version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ IUNIE 2008

Şedinţa din ziua de 5 iunie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1117 cu privire la migraţia de muncă.

4. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1140 pentru modificarea şi completarea Legii nr.939-XIV din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editorială (art.1, 2/1, 5 ş.a.).

5. Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.1603 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice art.3, 5, 12, 16, 21; Legea privind licenţierea unor genuri de activitate art.8).

6. Dezbaterea şi respingerea Moţiunii simple privind politica energetică a Guvernului. Proiectul nr.1017.

7. Întrebări.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 84 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Maria Postoico, Grigore Petrenco, Dumitru Prijmireanu, Larisa Zimin, Serafim Urechean, Vlad Cubreacov, Ion Varta, Nicolai Deatovschi, Valentina Stratan, Oleg Serebrian în delegaţie; Dumitru Braghiş la cerere; Serafima Borgan, Valeri Garev, Afanasi Mandaji, Ghenadie Morcov, Efim Agachi, Igor Klipii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întîi de toate, să începem cu lucruri mai plăcute. Vreau să vă informez că săptămîna premergătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, şi-au sărbătorit ziua de naştere colegii noştri: domnul Mircea Anton şi domnul Vladimir Dragomir. (Aplauze.) Să îi felicităm şi să le dorim cele mai alese urări de bine cu acest frumos prilej.

La fel, la solicitarea conducerii Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, stimaţi colegi, Comisia propune excluderea din ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectului de Lege nr.931, fiindcă se cere o examinare suplimentară a acestui subiect.

Microfonul nr.3. Sau nu? S-a schimbat situaţia?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Comisia propune să excludem astăzi din ordinea de zi proiectele nr.753 şi nr.1488.

 

Domnul  Marian Lupu:

Staţi, staţi, staţi puţin. Nr.753 nu avem asemenea proiect pe ordinea de zi astăzi. Este? Cer scuze. Deci ce propune Comisia? Încă o dată.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nr.753 şi nr.1488. Dar cu proiectul nr.931 iese Guvernul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar nr.1488 pe ziua de mîine?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aşa, încă o dată să ne clarificăm. Staţi, staţi. Vă rog frumos, puţin mai calm.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nr.753 şi pe mîine nr.1488.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nr.753. Da, nr.931?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Guvernul îl retrage.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Guvernul retrage? Deci nr.931, stimaţi colegi, nr.5 pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi, avînd situaţia că Guvernul retrage acest proiect, deci el pleacă de pe ordinea de zi. Evident, am să supun votului. Şi a doua propunere pe care o voi supune votului referitor la proiectele nr.753 si nr.1488.

În continuare microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, domnule Preşedinte,

Eu înţeleg că noi sîntem în ultimele săptămîni de activitate înainte de vacanţă, şi densitatea protestelor în faţa Parlamentului poate să crească, fiindcă lumea vrea să dovedească că toate legile trebuie să fie adoptate pînă la sfîrşitul sesiunii. Eu propun ca, la indicaţia dumneavoastră, reprezentanţii fracţiunilor din Parlament să se întîlnească cu protestatarii ca să nu existe diferite speculaţii. Şi fracţiunile să participe la aceste discuţii, ca să ştim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Foarte bună idee.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Ce doreşte lumea, care sînt problemele, în ce măsură noi putem să ajutăm? Cum trebuie să reacţionăm ca, într-adevăr, să eliminăm aceste tensiuni, să eliminăm speculaţiile. Şi dacă dumneavoastră aveţi posibilitate să asistaţi la întîlnirea aceasta, e bine, dacă nu, cineva dintre preşedinţii de comisii. Dar eu cred că ar fi bine ca să fie prezenţi reprezentanţii tuturor fracţiunilor parlamentare.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu am ieşit la microfon să vă amintesc că astăzi este o zi foarte semnificativă. Sînt două sărbători mari: Ispasul, o zi de sărbătoare religioasă şi vă felicit pe toţi cu această sărbătoare. Şi mai este o sărbătoare, astăzi este Ziua Internaţională a Mediului. Dar omul este creatura lui Dumnezeu. Sînt din acelaşi context şi vreau să vă felicit şi cu această sărbătoare şi poate astăzi devenim oleacă mai blînzi, cît şi pentru  viitor. Felicitări.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă încurajez să urmăm îndemnul colegului nostru, domnul deputat Vladimir Braga.

Microfonul nr.4.

Domnul Anatol Ţăranu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi sîntem un popor, de fapt, foarte talentat. În istoria noastră, în istoria culturii noastre avem foarte mulţi muzicieni de talie mondială, dar doi sînt cu adevărat acei care fac faimă neamului nostru: George Enescu şi Eugen Doga. Anul trecut a fost Anul Doga. Zilele acestea, în Ateneul Român, a avut loc un concert excepţional, pe care noi, moldovenii de la Chişinău, nu ştiu cum, l-am neglijat.

Eu l-am întrebat pe domnul ministru, în cadrul şedinţei Comisiei, cum s-a întîmplat că orchestra noastră a Radioteleviziunii, în frunte cu maestrul Mustea, nu a fost prezentă, deşi se preconiza să fie acolo.  Cu trei zile înainte de concert, participarea orchestrei noastre de la Chişinău a fost amînată. Doga a spus că a fost o posibilitate unică în felul său să ne manifestăm din punct de vedere al culturii, să zicem la Bucureşti.

Domnul ministru mi-a spus că dumnealui habar nu are ce s-a întîmplat. Şi, de fapt, orchestra este în subordinea domnului Todercanu. Dacă nu cunoaşte ministrul, să îl invităm, cel puţin, pe Todercanu să ne explice: cine a dat această indicaţie? Poate pe Tataru, mai ştiu eu. Iată domnul Diacov îmi sugerează ideea. Poate Tataru să vină. Apropo, ar fi un bun ministru de cultură, cel puţin al reflecta perfect starea de lucruri în acest domeniu în ţara noastră.

Domnule Preşedinte,

Vă rog, să punem la vot propunerea mea de a îl invita pe domnul Todercanu, să ne facă o explicaţie. Ne-a făcut de ruşine, stimaţi colegi. Nu e bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Sau Doga e numai  în anul cînd comuniştii anunţă Anul Doga? După aceea, cum s-a terminat anul, gata, Doga mai mult nu există?

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuăm.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Eu sînt de acord cu ceea ce a spus domnul Diacov în legătură cu protestatarii. Şi totuşi vreau să dau citire la două alineate în ceea ce constituie rugămintea lor. Pentru dumneavoastră, domnule Preşedinte. Cred că v-a venit această scrisoare. În ea se  spune aşa:

Stimate domnule Preşedinte, la 29 mai, Parlamentul a examinat şi a adoptat în lectura a doua proiectul de Lege nr. 1405 din 22 aprilie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător. Acest proiect de lege a modificat legea de bază, pentru a permite micilor întreprinzători să activeze în bază de patentă.

Cu părere de rău, în lista activităţilor permise în bază de patentă nu au fost incluşi întreprinzătorii care comercializează carnea proaspătă şi citricele. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, peste 6 mii de persoane în întreaga republică vor rămîne fără loc de muncă, completînd şi aşa numeroase rîndurile şomerilor.

În această situaţie, vă rugăm, în calitatea dumneavoastră de reprezentant al poporului, să interveniţi în apărarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, în special a dreptului la muncă, pentru ca categoriile menţionate de întreprinzători să poată activa în bază de patentă.

Şi acest apel este semnat de un mare grup de întreprinzători. Eu cred că îl aveţi. Dacă nu, pot să vă dau copia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat, stimată colegă.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da. Şi din cîte am înţeles, vine astăzi domnul Gorodenco în problema preţurilor de achiziţie lapte.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5 în continuare.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Fracţiunea parlamentară de patru luni încearcă să introducă în ordinea de zi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008, care prevede modificarea fondului de subvenţionare pentru agricultură cu 300 milioane de lei. Şi, în sfîrşit, acest proiect de lege a fost inclus în ordinea de zi. Şi astăzi aflăm cu stupoare că Comisia pentru economie, buget şi finanţe propune ca acest proiect de lege să fie exclus din ordinea de zi.

Stimaţi colegi,

Avem aici, în sală, doi reprezentanţi ai ţăranilor din raionul Leova: domnul Grosu şi domnul Odagiu, care au venit special la Chişinău ca să asiste la şedinţa plenară, atunci cînd se va examina acest proiect de lege. Eu nu înţeleg ce se întîmplă în ţara aceasta. Noi dorim în continuare ca ţăranii să fie trimişi peste hotare? Noi dorim în continuare ca pămîntul să rămînă pîrloagă în Republica Moldova? Căci 10 12% din tot terenul arabil îl avem astăzi pîrloagă în Republica Moldova. Şi nu dorim să facem acest gest, măcar să examinăm. Eu nu zic de acum să decideţi, fiindcă este clar. Raportul Comisiei este negativ. Avizul este negativ, dar măcar să examinăm în şedinţă plenară, domnule Preşedinte?

Mai mult decît atît că şi dumneavoastră aţi promis că iniţiativele înaintate de către opoziţie vor fi examinate conform Regulamentului Parlamentului. Şi eu nu înţeleg ce se întîmplă. Şi noi cei din Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră cerem insistent  ca acest proiect nr.753 să rămînă în ordinea de zi. Mai mult decît atît că avem pregătit raportul Comisiei. Eu nu văd nici o problemă aici în examinarea acestui proiect de lege astăzi în Parlamentul Republicii Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca autor al Legii nr.763, eu vreau să aduc la cunoştinţă Comisiei şi nr.63, 53. Domnule, nu este important numărul, e importantă atitudinea, aceasta este cel mai important. Eu, domnule Preşedinte, vreau să aduc la cunoştinţă domnului preşedinte al Comisiei că esenţa legii este subvenţionarea lucrărilor agricole de primăvară pentru anul 2008. Şi tergiversarea acestui lucru este foarte negativ asupra agriculturii.

Numai din 2001 pînă în 2007 numărul de angajaţi în agricultură s-a micşorat de la 764 de mii la 435 de mii. Mai mult, aproape 300 de mii de cetăţeni au plecat din sectorul agrar şi majoritatea au plecat peste hotare. Dacă sînt argumente ca dumneavoastră să excludeţi astăzi din ordinea de zi, era normal ca dumneavoastră aici să le aduceţi la cunoştinţă, din ce motiv astăzi a fost exclus din ordinea de zi. Pentru care zi va fi examinată legea dată? Pentru că toţi trebuie să cunoască. Şi ţăranii aşteaptă aceste 300 de mii, 300 de milioane mai mult decît dumneavoastră, care stăm aici, în Parlament, şi ne bucurăm de toate rezultatele în agricultură în ultimii zeci ani de zile, mai ales şapte.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Eu totuşi am rugat să punem la vot ca Legea nr.753 să fie inclusă astăzi în ordinea de zi şi examinată.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Tradiţional, potrivit normelor regulamentare, în mod evident, nici nu trebuie să mă rugaţi să supun votului acest lucru. Oricum se va vota, va fi supus votului din momentul în care avem propunerea de excludere, propunerea de a fi lăsat în ordinea de zi. Aşa că exerciţiul de vot va fi organizat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc foarte frumos, domnule Preşedinte. 

Desigur, e acelaşi subiect. În cadrul şedinţei de ieri a Fracţiunii, noi ne-am bucurat că, în cele din urmă, unele dintre proiectele de legi, iniţiate de Alianţa Moldova Noastră, sînt incluse în ordinea de zi. Ceea ce s-a produs cînd s-a solicitat excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.753, ar trebui să înţelegem cum? Că Fracţiunea majoritară a comuniştilor şi-a schimbat tactica? Include în ordinea de zi proiectele propuse de opoziţie, ca la începutul lucrărilor să le excludă? Cred că este un pas incorect.

Da, şi cei care comentează ceea ce spun eu acuma, vă aduc aminte că ar fi raţional să citim lucrarea lui Ion Creangă despre Moş Ion şi Cuza Vodă. Şi chiar în acele timpuri de cumpănă grea pentru Moldova istorică, opinia ţăranilor era luată în consideraţie. De aceea, să dăm dovadă de respect faţă de acei oameni care au venit aici să asiste, să vadă dacă e adevărat ceea ce declarăm noi din diferite fracţiuni, că grija şi interesele ţăranilor sînt în prim plan. 

Retragerea proiectului nr.753 înseamnă lipsă totală de respect şi faţă de opoziţie, şi faţă de oamenii care au venit în sală. De aceea, domnule Preşedinte, rog respectuos, dumneavoastră aveţi această posibilitate, în calitate de Preşedinte al şedinţei, de a nu supune votului şi rămîne ca această chestiune să fie examinată.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, stimaţi colegi,

Să ne înţelegem în felul următor....

 

Domnul Leonid Bujor:

Atunci, permiteţi-mi ca fiecare din fracţiunile de opoziţie să iasă, să propună excluderea din ordinea de zi a fiecărui subiect şi să ne despărţim astăzi din şedinţă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, vă mulţumesc.

Înainte de a continua aceste discuţii, totuşi să punem punctele pe i. Preşedintele Parlamentului, Preşedintele şedinţei sînt în drept, în momentul în care în sală se simte că... în cadrul dezbaterilor unui proiect sau înainte de aceste dezbateri, să scoată din ordinea de zi un proiect. Preşedintele Parlamentului nu este împuternicit să includă de sine stătător şi nu este împuternicit să nu supună votului, la solicitarea chiar şi a unui deputat, propunerea evocată în sală. Deci am constatat aceste norme regulamentare.

Microfonul nr. 3.

 

 

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Ieri, Guvernul a examinat modificarea Legii bugetului pe anul curent, mîine-poimîine o să primim proiectul modificării şi, concomitent, o să examinăm două proiecte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aşa, deci, Comisia constată că, în timpul cel mai apropiat, vine proiectul rectificării şi propune ca examinarea acestui proiect să fie în pachet cu alte iniţiative. Deci, abordarea de pachet. Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Eu iarăşi vreau să privesc această chestiune puţin mai netradiţional. Nu este nici un secret că seara o să venim acasă şi o să punem televizorul şi la Mesager o să spună că Guvernul are grijă de ţărani. Venim în Parlament dimineaţa, fracţiunile de opoziţie noi avem grijă de ţărani. Fiecare are grijă de ţărani, fiindcă noi sîntem cetăţeni ai acestei ţări şi vrem ca problemele să se rezolve. Şi în Parlament există această competiţie.

De fapt, regulile sînt foarte clare. Există o majoritate care, dacă doreşte, votează, dacă consideră că nu, nu votează. Există opoziţia care formulează din cînd în cînd iniţiative legislative pe diferite teme ca să îmbunătăţească climatul investiţional, situaţia diferitelor categorii ş.a.m.d. Măcar că înţelege foarte bine, că legea cutare nu o să fie adoptată din cauză că majoritatea nu are să o susţină. Şi, în principiu, totul este clar.

A fost introdus la Biroul permanent, este introdus în ordinea de zi. Au venit oamenii. Nu ştiu dacă au venit. I-au adus ca să vadă şi ei cum se discută la noi. E foarte normală chestia aceasta. Era bine să aducem din fiecare raion cîte doi ţărani, ca să povestească ce se întîmplă. Şi să scoată din ordinea de zi. Eu nu înţeleg care este sensul? În 10 minute, cît noi discutăm la aceste microfoane, noi problema aceasta deja o rezolvam. Iese preşedintele Comisiei, trei întrebări şi patru răspunsuri. Se pune la vot şi gata. De a cui nevoie să amînă chestia aceasta? Ca să ne enervăm unul pe altul?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.       

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu am să fiu mai calm, fiindcă totuşi nu înţeleg logica domnului Bondarciuc, preşedinte al Comisiei pentru economie, buget şi finanţe. Avem avizul Guvernului, avem raportul Comisiei. Aceste două proiecte, adică proiectul pe care l-a prezentat Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră nu este legat de ceea ce, de pildă, propune astăzi Guvernul. Şi pînă la urmă noi ştim care va fi rezultatul. Dar este important ca noi să respectăm Regulamentul Parlamentului, domnule Preşedinte. Avem Biroul permanent, avem fracţiuni parlamentare. Se discută la şedinţa Biroului permanent, se acceptă în ordinea de zi şi, pînă la urmă, aici vine preşedintele de Comisie şi spune că nu este de acord. Nu are nici un argument domnul Bondarciuc ca acest proiect de lege să fie exclus astăzi din ordinea de zi, nici un argument absolut. Mai mult decît atît, că noi am fost învinuiţi că nu mergem la şedinţa Comisiei de profil, nu prezentăm proiectul. Am făcut lucrul acesta, am prezentat, este raportul. Adică nu înţeleg ce se întîmplă aici.

Este clar ceea ce a spus domnul Bujor: lipsă de respect faţă de opoziţie. Lipsă de respect nu numai faţă de opoziţie, dar şi faţă de ţărani. Faţă de ţărani în primul rînd, căci vă bateţi joc de ei. Vă bateţi joc. Şi voi sînteţi acei care trimiteţi peste hotare permanent. Aceasta o faceţi, aceasta este esenţa guvernării comuniste de astăzi.

Mulţumesc. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4. 

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am o obiecţie de ordin general şi, de fapt, noi...

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu vă rog mult.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Noi am mai discutat această problemă, această situaţie, care, de fapt, este una care s-a transformat în normă. Eu nu pot să înţeleg pînă unde putem ajunge, cînd preşedinţii Comisiei se expun în continuare în numele comisiei. Practic, la toate şedinţele Parlamentului vine preşedintele, un preşedinte de Comisie şi vorbeşte în numele Comisiei. Acest lucru se vorbeşte şi la excluderea de pe ordinea de zi şi la introducerea pe ordinea de zi şi în momentul în care se vorbeşte de la tribuna centrală, cînd se face raportul asupra unui proiect de lege: Comisia a decis, Comisia... Deci, este o chestiune asupra căreia trebuie să luăm şi atitudine. Este primul moment.

Al doilea moment.

Stimate domnule Preşedinte,

Fiecare înţelege, de fapt, în felul său ce ar trebui să facă guvernarea, ce ar trebui să facă opoziţia. Însă eu cred că pentru toţi trebuie să fie o regulă, căci Parlamentul Republicii Moldova este instituţia, unde sînt reprezentaţi cetăţenii Republicii Moldova. Aici este locul unde urmează a fi discutate problemele importante şi care vizează interesul cetăţeanului.

Noi avem o problemă dincolo de situaţia proiectului de lege. Orice problemă care este cerută de opoziţie să fie discutată în Parlament se trece ori pe seama Guvernului, ori pe seama Comisiei, ori pe seama fracţiunilor ş.a.m.d. Pînă cînd vom continua noi activitatea respectivă? Este, fireşte, o problemă. Spre exemplu, acum este situaţia cu preţurile. Şi aici aş vrea să susţin colegul, fiecare îşi expune punctul său de vedere. De ce Parlamentul nu îşi îndeplineşte rolul care este consfinţit de Constituţie? De ce nu facem audiere în Parlament, să vină Guvernul să ne prezinte un raport clar ce se întîmplă în domeniul respectiv. Care este atitudinea Guvernului faţă de minimalizarea impactului vizavi de creşterea preţurilor la produsele petroliere? Ce facem noi cu compensările pe care trebuie să le acordăm ţăranilor ca să îşi poată strînge roada.

Şi, uitaţi-vă, în acest sens eu vin şi cu o propunere. Totuşi pentru săptămîna viitoare să nu ne împotrivim, să invităm Guvernul să avem o discuţie  amplă asupra situaţiei în situaţia gravă care este deja, preţuri, situaţia în agricultură ş.a.m.d.

Eu vă rog foarte frumos, domnule Preşedinte, poate pentru Biroul permanent să discutaţi această problemă şi pentru săptămîna viitoare să avem aceste audieri ca să ne clarificăm şi noi cu situaţia şi să avem informaţia necesară pentru a comunica cu cetăţenii Republicii Moldova.

Mulţumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau să subliniez, de asemenea, că s-a vorbit de mai multe ori în Parlament despre faptul că sînt proiecte de legi care nu sînt examinate cu anii, adică încălcîndu-se toate termenele şi Regulamentul. Totuşi mi se pare că a rămas mai puţin de un an pînă la sfîrşitul acestei legislaturi. S-a promis de mai multe ori că se va face o revizie a tuturor proiectelor de legi propuse de deputaţi sau de grupuri de deputaţi.

Eu cred că totuşi, pînă la sfîrşitul acestei sesiuni, ar fi bine să examinaţi, ca să nu rămînem cu impresia că unii au dreptul să aibă proiecte de legi care să fie incluse pe ordinea de zi, iar alţii sînt privaţi de acest drept.

Eu vreau să vă mai spun că, de mai multe ori, şi doamna Ostapciuc, şi tovarăşul Voronin tot spun că, păi, opoziţia nu lucrează, nu este constructivă, dar mi se pare că dumneavoastră, majoritatea comunistă, nu aveţi curajul să spuneţi da sau nu anumitor concepte prevăzute în unele proiecte de legi sau anumitor decizii care se impun.

Deci, dacă sînteţi atît de tari pe judeţ, examinaţi-le, introduceţi-le pe ordinea de zi, spuneţi de ce nu le votaţi, de ce nu sînteţi de acord cu ele, ca să înţelegem şi noi şi ca să înţeleagă şi alţii. Să nu induceţi în eroare oamenii, spunînd că opoziţia nu propune. La ce să propună opoziţia dacă le puneţi în sertar?

Mie, colega mea de comisie doamna Ostapciuc, cînd i-am zis că, iată, am mai propus un proiect de lege, mi-a spus foarte bine: el va sta pe polkă. Şi, iată, toate proiectele de legi ale opoziţiei stau pe polkă, ca să nu spunem la murat. Şi atunci ori spuneţi că nu avem acest drept sau ne privaţi, sau le examinaţi şi atunci spuneţi poziţia voastră, dacă aveţi şi voi poziţia voastră şi alţii au poziţia lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Stimaţi colegi,

Atunci cînd Alianţa Moldova Noastră a blocat tribuna Parlamentului, ne-aţi criticat că facem nişte lucruri netradiţionale în Parlament şi nu este bine ce am făcut noi atunci.

Am mers la nişte discuţii şi ni s-a promis că ceea ce o să propunem noi pentru a fi examinat în Parlament o să fie cu o atitudine deosebită faţă de noi. Iată că s-a început acea atitudine deosebită despre care aţi vorbit cu o şedinţă în urmă. 

Acum apare întrebarea: ce mai facem noi ca să sensibilizăm cît de cît Fracţiunea majoritară că sînt nişte lucruri în societate care trebuie urgent discutate, cel puţin discutate, dacă nu o să găsiţi posibilităţi să le hotărîţi. De aceea, dacă dumneavoastră... astăzi deja se vede că este, nu o să fie o posibilitate ca să renunţaţi la ceea ce aţi decis, mă uit după vizajul domnului preşedinte al Comisiei, de aceea propun ca mîine să vină în Parlament ministrul agriculturii şi industriei alimentare cu un raport despre situaţia în agricultură.

Vă mulţumesc. Guvernul.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În ceea ce priveşte proiectul nr.753, desigur, o să decidă soarta Parlamentul. Dar eu am vrut să spun pentru altceva. E greu să participi la şedinţa permanentă a Comisiei şi aici, în Parlament, cînd auzi o asemenea lipsă de stimă absolută faţă de bugetul de stat, (Rumoare în sală.) Ascultaţi, vă rog, eu permanent ascult cînd voi vorbiţi.

La şedinţa Comisiei, noi am discutat această problemă şi iată viziunea. În bugetul de stat sînt bani, absolut neglijarea... toată legislaţia în vigoare legată de crearea bugetului de stat, asigurarea sau îndeplinirea unor modificări asupra bugetului de stat.

Stimaţi colegi,

Cînd voi ieşiţi cu astfel de propuneri, să de gîndim... eu am o părere, o părere a mea că fiecare proiect trebuie să fie examinat în modul stabilit, respins sau adoptat. Aceasta e părerea mea şi sînt absolut convins că nu depinde o să fie mai înainte sau mai tîrziu, totuna soarta acestui proiect o să depindă de posibilităţile lor sau de deciziile care o să fie luate.

Dar imposibil dacă aşa fel de proiecte au caracter, fiecare proiect ce ţine de economie are caracter politic. Începem să politizăm problema, să exploatăm noţiunea, îngrijorarea faţă de soarta ţăranilor şi vorbim aceasta destul de mult în fiecare zi, neştiind absolut situaţia, în afară de politica pe care o facem noi în sală. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

De aceea, cînd vorbim despre aceea că ţăranii în fiecare zi aşteaptă ţăranii şi primesc din buget ceea ce este prevăzut pentru rambursarea a ceea ce cheltuie fac pentru îngrăşăminte, pentru pesticide, pentru tehnică. Ceea ce fac asta-i tot aşa, intră în echipă, în programul de îndeplinire a lucrărilor de primăvară şi nu numai de primăvară, dar toate tehnologiile, care prevede în ... ţării.

De aceea, terminaţi, vă rog, cu problemele legate de abuzurile pe care voi faceţi permanent.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

De aceea, eu propun ca totuşi va fi pus la vot, dar am o părere, poate şi separată, dar toate asemenea proiecte care au interes, caracter politizat, populist, ele trebuie să fie imediat, poate mai înainte decît prevede Regulamentul examinat, scoase din problemă din cauză că noi invers dăm posibilităţi să folosească acest moment mai mult decît politic, decît în realitate.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, eu vreau să mă opresc, în primul rînd, la o situaţie pe care domnul Preşedinte al Parlamentului o cunoaşte foarte bine şi l-am rugat să fie mediator între grupul de deputaţi ai Parlamentului şi Fracţiunea majoritară cu care noi sîntem astăzi într-o situaţie de conflict. Ieri, noi nu am fost hotărîţi definitiv ca să venim astăzi la şedinţa Parlamentului. Dar cînd am văzut ordinea de zi, sincer vă spun, domnule Preşedinte, ne-am bucurat că, într-adevăr, poate că carul cît de cît
s-a pornit.

Ce  a fost aceasta, acesta a fost un moment tactic, ca să ne dezorienteze sau aceasta este, eu ştiu, de acum o poziţie care, practic, este imposibil de schimbat. Şi noi vă rugăm pe dumneavoastră, domnule Preşedinte al Parlamentului, ca mediator, să ne lămurim. Noi acum sîntem nevoiţi să cerem pauză, să vedem ce facem mai departe, lucrăm sau nu lucrăm, fiindcă nu are nici un sens.

Stimaţi colegi,

Timp de 60 de zile, conform Regulamentului Parlamentului, orice propunere, chiar lasă să fie proastă, a unui deputat, ea trebuie... populistă, politică, ea trebuie să fie discutată în ordinea de zi a Parlamentului.

Deci eu cred că aceasta e o batjocură. Nu e vorba de ţărani, dar e vorba de deputaţii în Parlament care au obligaţiuni. Şi cine spune că noi nu cunoaştem situaţia, vreau să vă spun că o cunoaştem foarte bine. Şi ieri am fost toţi în raionul Leova, ne-am întîlnit cu sute de ţărani, de reprezentanţi, oameni care în fiecare zi...

Al doilea moment.

Stimaţi colegi,

Eu vă rog. Pe mine domnul Todoroglo m-a provocat.

Domnule Todoroglo,

Aveţi experienţă foarte mare cînd vorbiţi despre aceea că trebuie să stimăm bugetul. Ce fel de stimă faţă de bugetul statului, cînd, la comanda Preşedintelui ţării Ministerul Finanţelor în loc... 60 de milioane de lei fără Parlament pentru calea ferată GiurgiuleştiCahul.

Ce fel de stimă faţă de Parlament, cînd se anunţă la televiziunea naţională că 65 de milioane de lei din bugetul statului veţi primi. Unde sînt prevăzuţi banii aceştia? În primul rînd, dumneavoastră, conducerea, încălcaţi legea bugetului statului, legea de bază. Ne se fac aşa aceste lucruri. Noi dacă cerem noi, sîntem gata să discutăm cu dumneavoastră, doriţi nu doriţi. Părerea noastră e că banii aceştia sînt în buget.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Ion Guţu:

De aceea, domnule Preşedinte, eu vă rog, dumneavoastră să fiţi mediator. Ce facem mai departe?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5, în continuare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În primul rînd, să nu uit, vă rog să mă înscrieţi pentru o luare de cuvînt privind proiectul nr.1140, numărul 4 din ordinea de zi.

Şi, iată, astăzi am auzit, dacă revenim la subiectul pe care tot îl discutăm aici, cum, care sînt relaţiile opoziţiei cu majoritatea parlamentară. Am auzit astăzi, de la tribuna centrală, s-a raportat că vreo 20 de deputaţi şi săptămîna aceasta se plimbă prin Europa, prin Parlamente, prin Guverne, se duc, nu ştiu ce fac, ce învaţă ei acolo, vin înapoi, nu se mai raportează nici o dată aici, în Parlament, ce s-a făcut acolo, cum lucrează Parlamentul, de pildă, în Ungaria, cînd Guvernul o dată în lună e aici... am în vedere state cu regim parlamentar de guvernare. Cînd şeful statului şi cu Guvernul stau în primele rînduri acolo, nu acolo pe scenă şi Parlamentul... opoziţia îi ia la întrebări.

O dată în lună se fac audieri parlamentare la diferite teme politice. O dată propune opoziţia tema, a doua oară propune majoritatea parlamentară. Lucrează deputaţii, noi ne ducem prin Parlamente la 6, 7 seara ei şed în plen 3 zile în săptămînă. Dar noi aici ce facem?

Şi apropo de ajutorarea ţăranilor, de ceea ce a spus domnul Todoroglo. Cu toată stima, domnule Todoroglo, nu mă bat cu dumneavoastră, căci sînteţi mai bun specialist în agricultură şi aceasta o recunosc. Dar eu v-aş ruga să cum le daţi 5 litri de motorină ţăranilor în an, aşa să vă luaţi şi dumneavoastră cîte 5 litri de motorină şi să vă duceţi de două ori în săptămînă de la un capăt în altul a ţării cu maşinile Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Eu propun să încheiem aici dezbaterile, fiindcă ele continuă pe cerc. Toţi pe care îi văd şi actualmente la microfoane au avut deja cîte una sau cel puţin două intervenţii. Poziţiile sînt clare. Fracţiunile, deputaţii şi-au marcat poziţiile, ele au fost expuse, ele au fost auzite, ele au fost înregistrate, pe care motiv trebuie să ajungem la finalitate cu respectiva supunere la vot a acelor propuneri care au fost înaintate de către colegi. Doar de procedură.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

În legătură cu faptul că nu se ţine cont de solicitarea Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră şi se începe, păi, să ştiu, eu ştiu cum o să voteze dumnealor proiectul. De aceea, sînt sigur că aşa va fi. De, aceea, domnule Preşedinte, atunci cînd am făcut apel la autoritatea dumneavoastră am făcut-o nu întîmplător, fiindcă sînt absolut convins că atunci cînd sînt încălcate toate prevederile Regulamentului orice propunere  venită de la un preşedinte de Comisie sau din partea unei Comisii, contrar prevederilor Regulamentului, nici nu poate fi pusă la vot.

De aceea, în cazul în care nu îşi retrag propunerea reprezentanţii Comisiei conduse de domnul Bondarciuc sau mai bine zis Fracţiunea, fiindcă colegii noştri din Fracţiune nu cunosc despre această decizie, noi solicităm o pauză de 15 minute pentru a decide cum ne comportăm în continuare, avînd în vedere poziţia ostilă a Fracţiunii Comuniste.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Procedural, eu propun să facem în felul următor. Fiindcă trebuie să fie clară poziţia, iar poziţia devine clară conform rezultatelor votului, atunci cînd ea devine clară şi eu zic: după ce facem procedura de vot, la solicitarea Fracţiunii, o să anunţ o pauză de 15 minute pentru a vă determina în continuare referitor la... (Rumoare în sală.)

Stimaţi colegi,

Bine, eu întreb Fracţiunea.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Preşedinte,

Aceasta este decizia Fracţiunii Comuniştilor, tot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Acum lucrurile pe dimensiunile de procedură sînt foarte clare. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Leonid Bujor: (nu vorbeşte la microfon)

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat. Acum, întîi de toate, propunerea, sugestia care a fost evocată de la microfonul nr.4, domnul Diacov, susţinută şi de alţi deputaţi din diferite fracţiuni, eu aş încuraja o asemenea întrevedere cu protestatarii din faţă, reprezentanţii fracţiunilor, de ce nu, Comisia. Şi vreau să vă readuc aminte că, cînd a fost, în iarna acestui an, nu, cînd erau demonstraţii de mii şi mii de oameni, acele două runde de discuţii care au fost purtate aici, în Parlament, cu participarea reprezentanţilor fracţiunilor parlamentare, au avut un efect benefic. Finalmente, astăzi putem constata că a 95-a, 97-a la sută problemă a fost rezolvată şi tensiunea a fost scoasă.

Astăzi avem în faţă circa 60, 70 de protestatarii pe nişte poziţii foarte clare, aşa, mult mai înguste decît au fost. Eu cred că acest dialog oricum trebuie purtat, de ce nu, să se vadă care e poziţia acelor din faţa Parlamentului, să se vadă care este poziţia fracţiunilor parlamentare, un asemenea dialog este încurajat de către conducerea Parlamentului.

Şi, după finalizarea şedinţei plenului Parlamentului, eu o să vă rog să vă organizaţi pentru asemenea întrevederi.

Mai departe. Propunerea înaintată de domnul Anatol Ţăranu privind invitarea domnului Todercan la subiectul evocat de colegul nostru. Cine este pentru a susţine această propunere, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 9.

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

18. 27 de voturi, stimaţi colegi. Această propunere nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

În continuare, propunerea domnului Untilă privind invitarea, pentru ziua de mîine am înţeles, da, a ministrului agriculturii cu un raport amplu referitor la situaţia din agricultură. Cine este pentru, rog să voteze. Da, ei astăzi vor fi la Ora Guvernului.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 10.

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

28 de voturi. Plenul Parlamentului nu a susţinut această propunere.

Propunerea, de fapt, ele se bat cap în cap, propunerea evocată de la microfonul nr.3 privind excluderea din ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectului nr.753 şi, respectiv, a fost propunerea de a-l menţine.

Începem cu prima propunere înaintată. Supun votului. Cine este pentru eliminarea din ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectului nr.753, cu condiţia că acest proiect este examinat în pachet cu rectificarea bugetului pe anul curent care intră, am înţeles, în ziua de mîine sau poimîine, (rumoare în sală) nu, nu, nu, Guvernul a zis că vine cu acest proiect după şedinţa de miercuri a Guvernului. Aceasta înseamnă în cîteva zile.

Deci cine este pentru, rog să voteze. Eu rog să îmi prezentaţi rezultatele pentru a vedea, pentru stenogramă.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 19.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci 21, 28, 38. 47 de voturi. (Rumoare în sală.) Sectorul nr.2, vedeţi, eu vă rog să nu împiedicaţi exerciţiul. Liniştiţi şi calm. Cîte voturi sînt? Sectorul nr.2?
19 voturi. 47 de voturi.

Ţinînd cont că aceste propuneri sînt votate, stimaţi colegi, cu majoritatea celor prezenţi în sală, noi am înregistrat 84 de persoane la început de şedinţă, 47 sînt peste 50 la sută din acei prezenţi, ceea ce mă face să constat că această propunere a fost susţinută de plenul Parlamentului şi proiectele nr.753 si nr.1488 sînt excluse din ordinea de zi, repet, cu condiţia că ele se includ în pachet la examinarea rectificării bugetului. Şi eu presupun că acest lucru îl facem în următoarele două săptămîni. (Rumoare în sală.)

Stimaţii mei colegi,

Eu nu o să umblu acum printre rînduri să număr aceste voturi. Şi vă spun că dacă sînt 17 voturi, în acest caz, eu constat că nu sînt 47, de exemplu, dar sînt 45, ceea ce este peste 50 la sută din 84 prezenţi în sală. Ceea ce nu schimbă situaţia. Bine, partea tehnică, să se ţină cont corect de acest lucru.

Acum, în aceste codiţii, microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Calmaţui:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

În sală s-au înregistrat 84, dar acum în sală sînt 83.

 

Domnul Marian Lupu:

83. Am constatat şi acest lucru.

Bine, 15 minute pauză. Reluăm şedinţa la ora 10 şi 55 de minute.

P  A  U  Z  Ă

*

*          *

D  U  P  Ă      P  A  U  Z  Ă

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile. Reluăm şedinţa plenului Parlamentului.

Microfonul nr. 4.

Stimaţi colegi...

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte,

După această pauză, Alianţa Moldova Noastră vine cu o propunere. În legătură cu aceea că toate propunerile noastre, şi astăzi s-a demonstrat, sînt blocate de către majoritatea parlamentară comunistă, noi propunem ca, în ordin de urgenţă, să aibă loc o şedinţă a Biroului permanent al Parlamentului, o şedinţă extraordinară cu participarea membrilor fracţiunii Alianţei Moldova Noastră, pentru ca noi, acei din Fracţiune, să ne determinăm care este comportamentul nostru mai departe, ca un răspuns la un comportament ostentativ al majorităţii parlamentare.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Stimaţi colegi,

Rog să vă ocupaţi locurile. Ordinea de zi. Vom începe cu proiectul de Lege nr.1117 cu privire la migraţia de muncă. Guvernul. După aceasta, dacă e ceva de procedură, fiindcă trebuie să reacţionăm mai repede.

Domnule viceministru,

Vă rog.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei şi comerţului:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Proiectul de Lege cu privire la migraţia de muncă a fost elaborat, reieşind din necesităţile de reglementare mai eficientă a migraţiei de muncă şi de ajustare a legislaţiei naţionale la standardele internaţionale în legătură cu ratificarea de către ţara noastră a convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.97 cu privire la migraţia în scop de angajare şi nr.181 privind agenţiile private de ocupare a forţei de muncă, precum şi Convenţia europeană cu privire la statutul juridic al lucrătorilor migranţi.

Capitolul 1 stabileşte obiectivul de reglementare, autorităţile responsabile de executare, precum şi sfera de aplicare a proiectului de lege. În scopul conformării la practica internaţională în domeniul gestionării migraţiei de muncă şi la prevederile acordurilor şi convenţiilor în domeniu, ratificate de Republica Moldova, a fost completată lista persoanelor ce nu cad sub incidenţa proiectului menţionat de lege.

Capitolul 2 conţine prevederi ce ţin de imigrarea cetăţenilor străini şi apatrizi în Republica Moldova în scop de a desfăşura o activitate de muncă, modul de legalizare şi regulile de angajare a acestor categorii de persoane. Astfel, proiectul prevede că lucrători imigranţi vor fi documentaţi cu permis de şedere în scop de muncă pe un termen de pînă la un an.

În proiect sînt stipulate etapele de procedură şi toate actele ce urmează a fi prezentate de către cetăţenii străini pentru desfăşurarea activităţii de muncă în ţara noastră. Regulile de documentare sînt prevăzute pentru diferite categorii de persoane, lucrători imigranţi, detaşaţi, sezonieri, frontalieri etc. Sînt prevăzute şi anumite facilităţi pentru cetăţenii străini care deţin funcţia de administrator, conducător al întreprinderii şi care au efectuat investiţii în Republica Moldova.  

În vederea protejării pieţei de muncă naţionale în proiect sînt prevăzute reglementări privind imigrarea la muncă în Republica Moldova a cetăţenilor străini. Şi anume este stabilit că imigrarea la muncă este posibilă în situaţia în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată de resursele umane autohtone. Pentru realizarea acestei sarcini, în proiect este prevăzută obligativitatea înregistrării de către angajator a locurilor de muncă vacante la Agenţia Teritorială pentru Ocuparea Forţei de Muncă cu indicarea exactă a specialităţii solicitate şi a salariului oferit.

Astfel, numai în lipsa forţei de muncă naţionale, angajatorul va putea solicita angajarea forţei de muncă străine. Capitolul 3 reglementează  procesul de imigrare a cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate în scop de angajare provizorie la muncă. Sînt prevăzute trei modalităţi. Prima: de sine stătător, în baza contractului individual de muncă, încheiat cu angajatorul înainte de ieşire din Republica Moldova. A doua: prin intermediul agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă, care dispun de licenţă. Şi a treia: conform prevederilor acordurilor bilaterale.

În acest context, sînt importante normele ce vor permite eficientizarea procesului de coordonare a activităţii agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă prin stabilirea condiţiilor clare de obţinere, suspendare şi retragere a licenţei pentru activitatea de mediere a angajării în străinătate, precum şi specificarea drepturilor şi obligaţiunilor acestor agenţii.

Un pas important în ceea ce priveşte protecţia drepturilor cetăţenilor, care vor dori să muncească în străinătate, a fost includerea în anexă la proiectul de lege a clauzelor minime ce urmează a fi stipulate în contractul individual de muncă. Aceasta se referă la cuantumul şi condiţiile de salarizare, termenele şi modul de plată a salariului, regimul de muncă şi de odihnă, durata concediului, modul de efectuare a cheltuielilor de drum, asigurarea cu locuinţe, asigurarea medicală şi contra accidentelor de muncă, precum şi alte clauze.

Supravegherea şi controlul asupra respectării legislaţiei în domeniul migraţiei de muncă va fi exercitată de minister şi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în cooperare cu alte structuri de specialitate. Adoptarea proiectului de lege va contribui la perfecţionarea cadrului legislativ în acest domeniu şi va asigura reglementarea mai eficientă a  migraţiei de muncă.

În temeiul celor menţionate rog, stimaţi deputaţi, susţinerea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule viceministru.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Deja de cîţiva ani, în rezultatul multiplelor întîlniri cu experţii în domeniul muncii şi migraţiei în Republica Moldova, problemelor cu care se confruntă cetăţenii Republicii Moldova, am conştientizat necesitatea elaborării unui cadru legislativ, care ar reglementa acest fenomen chiar destul de îngrijorător pentru Republica Moldova, deoarece cunoaştem că aproape 800 de mii de cetăţeni sînt plecaţi şi 1/3 din ei sînt plecaţi ilegal şi nu le sînt asigurate aceste contracte de muncă, nu este asigurată securitatea socială şi multe, multe probleme.

Eu apreciez că, în sfîrşit, Republica Moldova se va conforma acestor documente internaţionale şi standarde, dar am şi cîteva întrebări. În viziunea mea, în primul rînd, această lege este aşa cumva greoaie, dacă să mă exprim aşa mai popular. Aş vrea să ştiu cine a participat la elaborarea acestui proiect de lege? Care sînt organizaţiile neguvernamentale care au avizat şi s-au expus asupra acestui proiect de lege? Şi cum intenţionaţi dumneavoastră să realizaţi toate prevederile acestei legi?

Deoarece ne imaginăm foarte bine că astăzi să îi impunem pe acei plecaţi acolo să se conformeze acestei legi, în primul rînd, este foarte dificil. Trebuie să îi găsim, trebuie să îi informatizăm, să îi întoarcem înapoi în ţară, un şir de impedimente cu care se vor confrunta tot cetăţenii noştri. Cred că pentru lectura a doua este mult de muncit ca legea să devină, într-adevăr, lucrativă, clară, prevederile să fie realizabile. Şi, pînă la urmă, legea să poată fi administrată aşa cum se spune în scopul legii. De aceea, vă rog să îmi răspundeţi la aceste două întrebări.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.

Ceea ce ţine de procesul de elaborare. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Economiei şi Comerţului în cooperare cu toate structurile cointeresate, inclusiv sindicatele, patronatele, asociaţiile investitorilor străini. A fost coordonată cu organizaţia internaţională pentru migraţiune.  Avem şi propunerile, şi obiecţiile organizaţiei internaţionale a muncii. Doresc să menţionez că majoritatea propunerilor înaintate au fost luate în consideraţie. Şi, evident, dacă să vorbim, nu este o limită pentru a perfecţiona un act sau altul legislativ.

Deci, dacă vor fi propuneri concrete suplimentare pentru lectura a doua, vom fi gata să le examinăm şi să le introducem. Ceea ce ţine de al doilea aspect. Doresc să menţionez că, la momentul actual, s-au întreprins mai multe măsuri în direcţia ce ţine de problema migraţiei şi a azilului. În primul rînd, a fost aprobat un program naţional de acţiuni în domeniul migraţiei şi azilului cu acţiuni concrete şi responsabilii concreţi.

A fost creată o Comisie naţională în frunte cu viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu participarea tuturor factorilor de decizie din toate ministerele şi structurile interesate. Un  alt aspect foarte important a fost negociat şi astăzi urmează la Bruxelles să fie semnată Declaraţia parteneriatului de mobilitate dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care include mai multe aspecte ce ţine de informatizare, ce ţine de migraţia circulară, ce ţine de reîntoarcerea voluntară, de acele acţiuni care vor fi realizate ulterior privind reabilitarea şi socială şi profesională, şi angajarea în cîmpul muncii a cetăţenilor Republicii Moldova.

 

Doamna Valentina Buliga:

Vă mulţumesc.

Dumneavoastră aţi menţionat că Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă se va ocupa... Din lege nu prea este clar, spuneţi Agenţia Naţională. Va mai fi creată o structură sau...

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, deci...

 

Doamna Valentina Buliga:

E numită doar Agenţia Naţională, dar pentru ocuparea forţei de muncă nu este în cuprinsul legii.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ţinînd cont de faptul că Agenţia Naţională este organul principal de specialitate, care se ocupă cu plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în Republica Moldova...

Domnul  Marian Lupu:

...Şi este vorba de aceeaşi instituţie.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

...Şi este vorba de aceeaşi instituţie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta-i întrebarea, da?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, dar Agenţia Naţională astăzi se numeşte altfel. Trebuie să modificaţi Legea Guvernului, da.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

La articolul 4, doamnă Preşedinte, alineatul (6) este indicat integral Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În continuare Agenţia Naţională,  ca să nu repetăm cuvintele respective.   

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, bine, mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.          

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

De fapt, legea vine, este o lege care ar veni să facă regulă şi în acest domeniu, este o lege, mi se pare, importantă, dar am cîteva întrebări, chiar mai multe. Bine, le lăsăm cred că pentru lectura a doua. Ceea ce consider mai principial. Noţiunile principale la articolul 1. Deci majoritatea acestor noţiuni se regăsesc în Legea cu privire la migraţie. Mi se pare că chiar şi conform Legii privind actele legislative, noţiunile care se găsesc într-o lege ele nu se mai reproduc. Eu aş veni cu o propunere ca acele care se găsesc în Legea cu privire la migraţie să fie excluse şi să se facă referinţă la legea în vigoare. Să nu fie reproduse dintr-o lege în alta. Care este părerea dumneavoastră?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Proiectul de Lege cu privire la migraţia de muncă urmează să substituie, în principal, Legea migraţiei, care a fost adoptată în anii 1990. Deci vor rămînea în vigoare doar cîteva din articole, pînă cînd va fi adoptată Legea cu privire la statutul străinului. Dar noţiunile de bază vor fi aici. Pur şi simplu, acea lege care a fost adoptată şi este la momentul actual intrată în vigoare, ea nu soluţionează toate aspectele ce ţin de emigrare şi imigrare.

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Şi a doua întrebare referitoare la articolul 6, care prevede că conducătorul instituţiei depune la Ministerul Afacerilor Interne două exemplare ale actelor ş.a.m.d., pe de o parte. Şi mai departe tot proiectul de lege prevede că Agenţia Naţională examinează cererea. Mi se pare că dacă Agenţia Naţională examinează cererea şi actele ar fi normal să fie depuse la Agenţia Naţională la Ministerul de Interne. Şi chiar mecanismul cînd ele se depun la Agenţia Naţională, pe urmă de la Agenţia Naţională pleacă la Ministerul de Interne, pe urmă de la Ministerul de Interne la Ministerul Dezvoltării Informaţionale. Mi se pare o tehnologie foarte complicată.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc pentru această întrebare.

Scopul propus în acest articol a fost de a crea un ghişeu unic, ca angajatorul să nu se ducă la Ministerul Economiei şi Comerţului, la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă să depună un set de documente, să se ducă la Ministerul Afacerilor Interne să depună un alt exemplar al setului de documente. Dar ambele exemplare sînt depuse la interne. Noi luăm un set, examinăm paralel ceea ce ţine de ocuparea forţei de muncă. Internele, pe linia sa, controlează persoana respectivă. Şi, ulterior, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă dă avizul favorabil privind accesul la muncă. Deci noi prin această metodă dorim să excludem  ca angajatorul să aibă, adică să viziteze mai multe structuri statale.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu am înţeles. Ideea ar fi fost puţin alta. Dacă cererea primară o examinează Agenţia, cererea se fie depusă la Agenţie, ca apoi ele oricum pleacă la minister, toate documentele pleacă la Ministerul de Interne. Pe urmă de la Ministerul de Interne la Ministerul Dezvoltării Informaţionale.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Este vorba ca această cerere se examinează în decurs de o lună. Deci, dacă întîi Agenţia va examina în decurs de o lună această cerere, ulterior transmitem documentele la Ministerul de Interne şi acest organ mai examinează o lună de zile. Înseamnă că vor fi în total două. Noi, prin această modalitate, cînd se prezintă două seturi de documente, vrem să excludem pierderea de timp.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Daţi pentru lectura a doua să ne mai gîndim la aceasta. Înţeleg că nu este clar definitiv.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Pentru lectura a doua noi sîntem gata să mai examinăm.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aici e foarte important, într-adevăr, să se asigure mecanismele pentru funcţionarea aşa-zisului ghişeu unic.

Microfonul nr. 4, vă rog.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule viceministru,

Nu este vorba numai de articolul 6. De fapt, pe tot parcursul legii, în aceeaşi condiţie se află Agenţia Naţională şi Ministerul  Afacerilor Interne. Şi eu susţin ideea colegului, este foarte important pentru lectura a doua să vedem o formulă exactă, ca să nu avem responsabili de una şi aceeaşi acţiune două instituţii specializate. Mai departe. Eu aş avea nişte întrebări, domnule viceministru, la articolul 16, spre exemplu.

Articolul 16, litera c): să înregistreze contractul individual de muncă la Casa Naţională de Asigurări Sociale şi să achite contribuţiile de asigurări sociale. Eu înţeleg ideea. Cum ar putea fi realizată această normă? Şi, de fapt, nu este normă. Dacă ne uităm la început, este vorba despre o idee: În cazul în care cetăţeanul Republicii Moldova se angajează provizoriu la muncă în străinătate în mod de sine stătător, el este necesar în scopul asigurării.

Din punctul mei de vedere, chestia cu este necesar ş.a.m.d.? În lege noi trebuie să avem norme clare, drepturi şi obligaţiuni. Iar în momentul în care fixăm în lege norma, atunci ea trebuie să fie şi una posibil de fi îndeplinită. În caz contrar, avem declaraţii în lege. În concluzie: cum vedeţi dumneavoastră implementarea acestei prevederi a literei c)?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

În principiu, articolul 16  stipulează condiţiile de angajare provizorie în baza unui contract individual de muncă, dar face lucrul acesta însuşi cetăţeanul de sine stătător. Deci el, în primul rînd, trebuie să obţină acest contract individual de muncă cu angajatorul străin, ca el să aibă o protecţie socială. Şi la noi în ţară acest contract trebuie să îl înregistreze la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, concomitent şi la Casa Naţională de Asigurări Sociale. Şi, conform legislaţiei în vigoare, să plătească contribuţia anuală de asigurări sociale, ca în perioada unui an să fie asigurată din punct de vedere al asigurărilor sociale. Acesta a fost scopul. Dar pentru lectura a doua noi putem să  mai examinăm suplimentar.

 

 

 

Domnul Vladimir Filat: 

Eu spuneam, noi putem să punem scopuri, noi putem să punem norme care să fie respectate ulterior. Mai departe, articolul 17, litera d): a coordonat cu Agenţia Naţională contractul de colaborare ş.a.m.d.

Stimate domnule viceministru,

Am invocat o menţiune făcută vizavi de coordonări. Eu aş ruga, pentru lectura a doua, tot ce ţine de coordonări ş.a.m.d. ulterior să fie excluse. Fiindcă noi am mai adoptat legi prin care am dorit debirocratizarea sistemului de aprobări şi...

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, mulţumesc.

Dar pot să răspund, domnule Preşedinte.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Ori elaboraţi un contract tip? Să fie clar pentru toată lumea.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

În acest scop, a şi fost pus ca în anexă la proiectul de lege, deci, clauzele principale care urmează să fie stipulate într-un contract individual de muncă încheiat cu salariatul.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Aşa şi scrieţi în lege.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Absolut. Deci ea, pur şi simplu, Agenţia va coordona doar ce a introdus totuşi angajatorul în acest contract individual de muncă. Trebuie să fie numaidecît stipulate: condiţiile de salarizare, perioada de plată, concediu, odihnă, asigurări, absolut ce este necesar.

 

Domnul Vladimir Filat: 

De acord, da. Dar să nu fie necesară coordonarea ulterioară pentru fiecare caz în parte.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, nu, absolut.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Şi mai departe, stimate domnule viceministru, articolul 18, articolul 19. Prevederile incluse aici vin în contradicţie cu Legea nr.235. Spre exemplu, licenţa pentru activitatea legată de deplasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor Moldovei în străinătate se suspendă de către Camera de Licenţiere. Noi am stabilit exact care este procedura. Mai departe, licenţa pentru activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor republicii în străinătate se retrage de către Camera de Licenţiere.

Este vorba de articolul 19 alineatul (1). Mai departe. Titularul licenţei retrase are dreptul să solicite eliberarea unei noi licenţe pentru activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate după expirarea termenului de trei ani. Legea nr.451 privind licenţierea prevede şase luni. Deci sînt un şir de norme pe care le-aţi inclus în proiectul de lege, care contravin cu o anumită poziţie pe care am avut-o solidară aici: să creăm aici un mecanism debirocratizat şi dereglamentat. Pentru lectura a doua este necesar ca să trecem prin prisma legilor adoptate anterior şi să avem o lege funcţională.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, pentru lectura a doua neapărat trebuie să fie asigurată această corelaţie, fiindcă, în mod normal, suspendarea licenţei...

 

Domnul Vladimir Filat: 

Retragerea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este prevăzut, suspendarea se face de către autoritate, retragerea se face prin judecată.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Sînt de acord, dar suspendarea în anumite condiţii, domnule Preşedinte. Şi trebuie de stabilit condiţiile exact cum sînt.

 

Domnul  Marian Lupu:

Păi, ele sînt fixate în legea respectivă.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Nr. 235.   

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar iată faptul că mai departe retragerea e scris că se face de autoritate, aceasta deja contravine legii respective. Fiindcă retragerea...

 

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule Preşedinte,

Dacă nu fixăm şi în cazul suspendării, noi ştim foarte bine, ultima normă este cea aplicabilă. Şi atunci tot ce este scris în Legea nr.235 este scris în legea respectivă: aplicabilă va fi norma şi de aceea este...

 

Domnul  Marian Lupu:

Este corect, trebuie să facă referinţă la mecanismele respective.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Exact în lege.

Domnul  Marian Lupu:

Să fie asigurarea şi ajustarea.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Da, vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Articolul 4 alineatul (3): Cetăţenii străini şi apatrizi sosiţi la muncă în baza contractelor individuale de muncă pot fi angajaţi numai la un singur angajator şi pot ocupa inclusiv locurile de muncă vacante, înregistrate de către angajatorul respectiv la Agenţia Teritorială de Ocupare a Forţei de Muncă.

Întrebarea mea este următoarea. În anul 2007, în Republica Moldova au sosit imigranţi 2070 de persoane, dintre care 1000 au sosit ca imigranţi la muncă.

Şi aş vrea să înţeleg aplicarea acestui articol 4 alineatul (3). Dumneavoastră aveţi vreo analiză că acei 1000 de imigranţi care ... în Republica Moldova la muncă au fost angajaţi la locuri de muncă vacante înregistrate de către angajatori, respectiv la Agenţia Teritorială aşa cum, de pildă, prevede acest articol
alineatul (3).

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.

Deci avem toată informaţia privitor la acele 1134 de permise de muncă eliberate cetăţenilor străini pe parcursul anului 2007. Şi, evident, aceste permise au fost eliberare doar cu respectarea normelor în vigoare. Angajatorul trebuie să declare locul de muncă vacant, după ce acest loc de muncă vacant nu poate fi ocupat de către forţe de muncă autohtone deci ... i se dă permisiune de a invita.

Este absolut toată informaţia cine a fost angajat, pe care specialităţi, deci în care domeniu şi din care ţări.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Puteţi să îmi prezentaţi această informaţie pentru ca să...

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Absolut.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindcă noi avem aceste date statistice, aici scrie o mie şi două persoane s-au angajat în 2007, dumneavoastră spuneţi 1134, adică altă cifră. Şi am vrea să vedem dacă, de pildă, se aplică acest articol, se va aplica, adică, el.

La articolul 16 alineatul... litera d), să prezinte la Agenţia Naţională dovada emisă de organul competent de protecţie a copiilor din raionul, sectorul de domiciliu al părinţilor din care să rezulte luarea la evidenţă a copiilor minori care rămîn în ţară.

Domnule ministru,

Eu vreau să vă întreb cum va fi aplicată această normă? Fiindcă noi astăzi ştim că copiii rămîn acasă fără supraveghere, nu mai înregistrează nimeni această plecare la organul competent, aşa cum dumneavoastră doriţi să fie la articolul 16 litera d).

Practic, cum va fi aplicată această normă? Fiindcă e uşor să scriem în lege, cum va fi  aplicată ea. Deoarece cetăţenii pleacă la muncă în baza contractului individual, adică aşa-numit modul de angajare provizorie la muncă în străinătate şi el poate să plece printr-un contract individual.

Cum va fi aplicat articolul 16 litera d)?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Lucrul acesta noi dorim să îl asigurăm atît de cetăţeanul care de sine stătător găseşte un contract individual de muncă, ca el ulterior să aibă asigurarea şi socială, şi medicală, medicală, de fapt, în ţara de destinaţie, asigurarea socială aici la noi, în Republica Moldova, deci alte garanţii. Înseamnă că el trebuie să prezinte o dovadă prin faptul că copiii nu au rămas în stradă, pur şi simplu.

Deci lucrul acesta urmează să îl facă şi agenţiile, adică şi cetăţenii care vor fi încadraţi în cîmpul muncii în străinătate cu scop de muncă de către agenţiile private de ocupare a forţei de muncă.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Articolul 15 prevede că el, cetăţeanul, poate încheia acord individual de muncă fără ca să participe agenţiile de angajare în cîmpul muncii, e scris foarte clar la articolul 15, aici, la dumneavoastră. Şi, în acest caz, cetăţeanul care are un contract de muncă individual pleacă şi cum noi, să spunem aşa, îl oprim sau cum el va îndeplini articolul 16 litera d).

Noi vedem ce se întîmplă în Republica Moldova acum. Mergeţi în fiecare sat şi o să vedeţi: copii fără ambii părinţi, copii pe seama buneilor, copii pe seama vecinilor. Aceasta este situaţia reală.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Am înţeles, dar, stimate domnule preşedinte al Comisiei, deci este articolul 22 drepturile şi obligaţiunile lucrătorului emigrant. În acest articol, la alineatul (2) litera d) este prevăzut că el este obligat, adică alineatul (3), în condiţiile prezentei legi lucrătorul emigrant este obligat să prezinte la Agenţia Naţională copia de pe documentul ce e confirmare privind luarea la evidenţă a minorilor ce rămîn în ţară.

Deci noi am prevăzut expres aceste lucruri în lege ca o obligaţiune a lucrătorului emigrant. Dacă el emigrează în scop de muncă în străinătate, el are careva şi obligaţiuni, şi drepturi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este normal ceea ce aţi scris, dar eu pun la îndoială că acest articol 16 litera d) va fi aplicat şi dumneavoastră veţi putea să controlaţi. Acel care, de pildă, are contract de muncă, da, poate să plece şi fără contract de muncă, ce facem cu acei care, de pildă, pleacă fără contract de muncă? Chiar în ţările unde ei pot să plece astăzi, sînt fără contract individual de muncă. Ce facem cu ei? Fiindcă aici tot ce e scris în această lege este pe acei care-s legal, au contract individual.

 

Domnul Marian Lupu:

...nici nu poate să reglementeze sectorul tenebru.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acesta nu e sectorul tenebru, domnule Preşedinte. Noi trebuie să creăm nişte condiţii ca acei care pleacă să poată pleca oficial din ţară.

 

Domnul Marian Lupu:

Faceţi propunere pentru lectura a doua să fortificăm acest momente. De acord.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi vom face aceste propuneri, dar eu cred că ceea ce este acum stipulat în lege nu va fi aplicabil.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuăm, microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Ţulea:

Mult stimate domnule viceministru,

Aţi vorbit despre condiţii foarte clare şi pentru firmele care prestează servicii de mediere în cîmpul muncii. Şi la articolul 19 litera b) prevedeţi modalităţi cum se retrage licenţa. Şi litera b) stipulează că titularul de licenţă care prestează servicii de selectare şi plasare a forţei de muncă în străinătate, dacă are indicat în licenţă un anumit angajator cu care are contract de colaborare şi lucrează eventual cu un alt angajator, atunci el poate pierde această licenţă.

Dacă acest intermediar, între timp, după obţinerea licenţei, încheie un alt contract de colaborare, ca să înţelegem, este necesar să aplici pentru o nouă licenţă în care să fie indicat şi acest angajator sau este şi neclaritate în lege care trebuie să fie soluţionată pentru lectura a doua.

 

 

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, pentru a asigura protecţia salariatului în licenţă, este indicat cu cine s-a încheiat contractul. Dacă angajatorul va avea un nou contract, înseamnă că lucrul acesta trebuie să fie comunicat şi să fie înregistrat acest lucru pentru a ţine evidenţa.

 

Domnul Oleg Ţulea:

Bine, dar procedura, pentru că dacă am putea să gîndim cazul că în fiecare lună acest intermediar poate să încheie noi contracte de colaborare, aceasta înseamnă că în fiecare lună, recent, trebuie să aplice pentru o nouă licenţă la camerele de licenţiere în care să fie indicat acest nou contract de angajare în cîmpul muncii. Cred că este şi neclaritate pentru lectura a doua...

 

Domnul Marian Lupu:

Întrebarea este: pentru fiecare contract se cere cîte o licenţă sau licenţa este generală şi omul, conform acestei licenţe, semnează măcar şi 100 de contracte. Care e situaţia, domnule ministru?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci în licenţă trebuie să fie indicat contractul: cu cine, cu ţara, cu angajatorul care poate presta.

 

Domnul Marian Lupu:

Adică aceasta înseamnă o licenţă pentru fiecare contract.

 

Domnul Oleg Ţulea:

Aceasta însemnînd o licenţă pentru fiecare contract.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar aceasta nu vă pare că...

 

Domnul Oleg Ţulea:

Şi dumneavoastră puneţi pe umerii firmelor de mediere o povară enormă pînă în situaţia ca de cîte ori este nevoie de semnat la Camera de Licenţiere pentru a obţine o nouă licenţă.

 

Domnul Marian Lupu:

E o problemă.

Domnule ministru,

Este o problemă. E o problemă, fiindcă nu există un alt domeniu pentru fiecare contract să fie cîte o licenţă. Deci mecanismul trebuie schimbat şi gîndit, fiindcă noi introducem, da, eu înţeleg şi măsurile de securitate pentru oamenii respectivi, fiindcă e vorba nu de marfă, este vorba de oameni. Dar, pe de altă parte, şi mecanismul care se propune, un contract, o licenţă, este peste măsură de birocratizat.

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Cred că tot ar fi bine la articolul 14 alineatul (2) să avem o poziţie, se poate şi în lectura a doua, se poate şi acum, lucrătorii imigranţi nu au dreptul să deţină funcţii de conducere. Dar să înţelegem că ei au dreptul să fondeze asemenea societăţi.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, aici am avut în vedere că acest lucrător imigrant nu are dreptul să deţină o funcţie de conducere în cadrul unor structuri care activează în domeniul plasării în cîmpul muncii a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar au voie să fondeze astfel de structuri?

 

Domnul Marian Lupu:

Păi, de fapt, a ocupa un post de conducere nu înseamnă neapărat că fii fondator.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar eu întreb: au voie să fondeze?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Fondator poate fi sau nu?

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu cred că nu. Şi că dumneavoastră prin aceasta aţi vrut ca să nu aibă nici posturi de conducere şi să nu fondeze sau cum?

 

Domnul Marian Lupu:

Postul de conducere este post executiv, domnule ministru.

 

Domnul Valeriu Guma:

Normal, da.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Postul de conducere.

 

Domnul Marian Lupu:

Colegul nostru întreabă: în calitate de fondator, în calitate de proprietar poate fi sau nu?

 

 

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci în calitate de proprietar nu trebuie să se ocupe cu această problemă ca să plaseze cetăţenii Republicii Moldova peste hotare. Dar în calitate de fondator dumnealui poate să aducă investiţii în Republica Moldova.

 

Domnul Valeriu Guma:

Are voie, da?

 

Domnul Marian Lupu:

Deci de aici derivă că are voie să fie fondator.

 

Domnul Valeriu Guma:

Normal, dar atunci care ar fi logica de ce nu i se permit atunci şi funcţii de conducere, dacă el este acţionar şi el prin Executiv duce politica în compania respectivă, atunci dacă dumneavoastră vreţi să influenţeze un străin aceste agenţii atunci nu are dreptul nici să fondeze.

 

Domnul Marian Lupu:

Logic. Stenograma a înregistrat acest lucru, să fie discutat detaliat pentru lectura a doua. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege cu privire la migraţia de muncă, elaborat şi aprobat de către Guvern prin Hotărîrea nr.323 din 18 martie 2008, prezentat de către Ministerul Economiei şi Comerţului, are ca scop stabilirea unui cadru juridic nou de reglementare a migraţiei de muncă, ca rezultat al reorganizării unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice şi a evoluţiei evenimentelor şi relaţiilor din domeniul migraţiei.

Proiectul de Lege cu privire la migraţia de muncă conţine 26 de articole expuse în 5 capitole şi o sinteză. Comisia pentru drepturile omului a examinat avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului  Parlamentului şi a constatat că acestea s-au pronunţat pentru susţinerea proiectului de lege menţionat. Propunerile de îmbunătăţire ale proiectului vor fi examinate în cea de a doua lectură.

Vreau să menţionez aici propunerile judicioase venite din partea Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, precum şi cele din partea Direcţiei juridice a Parlamentului, Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie de asemenea. Au fost expuse astăzi şi o serie întreagă de opinii. Va fi examinată şi stenograma de astăzi în cadrul celei de a doua lecturi.

Comisia, ţinînd cont de aceste propuneri, propune ca proiectul să fie aprobat în primă lectură.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al comisiei.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Două întrebări scurte, domnule  Secăreanu. La articolul 7 alineatul (9) litera i), ca şi obligaţiune pentru a acorda dreptul la muncă, este o normă mi se pare mie un pic bizară prezentă în lege, prin care solicitantul este obligat să prezinte certificatul medical de formă stabilită şi certificatul medical ce confirmă lipsa maladiei HIV/SIDA.

Este ca şi abordare, nu vă supăraţi, un pic deplasată această normă şi aş ruga pentru lectura a doua să fie exclusă.

Iar acum articolul 23 Restricţii privind emigrarea la muncă, litera a): în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti, sînt traşi la răspundere penală sau se află sub urmărire penală. Aici, eu aş vrea să medităm foarte serios şi să înţelegem că aflarea unui cetăţean sub urmărire penală în nici un caz nu presupune limitarea drepturilor, iar dreptul la muncă este un drept fundamental al omului, consfinţit şi de Constituţia Republicii Moldova.

Şi litera b): în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti, au obligaţii patrimoniale faţă de stat, faţă de unele persoane fizice şi/sau juridice. Păi, aşa e, staţi un pic, aceasta ce înseamnă? Aceasta înseamnă că momentul în care ai obligaţii faţă de o persoană fizică nu ai dreptul să munceşti?

 

Domnul Marian Lupu:

Staţi, staţi, voi deja aţi pornit discuţia în sală, dragii mei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Păi atunci aşa rezultă. Atunci eu am o propunere. Dacă este să vorbim prin prisma replicilor care vin din partea dreaptă, să fixăm aşa cum este scris în lege: în momentul în care este decizia instanţei de judecată cu restricţia de a părăsi ţara. Şi atunci este foarte clar, pentru că nu orice obligaţiune faţă de o persoană fizică, faţă de o persoană juridică aduce la asemenea interdicţii. Şi eu vă spun, în acest caz, este vorba de un drept fundamental al cetăţeanului, dreptul la muncă.

În acest sens, stimate domnule preşedinte al Comisiei, articolul 23 aş ruga să fie supus unei examinări mai atente în lectura a doua, cele expuse sînt fixate în stenogramă. Vom veni şi cu amendament în scris ca să avem reglementare clară, să nu contravină cu prevederile legale.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat, lectura a doua.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

De acord. Eu cred că avem de lucru pentru lectura a doua şi vom...

Domnul Vladimir Filat:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Vom face tot posibilul ca să eliminăm toate stările care creează situaţii de încălcare a drepturilor cetăţeneşti.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări nu sînt.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1117. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1117 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.1140 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la activitatea editorială.

Guvernul.

 

Domnul Artur Cozma ministrul culturii şi turismului:

Mulţumesc mult.

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

În ultimii ani, au fost abordate un şir de probleme ce ţin de procesul de editare, achiziţii şi difuzare a cărţilor, inclusiv modalitatea elaborării listelor lucrărilor propuse spre editare din contul mijloacelor de stat, necesitatea unor prevederi ale legislaţiei, menite să excludă apariţia literaturii cu caracter rasist, terorist etc., aspecte privind completarea fondurilor bibliotecilor şi difuzarea cărţii pe întreg teritoriul ţării, actualizarea unor termeni de specialitate şi altele.

În acest sens, a apărut necesitatea indicării sferei de reglementare a legii. Respectiv, a fost inclusă prevederea vizată la articolul 2/1. Alineatul (3) al articolului 5 din lege limitează drepturile organizaţiilor şi cetăţenilor străini, oferind posibilitatea de a fi doar cofondatori şi de a deţine cel mult 49 la sută din capitalul statutar. De aceea, s-a propus excluderea acestuia din lege.

Totodată, în rezultatul avizelor Ministerului Economiei şi Comerţului şi Ministerului Justiţiei, în scopul înţelegerii corecte a esenţei modificării, se propune expunerea alineatului în altă redacţie şi anume: organizaţiile şi cetăţenii altor state beneficiază de dreptul la activitatea editorială în condiţiile legii.

În scopul evitării apariţiei literaturii cu caracter interzis de Constituţie, articolul 32 alineatul (3), în articolul 14 a fost inclus un nou alineat (6). Una din prevederile de bază ale legii este susţinerea din bugetul de stat a editării cărţii şi repartizarea acestuia în bibliotecile publice şi şcolare.

În conformitate cu Regulamentul cu privire la utilizarea mijloacelor financiare prevăzute în bugetul de stat pentru susţinerea editării cărţii naţionale, mijloacele alocate pentru susţinerea editării cărţii naţionale sînt gestionate de Ministerul Culturii şi Turismului. Iar, în conformitate cu Legea cu privire la activitatea editorială, lista cărţilor se elaborează de către edituri, se coordonează cu Academia de Ştiinţe, ministerele de resort şi se aprobă de către Comisia parlamentară pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret şi mijloace de informare în masă. În acest sens, se propune ca lista menţionată să fie elaborată de minister articolul 22 alineatul (4).

Un alt subiect care, în momentul de faţă are reflectare în legislaţie, este achiziţia de carte pentru completarea fondurilor bibliotecilor. În cazul în care la editurile private apare un titlu de carte de o importanţă masivă culturală, ştiinţifică, socială sau istorică, majoră pentru ţară, ministerul nu are posibilitatea la moment prevăzută de legislaţia în vigoare pentru a achiziţiona şi a-l distribui în biblioteci. Acesta este motivul completării alineatului (1) al articolului 22.

Unul din subiectele propuse reiese din necesitatea includerii în lege a prevederilor care ar permite promovarea prin intermediul cărţilor a identităţii naţionale atît în ţară, cît şi peste hotare, precum şi susţinerea diasporei moldoveneşti din diferite ţări.

Din acest considerent a fost inclusă completarea alineatului (5) al articolului 22 cu cuvintele: pînă la 5 la sută din cărţile editate pot fi utilizate în cadrul diferitelor acţiuni protocolare şi evenimente culturale de importanţă majoră atît în ţară, cît şi peste hotare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Întrebări?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Totuşi foarte bine că a fost citită nota informativă prezentată deputaţilor pentru legea menţionată. Dar eu aş vrea să mă opresc la aspectele privind completarea fondurilor bibliotecilor. Care este astăzi situaţia în ţară şi, nu, noi nu o dată am abordat această problemă şi nu o dată am adus la cunoştinţa ministerului că, într-adevăr, în jurul la 70% din toate cărţile care sînt astăzi în bibliotecile ţării sînt în grafie chirilică, nemaivorbind că avem şi o parte de cărţi care se află într-o stare extraordinară, de care nu se poate de apropiat, au cîte 30 de ani ş.a.m.d.

Care este situaţia în bibliotecile ţării astăzi şi cam cîţi bani ar fi necesari ca noi să ameliorăm această situaţie?

 

Domnul Artur Cozma:

Da, eu vă mulţumesc pentru răspuns.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru întrebare.

 

Domnul Artur Cozma:

Pentru întrebare. Eu nu îmi dau seama dacă se referă întrebarea dumneavoastră la subiectul de discuţie pus astăzi, anume la modificarea acestei legi, dar pot să comentez.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Dumneavoastră aţi atras atenţie singur la aspectele de completare a fondurilor. Eu de aceea şi v-am întrebat.

 

Domnul Artur Cozma:

În primul rînd, eu m-aş referi la comanda de stat pentru editarea cărţii naţionale, care, în ultimii, ani s-a majorat şi constituie în prezent circa 1 milion de lei. Deci toate cărţile, toate titlurile editate din comanda de stat sînt distribuite ulterior în bibliotecile publice şi şcolare din Republica Moldova.

În al doilea rînd, la iniţiativa Preşedintelui ţării Vladimir Voronin, în 2006 a fost lansată editarea unei serii de autori autohtoni moldoveni în sumă de 40 de titluri şi de valoare generală de 5 milioane de lei. Respectiv, deja anul trecut au fost transmise în bibliotecile publice primele 18 titluri, fiecare fiind publicat în circa
4 mii de exemplare. Adică, în fiecare bibliotecă publică şi şcolară, concomitent, a fost transmis cîte un exemplar.

Referitor la situaţia din bibliotecile publice din ţară şi la coraportul literaturii în grafie latină şi chirilică, în linii mari, dumneavoastră aveţi dreptate. Dar, totodată, noi lucrăm cu toate autorităţile publice locale, în primul rînd, pentru a-i convinge, şi deja acest scop ne-a reuşit în circa zece raioane ale ţării, de a purcede la achiziţionarea centralizată a cărţii.

Aceasta ar însemna că, la nivel de raion, se colectează toate sursele destinate, prin bugetele locale pentru procurarea de carte şi, la nivel de raion, se produce această achiziţie de carte, deoarece în restul raioanelor, circa 2/3 din raioane, achiziţia respectivă se face de fiecare autoritate publică locală separat. Şi cîteodată din norma prevăzută de circa 6 lei pentru achiziţia de carte se distribuie undeva în jur de 12 lei şi aceasta conduce la aceea că atît de greu şi anevoios se desfăşoară procesul de înnoire a fondului bibliotecar din ţară.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Totuşi cred că ar fi mai bine ca, plecînd în teritoriu, reprezentanţii Guvernului, care permanent în fiecare săptămînă au oră de primire, să intre, pur şi simplu, în bibliotecile săteşti, ca să ia cunoştinţă de situaţia care este acolo. Fiindcă eu vreau să vă spun că în majoritatea bibliotecilor pentru anul 2007 au primit de la 10 pînă la 18 cărţi. Şi acel milion despre care dumneavoastră spuneţi că este preconizat în bugetul de stat pentru înnoirea fondului bibliotecarilor, aceasta se primeşte, într-adevăr, cîte jumătate de carte pentru fiecare bibliotecă.

Domnule ministru,

Noi, pentru o călătorie a unui demnitar într-o ţară oarecare cheltuim în jur la 1 milion de lei. Dar care este suma necesară care ar trebui cheltuită astăzi pentru a restabili situaţia?

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu vă supăraţi, stimate coleg, la subiect.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

La subiect. Care este suma?

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta nu e la subiect, fiindcă noi mergem cu dumneavoastră într-un regim deja de discuţii la subiectul situaţia cu asigurarea cu cărţi în biblioteci.  Dacă doriţi, domnul ministru ...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Cu toată stima. Noi aşa de rar îl vedem pe domnul ministru. Mai ales că nota informativă la toate aceste probleme a atras atenţia dumnealui, nu eu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Dar nu vă împiedică nimic să îl invitaţi pe domnul Cozma măcar în fiecare joi.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar nu mai vine, nu mai vine.

 

Domnul  Marian Lupu:

El promite că o să vină. Priviţi-l în ochi şi o să înţelegeţi că vine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Punctul 4 al articolului 14, alineatul (6): Se interzice editarea literaturii care conţine contestarea şi defăimarea statului şi a poporului. Încercaţi, vă rog frumos, să îmi explicaţi ce înţelegeţi, în orice caz dumneavoastră, prin contestare, defăimarea statului şi a poporului, după care o să am întrebări.

 

Domnul Artur Cozma:

Păi, mot à mot. Cum e scris, aşa se înţelege. Adică, în primul rînd, noi facem referire

 

Domnul Vladimir Filat: 

Dacă revenim iar la mot à mot, atunci să continuăm. Cine va stabili că în lucrarea respectivă se conţine contestarea, defăimarea statului şi a poporului? Cine va fi acel organ care va stabili prezenţa acestor...

 

Domnul Artur Cozma:

Organele de anchetă şi de judecată.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Serios? Dar eu înţeleg din lege că Ministerul Culturii şi Turismului va fi acea instituţie care va supraveghea procesul.

 

Domnul Artur Cozma:

În nici un caz.

 

Domnul Vladimir Filat: 

În nici un caz. Bine, şi atunci am o întrebare vizavi de articolul 22 alineatul (4). Atunci cînd presupuneţi că listele lucrărilor propuse ş.a.m.d. vor fi coordonate cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Academia de Ştiinţe şi se aprobă de către Comisia pentru cultură, ştiinţă ş.a.m.d. 

Stimaţi colegi,

Domnule Preşedinte,

Comisia cultură, ştiinţă este un organ de lucru al Parlamentului. Nu are caracter executiv. Aşa că această normă ar urma să fie exclusă. Ea nu se încadrează în norma legală ca şi competenţă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Din cîte înţeleg eu, această formulă  lucrează de ani de zile şi astăzi, şi în trecut. 

 

Domnul Vladimir Filat: 

Cu atît mai mult, eu ştiu, din 2000. Cu atît mai mult, dacă modificăm legea, trebuie să ajustăm la legislaţie, nu la ceea ce este. Pentru lectura a doua, vă rog, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vedeţi, pentru lectura a doua.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pornind de la aceea că, de fapt, acest proiect de lege vine cu nişte restricţii, el este restrictiv ca tot ce vine de la Guvern şi tot ce votează majoritatea Parlamentului atîţia ani de zile. Vreau să vă întreb, reieşind din restricţiile acestea, că străinii nu au dreptul, că cela nu, că au dreptul. Am văzut eu cum au dreptul. Acolo este scris în nota informativă. Cîte cărţi s-au editat în 2007 în Republica Moldova?  Cîte titluri de cărţi, dacă cunoaşteţi?

 

Domnul Artur Cozma:

În 2007?    

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da.

 

Domnul Artur Cozma:

Circa 150 de mii de titluri.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Şi în tiraj aproximativ. Eu zic cîte titluri? Ion Druţă Vreau pămînt sau...

 

Domnul Artur Cozma:

Pardon, stimaţi deputaţi, eu îmi dau seama de ce vorbesc. Eu încă o dată vă spun: circa 150 de mii de titluri. Un titlu poate fi într-un exemplar, în două exemplare, în 100 de exemplare. Să mai repet încă o dată?

 

Domnul  Marian Lupu:

Mai departe.  Eu rog, calm.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar aşa ca să înţelegem şi noi. Atunci altă cifră, ca să ne fie clar. Cîte cărţi şi de ce sumă au cumpărat pe cap de locuitor cetăţenii Republicii Moldova în 2007 de pe piaţa de carte din Moldova?

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Susarenco,

De unde o să vă scoată cifrele acestea? Din pod? 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Păi, de unde? Eu aud la televizor mai ieri că în România se citeşte foarte slab şi acolo s-a spus că s-au editat cărţi de... că au cumpărat carte de 10 milioane de euro.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Dar Dumnezeu cu dînşii ce fac ei în România. Noi vorbim despre ţara noastră acum, ce facem noi aici.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar de ce noi nu ştim?

 

Domnul  Marian Lupu:

La subiect, vă rog. 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Şi România este ţara noastră.

 

Domnul  Marian Lupu:

România nu este ţara noastră.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Păi, la subiect vă dau. Nu, dacă la subiect, atunci o să îl întrebăm în contextul celor ce a spus domnul Oleinic. Dumnealui cunoaşte cazul de la Leuşeni cu 4500 de cărţi, donate de Călăraşii din România Călăraşului nostru? Şi care au fost arestate la vamă. Dacă cunoaşte, căci eu ştiu că au umblat acei de la Călăraşi pe la Ministerul Culturii şi Turismului şi pe la cutare şi cutare.

Şi doi, de ce eu trebuie să mă duc, cînd mă duc în Olanda, de pildă, dacă nu vă place  România, căci am fost săptămîna ceea, m-a trimis Parlamentul, în sfîrşit, şi pe mine. Şi îmi dă Parlamentul din Olanda 200 de cărţi. De ce eu trebuie să le las la vamă şi să mă duc la Guvern să îmi iau rechizitoriu sau cum se cheamă acela la voi?

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta-i deja problema Vămii. Probabil că ei trebuie să

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Care e problema Vămii? I-au spus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Trebuie să notăm această problemă.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Preşedinte,

Eu văd că dumneavoastră nu vă place nimic ce abordăm noi în Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

(Zîmbeşte.) Mie îmi place tot ce abordaţi dumneavoastră.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dumneavoastră vă place cît mai repede să votăm şi de dorit pînă la masă,  de dorit numai joia, căci vinerea trebuie s-o ştergeţi prin raioane.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

(Zîmbeşte.) Ave, aşa să fie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Apreciind în linii mari majoritatea propunerilor din acest proiect de lege pozitiv, vreau totuşi, domnule ministru, să explicaţi următoarea situaţie. Veniţi cu o propunere foarte îndrăzneaţă la poziţia 4 a articolului 14 alineatul (6), unde avem un conglomerat de noţiuni, care se cuprind în Constituţia Republicii Moldova, Codul penal, Codul administrativ, în multe legi în vigoare. De aceea, din start, propun pentru lectura a doua, domnule Preşedinte, de a exclude din proiectul de lege acest articol, căci el nu dă absolut nimic. Toate aceste prevederi sînt cuprinse în multe legi în vigoare în Republica Moldova, sînt executate în măsura în care justiţia în Moldova  pretinde a fi independentă.

Deci acum eu aş vrea să ştiu că, în cazul în care, domnule ministru, autorii nu acceptă această propunere de a exclude articolul 6, alineatul (6) să îmi răspundeţi la următoarea întrebare. Cum consideraţi dumneavoastră, ce ar trebuie să se întreprindă de către actuala guvernare faţă de următoarele citate, pe care le-am luat dintr-un manual, probabil ştiţi, vă veţi da seama de ce manual este vorba. Citez : După anul 1989 forţele ultranaţionaliste şi separatiste au implicat Moldova în conflicte interetnice, ceea ce a dus la dezbinarea republicii, la instigarea urei interetnice.

Tot în acest manual deja nu la pagina 73, dar la 56 este scris: Majoritatea acestor state sînt nişte copii în miniatură ai Uniunii Sovietice. De aceea, în multe din ele Rusia, Georgia, Azerbaidjan, Republica Moldova şi Ucraina s-au dezlănţuit conflicte etnice. Şi un alt citat din acelaşi manual, domnule ministru, aparţine de data aceasta Preşedintelui ţării, Republicii Moldova domnului Voronin: Acesta nu a fost un conflict interetnic, ci un conflict politic, un conflict al elitelor.

Deci, lăsînd într-o parte acele ofense care se aduc la adresa cetăţenilor Republicii Moldova, care s-au ridicat în sprijinul independenţei şi integrităţii Republicii Moldova, spuneţi, vă rog, cum veţi plasa, unde veţi plasa dumneavoastră aceste două teze care se contrazic una pe alta şi sînt plasate în unul şi acelaşi manual? Cum veţi aplica prevederea alineatului (6) al legii pe care ni-l propuneţi?

 

Domnul Artur Cozma:

Eu vă îndemn să aprobăm dintîi această lege şi apoi să verificăm ce atitudine au

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Dumneavoastră nu aţi venit să prezentaţi un grup de interese restrîns, aţi venit aici în calitate de membru al Guvernului. Prezentaţi un  proiect de lege, unul din articole şi vi l-am adus la cunoştinţă, ca să nu uitaţi, articolul 14 alineatul (6) prevăd un şir de lucruri care urmează a fi implementate. Deci eu v-am dat un exemplu concret, ca dumneavoastră cel puţin să vă lămuriţi întîi dumneata ca ministru şi pe urmă să ne propuneţi nouă cum vom implementa instituţiile de stat aceste prevederi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, şi rog să reflectaţi pentru lectura a doua, mecanismele să fie clare şi bine fixate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Domnule Preşedinte,

Mă scuzaţi, eu nu am primit răspunsul. Mot à mot, acestea nu sînt răspunsuri. Acestea sînt răspunsuri pentru şedinţa operativă, unde lumea tremură în faţa dumnealui. În Parlament el trebuie să răspundă la întrebări. Care din cele două citate se cuprind în prevederile propunerii dumneavoastră? Un citat îi aparţine domnului Stepaniuc şi altul domnului Voronin. Ce veţi face dumneavoastră? De aceea, am vrut, domnule Preşedinte, am adus acest exemplu, pentru a demonstra că prevederile alineatului (6) sînt lipsite de logică şi nu trebuie să îşi găsească locul în acest proiect de lege. Avem Constituţia, avem legi şi ele acţionează, funcţionează îmi cer scuze.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.    

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru,

Una din modificările principiale pe care le propuneţi dumneavoastră astăzi sînt la articolul 22 din Legea aceasta din 2000 cu privire la activitatea editorială. Deci, punctul 7 alineatul (4) din proiectul pe care îl propuneţi privitor la elaborarea listelor spre editare din contul mijloacelor bugetare. În actuala redacţie, prevederile legii sună astfel: lista cărţilor se elaborează de către edituri, se coordonează cu Ministerul Culturii şi Turismului, Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Academia de Ştiinţe, uniunile de creaţie şi se aprobă de către Comisia parlamentară în vigoare. Acesta este mecanismul acum.

Dumneavoastră propuneţi ca lista să fie elaborată de Ministerul Culturii şi Turismului, deci faceţi o rocadă. În loc de edituri, care sînt nişte agenţi economici cu anumite interese, dumneavoastră propuneţi să fi elaborat de către Ministerul Culturii şi Turismului. Şi este corect, după opinia noastră, fiindcă dumneavoastră sînteţi abilitat de către stat să faceţi politica culturii în domeniu. Mai departe: se coordonează cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Academia de Ştiinţe şi se aprobă de către Comisia parlamentară. Deci, în mod conştient, eliminaţi uniunile de creaţie. Noi considerăm că această propunere a dumneavoastră este expres a neînţelegerilor pe care le aveţi dumneavoastră la momentul actual cu Uniunea de Creaţie şi în special cu Uniunea Scriitorilor. Este alogică şi nu este rezonabilă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, la ea s-a făcut referinţă deja. Domnul Filat, a vorbit la temă.

 

Domnul Anatolie Onceanu:    

Nu, nu, cu uniunile de creaţie? Nu a fost vorba de uniunile de creaţie.

 

Domnul  Marian Lupu:

La conţinutul acestui articol.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Păi, eu vorbesc de uniunile de creaţie. Propunem ca să fie din nou în listă aceasta pentru lectura a doua, în lista organelor, organizaţiilor care coordonează.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu pot. Consultaţi, da, această societate civilă, nu uitaţi. Societatea civilă nu decide, dar ei pot fi consultaţi.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Consultaţi, consultaţi. Consultată, bine. Aceasta e în legea din 2000. De ce  o modificaţi? E bine, e bună.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Cozma,

Mulţumesc.

Rog comisia. 

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr.939 XIV din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editorială a fost înaintat de Guvern şi urmăreşte scopul de a introduce cîteva prevederi noi, care rezultă din experienţa activităţii editoriale din republică din ultimii ani.

Comisiile parlamentare şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, în avizele lor, se pronunţă pentru aprobarea proiectului menţionat, dar fac şi unele propuneri concrete. Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului este de părerea că norma propusă de autori la articolul 2/1 ar trebui expusă într-un articol separat 2/2. Considerăm că propunerea aceasta poate fi acceptată. Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie, Comisia pentru agricultură şi industria alimentară şi Comisia pentru politică externă şi integrare europeană pledează pentru excluderea din articolul 22, alineatul (4) a sintagmei: Şi se aprobă de către Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă a Parlamentului.

Propunerea aceasta, la părerea noastră, nu poate fi acceptată de către, nu poate fi acceptată, deoarece practica demonstrează că aprobarea listelor lucrărilor propuse anual pentru editare din contul mijloacelor prevăzute din bugetul de stat de către comisia parlamentară de profil este necesară cît pentru coordonarea folosirii banilor publici, aşa şi pentru a evita apariţia unor lucrări cu un conţinut nereuşit din punct de vedere al educaţiei.

S-a acceptat propunerea Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe ca la articolul 22, alineatul (4), în redacţie nouă, după cuvintele Ministerul Culturii şi Turismului să se introducă cuvintele în limita mijloacelor prevăzute în buget.

Comisia consideră inadecvată propunerea autorilor proiectului de a completa alineatul (1) al articolului 22 cu cuvintele: şi pentru achiziţia cărţilor în scopul completării fondurilor bibliotecilor. Deoarece alineatul (3) al articolului 22 prevede, în mod special, că mijloacele bugetului de stat alocate în scopul editării cărţii naţionale se utilizează în strictă conformitate cu destinaţia acestora, se propune ca alineatul unu al punctului 7 din proiect să fie exclus. Nu se acceptă, de asemenea, propunerea de a completa articolului 22 cu un alineat nou (6), în care se spune că, în condiţiile expuse în prezentul articol, se va efectua editarea cărţilor în cadrul programelor naţionale, întrucît nu este clar despre care program este vorba.

Punctul 3 din proiect se va exclude, fiindcă alineatul (3) al articolului 5 din Legea nr.939 cu privire la activitatea editorială a fost abrogat prin Legea
nr.280-XVI din 14 decembrie pentru modificarea şi completarea unor acte legislative,Ghilotina II. Cu aceste obiecţii, Comisia pentru cultură, ştiinţă, tineret, sport şi mijloace de informare în masă propune ca proiectul de Lege nr.1140 să fie aprobat în primă lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr. 4. 

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte. 

Stimate domnule Dragomir,

Eu totuşi aşi vrea să facem clarificări vizavi de articolul 14. Răspunsul acordat de către Ministerul Culturii şi Turismului.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Nu se aude.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Spuneam că răspunsul care a fost acordat de către Ministrul Culturii şi Turismului este unul formal şi care, de fapt, nu ţine de întrebarea pe care am adresat-o. Organele abilitate urmează să ia atitudine în urma exercitării controlului. Deci, după editare, corect? În acest caz, articolul 14 prevede, cifra 6 prevede că se interzice editarea, deci, pînă la editare urmează...

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Controlul trebuie să fie pînă la editare.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Despre aceasta. Din partea cui?     

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Editurile trebuie să facă acest lucru.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Nu, staţi un pic. Editura nu are sarcină să facă control asupra...

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Se prezintă manuscrisele.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Cui?

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

La editură. Şi editurile de acum trebuie să exercite controlul asupra ceea ce se publică. Aşa este procedura.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Deci, domnule Dragomir,

Acum să mergem mai departe.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Îndemnul la război, de agresiune, ură naţională, rasială, religioasă, incitarea la discriminare ş.a.m.d. sînt deja definite şi stabilite în Codul penal. Deci nu trebuie de definit. Acum ceea ce întrebam eu în întrebarea adresată domnului Cozma: contestarea şi defaimarea statului şi a poporului. Nu a fost o întrebare simplă, de altfel, că mot à mot este simplu de a spune. Ea trebuie să fie definită exact, ce înseamnă aceasta, care sînt principiile care stabilesc că anume acest lucru sau anume aceste chestiuni conţin o publicaţie sau alta.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Domnule Filat,

Mulţumesc.

Eu vă dau răspuns îndată. Dacă luăm Constituţia, Legea Supremă a statului, la articolul 32 Libertatea opiniei şi a exprimării, alineatul (3) scrie aşa: Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război ş.a.m.d. Aceasta este o suplinire, adică, în legea dată, conform Constituţiei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, eu vorbesc despre una, dumneavoastră vorbiţi despre alta. Eu nu spun că aceste noţiuni nu există. Eu am întrebat cine va stabili informaţiile, afirmaţiile respective că fac parte din şi cînd?

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

S-a dat răspuns. La această problemă s-a dat răspuns că numai judecata poate să confirme lucrurile acestea, că da sau nu?

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi atunci am o întrebare: dacă judecata va stabili, judecata urmează să stabilească în urma editării, în urma apariţiei acestor afirmaţii, păi, dacă la interzicere, atunci este cu totul altă treabă, aşa şi scrieţi.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Şi atunci cartea dată iese din circulaţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi am vorbit, mecanismele trebuie să fie bine determinate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Eu înţeleg că este uşor să dăm răspunsuri, să facem citiri ş.a.m.d. Eu atenţionez asupra faptului că aşa cum este prezentată norma respectivă o să ridice mare semn de întrebare la implementare. Şi, de fapt, cer şi rog ca, pentru lectura a doua, să discutăm, să consultăm şi să venim cu o normă aplicabilă.

 

Domnul Marian Lupu:

Foarte corect. Pentru lectura a doua trebuie de lucrat...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Noi, de pildă, rugăm toţi deputaţii ca să prezinte avizele lor şi propunerile.

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi să aveţi în vedere editurile.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

De a îmbunătăţi legea, şi e tot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Editurile nu au obligaţii şi nu are cum să îi oblige cineva întru a verifica legalitatea celor scrise, ei editează şi tipăresc. Deci, în acest caz, urmează să fie un organ al statului, dacă menţineţi norma respectivă, care are în sarcină verificarea, aprobarea ş.a.m.d. şi atunci apărem iarăşi în situaţia în care avem nevoie de aprobări înainte de editări.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Bine, eu aştept de la dumneavoastră propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, alte întrebări nu sînt.

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Înainte de procedura de vot, luări de cuvînt. Domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

De fapt, cuvîntarea mea va fi foarte scurtă şi va fi o sesizare la ceea ce au întrebat colegii noştri şi reieşind din aceea că n-am primit noi răspuns la întrebările puse.

Constatăm că în continuare şi prin acest proiect de lege Guvernul, acoperit politic de o majoritate comunistă continuă, să promoveze politici de înfricoşare, de cenzură, atacuri la cele mai mari valori democratice. De fapt, se ascund sub acest proiect de lege, la dreptul la exprimare, dreptul la informaţie, dreptul de a cere informaţii, fiindcă prin carte noi tot cerem informaţii, dreptul la libera gîndire.

Cineva din Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă care, dacă noi facem un text cîte cărţi a citit fără să sufere nimeni, să facem la domnul Stepaniuc, el a citit numai de cele ca să îşi facă doctoratul. Şi el trebuie să aprecieze, trebuie să aprecieze Comisia menţionată ce să editeze şi ce să nu editeze, unde majoritatea o constituie deputaţii comunişti.

Nu e normal, oameni buni, dreptul la gîndire, eu nu gîndesc ca şi comuniştii, dar dumneavoastră trebuie să îmi spuneţi: să edităm cartea aceasta sau să nu edităm? Aceasta e politica dumneavoastră, proiectul acesta de lege, alături de restricţiile despre care v-a spus Europa şi de la Consiliul Europei, de la Comisia de la Veneţia, aici la 600, cînd a spus: nu votaţi, oameni buni, acel proiect de interzicere a celor care nu au cetăţenia numai a Republicii Moldova să ocupe funcţii în stat. Pentru că e o îngrădire a dreptului la muncă. Aţi votat. Ce vă mai trebuie Europa. Ce chemaţi oamenii încoace să cheltuie banii.

Domnul Marian Lupu:

La subiect, vă rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Păi, eu vorbesc la subiect. Dar ce să vorbesc numai despre tipografia Ştiinţa ori despre ce să vorbesc eu? La subiect. Eu nu ştiu cum să tipăresc cărţile, eu nu am fost legător de cărţi, să vă spun cum se leagă cărţile.

Domnilor comunişti,

Eu nu spun pentru dumneavoastră, căci dumneavoastră nici o dată nu o să înţelegeţi. Eu spun pentru partea aslaltă şi pentru acei care stau acolo, pentru jurnalişti, pentru că ei au citit cărţi, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuăm.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, continuăm. Vasăzică, ceea ce s-a vorbit şi aici despre acele îngrădiri, se interzice editarea literaturii care conţine ş.a.m.d., aceasta vine în contradicţie şi cu articolul 54 din Constituţie care spune că îngrădirea, restrîngerea unor drepturi, nu faceţi numai trimitere la 35, dar uitaţi-vă 54, 55 şi uitaţi-vă ce a spus Consiliul Europei cînd noi am aderat. Una din condiţii de aderare la Consiliul Europei a spus că noi foarte atent, Republica Moldova, să aplice articolul 54, dar voi aici
aplicaţi 54.

Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă a infracţiunilor, protejării dreptului, libertăţii, demnităţii altor persoane ş.a.m.d.

În sfîrşit, şi acest proiect de lege ne conduce la ideea că dumneavoastră degrabă pe gardul de la Prut o să treceţi şi sîrmă ghimpată. Nu numai sîrmă ghimpată, dar o să treceţi şi curent electric. Astfel, dumneavoastră ne duceţi pe noi în Europa.

Şi de aceea Fracţiunea noastră nu va vota acest proiect de lege, fiindcă el este unul discriminatoriu şi încalcă, de fapt, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, dreptul de a avea informaţii şi dreptul de a citi cărţi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Ludmila Borgula.

 

Doamna Ludmila Borgula:

!

, .

, . , . .

, . , 21 . , - .

. , . , , , , , , , - , , , , . , , .

, , , , . 14 . , , .

, , , , .

  , , , ,   .

, , , , , .

, , , 90- , , . , .

"" . , . , , . , , .

2001 , .

, . , , , .

, , , , , , .

22 ,   .

, , , , .

, .

 

Domnul Marian Lupu:

Încă un minut, vă rog.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , 22 , 5% , , . ,   . , . , , .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La această etapă, voi supune votului, în condiţiile raportului Comisiei de profil şi bilanţul dezbaterilor în cadrul şedinţei plenului Parlamentului la acest subiect, proiectul de Lege nr.1140. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1140 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.1603 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Iniţiativa unui grup de deputaţi.

Prezintă doamna Cuşnir. Vă rog.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comuniştii au ameninţat că şi a treia oară vor exclude din ordinea de zi proiectul pe care vi-l propun astăzi, dar nu mă uimeşte faptul că nu au făcut-o. În toamna anului 2005, cetăţenii au rămas cu strugurii pe deal, alţii şi-au umplut cu vin toate ciuberele.

Stoparea bruscă a exportului de vinuri şi alte produse alcoolice în martie 2006 în Rusia prevestea o criză şi mai mare în toamna anului 2006, cînd urma că ţăranii să nu îşi poată comercializa strugurii, dar, avînd vasele pline, nu puteau, nu avea ce face cu noul vin. Se cerea o măsură urgentă în atare situaţie şi Preşedintele Voronin a decis să se folosească de moment, de situaţie şi să ceară Agenţiei Moldova-Vin să vină cu propuneri de modificare a legislaţiei, ca să se permită ţăranilor  să comercializeze vinul către întreprinderile vinicole pentru distilare.

A pornit acea iniţiativă pe la ministere, dar toţi erau ocupaţi cu alte probleme, tărăgănînd promovarea proiectului. Am decis atunci, în aprilie 2006, în calitate de vicedirector general al Agenţiei Moldova-Vin, dar şi legal deputat în Parlament să înaintăm împreună cu alţi doi colegi deputaţi această iniţiativă pe care v-o prezint, boţită de Fracţiunea Comunistă mai bine de 2 ani cu includerea şi excluderea în ordinea de zi.

Promovarea proiectului ar contribui la cultura folosirii vinului de casă. Aceasta o spune şi Guvernul în avizul pozitiv înaintat în Parlament încă în luna iunie 2006. Şi anume spune că adoptarea acestui proiect de lege ar legifera comercializarea vinului de casă şi, potrivit Guvernului, această acţiune economică va permite extinderea bazei de materie primă pentru producerea alcoolului de vin şi va ameliora situaţia economică a populaţiei din localităţile rurale.

Atunci, dar şi acum comercializarea vinului de casă era sancţionată cu amenzi mărite ulterior destul de drastice. Iată, aceste momente, şi susţinute de Guvern, m-au făcut să vin şi să argumentez în faţa dumneavoastră necesitatea adoptării unui atare proiect de lege. Atunci, în anul 2005, dar şi ulterior, fabricile de vinuri au procurat puţini struguri de la ţărani, au distilat mult, procurînd vinuri materie primă produsă tot din strugurii procuraţi de la ţărani, dar înmulţind cantitatea cu apă şi zahăr sau chiar cu suc de mere la preţuri mari, comparativ cu preţul dat pentru struguri.

Aici, în cazul nostru, rezolvam mai multe probleme şi v-am adus argumentele din avizul Guvernului. Conform Legii viei şi vinului, ştiţi dumneavoastră că am introdus o noţiune nouă de vin ţărănesc, dar promovarea acestui vin ţărănesc se află şi acum la punctul zero.

Ba mai mult, a fost şi elaborat un regulament cu întîrziere destul de mare, în care Guvernul şi-a permis să interpreteze o lege ilegal, că nu are dreptul să facă această interpretare şi a spus că, prin reţeaua locală, adică unde are dreptul să fie comercializat acel vin ţărănesc, se are în vedere piaţa de desfacere în raza unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi. Adică, tot vinul să se bea acolo, în raion. Acest fapt a dus la aceea că în ziua de azi nu avem nici o licenţă pentru producerea vinului ţărănesc.

Şi aceasta este încă o dovadă că e foarte necesar de a promova acest proiect pe care vi-l propun eu. Toate restaurantele din Chişinău, dar şi barurile de prin localităţile rurale vînd astăzi foarte liber vin de casă. Ţăranii îşi vînd vinul pe furiş, bietele ţărance trebuie să meargă toată iarna să îngheţe, să fugă de poliţişti să îşi vîndă acest vin.

Cu atît mai mult că Casa vinului în sala de degustare Crama, printre alte tipuri de vinuri şi lichioruri, propune spre degustaţie şi vin de casă. Ştiţi dumneavoastră despre traseul Drumul vinului care include şi multe gospodării ţărăneşti, inclusiv cu acest vin de casă.

Promovarea în fiecare an a concursului Polobocul de aur în cadrul festivalului vinului, cînd sînt premiaţi cei mai buni producători ai vinului de casă. Dar, stimaţi colegi, din 2006, de cînd a fost înaintat proiectul despre care vă spun, de mai multe ori a fost modificată Legea nr.1100 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic. Ştiţi dumneavoastră de cîte ori am ieşit la microfon şi am spus că există în Parlament un proiect de lege care trebuie examinat împreună cu acele proiecte nu o dată, dar de cîteva ori.

Din păcate, iarăşi Fracţiunea Comuniştilor şi-a făcut datoria faţă de ţărani şi nu a examinat. Astăzi, sîntem puşi în situaţia, eu am tăcut dimineaţă, nu am mai vrut să ies la microfon şi să spun, practic, noi astăzi nu am putut examina acest proiect de lege, deoarece ultima modificare a Legii nr.1100 a fost făcută recent după ce Preşedintele Voronin nu a promulgat acea lege adoptată în Parlament unilateral tot de comunişti.

Şi acum sîntem într-o situaţie cînd nu este publicat în Monitorul Oficial şi, practic, proiectul nostru stă în aer.

Dar am venit să vi-l prezint şi este la discernămîntul Parlamentului să vedem ce facem. Dar, între timp, cred eu, şi vreau să vă propun şi dumneavoastră, că este normal ca să legiferăm nu doar comercializarea vinului ţărănesc pentru distilare, ci spre comercializarea lui pe piaţa internă.

Putem vota astăzi conceptul acestei legi ce nu va contravine momentului că nu este publicată modificarea în Monitorul Oficial şi după aceasta pentru lectura  a doua să aducem în concordanţă şi cu acele modificări care au fost făcute ulterior.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Valentina Cuşnir:

Votarea proiectului nu impune nici ţăranul să vîndă vinul şi nici fabricile vinicole să îl cumpere. Din aceste motive, nu înţeleg de ce atîtea opuneri pe parcurs de mai bine de 2 ani, cu încălcarea flagrantă a Regulamentului Parlamentului, scos, inclus şi scos de două ori de pe ordinea de zi cu interval de mai bine de jumătate de an, fără nici o propunere venită din partea Fracţiunii Comuniştilor către autori, nefiind invitaţi ca să avem astăzi două rapoarte.

Un raport al Comisiei care nu a putut lua o decizie, deoarece era numărul egal de voturi dintr-o parte şi din alta ca, după acest raport, să fie retras din ordinea de zi de deputaţii comunişti să întoarcă înapoi în Comisie.

Domnule Preşedinte,

Rog să atrageţi atenţia, după care regulament a fost făcut acest lucru, s-a dus din nou în Comisie, din nou a fost convocată Comisia, ca să adopte un alt raport pentru respingerea acestui proiect de lege.

Eu cred că aceasta demonstrează foarte mult grija comuniştilor faţă de ţăranii noştri. Cred că presa va face acest lucru şi va transmite despre acest proiect care de 2 ani stă aici, în Parlament, şi cred că de ruşine şi de... dar este un proiect foarte bun. Cred că comuniştii vor vota acest proiect în primă lectură şi pentru lectura a doua se vor include şi ei dacă găsesc ceva ce nu corespunde şi să îl facem bun şi să îl dăm ţăranilor să poată să îşi comercializeze acest vin.

 

Domnul Marian Lupu: 

Bine.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Întrebări la autor? Nu sînt.

Mulţumesc, doamnă Cuşnir.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat de către deputaţii doamna Cuşnir, doamna Jalbă şi domnul Neagu şi comunică următoarele.

Patru membri ai Comisiei, domnii Grozav, Neagu, Colţa, Cosarciuc, susţin proiectul de lege din următoarele considerente.

Legiferarea comercializării vinului de casă va contribui la mărirea bazei de materie primă pentru producerea alcoolului divin, la ameliorarea situaţiei financiare a ţăranilor şi la diminuarea consumului personal al producţiei alcoolice de către populaţia rurală.

Iniţiativa legislativă se încadrează în textul Legii nr.1100 din anul 2000.
7 comisii permanente ale Parlamentului consideră oportun de a examina proiectul de lege cu condiţia avizului pozitiv al Guvernului. Guvernul, în avizul său, aprobat prin Hotărîrea nr.727 din 27 iunie 2006, în principiu, susţine propunerea legislativă. Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului invocă lipsa obiecţiilor de ordin juridic.

Domnii deputaţi Todoroglo, Jdanov, Eriomin, Miron, Bodişteanu, Cotorobai, precum şi Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, propun ca proiectul de lege să fie respins din cauză că comercializarea vinului de casă pentru fabricarea alcoolului etilic divin va face imposibil controlul trasabilităţii produsului finit care, la rîndul său, va conduce la numeroase falsificări şi alte abuzuri.

Iniţiativa legislativă este în contrazicere cu articolul 21 şi 23 din Legea viei şi vinului nr.57 din 10 martie 2006, unde este stipulat că comercializarea vinului şi a producţiilor pe bază de must şi vin se efectuează de către agenţii economici deţinători de licenţă prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul în conformitate cu legislaţia în vigoare şi că producerea în vederea comercializării vinurilor produse pe bază de must şi vin, a produselor secundare vinicole poate fi efectuată de persoane juridice şi persoane fizice deţinătoare de licenţă în domeniu, eliberate în modul stabilit.

O altă clauză invocată de către colegii noştri, de regulă, vinurile produse în condiţiile de casă nu corespund cerinţelor Legii viei şi vinului, iar la articolul 28, alineatul (1) prevede că vinurile şi produsele pe bază de must şi vin, care nu întrunesc condiţiile prevăzute în prezenta lege, nu pot fi livrate spre comercializare.

Un alt argument, utilizarea vinului de casă ca materie primă pentru producerea alcoolului rafinat nu este rentabilă pentru producători, costul alcoolului fiind de 3 ori mai mare decît alcoolul obţinut din altă materie primă.

În temeiul celor expuse, Comisia pentru agricultură şi industria alimentară, cu majoritatea de voturi a acesteia propune plenului Parlamentului să respingă proiectul de Lege nr.1603 din 28 aprilie 2006 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Aş vrea să explicaţi, fiindcă nu am fost invitată atunci cînd a fost examinat raportul prezentat de dumneavoastră. Ştiu că aici, în şedinţă plenară, a fost retras din ordinea de zi de către Fracţiunea Comuniştilor. Cum s-a ajuns că s-a venit din nou în Comisie şi s-a prezentat un alt raport decît era cel la care am participat şi eu în calitate de autor? Adică cum a ajuns din nou în comisie, căci doar s-a retras din ordinea de zi?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte,

Vă rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acest raport a fost examinat de Comisie la 27 februarie 2008 şi acele retrageri din Parlamentul Republicii Moldova au fost efectuate avînd acest raport, ultimul raport definitivat.

Şi în privinţa posibilităţii reexaminării de către Comisie a unui raport care încă nu a fost prezentat în plenul Parlamentului. Comisia poate să introducă în ordinea de zi orice proiect de lege, la orice etapă, dacă acest proiect nu a fost votat în plenul Parlamentului. Şi, avînd în vedere că Comisia a introdus în ordinea de zi, adică membrii Comisiei au introdus în ordinea de zi încă o dată examinarea acestui proiect de lege, Comisia a avut dreptul să examineze şi să ia decizia corespunzătoare.

Aşa prevede Regulamentul Parlamentului.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Domnule preşedinte,

Nu e chiar aşa. Există raportul din 20 februarie 2008 şi pe 21 februarie 2008 este acea retragere a Fracţiunii Comuniştilor despre care vorbesc eu. Una din acele retrageri. Dar, după raportul din 20 februarie, cum a fost anulat acest raport şi cum a apărut altul din 27 februarie? Adică este după retragere.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimată colegă,

Păi, domnul preşedinte v-a explicat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamnă Cuşnir.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu mi-a explicat aşa.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Chestia constă în aceea, uitaţi-vă, raportul a fost examinat repetat. În raportul din 27 februarie e scris: definitivat. Adică eu am explicat că, conform Regulamentului, membrii Comisiei au posibilitatea să introducă în ordinea de zi orice proiect de lege care nu a fost trecut prin şedinţă.

 

Domnul Marian Lupu:

Examinat în  plen, da.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu a fost examinat de şedinţa plenară. Şi, în acest caz, a fost propunerea de a reintroduce acest proiect de lege în ordinea de zi. A fost reexaminat şi situaţia, în principiu, a fost cea pe care v-am explicat-o. 4 deputaţi prezenţi la şedinţă au votat.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu ştiu că am fost şi eu.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc: 

Pentru susţinerea acestui proiect şi 6 au votat împotrivă, adică aceasta.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Aceasta, aici nu am fost.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, mulţumesc.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Voi supune votului propunerea evocată în raportul Comisiei de profil privind respingerea proiectului de Lege nr.1603. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 28.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, stimaţi colegi, eu fixez majoritatea, fiindcă respingerea se face prin hotărîre ori hotărîrea se adoptă cu majoritatea de voturi a celor prezenţi în sală. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1603 este respins, conform raportului comisiei.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.1017. Moţiune simplă privind politica energetică a Guvernului. Deci, precum o făceam şi anterior, avînd acele prevederi ale Regulamentului, care se referă la dezbaterile pe marginea proiectelor de moţiuni simple, noi trebuie să determinăm cu dumneavoastră mecanismul acestor dezbateri şi să cădem de acord cu toţii împreună.

Ca de obicei, precum o făcusem şi anterior, moţiunea a fost distribuită. Eu sînt obligat, precum îmi sugerează juriştii, să întreb dacă nimeni din autori nu îşi retrage semnătura. Nu. În continuare, precum am făcut şi în cadrul a două exerciţii de examinare a moţiunilor, o să invităm la tribuna centrală reprezentantul Guvernului să prezinte poziţia Guvernului la proiectul de moţiune, după care eu propun o jumătate de oră întrebărirăspunsuri, pînă în jumătate de oră, dacă ele sînt, după care luări de cuvînt, doritorii. Fracţiunea AMN deja s-a înscris. Dacă alte fracţiuni înaintează la fel solicitări pentru luări de cuvînt, înregistrez pînă în
7 minute. Autorul, deci Guvernul, pardon, solicită pînă la 15 minute. Jumătate de oră întrebărirăspunsuri şi funcţie de cîţi dintre colegii noştri se înscriu pe lista luărilor de cuvînt ne orientăm.

Respectiv, în modul în care, păstrînd acest program, să mergem cu dezbaterile pe marginea moţiunii. De acord? De acord. Deci îl invit la tribuna centrală pe domnul prim-viceprim-ministru Igor Dodon.

 

Domnul Igor Dodon prim-viceprim-ministru, ministrul economiei şi
                                                     comerţului:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorat Parlament,

Aş dori să structurez răspunsul sau informaţia Guvernului la această moţiune în trei componente.

Prima componentă, tot ce se referă la regulator, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, au fost puse cîteva întrebări la care voi veni cu detalii.

Doi. Importul gazelor şi, îndeosebi, mă voi referi la două aspecte. Primul aspect condiţiile contractuale  de import, preţuri şi cantităţi. Şi al doilea aspect evidenţa gazelor, calitatea gazelor şi pierderile tehnice. Şi a treia componentă care a fost şi subiectul, obiectul moţiunii este gazificarea în Republica Moldova, deja construit şi care sînt următoarele etape ce vor fi lansate sau sînt deja lansate la această zi, la această etapă.

În ceea ce ţine de primul component, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, aş dori să menţionez că, conform legislaţiei în vigoare, este vorba de legislaţia cu privire la energia electrică, legislaţia cu privire la gazele naturale, ANRE, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică nu se subordonează vreunei autorităţi publice sau private, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.

De asemenea, aş dori să menţionez că a fost avizat şi voi veni cu unele detalii vizavi de practica internaţională în ceea ce  ţine de atribuţiile Agenţiei şi conducerea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică care, după cum cunoaşteţi, este aprobată de către Guvern.

În moţiune a fost menţionat în ceea ce ţine de raportarea şi pusă sub semnul de dubii independenţa acestei Agenţii. Aş dori să menţionez că Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, anual, către data de 1 martie, pregăteşte un raport privind activitatea sa, pe care îl prezintă atît în Parlament, cît şi în Guvern şi îl face public.

În ceea ce ţine de Consiliul de administraţie, după cum cunoşteţi, conform legii, şi am menţionat deja, directorii ANRE sînt stabiliţi de către Guvern. Conform prevederilor legii ei sînt numiţi pentru o perioadă de 6 ani cu unele excepţii vizavi de prima numire.

În ceea ce ţine de practica internaţională, la capitolul numirea directorilor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică am efectuat o analiză şi avem aici sinteza din 30 de ţări vizavi de activitatea şi numirea directorilor ANRE. În 19 din aceste 30 de ţări directorii se numesc de către Guvern, în 4 de către Parlament, în 5 de către preşedinte şi doar în două cazuri de către Ministerul Economiei şi Comerţului, ceea ce ne denotă, practic, existenţa în Republica Moldova a acelor prevederi legale prin care directorii ANRE se aprobă sau se numesc de către Guvern este o procedură care corespunde practicii internaţionale.

Şi ultima remarcă la primul component este bugetul Agenţiei. După cum cunoaşteţi, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, bugetul Agenţiei se aprobă de Guvern şi sursele de completare a acestui buget constau din taxe la nivelul de 0,06 sau 6 la sută pînă la 9 la sută din contul, din costul anual al energiei electrice şi al gazelor naturale furnizate consumatorilor.

Bugetul Agenţiei se publică în presă şi proiectul de hotărîre de Guvern sau hotărîrea de Guvern, aprobată pe data de 11 decembrie 2007 a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 decembrie 2007. Prin urmare, acesta este un exerciţiu destul de public, deschis, democrat.

În ceea ce ţine de a doua componentă a moţiunii importul gazului, mă voi referi destul de succint la cantităţi, la preţuri, tarife şi în continuare mergem la calitatea gazului livrat şi pierderi. Din start, aş dori să menţionez că consumul Republicii Moldova, mă refer la partea dreaptă a Nistrului, pentru anul 2007 a fost de 1,3 miliarde metri cubi de gaz. Pentru anul 2008 pronosticul este de 1,346 miliarde metri cubi de gaz.

Dacă e să vorbim de partea stîngă a Nistrului, consumul părţii stîngi a Nistrului este de circa 1,4 1,5 miliarde metri cubi de gaz în dependenţă de activitatea centralei de la Cuciurgan.

În ceea ce ţine de preţuri, cunoaşteţi că, în anul 2007, gazul a fost importat în Republica Moldova la preţul de 170 dolari mia de metri cubi. În primul trimestru al anului curent 187,81 de dolari mia de metri cubi. Şi începînd cu trimestrul doi 213,16 de dolari mia de metri cubi.

În acelaşi timp, aş dori să menţionez că, în urma negocierilor purtate de către Guvern pe parcursul anului 2006, ne-a reuşit să semnăm un contract de livrare a gazelor cu o anumită certitudine vizavi de preţul de livrare pînă în anul 2011 inclusiv.

Astfel, conform acestui contract, preţul de livrare a gazelor pentru Republica Moldova se calculează în baza unei formule speciale, aşa-numitul net back, calculat mediu, minus toate taxele pentru Europa, însă cu unele pentru ţările membre ale Uniunii Europene, însă cu unele rabaturi, unele disconturi pentru primii ani.

Astfel, pentru 2008 discontul sau coeficientul este de 0,75, pentru 2009 0,8, pentru 2010 0,9 din acest preţ şi pentru 2011 s-a stabilit în contract coeficientul de unu.

În ceea ce ţine de tarifele pe intern, după cum cunoaşteţi, ultima aprobare a tarifelor de către regulator a fost pe data de 19 ianuarie, fiind stabilit tariful mediu pentru consumatori de 2775 de lei pentru mia de metri cubi. Toate detaliile în structură atît pe tarife, atît pe preţuri ... dispun de ele, dacă va fi necesar pot să le prezint.

Al doilea component al importului gazelor este un subiect mai tehnic, evidenţa gazelor, calitatea şi pierderile tehnice. Dacă o să îmi permiteţi, stimaţi deputaţi, o să dau citire din nou unor abordări, aş spune mai tehnice, însă extrem de importante în contextul moţiunii lansate.

Tranzitarea şi asigurarea cu gaze a consumatorilor Republicii Moldova se efectuează prin sistemul magistral de conducte din două direcţii: Nord-Est şi Sud-Est. În partea de Sud-Est a Republicii Moldova, predarea, recepţia volumelor de gaze tranzitate în Ţările Balcanice se realizează prin intermediul staţiilor de măsurare a gazelor situate pe teritoriul Ucrainei, Ananiev, Reasnopole, Orlovka.

Aş dori să menţionez că în partea de Sud-Est, Republica Moldova sau teritoriul Republicii Moldova este tranzitat de 3 conducte cu lungimea de 100 de kilometri. Aş veni şi cu o informaţie suplimentară, tranzitul prin aceste conducte este achitat, serviciile de tranzit în mărime de 2,5 dolari pentru mia de metri cubi la 100 de kilometri.

În intervalul dintre aceste staţii de măsurare a gazelor sînt amplasate 77 de staţii de predare a gazelor de frontieră, inclusiv 42 ucrainene şi 35 moldoveneşti, care aprovizionează consumatorii Ucrainei şi a Moldovei cu gaze naturale.

În direcţia de Nord-Est, a doua direcţie de aprovizionare, Moldovagaz importă gaze naturale prin intermediul staţiei de măsurare a gazelor Alexeevka şi Ananiev din Ucraina.

Acest sector include 5 staţii de predare a gazelor de frontieră. Actualmente, primirea, predarea gazelor naturale între Moldovagaz şi Naftogaz Ucraina la hotar se efectuează prin patru staţii de măsurare a gazelor şi 41 de staţii de predare, de frontieră, la care se măsoară volumele gazelor furnizate consumatorilor din Republica Moldova.

În anul 2003 a fost pusă în exploatare comercială staţia de măsurare a gazelor Grebenichi pe conductele magistralii balcanice la hotarul de est al  Republicii Moldova. Concomitent, a fost finalizată construcţia şi pusă în exploatare comercială Staţia de măsurare a gazelor TocuzCăuşeni, costul mai mult de 52 de milioane de lei. Amplasată la ieşirea din teritoriul Republicii Moldova, la această staţie se efectuează evidenţa volumelor de gaze tranzitate prin sectorul moldovenesc al conductelor magistrale balcanice şi predate Ucrainei. Staţia de măsurare a gazelor TocuzCăuşeni a fost construită, doar informativ, cu suportul financiar al Uniunii Europene, proiectul TACIS.

În anul 2005 a fost pus în exploatare comercială Punctul de măsurare a gazelor Limanskoie pe conducta magistrală OdessaChişinău, fiind finalizată contorizarea intrărilor la ieşire din teritoriul ţării. Toate staţiile şi punctele de măsurare a volumelor de gaz de frontieră sînt echipate cu cele mai performante  aparate de măsurare. Aceste sisteme electronice, automat şi instantaneu, măsoară parametrul fluxului, presiunea, diferenţa de presiuni, temperatura. Parametrii măsuraţi se transmit către calculator şi odată la 2 secunde, aş dori să menţionez, o dată la 2 secunde. În baza parametrilor preluaţi se calculează volumul de gaze adus la condiţie standard, integrînd acest volum calculat în ore şi diurne.

Ordinea monitorizării funcţionării echipamentelor de măsurare de frontieră şi a evidenţei gazelor este prevăzut în Acordul tehnic trilateral, semnat între Moldovagaz, Gazprom, Naftogaz Ucraina. Schema utilizată este optimă din punct de vedere economic şi metrologic. În ceea ce ţine de calitatea gazelor, la staţia de măsurare a gazelor de frontieră Alexeevka, Grebenichi, Gorlovka, Ucraina şi Căuşeni, Moldova determină în flux instantaneu nu numai volumul, dar şi componenţa chimică a gazelor naturale: metan, etan, propan, toată componenţa care este pentru gazul livrat. Densitatea, umeditatea, căldura calorifică a gazelor importate de către partea care predă gazele, cu utilizarea echipamentelor identice, legalizate corespunzător.

Calitatea gazelor se determină de echipamente o dată la fiecare şase minute. La fel, rezultatul se înregistrează în ore. Calitatea gazelor primite la hotar se verifică de către întreprinderile afiliate Moldovagaz de transport şi distribuţie. Moldovatransgaz deţine patru sisteme de măsurare a calităţii gazelor amplasate pe conductele magistrale: Ananiev, Cernăuţi, Bologoceni. Un cromatograf de flux la Drochia şi unul la laboratorul de la Chişinău.

Ananiev, Tiraspol, Ismail cîte un cromatograf de flux peste fiecare conductă şi două de la laboratorul la Staţia de transferare a gazelor TocuzCăuşeni. Interesele Moldovagaz la staţiile de măsurare a gazelor de frontieră sînt asigurate prin prezenţa reprezentanţelor ei permanenţi care activează în baza acordului menţionat, care este tripartid între Moldovagaz, Gazprom şi Naftogaz Ucraina.

Reprezentanţii permanenţi monitorizează zilnic funcţionarea sistemelor de măsurare şi a celor de determinare a indicilor de calitate, corectitudinea rezultatelor înregistrate, semnează volumul de gaze primite, predate diurn la hotar. Transmiterea predării, preluării volumelor de gaze la frontieră se asigură prin prezenţa reprezentanţilor vămilor Moldovei şi a Ucrainei la verificarea şi semnarea actelor lunare a volumelor de gaze, care au traversat hotarul de stat între Republica Moldova şi Ucraina.

În ceea ce ţine de valoarea medie ponderată a căldurii calorifice a gazelor naturale livrate în Republica Moldova în anii 20002007. În anul 2000 căldura calorifică în kcal pe m3 era de 7 978. În anul 2007 este de 8 038. Prin urmare, careva suspiciuni sau dubii vizavi de calitatea gazului livrat în baza acestor măsurări care se efectuează din şase în şase minute, nu putem spune că sînt careva dubii la acest capitol. În ceea ce ţine de pierderile tehnice de gaze naturale. Au fost unele afirmaţii în moţiune vizavi de pierderile de 500 de milioane de m3. De asemenea, nu corespunde realităţii afirmaţia privind volumul exagerat de
300 milioane de m3 pierderi de gaze naturale, care au fost, chipurile, repartizate pentru Moldova de către Comisia Mixtă Moldo-Ucraineană.

Care sînt pierderile tehnice, de fapt, la livrarea gazelor în Republica Moldova? Conform informaţiei despre pierderile tehnice, Moldovagaz, în perioada anilor 20042007, putem afirma că pierderile tehnice în milioane de m3 erau în 2004 43,5 milioane m3, în 2007 38,2 milioane m3. Prin urmare, nu
500 şi nu 300 menţionate în moţiune.

Aşadar, pierderile de gaz în sistemul naţional în raport cu volumule de gaze intrate în ţară constituie 0,35%, pe cînd practica mondială se referă şi permite aceste pierderi să fie pînă la 1%.

Şi al treilea component al răspunsului sau poziţiei Guvernului, onorat Parlament, se referă la gazificarea în Republica Moldova. Mă voi opri destul de succint la  două abordări în acest sens. Este vorba de gazificarea pînă la momentul actual. Şi care sînt sarcinile şi acţiunile foarte concrete ale Guvernului pentru asigurarea gazificării în continuare?

Din start, aş dori să menţionez că în Republica Moldova principalul operator, în acest sens, este Societatea pe Acţiuni Moldovagaz, care, în anii 1990, sfîrşitul anilor 1990 a fost schimbată structura acţionarilor în folosul Federaţiei Ruse cu o cotă de 50%, plus o acţiune şi care, la această etapă, structura acţionarilor este: Gazprom 50% plus 1, Republica Moldova 36,6% şi partea nistreană sau aşa-numita parte nistreană 13,4 la sută. Din informaţia de care deţinem acest pachet de 13,4 la sută a fost transmis în gestiune fiduciară, aşa-numitul Trast către Gazprom.

Structura corporativă a Societăţii pe Acţiuni Moldovagaz include următoarele companii, care îndeplinesc funcţii diferite. Două întreprinderi de transport Moldovatransgaz pentru partea dreaptă a Nistrului şi Tiraspol-transgaz pentru partea stîngă a Nistrului, 12 întreprinderi de distribuţie pe malul drept al Nistrului cu  filiale în fiecare centru raional şi 7 întreprinderi de distribuţie în regiunea transnistreană. În afară de acestea, sînt peste 20 de companii licenţiate care sînt titulari de licenţe pentru furnizarea gazelor.

Aş dori să menţionez că, la începutul anului 2008, din 1528 de localităţi ale Republicii Moldova gazificate erau 863 de localităţi sau 56%, fiind construite din sursele publice, de diferit nivel peste 5 mii de km de gazoducte de presiune înaltă şi medie în sumă de peste 1 miliarde de lei.

Bineînţeles, aceste construcţii destul de masive care au fost pe parcursul ultimilor şapte ani necesită, la această etapă, o inventariere şi evaluare suplimentară. Anume din aceste considerente, pe data de 13 mai 2008, Guvernul a aprobat o hotărîre de Guvern prin care a lansat inventarierea tuturor reţelelor de gaze construite pe parcursul acestei etape. Conform hotărîrii de Guvern, pînă pe data de 30 iunie anul curent aceste gazoducte de presiune înaltă şi medie, nu vorbim de gazoductele magistrale, vor fi inventariate, după care vom purcede la evaluarea acestora. După aceasta soarta acestor gazoducte poate fi diferită. Sînt cîteva scenarii, bineînţeles, doar în folosul statului şi în folosul cetăţenilor. 

În ceea ce ţine de necesar pe viitor. Aici aş propune să ne axăm şi voi face această axare pe trei componente de bază. Dacă e să vorbim de gazificarea în continuare în Republica Moldova, aici sînt trei sectoare. Primul pînă la localităţi, inclusiv magistrale. Doi în interiorul localităţilor. Este vorba de presiune medie şi mică. Şi trei în interior, pînă la consumatori nemijlocit. În ceea ce ţine de prima abordare pînă la localităţi, inclusiv magistrale, aş dori să menţionez că, din aceleaşi 665 de localităţi, despre care vorbim că este necesar de a asigura gazificarea pînă la localitate, necesarul conform calculelor estimative la momentul actual este de
900 milioane de lei.

Suplimentar este necesar construcţia gazoductului magistral BălţiUngheni, a cărui proiectare a fost deja lansată şi pentru care a fost anunţat un concurs pentru a fi lansată construcţia. Şi, practic, acest concurs a avut loc în luna februarie, martie şi a fost semnat contractul. Investiţii de 270 milioane de lei care vor fi investiţii private pentru construcţia gazoductului magistral BălţiUngheni.

Prin urmare, mai avem nevoie, la această etapă, de 900 milioane de lei pentru 665 de localităţi. Gazificarea sau construcţia gazoductelor de tensiune înaltă pînă la sate, pînă la localităţile rurale. Aş dori să menţionez că pentru acestea sînt două surse de acoperire sau trei surse majore. Una bugetul de stat. Doi bugetul autorităţilor publice de nivelul unul sau nivelul doi. Şi trei, destul de important în opinia noastră, bugetele sau sursele nemijlocit ale operatorilor.

Şi aş dori să menţionez că aceasta ar fi una din soluţiile pe care ne vom axa, mă refer la Guvern, în timpul apropiat. În ceea ce ţine de gazoductele în interiorul localităţilor, aş dori să menţionez că, în premieră, pentru anul 2008 Moldovagaz a aprobat un plan investiţional pentru lărgirea reţelelor în interiorul localităţilor. Este vorba de un plan investiţional de 324,6 milioane de lei. Se preconizează construcţia a circa 1000 de reţele de gaze. Peste 130 de localităţi în interior, din nou este vorba de gazificare, tensiune medie în interiorul localităţilor.

Şi rămîne al treilea component necesar de a fi acoperit, este vorba de construcţia pînă la consumatori. Deoarece gazificarea în interiorul satelor pe stradele respectiv nu rezolvă problema de conectare la gazoducte nemijlocit a consumatorului final. Pentru a soluţiona această problemă, recent, Guvernul a aprobat o hotărîre cu privire la aprobarea unui mecanism, unei metodologii de calculare a taxei de conectare. A mers pe aceeaşi abordare similară care este la Moldtelecom: consumatorul care doreşte să fie conectat la reţelele de gaze, de gazificare urmează să achite o anumită taxă de conectare, care va fi o taxă fixă  pentru toţi consumatorii din Republica Moldova.

Acest Regulament urmează să fie publicat, sperăm, săptămîna curentă sau săptămîna viitoare, după care vor fi efectuate calculele respective de către instituţiile de construcţii şi instituţiile de cercetări ştiinţifice, pentru a stabili nivelul acestei taxe.

Sînt conştient de faptul că va apărea întrebarea: care este nivelul acestei taxe? Am menţionat, odată cu prezentarea acestui proiect în şedinţele de Guvern. Menţionez că astăzi, în plenul Parlamentului, conform calculelor preventive, nivelul acestei taxe de conectare ar putea fi nu mai sus de 44200 de lei. Calculele ne arată că în cazul în care vom utiliza unele din rezervele existente, ar putea fi şi în jur de 3000 de lei. În timpul apropiat, vom veni în decurs de 23 săptămîni, vom veni cu detalii în acest sens.

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Aceasta a fost prezentarea. M-am străduit să mă încadrez în 15 minute. Mai sînt unele detalii, dacă sînt întrebări, sînt gata să răspund.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Următoarele 30 de minute: întrebări răspunsuri.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Domnule ministru, viceprim-ministru,

Fracţiunea Partidului Democrat, care este şi autorul acestei moţiuni, atunci cînd s-a gîndit să o înainteze s-a gîndit şi la faptul că dorim să punem în discuţie macar una din cele mai serioase probleme a Republicii Moldova rezolvarea problemei energetice care, şi în proiectul de Concepţie a securităţii, a fost nominalizată ca una din problemele serioase ale Republicii Moldova.

Raportul domnului ministru a fost unul extrem de bun, pozitiv, foarte liniştit. Şi promiţător, da? Şi optimist. Şi nu am absolut, eu chiar m-am uitat la deputaţi cum reacţionează, cum ascultă. Am înţeles că nu există problema energetică în Republica Moldova. Totul e bine, totul e liniştit şi nu există motive de îngrijorare, ceea ce cred că nu corespunde realităţii. Eu cred că şi domnul ministru înţelege chestia aceasta. De aceea, scopul moţiunii noastre a fost ca noi să concentrăm atenţia asupra unei probleme care există, să concentrăm atenţia majorităţii parlamentare, a Guvernului, a opoziţiei. Să căutăm soluţii, să ridicăm acele probleme care există şi să încercăm împreună să le rezolvăm, fiindcă, pînă la urmă, acesta este interesul nostru comun.

Desigur, eu am foarte multe întrebări. În primul rînd, dacă noi spunem că complexul energetic este una din cele mai serioase probleme, în paralel se desfiinţează ministerul respectiv de ramură. Prima mea întrebare: l

Domnule Dodon,

Cine e persoana care se ocupă la noi şi este responsabilă în Guvern de problema energetică? Fiindcă dumneavoastră, ca viceprim-ministru şi ca ministru al economiei şi comerţului, aveţi foarte multe probleme şi nu cred că aveţi mult timp să vă ocupaţi intens de problematica energetică. Aceasta ar fi o primă scurtă întrebare. Numele persoanei care...

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

În primul rînd, permiteţi-mi să răspund puţin mai pe larg, pentru a fi complex. În primul rînd, eu sînt ferm convins şi sînt de acord că sistemul energetic este una din problemele sistemice ale Republicii Moldova. Sînt două sau trei probleme majore la momentul actual. Sistemul energetic în total este una din aceste probleme. În răspunsul sau în informaţia la moţiune m-am referit exact expres la conţinutul moţiunii. În moţiune, în special autorii, s-au referit la gaz, la livrările gazelor.

Însă sistemul energetic mai are două componente, în afară de livrarea gazelor, unde problemele sînt cele mai mari. Este energia electrică şi termoficarea. Ele nu au fost incluse în moţiune, nu au fost incluse în prezentare. Însă dacă este cazul, eu pot să vin cu toate detaliile, deoarece deja m-am documentat la acest capitol destul de detaliat.

În ceea ce ţine de persoana responsabilă. Ministerul Economiei şi Comerţului este acea instituţie responsabilă de toată politica energetică a statului. Şi, prin urmare, ministrul acestui minister, conducătorul este acea persoană responsabilă de acest sector. În interior, persoanele tehnice şi mai multe detalii, pot să vin cu organigrama, să o prezint.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, întrebarea mea fost una foarte scurtă şi presupunea un răspuns de asemenea scurt. Cine este persoana responsabilă? Adică un din viceminiştrii care se specializează în chestia aceasta?

 

Domnul Igor Dodon:

Ministrul economiei şi comerţului. Pe interior?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da.

 

Domnul Igor Dodon:

Pe interior.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Ca să ştim noi deputaţii cui să ne adresăm. Căci dumneavoastră aveţi foarte multe griji. Şi nu vrem să vă deranjăm.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule Preşedinte,

Eu cu plăcere am să vin atunci cînd o să mă invitaţi.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Bui.e

 

Domnul Igor Dodon:

La Ministerul Economiei şi Comerţului sînt trei viceminiştri. Fiecare cu structurile sale. Am făcut-o publică şi în şedinţa Guvernului. Este domnul Copaci Tudor, responsabil de sectorul energetic. Mai jos...

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Bine, eu nu am obiceiul să stau mult la microfon, de aceea vreau să dovedesc să mai pun încă o întrebare, două. În Republica Moldova, toţi aceşti
15 ani s-a vorbit despre faptul că noi trebuie să avem contoarele pe teritoriul Republicii Moldova. Şi guvernarea actuală, eu am auzit cu urechile mele, ceva similar a vorbit şi domnul Preşedinte al Republicii Moldova cîndva. Nu este normal cînd contoarele de evidenţă a gazului sînt pe teritoriul altui stat. În comentariul dumneavoastră nu s-a simţit această îngrijorare. La noi, ţin minte că au fost încercări de a aloca bani, de a construi. Noi înţelegem că sînt scumpe ş.a.m.d. Dar nu este normal şi eu nu cred că găsim multe ţări care nu au contoare pe teritoriul lor.

Eu vreau să vă spun că a fost un episod cred că prin anii 19981999, cînd Gazprom-ul ne-a înaintat o pretenţie, datorie de 90 de milioane de dolari, datorie la Gazprom. Şi eu ştiu că oameni foarte responsabili şi Prim-ministru şi prim-viceprim-miniştri şi Ministrul Finanţelor de atunci spuneau că noi nu avem dovezi că datoria aceasta este a noastră. Dar ea a fost recunoscută de şeful statului într-o discuţie, într-o negociere. După aceasta, Guvernul a fost nevoit să şi-o asume. Şi în Republica Moldova nu existau dovezi că datoria aceasta este. Dar noi pînă la urmă ne-am asumat-o, noi am plătit-o, fiindcă contoarele nu sînt pe teritoriul Republicii Moldova. Şi este o problemă serioasă, macar atît? Sau nu este o problemă serioasă?

A doua întrebare şi eu mă aşez. Eu ştiu că au existat oferte de gaz, inclusiv de la agenţii privaţi, mai ieftine decît cumpărăm noi acum. Inclusiv cu 140 de dolari mia de metri cubi din Kazahstan.

Eu ştiu precis lucrul acesta, am vorbit cu oameni care au fost implicaţi. Este o ofertă foarte tentantă pentru Republica Moldova, măcar că este una problematică, ea trebuie rezolvată.

Dar eu am întrebare: Guvernul a depus careva eforturi sau a făcut careva încercări să realizăm ideea aceasta, fiindcă este o idee foarte bună pentru ţara noastră?

Mulţumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

În primul rînd, nu pot să fiu de acord cu faptul că staţiile de măsurare a gazelor nu sînt pe teritoriul Republicii Moldova şi am venit cu unele detalii destul... dacă este cazul pot să le mai dau încă o dată citirii. Măsurarea, contorizarea gazelor au loc la două sau sub două aspecte: sînt staţii de măsurare a gazelor şi sînt staţii de predare a gazelor. Două abordări care ne permit să contorizăm.

Am menţionat că, în premieră, pe parcursul ultimilor ani, a fost construită Staţia de măsurare a gazelor la Căuşeni. Un obiectiv extrem de important, care ne permite să avem absolut toate detaliile şi la cantitate, şi la calitate vizavi de gazul tranzitat.

În ceea ce ţine de Nord, Sud, sînt asigurate pe staţiile de predare. Şi acel conflict care a fost în anii 1990, l-am studiat în detalii, ca persoană responsabilă de acest sector, a fost cauzat anume din considerentele că nu se asigura anume această abordare cînd se făcea dublu contorizarea şi în interior la Staţia de măsurare a gazelor sau la staţiile de predare. Da, există o rezervă şi aici cred că aveţi dreptate, staţii de măsurare a gazelor pe livrarea din Nord spre Sud sau din Nord spre Est, deoarece Est-Vest, am menţionat, este Staţia de măsurare a gazelor de la Căuşeni.

Acum sînt proiectele respective, o astfel de Staţie costă mai mult de
810 milioane de dolari. Şi dacă o punem în sarcina operatorului, suplimentar noi şi aşa avem contorizarea respectivă, o să fie în tarifele pentru energia sau pentru gazele livrate.

De aceea, avînd deja un sistem de contorizare, în opinia noastră, care diminuează aceste riscuri, considerăm că la această etapă este inoportun să construim altele.

În ceea ce ţine de oferte de gaze de la alţi furnizori, într-adevăr, în special în Asia sînt mai multe oferte de gaze care poate, la această etapă, sînt şi mai ieftine. Există o problemă majoră, tranzitarea acestor gaze pînă la consumatorii din Republica Moldova. Deşi există un Acord multilateral în cadrul CSI, semnat în anul 1993, în luna noiembrie. Republica Moldova, din păcate, nu are acces, la această etapă, la tranzitarea la gazoductele  magistrale care tranzitează în special Federaţia Rusă şi Ucraina.

Care au fost acţiunile Guvernului în acest sens? În calitate de anterior vicecopreşedinte al Comisiei Mixte Moldo-Ruse şi vicecopreşedinte al Comisiei Mixte Moldo-Ucrainene şi acum în calitate de copreşedinte al Comisiei, acesta este un subiect pe ordinea de zi în discuţiile noastre bilaterale.

În ceea ce ţine de relaţiile cu Kazahstanul la începutul anului curent, la sfîrşitul primului trimestru, în martie începutul linii aprilie, a avut loc prima şedinţă a Comisiei Mixte în componenţă nouă de colaborare economică interguvernamentală moldo-cazahă.  Personal, am avut întrevederi cu omologii din Kazahstan, care şi-au reiterat disponibilizarea de a oferi unele volume la preţuri, la prima vedere, mai convenabile. Totul depinde de tranzit şi noi, în acest sens, bineînţeles, vom depune toate eforturile.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Dumneavoastră aţi vorbit despre unele încercări de a măsura puterea calorică a gazului care vine la noi în ţară. Şi, nemijlocit, v-aţi exprimat că sînt locuri unde aceasta este posibil, alte locuri nu este posibil.

V-aş pune o întrebare. Aţi vorbit despre pierderile de gaze acolo cînd vin la noi în ţară şi plătim şi noi, aţi putea spune ceva despre situaţia în interiorul ţării cît priveşte pierderile de gaze în interior şi puse în plata consumatorului şi cît priveşte puterea calorică a gazului care vine nemijlocit la consumator.

 

Domnul Igor Dodon:

În ceea ce ţine de faptul că este posibil sau nu este posibil afirmaţia şi certitudinea în raportul meu a fost menţionat că este posibil controlul calităţii absolut pe toate segmentele. De aceea, reconfirm acest fapt şi l-am reconfirmat şi în raportul prezentat.

În ceea ce ţine de calitatea gazelor şi, în special, căldura calorică, aceşti 8038 de kilocalorii pe metru cubi, care sînt la intrarea în ţară, conform informaţiei obţinute de la Serviciul Standardizare şi Metrologie avem toate actele respective, se păstrează, în marea majoritate a cazurilor, 99 la sută, dacă doriţi, 99,9 pînă la livrarea la consumatorul final, deoarece nu putem face testarea la fiecare persoană în condiţii de casă, la consumator. Însă acele testări care se fac pe intern, interior, însă ele se fac, se fac şi la CET-2, se fac şi la CET-1, se fac şi la alte întreprinderi mari, ne denotă că căldura calorifică se păstrează.

În ceea ce ţine de pierderi şi includerea în tarif am menţionat deja că pierderile sînt la nivelul de 0,35 la sută, pe cînd se permite, conform normativelor internaţionale, pierderi tehnologice pînă la 1%.

În tarif nu sînt incluse cît se permite conform standardelor internaţionale. Se includ doar aceste 0,35, care deja am menţionat, sînt 38 de milioane de metri cubi pierderi tehnice, nimic mai mult, doar acestea.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc.

Şi vin cu a doua întrebare. Anterior, dumneavoastră aţi menţionat că în sistemul energetic al ţării mai există şi alţi factori, ca de exemplu energia termică şi energia eclectică. Vreau să explicaţi din ce cauză acum 2 ani legea adoptată de Parlament pentru a construi staţia electrică în preajma Cahulului staţionează?

 

Domnul Igor Dodon:

Vă mulţumesc pentru această întrebare.

Deşi nu ţine de moţiune, însă o să răspund cu plăcere la ea. În primul rînd, problemele sistemice în furnizarea energiei electrice şi energiei termice este o problemă de sistem şi, în special, se referă la mărimea tarifelor la nivelul costurilor.

Dacă va fi necesar şi vor fi întrebări, pot să vin cu detalii sau astăzi, sau în cadrul unei ulterioare şedinţe. Care este problema majoră la energia electrică? Este necesară sau investirea în puterea sau în întreprinderile care acum generează, în capacităţile de generare sau construcţia altor noi.

Într-adevăr, cîţiva ani în urmă a fost aprobat un proiect de lege prin care au fost asigurate unele facilităţi pentru un potenţial investitor vizavi de construcţia unei staţii electrice. Un proiect sută la sută privat. S-au dus mai multe negocieri de către fostul minister responsabil de acest domeniu, pentru a lansa această construcţie. Din păcate, investitorul nu a mers mai departe, practic, nu a fost utilizată nici acea facilitate care a fost asigurată prin lege. Nici facilitatea şi, practic, nici construcţia la acea etapă nu a început.

În obligaţiunile Ministerului Economiei şi Comerţului, la această etapă, sînt trei astfel de iniţiative pe care noi le discutăm, negocierile sau discuţiile tehnice le ducem personal la nivel de ministru. Mă refer atît la Cahul, cît şi la Ungheni, cît şi la un potenţial proiect pe teritoriul CET-1 aici, în Chişinău, cu 120 de megawaţi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Domnule ministru,

Spune lumea că, dacă două staţii de acestea similare ar fi fost construite în Republica Moldova, Moldova va fi îndestulată cu energie electrică 96 la sută. Nu vreau să veniţi cu detalii, dar gurile rele spun că Guvernul a pus nişte condiţii foarte drastice celora care au vrut să investească în această construcţie.

Vă rog să dezminţiţi.

 

Domnul Igor Dodon:

Dezmint aceste condiţii, la sigur. Însă două staţii, depinde de capacitate. Nouă ne trebuie minimum 700, 800 de megawaţi. O staţie, aceeaşi de la Burlăceni era planificat 400, 450 de megawaţi.  Bine, două staţii cîte 400 ne-ar permite asigurarea. Însă două staţii cîte 400 pentru un megawatt acum costă un milion de euro, colegii din Guvern mi-au adus aceste cifre şi sînt sigur că deputaţii cunosc.

Prin urmare, sînt necesare investiţii de circa 800, 900, 1 miliard de euro pentru asigurarea necesităţilor proprii.

Pentru aceasta sînt două abordări şi din nou poate spun mai mult decît răspunsul la întrebare, sînt două abordări sau statul investeşte, sau oferim posibilitatea prin parteneriate publice private. Am anunţat-o şi anterior în cadrul unei conferinţe de presă. Reiterez şi acum în şedinţa în plen a Guvernului. Considerăm că majorarea capacităţilor ar putea fi obiectul unor parteneriate publice private, concesiuni sau alte forme.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Mult stimate domnule viceministru, viceprim-ministru,

Vreau să ne întoarcem la întrebarea cu preţul gazelor. Dumneavoastră aţi comunicat în discurs că preţul este de 2775 lei per 1000 metri cubi. Vreau să vă aduc trei cifre. La 17 februarie 2006 aveam preţul pe care dumneavoastră îl numiţi de 1083 de lei. La 17 februarie 1985 şi la 2 februarie 1986 am avut 1533 de lei. La 21.07 am avut 2335 de lei, acum avem şi atunci cînd era 2335 de lei preţul pe care îl comunicaţi acum dumneavoastră de 2775 la 1 ianuarie, deci preţul final la consumatorul final era de 2812, deci plus 500 de lei.

Deci acum, la 2775 noi avem preţul final undeva de 3 mii şi ceva.

 

Domnul Igor Dodon:

161.

 

Domnul Ivan Banari:

Da. Deci, cum se întîmplă acest lucru, domnule viceprim-ministru, atunci cînd dolarul, deci noi cumpărăm gazele în dolari, dolarul a scăzut faţă de leu cu
30 la sută şi noi... doar o singură modificare la preţuri, deci a fost foarte bine transmis societăţii că, uitaţi-vă, Moldovagaz nu măreşte preţul la gaz. Dar de ce nu le-a micşorat pe acele care le-a fixat la începutul anului, fiindcă ştim doar cu toţii că, datorită numai diferenţei cursului valutei, Moldovagaz a acumulat profituri de peste 60 de milioane de lei, de dolari, 60 de milioane de dolari.

De ce această întreprindere, în care toţi consumatorii participă cu partea lui... nu este legitimat acest lucru, dar fiecare consumator a introdus, a investit bani, de ce această întreprindere nu a fost impusă de stat, de Guvern ca să diminueze preţurile. Fiindcă ştim cu toţii: negociază preţurile nu Moldovagaz, negociază preţurile Guvernul. Deci Guvernul a putut interveni în acest caz şi să modifice situaţia.

Rog răspunsul dumneavoastră.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, de acord.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, stimate domnule deputat,

Cred că întrebare este destul de reuşită şi cred că nu voi fi primul care voi scoate la iveală unele realităţi. Tariful mediu 2775 de la 19 ianuarie este calculat în medie pentru consumatori. În Republica Moldova, din diferite considerente, se păstrează tarife diferenţiate pentru  diferiţi consumatori. Consumatorii casnici într-adevăr e 3161. Însă, uitaţi-vă, ce se întîmplă mai departe. Pentru susţinerea, şi încă o dată aş dori să accentuez,  pentru susţinerea sistemului ineficient de termoficare a Chişinăului tariful este de 2375, 2500 de lei.

Practic, din păcate, rezultă că consumatorii finali care achită 3161, achită şi subvenţionează, inclusiv imperfecţiunea sistemului de termoficare din municipiul Chişinău, care este imperfect din considerentele că nu se aprobă tarifele la nivelul respectiv. Nu o să intru în detalii mai departe.

Ce se întîmplă în continuare? Ar putea fi o propunere, de ce nu le punem medii la toţi şi gata. Dacă o punem mediu acum şi o stabilim pentru toţi, atunci imperfecţiunea sistemului de termoenergetică a Chişinăului va conduce la aceea că va fi criză totală, se stopează absolut tot, ţinînd cont de incapacitatea din nou a unor autorităţi de aprobare a tarifelor.

Eu nu am numit nici o autoritate, eu am vorbit despre abordarea sistemică. În ceea ce ţine de Moldovagaz şi unele profituri care au fost încasate de la diferenţa de curs, în primul rînd, acestea sînt profituri de bilanţ, sînt venituri de bilanţ care au fost înregistrate în urma întăririi cursului leului moldovenesc faţă de dolar, deoarece datoriile faţă de Gazprom sînt în dolari. Şi, bineînţeles, avînd datorii în dolari 370 de milioane sau peste un miliard de dolari, dacă vorbim şi de partea stîngă a Nistrului, automat, la alt curs se formează acest profit care nu poate fi utilizat la această etapă la rebalansarea tarifelor.

El ar putea fi utilizat, acest profit, doar în cazul în care nu ar fi toate datoriile sistemice ale CET-urilor care provin de la Termocom.

Datorii sînt mari de peste 2 miliarde de lei care, din nou, îşi au provenienţa de la imperfecţiunea sistemului şi nivelul tarifelor în unele autorităţi publice locale, fără a intra în detalii.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc, domnule viceprim-ministru.

Deci, domnule prim-viceprim-ministru,

Vreau să vă spun că dacă anul trecut Gazprom pentru anul 2007 cursul dolarului în Legea bugetului a fost acceptat unu la un dolar 14,6 de ei. Anul curent ştim că este 13,2, dacă nu greşesc, da, cam aşa, sau 13,5. Deci anul acesta va avea şi mai mari profituri, fiindcă anul trecut dolarul nu a diminuat aşa brusc ca anul curent.

Deci cea mai mare  diminuare este acum, la începutul anului. De acea, cred eu că vom reveni la această întrebare. Şi acum o întrebare legată de aceeaşi. Aici e bine, cu gazul am terminat-o, avem Termocom, avem probleme pe cap. Ce avem cu petrolul, stimaţi colegi?

 

Domnul Marian Lupu:

Staţi puţin. Eu vă rog foarte mult. Noi ce discutăm acum?

 

Domnul Ivan Banari:

Aceasta e tot aceeaşi.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi moţiune discutăm sau ce discutăm?

 

Domnul Ivan Banari:

Noi vorbim despre energetică.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, păi, noi discutăm pe marginea unei moţiuni, stimaţi colegi. E un document care v-a fost distribuit.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine, pentru...

 

Domnul Marian Lupu:

Are conţinut.

 

Domnul Ivan Banari:

Pentru viitor.

 

Domnul Marian Lupu:

În mod normal eu zic că tema este foarte interesantă, foarte importantă. Din momentul în care documentul conţine sectorul gazificare, ne concentrăm pe gazificare. O să rog foarte mult şi colegii cu întrebările şi domnul ministru cu răspunsurile, să ţinem cont de timpul respectiv care a fost rezervat, ca să aveţi posibilitatea toţi...

Cine a fost primul dintre dumneavoastră?

Microfonul nr.5, vă rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În primul rînd, eu aş vrea să mulţumesc colegilor de la Partidul Democrat care au înaintat această moţiune. Dar aş vrea să vă amintesc că şi Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră permanent a ridicat aceste întrebări în Parlamentul Republicii Moldova.

Şi vreau să ridic o întrebare.

Domnule ministru,

Dumneavoastră aici aţi prezentat un raport structurat, statistic, cu cifre ş.a.m.d., dar pe noi ne interesează politicile Guvernului în domeniul energeticii şi mai ales în domeniul eficienţei energeticii, fiindcă dumneavoastră cunoaşteţi că, pentru  a produce un dolar producţie intern brut, Republica Moldova consumă
23 de kilowaţi energie. Pentru a  produce un dolar producţie intern brut în Uniunea Europeană se consumă 2,3 kilowaţi energie, adică noi consumăm de 10 ori mai mult decît Uniunea Europeană.

Acum, la 12 iulie 2007 a fost adoptată Legea energiei regenerabile, care prevedea, printre multe altele, constituirea Agenţiei cu privire la eficienţa energetică şi această Agenţie trebuia să fie constituită pînă la 17 decembrie, noiembrie 2007. Adică Parlamentul, Guvernul trebuia în termen de 3 luni să reorganizeze Agenţia pentru conservarea energiei în Agenţie pentru eficienţa energetică şi, în general, să propună tot ce este legat de programe pentru energia regenerabilă.

Eu l-am contactat astăzi pe domnul viceministru Copaci, fiindcă am căutat printre hotărîrile Guvernului să găsesc o hotărîre de Guvern care să pună în aplicare această lege. Nu este nici o hotărîre, nu este nici o Agenţie şi, în general, nu ne ocupăm cu conservarea energiei şi cu energia, cu eficienţa energetică. Fiindcă, stimaţi colegi, atunci cînd preţurile cresc şi ele vor creşte în continuare, şi dacă noi, pur şi simplu, vom prezenta în Parlament că, mă rog, anul trecut noi am consumat un miliard 300, dar anul acesta am consumat un miliard 340, aceasta e chestie statistică. Pe mine mă interesează totuşi vom consuma noi eficient gazele sau energia sau vom consuma aşa cum consumăm şi astăzi, de 10 ori mai mult decît consumă în Uniunea Europeană.

Eu vă întreb: de ce totuşi noi nu ne ocupăm de eficienţa energetică în Republica Moldova, domnule ministru?

 

Domnul Igor Dodon:

Este o opinie, stimate domnule deputat.

Dreptul la opinie este liber. În  primul rînd, în opinia noastră, am încercat să răspundem expres moţiunii şi autorii pot spune dacă am răspuns sau nu la marea majoritate a întrebărilor  vizavi de statistică.

 În ceea ce ţine de politicile Guvernului, aş dori să menţionez că politicile Guvernului cel puţin nu o să fac o informaţie foarte largă, este strategie respectivă, se referă la 3 componente.

1. Securitatea energetică atunci cînd vorbim despre capacităţile generale.
2. Eficienţa energetică, aici aveţi dreptate. 3. Energia regenerabilă. Sursele alternative de energie.

Ce se întîmplă cu Agenţia respectivă? Dumneavoastră cunoaşteţi  că în subordinea Ministerului Industriei şi Infrastructurii la acea etapă era o Agenţie, Agenţia de conservare a energeticii, care, la această etapă, se află în proces de reorganizare. O dată cu primirea acestor funcţii, Ministerul Economiei şi Comerţului deja a lansat toate procedurile necesare pentru reorganizarea acestei Agenţii, care, de fapt, în funcţiile sale avea şi una din funcţiile Agenţiei eficienţa energetică. Era, pur şi simplu, altă denumire. Nu expres care aţi menţionat-o dumneavoastră prin lege.

De aceea, în opinia noastră nu este problema doar în denumire, însă în abordare. Această abordare este pe ordinea de zi atît a Ministerului, cît şi a Agenţiei care activează cu succes în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Moţiunea conţine chestia legată de eficienţa energetică. În afară de aceasta, dumneavoastră aici răspundeţi nu numai autorilor, fiindcă se discută în Parlamentul Republicii Moldova. Astfel, trebuia să discutaţi numai cu autorii. Şi atunci cînd veniţi în Parlament şi discutaţi cu Parlamentul, cu deputaţii, înseamnă că trebuie să reacţionaţi corespunzător. Deoarece eu de ce am invocat această chestiune? Fiindcă am dorit să înţeleg: Guvernul, în general, înţelege seriozitatea problemelor energetice în Republica Moldova, şi mai ales problema eficienţii energeticii? Fiindcă preţurile cresc pe arena internaţională şi nu se vor opri.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu se vor opri.

 

Domnul Igor Dodon:

Guvernul înţelege şi conştientizează.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Staţi oleacă, eu nu am finalizat. Am dreptul la două întrebări. Aşa prevede Regulamentul, parcă, da?

 

Domnul Igor Dodon:

Da, vă rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Şi cînd dumneavoastră veniţi aici şi, pur şi simplu, contabilizaţi ceea ce, de pildă, s-a contabilizat prin statistică, nu este serios, în general, pentru un ministru, care vine în Parlament şi face aici o contabilitate. Întrebarea este totuşi de ce din momentul în care a fost lichidat Ministerul Industriei şi pînă acum a trecut timp destul de lung. Structurile în ceea ce priveşte energetica în Ministerul Economiei nu sînt formate. Şi astăzi, cînd am întrebat viceministrul, de ce nu este nici o hotărîre? Aţi spus: dar noi încă nu sîntem formaţi, noi nu avem încă departamente. Nu avem specialişti. Nu avem una şi alta. Adică, este o chestie care pune sub semnul întrebării, în general, dacă Guvernul conştientizează ce se întîmplă în sistemul energetic al Republicii Moldova.

 

Domnul Igor Dodon:

Am menţionat, şi mai menţionez că Guvernul conştientizează şi, în opinia noastră, nu mai puţin decît alţi patrioţi ai ţării. În ceea ce ţine de ce structurile nu sînt formate? Structurile sînt formate absolut toate. Unele persoane din Ministerul Industriei vor fi transferate Ministerului Economiei şi Comerţului. Ministerul Industriei şi Infrastructurii urmează să fie disponibilizat, lichidat doar la sfîrşitul lunii iunie.

Pînă atunci îşi îndeplineşte toate funcţiile respective în conformitate cu hotărîrea de Guvern în ceea ce ţine de transmiterea atribuţiilor. O dată cu lichidarea acestui Minister, bineînţeles, şi preluarea unor specialişti, cît şi toate detaliile necesare vor fi încorporate în noua structură a Ministerului Economiei şi Comerţului, care, cunoaşteţi fireşte, deoarece aţi făcut trimitere la hotărîrea de Guvern, a fost aprobată de Guvern în luna aprilie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Prim-viceprim-ministru,

Aş vrea să mă opresc un pic la acele probleme pe care dumneavoastră cu aşa o simpleţe le-aţi redat referitor la staţiile de măsurare care se află pe teritoriul altei ţări. O ţară cointeresată, apropo, nu este o ţară care nu are interese. Şi chestia e că este cointeresată şi nu crede în ceea ce măsurăm noi. Demonstrează şi acel fapt pe care l-aţi menţionat dumneavoastră, cum că un an de zile în urmă sau pe parcursul unui an la Orlovka şi-au construit o staţie, care să verifice gazele care trec prin Republica Moldova.

Plus la aceasta, dumneavoastră aţi spus că... aşa de simpatic suna cînd spuneaţi că datele se măsoară, se înregistrează o dată la 2 secunde, pe urmă o dată la 6 secunde. Dar, pînă la urmă, vreau să vă zic că din informaţia pe care ne-a dat-o Moldovagaz şi Institutul Naţional de Metrologie, aceste date, posibil, superflorul le înregistrează atît de frecvent, dar citirea lor se face lunar. Şi pe parcurs de o lună de zile este posibil de a interveni, pentru că tehnica este tehnică. Mă rog, eu nu zic că chestia aceasta se face, dar este o posibilitate. Şi este o tentaţie de a face această chestie. Plus la...

Domnule Calmaţui,

Dumneavoastră, ca specialist, o să vorbiţi la urmă.

Mulţumesc.

Mai mult ca atît, vreau să mai menţionez o chestie, că de la staţie pînă la graniţă deci sînt undeva 60 de km şi pe perioada de 60 de km după măsurare, se mai fac nişte măsurări, se mai fac nişte extrageri, nu extrageri, nişte... deci mai sînt conectaţi la reţea şi agenţi ucraineni. Şi chestia aceasta este şi iarăşi este în informaţia pe care ne-a prezentat-o Moldovagaz pe harta respectivă. Plus la aceasta, vreau să mai zic încă o chestie, că dacă vorbim de raporturile metrologice efectuate la echipamentul de măsurare, în acel acord trilateral, care este între Gazprom, Naftogaz şi Moldovagaz este stipulat clar că responsabili pentru exploatarea sistemelor de măsurare de la frontieră, inclusiv asigurarea metrologică sînt proprietarii acestora.

Deci la Alexeevka, la Ananiev, la Grebenciki, la Orlovka aparţin Ucrainei. Şi Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie are accesul numai atunci cînd vor aceştia care sînt pe partea lor. Şi am putea discuta multe chestii, care, eu nu ştiu din ce cauză... Aşteptam că o să fiţi un pic mai dur, fiindcă nu este pusă problema că, uite, trebuie, nu avem ce face şi trebuie cumva să o rezolvăm. Deci este o problemă care vă priveşte pe dumneavoastră ca ministru de ramură şi responsabil în ţară, cum aţi spus ca să o facem împreună. Deci ca să aveţi susţinerea şi suportul nu numai a Fracţiunii majoritare, dar şi a opoziţiei în efectuarea lucrurilor bune.

Deci nu vă mai spun care este, nu vă mai dau întrebare: care este eroarea tolerată şi limitele de debit la aceste contoare, fiindcă este o chestie tehnică şi am aşteptat că, în afară de dumneavoastră, o să fie cineva care să răspundă la întrebări pur tehnice, care, normal, prim-viceprim-ministru, are probleme pînă peste barbă, nu numai să se ocupe de tubul veniturilor, care este o parte componentă în sistemul de măsurare. Şi vreau să... dar, pînă la urmă, a fost o abordare aşa cum a fost şi după cum simt cum bat din picioare colegii, că, uite, hai mai repede, căci nu există problemă.

Problema există, dumneavoastră cunoaşteţi că există şi noi prin această moţiune am vrut să atenţionăm, în primul rînd, Guvernul, care este responsabil. Să ne autosesizăm, pînă la urmă, dacă vreţi, ca să ieşim din acest impas, fiindcă, încă o dată repet, ucrainenii şi-au montat o staţie, deşi este staţia noastră şi ar fi normal să creadă în ceea ce spunem noi.  Cum sîntem noi creduli faţă de datele pe care le dau ei de pe teritoriul lor. Unde avem, repet încă o dată, acces şi Departamentul vamei sau subdiviziunea vamei energetice, cum mai este acolo, are acces la echipamentul şi utilajul respectiv numai şi numai cu acceptul părţii, care este proprietar al echipamentului respectiv. Dar, mă rog, aceasta este situaţia. Totuşi, în speranţa că dumneavoastră astăzi aţi abordat problemele menţionate un pic aşa mai uşor, dar ne vom întîlni peste un an de zile şi o să ne spuneţi că, domnilor, degeaba v-aţi precipitat, problema este soluţionată şi în Republica Moldova avem echipamentul necesar, la care avem acces numai noi, care îl dublează pe acel ucrainean, într-o măsură oarecare. Vreau să vă întreb: aţi spus despre o magistrală privată BălţiUngheni, puteţi să dezvăluiţi nişte chestii pe care să luăm act şi noi?

 

Domnul Igor Dodon:

La toate

 

Domnul  Marian Lupu:

Pardon?

 

Domnul Marcel Răducan:

Deci nu a fost o întrebare, domnule Preşedinte. A fost o constatare.

 

Domnul Igor Dodon:

60 de km ş.a.m.d. Doar o mică menţiune: presiunea peste 15 atmosfere. Dacă încearcă cineva în gazoductele magistrale să facă o gaură sau să ia careva gaz, nu are nici o şansă. Bine, nu sînt tehnician, dumneavoastră înţelegeţi destul de bine ce înseamnă aceasta.

 

Domnul Marcel Răducan:

Domnule prim-ministru,

Zic chestia aceasta din cunoştinţă de caz. Am fost şi eu cîndva metrolog principal de stat şi am încercat, reprezentînd Republica Moldova, să mă implic, am fost în satele ucraineşti care iau  gaz de pe reţea în continuare. Deci nu zic o aberaţie, pe care mi-a zis-o cineva. De aceea cu ce m-am întîlnit eu.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Igor Dodon:

Sînt staţii la fiecare ramificare, la fiecare localitate. Ceea ce ţine de magistrala UngheniBălţi.

 

Domnul Marcel Răducan:

UngheniBălţi, da, pardon.

 

Domnul Igor Dodon:

În luna februarie, a fost lansat un concurs public, a participat doar o singură companie, este vorba de Compania Moldovatransgaz, care este compania Moldovagaz şi care deja a semnat contractul şi urmează să construiască acest gazoduct. Paralel cu construcţia gazoductului pentru anul 2008 prima etapă va fi construită în două etape: 2008 şi 2009. În prima etapă vor fi gazificate paralel şi 16 localităţi, care sînt pe lungimea acestui gazoduct.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. 

 

Domnul Marcel Răducan:

Da, domnule prim-viceprim-ministru, spuneţi, vă rog frumos, acţionarii la Moldovatransgaz... Aţi spus că este privată. Deci acţionarii...

 

Domnul Igor Dodon:

Nu, nu. Păi, dacă Moldovagaz este societatea, care, în principiu, este societate pe acţiuni.

 

Domnul Marcel Răducan:

Deci acţionarul principal  la Moldovatransgaz este Moldovagaz.

 

Domnul Igor Dodon:

Moldovagaz, da.

 

Domnul  Marcel Răducan:  

Unde este şi Guvernul Republicii Moldova.  Şi aţi mai dat un exemplu sau aţi făcut o comparaţie că racordările vor fi exact ca la Moldtelecom. Deci în cazul Moldtelecom, după cîte eu ţin minte, deci Moldtelecom rămîne ca proprietar al reţelei respective. Cum va fi în cazul cu gazele? Cine va fi proprietarul?

 

Domnul Igor Dodon:

Proprietarul acelor conducte?

 

Domnul Marcel Răducan:

Exact, exact.

 

Domnul Igor Dodon:

Proprietarul acestor conducte va fi nemijlocit acel care achită taxa. Însă ele vor fi în gestiune, deoarece urmează a fi gestionate de către operator.

 

Domnul Marcel Răducan:

Am înţeles. Şi răspundeţi, vă rog, la întrebare. Mai pun şi altă întrebare. Deci cine va plăti pentru folosinţă? Moldovagaz îi va plăti cumva celui care le-a plătit deja şi le are în folosinţă sau nu? 

 

Domnul Igor Dodon:

Fiecare 3,4, 5 metri?

 

Domnul Marcel Răducan:

Dar nu contează. Este o chestie de business, pînă la urmă, şi omul a plătit bani.

 

Domnul Igor Dodon:

Nu vor fi achitate pentru aceşti 3, 4, 5 metri sau careva taxe de utilizare ş.a.m.d. Cu detalii pot să vin o dată ce publicarea hotărîrii de Guvern săptămîna curentă.

 

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc frumos.

 

Domnul Igor Dodon:

Poftim.   

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, domnule ministru,

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marcel Răducan:

Domnule Preşedinte,

Numai o clipă, luare de cuvînt, vă rog.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu credeam că ea a fost pînă acum. Nu? Bine. Am închis runda de întrebărirăspunsuri, care a expirat deja. Nu. Păi, eu v-am propus 30 de minute. Voi aţi spus: da, domnule Preşedinte. Păi, dacă e da, e da. Vă înscrieţi la luare de cuvînt.

Domnule Guma,

Am terminat. 

Domnule ministru,

Vă mulţumesc.

Domnule Guma,

Sînteţi înscris pentru luare de cuvînt. Începem această rundă. Deci avem aşa. Primul fiind domnul... autorii.

Domnule Guma,

Vă rog.

Domnule Răducan,

Vă rog. (Voce nedesluşită din sală.)

Domnule Răducan,

Vă rog.

 

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte. 

Onorat Parlament,

Recent, am discutat aici, în Parlament, şi am adoptat în prima lectură concepţia securităţii naţionale. Amintesc că pe lîngă principiul de neutralitate, securitatea naţională mai ţine şi de securitatea energetică. Acest parametru al securităţii devine tot mai important, mai ales în condiţiile cînd toată omenirea se confruntă cu gravele  consecinţe ale creşterii vertiginoase a preţurilor la carburanţi.

Nu se întîmplă astăzi nici o întrunire importantă la nivel mondial la care problema resurselor energetice să nu fie pe agendă. Doar la noi, în Moldova, aceste chestiuni se discută în cel mai bun caz, printre altele. Iar Guvernul, în mod evident, le plasează la coada priorităţilor sale. Chiar şi ministerul de resort a fost lichidat în mare grabă, deşi se putea de aşteptat remanierea Guvernului în ansamblu.

Nu vedem nici un plan de prevenire a impactului negativ al preţurilor fabuloase la carburanţi asupra economiei naţionale. Nu am văzut nici un set de măsuri corespunzătoare măcar din partea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care ar fi menit să minimalizeze riscurile agricultorilor, provocate de preţurile la motorină. Sper că domnul ministru este la curent, că demult în Moldova preţul la motorină l-a depăşit pe cel al benzinei. Ar fi de amintit că şi în planul de acţiuni Uniunea Europeană Republica Moldova, plan care, chipurile, este realizat cu succes, alineatul (63), vorbeşte despre alinierea treptată la principiile preţurilor interne de energie electrică şi gaze naturale ale Uniunii Europene.

Şi presupunem că evoluţiile legate de preţul la energie şi reformele tarifare îndreptate spre eliminarea distorsiunilor, îmbunătăţirea ratei de colectare a facturilor, dezvoltarea în continuare a Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică, îndreptată spre independenţa acesteia.

Continuarea restructurării sectorului electroenergetic termic şi de gaze naturale, precum şi soluţionarea problemei restanţelor la plăţi. Constatăm, în mod evident, că, pînă în prezent, Guvernul nu a întreprins acţiuni ferme în vederea asigurării unei autonomii reale ale ANRE. Guvernul formează şi Consiliul de administraţie şi aprobă bugetele anuale ale ANRE. În consecinţă, ANRE se comportă doar ca un departament specializat în calcularea tarifelor. Nu prea se văd acţiuni de monitorizare a situaţiei pe piaţa de carburanţi.

Nu vedem din partea ANRE analize şi prognoze de evoluţie a pieţei, care urmează să fie un semnal de alarmă  pentru Guvern şi marii consumatori de a-şi restructura activitatea în vederea reducerii consumului de energie. Să ne oprim la problema pierderilor netehnologice, invocate de SA Moldovagaz, care sînt incluse în tariful de consum. În prezent, contorizarea intrăriiieşirii gazelor în Republica Moldova din punct de vedere fizic nu este efectuată, iar în partea de sud a părţii în raioanele Basarabeasca, Ceadîr-Lunga, Taraclia, Vulcăneşti, gazoductele magistrale traversează de multiple ori frontiera moldo-ucraineană, fără să existe vreun contor pe aceste segmente.

Conform datelor furnizate de partea ucraineană, ţară pe a cărui teritoriu se află contoarele, anual se înregistrează pierderi de circa 500 milioane m3 de gaze. Dar nu există, în acelaşi timp, documente care să le confirme. Comisia Mixtă Moldo-Ucraineană repartizează pe contul ţării noastre pînă la 300 de milioane de m3 de pierderi. ANRE nu are acces independent la informaţia cu privire la volumul gazelor consumate în Republica Moldova şi a celui tranzitat în Balcani. În aceste condiţii, se impune negocierea de către Guvernul Republicii Moldova cu cel al Ucrainei asupra oportunităţii de instalare a contoarelor la graniţa dintre cele două ţări.

În acelaşi timp, contoarele trebuie să corespundă normelor europene, care să cauzeze gazele în puterea calorică a acestora. Totodată, Guvernul trebuie să găsească posibilitate să contorizeze segmentele de gazoducte magistrale, care traversează de multe ori hotarul moldo-ucrainean în raioanele Basarabeasca, Ceadîr-Lunga, Taraclia şi Vulcăneşti. ANRE, în calitate de autoritate publică cu competenţe de protecţie a drepturilor consumatorilor de energie, ar trebui să monitorizeze calitatea gazelor consumate, întrucît, în cazul schimbării compoziţiei chimice a gazului, de exemplu prin adăugarea azotului din aer, puterea calorică, implicit şi randamentul gazului, scade. 

Cu toate acestea, deşi nu o dată s-a vorbit aici, în Parlament, despre acei patru dolari, care se includ suplimentar în tariful de gaze pentru a compensa cheltuielile legate de răscumpărarea cambiilor, emise în stingerea datoriilor faţă de Gazprom, mai venim şi noi cu această întrebare. Din 2000, în fiecare buget fixăm aceste plăţi. Deci mai bine de 8 ani de cînd suma cambiilor cu tot cu procente se cifrează la 30 milioane de dolari. Foarte simple calcule aritmetice  arată că valoarea cambiilor este demult acoperită. Astăzi pentru ce mai plătim?

În contractul de constituire a SA Moldovagaz este stipulat expres că această companie îşi asumă responsabilitatea pentru întreţinerea, modernizarea şi extinderea reţelei de transportare şi distribuţie a gazelor pe teritoriul Republicii Moldova. Conform estimărilor experţilor naţionali, investiţiile totale atît ale Guvernului, cît şi ale participanţilor în extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor se cifrează la circa 3,5 miliarde de lei. Însă ele nu au actualmente vreun statut juridic clar. Rămîne o enigmă pe balanţa cui revin aceste gazoducte.

Noi sîntem ferm convinşi că contribuţia financiară a Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi în aceste lucrări  trebuie compensate de către SA Moldovagaz, care, prin însuşi contractul de constituire, şi-a asumat aceste obligaţiuni de a efectua pe propriul cont lucrările respective. Se impun cîteva soluţii de calificare a statutului reţelelor de distribuţie, construite prin intervenţiile populaţiei şi ale Guvernului.

Reţelele pot fi predate la bilanţul SA Moldovagaz la întreaga lor valoare, fiind majorată, respectiv, cota Republicii Moldova în capitalul social al acestei societăţi.

Sumele investite de către cetăţeni în dezvoltarea reţelei gazoductelor de distribuţie pot fi restituite de către SA Moldovagaz prin livrarea gazelor la preţul acestora la momentul efectuării investiţiei de către fiecare cetăţean.

În baza investiţiilor în construirea reţelelor pot fi fondate întreprinderi regionale de distribuţii, care să aibă relaţii contractuale cu SA Moldovagaz. Capitalul social al acestei întreprinderi urmează a fi divizat proporţional între cetăţeni şi stat.

SA Moldovagaz ar putea procura de la proprietarii acestei reţele, achitîndu-se fie prin mijloace băneşti, fie prin livrarea gazului la preţul care trebuie negociat cu proprietarii. 

Aşadar, autorităţile statului sînt, pur şi simplu, obligate de împrejurări să creeze o comisie naţională, care am auzit că deja s-a constituit, care să evalueze situaţia de ansamblu creată în acest domeniu.

În calitate şi de iniţiatori, şi de autori ai acestei moţiuni, rugăm onoratul Parlament, luînd în consideraţie propunerile nobile, dacă vreţi pînă la urmă, care au fost evocate, să susţină această moţiune.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ion Guţu,

Vă rog.

 

Domnul Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Este un moment cred că provocator pentru noi toţi şi pentru Guvern. Cred că, în primul rînd, trebuia să fie folosită această tribună de domnul prim-viceprim-ministru, să fie oleacă mai larg expusă politica energetică a Guvernului, fiindcă moţiunea se numeşte privind politica energetică a Guvernului.

E clar că autorii moţiunii n-au putut să încadreze toate problemele existente, dar, în general, pentru Fracţiunea noastră şi pentru colegii mei aceasta a fost o posibilitate, eu ştiu, de a trece în revistă unele compartimente ale politicii energetice a Guvernului. E clar că la toate etapele independenţa Republicii Moldova, politica energetică a fost o bătaie de cap foarte mare. Şi astăzi, cu regret, noi nu am conştientizat foarte multe lucruri care puteau fi rezolvate şi care,
într-adevăr, astăzi am putut să fim mai independenţi şi mai asiguraţi la domeniul securităţii energetice.

Eu, stimaţi colegi, nu doresc să numesc nume de familie, să caut, eu ştiu, vinovatul, dar sincer vă spun, într-adevăr, după 2000 şi pînă la 2000 lumea cunoaşte cînd ce s-a făcut, cînd au fost posibilităţi, cînd nu au fost posibilităţi, dar ne aducem aminte foarte bine de faptul cînd dumneavoastră aţi luat puterea în Republica Moldova legitim, cînd dumneavoastră aţi declarat o prioritate a republicii şi a dumneavoastră securitatea energetică, cînd în această sală s-a argumentat foarte intens că trebuie de creat un Minister al Energeticii, ca, după cîţiva ani de zile, în general să se uite de ministerul acesta şi în general ramura aceasta, pur şi simplu, să fie, eu ştiu, introdusă poate chiar şi logic, în componenţa Ministerului Economiei şi Comerţului.

Dar, în general, vreau să menţionez care au fost şi care este rezultatul multor decizii adoptate de către Guvern în aceşti ani. Vreau să vă spun că, începînd de la crearea unei Comisii guvernamentale în frunte cu mult stimatul Vasile Matveevici Iovv, din 2003 şi pînă în 2008 au fost luate mai multe decizii şi chiar vă spun că nişte decizii nu rele, interesante şi cardinale.

Dar, spre regret, toate aceste planuri, toate aceste decizii au rămas, vasăzică, pe hîrtie. Decizia din 6 august 2002 cu privire la măsurile de reducere a cheltuielilor pentru resursele energetice în economia naţională. În 2003 despre aprobarea Concepţiei dezvoltarea şi scheme de amplasare a centralelor electrice în Republica Moldova pînă în anul 2010. Acest document îmi pare că este abrogat, nefiind realizată, practic, nici o poziţie.

Următorul. În 2004 Hotărîrea despre aprobarea Regulamentului privind construcţia, reconstrucţia centralelor electrice în Republica Moldova. Un regulament foarte detaliat, conform legislaţiei Republicii, care prevedea modalitatea de amplasare şi de construcţie a staţiunii electrice în Republica Moldova. În primul rînd, prin concurs, prin tender.

Eu personal nu am auzit de nici un tender în aceşti ani, ca cineva din investorii străini să vină şi să facă propuneri ca să construiască o staţie electrică, spre regret. Aceste probleme se hotărăsc la direct undeva în cabinete, eu ştiu, prin capitalele ţărilor străine, numai nu în Guvernul Republicii Moldova.

Următoarea decizie din 2003 despre aprobarea Programului naţional de renovare şi de descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din Republica Moldova. O decizie foarte importantă şi, probabil, binevenită. Dar totuşi, practic, toate măsurile au rămas pe hîrtie.

Următoarea Programul de guvernare, Modernizarea ţării şi bunăstarea populaţiei Republicii Moldova. Un compartiment din 4 puncte foarte clare şi foarte, aş spune aşa, serioase. Sîntem în anul 2008, nu a fost realizat nici un punct şi de noul Program de guvernare pe o perioadă foarte scurtă în general de energetică s-a uitat.

Stimaţi colegi,

Eu nu vorbesc de faptul că unii specialişti în domeniu, profesionişti în Republica Moldova, practic, nu înţeleg ce se face în acest domeniu. Un om cu o autoritate foarte mare în domeniul energeticienilor şi nu numai la întrebarea cum apreciaţi dumneavoastră în general sistemul de dirijare în complexul energetic în Republica Moldova, el a spus un cuvînt rus dar cred că şi el, şi în limba noastră . Nimeni nu înţelege nimic.

Aceasta e o situaţie concretă şi eu cred că cît ar fi, poate, moţiunea aceasta prezentată, nu ar avea posibilitate să prevadă toate problemele, eu cred, stimaţi colegi, avem o situaţie concretă. Consumul de energie este foarte mare, pierderile sînt enorme, în primul rînd, în reţelele de transportare şi în clădiri.

Agenţia de Conservare a Energiei a fost lichidată. O restanţă absolut enormă avem la compartimentul de surse regenerabile. Şi ultimul moment. Ce se face, în general, eu aş spune, în proporţii globale. Care sînt problemele, de ce noi nu lucrăm serios cu vecinii, deci cu jucătorii serioşi la piaţa energetică în general în Europa.

Astăzi noi ignorăm practic. Raoes şi Moscova a propus să fie o conlucrare în domeniul de sincronizare a sistemelor energetice pe linia LisabonaVladivostok. Participă România, participă Europa, participă Ucraina, Rusia, Moldova nu participă. Deci noi avem în Republica Moldova două obiecte. Staţia, Centrala de la Cuciurgan. Nimeni nu o numeşte în general, nimeni nu doreşte să o numească. Căutăm alţi investitori, căutăm, dar obiectul este şi a rămas foarte important în această parte. Staţia de la Dnestrovsc domnul Marcel Răducan a pus-o.

 

Domnul Marian Lupu:

Încă un minut.

 

Domnul Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Eu cred că, în general, domnul Preşedinte al Parlamentului, cred că şi domnul Dodon foarte bine cunoaşte problema, dar la compartimentul ce facem mai departe, spre regret, problema rămîne deschisă. De aceea, dacă actuala guvernare nu dovedeşte, viitoarea guvernare va fi nevoită să înceapă iarăşi de la început.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Trebuie să înţelegem un lucru, că viaţa în această ţară şi ţara nu îşi termină existenţa nici peste un an, nici peste 50, nici peste 100 şi toate guvernările, care ar fi ele, tot timpul vor avea mult de lucrat în ţara aceasta.

Domnul Calmaţui.

 

Domnul Valeriu Calmaţui:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

E binevenită astăzi discuţia pe care o purtăm pe marginea situaţiei din energetică. Şi, totodată, aici au fost abordate şi mai multe probleme legate de energetică, deşi în moţiune aceste lucruri nu au fost expuse. Şi totuşi astăzi noi avem în republică o strategie aprobată de Guvern şi care e pusă la baza dezvoltării energetice a statului.

Şi eu înţeleg acele discursuri ţinute, fiindcă mulţi dintre dumneavoastră ţin minte destul de bine anii 1990 cînd noi nu aveam nici strategie, cînd noi nu avem nici energetică şi noi nu avem atunci multe din ceea ce sînt astăzi. Eu ştiu că nu o să vă placă, dar anume aceasta e realitatea. Şi, desigur, astăzi poate că nu există acel Minister al Energeticii, dar se spune, ştiţi, un politician de un înalt rang a spus cîndva, că principalul nu este de ce culoare este pisica, principalul este să prindă şoareci. Cred că aceasta e principalul: ca eficienţa energetică să fie la rangul pe care îl cere astăzi statul. În ultimii ani, dacă nu s-a făcut înde-ajuns, dar s-au făcut multe pentru a stabiliza situaţia în acest domeniu. Şi situaţia care este la momentul actual permite, desigur, de a negocia şi în continuare şi trebuie să negociem în continuare, pentru a întări sistemul energetic al Republicii Moldova. Referitor la moţiune. Autorii au înaintat cîteva, patru puncte, prin care solicită ca Guvernul să ia, să întreprindă nişte măsuri pentru a înlătura unele lacune, care sînt în acest domeniu. Şi aceasta se referă mai mult la aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova.

Unul din puncte a fost expus privind la aceea că astăzi Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică nu este una independentă, dar în legislaţia Republicii Moldova sînt prevăzute lucruri, care o pun într-o independenţă. Dacă dumneavoastră aţi auzit ceea ce a raportat aici domnul prim-viceprim-ministru şi ceea ce noi am adoptat cu dumneavoastră în legile care au fost recent adoptate în domeniul comunicaţiilor electronice, şi în energetică, aceste două agenţii  sînt perfectate, legislaţia este perfectată în Republica Moldova în conformitate cu directivele Uniunii Europene.

Şi dacă sîntem atît de cinstiţi şi vrem să recunoaştem că anume aceasta este şi în Republica Moldova. Şi analiza care a fost prezentată, deci, dumneavoastră aţi observat că în majoritatea statelor anume în aşa mod se procedează. Deci, atît bugetul, cît şi Agenţia este independentă şi ia deciziile care sînt luate, ele sînt de una care aparţine Consiliului de administrare a acestei Agenţii.

Totodată, ceea ce se referă la contorizarea la hotare. S-a vorbit aici foarte mult. Eu aş vrea să îi întreb pe unii colegi, noi avem undeva, dacă nu mă înşel peste 15 intrări şi ieşiri în Republica Moldova a acelor gazoducte magistrale despre care este vorba, care livrează gazele în partea de vest a continentului. Deci, dacă facem atîtea staţii şi, mai mult decît atît că aceste gazoducte sînt subterane, dacă facem atîtea staţii şi după cum a fost menţionat aici, o staţie de măsurare costă în jurul la 52 de milioane de lei, cîtă cheltuială ar trebui să purtăm noi pentru a avea aceste staţii? 

Nu mai bine ca aceste investiţii să fie îndreptate la dezvoltarea reţelelor de gaze în Republica Moldova? Căci astăzi, aţi auzit aici, avem peste 600 şi ceva de localităţi care încă nu sînt gazificate. Deci, pe lîngă toate acestea, trebuie de mai avut în vedere că tot ce este astăzi şi este recunoscut, că totuşi dă posibilitate de a verifica şi de a controla fluxul de gaze care intră în Republica Moldova şi iese din Republica Moldova.

Deci cred că trebuie de văzut cît de optimă este această propunere. Dar, desigur, la costurile pe care le are astăzi o asemenea staţie nu necesită de a cheltui banii înzădar. Referitor la sistemul de evidenţă a gazelor în ceea ce priveşte valoarea caloriică a gazelor. Eu cred că unii din stimaţii colegi cunosc că acest lucru este în statul vecin, în România.

Deci, da, acolo este de aceea fiindcă acolo noi avem. Nu numai România are, nu numai gazele importate, are şi gaze, vasăzică, proprii. Ele sînt amestecate şi, desigur, acolo la consumator vine gazul amestecat, a cărui valoare calorică a lui de acum nu este aceea care a fost la intrare. Reieşind din acestea, în România şi, totodată, acolo nu se instalează contoare la consumatorii finali sau la consumatorii casnici, dar sînt contoarele numai vasăzică la unele noduri de evidenţă.

Pe lîngă aceasta, este o metodologie de a calcula această valoare calorică pentru consumatorii finali, pentru a fi, vasăzică, perfectate facturile. Şi cred că nu e nici aşa necesitate la noi, fiindcă s-a dovedit şi practica dovedeşte că valoarea calorică a gazelor, care intră în Republica Moldova ajunge la consumatorul final şi este monitorizată de către instituţiile respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

Încă un minut.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Ceea ce vizează  ultima propunere din moţiune cu evaluarea şi folosirea acelor reţele, care au fost construite din bugetul statului şi bugetele administraţiei publice de nivelul întîi şi doi. Aici, desigur, Guvernul şi după cît şi noi am studiat problema în cadrul Comisiei, cu această chestiune Guvernul se ocupă. În cel mai apropiat timp va fi  finalizată această lucrare şi cred că, desigur, acest lucru trebuie să fie adus la cunoştinţa şi Parlamentului în final.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Noi, stimaţi colegi, Fracţiunea Partidului Comuniştilor, cu tot respectul faţă de colegii din Partidul Democrat, dar vă spunem că nu găsim necesar pentru a fi susţinută această...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, acestea au fost, stimaţi colegi, detaliile din scenariul asupra cărui am convenit cu dumneavoastră.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Preşedinte,

Înainte de vot cred că ar fi logic ca textul moţiunii să fie prezentat, fiindcă el nu a fost.

 

Domnul  Marian Lupu:

Textul moţiunii a fost repartizat tuturor şi...

 

Domnul Igor Klipii:

Da, dar...

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, staţi, staţi puţin. Este al treilea exerciţiu cînd noi examinăm o moţiune. Din momentul în care am stabilit o modalitate, noi ne mişcăm pe această modalitate. Dacă aţi atras atenţia, este şi avizul Comisiei. Noi niciodată nu am ascultat Comisia, fiindcă acesta nu e raport, dar e aviz. Totul aveţi în pachet, pe care motiv deputaţii îl au, textul este.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Preşedinte,

Moţiunea respectivă se adresează şi populaţiei Republicii Moldova, care habar nu are despre ce spune această moţiune.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Noi avem Regulamentul care stabileşte normele. Deci, nimic.

 

Domnul Igor Klipii:

Nici  începutul textului. Cred că este logic să se dea citire, pur şi simplu, textului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Staţi. Liniştiţi-vă, eu vă rog frumos, linişte.

Domnule Klipii,

Nimeni nu împiedică autorii să meargă la presă, să le prezinte textul, ca el să fie difuzat.

 

Domnul Igor Klipii:

Pentru stenogramă. Am vrut să îl înregistrăm în stenogramă. În stenograma Parlamentului ea nu există.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumneavoastră îl transmiteţi secretariatului şi îl punem ca anexă şi e tot. Care e problema?  Simplu.

 

Domnul Igor Klipii:

Era logic ca populaţia acestei ţări să cunoască situaţia reală.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi,

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

E aproape de procedură. Nu vă extrag. Eu, deoarece domnul Calmaţui a subliniat faptul că noi, cu mare stimă, dar nu votăm, vreau să vă spun că tot cu mare stimă, dar ne pare foarte rău. Da, şi aproape că nici nu am aşteptat, devine o tradiţie cînd toată lumea înţelege că e o chestie bună care  trebuie de votat, ca Guvernul să acorde mai multă atenţie acestei problematici, dar nu au votat din cauză că voi aţi propus, dar de ce noi să votăm?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

Intrăm în procedura de vot.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Drujba aşa n-o faci.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Nu vă supăraţi, stimată colegă, noi am terminat dezbaterile. I-am oferit timp suficient, cine a vrut să se înscrie la luări de cuvînt, deci totul trebuie să fie făcut la timpul său. La vot, stimaţi colegi, din momentul în care noi nu avem raportul, fiindcă nu se presupune raport de Comisie, avem avizul Comisiei. El este distribuit. Pe această cale am să mă pornesc deci să supun votului. Rog atenţie.

Cine este pentru adoptarea moţiunii simple privind politica energetică a Guvernului. Cine e pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 ,11.  19 voturi în favoarea adoptării moţiunii simple.

În aceste condiţii, constatat că plenul Parlamentului a respins moţiunea simplă în cadrul proiectului nr.1017.

Bine, sîntem la 13.53, Ora întrebărilor.

Pentru început, stimati colegi, o voi invita la tribuna centrală pe doamna Aurica Doina vicepreşedinte la CNPF, pentru a oferi răspuns la întrebarea cu privire la realizarea pachetului de acţiuni Moldasig. Vă rog. Da, cine părăseşte sala, rog să o faceţi rapid.

Domnule Stoicov,

Domnule Guma,

Se referă în egală măsură. Sau, dacă se doreşte, noi stopăm aici şedinţa şi transferăm pe săptămîna viitoare. Nu? Atunci eu vă rog linişte. Continuăm.

Doamna Doina,

Vă rog.  

 

Doamna Aurica Doina vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare:

Mulţumesc.

Stimate Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova,

Stimaţi deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova,

La solicitarea domnului deputat Ion Guţu, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, reieşind din competenţa funcţională şi prevederile legislaţiei, relevă următoarele. Societatea Naţională de Asigurări Moldasig SRL a fost constituită în anul 2002 sub formă de societate cu răspundere limitată de către trei asociaţi: Banca Comercială Banca de Economii, Societatea pe Acţiuni, Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova şi, respectiv, Întreprinderea de Stat Poşta Moldovei.

De competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţine modificarea şi completarea actului de constituire, modificarea cuantumului capitalului social, aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice. Astfel, în luna aprilie anul curent, investitorul cipriot Compania Lenechers investment limited a depus la adresa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cererea şi un set de documente, prin care a solicitat eliberarea avizului prealabil pentru dobîndirea participaţiei calificate în capitalul social al Societăţii Naţionale de Asigurări Moldasig, ca urmare a majorării capitalului social al acestuia prin aportul bănesc în valoare de 48 milioane de lei.

Majorarea capitalului social al societăţii prin aporturi suplimentare depuse de către terţi, care devin asociaţi, se încadrează prin prevederile Legii privind societăţile cu răspundere limitată, care şi reglementează procedura dobîndirii calităţii de asociat. Totodată, conform prevederilor aceluiaşi act legislativ, modificarea capitalului social se efectuează prin modificarea actelor de constituire şi înregistrarea modificării respective în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor. Iar întreprinderea de stat, înregistrarea de stat a majorării capitalului social se efectuează după vărsarea propriu-zisă a aportului.

Procedura înregistrării de stat a modificării operate în rezultatul majorării capitalului social al Societăţii Naţionale de Asigurări Moldasig este stabilită de Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, precum şi de Legea cu privire la asigurări, conform cărora înregistrarea de stat a asiguratorului, respectiv înregistrarea de stat a modificărilor operate în documentele de constituire sau în datele acestuia înscrise în Registrul de Stat a întreprinderilor şi a organizaţiilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă Doina,

Eu am să îmi cer scuze. Conform Regulamentului aveţi maximum 3 minute. Deci eu v-aş ruga compact, clar, concret răspunsul la întrebare.

 

Doamna Aurica Doina:

Bine, mulţumesc.

Am să fiu mai succintă. Se efectuează la avizul prealabil al Comisiei Naţionale. Şi, respectiv, dobîndirea participaţiilor calificate ce depăşesc 20 la sută, 33 sau 50 din capitalul social al unui asigurator se efectuează cu avizul prealabil al Comisiei Naţionale. În acest context, Societatea de Asigurări Moldasig a depus cererea, prin care a solicitat Comisiei Naţionale eliberarea avizului corespunzător. Ulterior atît investitorul cipriot, cît şi Compania de asigurare au solicitat retragerea actelor depuse la adresa Comisiei Naţionale.

În concluzie, Comisia Naţională a Pieţei Financiare menţionează că tranzacţia de majorare a capitalului social al Societăţii de Asigurări Moldasig prin aportul suplimentar al investitorului străin se va considera încheiată exclusiv după avizarea acesteia de către Comisia Naţională şi înregistrarea de stat a modificărilor operate în documentele de constituire şi datele înscrise în Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, precum este prevăzut de legislaţia în vigoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă vicepreşedinte sînteţi, da, dumneavoastră...

 

Doamna Aurica Doina:

Da.

 

Domnul Ion Guţu:

...al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare?

Stimaţi colegi,

E clar că, după aşa o poziţie, de care am fost informaţi acum, a Comisiei Naţionale în acest domeniu, noi nu putem să avem încredere că toate operaţiile, toate proiectele sînt şi, eu ştiu, în interesele, în primul rînd, ale ţării noastre şi ale investitorilor. Vreau să vă spun că la 6 mai noi am înaintat interpelarea aici în Parlament şi la 8 mai documentele au fost retrase.

Doamnă Doina,

Nu ştiu dacă dumneavoastră aţi intrat în esenţă, dar vreau să vă dau cîteva întrebări.

Sînteţi la curent cu balanţa financiară a Companiei Moldasig? Sînteţi la curent unde sînt amplasaţi aceşti bani după hotare? Sînteţi la curent care sînt aceste resurse, ale cui sînt aceste resurse care trebuiau să fie vărsate pe contul Companiei Moldasig? A fost făcută o evaluare oarecare  a acestei Companii de Asigurare? Şi cine a efectuat această evaluare? Sau dumneavoastră, pur şi simplu, sînteţi un înregistrator mecanic? Aţi primit, aţi înregistrat, aţi introdus în sistemul informaţional şi atît?

 

Domnul  Marian Lupu:

CNPF, Ivan Timofeevici, are funcţiile sale, nu vă supăraţi.

 

Domnul Ion Guţu:

Domnule Preşedinte,

Eu nu v-am, eu vă adresez şi dumneavoastră o  întrebare după aceasta, dacă se poate. Dar eu nu am dreptul să o adresez.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumneavoastră aveţi dreptul la două minute pentru a vă exprima dacă sînteţi satisfăcut sau nu.

 

Domnul Ion Guţu:

Domnule Preşedinte,

Eu vă rog.

 

Domnul  Marian Lupu:

Şi, nu, staţi, Ivan Timofeevici.

 

Domnul Ion Guţu:

Permiteţi-i să răspundă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu nu vă închid gura, dar există o anumită logică. Dacă aveţi întrebări suplimentare, doamna stă la loc. Noi mai avem încă un răspuns la întrebare. După aceasta avem întrebări şi răspunsuri.

 

Domnul Ion Guţu:

Nu, eu vreau să dea răspuns, fiindcă tot ce a spus doamna aici absolut nu prezintă nici un interes. Acesta este un răspuns formal pentru clasa I sau poate şi mai jos. Răspundeţi la aceste întrebări, poftim.

 

Doamna Aurica Doina:

Mulţumesc de întrebare.

În primul rînd, vreau să spun că evaluarea tranzacţiei nu ţine de competenţa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Ce ţine de eliberarea  avizului prealabil, Comisia Naţională, înainte de a elibera avizul prealabil, va urmări pe deplin dacă se respectă următoarele. În primul rînd, dacă asiguratorul va îndeplini prevederile Legii cu privire la asigurări, dacă calificarea şi experienţa solicitanţilor de a dobîndi sau de a majora participaţia calificată în capitalul social al asiguratorului corespund business-planului şi activităţilor pentru care asiguratorul a primit licenţă de activitate. Şi va examina situaţia financiară a asiguratorului dacă este

 

Domnul Ion Guţu:

Doamnă Doina,

Nu trebuie să citiţi Regulamentul, nu trebuie. Dumneavoastră consideraţi că 5 mii de dolari acesta este preţul a 80% din acţiunile Companiei Moldasig? Dumneavoastră personal? Sînteţi profesionistă. 5 milioane de dolari acesta este preţul Companiei 80%? Şi dumneavoastră ştiţi că aceştia sînt banii Companiei Moldasig, care se află după hotare şi se utilizau pentru reasigurări. Cu banii Companiei au cumpărat 80% din acţiunile Companiei? Şi eu cred că... domnul Guma...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, continuăm.

Ivan Timofeevici,

Continuăm.

 

Domnul Ion Guţu:

Eu răspuns nu am, aşa că, poftim, aceasta lasă... Dar trebuie, noi invităm preşedintele Comisiei împreună cu toate documentele.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă Doina,

Vă mulţumesc.

Sînteţi liberă.

 

Doamna Aurica Doina:

Atît, da? 

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

La tribună îl invit pe domnul viceministru al agriculturii şi industriei alimentare Anatol Spivacenco, pentru a ne vorbi despre preţurile de achiziţie a laptelui. Dar presupun că nu doar a laptelui, dar ne referim şi la alte produse alimentare. Sînteţi gata să vorbiţi şi la alte poziţii decît laptele? Este şi domnul ministru al Economiei şi Comerţului, domnul prim-viceprim-ministru, care poate să se conecteze la acest subiect.

Domnule Spivacenco,

Vă rog.   

 

Domnul Anatol Spivacenco viceministru al agriculturii şi industriei
                                                                
alimentare:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Permiteţi-mi să fac o informaţie pe marginea interpelării în Parlament a doamnei deputat  Valentina Pavlicenco privitor la... Valeria  Pavlicenco...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, doamna Pavlicenco.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Doamna Pavlicenco, îmi cer scuze, doamnă. Privitor la preţurile de achiziţie a laptelui şi ceea ce face Guvernul în direcţia relansării acestui sector şi diminuării aspectelor negative legate de activitatea acestui sector. În primul rînd aş vrea să aduc la cunoştinţă că, într-adevăr, în sectorul respectiv, în ultimii 18 ani de zile se atestă o diminuare a efectivului. 18 ani, deoarece sînt două perioade, este o perioadă din 1990 pînă în 2001, cînd a diminuat efectivul cu 130 de mii de capete în rezultatul privatizării şi reformelor în agricultură, care, în ultima instanţă, a diminuat şi productivitatea cu 63%. Totodată, începînd  cu anul 2002 pînă în 2006, efectivul s-a redus cu 23%, însă a crescut productivitatea la o unitate cu 11,4 %.

Deci care va da posibilitatea producerii în jurul la 645 mii tone de lapte. Evident, productivitatea a crescut de la 2 mii pînă la 2871 de litri la o vacă mulgătoare.

Seceta din anul 2007, desigur, a influenţat negativ asupra acestui sector şi, evident, noi, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Asociaţia producătorilor de lapte ne-am întîlnit în nerepetate rînduri, unde a fost pusă în discuţie problema legată de faptul ce facem în continuare pentru păstrarea ramurii şi s-a luat decizia privind majorarea acestor preţuri şi, practic, începînd cu luna august pînă la 1 mai, problemele legate de... şi conflicte între producători şi procesatori la aspectul preţul de achiziţie nu au fost, deoarece preţurile au fost majorate în jurul la 50% şi au atins deci în jurul la 4 lei şi jumătate, 5 lei.

Însă începînd cu luna mai, ţinînd cont de faptul că şi situaţia în acest domeniu s-a schimbat esenţial, baza, condiţiile, anul acesta va da posibilitate ca acest sector să fie asigurat cu furaje, deci sînt nişte condiţii foarte bune în acest an. Volumul de producţie a laptelui s-a mărit esenţial şi mai ales s-au mărit şi vînzările la întreprinderile de procesare, deşi numărul de animale în perioada anului 2007, în rezultatul secetei şi pînă la momentul actual a diminuat cu 19%, în jurul la 38 de mii de capete de vaci mulgătoare.

Sub acest aspect, la momentul actual se atestă că întreprinderile de procesare procesează cu 22,3% mai mult decît procesau în perioada respectivă a anului trecut. Şi mă întorc la problema principală legată de preţuri. Este un capitol destul de sensibil. El, printre altele, a fost pe parcursul întregii perioade şi e legat nu numai cu produsele de lapte, dar şi cu alte produse.

Însă la capitolul produselor de lapte vreau să vă aduc la cunoştinţă că noi, lucrînd în cadrul consiliului produs, unde coparticipă în egală atît producătorii, cît şi procesatorii, deci noi, s-au adus la cunoştinţă toate calculele şi cifrele ce ţin de situaţia legată la moment, deoarece preţul la lapte, într-adevăr, a scăzut pînă la
3 lei. Şi, evident, noi, în cadrul consiliului, am şi pus în discuţie şi am ajuns că undeva în perioada anului curent deci să nu ne coborîm mai jos de 3 lei şi doi,
3,2 lei.

Şi aduc unele argumente. În primul rînd, în perioada respectivă, deşi preţurile la lapte s-au mărit de achiziţii pînă la 50%, preţurile la lactate în întregime nu s-au majorat din luna noiembrie, şi atunci s-a mărit numai cu 7%. Dacă preţurile la lapte au crescut mult mai mult, deci ritmurile de creştere a preţurilor la materia ... deci noi ne-am străduit împreună să le stabilizăm.

Acum, în cazul cînd punem întrebarea de majorare a preţurilor la achiziţie, noi, evident, trebuie să examinăm şi preţurile finite, deoarece, la momentul actual, pe piaţa internaţională, într-adevăr, se atestă multe aspecte negative. Şi dacă urmărim şi în Uniunea Europeană, în ţările Uniunii Europene, de asemenea urmărim că sînt revoltări din partea producătorilor de lapte şi, evident, aceste  lucruri nu sînt, se specifică şi pentru Republica Moldova.

Reieşind din aceste aspecte, vreau să vă aduc la cunoştinţă că, pe parcursul acestor ani, de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Guvernul au întreprins măsuri pentru stimularea investiţiilor şi inventarierea sectorului zootehnic pentru aceste scopuri, deci pentru menţinerea fondului genetic au fost alocate 5,4 milioane de lei. Compensarea cheltuielilor suportate de întreprinderi specializate la însămînţarea artificială în jur de 9 milioane de lei.

De asemenea, au fost, ca să... pentru ernarea eficacitivă şi fără pierderi şi excluderea diminuării efectivului de animale, deci împreună cu donatorii în perioada respectivă în jur la 11 mii de tone de furaje s-au acordat şi 11 milioane de lei pentru menţinerea genofondului.

Totodată, în perspectivă, pentru dezvoltarea acestui sector, evident, vom continua stimularea economică a deţinătorilor de animale în scopul procurării tineretului de bovine din fondul de susţinere a sectorului agricol, modificarea unor acte legislative şi normative în sensul diminuării adaosului comercial la produsele de lactate şi carne care va permite majorarea preţului de achiziţie a acestor produse.

Consolidarea efectivului de bovine prin stimularea economică a creării unor explotări zootehnice în extravilanul localităţilor. Şi la capitolul acesta vreau să accentuez că sectorul respectiv are perspectivă, deoarece sînt foarte mulţi la momentul actual care doresc să scoată efectivul de animale din localităţile noastre, creînd ferme optime cu un efectiv mai mare de 20 de capete şi introducerea noii tehnologii şi utilajului care dă posibilitate să ridicăm productivitatea, deoarece productivitatea în Republica Moldova este de două ori mai joasă decît în ţările Uniunii Europene şi, evident, avem o rezervă la acest capitol care va conduce şi la diminuarea sinecostului laptelui.

Vom întreprinde aceste măsuri şi în continuare şi vom veni cu propuneri de a majora sursele din fondul pentru susţinerea sectorului agricol la acest capitol, deşi în sectorul zootehnic sursele financiare care sînt în  fond la momentul actual, 90%, sînt direcţionate anume la relansarea acestui sector.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am primit un răspuns în scris destul de amplu, la care mă refer imediat. Dar înainte de aceasta vreau să vă spun, în primul rînd, că oamenii care vînd lapte sînt acum în grevă, cred că cunoşteţi acest lucru, şi ei aşteaptă cu sufletul la gură un răspuns încurajator de la Guvern.

Ştiţi că de la 1 iunie sute de fermieri au refuzat ca să mai predea lapte întreprinderilor care le colectează. Şi preţurile, în general, cresc, iar laptele se achiziţionează cu preţuri tot mai mici. Cunoaşteţi şi faptul că ţăranii ameninţă să blocheze tronsonul de cale ferată şi au trimis o scrisoare cu sute de semnături conducerii statului.

Acum, în răspunsul pe care dumneavoastră mi l-aţi dat, la politica de preţuri figurează un alineat care, mi se pare, spune totul referitor la răspunsul pe care l-am solicitat şi, de fapt, la situaţia actuală.

În politica preţurilor de achiziţie promovate de unele întreprinderi, managerii acestora nu ţin cont de prezenţa şeptelului de vaci productive, de factorul social (îndeosebi în raioanele afectate grav de secetă), propunînd furnizorilor de lapte preţuri mult mai joase, comparativ cu cele aplicate în nordul republicii.

Acum, în legătură cu aceasta.

Domnule viceministru,

A fost o şedinţă la Guvern cu participarea ministrului, cu directorii fabricilor care achiziţionează lapte de la ţărani. Însă la acea şedinţă s-a vorbit nu atît de posibilitatea de a găsi mijloace pentru a redresa situaţia. Eu accept că faceţi şi întreprindeţi, problema este că acum este grevă şi oamenii sînt nemulţumiţi. Dar
s-a vorbit acolo de electorat. S-a spus aşa, printr-o cîrdăşie evidentă au fost rugaţi directorii de întreprinderi să ţină măcar un an preţurile nu mai jos de 3 lei pentru un litru de lapte.

Deci eu vă întreb, noi vorbim de politici de stat sau de tehnologii electorale populiste pentru a lovi în ţărani şi după 2009, dacă comuniştii vor pierde puterea sau dacă veţi perpetua liniştit la putere. Aceasta este prima întrebare.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Stimată doamnă deputat,

Evident, în cadrul discuţiilor care au loc atît în minister cît şi în Guvern în discuţii se pun două probleme. O problemă este  mărirea preţurilor la achiziţie care, în ultimă instanţă, soluţionează problemele eficacităţii economice a producerii lui ca materie primă, în cazul dat a laptelui.

Şi a doua problemă este, evident, cea socială, deci de a păstra cumva preţurile la aceste produse, deoarece ele, în ultimă instanţă, influenţează asupra...

Şi al treilea aspect este, desigur, susţinerea statului acestui sector care, în cele din urmă, vine să completeze acele pierderi care au loc sau pot avea loc în rezultatul fabricării unui sau altui produs.

Deci noi sîntem în căutarea acestor formule. Şi în fondul pentru susţinerea sectorului agricol sînt surse pentru stimularea acestui proces şi sînt utilizate. Da, la momentul actual, ele nu sînt în volumul care ne-ar asigura pe deplin necesităţile, dar, o dată cu creşterea economică, cu majorarea acestui fond, evident, vor fi majorate şi alocaţiile la acest capitol.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vă mulţumesc şi am ultima întrebare.

Dumneavoastră ştiţi, scrie şi presa, iată, eu am aici toate materialele adunate din presă, din toate ziarele, deci 6 litri de lapte, scrie presa, pentru un litru de motorină. Un litru de lapte mai ieftin decît o îngheţată, aceasta este un adevărat genocid la adresa ţărănimii.

Deci întrebarea este legată de ceea ce aţi spus dumneavoastră. Cum vine statul în ajutorul ţăranilor? Dacă aţi propus sau intenţionaţi să propuneţi şi să rezolvaţi cît mai repede problema privind acordarea unor subvenţii de la stat, de exemplu un leu, doi lei la fiecare litru de lapte achiziţionat de la ţărani. Şi dacă există, consideraţi dumneavoastră, mecanismele şi posibilităţile de a face acest lucru?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Mecanisme sînt, posibilităţi sînt mai limitate. Însă noi asupra acestei probleme şi la Guvern, într-adevăr, au fost vreo cîteva şedinţe în care a fost pus în discuţie ce ar trebui noi să întreprindem ca să ridicăm rentabilitatea acestui sector.

Deci, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este în căutarea diferitelor formule. Noi conlucrăm cu producătorii, chiar şi domnul ministru are întîlnire în teritoriu cu agenţii economici, pentru a găsi formula care ar conduce la diminuarea acestor nemulţumiri din partea producătorilor.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule  Spivacenco,

Eu mă refer totuşi la faptul că acum arde, oamenii sînt în grevă. Ce intenţionaţi dumneavoastră să faceţi imediat, pentru că aşa cum, iată, spune şi colegul meu, într-adevăr, se aduce lapte praf şi în felul acesta se anihilează posibilitatea de supravieţuire a ţăranilor. Deci ce intenţionaţi să faceţi imediat?

 

Domnul Anatol Spivacenco:        

În primul rînd, se reglementează aspectele legate de susţinerea producătorului agricol prin reglementarea importurilor. La momentul actual, nu se aduce lapte praf din cauză că noi avem lapte praf care se stochează din cauza preţurilor mici care sînt pe piaţa internaţională. Şi, evident, aşteptăm cînd vor creşte preţurile ca să le comercializăm. De aceea, importul la capitolul acesta nu are loc.      

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Am înţeles, dar urgent ce aveţi de gînd să faceţi?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Noi am elaborat acum un program de dezvoltare a acestui sector , care se află la avizare, care mîinepoimîine va fi în Guvern.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Include subvenţii de la stat pentru ţărani?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci noi trebuie să lucrăm în direcţia respectivă cu Guvernul, să căutăm surse financiare, ca pentru anul viitor să vedem ce facem.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu cred că totuşi ar trebui să găsiţi şi pentru anul curent subvenţii de la stat pentru ţăranii care predau lapte.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Întotdeauna, pe parcursul mai multor ani, în perioada de iarnă, preţul la lactate era mai ridicat la lapte, la materia primă. În perioada de vară preţul creşte, deoarece creşte productivitatea volumului, şi, evident, situaţia nu este mai rea ca în anii trecuţi. Este mai bună la acest capitol. De aceea, noi studiem problema în complex.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Spivacenco,

Este corect şi nu vreau să mai lungesc discuţia. Dar în condiţiile cînd preţurile au crescut, au explodat şi ei rămîn cu asemenea preţuri de achiziţie? Chiar consideraţi că oamenii aceştia pot să muncească degeaba? Şi ceea ce au investit ei şi ce consumă pentru îngrijirea animalelor poate fi cheltuit şi tratat chiar aşa cum se întîmplă astăzi?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Consumurile au fost mari, deoarece au fost preţurile mari la hrană. Odată ce acum s-au creat condiţii foarte favorabile pentru baza furajeră, peste douătrei săptămîni începem a recolta culturile furajere de acum, care, evident, vin să ne asigure pentru anul curent şi anul viitor cu hrană pentru animale. Deci întrebarea va fi scoasă. 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu vă propun totuşi să vă gîndiţi, cum putem da subvenţii de la stat pentru ţărani. 

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.  

Deci, întrebările adresaţi-le ca de obicei în cadrul Orei întrebărilor. O să cer scuze. N-o să vă supăraţi, eu am să vă ofer cuvîntul stînd în picioare, fiindcă patru ore pe şezute e  problemă. Începem de la dreapta la stînga.

Microfonul nr. 5.

 

 

 

Domnul Dumitru Godoroja:

Către Procurorul General referitor la situaţia creată în comuna Burlăceni, raionul Cahul la încercările de înstrăinare a cotelor valorice ale cetăţenilor comunei de către liderul Gaidarlî în cîrdăşie cu primarul, care, făcînd abuz de serviciu, încearcă să creeze o comisie a Primăriei pentru înstrăinarea cotelor valorice ale cetăţenilor. Paralel, rog să fie verificate şi contractele de arendă între cotaşi şi firma condusă de Gaidarlî la capitolul executării contractului pe perioada 20002008. Informaţia, rog, să fie prezentată joia viitoare în şedinţa în plen de către Procurorul General. Materialele de care dispun le anexez la interpelare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4. 

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Adresez această întrebare domnului viceprim-ministru Victor Stepaniuc sau tovarăşului Stepaniuc. În cadrul şedinţei Parlamentului din 5 iunie 2008, adică astăzi, ministrul culturii şi turismului Artur Cozma a declarat că în anul 2007 în Republica Moldova au fost editate 150 mii titluri de carte. Rog  să afirmaţi sau să infirmaţi această declaraţie. Răspunsul îl aştept în scris în termenele prevăzute de lege.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Preşedinte,

La şedinţa precedentă am depus o interpelare regulamentar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

 

Domnul Igor Klipii:

În scris, unde am invitat...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Klipii,

Aceştia vă sînt colegii.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimaţi colegi,

Am depus o interpelare regulamentară în scris, unde am solicitat prezenţa la şedinţa de astăzi a cîtorva miniştri şi a Procurorului General. Dacă domnul Dodon a fost în stare să sacrifice jumătate de zi pentru a asista la şedinţele Parlamentului, cred că şi miniştrii în cauză, inclusiv domnul Procuror General, ar  putea fi prezent pentru o oră.

Eu solicit insistent ca aceste persoane să se prezinte, pentru un răspuns oficial de la tribuna centrală joia viitoare.

În continuare o întrebare, pe care doresc să o adresez Ministerului Educaţiie şi Tineretului al Republicii Moldova şi ţine de practica instaurată de cîtva timp, de cîţiva ani în Republica Moldova în conformitate cu care, anual, sînt impuse cote de înmatriculare pentru instituţiile superioare de învăţămînt. În acest context, vreau să ştiu dacă acest lucru se preconizează şi anul curent. Şi dacă da, care sînt criteriile şi care sînt, care este logica acestor lucruri? La fel, rog să se prezinte de la tribuna centrală a Parlamentului şi să răspundă şi la a doua întrebare: cînd va veni în Parlament Codul învăţămîntului?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Întrebarea este adresată Guvernului Republicii Moldova. Săptămîna trecută am adresat o interpelare, prin care am cerut explicaţii vizavi de Hotărîrea Guvernului nr.599-XIII din 15 mai 2008, hotărîre care avea ca obiect acordarea gratuită, de fapt, nici nu acordare, dar donaţie către Combinatul de Panificaţie Chişinău Franzeluţa a 7500 tone de grîu alimentar şi către Combinatul de panificaţie Bălţi 2000 de tone, deci în total 9 mii 500 tone de grîu alimentar, grîu provenit din ajutoare umanitare.

Nu am avut ocazia aceasta să ascult, să aud răspunsul vizavi de această situaţie. Şi astăzi pun o întrebare care vine să suplinească acea interpelare. Cer, în cadrul răspunsului care urmează să îl prezinte Guvernul, să îmi ofere răspuns şi asupra Hotărîrii de Guvern nr.156/5 din 15 februarie 2008, hotărîre care are ca obiect eliberarea a 1500 tone de grîu alimentar către Societatea pe Acţiuni Franzeluţa, grîu provenit de asemenea din ajutor umanitar.

Rog foarte frumos ca informaţia să vină, să fie prezentată în plenul Parlamentului complex şi cu argumentele, aşa cum le-am cerut în cadrul adresării interpelării. Şi o menţiune. Ambele hotărîri de Guvern poartă caracter secret şi rog, în prezentarea răspunsului, să se aducă şi argumentarea respectivă: ce a stat la baza secretizării acestor hotărîri de Guvern?

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Am o întrebare către doamna Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi. Cetăţenii din satul Tomai, raionul Leova au înaintat o petiţie cu 267 de semnături, prin care menţionează că ei au suferit în urma calamităţilor naturale din 23 mai 2008: ploi torenţiale, grindină şi, pînă în prezent, nimeni nu a primit nici un ajutor. Ei cer ca toate actele înaintate de Primărie să fie examinate, pentru ca oamenii să poată locui în condiţii normale.

Altfel, dacă organele abilitate ale Republicii Moldova nu vor reacţiona, vor începe nişte acţiuni care vor fi auzite şi de către acei de la guvernare. În acest context rog, stimată doamnă Prim-ministru, să examinaţi în regim de urgenţă situaţia, creată  în satul Tomai, raionul Leova în urma calamităţilor naturale din
23 mai 2008. Şi să întreprindeţi măsuri pentru acordarea ajutoarelor necesare familiilor sinistrate. Despre măsurile întreprinse rog să fiu informat în şedinţa plenară conform Regulamentului Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Ţin să aduc aminte Guvernului că nu a venit demult să îmi răspundă la o întrebare adresată, cum se poate hrăni un copil din internat astăzi cu 20 de lei. Şi devine mai actuală acea întrebare adresată atunci în legătură cu actuala scumpire. Şi aştept joia viitoare cel puţin să vină să îmi răspundă.

Nu a venit Guvernul, să îmi răspundă la o interpelare cu referire la Hotărîrea de Guvern despre 62 de milioane repartizate către Giurgiuleşti fără legea Parlamentului.

Şi acum adresez prima mea întrebare Guvernului, căruia îi solicit răspuns de la tribuna Parlamentului. Chiar de mult timp nu am mai auzit nimic în Parlament despre situaţia în viticultură şi vinificaţie. Cu atît mai mult că s-a schimbat şi conducerea acestui important sector al economiei. Care este situaţia agenţilor economici din sector, dar şi a angajaţilor? Cum şi cîţi activează comparativ cu
anul 2005?

Care sînt stocurile de producţie vinicolă şi ce vor face agenţii economici cu ea? Ce roadă se aşteaptă în acest an şi cum vor putea fi achiziţionaţi strugurii şi prelucraţi în această toamnă?

Cine are grijă de ţăranii noştri, crescători de viţă de vie. Cine a decis să îi deposedeze cu sau fără voia lor de puţina motorină acordată pentru semănat, dar folosită de primări, chipurile, pentru repararea drumurilor. Care este situaţia şi corelaţia dintre sectorul privat şi de stat în domeniu? Ce întreprinderi se pregătesc pentru privatizare în viitorul apropiat?

Ce măsuri întreprinde Guvernul pentru revitalizarea sectorului vitivinicol, dar şi concret pentru gospodăriile ţărăneşti din republică? Care este contribuţia la bugetul de stat?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimată doamnă...

Doamna Valentina Cuşnir:

Pe perioada 2005.

 

Domnul Marian Lupu:

Două întrebări într-o rundă. Dumneavoastră le-aţi citit deja vreo 15. Sînt două.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Păi.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu poate fi una.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Pe o adresă.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu 20 de întrebări. Să fim serioşi, fiindcă toate temele sînt diferite.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Bine, este clar. Din ceea ce am spus este clar ce doresc şi solicit să vină să îmi răspundă. Şi  a doua întrebare o adresez Guvernului şi solicit răspuns în scris.

Recent, în oraşul Hînceşti, a fost înstrăinat gazoductul către un oarecare SRL Rotalingaz, după ce au fost investiţi banii din bugetul de stat de către administraţia publică de ambele nivele, cît şi de către cetăţeni. Solicit informaţie asupra fondatorilor SRL Rotalingaz, care nu au participat la gazificare. Dacă a fost pdesfăşurată licitaţia, cine a evaluat costul gazoductului de presiune medie şi mică, costul reţelelor de gazificare în oraşul Hînceşti? Conform cărui act a fost înstrăinat gazoductul din oraşul Hînceşti şi la ce condiţii?

Care este contribuţia RotalingazSRL şi pentru ce merite au devenit proprietari?

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Ion Guţu:

Domnule Preşedinte,

Nu interpelare, dar, aşa, o doleanţă, o...

 

Domnul Marian Lupu:

Ivan Timofeevici,

Ţinînd cont cîţi oameni sînt în sală.

 

 

Domnul Ion Guţu:

Da, eu înţeleg.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vă invit la mine în birou, ne aşezăm, vorbim.

 

Domnul Ion Guţu:

Eu vreau să fie... Nu, la mata în birou se scrie în altă parte, aici se face... Deci am avut o interpelare la domnul ministru al culturii şi turismului. O persoană foarte interesantă, dumneavoastră îl cunoaşteţi.

 

Domnul Marian Lupu:

Ca colorit, da, aşa.

 

Domnul Ion Guţu:

Da, colorit. Deci am primit ieri în scris: Mult stimate deputat, eu nu o să pot să vin la şedinţa de joi să vă dau răspuns la interpelare, fiindcă o să fiu în deplasare pe teren.

Astăzi îl văd în Parlament. Prima jumătate a stat, a dat mîna cu deputaţii şi cu mine. Dar cînd e vorba să răspundă, a dispărut. I-aţi permis sau aceasta e o atitudine faţă de Parlament. Eu îmi pun această întrebare mie şi dumneavoastră.

 

Domnul Marian Lupu:

La dînsul, cred, terenul s-a schimbat niţel între timp.

 

Domnul Ion Guţu:

Nu ştiu, eu vă rog să mă lămuriţi şi dacă se manifestă o asemenea atitudine faţă de Parlament, înseamnă că e şi faţă de dumneavoastră. Şi eu regret, sincer vă spun.

 

Domnul Marian Lupu:

Zic bogdaproste, Ivan Timofeevici. Bine.

Stimaţi colegi,

Formal, anunţ şedinţa de astăzi închisă. Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la aceeaşi oră. O zi bună vă doresc.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.27.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a

Aparatului Parlamentului.

 


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova