Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi din Parlamentul anilor 1990-1994,

Domnilor Preşedinţi ai Parlamentelor Republicii Moldova din anii '90 pînă în prezent,

Onoraţi invitaţi şi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

 

Conferinţa ştiinţifică “Parlamentul Independenţei şi al transformărilor democratice (1990-1994), douăzeci de ani de la constituire“ vine să ne amintească faptul că acum 20 de ani în Republica Moldova s-a produs o schimbare istorică, pe care cineva a încercat să o reîntoarcă pe altă cale a societăţii decât cea a Domnului şi a naturii.

Parlamentul anilor '90-94, ales pentru prima dată într-un mod mai democratic, a rămas în istorie prin hotărârile, legile pe care le-a adoptat, prin adoptarea Declaraţiei de Independenţă şi tricolorului ca drapel de stat. De aceea nimeni nu-i poate da foc Declaraţiei de Independenţă pentru că ceea ce am votat noi atunci demonstrează că cetăţenii au dorit schimbarea şi trecerea de la un sistem totalitar la un sistem democratic. Este drept că anevoios are loc această transformare, dar fundamentul pus de Parlamentul anilor '90-94 va rămîne în istorie. Acest lucru se va întîmpla nu doar pentru faptul că Republica Moldova a trecut de la un stat totalitar la unul democratic, ci mai ales pentru că au fost reabilitate valorile noastre naţionale şi am declarat Republica Moldova ca stat independent, pentru a scăpa de jugul sovietic pe care ni l-au impus în 1940.

Este semnificativ faptul, că forul nostru ştiinţific, organizat de Parlamentul Republicii Moldova şi Asociaţia “Parlamentul-90“, are loc în ajunul zilei de 17 aprilie, cînd se împlinesc exact două decenii de la inaugurarea şedinţei de constituire a primului corp legiuitor ales în mod liber şi democratic.

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la prima şedinţă a Parlamentului Republicii Moldova ales democratic, 20 de ani de la adoptarea tricolorului ca drapel de stat şi 20 de ani de la adoptarea stemei Republicii Moldova. De aceea, această Conferinţă vine să răsfoiască paginile istoriei recente a parlamentarismului în Republica Moldova. Relatările ce urmează a fi prezentate de participanţii la Conferinţă vor fi menţionate izvoarele proceselor democratice din republică, cum ar fi începuturile perestroikăi, decretarea limbii române drept limbă de stat, limbă oficială a Republicii Moldova în Declaraţia de Independenţă.

Stimaţi colegi, nimeni nu poate pune la îndoială faptul că în acest document este prevăzut că limba pe care o vorbim noi este limba română. E timpul să punem punct o dată şi pentru totdeauna discuţiilor cu privire la cine suntem, ce limbă vorbim şi să oferim cetăţenilor un trai decent, relansând economia.

Toate acestea sunt procese istorice majore, de un inestimabil efort reformator, exemplar susţinut în acei ani de Frontul Popular de atunci, condus de reformatoarea noastră echipă de politicieni în frunte cu domnii Ion Hadârcă, Gheorghe Ghimpu, Nicolae Costin, Nicolae Dabija, Lidia Istrati, Andrei Vartic, Iurie Grecov, Valeriu Matei, Alexandru Moşanu, Anatol Şalaru ş.a.

 Inaugurarea primului for legislativ democratic a condus la crearea şi perfecţionarea instituţiei parlamentare, a structurilor şi institutelor statului, la promovarea unei politici noi, bazate pe valorile democratice unanim acceptate în întreaga lume civilizată. Activitatea primului Parlament democratic a fost marcată nu numai de necesitatea elaborării unui cadru juridic fundamental nou, dar şi de dezideratele democratizării societăţii, formării unei mentalităţi moderne a oamenilor noştri.

Nu era simplu de activat în acei ani deoarece nu aveam absolut deloc literatură. Despre un stat de drept şi democratic, despre democraţie la modul general, cum am mai spus, am găsit la Biblioteca Naţională, pe atunci N. Krupskaia, o singură carte, care se numea „Constituţia burjuaznîh stran”. Iată cum am început a construi o democraţie în Republica Moldova.

