version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA MAI 2007

Sedinta din ziua de 4 mai 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1716 privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1717 privind numiri in functie la Curtea Suprema de Justitie.

5. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1718 pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1697 pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.121-XV din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1294 pentru modificarea si completarea Legii nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (art.1, 2, 3 s. a.).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1295 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative art.1624, 1994, 2315; Legea taxei de stat art.4
s. a.).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1021 pentru ratificarea Memorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Ungaria privind cooperarea pentru dezvoltare, semnat la Chisinau la 22 decembrie 2006.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1581 privind aderarea Republicii Moldova la Comitetul European de Standardizare in calitate de membru-partener.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1246 pentru ratificarea Acordului de amendare si aderare la Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA), semnat la Bucuresti la 19 decembrie 2006.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.673 privind protectia desenelor si modelelor industriale.

13. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4759 privind admiterea si deetatizarea proprietatii publice.

14. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 11 18 mai 2007.

13. I n t r e b a r i.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la sedinta de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 92 de deputati. Absenteaza deputatii: Mircea Anton din motive de sanatate; Alexandru Oleinic, Ion Plesca, Angela Leahu, Valentina Serpul, Ion Varta, Valentina Buliga, Igor Klipii, Oleg Serebrian.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Ordinea de zi. Tin sa atrag atentia dumneavoastra ca v-a fost distribuit un supliment la ordinea de zi a sedintei de astazi, 4 mai, e o propunere care vine de la Biroul permanent, urmare a sedintei acestuia din ziua de miercuri. In mod evident, putin mai tirziu, o data cu alte propuneri, daca acestea vor fi inaintate, voi supune votului aprobarea ordinii de zi modificate.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun ca proiectul nr.4718 sa fie exclus din ordinea de zi de astazi si aminat pentru alta data.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Eu am fost informat ca aceasta aminare se refera la transferul proiectului mentionat pentru perioada 11 18 mai. Este corect? Este corect.

Va multumesc.

Pentru 18 mai.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu am o propunere: sa introducem in ordinea de zi de astazi o noua chestiune si sa rugam, intre timp, Comisia pentru politica externa si integrare europeana sa lucreze asupra acestui document. Ma refer la o declaratie a Parlamentului Republicii Moldova in problemele sau in situatia discutata acum, practic, in toata Europa, ce tine de cazul din Estonia.

Eu cred ca Parlamentul Republicii Moldova ar trebui sa fie si el prezent cu o declaratie echilibrata, care ar demonstra pozitia, atitudinile noastre fata de cele ce se intimpla.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat propunerea. O voi supune votului.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

In legatura cu parvenirea unor circumstante noi, care necesita o examinare suplimentara, Fractiunea PCRM propune excluderea din ordinea de zi pentru astazi a proiectului nr.1308, nr.5 din ordinea de zi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule Presedinte,

Ma refer si eu la suplimentul la ordinea de zi de astazi, sint introduse suplimentar 9 intrebari si nu am vazut aici propunerea deputatilor Partidului Democratiei Sociale, proiectul de Lege nr.594 din 14 februarie 2007. Aceasta initiativa legislativa a fost introdusa in Parlament acum doua luni si ceva. Avem in componenta acestui supliment proiecte de legi care au fost introduse cu citeva zile in urma si deja sint prezente, propun includerea acestui proiect de lege pentru discutii in ordinile de zi ale sedintelor Parlamentului pentru saptaminile viitoare. Cu atit mai mult ca el a fost discutat deja in comisie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Sa revenim la acest subiect la finele sedintei de astazi, cind vom supune votului aprobarea proiectului ordinii de zi pentru perioada 11 18 mai. Eu mi-am notat acest lucru si revenim la timpul respectiv. Alte propuneri? Nu sint.

Stimati colegi,

Suplimentul, plus a fost inaintata propunerea domnului deputat Dumitru Prijmireanu referitor la excluderea proiectului nr.1308 si referitor la excluderea proiectului nr.4718, propus de catre domnul deputat Nicolae Bondarciuc. Nu am auzit alte propuneri referitor la aceste subiecte, pe care motiv nu le voi supune votului in mod particular, ci in pachet, in ansamblu. Voi supune votului propunerea inaintata de domnul deputat Dumitru Braghis la microfonul nr.4 cu privire la elaborarea si adoptarea unei declaratii privind situatia in Estonia.

Stimati colegi,

Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2 1, da?

Multumesc.

Sectorul nr.3? Ii vine greu colegului nostru, rog sa-l ajutati.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu nu am inteles cine a votat in sectorul nr.3. Daca s-ar putea sa se mai voteze inca o data.

 

Domnul Marian Lupu:

Va ajut. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10. Coincide calculul, da?

 

Domnul Stefan Secareanu:

Exact.

 

Domnul Marian Lupu:

10 voturi. 11 voturi in favoarea acestei propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Acum, supun votului aprobarea in ansamblu a ordinii de zi a sedintei de astazi. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Ordinea de zi este aprobata.

Vom incepe cu unele subiecte care vizeaza numirile, rog sa atrageti atentia la suplimentul care v-a fost distribuit, proiectul de Hotarire nr.1716 privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie. Rog comisia.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la eliberarea domnului Mihail Plamadeala din functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie in legatura cu cererea de demisie.

In temeiul prevederilor legale si anume al Constitutiei Republicii Moldova, al Legii cu privire la statutul judecatorului, al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata urmatoarele.

Judecatorii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie sau, dupa caz, eliberati din functie de catre Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecatorul este eliberat din functie in cazurile stabilite de lege, inclusiv in cazul depunerii cererii de demisie.

Avind in vedere ca demersul privind eliberarea domnului Mihail Plamadeala se incadreaza in normele legale, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul de Hotarire nr.1716 pentru examinare si votare.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari referitoare la acest subiect?

Domnule presedinte al comisiei,

Nu parasiti tribuna, fiindca mai sint doua subiecte in continuare. Nu sint. In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire al Parlamentului nr.1716, in conditiile raportului prezentat de comisia sesizata in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Hotarire nr.1716 este aprobat.

In continuare proiectul de Hotarire nr.1717 privind numiri in functie la Curtea Suprema de Justitie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii privind numirea in functie la Curtea Suprema de Justitie din 23 februarie 2007 si a constatat ca, prin acest demers, se solicita Parlamentului numirea in functie de vicepresedinti ai colegiilor Curtii Supreme de Justitie a urmatorilor candidaturi: Martinenco Mihail, vicepresedinte al Colegiului penal, Macinskaia Vera, vicepresedinte al Colegiului civil si de contencios administrativ. Candidatura doamnei Moldovanu Natalia, propusa prin acelasi demers, a fost rechemata prin Hotarirea Consiliului Superior al Magistraturii din 26 aprilie 2007 in legatura cu inaintarea acesteia pentru functia de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al Colegiului economic al Curtii Supreme de Justitie. Intrebarea referitoare la doamna Moldovanu vom examina-o astazi.

Comisia a consultat reglementarile legale respective si mentioneaza ca, in conformitate cu prevederile Legii cu privire la Curtea Suprema de Justitie, vicepresedintii colegiilor Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie din rindul judecatorilor acestei judecatorii pe un termen de 4 ani de catre Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

In contextul prevederilor nominalizate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat materialele prezentate si a audiat candidaturile nominalizate. S-a constatat ca acestea dispun de calitatile necesare pentru functiile la care se propun.

Pentru sustinerea acestor candidaturi s-au expus, prin vot unanim, toti membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. In legatura cu cele mentionate, comisia propune Parlamentului examinarea si votarea proiectului de Hotarire nr.1717.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sint informat ca in sala este prezenta doamna Macinskaia. Va anunt acest lucru in eventualitatea unor intrebari din partea deputatilor. Domnul Martinenco nu este prezent pe motiv de boala. Dar acest lucru nu ne impiedica procedural sa continuam dezbaterile, discutiile la acest subiect si sa votam candidatura. Intrebari catre comisie ori catre doamna Macinskaia sint? Nu sint.

Va multumesc.

Domnul Cubreacov. Cer scuze.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule presedinte,

Imi amintesc ca tot dumneavoastra, in numele comisiei sesizate in fond, cu alta ocazie, atunci cind era vorba de Curtea de Apel, am impresia, oricum altadata, ati invocat faptul ca unii dintre judecatori au facut obiectul dezbaterilor in contradictoriu in cadrul comisiei, pe motiv ca acestia ar fi pronuntat hotariri in definitiv invalidate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Si ati coaparut in postura de aparator al Partidului Popular Crestin Democrat.

Vreau sa va intreb daca de aceasta data, in cazul persoanelor vizate, comisia dumneavoastra a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii o informatie privind dosarele judecate de acei in cauza? Si in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului ar fi dat cistig de cauza celor, pina la urma, nedreptatiti de judecatorii respectivi?

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi nu dispunem de informatia respectiva. Si in legatura cu aceasta, spre regret, astazi nu pot sa fiu aparator al partidului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa-i adresez doua intrebari doamnei Macinskaia.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima intrebare este: cum apreciaza doamna Macinskaia faptul ca in Republica Moldova avem revenind la un locuitor cele mai multe decizii ale CEDO, pe care le cistiga cetatenii impotriva statului? Care sint parerile ei? Si care, crede dumneaei, ar fi caile pentru a reduce aceasta statistica absolut defavorabila imaginii justitiei moldovenesti?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6, va rog.

 

Doamna Vera Macinskaia candidat la functia de vicepresedinte al
Colegiului civil si de contencios admini-
strativ al Curtii Supreme de Justitie:

Multumesc pentru intrebare, doamna Pavlicenco, si domnului Cubreacov. As vrea sa mentionez urmatoarele. Da, intr-adevar, Republica Moldova are deja 55 de cauze pierdute la Curtea Europeana.

Dar, stimati parlamentari, este, desigur, si vina judecatorilor, care nu cunosteau si nu cunosc, eu pot sa spun, la perfectie jurisprudenta Curtii Europene. Avem vina comuna impreuna cu parlamentarii, ca am avut asa legislatii, care prevedeau recursul in anularea situatiei, pe care noi, judecatorii, il aplicam, legea prevedea, mai bine-zis. Adica, faptul ca exista o astfel de prevedere legala ne-a facut pe noi, judecatorii, sa aplicam incorect acest recurs in anulare.

Si, totodata, nu neg faptul ca, intr-adevar, fiind 10 ani deja, la toamna vor fi 10 ani de cind am aderat la Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, judecatorii nu cunosc la perfectiune jurisprudenta Curtii Europene, pentru ca ea este foarte larga.

Vizavi de cazurile la care eu personal am participat, domnul Cubreacov are in vedere Mitropolia Basarabiei. Eu as putea spune urmatoarele. Desigur, noi ne conformam hotaririi Curtii Europene pentru faptul ca am fost condamnati pentru aceasta. Dar pot afirma cu certitudine ca pina acum Legea cu privire la culte nu a fost revazuta. Eu personal consider ca statul este obligat sa inregistreze cultul, si nu mitropoliile, situatie care si pina acum, eu consider, poate fi.

De aceea, eu consider ca, chiar si in aceasta situatie, nu este numai vina judecatorului personal, dar sint mai multe situatii despre care putem vorbi la intrebarea data. In ceea ce priveste celelalte cazuri pierdute la Curtea Europeana, noi, desigur, le sesizam.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste in sala.

Microfonul nr.5 in continuare.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am promis inca o intrebare, dar vreau un comentariu.

Doamna Macinskaia,

Mie mi se pare ca dumneavoastra ati dat aprecieri incalificabile atit la adresa Parlamentului, cit, mai ales, si la adresa justitiei. Practic ati recunoscut ca justitia noastra nu judeca in baza legii, ci in baza, probabil, a presiunilor si in baza unor interpretari gresite ale legilor.

La acest capitol as avea a doua intrebare referitor la interpretarea de catre judecatori a Conceptiei privind imunitatile demnitarilor. Din cite cunoastem, dupa atacarea mea in justitie impotriva Presedintelui Vladimir Voronin, opiniile judecatorilor s-au impartit. Dumneavoastra considerati ca in continuare se interpreteaza corect in judecata si decizia Curtii Constitutionale, care a explicat si a interpretat prevederea constitutionala privind imunitatea corect sau se interpreteaza abuziv? Si cum credeti si ce credeti ca s-ar putea face pentru a fi interpretat asa cum trebuie?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna Vera Macinskaia:

Referitor la cazul personal, pe care dumneavoastra il aveti in instantele de judecata, eu cred ca ar fi incorect ca eu sa dau acum o apreciere, in afara de ceea ce este scris expres in Constitutie si care este cunoscut pentru toti cetatenii si deputatii, ca Presedintele Tarii nu poate fi tras la raspundere juridica. Mai mult nu pot da nici un fel de comentariu, deoarece dosarul este in procedura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu aveam intrebari catre candidati si de altfel le dorim succese in activitatea care urmeaza s-o exercite. Este mai mult o constatare. Noi foarte des, in Parlamentul Republicii Moldova, am avut discutii si discutiile au fost purtate intre juristi. Si pentru mine, in orice caz, pare foarte straniu atunci cind facem anumite mentiuni vizavi de imperfectiunea legislatiei in momentul in care se iau anumite decizii, care, de fapt, sint reglementate foarte clar de Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului, Conventie la care noi, Republica Moldova, sintem parte componenta, am aderat, am ratificat aceasta Conventie. Si avem un document care este baza activitatii statului Republica Moldova Constitutia, care spune foarte clar: In momentul in care legislatia nationala intra in contradictie cu normele tratatelor internationale s.a.m.d. se aplica normele internationale.

