DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – FEBRUARIE 2008

Sedinta din ziua de 28  februarie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4189 pentru modificarea si completarea Legii nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere (art.2, 6, 7, 13).

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2621 pentru modificarea si completarea Legii nr.1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind asistenta psihiatrica (art.1, 1¹, 3 s.a.).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4558 pentru acceptarea de catre Republica Moldova a Acordului privind privilegiile si imunitatile Agentiei Internationale pentru Energia Atomica.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4559 pentru ratificarea Conventiei de la Budapesta privind contractul de transport al incarcaturilor pe caile navigabile interne (CMNI).

6. Intrebari.

7. Declaratia domnului deputat Gheorghe Musteata.

8. Declaratia domnului deputat Stefan Secareanu – Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat.

9. Declaratia domnului deputat Ion Varta – Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat.

10. Declaratia doamnei  deputat Zoia Jalba.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 97 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Mihail Sidorov – in delegatie; Vitalia Pavlicenco – la cerere; Irina Vlah, Angela Leahu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a avut, in ultimele saptamini, intilniri cu foarte multi tarani din Republica Moldova si am constatat ca ei se afla intr-o situatie foarte drastica. Lipsa de seminte, pretul inalt al semintelor, pretul lor a crescut de 4 ori, pretul la motorina a crescut cu 30%, pretul la ingrasaminte a crescut de 2 ori.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune ca sa fie invitat in Parlament Prim-ministrul Republicii Moldova, pentru a ne propune masuri si solutii in vederea imbunatatirii situatiei din agricultura Republicii Moldova.

Si vreau sa va amintesc ca Fractiunea parlamentara, inca in 2005, a propus formarea unui Fond de interventie pentru cereale, inclusiv pentru seminte. Aici, in Parlamentul Republicii Moldova, a fost refuzata crearea acestui Fond de interventie, care ar fi fost foarte benefic pentru situatia de astazi. La examinarea Legii bugetului noi am propus ca Fondul de subventionare sa fie de 570 milioane, adica plus 300 la ceea ce s-a propus. Nu s-a acceptat.

Si daca aceste masuri pe care le-a propus Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, ar fi fost auzite si acceptate de catre Parlament, eu cred ca astazi nu ajungeam la aceasta situatie. Inca o data reiterez: sa fie invitat Prim-ministrul Republicii Moldova in Parlamentul Republicii Moldova si sa propuna solutii pentru imbunatatirea situatiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si a doua propunere. Fractiunea parlamentara iarasi revine cu rugamintea ca sa fie inclusa in ordinea de zi initiativa legislativa nr.4183, Legea cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator. Si as vrea sa va amintesc ca, in sedinta trecuta, s-a promis ca aceste proiecte vor fi discutate la sedintele comisiei si vor fi inaintate spre examinare in Parlament. Nu le-am regasit in ordinea de zi. Nu au fost discutate la sedintele comisiei si noi reiteram pozitia in ceea ce priveste aceasta initiativa.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Saptaminile trecute noi am avut mai multe discutii, adica nu noi, dar in societate au fost mai multe discutii despre pierderea la CEDO a cazului “Oferta Plus”. Am inteles ca saptamina aceasta Republica Moldova a mai pierdut un caz, in cazul hotelului “Dacia”, si sumele care vor fi, cred ca nu mai putine ca cele de saptamina trecuta. Da, circa este vorba de o suma de aproape 20 de milioane.

De aceea, eu as propune ca, pentru saptamina viitoare, sa invitam aici, in Parlamentul Republicii Moldova, reprezentantii Guvernului, care ne-ar prezenta o informatie si ne-ar propune, eu stiu, niste idei la capitolul “Situatia pina la sfirsitul anului 2000”, fiindca din cele ce se scrie in presa, ce se vorbeste sint inca foarte multe cazuri in care sumele deja nu sint zeci de mii, ci sint sute si chiar milioane de dolari si euro care va trebui sa fie achitate de catre bugetul Republicii Moldova.

Noi putem ajunge la o situatie cind sumele, care vor fi acordate de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului sa nu fie egale cu bugetul Republicii Moldova. Si atunci nu stiu unde ne vom duce. De aceea, eu as vrea ca noi, in primul rind, sa obtinem o informatie in Parlament la capitolul respectiv, iar dupa aceea sa vedem care trebuie sa fie actiunile noastre.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Gheorghe Musteata:

Rog sa fiu inscris la sfirsitul sedintei pentru o declaratie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Stefan Secareanu:  

Multumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat solicita timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:  

Solicit posibilitatea pentru prezentarea unei declaratii la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Eu propun sa excludem astazi din ordinea de zi proiectele nr.4129 si nr.3653.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Neagu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Propun, pentru ziua de miine sau pentru una din sedintele apropiate, audierea raportului ministrului afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan, cu privire la totalurile indeplinirii Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”. Rog sa fie pusa la vot aceasta propunere.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Am discutat destul de frecvent o situatie delicata pentru Republica Moldova si anume situatiile cind in Federatia Rusa au loc alegeri, fie ele parlamentare, prezidentiale, incalcind flagrant normele dreptului international, Federatia Rusa deschide sectii de votare pentru a desfasura alegerile in stinga Nistrului. Cunosc.

Deci, eu propun ca Parlamentul Republicii Moldova, in primul rind, pentru ziua de miine sa fie informat asupra actiunilor pe care le intreprinde Guvernul in acest sens. Si doi. Consider ca este absolut logic si firesc ca Parlamentul Republicii Moldova sa se expuna si sa ia atitudine asupra acestor incalcari flagrante din partea Federatiei Ruse. Si este vorba chiar si de o sfidare a Republicii Moldova ca stat suveran, independent, asa cum il declaram noi. Eu rog ca aceasta propunere sa fie supusa votului.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Din numele Fractiunii, propun excluderea din ordinea de zi a sedintei de miine urmatoarele proiecte de legi: nr.4584, nr.3839 si nr.65.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa continui ceea ce au spus colegii. Ramine temperata situatia in societate referitor la activitatea detinatorilor de patenta. Eu vin cu propunerea de a accelera activitatea noastra si de a pune pe rol acele proiecte de legi, inclusiv proiectul nr.414 din 7 februarie, care tine de introducerea unor modificari in Legea nr.208 sau chiar de abrogarea a acestei legi.

La adresa mea au venit mai multe interpelari din teritoriu, mai multe propuneri. Am privit aseara si la televizor ca se duc negocieri intre Ministerul Economiei si Comertului si detinatorii de patente, insa cam se intinde acest lucru, cam lungi sint discutiile. Cred ca e un caz cind trebuie sa luam o decizie mai urgenta.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Sintem in pragul unei aniversari triste pentru Republica Moldova – 16 ani de la declansarea conflictului de pe Nistru. Fractiunea Partidului Democrat a avut o initiativa legislativa privind imbunatatirea protectiei sociale a acestei categorii de cetateni. Cu parere de rau, nu a fost sustinuta de Guvernul Republicii Moldova. Ulterior, in Comisie am incercat, cu eforturi comune, sa impulsionam actiunile Guvernului pentru     a face un sir de masuri si actiuni care sint prevazute in legislatia in vigoare si pentru a imbunatati atitudinea statului fata de participantii la conflictul de pe Nistru. Cu parere de rau, nu avem astazi miscari destul de vizibile.

De aceea, propun, din numele Fractiunii Partidului Democrat ,ca pentru joia viitoare sa fie invitat proaspatul ales al Comisiei speciale, domnul Victor Stepaniuc, sau un alt reprezentant al Guvernului ca sa ne informeze despre actiunile Guvernului in acest domeniu. Si ce va intreprinde Guvernul pentru ca aceste persoane sa simta atitudinea si grija statului pentru ceea ce-au facut cu
16 ani in urma.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untila:  

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Am luat cunostinta de ordinea de zi pentru data de 29 februarie. Data trecuta, in lipsa dumneavoastra, doamna vicepresedinte a anuntat ca  pe data de
29 februarie motiunea simpla, inaintata de 16 deputati, va fi...

 

Domnul  Marian Lupu:

Ea va fi examinata miine. Confirm.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Examinata.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:  

Multumesc frumos.

Domnule Presedinte,

Onorata asistenta,

Va amintesc ca, acum doua saptamini, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a propus ca Parlamentul sa adopte o declaratie prin care sa cerem de la toate structurile puterii de stat din Republica Moldova, de la toate verigile puterii ca sa asigure respectarea dreptului la libera exprimare in Republica Moldova si sa nu admita, vasazica, incalcarea drepturilor ziaristilor la libera exprimare, la exprimarea unei alte opinii decit cea a viziunii majoritatii guvernamentale.

Cu parere de rau, aceasta propunere a Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” nu a fost sustinuta de majoritatea parlamentara comunista. Ceea ce s-a intimplat in ultimele doua saptamini demonstreaza odata in plus ca propunerea a fost una corecta, una necesara, una care ar permite ca toate structurile, inclusiv Procuratura, sa respecte dreptul mass-media la libera exprimare.

Avind in vedere ca lucrurile nu se schimba in bine, Fractiunea vine, in mod repetat, cu aceeasi propunere si consideram ca in anul 2008, anul cind toate partidele politice se pregatesc de alegerile din 2009, si experienta din ultimele doua saptamini demonstreaza acest lucru, urmarirea ziaristilor care se afla in opozitie fata de actuala guvernare se va inteti. Rugam, in mod repetat, sa fie creata o comisie si de adoptat o astfel de declaratie.

Si doi. Domnule Presedinte al Parlamentului,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a examinat astazi informatia cu privire la ceea ce s-a intimplat ieri in Guvernul Republicii Moldova, unde, conform stirilor doar din mass-media deocamdata, opinia publica a fost informata ca mai mult de 10 mii de cetateni din tara noastra bugetari, printre ei: functionari publici, medici si pedagogi, vor fi eliberati din functiile detinute in urmatorii 3 ani.

In legatura cu aceasta cerem, ca in cadrul sedintei de astazi sau miine unul din reprezentantii Guvernului sa prezinte argumentele in legatura cu aceasta hotarire a Guvernului pentru a fi convinsi ca nu se urmareste un scop de a-i elibera din functie pe directorii institutiilor de invatamint, medicale si pe functionarii publici care nu sint servili Partidului Comunist.

Va multumesc

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicit timp pentru citirea unei declaratii la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Pe parcursul ultimilor ani, mai multi ministri au fost eliberati din functie. Saptamina curenta a fost eliberat ministrul ecologiei si resurselor naturale...

 

Domnul  Marian Lupu:

Telefoanele mobile, eu va rog, stimati colegi.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

...cu o formulare neobisnuita pentru actuala guvernare: ca nu a facut fata functiilor. Dupa cum este, da? Si eu presupun ca nu este ultimul ministru, in Guvern mai sint un ministru – doi care nu fac fata acestor functii. Este rugamintea, ca Parlamentul sa fie informat, mai ales atunci cind se concediaza, din ce motive nu face fata functiei. Dar exista si multe zvonuri ca s-a facut abuz de functie si
s-au delapidat si finante. De aceea, este bine ca Parlamentul, care a votat acest Guvern, sa  fie informat referitor la aceste motive.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu in legatura cu declaratia domnului Bujor. Permiteti-mi. (Rumoare in sala.) Asculta, te rog. Asculta, domnule Urechean. Ascultati si luati aminte odata. Este lege care apara libertatea la expresie si cititi legea si o sa vedeti. Dar nu incurcati Legea despre libertatea la expresie, cu Lega despre ofensiva cuiva.

Uitati-va cite jurnale, cite ziare sint, cititi-le pe fiecare si faceti o analiza careva. Si nu incurcati, inca o data va spun. Nu trebuie atita... Este lege si cititi, legea spune: “S-a atacat articolul cutare sau articolul cutare.” Luati orice ziar al dumneavoastra si uitati-va foarte atent.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

In mod evident, eu va rog foarte mult, doamna Cusnir.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

Dat fiind faptul ca domnul deputat, care reprezinta Fractiunea Comunistilor, m-a nominalizat, conform Regulamentului, pe care dumnealui prost il cunoaste, am dreptul sa-i aduc argumente. Va rog foarte frumos, nu va asumati, repetam pentru a zecea oara noi, cei din Fractiunea “Alianta “Moldova Noastra”, dumneavoastra, reprezentantii Partidului Comunistilor, functia de avocati ai opozitiei.

Acum despre cititul legilor.

