Stimate
Domnule Preşedinte al Senatului,
Stimată
Doamnă Preşedinte a Camerei Deputaţilor,
Doamnelor
şi domnilor parlamentari,
Doamnelor
şi domnilor ambasadori,
Onorată
asistenţă,
Este un privilegiu
şi o onoare deosebită pentru mine, dar este şi simbolic pentru
Republica Moldova să fim astăzi, 27 aprilie 2010, aici
împreună cu Dumneavoastră în Parlamentul României.
Anume pe 27 aprilie 1990, acum 20 de ani, tricolorul a devenit drapel de stat
al Republicii Moldova şi, pentru prima dată după o perioadă
mult aşteptată, a fost arborat pe clădirea Parlamentului, fiind
readuse acasă culorile naţionale: roşu, galben şi albastru.
Acest eveniment istoric, alături de revenirea la limba română
şi grafia latină, declararea suveranităţii şi
independenţei Republicii Moldova, adoptarea imnului şi a stemei de
stat au reprezentat momente de glorie ale Renaşterii Noastre
Naţionale. Sute de mii de oameni veniţi la Marile Adunări
Naţionale, generaţii întregi au luptat pentru idealurile
şi năzuinţele sfinte ale poporului nostru în spaţiul
istoric şi etnic al devenirii sale naţionale. Să ne amintim
numai de o parte din personalităţile acelor vremuri care, din
păcate, nu mai sunt astăzi printre noi: Ion Vatamanu, Lidia Istrati,
Ion şi Doina Aldea – Teodorovici, Nicolae Costin, Gheorghe Ghimpu, Grigore
Vieru, Alexandru Usatiuc, Mihai Dolgan, Ion Dumeniuc ş.a. Lor şi
tuturor celor ca ei le datorăm libertatea noastră şi viitorul
european al Republicii Moldova şi faptul că eu mă aflu
astăzi în faţa dumneavoastră.
Doamnelor şi domnilor,
Este un moment cu
adevărat istoric al relaţiilor dintre Republica Moldova şi
România, când după o pauză de aproape 20 de ani, un
Preşedinte al Republicii Moldova ţine un discurs în faţa
Camerelor reunite ale Parlamentului României.
Misiunea şi
datoria noastră, a clasei politice, o vedem astăzi în revenirea
la adevărurile fundamentale, proclamate solemn în Declaraţia de
Independenţă de la 27 august 1991, adevăruri care ne definesc ca
neam şi trasează clar drumul nostru spre viitor. Suntem, aşadar,
datori să asigurăm independenţa reală a Republicii Moldova.
Pe plan intern, asigurarea independenţei reale înseamnă
exercitarea suveranităţii asupra întregului teritoriu al
Republicii Moldova, consolidarea instituţională a tuturor puterilor
statului, dezvoltarea democraţiei şi a statului de drept, promovarea
adevărului despre identitatea noastră naţională şi
eliminarea consecinţelor deznaţionalizării. Pe plan extern,
înseamnă integrarea în spaţiul european şi
dobândirea garanţiilor internaţionale de securitate pentru
Republica Moldova.
Onorată
asistenţă,
Actuala vizită
la Bucureşti vine să accentueze evoluţia pozitiva a
relaţiilor bilaterale, precum şi necesitatea unui parteneriat
strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii
Moldova, astăzi fiind deja semnată Declaraţia comună
în acest sens. Atmosfera caldă şi
caracterul constructiv al discuţiilor pe care le-am avut pe parcursul
zilei cu Preşedintele României, Traian Băsescu, cu
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană şi Preşedintele
Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, îmi permit să-mi exprim
certitudinea că realizarea celor convenite în cadrul
întrevederilor va contribui la consolidarea relaţiilor bilaterale
dintre Republica Moldova şi România, va impulsiona şi va
îmbogăţi dialogul politic şi colaborarea noastră
în toate domeniile.
Trebuie să
recunoaştem că relaţiile dintre Republica Moldova şi
România nu întotdeauna au fost corespunzătoare statutului
declarat al lor. Acestea au trecut prin mai multe etape: de la „podul de flori”
până la răceală şi indiferenţă. Îmi
exprim regretul şi condamn acţiunile antiromâneşti la care
s-a dedat guvernarea comunistă. Am convingerea că acestea nu se vor
mai repeta niciodată.
Doamnelor şi domnilor,
Ca urmare a
alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009, astăzi Republica Moldova este
guvernată de Alianţa pentru Integrare Europeană, pe care am
onoarea să o reprezint aici în faţa Dumneavoastră,
împreună cu un corp reprezentativ de miniştri ai Guvernului
Republicii Moldova. Astăzi cu toţii suntem martorii unei relaţii
fireşti şi ai unei colaborări strânse cu România.
Restabilirea relaţiilor cu România a reprezentat unul din
obiectivele Alianţei pentru Integrare Europeană încă de la
înfiinţarea sa. În mai puţin de jumătate de an de la
preluarea puterii relaţiile dintre Republica Moldova şi România
nu doar au intrat în normalitate, ci au cunoscut şi un dinamism
pozitiv puternic de ambele părţi: a fost abolit regimul de vize
pentru cetăţenii români, la iniţiativa Consiliului raional
Ungheni a fost scoasă sârma ghimpată de la Prut. Primul decret
semnat de mine în calitate de preşedinte a fost cel de abolire a
regimului de vize pentru cetăţenii României.
Am certitudinea că Republica Moldova şi
România sunt în stare să construiască şi să
dezvolte un parteneriat strategic de lungă durată, bazat pe principii
şi valori europene, ce va permite fructificarea avantajelor pe care
această relaţie specială o comportă pentru cele două
state. Întâlnirile şi dialogul
permanent dintre conducerea Republicii Moldova şi a României, la
nivel parlamentar şi guvernamental, între ministere şi
departamente, între reprezentanţii administraţiei publice
locale fac dovada faptului că am reuşit să stabilim o gamă
largă de relaţii pe diverse paliere. Acestea s-au concretizat prin
semnarea mai multor documente de colaborare între instituţiile respective
şi identificarea unor proiecte comune de colaborare. Sper că acest
proces benefic va favoriza consolidarea unei baze juridice temeinice pentru
cooperarea dintre statele noastre în toate domeniile de interes reciproc.
Rezultatele
vizitelor la nivel înalt întreprinse în ultima perioadă
sunt încurajatoare, fiind convenite, în acest sens, un şir de
acţiuni concrete pentru aprofundarea colaborării în domeniile
prioritare. Urmare a vizitei la Chişinău a Preşedintelui Traian
Băsescu, din ianuarie anul curent, a fost elaborat un program de
acţiuni pentru realizarea
obiectivelor comune. Printre rezultatele practice şi concrete ale
colaborării noastre şi cu un impact direct asupra
cetăţenilor aş dori să menţionez următoarele:
După
66 de ani, în care a fost imposibilă circulaţia pe podul care
leagă malurile Prutului între localităţile
Rădăuţi şi Lipcani, pe 15 februarie 2010 a fost deschis
punctul de trecere a frontierei Lipcani-Rădăuţi, ceea ce facilitează dezvoltarea relaţiilor economice
între Republica Moldova şi România, dar în primul
rând deschide calea ca să se întâlnească
fraţii, rudele, prietenii. În acelaşi timp, în cadrul
întrevederii cu dl Traian Băsescu am menţionat importanţa
examinării posibilităţii de reconstrucţie a celorlalte
poduri amplasate peste râul Prut.
Un alt succes este Acordul privind micul trafic de frontieră.
În urma aplicării acestuia, 1,2 milioane
de cetăţeni ai Republicii Moldova vor călători în
baza unui permis gratuit, eliberat pe o perioadă de la 2 la 5 ani, primele
permise fiind deja înmânate în ultima zi a lunii martie la
Chişinău. Eficienţa acestui acord ar fi şi mai mare
dacă ar fi reconstruite, aşa cum spuneam mai sus, şi celelalte
poduri peste Prut.
