version francaise
Парламент Республики Молдова
english version
русская версия



Инициативы, предложения
Повестка дня
Стенограммы
Сообщения пресс-службы
Парламентский контроль
Внешние отношения
Cooperarea cu societatea civila
Парламентский Вестник
Исследования и анализ








20 мая 2010

14 май 2010

7 мая 2010

4 мая 2010

4 мая 2010

23 апреля 2010

1 апреля 2010

25 марта 2010

19 марта 2010

18 марта 2010

5 марта 2010

4 марта 2010

26 февраля 2010

19 февраля 2010

12 февраля 2010

11февраля 2010

29 декабря 2009

23 декабря 2009

18 декабря 2009

17 декабря 2009

15 декабря 2009

7 декабря 2009

4 декабря 2009

3 декабря 2009

29 ноября 2009

26 ноября 2009

12 ноября 2009

6 ноября 2009

3 ноября 2009

30 октября 2009

29 октября 2009

22 октября 2009

20 октября 2009

16 октября 2009

15 октября 2009

7 октярбя 2009

2 октября 2009

25 сентября 2009

18 сентября 2009

17 сентября 2009



10 сентября 2009

2 сентября 2009

28 августа 2009

15 июня 2009

12 июня 2009

10 июня 2009

3 июня 2009

28 мая 2009

20 мая 2009

13 мая 2009

12 мая 2009

5 мая 2009

3 февраля 2009

2 февраля 2009

25 декабря 2008

26 декабря 2008

19 декабря 2008

18 декабря 2008

12 декабря 2008

11 декабря 2008

5 декабря 2008

4 декабря 2008

28 ноября 2008

27 ноября 2008

21 ноября 2008

20 ноября 2008

13 ноября 2008

6 ноября 2008

30 октября 2008

24 октября 2008

23 октября 2008

17 октября 2008

16 октября 2008

10 октября 2008

9 октября 2008

3 октября 2008

2 октября 2008

26 сентября 2008

25 сентября 2008

10 июля 2008

3 июля 2008

9 июля 2008

11 июля 2008

4 июля 2008

27 июня 2008

26 июня 2008

20 июня 2008

19 июня 2008

13 июня 2008

12 июня 2008

5 июня 2008

6 июня 2008

29 мая 2008

22 мая 2008

16 мая 2008

15 мая 2008

8 мая 2008

25 апреля 2008

24 апреля 2008

17 апреля 2008

11 апреля 2008

10 апреля 2008

4 апреля 2008

3 апреля 2008

31 марта 2008

28 марта 2008

27 марта 2008

21 марта 2008

20 марта 2008

13 марта 2008

7 марта 2008

6 марта 2008

29 февраля 2008

28 февраля 2008

22 февраля 2008

21 февраля 2008

15 февраля 2008

14 февраля 2008

8 февраля 2008

7 февраля 2008

28 декабря 2007

27 декабря 2007

21 декабря 2007

20 декабря 2007

14 декабря 2007

13 декабря 2007

7 декабря 2007

6 декабря 2007

30 ноября 2007

29 ноября 2007

23 ноября 2007

22 ноября 2007

16 ноября 2007

15 ноября 2007

8 ноября 2007

2 ноября 2007

1 ноября 2007

26 октября 2007

25 октября 2007

19 октября 2007

18 октября 2007

12 октября 2007

11 октября 2007

5 октября 2007

4 октября 2007

27 июля 2007

26 июля 2007

20 июля 2007

19 июля 2007

13 июля 2007

12 июля 2007

6 июля 2007

5 июля 2007

29 июня 2007

22 июня 2007

21 июня 2007

14 июня 2007

7июня 2007

18 мая 2007

11 мая 2007

4 мая 2007

27 апреля 2007

20 апреля 2007

13 апреля 2007

5 апреля 2007

29 марта 2007

23 марта 2007

22 марта 2007

16 марта 2007

15 марта 2007

2 марта 2007

1 марта 2007

23 февраля 2007

22 февраля 2007

16 февраля 2007

15 февраля 2007

9 февраля 2007

8 февраля 2007

29 декабря 2006

28 декабря 2006

27 декабря 2006

22 декабря 2006

21 декабря 2006

15 декабря 2006

14 декабря 2006

12 декабря 2006

8 декабря 2006

7 декабря 2006

30 ноября 2006

1 декабря 2006

24 ноября 2006

23 ноября 2006

17 ноября 2006

16 ноября 2006

10 ноября 2006

9 ноября 2006

3 ноября 2006

2 ноября 2006

26 октября 2006

20 октября 2006

19 октября 2006

13 октября 2006

12 октября 2006

6 октября 2006

5 октября 2006

29 июля 2006

28 июля 2006

27 июля 2006

26 июля 2006

21 июля 2006

20 июля 2006

14 июля 2006

13 июля 2006

7 июля 2006

6 июля 2006

30 июня 2006

29 июня 2006

22 июня 2006

15 июня 2006

8 июня 2006

2 июня 2006

25 мая 2006

18 мая 2006

11 мая 2006

4 мая 2006

27 апреля 2006

21 ареля 2006

20 апреля 2006

6 апреля 2006

31 марта 2006

30 марта 2006

23 марта 2006

10 марта 2006

9 марта 2006

3 марта 2006

2 марта 2006

24 февраля 2006

23 февраля 2006

17 февраля 2006

16 февраля 2006

10 февраля 2006

9 февраля 2006

30 декабря 2005

29 декабря 2005

23 декабря 2005

22 декабря 2005

16 декабря 2005

15 декабря 2005

8 декабря 2005

2 декабря 2005

1 декабря 2005

24 ноября 2005

17 ноября 2005

16 ноября 2005

11 ноября 2005

10 ноября 2005

4 ноября 2005

3 ноября 2005

28 октября 2005

27 октября 2005

21 октября 2005

20 октября 2005

14 октября 2005

13 октября 2005

7 октября 2005

6 октября 2005

29 июля 2005

28 июля 2005

22 июля 2005

21 июля 2005

18 июля 2005

14 июля 2005

7 июля 2005

30 июня 2005

23 июня 2005

16 июня 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – MARTIE 2006

Sedinta din ziua de 3 martie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si remiterea proiectului de Lege nr.4492 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului si scutirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol pentru constructia Statiei Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si a complexului administrativ.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.171 pentru modificarea si completarea Legii nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice (art.3, 31 , 4, 5).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4472 pentru modificarea articolului 92 din Codul navigatiei maritime comerciale al Republicii Moldova.

6. Dezbaterea si remiterea proiectului de Lege nr.408 privind modificarea Legii nr.1585-XV din 26 decembrie 2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.461-XV din 30 iulie 2001 privind piata produselor petroliere (art.II).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.344 pentru modificarea Legii nr.499-XIV din
14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni (art.3, 14).

8. Aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din perioada 9 – 17 martie 2006.

 

 

 

 

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.

Va anunt ca din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 97 de deputati. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo – din motive de sanatate; Mihail Sidorov; Oleg Tulea; Vasile Balan.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.4492 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului si scutirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol pentru constructia Statiei Meteorologice Chisinau.

Rog Guvernul.

Eu va rog, fiindca ati reactionat putin tardiv, dupa prezentarea subiectului o sa va ofer cuvintul la microfon. De acord.

Va rog, domnule Cazac.

 

Domnul Valeriu Cazac – directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat:

Buna dimineata.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Motivatia elaborarii si promovarii chestiunii discutate in Parlament se explica prin aceea ca, pe perioada mai multor ani, acest complex a fost amplasat inca in
anii 1960 pe strada Grenoble, cind pe acest teritoriu erau livezi si gradini. Dar, prin evolutia timpului, pe acest teritoriu urbea s-a dezvoltat si, conform Planului general de dezvoltare a urbei, au inceput a se construi case cu multe nivele. Aceste case cu multe nivele, desigur, au condus la incalcarea zonei de protectie si a zonei de securitate a acestor statii, amplasate in sectorul Botanica, strada Grenoble.

Actualmente, au devenit statii aceste nereprezentative din punctul de vedere al datelor care se colecteaza la aceasta statie si Statia Aerologica, care are menirea si destinatia de zondare a atmosferei, provoaca nesiguranta si limiteaza securitatea locatarilor din acest sector, deoarece lansarea radiosondelor este preconizata ca acest balon, care se lanseaza in aer, sa contina heliu. Daca in anii 1980 aceasta situatie era la inceput de creare a problemelor in anul 1984, apoi s-a pus problema transferarii acestei statii pe un alt teritoriu, vizavi, care se solicita si astazi.

Insa, cu parere de rau, aceasta problema nu a fost solutionata si statia a ramas la locul unde se afla si astazi. De aceea, astazi problema este mai acuta decit in
anii 1980. Aceste statii necesita urgent de a fi transferate pe un nou teritoriu, solicitat anume in preajma.

Rog sa sustineti acest proiect de Lege intru solutionarea problemei strategice, de care depinde activitatea Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru raportor.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Уважаемый докладчик, нам, естественно, понятно, что в результате расширения города Кишинёва, органы местного публичного управления позволили себе нарушить защитную зону вашей станции, используя участки под строительство. Перенос этой станции, разумеется, потребует определенных финансовых затрат. Первый вопрос. согласовало ли руководство метеослужбы отведение участков под строительство?

И второй вопрос. Не ставите ли вы проблему таким образом, чтобы часть затрат взял на себя бюджет органа местного публичного управления, который занимался этим строительством на вашей земле? Спасибо.

 

Domnul Valeriu Cazac:

Va multumesc pentru intrebare.

Terenul selectat pentru amplasarea noii statii a fost deja studiat, corespunde cerintelor si exigentilor de amplasare a aceastei statii.

In ceea ce priveste cheltuielile ce tin de constructia si amplasarea statiei, desigur, aceasta este prerogativa Guvernului si el va decide din care sursa es va fi construita si amplasata.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu va rog foarte frumos sa imi dati raspuns la prima intrebare. Daca constructia s-a efectuat in zona de protectie pentru Statia Meteorologica, cine a dat acordul sa se construiasca acolo?

 

Domnul Valeriu Cazac:

Va multumesc.

Scuzati ca nu am inteles prima intrebare. Dar va raspund ca pe teritoriul statiei nu s-a construit nimic, s-a construit pe terenurile aferente statiei si aceste terenuri aferente nu sint in gestionarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat, dar sint in proprietatea municipiului si acesta are dreptul de a construi blocuri locative in zona de protectie a statiei.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Inseamna ca a fost incalcata zona de protectie.

 

Domnul Valeriu Cazac:

Intocmai.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Dar nu este vorba despre proprietate, este vorba despre zona de protectie.

 

Domnul Valeriu Cazac:

Exact.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Si mai departe. Dumneavoastra ati facut o adresare catre organele respective?

 

Domnul Valeriu Cazac:

Desigur, s-a facut adresare catre…

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu are importanta. Noi nu punem problema catre cine.

 

Domnul Valeriu Cazac:

Chestiunea consta intr-aceea ca in planul general de dezvoltare a urbei nu au fost prevazute unele masuri de protectie a acestei zone.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

E clar.

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Cazac:

Si apoi s-au luat decizii de amplasare a acestor blocuri cu nivele inalte, care, desigur, au afectat zona de protectie a Statiei Meteorologice.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste in sala. Daca e nevoie ca deputatii sa comunice suplimentar la acest subiect, luam o pauza de 15 minute si o facem, daca e necesar.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule director,

Inainte de a va adresa intrebarea, as vrea sa fac o simpla remarca, pornind de la aceea ce ati spus dumneavoastra si de la felul in care v-ati exprimat,
atragindu-va atentie asupra necesitatii de a utiliza un limbaj parlamentar. Nu numai deputatii au aceasta obligatie, ci si invitatii la tribuna centrala a Parlamentului. Corectitudinea si decenta limbajului utilizat este o rigoare elementara, denumirea corecta a strazii pe care este amplasata institutia dumneavoastra este Grenobl, dar nu cum ati rostit dumneavoastra – „Grenoblea”. Sa fiti atenti, fiindca sint si copii care privesc transmisiunea in direct a sedintei noastre.

Intrebarea se refera la soarta actualului teren aferent serviciului, pentru ca acesta se disponibilizeaza prin constructia unei noi cladiri. Care va fi destinul acestui teren aferent?

Si, totodata, vreau sa va intreb, daca Procuratura a fost sesizata de dumneavoastra in legatura cu interferarea administratiei publice locale in ceea ce priveste terenul aferent si zona de protectie a actualului serviciu. Ce ati facut dumneavoastra pentru aceasta? Si care este soarta terenului care se disponibilizeaza?

 

Domnul Valeriu Cazac:

Va multumesc.

Imi cer scuze pentru greselile comise in exprimare. Vreau sa va spun ca terenul pe care sint amplasate astazi statiile meteorologice si aeronologica, va fi distribuit la discretia Guvernului. Aceasta este prerogativa Guvernului, si nu a Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

In ceea ce priveste adresarile si sesizarile in Procuratura. A fost inaintat un demers catre Agentia pentru Dezvoltare si Constructie pentru a sista unele constructii care afecteaza aceasta zona de protectie.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule director,

Intrebarea mea pornea de la faptul ca dumneavoastra nu va reprezentanti doar pe dumneavoastra si nu doar serviciul, ci raportati Parlamentului in numele Guvernului, care este autorul acestei initiative. Si ar trebui, din momentul in care ati fost delegat in numele Guvernului, sa cunoasteti punctul de vedere al Guvernului in toate aspectele care privesc aceasta chestiune. Deci care este soarta acestui teren? Ce spuneti dumneavoastra in numele Guvernului? Caci dumneavoastra reprezentanti Guvernul aici.

 

Domnul Valeriu Cazac:

Sint mai multe posibilitati ce tin de gestionarea ori de destinatia acestui teritoriu, care va fi eliberat dupa ce vom pleca de pe el. Dar ramine de competenta Guvernului ce sa faca cu el? Sa il scoata la licitatie, sa il… Eu nu cunosc ce planuri are in perspectiva Guvernul vizavi de acest teritoriu.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Intrebarea mea a pornit de la faptul ca anume aceasta situatie incerta este susceptibila de repartizarea acestor terenuri conform unor anumite criterii, unor anumite interese si s-ar putea ca reamplasarea serviciului dumneavoastra sa urmareasca tocmai aceste scopuri meschine.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule director,

Noi deseori vorbim in Parlament ca ar fi foarte bine sa cunoastem si finalitatea oricarui proiect prezentat spre a fi votat. Acum incercam sa atribuim terenul, dar, ca deputati, nu cunoastem care va fi finalitatea.

Spre exemplu, cit va costa noul proiect? In ceea ce priveste necesitatea, noi sintem de acord. Cit va costa finalizarea acestui proiect? Care vor fi sursele ce vor sta la baza efectuarii lucrarii respective?

 

Domnul Valeriu Cazac:

Va multumesc.

Estimarile prealabile pentru constructie si reamplasare sint in jurul a 20 de milioane de lei. Desigur, nu s-a facut un calcul minutios, deoarece nu sint alocate surse pentru elaborarea unui deviz de cheltuieli pentru aceasta constructie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc de raspuns.

De fapt, iarasi este o constatare, ar fi de dorit pentru viitor, cind se prezinta asemenea proiecte, sa se vina si cu argumentarea financiara, dar e foarte necesar sa se vina si cu sursa de finantare. Daca este din contul bugetului de stat, atunci trebuie, probabil, sa prezinte acest proiect, eu stiu, un membru al Guvernului si sa discutam problema in complex, ca sa nu ajungem la situatia ca am atribuit terenul, am votat o lege care scuteste de taxele respective, dar finalitatea n-o sa aiba loc, din simplul motiv ca nu exista finantare.

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Cazac:

Deoarece aceasta chestiune s-a discutat la Guvern si Guvernul este informat de necesitatile transferarii, probabil, au gasit sursa.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu va rog atunci pe dumneavoastra sa stabiliti cine ar putea sa dea raspuns la intrebarea respectiva, fiindca aceasta intrebare se pune in Parlament, dar nu in Guvern. Iar argumentele care persista, de fapt, in sala Parlamentului, cum ca s-a discutat la Guvern, Guvernul a decis, foarte bine, dar vrem sa stim si noi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Cine din reprezentantii Guvernului de aici, din sala, poate oferi raspuns la intrebare?

Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
 Parlament:

Cu privire la prima intrebare referitoare la soarta viitoare a terenului. In cadrul dezbaterii acestei probleme in comisiile de lucru, create de Guvern, si in cazul aprobarii proiectului in Guvern, s-au discutat mai multe variante. Dar in masura in care nu exista o decizie a Parlamentului asupra unei probleme care se examineaza de 20 de ani deja. Noi nu am avut certitudinea ca Parlamentul va solutiona aceasta problema si nu exista o decizie finala, in ce scopuri vor fi folosite terenurile? Dar va asigur ca exista foarte multe necesitati si acest teren va fi folosit in scopuri social-utile.

In ceea ce priveste problema finantarii necesitatilor pentru constructii,
intr-adevar, dupa cum a mentionat domnul director, au fost facute estimari prealabile cu privire la aceste necesitati. Cu Ministerul Finantelor au fost evidentiate deja citeva directii de asigurare a acestor finantari: vor fi din bugetul de stat. Inclusiv a fost pusa in discutie si posibilitatea vinderii la licitatie, cu acordul Parlamentului, a unei parti din teren pentru a acoperi aceste necesitati, dar nu a fost adoptata o decizie finala asupra acesteia.

In cazul de fata nu exista nici o decizie, eu nu as vrea sa fac speculatie asupra unor scopuri urmarite de catre Guvern. Deci scopul, finantarea luata in considerare astazi de catre Guvern, este finantarea din buget.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu sint mai mult ca sigur ca in aceste circumstante domnul Filat are un careva mesaj pentru Executiv.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu stiu, daca putem sa catalogam ceea ce am sa spun eu ca mesaj, dar, daca vreti, o doleanta a fractiunii. Este foarte sugestiv ceea ce ne-a povestit domnul viceministru Esanu si ar fi foarte bine ca pentru viitor, cind venim in Parlament, deputatii sa fie constienti ce voteaza de la pina la. Si atunci in proiectul respectiv de lege ar trebui sa fie foarte clar indicat care este soarta terenului ce se aloca din contul institutului. Si care este soarta terenului care ramine disponibil. Si sa nu primim raspunsuri ca noi am discutat si, eventual, o sa vindem o parte s.a.m.d.

Tinind cont de aceste lucruri, domnule Presedinte, ar fi foarte bine, cred eu, pentru noi toti sa remitem acest proiect in comisie, sa fim informati si noi, nu numai Guvernul, si sa venim foarte constienti si sa votam. Este o idee buna, dar sa o facem in constiinta de cauza.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Conform regulilor de executare a lucrarilor in zonele de protectie punctul 5 (a) prevede: “Constructia cladirilor si a altor obiective la o distanta minima de
10 inaltimi si a unor cladiri izolate la o distanta minima de 20 de inaltimi.” Cum se vor respecta conditiile mentionate in zona prevazuta pentru constructia acestei statii in proces de dezvoltare?

 

Domnul Valeriu Cazac:

Multumesc de intrebare.

Deja s-au facut masurarile de rigoare si transferarea acestei statii pe locul solicitat va corespunde intocmai exigentilor prevazute in lege pentru zonele de protectie.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Intrebarea a doua. La ce distanta va fi construita aceasta statie de obiectul vechi?

 

Domnul Valeriu Cazac:

La 300 de metri de la sosea. In total 450 de metri.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului si scutirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol.

Proiectul de Lege mentionat prevede retragerea din circuitul agricol a terenurilor agricole de calitate superioara cu gradul de fertilitate 71. Conform datelor investigatiilor pedologige, efectuate de Institutul pentru Organizarea Teritoriului, o suprafata de 4,63 de hectare din folosinta Institutului de Cercetari Stiintifice, Selectie si Tehnologii pentru Pomicultura se atribuie pentru constructia noii Statii Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului administrativ.

Totodata, propunind scutirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de compensarea pierderilor sectorului agrar, cauzate de excluderea din circuitul agricol a terenurilor pentru constructia statiilor mentionate si a complexului administrativ.

In urma examinarii documentelor prezentate, au aparut citeva intrebari la care nu a fost primit raspuns de la reprezentantii Guvernului. Astfel, nu este clar cit va costa reamplasarea Statiei Meteorologice, Statiei Aerologice si a complexului administrativ.

Nu este clar din care surse vor fi alocate mijloacele financiare pentru aceste lucrari? Cum se vor utiliza constructiile statiilor complexului administrativ existent si terenul aferent cu suprafata de 2,7 hectare?

Mentionam ca, conform Legii cu privire la activitatea hidrometeorologica, terenurile pe care sint amplasate statiile si posturile hidrometeorologice nu sint pasibile retragerii. In cazurile prevazute de legislatie, aceste terenuri pot fi retrase pentru necesitati de stat sau obstesti.

La deplasarea pe teren s-a mai stabilit ca circa 0,6 hectare de teren cu destinatie agricola este ocupat ilegal de o parcare de automobile, fapt despre care ar trebui sa stie Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, responsabil, conform legii, de gestionarea proprietatii statului si sa ia masurile de rigoare pentru contracararea ocuparii nelegitime a terenului. In urma dezbaterilor avute in comisie si luind in considerare avizele pozitive ale comisiilor permanente, s-a stabilit ca proiectul in cauza poate fi acceptat in prima lectura, cu conditia ca in lectura a doua articolul 3 care tine de scutirea de compensarea pierderilor sectorului agrar, cauzate de excluderea din circuitul agricol a unui teren cu suprafata de 4,7 de hectare va fi exclus.

Legea se va completa cu un nou articol, unde se va stabili ca constructiile existente ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat si terenul aferent cu suprafata de 2,7 hectare, proprietate a statului, va fi vindut la licitatie de catre Ministerul Economiei si Comertului, Agentia de Stat pentru Privatizare, iar mijloacele banesti acumulate vor fi utilizate pentru compensarile de excludere a terenului din circuitul agricol pe care se reamplaseaza statiile mentionate si pentru constructia complexului administrativ.

Cu conditia acceptarii celor expuse mai sus, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune proiectul de Lege mentionat spre adoptare in prima lectura.

Stimati colegi,

In urma acestei propuneri si a examinarii in comisie, cred ca s-au primit si niste raspunsuri la intrebarile domnului deputat Filat. Comisia, practic, va reface acest proiect de Lege prezentat de Guvern si el va avea alt cuprins, adica va fi un alt proiect de Lege, dar scopul va ramine ca aceasta statie meteorologica sa fie reamplasata si sa intruneasca toate conditiile necesare pentru astfel de obiective, care intra in circuitul global meteorologic. Aceasta este propunerea comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnul presedinte al comisiei a spus ca, in legatura cu obiectiile expuse aici in cadrul sedintei, comisia pentru lectura a doua va reformula. Atunci mai bine sa acordam o saptamina comisiei ca aceasta sa reformuleze, sa votam acest proiect de lege in prima lectura si sa fie votat asa cum necesita. Fiindca daca noi il votam in prima lectura, ce fel de reformulare o sa se faca dupa aceasta?

 

Domnul Marian Lupu:

Neschimbind conceptul, presupun.

Da, domnule Cosarciuc, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al fractiunii,

Nu este vorba despre obiectiile din sedinta plenara, este vorba despre ceea ce s-a examinat in comisie. Comisia a identificat aceleasi probleme mentionate si in sedinta plenara. Si, in principiu, comisia de acum are pregatit un proiect de propuneri pentru lectura a doua. De ce propunem noi aceasta formula in prima lectura? Fiindca, in principiu, se schimba conceptul legii.

Si acum Parlamentul trebuie sa se expuna asupra schimbarii acestui concept al legii, pentru ca sa fie posibila modificarea pentru lectura a doua, de acum sa venim practic cu un alt proiect. Nu, aceasta este prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Domnule Cosacriuc,

Am o intrebare. Probabil, comisia a examinat acest aspect. In cazul in care nu s-a atras atentie in mod special, avem juristi care ar putea sa se pronunte pe marginea acestei chestiuni. Ulterior, in cadrul examinarii acestei chestiuni, functionarii de la Primaria municipiului Chisinau au confirmat cele fixate in nota informativa ca acum 20 de ani Consiliul orasenesc Chisinau a adoptat o astfel de decizie cu privire la reamplasarea centrului.

Intrebarea mea este urmatoarea: aceasta hotarire, adoptata acum circa 20 de ani, ramine in vigoare sau se impune adoptarea unei noi decizii? Am in vedere termenul de 20 de ani. Aspectul legal nu este anulat, aceasta eu si o spun, de aceea ca sa nu apara pe urma intrebari, atunci cind demareaza constructia si cineva sa spuna ca au trecut 20 de ani.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule deputat Bujor,

Eu am aceasta hotarire a Comitetului executiv orasenesc Chisinau din 1984. Este evident ca, o data cu adoptarea legii, si in lege va fi foarte clar scris ca aceste terenuri vor fi distribuite Serviciului Hidrometeorologic de Stat pentru reamplasarea acestuia, adica legea este prioritara si atunci decizia Comitetului executiv nu va mai avea valoare. Aceasta este evident.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, domnule Cosarciuc, multumesc.

Aceasta m-a interesat, daca s-a tinut cont de faptul ca este adoptata si sa nu apara ulterior intrebari.

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, s-a tinut cont ca aceasta hotarire exista astazi, dar ea nu a fost executata si prin lege ea de acum nu va mai avea valoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu as vrea inca o data sa formulati cum se schimba conceptul legii, pentru ca fractiunea a discutat conceptul actual si este vorba de 20 de milioane de lei. Si daca se schimba sursa de finantare, inseamna ca noi trebuie sa remitem in comisie si sa discutam. Ne trebuie si avizul Guvernului s.a.m.d.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna presedinte al fractiunii,

Chestia consta in aceea ca conceptul legii nu prevede sursa de finantare in general. Aici este vorba despre derogarea de la Codul funciar, ca adica acestea... excluderea din circuitul agricol sa nu fie platita de catre serviciul corespunzator. Comisia propune ca acest articol sa nu fie sustinut si aceasta derogare sa nu fie acceptata. Dar plata pentru excluderea din circuitul agricol sa fie efectuata din contul vinzarii acestui teren de 2,7 de hectare, pe care este amplasat astazi serviciul mentionat si toate celelalte constructii de pe acest teren.

Fiindca statia trece peste drum, cum s-a mentionat aici, la o distanta de 400 m si se va construi o statie noua. Si atunci acest teren ramine in mijlocul teritoriului construit cu case, adica cu blocuri de locuit. Acest teren trebuie sa fie vindut si cu banii acestia sa fie platita excluderea din circuitul agricol si cheltuielile pentru constructia complexului administrativ. Adica eu va spun ceea ce trebuia sa spuna Guvernul, dar nu trebuie sa spuna comisia. Aceasta este discutia care a avut loc in comisie.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule presedinte al comisiei, eu cred ca noi nu putem astazi sa acceptam aceasta propunere fara ca sa avem parerea Guvernului. Nu este exclus ca pamintul acesta de acum este distribuit pentru ceva. Asa ca trebuie sa examinam.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

El nu poate fi distribuit, stimata doamna.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Sau ramine asa ca alocatiile sa fie...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acest teren nu poate fi distribuit nimanui, fiindca, conform Legii cu privire la Serviciul Hidrometeorologic de Stat, aceste terenuri nu pot fi retrase din circuit atit timp cit pe el sint amplasate aceste servicii. Numai dupa reamplasare aceste terenuri pot fi scoase, dar este decizia.

Eu as vrea sa mentionez, stimati colegi, ca la aceasta concluzie s-a ajuns cu greu in comisie. Noi am iesit in teren, am studiat situatia si am ajuns la concluzia ca reamplasarea acestei statiuni este necesara, dar ea nu poate fi reamplasata la un kilometru sau doi, fiindca iarasi isi schimba coordonatele georgafice. Atunci nu se va mai numi statia Chisinau, dar se va numi, eu stiu, statia Bubuieci sau alta denumire si va fi scoasa din circuitul global meteorologic. Aceasta este situatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Fractiunea cere o pauza de 15 minute ori proiectul de lege sa fie remis in comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu am catre dumneavoastra o propunere, nu va suparati. Avem o situatie complexa, o situatie care presupune ca deja la aceasta etapa de aprobare a proiectului de lege in prima lectura ne confruntam cu elemente puternice de modificare a conceptului acestui proiect. Eu resimt ca nu toti colegii din sala si, probabil, o buna parte din ei, totusi, nu cunosc in detalii aceste modificari de concept al acestui proiect, pe care motiv am si eu o propunere, voi uza de imputernicirile presedintelui sedintei pentru a remite proiectul nr.4492 in comisie pentru o perioada de o saptamina, pina saptamina viitoare.

Si, intre timp, rugamintea este ca toate fractiunile, reprezentantii in comisii, bineinteles comisia sesizata in fond, plus alte comisii care sint interesate in mod special conform profilului acestora sa se familiarizeze cu aceasta noua abordare de concept in modul in care acest lucru ne permite, cu buna cunostinta de cauza, fara intrebari neclare, fara elemente lipsite de claritate pentru o buna parte din colegi. Joia viitoare proiectul nr.4492. Ne vom pronunta asupra ordinii de zi pentru urmatorul program bisaptaminal, sa revenim la el.

Deci propunerea este cu adevarat sa o facem cu buna cunostinta de cauza. Rog sa acceptati aceasta propunere.

Va multumesc.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Deci proiectul de Lege nr.4492 se remite in comisie. Si se va propune pentru incorporarea in proiectul ordinii de zi pentru perioada urmatoarelor doua saptamini.

Proiectul de Lege nr.171 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoanele fizice.

Guvernul.

 

Domnul Anatolie Barbarosievicedirector general al Serviciului Vamal:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

In contextul ajustarii legislatiei nationale la unele cerinte si standarde vamale europene, precum si in scopul implementarii principiilor moderne de activitate vamala, bazate pe simplificarea procedurilor controlului vamal, conlucrarea eficienta cu sfera comerciala a cetatenilor de rind, Serviciul Vamal al Republicii Moldova propune spre examinare proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii nr.1569 din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoanele fizice.

Proiectul are drept scop acordarea la nivel, de lege, atit a persoanelor fizice rezidente, cit si nerezidente a dreptului de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor valutare in suma de pina la 10 mii de euro, fara prezentarea organelor vamale a actelor de provenienta a acestora. Sumele banesti ce depasesc 10 mii de euro vor putea fi scoase de pe teritoriul tarii in conditiile stabilite deja in legislatia actuala.

In momentul de fata introducerea si scoaterea valorilor valutare de catre persoanele fizice rezidente si nerezidente sint reglementate de Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova al Consiliului de administrare al Bancii Nationale a Moldovei nr.2 din 13 ianuarie 1994. Acest Regulament a fost elaborat in anul 1993 si, desi a fost modificat si completat, capitolul care reglementeaza modul de introducere si scoatere a bancnotelor nu corespunde nivelului relatiilor sociale actuale si, in raport cu aceasta, necesita de a fi actualizat si modificat.

Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei nu contine norme juridice, care ar imputernici expres cu exclusivitate Banca Nationala sa stabileasca reguli vizind introducerea si scoaterea mijloacelor banesti peste frontiera vamala.

Aceste operatiuni sint incluse in cadrul activitatii vamale, a carei conducere efectiva in Republica Moldova este efectuata de organele vamale. Legislatia tarilor europene si a altor tari inalt dezvoltate din lume acorda demult dreptul persoanelor fizice de a introduce, de a scoate bancnote in suma mai mare ca acea admisa in Republica Moldova, fara careva restrictii. In acest sens, putem da exemple: Romania – 10 mii de euro, Italia – 12 500, Germania – 16 mii de euro, Rusia –
10 mii dolari S.U.A.

Serviciul Vamal a depistat nenumarate incalcari ale persoanelor fizice, care constau in nedeclararea bancnotelor, a caror suma nu depasea limita permisa de lege. La trecerea frontierei, simpla comunicare a persoanei fizice referitor la faptul ca detine o suma baneasca, genereaza obligatia colaboratorului vamal de a sanctiona persoana respectiva, cu confiscarea sumei nedeclarate.

Acest fapt nu face fata standardelor europene si nu corespunde principiilor moderne aplicabile la trecerea frontierei vamale de catre persoanele fizice. In multe cazuri, instantele de judecata restituie persoanelor fizice sumele banesti confiscate, luind ca temei faptul ca nu depasesc limita permisa de legislatie la scoaterea sau la introducerea in Republica Moldova a valutei.

Marea majoritate a persoanelor fizice nu declara sumele de care dispun la trecerea frontierei din motive de securitate. Instabilitatea si problemele sociale impun persoanele fizice sa fie mai prudente, mai rezervate, ceea ce determina frica de a declara, pentru a nu permite ca alte persoane sa fie la curent cu sumele de bani pe care le transporta. Proiectul propus va inlatura aceasta situatie, va insufla persoanelor mai multa incredere.

Legislatia actuala contine norme discriminatorii intre persoanele fizice rezidente si nerezidente, fapt care nu exista in alte tari. Aceasta motiveaza, in conditiile actuale, savirsirea abuzurilor de serviciu de persoane cu functii de raspundere. Bancnotele reprezinta marfa, a carei introducere si scoatere, in scopuri comerciale, trebuie sa fie reglementata la nivel de lege, iar procedura si normele tehnice – la nivel de act intern al Serviciului Vamal.

La etapa cind Serviciul Vamal realizeaza masuri in vederea implementarii unui sir intreg de proceduri noi vamale, bazate pe standardele europene, pe tehnologii informationale avansate, consideram proiectul binevenit si corespunzator relatiilor sociale existente.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru raportor.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Din start vroiam sa spunem ca sustinem acest proiect de lege. Mai mult decit atit, consideram ca este un pic si intirziat, dar, totodata, am o intrebare. La notiunea “valori valutare”, spuneti, va rog, valuta nationala este incadrata in aceasta valoare sau nu? Fiindca eu am incercat sa aflu raspunsul inainte.

 

Domnul Anatolie Barbarosie:

In sens vamal, in valori valutare la noi intra valuta nationala, monedele, cecurile si valuta straina.

 

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci la notiunea respectiva se incadreaza si valuta noastra nationala. Atunci eu consider ca noi ar trebui sa ne autosesizam si sa avem in vedere. Din punctul meu de vedere, valuta nationala nu ar trebui sa circule peste frontiera in suma respectiva. Si pentru lectura a doua noi o sa venim cu un amendament, cu propunerea de a reglementa acest aspect.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor. O clipa va rog. O reactie.

Domnule raportor. Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi, in avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati am atras atentie la acelasi subiect la care s-a referit colegul Vladimir Filat. Dar, totodata, aici noi am atras atentie si va rog, daca se poate, sa dati raspuns, ce se subintelege prin notiunea “valori valutare”, asa cum este in proiectul de lege in suma de 10 mii de euro, deoarece sint alte valute, trebuie de introdus notiunea “echivalent” cu suma respectiva. Deci, cum apreciati aceasta intrebare?

 

Domnul Anatolie Barbarosie:

Intrebarea este aceeasi. Eu cred ca in procesul redactarii noi impreuna cu comisia o sa ne intoarcem la intrebarea aceasta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin prezenta initiativa legislativa si se pronunta pentru examinarea si adoptarea acesteia de catre plenul Parlamentului. Modificarile propuse in proiect prevad simplificarea procedurii de trecere a bunurilor valutare pe teritoriul frontierei vamale a Republicii Moldova in egala masura pentru persoanele fizice, rezidente si nerezidente. Aceste norme corespund principiului si standardelor actuale de trecere a frontierei vamale aplicate in statele Comunitatii Europene.

Totodata, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica sustine obiectiile expuse in avize de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si de Comisia pentru politica economica, buget si finante in ceea ce priveste necesitatea stabilirii unor prevederi adaugatoare care vizeaza introducerea si/ori scoaterea monedei nationale si a stabilirii plafonului maximum de scoatere a valorilor valutare din tara, mai sus de care transferurile valutare se vor efectua prin virament. Din considerentele mentionate mai sus, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune urmatoarele modificari.

1. Cuvintele “valori valutare si mijloace valutare”, in tot cuprinsul proiectului, de Lege sa se substituie prin cuvintele “bancnote, monede si cecuri in moneda nationala, precum si in bancnote, monede si cecuri de calatorie in valuta straina”.

2. Textul “10 mii de euro”, in tot cuprinsul proiectului de Lege, sa se substituie prin textul “10 mii de euro sau echivalentul lor persoana – calatorie”.

3. La articolul 31 din proiect alineatul (1), litera c) va avea urmatorul cuprins: “de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede si cecuri in moneda nationala, precum si bancnote, monede si cecuri de calatorie in valuta straina in suma de pina la 50 mii de euro sau echivalentul lor – persoana, calatorie” si in continuare conform textului.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stoicov.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.171. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.171 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4472 pentru modificarea articolului 92 din Codul navigatiei maritime comerciale al Republicii Moldova. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat propunerile si amendamentele parvenite pentru lectura a doua la proiectul de Lege pentru modificarea articolului 92 din Codul navigatiei maritime comerciale al Republicii Moldova.

In sedinta in plen a Parlamentului, domnul deputat Vladimir Braga a propus urmatorul cuprins al literei e) de la articolul 92 din Codul navigatiei maritime comerciale: “Elibereaza actele de identitate pentru personalul navigant cetateni ai Republicii Moldova”.

Dat fiind faptul ca noi am ajustat prevederile articolului 92 din Codul navigatiei maritime comerciale la Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr.185 privind eliberarea actelor de identitate pentru personalul navigant, ratificata de catre Parlament, propunerea domnului deputat Vladimir Braga nu poate fi acceptata, deoarece actele internationale ratificate prevaleaza legislatia nationala.

La articolul 2 alineatul (3) din Conventia mentionata se stipuleaza ca fiecare stat membru poate sa elibereze actele de identitate ale personalului navigant caruia i se atribuie statutul de persoana cu loc de trai permanent pe teritoriul acestuia.

De asemenea, la articolul 2 alineatul (6) din aceeasi Conventie se presupune ca prezenta Conventie nu creeaza impedimente nici pentru un stat membru in vederea indeplinirii obligatiilor sale care decurg din prevederile internationale ce tin de refugiati sau apatrizi.

Conform articolului 7 alineatul (1) din Legea cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si apatrizilor in Republica Moldova, cetatenii straini si apatrizi domiciliati in Republica Moldova au dreptul la munca si la protectia ei in conformitate cu legislatia in vigoare.

Luind in considerare cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea legii mentionate in lectura a doua in varianta propusa de Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Pentru lectura a doua propuneri aditionale? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4472, tinind cont de cele relatate in raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 37.

Sectorul nr.3 – 19.

 

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.4472 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.408 privind modificarea Legii pentru modificarea si completarea Legii privind piata produselor petroliere.

Guvernul.

 

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Intru executarea prevederilor articolului 2 din Legea nr.1585 pentru modificarea si completarea Legii nr.461 din 30 iulie 2001 privind piata produselor petroliere s-au intreprins actiuni privind instalarea de aparate de casa cu memorie fiscala, conectate la distribuitorul produselor petroliere.

Astfel, intru realizarea acestui articol din lege s-a asigurat dotarea cu masini de casa si control a tuturor statiilor P.E.C.O. din tara. De asemenea, Serviciul Vamal a implementat un sistem informational de evidenta “A.S.I.C.U.D.A”. Actualul sistem permite asigurarea unei evidente corecte si eficiente a marfurilor care fac obiectul importului.

contracararea eventualelor evaziuni fiscale la trecerea marfurilor peste frontiera Republicii Moldova a constituit un prim obiectiv. Drept rezultat al lucrului efectuat s-a observat o crestere a incasarilor la compartimentul accize, care in anul 2005 este in crestere cu peste 32 la suta fata de anul 2002.

Conform articolului 24 alineatul (5) din Legea privind piata produselor petroliere, prin ordinul sefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, au fost instituite posturi fiscale la toate depozitele petroliere din tara. Prin legea nr.154 din 27 iulie 2005 pentru modificarea si completarea unor acte legislative au fost operate modificari in legea privind piata produselor petroliere, prin care s-au exclus prevederile privind necesitatea crearii sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere.

Totodata, modificarile corespunzatoare nu au fost efectuate si in articolul 2 alineatul (2) din Legea nr.1585 din 26 decembrie 2002. Intru aducerea in concordanta a Legii nr.1585 din decembrie 2002 cu prevederile Legii nr.154 din
21 iulie 2005, se propune a exclude alineatul (2) de la articolul 2 din aceasta lege. Rog sa sustineti proiectul prezentat.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc domnule ministru.

Stimati colegi, intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Domnule ministru,

In genere, istoria cu toate modificarile efectuate pe parcursul ultimilor 5 ani de zile in Legea cu privire la piata produselor petroliere a inceput in anul 2000, dupa raportul B.E.R.D., cind a fost mentionat ca pina la 80% din toate produsele petroliere in Republica Moldova sint de contrabanda. Atunci a esuat si proiectul Giurgiulesti.

De aceea, in 2001 au fost efectuate modificari in Legea cu privire la piata produselor petroliere, care a stipulat foarte concret masurile necesare pentru redresarea situatiei in domeniul dat.

Legea adoptata inca in 2001 avea ca esenta, in primul rind, legalizarea importurilor produselor petroliere si asigurarea securitatii energetice a statului si, fara doar si poate, marirea platilor la buget. Pe urma, in 2002, noi am avut aici, in Parlament, o audiere parlamentara, initiata de Comisia pentru economie, buget si finante, in cadrul careia a fost analizata implementarea tuturor acestor masuri si tot atunci au fost stabilite termenele de implementare a sistemului automatizat.

Acum, dupa un an si jumatate, noi am venit in iulie 2005 si am anulat toate modificarile, toate propunerile care duceau la o asigurare a activitatii normale in domeniul concret si acum Guvernul propune anularea si termenul de implementare a masurilor date.

Domnule ministru,

Eu vreau sa va intreb, in primul rind, dumneavoastra ati mentionat aici niste argumente, dar ele, totusi, sint niste argumente economice, de ce Guvernul, in primul rind, nu a implementat masurile stipulate in legea concreta adoptata din 2001 pina in 2004 si de ce un an si jumatate toti au tacut si nu au venit cu modificari concrete. Aceasta e prima intrebare.

A doua intrebare. In cazul in care acum noi implementam sisteme automatizate in toate domeniile – medicamente, vin etc., dumneavoastra propuneti ca sistemul dat automatizate sa fie exclus, un domeniu atit de important pentru securitatea energetica si pentru marirea veniturilor la stat, cum este importul produselor petroliere.

Si a treia intrebare. Pe parcursul anului 2005 sint depistate cazuri de contrabanda a produselor petroliere, importul de produse petroliere prin contrabanda? Va rog.

 

Domnul Mihail Pop:

Multumesc.

Deci referitor la excludere. Noi, prin Legea nr.154, adica Parlamentul, prin Legea nr.154, a exclus obligativitatea de formare a sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere. Drept temei pentru aceasta modificare a servit faptul ca Serviciul Vamal a implementat un sistem nou de evidenta, cu suportul Bancii Mondiale, un sistem performant, si, in viziunea specialistilor, prin acest sistem se pot combate evaziunile fiscale.

Plus la aceasta, la toate depozitele petroliere au fost stabilite posturi fiscale, care monitorizau intrarile si iesirile de produse petroliere in aceste depozite. Toate statiile P.E.C.O. au fost, pe parcursul anilor 2003, 2004, dotate cu masini de casa si control cu memorie fiscala, care au niste componente de siguranta destul de inalte, care nu permit modificarea memoriei fiscale in aceste masini de casa si control. Si, tinind cont de aceste masuri, luind in considerare faptul ca acest sistem este foarte costisitor si foarte dificil de implementat, s-a propus, s-a considerat ca masurile intreprinse asigura deja contracararea evaziunilor fiscale.

In ceea ce priveste cazurile de contrabanda pe parcursul anului 2005, eu nu dispun acum de asemenea informatie si nu pot sa va spun ca este vreun caz depistat de contrabanda cu produse petroliere.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule, se face impresia ca, totusi, propunerea cu care a venit Guvernul, in primul rind, acopera neeficienta activitatii Guvernului, fiindca din 2004 a fost timp sa veniti in Parlament, sa faceti propuneri: ori de a prelungi termenul, ori de a exclude termenul de implementare a modificarilor concrete. Dar noi cunoastem destul de bine si in toate datele statistice care sint si in sondajele care se fac, mai mult de 50% din produsele petroliere se importa in tara prin contrabanda. Atunci care e logica?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, dati sa precizam ce se propune astazi. Noi, prin propunerea de a modifica legea de astazi, propunem de a aduce legea in concordanta cu Legea nr.154, excluderea propusa astazi este in contradictie ca este depasita, prin care se cerea ca Guvernul, pina la 31 mai 2004, va implementa sistemul automatizat. Dar prin Legea nr.154 din iulie 2005 cerintele respective au fost excluse. De aceea, noi, pur si simplu, aducem aceasta lege in concordanta cu Legea nr.154.

Referitor la volumul contrabandei sau al importului prin contrabanda a produselor petroliere. Deocamdata eu cred ca lucrul acesta nu se confirma, dat fiind faptul ca organele de drept nu au depistat asemenea importuri masive si nu au fost date publicitatii cazurile majore de import ilicit al produselor petroliere.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Eu aceasta am si vrut sa mentionez, fiindca data trecuta, cind s-a examinat Legea cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, eu am pus o intrebare concreta sefului Serviciului Vamal: daca in 2005 au fost depistate cazuri de contrabanda cu alcoolul, cu produsele alcoolice? Dumnealui mi-a spus ca nu au fost cazuri de contrabanda pe parcursul anului 2005.

Dumneavoastra acum spuneti ca noi nu avem nici cazuri de contrabanda
cu produsele petroliere. In anul 2001 inca stimatul domnul Iovv, fiind
viceprim-ministru, a mentionat aici, in Parlament, niste cifre foarte concrete – 450 de milioane de venit la buget. Aceasta e nimic, comparativ cu volumul de importuri ale produselor petroliere in tara.

Dumneavoastra astazi aduceti niste cifre... o informatie destul de interesanta, in principiu, pe care eu o sa o numesc, cind va fi prezentat raportul presedintelui comisiei asupra compartimentului dat. Dar eu vreu sa va spun, stimati colegi, ca, totusi, in momentul cind in tara, la toate compartimentele si in toate domeniile, sint introduse sistemele de evidenta automatizata si Guvernul vine cu o propunere de a exclude implementarea unui sistem automatizat de evidenta a importului produselor petroliere, care va asigura securitatea energetica a statului si va mari veniturile la buget, atunci aici este ori un lobby concret pentru o companie concreta, ori Guvernul nu isi poate indeplini functiile pina la urma.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu ma voi referi la cele 450 de mii, deci la informatia in care se spune ca sint evaziuni fiscale fata de anii 1996–2000, care este luat ca baza pentru comparare. Nimeni nu si-a pus inca intrebarea, dar cite produse petroliere au fost inlocuite cu alte surse energetice?

Noi trebuie sa ne dam foarte bine seama ca astazi, practic, nu lucram pe pacura. In Republica Moldova ea este inlocuita cu gazul natural. Multe unitati de transport sint tehnologizate astazi in tara si circula pe baza gazului lichefiat si toate acestea au venit intru micsorarea produselor petroliere lichide in tara. De aceea, sa punem pe cintar acesta este complicat. (Rumoare in sala.)

Eu nu spun ca nu este. Eu nu dispun de informatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Poate intrebarea si constatarea mea nu va afecteaza pe dumneavoastra personal, dar tine de pozitia Guvernului in intregime si de atitudinea fata de ceea ce se intimpla, fata de unele probleme care sint ridicate in Parlament.

Tin sa aduc aminte ca, la momentul stabilirii preturilor pentru unele servicii, am spus ca Guvernul are atitudini separate si inconsecvente de multe ori, ceea ce constatam si astazi, in cazul acestui proiect de lege, care este inteles ca ajustarea legii cu legea de baza. Dar nu este inteles faptul, cum noi excludem astazi implementarea sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere, totodata insistind si propunind, prin hotarire de Guvern, introducerea unui sistem automatizat in circulatia medicamentelor.

Cum noi obligam astazi cele 800 de farmacii satesti, amplasate in localitatile rurale, sa isi procure computere, loc de munca, sa se incadreze in acest sistem cu scop nobil si bun pentru a avea o evidenta automatizata si un sistem unde rulajul este mai mare, volumul importului este mai mare decit la medicamente, dumneavoastra propuneti excluderea si neincadrarea in acest sistem automatizat a produselor petroliere.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca raspunsul poate fi urmatorul. Este o deosebire intre medicamente si produsele petroliere. Produsul petrolier trebuie sa il duci in volum mult mai mare, pe cind medicamentele poti sa le duci in portbagajul unui automobil in sume enorme si pot fi foarte usor conrafacute. De aceea, aici cred ca este un moment care nu e chiar comparabil.

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Este, dar in perspectiva eu cred ca trebuie sa revenim la acest sistem automatizat in toate domeniile, pentru a contracara ceea ce spuneti dumneavoastra, dar sa fim consecventi si sa avem o atitudine fata de toate sistemele care sint astazi in republica.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa clarific si eu doua lucruri. Acest proiect sau acest sistem automatizat a fost acceptat de acei care importa astazi in Republica Moldova produse petroliere. Este un lucru benefic. De obicei, ei se opun unor asemenea lucruri.

Prima intrebare. Deci ei au acceptat, ei si-au indeplinit toate functiile lor, ca noi acum sa batem in retragere.

Si a doua intrebare. In Monitorul Oficial a fost publicat ca, pentru crearea acestui sistem informational, Departamentului pentru Tehnologii Informationale
i-au fost alocate 2 milioane de dolari, daca nu gresesc. Care este soarta acestor bani?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci referitor la alocarea banilor, nu au fost alocati banii. Preventiv, costul proiectului era de 15 milioane de lei, dar era foarte si foarte, sa spunem asa, o cifra aproximativa, fiindca la discutia in cadrul comisiei, creata pentru elaborarea acestui proiect informational, cifra era mult mai mare si ea nu cuprindea toate momentele, sa spunem asa, initial presupuse in aceste 15 milioane de lei. Deci banii nu s-au alocat, dar costul era mult mai mare.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule ministru,

Totusi solicit si eu o claritate. De obicei, acei care importa nu vor sa aiba un sistem foarte clar, un sistem foarte bine pus de evidenta. Astazi, acei care importa in Republica Moldova sint de acord sa aiba un sistem de evidenta foarte transparent. Guvernul este impotriva acestui sistem. De ce?

 

Domnul Mihail Pop:

Guvernul deja a creat un cadru de control destul de eficient. Eu m-am referit in raport. Este vorba de trei momente:

1. Instalarea masinilor de casa si memorie fiscala.

2. Sistemul vamal, informational, Serviciul vamal A.S.I.C.U.D.A.

3. Posturile fiscale create la toate statiile P.E.C.O. din tara.

 

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule ministru,

Sa nu va suparati, eu cred ca este altceva la mijloc, dar lasam mai tirziu, o sa ne descurcam.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vasile Iovv:

Eu nu am intrebari, dar eu am vrut sa spun vreo citeva cuvinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin, probabil, este o replica, fiindca a fost numit numele
domnului Iovv.

 

Domnul Vasile Iovv:

Mai intii de toate, domnule Presedinte, eu sint de acord cu domnul ministru, ca implementarea aparatelor de casa cu memorie fiscala si punctele fiscale la depozite si A.S.I.C.U.D.A. au dat efect dar, totusi, in convorbire cu Ministerul Dezvoltarii Informationale, acesta, cum a confirmat si mai inainte, cind s-a inceput implementarea sistemului automatizat de evidenta, si astazi spune ca, totusi, acest sistem trebuie sa fie terminat. Si acel experiment, efectuat de minister in 2004, adica implementarea sistemului automatizat de evidenta la un depozit, la o statie P.E.C.O. s-a incununat cu rezultate bune.

Toate cele mentionate de domnul ministru au dat un efect mare, adica din 2001 pina in 2005 s-a majorat evidenta, aducerea in tara a produselor petroliere cu 205 mii tone... In bani aceasta inseamna ca in buget s-au adaugat 800 milioane de lei. Deci este efect, este un inceput bun si e clar ca domnul ministru spune ca acest sistem automatizat de evidenta este scump, in suma de 20 sau de 22 de milioane. Dar eu cred ca si Ministerul Dezvoltarii Informationale si noi avem dreptate in ceea ce priveste ca trebuie de prelungit si de terminat implementarea acestui sistem automatizat.

 Si eu cred ca poate astazi acesti bani nu sint si poate la 31 mai 2004 termenul pe care noi cindva l-am indicat in lege, a fost atunci nerezolvabil si acum a expirat. Sa indicam un termen, dar mai bine zis Guvernul sa fixeze termenul. De pilda, peste o jumatate de an, peste un an, sa gaseasca acesti bani, ca noi in buget acum acumulam supraplan, sa gaseasca aceste milioane si sa termine acest sistem automatizat, care va da inca vreo citeva sute de milioane in plus in buget.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule presedinte al comisiei, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Proiectul parvenit in Parlament este, pur si simplu, un proiect care reglementeaza o problema tehnica, cind, in vara anului trecut, au fost modificate un sir de legi. In Legea cu privire la piata produselor petroliere a fost introdusa modificarea si pozitia aceasta a fost scoasa. A ramas momentul ce tine de sistemul automatizat de evidenta a produselor petroliere in legea adoptata inainte care prevedea modificari in legea de baza, Legea nr. 461. Iata de ce Guvernul a venit cu propuneri de a scoate pozitia aceasta din legea care prevedea modificarea in legea de baza.

Acesta e sensul modificarilor cu care a venit Guvernul, dar daca aceasta este la dispozitia parlamentarilor, daca este necesar sa introducem pozitia in Legea cu privire la produsele petroliere, aceasta e alta treaba. Trebuie sa le discutam deschis astazi. Noi am sustinut proiectul acesta care prevede modificarea legii in care inca a ramas pozitia aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Care este pozitia comisiei? Sustine adoptarea?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Comisia a sustinut pozitia Guvernului de a modifica Legea nr.461, fiindca in legea de baza nu este pozitia aceasta, dar in legea care prevede modificarea acestei legi este pozitia, in articolul tranzitoriu. Iata care e situatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

O claritate pentru mine, una de procedura. Comisia propune astazi numai aprobarea legii in prima lectura sau si adoptarea in lectura a doua, ca sa fie clar spus?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nici nu are sens sa aprobam in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci in ambele lecturi.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, nu are sens altfel.

 

Domnul Marian Lupu:

Bune, multumesc.

Microfonul nr.4

 

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu cred ca aici, intr-adevar, trebuie de vorbit mai mult din punct de vedere juridic, nu conceptual. La concept s-au referit toti colegii, ca a fost o idee sustinuta de catre toti, ca este absolut necesar sa fie introdus sistemul national automatizat ce tine de evidenta comercializarii de catre agentii economici. Si, totodata, trebuie sa spunem ca agentii economici de la intrarea in tara sint supusi controlului automatizat prin A.S.I.C.U.D.A., care a fost introdusa. Ulterior, au obligativitatea si tin toti evidenta, atit la statiile P.E.C.O., cit si la bazele angro, prin intermediul aparatelor de casa cu memorie fiscala s.a.m.d.

Unicul lucru neimplementat din conceptul general – nu toate aceste mecanisme de evidenta au fost racordate la un sistem national. Totodata, trebuie sa spunem ca acest sistem national urma sa fie implementat din costul bugetului de stat. In continuare, aceste cheltuieli au fost puse ca idee pe seama Ministerului Dezvoltarii Informationale, din cite intelegem noi, fara acoperire financiara. Aceasta trebuie sa spunem.

Intorcindu-ma la ideea initiala, modificarea propusa este o problema strict juridica. In legea de baza, care reglementeaza activitatea in domeniu, nu exista prevederea respectiva, fiindca, dupa cum am inteles anterior, a fost abrogata. Acum se propune ajustarea actelor legislative. Daca noi consideram ca abordarea prevederii respective este una incorecta, atunci trebuie sa convenim sa nu votam, spre exemplu astazi, aceasta prevedere.

Sa venim cu amendament la legea de baza, sa introducem un termen corelat cu Guvernul, in care el ar avea posibilitate sa implementeze acest program si cu modificarea termenului din legea care se discuta astazi. Aici este problema conceptuala. Ce vrem noi sa facem astazi? Renuntam la automatizarea respectiva sau o prevedem in lege? Si atunci o sa fie foarte clar.

Eu va multumesc.

Eu, personal, consider ca in forma data legea trebuie sa fie sustinuta ca vine in ajustare, dar trebuie sa avem o intelegere foarte clara ce facem cu problema data. Si atunci sa venim cu modificari la legea de baza respectiva, cu introducerea termenelor reale pe care si le asuma Guvernul.

 

Domnul Marian Lupu:

Ulterior, inteleg ? Da.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Astazi noi putem sa dam porunca Guvernului sa examineze inca odata pozitia aceasta in legea de baza si sa vina cu propunerile de a crea sistemul si de a implementa sistemul in termenele respective si sa prevada in bugetul pe anul 2007 sursele necesare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5

Domnul Alexandru Oleinic:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

In 2002 noi am examinat aici, si la dumneavoastra este raportul in care s-a examinat executarea Legii cu privire la piata produselor petroliere, s-a adoptat o hotarire si eu vreau sa dau citirii raportul, mai bine unui fragment din raportul dumneavoastra: “Credem ca scopul prezentului proiect este de a consolida sistemul de evidenta automatizata a importurilor, transportului, depozitarii, tranzitului si comercializarii produselor petroliere principale”. Si, in aceasta ordine de idei, se completeaza cu notiunea “de sistem automatizat de evidenta a produselor petroliere”. Foarte clar este stipulat care este esenta introducerii sistemului automatizat.

Acum venim cu ideea si dumneavoastra veniti cu un raport de a exclude. Cind ati fost totusi corect? Atunci in 2002 ori acum, cind noi, dupa un an si jumatate, Guvernul vine si dumneavoastra, ca presedinte al comisiei, excludeti, propuneti sa fie exclusa introducerea sistemului automatizat.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Cred ca nu ati citit atent proiectul de Lege parvenit in Parlament.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu intotdeauna citesc foarte atent.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aceasta e una. Si a doua, in anul 2002 la noi nu a fost implementat sistemul A.S.I.C.U.D.A.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Legea din 2001.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Anul trecut a fost implementata si au fost cheltuiti 9 milioane de dolari pentru sistemul de evidenta.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Acesta e raspunsul.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, luind in considerare ca domnul presedinte a propus totusi ca sa fie votat in doua lecturi, “Alianta «Moldova Noastra»”, nu va sustine modificarile propuse de Guvern. Dar noi propunem ca legea sa fie remisa in comisie. Sa fie initiate audieri asupra executarii Legii privind piata produselor petroliere, sa vedem care este situatia reala in piata produselor petroliere si atunci sa revenim la excluderea sistemului automatizat de evidenta sau, in genere, la anularea Legii privind piata produselor petroliere.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu inca odata repet ca pozitia aceasta din Legea nr.461 cu privire la piata produselor petroliere a fost exclusa, acum se aduce in concordanta, numai atit. Dar eu am propus. Noi astazi putem sa dam porunca Guvernului sa vina peste un timp cu studierea si analiza profunda, cu propunerea sa introducem, sa vedem si sursele financiare respective si sa stabilim termenul.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.3

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Atunci cind s-a adoptat legea in 2001–2002 si dupa cum a spus colegul nostru, domnul Iovv, desigur ca a fost un lucru mare, dar avem inca multe probleme si in directia data. De aceea, noi am discutat la fractiune si, avind in vedere ca in proiectul acesta de lege este, de fapt, hotarim o tehnica, o hotarire tehnica, totusi sa nu ramina in aer problema ca atare, noi cerem o pauza pe 20 de minute sa ne sfatuim ce facem in continuare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi, inainte de a anunta pauza...

Microfonul nr.5, de fapt o intrebare catre presedinte sau ce era sa fie?

Microfonul nr.5

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Daca continuam discutia, eu cer tribuna centrala pentru …

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va va fi oferita inainte de a purcede la exercitiul de vot. La moment anunt o pauza de 20 de minute. Reluam sedinta la ora 11.35.

 

P A U Z A

*

* *

 

 

D U P A P A U Z A

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Reluam sedinta. Cu referinta la proiectul de Lege nr.408. Din nou voi uza de functiile si mandatul presedintelui sedintei si inaintez decizia mea pentru a remite proiectul nr.408 in comisie, dar nu inainte de a aduce unele explicatii care m-au facut sa ajung la o atare decizie. Eu cred ca astazi toate discutiile care s-au produs in sala nu au avut o claritate certa vizavi de acest subiect, la care ma refer.

In primul rind, noi vorbim de o modificare la lege, care vizeaza un sistem informational, care nici o data nu a fost nici elaborat si nici o data nu a fost aplicat, pe care motiv, in genere, este in afara oricarei posibilitati sa ne pronuntam asupra eficientei unui sistem efemer.

Intre timp, au mai aparut si noi elemente, dar foarte importante in sistemele informationale si in sistemele de gestionare, inclusiv a fluxurilor de import a produselor strategice, precum sint si produsele petroliere. Aici ma refer la sistemul informational integrat, care este stabilit pe tot perimetrul vamal al tarii, pentru a carui elaborare si implementare au fost cheltuite peste 100 milioane de lei. Un sistem, care are tocmai menirea sa formeze pirghiile si instrumentele de monitorizare si de control, plecind de la momentul intrarii pe teritoriul vamal al tarii si pina la comercializarea acestora pe piata interna, un sistem care a fost implementat cu asistenta Bancii Mondiale.

Acum eu cred ca ne-ar fi necesar un timp suplimentar pentru a ne pronunta, inclusiv asupra efectelor acestui al doilea sistem, care realmente a fost elaborat si pus in aplicare in calitate de instrument de alternativa, care ar putea sa asigure interesele statului vizavi de controlul circulatiei acestor produse, modul in care acest sistem aduce la atingerea acestui obiectiv si modul in care acest nou sistem inlocuieste sistemul efemer la care ne referim noi astazi aici.

Deci inca o data tin sa mentionez, noi incercam sa ne pronuntam asupra eficientei unei pirghii de control care, de fapt, nici o data nu s-a manifestat in realitate. Pe care motiv? Iata anume o analiza comparativa ce face ca efectele acestui sistem integrat informational sa acopere tot perimetrul vamal al tarii. Cum se refera elementele acestui sistem asupra segmentului particular? Ma refer aici la piata produselor petroliere. Si din momentul din care ne-ar trebui concluzii foarte clare la acest subiect – studierea informatiei suplimentare, acest lucru e si motivul pe care remit proiectul nr.408 comisiei pentru a se vedea in cele mai mici detalii acest coraport si aceste interrelatii dialectice.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.344 pentru modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni.

Prezinta doamna Golban. Va rog.

 

Doamna Valentina Golban:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Proiectul de lege nominalizat prevede modificarea a doua articole: articolul 3 si articolul 14 din Legea nr.499 din 14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni.

Asa cum este prevazut la momentul actual la articolul 14 litera c), alocatia de ingrijire se stabileste persoanei care efectueaza aceasta ingrijire sau insoteste un invalid de gradul I, nevazator, fapt ce creeaza multe incomoditati pentru acest invalid, deoarece este dificil sa fie gasita o persoana anume care, pentru suma prevazuta de 150 de lei, ar putea fi in permanenta la dispozitia invalidului pentru a-l ingriji si a-l insoti.

In acest caz, consideram ca este rational ca alocatia sa fie platita direct persoanei incadrate in grad de invaliditate, pentru ca aceasta suma sa fie administrata dupa necesitati in fiecare caz aparte. Concomitent, se propune excluderea din articolul 3 litera f) si din articolul 14 litera a) a sintagmei “apte de munca”. Astfel, se va inlatura inechitatea creata de prevederile actualei legi prin articolele sus-numite, care stabilesc ca doar persoanele apte de munca pot primi alocatia pentru ingrijirea copilului invalid, pe cind persoanele incadrate si ele in grad de invaliditate sint lipsite de acest drept. Rog sustinerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru colega noastra?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Ivan Calin:

Multumesc.

Noi, eu personal, sustin acest proiect. Fractiunea noastra va vota pentru. Dar aici trebuie sa avem in vedere, doamna raportor, ca o sa fie primita, pur si simplu, ca o majorare a pensiilor invalizilor corespunzatori si atunci, vor dispare, de fapt, persoanele acestea din sfera sociala care insotesc orbii. Atunci cind va apare necesitatea de a insoti un orb, ei din nou se vor adresa organelor sociale corespunzatoare, pentru a li se oferi niste persoane de a insoti un orb.

Aceasta trebuie sa fie foarte clar. Sau sumele acestea trebuie sa fie separate, sau de gasit o modalitate ca sa fie absolut clar.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule deputat Calin.

De fapt, mie mi-a revenit doar misiunea de a formula aceasta initiativa. Dar vreau sa spun ca este, de fapt, un angajament al colegilor mei din Comisia protectie sociala, sanatate si familie, pentru ca atunci, in luna iulie, cind Guvernul venise cu initiativa de a majora acea suma de la 100 la 150 de lei pentru persoanele care insotesc sau ingrijesc, am avut adresari in comisie din partea membrilor Societatii Orbilor si am facut o promisiune, pentru ca anume aceasta varianta le creeaza lor mari dificultati uneori. Ei ne-au spus ca aceasta suma primita de insotitor nu ajunge la ei si le este foarte greu sa o gaseasca de fiecare data, ei ar putea sa gestioneze. Adica pentru lectura a doua accept sa discutam doar, sa gasim o varianta mai clara.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Смысл инициативы, которую мы обсуждали в рамках комиссии по социальной защите, здравоохранению и семье заключается в том, чтобы переадресовать пособия, которые предназначались для лиц, сопровождающих слепых…

Речь не должна идти об увеличении пенсии.

 

Doamna Valentina Golban:

Увеличении никак.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Только переадресовать эти пособия и все. Спасибо.

 

Doamna Valentina Golban:

In raport o sa fie reflectata aceasta parte a problemei. Nu se cere majorare. Noi nu cerem bani suplimentari de la Guvern, doar este redirectionarea.

 

Domnul Marian Lupu:

Acestor mijloace, da.

 

Doamna Valentina Golban:

Da, acestor mijloace.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Buliga, va multumesc.

Rog sa luati loc, doamna Golban.

Va multumesc.

Doamna Buliga, va rog sa prezentati raportul comisiei.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.499 din 14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni si constata urmatoarele.

Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat cu scopul de a facilita aplicarea prevederilor articolului 14 alineatul (1) litera c), care, actualmente, prevede stabilirea alocatiei de ingrijire persoanelor care efectueaza aceasta ingrijire sau insotesc un invalid de gradul I, nevazator.

Acordarea acestei alocatii, nemijlocit invalizilor de gradul I din categoria indicata, le-ar permite acestor persoane sa apeleze, in fiecare caz concret, la persoana care este disponibila in acel moment sa ii acorde ingrijire sau alt serviciu solicitat, achitindu-i pentru aceasta o plata acceptata de ambii pe cale amiabila.

Aceasta modificare nu necesita cheltuieli suplimentare, dat fiind faptul ca nu se va schimba numarul de beneficiari. Totodata, prin modificarea propusa la articolul 3 si la articolul 14 alineatul (1) litera a), se va extinde dreptul de a beneficia de alocatii de ingrijire si asupra persoanelor inapte de munca, care au in ingrijire un copil invalid, restabilindu-i-se, in acest mod, echitatea sociala fata de aceste persoane.

La momentul actual, la Casa Nationala de Asigurari Sociale se afla la evidenta 5 mii 31 de copii invalizi cu severitatea I. De alocatii de ingrijire beneficiaza 4 mii 797 de persoane. Deci numarul persoanelor care ingrijesc copii invalizi cu severitatea I si nu beneficiaza de alocatii de ingrijire pe motivul ca ei singuri sint inapti de munca, este 234. Costul acestei modificari este de circa 28 de mii lunar sau 342,6 mii de lei anual.

Proiectul a fost examinat de toate comisiile permanente, care, prin avizele prezentate, il sustin fara obiectii si propuneri suplimentare. Tinind cont de cele relatate, comisia propune sustinerea acestui proiect de lege pentru prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, doamna Buliga.

 

Doamna Valentina Buliga:

Daca nu sint propuneri sau alte obiectii, este propunerea de a-l vota si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Luat act.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.344. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.344 este aprobat in prima lectura.

Pentru lectura a doua propuneri aditionale nu vad sa fie. Supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.344. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 37.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

89 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.344 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Un ultim subiect programat, dar nu inainte de declaratia, cuvintul pentru declaratie, solicitat de domnul Serebrian. Deci se refera la aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului pentru urmatoarea perioada de doua saptamini. Dar la acest subiect mentionez doua compartimente ale acestuia.

Biroul permanent al Parlamentului propune plenului Parlamentului desfasurarea sedintelor in plen doar in zilele de 9, 10 martie in modul in care pe data de 16, 17 martie sedintele in plen sa nu se desfasoare. Motivul este unul foarte clar. Este vorba de un numar foarte impunator de activitati externe parlamentare, care vor angaja in perioada saptaminii a doua a programului bisaptaminal un numar important de colegi parlamentari, cit si, practic, toata conducerea sau toti reprezentantii prezidiului, pe care motiv, avind aceasta propunere a Biroului permanent, supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi, propuneri.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc domnule Presedinte.

Pentru urmatoarea sedinta in plen, o propunere. Au fost mai multe aniversari care au fost discutate, aniversari mai triste, aniversari mai fericite. A trecut neobservata o aniversare. S-a implinit recent un an de la implementarea, de la inceputul implementarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Nu este cazul oare ca domnul ministru Stratan sau altcineva sa prezinte o evaluare a ceea ce s-a intimplat intr-un an de zile in ceea ce priveste implementarea acestui plan de actiuni. Sa auzim si noi cum am evoluat, ca tot aud despre succese in acest domeniu. Cred ca este corect ca forul legiuitor si societatea, in general, sa afle aceste detalii.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Propunerea este notata. Si, de fapt, stimati colegi, mi-ar parea ca este si una binevenita pe simplul motiv ca bilantul unui an de implementare a Planului de actiuni bilateral “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, a fost un subiect important de discutie in cadrul mai multor sedinte la Presedintele tarii. In cadrul Guvernului s-au facut audieri importante cu referinta la subiectul bilantului de implementare a planului bilateral de actiuni.

Mai mult decit atit, stimati colegi, acea prima declaratie adoptata de catre Parlament, privind consolidarea fortelor politice in Parlament, va aduceti aminte ca se bazeaza pe doua obiective: integrarea europeana si reintegrarea tarii. Cred ca este un subiect mult prea important, inclusiv si pentru activitatea Parlamentului tarii, ca sa treaca pe linga Parlamentul tarii, pe care motiv rog si eu sa sustinem aceasta propunere ca in programul Parlamentului pentru 9 si 10, sa fie prezentat un raport vizind bilantul activitatilor de implementare a acestui plan. Mai mult decit atit ca in ramura executiva si la Presedintele tarii s-au produs audieri de acest gen.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Da, multumesc domnule Presedinte.

Eu, de fapt, tot as fi de acord. Dar am o propunere, daca imi permiteti, fiindca va fi o pozitie subiectiva a tarii noastre care va tine de realizarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Si, in acest context, as vrea sa propun si rog ca sa fie acceptat de toti colegii mei, ca ar fi normal si mai bine sa auzim si parerea Comisiei Europene, care urmeaza sa puna in dezbatere totalurile anului in cadrul reuniunii “Republica Moldova – Uniunea Europeana” la inceputul lui aprilie curent la Luxemburg. Si poate ar fi cazul putin sa mai zabovim, adica sa mai asteptam, in schimb ca sa avem o parere foarte clara si referitor la viziunea Comisiei Europene privind realizarile noastre de un an de zile.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stati,

Exista o logica puternica in ceea ce propuneti dumneavoastra, dar cred ca noi plecam de la premisa ca integrarea europeana este obiectivul declarat al Republicii Moldova si noi implementam acest plan pentru noi in calitate de obiective majore ale politicilor noastre interne.

Si opinia Comisiei Europene... cred ca ea conteaza, dar nu este determinativa in sensul implementarii acestui plan si eu cred ca noi avem si capacitatea sa ne determinam politicile, viziunile, si ne intereseaza intr-un fel. Atrageti atentie, nu se propune un proiect de hotarire sau un proiect de lege la acest subiect, ci audierea unui raport si primirea unei informatii exhaustive la acest subiect deosebit de important si pentru activitatea parlamentara, si in contextul implementarii programului legislativ al tarii asupra caruia Comisia Europeana nici nu are obligatiunea sa se pronunte.

Deci este un subiect care tine de interesul nostru si eu rog, totusi, cu insistenta sa abordam acest subiect, nefacind referinta la pozitia comisiei. Trebuie sa avem pozitia noastra proprie.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

Atunci eu as propune, imi cer scuze de insistenta, dar atunci ar fi mai logic si mai normal sa prezinte informatii nu numai domnul ministru Stratan, dar si toti presedintii de comisii ca sa isi ia planul de actiuni la capitolul respectiv, ca sa prezinte si ei o informatie referitor la realizarea, la capitolul respectiv, a activitatii legislative si a activitatii in cadrul comisiei. Fiindca, de altfel, iese ca Parlamentul nu este implicat in modul cel mai direct in realizarea planului, ci noi o sa il aducem pe domnul Stratan aici si o sa-i punem intrebari. Dar noi, inclusiv Legislativul, sintem un organ care are functiile sale nu numai de control, dar si de realizare a programului legislativ.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte de comisie,

De fapt, nu uitam ca este Comisia pentru politica externa si integrare europeana. Parlamentul isi are functiile sale clasice, iar implementarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” tine de competenta Executivului.

Eu pot propune o alternativa in contextul propunerii dumneavoastra, ca, in calitate de sef al comisiei, sa ne prezentati un raport de la tribuna centrala vizind activitatile intregului Parlament. Deci eu rog foarte mult sa inchidem discutiile la acest subiect, fiindca ele nu sint relevante si noi am audiat foarte multe subiecte, iar acest subiect este cel mai important in contextul nu doar a politicii interne, dar si a politicii externe si interne a tarii si eu cred ca este timpul sa vedem bilantul.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

In contextul, imi cer iertare, a ceea ce spunea adineaori domnul presedinte Stati. Noi nu putem audia Comisia Europeana. Comisia Europeana are punctul ei de vedere, il vom auzi la inceputul lunii aprilie. Noi, ca Parlament, putem auzi punctul de vedere care este, poate fi unul partinitor al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova, de asemenea legat de audierea comisiilor. Nu inteleg, cum Parlamentul isi audiaza propriile comisii.

Stimati colegi,

Pe ministrul integrarii europene, care este si ministrul de externe, il auzim cu un raport despre ce s-a intimplat un an de zile. Nu este nimic nefiresc in aceasta situatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Evident, sa fie prezent cu echipa, reprezentind si alte ministere, pentru a avea o discutie foarte concreta. Acest element al propunerii este unul foarte bun.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Asa a spus un intelept in limba rusa: “Крокодил летает, но низко, низко”. Noi o sa votam.

 

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. (Rumoare in sala.)

Stimati colegi din opozitie, nu cumva nu va plac crocodilii? Eu va rog foarte mult, putina liniste.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc domnule Presedinte.

Propun ca sa fie inclus in ordinea de zi proiectul nr.2656, care se refera la completarea Legii privind administrarea publica locala si anume confirmarea prin certificat de catre secretarii primariilor a cotelor-parti valorice in rezultatul privatizarii intreprinderilor agricole.

Este un proiect foarte asteptat in teritoriu pe care l-am adus in Parlament in august 2005. Din noiembrie este raportul comisiei in fond pregatit, dar nu este inclus in ordinea de zi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, sa stiti ca, in mod evident, eu il voi pune pe lista, daca nu vor fi alte propuneri, va merge votat in pachet. Desi as avea o singura obiectie, stimata colega, noi ieri, in cadrul sedintei Biroului permanent, am discutat mai multe proiecte. Unele le-am eliminat, celelalte am lasat sa ramina aici pe lista. Proiectul acesta nr.2656, in genere, nu era prezent pe lista propunerilor pentru aceasta perioada de timp. Pur si simplu, atrag atentie la acest subiect si pentru viitor.

Va multumesc. Am luat act. De acord.

 

Doamna Valentina Cusnir:

La Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului vreau sa va spun, am multe scrisori, din teritoriu, caci agentii economici asteapta foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, de acord. Cel putin eu am marcat ca ieri, in cadrul sedintei Biroului permanent, nu a fost prezent in discutie acest proiect. Deci l-am notat.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

A fost in decembrie al domnului Untila.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr. 4.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

Propun de a include in ordinea de zi a sedintelor Parlamentului din
9–10 martie proiectul de Lege inregistrat cu nr.597, prin care se prevede de a oferi detinatorilor Ordinului “Stefan cel Mare” o alocatie lunara de 500 de lei. Imi exprim convingerea ca prin examinarea si adoptarea acestei legi pina la 14 martie noi corectam o greseala si punem anumite lucruri la punct.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

In legatura cu faptul ca comisia a inaintat pentru perioada 9–17 martie propunere pentru Biroul permanent, noi propunem ca proiectul Legii apiculturii nr.59 sa fie exclus din odinea de zi pentru perioada 9–10 martie.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu se reuseste pina atunci?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu se reuseste.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, luam act.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

El a fost propus pentru 9–17 martie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va inteleg, da.

Multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In legatura cu propunerea domnului Serebrian, pe care ati sustinut-o si dumneavoastra, eu consider, domnule Presedinte, sau noi consideram, ca, avind in vedere existenta Comisiei Nationale pentru Implementarea Planului, al carui presedinte este domnul Tarlev, ar fi de dorit, daca noi constatam ca exista importanta majora si vrem sa stim ce se intimpla, eu consider ca si statutul, si capacitatea domnului Prim-ministru este mai indicata sa se prezinte aici in sedinta. Sa ne faca un raport si de ce sa nu avem o discutie si poate cu anumite lectii sa iesim din acest raport.

Eu va multumesc.

Ca propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Luat act.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In primul rind, vreau sa o intreb, cu toata bunavointa, pe doamna Ostapciuc, daca nu este vorba cumva de crocodilul pe care domnul Voronin l-a facut cadou domnului Putin sau tovarasului Putin. Si vreau sa va amintesc ca atunci ziaristii au prezis ca acest crocodil prevede ceva nu prea bun, un regres. Si vedeti, iata regresul in relatiile dumneavoastra cu Putin si cu Rusia.

In al doilea rind, remarcind faptul ca s-a votat, pentru ca sa nu aiba loc sedinte in zilele de 16–17 martie, ma gindeam, poate, revenind saptamina urmatoare deja, poate pina atunci la Biroul permanent, totusi, ajungeti la concluzia ca sa examinam proiectul de Hotarire cu privire la condamnarea crimelor regimurilor comuniste totalitare. Veti avea vreo citeva saptamini la dispozitie si veti putea sa va ginditi si sa analizati mai bine.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi, ce sa zic eu... Cred ca cu crocodilul... Precis ca nu este acela. Acela era de cristal si nu zbura. In cadrul sedintei de astazi am facut referinta la alt gen de crocodil. Acum cu referinta la cea de a doua propunere, sint sigur ca membrii Biroului permanent vor lua in considerare aceasta doleanta a dumneavoastra si vor discuta acest subiect. Ramine de vazut cu ce rezultat. Alte propuneri.

Da, domnule Rosca, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu as vrea sa amintesc faptul ca la 11 martie se implinesc 16 ani de la proclamarea independentei Lituaniei. Iar Parlamentul Republicii Moldova a fost primul din lume care a recunoscut independenta acestei tari in 1990. In legatura cu lituanienii, tara aceasta este unul dintre principalii suporteri ai Republicii Moldova in realizarea reformei si in procesul de integrare europeana, as considera oportun sa va propun ca in sedintele noastre fie din 9, fie din 10 martie sa adoptam o declaratie prilejuita de acest eveniment – aniversarea a 16-a de la adoptarea independentei Lituaniei – care sa fie un mesaj de salut si, in acelasi timp, de fortificare a relatiilor dintre Republica Moldova si Lituania.

Noi avem relatii interparlamentare foarte intense. Expertii acestei tari sint mereu prezenti la Chisinau si acorda asistenta juridica si tehnica necesara. De aceea, as propune ca un astfel de text sa fie adoptat in Parlamentul nostru la sedinta urmatoare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cu aceste completari, cu aceste propuneri evocate din sala referitor la ordinea de zi, supun votului. Deci, supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintelor Parlamentului pentru perioada 9–10 martie 2006. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Si acum, in finalul sedintei de astazi, dupa cum s-a solicitat, ofer tribuna centrala domnului Serebrian pentru o declaratie solicitata. Deci 10 minute la dispozitie.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Declaratia mea se refera la problema transnistreana. Dar inainte de aceasta as vrea sa fac o remarca referitor la ceea ce s-a intimplat ieri aici, in Parlament. Un grup de deputati, la initiativa grupului parlamentar “Alianta «Moldova Noastra»”, un grup de deputati ai A.M.N., P.S.L. si P.P.C.D. au avut o intilnire cu citiva profesori de istorie, cu un grup de profesori de istorie din Chisinau si din raioane. Am regretat cu totii faptul ca ni s-a oferit o sala, sala nr.109, care s-a dovedit arhiplina, neincapatoare si pentru cei prezenti si pentru presa.

Si nu putem intelege din care motiv nu ni s-a oferit, asa cum s-a cerut initial, daca nu gresesc, sala 300, care era la acel moment libera? Este un fapt regretabil, daca ati fi vazut inghesuiala care domina acolo. Acest Parlament este, din cite inteleg eu, nu doar Parlamentul unei singure fractiuni, fie ea si fractiunea majoritara, este Parlamentul tuturor grupurilor parlamentare si reprezentantilor diferitelor formatiuni politice. Acesti cetateni au venit sa se intilneasca cu deputatii.

Trecind acum la declaratia grupului de deputati social-liberali privind evolutia situatiei din estul Republicii Moldova, onorata asistenta, stimati colegi, ieri s-au implinit 14 ani de la admiterea Republicii Moldova in rindurile Organizatiei Natiunilor Unite si, totodata, 14 ani din momentul declansarii ostilitatilor de pe Nistru.

Pe parcursul acestor ani, existenta Republicii Moldova ca stat independent a fost in permanenta amenintata de situatia din estul tarii. Problema transnistreana a stat la baza unor regretabile decizii cu caracter politic, cum ar fi: aderarea tarii noastre la C.S.I., ridicarea tacita a limbii ruse la rang de limba oficiala, etalarea unui moldovenism primitiv, promovarea ideii de neutralitate permanenta, o idee la care sint pe cale de a renunta pina si statele cu regim de neutralitate permanenta, recunoscute international.

Dar, probabil, cea mai serioasa lovitura data de acest conflict Republicii Moldova, a fost cea data imaginii noastre in exterior. Cred ca sinteti de acord ca despre Republica Moldova in lume se stiu doar citeva lucruri: ca aici la alegeri cistiga comunistii, ca traim din exportul oamenilor si ca ne confruntam cu un conflict in partea de est a tarii. Pentru Uniunea Europeana, in mod special, faptul ca nu controlam frontiera de est, ca oferim o fereastra larga de 200 de km pentru existenta nestingherita a acelei mai mari zone off-chore de la ora actuala, reprezinta unul din argumentele de baza impotriva imblinzirii regimului de trecere a frontierei sau liberalizarii conditiilor pentru schimburile comerciale.

Din aceste motive, stimati colegi, cred ca a venit timpul sa schimbam putin accentele si in metodele de abordare a acestui conflict. In conditiile in care autoritatile de la Tiraspol nu manifesta nici cea mai mica disponibilitate de a discuta cu Chisinaul, de a cauta impreuna cu noi si cu partenerii nostri occidentali careva solutii acestei probleme, se cere imperios o schimbare a modului nostru de a actiona.

De-a lungul anilor s-au avansat diverse solutii, modele federale, autonomiste, regionaliste, conceptii elaborate in exterior sau in interior. Discutii in format bilateral, pentalateral, septelateral, fara rezultat. Recentele evolutii din zona de est, demonstreaza ca si formatul 5 plus 2 se dovedeste tot atit de putin eficient, ca sa folosesc un eufemism, ca si cele anterioare.

Miza pe care am pus-o pe Ucraina, in special dupa victoria fortelor
prooccidentale la alegerile prezidentiale de la sfirsitul anului 2004, s-a dovedit si ea falsa. Kievul, se pare, urmareste alte scopuri decit Chisinaul. Sigur ca putem merge in continuare pe calea cedarilor, cale specifica Chisinaului in perioada anilor
1992–2003. Dar exista anumite limite. Aceste cedari nu pot fi acceptate la nesfirsit.

Din moment ce separatistii au pus vame si posturi de graniceri de-a lungul liniei de demarcare ce separa zona controlata de ei de restul teritoriului Republicii Moldova, ne punem intrebarea: ce ne impiedica pe noi sa facem acelasi lucru? De ce asteptam ca Ucraina sa accepte posturi mixte vamale sau de graniceri de-a lungul segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, daca, de fapt, acest control il putem institui unilateral chiar noi.

Uniunea Europeana ne cere sa stavilim traficul ilicit si sa ne controlam frontierele. In situatia data credem ca singura solutie plauzibila este stabilirea unei frontiere de facto pentru izolarea zonei separatiste de restul teritoriul tarii, fara insa a recunoaste independenta acestei regiuni. Vor independenta, n-au decit sa suporte aceasta povara. Efectiv nu intelegem de ce pina in momentul de fata Chisinaul a mentinut aceste conditii paradiziace pentru existenta separatismului transnistrean.

Cine poate explica faptul, de ce atunci cind cetatenii moldoveni trec in zona controlata de separatisti, ei sint efectiv terorizati cu tot felul de asa-zise posturi vamale si de graniceri, impusi sa plateasca tot felul de taxe, in timp ce noi oferim separatistilor cu exces de generozitate un acces absolut nestingherit pe teritoriul controlat de autoritatile moldovene.

Credem ca Chisinaul trebuie sa aplice Tiraspolului un tratament similar. Vor vama, vor control de frontiera, vor taxe de trecere? Nu avem decit sa le oferim aceste lucruri. Nu intelegem de ce lasam sa ne scape zeci de milioane de lei, care ar putea proveni din taxele vamale in cazul cind acestea ar fi aplicate separatistilor. De altfel, rugam sa fim intelesi corect, ceea ce propunem noi, nu inseamna in nici un caz o blocada a zonei transnistrene. Trecerea peste Nistru va ramine in continuare posibila, dar nu si necontrolata.

In acelasi timp, e cazul ca pentru o vreme puterea de la Chisinau sa puna accentul pe asanarea situatiei economice si sociale din tara. Succesul rezolvarii problemei transnistrene rezida in imbunatatirea situatiei de pe malul drept al Nistrului. Regimul transnistrean rezista atita vreme, stimati colegi, nu doar din cauza ca la Tiraspol exista un autocrat pe nume Igor Smirnov, care uzurpeaza puterea intr-o parte a teritoriului Republicii Moldova cu sprijinul baionetelor rusesti. Regimul transnistrean rezista si exista pentru ca, de ce sa nu o spunem pe sleau, din cauza insuccesului Republicii Moldova in plan economic, social si politic.

Daca Republica Moldova ar fi o tara atractiva, stabila, cu o economie performanta, daca pasaportul moldovenesc nu ar fi unul care iti creeaza mai curind probleme la punctele de trecere a frontierelor si ar fi un act ce ti-ar oferi dreptul la libera circulatie in mai multe tari, atunci sansele regimului separatist de a se mentine la putere ar fi considerabil reduse.

Ce putem noi oferi la momentul de fata celor 700 de mii de cetateni ai regiunii transnistrene? Mesaje patriotice? Sa ii convingem ca sintem moldoveni si ca nu vrem unire cu Romania? Ca la noi rusii nu sint persecutati? Ca nu vrem in N.A.T.O., ci in marea familie C.S.I.? Chisinaul a incercat sa ii seduca pe acei din stinga Nistrului cu aceasta, dar nu a mers. Si nu a mers nu pentru ca acestor mesaje nu li s-ar fi dat crezare. Din pacate, autoritatile moldovene incearca cu disperare sa convinga cetatenii din stinga Nistrului sa isi doreasca reunificarea tarii, in timp ce o buna parte a populatiei de pe malul drept nu stiu cum sa scape de ea.

Sute de mii de moldoveni sint plecati peste hotare. Sondajele de opinii indica cota ingrijoratoare ale lipsei de incredere a cetateanului nostru in viitorul acestei tari. Pe acest fundal, nu stiu daca putem vorbi despre o motivare pozitiva a acelor din transnistria, fie ei romani, moldoveni, rusi ori ucraineni. Problema transnistreana va fi rezolvata, stimati colegi, cind se va rezolva problema Republicii Moldova. Si se va rezolva, in buna parte, de la sine, fara mediatori, fara garanti, fara proiecte de federalizare.

Din aceste motive, noi, social-liberalii, credem ca a venit momentul ca problema transnistreana sa fie privita dintr-o alta perspectiva. Pentru Chisinaul oficial reunificarea tarii a devenit o obsesie, problema transnistreana fiind si un fel de paratrasnet pentru a distrage atentia de la situatia cu care ne confruntam noi aici, pe malul drept. Anume din aceste motive poate ca este cazul sa schimbam modul de a actiona in cazul acestui conflict.

Inghetarea lui deliberata, coroborata cu actiuni economice, menite sa descurajeze regimul separatist, elaborarea unei strategii privind informarea in masa, pentru ca noi am pierdut razboiul propagandistic cu Tiraspolul, a cetatenilor din stinga Nistrului, si concentrarea eforturilor puterii de la Chisinau in directia asanarii situatiei economice si sociale de pe malul drept. Ar fi acele actiuni ce ar permite deblocarea procesului de reunificare.

Ori, la ora actuala, principala noastra problema nu este cea a zonei de est in mod particular, ci a Republicii Moldova in general. De felul cum vom sti sa rezolvam aceasta problema, depinde atit succesul reintegrarii tarii, cit si cel al integrarii statului nostru reintegrat, iertati tautologia, in Uniunea Europeana.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 9 martie, joi, la ora 10.00. Declar sedinta inchisa. Este un anunt? Poftim.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati deputati,

Este un anunt pentru membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 7 martie 2006 la ora 9.00.

 

Doamna Maria Postoico:

Sedinta se declara inchisa.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.20.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Заглавная страница Пишите нам

Copyright © 2001-2009 Парламент Республики Молдова