment de o amploare nemaipomenita.

In calitate de deputat si de membru al Miscarii “Actiunea Europeana” va expun pe scurt pozitia vizavi de problema integrarii in NATO, in speranta ca aceasta va deveni parte componenta a pProgramului de guvernare, daca nu acum, macar dupa 2009.

Asadar, consideram ca summit-ul NATO, care se va desfasura la 2 –
4 aprilie 2008 la Bucuresti, va fi un eveniment cu un impact deosebit pentru destinele statelor din regiune. Este asteptata aderarea Macedoniei, Croatiei, Albaniei la alianta. Ucraina si Georgia sint in asteptarea unei decizii favorabile. Se vor pune accente importante in consolidarea sistemului de securitate regional care, fara indoiala, va influenta si Republica Moldova.

Ne exprimam admiratia, salutam si felicitam guvernele si popoarele Macedoniei, Croatiei, Sloveniei, Albaniei, Ucrainei si Georgiei care au obtinut succese remarcabile in democratizarea statelor lor.

Uniunea Europeana si NATO, care au ajuns la hotarele Republicii Moldova, ar putea oferi un cadru optim de dezvoltare in conditii de stabilitate si de maxima securitate pentru statul nostru.

Declaram ca in materie de integrare europeana si euroatlantica Republica Moldova a ramas cu mult in urma Georgiei, Ucrainei, nemaivorbind de Lituania, Letonia si Estonia, foste republici sovietice care actualmente se bucura din plin de avantajele pe care, cu adevarat, le ofera Uniunea Europeana si Alianta Atlanticului de Nord.

Sintem constienti de faptul ca, folosind retorica proeuropeana regimul Voronin doreste mentinerea Republicii Moldova in spatiul geopolitic de influenta a Federatiei Ruse, defavorabil intereselor noastre nationale.

Condamnam practicile conducerii comuniste, care, pronuntindu-se pentru integrarea europeana, induc in eroare comunitatea internationala si societatea moldoveneasca. Consideram, de asemenea, ca admiterea Republicii Moldova in NATO va duce si un plus de securitate in Sud-Estul continentului european.

Sper ca Guvernul care va fi investit astazi, si referitor la acest lucru nu mai avem nici o indoiala, ne va raspunde prin activitatea sa si la aceasta intrebare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Va multumesc.

La aceasta etapa a dezbaterilor, intram in exercitiul de vot, in cadrul caruia voi supune votului, stimati colegi, aprobarea.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Deci la proiectul de hotarire eu va rog, pentru stenograma, de fapt, si pentru redactare, denumirea Ministerului Culturii de adaugat si Turismului. Aici a fost o omisiune pur tehnica.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Totusi aici au fost mai multe propuneri ca sa se numeasca Programul integrarea europeana, progres si integrare europeana.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Noi discutam proiectul de hotarire propriu-zis.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, eu am inteles, dar aceasta puteti sa adoptati si in hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat.  (Rumoare in sala.) Un pic de calm in sala. Eu va rog.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea, cu propuneri la microfonul nr.3, a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1165 privind acordarea votului de incredere Programului de activitate si intregii liste a Guvernului. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi “pro”.

Stimati colegi,

In conditiile in care acest gen de hotariri ale Parlamentului urmeaza a fi adoptate in sensul adoptarii propriu-zise cu cel putin 52 de voturi, deci majoritatea simpla a deputatilor alesi, constat ca proiectul nr.1165 este aprobat. (Aplauze.)

Stimati colegi,

Din partea tuturor deputatilor, intregului corp de deputati, as vrea sa o felicit pe doamna Greceanii cu investirea in functia de Prim-ministru al Republicii Moldova, cit si toti membrii Cabinetului de Ministri.

Sa ii felicitam, stimati colegi, dorindu-le succes in implementarea Programului pe care l-au prezentat in cadrul sedintei de astazi si care a fost aprobat de catre plenul Parlamentului.

Doamna Greceanii,

Va felicitam! (Aplauze.)

Doamnelor si domnilor ministri,

Va felicitam la fel si va dorim mult succes! (Aplauze.)

Stimati colegi,

Sedinta de astazi o declar inchisa.

Urmatoarea sedinta a plenului va avea loc joi, 3 aprilie, ca de obicei 10.00.

Va doresc o zi buna in continuare.

 

Sedinta si-a incheiat lucrarile la ora 14.34.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.