version francaise
Парламент Республики Молдова
english version
русская версия



Инициативы, предложения
Повестка дня
Стенограммы
Сообщения пресс-службы
Парламентский контроль
Внешние отношения
Cooperarea cu societatea civila
Парламентский Вестник
Исследования и анализ








20 мая 2010

14 май 2010

7 мая 2010

4 мая 2010

4 мая 2010

23 апреля 2010

1 апреля 2010

25 марта 2010

19 марта 2010

18 марта 2010

5 марта 2010

4 марта 2010

26 февраля 2010

19 февраля 2010

12 февраля 2010

11февраля 2010

29 декабря 2009

23 декабря 2009

18 декабря 2009

17 декабря 2009

15 декабря 2009

7 декабря 2009

4 декабря 2009

3 декабря 2009

29 ноября 2009

26 ноября 2009

12 ноября 2009

6 ноября 2009

3 ноября 2009

30 октября 2009

29 октября 2009

22 октября 2009

20 октября 2009

16 октября 2009

15 октября 2009

7 октярбя 2009

2 октября 2009

25 сентября 2009

18 сентября 2009

17 сентября 2009



10 сентября 2009

2 сентября 2009

28 августа 2009

15 июня 2009

12 июня 2009

10 июня 2009

3 июня 2009

28 мая 2009

20 мая 2009

13 мая 2009

12 мая 2009

5 мая 2009

3 февраля 2009

2 февраля 2009

25 декабря 2008

26 декабря 2008

19 декабря 2008

18 декабря 2008

12 декабря 2008

11 декабря 2008

5 декабря 2008

4 декабря 2008

28 ноября 2008

27 ноября 2008

21 ноября 2008

20 ноября 2008

13 ноября 2008

6 ноября 2008

30 октября 2008

24 октября 2008

23 октября 2008

17 октября 2008

16 октября 2008

10 октября 2008

9 октября 2008

3 октября 2008

2 октября 2008

26 сентября 2008

25 сентября 2008

10 июля 2008

3 июля 2008

9 июля 2008

11 июля 2008

4 июля 2008

27 июня 2008

26 июня 2008

20 июня 2008

19 июня 2008

13 июня 2008

12 июня 2008

5 июня 2008

6 июня 2008

29 мая 2008

22 мая 2008

16 мая 2008

15 мая 2008

8 мая 2008

25 апреля 2008

24 апреля 2008

17 апреля 2008

11 апреля 2008

10 апреля 2008

4 апреля 2008

3 апреля 2008

31 марта 2008

28 марта 2008

27 марта 2008

21 марта 2008

20 марта 2008

13 марта 2008

7 марта 2008

6 марта 2008

29 февраля 2008

28 февраля 2008

22 февраля 2008

21 февраля 2008

15 февраля 2008

14 февраля 2008

8 февраля 2008

7 февраля 2008

28 декабря 2007

27 декабря 2007

21 декабря 2007

20 декабря 2007

14 декабря 2007

13 декабря 2007

7 декабря 2007

6 декабря 2007

30 ноября 2007

29 ноября 2007

23 ноября 2007

22 ноября 2007

16 ноября 2007

15 ноября 2007

8 ноября 2007

2 ноября 2007

1 ноября 2007

26 октября 2007

25 октября 2007

19 октября 2007

18 октября 2007

12 октября 2007

11 октября 2007

5 октября 2007

4 октября 2007

27 июля 2007

26 июля 2007

20 июля 2007

19 июля 2007

13 июля 2007

12 июля 2007

6 июля 2007

5 июля 2007

29 июня 2007

22 июня 2007

21 июня 2007

14 июня 2007

7июня 2007

18 мая 2007

11 мая 2007

4 мая 2007

27 апреля 2007

20 апреля 2007

13 апреля 2007

5 апреля 2007

29 марта 2007

23 марта 2007

22 марта 2007

16 марта 2007

15 марта 2007

2 марта 2007

1 марта 2007

23 февраля 2007

22 февраля 2007

16 февраля 2007

15 февраля 2007

9 февраля 2007

8 февраля 2007

29 декабря 2006

28 декабря 2006

27 декабря 2006

22 декабря 2006

21 декабря 2006

15 декабря 2006

14 декабря 2006

12 декабря 2006

8 декабря 2006

7 декабря 2006

30 ноября 2006

1 декабря 2006

24 ноября 2006

23 ноября 2006

17 ноября 2006

16 ноября 2006

10 ноября 2006

9 ноября 2006

3 ноября 2006

2 ноября 2006

26 октября 2006

20 октября 2006

19 октября 2006

13 октября 2006

12 октября 2006

6 октября 2006

5 октября 2006

29 июля 2006

28 июля 2006

27 июля 2006

26 июля 2006

21 июля 2006

20 июля 2006

14 июля 2006

13 июля 2006

7 июля 2006

6 июля 2006

30 июня 2006

29 июня 2006

22 июня 2006

15 июня 2006

8 июня 2006

2 июня 2006

25 мая 2006

18 мая 2006

11 мая 2006

4 мая 2006

27 апреля 2006

21 ареля 2006

20 апреля 2006

6 апреля 2006

31 марта 2006

30 марта 2006

23 марта 2006

10 марта 2006

9 марта 2006

3 марта 2006

2 марта 2006

24 февраля 2006

23 февраля 2006

17 февраля 2006

16 февраля 2006

10 февраля 2006

9 февраля 2006

30 декабря 2005

29 декабря 2005

23 декабря 2005

22 декабря 2005

16 декабря 2005

15 декабря 2005

8 декабря 2005

2 декабря 2005

1 декабря 2005

24 ноября 2005

17 ноября 2005

16 ноября 2005

11 ноября 2005

10 ноября 2005

4 ноября 2005

3 ноября 2005

28 октября 2005

27 октября 2005

21 октября 2005

20 октября 2005

14 октября 2005

13 октября 2005

7 октября 2005

6 октября 2005

29 июля 2005

28 июля 2005

22 июля 2005

21 июля 2005

18 июля 2005

14 июля 2005

7 июля 2005

30 июня 2005

23 июня 2005

16 июня 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA - IUNIE 2006

Sedinta din ziua de 2 iunie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1091 cu privire la asistenta juridica garantata de stat.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1473 privind modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si a Legii cu privire la Procuratura.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1230 pentru modificarea Legii nr.920-XIII din 11 iulie 1996 privind gradele de clasificare si gradele militare ale lucratorilor din Procuratura Republicii Moldova (art.2, 4, 5 s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.977 pentru completarea unor acte legislative (Legea invatamintului - art.401; Codul cu privire la stiinta si inovare al Republicii Moldova - art.86).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2310 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova - art.7; Codul vamal - art.193).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.396 pentru modificarea si completarea Legii nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de intreprinzator (art.3, 6, 12 s.a.).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1285 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la patenta de intreprinzator - art.18, anexa; Legea cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor - art.4).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.978 privind organizarea si functionarea Comisiei nationale pentru consultari si negocieri colective, precum si a comisiilor pentru consultari si negocieri colective la nivel ramural si teritorial.

11. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.160 pentru modificarea articolului 15 din Legea nr.338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului.

12. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.3137 privind modificarea articolului 4 din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III din Codul fiscal.

13. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1938 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.306-XVI din 1 decembrie 2005 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2006 (art.1, anexa nr.1).

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1860 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind actele legislative - art. 4, 5, 13 s.a.; Legea privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale - art. 5, 22, 28 s.a.).

15. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1682 privind retragerea din circuitul agricol a terenurilor de calitate superioara proprietate privata ale Intreprinderii cu Capital Strain "Mold Itera Energy" - SRL pentru constructia centralei electrice in preajma satului Burlaceni, raionul Cahul.

16. Raspunsuri la intrebari si interpelari.

17. I n t r e b a r i si i n t e r p e l a r i.

18. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco - Fractiunea "Alianta "Moldova Noastra"".

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc - director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 93 de deputatii. Absenteaza deputatii: Galina Balmos, Valentina Golban - la cerere; Victoria Dobrovolscaia - din motive de sanatate; Nicolai Gutul - in delegatie; Mircea Anton, Ivan Gutu, Ala Ursul, Alexandru Oleinic, Oleg Serebrian.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Din numele Fractiunii PCRM, se propune excluderea din ordinea de zi a proiectelor de Lege nr.918, nr.647 si nr.702 si a proiectelor de Lege nr.3801 si nr.1558 din supliment, pentru examinare suplimentara.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

In continuare microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, se propune includerea in ordinea de zi pentru astazi a proiectului de Lege nr.1860.

Doamna Maria Postoico:

El este.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In primul rind, vreau sa adresez rugamintea colegului meu de fractiune deputatul Alexandru Oleinic in legatura cu proiectul de Lege nr.3961. Domnul Oleinic este bolnav si roaga ca acest proiect sa fie transferat pentru joia viitoare.

Doamna Maria Postoico:

Repetati inca o data va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Proiectul de Lege nr.3961 pentru completarea articolului 103 din Codul fiscal. Aceasta e prima rugaminte.

A doua rugaminte. N-am inteles motivele privind aminarea proiectului de Lege nr.702 pentru completarea Legii cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, al carui autor sint eu, pentru ca, data trecuta, in presa s-a scris, nu stiu daca cele scrise au corespuns adevarului, ca acest proiect de lege nu a fost examinat din cauza ca autorul a absentat. Nu cred ca a fost un motiv serios. Iar acum eu sint prezenta. Nu inteleg de ce se amina? Se amina doar pentru ca sa nu stie lumea ca, de fapt, initiativa cu privire la anularea vizelor apartine deputatului Vitalia Pavlicenco si dupa aceasta Guvernul a elaborat proiectul de lege pe care il promoveaza acum foarte insistent, neglijind ceea ce a facut opozitia, nedorind sa manifeste intelegere si sa promovam impreuna Declaratia de parteneriat pentru integrarea europeana. As vrea explicatii si as vrea ca sa fie supus votului. Insist ca el sa fie lasat pe ordinea de zi.

Si a treia rugaminte: vreau sa ma inscrieti cu o declaratie in nume propriu la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Luat act.

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

La acest subiect, vreau sa va aduc la cunostinta urmatoarele. La sedinta precedenta, Parlamentul a aprobat in prima lectura proiectul de Lege nr.1328 al Guvernului si proiectul de Lege nr.2349 al domnului deputat Guzun, care prevad abolirea regimului de vize pentru un sir de state.

Ceeace tine de proiectul de Lege nr.702 al doamnei deputat Vitalia Pavlicenco. Acesta se refera la modul de trece a hotarelor. De aceea, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica si Directia juridica au ajuns la concluzia ca acest proiect de lege poate fi adoptat numai dupa aprobarea in prima lectura, promulgarea si publicarea legii, care a fost luata ca baza, a Guvernului.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va spun ca in discutia mea avuta cu domnul Stoicov noi am convenit, in principiu, ca ele nu contravin. Intrebarea mea este: de ce nu ar putea fi aprobat in prima lectura si proiectul de lege al carui autor sint? Si dupa aceasta venim in a doua lectura si cu un proiect, si cu altul, daca vreti, intr-adevar, sa manifestati fair play, dar nu mereu sa veniti cu ideea aceasta de a pune proiectele de legi ale opozitiei pe "polka", cum s-a exprimat cineva.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Sint doua legi, practic, diferite, care au acelasi subiect. N-am putut noi nicidecum sa le comasam. S-a luat decizia de a considera ca baza proiectul Guvernului, il adoptam, il publicam si mai apoi iesim la Legea cu privire la modul de trecere a hotarului.

Doamna presedinte al sedintei,

Eu nu am alte argumente.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am ultima interventie la acest capitol. Vreau sa va spun ca, in primul rind, trebuie sa mentionam faptul ca ideea, proiectul de lege al domnului Guzun, care a fost elaborat in luna iulie, nu a stimulat aparitia proiectului de lege al Guvernului. A stimulat doar proiectul meu de lege. Aceasta in primul rind.

In al doilea rind, vreau sa va spun ca aprobarea in prima lectura si a unui proiect de lege, si a celuilalt proiect de lege... nu vad ce problema se pune cu comasarea?

Domnule Stoicov,

Nu este o problema de comasare. Insasi dumneavoastra ati precizat in discutie ca ele nu pot fi comasate, pentru ca tin de diferite proiecte de legi. Eu admit aceasta pozitie a dumneavoastra.

Deci, va indemn sa aprobam in prima lectura ambele proiecte, apoi revenim saptamina viitoare sau peste o saptamina si discutam pentru lectura a doua, daca ele nu se bat cap in cap. Daca dumneavoastra nu vreti sa faceti aceasta, atunci eu gindesc altceva. Si ma voi gindi si eu, cum voi sprijini ideile si proiectele de legi de consens national.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Supun votului. Cine este pentru excluderea proiectului nr.702, rog sa voteze. Majoritatea.

Cine este impotriva? (Rumoare in sala).

Bine. Atunci, va rog, numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 25.

Sectorul nr.2 -25.

Sectorul nr.3 - 0.

Doamna Maria Postoico:

50 din cei prezenti, iar noi sintem 93.

Bine.

Celelalte propuneri au fost acceptate prin consens.

Proiectul de Lege nr.1091 cu privire la asistenta juridica garantata de stat.

Se invita la microfonul central domnul Esanu, viceminsitru al justitiei, reprezentantul permanent al Guvernului in Parlament.

Domnul Nicolae Esanu - reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

Se supune atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la asistenta juridica garantata de stat. Acest proiect a fost elaborat in scopul eficientizarii mecanismului de acordare a asistentei juridice, pe care statul este obligat s-o acorde persoanelor in conformitate cu prevederile constitutionale, cu cele ale Codului de procedura penala si cu ale Codului de procedura civila.

Se propune schimbarea mecanismului prevazut astazi, in care toti avocatii pot acorda asistenta juridica din oficiu, fiind remunerati pentru timpul acordat fiecarei cauze in care se acorda asistenta gratuita, si stabilirea unui mecanism mai transparent, prin care persoanele sa fie desemnate pentru acordarea asistentei juridice garantate de stat pe baze permanente.

Deci, persoana va primi un salariu fix si, in aceasta perioada, urmeaza sa se acorde asistenta tuturor persoanelor pentru care aceasta asistenta este necesara si care a fost acceptata de catre organele de ancheta, de instantele judecatoresti si de alte organe competente sa adopte decizii.

Proiectul de lege stabileste categoriile de persoane si conditiile in care acestea pot pretinde la asistenta juridica garantata de catre stat, stabileste logistica, deci mecanismul prin care se acorda aceasta asistenta juridica garantata de catre stat.

Vreau sa atrag atentia din start, stiind ca vor exista foarte mari probleme cu privire la acoperirea financiara a proiectului respectiv, noi am efectuat calculele privind sumele necesare in scopul acoperirii acestui proiect de lege si, in dependenta de caracterul ambitios al proiectelor pe care o sa le punem noi in fata noastra, sumele variaza foarte mult. Deci, pornind de la posibilitatea asigurarii implementarii legii in limita sumelor acordate pentru anul curent si de la prognozata crestere a sumelor alocate pentru anul viitor pina la necesitatea de a suplimenta de citeva ori aceasta suma, care, in prezent, este in jur de 2 milioane jumatate de lei, noi consideram ca, pentru etapa initiala, sumele preconizate in buget si cele preconizate in bugetul pentru anul viitor sint suficiente pentru a asigura implementarea legii, astfel incit sa asiguram asistenta juridica la un nivel nu mai mic decit cel pe care il asiguram astazi.

Desigur, implementarea 100% a tuturor scopurilor pe care ni le-am propus prin adoptarea proiectului de lege, la prima etapa, nu va fi posibila, inclusiv si din considerente financiare. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari catre autor?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Vreau sa va intreb cu referire la calitatea prestatiei serviciilor de catre avocatii remunerati din bugetul statului. Care sint garantiile ca aceste servicii calitative vor fi pe masura asteptarilor celuia care solicita acest sprijin, concurs?

Fiindca e una cind avocatul este remunerat si stim cum se negociaza acest lucru, iar in cazul de fata salariul va fi garantat de stat. Nu poate fi o atitudine formala, una mai putin responsabila, ca nu este un stimulent adecvat cu acel pe care il are un avocat care este angajat, un avocat privat. Deci, care sint garantiile ca demersul avocatului in instanta va fi unul de calitate?

Domnul Nicolae Esanu:

Vreau sa atrag atentie ca, inclusiv la momentul actual, in conformitate cu legislatia in vigoare, avocatii care acorda asistenta din oficiu sint remunerati, de asemenea, de catre stat. Deci, noi doar schimbam mecanismul prin care se efectueaza aceasta remunerare.

In ceea ce priveste calitatea serviciilor acordate de catre avocati. Noi trebuie sa vorbim aici de mecanisme generale, care se refera la imbunatatirea calitatii tuturor serviciilor prestate de catre avocati. Si aici rolul primordial revine Baroului Avocatilor. In Legea cu privire la avocatura exista asemenea mecanisme, care, trebuie sa constatam cu parere de rau, astazi nu functioneaza foarte bine. Si avem metode specifice, deci anume pentru avocati e prevazut, care activeaza din oficiu.

In acest sens, se prevede constituirea unor barouri specializate in care vor fi angajati avocatii care presteaza servicii din oficii. Si iata acestor barouri, adica persoanelor care conduc aceste barouri le va reveni sarcina de a controla calitatea serviciilor prestate de catre avocati. Si in cazul in care serviciile nu se vor ridica la calitatea cuvenita, persoanele respective vor fi lipsite de posibilitatea de a acorda servicii din contul statului.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint pe marginea acestui proiect de lege.

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

La fel, as dori sa fiu inscris pentru luare de cuvint la acest subiect.

As avea si o intrebare catre domnul viceministru Esanu.

Domnule viceministru,

Noi am inteles ceea ce ati incercat dumneavoastra sa explicati, ca, de fapt, schimba forma sau se instituie, dar, de fapt, se instituie o noua categorie de avocati, asa-numitii avocati publici. Eu as avea o intrebare: acesti avocati publici vor putea sa preseze ulterior servicii contra plata sau nu? Sau vor avea posibilitate sa activeze numai in cadrul asistentei juridice gratuite?

Domnul Nicolae Esanu:

Vreau sa mentionez ca proiectul de lege nu prevede instituirea unor categorii distincte de avocati. Deci, avocatii care vor presta servicii din oficiu vor avea exact acelasi statut juridic pe care il are oricare avocat: admitere in profesie, controlul activitatii acestora etc. Unica diferenta va fi ca aceste persoane vor fi angajate in baza de contract de catre birourile respective, care asigura asistenta garantata de stat si aceste persoane nu vor putea concomitent sa faca ceea ce fac si astazi: sa presteze servicii in baza de contract si sa fie remunerati pentru asistenta din oficiu.

Pentru ca, cine cunoaste astazi mecanismul de acordare a asistentei, trebuie sa recunoasca ca, de foarte multe ori, persoanele care presteaza servicii, fiind desemnate din oficiu, in realitate sint remunerati de persoana pe care o apara. Deci, nefiind un mecanism transparent, ei pot sa faca acest lucru astazi.

Concomitent, avind in vedere faptul ca noi nu putem asigura constituirea birourilor in toate localitatile in care sint amplasate instantele judecatoresti, fiindca avem in centre raionale instante judecatoresti unde activeaza 2-3 judecatori si acelasi numar de avocati, in acele localitati vor exista avocati care vor fi angajati pe baza de contract, vor presta servicii garantate de stat. Si, concomitent, acele persoane vor putea presta si servicii in baza de contract incheiat cu clientii.

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Urmatoarea intrebare se refera la modul de finantare a acestor birouri si a acestor avocati. In lege este prevazut ca o parte din bugetul statului era intr-o masura oarecare din contul bugetelor administratiilor publice locale. Cum ati vedea dumneavoastra functionalitatea legii respective daca noi o sa punem in continuare pe seama bugetelor locale acoperirea cheltuielilor pentru aceasta asistenta juridica gratuita?

Domnul Nicolae Esanu:

Vreau sa mentionez din start ca in masura in care noi vorbim de acordarea asistentei pentru participantii la proces, deci in cazurile in care conform Conventiei europene noi avem obligatia de a le acorda asistenta gratuita persoanelor, toate aceste servicii vor fi acordate din contul statului. In contul bugetelor locale se prevede transferarea, dar unor atributii nesemnificative, ceea ce se refera la remunerarea, asa-numitilor parajuristi. Deci, persoane care nu sint avocati si care vor acorda servicii, sa spunem asa, de prima necesitate, care nu necesita cunostinte juridice. Deci, sa indemne persoana carui organ trebuie sa se adreseze, sa sugereze daca exista sau nu o problema care are sanse, perspective juridice s.a.m.d. Aceste cheltuieli vor fi nesemnificative, in opinia noastra.

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Va multumesc, domnule viceministru.

Pozitia noastra vizavi de acest proiect o vom exprima in cadrul luarii de cuvint.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Odinioara, dumneavoastra ati vorbit despre acesti parajuristii, care ar acorda asistenta juridica primara. In acelasi timp, la alineatul (1) din articolul 16 se stipuleaza: "In cadrul autoritatilor administratiei publice locale, asistenta juridica primara se acorda de catre functionarii acestor organe..."

Or, noi cunoastem ca, potrivit Legii privind administratia publica locala, secretarii consiliilor locale trebuie sa posede studii juridice. Atunci, de ce este nevoie de aceasta institutie a parajuristilor, care inca nu este clar, potrivit articolului 17, conform caror criterii vor fi selectati acestia, pentru ca sa se bucure de o inalta stima din partea societatii.

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, Legea privind administratia publica locala nu prevede, totusi, ca secretarii sa fie juristi. In lege se mentioneaza ca, de regula, acestia trebuie sa fie juristi, dar pot sa nu fie juristi.

In al doilea rind, raspunzind la intrebarea domnului Filat, eu nu am mentionat faptul ca asistenta juridica vor acorda si organele locale cu personalul pe care il au, ceea ce presupune ca nu sint necesare cheltuieli suplimentare, de aceea nu am mentionat acest lucru.

Dar, in acelasi timp, pe linga serviciile acordate de catre organele locale, care, trebuie sa recunoastem, nu vor avea suficiente forte si timp sa acorde servicii tuturor persoanelor, in experienta internationala s-a conturat un mecanism care se reprezinta prin servicii acordate de parajuristi. Noi consideram ca Republica Moldova ar trebui sa accepte acest concept.

Desigur, decizia finala apartine Parlamentului, daca noi acceptam acest concept de persoane, care, in localitatile in care nu exista juristi si, eventual, nici secretarul primariei nu este jurist, sa acorde o anumita consultanta initiala, nespecializata in domeniul dreptului.

Domnul Alexandru Lipcan:

Cine o sa selecteze acesti parajuristi? Conform caror criterii?

Domnul Nicolae Esanu:

In principiu, criteriile de selectare sint puse aici. Acesti parajuristi vor fi selectati fie de catre organele locale, daca ei pot sa-si permita sa acorde aceste servicii, fie de catre organele statului, care asigura asistenta juridica garantata de stat in limita mijloacelor disponibile de catre buget, vorbim de criteriile stabilite de Consiliul National si de selectarea de catre barourile care acorda servicii juridice gratuite.

Eventual, acesti parajuristi pot fi finantati chiar si din mijloacele care nu sint din bugetul de stat sau din bugetul organelor locale, din sponsorizari, donatii internationale etc. Deci, parajuristii nu vor fi persoane angajate pe baze permanente.

In unele localitati, in dependenta de disponibilitatile mijloacelor financiare si ale personalului, pentru ca, cu certitudine, sint si localitati unde nu exista persoane care ar putea presta aceste servicii in calitate de parajuristi, vor fi selectati dupa caz.

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule viceministru,

Am inteles. Aceste trei "fie" ale dumneavoastra sint niste presupuneri? In lege nu este clar nimic despre aceasta.

Doamna Maria Postoico:

In lectura a doua.

Domnul Nicolae Esanu:

Legea prevede posibilitatea de angajare, ca persoanele responsabile vor desemna daca angajeaza sau nu parajuristi.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege nominalizat si a constatat urmatoarele: proiectul a fost elaborat si inaintat cu titlu de initiativa legislativa din partea Guvernului si are ca scop definitivarea principiilor si mecanismelor de acordare a asistentei juridice garantate de stat.

Un drept fundamental al omului, garantat de articolul 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale este acordarea asistentei juridice garantate. La determinarea celor mai indispensabile drepturi si obligatii, jurisprudenta CEDO pune in evidenta necesitatea acordarii de catre statele membre ale Consiliului Europei a asistentei juridice gratuite, ca parte a articolului 6 care prevede dreptul la un proces echitabil.

Deci, orice persoana are dreptul la accesul liber la justitie si acces la judecata. Iar statul are obligatia de a asigura un acces practic si eficient la judecata prin acordarea unei asistente juridice sistematice eficiente si calitative, nelimitind astfel accesul la justitie prin practici inutile de costuri excesive.

Proiectul elaborat, cu respectarea recomandarilor Consiliului Europei, stabileste cadrul normativ pentru asigurarea accesului egal pentru toate persoanele la asistenta juridica, precum si organizarea sistemului de acordare a asistentei juridice garantate de stat. Proiectul a fost avizat de comisiile permanente si de Directia juridica. Avizele sint pozitive, cu unele amendamente care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule presedinte.

Intrebari catre comisie? Nu sint. Sint, da?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnule presedinte,

Articolul 29, alineatul (8) prevede ca cursurile de instruire initiala si continua pentru avocatii, autorizati sa acorde servicii de asistenta juridica secundara le va efectua Consiliul National. Momentul acesta este in contradictie cu proiectul de Lege nr.918, care urmeaza sa fie votat in a doua lectura, care prevede instituirea Institutului National si poate ca era cazul sa se tina cont de acest fapt, ca sa fie uniformizata si sa nu mai dublam eforturile si cheltuielile inutile.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Intrebarea este pusa la momentul oportun si este foarte clara. Deci, alaltaieri sau ieri, noi am examinat proiectul de Lege nr.918 cu privire la Institutul National al Justitiei, pregatit pentru a doua lectura si anume acest moment a fost in centrul discutiei. Deci, pentru lectura a doua noi vom introduce modificarile respective in legea data.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Pentru luarile de cuvint, se invita la tribuna centrala domnul Plesca.

Domnul Ion Plesca:

Stimata doamna Presedinte,

Onorat Parlament,

Acordarea asistentei juridice garantate este parte a dreptului fundamental al omului la un proces echitabil, garantat prin articolul 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale si reprezinta o componenta esentiala a bunei functionari a sistemului judiciar intr-un stat de drept. In termeni mai largi, orice persoana are dreptul la acces la justitie si, prin urmare, are acces la judecata.

De aceea, statul este obligat sa asigure acest acces practic si eficient la judecata prin acordarea unei asistente juridice sistematice si are obligatia de a nu limita un astfel de acces prin proceduri si practici inutile. O asistenta juridica este eficienta atunci cind aduce accesul la justitie cit mai aproape de cetateni. Dezvoltarea completa a unui sistem coordonat si coerent de asistenta juridica necesita timp.

De aceea, este important ca proiectul sa contina prevederi tranzitorii care sa delimiteze clar atributiile si responsabilitatile organelor imputernicite sa acorde asistenta juridica garantata de stat, masurile de punere in aplicare a legii cu data intrarii ei depline in vigoare. Proiectul a trebuit sa includa si prevederi mai clare la stabilirea principiilor de acordare a asistentei, accesibilitatii, egalitatii, calitatii si asistentei efective si celei de finantare.

Ma refer la articolul 15, ale carui prevederi nu stabilesc norme clare care ar determina cazurile si persoanele care pot beneficia de asistenta juridica garantata de stat. Conform actelor internationale, statul este obligat sa acorde asistenta juridica persoanelor care nu pot angaja un avocat, pe cind in legislatia in vigoare a Republicii Moldova nu sint stipulate criteriile de determinare a statutului de persoana social-vulnerabila, pentru cele de interpretare clara a notiunii de interes al justitiei.

Desi legislatia include o asemenea formulare, ea este interpretata extrem de restrictiv, mai ales in cazurile de acordare a asistentei juridice in cauzele civile. Iar in cazurile de contraventii administrative, normele de acordare a asistentei juridice garantate de stat lipsesc cu desavirsire, astfel fiind ingradit dreptul persoanei la acces liber la justitie. Asistenta juridica primara este acordata tuturor persoanelor, indiferent de veniturile lor. Consideram ca aceasta prevedere va mari substantial numarul persoanelor care vor solicita acordarea de consultatii.

Prin proiectul propus se propune crearea unui sistem uniform de management in locul actualului sistem de administrare, care este dispersat si conditioneaza lipsa de responsabilitate in acordarea asistentei juridice. In acest sens, identificarea Ministerului de Justitie, in conformitate cu prevederile articolului 9, ca organ politic responsabil de elaborare a politicilor in domeniul asistentei juridice si ca unicul fondator al intregului sistem, necesita a fi completata cu asemenea competente ca elaborarea proiectului bugetului pentru asistenta juridica si audierea rapoartelor de activitate a consiliului.

La capitolul Consiliul National consideram necesara identificarea clara a statutului acestui organ, deoarece, in functie de responsabilitatile ce i se atribuie, acesta ar trebui sa detina un statut de persoana juridica cu obligatiunea de a prezenta rapoarte anuale spre audiere.

In acelasi context, trebuie sa fie revazut si statutul oficiilor teritoriile care ar trebui tratate ca oficii teritoriale ale Consiliului National pentru a le impune responsabilitatea de a asigura localitatile cu asistenta juridica calitativa, oferita de profesionisti. Argumentul este ca atribuirea organelor publice locale cu functia de acordare a asistentei juridice, dupa cum este prevazut la articolul 16 practic este irealizabila, deoarece, conform legislatiei, acordarea unor astfel de atributii sint improprii, necaracteristice lor.

La fel nu se tine cont de resursele materiale necesare pentru acordarea unor asemenea servicii. In nota explicativa asupra proiectului se mentioneaza ca termenul "parajuristi" este introdus in conformitate cu practica internationala in domeniul asistentei juridice garantate de stat si ca exemplu ne aduceti practica Republicii Sud-Africane.

In schimb, nu faceti trimitere la practica vreunei tari europene in care se practica utilizarea acestei notiuni. Conform prevederilor articolului 19 alineatul (1) litera b), ramin neclare motivele pentru care persoanelor nu li se asigura dreptul la asistenta juridica secundara, in cazul in care participarea aparatorului este obligatorie conform prevederilor articolului 79, punct 1) din Codul de procedura penala.

In cazul in care legea nu prevede clar cum va proceda cetateanul in cazul in care solicitantului i se refuza acordarea asistentei juridice, deci, nu i se ofera dreptul legal de a contesta acest refuz, statul poate suporta cheltuieli mult mai mari. Formula propusa la articolul 23, precum ca asistenta juridica secundara nu se acorda daca cererea persoanei privind solicitarea acesteia este vadit nefondata si posibilitatea de succes in cursul reprezentarii in procesul examinarii cauzei este redusa, contravine articolului 6 al Curtii Europene pentru drepturile omului, conform careia orice persoana are dreptul la judecare in mod echitabil si public, in termene rezonabile ale cauzei sale de catre o instanta independenta si neloiala.

In contextul celor mentionate si fiind constienti de faptul ca asigurarea accesului liber la justitie, conditie obligatorie asumata de statul nostru in cadrul actelor internationale, Fractiunea Parlamentara "Alianta "Moldova Noastra"" sustine proiectul de Lege cu privire la asistenta juridica garantata de stat si va inainta amendamente pentru lectura a doua, pentru a imbunatati acest proiect de lege.

Va multumesc pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Plesca.

Se invita domnul Filat.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Stimate doamne deputati,

Stimati domni deputati,

Am vrea, prin luarea mea de cuvint, sa atentionam asupra problemei in general ce tine de asistenta juridica. Si as vrea sa mentionez ca la 21 iunie 1994 Parlamentul a adoptat conceptia reformei judiciare si de drept.

Din momentul adoptarii acestei conceptii, intreg procesul de functionare si reformare a justitiei a fost supus logicii acestui document. Conceptia reformei judiciare si de drept se refera, in principal, la instantele judecatoresti, la statutul judecatorilor, la Consiliul Superior al Magistraturii, la Procuratura. Avocatura este reflectata in conceptie doar tangential. Prin urmare, institutia apararii a fost ignorata pina in prezent, ceea ce a si determinat proasta functionare, lipsa de reglementari clare si imaginea sifonata a acestei institutii pina la momentul actual.

In 1999, Parlamentul adopta prima Lege cu privire la avocatura. Peste citeva luni, Curtea Constitutionala declara o parte din prevederile acestei legi neconstitutionala, ca, in final, legea sa fie abrogata. Din acel moment, in domeniul avocaturii s-a instaurat un haos care nu a fost posibil de remediat nici dupa adoptarea Legii cu privire la avocatura in anul 2002.

Actuala Lege cu privire la avocatura nu este functionala, contine mai multe prevederi confuze si divergente care creeaza o serie de dificultati in procesul de exercitare a profesiei de avocat: accesul in avocatura, precum si administrarea si monitorizarea institutiei avocaturii. La ora actuala lipseste o autoritate clara in domeniul avocaturii. Conflictele dintre Baroul Avocatilor si Ministerul Justitiei sint permanente.

Exista mai multe sesizari privind sistemul nefunctional de admitere in profesia de avocat. Exista si numeroase dosare pe rolul instantelor de judecata contra Ministerului Justitiei de contestare a rezultatelor examenelor de admitere in profesie. Stagierea avocatilor este mai mult formala, iar instruirea avocatilor privind modificarile in legislatie sint practic inexistente.

Nu mai vorbesc de coruptia care a afectat, practic, intreaga institutie a avocaturii. Consecintele acestei stari de lucruri le suporta societatea in general. Justitiabilii sint lipsiti de o asistenta calificata, iar institutia apararii incepe sa poarte un caracter formal, care nu mai contribuie la desfasurarea unui proces echitabil. La ora actuala, pe ordinea de zi a Parlamentului se afla doua proiecte de lege care vizeaza institutia apararii. Este vorba despre proiectul de modificare a Legii nr.1260 si despre proiectul de Lege cu privire la asistenta juridica gratuita, pe care il examinam astazi.

Stimati colegi,

Analizind proiectul de lege pus in discutie, consideram necesar sa atragem atentia asupra urmatoarelor deficiente. Pentru asistenta primara se poate adresa orice persoana, indiferent de venituri, ceea ce se stipuleaza in proiectul actual de lege. In consecinta, datorita avantajelor economice, orice persoana interesata va prefera sa se adreseze mai intii avocatilor publici, iar mai apoi unui avocat licentiat. In situatia data, apare o intrebare logica: care este ratiunea statului de a acoperi costurile asistentei juridice pentru toate categoriile de persoane, indiferent de venit.

Consideram ca asistenta juridica primara trebuie sa fie acordata doar persoanelor cu venituri mici sau social-vulnerabile si nu indiferent de nivelul veniturilor acestora. Guvernul nu este obligat sa achite costurile asistentei juridice pentru acei carora situatia materiala le permite sa o faca din surse proprii. Aditional, un asemenea mecanism, in mod potential, poate conduce la falimentul avocatilor care activeaza in provincie, in mod special din localitatile unde se presupune ca vor exista oficii teritoriale.

Structura de administrare a procesului de acordare a asistentei juridice garantate de stat, propuse de proiectul examinat nu este functionala. Articolul 11 alineatul (2) din proiect prevede ca Consiliul National va activa pe baze obstesti.

Analizind atributiile Consiliului National, stabilite la articolele 12 si 13, este clar din start ca nu va fi posibil de a le exercita pe baze obstesti. Potrivit proiectului, Consiliul National urmeaza sa exercite urmatoarele atributii: asigurarea instruirii initiale si continue a avocatilor publici, asigurarea functionarii oficiilor teritoriale, elaborarea rapoartelor, tinerea registrului national, stabilirea recomandarilor si criteriilor pentru asigurarea uniforma a legii, evaluarea costurilor si planificarea cheltuielilor, elaborarea propunerilor pentru bugetul de stat, organizarea concursurilor si selectarea avocatilor, organizarea controlului asupra calitatii asistentei juridice oferite s.a.m.d.

Este evident ca, pentru exercitarea acestor atributii, va fi necesar sa existe un personal angajat permanent. In consecinta, ne vom pomeni peste citeva luni cu un proiect de modificare a legii, prin care deja se va cere alocarea banilor de la buget pentru a intretine aceasta institutie. In general, intregul sistem de administrare a procesului de acordare a asistentei juridice garantate de stat in forma propusa in proiect este destul de birocratizat, greoi si nefunctional.

Proiectul prevede ca asistenta juridica primara este acordata de catre autoritatile administratiei publice locale de nivelul intii. Proiectul instituie obligatii pentru organele administratiei publice locale, insa nu tine cont de disponibilitatile financiare si umane ale acestor organe.

In majoritatea primariilor un asemenea personal lipseste. Probabil, aceste prevederi sint inspirate din experienta tarilor mai bogate ca Republica Moldova, unde organele administratiei publice locale de toate nivelurile dispun de resurse bugetare mai mult sau mai putin rezonabile, care le-ar permite acoperirea unor asemenea servicii.

Prin urmare, este putin probabil ca aceste prevederi vor functiona in practica. In aceasta ordine de idei, articolul 16, alineatul (3) face referire la asa-numitul principiu al economicitatii, ceea ce lasa sa se inteleaga ca banii de la buget pentru juristii din cadrul organelor administratiei publice locale nu vor fi alocati.

Articolul 17 din proiect prevede ca asa-numitii parajuristi vor fi asigurati material cu sedii si utilaj din contul organelor administratiei publice locale. In primul rind, trebuie sa se tina cont de faptul ca organele administratiei publice locale nu dispun de bani. Prin urmare, este putin probabil ca se vor aloca careva fonduri in acest sens. In cazul in care aceste obligatii financiare nu vor fi trecute pe seama Ministerului Justitiei, institutia nu va fi functionala.

Exista o sumedenie de exemple cind in sarcina organelor de administratie publica locala sint puse finantarea anumitelor servicii si proiecte care nu se realizeaza din lipsa acestor fonduri. Articolele 24, 25 si 26 din proiect vin sa instituie o serie de exigente de ordin birocratic, cum ar fi multitudinea de cereri, comunicari, decizii de aprobare, multitudinea de acte ce trebuie anexate, care, in mod potential, vor ingreuna sau bloca accesul persoanelor la serviciile create prin acest proiect de lege.

Stimati colegi,

Proiectul prevede ca, pentru a beneficia de asistenta juridica secundara, solicitantii urmeaza sa anexeze la cerere declaratia cu privire la venitul global. In acest sens, este necesar sa se tina cont ca doar un numar foarte mic de persoane depun declaratii cu privire la venit si avere, iar acei care au venituri modeste, in general nu depun asemenea declaratii, deoarece legea nu-i obliga. Persoanele ce lucreaza sezonieri peste hotare, apatrizii, refugiatii, nu vor avea acces la serviciile respective.

O potentiala problema o constituie si lipsa unei reglementari clare, chiar in textul legii, a cuantumului onorariilor percepute de avocatii publici. Proiectul prevede ca marimea si modalitatea de remunerare a avocatilor care acorda asistenta juridica secundara se stabileste de Guvern, tinind cont de principiul cheltuirii eficiente a mijloacelor financiare bugetare.

Stabilirea acestora de catre Guvern se va efectua, ca de obicei, in limita resurselor disponibile, ceea ce va permite perpetuarea practicii de finantare actuala a avocatilor din oficiu, dar sub o alta denumire - de avocati publici. O problema aparte o constituie calitatea asistentei ce urmeaza a fi acordata de asa-numitii "parajuristi" - persoane cu studii juridice incomplete.

Proiectul defineste parajuristii ca persoane cu reputatie ireprosabila si care se bucura de un inalt respect din partea societatii. Or, reputatia si respectul din partea societatii nu insemna neaparat si un anumit nivel de calificare profesionala in acest domeniu. O persoana cu reputatie ireprosabila nu insemna neaparat si un cunoscator al legii.

O problema aparte a proiectului examinat o constituie si lipsa unei estimari financiare a costului acestui proiect de lege. Proiectul de lege instituie o serie de mecanisme, institutii care, inevitabil, vor atrage dupa sine crearea unui anumit aparat administrativ care nu pare a fi mic. Nora informativa nu contine o asemenea estimare, prin urmare este greu de stabilit daca crearea acestei institutii poate fi suportata financiar de bugetul de stat.

Lipsa unui studiu de fezabilitate financiara a institutiilor ce se doresc a fi create au determinat autorii proiectului sa prevada trecerea pe seama organelor administratiei publice locale a unei serii de costuri care, apriori, nu vor fi acoperite, cu exceptia, putem sa constatam, a municipiilor Chisinau si Balti.

Consideram ca este obligatoriu ca deputatilor sa le fie puse la dispozitie estimarile financiare pentru a vedea daca Guvernul va avea bani sa suporte acest proiect.

In cazul in care banii nu vor fi alocati in volumul necesar, este iminent riscul ca se va repeta la indigou situatia cu acordarea asistentei juridice de oficiu, potrivit articolului 6 din Legea nr.1266. Potrivit proiectului, legea urmeaza a fi aplicata pe teritoriul intregii tari. In acelasi timp, la articolul 12 alineatul (1) litera h) din proiect se prevede asigurarea de catre Consiliul National a implementarii modelelor-pilot de acordare a asistentei juridice garantate de stat.

Despre ce fel de modele-pilot este vorba, daca noua ni se propune adoptarea unei legi, care, din start, urmeaza a fi implementata la scara nationala. Deputatii trebuie sa cunoasca daca exista vreo institutie donatoare care finanteaza promovarea acestui proiect si doreste sa experimenteze ceva la noi in tara. Daca lucrurile stau anume asa, trebuie sa vedem, daca acceptam noi sa servim drept poligon pentru experimentarea diferitelor modele.

In SCERS, la capitolul "Accesul la justitie", punctul 271, s-a propus initial elaborarea si, ulterior, implementarea unor politici privind asistenta juridica garantata de stat. In momentul de fata, asemenea politici fie nu au fost elaborate, fie nu au fost inca puse in discutie, intrucit nu este cunoscuta nici una.

Revenind la ideea initiala a discursului, noi, la ora actuala, nu ne-am clarificat inca cu functionarea avocaturii ca institutie, dar incercam sa adoptam un nou proiect conex cu Legea cu privire la avocatura.

Din aceste motive, consideram ca aparitia unui nou act normativ care ar reglementa modul de acordare a asistentei juridice, fie si de stat, va introduce si mai mare confuzie in procesul de acordare a asistentei juridice persoanelor cu venituri modeste, iar contradictiile ascunse din aceste doua acte normative se pot transforma in mod potential in contradictii intre avocatii care activeaza in baza Legii nr.1260 - avocatii publici.

In aceasta ordine de idei, noi consideram ca cea mai justa solutie ar fi elaborarea unei conceptii de dezvoltare a institutiei avocaturii, inclusiv cu o componenta pentru asistenta juridica garantata de stat, care va stabili clar modelul de institutie si mecanismele eventuale de functionare si numai ulterior sa revenim la prevederile normative privind asistenta juridica gratuita in cadrul Legii cu privire la avocatura, si nu ne referim la Legea nr.1260.

Consideram ca este cazul sa adoptam o noua lege cu privire la avocatura, care ar permite dezvoltarea acestei institutii in conformitate cu standardele europene in domeniu. In aceasta lege am putea prevedea un compartiment aparte care ar reglementa modalitatea de acordare a asistentei juridice gratuite.

Stimati colegi,

In discursul meu am incercat sa atrag atentie asupra deficientelor existente in general in problema asistentei juridice. Avind in vedere insa discutiile de ultima ora, Fractiunea Partidului Democrat a luat decizia sa voteze acest proiect cu conditia, catre lectura a doua, sa incercam, mie imi vine foarte greu sa cred ca o sa incercam sa aducem legea la ideea de baza.

Doamna Maria Postoico:

Dar trebuie s-o aducem.

Domnul Vladimir Filat:

Dar, totusi, sa incercam s-o facem cit de cit functionala.

Eu va multumesc pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Filat.

Si eu as vrea sa spun citeva cuvinte asupra acestui proiect. Noi cunoastem, cu parere de rau, cam toti sintem deputati, activam in teritoriu cu alegatorii nostri si cite solicitari au fost inaintate de felul acesta, fiindca ei nu pot sa aiba acest acces la justitie, fiindca nu are cine sa le ajute.

Deci, este ceva nou pentru tara noastra, este clar si tot ce este nou ne pare ca nu va fi, nu va avea dreptul la viata. Dar, oricum, aceasta incercare care se face acum la noi in tara, eu o consider, totusi, binevenita pentru paturile vulnerabile, pentru acei care nu au aceasta posibilitate sa aiba acest acces la justitie.

Noi avem destule forte in Parlament, am in vedere juristi de forta si, totodata, la noi in tara sint organizatii neguvernamentale, care pot sa depuna eforturi pentru a aduce pentru lectura a doua acest proiect cit de cit sa fie bine implementat. Si, desigur, viata merge inainte si vor fi necesare si unele modificari, dar, oricum, in prezent, trebuie sa facem acest pas. Si eu, totusi, v-as chema sa sustinem acest proiect de lege.

Este clar ca avem foarte mult de muncit asupra lui pentru lectura a doua si, totusi, va chem ca sa fie sustinut si cit de cit sa intindem o mina de ajutor pentru patura vulnerabila, care, de fapt, da, pe procesele penale, pe dosarele penale au acest acces, statul le garanteaza, le ajuta, dar in civile, in dosarele civile, in litigiile civile si cele administrative, foarte corect au mentionat colegii mei, ce facem cu aceasta parte?

Deci, in cazul dat, este necesar sa examinam si sa inaintam acele propuneri in vederea imbunatatirii proiectului mentionat.

Multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu va multumesc.

In primul rind, multumesc pentru discutiile care au avut loc astazi pe marginea acestui proiect.

Noi, in cadrul sedintei comisiei, am avut si mai multe intrebari, si mai multe probleme pe care le-am discutat, printre altele, cu participarea cea mai larga a reprezentantilor ONG. Noi am luat o decizie ca, in cadrul comisiei, sa formam un grup de lucru special pentru a acumula toate propunerile, toate amendamentele, in special sa fie sistematizate si analizate foarte atent, luind in considerare, fara doar si poate, si problemele care se afla in legatura cu adoptarea modificarilor Legii cu privire la avocatura.

De aceea, eu va multumesc inca o data. Chem toti deputatii, pe acei care deja au expus obiectiile si amendamentele si tot corpul deputatilor sa participe in modul cel mai activ la modificarea sau, mai bine zis, la perfectarea acestui proiect de lege.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege cu privire la asistenta juridica garantata de stat. Cine este pentru, rog sa voteze. Unanim.

Multumesc.

Paturile social-vulnerabile, deci, au sustinere din partea parlamentarilor. Proiectul de Lege nr.1091 a fost aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1473 privind modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si a Legii cu privire la Procuratura.

Poftim, autorii, domnul Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Daca imi permiteti, eu voi raporta si din numele autorilor, si din partea comisiei.

Doamna Maria Postoico:

Da, se accepta.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Proiectul nr.1473 prevede reglementarile de baza, modificarea unor proiecte de legi care stipuleaza revizuirea si concretizarea unor imputerniciri ale Procuraturii, stabilite de Codul cu privire la contraventiile administrative si de Legea cu privire la Procuratura, si are drept scop realizarea punctului 12 din Programul calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu Rezolutia si Recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiilor si a angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, aprobat prin Hotarirea Parlamentului cu nr.284 din 11 noiembrie 2005.

In acest proiect de lege se propune:

- excluderea reglementarilor privind retinerea persoanei mai mult de 72 de ore, care astazi este prevazut in Codul contraventional;

- largirea dreptului persoanei de a ataca cu recurs hotarirea judecatoriei cu privire la contraventia administrativa;

- omiterea prevederilor in al caror temei procurorul poate ataca prin recurs extraordinar hotaririle asupra cazurilor cu privire la contraventiile administrative si excluderea reglementarilor privind examinarea acestor recursuri;

- concretizarea prevederilor privind cazurile in care procurorul este in drept sa faca recurs impotriva actului ilegal emis de un organ sau de o persoana cu functii de raspundere;

- stabilirea ierarhiei procurorilor in functie de postul ocupat in sistemul procuraturii;

- includerea unor reglementari noi privind garantiile sociale ale procurorilor si alte prevederi.

Asupra prezentului proiect de lege nr.1473 au prezentat avizele respective
7 comisii permanente ale Parlamentului, Guvernul si Directia juridica, care s-au expus intru sustinerea proiectului nominalizat.

Totodata, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru agricultura si industria alimentara si Guvernul au mentionat in avize unele obiectii referitoare la esenta prevederilor punctelor 1 si 4 din articolul I si ale punctelor 3, 4, 5, 6, 9, 19 si 20 de la articolul II din proiectul de Lege nr.1473.

In contextul acestor amendamente, comisia mentioneaza ca la alineatul (4) din articolul 131 din Constitutie se prevede ca orice propunere legislativa sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare, precum si majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupa ce au primit aviz pozitiv din partea Guvernului.

In legatura cu aceste reglementari constitutionale, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera intemeiate obiectiile Guvernului referitoare la prezentul proiect de lege, cu privire la articolul II punctele 19 si 20 care necesita cheltuieli bugetare. Si, prin urmare, ele nu pot fi acceptate conceptual in lipsa avizului respectiv al Guvernului. Oportunitatea celorlalte obiectii va fi examinata in cadrul pregatirii acestui proiect de lege pentru lectura a doua.

Totodata, avind in vedre ca reglementarile proiectelor de lege nr.976 din
22 martie 2006 si nr.3801 din 12 noiembrie 2004, care urmeaza sa fie examinate de catre Parlament, se contin aceste prevederi si in proiectul nr.1473. Comisia propune ca aceste 3 proiecte sa fie comasate intr-un proiect de lege unic, prezentindu-le Parlamentului pentru lectura a doua in cadrul unui singur proiect.

Tinind cont de cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca Parlamentul sa examineze si sa aprobe proiectul de Lege nr.1473 in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Turcan,

In ceea ce priveste amendamentele la Codul cu privire la contraventiile administrative, pare a fi justificata toata activitatea care urmeaza s-o intreprindem noi. Dar in ceea ce priveste Legea cu privire la Procuratura, tinind cont de faptul ca urmeaza sa fie adoptata o lege noua in aceasta privinta, nu era cazul sa suspendam aceste amendamente si sa le includem in cadrul viitorului proiect al noii Legi cu privire la Procuratura, pentru a nu dubla eforturile.

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim, daca va fi o initiativa ca sa fie elaborat un proiect nou de Lege cu privire la Procuratura, eu cred ca acest proiect poate fi ca un obiect de discutie si examinare in cadrul Parlamentului. In cazul dat, noi propunem unele modificari care rezulta, inca o data repet, din practica reala care exista si aceste propuneri au fost consultate cu toate organele, cu asa-numitele organe de drept: cu Curtea Constitutionala, cu Curtea Suprema de Justitie, cu aceeasi Procuratura Generala, tinind cont de unele dificultati care se intilnesc in practica lor.

Totodata, noi am luat in considerare si unele obiectii, care au parvenit din partea expertilor europeni, ce se refera la imputernicirile Procuraturii existente. De aceea, noi si am propus aceste modificari.

Domnul Ion Varta:

Nu sinteti de acord ca aceste amendamente vizeaza doar unele aspecte care se refera la activitatea acestei institutii a statului si in cadrul unei legi organice toate aspectele pot fi cercetate si analizate si, pina la urma, elaborate solutii in complex, deci problema sa fie abordata in complexitatea ei integrala.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu nu exclud abordarea problemei in asemenea mod, dar in acest caz grupul de autori au considerat mai rational, luind in considerare si planul nostru calendaristic, ca sa fie toate, cele mai importante modificari din aceste legi.

Domnul Ion Varta:

Dar considerati ca aceste amendamente nu exclud, in ultima instanta, elaborarea unui proiect de lege care ar viza activitatea integrala a acestei institutii a statului.

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim, inaintati propuneri.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte si autor al acestui proiect de lege,

As avea citeva intrebari, ca si colegul meu Ion Varta, referitor la modificarile privind Legea cu privire la Procuratura.

Spre exemplu, dat fiind faptul ca dumneavoastra ati spus ca aceasta initiativa se incadreaza in aranjarea legislatiei Republicii Moldova la standardele internationale, din ce considerente, la articolul 9, in care se mentioneaza despre actiunea civila, i se da procurorului o atare competenta de a inainta in instanta de judecata actiuni civile in interesele statului, or, statul, dupa cum stim noi, conform Constitutiei, si aceasta este tendinta noastra de la 1994 incoace sa facem ca statul si cetateanul sa fie egali in fata legii, de ce procurorul iarasi, ca pe timpul sovietic, sta in apararea statului?

Domnul Vladimir Turcan:

Da, procurorul nu este o... noi nu contrapunem problema procurorului si a statului. In cazul dat, pur si simplu, statul, prin lege inclusiv, atribuie acest drept procurorului. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Noi, printre altele, cind am modificat deja unele legi, inclusiv problema ce tine de recuperarea prejudiciului statului, ca rezultatul unor decizii care au fost trecute prin CEDO, am indicat ca anume Procurorul General, dupa ce a fost adoptata o decizie prin CEDO, este in drept sa inainteze o cerere civila dupa verificarile respective pentru a fi apreciata paguba pricinuita statului.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu nu vad aici mari probleme, mai mult decit atit ca acest articol este modificat numai din punct de vedere al tehnicii legislative, nu mai mult, deoarece aceasta prevedere exista si in legea actuala in vigoare.

In cazul in care dumneavoastra considerati ca procurorului nu trebuie sa e se atribuie acest drept, poftim, atunci poate fi ca o initiativa aparte pentru a discuta in special si problema abordata.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, la articolul...

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Susarenco,

Eu, printre altele, ca membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati care a participat la examinarea acestui proiect, deci, tineti minte, au fost si alte probleme abordate in cadrul sedintei comisiei. Deoarece, daca noi facem o paralela cu atributiile procurorului, sa spunem, in tarile din Europa, clar ca este o diferenta, pornind de la rolul si locul procurorului, in genere, in sistemul organelor de stat.

Dar, ma rog, asa este situatia la ziua de azi, asa este, spunem, asa sint traditiile statului nostru. Printre altele, aceste momente in nici o masura nu au fost puse la indoiala. Iarasi, domnul Cubreacov, nu stiu daca este aici sau nu, dumnealui reactioneaza cam bolnavicios cind eu fac referinta la unele elemente, pe care noi le primim ca rezultat al deplasarilor, cred ca dumnealui se afla taman intr-o deplasare. Deci noi, fiind intr-o delegatie cu o echipa din Procuratura Generala in Germania, am discutat si problemele in cauza si dumnealor si au expus pozitia foarte clar.

Poftim, cel mai important este ca, prin reglementarile stabilite in statul dumneavoastra, referitor la atributiile procurorului, sa nu fie incalcate drepturile omului. Aceasta este cel mai important. Restul, deja cum considera statul la etapa respectiva asa si vor fi reglementate atributiile Procuraturii.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, eu va multumesc.

Vreau sa fac o paranteza. Eu nu am participat, cu parere de rau, la sedinta comisiei, fiind in concediu medical. La articolul 13 la litera... cred ca dumneavoastra ca autor poate acceptati ca este o greseala mecanica. Se spune ca litera a) se exclude, iar ultima, la litera a) cuvintele "dupa competenta" se inlocuiesc cu alte cuvinte, se vede ca se are in vedere litera b). Aici trebuie de atras atentie.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, aici ne vom uita.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si referitor la articolul 20 din proiect, nu considerati dumneavoastra ca este in contradictie cu prevederile proiectului de Lege cu privire la Institutul National al Justitiei, pe care l-am exclus astazi din ordinea de zi, referitor la pregatirea si stagierea procurorilor. Or, in acest proiect de Lege cu privire la Institutul National al Justitiei, se prevede foarte clar procedura de pregatire si de stagiu a viitorilor procurori si judecatori.

Domnul VladimirTurcan:

Eu cred ca, dupa ce vom adopta in a doua lectura Legea cu privire la Institutul National al Justitiei, sper ca aceasta va avea loc la sedinta urmatoare, noi, dupa momentele acestea, este clar ca vom introduce, dupa caz, si modificarile respective in initiativa noastra pentru lectura a doua.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc.

Si la articolul 34 autorii acestui proiect vin cu o propunere foarte interesanta, acolo unde este vorba de asigurarea cu pensii si indemnizatii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu deja am raportat.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cuvintele "procuror si judecator" se inlocuiesc cu cuvintele "procuror si judecator sau alte functii operative in organele de drept". Ce se are in vedere prin alte functii operative care pot fi egalate cu functia de judecator si procuror, la asigurarea cu pensii si indemnizatii?

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule deputat,

Eu deja am raportat ca prevederile acestor articole 19 si 20, ce tin de problema cheltuielilor suplimentare, noi propunem sa fie excluse in calitate de concept, neavind sustinerea din partea Guvernului, conform Constitutiei.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si completarea cu... iarasi ca in stagiul procurorului poate fi... se egaleaza cu stagiul unui procuror functiile legibile in organele de stat. Nu credeti dumneavoastra ca o atare largire numai este vorba de procuror, daca el a lucrat un an procuror si apoi a lucrat presupunem primar si noi ii dam pensie de procuror.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca dumneavoastra va referiti la proiectul de Lege nr.3801, pe care noi il vom examina la sedinta urmatoare, acolo este prevazut asa ceva.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si ultima intrebare. Cum vedeti dumneavoastra propunerile pentru asigurarea in general cu pensii si indemnizatii, asigurarile sociale ale procurorilor, mentionind in nota informativa ca egalati cu judecatorii, cind Guvernul... noi avem in mapa noastra propunerea Guvernului de restringere a drepturilor judecatorilor la indemnizatii.

Domnul Vladimir Turcan:

Noi, cind am propus, am avut in vedere nu problema de a largi sau restringe, dar problema egalarii in aceste drepturi, dar Guvernul nu a sustinut si ideea aceasta, dupa cum noi am raportat deja, este propusa ca sa fie exclusa din acest proiect de lege in calitate de concept.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu rog sa fiu inscris in dezbateri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnul Presedinte.

Stimate domnule presedinte de comisie,

Incepind cu articolele 34, 38 se vede foarte clar ca, pentru indeplinirea acestor prevederi, vor fi necesare alocari suplimentare de la buget. Noi sustinem ideea ca aceste persoane trebuie sustinute si din punct de vedere financiar, adica nu numai declarativ, dar si material. Insa spuneti, va rog, eu, in orice caz, in avizele si in documentele primite nu vad avizele Guvernului. Poate ne spuneti dumneavoastra, care este punctul de vedere al Guvernului in problema data.

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule deputat Filat,

Eu deja am raportat si i-am raspuns odinioara si domnului deputat Susarenco, ca referitor la articolele 19 si 20 din acest proiect sau la articolele 34 si 38 din Legea cu privire la Procuratura, este avizul negativ din partea Guvernului la capitolul ce tine de cheltuieli suplimentare. Si din aceasta cauza noi propunem excluderea acestei idei in calitate de concept din proiect, spre regret.

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule presedinte,

Eu va multumesc pentru raspuns, dar vreau sa va spun ca am auzit cind ati comunicat si in raport s.a.m.d. Eu am vrut, prin intrebarea mea, sa atentionez si sa mai arat inca odata care este pozitia Guvernului fata de problematica data. Si eu cred ca poate nu ne grabim noi cu excluderea, poate ca trebuie de convins Guvernul ca aceste prevederi sint necesare si sa nu trebuiasca ulterior sa revenim cu alte initiative legislative. Este ca o propunere.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Eu am inteles ca dumneavoastra propuneti ca noi impreuna sa facem inca o initiativa dupa Anul Nou.

Domnul Vladimir Filat:

Nu. Eu propun sa incercam sa convingem totusi Guvernul, dumneavoastra va este mai usor, caci faceti parte din fractiunea majoritara, caci totusi aceste prevederi sint necesare si poate sa schimbam, mai usor va fi, probabil, sa schimbam avizul Guvernului.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu, am accentuat ca, spre regret, noi trebuie sa le excludem, deoarece, conform Constitutiei, in caz in care avizul este negativ, deci referitor la aceste momente noi sintem obligati sa excludem.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc domnule Presedinte.

Eu vreau sa mentionez in continuare ca sint si eu dezamagit de avizul Guvernului, deoarece 300, 400 mii de lei pe an putea sa gaseasca Guvernul pentru a asigura cu indemnizatii acesti procurori care activeaza in cadrul Procuraturii
30-40 de ani si pleaca in demisie. Dar deoarece momentul acesta este prevazut de Constitutie, noi nu putem face nimic.

Domnul presedinte Turcan,

Eu vreau sa va adresez doua intrebari. In proiect la articolul 2 din Lege se propune de a se exclude cuvintele "specializata", in continuare la articolul 15 din acest proiect de lege se mentioneaza ca Procuratura include: Procuratura Generala s.a.m.d. si procuraturi specializate. Cum trebuie de inteles? Dincolo excludem specializata, dar aici lasam specializate.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca noi am concretizat pentru lectura a doua aceste momente, dar s-a avut in vedere ca, in cadrul Procuraturii au fost formate unele structuri, intr-adevar, specializate cum au fost, de exemplu, Procuratura Ecologica, Procuratura care s-a ocupat de problema supravegherii.

Domnul Ion Plesca:

De transport, ecologica, militara s.a.m.d.

Domnul Vladimir Turcan:

Da. Deci, noi momentele acestea le vom concretiza in lectura a doua.

Domnul Ion Plesca:

Si inca o intrebare. Se propune completarea articolului 10 cu alineatul (3), cu urmatorul cuprins: "Procurorul general si procurorii ierarhic superiori coordoneaza activitatea de combatere a criminalitatii a organelor de urmarire penala s.a.m.d. si convoaca consfatuiri coordonatoare."

Insa in Legea privind administratia publica locala este prevazut ca presedintele raionului sau pretorul de sector coordoneaza activitatea organelor de drept. Deci, iarasi...

Domnul Vladimir Turcan:

In acest caz se are in vedere ceea ce se refera la problema urmaririi penale, in primul rind. Deci, e clar ca conducerea raionului nu poate fi nici abilitata, nici, sa spunem asa, competenta in problemele ce tin de urmarirea penala.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

De fapt, eu inteleg ca raportul a fost prezentat atit din partea grupului de autori, cit si din partea comisiei.

Inainte de a supune votului pentru a aproba in prima lectura, a fost o solicitare de luare de cuvint din partea domnului Gheorghe Susarenco.

Va rog, domnule Susarenco.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Sigur ca Procuratura este un institut fundamental al statului si de aceea, deja de 14 ani de la adoptarea Constitutiei Republicii Moldova, acest institut trezeste foarte multe semne de intrebare si nedumeriri atit la noi in societate, atit in cadrul sistemului judecatoresc, cit si in insusi cadrul Procuraturii din simplul motiv ca, consider eu, atunci, la adoptarea acelei Constitutii in 1994, de fapt, Constitutie care actioneaza si acum in Republica Moldova, in opinia mea, o opinie pur personala,
s-a facut un intertip de a lustrui imaginea Republicii Moldova si de a induce in eroare Comunitatea Europeana precum ca Procuratura a fost inclusa in autoritatea judecatoreasca.

De fapt, ceea ce s-a intimplat in acesti ani, dupa adoptarea Constitutiei, la ceea ce ne dau noua exemple atit judecatorii, cit si procurorii insisi ne demonstreaza ca acest institut al statului a ramas intact, adica asa cum a fost pe timpul Uniunii Sovietice.

La adoptarea in Parlament, in unanimitate, a parteneriatului politic privind integrarea europeana aici, in aceasta sala, s-a stabilit una din prioritatile acestui legislativ: modificatia legislatiei in vigoare si gasirea locului si rolului Procuraturii in sistemul organelor de stat din Republica Moldova. Or, aceasta ne obliga, de fapt, si articolul 6 din Constitutie, sa-i gasim rolul si locul Procuraturii sau in puterea judecatoreasca, sau in puterea legislativa.

Cu parere de rau, consider si constatam ca... si aceasta s-a demonstrat si in aceasta sala ca proiectul de lege mentionat este unul mai mult cu tenta de a aduce asigurari sociale lucratorilor de la Procuratura. Noi nu negam faptul ca, intr-adevar, aceste proceduri trebuie sa fie adoptate de catre Parlament, fiindca situatia procurorilor, ca de altfel si a multor altor functionari din cadrul organelor de drept ramin in urma si de aceea ei nu-si pot indeplini functiile.

Insa acesta este un pas, consideram noi, pripit. Aceasta lege trebuie sa fie incadrata intr-o lege organica privind locul si rolul Procuraturii, dupa cum spuneam, si sa se cadreze si cu acele proiecte de legi care sint in mapa Parlamentului cum spuneam: Legea cu privire la statutul judecatorului care vine acum cu modificarile operate de catre Guvern, Legea cu privire la Institutul National al Justitiei s.a.m.d.

In concluzie, noi consideram ca fractiunea noastra, in orice caz, considera ca acest proiect de lege trebuie sa fie respins sau poate autorii il retrag, pentru a fi elaborat, dupa cum au fost elaborate si alte proiecte de legi si adoptate, prin crearea unor comisii din partea tuturor fractiunilor in linii generale. Si de adoptat, la prima etapa, de gasit rolul Procuraturii, functiile Procuraturii in limitele prezentei Constitutii, ca mai apoi, la o a doua etapa, sa venim cu modificarile necesare in Constitutie. Fiindca, fara modificari in Constitutie, noi nu vom rezolva acest nod gordian.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1473. Cine este pentru, rog sa voteze. Eu rog pentru precizie si pentru stenograma sa fie fixate rezultatele votului.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 26.

Sectorul nr.2 - 29.

Sectorul nr.3 - 1.

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi "pro". Impotriva?

Rog sa fie anuntate rezultatele impotriva.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 0.

Sectorul nr.2 - 0.

Sectorul nr.3 - 8.

Domnul Marian Lupu:

Deci, 56 voturi "pro", 8 voturi "impotriva".

Proiectul de Lege nr.1473 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1230 pentru modificarea Legii privind gradele de clasificare si gradele militare ale lucratorilor din Procuratura Republicii Moldova. Autor Guvernul.

Prezinta domnul Balaban, Procuror General.

Domnul Valeriu Balaban -Procurorul General:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Elaborarea si prezentarea proiectului de Lege privind modificarea si completarea Legii privind gradele de clasificare si gradele speciale militate ale lucratorilor din Procuratura Republicii Moldova este conditionata de aducerea in corespundere cu Legea cu privire la Procuratura, adoptata in martie 2003. Fiind adoptata in 1996, Legea privind gradele de clasificare si gradele militare ale lucratorilor din Procuratura Republicii Moldova prevede functii in organele Procuraturii care actualmente nu exista.

Prin Hotarirea Parlamentului din 8 iulie 2004, a fost modificata si structura organizationala a Procuraturii Generale. Ca urmare, au aparut functii noi pentru care legea supusa modificarii nu sint reglementate gradele de clasificare respective. Din aceste considerente a devenit dificila organizarea procesului de conferire a gradelor de clasificare in organele Procuraturii.

Modificarile propuse nu afecteaza rangul gradelor de clasificare prevazute pentru functiile de numire a carora erau prevazute in actele legislative precedente.

La elaborarea proiectului de Lege nr.1230 s-a tinut cont de ierarhia functiilor in sistemul organelor Procuraturii si sistemul de a salarizare prevazut pentru fiecare functie. Consider ca adoptarea proiectului de lege prezentat va lichida impedimentele aparute la aplicare si rog sustinerea dumneavoastra.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul Procuror General?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am, poate, o intrebare sau o specificare, daca in cazul in care Guvernul a delegat Procurorul General sa reprezinte Guvernul, aceasta este o noutate, cred ca in spatiul nu numai ex-sovietic, dar si in spatiul european cind procurorul reprezinta Guvernul in Parlament. Dar, daca este asa, nu considerati dumneavoastra… De fapt, fractiunea noastra considera binevenit acest proiect, in sfirsit trebuie de demilitarizat. Acesta este un prim pas pentru demilitarizare, ca procurorii sa poarte epoleti ca si pe timpul lui Visinschi.

Dar nu considerati dumneavoastra ca si in sala de judecata ei trebuie sa vina fara costume speciale, cu pantaloni bufati si cu cizme de hrom, dar sa vina in mantie ca si in toata Europa? Nu considerati dumneavoastra ca ar trebui modificata si in acest sens, in sfirsit, legislatia noastra? In loc de haine, confectionate la croitor, procurorii vor avea o mantie tot din bugetul de stat.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnul Valeriu Balaban:

Eu nu consider si nu sustin ideea dumneavoastra. Forma procurorului in proces ajuta la simbolizarea statului.

Domnul Marian Lupu:

Da, este un subiect mai complex, care, cred, are atite aspecte juridice, cit si aspecte estetice, pina la urma urmei. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Procuror General.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.1230, prezentat de catre Guvern, si constata urmatoarele. Avizele prezentate din partea comisiilor permanente ale Parlamentului atesta ca proiectul de Lege nr.1230 este sustinut cu propunerea de a fi examinat si adoptat in sedinta in plen a Parlamentului in prima lectura. Concomitent, mentionam ca Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru politica externa si integrare europeana si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat unele obiectii si amendamente ce tin de tehnica legislativa.

Luind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.1230 sa fie examinat si aprobat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1230. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1230 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.977 pentru completarea unor acte legislative (Legea invatamintului, Codul cu privire la stiinta si inovare).

Prezinta Guvernul, domnul Duca.

Domnul Gheorghe Duca - Presedintele Academiei de Stiinte a Moldovei:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Astazi, problema pregatirii cadrelor stiintifice la disciplinile fundamentale este foarte acuta si actuala. Sint mai multe motive obiective si subiective care au influentat negativ asupra incadrarii tinerilor cercetatori in stiinta, in stiintele fundamentale indeosebi.

In ultimii ani, s-a micsorat mai mult, de citeva ori, numarul de doctori in stiinte, in asa domenii ca: matematica, fizica, chimie, biologie. La aceste discipline, de mai multi ani nu este concurs sau nu se completeaza locurile in doctorantura. Se atesta, de asemenea, o imbatrinire excesiva a cadrelor stiintifice din aceste domenii.

Aceasta situatie alarmanta ne-a pus pe ginduri si pe noi, acei de la Academia de Stiinte. Avind o baza patrimoniala si un potential inalt stiintific, Academia de Stiinte ar putea sa se incadreze si in pregatirea cadrelor pentru stiintele fundamentale incepind de la liceu, fara sa lezeze de aceste drepturi sistemul existent liceal si universitar. Consideram ca finantarea trebuie sa fie speciala numai de la buget, folosind baza tehnico-materiala si stiintifica a Academiei de Stiinte. In oraselul academic, unde sint amplasate 19 institute stiintifice, noi vom pune la dispozitie pentru liceu un sediu, care necesita, desigur, reconstructie.

In rezultatul optimizarii structurii Academiei de Stiinte, se elibereaza corpul de cladire al Institutului de Protectie a Plantelor, care poate fi repartizat universitatii academice. Atit liceul, cit si universitatea nu vor fi mari, probabil, pentru 200 de copii la liceu si in jur de 500 de studenti, care vor fi selectati din gimnaziile si liceele din tara printr-un concurs special. Cadrul didactic, la fel, trebuie sa fie de inalta calificare, dotat si stimulat cu material, in caz contrar scopul nu se va atinge.

Noi vom pune la dispozitie toate institutele Academiei de Stiinte, care pot fi incadrate, colaboratoarele sale si cu savantii, in procesul didactic. Statutul, Regulamentul, conducerea liceului si universitatii vor fi aprobate de Guvern. Planurile si programele de studii vor fi coordonate si confirmate de Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului.

Noi intelegem ca ne asumam o mare povara la cele pe care le avem astazi, dar situatia nu se imbunatateste si sintem dispusi sa ne incadram si noi la pregatirea cadrelor de inalta calificare, incepind cu nivelul liceal. Sintem sustinuti de Guvern si vreau sa va…

Domnul Marian Lupu:

Domnule academician,

Doar o singura clipa, va rog. Eu imi cer scuze, o singura clipa. Este agitatie in sala, a ajuns la un nivel, practic, insuportabil, va rog. Va rog sa continuati.

Domnul Gheorghe Duca:

Multumesc.

Vreau sa va mai informez ca in practica altor tari se intilnesc licee pentru copiii dotati si universitati in cadrul academiilor de stiinte. Din aceste motive, rugam Parlamentul sa aprobe proiectul de Lege pentru modificarea articolului 40 din Legea invatamintului si a articolului 86 din Codul cu privire la stiinta si inovare, care ar permite Academiei de Stiinte sa creeze un liceu pentru copiii dotati si o universitate academica.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

Doamna Eva Gudumac:

Va multumesc.

Domnule academician,

Cu lux de amanunte, v-ati referit la necesitatea acestor modificari in Legea invatamintului si in Codul cu privire la stiinta si inovare. As vrea sa va adresez urmatoarea intrebare. Spuneti, va rog, v-ati gindit, vor diferi standardele educationale de cele din institutiile de invatamint superior in acest ansamblu de instruire: liceu, universitate si in continuare masterat?

Domnul Gheorghe Duca:

Desigur, standardele, curriculumurile trebuie sa fie aprobate de catre minister. Dar noi o sa atragem atentie suplimentara, asa cum se fac in liceele cu copii dotati, anume acelor discipline la care acesti copii sint dotati. Pentru aceste discipline ei vor avea o pregatire speciala. Aсesta este scopul principal.

Doamna Eva Gudumac:

Si a doua intrebare. Care va fi conlucrarea acestei institutii, acestui ansamblu cu celelalte institutii superioare de invatamint a caror absolventi vor avea capacitati de as continua studiile si de a deveni savanti?

Domnul Gheorghe Duca:

Daca vorbim despre licee, apoi, din toata Republica Moldova, noi consideram ca vor avea posibilitate sa participe la concurs toti doritorii. Acelasi lucru si la universitati. Universitatile, conform procesului de Bologna, vor avea doua etape. Si la prima etapa, si la a doua etapa, asa cum prevede legislatia aflata in stadiu de pregatire, vor putea participa la concurs. Noi vom atrage atentia si vom antrena in aceste institutii copii cu abilitati, dotati in aceste domenii: matematica, chimie, fizica. Acesta este scopul nostru.

Doamna Eva Gudumac:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Solicit luare de cuvint pe marginea proiectului de lege mentionat.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, am luat act.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicit luare de cuvint dupa…

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

Dumneavoastra ati spus ca peste hotare sint licee cu copii dotati si, intr-adevar, cred ca asa este. Dar vreau sa va spun ca si in Republica Moldova sint licee. Doar atit ca sint private si peste hotare, si in Republica Moldova.

Dar eu am intrebari de alta natura. Spunind "copii dotati", nu gasiti dumneavoastra de cuviinta ca noi incalcam drepturile fundamentale ale copiilor, spunind apriori ca sint si copii nedotati in tara aceasta, adica ceilalti sint nedotati.

Domnul Gheorghe Duca:

Eu am incercat sa explic: la diferite discipline fundamentale sint copii dotati si sint care mai putin au capacitati pentru: matematica, fizica. Noi despre aceasta vorbim. Noi nu vorbim, in general, despre capacitatile copiilor in general in invatamint. Noi vorbim la obiecte speciale. In toata lumea sint astfel de institutii, dumneavoastra ati mentionat, si de stat, si private. Noi despre aceasta situatie vorbim. Pentru ca vrem sa fie o pregatire mai serioasa in domeniul cercetarilor si, de aceea, noi propunem.

Domnul Vladimir Braga:

In continuare la ideea dumneavoastra: care ar fi criteriile sau modalitatile de determinare a acestor copii dotati? Exista ele indeobste?

Domnul Gheorghe Duca:

In toata lumea exista prin testare. Chestiunea aceasta o sa fie, desigur, aprobata de catre Guvern, de catre Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului. Dar exista prin testari, prin diferite tipuri de testari: testari generale, testari speciale, testari psihologice. Lucrul acesta este cunoscut in toata lumea.

Domnul Vladimir Braga:

Pai, aceasta si este tocmai activitatea in cadrul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului.

Domnul Gheorghe Duca:

E foarte bine.

Domnul Vladimir Braga:

De ce trebuie sa gindim alte modalitati?

Domnul Gheorghe Duca:

Noi alocam pentru aceste institute patrimoniul nostru, de care dispune Academia de Stiinte. Noi vrem sa punem la dispozitie, eu am spus, ca Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului o sa se ocupe de chestiile acestea, o sa confirme curriculumurile, standardele, noi o sa punem la dispozitie si academicienii, profesorii nostri, pe care ii avem. Pentru copiii dotati este necesar sa avem si si specialisti dotati, adica profesori dotati. Eu am in vedere care cunosc bine aceste specialitati fundamentale. In caz contrar, noi nu rezolvam problema.

Eu inca o data vreau sa mentionez ca, noi nu lezam nici un drept al nici unei universitati, nici al unui liceu, nici al unui minister. Noi vrem sa ne incadram, pentru ca observam ca situatia nu se imbunatateste. Acesta este scopul nostru.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule presedinte,

Spunind "dotati" deja va includeti in traseul acesta. Eu am a doua intrebare.

Domnul Gheorghe Duca:

Aceasta nu este inventia mea, aceasta este in toata lumea.

Domnul Vladimir Braga:

La privat da, dar nu in cadrul statului. A doua problema la care as vrea sa va stiu parerea, cum considerati dumneavoastra, finantele bugetare, adica noi aprobam: Legea bugetului de stat, cum ar trebui noi sa selectam invatamintul pentru copii dotati aparte si pentru copii in general, avind minister in cadrul tarii, separat, nu considerati ca formam o clasificare deja financiara pentru diferite clase de copii, formind clase deja?

Domnul Gheorghe Duca:

Astazi si la noi, si in toata lumea sint. Acei copii care sint dotati ii sustine si statul, ati spus dumneavoastra, ca ii sustin si acei privati, pentru ca vor sa-i ajute. Ei participa la olimpiade, ei se intrunesc in diferite echipe, in diferite institutii. Eu nu vad aici lezarea drepturilor.

Daca este un copil talentat, el trebuie pregatit, pentru ca dupa aceea el sa valorifice aceste capacitati. Noi daca o sa-l lasam in voia soartei, mi se pare ca n-o sa rezolvam problema performantei specialistilor in domeniul cercetarii. Eu vreau sa va aduc un exemplu. Iata, mi se pare ca noi ceva aici... eu vreau sa va spun ca noi cu asa o foarte buna vointa si o buna intentie propunem aceasta modificare sa ne permita noua ca sa organizam o astfel de institutie.

Iata luam un exemplu. Ieri vorbeam despre "Codreanca". Iata presupunem ca noi nu avem o pregatire speciala a dansatorilor. Da, ansamblul "Codreanca". Eu vorbesc despre acest ansamblu cunoscut in toata lumea. Deci, noi cream instituitii pentru pregatire performanta. Asa si aici, noi propunem sa cream institutii pentru o pregatire performanta a copiilor care au talente in domeniul cercetarilor fundamentale si sa-i cautam pe ei. Iata care este scopul nostru.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule presedinte.

Dar eu vreau sa va spun, probabil, aceea ce dumneavoastra cunoasteti, ca problema nu este, de fapt, in copii, de aceea eu sint atit de insistent. Problema este in profesori. Noi nu finantam indeajuns profesorii si aici este problema. Trebuie sa cautam modalitate de finantare a cadrului profesoral si atunci nu trebuie de gindit alte modalitati care, de fapt, sint si in Republica Moldova.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Ludmila Borgula:

Господин Дука,

Вы в вашем представлении сказали о том, что предполагается, что вуз, который будет работать под вашим началом, должен быть около 500 человек, да? Ну, в смысле вы так назвали.

Domnul Gheorghe Duca:

500, 1000, 300.

Doamna Ludmila Borgula:

Причем вы подчеркнули, что основная цель - это развитие фундаментальных наук.

У меня в связи с этим вопрос. Если будет подготавливаться такое количество студентов, специалистов, то это будет государственный вуз, так?

Domnul Gheorghe Duca:

Da.

Doamna Ludmila Borgula:

Какова будет судьба этих выпускников? что последует за тем, что они окончили этот вуз?

Domnul Gheorghe Duca:

In primul rind, acesti tineri vor fi incadrati in sistemul de cercetare, deci, in comunitatea stiintifica. Astazi, in sistemul de cercetare, virsta medie a membrilor Academiei de Stiinte este de 72 de ani, a doctorilor habilitati in stiinte - de 67 de ani, a doctorilor in stiinta este in jurul a 60 de ani. Deci, situatia este destul de complicata. Noi, tergiversind timpul, pierzind timpul, o sa ajungem la niste probleme care o sa fie foarte greu de rezolvat.

In al doilea rind, acesti specialisti, care o sa aiba o pregatire speciala, sistemica din punct de vedere stiintific, desigur, se vor incadra, vor putea sa se incadreze si in sistemul de invatamint liceal, si in sistemul de invatamint universitar, si in alte domenii. Eu nu cred ca ei... Noi anume credem ca ei vor cistiga concursurile organizate pentru specialistii de performanta.

Doamna Ludmila Borgula:

А почему бы не пойти изначально другим путем, более эффективным, на мой взгляд, и более дешевым для исполнения.

Я согласна с вами в том, что нужно омолаживать, и т.д., мы все это знаем. Почему бы представителям Академии наук нашей республики не пойти более плотно… не работать в существующих государственных вузах по развитию все тех же студенческих научных обществ, где они могли бы напрямую работать с теми, кто проявил и желания, и способности, и уже из них сделать отбор. А иначе мы будем затрачивать колоссальные бюджетные деньги без четкого представления и, в общем-то, реальной возможности перспективы для тех, кто будет его заканчивать.

Domnul Gheorghe Duca:

Doamna deputat,

In primul rind, vreau sa va spun ca aproape toti membrii Academiei de Stiinte, eu cred ca mai mult de 70%, poate gresesc, din colaboratorii Academiei de Stiinte activeaza in institutii de invatamint, adica majoritatea.

Situatia grea din institutiile academice a condus la aceea ca ei sa se incadreze in institutiile de invatamint si cred ca aceasta situatie a fost benefica pentru legaturile dintre institutiile de cercetare si universitati.

Dar eu am mentionat un lucru: situatia nu este intr-atit de buna. Poftim, eu nu am nimic impotriva, daca nu se accepta, aceasta ramine la discretia dumneavoastra. Dar situatia in universitati nu este asa, tinerii absolventi nu vin in aceste domenii fundamentale.

Pregatirea lor, din pacate, in universitatile noastre a diminuat, nu este la nivel inalt. Si, din acest punct de vedere, noi consideram ca ar trebui sa venim cu un ajutor. Noi ne propunem, deci, sa lucram in acest domeniu...

Dar ceea ce ati mentionat dumneavoastra, inca o data subliniez, noi continuam.

Doamna deputat Borgula,

Eu vreau sa va spun ca colaborarea academicienilor si colaboratorilor nostri cu universitatile si profesorii va continua. Cum am selectat din celelalte universitati - o sa continue, dar noi dorim, deci, sa avem posibilitati mai mari. Iata care este cauza.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Ludmila Borgula:

Я хочу.

Domnul Marian Lupu:

Doar o clipa.

Stimati colegi,

Se impune o pauza cumva? Agitatie care da dovada sau ca subiectul nu este interesant, sau ca sala este deja obosita, pe care motiv, inainte de a continua, eu va rog foarte mult, domnule presedinte al Academiei de Stiinte, mai compact, fiindca sint foarte multi doritori la microfoane, mai compact, ca acest dialog sa fie la maximum consistent.

Microfonul nr.3, va rog.

Doamna Ludmila Borgula:

У меня в связи с этим есть и предложения тоже, и именно в ваш адрес. А почему бы не заключать прямые договора с теми же, на которых затрачиваются, с которыми работают? то есть найти выход из положения можно. Но я хочу присоединиться к коллегам, которые выступили до меня: у нас проблема с квалификацией профеcсорско-преподавательского состава и педагогов в лицеях.

Вот если там у нас будет надлежащий уровень, то и у вас не будет проблем при совместной работе. Но не ожидать надо Академии наук, когда вдруг кто-то выйдет, а прилагать усилия: выходить напрямую в те же школы и в те же вузы.

Я думаю, что это на первых порах, при нынешней нашей экономической ситуации, дало бы значительно больший эффект, чем вот это предложение, которое потребует больших бюджетных затрат. Для того чтобы мы сделали на должном уровне что лицеи, что вузы, нужны очень большие затраты.

Благодарю вас.

Domnul Gheorghe Duca:

Eu sint de acord cu dumneavoastra. Daca o sa avem profesori calificati... Noi trebuie sa-i pregatim special cum noi propunem, in caz contrar n-o sa avem profesori de performanta.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Domnule Presedinte,

Vreau sa infirm supozitia domnului Presedinte Marian Lupu, tocmai este un subiect care a provocat multe discutii si de aceea, atit zgomot in sala, fiindca este un subiect extrem de incitant si interesant pentru colegii mei.

Domnule presedinte al Academiei de Stiinte Gheorghe Duca,

Vreau sa va adresez citeva intrebari, dar nu inainte de a va spune ca Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat va sustine acest proiect de lege. Il consideram unul binevenit si oportun. Adoptarea unui asemenea proiect de lege va conduce la demonopolizarea situatiei in acest domeniu al invatamintului ilitarist.

Din pacate, in Republica Moldova el persista, sint anumite licee cu caracter privat care au monopolizat acest domeniu si implementarea acestui proiect al dumneavoastra tocmai conduce la aceasta demonopolizare si ofera o sansa in plus copiilor dotati pentru a urma studii speciale in materie de stiinte exacte, fundamentale, cercetare.

Intrebarile pe care vreau sa vi le adresez, succint: cum v-ati gindit sa-i asigurati cu cazare pe copiii dotati pe care ii veti selecta in provincie, fiindca am inteles ca vor urma testari, identificarea copiilor cu capacitati deosebite. Cum aveti de gind sa-i asigurati cu cazare aici la Chisinau, fiindca, din cite stiu, Academia de Stiinte are o baza tehnica extraordinara, dar mai trist este cu caminele, care sint suprapopulate de colegii nostri, fiindca sint si eu cercetator in unul din institutiile Academiei de Stiinte.

Domnul Gheorghe Duca:

In proiectul, pe care il pregatim pentru discutii, la Guvern, este stipulata constructia unui camin special pentru acesti copii. Acolo, deci in oraselul academic, alaturi de acea institutie care se preconizeaza pentru corpul de invatamint al liceului.

Domnul Ion Varta:

Da, am inteles.

Multumesc.

A doua intrebare: in proiectul de lege se stipuleaza ca dumneavoastra urmeaza sa coordonati si sa, si planurile de invatamint urmeaza sa fie coordonate si confirmate de catre Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului.

Nu vi se pare ca este un gen insuficient de colaborare cu ministerul de resort? Poate era cazul ca sa fie stipulat ca intentionati sa colaborati cu aceasta institutie care este abilitata in acest domeniu al instruirii si care sa va ajute si la elaborarea planurilor de invatamint, fiindca au o experienta, au in dotare si arsenalul de mijloace si specialisti valorosi, deci era necesar. Considerati ca e bine sa specificati acest lucru?

Domnul Gheorghe Duca:

Domnule deputat,

Eu cred ca este necesar sa colaboram si sa confirmam, sa discutam. Acolo sint specialisti, noi avem alte misiuni si putem sa venim cu ajutor. Dar in ceea ce priveste sistemul didactic el este numaidecit, pentru ca acolo sint specialisti. Nu cred eu ca noi trebuie sa facem de unii singuri. Eu cred ca aici o sa fie greseala.

Domnul Ion Varta:

Si a treia intrebare. Nu vi se pare, cifra pe care ati enuntat-o este dictata tocmai din considerente de ordin financiar, material, cifrele, cele doua cifre -
200 de copii pentru liceu si 500 pentru universitatea academica, fiindca nu le oferiti tuturor copiilor dotati sansa de a se manifesta, de a se afirma in cadrul institutiilor pe care preconizati sa le fundati.

In perspectiva preconizati o extindere a numarului elevilor dotati pe care urmeaza sa-i instruiti in cadrul liceului si a studentilor la universitatea subordonata Academiei?

Domnul Gheorghe Duca:

In ceea ce priveste numarul, nu-i numai... in ceea ce priveste liceele, noi am studiat practica mai multor tari: in Italia, Anglia, in Statele Unite, majoritatea unor astfel de licee de copii talentati, copii dotati, in jur de 200, pentru ca sint clase anumite, este sistem de acum experimentata in diferite tari.

Din aceste considerente a aparut, pentru ca in ceea ce priveste universitatea sigur ca aici noi am numit cifra, dar aici nu este.

Domnul Ion Varta:

Una aproximativa.

Domnul Gheorghe Duca:

Aproximativa.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inclus si eu in lista acelora care vor vorbi de la tribuna centrala.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule presedinte al Academiei,

Va rog sa-mi spuneti ce va face sa credeti ca viitorii absolventi ai liceului vor ramine sa lucreze in cadrul Academiei sau sa se dedice cercetarilor stiintifice in Republica Moldova. Pentru ca se stie, nu este un secret, ca un numar foarte mare de oameni de stiinta pleaca din Republica Moldova din cauza remunerarii proaste. Cum veti convinge acesti tineri sa ramina sa lucreze aici?

Domnul Gheorghe Duca:

Ce ma face sa cred - schimbarile care astazi sint in comunitatea stiintifica. Salariul mediu, s-a marit de la 200, in 2 ani de zile, la 260 de lei, am ajuns la
1000 si 150 si se va mari in continuare. Dotarile care se fac astazi in laboratoare, proiectele internationale la care noi, deci acordurile bilaterale cu mai multe tari unde sint finantari comune, aceasta ma face sa cred. Speranta ca noi o sa rezolvam problemele si o sa-i atragem. Daca n-o sa-i atragem, dar o sa lasam situatia la zi, sigur ca, de aceea noi trebuie sa facem totul ca majoritatea din ei aici sa se.

Doamna Adriana Chiriac:

Deci, sinteti totusi de acord ca este foarte importanta motivatia si stimularea financiara.

Domnul Gheorghe Duca:

Foarte important. Vreau sa va spun ca 27% din absolventii din Germania pleaca in Statele Unite. Acolo e mai mare problema ca la noi in ceea ce priveste exodul, dar trebuie sa lucram, trebuie sa cream conditii.

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc.

Si nu credeti oare ca bugetul pe care il planificati pentru deschiderea acestei institutii de invatamint ar fi mai rational sa-l investiti in conditiile si in baza Academiei de Stiinte, pentru a stimula aceasta dedicatie stiintifica a actualelor colaboratori ai dumneavoastra.

Domnul Gheorghe Duca:

Doamna deputat,

Eu sint de acord cu dumneavoastra, dar uitati-va cum, in ce situatie sintem noi. Daca noi n-o sa investim in acesti copii, ca sa-i pregatim pentru ca ei sa vina la universitate, pardon, la Academie ca aici sa poata sa valorifice si sa fie un potential performant, noi atunci nu facem nimic. Noi n-o sa avem acel potential care sa poata sa se ocupe de cercetare. De aceea, noi sintem nevoiti, situatia ne-a impus ca sa ne incadram in pregatirea acestor specialisti.

In afara de aceea cum a spus doamna deputat Borgula, noi trebuie numaidecit sa continuam poate mai activ sa lucram cu universitatile, ca sa avem de acolo, deci, copii sau absolventi tot dotati. Dar noi vrem sa incepem de la liceu, acolo unde sint ei, de acolo, din pacate, pleaca in alte parti si lasa stiintele fundamentale, daca n-o sa avem astfel de specialisti, o sa avem probleme mari in cercetare.

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Domnule presedinte,

Probabil ca intrebarea mea era mai binevenita pentru presedintele comisiei, insa, avind in vedere ca initiator al acestui proiect de lege este Academia de Stiinte a Republicii Moldova, va adresez dumneavoastra intrebarea.

Deci, la articolul 1 se mentioneaza urmatoarele: Academia de Stiinte a Moldovei prezinta propuneri privind infiintarea, reorganizarea sau lichidarea, atrag atentie, institutiilor de stat..., iar la articolul 2: inainteaza Guvernului propuneri de infiintare, reorganizare sau lichidare a institutiilor de invatamint.

Deci, la articolul 1 se prevede concret, se presupune organizarea sau instituirea unui liceu si a unei universitati, iar la articolul 2, din cite inteleg eu, sau este vorba de o greseala tehnica, sau se pastreaza o ferestruica ca, ulterior, sa fie reorganizata in institutie privata.

As vrea sa stiu raspunsul. E o greseala care trebuie lichidata sau se prevad anumit consecinte?

Va multumesc.

Domnul Gheorghe Duca:

Domnule deputat Bujor,

Nu e greseala. Daca articolul 1 se refera la Legea invatamintului, articolul 2 se refera la Codul stiintei si inovarii.

Domnul Leonid Bujor:

Da, multumesc frumos, domnule presedinte al Academiei.

Eu cunosc acest lucru, dar in ambele articole trebuie sa fie unul si acelasi text. In caz contrar, putem presupune ca se instituie o universitate si un liceu, iar, ulterior, ele pot fi reorganizate in institutii private.

De aceea, ca sa nu revin pentru lectura a doua, propun ca la articolul 2 sa se concretizeze: "institutii de stat".

Domnul Gheorghe Duca:

De acord.

Domnul Leonid Bujor:

Intrebarea a doua. Deci, in raportul prezentat de comisie, semnat de domnul deputat Victor Stepaniuc presedintele Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, dar si in mesajul dumneavoastra de astazi se mentioneaza clar: "infiintarea unui liceu si a unei universitati".

In proiectul de lege, atit la articolul 1 cit si la articolul 2, se mentioneaza la plural despre instituirea institutiilor, ceea ce presupune ca, peste o anumita perioada de timp, vine Academia cu noi propuneri de a organiza.

Domnul Gheorghe Duca:

Eu vreau sa va spun asa, in general, doar se spune despre posibilitatea de a institui institutii. Astazi eu am adus doua exemple concrete pe care noi sintem gata sa le rezolvam. Avem sedii, avem patrimoniu, am adus ca exemplu. Dar eu cred ca in lege trebuie de stipulat ca sa nu venim de fiecare data pentru fiecare institutie daca va aparea. Nu cred ca vor aparea alte institutii, dar lucrul acesta e probabil.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule presedinte al Academiei.

Domnul Gheorghe Duca:

Aceasta e tehnica legislativa. Probabil, eu asa imi inchipui.

Domnul Leonid Bujor:

Eu imi cer scuze, in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, din care facem parte, s-a vorbit si s-a argumentat anume necesitatea crearii unui liceu si a unei universitati pentru a incuraja acea categorie de elevi si tineri la care v-ati referit dumneavoastra.

Din raspunsul dumneavoastra de astazi rezulta ca, in perspectiva, la initiativa Academiei de Stiinte, mai pot fi create licee si universitati.

Domnule Stepaniuc,

Atunci, urmeaza sa revedem in general Legea invatamintului pentru ca in cazul in care apar si alte institutii de acest gen, noi cream un paralelism intre ministerul de resort si Academia de Stiinte, ceea ce nu este corect.

De aceea, eu propun, de asemenea, pentru lectura a doua, la articolele 1 si 2 o specificare concreta: "crearea unei institutii liceale si a unei universitati". In cazul in care este necesar, daca nu putem indica in lege, adoptam o hotarire a Parlamentului in care sa se specifice, vorba de doua institutii.

Si ultima intrebare. Deci s-a vorbit despre planurile de invatamint, ca ele vor fi coordonate cu ministerul.

Domnule presedinte,

Eu cred ca aceasta, este insuficient, de aceea o sa va rog sa va referiti in raportul dumneavoastra... este vorba de o eroare sau noi presupunem ca institutia respectiva o sa aiba un alt statut specific fata de universitati si colegii si regulamentele lor vor fi aprobate de altcineva. Fiindca, in momentul de fata, unica institutie abilitata cu acest drept este Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului.

Multumesc, eu asa am spus, pentru lectura a doua ambele cazuri, ca sa nu revenim.

Si al treilea moment: rog pentru lectura a doua sa se tina cont ca s-a schimbat denumirea ministerului, este Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului. In proiectul care ne-a fost repartizat, ministerul se numea putin altfel.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Intrebarile, eu sint la microfon, nu sint in partidul... la microfonul nr.2.

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Eu cred ca atentia deosebita asupra acestui proiect este partial acoperita.

In ultima perioada, trebuie sa recunoastem, a fost acordata o atentie deosebita si de ce nu, atit prin alocarile financiare si alte actiuni din partea Guvernului, Academiei si stiintei in general. Si eu cred ca multe intrebari apar la colegi si din cauza ca realizarile Academiei de Stiinte in urma investitiilor respective, nu prea sint cunoscute.

Eu, fiind constient de faptul ca ceea ce vreau sa propun nu se incadreaza direct in proiectul de lege, dar ca o idee cred ca ar fi foarte util ca, intr-o forma oarecare, sa convenim, ca Academia de Stiinte sa vina in plenul Parlamentului si, prin intermediul deputatilor, sa prezinte o informatie foarte ampla vizavi de activitatile si, foarte important, asupra rezultatelor care, pina la urma, trebuie sa fie evidente, fiindca in caz contrar noi o sa vorbim in contradictoriu si la infinit asupra necesitatilor finantarii stiintei, asupra acordarii anumitelor drepturi, imputerniciri. Pina cind n-o sa vedem si realizarile, o sa fie foarte greu sa ne convingem unii pe altii.

Eu va rog frumos, aceasta propunere sa fie ca o propunere poate pentru Biroul permanent si de gasit o forma ca sa se vina, totusi, cu o informatie ampla si la acest subiect.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act.

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Duca:

Noi sustinem aceasta idee. Sintem gata sa venim cu audieri in fata deputatilor. La 12 iunie se implinesc 60 de ani de la formarea primelor institutii ale Academiei de Stiinte. La ora 21 si 35 de minute va fi prezentat un film despre istoria Academiei de Stiinte, unde sint reflectate multe realizari, chiar si din ultima vreme.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc.

Am avut si eu mai multe intrebari, dar au fost enuntate aici si as vrea, totusi, domnule presedinte, sa va intreb urmatorul lucru. Nu credeti dumneavoastra ca initiativa cu care veniti astazi aici in Parlament, ar conduce in ultimul rind la crearea unui, de fapt, altui minister in cadrul celui existent al Educatiei, Tineretului si Sportului.

Domnul Gheorghe Duca:

In nici un caz. Noi, inca odata repet punem la dispozitie patrimoniul, laboratoarele si personalul stiintific care ar putea sa participe la pregatirea acestor elevi si studenti. Restul ramine pe seama Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului.

Doamna Zoia Jalba:

Si acum va incurca cineva ca sa le utilizati in acelasi sens.

Domnul Gheorghe Duca:

Poftim?

Doamna Zoia Jalba:

Va incurca acum ceva ca sa le utilizati in sistemul existent al educatiei.

Domnul Gheorghe Duca:

Noi, acum jumatate de an am inceput sa ne incadram in aceasta actiune. Si am pregatim o Hotarire de Guvern, fiindca este nevoie de finantare, este nevoie de statut. Dar juristii Guvernului ne-au indicat ca este necesar ca in Legea invatamintului Academia de Stiinte sa aiba acest permis. Si de aceea ne-am adresat Parlamentului ca sa modificam aceasta lege.

Inca o chestiune vreau sa mentionez. Iata dumneavoastra incercati sa ne invinuiti nu stiu de ce, noi absolut deloc nu vrem sa facem nici un rau. Ca de ce noi vrem sa ne ocupam de educatie? Dar in toate universitatile sint laboratoare si profesorii se ocupa de cercetare.

Si eu vreau sa va atentionez pe dumneavoastra ca acestea sint niste lucruri si daca nu combinam stiinta cu invatamintul, atunci noi o sa pierdem, pentru ca stiinta da cunoastere, dar cunoasterea este necesara pentru invatamint, iar invatamintul pregateste cadre pentru cercetare si cunoastere. Si sint intr-atit de strins legate una de alta, incit, daca incepem a le separa, cum se incearca aici sa ne invinuiasca, eu, cred ca noi, invers, vrem sa le conexam mai adinc, mai profund, ca pregatirea cadrelor sa fie mai buna si sa avem, intr-adevar, specialisti performanti, care sa poata pregati alti specialisti.

Doamna Zoia Jalba:

Bine.

Atunci in sistemul educational existent astazi, vedeti dumneavoastra lipsa pirghiilor de formare a oamenilor de stiinta?

Domnul Gheorghe Duca:

Nu, eu nu vad ca sa fie asa ceva. Eu v-am aratat dumneavoastra rezultatele care sint, nu avem specialisti in acest domeniu. Eu nu vorbesc, eu vreau sa spun ca astazi universitatile s-au incadrat foarte bine in pregatirea cadrelor in domeniul economiei, in domeniul dreptului. Asa cum cere astazi piata, dar stiintele fundamentale necesita tot o pregatire foarte serioasa, se poate de spus si mai serioasa. Si de aceea noi vrem sa ne incadram, eu nu am nimic impotriva.

Si mai este o problema. Astazi, din cauza ca in universitati sint foarte multi elevi, sarja profesorului este foarte mare, este de citeva ori mai mare decit sarja obisnuita in multe tari. Si este foarte complicat ca noi sa credem astazi ca un profesor din universitati se ocupa de cercetare, dar nu in masura in care noi toti ne asteptam.

De aceea, problema aceasta exista, dar ea este problema Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, care trebuie solutionata.

Doamna Zoia Jalba:

De fapt, problema oamenilor de stiinta depinde de motivatia vizavi de oamenii de stiinta. Aceasta este parerea.

Domnul Gheorghe Duca:

Sigur ca da.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule presedinte,

Prima intrebare care a survenit in urma declaratiilor dumneavoastra: ati afirmat ca 70 % din colegii dumneavoastra de la Academia de Stiinte predau in diferite institutii de invatamint.

Domnul Gheorghe Duca:

Poate am gresit.

Domnul Igor Klipii:

Bine, poate mai mult, poate mai putin sint sigur ca toti acei care sint in stare
s-o faca o fac. Cum se explica o alta declaratie a dumneavoastra ca personalul si universitatile sint slabe atunci? Daca in institutii de invatamint lucreaza personalul dumneavoastra si afirmati, totodata, ca cadrele sint proaste si pregatirea colegilor este proasta.

Domnul Gheorghe Duca:

Eu nu am spus ca cadrele sint proaste. Aceasta dumneavoastra ati spus. Eu am spus urmatoarele. Da, ai nostri participa, dar eu am mai indicat inca situatia foarte grea care este astazi in universitati. Eu cred ca, daca noi o sa cream aceste institutii, ele vor avea alt statut, ele o sa aiba alt statut, ele o sa aiba alta pregatire, o sa fie alta plata, alta salarizare pentru profesori. Eu am avut in vedere ca va trebui sa cream pentru astfel de institutii numai conditii speciale. Iata care este, pentru ca este prea in masa invatamintul nostru.

Domnul Igor Klipii:

Domnule presedinte,

V-am inteles. Am o alta intrebare. De ce oamenii dotati, persoanele dotate nu vin in Academia de Stiinte.

Domnul Gheorghe Duca:

Eu nu cred ca dumneavoastra aveti dreptate. Ei vin, dar putini. Dar, noi vrem sa-i pregatim.

Domnul Igor Klipii:

Domnule presedinte,

Ei pleaca din Republica Moldova si viseaza sa plece cit mai repede. Faptul ca aveti persoane in virsta, care sint foarte respectabile, dar acei tineri nu vin din cauza ca nu au o perspectiva la dumneavoastra. Nu au o perspectiva in tara aceasta. Initiativa dumneavoastra este buna in principiu, dar nu in sensul ca este si clara, din cauza ca noi am uitat de invatatorii, care pleaca, in majoritatea lor in Italia si in Portugalia, oriunde in lume ca sa-si asigure familia si copiii dotati.

Un pedagog, de exemplu, care are cele mai bune sanse sa-si asigure copilul cu o anumita pregatire, el nu poate, pleaca, el este un taran cu diploma, de fapt, acum adusa la starea respectiva.

Ceea ce spuneti dumneavoastra, de fapt, este o chestiune foarte monstruoasa, fiindca am lasat in delasare scoala nationala, selectam citiva copii in speranta ce sa facem cu ei. Cind vor obtine diploma, ei vor fugi de la dumneavoastra, de la Academie, fiindca ei nu vin la Academie din cauza ca nu au perspectiva. Copiii dotati din toate liceele din Republica Moldova pot obtine granturi sau proiecte concrete si implicati... Cel putin, daca dumneavoastra ne prezentati in acest proiect de lege o idee clara, avem citeva prioritati ale Academiei de Stiinte, selectam copii dintr-o directie sau alta. Dar foarte clara este ideea crearii unei institutii de invatamint, pentru a asigura un grup respectiv concret de oameni cu un supliment la salariu. Aceasta este tot.

Domnul Gheorghe Duca:

Eu, mi se pare, am spus foarte clar ca noi avem nevoie, noi avem foarte buni specialisti in domeniul fizicii, in domeniul chimiei, in domeniul matematicii, in domeniul biologiei. Eu am vorbit despre aceste specialitati fundamentale. Dar vreau sa va spun asa chestiune. Eu cred ca ceea ce ati spus dumneavoastra trebuia sa spun eu pentru dumneavoastra ca deputat. Nu ma invinuiti pe mine.

Domnul Igor Klipii:

Nu incolo uitati-va, Domnule. Eu ca reprezentant al partidului de opozitie va spun dumneavoastra: ne spuneti nu numai noua, le spuneti guvernarii actuale.

Domnul Gheorghe Duca:

Situatia este precara, noi trebuie s-o rezolvam.

Domnul Igor Klipii:

Domnule academician,

Am inca o intrebare. Spuneti, va rog, care este functia Academiei de Stiinte: crearea cadrelor, instruirea cadrelor sau producerea de stiinta?

Domnul Gheorghe Duca:

Deci, functia Academiei de Stiinte este cercetarea si pregatirea cadrelor de inalta calificare prin sistemul de doctorantura pe care noi il avem. Si noi propunem sa ni se permita sa incepem pregatirea acestor specialisti de inalta calificare de la sistemul liceal, continuind apoi cu cel universitar. Aceasta este cererea noastra catre dumneavoastra.

Domnul Igor Klipii:

Din pacate, trebuie sa va anunt ca, din punctul de vedere al Partidului Social-Liberal, initiativa este, cel putin, prost gindita si trebuie respinsa.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte al Academiei de Stiinte,

Eu va respect ca om de stiinta, ca persoana, dar nu inteleg de ce dumneavoastra tindeti, dupa adoptarea Codului cu privire la stiinta si inovare, dupa includerea dumneavoastra ca presedinte al Academiei de Stiinte in componenta Guvernului din oficiu ca sa creati un Guvern paralel. Guvern paralel creati dumneavoastra. Eu ma voi referi, daca va fi necesar, si la alte momente, pe care dumneavoastra le-ati subordonat si acum ele pier, institutiile stiintifice ramurale, care erau in cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. In principiu, ele acum mor din cauza ca au trecut in subordonarea la Academiei de Stiinte. Acelasi lucru se va intimpla si in cazul acesta, domnule presedinte.

Si, totusi, vreau sa va intreb. Acest liceu, aceasta universitate vor orienta copiii spre cercetare fundamentala sau spre cercetari stiintifice aplicative. Care va fi orientarea?

Domnul Gheorghe Duca:

Eu am spus, cercetari fundamentale, dar pe urma de acum, in timpul activitatii, se clarifica. Ca acolo sint cercetari fundamentale, aplicative si transfer tehnologic, dar principalul sint cercetarile fundamentale, fiindca, de la idee apar pe urma tehnologii si inginerii, de la idee. Dar ca sa stii ideea trebuie sa cunosti foarte bine ce se intimpla, sa cunosti fenomenele. Dar eu nu am inteles de ce dumneavoastra ati spus ca noi sintem al doilea Guvern. Faptul ca noi participam foarte activ la elaborarea diferitelor strategii ale Guvernului si am incadrat savantii nostrii, eu cred ca acesta este un lucru foarte bun, pentru a imbunatati aceste materiale, aceste documente si pentru ca savantii nostrii sa stie care sint necesitatile tarii, pentru ca sa canalizeze cercetarile sale in rezolvarea problemelor concrete. Mi se pare ca lucrul acesta este destul de normal.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca dumneavoastra nu stiti opinia celor pe care dumneavoastra i-ati implicat in activitatea aceasta.

Domnul Gheorghe Duca:

Domnule deputat,

Daca noi o sa ne ocupam de stiinta in general, atunci eu vreau sa va intreb pe dumneavoastra...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu ma intrebati pe mine, eu va intreb. Dumneavoastra, sinteti la tribuna, eu va intreb, dumneavoastra raspundeti. Cind voi fi eu la tribuna, ma veti intreba.

Domnul Gheorghe Duca:

De acord, cer scuze.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Alta intrebare, totusi, care este de concept. Dumneavoastra nu considerati ca noi ar trebui sa transferam cercetarile stiintifice la universitati, ca in toata lumea, fiindca stiinta normala, care are caracter aplicativ si care are rezultate este in toata lumea in universitati, si inclusiv fundamentala.

Domnul Gheorghe Duca:

Si la noi tot este in universitati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar, nu este la noi in universitati stiinta fundamentala si stiinta aplicativa.

Domnul Gheorghe Duca:

Este. Si acum ea se dezvolta si mai mult. Si noi foarte mult sustinem proiectele prezentate din partea universitatilor. In toata lumea sint aceste forme de cercetare. In universitati si in institutii de cercetare, daca dumneavoastra vreti pot sa va aduc la cunostinta, de exemplu, Franta, CNRS, care este, practic, o Academie de Stiinte cu 47 de mii de cercetatori, unde se incadreaza si profesorii din universitati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra mai spuneti si de Statele Unite ale Americii. Si mai ales comparam Republica Moldova cu Franta si Statele Unite ale Americii s.a.

Domnul Gheorghe Duca:

Si Romania, poftim alaturi, si Ucraina, Georgia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca a avut dreptate colegul nostru domnul deputat Filat, atunci cind a spus ca noi trebuie sa audiem, totusi, ce se intimpla cu Academia de Stiinte. Si ce se intimpla cu acele 153 de milioane pe care le-am dat noi din buget, cum sint utilizati acesti bani si mai ales pentru transferul tehnologic. Si veti vedea ca acolo cheltuim bani, pentru lucruri care sint evidente.

De pilda, acum este o etapa de demonstrare ca etanolul este bun sau nu este bun si pentru acesta noi cheltuim bani. Desi toata lumea stie ca este bun. Si nu trebuie sa cheltuim bani, pentru ca sa cercetam si sa demonstram si multe altele. Eu cred ca aceasta este o necesitate de a audia in Parlament ce se intimpla cu finantarea si care este eficienta acestei finantari.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule presedinte,

Am doua intrebari.

Spuneti-mi, finantarea, aceasta e problema-cheie. De unde veti lua bani pentru aceasta universitate? Din bugetul statului sau din bugetul Academiei? Adica din compartimentul Academia in bugetul mare.

Si a doua intrebare. Spuneti-mi, in liceu si in universitate, ele sint ambele de stat, instruirea se va face gratuit sau in baza de contract?

 

Domnul Gheorghe Duca:

Deci bugetul statului, invatamintul o sa fie gratuit. Aceasta e scopul. Aceasta e investitia statului in acesti copii. Aceasta este ideea noastra astazi, dar o sa vedem care va fi reactia Guvernului, atunci cind noi vom propune statutului regulamentul si toate documentele.

Domnul Anatol Taranu:

Clar, insemna ca va fi in baza de contract.

Domnul Gheorghe Duca:

In baza de contract cu plata?

Domnul Anatol Taranu:

Da.

Domnul Gheorghe Duca:

Noi consideram ca trebuie sa fie numai finantare de la stat. Lasa sa fie mai putini copii, dar sa fie finantate de la stat.

Domnul Anatol Taranu:

Optimismul dumneavoastra insufla admiratie, dar am temeri foarte serioase ca Guvernul ar putea sa nu accepte acest lucru.

Domnul Gheorghe Duca:

Tot ce e posibil.

Domnul Anatol Taranu:

Bine, dar eu cred ca va fi o realizare o dumneavoastra personala, daca obtineti de la Guvern finantare pentru instruire gratuita in cadrul universitatii si liceului. Problema e ca... ma tem ca acesti bani vor fi luati din contul Academiei, adica din contul stiintei si atunci situatia putin se agraveaza. Fiti de acord cu mine in aceasta privinta, fiindca, daca se face in baza de, bine, dar ma scuzati, imi pare ca de acum am trecut peste regulament.

Doamna Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pe lista vorbitorilor.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule academician,

Ati mentionat Franta. In Franta Academia de Stiinte este un lucru de onoare, nu are nimic comun cu CNRS, care este un Program guvernamental si care are programe concrete pe diferite domenii. In cazul dat, iarasi va contraziceti cu initiativa pe care o faceti. Ar fi poate logic sa acordam mai multa atentie echipei olimpice din scoala care sint lasati la voia parintilor, in dependenta...

 

Domnul Gheorghe Duca:

Sint de acord .

Domnul Igor Klipii:

Pai, aceasta ar fi poate mai logic. Fiindca, din cite stiu, sint programe straine, care vin in Moldova, pentru a sustine aceste echipe, acesti copii, iar Guvernul si Academia, din pacate, au alte preocupari.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte,

Eu, personal, timp de un an si jumate se realizeaza Codul stiintei. Eu nu sint savant de profesie, dar ma intereseaza chestiunile acestea. Eu nu am simtit, absolut sincer va spun, o miscare, personal eu nu vorbesc de lumea care nu are relatii cu stiinta. Deci, daca eu ma indoiam ca nu am votat Codul stiintei si acum vad ca ati avut dreptate in multe compartimente ca trebuia ca si conducerea, si republica sa se intoarca cu fata la stiinta foarte serios.

In momentul actual, eu cred ca dumneavoastra inaintati o propunere absolut nefondata. In loc de a pleca in universitati sa selectati studenti dotati, avem foarte multi studenti destepti la anul 3, 4, 5, mai bine e sa creati un asezamint de invatamint postuniversitar pentru doi-trei ani de zile cu specializare foarte serioasa, cu o finantare foarte solida si poftim sint cadre in Republica Moldova. Da, dumneavoastra luati niste sarcini foarte, foarte complicate.

Eu va spun personal ca, la urma urmei, treaba dumneavoastra, o sa votati, o sa realizati, insa mie imi pare ca Academia trebuie sa se duca in universitati, sa lucreze acolo, sa aveti filialele sale in toate universitatile, sa aiba catedrele sale. Aceasta ar fi o activitate mult mai fructuoasa.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Domnule presedinte, rog sa luati loc.

Comisia.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Noi am discutat cu dumneavoastra si discutam un proiect foarte si foarte important. In intrebarile propuse de dumneavoastra o buna parte, deci, nu sint la tema acestui proiect, dar sint la tema Codului care a fost adoptat anul trecut. Si deci noi nu sintem cu dumneavoastra astazi in situatia de a revizui unele pozitii din acel Cod. Trebuie de mai meditat, intr-adevar, de ascultat asa cum a fost propus si s-a realizat in aceasta perioada si sa vedem in ce masura acea finantare acordata se realizeaza si da rezultate.

Vorbind despre raportul Comisiei parlamentare pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa la tema acestui proiect propus, proiectul nr.977, trebuie sa spunem ca acesta este fundamentat. Deci, desigur, o asemenea practica este si domnul academician Duca a vorbit la aceasta tema: si practica Italiei, si practica Statelor Unite ale Americii si a unor tari vecine, cum sint Ucraina si Federatia Rusa.

Si in cele din urma comisia parlamentara, in urma discutiilor asupra proiectului, propune ca noi sa-l sprijinim in prima lectura. La toate intrebarile pe care dumneavoastra le-ati abordat astazi, desigur, problema cea mai mare este problema financiara. In ce masura aceasta finantare, care se solicita, pentru functionarea unui liceu academic si pentru functionarea unei universitati academice poate sa dee peste un timp oarecare anumite rezultate. Si asupra acestei probleme trebuie de meditat.

As fi de acord ca nu toate pozitiile sau toate componentele acestui proiect destul de serios si ambitios pentru tara noastra sint bine vazute si bine argumentate. Deci, insasi viata o sa ne demonstreze care va fi rezultatul, dar trebuie sa spunem foarte clar ca nu se poate de asteptat de la stiinta atita timp, cit ea a fost, practic, darimata in ultimii 15 ani, nu se poate de asteptat de la stiinta niste rezultate de azi pe miine. Rezultatele, fara doar si poate, o sa vina cu timpul.

Astazi noi avem oameni de stiinta, intr-adevar, trebuie sa recunoastem ca sint oameni de stiinta in stiinta universitara, adica in universitatile din Republica Moldova, sint destui oameni acolo. Ei nu doresc sa vina la Academia de Stiinta din cauza ca conditiile au fost, in mare parte, nesatisfacatoare si au fost chiar, sa spunem, primitive in anumite directii.

Acum, o data cu reabilitarea Academiei de Stiinte, finantarii, desigur ei o sa vina. Mie mi se pare logic, aceea ce incearca totusi Academia de Stiinte prin acel proiect, din cauza ca astazi ei cauta sa lucreze cu cadrele care doresc sa vina singure. De fapt, o selectie serioasa nu exista. Si atunci, cind Academia de Stiinte isi propune ca sa pregateasca aceste cadre de acum la nivelul elevului de
16-17 ani, acest lucru este convingator.

Noi propunem sustinerea acestui proiect, nu se vede o universitate academica cu 500 de discipoli, cu 700, probabil ca aceasta universitate academica trebuie sa fie cu un numar destul de limitat de studenti, aproximativ 150-200, viata o sa demonstreze in ce masura este. Se vede foarte clar fluctuatia din aceasta academie. Aceasta fluctuatie exista si in cele mai bogate tari, dupa cum este aceeasi Italie, fluctuatia din asemenea licee si din asemenea academii este. Trebuie sa fim constienti ca nu majoritatea, dar poate uneori nici o jumatate din ei n-o sa se consacre absolut stiintei. Ca sa se consacre stiintei, trebuie pompati bani foarte si foarte mari.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Sint intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule presedinte,

Vreau sa va intreb. In Republica Moldova sint citeva mii de copii care, din cauza ca nu au transport, banal, transport, nu pot merge la scoala. Nu credeti ca este o discriminare in cazul dat, cind unii copii, care concret astazi nu pot merge la scoala, sint jertfiti unor lucruri, care nu sint absolut de loc clare. Perspectiva selectarii, soarta acestor copii chiar, daca presupunem ca vor fi foarte buni si vor fi selectati si vor avea intr-adevar niste realizari deosebite, vor ramine in Republica Moldova. Nu credeti, totusi, ca este o discriminare, care nu se justifica pentru moment?

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Klipii,

Dumneavoastra, in sensul acesta, sinteti mai mare comunist decit toata fractiunea comunistilor. Nu se poate de facut egalitarism. Deci, acel fapt ca acum avem unele scoli cu acoperisuri care curg sau nu sint reparate tavanele, nu inseamna ca noi nu trebuie sa cumparam computere pentru elevi.

Domnul Igor Klipii:

Domnule presedinte,

Eu nu sint comunist. Aceasta inseamna ca voi nu sinteti comunisti.

Domnul Victor Stepaniuc:

V-am inteles.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

In continuare microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte,

Revin cu aceeasi intrebare. Nu gasiti dumneavoastra de cuviinta ca la articolul 2 sa fie scris explicit: "Lichidarea unei institutii de invatamint liceal si universitar."

Domnul Victor Stepaniuc:

Sint de acord.

Lectura a doua.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Inainte de a supune votului aprobarea in prima lectura a acestui proiect, au fost solicitate trei luari de cuvint, prima fiind colega noastra doamna Eva Gudumac.

Doamna Eva Gudumac:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

As vrea sa incep cu cuvintele lui Leonardo da Vinci: "Studiaza mai intii stiinta si continue apoi cu practica, nascuta din aceasta stiinta". Eu astazi vorbesc in fata dumneavoastra nu numai ca deputat, dar ca un cadru didactic si ca savant. Am avut posibilitate sa aprob impreuna cu colegii mei Codul cu privire stiinta si inovare. Am avut ocazie sa particip la acreditarea si evaluarea tuturor institutiilor de invatamint superior, ale tuturor compartimentelor, laboratoarelor si institutiilor stiintifice din cadrul Academiei de Stiinte a Republicii Moldova care a avut loc dupa adoptarea Codul cu privire stiinta si inovare.

Si o sa incepem de la urmatoarea: atunci cind a fost adoptat Codul cu privire stiinta si inovare, s-au pus citeva obiective serioase in fata stiintei, pe care urmeaza sa le rezolve Academia de Stiinte. Aceste directii sint bine cunoscute de dumneavoastra si, prin urmare, pentru a le efectua este necesar de a intreprinde careva restructurari in activitatea Academiei de Stiinte.

In procesul de evaluare si acreditare a institutiilor superioare de invatamint am atras atentie ca este o conlucrare foarte vadita intre universitati si intre Academia de Stiinte prin faptul ca multe investigatii stiintifice se efectueaza in comun si in acele inovatii si acele diplome care sint primite de peste hotare sint incadrati colaboratorii Academiei de Stiinte de rind, in comun cu colaboratorii universitatilor de medicina.

O data cu evaluarea ne-am familiarizat si cu situatia din laboratoarele Academiei, daca aceste laboratoare sint bine dotate si ar fi un teren pentru pregatirea tinerilor specialisti. Intr-adevar, unele laboratoare, nu toate, si unele institute sint bine dotate cu aparataj, cu acela care astazi, spre regret, nu exista in universitati. Paralel cu aceasta, cadrele stiintifice, intr-adevar, dupa cum a mentionat domnul academician Duca sint incluse in calitate de cadre didactice in universitati si cu mult mai mult tin prelegeri in institutiile din alte tari. Dumneavoastra foarte bine stiti situatia data.

Totodata, domnul Duca s-a referit la acea metodologie de instruire care necesita sa fie sustinuta de noi si care este motivatia, si care sint perspectivele de mai departe. Desigur, eu as zice ca intrebarile care ne framinta pe fiecare dintre noi, cetateni din republica sint urmatoarele: cam care ar fi modalitatea si daca nu se va deosebi procesul de studiu din Academie de procesul de studiu existent astazi in republica?

Facind iarasi o analiza, as confirma ca acele 17 tematici prioritare, pentru universitati si celelalte granturi care au fost primite, aproape 40, se efectueaza iarasi in comun. Si, prin urmare, un moment foarte trist este, si domnul Duca nu
s-a referit asupra, dar eu detin aceste date, cind din 90 de doctoranzi care trebuiau sa fie, sa ocupe locurile lor in Academia de Stiinte, au prezentat actele pentru concurs numai 60.

Prin urmare, acea metodologie care se propune, adica de a lua liceeni, incepind cu clasele X-a, a XI-a si a XII-a, mai apoi trei ani de studiu la universitate si masteratul, este o metodologie destul de reusita si acest moment, desigur, este unul nou pentru republica noastra, dar, totodata, este necesar de a face ceva, deoarece noi putem sa vorbim mult ca se face rau sau nu se face. Eu personal, desigur, ascult permanent acele dari de seama ale Academiei, in care se raporteaza despre succesele si insuccesele pe care le are Academia de Stiinte.

Prin urmare, daca m-as referi la acele puncte care trezesc mari semne de intrebare, m-as opri la aceea referitor la standardele educationale, intrebare adresata deja de mine domnului Duca. Este vorba nu numai de metodologia de educatie a acestor tineri, dar este vorba si de gradul si calitatea salarizarii lectorilor care vor avea de a face cu acesti studenti. Eu am inteles un lucru, ca punctul pozitiv consta in aceea ca statul acorda surse financiare pentru salarizarea personalului si pentru intretinerea elevilor si in continuare a studentilor si masteratilor. Dar laboratoarele, prin proiecte si granturi, vor oferi locuri de munca, adica de invatatura, de practica fara plata.

Prin urmare, aceste doua lucruri vor putea echilibra si vor forma specialisti de calitate. Referindu-ma la aceea ca a doua intrebare, pe care am adresat-o in privinta conlucrarii acestei institutii, care va fi creata impreuna cu universitatile de invatamint superior, eu m-am referit la aceea ca chiar daca vor fi selectati 200 sau 300 de persoane bine dotate, deoarece acel care activeaza in stiinta este entuziast, este fanatic, doreste sa faca stiinta si sa mai faca ceva. Aceasta este.

Acest fanatism nu este caracteristic pentru orice persoana. As zice ca si eu sint o fanatica in acest sens. Prin urmare, este necesar de a gasi acesti fanatici, care ar merge in stiinta, care ar putea ca sa ne ajute sa prospere economia noastra, sa avem un mod, intr-adevar, sanatos de viata. Si, prin urmare, cred ca trebuie sa-i permitem Academiei de Stiinte unde, intr-adevar, activeaza personalitati notorii, unde activeaza cadre didactice, care, da, poate nu se vad aceste cadre didactice, dar nu toti activam in aceasta incinta ca sa-i vedem in actiune.

Eu sint incintata, deoarece chiar atunci cind era profesoara Natalia Gheorghiu, dumneaei a realizat multe lucrari atunci impreuna cu domnul academician Boris Melnic, care lucra pe atunci la Universitatea de Stat, mai apoi - la Academia de Stiinte.

Eu n-as vrea sa evidentiez in continuare toate partile pozitive existente, deoarece sint si multe semne de intrebare. Dar cred ca atunci cind se propune ceva, niciodata nu poate fi numai pozitiv. Este si foarte mult negativ. Dar, cunoscind activitatea Academiei, cunoscind personalul academic, profesorii, colaboratorii stiintifici, academicienii care activeaza, acele universitati care sint afiliate si acele grupe stiintifice academice, eu cred ca este posibil de a selecta cei mai dotati dintre dotati, dar eu iarasi va zic, fanaticii care vor dori sa lucreze in stiinta. Si, prin urmare, cred ca tara noastra va avea de cistigat. Eu v-as ruga sa sustineti acest proiect de lege, iar pentru lectura a doua, desigur, vor fi citeva completari care vor imbunatati acest proiect.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, il invit la tribuna centrala pe domnul Dumitru Ivanov.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati deputati,

Am sa ma starui sa fiu cit se poate de succint. As pune citeva intrebari, de altfel in afara de acelea pe care le pun eu, au fost puse si de la microfoane. Dupa cum ati fost dumnea-voastra martori oculari, nici la o intrebare n-am primit raspuns argumentat. Dati sa spunem asa, chiar daca nu va place, domnule. Cert este ca, daca noi vrem sa selectam niste tineri in universitate sau in licee, o putem face prin sistemul actual.

Daca noi avem de gind sa selectam acolo nu 35 de copii, dar 10, o facem si prin sistemul actual. Daca vrem sa-i hranim de trei ori pe zi cu carne ca ei sa poata gindi, o facem si prin sistemul actual. Daca avem la universitate, selectam grupa respectiva sau grupe in Universitatea Tehnica, sa zicem, una, la Universitatea de Stat alta. In domeniul pedagogiei - Universitatea "Ion Creanga" o putem face si prin actualul sistem.

Tot ceea ce se propune aici este preconizat de niste idei preconcepute, de niste idei la care nu gasim raspuns. Care nu este raspunsul? De cite finante avem noi nevoie sa construim o cladire? Milioane. Sa reparam alta? Milioane. Sa majoram bursa pentru studentii care sint gata sa faca stiinta? O putem face si prin sistemul actual. Sa alegem profesori dotati? O facem si prin sistemul actual. Domnul Duca singur a confirmat ca multi savanti fac carte in scoli.

Atunci se pune intrebarea: de ce este necesar sa acceptam acest proiect? Si eu n-am gasit raspuns la ea, cel putin argumentat. Vreau numai sa zic urmatorul lucru. Daca este necesar, asa sau altfel, acest proiect va fi votat, e voia imparatului. Si noi stim ca va fi si sa va ajute domnul.

Eu cred ca cea mai mare greseala este ca Academia de Stiinte isi asuma niste functii care nu-i revin. Functiile educationale ii revin ministerului de resort. Si daca e asa, atunci n-as spune poate asa de pompos cum a fost afirmat de la microfon - ca sa mai facem un Vatican in Italia. Nu cred ca aceasta este functia Academiei. Functiile Academiei sint cu totul altele. Si daca domnul Duca, pe care il respect foarte mult, sa nu se supere, are o rezerva de vreo 15-20 de milioane de lei in buget, sint foarte multe institutii in cadrul Academiei de Stiinte care au nevoie de renovarea tehnologica si nu numai. Si eu cred ca asa ar trebui, cel putin asa vedem noi. In aceasta ordine de idei, as mai spune multe, dar nu vreau sa iau din timp.

Partidul Democrat nu va sustine acest proiect de lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Ion Varta.

Domnul Ion Varta:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Spiritele s-au incins, ne-am impartit in doua tabere, unii care sustin, sprijina acest proiect de lege, altii care il combat cu vehementa. Dar eu vreau sa va spun, ca martor ocular si participant, poate, la elaborarea acestei conceptii. Ea este veche, domnul Duca nici nu era atunci la Academia noastra de Stiinte a Moldovei. Cu vreo sase ani in urma, in cadrul Institutului de Istorie, a fost lansata aceasta initiativa. Noi atunci am discutat chiar destul de amplu aceasta problema si am elaborat si documentele, le-am prezentat vechii conduceri a Academiei de Stiinte. Din pacate, n-a fost receptiva si aceasta initiativa a noastra a fost data uitarii.

Iata ca acum avem sansa sa o readucem in actualitate si vreau sa va spun, ca cercetator stiintific din cadrul unei institutii academice, ca este o idee buna si un proiect care merita sustinerea noastra, deoarece noi acum, ma refer la cercetare, ne-am pomenit intr-o situatie deplorabila. Este adevarat, multi specialisti de valoare, din pacate, au abandonat cercetarea. Perioada aceasta dureaza de mai multi ani si au plecat, chiar au parasit Republica Moldova. Acum sintem intr-o situatie critica, trebuie sa completam cadrele de cercetatori si acest lucru poate sa-l realizeze si aceste doua institutii, care sint preconizate de a fi infiintate. Sansele sint deja, sint vizibile sansele de relansare a cercetarii.

Bine. Inclusiv pe calea finantarii externe se ofera foarte multe granturi si acest aflux de finantare din exterior va creste o data cu obtinerea statutului de stat invecinat cu Uniunea Europeana. Domnul Presedinte Duca o sa confirme acest lucru. Deci, sint posibilitati enorme, dar noi nu putem acoperi aceste oferte. Nu avem suficienti specialisti, tineri, mai abili, mai inteligenti care sa prinda aceasta oferta si sa o exploateze.

De aceea, prin intermediul acestor doua institutii, care urmeaza a fi fondate, noi vom crea o noua pleiada de cercetatori tineri. Bine, ei vor veni si din institutiile de invatamint superior. Vor fi selectati, in rezultatul competitiei si vor completa rindurile cercetatorilor din cadrul Academiei noastre de Stiinte. Dar aceste doua institutii vor promova o politica bine determinata in acest domeniu incepind cu liceul si creind, cultivind aceste deprinderi, aptitudini pentru cercetare si completind rindurile cercetatorilor stiintifici din republica noastra.

Eu vreau sa va spun ca Academia de Stiinte este capabila sa onoreze aceasta misiune. Baza tehnico-materiala este una buna, chiar pe alocuri performanta. Academia de Stiinte detine laboratoare cu tehnica performanta. Specialisti valorosi care, din pacate, domnul Presedinte Duca spunea ca unii sint angajati in cadrul universitatilor noastre, dar nu toti, din pacate, au posibilitatea s-o faca.

Chiar din cadrul Institutului de Istorie cunosc multi colegi de ai mei care doresc sa prinda o sansa sa predea la o catedra universitara, dar nu sint selectati pe masura ca respectivele universitati au deja cadrele de profesori completate si atunci ei sint nevoiti sa renunte la o asemenea intentie. Deci, Academia dispune si de cadre, mai dispune, desi s-a plecat in masa, dar sint suficiente cadre valoroase, care vor putea fi antrenare in procesul instructiv-educativ si vor contribui la crearea, la educarea unei noi generatii de cercetatori, de care ducem lipsa.

Vreau sa spun ca aceasta initiativa legislativa are si o conotatie pronuntata pozitiva sociala, de ordin social, deoarece s-a specificat in lege, si aceasta trebuie sa fie respectat pina la urma, ca aceasta instruire sa fie anume gratuita si in felul acesta noi acordam o sansa si copiilor dotati, talentati din categoriile care provin din familii socialmente vulnerabile. Din pacate, la ora actuala se stie foarte bine, ei nu au posibilitate...

Invatamintul liceal cel mai performant, mai elitarist este acel care ii contra plata, nu? Cu plata. Si multi dintre copii nostri care au aptitudini, sint dotati, inzestrati cu aptitudini reale nu pot sa mearga acolo din simplul motiv ca parintele nu poate suporta, onora aceste cheltuieli. Iata ca, prin intermediul acestui liceu, putem sa le oferim o sansa si copiilor care n-au norocul sa se bucure de o finantare din partea parintilor, care se confrunta cu grave probleme financiare.

Deci, acest principiu trebuie sa fie respectat si aceste institutii anume sa presteze serviciile in baza conditiilor specificate in proiectul de lege. Deci, finantarea de la stat si instruire gratuita. Si atunci, intr-adevar, va avea si conotatie pozitiva sociala.

Inca o mica doleanta care trebuie respectata. Si in lege, poate, in lectura a doua vom veni cu amendamente care sa stipuleze clar acest lucru. Transparenta in procesul selectarii cadrelor didactice pentru aceste doua institutii in baza unui concurs corect, echitabil, democratic, sa fie selectati cei mai buni, cei mai dotati, cei mai valorosi specialisti si acelasi lucru sa se respecte si in procedura de selectare a organelor de conducere a acestor doua institutii: iarasi transparenta, concurs, corectitudine. Si atunci eu sint sigur ca scopurile pe care si le propune Academia vor fi onorate prin infiintarea acestor doua institutii.

Multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Ii invit la tribuna centrala pe domnul Anatol Taranu.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu cred ca noi discutam acum un proiect de lege contraversat. Pe de o parte, nu putem sa nu luam in considerare argumentele primare aduse de Presedintele Academiei de Stiinte, intentia de a crea un mecanism de selectie a cadrelor pentru stiinta, desigur, trebuie sa fie sustinut. Problema este insa ca apar o sumedenie de intrebari, raspunsurile la care, din pacate, nu au rasunat de la aceasta tribuna.

Primul lucru pe care trebuie sa-l mentionam cu toata certitudinea: problema stiintei moldovenesti este intr-o reforma a stiintei neterminata, sau o reforma care nu a fost dusa la capat, sau, poate chiar, la baza acestei reforme au fost puse niste principii eronate. Este foarte greu sa organizezi stiinta intr-o tara mica si saraca cum este Republica Moldova.

Iar noi, de fapt, am preluat Academia de Stiinte a Republicii Moldova de la vechiul sistem sovietic. Noi am strins sub auspiciile Academiei de Stiinte, ale unei institutii ciclopice, practic, toate ramurile de investigatie existente. Si nu am garantat acestei institutii finantarea care exista pe timpul regimului sovietic. Aceasta este problema. Si, ca rezultat, noi am primit o stiinta care schiopateaza pe ambele picioare. Ceea ce face astazi Academia de Stiinte, incercind sa creeze, in conditii absolut defectuoase, un sistem de selectie a cadrelor, de fapt, se aseamana cu situatia cind pacientul a decedat, iar noi incercam sa-i aplicam sinapispe (cataplasme de mustar).

Eu sint aproape convins ca liceul si universitatea nu vor fi capabile sa rezolve problema selectiei cadrelor. Si va spun ceea ce mi-au vorbit chiar ieri colegii mei de la Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte, care m-au rugat: "Anatol, te rugam nu vota impotriva acestui proiect. Pentru noi aceasta este o posibilitate sa agonisim un ban in plus la acel salariu mizer pe care astazi il ridica majoritatea cercetatorilor in cadrul Academiei de Stiinte". Eu, ca deputat, ma gasesc acum intr-o situatie absolut penibila, trebuie sa iau o decizie, sa votez pentru un proiect pe care il inteleg ca, de fapt, nu este unul capabil sa rezolve problema. Iar, pe de alta parte, votind impotriva, am sa votez impotriva unor sperante ale colegilor mei, care astazi duc o viata indecenta in conditiile salariului pe care astazi il ridica in cadrul Academiei de Stiinte.

Domnul Presedinte al Academiei de Stiinte a vorbit despre acest lucru si a spus: "Pe parcursul ultimului timp au fost majorate salariile." Asa este. Numai ca chiar si in formula aceasta majora, aceste salarii nu garanteaza fixarea celor mai bune cadre la Academia de Stiinte a Republicii Moldova. Aceasta este problema.

Stimati colegi,

Din acest punct de vedere, vreau sa va intreb, cum credeti de ce un mecanism, haideti sa spunem asa, rafinat, de selectie a cadrelor, cum ar putea sa fie universitatea si liceul, pe care il propun colegii din conducerea Academiei de Stiinte, credeti ca absolventii acestei universitati, care, haideti sa presupunem ca, vor fi cei mai dotati, ar pleca sa lucreze la Academie avind o pregatire foarte buna. Fiindca, in cadrul acestei universitati, dupa toate probalitatile, vor fi cadre profesorale foarte bune, avind o pregatire foarte buna, adica un grad de calificare inalt, obtinut in aceasta universitate, de ce ei ar trebui sa ramina in Academie la un salariu de 1 600 sau 1 800, n-am retinut, domnule presedinte, cit e acum salariul, si sa nu plece, de exemplu, in sfera businessului privat, unde ei vor fi primiti cu bratele deschise?

Este absolut clar ca si acest liceu, si aceasta universitate vor lucra nu pentru academie, ci va lucra pentru domeniile cele mai performante ale economiei noastre. Aceasta este problema. Si atunci, stimati colegi, mie mi se pare si vreau sa va propun, domnule Presedinte al Academiei, poate reintoarcem acest proiect de lege pentru o regindire, o reformulare a principiilor de baza. Mie mi s-ar parea ca banii acestia, care trebuie sa fie cheltuiti pentru formarea acestei universitati… Fiindca vreau sa va spun din start, daca e vorba despre liceu, aici sint mai putine intrebari. Liceul pe linga Academie ar putea sa fie o chestie buna. Aici mai putine intrebari apar. Universitatea e o chestie mult mai complicata.

Domnule Presedinte al Academiei,

Dumneavoastra sinteti profesor universitar cu experienta, de fapt, ati venit din mediul universitar si foarte bine cunoasteti, ca sa intemeiezi o catedra, dar catedra este baza activitatii didactice intr-o universitate, aceasta n-o infiintezi intr-un an si nici in doi. Trebuie sa treaca ani si ani pentru chestia aceasta. Sa fii un bun cercetator, aceasta va spun de acum din experienta mea, de fel nu inseamna sa fii un bun profesor universitar. Sint domenii care se intersecteaza, dar care nu se contrapun tot absolut. Aceasta este problema. Din acest punct de vedere, cadrele Academiei, doar o parte din cadrele Academiei ar putea sa garanteze o inalta performanta pentru aceasta institutie de invatamint care este preconizata.

Si ultimul moment la care vreau sa ma refer. Mie mi se pare ca banii acestia, despre care am vorbit, si care sint preconizati pentru a fi cheltuiti pentru universitate, ei ar putea sa mearga directionat pentru universitatile existente. Academia de Stiinte ar putea sa faca ceea ce face Universitatea de Studii Pedagogice, sa instituie burse pentru studentii dotati, care trebuie, ridicind aceste burse, de exemplu, un timp oarecare dupa absolvirea universitatii, sa lucreze in cadrul Academiei de Stiinte. Ceea ce face statul atunci cind obliga studentii, care primesc anumite burse, sa mearga sa lucreze in scoli. Acesta ar fi un mecanism, doar un singur mecanism de fixare a cadrelor in Academia de Stiinte. Si eu vreau sa va spun, ca el este mult mai eficient.

Plus la aceasta, desigur, banii acestia ar putea fi cheltuiti inclusiv pentru salarizarea acelor cadre ale Academiei de Stiinte care, concomitent cu activitatile de cercetare, se consacra si activitatilor didactice. In acest caz, am rezolva inclusiv si problema ridicarii salariilor cercetatorilor.

Si in final.

Stimati colegi,

Daca noi dorim sa avem in aceasta tara stiinta, noi trebuie sa ne debarasam de atitudinea usuratica fata de stiinta si, in primul rind, fata de finantarea cercetatorilor. Atit timp cit cercetatorii in aceasta tara nu vor fi, inclusiv prin salariul pe care il ridica, floarea intelectualitatii noastre, atit timp noi nu vom avea stiinta. Iar toate eforturile noastre de a ridica eficienta procesului stiintific in tara noastra va fi descris de formula celebra a lui Cernomirdin: "Хотели как лучше, а получилось как всегда."

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.977, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 26.

Sectorul nr.2 - 24.

Sectorul nr.3 - 3.

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi "pro". Impotriva? "Zero" voturi.

Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.977 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2310 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, Codul vamal). Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, inaintat de Guvern. La fel si avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice.

Proiectul mentionat a fost examinat si adoptat in prima lectura in sedinta Parlamentului din 18 mai 2006. Pornind de la faptul ca, din momentul inregistrarii in Parlament a proiectului de Lege nr.2310, au survenit modificari la articolul 7 din Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova si la articolul 193 din Codul vamal, care, in esenta, au acelasi obiect de reglementare, insa, sub aspect al activitatilor de combatere a terorismului, domnii deputati Vladimir Vitiuc si Mihail Mocan propun Parlamentului adoptarea proiectului indicat in lectura a doua, tinind cont de modificarile acceptate de comisie:

La articolul 7 din Legea cu privire la iesire asi intrarea in Republica Moldova se propune urmatorul cuprins al alineatului (6): "Forta militara straina, componenta civila care o insoteste si efectivul formatiunilor speciale antiteror straine ce desfasoara activitati comune in baza acordurilor internationale la care Republica Moldova este parte nu sint supuse reglementarilor privind regimul de vize la intrarea si iesirea de pe teritoriul Republicii Moldova."

La articolul 193 din Codul vamal se propune urmatorul cuprins al alineatului(3): "Sint exonerate de control vamal navele maritime si aeriene, inclusiv militare, alte mijloace de transport: tehnica militara si armamentul fortei militare straine, precum si a formatiunilor speciale antiteror straine ce desfasoara activitati comune in baza acordurilor internationale, la care Republica Moldova este parte. De asemenea, sint exonerate de controlul vamal si documentele oficiale ale fortei militare si ale formatiunilor speciale antiteror straine continute in plicuri sigilate, daca persoanele care le transporta detinind ordin individual de deplasare in care se precizeaza numarul plicurilor si faptul ca acestea contin numai documente oficiale."

In legatura cu cele expuse, comisia propune adoptarea in lectura a doua a proiectului de lege in redactia mentionata.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri altele decit cele evocate in raportul comisiei pentru lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2310. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 26.

Sectorul nr.2 -31.

Sectorul nr.3 -21.

Domnul Marian Lupu:

78 de voturi "pro". Impotriva? "Zero" voturi.

Proiectul de Lege nr.2310 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Vreau sa ne consultam, caci sintem deja intr-un program de 2 ore si 45 de minute. Daca doriti, pot sa anunt o pauza de jumatate de ora pentru recreatie, sa va reluati putin energia. E bine? Deci se solicita sau continuam?

Bine. Am inteles ca sinteti plini de energie, continuam.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.396 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator.

Prezinta Guvernul, domnul Lazar.

Domnul Valeriu Lazar - ministrul economiei si comertului:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Esenta proiectului de lege propus atentiei dumneavoastra de catre Guvern consta in separarea a doua tipuri distincte de plati, actualmente cumulate in taxa unica pentru patenta. Primul tip de plati sint de ordin fiscal si vizeaza activitatea antreprenoriala a detinatorilor de patente, care include toate tipurile de impozite catre bugetul local. Si al doilea tip de plati vizeaza platile sociale, adica sint niste plati individualizate care constituie 30 la suta din costul actual al platii pentru patenta. Si, de fapt, sint contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat.

Scopul acestui proiect de lege consta in excluderea unei proceduri destul de complicate de eliberare sau de prelungire a patentei conditionata de necesitatea vizitarii de catre detinatorul de patenta a doua institutii statale, este Inspectoratul Fiscal sau Primaria, dupa caz, si respectiv a Casei Nationale de Asigurari Sociale. Aceasta conditie, la rindul ei, este conditionata de necesitatea achitarii diferentei dintre aceste 30% care sint incluse in plata patentei si suma necesara pina la atingerea sumei minime, necesare pentru dreptul de a pretinde la pensia minima si compensatia pentru deces. Speram ca, prin realizarea acestor modificari, se va simplifica procedura, repet, de eliberare si prelungire a patentei, de administrare de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale a acestor contributii si, ca efect final pentru detinatorii de patente, va avea un efect benefic.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vizavi de reglementarile propuse, noi le-am inteles si le sustinem, dar vizavi de anexa care prevede cuantumul taxei lunare pentru patenta de intreprinzator si anume la stabilirea grupurilor, cum ar fi: Chisinau-Balti, Bender-Tiraspol, in continuare celelalte municipii, orasele, localitatile rurale.

Nu considerati dumneavoastra ca Chisinaul ar fi trebuit sa fie introdus intr-o pozitie distincta? Fiindca, logica este clara, cifra de afaceri, veniturile care pot parveni in urma activitatii in Chisinau si in alte localitati sint diferite si din acest motiv si cuantumul este diferit. Dar Chisinau si Balti sa le punem in aceeasi luntre, din punctul nostru de vedere, cam este neechitabil.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc, domnule deputat.

Admit ca ideea dumneavoastra merita a fi examinata, dar, daca imi permiteti, poate, in alt context. Fiindca, totusi, ne-am propus, in cadrul acestei initiative, anume sa facem aceasta separare. Si, de fapt, chiar daca propunem o noua anexa, ea vizeaza doar reducerea cu 30 la suta a costurilor respective. Adica, repet, daca este acceptata ideea, vom reveni in cadrul altei abordari.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul 4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb: dumneavoastra modificati anexa, ma refer la pozitia 2.44 "Dobindirea si comercializarea calcarului". Vreau sa va spun ca noi stim ce legi adoptam si prin Legea nr.361 din 23 decembrie 2005 pozitia 2.44 a fost exclusa de la 1 ianuarie 2006. Vreau sa stiu care este scopul reintroducerii acestei pozitii din nou in anexa?

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

Chiar cu riscul de a anticipa un alt proiect de lege care va fi discutat ulterior. De fapt, acest proiect de lege este unul premergator si la acea etapa nu ne-am propus, repet, sa facem altceva decit lasind intacta anexa cu toate tipurile de genuri de activitate care pot fi practicate in baza recenta, doar sa schimbam sau sa reducem acest cuantum. Dar in cadrul urmatorului proiect de lege, cred, va fi un context mai propice sa va raspund si la aceasta intrebare. Este urmatoarea chestiune din ordinea de zi, daca acceptati.

Doamna Valentina Cusnir:

Acest punct a fost exclus din anexa prin legea din decembrie si actioneaza de la 1 ianuarie 2006. Dumneavoastra il introduceti inapoi la 2.44. Aceasta v-am intrebat, de ce?

Domnul Valeriu Lazar:

Cer scuze ca sint nevoit sa repet acelasi lucru, dar in examinarea urmatorului proiect din ordinea de zi voi da raspuns si la aceasta intrebare.

Doamna Valentina Cusnir:

Bine.

Am inteles.

Domnul Valeriu Lazar:

De fapt, noi vom propune, in cadrul acestei abordari, o revizuire a anexei in esenta anexei. Pentru moment propunem doar separarea acestor plati. O sa fie mai usor si pentru noi, si, am impresia, pentru dumneavoastra de a nu confunda anumite lucruri, cer scuze.

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, 1 ianuarie si 1 iunie nu se pot face modificari peste noapte.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Am doua intrebari. Spuneti, va rog, nu credeti dumneavoastra ca taxele acestea 27 lei, 14 lei sint cam de risul lumii?

Cind au fost aprobate, atunci in 1998 era o situatie, astazi ne gasim cu totul in alta situatie. Si nu merg ele. Uitati-va, 58 de lei, 49 de lei, 32 de lei, noi am modificat si am trecut la o unitate, adica am trecut de la salariul minimum de
18 lei, am trecut la o unitate de 20 de lei, ca sa evitam aceste cifre.

Aici avem tot aceea, pe parcursul a 7-8 ani de zile, n-am gasit de cuviinta ca sa le rotunjim un pic si sa le majoram. Deci, aici as mai avea inca o intrebare, deci nu am gasit aici o diferenta, o deviere, adica una este sa comercializezi marfuri pe o piata amenajata de organele publice si alta este sa comercializezi marfurile intr-un loc neamenajat, adica pe strada sau acolo unde este necesar. Nu credeti ca si aceasta ar trebui de introdus aici?

Domnul Valeriu Lazar:

Va multumesc.

Intr-adevar, a aparut la procesul de examinare a acestui proiect de lege, a aparut si in cadrul examinarii in Guvern, ideea de a majora aceste cuantumuri. De fapt, a fost ideea de a le ajusta cel putin la rata inflatiei. Noi am estimat, am evaluat tot impactul posibil si economic, si social, si Guvernul vine in fata dumneavoastra anume cu aceasta propunere. Pentru un moment le lasam intacte.

Dumneavoastra nu aveti altceva decit sa propuneti majorarea. Guvernul nu considera rational, daca doriti pot sa intru in detalii, de ce nu. Dar noi am discutat, adica o facem constient, deliberat, pentru un moment nu consideram ca exista premisele, repet, de ordin economic sau social sa o facem. Cel putin sa va propunem acest lucru.

Domnul Ivan Banari:

O alta intrebare. Pozitiile 2.23, 2.24 si 2.25, deci, tin de reparatia tehnicii de uz casnic care este sub tensiune inalta de multe ori. Pentru aceste lucrari se cer niste conditii, se cere autorizatie speciala, se cere ca acei care se ocupa de lucrurile acestea sa fie autorizati de niste organe speciale. Nu credeti dumneavoastra ca ar trebui de exclus de aici?

Domnul Valeriu Lazar:

Stimate domnule deputat,

Iarasi sint nevoit sa vin cu aceleasi argumente. V-as sugera foarte mult in cadrul examinarii urmatorului proiect de lege sa discutam, aici esenta este, de fapt, doar separarea platilor. Si nu intram in esenta - trebuie, nu trebuie etc. Daca, va rog foarte mult sa acceptati ideea in cadrul executarii proiectului, ulterior intram in esenta, in structura acestor tipuri. Aici doar noi propunem separare.

Domnul Ivan Banari:

Bine, atunci o intrebare care tine de acest moment. Spuneti, va rog, citi detinatori de patente avem inregistrati si care e suma introdusa de aceste persoane in buget, sa zicem, anul trecut?

Domnul Valeriu Lazar:

Da, exista. Pentru un moment, la 1 februarie, acestea sint altele, cele mai actuale. La 1 februarie 2006 existau 28, circa 28 de mii de detinatori de patente. Si sumele achitate, am aceste sume, de fapt, sint pentru anul trecut, aproximativ 38 de milioane platite sub forma de plata de patenta si, respectiv, 40, da, cer scuze, si, respectiv, 19 aproape, milioane sint platile, contributiile de asigurari sociale.

Si daca vreti sa completez raspunsul anterior, de ce totusi nu propunem majorarea costului pentru patenta, adica partea care revine bugetului. Fiindca o data crescind, din an in an, acel cuantum minim care este necesar, toti cetatenii tarii, inclusiv si detinatorii de patente, sa-l achite la Casa Nationala de Asigurari Sociale, creste din an in an si, de fapt, se intimpla in unele cazuri, in particular pentru detinatorii de patente din sate, cind, intr-adevar, costul patentei constituie 20 de lei, dar diferenta contributiei de asigurari sociale este si 1000 de lei. De aceea, aceasta ar fi unul din argumentele respective.

Domnul Marian Lupu:

Da, inainte de a continua, eu am sa rog toti colegii sa se abtina de la discutii la telefoanele mobile, ceea ce este in mod expres interzis in Regulamentul Parlamentului si sa manifestam putin mai mult respect unii fata de altii.

Stimati colegi,

Noi avem, de fapt, in pachet doua proiecte si daca considerati acceptabil, eu as propune domnului ministru sa faca o prezentare si a proiectului de Lege nr.1285, dupa care vicepresedintele comisiei de profil ne va prezenta un raport la fel asupra ambelor proiecte, ca urmare vom vota separat... procedat in acest fel. Imi pare ca e o abordare rationala. Se accepta?

Va multumesc.

Domnule ministru,

Rog sa faceti prezentarea proiectului de Lege nr.1285.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc, domnule Presedinte.

Esenta acestui proiect de lege, propusa de Guvern, vizeaza excluderea graduala pe parcursul a 3 ani a comertului cu amanuntul din lista genurilor de activitate practicate in baza de patenta, precum si a unor tipuri de servicii, ma refer in particular la serviciile de taxi.

De fapt, altfel fiind spus, Guvernul propune o revenire la un concept initial pe care noi l-am preluat, modificat din practica altor tari si care presupune, de fapt, practicarea activitatii antreprenoriale pe baza de patenta conform urmatoarelor criterii, de fapt este un mix de criterii si principii.

In primul rind, in toata lumea, in baza de patenta se practica niste activitati care vizeaza niste activitati mestesugaresti, adica niste activitati care nu se practica pe niste piete organizate. Mai mult decit atit, de regula, traditia spune ca, in baza de patenta, pot fi comercializate doar anumite lucrari, servicii proprii.

Mai mult decit atit, nu pot fi practicate activitatea in baza de patenta acolo unde aceasta situatie poate sa duca la discrepante, la aparitia unor discrepante in anumite piete, iarasi repet, acolo unde exista piete organizate.

Si un alt criteriu de atribuire a unor genuri de activitate la categoria celor care pot fi practicate in baza de patenta este, de fapt, asa-numitul antreprenoriat pasiv. Adica, de exemplu, darea in arenda a unor apartamente, sa zicem, de fapt, administrarea integrala a acestora sau costul administrarii integrale a acestor tipuri de activitati ar fi mai mari decit veniturile care pot fi incasate de la aceasta administrare.

Si, de fapt, dat fiind acest mix de criterii, repet, care, pe parcursul anilor, a fost modificat si chiar in anumita masura discreditat in conditiile Republicii Moldova, conceptul initial al patentei de intreprinzator, Guvernul vine, de fapt, cu propunerea de a reveni la acest concept initial.

Care este scopul? Scopul, in primul rind, este asigurarea premiselor necesare pentru dezvoltarea unui comert intern, civilizat in Republica Moldova, in sfirsit.

In al doilea rind. Incercam sa excludem premisele existente actualmente prin care statul a creat conditii inegale, de fapt, conditii pentru o concurenta neloiala intre antreprenorii care practica acelasi gen de activitate in dependenta de forma juridica de organizare.

Al treilea scop este protectia consumatorului. Or, spre deosebire de alte tipuri de organizare a comertului cu amanuntul, in cazul detinatorilor de patente, acestia nu sint obligati sa elibereze bon de casa si, de fapt, este unul din documentele care permite consumatorului de a se adresa, de a-si apara drepturile in calitate de consumator.

Si nu in ultimul rind, desi nu m-asi axa in special doar pe acest scop, ne propunem, prin aceasta modificare, sa asiguram perfectionarea administrarii fiscale in comert. Or, existenta acestui sistem de patente aduce, practic la zero toate eforturile statului de a avea o administrare fiscala corecta in comert.

Avem un volum foarte exagerat de economie neobservata anume in acest domeniu si, de fapt, sistemul de patente poate fi numit o gaura neagra in sistemul de administrare fiscala. Si de aici apare o alta problema si vrem sa atingem un alt scop, sa asiguram functionarea unui sistem normal la economia de piata de autoreglementare a preturilor. Fiindca este lucru cunoscut, o administrare fiscala corecta este una din cele mai bune modalitati de a asigura autoregelementarea preturilor pe piata interna.

Intelegem foarte bine ca acest subiect este unul destul de controversat, el este foarte mult discutat in societate si tocmai de aceea Guvernul a venit in fata dumneavoastra, dupa aproape un an si jumatate de discutii, de considerari si reconsiderari ale unor idei anterioare ale noastre. Am fost in dialog permanent si cu detinatorii de patente, si cu oamenii de afaceri care practica inclusiv comertul cu amanuntul in alte forme juridice de organizare si tocmai de aici am venit cu acest model care nu intimplator presupune excluderea graduala a comertului cu amanuntul.

Ne-am propus anume, prin aceasta modalitate, sa cream premisele ca oamenii sa se retraga treptat din acest tip de antreprenoriat, s-o faca in mod civilizat, asigurind, de fapt, si previzibilitatea de care are nevoie mediul de afaceri.

Mai mult decit atit, incercind sa compensam pe undeva eventualele efecte sociale si economice, le-am propus, le-am oferit oamenilor, care, in rezultatul excluderii acestei posibilitati, vor dori sa practice in continuare comertul, posibilitatea sa se inregistreze gratis in alta forma juridica de organizare. Adica de aici vin cu raspunsul la intrebarea: ce se va intimpla cu acei citeva zeci de mii de oameni care practica aceasta activitate?

Solutia alternativa este una foarte simpla. Le oferim, repet, gratis, le propunem cel putin ca ei sa se inregistreze, de exemplu, ca intreprinderi individuale, sa practice aceeasi activitate, dar ducind evidenta contabila, eliberind bonuri de casa etc.

Mai mult decit atit, suplimentar va informez ca presiunea fiscala nu va creste considerabil asupra lor, dat fiind faptul ca articolul 49 din Codul fiscal, presupune posibilitatea antreprenorilor, care practica inclusiv comertul, de a nu plati 3 ani impozitul pe profit.

De aceea, noi am estimat, repet, toate, eventualul impact social, economic etc. si, de fapt, formula cu care venim, sintem siguri, este una care permite a depasi aceasta situatie, repet, intr-o formula previzibila, civilizata, fara impacturi asupra acestor oameni.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari referitoare la proiectul de Lege nr.1285.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Vreau sa va adresez, cu permisiunea dumneavoastra, doua intrebari. Deci, am luat cunostinta de nota informativa, am studiat avizele prezentate de minister si cu multa atentie v-am ascultat pe dumneavoastra. Ati evitat sa atingeti o problema foarte serioasa, reprezentanti in Guvern, ai unei guvernari de stinga. Spuneti, va rog, in urma adoptarii acestei legi, cu cit va spori numarul somerilor din Republica Moldova, inclusiv din numarul tinerilor.

Domnul Valeriu Lazar:

Va asigur ca numarul somerilor din Republica Moldova nu va spori. Si, de fapt, am venit si cu argumente de ce nu se va intimpla acest lucru. Toti acei care doresc onest, civilizat sa faca comert, pot s-o faca in continuare.

Mai mult decit atit, noi nu excludem in genere, zic asa, patentele si pentru acei care, de exemplu, produc o marfa care este proprie, nu au decit s-o faca, sa produca un serviciu, adica, de fapt repet, revenim la o forma civilizata de comert. Fara aceste modificari, credeti-ma, in calitate de ministru responsabil inclusiv si de disciplina in comert, nu vedem solutii. Si ceea ce propunem noi, repet, gradual, civilizat permite ca sa nu apara someri si acei care doresc s-o faca in continuare au posibilitate s-o faca. Le-am propus si alternativa.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Multumesc pentru raspuns.

Acestea sint fraze generale. Dumneavoastra sinteti constient de faptul, mai mult ca mine, ca numarul somerilor in Republica Moldova si in mod special din numarul tinerilor va spori.

A doua intrebare care vreau sa v-o adresez. Spuneti, va rog, in conditiile in care multi producatori din Republica Moldova nu pot sa-si comercializeze carnea, vinul, nu stim cum vor comercializa cerealele in acest an, avind in vedere situatia concreta, nu puteti sa propuneti o alta varianta de alternativa sau cel putin de revenit mai tirziu la acest proiect de lege?

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc de intrebare.

De fapt, eu am si raspuns, alternativa am si oferit-o. Aceeasi persoana tinara, batrina, nu importa, care practica comertul in baza de patenta merge si se inregistreaza in calitate de intreprindere individuala, o face gratis, nu trebuie sa formeze capital statutar, se duce si isi face regula in contabilitate, tine evidenta si practica comert in continuare. Adica alternativa este foarte reala si foarte clara.

De aceea, eu nu as insista prea mult cu alte argumente. Mie mi se pare ca intrebarile dumneavoastra sint in mare masura retorice si daca afirm ceva inseamna ca s-au efectuat toate estimarile respective. Nu vor fi someri acei care, intr-adevar, vor sa fie onesti si sa practice comert onest, alte solutii nu avem.

Domnul Leonid Bujor:

Imi pare rau, domnule ministru.

La ambele intrebari n-ati venit cu raspunsuri, ati comentat raspunsul meu ca retoric. Eu nu cobor la nivelul de a comenta raspunsurile dumneavoastra, dar pe viitor imi voi permite acest lucru. Vreau sa va spun ca eu vin cu ideea si va propun ca initiator al acestui proiect de lege, sa-l retraga. Aceasta va fi solutia cea mai buna.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dumneavoastra ati mentionat ca acei care astazi detin patenta de intreprinzator pot sa-si deschida intreprinderi individuale, sa tina contabilitatea s.a.m.d.

In Republica Moldova exista standardul nr.4 privind evidenta contabila la intreprinderile mici. Si acest standard national de contabilitate include 44 de conturi sintetice si darile de seama sint aceleasi ca si la alte intreprinderi. In principiu, ca un detinator de patenta sa poata crea o intreprindere, inseamna ca el trebuie sa angajeze numaidecit contabil, sa tina evidenta, sa prezinte dari de seama s.a.m.d. Ca, in principiu, si nu toti acei care detin astazi patenta de intreprinzator sint in stare sa-si organizeze o intreprindere.

Dumneavoastra ati spus ca nu vor fi, nu va creste numarul de someri. Eu cred ca acel cadru legal, normativ, care este in Republica Moldova, va aduce la aceea ca totusi detinatorii de patenta vor mari numarul somerilor.

De ce dumneavoastra nu ati anexat la acest proiect de lege, conform Legii cu pivire la procesul legislativ, o argumentare fundamentala foarte clara. Ce se va intimpla cu bugetul, ce se va intimpla cu locurile de munca, ce se va intimpla cu acei oameni care astazi cistiga o bucata de piine practicind un gen de activitate in baza patentei de intreprinzator.

Domnul Valeriu Lazar:

Va raspund. De fapt, tin in mina un raport foarte detaliat cu toate estimarile pe care le avem, ce este si ce asteptam in rezultatul implementarii eventualei implementari a acestei modificari care, repet, este una... daca doriti, un gen de reforma structurala, sistemica foarte importanta si, de fapt, estimarile noastre le-am facut, bugetul, fara indoiala, va avea de cistigat.

In urma estimarilor noastre foarte modeste, cel putin 2 miliarde de lei pe an vor fi acumulate suplimentar la buget, cel putin 2 miliarde, fiindca tocmai, nu mai putin de 8 miliarde pe an este, de fapt, volumul comertului neorganizat care, repet, este canalizat conform unui sistem foarte bine pus la punct, cvasilegal prin aceasta filiera a patentelor.

Din lipsa de timp n-am sa va descriu tot mecanismul, desi, intr-o discutie, eu stiu, eventuala in cadrul comisiei putem sa venim cu cifre foarte si foarte detaliate pe produse. Daca doriti, iau cel mai simplu, televizoarele care pot fi comercializate pe baza de patenta si pot sa va demonstrez cum se importa, se declara cu 60 de dolari, se comercializeaza cu 200, facem diferenta de 140 care, in genere, nu se impoziteaza.

De fapt, este doar un produs din miile care merg prin aceasta filiera de comercializare, care, spre regret, acesti detinatori de patente sint, imi cer scuze de acest cuvint, folositi de anumite persoane care, de fapt, importa volumuri considerabile si ii utilizeaza pe acesti oameni doar ca pe niste instrumente in realizarea acestei filiere ilegale de evaziuni fiscale in proportii deosebit de mari.

De aceea, va afirm cu toata certitudinea, acumularile la buget vor spori, someri nu vor aparea suplimentar, fiindca, repet, le oferim alternativa, dar nu putem tolera vesnic situatia cind cream concurenta, daca doriti, incalcam si Constitutia. Fiindca de ce un antreprenor care are intreprindere individuala sau are un SRL trebuie sa plateasca toate impozitele in statul acesta, dar cineva care are patenta, care practica acelasi gen de activitate lucreaza in aceeasi piata si statul este obligat, prin Constitutie, nu va suparati, sa-i asigure aceleasi conditii de acces la piata. Ce facem noi? Incalcam in continuare Constitutia.

Noi propunem sa introducem regula, lucru care trebuia facut cu multi, multi ani in urma.

Va multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Dumneavoastra nu tineti aici lectii, fiindca, conform articolului 49, noi cream conditii favorabile si altor agenti economici. Dar eu va intreb, ca ministru al economiei si comertului, dumneavoastra cunoasteti "Green Hills", da, este organizat, adica este un agent economic organizat. Care sint defalcarile acestui mare agent economic in comert la bugetul de stat anual? Stiti dumneavoastra aceasta cifra sau nu stiti?

Domnul Valeriu Lazar:

Spre regret, nu sint documentat, dar...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Apoi, iata eu va spun. La comercializarile de 200 de milioane de lei anual, acest mare agent economic care lucreaza in comert plateste 397 mii de lei in bugetul statului. Are o rentabilitate de 1%. Dumneavoastra astfel de ordine vreti sa faceti in comertul nostru?

Domnul Valeriu Lazar:

Da, de fapt, eu v-as propune, multumesc de intrebare, sa comparati nu cu "Green Hills", dar sa comparati cu miile de intreprinderi individuale.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu va compar mai departe si cu altii, cu "Fidesco".

Domnul Valeriu Lazar:

Cu miile de SRL care activeaza in sate.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si cu "Elatul" si cu altii.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stati un pic cumva.

Domnul Valeriu Lazar:

Domnule deputat,

Depinde cu cine comparam.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindca, domnule ministru, atunci cind dumneavoastra spuneti... s.a.m.d. care nu puteti sa le evaluati, trebuie sa evaluati ceea ce este posibil de evaluat. Sa faceti o analiza, de pilda, a acelor care sint astazi organizati, sint inregistrati, cit ei platesc la buget si atunci veti vedea dumneavoastra ce se intimpla in comert.

Eu nu cred ca "Green Hills", care face un efort de 200 de milioane, 1% el trebuie sa cistige din economia nationala, rentabilitatea.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si de aceea argumentele dumneavoastra in privinta Constitutiei s.a.m.d. nu sint fondate, fiindca si acei care lucreaza cu patenta de intreprinzator, si acei care sint mici, si noi, prin articolul 49 din Codul fiscal, ii stimulam, sint conform Constitutiei, fiindca statul, Guvernul poate sa faca aceste stimulari si inclusiv prin modalitatea de patenta de intreprinzator, tot este o modalitate de inregistrare, de impozitare simplificata pentru agentii economici.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Spuneti va rog, stim cu totii ca actualmente cam 50, 60 de mii de intreprinderi mici nu activeaza, deci au fost inregistrate si, din diferite cauze, nu activeaza astfel. Stim si faptul, deci acum, in ultimul timp sint publicatii in mass-media ca in ultimii ani, ultimii 2-3 ani, scade procentul sau scade ponderea micului business in economia nationala. Deci, volumul vinzarilor, ponderea in crearea locurilor de munca.

Credeti dumneavoastra ca schimbarile acestea pe care le introducem noi prin acest proiect de lege vor modifica, vor redresa situatia intr-un fel?

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

In primul rind, nu sint de acord cu dumneavoastra ca indicatorii la care v-ati referit sint in scadere. Am in mina, am luat nu intimplator strategia care se numeste de sustinere si a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii pentru anii 2006-2008, aprobata recent de Guvern la 15 mai. Si, de fapt, v-as sugera pentru lectura, fiindca veti gasi aici raspuns la foarte multe intrebari.

In primul rind, care sint tendintele acestui sector. Doi. Care este viziunea Guvernului in dezvoltarea acestui sector. Si ca sa nu iau prea mult din timpul tuturor, as sugera pentru toata lumea ca sa citeasca aceasta strategie.

Dar referitor la ponderea acestor intreprinderi. Fara indoiala, aceasta modificare va conduce, de fapt, la consolidarea acestui sector. Repet, fiindca detinatorii de patente, de fapt, nu nimeresc in nici o categorie. Desi in esenta ei fac parte din categoria celor mici si mijlocii ca esenta, daca ei se inregistreaza va asigur ca dupa vinzari si dupa numarul de angajati tocmai acolo le este locul.

Atunci, noi vom avea un tablou real. Dar ce prezinta acest sector al intreprinderilor mici si mijlocii? Si, raspunzind la intrebarea dumneavoastra, va asigur ca, prin aceste modificari, intr-adevar, acest sector va fi consolidat. Dar cu conditia ca toti din sector vor fi pusi in conditii si un regim fiscal si intr-un regim de administrare din partea statului egal. Deci, acesta si este unul din scopurile noastre. Vom avea concis, va repet, vom obtine ca efect complementar si consolidarea acestui sector.

Va multumesc.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, pentru raspuns.

Si vreau sa ma intorc la intrebarea mea de la proiectul precedent, de ceea ce tine de reparatia tehnicii de uz casnic, care cere niste autorizatii speciale de la acei care practica acest gen de activitate.

Domnul Valeriu Lazar:

Noi nu am propus deocamdata acest lucru, cred ca pentru lectura a doua, cind vom intra in esenta structurii acestor genuri de activitate, putem sa examinam si aceasta posibilitate.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti si pentru luari de cuvint.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.2.

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Avind in vedere declaratii pur populiste ale colegilor nostri de dreapta, din partea fractiunii rog timp pentru luare de cuvint.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnul Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint din partea Fractiunii "Alianta "Moldova Noastra"".

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi totalmente sustinem ideea ca in economia de piata, pe care noi vrem s-o instituim si s-o dezvoltam in Republica Moldova, toti agentii economici, indiferent de statutul lor, sa contribuie la dezvoltarea societatii la o concurenta loiala, egala ca sa dezvoltam cu adevarat niste norme civilizate. Si toti agentii economici sa fie in niste conditii egale. Dar, totodata, vrem sa mentionam faptul ca ne ingrijoreaza momentul ca aici noi vorbim ca sa nu facem populism, dar, totusi, sa analizam din ce cauza detinatorii de patente au venit intr-un grup de risc. Din ce cauza ei sint tratati astazi in asa fel ca sa fie invaziile aceste fiscale de asa proportii.

Noi, prin inaintarea proiectului de lege, nu rezolvam pina la capat problema. Da, probabil, ca lucrurile se vor schimba dupa cum a spus domnul ministru, dar in esenta persoanele date se vor duce tot mai departe in economia tenebra, tot mai departe, probabil cum spun si colegii, vor fi someri, care, de asemenea, este un lucru de care nu putem sa fim linistiti.

Si momentele acestea ne deranjeaza, si noi nu vedem ca Guvernul si Ministerul Economiei si Comertului, in special, sa ne spuna cum se vor desfasura lucrurile in viziunea lor, pentru a evita momentele acestea. Noi vorbim, totodata, sa suporte cheltuielile pentru inregistrare. Noi stim ca Camera de Comert este o intreprindere de inregistrare de stat, este o intreprindere la autogestiune si este contra, in principiu, acestui lucru ca gratis s.a.m.d. Nu sint niste lucruri clare spuse in domeniul dat, aratate, reflectate, cum va fi si ce va fi cu persoanele date.

Totodata, te deranjeaza faptul ca, daca acest proiect de lege se va vota si se va adopta, de ce unii detinatori de patente sint inclusi, iar altii nu. Cum ar fi si detinatorii de patente care vind flori, care dau in chirie apartamentele, care stim ca fac niste venituri destul de esentiale, nu sint incluse in compartimentul acesta. Si, totodata, detinatorul de patente care sint la numar de 240, care vind var sint propusi de a fi exclusi din 2007. Adica, lucrurile acestea ne deranjeaza, fiindca, pina la urma, din 40 de mii de detinatori de patente - 27 de mii se propune sa fie exclusi si o categorie care este cea mai mare de risc si mai numeroasa din 2009.

Domnul Valeriu Lazar:

Daca imi permiteti, o sa raspund. Poate nu am spus un lucru destul de important, aceasta initiativa a Guvernului trebuie vazuta parte coerenta si integranta a unui set de actiuni, unele din ele deja le-a realizat, unele sint in faza de realizare. Ma refer, in primul rind, la strategia care va fi aprobata in timpul recent de Guvern. Strategia de administrare fiscala, ma refer la conceptia care va veni in iunie. Este creat un grup special incluzind si colegi de ai dumneavoastra, vom veni in Guvern cu conceptia dezvoltarii comertului intern.

De fapt, aceasta este ideea, sa nu vedeti aceasta initiativa rupta dintr-un context. Si daca nu ati gasit raspuns la toate intrebarile la care v-ati referit in cadrul acestei initiative, pot sa vin cu multe detalii, dar aceasta este ideea. Este un set intreg de initiative care vine, de fapt, sa completeze si sa asigure coerenta dintre toate actiunile. Intr-adevar, rupta din context pare a fi una necompleta. Un moment.

Al doilea moment. In ceea ce priveste genurile de activitate, pe care noi nu
le-am propus spre a fi excluse. In primul rind, noi am propus de a exclude gradual comertul cu amanuntul. Acesta este un principiu general si ceea ce s-a intimplat la noi ca s-a admis comertul cu amanuntul pe baza de patenta eu cred ca a fost, nu stiu, ori a fost cel putin o crima ca sa nu zic o greseala. Este o greseala sistemica, de fapt, si tot foarte multe probleme din cele pe care le avem in administrarea fiscala. In ceea ce se numeste acumulari la buget, in regula pe care o doreste toata lumea, toti cetatenii tarii in piata interna, de fapt, este generata nu doar de aceasta, dar in mare parte de aceasta problema sistemica.

De aceea, de exemplu, comertul cu var iarasi nu este intimplator, fiindca in baza unei patente cu care se plateste 100 si ceva de lei, daca nu gresesc... De fapt, oamenii exploateaza cariere intregi, uite acolo sint invaziuni fiscale. Adica lucrul acesta nu l-am facut intimplator si daca am propus aceasta consecutivitate a gradualitatii, este derivata din esenta fenomenelor ca atare, adica nu am facut-o intimplator. Foarte constient pentru fiecare gen de activitate.

Si, daca, de exemplu, ati vazut ca abia de la 1 ianuarie 2009, vom propune excluderea dreptului de a practica comertul cu amanuntul anumitelor categorii am luat in calcul si numarul oamenilor care practica acest gen. Deci, am incercat sa diminuam, pe cit este posibil impactul social.

Acesta este dreptul dumneavoastra, pentru lectura a doua stiu ca exista mai multe initiative de a completa aceasta initiativa a Guvernului in cadrul examinarii, pentru lectura a doua toate aceste noi initiative pot fi discutate, sintem gata s-o facem.

Domnul Valeriu Guma:

Dar, la acele cu apartamentele, cu florile.

Domnul Valeriu Lazar:

Cu apartamentele. Cu apartamentele, tocmai este genul de activitate care se numeste antreprenoriat pasiv. Orice persoana fizica, dind apartamentul in arenda, nu practica antreprenoriatul. De aceea, daca dumneavoastra imi propuneti sau, de exemplu, vom vedea ca colegii de la Inspectoratul Fiscal vor veni, in cadrul strategiei, cu un mecanism foarte clar de administrare corecta a perceperii integrate a preturilor de la acei care dau apartamente in arenda, noi sintem gata sa-l excludem.

In momentul de fata nu am vazut ca exista premise pentru aceasta. Si s-ar putea intimpla ca, cel putin, o mie de fiscalisti sa alerge prin toata tara si sa asigure ca toti acei care dau in arenda apartamentele achita si toate impozitele, va asigur ca intretinerea acestor o mie de fiscalisti va fi egala cam cu suma pe care o va acumula. Adica, v-am spus din start, au fost niste criterii, conform carora ne-am condus si, de fapt, anume acest exemplu este un exemplu clasic de antreprenoriat pasiv.

Privind activitatea cu florile sint gata sa discut, mi-am pus si eu intrebarea aceasta si sper ca pentru lectura a doua gasesc si raspunsul si o sa vi-l ofer si dumneavoastra.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia. Deci, comisia rog sa prezinte ambele proiecte: nr.396, si nr.1285. Domnul Popa.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Raportul prezentat de domnul ministru pe marginea acestor doua proiecte de lege a fost destul de succint si clar pentru toti cred eu. De aceea sint scutit de faptul de a prezenta integral raportul comisiei. As dori sa mentionez urmatoarele pe marginea primului proiect de lege.

Acest proiect prevede excluderea cotelor asigurarilor sociale de stat din plata patentei in marime de 30 la suta. Dat fiind faptul ca aceste 30% la suta din taxa patentei nu acopera contributia minima de asigurari sociale garantate, titularul patentei trebuie sa achite aceasta diferenta la Casa Nationala, ceea ce complica procedura vizata si majorarea timpului pentru perfectarea acestor documente.

Vreu sa va zic ca, in cadrul sedintei comisiei, noi am discutat destul de profund aceasta initiativa a Guvernului. In adresa comisiei au parvenit avizele tuturor comisiilor permanente ale Parlamentului. Vreau sa va zic ca, toate ele sint pozitive. De atit, propun plenului Parlamentului de a vota acest proiect de lege in prima lectura.

Pentru a doua lectura noi vom tine cont de propunerile si amendamentele care vor parveni in adresa comisiei. Mai mult decit atit, vom tine cont de propunerile prezentate de Directia juridica asupra acestui proiect de lege.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Eu va multumesc, domnul Popa.

Domnul Gheorghe Popa:

Deci, al doilea proiect de lege. Comisia a examinat acest proiect de lege pe data de 26 aprilie 2006. Proiectul de lege prevede, dupa cum a fost mentionat si in raportul domnului ministru Valeriu Lazar, micsorarea treptata stimati colegi, a genurilor de activitate in baza de patenta de intreprinzator, incepind cu anul 2007 pina in anul 2009.

Excluderea unor genuri de activitate, indeosebi a comertului neorganizat, va facilita dreptul consumatorului la protejarea impotriva riscului de a procura un produs sau de a i se presta un serviciu care ii poate afecta conditiile sanatatii. Va conduce la o concurenta loiala, precum si la diminuarea evaziunii fiscale si vamale.

Totodata, proiectul prevede ca inregistrarea detinatorilor de patenta in unele din formele juridice de organizare prevazute de legislatie sa fie efectuata gratuit. La proiectul dat au parvenit avize pozitive din partea comisiilor permanente. Directia Juridica a prezentat propuneri de ordin redactional si vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Pornind de la aceste considerente, propun ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura, iar pentru a doua lectura sa fie comasat cu primul proiect, pe care l-am prezentat, proiectul nr.396, pentru a fi adoptata o lege unica.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Popa.

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Primul proiect de Lege nr.396, dupa care va urma exercitiul de vot pentru nr.1285, dar nu inainte de a oferi cuvintul colegilor care s-au inscris pe lista pentru luari de cuvint.

Proiectul nr.396. Supun votului aprobarea in prima lectura a acestui proiect. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Referitor la proiectul de Lege nr.1285, trei colegi au solicitat cuvintul.

Domnul Banari, va rog.

Domnul Ivan Banari:

Multstimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de lege propus de Guvern este o initiativa menita sa excluda din rindurile detinatorilor de patenta, pina in 2009, micii comercianti si alte categorii de persoane antrenate in activitatea de antreprenoriat. Domnul ministru a adus argumente, a depus eforturi pentru a ne convinge ca aprobarea acestui proiect de lege de catre Parlament va pune capat concurentei neloiale in comert si in transportul calatorilor cu automobile, taxi, despre care practic nu s-a vorbit.

Personal sint convins ca anume in urma lichidarii patentei de intreprinzator se vor crea conditii de monopolizare si de concurenta neloiala. Asadar, acest proiect, fiind un favoarea companiilor mari si in defavoarea celor mici.

La momentul actual exista trei forme juridice acceptabile de organizare privind inregistrarea unei afaceri: patenta, intreprinderea individuala, societatea cu raspundere limitata. Nu vorbesc de celelalte: cooperative, societati pe actiuni, care se intilnesc mai rar.

Patenta este o forma necostisitoare si accesibila de antreprenoriat care permite unui numar mare de persoane cu venit mic sa autoangajeze. De fapt, acum opt ani, cind a aparut ideea si a fost adoptata legea in vigoare, ea a fost o cerinta a situatiei. Sa ne amintim ca in acei ani zeci, ba chiar sute de mii de persoane au ramas in strada fara un loc de munca.

Astazi, peste 40 de mii de cetateni activeaza in baza patentei de intreprinzator si daca in primii ani, detinatorii de patente priveau aceasta forma ca o una atractiva pentru a incepe o afacere proprie ca mai apoi s-o dezvolte deschizind o intreprindere individuala sau o societate cu raspundere limitata, pe parcurs lucrurile s-au schimbat considerabil.

Legislatia in vigoare nu creeaza posibilitate de a dezvolta autoangajarea intr-o afacere proprie si de perspectiva. Actuala redactie a legii cu privire la patenta de intreprinzator nu permite angajarea altor persoane nici macar a membrelor familiei. Initiatorii legii in vigoare prevedeau o asemenea evolutie, o asemenea evaluare a legii pe timpurile celea.

Cit priveste relatiile cu persoanele juridice, aceeasi lege nu permite celor din urma sa excluda din cota impozabila pe venit cheltuielile pentru marfurile sau serviciile procurate de la detinatorii de patente. Cu alte cuvinte, detinatorii de patente, pas cu pas, au fost izolati si pusi in situatia sa nu aiba posibilitate de a se dezvolta si de a-si transforma afacerea in alta forma, devenind persoana juridica.

Pregatindu-ma de aceasta sedinta in plen, am avut un sir de intilniri cu reprezentantii micului business, cu detinatorii de patente din diferite raioane, chiar si din municipiul Chisinau. O mare parte din ei sint in asteptare si constientizeaza ca nu sint gata sa-si deschida o intreprindere individuala sau o societate cu raspundere limitata si vor deveni din nou someri.

Cei care, totusi, sint decisi sa mearga pe aceasta cale sint ingrijorati de faptul ca nu vor putea colabora cu angrosistii, nefiind platitori de TVA. Apropo, inregistrarea benevola a agentilor economici in calitate de platitor de TVA este permanent pe ordinea de zi la orice masa rotunda, atelier de lucru.

Am ridicat si personal aceasta intrebare si in cadrul Parlamentului anul trecut. Timp s-a scurs destul, insa propunerea, promisiunea ministrului finantelor de a solutiona intr-un fel aceasta problema asa si nu a venit in Parlament. O alta problema care va aparea o data cu aprobarea acestei legi consta in faptul ca o parte din detinatorii de patenta anticipat au deschis intreprinderi individuale pe care le-au lasat in voia soartei. Este clar ce ii asteapta acum. Ii asteapta probleme legate de penalitate, care s-au acumulat pe parcursul anilor. Aceste persoane, pe timpurile acelea, erau invitati de Camera de Inregistrare, care le propunea insistent sa stopeze activitatea sub forma de intreprindere individuala, fiindca toate aveau faliment atunci si sa obtina patenta de intreprinzator. Dinsii au acceptat, au crezut statul, considerind ca este un pas corect.

In viziunea mea, in urma implementarii acestei legi va pierde bugetul si, desigur, vor pierde si detinatorii de patente. Cistigatoare vor fi doar companiile mari, care toti acesti ani au influentat Guvernul sa modifice legea mentionata. Spun aceasta, deoarece raportorul ne-a raportat ca defalcarile in buget de la detinatorii de patente sint esentiale in prezent. S-a vorbit de 34 de milioane de lei. Intreprinderile individuale, dar majoritatea din ei vor fi nevoiti sa deschida anume intreprinderi individuale, platesc astazi cu mult mai putin. Si sa nu uitam ca detinatorii de patente introduc plata lunar ori la inceputul anului, cind obtin patenta, adica stabil, pe cind o buna parte din intreprinderile individuale, la sfirsit de an, inregistreaza pierderi.

O iesire rationala din situatia data putea fi modificarea treptata a platilor lunare pentru patenta si aceasta plata sa fie divizata. De exemplu, pentru acei care comercializeaza pe teritoriile pietelor sa fie mai mare. De exemplu cu 500 de lei, iar in locurile neamenajate - de doua ori mai mici.

Sa tinem cont si de faptul ca situatia pe piata se schimba. Poate este rezonabil sa modificam anual cuantumul platii lunare pentru inregistratorii de patente, o data cu aprobarea bugetului de stat.

Eu cred ca aici ar fi rezonabil sa facem acest lucru anume asa. Astazi, procedura de lansare pe piata pentru incepatori dureaza mult, cere de la persoanele implicate in aceasta procedura eforturi enorme si, bineinteles, costa scump.

Pentru a ajuta aceste persoane, propun pentru lectura a doua, includerea in articolul 2 alineatul (2) a urmatoarei sintagme: "Dupa ce vorbim despre inregistrarea de stat gratuita a celor care au detinut patenta de intreprinzator, sa includem aici pe acei si acele persoane care initiaza o afacere pentru prima data" si in continuare conform textului. Acestea nu sint afaceri, statul nu pierde nimic din aceasta, daca recurge la asa un asemenea pas.

In sfirsit, vreau sa mentionez ca avem in comert o categorie de persoane care activeaza astazi si au activat ani de-a rindul fara a fi legiferati macar ca detinatori de patenta. Eu ma refer la vinzatorii din retea. Stiti dumneavoastra toti cine sint aceste persoane si cit de multi sint. Avem multe companii internationale care activeaza pe piata Republicii Moldova, au un numar mare de vinzatori care activeaza in comercializare, in domeniul de asigurari, remunerati binisor, care nu au relatii cu bugetul statului.

Proiectul de lege pe care il discutam a fost introdus in Parlament la inceputul lunii aprilie. Pe parcursul a trei sau patru ori a fost introdus pe ordinea de zi a sedintei in plen si de fiecare data sa fie retras. Nu stiu care au fost cauzele. Va indemn sa nu ne grabim si sa, adica sa ne grabim si mai departe incet. Nu cumva sa aruncam impreuna cu apa si copilul. Cineva a mentionat ca banii, daca ii sperii, fug din tara si este adevarat. Daca ii sperii pe antreprenori, ei fug la negru. Sa nu majoram noi cota celor care activeaza astazi la negru.

Multumesc mult pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Se ofera cuvintul domnului Cosarciuc.

Da, poftim, domnule Petrenco. Eu pe dumneavoastra v-am memorizat dintre cei trei.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati deputati,

Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova sustine acest proiect de lege prezentat de Guvern. Sintem convinsi ca modificarile si completarile Legii cu privire la patenta de intreprinzator, cu care a venit Guvernul, sint binevenite si actuale.

Atunci cind s-a introdus patenta de intreprinzator scopul era clar de a crea o forma accesibila si simplificata de practicare a activitatii de antreprenoriat, stimularea si relansarea, in primul rind, a activitatii de comert si de prestare a serviciilor. Pentru aceasta, initial, in Legea cu privire la patenta de intreprinzator a fost stipulat ca desfasurarea activitatii de intreprinzator in baza patentei nu impune inregistrarea de stat a titularilor acesteia si primirea licentei, asupra titularului patentei nu se extind cerintele privind prezentarea darilor de seama financiare si statistice, tinerii evidentei contabile si financiare, efectuarea operatiunilor de casa si a decontarilor, precum si prevederile articolului 90 din Codul Fiscal.