Si atunci sa spunem lucrurilor pe nume. Nu lipsa unei baze legislative a dus la faptul ca in Republica Moldova au fost incalcate drepturile si libertatile omului, dar imperfectiunea sistemului judiciar. Noi speram foarte mult, toti am participat la perfectionarea lui, ca el sa fie unul, pina la urma, functional.

In acest sens, eu sper foarte mult ca justitia in Republica Moldova si, o data cu venirea dumneavoastra in asemenea functii inalte, sa fie una echidistanta si sa apere interesul cetateanului. Iar acea Conventie in baza careia noi sintem acuzati si pierdem in continuare procese, ar trebui sa fie, daca vreti, documentul de capatii al celor care infaptuiesc justitia in Republica Moldova.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am votat pentru doamna Macinskaia la sedinta comisiei si, cred ca am sa votez si astazi, sa nu fiu neunison cu majoritatea care o s-o voteze. Dar m-a deranjat faptul, in contextul celor spuse de domnul Filat, ca pune sub semn de indoiala deciziile CEDO si pune sub semn de intrebare Parlamentul. Niciodata n-a fost asa obraznicie in Parlament ca cineva sa vina din alta parte si sa bruscheze Parlamentul. Treaba noastra ce facem noi aici.

Fiindca, conform articolului 6 din Constitutie, puterile sint separate in stat. Si noi nu va intrebam pe voi ce faceti la Consiliul Superior al Magistraturii. V-am ales, v-o ales si propuneti pe cine vreti. Treaba Parlamentului este sa voteze si sa respecte Consiliul Superior al Magistraturii.

Dar vorba domnului Filat, la articolul 4 alineatul (2) din Constitutie se mentioneaza ca tratatele si pactele internationale la care Republica Moldova este parte sint mai presus decit legislatia Republicii Moldova. De aceea, nu trebuie sa ne spuneti aici ca dumneavoastra ati anulat cu buna stiinta decizia Curtii de Apel, cind erati judecator, privind Mitropolia Basarabiei. Si nimeni n-are dreptul, nici domnul Braghis, care nu-i aici, sa nu inregistreze Mitropolia si nici dumneavoastra.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Daca se poate... Problema hotaririlor CEDO, prin care Republica Moldova a fost condamnata, acuzata, in luna iunie va fi examinata in mod special in cadrul audierilor. De aceea, comisia noastra propune tuturor acelora care au experienta, care au dorinta, care au posibilitate, eu ii am in vedere pe deputati, sa participe la aceasta sedinta si atunci vom face o analiza mai ampla: care sint, totusi, cauzele? Este clar ca sint si momente obiective, care sint legate inclusiv de legislatia noastra. Sint si momente subiective, ce tin de unele greseli din partea judecatorilor insisi. Eu cred ca audierea aceasta va oferi posibilitatea ca noi, pentru viitor, sa le acordam un ajutor judecatorilor prin perfectionarea legislatiei si prin atragerea atentiei la unele lacune, care cred ca vor fi depistate.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Doamna Macinskaia,

Va rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului numirea in functia respectiva, in mod individual, a celor doua persoane, conform propunerii din acest proiect de Hotarire a Parlamentului. Supun votului: cine este pentru numirea in functia de vicepresedinte al Colegiului penal a domnului Martinenco Mihail, rog sa voteze.

Pentru stenograma, stimatii mei colegi.

Numaratorii rog sa anunte rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 35.

Sectorul nr. 3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

80 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Domnul Mihail Martinenco, conform rezultatelor acestui vot, este numit in functia de vicepresedinte al Colegiului penal.

Stimati colegi,

Cine este pentru numirea in functia de vicepresedinte al Colegiului civil si de contencios administrativ a doamnei Macinskaia Vera, rog sa voteze. Rog rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 34.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

75 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Doamna Macinskaia Vera este numita in functia de vicepresedinte al Colegiului civil si de contencios administrativ.

Stimati colegi,

Acum supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1717 pe ansamblu. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.1717 este aprobat de Parlament.

Proiectul de Hotarire nr.1718 pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie.

Domnule Turcan,

Va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii din 28 aprilie 2007 si mentioneaza ca, prin acesta, se solicita Parlamentului numirea in functia de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al Colegiului economic al Curtii Supreme de Justitie, pe un termen de 4 ani, a doamnei Natalia Moldovanu, care in prezent este judecator al acestei instante.

In legatura cu acest demers, Comisia a consultat reglementarile legale respective si mentioneaza ca, in conformitate cu prevederile Constitutiei Republicii Moldova, ale Legii cu privire la Curtea Suprema de Justitie, vicepresedintii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie de Parlament, pe un termen de 4 ani, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Vicepresedintii Curtii Supreme de Justitie exercita, concomitent, si functia de Presedinte al Colegiilor din cadrul acestei instante judecatoresti.

Comisia juridica a examinat candidatura doamnei Natalia Moldovanu si materialele respective, prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii si a constatat ca doamna Moldovanu poseda calitatile profesionale si de organizator necesare indeplinirii functiilor de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al Colegiului economic al Curtii Supreme de Justitie. In temeiul celor relatate, comisia propune Parlamentului proiectul de Hotarire nr.1718 spre a fi votat.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie ori pentru doamna Natalia Moldovanu, care este prezenta aici? Nu sint.

Va multumesc.

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului numirea in functiile de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al Colegiului economic al Curtii Supreme de Justitie a doamnei Natalia Moldoveanu. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog anuntarea, pentru stenograma, a rezultatelor votului.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 34.

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

79 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Doamna Natalia Moldovanu este numita in functia de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si in cea de presedinte al Colegiului economic al Curtii Supreme de Justitie.

In acest context, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire al Parlamentului nr.1718. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de Hotarire, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul nr.1718 este aprobat.

Doamna Moldovanu,

Doamna Macinskaia,

Plenul Parlamentului va felicita cu ocazia numirii in aceste inalte posturi si va doreste mult succes in activitatea dumneavoastra ulterioara. Puteti fi libere.

Stimati colegi,

Continuam. Proiectul de Lege nr.1697 pentru modificarea articolului 2 din Legea cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

Guvernul. Initiativa Presedintelui tarii, prezentata de ministrul protectiei sociale, familiei si a copilului.

Doamna Galina Balmos ministrul protectiei sociale, familiei si copilului:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Propun atentiei dumneavoastra initiativa Presedintelui tarii, de modificare a Legii nr.121 din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor. Acest proiect de lege are drept scop sporirea protectiei sociale a persoanelor care cad sub incidenta prevederilor legii nominalizate. Legea a fost adoptata in 2001. De atunci. ea a suportat diferite modificari, in sensul extinderii categoriilor de beneficiari. Dar alocatia, cuantumul alocatiei a fost stabil din 2001 pina in prezent. Proiectul de lege se refera la majorarea acestei alocatii cu 50%.

Astfel, conform datelor operative ale Casei Nationale de Asigurari Sociale, actualmente sint la evidenta in jur de 17 mii de cetateni beneficiari de alocatii lunare de stat. Pentru majorarea cu 50% a alocatiei lunare de stat, anual vor fi necesari suplimentar de la bugetul de stat in jur de 19 milioane de lei, repet, de la bugetul de stat. Legea din 2001 a fost cu implementarea de la 1 mai 2001. Acest proiect, care vine sa modifice articolul 2, vine cu propunerea de a fi implementat de la 1 mai curent.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, doamna ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna ministru,

Ma intereseaza, daca a ajuns la dumneavoastra initiativa pe care am facut-o acum un an, in legatura cu indemnizatiile pentru copiii participantilor la razboiul de la Nistru, care au decedat la putin timp dupa razboi si acum au ramas fara sprijin, si ei si sotiile lor. Stiu ca Guvernul a dat avize negative, dar nici in aceasta forma nu se supune examinarii in Parlament. Nu v-ati gindit ca aceasta ar fi o oportunitate si o necesitate? Si va intreb, de asemenea, nu considerati ca propunerea pe care o faceti este de fapt o grija exagerata, manifestata doar fata de unele categorii ale societatii? Fapt care duce, vrei nu vrei, la aceeasi dezbinare pe care o promoveaza comunistii de cind au venit la guvernare in forta?

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, doamna deputat.

Vreau sa zic ca acest proiect de lege deja prevede 12 categorii de cetateni, nemijlocit acest proiect de lege. Este evident ca prin alte legi, care au incidenta in domeniul protectiei sociale a cetatenilor, sint mai multe categorii decit cele
12 nominalizate, si care primesc de la stat diferite alocatii, indemnizatii cu alta ocazie, deci, nimerind sub incidenta altor legi. Vizavi de initiativa dumneavoastra, un an in urma activam unde activam si, poate, mai putin am acordat atentie acelei initiative.

Actualmente, in aceste trei luni de cind activez, avem o avalansa de probleme pe care ne straduim sa le solutionam in conformitate cu prevederile legislatiei si, mai ales, ajustind aceste prevederi si norme la legislatia Uniunii Europene. Totodata, avind in vedere majoritatea, sau cel putin toate categoriile care ar necesita sustinerea statului, cel mai mult ne-am dori sa nu ramina in afara atentiei o anumita categorie de persoane. Si atunci cind le depistam, ne straduim sa le includem, sa le gasim locul, sa acoperim aceste necesitati. Sintem in cautare, in modificare si venim, pina la finele anului, deja avem planuri sa venim cu anumite modificari, sa nu existe persoane care sint uitate sau omise din anumite proiecte de lege cu incidenta in domeniul respectiv.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5 in continuare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna ministru,

As vrea sa va intreb, este o lege atit de mica, pe o pagina si jumatate. Si se spune aici, chiar si in raportul comisiei care va fi prezentat, ca din 2001 nu au fost modificate aceste alocatii. Chiar in ianuarie a intrat in vigoare modificarea la articolul 2 din aceasta lege. La 27 aprilie curent, Parlamentul a votat in lectura a doua, din nou, modificarea articolului 2 din aceasta lege. Si, peste trei zile, vine domnul Presedinte iarasi cu modificarea acestui articol.

Nu credeti dumneavoastra ca ar fi bine sa veniti cu o modificare pe etape si sa stie Guvernul clar ca de la 1 mai 2007 aceste categorii trebuiau sa beneficieze, dar sa veniti o data cu modificarea la aceasta lege, si nu in fiecare luna sau in fiecare zi, si peste noapte. Pina acum, din 2001, domnul Presedinte al Republicii nu a vazut ca sint defavorizate aceste categorii?

Atunci cind sintem in plina campanie electorala, atunci cind sintem... Se zice ca vine sarbatoarea de 9 mai si vrem sa cumparam nu stiu pe cine. Eu as spune, sinteti in numele Guvernului, sa veniti o data cu modificarea la aceasta lege pe etape si sa stie acele categorii ca de la 1 ianuarie 2008, asa cum ati facut-o cu patentele, asa sa faceti si cu alocatiile, sa stie omul ca acum nu este, dar de la
1 ianuarie sau de la 1 mai anul cutare sau cutare el va beneficia de aceste alocatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sa nu veniti cu niste speculatii, ca Parlamentul sa lucreze, sa strice atita hirtie si articolul acesta este violat de 7 ori, si de 3 ori in jumatate de an.

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega...

Doamna Valentina Cusnir:

E o rusine din partea Guvernului, zic eu.

 

Doamna Galina Balmos:

Inteleg ca este o doleanta, nu este o intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu inteleg, cind se vine cu astfel de propuneri. Si noi am vorbit si la Biroul permanent ca trebuie venit si cu o a doua propunere, de modificare a Legii bugetului, fiindca sint cheltuieli. Am inteles ca este vorba de suma de 19 milioane de lei si era bine ca si Guvernul, si Parlamentul sa voteze concomitent cele doua modificari.

Eu vreau sa o intreb pe doamna ministru, daca nu este impotriva, si sa-i rog pe colegi sa fie introdus pe ordinea de zi, pentru saptamina viitoare, un proiect similar, care a fost depus la 24 martie 2006. O initiativa legislativa a fractiunii noastre cu privire la modificarea Legii privind protectia sociala speciala a unor categorii de populatie, unde se prevede a majora pensia victimelor represiunilor politice.

Este o categorie de oameni care au suferit nu mai putin decit celelalte, de care vorbim noi astazi. O categorie de oameni care au suferit multi ani la rind si statul... Da, este vorba de persoanele care au fost reabilitate politic si, sigur, era bine ca aceasta categorie sa fie luata in seama tot in aceste zile. Cu atit mai mult cu cit este vorba de aproximativ 4 milioane de lei bani de la bugetul national anual.

Va multumesc.

 

Doamna Galina Balmos:

Ramine la decizia Parlamentului, cind sa fie inclusa pe ordinea de zi aceasta chestiune.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, as vrea parerea ministerului, daca nu sinteti impotriva? Si o adresare catre colegi, ca pentru saptamina viitoare sa fie introdus pe ordinea de zi acest proiect de lege. Si, in lectura a doua, sa fie discutate concomitent.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Mult stimata doamna ministru,

Am doua intrebari pentru dumneavoastra. Poate, o intrebare si o propunere. Prima. Aseara, in programul informativ de la Televiziunea publica aceasta propunere a dumneavoastra, sau acest proiect de lege a fost dat publicitatii, intr-un fel, ca un fapt implinit. Este aceasta un truc electoral sau este pur si simplu o greseala a Televiziunii? Aceasta este prima intrebare.

Si a doua, Alianta Moldova Noastra crede ca este foarte putin o majorare de 50 la suta. Noi am propune sa majoram cu 100%.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Galina Balmos:

Deci, raspunsul pentru prima intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna Galina Balmos:

Daca imi permiteti, raspunsul la prima intrebare. Vreau sa zic ca eu nu am vazut mesajul pe care l-ati primit dumneavoastra, dar ceea ce am zis eu a fost numai ca Guvernul a emis o hotarire privind avizul pozitiv asupra proiectului de lege, acesta a fost amendamentul. In rest, ce a facut Televiziunea... Acesta a fost raspunsul.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna ministru,

Este binevenita aceasta initiativa si sigur ca noi o vom sustine. Nu au ramas asa de multi participanti la cel de-al doilea razboi mondial si este datoria noastra sa-i sustinem, ca ultimii ani sa-i traiasca mai bine decit, poate, au trait pina acum. Deci, intrebarea mea este alta. Spuneti-mi, va rog, daca dumneavoastra veniti cu o asa initiativa, deci, o protectie sociala suplimentara veteranilor celui de-al doilea razboi mondial, deci, acele facilitati pe care le-au avut ei pina acum le scoatem?

Si eu vreau sa ma refer la un caz concret. Deschis acum doi ani, in raionul Glodeni un Centru de reabilitare a participantilor la razboi, deci, acum practic este pe cale de lichidare. Incepind cu 1 ianuarie, Casa Nationala de Asigurari nu mai elibereaza foi pentru veteranii de razboi. Majoritatea celor care se odihnesc acolo si trec cursul de reabilitare sint anume din aceasta categorie. Aflindu-ma in raioanele Ocnita, Edinet, Riscani, chiar in Glodeni, multi veterani ma intrebau, oamenii de virsta a treia ma intrebau: Domnule Banari, de ce nu putem procura, primi de la Casa Nationala o foaie, ca sa mergem la Glodeni, dar ni se propune sa mergem la Sergheevca?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Banari,

Rog intrebarea.

 

Domnul Ivan Banari:

Este la tema.

Doamna Galina Balmos:

Imi permiteti sa raspund?

 

Domnul Ivan Banari:

Intrebarea mea este urmatoarea. Adresindu-se in ianuarie la Casa Nationala de Asigurari Sociale, acest centru nu a primit nici un raspuns oficial pina acum si nici o foaie, deoarece are solicitari cam in jur de 500 - 600 de foi. Deci, cred ca nu este o intrebare la tema de astazi, dar va rog sa o primiti si sa-mi raspundeti in scris sau...

Doamna Galina Balmos:

Imi permiteti sa raspund?

Domnul Ivan Banari:

...La o intilnire. Eu sint gata sa ma intilnesc cu dumneavoastra, sa vin la minister.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Doamna ministru,

Eu v-as ruga foarte mult sa raminem in albia subiectului pe care il discutam astazi. In rest, poftim, aveti Ora intrebarilor, faceti interpelari, discutati,
intilniti-va. Continuam.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule ministru,

Eu inteleg cind domnul Presedinte, fiind presedintele Partidului Comunistilor, in preajma alegerilor lanseaza o initiativa. Apropo, aceasta este absolut normala. Din 2001 alocatiile acestea n-au fost ridicate. Dar Guvernul trebuie sa se gindeasca, de fapt, nu la chestiile electorale, ci la asigurarea sociala a populatiei. Domnul Diacov a ridicat aici o problema extrem de importanta: dar de ce numai veteranii? Dar victimele regimului comunist, de ce nu? Nu cumva fiindca acesta nu este electoratul Partidului Comunistilor? Si numai pentru Partidul Comunistilor astazi lucrati? Aceasta este problema.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Stepaniuc,

Eu am iesit din partidul acesta pentru faptul ca ei au facut ceea ce au facut. Au organizat represiuni impotriva acestui popor. Si dumneavoastra continuati...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Anatol Taranu:

...Sa aparati acest partid si aceasta ideologie inumana.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

O clipa. O sa va clarificati alta data, cine si in ce partid a fost si cum a fost.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Se creeaza o situatie cumva complicata, dar eu cred ca, indiferent de faptul de unde vine si cine este autorul, oricum, toti acei 17 mii de beneficiari sint persoane din categoriile social-vulnerabile. Deci, nu cred ca avem dreptul moral, oricum, sa nu sustinem acesti oameni, care vin si la noi, si se adreseaza in diferite instante.

Domnul Marian Lupu:

Rog putina liniste in sala.

 

Doamna Valentina Stratan:

Dar as vrea sa spun...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Stratan,

O clipa.

Stimati colegi,

Noi lucram cu totii impreuna. Continuati, va rog.

 

Doamna Valentina Stratan:

Dar, sigur ca am vrea foarte mult, pentru ca vine si ziua copiilor, 1 iunie... Oricum, speram ca va veni si un proiect de lege care va sustine familiile si copiii care mai primesc, in continuare, 50 de lei pentru fiecare copil. De aceea, eu cred ca noi vom sustine acest proiect de lege, pentru ca aceste categorii asteapta aceasta sustinere sociala.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare pentru doamna ministru: daca se regasesc in proiectul asta de lege si invalizii de razboi care au fost la Nistru?

Doamna Galina Balmos:

Da, participantii la cel de-al doilea razboi mondial sau la actiunile de lupta pe timp de pace din rindul militarilor sau participantii la lichidarea consecintelor catastrofei de la Cernobil, cazuti la datorie. Deci, in aceasta sintagma este...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si acestia de la Nistru...

 

Doamna Galina Balmos:

Si acestia, da.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Atunci votam.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Galina Balmos:

Si de la Cernobil.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

Pai, o sa ma invinuiti sa fac campanie electorala daca spun asa. Deci, intrebarea mea este adresata doamnei ministru, dar accept sa raspunda oricare din membrii Guvernului prezenti aici.

Doamna ministru,

Spuneti-mi, va rog, soarta acestei legi, pe care urmeaza s-o adoptam astazi, nu va fi echivalenta cu soarta altei legi, pe care noi am adoptat-o si care urma sa fie aplicata incepind cu 1 ianuarie 2007? Ma refer la Legea pentru modificarea si completarea Legii cu privire la statutul refugiatilor, la care s-au referit domnul Taranu si domnul Diacov.

Deci, din motive formale, care, de fapt, caracterizeaza calitatea activitatii Guvernului nostru, aceasta lege nu se aplica nici in municipii, nici in raioane, pe motiv ca inca nu a fost elaborat un regulament al Guvernului. Desi Guvernul era obligat. N-o sa fie asa, domnule Stepaniuc, de aceea ca se refera la alte categorii de cetateni si nu la represati. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

Domnul Leonid Bujor:

Deci, intrebarea mea este...

 

Domnul Marian Lupu:

Rog intrebarea.

 

Domnul Leonid Bujor:

Care este garantia ca aceasta lege va fi aplicata si sa primim un raspuns, de ce nu se aplica legea respectiva?

 

Doamna Galina Balmos:

Garantia va fi imediat ulterior, adica in decurs de o luna va fi vizibil, pentru ca acesti cetateni beneficiari vor primi aceste alocatii cu incepere de la 1 mai si pentru ca aceasta lege nu presupune un mecanism suplimentar de implementare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra va vota acest proiect de lege. Suma solicitata nu depaseste suma la care s-a referit domnul Igor Semenovker, cind a aratat faradelegile care s-au comis la un obiectiv tot cu caracter educativ si social, Complexul Memorial Eternitate.

Va multumesc.

Si nu reactionati dureros cind vi se spune cite putin-putin din adevarul care este alaturi de noi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc...

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, atit.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu nu intru in polemica cu dumneavoastra cind sinteti la microfon.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Stimati colegi,

Eu inteleg ca perioada este destul de fierbinte, campania electorala. Cel putin aici, in sala sa incercam sa ne stapinim emotiile, toti impreuna.

Doamna ministru,

Va multumesc.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat Proiectul de lege pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.121 din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor, inaintat de Presedintele Republicii Moldova, si constata urmatoarele.

Proiectul de lege mentionat este elaborat si prezentat spre adoptare de catre Parlament in scopul sporirii protectiei sociale a persoanelor care beneficiaza de dreptul la alocatie de stat conform Legii nr.121 din 3 mai 2001.

Potrivit proiectului, se propune majorarea cu 50 la suta a cuantumului alocatiilor lunare de stat pentru toate categoriile de beneficiari de acest drept, si anume: pentru invalizii de razboi, pentru participantii la cel de-al doilea razboi mondial, sotiile supravietuitorilor inapti de munca ai celui de-al doilea razboi mondial, sau ai actiunilor de lupta pe timp de pace din rindul militarilor cazuti la datorie, sotiile participantilor la lichidarea consecintelor catastrofei de la Cernobil, decedati, sau ale invalizilor de razboi decedati, daca nu s-au recasatorit, de asemenea, copiilor participantilor la cel de-al doilea razboi mondial sau la actiunile de lupta pe timpul de pace din rindul militarilor cazuti la datorie, copiilor participantilor la lichidarea consecintelor catastrofei de la Cernobil decedati sau ai invalizilor de razboi decedati, pina la atingerea virstei de 18 ani.

De aceasta majorare vor beneficia si unii dintre participantii, inapti de munca, la actiunile de lupta pe timp de pace si la actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriului si independentei Republicii Moldova, persoanele decorate cu ordine si medalii pentru munca asidua si serviciul militar in spatele frontului in anii celui de-al doilea razboi mondial.

Proiectul este sustinut si avizat de catre comisiile parlamentare. Concomitent, proiectul de lege este sustinut integral de Guvernul Republicii Moldova. Pentru implementarea prevederilor acestuia, cum a fost spus mai inainte, din bugetul de stat vor fi alocati suplimentar 19 milioane de lei.

In baza celor mentionate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune votarea proiectului de lege respectiv in doua lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari, propuneri? Ia stati putin, nu parasiti, va rog, tribuna, fiindca in raportul comisiei aceasta vine cu o propunere lectura intii si lectura a doua. Deci, incheiem exercitiul in lectura intii si dupa aceia continuam dezbaterile in lectura a doua.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1697, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Propuneri la lectura a doua? Ceea ce a fost inaintat de la microfonul nr.4, Guvernul.

Microfonul nr.1.

 

Doamna Galina Balmos:

Vreau sa zic ca si aceasta varianta a fost foarte bine examinata si 100% si mai multe procente, dar am reiesit din posibilitatile Bugetului de Stat actualmente.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Supun votului aprobarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1697. Cine este pentru, rog sa voteze si rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

 

Domnul Marian Lupu:

O clipa, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 11 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

76 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul nr.1697 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Nu va suparati, dumneavoastra stiti foarte bine procedura ca orice persoana, orice deputat inainteaza propuneri pentru lectura a doua. In reactia comisiei se specifica foarte clar ca se insista sa fie supus votului. Deci, eu n-am auzit in acest dialog... Rog sa tinem cont de acest lucru.

Bine, avansam. In continuare, avem doua proiecte de lege, care de fapt sint propuse in pachet. Exista o interrelatie strinsa intre proiectul de Lege nr.1294 si proiectul de Lege nr.1295. In acest context, tinind cont si de cazurile precedente, va propun un urmator model de examinare a acestor proiecte.

Propun sa oferim cuvintul autorilor pentru a prezenta atit proiectul nr.1294, cit si proiectul nr.1295 cu runda de intrebari-raspunsuri, dupa care comisia prezinta raportul, la fel, pe ambele proiecte, runda de intrebari-raspunsuri, dupa care vor fi luari de cuvint. Bine, vom purcede la procedura de vot separat pe aceste doua proiecte. Acceptati propunerea?

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1294 pentru modificarea si completarea Legii privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si proiectul de Lege nr.1295 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Autor la ambele proiecte Guvernul.

Domnule Dodon,

Va rog sa faceti prezentarea acestora.

 

Domnul Igor Dodon:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

Se propune spre examinare un set de modificari la actele legislative ce tin de crearea unui regulator al pietei financiare nebancare. In esenta, se propune crearea unui organ de reglementare cu denumirea Comisia Nationala a Pietei Financiare, care va avea drept functie reglementarea sistemului financiar nebancar.

As dori sa mentionez ca, in prezent, aceste segmente ale pietei financiare nebancare sint reglementate de catre diferiti regulatori cu subordonare diferita. La momentul actual, exista Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, care este subordonata si numita de catre Parlamentul Republicii Moldova. Exista institutii, autoritati de reglementare a pietei asigurarilor, a pietei fondurilor nestatale de pensii, a asociatiilor de economii si imprumut, a organizatiilor de micro-finantare, subordonate unor autoritati publice centrale, subordonate la rindul lor Guvernului.

Tinind cont de dispersarea acestor functii la diferite organe de reglementare, Guvernul Republicii Moldova vine cu propunerea de a crea un organ de reglementare care ar asigura elaborarea si promovarea politicii pentru toate instrumentele si institutiile specifice pietei financiare nebancare.

Conform proiectului de act legislativ propus spre examinare astazi, se presupune ca sub reglementarea acestui nou organ vor cadea urmatoarele sectoare. Este vorba de piata valorilor mobiliare, piata asigurarilor, fondurile nestatale de pensii, organizatiile de microfinantare, asociatiile de economii si imprumut, organizatiile de credit ipotecar si birourile informatiilor de credit.

As dori sa mentionez ca unele dintre aceste institutii, unele segmente ale acestei piete financiare la aceasta etapa nu exista, insa in timpul apropiat vor fi promovate unele proiecte de lege, pentru a crea cadrul legal pentru aparitia acestor institutii sau segmente. Ma refer in special la birourile de informatii de credit si organizatiile de credit ipotecar.

As dori sa mentionez ca o asemenea experienta este larg raspindita in practica internationala. Astfel, mai multe tari din Uniunea Europeana au implementat acest concept de reglementare a pietei financiare nebancare, fiind aduse exemplele respective. In acelasi timp, conform proiectului de lege prezentat, se propune o perioada de tranzitie pentru competentele din domeniul de eliberare a licentelor pentru anumite sectoare ale pietei financiare nebancare. Aceasta perioada de tranzitie va dura circa 1 an de zile, ceea ce este specificat in proiectul de act legislativ.

Un subiect important, pe care as dori sa-l mentionez, pentru a preveni unele intrebari, se refera la bugetul si taxele stabilite de catre acest proiect de lege. Mentionez ca, pentru a preintimpina unel situatii de confuzie, s-a propus ca la aceasta etapa bugetul Comisiei Nationale a Pietei Financiare, cit si marimea taxelor indicate in proiect, nu este specificata o marime fixa, urmeaza a fi examinate si aprobate de Parlament.

In acelasi timp, as mentiona ca aceste modificari in legislatie au fost pe larg discutate cu societatea civila, au fost puse in discutie suplimentar in cadrul Asociatiei participantilor profesionisti si al asociatiilor de participanti pentru fiecare din segmentele pietei financiare nebancare supuse acestei reglementari.

Ceea ce tine de modificarile in unele acte legislative, as remarca ca, in mare masura, acestea vin pentru a introduce unele modificari de formulare in ceea ce tine de denumirea noului regulator si fac unele concretizari in legislatia cu privire la licentiere.

Tinind cont de cele mentionate, Guvernul Republicii Moldova solicita examinarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, 6, 6, , , 847 14 2002 .

355, , . , ? .

. , . , , , , .

, , . ?

 

Domnul Igor Dodon:

.

355, , , , . 355.

, , , , , . , , , , .

, , , , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule ministru,

Dumneavoastra de acum practicati permanent aici, in Parlament si spuneti ca, uite, este practica Uniunii Europene, a tarilor europene s.a.m.d. Si uitati sa spuneti ca noi, in principiu, cind promovam un proiect de lege, nu facem o abordare sistemica sau nu vedem cum este legislatia in Uniunea Europeana.

Am in mina legea Romaniei privind piata de capital, care ar trebui sa fie prima aici, in Parlament sa apara si pe urma sa apara legea cu privire la modificarea Legii privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, fiindca in legea cu privire la piata de capital ar fi fost scris foarte clar ce inseamna, de pilda, piata de capital in Republica Moldova si ce se reglementeaza si ce inseamna atributiile si competentele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Fiindca, atunci cind ati prezentat acest proiect in comisie, ati spus ca, ma rog, proiectul va permite dezvoltarea pietei de capital din Republica Moldova. Vreau sa va asigur ca, prin proiectul prezentat, nu se va intimpla nimic, fiindca principalul nu este legea cu privire la piata de capital, ci toate instrumentele financiare care por fi aplicate in Republica Moldova, inclusiv anumitele fonduri de investitii financiare sau societati de servicii de investitii financiare, care acum sint foarte pe larg dezvoltate in Romania. SIF-urile care participa permanent la bursa de valori din Bucuresti sint intre primele zece.

Vreau sa va intreb: de ce dumneavoastra nu ati venit cu o lege cu privire la piata de capital, care sa aduca aceste instrumente financiare pe piata de capital a Republicii Moldova si, in baza acestei legi, deja sa mergeti cu reglementarea privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Si vreau sa spun ca in Romania nu s-a schimbat denumirea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ei i s-au dat competentele conform Legii cu privire la piata de capital. Adica nu s-a creat asa-numitul mega-regulator, pe care dumneavoastra acum il promovati si credeti ca asta va fi solutia pentru piata de capital din Republica Moldova.

Totusi, nu ati mers pas cu pas, dar veniti de la coada, veniti cu comisia, dar nu cu Legea cu privire la piata de capital.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Ceea ce tine de denumire, nu cred ca denumirea conteaza cel mai mult, va fi Comisia Nationala a Pietei Financiare sau Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Dumneavoastra ati mentionat, si ati mentionat corect, ca in Romania practica prevede un act legislativ, Legea cu privire la piata de capital, care cuprinde marea majoritate a reglementarilor ce tin de dezvoltarea acestei piete.

In Republica Moldova sint mai multe acte legislative, dumneavoastra cunoasteti destul de bine. Este vorba de Legea cu privire la piata valorilor mobiliare, unde sint specificate toate competentele, atributiile si detaliile vizavi de activitatea participantilor profesionisti. In acelasi timp, este Legea cu privire la asigurari, aprobata recent in Parlament, care din nou vine cu unele detalii vizavi de acest segment. Este Legea privind asociatiile de economii si imprumut ale cetatenilor, va fi Legea cu privire la birourile informatiilor de credit.

Nu consideram ca este binevenit, la aceasta etapa, de a uni toate aceste legi. Este vorba de a uni intr-o lege unica un set de circa zece legi. In acelasi timp, consider binevenita obiectia dumneavoastra in ceea ce tine de Legea cu privire la piata valorilor mobiliare. Anume din aceste considerente, la aceasta etapa, sintem in plina examinare a modificarilor Legii cu privire la piata valorilor mobiliare. Si Guvernul Republicii Moldova va veni cu propunerea catre Parlament ca modificarile operate in Legea privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si modificarile care vor fi inaintate acum spre a fi operate in Legea cu privire la piata valorilor mobiliare sa fie examinate in doua lectura impreuna, pentru ca sa intre in vigoare in aceeasi perioada.

 

Domnul Marian Lupu:

Urmatoarea intrebare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

A doua intrebare.

Domnule ministru,

Totusi, dumneavoastra ati mentionat odinioara ca ar fi fost normal sa veniti intii cu Legea cu privire la piata valorilor mobiliare si pe urma sa veniti cu Legea privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

 

Domnul Igor Dodon:

Pentru a doua lectura.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar noi, ca parlamentari, ca Parlament al Republicii Moldova, ar trebui sa stim, in primul rind, cum s-a dezvoltat piata de capital, care vor fi instrumentele aplicate pe aceasta piata si pe urma de acum sa venim cu comisia, care reglementeaza aceasta piata. Dar eu va spun ca noi am inceput-o de la coada. Noi nu stim care vor fi, totusi, reglementarile pietei de capital, fiindca dumneavoastra inca nu ati venit cu proiectul mentionat, dar veniti cu comisia, care trebuie sa se supuna Legii cu privire la piata valorilor mobiliare si nu invers. Fiindca, uitati-va, ce ati scris dumneavoastra aici, la articolul 3: pentru prevenirea practicilor neloiale, abuzive si frauduloase in sectorul financiar. Adica, prin formula pe care dumneavoastra ati scris-o la acest articol 3, recunoasteti ca in Republica Moldova noi avem aceste practici neloiale, abuzive, frauduloase in sectorul financiar. Si, de obicei, asa ceva nu se scrie in lege. Aceasta nu este o norma. Ce sens are aceasta norma?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru...

 

Domnul Igor Dodon:

In ceea ce tine de notiunea practici neloiale si in continuare cum ati mentionat, noi am discutat cu dumneavoastra acest subiect in detalii la Comisia pentru agricultura si industria alimentara si am venit cu unele detalii in ceea ce tine de analiza sectorului si pietei financiare nebancare pe fiecare dintre segmentele respective pe parcursul ultimelor perioade. Nu as putea fi de acord cu dumneavoastra ca nu se cunoaste la aceasta etapa destul de clar care vor fi instrumentele si institutiile acestei piete financiare nebancare, deoarece, deja la aceasta etapa, in legislatia ce reglementeaza segmentele pietei financiare nebancare sint expres indicate aceste institutii.

Ma refer la Legea cu privire la piata valorilor mobiliare in vigoare, la Legea cu privire la asigurari si la alte acte legislative. In ceea ce tine de modificarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare, care va fi prezentata in curind in Parlament, tine, in mare masura, sa introduca unele modificari de imbunatatire a cadrului de reglementare, care nu are impact direct asupra promovarii acestui proiect de act legislativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, multumesc.

Au fost doua intrebari. Daca doriti, va inscrieti, mai este timp pentru luare de cuvint, inainte de aceasta procedura.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Din partea fractiunii avem dreptul la patru intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Doua intrebari. Fiecare deputat are dreptul la doua intrebari.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnul Oleinic mi-a dat intrebarile lui.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa continuam in mod normal.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Ultima intrebare, a treia.

 

Domnul Marian Lupu:

In mod constructiv.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, o intrebare, ca sa clarificam situatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va propun sa mentinem acest ritm, este si raportul comisiei. Si va rog sa profitati si de acest lucru, ca sa fim... Pai, il ridicam si pe dumnealui, daca va fi necesar, la microfonul nr.1.

Microfonul nr.5, va rog.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Stiu ca cunoasteti mai multe limbi si aceasta este onorabil, dar as veni cu sugestia sa nu va antrenati aici, in Parlament. Si vreau sa va aduc la cunostinta ca pentru deputatii care nu cunosc limba de stat este translare si dumneavoastra sa vorbiti in limba care spune Constitutia, iar noi sa fim preintimpinati, daca vorbiti in limba rusa, sa reusim sa ne punem traducerea.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebarea, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aceasta a fost observatia catre domnul ministru sa vorbeasca in limba de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Continuam cu proiectul nr.1295.

Eu va rog, domnule ministru.

 

Domnul Igor Dodon:

Eu am mentionat pe parcurs.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, ati prezentat ambele proiecte, da? Alte intrebari? Suna bine.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern, si raporteaza urmatoarele. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.191 din noiembrie 1998 privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este elaborat si promovat in contextul realizarii Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Comisia considera necesar sa mentioneze faptul ca acest proiect de lege are drept scop principal crearea unei autoritati unificate de autorizare, reglementare si supraveghere a pietei financiare nebancare, ca parte componenta a reformei regulatoare privind promovarea unei politici de stat unice in domeniul financiar nebancar.

In acest context, proiectul de lege mentionat prevede procedura de reorganizare a organelor publice, care in prezent efectueaza reglementarea si supravegherea subiectilor pietei financiare nebancare si constituirii Comisiei Nationale a Pietei Financiare, care va fi responsabila de autorizarea, reglementarea si supravegherea pietei financiare nebancare.

Printre cele mai importante prevederi ale proiectului de lege supus examinarii se pot mentiona urmatoarele:

- determinarea obiectivului de baza al activitatii autoritatii unificate, corelat la practicile legislative ale statelor in cadrul carora functioneaza autoritati unice de reglementare a pietei financiare;

- determinarea participantilor pietei financiare nebancare, asupra carora se extinde autoritatea Comisiei Nationale,

- emitenti, investitori, participanti profesionisti ai pietei valorilor mobiliare, definiti de legislatia privind piata valorilor mobiliare, institutii de asigurari, brokeri de asigurare, fonduri nestatale de pensii, organizatii de microfinantare, asociatii de economii si imprumut, organizatii de credit ipotecar si birouri de credit.

In cadrul examinarii proiectului de lege nominalizat, Comisia a constatat ca unele modificari si completari ce tin de statutul Comisiei Nationale a Pietei Financiare, formarea veniturilor si aprobarea bugetului Comisiei Nationale a Pietei Financiare, stabilirea prevederilor ce tin de atributiile privind acordarea si retragerea licentelor, activitatea Consiliului de Administratie si termenul de desemnare a acestuia, procedura de reorganizare a organelor publice respective, intrarea in vigoare a prevederilor proiectului de lege si altele urmeaza a fi concretizate pentru lectura a doua.

Comisiile permanente, in avizele prezentate, s-au pronuntat pentru adoptarea proiectului de lege in prima lectura. Obiectiile si propunerile care se contin in avizele comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si cele expuse de deputati in cadrul sedintei plenare a Parlamentului, vor fi examinate si raportate in cadrul examinarii proiectului de lege in lectura a doua. Pornind de la cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in prima lectura. Aceasta ceea ce se refera la proiectul nr.1294.

Si proiectul de Lege nr.1295. Comisia a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern, si raporteaza urmatoarele. Proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative este elaborat si promovat in contextul conformarii legislatiei in vigoare la proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.192 din noiembrie 1998 privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Comisia considera necesar sa mentioneze faptul ca modificarile propuse in actele legislative din proiectul de lege supus examinarii, in majoritatea cazurilor, au caracter redactional si se refera la ajustarea sintagmelor si terminologiei utilizate in proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 192 privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inclusiv substituirea denumirii organelor actuale, care efectueaza reglementarea si supravegherea pietei financiare, nebancare cu denumirea noului organ, implementarea autonomiei financiare a organului unificat etc.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive cu unele propuneri si obiectii asupra proiectului de lege, care, in comun cu cele expuse de deputati in cadrul sedintei plenare a Parlamentului, vor fi examinate si raportate pentru lectura a doua. Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu am o adresare catre domnul ministru Dodon.

 

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra adresati-o Comisiei si dupa aceasta eu o voi readresa autorilor.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Bine. Aceasta se refera la raport, nu numaidecit Comisiei. Adica, daca sa luam intrebari la raport, raportul prezentat de dumneavoastra si proiectul de lege prezentat spune ca, prin aceasta modificare, se va ameliora situatia pe piata de capital. Si intrebarea mea este urmatoarea.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu cer scuze, in raport nu am mentionat aceste momente.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am citit in nota de fundamentare la proiectul de lege.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nota informativa, este altceva.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si o adresare catre domnul ministru Dodon.