În
acelaşi timp, au fost deschise birourile teritoriale ale
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie la Iaşi,
Timişoara, Galaţi, Suceava şi Cluj – Napoca. În acest fel
cetăţenii Republicii Moldova pot depune mai uşor dosarele pentru
redobândirea cetăţeniei române. Vă mulţumim
pentru acest lucru, solicităm totuşi să fie respectat termenul
de 5 luni şi să fie soluţionate cât mai curând toate
dosarele acumulate anterior anului 2009. (De asemenea, aş ruga să
verificaţi informaţia dacă au fost modificate din nou
condiţiile de acordare a cetăţeniei prin excluderea din lege a
sintagmei „de îndată”, ceea ce ar putea conduce la nerespectarea
termenului de 5 luni.)
Doamnelor şi domnilor,
Am convenit cu preşedintele României asupra unor măsuri
de relansare a relaţiilor comerciale şi economice, pornind de la
ideea că doar prin crearea unor condiţii prielnice în sfera
comerţului şi a unui climat favorabil pentru mediul de afaceri
atât în Republica Moldova, cât şi în
România, vom reuşi să dăm un nou impuls relaţiilor
noastre de parteneriat strategic. Astăzi, stadiul relaţiilor
economice dintre Republica Moldova şi România nu reflectă
încă pe deplin nici potenţialul economic şi nici
interesele nemijlocite ale celor două state. În comerţul
exterior al Republicii Moldova, România se situează pe locul II
între partenerii cu care statul nostru întreţine relaţii
comerciale. Este nevoie de un efort mai mare de promovare reciprocă a
oportunităţilor de afaceri, dar şi de o mai mare implicare a
instituţiilor guvernamentale, a mediului privat de afaceri, în identificarea
nişelor de oportunitate pentru produsele, serviciile, care pot rezulta din
proiectele comune.
Îmi exprim încrederea că întâlnirile
intense demarate la diverse nivele şi deschiderea cu eforturi comune a
unei Camere de Comerţ Republica Moldova-România vor influenţa
pozitiv colaborarea economică dintre statele noastre prin atragerea investitorilor români, crearea
întreprinderilor mixte, cooperarea de producţie în cele mai
diverse domenii, aprofundarea cooperării în domeniile energeticii
şi al transporturilor, realizarea proiectelor transfrontaliere. Consider
importantă şi revigorarea
activităţilor în cadrul euroregiunilor Dunărea de Jos,
Prutul de Sus şi Siret-Prut-Nistru şi pledez pentru extinderea
accesului Republicii Moldova la fondurile şi instrumentele europene.
Ţin să
vă aduc la cunoştinţă faptul că numai astăzi au
fost semnate 5 acorduri interministeriale în domeniile: educaţiei,
securităţii sociale, agriculturii, mediului.
Doamnelor şi domnilor,
Republica Moldova
apreciază ajutorul constant primit din partea României. Am în
vedere nu doar numărul impunător de elevi şi studenţi
moldoveni bursieri ai statului român. Aici aş dori să mă
refer la acordarea de către România
Republicii Moldova a ajutorului financiar nerambursabil în valoare de 100
milioane de euro pentru infrastructura de transport
şi pentru unităţile de învăţământ, pe
o perioadă de 4 ani, începând cu anul curent. De asemenea,
este cunoscut faptul că Republica Moldova a fost desemnată drept
prioritate pentru un sprijin în valoare de 2 milioane Euro în
cadrul programului Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare,
administrat de Ministerul Afacerilor Externe al României. Pentru toate
acestea ţin să adresez încă o dată sincere
mulţumiri autorităţilor române, precum si tuturor
românilor.
Distinşi colegi,
Intensificarea
şi aprofundarea relaţiilor interparlamentare reprezintă un
element de bază al arhitecturii generale a relaţiilor noastre.
Parlamentele ambelor state, prin intermediul schimbului de vizite şi de
experienţă la nivelul conducerii legislativelor, comisiilor de profil
şi al grupurilor de prietenie pot contribui la stabilirea unor mecanisme
eficiente de lucru, mai cu seamă în planul integrării europene
a Republicii Moldova. Începând din 2003 până la 1
ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană,
Dumneavoastră aţi reuşit performanţa extraordinară de
a adopta 4000 de legi - câte o mie de legi pe an, necesare procesului de
armonizare legislativă cu Uniunea Europeană. Vă felicit pentru
această lucrare titanică în numele unui obiectiv strategic de
importanţă istorică pentru România şi Vă rog
să sprijiniţi Parlamentul Republicii Moldova, care doreşte
să urmeze aceeaşi cale.
În calitatea
mea de Preşedinte al Parlamentului, consider important faptul că a
fost semnat Acordul de Colaborare între Parlamentele Republicii Moldova
şi României. Sunt convins că acesta va contribui la
intensificarea schimburilor de experienţă, la reluarea
activităţii Comitetului de Cooperare Parlamentară Republica
Moldova – România.
Cu această
ocazie, vreau să va îndemn, stimaţi colegi parlamentari,
să vizitaţi cât mai des Republica Moldova, pentru a
cunoaşte realităţile noastre la faţa locului.
Doamnelor şi domnilor,
Obiectivul strategic al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea
Europeană. Regăsirea Republicii Moldova, alături de
România şi cu ajutorul României, în frontierele Uniunii
Europene, în termene de timp mediu, credem că este un deziderat pe
deplin realizabil, capabil să prezerve viitorul nostru comun şi
să relanseze geniul şi energiile vitale ale întregului popor
român.
În acest sens, avem susţinerea tuturor cetăţenilor
noştri, care îşi văd viitorul doar în cadrul Uniunii
Europene. Alianţa pentru Integrare Europeană s-a angajat
într-un proces larg de reforme, ceea ce va permite atingerea
convergenţei depline cu standardele Uniunii Europene. Sperăm că
eforturile noastre de apropiere de UE vor fi apreciate şi vor genera
acţiuni corespunzătoare de răspuns din partea blocului
comunitar. Astfel, am iniţiat o serie de acţiuni pe plan intern
şi extern ce ţin de liberalizarea regimului de vize cu UE şi
contăm pe înţelegere şi progrese în acest domeniu
atât din partea Comisiei Europene, cât şi a ţărilor
membre ale UE. Mizăm pe obţinerea unei perspective clare de aderare
la UE. Sprijinul actual din partea UE reprezintă o recunoaştere a
vocaţiei europene a Republicii Moldova.
Considerăm că aderarea Republicii Moldova la Uniunea
Europeană ar putea fi abordată şi tratată de către
Comisia Europeană şi Parlamentul European drept un caz special, cu
titlu de excepţie, în condiţiile situaţiei geostrategice
nou creată în regiune.
Pledăm pentru
promovarea şi consolidarea parteneriatului strategic, pentru valorificarea
caracterului special al relaţiilor politice, economice, culturale şi
interumane dintre Republica Moldova şi România, inclusiv
vizând procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Din
aceste considerente, atât sprijinul politic din partea României,
în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, cât şi
asistenţa în realizarea pe plan intern a condiţiilor tehnice
înaintate de Comisia Europeană, preluarea aquis-ului comunitar
tradus în limba română, a expertizei în diverse domenii
sunt de utilitate maximă pentru Republica Moldova, inclusiv în
cadrul negocierilor privind Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Onorată asistenţă,
Sperăm că UE va contribui de o manieră
decisivă la soluţionarea conflictului transnistrean. Considerăm
că tergiversarea sub diverse pretexte inventate a procesului de
soluţionare a conflictului transnistrean are implicaţii negative pentru
pacea şi securitatea regională. Conflictul transnistrean
îşi are particularităţile sale, care îl
individualizează în acest spaţiu. Din aceste considerente,
respingem sugestiile cu referinţe la unele precedente şi la un
eventual transfer de soluţii de la un conflict la altul.
Retragerea necondiţionată a trupelor militare ruse şi a
muniţiilor stocate în stânga Nistrului, democratizarea şi
demilitarizarea regiunii constituie premise indispensabile pentru identificarea
unei soluţii viabile a problemei transnistrene, în baza respectului
pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii
Moldova. Pledăm pentru reluarea necondiţionată a negocierilor
oficiale în formatul 5+2, singurul format internaţional recunoscut
pentru adoptarea soluţiei finale a conflictului.
Vom
insista în continuare pentru transformarea actualei misiuni de
menţinere a păcii într-o misiune multinaţională
civilă cu mandat internaţional şi implementarea în
deplină măsură a deciziilor Summit-ului OSCE de la Istanbul.
Desfăşurarea
acţiunilor politico-diplomatice la toate nivelurile vor fi orientate spre
atribuirea de noi valenţe dialogului bilateral cu
ţările-membre ale Uniunii Europene.
În programul
său, Alianţa pentru Integrare Europeană şi-a asumat
angajamentul de a reaşeza relaţiile cu vecinii
din Est – Ucraina şi Federaţia Rusă - pe fundamentul
normalităţii şi pragmatismului, al respectului reciproc şi
neamestecului în treburile interne. Consider că Federaţia Rusă
şi Ucraina pot câştiga un partener de nădejde sprijinind
Republica Moldova la soluţionarea conflictului transnistrean.
Relaţiile
Republicii Moldova cu SUA se înscriu între priorităţile
politicii externe a statului nostru şi au cunoscut o revigorare în
ultimul timp. Republica Moldova şi Statele Unite s-au angajat să
promoveze un parteneriat dinamic în cadrul Acordului de finanţare
deplină din fondurile Corporaţiei Provocările Mileniului
(Compact), în valoare de 262 milioane dolari SUA, pentru realizarea a
două importante proiecte - Tranziţia la o agricultură performantă
şi Reabilitarea reţelei de drumuri.
Doamnelor şi domnilor,
Epoca podurilor de
flori a trecut. Lumea de lângă noi, şi mă refer mai ales
la lumea de la Vest de Prut, a evoluat enorm în planul tehnologiilor
informaţionale şi al comunicaţiilor, al mijloacelor de informare
în masă şi al platformelor de comunicare.
Propun să
creăm împreună – România şi Republica Moldova – un
spaţiu informaţional unic, un spaţiu cultural unic în care
valorile să circule nestingherit, platforme comune de dezbatere publică,
în aşa fel ca cetăţenii noştri să fie
conectaţi la realităţile, evenimentele, trăirile,
interesele cetăţenilor României şi invers. Ca să nu
mai spun că există importante comunităţi de
cetăţeni ai Republicii Moldova la Iaşi, Bucureşti,
Braşov, Cluj, Timişoara etc., ale căror energii pot fi asimilate
acestui amplu proces de comunicare şi de dezbatere
inter-românească.
Din perspectiva
acestui obiectiv, TVR1, pentru care lucrăm acum că să-i
creăm condiţii de a fi difuzată, în scurt timp, pe
întreg teritoriul Republicii Moldova, dar şi TVR Cultural, Radio
România Actualităţi ar trebui să înfiinţeze
neapărat extensii în Republica Moldova, să deschidă
redacţii şi studiouri. Dacă reuşim să realizăm
acest obiectiv, va fi un pas enorm înainte.
În
aceeaşi ordine de idei, contăm pe susţinerea includerii postului
de televiziune Moldova 1 în pachetul unor companii de cablu din
România.
Stimaţi parlamentari,
Ar fi incorect din partea mea dacă nu V-aş transmite
dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova: din 2011 România
va adera la spaţiul Shengen, de aceea cred că ar fi bine ca
împreună să examinăm extinderea termenului de valabilitate
a vizelor până la 5 ani pentru toţi cetăţenii
Republicii Moldova, precum şi excluderea dovezii de posesie a 500 de euro şi scutirea de invitaţia notarială
obligatorie la perfectarea vizelor româneşti pentru
cetăţenii noştri. Eu, în general, sunt împortiva
vizelor.
Doamnelor şi domnilor,
Onorată asistenţă,
Aş dori, în încheierea discursului, să îmi
exprim bucuria că am izbutit să ajungem pe drumul cel bun; că,
în plan politic, am creat toate premizele pentru realizarea
Parteneriatului nostru strategic, capabil să relanseze cu o nouă
forţă cooperarea dintre statele noastre şi să aducă Republica
Moldova în Uniunea Europeană.
Vă mulţumesc încă o dată pentru privilegiul
de a mă afla în forul legislativ suprem al României şi
pentru deosebita onoare de a vorbi în faţa Dumneavoastră.