Trebuie sa recunoastem ca introducerea patentei de intreprinzator la acel moment in acea perioada a avut efecte benefice, a dat un impuls dezvoltarii ramurii serviciilor de transport si activitatii de comert. In acelasi timp, trebuie sa recunoastem ca practicarea activitatii de intreprinzator in baza patentei in domeniul comertului s-a transformat si continue sa se transforme treptat intr-o filiera importanta pentru evaziunea fiscala si evaziunea vamala.

Comertul nesupus evidentei si impozitarii fiscale a atins cifre enorme, mai mult de 8 miliarde de lei, iar bugetul de stat pierde din aceasta cauza nu zeci de milioane si nu sute de milioane, ci mult mai mult. Noi nu putem sa ne permitem un asemenea lux. Trebuie sa recunoastem ca comertul neorganizat, desfasurat in baza patentei a devenit un element principal al concurentei neloiale.

Si daca initial patenta de intreprinzator reprezenta un factor stimulent in dezvoltarea ramurii serviciilor si comertului, actualmente s-a transformat intr-un factor de stagnare in dezvoltarea acestora, din cauza ca agentii economici, intreprinderi mici si mijlocii care achita toate taxele si impozitele prevazute de legislatia in vigoare sint puse in conditii inegale si dezavantajoase comparativ cu titularii de patente. Trebuie, de asemenea, sa recunoastem ca comertul desfasurat in baza patentei de intreprinzator nu asigura pe deplin respectarea drepturilor consumatorilor.

Consumatorii, in cele mai multe cazuri, nu pot sa-si apere drepturile, procurind produse sau marfuri de la detinatorii de patenta. Si ca sa fac si o replica domnului Bujor referitor la somaj, desi in articolul 3 din Legea cu privire la patenta de intreprinzator este foarte explicit stipulat ca patenta este valabila numai pentru titularul ei si nu poate fi transmisa altei persoane, in realitate noi toti stim foarte bine ca deseori aceasta prevedere nu se respecta, mii de persoane in tara lucreaza neoficial, ca lucratori angajati ai titularilor de patenta, fara contracte individuale de munca, fara carnete de munca, fara drepturi ca angajati, fara posibilitatea de a beneficia de sistemul de asigurari sociale de stat.

Noi sintem convinsi ca a venit timpul sa propunem detinatorilor de patenta alte forme de practicare a activitatii de antreprenoriat, forme mai organizate. Existenta unui spectru larg de activitati permise pentru patenta de intreprinzator submineaza considerabil dezvoltarea unui comert civilizat, cu onorarea tuturor contributiilor la buget. Consideram ca modificarile propuse referitor la inregistrarea gratuita vor stimula detinatorii de patenta de a se inregistra in una din formele juridice de organizare, prevazute de legislatia in vigoare.

Avind in vedere cele mentionate, Fractiunea Partidului Comunistilor sustine ideea reformarii sistemului de eliberare a patentelor de intreprinzator in domeniul comertului si transporturilor. Sustinem, de asemenea, introducerea treptata, pina in anul 2009, a acestor modificari. In acest context, indemnam reprezentantii si altor fractiuni sa voteze pentru acest proiect de lege.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Cuvintul i se ofera domnului Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Noi am vrut sa intram in esenta scopului principal al proiectului de lege. Si in nota informativa este scris foarte clar ca scopul principal al proiectului de lege prezentat aici, in Parlament, este legalizarea activitatii comerciale si apararea dreptului consumatorului. Si atunci noi ne-am pus o intrebare, stimati colegi: activitatea comerciala in Republica Moldova nu este legala? Si atunci care este scopul acestei legi totusi?

Atunci as vrea sa revin la scopul legii de baza, adica care e cu privire la patenta de intreprinzator. Scopul acestei legi a fost stimularea activitatii de intreprinzator prin desfasurarea unor genuri de activitate prin intermediul sistemului simplificat de inregistrare, de impozitare si de activitate. Adica era foarte clar ca legea de baza stimula activitatea de intreprinzator si crea conditii ca multi cetateni ai Republicii Moldova sa capete un loc de munca.

Ce spune Guvernul? Ca "comertul neorganizat este un element de concurenta neloiala, fiind o modalitate decisiva de evaziune fiscala si vamala". Atunci iarasi apare intrebarea. Avem in Republica Moldova institutia de stat care se ocupa de controlul fiscal, controlul vamal s.a.m.d.? Chiar si acel exemplu pe care l-a dat aici domnul ministru, ca, uite, un televizor se importa cu 60 de lei sau cu 60 de dolari si se vinde cu 200 de dolari? Atunci iarasi apare intrebarea: noi avem Legea cu privire la tariful vamal, avem norme speciale de determinare a pretului in vama. Si acolo este foarte clar scris cum se determina acest pret in vama si cum se impoziteaza aceste importuri.

Stimati colegi,

Domnul ministru a spus ca, in urma adoptarii acestui proiect de lege, vom face ordine si vor aparea agenti economici care se ocupa legal in comert din Republica Moldova. Eu sint un reprezentant al fractiunii parlamentare si prefer sa analizez cifrele. Avem rezultatele financiare ale activitatii unor agenti economici in domeniul comertului care se considera la noi mari "Elat" - 3 milioane vinzari,
15 mii plata in buget, "Green Hills" - 211 milioane vinzari in 2005, 397 mii lei impozitul pe venit platit.

Putem sa continuam acelasi lucru cu agentii economici care de asemenea sint inregistrati in domeniul comertului "Fidesco" - 101 milioane vinzari, 951 de mii plata in buget.

Stimati colegi,

Aceasta demonstreaza inca o data ca aceasta este problema. Nu este problema detinatorilor de patenta de intreprinzator, stimati colegi. Este problema acelor care monopolizeaza piata importurilor in Republica Moldova si a celor care nu platesc impozitele chiar fiind organizati in diferite structuri comerciale, care sint astazi inregistrate in Republica Moldova. Si aici noi trebuie sa gasim banii la buget, nu la bietii oameni care vind acolo la piata, la Calea Basarabiei sau la Piata Centrala in Chisinau.

Stimati colegi,

Acelasi lucru, este cu transportul calatorilor cu automobile taxi cu numar de locuri de pina la sapte, precum si transportul de marfuri care creeaza o concurenta neloiala serviciului de taxi oficial inregistrat, platitori de impozite.

Avem iarasi rezultatele statistice, avem Compania "Aeroport taxi" minus
83 de mii venit, da, declarat? Avem Compania "Taxi Avida" minus 29 de mii venit, adica pierderi inregistrate. Avem iarasi Compania "Taxi tandem group" minus 256 de mii pierderi inregistrate. Avem Compania "Taxi service" minus
94 de mii pierderi inregistrate. Avem Compania "Taxi municipal" minus
1 milion 746.

Stimati colegi,

Apare intrebarea, acei care, de pilda, astazi lucreaza chiar si in Chisinau, acorda servicii maxi-taxi sau altii, ei platesc anual 3 mii de lei pentru costul acestei patente de intreprinzator. Sint in jur de 3 mii, 3 mii la trimis, 9 milioane, da, de lei? Si eu am dat niste exemple, niste intreprinderi inregistrate in Chisinau, aici in Republica Moldova, date statistice cu pierderi inregistrare.

Stimati colegi,

Problema nu este in detinatorii de patenta de intreprinzator. Problema este ca institutiile statutului, Inspectoratul Fiscal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei cauta la acei care sint concurenti astazi puterii ca sa-i poata pune la punct. Cu altceva nu se ocupa.

Stimati colegi,

Un alt moment important.. Domnul ministru ne-a aratat aici un pachet de hirtii si a spus ca, uitati-va, daca vreti sa luati cunostinta de analiza in domeniu, poftim, veniti si luati cunostinta. Conform Legii cu privire la procesul legislativ, fiecare proiect de lege care are ceva referinta la bugetul statului trebuie sa fie prezentat cu o analiza economico-financiara.

Astazi avem 40 de mii de detinatori de patenta. Ei platesc anual in buget in 2005 - 65 de milioane in total si inclusiv 19 milioane in Fondul Social. Si eu am prezentat niste cifre ale celor mai mari agenti economici in domeniul comertului si in domeniul prestatiilor de servicii taxi, ca ei, in principiu, platesc foarte putin, fiindca sint cred, aproape de putere.

Stimati colegi,

Domnule ministru,

Un alt lucru important... si proiectul vorbeste ca cei care vor dori sa-si schimbe activitatea, vor putea sa-si creeze intreprinderi individuale sau intreprinderi cu raspundere limitata si pentru aceasta nu vor plati statului.

Eu as vrea sa intelegem ca in Republica Moldova, dintr-o 100 de oameni,
5 pot practica activitati de business inregistrate cu evidenta contabila s.a.m.d. Adica, aici, avem un plan de actiuni privind instruirea intreprinzatorilor. Domnul ministru spune ca avem strategia elaborata si adica ea va indica ce vom face in continuare.

Crearea locurilor de munca?

Domnule ministru si stimati colegi,

Noi, in acesti 5 ani am pierdut 200 de mii de locuri de munca in Republica Moldova. Si nu am vazut nici un program care sa permita crearea locurilor de munca. Noi vom pierde si in continuare locuri de munca, fiindca va spun cu toata sinceritatea ca acea analiza pe care am facut-o, si eu intotdeauna ma bazez pe date statistice, adica nu inventez cifrele... Dumneavoastra ati putea sa faceti acelasi lucru.

Nu este problema in Republica Moldova in detinatorii de patenta de intreprinzator. Nu ei prejudiciaza bugetul statului. Nu ei creeaza, eu stiu, probleme sistemului nostru fiscal si, in general, sistemului nostru economico-financiar. Sint altii care prejudiciaza statutul, dar ei sint protejati de institutiile statutului.

Stimati colegi,

Aici trebuie sa facem regula, fiindca eu am mentionat lucrul si cu contabilitatea.

Conform standardelor de contabilitate nationala nr.4 despre evidenta simplificata... Acolo este scris... dar va spun: 44 de conturi sintetice si toate darile de seama. Adica nu este nici un fel de contabilitate simplificata, fiindca trebuie sa ai contabil, trebuie sa tii evidenta, trebuie sa prezinti rapoarte si aceste rapoarte te costa mai mult decit ceea ce cistigi din activitatea inregistrata in Republica Moldova.

Stimati colegi,

Din aceste considerente, fiindca nu este problema in comertul nostru intern si in economia noastra nationala, aceiasi detinatori de patenta sarmani. Fiindca multi dintre noi merg la piata si vad cine sint acesti oameni. Problema nu este aici, dar problema e in sistemul nostru care ii protejeaza, alte structuri care cistiga bani si fac evaziuni fiscale.

Stimati colegi,

Eu va spun ca nici un agent economic nu va face un efort de 200 de milioane lei ca Republica Moldova sa cistige 1 milion, nici un agent economic nu-si va permite sa faca acest efort. Si daca sint asemenea dari de seama, inseamna ca acolo nu este normal. Trebuie sa vedem ce se intimpla in acest domeniu.

Iata din aceste considerente noi, acei din Fractiunea Parlamentara "Alianta "Moldova Noastra"" declaram ca trebuie sa facem ordine in economia Republicii Moldova, dar trebuie sa cautam aceste, cum se spune, cauze in alta parte si nu in domeniul activitatii in baza patentei de intreprinzator si din aceste considerente noi nu vom sustine acest proiect de lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Lista celor inscrisi pentru luare de cuvint este epuizata. In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura... Rog liniste in sala... Aprobarea in prima lectura a proiectului nr.1285. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate pentru stenograma rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 26.

Sectorul nr.2 - 24.

Sectorul nr.3 - 1 vot.

Domnul Marian Lupu:

51 de voturi "pro". Impotriva? Zero voturi.

In aceste conditii, proiectul de Lege nr.1285 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.978 privind organizarea si functionarea Comisiei nationale pentru consultari si negocieri colective, precum si a comisiilor pentru consultari si negocieri colective la nivel ramural si teritorial.

Guvernul, domnul Sainciuc, va rog.

 

Domnul Sergiu Sainciuc - viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege privind organizarea si functionarea Comisiei nationale pentru consultari si negocieri colective, precum si a comisiilor pentru consultari si negocieri colective la nivel ramural si teritorial este elaborata in conformitate cu articolul 25 din Codul muncii si reglementeaza detaliat modul de organizare si functionare a comisiilor respective.

Proiectul de lege stabileste cadrul juridic, principiile de baza si obiectivele activitatii comisiilor la nivel national, ramural si teritorial, reglementeaza notiunea, modul de formare si componenta Comisiei nationale si a comisiilor ramurale si teritoriale, drepturile si atributiile lor, organele de lucru, organizarea si asigurarea activitatii comisiilor respective.

Comisiile sint structuri tripartite, formate la nivel national din reprezentantii Guvernului, patronatelor si sindicatelor nationale si la nivel ramural si teritorial, formate din reprezentantii ministerelor, autoritatilor publice locale, patronatelor si sindicatelor respective care au ca obiectiv de baza consultarile tripartite dintre partenerii sociali in domeniul muncii si problemele social-economice de interes national, ramural si teritorial, promovarea parteneriatului social la toate nivelurile.

Comisiile pentru consultari si negocieri colective au un rol consultativ in elaborarea strategiilor si politicilor social-economice in aplanarea situatiilor conflictuale la nivel national, ramural sau teritorial aparute intre partenerii sociali. Comisia nationala va fi asistata de un secretariat, care va fi creat in cadrul Ministerului Economiei si Comertului, iar comisiile ramurale si teritoriale vor fi asistate de un secretar care va fi desemnat de conducatorul organului central de specialitate sau de conducatorul autoritatii publice locale.

Proiectul de lege implica costuri financiare doar pentru intretinerea secretariatului Comisiei nationale pentru consultari si negocieri colective in numar de trei persoane, care se estimeaza in calcul anual la circa 95 de mii de lei, in calcul lunar circa 8 mii de lei.

Stimati deputati,

Tinind cont de cele mentionate, rog ca dumneavoastra sa sustineti si sa aprobati proiectul de lege mentionat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru domnul ministru?

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, Au fost mai multe incercari pe parcursul acestor ani de a primi, de a elabora o lege care s-ar referi la mecanismul de activitate a parteneriatului social.

Domnule ministru,

Eu vreau sa va intreb daca avem un exemplu in Republica Moldova, unde lucreaza, activeaza o comisie teritoriala. Au fost facute incercari multiple pe parcursul a 15 ani. Avem un raion unde activeaza aceste comisii.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Va multumesc.

Asemenea comisii de aceste sint create. Evident, activitatea lor lasa de dorit, dar, totusi, rezultatul activitatii parteneriatului social la nivel ramural sau teritorial este acela ca, pina in prezent, sint inregistrate peste 40 de conventii colective la nivel de ramura sau teritoriu.

Domnul Ion Gutu:

Eu, deci, recunosc, intr-adevar, la nivel national este firesc. La nivel ramural tot este clara aceasta situatie. Avem structura patronatului, avem structura sindicatelor, avem Guvern, ministere, departamente.

Deci, la nivel national se elaboreaza politicile esentiale si ramurale si, in general, la nivel national. La nivel teritorial nu se creeaza, eu stiu, politici diferite si eu cred ca noi trebuie sa ne... De ce vorbesc despre acest lucru, fiindca, intr-adevar, o mare parte din aceasta lege seamana cu un regulament, de fapt. Avem un articol special privind drepturile si obligatiunile membrilor Comisiei nationale, e clar. Avem un compartiment aparte privind obligatiunile si drepturile membrilor comisiilor de nivel teritorial.

De ce trebuie sa ne dublam, daca avem membrii comisii la nivel national, ramural si local, trebuie sa fie intr-un compartiment. Si, deci, o jumatate de lege, practic, dispare, caci sint multe chestiuni care pot... sau, de exemplu, vicepresedintii Comisiei nationale, doua puncte, vicepresedintii, vasazica, activeaza conform unui regulament al Comisiei nationale.

E clar, este vicepresedinte si regulament, de ce trebuie sa stipulam chestiunea aceasta in lege. Eu cred ca noi am umflat aceasta lege, spre regret, si multe chestiuni pot fi omise.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Microfonul nr.4, cer scuze.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as avea la domnul ministru citeva intrebari principiale. Una este ca, mai intii, eu, ca fost participant activ la lucrarile comisiilor de negocieri colective si consultari, ma bucur ca a aparut un asemenea proiect de lege, care cumva, undeva poate e ceva, da.

Eu am studiat, am avut ocazia sa studiem impreuna cu domnul viceministru, la Bruxelles, activitatea acestor comisii. Si vreau sa pun o intrebare. Comisia pentru negocieri colective eu o admit, ca nu este, nu accepta o initiativa a Guvernului, consecintele... Eu admit, desi in componenta reprezentata aici, aceasta nu se va intimpla. Ca daca Guvernul gaseste limbaj comun cu patronatul si cu o parte din sindicate, aici s-a terminat. Da, admitem ca o problema principiala... comisia tripartita nu accepta initiativa Guvernului ce tine de o initiativa legislativa sau de un tratat, tratament oarecare sau problema socioeconomica. Ce se intimpla, care sint consecintele, am inteles, eu va inteleg.

Eu vreau sa va mai pun o intrebare. Daca comisia data cheama ca societatea civila sa participe activ la discutarea, la luarea de decizii vizavi de probleme importante, cum se intimpla ca presedintele Comisiei nationale pentru negocieri colective este numai reprezentantul Guvernului si secretarul acestei comisii este numai reprezentantul puterii?

Rog sa-mi spuneti, ce element democratic este introdus aici, in acest proiect de lege si cum se intimpla atunci ca in lume este altfel. Noi cu dumneavoastra am vazut la Bruxelles ca comisia de negocieri colective, sindicatele si patronatul in industrie iau o decizie si Guvernul este prezent numai in calitate de consultant, si decizia comisiei este obligatorie pentru Guvern.

Noi cred ca n-o sa ajungem, cit o sa mai traiesc eu sau, mai stiu eu, poate si dumneavoastra, dar cel putin macar o incercare de democratie, de ce nu se intimpla ca presedintele comisiei, in timp de 3 ani, sa se schimbe, in fiecare an sa fie altul. Un an reprezentantul patronatului, in alt an reprezentantul Guvernului, macar sa incercam sa ne jucam de-a democratia.

Si cu secretarul acelasi lucru. Secretarul este acela care perfecteaza documentele respective. De ce dumneavoastra nu ati venit cu asemenea intentie?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

In primul rind, ceea ce tine de insasi proiectul de lege. Vreau sa mentionez ca parteneriatul social este nu numai Guvernul, dar sint si reprezentantii patronatelor si ai sindicatelor. Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru format din reprezentantii tuturor partilor. Deci, tot ce este prevazut in acest proiect este coordonat de parti, este, deci, sustinut de aceste parti si consider ca va avea rezultate pozitive in activitate.

Ceea ce tine de luarea deciziilor. Deciziile comisiei sint, au un rol consultativ. Deci, decizia se ia prin consens, aceasta este stipulat in proiectul de lege. In situatia in care decizia nu poate fi luata printr-un consens, aceasta se ia prin vot cu majoritate de 3/4.

Ceea ce tine de presedintele comisiei si secretarul comisiei. Deci, s-a luat decizia, tinind cont de faptul ca sint 3 parti si ca deciziile se iau prin consens sau se iau cu majoritatea voturilor de 3/4, din practica tarilor vecine s-a propus si s-a sustinut ca presedintele comisiei sa fie reprezentantul Guvernului.

Ceilalti 2 vicepresedinti sint reprezentanti ai patronatelor si sindicatelor si consider ca anume aceasta formula este cea mai eficienta, care va permite ca aceasta comisie sa lucreze pentru a solutiona toate problemele din domeniul muncii si social-economice.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc.

Si mai pun o intrebare si cred ca o sa am acelasi raspuns. Uitati-va, atributiile comisiei armonizeaza cu interesele Guvernului, patronatelor si sindicatelor, dar poarta caracter consultativ. Dar daca se exprima macar o parte componenta,
1/3 din aceasta comisie, cu argumente impotriva deciziei comisiei, de ce armonizare vorbim noi.

Si va mai aduc un exemplu. Noi, aici, in Parlament, am votat Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Si am pornit de la categoria I de salarizare cu 400 de lei, in Hotarirea Guvernului nr.320.

Va multumesc.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Referitor la prima intrebare, deci, doresc sa mentionez urmatorul lucru. Comisia fie cea nationala, fie cea ramurala sau teritoriala, este comisia pentru consultari in primul rind si pentru consultari colective. Deci, anume la momentul elaborarii, la momentul luarii de decizii se consulta toate partile ca sa se ajunga la un consens si prin aceasta se armonizeaza atit cu interesele Guvernului, cit si cu cele ale sindicatelor si patronatelor, ca anume prin aceasta forma de conlucrare sa fie rezolvate toate problemele. Lucrul realizat pina in prezent in ultimii ani de zile ne dovedeste acest fapt ca in tara nu au fost greve, nu au fost manifestatii, nu au fost alte situatii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Succint, doua intrebari. La articolul 4 punctul b) este stipulat ca aceasta comisie va contribui la pacea si stabilitatea pe teritoriul Republicii Moldova. Este o formulare pretentioasa.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, este vorba despre mentinerea pacii si stabilitatii sociale.

Domnul Ion Varta:

Da, este vorba despre echilibrul social, da, da. Fiindca daca o pastram in formula aceasta, se are in vedere si domeniul politic, si domeniul etnic, si ceea ce nu intra in competenta comisiei.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Redactional.

Domnul Ion Varta:

Redactional. Si a doua intrebare. Totusi nu este clar, prerogativele care sint prevazute pentru membrii supleanti. Deci, sint aceleasi ca si pentru membrii de baza sau sint diferite?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, multumesc.

Domnul Ion Varta:

Legea nu prevede clar.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

Domnul Ion Varta:

Care e diferenta dintre, daca se opereaza cu doua notiuni, deci, prin urmare aceasta presupune ca este o diferenta si in prerogativele pe care le au.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

Se are in vedere ca in cazul lipsei membrului comisiei, acest membru poate fi inlocuit cu un membru supleant care are aceleasi drepturi.

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Rog sa luati loc.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia, doamna Buliga.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Eu vreau sa confirm ca aceasta lege a fost examinata in comisie. Ea a fost elaborata in conformitate cu prevederile Codului muncii, a parcurs o cale, asa, lunga de dezbateri si de cautare de solutii in cadrul parteneriatului social. S-a tinut cont si de recomandarile Organizatiei Internationale a Muncii si comisia a sustinut in intregime acest proiect de lege, tinindu-se cont de obiectiile si propunerile care au parvenit din alte comisii pentru lectura a doua. Dar acum propunem sa sustineti acest proiect de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.978. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.978 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.160 pentru modificarea articolului 15 din Legea privind drepturile copilului. Lectura a doua.

Doamna Buliga, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia a examinat acest proiect de lege, in urma adoptarii lui in prima lectura, la 4 mai curent, si tinind cont de propunerile parvenite, mentionam urmatoarele.

Comisia propune o formulare mai adecvata a unor prevederi din proiectul de lege si anume:

la alineatul (1), cuvintele "este contraindicata" se propune a fi substituite prin cuvintele "nu se recomanda".

la alineatul (2), pentru propozitia a doua se propune urmatorul cuprins: "se recomanda abtinerea de la consumul de alcool, nicotina si droguri in perioada graviditatii".

Tinind cont de cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Alte propuneri decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.

Va multumesc, doamna Buliga.

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.160 in a doua lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 26.

Sectorul nr.2 - 31.

Sectorul nr.3 - 19.

Domnul Marian Lupu:

76 de voturi "pro". Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.160 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3137 privind modificarea articolului 4 din Legea pentru punerea in aplicare a titlului III din Codul fiscal.

Domnul Cosarciuc, va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Din partea autorilor proiectului, domnul Alexandru Oleinic si Valeriu Cosarciuc, deputati din Fractiunea Parlamentara "Alianta "Moldova Noastra"", prezint proiectul de Lege privind modificarea articolului 4 din Legea nr.1417 din 17 decembrie 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III din Codul fiscal.

Si as vrea sa mentionez ca acest proiect de lege a fost inregistrat la
23 octombrie 2005, conform Regulamentului Parlamentului de 35 de zile, avem 240 de zile.

Care sint prevederile principale ale acestui proiect de lege? Acest proiect de lege prevedea mentinerea, pina la 1 ianuarie 2006, a impunerii productiei din fitotehnie, horticultura in forma naturala si productiei din zootehnie in forma naturala, masa vie si sacrificata, produsa si livrata pe teritoriul tarii cu taxa pe valoare adaugata la cota de 5%.

Care au fost argumentele pentru inaintarea acestui proiect de lege? Noi am mentionat in argumentare la acest proiect de lege ca, o data cu introducerea taxei pe valoare adaugata de 20% pentru produsele din fitotehnie si zootehnie si livrate pe teritoriul Republicii Moldova, ca agentii economici ce vor avea de suferit, ca productia lor va deveni necompetitiva si astfel vom scadea producerea in agricultura.

Ce s-a intimplat ca argument suplimentar la acest proiect de lege? Conform informatiei inscrise in Registrul Fiscal de Stat, la situatia din 30 mai 2006 au declarat genurile principale de activitate specificate in anexa nr.3 a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli nr.381 din 29 decembrie, 536 de mii 840 de contribuabili, dintre care, inregistrati in calitate de platitori de TVA, de taxe pe valoare adaugata - 1580.

Stimati colegi,

Noi am mentionat si in nota informativa, si la momentul adoptarii politicii fiscale pentru anul 2006 ca astfel, in primul rind, vor fi prejudiciati producatorii agricoli mici. Si prin aceste cifre este foarte clar ca numai 1580 de agenti economici inregistrati ca platitori de TVA beneficiaza de rambursarea taxei pe valoare adaugata din bugetul de stat.

O alta cifra. Din numarul contribuabililor inregistrati ca platitori de taxa pe valoare adaugata, 1341 au inregistrat restante la taxa pe valoare adaugata, la marfurile produse si serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova.

Noi am mentionat si atunci cind am promovat acest proiect de lege, si la politica fiscala pentru anul 2006 ca aceasta va aduce la faptul ca agentii economici vor calcula taxa pe valoare adaugata si nu vor putea s-o plateasca si acest lucru se intimpla in anul 2006, fiindca acestea sint date statistice de la Inspectoratul Fiscal de Stat.

Un alt, eu stiu, prejudiciu sau un alt moment negativ care a condus la aplicarea taxei pe valoare adaugata este ca agentii economici au devenit mai saraci si va dau un exemplu. In anul 2000 in Republica Moldova se producea 9000 tone de seminte. Se vindeau 4500 de tone, 50%.

In 2005 au fost produse 6000 tone de seminte, s-au vindut 1100 de tone, 19%. Si acest lucru este mentionat permanent de catre agentii economici ca ei nu mai folosesc semintele de calitate, fiindca situatia economico-financiara a acestor agenti economici este de asa natura ca ei nu-si mai pot permite ca sa foloseasca seminte certificate si astfel, practic, ei devin necompetitivi pe piata interna si pe piata externa pe care ei ar putea sa se promoveze.

In afara de aceasta, noi, in continuare, prin faptul ca am aprobat taxa de 20%, promovam inegalitatea agentilor economici si am mentionat ca din 530 de mii de agenti economici care s-au inregistrat ca ei practica acele genuri de activitate care erau prevazute in regulament, numai 1580 sint platitori ai taxei pe valoare adaugata.

Stimati colegi,

Va aduc la cunostinta inca o informatie. La 22 mai 2006, din numarul total de 1580 de platitori ai taxei pe valoare adaugata, au beneficiat de subventionare 69 de agenti economici, in suma de 3 milioane. Dar plata efectuata in anul curent a fost de 15 milioane. Adica iarasi este o chestiune de impunere suplimentara pentru agentii economici in domeniu.

Eu am luat cunostinta de raportul comisiei si inteleg care este pozitia comisiei, dar, stimati colegi, nu este tirziu inca ca noi, in acest an, din cifrele pe care eu le-am adus aici in atentia dumneavoastra, din acei 1580 de platitori de TVA, dintre acei 560 de mii inregistrati ca prestatori ai acestor activitati in Republica Moldova, numai 69 au beneficiat de rambursarea taxei pe valoare adaugata.

Stimati colegi,

Propun ca acest proiect de lege, care a fost inaintat in octombrie 2005, sa fie acceptat de Parlament ca in anul 2006 sa reparam acea greseala pe care noi am comis-o in iunie 2005.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule deputat Cosarciuc,

Dumneavoastra ati fost acel care ati votat impotriva introducerii taxei pe valoare adaugata in marime de 5% atunci cind a facut-o componenta Guvernului precedent.

Acum sinteti impotriva majorarii taxei pina la 20 la suta si regulamentului de restituire a diferentei dintre 20% si 5%. Spuneti, va rog, cind dumneavoastra ati fost corect: atunci sau acum, fiindca nu sinteti inteles corect de nimeni.

Mai mult decit atit, ati mentionat ca mecanismul de restituire... ati numit cifra de 59 de agenti economici.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

De 69.

Domnul Gheorghe Popa:

65, da?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

69.

Domnul Gheorghe Popa:

69 si cifra aproape de 3 milioane. Ultima informatie pe care o detinem, deci, s-a facut restituire la 89 de agenti economici, suma de restituire fiind mai mult de 4 milioane de lei. Si vreau sa va spun ca acest...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Popa,

Eu am mentionat, situatia din 22 mai 2006.

Domnul Gheorghe Popa:

Si vreau sa va zic ca acest mecanism este deja in functie si toti agentii economici care prezinta documentele respective la inspectoratele fiscale, mecanismele de restituire se fac foarte operativ si in conformitate cu regulamentul pe care noi l-am aprobat.

De aceea, consider ca initiativa dumneavoastra nu are nici un sens.

Domnule presedinte,

Eu propun, ca acest proiect de lege sa fie respins.

Multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Popa,

Eu am mentionat, in primul rind, ca cifra la 22 mai 2006, cifrele pe care le aveti dumneavoastra sint din alta data si erau 69 de agenti economici, 3 milioane 442 de milioane. Sint date de la Inspectoratul Fiscal, nu din alta parte. Si ceea ce ati mentionat dumneavoastra ca sint 89 sau 4 milioane, aceasta inca o data vorbeste ca noi avem platitori de TVA 1580 in Republica Moldova care activeaza, sint inregistrati in acest domeniu, adica care sint prevazute de anexa nr.3 la regulament.

Si dumneavoastra, domnule Popa, ca si guvernarea actuala, mergeti, stiti asa, pe deasupra, pe spuma, nu intrati in esenta, Nu vedeti ce se intimpla in agricultura. Noi, da, am fost in teritoriu, ne-am intilnit cu oamenii, stim ce se intimpla in agricultura Republicii Moldova.

Si avem reactiile si de la Federatia fermierilor, si de la Asociatiile producatorilor agricoli s.a.

Domnule Popa si stimati colegi,

Avem sinteza unor analize in domeniu. Uitati-va ce spun taranii nostri, adica din Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Eu imi cer scuze, a fost intrebarea si raspunsul, eu, pur si simplu nu v-am intrerupt cind ati facut prezentarea foarte indelungat. Eu cred ca trebuie sa mergem in continuare pe regimul: prezentarea s-a facut - raspuns, intrebarea.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

A fost intrebarea si nu numai intrebarea dar a fost un fel de...

Domnul Marian Lupu:

Intrebarea a fost, de exemplu, a fost si cu …

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Stimate domnule Presedinte,

Dati-mi voie sa va aduc la cunostinta o informatie, fiindca eu prezint un proiect de lege, cum ar fi votat, aceasta este chestiunea dumneavoastra, chestiunea imparatului cum a spus cineva aici. Si va spun asa - 76% dintre toti acei care au fost intrebati din agricultura au remarcat ca in localitatile lor exista loturi neprelucrate. 70% au ridicat ca la sat s-a format un monopol al preturilor la serviciile mecanizate, 70% din toti satenii nu folosesc seminte certificate, 48% considera ca aplicarea Legii cu privire la impozitul nu va schima nimic s.a.m.d.

Satenii considera ca la elaborarea Programului "Satul Moldovenesc" si-au dat concursul persoane care nu au nimic cu satul si nu s-au consultat cu taranii. Aceasta spun taranii care au fost intervievati si care sint ca rezultat al activitatii si guvernarii, fiindca nu este un document inventat, este o sinteza. Cred ca dumneavoastra tot o aveti, o sinteza a tuturor sondajelor facute in ultimul timp si despre acest lucru vorbesc taranii nostri din Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3 in continuare.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Cosarciuc,

Dumneavoastra mi se pare ca, intr-adevar, duceti lumea in eroare, fiindca noi tot avem intilniri cu aceeasi tarani si mecanismul care a fost adus la cunostinta tuturor agentilor economici din agricultura, inregistrati ca platitorii TVA sint de acord. Mai mult decit atit, toti prelucratorii, toate intreprinderile de prelucrare, care primesc materia prima de la agentii economici din agricultura li se restituie aceasta suma, in cele din urma. De 20 la suta nu de 5 cum se facea pe timpurile celea. Si ei sint cointeresati, intr-adevar, sa aiba niste relatii normale cu producatorul.

In cazul de fata ceea ce spuneti dumneavoastra, pur si simplu, nu este corect. Trebuie sa fim de acord ca toate sumele care sint achitate de contribuabil in marime taxa pe valoare adaugata de 20%, in cele din urma este restituita de stat. Si acei care tin evidenta normala si au relatii cu sistemul bugetar destul de corect, deci, ei sint multumiti de aceasta modificare.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte si domnule Popa,

Dumneavoastra ati mentionat corect ca procesatorii sint multumiti. Datele Inspectoratului Fiscal vorbeste in felul urmator: procesatorii vor plati in bugetul statului taxe pe valoare adaugata cu 368 milioane mai putin decit in anul 2005. Da, ei sint multumiti. Adica, ei sint multumiti, iar pe spatele taranului, fiindca ei vor plati mai putin in acest an.

In afara de aceasta, in privinta ca sint multumiti sau sint nemultumiti.

Stimati colegi,

Eu am mentionat cifrele, chiar sa fie ultima cifra de 89, dar sint 1580, dar de toti sint 580 de mii de agenti economici in Republica Moldova, care presteaza acele servicii indicate in anexa nr.3 - 580 de mii, 1580 si 89. Aceasta ne vorbeste despre faptul ca, practic, acei care platesc, platitori TVA calculeaza si sint datori la buget, ei nu platesc la buget si nu au ce le rambursa inapoi. Aceasta este situatia in Republica Moldova si sint date statistice de la care voi nu puteti fugi, voi puteti altceva sa spuneti.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Domnule Cosarciuc,

Chiar acum am fost contactat telefonic de un cetatean al Republicii Moldova, pe nume Vasile Lavric, Corjeuti, Briceni. Se intereseaza, daca proiectul de lege respectiv ii vizeaza si pe acei care sint inregistrati in calitate de gospodarii individuale taranesti. Pot sa profite de asemenea inlesniri?

Domnul Marian Lupu:

Nu. Ei nu sint platitori de TVA.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Proiectul de lege prevede mentinerea cotei de 5% la plata taxei pe valoarea adaugata, adica la livrarea marfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv, daca intreprinderea individuala, dar ea nu poate fi inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, fiindca, de obicei, intreprinderile individuale, SRL au pina la 200 de mii de lei activitati, adica vinzari anuale, ei nu sint inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata si nu beneficiaza de rambursarea taxei pe valoarea adaugata din buget conform Regulamentului adoptat de Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Cosarciuc.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, inaintat cu drept de initiativa legislativa de catre domnii Valeriu deputati Cosarciuc si Alexandru Oleinic, si constata urmatoarele.

Prin proiectul de lege respectiv, se propune, in vedere neagravarii situatiei financiare a agentilor economici din sectorul agricol, prelungirea de impunere a cotei TVA de 5 la suta, pentru productia din fitotehnie si horticultura in forma naturala si productia din zootehnie in forma naturala, masa vie si sacrificata, produsa si livrata pe teritoriul tarii pe un termen de inca cinci ani.

Directiile principale ale politicii fiscale pe anul 2006 au fost adoptate de catre Parlament prin Legea nr.154-XVI din 21 iulie 2005, prin care se prevede reducerea numarului de facilitati fiscale stabilite in legislatia fiscala nationala, inclusiv a celor acordate la plata TVA, pentru productia din fitotehnie si horticultura in forma naturala si pentru productia din zootehnie in forma naturala, masa vie si sacrificata.

Totodata, mentionam faptul ca, in conformitate cu articolul 7 din Legea bugetului de stat pe anul 2006, este prevazut fondul pentru sustinerea producatorului agricol in marime de 220 milioane de lei, care va fi utilizat in baza Regulamentului adoptat de Parlament. Concomitent in legatura cu aplicarea pentru producatorii agricoli a cotei TVA standard de 20 la suta, taxa pe valoarea adaugata achitata, pentru productia din ramura aceasta, produsa si livrata pe teritoriul tarii, urmeaza a fi reintoarsa producatorilor agricoli. Si noi atunci cind am adoptat si a fost spus, si in lege este, si in Regulament este, ca toate cheltuielile suplimentare pe care le suporta producatorul agricol vor fi compensate. Si aceasta eu pot sa anunt ca, pentru productia proprie, au fost deja compensate mai mult de 4 milioane de lei si pentru cumparatorii sau producatorii agricoli care au procurat pesticide si ingrasaminte mai mult de 10 milioane de lei, adica tuturor producatorilor care se adreseaza si confirma cheltuieli suplimentare, tuturor li se reintoarce suma aceasta.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele negative ale Guvernului, Directiei Juridice, Comisiei pentru drepturile omului si Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisia pentru politica economica, buget si finante, se pronunta impotriva proiectului de lege si il propune spre respingere.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a supune votului aceasta propunere a comisiei, s-a inscris pentru luare de cuvint domnul Todoroglo.

Va rog la tribuna centrala.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Multumesc domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Este un proverb in limba rusa: "Коней на переправе не меняют", noi la moment ne aflam in mijlocul anului bugetar 2006. Si bugetul pe care noi l-am aprobat in aceasta sala pentru anul 2006, prevede un sistem fiscal care trebuie sa asigure partea veniturilor. De aceea, dupa ce noi am adoptat in aceasta sala bugetul de stat pentru anul 2006, imediat atunci au pierdut actualitatea si initiativa legislativa, pe care a facut-o domnul Cosarciuc. Aceasta e prima problema.

De aceea, astazi discutia a fost absolut din Regulament, pastrind cerintele Regulamentului, dar ideea, sensul a fost pierdut imediat, dupa ce a fost aprobat bugetul pentru anul 2006.

A doua problema. Domnul Cosarciuc promoveaza ideea ca toti agentii economici o sa ramina cum a mai fost inainte, cu plata TVA 5%. In tara, Guvernul si Parlamentul au fost de acord ca toate 15%, care au fost fixate suplimentar in comparatie cu anii trecuti pentru plata TVA 100% se ramburseaza inapoi, adica, in realitate, cum a fost 5% pina acum si in momentul de fata ramine asa in realitate - aceleasi 5%. Exista problema referitor la, partial, inghetarea fondurilor circulante ale agentilor economici in agricultura. Dar agentii economici, practica a aratat, prin verificarea in realitate a realizarii Regulamentului referitor la rambursarea, ca agentii economici, in realitate, nu au probleme privind rambursarea, acei care tin evidenta, acei care tin legatura cu Inspectoratul Fiscal. Problema aceasta, ca atare, este scoasa.

De aceea, in realitate, ceea ce a fost cindva 5% asa si a ramas, din cauza ca, pe cind a fost initiativa legislativa a domnului Cosarciuc, nu a fost pusa in discutie rambursarea acestor 5%. De aceea, in realitate avem ceea ce avem.

Urmatoarea problema. De ce este imposibila implementarea initiativei legislative? Mergind pe aceasta cale, ca agenti economici in agricultura vor fi implicati 20 la suta a TVA cu intoarcerea rambursarii din partea bugetului de stat 15, Guvernul a propus si Parlamentul a fost de acord ca agentii economici din agricultura au fost scutiti de plata impozitelor pe venit. Au fost scutiti de plata impozitului imobil, au fost scutiti platile privind fondul rutier, au fost scutiti de platile pentru folosirea apei si a ramas, avind in vedere ca 15% intoarcerea, rambursarea TVA vine inapoi, agricultorii ramin cu un impozit unic, care are numirea de impozit funciar - 1 leu 70 de bani pentru bal/hectar. Am ajuns la aceea si despre aceasta eu am vorbit, daca tineti minte, la adoptarea bugetului pe anul 2006, ca in tara, daca o sa se pastreze cerintele Regulamentului care prevede intoarcerea de 100%, rambursarea TVA pentru importul tehnic... noi nu am vorbit, dar a fost realizata aceasta situatie. Rambursarea acestor 15% din TVA din productia fitohenica si zootehnica conform legislatiei in vigoare. Atunci noi am ajuns la aceea despre ce am vorbit multi ani ca in agricultura o sa ramina un impozit unic si in momentul de fata este acest impozit, adica impozitul funciar.

Iata de ce eu astazi, daca nu vrem noi sa facem mare politica alaturi de aceasta problema, in realitate, iata care este situatia. De aceea, eu propun ca ideea, decizia Comisiei pentru agricultura si industria alimentara a rezultat numai din aceste considerente, ca aceasta este realitatea si asemenea decizie a fost luata alaturi de implicarea a 20 la suta. Au fost luate un sir de masuri in vederea scutirii de impozite sau tensiunii de impozitare din partea agricultorilor.

De aceea, eu sustin decizia comisiei care a respins aceasta initiativa legislativa.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Cer scuze, este luare de cuvint.

Stimate domnule coleg,

Nu facem replici la luari de cuvint. Imi cer scuze. Terminam procedura de vot si dupa aceasta o sa ofer cuvintul.

Va multumesc.

Deci, propunerea comisiei care vizeaza respingerea proiectului de Lege nr.3137. Cine este pentru, rog sa voteze, pentru respingere.

Anuntati va rog, da.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 26.

Sectorul nr.2 - 25.

Sectorul nr.3 - 0.

Domnul Marian Lupu:

51 de voturi. Deci, numarul de voturi intruneste conditiile pentru acceptarea propunerii comisiei.

Proiectul de Lege nr.3137 este respins.

In continuare microfonul nr.5. Va rog.

Domnul Ivan Gutu:

O replica sau, eu stiu, sa atrag atentie.

Domnul Todoroglo a facut asa o trimitere, a invinuit, practic, autorii acestui proiect de lege, ca sintem in mijlocul anului financiar si, deci, problema aceasta nu este actuala. Deci, eu vreau sa pun intrebarea conducerii Parlamentului. Bugetul a fost votat in decembrie 2005. Proiectul de lege a fost inaintat in luna septembrie, deci, conform Regulamentului, noi trebuie, cel putin, in 30-35 de zile sa discutam acest proiect in Parlament. Ce se intimpla atunci? Cine poate raspunde la aceasta intrebare?

Domnule Todoroglo,

Eu am inteles ce ati spus. Eu v-am raspuns dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu rog sa nu tensionam spiritele, fiindca s-a facut aceeasi referinta. Raspunsul este simplu si, de fapt, ne-am referit la acest subiect de nenumarate ori. Pozitiile contradictorii ale aceluiasi Regulament. O pozitie fixeaza anumite termene, alta pozitie fixeaza ca aceste lucruri se fac finalmente prin votul plenului Parlamentului. Deci, eu cred ca, aceste carente, noi cu dumneavoastra le vom elimina in timpul cel mai apropiat, in cadrul examinarii pachetului de initiativa care vizeaza modificarea complexa a Regulamentului Parlamentului. Prima lectura, daca nu gresesc perspectiva lunii iunie.

Continuam, proiectul de Hotarire nr.1938 a Parlamentului pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului cu privire la bugetul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2006.

Domnule Bondarciuc, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Din partea autorului si comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Da, se accepta. Va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Dumneavoastra aveti materiale, sensul initiativei este urmatorul, in conformitate cu articolul 6 din Legea cu privire la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare: Comisia Nationala se finanteaza integral din veniturile absolut venite in forma de taxe si plati pentru prestarea de servicii, iar bugetul Comisiei Nationale se aproba prin hotarirea Parlamentului, in urma examinarii si avizarii lui pozitive de catre Comisia pentru politica economica, buget si finante.

In anul curent, astazi, bugetul Comisiei Nationale prezinta venituri in suma de 8 milioane 291 mii de lei si la cheltuieli - suma de 6 milioane 491 mii de lei. In legatura cu faptul ca, dupa adoptarea bugetului pe anul 2006, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a acordat servicii datorita carora veniturile preconizare anterior s-au majorat. Autorul propune sa majoram si partea de venit a bugetului Comisiei. Concomitent se propune majorarea si partea de cheltuieli cu un milion sapte sute de mii.

Majorarea cheltuielilor este dictata de necesitatile crearii conditiilor necesare de lucru pentru colaboratorii Comisiei Nationale, inclusiv, pentru efectuarea lucrarilor de reconstructie a sistemului de incalzire. Adica, pornind de la aceasta, bugetul Comisiei Nationale se propune: la partea de venituri sa modificam cifra si sa adoptam 9 milioane 991 mii de lei si la cheltuieli 8 milioane 191mii de lei.

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului prezentat cu titlul de initiativa legislativa si il propune pentru adoptare.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule Bondarciuc,

Spuneti, va rog, dar daca pina la sfirsitul anului vor scadea acumularile, noi vom veni in Parlament cu schimbari si ale bugetului Comisiei?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu vor scadea.

 

Domnul Ivan Banari:

Nu vor scadea. Si inca o intrebare va rog. Lumea acum este iritata intr-un fel. Am fost nu demult in raionul Riscani, in foarte multe primarii telefoanele functioneaza numai intr-o directie. Daca cineva suna din centrul raional - le pot suna, dar ei - nu pot suna. Exemplu: Primaria Alunis. Salariatii nu si-au ridicat salariile. Spuneti, va rog, care este salariul mediu al colaboratorilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Salariul mediu. Imi vine greu sa va spun, dar cred ca o sa ne ajute, domnul presedinte al comisiei.

Domnul Dumitru Ursu - seful Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

In jurul a 1800 de lei. Dar acesta nu este din bugetul de stat, acesta e din bugetul Comisiei.

Domnul Ivan Banari:

Eu am inteles. Acesta tot vine din bugetul de stat.

Domnul Marian Lupu:

Bine, cifra a sunat.

Domnul Ivan Banari:

Da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Cu placere.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Rog sa luati loc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1938. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.1938 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.1860 pentru completarea unor acte legislative. Initiatori - un grup de deputati.

Prezinta domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Intr-adevar, un grup de deputati din Fractiunea PCRM, care au inaintat, cu titlu de initiativa legislativa, un proiect ce vizeaza armonizarea legislatiei la cerintele dreptului european, mi-au incredintat prezentarea proiectului de lege mentionat.

Cunoasteti cu totii ca, in februarie 2005, Republica Moldova a semnat un Plan de actiuni cu Uniunea Europeana, in care este intocmit un plan de activitati care tin inclusiv de armonizarea legislatiei in diverse domenii de activitate in Republica Moldova. In acelasi timp, din punct de vedere juridic, acest document nu are o forma statica, din ce cauza? Fiindca acolo figureaza niste lucruri. Si, tinind cont de acestea Guvernul respectiv actioneaza in vederea implementarii unor cerinte care tin de prevederile legislatiei europene.

In acelasi timp, in aceste conditii, Guvernul, de fapt, este pus intr-o situatie cind este impus sporadic sa se preocupe de implementarea legislatiei in conformitate cu cerintele Uniunii Europene. Pornind de la aceste considerente, tocmai grupul respectiv a si initiat propunerea privind modificarea a doua legi. Este vorba despre Legea cu privire la actele legislative si Legea cu privire la actele normative in care sa fie intocmite, deci respectiv sa fie formulate cerintele necesitatii permanente a armonizarii legislatiei, a tuturor proiectelor la cerintele legislatiei europene.

Tin sa subliniez, in acelasi timp, de fapt, nu este vorba despre implementarea acquisului comunitar, fiindca acesta va asuma niste cheltuieli considerabile. Si noi, de fapt, ne aflam acum intr-o situatie cit se poate de favorabila, fiindca putem, selectiv, deci tinind cont de interesele noastre, in primul rind, din interes economic, sa implementam acele cerinte ale dreptului european, care pot acorda facilitati inclusiv marfurilor noastre in vederea crearii la inceput a zonei de liber schimb cu Uniunea Europeana si apoi a pietei unice europene, adica includerea Republicii Moldova in piata unica europeana.

In finele discursului meu vreau sa subliniez, noi propunem, in acelasi timp, sa oferim Guvernului posibilitate ca sa pregateasca un mecanism eficient pentru implementarea acestor prevederi si din aceste considerente, grupul de initiativa iese cu propunerea ca respectivul proiect sa intre in vigoare incepind cu data de
1 septembrie. Dar cred ca acest lucru poate fi discutat pentru lectura a doua.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari, stimati colegi?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am o intrebare pentru autori.

Stimate coleg,

Eu stiu ca in Parlament este un proiect de lege al Guvernului similar cu ceea ce dumneavoastra ati prezentat.

Domnul Sergiu Stati:

Da.

Domnul Valeriu Сosarciuc:

Daca ne uitam la data prezentarii proiectului si la data initierii proiectului de lege al Guvernului, proiectul de lege a Guvernului a fost initiat din timp. Nu cumva ati calchiat acest lucru?

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stati,

Eu voi raspunde la aceasta intrebare. Deci, din momentul in care aceasta intrebare a fost evocata, la fel trebuie sa fie prezentat raspuns, intr-un mod franc si deschis. Acest proiect este ideea si initiativa domnului Stati, cu care dumnealui s-a adresat catre mine personal in luna iulie anul 2005. Eu l-am rugat personal pe domnul presedinte al comisiei sa nu se lanseze cu acest proiect la acel moment, oferind timpul necesar structurilor guvernamentale abilitate cu aceste functii sa o faca. Dupa un an de zile acest lucru nu s-a facut.

Si, in mod normal, cind din nou domnul Stati a revenit la aceasta propunere, imediat a aparut si un alt proiect. Situatia este clara in momentul de fata?

Va multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Pot sa completez si eu. Deci, in nici un caz nu am compilat proiectul Guvernului, deci aveti posibilitate ca sa-l vedeti si sa-l contrapuneti.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu n-am facut-o din rautate. Fiindca, de multe ori, se intimpla invers, se prezinta initiative legislative de catre deputatii in Parlament, Guvernul amina si amina prezentarea avizului conform Regulamentului. Acolo se prevad 14 zile. Si pe urma vine cu o initiativa similara. Si eu va voi prezenta o lista de initiative ale Aliantei "Moldova Noastra", care au fost inaintate si ele au fost tergiversate cu prezentarea avizului si pe urma vine Guvenrul cu aceasta initiativa: si Legea cu privire la producerea energiei electrice din resursele energetice generabile, si Legea cu privire la introducerea standardului pentru combustibilul renovabil. Veti vedea ca va veni Guvernul cu legi de acum din partea Guvernului, dar aceste legi de acum doua luni de zile stau la avizare.

Multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, un scurt comentariu. Eu cred ca tocmai acest moment demonstreaza ca este o obiectivitate, o necesitate obiectiva aparitia acestui proiect si, respectiv, aparitia proiectului Guvernului, deci, aceea ce tine de armonizarea legislatiei. De aceea, eu nu cred ca aici noi trebuie sa concuram. Noi trebuie sa fim aliati si sa conlucram pentru realizarea acestui deziderat.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Pe aceasta nota pasnica incheiem examinarea acestui subiect.

Va multumesc, domnule Stati.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.1860 din 17 mai 2006, inaintat de un grup de deputati. La ceea ce deja a expus in prezentarea acestui proiect domnul Stati, putem sa mentionam ca acest proiect de lege nu tine, pur si simplu, de unele modificari de ordin tehnico-legislativ.

Deci, esenta proiectului, totusi, consta in aceea ca, prin aceste modificari, sa cream un mecanism care va fi ca o obligatie pentru toti acei factori de decizie la momentul elaborarii, examinarii, avizarii etc. a proiectelor de legi, sa tina cont de legislatia europeana, de cerintele respective. De aceea, comisia considera ca acest proiect de lege este binevenit. Prin avizele prezentate ale comisiilor permanente, ale Guvernului si ale Directiei juridice acest proiect de lege a fost avizat pozitiv. Propunerile si obiectiile respective, care au aparut, vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. In acest context, comisia propune ca proiectul de Lege nr.1860 sa fie adoptat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.1860 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1860 este aprobat in prima lectura.

Ultimul subiect din proiectele de legi prezentate pe ordinea de zi astazi, proiectul de Lege nr.1682 privind retragerea din circuitul agricol a terenurilor de calitate superioara, proprietate privata, ale Intreprinderii cu Capital Strain "Mold Itera Energy" pentru constructia centralei electrice in preajma satului Burlaceni, raionul Cahul.

Prezinta Guvernul. Domnul Bannicov, va rog.

 

Domnul Alexandr Bannicov - director general al Agentiei Relatii Funciare
si Cadastru:

Спасибо.

Уважаемый господин Председатель Парламента,

Уважаемые господа депутаты!

Для вашего рассмотрения представлен проект Закона об использовании особо ценных сельскохозяйственных земель предприятием с иностранным капиталом "Мold Iterа Energy" под строительство электростанции на юге страны.

Строительство данной электростанции на юге страны является стратегически важным делом, продиктованным необходимостью обеспечения энергетической безопасности страны путем увеличения собственных мощностей по производству электрической энергии, и предусмотрено Концепцией развития и Схемой размещения электростанций в республике на период до 2010 года, утвержденными Постановлением Правительства №830 от 11 июля 2003 года.

Строительство данного объекта предусмотрено также постановлением Правительства №713 от 23 июня 2004 года о строительстве электростанции вблизи села Бурлэчень района Кагул. Строительство объекта предусмотрено осуществлять на землях, принадлежащих на праве частной собственности предприятию с иностранным капиталом "Mold Itera Energy".

Усредненный бонитет земельного участка, на котором предусмотрено строительство объекта, составляет 70,77 балла. Согласно положением статьи 83 Земельного кодекса запрещается вывод особо ценных сельскохозяйственных земель с бонитетом выше 60 баллов из сельхозоборота для несельскохозяйственных целей, за исключением случаев вывода земель для государственных и общественных нужд.

С учетом изложенного считаем целесообразным в отступление от положений статьи 83 Земельного кодекса разрешить предприятию с иностранным капиталом "Мold Itera Energy" использование сельскохозяйственных земель под строительство электростанции. Прошу поддержать инициативу Правительства.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa mentionez ca Fractiunea Partidului Democrat a sustinut proiectul mentionat in general, iar cu referinta la proiectul prezentat astazi, noi propunem ca el sa fie retras si remis Guvernului din simplul motiv ca, din punct de vedere al prevederilor legale, atributiile pentru schimbarea destinatiei le are Guvernul. Daca citim atent articolul invocat in nota informativa de catre domnul director, este foarte clar: atributia respectiva ii revine Guvernului. Si atunci Guvernul sa-si indeplineasca functiile si sa nu plaseze responsabilitatile pe seama Parlamentului.

Eu va multumesc.

Domnul Alexandr Bannicov:

Я зачитаю просто статью 83: "В целях охраны особо ценных сельскохозяйственных земель запрещается изъятие из сельскохозяйственного оборота, использование их не по назначению, проведение на них технологических и других работ, приводящих к деградации почв, за исключением случаев выделения их под строительство линейных сооружений (дорог, линий электропередачи и связи, трубопроводов), нефтяных и газовых разработок и необходимых для из эксплуатации производственных сооружений".

То есть, если рассматривать строительство данной электростанции как линейное сооружение, то да, Правительство является как бы конечной инстанцей, которая принимает решение о выводе из сельхозоборота. Если это не линейное, тогда вопрос просто в толковании 83 статьи.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule director,

Eu nu sint de acord ca este problema in talmacire din simplul motiv ca, in cazul in care privim lucrurile cum spuneti dumneavoastra, schimbam in general prevederea articolului, dar nu sa facem exceptie de la articol. Sa schimbam articolul si sa spunem: "Si in cazurile respective se poate scoate din circuitul agricol."

In schimb, in prevederile respective mai este o pozitie: "si in caz de necesitate sau interes public". Iar cel care este imputernicit cu scoaterea din circuit este Guvernul.

Deci, din punctul nostru de vedere, proiectul respectiv de lege nu este clar de ce a fost trimis in Parlament? Guvernul are toate imputernicirile si toate mecanismele legale ca sa indeplineasca functia respectiva.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Domnule director,

Spuneti, va rog, din cite am inteles din nota informativa, este vorba de terenuri proprietate privata, da?

Domnul Alexandr Bannicov:

Да.

Domnul Adriana Chiriac:

A cui proprietate sint terenurile? Citi proprietari de pamint sint afectati? Si cum vor fi despagubiti ei?

Domnul Marian Lupu:

Paminturile apartin companiei.

Domnul Alexandr Bannicov:

Ранее в законе было указано, что земли сельхозназначения могут покупать отечественные хозяйствующие субъекты. На сегодняшний день в законе сделано изменение от 19 мая 2006 года, которым предусмотрено: "…физические лица, являющиеся гражданами Республики Молдова, а также юридические лица, в уставном капитале которых не содержатся иностранные инвестиции".

Было решение апелляционной палаты Кахула о том, чтобы Кахульский кадастровый офис зарегистрировал данные земли за данным предприятием. На сегодняшний день, то есть в случае, если Правительство выведет данные земли из сельхозоборота, этот хозяйствующий субъект заплатит порядка
28 миллионов леев.

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Bannicov,

As dori sa va intreb: prin ce se deosebeste atribuirea in folosinta a 5 hectare de terenuri agricole aici, sub coastele Chisinaului, pentru constructia "Metro" de ceea ce prezentati dumneavoastra, in numele Guvernului, aici, azi? Si de ce acele
5 hectare au fost atribuite in folosinta si scoase din circuitul agricol prin hotarire de Guvern? Si de ce astazi propuneti, continuu gindul colegului meu Filat, ca acest proiect sa fie respins si sa-si faca Guvernul datoria, sa nu vina in Parlament cu asemenea propuneri.

Domnul Alexandr Bannicov:

Я могу ответить на этот вопрос. Точно так же, как этот проект постановления Правительства, так и тот проект постановления Правительства, оба были представлены в Правительство. В первом случае Правительство приняло постановление. А когда территория гораздо больше (здесь территория больше почти в десять раз), Правительство обратилось в Парламент.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu este vorba de vot, cum se striga din partea... cu parere de rau, ei fac parte din partea dreapta, dar sint din stinga, de fapt. E vorba de o problema pur juridica. E vorba ca la noi, in Republica Moldova, si Сurtea Сonstitutionala a spus, de multe ori, ca principiul separarii in stat a puterilor trebuie sa fie strict. Si, daca luam iarasi, domnule Bannicov, uitati-va, alineatul (3) articolul 83 stipuleaza: "Retragerea terenurilor agricole de calitate superioara din circuitul agricol pentru necesitatile de stat si publice se face numai in cazuri exceptionale prin hotarire de Guvern."

Parlamentul, la timpul sau, a delegat aceste imputerniciri Guvernului. Si noi consideram ca aceste paminturi sint pentru necesitati de stat si publica. De aceea, Guvernul sa-si faca datoria si sa nu implice Parlamentul in jocuri de acestea. Nu stim noi inca cine si ce va face cu centrala ceea. Pe urma se va spune: "Parlamentul ne-a dat pamintul." Eu cam aceasta vad, intrezaresc in toata treaba aceasta. Sa nu pateasca, de fapt, Parlamentul cum a patit-o Pasat cu semnarea acordului.

Domnul Alexandr Bannicov:

Но в предыдущем пункте, как я уже зачитал, написано, какие случаи являются исключительными. И когда есть такие случаи, то действует часть третья.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule director general,

Intrebarea mea este mai simpla. Avind in vedere faptul ca se prevede constructia unui obiectiv strategic, vreau sa stiu, daca este adevarat ceea ce s-a scris in unele ziare, precum ca zona respectiva este supusa alunecarilor de teren. Si care pot fi consecintele in cazul dat?

Domnul Alexandr Bannicov:

Я думаю, что прежде чем утверждать схему, которая, как я уже сказал, утверждена постановлением Правительства, провели геологические изыскания, и такого не может быть.

Domnul Leonid Bujor:

Проведёте или провели?

Domnul Alexand Bannicov:

Я думаю, что провели. Не мы проводим. Были проведены изыскания. Я не думаю, что люди вкладывают огромную сумму денег, не проведя этих изысканий.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Bannicov.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat acest proiect de lege si a ajuns la concluzia ca el trebuie sa fie sustinut. Cu acestea propun ca el sa fie votat in prima lectura. Daca se voteaza in prima lectura, comisia propune, cu o mica redactare, sa fie votat si in lectura a doua.

Propunem sa fie votat si pentru lectura a doua si redactarea necesara noi o vom propune, daca se voteaza in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu imi cer scuze, dar, totusi, pina a avea intrebari catre comisie, eu as ruga, poate, specialistii sau mai marii specialisti in jurisprudenta, in general, sa se expuna asupra subiectului. Fiindca eu personal nu am gasit in lege unde este scris ca Parlamentul ar avea atributia respectiva de schimbare a destinatiei terenului agricol. Eu inteleg ca sint cazuri speciale, domnule Todoroglo, fiind, cred, jurist de performanta, si atunci eu vreau sa va spun, ca sa nu nimerim in alta situatie... Noi votam, dar care este imputernicirea?

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Da, va rog, domnule presedinte, daca aveti...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am o lamurire, daca se poate lamurirea comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Exista articolul 83 alineatul (2) care prevede ca excluderea din circuitul agricol sa treaca prin Parlament. Exista articolul 83 alineatul (3) care prevede ca Guvernul poate sa ia singur decizia, dar in cazul in care considera ca aceasta este necesitate publica. Inseamna ca, daca Guvernul a venit la Parlament, logic este ca aceasta nu este necesitate publica si atunci se aplica articolul 83 alineatul (2).

Si aceasta este logica venirii cu acest proiect de lege in Parlament. Fiindca daca, sa spunem asa, securitatea energetica, noi avem Centrala de la Cuciurgan 2500 de MW. Inseamna ca noi avem si consumul nostru, adica in lunile de iarna 800 de MW, adica in calitate de capacitate.

Stimati colegi,

Nu este o necesitate publica, este, pur si simplu, o excludere din circuitul agricol si o firma privata construieste o centrala electrica in preajma satului Burlaceni, Cahul. Aceasta este logica proiectului inaintat.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari suplimentare la acest subiect sint?

Microfonul nr.4. Intrebari pentru comisie?

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte de comisie Cosarciuc,

Vreau sa va intreb, nu considerati ca ar fi fost poate mai indicat sa schimbam poate amplasamentul acestei centrale electrice, tinind cont si de aceste informatii care s-au strecurat in presa: zona cu alunecari de teren, zona seismologica, este aproape de Vrancea.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Varta...

Domnul Ion Varta:

Si bonitatea solului…

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Sintem toti la alt subiect, noi discutam o lege concreta si schimbarea amplasamentului este alta chestiune de acum. A fost luata decizia ca sa fie amplasata in aceasta regiune, inseamna ca nu putem acum noi sa ne expunem asupra acestei intrebari.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Daca logica este ca este un obiect privat si nu tine de strategia si de interesul public, atunci cum coreleaza spusele dumneavoastra cu adoptarea cu citeva luni mai inainte pentru aceeasi intreprindere, interesele statului, eliberarea de TVA la aducerea tuturor acestor statii s.a.m.d.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Susarenco, eu am...

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pentru aceeasi intreprindere acelasi Parlament a eliberat de taxe si a adus o lovitura bugetului de stat, o borta in buget.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am explicat in baza acelor delimitari care au fost aduse de Guvern. Si aceasta eu sint in drept s-o fac aici, in sedinta plenara.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu va multumesc.

Rog sa luati loc. De fapt, imi cer scuze. Da. Imi cer scuze.

Stimati colegi,

Rog sa ne calmam putin, fiindca am ajuns in sfirsit si la exercitiul de vot. Deci, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1682. Cine este pentru, rog sa voteze. Eu va rog pentru exactitate, ca sa vedem mai bine situatia, sa fie anuntata.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 26.

Sectorul nr.2 - 28.

Sectorul nr.3 - 6.

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi "pro". Deci, proiectul de lege este aprobat in prima lectura.

Domnule presedinte,

Va rog pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Pentru lectura a doua, comisia propune o mica redactare. In titlul legii si in cuprinsul articolului unic cuvintele "In preajma satului Burlaceni" de substituit prin cuvintele "In hotarele administrativ-teritoriale ale satului Burlaceni". Aceasta este o chestiune redactionala si propunem ca ea sa fie acceptata si sa votam in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Se accepta?

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului nr.1682, tinind cont de propunerea evocata de catre comisia sesizata in fond, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 26.

Sectorul nr.2 - 28.

Sectorul nr.3 - 6.

 

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi "pro". Impotriva? "Zero" voturi.

Proiectul de Lege nr.1682 este adoptat in lectura a doua.

Inainte de a purcede la urmatoarea componenta a sedintei de astazi, Ora intrebarilor si interpelarilor, tin sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca la
30 mai si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru domnul Mircea Anton. Iar astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru domnul Vladimir Dragomir. (Aplauze.) Sa le dorim colegilor nostri la multi ani, sanatate si frumoase realizari.

Ora intrebarilor si interpelarilor, sintem la ora 15.00.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Victor Tvircun, pentru a oferi raspuns la intrebarea adresata de domnul Stefan Secareanu.

Domnule ministru, va rog.

Domnul Victor Tvircun - ministrul educatiei, tineretului si sportului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati membri ai Parlamentului Republicii Moldova,

Doamnelor si domnilor,

De la bun inceput, eu as dori sa mentionez citeva momente. In primul rind, as dori sa ma adresez catre domnul deputat Secareanu cu o chestie care, dupa parerea mea, trebuie neaparat sa se mentioneze aici.

Eu nu pot accepta acuzarea din partea dumnealui ca m-am eschivat de prezenta mea la sedinta Parlamentului pentru a da explicatii la interpelarea expusa. Am avut si am motive obiective la acest capitol. Si de aceea credeti-ma pe mine, aceasta nu este eschivare sau teama de a fi aici, in fata dumneavoastra. Mai ales ca este o sansa destul de buna de a participa la sedinta Parlamentului, unde se discuta probleme si chestiuni de amploare.

Urmatorul moment pe care as dori sa-l mentionez se refera la faptul ca anume Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului a efectuat schimbari in denumirea Liceului "Gh.Asachi". Nu este corect. Schimbarile au fost efectuate mai mult de zece ani in urma, in anul 1991, cind nu s-au respectat acele acte normative care au fost intocmite in tara noastra. E vorba de aceea ca in anul 2004, conform Regulamentului care prevede acreditarea institutiilor de invatamint preuniversitar si universitar, a fost creata o comisie care a examinat nivelul studiilor, baza tehnico-materiala, didactica etc. in cadrul Liceului "Gh.Asachi".

Rezultatele acestui control al comisiei au fost prezentate Colegiului Ministerului in luna martie, dupa ce, in sedinta Colegiului Ministerului, a fost audiat raportul acestei comisii, dupa care anume Colegiul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului pe atunci a venit cu recomandari Liceului "Gh. Asachi" de a ajusta mai multe actiuni care au fost efectuate si mai multe neajunsuri care au fost depistate in cadrul acestui control la actele normative si legislative din tara noastra.

Eu vreau sa va spun ca nimic altceva decit ajustarea la actele normative si legislative, dupa care, deci, ne conducem, se conduce si Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului fie acestea acte si legi internationale la care a aderat Republica Moldova, fie acestea acte si legi ale Republicii Moldova. Noi permanent tinem cont de ele si le respectam.

Si consider ca anume respectarea legislatiei, legilor in cadrul tarii noastre este menirea institutiilor de stat si a cetatenilor Republicii Moldova. Este inca un moment, care consider necesar de mentionat, ca urmarea si sedintei Colegiului Ministerului si a celor interpelari care au parvenit atit din partea Parlamentului, cit si din partea cetatenilor. Ministerul a venit cu initiativa catre Guvernul Republicii Moldova de a modifica hotarirea Guvernului din anul 1990 in conformitate cu Constitutia Republicii Moldova si Legea invatamin-tului din anul 1995.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, doamna presedinte.

Domnule ministru,

Eu sint incintat de curajul de care ati dat dovada, pentru a va prezenta in fata Parlamentului, dupa aproape o luna de zile de cind am facut eu aceasta interpelare. Nu este usor in conditiile noastre, sa te prezinti in fata Parlamentului si sa iti expui gindurile intr-o problema atit de delicata care este cea identitara.

Eu nu intimplator, in interpelarea mea, am, pentru ca am si raspunsurile dumneavoastra care... sau raspunsul care mi-a fost dat in scris si pe care il consider ca nu se refera la miezul problemei, care a fost abordata in interpelarea mea. Si consider ca nu mi se raspunde direct la intrebarea care mi-a fost pusa. Eu am intrebat, daca acei care au comis acest abuz, ca a fost si o provocare, ca a fost o provocare curata, ca este ministerul, ca este directorul sau administratia liceului respectiv, care este in subordinea dumneavoastra.

Au consultat cumva parintii si copiii in conformitate cu Legea invatamintului, cu Constitutia, cu Declaratia Universala a drepturilor omului, cu Conventia din
4 noiembrie 1950 pentru apararea drepturilor omului si libertatile fundamentale si cu Conventia internationala cu privire la drepturile copilului. Ca acestea sint drepturile care trebuie sa fie respectate in tara noastra, daca dorim sa fim un stat democratic si care dorim sa ne integram in Uniunea Europeana.

Si eu am inteles ca aceste lucruri, pur si simplu, au fost sfidate. Si in cazul in care un cetatean, care se simte in tara aceasta roman si doreste sa invete in limba romana i se incalca drepturile. Eu consider ca nu sintem sinceri in ceea ce vrem sa facem noi cind vorbim despre avansarea noastra in structurile europene. Ca daca exista in tara aceasta liceu rusesc cutare, liceu ucrainean cutare, liceu turc sau moldo-turc sau nu stiu cum, de ce nu ar avea dreptul sa existe Liceul Romano-Francez "Gh. Asachi"? Si de ce s-a facut aceasta provocare? Eu consider ca nu am gasit raspunsul pe care l-am asteptat de la dumneavoastra in calitatea dumneavoastra de ministru.

Va multumesc ca v-ati prezentat.

 

Domnul Victor Tvircun:

Va multumesc foarte mult.

Dar inca o data repet, lipsa mea aici a fost dictata de anumite conditii obiective si credeti-ma pe mine ca…

 

 

Domnul Stefan Secareanu:

Domnule ministru,

Da, eu am inteles ca dumneavoastra ati fost si bolnav. Putea sa vina domnul viceministru, putea sa vina domnul Tarlev, caci l-am chemat saptamina trecuta.

 

Domnul Victor Tvircun:

Nu va suparati, dar eu v-am prezentat in scris raspunsul si nu o data. …

 

Domnul Stefan Secareanu:

Va multumesc foarte mult.

Dar regulamentul prevede clar la intrebarile deputatilor, asa cum cere deputatul, potrivit articolului 108 sa raspundeti in prezenta...

 

Domnul Victor Tvircun:

Domnule Secareanu,

Imi permiteti atunci sa raspund la comentariile dumneavoastra. Deci, este vorba de aceea ca noi nu vorbim de altceva decit de partea juridica, legislativa. Exista Legea Republicii Moldova in domeniul invatamintului. Nimeni n-a schimbat-o, n-a abrogat-o, n-a sistat-o. Acolo, in aceasta lege articolul 20 stipuleaza ca invatamintul liceal se efectueaza in licee teoretice.

De aceeta noi am solicitat ca denumirile, alte sigle ale institutiilor sa fie racordate la legea existenta. Dumneavoastra aveti perfecta dreptate cind mentionati ca in capul mesei trebuie sa fie pusa legea, principiile democratice. Dar aceasta si este respectarea acelor legi care au fost adoptate in Parlament si care nu au fost sistate sau abrogate.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Exact.

Domnul Victor Tvircun:

Mai mult decit atit, nu va suparati, in Republica Moldova exista licee teoretice cu predare in limba rusa, cu predarea in limba ucraineana, cu predarea in limba gagauza, bulgara etc. Nu liceul rus, nu liceul gagauz sau liceul bulgar.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Exact, cu predare in limba rusa.

 

Domnul Victor Tvircun:

Iata de aceasta nimeni n-a lezat drepturile. Nu va suparati.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Si sint cu predare in limba romana.

 

Domnul Victor Tvircun:

De aceasta nimeni nu a lezat dreptul, care este stipulat.

Doamna Maria Postoico:

Ascultati-va unul pe altul.

 

Domnul Victor Tvircun:

In Constitutia Republicii Moldova articolul 35 si in Legea invatamintului articolul 60 dreptul de a alege limba predarii. Limba predarii a ramas aceeasi, nimeni n-a lezat nici drepturile copilului, nici drepturile parintilor.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Exact, si parintii si elevii de la Liceul "Gh.Asachi" doresc sa invete in limba romana.

 

Domnul Victor Tvircun:

Ei invata.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Dumneavoastra ii spuneti ca-i limba moldoveneasca sau il faceti moldo-francez.

 

Domnul Victor Tvircun:

Nu-i corect, nu-i corect. Ei continue sa studieze in limba pe care au ales-o.

 

Domnul Stefan Secareanu:

In mod ostentativ se sfideaza la adresa acestor copii, carora li se incalca drepturile.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Eu va rog.

Microfonul nr.4.

Si va rog ascultati-va unul pe altul. Ce inseamna aceasta?

Domnul Igor Klipii:

Eu am avut interpelare pe aceeasi tema, la acelasi subiect, in aceeasi zi cu domnul Secareanu. Si, de fapt, s-a spus si s-a discutat foarte mult pina in prezent problema respectiva. Si, intr-adevar, si in opinia mea este o chestiune de provocare in cazul dat, fiindca noi avem universitati slavone in Republica Moldova, avem alte tipuri de denumiri, nu deranjeaza pe nimeni. Eu am o intrebare mai simpla. De ce deranjeaza termenul "roman" atit de mult? Intrebare simpla. Fiindca in cazul dat ministerul putea sa propuna, de exemplu, aceluiasi liceu sa-si schimbe statutul sau sa-si modifice documentele de statutare, care le-ar permite sa utilizeze legal acest termen pe care il doresc copiii si parintii. Insa ideea a fost, este si ramine ca termenul "roman" in Republica Moldova deranjeaza.

 

Domnul Victor Tvircun:

Pe cine?

 

Domnul Igor Klipii:

Pai, pe acei care au provocat aceasta reactie in lant in Republica Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu este clar, domnule ministru.

 

Domnul Victor Tvircun:

E vorba, ministerul nu este deranjat de problema data. Nu va suparati. Noi vorbim cu totul despre altceva.

Domnul Igor Klipii:

Da. Si domnul Stepaniuc nu are dreptul la intrebari, doamna Presedinte.

Doamna Maria Postoico:

Bine.

Multumim domnului ministru.

Daca se poate deci. Nu, in alta sedinta veti discuta.

Domnule ministru,

Luati loc.

Se invita la tribuna centrala... Eu va rog liniste in sala. La tribuna centrala, domnul Igor Bodorin, viceministru al afacerilor interne, pentru a da raspuns la interpelarea domnului deputat Igor Klipii.

Va rog.

 

Domnul Igor Bodorin - viceministru al afacerilor interne:

Multumesc, doamna vicepresedinte.

