version francaise
Парламент Республики Молдова
english version
русская версия



Инициативы, предложения
Повестка дня
Стенограммы
Сообщения пресс-службы
Парламентский контроль
Внешние отношения
Cooperarea cu societatea civila
Парламентский Вестник
Исследования и анализ








20 мая 2010

14 май 2010

7 мая 2010

4 мая 2010

4 мая 2010

23 апреля 2010

1 апреля 2010

25 марта 2010

19 марта 2010

18 марта 2010

5 марта 2010

4 марта 2010

26 февраля 2010

19 февраля 2010

12 февраля 2010

11февраля 2010

29 декабря 2009

23 декабря 2009

18 декабря 2009

17 декабря 2009

15 декабря 2009

7 декабря 2009

4 декабря 2009

3 декабря 2009

29 ноября 2009

26 ноября 2009

12 ноября 2009

6 ноября 2009

3 ноября 2009

30 октября 2009

29 октября 2009

22 октября 2009

20 октября 2009

16 октября 2009

15 октября 2009

7 октярбя 2009

2 октября 2009

25 сентября 2009

18 сентября 2009

17 сентября 2009



10 сентября 2009

2 сентября 2009

28 августа 2009

15 июня 2009

12 июня 2009

10 июня 2009

3 июня 2009

28 мая 2009

20 мая 2009

13 мая 2009

12 мая 2009

5 мая 2009

3 февраля 2009

2 февраля 2009

25 декабря 2008

26 декабря 2008

19 декабря 2008

18 декабря 2008

12 декабря 2008

11 декабря 2008

5 декабря 2008

4 декабря 2008

28 ноября 2008

27 ноября 2008

21 ноября 2008

20 ноября 2008

13 ноября 2008

6 ноября 2008

30 октября 2008

24 октября 2008

23 октября 2008

17 октября 2008

16 октября 2008

10 октября 2008

9 октября 2008

3 октября 2008

2 октября 2008

26 сентября 2008

25 сентября 2008

10 июля 2008

3 июля 2008

9 июля 2008

11 июля 2008

4 июля 2008

27 июня 2008

26 июня 2008

20 июня 2008

19 июня 2008

13 июня 2008

12 июня 2008

5 июня 2008

6 июня 2008

29 мая 2008

22 мая 2008

16 мая 2008

15 мая 2008

8 мая 2008

25 апреля 2008

24 апреля 2008

17 апреля 2008

11 апреля 2008

10 апреля 2008

4 апреля 2008

3 апреля 2008

31 марта 2008

28 марта 2008

27 марта 2008

21 марта 2008

20 марта 2008

13 марта 2008

7 марта 2008

6 марта 2008

29 февраля 2008

28 февраля 2008

22 февраля 2008

21 февраля 2008

15 февраля 2008

14 февраля 2008

8 февраля 2008

7 февраля 2008

28 декабря 2007

27 декабря 2007

21 декабря 2007

20 декабря 2007

14 декабря 2007

13 декабря 2007

7 декабря 2007

6 декабря 2007

30 ноября 2007

29 ноября 2007

23 ноября 2007

22 ноября 2007

16 ноября 2007

15 ноября 2007

8 ноября 2007

2 ноября 2007

1 ноября 2007

26 октября 2007

25 октября 2007

19 октября 2007

18 октября 2007

12 октября 2007

11 октября 2007

5 октября 2007

4 октября 2007

27 июля 2007

26 июля 2007

20 июля 2007

19 июля 2007

13 июля 2007

12 июля 2007

6 июля 2007

5 июля 2007

29 июня 2007

22 июня 2007

21 июня 2007

14 июня 2007

7июня 2007

18 мая 2007

11 мая 2007

4 мая 2007

27 апреля 2007

20 апреля 2007

13 апреля 2007

5 апреля 2007

29 марта 2007

23 марта 2007

22 марта 2007

16 марта 2007

15 марта 2007

2 марта 2007

1 марта 2007

23 февраля 2007

22 февраля 2007

16 февраля 2007

15 февраля 2007

9 февраля 2007

8 февраля 2007

29 декабря 2006

28 декабря 2006

27 декабря 2006

22 декабря 2006

21 декабря 2006

15 декабря 2006

14 декабря 2006

12 декабря 2006

8 декабря 2006

7 декабря 2006

30 ноября 2006

1 декабря 2006

24 ноября 2006

23 ноября 2006

17 ноября 2006

16 ноября 2006

10 ноября 2006

9 ноября 2006

3 ноября 2006

2 ноября 2006

26 октября 2006

20 октября 2006

19 октября 2006

13 октября 2006

12 октября 2006

6 октября 2006

5 октября 2006

29 июля 2006

28 июля 2006

27 июля 2006

26 июля 2006

21 июля 2006

20 июля 2006

14 июля 2006

13 июля 2006

7 июля 2006

6 июля 2006

30 июня 2006

29 июня 2006

22 июня 2006

15 июня 2006

8 июня 2006

2 июня 2006

25 мая 2006

18 мая 2006

11 мая 2006

4 мая 2006

27 апреля 2006

21 ареля 2006

20 апреля 2006

6 апреля 2006

31 марта 2006

30 марта 2006

23 марта 2006

10 марта 2006

9 марта 2006

3 марта 2006

2 марта 2006

24 февраля 2006

23 февраля 2006

17 февраля 2006

16 февраля 2006

10 февраля 2006

9 февраля 2006

30 декабря 2005

29 декабря 2005

23 декабря 2005

22 декабря 2005

16 декабря 2005

15 декабря 2005

8 декабря 2005

2 декабря 2005

1 декабря 2005

24 ноября 2005

17 ноября 2005

16 ноября 2005

11 ноября 2005

10 ноября 2005

4 ноября 2005

3 ноября 2005

28 октября 2005

27 октября 2005

21 октября 2005

20 октября 2005

14 октября 2005

13 октября 2005

7 октября 2005

6 октября 2005

29 июля 2005

28 июля 2005

22 июля 2005

21 июля 2005

18 июля 2005

14 июля 2005

7 июля 2005

30 июня 2005

23 июня 2005

16 июня 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA – noiembrie 2007

Sedinta din ziua de 2 noiembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.3812 privind numirea in functie a unui membru al Curtii de Conturi.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3109 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi – art.36; Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei; Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar s.a.).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3136 pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei cu privire la prevenirea cazurilor de apatridie in legatura cu succesiunea statelor, adoptata la 19 mai 2006 la Strasbourg.

6. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.2535 privind vinzarea unui imobil.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3562 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II din Codul fiscal – art.24; Legea cu privire la fondurile de investitii – art.31 s.a.).

8. Declaratia  domnului deputat Ion Neagu.

9. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                  Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor
100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 90 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Nicolai Gutul, Mihail Sidorov, Dmitri Todoroglo, Alexandru Lipcan – in delegatie; Boris Stepa – din motive de sanatate; Serafima Borgan, Ghenadi Bulgacov, Vlad Cubreacov, Angela Leahu, Vitalia Pavlicenco.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Multumesc, domnule Presedinte.

In conformitate cu articolul 73 din Constitutia Republicii Moldova si cu articolul 47, Fractiunea parlamentara propune Parlamentului Republicii Moldova un proiect de Hotarire privind formarea Comisiei parlamentare speciale pentru examinarea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2008. Initiativa legislativa nr.3844. Conform Regulamentului, a fost inregistrata si Fractiunea o propune sa fie introdusa in ordinea de zi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Parlamentul nostru este pichetat astazi de fostele victime ale represiunilor politice, pe motiv ca nu se executa Legea nr.186, adoptata de catre Parlament inca anul trecut. As vrea sa propun, cel putin, o echipa sa iesim sa vedem, ce vor ei si de ce picheteaza. Nu putem sta aici atunci cind ei stau in fata Parlamentului nostru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Dragomir: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Pentru ordinea de zi de la 8 noiembrie sint incluse doua proiecte ce vizeaza subiectul despre tutun si produsele din tutun. Noi mai avem un proiect cu nr.3495 de la 21 noiembrie 2005 al domnului deputat Grigore Petrenco. Comisia propune sa fie inclus si acest subiect, pentru a fi discutate in ansamblu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Vreau sa atrag atentia tuturor asupra Regulamentului. Amendarea ordinii de zi se face la propunerea comisiilor, fractiunilor, deputatilor doar in prima sedinta din ciclul bisaptaminal, in rest amendarea se face doar in mod exceptional de catre Presedintele Parlamentului, la propunerea comisiilor, fractiunilor. Si as ruga foarte mult, cel putin sa ma puneti la curent si sa coordonam aceste subiecte, ca sa urmam pozitiile Regulamentului.

Iata de ce si o propunere, si alta propunere, eu nu am sa le supun votului. Pina la urmatoarea sedinta mai avem timp, coordonam, discutam si in modul respectiv joia viitoare eu am sa propun, la propunerea dumneavoastra, aceste proiecte. Nu va suparati, dar urmam norma respectiva.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Neagu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti cu o scurta declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la proiectul nr.2535.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Rog sa fiu inscris cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Referitor la subiectul care vizeaza actiunile de ieri in fata Guvernului, actiunea de astazi la Parlament, noi avem Comisia parlamentara pentru drepturile omului, care s-a ocupat in permanenta de acest subiect, de subiectul implementarii legii respective. Si am sa rog foarte mult ca sa fie desemnat cineva din conducerea comisiei pentru a avea o intrevedere cu pichetantii, pentru a se discuta aceste subiecte.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia parlamentara a facut tot ce a depins de ea atunci cind au fost adoptate modificarile respective privind legea respectiva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stiu, stiu.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Noi am intervenit de nenumarate ori si am cerut Guvernului ca, pina la urma, sa prezinte o informatie si sa intreprinda, de fapt, actiuni concrete in vederea implementarii celor votate de Parlamentul nostru. Stiu ca pina acum Guvernul, in acest sens, practic, nu a luat toate masurile necesare.

De aceea, eu as ruga noi, ca deputati ii vedem, putem iesi si explica inca o data oamenilor ceea ce am facut. Dar cred ca este nevoie de o pozitie clara a Guvernului in acces sens. Stiu ca au fost rezervate si niste sume de bani pentru implementarea legii. Nu stiu ce va prevedea bugetul pentru anul viitor, dar cred ca este nevoie ca aceste probleme sa fie solutionate in acest an.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu cind am vorbit despre o eventuala intrevedere cu aceste persoane nu m-am referit, daca doriti, pina la urma-urmei, la subiectele de fond, fiindca eu stiu foarte bine ce a facut Parlamentul, ce a facut comisia respectiva si nu doar, si alte comisii, pe care motiv ma refeream mai mult la un gest pentru a oferi anumita informatie in acces sens persoanelor respective. Fiindca, va readuc aminte, anul trecut tocmai la initiativa parlamentarilor au fost puse 5 milioane de lei pentru a porni procesul de acoperire financiara pentru aceasta problema.

Daca nu gresesc, saptamina trecuta, cind am discutat pe marginea proiectului Legii bugetului in prima si in a doua lectura eu am auzit, cel putin, cifra de 24 sau
25 de milioane, daca nu gresesc, da? S-a fixat o crestere de 5 ori a alocarilor financiare pentru anul viitor pentru restituire, pe care motiv, din nou repet, ar fi un gest, eu cred ca de bunavointa si o posibilitate pentru a oferi inca o data informatii suplimentare la acest subiect.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

O protectie garantata a acestei categorii – victimelor represiunilor politice ar oferi si proiectul de Lege nr.1013, propus ca initiativa legislativa de catre deputatii Partidului Democrat, care a fost discutat aici, in plenul Parlamentului. In principiu, toti ne-am expus atunci parerea, ca, parca, sintem pentru aceasta sustinere si alocare de compensatii nominative, dar Guvernul, repetat, nu gaseste surse suplimentare. Cred ca este logic sa revenim la acest proiect de lege, sa fie inclus pentru saptamina viitoare in ordinea de zi si sa vedem cum contribuim la aceste garantii sociale, pe care avem menirea sa le oferim acestei categorii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu ma autopropun in grupul acesta pentru a iesi si a explica cetatenilor victime ale represiunilor politice esenta legii adoptate de Parlament, dar voi fi nevoit sa le spun ca ei nu vor primi nimic, nici o compensatie, din simplul motiv ca atunci am subliniat, subliniez si acum, ca legea respectiva, conform “Dispozitiilor finale”, nu mai tin minte, are putere juridica numai pentru viitor, numai pentru acei care vor fi reabilitati dupa intrarea in vigoare a legii. Aceasta este bomba care a fost pusa de Parlament pentru a turna praf in ochi si occidentalilor, si cetatenilor nostri.

Repet si acum: toti acei care sint victime au fost reabilitati, de fapt, masiv de catre Curtea Suprema de Justitie si de catre Procuratura Generala in anii 1992 – 1995. Acum nu mai avem, posibil, victime care nu au fost reabilitate. Dar legea se rasfringe numai asupra acelor care vor fi reabilitati. De aceea, acesti oameni nu vor primi nimic, pina cind nu va fi rectificata legea.

Pot sa informez, cred ca si dumneavoastra ati observat ce se intimpla in tara vecina, Romania, cu victimele. Fiindca ei s-au ars la CEDO. Si chiar ieri a fost transmisa o informatie ca un descendent al unui boier Sturza, mai stiu eu, in Constanta, conform unei sentinte judecatoresti, a primit despagubiri 150 milioane de euro si 80 de milioane paguba morala. Cred eu ca acesti cetateni daca vor ajunge la CEDO, noi ne vom arde, daca nu vom amenda legea.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul  Leonid Bujor: 

Multumesc frumos.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Desigur, noi avem o responsabilitate morala de a ne prezenta in fata acestor cetateni si pentru a le prezenta explicatiile. Responsabilitatea o poarta acei care au votat atunci ca aceste compensatii sa fie restituite din contul bugetelor locale. Si s-a stiut, din start, ca cetatenii nu vor primi ceea ce au dreptul legal de a li se aloca.

Si doi. De rind cu reprezentantii fractiunii majoritare in fata cetatenilor trebuie sa se prezinte si reprezentantul Guvernului, fiindca la interpelarile adresate de nenumarate ori am primit raspunsuri formale. Si faptul ca si acel putin, care urma sa il primeasca nu au reusit cetatenii din simplul motiv ca Guvernul a taraganat adoptarea acelui Regulament blestemat, astfel cetatenii, pe parcursul a 9 luni, au fost lipsiti de posibilitatile minimale, pe care le crea acea lege.

De aceea, domnule Esanu, impreuna cu reprezentantii fractiunilor parlamentare trebuie sa mergeti dumneavoastra, caci Tarlev niciodata nu vine in fata oamenilor. Se duce doar acolo unde ii este convenabil dumnealui. Raspunsurile la intrebarile-cheie trebuie sa le dee astazi acestor cetateni reprezentantul Guvernului. Ei sint responsabili.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu consider ca conducerea comisiei respective nu va rezolva nimic, fiindca cunoastem foarte bine ca in Parlament deciziile se aproba la nivel de fractiune, nu la nivel de comisie, iar deputatii in comisii voteaza, de regula, in dependenta de deciziile care au fost acceptate sau aprobate la o problema sau alta de catre fractiunile parlamentare.

In acest context, eu propun ca liderii fractiunilor parlamentare, care sint astazi in Parlamentul Republicii Moldova, sa iasa in fata cetatenilor, sa discute, dupa asta sa se intoarca inapoi in fractiuni sa propuna modificarile respective, care trebuie aprobate in legislatie, sa ceara Guvernului indeplinirea lucrurilor care trebuie si atunci vom solutiona intrebarea. In toate celelalte variante propuse astazi aceasta ar insemna sa aruncam praf in ochii oamenilor care stau aici, in fata Parlamentului. Sa fim sinceri, caci aceasta este realitatea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu nu pot fi de acord cu cele spuse de unii colegi si de insusi de domnul Presedinte. O data legea votata de Parlament, Parlamentul poarta responsabilitatea pentru indeplinirea ei. Si daca a trecut atita timp si noi acum trimitem Guvernul, si noi, parca, sintem intr-o parte, caci noi am facut tot posibilul, nu ne face fata. Si noi trebuie sa purtam responsabilitate pentru aceasta lege, daca nu se indeplineste.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

In aceste conditii, incepem examinarea listei proiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi a plenului Parlamentului, primul fiind proiectul de Hotarire nr.3812 privind numirea in functie a unui membru al Curtii de Conturi.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat Demersul Presedintelui Curtii de Conturi, prin care se propune candidatura doamnei Paknehad Ecaterina pentru a fi numita in functia de membru al Curtii de Conturi si relateaza urmatoarele.

La articolul 133 din Constitutie se prevede: membrii Curtii de Conturi sint numiti de Parlament, la propunerea Presedintelui acesteia. Totodata, in Legea cu privire la Curtea de Conturi este stabilit: Presedintele Curtii de Conturi propune Parlamentului candidaturile la functia de membru al Curtii, recomandate de fractiunile parlamentare legal constituite. Fiecare fractiune parlamentara are dreptul sa recomande, cel putin, doi candidati. In functie de membru al Curtii de Conturi pot fi numiti cetatenii Republicii Moldova care au studii superioare economice sau juridice si a caror calificare profesionala si experienta de lucru din ultimii 10 ani sint corespunzatoare pentru desfasurarea sarcinilor Curtii de Conturi. Membrii Curtii de Conturi sint numiti de Parlament cu votul majoritatii deputatilor alesi pentru un termen de 5 ani. Inainte de intrare in functie aceasta persoana depune juramintul prevazut de lege.

Suplimentar, Comisia mentioneaza ca la 26 iulie curent, prin Hotarirea Parlamentului nr.205, a fost acceptata demisia unui membru al Curtii de Conturi, care, anterior, a fost numit in aceasta functie conform cotei ce ii revine, potrivit legii majoritatii parlamentare.

Comisa juridica, pentru numiri si imunitati a examinat candidatura doamnei Paknehad Ecaterina si a constatat ca ea corespunde cerintelor legale. In legatura cu aceasta, se propune Legislativului proiectul de Hotarire referitor la numirea doamnei  Paknehad Ecaterina in functia de membru al Curtii de Conturi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Doamna Paknehad este aici, in sala plenului Parlamentului, rog sa adresati intrebari pentru candidat sau pentru comisie, in eventualitatea existentei acestora. Sint intrebari? Nu sint intrebari.

Va multumesc, domnule Turcan.

In aceste conditii, in conditiile raportului comisiei de profil, supun votului, stimati colegi, numirea in functie de membru al Curtii de Conturi a doamnei Ecaterina Paknehad. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.2 –32.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

65 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Acum, in baza rezultatelor acestui exercitiu de vot, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.3812 privind numirea in functie a unui membru al Curtii de Conturi.. Cine este pentru aprobarea acestui proiect, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.3812 este aprobat.

Daca nu gresesc, conform normelor de procedura, candidatul numit in functia de membru al Curtii de Conturi trebuie sa depuna juramintul in fata plenului Parlamentului.

Doamna Paknehad,

Va invit la tribuna centrala pentru depunerea juramintului.

 

Doamna  Ecaterina Paknehad – membru al Curtii de Conturi:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Jur sa slujesc Republica Moldova cu credinta, sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa protejez proprietatea de stat, democratia si bunastarea poporului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Paknehad,

Parlamentul Republicii Moldova va felicita cu numirea in aceasta inalta functie si va doreste mult succes in activitatea in acest post foarte responsabil.

 

 

Doamna  Ecaterina Paknehad:

Multumesc mult pentru incredere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam. Proiectul de Lege nr.3109 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc: 

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, Directia juridica a Aparatului Parlamentului si amendamentelor deputatilor, a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua. Avind in vedere obiectia expusa in avizul Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret,  sport si mijloace de informare in masa, Comisia propune ca la articolul 4 din proiectul de lege sa fie exclus textul: “la articolul 55 alineatul (5).”

Tinind cont de avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, la articolul 6 din proiectul de lege, cuvintele “in tot textul legii” se propune a fi substituite prin cuvintele: “la articolul 24 alineatul (9) din legea.” Deoarece norma de modificare se refera doar la acest articol, aceeasi concretizare se propune de efectuat si la articolul 9 din proiect si anume norma de modificare va fi doar pentru articolul 236, alineatul (1) din Codul penal.

In contextul avizului Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie se propune ca la articolul 8, alineatul (2), ce vizeaza articolul 193 alineatul (5), dupa cuvintele: “si ministerul de ramura” de introdus cuvintele “ori autoritatea administrativa centrala respectiva”, fiind in concordanta cu prevederile articolului 124 din Legea cu privire la Guvern.

Propunerea deputatilor Banari si Cosarciuc ce se refera la faptul ca ministerul de ramura este in drept sa solicite Guvernului si Parlamentului scutirea partiala sau totala a debitorului de plata penalitatilor si a altor sanctiuni la bugetul public national nu se accepta din considerentul ca aceasta norma este in vigoare astazi la articolul 193 alineatul (5) din Legea insolvabilitatii. Prin redactia expusa in proiect, Guvernul propune neaplicarea sanctiunilor si penalitatilor si pentru sumele dezafectate de la bugetul de stat, de rind cu creditele recreditate de catre Ministerul Finantelor agentilor economici din sursele interne si externe. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia propune proiectul de lege spre adoptare in lectura a doua.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri in lectura a doua altele decit cele evocate de comisie in raportul sau?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

In ceea ce priveste propunerea la articolul 123 alineatul (5). Propunerea mea  atunci, in plenul Parlamentului, a fost ca alineatul sa fie exclus din articolul 123. Si am adus argumente ca, conform Legii cu privire la insolvabilitate, agentii economici care intra in incapacitatea de plata sint obligati sa se declare insolvabili si sa inceapa sau procedura planului, sau procedura de falimentare. Si in cazul in care acesti agenti economici, intr-o perioada de trei ani de zile, nu se declara insolvabili, de acum in continuare apare responsabilitatea conform Codului penal.

Si nu este logic ca noi sa permitem in continuare ca sa dezafectam resursele financiare, mai ales de la bugetul de stat in cazul garantiilor. Nu este necesar acest lucru. Noi am facut acum amnistia. Mai departe de acum trebuie sa lucreze Legea cu privire la insolvabilitate, asa cum ea este, cum a fost conceputa. Si, domnule Presedinte al Parlamentului, eu propun sa punem la vot excluderea literei c) din articolul 123.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule coleg,

Eu tin minte si la sedinta precedenta, cind s-a discutat acest proiect de lege in prima lectura, ati propus si autorilor dumneavoastra. Autorii au fost categoric impotriva. Noi la comisie am examinat propunerea dumneavoastra si comisia a luat decizia sa pastram acest articolu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine, potrivit normelor Regulamentul voi supune votului propunerea de excludere a alineatului (5) din articolul 193 din acest proiect. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele, stimati colegi.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 18.   

 

 

Domnul  Marian Lupu:

23 de voturi intru sustinerea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Alte propuneri sint? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.3109. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 2.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3 – 27?

 

Numaratorii:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

55 de voturi “pro”.

Impotriva? Vad eu, sectorul nr.3, va rog.  Sectorul nr.2? Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 1.

Sectorul nr.3 – 16.

 

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi “impotriva”. 0 – sectorul nr.1. Deci, in conditiile acestui bilant, proiectul de Lege nr.3109 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3136 pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei cu privire la prevenirea cazurilor de apatridie in legatura cu succesiunea statelor.

Initiativa Presedintelui tarii, prezinta Guvernul.

 

Domnul Pavel Buceatchi – viceministru al dezvoltarii informationale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Apararea drepturilor si libertatilor omului reprezinta obligatia fiecarui stat democratic. Declarind devotamentul sau fata de cursul strategic spre integrarea europeana, Republica Moldova urmeaza sa indeplineasca, sa intreprinda in continuare pasi importanti in vederea asigurarii respectarii dreptului omului, inclusiv prin aderarea la mecanismele de consacrare si garantare internationala de protectie a dreptului omului.

In acest context, la 29 ianuarie 2007, de catre Republica Moldova, a fost semnata Conventia europeana cu privire la prevenirea cazurilor de apatridie in legatura cu succesiunea statelor. Elaborarea acestui act a fost generata de necesitatea respectarii scopurilor principale ale comunitatii internationale in domeniul cetateniei si crearii unui instrument unic in problema abordata.     

Recunoscind ca Conventia europeana  cu privire la cetatenie, semnata la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 si ratificata de catre Republica Moldova la
14 octombrie 1999 prin hotarirea Parlamentului nr.621 contine doar principii generale, stabilirea unor reguli privind problema persoanelor fara cetatenie, in special, in cazul succesiunii statelor, este actuala si binevenita.

Oportunitatea ratificarii prezentei Conventii este evidenta pentru Republica Moldova, careia ii este caracteristic procesul succesiunii statelor, in urma careia posesorii cetateniei statului predecesor nu au dobindit cetatenia statului succesor si va asigura in continuare dreptul la cetatenie prin persoanele care au detinut cetatenia statului predecesor.

Evitarea cazurilor in care cetatean al statului predecesor poate deveni apatrid, neadmiterea discriminarii, facilitatea dobindirii cetateniei de catre apatrizi. Mentionam ca legislatia nationala in vigoare, Legea cetateniei Republicii Moldova asigura respectarea principiilor de baza stipulate in Conventie, unul important fiind evitarea apatridiei. Este esential ca prevederile prezentei Conventii nu impun cheltuieli financiare suplimentare.

In aceasta ordine de idei, constatam ca semnarea actului nominalizat nu va necesita modificarea legislatiei in vigoare, va largi spectrul drepturilor omului si va contribui la afirmarea in continuare a valorilor democratice in Republica Moldova. Prin ratificarea acestui instrument international, Republica Moldova manifesta pe plan international aspirarea sa la valorile democratice si democratizarea intregii comunitati internationale, angajamentul sau de a promova si de a asigura respectarea drepturilor omului.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule viceministru.

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa va intreb care este pozitia Guvernului in practica internationala in privinta aparitiei apatridiei in alte cazuri, nu numai in legatura cu succesiunea statelor? Eu am inteles ca nu se saluta apatridia?

 

Domnul Pavel Buceatchi: 

Da, da.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Asa, da? Atunci lamuriti-mi cum s-a intimplat ca in Republica Moldova sint un sir de cetateni care au dobindit  cetatenia altui stat. Pentru a dobindi cetatenia altui stat se dezic de a noastra. Si mai apoi se dezic si de cealalta cetatenie. Deci, ramin  cetateni fara careva statut. Si stiti dumneavoastra ca sint asa cetateni in Republica Moldova.

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Aceasta este decizia persoanei.

 

Domnul Iurie Stoicov:   

Pai, da, dar care ar fi actiunile Guvernului, ale statului pentru a nu permite astfel de cazuri?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Noi acum am inaintat un proiect de lege cu privire la modificarea Legii cetateniei, care ar reduce aceste cazuri. Si de acum se afla in Parlament.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Iata eu la aceasta si m-am referit, ca acel proiect tocmai ca ar fi in salvarea situatiei care este si in Republica Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

 

Doamna Liubov Bordeianusef sectie probleme de cetatenie in cadrul
                                                            Directiei generale de documentare a populatiei:

Daca imi permiteti, sa mai dau niste explicatii. In conformitate cu legislatia in vigoare, la noi si astazi avem in lege principiul – evitarea apatridiei. Ce inseamna aceasta? Renuntind la cetatenia Republicii Moldova solicitantul este obligat sa prezinte garantii precum ca va dobindi cetatenia altui stat.

Care este situatia astazi in Moldova? Noi avem apatrizi de diferite categorii, as spune. In primul rind, sint acei care au renuntat la cetatenia Republicii Moldova si s-au documentat respectiv statutului, dar n-au luat cetatenia altui stat inca. Avem apatrizi care au venit din alte state, fiind apatrizi si asteptind cind vor avea conditii speciale pentru a dobindi cetatenia Republicii Moldova.

Astazi noi vorbim despre acei apatrizi care au avut o cetatenie a fostei Uniuni Sovietice si pot sa isi confirme cetatenia Republicii Moldova, deoarece legislatia prevede acest lucru. Conventia mentionata stipuleaza, in special, unele momente prin care am putea, printr-o procedura mai simpla, sa confirmam aceasta cetatenie si sa nu avem asemenea categorii de persoane. Daca v-am…

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am o intrebare, daca se poate, pentru domnul ministru. Noi, ca si in alte cazuri, ce facem cu teritoriul Transnistriei? Daca ratificam acest document, ne asumam obligatiunea ca sa rezolvam problema apatrizilor si pe teritoriul Transnistriei. Exista o prevedere ca Republica Moldova nu-si asuma responsabilitatea pe malul sting al Nistrului?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Aici nu. …

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu? Si atunci cum noi ne onoram obligatiunea in conformitate cu acest document?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Noi vorbim aici de Republica Moldova ca o tara integra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.      

 

Doamna Liubov Bordeianu:

Asi putea adauga aici ca la general se rezolva problemele, deoarece pentru Transnistria avem numai Hotarire de Guvern pe care o cunoasteti, niste facilitari in privinta documentarii gratis. Si conformarea cetateniei si acordarea cetateniei se face in temeiul legal care exista pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia Consiliului Europei cu privire la prevenirea cazurilor de apatridie in legatura cu succesiunea statelor se incadreaza in categoria tratatelor internationale, supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament. Conventia a fost adoptata la 19 mai 2006 in scopul crearii unui instrument international unic care ar reglementa problemele de apatridie ce apar ca  rezultat al succesiunii in drepturi a statelor.

Potrivit prevederilor Conventiei, fiecare persoana care, la momentul succesiunii in drepturi a statelor, detinea cetatenia statului predecesor si care a devenit sau va deveni apatrtid, ca rezultat al succesiunii in drepturi a statelor, are dreptul la cetatenia statului succesor. In acest scop, statele semnatare sint obligate sa ia toate masurile necesare pentru prevenirea cazurilor de apatridie si sa acorde cetatenie persoanelor interesate, fara discriminare pe motiv de rasa, sex, culoare, limba, religie, apartenenta etnica, origine sociala, optiune politica etc. Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Conventiei.           

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune a exclude din textul titlului legii sintagma adoptata la 19 mai 2006 la Strasbourg. Comisia pentru politica externa si integrare europeana sustine aceasta propunere. In conditiile celor expuse, propunem aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru ratificarea conventiei mentionate. Si daca nu vor fi obiectii – adoptarea in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc, domnule Petrenco.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3136, in conditiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3136 este aprobat. 

Fractiunea parlamentara., aveti obiectii la adoptarea in a doua lectura? Nu sint.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.3136. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 6.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

65 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3136 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2535 privind vinzarea unui imobil.

Guvernul.

 

Domnul Valeriu Cibotarivicedirector general al Agentiei Agroindustrial
                                                           "Moldova-Vin":

Stimate Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Permiteti-mi sa va prezint proiectul de Lege privind vinzarea unui imobil. Acest proiect de lege este elaborat pentru a solutiona unele probleme ce tin de activitatea Colegiului National de Viticultura si Vinificatie din Chisinau. Aceasta institutie este cea mai veche din republica si in anul 1963 a fost comasata cu sovhozul Gratiesti, in comuna Stauceni s-a dezvoltat baza de instruire a acestei institutii de invatamint. Ea dispune de doua camine studentesti cu capacitatea de 1200 de locuri. Unul din ele, caminul pentru barbati, mai mult de zece ani nu se utilizeaza, deci nu se aloca mijloace pentru intretinerea acestui camin.

Inca in 2003 fosta conducere a Colegiului National s-a adresat catre Guvern de a permite schimbarea destinatiei acestui obiect si transferarea lui in bloc de locuit. Din 2003 pina in prezent aceasta problema se solutioneaza, de aceea Guvernul in anul trecut a venit cu un proiect de lege care propune ca acest obiect sa fie autorizat spre comercializare in modul stabilit, iar banii obtinuti de la aceasta sa fie folositi pentru dezvoltarea bazei de instruire si productie a acestei institutii de invatamint. Noi va rugam sa sustineti acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege privind vinzarea unui imobil, initiativa legislativa a Guvernului. Proiectul de lege presupune autorizarea vinzarii caminului studentesc al Colegiului National de Viticultura si Vinificatie din Chisinau, strada Gratiesti 5, comuna Stauceni, in scopul reconstructiei unui bloc locativ si transferarea mijloacelor financiare obtinute in contul colegiului, care vor fi utilizate pentru dezvoltarea bazei de instruire a acestuia. 

Dat fiind faptul ca aceasta procedura este posibila numai prin derogare de la articolul 62 din Legea invatamintului si de la articolul 17/1 din Legea cu privire la privatizare si ca intre timp Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice, in conformitate cu ale carei prevederi instrainarea patrimoniului de stat nu mai tine de competenta Parlamentului, ci de competenta Guvernului, si avind la baza avizele negative ale comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune respingerea acestui proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc. 

Luare de cuvint, domnul Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Уважаемые коллеги, мне было доверено озвучить сегодня позицию фракции по данному  законопроекту. Надо отметить, что проект уже достаточно долго лежит на полках в комиссиях и не рассматривается Парламентом. Совершенно не случайно, и я поясню, почему.

Мы неоднократно обсуждали данный законопроект на заседании нашей фракции. Вы знаете, что большинство постоянных комиссий Парламента дали отрицательное заключение, и доклад базовой комиссии, который был только что представлен, тоже отрицательный. Надо прямо сказать, проект достаточно сомнительный. Пояснительная записка к нему подготовлена слабо. Мы можем только сожалеть, что такого качества законопроекты поступают в Парламент из Правительства. Правительство предлагает нам отступить от буквы закона и разрешить продажу здания  общежития, принадлежащего Колледжу виноделия и находящегося в Ставченах.

Основные аргументы: студентов мало, здание не используется уже почти 10 лет, денег на его содержание нет. Давайте, мол, продадим, а вырученные деньги пустим на развитие непосредственно Колледжа виноделия. Все, конечно же, понятно, но есть несколько вопросов, которые в очередной раз хочется задать авторам законопроекта.

Первое. Зачем Правительство, с одной стороны, включает каждый год в проект закона о бюджете расходы на строительство новых общежитий и на капитальный ремонт старых, а, с другой, предлагает продать уже существующее общежитие? У нас не так много общежитий, чтобы ими так разбрасываться и распродавать.

Второе. В Кишиневе обучается порядка 100 тысяч студентов в вузах и колледжах. Большинство из них не кишиневцы. Общежитий на всех не хватает. Надо признать, что проблема нехватки мест в общежитиях – это острая проблема для всех государственных высших учебных заведений и колледжей без исключения. Что сделало Правительство для решения этого вопроса и что намеревается сделать?  Вопрос остается открытым.

Третье. Мы считаем, что в данной ситуации, когда Колледж виноделия не в состоянии содержать данное здание и не нуждается в нем, целесообразнее было бы передать его с баланса колледжа на баланс одного из вузов столицы, чтобы хоть как-то снизить напряженность с нехваткой мест в общежитиях.

Ставчены находятся в городской черте, и есть городской транспорт. Мы уверены, что Аграрный университет, Госуниверситет, Политех, Экономическая академия не откажутся взять это здание на свой баланс и тем самым решить вопрос проживания для своих студентов. Наша фракция всегда выступала,  выступает и будет выступать против продажи общежитий.

Мы возмущены той настойчивостью, с какой Правительство и авторы данного законопроекта – „Moldova-Vin” и Минсельхоз – лоббируют его принятие. Хочу подчеркнуть, что мы четырежды обращались в Правительство с предложением отозвать этот проект. Получается все наоборот.

Нам бы хотелось получить разъяснение от руководства Правительства и  разобраться, кто так настойчиво лоббирует подобные сомнительные законопроекты. Надеемся, что руководство Правительства сделает правильные выводы на будущее. Фракция коммунистов будет голосовать против.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Dupa cuvintarea domnului Petrenco, eu as aplauda ceea ce a spus aici, e foarte bine, dar totusi ce facem cu acest proiect sau cu acest camin? Eu am inteles ca acolo traiesc oameni. Proiectul este din 2006. In principiu, majoritatea au avut posibilitatea de multe ori sa impuna Guvernul ca sa ia o decizie.

Totusi, daca nu are bani respectiva unitate de invatamint, Guvernul nu aloca bani pentru reparatia acestui camin si nu se permite ca sa fie scos la vinzare, trebuie de gasit o solutie, fiindca, intr-adevar, este o problema care afecteaza activitatea colegiului respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte interventii nu sint.

Stimati colegi,

Potrivit continutului raportului comisiei sesizate in fond, supun votului propunerea de respingere a Proiectului nr.2535. Cine este pentru respingerea proiectului in cauza, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

 

Domnul Marian Lupu:

Dragii mei,

Respingerea, haideti o data si pentru totdeauna sa stim, domnule Calmatui...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Douazeci.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu este nevoie, respingerea se face prin hotarire de Parlament cu majoritatea voturilor. Majoritatea.

Proiectul nr.2535 este respins.

Proiectul de Lege nr.3562 pentru modificarea unor acte legislative.

Comisia Nationala a Pietei Financiare.

 

Domnul Mihai Cibotaru presedintele Comisiei Nationale a Pietei
                                                                 Financiare:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative propune modificarea Legii cu privire la fondurile de investitii, Legii pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II din Codul fiscal si a Legii cu privire la notariat. Modificarile propuse urmaresc 3 obiective de baza.

Primul obiectiv consta in prelungirea termenului de lichidare a fondurilor de investitii pina la 31 decembrie 2008. Prelungirea termenului este stringent necesara, deoarece la moment exista un numar mare de pachete de actiuni care nu au fost instrainate din portofoliile fondurilor de investitii.

Astfel, pina in prezent au fost instrainate doar jumatate din numarul total al pachetului de actiuni detinute de fonduri. In cazul in care nu va fi prelungit termenul respectiv, pachetele de actiuni vor fi repartizate actionarilor fondurilor, ca urmare se va majora esential numarul de actionari la unele societati pe actiuni, fapt ce va crea dificultati in activitatea societatilor si va cauza cheltuieli suplimentare acestora.

Al doilea obiectiv al proiectului de lege este de a scuti actionarii fondurilor de investitii de plata prealabila a impozitului pe venit din mijloacele primite in urma lichidarii fondului de investitii.

Aceasta masura se impune deoarece in urma lichidarii fondului de investitii fiecare actionar al fondului va obtine in mediu circa 150 de lei. Aplicarea impozitelor va diminua aceasta suma, fapt ce poate avea un impact negativ.

Si al treilea obiectiv al modificarilor propuse prevede dreptul persoanelor cu functii de raspundere ale autoritatilor administratiei publice locale de a autentifica procurile eliberate reprezentantului actionarului fondului. Aceasta propunere este motivata de faptul ca, in cele mai dese cazuri, actionarii fondurilor sint nevoiti sa se deplaseze la distante mari pentru a-si ridica mijloacele banesti ce le revin.

Deseori cheltuielile pentru deplasare si pentru primirea mijloacelor banesti de la fonduri depasesc mijloacele banesti ce urmeaza a fi ridicate. Pentru a evita astfel de situatii, se propune de a acorda autoritatilor publice locale dreptul de autentificare a procurii in acest sens.

Tinem sa va comunicam ca din cele 26 de fonduri de investitii care au initiat lichidarea doar un singur fond a finalizat procedura, iar alte 4 fonduri se afla in etapa finala de lichidare. Celelalte 21 de fonduri vor continua procesul de lichidare.

Stimati deputati,

Proiectul de lege propus pentru examinare are ca scop solutionarea problemelor ce tin de activitatea fondului de investitii. Luind in consideratie acest fapt si avind in vedere efectul pozitiv asupra actionarilor fondurilor de investitii, rugam aprobarea prezentului proiect.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte,

Eu am o intrebare vizavi de prevederile care sint incluse in proiect la articolul 2 “1 iulie 2007” se substituie cu cifrele “31 decembrie 2008”.

Noi avem deja o experienta cam trista in urma extinderii termenelor. Termenul impus prin norma legala ca fiind unul calculat la acel moment, 1 iulie, trebuia sa fie respectat si de catre fonduri si de catre toti cei care au fost obligati prin lege sa se ocupe de lichidarea fondurilor de investitii.

Spuneti va rog frumos, termenul de 31 decembrie 2008 este la fel calculat sau este deja un termen clar care va fi si respectat?

 

 

 

Domnul Mihai Cibotaru:

Cu parere de rau, realitatea este care ati descris-o dumneavoastra. Noi credem ca pina la 31 decembrie este suficient timp de a finaliza procesul de lichidare a fondurilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am invocat aceasta problema, fiindca eu cred ca este una foarte importanta nu numai vizavi de actionarii fondurilor si a intreprinderilor, dar pentru o reabilitare cit de cit a procesului de privatizare contra bonuri, ca sa facem un pic de regula.

 Insa eu consider ca urmeaza sau urma sa apara si o norma de sanctionare clara a celor care nu respecta prevederea legala. In caz contrar, ajungem pe data de
31 decembrie 2008, constatam ca iarasi nu toate fondurile au efectuat actiunile care sint obligati prin lege sa le efectueze si iarasi deplasam termenele.

 

Domnul Mihai Cibotaru:

Aceasta e o propunere, asa am inteles eu.

 

Domnul Vladimir Filat:

Este o intrebare asupra careia eu cred ca trebuie sa meditam foarte serios, fiindca revenim la norma legala, norma urmeaza sa fie respectata. Nu e o norma permisiva, este una care trebuie sa fie respectata.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Elena Pui – membru al Comisiei Nationale a Pietei Financiare:

Acest aspect as dori sa concretizez. Domnul presedinte al Comisiei Nationale a mentionat ca au fost instrainate, din pacate, doar 50 la suta din pachetele de actiuni detinute de catre fondurile de investitii. Procedura finala de lichidare presupune repartizarea celorlalte ramase, neinstrainate intre actionarii societatilor pe actiuni care la moment sint in portofoliul fondurilor de investitii.

In cazul respectiv nici nu avem, de fapt, pe cine sanctiona. Nu au fost vindute, nu au fost solicitate. Vreau sa mentionez ca la acest capitol este o imbunatatire, este o inviorare, deoarece a avut loc amnistia fiscala si deja are loc o instrainare mai activa a pachetelor de actiuni pe care la moment le expunem la vinzare si se afla in portofoliul fondurilor de investitii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am inteles, doamna, insa revin totusi la propunerea mea initiala. Ce s-a intimplat pina acum este clar, nu au fost solicitari, insa norma legala presupunea  foarte clar termenul limita. Si aici noi nu putem argumenta de ce o norma legala nu a fost implementata prin faptul ca nu au fost solicitari s.a.m.d.

Eu ma refer la termenul care este propus, ca fiind cel din 31 decembrie 2008, deci dincolo de perioada respectiva, eu revin la idee, ar trebui sa fie stabilit foarte clar sau, in general, nu punem termenul limita si lasam.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, absolut corect, colegul nostru are dreptate. Eu cred ca pentru lectura a doua trebuie de gindit sau e un termen, dar vedeti ca sint motive absolut obiective care pot sa faca ca acest termen sa fie depasit, nu ai pe cine sanctiona. Iata, doamna Postoico imi sugera acum o idee sa lasam deschis acest termen, deci pina in momentul cind se vinde.

Eu rog pentru lectura a doua sa va ginditi la aceste pozitii, sa iesim la o formula optima.

 

Domnul Vladimir Filat:

Exact, eu sint de acord.

Domnule Presedinte,

Daca este o norma, ea trebuie sa fie respectata, iar in cazul in care norma este si nu poate fi aplicata, ea nu trebuie sa existe in lege.

Mersi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule presedinte,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative, prezentat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si raporteaza urmatoarele.

Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative este elaborat cu scopul de a solutiona problemele cu care se confrunta actionarii fondurilor de investitii si fondurile de investitii in procesul lichidarii. Prin respectivul proiect de lege se opereaza modificari si completari in urmatoarele acte legislative: Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal, Legea cu privire la fondurile de investitii si Legea cu privire la notariat.

Modificarile operate in Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal se refera la scutirea actionarilor fondurilor de investitii de plata prealabila a impozitului pe venit in marime de 5 la suta din platile efectuate in folosul actionarilor fondurilor la repartizarea activelor ramase in urma lichidarii fondurilor.

Modificarile operate in Legea cu privire la fondurile de investitii au ca scop prelungirea termenului acordat pentru lichidarea fondurilor de investitii pentru cei care nu au reusit pina in prezent sa vinda activele sau sa le repartizeze actionarilor.

Totodata, pentru lectura a doua vor fi examinate masurile care sa activeze procesul de vinzare a activelor de catre fondurile care se lichideaza, pentru a nu ne confrunta cu problema discutata si  la expirarea termenului care se propune sa fie prelungit.

Modificarile operate in Legea cu privire la notariat vor permite acordarea persoanelor cu functie de raspundere ale autoritatilor administratiei publice locale a imputernicirilor de autentificare a procurilor pentru primirea mijloacelor banesti repartizate actionarilor fondurilor de investitii nemutuale in proces de lichidare si alte momente.

In avizele sale majoritatea comisiilor parlamentare propun proiectul de lege pentru examinare in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului, fara a inainta obiectii.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica si Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa propun sa respingem proiectul. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie si Directia juridica au inaintat unele obiectii care vor fi examinate pentru lectura a doua.

Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative in sedinta plenara a Parlamentului si aprobarea lui in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3562. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3562 este aprobat in prima lectura.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

O chestiune de procedura. La sugestia dumneavoastra un grup de deputati, inclusiv 2 deputati reprezentanti ai comisiei, subsemnatul si domnul Bujor, domnul deputat Susarenco, domnul deputat Klipii si doamna deputat Cusnir, am fost la o intilnire cu cetatenii care protesteaza in fata Parlamentului, reprezentanti, cetateni care au suferit de pe urma deportarilor si crimelor care au fost savirsite in anii de dupa ocupatia sovietica.

Am ascultat toate problemele cu care se confrunta acesti cetateni. Ni s-a spus ca autoritatile statului, fie cele centrale, fie cele locale, nu-si indeplinesc atributiile potrivit legii. Dinsii intimpina permanent refuzul acestor autoritati, mai ales persoanele care au la dispozitie doar un an de zile dupa adoptarea legii si, daca stam bine si calculam, deja au ramas mai putin de doua luni de zile pentru acesti cetateni, ca sa-si depuna actele in comisiile care, practic, nu functioneaza.

De aceea si transmit mot á mot doleanta cetatenilor care stau in fata Parlamentului. Ei doresc sa se intilneasca cu reprezentantii conducerii Parlamentului, de asemenea, sa se intilneasca cu reprezentantii majoritatii parlamentare.

De rind cu aceasta, eu, stimate domnule Presedinte, pentru ca reprezint comisia care a examinat acest proiect pina la adoptare, va propun ca saptamina viitoare in cadrul Orei Guvernului sa fie invitat reprezentantul Guvernului sau personal domnul Tarlev, pentru a prezenta totusi o dare de seama, o informatie clara asupra felului in care se implementeaza aceasta lege si un punct de vedere al Guvernului asupra tuturor problemelor pe care le intimpina cetatenii, dar si Guvernul, probabil. Sa ne explice acest lucru, cu atit mai mult cu cit Parlamentul, asa ne-au spus-o si cetatenii, trebuie sa exercite un control eficient asupra faptului cum se indeplinesc legile pe care acesta le adopta.

As vrea sa propun ca, de rind cu reprezentantii Guvernului, in aceasta sala sa fie invitati si reprezentantii acestor cetateni, ai organizatiilor neguvernamentale pe care le-au format dinsii, sa-si spuna parerile, punctul lor de vedere si problemele cu care se confrunta, ca sa le auzim cu totii si, in cele din urma, sa exercitam un control eficient asupra felului in care Guvernul isi face treaba.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, propunerea imi pare relevanta si va multumesc pentru aducerea la cunostinta plenului Parlamentului a acestei informatii.

Domnule Bujor,

Nu o sa va suparati, va rog, eu cred ca nu va suparati, fiindca este presedintele... (Rumoare in sala.) Nu, domnule Bujor, nu va suparati, fiindca nu e problema de procedura.

Eu cred ca plenului Parlamentului ii este suficienta informatia prezentata de domnul Secareanu si nu in calitatea acestuia de reprezentant al unui grup parlamentar, ci in calitatea sa de presedinte al comisiei parlamentare de profil. 

Stimate coleg,

Toate celelalte solicitari, daca doriti imi transmiteti in scris aceasta informatie, dati fractiunilor parlamentare, dar eu cred ca noi trebuie sa revenim la aceasta intrebare in spiritul celor expuse de domnul presedinte al Comisiei pentru drepturile omului.

Eu va multumesc. (Rumoare in sala.)

Stimate coleg,

Sa facem asa, domnul Esanu nu este parlamentar, este viceministru si eu cred ca trebuie sa intelegem toti un lucru: pentru o societate democratica e normal sa fie pichetari, demonstratii, expresii de manifestari de pozitii, e si normal acest lucru. Nu este normal sau se trateaza ca o forta majora doar atunci cind vorbim despre un regim care nu este democratic.

Acum, de discutat cu oamenii s-a discutat si este un lucru salutabil, la nivelul structurii responsabile, ma refer aici la Comisia pentru drepturile omului. Mie imi par aceste propuneri destul de relevante, fiindca tot aici, in aceasta sala a Parlamentului, am contribuit cu totii impreuna la cele 5 milioane incluse in bugetul pe anul curent. Si colegul are perfecta dreptate, dar ceva nu merge, daca este vorba de un regulament sau de o actiune a Executivului, haideti sa vedem ce nu merge.

Stimati colegi,

Inainte de a continua cu cele doua declaratii care au fost solicitate de colegii nostri, vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru domnul deputat Semion Dragan. Sa-l felicitam! (Aplauze.)

Si acum il invit la tribuna centrala pe domnul deputat Ion Neagu, pentru declaratia solicitata. Pai, nu, ca eu invit persoanele in ordinea in care au fost facute solicitarile.

 

Domnul  Ion Neagu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Vizavi de declaratia facuta ieri de la aceasta tribuna de domnul Iurie Rosca tin sa remarc urmatoarele:

1. Nu am calomniat la Procuratura niciodata pe nimeni. Daca a calomnia inseamna a spune un neadevar, atunci am facut acest lucru de doua ori: prima data in anul 2000 am declarat ca Iurie Rosca nici cu un deget nu a atins-o pe Natalia Pascal, cind, de fapt, a snopit-o in batai si numai datorita faptului ca eu l-am oprit la timp, nu a infundat inca de pe atunci puscaria; a doua oara in martie 2002 am depus marturii false in dosarul Cubreacov, spunind ca nu stiu nimic despre disparitia sa, cind, de fapt, am cunoscut de la bun inceput scenariul diabolic pus la cale si realizat de Rosca. Vlad Cubreacov a fost un simplu figurant, care a acceptat prosteste acest rol. Pe data de 28 august curent am fost citat la Procuratura municipala, unde am marturisit adevarul despre asa-numita rapire a lui Cubreacov.

2. Scopul atacului dur si isteric declansat de Iurie Rosca in Parlament, dar si in mass-media, este de a-i intimida pe martori si de a induce iarasi in eroare opinia publica, in final – de a ascunde adevarul.

Scenariile terifiante si paranoice descrise de domnul Rosca despre implicarea serviciilor secrete, a Bisericii ortodoxe, a factorilor geopolitici etc. sint rodul imaginatiei sale bogate, dar bolnave. A fost o simpla gainarie clocita in laboratoarele PPCD-ului, la Iorga 5, dar care, iata, a bulversat opinia publica atit aici, la noi, cit si peste hotare.

3. Amnezia de care sufera acum liderii PPCD este o boala grea, dar nu incurabila. Chiar si in telenovelele latino-americane, pe care, de altfel, Vlad Cubreacov a avut timp berechet, in cele doua luni de disparitie, sa le priveasca, eroii amnezici pina la urma isi recapata memoria. Le doresc si fostilor mei colegi insanatosire grabnica.

4. Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Dat fiind faptul ca in acest dosar sint implicati 5 actuali deputati si un fost deputat, propun sa fie instituita in una din sedintele urmatoare o comisie de ancheta, pentru a elucida pina la capat cazul disparitiei colegului nostru Vlad Cubreacov si a pune capat speculatiilor la aceasta tema.

Va multumesc si va declar ca nu am de gind sa raspund la ineptiile lui Iurie Rosca. Sa lasam comisia de ancheta si justitia sa-si spuna cuvintul.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor,

Stimati colegi,

Am impresia ca aceasta intimplare, care avea conotatii tragice, devine una comica, iar reglarile de conturi intre cei care au ramas in Partidul Popular Crestin Democrat si cei care au plecat continua intr-un mod care-i dezonoreaza si pe unii, si pe altii, probabil, desi nu am avut intentia sa ne dedam unor scenarii terifiante sau de alt ordin.

Insa eu as remarca altceva, pentru a nu repeta interventia  de ieri de la acelasi subiect. In primul rind as remarca un eveniment cu totul special, stimati telespectatori si stimati colegi de Parlament. Domnul Neagu este deputat pentru a cincia oara, daca nu ma insel, in Parlament, si am impresia ca vorbeste pentru a doua sau a treia oara maximum. Cu aceasta ocazie, stimati prieteni, ati aflat ca domnul Neagu nu este mut. E un eveniment important pentru viata politica din Republica Moldova.

Eu regret foarte mult faptul ca domnul Neagu a alunecat din postura de spectator al dezbaterilor parlamentare in participant la acestea intr-un hal fara de hal, dupa ce deloc intimplator a plecat din Partidul Popular Crestin Democrat. Si, atentie, de la aceasta tribuna, cu care ocazie am auzit pentru prima data vocea domnului deputat Neagu in acest Parlament, ne-a anuntat ca dinsul a devenit vicepresedinte al unui partid, al carui nume, imi cer scuze, nu l-am retinut.

Repet si cu aceasta ocazie ca domnul Ion Neagu incearca sa se afirme prin contrazicerea, prin negarea noastra, prin calomnierea noastra. Incercarea de a se afirma in viata publica macar la batrinete este o chestie frumoasa. Eu ii doresc succes.

Insa vreau sa va atrag atentia si asupra unui alt detaliu extrem de important. Domnul Neagu a nimerit intr-o capcana din care nu mai este in stare sa iasa. Am impresia ca deja ii place postura in care a ajuns. Dinsul si astazi a proferat niste aberatii pe care le prezinta cu zel de Pavlic Morozov, de parca ar face mare isprava scuipindu-si in obraz fostii colegi de partid, care l-au facut si pe el gospodar, aducindu-l in Parlament. Va dati seama ca avem un an si jumatate, pariul este facut si cu aceasta ocazie, intre paranteze fie spus, vom vedea cita relevanta politica mai ramine sa aiba domnul Neagu dupa ce va inceta sa exploateze subiectul cit de monstruosi sint fostii colegi de partid ai Domniei sale.

Resping categoric toate acuzatiile aduse si cu aceasta ocazie de Ion Neagu. Imi pare foarte rau ca sintem din nou tinta unui atac murdar si ii invit cu toata simpatia si dragostea pe toti neprietenii nostri sa nu se grabeasca sa jubileze. Partidul Popular Crestin Democrat, pe care eu il conduc, nu va disparea in urma acestor atacuri murdare.

Crestin democratii reprezinta un curent viguros si o scuipatura in obrazul nostru ne jigneste, dar nu ne desfiinteaza moral si politic, asa cum s-ar intentiona, de aceea jubilatiile ascunse sau ostentative, sosotelile pe la colturi, reaua-credinta, pe care o vad in ziarele unor oameni care ar putea sa se ocupe de lucruri mai demne, se vor topi foarte repede, stimati prieteni.

Invitatia mea este sa ne dam seama ca viata publica este inveninata de acest caz pe un motiv foarte simplu: doi fosti colegi de ai nostri au plecat si treaba dinsilor, asocierea in partide politice este libera. Cine vine e bine-venit, cine pleaca este regretabil ca pleaca dintr-un partid sau altul, dar de la aceasta disociere a celor doi pina la calomnierea noastra nu ar fi trebuit sa se ajunga. 

Eu observ cu bunavointa satisfactia maladiva pe care o incearca unii atunci cind acest subiect este repus pe tapet cu ocazii deloc placute pentru mine si, poate, nu doar pentru mine. Inca o data regret foarte mult si resping categoric acuzatiile aduse si ii doresc si domnului Neagu sa aiba macar un rastimp de acum incolo sa se prezinte in viata publica ca un personaj onorabil, care a propus un proiect de lege, a aparat o valoare, a aparat un om, a pledat pentru o cauza, a formulat un amendament de jumatate de cuvint la un proiect de lege, ca sa poata vedea lumea ca, in afara de mare descoperitor al unor scenarii terifiante, mai este si deputat capabil, si persoana care valoreaza macar doi bani in viata publica din Republica Moldova.

Multumesc foarte mult.

Ii doresc sanatate si succes domnului Neagu si ma mir cum de a iesit la tribuna centrala fara paza de corp, eu eram in spatele lui.

Multumesc.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Un ultim anunt: secretariatul m-a informat ca astazi, pe parcursul zilei, conducerea, reprezentantii fractiunii majoritare, asa am inteles, vor avea o intrevedere cu persoanele care astazi sint in manifestatie in fata Parlamentului.

Aici declar sedinta inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, joi, 8 noiembrie, ora 10.00.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.10.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 

 

 

 

 


Заглавная страница Пишите нам

Copyright © 2001-2009 Парламент Республики Молдова