De aceea sunt mîndru de faptul, că şi eu, în calitate de deputat în primul parlament democratic, am contribuit, împreună cu ceilalţi colegi, la realizarea sarcinilor ce stăteau la acea oră în faţa noastră: asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor omului, inclusiv dreptul la exprimarea liberă, promovarea pluralismului politic şi economic, transparenţei vieţii social-politice, libertăţii mass-media, dezvoltării societăţii civile şi a structurilor ei, edificarea unui stat în care să domine legea. 

Anume în această primă perioadă de afirmare a parlamentarismului au fost adoptate un şir de documente istorice, care au stat la baza statalităţii Republicii Moldova. Este vorba, în primul rînd, despre Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, votată în plenul Parlamentului la 27 august 1990. Cu părere de rău, acest document de o importanţă istorică deosebită a fost distrus în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009. Rămâne ancheta să demonstreze a fost în mod intenţionat sau în urma incendiului care a avut loc. Totuşi, sperăm că în cadrul şedinţei festive a Parlamentului care se preconizează pentru săptămîna viitoare, actul fondator al statului va fi simbolic şi plenar restabilit.

Perioada activităţii primului parlament democratic a coincis în timp cu declanşarea conflictului de pe Nistru, impus de conducerea vechii URSS, în rezultatul căruia în raioanele de est a fost instaurat un regim secesionist anticonstituțional, consecinţele căruia se fac simţite şi pînă în ziua de azi. Este un subiect şi o problemă ce-şi mai aşteaptă condiţiile istorice de soluţionare definitivă. 

Onorată asistenţă,

Astăzi, de la o distanţă de douăzeci de ani de la inaugurarea primului Parlament democratic, menţionăm cu satisfacţie meritele majore ale deputaţilor Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XII-a. Majoritatea dintre ei sînt personalităţi marcante, activitatea cărora şi-a lăsat amprenta distinctă asupra independenţei şi suveranităţii statului nostru. Prin meritele lor deosebite ei şi-a asigurat un loc de cinste în istoria contemporană şi merită atenţia statului, deoarece anii în care au activat au fost ani cu adevărat grei şi nimeni nu ştia că va lua sfîrşit Imperiul răului, se va destrăma Uniunea Sovietică.

Noi, participanţii la acest for științific, membrii actualului corp de legislatori, urmează să contribuim plenar, prin adoptarea cadrului legal adecvat, la afirmarea în continuare a valorilor fundamentale ale umanităţii, cum ar fi democraţia, pacea, cooperarea şi buna înţelegere în societate, respectarea drepturilor omului, progresul economic şi social, la integrarea Republicii Moldova în marea familie a statelor europene.

Permiteţi-mi să adresez încă o dată salutul meu cordial tuturor participanţilor la Conferinţa ştiinţifică “Parlamentul Independenţei şi al transformărilor democratice (1990-1994), douăzeci de ani de la constituire“, şi să vă doresc o activitate fructuoasă, întru realizarea plenară a ordinei de zi şi atingerea integrală a idealurilor proclamate de primul Parlament a Republicii Moldova.

Şi nu în ultimul rînd, stimaţi colegi ai Parlamentului '90-94, vreau să vă mulţumesc pentru curajul de care aţi dovadă în activitate pe parcursul acestor ani, pentru faptul că aţi spus în faţa viitoarelor generaţii adevărul, aţi promovat valori precum libertatea, democraţia, iar fundamentul pus prin munca depusă de dvs. n-a putut fi demolat de încercările care au avut loc în Republica Moldova. Vă doresc multă sănătate şi să fiţi mîndri de activitatea pe care aţi avut-o în calitate de deputaţi în anii 1990-1994.

Îmi pare rău că mulţi dintre deputaţii primului Parlament nu mai sunt printre noi, de aceea îmi permiteţi să vă chem la un minut de reculegere în memoria celor decedaţi.

Vă mulţumesc.