Onorata asistenta,

Imi face o deosebita placere sa constat ca eforturile comune, ale Parlamentului si organizatiilor neguvernamentale, orientate spre identificarea unor noi instrumente de stimulare a democratiei participative, s-au concretizat la sfirsitul anului trecut in elaborarea si adoptarea Conceptiei privind cooperarea dintre Parlament si societatea civila. Acest lucru este cu atit mai imbucurator cu cit dezbaterea si definitivarea acestui document, in care si-au gasit reflectie principii si mecanisme noi de implicare a societatii civile in procesul de luare a deciziilor, a fost rezultatul muncii nu numai a reprezentantilor societatii civile de la noi din tara, dar si a expertilor in domeniu ai Consiliului Europei.

Esenta procesului de cooperare, asa cum a fost conceput, consta in posibilitatea ONG-urilor de a avea un impact benefic asupra eforturilor de perfectionare a cadrului normativ, prin elaborarea de contributii, principalul beneficiar al carora fiind interesul public. In acest sens, s-a convenit asupra citorva mecanisme menite sa favorizeze un dialog continuu si eficient prin plasarea proiectelor de acte legislative pe web site-ul oficial al Parlamentului, organizarea de intruniri ad-hoc pentru consultari, organizarea de audieri publice si crearea consiliilor de experti pe linga comisiile permanente. Bineinteles, aceasta lista de mecanisme nu este una exhaustiva, Conceptia fiind permisiva si in sensul identificarii altor forme de cooperare, nu inainte, insa, de implementarea Conceptiei in forma si continutul in care se prezinta ea astazi.

Punerea in aplicare a Conceptii a necesitat, chiar de la bun inceput, si intreprinderea unor masuri organizatorice interne in cadrul Parlamentului. Astfel, in luna februarie a anului curent, Biroul Permanent al Parlamentului a adoptat o hotarire cu privire la modul de executare a Conceptiei, prin care au fost repartizate responsabilitatile interne in vederea realizarii procesului de consultare. Drept rezultat, tot atunci a demarat si procesul de publicare a proiectelor de acte legislative pe site-ul oficial, fapt care a permis lansarea mecanismului de feed-back intre legiuitori si ONG-uri pe marginea proiectelor intrate in Parlament. Publicarea proiectelor de legi, ceea ce constituie, probabil, cea mai importanta premisa pentru asigurarea functionarii mecanismelor de cooperare, a facut posibila interactiunea factorilor de decizie din Parlament cu reprezentanti ai societatii civile in definitivarea unor texte legislative de importanta majora, cum ar fi cele din domeniile audiovizualului, electoral, autonomiei publice locale sau defaimarii. In acest sens, putem mentiona impactul benefic pe care le-au avut contributiile Asociatiei pentru Democratie Participativa asupra amendamentelor aduse Codului Electoral, participarea Institutului de Politici Publice, Asociatiei Presei Electronice si a altor organizatii la dezbaterea Codului Audiovizualului. Iar mai recent, putem evidentia si contributia Centrului Independent de Jurnalism, prin elaborarea unui proiect de lege cu privire la libertatea de exprimare, care vine sa aduca o mai mare claritate in acest domeniu prin definirea conceptelor cheie cu care se opereaza, precum si contributia Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului referitore la legislatia cu privire la activitatea asociatiilor obstesti.

Doamnelor si domnilor,

Analiza datelor statistice privind cooperarea dintre Parlament si societatea civila, realizata prin intermediul mecanismului de feed-back, cu alte cuvinte, publicarea pe web-site a proiectelor de legi si receptionarea contributiilor, arata ca Parlamentul a primit contributii din partea ONG-urilor la aproximativ 1/3 din numarul total de proiecte legislative publicate pe web-site. Iar 2/3 din numarul contributiilor care au fost examinate au fost luate partial sau in intregime in consideratie. Reiesind din datele referitoare la numarul de contributii receptionate si nivelul de examinare al lor, s-ar putea afirma ca procesul de cooperare, pe dimensiunea mecanismului de feed-back, dintre Parlament si societatea civila este unul functional. Cu toate acestea, nu ma grabesc sa ma bucur de aceste concluzii, ci mai degraba sa aduc o nota de realism in aprecierea procesului de cooperare, intrucit proportiile reale ale acestuia sint de fapt reflectate de datele referitoare la numarul de ONG-uri care au expediat contributii, precum si numarul de contributii expediate de fiecare ONG in parte. Astfel, potrivit datelor pe care le avem la dispozitie, au fost receptionate contributii de la 9 ONG-uri, cele mai multe dintre care au trimis cite 1-2 contributii. Majoritatea covirsitoare a contributiilor, circa 80%, au parvenit de la un singur ONG si anume Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei (CAPC).

Modalitatea prin care CAPC participa la dialogul dintre Parlament si societatea civila s-a dovedit a fi una viabila. CAPC a format grupuri de lucru pe domenii, alcatuite din experti nationali care analizeaza gradul de coruptibilitate a proiectelor de acte legislative. Aceasta schema este, totusi, una cu scop restrins, si anume prevenirea coruptiei, care insa extinsa spre alte domenii, spre exemplu conform sferelor de competenta ale comisiilor parlamentare, ar putea conferi mai mult dinamism procesului de cooperare dintre Parlament si societatea civila.

Este important sa de a mentiona faptul ca pe parcursul acestui an au fost initiate si cooperari directe la nivelul comisiilor parlamentare, domeniul social fiind unul dintre cele mai elocvente exemplele. In acest sens, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a dezvoltat cu Reteaua sociala, care intruneste zeci de ONG-uri in domeniu, un parteneriat demn de urmat, o buna-practica care trebuie preluata la nivelul tuturor comisiilor. Tin sa atrag atentia asupra faptului ca constientizarea eficientei mecanismelor pe care ni le pune la dispozitie Conceptia, precum si a modalitatii de perfectionare a acestora poate fi realizata doar prin subscrierea actiunilor noastre comune prevederilor acestui document.

Stimati prieteni,

Eforturile curente de armonizarea a cadrului normativ national la standardele acquis-ului comunitar genereaza o serie de neconcordante si paralelisme, insotite de disfunctionalitati de implementare a acestor norme. In acest context, se impune necesitatea inventarierii legislatiei existente in perspectiva crearii unui sistem legislativ coerent, credibil si eficient. Cu siguranta, inventarierea si analiza legislatiei va constitui un exercitiu deloc usor, in realizarea caruia vom avea nevoie si de sprijinul societatii civile. Inventarierea si analiza legislatiei poate sa aiba loc pe domenii urmind algoritmul prevazut in Planul de Actiuni Moldova-UE. Pot sa afirm ca acest demers deja se bucura de interes atit in rindurile colegilor mei din Parlament, cit si in rindul unor organizatii ale societatii civile.

In incheierea interventiei mele, imi permit sa constat ca acest proces de cooperare, desi anevoios pe alocuri, si-a demonstrat necesitatea si viabilitatea. Mizez pe faptul ca experienta acestui an va fi de bun augur pentru viitor in speranta consolidarii si dezvoltarii acestei relatii de parteneriat. In acest sens, invit participantii la Conferinta Anuala sa contribuie la dezbaterile pe marginea acestui dialog si sa vina cu propuneri pozitive in vederea impulsionarii si perfectionarii mecanismelor deja existente.

Va multumesc pentru atentie.