Stimati colegi,
Onorata asistenta,

Sper ca ati revenit la sedintele forului cu forte proaspete si cu dorinta de a va antrena si mai activ in procesul de lucru. Vom avea nevoie, in aceasta sesiune de toamna-iarna, de o accentuata mobilizare si concentrare a potentialului nostru intelectual, pentru ca, dragi colegi, in lista prioritatilor noastre de activitate figureaza mai multe obiective conceptual importante.

Astazi, la fel de valabil ca si in perioadele precedente, ramane a fi imperativul mentinerii echilibrului politic si a dezvoltarii dialogului dintre fortele politice. Mai mult chiar - parerea mea este ca, in conditiile unor evenimente si transformari politice recente, necesitatea pastrarii echilibrului este si mai imperioasa. Rolul Parlamentului in mentinerea stabilitatii politice il consider absolut evident si suficient de constientizat de catre toti cei prezenti in aceasta sala.

Reiterez - doar cu eforturi unite, constructive, este posibila si realizabila respectarea intereselor nationale fundamentale. Sunt convins ca echilibrul politic este garantia consolidarii statalitatii Republicii Moldova si al progresului societatii.

Prin urmare, parteneriatul politic se cere a fi transpus si in relatia dintre autoritatile centrale si locale, in procesul decizional local. Mentinerea acestui dialog, respectarea corectitudinii in conlucrare nu poate fi tratata doar ca o dorinta personala sau o declaratie de atitudine. Este o necesitate, dictata de vointa societatii si interesele vitale ale tarii. Un exemplu elocvent in acest sens este dezvoltarea regionala, procesul de descentralizare administrativa. Iar sarcina noastra pentru sesiunea curenta este definitivarea cadrului legislativ pentru desfasurarea corecta si eficienta a acestor procese.

Cu certitudine, prosperitatea economica si bunastarea populatiei sunt postulate ce tin nu doar de responsabilitatea politica comuna pentru principalele obiective strategice, dar, inclusiv, de felul in care toate autoritatile statului isi indeplinesc atributiile care formeaza competenta acestora. Un criteriu elocvent in acest sens tine de respectarea si implementarea legislatiei in vigoare.

Este regretabil sa constatam ca, uneori, o lege, cat de calitativ si corect ar fi scrisa, nu functioneaza. Si o asemenea stare de lucruri este certificata de mai multe exemple. In acest context, voi sublinia, ca functia Parlamentului ne este doar de a vota legi. Parlamentul trebuie sa monitorizeze cum se respecta, cum se realizeaza ceea ce se voteaza. Dupa cum am mentionat la incheierea sesiunii anterioare, in timpul apropiat ne vom concentra asupra exercitarii atributiei legislativului de control parlamentar asupra aplicarii legilor. Astfel, ca un efect complementar, se va ajunge nu numai la distribuirea corecta a responsabilitatilor, dar si la ridicarea disciplinei executorii a institutiilor executive, care, sa fim sinceri, lasa de dorit.

Vreau sa ma refer si la procesul de optimizare a legislatiei ce vizeaza activitatea de intreprinzator - cunoscuta "Ghilotina-II". La propunerea Comisiei parlamentare speciale, plenul a sustinut extinderea termenului de implementare a acestui proces pana la finele anului curent, ultima luna, decembrie, fiind destinata adaptarii institutiilor guvernamentale si mediului de afaceri pentru a activa in conditii noi. Astfel, nu mai tarziu decat in luna noiembrie va trebui sa examinam un numar impunator de proiecte. Reamintesc, ca Guvernul a prezentat un pachet de circa 80 de legi de modificare, la care se adauga inca vreo 15 initiative elaborate de Parlament in comun cu grupul de experti independenti.

Nu pot sa trec fara atentie un alt subiect, devenit deja traditional. Ma refer la Legea, care a introdus un sir de cerinte fata de actele legislative, ce urmeaza a fi inaintate in Parlament in contextul armonizarii legislatiei nationale cu Acquis-ul comunitar. Desi intrata in vigoare mai bine de un an, aceasta lege ramane a fi in multe cazuri nerespectata. Considerand, ca Parlamentul a manifestat suficienta intelegere a problemelor cu care se confrunta executivul, tin totusi sa atentionez, ca aceasta stare de lucruri nu mai poate fi tolerata. Nu pe motive de emotii, ci pentru ca astfel nu vom ajunge niciodata sa vorbim in termeni reali despre procesul de integrare europeana a tarii.

Stimati colegi,

La diferite niveluri se vorbeste despre consolidarea si prosperarea statului Republica Moldova. Acest scop al nostru, al tuturor, a devenit axiomatic. Dar, cu regret, prea des ne ciocnim de faptul, ca aceasta axioma este mai mult una declarativa, abstracta. Intelegem ca Moldova este inca un stat relativ tanar, in devenire, cu framantari ale perioadei de "adolescenta". Dar asta nu trebuie sa mai fie o scuza. Nu vom putea construi un stat modern, daca ne vom ghida dupa cliseele vechi.

