DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA - NOIEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 4 noiembrie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima, dezbaterea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Codului electoral (art.17, 48, 133). Nr. de intrare 3412.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea Codului electoral (art.54). Nr. de intrare 3660.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Codului electoral (art.48, 56). Nr. de intrare 3686.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.105³, 152¹³, 210; Codul penal – art.21, 126, 134¹ s.a.; Codul de procedura penala – art.133, 135, 159). Nr. de intrare 2411.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.162¹⁵, 210¹; Legea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului – art.4). Nr. de intrare 2912.

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea articolului 21 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997. Nr. de intrare 2602.

9. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la asociatiile obstesti nr.837 din 17 mai 1996 (art.19, 42, 47). Nr. de intrare 2521.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind protectia sociala a cetatenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil – art.6, 7, 8 s.a.; Legea cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie – anexa nr.2; s.a.). Nr. de intrare 3158.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului

 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 93. Absenteaza deputatii: Ivan Gutu, Alexandru Oleinic – din motive de sanatate; Veaceslav Untila, Ivanov – in delegatie; Victor Stepaniuc, Iurie Bolboceanu, Oleg Tulea, Ion Neagu.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa, rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Daca se poate, o mica precizare in legatura cu votul de ieri asupra proiectului de Lege cu privire la bugetul asigurarilor sociale de stat. La toate canalele de televiziune, informatia a fost prezentata putin eronat si, de aceea, sint nevoit sa precizez ca Partidul Democrat nu a votat ieri proiectul de lege respectiv. A votat Fractiunea Comunistilor si “Alianta «Moldova Noastra»”, care devine tot mai constructiva.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu ne ramine decit sa salutam caracterul constructiv al colaborarii noastre aici, in plenul Parlamentului.

Microfonul nr.5, va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Vreau sa fac un indemn in legatura cu modul de moderare a sedintelor. Vreau sa va solicit ca sa va indepartati tot mai mult de la ideea de sef, apropiindu-va de ideea de moderator. Ma refer, in special, la doamna Postoico, care a moderat ieri Ora intrebarilor si interpelarilor, avind in vedere faptul ca saptamina trecuta i s-a permis doamnei deputat Eva Gudumac sa vorbeasca 8 minute in legatura cu o interpelare, pe care nu dumneaei a adresat-o.

 Ieri, eu am vrut sa adresez doar o fraza legata de “Redeco”, care a cistigat procesul de concesiune intentat la Curtea Constitutionala de P.F.D. acum 10 ani si in prezent s-a dovedit ca a fost o decizie gresita, dar nu mi s-a dat cuvintul, asa am inteles. Totodata, peste citeva clipe i se da cuvintul domnului deputat Stati, aplicindu-se dublele standarde intr-o chestiune pe care nu dumnealui a adresat-o.

Va rog, in acest sens, sa va apropiati cit mai mult de ideea unicului standard si de ideea de moderare.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aveti nevoie de comentariul meu la acest subiect?

Va multumesc.

Purcedem la examinarea subiectelor de pe ordinea de zi. Eu va rog, putina liniste. Incepem sa muncim.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului electoral. Proiectul nr.3412. Initiativa legislativa a unui grup de deputati: domnul Diacov, domnul Calin, domnul Secareanu, domnul Prijmireanu.

Domnule Diacov, va rog.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Viata este mai complicata decit unele proiecte pe care le adoptam chiar noi. In urma modificarilor introduse inainte de vacanta, s-a constatat ca au fost scapate din vedere citeva prevederi si citeva lucruri ni le ofera analiza situatiei Codului electoral, de aceea, au urmat o serie de propuneri. De fapt, Codul electoral este una din putinele legi, care, in toate tarile lumii, se perfecteaza, fiindca si practica este diferita.

Modalitatea de alegere a presedintelui, vicepresedintelui si a secretarului Comisiei Electorale este descrisa la articolul 17 alineatul (1): Presedintele, vicepresedintele si secretarul Comisiei Electorale Centrale sint alesi din rindul membrilor Comisiei Electorale Centrale cu majoritatea de voturi din numarul total al membrilor acesteia. Sedinta de alegere a presedintelui, vicepresedintelui si secretarului Comisiei Electorale Centrale va fi prezidata de doi membri ai Comisiei Electorale... Sedinta de alegere a presedintelui, vicepresedintelui si a secretarului Comisiei Electorale Centrale va avea loc nu mai tirziu de 15 zile de la data intrarii in vigoare a hotaririi de confirmare a noii componente.”

 Adica, Parlamentul nominalizeaza acesti noi membri ai comisiei si ei se convoaca timp de 15 zile si aleg conducerea Comisiei Electorale Centrale.

La articolul 48, alineatul (2), cuvintele “numarul buletinului de vot” se exclud. S-a constatat ca, prin tiparirea numarului si in buletinul de vot, noi punem in pericol deconspirarea secretului de vot. Deci, propunem sa eliminam aceasta notiune, fiindca este vorba si de alegerile care urmeaza sa fie organizate la 27 noiembrie.

Articolul trei al acestui proiect de lege se refera la o situatie concreta, reala, existenta in structurile organizatiilor locale, atunci cind expira lista de candidati din partea unui partid. Si noi avem deja situatii, nu tin minte in ce raion, cind lista de candidati la functia de consilier raional este epuizata. Si se propune urmatoarea notiune: “Daca lista candidatilor supleanti ai formatiunii respective este epuizata, in cazul cind se epuizeaza aceasta lista, mandatul vacant trece la urmatorul concurent electoral si se atribuie conform sirului descrescator al ordinii includerii in lista a candidatilor supleanti.”

Aceasta ordine, sirul descrescator, efectuata de Comisia Electorala Centrala in caz daca se epuizeaza lista unui partid, trece la alt partid politic.

Acesta este proiectul de Lege nr.3412.

Domnule Presedinte,

Daca se poate, doua cuvinte privind urmatorul proiect si mai propunem ca sa examinam proiectele in pachet, comisia va prezenta raportul.

Domnul Marian Lupu:

Aveti in vedere proiectul nr.3660?

Domnul Dumitru Diacov:

Proiectul nr.3660.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi, este vorba de buletinul de vot. Noi toti, pe parcursul anilor, discutam si incercam sa gasim niste formule, sa le introducem in Codul electoral pentru a elimina orice posibilitate de a falsifica voturile. Si vreau sa va spun ca nu este un lucru atit de usor, chiar si atunci cind exista disponibilitatea intregului Parlament, de a cauta aceasta formula.

Noi am examinat legislatia si a altor tari. In Tarile Baltice si intr-un sir de state europene am intilnit aceasta notiune de “buletine de vot cu cupon”. La propunerea organizatiilor neguvernamentale din Republica Moldova, aceasta notiune a fost introdusa si proiectul nr.3660 se refera anume la buletinul de vot cu cupon si la modul cum se detaseaza acest buletin de cupon.

Vreau sa va spun ca, impreuna cu Presedintele Parlamentului si inca cu citiva oameni am discutat si am gasit o formula. A doua zi, grupul de experti a incercat sa mai precizeze aceasta formula si vreau sa va spun ca, azi dimineata, am constatat ca nici aceasta formula nu este chiar foarte fericita si trebuie sa gasim o formula care sa creeze intr-adevar conditii pentru ca aceasta detasare sa nu creeze posibilitati de a divulga secretul votului.

Prin urmare, in proiectul pe care il prezentam astazi spre discutie se propune ca aceasta detasare sa fie efectuata de membrul Comisiei Electorale, care sta linga urna de vot si pune stampila. Dar aceasta inseamna ca alegatorul trebuie sa ii dee in mina buletinul de vot acestui membru, iar aceasta inseamna riscul total de a divulga secretul votului.

De aceea, comisia a mai examinat si azi dimineata aceasta notiune. Eu propun, spre adoptare in prima si a doua lectura, toti impreuna sa gasim cea mai buna formula. Mai mult decit atit, am inteles ca toate fractiunile parlamentare sint disponibile sa faca acest lucru.

Deci, domnule Presedinte, daca se poate, intr-adevar nu este o mare problema, dar sa rezervam 15–20 de minute pentru a gasi cea mai buna formula. Eu am inteles: comisia are deja careva variante.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru colegul nostru?

Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Diacov,

Daca se poate, o singura intrebare, ca sa fie clar pentru colegii nostri. In redactia propusa, este vorba de proiectul de Lege nr.3412, care se refera la componenta si alegerea presedintelui, vicepresedintelui si secretarului Comisiei Electorale Centrale. Exista sau nu exista riscul de revocare a presedintelui, a vicepresedintelui si a secretarului in redactia propusa astazi spre discutare in cadrul acestei sedinte?

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred ca exista, intr-un fel, riscul ca o sa apara necesitatea unor modificari. Dar, vedeti dumneavoastra, in legislatia care nu prevede aceste posibilitati noi insisi gasim aceste modalitati – “Teleradio-Moldova”, Procuratura, unde destul de clar era scris in Constitutie: “se alege pe perioada de 4 ani de zile”. Noi gasim diferite motive ca sa realegem.

De aceea, era bine ca, prin aceasta modificare, sa le dam de inteles ca acesti oameni, membri ai comisiei, care sint delegati pe o perioada de 4 ani de zile, sint alesi si lucreaza 4 ani de zile. Asa cum ii delegam pe judecatori si Presedintele numeste in functie de judecator... ca ei sa fie detasati de organul care ii confirma... sa stie ca ei sint independenti si au posibilitate sa lucreze.

De aceea, nu stiu cum, hai sa decidem prin vot. Fiindca, pe de o parte, membrii Comisiei Electorale Centrale trebuie sa inteleaga ca ei sint alesi, Parlamentul are incredere in ei, ei lucreaza o perioada de 6 ani de zile, indiferent de structura Parlamentului care este si care va fi.

Dar daca se considera necesar si sint argumente ca sa introducem aceasta prevedere ca ei sa fie realesi, atunci poftim.

Doamna Maria Postoico:

In acest context, as propune, pentru lectura a doua, de a introduce o prevedere care ar limita posibilitatea revocarii presedintelui, vicepresedintelui si secretarului si sa ne referim numai la situatia articolului 20 din Codul electoral, unde sint intrunite toate conditiile de revocare. Daca dumneavoastra acceptati sa examinati pentru lectura a doua.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu prezint documentul in prima lectura si daca comisia propune, atunci discutam.

Doamna Maria Postoico:

Este necesar acordul autorului. Si inca o intrebare, pur si simplu, ca sa cunoastem si noi mai bine legislatia altor tari. Ma refer iarasi la acest proiect de Lege nr.3412, la articolul 133⁹, daca lista candidatilor supleanti ai formatiunii respective este epuizata, mandatul il preia cealalta formatiune, careia ii revine acest mandat.

In care tari ati studiat dumneavoastra aceasta practica? Si din care considerente apar astfel de situatii cind aceste liste se epuizeaza? Fiindca noi cunoastem citi candidati anume trebuie... fie supleanti in cazul dat... Daca aveti astfel de exemple, poftim.

Domnul Dumitru Diacov:

Doamna vicepresedinte,

Atunci cind am vorbit despre buletinul de vot si despre cuponul care se detaseaza, m-am referit la practica internationala. O experienta care este practicata in mai multe tari. Nu m-am referit la aceasta prevedere.

Avem o situatie reala si putem avea o asemenea situatie chiar in Parlamentul Republicii Moldova, cind, de exemplu, lista de candidati ai Partidului Comunistilor se epuizeaza, dumneavoastra trimiteti in Guvern. In fostul Parlament a existat aproape aceeasi situatie si atunci ce facem in situatia in care apar locuri vacante si lista unui partid de candidati este epuizata? Ramin aceste locuri vacante sau, conform listei sirului descrescator, aceasta lista trece la alt partid politic? Iata care este problema. Si noi trebuie sa hotarim. Eu nu cred ca ea este.

Si acum avem atare situatii intr-un raion, imi pare ca in Balti, da? Da. Si atunci, ce facem noi? Lasam aceasta situatie nedescrisa juridic sau incercam sa o rezolvam, sa cream un cadru juridic prin care am putea sa rezolvam aceasta problema atunci cind ea apare?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Daca imi permiteti, am o intrebare personal pentru domnul Diacov. Vreau sa va reamintesc ca si eu am fost in acel grup de lucru privind modificarile Codului electoral si as vrea sa stiu care a fost motivul ca nu am fost inclusa nici atunci, la
22 iulie, in acel proiect de modificare a Codului electoral, in grupul de lucru, semnatura... Este principial, pentru ca am muncit, am venit cu amendamente din partea echipei si, dupa cum vad, in aceste modificari la fel nu sint implicata. Noi sustinem aceste schimbari, dar as vrea sa stiu care este motivul?

Domnul Dumitru Diacov:

Doamna Valentina,

Nu exista absolut nici un motiv. Este o scapare tehnica. Nu eu am adunat semnaturile. In cazul de fata, semnaturile au fost adunate de catre unul dintre consilierii vicepresedintelui. Imi pare foarte rau. Eu stiu si confirm ca doamna Valentina este in grupul de lucru, a lucrat activ si lucreaza activ.

Domnul Marian Lupu:

Si in asa mod poate fi considerata nemijlocit ca unul din coautorii acestor doua initiative.

Domnul Dumitru Diacov:

Nu eu m-am ocupat de adunarea semnaturilor.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.3.

Domnul Anton Miron:

Multumesc.

Eu vreau sa sustin intrebarea doamnei Postoico. Nu este corect ca, daca lista
s-a epuizat, trebuie sa luam din alt partid. Conform Legii despre administratia publica si conform Regulamentului, consiliul lucrativ exista daca sint 2/3. Daca 2/3 se epuizeaza si consiliul nu poate sa lucreze, atunci este altceva. Daca, de pilda, 30 de consilieri..., 70% reprezinta 21 de consilieri... In acest caz, noi trebuie sa luam imediat candidati din alt partid? Nu este corect. Eu o sustin pe doamna Postoico.

Domnul Dumitru Diacov:

Noi am propus un proiect de lege, il discutam si daca nu este sustinut de majoritatea deputatilor, nu se accepta, care este problema? Inca o data repet, este vorba de cazul cind se epuizeaza lista completa de candidati. Ori anuntam alegeri anticipate, ori acceptam faptul ca o sa fie locuri vacante, ori, a treia varianta, sa acceptam sa vina, conform sirului descrescator, reprezentanti de la alte partide. Trei variante sint.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Stimate domnule raportor,

Stimati colegi,

Cred ca nu ar trebui sa ne abatem de la obiectul de discutie, este un proiect de lege foarte concret, care vizeaza articole concrete din Codul electoral. De aceea, cit priveste caracterul amovibil sau inamovibil al Comisiei Electorale Centrale, aceste lucruri deja au fost reglementate prin modificarile votate consensual si unanim in luna iulie de Parlamentul nostru. Se cunoaste ca conditiile de revocare sint prezentate exhaustiv in lege si aceasta problema este epuizata.

Apropo de practicile din alte state. Aceste practici nu sint uniforme. De exemplu, Germania are un anumit sistem, Portugalia, de exemplu, care admite mandatul imperativ, are cu totul alt sistem. Important este ca aceste practici, inclusiv practica pe care Parlamentul moldovean o va institui prin lege, sa fie conforme cu standardul european in aceasta materie, cu standardul Consiliului Europei. Si din cite ne dam seama, aceste modificari foarte concrete, propuse astazi spre discutie, sint conforme cu standardul european.

De aceea, as propune sa nu ne abatem prea mult de la obiectul discutiei, sa raminem pe fondul proiectului si sa ne pronuntam prin vot.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Consider ca propunerea ce tine de suplinirea listei vacante de la alte partide ar putea fi solutionata si in alt mod, pe care noi l-am mai propus cindva aici, in Parlament, l-am discutat, insa nu s-a ajuns la un numitor comun. Partidul care a nimerit in consiliul raional respectiv sau in Parlament declara, o data cu anuntarea rezultatelor alegerilor, cui ii va ceda locurile in caz de epuizare a listei respective. Aceasta se declara la inceputul lucrarilor Parlamentului. Nici un fel de negocieri, nici un fel de lucru.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Rosca.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred ca partidele mici ar fi bucuroase sa aiba posibilitatea sa declare ca lista lor se epuizeaza.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca, va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Asupra ambelor aspecte care vizeaza proiectul respectiv, incepind cu cel care a fost vizat de colegul nostru domnul Braghis, au mai circulat idei si initiative de acest fel. Partidul care nu trece pragul electoral sa decida cui cedeaza voturile. Partidul care a intrat in Parlament si si-a epuizat mandatele sa decida cui cedeaza voturile. Noi, in felul acesta, pur si simplu, ignoram cu desavirsire principiul sistemului proportional.

Principiul sistemului proportional este foarte clar si il puteti verifica in toate tarile unde functioneaza acest principiu. Chiar si acolo unde este sistem mixt, adica jumatate majoritara si jumatate proportionala, distribuirea mandatelor presupune o anumita doza de hazarda. Da, partidul respectiv si-a epuizat mandatele, prin urmare, in ordinea sirului descrescator, mandatele respective le revin altor partide reprezentative.

Si aici, sigur, putem institui o norma pe care noi o consideram locala, ca sa spun asa. Dar atunci se distorsioneaza sensul, principiul sistemului electoral de alegere a organelor reprezentative locale si centrale. Ma refer la articolul 133 alineatul (9) pe care l-a invocat colegul domnul Braghis.

In privinta articolului 17 alineatul (1), care se refera la modul de alegere, vizat de colega noastra doamna Postoico. Intr-adevar, in varianta precedenta a acestui articol, anume la alineatul (1), era scrisa urmatoarea norma... Poate nu toata lumea il are la indemina... – “realegerea persoanelor mentionate poate fi initiata de cel putin 1/3 din membrii comisiei cu drept de vot deliberativ”.

Hotarirea de realegere se readopta cu votul majoritatii membrilor comisiei. Aceasta propozitie, prin ceea ce am votat noi in 22 iulie, a disparut, pentru ca noi am dat o formulare complet noua acestui alineat din articolul 17.

Insa cred ca aici nu avem motive de discordie sau polemica, pentru ca, daca nu este scris expres, se aplica procedura simetrica, invocata de domnul Diacov in cadrul alegerii altor institutii. Noi nu putem, stimati prieteni, sa scriem in lege ca, pe durata mandatului de 6 ani, nu se admit posibile realegeri ale cutarui sau cutarui dintre conducatorii Comisiei Electorale Centrale.

Daca nu scriem, se presupune ca la un moment dat se poate intimpla ca presedintele sau secretarul, sau vicepresedintele sa fie reales, sa renunte la aceasta functie si altul din membrii comisiei sa ajunga sa o indeplineasca. Noi nu putem prevedea o norma care ar interzice procedura de realegere sau de schimbari. Exact ca si in cazul Parlamentului. Noi sintem aici, miine s-ar putea sa fie altii, dintre dumneavoastra din prezidiu s.a.m.d.

Nu putem limita sau face o formula statica pentru 6 ani de zile. Si pentru a evita echivocurile, pur si simplu, formula propusa este una destul de completa si, in opinia mea, nu necesita completari pentru a doua lectura. Principiul simetriei se aplica in cazul alegerii si realizarii, inclusiv al revocarii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

As vrea sa intervin la acest capitol, fiindca la articolul 20, in care se prevede incetarea calitatii de membru al Comisiei Electorale Centrale, se subliniaza cind are loc aceasta: la expirarea mandatului, la demisie, in imposibilitatea exercitarii atributiilor si in caz de deces.

Vor fi posibile anume realegeri, nu exista o stabilitate, cum am spus de la bun inceput. Mi se pare oportuna introducerea de modificari sau completari la acest articol. Desigur, nu i-ar placea astazi cum... a avut o privire presedintele Comisiei Electorale Centrale... s-au intrunit si l-au revocat. Eu, de fapt, mi-am expus punctul meu de vedere.

Domnul Iurie Rosca:

Daca imi dati voie.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Iurie Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Cu permisiunea domnului Presedinte.

Se duce o mica polemica intre acei doi vicepresedinti, dar este firesc, probabil, sa fie asa. Problema este alta, noi nu trebuie sa confundam stabilitatea functiei sau a calitatii de membru al Comisiei Electorale Centrale, pe care nimeni nu o poate retrage decit in conditiile epuizate, descrise in mod exhaustiv la articolul 20. Si este cu totul altceva incercarea de a institui perenitatea functiei de presedinte, de vicepresedinte sau de secretar al Comisiei Electorale Centrale. Eventuala renuntare la calitatea de presedinte si raminerea in componenta, ar impune procedura de alegere a unui alt presedinte sau a unui alt vicepresedinte.

Omul isi gaseste un alt loc de munca, de pilda, si zice, domnilor, eu ramin in calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale, dar nu mai vreau sa exercit functia de conducere, vreau sa lucrez la catedra sau vreau sa profesez avocatura.

Ramin ca membru, insa nesalarizat, si poate ca altcineva din colegi sa fie ales in calitate de presedinte sau vicepresedinte, sau secretar. Mi se pare o procedura foarte corecta si nu intrevad in aceasta nimic riscant si antidemocratic.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cred ca, da, este un subiect, o tema pentru a fi considerata pentru lectura a doua, cel putin noi cu dumneavoastra ne confruntam cu doua posibile scenarii. Scenariul cind se discuta despre caracterul inamovibil al posturii de presedinte, vicepresedinte, secretar, dar vorbim de presedinte la acest moment.

Pe de alta parte, alt subiect, alta optiune este de a nu oferi acest caracter inamovibil, dar, in aceeasi ordine de idei, sa se fixeze destul de clar si exhaustiv conditiile in care se intimpla realegerile. Da? Deci, in mod normal, cred ca, pentru lectura a doua, este cazul ca toti cei antrenati in cadrul acestui proiect, comisiile sa discute optiunile mentionate. Da, domnule Rosca, va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Nu va suparati, stimate domnule Presedinte, pentru interventie.

Caracterul inamovibil se refera la calitatea pe care o detine breasla sau structura respectiva. De pilda, in sistemul judecatoresc, de unde ne-am inspirat noi atunci cind am inclus aceste norme, si la Comisia Electorala Centrala, si la Curtea de Conturi orice judecator poate sa fie, la momentul de fata, presedinte al instantei de judecata, nu? Sau avansat intr-o alta instanta si, la un moment dat, sa fie mutat intr-o instanta mai mica ca rang s.a.m.d., ca era ierarhie, dar el nu isi pierde calitatea de judecator, despre aceasta este vorba. Exact simetric si in cazul Comisiei Electorale Centrale. Noi nu putem institui inamovibilitatea presedintiei comisiei. Este incorect sub aspect juridic.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am vrut sa ma refer, in plan conceptual, la problema epuizarii listelor. In continuare la ceea ce a spus domnul Rosca, este foarte importanta si nedeformarea vointei electoratului. Deci, nu pot veni deputati care nu au fost votati de segmentul respectiv. Iar in al doilea rind, referitor la aceeasi inepuizare – este si politica de cadre a partidelor care vor sa aiba grija, sa aiba cadre si pentru Guvern, si pentru Parlament. Si nu le rotati de aici colo, crezind ca au un partid mare, dar, de fapt, au cadre putine.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5 in continuare.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, la acelasi subiect, pentru ca aici au rasunat propuneri care nu prea sint conforme cu norma constitutionala interna. Vreau sa amintesc, si aceasta spun in special pentru stenograma, ca articolul 68 din Constitutia Republicii Moldova, numit mandatul reprezentativ, instituie principiul reprezentativitatii, pe de o parte, iar la alineatul (2) se mentioneaza clar ca orice mandat imperativ este nul.

Transmiterea voturilor, asa cum spune domnul Braghis, nu ar aduce decit ideea mandatului imperativ, cum este in Portugalia. V-am spus singura exceptie din Europa. De aceea, stiind ca nu avem nici un proiect de modificare a Constitutiei, de schimbare a acestor principii fundamentale, cred ca orice discutie este sterila si trebuie sa ii punem capat de indata, sa raminem pe linia proiectului de lege prezentat, care este conform, in mod evident, cu norma constitutionala, si sa nu ne consumam, cum spuneam, in discutii sterile.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa ma refer tot la acest ultim alineat. Procedura descrisa aici este propusa de autori, ea tine de listele deputatilor si candidatilor care ramin pe lista in Parlament. Aceasta procedura este stabilita in Codul electoral. In ceea ce priveste componenta consiliilor locale, nu este prevazuta.

La Balti, din anul 2003, lista partidului majoritar s-a epuizat. Si de acum 4 deputati din alte partide au ocupat locurile vacante, dar aceasta a hotarit-o Comisia Electorala Centrala. Adica nu este normal, ar trebui sa intarim aceasta norma in lege si sa fie legitim.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Eu rog comisia, domnule Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Domnule Presedinte,

Daca se poate, atunci noi prezentam raportul.

Domnul Marian Lupu:

Pentru ambele subiecte.

Domnul Vladimir Turcan:

Pentru ambele subiecte, da. Referitor la proiectul nr. 3412, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza, inaintat de un grup de deputati. Si mentioneaza ca in acesta se contin modificari si completari la articolele 17, 48 si 133 din Codul electoral.

In linii generale, acestea se refera la modul si procedura de desemnare a presedintelui, vicepresedintelui si secretarului Comisiei Electorale Centrale, la o mai buna asigurare a exercitarii votului secret, precum si la detalizarea prevederilor ce tin de atribuirea mandatelor vacante de consilieri. In cadrul dezbaterilor in comisie, s-a constatat ca prevederile proiectului vor imbunatati reglementarile Codului electoral.

Totodata, mentionam unele deficiente ale proiectului. Prima. In conformitate cu regulile tehnicii legislative, prevazute in Legea privind actele legislative, este necesar de a concretiza titlul proiectului cu numarul si data adoptarii Codului electoral, de a efectua renumerotarea punctelor proiectului cu cifre arabe, ceea ce tine de tehnica legislativa.

Doi. Privitor la articolul 48. Pentru o evidenta stricta a numarului buletinelor de vot eliberate si in scopul evitarii unor eventuale falsificari, consideram oportun ca, la articolul 48 alineatul (2) din Codul electoral, cuvintele “numarul buletinului de vot” sa nu fie excluse. Dimpotriva, dupa cuvintul “numarul” sa fie introdus cuvintul “cuponului” si atunci va fi foarte clar despre ce vorbim. Nu vorbim despre numarul buletinului de vot, cum, spre regret, a fost introdus in legea respectiva vara trecuta, dar numai despre notiunea “numarul cuponului”.

In avizul la proiectul prezentat de Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie se fac propuneri privind majorarea cu o persoana a numarului membrilor prezidiului sedintei pentru desemnarea conducerii Comisiei Electorale Centrale, acestea fiind incluse in prevederile referitoare la acordarea unor garantii persoanelor alese in functia respectiva, pentru a exclude posibilitatea eliberarii din functie in temeiurile neprevazute de lege. De fapt, ultima propunere, intr-o oarecare masura, are tangenta cu discutia aparuta referitor la problema realegerii membrilor comisiei si a conducerii comisiei centrale.

Comisia responsabila, adica Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a prezentat raportul dumneavoastra. Si pe parcursul discutiilor au aparut unele viziuni care se refera la acest articol. Deci, prima. Eu va rog, daca aveti textul, avind in vedere, domnule Presedinte, ca posibil va fi necesar de prezentat astazi si in a doua lectura, ca sa deblocam situatia creata.

Ceea ce se refera la problema stipulata in proiectul referitor la articolul 17, comisia sustine redactia prezentata, totodata, partial, propune ca sa fie inclus in aceasta redactie si propunerea comisiei pe problemele sociale si anume, ca prima sedinta care va fi consacrata alegerii presedintelui, vicepresedintilor si secretarului sa fie prezidata nu numai de un presedinte al sedintei ales temporar, dar si de un secretar, care vor semna procesul-verbal respectiv. Aceasta este prima.

A doua. Pentru a evita mai multe intrebari si probleme legate de excluderea, de fapt, prin redactia propusa in proiect, a procedurii realegerii sau revocarii presedintelui, vicepresedintilor si secretarului comisiei, sa propunem ca acest alineat sa fie completat cu urmatoarea propozitie: “Revocarea din functiile nominalizate se efectueaza in conditiile prevazute la art. 16, 19 si 20 din prezentul cod.”

Deci, in aceste articole sint stipulate toate conditiile in baza carora pot fi luate deciziile cu privire la revocarea si realegerea ulterioara a presedintelui, vicepresedintilor si secretarului Comisiei Electorale Centrale, inclusiv a oricarui membru al comisiei.

Trei. Aceasta este deja propunerea mea personala. Ma folosesc de moment, acum ma aflu la tribuna centrala. Avind in vedere ca noi, modificind articolul 17, am scapat din vedere alineatul (2), se propune ca alineatul (2) sa fie completat cu cuvintul “presedinte”.

In acest alineat se vorbeste despre problema sau situatia care se poate crea daca conducerea comisiei nu va fi aleasa la prima votare... Textul actual... In cazul in care, la prima votare, candidatul la functia de vicepresedinte sau secretar al comisiei... dupa text... sa fie... se propune sa fie introduse si notiunile de “presedintele, vicepresedintele”... restul conform textului.

Referitor la articolul 133, comisia nu are obiectii. Nu au parvenit amendamente si noi acceptam varianta propusa de autorii proiectului. Avind in vedere ca, pe parcursul prezentarii raportului in cauza de catre autori, au aparut iarasi intrebari referitor la modalitatea retribuirii acestor mandate sau problema corelatiei listelor, noi totusi sintem de parere ca in cazul de fata poate fi aplicata aceeasi modalitate prevazuta deja in Codul electoral si anume la articolul 88
alineatul (5), si anume atribuirea mandatelor.

In acest alineat, de fapt, este expusa procedura atribuirii mandatelor pentru deputatii alesi in Parlament. Aceeasi procedura, aceeasi modalitate se propune si in articolul 133 pentru consiliile locale. Parerea comisiei este ca aceasta propunere poate fi acceptata.

Tinind cont de cele raportate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca acest proiect sa fie votat in prima lectura, luind in considerare modificarile si amendamentele care au fost acum raportate.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte, ati facut referinta la nr. 3412. Rog sa continuati cu raportul pentru nr.3660.

Domnul Vladimir Turcan:

Proiectul nr.3660. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat acest proiect si mentioneaza ca in acesta se propune expunerea intr-o alta formula a alineatelor (5) si (7) ale articolului 54 din Codul electoral, a carei esenta consta in urmatoarele.

Prima. Inainte de introducerea buletinului de vot in urna de vot, detasarea cuponului acestuia se propune de a fi efectuata de membrul biroului electoral al sectiei de votare, care se afla permanent linga urna de vot, dar nu de alegator, care, conform prevederilor legislative actuale, indeplineste aceasta procedura de sine stator.

Doi. Se exclude reglementarea conform careia se efectueaza verificarea datelor identitatii alegatorului, indicate in cuponul buletinului de vot si in buletinul de identitate. Se are in vedere la momentul apropierii de urna de vot.

In procesul dezbaterilor prevederilor proiectului de lege, comisia a observat urmatoarele.

Prima. Transmiterea buletinului de vot membrului biroului electoral al sectiei de votare care se afla permanent linga urna de vot, pentru ca acesta sa detaseze cuponul, poate diminua mecanismele destinate asigurarii efectuarii votului secret.

In legatura cu aceasta, comisia nu accepta prevederea proiectului privind modificarea alineatului (5) al articolului 54 din Codul electoral.

Doi. Totodata, comisia constata ca prevederea referitoare la modificarea alineatului (7) al articolului 54 din Codul electoral simplifica numarul procedurilor de verificare a identitatii alegatorului si nu va afecta conceptul excluderii falsificarilor.

Deci, propunerea aceasta este acceptata cu o modificare, si anume: cuvintul “persoana” sa se substituie prin cuvintele “membrul Comisiei Electorale”.

In legatura cu cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului examinarea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3660, tinind cont de obiectiile facute in prezentul raport.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint. Domnule Turcan, o intrebare, da? Doamna Postoico, va rog.

Doamna Maria Postoico:

Da. Daca e posibil. Va rog inca o data, aceste propuneri se refera la modificarea articolului 56, cum a fost propus in proiectul de lege, sau se refera totusi la articolul 54.

Domnul Vladimir Turcan:

Cincizeci si patru.

Doamna Maria Postoico:

Alineatele (5) si (7). Fiindca in proiectul propus se refera la articolul 56. Dumneavoastra ati raportat ca se refera la articolul 54.

Domnul Vladimir Turcan:

Nu. Proiectul de lege nr.3660 se refera la articolul 54.

Doamna Maria Postoico:

Asta se refera la initiativa legislativa 3686, da?

Domnul Vladimir Turcan:

3660.

Domnul Marian Lupu:

Acusi ajungem.

Domnul Vladimir Turcan:

Initiativa nr.3660 se refera la articolul 54.

Doamna Maria Postoico:

Bine. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

Doamna Ludmila Borgula:

Уважаемый председатель комиссии, я относительно статьи 113. В общем-то я согласна с теми, кто высказывает мнение, что если мы позволим, чтобы в случае, когда все кандидаты данного списка исчерпаны, права вхождения в состав того или иного избирательного органа передавались следующей партии, то, во-первых, тут серьезное нарушение самой системы голосования.

Ведь избиратели отдали большинство голосов именно этой партии. У меня такое предложение. Может быть, комиссия подумает о том, чтобы несколько увеличить количество резервных. Потому что, например, в Парламенте 101 человек. А сколько там резервных, два или три.

Может быть, подумать, чтобы обезопасить себя от такой ситуации. Увеличить количество резервных кандидатов в депутаты того или иного уровня при избрании того или иного органа.

В этом случае я считаю, что мы все же защитим права самих избирателей. Потому что избиратели решили, чтобы было именно такое соотношение.

Я это, может быть, выношу для второго чтения, но мне кажется, что рациональное зерно в этом есть.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Domnul Vladimir Turcan:

К сожалению, это объект другой инициативы. В данном случае мы просто не сможем это обсудить. In acelasi timp, eu am mentionat ca aceasta prevedere coincide dupa principiu, dupa concept, cu articolul 88 alineatul (5), deci regula care este prevazuta pentru atribuirea mandatelor in Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc, domnule Presedinte.

Desigur ca eu as sustine aceasta, noi am discutat aici cu domnul Rosca...

Domnul Marian Lupu:

Rog putina liniste.

Doamna Maria Postoico:

Am sustine aceasta propunere ca sa marim numarul de supleanti in cazul dat si ar fi, desigur, oportun in cazul dat. Dar, daca noi revenim si sustinem acest amendament, care a fost propus de doamna Borgula, atunci, in cazul dat, trebuie sa ne dezicem de alineatul (9), care se propune. Fiindca de acum el va contravine celor ce noi propunem acum.

Domnul Vladimir Turcan:

Nu cred ca trebuie sa ne dezicem dintr-un singur motiv. Si numarul supleantilor, pe care il vom prevedea, poate sa nu fie suficient.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

O propunere, daca se poate. Este proiectul de lege nr.3686, sa ascultam autorii.

Domnul Marian Lupu:

Asa si vom face, Dmitri Gheorghevici.

Domnul Dumitru Diacov:

Da, sa votam, si in lectura a doua de acum sa punem la vot. Fiindca noi sintem la prima lectura, dar tot timpul discutam elemente din lectura a doua...

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.2.

Domnul Vadim Misin:

Я извиняюсь, но я уже вышел, когда господин Дьяков сказал, что мы как-то вошли во второе чтение. Но коль мы уже вошли, позвольте очень коротко высказаться. Мы почему-то рассуждаем, что в случае, когда список исчерпан, надо пополнять за счет списков других партий, при этом не учитываем, ну скажем так, общую теорию законодательства. Ведь законодатель в любой статье должен предвидеть любую жизненную ситуацию.

Я сейчас сам себе и вам задаю вопрос: а если на следующих выборах любая партия, не буду называть поименно, а то кто-нибудь обидится, возьмет и в Молдавии получит стопроцентное большинство.

Теоретически, конечно, это возможно, но практически это маловероятно, даже невозможно. Теоретически такое допустить вполне возможно. Партия завоевала 101 мандат – одна. Тогда все нормы этого закона сразу не срабатывают, они становятся мертвыми.

Так зачем же мы принимаем закон, заведомо понимая, что есть жизненная ситуация, при которой эти нормы мертвые. Значит, единственным вариантом в данном случае будет: нам надо так изменить законодательство, чтобы в случае, когда список исчерпан полностью, в данном формировании, будь-то Парламент, будь-то совет другого уровня, остается определенное количество мест вакантным, и все.

И они будут вакантными, не имея значения, в Парламенте будет действовать 101 человек, или 98, или 91, или 89. Парламент все равно легитимный. Он все равно будет действовать, но тогда мы выполняем и волю избирателя и, в принципе, предусматриваем жизненную ситуацию.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Turcan:

Daca se poate la acest moment.

Domnul Marian Lupu:

Da va rog, domnule presedinte. Eu rog, putina liniste in sala.

Domnul Vladimir Turcan:

Вадим Николаевич, я не думаю, что даже эта виртуальная ситуация, которую вы сейчас придумали, может привести к тому, о чем вы говорите, что закон будет мертвый. Вовсе нет. Этот орган будет легитимным до достижения того предела, который в соответствии с законом предусматривает его легитимность.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Turcan:

Если он уже будет нелегитимный?

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi, domnule Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

В этом смысле нелегитимный, тогда будут новые выборы и все.

Domnul Dumitru Diacov:

Vadim Nicolaevici, разрешите зачитать articolul 88 alineatul (5) care se refera la alegerile parlamentare. Prevederea aceasta cu privire la Parlament noi o avem deja in lege. Daca, in urma desfasurarii alegerilor si atribuirii mandatelor, concurentul electoral care si-a inaintat lista de candidati nu are candidati supleanti, lista se epuizeaza. Mandatele vacante trec la urmatorii concurenti electorali, conform sirului descrescator format la atribuirea mandatelor.

Noi avem legea. Prevederea pe care o propunem se refera la alegerile locale, la consiliile locale. Iata, stimati colegi, problema cu privire la Parlament este rezolvata in lege.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a oferi cuvintul, eu rog sa atrageti atentie la un moment. Cred ca aceasta propunere a colegei noastre doamna Borgula, de extindere a listei supleantilor este o idee si o solutie deosebit de flexibila si eficienta in acest sens. Si ar aduce la o formula de solutionare universala pentru diferite situatii si diferite cazuri.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Nu pentru a o contrazice pe doamna Borgula, dar problema... numarul de supleanti si locurile vacante, in cazul epuizarii listei, sint lucruri absolut diferite. Domnul Cubreacov a mentionat: votul este, acesta nu poate fi imperativ.

Noi avem situatii cind persoanele vin pe o lista, iar optiunea lor in cadrul organului electiv difera. Nu avem, nu putem impune un vot imperativ. Si din cauza aceasta, problema maririi numarului de supleanti este o solutie poate tehnica, dar, in principiu, ea nu este, nu poate fi prezentata ca solutie pentru problema epuizarii listelor.

Domnul Vladimir Turcan:

Inca o varianta pentru realitatea noastra moldoveneasca poate fi.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

eu, deja, domnule Presedinte, am mentionat, sint de acord cu propunerea facuta de doamna deputat Borgula si ea este complementara cu ceea ce propune acum initiativa respectiva pe care o prezinta domnul presedinte al comisiei.

Doamna Borgula ne propune o solutie care, in general, lasa doar ipotetic posibilitatea unor asemenea situatii, o data la nu stiu cite cicluri electorale. Pentru ca, daca noi acceptam ideea ca extindem numarul de supleanti pina la un numar rezonabil, nu stiu cit, ne sfatuim impreuna, atunci situatia cind se epuizeaza, lista devine una cu totul exceptionala. Si, bineinteles, noi putem accepta ca atunci se redistribuie potrivit normei pe care o propune domnul presedinte al comisiei.

