Doamnelor si domnilor,

Excelente,

Onorata asistenta,

In contextul sustinerii de catre comunitatea internationala a eforturilor autoritatilor moldovene in solutionarea diferendului transnistrean, Baroul de Avocati din New York a elaborat Raportul "Dezmortirea unui conflict inghetat: aspecte juridice ale crizei separatiste din Moldova". Astazi avem o deosebita oportunitate de a fi partasi la lansarea si punerea in dezbatere a unui prim si nou document analitic ce ofera o noua dimensiune unor aspecte ale conflictului transnistrean vazute prin prisma dreptului international. Date fiind aceste caracteristici de pionierat, am considerat ca Raportul necesita, dar si merita a fi cunoscut de un auditoriu cat mai reprezentativ. Pe acest motiv, utilizand formatul si mecanismele Conceptiei de Cooperare cu Societatea Civila, Parlamentul a dat curs actualului eveniment. Acest cadru ne ofera posibilitatea antrenarii in discutii, de rand cu cele mai active organizatii neguvernamentale din Republica Moldova, si a reprezentantilor Presedintiei, Parlamentului, Guvernului. Cu placere tin sa mentionez si bunavointa intregului corp diplomatic din Republica Moldova, acest fapt venind sa denote interesul comunitatii internationale pentru evenimentul de astazi, dar si sa reconfirme deplina sustinere oferita Moldovei in eforturile sale de a deveni realmente o tara stabila si prospera.

Onorata asistenta,

Cu o deosebita placere va aduc la cunostinta ca astazi, in cadrul acestei conferinte, Raportul va fi prezentat in premiera chiar de autori, personalitati notorii in dreptul international - dl Mark A. MEYER, Presedintele Comitetului pentru Afaceri Europene in cadrul Baroului de Avocati al Statului New York, si dl Christopher J. BORGEN, profesor la Scoala Universitara de Drept "Sf. John".

Edificarea suveranitatii si independentei statale a Republicii Moldova nu ne-au ferit tara de nenorocirea unui conflict armat. Nu e nici o virtute in conflict, iar promovarea sistematica a unei politici de confruntare si violenta nu numai ca provoaca nenumarate tragedii, dar si inradacineaza cultura razboiului in mentalitatea umana, stimuland formarea unui cerc vicios de neincredere si intoleranta, care genereaza conflicte noi si le reaprinde pe cele vechi. Ajungand in aceasta stare de confruntare, tot mai dificila devine eliberarea de prejudecati si intoleranta. Insa numai prin depasirea acestor vicii putem regasi cultura pacii si speranta in stabilitatea durabila. Insistand asupra neacceptarii oricarei forme de actiuni de forta in solutionarea problemei transnistrene si, din contra, asupra necesitatii promovarii dialogului politic si civic drept unica modalitatea pentru identificarea respectivei solutii, trebuie sa constatam ca perpetuarea acestui conflict motiveaza nu numai divizarea tarii, dar si violarea unui sir de drepturi fundamentale, de care trebuie sa beneficieze locuitorii ambelor maluri ale Nistrului, precum ar fi: dreptul la libera circulatie, libera exprimare si accesul la informatie, dreptul la educatie, dreptul de a alege liber si a fi ales, etc. Desi de mai bine de 14 ani nu se mai varsa sange la Nistru, Republica Moldova pana in prezent din plin se confrunta cu diverse consecinte nefaste ale fazei latente a conflictului transnistrean.

Solutionarea acestui conflict, desi considerata ca una dintre premisele necesare ale integrarii europene, este, totusi, in primul rand o obligatie morala fata de propriii cetateni, aceasta solutionare urmand sa fie exemplul intelepciunii si verticalitatii in dorinta de a reintregi tara si a edifica o societate democratica. Tin sa atrag atentia asupra acestui context pentru a mentiona ca situatia Republicii Moldova este una speciala de vreme ce integrarea europeana trebuie realizata, mai intai de toate, pe calea reintegrarii tarii.

Conflictele locale incep tot mai accentuat sa capete rezonanta internationala, iata de ce diferendul transnistrean este o amenintare nu doar interna, pentru stabilitatea Republicii Moldova, ci, in aceeasi masura, este o amenintare pentru intreaga regiune, stimuland dimensiunea transfrontaliera a crimei organizate, contrabandei, traficului de fiinte umane, armament, droguri, etc. Am convingerea ca recentele evolutii, survenite pe plan intern - prin instaurarea parteneriatului politic directionat spre integrarea europeana si solutionarea conflictului transnistrean, dar si pe plan regional - prin apropierea Uniunii Europene de hotarele tarii, incep sa contribuie substantial la solutionarea reala a conflictului. Sugestive in aceasta ordine de idei sunt lansarea Planului ucrainean de reglementare a diferendului transnistrean, extinderea formatului de negocieri cu antrenarea Uniunii Europene si Statelor Unite ale Americii, precum si desfasurarea de Uniunea Europeana a misiunii de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene.

Solutionarea conflictului transnistrean este o prioritate vitala pentru politica interna si externa a Republicii Moldova, fiind materializata in eforturi sustinute, depuse de autoritatile statului in acest sens. Contributia Parlamentului a fost marcata de adoptarea, in vara anului 2005, a unui pachet de documente esentiale - ma refer la Declaratia de sustinere a initiativei ucrainene privind solutionarea conflictului si doua Apeluri cu privire la demilitarizarea si democratizarea regiunii transnistrene, precum si Legea cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stanga Nistrului, lege care pentru prima data formuleaza un set de norme juridice exprimand o pozitie clara si ferma asupra principiilor si mecanismului de reglementare a diferendului transnistrean.

Toate aceste documente evidentiaza o totalitate de actiuni necesare a fi intreprinse in vederea reintegrarii regiunii transnistrene in spatiul juridic, economic, social si politic al Republicii Moldova prin procese de democratizare si demilitarizare, actiuni fara de care este inimaginabila reglementarea reala si definitiva a conflictului. Este important sa constientizam ca derularea oricaror procese democratice veritabile in regiunea transnistreana este posibila numai dupa retragerea definitiva si deplina a trupelor militare straine in corespundere cu angajamentele asumate la summit-ul OSCE de la Istambul, demilitarizarea tuturor formatiunilor militarizate din regiune, precum si demontarea sistemului coercitiv de reprimare a valorilor democratice.

Desi multe lucruri au fost realizate de-a lungul timpului in acest sens, mai putin totusi s-a obtinut sub aspect practic, poate din nedorinta la o anumita etapa, poate din insuficienta cunoastere a cauzelor si esentei acestui conflict. Pe care motiv consider ca implicarea societatii civile prin analize, studii, propuneri si alt gen de contributii este de o importanta deosebita, avand necesitatea sporirii nivelului de constientizare si cunoastere a problemei nu numai de clasa politica, dar si de populatie.

Onorata asistenta,

Permiteti-mi, cu acest prilej, sa aduc sincere multumiri Asociatiei Baroului din New-York in persoana dlor Meyer si Berger pentru munca de cercetare si analitica extrem de valoroasa. Sunt sigur ca acest raport nu numai va intregi paleta viziunilor asupra conflictulul transnistrean, dar si va contribui practic in oferirea de noi dimensiuni eforturilor autoritatilor moldovene si mediatorilor in contextul solutionarii pasnice si definitive a conflictului transnistrean.

Multumesc pentru atentie!