Ingrijorarea imi este provocata de faptul, ca mai dainuie anumite reminiscente ale trecutului, cand patriotismul era tratat exclusiv prin formula "cetateanul pentru stat". Sunt convins, ca trebuie sa depasim aceasta abordare si sa adoptam una cu adevarat democratica, justificata de experienta multiseculara a puternicelor democratii. Abordarea de alternativa, simpla dar, totodata, organica este "statul pentru cetatean". Si aici vad responsabilitatea noastra, a parlamentarilor, sa transformam aceasta abordare in piatra de temelie a consolidarii civice, a democratiei din Republica Moldova.

Consider, ca polarizarea problemelor cu care ne confruntam, politizarea lor excesiva, este nu numai incorecta, dar si ineficienta. Ca urmare, raman lipsite de atentia cuvenita asemenea dimensiuni ale politicii de stat, precum cultura si educatia, sanatatea spirituala si fizica a societatii. Se resimte insuficienta unor documente nationale programatice, de sistem si - important - realiste, realizabile, a caror implementare sa aduca tuturor cetatenilor Moldovei increderea in realitatea unui viitor decent apropiat, dar si dorinta de a depune eforturi intru apropierea acestui viitor. Aceasta este sansa de a stopa exodul populatiei, al tinerilor, al fortei calificate de munca si al potentialului intelectual.

Evident, o conditie mult discutata si extrem de importanta in aceste circumstante este crearea unor noi locuri de munca. Insa aici trebuie sa manifestam maxima prudenta, evitand riscul populismului, care se axeaza pe "cantitate" in schimbul "calitatii". Sunt necesare locuri de munca bine platite si nicidecum "multe dar ieftine", pentru ca intr-o atare situatie mirajul banilor de peste hotare va ramane mult mai atragator decat dorinta de a lucra acasa si de a fi alaturi de familie. Iar ce pericol poate fi mai grav pentru un stat decat multiplicarea generatiilor tinere orfane, "mutilate psihologic", care cresc fara educatia parintilor, plecati peste hotare?

Tin sa accentuez, ca realizarea acestor proiecte necesita implicarea cat a institutiilor statale, atat si a societatii civile, a populatiei. Sunt sigur, ca Parlamentul va fi cea mai cooperanta institutie in acest sens, fiind deschisa pentru un dialog constructiv atat cu puterea executiva, cat si cu societatea. De altfel, formatul de dialog si transparenta fac parte din principiile si prioritatile activitatii actualului legislativ.

Referindu-ma la o alta dimensiune a activitatii legislativului, cea care vizeaza diplomatia parlamentara, voi mentiona un aspect, care, in viziunea mea, necesita atentie sporita si atitudine foarte serioasa si complexa - imaginea Republicii Moldova in exterior.

Sunt sigur, ca si Dumneavoastra ati auzit in repetate randuri de la colegii si partenerii straini ca Republica Moldova este prea putin cunoscuta in lume. Mai rau, informatiile disponibile tin cu precadere de problemele cu care se confrunta tara - diferendul transnistrean, exodul populatiei, coruptia, saracia etc. Suntem cunoscuti prin viciile, si nu prin virtutile noastre. Aceasta imagine, pe care o are Republica Moldova, este pentru stat, precum este erodarea pentru pamant - ne macina, ne minimalizeaza potentialul, ne ingusteaza perspectivele. Nu ar trebui oare sa ne ingrijoreze aceasta situatie?

Trebuie sa gasim remedii, solutii, utilizand si experienta tarilor de succes. In viziunea mea, aceasta problema necesita o abordare la nivel de stat. Nu este cazul sa ne limitam doar la atractivitatea climatului investitional si nici sa evocam insuficienta mijloacelor bugetare. Imaginea tarii este o tema multidimensionala, complexa, incluzand, in cumul, aspectele economice, sociale, culturale, educationale, academice. In aspect de asigurare financiara, acest proiect trebuie sa fie privit ca o investitie a statului pe termen mediu si lung, dar care va aduce in viitor beneficii incomparabile cu cheltuielile.

In final, voi reaminti ca realizarea practica, si nu declarativa, a obiectivului de integrare europeana plenara este posibila doar in momentul in care Republica Moldova isi face temele pentru acasa. In momentul, in care procesul integrationist devine atotcuprinzator, fiind eliminat paralelismul in activitatea institutiilor statului. Adica in momentul, in care politica interna este incadrata integral in acest proces, iar politica externa este bine directionata si consecventa. Consider, ca activitatea Parlamentului conform sarcinilor trasate demonstreaza angajamentul sau plenar pentru ca integrarea europeana sa devina realitate intr-un viitor previzibil.

Onorata asistenta,

Vin sa constat, ca Legislativul a pasit in cea de-a doua jumatate a mandatului sau si vreau sa cred ca eforturile noastre vor fi si mai chibzuite, si mai rodnice, si mai orientate spre cetatean. De altfel, iesind la tribuna parlamentara, deputatii adeseori isi argumenteaza actiunile prin faptul ca exprima vointa si apara interesele alegatorilor. Este insa important ca aceste evocari sa nu fie exagerat de populiste, ci sa se pastreze mereu in vizor relevanta, oportunitatea si aplicabilitatea initiativelor.

Stimati colegi,

Va multumesc pentru atentie si va indemn sa dati dovada de cele mai bune calitati pe care le posedati, de intelepciune, perseverenta, corectitudine si profesionism si va doresc tuturor rezultate frumoase.