Nu este nici o problema, fiecare partid, si la nivel local si la nivel national, deja e stabilit. Domnul Diacov a citat, poate sa propuna mult mai multi supleanti – 10, 15, 20, citi se vor gasi si atunci situatii de acestea vor fi cu totul rarisime si nu este cazul sa ne consumam pentru un lucru pe care ar trebui sa il acceptam ca o modalitate de a imbunatati norma legala.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, noi cu adevarat ne-am adincit in discutii care vizeaza lectura a doua. Eu inaintez o propunere. Avem inca un subiect pe ordinea de zi – nr.3686. Propunerea este sa ne oprim aici. Nu supunem votului pentru aprobare in prima lectura nici un subiect, nici al doilea subiect, ca tehnologic sa ne comportam corect, fiindca ar putea fi tangente cu ultima initiativa, dupa care supunem votului in prima lectura unul cite unul aceste trei subiecte. Acceptati o asemenea modalitate?

Domnule presedinte al comisiei, eu va multumesc.

Rog sa luati loc.

Proiectul nr.3686, care la fel se refera la amendarea articolelor 48, 56 din Codul electoral.

Domnule Braghis, va rog.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Este o initiativa legislativa, de fapt, in continuarea celor ce s-au discutat pina acum si propunem ca in articolul 48 sa fie exclusa sintagma care prevede ca in cuponul buletinului de vot sa fie introdus numarul buletinului si seria buletinului de identitate.

Acest lucru se propune sa fie exclus din cauza ca aceste documente sau aceste informatii ar putea sa devina publice pentru persoanele care nu este de dorit sa le cunoasca.

De fapt, acest lucru nu schimba nimic, fiindca nu schimba sensul propunerilor respective, deoarece in cupon ramine numele de familie. Pentru a verifica daca aceasta persoana este cu adevarat sau nu, el detaseaza cuponul de la buletinul de vot si este de ajuns, fiindca in buletinul de vot si in cuponul buletinului de vot care este detasat de catre alegator este numele de familie si prenumele alegatorului respectiv.

Urmatoarele doua propuneri tin de articolul 56 alineatele (5) si (7). Dar, discutind chestiunea respectiva in cadrul comisiei, am ajuns la concluzia ca nu este de ajuns modificarea doar a acestui articol 56 alineatele (5) si (7). Mai mult decit atit, ceea ce a mentionat si doamna Postoico, poate este mai bine ca modificarea pentru alineatul (5) articolul 56 sa fie transferata in articolul 54 alineatul (5) si poate ca ar fi mai logic sa fie aceasta modificare acolo.

De aceea, propunerea noastra, a autorilor, reiesind din discutia care a fost la sedinta comisiei unde s-a acceptat aceasta propunere, este ca astazi sa fie acceptata doar modificarea la articolul 48 prin care se prevede excluderea seriei si numarului buletinului de identitate.

Iar modificarile la articolul 56, astazi le retragem ca sa inaintam o modificare care ar prevedea in complex toate modificarile necesare, fiindca este vorba de modificarile la articole 68 si 54, care ar trebui sa fie examinate in comun. Acum o problema care, inteleg eu, poate nu tine de acest raport, dar de discutia care a avut loc pina acum, o idee.

Problema, inteleg eu, a abordarii acestei chestiuni astazi in ordinea de zi, intr-un regim asa de urgenta, consta in faptul ca, intr-un fel, Comisia Electorala Centrala, comisia de circumscriptie Chisinau trebuie sa tipareasca urgent buletinele de vot pentru alegerile din 27 noiembrie curent.

In acest context, reiese ca doar articolul 48 necesita o aprobare urgenta, sa spunem asa. Celelalte articole ar putea fi discutate. Da, de acord, articolele 17 si 48 necesita modificari, o aprobare urgenta astazi, daca doriti, in cadrul Parlamentului. De aceea, propunerea mea ar fi urmatoarea.

Poate ca astazi, cu adevarat, Parlamentul accepta modificarea articolelor 48 si 17. Iar celelalte le discutam adaugator, pentru a intra mai detaliat in esenta tuturor modificarilor, fiindca au aparut foarte multe propuneri aici, in sala. Ca sa deblocam activitatea Comisiei Electorale Centrale, articolele 48 si 17 – astazi, iar celelalte mai tirziu.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru colegul nostru? Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc. Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament, deci Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3686 si mentioneaza ca prezentul proiect de lege presupune modificarea articolului 48 alineatul (2) din Codul electoral si anume, se exclude prevederea conform careia in cuponul buletinului de vot se inscriu seria si numarul buletinului de identitate al alegatorilor.

Aceasta modificare este indreptata spre simplificarea procedurilor de votare si a fost acceptata integral de comisie. Va atrag atentia ca la articolul 54 alineatul (5) (noi deja am raportat pe marginea proiectului 3412) se prevede, de fapt, aceeasi modificare. Aceasta modificare reiese din acele prevederi.

In legatura cu cele relatate si luind in considerare prezentarea pe care a
facut-o domnul autor privind excluderea din aceasta initiativa a articolului, propunerile referitoare la articolul 56 alineatele (5) si (7), comisia propune ca proiectul de Lege nr.3686 sa fie adoptat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

 La aceasta etapa, stimati colegi, supun votului pentru aprobare in prima lectura a acestor trei subiecte, evident, fiecare in mod separat, proiectul de Lege nr.3412. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a acestui proiect, rog sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3660. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze.

 Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3886. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Va rog la tribuna. Aici trebuie sa ne consultam in functie de unele urgente. Cu adevarat, a mentionat si colegul nostru domnul Braghis ca sint unele subiecte urgente si influenteaza activitatea Comisiei Electorale Centrale pe un sir de dimensiuni tehnice operationale.

Totodata, sintem constrinsi, probabil, si de momentul de procedura, nu putem sa adoptam in lectura a doua doar unele pozitii dintr-un proiect inregistrat, celelalte lasindu-le pentru data viitoare. Probabil, ne confruntam cu situatia cind urmeaza sa ne concentram astazi, acum, in aceasta sala, sa trecem articol cu articol pentru a iesi la lectura a doua. Aceasta este viziunea sau situatia cum o vad eu. Daca sint niste precizari ori poate complementari, pe aceasta dimensiune, rog sa le inaintati.

Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

este adevarat ca proiectul nr.1748 si aceste trei articole trebuie sa fie adoptate astazi in prima si a doua lectura. As face o propunere: sa luam ca baza un proiect de lege, presupunem nr.3412, celelalte le luam ca alternativa, sa adoptam articolele necesare, iar in rest, respingem si venim pe urma cu o alta initiativa legislativa la celelalte articole.

Ceea ce dumneavoastra ati mentionat, la articolul 48 este necesar din 3... toate 3 proiecte... Iata, cam aceasta ar fi procedura.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Turcan:

Daca se poate, domnule Presedinte.

Am prevazut si noi varianta aceasta. Se accepta din mai multe considerente comasarea celor 3 proiecte. Referitor la articolul 133, pentru care luam ca baza proiectul nr.3412, putem spune ca acesta contine mai multe prevederi care trebuie sa fie adoptate.

Referitor la proiectul nr.3412 si la articolul 133 din Codul electoral, avindu-se in vedere faptul ca au trezit mai multe obiectii, poate, intr-adevar, ar fi bine ca autorul sa decida retragerea acestor idei din proiect. Pentru care vine cu initiativa... inclusiv si eu asa am inteles ca a fost acceptat, in principiu... s-au apreciat daca a devenit initiativa doamnei Borgula... vor fi formulate alte initiative. Si, dupa aceea, noi ne intoarcem la examinarea... cu atit mai mult ca articolul 133, in cazul de fata, nu afecteaza procesul alegerilor si actualmente nu are nimic cu problema activitatii Comisiei Centrale... in cauza...

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

Asa o propunere, comasarea, de baza luam nr.3412 si dupa aceea trecem articolele.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu, in principiu, sint de acord cu ceea ce a propus doamna Postoico, dar as propune poate nu sa respingem, dar sa rugam autorii, chiar aici in sala, sa isi retraga articolele respective. Si, aceasta ar fi mult mai corect si fata de autori, si fata de ceea ce facem noi aici impreuna.

Domnul Marian Lupu:

Da, propunerea este, cred, una foarte relevanta si binevenita.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Dumitru Diacov:

Autorii sint de acord.

Domnul Marian Lupu:

Autorii sint de acord cu referinta la articolul 133 proiectul nr.3412, da?

Domnul Dumitru Diacov:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Ne intelegem in felul urmator: continuam cu examinarea acestor proiecte in lectura a doua, luind proiectul nr.3412 ca proiect de baza, si muncim pe dimensiunea de comasare cu acest proiect a proiectelor nr.3660 si nr.3686. Din momentul din care la articolul 133 din proiectul nr.3412 autorii l-au retras, sintem pe pozitie juridica de a proceda in felul urmator. Acceptam, aceasta modalitate? Da.

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei, cum este mai bine? Fiindca noi, de fapt, am depasit cadrul discutiilor pentru lectura a doua si ne-am adincit, deja, pentru lectura intii. Cred ca este cazul, probabil, sa trecem articol cu articol pentru a avea deplina intelegere a formulei pe care o inaintam pentru adoptare in a doua lectura.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, articolul 17. Se propune ca sa fie acceptata varianta expusa in proiectul nr. 3412 si anume: alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: “Presedintele, vicepresedintele si secretarul Comisiei Electorale Centrale sint alesi din rindul membrilor Comisiei Electorale Centrale cu majoritatea de voturi din numarul total al membrilor acesteia. Sedinta de desemnare a presedintelui, vicepresedintelui si secretarului Comisiei Electorale Centrale va fi prezidata de unul dintre membrii Comisiei Electorale Centrale”.

Aici eu ma opresc, propunerea care a fost, adica comisia pentru probleme sociale “si secretarul”, daca se accepta “alesi”, mai departe dupa text: “cu majoritatea simpla a voturilor membrilor, in a caror sarcina se pune supravegherea procedurii de dezbatere a candidaturilor si alegerea presedintelui, vicepresedintelui si secretarului Comisiei Electorale Centrale, cu notificarea rezultatelor intr-un proces-verbal.

Sedinta de alegere a presedintelui, vicepresedintelui si/sau a secretarului Comisiei Electorale Centrale va avea loc nu mai tirziu de 15 zile de la data intrarii in vigoare a hotaririi de desemnare a noii componente a Comisiei Electorale Centrale”.

Domnul Marian Lupu:

Deci, acesta este continutul propus pentru articolul 17.

Domnul Vladimir Turcan:

Da. Comisia propune de a adauga inca o propozitie: “Revocarea din functiile nominalizate se efectueaza in conditiile prevazute de articolele 16, 19 si 20 din prezentul cod”. Iata care este varianta propusa pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi. Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

propunerile sint clare. doar o intrebare de precizare.

Stimate domnule Presedinte,

In momentul in care, in acest alineat (1), propuneti includerea sintagmei “si secretarul la aceasta sedinta de desemnare a presedintelui, vicepresedintelui si secretarului”. Am impresia ca intram in zona paradoxului. Pentru ca, din momentul in care trebuie sa alegem secretarul, ar trebui sa precizam care secretar va prezida?

Domnul Vladimir Turcan:

Am inteles.

Domnul Vlad Cubreacov:

Secretar de sedinta. Ca sa nu admitem echivocul, ca este vorba de un alt secretar, asta ar introduce ideea de retroactivitate a legii si de aceasta trebuie sa ne ferim. Deci este prima precizare si ma bucur ca lucrurile au fost limpezite, deja, si intelese.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei, deci se accepta propunerea, da?

Domnul Vladimir Turcan:

Se accepta, da.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Pentru a preciza...

Domnul Vlad Cubreacov:

Cit priveste revocarea. nu stiu daca termenul “in conditiile” din articolul respectiv, alineatul (3) din articolul 16 al legii, trebuie sa fie invocat, probabil, “in cazurile prevazute de”. Pentru ca “conditiile” inseamna ceva mai larg, este cu totul alta notiune. conditia este ca, de exemplu, Parlamentul opereaza acest lucru. Atunci, pentru a aduce, a concorda initiativa si logica, pusa de autori si de Parlament, in definitiv, in modificarea pe care vrem s-o facem, cu norma in vigoare, ar trebui iarasi sa evitam echivocurile, sa nu vorbim de “conditii”, ci de “cazurile”, ca sa facem trimitere la lista exhaustiva cuprinsa in lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci, se propune de a se inlocui cuvintele “in conditiile”, cu cuvintele “in cazurile prevazute de”.

Domnule presedinte al comisiei?

Domnul Vladimir Turcan:

Da, se accepta.

Domnul Marian Lupu:

Deci, astea sint amendamentele la articolul...

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 17.

Domnul Marian Lupu:

Articolul 17.

Stimati colegi,

Este necesar sa supun votului, in mod separat, avem divergente sau il vom vota in pachet, cind votam in lectura a doua, in ansamblu? In pachet.

Va multumesc. Rog sa continuati, domnule presedinte al comisiei.

Domnul Vladimir Turcan:

La articolul 48 alineatul (2), comisia propune excluderea cuvintelor “numarul buletinului de vot” sau inlocuirea acestora cu cuvintele “numarul cuponului”.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule presedinte, articolul 48 se intrevede si in proiectul nr.3686.

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim.

Domnul Marian Lupu:

Referinta la articolul 48 are si proiectul propus de colegul nostru, domnul Braghis, proiectul nr.3686. Deci trebuie sa le vedem in ansamblu, daca mai sint careva propuneri.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, bine, am inteles. Dupa cum am raportat deja, propunerea inaintata de domnul Braghis a fost acceptata de comisie. Si, anume, sa fie exclus din continutul cuponului “numarul buletinului de identitate”.

Domnul Marian Lupu:

Alte pozitii la aceste subiecte? La articolul 48? Nu sint. Situatia este similara, nu este cazul sa supunem votului in mod separat. Il vom vota in pachet pentru lectura a doua. De acord? De acord. Va multumesc. Continuam cu articolul 54.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, articolul 54. Prin votarea in prima lectura, noi n-am acceptat modificarea alineatului (5). Ramine sa ne determinam referitor la alineatul (7) articolul 54. Comisia propune ca aceasta modificare sa fie adoptata cu unica modificare, si anume: cuvintul “persoana” sa fie inlocuit cu notiunea “membru al organului electoral”. Ca sa fie clar, cine anume este persoana aceasta, dar nu, pur si simplu, o persoana care se afla linga urna.

Domnul Marian Lupu:

Deci acesta este unicul amendament la articolul 54.

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Da. Acceptam? Da. Va multumesc. In continuare, articolul?

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 133. Initiativa este retrasa. Domnul Braghis a retras modificarile care le-a propus, initiativa referitoare la articolul 56.

Domnul Marian Lupu:

Pentru articolul 56.

Domnul Vladimir Turcan:

Ramine, domnule Presedinte, daca nu sint alte propuneri, sa votam pentru lectura a doua acest proiect de lege nr.3412, care a fost luat ca baza, cu toate modificarile care acum au fost acceptate.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Stimate domnule raportor,

Doar timpul scurt, pe care il avem la dispozitie, ma face sa ies la acest microfon cu o propunere pentru lectura a doua. As propune, pentru a avea o claritate cit se poate de mare in subiectul pe care il discutam, la articolul 17 alineatul (1), cu modificarile deja acceptate in unanimitate de deputati, sa introducem o garantie pentru membrii actuali ai Comisiei Electorale Centrale. Si as mai propune completarea acestui alineat, in final, cu urmatoarea fraza: “membrii actuali ai Comisiei Electorale Centrale isi indeplinesc functiile pina la alegerea noii componente a Comisiei Electorale Centrale, in conditiile prezentei legi.”

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci aceasta propunere poate fi acceptata, dar ca un articol aparte al legii.

Domnul Vlad Cubreacov:

Ca articol aparte.

Domnul Vladimir Turcan:

Corect. Al legii despre care am vorbit.

Domnul Vlad Cubreacov:

Sau, doamna Postoico ne sugereaza, foarte logic, sa cuprindem o asemenea prevedere, care este necesara, intr-un articol separat la capitolul “Dispozitii finale si tranzitorii”.

Domnul Vladimir Turcan:

Corect.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Se accepta propunerea, da?

Va multumesc.

Stimati colegi,

Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Domnule presedinte, va multumesc. Rog sa luati loc.

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, pentru stenograma, dar deopotriva si pentru claritate maxima, aceste 3 proiecte au fost examinate, fiind comasate, iar cel de baza fiind identificat proiectul nr.3412. Autorii au retras, in cadrul exercitiului de examinare in lectura a doua a acestor proiecte, articolul 133 din nr.3412 si articolul 56 din nr.3686. Pentru lectura a doua votam proiectul nr.3412, luat ca baza cu referinta la articolele 17, 48 si 54. Supun votului. Cine este pentru adoptarea proiectului de lege nr.3412 lectura a doua rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 23.

Domnul Marian Lupu:

88 de voturi. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de lege nr.3412 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2411 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, lectura a doua. Rog, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele.

Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova, prin care se propune o serie de modificari in Codul cu privire la contraventiile administrative, Codul penal si Codul de procedura penala.

Acest proiect de lege tine de una din cele mai stringente probleme, cu care se confrunta tara noastra, traficul ilicit de droguri. In procesul examinarii acestui proiect de lege, in sedinta plenara a Parlamentului lectura intii, de la deputati nu au parvenit careva obiectii sau amendamente.

Totodata, obiectiile si amendamentele inaintate de catre comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au fost puse in discutii in cadrul sedintelor comisiei, la care au participat si reprezentantii Institutului de reforme penale, intocmindu-se anexa amendamentelor – parte integranta a raportului comisiei.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului spre adoptare, in lectura a doua, proiectul de lege examinat, luind in considerare obiectiile si amendamentele relatate in anexa.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Intrebari pentru comisie, de fapt, nu intrebari, dar propuneri la cele mentionate in raport? Nu sint.

Va multumesc, domnule Zagorodnii.

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de lege nr.2411 pentru adoptarea in a doua lectura, tinindu-se cont de continutul raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru? Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

82 de voturi. Impotriva? Zero voturi. Proiectul nr.2411 este adoptat in a doua lectura.

Proiectul de Lege nr.2912 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative; Legea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor). Guvernul.

Domnul Valentin Mejinschi – director al Centrului pentru Combaterea

 Crimelor Economice si Coruptiei:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat este elaborat in scopul sustinerii eforturilor intreprinse de Republica Moldova in elaborarea masurilor coordonate de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului, in conformitate cu prevederile tratatelor internationale prin: stabilirea sanctiunilor administrative persoanelor cu functii de raspundere din organizatiile care efectueaza operatiuni financiare pentru neprezentarea sau prezentarea eronata a informatiilor privind tranzactiile limitate sau suspecte, sanctiunilor economice persoanelor juridice, institutiilor financiare, pentru neexecutarea deciziilor de sistare a tranzactiilor limitate sau suspecte in conformitate cu prevederile legii nr.633 din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

Modificarile propuse au ca scop stabilirea unor sanctiuni adecvate abaterilor comise de persoane fizice sau juridice, precum si oferirea posibilitatii repararii integrale a prejudiciului cauzat in rezultatul acestor actiuni. Aceste masuri vor impiedica companiile transnationale, intreprinderile straine de a folosi cu rea credinta sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova si vor contribui la evitarea includerii tarii noastre in lista neagra a statelor membre F.A.T., creind un prejudiciu major imaginii pe plan international.

In proiect se propune si investirea Centrului, in calitate de autoritate abilitata cu exercitarea integrala a legii nr.633, cu dreptul de a sista operatiunile financiare limitate sau suspecte conform prevederilor articolului 7. Aceasta procedura este caracteristica tuturor statelor europene, care si-au ajustat legislatiile nationale potrivit prevederilor articolului 4 alineatul (1) din Conventia privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea ilicita, semnata la Strasbourg la 8 noiembrie 1990 si ratificata de Republica Moldova la 15 martie 2002.

In acest context, organele procuraturii isi vor mentine sarcinile de control si supraveghere asupra modului in care angajatii Centrului respecta legea in exercitiul functiunii, potrivit articolului 42 al Legii cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si articolului 45 din Legea cu privire la procuratura.

Tinind cont de cele expuse, concluzionam ca este necesar de operat modificarile si completarile incluse in proiect in redactia prezentata Parlamentului spre examinare. Rog sustinerea dumneavoastra.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Va rog, intrebari sint? Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Domnule autor, la articolul 4 alineatul (2) litera d) este indicat: “neexecutarea deciziei de sistare a executarii operatiunilor limitate sau suspecte se sanctioneaza de catre Centru cu amenda”. Asa este scris? Dumneavoastra sustineti aceasta propunere?

Domnul Valentin Mejinschi:

Noi sustinem aceasta.

Domnul Ion Plesca:

Sustineti, da?

Domnul Valentin Mejinschi:

Da.

Domnul Ion Plesca:

Atunci sa imi raspundeti la o intrebare: in baza carei legi veti sanctiona institutiile financiare?

Domnul Valentin Mejinschi:

Consideram ca in baza legii pe care o propunem.

Domnul Ion Plesca:

Este Codul cu privire la contraventiile administrative.

Domnul Valentin Mejinschi:

Dumneavoastra nu incurcati Codul penal cu Codul cu privire la contraventiile administrative.

Domnul Ion Plesca:

Si este Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Domnul Valentin Mejinschi:

Este corect.

Domnul Ion Plesca:

Unde este scris: “Centrul prevede aplicarea sanctiunilor doar pentru incalcari privind calcularea obligatiilor fiscale.” In rest, sanctiunile se aplica de instantele judecatoresti.

Domnul Valentin Mejinschi:

Corect. Dumneavoastra v-ati referit la drepturile Centrului, dar noi facem modificari in Legea nr.633. Si in Legea nr.633 nu sint sanctiuni. Eu vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, conform Conventiei privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea ilicita, fiecare stat trebuie sa aduca legislatia in conformitate...

Si pentru informatie. Este vorba de Legea nr.633. De exemplu, in Italia, pentru netransmiterea sau neexecutarea deciziilor serviciului de spalare a banilor, se aplica sanctiune de pina la jumatate din valoarea tranzactiei efectuate sau se pedepseste cu privatiune de libertate pe un termen de la 6 luni pina la un an cu amenda de la 10 pina la 100 mii de euro. In Germania – de la 100 mii de euro pina la 200 mii de euro. Aceasta este stipulat in lege.

Domnul Ion Plesca:

Eu v-am intrebat decizia de sistare?

Domnul Iurie Rosca:

Daca imi permiteti, stimati colegi, tocmai la exemplele pe care le-a citat domnul raportor, as vrea sa il intreb, dinsul a facut trimitere la practica Italiei si a Germaniei, cind este vorba de aplicarea amenzilor si chiar a privatiunii de liberate. Cine decide in aceste tari aplicarea respectivelor sanctiuni? Un centru similar ca acel pe care il avem noi in frunte cu dumneavoastra sau in instanta de judecata? Iata aceasta expres nu ati spus-o.

Multumesc.

Domnul Valentin Mejinschi:

Tot materialul este prin judecata.

Domnul Iurie Rosca:

In aceasta si consta problema, stimate domnule raportor, care nu stiu de ce reprezentati Guvernul astazi? Noi nu putem admite egalarea unui Centru, oricit ar fi el de combatere, cu justitia. Scuzati-ma, dumneavoastra sinteti organ de ancheta, nu de sanctionare pentru anumite infractiuni comise sau pe care le considerati dumneavoastra comise. Dar decide, daca sint sau nu comise, instanta de judecata, unde vine partea acuzata cu avocatul si isi apara punctul de vedere, iar cei care acuza – acuza si se ia decizia in instanta. Despre asta este vorba.         

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, domnule Mejinschi. E tot, da? Microfonul nr.4.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei. Eu am vrut sa va intreb, domnule Mejinschi, o data ce va avem la tribuna mare, sa ne dati o informatie, cite cazuri de incalcare a legislatiei privind spalarea banilor, finantarea terorismului in Republica Moldova a depistat Centrul dumneavoastra in perioada dupa ce a fost aprobata aceasta lege, au fost asa cazuri in genere depistate?

Multumesc.

Domnul Valentin Mejinschi:

Eu as vrea sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, chiar anul acesta, sint pornite doua cauze penale.Ele inca nu sint trimise in judecata. Dar vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca in S.U.A.... practica este ca a fost seminarul de vara, anul trecut au fost trimise in judecata patru dosare, dintre care doua au fost clasate, doua se afla in proces. Doua sint intentate de catre Centru si se afla in proces de examinare.

Doamna Lidia Gutu:

Bine. Eu va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Mai sint intrebari? Multumim, domnule Mejinschi. Comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat, cu titlu de initiativa legislativa, de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca sens completarea Codului cu privire la contraventiile administrative cu articolul 162¹⁵ si modificarea articolului 4 alineatul (1), litera d) din Legea nr.633 din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarea terorismului.

Proiectul prezentat este elaborat in scopul stabilirii raspunderii pentru neprezentarea sau prezentarea eronata de catre organizatiile care efectueaza operatiuni financiare a informatiei privind tranzactiile limitate sau suspecte in conformitate cu prevederile Legii nr.633. La fel, proiectul de lege are menirea de a spori eficacitatea masurilor de contracarare a fenomenului de spalare a banilor si de finantare a terorismului.

In rezultatul examinarii acestui proiect de lege, membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au inaintat unele obiectii referitoare la conceptul acesteia. In acest sens, se propune excluderea din articolul 2 a frazei: “nerespectarea deciziei de sistare a executarii operatiunilor limitate sau suspecte se sanctioneaza de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei cu amenda aplicata institutiei financiare in cuantumul echivalent sumei acestor operatiuni.”

Aceasta se motiveaza prin faptul ca Legea nr.633 din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului reglementeaza numai actiuni sau inactiuni pentru a caror comitere se aplica raspunderea juridica, si anume administrativa sau penala, si nu poate reglementa sanctiunile care urmeaza a fi aplicate pentru incalcarea normelor ei.

Proiectul dat a fost avizat de sapte comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin cu unele amendamente, care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Majoritatea amendamentelor se refera la atribuirea dreptului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei de a lua decizii pentru sistarea executarii operatiunilor financiare limitate sau suspecte.

Tinind cont de acest fapt, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune spre examinare si adoptare proiectul de lege in prima lectura drept concept, iar in lectura a doua va venit cu unele amendamente referitoare la mecanismul de supraveghere a legalitatii emiterii deciziilor de suspendare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei de catre Procuratura Generala. 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Poftim, domnule Rosca.

Domnul Iurie Rosca.

Domnule raportor, pornind de la avizul pe care il face Directia noastra juridica, indicind ca, pina la norma pe care vrem noi s-o instituim, se prevede sistarea pe un termen limitat deciziile luate de catre Procuratura sau judecata. Presupuneti dumneavoastra ca in a doua lectura sa pastram aceasta norma limitata de cinci zile si sanctiunea respectiva sau masura respectiva sa fie aplicata?

Domnul Vladimir Turcan:

Este clar ca aceasta propunere se refera mai mult la lectura a doua, dar noi am examinat deja acest moment. De aceea, am si mentionat in raport ca comisia anume propune, pentru lectura a doua, un mecanism de sistare, inclusiv si referitor la termen. Sa spunem ca o idee, care a fost acceptata si de catre autorul proiectului, ca decizia sau ordonanta respectiva referitoare la sistare este emisa de catre Centru, cu informarea, in timp de 24 de ore, a Procuraturii. In continuare, Procuratura supravegheaza acest proces, dar termenul acesta este limitat de cinci zile. Noi, de fapt, sustinem ca sa fie limitarea de cinci zile lucrative.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Turcan:

Inca o data repet, vom vedea pentru lectura a doua.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule presedinte raportor,

Intrebarea mea se refera la acelasi subiect. Dupa cite am inteles din raportul dumneavoastra, comisia, prin votul sau, a decis sa propuna Parlamentului pentru lectura a doua eliminarea paralelismului acesta de competenta, astfel incit sa nu nimerim in situatia cind vom fi acuzati sau ni se va reprosa eventual de la Consiliul Europei, care este cu ochii pe noi, ca am incerca sa subminam puterea judecatoreasca sau sa ii substituim competentele.

Acest paralelism nu este acceptat in comisie si se va merge pe ideea respectarii competentelor excluse ale instantelor judecatoresti, bineinteles cu respectarea acestui termen de cinci zile. Si eu sint de acord ca trebuie sa fie cinci zile lucratoare, nu cinci zile calendaristice.

Multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule presedinte,

La comisie, eu totusi as vrea sa va intreb, daca comisia va sustine ca la articolul 4 litera d), acolo unde se mentioneaza: “sa se sisteze la decizia Centrului.” Propunerea noastra este de a exclude “la decizia Centrului”, si sa ramina numai “la decizia instantei”. Nu, in raport nu este. In raport este numai neexecutarea deciziei. Dar eu va intreb: poate Centrul sa sisteze, de pilda, sau numai instanta de judecata?

Domnul Vladimir Turcan:

Autorul propune ca decizia referitoare la sistare sa fie efectuata de Centru. Insasi procedura sistarii, fara doar si poate, trebuie sa fie reglementata. De aceea, noi, pentru lectura a doua, vom propune un mecanism prin care va fi pastrata problema eficacitatii activitatii Centrului. Aceasta pe de o parte.

Pe de alta parte, este necesar sa fie respectata si problema supravegherii din punctul de vedere al legalitatii acestei decizii din partea Procuraturii Generale. Deci, mecanismul concret va fi propus pentru lectura a doua.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra nu sustineti excluderea cuvintelor “la decizia Centrului” ca sa ramina numai cuvintele “instanta de judecata”?

Domnul Vladimir Turcan:

Inca o data repet, deci, viziunea prealabila a comisiei, decizia primeste Centrul, in timp de 24 de ore informeaza Procuratura Generala si mai departe supravegherea ramine dupa Procuratura Generala. Totodata, agentul economic respectiv are dreptul sa contesteze aceasta decizie in instanta de judecata.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca nu trezeste nici o nedumerire faptul ca sistarea trebuie sa aiba loc, fara doar si poate, operativ, daca este vorba de o operatiune suspecta. Dar pentru a asigura aceasta operativitate, este clar, Centrul ia o decizie asupra informatiei care parvine la Centru, informeaza Procuratura Generala si deja Procuratura Generala supravegheaza acest proces.

Printre altele, acelasi mecanism a fost prevazut in cazul organizarii urgente a unei perchezitii, cu informarea in timp de 24 de ore.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari pentru comisie?

Domnul Vladimir Turcan:

Inca o data repet, aceasta este pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Intrebare sau luare de cuvint? Alte intrebari? Nu sint.

Microfonul nr. 5, intrebare?

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Raspunsul pe care l-am primit la prima mea intrebare se parea ca limpezeste situatia definitiv. Dar imi dau seama acum, din explicatiile ulterioare ale dumneavoastra, ca am inteles gresit. Deci dumneavoastra ati discutat in comisie si ati stabilit ca, de principiu, centrul nu initiaza o procedura, nu apeleaza la instanta de judecata sau la procuror, dar ia o decizie, observ din textul legii si din proiectul propus spre dezbatere, in cazul in care ar putea constitui un abuz si noi teoretic nu putem exclude asa ceva. Nu avem un sistem, un mecanism echilibrat de tragere la raspundere a celor care se pot deda abuzurilor.

De aceea, credem ca ar trebui sa urmam procedura europeana in aceasta materie, rezervind exclusiv instantelor judecatoresti dreptul de a lua o decizie de sistare a activitatilor financiare pe termen limitat. Bineinteles, Centrul, daca convenim aici, ar putea fi subiect al sesizarilor instantelor judecatoresti si ale Procuraturii. Acest lucru este absolut logic si inteles. Dar inseamna ca noi am inteles gresit. Si comisia totusi ramine pe linia logica a autorului, nu a hotarit ca aceasta competenta exclusiva sa fie rezervata instantelor judecatoresti. Deci paralelismul este admis, nu este exclus.

Domnul Vladimir Turcan:

Stimate domnule Cubreacov,

Dumneavoastra cind ati pus intrebarea, ati vorbit despre problema sanctionarii in cazurile nerespectarii, neindeplinirii acestor decizii. Aici noi sintem de acord si propunem excluderea acestei propuneri din proiect.

Referitor la insasi problema si procedura sistarii. Se propune ca acest mecanism sa fie examinat in cadrul lecturii a doua si, poftim, daca aveti propuneri, puteti sa ni le prezentati.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Ultima precizare.

Stimai colegi,

Astazi se implineste exact o luna de cind Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a audiat un raport privind functionarea institutiilor democratice in Republica Moldova, a adoptat o rezolutie si o recomandare pe marginea acestui raport.

Vreau sa va amintesc tuturor ca in acest raport au existat citeva paragrafe referitoare la activitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Adunarea Parlamentara aratind ca functiile acestui centru nu sint bine precizate, nu sint clare si isi exprima ingrijorarea tocmai in legatura cu un asemenea paralelism pe care l-ar putea induce proiectul de lege discutat astazi. De aceea, ar trebui sa fim atenti ca sa nu ne pomenim in situatia cind, dupa adoptarea legii intr-o formula ca cea prezentata, ne vom alege doar cu noi dosare la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Ar trebui sa incercam sa corelam aceasta initiativa, in general buna in spiritul ei, dar in forma in care ni se prezinta usor abuziva cu norma europeana in aceasta materie. Ar trebui sa fim veghetori si la imaginea externa a statului nostru, sa evitam orice critici neintemeiate.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, bine. Unicul lucru pe care pot sa-l adaug...

Domnul Marian Lupu:

Intrebare.

Domnul Vladimir Turcan:

Fara doar si poate, noi vom lua in considerare toate aceste momente, dar, in acelasi timp, va indemn sa inaintati propuneri concrete.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La acest moment, intrebari pentru comisie. Voi oferi timp pentru luarile de cuvint.

Microfonul nr. 5. Intrebare? Daca nu este o intrebare, atunci voi oferi timpul pentru luarile de cuvint la solicitare.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Rog sa luati loc. Domnul Rosca, dumnealui primul s-a inscris pe lista luarilor de cuvint.

Domnul Iurie Rosca:

Domnilor colegi,

Domnule Presedinte,

As incepe cu o chestiune de procedura. Noi pierdem uneori foarte mult timp in discutarea proiectului de lege, atunci cind epuizam subiectele, punind intrebari raportorilor si dupa aceea se voteaza in prima, a doua, a treia, a patra lectura si mergem mai departe. De aceea, uzez de dreptul meu de a lua cuvintul si vreau sa imi exprim, si pe aceasta cale, ingrijorarea in legatura cu tendinta de extindere, absolut nejustificata si periculoasa, a atributiilor acestui Centru care devine sinonimul represiunilor de ordin economic si financiar in Republica Moldova.

Nici un jurist, oricit de sofisticat ar fi, n-ar putea acum sa raspunda cu exactitate cum se incadreaza acest Centru in sistemul organelor de drept ale Republicii Moldova si in ce masura puterea actuala se realizeaza, ca prin astfel de initiative si largiri de atributii submineaza deopotriva atit Procuratura din Republica Moldova, cit si instantele de judecata. Am impresia ca acest Centru este favoritul puterii.

Domnul Mejinschi, in capul acestei institutii, vine si ne raporteaza foarte saltaret niste norme juridice aberante, incercind sa puna pe picior de egalitate Centrul domniei sale cu puterea judecatoreasca. Si vad ca Constitutia nu prevede patru puteri in Republica Moldova, ci doar trei. Si citeaza din practica tarilor europene, fara a preciza cine aplica sanctiuni, cine decide amendarea, cine decide privarea de libertate.

Programul pe care trebuie sa il abordam de principiu este initierea unei initiative legislative de ajustare a legislatiei noastre in conformitate cu normele europene, astfel incit nici alte institutii executive sa nu aiba drept de aplicare a unei astfel de sanctiuni, cum ar fi inspectia muncii pe care am votat-o aici. Alte chestiuni care tin de ecologie s.a.m.d.

Practic, judecatile noastre devin instante marginale care trebuie sa reactioneze postfactum, asa cum a spus si domnul presedinte al comisiei. Vreau sa va atentionez si asupra altui element al acestei practici si tendinte vicioase. Domnul presedinte al comisiei domnul Turcan zice ca poate ca pentru lectura a doua ar fi bine sa prevedem faptul ca Centrul respectiv decide sistarea executarii operatiunilor financiare, raporteaza in 24 ore Procuraturii si dupa aceea sa vedem ce va mai face judecata.

Noi stim foarte bine ce se poate intimpla in 24 de ore cu un agent economic sau cu seful unei institutii economice, care este supus unei astfel de sanctiuni, poate ca arbitrare. Daca este arbitrara sau nu, trebuie sa decida judecata in prealabil, nu postfactum. Intre timp, noi, toti cetatenii Republicii Moldova, sintem beneficiarii intoxicarilor de presa, lansate de catre Centrul de combatere, aflind ca un agent economic sau altul este corupt, ori mai stiu eu ce. Iar daca Procuratura nu va incuviinta masura respectiva, prin urmare, va insemna ca procurorii sint corupti.

Ulterior, va insemna ca judecatorii sint corupti, daca nu au dat curs masurilor de sanctionare, care aceasta institutie a gasit de cuviinta sa le ia. De aceea, mie mi se pare ca aceasta initiativa este gresita conceptual. Ea risca sa provoace subminarea justitiei in Republica Moldova. Noi am fost impotriva si in momentul cind acest Centru a fost creat. Pentru ca daca stam si ne uitam la felul cum s-a votat fracturarea legislatiei, care tine de activitatea organelor de drept, nu putem sa nu observam ca Ministerul de Interne, Procuratura sint impinse la margine in favoarea acestui favorit foarte ciudat, iertati-ma de aceasta tautologie, iar justitia trebuie sa fie consumatorul docil al unor decizii arbitrare, luate de catre institutia respectiva.

De aceea, nu vad necesar sa se voteze in prima lectura, sa se caute ajustari pentru a doua lectura a unei initiative absolut neserioase si periculoase pentru institutiile statului de drept din Republica Moldova. Propun respingerea ei de catre corpul legiuitor.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Diacov, va rog la tribuna centrala.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Initial, eu nu m-am pregatit sa iau cuvintul, dar discutia si propunerile care vin din partea acestui Centru trezesc, intr-adevar, ingrijorare. Dar si practica care a existat pe parcursul ultimilor zece ani de zile, cind se creeaza diferite centre. Denumirile sint putin altele, dar esenta activitatilor este una si aceeasi. O institutie inarmata, o institutie inzestrata cu toate imputernicirile, de fapt, devine o bita politica in mina politicienilor, din pacate.

Eu nu am nimic cu persoanele care lucreaza acolo. Eu cred ca domnul Mejinschi putea sa fie si ministru de interne, daca conducerea are incredere in dumnealui, sau viceministru si toti oamenii care sint destul de competenti in acest centru. Dar ei trebuie sa se incadreze in sistemul juridic constitutional al Republicii Moldova. Exista ministerul. Dumneavoastra stiti ca exista o mare concurenta intre Ministerul de Interne, Centru, Procuratura, S.I.S. si asa mai departe. La noi, citeva, cinci institutii, sint chemate sa lupte cu banditismul, lucru foarte bun pentru Republica Moldova. Dar nu lupta intre institutii, dar nu incercarile de a folosi ca instrument politic...

Cine nu stie si nu tine minte cu ce se ocupa bravul general Alexei cu pumnii mari? Arestari de marfuri, vinzari prin firme s.a.m.d. Aceasta era normal? Nu era folosit impotriva oponentilor politici? Aceasta practica nu se repeta acum. Decizia de a aresta sau arestarea persoanelor la decizia Centrului, si dupa aceasta la judecata in 24 de ore, il face praf pe omul acesta si sanatatea nu mai importa.

Daca doriti, va spunem acum nume de oameni care au fost arestati si foarte rusinos li s-a dat drumul acasa. Dar daca feciorul sau fiica dumneavoastra, sau parintii dumneavoastra ar fi arestati in felul acesta si li s-ar da drumul a doua zi. Dar agentii economici, zeci de mii de agenti economici care tremura, care le-au bagat frica intr-insii, care nu pot lucra, nu pot investi, nu pot construi, din cauza ca uite vine si-ti face comisia, iti face control si dupa aceasta du-te si cauta documentele. Luarea de documente de la firme, cum are loc? Vin niste oameni in masti si iau toate documentele, apoi pleaca. Dupa aceasta se dovedeste ca este o eroare, a fost doar o scrisoare anonima. Noi avem o initiativa aici de anulare a scrisorilor anonime.

La noi, scrisorile anonime se scriu in biroul acesta, iar celalalt birou de acum te aresteaza. Este normala practica aceasta? De aceea, stimati colegi, si acei oameni care lucreaza in centrul acesta, care nu sint de vina deloc. Sint oameni profesionisti, competenti, dar, in felul acesta, impusi, prin decizia legislatiei, de a fi un Centru care nu se subordoneaza nimanui, care nu se incadreaza legal.

De aceea, sigur ca noi trebuie sa incercam. Acest Centru poate fi transmis in componenta Ministerului de Interne. Acest Centru poate sa lucreze, dar sa existe un sistem juridic, oricum eu nu propun desfiintarea lui.

Propun ca in Republica Moldova sa existe un singur centru care s-ar subordona legislatiei, Constitutiei Republicii Moldova, dar sa nu aresteze persoane si dupa 24 de ore du-te si cauta argumente. De aceea, stimati prieteni, este o problema, mai ampla, in proiectul de lege. Este o problema asupra careia trebuie sa revina Parlamentul, Guvernul Republicii Moldova, Presedintele Republicii Moldova.

Presedintele Republicii Moldova, saptamina trecuta, a declarat ca multi banditi umbla in uniforma de politisti. Presedintele Republicii Moldova domnul Voronin a declarat ca pe multi banditi noi nu ii stim. Ca furtul de masini, contrabanda cu tigari, cu spirt, cu combustibil, in mare masura, contrabanda cu fiinte umane sau exportul de fiinte umane...

In unele cazuri, este patronat de reprezentantii organelor de forta din Republica Moldova, dar nu de cetatenii de rind. Nu vorbesc acuma din care structura... Dar aceasta practica este foarte bine cunoscuta. Multi agenti economici nu au posibilitate sa lucreze liber si sint terorizati de fel de fel de controale, de fel de fel de amenzi, de fel de fel de amenintari s.a.m.d. Nu se transforma toti oamenii acestia ai nostri cu epoleti in oameni care iau mita si, de fapt, diminueaza activitatea economica in Republica Moldova?

Saptamina trecuta am discutat bugetul si am mentionat ca in Republica Moldova trebuie sa avem grija cum se cheltuiesc banii publici.

Stimati colegi,

Stimati cetateni,

Banii pe care ii cheltuiesc toate organele de forta din Republica Moldova sint banii cetatenilor. Si in orice tara democrata, si in orice tara civilizata, cetatenii au dreptul sa se intereseze cum se cheltuiesc banii lor. Ce se intimpla in Republica Moldova? Pe banii cetatenilor sta politistul pe marginea drumului si isi bate joc de cetatean, de automobilist. Pe banii cetatenilor vin si isi bat joc la firma s.a.m.d.

Stimati colegi,

Nu este o chestie buna si aceasta trebuie sa ingrijoreze fractiunea majoritara, exponent a mai multor alegatori decit noi. Si noi trebuie sa ne interesam, si noi trebuie sa cream conditii ca organele de forta sa lucreze in conditii normale, civilizate, ca reprezentantii organelor de forta sa fie stimati si respectati. Eu doresc din tot sufletul ca politistii nostri, procurorii, lucratorii S.I.S.-lui sa fie respectati. Dar pentru aceasta ei, la rindul lor, trebuie sa respecte cetatenii Republicii Moldova.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte luari de cuvint?

Domnule Cosarciuc, va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

La prima vedere, ar parea sa fie un proiect simplu de modificare, adica are citeva articole. Dar modalitatea si continutul acestei legi, in principiu, demonstreaza inca o data ca guvernarea actuala incontinuu doreste sa introduca chestiuni represive pentru agentii economici din Republica Moldova.

Eu nu as fi vorbit poate astazi aici, dar am fost prezent la sedinta finala a
asa-numitului forum investitional din Republica Moldova. La acest for a participat si domnul Presedinte al Republicii Vladimir Voronin. Si la criticile dure pe care le-au adus oamenii de afaceri sistemului investitional, conditiilor de afaceri in Republica Moldova, domnul Presedinte, in luarea sa de cuvint, a spus in limba rusa ca: “вот там сидит господин Межинский, он разберется с теми, кто так говорит».

Iata aceasta si este politica si legea in Republica Moldova. Ca nu se face legea ca legea, dar ea se face prin structuri, prin institutii ale statului. Si aceasta institutie, care este Centrul de Combatere a Crimei Economice si Coruptiei, in principiu, este o institutie care represioneaza agentii economici.

Si noi nu traim in vacuum, stimati colegi, noi stim foarte bine care agenti economici sint controlati si sint sanctionati s.a.m.d. Noi stim cum se fac aceste lucruri, stim cit de rapid se fac aceste lucruri. Si atunci cind propunem ca orice sistare a activitatii financiare sa fie facuta prin instanta de judecata, acesta este un lucru normal.

Si noi credem ca, poate dupa inceperea sau demararea de miine a reformei judecatoresti, cind Consiliul Suprem al Magistraturii va fi ales conform altor principii, ca, in sfirsit, poate vom avea o justitie independenta. Ca in Republica Moldova, totusi, legea sa fie in capul mesei, dar nu institutia si nu cine sta in spatele acestei institutii. Dar noi nu vom sustine acest proiect de lege.

Noi propunem sa il respingem, fiindca, in principiu, acest proiect de lege va aduce prejudicii si imaginii Republicii Moldova si acelor angajamente pe care noi le luam in fata Consiliului Europei. In principiu, in exterior se spune ca, uite, noi facem reforme si noi sintem de acord sa facem multe lucruri bune. Dar aici, in interior, continuam sa ne facem mendrele asa cum doreste guvernarea.

Va multumesc.

Si eu cred ca nu ii atacam prin aceasta respingere pe acei care lucreaza in acest Centru, dar ii atacam pe acei care stau in spatele acestui Centru si care impun ca acest Centru sa faca unele sau alte actiuni in Republica Moldova.

Eu cred ca si cazul Turcanu, presedintele bancii “Victoriabank,” demonstreaza ca in Republica Moldova Centrul se foloseste pentru rafuiala politica.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Stoicov, la tribuna centrala.

Microfonul nr. 3.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

In primul rind, trebuie de constatat ca astazi discutia asupra unui proiect concret s-a transformat intr-o, eu stiu, rafuiala, intr-o apreciere a activitatii Centrului, care activeaza de acum din anul 2002. La parerea Comisiei pentru securitatea nationala, sint si unele lucruri destul de pozitive, care trebuie mentionate. Insasi cresterea bugetului se datoreaza si organelor de drept.

Poate aceasta nu le convine acelora care au sub acoperire agenti economici. Dar aceasta ii priveste pe ei. Vreau sa informez Parlamentul si opinia publica ca Comisia pentru securitatea nationala a format o comisie din 14 persoane, cu deputati din toate fractiunile, care controleaza acum activitatea Centrului. Spre regret, aceasta activitate nu a fost controlata din anul 2002 si noi speram ca dupa acest control vom face unele aprecieri, care vor fi de folos pentru activitatea insasi a Centrului.

Il rog pe domnul Cosarciuc si pe toti acei care au foarte multe argumente si pilde concrete din activitatea centrului, sa le prezinte comisiei respective, ca noi sa dam o apreciere respectiva.

Acum in privinta proiectului de lege propriu-zis. Vreau sa spun ca Comisia pentru securitatea nationala a inaintat un amendament concret, care tocmai ca exclude momentul ca Centrul sa aiba acele imputerniciri si drepturi despre care s-a vorbit astazi. In legatura cu cele expuse, totusi, consider ca noi sintem pregatiti sa votam acest proiect de lege in prima lectura. Pentru lectura a doua vom veni si vom vedea ce este necesar de modificat.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu. Domnule Turcan, microfonul nr. 3, va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu, pur si simplu, am vrut, inca o data, sa atrag atentia: comisia a propus excluderea din concept a tuturor problemelor legate de dreptul Centrului de “a sanctiona”. Aceasta este foarte important. Acum, referitor la mecanismul sistarii. Poftim, ma adresez inca o data tuturor deputatilor, celor care au luat cuvintul sau au avut de gind sa ieie cuvintul, poftim, noi, asteptam propuneri concrete. Nu, pur si simplu, utilizarea limbajului sau retorica cunoscuta politica, dar propuneri concrete.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, am vorbit cu totii, stimati colegi, declaratiile le-am facut.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Chiar in debutul sedintei de astazi, am rugat sa nu fie aplicate dublele standarde nici direct si nici indirect. Domnul Turcan, ca presedinte al comisiei, a expus punctul de vedere al comisiei. Si nu trebuie, in mod camuflat, sa iasa tot un reprezentant al Partidului Comunistilor si sa-i dea la brazda pe acei din opozitie care, de fapt, au facut propuneri foarte si foarte concrete.

Deci, stimati colegi...

Domnul Marian Lupu:

Va rog, putina liniste.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Turcan, eu v-as propune dumneavoastra, sa va cizelati limbajul.

Domnul Marian Lupu:

Rog, putina liniste.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sa ne scutiti de “deci-ul” pe care il spuneti de o mie de ori la microfon. Sa aveti in vedere ca dumneavoastra, ca presedinte, apareti foarte des la microfon si sa veniti cu un limbaj corect. Si sa nu ne dati pe noi la brazda. Dar sa aveti in vedere ca stim, intr-adevar, cine sta in spatele Centrului, sta Presedintele Voronin cu consilierii lui. Asta este. Si nu-i aparati. Fiindca, de fapt, va stricati imaginea si mai tare. Daca nu va doare, ii treaba dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Putina liniste. Eu as atrage atentia, fiindca, intr-adevar, azi, pe durata sedintei, de doua ori a fost evocata ideea de duble standarde. Eu rog sa se atraga atentia ca a fost oferit cuvintul si doamnei Pavlicenco.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Cu mare greu.

Domnul Marian Lupu:

Cu mare greu, da? Eu va rog foarte mult sa imi indicati caracterul dublelor standarde. Eu as fi dorit foarte mult sa curmam aceste discutii. Fiindca, de fapt, daca unul are cuvint, are si celalalt cuvint, sint standarde unice. Sa atrageti atentia la acest moment.

Bine. La aceasta etapa supun... De fapt, urmeaza sa fac un bilant. Deci, comisia, cu toate explicatiile si continutul raportului, propune aprobarea acestui proiect in lectura intii, urmind desfasurarea activitatii si modificari la amendamentele pentru lectura a doua. Domnul Rosca, domnul Cosarciuc au inaintat propunerea de respingere. Deci, avem aceste doua propuneri, le supun votului in modul, in ordinea, in care ele au fost prezentate plenului Parlamentului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului nr.2912, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi “pentru”.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Continuam. Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 21 din Codul fiscal. Proiectul nr.2602, lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de Directia juridica si de deputati, relateaza urmatoarele. La articolul unic din proiect se propune substituirea cuvintului “desfacere” prin cuvintul “livrare”, fiind utilizata o terminologie unica in tot cuprinsul Codului fiscal.

Totodata, in a doua fraza, la alineatul (1) din articolul unic al proiectului, in vederea concretizarii perioadei pentru care se evalueaza venitul obtinut sub forma nemonetara, se propune substituirea cuvintelor “costul marfurilor” prin cuvintele “preturi de cost al marfurilor”, iar in final de completat cu cuvintele “in luna curenta”.

Propunerea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, ca norma din proiect, privind completarea proiectului de lege cu sintagma “indicat in actele respective de livrare” nu poate fi acceptata din motivul ca, in conformitate cu prevederile legii contabilitatii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995, orice operatiune economica efectuata de catre agentii economici urmeaza a fi autentificata prin documente justificate.

Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor parlamentare si ale Directiei juridice, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule Ivanov.

Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. Supun votului proiectul de Lege nr.2602 pentru adoptare in a doua lectura, tinindu-se cont de raportul comisiei.

Cine este pentru? Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi “pentru”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul nr.2602 este adoptat in a doua lectura.

Proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii cu privire la asociatiile obstesti. Proiectul nr.2521, initiativa legislativa a deputatului Petru Gozun.

Domnul Petru Gozun:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Initiativa legislativa propusa spre examinare si aprobare plenului Parlamentului are ca scop de a elimina discordanta dintre doua acte legislative, adoptate anterior, si de a stabili norme legale si clare, de a fixa drepturile si obligatiunile unor structuri asociative din domeniul sportului.

La 17 mai 1996, Parlamentul Republicii Moldova adopta Legea nr.837 cu privire la asociatiile obstesti, care stipuleaza, inclusiv, procedura de inregistrare a respectivelor structuri, exercitarea controlului asupra activitatii si limitele raspunderii pentru incalcarea legislatiei, articolele 19, 20, 42 si 47.

Domeniile de interventie a prezentei legi sint multiple, inclusiv activitatea structurilor sportive: federatii, ligi, cluburi si asociatii. Dupa o perioada de 3 ani, la 25 martie 1999, Parlamentul de legislatura a XIV-a adopta Legea nr.330 cu privire la cultura fizica si sport, care, prin articolul 3 alineatul (2), articolul 6 alineatul (3) litera i), articolul 21 alineatul (4) si articolul 22 alineatul (3), concretizeaza, detaliaza procedura de constituire a structurilor sportive: asociatii, cluburi, federatii, cu specificarea urmatoarelor momente: asociatiile, cluburile, federatiile nationale de cultura fizica si sport se formeaza si sint recunoscute functionale in baza avizelor autoritatilor administratiei publice centrale si locale pentru cultura fizica si sport.

Articolul 3 alineatul (2). Practica urmatorului an, dupa intrarea in vigoare a Legii nr.330, ne demonstreaza ca prevederile acesteia au fost ignorate in mod flagrant de catre structurile executivului si, in primul rind, de catre Ministerul justitiei, care este autoritatea imputernicita cu inregistrarea si supravegherea tuturor asociatiilor obstesti.

S-a creat o situatie de confuz si chiar conflictuala. Prevederile Legii nr.330 nu se respecta, iar modificari la Legea nr.837 cu privire la asociatiile obstesti nu s-au propus.

Sint invocate diverse motive de tipul suprematiei unui act legislativ fata de alte legi. In plus, este ignorata, totalmente, Hotarirea Curtii Constitutionale nr.17 din 25 aprilie anul 2000, care reflecta corespunderea Constitutiei articolelor mentionate in legea cu privire la cultura fizica si sport si confirma deplina putere a acestora.

Ignorarea operarii modificarilor si completarilor dupa punerea in aplicare a Legii nr.330-XIV, completate cu continuarea, de catre Ministerul Justitiei, a practicii inregistrarii structurilor sportive fara avizul autoritatii publice de specialitate, a creat o situatie cind pentru o proba de sport au fost recunoscute constituite legal mai multe asociatii obstesti.

Pe linga situatia de haos, practica data genereaza multiple probleme in plan international, cind structurile sportive Europene si mondiale sint duse in eroare.

Tinind cont de cele expuse, se propune proiectul de Lege nr.2521 care va lichida aceasta discordanta si va stabili cerinte si reguli valabile legale pentru toate structurile sportive, care aspira la statutul de asociatie obsteasca. Respectivele prevederi se extind si asupra procesului de supraveghere si control al activitatii asociatiilor obstesti din domeniul sportului cu imputerniciri si drepturi pentru autoritatea publica de specialitate.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru colegul nostru deputat.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate deputat Gozun,

Nu vi se pare dumneavoastra ca, prin initiativa legislativa propusa, se mai creeaza o bariera in dreptul la libera asociere a organizatiilor obstesti? Cadrul legislativ deja existent permite autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate, inclusiv camerei de Licentiere, sa monitorizeze activitatea acestor asociatii, si Ministerul Justitiei care este responsabil de inregistrarea acestor asociatii... Si aceasta constituie un impediment in calea activitatii liberei concurente a acestor asociatii obstesti?

Domnul Petru Gozun:

Nu, doamna colega Buliga. In primul rind, Camera de Licentiere nu are nimic, noi vorbim numai de organizatii obstesti. Aceasta practica, pe care o propunem, se prevede in Legea sportului, care deocamdata, din pacate, se ignoreaza, si este o practica internationala. De exemplu, Legea sportului din Romania, Legea sportului din Letonia, Legea sportului din Slovenia sint inca mai dure si mai concretizate. Da, este vorba despre incalcarea dreptului omului, eu nu pot sa ma exprim mai bine decit s-a exprimat Curtea Constitutionala. Daca doriti, pot sa va citesc, unde ea mentioneaza clar ca nu este nici o incalcare a legii, pur si simplu, este necesar de a face regula. De aceea, aceasta democratie este o dictatura a legii. Si nu facem noi o anarhie.

Doamna Valentina Buliga:

Legea cu privire la asociatiile obstesti prevede foarte bine atributiile si drepturile acestor organizatii. Si, ca reprezentant al Fractiunii Partidului Democrat, propun ca aceasta initiativa legislativa sa nu fie sustinuta, dar respinsa.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.3.

Doamna Ludmila Borgula:

Господин Гозун, я поняла, может быть, даже не в соответствии с Вашей информационной нотой, как Вы говорили. Вы сказали, что сейчас появляется слишком большое количество общественных организаций и т.д. Я думаю, что это не может быть причиной того, чтобы мы устанавливали какое-то ограничение, пускай, дай Бог, чтобы больше создавалось. Очевидно, здесь есть какой-то другой аспект. Если я неправильно мыслю, то, может быть, Вы мне подскажете. Очевидно, имеется в виду, что под маркой общественной организации создаются клубы и так далее, которые преследуют антигуманную цель? Или какие-то другие цели, что может быть вредно для людей, для молодежи, для детей.

Поэтому у меня такой вопрос: что даст Ваша поправка в статью 9, гласящая: «для рассмотрения процедуры регистрации должен обязательно давать заключение местный орган»? А что это даст? Что он может сказать? Что, например, клуб легкой атлетики для детей он может запретить? Или дать негативную оценку? Мне все же непонятно. Почему, какая цель преследуется при том, что местный орган должен давать свой авиз на его создание?

Domnul Petru Gozun:

Госпожа Боргула, дело в том, что мы говорим о конкретном случае. Не говорим в общем об общественных организациях, мы говорим о спортивных организациях. И в международном законодательстве, и в нашем законе 1999 года, который прошел и анализ в Совете Европы, есть некоторые пункты, которые были потом обжалованы, и Конституционный суд признал их конституционными. Вот один из пунктов гласит: объединение в клуб национальной федерации должно получить этот авиз.

Второй пункт гласит: дача разрешения на присоединение национальных, спортивных организаций к международным.

Но самое главное, о чем Вы спрашиваете, есть же пункт, что для принятия участия в официальных местных или национальных состязаниях спортсмены должны быть членами какого-то клуба. Значит, должен быть какой-то регистр, спортивный.

И еще часть (2) статьи 21, которая тоже была обжалована в Конституционном суде, и Конституционный суд доказал, гласит: «в соответствии с законодательством по каждому виду спорта может быть образована только одна национальная федерация».

Международная практика говорит о том, что в каждом виде спорта может быть признана только одна федерация. Это структура международная, и вот это и есть отличие от всех других общественных организаций. Не может быть двух федераций по легкой атлетике и тому подобное.

Ну и последнее. Да, действительно, очень много организаций и клубов, созданных иногда всего тремя лицами, которые и занимаются совсем не тем. На это обратил внимание и господин Воронин на последней встрече со спортсменами, сказав, что у нас в республике их сейчас 60, а было больше 100 и что это ненормально для международной практики. И наш закон о физической культуре, и решение Конституционного суда очень хорошо нам это объясняют.

Doamna Ludmila Borgula:

Уважаемый господин Гозун, я с огромным уважением к Вам отношусь.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Госпожа Боргула, одну секунду.

Doamna Ludmila Borgula:

Да.

Domnul Marian Lupu:

Ce se intimpla in sala? Eu va rog foarte mult.

Doamna Ludmila Borgula:

Тем не менее.

Domnul Marian Lupu:

Putina liniste si o tinuta anumita de discutie.

Doamna Ludmila Borgula:

Нельзя не согласиться с теми аргументами, что Вы привели, но они тогда не соответствуют содержанию первого пункта, что Вы даете по статье 19, коль Вы говорите о национальных, так надо и сказать, что Вы имели в виду. Потому что в таком изложении он охватывает все общественные организации, спортивные нельзя. То есть мое предложение: надо конкретизировать именно этот момент, о котором Вы говорили, о национальных федерациях.

И второй пункт, тоже касающийся надзора и контроля за деятельностью общественных организаций. Тут надо подумать, каким образом сделать, ведь фактически по нашему закону имеет право осуществлять надзор только тот орган, который его регистрирует.

Может быть, внести такое дополнение, что орган публичного управления, который курирует эти вопросы, имеет право войти с ходатайством в Министерство юстиции о том, чтобы проверили по таким-то и таким-то вопросам. Но давать им право контролировать, я думаю, просто будет немного некорректно с точки зрения законодательной.

Domnul Petru Gozun:

Госпожа Боргула, дело в том, что мы вместе с комиссией немного видоизменили эту формулировку. Но я хочу сказать, что закон наш, который предлагается, очень хорош. Есть в мире еще более жесткие законы, например если взять наших соседей, румын. Я могу здесь зачитать вам о некоторых: «Это все делается для упорядочения и для того, чтобы был порядок у нас в стране.»

Если кто-то против порядка, тогда я могу высказаться дальше.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule deputat Gozun,

Avind in vedere si afilierea dumneavoastra profesionala, eu ma gindesc ca, daca v-a venit aceasta idee dupa ultimul concurs al dansului sportiv, la care stim cine a dansat, cum a dansat, mi-a placut foarte mult cum a vorbit in engleza domnul Lupu, sau v-a venit ideea dupa ce ati pierdut procesul Bandiuc Nadejda, presedinta Asociatiei de dans sportiv versus Gozun in Curtea Suprema de Justitie, si acum vreti sa va revansati?

Aceasta ma intereseaza foarte mult, pentru ca era poate mai bine chiar, din punct de vedere etic, sa nu veniti dumneavoastra cu aceasta propunere, dar sa vina un alt coleg deputat. Pentru ca ar fi prea evidenta legatura si interesarea de monopolizare si a sistemului, si a artei de dans sportiv in Republica Moldova, dupa ce de acum avem monopolizat sistemul energetic si combaterea coruptiei.

Domnul Petru Gozun:

Doamna Pavlicenco, imi pare bine ca, in afara de chestiile cu care va ocupati, sinteti foarte bine informata si la dans sportiv. Va multumesc. Numai ca eu am facut o initiativa legislativa care se refera la sport. Si eu posed ceva cunostinte in sport. Este nevoie de a aduce 2 legislatii in concordanta una cu alta, prima a fost adoptata in 1996, a doua – in 1999.

Si daca n-au facut-o altii, de ce nu puteam eu sa propun? daca eu, in domeniul acesta, am si experienta. Si aceasta nu este ultima competitie. Este o competitie la care au participat 35 de tari. Noi ne-am straduit sa o organizam. Competitii s-au desfasurat si pina acum, si inca au sa se desfasoare si pe viitor. Si noi o sa ne straduim sa mentinem dansul sportiv la nivel international, asa cum il tinem, ca sa fie Moldova in frunte.

Dar acum vorbim nu numai despre dans sportiv, dar vorbim de intreg sportul din Moldova. Si eu o sa depun toate eforturile ca si alte sporturi sa ajunga nu mai rau decit dansul sportiv.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Gozun,

Vreau sa va spun ca ceea ce ati spus dumneavoastra este pentru o cuvintare la o deschidere de festival. Eu, insa, v-am intrebat, daca nu este o corelare intre pierderea procesului cu Bandiuc Nadejda si aceasta initiativa prin care, ultima data, vreti sa mai incercati sa eliminati concurentii? Aceasta este problema. Nu mi-ati raspuns la asta, inteleg de ce.

Domnul Petru Gozun:

Doamna Pavlicenco, nu duceti in eroare. Procesul nu este pierdut. Procesul continua... Procesul nu este pierdut, asa ca o sa vedem... Da, dumneavoastra... (Rumoare in sala.)

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi, putina liniste.

De fapt, a sunat un lucru care ma vizeaza si pe mine personal. Si vroiam sa intreb: calitatea limbii mele engleze la deschiderea festivalului a afectat cumva populatia, doamna Pavlicenco?

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamne fereste. Dimpotriva, am ascultat cu foarte mare placere limba engleza. Si m-am gindit, inca o data, ca trebuie sa ma apuc si eu mai serios, de aceasta limba.

Domnul Marian Lupu:

Perfect.

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Gozun, am o intrebare, dupa aceea as vrea sa ma refer la continut. Spuneti va rog, da cu ce se deosebesc asociatiile obstesti din sport cu celelalte din alte domenii?

Domnul Petru Gozun:

Prin specificul lor. Sportul este ceva specific si va spun de ce. Daca pot exista doua organizatii, eu stiu, amatori de bere sau de altceva, nu pot sa fie doua federatii la sport, da. Da, numai unica si trebuie sa fie un registru la organul central. Ministerul Justitiei nu poate sa controleze cite federatii sau, si al doilea, sa ma scuzati, nu poate un medic sa opereze fara instrumente, asa nu poate si un sportiv. Acesta este sportul, aceasta este sanatatea omului si, de aceea, asemenea asociatii, trebuie conduse de organul central de specialitate.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Nu este convingator. Fiindca, daca intr-un oras sint doua asociatii ale femeilor sau sint trei sau zece asociatii ale femeilor in republica, ele nu incurca una alteia. deci, haideti sa nu... Eu vreau sa va spun ca sinteti un profesionist foarte bun si va stimez. Dar aici faceti lobbyism si nu ar trebui sa il faceti.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Domnul Petru Gozun:

Domnule deputat,

Vreau sa va spun ca in practica internationala, si pe aceasta problema s-a expus Curtea Constitutionala. De ce spuneti ca-i acesta... unde spune clar... fiecare poate sa aiba parerea sa, numai, pur si simplu, hotarirea Curtii Constitutionale este definitiva.

Domnul Marian Lupu:

Inteleg ca subiectul trezeste un interes viu. Eu va rog foarte mult, acei care discuta in sala, s-o faceti in soapta, putin mai in liniste. Fiindca se formeaza un fond urit in cadrul sedintei.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc foarte mult.

Stimate domnule coleg,

M-am bucurat nespus de mult, mi-a tresaltat chiar inima de bucurie, cind ati spus ca nu trebuie sa fie doua asociatii sportive de acelasi profil. Sper ca aceasta tactica sa fie aplicata in cazul altor asociatii obstesti. Cum sint: sindicatele, uniunea scriitorilor si altele care au fost divizate, in ultimul timp, in doua si nu este nici o problema. Nimeni nu si-a pus intrebarea: se incalca sau nu se incalca in acest caz legislatia?

Chiar doamna Pavlicenco, precum si alti colegi au mentionat ca aceasta lege poate fi perceputa ca o incercare de impiedicare a liberei asocieri. Dar ea are si un aspect comercial, intuiesc eu, dincolo de cel juridic, invocat de o serie de colegi.

Sportul a devenit intr-un fel o afacere. Tot felul de cluburi, pe care le-ati invocat dumneavoastra, de karate, de teikvando s.a.m.d. Intuiesc ca prin ingreunarea, sa spun asa, a inregistrarii acestor institutii, se doreste eliminarea unor concurenti? Asa este sau nu? Asta am dori sa stim.

Domnul Petru Gozun:

Nu este asa.

Domnul Oleg Serebrian:

Se va produce. Nu, ceea ce vreau sa stiu, este: se va recurge la o reinregistrare a acestor institutii. Toate cluburile si asociatiile vor trebui sa treaca printr-o procedura de reinregistrare?

Domnul Petru Gozun:

Nu. Noi, introducind aceasta coordonare, nu le dam posibilitate... In continuare, la decizia Ministerului Justitiei... si ca ei sa hotarasca ce este aceasta: club sportiv sau nu. Trebuie sa fie decizia organului central de specialitate, unde sint specialisti. Eu v-am spus ca, pe parcursul ultimilor 4 ani, s-au incalcat chestiile astea. Si, de aceea, nu le dam posibilitate, conform tuturor cerintelor internationale...

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Profit de faptul ca in sala este domnul ministru adjunct al justitiei si vreau sa stiu, care este punctul de vedere al Ministerului Justitiei, daca este posibil, asupra acestui document... Cum se inscrie el?

Domnul Marian Lupu:

Va rog, microfonul nr.1, reprezentantul Ministerului Justitiei.

Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei:

Pozitia Ministerului Justitiei este urmatoarea: intr-adevar, exista legislatia sporturilor care prevede expres ca, in domeniul sportului, poate sa existe doar o singura federatie. Aceasta norma a fost analizata de catre Curtea Constitutionala si a fost declarata constitutionala.

Dar, in acelasi timp, Ministerul Justitiei considera ca Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede dreptul la libera asociere si nu poate fi interzisa inregistrarea mai mult decit a unei federatii. (Aplauze.) Este o practica, intr-adevar, internationala, dar aceasta nu tine de problema legislativului, ci tine de problema faptului.

In practica internationala exista sporturi, unde nu s-a reusit sa se constituie decit o singura federatie. Si pot sa va dau un exemplu: boxul, unde exista 3 federatii internationale de box si 3 campioni mondiali la box.

In proiectul mentionat se propune necesitatea avizului organului de specialitate. In principiu, Conventia Europeana nu interzice acest lucru, se poate de reglementat un mecanism privind inregistrarea federatiilor sportive diferit de mecanismul inregistrarii altor organizatii obstesti. Dar, cu certitudine, in cazul in care Moldova va interzice inregistrarea mai mult decit a unei federatii, va fi condamnata de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Multumim.

Domnul Oleg Serebrian:

Da. Va multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Da. Si, eu la fel. Microfonul nr.2, o intrebare, domnul Todoroglo.

Domnul Dmitri Todoroglo:

La momentul dat, eu vorbesc ca nespecialist la tema, fac aceasta foarte rar. Dar, totusi, mie nu-mi este clar de ce asa neliniste din partea colegilor din cauza ca daca Legea cu privire la cultura fizica si sport prevede unele responsabilitati pentru activitatea acestei structuri din partea organelor centrale, atunci aceste organe centrale trebuie sa aiba si unele restrictii pentru indeplinirea acestor responsabilitati. Acesta este un moment.

Al doilea moment. Este vorba numai de aviz. Aceasta nu inseamna ca Ministerul Justitiei... O sa fie un aviz pozitiv sau negativ, se primeste, se respinge inregistrarea unei sau altei organizatii obstesti.

De aceea, eu nu vad o problema prea mare daca o sa fie adoptate asemenea precizari in lege, daca organele centrale o sa fie responsabile din partea de activitate si invers, structurile, totusi, trebuie sa se supuna unei proceduri de control asupra activitatii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

As vrea sa inaintez propunerea de a remite acest proiect catre comisie. De ce? Situatia imi pare incerta. O situatie care contine mai multe componente. Exista prevederile legii, daca vorbim de dimensiunea federatiei nationale. Prevederile legii, decizia Curtii Constitutionale, deci imi pare ca este o parte a istoriei. Exista unele momente din acest proiect, care se abat putin doar de la ideea federatiei si anume aceste subiecte au si trezit dezbateri si discutii aprinse in sedinta.

Si, probabil, un atare comportament... sa remitem comisiei... si rugamintea mea va fi catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati de a se conecta pentru acest proces mai intens. Cred ca aceasta munca ar permite o introducere a unei claritati mai bune la acest subiect, ca sa revenim, foarte clar si pe inteles, sa abordam acest subiect. Se accepta? Da.

Va multumesc. Domnul Gozun, va multumesc la fel. Rog sa luati loc. deci, proiectul nr.2521 se remite comisiei pentru o prelucrare in continuare.

Proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Stimati colegi, poate doua ore si jumatate de munca v-au obosit deja, dar eu va atrag atentia ca ne-a ramas un singur subiect pe agenda si, va rog mult, putina toleranta si liniste. Proiectul nr.3158. Rog Guvernul, domnul Mindru.

Domnul Victor Mindru – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta, permiteti-mi sa va propun spre atentia dumneavoastra proiectul Legii pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care preconizeaza modificarea si completarea urmatoarelor acte legislative: Legea nr.190-XV din 8 mai 2003 cu privire la veterani, Legea nr.933-XIV din 14 aprilie 2000 cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie; Legea nr.909-XII din 30 ianuarie 1992 privind protectia sociala a cetatenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil.

Proiectul mentionat a fost elaborat in scopul protectiei sociale a unor categorii de populatie si preconizeaza:

1. Acordarea alocatiei lunare nominale de stat pentru merite deosebite fata de stat in cuantum de 500 de lei persoanelor decorate cu distinctiile de stat: “Cavaler al Ordinului Slava Muncii» clasele I, II si III si cu “Titlul de Erou al Muncii Socialiste”.

2. Acordarea alocatiei lunare nominale de stat in cuantum de 25 sau 50 de lei, persoanelor decorate cu distinctii de stat ale Republicii Moldova si ale fostei U.R.S.S., care beneficiaza de alocatii sociale de stat prin intermediul Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni.

3. Acordarea ajutorului material unic pentru insanatosirea persoanelor care au participat la lichidarea consecintelor catastrofei de la Cernobil in perioada
1989-1990.

4. Asigurarea anuala cu bilete de tratament in cazul prescriptiilor medicale la institutiile balneosanatoriale aflate pe teritoriul republicii, precum si la sanatoriile amplasate pe teritoriul Ucrainei, cum ar fi: “Moldova” (Odessa), “Moldova” (Truscavet), “Sanatate”, “Serghei Lazo” si “Zolotaia Niva” (Sergheevca), persoanelor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil.

Stimati deputati, in Republica Moldova sint cazuri in care persoanele beneficiare de alocatii sociale de stat, conform Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, au fost decorate cu ordine si medalii care le dau dreptul la alocatii lunare nominale de stat pentru merite deosebite fata de stat. insa, datorita faptului ca in articolul 21 al Legii cu privire la veterani nu este stipulata Legea nr.499, acestia nu pot beneficia de alocatia nominalizata. Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine intru depasirea situatiei create.

Concomitent, se propune de exclus sintagma “minori” din articolul 7 alineatul (2) punctul 2) litera e) din Legea nr.190 din 8 mai 2003 si din litera e) a anexei nr.2 a Legii nr.933-XIV din 14 aprilie 2000 cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie si modificarea notiunii de la articolul 7 alineatul (2) punctul 2) litera b) din Legea cu privire la veterani.

Deoarece, prin notiunile in cauza, la confirmarea dreptului de compensatii nominative, acesta se va restringe, ceea ce va duce nemijlocit la inrautatirea situatiei materiale a acestora, iar, in conformitate cu articolul 54 al Constitutiei, in Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau diminua drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetateanului si, respectiv, conform articolului 7 al Constitutiei, nici o lege si nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei nu are putere juridica.

La momentul elaborarii proiectului in cauza, in Republica Moldova au fost evidentiate 59 de persoane decorate cu distinctiile de stat: “Cavaler al Ordinului Slava Muncii” clasele I, II si III si cu “Titlul de Erou al Muncii Socialiste”.

In cazul aprobarii modificarii in Legea cu privire la veterani nr.190 din 8 mai 2003, in sensul acordarii alocatiei lunare nominale de stat persoanelor mentionate in cuantum de 500 de lei, vor fi necesare mijloace financiare din bugetul de stat de 29 500 lei lunar, ceea ce constituie 354 mii de lei anual.

Totodata, modificarea Legii nr.933-XIV din 14 aprilie 2000 cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie, in sensul concretizarii unor categorii de beneficiari, de compensatii nominative, nu va duce la extinderea numarului acestora si, respectiv, nu vor fi necesare mijloace financiare suplimentare. Deoarece, in prezent, plata compensatiilor nominative de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale, se efectueaza conform prevederilor in vigoare anterioare ultimei modificari, Legea nr.477 din 30 decembrie 2004.

Luind in considerare cele expuse, rog domniile voastre sa sustineti proiectul propus. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc, domnule ministru. Intrebari? Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi si domnule raportor.

Noi sintem gata sa sprijinim acest proiect. Este mare pacat ca avem multe categorii de persoane care au nevoie de sprijinul statului, o duc greu. Dar, este putin neinteles, de ce anume aceste categorii au fost alese? Eu ma refer, in primul rind, la eroii muncii socialiste. Eu inteleg ca sint oameni care au adus o contributie deosebita in construirea Republicii Moldova, macar ca pe alte timpuri.

De aceea, Partidul Democrat propune ca in aceasta lista sa fie inclusi si cavalerii ordinului “Stefan cel Mare” si “Ordinului Republicii”. Eu nu stiu citi, cite persoane, nu cred ca sint foarte multe, dar acestea sint la fel persoane care au varsat singe, care si-au dat viata, care au suferit pentru Republica Moldova – stat independent.

De aceea, noi sintem gata sa votam, sa sprijinim acest proiect de lege si rugam foarte mult sa luati in considerare si propunerea aceasta referitor la cavalerii ordinului “Stefan cel Mare” si “Ordinului Republicii”. Sint 2 ordine similare cu ordinul “Erou al Muncii Socialiste”.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru. Opinia?

Domnul Victor Mindru:

Da. Eu cred ca se vor face calculele necesare si se va propune pentru lectura a doua.

Domnul Dumitru Diacov:

In toate cazurile celea... De aceea, sigur, aceasta se refera la pensionari, da.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Dumneavoastra, de fapt, ati mentionat in raport ca si persoanele care au avut decoratii ale Republicii Moldova... Asa a sunat in raportul dumneavoastra. Deci, la ce decoratii se refera? Noi avem oare deja, partial, aceasta norma aplicata pentru persoanele mentionate.

Eu rog o claritate la acest nivel.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Mindru:

Inca o data. Proiectul dat se refera la: “Cavaler al Ordinului Slava Muncii” clasele I, II si III si “Titlul de Erou al Muncii Socialiste”.

Domnul Marian Lupu:

Doar?

Domnul Victor Mindru:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Господин Мындру отметил, какие законодательные акты предлагается изменить и дополнить. Но, в частности, по чернобыльцам, которым дается право лечиться в санаториях, наших санаториях, находящихся за пределами страны, и по лицам, которые находились во время войны в блокадном Ленинграде.

Если раньше в законодательном акте №933 было определено, что это только те, кто трудился в блокадном Ленинграде, то сейчас расширяется их круг: те, кто находился там в этот период. И ряд других моментов.

Что касается предложения руководителя Демократической партии господина Дьякова, оно, конечно, заслуживает внимания, но это не относится к данному закону. Я думаю, что скоро будет такая законодательная инициатива. Но для сведения хочу просто привести некоторые данные.

На сегодняшний день, то есть по состоянию на 5 октября 2005 года, в Республике Молдова «Ordinul Republicii» получили 192 человека. По ордену “Stefan cel Mare” нет у нас таких данных. И я думаю, что, если захотят коллеги, мы можем совместно войти в Правительство с инициативой, чтобы определились и по данной кандидатуре.

В отношении Героев Советского Союза и кавалеров Трудового Красного Знамени, я думаю, что мы не ставим под сомнение, что эти люди действительно трудились и внесли большой вклад в становление нашей республики как цветущей Молдовы в то время.

И сегодня, к большому сожалению, ряд из них – если надо, есть данные у председателя Совета ветеранов республики, депутата Чайковского – многие из них получают пенсию в пределах 350–400 леев.

Поэтому понятно, что не все категории сегодня мы можем удовлетворить. Но надо как-то отметить этих людей. Это в основном люди уже старше 70 лет, и не сегодня-завтра мы просто-напросто будем констатировать, что они ушли из жизни, так ничего и не получив от государства.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Мы просим, фракция предлагает, принять сегодня этот законопроект в двух чтениях. Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

O precizare, domnule Eremciuc si ceilalti colegi.

Eu am propus ca sa fie inclusi сavalerii ordinului “Stefan cel Mare” si “Ordinului Republicii”. Sigur ca acestia tot sint pensionari, sint oameni in virsta. Doar oamenii tineri nu primesc pensii, primesc oamenii care sint la pensie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Referindu-ma la expunerea colegului anterior, care, de fapt, nu a adresat intrebari, ci a exprimat o atitudine, vreau sa va spun ca, asa cum au fost, s-a manifestat grija fata de functionarii din perioada sovietica, din structurile sovietice si comuniste, se manifesta si acum grija fata de oamenii care au muncit in acea perioada. Sigur ca ar fi echitabil ca sa revizuim modificarile si Guvernul sa manifeste grija si fata de categoriile care au fost mentionate.

Eu, de exemplu, am primit o scrisoare de la reprezentanti ai persoanelor care s-au aflat in perioada sovietica in dispanserele de psihiatrie. Si care, pina acum, nu numai ca nu isi pot scoate certificatele ca s-au aflat acolo si dupa asta sa fie echivalati cu acei care au fost reprimati, dar care, intr-adevar, poarta aceste sechele ale sistemului de reprimare sovietic. As propune Guvernului, ca sugestie, sa se gindeasca si la aceasta idee.

Iar intrebarea este urmatoarea: Comisia, Directia juridica formuleaza o obiectie referitor la faptul ca au fost excluse persoanele decorate cu medalia “Pentru Victorie asupra Japoniei”. Spuneti, va rog, de ce?

Domnul Victor Mindru:

Nu. Este hotarire de Guvern si persoanele mentionate sint incluse.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule viceministru, am o intrebare si, probabil, ar putea fi si o sugestie. In Republica Moldova mai exista o categorie de persoane care au suferit foarte concret anterior, mentionez aceasta in contextul catastrofei de la Cernobil. Ma refer la tinerii, sau, ma rog, la timpul respectiv, la tinerii care au fost inrolati in armata sovietica si si-au exercitat serviciul militar pe poligoanele nucleare din Semipalatinsc si Novaia Zemlea.

Vreau sa va intreb, daca nu considerati ca aceasta categorie de oameni care, impotriva vointei lor, au fost obligati sa isi petreaca tineretea pe poligoanele nucleare ale fostului imperiu nu pot face parte din aceste categorii, mai ales ca numarul lor nu este foarte mare si, de regula, au fost recrutati tineri deja studenti de la institutiile superioare de invatamint.

Multumesc mult.

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc, domnule deputat.

Propunerea dumneavoastra se va examina si eu cred ca, in viitorul apropiat, vom iesi cu o asemenea propunere in fata legislativului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Eu am doar o mica replica. Imi pare rau ca presedintele Partidului Democrat, care se declara social-democrat si la fiecare colt vorbeste despre colaborarea cu internationala socialista si despre devotamentul idealurilor socialiste, nu intelege de ce in aceasta lista au fost inclusi eroii muncii socialiste.

Deci eu propun sa incheiem dezbaterile si sa sustinem acest proiect de lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da dreptul la replica. Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimate comsomolist Petrenco,

Cu toata stima si cu tot respectul fata de generatia tinara care creste. Inteleg foarte bine ce inseamna eroii muncii socialiste, eu n-am fost impotriva ca ei sa fie prezenti in acest proiect de lege. Eu stiu ca toti acestia – 59 sint mari activisti ai partidului, dar n-am spus de chestia asta.

Eu am propus ca in aceasta lista sa fie inclusi si cavalerii, special pentru dumneavoastra spun, ordinului “Stefan cel Mare” si “Ordinului Republicii”, care sint oameni nu mai putin stimati in Republica Moldova si trebuie sa fie nu mai putin respectati si de majoritatea parlamentara. Lucrul acesta numai l-am spus.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr. 4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc domnule Presedinte.

Domnul presedinte Diacov spunea adineauri ca nu are nimic impotriva ca in aceasta lista sa se regaseasca eroii muncii socialiste, eroii ordinului “Slava Muncii” s.a.m.d.

Stimati colegi,

Eu cred ca ar trebui sa avem ceva impotriva, pentru ca aceste decoratii sint decoratii ale unui stat inexistent, ale unui stat strain, de pe urma carui mai mult decit atit am... Stati domnilor, stati cu egalarea dumneavoastra.

Deci trebuie sa existe o echivalare, daca doriti, acei care sint eroi ai muncii socialiste si vor sa slujeasca acestei tari in continuare, firesc ar fi sa renunte la aceste ordine, la aceste medalii si sa primeasca din partea statului moldovenesc ordinul respectiv “Gloria Muncii” sau “Ordinul Republicii”.

Stimate domnule Presedinte,

Eu va rog, cind vorbesc deputatii opozitiei, deputatii din fractiunea majoritara sa aiba un comportament cit de cit decent. Sint citiva deputati in fractiunea comunistilor pe care nu i-am auzit nici o data la microfon, dar “bubuie” si “fulgera” cind se apropie vreun deputat al opozitiei de microfon. Este treaba noastra ce spunem, spunem prostii, nu spunem prostii, este dreptul nostru. Dumneavoastra cite prostii spuneti.

Domnul Marian Lupu:

Luat act. Ca sa vedeti, nici nu imi imaginam ca acest subiect de pe ordinea de zi o sa trezeasca inclusiv si atita veselie in sala. Cer scuze, prioritate doamnei.

Microfonul nr.4 in continuare.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Este clar ca majoritatea persoanelor de virsta a treia sint asigurati cu o pensie modesta. Se cauta posibilitati de a sustine unele categorii care, in viziunea Guvernului, au merite deosebite, au adus, la o etapa oarecare de dezvoltare a statului, o atributie mai mica sau mai mare. Dar ar fi neechitabil si neclar de ce, vorbind despre sustinerea materiala a acestor categorii, noi totusi excludem sau ignoram propriile persoane care, in perioada de independenta a acestei tari, au dat dovada de merite deosebite fata de acest stat?

De aceea, este clara propunerea si eu sustin propunerea ca acest proiect ar trebui sa fie completat cu categoriile de cetateni care sint detinatori ai “Ordinului Republicii”, “Gloria Muncii”, in primul rind, care este un ordin, in principiu, nu mai prejos decit “Erou al Muncii Socialiste”, si ordinul “Stefan cel Mare” cu atit mai mult.

De aceea, stimati colegi, trebuie sa nu uitam, sa nu lasam, sa nu trecem cu vederea – o lege trebuie sa lucreze pentru viitor si nu numai pentru trecut. Eu inteleg ca o buna parte din colegii din fractiunea majoritara traiesc numai cu trecutul, dar trebuie sa ne gindim si la viitor. Sa stimulam acele categorii care vin dupa veterani care, spre regret, de acum trebuie sa ii onoram in ultimele momente.

Multumesc.

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc.

De fapt, stimati deputati, eu as vrea sa reiterez o idee, pe care a expus-o aici deputatul Oleg Serebrian.

Domnule ministru,

Pentru conceptia acestei legi este foarte important ca sa se faca o echivalare a ordinelor sovietice cu cele nationale, fiindca atunci n-ar fi aparut aceasta problema in aceasta sala. Inclusiv nu ar fi aparut banuieli ca acest proiect de lege incearca sa favorizeze anumite paturi electorale, anumite segmente electorale. Aceasta este problema-cheie.

Eu vreau sa va aduc un exemplu, stimati deputati. Oleg Triboi, veteran al razboiului pe Nistru, Cavaler al ordinului “Stefan cel Mare”, om care a devenit, prin sacrificiul sau in luptele pe Nistru, invalid, ridica astazi o pensie de 159 de lei. Nu este asta o rusine pentru tara noastra? Cine data viitoare, sa nu dea Dumnezeu, o sa vina in transee, daca va fi nevoie sa aparam aceasta tara?

Domnule ministru, ar fi bine ca in conceptul legii, pe care o propuneti, sa se includa cu siguranta acea prevedere despre care a vorbit domnul Serebrian. Echivalarea este absolut necesara. Si atunci nu vor aparea acele probleme pe care noi le discutam astazi.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, eu cred ca toti din aceasta sala sintem responsabili, inclusiv, si de unele aspecte, destul de importante, morale si etice. Acest subiect, in cadrul dezbaterilor, poate sa genereze orice: dezbateri aprinse, argumente si contraargumente. Un singur lucru care nu are dreptul sa fie prezent in aceasta sala, in contextul acestui subiect, sunt risetele ironice si alte manifestari de acest gen. Indiferent ca ne referim doar la unele sau la alte categorii ale persoanelor de virsta a treia, dar este o norma generala care se refera la tonalitatea discutiei de astazi. Am tinut sa atrag atentia noastra, a tuturor, la acest subiect.

Microfonul nr.4, va rog.

Doamna Valentina Golban:

Imi permit sa divulg totusi unele lucruri care s-au discutat la sedinta comisiei noastre de profil pe marginea acestui proiect de lege, pentru ca a existat acel amendament inaintat de un grup de deputati si chiar supus votului membrilor comisiei, unde ne-am impartit 6 la 3. Eu vorbesc despre acel amendament inaintat de grupul in frunte cu domnul Ceaicovschi, care este presedintele Uniunii Veteranilor, unde se propunea ca aceasta cifra de 500 sa fie inlocuita cu cifra de
1500.

Personal mi-am expus parerea. Am zis: cu toata stima si respectul fata de aceasta categorie de oameni, carora trebuie sa le purtam grija, dar am si pozitia mea si vreau s-o expun si aici. Atit timp cit politica sociala nu va fi orientata pentru acest segment de oameni, care contribuie la formarea bugetului, si doar la acea categorie despre care este astazi vorba, atit timp, probabil, vom avea acel procent diminuat de acum de la inceputul anului, un contribuabil pentru un pensionar si acum 0,8 pentru un pensionar si acest lucru va continua.

In aceasta ordine de idei vreau sa imi expun parerea. Ar fi, probabil, normal ca sa punem punctul astazi la aceasta discutie, sa tinem cont de acele propuneri, sa fie completat cu acele tipuri numite: ordinul, cavalerul, ordinul “Erou al Muncii Socialiste”, pentru acele persoane care nu sint asa multe. Noi am discutat in comisie, 192 – sint persoane cu “Ordinul Republicii”, dintre ei 60 de virsta pensionara. Dar sa ne oprim la aceasta cifra 500, pentru ca este una mai moderata. Si nu degeaba l-am intrebat pe domnul Ceaicovschi despre nivelul de pensie a acestor persoane. Doar trei au – 340, altii – 700, unii si mai mult.

De aceea, stimati colegi, eu va indemn, am spus aceasta si la nenumarate sedinte ale comisiei... Vreau ca sa intelegeti, toti dorim sa intervina schimbari in aceasta tara, dar totusi este bine sa ne reorientam si repet acest lucru pentru acei care contribuie la formarea bugetului. Acei care vor asigura viitorul tarii in ziua de miine. De acest lucru vreau sa se tina cont.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, si eu va multumesc. Microfonul nr.2.

Domnul Mihail Mocan:

Что касается реплики господина Серебряна. Я считаю, что он слишком молодой, чтобы говорить людям, чтобы они отказывались от своих наград. Я имею два ордена Красной Звезды, Вы что же, предлагаете, чтобы я от них отказался?

Что касается госпожи Гуцу. Благодаря Вам, когда Вы были в Правительстве, афганцы остались без льгот вообще, если бы мы не вышли тогда и не предприняли акцию протеста.

Что касается господина Олега Трибоя. Да, мы знаем, что он имеет орден “Stefan cel Mare”, и мы знаем, как он стал инвалидом. Я думаю так, что ситуация, которая здесь обсуждается по поводу ордена “Stefan cel Mare”: это высшая боевая награда, и она приравнена к ордену Красной Звезды. А то, что здесь предлагают по поводу высшей награды Республики Молдова – “Ordinul Republicii”, то вопрос надо решать. Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Ceaicovschi:

Господин Председатель, уважаемые коллеги, я не завидую тем людям, Героям Cоциалистического Труда, кавалерам ордена Трудовой славы, которые сейчас нас слушают. И хочу, коллеги, вам сказать, что в период, когда прорабатывалась инициатива, связанная с повышением государственных пособий этой категории людей, – а этот вопрос разрабатывается уже на протяжении целого года, – уже несколько человек из них ушли из жизни, и им уже не понадобится это пособие. Хотел бы, чтобы эти моменты вы учли.

Нам сегодня вместе с вами предоставляется добрая человеческая возможность поправить ту несправедливость, которая имела место в отношении этих людей, которые закладывали основы, скажем прямо, неплохие основы. Может, они сегодня не всем нравятся, но это основы нашего государства, основы укрепления нашей государственности, развития социальной сферы и т.д.

Да, может, они в другое время работали, но они проявили героизм, они проявили мужество, они проявили стойкость и на трудовом фронте. И сегодня эта категория – мы подчеркивали этот момент и хотели бы, чтобы это осознали все, – эта категория включает людей, которым практически всем за 70 лет. Хочу вас убедительно попросить подойти к этому делу как полагается. Разве может прожить Герой Социалистического Труда Варварова Лидия Яковлевна на 396 леев? Разве можно, во всяком случае, сегодня не уделить внимание тем героям, которые с 1919 года? И много таких есть.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, domnule Mindru. Continuati, domnule Ceaicovschi.

Domnul Alexandr Ceaicovschi:

Мы, конечно, имеем в виду и ту категорию, о которой сегодня идет
речь – это приравненные лица. Хочу напомнить депутатам, что есть решение, кто приравнивается к аналогичным званиям, это и награжденные “Ordinul Republicii”. Была инициатива, она разработана в данный момент. Следующая инициатива, которая сегодня имеется, ее надо доработать.

Мое предложение, я убедительно вас прошу, давайте сегодня проголосуем за этот проект закона и будем работать над той категорией, которая предложена еще. Да, мы знаем, и сейчас изучается вопрос. В республике имеется 192 человека, которые были награждены этими орденами. Я убедительно прошу поставить вопрос на голосование и проголосовать в первом и во втором чтении.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Inteleg destul de bine problema pe care o discutam astazi, fiindca nu o data am discutat-o si in Guvern, si aici, in Parlament, dar nu inteleg, de ce, atunci cind este vorba de concept, incercam sa divizam distinctiile de stat? Ele sint toate egale. Nu importa sint ale Uniunii Sovietice sau ale Republicii Moldova. Pentru noi, asa spune legislatia in vigoare, toate sint egale.

Si atunci, cind domnul Ceiacovschi propune sa votam aceasta lege si pe urma ne vom intoarce cu ceva, nu inteleg deloc, oameni buni. Este vorba de conceptul legii, care vrem sa il votam astazi in prima lectura. Si altii propun ca si lectura a doua sa fie votata. Cu atit mai mult.

De aceea, insist ca acest lucru sa fie, in primul rind, foarte serios examinat si, poate, sa intoarcem comisiei, spre lucru, o parte din documente. Sa rugam Guvernul sa analizeze acest lucru foarte si foarte minutios. Fiindca, am impresia, astazi aici, in sala, se produce discriminare. Nu stiu daca Parlamentul este in drept sa faca acest lucru.

Si al doilea moment. Vreau sa ii aduc domnului Mocan aminte despre niste lucruri, se vede ca le mai uita, trece timpul, problema ce tine, asa cum a spus el, de inlesniri a fost propusa de Guvernul precedent, dar nu de Guvernul in care doamna Gutu a activat in calitate de viceprim-ministru. Iar doamna Gutu, fiind in calitate de viceprim-ministru, a propus Parlamentului, pentru lectura a doua, ca acei care au participat la luptele din Afghanistan sa fie inclusi in lista categoriilor care obtin indemnizatiile nominative. Spun acestea pentru ca domnul Mocan sa isi aduca aminte si sa spuna “multumesc” cite o data celor care au facut ceva bun la propunerile lor.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Daca ati remarcat dumneavoastra, de-a lungul acestor dezbateri eu am oferit spatiu de timp tuturor, cu exceptia, de fapt, nu a avut o interventie Fractiunea P.P.C.D. si o voi face-o. Nu au fost doar intrebari, eu am oferit spatiu in timp si posibilitatea de exprimari de pozitii, de luari de cuvint, ceea ce s-a produs.

Propunerea mea este, inainte de a purcede cu examinarea raportului comisiei, sa oferim ultima luare de cuvint domnului Susarenco si aici incetam aceasta etapa a discutiilor pina la audierea comisiei.

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sigur ca noi, cei mai tineri, trebuie sa plecam capul si cu stima, si cu respect in fata tuturor celor care sint buneii nostri, sa spunem acei pentru care se pledeaza astazi si sint foarte putini. S-a spus aici ca ramin din ce in ce tot mai putini. Si, sigur, problema trebuie rezolvata, noi sintem pentru aceasta.

Alta este ca la noi, in Republica Moldova, s-a creat asa o... sa nu divizam societatea. Si noi, si Parlamentul, si societatea, am ajuns la ideea ca noi am egalat in drepturi veteranii de razboi, care au luptat frate contra frate, daca putem spune, asa au fost timpurile. De aceea, trebuie foarte linistit sa egalam in drepturi si pe acei care au primit ordinele de stat ale fostei Uniuni Sovietice, si acei care au primit distinctiile de stat ale Republicii Moldova.

Si, de fapt, domnule Mocanu, dupa cit cunosc eu, ordinul “Stefan cel Mare” se egaleaza nu cu ordinul “Krasnaia Zvezda”, dar cu ordinul “Erou al Uniunii Sovietice”.

Si, de aceea, sustin propunerea colegiilor nostri, care spun sa lasam acest proiect pentru lectura a doua, ca nu este foarte mult de lucru. Printre altele, s-a mentionat aici ca dintre acei 192 de cavaleri ai “Ordinului Republicii” sint numai 60 in stare de pensionare, care cad sub incidenta acestei legi. Sint foarte putini. Aceasta este propunerea noastra, s-o votam in prima lectura si sa facem amendamentele respective pentru a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia, prezentarea raportului. Doamna Buliga, va rog.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Onorata asistenta, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative a fost examinat in sedinta comisiei, dupa cum a mentionat astazi doamna Golban si domnul Eremciuc, si s-au constatat urmatoarele.

Prin proiectul de lege nominalizat se propune operarea unor modificari si completari in trei legi: Legea nr.909-XII din 30 ianuarie 1992 privind protectia sociala a cetatenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil, Legea nr.933-XIV din 14 aprilie 2000 cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie si Legea nr.190-XV din 8 mai 2003 cu privire la veterani.

Toate trei legi au ca obiectiv protectia sociala a unor categorii de cetateni care au fost supusi unor riscuri distincte de cele asigurate prin sistemul public de asigurari sociale, din care motiv sint incadrati in sistemul de stat de protectie sociala prin legile sus-mentionate.

Modificarile si completarile propuse tin sa imbunatateasca situatia unor categorii de beneficiari sau sa precizeze unele norme pentru a exclude dubla lor interpretare. Astfel, se propune completarea articolului 22 din Legea cu privire la veterani, care determina cuantumul alocatiilor nominale pentru merite deosebite fata de stat, cu un nou alineat, care ar oferi persoanelor decorate cu ordinul “Slava Muncii” de clasa I, II si III si detinatorilor “Titlului de Erou al Muncii Socialiste” o alocatie nominala de 500 de lei lunar.

In republica sint 59 de persoane decorate cu aceste distinctii. Deci costul anual al modificarii propuse va constitui 354 de mii lei. Modificarea articolului 21 din aceeasi lege va oferi posibilitate persoanelor care beneficiaza de alocatii lunare de stat, conform Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, sa beneficieze si ei de alocatii nominale pentru merite deosebite.

Numarul extrem de mic al potentialilor beneficiari face cheltuielile pentru aceasta modificare nesemnificative. Pentru a racorda prevederile Legii cu privire la veterani si ale Legii cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie la drepturile deja acordate fostilor detinuti in lagarele de concentrare fasciste si getto-uri, se propune de a exclude din articolele respective ale acestor legi cuvintul “minori”.

Celelalte modificari si completari propuse fac unele precizari in modalitatea de acordare a unor drepturi de asistenta sociala, cum ar fi: acordarea biletelor de tratament, calcularea compensatiei pentru prejudiciul adus sanatatii si a ajutorului material unic pentru insanatosirea participantilor la lichidarea avariei de la Cernobil, precum si termenele de adresare in vederea acordarii inlesnirilor respective.

Proiectul de lege a fost examinat de opt comisii permanente si de Directia juridica, care, prin avizele prezentate, sustin propunerile expuse. Directia juridica a expus unele propuneri ce tin de tehnica legislativa, care vor fi luate in considerare la definitivarea proiectului pentru lectura a doua.

Tinind cont de cele relatate, comisia sesizata in fond, cu majoritate de voturi propune proiectul de lege pentru adoptare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint. Rog sa luati loc, doamna Valentina. Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa expun pozitia Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”. Noi nu sintem impotriva promovarii unui asemenea proiect de lege. Dar consideram ca ar fi bine ca el sa fie remis comisiei, sa se ia in considerare obiectiile formulate in sedinta in plen de astazi, pentru ca sa se ajunga, in plan conceptual, la un proiect de lege cu care sa se vina din nou in fata deputatilor, care sa evite discriminarea, dezbinarea societatii, sa se procedeze la echivalarea categoriilor, ca acest proiect de lege sa contribuie la concilierea interetnica, la concilierea nationala a cetatenilor in Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Propunerile care au sunat astazi in sala, bineinteles, cer alocatii financiare adaugatoare. In acest context, este practic imposibil sa aprobam astazi in prima lectura acest proiect de lege chiar cu propunerile deputatilor fara a avea avizul Guvernului. Pe de alta parte, este avizul Guvernului, este initiativa Guvernului. Nu este avizul Guvernului si este initiativa Guvernului. Insa ea nu contine toate acele lucruri despre care s-a vorbit astazi, aici, in sala.

Pe de alta parte, acceptarea acestei variante, a acestui document, in formula propusa de Guvern ar duce la o discriminare clara a unor cetateni nu mai putin valorosi pentru Republica Moldova. De aceea, as propune ca sa nu remitem acest document Guvernului si atunci sa il supunem votului. Si el sa vina in Parlament peste nu stiu cit timp, ca acest document sa fie astazi remis comisiei, ca Guvernul, timp de o saptamina de zile, sa examineze toate propunerile care au fost inaintate de deputati aici, in sala, sa calculeze costurile acestor propuneri si pentru saptamina viitoare sa vina in Parlament cu propunerile respective, ca saptamina viitoare sa aprobam acest document in prima si a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, in raportul domnului ministru a fost evocata ideea ca implementarea acestei legi nu va solicita resurse financiare suplimentare.

Rog microfonul nr. 1. O confirmare, o informatie la acest subiect.

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc. Este vorba de 354 de mii de lei anual.

Domnul Marian Lupu:

Care se cer aditional, suplimentar. Aceste mijloace financiare sint prevazute in Legea bugetului.

Bine, microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Chiar daca sint prevazute, ele sint prevazute pentru categoriile pe care le propune astazi Guvernul. Noi vorbim ca aceste categorii trebuie largite, deci trebuie o noua calculare a acestor surse si ele trebuie sa fie prevazute atit in Legea bugetului pentru anul 2006, cer scuze, bugetului asigurarilor sociale, cit si pentru urmatoarele o luna jumatate sau doua, cit va fi pina la sfirsitul acestui an.

De aceea, Guvernul are, in opinia mea, de calculat lucrurile acestea si repet inca o data. Consider ca ar fi absolut logic sa remitem comisiei pentru o saptamina de zile acest document ca el sa fie aprobat peste o saptamina de zile.

Domnul Marian Lupu:

In continuare. Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

In Republica Moldova se vorbeste ca exista un parteneriat politic. Este clar ca exista si o guvernare pe linga acest parteneriat, care este a unui singur partid, Partidul Comunistilor. Pe parcursul acestei perioade, in Republica Moldova, intr-adevar, s-a schimbat atmosfera spre bine. Exista o atmosfera, o incercare de conlucrare si de rezolvare a unor probleme esentiale ale statului.

Eu vreau sa va spun ca ultima deplasare la Strasbourg, unde ati fost si dumneavoastra, domnule Presedinte si reprezentantii tuturor fractiunilor, a confirmat ca aceasta atmosfera din Republica Moldova se simte si peste hotarele ei. Si este un lucru extrem de important, bun si care poate sa aduca beneficii Republicii Moldova.

Noi discutam diferite proiecte in contradictoriu cite o data. Votam in mod diferit si este un lucru absolut normal. Astazi, acum, noi discutam un proiect de lege extrem de sensibil atit pentru partidele prezente in Parlament, cit si pentru populatie, pentru anumite categorii de oameni.

Noi am spus, Partidul Democrat sprijina acest proiect. Dar Partidul Democrat insista si roaga foarte mult colegii sa fie incluse inca doua categorii: cavalerii ordinului “Stefan cel Mare” si cavalerii “Ordinului Republicii”. Sigur ca ar fi bine si celelalte, dar noi intelegem foarte bine ca nu sint bani. Si nu insistam, dar insistam asupra acestor doua categorii. Si s-a vorbit aici ca pensionari nu sint foarte multi. De aceea, rugam ca sa fie luata in considerare aceasta propunere.

Rugam ca sa nu insistati anume. Noi intelegem, legea poate sa fie votata in doua lecturi, acum, in trei minute, si fara discutii. Dar daca exista in Republica Moldova parteneriat, daca dumneavoastra apreciati si doriti ca aceasta atmosfera sa se mentina, cu mare greu, dar sa se mentina si in continuare, atunci nu insistati, intr-adevar.

Chemati Guvernul sa ne dea un aviz ca este posibil de suportat aceasta suma. Si daca Guvernul spune ca este posibil, putem sa gasim rezerve, care este problema, de ce chestiile acestea nu se rezolva acum. Dar daca dumneavoastra o sa insistati, poftim, votati. Si atunci noi o sa ne gindim ce facem in continuare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul numarul 5.

Domnul Anatol Taranu:

Eu nu pot sa vorbesc din numele parteneriatului, fiindca nu fac parte din parteneriat. Dar noi insistam ca nu doua categorii sa fie incluse in lege, ci toate categoriile echivalente cu cele propuse in lege. Domnule Mocanu, nu pot sa nu va fac o replica, sa va raspund la ceea ce mi-ati imputat, intr-un fel. Cind v-am vazut la microfon, am crezut ca dumneavoastra o sa iesiti la microfon sa aparati interesele acelor paturi care, dupa toate probabilitatile, v-au trimis incoace, in Parlament. Pacat ca nu faceti acest lucru.

Domnul Marian Lupu:

Va rog, microfonul nr. 2.

Domnul Mihail Mocan:

Как вы считаете, я не защищаю интересы тех ветеранов, которые не были награждены орденом “Stefan cel Mare”, которые за Афганистан награждены орденом Красной Звезды. Их тоже надо включить. Поэтому я исхожу из тех реалий, которые существуют на сегодняшний день.

В Законе о ветеранах написано, что гражданам, награжденным боевыми наградами (не по выходу на пенсию), начисляются какие-то деньги. Я не буду говорить сейчас о конкретной сумме. И вы напрасно говорите, что я не защищаю.

Я, наоборот, защищаю. И когда вы говорите, что Олег Трибой – самый такой боевой человек. Нет, кроме Олега Трибоя есть еще достаточно боевых ребят, которые сражались. Между прочим, 44 человека из числа ветеранов Афганистана погибли при исполнении, значит, при защите целостности и независимости Республики Молдова, господин Цэрану.

И то, что я нахожусь здесь, в Парламенте, значит, что я защищаю тех боевых людей. И призываю всех вас прекратить дебаты и принять этот закон. И если у кого-то есть какие-то инициативы, давайте их письменно, a не делайте здесь эти популистские заявления.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Astazi desigur, fiecare deputat si mai ales deputatii din opozitie au grija de cetatenii Republicii Moldova. S-au exprimat ca ar dori ca sa fie toti, sa aiba o subsidie oarecare la venituri, pe care le are fiecare cetatean al Republicii Moldova. Vreau sa accentuez inca o data ca fractiunea majoritara aflata la guvernare al patrulea an, in practica, face lucrul acesta si triplarea pensiilor este rezultatul activitatii noastre, dublarea salariului, de asemenea, este rezultatul activitatii.

Referitor la proiectul de lege de astazi. Noi rugam, si este decizia fractiunii majoritare, ca sa sustinem cetatenii inclusi in acest proiect de lege pentru urmatorii, pentru persoanele numite astazi in declaratiile si in luarile de cuvint ale deputatilor din opozitie. Nu avem decit sa initiem o alta lege, sa o avizam, sa avem acoperire financiara si noi sintem gata sa sustinem tot, numai sa avem acoperire financiara.

Domnule Presedinte, noi, fractiunea majoritara, rugam ca sa fie pus la vot acest proiect de lege si sa votam astazi in prima si a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa nu ocupati mai mult locul la microfoane, fiindca celor care sinteti la microfoane v-am oferit de multiple ori cuvintul in contextul discutiilor si, cred, nimic nou n-o sa spuneti. Situatia este foarte clara, propunerile le-am inregistrat. Aceste propuneri sint propunerea comisiei de aprobare a legii in prima lectura. Este propunerea de a remite aceasta lege la Guvern.

Doamna Pavlicenco a propus de a remite proiectul Guvernului. Domnul Braghis a propus sa fie remis comisiei si, respectiv, este propunerea fractiunii P.C.R.M. de a supune votului acest proiect de lege in prima si in a doua lectura. Acesta este spectrul propunerilor inaintate si eu le voi supune votului. Nu, de procedura.

Va rog, microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Va spun, de procedura, pentru ca orice interventie la microfon, de fapt, in mod politic influenteaza votul. Si, haideti sa stabilim o regula in Parlament. Daca a fost o obiectie, s-a dat replica. Nu mai dam iar dreptul la replica, fiindca altfel si Taranu ar trebui sa ceara dreptul la replica. Domnul Mocan, care a beneficiat, a uzat de acest lucru si inca a vorbit atit de mult si dupa aceasta. Nu mai dati dreptul la precizare. Deci, eu vreau sa spun urmatorul lucru. Stimati colegi,...

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Deconectati microfonul nr. 5, va rog. Eu va rog sa nu profitati si sa nu ne comportam, in engleza se spune foxy. De procedura? Am acceptat. Ati facut remarca? Aici ne-am oprit.

Tot, multumesc.

Domnul Braghis, va rog sa nu insistati la fel la acest subiect. Pai, de ce sa insistati? Eu am inregistrat si supun votului.

Bine, microfonul nr. 4. Ce mai avem noi de discutat?

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am impresia ca doamna Ostapciuc constient si intentionat a incercat sa deplaseze accentele. Este vorba de egalarea in drepturi. Nu este vorba de unele categorii si alte categorii. Astazi, prin aceasta lege, de fapt, o parte din cetatenii Republicii Moldova, care au aceleasi drepturi conform legislatiei in vigoare, sint lipsiti de acest drept. Sint, cum am spus eu ceva mai sus, discriminati. De aceea, domnule Presedinte, insist, repet inca o data, la egalarea in drepturi si mai mult la nimic.

Domnul Marian Lupu:

Acum, stimati colegi, inainte de procedura de vot. Noi, cred ca, trebuie sa judecam o situatie cu perfecta cunostinta de cauza. Asa este sau nu? Si cind vorbim de egalari ori discriminari, eu va atrag atentia inclusiv si la un alt indicator. Fiindca vorbim de bani, sa zic asa. Simplu de tot, de bani. Vorbim de venituri.

Cind este vorba de egalare sau discriminare, trebuie oare sa tinem cont, noi, cu dumneavoastra, aici, inclusiv, care sint pozitiile acestor persoane pe cimpul veniturilor populatiei. Astazi, in acest proiect de lege, este indicat un numar de persoane care cu certitudine este clar ca sint persoane de virsta a treia, sint pensionari care au fost pensionati inainte de 1999.

Respectiv nivelul de pensii este net inferior pensiilor care sint primite de persoanele pensionate dupa 1999. Este una la mina. Doi la mina.

Daca vorbim de cavalerii odinelor ori ai altor distinctii de stat, nimeni nu pune la indoiala faptul ca ei trebuie sa fie luati in considerare in mod direct. Dar cine astazi spune, cine poate sa imi spuna in sala, care din ei reprezinta, de fapt, un segment omogen la nivel de venituri. Da sau nu? Eu vreau doar un lucru sa mentionez ca acest subiect cere o studiere, o examinare foarte si foarte minutioasa in comparatie cu situatii mult mai clare.

Pe care motiv, stimati colegi, eu voi incepe procedura de vot, conform propunerilor care au fost inaintate de catre dumneavoastra. Nu, va rog, cu procedurile. Eu voi accepta numai interventii pentru normele de procedura.

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Da, eu am si numai de procedura. Numai de procedura, comisia a propus examinarea legii in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Eu am inregistrat aceasta propunere a comisiei.

Domnul Dumitru Diacov:

Si de neprocedura. Mai bine mai putin, dar la toti, decit mai mult, dar numai la unii. Stiti?

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog frumos, noi am convenit asupra unor norme. Deci, de procedura exista propuneri sau nu? Daca nu? Deci, cine este... Propunerea comisiei? Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.3158 in prima lectura. Rog sa votati. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 25.

Sectorul nr. 3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi “pentru”. Proiectul de lege este aprobat in prima lectura. Pentru lectura a doua?

Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Iata ca avem din nou o discutie neplacuta aici in Parlament, din pacate. Si am fi putut lesne sa evitam cu putina intelepciune si rabdare o asemenea situatie.

Sigur, si procedura, si forma conteaza. Dar, raminind pe fondul chestiunii care este mai important decit procedura, as vrea sa va amintesc urmatoarele. Este evident ca, prin votarea in lectura definitiva a proiectului de lege, asa cum a fost el prezentat, vom crea o coliziune juridica si vom introduce contradictii in ansamblul cadrului legislativ.

Noi, ca legiuitori, ne conducem de principii, atunci cind legiuim in numele populatiei care ne-a delegat aici. Noi nu ne jucam de-a adoptarea de legi asa cum ne trasneste in cap, ci trebuie sa veghem ca orice lege adoptata, atit cit ne este noua clar, sa nu contravina altor legi. Si daca in aceasta materie avem deja reglementari si daca exista categorii de populatie echivalate in drepturi, nu putem admite discriminari in continuare. Eu vreau sa va amintesc ca, de fapt, discutia este si ridicola. Populatia noastra ne urmareste acum. Este vorba de 59 de persoane. Asa cum a propus Guvernul. Si altele 60 de persoane, aproape echivalent, care ar mai fi vizate, daca s-ar tine cont de propuneri.

Vreau sa va spun ca sint in aceasta sala, si nu vreau sa arat cu degetul, deputati, oameni care au vorbit astazi la microfoane, care si-au luat apartamente care costa mai mult decit toata aceasta lege. Si ei ne vorbesc noua de dreptate. Cum spune un articol din Constitutie ca dreptatea in Republica Moldova este valoarea suprema si garantata.

Pai cum garantam noi, deputatii, principiul dreptatii, respectarea legislatiei si neadmiterea contradictiilor in interiorul cadrului legislativ? Cum eliminam coliziunile juridice? Nu trebuie sa cream probleme pe teren gol, acolo unde nu este cazul. Este intelept sa oprim discutia aici. Sa lasam ragazul legal de 15 zile maximum pentru a formula amendamentele pentru lectura a doua si pentru a adopta o lege care sa elimine coliziunile juridice, sa respecte principiul echitatii si cel fixat in Constitutie.

Este punctul meu de vedere, stimata colega.

Daca raminem pe fondul problemei, vreau sa va amintesc ca am lista tuturor celor 59 de persoane. Sint persoane care au pensie de peste 1000 de lei si avem persoane din categoria celor propuse, care sint echivalate prin legislatie, care au pensii sub 200 de lei.

De aceea, nu putem fi partasi la o nedreptate atit de evidenta, chiar daca segmentul de populatie vizat este atit de mic.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi n-am parasit sala, fiindca dorim sa gasim un compromis. Si eu cred ca lucrul acesta trebuie sa il apreciati macar. Eu as propune ca sa nu insistati sa discutam in lectura a doua astazi, acum.

Noi putem sa revenim saptamina viitoare. Sa facem un ragaz, ne intilnim, mai discutam. Au existat atitea situatii complicate care au fost rezolvate anume prin acest compromis. Noi, in afara de aceasta, sintem acum in discutii, intre acele discutii si asupra bugetului.

Noi putem sa gasim aceiasi bani in discutii, lectura a treia, la bugetul pentru anul viitor. Eu consider ca noi putem sa rezolvam aceasta problema. Inseamna ca daca se insista, si numai in felul asta, inseamna ca este incapatinare si inseamna ca este dorinta de confruntare cu cealalta parte a Parlamentului si a populatiei.

 Ori, stimati colegi, acceptati sa scriem, si Partidul Democrat propune ca sa notificam in lectura a doua, in proiectul acesta de lege, in categoriile acestea cavalerii ordinului “Stefan cel Mare” si “Ordinului Republicii” si atunci punem la vot si votam, si sustinem. Daca nu, cerem intrerupere. Sau cerem o examinare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Fractiunea majoritara cere o pauza de 10 minute. Si rog, ne intilnim in biroul 300.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, nu va grabiti sa va ridicati. Eu trebuie sa constat acordarea pauzei cred eu, in primul rind, dupa care o anuntam. La moment, inainte eu voi acorda aceasta pauza de 15 minute. Inainte de asta as dori sa declar, in calitate de presedinte al sedintei, in special pentru colegii care au parasit sala, ca acest proiect este intrat in Parlament la 26 septembrie 2005.

Deja am putea sa inregistram o perioada suficienta de timp, cu conditia unei atitudini serioase, nu in conditiile unui sou doar in sedinta in plen. Dar, o data cu manifestarea unei atitudini serioase si a unei munci serioase, persoanele care au pledat in aceasta sala si au parasit-o, pentru unele principii, aveau tot timpul suficient ca, intre timp, sa initieze nu o initiativa legislativa, ci zece.

Aia este pentru stenograma, in atentia celor care ne privesc si ne asculta si in atentia celor care poate ne asculta in holul acestei cladiri. Anunt o pauza de
15 minute. Sedinta o reluam la ora 13.40.

Multumesc.

P A U Z A

D U PA P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acei dintre dumneavoastra prezenti in aceasta sala. De fapt, este un mesaj adresat si catre acei care au parasit-o. In urma pauzei solicitate, anunt ca astazi sedinta plenului Parlamentului ramine la nivel si la etapa aprobarii proiectului nr.3158 in prima lectura.

 Urmeaza neaparat sa ne conducem de normele regulamentului, de normele de procedura, o anumita distanta si un anumit timp necesar, pentru a munci pentru lectura a doua. Sint norme binecunoscute, pe de o parte.

Pe de alta parte, subiectele se prezinta a fi destul de complexe si, as zice, complicate. Trebuie sa distingem diferite categorii si discutii care au fost purtate in acest sens. Nu cred ca am putea sa ignoram aceste norme. Ma refer la distinctiile de stat de lupta, la distinctiile de stat pentru activitatea in cimpul muncii.

Deci, sint trasaturi si nuante foarte specifice si foarte delicate si toate ele urmeaza sa fie considerate, sa se examineze si sa se tina cont de ele. Sarcina noastra este sa asiguram o solutie corecta din toate punctele de vedere, inclusiv si din punct de vedere juridic.

Pe care motiv este mesajul pentru dumneavoastra. Proiectul nr.3158 a fost aprobat in prima lectura. Si pentru lectura a doua el va fi propus si, respectiv, sint sigur, va fi inclus, cu sustinerea plenului, pentru saptamina viitoare, ziua de joi,
10 noiembrie, la sedinta in plen.

La fel, as dori sa transmit un mesaj pentru colegii care nu sint prezenti in sala. Eu zic ca acei care au parasit sala nu au dat dovada de suficienta virtute, suficienta flexibilitate, suficienta dorinta de a mentine si a dezvolta un spirit constructiv, un spirit de calm, de echilibru in aceasta sala si la nivelul de abordare de catre toate fortele politice, prezente aici in Parlament, a subiectelor de importanta majora. Si eu cred ca, in aceasta situatie, nu noi, cei ramasi in aceasta sala, ci ei, care au parasit, devin responsabili ca nu sint prezenti aici impreuna cu noi pentru a fixa aceasta decizie.

Eu va multumesc.

Sedinta o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, joi, 10 noiembrie, ora 10.00.

Sedinta s-a incheiat la ora 13.50.

Stenograma a fost pregatita spre

publicare in Directia documentare

parlamentara a Aparatului Parlamentului.