Domnule presedinte,

Ieri in cadrul sedintei comisiei, la care am asistat, dumneavoastra v-ati permis un lucru, nu dintre cel mai corect, cind ati spus: “V-am permis sa participati la sedinta.” Deci va atrag atentia ca dumneavoastra nu cunoasteti Regulamentul, conform caruia nu dumneavoastra trebuie sa-mi permiteti, eu am dreptul de a asista. De aceea, va rog foarte frumos, noi am venit cu o propunere concreta si am solicitat ca aceasta propunere sa fie pusa la vot. Desigur, astept sa comentati, ca sa intervin din nou.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, astept si eu sa vad cit o sa dureze, zic eu, o perioada de incalzire, pina la o jumatate de ora, este una normala.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:  

Domnule Presedinte,

Domnul Dragomir a iesit cu o replica, pentru ca a fost nominalizata Fractiunea Comunistilor, si el a spus, ca n-o sa fie sustinuta propunerea domnului Bujor de Fractiunea Comunistilor si din ce cauza.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Cititi atent Regulamentul, unde e scris negru pe alb: “Deputatul are dreptul la replica ori de cite...”

Doamna presedinte al fractiunii,

Va multumesc frumos ca ati comentat ceea ce a avut in vedere domnul presedinte al comisiei. Probabil, si dumnealui a inteles acum ce a vrut sa spuna.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam, va rog, domnule Serebrian.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Colegului meu domnului (rumoare in sala)...

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va rog.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Untila i-ati spus adineauri ca motiunea inaintata de Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” si de o serie de alti colegi deputati este pusa in ordinea de zi, adica va fi discutata. Vreau sa va reamitesc, domnule Presedinte si stimati colegi, ca, la finele anului 2006, un grup de 15 deputati a inaintat o motiune privind cunoasterea limbii de catre o serie de demnitari de stat. Unii dintre ei, nu stiu, deja nu mai sint demnitari, pleaca. Totusi exista Regulamentul Parlamentului, exista niste norme pe care noi le incalcam de o maniera flagranta. Eu, in numele colegilor, care au semnat acea motiune, am dori sa stim cu totii, care este soarta acestei motiuni? Din ce considerente, pina la ora actuala, totusi, ea nu a fost inclusa in ordinea de zi? Pentru ca am tot asteptat timp de 15 luni sa vedem ce se va intimpla cu motiunea respectiva.

Deci, daca puteti, domnule Presedinte, sa ne spuneti astazi, ca sa nu continuam acest spectacol si din cind in cind cineva dintre noi sa vina la microfon si sa intrebe ce este cu aceasta motiune? Ca-i da un ridicol astfel.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa atrag atentia ca in iunie 2007 Fractiunea Comunistilor a retras din ordinea de zi proiectul nr.1603 cu referinta la vinul de casa. Cu o saptamina in urma, din nou colega noastra Zimin a retras din ordinea de zi acest proiect, cind deja trebuia sa fie examinat joia trecuta.

Eu, in calitate de autor, solicit ca Fractiunea Comunistilor sa ma invite la acea sedinta sa vad ce au ei de clarificat in acest proiect de lege? Ceea ce trebuiau s-o faca si anul trecut si cu 2 ani in urma de cind a fost inaintat acest proiect de lege. Va place sa spuneti ca demult e venit acest proiect sau alte proiecte in Parlament. Ca odata si odata sa se clarifice Fractiunea Comunistilor. Este avizul pozitiv al Guvernului din 2006 inca, este decizia Comisiei. Vreau sa stiu cind acest proiect de lege va fi totusi examinat in Parlament?

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act. Bine.

Stimati colegi,

Eu va multumesc.

Acum, urmare a propunerilor inaintate, voi supune votului, in modul stabilit de Regulament la solicitarea autorilor, acestor propuneri. Propunerea evocata la microfonul nr.5. Domnul Cosarciuc cu referinta la invitarea Primului ministru pentru oferirea unei informatii Parlamentului privind situatia in agricultura. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele, stimati colegi.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 9.

Sectorul nr. 3 – 21.

 

Domnul  Marian Lupu:

30 de voturi pentru. Propunerea nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Cea de a doua propunere privind includerea in ordinea de zi a proiectului de Lege nr.4183. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 9.

Sectorul nr. 3 – 19.

 

Domnul  Marian Lupu:

28 de voturi intru sustinerea acestei propuneri. Plenul nu a oferit votul de sustinere pentru aceasta propunere.

In continuare propunerea domnului deputat Braghis privind invitarea saptamina viitoare, in cadrul unei sedinte a plenului Parlamentului, a reprezentantului sau a reprezentantilor Guvernului cu prezentarea unei informatii la subiectul cazurile Moldovei la CEDO. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 10.

Sectorul nr. 3 – 21.

 

Domnul  Marian Lupu:

31 de voturi pentru aceasta propunere, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

O foarte mica informatie la acest subiect, stimati colegi. Am vorbit anterior despre audierile parlamentare in cadrul plenului Parlamentului, anterior am convenit, inclusiv cu colegii din comisiile parlamentare vom incepe aceste audieri, cred eu, in prima jumatate a lunii martie sau pina la mijlocul lunii martie am discutat si cu conducerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Primul subiect inaintat este tocmai acel care vizeaza situatia din sistemul judecatoresc cu un accent particular pe dosarele Republicii Moldova la CEDO. Aia a fost cu titlu de informare.

In continuare propunerea domnului deputat Ion Neagu pentru a invita in ziua de miine ori mai tirziu, probabil luna martie s-a avut in vedere, de a invita ministrul afacerilor externe si integrarii europene pentru prezentarea unui raport al Guvernului privind implementarea Planului bilateral de actiuni “Republicii Moldova – Uniunea Europeana”.

Stimati colegi,

Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

Sectorul nr. 3 – 21.

 

Domnul  Marian Lupu:

32 de voturi in favoarea acestei propuneri. Plenul Parlamentului nu a sustinut-o.

Propunerea domnului deputat Filat privind invitarea reprezentantului Guvernului pentru a ne oferi o informatie la subiectul birourilor de vot in regiunea transnistreana in contextul alegerilor prezidentiale din Federatia Rusa, precum si elaborarea unei pozitii a Parlamentului la acest subiect. Cine este pentru aceste doua, de fapt, propuneri, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 10.

Sectorul nr. 3 – 25.

 

Domnul  Marian Lupu:

35 de voturi in favoarea acestor propuneri care nu au fost acceptate de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului Banari privind includerea in ordinea de zi a proiectului cu numarul, daca nu gresesc, 414 pentru stenograma. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 9.

Sectorul nr. 3 – 23.

 

Domnul  Marian Lupu:

32 de voturi pentru aceasta propunere. Plenul Parlamentului nu a sustinut-o.

Solicitarea, propunerea doamnei deputat Buliga privind invitarea joia viitoare a reprezentantilor Guvernului pentru a prezenta o informatie la subiectul situatia sociala a participantilor de la conflictul de pe Nistru. Cine este intru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 12.

Sectorul nr. 3 – 24.    

 

Domnul  Marian Lupu:

36 de voturi intru sustinerea acestei propuneri. Plenul Parlamentului nu a acceptat-o.

Bine, stimati colegi. Continuam. Propunerea domnului Bujor referitor la formarea unei comisii, adoptarea unei declaratii privind asigurarea liberei exprimari. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 9.

Sectorul nr. 3 – 24.

Domnul  Marian Lupu:

33 de voturi in favoarea acestei propuneri. Plenul Parlamentului nu a sustinut-o.

Cea de a doua propunere a colegului nostru s-a referit la invitarea reprezentantului Guvernului pentru a prezenta o informatie, daca am inteles corect, privind posibilele reduceri de personal, presupun in contextul procesului de reforma a administratiei publice centrale. Cine este pentru aceasta propunere rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 12.

Sectorul nr. 3 – 23.

 

Domnul  Marian Lupu:

35 de voturi in favoarea acestei propuneri. Plenul Parlamentului nu a sustinut-o.

Cu motiunea domnul Serebrian. Eu am sa ma documentez si am sa va invit sa va informez la acest subiect.

Acestea au fost propunerile solicitate sa fie supuse votului, totodata, doua comisii: Comisia pentru politica economica, buget si finante si Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica au inaintat propuneri privind excluderea din ordinea de zi pentru ziua de astazi si ziua de miine a unor proiecte si aici va mai atrag atentia ca Biroul permanent a oferit atentiei dumneavoastra un supliment pentru sedinta plenului de miine din 29 februarie.

Si, in acest context, general voi supune votului aprobarea per ansamblu a ordinii de zi rectificata, amendata, tinind cont de propunerile evocate in aceasta sala. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Microfonul nr.5. Dar scurt, ati avut deja interventie.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In octombrie 2007, Adunarea parlamentara a Consiliului Europei a adoptat rezolutia nr.1601 cu privire la competentele si responsabilitatile opozitiei in parlamentele nationale. Si una din normele adoptate in aceasta rezolutie prevedea ca parlamentele nationale trebuie sa fortifice competentele opozitiei, printre care erau ca opozitia sa aiba dreptul sa formeze o data in luna ordinea de zi a sedintei plenare, cu votul a 25% dintre acei care sint in parlamentele corespunzatoare.

Eu cred ca noi ar trebui sa revenim la Regulamentul Parlamentului si sa aplicam aceasta rezolutie votata si de catre membrii delegatiei parlamentare a Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea parlamentara. Si inca un moment, domnule Presedinte. Parlamentul astazi inca o data, prin votul majoritatii sau prin nevotarea majoritatii comuniste, a demonstrat “grija” pentru tarani si pentru agricultura in Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Incepem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Deci proiectul nr.4129 a fost exclus de pe ordinea de zi. Incepem cu proiectul de Lege nr.4189 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la zonele economice libere. Lectura a doua.

Va rog, Comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.440 din iulie 2001 cu privire la zonele economice libere a fost examinat si adoptat de catre Parlament in prima lectura la 20 decembrie 2007. Pentru lectura a doua, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune excluderea din proiectul de lege a prevederilor referitoare la marfurile de substituire a marfurilor de import, cu scopul de a nu descuraja investitiile pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova si de a stimula activitatea zonelor economice libere in domeniul dezvoltarii productiei orientate spre export.

De asemenea, pornind de la aceea ca redactia articolului 13 “Garantiile de stat”, alineatul (2), propusa de Guvern, are un sens prea larg, se permit diferite tratari, se propune de acceptat redactia prezentata in sinteza. Pentru lectura a doua, Comisia a analizat obiectiile si amendamentele inaintate de catre Comisia pentru agricultura si industria alimentara, deputatii Raducan, Bolboceanu, Filat, Lipcan si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, rezultatul examinarii caruia este redat in sinteza. Celelalte comisii parlamentare nu au inaintat careva obiectii si au propus proiectul de lege pentru examinare si adoptare in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului.

Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului si aprobarea lui in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Practic, majoritatea propunerilor si obiectiilor pe care noi le-am primit, au fost acceptate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc pentru aceasta remarca.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa ma refer la punctul 4 din proiectul de lege. Intr-adevar, Comisia a propus o alta formulare la articolul 13, alineatul (2). Insa aceasta formulare de asemenea nu este perfecta si apar multe intrebari si intrebari majore. Se risca asupra aparitiei unor situatii contradictorii si chiar posibilitati de abuz din partea agentilor din zonele economice libere in privinta garantiilor acordate la articolul 13 alineatul (2).

Daca sa ne uitam cum a propus Comisia redactia urmatoare. Legi noi care inrautatesc conditiile de activitate ale rezidentilor in ceea ce priveste regimul vamal, fiscal si alte regimuri prevazute de legile cu privire la activitatea zonelor libere. Rezidentii vor putea solicita sa aplice prevederile legilor in vigoare anterior. Evident, activitatea unei zone libere este, in primul rind, prin sistemul fiscal si vamal. Dar nu e clara sintagma “si alte regimuri prevazute de legile referitor la activitatea zonelor libere”. Eu imi  pun si va pun si dumneavoastra intrebare: care legi se refera la activitatea zonelor libere?

Dupa parerea mea, ca raspuns practic, un agent economic, se afla el in zona libera sau nu se afla in zona libera, el cade sub incidenta tuturor legilor care reglementeaza activitatea unui intreprinzator: si Codul Civil si Legea cu privire la societatile pe actiuni s.a.m.d. Eu va pun intrebarea: daca se schimba ceva in Legea privind societatile pe actiuni, cade sub incidenta rezidentul sau nu? Eu presupun ca trebuie sa cada, ca nu trebuie sa fie o divergenta, adica sa nu fie o claritate in aceasta. Teoretic, poate sa fie o banca in zona de, sau o companie de asigurare? Noi astazi marim fondurile statutare permanent, in fiecare an.

Eu va intreb: Codul muncii sau privind ca noi avem prevederi referitoare la salariile minime? Astazi este un salariu minim, peste un an apare alt salariu minim. Rezidentul zonei are posibilitatea, daca noi lasam sintagma aceasta “si alte regimuri prevazute de Legea cu privire la activitatea zonelor libere” sa trateze foarte involuntar si foarte larg legislatia. Si sa-si apere intr-un fel abuziv niste privilegii. De aceea, eu propun, dragi colegi, ca noi sa lasam, intr-adevar, ceea ce  prevede articolul 2, articolul 13 alineatul (2), ceea ce tine de Codul fiscal, regimul vamal si fiscal, si sa scoatem sintagma “alte regimuri prevazute de legile referitor la activitatea zonelor libere”.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Aceasta noi si in Comisie am discutat. Vedeti, daca o sa ne uitam atent in articol, aceasta este o referinta la activitatea nu a rezidentilor zonei libere, dar la activitatea zonelor libere, adica conditiile create conform legislatiei pentru activitatea acestor agenti economici. Adica, daca se schimba Legea cu privire la societatile pe actiuni, nu are nimic comun cu activitatea zonei. Daca se schimba Codul muncii, nu are nimic comun cu activitatea zonei, caci zona acesta-i regim, regim special. Dumneavoastra va referiti la zona…

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule,

In zona activeaza agenti economici rezidenti ai zonelor care sint, prin acest articol, sa spunem, garantati, ca, intrind in zona, au niste facilitati fiscale, vamale, care le garanteaza pe o perioada de zece ani ca regulile de joc nu se schimba. Si aceasta este atractivitatea zonei libere. Dar prin formula “si alte legi” noi dam posibilitatea ca ele sa se refere si la Legea privind societatile pe actiuni si alte multe legi.

Si de aceea eu vreau sa atentionez si sa scoatem aceasta prevedere. Sa lasam ceea ce tine de regimul fiscal si regimul vamal, fiindca noi avem in practica internationala diferite legi. Ceea ce este in Republica Moldova nu ne permite sa lasam sintagma aceasta. Daca sa luam zona libera din Sanhai, acolo toate legile sint elaborate special, inclusiv si Codul muncii si tot pentru legea din Sanhai, legile ce tin in afara Chinei nu sint pentru legea, pentru zona libera. Dar la noi in Republica Moldova avem alta situatie.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Inca o data vreau sa intervin. Deci este vorba de legile care se refera la activitatea zonelor, nu a rezidentilor din zona, dar a zonelor, ceea ce se refera la regimul zonei libere.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Eu citesc rezidentii lor. Uitati-va in articol. “Legile care inrautatesc conditiile de activitate a rezidentilor in ceea ce priveste regimul vamal, fiscal”.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Regimul vamal si fiscal.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, si aceasta e normal – regimul vamal si fiscal. Si eu cer ca sa atragem atentia si sa excludem posibilitatile de abuzuri si sa scoatem mai departe ceea ce vine dupa regimul vamal si fiscal “si alte regimuri prevazute de legile referitoare la activitatea zonelor libere”. Toate legile enumerate de mine si Legea privind societatile pe actiuni si altele se refera la rezidentii care fac activitate in zona. Si aceasta le permite lor, va spun, noi astazi avem si v-am dat exemple concrete.

Uitati-va, asigurarea, contributiile la asigurarea in medicina, astazi e 2,5. Miine le schimbam altfel.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

O clipa, o clipa.

 

Domnul Valeriu Guma:

El are posibilitate sa nu plateasca aceste schimbari.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule coleg,

Inca o data eu vreau sa atentionez ca aici mai departe si alte regimuri prevazute de legi referitor la activitatea zonelor. Nu la activitatea rezidentilor, dar a zonelor. Si ceea ce se refera la asigurarea in medicina, nu se refera la activitatea zonei, se refera la activitatea agentului economic. Eu, poftim, eu rog si autorii sint aici. Isi expun pozitia si autorii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va rog sa participati la aceasta discutie ca sa punem lucrurile la foarte clar.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon – ministrul economiei si comertului:

Stimati deputati,

Intr-adevar, formularea propusa, in opinia noastra, este una corecta, deoarece activitatea rezidentilor este privita aici doar prin prisma regimurilor vamale si fiscale, insa activitatea zonelor economice libere mai departe care urmeaza “si alte regimuri prevazute de legislatia referitor la activitatea zonelor libere”.

M-am consultat acum si cu juristii si aceasta formulare nu se refera la activitatea rezidentilor. Se refera doar la modificarea legislatiei cu privire la zonele economice libere, care poate fi altfel modificata decit regimurile vamale si fiscale. De aceea, in opinia noastra, aceasta formulare ar fi  oportuna.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu as fi de acord, daca as citi din ceea ce spuneti dumneavoastra care nu se refera la rezidenti.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu se refera.

 

Domnul Igor Dodon:

Nu se refera la rezidenti.

 

Domnul Valeriu Guma:

Aceasta dumneavoastra asa... Bine, eu as vrea ca poate o formulare, ca sa nu dea posibilitate sa spunem asa intr-o eventuala posibilitate de abuzuri. Intr-adevar, se duce la judecata si el citeste altfel: “doi juristi, trei pareri”. Eu aceasta as vrea sa luam in vigoare.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4189. Cine este pentru, rog sa voteze. 

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 25.

Sectorul nr. 3 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

1 vot? Multumesc.

56 de voturi “pro”. Impotriva? Vad eu un vot in sectorul nr.3 impotriva.

In conditiile acestui bilant al votului, proiectul de Lege nr.4189 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2621 pentru modificarea si completarea Legii privind asistenta psihiatrica. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

La 10 iulie 2007 a fost aprobat in prima lectura proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1402 privind asistenta psihiatrica si in cadrul comisiei au parvenit circa 67 de propuneri si obiectii asupra acestui proiect de lege.

Comisia a examinat de citeva ori acest proiect de lege si a facut ca anexa la acest raport sinteza propunerilor si obiectiilor parvenite in cadrul discutiilor si amendamentelor, ulterior parvenite in Comisie de la deputati. S-a lucrat in comun cu autorul si s-a propus si o redactare noua, care se anexeaza la acest proiect de Lege de modificare a Legii privind asistenta psihiatrica.

Si noi propunem sa sustineti acest raport pentru lectura a doua, cu o precizare pentru stenograma, tinind cont ca si in cadrul dezbaterilor, si in cadrul Comisiei notiunea de “sanatate mintala” si “sanatate mentala” a fost de multe ori interpretata poate diferit, noi rugam ca, in conformitate cu articolului 36 din Constitutie sa acceptati ca, in cuprinsul legii, sa fie utilizata notiunea “sanatate mentala”.

In rest, propunem acest raport cu anexa prezentata sa fie adoptat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Pentru lectura a doua propuneri? Nu sint.

Eu va multumesc, doamna Valentina.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2621. Cine este pentru, rog votul dumneavoastra. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2621 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4558 pentru acceptarea de catre Republica Moldova a Acordului privind privilegiile si imunitatile Agentiei Internationale pentru Energia Atomica. Initiativa Presedintiei. Prezinta Guvernul. Va rog, va prezentati.

 

Domnul Ion Apostol – directorul general al Agentiei Nationale de Regle-
                                                  mentare a Activitatilor Nucleare si Radiologice:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Acordul privind privilegiile si imunitatile Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, a fost adoptat de catre Consiliul guvernatorilor al Agentiei Internationale la 1 iulie 1959 la Viena si prevede privilegii si imunitati pentru urmatoarele activitati: inviolabilitatea bunurilor, veniturilor, activelor, documentelor Agentiei Internationale pentru Energia Atomica oriunde s-ar afla, scutirea lor de taxe vamale, interdictiile de import si export, cu conditia ca bunurile importate nu vor fi realizate in tara respectiva.

Prioritati pentru informare in presa si radiou si privilegii si imunitati acordate reprezentantilor statelor membre care participa la sedintele convocative ale Agentiei Internationale in diferite tari. Prin urmare, si cetatenii Republicii Moldova care vor participa se vor bucura de privilegii si imunitati.

Solicit sustinerea acestui proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Apostol,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul privind privilegiile si imunitatile Agentiei Internationale pentru Energia Atomica se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii in Parlament.

Acordul stabileste capacitatea juridica, privilegiile si imunitatile Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, fiind elaborat in vederea realizarii prevederilor statutului Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, la care Republica Moldova a aderat prin Hotarirea Parlamentului inca in 1997.

Acceptarea Acordului nu va implica modificarea legislatiei nationale. De asemenea, pentru implementarea prevederilor Acordului nu sint necesare cheltuieli financiare suplimentare.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica au sustinut adoptarea acestui proiect de lege. Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului acceptarea Acordului prin adoptarea legii in prima si in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate coleg,

Vad aici un lung raport de expertiza anticoruptie, in sfirsit, respectam si noi legea. Vreau sa va intreb, cum a tinut cont Comisia de aceste recomandari, ca este ca recomandatie, dar a facut constatari ca proiectul are carente, ca lipsa de transparenta si alte carente.

Cum a examinat Comisia si care a fost pozitia Comisiei asupra acestui raport de expertiza anticoruptie?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Noi am expus pozitia Comisiei in raportul prezentat si distribuit deputatilor. Comisia a examinat acest proiect de lege, am invitat si autorii. Deci, proiectul de lege a fost sustinut unanim si se propune a fi votat in doua lecturi.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu nu am gasit, stimate coleg, nici o referire la raportul de expertiza anticoruptie. Va spun ca sint trimiteri la niste carente din proiect si vreau sa stiu cum le-ati examinat si cu argumente de ce nu este nimic in raport la aceste carente.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Doamna Cusnir,

Noi am examinat toate avizele prezentate si pozitia Comisiei este expusa in raport.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu, ca cel care trebuie sa votez si nu am asistat, nu sint aici sa-mi spui dumneata sa votez sau sa nu votez. Si vreau sa intreb pozitia Comisiei, daca a examinat si cum s-a expus, cu ce argumente, nu a inclus nimic in raport referitor la ceea ce ne arata expertiza, raportul de expertiza anticoruptie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Referitor la acest subiect o sa fac o remarca mai generala. Atunci cind noi examinam si adoptam proiecte de legi privind ratificarea unor documente internationale este... eu, in genere, ma intreb la ce mai serveste, la aceasta etapa, raportul anticoruptie. El trebuie sa serveasca la etapa cind se negociaza Acordul si inainte de semnarea acestuia. Dar legea este una foarte scurta si spune: se accepta, se ratifica.

Parlamentul poate ori sa ratifice, ori sa nu ratifice. Parlamentul nu poate  sa schimbe continutul Acordului, textul Acordului. Iata de ce, stimati colegi, eu cred ca e o situatie specifica. Trebuie sa atragem atentia Guvernului in acest sens, la ce moment trebuie sa isi faca aparitia acest Acord. Dar daca vorbim de o ratificare, exercitiul este simplu: ori da, ori ba.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tocmai aici contravenim in ceea ce am zis, ca anume expertiza anticoruptie la nivel de proiect nu are vreun suport, sint cheltuieli de bani degeaba. Daca ridicati stenograma, cind am examinat aceasta in Parlament, am propus la nivel de promulgare sa fie, inainte de promulgare sa fie expertiza anticoruptie si sa i-o dea domnului Presedinte.

Dumneavoastra, Parlamentul, ati respins aceasta propunere a mea. Si acum imi spuneti ca nu mai are nici o insemnatate.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Nici la nivel de promulgare nu mai are vreo valoare. In cazul in care vorbim de acorduri internationale, repet inca o data, o asemenea expertiza este necesara la etapa incipienta, atunci cind se negociaza la nivel micro, la nivel de negociatori, pina la semnarea la Guvern.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu nu ma refer la proiectul concret, ca, intr-adevar, e asa cum ziceti dumneavoastra. Dar ceea ce tine de expertiza anticoruptie, daca am primit-o la nivel de lege, ca orice proiect trebuie s-o aiba, trebuie s-o luam in vedere si sa nu cheltuim banii din buget aiurea. Sintem responsabili de aceasta.

Domnul Grigore Petrenco:

Doamna Cusnir,

Eu am spus, cind am prezentat raportul, pozitia Comisiei, ca pentru implementarea prevederilor Acordului nu sint necesare cheltuieli financiare suplimentare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Tot, stimati colegi.

Discutam in gol. Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Comisia ce propune, prima si a doua?

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.4558 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea acestui proiect in conditiile raportului Comisiei de profil, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi “pro”. “Impotriva” 1 vot.

Proiectul de Lege nr.4558 este adoptat in  lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4559 pentru ratificarea Conventiei de la Budapesta privind contractul de transport al incarcaturilor pe caile navigabile interne. Proiect inaintat de Presedintie.

Prezinta domnul ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor Vasile Ursu.

 

Domnul Vasile Ursu – ministrul transporturilor si gospodariei drumurilor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Prevederile legale internationale privind conditiile de transportare a incarcaturilor navigatiei interne exista numai sub forma de diferite reguli, elaborate si adoptate anterior de catre serviciile de navigatie ale bazinelor fluviale Dunarea si Rin.

Dupa deschiderea canalului de navigatie “Rin–Main–Dunare” a aparut posibilitatea formarii unei retele de cai navigabile interne europene de importanta internationala. Integrarea si cererea pietei unice in Europa la navigatia interna, concurenta libera si la transportarea incarcaturilor navigatiei interne este impiedicata de catre aceste reguli sus-numite, care reglementeaza regimurile de navigatie pe riul Rin si Dunare. De aceea, a aparut necesitatea unificarii acestor reguli de navigatie.

Ca rezultat, la 22 iunie 2001 s-a incheiat Conventia de la Budapesta privind contractul de transport pe caile navigabile, intrat in vigoare pe plan international la 1 aprilie 2005 si semnata de catre Republica Moldova la 21 decembrie 2001.

Conventia de la Budapesta privind contractul de transport de incarcaturi in navigatia interna este actuala si pentru Republica Moldova, deoarece prevederile acestui tratat international unificat se aplica in actele legislative ale Republicii Moldova si anume in proiectul Codului transportului naval intern, care se afla acum la avizare si adoptare.

In aspectul normativ prevederile Conventiei sint compatibile cu celelalte tratate internationale la care Republica Moldova este parte. Dupa ratificarea Conventiei mentionate de catre Republica Moldova, prevederile acesteia vor fi puse in vigoare la nivel national. Din aceste considerente nu vor fi necesare schimbari in legislatia in vigoare.

Ceea ce vizeaza aspectul financiar, ratificarea Conventiei mentionate nu necesita cheltuieli financiare suplimentare. In contextul demararii activitatii Terminalului petrolier si tinind cont de perspectiva constructiei complexului petrolier de la Giurgiulesti, portul liber international, apare necesitatea ca, in timp proxim si in regim continuu, sa fie transportate din port cantitati importante de incarcaturi prin intermediul diferitelor mijloace de transport, inclusiv cu transportul naval intern pe calea fluviala.

Luind in consideratie cele mentionate si intru crearea conditiilor corespunzatoare pentru activitatea comerciala a agentilor economici in Republica Moldova care practica activitatea in domeniul navigatiei interne, este necesara indeplinirea procedurii de ratificare a Conventiei mentionate. 

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vasile Ursu:

Multumesc.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia de la Budapesta privind contractul de transport al incarcaturilor pe caile navigabile interne se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse ratificarii de catre Parlament.

Conventia a fost adoptata la 21 iunie 2001 la Budapesta. In prezent, 8 state sint parti la prezenta Conventie: Croatia, Cehia, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Romania, Rusia si Elvetia. Scopul Conventiei este de a uniformiza reglementarile privind contractul de transport de marfuri pe caile navigabile interne in interesul dezvoltarii continue si eficiente acestei categorii de transport intre statele parti.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Conventiei.

Luind in considerare cele expuse, Comisia propune pentru a ratifica Conventia sus-mentionata, adoptind acest proiect de lege in prima si, daca nu sint obiectii, si in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4559. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4559 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua, in conditiile raportului comisiei de profil. Cine este pentru adoptarea proiectului de lege mentionat in lectura a doua, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul Marian Lupu:

77 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul  de Lege nr.4559 este adoptat in lectura a doua.

Deci, stimati colegi,

La propunerea unor comisii, celelalte subiecte incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi au fost excluse.

Sintem la ora 10 si 56 de minute si sintem ultima zi joi a lunii – Ora intrebarilor si interpelarilor. Si, pentru inceput, il voi invita la tribuna centrala pe domnul Ion Perju, viceministru al agriculturii si industriei alimentare pentru a oferi raspuns la intrebarea doamnei deputat Valentina Buliga privind repartizarea ajutoarelor umanitare.

Va rog, domnule viceministru.

 

Domnul  Ion Perju – viceministru al agriculturii si industriei alimentare:

Buna ziua.

Stimate domnule Presedinte,

Stimate doamne si stimati domni deputati,

La interpelarea doamnei Valentina Buliga referitor la principiile si criteriile de distribuire a ajutoarelor umanitare parvenite in Republica Moldova, ca rezultat al secetei din anul 2007, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare poate sa va informeze despre urmatoarele.

Repercursiunile secetei din vara anului 2007 a constituit o situatie fara precedent pentru tara noastra, care a determinat conjugarea eforturilor Guvernului, donatorilor si partenerilor bilaterali si ai intregii comunitati internationale din Republica Moldova intru acordarea unui suport de urgenta celor mai afectate paturi ale populatiei de aceasta calamitate.

Ca rezultat, Republica Moldova a reusit sa adune de la comunitatea internationala mijloace banesti in valoare totala de peste 17,8 milioane dolari SUA, dintre care pe contul special al Guvernului au parvenit circa 6,3 milioane de dolari SUA. Prin proiectul Organizatiei Natiunilor Unite de raspuns la seceta, peste 8 milioane de dolari, iar ajutoarele distribuite in mod direct de catre unele tari familiilor afectate au atins un volum de peste 3,1 milioane de dolari.

Conlucrarea strinsa a Guvernului cu partenerii de dezvoltare si donatorii a condus la rezultate neasteptate in prima faza de acordare a ajutoarelor de urgenta celor mai vulnerabile familii si anume, insamintarea unei suprafete de peste 504 mii hectare de culturi de toamna pentru anul 2008, ceea ce reprezinta 120% din suprafata planificata.

Referitor la segmentul ajutorului pentru campania de toamna. In procesul de distribuire a ajutoarelor umanitare parvenite prin prisma proiectelor Organizatiei Natiunilor Unite de raspuns la seceta in cadrul campaniei de toamna, au fost acordate ajutoare unui numar total de peste 20500 de persoane din 494 de sate, din 18 cele mai afectate raioane, inclusiv 1050 tone de seminte de griu de toamna, 1230 tone de ingrasaminte si 164 tone de motorina. Fiecare beneficiar a primit un asa-numit pachet de urgenta suficient pentru a planta o suprafata de 0,5 hectare, care a inclus: 100 kilograme de seminte de griu de toamna, 60 kilograme de ingrasaminte si 8 kilograme de motorina.

Procesul de distribuire a pachetelor de urgenta pentru campania de toamna a fost monitorizat de organizatia nonguvernamentala Agentia Nationala de Dezvoltare Rurala, cunoscuta si sub denumirea de AXA, care a prezentat un raport amplu privind observatiile la fata locului.

In acelasi timp, un expert international si-a incheiat recent misiunea in Moldova, pe a carei durata a efectuat o evaluare a impactului interventiei de urgenta pentru campania de toamna, apreciind-o, in general, ca pozitiva.

Criteriile de selectare a beneficiarilor pentru ajutorul de urgenta pentru campania de toamna, au constat in urmatoarele. Persoanele trebuiau sa faca parte din grupul social vulnerabil, dar economic activ, sa intretina, cel putin, 2 copii cu virsta de pina la 15 ani sau un copil si o persoana de virsta inaintata si invalida sau invalida, sa dispuna de o suprafata de teren agricol de pina la 2 hectare de teren pe membru de familie, sa cultive terenul agricol in mod individual, terenul agricol in proprietate sa fie pregatit pentru semanat, sa aiba acces la tehnica agricola si sa aiba experienta in cultivarea cerealelor de toamna.

Un  aspect important, de care este necesar sa tinem cont, este faptul ca nemultumirea rindurilor acestor familii din regiunile rurale, care nu au fost selectate de beneficiari, are si un temei. Dat fiind faptul ca accentul donatorilor, care au contribuit cu surse financiare la diminuarea consecintelor secetei, a fost, in mod clar, pus pe faptul ca doar cele mai vulnerabile familii vor primi ajutoare de urgenta, nu este posibil cu sursele de care dispunem sa oferim acest ajutor de urgenta tuturor producatorilor agricoli.

Totodata, in conformitate cu observatiile de la fata locului, raportate de organizatia neguvernamentala responsabila de procesul de monitorizare, incalcari grave s-au comis la elaborarea listelor de beneficiari si de distribuire nemijlocita a ajutoarelor agricole. Spre exemplu, ele au tinut de incompetenta responsabililor din primariile implicate in aplicarea corecta a criteriilor de selectare. Criteriile de selectare a beneficiarilor au fost, in unele cazuri, departe de situatia reala din comunitatile implicate si, prin urmare, era dificil ca sa se gaseasca beneficiarii eligibili: lipsa instruirii adecvate a autoritatilor publice raioanele si locale cu privire la mecanismul de distribuire a materialului semincer, subiectivitatea membrilor comisiilor cu privire la cantitatea de seminte si beneficiari, bazata pe existenta relatiilor de prietenie si rudenie, termenele restrinse destinate elaborarii listelor beneficiarilor de proiect si lipsa dorintei autoritatilor locale de a coopera cu echipa de monitorizare internationala si de a realiza distributia bunurilor in mod transparent.

Cit priveste segmentul “Hrana pentru animale”. In conformitate cu estimarile expertilor internationali septelul de animale a fost supus unui pericol de diminuare considerabil, cu o posibilitate reala de a periclita si fondul genetic al animalelor. Datorita insuficientei considerabile a culturilor furajere in ultimele luni ale anului 2007, a luat amploare procesul de sacrificare in masa, atingind la momentul actual o medie pe tara de circa 27%.

In conditiile create, cea de a doua faza de orientare a ajutoarelor umanitare, menita sa opreasca diminuarea septelului de animale, dar si mentinerea securitatii alimentare a populatiei, in special din zonele rurale, a constat in acordarea unui ajutor de urgenta celor mai vulnerabile familii in forma de furaje pentru animale.

In total, un numar de peste 15 986 de beneficiari din 12 raioane ale republicii au primit o cantitate de 7030 tone de furaje pentru animale. Valoarea totala a furajelor distribuite in cele 12 raioane a constituit circa 4 milioane dolari SUA. Cantitatea nutretului repartizat fiecarei familii va fi suficienta pentru intretinerea unei vaci timp de 80 de zile si va asigura astfel pastrarea septelului in cele mai vulnerabile gospodarii.

Conditiile de selectare a beneficiarilor au constat in urmatoarele: familiile ce poseda si intretin o vaca mulgatoare si corespund unuia din urmatoarele criterii: familia primeste indemnizatie de stat, deci este pensionara, este intretinuta doar de o persoana matura sau de un copil al familiei, intretine o persoana invalida, are
3 sau mai multi copii, nu are in posesie cote de pamint si membrii ei sint someri; familiile in care este o femeie insarcinata sau un copil sugaci.

ONG-ul responsabil pentru asigurarea monitorizarii acestui proces este Federatia Nationala a Fermierilor din Moldova, care, ulterior, va prezenta un raport de analiza minutios privind rezultatele distribuirii hranei pentru animale. Este, de fapt, ceea ce s-a cerut.

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog, i-am dat 10 minute. (Rumoare in sala.) Eu va rog, linistiti-va, nu incurcati. Continuati, va rog.

 

Domnul  Ion Perju:

Doamna Presedinte al sedintei,

Pot sa continui?

Multumesc.

Nu pot beneficia de ajutor familiile care nu intrunesc criterii de vulnerabilitate si cad sub incidenta urmatoarelor criterii: familia este antrenata
intr-o producere agricola de scara medie sau mare: producerea carnii, lactatelor, poseda un vehicul functional: tractor, automobil, are in posesie sera sau lac pentru cresterea pestelui, poseda entitati comerciale, are in posesie mai mult de
0,5 hectare de vita-de-vie sau livada, creste cartofi sau legume pe o suprafata de 0,5 hectare, are in posesie mai mult de 10 stupi de albine.

Eu va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Doamna Presedinte al sedintei,

Domnule viceministru,

Eu va multumesc pentru aceasta informatie.

Intr-adevar, este o informatie ampla pentru ca sa se clarifice, totusi, care au fost principiile si criteriile. Constatam, totodata, si este logic sa le multumim donatorilor externi pentru acest suport destul de considerabil. Dar, totodata, constatam ca aici un rol aparte trebuie sa il aiba si Guvernul Republicii Moldova. Pentru ca, dupa cum ati mentionat si dumneavoastra, aceste ajutoare au fost insuficiente si in multe sate in categoria celor care cadeau sub incidenta acestui Regulament, au ramas in afara acestui ajutor familii care corespundeau intocmai criteriilor, dar, din diferite motive, nu au primit acest ajutor.

Vreau sa va pun doar o singura intrebare. Au fost ajutoare umanitare directionate. Spre exemplu, Guvernul Romaniei a adresat un ajutor catre UTA Gagauzia. Cunoasteti ceva despre acest ajutor si daca el a ajuns la destinatie?

 

Domnul  Ion Perju:

Din cite stiu, ajutoarele care au fost directionate direct de catre tari, de fapt, criteriile si suprafata sau raioanele in care au fost directionate, au fost determinate nu de catre Guvern, ci de catre donatori.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Dar, va rog, verificati acest caz si imi scrieti singur raspunsul.

Domnul Ion Perju:

In special pentru regiunea Gagauzia?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, da. Pentru ca noi avem informatii ca acest ajutor nu a ajuns in UTA Gagauzia. Va rog sa va clarificati. Da, de la Guvernul Romaniei. Si ma informati in scris.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim mult.

Pentru procedura, microfonul nr. 5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Doamna Presedinte,

Presedintele Parlamentului tovarasul Lupu ne recomanda tot timpul sa lucram cu Regulamentul. Eu chestia aceasta am inteles-o si vreau sa va spun ca la articolul 124 “Timpul rezervat intrebarilor”, alineatul (2) este stipulat: “Timpul pentru fiecare raspuns oral nu va depasi 3 minute”.

 

Doamna  Maria Postoico:

Ati cerut pina la 10 minute si dumnealui s-a incadrat in 8 minute.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stati, doamna.

Eu am un document in fata dupa care ma conduc. Acum Guvernul trimite cite un specimen de acest gen si ia jumatate din timp pe care noi trebuie sa venim cu interpelari si sa discutam atitea intrebari.

 

Doamna  Maria Postoico:

O sa reusiti si dumneavoastra.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Si va rog sa luati in considerare Regulamentul.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, desigur, s-a luat act. La microfonul central se invita domnul Ion Bahnarel, pentru a da raspuns deputatului Valeriu Cosarciuc privind  legalitatea adoptarii hotaririi Guvernului. De cite minute aveti nevoie, domnule Bahnarel?

 

Domnul Ion Bahnarel – directorul general al Centrului National Stiinti-
                                                    fico-Practic de Medicina Preventiva:

Conform Regulamentului, doamna Presedinte.

 

Doamna  Maria Postoico:

Se accepta.

Va, multumesc.  

 

Domnul Ion Bahnarel:

Mult stimata doamna Presedinte,

Mult stimati deputati,

Onorata asistenta,

Au existat mai multe oportunitati pentru aparitia Hotaririi de Guvern privind registrul apelor imbuteliate. Eu am sa le enumar numai: Legea privind produsele alimentare, Legea cu privire la registre, Legea privind asigurarea sanitaro-tehnologica a populatiei. Apa este un produs care destul de frecvent provoaca si poate provoca maladii infectioase, in special maladiile diareice acute si extrem de periculoase, maladiile neinfectioase, cum ar fi urolitiaza, pluroza, maladiile cardiovasculare si altele care au o tendinta de crestere.

Si acum, propriu-zis, se depistau in permanenta depasirea actelor normative in vigoare. La momentul actual, nu corespund cerintelor sanitaro-epidemiologice intreprinderile care fabrica bauturi nealcoolice, cum ar fi “Cris sant”, Asociatia “Moldcoop Ceadir-Lunga”, “Panju”, “Maxim”, “Cangea”, “Dubasari” s.a.

In ultimii ani, nu au corespuns cerintelor sanitare produsele fabricate de intreprinderile individuale “Maxim”, “Cerafam”, “Rusnac”, “Moldacva” , “Apa de Dobrogea”, “Besleaga erva”, Directiile pentru deservirea calatorilor ale Cailor Ferate din Moldova, “Resan”, “Agroindservice”, “JLC” s.a.

Si foarte pe scurt o sa numesc numai intreprinderile. Dar am cifre foarte clare, la indicatorii fizico-chimici nu au raspuns “Apa de Cahul”, “Apa Varnita”, “Unicum”, “Apa Dobrogea”, “Salvia”, “Apa potabila acvarium”, “Apa eterna”, “Manastirea Hincu”, “Divin Bulgaria”.

La indicatorii microbiologici, care prezinta un pericol real, apa de izvor imbuteliata: “Perla spring”, “Apa S.S.A. Lapte”, apa “Resan”, “Apa buna”, apa “Succes”, apa “Vulcanesti”, “Serling com”, “Carapuz”, “Codru”, “Maleatco” , “Real”, “Soapta izvorului”, “Varnita”, “Gura Cainarului” si multe altele.

Deci nici un producator astazi nu dispune de sisteme de asigurare a calitatii ISO si de control in punctele critice de control HCCP, desi Legea privind produsele alimentare la articolul 29 prevedea ca de la 1 ianuarie 2007 acest sistem sa fie introdus. Alte produse, cum ar fi laptele, carnea, vinul au aceste intreprinderi si aceste sisteme de control. Acest lucru nu s-a indeplinit nici pina astazi. Actele, aceasta hotarire a adus normativele europene si sint exact directivele europene care au fost transpuse. Pina la aparitia hotaririi, au fost convocate multiple seminare si intruniri de lucru la Ministerul Sanatatii, Ministerul Dezvoltarii Tehnologiilor Informationale, Serviciul Fiscal s.a.m.d.

Producatorii care dispun de laboratoare acreditate isi exercita astazi controlul de sine statator in baza unui contract de responsabilitate si transmit numai procesele-verbale pentru registru. Si finalizez: hotarirea a permis de a sistematiza cerintele fata de apele imbuteliate, fiindca apa era, in acelasi timp, si de masa, si apa de tratament, ceea ce nu exista. A permis sa se faca o claritate, o transparenta, a permis accesul la orice consumator si la orice organ de control sa vada exact fiecare partida de apa, corespunde sau nu.

Noi, in special, vreau sa ii spun domnului presedinte Cosarciuc, nu dorim sa afectam producatorii autohtoni. Dar nu putem sa nu tinem cont de interese. Caci nu pe contul consumatorului trebuie de facut aceste chestii. Noi in continuare vom acorda ajutorul metodic si practic agentilor economici, informarea consumatorilor despre calitatea si inofensivitatea apelor imbuteliate si vom monitoriza permanent productia pusa pe piata.

Multumesc  pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim si noi.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Cit timp am eu?

 

Doamna  Maria Postoico:

Trei minute aveti.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Stimate domnule Bahnarel,

Dumneavoastra ati raspuns, numai ca nu la intrebarea adresata. Fiindca eu am intrebat Prim-ministrul sa fie examinate cauzele adoptarii Hotaririi Guvernului, care contravine articolului 126 alineatul (2) din Constitutia Republicii Moldova si Legii nr.235 articolul 5 cu privire la reglementarea activitatii de intreprinzator.

Si vreau sa va intreb pe dumneavoastra: la articolul 5 alineatul (2) din Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator este stipulat foarte clar ca legile stabilesc pentru fiecare caz aparte limitele de reglementare pentru Guvern si/sau pentru autoritatile administratiei publice. Actele normative ale acestor autoritati nu pot fi invocate in cazul in care nu corespund prevederilor prezentei legi. In Legea cu privire la produsele alimentare, dar apa potabila este un produs alimentar, nu se prevede, nu este prevazut ca sa fie aplicata marca comerciala.

Cu alte cuvinte, in aceasta lege trebuia sa fie scris expres ca se aplica norma marca comerciala. Si in cazul in care nu este scris expres, Guvernul nu putea sa elaboreze si sa adopte un act normativ, care contravine legii. Guvernul putea numai sa indeplineasca legea si atit. In acest caz, stimati colegi, este incalcata litera si spiritul Legii nr.235 cu care noi tare aici ne-am mindrit, ca uite o sa facem regula in reglementari. Si Guvernul se va conforma, in sfirsit, legii.

 

Domnul Ion Bahnarel:

Mult stimate domnule presedinte,

Multumesc de intrebare.

Noi consideram ca am respectat prevederile Legii cu privire la registre, cu privire la produsele alimentare si cu privire... Subliniez, Legea cu privire la produsele alimentare (articolele 20, 21 si 29), Legea cu privire la registre (articolul 16) si Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologica (articolul 13). Din pacate, mai exista inca deficiente intre legi. Noi am vrut sa aducem in corespundere cu legislatia Uniunii Europene, cu legislatia comunitara cerintele fata de aceste ape, fiindca e un haos pe piata apelor imbuteliate.

Si eu am numit citi intreprinzatori si cite ape nu corespund nici bacteriologic, nici fizico-chimic. Daca lasam situatia asa cum este, vom avea.. Pot sa va citesc indicatorii care se maresc anual cu 30 – 40% la bolile diareice acute, la fluroza, mai ales in sectorul central al republicii si alte maladii.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Bahnarel,

Eu imi cer scuze. Chestia consta in aceea, ca Legea privind produsele alimentare prevede ca sa fie asigurata inofensivitatea produselor prin implementarea sistemului de trasabilitate a produsului, control in punctele critice, si sistemul de asigurare a calitatii, inofensivitatii conform standardelor ISO 22000. Si dumneavoastra ati mentionat ca nici una din intreprinderile producatoare nu se conformeaza acestei legi.

 

Domnul Ion Bahnarel:

Da, domnule presedinte.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Inseamna ca nici o intreprindere care produce apa potabila astazi nu poate sa comercializeze apa potabila. Chiar si ceea ce dumneavoastra ati introdus, marca comerciala nu asigura aceasta procedura: inofensivitatea produsului, fiindca nu avem sistem corespunzator certificat. Nu-l avem. Dar ca sa... fiindca am putin timp si dumneavoastra nu ati raspuns la intrebare si nici Guvernul nu a raspuns. A doua parte a intrebarii a fost ca s-a incalcat articolul 126 din Constitutie, prin care este stabilit ca statul trebuie sa asigure libertatea comertului si activitatii de intreprinzator, protectia concurentei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificarii tuturor factorilor de productie.

Initial, in hotarirea Guvernului era scris ca se aplica marca comerciala si pentru produse de import. In luna decembrie, prin Hotarirea nr.1483, aceasta norma din legea care a fost, din Hotarirea nr.934 din august 2007 a fost exclusa. Si noi consideram ca, prin aceasta modificare, Guvernul in continuare stimuleaza importatorii in defavoarea producatorilor autohtoni. Cu toate impedimentele pe care le-am mentionat anterior ca aceasta hotarire contravine Legii nr.235, ea contravine si articolului 126 din Constitutie, fiindca iarasi pune in conditii inegale producatorii autohtoni si pe acei care importa produsele similare in Republica Moldova.

 

 

Domnul Ion Bahnarel:

Imi permiteti sa raspund?

Domnule presedinte,

Eu sint de acord cu dumneavoastra ca exista aceasta contradictie si acest impediment. Ce este mai important? Producatorul sau sanatatea consumatorului. Deci Constitutia prevede si alte acte normative, inclusiv Legea protectiei consumatorului – protectia consumatorului.

Si nu ii permite agentului economic sa produca produse necalitative si sa aduca impact sanatatii omului si noi incercam sa balansam. V-am spus ca nu trebuie multa minte ca noi astazi sa inchidem toate aceste intreprinderi. Noi incercam sa scoatem acea productie care nu corespunde si aplicam amenzi, aplicam si alte chestii, ca sa putem garanta piata.

Iar sistemul pe care noi l-am pus, noi credem, si mai exista experienta si in alte tari, ca va permite mai multe lucruri, inclusiv va permite protectia consumatorului, va permite monitorizarea, va permite transparenta, va permite urmarire pe flux si va permite aducerea produselor noastre la cerintele care trebuie sa fie.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Bahnarel,

Dumneavoastra nu ati raspuns la intrebarea pe care am adresat-o, argumentele dumneavoastra nu sint concludente. Asa sisteme sint, pe care dumneavoastra le aplicati sau incercati sa le aplicati, numai in Bielorusia. Si daca noi urmam exemplul Bielorusiei. Nu exista aceasta nici in Romania, nici in Germania, nici in Austria, nici in Marea Britanie, nicaieri in tarile Uniunii Europene nu exista asemenea sistem.

Si, inca o data va spun, ca insusi scopul Hotaririi de Guvern nr.934 este urmatorul: “Pentru a asigura calitatea produselor nu are nici in clin, nici in mineca cu calitatea.” Fiindca si pina la aceasta hotarire agentii economici, producatori de apa potabila se conformau normelor sanitare elaborate si adoptate de catre Guvernul Republicii Moldova. Si nu ati schimbat nimic absolut, pur si simplu, ati introdus un impozit suplimentar, pe fiecare sticla se aplica o marca comerciala care costa 0,14 lei, fara TVA, si la volumul de vinzari anuale de 300 milioane de sticle, 42 milioane de lei. Iata aceasta ati facut. Si ati facut pentru unii care sa incaseze acesti bani si nu ati asigurat absolut nimic ceea ce v-ati propus ca sa asigurati calitatea.

Si eu, stimata doamna Presedinte al sedintei,

Reiterez aceasta intrebare, desi astazi este interpelare, dar o reiterez, fiindca nu am primit raspunsul scontat de la Guvern. Inca o data cer ca Guvernul Republicii Moldova sa vina in Parlamentul Republicii Moldova  si sa explice doua lucruri. Este aceasta Hotarire nr.934 conform Legii nr.235, articolul 5 si articolul 126, alineatul (2) din Constitutia Republicii Moldova? Si atit.

Fiindca celelalte, pe care le-a mentionat domnul Bahnarel, trebuie sa fie aplicata Legea cu privire la produsele alimentare si atunci noi vom avea rezultate in ceea ce priveste asigurarea inofensivitatii produselor alimentare.

Eu va multumesc.

Domnul Ion Bahnarel:

Imi permiteti sa raspund pe scurt? Sau nu se poate?

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, poftim, numai pe scurt.

 

Domnul  Ion Bahnarel:

Domnule presedinte al comisiei,

Noi o sa va dam un raspuns in scris mai detaliat, cit costa cazurile de afectare a sanatatii din cauza apelor de la agentii economici de care am spus si o sa comparam sumele. In final, eu nu raspund de toate aspectele, eu raspund de aspectul sanatate. Si nu vreau sa fiu invinuit de marci, de cutare, de care eu nu sint competent, nu raspund si nu este competenta mea.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte al sedintei,

Aceasta inca o data ne demonstreaza ca Guvernul, pur si simplu, stiti, ne arunca aici cite un reprezentant al sau ca sa ne invete unele momente despre ceea ce noi trebuie sa facem.

Eu am cerut Guvernului sa vina Primul-ministru si o persoana care sa raspunda la toate cele invocate. In primul rind, in ceea ce priveste incalcarea legii si Constitutiei Republicii Moldova. Aceste chestiuni au fost invocate in intrebare si nu chestiunea legata de asigurarea inofensivitatii produselor, fiindca ea este asigurata prin Legea cu privire la produsele alimentare si prin alte legi care au fost invocate de domnul Bahnarel.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico: 

Domnule Bahnarel,

Va multumim mult.

Luati loc. Da, sinteti liber.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Multumesc, doamna vicepresedinte.

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova,  prin care solicit o informatie ampla creata in sectorul de prestare a serviciilor de catre statiile de masini si tractoare din diferite localitati, deoarece, la multiple intilniri, mi se pling taranii ca aceste statii presteaza servicii la preturi destul de exagerate.

Solicit aceasta informatie si, totodata, intreprinderea masurilor necesare pentru a aplana aceasta situatie. Si, in primul rind, cred ca este obligatiunea Guvernului de a optimiza preturile la aceste servicii, pe de o parte, sau de a compensa, pentru producatorii autohtoni, costurile acestora din mijloace bugetare sau din alte surse legale posibile, pe de alta parte.

Indeosebi, rog ca Guvernul sau Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare sa faca o vizita in satul Colibasi, raionul Cahul, pentru a vedea cum activeaza aceasta statie. Informatia solicitata o doresc sa fie prezentata in scris.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vasile Balan:  

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea o adresez Guvernului Republicii Moldova, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Prin anuntul publicat in “Monitorul Oficial” nr.1820 din 29 ianuarie 2008, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale anunta concursul pentru transmiterea zacamintelor de nisip si prundis Gura Bicului, situat in preajma satului Gura Bicului, raionul  Anenii Noi, pentru valorificarea industriala. Si aici intreb: a informat, oare, Guvernul, conform legii, locuitorii acestui sat despre anuntarea acestui concurs?

Doi. Cunoaste Guvernul ca acest sector alcatuieste 386 hectare de teren irigabil cu bonitate sporita si, de pe urma prelucrarii caruia, se intretin 90% din locuitorii acestui sat? Cunoaste Guvernul Republicii Moldova ca aceste 386 de hectare sint cu destinatie agricola si sint proprietate privata a locuitorilor acestui sat? Si ultima. Dupa traducerea in viata a acestui concurs, care vor fi sursele de existenta a oamenilor din acest sat? Raspunsul il solicit in scris.

Si a doua interpelare Guvernului Republicii Moldova, domnului Tarlev si Comisiei Interdepartamentale pentru Ajutoare Umanitare. Prima. Solicit sa imi prezentati informatia cu privire la ajutoarele umanitare intrate in Republica Moldova pe parcursul anilor 2005 – 2006 – 2007, cu indicarea sumei totale in lei moldovenesti sau in valuta americana, sau euro.

Si doi. Solicit prezentarea informatiei cu privire la ajutoarele umanitare intrate in Republica Moldova pe parcursul anului 2007 si anume: pe donatori si felul de ajutor (bunuri materiale sau mijloace banesti), cui au fost repartizate si in baza carei decizii? Lista beneficiarilor si valoarea ajutorului. Raspunsul il solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Anatol Taranu: 

Interpelarea mea este adresata domnului ministru al relatiilor externe si integrarii europene Andrei Stratan. Cu aceasta ocazie, ma intereseaza urmatoarele: din care cauza a fost demis absolut accidentar reprezentantul Republicii Moldova pe linga Organizatia Natiunilor Unite? Raspunsul rog sa fie construit pe urmatorii parametri. A fost aceasta demitere una cu sens politic? Este aceasta demitere rezultatul incompetentei profesionale manifestate de Andrei Tulbure in exercitiul cauzei? Si a treia directie. Daca domnul Andrei Tulbure a comis o infractiune, care este aceasta infractiune? Si de ce opinia publica in Republica Moldova nu este informata despre acest lucru?

Vreau sa ii aduc aminte domnului ministru ca reprezentantul nostru la ONU a fost numit 7 luni in urma. El, practic, nici nu a reusit efectiv sa intre in functie. Cine va raspunde pentru aceasta politica de cadre absolut lipsita de logica si de sens?

Va multumesc.

Raspunsul, va rog, sa fie dat in plenul Parlamentului.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez Guvernului Republicii Moldova urmatoarea interpelare. In temeiul articolului 125 din Regulamentul Parlamentului, solicit Guvernului Republicii Moldova  o informatie privind urmatoarele:

1. Numarul total de titluri executorii emise de organele competente pe parcursul ultimilor 2 ani in adresa ministerelor si altor organe ale administratiei publice centrale.

2. Numarul de titluri executorii adresate organelor mentionate in punctul 1 cu referire la restabilirea in functie a angajatilor acestora.

3. Nominalizarea conducatorilor organelor publice centrale care au fost amendati de catre executorii judiciari pentru ignorarea actelor emise de ultimii.

4. Cite dosare penale au fost intentate persoanelor cu functie de raspundere de nivel central si cite sentinte definitive au fost pronuntate pentru neexecutarea hotaririlor judecatoresti?

Toata informatia va reflecta perioada anilor 2006 – ianuarie 2008. Raspunsul il solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima interpelare, de fapt, ca si a doua, o adresez Guvernului Republicii Moldova. Toate incercarile, care au fost pina in prezent de a clarifica situatia ce tine de deciziile CEDO am avut un raspuns, care, de fapt, nu contine acest raspuns.

In acest sens, prin intermediul interpelarii, astept sa fiu informat asupra implementarii prevederilor articolului 17 din Legea cu privire la agentul guvernamental. Avind in vedere ca acest articol reglementeaza clar obligatia statului si dreptul statului de a actiona, are drept de regres impotriva persoanelor a caror activitate cu intentie sau din culpa grava, a constituit temei pentru adoptarea Hotaririi privind plata obligatorie a sumelor stabilite prin hotarire a Curtii sau prin acord de solutionare pe cale amiabila a cauzei.

Si un lucru important, tin, cind va fi prezentata aceasta informatie, sa se faca referire si la prevederea alineatului (4) din acest articol, care prevede ca aceasta actiune privind restituirea sumelor specificate, se depun in conditiile legii de catre Procurorul General in termen de un an de zile de la data la care a expirat termenul de plata. Sa nu ne trezim ca acest termen sa fie unul, servit ulterior de acei care se fac vinovati ca si unul de prescriptie. In acest sens, cer Guvernului, saptamina viitoare sau in termen legal, sa prezinte o analiza si o informatie ampla asupra acestei situatii si asupra indeplinirii prevederilor legale.

O a doua interpelare adresata tot Guvernului, tine de dreptul si libertatile cetateanului, drept consfintit de articolul 30 “Secretul corespondentei”, care prevede clar ca statul asigura secretul scrisorilor, telegramelor, trimiterilor postale, convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare. Discutii multe vizavi de respectarea acestor drepturi din partea statului fata de cetatean.

Eu vreau sa va arat un exemplu  foarte simplu si usor de verificat, la orice piata mergeti in Chisinau si vedeti ceva de genul acesta cu 250 de lei “jucioace”, sau cum se mai cheama, foarte usor cu 250 de lei le-ai cumparat, le-ai pus si la
250 de metri ai violat in modul cel mai direct aceste drepturi, la care am facut referinta. In acest sens, cer Guvernului sa vina cu o informatie ampla asupra planurilor de masuri pe care le are Guvernul si le implementeaza pentru asigurarea acestor drepturi. Si iarasi sa nu se uite si de prevederile Codului penal si celorlalte acte legislative, care urmeaza sa reglementeze acest domeniu.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Prima interpelare o adresez domnului Victor Stepaniuc, viceprim-ministru al Republicii Moldova, si domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun. In temeiul articolului 125 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996, republicat in “Monitorul Oficial” din
7 aprilie 2007, solicit explicatii privind soarta propunerii de proiect in ceea ce priveste reparatia sistemului de incalzire din blocul “B” al Liceului Teoretic “Gaudeamus” din comuna Petresti, raionul Ungheni, prezentat de catre administratia publica si  Asociatia parintilor si pedagogilor “Speranta Petresti” anul trecut, anul curent la Fondul de Investitii Sociale din Moldova, FISM. In cadrul programului CDD, program pentru localitatile care au inregistrat performante in solutionarea problemelor comunitare. In aceasta ordine de idei, solicit o informatie ampla in plenul Parlamentului vizavi de urmatoarele probleme.

1. Cite programe si proiecte pe localitati si raioane, obiective si sumele alocate au fost finantate prin intermediul FISM-ului in anii 2001–2008?

2. Cine sint donatorii straini care au contribuit la finantarea proiectelor respective si care sint sumele donate?

3. Care este, la momentul actual, soarta propunerii de proiect prezentat FISM-lui de catre Primaria comunei Petresti, raionul Ungheni? Va reamintesc ca, in baza articolului 25 alineatul (6) din Regulamentul Parlamentului, prezenta membrilor Guvernului carora le sint adresate interpelari la sedinta Parlamentului consacrata interpelarilor este obligatorie. Anexa – copia adresarii primarului comunei Petresti.

A doua interpelare o adresez domnului ministru al culturii Artur Cozma si domnului ministru de interne Gheorghe Papuc. In temeiul aceluiasi articol 25 din Regulamentul Parlamentului, solicit explicatii privind disparitia in aprilie 2005 a monumentului Lupoaicei din fata Muzeului National de Istorie din Municipiul Chisinau. In cazul depistarii elementelor de infractiune, furt, depasirea atributiilor de serviciu, rog sa intentati un dosar penal privind acest fapt. In cazul depistarii locului aflarii monumentului mentionat, rog sa luati masurile de rigoare pentru reinstalarea acestuia la Muzeul National. Le reamintesc acestor demnitari ca, conform articolului 125 alineatul (6) din Regulament, membrii Guvernului, carora le sint adresate interpelari la sedinta Parlamentului consacrata interpelarilor, este obligatorie.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Multumesc.

Fac o interpelare catre Ministerul Justitiei, Departamentul executari a hotaririlor judiciare. Deci, iata, astazi se implineste o luna de cind a fost luata decizia de catre Curtea de Apel din Balti pentru a fi restabilit in functia de Director al Directiei Asistenta Sociala a raionului Ungheni, doamna Varvariuc. Atit consiliul raional, cit si presedintele raionului nu intreprind masurile pentru a fi restabilite. Pina la acest moment, in aceasta functie se afla doua persoane. As vrea sa fiu informat despre masurile de rigoare si de ce, cind vorbim de o tara a legii, acei care sint in teritoriu astazi nu indeplinesc legislatia?

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Interpelarea mea vizeaza aceeasi tema la care s-a referit anterior domnul deputat Balan. Am aici o adresare din partea Consiliului local Gura-Bicului, raionul Anenii Noi, ce vizeaza acelasi proiect de valorificare a zacamintelor de nisip si prundis. Acestei adresari ii voi da citire acum.

“Parlamentului Republicii Moldova. Aducem la cunostinta dumneavoastra ca locuitorii satului Gura-Bicului se ingrijoreaza de catastrofa ecologica si economica locala, care s-ar putea produce in urma actiunii Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale si anume, valorificarea zacamintelor de nisip si prundis din preajma riului Nistru pe o suprafata sumara de 836 hectare.

Dat fiind faptul ca 90 la suta din populatia satului Gura-Bicului se ocupa cu agricultura si ca prelucrarea pamintului este unica sursa de existenta, iar teritoriile ce nimeresc sub incidenta sint cu o bonitate superioara si irigabile, consiliul satesc Gura-Bicului cere anularea concursului de selectare a agentilor economici pentru valorificarea zacamintelor de nisip si prundis Gura-Bicului, organizata de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale al Republicii Moldova. Cerind acestea, noi facem trimitere la articolul 29 din Legea cu privire la resursele naturale nr.1102 din 3 iunie 1997, care prevede garantarea de catre stat a participarii publicului la luarea de decizii privind folosirea resurselor naturale si protectia mediului inconjurator, expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator.

Articolul 71 din Codul funciar al Republicii Moldova nr.829 din
25 decembrie 1991, cu modificari si completari la 29 ianuarie 2007, schimbul destinatiei terenului agricol se efectueaza prin hotarire de Guvern, la propunerea administratiei publice locale. Articolul 83 din Codul funciar interzice retragerea din circuitul agricol si utilizarea lor in alte scopuri decit cele agricole.

Toate actiunile Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale al Republicii Moldova contravin Proiectului national “Satul Moldovenesc” si Programului national de extindere a sistemelor de irigare. Reiesind din cele expuse mai sus, consiliul satesc va roaga sa ne ajutati la solutionarea problemei aparute. Consilieri zece persoane”.

In acest context, solicit domnului Prim-ministru Vasile Tarlev sa dea explicatiile de rigoare si anume, de ce s-a admis incalcarea legislatiei  Republicii Moldova la elaborarea respectivului proiect, de ce nu se ia in considerare opinia locuitorilor pe care ii va afecta eventuala punere in aplicare a respectivului proiect. In acelasi context, solicit sa interveniti, domnule Prim-ministru, pentru a nu declansa protestele locuitorilor satului Gura-Bicului, drept pe care il rezerva in cazul in care proiectul nu va fi oprit.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.   

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

O interpelare adresata domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. In conformitate cu articolul 125 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, rog ca domnul Prim-ministru Vasile Tarlev sa imi prezinte solutii cu privire la redresarea situatiei dezastruoase din agricultura.

Urmare a politicilor falimentare in domeniul agriculturii Guvernul, neacceptind in anul 2005 propunerea “Aliantei «Moldova Noastra»” de constituire a Fondului de interventie pentru cereale, inclusiv pentru seminte, neacceptind in 2007 majorarea mijloacelor financiare cu 300 milioane de lei pentru Fondul de subventionare a producatorilor agricoli, a adincit criza in agricultura Republicii Moldova, a saracit in continuare taranii, impunindu-i sa plece, sa apuce drumul pribegiei in cautarea unor venituri pentru familiile lor. Solicit ca domnul Prim-ministru sa se prezinte in sedinta plenara a Parlamentului pentru prezentarea raspunsului la interpelare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

O interpelare la fel catre Guvernul Republicii Moldova. In baza declaratiilor de ieri, 27 februarie, ale domnului ministru al economiei si comertului Igor Dodon, dupa sedinta Guvernului si in lipsa informatiei pe site-ul Parlamentului la aceasta tema, solicit sa mi se prezinte materialele privitor la preconizatele asa-numite optimizari in sistemul bugetar, cu expunerea scopului si a efectelor social-economice, cit si baza legala a acestor initiative.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

O interpelare domnului ministru al dezvoltarii informationale Vladimir Molojen. Recent, ministerul respectiv a inceput eliberarea cetatenilor Republicii Moldova a asa-numitelor pasapoarte biometrice, primul exemplar din acesta fiind inminat cetateanului Vladimir Voronin.

In lipsa unor informatii oficiale despre implementarea noului sistem de perfectare a pasapoartelor va solicit, domnule ministru, sa imi raspundeti la urmatoarele intrebari:

Prima. Prin ce se deosebeste un pasaport obisnuit de cel biometric, cu alte cuvinte, exista sau nu deosebire intre formularele pasapoartelor simple si cele biometrice?

A doua. Care sint costurile de executare a pasapoartelor biometrice si care este tehnologia utilizata?

A treia. Cine executa noile pasapoarte biometrice si in care temei?

Si a patra. Cit a costat implementarea sau cit costa implementarea acestui proiect si din ce bani este finantat sau a fost finantat?

Solicit un raspuns exhaustiv in scris. Si rog sa imi prezentati copiile de pe documentele utile, inclusiv copiile de pe formularul noului pasaport.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez o intrebare domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Recent, Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica a decis asupra unei majorari considerabile a tarifelor pentru consumatorii de energie electrica conectati la reteaua electrica “RED-Nord”.

Acest fapt a provocat numeroase reactii negative din partea cetatenilor Republicii Moldova. In atare circumstante, solicit ANR-ului prezentarea unui raspuns concludent cu referire la elaborarea acestei metodologii de calculare a noilor tarife la energia electrica si cu anexarea tuturor argumentelor care justifica aceasta noua majorare a tarifelor pentru energia electrica, pentru consumatorii de energie din nordul Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Am o interpelare care porneste de la o informatie difuzata ieri de catre institutiile mass-media cu referire la lista liderilor separatisti, care au limitari in circulatia lor in spatiul Uniunii Europene.

Asadar, interpelarea mea este adresata Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si Guvernului Republicii Moldova in ansamblu. As vrea sa stiu, daca institutiile Executivului Republicii Moldova au fost consultate in acest sens si daca ridicarea interdictiei de circulatie in spatiul Uniunii Europene pentru cetateanul Evghenii Sevciuc, nu stiu daca e si al Republicii Moldova, a fost coordonata cu autoritatile Republicii Moldova.

Vreau sa amintesc, ca acest om conduce un asa-zis Soviet Suprem al Republicii Moldovenesti Nistrene separatiste, care a fost constituit ilegal, prin sfidarea legislatiei Republicii Moldova si ca urmare a prezentei militare ruse nelegitime pe teritoriul national al Republicii Moldova.

Asadar, as dori sa stiu cine, cind si unde a hotarit sa imparta separatistii de la Tiraspol in personaje negative, gen Igor Smirnov, si personaje pozitive, gen Evghenii Sevciuc.

Fac aceasta interpelare, deoarece in ultima vreme mi se creeaza impresia ca se incearca ocolirea singurei cauze a separatismului care afecteaza Republica Moldova, adica prezenta militara rusa, si se insista asupra unor negocieri fara finalitate cu liderii separatisti, pe care ar urma sa ii acceptam ca parteneri egali si mai ales reprezentativi de dialog, contrar legislatiei Republicii Moldova in vigoare.

In acest sens, presupun ca institutiile abilitate ale Comisiei Europene trebuia sa poarte consultari cu oficialii din Guvernul Republicii Moldova si daca s-au purtat, am vrea sa stim cind, cum si in ce conditii s-a luat decizia respectiva.

Rog un raspuns, in acest sens, de la tribuna centrala a Parlamentului saptamina viitoare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Am doua interpelari. Prima e adresata domnului ministru al culturii si turismului Artur Cozma si domnului ministru de interne Gheorghe Papuc.

Conform unor informatii, incepind cu anul 1991, din fondurile Muzeului de Arte Plastice din Chisinau au disparut mai multe lucrari, o serie de lucrari au fost substituite cu copii. Inteleg ca unele dintre lucrarile depozitate la Muzeul de Arte din Chisinau au fost facute chiar donatii in cadrul unor actiuni de protocol de catre lideri, demnitari de stat din Republica Moldova.

Rog Ministerul de Interne sa ancheteze acest lucru si Ministerul Culturii si Turismului sa dea o informatie exhaustiva privind schimbarile din registrul depozitelor Muzeului de Arta incepind cu anul 1991, pentru ca, din cite stiu, nu s-a inventariat, incepind cu 1991 s-a facut o reinventariere a lucrarilor depuse la Muzeului de Arta.

Si a doua interpelare o adresez Ministerului Sanatatii. Republica Moldova pare sa fie singura tara din Europa, care, pina la ora actuala, nu are o lista a acidifiantilor, emulgatorilor si colorantilor interzisi. Practic, legislatia tuturor tarilor europene stipuleaza ca anumiti acidifianti, emulgatori, coloranti etc., care se indica cu un “E”, sint interzisi pe teritoriul lor.

De exemplu, E 330, unul dintre cele mai cancerigene, este acceptat pe teritoriul Republicii Moldova, utilizat chiar de Fabrica “Bucuria”, de alte intreprinderi din tara, precum si sint importate produse care contin acesti acidifianti, emulgatori si coloranti.

Vreau sa stiu de ce pina in momentul de fata Ministerul Sanatatii nu a impus vreun fel de restrictii la importul acestor produse si de ce pina in momentul de fata nu exista si la noi un registru al acestor emulgatori, acidifianti, coloranti interzisi pentru comercializare sau produsele care utilizeaza si pentru fabricarea lor.

Solicit raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi,

Va multumesc.

Dupa incheierea Orei intrebarilor si interpelarilor a venit timpul pentru declaratii. Tin sa readuc aminte colegilor, la capitolul “Declaratii”, pentru declaratiile facute in nume propriu se acorda 5 minute, pentru cele facute in  numele fractiunilor – 7 minute.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Gheorghe Musteata.

 

Domnul Gheorghe Musteata:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In numele partidului “Patria Moldova”, permiteti-mi sa dau citire unei declaratii in limba rusa. От имени и по поручению политсовета партии «Патрия–Молдова» хочу заявить следующее. Сознавая свою историческую ответственность перед народом Республики Молдова за сохранение нашего государства в качестве нейтрального, суверенного, независимого, в его международно признанных территориальных границах, партия заявляет:

Без скорейшего разрешения приднестровского конфликта сохранение суверенной, единой, независимой Республики Молдова невозможно. Нынешняя власть не приблизилась к разрешению кризиса ни на шаг. Более того, существенно понизила и без того недостаточный уровень доверия граждан, проживающих на Левобережье, к перспективе объединения страны.

Здоровые силы молдавского общества, политические структуры, выражающие их интересы, обязаны взять на себя инициативу в процессе приближения разрешения конфликта. Партия «Патрия–Молдова» готова представить свою программу разработки, внести пакет законодательных инициатив, направленных на гарантирование прав собственности гражданам и экономическим субъектам Левобережья, включаясь в легитимацию приватизации расположенных там предприятий без внесения каких-либо дополнительных платежей в бюджет объединеной страны.

Гарантии сохранения культурного, языкового и образовательного своеобразия Левобережья, включающая сохранение государственных языков. Партия намерена обратиться к властям с предложением о создании совместной согласительной комиссии для выработки взаимоприемлемых шагов по сближению позиций сторон с привлечением зарубежных, в том числе российских, украинских и западных, специалистов.

Партия намерена инициировать создание совместно с Левобережьем средств массовой информации, а также общественных структур – культурных, образовательных, спортивных, молодежных – в целях сближении населения обоих берегов.

Депутат Парламента Георге Мустяцэ.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Secareanu, declaratia fractiunii.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Fac publica, de la aceasta tribuna, declaratia grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat cu privire la pericolul degradarii procesului democratic din tara, ca urmare a utilizarii banilor negri in scopuri politice.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat a gasit necesar sa faca prezenta declaratie avind in vedere patrunderea unor fonduri nedeclarate in viata politica de la noi. Ne referim expres la aparitia unei noi grupari politice conduse de Vladimir Filat. Tactica acestei grupari este deja bine cunoscuta atit partidelor politice, cit si presei.

Dupa alegerile locale din anul trecut, gruparea respectiva a declansat o actiune fara precedent de corupere a alesilor locali ai altor partide si atragerea lor in formatiunea condusa de Vladimir Filat. Prima victima a acestei tactici a devenit Partidul Democrat, parasit de acesta recent.

Consilieri locali si primari din diverse raioane s-au indragostit subit de proiectul politic aflat in stare incipienta si au semnat o avalansa de declaratii de abandonare a partidelor pe listele carora au candidat.

Daca, initial, am considerat ca este vorba de o reglare de conturi intre  domnul Diacov si domnul Filat, mai multi fruntasi din teritoriu ai Partidului Democrat trecind de partea lui Filat, dupa multiplele deplasari in teritoriu si discutii cu oamenii, am constatat ca motivul adevarat al acestor adeziuni nu este atit de nevinovat.

Oamenii spun deschis ca nu doctrina Partidului Liberal Democrat ii atrage, nici carisma liderului, motivul pare a fi mult mai simplu – recompense materiale grase. Cei plecati catre Vladimir Filat se justifica pentru gestul facut cu necesitatea de a-si hrani familiile si de nevoie trec peste aspectele morale si accepta sa ii laude pe sponsorii lor.

Recent, si Partidul Popular Crestin Democrat a pierdut citiva alesi locali din raionul Telenesti. Citiva dintre fostii nostri colegi s-au lasat corupti de aceeasi grupare a lui Vladimir Filat si, se zice, astfel si-au rezolvat niste probleme de ordin economic.

E drept ca au fost sfatuiti sa se declare independenti, fara a adera public la formatiunea lui Vladimir Filat, dar tot raionul stie ca anume aceasta echipa de gangsteri ai tranzitiei a pus la cale aceasta actiune.

In acelasi timp, in ultimele luni se observa o corupere masiva a jurnalistilor de catre acelasi Vladimir Filat. Un numar impresionant de mijloace de presa s-au transformat in instrumente de promovare a imaginii lui Vladimir Filat. Amploarea acestui fenomen este atit de mare, incit lumea l-a si botezat “filatizarea presei”. Coruperea acestor jurnalisti ameninta libertatea de expresie si distorsioneaza opinia publica in ceea ce priveste fata adevarata a unor politicieni.

Noi nu am cautat cum a intrat in viata publica acest personaj. Tocmai el intre anii 1998–2001, ca sef al Departamentului Privatizarii si ministru de stat, a fost eroul nenumaratelor scandaluri de coruptie legate de privatizari dubioase de avioane si imobile, de contrabanda cu tigari, de afaceri negre in Romania.

Din pacate, organele de ancheta si justitia nu si-au facut treaba atunci, prea mare era influenta guvernarii respective asupra justitiei. Acum vedem ca Vladimir Filat crede ca si-a musamalizat destul de bine trecutul si ca poate intra prin frauda in politica. Accentuam, nici o data pina in prezent amploarea si viteza coruperii structurilor locale ale partidelor si a presei nu a cunoscut astfel de proportii. Sumele puse la bataie sint exorbitante. Nimeni nu cunoaste care este sursa acestor fonduri.

Iata de ce sintem in drept sa cerem organelor abilitate ale statului, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Serviciului de Informatii si Securitate si Procuraturii sa verifice sursele de finantare a partidului condus de Vladimir Filat si sa ia masurile de rigoare pentru a curma, in caz de nevoie, invazia de bani murdari in politica in ajunul alegerilor parlamentare.

Vrem sa stim, fondurile nelimitate respective vin de peste hotare, de la mafia locala sau de la separatistii din Transnistria?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare il invit la tribuna centrala pe domnul Varta.

 

Domnul Ion Varta:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Conform unui studiu recent efectuat de Fondul Organizatiei Natiunilor Unite pentru populatie, Republica Moldova, in cazul mentinerii actualelor tendinte in domeniul demografic pina in anul 2050 va inregistra o reducere cu 1 milion de persoane a populatiei sale, ajungind la 2 milioane de locuitori.

Alte pronosticuri sint si mai sumbre. Acelasi fond al Organizatiei Natiunilor Unite pentru populatie, impreuna cu Institutul pentru Demografie din Viena estimeaza ca, pina in anul 2030, populatia Republicii Moldova se va reduce  pina la 1 milion 500 de mii de persoane. Unul din principalii factori care afecteaza profund procesele pozitive demografice din Republica Moldova este exodul masiv de populatie care se indreapta cu preponderenta catre tarile bogate din Occident.

Colapsul economiei de tip sovietic, pauperizarea unor categorii sociale importante, tranzitia interminabila, lipsa unor politici economice si sociale coerente au provocat acest exod de populatie fara precedent in Republica Moldova catre tarile dezvoltate din vestul Europei si Federatia Rusa.

Populatia de virsta reproductiva paraseste in numar mare tara, periclitind in mod alarmant procesul procreativ din Republica Moldova. In felul acesta, noi
ne-am constituit intr-un furnizor important de populatie tinara si de virsta medie pentru un sir de tari mai bogate, contribuind astfel la stoparea declinului lor demografic.

Procesul de depopulare accelerata a Republicii Moldova este insotit de o scadere alarmanta a indicelui natalitatii si de o crestere a indicelui mortalitatii. In perioada anilor 1990–2007, natalitatea s-a redus de la 18 la 10 nascuti la mia de locuitori. In acelasi timp in aceeasi perioada mortalitatea a inregistrat o crestere de la 10 la 12 persoane.

Proportiile catastrofei demografice din Republica Moldova sint amplificate si de cresterea numarului divorturilor si de reducerea numarului de casatorii. La ora actuala, numarul casatoriilor s-a egalat cu numarul divorturilor. Reducerea natalitatii este alimentata in mare masura de fenomenul saraciei si de asistenta sociala si medicala inacceptabila pentru categoriile socialmente vulnerabile. Costurile mari ale medicamentelor, precum si ale politei de asigurare ii priveaza pe multi cetateni moldoveni de posibilitatea de a beneficia de un tratament medical calificat.

La ora actuala, rata fertilitatii in Republica Moldova este de 1,2 copii. Pentru stoparea acestui declin periculos demografic ar fi necesara o rata a fertilitatii de 2,1 copii pentru fiecare familie.

Pe acest fundal defavorabil a crescut ponderea populatiei in etate. In spatiul rural persoanele cu virsta mai mare de 60 ani formeaza 15,2% din intreaga populatie sateasca, iar in spatiul urban – 11,8%. In felul acesta, coeficientul imbatrinirii populatiei Republicii Moldova a inregistrat o crestere de la 12,8% in anul 1990 la aproximativ 14,1% in 2006, rata mortalitatii fiind de 14%.

Speranta de viata in Republica Moldova este una dintre cele mai scazute din Europa, cu peste 11 ani mai mica decit in tarile Europei, in timp ce media in Europa este de 79 de ani, la noi este doar de 68 de ani si 5 zecimi.

Speranta de viata la barbati in Republica Moldova este de 65 de ani, iar la femei – 72 de ani. In spatiul rural speranta de viata este cu 3 ani mai redusa pentru ambele sexe.

Pe fundalul saraciei si exodului masiv de populatie se amplifica un alt fenomen social negativ, abandonul scolar si reducerea gradului de scolarizare a tinerei generatii. Exodul masiv al cetatenilor moldoveni peste hotare nu a fost deocamdata stopat si nici iar diminuat. Cele 300 de noi locuri de munca promise de Guvern, precum si salariul mediu de 300 de dolari au ramas doar simple promisiuni electorale.

In felul acesta, saracia continua sa faca ravagii in cadrul mai multor categorii sociale de cetateni moldoveni, determinindu-i sa paraseasca meleagurile natale in cautarea unor noi posibilitati de supravietuire.

Lipseste o strategie de securitate demografica, elaborari fundamentale coerente si eficiente in domeniul politicilor sociale, urbane si rurale. Lipsesc cercetari profunde cu privire la tendintele demografice negative din Republica Moldova si politicile pe care trebuie sa le implementeze in acest domeniu autoritatile statului.

Nu se aloca surse financiare din bugetul national pentru efectuarea unor studii academice fundamentale necesare pentru identificarea unor solutii adecvate pentru depasirea fenomenelor negative demografice.

Executivul se multumeste deocamdata doar cu acumularea unor studii efectuate de un sir de organisme internationale.

Lipsesc programe pentru promovarea unei politici eficiente in stoparea exodului de populatie si de utilizare eficienta a veniturilor provenite din munca prestata de cetatenii moldoveni peste hotare in scopul dezvoltarii bussines-lui mic si mijlociu. Lipseste o conceptie si un program national eficiente de reglementare a proceselor migratorii si de diminuare si de depasire a altor fenomene demografice negative, precum sint reducerea natalitatii, cresterea mortalitatii etc.

Lipsa unor politici coerente stimulatorii ale cresterii natalitatii lipsesc cu desavirsire. Cei 150 de lei oferiti in calitate de subventie lunara de stat pentru cresterea unui copil, nu au efectul stimulatoriu pentru a determina familiile tinere sa zamisleasca mai multi copii, ci din contra, ii determina pe o mare parte sa renunte la nasterea unui copil si, cu atit mai mult, a mai multor copii.

De-a dreptul umilitoare este subventia lunara de 50 de lei acordata de stat familiilor sarace pentru copiii cu virsta cuprinsa intre 3 si 16 ani. Remarcam, in acest context, ca aceasta suma mizerabila de 50 de lei se mentine de-a lungul ultimilor 6 ani de zile.

Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat, atunci cind se discuta de fiecare data bugetul asigurarilor sociale, pledeaza, in mod consecvent si argumentat, pentru majorarea considerabila a acestui tip de subventie.  In asemenea circumstante dramatice, este necesar ca Parlamentul Republicii Moldova  sa adopte un complex de masuri pentru stoparea colapsului demografic si redresarea situatiei in acest domeniu.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna deputat Zoia Jalba.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Printre cele trei lucruri grave care se produc astazi in Republica Moldova si care au fost invocate in raportul de evaluare al Consiliului Europei privind indeplinirea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” este sugrumarea presei independente.

De aceea, vin in fata dumneavoastra astazi cu o declaratie prin care vreau sa exprim urmatoarele. Miscarea “Actiunea Europeana” este profund ingrijorata de ofensiva declansata de actuala guvernare impotriva mass-media independenta din Republica Moldova. Iar rafuiala cu oponentii politici, in ultimul timp, a atins cote catastrofale.

Astfel, incalcind dreptul constitutional la libera exprimare a cetatenilor si a presei independente, guvernarea comunista a lichidat posturile municipale de radio si TV “Antena C” si “Euro TV”, iar recent a intentat procese penale impotriva directorului publicatiei independente “Timpul de dimineata” Constantin Tanase si postului de radio “Vocea Basarabiei”.

Este evident ca Procuratura Generala indeplineste o comanda politica. Aceste actiuni sint o dovada a faptului ca in statul nostru nu mai functioneaza legile, ci numai telefoanele de sus, singurele care au putere de decizie judiciara. Atentionam opinia publica ca aceste atacuri la libertatea presei se inscriu perfect in girul actiunilor ilegale ale Procuraturii Generale de fabricare a dosarelor, arestari nejustificate, intimidari etc. Aceste ticuri dictatoriale ale regimului Voronin demonstreaza caracterul totalitar, antidemocratic si antieuropean al actualei guvernari.

Este recunoscut faptul ca democratia presupune libertatea de exprimare a cetatenilor, iar statul este obligat sa ofere mijloacele necesare pentru asigurarea acestei libertati.

Miscarea “Actiunea Europeana” condamna actiunile represive ale actualei guvernari contra presei independente, isi exprima solidaritatea cu ziaristii supusi represiilor, cheama partidele politice, societatea civila, toti cetatenii Republicii Moldova sa dea riposta cuvenita incercarilor puterii de a reduce la tacere presa independenta, contracarind astfel politica totalitara a regimului Voronin ajuns in agonie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sedinta o declar inchisa. Sedinta urmatoare va avea loc miine, vineri
29 februarie, la ora 10.00.

Va multumesc.

Va doresc o zi buna in continuare.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.05.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.