Stimate domnule Igor Klipii,

Ministerul Afacerilor Interne a examinat problema abordata de dumneavoastra in cadrul sedintei in plen din 25 mai curent si va comunicam urmatoarele. Solutionarea problemelor existente pe malul sting al Nistrului se axeaza pe principiul: Republica Moldova este un stat de drept, democrat, unitar si indivizibil care prevede respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, precum si circulatia libera a cetatenilor, unitatilor de transport si marfurilor pe intreg teritoriul administrativ al Republicii Moldova.

Desi problema valabilitatii actelor si numerelor de inmatriculare a unitatilor de transport eliberate de autoritatile din stinga Nistrului de nenumarate ori au fost puse in discutie in cadrul formatului de negocieri a diferendului transnistrean, pina in prezent nu a fost luata o careva decizie definitiva.

Din aceste considerente, fata de persoanele care circula cu mijloace de transport inregistrate pe malul sting al Nistrului nu pot fi aplicate prevederile punctului 104 din Regulamentului circulatiei rutiere, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.713 din 27 iulie 1999, deoarece acestea se refera la automobilele inregistrate in alte state.

Domnul Igor Bodorin:

Totodata, problema abordata referitor la pierderile cauzate bugetului national in urma inmatricularii autoturismelor in regiunea transnistreana nu tine de competenta MAI, deoarece evidenta unica a mijloacelor de transport inmatriculate, inmatricularea, eliberarea certificatelor si numerelor de inmatriculare a transportului se efectueaza de catre Ministerul Dezvoltarii Informationale. Acest raspuns a fost semnat de catre domnul ministru suplimentar la acele expuse si in acea copie pe care o aveti, acel raspuns pe care il aveti la dumneavoastra as dori
sa-l completez cu inca doua pozitii.

Deci, prima. Aceasta problema care ati abordat-o dumneavoastra este si in atentia, si in vizorul Guvernului Republicii Moldova, care la 1 februarie a anului curent, printr-o porunca a Guvernului, a instituit un grup de lucru din reprezentantii Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Dezvoltarii Informationale, Ministerului Justitiei, Ministerului Transporturilor si Gospodariilor Comunale, Serviciului Vamal si respectiv ai Inspectoratului Fiscal Principal de Stat care a analizat baza legislativa si normativa, inaintind un sir de propuneri care in prezent sint in proces de examinare si, dupa coordonarea cu alte servicii abilitate, vor fi, sa speram ca acel suport pentru reglementarea si solutionarea acestei probleme.

Deja un sir dintre aceste propuneri au fost trasate spre executare de catre Guvern unor ministere abilitate cu acele competente si disponibile de a solutiona acele probleme si acele propuneri care au fost inaintate de catre grupul de lucru.

Totodata, in cadrul discutiilor pe care le-am avut cu reprezentantii Departamentului Vamal si ai Ministerului Dezvoltarii Informationale, spre regret, nu dispunem de informatia cite unitati de transport sint inmatriculate in zona transnistreana si, respectiv, ca rezultat nu putem evalua unele cifre privind un eventual prejudiciu, care este cauzat bugetului national.

Va multumesc.

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

O intrebare pentru inceput. Stiti cam cite unitati de transport circula pe teritoriul Republicii Moldova, statul Republica Moldova in teritoriul pe care il controleaza Guvernul Republicii Moldova cu numerele de inmatriculare din Tiraspol?

Domnul Igor Bodorin:

Nu, nu va putem spune.

Domnul Igor Klipii:

Pai, dumneavoastra stiti ca exista o retea de trafic de import de masini care se inregistreaza in Tiraspol? De exemplu, mergeti vineri, simbata si duminica la Stefan cel Mare si veti vedea ca toate limuzinele care participa, ma rog, la casatoriile care au loc, ceremoniile de casatorie sint cu numere din Tiraspol. Stiti de aceasta? Nu stiti.

Domnul Igor Bodorin:

Bine, in aceasta situatie desigur ca...

Domnul Igor Klipii:

Si ultima intrebare, domnule viceministru, un punct pe care l-ati mentionat dumneavoastra in raspunsul dumneavoastra. Din aceste considerente, fata de persoanele care circula cu mijloace de transport inregistrate pe malul sting al Nistrului nu pot fi aplicate prevederile punctului 104 al Regulamentului circulatiei rutiere, aprobat prin hotarirea Guvernului, numarul respectiv, deoarece acestea se refera la automobilele inregistrate in alte state. Deci, ele sint ilegale pe teritoriul Republicii Moldova.

Domnul Igor Bodorin:

Nu este corect.

Domnul Igor Klipii:

Sau sint legale? Nu pot intelege care-i statutul lor.

Domnul Igor Bodorin:

Deci, punctul 104 face referinta la acele unitati de transport care sint inregistrate in alte state. Spre exemplu, Romania, Germania, adica state care sint recunoscute. In cazul Transnistriei, deci, noi nu putem sa vorbim despre alt stat, deoarece este parte componenta a Republicii Moldova. Si aceste prevederi ale punctului respectiv nu pot fi aplicate in privinta acestor conducatori auto.

Referitor la intrebarea precedenta, in aceasta situatie, desigur, este necesar, probabil, de initiat unele propuneri, unele modificari in legislatie care ar prevedea ca unitatile de transport care sint introduse si in Republica Moldova devamarea sa fie efectuata nemijlocit la frontiera. Si atunci problema privind inregistrarea numarului unitatilor de transport si pierderile la buget ar fi mai mici. Dar aceasta problema, inca o data spun, nu tine de competenta ministerului. In ordinea in care ati adresat intrebarile m-am staruit sa completez si sa argumentez fiecare pozitie.

Domnul Igor Klipii:

Deci, este necesar de revizuit legislatia in vigoare.

Domnul Igor Bodorin:

Probabil ca da.

Domnul Igor Klipii:

Este o propunere pentru mine sau este o propunere a dumneavoastra? Sau lucram impreuna in cazul dat?

Domnul Igor Bodorin:

In aceasta situatie eu am expus acea opinie care este personal a mea.

Domnul Igor Klipii:

Folosesc acest prilej pentru a propune in continuare sa revenim la problema respectiva.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule viceministru.

Se invita la tribuna centrala domnul viceministru Valeriu Ostalep, pentru a da raspuns la interpelarea domnului deputat Igor Klipii.

Domnul Igor Bodorin:

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Ostalep - viceministru al afacerilor externe si integrarii
europene:

Multumesc.

Stimata doamna presedinte,

Stimati membri ai Parlamentului,

Cu referinta la interpelarea domnului deputat Klipii va informam ca la
10 noiembrie domnul Ilie Ilascu s-a adresat catre Departamentul Afacerilor Consulare al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene. Din cauza ca din setul de documente prezentat lipseau doua documente necesare, domnului Ilie Ilascu, deci, ia fost comunicata necesitatea prezentarii acestor doua documente. Drept rezultat, la 24 noiembrie dosarul complet al domnului Ilie Ilascu a fost acceptat si transmis instantelor Republicii Moldova pentru examinare, unde se afla si in momentul de fata.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Vreau sa va intreb, daca nu se incalca procedura de analizare a dosarului si de solutionare a problemei.

Domnul Valeriu Ostalep:

Absolut. Pot sa va spun ca se face mai operativ ca in multe alte cazuri similare.

Domnul Igor Klipii:

Deci, eu pot sa obtin de la dumneavoastra un raspuns ca in curind domnul senator Ilascu, patriotul Republicii Moldova si un roman care totusi a aparat demnitatea noastra, si dupa care ne ascundem si in prezent, va avea cetatenia Republicii Moldova?

Domnul Valeriu Ostalep:

Deci, in curind dosarul domnului Ilascu este examinat in conformitate cu legislatia in vigoare de catre toate instantele necesare. Pot sa va spun ca se face mai operativ ca in alte cazuri.

Domnul Igor Klipii:

Inca o intrebare, ultima.

Aveti ceva reprosuri pentru moment referitor la dosarul domnului Ilascu?

Domnul Valeriu Ostalep:

Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene nu are obiectii.

Domnul Igor Klipii:

Deci, putem spera ca lucrurile vor ajunge la un sfirsit normal?

Domnul Valeriu Ostalep:

Sigur.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule viceministru.

Poftim, intrebari si interpelari in continuare.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova si tine de situatia demografica in republica, care trezeste o mare ingrijorare. Conform datelor ultimelor doua recensaminte, perioada anilor 1989-2004 s-a caracterizat prin reducerea numarului populatiei. Declinul demografic in acesti ani a constituit in medie - 0,5, insa dupa 1999 situatia s-a inrautatit, sporul natural fiind respectiv de - 1,7, - 1,8, - 1, -1,9. Descresterea populatiei in aceasta perioada a fost influentata de reducerea natalitatii si migratiei externe. Astfel, numarul elevilor in scoli a scazut de la 643 mii in 1999 la 546 de mii in 2005.

In satele unde inca nu demult erau cite 2-4 clase paralele acum nu mai pot fi create clase, fiind doar 5-6 copii de aceeasi virsta. Datele statistice vorbesc elocvent despre imbatrinirea societatii, in primul rind, prin reducerea numarului de copii sub virsta de 15 ani. Totodata, populatia activa constituie circa 39,7 % fata de numarul total al populatiei, cu 6% mai putin decit in anul 2000. Rata populatiei economic inactive a crescut de la 54,6 la 60,3.

In acest contest, intrebarea mea vizeaza care este prognoza situatiei economice si sociale a Republicii Moldova in urmatorii 5, 10, 15 ani. Cine va constitui bugetele in aceasta situatie, in special bugetul asigurarilor sociale de stat, care nici astazi nu acumuleaza necesarul pina la plata lunara, pentru plata lunara a pensiilor si indemnizatiilor.

As ruga Guvernul sa ne comunice, daca s-a lucrat asupra unor prognoze in acest sens si care sint rezultatele obtinute. Care vor fi masurile intreprinse pentru a stopa declinul demografic, care va fi situatia bugetelor in urmatorii 5-10 si care vor fi masurile intreprinse pentru a asigura o stabilitate. Raspunsul la aceste intrebari il solicit in scris cu argumente si calcule, daca s-au facut, sau cu un eventual plan de masuri concrete.

Si a doua interpelare este de asemenea adresata Guvernului, unde solicit o informatie ampla, obiectiva si competenta privind numarul de cetateni ai Republicii Moldova care muncesc legal peste hotarele tarii, precum si numarul aproximativ de cetateni care muncesc ilegal peste hotare. Care este suma oficiala venita prin sistemul bancar si suma aproximativa estimata din partea acestor cetateni, varsate in economia tarii pentru anul 2005 si primele 5 luni ale
anului 2006. Informatia solicitata rog sa fie prezentata in scris.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Adresez interpelarea catre Guvernul Republicii Moldova, avind in vedere ca, cu ceva timp in urma, aici, in Parlament, noi am avut discutii si, vreau sa aduc aminte, foarte contradictorii vizavi de un proiect de lege, in urma caruia urma sa fie formata intreprinderea de stat care trebuia sa vina in ajutorul agricultorilor si anume sub denumirea "Gradina Moldovei".

Decizia comuna a fost ca acest proiect de lege sa fie retras in comisie ca, in cadrul comisiei, sa se ajunga la un compromis, daca vreti. Si din cauza ca toti deputatii au sustinut ideea - divergentele erau vizavi de mecanismele de implementare a acestui proiect. Si din cite am eu informatie, exista deja o Hotarire a Guvernului privind retragerea acestui proiect de lege din Parlament.

In consecinta, vin cu urmatoarea interpelare. Cer ca reprezentantul Guvernului, pe care il va delega Guvernul, sa vina in plenul Parlamentului in termenul stabilit cu o prezentare clara, explicita ce urmeaza sa se intimple cu acest proiect si nu in ultimul timp cu aceste terenuri, care, dupa cit tinem noi minte, sint destul de mari.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Am o interpelare catre domnul Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova.

Stimate domnule Prim-ministru,

Prin Hotarirea Guvernului privind salarizarea personalului primariilor oraselor si satelor nr.73 din 26 ianuarie 2005, a fost majorat salariul functionarilor publici din administratia publica locala cu 20 la suta. In hotarirea mentionata nu au fost inclusi functionarii publici din municipii. Conform caror criterii s-au majorat salariile si de ce, in consecinta, functionarii publici din municipii au primit salarii inechitabile?

Aceeasi situatie se manifesta si in Hotarirea Guvernului nr.525 din 16 mai 2006 privind salarizarea functionarilor publici si persoanelor care efectueaza deservirea tehnica. Punctul 13 din aceasta hotarire stabileste: "pentru functionarii publici din aparatele primariilor, oraselor, satelor, comunelor un premiu lunar de 25% la suta, incepind cu 1 ianuarie 2006, iar pentru functionarii publici din aparatele primariilor municipiilor doar de la 1 iulie 2006".

Prin ce se justifica o atitudine inechitabila a Guvernului in problemele salarizarii functionarilor publici din orase, sate, comune in comparatie cu functionarii publici din municipiu.

Tinind cont de cele expuse, solicit un raspuns in sedinta viitoare a Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa-i adresez repetat o interpelare Primului-ministru Vasile Tarlev. Vreau sa va anunt cu tristete, domnule Prim-ministru, ca la Rezina in dimineata zilei de 20 aprilie anul curent a fost grav traumatizat medicul stomatolog, domnul Grosu Andrei.

Accidentul rutier a avut loc la intersectia strazilor 27 August si Sciusev, in locul unde cu incalcari grosolane ale normelor tehnice si ale regulamentului general de urbanism, pagina 77, a fost construit un local comercial, despre care il informez a treia oara pe domnul Prim-ministru si insist sa fie creata o comisie specializata care sa stabileasca legalitatea aparitiei acestei constructii si soarta ei, care este o constructie sursa permanenta de accidente rutiere.

Am primit un raspuns de la Anatolie Izbinda, vicedirector general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala, in care spune ca constructia a fost executata conform autorizatiei nr.10 din 15 aprilie 2005, eliberata de Primaria Rezina si in care e prevazut ca obiectivul mentionat este o constructie provizorie, precum si ca, potrivit legislatiei in vigoare obiectivul poate fi demolat la cerinta autoritatilor.

Acest obiectiv a fost construit si receptionat conform procesului-verbal
nr.40 din 18 noiembrie 2005 si inregistrat la organul cadastral teritorial.

Ma mai informeaza domnul Izbinda ca, potrivit legislatiei in vigoare, problemele ce tin de amplasarea obiectivului si emiterea celorlalte documente ce legalizeaza constructia sint atributiile autoritatilor publice locale.

In legatura cu aceasta, vreau sa-i spun domnului Tarlev ca astept, totusi, o rezolvare a acestei probleme si un raspuns in scris. Dar, in acelasi timp, vreau sa-i adresez si intrebarea ca sa-mi spuna, sa-mi lamureasca in raspunsul in scris, care sint functiile Agentiei de Stat pentru Dezvoltare Regionala cu subdiviziunile sale - Inspectia de Stat in Constructii si Institutul National "Urban proiect".

De asemenea, adresez o interpelare, poate prin intermediul Guvernului sau direct catre presedintele raionului Rezina Valeriu Ciorici, caruia ii readresez copia de pe raspunsul domnului Izbinda si ii solicit sa apeleze in judecata in contenciosul administrativ si sa-mi prezinte, de asemenea, documentele de construire si functionare a spatiului comercial vizat, care-i amplasat in orasul Rezina la intersectia strazilor 27 August si Sciusev, in fata Liceului Teoretic "Stefan cel Mare".

Astept o reactie din partea autoritatilor locale si din partea Primului-ministru, pentru a se vedea ca in aceasta tara este stat si este lege. Astept raspuns.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna presedinte.

In primul rind, vreau sa mentionez ca acum trei saptamini am adresat o interpelare privind realizarea proiectului "Satul Moldovenesc" si a proiectului "Orasul Vinului" si pina acum nu am primit nici un raspuns la aceste doua interpelari.

Acum interpelarea propriu-zisa. Tin sa reamintesc Guvernului ca, la momentul examinarii in cadrul Parlamentului a Legii privind sistemul de stabilire a salariului de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa o functie de demnitate publica, Guvernul a venit cu argumentul ca, o data cu punerea in aplicare a legii, salariile angajatilor din sectorul bugetar se vor majora de circa 3,2 ori.

In acelasi raport, Guvernul nu s-a asigurat ca, la prima etapa, decembrie 2005 - ianuarie 2006, salariile se vor majora in medie cu 33,2 la suta, inclusiv in invatamintul mediu - cu 32,7, iar in invatamintul preuniversitar - in medie cu 40 la suta.

In institutiile sanitare - cu 25 s.a.m.d., cifrele au fost foarte multe si foarte frumoase. Dupa o jumatate de an de la adoptarea legii, mass-media, preluind datele furnizate de Biroul National de Statistica cu privire la salariul mediu lunar, atentionez ca citez din aceasta, remunerarea medie a muncii in sfera bugetara s-a redus in luna aprilie curent cu 21,2 lei fata de martie curent, pina la nivelul de 1254,6 lei, desi legea prevedea o majorare de pina la 1450 de lei.

Aceeasi situatie e si cu asigurarea din sfera didactica, ai carei angajati au fost remunerati cu 33, 31 de lei mai putin decit in luna precedenta. Daca luam situatia din industria prelucratoare - cu 74 de lei mai putin. In industria bauturilor - cu
51 de lei. Daca acolo este inteles ca este vorba poate de problema vinurilor, atunci, in general, nu inteleg de unde.

In activitatile financiare - cu 68 de lei, iar daca comparam activitatile financiare cu anul precedent, in general, este o reducere de 88 la suta. Invatamintul de cultura generala primar - cu aproape 40 v-am spus, activitati si servicii colective, sociale si personale - cu minus 42 de lei. La activitati culturale si sportive - cu minus 73 de lei. Deci, vedem o reducere esentiala a salariilor fata de luna precedenta. Eu nu mai vorbesc de faptul ca nu s-au atins acele cifre care au fost mentionate in discutii si care ni s-au promis aici, la Guvern.

Din informatiile prezentate concluzionam: Guvernul nu-si onoreaza obligatiile asumate o data cu insistenta de adoptare a Legii privind sistemul de salarizare din sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica. Apare intrebarea: care sint cauzele si anume aceasta ar fi interpelarea. As vrea sa obtin de la Guvern un raspuns, nu cumva sa auzim ca iarasi este razboiul vinului vinovat, as vrea o analiza mai puternica, mai profunda a acestui lucru.

In contextul celor relatate, vreau ca aceasta informatie sa fie prezentata in scris si. in primul rind. repet inca o data, fiindca am deja practica respectiva, sa inteleg destul de clar de ce s-au micsorat salariile in luna aprilie fata de luna martie anul 2006?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valerii Garev:

Спасибо.

У меня запрос Правительству и председателю Рышканского совета.

Дело в том, что не решен вопрос исправления ошибки при проведении программы "Pamint" в бывшей коммуне Варатик. Дело в том, что некоторые наделы выделены людям как квоты и эти же участки отданы другим людям под огороды. И наоборот. И сейчас жители села Новые Дуруиторы, примэрия которого была создана впоследствии и выделена из коммуны Варатик, не имеют огородов.

На мои запросы из правительственных структур и от руководства Рышканского совета идут отписки. Все они признают, что ошибки при этом есть, но исправлять их не хотят и даже тормозят. Например, создана комиссия в селе Новые Дуруиторы работает, чтобы разобраться и чтобы найти какой-то выход, но кадастровый офис района не дает регистр на приватизацию, что-то скрывает.

Кадастровое агентство республики говорит, что можно было бы решить вопрос за счет каких-то 56 гектаров, которые находятся за КСП и затопляются, или за счет каких-то других земель, которые находятся на расстоянии 400 километров от села Новые Дуруиторы. Жители ждут решения этого вопроса. Там скрещиваются интересы разных людей на праве собственности. Прошу принять конкретные меры по наведения порядка и дать ответ, естественно, и людям и депутату. Спасибо.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna presedinte.

Intrebarea o adresez conducerii municipiului Balti sau domului primar de Balti si solicit statutele intreprinderilor municipale si de stat, care activeaza in Balti, sau alte regulamente conform carora activeaza aceste intreprinderi.

Si a doua interpelare catre Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului. Rog sa mi se raspunda din practica sau in baza carei legi studentii din camine, intre orele 15.00 si 18.00, sint scsi afara cu forta din camine. Care este problema? Daca nu ies intre aceste ore, sint amenintati cu pierderea locului in camin.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Am si eu o interpelare adresata ministrului justitiei, agentului guvernamental, directorului general al Agentiei Informationale de Stat si redactorului-sef al "Monitorului Oficial" al Republicii Moldova. In ultimul timp, tot mai frecvent intilnesc in mass-media diverse comunicari privind noi dosare pierdute de statul nostru la CEDO si chiar privind importante sume de bani primite deja de cetatenii nostri in virtutea acestor hotariri irevocabile ale inaltei Curti.

De curind, Biroul de informare al Consiliului Europei in Moldova a editat o culegere selectiva privind 16 hotariri ale Curtii si a repartizat-o judecatorilor si altor specialisti in domeniu. Anterior, la sfirsitul anului 2005, in Buletinul Curtii Supreme de Justitie, editie speciala, au fost invocate 20 de hotariri cistigate de cetatenii nostri la Strasbourg. In acelasi timp, in "Monitorul Oficial" au fost publicate doar 13 hotariri, inclusiv 12 in editii speciale, conform buletinului nominalizat.

In temeiul celor mentionate si in scopul elucidarii situatiei in acest important aspect pentru imaginea tarii, solicit sa fiu informat in scris in conformitate cu legislatia despre urmatoarele: care este numarul exact de dosare pierdute de Republica Moldova la CEDO? Ce sume banesti a platit sau urmeaza sa plateasca statul in virtutea hotaririlor Curtii?

In ce mod au fost sanctionate persoanele care au admis incalcarile drepturilor cetatenilor sanctionate de Curte? Care cauze impiedica publicarea, in termenele stabilite de legislatie, in "Monitorul Oficial" a hotaririlor CEDO? Cine si in ce temei juridic a dispus publicarea selectiva a unor hotariri si doar in editii speciale, care nu se repartizeaza tuturor abonatilor? Cine se face vinovat de faptul ca in atare situatie cetatenilor tarii li se ingradeste dreptul la informatie si dreptul la utilizarea practicii CEDO?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Mai intii reamintesc Guvernului, ca astept raspuns de la tribuna Paramentului referitor la intrebarea numirii sefilor interimari ai Directiei Educatie, Tineret si Sport Ciocana.

Si interpelarea de astazi o adresez, de asemenea, Guvernului. In cadrul vizitei din satul Chirca, Anenii Noi am constatat ca gimnaziul din localitate se confrunta cu doua probleme care necesita solutionare neintirziata. Finisarea lucrarilor de constructie a atelierului scolar, constructie demarata inca in anul 2004 si care, conform contractului de antrepriza pe care il anexez, urma sa fie dat in exploatare in luna octombrie a anului 2006. Dar din motive incerte, dupa ce a fost finantata aceasta constructie in 2004 si in 2005, in acest an nu s-au alocat finante in acest scop.

A doua problema este lipsa salii de sport a gimnaziului. Dintotdeauna orele de educatie fizica se desfasoara in aer liber, ceea ce genereaza mare disconfort in perioada rece a anului si care conduce la imbolnavirea frecventa a elevilor. Un argument relevant pentru constructia unui Centru de cultura si sport in localitate este si lipsa Casei de cultura care a fost demolata.

In acest sens, primaria a elaborat un proiect, dar nu-l poate realiza din lipsa de fonduri. Avind in vedere stringenta solutionarii problemelor invocate, cer Guvernului, in cadrul modificarilor bugetului din anul curent, sa identifice posibilitati reale de a aloca finante pentru solutionarea acestor doua probleme. Despre masurile intreprinse, rog, sa fiu anuntata in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez doua interpelari domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun.

Prima. La inceputul lunii mai 2006 doua sportive din Republica Moldova urmau sa participe la niste competitii sportive in Republica Populara Chineza. Cele doua sportive urmau sa fie insotite de un medic sau de un antrenor. Pina la urma dinsele au fost insotite in aceasta calatorie de catre seful Departamentului Invatamint si Tineret al municipiului Chisinau Alexandru Roman. Din cite cunosc, domnul Roman nu este nici medic, nici antrenor, nici masor. Astfel, nu este clar, in ce calitate a plecat dumnealui tocmai in China, abandonind activitatile extrem de responsabile pe care le are in calitate de sef al departamentului, tocmai in momentul cel mai critic, la sfirsit de an de studii si atunci, cind se fac bilanturile, atunci cind se pregatesc centrele pentru sustinerea examenelor de bacalaureat si multe alte lucruri. Mai ales ca dinsul n-a dat curs invitatiei insistente a ministrului Tvircun, nici chiar somarilor ministrului de a nu parasi locul de munca si de a nu pleca in calatorii peste mari si tari.

Dupa revenire, a continuat sa creeze perturbari grave in activitatea departamentului, fiindca nu era in curs cu evenimentele care se desfasurau aici, in cadrul departamentului, iar in cadrul unei sedinte a directorilor scolilor si liceelor din orasul Chisinau, n-a fost in stare sa raspunda la intrebari elementare cu privire la crearea centrelor de sustinere a examenelor de bacalaureat. Drept rezultat avem aceasta debandada, Liceul "Dante Alighieri" care are 79 de liceeni absolventi, nu are centru de bacalaureat, iar Liceul Moldo-Turc, cu doar 23 de absolventi, are acest centru de bacalaureat. E o nedreptate strigatoare la cer. Si acesta este rezultatul direct al acestei atitudini neserioase.

In consecinta, rog sa mi se raspunda, care sint sanctiunile care urmeaza sa fie aplicate vizavi de responsabilul care gestioneaza activitatea Departamentului Invatamint si Tineret al municipiului Chisinau? Si daca va fi identificat ca vinovat, sa restituie costul biletelor, diurna si plata pentru cazare pe care le-a suportat, din pacate, bugetul departamentului, si nu domnul Roman personal?

A doua interpelare o adresez aceluiasi ministru al educatiei si tineretului, domnului Tvircun. In anul 2004 la Editura "Cartea Moldovei" a fost editat un manual experimental al istoriei integrate pentru clasa a XII-a de liceu intr-un tiraj de 12 000 de exemplare. Comanda a fost realizata la Combinatul Poligrafic din orasul Chisinau. Autorii acestui manual sint: Serghei Nazarie, Alexandru Roman, cel care a fost vizat in interpelarea anterioara, Ludmila Barbus, Alexandr Buruian, Mihai Sprincean, Anton Dumbrava. Pe coperta manualului a fost imprimata denumirea Ministerului Educatiei si Tineretului, prin urmare a avut girul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului pe atunci. Iar pe pagina a doua a manualului a fost inserata fraza: "Aprobat de comisia de experti a Ministerului Educatiei".

Respectivul manual a avut un destin tragic, trist. Dupa ce a fost tirajat intr-un tiraj de 12 000 de exemplare, cum am spus, a fost trimis la ghilotina, adica, la maculatura. In felul acesta statul a fost prejudiciat de citeva sute de mii de lei, fiindca anumiti responsabili au descoperit cu intirziere ca manualul era din cale afara de nereusit, prost realizat.

Acum solicit domnului ministru Tvircun sa-mi fie prezentate documentele in baza carora s-a luat decizia cu privire la tiparirea acestei lucrari. Sa-mi fie prezentat si verdictul care l-a dat aceasta comisie de experti, decizia ministrului care a insotit acest manuscris la tipografie si o mostra, un exemplar al acestui manual.

Si in cazul in care se vor identifica vinovatii, dar vinovatii sint clari din start, sint acesti autori angajati in mod anonim si in baza unor principii nedemocratice, daca se va identifica vina lor, ei sa fie acei care sa suporte acoperirea acestor cheltuieli, pe care le-a suportat bugetul statului si contribuabilii din Republica Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima interpelare este adresata domnului Valerian Cristea, viceprim-ministru al Republicii Moldova. Ieri, 1 iunie, a fost sarbatorita la Chisinau cu mult tam-tam Ziua Internationala a Copiilor. Astazi, cu aceeasi insufletire s-a votat in aceasta sala crearea unui liceu pentru copiii dotati pe linga Academia de Stiinte a Moldovei, care, inevitabil, va atrage dupa sine alocarea de la bugetul de stat a milioane de lei.

Spre regret, nici ieri, nici astazi n-am auzit nimic despre faptul ca avem orase si sate dominate de micuti ajunsi in strada in calitate de vagabonzi si cersetori. Iar pauperizarea societatii si lipsa unor preocupari reale din partea autoritatilor nu mai deranjeaza pe nimeni.

In acelasi timp, Centrul de plasament pentru minori din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este singura institutie guvernamentala destinata angajarii temporare a copiilor strazii, care sint vinati prin subsoluri de politisti si care au o virsta intre 3 si 18 ani.

Conform datelor de care dispunem, numai pe prima jumatate a anului curent in acest centru au fost adusi circa 560 de copii ai nimanui. Iar in primele cinci luni ale anului curent in tara au fost repatriati 28 de minori din strainatate, inclusiv
15 din Rusia.

In baza celor expuse, il rog respectuos pe domnul viceprim-ministru sa prezinte in plenul Parlamentului o informatie ampla si obiectiva vizind urmatoarele:

a) citi copiii, in anul de studii 2005-2006, s-au educat cu un singur parinte?

b) s-au educat fara ambii parinti?

c) citi dintre copiii nominalizati s-au ocupat in aceeasi perioada cu vagabondajul si citi s-au ocupat cu cersitul?

Si a doua intrebare este adresata chiar doamnei Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului, care prezideaza astazi sedinta Parlamentului. Conform articolului 36 din Regulamentul Parlamentului, citez: "Parlamentul isi desfasoara activitatea in forma de sedinta in plen si de sedinta a comisiei permanente. Sedintele Parlamentului sint deliberative, cu participarea majoritatii deputatilor alesi. Conform articolului 101 din Constitutie, Parlamentul Republicii Moldova este compus din 101 deputati. Conform unei hotariri a Curtii Constitutionale majoritatea din acei alesi constituie 52 de deputati."

Acum, la moment, in sala de sedinte a Parlamentului sint prezenti, dupa cum am numarat eu, circa 16 deputati, daca este necesar, rog inregistrarea. Consider ca Ora Guvernului este parte componenta a sedintei Parlamentului. Consider, de asemenea, ca parasirea de catre majoritatea deputatilor a Orei Guvernului este o sfidare a bunului simt si a intereselor alegatorilor Republicii Moldova.

Propun ca deputatii, care au parasit astazi sala de sedinte, sa fie lipsiti de salariu pentru ziua de astazi 2 iunie 2006.

Doamna Presedinte al sedintei,

Dat fiind faptul ca in sala de sedinte majoritatea deputatilor alesi nu sint prezenti, rog sa inchideti sedinta Parlamentului ca fiind nedeliberativa.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Nu am posibilitate cu cine sa votam. Asa ca…

Microfonul nr.4.

Doamna Pavlicenco o sa se supere.

Domnul Leonid Bujor:

Au ramas zile numarate, mai exact o saptamina pina la demararea campionatului mondial la fotbal. Cu parere de rau, microbistii din Republica Moldova se afla intr-o stare stresanta. Mai multe mijloace de informare in masa, in scris si prin comunicare vorbesc despre aceea ca, din motive care nu se aduc la cunostinta, vor fi lipsiti de dreptul de a urmari Campionatul Mondial.

In aceasta ordine de idei, adresez interpelarea mea Guvernului Republicii Moldova, concret domnului Cristea si presedintelui Companiei "Teleradio-Moldova", domnului Ilie Telescu.

Solicit de a infirma faptul ca suporterii Republicii Moldova nu vor avea posibilitate de a urmari campionatul mondial in cazul in care, intr-adevar, "Teleradio-Moldova" va transmite meciuri de la campionatul mondial. In cazul in care informatia cu privire la faptul ca ei vor fi lipsiti de acest drept, rog sa fiu informat despre motivele care au condus la netransmiterea meciurilor de la Campionatul Mondial din Germania in cadrul sedintei in plen de saptamina viitoare.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu mai sint solicitanti, da? Deci, urmatorul subiect de pe ordinea de zi - declaratia doamnei Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Acei care ati mai ramas in sala. Declaratia mea se numeste Declaratie cu privire la reactii inadecvate si tendentioase la interpelarea deputatului. Am luat cunostinta cu tristete de reactia unei anumite prese in legatura cu interpelarea mea adresata in Parlament, prin care ceream Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului de Informatii si Securitate sa-mi confirme, daca a fost dispersata cu violenta o manifestare de protest de la 7 mai a pensionarilor si a veteranilor impotriva majorarii tarifelor in contextul reformei in gospodaria comunala.

De asemenea, ma interesa, daca era adevarat ca presa, in special acei de la "Comersant Plus", au fost rugati de agentii guvernamentali sa nu oglindeasca evenimentul. De ce am ramas trista si de ce am decis sa fac o scurta declaratie in legatura cu reactia presei sau acelor care stau in spatele autorilor? Nu cunosc pe nici o persoana referitor la care am cerut sa mi se spuna, daca nu i s-au incalcat anumite drepturi.

Dar am obiceiul sa reactionez nu doar la petitii ce-mi sint adresate personal, dar si la aceea ce-i scris in presa, inclusiv la cea de la Tiraspol, despre evenimentele de la noi.

Printre altele, Ministerul Afacerilor Interne mi-a confirmat derularea evenimentului trecut sub tacere la noi. Si e pacat ca avem de a face cu o opinie denaturata despre ce face public deputatul, fiind invinuit cu atita usurinta de a fi agent al vreunei tari, de exemplu, al Rusiei sau al regimului marioneta de la Tiraspol.

Eu cred ca, nu putem pretinde sa facem parte din familia europeana, cind gindim in continuare doar in negru si alb, cind aplicam standarde duble, cind legea nu e una pentru toti. Crede cineva ca doar drepturile unora trebuie aparate sau ca eu, ca deputat, trebuie sa apar numai pe acei care plac unora. Nu ma deranjati ce credeti de imaginea mea si cum comentati interventiile. Insa am vrut si cred ca am reusit sa demonstrez si prin acest gest ca toti pot pretinde spre respectarea drepturilor lor, iar ziaristii au drepturi la informatii si la exercitarea profesiunii lor dincolo de faptul cum sint tratati de autoritatile noastre extrem de selective si subiective in deciziile si actiunile lor, care recurg la serviciile celora pentru care etichetarile si acuzarile, impresiile atasamentele si opiniile subiective, tin locul mentalitatii moderne.

Daca aveti dovezi ca vreun ziar submineaza statalitatea pe care o fura si o imprastie toti la dreapta si la stinga sau ca ziarul comite ceva condamnabil, puneti pe masa dovezile. Daca aveti si nu le puneti, imi pun si eu intrebarea, de ce oare se incalca legea si nu se sesizeaza asupra nevinovatiei cuiva?

Eu citesc multe ziare care promoveaza idei si pozitii diferite. Din pacate, aflu despre politicile liderilor separatisti de la Tiraspol mai mult din ziarul "Comersant Plus", decit din alta parte si impartasesc opinia ca fiecare trebuie sa-si poata spune opinia, iar altii, carora nu le place o opinie, nu au decit sa combata prin argumente, prin dovezi, nu prin inchiderea gurii. Sa mai explicam dupa aceasta cine si de ce nu vrea astazi un audiovizual autentic cerut si de normele europene sau nu accepta ca informarea sa fie o politica de stat in Republica Moldova. Prin urmare, la intuneric si cu intunericul, cu nestiinta vreti sa facem aderarea la Uniunea Europeana si la NATO.

Aud si declaratii menite sa ma intimideze, precum ca initiativele de iesire din CSI, de anulare a vizelor intrare-iesire pentru cetatenii straini, de reziliere a Conventiei moldo-ruse din 1992 sau a Memorandului din 1997, modificarea Constitutiei la capitolul neutralitate pentru a putea Republica Moldova sa adere la NATO si limba romana, sint uneltiri ale Rusiei, Tiraspolului, CGB-ului sau mai stiu eu ale cui, ca sint parade de romanism, poate anticomunism si de nepragmatism.

Ma intreb insasi aici, acceptarea lor nu ar insemna oare racordarea la politicile externe comunitare europene, a carei necesitate a fost sugerata si de analistul agreat Vlad Socor? Cind s-a discutat in cadrul Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica initiativa mea de anulare a vizelor pentru strainii care vin in Republica Moldova, mai nu am fost pusa la stilpul infamiei, inca o saptamina mai tirziu Guvernul, stimulat de ideea noastra, face un proiect de lege similar.

Insa, in loc sa spuna mersi pentru idee si s-o promovam sincer, declaratia privind obiectivul de integrare europeana, adoptata in prima zi a acestei legislaturi, se recurge la tot felul de tertipuri pentru a nu se sti ca deputatii din opozitie propun proiecte legislative ce nu pot fi respinse.

Intimidarea mea ca deputat, care fac interpelari publice deschise, argumentindu-mi clar pozitia prin necesitatea de aparare a libertatii de exprimare pentru toti, pentru oamenii simpli si ziaristii de la orice publicatii, nu doar pentru o elita aleasa, demonstreaza ca ceea ce fac si-i deranjeaza pe unii, poate pe multi, insa aceasta nu inseamna ca si dreptatea e multa de partea lor. Dimpotriva, va anunt ca nu sint usor de intimidat si ca argumentele sint de partea mea, iar incercarile din dreapta si din stinga de a mi se inchide gura, vor esua. Va mai propun sa incercam ca, deputati, sa aparam nu anumite persoane, ci principii, drepturi si libertati, care sint incalcate grav in cazul unor persoane in Republica Moldova sub acoperirea retoricii si demagogiei pro-europene.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc joia viitoare 8 iunie, la ora 10.00.

Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 15.55.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Заглавная страница Пишите нам

Copyright © 2001-2009 Парламент Республики Молдова