DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – NOIEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 2 noiembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3417 pentru modificarea si completarea Legii nr.412-XV din 9 decembrie 2004 cu privire la statistica oficiala.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4168 cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, doamna Albu Carmelia.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului nr.2483 al titlului IX din Codul fiscal.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2484 pentru punerea in aplicare a titlului IX din Codul fiscal.

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2485 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea fondului rutier – art.2, 4, 5, 6, s.a.; Codul fiscal – art.6; s.a.).

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3450 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.1565-XIII din 26 februarie 1998 privind Zona Antreprenoriatului Liber – Parcul de Productie “Otaci–Business”.

9. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i .

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 98 de deputati. Absenteaza deputatii: Iurie Rosca – din motive de sanatate; Oleg Serebrian – in delegatie; Valeri Garev.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Stimati colegi,

O informatie in atentia dumneavoastra. La 1 noiembrie 1993, urmare a Tratatului de la Maastricht, a fost infiintata Uniunea Europeana.

La fel, citeva informatii mai placute, in comparatie cu posibilele discutii pe subiectele incluse pe ordinea de zi de astazi. In saptamina premergatoare sedintei de astazi si-au sarbatorit zilele de nastere colegii nostri: doamna Vitalia Pavlicenco. (Aplauze). Domnul Valeriu Guma. (Aplauze). Domnul Iosif Chetraru. (Aplauze). Domnul Iurie Rosca. (Aplauze). Sa le aducem si sincere felicitari, si urari de sanatate. La fel, astazi este omagiat domnul Semion Dragan. (Aplauze).

Stimate coleg,

Un frumos la multi ani, cu prilejul acestei frumoase sarbatori.

Stimati colegi,

Ordinea de zi. Incepem de la dreapta spre stinga.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Citeva zile in urma, noi am confirmat Consiliul Coordonator al Audiovizualului si, in cadrul discutiilor, de fapt, am discutat, am vorbit despre faptul ca acest Consiliu cam schiopateaza si iata primele confirmari.

Eu va aduc aminte, citeva zile in urma, de la aceasta tribuna, membrii Consiliului Audiovizualului au depus juramintul. In textul acestui juramint se contin si urmatoarele stipulari: “membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului isi asuma obligatiunea sa nu faca declaratii politice.”

Eu tin in miini ziarul “Puls” din 27 octombrie. Este ziarul, al carui redactor-sef este domnul Corneliu Mihalache. Iata, de exemplu, un articol “Tvixul
liberal”. Nu este semnat. Deci, responsabilitatea pentru acest articol isi asuma redactorul-sef. Articolul este, de fapt, o colectie de declaratii politice.

Stimati deputati,

Ce o sa facem? Perfect, nimic nu o sa facem, va cred.

Domnule Presedinte,

Rog sa dispuneti, prin prerogativele dumneavoastra, ca comisia de profil sa examineze acest caz si sa vina in Parlament cu concluziile respective. Eu banuiesc care vor fi aceste concluzii, dar opinia publica din Republica Moldova trebuie sa cunoasca in ce conditii se desfasoara reforma Audiovizualului in tara noastra si care sint consecintele acestei reforme.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Eu cred ca si propunerea mea va fi una pozitiva, sa spunem. Avem un motiv, probabil, ca sa avem si momente de satisfactie si de bucurie.

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Vinerea trecuta Parlamentul European a adoptat o rezolutie. Si colegii care au fost prezenti in plenul Parlamentului European au simtit, probabil, unul si acelasi sentiment, unul de satisfactie din simplul motiv ca s-a demonstrat ca noi sintem intelesi si nu sintem siguri.

Noi, in Parlamentul Republicii Moldova, am adoptat frecvent diferite declaratii, luari de atitudini pe marginea pozitiei unor sau altor parlamente. Eu consider sau noi consideram ca ar fi util ca Parlamentul Republicii Moldova, eu stiu, poate Comisia pentru politica externa si integrare europeana, sa se pronunte cu o declaratie sau, nu stiu in ce forma sa convenim, cu un mesaj de salut si de recunostinta parlamentarilor europeni pentru atitudinea si pentru faptul ca sint alaturi de noi.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun ca proiectul de Lege nr.3315 sa fie aminat pentru miine.

 

Domnul Marian Lupu:

Este deja o nota pe ordinea de zi, care a fost distribuita tuturor parlamentarilor, cu indicatia ca examinarea acestui proiect se va efectua in ziua de miine, 3 noiembrie, in cadrul sedintei plenului Parlamentului.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

O mica remarca pentru domnul Taranu. Dupa numirea domnului Corneliu Mihalache in calitate de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dumnealui, la cerere, nu mai este redactor-sef.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Fractiunea PPCD solicita la sfirsitul sedintei, in mod regulamentar, timp pentru o declaratie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

In ziarul “Literatura si Arta” de joi este o adresare catre Parlamentul Republicii Moldova despre genocidul comunist din Basarabia si Bucovina. Se aduc date foarte tragice. Este vorba de mai bine de un milion de cetateni ai Republicii Moldova care au murit in acesti ani de zile, care au fost impusi sa moara, mai drept vorbind. De aceea, eu propun colegilor nostri ca sa cream o comisie parlamentara, care sa studieze acest material si alte date si apoi sa venim cu o declaratie in Parlament sau, cel putin, sa dam raspuns acestei elite sau unei parti din elita societatii civile, care a semnat acest articol.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu rog sa fie introdus in ordinea de zi pentru astazi proiectul de Hotarire nr.4168 din 31 octombrie 2006.

 

Domnul Marian Lupu:

La ce se refera? Daca as putea sa va rog...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Este vorba de confirmarea in functie a unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

 

Domnul Marian Lupu:

A, este vorba de persoana care a ramas.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Da, care a lipsit data trecuta.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Si eu solicit timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Acum citva timp, in Parlament a activat un grup de experti, care avea menirea sa elaboreze un raport asupra modului de organizare si a eficientei Parlamentului Republicii Moldova. Din pacate, acest raport asa si a ramas ascuns. Fac referinta la el din cauza ca, pe cai ocolite, nu prin cele normale, cunosc anumite elemente din recomandarile de acolo, care se refera si la modul de activitate a comisiilor parlamentare, care, pina in prezent, asa si nu au un statut normal si un regulament de functionare.

Spun aceasta din cauza ca am constatat astazi ca a aparut un nou mecanism de terorizare a deputatilor din opozitie. La indicatia domnului Stoicov, de exemplu, deputatii din opozitie sint penalizati pentru faptul ca nu se prezinta la sedinta comisiei respective.

Vreau sa spun ca, personal, fac parte din ei, o fac deliberat din cauza ca comisia noastra, cel putin, are o modalitate, cel putin, banala de activitate. Noi sintem invitati pentru a face prezenta acolo si a musamaliza activitatea majoritatii parlamentare. In afara de aceasta, modul cum se efectueaza lucrarile comisiei, modul de a pune intrebarile este absolut nenormal.

In acest context eu rog ca sa fie dat publicitatii acest raport. Aceasta in primul rind. Si in al doilea rind, sa fie facuta ordine si in acest aspect, fiindca prezenta noastra la comisie in timpul cind se dezbat niste lucruri secundare, de o maniera formala, nu denota deloc faptul ca noi nu sintem la serviciu si eficienta noastra este mai redusa decit a celor care sint in sala Parlamentului, de exemplu, sau in timpul sedintei comisiei. Lumea sta acolo, pur si simplu, pentru a face prezenta.

Multi dintre deputatii comunisti nu vin decit la sedintele comisiei si decit la sedintele Parlamentului, in rest garajul Parlamentului, in teritoriu, teroare politica si acolo, si in institutia centrala, si in Parlament inclusiv.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

O informatie pentru dumneavoastra. Deci, este, cu adevarat, un proiect in desfasurare, solicitat de mine la inceputul activitatii acestui Parlament, finantat de catre Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. Este un proiect de asistenta tehnica pentru Parlament. Absolut nici un capitol, nici o idee, deci, continutul acestui raport nici nu poate fi unul confidential. Mai mult decit atit, am convenit cu Oficiul PNUD, aici, sa fie publicat si pe site. Aceasta si este logica activitatii care se desfasoara.

Acum in ceea ce priveste participare ori nu. Indiferent de faptul cum ne pare noua continutul, important sau nu, al subiectelor care se discuta in cadrul comisiilor, sau ne pare mai important sau nu subiectul care se discuta in plenul Parlamentului, exista niste norme foarte clare, care cer de la toti deputatii sa isi indeplineasca functiile lor nemijlocite: participarea la sedintele plenului, participarea la sedintele comisiilor. Altfel intrebarea mea este: la ce bun mai faceti parte din aceste comisii? Scrieti cerere, ati plecat si e toata chestia.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa confirm ca domnul Klipii, intr-adevar, nu asista, practic, absolut deloc la sedintele comisiei. Si eu nu fac altceva decit insemn in tabel lucru pe care sint obligat sa il fac. Eu nu adaug si nu scad din salariu, aceasta e chestia contabilitatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu mai atrag atentia, daca priviti foarte atent sistemul de salarizare al deputatilor, exista adaosuri pentru participare la sedintele plenului Parlamentului, pentru participare la sedintele comisiilor. Deci, noi mai avem, inclusiv, o responsabilitate financiara.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu constat ca domnul Stoicov minte, din cauza ca eu eram prezent in Parlament, am refuzat deliberat sa particip la sedintele comisiei, pentru a crea cvorumul necesar, fiindca lipseau toti deputatii. Insa neprezenta mea la sedintele comisiei este un act politic si nu este unul de eschivare de la activitatile mele. Sint prezent in Parlament, activez mai mult decit stau colegii din majoritatea parlamentara.

In afara de aceasta, domnul Stoicov minte, din cauza ca el imi scoate toata ziua de activitate. Eu sint de acord sa imi scoata, de exemplu, ora formala de prezenta, o ora, fiindca la noi in comisie se discuta o ora formala. Se pune la vot, orice discutii, nu au nici un sens, ele se termina cu acelasi rezultat. Una spun deputatii comunisti in comisie, alta fac in plenul Parlamentului. Deci, in acest caz se minte.

In al doilea rind, nu exista nici o norma, la aceasta vreau sa ajungem, care ar impune ceea ce face domnul Stoicov. Este o modalitate suplimentara de a transforma comisia parlamentara intr-o brigada de colhoz. Aceasta este tot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Cel putin, aceste dezbateri ma aduc la ideea ca voi ruga Secretariatul sa duca o evidenta foarte clara privind participarea deputatilor la sedintele tuturor comisiilor. Si o sa rog inclusiv contabilitatea pentru a-mi prezenta o informatie foarte concreta referitor la acele adaosuri, care revin parlamentarilor pentru participarea acestora la sedintele comisiilor permanente. Ca sa avem o claritate si sa facem o ordine nu in privinta unui caz sau a doua cazuri particulare, dar ca o norma generala la acest subiect.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Petrenco,

Va multumesc mult pentru posibilitatea de a face o precizare. Cu adevarat, nu am fost destul de atent, ca sa ma refer la pozitia domnului Corneliu Mihalache, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Articolul in cauza, despre care vorbesc, este intitulat “Tableta cu Corneliu Mihalache”. Indiferent de faptul ca a depus el cerere, nu a depus el cerere, el semneaza acest material si inca unul, tot in aceasta gazeta. Deci, el face declaratii politice. Pentru faptul ca a incalcat juramintul de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Corneliu Mihalache, cred eu, trebuie sa fie destituit din post. O sa vedem care va fi pozitia comisiei de rigoare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Acum doua saptamini am rugat sa obtin acele informatii care inca nu le-am obtinut din anul trecut, cind s-a discutat proiectul de Lege cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala. In momentul de fata, aceste propuneri, aceste raspunsuri nu le am. Nu imi ramine decit sa insist, poate sa fie introdusa in ordinea de zi o chestiune separata pentru a ne informa asupra acelor intrebari la care nu am primit raspuns in plenul Parlamentului si nici dupa plenul Parlamentului nu am primit raspuns. Repet inca o data, ma refer la Legea ce tine de asigurarile in medicina.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Luat act.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, s-a luat act si acum doua saptamini. Daca nu se dau indicatiile respective acum de catre dumneavoastra, atunci eu trebuie sa insist ca sa fie introdusa in ordinea de zi, altfel eu nu vad cum sa obtin raspunsurile. Timp de un an de zile nu pot obtine un raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Sa inchidem logica, aceasta idee.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, pur si simplu, spuneti: solicit sa fie pus la vot. Si e toata treaba. Ca sa am o finalitate aici.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Doua saptamini de zile in urma am rugat sa obtin informatia respectiva, nu am primit-o pina acum.

 

Domnul Marian Lupu:

Solicitati, spre exemplu, sugestia mea, astazi aveti Ora Guvernului, sa prezinte. Daca vreti solicitati si in ordinea de zi, poftim.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Eu pot solicita doua formule. Prima. Dumneavoastra dispuneti Aparatului si organizatiilor respective sa informeze deputatii, asa cum prevede Regulamentul Parlamentului.

Si a doua. Daca nu faceti acest lucru, inseamna ca trebuie sa cerem sa apara in ordinea de zi sau, eu stiu, la Ora Guvernului, sau eu stiu cum. Dar nu pot sa accept ca doua saptamini de zile iarasi, timp de un an de zile, doua saptamini de zile eu am rugat si nu primesc raspunsul.

 

Domnul Marian Lupu:

O sa supun votului. De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, in legatura cu parvenirea unor noi circumstante care necesita examinarea suplimentara a proiectului de Lege nr.3035, fractiunea propune ca proiectul mentionat sa fie exclus din ordinea de zi. Primul. Proiectul nr.3035.

Domnule Presedinte si stimati colegi,

Am si o propunere, la declaratia colegului Klipii, ceea ce tine de garajul Parlamentului. Poate este necesar, caci aceasta este o declaratie goala si nu este in realitate asa ceva, de format o comisie care sa controleze si sa informeze Parlamentul, cine tine acolo, din numarul comunistilor, masinile in garajul Parlamentului.

Si inca una. Privind prezenta la sedintele comisiei. Toti deputatii cunosc faptul ca in Legea cu privire la Statutul deputatului este scris negru pe alb: “Membrul comisiei este obligatoriu sa asiste la sedintele comisiilor”. Daca pe domnul in cauza nu l-a dus capul sa lucreze nici in colhoz, cum spune dinsul, si nu il duce capul nici in comisie sa lucreze, dar numai sa faca declaratii, aceasta e problema lui.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vin in sustinerea domnului Prijmireanu, ca, intr-adevar, este necesara crearea unei comisii ca sa examineze ce se intimpla in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica. Eu nu am stiut despre ce va vorbi astazi domnul Klipii si nu am vrut sa ies astazi la microfon. Dar vreau sa va spun un caz foarte iesit din comun, care s-a intimplat ieri in comisie.

A fost examinat proiectul de Lege, pentru lectura a doua, privind expertiza anticoruptie. A iesit domnul consultant Butescu, a citit raportul, si a mentionat ca au fost 9 propuneri, dintre care comisia accepta 3, fara sa le numeasca pe cele noua. Adica, dumnealui a hotarit deja pentru comisie ce sa accepte si ce nu. Atunci am intervenit:

Stimati colegi,

Dati sa examinam, caci nu se poate asa. Noi trebuie sa le examinam pe toate
9 si comisia sa decida pe care le accepta si pe care nu le accepta. Atunci domnul Butescu a zis: “Dumneata ai fost in sedinta plenara si nu este necesar ca eu sa ti le citesc pe toate.” Adica, dumnealui decide ce trebuie sa hotarasca comisia si ce raport sa fie.

Atunci am rugat: sa mi se prezinte toate materialele, fiindca domnul consultant a facut referinta la un regulament al Guvernului, la un regulament al Centrului pentru Combaterea Crimei Economice si Coruptiei la proiectul la care ma refer. La care domnul consultant a zis ca dumnealui este consultant in comisie si nu este consultant la deputati. A refuzat categoric sa imi dea aceasta informatie. Iata ce se intimpla in aceasta comisie. Si, intr-adevar, e necesar ca... Si a zis ca voi primi raportul dupa ce va fi acceptat de Biroul permanent.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Comisia trebuie sa lucreze si sa ia masurile respective. Si domnul Prijmireanu sa isi retraga etichetarile in privinta domnului Klipii. Eu nu am stiut de ce domnul Klipii nu vine la sedinta, dar asa este. Si mai grav decit acum a prezentat domnul Klipii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Aici, din zona mea, mi se sugereaza ca domnul Presedinte al Parlamentului sa dispuna si contabilizarea, de catre responsabilii din Parlament, din Sectia administrativa, a sticlelor pe care le aduna femeile de serviciu, probabil, din cele mai multe birouri ale comunistilor, care transpira muncind atit de bine in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Eu v-as ruga foarte mult...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar la modul general vreau sa va spun ca reiterez propunerea ca sa facem o sedinta inchisa in Parlament, care sa se numeasca “Dezbateri generale”, si sa fixam o jumatate de zi, in care sa ne spunem ofurile, propunerile, sugestiile si sa ajungem, intr-adevar, sa demonstram ca vrem o activitate eficienta in Parlament, respectind pluralitatea de opinii, pozitiile diferitilor deputati si toleranta, daca, intr-adevar, vrem ca Parlamentul sa fie la locul lui in sistemul politic din Republica Moldova. Eu insist asupra acestui lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Arcadi Pasecinic:

Спасибо, господин Председатель.

хочу напомнить своим уважаемым коллегам, которые сейчас говорят о бесперспективности их участия в заседаниях профильных комиссий, и о том, что мы тоже были в оппозиции. И тоже, наверное, сетовали по схожим поводам. Но мы всегда участвовали в заседаниях комиссий и всегда пытались разрешить, по крайней мере, те вопросы, которые считали необходимыми решить. Это первое.

И второе. У тех, кто нас сейчас слушает и смотрит может создаться впечатление, что наша основная работа происходит в этом зале. Наша основная работа – в комиссиях. Законотворческий процесс осуществляется в комиссиях, а голосование лишь является его завершением. А некоторые наши коллеги считают наоборот. Думаю, что тем, кто сейчас жалуется, вернее тем, кто считает, что не обязательно присутствие на заседаниях комиссии, можно предложить установить камеры в зале заседания и тогда, уверяю вас, и господин Клипий, и госпожа Павличенко будут присутствовать каждый раз на заседаниях комиссии. И с такой же частотой выходить к микрофону.

Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Aceasta ar fi o idee.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Revin la o problema mai veche, deoarece situatia devine tot mai dezastruoasa si mai dezastruoasa. Sa convocam o sedinta speciala simbata, duminica, nu stiu, cu prezenta factorilor de decizie de la Presedintie si de la Guvern la capitolul “situatia din agricultura”, deoarece ceea ce se intimpla astazi la capitolul “vita de vie”, “struguri”, pe care taranii nu o au unde comercializa, unde preturile de achizitii sint la nivel de 80 de banuti, 1 leu, 1 leu si 20. Noi riscam pentru viitor sa raminem numai cu cantitatea de vinuri necesare pentru “guleai”-urile acestea in centrul Chisinaului. Situatia din agricultura necesita, si, in general, taranii de la sate au nevoie, de o mai mare atentie din partea Executivului.

O alta problema, pe care o propun sa fie pusa in discutie aici, impreuna cu Executivul, este situatia in complexul energetic. Au ramas zile numarate si iarna deja a venit. Nu este clar ce este cu preturile la gazele naturale. Preturile la carbune ajunge am citit in presa, pina la 5 mii de lei tona de carbune. Tarile vecine au refuzat sa ne mai livreze carbune aici, in Republica Moldova. Deci, eu insist
ca aceasta propunere sa fie supusa votului, si dati, cu adevarat, sa ne indeplinim obligatiunile noastre fata de alegatori, indiferent de partid, apartenenta de
partid s.a.m.d.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Din nou dumneavoastra? Eu v-as ruga. A treia oara sinteti la microfon si as ruga succint, nu mai mult de 30 de secunde.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Porniti ceasul. Vreau sa spun ca ceea ce a spus domnul Pasecinic este, de fapt, o recunoastere a faptului ca, profitind de conditiile democratice, de acces liber la mass-media, utilizind din plin televiziunea publica, radioul national, guvernarea comunista a acaparat puterea si incalca cu referinta la guvernarile anterioare, de care eu nu sint responsabil pentru ce a fost inainte. Am fost si eu cetatean si am suportat consecintele guvernarii agraro-comuniste. Dar se recunoaste deschis in plenul Parlamentului ca Parlamentul actual, institutiile statului au fost deturnate, au fost subordonate unor interese particulare, care nu au nimic comun.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul a expirat.

 

Domnul Igor Klipii:

Cu institutiile de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am pornit ceasul.

Multumesc.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu regret ca in sedintele in plen ale Parlamentului pentru toata populatia din Republica Moldova se aduc niste argumente marunte, niste maruntisuri care absolut nu denota, deci, insusi activitatea Legislativului, a comunistilor s.a.m.d. Eu, in principiu, nu o obijduiesc pe doamna Cusnir. Daca ar fi bine sa invinovatesc pe cineva, ar fi pe domnul Rosca ca a adus-o in Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Pornind de la caracterul formal al raspunsurilor care vin la interpelarile, cel putin ale mele, dar sint convins ca si la cele ale altor deputati din opozitie, vin cu urmatoarea propunere. Cred ca este cazul ca Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sau Directia juridica a Aparatului Parlamentului sa elaboreze o circulara prin care sa explice functionarilor publici ce prevede legislatia in vigoare a Republicii Moldova la compartimentul interpelari.

Va rog frumos nu comentati, caci am sa va dau sa cititi raspunsurile celor care comentati. Deci, este o atitudine formala sau lipsa de cunostinte. Eu nu cred ca functionarii publici din ministere au o atitudine lipsita de respect fata de deputati. Probabil, ca motiv de baza este lipsa cunostintelor. Si sint convins ca, in urma respectivei circulare, vom primi raspunsuri concrete la intrebarile care se contin in interpelari.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Rog sa puneti la vot ordinea de zi si sa incepem lucrul Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Dumneavoastra ati incheiat?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimati colegi,

Ceea ce am propus eu nu se inscrie la compartimentul Ora Guvernului. Deci, sau comisia condusa de domnul Presedinte Vladimir Turcanu sau Directia juridica accepta. In caz contrar, inseamna ca trebuie sa discutam acest subiect, fiindca nici o intrebare concreta care se contine in interpelari nu este reflectata. Eu pot sa va prezint raspunsul la o interpelare unde 4/5 este apsoara chioara, care descrie cu ce se ocupa ministerul si la urma se spune, dar vom examina continutul interpelarii dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Este o propunere. In zilele care urmeaza intrati la mine cu doua, trei cazuri de acest gen. Ne vom consulta cu specialistii din Directia juridica, din comisie, daca va fi necesar....

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Accept propunerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Eu va rog foarte mult. E timpul deja sa incepem. Scurt, pe doi. Foarte scurt.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa ii spun domnului Stoicov ca nu trebuie sa ii aduca invinuiri domnului Rosca ca m-a adus in Parlament. In primul rind nu domnul Rosca m-a adus. Dar pentru faptul ca am fost inclusa in lista, sa multumeasca ca dumnealui nu era inclus in lista, a transmis si Radio Europa Libera, dar cind am fost inclusa eu la Calarasi si comunistii nu aveau un contracandidat, l-au inclus pe domnul Stoicov.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Perioada de amuzament cred ca s-a terminat. Deci, propunerile pentru ordinea de zi. Am inregistrat trei solicitari de a supune votului propunerile inaintate.

Domnule Untila,

Dumneavoastra ati solicitat sa fie supusa votului propunerea privind... da, referitor la articolul in “Literatura si Arta”. Cine este pentru a accepta aceasta propunere a domnului Untila, va rog sa voteze. Va rog, anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 6.

Sectorul nr.3 – 25.

 

Domnul Marian Lupu:

31 de voturi.

Propunerea nu a fost acceptata.

Propunerea domnului Braghis privind informatia solicitata referitor la fondurile de asigurare obligatorie in medicina. Daca nu gresesc? Aceasta a fost, da? Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Nu va suparati, sa fie anuntate rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi. Situatie similara.

Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului Urechean privind situatia in agricultura si sectorul energetic. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi.

Propunerea nu a gasit sustinerea plenului Parlamentului.

Va multumesc.

Eu rog sa purcedem la sedinta plenului.

Domnule Braghis,

Va rog microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Eu fac imediat o remarca.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

In situatia in care propunerea a fost respinsa, eu as vrea sa obtin un raspuns, nu stiu, de la dumneavoastra cred ca, care este mecanismul de obtinere a raspunsurilor la intrebarile pe care le dau deputatii. Astazi s-a vorbit si despre interpelari si despre alte lucruri. Dumneavoastra spuneti ca sa venim la sedinte. Venim la sedinte, dar nu putem obtine nici un raspuns. Atunci care este sensul prezentei la aceasta sedinta?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am sa rog foarte mult Directia juridica, pregatiti o nota informativa detaliata privind mecanismele legale si prezentati-le colegului nostru, domnului Braghis.

Stimati colegi,

Noi, de fapt, am terminat cu luarile de cuvint. Trebuie odata si odata sa incepem sedinta. Ce inseamna “ce inseamna”? Eu am ascultat toate propunerile si am ajuns la exercitiul de vot. Si eu nu am sa permit sa reincepem din nou discutiile de la zero. Ma iertati, stimati colegi, dar aceasta este regula.

Pentru propunerea domnului Filat. De fapt, nici nu este cazul. Este o propunere absolut salutabila si cred ca toti parlamentarii sustin aceasta propunere. Eu am sa rog foarte mult Comisia pentru politica externa si integrare europeana sa identifice ca este o declaratie, ca este un alt gen de exprimare a pozitiei de multumire din partea Parlamentului Republicii Moldova pentru colegii nostri parlamentari europeni in contextul declaratiei care a fost discutata si adoptata de catre Parlamentul european.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3417 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la statistica oficiala. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la statistica la 6 octombrie curent a fost examinat si adoptat de catre Parlament in prima lectura. In cadrul acestei examinari, Comisia pentru politica economica, buget si finante a mentionat ca inaintarea acestui proiect de lege a fost determinata de necesitatea aducerii in corespundere a actelor oficiale ale organului central de statistica cu Legea nr.424 din 16 decembrie 2004 privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator si anume asigurarea accesului liber al agentilor economici la actele oficiale ale autoritatilor administratiei publice.

In perioada expirata dupa adoptarea proiectului de lege in prima lectura, in comisie nu au parvenit careva propuneri si obiectii suplimentare asupra proiectului respectiv de lege. In temeiul celor expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.412 cu privire la statistica in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua, altele decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint?

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3417. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Rog sa anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. 90 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3417 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Nu, eu imi cer scuze, deja am anuntat tema. Incheiem aceasta tema, o sa va ofer cuvintul. Ce ati spus dumneavoastra? Repetati ce ati spus, va rog. Spuneti. O clipa, va rog. Ce ati spus? Ati mai spus ceva sau mi-a parut? Mi-a parut. Bine.

Stimati colege,

Eu am sa va rog un singur lucru. Daca reactionati, fiti, va rog, la microfoane in timpul util. Nu asteptati jumatate de minuta c mai apoi deja sa interveniti cind sintem in exercitiul de vot. Votul s-a produs deja. Va rog frumos sa fiti cu gindurile pe subiectul pe care il discutam, si nu in alta parte. Ma iertati, noi deja sintem pe al doilea subiect. Il terminam, o sa va ofer cuvintul, da. Daca doriti.

Stimati colegi,

Eu am anuntat subiectul. Comisia prezinta, domnul Stepaniuc, la subiect sau domnul Dragomir, eu va rog. De procedura. Am incheiat acest subiect. Pina la urmatorul subiect interveniti la momentul de procedura.

Va rog, domnule Dragomir.

 

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

La 20 octombrie 2006, conform articolelor 42, 43 si 68 din Codul Audiovizualului, Parlamentul a confirmat in functie opt membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, selectati de Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si Comisia juridica pentru numiri si imunitati.

Cel de al 9-lea candidat, care trebuia confirmat, s-a aflat in acel timp peste hotarele tarii, nu a fost prezent la sedinta Parlamentului si nu a putut fi votat. Astfel, astazi se propune Parlamentului spre confirmare in functie de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului candidatura doamnei Albu Carmelia, jurnalist, actualmente angajata la Compania “Teleradio Moldova”, recomandata de Consiliul ramural al sindicatelor lucratorilor din Radioteleviziune pe un termen de patru ani. In prezent dumneaei este vicedirector executiv, directorul sefei programului TV din anul 2004.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Dragomir,

Aceasta a fost informatia? Da?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Da, dumneaei este prezenta aici.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Doamna Albu Carmelia este prezenta in sala. In eventualitatea unor intrebari in adresa dumneaei sau in adresa comisiei, rog aceste intrebari sa fie adresate.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Albu,

Vreau sa va pun o intrebare. Stiti ca nu am fost niciodata in studio si va dati seama de ce. Dar au fost multi dintre colegii mei si me-au spus ca aveti o mare frica in dumneavoastra si inainte de a incepe emisiunea ii preintimpinati ca nu cumva sa vorbeasca ceva despre fractiunea majoritara, ca veti primi peste cap. A disparut cumva frica aceasta din dumneavoastra?

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, eu am sa atrag atentia pentru acest caz si pentru toate celelalte. Rog sa urmam anumite norme etice. Daca sint intrebari, le adresati. Daca sint vorbe si birfe, cred ca este alta categorie. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Dragomir.

Domnule Turcan,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat materialele prezentate referitor la proiectul de Hotarire a Parlamentului, nr.4168. Candidatura doamnei Albu Carmelia a fost studiata din punct de vedere al corespunderii cerintelor legislatiei. Comisia a constatat ca candidatura in cauza intruneste toate conditiile legale si propune Parlamentului proiectul de Hotarire nr.4168 spre examinare si adoptare.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule presedinte al comisiei,

Spuneti, va rog, domnul Stepaniuc ce opinie are in privinta aceasta?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cine?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnul Stepaniuc cunoasteti ce opinie are in privinta candidaturii Albu Carmelia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnul Stepaniuc este prezent in sala. Puteti sa ii adresati intrebarea dumnealui.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar dumneavoastra ii cunoasteti opinia?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am materialele comisiei, intrebarea, imi pare, ca este intr-aiurea, pur si simplu.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu v-as ruga foarte mult si as incuraja o comunicare directa si nu prin intermediere. Alte intrebari?

Domnul Turcanu,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului adoptarea Hotaririi Parlamentului cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Cine este pentru adoptarea acestei hotariri prin care se confirma in functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului doamna Carmelia Albu pe un termen de 4 ani, rog sa il voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi “pro”. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 5.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, 5 impotriva. Cu aceste rezultate, proiectul de Hotarire nr.4168 este adoptat.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Urmind normele de procedura existente, o invit pe doamna Carmelia Albu la tribuna centrala pentru depunerea juramintului. Va rog.

 

Doamna Carmelia Albu – membru al Consiliului Coordonator al
 Audiovizualului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Jur sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa imi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce imi revin potrivit functiei, sa nu fac declaratii politice pe parcursul validitatii mandatului.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa semnati.

Doamna Albu,

Felicitarile noastre si va dorim mult succes.

Doamna Camelia Albu:

Multumesc. (Aplauze).

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam. Proiectul nr.2483 cu privire la proiectul titlului IX din Codul fiscal. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Prezint raportul asupra proiectului de Lege cu privire la proiectul titlului IX din Codul fiscal pentru lectura a doua.

Comisia a examinat proiectul de lege in lectura a doua si in contextul obiectiilor si propunerilor expuse in avizele comisiilor permanente, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si ale celor inaintate de deputati propune urmatoarele.

La articolul 335 se sustine obiectia expusa de Directia juridica privind aducerea in concordanta a textului alineatelor (1) si (2) litera a), prin care urmeaza sa se specifice ca taxele rutiere sint taxe percepute pentru folosirea drumurilor de catre posesorii mijloacelor de transport, cu modificarile respective ale prevederilor din capitolul II al proiectului si anexa respectiva.

Propunerea Directiei juridice de a exclude de la articolul 335 alineatul (2), litera b) cuvintele “Republica Moldova”. Nu se sustine. Deoarece, taxele rutiere indicate se aplica pentru mijloacele de transport neinregistrate in Republica Moldova pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova.

La alineatul (4) din acest articol se va sustine propunerea Directiei juridice si in final se va completa cu cuvintele: “in conformitate cu titlul II din Codul fiscal.”         

La propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante, precum si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, notiunile de mijloace de transport, utilizate pentru aceasta lege, au fost sistematizate si corelate cu cadrul legislativ actualmente in vigoare, tinindu-se cont de Hotarirea Guvernului nr.54 din
26 ianuarie 2004 si a prevederilor articolului 19 din Legea privind actele legislative.

La acelasi articol 336 se vor exclude notiunile ce vizeaza autovehiculele de baza si de specialitate ale Departamentului Situatii Exceptionale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ca fiind niste norme cu caracter normativ si, in fond, acestea repeta normele de la notiunile de autovehicule pentru utilizari speciale pe sasiu.

In contextul avizului Directiei juridice, prevederile articolului 337 au fost imbunatatite redactional cu excluderea cuvintelor “actul de inregistrare”. La articolul 338 alienatul (1), Directia juridica propune de a exclude enumerarea mijloacelor de transport care pot constitui obiect al impunerii, deoarece acestea sint expuse la articolul 336. Consideram oportun de a mentine redactia propusa de Guvern, deoarece, acestea nu pot fi enumerate in anexa, daca nu sint stipulate la concret in textul legii.

Pornind de la obiectiile expuse de Directia juridica si a domnului deputat Dmitri Todoroglo, la articolul 338 alineatul (2) litera a), propozitia a doua se va exclude, acceptind redactia propusa de deputatul Todoroglo, cu urmatorul text: “tractoarele si remorcile folosite exclusiv in activitatea agricola”. Iara la propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante si la recomandarile expuse de domnul deputat Filat, prevederile de la literele c) si d) ale acestui articol se exclud.

La propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante, la articolul 340 alineatul (3) litera d) se va exclude, iar alineatul (4) se va completa cu sintagma “pentru anul curent”. Conform obiectiei prezentate de Directia juridica, la articolul 341 alineatul (4) cuvintele “baza impozabila” se vor substitui prin cuvintele “Taxa ce urmeaza a fi achitata.”

Propunerea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie privind scutirea invalizilor de achitarea taxei este indicata la articolul 343. La articolul 344 alineatul (2) litera a), se accepta redactia propusa de Directia juridica, conform careia nu sint subiect al impunerii persoanele fizice si persoanele juridice rezidente care plaseaza autovehiculele in regim vamal de import.

Propunerea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie de a comasa prevederile articolelor 343 si 348 nu se accepta, deoarece, norma articolului 343 se refera la autovehiculele inmatriculate in Republica Moldova, iar cele de la
articolul 348 – la cele neinmatriculate in Republica Moldova.

Obiectiile aceleiasi comisii de la articolul 344 alienatul (2) litera b) nu pot fi sustinute, deoarece, propunerile expuse nu tin de subiectul de la litera b), ci de cele de la litera a), care se modifica in redactia propusa mai sus de Directia juridica.

In contextul obiectiilor expuse de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, de Comisia pentru politica economica, buget si finante si, partial, de domnul deputat Ion Gutu, la articolele 351 si 353 se propune ca articolul 351 sa fie completat cu un alineat nou, avin urmatorul cuprins: “Cotele stabilite ale taxei se dubleaza pentru autovehiculele ce depasesc masa totala, sarcina masica pe osie sau gabaritele, daca acestea circula fara autorizatie necesara sau daca masa totala sarcina masica pe osie sau gabaritele acestora nu coincid cu cele indicate in autorizatie.”

Pornind de la prevederile acestui alineat, se vor exclude totalmente prevederile articolului 353 privind raspunderea pentru incalcarea prezentului capitol. Iar articolul 352 se completeaza cu prevederile alineatelor (5) si (8) ce reglementeaza modul de calculare, achitare a taxei si de prezentare a darilor de seama pentru depasirea autovehiculelor a caror masa totala sarcina masica pe osie sau gabaritele depasesc limitele admise. Cocnomitent, la anexa nr.3 au fost excluse prevederile literei b) de la punctul 1 si propozitia a doua de la articolul 351.

Propunerea domnului deputat Dumitru Braghis de a exclude aplicarea taxei pentru folosirea zonei de protectie din afara perimetrului localitatilor pentru amplasarea publicitatii exterioare o consideram prematura si in momentul de fata nu poate fi exclusa, deoarece aceasta reprezinta o sursa de formare a Fondului rutier anual si excluderea acestei taxe va cauza reducerea acesteia, fapt nedorit, dupa cum a mentionat in avizul sau si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

Mai mult decit atit, Legea drumurilor nr.509 din 22 iunie 1995 permite amplasarea acestor obiecte in cazuri exceptionale, fara a stabili care sint aceste cazuri, pe cind Legea fondului rutier, adoptata ulterior, prevede achitarea taxei pentru efectuarea de lucrari si amplasarea de obiecte pentru prestarea serviciilor rutiere in cazurile autorizarii de organele competente.

Totodata, pentru a exclude dubla impunere cu taxa locala si in contextul obiectiilor expuse de Directia juridica la articolul 364, se vor completa articolele 358 si 363 in final cu sintagma: “din afara perimetrului localitatilor”, introducind modificarile respective si in textul capitolelor 5 si 6 ale proiectului mentionat.

Se accepta propunerea Directiei juridice de la articolul 367, care va fi completat cu alineatele (2) si (8), ce va concretiza momentul achitarii taxei. La propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante, obiectul impunerii de la anexa nr.4 pentru mijloacele de transport cu depasirea masei totale si a gabaritelor neinregistrate in Republica Moldova va fi efectuat similar celor din legea actuala in vigoare.

Pornind de la propunerile si obiectiile acceptate, textul legii va fi sistematizat si imbunatatit redactional. Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege, cu obiectiile si propunerile acceptate conform sintezei alaturate, spre adoptare de catre Parlament in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule vicepresedinte,

Referitor la articolul 353 cifra 4, eu imi cer scuze ca nu am intervenit in timp, dar, poate, acum sa elucidam situatia. Deci, punctul respectiv prevede ca posesorul mijlocului de transport nu poate fi sanctionat de doua ori pentru una si aceeasi incalcare prevazuta de alineatul (1) al prezentului articol. Ce se va intimpla daca, spre exemplu, dupa achitarea amenzii, dinsul nu va indeplini prevederile
articolului 1? Ulterior, el nu va mai putea fi sanctionat. Eu cred ca aici noi trebuie sa fim atenti si sa specificam foarte clar, ca sa nu apara colizie juridica.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule deputat Filat.

Daca este vorba de articolul 353 “Raspunderea pentru incalcarea prezentului capitol”, eu vreau sa va zic ca, in urma discutiilor, acest articol a fost exclus in general. Si toate momentele respective au fost...

 

Domnul Marian Lupu:

Au fost eliminate.

Domnul Gheorghe Popa:

Impuse in articolul 351.

 

Domnul Marian Lupu:

Perfect.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

In primul rind, o remarca. Deputatii nu pot sa faca recomandari in lectura a doua, pot sa faca amendamente. Dumneavoastra acum ati inclus in raport ca la recomandarile deputatului se accepta.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Cosarciuc,

Da, va rog, sa ma scuzati.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si acum o propunere concreta la anexa nr.2. Taxele pentru folosirea drumurilor de catre mijloacele de transport auto neinregistrate in Republica Moldova. Acum, conform acestui proiect de lege, se introduce taxa pentru tranzitarea tarii si sint destul de mari, pentru ca acei care doresc sa tranziteze tara trebuie sa le plateasca la hotare. Eu as propune ca noi sa excludem aceste taxe pentru tranzitare tarii, fiindca si asa sintem ocoliti de toate transporturile internationale.

Eu am trecut prin vamile Republicii Moldova si in directia Ucrainei, si in directia Romaniei si nu prea am vazut transporturi internationale, automobile straine ca sa treaca hotarul nostru. Nu prea trec ei prin Republica Moldova. Propunere concreta: sa excludem din anexa nr.2 taxa in euro pentru tranzitarea tarii.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc, domnule deputat Cosarciuc.

Aceasta propunere, de fapt, a fost invocata si de alti deputati. Comisia a ajuns la concluzia ca anexa nr.2 “Taxele pentru folosirea drumurilor republicii de catre autovehiculele neinmatriculate” sa fie pastrata.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, pozitia comisiei la aceasta propunere?

 

Domnul Gheorghe Popa:     

Sa fie pastrata.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Asa cum este.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Supunem votului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu propun sa supunem votului, fiindca am adus argumentele, stimati colegi, nu prea sintem tranzitati de transporturi straine. Si noi mai introducem ca ei sa plateasca la hotar si vor face in continuare acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului propunerea domnului Cosarciuc. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 1.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul Marian Lupu:

18 voturi. Propunerea nu a fost acceptata.

Stimati colegi,

Putina liniste. Sa facem exercitii suplimentare, dar alta data, referitor la pozitia si unghiul de tinere a miinii.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Popa,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Vicepresedintele comisiei ne propune, dupa procedura de vot, sa faca imediat si prezentarea pentru proiectele nr.2484, 2485 ori sint trei proiecte de legi intr-un singur pachet, dar nu mai devreme de a supune votului adoptarea in a doua lectura a primei legi nr.2483. Cine este pentru adoptarea acestui proiect in a doua lectura, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 11.

 

 

Domnul Marian Lupu:

74 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2483 este adoptat in lectura a doua.

Domnule Popa,

Rog sa... De fapt, sintem in lectura a doua. Rog pe rind sa prezentati proiectul nr.2484, dupa care votam, si ultimul nr.2485.

Va rog.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Prezint raportul asupra proiectului de Lege pentru punerea in aplicare a titlului IX din Codul fiscal. Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de Directia juridica si de deputati, constata urmatoarele.

In scopul utilizarii unei terminologii unice, se propune ca la articolul 1 din proiect denumirea sa fie expusa in urmatoarea redactie: “punerea in aplicare”, iar in textul articolului, cuvintele “intra in vigoare” sa fie substituite prin cuvintele “se pune in aplicare incepind cu”.

Articolul 2 din proiect se propune a fi divizat in doua articole si anume alineatul (1) din proiect va deveni articolul 2, avind denumirea “modificarea unor acte legislative”, iar alineatele (2) si (3), fiind renumerotate, vor fi incluse in articolul 3 “Dispozitii finale si tranzitorii”.

Totodata, la articolul 2 litera b), se propune substituirea cuvintelor “intrarea in vigoare” prin cuvintele “punerea in aplicare”, iar dupa litera b), se propune completarea proiectului cu o litera noua c), cu urmatorul cuprins “Va asigura publicarea integrala in Monitorul Oficial al Republicii Moldova” a Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 si a legilor respective pentru punerea in aplicare a titlurilor Codului fiscal.”

Concomitent, la alineatul (3), care devine alineatul (2) al articolului 3, se propune substituirea cuvintelor “posesorii de mijloace de transport auto” prin cuvintele “folosirea drumurilor de catre autovehicule”.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Popa,

Vizavi de articolul 2 cifra 3. Desigur, agentii economici, posesorii autovehiculelor, care urmeaza a fi scutiti, sint identificati prin mentionarea a caror activitate de baza efectiva este prevazuta de anexa nr.3 s.a.m.d. dupa text. Spuneti, va rog frumos, eu si in discutiile in prima lectura am cerut o explicatie: agentii a caror activitate de baza este activitatea in sectorul agricol, agent economic, da, poate sa procure si automobile de lux in cazul acesta. Si ce se intimpla in sensul acesta?

Nu credeti ca era bine de identificat foarte clar in legislatie si care mijloace urmeaza a fi scutite a agentilor economici, care activitate de baza este prevazuta la articolul respectiv.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, multumesc, domnule deputat Filat.

Noi am dat notiunea clara “de activitate agricola”. Deci, in notiunea “de activitate agricola” este foarte clar expusa pentru...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am inteles. Aceasta si vreau sa mentionez. Posesorii sint identificati foarte clar. Dar, totodata, vreau sa va spun ca pe o intreprindere care are activitate de baza se poate de achizitionat limuzine, daca vreti pina la urma. Si ce inseamna ca limuzinele respective care nu au nici in cot nici in mineca cu activitatea in domeniul agricol, urmeaza a fi scutite de taxele respective. Eu ziceam ca poate, daca am specificat foarte clar posesorii, sa identificam foarte clar sau sa specificam foarte clar care unitati de transport? Unitatile de transport ale agentilor economici, a caror activitate, care sint folosite nemijlocit in activitatea de baza s.a.m.d. Deci, este o intrebare. Haideti, sa cugetam.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Eu nu cred ca trebuie de dezvaluit discutiile asupra acestei situatii, deoarece noi am votat deja aceasta lege.

Domnule deputat,

Noi vorbim acum despre Legea pentru numere de aplicare a titlului IX. Si daca este ceva referitor la acest proiect de lege, poftim.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Popa,

Eu nu vreau sa intru cu dumneavoastra in polemica. Deci, legea respectiva are norme. Una dintre normele prezentei legi este ceea ce am citit noi.

Domnule Presedinte,

Eu nu stiu, poate cineva care cunoaste mai bine problema data. Este o intrebare si, ma rog, daca este raspuns, as vrea sa il aud.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Bondacriuc.

 

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi in lege, in titlul IX am introdus si am corectat notiunea “activitatea agricola”, unde este stipulat ca activitatea de productie, prestarea de servicii, executarea de lucrari in domeniul fitotehniei, horticulturii si zootehniei...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu am impresia ca nu sint inteles.

Dupa sedinta, special pentru domnul Jdanov, am sa explic ce am in vedere. Eu nu pun la indoiala ca noi am identificat clar care este domeniul. Eu vorbesc despre faptul ca autoturismele si unitatile de transport, ai caror posesori sint acesti agenti economici, a caror activitate ati definit-o foarte bine in lege, urmeaza a fi supuse scutirii. Si v-am dat si un exemplu. SRL nu stiu care in satul respectiv, pe numele intreprinderii respective se achizitioneaza o unitate de transport care este scutita de impozit si care nu are nici o treaba cu activitatea in agricultura.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa deblocam putin, ca stam pe loc.

Pozitia comisiei care este?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Presedinte,

Asa cum este in proiectul prezentat.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, poate de la microfonul 2 ni se aduce o claritate.

Microfonul nr.2, va rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Colegul deputat are dreptate ca transporturile, care absolut nu sint legate de indeplinirea unor cerinte tehnologice, ceea ce este legat de cresterea plantelor sau in ramura zootehniei, nu au dreptul sa aiba unele scutiri. Asa am inteles. Si domnul Bondarciuc a explicat si prevede care tehnica cade sub aceasta problema legata de indeplinirea unei sau altei cerinte tehnologice.

Daca o intreprindere SRL cu alta are un autobuz care circula din Chisinau pina la Iargara, sigur ca aceasta, desi acesta este agent economic agricol, care activeaza in agricultura, nicidecum acest autobus nu are dreptul sa fie scutit de cheltuieli legate de fondul rutier. Mi se pare ca aceasta e clar. Asa trebuie sa fie sau altceva voi... Eu asa am inteles.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Todoroglo,

Nu va suparati, insa eu, spre deosebire de dumneavoastra, iau legea si citesc exact ce spune legea. Iar legea spune foarte clar ca in anii 2006 – 2010 inclusiv sint scutiti de taxa pentru posedare de mijloace de transport auto inregistrate in Republica Moldova agentii economici producatori agricoli, indiferent de forma juridica de organizare, a caror activitate de baza efectiva este prevazuta in anexa nr.3. Si nu exista nici o specificare tehnica. Eu aceasta propun.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Am inteles. Domnul Bondarciuc si comisia, mi se pare ca ar fi corect in textul pe care il avem noi aici scris sa fie o referire la ceea ce a fost spus, care tehnica cade asupra acestei referiri, din cauza ca este o notiune acolo pe care a citit-o domnul Bondarciuc. Si in textul acesta scris trebuie sa fie facuta o referire conform cerintelor cutare si cutare. Atunci textul o sa fie corect.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu ii multumesc foarte mult domnului Todoroglo.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Atunci textul o sa fie corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, si atunci care ar fi formula? Cineva poate sa imi spuna formula concreta? Ca sa stiu cum.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu cred ca formula acum va fi greu, din punct de vedere tehnic, sa o nominalizam, dar ideea este sa fie acceptata ca sa fie identificata exact si tehnica care cade sub incidenta respectiva. Deci, unitatile de transport...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Filat:

...Care sint utilizate in procesul tehnologic s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aici noi putem sa adaugam o fraza “care sint utilizate in procesul tehnologic pentru producerea s.a.m.d.”

 

Domnul Marian Lupu:

In sfirsit. Bine.

Comisia accepta?

De fapt, comisia si a evocat, a formulat aceasta propunere. Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. Propunere? Nu.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2484, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond si de propunerile acceptate de comisie. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 13.

 

Domnul Marian Lupu:

75 de voturi “pro”, impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2484 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2485 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Domnule Popa,

Va rog.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Proiectul de Lege prezentat a fost elaborat in scopul ajustarii legislatiei in vigoare la prevederile titlului IX din Codul fiscal, taxele rutiere – si are ca subiect substituirea cuvintelor:

“Taxei percepute in Fondul Rutier si taxa pentru folosirea drumurilor percepute de la posesorii mijloacelor de transport inmatriculate in Republica Moldova cu taxa rutiera”. Si comisia propune ca acest proiect de Lege sa fie votat in lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu la fel.

Stimati colegi,

Propuneri, altele decit cele prezentate in raportul comisiei? Nu sint.

Domnule Popa,

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2485. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul Marian Lupu:

75 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2485 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3450 pentru modificarea articolului 1 din Legea privind Zona Antreprenoriatului Liber – Parcul de Productie “Otaci–Business”. Lectura a doua.

Domnule Bondarciuc,

Va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.1565 privind Zona Antreprenoriatului Liber – Parcul de Productie “Otaci–Business”la 6 octombrie curent a fost examinat si adoptat de catre Parlament in prima lectura. Comisia pentru politica economica, buget si finante in cadrul acestei examinari a mentionat ca acest proiect de lege face parte din cadrul masurilor complexe care au drept scop revitalizarea activitatii zonei libere din orasul Otaci.

Proiectul mentionat prevede, de fapt, micsorarea teritoriului zonei libere din 94,12 hectare la 33,19 hectare, teritoriu care coincide cu perimetrul actualmente valorificat de rezidentii actuali ai zonei libere, fiind suficienta pentru asigurarea unei dezvoltari stabile a parcului de productie. In cadrul sedintei in plen au parvenit propuneri de a include in proiect o prevedere care ar stipula ca diferenta de teren ramasa urmeaza a fi restituita fostului proprietar, care este Primaria orasului Otaci.

De aceea, comisia propune de completat articolul 6 “Dispozitii tranzitorii si finale” cu un nou alineat, cu urmatorul cuprins: “Urmarea modificarii suprafetei totale a Zonei Antreprenoriatului Liber – Parcul de Productie “Otaci–Business”, terenurile ramase in urma schimbarii configuratiei zonei libere, scoase din arealul zonei libere, care constituie in total 60,93 hectare, se transmit primariei orasului Otaci de catre administratia zonei”.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de lege pentru modificarea articolului 1 din Legea privind Zona Antreprenoriatului Liber – Parcul de Productie “Otaci – Business” in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri, altele decit cele evocate de presedintele comisiei? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3450, conform continutului raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 11.

Domnul Marian Lupu:

75 de voturi “pro”. Impotriva? Vad eu un vot in sectorul nr.3.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Un vot “impotriva”.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.3450 este adoptat in lectura a doua.

Deci, un mic anunt. Cred ca am fost peste masura de harnici si eficienti si foarte rapizi, pe motivul pe care reprezentantii Guvernului au fost invitati la 11.30 sa se prezinte in aceasta sala pentru a oferi raspunsurile la intrebarile dumneavoastra. Eu propun sa fie anuntata o scurta pauza de 20 de minute. Sedinta o reluam la 11.30.

Intre timp, atrag atentia, ati fost informati in acest rastimp ca doritorii sa mearga in biroul nr.300 la etajul 3 pentru a face niste poze ale dumneavoastra, ale tuturor pentru albumul Parlamentului, editia reactualizata.

O informatie la microfonul nr. 4.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Vizavi de propunerea domnului Filat privind intocmirea textului unei declaratii. Deci, comisia propune ca aceasta declaratie sa fie data citire miine. Deci, dat fiind insuficienta de timp, pentru a o prelucra in modul cuvenit.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Acceptat.

Va multumesc.

Pauza in sedinta. Sedinta va fi reluata la 11.30.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, reluam sedinta. Urmatorul subiect pe ordinea de zi – intrebari si interpelari. Inainte de a purcede la acest subiect pentru discutie, as vrea sa ma consult cu dumneavoastra referitor la timpul pe care il oferim, fiindca astazi sint invitate 5 persoane pentru a da raspuns la intrebari si interpelari. De aceea, sa fixam pina la cite minute dam invitatilor nostri. Si, totodata, conform Regulamentului, pentru replici la intrebarile pe care dumneavoastra le-ati inaintat este prevazut pina la 3 minute.

Care sint propunerile? In primul rind, 5 minute pentru invitati, da? Sintem toti de acord pina la 5 minute? Da.

Va multumesc.

Conform Regulamentului, 3 minute pentru replici si timpul care ne ramine il folosim pentru intrebari si interpelari pentru data viitoare, am in vedere pentru intrebarile pe care le inaintati.

De aceea, este ora 11.35, eu va rog pe urma sa nu fie suparari in sala la acest capitol. Va rog, sa-l invitam la microfonul central pe domnul Miron Gagauz ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor, pentru a da raspuns la intrebarile si interpelarile inaintate de catre domnul deputat Ion Gutu referitor la informatia cu privire la blocarea cailor ferate ale Republicii Moldova de catre Federatia Rusa. Poftim, domnule ministru. 5 minute.

 

Domnul Miron Gagauz – ministrul transporturilor si gospodariei
 drumurilor:

Уважаемый господин депутат, на ваш запрос мы дали письменный ответ. ситуация по железной дороге сегодня складывается таким образом, что в связи с введением запрета на курсирование поезда № 47, 48 Кишинёв-Москва – из-за его систематического опоздания по причине следования по обходному пути через Кермеци-Ларга, a не через Могилёв – российская железная дорога с 1-го ноября запретила курсирование данного поезда.

В настоящее время вывоз пассажиров осуществляется двумя поездами, это поезд № 65 и 66 московского формирования и № 341 и 342. Пока мы обеспечиваем вывоз пассажиров, серьёзного ажиотажа не наблюдается. Есть резерв пополнения данных поездов до полной схемы. Посмотрим, как дальше будет развиваться ситуация.

Что касается грузовых перевозок, то здесь проблема частично решена тем, что грузы следуют через Кермеци-Ларга, за исключение акцизных грузов, что создаёт достаточно большие сложности для экономических агентов Республики Молдова.

Я буквально позавчера был на Oкницком мосту через Могилёв, реку Днестр, мост в принципе исправный, никаких работ там не ведётся. Украинские коллеги сейчас рассматривают вопрос…, согласовывают вопрос открытия данного моста на своем уровне. Считаю, что ремонт моста неоправданно затянулся.

Сегодня мы имеем 52 задержанных вагонa с бензином следующих
из Румынии в Одессу, принадлежащих фирме «Лукойл». Иных грузов у нас там нет.

Проблемой открытия движения через Могилёв-Подольск, в принципе, занимаются не только я, но и все те, кому положено. Надеюсь, что будет достигнут положительный результат.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Я извиняюсь, я вообще не обращался с запросом, а просил, чтобы в Парламент был приглашен министр транспорта, уважаемый господин Гагауз для того, чтобы он пояснил Парламенту и населению ситуацию, сложившуюся вокруг пассажирских и грузовых перевозок на молдавской железной дороге, потому что это волнует не только меня.

И второе. Господин министр, действительно, сложилась не просто критическая ситуация. Украина и Россия договорились перекрыть нам кислород, грубо говоря, направляют нас: уважаемые молдаване, езжайте через Тирасполь. Мы через Тирасполь принципиально не хотим ехать, создаём массу проблем тысячам людей, нашим гостям и не хотим принимать решение. Потому что кто-то выставляет на первый план свои амбиции и создаёт чрезвычайную ситуацию в республике.

Всё равно придётся ехать через Тирасполь, если не сегодня, то завтра. Зачем эти проблемы создавать? Кому это нужно сейчас? Скажите. Нам только этого не хватает сейчас в преддверии зимы. Неужели не понятно, что надо сесть за стол переговоров, найти выход из положения и всё.

 

Domnul Miron Gagauz:

Хочу ответить на ваши вопросы следующим образом. Сожалею, что вы считаете, что мы не информируем людей и население. По-моему, в прессе достаточно широко освещается ситуация, которая складывается. Что касается второго вопроса, то зачитаю одно письмо, чтобы стало ясно, почему мы не можем и не имеем права ехать через приднестровский регион.

Письмо адресовано генеральному директору украинских железных дорог за подписью так называемого министра внутренних дел Приднестровья, господина Королёва. И вот что он пишет ему: «Министерство Внутренних Дел Приднестровской Молдавской Республики при наличие оплаты гарантирует беспрепятственность и безопасность перевозимых грузов через приднестровскую железную дорогу на участке Кучурганы-Бендеры».

Я что хочу подчеркнуть? Нас там нет, мы не управляем инфраструктурой. Если вы можете здесь, в законодательном органе обязать меня заключить договор с непризнанной структурой, захватившей имущество железной дороги, то я, конечно, этому подчинюсь.

Но сегодня нельзя требовать от нас того, чего мы физически не можем сделать. Если мы не управляем инфраструктурой, если у меня нет гарантии безопасности движения, безопасности человеческих жизни, то кто дал мне право рисковать человеческими жизнями? Или кто, вообще, дал кому-то право этим делом заниматься? Я хочу, чтобы вы поняли, что это не амбиции, это – реальность, согласно которой было захвачено имущество железной дороги Молдовы, государственного предприятия. Имущество нашей страны находится в руках, не хочу сейчас употреблять неадекватную терминологию, а вы требуете от нас ехать туда, где нас нет. Это всё равно, что ехать с выключенными фарами в автомобиле ночью. Я как профессионал знаю, о чём говорю.

Если вы вынесите решение, уполномочите Правительство вести переговоры с данной структурой, признать собственность Республики Молдова собственностью приднестровского региона, то, пожалуйста, мы сделаем это.

Но сегодня, ни юридических, ни моральных механизмов у нас нет для работы в данном регионе. И до тех пор пока мы не найдём правильного решения, которое обеспечит безопасность человеческих жизней, никто не может и не имеет права брать на себя эту ответственность.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru.

Luati loc.

La microfonul central se invita domnul ministru al administratiei publice locale Vitalie Vrabie, pentru a da raspuns domnului deputat Marcel Raducan la interpelarea cu privire la neracordarea strazii Crizantemelor la energia electrica.

 

Domnul Vitalie Vrabie – ministrul administratiei publice locale:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

La interpelarea din 19 octombrie a domnului deputat Marcel Raducan vreau sa va comunic urmatoarele. Am investigat, de comun cu reprezentantii Primariei municipiului Chisinau si ai Societatii pe Actiuni “Union Fenosa”, in teren. Am depistat contrariu celor anuntate in interpelare. Doar 14 imobile, care sint inregistrate si inventariate, altele 14 care sint doar loturi atribuite si nu sint inca construite.

Am recomandat Primariei municipiului Chisinau sa execute, in termene cit mai restrinse, proiectul de executie a acestor lucrari, urmind sa fie transmis
SA “Union Fenosa”, pentru ca dinsii sa construiasca propriu-zis aceste retele. Si avem acordul deja si a unuia, si a altuia, care sint si in scris, si a domnului primar interimar Vasile Ursu, si a Retelelor Electrice Chisinau. Vreau sa va comunic ca ministerul va monitoriza acest proces si va vom informa suplimentar in timp.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimate domnule ministru,

Multumesc pentru raspuns. Dar ati spus ca ati constatat contrariu la ceea ce am spus eu. Va refereati la aceea ca acele case despre care am declarat eu ca nu sint racordate la retele, sint racordate?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Ati mentionat 39 la numar, dar nu sint atitea. Deci, la aceasta am facut eu referinta.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc.

Spuneti, va rog frumos, din cele 14, care sint date in exploatare, sa spunem asa, sint racordate la retele sau nu?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Doar 4 sint conectate la consumul de energie electrica.

 

Domnul Marcel Raducan:

Celelalte 10 nu sint?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Nu sint.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

La microfonul central se invita domnul viceministru al economiei si comertului Sergiu Sainciuc pentru a da raspuns la interpelarea deputatului Alexandru Lipcan. Dumnealui este in sala? Nu este. Cu privire la lichidarea restantelor la salariu ale colaboratorilor organelor de forta. Care va fi decizia? In scris, da?

Va multumim mult.

Urmatorul raspuns la interpelarea cu privire la obtinerea sistemului de preferinte comerciale autonome in comertul cu Uniunea Europeana la interpelarea deputatului Veaceslav Untila.

Va rog, la microfonul central, domnul Viorel Melnic, viceministru al economiei si comertului. Va rog, pina la 5 minute.

 

Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Deci, la interpelarea domnului deputat Veaceslav Untila din 19 octombrie vreau sa va comunic urmatoarele. Raspunsul Ministerului Economiei si Comertului a fost, de fapt, remis in scris, dar, concomitent, avind in vedere faptul ca interpelarea a fost divizata in trei parti, as vrea sa fac careva constatari la aceasta interpelare.

Deci, in privinta soldului negativ al balantei comerciale externe vreau sa aduc la cunostinta auditoriului ca este inregistrata momentan o crestere cu 35% a deficitului bugetar, cu 35% mai mult decit in perioada similara a anului trecut.

Deci, evident balanta comerciala este influentata de doi factori, acestia sint: importul si exportul, care, de fapt, discrepantele dintre aceste doua elemente au si provocat deficitul. Si vreau sa va aduc la cunostinta care sint masurile pe care le intreprinde Guvernul pentru a depasi aceasta situatie.        

Se conlucreaza foarte activ cu sectorul privat si agentii economici in vederea acordarii suportului pentru a valorifica pe deplin oportunitatile oferite de sistemul de preferinta GSP Plus. Au fost elaborate si aprobate strategii sectoriale si Strategia de atragere a investitiilor, promovarea exporturilor. Implementarea acestora va permite redresarea situatiei in economie.

Cu succes au fost realizate cerintele Comisiei europene in vederea obtinerii preferintelor autonome comerciale. Extinderea acestor preferinte pot fi obtinute conform scenariului optimist la inceputul lunii iunie 2007. Au fost inaintate Guvernului spre aprobare un sir de propuneri privind aplicarea masurilor de aparare comerciala prin introducerea exceptiilor de la regimul de comert liber cu tarile CSI.

Guvernul a aprobat un sir de acte normative ce reglementeaza modul de aplicare a masurilor netarifare la import, cum ar fi: cerintele fata de ambalaj, sticle, calitatea produselor, corespunderea standardelor. Si, in ultimul rind, dar nu in final, in cadrul sedintei comisiei mixte interguvernamentale moldo-ruse, care va avea loc la sfirsitul lunii noiembrie la Moscova, va fi pus in discutie subiectul reluarii exporturilor pe piata Rusiei.

Deci, o alta parte a interpelarii domnului deputat este capitolul protectiei concurentei si limitarea monopolului. Deci, s-a axat intrebarea in interpelare mai mult, de ce nu functioneaza si de ce nu lucreaza Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei in Republica Moldova?

Tin sa va mentionez la acest capitol ca din partea Guvernului au fost realizate toate actiunile in ceea ce consta baza legislativa pentru functionarea acestei agentii. Dar, conform legislatiei in vigoare, Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei este un organ pentru reglementare, independent de Guvern si se creeaza de catre Parlament. In acest context, problema mentionata poate fi solutionata numai dupa aprobarea de catre Parlament a conducerii Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei. Deci, este vorba de presedintele acestei agentii si de doi vicepresedinti.

Si, daca vorbim despre obtinerea preferintelor comerciale autonome, vreau sa va aduc la cunostinta ca, in cadrul reuniunii Comitetului de Cooperare “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, care a avut loc la Bruxelles la 19 octombrie curent, subiectul dat a fost discutat foarte activ si, urmare a acestor discutii, Uniunea Europeana s-a declarat disponibila de a acorda preferinte autonome pentru produsele sensibile produse in Republica Moldova. Dar, avind in vedere faptul ca aceasta procedura cuprinde in sine niste elemente de lunga durata, procedura insasi dureaza de la 6 la 8 luni. Deci, estimativ, putem conta pe obtinerea ATP, in luna iunie – iulie 2007.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Guvernul are dreptul de initiativa legislativa. Cind o sa inainteze Guvernul acest proiect de lege, despre care vorbiti dumneavoastra acum, caci Parlamentul trebuie sa il accepte? Ma refer la Agentia Nationala.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci, legea este deja modificata. Este vorba de Legea cu privire la protectia concurentei, care a fost modificata in anul 2005 respectiv. A fost aprobat si un regulament de catre Guvern, care prevede modalitatea de lucru. Deci, derivind din aceasta lege, urmeaza ca Parlamentul sa identifice presedintele acestei agentii si doi vicepresedinti.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Si, daca nu va este greu, in cifre, daca ati putea sa imi spuneti, in procente am inteles cu 35 la suta soldul negativ, dar care ar fi suma totala la sfirsitul anului 2006? Parerea dumneavoastra.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci, din pacate, nu pot acum sa va spun o cifra concreta. Vreau doar sa mentionez ca, pe parcursul a 8 luni ale anului 2006, avem estimata cifra de
977,5 milioane de dolari SUA.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule viceministru.

Dumneavoastra mai aveti inca doua interpelari care au parvenit de la domnul deputat Vladimir Filat cu privire la transmiterea datoriei de la “Gazprom” la Compania privata ruseasca “Factoring”. Si a doua interpelare care, la fel, a fost inaintata de catre domnul deputat Vladimir Filat cu privire la proiectul “Gradina Moldovei”.

Va rog.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc frumos, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati deputati,

Stimate domnule Filat,

La interpelarea dumneavoastra despre situatia actuala cu cesionarea datoriilor “Gazprom”-lui catre “Factoring Plus”, deci, este vorba de datoriile “Moldovagaz”. Vreau sa va aduc la cunostinta, ca actualmente datoria totala a Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”, la data de 1 septembrie 2006, s-a cifrat la 1 miliard 382 milioane de dolari. Totodata, vreau sa va aduc la cunostinta ca din cadrul acestei sume de datorii, 1 miliard 85 milioane sint datoriile consumatorilor din raioanele de est ale republicii.

Referitor la situatia cu cesionarea datoriilor “Moldovagaz” de catre “Gazprom” catre “Factoring Finanse”, care este, de fapt, o companie afiliata, o companie fiica a “Gazprom”-lui, tin sa mentionez ca cesionarea acestor datorii a fost efectuata fara instiintarea si acceptul debitorului, adica, a Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”.

Luind in considerare ca solutionarea acestei probleme are o importanta majora pentru “Moldovagaz”, in care Guvernul detine un pachet important de actiuni, deci, in momentul de fata, partile implicate se afla la etapa negocierilor in privinta cautarii unui mecanism de restructurare a acestor datorii. Deci, initiative sint.

Si mai mult decit atit, organul executiv al SA “Moldovagaz”, cu suportul Guvernului si a actionarului sau majoritar “Gazprom”, actualmente negociaza cu reprezentantii creditorului nou Compania “Factoring finance” in privinta reglementarii datoriilor si semnarii actelor corespunzatoare, inclusiv in privinta discutarii acestor intrebari in cadrul organelor supreme de conducere ale societatii.

De asemenea, Guvernul Republicii Moldova, detinind pachetul important de actiuni, acorda o atentie deosebita si datoriilor istorice acaparate din 1994 pina in 1998. Concomitent, intru reglementarea datoriilor in cauza, in baza protocolului copresedintilor comisiei interguvernamentale pentru colaborare in domeniul economic intre Republica Moldova si Federatia Rusa, semnat la 6 octombrie 2006, partile au convenit de a intreprinde pina la 15 noiembrie 2006 masuri pentru semnarea documentelor de catre “Moldovagaz” si “Factoring finance” referitor la datoriile mentionate.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, foarte mult, domnule viceministru.

O informatie ampla. Deci, in fond, eu aceasta si am vrut sa aflu, daca carul a fost miscat din loc, fiindca, intr-o interpelare anterioara, eu am fost informat ca contact intre “Moldovagaz” si noul creditor nu a avut loc. De fapt, nici din prezentarea dumneavoastra nu este prea clar, daca deja negocierile merg intre noul creditor si “Moldovagaz” si prin intermediul “Gazprom”- ului. Bine, fie asa cum este. Important este ca actionati si speram ca rezultatul negocierilor va fi unul benefic.

Domnule viceministru,

Si o mentiune, sa aveti in vedere ca problema respectiva nu este importanta pentru Guvern, ca are pachetul respectiv de actiuni, dar este o problema si o intrebare primordiala pentru cetatenii Republicii Moldova, fiindca suma, dupa cum ati mentionat, este una colosala si mai mult decit atit, din raspunsul dumneavoastra ati mai fixat inca o data foarte clar care este soldul negativ sa spunem a SA “Moldovagaz” vizavi de “Gazprom”, cit este datoare “Moldovagaz” si cit raioanele de est?

Si, in aceeasi ordine de idei, poate in scris, sa fiu informat ce intreprinde Guvernul, chiar si din punct de vedere contabil, pentru a separa intr-un fel sau altul aceste datorii si negocierile sa urmeze a avea loc numai prin datoria stricta si clara a Chisinaului, sa spunem asa.

Eu va multumesc.

Si astept raspunsul.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, urmatoarea.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Daca imi permiteti, trec la a treia interpelare. Deci, interpelarea din partea domnului deputat Filat.

Stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Interpelarea, de fapt, s-a axat pe situatia Complexului Comercial Agricol “Gradina Moldovei”, care este soarta lui in momentul de fata?

In acest context, vreau sa va aduc la cunostinta ca, in temeiul Hotaririi Guvernului nr.727 din 10 iulie 2005 cu privire la atribuirea si modificarea destinatiei unor terenuri cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerului Economiei si Comertului i-a fost atribuit in posesiune terenul cu o suprafata de 10,65 de hectare, amplasat in municipiul Chisinau, strada Tudor Vladimirescu nr.3, in scopul organizarii unui concurs pentru arenda acestuia, pentru ulterioara constructie a unui centru agricol comercial.

In scopul executarii punctului 2 al acestei Hotariri, Ministerul Economiei si Comertului a instituit o comisie interdepartamentala pentru desfasurarea concursului privind dreptul de arenda a terenului cu suprafata indicata, amplasat in municipiul Chisinau, strada Tudor Vladimirescu nr.3. La 14 iulie 2006 in “Monitorul Oficial al Republicii Moldova” nr.106–111 a fost publicat comunicatul informativ cu privire la desfasurarea concursului pentru dreptul de arenda a unui teren destinat edificarii Complexului Comercial Agricol “Gradina Moldovei”, anuntat pentru perioada 14 – 28 iulie curent.

Deci, la concurs au fost examinate doua oferte. Evident, a fost desemnata cistigatoare o companie care a participat si a depus actele. Este, de asemenea, de mentionat ca, in conformitate cu business, planul prezentat de catre societatea comerciala cistigatoare este prevazuta realizarea proiectului in termen de doi ani cu un volum de investitii in suma de 10 milioane de dolari SUA si crearea a 7 mii de locuri de munca. Prin acest proiect se creeaza premisele reale pentru dezvoltarea micului business in Republica Moldova, preponderent celui din sectorul agricol.

Deci, concomitent vreau sa va duc la cunostinta ca aceasta decizie a fost luata ca urmare a insuficientei si inexistentei sumelor de bani ale Guvernului care trebuiau sa fie alocate in dezvoltarea acestui proiect.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu va multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Desigur, discutia eu as fi vrut sa o am cu domnul ministru Dodon, fiindca dinsul a fost prezent la inceputul epopeii proiectului respectiv, atunci spuneam ca noi sintem foarte buni maestri la lansarea ideilor, uitati-va, la implementare stam mai prost. Care a fost ratiunea interpelarii respective? Guvernul a venit, nu retin exact data, in Parlament cu un proiect asemanator care urma sa fie un proiect de stat. Pina la urma, a fost retras, discutii in Guvern si s-a ajuns la aceea, ca un proiect care vroia sa fie unul de stat a devenit unul strict privat.

Domnule viceministru,

Aici as vrea sa fac doua mentiuni, din punctul meu de vedere, foarte importante. In primul rind, era poate si interesant sa stim si cum ii zice companiei care a cistigat, cred ca nu este un secret de stat. Este relevant faptul ca acest concurs a fost pe o perioada de numai doua saptamini. Deci, noi cunoastem cazuri cind proiecte mult mai mici, cu necesitati investitionale mai mici se desfasoara o luna, o luna jumatate. Deci, din punctul meu de vedere, a persistat si un grad de intransparenta in cadrul licitatiei respective.

Domnule viceministru,

Si spuneam ca, in afara de suprafata de pamint, sa fie luat act va rog, este vorba de 10,65 de hectare amplasate in municipiul Chisinau, acestei companii i-a fost acordata si businessul propriu-zis, fiindca, cind spuneti dumneavoastra ca vor fi create 7 mii de locuri, un pic cochetati. Si va zic de ce.

Aceste locuri de munca exista, ele urmeaza a fi permutate de la Piata Centrala la “Gradina Moldovei”. Eu, spre exemplu, as fi foarte bucuros daca Guvernul ar justifica ideea initiala asa cum am cerut noi aici, in planul Parlamentului, daca colegii isi aduc aminte care au fost observatiile noastre, ca proiectul nu a fost unul bine definit si prezentat. Si acest business, daca vreti, unul de altfel foarte usor de gestionat, putea sa fie in cadrul Primariei municipiului Chisinau si unul strict privat.

Domnule viceministru,

Noi vom fi foarte atenti asupra derularii proiectului si speram foarte mult ca acest complex, cu asa multe perspective pe care le-ati prezentat, va fi edificat si el va fi intru folosul celor care sint prezentati aici in numar de 7 mii si nu in folosul unui sau altui cetatean al Republicii Moldova.

Domnule viceministru,

Si, totodata, tin sa va felicit cu debutul dumneavoastra in calitate de reprezentant al Guvernului in Parlamentul Republicii Moldova pentru prestatii si va doresc succese.

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Multumim, domnule viceministru.

La microfonul central se invita domnul Ion Bahnarel, medic-sef sanitar de stat al Republicii Moldova, pentru a da raspunsul la interpelarea inaintata de catre domnul deputat Anatol Taranu cu privire la corespunderea domnului Oleg Serebrianschi in functia de director al Centrului de Medicina Preventiva din Drochia.

Poftim.

 

Domnul Ion Bahnarel – medic-sef sanitar de stat al Republicii Moldova:

Mult stimata doamna Presedinte,

Mult stimati deputati,

Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, la porunca Guvernului, a cercetat interpelarea domnului deputat Anatol Taranu, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 26 octombrie curent privind subiectul multiplelor nereguli, gravelor incalcari inregistrate in activitatea Centrului de Medicina Preventiva Drochia si comportarea medicului-sef Oleg Serebrianschi si va comunica urmatoarele.

Referitor la activitatea Centrului de Medicina Preventiva Drochia, in asigurarea bunastarii sanitaro-epidemiologice a populatiei, in luna aprilie 2006 a fost efectuata o evaluare complexa, care a stabilit unele neajunsuri in activitatea centrului si a medicului-sef domnului Serebrianschi si au propus masuri adecvate de redresare a situatiei. In momentul de fata domnul Serebrianschi era de-abia in primul an de activitate in calitate de medic-sef. In acest scop, a fost elaborat planul de masuri, cu includerea activitatilor de imbunatatire a executarii actelor legislative si normative, a lucrului analitic, a masurilor de supraveghere sanitaro-epidemiologica preventiva si curenta si solutionare a problemelor organizationale in activitatea specialistilor, a prioretizarii problemelor, a eficientei si operativitatii realizarii masurilor in cadrul asigurarii bunastarii sanitaro-epidemiologice a populatiei.

A fost revazut planul de activitate al Centului si elaborat Regulamentul si fisele de post pentru toti specialistii. Din momentul desemnarii in functie a domnului Serebrianschi, au fost efectuate lucrari de reparatie a laboratoarelor, oficiilor operative. Situatia sanitaro-epidemiologica pentru 2005 si 9 luni ale anului 2006 se considera favorabila, majoritatea indicatorilor de morbiditate infectioasa si parazitara se afla sub nivelul indicilor medii republicani.

Lunar, trimestrial si anual se generalizeaza si se transmit rapoarte Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale privind controalele planificate efectuate, rapoartele in cadrul monitoringului socioigienic privind situatia sanitara din teritoriu, privind morbiditatea infectioasa. Se efectueaza evidenta deciziilor privind atragerea la raspundere administrativa, se duce evidenta si inregistrarea fiselor de intoxicatie alimentara si profesionala.

Se organizeaza, se efectueaza decade, lunare, mese rotunde, activitati de instruire, de constientizare si educatie a populatiei in activitatile de prevenire a infectiei HIV SIDA, tuberculozei, gripei aviare si altele. Domnul Serebreanschi, anul curent, a absolvit cursuri de perfectionare in sanatate publica si management in cadrul Facultatii de Perfectionare a Universitatii de Stat de Medicina si Farmacie “Nicolae Testimitanu”.

In luna octombrie curent Centrul de Medicina Preventiva Drochia a fost supus evaluarii repetate pentru acreditare. Climatul moral psihologic in colectiv este favorabil. Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale acorda sistematic ajutor metodic si practic specialistilor Centrului si va monitoriza si in continuare situatia in acest colectiv. Raspunsul a fost transmis si in scris.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule director,

Poate ii conferim titlul de Erou al Muncii Socialiste domnului Serebrianschi?

 

Domnul Ion Bahnarel:

Inca nu, domnule deputat.

 

Domnul Anatol Taranu:

Din ceea ce ati citit.

 

Domnul Ion Bahnarel:

Are de abia un an de activitate.

 

Domnul Anatol Taranu:

Da, multumesc.

Inseamna ca peste un an. Deci, uitati-va ce se intimpla, domnule director. Eu am fost contactat de trei persoane din acest colectiv in cadrul audientelor pe care le-am avut in raionul Drochia. Din pacate, ceea ce mi-au comunicat ei cam difera de aceea ce spuneti dumneavoastra. Dar nicidecum nu vreau sa banuiesc ca ati facut un control superficial.

Iata, eu am o adresare catre domnul ministru, acum va o transmit. De fapt, este o petitie care vorbeste despre faptul ca sint foarte multe nereguli in acest colectiv. Rog sa examinati aceasta petitie si sa imi dati un raspuns in scris. Si eu vreau sa va asigur, domnule director, ca eu si in continuare am sa fiu cu ochii pe aceasta tema, fiindca, din cele ce cunosc eu, la Drochia situatia nu este chiar atit de buna. Bine, vorbiti despre un colectiv aparte, pe cind in raionul Drochia situatia este cam putin mai altfel.

 

Domnul Ion Bahnarel:

Diferita.

 

Domnul Anatol Taranu:

...Decit o prezentati dumneavoastra. In afara de faptul ca mii de oameni sint nevoiti sa plece din tara si din raion, la aceasta se mai adauga si inca atitudinea grosolana a birocratilor de pe loc. Aceasta este problema care si mai mult agraveaza situatia. Cel putin am putea ca oamenii de stat sa aiba o atitudine omeneasca fata de cetateni, avind in vedere gravele probleme cu care se confrunta cetatenii nostri.

Domnule director,

Va transmit aceasta adresare si va rog sa imi dati un raspuns concret pe acest caz.

Va multumesc.

 

Domnul Ion Bahnarel:

Va multumesc, domnule deputat.

Eu vreau sa spun ca, personal, am fost, cel putin de cinci ori, la Drochia. Colectivul, intr-adevar, este complicat si cu mare greu am stabilizat situatia in acest colectiv. In momentul de fata situatia este stabila si indicatorii activitatii si ai situatiei sanitaro-epidemiologice sint stabili. Dar, bineinteles, mai sint unele chestiuni care trebuie reglate, fara vorba.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Bahnarel.

Stimati colegi,

As dori inca o data sa mentionez ca la ora 12.35 de minute subiectul intrebari si interpelari va fi incheiat si fara suparare.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vreau sa spun ca am avut o interpelare adresata Guvernului privitor la compensatiile nominative. Am economisit timp pentru reprezentantul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, am primit raspunsul in scris. Si vreau sa le spun beneficiarilor de compensatii nominative ca pretul de 1000 de lei tona de carbuni a fost luat de la Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare, de unde nici pe departe dumneavoastra nu procurati acesti carbuni si cu acest pret care v-a fost acordat.

Urmatoarea interpelare am avut-o catre Guvernul Republicii Moldova, caruia i-am solicitat sa vina astazi in Parlament sa imi aduca o lumina in cazul confiscarii marfii SRL “Selani lux”, dar vad ca nu a venit. Si nimeni nu m-a informat de ce nu am primit acest raspuns.

La 19 octombrie am adresat o interpelare si am cerut un raspuns in scris de la Guvern si Curtea Suprema de Justitie. Nu l-am primit. De la 5 octombrie incerc sa chem in Parlament Guvernul pentru a ne aduce o informatie si masurile intreprinse in sectorul agrar. Chiar atunci s-a pus la vot si se vede foarte clar. Si astazi domnul Urechean a ridicat aceasta intrebare si se vede cit de tare fractiunea majoritara nu doreste ca Guvernul sa vina aici, in Parlament, sa discutam asupra acestei situatii dezastruoase.

Si am o interpelare pentru Guvernul Republicii Moldova caruia ii solicit o informatie in scris privitor la initierea anchetei judiciare conducatorului grupului coral din satul Sipoteni, raionul Calarasi, domnului Mihai Braga pentru participare, la 29 octombrie, cu acest grup coral la mitingul din scuarul Operei Nationale din Chisinau.

Cunosc foarte bine acest grup coral, cunosc si parintii acestor copii, cor detinator a mai multor premii, cunosc si acest mare patriot al neamului romanesc Mihai Braga. Solicit informatia in scris privitor la initierea anchetei judiciare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu am o interpelare scurta si, la prima etapa, as ruga sa imi fie prezentat raspunsul in scris. Interpelare adresata Guvernului Republicii Moldova.

Pe data de 10 martie 2006, de catre Parlamentul Republicii Moldova, au fost adoptate modificarile operate in Legea privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale. Modificarile respective prevedeau ca Guvernul urma, in termen de 3 luni, sa asigure accesul liber si gratuit prin Internet la toate actele legislative si normative publicate in modul stabilit dupa 23 iunie 1990, precum si actualizarea acestora pe masura modificarii si completarii lor. In aceasta ordine de idei, vreau sa fiu informat ce a intreprins Guvernul si daca norma legala este si implementata?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Doamna Elena Bodnarenco:

На встречах избиратели неоднократно сетуют на то, что работающая часть населения Республики Молдова лишена возможности следить за ходом заседания Парламента Республики Молдова в связи с его трансляцией в рабочее время. И в воскресенье в Сороках ко мне обратилась группа избирателей: господа Андреуцэ, Пушкаш, Кожокару, Лозан, Пынзарь, Гайдученко, Горбатюк, Карауш, Фёдорова, Галак и еще 43 гражданина с обращением на имя председателя Парламента, которое я хотела бы сейчас зачитать:

«Уважаемый господин Председатель Парламента Республики Молдова, прямые трансляции заседания Парламента проводятся в рабочее время и работники сельского хозяйства, здравоохранения, образовательной и социальной сферы, других сфер народного хозяйства лишены возможности наблюдать за ходом обсуждения интересующих их законодательных актов.

Предлагаем руководству Парламента обратиться к общественному телевидению с просьбой вместо прямых трансляций заседаний Парламента вести специальную передачу, например, парламентский вестник или час Парламента и транслировать ее в вечернее время».

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima interpelare o adresez domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova. In aceste clipe, in fata Presedintiei, vizavi de cladirea Parlamentului are loc o actiune de protest, organizata de veteranii razboiului de pe Nistru. Printre multiplele revendicari ale participantilor la conflictul de pe Nistru sint si cele legate de asistenta medicala, soarta celor care au ocupat casa de locuit a Parlamentului, accesibilitatea la creditele preferentiale, reevaluarea legitimatiilor participantilor la razboi si altele.

In legatura cu aceasta, solicit Guvernului o informatie ampla despre urmatoarele. Care este numarul participantilor la conflictul de pe Nistru care locuiesc acum pe teritoriul Republicii Moldova? Care este numarul invalizilor in urma acestui razboi? Care este numarul vaduvelor de razboi si al copiilor minori ramasi fara parinti? Care este numarul parintilor pensionari ai caror feciori au cazut in acest razboi? Raspunsul il solicit in scris.

Si a doua interpelare o adresez domnului Valeriu Balaban, Procuror General al Republicii Moldova.

Stimate domnule Procuror General,

In “Ziarul de Garda” de astazi este inserat un articol cu denumirea “Cheile de la gurile Dunarii”, semnat de Petru a Mariei, in care se sustine ca, citez:

“Se stie ca terminalul trebuia construit la Giurgiulesti pe lungimea de
1 150 metri, doar atit spatiu riveran Dunarii rezervase Guvernul sovietic RSS Moldovenesc printr-o Hotarire de la 1951. Pentru a determina Chisinaul sa renunte la constructia terminalului, la mijlocul anilor “90 Ucraina ocupa abuziv 450 metri din spatiul santierului, incep negocierile. Insa, atentie, in 1998 din arhivele de stat ale Republicii Moldova dispare in ghilimele carta topografica a delimitarilor de teritoriu in zona de frontiera dintre Moldova si Ucraina.”

Intrebarea mea este urmatoarea si interpelarea. In aceasta ordine de idei, ma adresez Procurorului General sa dispuna initierea unei anchete penale pe cazul disparitiei din Arhiva de Stat a Republicii Moldova a cartei topografice a delimitarilor de teritoriu in zona de frontiera dintre Republica Moldova si Ucraina. Solicit, de asemenea, raspuns in scris.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

Interpelare catre Premierul Vasile Tarlev, catre ministrul justitiei si catre Procurorul General. Recent, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis sa examineze, in regim de urgenta, plingerea impotriva Guvernului Republicii Moldova, depusa de cetateanul Vitalie Colibaba, care afirma ca a fost torturat de politisti ai sectorului de politie Buiucani din Chisinau. Avocatul lui Colibaba sustine ca prin tortura oamenii legii incercau sa il determine pe Colibaba sa se declare autor al unui furt, pe care, de fapt, nu l-a savirsit. Acuzatul nu a rezistat torturii si a incercat sa se sinucida in celula, dar alti detinuti au reusit sa cheme la timp medicii care l-au salvat.

Avocatul a cerut Procuraturii Generale sa ancheteze cazul de tortura, dar cererea a fost respinsa. In rezultat cetateanul torturat s-a adresat instantei europene, considerind ca doar astfel i se poate face dreptate. Dupa aceasta adresare, Procuratura Generala a expediat Baroului de Avocati din Republica Moldova o scrisoare prin care a avertizat: “Ca va deschide dosare penale avocatilor care depun plingeri la organizatiile internationale si astfel prejudiciaza imaginea Republicii Moldova in plan extern.” Este un citat.

Organizatiile de protectie a drepturilor omului din Moldova remarca rapiditatea cu care instanta europeana a reactionat la acest caz. Vitalie Colibaba a fost torturat in primavara anului 2006, iar in toamna dosarul deja a fost expediat si pus pe tapet.

In opinia lor, aceasta reactie rapida se explica atit prin faptul ca a fost aplicata tortura, cit si prin faptul ca Procuratura Generala i-a intimidat pe avocati. Cetateanul torturat cere despagubiri de 700 000 de euro.

In context, as vrea sa mi se prezinte un raspuns: care este pozitia oficiala a Guvernului in acest caz? Ce crede Guvernul despre atitudinea Procuraturii Generale care a ajuns sa ameninte avocatii, pentru ca incearca sa isi protejeze cetatenii impotriva torturii? Cine va plati peste jumatate de milion de euro cetateanului Colibaba, daca CEDO va satisface cererea sa? Cit s-a platit pina in prezent din bugetul de stat cetatenilor ca urmare a deciziilor CEDO? Cite persoane au fost trase la raspundere pentru faptul ca s-au facut vinovate de condamnare a Republicii Moldova la CEDO? Solicit sa mi se prezinte raspunsul in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Zimina:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

In continuare la cele relatate de colega noastra Elena Bodnarenco, as mentiona urmatoarele. La interpelarea mea din joia trecuta, Compania “Teleradio-Moldova” a reactionat promt si deja mi-a expediat raspunsul, care consider ca ar prezenta interes nu numai pentru cetatenii Republicii Moldova, care privesc si audiaza sedintele plenare ale Parlamentului, dar si pentru noi, deputatii din Parlament. Unele crimpeie din acest raspuns.

“In conditiile cind Parlamentul a decis ca sedintele in plen sa fie transmise in direct de catre Radioteleviziunea publica, aceasta hotarire o poate abroga sau modifica doar Legislativul. Pentru companie nu este o problema sa realizeze in locul transmisiunilor costisitoare emisiuni de sinteza in conditiile introducerii lor in caietul de sarcini si acoperite financiar de catre Guvern.

Este foarte important ca ascultatorii si acei care privesc sedintele noastre sa stie care este realitatea. In acelasi timp, va informez, ca impunind “Teleradio-Moldova” sa transmita sedintele sale in plen, pina in prezent nu a solutionat chestiunea finantarii acestor transmisiuni. In 2006 cheltuielile pentru transmiterea sedintelor in plen, care constituie 2,2 milioane de lei deocamdata nu sint rambursate, fapt ce complica functionarea companiei si tensioneaza situatia din colectiv, dat fiind bugetul auster, tehnica si tehnologiile invechite si sporirea tarifelor la servicii, arenda emitatoarelor si consumabile”.

Actualmente finantarea Companiei se efectueaza in baza unui regulament din 2004, care prevede acoperirea cheltuielilor doar pentru 12 ore, este un raspuns la interpelare. 12 ore de emisie, dintre care 4,5 ore in prima difuzie si 18 ore radio, 9,5 ore in prima auditie, care in regulament transmisiunile din Parlament nu sint incluse.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Aceasta a fost o interpelare fata de Guvern, fiindca nu sint platite sumele. Acesta cred ca este raspunsul suplimentar.

Microfonul nr.2.

Domnule Bujor,

Linistiti-va. Prea aprins sinteti. Va rog.

Microfonul nr.2, va rog.

 

Doamna Zoia Jalba:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Doamna Maria Postoico:

Dati-i voie colegei ca sa isi expuna pozitia.

Microfonul nr.2.

Doamna Jalba,

Continuati.

 

Doamna Zoia Jalba:

Doamna Presedinte,

Am impresia ca mai multi dintre noi ar putea citi niste lectii aici, in Parlament. Pur si simplu, nu este cazul nici locul.

Multumesc.

Am o interpelare pe care o adresez Guvernului Republicii Moldova, in special domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun, prin care as vrea sa ii spun ca in orele mele de audienta am avut o discutie foarte dureroasa cu un cetatean al Republicii Moldova. O doamna care a depus foarte mult suflet si sanatate in activitatea pedagogica, careia i-a daruit 34 de ani din viata ei. 25 de ani a fost in organele de administrare, 18 dintre care a detinut functia de director intr-o institutie preuniversitara. Personal cunosc foarte bine ce inseamna a fi astazi un director de scoala intr-o localitate rurala.

E vorba de Ana Prodan, fost director la Gimnaziul Pohoarna din raionul Soldanesti. Zic fost, pentru ca, printr-un ordin din 24 octombrie 2006, doamna Prodan a fost concediata, la decizia Consiliului administrativ al Directiei generale educatie, tineret Soldanesti. “Acum, – spune doamna, – cind mai am un an pina la pensia bine meritata...”, a fost nedreptatita pentru motive ce nu tin de competenta dumisale. Doamna asigura ca acest lucru a fost pus la cale de oameni
rau-intentionati din raion si in strinsa legatura cu administratia publica locala, avind, din spusele dumneaei, ca primar interimar o persoana cu antecedente penale.

De aceea, ma adresez Ministerului Educatiei si Tineretului, Procuraturii Generale ca sa elucideze acest caz, pentru a face dreptate si a mentine in scolile noastre satesti macar bruma de cadre care a mai ramas. Iar Curtii de Conturi expediez o sesizare care sa controleze gestionarea banilor publici in Primaria Pohoarna, inclusiv cele 30 de mii de lei pe care i-a primit pentru a da in exploatare o cantina, deci, al carei obiect a si fost invocat atunci cind a fost doamna eliberata din postul de director, din functia de director. Solicit o informatie in scris in termenul stabilit de legislatie.

Si a doua interpelare o adresez Ministerului Administratiei Publice Locale, domnului Vitalie Vrabie, prin care, conform unei Hotariri de Guvern anterioare, care prevedea prioritatea asigurarii cu gaze naturale si alinierea la apeductul din sat a invatatorilor de la sate. In realitate, de fapt, se mai intimpla si altfel, ma pronunt asupra unui caz concret care a fost depistat in Primaria Paharniceni din raionul Orhei.

In proiectul de instalare a apeductului din sat nu se stie din ce motive nu a fost inclusa si gospodaria doamnei invatatoare Maria Globu de la gimnaziul din sat. Locuieste doamna doar cu mama ei in virsta de 90 de ani, tintuita la pat de patru ani, fiind si dinsa doamna invatatoare foarte bolnava, dar in aceste conditii este nevoita sa isi duca zilele cu mare greutate.

Solicit, de asemenea, si o informatie despre elucidarea cazului, cu gindul ca si aceasta gospodarie va fi inclusa la sistemul apeductului din satul Paharniceni. Informatia o astept in scris. Rog sa fie informata si petitionara.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc.

Interpelarea mea este adresata Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale.

La adresarea unui numar impunator al locuitorilor din satul Cismichioi raionul Vulcanesti despre amplasarea in raza satului a unui depozit de stocare a preparatelor de uz fitosanitar, in care sint depozitate peste 40 de tone de produse chimice cu termenul de valabilitate expirat. Acest depozit se afla intr-o stare dezastruoasa, fara usi, fara ferestre. Plus la aceasta, pe teritoriul acestui sat exista un cavou de inhumare a resturilor de pesticide din perioada de pina la anii ’90.

Populatia acestui sat insista la impactul direct al acestor obiecte asupra pinzei freatice ce a adus la diminuarea calitatii apei potabile din izvoare si fintini. Conform datelor cercetarilor de laborator sanitaro-chimice, efectuate de Centrul de Medicina Preventiva al raionului Vulcanesti, s-a stabilit ca rata poluarii apei potabile este de trei ori mai inalta decit la nitrati in comparatie cu normele care sint in vigoare.

Cer ca in perioada cea mai apropiata ministerul sa efectueze o expertiza detaliata a poluarii solului din zona obiectului respectivei ape si sa ia masuri de rigoare privind situatia creata in acest sat. Si cit mai urgent, fiindca medicii de familie din sat mi-au spus ca sint in crestere bolile oncologice. Si vreau sa rog ca raspunsul sa-mi fie dat in scris atit mie, cit si primarului acestui sat.

Va multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea o adresez Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, domnului academician Ion Ababii si Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, domnului Gheorghe Rusu.

Solicit informatia cu privire la activitatea institutiilor republicane de asistenta medicala si anume numarul de unitati incluse in statele de personal ale fiecarei institutii, aprobate pentru anii 2005 – 2006, cu specificarea numarului de specialisti cu studii superioare si medii de specialitate, precum si acoperirea reala a acestor unitati cu persoane fizice. Rog sa fie indicate si datele despre tariful de baza si coeficientul de multiplicare aplicat la calcularea salariilor acestor specialisti, cu indicarea repartizarii lor conform acestor criterii.

Si mai solicit informatii despre fondurile financiare repartizate acestor institutii atit de la Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, cit si de la Compania Nationala de Asigurari in Medicina, precum si distribuirea lor pe articole, inclusiv la fondul se salarizare. Informatia o solicit in scris.

Cu tot respectul pentru colegele mele doamna Zimina si doamna Bodnarenco, dar si noi ne intilnim cu alegatorii si exista o alta viziune si o alta rugaminte din partea altor. Si am putea si noi aduce asemenea scrisori semnate, atunci cind cetatenii nostri apreciaza aceste emisiuni in direct si au posibilitate sa isi formeze opinia sa proprie, si nu pe cea pe care o da televiziunea noastra, una fiind doar foarte partiala.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare este adresata Departamentului de Executare a Hotaririlor Judecatoresti de pe linga Ministerul Justitiei, dar si Ministerului Justitiei. O fac in legatura cu o plingere care mi-a fost adresata repetat de catre doamna Gangan Silvia, fosta profesoare eminenta, victima a regimului comunist. Este domiciliata pe adresa: Chisinau, bulevardul Dacia nr.26, apartament nr.85, telefon 76-60-31. Deci, doamna Gangan spune ca solicita interventia in solutionarea problemei fiului ei Gangan Constantin. In baza Hotaririi Judecatoriei sectorului Botanica municipiul Chisinau din 8 ianuarie 2001, cetateanul Haimov Igor trebuia sa ii intoarca fiului 5375 de dolari. In timpul procesului de judecata, Haimov Igor vinde totul si pleaca cu traiul permanent in Germania. El a luat bani de la mai multi tineri, pe care i-a nenorocit, dar fiind in legatura cu coruptii si banditii, spune doamna Gangan, a plecat in Germania si nu a fost tras la raspundere.

In timp de 6 – 7 ani, doamna s-a adresat Presedintelui Republicii Moldova, Ministerului Justitiei, MAE, Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Magistraturii, Centrului pentru drepturile omului, Comitetului Helsinki si spune ca s-a convins ca in Republica Moldova nu se respecta drepturile omului.

Haimov a fost familiarizat cu hotarirea instantei de judecata in anul 2003. Vine sistematic in Chisinau la rude. Si-a schimbat pasaportul la 19 ianuarie 2005 si deci este cetatean al Republicii Moldova, detine un pasaport valabil pina la
13 iunie 2010. Eu am mai facut, intr-adevar, interpelarea la Departamentul Tehnologiilor Informationale si mi s-a raspuns ca este adevarat, acum rog Departamentul pentru executarea hotaririlor judecatoresti al Ministerului Justitiei sa imi confirme, sa intreprinda masurile necesare pentru a intercepta aceasta persoana cind intra in Moldova si sa ma informeze ce s-a facut in acest sens?

A doua interpelare este adresata Procurorului General Valeriu Balaban, este un caz absolut disperat. Tin in mina un set intreg de documente si de scrisori si este adresat in legatura cu un caz asupra caruia, de asemenea, am facut anterior interpelari. Si mi s-a raspuns urmatorul lucru. Deci, interpelarea vizeaza cazul Alinei Rusu, care se afla in Penitenciarul nr.7 Rusca, Hincesti, care spune ca a fost deposedata ilegal de proprietate. I-au fost intentate doua dosare, care au fost stopate, dar, in acelasi timp, i-a fost intentat un dosar penal nr.200481454 si ea spune ca a fost examinat insuficient si superficial. Deci, setul de documente este in legatura cu faptul ca ea si alte femei care stau acolo sint absolut disperate in legatura cu faptul ca se adreseaza peste tot ca sa fie reexaminat dosarul, in special Procuraturii Generale, dar nu obtine nimic.

De aceea, ea spune, de exemplu ca “Нас незаконно осудили, незаконно содержат в тюрьме, без оснований и доказательств, с грубейшим нарушением национального и международного законодательства. Наши многочисленные обращения Президенту Воронину» s.a.m.d., face un nomenclator intreg, nu au dat nimic. “Так как мы доведены до отчаяния и у нас нет возможности законным способом доказать свою невиновность, мы отказались от пищи с
6 сентября 2006 года и голодаем по настоящее время».

De aceea, solicit si eu interventia Procurorului General asupra acestui caz, sa vada daca poate sa examineze amanuntit si sa ma informeze detaliat in legatura cu acest caz.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Bujor.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si cu posibilitatea de a revizui, amintesc dosarul 200481454 si reproduc un singur argument care, crede doamna, ca impiedica examinarea corecta a cazului ei. “Все знают, – i-a spus un specialist, – что вы не виновны, но вы уже сидите там 27 месяцев, если вас оправдают, то вам должны заплатить большую сумму. А за это решение судей будут ругать, поэтому смиритесь, но вас не оправдают, хотя вы и не виноваты».

Deci, solicit Procurorului General sa examineze detaliat si ma angajez sa trimit copiile de pe toate documentele, care mi-au fost trimise deja de citeva ori de catre doamna Alina Rusu.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Eu vreau sa va previn, deci, urmatorul la microfonul nr.4, dar avem numai doua minute. Ceilalti colegi, va rog, sa nu va suparati, fiindca a fost votat acest Regulament, de aceea va rog sa le pregatiti pentru data viitoare.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

As vrea sa multumesc Ministerului Educatiei si Tineretului pentru informatia pusa la dispozitie privind situatia din institutiile prescolare. Dar aceasta informatie nu a reflectat intocmai solicitarea mea, fapt pentru care solicit suplimentar nominalizarea localitatilor in care nu functioneaza deloc sau nu functioneaza la intreaga capacitate gradinita de copii si un plan de masuri privind revigorarea acestora. De asemenea, rog sa mi se prezinte o informatie privind stadiul de realizare a planului de actiuni cu privire la imbunatatirea activitatii institutiilor prescolare, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1075 din 12 octombrie anul 2005.

A doua interpelare o adresez, de asemenea Ministerului Educatiei si Tineretului, domnului ministru Victor Tvircun. Solicit Ministerului Educatiei si Tineretului doua informatii. Prima se refera la numarul de burse acordate in baza solicitarilor de catre studentii din invatamintul profesional si universitar, conform Hotaririi Guvernului din luna septembrie a anului curent. Rog ca informatia sa fie structurata pe fiecare institutie de invatamint, specificindu-se cu titlu separat numarul de solicitari depuse, situatia la invatatura a solicitantilor de bursa sociala, numarul de burse sociale acordate, cite dintre ele au fost acordate studentilor care provin din Transnistria si marimea acestei burse.

A doua. O informatie care se refera la numarul de studenti din Transnistria inmatriculati in anul curent de studiu in institutiile de invatamint din Republica Moldova. Rog ca informatia sa fie structurata, de asemenea, pe fiecare institutie de invatamint, specificindu-se cu titlu separat numarul de cereri depuse in baza de contract si din sursele bugetare si numarul celor inmatriculati iarasi din surse bugetare si in baza de contract, precum si localitatile din care vin aceste solicitari.

Multumesc.

La ambele interpelari rog informatia in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4 inca o data.

Urmatorul subiect: declaratii. Eu va rog, a fost votat in sala. Dumneavoastra nu ati fost in sala. Deci, este de acum votul parlamentarilor. Va rog, declaratii. Eu va rog, liniste.

Domnule Bujor,

Procedura s-a terminat, de acum subiectul este epuizat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu nu am interpelare. Eu solicit de procedura, sa respectati regulamentul.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Cubreacov se invita la tribuna centrala pentru declaratie.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimata doamna Presedinte a Parlamentului,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat a luat act de initiativa citorva dintre deputatii Partidului Comunistilor din Republica Moldova, exprimata si in sedinta trecuta plenara a Parlamentului si in sedinta de astazi, care au revenit la ideea renuntarii la transmisiunile in direct a sedintelor noastre plenare. Iata de ce am considerat potrivit sa exprimam pe scurt pozitia noastra in acest subiect. Este cu totul regretabil ca ne vedem nevoiti sa revenim asupra unui subiect pe care il consideram demult depasit si incheiat, dar, totusi, am revenit.

Dorim sa facem doar citeva precizari pe marginea acestuia. Hotarirea de a transmite sedintele Parlamentului nostru in direct a fost luata de comun acord in momentul constituirii parteneriatului politic dintre putere si opozitie dupa ultimele alegeri parlamentare si dumneavoastra cunoasteti prea bine acest lucru. In momentul alegerii Presedintelui Republicii Moldova, domnul Vladimir Voronin a confirmat deschis de la aceasta tribuna ca sustine in totalitate cele zece propuneri avansate de Partidul Popular Crestin Democrat ca elemente ale parteneriatului politic.

Am colaborat destul de productiv in sensul realizarii acestor reforme care decurg direct din recomandarile Consiliului Europei si din Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”. Si ceea ce este foarte important, este sa mentinem raporturile noastre constructive si sa ne orientam spre activitati pozitive care sint necesare societatii, sa nu ne dedam demagogiei.

Transmisiunea sedintelor Parlamentului nostru in direct la posturile nationale de Radio si Televiziune, reprezinta, in opinia noastra, deschiderea institutiei pe care o reprezentam catre societate, catre alegatorii care au dreptul sa stie integral cum se manifesta cei pe care ei i-au trimis in forul legiuitor. In felul acesta, noi realizam principiul transparentei actului legiuitor.

Renuntarea la transmisiunea in direct ar reprezenta un pas inapoi, un semnal negativ si alarmant pentru societate si pentru partenerii nostri europeni.

Stimati colegi,

Daca vrem cu adevarat sa continuam reformele democratice, haideti sa renuntam definitiv la tactica: un pas inainte, doi pasi inapoi. Altfel, increderea in sinceritatea guvernantilor se va surpa in mod evident, iar, o data cu ea, si sansa Republicii Moldova de a obtine incetarea monitorizarii din partea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei pe parcursul mandatului actualului Parlament, asa cum ne dorim cu totii.

Nu este cazul sa fie provocate din nou critici atit din partea alegatorilor nostri, cit mai ales din partea partenerilor nostri europeni. S-a vorbit aici, astazi, chiar despre cheltuieli. Cheltuielile care se invoca sint justificate.

Stimati colegi,

In general, democratia costa, dar si alegerile costa si intretinerea institutiilor democratice necesita cheltuieli bugetare. Imi amintesc ca unii dintre dumneavoastra, care pledati atit de inflacarat pentru sistarea transmisiunilor in direct, ati obtinut apartamente, de exemplu, care, luate in totalitate ca suma, acopera transmisiunile in direct pentru doua mandate.

Renuntati la aceste apartamente si vom avea bani bugetari sa transmitem in direct la Radio si Televiziune aceste sedinte atit de importante, nu mai vorbesc de cele 20 de milioane de lei delapidate de la Telecompania “Teleradio – Moldova”, lucru depistat de Curtea de Conturi si oamenii care conduceau aceasta institutie. Parlamentul, la un moment dat, ne-a interzis noua, deputatilor, accesul la acel raport al Curtii de Conturi, prin care de la Televiziune, au fost delapidate 20 de milioane, costul pentru transmisiuni pe 10 ani inainte a sedintelor noastre plenare.

Intelegem ca reactia reprezentantilor majoritatii parlamentare este generata uneori de interventiile critice ale reprezentantilor opozitiei. In mod evident, unele luari de cuvint ale unor deputati din opozitie sint poate, pe alocuri, exagerate si, in mod categoric, neplacute puterii, dar anume acesta si este jocul democratic. Guvernarea trebuie sa suporte si sa tolereze atacurile opozitiei atit timp cit acestea se mentin in limite legale. Apropo, ca sa rezolvam definitiv problema unor interventii prea lungi si repetate in mod nejustificat, nu trebuie sa facem nimic altceva decit sa votam cit mai repede posibil si aici as vrea sa va vad harnici, stimati colegi, alaturi de noi, sa votam cit mai repede posibil in lectura a doua modificarile si completarile Regulamentului Parlamentului, care ar pune capat abuzurilor politicianiste de la microfoanele Parlamentului.

Timpul strict cronometrat in functie de etapa dezbaterilor la care ne aflam, ne-ar scuti de multe tensiuni inutile si de exercitiile oratorice nesfirsite pe care le auzim acum in sala noastra de sedinte. In plus, pentru a imputina cantitatea actuala de maculatura rezultata din tot felul de initiative populiste si hazardate ale unor dintre deputati, merita sa reflectam serios si asupra eventualei amendari a Constitutiei Republicii Moldova si sa adoptam modelul german, potrivit caruia nu deputatii luati separat, ci fractiunile parlamentare legal constituite sint investite cu drepturi de initiativa legislativa. Este o practica, de altfel, valabila si la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Sint convins ca adoptarea modelului german la Chisinau ii va responsabiliza pe deputati si va eficientiza categoric activitatea noastra legiuitoare.

Stimati colegi,

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat apeleaza pe aceasta cale si la domnul Vladimir Voronin, Presedinte al Republicii Moldova si lider al partidului de guvernamint, cu rugamintea sa uzeze de intreaga sa autoritate si influenta asupra colegilor din majoritatea parlamentara, pentru a determina mentinerea transmisiunii sedintelor Parlamentului nostru in direct la posturile nationale de radio si televiziune.

Este important sa nu renuntam la parteneriatul politic, sa mentinem stabilitatea politica din tara si sa continuam realizarea consecventa a reformelor pe care le asteapta populatia noastra. Acceptarea diferentelor dintre noi, respectul si buna vointa in raporturile dintre majoritatea parlamentara si opozitie trebuie sa se mentina in interesul intregii societati, masura asupra careia insista, am vazut si astazi in mod repetat, si este alarmant pentru noi. Unii dintre colegii din majoritate arata ca ispita reducerii opozitiei la tacere mai persista inca, din pacate.

Stimati colegi,

Am vrea sa credem ca acest episod va fi depasit cu usurinta si cu demnitate de catre noi.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Stimati concetateni,

Saptamina trecuta, o deputata comunista a adresat Guvernului o interpelare, prin care solicita sa examineze eventualitatea initierii unei emisiuni de sinteza despre sedinta Parlamentului in locul transmisiunilor in direct. Stim ca decizia apartine Parlamentului, si nu Guvernului. Nu cred, insa, ca aceasta initiativa nu a fost coordonata cu fractiunea comunista sau cu conducerea PCRM. Sa dea Domnul sa fi fost o interpelare accidentala, dar pare putin probabil si ziua de astazi ne-o confirma. Mai multa lume a spus ca este imposibil ca deputatii comunisti sa lase aceasta problema stabilita o data pentru totdeauna. Iata, ca dupa adoptarea Audiovizualului pare sa inceapa o ofensiva contra acestei unice insulite a libertatii de exprimare la nivel public in Republica Moldova.

S-a cerut o emisiune speciala, in locul transmisiunilor in direct. Oare in acest an si ceva de cind se transmit in direct sedintele Parlamentului, nu ne-am convins cum se fac seara reportajele despre sedintele Legislativului? Nu se vede cit de unilateral sint date opiniile, cum sint intervievati aceiasi reprezentanti ai puterii si, in definitiv, cum sint chinuiti lucratorii Televiziunii, ca ar fi culmea sa li si placa, sa nu bage oare care cumva in imagine pe deputatii din opozitie, trecuti in lista neagra a puterii prezidentiale parlamentare si televizioniste? Mie imi este chiar jale de aceste chinuri ale agentilor puterii si ale executorilor lor care se straduie sa demonstreze ca in statul acesta au existat, exista si vor exista in veci numai comunisti in Parlament, insa dezastrul guvernarii, ca sa vezi, nu le apartine.

Ah, da, iertati-ma, sint aratati si deputatii din opozitie, insa doar cind exista cite o comanda politica de a face reportajele de compromitere, tixite cu minciuni. Desigur, dupa un an de chin cu atitea declaratii antiguvernare, cind deputatii majoritatii comuniste au ajuns sa iasa din sala, pentru ca intoleranta comunista, cultivata de decenii in regimurile totalitare nu le permite sa asculte si alte opinii, s-a decis mai simplu: inchidem transmisiunea in direct a sedintelor Parlamentului. Una e ca se apropie alegerile locale si prea multa galagie da prost la imaginea comunistilor, care au grija de Condrita si de Holercani, nu de orbi, de acei ce ingheata si de acei tot mai multi care nu prea au ce minca.

Intelegem si altceva, numarul tot mai mare de deputati neafiliati, ramasi in afara fractiunilor, necontrolati de liderii grupurilor politice incepe sa ii cam sperie pe comunisti. Si ar fi bine daca numai pe comunisti, nu si pe ceilalti. Ar fi regretabila si trista o eventuala solidaritate a liderilor de grupuri politice in acest sens, desi nu ar fi de mirare. Mai multi colegi care nu fac parte din masina comunista de vot, fac parte din unele masinute de vot zise democratice. Deci, de ce oare le-ar vedea poporul in continuare mutenia, mai ales ca “in Moldova problemele demult s-au incheiat”.

Am spus, cu mai multe ocazii, ca informarea nu este o politica de stat in Republica Moldova. In Republica Moldova astazi comunista informarea, in general, nu este informarea obiectiva si corecta. Dar ce inseamna corecta in mintea comunistilor? Cind comunistii se cred sefi si in republica, si in Parlament, iar pe ceilalti ii vad ca subalterni, aceasta este pluralitatea de opinii?

Ne mai putem oare imagina, dupa toate acestea, ca vom merge cumva inainte pe vreo cale? Poate, insa, numai cu ajutorul radiotelevizunilor straine, publice si comerciale, pentru ca pe a noastra am pus cruce si amin, inca acum doua saptamini. Imi exprim compasiunea pentru soarta acestui neam, pentru fiecare dintre noi care, din pacate, altceva decit comunism, saracie si intunecime, inca nu putem produce. Sa ne ierte Dumnezeu.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.45.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.