Domnule ministru,

Iarasi, ca sa nu punem caruta in fata calului. In Republica Moldova exista legislatia cu privire la societatile si serviciile de investitii financiare? Adica, cele mai dinamice, sa spunem asa, acum companii in lume, care participa la piata de capital: societatile, serviciile de investitii financiare SIF-urile.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Aceste institutii de investitii ar putea fi create in una din formele organizatorice juridice, care se permit a fi create conform legislatiei in vigoare, fie societati pe actiuni, fie asociatia participantilor profesionisti, fie organizatii de autoreglementare toate notiuni si proceduri prevazute deja in legislatia in vigoare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Daca dumneavoastra vorbiti permanent despre practica europeana si a Uniunii Europene, vreau sa spun ca aceste societati de investitii financiare se creeaza in baza legilor cu privire la piata de capital si se reglementeaza in aceste legi, inclusiv in legea Romaniei acest lucru se reglementeaza. Si ceea ce ati mentionat dumneavoastra in nota de fundamentare ca aceasta modificare va duce la dezvoltarea pietei de capital, nu se va intimpla, fiindca prin aceasta lege dumneavoastra numai ati adus ca se creeaza aceasta autoritate de reglementare si mai mult nimic. Adica, ea nu va avea ce reglementa. Ceea ce este la noi in Republica Moldova se reglementeaza prin alte autoritati si nu este numaidecit ca sa le aduci la o singura autoritate ca sa faci dezvoltarea pietei de capital.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1294, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1294 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1295. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a acestui proiect, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1295 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1021 pentru ratificarea Memorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Ungaria privind cooperarea pentru dezvoltare.

Guvernul.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul vine cu o initiativa legislativa de a ratifica memorandumul de intelegere, semnat intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Ungaria la 22 decembrie 2006 la Chisinau. As dori sa mentionez ca acest Memorandum creeaza cadru legal pentru cooperarea si dezvoltarea in domeniile cum ar fi agricultura, industria, infrastructura, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii si alte sectoare, care sint expres indicate in memorandum.

In acelasi timp, as remarca ca, la aceasta etapa, cadrul juridic existent in colaborarea bilaterala dintre cele doua state este stabilit prin Acordul privind promovarea si protejarea investitiilor, prin Acordul privind evitarea dublei impuneri si Protocolul semnat intre Ministerul Economiei si Comertului al Republicii Moldova si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare. Acest Memorandum, semnat la sfirsitul anului precedent, presupune o valabilitate de trei ani, care urmeaza a fi prelungita printr-o notificare cu 6 luni inainte. Consideram ca ratificarea acestui Memorandum va crea conditiile si premisele necesare pentru o colaborare mai fructuoasa cu Ungaria in acest sens. Rugam sa sustineti aceasta initiativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari autorului?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Doar pentru o concretizare vreau sa va rog sa imi raspundeti la intrebare, pentru ca textul Memorandumului stabileste prin articolul 2 Cooperarea intre parti si aceasta cooperare ar fi orientata spre asa-zisele 12 sectoare de activitate. Insa in expunerea de motive citesc: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungaria si-a exprimat intentia de a organiza vizite de studiu in Ungaria pentru specialistii moldoveni in urmatoarele domenii. Si sint aici patru puncte, dintre care doua
le-as vedea din acelasi domeniu al agriculturii. Vreau sa va intreb daca doar ati nominalizat aceste puncte si aceasta nu inseamna ca nu sint si pentru celelalte domenii. Ma intereseaza domeniile ocrotirea sanatatii si cooperarea stiintifica. Ce se prevede pentru aceste doua domenii?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimata doamna deputat,

Specificarea in nota informativa. Venim cu unele detalii in ceea ce tine de initiative deja lansate de catre parti pentru cooperare pe unele sectoare. Bineinteles, alte initiative, fie la initiativa partii moldave sau a partii ungare pot fi si pe fiecare din aceste sectoare. Mai mult decit atit, deja au fost lansate initiative suplimentare si pe celelalte sectoare prevazute in Memorandum.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc mult.

Si ca o sugestie. Nu stiu, pentru mine punctul, articolul 6 si subpunctul 6.6 nu cred ca este varianta cea mai reusita, asa cum suna aici, in acest articol. Inteleg foarte bine ca nu puteti face aceste schimbari, dar mi se pare ca este o traducere foarte nereusita.

 

Domnul Marian Lupu:

Vom tine cont.

 

Doamna Valentina Stratan:

Pentru ca Moldova va acorda personalului si familiilor tratament nu mai putin favorabil decit acel acordat agentilor. Cumva este ceva asa intortocheat.

 

Domnul Marian Lupu:

Se va tine cont cred ca pentru urmatoarele proiecte de acest gen.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul de lege mentionat si constata ca Memorandumul de intelegere dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Ungaria privind cooperarea pentru dezvoltare se incadreaza in categoria tratatelor internationale, supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament. Memorandumul creeaza cadrul legal general al cooperarii pentru dezvoltarea intre parti, stabilind termenele si conditiile aplicabile asistentei oficiale, oferite Republicii Moldova de catre Republica Ungaria.

In cadrul cooperarii pentru dezvoltare, Ungaria va oferi autoritatilor, agentiilor si altor organizatii ale Republicii Moldova asistenta tehnica in instruire, expertiza, consultari, precum si echipament, utilaje, materiale necesare pentru implementarea proiectului. De asemenea, vor fi acordate burse cetatenilor Republicii Moldova pentru efectuarea studiilor si participarea la treninguri din Ungaria.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia Juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Memorandumului. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus substituirea la articolul 2 din proiectul de lege a sintagmei Ministerul Economiei si Comertului cu cuvintul Guvernul. Comisia sustine obiectiile expuse de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Aditional, Comisia propune de a exclude din titlul legii sintagma semnat la Chisinau la 22 decembrie 2006.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a ratifica Memorandumul de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Ungaria privind cooperarea pentru dezvoltare prin adoptarea unei legi organice in doua lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Petrenco.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1021. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1021 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1021, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1021 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1581 privind aderarea Republicii Moldova la Comitetul European de Standardizare in calitate de membru-partener.

Guvernul.

 

Domnul Sergiu Baban Directorul General al Serviciului Standardizare
si Metrologie:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Doamnelor si domnilor,

Prezentul proiect de lege referitor la aderarea Republicii Moldova in calitate de membru-partener la Comitetul European de Standardizare a fost elaborat in conformitate cu Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si aderarea mentionata va face posibila, in primul rind, accesul si, ulterior, implementarea standardelor europene care au indicativul EN, armonizate cu directivele Uniunii Europene care in prezent se transpun sau urmeaza a fi transpuse in legislatia nationala.

Conform statutului si regulilor Comitetului European de Standardizare, abrevierea lui este CEN, calitatea de membru cu drepturi depline sau membru asociat la CEN este posibila doar pentru organismele nationale de standardizare a tarilor membre ale Uniunii Europene sau care sint in curs de aderare.

Deoarece in prezent Republica Moldova nu are un astfel de statut, ca un prim-pas pentru asigurarea alinierii la organismele nationale de standardizare a Republicii Moldova la drepturile si oblectiunile membrilor CEN este aceasta posibilitate si necesitatea de aderari in calitate de membru-partener la aceasta organizatie, la parerea noastra, foarte importanta si necesara pentru Republica Moldova.

Ca exemplu, as dori sa mentionez ca in legislatia nationala urmeaza a fi transpuse 21 de directive europene de noua abordare, pentru a caror implementare se utilizeaza circa 5200 de standarde europene armonizate, iar in total, conform informatiei de care dispunem, exista peste 30 de mii de standarde europene. Este evident ca un asemenea numar mare de standarde, inclusiv actualizate la zi, nu poate fi obtinut necolaborind cu aceasta organizatie.

Deci, aderarea Serviciului Standardizare si Metrologie in calitate de organism national de standardizare la CEN acorda Republicii Moldova unele drepturi si necesita si unele obligatiuni, inclusiv obligatia de a implementa in calitate de standarde nationale acele standarde la care participa Republica Moldova.

Obligatiunile si drepturile sint detailat expuse in nota informativa, de aceea nu o sa ma refer la aceasta. Voi raspunde la intrebari. As vrea doar sa mai mentionez ca cotizatia anuala de 11 mii de euro, aceasta este si taxa de aderare, si dreptul de participare la 3 comitete tehnice. Pentru participarea la orice alt comitet tehnic taxa este de 1500 euro pentru fiecare comitet tehnic.

Luind in considerare prioritatile Republicii Moldova, au fost selectate
4 comitete tehnice, asa-numite comitete tehnice oglinda. Este obiectiv ca in Republica Moldova sa fie un comitet tehnic similar cu cel din Uniunea Europeana, au fost selectate aceste 4 comitete tehnice. Eu pot sa le enumar daca este necesar.

In prezent, incepind cu 1 martie 2007, Moldova a primit toate documentele de la CEN care confirma aderarea, deci acceptul aderarii Republicii Moldova la aceasta organizatie si Guvernul vine cu initiativa si solicita sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura si, daca nu vor fi amendamente, si in lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Baban,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca aderarea la Comitetul European de Standardizare in calitate de membru-partener urmeaza sa fie decisa de Parlament.

De fapt, autorul a prezentat foarte detaliat in ce consta proiectul. Comisia a examinat si a repartizat raportul deputatilor. Toate comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului s-au expus pozitiv.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune aderarea la Comitetul European de Standardizare prin adoptarea unei legi organice in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule Petrenco.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1581, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1581, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.3 10.

Sectorul nr.2 28.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

10.

 

Domnul Marian Lupu:

10. Multumesc.

68 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1581 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1246 pentru ratificarea Acordului de amendare si aderare la Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA), initiativa Presedintelui Tarii.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Se propune ratificarea Acordului de liber-schimb in cadrul Europei Centrale, asa-numitul Acord CEFTA. As dori sa mentionez ca Republica Moldova a semnat in 2001 un acord de comert bilateral cu tarile membre ale Pactului de Stabilitate a Europei de Sud-Est.

In acelasi timp, paralel, in Europa Centrala si Europa de Sud-Est a fost semnat CEFTA in anul 1992. Practic, aceasta initiativa vine prin crearea cadrului legal pentru semnarea unui Acord multilateral de comert liber intre statele Europei Centrale si Europei de Sud-Est.

Acest Acord a fost semnat de catre 10 tari, as dori sa le nominalizez. Este vorba de Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Romania, Serbia si reprezentantul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Kosovo.

El urmeaza a fi ratificat de 8 tari, deoarece va reglementa comertul intre
8 tari, dat fiind faptul ca Romania si Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene incepind cu 1 ianuarie 2007. Procedura presupune ca acest Acord intra in vigoare la ratificarea lui de catre, cel putin, 5 tari din cele 8 care urmeaza sa ratifice acest acord. La etapa actuala a fost ratificat deja acest Acord de catre Albania si Kosovo. Este in procedura de ratificare in Serbia, Bosnia si Hertegovina si in Republica Moldova.

Rugam sa sustineti acest proiect de lege care va crea cadrul legal pentru comertul in regim de liber-schimb intre tarile Pactului de Stabilitate a Europei de Sud-Est.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari? Nu sint.

Comisia, va rog.

Multumesc.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul de amendare si aderare la Acordul Central European de Comert Liber, CEFTA 2006, se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

CEFTA 2006, semnat la 19 decembrie 2006 la Bucuresti, vine sa inlocuiasca Acordul Central European de Comert Liber, adoptat la 21 decembrie 1992 si acordurile bilaterale de comert liber incheiate intre partile vizate. Noul Acord are drept scop deschiderea CEFTA pentru tarile din regiunea Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Serbia si modernizarea prevederilor acestuia in conformitate cu tendintele recente din cadrul Pacului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Partile se angajeaza sa identifice si sa elimine barierele tehnice existente in calea comertului in conformitate cu Acordul Organizatiei Mondiale a Comertului privind barierele tehnice in calea comertului si sa armonizeze propriile reglementari tehnice, standardele si procedurile de evaluare a conformitatii cu cele ale Comunitatii Europene.

De asemenea, Acordul contine prevederi detaliate referitoare la cooperarea partilor in domeniul administratiei vamale, achizitiilor guvernamentale, protectiei proprietatii intelectuale, stabileste regulile de concurenta si conditiile de aplicare a masurilor de aparare comerciala.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Acordului. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus substituirea sintagmei Ministerul Economiei si Comertului prin cuvintul Guvernul. Comisia noastra sustine aceasta obiectie si, in acelasi timp, propune a exclude din articolul 2 cuvintele: in comun cu alte organe abilitate, dat fiind faptul ca organele respective, este vorba de Ministerul Finantelor, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Serviciul Vamal, intra in componenta Guvernului.

Aditional, comisia propune a exclude din textul proiectului sintagma semnat la Bucuresti la 19 decembrie 2006.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune ratificarea Acordului de amendare si aderare la Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA) prin adoptarea unei legi organice in doua lecturi.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumim.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura a proiectului de Lege nr.1246. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Propuneri pentru lectura a doua sint? Numai ceea ce a mentionat comisia, da.

Va multumesc.

Supun votului pentru adoptare in lectura a doua proiectul de Lege nr.1246. Cine este pentru, rog sa voteze si numaratorii, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 10.

 

Doamna Maria Postoico:

61 de voturi.

Multumim.

Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1246 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.673 privind protectia desenelor si modelelor industriale.

Prezinta domnul Ion Daniliuc. Va rog.

 

Domnul Ion Daniliuc vicedirector general al Agentiei de Stat pentru
Proprietatea Intelectuala:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

Legea privind protectia desenelor si modelelor industriale, care este in vigoare in prezent, a fost adoptata de Parlament in 1996 si a intrat in vigoare in februarie 2007. Deci avem o perioada de 10 ani de aplicare a acestei legislatii.

Pe parcursul acestor 10 ani au fost introduse 5 modificari prin legile adoptate de Parlament, principalele dintr-insele fiind modificarea legii in legatura cu aderarea Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului in 2000. Si o modificare esentiala in 2004 in legatura cu aprobarea Codului pentru stiinta si inovare.

Care este necesitatea aprobarii unei legi noi, practic, in prezent? In conformitate cu Planul de actiuni dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana si cu Codul de parteneriat si cooperare, in care este stipulat ca Republica Moldova se obliga sa realizeze in tara noastra un nivel de protectie a proprietatii intelectuale similar cu cel existent in tarile Uniunii Europene, inclusiv racordarea legislatiei la normele si standardele Uniunii Europene.

Proiectul de lege examinat astazi si elaborat cu asistenta expertilor Uniunii Europene in cadrul unui proiect TACIS privind racordarea legislatiei nationale si respectarea dreptului de proprietate intelectuala, se deosebeste de legislatia in vigoare atit cantitativ, cit si calitativ. Deci, in legea prezenta sint 45 de articole, in proiectul de lege nou sint 79 de articole, deci, practic, dublu.

S-au introdus unele capitole noi care nu existau in legislatia prezenta. Ma refer la capitolul 5 care se refera la asigurarea drepturilor si respectarea drepturilor la design, la desene si modele industriale. S-a pus accentul pe dreptul material la desenele si modelele industriale si, in primul rind, s-a accentuat respectarea directivei Parlamentului European 48 din 2004 privind asigurarea drepturilor de proprietate industriala.

Pe scurt, as spune ca legislatia noua, varianta noua a legii prevede si unele facilitati, si unele inlesniri pentru solicitanti. Ea prevede o publicare rapida a cererii, cu oferirea posibilitatii de a face opozitii, observatii tuturor persoanelor interesate. Sint introduse si multe alte modificari, dar nu ma voi opri acum detaliat la ele. Vreau sa spun ca aprobarea acestei legi, deoarece ea conceptual, totusi, nu se deosebeste de legea in vigoare, in plus, avem unele perfectionari atit in domeniul legislativ, cit si in domeniul de procedura, sper ca adoptarea acestei legi ne va apropia de obligatiunea noastra de a armoniza legislatia cu standardele Uniunii Europene si de aceea rog Parlamentul ca aceasta lege sa fie aprobata in prima lectura.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Desigur, proiectul respectiv este unul foarte complex, dar eu as ruga sa fiti foarte atenti pentru lectura a doua si comisia sesizata in fond. Legea, in fond, urmeaza sa contina norme juridice foarte... pe parcursul legii sint utilizate foarte frecvent notiuni care, pentru mine, sint foarte stranii, deci mai multe suna a declaratii si a tendinte, decit a norma.

Spre exemplu, sau pentru care se pregatise in mod serios sa-l utilizeze inainte, deci niste norme de acestea, mai mult literare. Sa nu vorbesc ca este incalcata o anumita logica, sint incalcate actiuni de contrafacere, cind in norma legala pe parcursul legii vorbim cu totul despre altceva.

Mai departe. Spre exemplu, incepeti sa dati calificari cum ar fi intreprindere industriala ori comerciala efectiva si functionala in Republica Moldova. Deci, sint niste notiuni care ar trebui sa fie foarte clar stabilite in legislatie ca, pe parcurs, sa poata fi indeplinita norma respectiva. Eu va rog foarte frumos, pentru lectura a doua sa aveti in vedere si sa... ca sa nu trec pe toate observatiile care le avem.

 

Domnul Ion Daniliuc:

Bine. Pot sa va raspund la aceasta intrebare. Deja intrebari similare au fost puse de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Directia juridica, deci, in cadrul pregatirii pentru lectura a doua vor fi luate in considerare. Altceva e ca noi am incercat cu expertii Uniunii Europene sa ii convingem ca acesti termenii care nu figureaza in legislatia Republicii Moldova, sa ii schimbam cumva sa fie adecvati cu cei existenti.

In unele cazuri nereusit, in altele nu, deoarece unele din notiunile care le-ati numit dumneavoastra sint stipulate chiar in formularele de depunere a inregistrarii design-urilor pe cale internationala. Noi sintem membri ai Conventiei internationale de la Haga la care sint membri 47 de tari. Si vreau sa va spun ca in Republica Moldova 83 la suta din desenele si modelele inregistrate sint de la solicitantii straini, nu din Republica Moldova si ei depun cereri in conformitate cu legislatia internationala. Deci, am incerca, in masura posibilitatilor, sa definitivam acesti termeni sa fie...

 

Domnul Vladimir Filat:

Vizavi de termeni da, dar eu am mentionat ca sint si alte observatii cum ar fi, iata daca vorbim de articolul 39, prioritatea de expunere, alineatul (2). Imi pare rau, dar trebuie sa dau citire sa vedeti cam in ce forma este expus: O expozitie poate fi considerata internationala daca a fost organizata in mod oficial si daca la ea au participat producatori din mai multe state, precum si daca informatia despre aceasta expozitie a fost adusa la cunostinta publicului in mod corespunzator.

Eu imi cer scuze, observatia respectiva o fac, am luat un exemplu, dar pe parcursul legii se intilnesc foarte frecvent notiuni de acest gen. Si atunci, daca vorbim din mai multe state, hai sa stabilim cite ar trebui sa fie. Cine o sa stabileasca acest lucru? Din cite state urmeaza sa participe ca ea sa fie declarata internationala. Primul moment.

Al doilea moment. La cunostinta publicului, in mod corespunzator, ce inseamna acest lucru? Ideea este o observatie generala ca legea in varianta finala sa fie una care reglementeaza, dar nu care este plina de declaratie si de intentie.

Va rog foarte mult.

 

Domnul Ion Daniliuc:

Da,in primul rind, este Conventie speciala privind organizarea expozitiilor, daca acesti termeni nu coincid cu aceea, probabil ca vom preciza.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

. , . . , . , .

, . , , , . , , .

, . , , . .

 

Domnul Ion Daniliuc:

Sint de acord cu aceasta observatie, deoarece problema respectiva a fost examinata si in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, si in cadrul Directiei juridice. Vreau sa spun ca de la inceput, de cind a fost infiintata Agentia, in 1992, noi eram organ al administratiei de stat, apoi am devenit organ public de specialitate, subordonat Guvernului, apoi am fost autoritate a administratiei publice centrale. Si din 2004, cind a fost aprobat Codul pentru stiinta si inovare, a fost scris ca sintem intreprindere de stat.

Deci, ramine ca Parlamentul sa decida care este totusi denumirea mai precisa si mai adecvata a institutiei noastre. Cred ca aceasta se va face in cadrul examinarii proiectului in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule Daniliuc, va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege prezentat de Guvern si considera necesar sa raporteze urmatoarele. Proiectul de lege supus examinarii are un text nou si este determinat de necesitatea racordarii la standardele Uniunii Europene a normelor legale de asigurare a protectiei desenelor si modelelor industriale.

In linii generale, mentionam ca proiectul de lege are un caracter pur juridic si prevede reglementarea prin lege a raporturilor dintre autor, titular al drepturilor asupra desenului sau modelului industrial, si utilizatorul acestora.

Comisia considera necesar sa mentioneze ca proiectul de lege supus examinarii contine un sir de prevederi noi, care in legea actualmente in vigoare nu sint prevazute. In primul rind, proiectul de lege contine un articol special, Notiuni principale, care defineste notiuni de desen sau model industrial, de produs si produs complex, a caror definire in proiectul de lege corespunde cu definitiile care se contin in directiva Parlamentului European si a Consiliului Europei din octombrie 1998.

Mentionam si faptul ca in legea actualmente in vigoare notiunile utilizate nu sint definite. O prevedere noua este si articolul care defineste caracterul industrial al desenului sau modelului industrial, stabilind ca un desen sau model industrial se considera ca are caracter industrial daca impresia generala pe care o produce asupra utilizatorului vizat este diferita de cea produsa asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model industrial facut public.

O reglementare noua, care se contine in acest proiect de lege, este si prevederea ce se refera la epuizarea drepturilor. O prevedere noua in proiectul de lege este si norma ce stabileste conditiile in care desenul sau modelul industrial este protejat.

In proiectul de lege sint expuse mai desfasurat, comparativ cu legea actualmente in vigoare, prevederile si normele ce se refera la asigurarea drepturilor, la competenta in solutionarea litigiilor, la masurile de solutionare a problemelor, la masurile corective, precum si la reglementarea unor norme generale de procedura civila, care sint specifice doar prevederilor de aparare a drepturilor asupra desenelor si modelelor industriale. Aceste reglementari se contin in articolele ce constituie continutul capitolului 5 din acest proiect de lege si sint in deplina concordanta cu normele Directivei Parlamentului European din aprilie 2004 privind respectarea drepturilor si proprietatea industriala si ajustarea la legislatia nationala.

Consideram necesar sa mentionam si faptul ca proiectul de lege reproduce si unele prevederi din legea actualmente in vigoare, dar care sint esential modificate, tinind cont de prevederile directivelor mentionate, precum si unele prevederi preluate din aceasta lege, dar care anterior au fost armonizate cu normele legislatiei europene in domeniu.

Un sir de obiectii si propuneri ce se refera la imbunatatirea proiectului de lege se contin in avizele pozitive ale comisiilor permanente si al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Actualmente, acestea sint in proces de examinare si propunerile asupra acestor obiectii vor fi raportate Parlamentului in cadrul examinarii proiectului de lege in a doua lectura.

In baza celor relatate, comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.673. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.673 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de lege nr.4759 privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice. Lectura a doua.

Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat in lectura a doua Proiectul de lege privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice, initiativa legislativa a Guvernului. Proiectul de lege prevede reglementarea problemelor administrarii si deetatizarii proprietatii publice, delimitarea competentei statului si a unitatilor administrativ-teritoriale in chestiunea de administrare si deetatizare a proprietatii publice, stabileste clar atributiile Ministerului Economiei si Comertului ca organ unic abilitat in sfera privatizarii proprietatii de stat, precum si atributiile organelor centrale de specialitate si a autoritatilor publice locale.

La comisie au parvenit propuneri si modificari din partea deputatilor si comisiilor permanente ale Parlamentului care au fost sistematizate, examinate si, practic, in totalitate acceptate, conform anexei la raport. Aveti totul la indemina.

In baza multiplelor propuneri, textul legii s-a imbunatatit substantial, au fost omise o serie de articole ce tin de constituirea si administrarea intreprinderilor publice, dat fiind faptul ca acestea sint descrise in legi, in Codul civil, in Legea privind societatile pe actiuni, in Legea cu privire la intreprinderea de stat etc.

Din acelasi motiv, la ultima sedinta a comisiei a fost exclus si articolul ce prevedea restructurarea intreprinderilor de stat municipale, a societatilor comerciale cu capitalul public, care au fost incluse in lista obiectivelor ne-pasibile privatizarii, fostul articol 19, care nu se incadra in varianta finala a proiectului de lege.

Ca rezultat, a iesit un text de lege mai compact, bine structurat, cu definitii si notiuni concise si, de aceea, comisia a hotarit ca noul text sa fie difuzat deputatilor, pentru a fi mai usor sa dezbatem proiectul de lege. Este de mentionat ca, in articolul 13, sint descrise obiectivele ne-pasibile privatizarii si, conform hotaririi Guvernului, am prezentat Parlamentului proiectul listei obiectivelor ne-pasibile privatizarii, care este parte integranta a prezentei legi.

La alineatul (4) a fost stipulat, suplimentar, faptul ca lista obiectivelor nepasibile privatizarii la necesitate poate fi modificata. La propunerea domnului deputat Dmitri Todoroglo, la alineatul (2) al articolul 13, printre obiectivele nepasibile privatizarii au fost incluse si intreprinderile de stat de prasila si insamintare a animalelor.

La articolul 73 sint incluse un sir de acte legislative care vor fi abrogate la data intrari in vigoare a prezentei legi. Legea nr.627 din 4 iulie 1991 cu privire la privatizare, Legea din 25 iunie 1997 cu privire la programul de privatizare pentru anii 1997-1998, Legea nr.1309 din 19 octombrie 2000 cu privire la privatizarea intreprinderilor din industria tutunului si industria vinificatiei, Legea nr.233 din
23 decembrie 1998 cu privire la proiectul individual de privatizare a intreprinderilor din sectorul electroenergetic, alte legi cu privire la proiectele individuale de privatizare.

In baza celor expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea legii mentionate in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa va intreb, caci nu am gasit in tot textul vreo mentiune si am cam intirziat, referitor la protectia angajatilor intreprinderilor supuse privatizarii. Spre exemplu, zilele acestea am primit un raspuns, ca angajatii de la Avicola Bucovat nu si-au primit salariul din 2002 si raspunsul este dintr-o propozitie: Intreprinderea a fost privatizata in anul 2000. Ce facem cu angajatii intreprinderilor in cazul privatizarii?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Avem legislatia in vigoare, inclusiv Codul muncii si trebuie sa procedam, conform legislatiei.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc de acest raspuns foarte clar.

Il voi transmite.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Poftim.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra ati mentionat ca lista obiectivelor nepasibile privatizarii este anexa obligatorie la lege.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Parte integranta.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Parte integrata. Atunci, eu cred ca nu este tocmai corect, fiindca acolo unde statul nu are pachetul de actiuni de 100%, nu putem sa vorbim despre obiective, putem sa vorbim despre pachetul de actiuni, fiindca Moldovagaz, de pilda, nu este 100% a statului. Dar avem un pachet de actiuni al statului de numai 35%, care poate fi modificat, fiindca se poate mari capitalul Moldovagaz si atunci el devine de 15% sau 14%. Trebuie scris aici numarul de actiuni si valoarea lor, si nu procentul.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, in lista obiectivelor nepasibile privatizarii avem, pot sa va spun, doua compartimente. Primul se refera la societatile pe actiuni si in lista aceasta, in anexa este stipulat si numarul de actiuni, si procentul respectiv, si capitalul social, si pretul normativ, si pretul nominal al actiunii s.a.m.d.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Dar dumneavoastra sinteti de acord ca, de pilda, Moldovagaz, ca actionar majoritar, poate sa ia decizia ca sa-si vinda actiunile, sau sa-si mareasca capitalul, sau altceva sa se intimple. Numai pachetul de actiuni pe care il detine statul poate sa nu fie vindut.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu nu sint de acord cu dumneavoastra, caci, conform legislatiei in vigoare, proprietarii, de exemplu Gazprom, nu poate sa ia decizia de majorare a capitalului statutar reiesind din lege.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Poate sa-si vinda pachetul.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Statul detine 35 la suta din aceasta societate. Ei nu pot sa ia aceasta decizie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

In articolul 2 din lege sint indicate in mod expres notiunile in sensul prezentei legi, unde este indicat ca obiect pasibil sau nepasibil privatizarii poate fi, in afara de ceea ce ati mentionat deja, pachetele de actiuni, partea sociala sau cota sociala, bunul imobil distinct s.a.m.d. Prin urmare, utilizarea notiunii de obiect nepasibil privatizarii include si cotele sociale in societatile pe actiuni.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ar trebui sa specificam ca, in cazul in care avem societati pe actiuni, este vorba despre pachetul de actiuni si nu este vorba de obiectiv, fiindca avem Legea cu privire la societatile pe actiuni si ceea ce este legat cu obiectivul ca totalitate.

Domnul Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator. Sintem la lectura a doua, luati-va citeva minute sa discutam o formula clara in acest sens si revenim la aceasta chestiune pina la exercitiul...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ar putea sa fie doua anexe. De pilda, lista pachetelor de actiuni care nu se privatizeaza sau lista obiectivelor, a pachetelor de actiuni care nu se privatizeaza si, mai departe, unde sint intreprinderi de stat acolo este clar ca sint obiective ca totalitate.

Domnul Marian Lupu:

Cum va uitati la asta?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca si aici este clar. Daca o sa deschideti lista, anexa, primele 13 societati pe actiuni pe care le avem incluse in lista si tabelul special, unde este clar stipulat ce apartine statului. Si a fost spus astazi ca aceste pachete de actiuni nu sint pasibile privatizarii. Aceasta este clar.

Domnul Marian Lupu:

Asa. Propunerea?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am, totusi, o propunere ca sa punem la vot si sa divizam aceasta anexa in doua compartimente. Prima lista obiectivelor, a pachetelor de actiuni care nu sint pasibile privatizarii si, mai departe, cea unde sint intreprinderile de stat.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Lista obiectivelor...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acolo este lista obiectivelor nesupuse privatizarii. Si o sa fie clar atunci.

 

Domnul Marian Lupu:

Autorii?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Din nou tin sa mentionez, poate ma repet, insa este indicat in mod expres ca sub notiunea de obiectiv supus sau nesupus privatizarii sint incluse atit obiectivele sau imobilele, cit si cotele parti ale diferitelor entitati juridice, fie societati pe actiuni, fie SRL. Adica aceasta notiune cuprinde si lista cotelor, fie ca este pachetul de 35 la suta, sau de 70, sau de 80, sau de 100%, fiind indicat in mod expres in lege.

Domnul Marian Lupu:

Sa supun votului aceasta propunere? Fiindca autorul considera ca este suficienta claritate.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am atunci propuneri concrete: sa excludem din lista intreprinderile RED Nord, RED Nord-Vest, CET-Nord. Propun sa punem la vot, mai ales complexul energetic, fiindca nu este clar de ce ele sint incluse pe aceasta lista. Cu atit mai mult cu cit, ultima analiza cu privire la datoriile agentilor economici care sint supuse asa-numitei amnistii fiscale demonstreaza ca anume agentii economici din complexul energetic sint cei care genereaza pierderi. De ce statul trebuie sa-i tina in proprietatea sa? Aceasta-i intrebarea.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi, la aceasta propunere a domnului deputat Valeriu Cosarciuc, supun votului propunerea...

Microfonul nr.5, concretizati va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Retelele de distributie RED Nord-Vest, CET Nord, CET-1, CET-2 si societatea Termocom propun sa fie excluse de pe lista.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.3 9 voturi.

Domnul Marian Lupu:

11 voturi pentru aceasta propunere, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

La articolul 13 litera a), deci, nu sint supuse privatizarii obiectivele ce asigura capacitatea de aparare, securitatea statului, precum si ordinea publica. Si, totodata, in lista sint introduse, cu regret, adica se dubleaza un sir de institutii care tocmai ca apartin acestui domeniu, si anume... Iata, ceea ce este legat cu ministerul, cu Serviciul de Informatii si Securitate, deci, cu numarul 140 Centrul de telecomunicatii speciale.

O data ce nu se supun privatizarii, conform articolului 13 litera a), care este sensul sa scriem acest alineat aici? Aceeasi situatie este si cu Ministerul Justitiei, cu toate institutiile penitenciare. O data ce nu se supun privatizarii si se contin in articolul 13, care este sensul sa le repetam in lista?

Aceeasi situatie cu Ministerul Afacerilor Interne. Punctele 127132. Deci, aici este Centrul de tehnologii si mijloace tehnice de securitate. Intreprinderea speciala Pulbere, Cartus, Dinamo s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Propunerea?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Si exact aceeasi situatie cu Ministerul Apararii. Este propunerea ca aceste institutii sa fie excluse din lista, deoarece ele se contin la articolul 13, litera a).

 

Domnul Marian Lupu:

Adica, ca principiu, in proiectul de lege este fixat ca aceste active sint ne-pasibile pentru...

Domnul Iurie Stoicov:

Da, exact. Si nu este necesar de repetat in lista.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi, in cadrul sedintei comisiei, am discutat problema aceasta din avizul dumneavoastra si, totusi, autorii au insistat sa includem in lista obiectivelor ne-pasibile privatizarii si aceste obiective. Si comisia a luat decizia sa iesim cu aceste...

Domnul Iurie Stoicov:

Eu nu vad argumentele. In acest caz, apare intrebarea logica, daca nu sint introduse penitenciarele din teritoriu. Trebuia de introdus si insusi departamentul din Chisinau si alte institutii la care se refera departamentul respectiv. Si spitalul de la Pruncul, si altele.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa vedem argumentele.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Eu va multumesc.

Da, noi am discutat aceasta propunere, ceea ce a fost mentionat de domnul Stoicov. Intreprinderile enumerate nu cad sub incidenta articolului 13 alineatul (1), deoarece nu sint obiective, insa au o forma organizatorico-juridica strict expres stabilita: intreprindere de stat sau intreprindere municipala, sau alta forma organizatorico-juridica. Anume din aceste considerente se considera pastrarea in lista obiectelor nepasibile privatizarii a acestor intreprinderi.

In ceea ce tine de alte intreprinderi sau alte obiective, acelea cad sub incidenta articolului 13 alineatul (1), deoarece nu sint institutionalizate sub o forma organizatorico-juridica si nu este necesar de a fi suplinita lista obiectelor nepasibilie privatizarii.

 

Domnul Marian Lupu:

Logic.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Putin cu penitenciarele si nu prea mare logica, avind in vedere ca acelea sint institutii pur statale care au domeniul respectiv stipulat bine la articolul 13.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule ministru,

Ia sa vedem ce-i cu penitenciarele.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

In privinta penitenciarelor, acestea sint institutii publice, nu sint obiecte care desfasoara activitati economice si nimeresc sub prevederile legii.

In ceea ce priveste intreprinderile. Eu vreau sa va asigur ca intreprinderile din sistemul penitenciar nu au absolut nimic cu securitatea statului si nici cu asigurarea executarii pedepselor penale. Sint agenti economici care desfasoara activitati similare oricaror intreprinderi de stat, unica diferenta este ca folosesc munca detinutilor, care, de altfel, este folosita si de intreprinderi private. In acest caz, daca ele nu vor fi incluse in lista, teoretic ele ar putea fi privatizate, fara ca prevederea articolului 13 sa impiedice acest lucru.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am fost atent la dezbaterile care au avut loc in prima lectura si acum si se creeaza o impresie ca, daca un obiect sau altul va fi inclus intr-o lista sau alta, uitati-va, miine va fi posibil sa se faca orice. Este Guvernul care, ulterior, este un acord de principiu, sa spunem asa cum este.

Domnule ministru Dodon,

Insa, vreau sa va zic ca ati facut, nu-i intrebare, dar ca constatare, referinta la articolul 13 alineatul (1). Vreau sa va spun ca norma indicata la acest alineat este una foarte larga. Si daca e sa vorbim mai serios atunci aici vorbim de intreprindere publica vizavi de persoana drept privata al carei capital social apartine integral statului.

Noi avem intreprinderi al carui capital nu este in totalitate proprietatea statului. Si aici, ca o intrebare, domnule presedinte Bondarciuc, eu imi cer scuze, n-am retinut si nu-mi aduc aminte exact care este denumirea actuala a intreprinderii, dar din cite imi aduc aminte denumirea a fost Basafarm. Deci, este unica institutie in Republica Moldova care este licentiata si se ocupa de comercializarea, depozitarea s.a.m.d. a substantelor psihotrope etc.

Fac mentiunea respectiva, fiindca eu am citit atent anexa si nu am vazut, sa spunem, principiile care au stat la baza fundamentarii sau formarii listei respective, deoarece eu am facut mentiunea vizavi de intreprinderea respectiva care se cheama acum Sanfarm prim, dar sint si un sir de alte intreprinderi care, dupa parerea mea, ar fi trebuit sa fie prezente aici.

Ma rog, eu sint constient ca acum nu o sa reusim sa revenim, poate ulterior vom mai amenda aceasta lege. Eu am o mare speranta ca procesul privatizarii...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, eu va raspund.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da. Intreprinderea aceasta, despre care vorbiti dumneavoastra, intra sub patrimoniul persoanei juridice de drept public aici.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Nu eu am spus un pic mai inainte. Articolul 13, alineatul (1) reglementeaza ce inseamna institutie publica al carei capital integral este de stat. Dar, ma rog. Eu tare sper ca, o data cu adoptarea legii, procesul privatizarii, totusi, va fi unul demarat si, in speranta respectiva, noi o sa votam proiectul respectiv de lege.

Dar, totodata, daca vorbim de anexa, punctul 75 din anexa ministerul Culturii si Turismului, poate identificam foarte clar Ansamblul National Academic de Dansuri Populare Joc. Eu sper ca aici nu se are in vedere si dansatorii s.a.m.d., poate este ceva anume care poate fi privatizat sau care nu poate fi privatizat. Sa nu se intimple ca noi deja discutam.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Care punct?

 

Domnul Vladimir Filat:

Poftim? Nu, este 75 si e specificat clar: Ansamblul National Academic de Dansuri Populare Joc. Cred ca multi ar dori ca acest ansamblu sa il aiba in proprietate, dar este si inuman, pe de o parte.

Eu va multumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu o sa rog pe scurt. Este a doua iesire la microfon.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Chestia consta intr-aceea ca in privinta obiectelor pasibile sau nepasibile privatizarii. Eu am mentionat articolul 2, redactie noua: obiectul pasibil privatizarii este inclus, obiectul nepasibil nu este inclus, fiindca, uitati-va, ce scrie aici, in obiect pasibil privatizarii, inclusiv bunurile imobile distincte, complex de bunuri imobile sau teren.

Adica, prin aceasta formula, daca dumneavoastra o mentineti si in continuare inseamna ca un agent economic, inclus in aceasta lista, nu va avea voie sa vinda nimic, nu numai pachetul de actiuni, dar si unele bunuri, care nu sint necesare pentru procesul tehnologic, pe care el trebuie sa le vinda ca sa obtina niste bani. Uitati-va ce scrie aici, in obiect pasibil privatizarii. Obiect nepasibil, in general, nu este in notiuni.

 

Domnul Marian Lupu:

Deriva o propunere de aici?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu, totusi, revin la propunerea inaintata anterior, ca trebuie sa fie scris: obiecte ale caror pachet de actiuni nu sint supuse privatizarii. Si atunci este clar, fiindca prin definitie nu exista obiect nepasibil.

 

Domnul Marian Lupu:

La acelasi subiect?

Microfonul nr.4.

Sa ne lamurim.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cu pretentie cunosc un pic acest proces. Eu vreau sa va spun ca propunerea domnului Cosarciuc vizavi de anexa este una foarte judicioasa si eu nu vad cu ce ar incurca mentiunea respectiva la anexa? Este absolut logic.

Ceea ce tine de a doua parte a precizarii vizavi de activele neutilizate, deci, trebuie sa spunem foarte clar ca aceste active sint comercializate ulterior prin cu totul alta procedura, prin intermediul comercializarii activelor neutilizate in procesul tehnologic. Deci, aceasta nu se refera.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi putem accepta aceasta propunere. In lista obiectelor nepasibile privatizarii noi o sa facem doua compartimente. Primul. Pachetele de actiuni care nu sint pasibile privatizarii. Si al doilea. Intreprinderile.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, autorul, vad ca face miscare afirmativa din cap. Respectiv, am convenit la aceasta propunere. Altele? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, la fel tinind cont propunerile inaintate in sala plenului Parlamentului si acceptate de catre comisie, de autori supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4759. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 4.

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4759 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Urmatorul subiect pe ordinea de zi este proiectul ordinilor de zi pentru perioada 11 18 mai, inaintat de catre Biroul permanent. Revin la propunerea domnului Banari, inaintata anterior, referitor la includerea proiectului nr.124. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Minoritatea. Alte propuneri.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Recent, la aprobarea ordinii de zi pentru ziua de astazi am vorbit ca sint niste obiectii referitoare la proiectul de Lege nr.1308, in cazul de fata cu nr.11. Si noi, totusi, propunem sa il excludem din ordinea de zi pentru 11 18 mai. Este necesara o examinare suplimentara.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Iurie Eriomin:

. 3962 , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

In sedinta trecuta, am adresat... si doamna Postoico mi-a promis ca Biroul permanent va examina initiativa nr.111, care se afla in Parlament din ianuarie 2006 privitor la interpretarea alineatului (3) al articolului 46 din Codul electoral, si initiativa nr.1603 din mai 2006 referitoare la comercializarea vinului de casa pentru distilare. Vreau sa stiu ce a decis Biroul permanent, caci nu le vad in aceasta lista.

 

Domnul Marian Lupu:

Numarul cele de a doua initiative?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nr.1603.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Nr.1603.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Din mai 2006.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu nu am informatii la acest subiect, pe care motiv voi supune votului propunerile dumneavoastra acum in plenul Parlamentului, ceea ce este perfect regulamentar.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stiu ca nu odata, s-a votat de mai multe ori. Vreau sa stiu de ce... am intrebat: de ce din ianuarie 2006 si din mai 2006 stau aceste proiecte? Daca sint rele sa le examinam si sa le respingem, daca sint bune... Doar pentru faptul ca autorul este Valentina Cusnir?

 

Domnul Marian Lupu:

O sa supun votului.

Stimati colegi,

Supun votului, eu rog putina liniste, caci nu a mai ramas mult, in pachet aceste doua propuneri inaintate de la microfonul nr.5, initiativele nr.111 si nr.1603. Cine este pentru includerea acestora pe ordinea de zi a sedintelor plenului Parlamentului din 11 18 mai, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 6.

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

15 voturi pentru sustinerea acestor propuneri, care nu sint sustinute de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Multumesc, domnule Presedinte.

La punctul 9 din ordinea de zi, proiectul nr.4718, e indicata lectura a doua, dar noi o sa adoptam in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Pardon. Deci, proiectul nr.4718.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Proiectul nr.4718.

Domnul Marian Lupu:

Este pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Este pus pentru lectura a doua, dar noi nu l-am adoptat inca in prima lectura. Deci, ramine pentru prima lectura. Utilizarea resurselor.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Bondarciuc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Marian Lupu:

Este normal, da? E tot. Ne-am clarificat.

Va multumesc foarte mult.

Stimati colegi,

V-a fost, la fel, distribuit suplimentul. Eu rog putina liniste, nitel rabdare. Proiectul nr.4262 este proiectul de Lege despre cultele religioase. Cu aceste propuneri, supliment, supun votului aprobarea pe ansamblu a ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului pentru perioada 11 18 mai. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Este aprobata.

12 si 11 minute. Ora intrebarilor. Pentru inceput il invit la tribuna centrala pe domnul vicedirector general al Agentiei Sportului Vadim Smintina, pentru a oferi raspuns la intrebarea domnului deputat Vladimir Filat cu privire la reconstructia Stadionului Republican. Va rog.

 

Domnul Vadim Smintina vicedirector general al Agentiei Sportului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Buna ziua. In numele Agentiei Sportului va aduc la cunostinta informatia cu privire la interpelarea domnului deputat Vladimir Filat cu privire la Stadionul Republican. Vreau sa va spun ca la 11 iulie 2006 Guvernul a emis Hotarirea nr. 814 cu privire la renovarea Stadionului Republican, in temeiul careia organele centrale de specialitate sint implicate in reconstructia, in planul de reconstructie a Stadionului Republican. In acest context, la data de 16 februarie 2007 a avut loc sedinta de lucru cu privire la reconstructia Stadionului Republican, prezidata de Presedintele tarii Vladimir Voronin, unde s-a stabilit un plan de actiuni privind reconstructia Stadionului Republican.

La acest plan participa Guvernul, Agentia Sportului, Agentia Constructii si Dezvoltare a Teritoriului, administratia Stadionului Republican, Primaria Municipiului Chisinau si Federatia Moldoveneasca de Fotbal. La indicatia Guvernului, de catre Agentia Constructii si Dezvoltare a Teritoriului in anul 2006 a fost executata expertiza tehnica ampla a Stadionului Republican, care a dovedit ca constructiile sint intr-o stare de degradare avansata si nu pot fi exploatate in continuare.

Tot in 2006, de catre Institutul de Stat Urban Proiect a fost elaborata conceptia viitorului stadion. Dupa sedinta din 16 februarie, condusa de Presedintele tarii Vladimir Voronin, institutiile antrenate in procesul de examinare a reconstructiei Stadionului Republican va pot spune ca, in principiu, determinarea antreprenorului va fi desemnata de catre investitorul strain, care a fost selectat de Federatia Moldoveneasca de Fotbal, iar actualmente Institutul Urban Proiect elaboreaza proiectul de demolare a Stadionului Republican, dupa finisarea caruia vom cunoaste in detalii devizul de cheltuieli cu privire la demolarea stadionului. La momentul actual deviz ca atare nu exista. In momentul de fata, la Stadionul Republican are loc inventarierea bunurilor in scopul determinarii utilizarii ori neutilizarii lor in continuare. Vreau sa va spun un lucru foarte important ca pentru renovarea Stadionului Republican vor fi utilizate doar surse financiare ale investitorului strain, desemnat de catre Federatia Moldoveneasca de Fotbal.

Un lucru nu mai putin important: vreau sa va aduc la cunostinta ca demolarea constructiilor de pe Stadionul Republican nu vor incepe pina cind Primaria Municipiului Chisinau nu va transmite statului terenul de circa 6 hectare pe care este amplasat actualmente stadionul in perimetrul strazilor Kogalniceanu, Bucuresti, Tighina si strada Bulgara. Acest lucru urma sa fie infaptuit inca in anul 2005 de catre Primaria Municipiului Chisinau si transmis la balanta ex-Departamentului Tineret si Sport.

Dupa estimarile preventive ale Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului, care este responsabila de compartimentul constructii pentru Stadionul Republican, demolarea stadionului este estimata preventiv, repet preventiv, la circa 20 milioane de lei. Insa suma estimata pentru constructia noului stadion se cifreaza la circa 80 milioane de lei si este suma investitorului strain. Lucrarile pentru reconstructia Stadionului Republican se programeaza a fi finisate in doi ani de la inceperea constructiilor.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc foarte mult pentru informatie. Eu tare sper ca informatia respectiva o voi primi si in scris.

 

Domnul Vadim Smintina:

Da, noi am expediat de acum.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc foarte mult.

In primul rind, mie imi pare foarte straniu momentul in care noi vorbim despre reconstructia unui stadion si nu avem proiectul. Noi nu avem deviz de cheltuieli pentru demolare, pentru constructie, dar aceasta este mai putin important. Spuneti-mi, va rog frumos, cum a fost desemnat acel investitor strain, strategic, care urmeaza sa construiasca, sa ne fericeasca cu un stadion in centrul orasului? Fiindca mai avem unul linga Circ. Mingea a fost pusa, ni s-a declarat ca in toamna va fi gata. Vedem ca lucrarile n-au mai demarat. Cum a fost desemnat investitorul si in baza la ce? Eu, spre exemplu, ca locuitor al Chisinaului, ca deputat in Parlament, nu am vazut concursuri, nu am vazut anunturi suficiente ca sa fie informati acei doritori sa participe la procesul respectiv. Daca cunoasteti...

 

Domnul Vadim Smintina:

Da. Federatia Moldoveneasca de Fotbal a prezentat informatia cu privire la intentia unui investitor strain de a construi un stadion modern. In conformitate cu dispozitia Guvernului nr.1113/2458, se stipuleaza ca la tratativele cu investitorul reconstructiei Stadionului Republican este necesar de a tine cont de faptul ca cota-parte a statului trebuie sa fie mentinuta nu mai putin la 35%, iar cealalta sa apartina Federatiei Moldovenesti de Fotbal. Adica, statul pune la dispozitie terenul pe care se va construi stadionul, iar cele 65%, ori minimum 65% vor fi investite.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cer scuze. Eu inteleg foarte bine lucrurile acestea. Intrebarea mea a fost mai simpla. Cum a fost desemnat acel investitor strategic care urmeaza sa investeasca? In baza unui concurs deschis, transparent sau in baza unei identificari din partea unei organizatii, sa spunem mai putin guvernamentale, chiar daca este Federatia de Fotbal.

Dar mai este un lucru foarte important care urmeaza dumneavoastra sa il spuneti. Daca stadionul va fi detinut, in mare parte, de investitorul strain si, pe de alta parte, de catre Federatia de Fotbal, urmeaza sa spunem ca Federatiei de Fotbal ii vor fi transmise acele 6 hectare de pamint. Cine va transmite hectarele de pamint? A cui proprietate sint ele? Deci, sint niste probleme care, nu va suparati, dar trebuia sa fie clarificate din start si sa existe, sa spunem, business-plan, hai sa spunem, care sa contina anume toate elementele.

Noi am mai avut o experienta, de fapt, foarte trista, din punctul meu de vedere, cu Gradina Moldovei, cind s-a discutat foarte frumos, la nivel de initiativa, care, pina la urma, o firma, care se cheama Vostok, nimeni nu stie despre cine este vorba, a preluat 14 hectare linga Calea Basarabiei, care urmeaza sa faca Gradina Moldovei pe 14 hectare de pamint. Deci, sint. Noi o sa discutam si o sa vedem.

Inca o intrebare. 20 de milioane de lei care urmeaza a fi cheltuiti la demolare. Cine ii va achita?

 

Domnul Vadim Smintina:

Din contul sumei investitorului strain.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, si demolarea, si constructia?

Bine, eu va multumesc de raspuns.

Vom vedea cum intervenim pe viitor.

 

Domnul Vadim Smintina:

Da, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc mult.

Domnule Guma,

Imi cer iertare. Readresati domnului Filat. Dumnealui are dreptul sa puna aceasta intrebare. Asa este Regulamentul.

Da, intrebari? Sint? Bine, da, sint. Iata, eu vad ca sint.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, multumesc foarte frumos.

Deci, pentru stenograma. Intrebarea mea, solicitarea este adresata domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului Procuror General al Republicii Moldova. Deci, mult stimate domnule Prim-ministru, stimate domnule Procuror General al Republicii Moldova, la 27 aprilie 2007 am adresat o interpelare dumneavoastra prin care am solicitat sa fiu informat in regim de urgenta despre situatia creata cu loturile de pamint ale orasului Durlesti.

Deci, aduceam aminte ca, conform opiniei cetatenilor din orasul Durlesti, care mi s-au adresat mie in scris, si am anexat demersul expediat, cuprinsul scrisorii si cuprinsul dispozitiei nr.1620d din 28 decembrie 2006, prin care solicitam Procuraturii sa examineze legalitatea dispozitiei semnate de primarul interimar al Chisinaului la 28 decembrie 2006. Conform opiniei cetatenilor, majoritatea loturilor de pamint au fost privatizate. In pofida acestui fapt, acei care au adoptat aceasta decizie nu au consultat opinia cetatenilor, nu le-au explicat care vor fi conditiile restituirii mijloacelor financiare in caz de necesitate.

Oamenii sint nemultumiti ca nimeni nu doreste sa discute cu ei, sa le explice care sint motivele adoptarii acestei decizii. Expertii independenti au demonstrat ca aceasta dispozitie, subliniez, nu decizia Consiliului municipal, dar dispozitia primarului interimar este una ilegala, contravine Constitutiei, Legii despre statutul municipiului Chisinau, Legii despre administratia publica locala.

Astept raspuns in legatura cu faptul ca cetatenii asteapta raspuns. Toate adresarile dumnealor in instantele de judecata din republica au dus la aceea ca au raspuns, au primit raspunsuri formale. Deci, specialistii din institutiile de drept care au examinat aceasta chestiune nu au examinat, in fond, dar fac trimitere formala nu la articole si legi, dar fac trimitere la dispozitii ale conducatorilor statului, la examinarea pe teren a acestei chestiuni cu participarea Presedintelui, a membrilor Guvernului s.a.m.d.

Deci, rog respectuos, sa primesc un raspuns oficial care va contine trimiteri si comentarii legale.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Prima intrebare o adresez Guvernului Republicii Moldova, caruia ii solicit o informatie in scris referitoare la cazurile de comercializare a productiei alcoolice falsificate sau contrafacute, compartimentata pe raioane, municipiul Chisinau si Balti pentru perioada ianuarie 2006 mai 2007, cite persoane si in ce masura au fost pedepsite pentru astfel de incalcari. Care este volumul si asortimentul productiei alcoolice falsificate sau contrafacute, cine este producatorul sau ale cui rechizite au fost folosite?

Ce s-a facut cu productia nominalizata si ce masuri intreprinde Guvernul intru contracararea cazurilor care, in loc sa se micsoreze, iau amploare, inclusiv in magazinele specializate.

A doua intrebare o adresez Guvernului, caruia ii cer raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului: cind isi vor ridica salariile, restantele la salariu si la ajutoarele de somaj angajatii disponibilizati de la SA Avicola Bucovat, care detin si titluri executorii, si SA Fertilitate Calarasi, si Fertilitate Grup Calarasi care au restante la salariu din anii 2002, 2003.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai sint?

Stimati colegi,

Nu vad ca sa fie inregistrate alte solicitari, de aceea am tot dreptul sa inchid sedinta de astazi.

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 11 mai, ora 10.00. Da, vineri.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.23.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 

 


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova