version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA NOIEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 3 noiembrie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

 

1.      Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Acceptarea includerii unor proiecte de acte legislative in ordinea de zi din 4 noiembrie.

3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de hotarire privind numirea domnului Iu. Rosca, vicepresedinte al Parlamentului Republicii Moldova, in calitate de membru al Comisiei permanente pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica. Nr. de intrare 3486.

4. Dezbaterea si adoptarea proiectului de hotarire privind numirea doamnei M. Postoico, vicepresedinte al Parlamentului Republicii Moldova, in calitate de membru al Comisiei permanente pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica.

5. Dezbaterea si adoptarea proiectului de hotarire pentru modificarea anexelor nr.4 la Hotarirea Parlamentului nr.12-XVI din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului. Nr. de intrare 3670.

6. Dezbaterea si adoptarea proiectului de hotarire privind numirea in functie a unui avocat parlamentar (I. Cucu). Nr. de intrare 3496.

7. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006. Nr. de intrare 3165.

8.      Intrebari si interpelari.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc (director general adjunct al Aparatului Parlamentului):

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, 95 si-au inregistrat prezenta. Absenteaza deputatii: Dumitru Ivanov, Oleg Tulea, Nicolae Deatovschi, Valentina Serpul, din motive de sanatate; Ivan Gutu, Alexandru Oleinic.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Ordinea de zi. Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Avem rugamintea sa fie inclus in mod prioritar pentru miine proiectul de Lege nr.3660 si sa fie examinat in complex cu proiectul nr.3412. Este vorba de o initiativa legislativa referitoare la modificarea Codului electoral.

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul nr.3660 pentru ziua de miine sau pentru ziua de astazi?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pentru ziua de miine.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru ziua de miine. De acord. Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Fractiunea Alianta Moldova Noastra solicita o declaratie la finele sedintei de astazi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra solicita venirea astazi in Parlament la Ora Guvernului a domnului Prim-ministru in legatura cu situatia care s-a creat la o institutie foarte importanta a statului Biroul National de Statistica.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aduc la cunostinta dumneavoastra o informatie, care, de fapt, reprezinta bine o decizie a Biroului permanent al Parlamentului din data de 18 octombrie, cind toti membrii lui au acceptat ideea si au luat decizia de a invita la una dintre sedinte, data va fi specificata, Guvernul, Prim-ministrul si intreaga componenta a Cabinetului pentru a prezenta raportul de activitate din momentul investirii lui in functie. Acest lucru se va intimpla in timpul cel mai apropiat, pe care motiv va exista aceasta foarte buna oportunitate, nu va fi limitare in timp atit pentru prezentarea raportului, cit si pentru runda de intrebari-raspunsuri.

In acest context, rog inclusiv sa fie privite si tratate intrebarile dumneavoastra catre Cabinet si toate interpelarile in acest sens.

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

. , 3158, : , 909-XII 30 1992 , 190-XV 8 2003 . .

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul nr.3158 pentru ziua?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Pentru ziua de astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Materialele au fost distribuite?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da. Raportul comisiei este. Comisia este gata.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Urmare a celor spuse de dumneavoastra, domnule spiker, Alianta Moldova Noastra solicita, in legatura cu Biroul National de Statistica, includerea pe ordinea de zi a chestiunii privind crearea unei comisii de ancheta, care sa se edifice de urgenta: ce se intimpla acolo?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa va directionez atentia dumneavoastra la articolele speciale din Regulamentul Parlamentului care se refera la formarea comisiilor speciale si comisiilor de ancheta. Tin sa va atrag atentia ca discutia asupra acestor subiecte si luarea deciziilor care sunt inaintate plenului Parlamentului tin in exclusivitate de competenta Biroului permanent.

Rog ca, la urmatoarea sedinta a Biroului permanent, fractiunea sa inainteze acest subiect pentru a fi supus discutiei, sa ne conformam normelor cu care urmeaza sa ne conformam. Asta este propunerea mea, cum sa mergem mai departe cu acest subiect.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

In Monitorul Oficial din 28 octombrie este publicata Hotarirea Guvernului cu privire la modificarea sistemului de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si indemnizatiilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica. Acest proiect de lege a venit in Parlament inainte de vacanta.

Din cite stiu, la penultima sedinta a Biroului permanent, a fost introdus pentru astazi in ordinea de zi. Este un proiect de lege care trezeste foarte multe interese, sint prevederi care, la 1 decembrie, trebuie sa intre in vigoare.

El a fost in proiectul ordinii de zi, astazi nu este, pentru miine nu este si nu este clara situatia. De aceea, din cite cunosc, proiectul de lege este avizat de toate comisiile parlamentare, comisia sesizata in fond are raportul. Care este problema?

Daca fractiunea majoritara, de exemplu, are reticente, atunci sa ne folosim de prevederea Constitutiei, articolul 106, in care se spune: Parlamentul are posibilitatea sa delegheze functiile legislative Guvernului. Si Guvernul sa-si asume responsabilitatea si sa nu-l mai aducem in Parlament.

Dar este o lege care vizeaza interesele a zeci de mii de oameni din sectorul bugetar, majorarea salariilor. De aceea, era bine ca noi sa decidem, in sfirsit, asupra acestei probleme. Trei luni de zile proiectul acesta ba apare in ordinea de zi, ba dispare din ordinea de zi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Tin sa atrag atentia dumneavoastra ca nu este vorba nici de un fel de reticenta din partea vreunei fractiuni, nici celei majoritare. Rog sa se ridice stenograma sedintei de saptamina trecuta, unde este foarte clar fixat: comisia sesizata in fond a retras de pe ordinea de zi acest proiect si eu inteleg motivul acestei solicitari.

Aveti dreptate, in prima versiune, acest proiect a fost prezentat Parlamentului in luna iulie. Tin sa va readuc aminte, a fost creat un grup de lucru ad-hoc. El incorpora toti reprezentantii fractiunilor parlamentare, care au muncit pe parcursul lunii august si au elabora propuneri logice si binevenite, urmare a carei actiuni Guvernul a aprobat prin, hotarire, unele amendamente care, de fapt, deriva in cea mai mare masura din rezultatele muncii acestui grup.

 

 

Presupun ca ceea ce-a fost publicat in Monitorul Oficial si prezentat in Parlament cere putin timp tuturor comisiilor si, mai apoi, comisiei sesizate in fond pentru prelucrarea definitiva a respectivului proiect. Aceasta este situatia.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa ma refer pe marginea celor propuse de domnul Eremciuc. Ieri, cineva a propus, in cadrul Comisiei pentru drepturile omului, sa fie examinat acest proiect, dar el nu a sosit in comisia noastra. Asa ca am propune ca, mai intii, acest proiect sa fie examinat in toate comisiile si in comisia noastra respectiv. Nu inteleg, ce fel de hotarire a comisiei de fond a fost luata fara avizele comisiilor?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

La sedinta trecuta, am luat in calcul recomandarile dumneavoastra si, in calitatea mea de deputat, m-am adresat Guvernului, carui am solicitat stenograma sedintei Guvernului din 23 octombrie la capitolul raportul doamnei Grecianii. Deocamdata, acest lucru nu s-a intimplat si, de aceea, cer explicatii in cadrul Orei Guvernului de astazi.

Va multumesc.

Nu de la dumneavoastra, ci de la Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am sesizat. Mi-ar parea chiar straniu daca ar fi fost in adresa mea. Luat act.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, : 26- , , . 26- 3158 .

 

Domnul Marian Lupu:

? Pe cit de aprig, pe cit de urgent este a astazi acest lucru sa se intimple? Haideti sa vedem. Sau miine, sau joia viitoare. Azi, de fapt, adoptam programul bisaptaminal.

 

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Poftim, miine. Azi distribuim raportul.

 

Domnul Marian Lupu:

Confirmati, sint toate avizele comisiilor?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da. Sapte comisii. Sapte raporturi avem.

 

Domnul Marian Lupu:

Inclusiv Comisia pentru drepturile omului?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. In cazul acesta voi supune votului in mod separat acest lucru. Domnule Secareanu, au fost motive? Secretariatul ne informeaza ca avizele tuturor comisiilor sunt prezente, inclusiv al comisiei dumneavoastra.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu spun ceea ce-a fost ieri in comisie. Colegii din fractiunea majoritara au propus sa fie examinata in cadrul comisiei noastre, dar proiectul nu era.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Deci, eu propun O claritate. Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Ieri, la sedinta comisiei, noi am propus sa discutam in comisie si am rugat secretarul sa gaseasca proiectul dat, insa nu l-a gasit. Trebuie sa vedem ce s-a intimplat in comisie atunci de nu era proiectul acesta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Inaintez o propunere

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnule Presedinte, pot sa va prezint avizul Comisiei pentru drepturile omului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

 

Va rog. Cred ca ar trebui sa fim mai presus de nuantele acestea de a impunge.

Exista un aviz care dateaza cu 7 octombrie 2005 DO-6 nr. 220. In urma discutiilor, membrii comisiei au propus ca proiectul in cauza sa fie transmis spre examinare in prima lectura in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este data de 7 octombrie. Eu am relatat ceea ce au propus ieri colegii nostri din fractiunea majoritara si proiectul nu era. Pentru ca, domnule Oleinic, ati propus dumneavoastra sa fie introdus pe ordinea de zi a comisiei. Si am spus, ca nu era proiectul. De aceea si n-a fost examinat. Ca a fost o alta data, foarte bine ca ati gasit-o.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu propun urmatoarea solutie, stimati colegi: daca s-au inregistrat anumite probleme tehnice la nivel de secretariat, la nivel de consultanti ai comisiei, ar putea sa fie si acest lucru, situatie care a creat respectiv aceasta situatie cu care ne confruntam astazi, atunci e o problema. Daca nu, e alta problema.

Propun urmatoarea solutie: sa-l acceptam astazi pentru ziua de miine, sa oferim timp comisiei respective pentru a verifica situatia pe intern si, daca exista carente, daca exista probleme, am sa rog comisia sa ma informeze, iar miine, in virtutea functiilor mele de presedinte al sedintei, sunt gata sa revenim la acest subiect. Se accepta o asemenea formula? Se accepta. Va multumesc.

Alte propuneri nu inregistrez pentru ordinea de zi. Tinind cont de propunerile inaintate, proiectele nr. 3660 si nr. 3158 in conditiile pe care le-am conturat imediat anterior. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi pentru perioada respectiva, rog, sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Ordinea de zi este aprobata.

Proiectul de Hotarire privind numirea domnului Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului Republicii Moldova in calitate de membru al Comisiei permanente pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica. Nr. de intrare 3486.

Domnul Cubreacov.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi, onorata asistenta,

Asa cum cunoasteti, articolul 16 alineatul 1 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, ca lege organica, prevede: vicepresedintii Parlamentului pot fi membri ai comisiilor permanente ale Parlamentului.

 

 

 

 

Asa cum Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat nu are nici un reprezentant in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica,

am introdus propunerea delegarii domnului deputat Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului, in aceasta comisie.

Proiectul de Hotarire nr.3486 din 21 octombrie cuprinde un singur articol, care, de fapt, se refera la aspecte mai mult tehnice. Este vorba de o simpla afirmatie: domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului este numit in calitate de membru al Comisiei permanente pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

Speram ca acest proiect va fi votat cu majoritatea de voturi ale deputatilor.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sunt.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3486 din 21 octombrie 2005, in care se prevede includerea domnului Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului Republicii Moldova, in componenta Comisiei parlamentare pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, in calitate de membru.

Comisia a consultat prevederile legislative respective si mentioneaza ca, in conformitate cu articolul 16, alineatul 1 din Regulamentul Parlamentului, vicepresedintii Parlamentului pot face parte ca membri din comisiile permanente ale Parlamentului. Astfel, esenta prezentului proiect de hotarire corespunde prevederilor legale.

Totodata, comisia, avind in vedere regulile de tehnica legislativa, propune ca proiectul de hotarire sa fie expus in urmatoarea versiune:

Hotarire privind completarea anexei nr.3 la hotarirea Parlamentului nr.1216 din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului.

In temeiul articolului 16, alineatul 1 din Regulamentul Parlamentului, Parlamentul adopta prezenta h o t a r i r e:

Articolul 1. Anexa nr.3. la Hotarirea Parlamentului nr.1216 din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului se completeaza, dupa cum urmeaza: domnul deputat Rosca Iurie, din partea fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin Democrat, vicepresedinte al Parlamentului, se include in componenta comisiei in calitate de membru.

Articolul 2. Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

 

In temeiul celor mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3486.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

In numele autorilor vreau sa-mi exprim acordul cu formula identificata de comisia sesizata in fond. Cred ca este una conforma cu tehnica legislativa a Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. Alte intrebari? Nu sunt.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de Hotarire nr.3486. Cine este pentru adoptarea acestuia, rog, sa voteze. In conditii de unanimitate.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.3486 este adoptat.

In continuare, subiectele 2 si 3 de pe ordinea de zi. Tin sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca aceste doua subiecte sunt propuse a fi examinate si, respectiv, adoptate conform tehnicilor de procedura, ambele fiind comasate intr-un singur proiect, nr.3670, avind tangenta acestor doua subiecte. Il invit la tribuna centrala pe domnul Turcan, presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, pentru prezentarea proiectului comasat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat propunerile din Hotarirea Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova din 1 noiembrie 2005, inregistrata cu nr.3633 la 1 noiembrie 2005, si a constatat ca aceasta se refera:

Prima. La includerea doamnei deputat Postoico Maria, vicepresedinte al Parlamentului, in componenta Comisiei permanente parlamentare pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica in calitate de membru.

Doi. La includerea domnului deputat Sococol Sergiu in componenta Comisiei permanente parlamentare pentru politica externa si integrare europeana in calitate de membru.

Trei. La numirea doamnei deputat Borgan Serafima in functia de secretar al Comisiei permanente parlamentare pentru politica externa si integrare europeana.

 

 

In legatura cu cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca, in conformitate cu articolul 14, alineatul (3), articolul 15, alineatul (1) si articolul 16, alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului, propunerile respective corespund reglementarilor acestor norme ale Regulamentului. In legatura cu aceasta, se propune un proiect de hotarire al Parlamentului cu urmatorul cuprins:

Hotarire pentru modificarea anexelor nr.3 si nr.4 la Hotarirea Parlamentului nr.1216 din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului.

In temeiul articolului 14 alineatul (3), al articolului 15 alineatul (1) si al articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului,

Parlamentul adopta prezenta h o t a r i r e:

Articolul 1. Anexa nr.3. la Hotarirea Parlamentului nr.1216 din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei nominale si numerice a comisiilor permanente ale Parlamentului se completeaza dupa cum urmeaza: doamna deputat Postoico Maria din partea Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova, vicepresedinte al Parlamentului, se include in componenta Comisiei permanente parlamentare pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica in calitate de membru.

Articolul 2. Anexa nr.4. la Hotarirea Parlamentului nr.1216 din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului se modifica dupa cum urmeaza:

Domnul deputat Sococol Sergiu, din partea Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova, se include in componenta comisiei in calitate de membru.

Doamna deputat Borgan Serafima, din partea Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova, se numeste in functie de secretar al comisiei.

Articolul 3. Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

In temeiul celor mentionate, comisia propune Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul de Hotarire nr.3670.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am o intrebare, poate mai mult retorica, dar ar fi bine sa rasune.

Credeti, domnule Turcan, ca, prin intarirea Comisiei pentru securitate cu doi deputati, doi vicepresedinti ai Parlamentului, am putea avea convingerea ca o sa putem adopta in Parlament legea lustratiei si legea privind desecretizarea arhivelor securitatii?

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Toate propunerile, poftim, noi sintem disponibili sa le examinam.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, dumneavoastra, stimata colega

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asa cum a fost intrebarea asa si raspunsul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Dumneavoastra din start ati dat calificativul ca este o intrebare retorica.

Asa. Alte intrebari? Nu sint. Ba da.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Eu, de fapt, am o intrebare pentru protagonista uneia dintre hotaririle pe care acum noi trebuie s-o votam, pentru doamna Postoico. Doamna Postoico, daca va aduceti aminte, cind am inceput lucrarile Parlamentului, fractiunea noastra a venit cu o initiativa ca presedintia Comisiei pentru securitatea statului, care, dupa parerea noastra, este una dintre comisiile de baza ale Parlamentului, conducerea acestei comisii sa fie oferita opozitiei.

Din prezidiul Parlamentului a venit o replica care suna cam in felul urmator: Domnule deputat Taranu, oare credeti ca conducerea Comisiei agrare este mai putin importanta decit conducerea Comisiei pentru securitatea statului?.

Vreau sa va intreb, doamna deputat, de ce ati preferat sa mergeti in comisia mai putin importanta, a securitatii statului, si nu ati ales Comisia pentru problemele agrare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, doamna Postoico, va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc de aceasta intrebare.

Deci, stimati colegi, e adevarat ca eu sunt jurist dupa profesie, eu am solicitat anume aceasta comisie, deoarece Comisia juridica, din fericire, in legislatura aceasta are mai multi juristi, ceea ce n-a avut in legislatura cealalta. De aceea solicitarea mea a fost asta.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi,

Cred ca trebuie sa salutam acest principiu care ar suna in felul urmator: Traiasca concordanta dintre profilul specialitatii fiecaror dintre dumneavoastra, prezenti aici, cu apartenenta pentru comisiile care, in mod organic, coincid cu acest profil.

Eu nu inregistrez alte intrebari si multumesc.

Domnule Turcan, rog sa luati loc.

Stimati colegi,

supun votului proiectul de Hotarire nr.3670. Cine este pentru adoptarea acestuia, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.3670 este adoptat.

Tin sa-l felicit pe domnul Stoicov, fiindca aceasta comisie este unica din cele 9 comisii permanente onorata de prezenta a doi vicepresedinti ai Parlamentului. Ma gindesc si eu putin, domnule Stoicov, mai stiti cum se intorc lucrurile, poate vin si eu la dumneavoastra.

Deci, continuam.

Proiectul de Hotarire privind numirea in functie a unui avocat parlamentar. Nr. de intrare 3496. Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului privind numirea in functie a unui avocat parlamentar, nr. de intrare 3496 din 21 octombrie 2005, materialele aditionale si aduce la cunostinta deputatilor urmatoarele.

In conformitate cu prevederile Legii cu privire la avocatul parlamentar, poate fi avocat parlamentar orice cetatean al Republicii Moldova care a atins virsta de 35 de ani, are studii juridice superioare, poseda cunostinte in domeniul apararii drepturilor si libertatilor omului si se bucura de autoritate in societate.

Avocatul parlamentar este numit in functie cu votul majoritatii deputatilor alesi. Propunerile privind candidaturile avocatilor parlamentari sint inaintate in Parlament de catre Presedintele Republicii Moldova, de cel putin 20 de deputati ai Parlamentului si de catre Guvern.

Comisia pentru drepturile omului prezinta Parlamentului un aviz argumentat asupra candidaturii la functia de avocat parlamentar. Avocatul parlamentar se numeste in functie pentru un mandat de 5 ani. Mandatul avocatului parlamentar incepe din momentul depunerii de catre acesta a juramintului in fata Parlamentului.

Comisia a constatat ca prezentul proiect de hotarire este inaintat cu respectarea prevederilor legale, iar candidatura domnului Ivan Cucu este sustinuta de Comisia pentru drepturile omului, prin avizul prezentat.

Totodata, comisia informeaza ca domnul Cucu, la 25 octombrie 2005, a depus in Parlament cerere de demisie din functia de membru al Comisiei Electorale Centrale.

Aceasta impune necesitatea de a modifica proiectul de Hotarire nr.3496 din 21 octombrie 2005 in felul urmator:

 

 

In preambul, dupa cuvintele avocatii parlamentari se va insera textul si a articolului 20 alineatul (1) litera b) din Codul electoral.

Dupa articolul 1 se va introduce un articol nou, nr.2, cu urmatorul cuprins:

Articolul 2. Se aproba, la cerere, demisia domnului Cucu Ivan din functia de membru al Comisiei Electorale Centrale.

Articolul 2 va deveni articolul 3.

In temeiul celor relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul de Hotarire nr.3496 cu modificarile nominalizate in prezentul raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Domnul Cucu este aici, prezent in sala, la microfonul nr.6, pentru a raspunde la eventualele dumneavoastra intrebari in cazul existentei acestora. Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Da, va rog. Eu va rog sa atrageti atentia, se incalca normele Regulamentului privind limba utilizata.

Principalul limba sa fie perfecta, domnule Untila.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte, pentru cuvintul acordat.

Stimati colegi,

Sint nevoit sa constat ca, in ultimii ani, se atesta o politizare a activitatii Centrului pentru Protectia Drepturilor Omului si, in particular, a Institutului Avocatului Parlamentar.

Am semnat acest lucru in cartea Petele negre ale guvernarii rosii, unde am descris motivele reale ale destituirii din functie a avocatului parlamentar Constantin Lazar, precum si motivele refuzului de i se prelungi mandatul presedintelui Centrului pentru Protectia Drepturilor Omului Alexei Potinga.

Desi si-a declarat adeziunea la valorile statului de drept, guvernarea comunista promoveaza in continuare aceeasi politica. Un exemplu elocvent in acest sens este numirea in functia de avocat parlamentar a unui cunoscut activist al Partidului Comunistilor, Ivan Calin, ma scuzati, Ivan Cucu.

Domnule Presedinte, dar eu cred ca n-am gresit aici. Domnule Calin, tot sinteti un activist notoriu. Pina in prezent, Ivan Cucu a detinut functia de vicepresedinte al Comisiei Electorale Centrale. Tin sa amintesc ca numirea lui in functie de membru al Comisiei Electorale Centrale a trezit mai multe suspiciuni din partea opozitiei si a presei, deoarece Ivan Cucu nici nu ascundea ca este membru al Partidului Comunistilor.

Atunci puterea a incercat sa ne convinga ca acest aspect, ma refer la apartenenta politica a domnului Cucu, nu va influenta impartialitatea si obiectivitatea sa in calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale.

 

Cu toate acestea, prestatia Comisiei Electorale Centrale, unul dintre conducatorii careia era si Ivan Cucu, a lasat mult de dorit. Daca nu ar fi fost asa, deputatii nu ar fi fost nevoiti sa examineze, in preajma vacantei de vara, un sir de amendamente esentiale la Codul electoral.

Mai mult decit atit, nu este exclus ca in sedinta viitoare vom purcede chiar la desemnarea unei noi componente a Comisiei Electorale Centrale. E de presupus ca actuala guvernare isi da seama ca in noua conjunctura politica nu-l va mai putea promova pe Ivan Cucu intr-o functie atit de importanta, cum este cea de membru al Comisiei Electorale Centrale, si doreste sa-si asigure un alt post, nu mai putin important, cel de avocat parlamentar.

In acest context, vreau sa va atentionez ca politizarea Centrului pentru Protectia Drepturilor Omului este la fel de inadmisibila ca si politizarea justitiei, a Comisiei Electorale Centrale, a altor institutii ale statului. Pe linga aspectele invocate mai sus, mai exista si unele considerente de ordin moral.

Astfel, numind in functia de avocat parlamentar o persoana aflata, afiliata unui partid, Parlamentul incalca drepturile oamenilor la o protectie adecvata a drepturilor lor fundamentale. Am mari indoieli in legatura cu faptul ca un

exponent al Partidului Comunist va fi interesat sa apere drepturile concetatenilor nostri care nu impartasesc ideile si opiniile politice ale regimului comunist.

Stimati colegi, va indemn sa cutezati la rece si sa nu comiteti o noua greseala, pe care, oricum, mai tirziu, va trebui s-o reparati. Domnul Cucu ar putea sa detina orice alta functie compatibila cu afilierea sa politica, insa aceasta nu trebuie sa contravina drepturilor cetatenilor, rigorilor statului de drept si standardelor europene spre care tinde Republica Moldova.

Va multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Diacov.

De la microfonul nr.4 sau de la tribuna centrala?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, nu, de la tribuna centrala. Cred ca am mai mult decit o replica.

Sigur ca este bine ca acest centru parlamentar sa fie depolitizat. Sigur ca este bine ca insusi domnul Cucu sa declare astazi, in Parlament, ca isi retrage calitatea de membru de partid, daca este membru de partid.

Problema este ca unii colegi nu accepta un membru de partid, da accepta cind celalalt este membru de partid. Domnul Lazar este membrul Partidului Democrat, al Moldovei Noastre, dar nici domnul Untila nu se revolta.

Este, intr-adevar, bine ca nici un membru al acestui centru parlamentar sa nu fie membru de partid.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

 

Domnul Marian Lupu:

I-am oferit deja cuvintul si imediat.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, , - 25 , , . , , . .

. . , , , , , .

, 34 , , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Sint nevoit sa vin cu aceasta replica in adresa colegului meu, domnul Diacov, care triseaza, ca de obicei. Domnul Constantin Lazar a devenit membru al formatiunii noastre dupa ce a fost rugat, de catre tovarasii comunisti, sa paraseasca postul de avocat al poporului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte, stimati colegi,

Sigur ca Parlamentul este si o arena a exercitiilor retorice, dar eu vreau doar sa introduc o mica nota de claritate pentru ca si cei care se afla in afara corpului de legiuitori, jurnalistii, si cei care ne urmaresc sa inteleaga despre ce este vorba.

Atit primele chestiuni de pe ordinea de zi care vizau completarea Comisiei pentru securitatea statului si ordinea publica, cit si cele pe care le discutam acum se inscriu in reformele pe care le-am votat solidar, prin unanimitate de voturi, la 22 iulie.

Atunci, am modificat Regulamentul, de pilda, cind am stabilit ca si vicepresedintii Parlamentului pot fi membri ai comisiei respective, pentru ca vrem sa participam la activitatea acestei comisii, inclusiv a subcomisiei pentru

 

supravegherea activitatii Serviciului de Informatii si Securitate, ca sa revin la precedentul subiect.

In legatura cu interventia stimatului nostru coleg Veaceslav Untila. Eu cred ca dinsul nu intimplator l-a confundat pe Ivan Cucu cu Ivan Calin, pentru ca daca ar fi fost propus Ivan Calin la functia de avocat parlamentar, eu intelegeam ca puteam sa aducem acuzatii majoritatii de intentii de politizare a acestei institutii, foarte importante, care se cheama avocat parlamentar.

Dar noi, stimati colegi, domnule Untila, dati-mi voie, noi stim foarte bine ca acum ceea ce facem noi, inclusiv prin numirea domnului Cucu, este o parte a realizarii reformelor pe care le-am stabilit la 22 iulie, pentru ca avem nevoie de 5 locuri vacante din cele 9, la Comisia Electorala Centrala, pe care sa le confirmam colegial, prin consens, solidar, imi cer scuze, chiar 9 din 9, solidar, aici, in Parlament, 5 revenindu-i opozitiei, domnule Untila.

Acum ne aflam in consultari cu toate grupurile parlamentare de opozitie pentru a gasi un consens intre noi si apropo de niste oameni care sa nu primeasca aceleasi reprosuri din partea majoritatii ca ar fi politizati sau ca ar fi insuficient de

profesionisti. Eu vreau doar sa accentuez acest detaliu, ca urmeaza cu aceeasi bunavointa sa formam componenta nominala si a comisiei, si a Curtii de Conturi, si sa participam la formarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Daca noi vom fi in continuare la fel de toleranti unii cu altii, ma tem sa nu provocam din nou sindromul majoritatii si sa cream o situatie ca in majoritate nu vom mai arata aceeasi deschidere spre propunerile legislative ale opozitiei care sint orientate spre consolidarea institutiilor statului de drept.

Mie mi se pare mult mai important acest aspect decit exercitiile noastre retorice care pot sa pericliteze echilibrul politic.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolai Oleinic:

, .

, , .

, . , , .

, , , , , 34

 

, , , , , , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Desigur, Alianta Moldova Noastra nu face parte din parteneriatul de la 4 aprilie, dar face parte dintr-un parteneriat mai larg.

Si ceea ce a spus domnul Rosca, in principiu, este aplicabil si vom ajunge la asta. Dar, de vreme ce colegii comunisti au vorbit despre faptul ca e vorba de profesionalism, noi, probabil, trebuie sa propunem candidaturi asupra carora sa nu planeze nici un dubiu in privinta partialitatii lor si in privinta neprofesionalismului lor.

Pentru ca, de fapt, acest lucru a vrut sa-l sublinieze si asupra lui a vrut sa atraga atentia domnul Untila. Cit priveste domnul Diacov, si dumnealui are in rindurile partidului fosti avocati parlamentari.

De ce? Pentru ca avocatii parlamentari abuziv scosi din functie se includ in viata politica pentru a contribui la un alt sistem, la alte reguli care sa nu mai favorizeze aplicarea abuzurilor. Asta este.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi, cred ca s-a produs un foarte fructuos schimb de complimente, la care etapa eu as propune incheierea dezbaterilor, sa purcedem la exercitiul de vot al proiectului de hotarire nr.3496. inainte de aceasta, domnule Cucu, ati dorit sa faceti o declaratie.

 

Domnul Ivan Cucu:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Ivan Cucu:

Domnule Presedinte al Parlamentului, onorati deputati, onorata asistenta,

Acele reprosuri care au fost facute la adresa mea de catre domnul Untila si acele critici eu le privesc, de asemenea, foarte critic. De ce? Fiindca insasi prezenta domnului Untila in calitate de deputat al Parlamentului vorbeste de faptul ca comisia Electorala Centrala, inclusiv eu, am activat destul de impartial. Asta e in primul rind.

 

In al doilea rind. Vreau sa aduc profunde si cordiale mesaje acelor deputati, acelui grup de deputati care mi-au incredintat si m-au promovat de a fi desemnat in calitate de candidat la acest inalt si foarte uman post de avocat parlamentar.

Deci, in cazul in care Parlamentul va vota in majoritate pentru desemnarea mea in calitate de avocat parlamentar, aceste sperante sa fie onorate. Cred ca si domnul untila, in cel apropiat timp, isi va schimba opinia.

Va multumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi, supun votului proiectul de Hotarire nr.3496. Cine este pentru adoptarea acestuia, rog, sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi. Deci, proiectul de Hotarire nr.3496 este adoptat. Prin acest proiect, domnul Ivan Cucu de fapt prin aceasta hotarire, domnul Ivan Cucu se numeste in functia de avocat parlamentar.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Ivan Cucu pentru depunerea juramintului.

 

Domnul Ivan Cucu:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

Am onoarea de a depune acest juramint.

Jur sa indeplinesc cinstit si constiincios atributiile de avocat parlamentar, sa apar drepturile si libertatile omului, calauzindu-ma de Constitutie si de legile Republicii Moldova, de actele juridice internationale cu privire la drepturile omului la care Republica Moldova este parte.

Semnez.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Propun sa-l felicitam pe domnul Ivan Cucu cu numirea in aceasta functie foarte inalta si deosebit de importanta. Sa-i dorim mult succes, sa-i dorim virtute in exercitarea functiilor dumnealui, la acest post, pentru apararea drepturilor omului, pentru contributia nemijlocita la edificarea statului de drept si democratizarea societatii. Succese si la multi ani! (Aplauze.)

 

 

 

Continuam subiectele de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006. Nr. de intrare 3165. Rog Guvernul, domnul ministru Revenco.

Domnul Valerian Revenco (ministru al sanatatii si protectiei sociale):

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, doamnelor si domnilor deputati, onorata asistenta,

Proiectul de Lege a bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2006 a fost elaborat, luindu-se in considerare masurile incluse in cadrul de cheltuieli pe termen mediu pentru anii 2006-2008 si a prognozei indicilor macroeconomici.

Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2006 se prognozeaza a fi in suma de 4 miliarde 500,6 milioane lei, inregistrind o crestere cu 990,6 milioane lei sau cu 28% mai mult fata de planul precizat pentru anul curent.

In structura veniturilor au fost incluse:

- contributiile de asigurari sociale in suma de 3 miliarde 794 milioane 36,7 mii lei, reprezentind o crestere cu 836,5 milioane lei sau cu 28 la suta mai mult fata de planul precizat pentru anul 2005;

- incasarile nefiscale in suma de 18 milioane 850 mii lei;

- transferurile la bugetul de stat in suma de 684 milioane 442,2 mii lei.

De mentionat ca, pentru prima data, in suma transferurilor de la bugetul de stat, au fost prevazute mijloace in suma de 38 milioane 852,3 mii lei pentru compensarea unei parti a 4% din tariful contributiei angajatilor sectorului agrar.

Suma totala a transferurilor in anul 2006 se preconizeaza a fi cu 166 milioane 80,8 mii lei mai mare comparativ cu anul curent.

Alte venituri in suma de 3 milioane 300 mii lei.

Pentru anul bugetar 2006, se propun urmatoarele tarife de calculare a contributiilor de asigurari sociale de stat.

Pentru angajatorii care vor asigura persoanele incadrate prin contracte individuale de munca, cu exceptia celor din sectorul agrar, 26 la suta la fondul de retribuire a muncii si alte recompense. Aplicarea acestui tarif va permite asigurarea pentru toate riscurile sociale.

Pentru angajatorii din sectorul agricol ce vor asigura persoanele incadrate prin contracte individuale de munca 20 la suta la fondul de retribuire a muncii si alte recompense. Din acest tarif, 16% vor fi transferate din mijloacele angajatorului si 4% vor fi acoperite din mijloacele bugetului de stat. Aplicarea acestui tarif permite asigurarea a 4 din 5 riscuri sociale, cu exceptia asigurarii riscului de somaj.

Pentru salariati, indiferent de ramura de activitate, 3% din salariu.

Pentru contribuabilii care nu formeaza fond de retribuire a muncii, se vor aplica taxe anuale fixe, 2013 lei, pentru intreprinzatorii individuali: notarii, avocatii privati, persoanele care lucreaza in strainatate; 480 lei pentru proprietarii de terenuri agricole si persoanele care arendeaza terenuri agricole.

Aplicarea taxelor fixe anuale asigura platitorului dreptul la 2 riscuri sociale.

Pensionarii si invalizii sint scutiti de obligatia platii acestor contributii.

 

Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat se propun la nivel de 4 miliarde 500,6 milioane lei sau cu o crestere de 128% fata de nivelul precizat pentru anul 2005.

Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat au fost divizate in doua compartimente, in dependenta de sursa de finantare a acestora: plati finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat si plati finantate de la bugetul de stat.

Prestatiile sociale finantate din contul mijloacelor asigurarilor sociale de stat sint divizate in 5 fonduri. Fondului de pensii ii revin cele mai considerabile cheltuieli, 71 la suta din cheltuielile totale.

In proiect, sint prevazute mijloace pentru efectuarea indexarii anuale a pensiilor, incepind cu luna aprilie. Cheltuielile fondului de pensii se estimeaza la nivel de 3 miliarde 238 milioane 792 mii lei sau cu 780,4 milioane lei ori 131% mai mult in comparatie cu anul curent.

La fondul de protectie a familiilor cu multi copii sint prevazute mijloace in suma de 89 milioane 994,9 mii lei pentru plata indemnizatiilor familiilor cu copii.

Pentru anul viitor este prevazuta majorarea indemnizatiei unice la nasterea copilului de la 500 la 600 lei pentru fiecare copil.

In fondul de asigurare impotriva accidentelor de munca si bolilor profesionale s-au prevazut mijloace in suma de 1 milion 500,7 mii lei.

Mijloacele fondului de indemnizatii sint in suma de 314 milioane 454,9 mii lei.

Cheltuielile fondului de somaj, in suma de 46 milioane 559,8 mii lei, au fost determinate in corespundere cu normele Legii ocuparii fortei de munca nr.102 din 13 martie 2003.

Cheltuielile pentru masurile de intremare a sanatatii au fost incluse in fondul de recuperare a sanatatii in suma de 91 milioane 830 mii lei cu 29,8 milioane sau cu 48 la suta mai mult.

Cresterea se datoreaza majorarii numarului de beneficiari si costului foii de tratament.

Cheltuielile de organizare si functionare a sistemului public, in cuantum de 109 milioane 880,7 mii lei, includ cheltuielile pentru distribuirea pensiilor, indemnizatiilor si compensatiilor, cheltuielile de deservire bancara, crearea Registrului de stat al evidentei personificate si intretinerea Casei Nationale de Asigurari Sociale.

In proiect, se propune tariful de distribuire a prestatiilor sociale din ambele bugete in proportie de 0,8%, iar cele de eliberare a numerarului de catre institutiile bancare in proportie de 0,3%.

La capitolul cheltuieli finantate de la bugetul de stat, se preconizeaza a fi efectuate urmatoarele masuri suplimentare:

indexarea pensiilor participantilor la lichidarea avariei la Cernobil;

majorarea cu 25 la suta a alocatiilor sociale invalizilor din copilarie si copiilor invalizi pina la virsta de 16 ani;

acordarea alocatiei de ingrijire persoanelor ce ingrijesc de un invalid ori de gradul I 150 lei lunar;

 

majorarea indemnizatiei unice acordate persoanei neasigurate la nasterea copilului pina la 600 de lei;

procurarea biletului de tratament sanatorial pentru beneficiarii de pensii si alocatii din rindul militarilor in termen.

Rog, stimati deputati, sa sustineti proiectul de Lege a bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2006, prezentat.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumim, domnule ministru.

Poftim, intrebari.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

Ceea ce o sa propun, asta e pentru a doua lectura. Dar am observatie si propunere, referitor la anexa nr.3.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Todoroglo, poftim.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu astept, domnul ministru cauta aceasta pozitie ca sa fie clar Anexa nr.3 punctul 1.3. Observatie redactionala. In conformitate cu legislatia funciara si legislatia in vigoare, arenda pamintului este o forma de folosire a pamintului. Deci, ceea ce este scris arenda sau folosirea e incorect, dupa parerea mea. Trebuie sa fie scris arenda si mai departe dupa text. Arenda este forma de folosire a pamintului.

Si a doua problema. In legea in vigoare, tot asa, nu este prevazut. A fost scapata o categorie de oameni pe care o avem in realitate. Greseala asta este repetata si aici: nu este clar cum trebuie sa participe pentru formarea acestei pensii? Care categorie? Oamenii care au dat pamintul in arenda si nu participa la activitate in aceasta intreprindere si singuri nu-l prelucreaza.

Avem categorii de oameni care au dat pamint la intreprinderi, ei activeaza acolo, sint angajati acolo, e clar care e modalitatea, persoana juridica da raspuns. Este o categorie de oameni, fermierii, care activeaza individual la pamintul pe care il au in proprietate. Tot asa, e clar ca 480 de lei, ceea ce este prevazut.

Din text reiese ca cei care pot sa ia terenul in arenda, tot asa, 480. Avem o multime de probleme anul curent, adresari din partea taranilor care dau pamintul in arenda. Ei pot da pamint in arenda si la persoane juridice, si la persoane fizice. Dar cine trebuie sa formeze pensia pentru acest om care nu lucreaza singur pamintul si nu lucreaza la intreprinderea unde el a dat pamintul in arenda? In text nu este prevazuta aceasta forma.

 

De aceea, ar fi bine ca punctul 1.3, unde e scris persoanele fizice, sa fie clar scris ca sa evitam diferitele talmaciri ale acestei pozitii, ca oamenii care au dat pamint in arenda unei persoane juridice sau persoane fizice trebuie sa plateasca, dupa parerea mea, tot asa, la nivelul la care plateste fermierul care activeaza individual la ferma. El primeste in bani sau in natura, nu stiu cum o sa fie prevazut in contract, ca din acesti bani sa formeze pensie, sa incheie contract cu Casa Nationala s.a.m.d. Din cauza ca altcineva n-o sa plateasca. Trebuie sa fie clar scris, ca sa evitam neclaritati la care oamenii nu pot sa gaseasca raspunsuri.

 

Domnul Valerian Revenco:

Dmitri Mihailovici, persoanele fizice, apte de munca, care au dat pamintul in arenda, aceasta-i categoria. Sintem disponibili sa discutam pentru lectura a doua.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Am in vedere sa fie prevazut, din cauza ca aceasta e legea in vigoare. Astazi nu este talmacirea acestei categorii si sint

 

Domnul Valerian Revenco:

Exact. Poate doamna Sumscaia ceva mai explica.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da. Eu sint de acord sa examinam problema in a doua lectura. Da.

 

Doamna Tamara Sumscaia (Casa Nationala de Asigurari Sociale):

Se poate, da?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Tamara Sumscaia:

Domnule deputat Todoroglo,

Dumneavoastra, daca aveti pamint si dati in arenda, in contract trebuie sa prevedeti cheltuielile pentru pamint, dar singur hotariti cum va platiti asigurarea sociala. Sinteti obligat sa va asigurati. Si aceasta numai in contract. Poftim si 480 de lei, dar asta se prevede in contract. Ori dumneavoastra primiti productie de la arendas, ori platiti singuri, vindeti productia si o sa aveti venituri.

 

Domnul Valerian Revenco:

Va rog sa acceptati propunerea mea, sa discutam aceasta pentru a doua lectura.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu, problema este ca sa fie scris clar in lege, ca sa nu avem diferite talmaciri la aceasta pozitie. Punct.

Domnul Valerian Revenco:

De acord. Va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Stimate domnule ministru,

Din lista programelor, uitati-va in anexa nr.2 capitolul II Indemnizatii, citim punctele 2 si 3.

Punctul 2: Indemnizatii pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani persoanelor asigurate. Este, da? Va rog, anexa nr.2 indemnizatii, punctul 2.

 

Domnul Valerian Revenco:

O secunda.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Anexa nr.2.

 

Domnul Valerian Revenco:

Este.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Este, da? Punctul 2: Indemnizatii pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani persoanelor asigurate 80 milioane din bugetul asigurarilor sociale.

 

Domnul Valerian Revenco:

Este.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Asa. Punctul 3 citim: Pentru ingrijirea copilului pina la virsta de 1 an si jumatate persoanelor neasigurate 40 milioane din bugetul de stat, transferuri.

Eu inteleg, domnule ministru, ca nu putem pune pe acelasi cintar persoanele asigurate cu cele neasigurate. Dar, de ce trebuie sa sufere copiii?

Nu credeti dumneavoastra ca, prin o astfel de abordare, din frageda copilarie se incalca drepturile copilului? Pe unii ii sustinem in crestere pina la 1 an si jumatate, iar pe altii pina la 3 ani?

 

Domnul Valerian Revenco:

Sint de acord. Dar mai este inca un principiu de formare a bugetului asigurarilor sociale de stat. Sint asigurati aceia si in masura in care contribuie la formarea acestui buget.

 

 

Domnul Anatolie Onceanu:

De acord.

 

Domnul Valerian Revenco:

Daca examinam propunerea dumneavoastra, in principiu ea are temei si juridic, si moral.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Moral, mai mult.

 

Domnul Valerian Revenco:

Trebuie sa ne gindim la sursa de finantare.

Domnul Anatolie Onceanu:

Sigur. Dar in cazul de fata, unii sint sustinuti totusi de stat pina la un an si jumatate, iar altii pina la trei ani, copiii care n-au nici o vina. Asta-i tot.

Eu cred ca pentru lectura a doua sau la bugetul de stat, ca de la bugetul de stat vine transferul acesta, sau aici trebuie de gasit o solutie ca, intr-adevar, este asa.

In al doilea rind. Spuneti-mi, va rog, pina la trei ani 80 de milioane, pina la un an si jumatate 40 de milioane. De ce atitea persoane neasigurate si asigurate cam e acelasi numar?

 

Domnul Valerian Revenco:

Da, desigur

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Cam acelasi, da?

 

Domnul Valerian Revenco:

Da, desigur

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Inca o chestiune. In mai multe tari, copiii orfani, la absolvirea scolii sau a liceului, primesc o indemnizatie unica, de exemplu in Lituania, echivalenta cu 1000 de dolari. E o buna experienta. N-am putea s-o preluam si noi cumva?

 

Domnul Valerian Revenco:

Domnule deputat, noi cind facem comparatie cu alte tari, e just

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu numai in Lituania, am dat exemplu, dar sint foarte multe

 

 

 

 

Domnul Valerian Revenco:

E just, dar credeti dumneavoastra ca Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale nu are doleantele lui pentru majorari, pentru extindere? Are. Dar noi trebuie sa ne conformam cu posibilitatile reale ale bugetului.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

De acord. Domnule ministru, problema e ca orfanii

 

Domnul Valerian Revenco:

In principiu eu sint de acord cu dumneavoastra, domnule deputat.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

sint o categorie tinta a bugetului de asigurari sociale si nu sint atit de multi. In Chisinau, de exemplu, anul trecut, au absolvit scolile si liceele 52 de persoane. Cred ca in republica sint vreo suta si ceva. Ar trebui cumva sa gasim o posibilitate

 

Domnul Valerian Revenco:

Eu nu ma opun propunerii dumneavoastra.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Bine. Am inteles. Si ultima. Eu n-am sesizat, poate dumneavoastra ati spus, si nici din material: cit cintareste acuma pensia?

 

Domnul Valerian Revenco:

Poftim?!

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Cit valoreaza pensia?

 

Domnul Valerian Revenco:

397 lei pensia medie.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Si va valora in urmatorul an?

 

Domnul Valerian Revenco:

In jurul a 20% majorare la 1 aprilie.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu, cit este aceasta?

 

Domnul Valerian Revenco:

Dati sa socotim

Domnul Anatolie Onceanu:

Dumneavoastra cred ca sinteti

 

Domnul Valerian Revenco:

Eu n-am calculat, sint medic de specialitate

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Bine.

 

Domnul Valerian Revenco:

Pina la 80 de lei.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Si, conform cadrului de cheltuieli pe termen mediu, cam cum se va majora pina in anul 2008?

 

Domnul Valerian Revenco:

Pina in 2008, pensia o sa fie dublata.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Bine. Am inteles.

 

Domnul Valerian Revenco:

Pensia medie, am in vedere.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Am inteles. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Am o propunere din partea mea personala, pe care am expus-o si in comisie, si am fost sustinuta la fractiune: sa marim indemnizatia unica la nasterea copilului atit pentru persoanele asigurate, cit si pentru cele neasigurate.

 

Domnul Valerian Revenco:

Asa si este.

 

Doamna Eva Gudumac:

In masura posibilului, dar sa fie mai binisor decit este acuma.

 

Domnul Valerian Revenco:

Asa si este. Cu 100 de lei se majoreaza.

Doamna Eva Gudumac:

Nu, nu cele 600 de lei, propun ca sa fie mai mult, macar 800, daca nu si mai mult. Va rog sa gasiti posibilitatea acesta.

In privinta copiilor cu virsta de pina la 3 ani ale caror mame sint asigurate si neasigurate. In comisie am examinat problema si, cu regret am constatat ca numarul persoanelor neasigurate este mai mare decit al celor asigurate. Cele neasigurate lucreaza, dar nu dau impozite, nu platesc si, prin urmare, nu sint la evidenta.

Asadar, cele 80 de milioane sunt de la persoanele asigurate, care dau 20 la suta din salariu. Cred ca persoanele neasigurate ar trebui sa se gindeasca, sa plateasca impozite si sa aiba posibilitatea de a-si sustine copilul pina la virsta de 3 ani.

Va multumesc.

 

Domnul Valerian Revenco:

Aveti perfecta dreptate. Toti trebuie sa contribuie la formarea fondului de pensie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule ministru,

Am adresat si anul trecut, cu ocazia discutarii proiectului de Lege al bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul curent, aceeasi intrebare si mi s-a promis ca ministerul dumneavoastra, impreuna cu intreg Cabinetul de Ministri, va reflecta asupra acestei posibilitati. Era vorba de urmatoarea intrebare: are in vedere sau nu, si asta tine de conceptul legii propuse astazi spre discutie, Guvernul si ministerul dumneavoastra trecerea Republicii Moldova de la sistemul actual solidar si obligatoriu al asigurarilor sociale la un alt sistem, acumulativ, contributiv si benevol?

Pentru ca, am aratat anul trecut si reiau intrebarea anul acesta, virsta legala de pensionare in Republica Moldova, ca sa ma refer doar la un aspect, nu este corelata cu speranta reala de viata, astfel incit avem persoane, si este vorba de 50 la suta din aceasta categorie sau usor chiar peste 50 la suta, tinind cont de mortalitatea care creste galopant in Republica Moldova in cazul persoanelor virstnice, care toata viata contribuie, obligati fiind prin lege, la acest buget al asigurarilor sociale si nu mai ajung sa primeasca nimic din acest buget pe motivul decesului.

Vreau sa va intreb: de ce ministerul dumneavoastra nu propune Parlamentului schimbarea acestui sistem, astfel incit sa nu mai obligam cetatenii sa contribuie la acest buget, sa o faca benevol si fiecare sa beneficieze in proportia in care a contribuit la acest sistem?

Si cu a doua intrebare voi reveni dupa raspuns. Multumesc.

Domnul Valerian Revenco:

Va multumesc, domnule deputat.

Principiul formarii bugetului de pensii acum si aproape in toate tarile este cel de solidaritate. Propunerea dumneavoastra de trecere la formarea bugetului in baza de cumulatie e caracteristic pentru o economie dezvoltata, stabila.

Pina atunci, cind tara noastra, ca si tarile vecine, se afla in perioada de tranzitie, de instabilitate economica, nu putem si este nerational din punct de vedere financiar de a trece la principiul cumulatiei.

Rusia a incercat si chiar a adoptat si o lege, dar lucrurile nu merg. In tarile a caror economie e dezvoltata, da. Sper ca peste X ani si tara noastra va avea posibilitatea de a trece la evidenta personificata, la principiul cumulatiei.

Va multumesc.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Si a doua intrebare: potrivit regulamentului, proiectul de buget, elaborat de dumneavoastra si propus legislativului de catre Guvern, prevede acumularea a 211 milioane de lei prin contributia detinatorilor de terenuri, a locuitorimii de la sate, care detin terenuri in proprietate sau le prelucreaza, fie ca le arendeaza sau le foloseste, cum preciza domnul Todoroglo.

Nu v-ati gindit dumneavoastra ca ar fi o solutie cu mult mai judicioasa sa acordam o scutire detinatorilor de terenuri, taranilor nostri in aceasta valoare de 211 milioane, care, raportat la fiecare contribuabil la bugetul asigurarilor sociale de stat, inseamna 480 de lei de persoana, cum arata bugetul, si sa compensam aceasta suma din bugetul de stat, in special din fondul de sustinere a agriculturii? Sa evitam un cerc vicios care ne costa foarte scump.

Am vazut ca este vorba de zeci de milioane de lei pentru perceperea acestor 480 de lei de la fiecare detinator de teren si apoi de redistribuire a pensiilor si indemnizatiilor sociale. Este vorba de zeci de milioane de lei care ar putea fi economisiti daca ne-am gindi la aceasta scutire si despovarare a taranilor.

Care este punctul dumneavoastra de vedere? Si de ce in proiect ati insistat asupra formulei pe care ne-ati prezentat-o?

 

Domnul Valerian Revenco:

Conform legislatiei in vigoare, si nu numai a tarii noastre, fiecare persoana care vrea sa se asigure trebuie sa contribuie cu plati fata de acest buget.

Am mentionat, in alocutiunea mea, ca pentru 2006 se preconizeaza pentru prima data plata a nu 20 la suta, dar diminuat cu 4%, care va fi restituita din bugetul de stat. Astazi, bugetul de stat si planurile pentru 2006 prevad posibilitatea a 38 milioane si ceva.

In principiu, pe viitor e posibila majorarea acestor compensatii din bugetul de stat, fiindca este unica posibilitate si sursa de a sustine agricultura in acest aspect. Nici un producator, nici un lucrator din agricultura, in principiu, nu poate sa-si asume, sa-si cistige toate sursele suta la suta pentru a achita si a primi toate 5

prestari sociale. Din diferite motive, eu nu ma bag in agricultura. De aceea, sustinerea din partea statului se preconizeaza si pe viitor.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

O suplimentare, posibil, la raspunsul la aceasta intrebare.

Microfonul nr.1, va rog.

 

Doamna Sumscaia Tamara:

Mult stimate domnule Cubreacov,

Anul acesta se prevede, in sectorul agrar, sa platim pensie un miliard 370 milioane. Din 618 000 de pensionari 352 000 sint din agricultura. Se face o mare distribuire de la alta ramura din agricultura.

Pe anul 2006, se prevede sa platim pensie cu indexare, de la 1 aprilie, un miliard 680 milioane. Avem 470 milioane contributii de la dinsii. Vedeti ce mare distribuire merge de la alta ramura. Avem plingeri din partea lucratorilor de la intreprinderile de prelucrare, ca pensia vine de la dinsii. Domnul ministru a spus ca 70%, dar de facto platim numai 30% din contributii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

As vrea sa verific daca totul este in ordine cu matematica si cu logica. Spuneti-mi, va rog, care este rata mortalitatii si rata natalitatii in Republica Moldova?

 

Domnul Valerian Revenco:

Spre regret, la noi in tara soldul nu soldul dar este o notiune speciala medico-statistica

 

Domnul Oleg Serebrian:

sporul natural

 

Domnul Valerian Revenco:

Da, sporul natural al populatiei e in regres.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, eu as vrea o comparatie intre natalitate si mortalitate.

 

Domnul Valerian Revenco:

Natalitatea s-a majorat cu 0,1 in 9 luni ale anului 2005 fata de 2004 in 9 luni, dar mortalitatea s-a majorat cu 0,7.

 

Domnul Oleg Serebrian:

deci, a crescut

 

Domnul Valerian Revenco:

A crescut. Vreau sa mentionez numai un lucru inca, stimati deputati: impactul asupra bugetului asigurarilor sociale de stat o are nu longevitatea vietii, dar perioada de primire a pensiei dupa iesire la pensie si pina la deces.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Serebrian, o clipa. Unele cifre, probabil, o sa ne aduca doamna Sumscaia.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va rog in cifre.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Tamara Sumscaia:

34 000 din pensionari.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, citi mor si citi se nasc?

 

Doamna Tamara Sumscaia:

In anul 2004, morti 34 000.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Morti?

 

Doamna Tamara Sumscaia:

Da. Dar indemnizatia unica noi platim 35 si 200.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Si citi se nasc?

 

Doamna Tamara Sumscaia:

Acesta e primul an 2004 cind natalitatea e mai mare decit mortalitatea.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Bun.

 

Domnul ubreacov imi spunea adineauri, dumneavoastra spuneti 34 000 mor, 38 000 se nasc. Sau invers? Invers. Bun. Daca e invers, atunci este cu atit mai curios. Ma uit in documentul pe care il analizam acuma si vad ca la indemnizatiile familiilor cu copii

 

Domnul Valerian Revenco:

Fiti amabil, pagina?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Pagina 6-7. La indemnizatiile familiilor cu copii, in total in programul dat urmeaza a fi alocate 111 milioane 305 000 lei si pentru ajutor de deces sint 632 400 de lei.

 

Domnul Valerian Revenco:

Si, intrebare?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Intrebarea este daca mor mai multi.

 

Domnul Valerian Revenco:

Costul inmormintarii e mai mare decit costul la nastere.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Asta vroiam sa aud, domnule ministru. In tara asta se pare ca este mai bine sa mori decit sa te nasti.

Domnul Valerian Revenco:

Nu-i asa.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Pai, dumneavoastra singur ati spus adineauri.

 

Domnul Valerian Revenco:

Nu-i asa. Concluzia dumneavoastra este incorecta, domnule deputat. Problema e ca, in legatura cu cheltuielile de inmormintare, ca regula moartea e mai frecventa, si natalitatea a fost mica, nu au mijloace pentru a inmorminta. Nivelul somajului e inalt, multi nu-s: tineri, copii, neamuri etc. De aceea, statul a considerat ca la inmormintare sa dea o suma mai mare, pornind de la posibilitatile reale ale statului. Hai sa nu facem

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule ministru, totusi, noi incurajam in Republica Moldova nu mortalitatea, ci natalitatea.

 

 

Domnul Valerian Revenco:

Nu prin indemnizatie se stimuleaza natalitatea, domnule Serebrian.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Si prin indemnizatie, domnule ministru

 

Domnul Valerian Revenco:

Inclusiv. Dar nu prin asta. Principalul stimul al natalitatii e altul, domnule.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, domnule Serebrian,

Va rog foarte mult, aceasta indemnizatie pentru inmormintare se acorda, spre regret, regret decesul, dar cum putem noi in general pe toate principiile sa vorbim, ca aceasta indemnizatie este un factor stimulatoriu pentru procesul mortalitatii propriu-zise? Eu va rog foarte mult sa avem o abordare precisa, chiar si etica in acest sens, cu tot respectul pentru dumneavoastra toti. Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Spuneti, va rog, care sint restantele Ministerului Finantelor pentru Casa Nationala de Asigurari Sociale, sa spunem, la 1 octombrie?

 

Domnul Valerian Revenco:

Pare-mi-se ca restanta

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Tamara Sumscaia:

La 1 ianuarie 2005, 152 milioane si 30 de milioane anul acesta, curent. Noi facem rectificari acuma la bugetul asigurarilor sociale de stat. Nu vor fi restante anul curent.

 

Doamna Lidia Gutu:

Pina la moment, avem 182 de milioane

 

Doamna Tamara Sumscaia:

La 1 noiembrie

 

Domnul Valerian Revenco:

Si trebuie exclus de acolo banii care sint in drum.

 

Doamna Lidia Gutu:

Bine. Vreti dumneavoastra, excludeti. Noi insa constatam ca 180 milioane este datoria Ministerului Finantelor catre Casa Nationala de Asigurari Sociale. Asta-i prima intrebare.

A doua intrebare. Spuneti, va rog, care este suma de pe contul Casei Nationale de Asigurari Sociale la 1 noiembrie? Sa operam cu cifre.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Lidia Gutu:

Soldul dumneavoastra

 

Doamna Tamara Sumscaia:

Soldul, la 1 noiembrie, este de 382 milioane.

 

Doamna Lidia Gutu:

382 milioane. Vreau sa propun colegilor ca dumneavoastra, comisia sesizata in fond, la examinarea proiectului pentru lectura a doua, sa reveniti si sa

revedeti marimea indemnizatiei propuse pentru nasterea si intretinerea copilului. Nu spun acest lucru intimplator, pentru ca toti indicii demografici, care sint publici, demonstreaza ca statul este obligat sa intervina cu o sustinere mai masiva, mai urgenta si sa stimuleze natalitatea in Republica Moldova.

Este o problema politica serioasa si nu este asa de costisitoare cum ne-ar parea noua. Trebuie sa revedem, in interiorul bugetului exista rezerve, si in utilizarea fortei de munca, si in programe stiintifice care trebuie sa fie facute nu din contul bugetului asigurarilor sociale de stat, dar din contul bugetului de stat, si acolo trebuie de facut investigatii, dar nu din contul asigurarilor.

De aceea, propun ca, pentru lectura a doua, majorarea sa fie (nu intimplator am spus, adica fara microfon) cel putin de doua ori, nu este asa de mult. Deci, daca dumneavoastra propuneti o majorare cu 100 de lei, nu va da nici un efect, stimulentul trebuie sa fie mai serios. Treptat, trebuie sa atingem parametri care sint in tarile europene, unde se stimuleaza natalitatea. Nu sint alte variante.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Noi avem o categorie de intreprinzatori, cum ar fi agricultorii, cu un specific oarecare, da? Si as vrea sa va intreb, daca dumneavoastra ati putea sustine ca in lege sa fie adaugat un articol care ar putea sa prevada ca termenul limita pentru plata contributiilor la fondul social pentru agentii din agricultura sa fie de pina la

 

31 decembrie, fara calcularea penalitatilor si sanctiunilor pentru intirzieri. Ati inteles intrebarea?

 

Domnul Valerian Revenco:

Discutam pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindca avem articolul 22 din lege, pe care dumneavoastra il propuneti si care, in principiu, stimuleaza neplata contributiilor la fondul social. Eu, de pilda, as propune ca articolul 22, in formula in care este in proiectul de lege, sa fie exclus, dar sa fie prevazuta o stimulare, o facilitate pentru cei care lucreaza in agricultura. Cum priviti dumneavoastra problema?

 

Domnul Valerian Revenco:

Discutam pentru lectura a doua. Dar, va spun, fiecare scutire si fiecare majorare necesita surse financiare suplimentare. Si sursa care este? Dumneavoastra, deputatii, n-o sa examinati in proiectul bugetului propuneri care nu au acoperire financiara.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu n-am propus scutire, ci am spus: ca termenul limita de plata pentru cei care lucreaza in agricultura sa fie 31 decembrie, adica anul fiscal curent, fara calcularea penalitatilor si sanctiunilor pentru intirzieri.

 

Domnul Valerian Revenco:

Discutam pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Daca imi permiteti, inca o intrebare. Sint o multime de angajati in sfera bugetara care primesc un salariu mai mic de 500 lei, iar Guvernul sau administratia publica locala plateste pentru ei o contributie totala la fondul social in jur de 1 400 lei anual.

Aceasta categorie de bugetari se bucura insa de toate prestarile de asigurari sociale de stat. Pe cind, in anexa nr.3 la punctul 1.4, cei care sint intreprinzatori individuali si fondatori de intreprinderi individuale se vor asigura cu 2 013 lei. Adica, ei trebuie sa plateasca o suma de 2 013 lei si vor avea numai 2 tipuri de prestari de asigurari sociale, adica pentru pensia de limita de virsta si pentru ajutor de deces. Este o inegalitate, domnule ministru.

Guvernul plateste bugetarilor mai putin, iar acestia vor avea toate tipurile de prestari sociale. Cei care vor plati 2 013 lei, si acesta e salariul meu de 577 lei lunar, vor avea acces numai la doua prestari de asigurari sociale.

 

 

Domnul Valerian Revenco:

Multumesc, domnule deputat. Sa nu va fie cu suparare, pare-mi-se, ceva acolo cu calculele defalcarilor de la bugetari nu-i corect. Bugetarii

 

Domnul Marian Lupu:

O precizare, domnule ministru. Poate vin cifre concrete.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Valerian Revenco:

Bugetarii achita completamente taxa contributiei stabilite pentru 2005 de 27, pentru 2006 se preconizeaza 26 din fondul de salarii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Corect, corect.

 

Domnul Valerian Revenco:

Bugetarii, mai ales functionarii publici, la care dumneavoastra v-ati referit, au un nivel de salariu care, in comparatie cu al altor salariati, nu-i cel mai inalt.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Am interpetat la 29%, adica si acei care trebuie sa plateasca individual 2 013 lei, interpretind in formula 29%, acesta-i un salariu mediu de 577 lei lunar. Dar sint bugetari care primesc mai putin de 400-500 de lei si asta ar fi o contributie anuala totala de 1 392 lei, adica, ei platesc mai putin la bugetul de stat, dar primesc toate tipurile de asigurari.

Am o propunere: de pilda, cei asigurati individual, care platesc 2 013 lei, sa aiba acces la toate tipurile de prestari de asigurari sociale de stat, fiindca ei platesc mai mult decit cei care sint asigurati de catre stat sau de administratia publica.

 

Domnul Valerian Revenco:

Discutam problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Haideti sa ascultam putin microfonul nr.1.

 

Doamna Tamara Sumscaia:

Mult stimate domnule Cosarciuc,

Daca eu am deschis o intreprindere individuala, consider ca si pentru mine e mai bine. Eu pot calcula salariul si din salariu sa am toate 5 riscuri si nu am problema cu plata fixa a 2 013 lei. Asta nu e problema. Ori eu singura platesc taxa de 2 013 ca sa iasa lunar 167 lei, ori consemnez in darea de seama, pe care o dau Inspectoratului Fiscal si Casei Nationale a Asigurarilor Sociale, ca eu imi platesc mie salariul.

 

 

Avem asa cazuri ca pentru dinsii e mai convenabil ca noi sa platim si buletine, si toate cele 5 riscuri. Acuma, multi individuali trebuie sa prezinte forma nr.4 de baza cu fondul de salariu.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, este la alegerea prestatorului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, o secunda.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am vrut sa va aduc la intelegerea ca bugetul de stat si bugetele administratiei publice locale platesc mai putin decit ar trebui sa plateasca astfel incit toti cei care sint asigurati de stat sa contribuie la fondul de asigurari sociale, ca si cei care se asigura individual. Am vrut ca dumneavoastra sa intelegeti ca bugetul plateste mai putin decit ar trebui sa plateasca.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa va concentrati, inclusiv asupra acestui subiect, pentru pregatirea proiectului in lectura a doua, fiindca intr-adevar tine de examinare detaliata.

 

Domnul Valerian Revenco:

De acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

 

Doamna Eva Gudumac:

Domnule ministru, regret ca dumneavoastra ati interpretat nu chiar adecvat propunerea mea. Propunind sa marim indemnizatia unica pentru nasterea copilului, noi dispunem de toate statisticile care au fost analizate cind ati fost prezent la sedinta comisiei, a fractiunii. Si, prin urmare, n-am vorbit de marirea indemnizatiei cu 600 de lei, ceea ce mi-ati lamurit dumneavoastra, dar cu mult mai mult, si imi pare rau. Deoarece in legislativul precedent, dumneavoastra ati fost foarte receptiv la faptul ca am introdus indemnizatii mai mari pentru nasterea copilului, incurajind astfel femeile asigurate, precum si cele neasigurate, acordind femeilor asigurate ajutor financiar pina la virsta de 3 ani a copilului si celor neasigurate pina la un an jumatate si o sustinere financiara, desi nu mare, dar foarte imbucuratoare si laudabila, de la 3 la 16 ani. De aceea, va rog mult sa intelegeti corect.

 

Domnul Valerian Revenco:

Doamna Eva Mihailovna, eu am inteles foarte corect.

 

Doamna Eva Gudumac:

Detinind statisticele date, am rugat ca indemnizatia sa fie mai mare de 600 de lei. Va multumesc.

 

Domnul Valerian Revenco:

Doamna deputat,

Eu am inteles foarte corect necesitatea de a majora indemnizatiile pentru nasterea copiilor si o accept.

 

Domnul Marian Lupu:

Foarte bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am o intrebare referitoare la articolul 44, articolul 45, care vizeaza cheltuielile pentru tratament balneosanatorial pentru pensionari si pentru veterani. Mi s-a parut o discrepanta intre raportul celor doua cifre, care urmeaza sa fie onorate de catre dumneavoastra, deci alocarile pentru anul 2006, pentru veterani ea fiind de 41 de ori mai mare decit pentru pensionari.

Vreau sa va intreb, care este raportul numeric dintre cele doua categorii vizate in aceste doua articole? Ce principii au stat la baza partajarii acestor doua categorii de catre dumneavoastra?

 

Domnul Valerian Revenco:

Corelatia dintre numarul de pensionari si cel de veterani.

 

Domnul Ion Varta:

Fiindca sunt doua articole invecinate, desi intr-un caz se aloca 810 mii lei pentru 2006, in celalalt caz, pentru veterani, 34 193 lei. Care este raportul numeric dintre aceste doua categorii? Si care pina la urma au fost criteriile?

 

Domnul Valerian Revenco:

In categoriile de beneficiari de foi de tratament intra: invalizii, inclusiv invalizii Marelui Razboi pentru Apararea Patriei, dar si persoanele asimilate lor. In conformitate cu Legea nr.191 cu privire la protectia persoanelor acestea, ei beneficiaza in fiecare an de foi de tratament. Dat fiind faptul ca numarul de locuri in sanatoriile noastre nu permit satisfacerea de suta la suta, se preconizeaza ca numarul de foi de tratament pentru anul 2006 sa fie majorat, intru indeplinirea legii.

 

 

Corelatia intre numarul de veterani ai razboiului si de persoane asimilate lor, fiindca despre acesti veterani este vorba in lege, este de circa 150 mii de persoane.

 

Domnul Ion Varta:

Deci 150 mii veterani.

 

Domnul Valerian Revenco:

Da.

 

Domnul Ion Varta:

Categoria pensionarilor

 

Domnul Valerian Revenco:

Da.

 

Domnul Ion Varta.

Cite persoane includ?

 

Domnul Valerian Revenco:

Eu v-am spus, sint circa 150 mii, dar avem, de fapt, doua sanatorii.

 

Domnul Ion Varta.

Domnule ministru,

Care este raportul numeric dintre veterani si restul de pensionari?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta,

Va orientati la o cifra de circa 800 de mii.

 

Domnul Valerian Revenco:

In total sint 654 mii de pensionari, din care 150 mii poarta titlul de veteran.

 

Domnul Ion Varta:

Pai, vedeti, s-au alocat veteranilor pentru odihna 34 milioane, pentru pensionari doar 860 mii. Deci, nu vi se pare ca-i o mare discrepanta in acest raport?

 

Domnul Marian Lupu:

O precizare.

Microfonul nr.1.

 

 

 

Domnul Valerian Revenco:

Vasazica, precizam, dar calculele sint intemeiate in baza celor pe care eu vi l-am explicat

 

Domnul Marian Lupu:

O precizare.

Microfonul nr.1.

 

Doamna Tamara Sumscaia:

Mult stimati deputati,

Va explic: 810 mii transferam Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale pentru doua sanatorii Speranta, Vadul lui Voda, si Victoria, Sergheevca. Ce diferenta exista aici? Legea despre veterani prevede 40 de ani vechime in munca pentru barbati, 35 de ani vechime in munca pentru femei. Stim ca unii bolnavi nu au asa vechime, acestia tot sint veterani, dar, conform legii, nu primesc foi de tratament de la Casa Nationala a Asigurarilor Sociale, dar primesc foi de tratament de la Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Cheltuielie la aceste doua sanatorii sint finantate de la bugetul de stat, este un adaos de 810 mii pentru doua sanatorii. Iata care-i diferenta.

 

Domnul Valerian Revenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Am o rugaminte: sa precizam cifrele si sa le prezentam personal domnului deputat.

 

Domnul Ion Varta.

Multumesc.

Inca o intrebare, privitor la articolul 35, care se refera la compensatiile si ajutoarele materiale pentru participantii la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil. Domnule ministru, ati spus, in alocutiunea dumneavoastra, ca alocarile au fost majorate cu 128% pentru anul 2006 fata de anul 2005. In cazul celor care au participat la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil, aceasta majorare este in jur de 5%. Puteti sa va convingeti. Pentru anul 2004, am examinat informatia referitoare la bugetul de anul trecut: au fost alocate doar 21 816 mii.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule deputat. Una este majorarea ponderii cu 5% fata de pensia medie de 1 200 lei si altceva este majorarea cu 28% fata de pensia de 397 lei, in suma concreta.

 

Domnul Marian Lupu:

Si valoarea absoluta? Cifra de 5% se calculeaza la baza a peste 1000 de lei.

 

 

 

Domnul Ion Varta:

Si ultima precizare. Am vrut sa va rog, cu referire la articolul 34, sa-mi raspundeti: in aceasta categorie pe care dumneavoastra o numiti Compensatii nominative pentru unele categorii de populatie este, eventual, inclusa si categoria persoanelor care au suferit de pe urma regimului totalitarist? Si care este cota-parte pe care o alocati pentru? (Este imprecisa formula aceasta. Ce se are in vedere?)

 

Domnul Valerian Revenco:

Notiunea unele categorii e o notiune standard, care nu are absolut nimic legat de politica.

 

Domnul Ion Varta:

Bine. Dar nu-i politica.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta,

In calitate de presedinte al sedintei, va dau o precizare: rog sa ridicati Legea privind categoriile ce vizeaza compensatiile nominative. Sunt 11 categorii stabilite in lege. Se ridica legea, se citeste si se primeste o claritate. Ori aceasta lege face strict referinta la legislatia in vigoare. Deci, sa nu credeti ca ele nu sunt bine determinate. Sunt foarte bine determinate toate categoriile si sunt bine cunoscute. Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule ministru, am si eu doua intrebari. La anexa nr.1, la capitolul Cheltuieli. Fondul de recuperare a sanatatii. Cheltuieli pentru restabilirea sanatatii prin tratament balneosanatorial si reabilitare a persoanelor asigurate 39 665 mii, inclusiv in sanatoriile Aparatului Guvernului. Spuneti-mi, va rog, care sunt aceste sanatorii? Si cine beneficiaza de tratament in ele?

 

Domnul Valerian Revenco:

Este vorba de sanatoriul Moldova de la Truscoveti, de tratate a aparatului digestiv, de sanatoriul Moldova de la Odesa, de tratare a aparatului cardiovascular, si atit. A, a,a! si de sanatoriul Sanatatea de la Sergheevca.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Si cine beneficiaza de tratament in aceste sanatorii?

 

Domnul Valerian Revenco:

Pensionarii si invalizii de toate categoriile.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc mult.

 

Si a doua intrebare. La compensatii de stimulare a angajatorilor pentru incadrarea in munca a absolventilor. Ajutoare banesti, pardon. Spuneti, va rog, citi absolventii si ai caror institutii de invatamint, daca in acest an, in anul 2005, au fost acordate astfel de ajutoare angajatorilor, au fost angajati pe baza acestor compensatii? Nu credeti ca numarul de 174 de absolventi carora le este destinat acest ajutor banesc este prea mic din moment ce numarul absolventilor este de ordinul miilor?

Multumesc.

 

Domnul Valerian Revenco:

Ma ajuta doamna.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

 

Doamna Tamara Sumscaia:

Numai absolventii institutilor superioare. Miine vom prezenta cifre concrete de la agentia de somaj. Eu am cifre, dar n-am stiut ca o sa apara asa intrebare.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Domnule ministru, nu credeti ca este prea mica cifra de 174 de absolventi?

 

Doamna Maria Postoico:

Dar daca ei sint invalizi?

 

Domnul Valerian Revenco:

Cifrele care determina prestatiile sociale si platile sociale intotdeauna sint mici

 

Doamna Adriana Chiriac:

Da

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Valerian Revenco:

Si intotdeauna bani nu ajung

 

Doamna Elena Bodnarenc:

, , 31 . ,

 

 

30% . .

31 , , , , - .

 

Domnul Valerian Revenco:

, ?

 

Doamna Maria Postoico:

Nu aveti ce raspunde. Va multumesc.

Microfonul nr. 4, va rog.

 

Domnul Vasile Pintea:

Multumesc, doamna presedinte.

Domnule ministru,

Cum este racordat fondul de rezerva al bugetului asigurarilor sociale la Constitutia si la legislatia in vigoare?

 

Domnul Valerian Revenco:

Fondul de rezerva este format in temeiul legii adoptate de Parlamentul Republicii Moldova. Unu.

Doi. Fiecare gospodar, trebuie sa aiba rezerva, luind in considerare posibilitatile nestatorniciei acumularilor la buget. Macar pe o luna-doua sa plateasca pensia de rezerva bugetul trebuie sa aiba bani.

 

Domnul Vasile Pintea:

Domnule ministru,

Multumesc.

Vreau insa sa va aduc la cunostinta ca, Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar nu are articolul 2 Sistemul bugetar, nici articolul 46 bugetul asigurarilor sociale de stat, si nici articolul 49 Fondurile speciale. Asa ca nu cred ca fondul de rezerva este fond legitim. Aceasta este o intrebare.

A doua intrebare. Pensiile pentru limita de virsta sint 2,2 miliarde de lei, iar pensiile de invaliditate de 510 milioane de lei. Ce se intimpla cu populatia tarii, as vrea sa stiu? Care este situatia?

 

Domnul Valerian Revenco:

In baza stabilirii numarului de invalizi si marimii pensiei medii, s-a pus calculul necesitatii de mijloace financiare pentru plata pensiilor de invaliditate. Daca dumneavoastra doriti sa va explic din punct de vedere medico-social, poftim, pot sa va explic.

Domnul Vasile Pintea:

Va rog.

 

Domnul Valerian Revenco:

Imbatrinirea populatiei este un proces ce are loc in toata lumea. Insuficienta vietii din punctul de vedere al alimentatiei, conditiilor, anturajului, al respectarii regulilor de viata sanatoasa etc. duce la imbolnaviri, la majorarea numarului de maladii, inclusiv cronice, care aduc la invaliditate.

Exista si problema insuficientei corectitudinii, aprecierii gradului de invaliditate in unele cazuri. In prezent, Guvernul lucreaza asupra solutionarii acestei probleme. Cred ca, din punct de vedere organizatoric, metodologic, medical, sociologic, va fi regulamentar.

Celelalte conditii insa care formeaza nivelul de imbolnaviri si de longevitate umana se afla in miinile fiecarui dintre noi.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, domnule ministru. Aveti intrebari?

 

Domnul Vasile Pintea:

Multumesc.

A treia intrebare si ultima.

Articolul 11, articolul 14, 16 si articolul 17 referitoare la activitatea Casei Nationale de Asigurari acorda facilitati structurilor bancare private, in comparatie cu Posta Moldovei, intreprindere de stat, ale carei servicii sint apreciate mai putin.

 

Domnul Valerian Revenco:

Mult stimati domni deputati

 

Domnul Vasile Pintea:

Eu pot sa va spun din ce considerente spun asta. Bancii de stat i se platesc pentru servicii 0,8% din distribuirea serviciilor, adica surselor repartizate, iar structurilor, bancilor, pina la 1%.

 

Domnul Valerian Revenco:

Domnule deputat,

In conformitate cu legislatia in vigoare, adoptata de Parlamentul Republicii Moldova, se duc tratative intre Casa Nationala de Asigurari Sociale si Posta Moldovei, la incheierea contractului, asupra marimii in proiectul de lege examinat. Acuma 4-5 ani, aceasta plata, pe care astazi o propunem de 0,8% pentru Posta Moldovei, era de 3,5.

In fiecare an, s-a redus ajungind la 0,8% pe care ei o accepta. Si cu bancile se duc tratative si se ajunge la numitorul comun in conformitate cu legea pe care o vom adopta. Dar, pentru obnalicica, obnalicivanie, cum se spune asta, ii platim 0,3%, conform legislatiei.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, microfonul nr.5.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Pentru precizare. Dumneavoastra ati utilizat o notiune ca veteranii Marelui Razboi pentru Apararea Patriei. Vreau sa va intreb, aveti in vedere veteranii razboiului doi mondial?

 

Domnul Valerian Revenco:

Eu am in vedere veteranii participantii la al doilea razboi mondial, indiferent de care parte ei au fost. Mai mult decit atit, si participantii la alte conflicte militare care au fost concentrati si dusi, deveniti dupa aceea invalizi.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Practic, colegul meu a luat jumatate din intrebarea mea. Era si intrebarea mea la capitolul cheltuieli de organizare si functionare a sistemului public de asigurari sociale. Era intrebarea in privinta postei, de ce cheltuielile s-au micsorat cu 3,2 milioane de lei fata de 2005, iar la banci s-a marit cu 1,4 milioane lei.

Dar dumneavoastra ati raspuns partial la aceasta intrebare. Cealalta parte a intrebarii consta in urmatoarele. Se maresc cheltuielile pentru incasarea contributiilor de catre perceptorii fiscali cu 5 milioane de lei. Daca in 2005 au fost 1,3 milioane lei, in 2006 sint 6,3 milioane lei. Si la capitolul cheltuieli pentru intretinerea Casei Nationale de Asigurari Sociale. Se maresc aceste cheltuieli cu 7,2 milioane lei fata de 2005. As vrea sa ma dumeriti la acest capitol.

 

Domnul Valerian Revenco:

Multumesc.

Da, poftim, la prima intrebare. S-au majorat sumele care se incaseaza, se majoreaza numarul de perceptori, slava Domnului, ca se majoreaza. Noi atunci o sa acumulam sursele necesare si a doua?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Casa Nationala de Asigurari Sociale cu 7

 

Domnul Valerian Revenco:

Deci, se majoreaza tariful, pentru mentinere se majoreaza tarifele la serviciile comunale. Se introduce evidenta personificata, Centrul Informational, si

 

vrem sa avem o evidenta concreta individuala si sa apropiem posibilitatea de a evidentia si de a respecta legislatia citi ani au platit, citi bani au transferat, de aceasta depinde marimea pensiei cind se ajunge la virsta standard.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pentru ce mi-ati spus la urma, aveti aparte, planificati 5,5 milioane lei pentru Registrul de stat?

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

 

Domnul Valerian Revenco:

Daca este necesar pina la o copeica, va prezentam calculele.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine, va multumesc.

 

Domnul Valerian Revenco:

Diversificarea pe articole pentru ce si cit. De acord?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Doresc aceasta informatie.

 

Domnul Valerian Revenco:

Bun, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Claritate, va rog.

Microfonul nr. 1.

 

Doamna Tamara Sumscaia:

Mult stimata doamna deputat Valentina Cusnir, anul trecut, 64 de milioane au fost acumulari de la perceptorii fiscali. In anul 2006, se prevad 211 milioane. De aici a iesit suma de 6 milioane.

 

Domnul Valerian Revenco:

Eu v-am spus, majorarea incasarilor.

 

Doamna Tamara Sumscaia:

Si perceptorii fiscali trebuie sa prezinte, din anul 1999, toate declaratiile. Stiti ca daca o sa avem regula cu contributiile in asigurarea sociala, o sa avem si pensie concreta. Din 2006, toti agentii economici care vor iesi la pensie trebuie sa prezinte nu certificat de salariu, ci declaratie. Ei declara contributiile. La data de azi, dumneavoastra va prezentati salariul. Dar nu, la Casa Nationala nu vine

 

salariul. Dumneavoastra primiti salariul, dar vin contributiile. Si trebuie sa va declarati contributiile.

In agricultura, stiti ce a ramas din colhozuri si sovhozuri. In prezent nu gasim inscrisuri, nu gasim carticele de munca si nu gasim carti de salariu. Acolo trebuie sa facem revizie, sa facem inventarierea pe toate dosarele, le punem pe suporti electronici in sistemul informational de la casele teritoriale.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim

 

Doamna Tamara Sumscaia:

Dar cu retinere pentru case daca dumneavoastra la 60 de milioane Dar noi lucram 4 miliarde 500 de milioane, ceea ce este 1,3%. Dar avem dreptul, conform legii de baza, pina la 5%. La noi, sefii departamentului si sefii de sectii scriu cerere de eliberare, cu salariul acesta si cu nagruzsca, scuzati de limba rusa, care-i la data de azi imposibila.

Trebuie sa ne gindim: toata populatia Republicii Moldova, de la nastere, pina la deces, este inregistrata la noi. Numai dosare arhivistice avem peste 5 milioane. Acesta este un lucru enorm. Aceasta este si o responsabilitate foarte mare.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc. Mi-a promis domnul ministru ca imi veti da desfasurat, iar eu voi analiza.

 

Doamna Tamara Sumscaia:

Da, da.

 

Doamna Maria Postoico:

Se va da, veti primi raspuns.

Microfonul nr. 5.

Incheiem discutia la acest subiect.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, doamna presedinte.

Stimate domnule ministru,

In materialele prezentate la compartimentul venituri si, in genere, in domeniul acestei activitati foarte importante a statului in politica sociala, noi nu gasim surse de venit de contributii externe, granturi, proiecte diferite, resurse externe care, de fapt, in proiectul bugetului de stat se prevad, dar nu vin, insa macar sint incercari.

Este asa o notiune generala sau nu?

 

 

Domnul Valerian Revenco:

Multumesc,

Ivan Timofeevici,

Spre regret, nici un agent economic si nici o structura bancara din strainatate nu dau nici un grant pentru pensionare si pentru salarizare.

 

Domnul Ion Gutu:

Este vorba de plasarea in cimpul muncii. Anul trecut, Guvernul Republicii Moldova si Parlamentul au respins un credit de 5 milioane de dolari al Bancii Mondiale, destinat crearii locurilor de munca si angajarii in cimpul muncii a tineretului in Republica Moldova. O resursa concreta a fost respinsa. Cred, trebuie sa avem in vedere ca, la compartimentul venituri in domeniul crearii locurilor de munca, angajarii somerilor, trebuie sa cautam si sa gasim resurse externe. Multe tari activeaza in acest domeniu si ajuta tarile slab dezvoltate.

A doua intrebare. Domnule ministru, nu este o critica, ci, pur si simplu, vreau o lamurire. Din ministerul dumneavoastra, am inteles, politica in domeniul muncii a fost transferata Ministerului Economiei. Da?

 

Domnul Valerian Revenco:

Politica in domeniul muncii si salarizarii.

 

Domnul Ion Gutu:

Dar agentia si toate structurile care activeaza in acest domeniu au ramas la dumneavoastra?

 

Domnul Valerian Revenco:

Toate, absolut cu toate structurile si cu toate unitatile si cu toata salarizarea sint la Ministerul Economiei.

 

Domnul Ion Gutu:

O intrebare. Este in acest document un program: acordarea creditelor in conditii avantajoase pentru crearea locurilor de munca in Republica Moldova.

 

Domnul Valerian Revenco:

Da.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi, creditele rambursabile. Prevedem pentru anul 2006 suma pentru crearea a 50 de locuri de munca in Republica Moldova. Cind sute de mii de oameni nu au locuri de munca, o astfel de prevedere, as spune, este injositoare.

 

Domnul Valerian Revenco:

Intre acele cinci riscuri este si somajul.

 

 

Domnul Ion Gutu:

50 de locuri

 

Domnul Valerian Revenco:

Este si somajul. Si fondul de somaj este pentru indemnizatiile de somaj. Doi ani in urma, cind s-a format agentia, s-a luat hotarirea de a organiza aceste credite, pentru ca sint putine locuri. E adevarat, sint putine locuri, dar, deocamdata, aceasta este posibilitatea bugetului asigurarilor sociale de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vasile Balan:

Domnule ministru, cheltuielile pentru intretinerea Casei Nationale de Asigurari Sociale se planifica in jurul a 61 de milioane. M-ar interesa: cite persoane activeaza in aceasta institutie?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Valerian Revenco:

O mie trei sute.

 

Doamna Tamara Sumscaia:

O mie patru sute douazeci si patru de oameni.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc.

Si a doua intrebare. Dumneavoastra ati spus ca pensia se va dubla catre anul 2008. Cred ca a tresaltat de bucurie inima inginerilor cu sufletele romanesti, profesorilor adica, auzind ca li se va dubla pensia. Dar spuneti-mi, va rog, cum credeti dumneavoastra: un profesor cu o vechime in munca de 35 de ani, avind o pensie de 420 de lei acuma, va ajunge in 2008 sau nu, neavind alte venituri? Eu cred ca acestor oameni, pensia trebuie triplata acuma, caci in 2008 nu vom avea cui da.

 

Domnul Valerian Revenco:

Eu sint de acord nu de a tripla, dar de a inzeci, a mari de douazeci de ori, dar trebuie sa avem mijloace. Veti discutati acuma majorarea salariilor.

 

Domnul Vasile Balan:

Si inca o intrebare. Cine acorda?

 

Domnul Valerian Revenco:

Si de la aceasta, o sa se majoreze

Domnul Vasile Balan:

Da, multumesc.

Cine acorda titlul de Veteran al Muncii?

 

Domnul Valerian Revenco:

Acum acest titlu nu-l acorda nimeni.

 

Domnul Valerian Revenco:

E clar. Inseamna cu nu mai avem veterani.

 

Domnul Valerian Revenco:

Nu de aceasta

 

Domnul Vasile Balan:

Eu cunosc zeci de profesori care au muncit 40 de ani de zile si n-au avut acest titlu.

 

Domnul Valerian Revenco:

Noi am facut altceva. Am egalat persoanele care nu au distinctie de stat si au o vechime in munca de 40 de ani barbatii si de 35 de ani femeile. Ei au dreptul la unele facilitati ca si cei care au distinctie de stat. Am mers pe alta cale, sa nu revenim, sa nu repetam ceea ce a fost cindva. Dupa date, cred, incomplete, detinatorii medaliei de Veteran al Muncii, care era inminata la virsta de 60 de ani, sint peste 600 de mii in tara.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Revenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Ultima intrebare. Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Guvernul Republicii Moldova, in scopul realizarii prevederilor Legii cu privire la tineret, a adoptat doua hotariri. Printr-o hotarire a fost aprobata Conceptia de stat in domeniul tineretului, prin cealalta, a fost aprobat Programul cu privire la realizarea conceptiei nationale in domeniul tineretului. Deci, in toate documentele, de altfel documente foarte serioase, se mentioneaza ca una din prioritatile in acest domeniu este grija fata de tinara familie. Intrebarea mea, domnule ministru, este urmatoarea: cei 600 de lei indemnizatie unica, prevazute pentru nasterea primului copil

 

Domnul Valerian Revenco:

A fiecarui copil

 

 

Domnul Leonid Bujor:

..A fiecarui copil Este un ajutor serios pentru o familie tinara, incepatoare? Fie ca sint studenti, fie ca sint tineri de la tara. Imi cer scuze, intrebarea a fost pusa intr-un alt aspect. Ma refer concret la tinara familie.

 

Domnul Valerian Revenco:

E foarte putin, dar, deocamdata, asta-i posibilitatea statului, spre regret.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos pentru raspuns, domnule ministru. Va rog foarte frumos, in ciuda tuturor greutatilor de ordin economic cu care se confrunta republica noastra astazi, consider ca exista posibilitati ca, pentru lectura a doua, sa veniti cu propuneri in sprijinul tinerei familii, fiindca cei 600 de lei sunt un ajutor simbolic si nu permit tineretului nostru sa-si puna familia la cale. In caz contrar, sint nevoiti sa-si caute resurse materiale in afara tarii noastre. A ne ascunde de fiecare data

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor, pentru declaratie, va rog inainte de votare.

 

Domnul Leonid Bujor.

Va multumesc.

Ma scuzati, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu placere.

 

Domnul Valerian Revenco:

Domnule deputat,

600 de lei la nasterea fiecarui copil asta-i una din facilitatile pe care le prezinta statul tinerei familii s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc. Daca, pe parcursul urmatorilor citiva ani, vom acorda doar cite 100 de lei tinerei familii, vom ajunge la prevederile Institutului National in Domeniul Familiei din Washington, peste 4 ani nu vom mai avea tineri in republica.

Va multumesc.

 

Domnul Valerian Revenco:

Eu sint mai optimist, in acest caz.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, va multumesc. Rog sa luati loc.

Inainte de a oferi cuvint comisiei, avind aceste spirite aprinse de discutie, vreau sa atrag atentia tuturor celor prezenti in sala ca sustinerea tinerei familii, sustinerea procesului natalitatii, in ce masura, rog sa va ginditi dumneavoastra singuri, depinde de efectuarea unei plati, fie si la un nivel de 1000 sau de 2000 lei. Dar este o singura plata. Si nu poarta un caracter permanent.

Haideti sa comparam, poate o masura stimulativa sunt conditiile de salarizare, care poarta un caracter permanent lunar si trebuie sa privim situatia pe ansamblu, inclusiv in contextul Legii privind bazele sistemului de salarizare in sistemul bugetar, pe care o sa-l consideram, o sa-l examinam cu dumneavoastra in scurt timp. Sa comensuram nivelul de influenta asupra unui sau altui proces.

Eu rog comisia. Doamna Buliga, poftim.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, doamnelor si domnilor deputati, onorata asistenta,

Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie a examinat proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2006, prezentat de Guvern, si constata urmatoarele.

Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat in temeiul politicii adoptate si promovate in domeniul protectiei sociale a populatiei, actelor normative in vigoare, cu aplicarea indicatorilor macroeconomici prognozati.

Atit veniturile, cit si cheltuielile pentru anul bugetar 2006 au fost estimate in suma de 4 628 000 lei. Structura proiectului de lege reflecta doua compartimente importante: veniturile bugetului asigurarilor sociale si cheltuielile acestui buget.

Conform prevederilor articolului 11 al Legii privind sistemul public de asigurari sociale de stat, veniturile acestui buget provin din contributiile de asigurari sociale datorate de angajator si angajat, din transferurile de la bugetul de stat si din alte venituri provenite din dobinzi, amenzi si sanctiuni administrative.

Contributiile de asigurari sociale varsate de angajati si angajatori constituie partea principala a veniturilor si se estimeaza, pentru anul 2006, la 3 miliarde 794 lei, cu 836 milioane lei mai mult decit in anul curent.

La acest capitol, se cere de mentionat ca, tinindu-se cont de prevederile Strategiei de reforma a sistemului de asigurare cu pensii, se efectueaza in continuare redistribuirea ponderii cotei de asigurari sociale datorata de angajator si salariat, cea datorata de salariat fiind in permanenta crestere. Astfel, in proiect, se propune formula de 26 plus 3% fata de 27 plus 2% din anul 2005.

Si in acest proiect de lege, mai persista diferentierea taxelor de asigurari sociale, desi se observa un progres in acest sens. Astfel, pentru persoanele care practica activitati pe cont propriu, nefiind angajate in baza unui contract individual de munca, se propune stabilirea contributiei de asigurari sociale sub forma de taxa fixa. Marimea ei, pentru anul 2006, va constitui 2 013 lei, fata de 1 374 din 2005.

 

 

Tot sub forma de taxa fixa este prevazuta cota de asigurare sociala pentru persoanele fizice proprietari de terenuri agricole care isi prelucreaza terenurile in mod individual. Aceasta taxa va fi de 480 lei pe an.

Pentru lucratorii din sectorul agrar angajati prin contracte individuale de munca este propus un sistem de asigurare in care contributia datorata de angajator va constitui doar 20% din fondul de retribuire a muncii.

In Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2006, este propusa pentru prima data o schema de sustinere de catre stat a producatorilor agricoli. Astfel, 4% din suma, ce va constitui 20 din fondul de retribuire a muncii, ce urmeaza a fi platita de catre angajatorii din sfera agricola, va fi acoperita de la bugetul de stat.

Suma transferurilor de la bugetul de stat este determinata de prevederile legale in vigoare, care stabilesc drept sursa de finantare a unor pensii, indemnizatii si alocatii de la bugetul de stat. Aceasta suma se preconizeaza, in anul 2006, la nivel de 684 milioane lei, cu 160 milioane lei mai mult decit in 2005.

Concomitent, la acest capitol este preconizata suma de 38 milioane de lei, care constituie prima transa a datoriei bugetului de stat fata de bugetul asigurarilor sociale, acumulata pentru anii precedenti, precum si suma de 37 milioane lei pentru asigurarea obligatorie a judecatorilor si procurorilor, ceea ce constituie un pas important in realizarea Strategiei de reforma a sistemului de asigurare cu pensie.

Partea de venituri parvenita din dobinzi, amenzi si sanctiuni administrative se preconizeaza in suma de 18 milioane lei, fiind mai mica fata de anul 2005 cu 9 milioane lei pe motivul estimarii unui excedent bugetar la finele anului curent mai mic decit la 1 ianuarie 2005.

Compartimentul Cheltuieli este conditionat de prevederile legislatiei in vigoare ce reglementeaza stabilirea prestatiilor de asigurari sociale. Suma cheltuielilor este repartizata pe fonduri si, in principiu, la repartizare, s-a tinut cont de riscurile asigurate prevazute de legislatie, precum si de cota-parte a fiecarui risc in contributia totala de asigurari.

Astfel, repartizarea se efectueaza prin 6 fonduri: fondul de pensie, fondul de protectie a familiilor cu copii, fondul de asigurare impotriva accidentelor de munca si bolilor profesionale, fondul de indemnizatii, somaj si de recuperare a sanatatii.

Fondul de pensii constituie ponderea principala in cheltuielile preconizate si se estimeaza a fi majorat, in comparatie cu anul 2005, cu 780 422 mii lei. Spre regret, necesita a fi mentionata reducerea cheltuielilor preconizate in fondul de protectie a familiilor cu copii cu 13 milioane de lei, desi se presupune majorarea cu 100 lei a indemnizatiilor unice la nasterea copilului. Aceasta situatie persista din momentul cind plata indemnizatiilor pentru copii a fost transferata de la locul de munca al beneficiarilor la Casa Nationala de Asigurari Sociale, fapt ce a permis tinerea unei evidente mai stricte.

 

 

Totodata, se simte si influenta negativa a factorului demografic, contingentul preconizat depasindu-l de fiecare data pe cel real. In aceasta situatie, ar fi fost rationala propunerea de majorare a indemnizatiilor, in special a celor unice la nasterea copilului, propunere care a sunat astazi si in sedinta in plen a Parlamentului cu care, de asemenea, sint de acord.

Concomitent, persista situatia cind de la bugetul asigurarilor sociale de stat se fac cheltuieli pentru prestatii ce nu tin de riscurile asigurate, spre exemplu a indemnizatiilor pentru copiii in virsta de peste 3 ani si altele. Aceste plati tin, de fapt, de sistemul de asistenta sociala si constituie prerogativa statului, desi cadrul de cheltuieli pe termen mediu, aprobat de Guvern, prevede modificari in acest sens, dar aceasta se va intimpla doar incepind cu anul 2007.

Cheltuielile preconizate in fondul de asigurare impotriva accidentelor de munca si bolilor profesionale sint reduse tot din cauza reducerii contingentului real de beneficiari fata de cel preconizat. Cheltuielile estimate pentru celelalte fonduri sint in crestere fata de anul 2005, fapt conditionat si de adoptarea unor noi acte legislative sau de cresterea numarului de beneficiari.

Drept exemplu pot servi cheltuielile fondului de somaj care, conform proiectului, se propune a fi majorate in anul 2006 cu 15 milioane lei, fapt ce rezulta din modificarile operate la 27 mai anul curent in Legea nr.102 din 13 martie 2003 privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.

Proiectul de lege a fost examinat de 7 comisii permanente, care, in principiu, sustin acest proiect de lege si il propun spre examinare si aprobare in prima lectura cu obiectiile si amendamentele parvenite, care vor fi examinate la adoptarea proiectului in lectura a doua.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie propune cu majoritate de voturi proiectul de lege nominalizat spre aprobare de catre Parlament in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sunt.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Dupa desfasurarea dezbaterilor, runda de intrebari-raspunsuri, permiteti-mi sa supun votului proiectul de Lege nr.3165. Sunt doritori pentru luari de cuvint? Rog sa va manifestati. Microfonul. Cine doreste? De la tribuna centrala? Bine. Domnul Cubreacov.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamnelor si domnilor deputati, onorata asistenta,

Dupa dezbaterea de saptamina trecuta pe marginea bugetului de stat pe anul 2006, urmeaza sa ne pronuntam astazi asupra bugetului asigurarilor

sociale de stat, cu grija pentru fiecare cetatean vizat de aceasta lege a celei mai sarace tari din Europa, cum spuneam si saptamina trecuta, situata ca nivel de trai pe locul 47 din cele 47 posibile. Ne dam bine seama ca politica sociala a Guvernului este direct legata de politicile economice care, in cazul Moldovei, nu au fost si nu sunt intotdeauna chibzuite.

O observatie de principiu este ca sistemul asigurarilor sociale de stat din Moldova este unul distorsionat, fara legatura cu procesele economice din societate. Cunoastem ca in Moldova, raportat la ansamblul populatiei, avem doar 25% de angajati, dintre care 10% in sectorul de stat si 15% in sectorul privat. Fiecarui salariat din cele 25% ii revin 1,25 pensionari sau beneficiari de la bugetul asigurarilor sociale de stat, ceea ce este mai mult decit ingrijorator.

Trebuie sa remarcam, de asemenea, ca, potrivit celor mai recente statistici, consumul real final din Republica Moldova, in anul 2006, va depasi 50 miliarde de lei, in timp ce bugetul asigurarilor sociale de stat vizind peste 30% din populatia tarii noastre cuprinde doar 4,5 miliarde lei sau numai 9% din consumul real final.

Tabloul este trist si, fiti de acord, confirma tendintele de marginalizare si vulnerabilizare continua a pensionarilor si a altor categorii beneficiare de la bugetul asigurarilor de stat, intrucit pensiile si alte plati sociale cresc intr-un ritm cu mult mai mic decit ritmul de crestere a veniturilor reale ale populatiei si cu mult mai mic decit ritmul de crestere a preturilor.

Acest lucru atesta incapacitatea Guvernului Tarlev de a colecta toate veniturile la buget, raminind tributar conceptului eronat ca partea cea mai mare a veniturilor bugetare trebuie sa se formeze din perceperea taxei pe valoare adaugata la marfurile de import.

Daca, in anul 2001, pensia medie constituia 25% din salariul mediu pe tara, in anul 2006 Guvernul Tarlev propune micsorarea acesteia la o valoare mai mica de 20% din salariul mediu, lucru inacceptabil intr-o societate care si-a propus eradicarea saraciei drept prioritate nationala.

Este ingrijoratoare si discriminarea rezultata din faptul ca, raportat la anul 2003, de exemplu, fondul de pensie pentru functionarii publici urmeaza sa creasca de 10 ori, atingind cifra de 50 milioane de lei, in timp ce, in aceeasi perioada, pensiile celorlalti pensionari muritori de rind urmeaza sa creasca doar de 1,8 ori.

Aici se confirma zicala populara Cine-mparte parte-si face, iar din principiile unui sistem, declarat solidar, de asigurari sociale nu se mai alege nici praful.

In conditiile in care cifrele de ansamblu ale bugetului asigurarilor sociale de stat ar urma sa creasca fata de anul curent cu 22%, si am inregistrat pentru prima oara in ultimul deceniu o tendinta pozitiva de crestere a natalitatii, observam ca Guvernul mentine la nivelul anului anterior, de 200 de milioane de lei, volumul indemnizatiilor pentru familiile cu copii, ceea ce este descurajator intr-o tara tot mai imbatrinita ca Moldova. Am fi vrut ca marimea acestor indemnizatii pentru familiile cu copii si indemnizatiile acordate la nastere sa fie cel putin la nivelul tarilor vecine Ucraina si Romania, pentru a nu transforma Republica Moldova intr-o groapa demografica.

 

 

Capitolul Venituri al proiectului de buget discutat prevede colectarea, in fondul social, de la tarani a 211 milioane de lei sau cite 480 de lei de persoana. Asta, pe linga povara apasatoare pe care o reprezinta pentru taranul nostru taxa pe valoare adaugata la productia si tehnica agricola, plus plata absurda a accizelor la combustibil. Ne mira ca Guvernul nu vrea sa inteleaga rolul economic al accizelor, care, in toata lumea, reprezinta un impozit pe bunurile de lux, iar motorina, cu care taranul moldovean trebuie sa-si are pamintul, numai obiect de lux nu poate fi.

In acest context, promisiunile privind eventualele compensatii acordate taranilor in contul perceperii T.V.A. si accizelor la combustibil par cit se poate de absurde. Guvernul ar fi facut mai bine sa se gindeasca cum sa evite acest circuit vicios, care implica procedurile costisitoare de percepere a celor 211 milioane de lei de la tarani, iar apoi sa arunce banii pe fereastra pentru redistribuirea catre tarani a acelorasi sume, cu simpla diferenta ca sunt mai mici.

Guvernul a prevazut plata a peste 6 milioane de lei pentru incasarea contributiilor de catre perceptorii fiscali si alte circa 43 milioane de lei doar pentru distribuirea pensiilor si deservire bancara. Fiti de acord, stimati colegi, ca este vorba, in acest caz, doar de o aflare in treaba, care ne va costa cu mult mai scump decit daca fiecare taran ar fi, pur si simplu, scutit de plata a cite 480 de lei in fondul social, iar deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat ar fi compensat prin transferuri de la bugetul de stat, si anume din fondul de sustinere a agriculturii.

O nedreptate evidenta transpare din articolul 7 al proiectului, prin care locuitorimea de la sate care nu detine terenuri in proprietate si nici nu le arendeaza, dar lucreaza pe pamintul altcuiva, fara a avea un contract de munca, dupa cum este cazul majoritatii celor vizati, are in fata doar posibilitatea achitarii sumei de 1795 de lei anual de persoana daca doreste sa aiba o pensie la batrinete. Asta in timp ce restul taranilor ar urma sa contribuie anual cu 480 de lei.

Este, in general, cunoscut faptul ca, in ultimii ani, prapastia dintre cei bogati si putini si cei saraci si multi se adinceste vazind cu ochii. Tocmai in aceasta situatie, este ingrijoratoare preocuparea exagerata a Guvernului pentru patura bogata, scutita de contributia proportionala la fondul de asigurari sociale, dupa cum se vede din articolul 6 punctul 2 al proiectului de lege prezentat, care stabileste plafonul de doar 3 salarii medii pe tara, indiferent de veniturile destul de grase ale paturii mici a celor bogati. Aceste scutiri generoase, acordate bogatilor de catre Guvernul Tarlev, diminueaza artificial veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat si face ca greul acestui buget sa cada tot pe umerii celor saraci.

In anul 2006, saracii celei mai sarace tari din Europa vor fi obligati sa plateasca 118 milioane de lei, dupa cum rezulta din proiect, pentru intretinerea si functionarea sistemului public de asigurari sociale, dintre care doar Casa Nationala de Asigurari Sociale va inghiti peste 60 milioane de lei. Aceste cheltuieli exagerate si inutile se datoreaza faptului ca, fata de anul 2002, ca sa ne

 

raportam la o perioada anterioara, functionarimea din sistem a crescut cu peste 120 %, adica de la 657 persoane la 1 437.

Grupul Partidului Popular Crestin democrat a pregatit o serie de propuneri si amendamente concrete la bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 si le va prezenta Parlamentului spre examinare in comisii si in sedinta plenara.

Votul final al deputatilor Partidului Popular Crestin Democrat va depinde, in totala masura, de receptivitatea majoritatii parlamentare fata de propunerile noastre.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Fractiunea Alianta Moldova Noastra.

Domnule Urechean, va rog.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi deputati si membri ai Guvernului, onorata asistenta,

Bugetul asigurarilor sociale reflecta politicile si nivelul dezvoltarii social-economice a tarii. El demonstreaza mai mult decit niste cifre de venituri si cheltuieli prevazute de stat pentru asigurarea sociala a cetatenilor.

Pornind de la acest postulat, proiectul propus spre examinare, ca in cazul bugetului de stat, este departe de a oferi o viziune progresista asupra modului de solutionare a problemelor sociale.

Prioritatile statului in acest domeniu sint reduse in mod simplist la majorari nesemnificative cu citiva lei si doar a unora dintre alocatiile destinate celor saraci. In proiectul bugetului asigurarilor sociale lipsesc, in continuare, programele conceptuale orientate inspre inlaturarea premiselor saraciei, care sufoca populatia Republicii Moldova.

Guvernul exploateaza cresterea veniturilor bugetare, dar se dovedeste a fi incapabil sa ofere solutii pentru distribuirea coerenta a acestor venituri. Proiectul comporta acelasi caracter discriminatoriu care stimuleaza cresterea decalajului, a prapastiei dintre bogati si saraci.

Paturile socialmente vulnerabile constituie circa 40% din totalul populatiei, raminind fara suportul obligatoriu al unor programe sociale, menite sa le asigure accesul la servicii sociale de calitate, medicale, educationale si altele.

Cea mai expusa din acest punct de vedere este populatia rurala. Se stie ca satul moldovenesc este cel mai puternic afectat. Aici, locuiesc 70% din numarul celor saraci, dar, in mod paradoxal, Guvernul a majorat anume povara contributiilor sociale achitate de proprietarii de terenuri agricole pina la 480 de lei pentru o persoana.

In schimb, taranilor li se ofera doar dreptul la o pensie minima si la ajutor doar de deces. Aceasta abordare incalca dreptul cetatenilor din mediul rural la asigurari sociale corespunzatoare efortului depus de ei pentru supravietuirea sectorului rural.

 

 

Aceeasi politica sa observa in cazul tuturor salariatilor. Pe contul lor, Guvernul vrea sa sporeasca veniturile la bugetul asigurarilor sociale, majorind contributiile individuale cu peste 33%. Se prevede ca ponderea acestor acumulari, in totalul veniturilor la bugetul asigurarilor sociale, sa creasca de la 5,6% in 2005, la 8,2 in 2006, in timp ce contributia angajatorilor se reduce la 26%.

Ca parte componenta a bugetului de stat, cel al asigurarilor sociale trebuie sa influenteze direct reducerea saraciei. Ma refer, in primul rind, la mecanismul de indexare a pensiilor, a indemnizatiilor si compensatiilor nominative, precum si la reflectarea reala a numarului de beneficiari de asistenta sociala.

La acest capitol, fondul de pensie prevede, in 2006, doar indexarea pensiilor de asigurari sociale. Sint totalmente ignorate persoanele cu cele mai stringente necesitati, in primul rind cele care beneficiaza doar de pensie minima. Astfel, batrinii neasigurati sint abandonati din nou, lipsiti de grija necesara din partea statului.

Din proiect, se deduce dezvoltarea slaba a serviciilor acordate familiilor si grupurilor sociale aflate in dificultate, inclusiv persoanelor cu disabilitati si familiilor acestora. Fondul de protectie a familiilor cu multi copii este redus cu 14 milioane de lei, o masura foarte, foarte dura, avindu-se in vedere situatia demografica negativa din Republica Moldova.

Majorarea doar cu 100 de lei a indemnizatiilor unice la nasterea copilului este un suport mizer pentru familiile tinere. Acesti bani sint incompatibili cu necesitatile, chiar daca am avea in vedere doar alimentatia normala a nou-nascutilor.

Alianta Moldova Noastra considera obligatorie aplicarea unei politici complexe de stimulare a natalitatii prin acordarea unor suporturi progresive la nasterea fiecarui copil urmator si vom face propuneri concrete in legislatie in lectura a doua.

Lipsesc solutiile si in problema prestarii serviciilor de calitate in educatie si in ocrotirea sanatatii. Actualul Guvern aplica practica de formare a bugetelor prin impunerea normelor de la nivel central, iar a realizarilor, de la nivel local.

Autoritatile locale sint lipsite de posibilitatea de a distribui resursele conform necesitatilor si prioritatilor sociale locale. Guvernul a uitat, probabil, de angajamentul luat in cadrul Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei. Ea prevede ca, in anul 2006, bugetul asistentei sociale sa fie separat de cel al asigurarilor sociale de stat, fapt ce lipseste in proiectul discutat.

Aprofundarea inechitatii sociale este ilustrata prin situatia copiilor din familiile sarace, in primul rind a celor de la sate. Doar 74% din acesti copii sint scolarizati in invatamintul secundar. Studii superioare obtin doar 7% din familiile sarace. La sat, rata copiilor cuprinsi cu studii medii generale constituie doar 76%,

cu studii superioare doar 6%, pe cind, in localitatile urbane, ea este egala cu 81 si respectiv 29%.

Aceeasi situatie se pastreaza si in ocrotirea sanatatii. Prin reformele promovate alogic in domeniu de catre guvernanti, accesul la serviciile medicale este limitat doar la circa de 55% din populatia Moldovei, iar majorarea costului

 

politei de asigurare medicala obligatorie formeaza o bariera suplimentara pentru cei lipsiti de un loc de munca.

Depasirea situatiei poate fi obtinuta doar prin aplicarea principiilor economiei libere in domeniul deservirii medicale. In loc sa dezvolte concurenta pe piata acestor servicii, Guvernul intervine agresiv in sectorul asigurarilor medicale facultative, in cel al medicinii private si al farmaceuticii.

Puterea elimina, in esenta, initiativa si investitiile private din aceste domenii, le compromite prin presiuni administrative si propagandistice, transferind afacerile si fluxurile financiare sub controlul gruparilor protejate de guvernanti.

Iata in ce consta esenta metodelor aplicate in toata economia moldoveneasca, in toate sferele vietii sociale. Ele spulbera orice sperante de progres si pretentiile puterii de virf de orientare spre standardele europene si spre integrare in Uniunea Europeana.

Numarul de salariati din economie s-a redus, ceea ce a dus la micsorarea numarului de persoane asigurate si au afectat negativ cresterea contributiilor la asigurarile sociale.

Cetatenii Republicii Moldova care muncesc peste hotare s-au pomenit in afara sistemului de asigurari sociale obligatorii. Somajul determina direct emigrarea fortei de munca. Aproape 350 de mii de oameni au plecat la munca peste hotare numai in anul 2004, conform statisticilor oficiale. Daca cei aproape un milion de gastarbeiteri ramineau in Moldova, ei ar fi completat statistica somerilor.

Autoritatile speculeaza lipsa acestor oameni pe ai caror bani se bazeaza cresterea veniturilor in buget, fara a-si asuma obligatii sociale in fata lor.

Bugetul asigurarilor sociale prevede o serie de programe pentru sprijinirea somerilor cu o alocatie de circa 35 milioane de lei. Numai intretinerea Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca ne va costa 7,5 milioane lei, pe cind doar 0,5 milioane lei sint prevazute pentru credite directe destinate a tocmai 50 de locuri de munca noi in anul 2006.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut, domnule Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da. Cam departe de promisiunile electorale ale guvernantilor. Rezultatele unor asemenea nonconcepte sint relevante in cadrul tirgurilor de locuri de munca pentru tineri, unde, in 2005, s-a oferit un salariu mediu doar de 900 de lei. Comparati, va rog, cu investitiile cifrate la 15 si 70 mii de lei pentru pregatirea universitara a unui specialist.

Tinerii constituie categoria cu cel mai mare risc de somaj, in special absolventii institutiilor superioare de invatamint. Incidenta somajului in aceasta grupa a crescut de la 15,3% in 2002 la 25,2% in 2004, iar anul curent, acest indicator va urca la 30%.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa incheiati, domnule Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Incheiem, daca ne grabim.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu ne grabim, 10 minute au expirat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da.

Am expus aceste critici pentru ca, dupa 4 ani de guvernare, cetatenii asteapta de la actuala putere politici sociale mult mai eficiente, mai ales ca ele au fost promise in alegerile parlamentare. Dar, pentru ca e vorba de soarta oamenilor, Alianta Moldova Noastra va contribui la imbunatatirea proiectului si va participa totusi la votarea lui.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Fractiunea Partidului Democrat. Doamna Grosu, va rog, la tribuna centrala.

 

Doamna Lora Grosu:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, doamnelor si domnilor deputati.

Fractiunea Partidului Democrat a examinat proiectul de Lege a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 si expune urmatoarele propuneri pentru lectura a doua.

Pina la moment, nu este creat un sistem de evidenta individuala a cotelor de asigurari sociale a cetatenilor, fapt ce cauzeaza o discrepanta intre marimea contributiei si marimea pensiei. Pierderea increderii cetatenilor in reabilitatea si egalitatea sistemului duce la tainuirea veniturilor si eschivarea, prin diferite metode, de la plata contributiilor.

Elaborarea legii anuale a bugetului fara un temei bine argumentat financiar, distribuirea cheltuielilor prin fonduri sint arbitrare si sint fondate mai mult pe necesitate, decit pe marimea cotei de asigurare de fiecare risc, aceasta cota fiind modificata si ea arbitrar an de an.

De aceea, in septembrie 1998, a fost adoptata strategia de reforma a sistemului asigurarilor cu pensie. Multe prevederi ale acestei strategii nu au fost realizate, nu au fost intreprinsi pasi concreti de unificare a sistemului de pensionare. Nu a fost creat un sistem privat de asigurari cu pensie prin care cetatenii, care dispun de posibilitate, si-ar putea asigura o pensie suplimentara pentru a-si asigura cel putin in mod individual un trai decent la batrinete.

In cazul cind ar exista o evidenta stricta a cotelor de asigurari sociale, acest sistem suplimentar ar putea fi creat si in cadrul Casei Nationale de Asigurari Sociale prin crearea unui fond aparte. Astazi insa nu exista siguranta ca banii

 

transferati Casei Nationale de Asigurari Sociale vor fi utilizati in stricta concordanta cu destinatia lor.

Prin noua lege de pensionare, au fost lichidate inlesnirile pensionarilor care au lucrat in conditii nocive. A fost o masura echitabila pentru toti ceilalti contribuabili, dar nu si pentru cei ce continua sa activeze in conditii nocive.

In strategie, este indicat ca ei pentru patroni, adica pentru cei ce utilizeaza rezultatul muncii lor, ar trebui sa plateasca o cota de asigurare sporita in caz cind nu pot imbunatati conditiile de munca. In acest caz, aceasta inlesnire la pensionare ar putea fi pastrata.

Asemenea prevederi in proiectul bugetului asigurarilor sociale lipsesc din an in an. La capitolul Cheltuieli, sint prevazute multe cheltuieli ce nu constituie obiectul asigurarilor sociale.

La fondul de somaj, conform legislatiei privind sistemul public de asigurari sociale, riscul asigurat, in cazul cind se plateste cota de asigurare respectiva, constituie doar o plata de indemnizatie de somaj.

In proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale sint prevazute cheltuieli, acordarea creditelor pentru procurarea utilajului destinat amenajarii locului de munca pentru invalizi, cheltuieli pentru medierea muncii, stimularea mobilitatii fortei de munca, cercetari de marketing, eficienta fortei de munca si multe altele.

Toate sint masuri foarte bune si necesare, dar nu este nici un temei juridic pentru a include aceste cheltuieli in bugetul asigurarilor sociale. Mai mult decit atit, sint prevazute cheltuieli de 758 de mii de lei pentru intretinerea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, organ public ce elaboreaza si promoveaza politica statului in domeniul ocuparii fortei de munca.

Prin urmare, statul trebuie sa fie cel care finanteaza intretinerea agentiei, precum si promovarea activitatii ei. Partidul Democrat este ingrijorat si de asigurarea cu pensii a celor ce muncesc in sectorul agrar. Guvernul, nici pina in prezent, nu a elaborat o strategie de pensionare a sectorului agrar.

Stim ca, astazi, oamenii din agricultura au cel mai mic salariu, cea mai mica pensie. La fel, Partidul Democrat este ingrijorat si de cresterea sporului natural negativ, ceea ce propune majorarea indemnizatiei la nasterea copilului. Cel putin sa incepem de la 1000 de lei. In sistemul asigurarilor sociale s-au adunat numeroase probleme spre rezolvare.

Instabilitatea financiara de durata a sistemului, evidentiata si mai inainte, legislatia fragmentata si neuniforma in domeniul asigurarilor cu pensii, marirea relativ mica a pensiei si indemnizatiilor cetatenilor.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Fractiunea P.C.R.M., domnul Eremciuc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, ,

 

M , . , , . , , - , , . .

, . - , . , . - . -, , , 2001 .

, , . . , . . , , . , .

. 2000 75 . 600 . , 258 . 86 .

, , , , , , , , . , . .

, , 30%. . , , .. , .

, , , , , , - 2006 , 990 .

, , , , . , , . , .

. 1- 18,5%. 25% . . , . - .

29 . .

, . , . 160 , , 380 , , , , , .., .

. , , , , .

. , , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Dupa luarile de cuvint din partea tuturor grupurilor parlamentare, supun votului proiectul de Lege.

Microfonul nr.3. Domnule Stepaniuc, va rog.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Cind vorbim in fata Parlamentului si in fata opiniei publice trebuie sa operam totusi cu cifre concrete. Deci, eu, ca presedinte al Comisiei pentru invatamint, vreau sa spun ca cifrele cu care a operat domnul Urechean sint absolut false.

Admiterea studentilor, in ultimii ani, la institutiile superioare de invatamint s-a facut, sat-oras 50 la 50. Anul trecut 60 la 40. 60 din localitatile rurale. Si aduce argumente ca noi acolo admitem numai 9%, deci, este un fals. Si este alt fals. Deci, frecventeaza azi scolile, sa vorbim asa, gimnaziile si liceele in localitatile rurale aproximativ 0,7 sutimi procente. Si nicidecum 25% cum ati spus dumneavoastra.

Deci, sint niste falsuri. Trebuie sa ne documentam si sa vorbim cinstit in fata opiniei publice.

 

Domnul Marian Lupu:

O replica, microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Eu cred ca am dreptul la replica.

Domnule Stepaniuc, noi vom da date statistice. Nu sint luate din vint, nu sint date propagandistice ale dumneavoastra, dar sint date oficiale. Le vom prezenta si vom discuta la acest capitol.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege a bugetului. Rog putina liniste.

Nr. de intrare 3165.

Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog, sa voteze.

Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.3165 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Inainte de a proceda la urmatoarea etapa Domnule Braghis, o propunere?

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cer scuze Parlamentului, dar s-a intimplat un lucru. Ieri am discutat in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati modificarile la Codul electoral, despre care s-a vorbit astazi, si s-a propus sa fie introdusa in ordinea de zi pentru ziua de miine. Totodata, ieri, in cadrul aceleasi sedinte in comisie, au fost propuse lucruri absolut necesare pentru organizarea alegerilor din municipiul Chisinau, care trebuie sa devina parte componenta a Codului electoral.

Aceasta initiativa legislativa a fost inregistrata astazi cu numarul 3686. De aceea, rugamintea mea, ca unul din autori, este sa o includem pentru ziua de miine, fiindca altfel Comisia Electorala Centrala nu poate lucra. Nu, este inclusa o alta initiativa, aceasta este o initiativa care este inregistrata astazi. De aceea, rugam sa fie inclusa.

Continutul este coordonat cu membrii comisiei. Ramine sa acceptam ca miine sa dezbatem acest lucru in Parlament si sa-i dam posibilitate Comisiei Electorale Centrale sa lucreze normal.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, opinia comisiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc. Confirm aceasta propunere. Intr-adevar, ieri, in cadrul examinarii acestei initiativei legislative, am ajuns la concluzia ca este necesara inca o initiativa legislativa, care a si fost formulata.

Domnul Marian Lupu:

Deci, sustineti, da?

Stimati colegi,

Supun votului suplimentarea ordinii de zi pentru sedinta zilei de miine, 4 noiembrie, cu proiectul nr.3686. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc, propunerea este acceptata.

Inainte de a proceda la urmatoarea etapa a sedintei de astazi, mai precis la intrebari si interpelari, dupa care voi oferi 10 minute pentru declaratia solicitata, ora intrebarilor si interpelarilor facind parte componenta a sedintei conform Regulamentului, as dori sa mentionez ca, pe parcursul saptaminii ce s-a scurs, mai multi colegi ai nostri si-au sarbatorit ziua de nastere. Mai precis: doamna Vitalia Pavlicenco, domnul Iurie Rosca, domnul Valeriu Guma, domnul Iosif Chetraru, domnul Mihail Camerzan, domnul Semion Dragan si, cu aceasta ocazie, sa-i felicitam pe colegii nostri, dorindu-le mult succes, sanatate si cele mai alese urari de bine. (Aplauze)

Ora intrebarilor si interpelarilor. Pentru inceput, la prima etapa, invitatii, care reprezinta structurile guvernamentale, vor oferi raspunsuri la intrebarile adresate saptamina trecuta.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Gheorghe Duca, presedintele Academiei de Stiinte a Republicii Moldova. Dumnealui va prezenta o informatie care se refera la executarea contractului Guvernul Republicii Moldova si compania REDECO.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Mult stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

O luna in urma, am fost numit de catre Guvern presedinte al Comisiei de supraveghere a executarii contractului dintre Guvernul Republicii Moldova si compania americana REDECO. Vreau sa va spun ca am avut o sedinta la care am facut un schimb de pareri.

Comisia este foarte serioasa. Vicepresedinti ai comisiei sint: ministrul industriei si ministrul ecologiei.

Sint directori de departamente, standarde.

Noi am facut un schimb de pareri si am ajuns la concluzia: deoarece a expirat termenul de concesiune de 10 ani de zile al companiei REDECO de exclusivitate a cercetarii si exploatarii gazelor pe tot teritoriul Republicii Moldova, dar acordul de concesiune este de 20 de ani, Guvernul trebuie sa-si expuna pozitia sa de a prelungi sau nu acest acord de concesiune.

Noi am format o comisie in frunte cu presedintele, cu ministrul industriei, ca presedinte al comisiei, care trebuie sa pregateasca, pentru saptamina urmatoare, propuneri de modificare a acordului de concesiune.Conform acordului, compania REDECO, la fiecare sfirsit de an, da dare de seama la sedintele Guvernului asupra a ceea ce a efectuat. Ce a efectuat, in genere, pina acum aceasta companie?

A deschis 8 sonde, 5 dintre care functioneaza. In jurul a 1000 de tone se exploateaza in satul Valeni. In localitatea Victorovca, se exploateaza gazul. S-a construit o uzina de rafinare sau de distilare a petrolului in Comrat in baza terminalului din Comrat.

Principalul insa n-a fost executat de aceasta companie. Cel mai important lucru pentru care s-a negociat exclusivitatea acestei companii pe teritoriul Republicii Moldova a fost ca ea sa constate si sa ne dea raspuns daca avem sau nu petrol si gaz in Republica Moldova. Deci, compania, din pacate, nu a efectuat cercetari ca sa ne dea raspuns la aceasta intrebare. Pentru a da raspuns, este necesar de doua chestiuni:

Prima. Fotografiile care se fac de pe satelitii din jurul Pamintului demonstreaza si foarte multe persoane spun ca la sudul Moldovei avem cantitati de gaz si cantitati mari de hidrocarburi.

Pentru a confirma aceasta, este necesar de forat la adincimi de la 1 kilometru pina la 3 kilometri. Din pacate, compania REDECO nu a forat. Toate cele 54 de sonde forate in vremea Uniunii Sovietice au fost inchise, iar compania REDECO a deschis 8 sonde, o parte dintre care le exploateaza si obtine petrol. Ele au fost forate pina la adincimea de 1 kilometru.

In discutia membrilor comisiei a aparut o propunere care, probabil, o sa fie inaintata Guvernului: sa nu i se prelungeasca companiei REDECO exclusivitatea. Daca sint doritori, cheltuielile sint foarte mari, daca sint doritori din partea unor companii de a efectua aceste cercetari, trebuie anuntat un tender. Cine doreste poate sa negocieze cu Guvernul. Asta este parerea comisiei. Decizia insa o va lua Guvernul. Aceasta este toata informatia pe care am vrut s-o aduc la cunostinta dumneavoastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult pentru informatie.

Aveti intrebari?

Domnule Popa?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Am dat aceasta interpelare fiindca, intr-adevar, compania REDECO- Moldova nu si-a onorat obligatiile. In primul rind, contractul a fost incheiat in '95. Situatia de atunci o cunoaste foarte bine si domnul Cosarciuc. Dumnealui a semnat toate documentele respective in Guvernul care activa atunci. Ma intereseaza insa responsabilitatile companiei.

Nu s-a facut nimic timp de 10 ani de zile. Toate sondele acestea despre care vorbiti dumneavoastra astazi nu functioneaza , mai ales la Victorovca, despre care ati mentionat, este demult inchisa. Astazi, toate localitatile care au fost gazificate nu primesc gaz si, mi se pare, toti banii alocati si din partea Republicii Moldova au fost, pur si simplu, ori spalati, ori cheltuiti anapoda.

De aceea, am cerut aceasta informatie, sa vedem ce facem mai departe. Daca este necesar ca aceasta companie sa activeze mai departe pe teritoriul Republicii Moldova, este o problema. Daca exista niste interese este cu totul alta problema.

 

 

Prin urmare, problema trebuie studiata mai profund. Cred ca, la urmatoarea sedinta, vom avea o informatie foarte serioasa.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Domnule presedinte,

Dumneavoastra aveti raspunsul acum? Poftim.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Vreau sa spun inca o data. Republica Moldova nu a alocat finante pentru aceste activitati. Au fost finantele companiei REDECO. Din pacate insa, ea nu si-a onorat responsabilitatile si obligatiile pe care si le-a asumat in acordul cu Republica Moldova.

De cea mai mare importanta a fost forarea la adincimi mai mari si constatarea existentei sau inexistentei gazului sau petrolului. Aceasta a fost intrebarea principala. Am relatat deja ce au facut ei. Au construit o uzina.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Au deschis

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Duca, va multumim. Da, va multumim.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Mai mult nimic n-au facut

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Doamna Pavlicenco, dumneavoastra n-ati dat aceasta intrebare si mi se pare ca nu aveti acest drept.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Eu inca o data vreau sa va spun: comisia va pregati propuneri pentru Guvern si Guvernul se va expune.

 

Doamna Maria Postoico:

La urmatoarea sedinta, pregatiti intrebarea in scris si noi o transmitem pentru a fi studiata.

 

 

Domnul Gheorghe Duca:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule presedinte Duca.

Deci, deputatii au solicitat, inclusiv Vitalia Pavlicenco, raspunsul la intrebarea: care sint criteriile de selectare a persoanelor pentru functiile diplomatice? Dumneaei a primit si raspuns scris.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am solicitat Procuratura sa vina. In privinta domnului Ostalep sau de la minister n-am solicitat. Am solicitat sa vina de la Presedintie. Si iata, daca astazi erau de la Presedintie da, in privinta acestei probleme Pentru ca de la Presedintie n-am primit nici in scris si n-au venit sa prezinte nici verbal raspunsul.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Deci, dumneavoastra nu solicitati mai departe sa discutam acest subiect?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Este ministrul adjunct?

 

Doamna Maria Postoico:

Nu este.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pai, cu atit mai mult.

 

Doamna Maria Postoico:

A, Ministerul de Externe este. Da? Valeriu Ostalep. Da, este.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, asta-i discutie inutila. Ministerul de Externe, eu l-as fi intrebat ce face pentru ca sa-si promoveze diplomatii de cariera. Pentru ca mi-a dat un raspuns ca totu-i numai la decizia Presedintelui. Iar cit priveste Presedintele Voronin, il astept in continuare.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Este clar.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sa vina sa explice, pe ce criterii se delegheaza ambasadorii.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc, doamna Pavlicenco.

Deci, urmatorul subiect, cu privire

Da, poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Sergiu Stati:

Am vrut numai sa informez ca noi, de fapt, am convenit sa ascultam problema aceasta la sedinta comisiei si nu la sedinta in plen a Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine.

Este invitat la tribuna centrala domnul viceministru.

Va rog, aveti raspuns la urmatoarele intrebari care au fost adresate de catre Veaceslav Untila?

Nu se refera la subiectul dumneavoastra, doamna Pavlicenco. Nu incurcati, sa ducem mai departe sedinta. A fost inchis subiectul dumneavoastra. El a fost inchis, subiectul. Doamna Pavlicenco, luati loc. Subiectul dumneavoastra este inchis.

Urmatorul subiect, cu privire la lipsa autoritatilor Republicii Moldova de la receptia data de ambasada Ungariei la Chisinau cu prilejul zilei Republicii Ungare.

Asupra urmatorului subiect, domnule Susarenco, dumneavoastra insistati? Referitor la numarul de cetateni ai Republicii Moldova plecati la munca in Federatia Rusa si decedati acolo si la implicarea Ambasadei Republicii Moldova la Moscova in problema data.

Poftim, domnule viceministru, la microfonul central.

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Va multumesc.

Stimata doamna presedinte, stimati membri ai Parlamentului,

Cu referire la interpelarea domnului Susarenco, vreau sa mentionez ca protejarea intereselor cetatenilor nostri peste hotare este prioritatea activitatii noastre externe si a Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene in mod special.

Astfel, protejarea intereselor cetatenilor nostri, inclusiv ale celor aflati la munca peste hotare, sint in atentia permanenta a institutiei pe care o reprezint.

Referindu-ma la intrebarea dumneavoastra, vreau sa mentionez ca, in ceea ce priveste numarul si statistica oficiala, intimpinam anumite greutati din motivul ca evidenta consulara este o procedura benevola si, in cazul in care cetatenii care sint peste hotare nu infaptuiesc aceasta procedura, este foarte greu de operat cu cifre exacte. In asa caz, putem doar sa va prezentam informatii generale care sint in vizorul ambasadelor noastre.

La intrebarea dumneavoastra pot sa va spun ca, potrivit informatiei obtinute de la ambasada Republicii Moldova in Federatia Rusa, in ultimii 5 ani, pe teritoriul Federatiei Ruse, au decedat 271 de cetateni ai Republicii Moldova, in 65 de cazuri de deces, organele de resort ale Rusiei au intentat dosare penale.

Misiunea principala a ambasadei noastre este monitorizarea procedurilor penale respective si informarea permanenta a rudelor si a persoanelor interesate.

Numai in cazurile in care nu sint depistati apropiatii sau rudele persoanei decedate, ambasada noastra in Federatia Rusa este informata oficial de catre autoritati. In restul cazurilor, obtinem informatii din diverse surse.

Raspunzindu-va direct la intrebarea dumneavoastra, conform statisticii de care dispunem, in ultimii 5 ani, pe teritoriul Federatiei Ruse, au decedat 271 de cetateni moldoveni.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule viceministru, pentru informatia data. As dori sa parvina informatie si de la Procurorul General, si de la Serviciul Vamal. Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, luati loc.

Invit la microfonul central pe domnul viceministru al agriculturii si industriei alimentare Anatolie Spivacenco, pentru a da raspuns la subiectul adresat de catre deputatul Ion Varta, si anume despre masurile intreprinse pentru comercializarea surplusului de productie apicola pe piata externa.

 

Domnul Anatolie Spivacenco:

Mult stimate domnule Presedinte, stimati domni deputati,

Permiteti a face o informatie cu privire la interpelarea domnului deputat Ion Varta, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 27 octombrie curent, referitor la problemele cu care se confrunta apicultura, inclusiv comercializarea produselor ei.

Apicultura, in Republica Moldova, este o ramura a sectorului zootehnic, care asigura societatea cu produse apicole si contribuie la polenizarea culturilor entomofile. Aceasta ramura se dezvolta preponderent in sectorul particular, conform principiilor economiei de piata.

Actualmente, in tara, se numara circa 87 mii de familii de albine. Anual, in republica, se produc circa 2 000 tone de miere de albine, din care se exporta circa 700 de tone. Consumul de miere pe cap de locuitor constituie in jurul a 0,5 - 3 kg anual, in comparatie cu unele tari dezvoltate unde consumul este de pina la 2 kg, ca, de exemplu, Germania.

 

 

 

Problemele principale cu care se confrunta apicultorii sint:

- deficienta pietei de desfacere a acestor produse;

- scumpirea inventarului apicol;

- cheltuielile de transportare sporite;

- scumpirea medicamentelor de profilaxie;

- inexistenta in tara a unor standarde nationale armonizate la cerintele Europene;

- inexistenta unui laborator de testare a acestor produse.

Sarcina primordiala, care sta in fata statului, este asigurarea tuturor conditiilor ce ar da posibilitatea producerii si comercializarii acestor produse.

In ultimii ani, apicultura Republicii Moldova se bucura de o atentie sporita din partea conducerii de virf a tarii noastre. Domnul Presedinte si domnul Prim-ministru au efectuat vizite de lucru la Asociatia republicana a apicultorului Apesmelifera.

In sedinta din 4 august 2005, domnul Prim-ministru, cu participarea apicultorilor si reprezentantilor ministerelor de resort, au examinat aceste probleme. Au fost propuse solutii la problemele dezvoltarii apiculturii. Ministerele si departamentele respective au fost insarcinate cu intreprinderea de masuri in vederea solutionarii problemelor.

Sub egida Ministerului Agriculturii, la 19-20 august 2004, la Chisinau, a avut loc un simpozion international sub genericul Tehnologiile moderne de intretinere a albinelor si de producere a produselor apicole. Specialistii in domeniu au fost convocati in mai multe consfatuiri cu Asociatia republicana a apicultorilor, in care au fost examinate aceste probleme. S-au analizat si elucidat deficientele bazei legislative si normative in domeniu. Examinind baza legislativa din strainatate (Romania, Italia, Ucraina, Federatia Rusa, Kazahstan, Bascortostan) si acumulind informatii necesare elaborarii unui proiect de lege a apiculturii, Guvernul a pus in sarcina Ministerului Economiei si Comertului sa examineaze in Comisia Europeana problemele legate de reducerea taxei vamale la exportul mierii in tarile europene; Serviciului de Standardizare si Metodologie sa elaboreze standarde armonizate la cerintele Uniunii Europene; Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, in comun cu institutiile de profil subordonate, sa elaboreze propuneri de includere a unei cantitati minime de miere pe zi in portia alimentelor pentru copii la institutiile prescolare si de invatamint, a bolnavilor si a altor persoane intretinute social si sa elaboreze recomandari metodice de utilizare rationala a produselor apicole.

Ministerul Agriculturii a gasit de acum mijloace financiare pentru procurarea de utilaj si dotarea laboratorului de testare a acestor produse.

Societatea Moldexpo, in comun cu Asociatia Republicana a Apicultorilor, isi extinde spectrul exponatelor apicole la expozitii, de care au fost, recent, la Moldexpo.

De asemenea, am lucrat impreuna cu agentii economici, care utilizeaza aceste produse in vederea spectrului de produse in care va fi utilizata mierea.

 

 

In urma masurilor intreprinse, este elaborat, definitivat si contrasemnat un proiect de lege a apiculturii, remis Guvernului spre aprobare. Este elaborat un

Program national de dezvoltare a apiculturii pina in anul 2015. Sint gasite mijloace financiare de 0,5 milioane euro pentru procurarea de utilaj. In prima jumatate a anului viitor, se va institui un laborator central de stat pentru certificarea produselor apicole. Este elaborat si multiplicat Pasaportul prisacii, care se repartizeaza actualmente apicultorilor pentru inregistrarea si coordonarea activitatii lor. Este elaborat si multiplicat Certificatul de rasa al marcii de albine, care, de asemenea, se repartizeaza apicultorilor.

Aceste masuri si multe altele au contribuit la ameliorarea situatiei din ramura, fapt demonstrat prin cresterea numarului familiilor de albine de la 65000, din 2001, la 87000 in 2005 sau de 34%.

Sustinerea, in continuare, de catre Parlament a proiectului de lege, care va fi inaintat in timpul apropiat, va contribui la ameliorarea situatiei din acest domeniu.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult.

Domnule Spivacenco, luati, va rog, loc.

Urmatorul subiect pus in discutie: masurile intreprinse pentru lichidarea activitatilor de falsificare a alcoolului etilic. Aceasta intrebare a fost pusa de catre doamna deputat Valentina Cusnir.

Dumneaei a primit si in scris.

Invit la microfonul central pe domnul Andrei Gurin, sef al Inspectoratului de stat pentru supravegherea productiei alcoolice din cadrul Agentiei Agroindustriale Moldova-Vin. Poftim.

 

Domnul Andrei Gurin:

Stimate Presedinte, stimati deputati,

Una din sarcinile principale ale Agentiei Agroindustriale Moldova-Vin o constituie fabricarea productiei alcoolice calitative care sa corespunda legislatiei si documentelor normativ-tehnologice in vigoare. In acest scop, activeaza toate subdiviziunile agentiei.

Pentru depistarea si contracararea fenomenului de producere si comercializare a unei productii alcoolice care nu corespunde cerintelor documentatiei normativ-tehnologice in vigoare, se intreprind un sir de masuri care prevad controlul calitatii productiei alcoolice la orice faza de producere, cum ar fi:

-sigilarea si stampilarea cu stampila inspectoratului a registrelor cantaragiului si registrului de determinare a calitatii materiei prime;

- organizarea controalelor inopinate si a celor planificate;

- tinerea registrelor de evidenta tehnologica;

- prezentarea forurilor anuale de evidenta a productiei fabricate;

- certificarea productiei alcoolice;

 

- testarea productiei alcoolice, cu colectarea mostrelor de productie alcoolica, supusa exportului, direct din unitatea de transport in momentul efectuarii exportului.

Productia alcoolica supusa exportului este testata de 5 laboratoare specializate, acreditate in sistemul national de standardizare. Optzeci la suta din productia alcoolica exportata in Federatia Rusa este certificata de catre organele de certificare ale tarii importatoare.

Agentia conlucreaza activ cu organele de specialitate in domeniul de supraveghere a productiei alcoolice din tarile importatoare, cum ar fi: Federatia Rusa, Bielorusia, Kazahstan, Ucraina.

Cu peste 85 la suta este exportata productia de origine moldoveneasca. Anual, se efectueaza controale planificate. Astfel, Inspectoratul de stat pentru supravegherea productiei alcoolice, pe parcursul anului 2003, a efectuat peste 82 de controale asupra agentilor economici producatori. In urma depistarii incalcarilor, au fost prezentate actele pentru suspendarea licentelor a trei intreprinderi.

In comun cu alte organe abilitate, colaboratorii Inspectoratului Central Fiscal, ai Centrului pentru Combaterea Crimei si Coruptiei si ai Serviciului standardizare si metrologie au efectuat controlul sferei de producere a agentilor economici ce fabrica si comercializeaza productie alcoolica. Pe parcursul anului 2004, s-au efectuat peste 96 de controale asupra agentilor economici producatori.

In urma depistarii incalcarilor, au fost prezentate documente pentru suspendarea licentei de activitate a doua intreprinderi. Au fost sesizate cadrele de licentiere asupra incalcarilor tehnologice depistate in activitatea a 13 intreprinderi producatoare.

In 2004, la 15 intreprinderi, s-au efectuat controale, in comun cu organele abilitate de drept.

In anul 2004, in sezonul de prelucrare a strugurilor, au fost supusi controlului 65 de agenti economici. Rezultatele controalelor au fost analizate, s-au eliberat prescriptii pentru inlaturarea incalcarilor depistate.

Dumneavoastra ati facut interpelarea, deci va spunem pe toti 3 ani.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Va multumim.

 

Domnul Andrei Gurin:

Pe toti 3 ani. Nu?

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult. Domnule Gurin, multumim mult.

Microfonul nr.4, aveti ceva? Da, poftim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc doamna presedinte, multumesc, domnule sef al Inspectoratului.

 

Stati, ca nu este gata. am primit aceasta informatie in scris. Am analizat-o atent si cred ca nu are rost sa o cititi pentru toti. Am citeva intrebari.

 

Domnul Andrei Gurin:

Da, poftim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

O data ce ati venit din partea Guvernului si al directorului general al agentiei, as vrea sa va intreb: la ziua de azi, ce cantitate de struguri au fost prelucrati in acest an? Si ce cantitate de materie prima a fost obtinuta?

 

Domnul Andrei Gurin:

Stimata deputat,

Deoarece astazi, in unele fabrici din sud si chiar din centru inca se prelucreaza strugurii, sa va spunem o cifra definitiva este prematur. Deci, in jur de bineinteles ca anul acesta va fi o cantitate de struguri ceva mai mica decit cea din anul trecut. Vreau sa confirm insa ca este de o calitate mai inalta

 

Doamna Valentina Cusnir:

Imi pare rau, domnule sef al Inspectoratului. Stiti dumneavoastra ca, in conformitate cu Legea nr.1100 articolul 4 litera c), trebuie sa aveti evidenta zilnica.

 

Domnul Andrei Gurin:

Dati-mi voie sa va raspund, doamna deputat?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, va dau voie sa-mi raspundeti.

 

Domnul Andrei Gurin:

Daca este sa vorbim de legea nr.1100, conform ei, anual, la sfirsit de sezon, numai dupa efectuarea inventarierii de la 1 decembrie, se poate spune definitiv ce cantitate a fost prelucrata. Insa, fiecare fabrica in parte.

Dar acum, se vorbeste despre aproximativ 300 mii tone de poama.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ma scuzati, nu v-am cerut cu precizie de sute de decalitri.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna deputat. Concret intrebarea, fara comentarii fiindca ati pus intrebarea.

 

 

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am analizat foarte atent informatia pe care mi-ati dat-o si vreau sa spun ca masurile pe care le intreprinde Guvernul, in special Agentia Moldova-Vin sint doar niste parodii la masuri. Si nu putem nu indeplineste scopul principal pentru ce noi prelucram productia, strugurii si fabricam productia alcoolica.

Doar stiti ca scopul principal este de a apara interesele economice ale statului, combaterea falsificarii alcoolului etilic si productiei alcoolice, prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si sporirea veniturilor bugetare. Astea sint cele mai principale.

Mergind doar la doua intreprinderi vinicole, ati vazut foarte clar ca este pe departe de a se indeplini sau a se tinde spre a indeplini macar unul dintre aceste scopuri. Daca intreprindeti asa masuri drastice, cum lamuriti ca volumul productiei preluate la evidenta de catre stat, principala cauza fiind lipsa documentelor de insotire, a crescut de la 39 mii de litri din 2004 la 97 mii de litri in 2005, 95% din volumul acestei productii fiind doar in municipiul Chisinau?

 

Domnul Andrei Gurin:

Stimata deputat,

As aduce aminte ca producerea la intreprinderi a productiei alcoolice, inclusiv a celei vinicole, este reglementata de doua legi principale: Legea viei si vinului, a carei varianta noua, in timpul apropiat, se va pune in discutie, si Legea nr.1100.

Dumneavoastra, fiind in comisia de control al intreprinderilor, v-ati convins ca aceste legi lucreaza astazi si sint respectate de catre intreprinderi.

Referitor la cifrele pe care le aduceti. Iata, daca vorbim de dinamica, din anul 2003 avem productie alcoolica confiscata.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule sef al inspectoratului

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna deputat, ati pus intrebarea. Raspunsul.

 

Domnul Andrei Gurin:

13 800 mii de sticle.

 

Doamna Valentina Cusnir:

El mi-a raspuns

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Va multumim pentru raspuns.

 

Domnul Andrei Gurin:

Avem 190 mii litri de vin

Doamna Maria Postoico:

Bine. Va multumim.

 

Domnul Andrei Gurin:

Si spectrul este urmatorul: toate raioanele din republica se confrunta cu aceasta problema.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Daca am spus ca 95% sint din municipiul Chisinau, sint sigura de aceasta cifra.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna deputat, nu faceti comentariu.

Ati pus intrebarea, aveti raspunsul, chiar daca nu sinteti multumita.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine. Am avut dreptul la replica.

 

Doamna Maria Postoico:

Atunci faceti o interpelare. Dumneavoastra ati pus concret intrebarea: despre masurile intreprinse pentru lichidarea activitatii de falsificare a alcoolului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact.

 

Doamna Maria Postoico:

Si atit. Deci, in rest de acum

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dumneavoastra ati auzit vreo masura eficienta? Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Asta a fost. Bine. Va multumim.

 

Domnul Andrei Gurin:

Atit, da?

 

Doamna Maria Postoico:

Luati loc, va rog.

 

Domnul Andrei Gurin:

Va multumim.

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Invit la tribuna centrala pe prim-adjunctul Procurorului General Valeriu Gorbulea, sa dea raspuns la solicitarile deputatilor Vitalia Pavlicenco, Zoia Jalba si Gheorghe Susarenco. Incepem cu primul subiect: informatia cu privire la legalitatea arestului presedintelui Victoriabank domnul Turcanu.

Despre masurile intreprinse pentru lichidarea unor activitati ale agentilor economici pe teritoriul Gradinii Botanice, al doilea subiect;

Si, al treilea, cu privire la dispozitia Procurorului General din 17 octombrie 2005 privind organizarea zilei juristilor si participarea procurorilor la manifestare.

Va aduc la cunostinta ca domnii deputati au primit raspuns si in scris.

Solicitati in continuare sau nu, cei care au pus intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am primit raspuns in scris, care nu adauga nimic decit lucrurile

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Multumim. Ii clar.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar am intrebari si beneficiez de timp. Da, domnule Gorbulea, beneficiez de cele 3 sau 5 minute, cit a avut doamna Cusnir, ca sa pun intrebari.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, informatia o ascultam sau nu?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da. Atunci, poate sa o scurteze. Poate s-o scurteze, pentru ca o sa va plictisiti. Dar intrebarile le am dupa informatie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Aveti dreptul. Poftim.

 

Domnul Valeriu Gorbulea:

Stimata doamna Presedinte, doamnelor si domnilor deputati,

Suplimentar la raspunsul in scris, vizavi de interpelarea doamnei deputat Vitalia Pavlicenco privind legalitatea si temeinicia pornirii urmaririi penale, retinerii si arestului presedintelui bancii comerciale Victoriabank Victor Turcan, tin sa va aduc la cunostinta urmatoarele:

Cauza penala nominalizata a fost pornita la 12 octombrie curent, in baza sesizarii cetateanului Nichifor referitor la extorcarea de mita, de catre persoana cu functie de raspundere nominalizata, in suma de 15 mii dolari S.U.A. pentru acordarea unui credit bancar.

In aceeasi zi, a fost organizata o operatiune de transmitere a banilor si de retinere in flagrant a mijlocitorului acestei mite, avocatul Dorel Turcan. Ulterior,

 

conform normelor procesual-penale, si anume temeiului expus in articolul 166 alineat (1) punct 2) Cod penal, Victor Turcan a fost retinut in acest temei legal, caci pe el l-a aratat patimitul ca faptuitorul infractiunii.

Pornind de la faptul ca Victor Turcan, ocupind o functie de raspundere, iar in faza initiala a urmaririi penale urmau sa fie afectate actiuni de urmarire penala si anume interogarea subalternilor acestuia referitor la circumstantele perfectarii documentelor de eliberare a creditului bancar, precum si ridicarea acestor documente, si fiind riscul suficient de a presupune ca documentele pot fi nimicite ori modificate, iar martorii influentati, conducindu-se de prevederea legala indicata in Codul de procedura penala referitor la faptul ca persoana banuita poate impiedica stabilirea adevarului, ofiterii de urmarire penala, dupa retinerea persoanei numite, au solicitat, in temeiul articolului 307 Cod de procedura penala, instantei de judecata eliberarea unui mandat de arest pe un termen de 10 zile.

Judecatorul de instructie, constatind suficientele temeiuri pentru eliberarea acestui mandat, a emis o incheiere si un mandat de arestare pe termenul indicat. De mentionat ca, la 21 octombrie curent, examinind recursul declarat de aparatorul banuitului Victor Turcan, a respins, considerind neintemeiat si inadmisibil, recursul acestuia si considerind drept legala si intemeiata incheierea judecatorului de instructie a sectorului Buiucani privind arestarea banuitului Turcan.

Ulterior, in conformitate cu articolul 63 Cod de procedura penala, care prevede obligativitatea organului de urmarire penala si a procurorului de a inainta in termen de 10 zile invinuirea, aceasta invinuire a fost inaintata de catre procurori. Considerind ca lipsesc temeiurile pentru prelungirea mandatului de arest, procuratura a decis eliberarea lui Victor Turcan.

Ultimul a fost invinuit de catre procurori, in temeiul articolului 27, de tentativa de luare de mita, exercitind o functie de raspundere, si, in temeiul articolului 45 Cod penal, de tentativa de luare de mita in proportii deosebit de mari prin coparticipare complexa, adica o infractiune care este calificata de procurori in baza articolului 333 alineat (3) Cod penal.

Mentionez ca, in cadrul urmaririi penale, nu au fost comise abateri de la normele procesuale, pornirea urmaririi penale, retinerea si arestul invinuitului, deoarece Victor Turcan, actualmente, are statut de invinuit, au fost legale si fondate, fapt care, de altfel, a fost confirmat si de prima instanta judecatoreasca, si de Curtea de Apel.

Actualmente, deruleaza etapa urmatoare a urmaririi penale, de adunare a probelor suplimentare, de concretizare a lor si decidere asupra miscarii cauzei penale in dependenta de rezultatele urmaririi penale: ori diferire justitiei, ori clasarea, incetarea, pornind de la probatoriu.

Nu pot sa ma pronunt anticipat asupra acestei solutii procesuale.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Raspunsul dumneavoastra este clar ca e formal, cum era de asteptat, sa nu se prealeaga cu schimbarea masurii de reprimare fata de Turcanu. Dar am trei precizari, in minutele care ne sint oferite. Prima, din ce cauza, din momentul arestarii lui Turcanu si pina la eliberarea lui dupa 10 zile, nu au fost efectuate nici un fel de actiuni procesuale cu participarea lui? La argumentele ca el putea influenta ceva, desigur ca nu este temeinic, v-ati referit.

Doi. Conform articolului 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, se permite arestarea doar cind exista motive verosimile ca persoana a savirsit o infractiune. Asa ceva nu a fost. Cum explicati cele intimplate?

Trei. De ce colaboratorii de la Centrul pentru Combaterea Coruptiei au venit cu cagule pe cap si l-au arestat pe Turcanu, care era dupa accident, cu mina in ghips si, dupa comotie cerebrala, in starea lui fizica general cunoscuta.

Prezenta el oare vre-un pericol? Oare nu cumva l-ati eliberat pe Turcanu ca urmare a convocarii de urgenta, prin amestec in puterea a treia, de catre Presedintele Voronin, a Colegiului Procuraturii, unde v-a propus elegant sa nu transformati, din exces de zel, Republica Moldova intr-o puscarie.

Si ultima intrebare. Ati investigat si ati intentat cumva un dosar penal, urmare a snopirii in batai pina la singe a soferului domnului Turcanu? La ultima intrebare pot sa astept raspuns si o saptamina, daca nu sinteti gata acum.

 

Domnul Valeriu Gorbulea:

Multumesc. Referitor la primul aspect al intrebarii, efectuarea actiunilor de urmarire penala in termenul detinerii in stare de arest a lui Victor Turcan.

Deci, insasi invinuirea inaintata lui Victor Turcan a fost facuta in termenul detinerii acestuia sub arest. Adica pina la expirarea lui.

Doi. Am mentionat, si raspund pentru cuvintele mele, ca procurorii au initiat eliberarea lui Turcan considerind ca nu exista temeiuri suficiente pentru prelungirea mandatului de arest al acestuia, deoarece toate actiunile de neaminat, ceea ce tine de ridicarea si studierea documentelor bancare, precum si interogarea martorilor care se aflau in dependenta de serviciu fata de Victor Turcan, deja au fost efectuate.

Dupa inaintarea invinuirii, in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala, invinuitul Turcan a fost audiat in aceasta calitate, ceea ce este, de asemenea, o actiune de urmarire penala efectuata in termenul de detinere sub arest.

Referitor la temeiurile suficiente, conform Conventiei Europene privind retinerea si arestarea lui Victor Turcan. Temeiuri de a presupune ca a comis o infractiune, dar asupra vinovatiei persoanei se pronunta instanta de judecata. Procurorii, ofiterii de urmarire penala nu pot anticipa problema dovedirii vinovatiei.

Procurorii suspecteaza, iar, in faza inaintarii invinuirii, invinuiesc persoanele in comiterea infractiunii. Aceasta are loc in baza unui proces in contradictoriu,

 

unanim recunoscut in lume. Procurorul, este parte in acest proces in contradictoriu, ceea ce si are loc actualmente in cazul lui Victor Turcan.

Referitor la retinerea lui Victor Turcan, decizia a fost luata de ofiterii de urmarire penala ai centrului, iar operatiunea a fost realizata conform instructiunilor de acest gen, practicate, de altfel, in toate tarile civilizate din lume, operatiunea de retinere.

Dupa cite cunosc, in cadrul operatiunii de retinere fizica nu a fost aplicata forta fizica, mijloace speciale, ceea ce ar fi fost calificat ca tratament inuman, nu i-au fost cauzate leziuni corporale in cadrul operatiunii de retinere fizica lui Victor Turcan.

Referitor la urmatorul subiect, ceea ce tine de maltratarea soferului lui Victor Turcan. Procuratura nu a fost sesizata in acest gen, daca a si fost sesizata, nu am fost informati despre acest caz. Iar daca va fi sesizata, procurorii vor examina minutios toate aceste circumstante si vor adopta o solutie legala.

Nu sintem predispusi a tainui sau a actiona in detrimentul legii si in protejarea unor interese particulare.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult pentru raspuns. Treceti, va rog, la al doilea subiect, ce se refera la agentii economici de pe teritoriul Gradinii Botanice.

 

Domnul Valeriu Gorbulea:

Referitor la interpelarea doamnei deputat Zoia Jalba privind situatia din Gradina Botanica. In citeva cuvinte, referitor la circumstantele incheierii acestei tranzactii de colaborare intre administratia Gradinii Botanice si administratia firmei Elat renservice, semnata in martie 2001, care prevedea o colaborare in domeniul asigurarii unei zone de agrement cu elemente de deservire a populatiei, manifestate prin amplasarea acolo a diferitelor obiecte de menire social-culturala: cafenele, terase, spatii pentru mangal, colt pentru plasarea animalelor exotice, organizarea pescuitului contra plata etc.

In cadrul realizarii acestui contract de colaborare, au fost indeplinite partial conditiile lui in ceea ce priveste amplasarea a doua cafenele, terase, a coltului pentru animalele exotice si a spatiului destinat amplasarii mangalelor pentru agrementul populatiei.

Constatind ca tranzactia nominalizata contravine prevederilor legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat, in toamna anului trecut, Procuratura Generala a inaintat o cerere de chemare in judecata privind rezilierea acestui acord de colaborare incheiat pe un termen de 10 ani, cauza care, actualmente, se afla pe rol in Curtea de Apel Economica.

Concomitent, tin sa mentionez ca, o data cu punerea in aplicare a Legii privind gradinile botanice, al carei articol 8 stipuleaza posibilitatea unor activitati economice in zona, dar cu respectarea normelor ecologice, procuratura a adresat

 

 

 

ministrului ecologiei o scrisoare privind efectuarea unei expertize ecologice vizavi de amplasarea acestor obiective.

La parerea mea, aceasta problema ar putea fi solutionata pina la examinarea definitiva a cererii procurorului privind rezilierea contractului, daca partile ar dori

sa-l rezilieze, si sa initieze un nou acord de colaborare pe principii legale, adica in baza noii legi privind gradinile botanice, in vigoare, sub egida Academiei de Stiinte a Moldovei si nu in detrimentul statutului si scopurilor de baza ale Gradinii Botanice.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Va multumesc foarte frumos.

De fapt, interpelarea mea a fost trimisa domnului Procuror General. Am primit ieri un raspuns scris, elaborat de domnul Cojocaru, semnat de domnul Procuror General adjunct Stoianoglo. Astazi, il avem in fata pe domnul Valeriu Gorbulea, prim-adjunct al Procurorului General.

Asta ma face sa inteleg ca la Procuratura Generala, de fapt, este cunoscut acest caz, creat la Gradina Botanica, fara precedent. De fapt, este Hotarirea Parlamentului ca de acolo, din Gradina Botanica, trebuie cineva sa plece. Asta pe noi ne intereseaza. Este propunerea comisiei parlamentare.

 

Domnul Valeriu Gorbulea:

Am inteles esenta intrebarii.

 

Doamna Zoia Jalba:

...publica, da.

 

Domnul Valeriu Gorbulea:

Imi permiteti? Actualmente, acest agent economic se afla in Gradina Botanica in baza unui contract care nu este anulat de instanta de judecata.

 

Doamna Zoia Jalba:

Da. Nici in raspunsul, nici in raspunsul

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Untila, va rog nu

 

Doamna Zoia Jalba:

Nici in raspunsul

 

 

Domnul Valeriu Gorbulea:

De acord.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu sinteti la

 

Domnul Valeriu Gorbulea:

Noi am sesizat Ministerul Ecologiei, dar in atributiile procurorului nu intra asemenea abilitati ca evacuarea fortata a unui agent economic.

Asupra evacuarii se pronunta Academia de Stiinte sau Gradina Botanica prin inaintarea unei actiuni in instanta de judecata. In orice situatie, procurorul nu are abilitati nici in baza Legii cu privire la procuratura, nici in baza, cu atit mai mult, a Codului de procedura penala privind evacuarea acestui agent economic.

Noi am solicitat ministerului de resort expertiza ecologica si sistarea activitatii agentului economic.

 

Doamna Zoia Jalba:

Deci, in asa caz, procuratura

 

Doamna Maria Postoico:

Ca toti subiectii cunosc.

 

Doamna Zoia Jalba:

Procuratura ar trebui sa sesizeze in baza hotaririi Parlamentului. Asta este. Pentru ca daca este vorba despre Asociatia Internationala pentru Conservarea Gradinilor Botanice, care a fost instituita in 1999, se spune Gradinile botanice sint considerate institutii ce adapostesc colectii de plante vii bine identificate, utilizate in scopul cercetarii stiintifice, al conservarii diversitatii plantelor, al informarii si educatiei. Asta este.

Oricum, problema sta la ordinea zilei. Comisia parlamentara, pentru ziua de miercuri, da, a sesizat. Si procuratura, si Academia de Stiinte. Lucrul asupra acestei chestiuni va continua

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Doamna Zoia Jalba:

Pina la solutionarea ei pozitiva.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

 

Domnul Valeriu Gorbulea:

Tin sa mentionez suplimentar ca problema nu este epuizata. Scrisoarea semnata domnului ministru al ecologiei de catre Alexandr Stoianoglo, adjunct al Procurorului General, nu este inca examinata. Noi continuam sa lucram cu ministerul de resort in aceasta privinta.

Am dorit doar sa accentuez ca abilitatile procurorului nu sint limitate. Noi ne conducem de prevederile Legii cu privire la procuratura si de Codul de procedura

penala, iar in cazurile de limitare, de Codul de procedura civila, participind doar ca parte in procesele initiate in interes public.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

La al treilea subiect, va rog.

 

Domnul Valeriu Gorbulea:

Referitor la a treia intrebare, tin sa aduc la cunostinta ca, la festivitatea Ziua Juristului, au participat doar o parte din procurori, cei care n-au fost antrenati in activitati de neaminat, adica sa nu fie in detrimentul activitatilor de baza care au avut loc in aceasta zi.

Manifestatia a fost organizata de administratia Procuraturii in baza initiativei (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Rog liniste in sala.

 

Domnul Valeriu Gorbulea:

In baza initiativei

 

Doamna Maria Postoico:

Ati pus intrebarea, fiti atenti acum si ascultati!

 

Domnul Valeriu Gorbulea:

asociatiei procurorilor. Manifestatiile au fost organizate din sursele acestei asociatii. Acesta este raspunsul care a fost trimis domnului Gheorghe Susarenco de catre Procurorul General si as dori sa ramin, sa nu depasesc limitele acestui raspuns, care a fost semnat de Procurorul General.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim. Luati loc.

Domnule Susarenco, mi se pare ca ati primit si in scris, ati primit si aici, de acum e suficient.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc domnului procuror adjunct. Sigur ca etica juristului nu-i permite sa iasa din limitele raspunsului dat de catre Procurorul General. Cred ca toata lumea a inteles. Dar, numai o singura replica.

 

 

Cu parere de rau, au fost cazuri cind au fost sistate sau rupte, cum spun juristii, dosare penale, avem date de la avocati, din lipsa procurorilor la aceste sedinte, ceea ce sigur ca este un impact asupra In ceea ce priveste faptul ca a fost o zi lucratoare, noi n-am primit raspuns daca a existat o ordonanta sau o hotarire de Guvern ca sa fie zi de odihna pentru procurori in aceasta zi.

Si, in a doua parte, n-am primit raspunsul: de ce Procurorul General n-a sesizat Guvernul in cazul interpelarii cu Hramul orasului, cind institutiile respective din oras au fost silite sa lucreze in detrimentul legii si Codului muncii.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. E clar.

Luati loc, va rog, domnule Gorbulea. Va multumim mult.

Stimati colegi, mai departe desfasuram ora intrebarilor si interpelarilor.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adresez o interpelare Primului-ministru Vasile Tarlev, in calitatea sa de presedinte al Consiliului Creditorilor.

In Republica Moldova, exista in jur de 1000 de intreprinderi in proces de insolvabilitate. Conform Legii insolvabilitatii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001, articolul 73 pagina 6, una si aceeasi persoana nu poate fi desemnata in functia de administrator decit al unei singure intreprinderi insolvabile.

Pornind de la aceasta prevedere legala, solicit raspuns la intrebarea: cite intreprinderi gestioneaza administratorul Ghicu Dumitru, care este datoria fata de creditori a acestor intreprinderi si care e valoarea patrimoniului gestionat de Ghicu?

In acest context, solicit domnului Tarlev ca, probabil prin Camera de Licentiere, care autorizeaza si genul de activitate de administrator a intreprinderilor insolvabile, sa-mi prezinte lista administratorilor si a intreprinderilor administrate de acestia.

De asemenea, in 99 la suta din intreprinderile in proces de insolvabilitate, creditor principal este Ministerul Finantelor, care apara interesele statului prin Consiliul de Creditori, detinind majoritatea decizionala. Solicit domnului Tarlev sa-mi raspunda: cum isi gestioneaza Ministerul Finantelor datoriile creditoriale si care sint sumele acumulate in ultimii ani.

Si inca o interpelare, adresata Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, Ministerului Reintegrarii si Ministerului Finantelor.

Solicit acestor ministere un raspuns urgent, legat de situatia semnalata de circa 1000 de parinti si 545 elevi ai liceului teoretic Evrica din Ribnita.

Din iulie 2004, cind militia transnistreana a devastat sediul scolii, fiind arestati un grup de parinti si profesori ai liceului si condamnati la 10 zile de detentie, situatia practic nu s-a imbunatatit.

 

 

 

Liceul a inceput anul de invatamint 2005-2006, insa in conditii inadecvate. Cu incepere din '97-2004 a fost construit un bloc al viitorului complex scolar, destinat liceului, din banii publici ai Republicii Moldova, bloc ce, impreuna cu blocul vechi, in care elevii invata din 1989, permitea inceperea anului de invatamint in 2004-2005 in conditii normale, insa fortele separatiste au devastat sediul. Acum, cele peste 11 milioane de lei valorificati, ca liceul sa functioneze in conditii normale, sint in pericol, iar cei 545 de elevi sint din nou umiliti la ei acasa.

Colectivul de parinti si pedagogi au senzatia ca decizionarii din Moldova s-au impacat cu situatia. Guvernul aloca bani enormi ca plata de arenda pentru gradinita de copii in care liceul invata. In rest, nu se face nimic sau aproape nimic pentru a se rezolva stringenta problema a sediului liceului, semnalata public si de Wliam Hill, seful misiunii O.S.C.E. in Moldova, problema discutata si acum doua saptamini la Strasbourg.

Din iulie 2004, nu au loc lucrari de constructie, iar cei 800 de milioane lei, alocati pentru 2005, ramin nevalorificati. Liceul este pe cale de disparitie. Dind curs sesizarii din partea petitionarilor, solicit sa ni se spuna:

1. Ce face Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, daca are un plan concret de rezolvare a problemelor scolilor, in mod special a problemei sediului Liceului Evrica din Ribnita?

2. In ce masura Ministerul Integrarii abordeaza problema scolilor, in special a sediului Liceului Evrica, in forurile internationale. Ce intreprinde Ministerul Finantelor pentru rezolvarea, impreuna cu ministerele sesizate mai sus, a acestei probleme? Ca urmare a implicarii concrete a acestor ministere in solutionarea problemei, s-ar putea examina problema crearii unei comisii parlamentare pentru studierea problemelor scolilor din stinga Nistrului si pentru controlul asupra realizarii planului necesar de a fi propus

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco, puneti intrebarea la concret. Un articol intreg de ziar.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

de catre aceste trei ministere.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, un articol intreg in ziar ii acesta. Puneti intrebarea concret.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc. Eu am o interpelare la adresa Guvernului. In ultimul timp, s-au produs mai multe evenimente care, intr-un fel sau altul, sint legate de extinderea, in conditii privilegiate, a postului de televiziune NIT. In acest context, se inscrie si intentia de a evacua Biroul National de Statistica din sediul sau de pe strada Hincesti.

 

Voi remarca faptul ca, din acest sediu, au fost deja evacuate mai multe organizatii. Toate aceste actiuni s-au amplificat o data cu preluarea cladirii la balanta Aparatului Guvernului si a coincis cu extinderea postului de televiziune si radio NIT la scara nationala, facilitata de puterea centrala a statului. Aceste circumstante ma determina sa fac deocamdata urmatoarele interpelari.

Rog conducerea Guvernului sa prezinte, intr-un nomenclator, intreprinderile evacuate din sediul respectiv de pe strada Hincesti, cele ale caror spatii au fost

restrinse, si cele care si-au extins spatiile utilizate in acest sediu, cu indicarea motivelor acestor redistribuiri.

Solicit, de asemenea, Ministerului Dezvoltarii Informationale sa prezinte o informatie completa referitoare la construirea retelelor nationale de radiodifuziune, utilizate de compania NIT, referitoare la baza efectuarii investitiilor publice in aceste retele si la legalitatea transmiterii acestora catre compania nominalizata.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, doamna presedinte.

Am o interpelare catre domnul Prim-ministru. In data de 25 mai 2005, Curtea Suprema de Justitie a pronuntat o decizie irevocabila pe marginea adresarii unui grup de refugiati din Transnistria, cetateni ai Republicii Moldova, cu privire la asigurarea lor cu spatiu locativ, conform legislatiei Republicii Moldova, dosar nr.3R-761/05.

Decizia urma sa fie executata in decurs de 30 de zile, articolul 31, 32 Legea contenciosului administrativ. Avind in vedere ca, la ziua de astazi, decizia Curtii Supreme de Justitie nu este executata, iar proiectul de Lege a bugetului 2006, prezentat in Parlament, compartimentul Investitii capitale, prevede o suma doar de 5 milioane de lei, rog respectuos, domnule Prim-ministru, sa fiu informat despre masurile si termenele preconizate intru realizarea acestei decizii judecatoresti. Solicit raspuns cit mai repede.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Inainte de a formula intrebarile mele, as dori sa precizez ca, acum trei saptamini, am sesizat Serviciul de Informatii si Securitate, pe domnul Ion Ursu, director al acestui serviciu, in legatura cu transmiterea, de catre fostul sef al S.I.S. Valeriu Pasat, de informatii cu caracter secret catre alte state si serviciile lor

 

secrete, fapt care a prejudiciat deosebit de grav interesele si securitatea Republicii Moldova si ale unor cetateni ai sai, in special din stinga Nistrului.

Constat ca, la expirarea celor trei saptamini, nu am primit raspunsul scris pe care l-am cerut, deci nu am primit nici o alta explicatie conform legilor. Reiterez interpelarea mea domnului Ursu si cer ca dinsul sa se prezinte joia viitoare la tribuna centrala a Parlamentului, pentru ca voi avea intrebari suplimentare sa-i adresez.

Si acum intrebarile mele.

Intrebarea este adresata Guvernului si Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene. De mai multi ani, primaria orasului Leova si Consiliul raional Leova au facut demersuri oficiale pentru constructia, in comun cu partea romana, din fondurile europene T.A.C.I.S. si F.A.R.E., a unui pod peste riul Prut.

Am fost sesizat asupra acestor demersuri cu ocazia intilnirii pe care am avut-o cu reprezentanti ai consiliului si primariei in cauza. Aceste demersuri au fost reluate periodic, dar fara nici un succes.

Primaria Leova a aratat ca acest element de infrastructura, in perspectiva reunificarii si extinderii europene, ar putea conecta direct acest oras de frontiera si zona arondata la circuitul economic si comercial european in beneficiul cetatenilor Republicii Moldova.

Cer Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene o informatie scrisa privind costurile si stadiul actual de examinare a proiectului de constructie a infrastructurii si podului peste riul Prut in dreptul localitatii Leova, iar Guvernului o informatie privind posibilitatile construirii acestui obiectiv strategic din fondurile bugetare de stat, ca alternativa in cazul esecului demersurilor de atragere a fondurilor europene in acest sens.

Si a doua intrebare este adresata, de asemenea, Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si priveste organizarea de curind la Moscova, de catre Gleb Pavlovschi, a unui zis for cu denumirea Democratia si multiculturalismul in Europa de Est. Potrivit informatiilor oficiale, la acest for, au participat mai multe persoane din Republica Moldova, fie ca sint cetateni ai tarii noastre, fie ca sint cetateni straini, rezidenti ilegali in partea de est a Republicii Moldova. Printre acestia a fost si generalul-maior de securitate Vladimir Antiufeev-Sevtov, detasat de Serviciul Federal de Securitate al Federatiei Ruse in misiune de mai multi ani in Republica Moldova.

Asa cum se cunoaste, acest personaj este anuntat in urmarire internationala, iar partea rusa, care are o serie de angajamente in asemenea situatii, trebuia sa reactioneze adecvat. Cer Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene o informatie privind participarea cetatenilor Republicii Moldova si altor cetateni straini rezidenti ilegali pe teritoriul statului nostru la acest for. Si vreau sa cunosc care a fost reactia Misiunii Diplomatice a Republicii Moldova la Moscova si cea a Ministerului Afacerilor Externe in legatura cu sfidarea de catre Federatia Rusa, in acest caz concret a lui Sevtov-Antiufeev, a angajamentelor sale de denuntare,

 

 

 

retinere si extradare ulterioara a persoanelor date in cautare internationala, potrivit normelor dreptului international.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Prima mea intrebare este adresata domnului Gheorghe Duca, presedinte al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova. Se refera la situatia din jurul Institutului de Istorie. Vreau sa va spun, poimiine are loc, de altfel, congresul Asociatiei Istoricilor din Moldova. Exista o ingrijorare destul de mare in comunitatea istoricilor, legata, de fapt, de suprimarea, dupa cum considera ei, a acestui institut din cadrul Academiei, prezentata in mod oficial ca si o reorganizare: a institutului in Institut de Istorie Stat si Drept. Noi stim ce inseamna aceasta reorganizare, inseamna posibilitatea de disponibilizare a unor persoane incomode. In permanenta, in ultimii 4-5 ani, institutele cu orientare lingvistica si istorica din cadrul Academiei au fost supuse unor astfel de presiuni.

Vrem sa stim de la domnul presedinte al Academiei, in primul rind, daca intr-adevar este preconizata o astfel de restructurare, in ghilimele, a acestui institut, de fapt suprimare, dupa cum se considera.

Si, in al doilea rind, daca este anvizajata aceasta reorganizare, care sint motivele pe care le invoca dinsul? Mai ales ca, din cite se cunoaste, in fruntea acestui institut va fi pus un jurist. Vreau sa va spun ca sectie stat si drept, practic, nu exista in cadrul Institutului de Filozofie si Sociologie, actualmente.

Si cea de a doua intrebare este adresata Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, mai exact domnului ministru Stratan, si se refera la politica de cadre din acest minister.

Pe parcursul ultimelor luni, au aparut mai multe semnale legate de disponibilizari sau presiuni asupra unor persoane, unor diplomati care au fost angajati inainte de 1998 sau inainte de 2001. Multi considera ca este o tehnica de epurare a cadrelor diplomatice mai vechi din cadrul Ministerului de Externe si ca este o politica foarte neclara de angajare a noi diplomati in cadrul acestui minister.

In acest sens, as vrea sa stiu de la colegii de la Ministerul de Externe citeva lucruri. In primul rind, intre 1 aprilie si 31 octombrie din acest an, ce persoane au fost disponibilizate din cadrul Ministerului de Externe? Si care au fost motivele invocate in momentul disponibilizarii lor?

Si, cel de al doilea moment: cum a fost si cine a fost angajat in aceasta perioada? In mod normal, angajarile la Ministerul de Externe ar trebui sa se produca deschis, in urma unor concursuri, dupa cum s-a si practicat intr-o anumita vreme.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Angela Arama:

O intrebare sau solicitare adresata domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova. Solicit domnului Tarlev sa-mi fie prezentate, probabil ar fi mai bine totusi in plen, informatii apropo de actiunile intreprinse de Guvern si de actiunile de perspectiva imediata in vederea ameliorarii situatiei dezastruoase in care se afla satele din lunca Prutului, localizate in raionul Hincesti.

Pentru ca domnul Tarlev sa inteleaga in ce cheie as dori sa-si prezinte raportul, as mentiona ca este vorba de o zona absolut defavorizata, amenintata permanent de inundatii, de alunecari de teren si de innamoliri.

Locuitorii din acest teritoriu se confrunta si cu o alta grava problema. Este vorba de deficitul de apa potabila. Apa din fintini nu corespunde nici pe departe parametrilor normativi stabiliti, iar nocivitatea apei, pe care sint nevoiti sa o consume locuitorii acestor sate, genereaza diverse boli, unele dintre ele foarte grave, ale aparatului digestiv. In acest sens, satul Cotul Morii se situeaza pe primul loc din Republica Moldova.

De asemenea, dezvoltarea economica a satelor situate in lunca Prutului pe axa Poganesti-Nemteni este inhibata si de starea impracticabila a drumurilor, pe unele sectoare de importanta nationala, si de lipsa resurselor financiare destinate deznamolirii canalelor de scurgere a apelor de suprafata.

De asemenea, ca si cum ar veni partea a doua a solicitarii mele, solicit domnului Prim-ministru sa contribuie, in virtutea atributiilor pe care le are domnia sa, la urgentarea efectuarii calculelor tehnice privind posibilitatea conectarii la gazoductul interurban de presiune inalta proiectat Siscani-Balauresti-Zbieroaia, a satelor Nemteni, Obileni, Cotul Morii, Sarateni si a altor sate, in functie de capacitatea acestui gazoduct, precum si corectarea schemei de ansamblu a aprovizionarii raionului Nisporeni cu gaze naturale, obiectivul 7474, elaborat de intreprinderea privata IPROCOM.

Si, in sfirsit, as vrea sa mentionez ca domnul Tarlev a vizitat aceste sate, a facut foarte multe promisiuni, dar, din pacate, in proiectul de Lege al bugetului pentru anul 2006, nu transpira nici cea mai vaga intentie de ameliorare a situatiei precare in care se afla satele din lunca Prutului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Recent, am vizitat mai multe localitati din stinga Nistrului, de unde sint originara, precum si un sir de localitati din raionul Stefan Voda, in special cele din cursul inferior al Nistrului. Am constatat cu ingrijorare ca posturile nationale de radio si televiziune nu pot fi receptionate in localitatile noastre aflate sub controlul efectiv al Federatiei Ruse si nici in localitatile Palanca, Tudora, Crocmaz, Olanesti, Caplani, Purcari, Talmaz, Rascaieti din raionul Stefan Voda.

Conform articolului 34 din Constitutia Republicii Moldova, dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.

Totodata, am constatat ca, in aceleasi localitati, sunt difuzate liber pe calea undelor mai multe posturi de radio si televiziune din Ucraina si cele ale regimului separatist de la Tiraspol.

In aceasta situatie, adresez ministrului dezvoltarii informationale Vladimir Molojen urmatoarele intrebari, la care solicit raspuns de la tribuna centrala a legislativului, si anume:

Care sint masurile concrete de ordin administrativ, financiar si tehnic intreprinse de executiv in vederea acoperirii intregului teritoriu al tarii de catre posturile nationale de radio si televiziune? Ce sume au fost alocate in ultimii 5 ani de la bugetul de stat in acest sens? Si ce propuneri a facut domnul ministru in acest an la proiectul de buget pentru anul 2006? Si cind vom putea constata ca cetatenii din localitatile vizate vor receptiona emisiunile posturilor nationale de radio si televiziune?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati deputati, am epuizat deja ora stipulata. De aceea, trebuie sa convenim Ultimii care stau la microfoane, cite o intrebare. Intr-adevar, incalcam regulamentul.

Domnule Varta, de acuma mi se pare ca ai fost. Nu ne incadram in timpul acesta.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Valeriu Guma:

Foarte pe scurt. Solicit Ministerului Finantelor, se poate da raspuns in scris, referitor la anul 2004 si la ultimele 10 luni ale anului curent, solicit o informatie referitoare la volumul si asortimentul, la numarul marcilor de acciz vindute agentilor economici in Republica Moldova, in interiorul tarii, la bauturile alcoolice.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Clar.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Cred ca trebuie sa ne clarificam si cu regulamentul nostru, in cazul dat cu ora prevazuta in regulament. Cred ca este o ora mai mult politica decit astronomica.

 

Doamna Maria Postoico:

Puneti intrebarea, va rog.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Potrivit alineatului 3 din articolul 83 al Regulamentului Parlamentului, din sedintele Parlamentului se transmit sistematic emisiuni la radio si TV, care trebuie sa reflecte obiectiv activitatea tuturor fractiunilor din Parlament.

Avind in vedere si criteriile de activitate ale institutiei publice a Audiovizualului, aprobate de Consiliul de Observatori, adresez domnului Ilie Telescu, presedinte al Companiei Teleradio-Moldova, urmatoarea intrebare: din care motive, in reportajul despre examinarea in Parlament a Legii bugetului de stat pe anul 2006 de la stirile Expres de seara, punctul de vedere al Aliantei Moldova Noastra a fost omis? Cind si cum poate fi corectata aceasta defectare tendentioasa?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, doamna presedinte.

Intrebarea mea este adresata domnului Valeriu Balaban, Procuror General, domnului Ion Morei, secretar al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova, si domnului Ion Ursu, director al Serviciului de Informatii si Securitate.

In editia de astazi a saptaminalului Ziarul de garda, se sustine ca o companie aviatica, numita Aerocom, care activeaza nestingherit intr-un apartament de linga aeroportul din Chisinau, si o alta firma de aviatie, numita Gentlein international, plasata in acelasi apartament, sint implicate in vinzari de arme pentru diferite organizatii militare, operatiuni militare in razboaiele din Africa, Asia si Balcani.

Dupa cum afirma acelasi cotidian, informatia respectiva este cuprinsa in mai multe rapoarte ale O.N.U. ale amnistiei internationale, ale Departamentului de Stat al S.U.A. si ale Departamentului Apararii al Marii Britanii, precum si in mass-media de peste hotare.

Potrivit unui raport O.N.U., se subliniaza ca firma Aerocom a fost implicata in vinzarea ilegala a 6000 de pistoale automat, 4500 de grenade, 350 lansatoare de mine, 7500 de mine, a milioane de munitii catre Liberia, in pofida embargoului impus de Organizatia Natiunilor Unite.

Intrebarea mea este urmatoarea: cunoaste Procuratura, Consiliul Suprem de Securitate si Serviciul de Informatii aceste rapoarte internationale si daca da, ce intreprinde pentru a curma aceste activitati si a trage la raspundere penala pe cei vinovati?

Si a doua intrebare. Zilele trecute, Presedintele Vladimir Voronin a afirmat ca detine date concrete precum ca Tiraspolul a vindut arme regimului Saddam Husein.

 

Ce intreprind aceleasi institutii de stat pentru curmarea acestor activitati ale Tiraspolului in cazul in care aceste informatii sint corecte, sigure. Doresc sa primesc raspuns scris.

Va multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Nu va retin mult atentia, vreau doar sa atrag atentia tuturor asupra unei practici vicioase, pe care am mentionat-o si cu alte ocazii, inclusiv in scris, intr-un demers adresat Primului-ministru si Presedintelui Parlamentului, practica vicioasa care se manifesta prin lipsa persoanelor de prim-rang la Ora Guvernului a Parlamentului Republicii Moldova.

Aceasta absenta a Primului-ministru Vasile Tarlev, ca si a ministrilor, vadeste fie o atitudine sfidatoare a conducerii Guvernului fata de forul legiuitor, fie ignoranta respectivilor factori de decizie si incapacitatea de a apara un punct de vedere sau a da o explicatie coerenta.

Cel putin astazi, am remarcat prezenta a doi viceministri, care au adus informatii destul de competente, si a unui procuror general adjunct, care s-a prezentat destul de coerent in raspunsul domniei sale, indiferent de atitudinea pe care o avem fata de ceea ce a expus domnia sa.

In legatura cu aceasta, fie ca ar fi cazul sa insistam ca factorii de decizie sa se subordoneze Regulamentului Parlamentului si Legii Guvernului, fie ca persoanele de prim-rang sa se gindeasca sa fie inlocuite cu persoanele de rangul doi din respectivele institutii care poate sint mai inteligente, mai competente si mai binevenite in posturile respective.

Fara nici un fel de ironie, vreau sa rog cu insistenta, personal si pe aceasta cale, pe Primul-ministru Vasile Tarlev sa ne onoreze cu prezenta ori de cite ori va fi solicitat de la microfoane in cadrul Orei Guvernului, ca si ceilalti membri ai Guvernului, viceministrii si alti adjuncti ai conducatorilor organelor de prim-rang nu substituie absenta celor vizati in intrebarile si interpelarile noastre.

Va multumesc foarte mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Totodata, in legatura cu aceasta, trebuie si noi sa fim mai responsabili cind punem intrebarile: mai succint, mai concret, sa nu facem articole de publicitate si, daca cerem in scris, sa ne referim, deci, in scris, si sa nu mai cerem sa vina la tribuna centrala.

Asadar, aceasta este o responsabilitate a noastra, a tuturor.

Stimati colegi, urmatoarea sedinta va avea loc miine.

 

A,a,a, imi cer iertare, declaratia, e adevarat. Sa uite raul de dumneavoastra.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnilor vicepresedinti.

Vreau sa multumesc foarte mult celor 9 comunisti care au ramas in sala. Este un lucru important pentru noi ca sa auziti si dumneavoastra aceasta declaratie.

Stimati colegi, aceasta declaratie au difuzat-o presei, stiind cu ce o sa se termine sedinta de astazi, dar vreau foarte mult sa o difuzez si verbal in aceasta sala.

Stimati colegi, declaratia pe care vreau sa o facem are drept premisa numarul ingrijorator de mare al condamnarilor Republicii Moldova la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, adica la C.E.D.O., si imaginea proasta pe care o are tara noastra din cauza cestor dosare.

Colegii mei din fractiune au incercat, in cadrul sedintelor precedente, sa va atraga atentia asupra acestui aspect important, dar propunerea noastra de a audia responsabilii de la Guvern in aceasta problema a fost neglijata.

Indiferent insa de atitudinea dumneavoastra, realitatea nu se schimba. Republica Moldova pierde procese la Strasbourg, practic, in fiecare saptamina. In prezent, la C.E.D.O., se afla pe rol circa 200 de plingeri depuse de cetatenii moldoveni impotriva propriului Guvern. Este un vot de neincredere acordat de cetatenii nostri justitiei din Republica Moldova si autoritatilor.

Evident, cea mai mare parte din vina o poarta cei care, venind la putere, au transformat justitia intr-un instrument de rafuiala cu oponentii politici. Nu e cazul insa acum sa cautam vinovatul. Important este sa recunoastem ca starea de lucruri in acest domeniu este deplorabila si sa procedam impreuna la ameliorarea situatiei, in context.

Vreau sa mentionez ca mi se pare inoportuna initiativa legislativa de modificare a Constitutiei, elaborata de un grup de deputati comunisti. Aceasta initiativa presupune ca, inainte de a se adresa la C.E.D.O., cetatenilor nostri li se va acorda asa-numitul drept de a sesiza Curtea Constitutionala a Republicii Moldova.

Este o eroare grava atunci cind se considera ca acest nou recurs de nivel national va conduce la o mai buna protectie a drepturilor cetatenilor. De fapt, se incearca instituirea unei piedici suplimentare in calea cetatenilor nemultumiti de calitatea justitiei din Moldova.

In loc sa-si apere drepturile, oamenii vor fi nevoiti sa bata pragurile Curtii Constitutionale. Am toate motivele sa presupun ca, sub masca protectiei drepturilor omului, se urmareste preluarea controlului asupra Curtii Constitutionale. In prezent, 3 din cei 6 judecatori ai Curtii au fost numiti in functie prin votul reprezentantilor puterii comuniste.

Daca initiativa care face obiectul acestei declaratii va intra in vigoare, Presedintele Republicii va numi, prin decret prezidential, un al saptelea judecator.

 

 

 

As vrea sa fiu inteles corect. Eu nu pun la indoiala obiectivitatea judecatorilor Curtii Constitutionale, dar faptul ca mai mult de jumatate dintre ei vor fi confirmati in functie prin votul puterii ar trebui sa ne dea de gindit.

Stimati colegi, am expus aceste observatii nu pentru a va inversuna, ci pentru a va convinge ca initiativa pe care o sustineti nu va contribui la diminuarea

cazurilor de condamnare a Republicii Moldova la C.E.D.O. Problema trebuie solutionata pe cu totul alte cai, iar Presedintele Republicii a facut deja un prim-pas in acest sens. Ma refer la initiativa domnului Vladimir Voronin privind

responsabilitatea personala a demnitarilor care, intentionat, prin actiuni nechibzuite, au provocat o situatie in urma careia Republica Moldova a fost condamnata la C.E.D.O. Aceasta idee trebuie sa-si gaseasca continuitate, de aceea va propun sa procedam impreuna la realizarea unor actiuni concrete.

1. Organizarea audierilor in problema pozitiei actuale a Republicii Moldova la C.E.D.O. si a masurilor ce urmeaza a fi intreprinse in vederea reducerii cazurilor de condamnare a Guvernului de catre instanta de la Strasbourg.

2. Instituirea unui recurs national independent care ar examina plingerile cetatenilor inainte de adresarea lor la C.E.D.O. Ideea respectiva reiese din Protocolul XIV la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, pe care noi l-am ratificat acum citeva luni aici, in Parlament.

3. Retragerea de pe agenda Biroului permanent al Parlamentului a initiativei privind abilitarea Curtii Constitutionale cu imputerniciri suplimentare.

Pentru a evita unele suspiciuni, precum ca noi sau Parlamentul in genere ar fi impotriva abilitarii cetatenilor cu dreptul de a se adresa la Curtea Constitutionala, va propun sa punem in discutie, in cel mai scurt timp, proiectul noii Legi cu privire la Curtea Constitutionala, proiect inaintat Biroului permanent al Parlamentului acum citiva ani, despre a carui soarta nu se cunoaste nimic.

Proiectul respectiv prevede si abilitarea cetatenilor cu dreptul de a se adresa in Curtea Constitutionala si nu numai in cazurile in care considera ca le sint lezate drepturile si libertatile fundamentale. Daca vom merge pe aceasta cale, vom solutiona concomitent trei probleme.

1. Vom inlesni considerabil accesul cetatenilor la justitie protejindu-le drepturile lor fundamentale.

2. Vom face sa se reduca numarul de condamnare a Republicii Moldova la C.E.D.O. si vom imbunatati imaginea tarii in plan extern.

3. Vom elimina suspiciunile precum ca cineva isi promoveaza interesele personale si de grup invocind interesele cetatenilor Republicii Moldova.

Domnilor membri ai Biroului permanent, solicit sa puneti in discutie aceste propuneri la apropiata sedinta a Biroului permanent al Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

De fapt, nu facem nici o remarca. Biroul permanent va discuta la acest subiect. Noi avem chiar si recomandarile Consiliului Europei la nivel national. Daca ar fi sa examinam statistica prezentata chiar de Curtea Europeana, constatam ca nu sintem cu cele mai multe cereri, fiindca chiar tarile cu o democratie inaintata au cu mult mai multe cereri.

Stimati colegi, urmatoarea sedinta va fi miine, de la orele 10.00. Cu aceasta, sedinta de astazi se incheie.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.05.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a Aparatului Parlamentului.


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova