version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
русская версия



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – MARTIE 2006

Sedinta din ziua de 6 aprilie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Informatie cu privire la negocierile contractuale dintre Federatia Rusa si Republica Moldova la gazele naturale. (Raportor – Valeriu Lazar, ministrul economiei si comertului).

3. Propuneri la ordinea de zi.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.596 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia privind constructia sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelelor de conducte de apa intraurbane in orasul Ceadir-Lunga, semnat la
18 noiembrie 2005.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului Codului audiovizualului al Republicii Moldova nr.1043.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului Legii audiovizualului nr.708.

7. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1241 cu privire la audiovizual.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1243 cu privire la institutia publica nationala a audiovizualului “Teleradio-Moldova”.

9. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1242 cu privire la institutia publica locala a audiovizualului.

10. Votarea pentru luarea proiectului de Lege nr.1043 ca baza.

11. Reexaminarea Legii nr.25-XVI din 16 februarie 2006 pentru modificarea si completarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Nr.722.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.916 cu privire la completarea unor acte legislative (Legea cu privire la tariful vamal – art.28; Legea pentru punerea in aplicare a titlului III din Codul fiscal – art.4).

13. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.697 pentru modificarea articolului 5 din Legea nr.633-XV din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.593 pentru modificarea articolului 69 din Codul electoral.

15. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2385 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind activitatea operativa de investigatii – art.6, 8, 151; Legea telecomunicatiilor – art.2; s.a.).

16. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.840 privind completarea anexei la Legea nr.331-XV din 7 octombrie 2004 pentru aprobarea Listei obiectelor ale caror lucrari de expertiza tehnica, de prospectiuni, de proiectare, de constructie si de restaurare, cu atragerea mijloacelor banesti donate de catre persoane fizice si juridice, sint scutite de taxa pe valoarea adaugata.

17. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului Codului vamal nr.606.

18. Audierea raportului Comisiei parlamentare speciale pentru examinarea legalitatii deciziei Guvernului privind repartizarea a 14,4 milioane de lei din contul transferurilor de la Fondul republican de sustinere sociala a populatiei. (Raportor – Vladimir Braga, Comisia pentru politica economica, buget si finante).

19. Intrebari si interpelari.

20. Informatia domnului Therry de Montbrial, Director General al Institutului de Relatii Internationale din Franta.

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta un numar de 89 de deputati. Absenteaza deputatii: Vasile Pintea, Adriana Chiriac, Iurie Rosca, Dumitru Ivanov – in delegatie; Vitalia Pavlicenco – la cerere; Serafima Borgan, Albert Datco, Vasile Iovv, Anton Miron, Ivan Ciontoloi, Zoia Jalba, Valeriu Guma.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Pina a purcede la examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, propun atentiei dumneavoastra citeva informatii.

Tin sa va informez ca la 4 aprilie 2006 Curtea Constitutionala, prin Hotarirea nr.9, a validat mandatele de deputat in Parlamentul tarii atribuite domnului Ghenadie Morcov, candidat supleant pe lista Partidului Comunistilor din Republica Moldova, (aplauze) si domnului Efim Agachi, candidat supleant pe lista Blocului Electoral “Moldova Democrata”. Avind aici toate modificarile ca format intern de reprezentativitate si, dupa cum am fost informat de liderul Fractiunii Partidului Democrat in Parlament, conform cererii depuse de domnul Agachi, dumnealui se inscrie pe lista membrilor Fractiunii Partidului Democrat in Parlamentul tarii.

Urmatoarea informatie. Dupa ce incheiem sedinta plenului Parlamentului, vom lua o pauza, a carei durata o va decide plenul Parlamentului. Si, conform propunerii Biroului permanent, ne convocam in aceasta sala in cadrul unei reuniuni a deputatilor, unei adunari, daca doriti, pentru a-l avea in calitate de oaspete de onoare pe domnul Therry de Montbrial, Director General al Institutului Francez de Relatii Internationale, care va veni cu o alocutiune in fata dumneavoastra.

La fel, tin sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, in perioada imediat anterioara sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-au sarbatorit ziua de nastere colegii nostri: doamna Maria Postoico (aplauze), domnul Oleg Tulea (aplauze), domnul Oleg Mantorov (aplauze) si domnul Ivan Gutu (aplauze). Sa le dorim multa sanatate, succes si un frumos la multi ani. De asemenea, astazi isi sarbatoreste ziua de nastere doamna Ala Ursu. Multi ani si realizari frumoase. (Aplauze).

Stimati colegi,

Urmind discutiile si dezbaterile care au avut loc la sedinta anterioara din saptamina trecuta a plenului Parlamentului, astazi a fost invitat domnul ministru al economiei si comertului Valeriu Lazar, pentru a ne prezenta o informatie referitor la subiectul negocierilor privind furnizarea de gaze naturale din Federatia Rusa catre Moldova. Il invit la tribuna centrala pe domnul ministru al economiei si comertului pentru prezentarea acestei informatii. Rog, prezentarea sa se incadreze intr-o limita de 10 minute.

Domnul Valeriu Lazar – ministru al economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Am sa incerc, in timpul rezervat, sa va ofer succint informatii relevante, care sa va aduca la cunostinta stadiul acestor negocieri. As incepe prin remarca care ar viza statutul acestor negocieri si, implicit, care este rolul Guvernului in cadrul acestor negocieri.

Va informez ca, in momentul de fata, livrarile de gaze naturale catre Republica Moldova au loc in baza relatiilor contractuale dintre doi agenti economici, este vorba de Concernul rus “Gazprom” si Societatea moldo-rusa “Moldovagaz”. De ce fac aceasta remarca? Ca sa fie clar ca nu avem un acord interstatal sau interguvernamental la acest capitol. Efectele acestui acord, care au existat anterior, deja au incetat, este vorba de relatiile contractuale dintre doi agenti economici.

Firesc apare intrebarea: care este rolul Guvernului in cadrul acestor negocieri? Atit timp cit aceste relatii contractuale au loc intre Societatea “Moldovagaz”, al carei actionar este Concernul “Gazprom”, orice tranzactie dintre acesti doi agenti economici sint calificate, conform legislatiei Republicii Moldova, drept tranzactii cu conflicte de interese, adica intre parti.

Respectiv, in mod normal, negocierile si semnarea oricaror contracte de catre acesti agenti economici trebuie sa fie precedata de o decizie de principiu a consiliului societatii. Si, de fapt, participarea Guvernului in cadrul acestor negocieri trebuie sa fie vazuta anume prin prisma acestei abordari. De fapt, Guvernul participa la negocieri in calitatea sa de actionar al Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”.

Privita prin aceasta prisma, in momentul de fata, pentru trimestrul al II-lea al anului 2006 au fost si sint mentinute in continuare conditiile de colaborare, conditiile contractuale dintre acesti doi agenti economici, aceleasi care au fost valabile si pentru trimestrul I. Reiterez, este vorba de pretul de livrare a gazelor naturale in conditii “daf”, frontiera Ucrainei – frontiera Republicii Moldova. Adica, este conditia de livrare, conform “Incotercomus”-ului, este pretul de
110 dolari una mie de metri cubi.

Cum s-a ajuns la acest pret? De fapt, cunoasteti derularea in conditii mult mai dure a negocierilor imediat dupa 1 ianuarie 2006 in situatia, cind la data incetarii actiunii contractului anterior, nu existau relatii contractuale dintre acesti doi agenti economici, s-a ajuns la formula de compromis de 110 dolari, pretul pe care l-am numit. Guvernul a avut grija ca aceasta situatie sa nu fie repetata si catre 1 aprilie 2006. De aceea, in prezent, putem conchide ca s-a reusit anume acest lucru catre 1 aprilie. Au existat toate relatiile contractuale necesare, astfel incit Republica Moldova sa fie asigurata integral, fara careva probleme, deficiente, cu volumul de gaze necesar atit pentru economie, cit si pentru consumatorii finali.

Cum a aparut acest pret de 110 dolari? Reiterez, este un pret preventiv, nu este unul final. Atit timp cit negocierile inca continua, iar negocierile sint destul de dure, dar, in acelasi timp, destul de constructive.

Pozitia Concernului “Gazprom” rezida in urmatoarele. Atit timp cit gazele naturale sint livrate in conditii de piata, adica “Gazprom” fiind pentru aceasta regiune obiectiv tehnic, daca doriti, in conditii naturale, unicul furnizor de gaze naturale in momentul de fata. Si nu este doar cazul Republicii Moldova, este si cazul Ucrainei, este cazul Romaniei, este cazul multor tari din Europa Centrala si Europa de Est.

Pozitia “Gazprom”-lui este anume pozitia unui operator care, desi detine o pozitie de monopolist pe aceasta piata, oricum beneficiaza sau profita de acest statut al sau. Si operind cu niste notiuni si cu niste tertipuri de negocieri proprii unui operator, care detine aceasta pozitie, ei impun un pret de piata.

In viziunea partenerilor nostri de negocieri de la “Gazprom”, aceasta trecere la preturile de piata trebuie efectuata intr-un termen cit mai scurt. Pentru informatie, pretul mediu de livrare catre piata tarilor din Europa clasica variaza de la 230 pina la 285 de dolari una mie de metri cubi. Si, de fapt, “Gazprom” incearca sa impuna acest pret si pentru toate tarile care procura gaze naturale.

Tin sa remarc ca nu afirm sau infirm corectitudinea acestei pozitii, doar va informez ca aceasta este pozitia de negocieri a Concernului “Gazprom”. De aceea, acest pret se impune nu doar Republicii Moldova. Pentru informatie, “Gazprom” este in proces de negocieri simultane, practic, cu toate tarile. Chiar saptamina trecuta, s-a propus majorarea considerabila a pretului si pentru Bielorusia. De fapt, era unica tara pentru care “Gazpom” aplica, sa zicem, avea o alta abordare, adica un pret diminuat.

Spre exemplu, daca bielorusii, in momentul actual, beneficiaza de un pret de circa 47 de dolari una mie de metri cubi, li se propune pretul de 230 de dolari. De fapt, intentia “Gazprom”-lui este de a ajunge treptat, pentru toate tarile care procura gaze naturale, la acelasi pret european.

Cum se formeaza pretul european? De fapt, este o formula a pretului si aceasta formula a pretului la gaze naturale deriva din asa-numitul cos de surse energetice alternative. Adica, pentru tara respectiva se ia in calcul pretul gazului natural, pretul produselor petroliere, pretul carbunelui, toate sursele energetice care “concureaza” cu gazele naturale in calitate de surse energetice. Si astfel apare acest pret.

Cererea la gazele naturale este in continua crestere, creste consumul acestui produs si in Europa, dar si mai mult creste consumul in Asia, in special in China, care inregistreaza o crestere economica foarte sensibila si, respectiv, exista premise de ordin firesc, de ordin economic ca “Gazprom” incearca sa majoreze acest pret.

Care este pozitia Republicii Moldova? Noi pornim de la considerentul ca, oricum, nu exista o piata libera in sensul acesta. In conditiile Republicii Moldova, practic, constatam lipsa oricarei alternative, spre deosebire de Romania sau spre deosebire de Ucraina, care au si surse proprii. Si, respectiv, pretul pe intern, la livrare catre industrie si catre populatie exista posibilitate ca acest pret sa fie diminuat prin oferirea catre acesti consumatori a gazelor naturale de origine proprie, lucru care nu este valabil, cunoasteti, pentru Republica Moldova.

Si noi incercam sa convingem partenerii nostri de la negocieri, ca Moldova nu poate fi comparata nici cu Ucraina, nu poate fi comparata, mai mult decit atit, inclusiv cu Romania, din considerentul la care m-am referit, dar si din considerentul ca pretul trebuie sa fie ceva mediu intre doua niveluri.

Primul nivel – pretul trebuie sa asigure rentabilitatea livrarilor. Sint doua rigori foarte simple pentru toti economistii. Adica, el trebuie sa asigure operatorului un anumit nivel de rentabilitate, care permite acoperirea tuturor cheltuielilor si generarea unor surse suplimentare pentru dezvoltare. Dar, in acelasi timp, limita de jos sau limita de sus a pretului trebuie sa fie limitata de capacitatea pietei locale de a procura, zic, produsul respectiv la pretul propus.

De aceea, operind cu aceste argumente, am reusit, in momentul de fata, sa convingem “Gazprom”-ul ca pretul de 110 dolari, pretul de intrare in Republica Moldova a gazelor naturale la ora actuali este ceva mai mare decit posibilitatea reala a acestei piete concrete, a categoriilor concrete de beneficiari ai acestui produs din Republica Moldova de a-l achita. Si oricare majorare a pretului mentionat ar duce inevitabil la generarea pierderilor pentru Societatea “Moldovagaz”, atit timp cit consumatorii interni nu vor fi in stare sa asigure plata acestui produs. Si, repet, o atare situatie nu ar duce la altceva, decit la inrautatirea parametrilor financiari ai acestei societati, unde “Gazprom” detine pachetul de control – 50% plus inca o actiune.

Acestea sint argumentele cu care noi operam. Mai sint si altele. Daca imi permiteti, din motive lesne de inteles, nu le voi dezvalui astazi pe toate, atit timp cit negocierile continua.

Un subiect care stiu ca a fost mediatizat in ultimele zile in mass-media locala, care vizeaza ca Guvernul a obtinut acest pret in schimbul cedarii unor active, zic asa, strategice din domeniul energetic. Vreau sa afirm, cu toata certitudinea, ca nu este corecta aceasta afirmatie.

Intr-adevar, Guvernul a facut anumite propuneri Concernului “Gazprom” de a transfera o parte din profitul pe care il obtin ei din comercializarea gazului in Republica Moldova, astfel incit sa-si creeze resurse aici, pe intern, pentru a investi in active din domeniul energetic.

Dar, in momentul de fata, sint doar niste idei acceptate, in general, de Concernul rus “Gazprom”. Ei s-au aratat, in primul si in primul rind, interesati de regimul institutional, de care dispune Republica Moldova, in special, de facilitatile fiscale pe care le oferim noi tuturor investitorilor, inclusiv celor care realizeaza investitii in capital social mai mult de 2 milioane de dolari.

Lor li s-a parut acest regim fiscal destul de favorabil. Si, de fapt, in prezent se examineaza posibilitatea, intr-adevar, de a realiza aceasta idee, adica de a crea in Moldova un centru de obtinere a profitului, astfel incit profiturile obtinute sa fie reinvestite in tara noastra pentru anumite proiecte. Dar proiecte noi, repet, proiecte noi din acest domeniu. Acestea sint principalele repere ale acestui proces, in speranta ca am oferit suficienta informatie ca dumneavoastra si toti acei interesati sa isi imagineze acest proces.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari eventuale, daca sint?

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Domnule ministru,

Va multumesc foarte frumos de informatie despre ceea ce se intimpla in China, in Romania, in Ucraina, dar mai mult ar trebui sa ne concentram la ceea ce se intimpla, in general, in Moldova. Ne intereseaza, in deosebi, retelele construite din contul persoanelor private si investitiile autonomiei publice locale, acele 80 milioane de dolari, ce se intimpla? Sint sau nu transmise Societatii “Moldovagaz”? Si care sint conditiile? Deoarece, fiind o tara parlamentara, de fapt, Parlamentul are informatie numai din ziare.

Si urmatoarele doua intrebari: care este pretul la gaze astazi? Si care va fi peste trei luni? Nu ati spus nimic. Va rog frumos sa raspundeti la aceste intrebari.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc, domnule deputat.

De fapt, ceva timp in urma am venit cu informatie foarte detaliata la acest capitol. Reiterez. Intr-adevar, retelele de distributie locale construite din sursele bugetului fie local, fie national, in suma totala de 900 milioane de lei, pe parcursul ultimilor ani sint transmise in gestiune Societatii “Moldovagaz”, in utilizare, daca doriti. Este un regulament special, aprobat de Guvern, foarte transparent, foarte deschis, conditiile sint specificate. Si, in momentul actual, se examineaza inclusiv si posibilitatea de a fi capitalizate aceste retele prin majorarea capitalului social al Societatii “Moldovagaz”. Este o idee, inclusiv o idee din sirul ideilor cu care am venit noi catre “Gazprom”.

Dar, in momentul de fata, raspunzind foarte clar la intrebarea dumneavoastra, sint transmise in gestiunea Societatii “Moldovagaz”. Nicidecum in proprietate. Ele ramin in proprietate, fiind la balanta administratiei publice locale respective.

Referitor la tarife. Aceste tarife, iarasi, au fost facute publice. De fapt, au fost tarifele aprobate de A.N.R.E., nu vreau sa intru in detalii, daca este necesar, pot s-o fac. Dar, repet, inca pentru urmatoarele trei luni, adica pentru trimestrul al II-lea, aceste tarife vor ramine in vigoare. Si exista toate premisele ca, cel putin pina la sfirsitul anului, aceste tarife sa ramina neschimbate. De ce? Fiindca, in cadrul negocierilor cu Concernul rus “Gazprom”, repet, am pornit de la o premisa foarte clara, ca in Republica Moldova nu exista conditii ca acest tarif intern sa fie majorat. Repet. Din considerentul ca o oarecare majorare ar duce, pur si simplu, la neacumulare sau la constringerea consumului sau la acelasi consum, dar fara achitare.

De aceea, pozitia noastra este acceptata de catre Concern si orice formula discutata de noi cu dinsii, in cadrul negocierilor, vizeaza mentinerea tarifelor interne la nivelul celor actuale.

De aceea, repet, exista toate premisele ca tarifele interne vor ramine neschimbate cel putin pina la sfirsitul anului. Dar noi speram ca aceasta situatie o sa fie valabila si in perspectiva urmatorilor 3-4-5 ani.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule ministru,

Inca o data va rog, de fapt, partial ati raspuns la intrebarea mea, cum credeti, cum apreciati, daca puteti in procente, care este probalitatea ca noi, totusi, vom obtine de la Federatia Rusa acest pret de 110 dolari pentru una mie de metri cubi pe un termen relativ indelungat?

Domnul Valeriu Lazar:

Aveti dreptate. Deja am incercat sa acreditez aceasta idee, caci noi incercam sa convingem si deocamdata ne reuseste, sigur ca orice cifra, orice procent al meu ar contine in sine o marja de eroare foarte, foarte mare. Noi, totusi, speram ca aceasta stabilitate va fi asigurata. Nu-mi pot asuma riscul de a da o apreciere concreta la acest capitol. Sint prea multe circumstante, prea multi factori care ar putea influenta acest proces.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule ministru,

Spuneti-mi, daca pretul va creste, aceasta ar insemna ca, inevitabil, va creste pretul si pentru consumatorii fizici?

Domnul Valeriu Lazar:

Sint regulile foarte dure ale economiei, de fapt, nu poate sa fie altfel.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dumneavoastra, ati mentionat, se pare ca chiar si pentru Bielorusia “Gazpom”-ul va ridica pretul la gazul consumat exportat. Vreau sa va intreb, pentru Transnistria, care este pretul cu care “Gazprom” livreaza gaz in Transnistria?

Domnul Valeriu Lazar:

In cadrul acordului de livrare nu exista pret aparte pentru Transnistria. De fapt, in Moldova tot volumul de gaz se contracteaza pentru intreaga tara, inclusiv si pentru consumatorii din regiunea transnistreana. Pretul este acelasi. Si, repet, in cadrul unui contract comun nu poate sa existe pret aparte pentru consumatorii din Transnistria. Si, sa zicem, aceasta abordare va fi valabila si pe viitor.

Domnul Oleg Serebrian:

Adica, in Transnistria se exporta cu 110 dolari una mie de metri cubi?

Domnul Valeriu Lazar:

Nu, in Transnistria, de fapt, ca sa fim corecti pina la urma, la
110 “Moldovagaz” procura gazele naturale pe care le livreaza pe intern la tarifele stabilite pentru consumatori de A.N.R.E. De fapt, noi nu vedem consumatorii din Transnistria altfel decit toti consumatorii interni.

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, eu inteleg ca dumneavoastra nu vedeti, domnule ministru. Transnistria nu consuma de la “Moldovagaz” gazul natural.

Domnul Valeriu Lazar:

Ba, da.

Domnul Oleg Serebrian:

De la “Moldovagaz”?

Domnul Valeriu Lazar:

Ba, da.

Domnul Oleg Serebrian:

Da?

Domnul Valeriu Lazar:

“Moldovagaz” contracteaza 3,4 miliarde metri cubi, inclusiv si pentru consumatorii din regiunea transnistreana a tarii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Asa o intrebare. Dupa marirea preturilor pentru cetatenii Republicii Moldova cu 36,9%, da, trebuia sa urmeze modificarea Legii bugetului si marirea compensatiilor nominative pentru paturile defavorizate. In Parlament, noi nu avem acest proiect de lege. Aceasta este o politica sociala a Guvernului sau este altceva?

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc pentru intrebare, domnule deputat.

Guvernul deja a reactionat la aceasta modificare a tarifului intern si, prin hotarirea respectiva a Guvernului, au fost operate modificari in hotarirea sa, care vizeaza valoarea compensatiilor pentru anumite categorii de populatie. Si aceste compensatii deja au inceput a fi achitate si, fara indoiala, deocamdata exista acoperirea bugetara pentru aceste sume. Si la rectificarea Legii bugetului pentru anul curent, care va avea loc traditional, fara indoiala, aceste modificari vor fi operate. Deocamdata exista acoperire si legala, si bugetara pentru aceste sume, in limita alocarilor pentru anul acesta.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si a doua intrebare. Eu cred ca, in general, ceea ce dumneavoastra ati spus ca exista acoperire, aceasta este redistribuire, adica unii mai putin saraci vor compensa pentru cei mai saraci. Nu este vorba despre compensare, asa cum prevede Legea despre compensatii nominative. Acolo sint 9 categorii de populatie care trebuie sa fie pusa in aceleasi conditii. Alta intrebare in privinta asa-numitei gestiuni a retelelor construite din banii cetatenilor si din banii publici. Este o noutate in economia de piata cind o companie, care activeaza in Republica Moldova, capata in folosinta niste active pentru a genera venituri. Eu nu cunosc asemenea exemple, domnule ministru.

Si cind, si unde se intimpla ca o companie privata genereaza bani din folosirea unor investitii facute pe banii altora. De ce, de pilda aceleasi persoane fizice, care au construit aceste retele si care primesc aceste servicii de la “Moldovagaz”, n-ar putea sa primeasca o compensatie pentru aceste investitii pe care le-a facut personal?

Domnul Valeriu Lazar:

Daca am desprins corect esenta intrebarii dumneavoastra, tin sa va informez ca, in momentul de fata si cred ca si in perspectiva urmatorilor citiva ani operarea acestor retele, este neavantajoasa din punct de vedere economic. De ce? Fiindca, totusi, au fost facute investitii destul de serioase, dar consumul prin aceste retele este inca insuficient, astfel incit cheltuielile, obiectiv, cheltuielile Societatii “Moldovagaz” pentru gestionarea acestor retele, nu sint mai mari decit veniturile obtinute de la aceasta. Si ele vor fi ca orice investitii, ele, cred, doar in 5–6, poate in 7 ani vor fi recuperate.

De aceea, nu putem spune, categoric afirm acest lucru, pot sa vin concret pentru dumneavoastra cu calcule, in momentul de fata “Moldovagaz” nu obtine profituri. Mai mult decit atit, suporta cheltuieli de la gestiunea acestor retele.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu am asteptat raspunsul acesta ca sa spun inca o data ca acele prioritati pe care astazi le promoveaza Guvernul Republicii Moldova inca o data ne demonstreaza ca finantele publice, banii publici sint investiti ineficient si aceasta ati demonstrat si dumneavoastra acum inca o data, aici de la tribuna centrala.

Domnul Valeriu Lazar:

N-as cadea de acord cu dumneavoastra. De fapt, este si unul din obiectivele Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei, aprobat aici in Parlament de dumneavoastra. Este si unul din obiectivele “Dezvoltarea mileniului” la care s-a subscris Republica Moldova, asigurarea cetatenilor tarii, cel putin, cu niste lucruri elementare: apa, gaze naturale, etc. De aceea, ceea ce se intimpla cu aceasta investitie, este una absolut corecta si chiar si din punct de vedere economic, nu mai vorbesc din punct de vedere social, una foarte corecta. Dar ca orice alta investitie, ea necesita timp pentru a fi recuperata. Aceasta a fost ideea, de fapt.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In continuarea intrebarii domnului Serebrian. Este foarte clar ca noi nu cunoastem ce se intimpla in Transnistria cu tarifele, care sint preferintele, stabilirea tarifelor pentru agentii economici. Dar, avind in vedere ca Republica Moldova primeste gazul natural prin intermediul Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”, dumneavoastra ati spus ca este un singur contract, este un pret. Va rog frumos, spuneti clar: de la “Moldovagaz”, prin Transnistria, pretul este de 110 dolari in continuare? Dar cum are loc achitarea gazului consumat?

Domnul Valeriu Lazar:

Da, va multumesc pentru intrebare.

Este o problema, de fapt, la acest capitol. Cunoasteti ca “Moldovagaz” a acumulat deja o suma destul de considerabila de debite, adica o suma debitoare pe care o datoreaza filialei sale “Tiraspoltransgaz”, care opereaza in regiunea transnistreana. Si, fara indoiala, aceasta problema isi cauta solutionarea. Exista problema neachitarii din partea consumatorilor din stinga Nistrului. Dar “Moldovagaz” impreuna cu Concernul “Gazprom” sint in cautarea solutiilor, prin care ar asigura un nivel de achitare mai ridicat.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

Ar fi foarte bine ca “Moldovagaz”, Guvernul si “Gazprom” sa caute solutia. Dar din cite cunosc eu personal, mai mult cauta solutia respectiva Guvernul Republicii Moldova, care iarasi, absolut alogic, este atras in solutionarea unor probleme ce tin strict de business, daca vreti.

In continuare, domnule ministru, vizavi de relatia “Moldovagaz” – “Gazprom”. In cadrul discutiilor, negocierilor, asa ca sa cunoastem, fiindca sint discutii foarte contradictorii, speculatii s.a.m.d. Datoria, in general, este discutata ca o datorie singura sau se ia in calcul si faptul ca Republica Moldova nu controleaza raioanele de est, nu poate sa influenteze achitarile sau neachitarile?

Domnul Valeriu Lazar:

Formal, contabiliceste, “Moldovagaz” este responsabila pentru toata suma, inclusiv pentru cea neachitata de catre consumatorii din Transnistria in fata “Gazprom”-lui. Dar in cadrul “Moldovagaz” se tine evidenta separata a tuturor livrarilor de gaze. De fapt, sint doua centre de cost: centrul de cost pentru partea dreapta si centrul de cost pentru partea stinga. Astfel, aceasta evidenta se tine separat si, respectiv, exista toate instrumentele de asigurare prin care, sa zicem, “Tiraspoltransgaz”, unde si este creat acest centru de cost, achita, sa zic asa, separat aceasta datorie. Adica nu exista. Poate tin de asigurarea riscurilor formale. Fata de creditori lucrurile sint in regula. Atit timp cit, totusi, exista un plan de restructurare a acestor datorii si “Gazprom”-ul agreeaza anume aceasta situatie.

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule ministru,

Acum mai bine de o luna de zile, am adresat Guvernului dumneavoastra o interpelare la subiectul despre care voi vorbi in continuare si, din pacate, nu am primit raspuns pina la acest moment. De aceea, sint foarte curios sa aflu punctul dumneavoastra de vedere asupra investitiilor facute de catre persoane fizice, aspectul a mai fost abordat aici in dezvoltarea retelelor de distributie a gazelor in Republica Moldova. V-ati referit la acele peste 900 de milioane de lei bugetari, acordati din bugetul central sau din bugetele locale? In acest scop, nu v-ati referit, in schimb, la volumul investitiilor din fondurile de investitii si din partea persoanelor fizice.

Vreau sa cunosc, care este volumul acestor investitii? Care este lungimea retelelor de distributie a gazelor construite din banii persoanelor fizice si cit a investit “Gazprom”-ul ca actionar majoritar al Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” in acelasi scop in perioada la care va referiti dumneavoastra? Totodata, vreau sa stiu care sint masurile pe care Guvernul le-a intreprins pentru protejarea intereselor persoanelor fizice, care au facut aceste investitii sau ce aveti de gind sa faceti de acum incolo?

Domnul Valeriu Lazar:

Da, va multumesc.

Spre regret, nu va pot, nu vreau sa va induc in eroare cu anumite cifre eronate. De aceea, cu permisiunea dumneavoastra, ma sesizez si vom veni cu detalii la acest capitol. Nu detin aceste cifre.

Domnul Vlad Cubreacov:

Sper ca veti putea prezenta un raspuns in scris.

Domnul Valeriu Lazar:

Da.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Eu am doua intrebari. Deci, prima intrebare noi am mai discutat-o aici, in cadrul Parlamentului, cu acei 4 dolari inclusi in tariful pe care il achita fiecare cetatean al Republicii Moldova. Aveti poate careva calcule, cit timp vom mai plati noi inca 4 dolari, fiindca din cite tin minte eu, datoriile respective fata de “Gazprom” au foat achitate de catre Guvernul Republicii Moldova, au fost achitate cu disconturi considerabile. Daca nu gresesc, peste 200 de milioane au ajuns sa fie cumparate cu vreo 70, iar calculele demonstreaza ca 4 dolari timp de 7 ani de zile trebuiau sa fie deja mai mult de 80 de milioane de dolari. S-ar parea ca ar trebui de acum sa excludem aceste 4% din calculul la tarif.

Domnul Valeriu Lazar:

Da, multumesc de intrebare.

Am sa incerc sa va raspund. De fapt, aveti dreptate. Statul Republica Moldova, in persoana Guvernului, nu are datorii fata de Concernul “Gazprom”. Intr-adevar, prin aceasta restructurare si rascumparare a hirtiilor respective de valoare au fost achitate. Pentru moment, datoria este la “Moldovagaz” fata de “Gazprom”. Si acest cuantum de 4 dolari inclusi in tarif, ei vor fi valabili atit timp cit “Moldovagaz” va achita pe deplin datoria pe care o are fata de “Gazprom”, inclusiv in partea ce vizeaza penalitatile si sanctiunile pentru suma neachitata la timp. Acesta ar fi raspunsul.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Imi pare ca gresiti, fiindca acesti 4 dolari sint inclusi in tarif pentru deservirea datoriei doar a statului Republica Moldova fata de “Gazprom”, si nu a Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” fata de “Gazprom”. De aceea, acesti 4 dolari, atit timp cit exista datoria fata de “Gazprom”, mai bine zis nu este achitata din buget, in buget nu sint restabilite aceste cheltuieli, platite pentru “Gazprom”, ele pot exista. Cum se termina, trebuie sa se termine si achitarea de catre cetateni a acestor 4 dolari.

Domnul Valeriu Lazar:

Nu vreau sa intru in polemica cu dumneavoastra. Tariful, de fapt, este achitat de consumatori in favoarea Societatii “Moldovagaz”. Societatea pe Actiuni “Moldovagaz” acumuleaza aceste mijloace si acesti 4 dolari au destinatia lor foarte concreta si este decizia A.N.R.E. Si, de fapt, acesti 4 dolari sau includerea lor in tarif este perfect conforma metodologiei in vigoare si de aceea, intr-adevar, acesti
4 dolari, de rind cu alte sume care sint acumulate, sint destinate achitarii, repet, de catre “Moldovagaz” a datoriilor pe care le au fata de “Gazprom”. Statul nicidecum nu beneficiaza de acesti 4 dolari si relatiile dintre stat si “Gazprom” sint, de fapt, aduse la varianta zero.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Nu va suparati ca va intrerup, dar dumneavoastra, se vede, nu cunoasteti in detalii despre ce vorbim. 4 dolari, cu adevarat, sint colectati de catre “Moldovagaz” si sint transferate direct bugetului de stat al Republicii Moldova pentru acoperirea cheltuielilor bugetului in rezultatul restructurarii datoriei “Moldovagaz” fata de “Gazprom” si preluarea de catre bugetul de stat a acestor datorii. Repet inca o data, conform calculelor mele, poate eu ceva gresesc, noi trebuia sa achitam vreo 70 de milioane de dolari, dupa ce aceste cheltuieli au fost rascumparate cu discont.

Iar alte calcule demonstreaza ca in acesti 6 ani de zile si ceva de cind se aplica acest lucru, trebuiau sa fie achitate aproape 80 de milioane de dolari bugetului. Respectiv cetatenii Republicii Moldova, daca calculele mele sint corecte, platesc astazi degeaba bani in bugetul Republicii Moldova. Acesti 4 dolari ar trebui exclusi. Si daca Guvernul isi bate capul de cetateni si de tarife, ar trebui sa calculeze acest lucru mai detaliat si sa iasa cu propuneri respective, inclusiv in fata A.N.R.E., atunci cind se discuta toate aceste lucruri.

Si a doua intrebare pe care as vrea s-o inteleg, fiindca din raspunsul dumneavoastra nu prea am inteles acest lucru. Ati vorbit despre recuperarea investitiilor “Moldovagaz” in cazul celor 900 de milioane de lei si nu inteleg care sint investitiile Societatii “Moldovagaz”?

Domnul Valeriu Lazar:

Presupun ca nu am fost suficient de explicit in ceea ce am vorbit. Dar, de fapt, nu am spus ca “Moldovagaz” trebuie sa-si recupereze. Eu am spus ca, in genere, aceste investitii trebuie sa fie recuperate. In momentul de fata.

Domnul Dumitru Braghis:

Nu, dumneavoastra ati spus ca cheltuielile pentru recuperarea investitiilor si transportarea gazelor sint mai mari decit veniturile pe care le obtine “Moldovagaz”. De aceea, eu si pun intrebarea: care sint cheltuielile Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” pentru recuperarea investitiilor, pe care nu le-a investit, pe care nu le-a facut?

Domnul Valeriu Lazar:

Cheltuielile, de fapt, raspunsul meu a survenit in urma intrebarii adresate foarte punctual, care vizeaza suma de profit pe care o obtine “Moldovagaz” de la operarea acestor retele. Eu am raspuns si pot sa repet ca, spre regret, “Moldovagaz” deocamdata cistiga mai putin din operarea prin aceste retele decit cheltuielile pe care real le face. Adica, nu este vorba de recuperare, este vorba de faptul ca, raportate la o unitate, sa zicem, la 1m3 sau la 1000 m3 pe care se livreaza, spre regret, ei inca nu obtin profit, adica volumul vinzarilor este net inferior cheltuielilor suportate nu de “Moldovagaz”, dar, in genere, investite in aceste retele. Adica intrebarea mea a survenit, repet, putin in alt context.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, poate dumneavoastra si aveti dreptate, dar ati spus destul de clar: recuperarea investitiilor si cheltuielilor. Si atunci apar intrebari. Intelegem si noi ce inseamna investitiile si cheltuielile.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Unii demnitari, intorcindu-se de la Moscova, au anuntat opinia publica despre perspectiva unor proiecte investitionale, care vor fi efectuate in comun cu Concernul “Gazprom” in Moldova. Despre care proiecte este vorba, daca se poate de anuntat? Si cam in ce valoare ar fi aceste proiecte? Aceasta este prima intrebare.

Domnul Valeriu Lazar:

Va multumesc pentru intrebare.

De fapt, am spus ca este prematur a veni cu cifre concrete, cu proiecte concrete. Atit doar am zis ca Concernul rus “Gazprom” este axat pe extinderea prezentei sale in toate tarile si nu doar in Republica Moldova. Le-am spus ca avem un mediu investitional destul de favorabil. Ei au acceptat ideea si, de fapt, ei sint in cautarea unor eventuale proiecte pentru investitii. Sigur ca ei investesc in anumite active tangentiale sau conexe afacerile sale si putem doar sa intuim in acest moment ca i-ar putea interesa extinderea magistralelor, i-ar putea interesa investirea anumitor, sa zic asa, statii de generare. Dar in momentul de fata, repet, este prematur de a vorbi despre obiecte concrete.

De fapt, pe parcursul acestor trei luni expertii de la "Gazprom”, expertii care se ocupa de investitii urmeaza sa vina in Republica Moldova si sa studieze posibilitatea de a investi. Repet, nu pot veni in acest moment cu obiectii concrete, sau, mai mult decit atit cu sume concrete.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Alexandru Oleinic:

Si a doua intrebare. In cazul in care Concernul “Gazprom” va efectua proiectele date, ori dumneavoastra totusi ati spus aici ca ati solicitat ca “Gazprom” sa vina, luindu-se in vedere toate facilitatile investitionale pe care le avem noi in tara. Necesitatea de a capitaliza investitiile vor fi evidente. Care va fi totusi aportul Guvernului pentru a-si mentine cota-parte in Societatea pe Actiuni “Moldovagaz”?

Domnul Valeriu Lazar:

Iarasi nu vreau sa anticipez lucrurile, dar o modalitate ar fi tocmai, sa zic asa, pentru a mentine raportul dintre actionarii, raportul actual in structura actionariatului acestei societati, s-ar putea ca aportul Republicii Moldova anume sa fie acele retele care deja au fost construite din contul bugetelor fie locale, fie centrale, ar fi o idee. Dar inteleg subtextul intrebarii dumneavoastra si raspund ca noi sintem constienti de faptul despre necesitatea mentinerii acestui raport de forte, care ne-ar permite influentarea deciziilor in cadrul societatii pe actiuni. Orice formula propusa va fi examinata de noi, inclusiv si prin aceasta optica.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Intrebarea mea nu a fost cu subtext, dar a fost taman la aceea la ce v-ati referit dumneavoastra, ca este necesar ca noi sa mentinem cota, pentru a influenta perspectiva activitatii Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”.

Multumesc.

Domnul Valeriu Lazar:

Anume asa.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Dumneavoastra ati justificat transmiterea retelelor construite de catre primarii, persoane fizice, fonduri de investitii sociale catre “Moldovagaz”. Totodata, in Republica Moldova exista citeva primarii care au fost, practic, impuse de catre Guvernul Republicii Moldova sa ia credite, sa construiasca aceste gazoducte pina la intrarea in sat, spre exemplu, comuna Cucuruzeni, raionul Orhei.

Nu credeti ca Guvernul ar fi obligat cumva sa faca o inventariere a acestor comune si sa propuna Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” sa faca investitii in acest domeniu, adica sa-si mareasca acel volum de conducte si sa finiseze lucrarile deja incepute si care, din lipsa de bani, nu pot fi duse pina la capat. Ar fi o investitie destul de buna a Societatii “Moldovagaz”.

Domnul Valeriu Lazar:

Da, multumesc.

Iarasi nu vreau sa anticipez lucrurile, dar inclusiv se examineaza si posibilitatea ca, totusi, “Moldovagaz”, din contul profiturilor pe care le va obtine, sa investeasca insasi ea, societatea, in extinderea acestor retele.

Si sigur ca aceasta problema, eu nu pot fi de acord cu dumneavoastra ca Guvernul a impus ceva. De fapt, dintotdeauna initiativa a venit din comunele respective, din satele respective si Guvernul nu a facut altceva, decit sa dea curs acestor cereri, acestor demersuri ale populatiei, in primul rind.

Dar, fara indoiala, aveti dreptate in partea ce tine de faptul ca ar fi rational ca, totusi, insasi “Moldovagaz” sa investeasca in dezvoltarea acestor retele si cred ca acest lucru se va intimpla.

Doamna Valentina Buliga:

Eu cred ca aceasta este o idee destul de nobila, totodata aceste retele fiind transmise Societatii “Moldovagaz”. Ar fi o investitie buna pentru satele noastre.

Domnul Valeriu Lazar:

De acord.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru, pentru informatia prezentata si pentru raspunsurile oferite la intrebarile doamnelor si domnilor deputati.

Rog sa luati loc.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Ordinea de zi. Proiectul nr.596, lectura a doua. Da, eu cer scuze, domnule Stati, o clipa, da.

Microfonul nr.3.

Ordinea de zi a fost adoptata in cadrul sedintei din data trecuta. Rog sa memorizati acest exercitiu. Asa, foarte mult.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc domnule Presedinte.

In conformitate cu articolul 53 din Regulamentul Parlamentului, noi, autorii proiectului de Lege nr.298, retragem acest proiect din ordinea de zi a sedintei Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

De asemenea, in numele grupului de autori, retragem de pe ordinea de zi si din Parlament proiectul de Lege nr.1562 din 6 mai 2004.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

La fel multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pentru o luare de cuvint, va rog sa ma inscrieti.

Domnul Marian Lupu:

La finele sedintei.

Domnul Oleg Serebrian:

La finele sedintei.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Esanureprezentant permanent al Guvernului in
 Parlament:

Multumim, domnule Presedinte.

Stimati deputati,

In legatura cu faptul ca vor fi examinate si aprobate noi legi cu privire la audiovizual si la institutia publica nationala a audiovizualului, solicitam retragerea din ordinea de zi a proiectului nr.311, care vizeaza modificarea unei legi care va fi abrogata in legatura cu aceasta. Si sa permiteti Guvernului sa finalizeze procedurile de retragere din Parlament.

Va multumim.

Domnul Marian Lupu:

Da, si eu la fel.

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Popunem retragerea din ordinea de zi, pentru ziua de astazi in orice caz, a proiectului Codului audiovizualului al Republicii Moldova si a tuturor proiectelor, in general, care vizeaza acest domeniu de activitate. Deoarece stiti, si acest memoriu sau declaratia societatii civile, aveti un document semnat de 8 institutii si cred ca Hotarirea Parlamentului despre conlucrarea cu societatea civila n-a fost o gluma, si propunem sa fie retrase pentru 15–30 de zile, pentru conlucrare cu societatea civila. Insist sa fie pusa la vot aceasta chestiune.

Si inca o problema, asupra careia, din numele fractiunii, insist sa fie pusa la vot. Sa invitam in Parlament, in mod de urgenta, pe Primul-ministru Vasile Tarlev, si nu altcineva pentru raspunsuri competente la capitolul “Gestionarea crizelor in Republica Moldova”. Si cunoasteti criza in domeniul exportului productiei vinicole si consecintele care nu provoaca nici un fel de zimbete, in afara de vicepresedintii Parlamentului.

Insist sa fie pusa la vot aceasta problema.

Domnul Marian Lupu:

Da, aceste subiecte vor fi supuse votului.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa ma inscrieti pentru a lua cuvint la intrebarea 13 si la sfirsit de sedinta pentru o declaratie.

Domnul Marian Lupu:

Notat.

Microfonul nr.5.

Doamna Angela Arama:

Rog sa fiu si eu inscrisa pentru luare de cuvint in cadrul dezbaterilor la Codul audiovizualului.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Rog sa fiu inscris la nr.722, pentru luare de cuvint.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte propuneri? Nu sint inregistrate.

Supun votului cele doua propuneri inaintate de colegul nostru domnul Urechean, pentru excluderea de pe ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectelor nr.1043, nr.708, nr.1241, eu rog putina liniste, nr.1243 si nr.1242. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 13.

Domnul Marian Lupu:

13 voturi.

Numaratorii:

14, 15.

Domnul Marian Lupu:

15 voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata. Aceste proiecte ramin a fi in continuare pe ordinea de zi.

Si cea de a doua propunere. De a-l invita pe domnul Prim-ministru la subiectul “Gestionarea crizelor in Republica Moldova”. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Domnul Marian Lupu:

Sapte?

Numaratorii:

Sapte.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

28 de voturi “pro”. La fel, aceasta propunere nu intruneste conditiile necesare pentru a fi satisfacuta.

In aceste conditii...

Stimati colegi,

Ce se intimpla in sala?

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Inainte de a pune la vot ordinea de zi, vreau sa mentionez ca Legea nr.722 este inclusa dpre reexaminare. Deci, conform Regulamentului, luari de cuvint nu se prevad.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De procedura.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Regulamentul Parlamentului nu interzice luarea de cuvint la reexaminare. Eu am consultat aceasta chestiune cu Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Adica, in Regulament nu este scris ca se permite sau nu se permite. Inseamna ca se permite, daca nu este scris, ceea ce nu se interzice. Aceasta este abordarea juridica in...

Domnul Marian Lupu:

Eu rog o opinie calificata, functie de prevederile Regulamentului Parlamentului.

Microfonul nr.1.

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice al Aparatului Parlamentului:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Practic, reexaminarea in Parlament inseamna revenirea la una din ultimele lecturi. In cadrul ultimei lecturi deputatii pot lua cuvintul.

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Va multumesc.

Rog sa luati loc toti.

Stimati colegi,

Eu, in aceste conditii, nu am subiect pentru a supune votului aprobarea ordinii de zi pe un simplu motiv ca proiectele retrase, sint retrase si noi luam act de acest lucru, de catre autori. In rest, ordinea de zi ramine, practic, neschimbata, fiind votata in sedinta anterioara a plenului Parlamentului.

In aceste conditii, purcedem la examinarea subiectelor de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.596 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia privind constructia sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelelor de conducte de apa intraurbane in orasul Ceadir-Lunga. Lectura a doua.

Domnule Stati, va rog.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat propunerile parvenite pentru lectura a doua a proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia privind constructia sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelelor de conducte de apa intraurbane in orasul Ceadir-Lunga.

Deci, in aceasta perioada, a parvenit numai o singura propunere din partea domnului Braga, referitoare la modificarea articolului 2 literele b) si g) si a articolului 3.3 din acordului nominalizat, propunerea fiind de a transmite cheltuielile respective catre bugetul autonomiei Gagauz-Yeri.

Deci, in cadrul sedintei comisiei, aceasta propunere a fost examinata si luind in considerare faptul ca Guvernul este organul abilitat pentru respectarea prevederilor Legii privind finantele publice locale, a considerat ca aceasta propunere nu poate fi acceptata si urmeaza ca sa fie pastrat textul initial.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri in lectura a doua.

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

La sedinta precedenta eu am invocat Legea despre finantele publice locale si Legea despre administratia publica locala, care prevad ca subiectul cu aprovizionarea cu apa tine de competenta administratiei publice locale.

In cazul dat, de aceea am si facut propunerea. In cazul in care Guvernul sau Parlamentul gaseste de cuviinta a executa intr-un alt mod decit prin administratia publica locala a finantelor publice, adica prin intermediul Guvernului, Constitutia prevede urmatoarele lucruri.

Deci articolul 131 alineatul (6) din Constitutie prevede ca nici o cheltuiala bugetara nu poate fi efectuata fara ca sa fie introdusa in bugetul de stat, in cazul nostru. Pentru a efectua acest punct, asa cum este el in bugetul de stat, este nevoie de a face rectificare.

Plus la aceasta, articolul 54 din Legea nr.847 privind administrarea si formarea bugetului, prevede ca in cazurile in care este vorba de relatii internationale, cum v-ati exprimat dumneavoastra, ramine ca Legea bugetului sa fie completata cu sumele respective, adica ele trebuie sa fie nominalizate, calculate si numai dupa aceea aprobate prin lege, si numai dupa aceea se poate de aprobat cheltuielile respective.

De aceea, eu nu pot fi de acord ca in cazul nostru putem trece cu privirea situatia prin asa simplu ca bugetul, Guvernul isi va executa aceste cheltuieli si oricit de mici ar fi ele, oricum trebuie nominalizate prin Legea bugetului. Adica, ori trebuie efectuata rectificarea Legii bugetului, ori, in cazul nostru, propunerea pe care am facut-o eu sa fie transmisa, gestionarea finantelor publice... Adica sa fie efectuate cheltuielile din bugetul respectiv al autonomiei locale si atunci problema dispare.

Multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

Eu nu... Daca imi permiteti, domnule Presedinte,...

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Sergiu Stati:

In acest sens eu nu vad aici nici un fel de contradictii, domnule Braga. Fiindca este Guvernul, subsemneaza, adica este semnatar al acestui Acord international si dumneavoastra foarte corect ati mentionat acest lucru. Dar, in acelasi timp, evident, Guvernul poate sa gestioneze aceste finante, inclusiv prin organele publice locale, fiindca unele din cheltuieli o sa revina la modul cel mai direct Guvernului.

Deci ma refer aici la eliberare de vize de autorizatie, de celelalte care tin de organele de competenta centrala. Si, evident, aprovizionarea cu apa, energie electrica s.a.m.d. o sa fie transmise respectiv aceste posibilitati pentru ca aceste obligatiuni ca sa fie achitate din contul bugetului local. Adica eu, in acest sens, nu vad nici un fel de contradictii.

Domnul Vladimir Braga:

Pot eu sa inteleg ca dumneavoastra sinteti de acord ca cheltuielile sa fie executate din bugetul administratiei publice locale.

Domnul Sergiu Stati:

Eu am spus ca, in acest caz, urmeaza ca Guvernul sa stabileasca procentul respectiv care va fi suportat de catre organele publice locale, respectiv orasul Ceadir-Lunga, si de organele publice centrale, ma refer la organele de stat.

Domnul Vladimir Braga:

In cazul nostru, daca dumneavoastra, va inteleg eu corect, spuneti ca va fi, obligatiunile respective vor fi transmise bugetului local.

Domnul Sergiu Stati:

Eu nu exclud. In orice caz, m-am consultat cu Guvernul in acest sens, si va fi stabilita proportionalitatea, respectiv, a implementarii acestui proiect si a folosirii banilor grantului, care este oferit respectiv de catre Guvernul Turciei.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule presedinte,

Eu nu intimplator am vorbit ca Constitutia prevede cheltuielile acestea. In cazul in care Guvernul gestioneaza aceste finante, sa fie prevazute in Legea bugetului. Si in cazul acesta este necesar sa se faca rectificare a bugetului.

In cazul in care se transmit autoritatii Gagauz-Yeri, in cazul acesta,
intr-adevar, nu este nevoie de a efectua calcule. De aceea, am si propus acest articol si rog, vreau sa va rog sa-l puneti la vot. Va rog.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi si domnule Braga,

Rog sa ramineti la microfon putin. Vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra o informatie la acest subiect, fiindca volensnolens, dar si conducerea Parlamentului a fost antrenata in dialogul la acest subiect cu structurile guvernamentale. Au fost identificate doua pozitii importante.

Prima, pe dimensiunea juridica. Nu uitam ca un acord international, conform prevederilor Constitutiei, este superior prevederilor oricaror legi ale legislatiei nationale.

Si a doua pozitie. S-a convenit, avind situatia ca lucrarile nu incep miine
si aceste pozitii care solicita cheltuieli nu vor face, nu vor fi subiectul pe agenda, practic, nici a activitatii Guvernului, nici a activitatii administratiei publice locale. Ma refer aici la autoritatile din Gagauz-Yeri – miine ori poimiine, si s-a convenit ca Ministerul de Finante, Guvernul, de comun cu autoritatile locale din
Gagauz-Yeri, la momentul rectificarii bugetului pentru anul 2006 vor clarifica absolut toate conturile in acest sens si propunerile, si amendamentele necesare vor fi in prezentate mod obligatoriu aici, o data cu prezentarea proiectului de lege privind rectificarea bugetului.

Si daca acceptati asemenea pozitii, va adresez doar o intrebare daca si in conditiile acestei informatii suplimentare pe care am adus-o, totusi, insistati sa supunem votului propunerea dumneavoastra.

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Eu cred ca poate fi acceptata ceea ce spuneti dumneavoastra, pentru ca daca vor fi efectuate calculele, ele vor fi rectificate.

Domnul Marian Lupu:

Neaparat.

Domnul Vladimir Braga:

Atunci, bineinteles ca sint de acord, pentru ca propunerea mea venea doar de la proiectul de lege de astazi care este, care va fi votat. Si atunci, tinind cont de aceasta, singura de la sine apare motivatia de a conveni, de a numara banii pentru acest proiect.

Domnul Marian Lupu:

Absolut. Aceste lucruri, intr-un mod foarte clar si foarte strict, vor fi reglementate si isi vor face aparitia la rectificarea bugetului pentru...

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Sergiu Stati:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti,

Eu nu vad aici nici un fel de contradictie. Adica, practic, este ceea ce am spus si eu. Am mentionat ca Guvernul va revedea, in acest sens, adica transmitind organelor publice locale acele cheltuieli care revin in modul cel mai direct catre aceste organe.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Orice acord este mai presus decit legile interne numai atunci dupa ce este adoptat. Adica discutia pe marginea lui este oportuna acum. Si eu vreau sa ma refer la problema pe care am ridicat-o si in dezbaterile in prima lectura.

La articolul 4 punctul 2) este scris ca fiecare din parti poate denunta oricind prezentul acord. Adica, daca noi planificam niste lucruri strict necesare localitatii date din Ceadir-Lunga pentru constructia sistemului de purificare, pentru reconstructia drumurilor etc., noi ratificam lucrul acesta, adica, avind in vedere ca, intr-un timp oarecare, care aici nu este stipulat: 1 an, 2, 5, 7 ani, care este atunci logica ca noi nu planificam la anul viitor in bugetul de stat alocatii, investitii pentru proiectul dat, la bugetul local. Trece un timp oarecare si poate sa apara o forta majora, nu pun intentiile binevenite ale turcilor de a acorda investitia data si aceasta, dar noi trebuie sa ne protejam intr-un fel sau altul.

Totusi, eu insist ca sa fie stipulat un termen rezonabil, cu un grafic de lucrari, ca sa evitam unele aspecte care pot sa vina de la articolul 4 punctul 2), atunci cind orice parte poate denunta la acest acord.

Domnul Marian Lupu:

Bine, domnule Stati,

Rog o clipa.

Domnul Sergiu Stati:

Da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stati,

Rog o clipa. Sintem in lectura a doua.

Domnule Guma,

Rog sa formulati concret propunerea la care va referiti, pentru a fi...

Domnul Valeriu Guma:

Eu am formulat propunerea mea. Vreau ca aici, in acord, sa fie indicat termenul si, daca este posibil, si suma acestui proiect.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Acordul este semnat, de fapt, si Parlamentul nu are dreptul... El ori ratifica, ori nu ratifica. Dar in insusi Acord, Parlamentul nu are nici o voie...

Domnul Valeriu Guma:

Dar ce ati venit in Parlament, daca el este semnat?

Domnul Marian Lupu:

Ca sa decidem: sa fie ratificat sau nu. Va indemn sa operam cu termeni foarte concreti. Aceasta este o practica absolut obisnuita. Guvernul semneaza si vine pentru ratificare in Parlament. Ori da, ori nu. Da, eu va rog propunerea pentru lectura a doua.

Domnul Valeriu Guma:

La ce bun mai dezbatem daca dumneavoastra ati semnat deja, Guvernul. Noi am venit aici ca statisti, sa ridicam mina sau cum, sintem la cheremul Guvernului, putem sa spunem obiectii.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma...

Domnul Sergiu Stati:

Daca imi permiteti...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stati,

Rog o clipa. Sint niste norme care nu tin de acest subiect in particular, sint niste norme legislative absolut standarde si noi, in aceasta sala, nu sintem statisti. Daca e propunere de neratificare, rog sa fie evocata si o supunem votului. Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Stati,

Va multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.596 in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.3 – 25.

Sectorul nr.2 – 33.

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.596 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Revenim la proiectele care vizeaza functionarea audiovizualului. In modul in care pe ordinea de zi avem mai multe proiecte, adresez propunerea ca sa desfasuram dezbaterile in urmatoarea modalitate.

As propune sa fie efectuata o prezentare pentru lectura intii de catre autorii fiecarui din aceste proiecte. Dupa aceasta, invitam la tribuna centrala comisia sesizata in fond, pentru a prezenta un raport, care vizeaza toate aceste proiecte de lege, apoi le supunem votului in mod individual conform prevederilor Regulamentului. Se accepta o atare modalitate?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Dar cum vor fi organizate dezbaterile asupra proiectelor, deci luarile de cuvint?

Domnul Marian Lupu:

Inainte de a supune votului in prima lectura, toate luarile de cuvint se vor face de aici, de la tribuna centrala, deci nici o deviere de la normele reglementare standard. Sau poate ati avut altceva in vedere?

Domnul Dumitru Braghis:

Nu eu am vrut sa inteleg cum propuneti dumneavoastra, fiindca nu ati spus acest lucru, de aceea…

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Unica diferenta pe care am propus-o, ca sa nu fie pentru fiecare proiect. Autorul, comisia, autorul, comisia. Autorii fac prezentarea, dupa aceasta vine comisia si prezinta raportul pentru fiecare proiect, daca acceptati.

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Dezbaterile pe fiecare proiect aparte: prezentare si dezbaterile incluse in ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu:

Deci, inainte de…

Domnul Serafim Urechean:

Este regulament.

Domnul Marian Lupu:

Absolut corect, eu repet inca odata: nici un fel de devieri deci, oricum, votului va fi supus fiecare din aceste proiecte cu luari de cuvint cu toate dezbaterile inainte de acest exercitiu.

Domnul Serafim Urechean:

Este regretabil ceea ce se intimpla in Parlament, dar va avea consecinta, aceasta e problema dumneavoastra. Eu va spun ca: “Против лома нет приема”. Bravo, ignoram societatea civila, ignoram tot.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnule Stepaniuc,

Va rog.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnul Presedinte,

Stimati colegi,

Mie mi se pare ca nu este nici o problema ca noi sa discutam si intr-un mod, si in altul. Daca cineva are anumite suspiciuni, nu este nici o problema, eu sint gata sa raportez asupra fiecarui proiect aparte si, probabil, asa si trebuie de procedat.

Domnul Marian Lupu:

Cum considerati necesar, deci, eu nu sint aici ca sa impun anumite modalitati, v-am intrebat opinia. Daca-i asa, mergem atunci asa.

Domnul Victor Stepaniuc:

Asa-i, mai mult decit atit, Regulamentul Parlamentului cere din partea comisiei specializate deci aviz asupra fiecarui proiect aparte.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Deci eu inteleg asa: supunem examinarii aceste subiecte in modul standard, netinind cont de faptul ca ele sint intr-un fel in sistem de pachet.

Bine. Deci proiectul Codului audiovizualului al Republicii Moldova nr.1043. Domnul Dragomir.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Stim cu totii ca mass-media audiovizuala are un rol deosebit in societate si, de aceea, societatea si, mai ales, fortele politice, au un interes deosebit fata de acest domeniu. Despre aceasta ne vorbeste acel fapt ca, pe parcursul a patru ani trecuti, Parlamentul, incepind cu anul 2001, a discutat 11 proiecte de legi si modificari
ale legilor audiovizualului. Ca rezultat, noi am reusit sa adoptam si sa perfectam acele 2 legi de baza, in a caror baza functioneaza astazi audiovizualul din Republica Moldova.

Este vorba despre Legea audiovizualului nr.603 din 3 octombrie 1995 si Legea cu privire la institutia publica nationala Compania “Teleradio-Moldova” nr.1320 din 26 iulie 2004. Insa aceste legi cer sa fie racordate permanent la legislatia europeana, la rigorile europene. Aceasta este si o recomandare a Consiliului Europei, mai mult decit atit ca, in momentul de fata in Parlament mai sint inca 8 proiecte de legi ce tin de audiovizual.

In acest scop, un grup de deputati din 3 fractiuni parlamentare: Fractiunea majoritara a Partidului Comunistilor, Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat si Fractiunea Partidului Democrat au elaborat un proiect nou cu denumirea de Cod al audiovizualului, pe care il prezentam astazi pentru discutii.

Prezentul Cod al audiovizualului este constituit din 9 capitole si 69 de articole. Acest cod nu este altceva decit o sinteza a legislatiei in vigoare in domeniu si a proiectelor de legi aflate in Parlament. Este un compromis dintre viziunile fortelor politice referitor la conceptia, structura si modul de functionare a audiovizualului din republica. Care sint punctele principale de reper ale acestui cod?

In primul rind, scopurile si domeniile de apreciere ale codului.

In al doilea rind, principiile de comunicare ale audiovizualului, independenta si libertatea editoriala.

In al trilea rind, cerintele fata de publicitate: telesoping si sponsorizare.

In al patrulea rind, modalitatea de librare a actelor oficiale de catre Consiliul coordonator al audiovizualului sau organul de conducere suprem. Este vorba despre licenta de emisie, este vorba despre licenta tehnica si autorizarea de retransmitere.

In al cincilea rind, este monitorizarea si sanctiunile.

In al saselea rind, constituirea si modul de functionare a Consiliului coordonator al audiovizualului si a Companiei Publice “Teleradio-Moldova”.

Iata acestea sint punctele principale de reper din acest cod.

Care sint pozitiile principial noi din acest cod, prin ce se deosebeste el de legislatia in vigoare?

Pozitiile principial noi sint modalitatea de constituire si functionarea Consiliului coordonator al audiovizualului, adica organul de conducere al audiovizualului. Consiliul va fi alcatuit din 9 membri numiti de Parlament la propunerea comisiei de profil, tinind cont de numarul de mandate detinute in Parlament de fractiunile constituite legal si vor fi confirmati cu 2/3 din voturile deputatilor alesi, adica ale celor 101 de deputati.

Toti membrii consiliului vor fi angajati. Functia Presedintelui consiliului va fi asimilata cu functia de viceministru. Consiliul va prezenta un raport anual in fata Parlamentului.

Deci, daca si facem o comparatie intre principiile acestui Consiliu coordonator ale acelui in vigoare astazi, deci ele sint deosebite. Astazi, dupa cum stiti Consiliul coordonator este ales din 9 persoane, adica constituie 9 persoane:
3 persoane inaintate de Presedintele Republicii, 3 persoane – de Parlament si 3 – de Guvern.

In continuare se lichideaza Consiliul de observatori al Companiei “Teleradio-Moldova” si atributiile acestui organ vor fi preluate de catre Consiliul coordonator al audiovizualului. Conducerea companiei va fi asigurata de comitetul director, alcatuit din 7 persoane, adica presedintele companiei, directorii radioului si televiziunii, care vor fi, totodata, si vicepresedintii consiliului, 2 producatori executivi ai radioului si televiziunii si 2 specialisti in domeniul finantelor. Presedintele companiei, directorii radioului si televiziunii vor fi desemnati prin concurs de catre Consiliul coordonator al audiovizualului.

Se prevede ca productia proprie si autohtona va constitui nu mai putin de
65% in limba moldoveneasca pina la 1 ianuarie 2007, iar, incepind cu 1 ianuarie 2007, aceasta productie autohtona va constitui nu mai putin de 70% si, incepind cu
1 ianuarie 2010, – nu mai putin de 80%.

Stimati deputati,

Vreau sa mentionez ca, ieri, comisia de profil a discutat acest proiect. Si cu majoritatea voturilor a decis ca acest proiect sa fie pus in discutie astazi in plenul Parlamentului, pentru a fi aprobat in prima lectura, dar pe viitor, vasazica, as ruga ca toti deputatii sa participe activ, sa dee propuneri concrete pentru lectura a doua. Noi vrem sa spunem, din start, ca acest proiect poate nu este unul ideal, ca este imposibil sa faci astazi un proiect ideal in ceea ce priveste audiovizualul, insa, comparativ, noi il vedem mai perfectat decit legea actualmente in vigoare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Dragomir.

Stimati colegi,

Intrebari.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare: dumneavoastra ati studiat experienta altor tari in acest domeniu? Exista asemenea coduri in alte tari din lume?

Domnul Vladimir Dragomir:

Noi am studiat nu numai experienta altor tari, sa spunem, dar am studiat experienta intregii Europe.

Domnul Dumitru Braghis:

Asa, si in care tari exista asemenea coduri care prevad si sistemul audiovizualului si institutiile publice, si toate aceste lucruri.

Domnul Vladimir Dragomir:

Este deosebire in aceea ca noi de acum nu aprobam legea, dar codul, in celelalte tari este Legea audiovizualului.

Domnul Dumitru Braghis:

Acolo sint legi diferite, de aceea si intreb.

Domnul Vladimir Dragomir:

Noi am sistematizat aici si daca aceste doua legi cum este Legea audiovizualului si Legea cu privire la institutia publica nationala a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” se unesc si daca noi am mai include aici si Legea despre audiovizualul public local, mie imi pare ca nu este nimic strasnic.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Eu rog sa ma inscrieti pentru luari de cuvint la acest document.

Domnul Marian Lupu:

Da, notat.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule Dragomir,

As vrea sa va intreb: dumneavoastra cunoasteti expertiza Consiliului Europei referitoare la proiectul de Lege cu privire la institutia publica nationala a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”, care a fost emisa de expertii Consiliului Europei la 11 decembrie 2002?

Domnul Vladimir Dragomir:

Da, noi stim ca au fost 2 expertize, a fost expertizat proiectul nr.298 si proiectul nr.708.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu nu va intreb despre proiectul de Lege cu privire la audiovizual, eu va intreb la proiectul de Lege cu privire la institutia publica nationala a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”, fiindca, in principiu, prin codul propus astazi dumneavoastra ati suprimat doua legi: cu privire la audiovizual si cu privire la institutia publica. Inseamna ca intrebarile trebuie sa fie si de acolo si de dincolo.

Eu as vrea ca dumneavoastra sa-mi spuneti totusi: ati citit aceasta expertiza sau nu? Fiindca, uitati-va ce scrie aici in aceasta expertiza in ceea ce priveste mai ales numirea Consiliului audiovizualului sau in cazul precedent era Consiliul de observatori, atunci s-a propus varianta ca toti acei 15 membri sa fie alesi de catre Parlament, sa fie numiti de Parlament. Si aceasta varianta a fost cea mai vehement criticata de catre experti.

Domnul Vladimir Dragomir:

A fost criticata, da.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pe urma s-a propus varianta de a avea cu participarea societatii civile si aceasta varianta a intrunit, eu stiu... si expertiza a fost pozitiva. Si acum dumneavoastra, prin proiectul de lege prezentat, in principiu, ati lichidat Consiliul de Observatori, adica radiodifuzorul public si va fi numai Consiliul Audiovizualului care va avea si functie de Consiliu de observatori la radiodifuzorul public, asa-numit. Si, dintr-o data, expertiza demonstreaza ca chestia data este negativa, dar dumneavoastra o promovati prin lege.

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc.

Eu vreau sa spun ca problema data este discutabila. Ca sa fie si Consiliul de observatori si Consiliul coordonator al audiovizualului, insa eu sint garantat ca acest proiect va fi expertizat si atunci cind vom primi expertiza noi vom primi si aprecierea acestui moment. O sa vedem.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In continuare, daca imi permiteti, eu am expertiza referitoare la proiectul nr.708, cu privire la audiovizual.

Domnul Vladimir Dragomir:

Da, noi stim.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Expertiza Consiliului Europei, facuta de un expert din Marea Britanie, care lucreaza si scrie in felul urmator, la articolul 11, prezentat in celalalt proiect: “Propun desemnarea membrilor consiliilor audiovizualului – sint excelente”, presupunind un amalgam divers dintre reprezentanti din partea politicii si societatii civile. Adica, vedeti dintr-o data ce inseamna, de pilda, proiectul care va fi prezentat urmatorul, fata de ceea ce dumneavoastra ati prezentat, fiindca aici aveti numai cam... S-ar spune influenta politica si mai mult nimic in ceea ce dumneavoastra ati propus.

Domnul Vladimir Dragomir:

Domnule deputat Cosarciuc,

Eu inca odata repet. O sa avem expertiza si o sa ne apreciem, astazi dumneavoastra aveti dreptul la luari de cuvint, la discutii, aveti dreptul sa inaintati propuneri concrete si dupa aceea, in lectura a doua, noi vom examina. O sa vedem, astazi noi am propus, aceasta-i propunerea noastra. De pilda, noi vedem asa, aceasta e viziunea noastra, dar dumneavoastra, poftim, cum o sa propuneti asa o sa examinam.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In general, eu inteleg ca in cazul in care noi nu avem experienta, nu avem ceva acumulat in domeniul dat atunci putem iesi la tribuna si spune: “Ca aceasta este propunerea noastra si noi o sa o trimitem la expertiza si pe urma ce ne va spune expertiza”. Noi deja avem o experienta, pentru ce ne-am adresat noi una expertiza, a doua expertiza si acum noi propunem o varianta care a fost expertizata negativ de catre Consiliul Europei. Si inca o intrebare concreta, stimate raportor, aici..

Domnul Marian Lupu:

Fiindca mi-ati adresat o intrebare personal, da, catre presedintele sedintei...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu am pus o intrebare retorica.

Domnul Marian Lupu:

Pai stati, eu n-o las retorica, fiindca, in mod normal, ceea ce avem acum – proiectul nr.1043, nu este cu avizare negativa acest proiect, imediat dupa dezbateri si in cazul in care este adoptat in prima lectura se traduce si se expediaza la Strasbourg pentru expertiza. Doar in acel moment o sa stim ca este un proiect cu expertiza respectiva, doar aceasta.

Va rog sa continuati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Deci este necesar sa expediem un proiect, care are de acum deficienta si avind expertiza Consiliului Europei la un proiect care are de acum aviz pozitiv, sa spunem asa, aviz pozitiv la proiectul de Lege cu privire la audiovizual, articolul 40 eu as vrea sa va uitati, stimati colegi, atributiile consiliului. Si dintr-o data va veti da seama ce inseamna sa suprimam Consiliul audiovizualului, sa fie acelasi ca si Consiliul de observatori si noi scriem aici ca inainteaza solicitari pentru obtinerea garantiei de stat in vederea obtinerii creditelor din beneficiul radiodifuzorului public.

Adica, o institutie sau o autoritate care se ocupa de reglementare se va implica in gestiunea operationala a Companiei institutiei publice a audiovizualului. Ce fel de independenta?

Domnul Vladimir Dragomir:

Din punct de vedere financiar, trebuie control, imi pare mie, sau nu trebuie?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Dragomir,

Institutia care reglementeaza nu poate sa se implice in activitatile operationale ale unei companii. Noi avem, de pilda, A.N.R.E., A.N.R.T.I. si asa mai departe. Ei nu poate sa se implice ca sa ceara garantii.

Domnul Vladimir Dragomir:

Nu este vorba de amestec, este vorba de monitorizare, cum sint folositi...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, uitati-va ce scrie aici, eu va citesc: “Inainteaza solicitari pentru obtinerea garantiei de stat in vederea obtinerii creditelor din beneficiul radiodifuzorului public”, adica el se adreseaza ca sa-i dee cineva garantie de stat si el sa obtina credit. Cu ce ocazie? Nu este aceasta o cerinta in activitatea unei institutii publice independente? Nu e clar ca nu este, la voi tot nu este. Si ultima intrebare, fiindca sint colegii mei o sa mai inainteze, cu finantarea.

Ceea ce dumneavoastra ati propus, finantarea, in principiu, este cea mai rea varianta, fiindca in recomandarea nr.23 din 2000, este scris ca cea mai buna finantare este atunci cind este independenta, adica din taxe sau din redevente pentru concesiune. Dumneavoastra ati propus varianta pentru buget, sponsorizari si din activitatile comerciale. Ati exclus chestia data cu taxele si cu redeventele. Aceasta ati facut-o intentionat sau, pur si simplu, dumneavoastra considerati ca nu este acceptabila pentru Republica Moldova?

Domnul Vladimir Dragomir:

Nu este intentionat, dar este facuta in sensul imbunatatirii finantarii, acesta e un moment. Si al doilea moment. Trebuie sa monitorizam finantarea. Eu am vorbit despre lucrul acesta.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu nu vorbesc acum despre monitorizare, fiindca monitorizarea o face fondatorul, dar nu face compania sau consiliul audiovizualului. Eu am inteles ca proiectul de lege este prezentat, fiindca s-a gasit compromisul dintre cineva, da, si atit.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul Anatolie Onceanu:

Stimate domnule raportor,

Comitetul de ministri al Consiliului Europei a adoptat doua documente-cadru in problema audiovizualului. Unul din ele este recomandarea, fiti atenti, cu privire la garantarea independentei serviciului public al radiodifuziunii. Notiunea-cheie, evident, in acest document este “serviciul public”. De ce in Codul propus de dumneavoastra spre examinare lipseste cu desavirsire notiunea “serviciul public”?

Domnul Vladimir Dragomir:

Notiunea aceasta mi se pare, a fost scapata, nu lipseste. Daca noi o sa luam si o sa citim fiecare articol punct cu punct, noi o sa vedem ca aceasta se refera anume la institutia publica.

Domnul Anatolie Onceanu:

Stimate domnule raportor,

E vorba de serviciul public. Vorba e ca este o recomandare principiala de concept a Consiliului Europei. Si noi banuim ca ea a fost omisa pe motiv ca se doreste a ascunde lichidarea radiodifuzorilor publici locali si regionali. Ieri noi la comisie am discutat, si am ajuns la concluzia ca, posibil, dumneavoastra o sa examinati in cazul in care documentul va trece la …

Domnul Vladimir Dragomir:

La comisie mi se pare ca eu am propus personal ca ar fi bine de introdus inca un capitol nou.

Domnul Anatolie Onceanu:

Ca sa fie clar, s-a omis in mod constient lucrul acesta. “Serviciul public” e o recomandare foarte principiala a Consiliului Europei. A doua intrebare.

Domnule raportor,

Ieri, la sedinta, au avut loc niste discutii intr-adevar aprinse si de citeva ori am abordat o problema si n-am primit un raspuns plauzibil. In continuare la ceea ce a spus domnul Cosarciuc. Acum functiile de supraveghere si control public la Compania “Teleradio-Moldova” sint indeplinite de catre Consiliul de observatori, constituit din reprezentanti si ai puterii de stat, si ai societatii civile.

Daca intra in vigoare Codul propus de catre dumneavoastra, adica de catre autor, aceste functii vor fi transmise Consiliului coordonator al audiovizualului, constituit din colaboratori care vor fi functionari publici? Este o chestie de principiu, asa? Cum apreciati lucrul acesta: controlul obstesc sa fie indeplinit de catre functionarii publici – oamenii statului? Este o chestie de principiu, intelegeti dumneavoastra? Si ieri am pus-o de doua, trei ori. Si asa dumneavoastra ati trecut peste dinsele, intelegeti. Aceasta-i una la mina.

A doua, insasi scoaterea, eliminarea acestui institut din institutia nationala este un pas inapoi. Si inca excludem si societatea civila, fiindca acolo de acum nu mai are posibilitate … dupa cum stiti. Sint doi pasi inapoi principiali, conceptuali. Doi pasi inapoi.

Domnul Vladimir Dragomir:

Ce ati propune dumneavoastra?

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci, ieri eu am propus lucruri absolut concrete si rog pe domnul Presedinte sa-mi permita sa iau cuvintul in dezbateri. Si ultima. Va rog, si ultimul moment. De ce si de unde atita neincredere in societatea civila? Intelegeti. Iata noi am avut aici o campanie de incredere, de conlucrare cu societatea. Deci, autorii Codului le ia dreptul, asa, reprezentantilor societatii civile la participare la procesul acesta de monitorizare.

Domnul Vladimir Dragomir:

Monitorizare?

Domnul Anatolie Onceanu:

De supraveghere publica in Consiliul de observatori care se lichideaza. Iar din alta, parte societatii civile i se refuza sa participe la constituirea Consiliului coordonator al audiovizualului, care preia acest control public. Si dintr-o parte si din alta parte societatea civila este inlaturata definitiv. De unde aceasta neincredere in societatea civila?

Domnul Vladimir Dragomir:

Vedeti dumneavoastra, cind a fost vorba sa participam toate fractiunile la alcatuirea acestui proiect, v-ati dat in laturi. Acum imi pare bine macar ca dati propuneri si o sa le examinam.

Domnul Anatolie Onceanu:

Intelegeti, ieri de la…

Domnul Marian Lupu:

Domnule Onceanu,

Intrebarea dumneavoastra a fost clara. Rog, continuam.

Microfonul nr.5.

Domnule Taranu, daca mai e valabil, va rog.

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Ca sa continui linia societatii civile.

Domnule raportor,

Am o intrebare, sa zicem asa, mai detaliata si mai precisa in aceasta privinta. Noi aici, in Parlament, si foarte mult mediatizam ideea conlucrarii Parlamentului cu societatea civila. Dumneavoastra ati recunoscut faptul ca actualul document, pe care il prezentati acum in Parlament, de fapt, este o sinteza a mai multor idei si teze prezente in documentele propuse ca alternativa.

Eu asa inteleg ca ele vor fi acceptate ca alternativa. Si atunci, desi vreau sa mentionez, domnule raportor, ca, de fapt, multe din aceste imprumuturi sint, cum sa ma exprim asa mai precis, infidele, trunchiate si preluate din documente care conceptual... Acusi, domnule Stepaniuc, o clipa, acusi... Si conceptual difera de ideea pe care o expuneti in acest document.

Iata acum a fost publicat un memoriu de catre reprezentantii societatii civile, in care se mentioneaza ca, de fapt, autorii acestui proiect de lege nu au consultat opinia celor mai relevante organizatii ale societatii civile, cum ar fi, de exemplu: Centrul independent de jurnalism, Asociatia presei electronice, Asociatia presei independente, Uniunea jurnalistilor din Moldova, Centrul la acces INFO, Asociatia “Media-impact”, Comitetul pentru libertatea presei, Centrul de investigatii jurnalistice. Poate mai exista vreo organizatie, dar trebuie sa recunoastem, stimati colegi, ca acestea sint cele mai reprezentative organizatii, organizatii neguvernamentale ale societatii civile.

Vreau sa va intreb foarte concret, cum intentioneaza sa ma directioneze colegii dumneavoastra din fractiune, cu cine din aceste organizatii ati conlucrat nemijlocit in cadrul elaborarii acestor legi? Si daca ele au participat la discutiile la etapa finala, cind a aparut aceasta sinteza, pe care dumneavoastra ati caracterizat-o anume in asa fel?

Va multumesc.

Domnul Vladimir Dragomir:

Nu trebuie sa mintim, insa vreau sa va spun ca noi astazi nu adoptam acest document in lectura a doua, de acum sa-l votam si-i tot. De aceea, societatea civila o sa aiba posibilitate sa-si expuna parerile. Noi discutam astazi, aici, in Parlament, cu deputatii, documentul mentionat. Sint prezente, practic, toate fractiunile. Facem propuneri si dupa aceea...

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule raportor,

Este vorba de conceptie. In lectura a doua noi de acum discutam niste detalii. Conceptia este foarte importanta, altminteri documentul paleste. Aceasta este problema.

Domnul Vladimir Dragomir:

Conceptul la parerea noastra a trei fractiuni este reusit.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Dragomir,

Veau sa intreb, poate, eventual, opinia dumneavoastra. Am citit atent textul proiectului si n-am depistat formule care ar vorbi direct sau macar indirect despre securitatea informationala a Republicii Moldova. Ma refer la presiunea propagandistica care vine din partea Federatiei Ruse.

Bine, in 1998, in 2001 aceasta a servit Partidului Comunistilor pentru a obtine puterea in stat. Acum, cu dumneavoastra impreuna, ne-am orientat in alta parte si suferim impreuna aceasta presiune propagandistica, sint razboaie pe care noi le pierdem ani de ani. Cum credeti, ar fi corect ca sa existe un paragraf aparte, care ar prevedea si aceasta problema?

Domnul Vladimir Dragomir:

N-ar fi rau.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Si a doua intrebare. Vreau sa va intreb, care a fost criteriul in stabilirea unor termeni. Ma refer la articolul 11 din capitolul II, care prevede ca, de exemplu, protejarea patrimoniului lingvistic s.a.m.d., incepind cu 2010... De ce 2010?

Domnul Vladimir Dragomir:

Ce articol?

Domnul Igor Klipii:

Articolul 11, capitolul II citesc: “La elaborarea strategiei de acoperire teritoriala cu servicii de programe, Consiliul coordonator al audiovizualului va tine cont de specificul lingvistic la nivel national si local si va asigura ca de la
1 ianuarie 2010 cel putin 70% din numarul de frecvente” etc. In rindurile populatiei Republicii Moldova deja astazi se atesta 80% vorbitori de limba romana. Si de ce din 2010?

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu m-am referit aici ca pina la 1 ianuarie 2007 vor fi cel putin 65%. N-am spus 65%, dar cel putin. Deci, poate sa fie si de la 1 ianuarie 70% si 80%, dar cel putin, tot timpul se mentioneaza aici, cel putin. Ati observat.

Domnul Igor Klipii:

Dar de ce 2010? Care este criteriul?

Domnul Vladimir Dragomir:

Poate sa fie schimbat termenul, dar eu va spun dumneavoastra. Uitati-va atent, cel putin 70%, cel putin 80% s.a.m.d.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Neagu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Ciar ieri, in camera Deputatilor a Parlamentului Romaniei a fost votata componenta consiliilor de administrare a societatii romane de televiziune si a societatii romane de radio. La baza a fost formula propusa si in proiectul propus acum spre dezbatere aici la noi. Adica componenta consiliului coordonator al audiovizualului se constituie la propunerea partidelor parlamentare.

Domnul Vladimir Dragomir:

Fractiunilor parlamentare.

Domnul Ion Neagu:

Acest mod de constituire a fost calificat de catre societatea romaneasca drept imixtiune a politicului in audiovizual. Credeti ca e bine ca si noi sa calcam pe aceeasi grebla?

Domnul Vladimir Dragomir:

Printre altele, eu as vrea sa spun, ca taman acest lucru a fost inaintat de autorii din fractiunea dumneavoastra.

Domnul Ion Neagu:

Eu nu am fractiune.

Domnul Vladimir Dragomir:

Mata nu esti autor. Da, eu am spus autorii.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Dragomir.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Comisia parlamentara a examinat ieri aceste proiecte si, in primul rind, daca ne referim la proiectul nr. 1043, prezentat acum de autori, trebuie sa spunem ca,
intr-adevar, este un proiect nou, este o conceptie noua si ea nu coincide, desigur, cu o buna parte din acele proiecte –prezentate de alte grupuri de autori, de alte grupuri parlamentare. In general, documentul principal, de care noi ne-am condus si ne-am ghidat permanent, este Conventia Europeana cu privire la televiziunea transfrontaliera, la care Republica Moldova este parte. Si nu as fi de acord cu colegii nostri care au incercat sa atace autorii, ca ar deroga prea mult de la aceasta conventie.

In general, trebuie sa spunem ca proiectul respectiv, acumuleaza intr-un fel si experienta europeana in domeniul audiovizualului. Legea adoptata in 1995 functioneaza pina in ziua de astazi. Desigur, acesta a fost primul pas, prima incercare in tara noastra de a reglementa acest domeniu care, fiti de acord cu mine, dupa 1991, totusi, a aparut o legislatie intreaga in acest domeniu.

La ziua de astazi, aceasta practica bogata de care dispune tara noastra, inclusiv circa 240 de detinatori de licenta numaidecit au solicitat o reglementare mai clara si in conformitate cu cele mai bune standarde europene ale acestei problematici. Care este marea deosebire dintre legislatia in vigoare si propunerile din acest proiect? Desigur, este incercarea de a uni, deci, toata aceasta legislatie intr-un cod unic. Le-a reusit autorilor ori nu le-a reusit, urmeaza sa ne determinam, sa dezbatem bine in lectura a doua, luind in vedere si propunerile care se contin si in alte proiecte de legi.

Dar in cazul de fata noi consideram ca, intr-adevar, este un proiect nou, este un proiect pe care comisia parlamentara, ieri, in cadrul discutiilor timp mai bine de trei ore, in cele din urma, l-a sustinut. Deci, pe de alta parte, este si un compromis. Trebuie sa spunem ca toate celelalte proiecte au fost semnate de grupuri parlamentare, adica grupuri politice aparte. In cazul de fata, este un proiect semnat de grupuri de autori din mai multe grupuri parlamentare. Este o munca de durata. Dumneavoastra singuri cunoasteti ca, cel putin din luna octombrie anul trecut pina in prezent, pe parcursul a sase luni de zile, acest proiect a fost prelucrat si pregatit pentru discutii.

Toate comisiile parlamentare, nu toate, dar sapte din sapte comisii parlamentare, de fapt, au prezentat avizuri pozitive asupra acestui proiect cu unele propuneri. Si eu as vrea sa atrag atentia asupra acelor propuneri care au fost discutate si in comisia noastra si la solicitarea altor comisii care au prezentat avizele respective. Este vorba, in primul rind, de alegerea Consiliului coordonator al audiovizualului cu aceasta proportie de 2/3.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc,

Dar o clipa.

Stimati colegi,

Eu rog, dialogul cu o voce mai joasa in sala.

Rog sa continuati.

Domnul Victor Stepaniuc:

Intr-adevar, aici sint discutii de ordin de drept, care ar insemna o hotarire respectiva. Ea este, la noi, dupa ierarhia legilor, hotaririle au statut mai jos decit o lege si ele se voteaza, de obicei, cu majoritatea. In cazul de fata, se cere o majoritate de 2/3, adica este o lege cu un... Este, de fapt, nu o hotarire, dar o lege. Ar putea sa apara probleme, chiar la Curtea Constitutionala, in cazul in care cineva ar ataca acest subiect.

Este alta problema, care a fost discutata detaliat si in comisie si au abordat-o si anumite comisii in avizele sale, ce ar insemna difuzarea a asa-numitelor opere audiovizuale europene. Republica Moldova singura este parte in aceasta Conventie si atit timp cit este parte, orice emisiune pregatita in tara noastra despre Europa ar putea sa fie numita opera audiovizuala europeana. Deci, urmeaza ca in lectura a doua acesti termeni sa-i clarificam foarte bine, sa-i concretizam in legislatie.

Mai sint si alte probleme, inclusiv si acelea care au fost abordate astazi de colegii nostri prin intrebari. Ce ar insemna Consiliul coordonator al audiovizualului actual si ce ar insemna ca aceste functii sa fie transmise Consiliului Coordonator, Consiliului de observatori la Compania publica “Teleradio-Moldova” si sa fie transmise functiile acestea Consiliului coordonator al audiovizualului.

Eu vreau sa-mi spun opinia mea personala. Mie mi se pare ca in problema acestor structuri neguvernamentale, care se numesc Agentia Nationala pentru Reglementari in Energetica, Agentia Nationala, de exemplu, in medicina prin asigurare s.a.m.d., noi nu ne-am descurcat din punct de vedere al legii, ce ar insemna ce-i cu acesti functionari. Sint ei functionari ai statului sau sint, totusi, functionari care reprezinta intr-un fel societatea civila?

Atit timp cit nu ne-am descurcat, dar cu aceasta problema noi ne-am intilnit inclusiv si la Legea salarizarii, atit timp aceste intrebari abordate de unii deputati, de fapt, au dreptul la viata. In cazul de fata autorii proiectului Codului audiovizualului au decis conform logicii lucrurilor ca acestia, totusi, nu sint functionarii directi ai statului, dar sint un fel de functionari care au obligatiuni mai mult publice, care ar trebui sa iasa din partea societatii si sa apere anumite interese. Si de aceea atributiile acordate acestui Consiliu coordonator al audiovizualului, fiti atenti inclusiv si la intrebarea pe care ati pus-o dumneavoastra la acel articol, ca ar avea dreptul sa solicite niste credite in numele Companiei “Teleradio-Moldova”, desigur aceasta formula trebuie redactata mai bine. Dar, probabil, trebuie de inteles ca ar avea dreptul sa vina cu propuneri pentru a sprijini audiovizualul public din tara.

Problema care, la fel, a fost discutata mult si este contradictorie si dumneavoastra, stimati colegi, ati incercat s-o abordati, ce-i cu acest audiovizual public local? Sint doua teorii in aceasta problema. Daca prin cuvintul “public” se are in vedere apartenenta din punct de vedere al proprietatii. Da, aceasta este pozitia comisiei si eu vreau sa raportez, fiindca ea s-a discutat ieri in comisie, nu numai astazi in sala Parlamentului.

Daca este vorba din punct de vedere al proprietatii, desigur, aici o asemenea prevedere exista in legislatia citorva tari europene. Dar, vreau sa repet, numai in legislatia citorva tari europene. De fapt, in conventiile elaborate de Consiliul Europei si de Uniunea Europeana aceasta formulare foarte clara si franca nu exista.

Daca se are in vedere altceva – publica cu acoperire nationala... Fiindca Compania “Teleradio-Moldova” se considera publica nu de aceea ca ea este de stat, dar de aceea ca ea are acoperire nationala. Din acest punct de vedere, ce ar insemna o companie publica locala? Adica, acesti termeni intra in contradictie unul cu altul. Locala – aceasta inseamna ca are acoperire locala. Cuvintul “public” inseamna ca are acoperire nationala. Si din acest punct de vedere autorii respectivi si comisia, de fapt, i-a sprijinit, au exclus ideea asa-numitului audiovizual public local.

Noi propunem ca in lectura a doua sa discutam la aceasta tema, dar sa discutam civilizat, fara a face invinuiri de orice natura.

Domnule Presedinte,

Comisia parlamentara propune ca acest proiect sa fie votat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu am mai multe intrebari, dar poate le voi expune in cadrul cuvintarii pe marginea acestor proiecte. O singura intrebare pentru domnul Stepaniuc, daca in comisie s-a examinat, totusi, posibilitatea cofinantarii si din alte surse decit bugetul? Fiindca independenta oricarui institut depinde, in mare masura, de modalitatea de finantare.

Daca primarii sau Curtea Constitutionala, sau Comisia Electorala Centrala, toti sint finantati de la buget si ei sint nevoiti sau pusi in situatia sa umble cu mina intinsa, ei, in mare masura, depind de putere. N-are importanta cum se numeste partidul de guvernare. Astazi e unul, miine poate fi altul. Dar noi n-o sa avem, in mare masura, o televiziune publica, daca nu exista niste mecanisme de finantare clare care o tin la o distanta anumita de executiv. Si daca s-a examinat aceasta problema in cadrul comisiei?

Multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu vreau sa spun in felul urmator ca, atit timp cit autorii au lucrat pe parcursul acestor sase luni de zile, a fost si varianta, despre care spuneti dumneavoastra, deci, cu anumite taxe pentru cetateni. Noi trebuie sa pornim, probabil, si autorii au pornit de la situatia cind, totusi, aceasta chestiune, aceasta ar fi noutate pentru cetatenii nostri, intr-adevar, o noutate si ar fi neplacut.

Deci, desigur, ceea ce spuneti dumneavoastra, independenta, inclusiv financiara, se cere. Si-i normal pentru o societate prospera, pentru o societate dezvoltata. Asta e una, probabil, din cerintele principale.

In cazul de fata, noi trebuie sa tinem cont de faptul ca, totusi, este un cod care o sa functioneze intr-o perioada foarte lunga de tranzitie. Atit timp cit tara este saraca nu putem sa intreprindem. Adica, astazi, chiar si din punct de vedere politic, sintem impotriva acestei pozitii.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule presedinte,

Eu propun ca noi, totusi, sa revenim, in cadrul comisiei, desigur, asupra acestei probleme. Fiindca banii de la buget tot sint bani publici. Sint banii cetatenilor Republicii Moldova varsati in buget. Dar o modalitate de a avea o sursa foarte clara de venit tot din banii publici nominalizat in buget independenta, sigur ca ar rezolva, in mare masura, aceasta problema. Deci, propunerea noastra vine ca noi, la acest capitol, sa mai cautam solutii, care ar duce, intr-adevar, la independenta televiziunii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Ludmila Borgula:

Уважаемый председатель комиссии, у меня такого порядка вопрос. Статья 49, которая раскрывает вопрос о надзоре и контроле за деятельностью Координационного совета, пункт третий. Как можно понять такую формулировку как здесь даётся: «В случае отклонения Парламентом годового отчёта Координационного совета последний обязан предоставить в тридцатидневный срок план устранения выявленных недостатков.»?

Я думаю, что, когда будет заслушиваться отчёт Координационного совета, очевидно Парламент по представлению профильной комиссии может утвердить его или указать недостатки, но как можно отклонить отчёт, а потом говорить, чтобы они в тридцатидневный срок, задним числом, исправили?

Мне кажется, это неправильно. Может быть, после выявления недостатков и указания на них они должны представить план их устранения на будущий год? Но нельзя отклонить годовой отчёт. Или я не поняла что-то, или это просто нечётко изложено.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc,

Doar o clipa.

Stimati colegi,

Partea dreapta a salii din partea Prezidiului.

Domnule Stepaniuc,

Doar o clipa. Nu va suparati.

Stimati colegi,

Din sectorul 3, daca e nevoie de 5–10 minute ca sa va consultati la acest subiect, spuneti-mi, anunt o pauza si continuam. Dar eu observ ca este o minisedinta intr-un context putin separat de discutiile care se poarta.

Doamna Borgula,

O clipa doar. Ori lucram, ori nu. La alegerea dumneavoastra.

Rog sa continuati.

Doamna Ludmila Borgula:

Может быть, иначе изложить: «При выявлении недостатков» и далее по тексту.

И второе в этой же статье. Вот мне тоже кажется, что несколько некорректно звучит, что до обсуждения годового отчёта Совета профильная комиссия представляет своё заключение о законности действий Координа-ционного совета. Разве мы устанавливаем законность? Профильная комиссия может указать на правильность соблюдения положений данного закона, или как-то более чётко сформулировать, но не так - «о законности действий». Действие какое-то одно может быть или вся деятельность.

Domnul Victor Stepaniuc:

Деятельности? Вы правы, в принципе, здесь нужно по-другому отредактировать.

Doamna Ludmila Borgula:

Я думаю, так, чтобы было понятно, что речь идёт о соблюдении данного закона. Благодарю.

Domnul Victor Stepaniuc:

А в 49-й статье, в абзаце третьем имеется в виду всё-таки исправление недостатков в будущем.

Doamna Ludila Borgula:

Да, но должно быть всё чётко изложено. И последнее, чтобы я уже не выходила. Я думаю, что в статье 43, в пункте втором, где идёт речь о том, когда объявляются вакансии должностей в Координационном совете, упущено еще два момента. Мы что, лишаем члена Координационного совета права самому уйти с работы по заявлению или еще по какой-либо причине? Это уже будет вакансия. Или, например, человек умер. Это тоже, наверно, положение, когда должна объявляться вакансия.

Domnul Victor Stepaniuc:

То есть здесь есть и другие причины вакансии, да.

Domnul Marian Lupu:

Perfect.

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule presedinte al comisiei,

In cadrul comisiei noastre, care este comisie de profil vizavi de subiectul pe care il discutam, odata a fost o discutie despre putina echidistanta pe care o manifesta unii ziaristi. Si atunci unul dintre reprezentantii fractiunii dumneavoastra s-a exprimat cam in felul urmator: “Si ai nostri de la “Moldova 1” cam comit niste, sa zicem, incalcari”. “Ai nostri de la “Moldova 1”.

Ieri, in cadrul sedintei, au participat mai multi ziaristi. Doamna Stoianoglo, care a facut reportaj despre sedinta comisiei noastre, ieri la “Moldova 1”, a luat doar parerea dumneavoastra, a reprezentantilor fractiunii de guvernamint, a Fractiunii Comunistilor, si vazind ca, in cadrul discutiilor, conceptiile au intrat in conflict, n-a binevoit sa ia un reportaj de la reprezentantii opozitiei. Si nu o acuz, nu ea decide. Decid oamenii care stau acolo, in spatele ei, sau deasupra ei acolo. Deci, de fapt, televiziunea este o televiziune de partid.

Codul, pe care dumneavoastra il propuneti si impotriva caruia noi am votat, reprezentantii opozitiei in cadrul comisiei, este un cod care face ca Radioteleviziunea noastra sa se prefaca din Radioteleviziunea Partidului Comunistilor in Radioteleviziunea Partidului Comunistilor si Partidului Popular Crestin Democrat. Spuneti-mi, credeti ca acest cod va contribui cu adevarat la aceea ca audiovizualul nostru sa fie unul echidistant si lipsit de ingerinte politice?

Va multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

N-as vrea sa expun parerea mea personala referitoare la aceasta chestiune, dar v-as raspunde cam in felul urmator. Desigur, daca ziaristul este calificat si respecta legislatia in vigoare, daca este unul competent si cu obraz, el o sa pregateasca emisiuni bune. Deci, cea mai buna televiziune, dar cu specialisti slabi, n-o sa dee rezultatul scontat.

Eu am privit foarte atent emisiunea si am vazut ca a fost acolo si opinia doamnei Arama, si opinia domnului Onceanu si, imi pare, chiar si opinia dumneavoastra a fost. Adica, nu as putea sa critic prea mult televiziunea publica anume pentru ziua de ieri.

Noi acum vorbim concret la proiectul nr.1043, credeti ori nu credeti? Probabil, dumneavoastra singur va contraziceti atit timp cit ati spus ca pina acum era a partidului de guvernamint, dar acum va fi, cel putin, a trei partide, de acum e un progres.

Dar, daca mai presupunem ca, dupa 2009, o sa vina alte partide la guvernare, cred ca este un pas, acest proiect este concret, pozitiv, deci un pas inainte, progresist.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Noi in discutia de astazi inca o data ne-am convins ca tot ce se face bine, e rau pentru opozitie. De ce? Noi am avut discutii in comisie, comisiile au prezentat avize pozitive. 7 comisii au prezentat avize pozitive, inca o data vreau sa accentuez. De ce? Pentru ca in comisiile unde se lucreaza nu este camera de luat vederi.

Astazi iese la microfon ca sa arate inca o data ca se lucreaza foarte activ. Noi, autorii, sintem pentru ca astazi sa terminam discutiile pentru lectura a doua. Pentru ca, eu inca o data vreau sa va amintesc, proiectul mentionat o sa fie avizat in Consiliul Europei. Nu este exclus ca noi o sa examinam inca o data, majoritatea autorilor sintem, desigur, de acord cu propunerea Consiliului Europei. Eu va spun, pentru ca dumneavoastra vorbiti o ora intreaga.

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte,

Doar o clipa.

Domnule Untila,

O sa intrati la mine si o sa va spun ce-i asta. Doamna a inaintat o propunere de a incheia dezbaterile. Este o norma de procedura si eu va rog frumos sa tineti cont de acest lucru.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Eu vorbesc in calitate de coautor.

Stimati colegi,

Va rog frumos, se poate de acum de terminat cu tot populismul acesta in Parlament. Nu cred ca o sa vorbim la microfon.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare scurta, cred ca, tine de concept.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Am citit si eu atent codul, sint un sir de observatii, vom reveni catre lectura a doua. Eu sint de acord ca multe lucruri urmeaza sa le discutam nu la ora actuala, cind discutam conceptul, dar catre lectura a doua.

Dar un lucru care, cred eu ca, este foarte important si trebuie sa il avem in vedere. Sint cerinte foarte clare, stricte vizavi de obligativitatea agentilor economici din domeniul respectiv radiodifuziune si sint foarte clar definite obligatiunile. Dar, totodata, noi nu am analizat foarte bine, din punctul meu de vedere, capacitatea lor din punct de vedere financiar de implementare. Si atunci, avind in vedere ca veniturile acestor agenti economici sint mari sau aproape integral provenite din prestarea serviciilor plasarea reclamei s.a.m.d. Eu cred ca noi chiar la nivel de concept trebuie sa stabilim, ca dreptul la plasarea reclamei s-o aiba numai agentii economici autohtoni implicati in businessul respectiv.

Si atunci sa cream un echilibru, obligatiunile, de fapt, o sa se ofere vizavi de procentajul de emisii in limba romana, programe proprii s.a.m.d. vizavi de agentii economici autohtoni. Atunci, daca prin lege le impunem conditii, trebuie sa le dam si posibilitate, si anumite drepturi.

Va multumesc frumos.

Domnul Victor Stepaniuc:

Vreau sa va spun ca, pe parcursul pregatirii acestui proiect, a aparut problematica reclamei, asa-numita autohtona, si acea care o sa vina din alte surse externe. Este o chestiune destul de complicata, dupa cite s-a dovedit in discutie. Eu cred ca noi, dupa cum s-a anuntat de acum astazi, dupa prima lectura, si cind o sa avem expertiza Consiliului Europei, o sa ne intrunim, inclusiv cu reprezentantii societatii civile si chiar si cu o parte din lumea businesslui, acei care sponsorizeaza sau acei care fac reclama, si o sa incercam sa gasim un “miez de aur” cum s-ar spune, un mijloc aici.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa ma refer la o problema care devine un viciu national, spre regret, la problema reclamei bauturilor alcoolice, in special a berei si a altor, care exercita o presiune foarte intensa asupra consumatorilor. Vreau sa va adresez o intrebare dumneavoastra, daca nu sinteti de acord sau cum judecati dumneavoastra, daca la capitolul III, unde este prevazut conceptul de reclama si, in special, a bauturilor alcoolice, nu ati fi de acord ca pentru reclama bauturilor alcoolice sa existe exact aceleasi conditii, ca si pentru produsele de tutun? Din motivul ca foarte multe tari, ca sa nu zic, aproape toate din Europa, interzic reclama bauturilor alcoolice.

Multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Noi n-am discutat expres aceasta problematica. Parerea mea personala este ca, intr-adevar, trebuie interzisa. Desi noi sintem o tara care producem si, parca s-ar parea, din punct de vedere economic ar trebui sa fim cointeresati, dar este o problema dura. Si atit timp cit vrem sa protejam, mai ales tinara generatie, trebuie s-o facem. O sa abordam. Eu mi-am fixat intrebarea.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Stepaniuc,

Vreau sa va intreb, de exemplu, in momentul reorganizarii Comisiei Electorale Centrale si Legea privind Curtea de Conturi, in principiu, la baza a fost pus principiul favorizarii opozitiei in momentul desemnarii componentei structurilor de conducere. Poate ar fi util ca acest principiu sa fie preluat, avem o traditie, deci, o cutuma in activitatea noastra, ca acest principiu sa fie pus si la baza formarii, alegerii Consiliului. Deci, iarasi opozitia sa aiba un anumit avantaj in momentul desemnarii candidatilor in Consiliul colegial.

Multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu vreau sa va raspund serios, as face o gluma, dar vreau sa va raspund serios. Nu se poate chiar tot de cedat opozitiei, ca altfel guvernarea pentru ce raspunde?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu personal si toata fractiunea noastra respectam autorii, dar am vrea si noi sa fim respectati. Fiindca noi am inaintat niste initiative in 2004, in 2005 s.a.m.d. Si ceea ce-a spus doamna presedinte a fractiunii, doamna Ostapciuc, ca, adica, noi facem aici populism... Nu, noi aici ne promovam ideile si asta este normal s-o facem.

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra puteti sa raspundeti mai profesionist la intrebari, totusi, cu ingerinta consiliului in activitatea radiodifuzorului public, ceea ce am mentionat eu in proiect cu scrisorile acestea de garantii s.a.m.d. Si dumneavoastra ati incercat aici, acum, sa-mi dati un raspuns in alocutiunea dumneavoastra, ca, adica, ar fi ceva normal.

Eu va intreb pe dumneavoastra, ca presedinte al comisiei si ca deputat profesionist. Consiliul este o autoritate de reglementare in domeniul audiovizualului, poate o autoritate de reglementare sa se implice in activitatea operationala a unei companii publice? Spuneti-mi, va rog, solicit raspuns direct. Autoritate de reglementare si activitate operationala.

Domnul Victor Stepaniuc:

Consiliul de Observatori, care exista actualmente in cadrul companiei publice, tot este, intr-un fel, un consiliu de reglementare. Fiindca are dreptul sa ii intrebe pe dinsii, ce fel de emisiuni voi faceti? Care e calitatea lor? De ce promovati aceasta si nu cealalta? Aceasta este reglementare. Adica, astfel intelegem noi notiunea de reglementare.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, nu.

Domnul Victor Stepaniuc:

Si va repet inca o data dumneavoastra, ca aceasta notiune de asa-numit organ public in afara Guvernului la noi in legislatie nu este prea bine reglementat. Si eu repet inca o data, ca sintem gata si trebuie sa fim gata, inclusiv cu juristii, de a ne dumeri, ce inseamna acest Consiliu coordonator al audiovizualului. El se numeste Consiliul coordonator, el nu se numeste Consiliu de reglementare. Insusi cuvintul “coordonator” demonstreaza ca el, intr-un fel, parca reglementeaza, dar nu prea reglementeaza. Adica, el, de fapt, trebuie sa indeplineasca legea.

Consiliul de observatori, caruia noi i-am dat niste functii, ia uitati-va dumneavoastra, deschideti legea in vigoare cu privire la Compania publica “Teleradio-Moldova” si o sa va convingeti, ca acolo sint... Desi este un organ obstesc neplatit, majoritatea membrilor se invoiesc de la serviciu si se duc acolo sa faca sedinta. Ei au functii publice foarte serioase, adica, de fapt, de reglementare. Si aici e foarte discutabila problema, asa cum o puneti dumneavoastra. Sint de acord ca, partial, ea exista.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

Chestia consta intr-aceea ca ati mentionat Recomandarea nr.2023. Acolo este foarte clar scris: “Autoritatea de reglementare nu poate sa se implice in activitatea operationala a unei companii”. Si nu putem noi, printr-o lege, de pilda, sa spunem: da, poate sa faca si una si alta. Si acesta nu este un coordonator, cum ati spus, ca este un Consiliu coordonator. Este o autoritate de reglementare, care reglementeaza, prin licenta, prin autorizatie, prin cote. Aceasta este reglementare. Dar nu prin, eu stiu, activitati operationale, se spune: uite, eu iti dau credit, eu pentru tine am sa lucrez, eu pe tine astazi te influentez sau altceva am sa fac. Asa cum se propune aici, in proiectul de lege.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu am inteles ca dumneavoastra v-ati legat de articolul respectiv cu creditul, poate ca el nu este scris chiar reusit. Dar vreau sa va spun ca nu vad nici o problema ca din partea acestui consiliu la timpul respectiv... Atita timp cit exista legislatia in vigoare, adoptata chiar de noi, exista, de exemplu, un Program national de dezvoltare a audiovizualului public in tara. Ca in unele locuri, in unele raioane la noi nu se aude televiziunea nationala si nu se aude radioul si dumneavoastra stiti foarte bine. Si nu inteleg, de ce acest consiliu n-ar avea dreptul sa abordeze, din numele statului, in baza legii sau a hotaririlor Guvernului, problema respectiva? Nu inteleg.

Sint gata sa discutam, veniti cu o redactie concreta a articolelor respective si prezentati varianta dumneavoastra, la urma urmei, daca considerati ca e mai buna decit cea a autorilor. Dar autorii au muncit in aceste 6-7 luni de zile foarte mult.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

Noi avem fondatorul companiei. Nu trebuie sa se ocupe consiliul. Este fondatorul, el trebuie sa se ocupe de aceste treburi, daca in cazul dat e Parlamentul sau Guvernul.

In privinta, totusi, a numirii Consiliului audiovizualului. Dumneavoastra ati mentionat ca este o noutate s.a.m.d., s.a.m.d., dar nu este o noutate. Fiindca a fost propus la noi, aici, in legislativ, ca acest consiliu sa fie ales de Parlament si noi am obtinut expertiza corespunzatoare. Si in aceasta recomandare sau in liniile directoare ale Consiliului de Ministri al Consiliului Europei este scris foarte clar ca in asa fel se aleg membrii consiliului in tarile cu democratie avansata.

In tarile in proces de tranzitie, consiliile se aleg, totusi, prin participarea larga a societatii civile. Aceasta scrie aici, in liniile directoare ale Consiliului de Ministri al Consiliului Europei. Dar dumneavoastra spuneti, ca da, e posibil. E posibil da, dar in tarile cu un alt nivel de democratie.

Domnul Marian Lupu:

Zic: poate l-am atins acest nivel.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu cred. Dupa discutia pe care o avem nu cred ca am atins. Daca domnul presedinte mi-a adresat o intrebare, atunci eu imi permit sa raspund.

Domnul Marian Lupu:

Sa nu ramina retorica, corect.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Imi permiteti, da?

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra ati fost acel care ati promovat conlucrarea cu societatea civila si acolo scrie: “Legea, dupa ce este prezentata pe site-ul Parlamentului, dupa
15 zile se pune in dezbatere in Parlament”. Legea corespunzatoare a fost afisata pe data de 28 martie, azi sintem in 6 aprilie, cite zile au trecut? Iarasi noi spunem “a”. Si pe urma spunem ca trebuie sa mergem inapoi ca “a” nu a fost corect. Iata aceasta este discutia si nivelul nostru de democratie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Perfect. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stepaniuc.

Rog sa luati loc.

Deci, inainte de exercitiul de vot in prima lectura citiva din colegii nostri au solicitat luari de cuvint la acest proiect, prima fiind doamna Angela Arama.

Doamna Angela Arama:

Doamnelor si domnilor,

De fapt, mi-am pregatit un discurs mai special, dar, probabil, va trebui, nu ma pot abtine de la comentarii. Deci, s-au pus foarte multe intrebari aici pentru autori si pentru comisie. Recunosc ca am muncit foarte mult la acest proiect si imi pare rau ca nu gasim o linie de mijloc, pe care sa ne intilnim si sa intelegem ca o data votat acest proiect in prima lectura nu este exclusa deloc perfectionarea lui.

Si vreau sa va asigur ca in acest fel exista doua variante: sau nu facem nimic pentru a imbunatati acest domeniu al audiovizualului, sperind ca in 2009 se va mai schimba configuratia politica si totul va deveni altfel, sau, totusi, incercam, intr-un mod rezonabil, sa facem un pas–doi in favoarea redresarii situatiei din audiovizual.

Eu vad acest proiect al audiovizualului, prezentat astazi in Parlament, totusi, ca un pas inainte. Si v-as indemna sa colaboram si sa perfectionam acest proiect. Mai ales ca avem toata increderea ca in momentul in care va fi adoptat in prima lectura, va fi transmis pentru expertizare Consiliului Europei.

In ceea ce priveste conlucrarea cu societatea civila. Intr-adevar, imi pare foarte rau ca nu s-au pus la dispozitia acesteia tocmai 15 zile. Dar nu stiu de ce am impresia ca aici este vorba de altceva. Cu societatea civila, evident, vom colabora si vom discuta pentru amendamente in lectura a doua.

Dar chiar nu vroiam sa spun lucrul acesta, dar insistenta cu care veniti la microfon si cereti colaborarea cu societatea civila ma impune sa va dezvalui niste lucruri pe care, iarasi zic, nu am vrut sa vi le dezvalui.

In momentul in care, venind in acest Parlament, am vazut ca exista posibilitatea sa adoptam o reforma in audiovizual dupa ce s-au votat, deci am votat cu totii impreuna consensul politic si am propus cele 10 puncte de reforme institutionale, primul lucru pe care l-am facut a fost sa merg la societatea civila si sa-i rog sa conlucreze cu noi.

Deci, eu personal am fost la reprezentantii Asociatiei presei electronice si
i-am rugat foarte mult, si nu numai o data am fost la ei, si i-am rugat foarte mult sa imi ofere posibilitate sa iau cunostinta de proiectele pe care le-au pregatit si le-am oferit suportul meu in calitate de deputat pentru a face lobby in cazul in care aceste proiecte sint acceptabile.

Din pacate, “Apelul” mi-a promis ca-mi va oferi aceste initiative. Deci, este clar, sintem oameni maturi si este clar ca orice initiativa are nevoie sa i se faca lobby pentru a fi votata in Parlament. Deci, eu le-am propus aceasta colaborare. Mi s-a promis ca o sa mi se dea aceste initiative si initiativele au aparut brusc, deja inaintate in Parlament, semnate de o singura fractiune politica. Dar si dupa aceasta am dorit sa colaboram cu ei. Din pacate, eu nu pot sa demonstrez, pentru ca nu am la mina dovezi elocvente, dar cel putin jurista care a conlucrat cu mine si a mers la juristii de la “Apel” a inteles ca ei cer bani pentru a lucra la legi. Asa ca, scuzati-ma, dar m-am vazut pusa in posibilitatea de a lucra asa cum s-a lucrat in fractiunile parlamentare si in grupul de lucru.

Si acum voi incerca foarte repede sa-mi prezint discursul. Dumneavoastra, evident, vedeti ce se intimpla si intelegeti ca aceasta reforma in audiovizual este una foarte complicata si foarte dificila, complexa si este nevoie de foarte multa munca si insistenta pentru a promova aceasta reforma. Din pacate, pe parcursul anilor, jurnalistii si fortele de orientare democratica au facut nenumarate demersuri si chiar proteste si greve dintre cele mai dificile pentru a schimba situatia in acest domeniu.

Dar interesele politice si comerciale la acel timp au prevalat interesului national si, deocamdata, reforma in audiovizual nu s-a produs. Tocmai de aceea, responsabilitatea unei reforme institutionale si, in acelasi timp, echilibrate prin metode civilizate, evolutive, tinindu-se cont de realitatile existente in acest domeniu, dar si de recomandarile Consiliului Europei in vederea reglementarii acestuia, este foarte mare.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, care a inaintat pina in prezent mai multe initiative legislative in scopul asanarii situatiei in acest domeniu si, in special, la Compania “Teleradio-Moldova”, a participat activ la elaborarea Codului audiovizualului, care este o sinteza optima a proiectelor prezentate anterior si, in cazul in care va fi votat in prima lectura, va reveni cu amendamente sugerate din expertizele si dezbaterile ulterioare.

De exemplu, fractiunea noastra, totusi, insista asupra modului independent de finantare atit a Companiei publice “Teleradio-Moldova”, cit si chiar a Consiliului coordonator al audiovizualului. Noi speram ca aceste recomandari ne vor fi furnizate de catre Consiliul Europei si vom fi nevoiti sa ne racordam, sa ne conformam.

Deci, citeva aspecte doar care vor conduce la reglementarea calitativa in domeniul audiovizualului din Republica Moldova. Noul principiu de formare a Consiliului coordonator al audiovizualului, iarasi revin la el, similar celor aplicate pentru desemnarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Curtii de Conturi si Comisiei Electorale Centrale. Nu stiu de ce atunci nu a trezit acest principiu atitea discutii. Cu votul a cel putin 2/3 din numarul total al deputatilor, al candidatilor propusi de comisia de profil, tinind cont de numarul de mandate detinute in Parlament de catre fractiunile legal constituite.

Aici putem adauga, printr-un amendament, ca fractiunile vor inainta aceste candidaturi din rindul societatii civile. De fapt, altfel nici nu se poate, pentru ca tocmai acolo se gasesc specialisti din audiovizual. Este de la sine inteles. Daca doriti, se poate lucra la un amendament. Acest principiu de constituire a C.C.A. va exclude ingerintele abuzive ale puterii in activitatea acestuia, iar independenta membrilor Consiliului este garantata si de prevederea inamovibilitatii lor pe perioada exercitarii mandatului.

O alta prevedere, conform careia presedintele si directorii posturilor TV si radio ale Companiei publice “Teleradio-Moldova” vor fi alesi de catre Consiliu cu 2/3 din voturi, prin concurs transparent, va asigura identificarea unor candidati fara implicari politice de natura obedienta, care poseda capacitati manageriale si specialisti in domeniul audiovizualului.

Desemnarea prin concurs a persoanelor care vor suplini cele trei functii de conducere ale radiodifuzorului public, va stimula si concurenta libera si loiala intre cele doua posturi de radio si televiziune.

De fapt, trebuie sa stiti deja ca Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, din initiativele pe care le-a mai inaintat, insista asupra separarii celor doua posturi, dar in asa fel, cel putin le acordam un grad de independenta si concurenta loiala si le dam posibilitatea sa-si apere necesitatea unor bugete specifice pentru televiziune si pentru radio.

Notiunea de consumator de programe, iarasi utilizata in Codul audiovizualului, precum si enuntarea drepturilor acestuia, va oferi telespectatorilor si radioascultatorilor siguranta in cazul incalcarii drepturilor lor la informare obiectiva si veridica si la libera exprimare de opinii ca ei se pot adresa Consiliului coordonator al audiovizualului obligat, prin lege, sa reactioneze si sa faca publice deciziile luate in urma examinarii plingerilor, precum si in instanta de judecata.

Referitor la protejarea producatorului autohton. Codul prevede ca in termen de ceva mai mult de 3 ani, este un termen rezonabil, va rog sa aplecati aici urechea la acei care muncesc in televiziune si radio. Un program de televiziune si radio nu se face peste noapte. Este nevoie de timp pentru ca sa-ti schimbi grila de programe. Deci 3 ani si jumatate este un termen absolut rezonabil. Radiodifuzorii din Republica Moldova vor creste difuzarea productiei proprii si autohtone pina la peste 80 la suta din volumul serviciilor de programe. Aceasta strategie de dezvoltare va stimula implicit crearea studiourilor independente de productie audiovizuala, ceea ce este foarte important.

Este de remarcat si reducerea substantiala a barierelor birocratice pentru obtinerea licentei de emisie. S-a simplificat si numarul autorizatiilor necesare pentru a emite sau a retransmite. In afara de aceasta, se prevede ca distribuitorii de servicii sa poata obtine autorizarea de retransmisie fara concurs. Deci se va stimula astfel piata si libera concurenta, ceea ce mi se pare foarte important.

Printre altele si distribuitorii de servicii vor da preferinta programelor si serviciilor de programe in limba de stat. Este foarte clar stipulat in lege. Poftim? In limba romana, da. In limba romana eu zic, totusi, pentru ca, de exemplu, daca, explic putin, daca va exista oferta unui Discovery in limba romana si a celuilalt in limba rusa, se va da preferinta.

Doamna Maria Postoico:

Doamna Arama,

Ati depasit acele 10 minute.

Doamna Angela Arama:

Celui de limba romana s.a.m.d. Mai am timp? Va rog foarte frumos, ca este foarte important.

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

Doamna Angela Arama:

Deci, evident ca era de asteptat ca proiectul respectiv sa provoace si reactii critice. De exemplu, se vehiculeaza, eu v-am ascultat, domnule Cosarciuc, se vehiculeaza insistent ideea audiovizualului public local, idee ce a provocat mari controverse si in cadrul grupului de lucru, compus, de altfel, din reprezentantii mai multor fractiuni parlamentare. Deci, nu este o idee pe care o enuntati numai dumneavoastra. Aceasta idee a fost enuntata si de colegii nostri din fractiunea majoritara.

Intelegem insistenta unor forte politice de a pastra controlul asupra unor mijloace mass-media finantate din bani publici, precum si un oarecare confort moral, evident extrem de relativ, al radiodifuzorilor si al publicatiilor periodice finantate din bugetul local. Dar in conditiile in care pledam pentru deetatizarea presei, va trebui sa renuntam la acestea. Comentariile expertilor Consiliului Europei asupra proiectelor de legi ale audiovizualului, elaborate in Republica Moldova, vorbesc clar in acest sens. Citez: “prevederea ca radiodifuzorii publici locali sa fie constituiti de catre autoritatile publice locale si finantati de bugetele locale le ofera autoritatilor locale...

Doamna Maria Postoico:

Pentru prima data se permite.

Doamna Angela Arama:

...Influenta enorma in procesele de constituire, girare si functionarea acestor servicii, prejudiciind independenta editoriala”. Inchei citatul. Este foarte clar. Solutia pentru a nu admite controlul autoritatilor publice locale asupra politicii editoriale a radiodifuzorilor si, concomitent, pentru a nu priva comunitatile de dreptul de a fi informati asupra problemelor de interes local, este de a oferi autoritatilor publice locale posibilitatea de a participa la fondarea radiodifuzorilor privati cu investitii ce nu ar depasi 25 la suta din capitalul statutar al acestora.

Apropo, aceasta prevedere este mult mai...

Doamna Maria Postoico:

Ati depasit foarte mult timpul.

Va rog, doamna Arama.

Doamna Angela Arama:

... putin restrictiva decit chiar in legea Romaniei, acolo restrictia este mult mai drastica. Deci inchei.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Doamna Angela Arama:

Fractiunea Partidului Popular Crestin va vota acest proiect in prima lectura si in continuare vom insista ca actualul Cod al audiovizualului sa fie perfectionat, racordindu-se la recomandarile conform expertizei Consiliului Europei si conform solutiilor si comentariilor care vor parveni pe parcursul dezbaterilor din partea societatii civile, a radiodifuzorilor si a consumatorilor de programe.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Se invita la microfonul central domnul Braghis.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Onorat Parlament,

De fapt, in opinia mea, aparitia unui asemenea cod este un lucru benefic si poate ca ar fi bine sa avem un Cod al audiovizualului, care ar incadra toata legislatia ce tine de sistemul audiovizualului, cit si companiile publice si cele locale. Si cred ca nu este o idee rea, nu este o idee proasta.

Dar, totodata, am impresia ca documentul propus astazi noua spre examinare nu corespunde mai multor prevederi ale recomandarilor Consiliului Europei si repeta greselile demonstrate sau aratate de catre expertii Consiliului Europei, care au expertizat legile examinate in Parlament in ultimii 4–5 ani de zile.

Deja despre multe din ele s-a vorbit. Eu nu vreau sa mai repet inca o data, dar, de exemplu, aceeasi numire a Consiliului de administrare sau Consiliului coordonator, sau cum vreti asa sa-l numim, de catre Parlament, a fost explicit scris ca nu este un lucru normal in cazul Republicii Moldova. Ne aducem aminte de domnul Iacubovici, care a semnat acest aviz la unul din primele documente prezentat, aici, in Parlamentul Republicii Moldova.

De aceea, sincer vorbind, imi pare stranie atitudinea colegilor din Parlamentul actual, care au fost si in Parlamentul precedent, care au semnat documente ce prevedeau putin altceva si astazi sint de acord cu asemenea prevederi ce, repet inca o data, contravin si avizelor si recomandarilor Consiliului Europei.

Cred ca daca cu adevarat se doreste sa avem o Companie publica a audiovizualului, a doua propunere care as vrea s-o expun, va indemn sa votam in unanimitate acest Consiliu coordonator. Daca vrem sa avem si sa fim toti convinsi ca totul este bine, corect si drept si nimeni nu va avea posibilitate sa influenteze acest Consiliu coordonator, tinind cont de unele prevederi care sint prevazute in legislatia in vigoare, nu cu 2/3.

Este clar ca autorii au calculat foarte bine, sint mai mult de 2/3 acolo si ei au votat frumusel acest lucru, si-au privatizat Compania publica mai departe si continua sa dirijeze cu ea asa cum au dirijat si in ultimii ani de zile. Daca cu adevarat sinteti sinceri si doriti sa avem o Companie publica, haideti sa votam in unanimitate, in Parlament, acest Consiliu coordonator al audiovizualului.

Un lucru aparte, care se numeste institutiile publice audiovizuale locale. Eu cred ca conceptul acestei legi prevede doua sau la baza acestei legi stau doua prevederi. Unu. Lichidarea lor. Si al doilea, privatizarea lor.

Am impresia ca nici unul, nici altul nu intotdeauna corespunde cerintelor zilei. Eu as vrea sa inteleg, am studiat noi opinia cetatenilor Republicii Moldova, de exemplu sint ei gata sa fie privatizata sau, eu stiu, lichidata “Antena-C”, de exemplu. Nu cred ca vor fi de acord.

Dar va mai pun o intrebare care imi pare ca este foarte importanta pentru noi, Republica Moldova. Cunoastem destul de bine posturile private care transmit, ce emisiuni, mai mult muzica, mai mult divertisment si mai putin programe care, as spune eu, au un caracter national. Adica, de exemplu, cine astazi, in afara de T.V.M. si Radio-Moldova, ar putea sa se ocupe si din ce bani sa se ocupe de antipropaganda la toate cele sau contrapropaganda la toate acele ce face astazi Transnistria. Noi vom mai gasi vreun public, vreun post privat care s-ar ocupa de aceste lucruri? Nu cred. De aceea, in opinia mea, aceste lucruri merita o atentie mult mai deosebita si ar trebui sa ne gindim mult mai bine ce vom face in continuare.

Despre societatea civila s-a vorbit aici foarte mult astazi si poate nu ma opream si eu la acest moment, daca nu auzeam cele declarate de doamna Arama si nu pot sa tac, fiindca cu “Apelul” am conlucrat si eu in ultimii 5 ani de zile nu o data. Cred ca sint vreo 10 proiecte de acte legislative, care au fost elaborate de “Apel”, au fost propuse spre avizare Consiliului Europei. Majoritatea din ele au obtinut avizul pozitiv al Consiliului Europei, deci au fost acceptate ca legi normale, corecte si nici o data, repet inca o data, nici o data “Apelul” nu a cerut bani pentru aceste proiecte de legi.

Mai mult decit atit, daca sa fim obiectivi, “Apelul” a procedat, in opinia mea, cu adevarat ca o institutie publica. Ce a facut, a prezentat tuturor fractiunilor din Parlament documentul respectiv. Cine a dorit l-a preluat, l-a semnat, a conlucrat in continuare la etapa de redactare cu aceasta institutie si a prezentat documentul in Parlament.

De aceea, nu stiu daca este corect sa vorbim astazi despre faptul ca se cer bani, dar stiu precis ca documentul respectiv a fost prezentat si fractiunii P.P.C.D., atunci cind s-a inaintat lucrul respectiv.

O problema aparte, care ma deranjeaza. In urma declaratiilor domnului Stepaniuc de la aceasta tribuna, in general, imi pun intrebarea: sau autorii nu s-au gindit, sau este ceva la mijloc.

S-a spus ca companie publica este acea care are acoperire nationala. Ar trebui sa mai vorbim cred ca si despre retelele publice, nu numai despre companiile publice si atunci imi pun intrebarea: va putea oare T.V.R. si O.R.T., care au acoperire nationala si folosesc retelele publice, sa asigure, conform prevederilor legii, 80 la suta din productia autohtona? Am impresia ca este o intrebare la care autorii proiectului nici nu s-au gindit. Dar aceste prevederi exista in legislatia in vigoare, in legislatia propusa, in codul propus. Acestea sint lucruri de concept, nu sint lucruri de redactare si, de aceea, ma gindesc ca sint niste probleme foarte serioase.

Ultimul moment la care as vrea sa ma refer, eu gindesc ca noi totusi, in graba, incercam sa aprobam un document foarte si foarte important. Era mult mai bine daca mai retineam, cu adevarat, acest document citeva zile, poate chiar saptamini de zile.

Mai lucram dupa aceste discutii in Parlament asupra acestui document si prezentam un document semnat nu numai de trei fractiuni parlamentare, dar poate de toti reprezentantii tuturor fractiunilor si de toti acei care nu sint in fractiuni un document comun care, cu adevarat, ar obtine in Consiliul Europei o aprobare respectiva. Fiindca, altfel, am impresia ca o sa continue ceea ce a fost si pina acum. Se accepta un document ca baza, cel care a avut expertiza pozitiva a Consiliului Europei.

Dupa aceea, din documentul care a avut expertiza negativa, se introduc toate prevederile cele mai importante si in Parlament se aproba, cica documentul aprobat, avizat pozitiv de Consiliul Europei. Si ultimul moment, sper sa nu am dreptate, dar am impresia ca acest cod propus astazi are si un scop inchis, ascuns, scopul de a inchide “Antena C” si “Euro TV”, inainte de alegerile locale din 2007.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Se invita la tribuna centrala domnul Onceanu.

Domnul Anatolie Onceanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Pozitia “Aliantei «Moldova Noastra»” porneste de la faptul ca acest proiect de lege are o importanta cruciala pentru soarta democratiei din Republica Moldova si el trebuie maximal sa corespunda recomandarilor europene. In acelasi timp, el trebuie sa testeze sinceritatea comunistilor in promovarea reformelor democratice si sa determine limita de jos a cedarilor la care poate merge P.P.C.D.-ul in fata P.C.R.M-lui pentru mentinerea aliantei lor formate acum un an.

Am vorbit mai sus despre acele doua fractiuni, pentru ca anume reprezentantii lor au lucrat intr-o atmosfera de taina adinca pentru elaborarea acestui proiect sintetizat, propus astazi spre examinare. Personal, in repetate rinduri, in cadrul comisiei am insistat ca reprezentantii “Aliantei «Moldova Noastra»” sa fie acceptati in procesul de elaborare a unui proiect de sinteza, dar am fost tratati cu refuz.

Ei, bine, am zis noi, in esenta, intrigile coalitiei parlamentare sint de ordin secundar, principalul totusi este ca sa apara proiecte de legi cit mai perfecte, care sa ne permita reformarea reala a audiovizualului. Insa ceea ce ni s-a propus noua spre dezbatere acum a confirmat cele mai triste asteptari. Bineinteles, unele prevederi ale documentului sint benefice, cum ar fi protectia productiei audiovizualului autohton, reglementarile in domeniul publicitatii si sponsorizarii lor, protejarea patrimoniului cultural-national.

Codul a preluat anumite elemente democratice din proiectele inregistrate de catre “Alianta «Moldova Noastra»”. In general, “Alianta «Moldova Noastra»” constata ca acest proiect de Cod al audiovizualului este de o calitate nesatisfacatoare. Multe pozitii principiale conceptuale nu pot fi acceptate nici in prima lectura, fiindca nu vor asigura independenta autoritatilor audiovizuale in raport cu structurile politice si de stat.

In primul rind, in proiectul acestui cod lipseste cu desavirsire notiunea-cheie de serviciu public al audiovizualului”. Si nici in nota informativa nu se ofera nici o explicatie si am sa va spun de ce. Serviciul public al audiovizualului inseamna totalitatea radiodifuzorilor publici cu programele si serviciile lor tehnice. Iar proiectul examinat ne vorbeste doar despre un singur radiodifuzor public – Compania “Teleradio-Moldova” si gata. Deci, in mod constient, este ingustat sensul din serviciul public, astfel se urmareste, intr-o maniera camuflata, lichidarea actualilor radiodifuzori publici locali.

Intr-adevar, probabil nu este intimplator faptul ca consilierii municipali ai P.P.C.D. si ai P.C.R.M. nici nu doresc sa aprobe bugetul “Euro TV Chisinau”
pe 2006. Adica se pregateste terenul pentru a scoate la mezat “Euro TV” si “Antena C”. Sa admitem ca ar putea fi intelese restrictiile pentru crearea institutiilor publice audiovizuale la nivel de sat, chiar de raion. Desi in conditiile declararii unui proces de consolidare a democratiei si a administratiei publice locale, noi nu dam, noi luam un drept ce tine de interesele comunitatii. Dar cum poate fi motivata eliminarea acestui drept in cazul unitatilor administrative mari, cum ar fi Chisinaul, Baltul, U.T.A. Gagauzia, eventual Tiraspolul.

In cazul de fata, este vorba de radiodifuzori publici regionali, care acopera anumite zone geografice largi ale tarii. Iar in proiectul de cod nici nu exista notiunea de locale sau regionale. De aceea, consideram ca, in aspect conceptual, anume proiectele propuse de “Alianta «Moldova Noastra»” corespund atit recomandarilor europene, cit si realitatilor Republicii Moldova.

Cred ca cel mai important capitol al acestui cod este – acela privind Consiliul coordonator al audiovizualului. El este elementul principal si, in acelasi timp, este locul cel mai slab din acest proiect. In recomandarile Consiliului Europei se stipuleaza ca autoritatile de reglementare a sectorului radiodifuziunii, dar el este un organ de reglementare, trebuie protejate de oricare ingerinta, subliniez lucrul acesta, in special din partea fortelor politice.

La articolul 2 din recomandari se spune, citez: “Procedurile de numire a membrilor acestora si modalitatile de finantare trebuie sa fie definite cu claritate prin lege”. Cu claritate. Ce avem in proiectul Codului? Comisia de profil va consulta fractiunile, va inainta in plenul Parlamentului si cu 2/3 din numarul total se voteaza candidaturile. Iata tot. Nici o claritate si nici un mecanism de realizare. Dar este altceva clar, ce inseamna 2/3 pentru actuala confederatie politica a Parlamentului? Acestea sint 56 de comunisti, acestia sint 11 P.P.C.D.-isti, si un deputat care se numeste, un deputat, il stim doar cine-i, care, constant, voteaza cu comunistii.

Deci, vom obtine un C.C.A. si mai puternic influentat politic decit cel actual, daca nu chiar un “cocteil Molotov”. Acum faceti comparatie cu initiativele “Aliantei «Moldova Noastra»”, in care se propune ca la inaintarea candidaturilor sa participe activ si societatea civila, patru membri din noua. Si vedeti care dintre ele corespund mai mult standardelor europene? Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” insista sa fie luat ca baza pachetul de proiecte elaborate de specialistii organizatiilor neguvernamentale de profil si apreciate pozitiv de expertii Consiliului Europei.

Urmatoarea smecherie politica, care ne este propusa de autorii Codului, este transmiterea catre C.C.A. a functiilor Consiliului de observatori ca organ de supraveghere publica a Companiei “Teleradio-Moldova”. Daca se va realiza acest plan al autorilor Codului, atunci functiile de control public efectuate azi si de reprezentantii societatii civile vor trece la functionarii publici de la C.C.A., numiti conform criteriilor politice.

Mai, dar ai naibii mai sinteti voi, domnilor, ma scuzati va rog, comunisti si tovarasi P.P.C.D.-isti. Deci, printr-o miscare abila, coalitia ros-oranj va desemna acei 9 membri ai C.C.A., care vor controla in mod supracentralizat atit audiovizualul privat, cit si Compania “Teleradio-Moldova”. Si apoi ce fel de control obstesc poate fi acel realizat de functionarii publici? Iar eliminarea organului de supraveghere din institutia nationala este evident un pas inapoi. Deci, conceptual, aceste prevederi ale proiectului de cod sint categoric inacceptabile. Variantele optime se contin in proiectele propuse Parlamentului de A.M.N. Spun aceasta a cita oara.

O atentie deosebita trebuie sa acordam determinarii unui real statut de institutie publica Companiei “Teleradio-Moldova”, stabilind mecanismele efective ale independentei editoriale. In acest sens vom mentiona ca toate guvernarile de pina acum si-au promovat cadrele lor in conducerea institutiei pentru a-si asigura controlul asupra activitatii ei. Intr-adevar asa este. Dar ceea ce se intimpla acum este de-a dreptul infiorator. Priviti emisiunile informative si analitice ale televiziunii din tarile vecine, mai ales, ale celor din Romania.

Se creeaza impresia ca toti merg inainte cu repeziciune, iar noi am incremenit in cele mai ridicole sabloane ale epocii brejneviste. Este o adevarata mizerie morala si intelectuala. “Teleradio-Moldova” a pierdut cu desavirsire rolul de informare si s-a transformat intr-un instrument de propaganda, manipulare si promovare a intereselor politice ale guvernarii.

Stimati colegi,

Citez capitolul 6 din recomandarile respective ale Consiliului Europei. Fiti atent un moment: “Cazurile in care radiodifuzorii publici pot fi constrinsi sa difuzeze mesaje, declaratii ori comentarii oficiale, sau sa relateze despre acte si decizii ale autoritatilor publice, sau sa acorde timp de antena pentru acestea trebuie sa se limiteze la imprejurari exceptionale si sa fie prevazute in mod expres prin lege”. Am incheiat citatul.

Acum, eu nu stiu, sa ne cutremuram intr-un fel si haideti la rece sa ne gindim, cum se raporteaza ceea ce am citat eu la realitatile noastre. Si ce trebuie sa facem pentru a depasi aceasta situatie? In primul rind, orice comunicare oficiala trebuie sa fie exclusa, daca nu intra in cadrul circumstantelor exceptionale, a caror definitie tot este clar expusa in recomandarea Consiliului Europei.

In al doilea rind, aceste lucruri trebuie stipulate expres in lege, ceea ce lipseste in proiectul Codului si este prevazut in initiativele “Aliantei «Moldova Noastra»”. In proiectul propus de noi cu privire la institutia publica nationala este un capitol intreg cu trei articole pe doua pagini: independenta editoriala si de creatie in care sint reflectate recomandarile Consiliului Europei. In proiectul Codului gasim numai un mic articol 53 cu citeva rinduri: “Independenta editoriala” cu prevederi pur declarative.

Sintem in drept sa credem ca pe autorii Codului nu-i intereseaza independenta editoriala a Companiei “Teleradio-Moldova”. In concluzie, in conditiile in care ne-am asumat angajamentul sa racordam legislatia la standardele europene, “Alianta «Moldova Noastra»” considera ca proiectul Codului audiovizualului este imperfect ca forma, structura si continut. El in nici un caz nu poate fi adoptat in prima lectura, fiindca conceptual este gresit. Si daca se insista asupra votarii in prima lectura a acestui proiect, inseamna ca se urmareste mentinerea controlului politic asupra audiovizualului atit public, cit si privat.

De aceea, noi propunem sa fie luate drept baza acele trei initiative ale fractiunii “Aliantei «Moldova Noastra»”, pregatite de specialistii societatii civile si agreate de expertii europeni, datorita aplicarii reusite a standardelor Consiliului Europei in realitatile Republicii Moldova.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pentru luare de cuvint pe domnul Diacov.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Noi, intr-adevar, discutam astazi o lege care este destul de importanta pentru atmosfera, climatul din Republica Moldova. Sigur ca Televiziunea Nationala, avind in vedere ca noi avem un singur post cu acoperire nationala, este acel post care intereseaza nu numai partidele politice prezente in Parlament, dar, cred ca in mare masura, si, cum s-a vorbit aici, societatea civila, cetatenii de rind, fiindca pina la urma noi vrem sa avem o televiziune moderna, o televiziune care ar reflecta nu numai problemele guvernarii, dar si problemele oamenilor, problemele societatii. Si din acest punct de vedere, desigur, acest proiect de lege prezinta interes sporit.

Eu as aborda aceasta problema din doua puncte de vedere. Primul punct de vedere este ca acest colectiv, care se cheama “Televiziunea Nationala”, dumneavoastra trebuie sa va dati seama ca, pe parcursul a multor ani de zile, nu se poate concentra asupra activitatii propriu-zise. Fiindca, cel putin, de vreo 5 ani de zile se vorbeste ca miine-poimiine o sa se mai schimbe, o sa schimbam. Si eu am lucrat la Televiziune vreo 6 ani de zile si cunosc foarte multa lume. De fiecare data, cind te intilnesti cu acesti oameni, ei vorbesc la aceasta tema. Ei nu stiu cit mai au de stat. O sa fie aceasta conducere, o sa vina alta conducere? O sa fie redactorul-sef acela sau o sa fie altul?

Si este al doilea aspect, cred ca cu mult mai important este valoarea publica a televiziunii nationale. Sper ca, intr-adevar, acest proiect este un pas inainte. De la bun inceput, vreau sa spun ca noi vom vota acest proiect de lege. Consideram ca acest proiect de lege nu este unul ideal. Noi vom formula mai multe propuneri pentru lectura a doua si speram ca ele vor fi luate in considerare. Dar trebuie sa recunoastem ca acest proiect este rodul situatiei politice de astazi in Parlamentul Republicii Moldova. Compromisul maxim pe care noi putem sa-l obtinem. Eu inteleg ca reprezentantii diferitelor fractiuni abordeaza in mod diferit aceasta problematica, dar aceasta este viata si, cum se spune, pozitiile fractiunilor in Parlament.

Noi trebuie sa recunoastem ca traim intr-o tara unde, din pacate, toata lumea este excesiv de politizata. Aici se vorbeste foarte mult de societatea civila. Dar noi nu stim oare ca o buna parte a organizatiilor care reprezinta societatea civila sint afiliate unor sau altor partide politice, a tuturor partidelor politice care sint prezente in Parlament. Noi nu putem obtine consensul, in mare masura consensul ideal, am in vedere in acest Parlament, sigur ca noi nu putem obtine acest consens si in rindul societatii civile.

Noi am avut putine exemple cind reprezentantul unei Uniuni de Creatie astazi a fost foarte democrat, a fost mai putin democrat, poimiine este cu totul in alt partid s.a.m.d. Noi trebuie sa... Aceasta este o alta problema. Noi trebuie sa facem totul posibil ca sa stimulam independenta nu numai a televiziunii nationale, dar si a societatii civile, ca societatea civila sa fie distantata de toate partidele prezente in Parlament si neprezente in Parlament, ca ele, intr-adevar, sa exprime punctul de vedere al societatii civile, dar nu al partidelor politice. Este inca o problema asa cum se prezinta aici in Parlament, intr-adevar, noi trebuie sa obtinem independenta prin acest proiect de lege, prin adoptarea acestei legi sa obtinem independenta tuturor posturilor de televiziune si de radiodifuziune din Republica Moldova si acele private si acele neprivate.

Fiindca este o problema, intr-adevar, spuneti cu ce se deosebeste “Euro TV” de care s-a vorbit aici cu ingrijorare si eu impartasesc aceasta ingrijorare si doresc ca acest post, ca si celelalte, sa ramina sa activeze. Dar acest post tot este afiliat politic si are relatii politice. Eu, de exemplu, sau reprezentantii Partidului Democrat nu au fost invitati nici o data la acest post de televiziune si reprezentantii “Aliantei «Moldova Noastra»” sint mereu prezenti acolo.

Spuneti cu ce se deosebeste “Euro TV” de Televiziunea Nationala, care totusi a invitat si “Alianta «Moldova Noastra»”, si P.D. si alte partide la Televiziune, la emisiunile sale? Deci, este o intrebare. Eu, fara nici un fel de pretentii fata de “Euro TV”, dar este o problema pe care noi trebuie s-o rezolvam, ca noi sa cream conditii ca toate aceste posturi sa fie echidistante, toate aceste posturi sa reflecte viata Republicii Moldova in complexitatea ei. Si atunci cind se ia o parere de la un partid, trebuie sa se gaseasca timp si necesitatea ca sa ia parerea si de la celelalte partide. Ce noi nu stim ca unele posturi de radio, numai si numai intr-o singura directie activeaza? Stim lucrul acesta.

Stimati colegi,

Va indemn sa cream conditii, intr-adevar, ca societatea civila sa se ocupe de problemele societatii civile si sa reflecte aceste probleme. Ele sint mari, sint grave. Si sa cream conditii ca posturile de televiziune si de radio din Republica Moldova, toate care exista sa se simta foarte prost cind sint aliniate unui partid. Este extrem de importat acest lucru ca noi sa-l constientizam astazi, cind votam acest proiect de lege.

Noi avem foarte multe exemple cind se voteaza o lege pentru un partid politic si dupa aceea, peste patru ani de zile, constatam ca s-a schimbat situatia politica din tara, dar regulile si acestia care slujesc unui partid sint pusi in situatie miine sa slujeasca alt partid. Este necesar de a crea conditii ca toti ziaristii din Republica Moldova sa slujeasca tara, poporul, problemele cu care se confrunta oamenii, dar nu partidele politice. Noi consideram ca, intr-adevar, una din problemele principale ale acestui proiect de lege este finantarea. Atunci cind institutiile importante ale statului sint puse in situatie sa faca anticamera unor ministri, viceministri, ce fel de discutii despre independenta acestor institutii?

Iata eu vreau sa va spun un exemplu cu Comisia Electorala Centrala. Trei reprezentanti ai Comisiei Electorale Centrale au fost invitati la alegerile parlamentare din Ucraina. Eu vreau sa va spun ca Comisia Electorala Centrala a umblat la Guvern dupa 2–3 mii lei acolo citeva saptamini la rind. Este normala o situatie cind o institutie, care se plaseaza deasupra institutiilor politice, executive s.a.m.d. sa imble cu miina intinsa, sa caute 1 mie de lei? Televiziunea Nationala unde noi am fost, domnul Turcanu, domnul Untila, saptamina trecuta la domnul Secareanu la Televiziune. Este o rusine nationala sa intri pe teritoriul acestei institutii. Eu am lucrat, am facut multe subotnice, cum se faceau pe atunci pentru construirea acestor blocuri, dar acum s-a degradat total. Finantarea Televiziunii publice trebuie sa aiba o contributie foarte serioasa la finantare, care nu depinde de bugetul national.

Eu m-am adresat cu aceasta intrebare domnului Stepaniuc, in comisie sint prezente toate comisiile parlamentare... Astazi eu rog foarte insistent, ca noi sa gasim o modalitate de finantare, ca noua conducere sau cine o sa fie acolo la televiziunea nationala sa nu fie pusa in situatia sa umble cu cersitul pe la partide, pe la Guvern, pe la Presedintie s.a.m.d. Este foarte important pentru noi toti acest lucru.

Eu va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da, si pentru ultima.

Microfonul nr.5.

Mai este interventie.

Domnul Vlad Cubreacov:

Dreptul la replica, daca se poate.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnule Arcadi Pasecinic,

Va rog la tribuna centrala.

Domnul Arcadi Pasecinic:

Господин председатель, уважаемые коллеги, в принципе мы ожидали, что будет весьма бурная дискуссия. Собственно говоря, в ходе этой дискуссии выливается все, о чем мы говорили в последние годы. И в
общем-то совершенно не случайно, что в такой конфигурации родился этот проект, который мы сейчас предлагаем, наша фракция предлагает проголосовать во втором чтении.

Рождался он очень сложно. во всяком случае я могу сказать, что на тех заседаниях, где мы совместно с представителями еще двух политических фракций обсуждали канву, подробности и т.д., все было очень непросто. Спорили, грозились покинуть заседания, опять приходили. Непросто было и у нас во фракции. И сейчас неоднозначное отношение. Мы понимаем, что политика вообще – это искусство возможного. Я говорю банальности, но это всеобщие вещи. А конкретно, когда идет речь об этом проекте, нам пришлось идти на те договоренности, на те компромиссы, которые характерны для этого года уже нашей работы.

Я хочу сказать, что, когда митинговали работники телевидения (вы помните эти времена), уже тогда в нашей фракции мы думали, что, как сказал Говорухин, «так дальше жить нельзя» и надо что-то менять. Я весьма разделяю мнение моего коллеги Дьякова о том, что какой бы мы закон ни приняли, и этот несовершенный, и следующий, может, будет не совсем совершенный, но все-таки главное – то внимание, которое уделяет государство телевидению.

Я тоже достаточно много времени проводил в этом нашем общественном институте. И хочу сказать, что это гражданский подвиг людей, которые там работают в этих условиях, в этих студиях, на этих камерах, без которых, если они отвлекаются на Парламент, уже невозможно выпускать другие программы. А что там делается зимой, в каких условиях это делается! Мы все ругаем телевидение за непрофессиональный уровень, качество, но мы не говорим совершенно о другой вещи. Мы подумали о том, сколько мы денег вообще выделили в бюджете для того, чтобы работники телевидения стажировались, для того, чтобы туда приходили молодые ребята, для того, чтобы там меняли все оборудование на современное, и т.д.? Мы совершенно не думаем об этом. Мы сознаем, что уже появляются частные студии. Я вас уверяю: через некоторое время при таком отношении наше национальное телевидение будет неконкурентоспособным.

Чего мы добивались вообще этим проектом?

Нашей главной задачей была демократизация нашего телевидения, его дебюрoкратизация и попытка поставить его в более независимое положение. Ну, я не совсем согласен с коллегой Дьяковым, который хочет обязательно какие-то внешние источники финансирования, вернее, альтернативные источники финансирования. Да, конечно, но не или–или, а и–и. Это обязательно. Если мы говорим о том, что они ходят с протянутой рукой после утверждения бюджета, это говорит о нас, о том, как мы контролируем использование бюджета. Значит, мы должны сделать упреки самим себе.

Теперь что касается некоторых замечаний по проекту наших коллег.

Вы знаете, уже год слушаю наших коллег из оппозиции. У них есть какие-то слова, которые все время повторяются как заклятие. Вот “гражданское общество”, “гражданское общество”, “гражданское общество”. Они уже до того затерли эти слова, что уже сами не понимают иногда, какой смысл вкладывают в них. Понимаете, да? Ну, я продемонстрирую, как понимаете.

Вот в проекте, который будем дальше обсуждать (я просто хочу ответить на некоторые претензии), каково, значит, участие гражданского общества? Вот мы избираем 9 членов Координационного совета. А где же участие гражданского общества? В проекте, который предлагает «Альянс “Moldova Noastra”», действительно предлагается, чтобы в формировании состава Координационного совета участвовало гражданское общество в лице творческих союзов (они представляют кандидатуры). Я очень уважаю творческие союзы, я сам состою членом одного или даже двух творческих союзов, я понимаю: их выдающуюся роль в формировании интеллек-туального пространства республики, в духовном влиянии на общество и так далее трудно переоценить. Но все же гражданское общество – это, наверное, и еще около 200 НПО, это, наверное, и профсоюзы, это, наверное, различные сельскохозяйственные общества, потребительские общества, и так далее – они тоже члены. Если вы ссылаетесь на так вами любимую Европу, так у них в координационные советы входят даже пожарники, допустим, какие-то и так далее. Там совершенно по-другому верстается этот орган, и не надо как заклятие повторять это. Не вы одни думаете о том, чтобы общество участвовало в управлении, в частности телевидением.

Я призываю еще раз, я хочу присоединиться к тому, что говорил коллега Дьяков и другие. Нет ни одного законопроекта, о котором мы скажем себе, что мы выдали совершенный продукт. Обязательно будет совершенство-вание. У меня у самого целый список замечаний к проекту, который мы будем принимать, я предлагаю принять, в первом чтении, – но это все для второго чтения. Я хочу только сказать, что есть поговорка: «Лучшее – враг хорошего». Мне кажется, что этот документ хорош для первого чтения, и от имени нашей фракции я призываю коллег принять его в качестве базового и проголосовать за него в первом чтении. Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Procedam in conformitate cu Regulamentul. Am solicitat dreptul la replica, intrucit unul dintre vorbitorii la tribuna centrala si anume deputatul Onceanu, si-a permis citeva speculatii politice pe un ton destul de persiflant si acuzator, dindu-se unor afirmatii mincinoase si atacuri impotriva grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat.

De aceea, fac urmatoarele precizari.

Prima se refera la pretinsa excludere, de care ar fi vinovat P.P.C.D-ul si grupul majoritar, a reprezentantilor A.M.N. din grupul de lucru creat pentru elaborarea proiectului de lege pe care il discutam. Vreau sa va amintesc tuturor ca nu am uitat si nu au uitat nici alegatorii nostri, care ne-au urmarit in acel moment in direct la radio si televizor ca, in cadrul sesiunii trecute, am constituit in mod transparent si regulamentar grupul de lucru, in acel moment presedintele grupului A.M.N. domnul Urechean, de la microfonul nr.4, a enuntat refuzul categoric al grupului de a-si delega reprezentanti in grupul de lucru constituit pentru acest scop. Am inteles in acel moment ca este o eschivare pretextata politic in aceiasi termeni care au fost invocati astazi.

A doua. Chestiunea posturilor de radio “Euro-TV” si “Antena-C”, care, vezi Doamne, ar suferi acum financiar din cauza consilierilor P.P.C.D. si ai altor consilieri. Vreau sa precizez, pentru corectitudine si respect fata de adevar, ca toti consilierii Partidului Popular Crestin Democrat din consiliul municipal Chisinau, isi bazeaza atitudinea in problema bugetelor pentru aceste doua posturi, care stim ca au fost concepute, create ca posturi clientelare si obediente politic pe avizul si expertiza Consiliului Europei, care este impotriva finantarii de la bugetul public a unor asemenea posturi.

Aceste precizari s-au impus pentru a nu admite dezinformari ale legislativului si publicului care ne asculta si sper ca, in spiritul colegialitatii, asemenea lucruri nu se vor repeta.

Domnul Marian Lupu:

Presupun ca, replica la replica.

Microfonul nr.4.

Domnul Anatolie Onceanu:

In spiritul colegialitatii o precizare. Poate, intr-adevar, asa a fost la inceputul sesiunii, cind s-au format aceste grupuri de lucru. Eu nu stiu, poate, dar nici domnul Urechean... Zice ca nici n-a fost asa ceva. Dar eu vreau sa precizez: eu am spus de la tribuna ca, in cadrul activitatii comisiei, in repetate rinduri am solicitat ca reprezentantii A.M.N. sa fie inclusi in acest grup. Eu v-am spus lucrul acesta.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Va multumesc tuturor.

Microfonul nr.3.

Domnul Arcadi Pasecinic:

Я хочу дезавуировать заявление господина Ончану. никогда на заседаниях нашей комиссии не звучала просьба членов комиссии от «Альянса “Moldova Noastra”» о том, чтобы они участвовали в рабочей группе по разработке закона. У нас никогда не было этого.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Rog sa ne temperam putin emotiile.

Va multumesc.

In aceste conditii, dupa luarile de cuvint, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului nr.1043. Cine este pentru rog sa voteze. Rog, pentru stenograma, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1–27.

Sectorul nr.2–37.

Sectorul nr.3–8.

Domnul Marian Lupu:

72 de voturi “pro”. Impotriva?

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 10.

Domnul Marian Lupu:

“Impotriva” – 10 voturi. Da.

Va multumesc.

Deci cu 72 de voturi “pro”, majoritatea voturilor solicitate, proiectul Codului audiovizualului, proiectul nr.1043 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Cred ca putem avansa cu examinarea celorlalte subiecte incluse pe ordinea de zi.

Proiectul Legii audiovizualului, proiectul nr.708.

Prezinta domnul Braghis.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Proiectul nr.708 a fost elaborat in cooperare si fara bani cu apelul. A fost prezentat Parlamentului inca in anul 2004. Imi pare rau ca, de la 1 martie 2004, abia acum, peste doi ani de zile, am ajuns sa examinam acest document si in Parlamentul Republicii Moldova, desi documentul precedent, inregistrat acum mai putin de 10 zile este aprobat deja in prima lectura.

Proiectul respectiv a fost elaborat, tinind cont de faptul ca legislatia in vigoare s-a invechit si multe din prevederile codului, Legii respective a audiovizualului necesitau modificari esentiale. Mai mult decit atit, o parte din modificari au fost introduse in lege si nu era o lege, sa spunem asa normala, buna pentru a lucra.

Vreau sa mentionez ca acest proiect de Lege a fost avizat pozitiv de catre expertii Consiliului Europei si are avizul Guvernului, care, in principiu, nu-l respinge.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru autor? Nu sint.

Va multumesc, domnule Braghis.

Rog comisia.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Proiectul nr.708, intr-adevar, se afla in comisia parlamentara mai mult timp, deci, dupa cum a fost anuntat de autor. Este unicul proiect, avizat de Consiliul Europei, din toate proiectele care se afla in pachetul comisiei parlamentare. In principiu, este avizat pozitiv si noi, in urma discutiilor pe care le-am avut ieri, analizind mai mult timp prevederile acestui proiect, ne-am convins ca, intr-adevar, deci daca luam aparte problema functionarii Consiliului coordonator a audiovizualului, aceea ce se numeste la noi legea in vigoare, Legea audiovizualului, deci acest proiect intr-adevar este un pas inainte fata de situatia de astazi. Vreau sa repet ca legea in vigoare a fost adoptata in 1995 si Guvernul a venit cu niste modificari, si, inclusiv in rindurile deputatilor aparuse ideea unor modificari. Vreau sa va spun ca acest proiect nr.708 acopera aceste modificari in intregime si nu intimplator a fost avizat pozitiv.

Care este opinia comisiei?

Comisia propune ca acest proiect la fel sa fie votat in prima lectura, apoi o sa ne decidem care proiect il luam de baza, o sa folosim foarte multe prevederi avizate, care reflecta, intr-un fel, practica europeana, deci a functionarii audiovizualului si, in primul rind, a Consiliului coordonator, a functiilor, a atributiilor acestuia si alte reglementari care se contin.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am o intrebare pentru domnul Stepaniuc. Noi mai avem inca 2 sau
3 proiecte in ordinea de zi. Pentru a inlesni in continuare discutiile, poate ne spuneti daca comisia este de acord ca proiectul de Lege nr.1043 adoptat deja in prima lectura sa fie luat ca baza, iar celelalte sa fie adoptate in prima lectura si, eventual, daca sint careva lucruri pozitive sa le preluati. Atunci, cred eu, discutia o sa se desfasoare mai operativ.

Multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Vedeti ca votul Parlamentului trebuie sa fie unul constient. La articolul 54 alineatul (4), in cazul de fata, se mentioneaza ca atunci cind sint mai multe proiecte la tema respectiva, comisia propune Parlamentului, dar propune Parlamentului, de fapt, dupa ascultare. In cazul de fata este primul proiect, l-am ascultat, l-am acceptat, al doilea proiect se propune sa-l acceptam si dupa ce le ascultam pe toate patru, decidem pe care il luam de baza.

Domnul Marian Lupu:

De acord, urmam normele Regulamentului. Oricum o sa mearga constructiv. Intrebari sint?

Va multumesc, domnule Victor Stepaniuc.

Luari de cuvint, nu sint.

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.708 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Pentru unanimitate imi trebuie foarte multe detalii si precizari.

Deci proiectul de Lege nr.708 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1241 cu privire la audiovizual.

Prezinta domnul Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi am hotarit sa prezentam acest proiect de lege si inca odata sa sensibilizam opinia publica din Republica Moldova si Parlamentul Republicii Moldova, cum, in general, in Republica Moldova sint tratate proiectele inaintate de opozitie. Da, despre proiect. Un proiect, plasat pe site-ul Parlamentului la 28 martie, de acum este si votat, si altul, care a fost prezentat la 5 mai 2005, este examinat abia astazi.

Stimati colegi,

Eu as vrea sa va spun un lucru. In general, civilizatia se dezvolta atunci si merge inainte cind experienta si cunostintele acumulate se utilizeaza. Asta-i, politica in general. Orice luare de cuvint este politica. Si proiectul de lege pe care il prezentam noi ca Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” este elaborat in baza experientei si cunostintelor acumulate, inclusiv de noi, deputatii in Parlamentul Republicii Moldova, fiindca eu as vrea sa-i amintesc domnului Cubreacov, care acum nu este aici in sala, ca noi am participat la o sedinta de lucru la Consiliul Europei, cind se examina proiectul de Lege cu privire la institutia publica nationala a audiovizualului. Si atunci cel mai controversat articol a fost articolul 13, cu privire la consiliu, la componenta Consiliului de observatori.

Acelasi lucru se contine si in proiectul de lege, prezentat de “Alianta «Moldova Noastra»”, este o propunere clara, care se inscrie in recomandarea Consiliului Europei, ca, la formarea consiliului, in aceasta componenta sa fie inclusa si societatea civila. Chiar daca domnului Pasecinic, nu-i place aceasta societate civila. Acelasi lucru noi il avem si in acele expertize pe care le-au facut colegii nostri de la Consiliul Europei, colegul din Marea Britanie si colegul din Polonia, care au vizat pozitiv acest proiect de lege.

Stimati colegi,

Eu as vrea sa mentionez un lucru, proiectul nr.708, prezentat de domnul Braghis, si nr.1241 nu au mare diferenta intre ele. Dar va rog sa cititi avizul Guvernului la proiectul nr.708. Acesta este, in principiu, pozitiv si avizul la proiectul nr.1241 este negativ. Se pune intrebarea: cind a fost corect Guvernul, cind a inaintat avizul la proiectul nr.708 sau atunci cind a inaintat avizul la proiectul nr.1241. Este iarasi o abordare dubla, standarde duble se aplica. Ca daca sint ai nostri, cumva poate le dam aviz pozitiv, daca sint, eu stiu, oponenti inseamna ca le dam aviz negativ, fiindca asa cere Parlamentul, fiindca trebuie sa fie aviz negativ.

Asa este viata. Dar in afara de aceasta, adevarul este mai important, stimati colegi. Adevarul vorbeste ca proiectul de lege inaintat de grupul parlamentar “Alianta «Moldova Noastra»” este mai bun decit cel votat – Codul audiovizualului, si el merita ca sa fie votat si sa fie luat ca baza.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare catre domnul raportor. Spuneti, va rog, prin ce se deosebeste proiectul nr.708 de proiectul nr. 1241?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va spun, stimate domnule Dragomir.

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu, de pilda, am studiat si este literalmente. Numai ca s-au schimbat autorii si mai mult nimic.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu-i chiar asa.

Domnul Vladimir Dragomir:

Este elaborat de acelasi apel.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Autorii cam sint aceiasi.

Domnul Vladimir Dragomir:

Absolut. Este oare nevoie sa mai votam inca o data acesta? Daca proiectul nr.708 l-am votat de acum. Eu propun ca el sa fie respins.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Dragomir,

Permiteti-mi sa va raspund, dumneavoastra ati dat intrebarea. Noi am primit acest aviz de la expertii Consiliului Europei si in proiectul mentionat au fost de acum incluse unele redactari indicate in acest aviz al expertului Consiliului Europei. Aceasta este diferenta. Eu am citit atent cuvint cu cuvint, asa cum ati spus dumneavoastra, si el difera de nr.708. Fiindca au fost de acum luate in considerare unele momente din expertiza Consiliului Europei.

Domnul Marian Lupu:

E clar. Alte intrebari. Nu sint.

Va multumesc, domnule Cosarciuc.

Rog comisia.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Trebuie sa recunoastem ca proiectele nr.708 si nr.1241, practic, sint identice si autorul singur a recunoscut. Este o singura problema: proiectul nr.708 a fost expertizat inca la 30 martie 2004 si nu a fost nici un rost de inaintat alt proiect de lege absolut identic. Adica, lipseste logica inaintarii acestui proiect.

Si luind in vedere ca noi am sprijinit cu dumneavoastra numai citeva minute in urma proiectul nr.708 ca un proiect de lege in prima lectura, nu are rost sa ne mai antrenam inca si cu alt proiect absolut identic. Deci, el este destul de vechi, fiindca in citeva articole se contine inca cuvintul “judetean”, desi noi de judete am scapat inca in 2003.

Comisia propune ca acest proiect sa fie respins, nu de aceea ca el este rau, dar de aceea ca este alogic, nu ar fi sens sa discutam doua proiecte identice in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stepaniuc.

Luari de cuvint? Nu sint.

In aceste conditii supun votului propunerea comisiei sesizate in fond. Cine este pentru respingerea proiectului de lege nr.1241, rog sa voteze. Pentru respingere. Pentru stenograma, nu va suparati, stimati colegi, rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 5.

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi. Proiectul de Lege nr.1241 este respins.

Proiectul de Lege nr.1243 cu privire la institutia publica nationala a audiovizualului “Teleradio-Moldova”.

Domnule Taranu, va rog.

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Acest proiect de lege are o relatie de pachet cu primul proiect de lege si cu urmatorul care va veni dupa acest proiect. Si, din acest punct de vedere, toate trei proiecte de legi reprezinta, de fapt, un cod, care este in enuntat asemenea fel.

Acest proiect de lege, propus Parlamentului, constituie o varianta imbunatatita, pe baza avizelor oferite de expertii Consiliului Europei, a unui proiect propus in legislatura precedenta pentru reorganizarea Companiei de Stat “Teleradio-Moldova” in institutie publica nationala a audiovizualului.

Foarte sumar. Inteleg ca sinteti obositi si pe toti ne asteapta cantina, importanta acestui proiect rezida intr-o initiativa legislativa, care combina trei elemente de baza ale serviciului public de radio si televiziune: controlul public, finantarea publica si mesajul public.

Poate punctul principal al acestui proiect, care ar putea sa provoace anumite dezbateri, consta in urmatoarele: Radioteleviziunea “Teleradio-Moldova” trebuie sa fie condusa de un Consiliu de administratie a institutului, organ care reprezinta interes public in conducerea acestei institutii. Cum este format acest organ? El se propune a fi constituit din 15 persoane, dintre care: de la Presedintie este propusa o singura persoana, Parlamentul propune doua candidaturi, dintre care una din partea opozitiei, Guvernul un mandat, Consiliul Suprem al Magistraturii un mandat si celelalte zece mandate sint propuse de uniunile de creatie.

As putea sa comentez foarte pe scurt ceea ce a spus domnul Pasecinic: de ce nu pompierii, ci uniunile de creatie?

Domnule Pasecinic,

Mie mi se pare ca este, oarecum, in plus sa comentez acest lucru, din simplul motiv ca uniunile de creatie sint cele mai abilitate sa se ocupe anume de acest domeniu. Pompierii au zona lor de responsabilitate.

Din acest punct de vedere este absolut evident ca propunerea formulata in acest proiect este la locul ei si, de fapt, reflecta controlul societatii civile asupra radioteleviziunii publice.

Stimati colegi,

Vreau sa va spun, ca este evident faptul ca masina de vot din Parlament isi accelereaza turatiile. Sintem constienti de faptul ca aceste proiecte de legi nu vor merge, dar trebuie, totusi, sa anuntam foarte precis si foarte concret, aceste proiecte de legi si, indeosebi, acest proiect de lege ar garanta un control public asupra Radioteleviziunii nationale si asupra audiovizualului in ansamblu si ar servi pentru Republica Moldova ca un mandat de trecere in Comunitatea Europeana in acel sens ca aceasta institutie extrem de importanta a tarii noastre sa fie corelata cu cerintele Uniunii Europene si ale Comunitatii Europene in ansamblu.

Faptul ca noi o s-o respingem vorbeste doar, de fapt, despre aceea in ce masura noi stimam cerintele inaintate de europeni.

Va multumesc.

Sint gata sa raspund la intrebari.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru colegul nostru?

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Spuneti, va rog, cum s-ar putea de infaptuit, practic, ceea ce se propune la articolul 34: taxe stabilite pentru vinzarea–cumpararea aparatelor de radio si video, taxe stabilite pentru utilizarea aparatelor de radio, video in automobilele inregistrate in Republica Moldova, alte taxe stabilite in Republica Moldova. Cum sa intelegem lucrul acesta? Si cum cetatenii vor accepta propunerea dumneavoastra?

Domnul Anatol Taranu:

Foarte simplu, domnule Dragomir.

Domnul Vladimir Dragomir:

Inseamna ca noi trebuie sa schimbam preturile la televizor, la radiou s.a.m.d.

Domnul Anatol Taranu:

Inclusiv. Dar inainte de a face acest lucru, domnule Dragomir, guvernarea Republicii Moldova ar trebui sa asigure un salariu decent, care ar permite sa primim de acolo bani, ca sa se faca aceea ce exista in toata Europa. (Rumoare in sala).

Domnul Vladimir Dragomir:

Bine.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste in sala.

Domnul Vladimir Dragomir:

Dar la momentul de fata inseamna ca trebuie sa ne gindim la ceea ce scriem.

Domnul Anatol Taranu:

Desigur sa ne gindim. Fiindca este o racordare la practicile europene, domnule Dragomir.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Taranu.

Rog comisia.

Eu rog putina liniste in sala.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr. 1243 cu privire la institutia publica nationala a audiovizualului “Teleradio-Moldova”, de fapt, este un concept nou, care se deosebeste de legea actuala, care functioneaza la “Teleradio-Moldova”, dar nu cu mult. Aici sint, intr-adevar, trei pozitii principiale, inclusiv modalitatea de creare a Consiliului de observatori, asa-numitele taxe care au fost enuntate, care sint posibile. De fapt, discutia aceasta a fost provocata si in sedinta Parlamentului de astazi si de alti deputati. Si, cred ca, in cele din urma, noi... Din acest proiect se
pot prelua foarte multe idei, cel putin pentru discutii. Mai mult decit atit ca,
intr-adevar, asemenea practica exista si in alte tari.

In comisie noi ne-am comportat destul de civilizat fata de colegii nostri care au promovat acest proiect si il propunem Parlamentului, la fel, pentru a fi votat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

In aceste conditii, conform continutului raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1243. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1243 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1242 cu privire la institutia publica locala a audiovizualului.

Domnul Bujor.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Am misiunea, din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra», sa va prezint proiectul de Lege nr.1242 cu privire la institutia publica locala a audiovizualului, inregistrat la 5 martie 2005.

Din start, voi mentiona ca este un proiect elaborat de expertii societatii civile din domeniul mass-media si orientat spre aplicarea recomandarilor Consiliului Europei la acest nivel. Este o initiativa principiala, dat fiind faptul ca in proiectul de Cod al audiovizualului aceasta categorie de institutii publice este ignorata.

Realitatea, insa, arata ca in republica noastra exista deja, functioneaza de
mai multi ani si servesc un auditoriu de sute de mii de oameni mai multe
posturi publice locale radio si tv: TV Balti, TV Gagauzia, radio Gagauzia, EuroTV-Chisinau, Radio “Antena C” si altele in localitati mai mici din Republica Moldova. Respectarea dreptului acestor institutii, precum si al cetatenilor care formeaza auditoriul lor, este o obligatiune a statului Republica Moldova.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” propune o lege care reprezinta o solutie obligatorie, un cadru juridic referitor la crearea, controlul public, finantarea si activitatea independenta a audiovizualului public local.

Structural, proiectul are 10 capitole si 36 de articole, care aplica la nivel regional si local conceptul propus de “Alianta «Moldova Noastra»”, si este avizat pozitiv, dupa cum a vorbit deja colegul nostru domnul Valeriu Cosarciuc.

Prin aceasta initiativa, se stabilesc principiile de constituire, principiile de baza ale activitatii, organele de administrare si atributiile lor, activitatea economico-financiara, raporturile institutiei cu autoritatile administratiei publice locale si cu publicul.

Stimati colegi,

Vreau sa va amintesc faptul ca in Parlamentul precedent a fost adoptata o lege referitoare la audiovizualul public local, dar care a ramas nepromulgata. Dupa ce au fost solicitate avizele expertilor locali si europeni nu s-a mai revenit la ea.

Am amintit acest fapt pentru a demonstra ca necesitatea adoptarii uneia asemenea legi este constientizata de noi toti si de multa vreme. Mai mult decit atit, in proiectul Codului audiovizualului, care a fost examinat in cadrul sedintei de astazi, exista referinta la institutia publica locala TV Gagauzia. Dar ne intrebam, in cazul de fata, ce facem cu posturile publice Radio TV din Chisinau, Tiraspol, Bender si alte localitati ale Moldovei?

Adoptarea de catre Parlament a proiectului de Lege nr.1242 va permite eliminarea problemelor create de lipsa reglementarii precise, de aplicare a unor norme straine de standardele europene care afecteaza astazi audiovizualul public local din Moldova.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” solicita votul dumneavoastra pentru adoptarea proiectului prezentat in prima lectura. Si nu accepta propunerea comisiei sesizate in fond de a considera acest proiect drept proiect de alternativa la proiectul nr.1043 din 27 martie 2006.

In acest sens, vreau sa va aduc la cunostinta ca in multe tari de prioritate beneficiaza posturile de televiziune publice locale, spre exemplu Germania. Desigur, referintele rupte din context nu sint argumente, deseori ele sint folosite pentru a induce lumea in eroare.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stati putin, domnule autor. In eventualitatea intrebarilor, rog, un comportament corect.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Cubreacov,

Cer scuze de la dumneavoastra ca m-am grabit.

Domnul Marian Lupu:

De la toata lumea, de fapt.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Ati invocat in aceasta informatie, prezentata plenului faptul ca acest proiect nu a fost elaborat de deputati, ci de experti ai societatii civile, acelasi lucru fiind indicat si in nota explicativa. Am vrea sa stim, care sint anume acesti experti ai societatii civile? Este, cumva, vorba de Asociatia presei electronice “Apel”? Si daca – da, pentru ca noi ne-am lovit de acest aspect, fapt invocat de doamna deputat Angela Arama in cadrul discutiei pe marginea proiectului de Cod al audiovizualului, care sint aspectele financiare ale acestei munci asidue de elaborare? Pentru ca “Apel”-ul a pretins bani si, stim ca, in general, exista aceasta deformare cind reprezentanti ai societatii civile fac un adevarat business din elaborarea unor proiecte de legi. Care sint costurile? Aceasta este prima intrebare. Voi avea a doua.

Domnul Leonid Bujor:

Deci, desigur, domnule deputat Cubreacov, va raspund dumneavoastra in felul urmator. Oamenii, care au participat la elaborarea acestui proiect de lege, sint reprezentanti ai mass-media din Republica Moldova, care nu sint indiferenti de situatia in acest domeniu. Sint cetateni ai Republicii Moldova, care, alaturi de colegii dumneavoastra ziaristi, si-au manifestat nemultumirea fata de aceasta situatie in cadrul grevelor, la care s-a referit si doamna Arama. Deci, in aspect financiar, nimeni nu a fost platit, nimeni nu a fost remunerat.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Vlad Cubreacov:

Deci, ceea ce cunoastem noi, ca o precizare, este ca mai multe proiecte, printre care si acesta, au beneficiat de finantari din afara. Vroiam sa vad daca dumneavoastra cunoasteti aceasta dimensiune si imi dau seama ca nu sinteti la curent. Probabil, nu este o intentie de a ne dezinforma.

Domnul Leonid Bujor:

Probabil, ati fost indus in eroare, domnule Cubreacov.

Domnul Vlad Cubreacov:

A doua intrebare este urmatoarea.

Domnule Bujor,

In calitate de autor, puteti dumneavoastra invoca precedente din capitalele altor tari, din tari democratice, care sint destul de avansate in domeniul audiovizualului, de felul celor pe care doriti dumneavoastra sa le instituiti prin acest proiect de lege? Daca – da, va rog, sa enumerati citeva cazuri.

Domnul Leonid Bujor:

Da, chiar la sfirsitul interventiei mele, am subliniat faptul ca acesta nu este un caz unic, am numit in calitate de exemplu Germania. Lista exemplelor poate fi continuata.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bujor.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Acest proiect nr.1242, probabil, este cel mai complicat si a fost complicat si in dezbaterile din comisia parlamentara specializata. Problema este ca acele argumente pe care le-au adus autorii, cum ca o asemenea practica exista. Trebuie sa spunem ca astfel de practica, de fapt, exista numai in doua tari europene, poate ca sint si in altele, dar noi nu le-am descoperit.

Desi noi am studiat practica, cel putin, a 12 tari si, mai mult decit atit, am cunoscut aceste reglementari ale expertilor europeni si inclusiv expertizele referitoare la fostul proiect de lege despre un audiovizual local. Despre ce este vorba? Este vorba ca, intr-adevar, in Germania exista, dar in Germania el nu se numeste local, acolo se are in vedere asa-numitul audiovizual public al alandului federativ.

Adica, noi trebuie sa intelegem ca acesta este un stat federativ, el are niste competente, aceste alanduri au o anumita suveranitate si, din acest punct de vedere, el nu prea intra in sensul local care il intelegem noi aici, la Chisinau. Din acest punct de vedere, expertii, care au expertizat fostul proiect de lege si, cred ca, actualul care a fost prezentat, nu saluta un asa fel de audiovizual local.

Cu toate aceastea, comisia parlamentara, luind in vedere ca discutiile chiar in comisie au fost duse destul de contradictoriu si luind in vedere ca in acest proiect de lege, totusi, sint niste momente destul de interesante, care pot fi preluate indeobste, nu vorbim la tema audiovizualului public sau privat, dar vorbim in general la audiovizualul local, anumite prevederi pot fi preluate.Noi consideram ca am putea sa-l sprijinim ca alternativa.

Este aici numai o singura problema si astazi noi am cautat in cadrul fractiunii sa obtinenm raspuns de la juristi, daca acest proiect poate servi, intr-un fel, ca alternativa la proiectul nr.1043 atit timp cit in proiectul nr.1043 nu exista un capitol despre asa-numitul audiovizual public local.

Dar, luind in vedere ca noi nu putem azi sa afirmam ca acest proiect nr.1043 va fi in redactia actuala, fiindca se cer niste reglementari totusi referitoare la televiziunea din Gagauzia, noi nu putem sa facem un Cod al audiovizualului, sa pretindem ca avem o legislatie absolut exhaustiva si, totodata, sa nu vorbim despre Gagauzia nimic. Care o sa fie statutul acestei televiziuni: locala, regionala. Va exista, nu va exista? Adica, trebuie sa fim constienti ca se prea poate, unele formule, chiar unele notiuni vor fi completate. Si, in legatura cu aceasta, comisia totusi propune ca acest proiect sa fie votat si acest proiect sa fie votat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a continua dezbaterile pe marginea acestui proiect, nu sint un expert in materie juridica, dar mi-a aparut si mie o intrebare la acest subiect. In momentul in care proiectul nr.1043 a fost aprobat la nivel de concept, iar conceptul acestui proiect spune ca audiovizualului local nu este, nu va mai fi o data cu aplicarea legii. Nu intram noi in contradictie pe dimensiunea juridica, aprobind in prima lectura, la nivel de concept, proiectul nr.1242. Tin sa va atrag atentia ca cazul cu Gagauz-Yeri este un caz absolut deosebit. Este vorba de un statut de autonomie foarte clar distins in comparatie cu localitatile, municipiile si raioanele. Eu rog o consultatie la acest subiect de la microfonul nr.1.

Domnul Ion Creanga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Intr-adevar, in cazul dat Parlamentul s-ar putea confrunta cu niste situatii, cind pentru lectura a doua ar trebui sa se dezvolte ideea. In situatia in care spunem ca insusi conceptul va fi inglobat in audiovizual, atunci se pare ca Parlamentul ar putea sa faca lucrul acesta, dar daca insusi conceptul va disparea, atunci dispare si obiectul legii. Va putea fi preluat in calitate de propunere a unor deputati a anumitor articole din acest proiect si va fi transferat in proiectul de baza. Si atunci acesta o sa fie respins. Deci, ar putea fi o solutie sau alta. Decide Parlamentul pina la urma.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Articolul 54 din Regulamentul nostru vorbeste in termeni foarte clari despre faptul ca proiectele de lege trebuie sa fie in aceeasi problema. Numai in acel caz comisia poate avansa propuneri privind luarea, acceptarea unuia ca baza si altora ca alternativa. Constatam acum ca obiectul, scopul si mijloacele pe care le invoca proiectul deja votat, Codul audiovizualului si acest proiect sint diferite. Deci, vorbim de materii diferite. Nu este vorba de aceeasi problema. Deci, intr-un fel, depasim cadrul regulamentar si eu propun sa urmam procedura obisnuita. Este o discutie separata. Noi am stabilit aceasta ca discutam fiecare proiect in parte. Vreau sa anunt ca grupul nostru va vota impotriva acestui proiect.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

O prima remarca. Noi avem si legea care prevede statutul municipiului Chisinau, deci, in cazul dat, il putem contrapune liber cu statutul autonomiei Gagauze. Dar intrebarea mea este alta, domnule presedinte.

Domnule presedinte,

Daca se poate o remarca pentru procedura. Domnul Adamkus, cind a fost la noi prezent in sala, a rabdat, ma rog, cu demnitatea unui presedinte de tara convorbirile telefonice ale domnului Dragan la telefon pe tot parcursul discutiei. Eu nu vreau sa rabd acest lucru. Sau domnul Dragan isi ia cuvintul la microfon, sau ii facem o cabina aparte.

Domnul Marian Lupu:

Eu cred ca dupa sedinta va intelegeti cumva. Deci, rog sa continuati.

Domnul Igor Klipii:

Deci, intrebarea mea, domnule presedinte Stepaniuc, este urmatoarea, din bugetul national al Republicii Moldova...

Domnul Marian Lupu:

Putina liniste in sala, va rog.

Multumesc.

Domnul Igor Klipii:

...Prevede alocarea unei sume de 300 de mii de lei, daca nu prevad, pentru fiecare raion pentru dezvoltarea mass-media la nivel local. Care va fi soarta acestor bani, daca noi practic respingem proiectul domnului Bujor.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimate coleg,

Eu, in acest proiect, nu vad nici o referire la 30 de mii de lei pentru …

Domnul Igor Klipii:

In bugetul national se prevede alocarea unei sume de 300 de mii de lei pentru fiecare raion, daca nu gresesc, pentru dezvoltarea mass-media la nivel local.

Domnul Victor Stepaniuc:

Bugetul, daca prevede chestiunea aceasta, eu nu cunosc, dar daca prevede, inseamna ca se are in vedere, tinind cont de legislatia in vigoare. Noi vorbim despre legislatia de perspectiva care va trebui inca sa o adoptam.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Noi avem nevoie de o pauza, de o consultatie cu fractiunea. Ori o scoatem de pe ordinea de zi si o votam data viitoare, avind in vedere ca nu este alternativa, sau dupa pauza votam, cind o sa fie pauza in genere.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna Angela Arama:

Eu as vrea sa fac doar o precizare referitoare la ceea ce a enuntat aici domnul Klipii. Intr-adevar, acum am fost la Soroca si s-a pus problema aceasta a alocarii acestor bani, dar ei nu se refera la asa-numitele mass-media, finantate din bugetul local. Ele au fost prevazute in general pentru dezvoltarea presei. Din pacate, trebuie sa remarc, acesti bani au fost deturnati la Soroca si n-au mai ajuns la televiziune, aceasta este altceva.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Altele? Da, va rog.

Intre timp, microfonul nr. 3.

Domnul Iurie Stoicov:

Eu am inteles ca trebuie sa ne apreciem acum care o sa fie luat ca baza. Si avind declaratia domnului Bujor ca, in cazul in care acest proiect de lege nu va fi luat ca baza, ei se dezic, in genere, de a participa la proiectele de alternativa. Deci, trebuie sa ne apreciem care sint ca baza. Si in cazul in care ei nu sint de acord, inseamna ca noi trebuie sa-l respingem.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Deci, inainte de a adresa o intrebare domnului Stepaniuc, daca imi permiteti, sa concretizez pozitia care am spus-o.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Leonid Bujor:

Am spus ca nu se accepta proiectul ca proiect de alternativa la proiectul de baza. Si la acest lucru s-a referit si domnul Stepaniuc. Mai mult decit atit, domnul Cubreacov a explicat si de ce nu este corect. Deci, intrebarea mea este urmatoarea.

Domnule Stepaniuc,

Deci, in proiectul Codului se face referinta la Gagauzia. Deci, si ati spus ca trebuie sa determinam statutul Gagauziei. Domnul Klipii a initiat discutia, pe urma s-a retras foarte repede. Bine, municipiul Chisinau are, de asemenea, Legea cu privire la statutul municipiului Chisinau. Care este deosebirea in cazul de fata dintre...

Domnul Marian Lupu:

Va rog...

Domnul Leonid Bujor:

Care este diferenta in cazul de fata? Daca facem referinta la Gagauzia, atunci facem referinta si la municipiul Chisinau, cel putin.

Domnul Marian Lupu:

Nu este chiar asa.

Domnul Victor Stepaniuc:

Este diferenta, cititi legea. …

Domnul Marian Lupu:

Nu este chiar asa.

Stimati colegi,

Sa nu manipulam cu unele lucruri, care sint mai evidente, ca sa ne jucam cu ele.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Noi avem lege.

Domnul Marian Lupu:

Deci, statut de municipiu, statut de raion, statut de localitate este o dimensiune juridica si un continut juridic. Statutul de autonomie este completamente altul. Cred ca nici nu trebuie sa fim juristi ca sa intelegem acest lucru.

Domnul Leonid Bujor:

Imi cer scuze.

Domnule Presedinte,

Poate nu este corect din partea mea ca sint foarte insistent. Noi nu avem Lege cu privire la statutul raionului Criuleni, Dubasari sau altul. Noi avem Legea privind statutul municipiului Chisinau. Exact cum avem lege. Inseamna sau nu este alta chestie, dar exista acest lucru.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Daca este asa, avind in vedere informatia suplimentara, noi, fractiunea, respingem acest proiect.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Deci, argumentul care a fost adus ca aceasta lege nu corespunde conceptiei, este corect in cazul in care noi cunoastem apriori care lege este luata ca baza. Dar din cite inteleg eu, in Parlament inca nu a avut loc votarea. Si atunci aceasta lege corespunde perfect cu celelalte doua, care constituie un tot intreg in fond conceptual. Din acest punct de vedere, eu cred ca argumentele aduse de domnul Vlad Cubreacov putin schiopateaza. Altminteri, noi, in Parlamentul acesta, pur si simplu, pina la votarea de acum, cunoastem totul. Nici nu are rost sa votam in Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, rog sa luati loc.

Avem doua propuneri inregistrate la acest subiect. Propunerea comisiei in al carui raport se propune aprobarea in prima lectura si propunerea evocata din sala de catre doi colegi privind respingerea. Voi supune votului aceste doua propuneri in modul in care ele au fost evocate.

Domnule Stepaniuc,

Doriti sa spuneti inainte ceva?

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Situatia este foarte simpla, deoarece, intr-adevar, autorul singur a anuntat ca in cazul de fata, daca acest proiect al lor va fi luat ca alternativa, nu stiu de unde ei cunosc, atunci el se retrage. Si trebuie sa sprijinim opinia, de fapt, a fractiunii. Si eu vreau sa va spun ca colegii nostri din comisii sint pe loc. Discutiile au fost tot asa de contradictorii si ieri in comisie. Noi am mers in intimpinarea dumneavoastra ca sa nu facem zarva astazi in Parlament. Lucrul s-a facut. In cele din urma, acest proiect, cum se numeste el, nr.1242, sa votam impotriva si sa ne determinam, in baza articolului 54, alineatul (4), care proiect il luam de baza.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Deci, nu am spus, in numele fractiunii si nici in numele meu personal, ca se retrage proiectul. Dimpotriva, am spus ca noi insistam ca el sa fie pus la vot. Desigur s-a acceptat.

Domnul Marian Lupu:

Bine, de acord.

Stimati colegi,

Situatia imi este clara. Pe care motiv situatia este extraordinar de clara. Comisia nu si-a schimbat pozitia. Domnul Stepaniuc a expus punctul sau de vedere si cel al fractiunii, pe care motiv, ascultati putin, aveti nitel rabdare, voi supune votului propunerea evocata in raportul comisiei, dupa care, daca nu trece, a doua propunere evocata conform normelor de regulament.

Deci, stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului nr.1242, rog sa voteze. Este propunerea comisiei. Deci rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 12.

Domnul Marian Lupu:

14 voturi “pro”. Deci propunerea data nu este acceptata. Acum supun votului cea de-a doua propunere, care vizeaza respingerea proiectului nr.1242. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele pentru stenograma.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 7.

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi “pro”. Proiectul de Lege nr.1242 este respins.

Stimati colegi,

Sintem, practic, intr-un program de munca de 3 ore si 35 de minute. In momentul de fata. A, pardon.

Comisia, va rog.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Mie mi se pare ca pentru fiecare este clar ca proiectul nr.1043 este mai complex. El, intr-adevar, este un Cod care inglobeaza toata problematica audiovizualului, toate relatiile care exista in acest domeniu si, indiferent de critica adusa, propun ca deputatii sa lucreze activ in lectura doua. Au venit si niste propuneri chiar in sala Parlamentului. Ar fi bine ca ele sa fie expuse in redactia dumneavoastra concreta. Dar in cazul de fata, in baza articolului 54, alineatul (4) atunci cind exista mai multe proiecte la aceeasi tema, dar tema este audiovizualul, se propune ca proiectul nr. 1043 sa fie luat ca proiect de baza.

Domnul Marian Lupu:

Cine este pentru aceasta propunere ca proiectul nr.1043 sa fie luat ca proiect de baza, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea este acceptata.

Deci, in momentul de fata anunt o pauza. Simt ca toata lumea are nevoie
de putin timp pentru o recreatie. Revenim in sala plenului pentru a relua sedinta
la 14.45.

Va multumesc.

La 14.45. Sa luati masa, sa va mai recreati nitel. Peste o ora.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Este 14.47. Reluam sedinta plenului Parlamentului. Sedinta este deliberativa, urmare a prezentei actuale in sala plenului. In continuarea examinarii... Eu rog sa terminam cu agitatia in sala.

Va multumesc.

Reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern.

Rog comisia, domnul Balan.

Domnul Vasile Balan:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat obiectiile si propunerile expuse in scrisoarea de remitere a Presedintelui Republicii Moldova.

Presedintele considera inoportuna excluderea din cadrul organelor centrale de specialitate ale administratiei publice a Agentiei pentru Dezvoltare Regionala. Dat fiind faptul ca, in ultimii ani, in Republica Moldova se atesta o revigorare a domeniilor constructiilor, cu atragerea mijloacelor financiare considerabile, si sint inregistrate rezultate pozitive in realizarea Programului national de gazificare, de alimentare cu apa si canalizare, de amenajare a teritoriului, crearea retelelor ecologice si altele, in opinia Presedintelui, astfel de actiuni in dezvoltarea regionala trebuie sa se bucure de un sprijin permanent din partea statului, iar elaborarea si promovarea politicilor in acest domeniu sa fie puse in sarcina unui organ competent cu o specializare concreta.

Ca urmare a celor explicate, Presedintele propune ca Agentia pentru Dezvoltare Regionala sa fie pastrata, dindu-i denumire adecvata sarcinilor – Agentia Constructii si Dezvoltare a Teritoriului.

Bazindu-ne pe discutiile din cadrul sedintei Parlamentului din 16 februarie 2006 si dezbaterilor la sedinta comisiei din 22 martie 2006, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului considera justificate modificarile propuse de Presedintele Republicii Moldova.

Deputatul Vasile Balan a votat impotriva, iar deputatul Lora Grosu considera ca Agentia pentru Dezvoltare Regionala trebuie sa fie in componenta Ministerului Administratiei Publice Locale.

In baza articolului 73 alineatul (4) din Regulamentul Parlamentului, comisia propune spre reexaminare si revotare Legea nr.2516 din 16 februarie 2006, cu modificarile propuse in demersul Presedintelui Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc domnule Presedinte.

Noi, intr-un fel, sustinem propunerea vizavi de Agentie. Dar, totodata, cred ca mai multe argumente, si chiar daca vreti nici nu argumente, dar lucruri concrete au fost facute de catre Biroul Migratiuni. Si atunci, daca vorbim serios si se doreste crearea ministerului, este vointa politica s.a.m.d.

Iar Biroul Migratiuni ar fi cazul sa ramina asa cum este la ora actuala,
sa-si indeplineasca atributiile functionale.

Domnul Marian Lupu:

Bine, am luat act.

Eu va multumesc, domnule Balan.

Domnul Vasile Balan:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa luati loc. Deci, da, eu tin minte, la Proiectul nr.722 a fost solicitata luare de cuvint.

Domnule Urechean, va rog.

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Voi incepe reexaminarea Legii nr.25, adoptata de Parlament la 16 februarie 2006, amintind ca ea a fost rodul indicatiilor date anume de Vladimir Voronin. Mai mult de un an in urma dumnealui a iesit cu urmatoarea initiativa, de a crea Ministerul Administratiei Publice Locale, avind in vedere supusenia Guvernului nostru fata de Presedinte.

Apar citeva intrebari pe marginea obiectiilor formulate de seful statului. Oare crede cineva ca Executivul a propus Legislativului, iar majoritatea comunista a votat o lege necoordonata cu Presedintele Voronin. Ar fi niste iluzii.

De ce daca are o pozitie distincta si demult formata in cadrul unei initiative proprii, seful statului nu i-a lamurit din start pe acei de la Guvern si din Parlament sa nu se atinga de agentia unui supus de al sau, cel putin asa ca sa nu piarda timp cu acest subiect, cele doua puteri ale statului – executiva si legislativa, luind deciziile necoordonate.

Fractiunea A.M.N. este impotriva intaririi controlului puterii centrale asupra administratiei publice locale din a carei autonomie a ramas doar cuvintul, ratacit prin unele documente. Dar vom atrage totusi atentia ca remiterea legii spre reexaminare este insotita de argumente neserioase chiar pentru tara, pentru Legislativ si pentru Guvernul ei.

Oare care ar fi atitudinea noastra ca opozitie. Presedintele aduce laude exagerate, iar unele absolut nemeritate din punctul nostru de vedere, unei structuri pe care doreste s-o pastreze in scopul de a valorifica centralizat fondurile financiare publice si externe, resursele funciare locale, precum si o mare parte din procedurile de autorizare si control in domeniul constructiei.

O data ce frumoasa ideie, speculata initial, de creare a acestei agentii dispare cu aparitia noului minister, domnul Voronin are grija sa pastreze piata constructiilor sub controlul unuia din cei mai fideli functionari ai sai, incompetent, neinstruit, dar fidel si istet, mai ales la gestionarea unor proiecte cu bugete enorme si cu rezultate ca cel de la Gara auto de nord din municipiul Chisinau.

Argumentele Presedintelui le consideram nefondate si credem ca ele pot avea la baza interventii de lobby facut de cei interesati sa-si continue afacerile pe banii publici si ai donatorilor externi cu terenurile publice, cu controlul concurentei si cu preluarea abuziva a unei parti din atributiile administratiei locale.

Este exclusa ipoteza ca in toata aceasta istorie cu ministere si agentii conducerea de virf a tarii se conduce de cerintele adresate Republicii Moldova pentru a reforma sectorul public si administratia publica centrala sau de a extinde autonomia administratiei publice locale. Dimpotriva, aceste procese sint sfidate si tergiversate in dauna tarii si a relatiei lor cu partenerii straini.

Discutia serioasa la acest capitol este imposibila in situatia in care majoritatea comunista functioneaza ca o masina de vot, experienta care, uneori, se propaga si in grupurile coalitiei parlamentare. Aceasta este importanta actului de reexaminare. Se va demonstra inca o data ca avem un Parlament care voteaza astazi asa si miine invers, dar intotdeauna asa cum ii cere Presedintele Voronin.

Argumentele se coteaza in acest Parlament, sint cele ale intereselor ascunse ale puterii. De aceasta data o resimte pe pielea proprie business-ul din domeniul constructiilor si teritoriilor ce urmeaza a fi “dezvoltate” sub conducerea inteleapta a lui Semenovcher. La legea urmatoare o vor simti si alte categorii ale oamenilor de afaceri si ale cetatenilor in general.

A.M.N., bunaoara, este mult mai preocupat de destinul absolut neclar al Biroului National de Migratiuni, migratie enorma, cauzata de saracie si forma ei criminala, traficul de fiinte umane afecteaza intreaga tara. Organismele internationale, cancelariile occidentale isi exprima tot mai frecvent si mai insistent ingrijorarea, dar si cerinta ca Moldova sa rezolve problema.

Lichidarea Biroului plina de incertitudine si divizarea atributiilor lui intre alte structuri guvernamentale arata contrariul – puterea este interesata in conservarea situatiei. Migratia a nascut inca o piata neagra care functioneaza doar si doar datorita coruptiei la cel mai inalt nivel din cadrul structurilor de profil al statului. Iar piata documentelor si vizelor false, a serviciilor de transportare ilegala s.a.m.d. se cifreaza conform unor calcule estimative la milioane de euro cel putin.

Se vede treaba ca Biroul de Migratiune lucreaza mai prost pe piata, pe piata sa, decit Agentia lui Semenovcher, de aceea este tratat cu atita indiferenta si dezinteres. In ceea ce priveste succesele mentionate de Presedintele Voronin in scrisoarea sa, ele reprezinta suma automata a rezultatelor unor structuri atribuite Agentiei pentru Dezvoltarea Teritoriului in care noua structura are merite minime.

De exemplu, constructia de apartamente revine, in mare parte, agentiilor de ipoteca. Instalarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare – donatorilor. Gazificarea – cetatenilor, impusi sa plateasca pentru ea bani enormi.

Daca cumva de aceasta data Parlamentul ar putea sa demonstreze intelegere si pozitie, Fractiunea A.M.N. propune ca legea sa nu fie deloc votata, anulind aceasta aventura si jocul lipsit de temei si de concept cu ministerele, agentiile si birourile Guvernului.

Va multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Este o lege foarte controversata, dar o lege care demult se discuta, a fost discutata in cadrul Guvernului si nu stiu de ce domnul Semenovcher n-a fost impotriva timp de doua–trei luni de zile ca sa se incadreze in cadrul acestui minister.

Noi, la prima discutie in prima lectura si ulterior, am vorbit ca ar fi bine ca, daca ar exista acest minister, el sa aiba functii foarte serioase de dezvoltare a teritoriului, ca, intr-adevar, ministerul acesta sa fie un sprijin pentru administratia locala de a rezolva problemele in teritoriu.

Cu mare indoiala s-a acceptat, pina la urma, ca acest departament sa fie in cadrul ministerului, ca pina la urma domnul Semenovcher sa convinga, nu stiu cine acolo, ca sa iasa de sub acest minister. Se discuta ca domnul Semenovcher, intr-un timp, conta sa fie ministrul noului minister si atunci el accepta. Acum, cind s-a convins ca nu are sansa, a inclus toate pirghiile ca sa iasa din acest minister.

Si, pina la urma, rezulta ca ministerul mentionat, fara acest departament, care este, intr-un fel, pilon al noului minister, n-are nici un sens, fiindca ministerul este gol. El, intr-adevar, devine o structura care o sa se ocupe numai de primari, dar n-o sa aiba pirghii sa-i ajute cu ceva.

De aceea, intr-adevar este foarte controversat. Poate, intr-adevar, nu face ca astazi sa-l votam si sa mai discutam. Chiar Parlamentul sa intre in consultari cu Presedintia, cu Guvernul, sa incerce sa convinga ambele structuri ca acest minister, daca el are rostul sa existe, el are rostul sa existe numai in conditiile in care are imputerniciri foarte clare si are pirghii de a ajuta administratia publica locala.

In felul acesta, intr-adevar, este un minister care nu are nici o posibilitate sa ajute administratia locala.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc domnule Presedinte.

Grupul nostru parlamentar nu a sustinut acest proiect de lege nici in prima votare, pina la trimiterea lui Presedintelui, din simplul motiv, si asta am expus-o, ca nu au fost aduse argumentele necesare pentru necesitatea formarii unui astfel de minister.

Sigur ca, dupa cum au spus si colegii nostri, problema a fost coordonata atunci cu Guvernul si cu toate acele institutii care vor fi cooptate de catre acest nou minister si acum inca o data noi ajungem la ideea ca acesta este un minister care, initial, a fost pornit la drum pe pista gresita. Si nu inteleg, daca domnul Presedinte doreste ca departamentul lui Semenovcher sa nu fie inclus, ar fi foarte bine, cum spunea domnul Diacov, poate sa ramina acest minister si, ma rog, majoritatea parlamentara si Presedintele are toata posibilitatea sa-l faca pe domnul Semenovcher ministru si, din start sa ingroape acest minister sa arate lumii intregi ca noi avem dreptate.

De aceea, grupul nostru parlamentar va ramine pe pozitia initiala.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In primul rind, eu vreau sa spun ca iata comisia noastra, pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, practic, in sedinta sa din 24 martie, a discutat reexaminarea cum s-a mentionat in raport si numai domnul Balan a fost impotriva.

Deci este vorba despre aceea ca noi, eu vreau sa spun inca o data, noi, practic, sustinem propunerea Presedintelui tarii referitoare la Agentia de Dezvoltare Regionala. Ea este descrisa aici, in scrisoarea Presedintelui, de ce anume, pentru ca in tara la noi, intr-adevar, nu asa cum s-a spus in cuvintarea domnului Urechean ca gazificarea este rea sau slaba, sau din banii numai ai populatiei, dar este un program al tarii noastre, lucrul se duce de agentia data si in directia apeductului, in directia canalizarii si, de aceea, propunerea aceasta, ca ea sa fie aparte, in afara de minister, se sustine de catre fractiunea noastra.

Si eu propun ca sa punem la vot aceasta lege.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate coleg sau tovarase, cum vreti,

Eu consideram sa mai pricep ceva in administratia publica locala, drept ca ceea ce are loc aici e greu de priceput. Dar atunci cind se formeaza ministere, departamente pentru oameni concreti, cind noi ajungem la 17 ministere in tara, iar America, Statele Unite ale Americii avind numai 9, iar Austria numai 6, imi pun intrebarea: ce administratie centrala a statului intr-un stat atit de sarac.

Si, de aceea, propun, tot o alternativa la aceasta, sa cream inca un minister al plopilor care elimina puf, e tot asa de ris ca si ministerul Administratiei Publice Locale.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc domnule Presedinte.

Atunci cind am examinat aceasta chestiune si a fost votata de majoritatea parlamentara, mi-am expus si eu punctul de vedere, printre care am mentionat faptul ca adoptarea acestei legi si crearea acestui minister va necesita cheltuieli suplimentare.

Unul din argumentele acelor care au insistat asupra adoptarii acestei legi au spus ca nu, prin fuzionarea acestor doua agentii nu sint necesare cheltuieli suplimentare. Straniu lucru.

Deci pentru Agentia Nationala Tineret si Sport sau, pur si simplu, sport, care ar necesita finantarea a 10 sau 12 unitati, nu gasim mijloace financiare, iar pentru crearea altui minister, timp de doua saptamini, se gasesc finantele necesare.

De aceea, propun de a respinge si a pastra in varianta initiala ca, intr-adevar, atunci sint necesare cheltuieli mai putine. Sau daca nu, stimati colegi, examinam paralel aceasta chestiune de rind cu crearea unei Agentii Nationale Tineret si Sport, fiindca Republica Moldova va ramine timp de 4–5 ani maximum fara tinara generatie.

Acesta e un adevar pe care si dumneavoastra il recunoasteti deseori in discutii.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sint doua propuneri. Prima – cea evocata de catre comisie, de a adopta legea, tinind cont de obiectiile Presedintelui tarii, acceptate de comisie.

Cea de a doua propunere evocata – de a mentine votul initial asupra legii, fara a tine cont de obiectiile Presedintelui tarii.

In ordinea in care aceste propuneri au fost evocate, supun votului legea respectiva. Cine este pentru adoptarea legii, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui tarii, acceptate de comisie, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi. In asa mod, Legea este adoptata tinind cont de obiectiile Presedintelui tarii, acceptate de catre comisie.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.916 cu privire la completarea unor acte legislative (Legea cu privire la tariful vamal, Legea pentru punerea in aplicarea a titlului III din Codul fiscal).

Guvernul – domnul Mamaliga, va rog.

Domnul Vasile Mamaliga viceministru al Industriei si Infrastructurii:

Multstimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Se propune atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la completarea unor acte legislative, in scopul facilitarii fiscale a implementarii proiectului investitional, privind constructia Centralei Electrice cu o putere de
450 mW, in apropierea satului Burlaceni, raionul Cahul.

Intrucit Republica Moldova, incepind cu anul 2002, a obtinut statutul de observator la memorandumul de intelegere reciproca asupra pietei regionale de energie electrica din Europa de Sud-Est si a integrarii ei in piata de energie electrica a Uniunii Europene, asa-numitul memorandum de la Atena 2002, deci aceasta majorare este necesara. In momentul de fata sarcina primordiala este de a obtine statutul de membru cu drepturi depline la acest memorandum.

In acest scop, este necesar de a dezvolta si de a amplifica interconexiunile sistemice cu Romania si de a majora potentialul propriu de generare a energiei electrice conform cerintelor normative ale U.C.T.E. Dupa cum cunoastem, in prezent, capacitatea de generare a energiei electrice constituie circa 28 la suta din necesarul pe tara. O data cu intrarea in exploatare a acestei statii, capacitatea de generare va constitui circa 65 la suta si majorarea capacitatii de generare va asigura intr-o masura mai mare securitatea energetica a tarii, totodata, fiind si o cerinta a U.C.T.E.

Marimea investitiilor preconizate conform studiului de fezabilitate constituie circa 280 milioane de dolari. Durata constructiei conform aceluiasi studiu – circa 40 de luni. Deci, dupa primul an de dare in exploatare, tariful la energia electrica produsa la aceasta statie va fi mai ieftin, iar dupa achitarea creditelor, acest tarif va fi si mai mic.

Conform celor relatate, rugam sustinerea acestui proiect de lege.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Observ in informatia prezentata la acest proiect de lege o denumire de intreprindere “Mold itera energy” - S.R.L. Vreau sa stiu despre ce companie este totusi vorba, cine sint fondatorii, proprietarii acesteia. Si daca exista vreo legatura intre “ Mold itera energy” - S.R.L. si Compania “Itera”, care a participat din plin la procesul de privatizare ilicita pe teritoriul Republicii Moldova din stinga Nistrului, in special la Combinatul Metalurgic de la Ribnita.

Va multumesc.

Domnul Vasile Mamaliga:

Deci, “ Mold itera energy” - S.R.L. este o firma fondata special pentru a realiza acest proiect investitional. Sint fondatorii, dupa cite cunosc eu, din intreprinderea-fiica “Itera”, pe care o cunoastem cu totii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule ministru,

Spuneti, va rog care este capitalul statutar al intreprinderii “ Mold itera energy” - S.R.L. – aceasta e prima intrebare.

A doua intrebare. Nu ati raspuns complet domnului Cubreacov: cine sint fondatorii?

Si a treia intrebare. Cum se ridica mina guvernarii actuale de a jacmani bugetul national de sute de milioane de lei in situatia aceasta de criza in Republica Moldova, cind este stopat exportul de vinuri si bauturi alcoolice, in general, si bugetul va avea pierderi de vreo 580 de milioane de lei s.a.m.d. Si care este suma de care vor fi scutiti acesti…

Domnul Vasile Mamaliga:

Da, eu va multumesc pentru intrebare.

Dar vreau sa mentionez ca aceste surse despre care noi vorbim, ca va suferi bugetul, ele n-au fost prevazute si nu sint prevazute in buget. Ori noi construim statia, ori nu construim statia, bugetul nu are nimic de la aceasta situatie. Dar in conditiile in care noi avem circa 608 mW, deficit de energie electrica, deci, in opinia Guvernului si a mea proprie, eu cred ca constructia unei astfel de statii va asigura aceasta securitate energetica a statului, a Republicii Moldova.

Domnul Serafim Urechean:

Nu, la celelalte intrebari.

Domnul Vasile Mamaliga:

Care celelalte?

Domnul Serafim Urechean:

Cine sint fondatorii, care este capitalul statutar?

Domnul Vasile Mamaliga:

Eu nu va pot spune cine sint fondatorii, nu vreau sa va induc in eroare, nu stiu care este fondul statutar.

Domnul Serafim Urechean:

5200 de lei, da.

Domnul Vasile Mamaliga:

Stiu numai una. Dumnealor isi asuma responsabilitatea de a construi aceasta statie, necerind alte facilitati din partea Guvernului, in afara de acele mentionate in proiectul de lege nominalizat.

Domnul Serafim Urechean:

Cred ca particip la discutia propunerilor referitoare la cea de a 15-a statie electrica, dar asemenea jacmaneala poate sa-si permita numai un grup care vrea sa faca infractiune in acest stat. Raspundeti, va rog, si la celelalte intrebari.

Domnul Marian Lupu:

Deci, raportorul a spus ca nu dispune de informatie.

Domnul Serafim Urechean:

Eu nu va intreb pe dumneavoastra. Si daca ati obosit, plecati acasa, tot nu faceti nimic.

Domnul Vasile Mamaliga:

Deci inca odata repet. Eu va mai repet inca odata ca nu cunosc Cine sint actionarii si care este fondul statutar al acestei institutii, al acestei structuri. Cunosc faptul ca dumnealor isi asuma responsabilitatea, necerind alte facilitati, in afara de cele mentionate.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Rog corectitudine.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Astazi noi avem in tara cadrul legislativ, care permite eliberarea de taxa pe valoare adaugata a utilajului, importat in tara, pentru orice investitie si introdusa in capitalul statutar. Care este sensul de a stipula expres legea data la proiectul concret acum, pe care dumneavoastra il prezentati aici in Parlament?

 

Domnul Vasile Mamaliga:

Da, eu sint de acord ca este legislatie, dupa cum ati mentionat si dumneavoastra, care prevede astfel de lucruri, dar cum ati mentionat dumneavoastra corect, dupa ce este introdus capitalul statutar la etapa de constructie a acestei statii, deci aceste mijloace nu pot fi introduse in capitalul statutar, dar aceasta se face cu scopul de a minimiza cheltuielile si de a realiza aceasta constructie cit mai repede.

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, nu este inteles, noi pe de o parte, a ceilalti investitori care vorbim despre necesitatea de a atrage investitii in tara si pe toti ii punem in egalitate, dar aici facem niste abateri de la legislatia in vigoare. In primul rind, bine, daca-i fondata astazi intreprinderea concret, pentru proiectul acesta, indiferent care este valoarea capitalul statutar. Se aduce utilajul, nu importa, si nu costa atit de mult introducerea in capitalul statutar. Care-i problema totusi aici?

Domnul Vasile Mamaliga:

Problema consta, domnule deputat, in cele 280 de milioane de dolari, va dati seama ca aceasta nu este o suma atit de mica.

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai e si normal 280 milioane de dolari. O intreprindere cu capitalul statutar de 280 milioane de dolari este o valoare serioasa, este un proiect investitutional serios. Totusi care este argumentul, dumneavoastra nu ati lamurit. Eu nu am auzit de la dumneavoastra un raspuns concret. De ce stipulam expres in lege concret numai pentru proiectul dat? Ori atunci noi egalam toti investitorii si eliberam toti investitorii care importa utilajul in tara si in proiect concret, in mod obligatoriu, ori atunci nu facem fel de fel de proiecte, care sint lobare astazi in Parlament, pentru cineva concret.

Domnul Vasile Mamaliga:

Deci, daca imi permiteti, daca am inteles concret, o sa incerc sa va raspund dumneavoastra. Eu cred ca constructia unei statii electrice de acest tip si cum a fost mentionat aici de catre colegii dumneavoastra, deja 15 asemenea proiecte au fost, dar inca nici unul nu si-a inceput activitatea, cu atit mai mult finalizat. Daca sa vorbim despre aceasta situatie, deci noi punem, in primul rind, asigurarea securitatii energetice a statului. Si noi credem ca, o data cu acceptarea acestui proiect de lege, noi putem sa ne atingem acel scop de care vorbim nu de un an si nu de doi. Dar ceea ce mentionam, ca taxa pe valoare adaugata, deci 20 la suta din aceste 280 de milioane este o suma destul de impunatoare.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Noi nu numai odata am discutat in Parlament aceasta problema, anume ceea ce se refera la importul utilajului si necesitatea de a sustine investitiile. In cazul de fata este o incercare foarte dura de a promova un proiect concret, un proiect de lobby. Compania care este expusa aici, in proiect, este compania-fiica a proprietarului de la Combinatul Metalurgic din Ribnita si in cazul de fata este evident ca se promoveaza un proiect concret, un lobbism, concret.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Semion Dragan:

Я только с одной репликой. Господин Олейник предлагает, чтобы мы создали равные условия. В то же время в его законодательных инициативах о производстве электроэнергии из нетрадиционных источников предполагается освободить от всего. Так где же вы тогда правы, господин Олейник?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc domnule Presedinte.

Doua intrebari catre domnul viceministru.

Dumneavoastra ati zis ca compania respectiva isi asuma obligatiunea sa realizeze proiectul respectiv. Noi am auzit deja si am avut ocazia sa auzim despre foarte multe proiecte cu garantii din partea companiilor, am votat legi, hotariri de Guvern. Este suficient sa ne aducem aminte de investitul proiect “Prospera habeta”, daca imi aduc aminte, un miliard de dolari, la televizor, in fiecare seara, se arata frumos cum o sa arate oraselul. Eu as vrea, conceptual, sa vorbim in momentul in care ajungem in parlament la nivel de lege sa operam modificari noi trebuie sa avem si anumite garantii ca proiectul respectiv, intr-adevar, o sa aiba o finalitate. Si in aceeasi ordine de idei, noi, in Parlament, in sesiunea precedenta, am votat doua proiecte, daca imi aduc bine aminte: intr-un proiect era vorba de Burlaceni, iar in al doilea proiect – despre Balti. In argumentarea precedenta, dumneavoastra ati folosit sau raportorul, la timpul respectiv, ati argumentat ca companiile garanteaza, ca proiectele o sa se finalizeze s.a.m.d. Ce s-a intimplat cu primul proiect? Problema in companie e ca nu mai garanteaza schimbare in atitudine, strategia republicii s.a.m.d.

Domnul Vasile Mamaliga:

Nu cred ca nu sint modificari in strategii, ca strategia este expusa, strategia in domeniul energeticii si conceptul de amplasare a statiilor electrice au fost acceptate, deci este vorba ca in primul proiect, dupa cit cunosc eu, au fost doua statii si a fost necesitatea de a deviza aceste doua proiecte, doua statii in proiecte aparte. Proiectul “Burlaceni”, deoarece au efectuat si studiu de fezabilitate si investitorii vor garantie din partea noastra, cind noi vom accepta aceasta lege ca ei sa inceapa proiectarea acestei statii.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc domnule viceministru,

In continuare as vrea sa stiu daca noi avem, daca Guvernul Republicii Moldova are careva garantii ca compania, in urma scutirilor, va duce la un bun sfirsit acest proiect.

Domnul Vasile Mamaliga:

Scutirile vor fi numai atunci, cind va fi acceptata de catre Guvern acea lista de utilaj, care va fi adusa si instalata aici, in Republica Moldova.

Domnul Vladimir Filat:

Bine, si vizavi de proiectul de la Balti nu mi-ati raspuns, el e in cale, e in discutie.

Domnul Vasile Mamaliga:

Nu vreau sa va induc in eroare, dar nu cunosc situatia cu Baltul.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Replica.

Microfonul nr.5.

Maximum 3 minute.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu vreu sa-i spun domnului Dragan ca lui mai bine ii reuseste de pe loc, decit de la microfon, dar in cazul de fata... noi promovam legi unice si egale pentru toti si formam cadrul legislativ in tara. Dar asemenea legi ca Burlaceni, ca terminalul Giurgiulesti, pentru care sint acordate facilitati concrete numai pentru un cerc foarte mic de investitori, acestea nu sint legi care stipuleaza investitiile straine in tara, investitiile in genere.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

Уважаемые коллеги, мы ждали этих вопросов, этой критики. Вы понимаете есть политика Правительства, которую мы поддержали. Политика касается нашей энергетической безопасности.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eremciuc,

Doar o clipa, nu va suparati. Daca sint inca intrebari pentru raportor, daca nu sint, trecem la luari de cuvint putin mai tirziu. Intrebari sint? Deci nu va suparati, domnule Eremciuc, eu o sa va inscriu pe lista la luari de cuvint inainte de lectura intii.

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc domnule presedinte.

Dumneavoastra, ca autor, probabil, ati vazut avizele referitoare la acest proiect de lege. Exista un proiect le lege al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului foarte competent, care se prevaleaza de experienta esuata de a adopta un proiect in legatura cu aceeasi statie inca anul trecut in luna aprilie. Cunoasteti ca proiectul a fost votat de Parlament, remis de Presedinte si s-au invocat atunci citeva argumente solide de catre seful statului, ceea ce a si determinat, in definitiv, anularea votului initial, legea a fost considerata inoportuna. Deci, conform legislatiei presedintele, care trebuia sa promulge aceasta lege insista asupra faptului cum este normal, ca in acest proiect de lege sa fie cuprinsa o lista concreta, in care sa fie indicata cantitatea de materiale, numarul de unitati, de utilaj, de echipament, de tehnica si agregare complementare, care urmeaza sa fie importate, cu aplicarea scutirilor pe care Guvernul dumneavoastra le propune.

Observ ca Guvernul nu a luat act de argumentatia prezentata atunci de Presedintie si invocata de deputati si ne prezinta un proiect foarte micut, de fapt acelasi proiect. Vreau sa va intreb, de ce nu vine Guvernul cu o lista concreta, asa cum ne obliga legea, in care sa se arate tipul de echipament conform nomenclatoarelor in vigoare, cu indicarea cantitatii si a numarului de unitati, pentru ca admiterea acestui proiect este, intr-adevar, susceptibila de incercarea de a introduce in tara fraudulos si cu scutire a altor tipuri de marfuri.

Aprobarile nu se dau la modul general, aprobarile se dau pentru tehnica, utilaj concret. Si legea obliga orice deputat sau seful statului, sau Guvernul, cind vine cu asemenea initiativa, sa dea concretete proiectului. Dumneavoastra aveti un proiect foarte general, de ce ati neglijat argumentatia Presedintiei de anul trecut?

Domnul Vasile Mamaliga:

Imi permiteti sa explic.

Domnul Vlad Cubreacov

Da, va rog.

Domnul Vasile Mamaliga:

Da, intr-adevar, data trecuta a fost aceasta obiectie in adresa acestui proiect, dar s-a purces pe calea care... s-a purces astazi din cauza ca valoarea unui proiect... daca valoarea totala este de 280 a statiei, va dati seama ca aceasta este o suma iarasi destul de impunatoare. Si investitorul solicita, totusi, dumnealor doresc sa aiba garantii. Aceste garantii le vede in adoptarea acestei legi. Daca aceasta lege va fi adoptata, dumnealui va purcede in continuare la elaborarea proiectului si in cadrul acestui proiect vor fi stipulate si cantitatea, si denumirea utilajului, si tot ce este, si sumele respective. Pina atunci dumnealor nu doresc sa purceada la elaborarea proiectului. Este prevazut ca nomenclatorul, utilajul vor fi confirmate de catre Guvern si nu ceea ce va dori investitorul sa aduca, dar conform proiectului, care, cred eu, in continuare va trece si expertizele respective.

Domnul Vlad Cubreacov:

O intrebare subiacenta de precizare.

Domnule raportor,

In momentul in care Parlamentul acorda o scutire prin lege, aceasta scutire este cuantificabila financiar, trebuie sa stim de ce suma este vorba. Pentru aceasta, trebuie sa stim care este valoarea acestor echipamente si, in consecinta, trebuie sa stim de ce echipamente este vorba. Este logic si asa ne obliga legea. Avem un nomenclator al marfurilor din Republica Moldova, toate sint clasificate, poate ca este prematur. Noi nu sintem garantii oricarui S.R.L., care participa la privatizari in Transnistria ilicit impotriva interesului economic al Republicii Moldova, insa dam garantii, sa le dea Guvernul, daca are de gind sa dezvolte asemenea proiecte. Dar in cazul in care, totusi, ati venit cu asemenea initiativa, trebuia sa aveti o lista, si cind veti avea lista, veniti atunci in Parlament sa cereti scutirea.

Domnul Marian Lupu:

Bine. E clar.

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Orice proiect de lege care vine cu ideea de protectie a securitatii in diferite domenii, cum ar fi energetica, alimentarea etc., noi consideram ca este binevenit. Dar pentru a evita diferite intrebari, suspiciuni, dupa parerea noastra, este si o intrebare, si o recomandare, totodata, ar fi binevenit sa fie avizul Agentiei pentru Protectia Concurentei, cum, in detrimentul acesta, putem sa calificam asemenea ajutoare de stat?

Domnul Marian Lupu:

Bine.

La momentul cind va fi creata agentia, atunci vom solicita si avizul.

Domnul Valeriu Guma:

Cind?

Domnul Marian Lupu:

Buna intrebare, o lasam pentru alta discutie.

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule viceministru,

In urma unelor calcule, aceste scutiri ar putea sa cifreze undeva la vreo
30–40 de milioane de dolari, e o suma considerabila.

Domnule viceministru,

Dar de ce nu anuntati un concurs, un tender? Noi avem nevoie indiscutabil de capacitati de generare a curentului electric s.a.m.d., a energiei electrice.

Normal ar fi ca Guvernul sa spuna ca, iata, noi avem nevoie de o asemenea statie, iata scutirile se cifreaza la aceasta suma, veniti: Italia, S.U.A., Germania, Rusia, nici o problema. Altminteri, domnule viceministru, noi banuim ca cineva sta in spatele acestei afaceri si cineva se va capatui, ca rezultat al acelui lobby care se face aici, in Parlament, in favoarea unui proiect economic. Aceasta este problema.

Noi sintem deputati, noi putem sa banuim aceste lucruri, nimeni nu poate sa ne lipseasca pe noi de aceasta capacitate. Si atunci vreau sa va intreb, domnule viceministru, de ce nu faceti un tender?

Domnul Vasile Mamaliga:

De ce nu facem tender? Eu vreau sa incep explicatia mea in felul urmator. Astazi noi nu avem nimic, nu acceptam nici acest proiect de lege, nimeni nu vine, si atunci despre care tender este vorba? Proiectele investitionale au valoarea lor care depinde de capacitatile si posibilitatile oricarui investor. Si el poate sa spuna: eu vin sa fac de 450 statia, eu vreau sa fac statia de 250, de 300 sau de 1000.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Eu v-as sfatui, totusi, sa faceti tender, caci procurorul este aici si la indicatiile lui Voronin o sa ai dosar penal pe urma.

Acum vreau sa va spun ca aceasta lege... la 28 aprilie 2005 Parlamentul Republicii a examinat aceasta problema. Legea a fost remisa Parlamentului pentru examinare de catre Presedintele Republicii Moldova. In urma reexaminarii legii mentionate de catre Parlament, ea a fost considerata oportuna. Eu cred ca dumneavoastra ati citit nota informativa a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Una din obiectiile principale a fost ca in lege, nu este indicata cantitatea de materiale si numarul de unitati de utilaje, echipament, tehnica si agregate complementare, ce urmau sa fie importate cu aplicarea scutirilor corespunzatoare. Uitati-va ce scrie Directia juridica: “Proiectul de lege recent prezentat spre avizare este, la fel, lipsit de date referitor la pozitiile tarifare respective si cantitatile de utilaj s.a.m.d.” Nu s-a schimbat nimic. Ce, nu s-au inteles structurile cu potentialul investitor la inceput si acum s-au inteles, sau cum?

Domnul Vasile Mamaliga:

Domnule deputat,

Deci eu repet inca o data, ca lista utilajului pe pozitiile tarifare, la care dumneavoastra va referiti, vor fi numai atunci cind va fi elaborat proiectul acestei statii si venim atunci...

Stimati colegi,

Imi permiteti, eu iarasi repet aceeasi situatie, noi astazi nu avem capacitatile necesare, sintem numai la 28 la suta. Cu aceasta statie noi ridicam la 65 la suta capacitatea de generare. Noi tindem spre Europa, noi vrem sa fim membri ai U.C.T.E., noi vrem sa asiguram tranzitarea energiei electrice din Ucraina prin Moldova si prin Romania mai departe in Europa de Est. Atunci, daca noi nu purcedem la aceasta cale, vom fi inconjurati, teritoriul nostru nu-i atit de mare. Si atunci ce cistiga in rezultat Republica Moldova? Daca nu face investitorul investitiile respective, daca nu-si onoreaza obligatiunile, nu va fi scutit.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule viceministru,

La volanta, la dumneavoastra la minister, puteti cam cu aceasta voce sa vorbiti, dar aici trebuie mai calm. Fiindca sint necesare argumente, dar nu voce tare, intelegeti.

In principiu, este o problema fundamentala a Republicii Moldova. Noi vorbim cu dumneavoastra ca tara trebuie sa asigure securitatea energetica. Noi intelegem ca nimeni n-o sa vina in Moldova, fiindca Moldova nu-i tara ceea atractiva in care sa vina sa investeasca fara orice conditie. Si intelegem ca unii investitori cer aceste scutiri. Si noi data trecuta am votat, dar s-a intimplat ca legea s-a intors inapoi in Parlament si atunci noi ne-am pomenit intr-o situatie nu prea placuta. Acum se revine la aceasta problema.

Va spunem ca noi o sa votam, dar avem o singura rugaminte, ca la articolul 2 alineatul (18), la marfurile si serviciile importate. Lista acestor marfuri si a acestor servicii sa fie aprobate de Guvern si prezentate comisiei specializate a Parlamentului. Macar atit, faceti lucrul acesta. Si lucrul acesta trebuie sa-l stipulam in hotarirea Parlamentului, ca Guvernul timp de 2 luni de zile sau timp de nu stiu cit acolo va aproba nomenclatorul.

Fiindca ce se intimpla? Noi am avut cazuri de acestea cind scutim si, pe linga motoare, pe linga fel de fel de utilaj, mai vine si un “Mercedes”, mai vine si mobila, mai vin si alte lucruri care nu trebuie sa fie scutite. Si noi stim traditiile moldovenesti. De aceea, ca sa nu apara suspiciunile acestea... Si daca acceptati, atunci, desigur, Fractiunea Partidului Democrat va vota.

Domnul Marian Lupu:

Acceptati, domnule viceministru.          

Domnul Vasile Mamaliga:

Deci, eu am vrut inca o data sa amintesc ca aceasta lista va fi acceptata de catre Guvern si, daca este necesar, va fi prezentata comisiei respective. Da, sintem de acord.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Nicolai Deatovschi:

Спасибо, господин Председатель.

Мы эту тему обсуждали год назад. Тем, кому это было интересно, могу сообщить, что некоторые вещи узнал. Убрав политическую составляющую с этого всего, я поинтересовался, что за станции строила ИТЕРА, какого типа.

Domnul Marian Lupu:

Только одну секундочку. Речь идёт всё-таки о вопросе или о выступлении, позиции?

Domnul Nicolai Deatovschi:

Я имею право предложить или его голосовать, или….

Domnul Marian Lupu:

Я в любом случае дам вам слово, проблема не в этом.

Domnul Nicolai Deatovschi:

Я просто хочу аргументировать своё предложение.

Domnul Marian Lupu:

Daca nu sint intrebari, domnule viceministru, rog sa luati loc. O clipa. Rog sa luati loc.

Va rog, microfonul 4.

Domnul Nicolai Deatovschi:

Есть статистика, какие станции строила ИТЕРА. Они строили в России и в Македонии, в Греции, на Кипре, и есть еще проекты этих станций. Те, кому это было интересно, думаю, что узнали.

Что касается наших станций, которые они предложили, по моим данным, строительство этой станции рассчитано на два с половиной года. Мы уже потеряли полтора года – постановление Правительства о строительстве этой станции было, по-моему, еще в 2004 году. Станция предполагает около тысячи рабочих мест на три года. На ее обслуживании будет постоянно занято около трехсот человек. Это, так сказать, из тех технических параметров, которые кажутся не очень интересными, но они существенны.

И, конечно, гарантии. Каждая станция, которая строилась, и каждая фирма, которая строит, включая иностранные фирмы – немецкие и французские, они всё время берут гарантии у государств или в виде освобождения от налогов или в виде государственной гарантии. В данном случае ИТЕРА попросила освободить ее.

Я считаю, чтобы не говорить много на эту тему, что это всё надо суммировать и с учетом нашей энергетической безопасности эту станцию надо строить. Мы уже потеряли полтора года на этих разговорах.

Поэтому я предлагаю проголосовать, а дальше, как правильно говорилось, представить список оборудования. Хотя список оборудования есть. Есть еще и спецработы, которые могут выполнить только специалисты. Допустим, будут поставлены турбины «Сименса», будут работать только специалисты из Германии.

Эти работы тоже можно было бы освободить, потому что они довольно квалифицированные, очень серьезные. Есть, да? Я, просто не посмотрел. Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Я хочу поблагодарить коллегу господина Дятовского, потому что часть моего предложения он уже озвучил. Вторая часть. Я начал с того, что политика государства – обеспечение энергетической безопасности, и то, что Правительство предлагает, сегодня требует поддержки в Парламенте. Мы понимаем нашу оппозицию, которая сильно переживает, чтобы что-то не ушло, будем говорить, в тень или чтобы кто-то не прикарманил, – у них есть большой опыт. Мы это знаем по тем кредитам, которые брались. Я не имею в виду всех. Да, да. Не надо прыгать.

Поэтому я считаю, что этот законопроект надо проголосовать и надо, действительно, выполнить те требования, которые ставят инвесторы. Иначе мы и дальше будем продолжать критиковать партию власти за то, что кредиты не идут, с международными валютными организациями не работаем, а вот эти инвестиции не идут. Это разве не работа, чтобы привлечь инвестиции? Я предлагаю проголосовать этот проект.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Conform Regulamentului, vreau sa introduc o propunere de procedura. Constatam in consens cu Directia juridica ca acest proiect de lege, prezentat de Guvern, nu intruneste prevederile articolului 34 alineatul (4) din Legea privind actele legislative, lege in vigoare, pe care nimeni nu a abrogat-o.

De asemenea, constatam ca acest proiect nu prezinta valoarea scutirilor si nici limita lor. Este o scutire de principiu, este un fel de “mita in sac”, acoperita cu intentii nobile. Noi impartasim aceste intentii nobile, dar sa nu speculam subiectul. Este unul de mare importanta. O decizie de acest fel trebuie adoptata corect, cu respectarea legislatiei.

De aceea, propunerea mea este: pentru ca proiectul, intr-adevar, nu corespunde articolului 34 alineatul (4) din Legea privind actele legislative, sa-l remitem, asa cum spune Regulamentul, Guvernului pentru a-l pregati, pentru a-l prezenta, pentru a veni cu cifre concrete. Si atunci cind va fi cazul, vom vota. Nu intelege, de ce atita graba?

Este normal sa tragem concluzia ca in spatele acestui proiect stau interese oculte, dincolo de lege. Daca aceste interese sint legale si nobile, sa respectam legea, dragii nostri.

Domnul Marian Lupu:

Da, notat.

Stimati colegi,

Stati putin pina la vot, nici comisia nu a prezentat raportul.

Rog comisia.

Intre timp, microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu as vrea sa introduc o mica precizare. Regulamentul nu prevede remiterea proiectului autorului pentru verificare. Este problema respingerii sau nu. Dar toate obiectiile care au fost difuzate odinioara, am expus si noi in avizul comisiei, si dupa cum sint informat, raportul care va fi prezentat acum va da raspuns si la aceste obiectii.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si constata urmatoarele.

Prin prezentul proiect de lege se propune scutirea de taxa pe valoarea adaugata si de taxa vamala marfurile si serviciule importate, cu scopul efectuarii investitiilor capitale in cadrul constructiei centrale electrice cu puterea de 450 megawati in apropierea satului Burlaceni, raionul Cahul si corespunde Conceptiei de dezvoltare si schemei de amplasare a centralelor electrice in Republica Moldova pina in anul 2010.

In acest context, acordarea facilitatilor fiscale ar permite urgentarea derularii si reducerea termenului de constructie, a pretului de cost si, in rezultat, micsorarea tarifului la energia electrica livrata.

Realizarea proiectelor investitionale respective va contribui la compensarea deficitului de putere generatoare in nodurile energetice de sud si nord, precum si va duce la majorarea capacitatilor proprii de generare a energiei electrice, consolidind astfel securitatea energetica a tarii.

Avind in vedere ca elaborarea proiectului investitional necesita nu putine surse financiare, s-a decis ca marfurile si serviciile importate sa fie scutite de T.V.A. conform nomenclatorului aprobat de Guvern. In acest sens, nomenclatorul respectiv va fi aprobat de Guvern in urma elaborarii proiectului investitional si va include numai marfurile si serviciile ce tin de investitiile capitale corespunzatoare.

Tinind cont de cele mentionate, comisia a sustinut proiectul si, in contextul avizelor primite pe marginea proiectului prezentat, comunica urmatoarele.

In opinia Directiei juridice a Aparatului Parlamentului proiectul prezentat, si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati tot a prezentat avizul la fel, nu intruneste prevederile articolului 34 alineatul (4) din Legea privind actele legislative, care stipuleaza ca actul legislativ cu aplicabilitatea nedifinita in timp nu poate fi completat cu reglementari temporare si invers: actul legislativ temporar nu poate fi completat cu reglementari ce au aplicabilitate nedifinita in timp. Tinind cont de aceasta, se propune ca continutul normelor prevazute in proiect sa fie expuse prin derogare de la legile respective, cu expunerea in redactia noua a titlului proiectului de lege.

Stimati colegi,

Proiectul este anexat la raport.

Si inca vreo citeva cuvinte vreau sa va spun. Aici s-a vorbit mult ca n-a fost promulgat si Guvernul n-a indeplinit conditiile care au fost incluse in scrisoarea de insotire. Vreau sa va atrag atentia asupra a trei momente. Primul moment. In scrisoarea de insotire a fost subliniat ca propunerile cu inlesnirile fiscale si vamale sa fie acordate ambelor intreprinderi nominalizate. Dar este absolut evident ca perioadele de constructie a centralelor electrice de catre campanii nu pot fi identice. Acesta este un moment.

In continuare. Listele si necesarul de echipament vor fi diferite pentru companiile care vor construi centralele electrice in apropierea satului Burlaceni si in apropierea municipiului Balti. Al doilea moment.

Si al treilea. Prin urmare, consider ca reglementarea juridica a operatiunilor de importa a utilajului, echipamentului, tehnicii, materialelor si agregatelor, aduse in tara fara aplicarea T.V.A. si a taxelor vamale, trebuie sa se faca prin adoptarea unor legi diferite, ceea ce va permite, evidenta eficace a acestor operatiuni, precum si va asigura cadrul juridic necesar pentru ambele campanii. Adica, toate aceste conditii au fost respectate in legea prezentata. Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in prima si a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Desi nu sintem in lectura a doua. Pentru lectura a doua. Daca se accepta ca acest alineat (18), daca il vedeti, domnule presedinte: sint scutite de T.V.A. Sa punem punct. Si in continuare: “Nomenclatorul marfurilor sau al utilajului si serviciilor va fi aprobat de Guvern si prezentat Parlamentului spre confirmare.” Si gata. Atunci dispar orice dubii ca se va face la spate ceva. Guvernul aproba, Parlamentul a doua zi, in cinci minute, ii prezinta hotarirea data. Nu, poftim, cum? Dar Parlamentul trebuie sa fie informat conform Regulamentului, Nomenclatorului marfurilor.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg,

Vreau inca o data sa mentionez ca noi am propus, este anexat la raport proiectul cu privire la importul marfurilor si serviciilor pentru constructia centralei electrice in apropierea satului Burlaceni, raionul Cahul.

Articolul unic. Prin derogare de la prevederile Codului fiscal numarul cutare, cutare si ale Legii nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal nu se aplica taxa vamala si T.V.A. la marfurile si serviciile importate de catre campania respectiva conform Nomenclatorului aprobat de Guvern, cu scopul efectuarii investitiilor capitale in cadrul centralei electrice in apropierea satului Burlaceni, raionul Cahul.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

De fapt, se incadreaza propunerea care a fost evocata, ca apare inca o idee nu prea diferita. Dupa aprobarea la Guvern, Parlamentul, persoana comisiei sa fie informata, sa fie pusa la curent.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si prezentata comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Da, corect. Deci, acceptati asa propunere?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu accept.

Domnul Marian Lupu:

Comisia a acceptat.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Care o sa fie rolul comisiei in cazul de fata? Ar fi bine, inainte de adoptare de catre Guvern a acestei hotariri, sa fie avizul comisiei parlamentare. Atunci i se pierde rostul.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu consider ca variantele respective ca intr-o lege sa scriem ca sa fie informata comisia, este absurd. Comisia are dreptul si posibilitatea sa autosesizeze, sa afle informatia s.a.m.d. Propunerea noastra ar fi. Bine, propunerea vine din cauza ca sint anumite temeri. Parerea noastra este, pina la urma, ca, daca incercam sa adoptam o lege si prin aceeasi lege aratam investitorului ca, ulterior, o sa fie necesar de adoptat inca o lege, pentru ca sa se realizeze proiectul, atunci noi nu facem nimic. Si, pina la urma, situatia este foarte simpla. Ori votam, ori nu votam.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine, totusi, eu as... A fost evocata o propunere. Propunerea ramine valabila, domnule Diacov?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu inteleg, in mare masura, care este problema. Daca nomenclatorul respectiv este aprobat de Guvern si este totul in regula, pentru Parlament este o chestiune tehnica ca sa reconfirme aceasta lista.

Domnul Marian Lupu:

Corect. Si comisia a acceptat aceasta propunere.

Domnul Dumitru Diacov:

Daca a acceptat, nu sint probleme.

Domnul Marian Lupu:

E bine.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Eu nu am primit un raspuns clar de la domnul ministru, care, am inteles, nu cunoaste care este valoarea acestui proiect si care este valoarea exacta pina la ultimul leu si pina la ultimul banut a scutirii pe care Parlamentul o opereaza. Si nu avea acest raspuns, pentru ca nu stie care va fi lista marfurilor si serviciilor importate. Dumneavoastra in comisie aveti asemenea materiale? Nu credeti ca este bine sa indicam, cel putin, limita acestor scutiri, valoarea lor exacta pentru ca...

Sa va dau un exemplu. Se aduce o turbina. Se importa fara nici un fel de taxe, se constata ca e rebut sau a ars. Se mai aduce una, se aduc doua, trei, care sint reparate si revindute dupa aceea. Este o simpla posibilitate de a ocoli legea si de a profita in sensul urit al cuvintului. De aceea, aceasta lista inteleg ca nu este secreta. Ori se stie care este strictul necesar pentru asemenea centrala. In cit timp poate fi intocmita o asemenea lista? Intr-o zi, in doua sau compania “ITERA” doreste doar, in principiu, sa faca acest import? Si nu are idee despre ce urmeaza sa importe.

Daca aceasta lista poate fi intocmita intr-un timp relativ scurt, foarte bine, sa oferim timpul necesar, sa suspendam dezbaterile aici si sa venim cu o lista concreta, pe care sa o voteze Parlamentul, cum spune legea. Ce parere aveti dumneavoastra si care este valoarea acestui proiect de lege?

Domnul Marian Lupu:

Domnul Bondarciuc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, o sa va raspund. Proiectul de lege si aceasta lege este ca o conditie pentru investitor, aceasta e una la miina. A doua, astazi inca nu s-a definitivat proiectul. Si, bineinteles, nu este lista si nu este costul total, aceasta este clar. Iata de ce Guvernul n-a putut sa prezinte aceste materiale.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Vedeti ca aici este buba, pentru ca, pe de o parte, avem lipsa de transparenta. Nici Guvernul nu stie care vor fi aceste scutiri, dar face demersuri de scutire in Parlament. Dar, probabil, ca, da, intelegerile s-au facut demult, tocmelile s-au facut. Pentru ca altminteri era totul transparent de la inceput. Am fi avut un concurs, ar fi participat mai multi concurenti. Am fi ales proiectul cel mai bun, am fi completat si bugetul, am fi rezolvat si problema pe care o avem de solutionat. Nu inteleg de ce nu s-a mers pe aceasta cale.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Notat.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Trebuie sa intelegeti un lucru, bugetul nu pierde nimic. Republica cistiga: locuri de munca, mai departe capacitatea, producerea.

Domnul Vlad Cubreacov:

Guvernul pierde… prin ratare, aceasta se cheama... intr-adevar, nu este venit, este ratare a veniturilor la buget, care tot pierdere este in definitiv.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu sint pierderi.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Iosif Chetraru:

Ca sa scoatem toate suspiciunile, dupa parerea mea desigur, fiindca cineva spunea ca o sa fie importate, “mercedes”- uri, nu stiu ce. Eu as propune asa o varianta: “Nu se aplica taxa vamala si taxa pe valoarea adaugata la echipament, utilaj tehnologic si la serviciile importate de “Mold itera energy” ” si in continuare conform textului. In cazul acesta, dispar orice suspiciuni ca o sa aduca, eu stiu, mese, scaune, masini de lux s.a.m.d. Utilajul strict tehnologic pentru statia electrica.

Domnul Marian Lupu:

Pozitia comisiei?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am propus proiectul care a fost votat la comisie si rugam sa sustineti formula aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu as vrea totusi sa aducem discutia in cadrul constitutional. La articolul 130 alineatul (1) din Constitutie se spune ca formarea, administrarea, utilizarea si controlul resurselor financiare ale statului s.a.m.d. conform textului, sint reglementate prin lege. Si la articolul 132 alineatul (1) - impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor asigurarilor sociale s.a.m.d. potrivit textului, se stabilesc conform legii.

Noi acum dam investitorului un avans ca noi am hotarit ca il vom scuti de taxe, dar, conform Constitutiei, noi trebuie sa spunem care este costul. Si, printr-o lege, noi trebuie sa adoptam acest nomenclator. Astfel, delegind aceste imputerniciri Guvernului, noi vom incalca prevederile Constitutiei. Aceasta este opinia mea absoluta.

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am discutat si problema aceasta in cadrul sedintei comisiei si consideram ca aici nu putem sa ne referim la aceste prevederi pe care le-ati mentionat.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Rog sa luati loc, domnule Bondarciuc.

Deci, lectura intii.

Stimati colegi,

In aceste conditii spun votului aprobarea proiectului de Lege nr.916 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.916 este aprobat in prima lectura.

Comisia ne-a propus lectura a doua.

Microfonul nr. 3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In varianta propusa de comisie.

Domnul Marian Lupu:

In varianta propusa de comisie. Dar ati acceptat o propunere de la microfonul nr.4, daca nu ma insel, da? Si propunerea a fost acceptata de comisie? Dumneavoastra ati spus ca ati acceptat-o. Clarificati situatia.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu personal am acceptat ce a spus domnul Diacov. Dar a iesit domnul Filat si a spus ca nu are nici un sens sa includem aceasta fraza.

Domnul Marian Lupu:

Nu, stati putin. Ceea ce a spus domnul Filat nu neglijeaza ceea ce a spus domnul Diacov si nu substituie.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Trebuie sa le punem la vot.

Domnul Marian Lupu:

Comisia a acceptat acest lucru, deci il consider in pachet. Alte propuneri?

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa ma adresez domnului Diacov ca aceasta propunere sa fie exclusa, din cauza ca, intr-adevar, in realitate, prezentarea acestei carute de hirtie in comisie in lista acestui nomenclator nu o sa dea nimic. Dar principalul ca aceasta... Ceea ce o sa fie scutit o sa fie scutit conform nomenclatorului care o sa fie examinat si aprobat in Guvern. Ce noi nu avem asa incredere la Guvern privind asemenea actiuni? Eu va rog sa scoatem problema aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

O varianta de compromis ca sa ne satisfacem macar partial orgoliile noastre. Eu as propune ca ultima propozitie din articolul acesta 18 sa fie in felul urmator: Ca nomenclatorul utilajului sau marfurilor, cum este, si al serviciilor va fi aprobat de Guvern si prezentat Parlamentului spre informare. Macar atit, ca noi sa stim, sa putem dupa aceasta sa intervenim la Guvern. Da.

Domnul Marian Lupu:

Comisia accepta? Accepta.

Bine. In aceste conditii, supun votului proiectul de Lege nr.916, lectura a doua, tinind cont de propunerile inaintate si acceptate de comisie. Cine este pentru, rog sa voteze. Sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.5 – 4. Trei de aici si unul de acolo.

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi “pro”. “Impotriva” ? Sint si impotriva. Va rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 12.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

15 voturi “impotriva”. Cu aceste rezultate proiectul nr.916 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.697 pentru modificarea articolului 5 din Legea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 5 din Legea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului. Asupra acestui proiect de lege s-au inaintat un sir de amendamente, dintre care nu se accepta amendamentul Comisiei pentru politica economica, buget si finante si anume care propune ca la articolul 2 din proiect, dupa cuvintele “Banca Nationala a Moldovei” sa fie completat cu cuvintele “Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare”.

Comisia nu accepta acest amendament datorita faptului ca Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare nu efectueaza operatiuni financiare. In legatura cu cele expuse, se propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Intrebari? Nu sint.

Supun votului pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.697. Cine este pentru, va rog sa voteze. Numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 36.

Doamna Maria Postoico:

Sectorul nr. 3? Va rog, cine e acolo? Sectorul nr.3, eu va rog mai activ. Lasa acum electoratul sa ne vada cum activam.

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 2.

Voce din sala:

3, 4.

Doamna Maria Postoico:

3 sau 2?

Numaratorii:

Eu am vazut 2. Inca o data sectorul nr.3 – 1, 2, 3, 4.

Doamna Maria Postoico:

5. Eu de aici am vazut 5. Cu 68 de voturi, proiectul de Lege nr.697 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.593 pentru modificarea articolului 69 din Codul electoral.

Rog Guvernul, domnul Esanu.

Domnul Nicolae Esanu:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Sa supunem atentiei dumneavoastra proiectul de lege, prin care propunem excluderea alineatului (2) din articolul 69 in legatura cu faptul ca a aparut un conflict de norme juridice, care rezida in faptul ca sanctiunile pot fi aplicate concomitent si de catre Comisia Electorala Centrala si de catre instantele judecatoresti, plus la aceasta a aparut problema ca persoanele juridice, conform Codului cu privire la contraventiile administrative, nu prevede raspunderea persoanelor juridice. Rugam sustinerea dumneavoastra. Daca nu exista obiectii, adoptarea in prima si a doua lectura fiind o problema doar de concept. Se accepta sau nu?

Multumim.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna presedinte.

Domnule viceministru,

Nota informativa la proiectul respectiv este foarte sugestiva si foarte corecta. Noi sustinem ideea. Dar, totodata, am impresia ca tot dumneavoastra ati sustinut in Parlament, cind am dat imputerniciri Inspectiei Muncii, cu dreptul de a aplica amenzi s.a.m.d. Nu considerati ca ar trebui sa faceti o revizie totala in legislatie ca sa excludeti si sa va conduceti dupa principiul pe care l-ati spus, ca amenzile si pedepsele administrative le poate face numai instanta de judecata?

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim pentru intrebare.

Eu nu tin minte sa fi sustinut abilitarea Inspectiei Muncii cu dreptul de a aplica sanctiuni, dar am explicat faptul ca acest lucru este posibil si nu este contrar legislatiei in vigoare. In ceea ce priveste propunerea dumneavoastra, ea va fi dezbatuta, inclusiv si la momentul cind o sa parvina in Parlament pentru adoptare noul Cod contraventional, unde urmeaza sa ne determinam cu Conceptia cu privire la faptul care organe urmeaza sa fie abilitate cu dreptul de a aplica sanctiuni administrative. Inteleg ingrijorarea dumneavoastra. In principiu, si eu m-as subscrie sub ideea ca trebuie sa fie cit mai restrins cercul organelor administrative, care pot aplica sanctiuni administrative.

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc frumos.

Doamna Maria Postoico:

Intrebari nu sint, da?

Va multumesc, domnule ministru, luati loc.

Comisia, domnul Turcanu.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.593, prezentat de catre Guvern, si constata ca alineatul (2) din articolul 69 din Codul Electoral, intr-adevar, prevede posibilitatea aplicarii de catre Comisia Electorala Centrala a unor sanctiuni concurentilor electorali. Totodata, aplicarea sanctiunilor administrative pentru incalcarea legislatiei electorale conform articolului 71 din Codul Electoral si al articolului 2001 din Codul cu privire la contraventiile administrative este o prerogativa a instantelor judecatoresti.

Proiectul de Lege nr. 593, dupa cum deja a raportat domnul ministru, are menirea de a exclude dublarea competentelor privind aplicarea sanctiunilor administrative si de a elibera Comisia Electorala Centrala de o competenta care nu poate fi caracteristica acestei institutii. Toate comisiile permanente si Directia Juridica, prin avizele prezentate au propus acceptarea, aprobarea acestui proiect in prima lectura.

Totodata, Comisia pentru politica externa si integrare europeana si Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa considera ca Comisia Electorala Centrala trebuie sa dispuna de dreptul de a aplica sanctiunea avertisment pentru incalcarea legislatiei electorale. Intru sustinerea acestei propuneri, totodata, n-au fost aduse careva argumente de catre comisiile nominalizate. Comisia juridica pentru numiri si imunitati, in rezultatul dezbaterilor prevederilor proiectului de Lege nr.593 si a propunerilor din avize, a facut urmatoarele concluzii.

Prima. Proiectul de Lege nr.593, conceptual, corespunde cerintelor Legii privind actele legislative si situatiei actuale in legislatia noastra.

A doua. Propunerea de a pastra dreptul Comisiei Electorale Centrale de a aplica sanctiunea avertisment pentru incalcarea legislatiei electorale nu poate fi acceptata din lipsa temeiului respectiv.

In legatura cu cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.593 in prima lectura. In cazul in care nu vor fi careva amendamente, deci, afara de acelea care au fost deja mentionate, se propune ca sa fie votat si in a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.593 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Pentru lectura a doua alte propuneri decit cele evocate in raportul comisiei? Nu vad. Deci, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.593 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 4.

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi “pro”. “Impotriva”? Zero voturi. Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.593 este adoptat in lectura a doua.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.2385 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind activitatea operativa de investigatii, Legea telecomunicatiilor).

Guvernul. Domnule Esanu, va rog.

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Propunem atentiei dumneavoastra proiectul de modificare a unor acte legislative, Legea nr.45 privind activitatea operativa de investigatii. Se propune completarea cu un nou alineat a articolului 6, prin prin care sa se prevada expres interzicerea infaptuirii masurilor operative de investigatii, utilizarea mijloacelor tehnice speciale si altor mijloace tehnice destinate, elaborate, adoptate sau programate pentru colectarea clandestina a informatiilor de catre persoane fizice si juridice neimputernicite prin prezenta lege.

De asemenea, se propune completarea articolului 8 cu alineatul (5), prin care sa se determine organul care urmeaza sa pastreze materialele privind activitatea, masurile operative de investigatii.

De asemenea, se preconizeaza completarea legii cu un nou articol, 151, prin care sa se stabileasca obligativitatea persoanelor de a acorda asistenta organelor care exercita activitate operativa de investigatii in limitele si in cazurile prevazute de lege.

Legea telecomunicatiilor, de asemenea, urmeaza sa fie modificata prin completarea cu doua articole – 201 si 221, prin care sa se stipuleze procedura prin care organele care efectueaza activitate operativa de investigatii vor efectua interceptarea convorbirilor telefonice.

Vreau, in mod special, sa atentionez ca proiectul propus nu stabileste noi cazuri in care organele respective ar putea sa asculte telefoane, nu stabileste un cerc nou de persoane, nu modifica procedura prin care urmeaza sa fie efectuata abilitarea organelor respective cu dreptul de a efectua activitatea operativa de investigatie.

Respectivul proiect vizeaza doar un simplu aspect tehnic. Deci, de la momentul in care organele, in ordinea prevazuta de lege, au obtinut dreptul de a efectua interceptarea convorbirilor telefonice se reglementeaza in modul in care aceasta activitate urmeaza sa fie desfasurata in stricta conformitate cu legislatia in vigoare.

Rugam sustinerea dumneavoastra pentru votarea proiectului in prima lectura.

Va multumim.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru Esanu,

La prima vedere, intr-adevar, pare o simpla schimbare tehnica. Dar daca sa vorbim serios si eu cred ca ar fi cazul, mai ales la proiectul respectiv, sa vorbim foarte serios si sincer.

Intr-adevar, nu se largeste spectrul s.a.m.d. Dar trebuie sa spunem ca organele abilitate prin lege de a intreprinde activitati operative de investigatie au acces, daca se aproba legea in versiunea respectiva, nelimitat la retea. Vorbim de telefonia mobila. Dar asupra aspectelor respective ne vom referi mai tirziu.

Acum, daca imi permiteti, intrebari. Spuneti, va rog, domnule ministru, daca dumneavoastra cunoasteti cumva motivul de ce acest proiect de lege, care are data de 6 iulie 2004, pina in prezent nu a fost discutat in Parlament?

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim.

Cred ca intrebarea aceasta ar trebui, in primul rind, sa fie adresata Parlamentului, pentru ca, din momentul in care Guvernul prezinta proiectul de lege in Parlament, nu are nici o posibilitate de a influenta modul in care este examinat proiectul de lege, cu exceptia cazului cind solicita in mod...

Domnul Vladimir Filat:

Eu am inteles. De fapt, era o intrebare retorica, dar motivatia este mult mai seroasa. De ce acest proiect nu a ajuns sa fie discutat in Parlament. Din cauza ca nu este o problema tehnica, este o problema mult mai profunda si mult mai serioasa.

Acum, eu am o intrebare directa la dumneavoastra. Spuneti, va rog, dar prevederile licentelor operatorilor telefoniei mobile, ce facem cu aceste prevederi, care spun foarte clar ca ei sint raspunzatori direct de confidentialitatea convorbirilor telefonice.

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, vreau sa mentionez faptul ca prevederile licentelor nu pot impiedica Parlamentul sa modifice legislatia. Deci, orice persoana careia i se acorda dreptul de a activa in limitele licentei trebuie sa respecte dispozitiile legislatiei in vigoare.

In al doilea rind, vreau sa atrag atentia asupra faptului pe care eu l-am mentionat anterior. Proiectul respectiv nu vizeaza interactiunea dintre operatorii de telefonie si clientii sai. Vizeaza relatia dintre operatorii de telefonie si serviciile, organele care efectueaza activitatea operativa de investigatie.

Aceste organe trebuie, pentru ca sa-si poata exercita atributiile sale, sa dispuna de dreptul de a avea acces, in cazurile prevazute de lege, la efectuarea interceptarilor convorbirilor telefonice.

Si noi astazi stipulam pentru organele, deci pentru operatorii de telefonie, obligatia de a acorda organelor respective posibilitatea tehnica de a efectua interceptarea convorbirilor telefonice.

Vreau sa atrag atentie ca controlul asupra modului in care organele speciale, sa le numim astfel, efectueaza interceptarea convorbirilor telefonice, nu poate fi pusa in sama operatorilor. Deci nu trebuie sa fie operatorul relefoniei...

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru...

Domnul Nicolae Esanu:

...Cel care decide in ce cazuri poate fi efectuata interceptarea si in ce cazuri nu poate.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Eu am impresia ca dumneavoastra, nu va suparati, dar nu cunoasteti cum, de fapt, se procedeaza la ora actuala. Nu decide operatorul sa accepte sau sa nu accepte. Operatorul, la ora actuala, in baza mandatului, conecteaza organul abilitat care cere dreptul sa fie conectat in conditiile acestui mandat. Deci numarul respectiv, perioada respectiva s.a.m.d.

Deci, eu nu stiu de unde ati luat dumneavoastra ca la ora actuala operatorul decide sa dea accept, sa nu dea accept organului respectiv de a intercepta. Deci, domnule Presedinte, eu imi cer scuze, va rog sa ma inscrieti si pe mine la luare de cuvint, inainte de votarea in prima lectura.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, luat act.

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare catre domnul viceministru.

Domnule viceministru,

Articolul 8 se completeaza cu un alineat nou, (5), care are urmatorul cuprins: “Decizia privind infaptuirea masurilor operative de investigatie, demersul procurorului si autorizarea judecatorului de instructie, precum si materialele care au servit drept temei pentru luarea unei astfel de hotariri se pastreaza exclusiv la organele care exercita activitate operativa de investigatie.”

Asa-i corect, da? Dar aceste propuneri contravin prevederilor articolului 211 din Codul de procedura penala unde este scris ca materialele de urmarire penala, cum ar fi demersul procurorului si autorizarea judecatorului de instructie, care contin secret de stat, se pastreaza in arhivele instantelor judecatoresti in conditii speciale prevazute de legislatia in vigoare. Cum comentati dumneavoastra aceasta?

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim pentru intrebare.

In primul rind, as vrea sa mentionez faptul ca existenta contradictiilor dintre diferite norme este un lucru obisnuit si in drept au fost elaborate principii de solutionare a problemelor de contradictie dintre legi. Deci principiul – legea mai noua abroga legea mai veche, legea speciala deroga de la legea generala.

Deci, in acest caz, noi vom fi in prezenta unei legi speciale, care stabileste reguli deosebite fata de articolul pe care l-ati citat dumneavoastra din Codul de procedura penala.

In cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati dumneavoastra ati participat la discutii, in care judecatorii au mentionat ca arhivele, in prezent, in instantele judecatoresti nu pot asigura pastrarea in conditii adecvate a respectivelor documente. Deci aceasta propunere de amendare a regulii prezente in Codul de procedura penala vine de la faptul ca noi nu putem astazi, in instantele judecatoresti, sa asiguram pastrarea confidentiala a respectivelor documente mentionate aici.

Domnul Ion Plesca:

N-am inteles, eu am participat la sedinta comisiei, care judecatori au participat si au vorbit despre aceasta, ca nu sint conditii?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci doamna Raisa Botezatu, judecator la Curtea Suprema.

Domnul Ion Plesca:

N-a spus asa. Dumneaei n-a spus asa ceva. Judecatorul de instructie dispune de safeu special, unde se pastreaza toate aceste materiale, aceasta pentru a tine evidenta. Si judecatorii tin evidenta tuturor materialelor, tuturor autorizatiilor pe care ei le adopta.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, daca imi permiteti, eu nu cred ca judecatorul de instructie va putea asigura pastrarea arhivei. In safeul judecatorului de instructie, de care el dispune astazi, se pastreaza doar documentele cu care judecatorul respectiv lucreaza. Dupa inchiderea dosarului, el, conform regulilor de arhivare a documentelor, trebuie sa predee documentele in arhiva unor persoane speciale, care asigura pastrarea in arhiva. Astazi, in instantele judecatoresti nu exista posibilitate tehnica de a asigura acest lucru.

Domnul Ion Plesca:

Cred ca n-ati fost demult prin instantele judecatoresti. Bine, inca o intrebare. Conditii, da. Inca o intrebare. Se propune completarea articolului 6 cu alineatul (6), care va avea urmatorul cuprins: “Se interzice infaptuirea masurilor operative de investigatie, utilizarea mijloacelor tehnice speciale si altor mijloace tehnice destinate pentru colectarea clandestina a informatiilor de catre persoanele fizice si juridice neimputernicite prin prezenta lege.”

Ce se va intimpla cu acei care nu se vor supune acestor interziceri?

Domnul Nicolae Esanu:

Vor fi sanctionati in conformitate cu legislatia in vigoare.

Domnul Ion Plesca:

Dar aici e stipulat ca vor fi sanctionati?

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, nu e stipulat. Deci exista reglementari generale care prevad raspunderea pentru detinerea bunurilor interzise de lege. Deci nu este necesar sa stipulam. Dar in cazul in care pentru anumite categorii de bunuri nu vor exista, urmeaza sa venim cu propuneri de modificare a legislatiei in vigoare. Legea respectiva nu poate, conform traditiilor acceptate de noi, sa stabileasca raspunderea administrativa, eventual, penala sau civila.

Domnul Ion Plesca:

Nu poate, da poate, se poate de adaugat in continuare: vor fi sanctionate in conditiile legii.

Domnul Nicolae Esanu:

Am putea, dar eu as putea sa va remit ultima expertiza a comisiei de la Venetia la legea noastra cu privire la serviciul de informatie si securitate, care a mentionat ca nu se admite, intr-un text de lege, sa se faca trimiteri generale in conditiile legii, pentru ca aduce mai mult confuz decit solutioneaza unele probleme.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule ministru,

La articolul 20 cu alineatul (1) citez: intreprinderea si operatorii de telecomunicatii, indiferent de tipul de proprietate, la proiectarea, crearea si exploatarea retelelor de telecomunicatii sint obligati sa intreprinda mai multe masuri, inclusiv sa intreprinda masuri printr-un sistem propriu de protejare intru neadmiterea divulgarii continutului, metodelor si tacticii masurilor operative de investigatii infaptuite de organele competente.

Nu credeti ca aceasta este o incalcare a Constitutiei, articolul 46, de a implica statul in activitatea agentilor economici. Si mai mult decit atit de impovarare a lor cu niste cheltuieli suplimentare pentru ca ei trebuie sa prevada ce conditii o sa le solicite lor, sa zicem, S.I.S.-ul pentru ca ei sa se incadreze in activitatea licentei, pe care au de gind sa o primeasca.

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim pentru intrebare.

Articolul 46 se refera la protectia proprietatii private.

Domnul Alexandru Lipcan:

Exact.

Domnul Nicolae Esanu:

Si, conform Constitutiei, ingerinte in drepturile proprietarului nu se admit decit in cazurile expres prevazute de lege. Deci noi sintem exact in situatia in care aceasta este prevazuta printr-o lege si deja intervin celelalte. Daca aceasta este necesar intr-o societate democratica, daca este necesara pentru protectia anumitor valori, ramine ca noi cu dumneavoastra sa apreciem in Parlament daca necesitatea societatii justifica limitarea dreptului de proprietate.

Dupa parerea Guvernului, aceasta justifica si, tinind cont si de practica Curtii Europene, va asigur ca dreptul de proprietate este unul dintre cele mai limitate drepturi pe care le are o persoana.

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dupa cum cunoasteti, si aceasta e cu referire la ceea ce ati spus dumneavoastra ca pot fi derogari prin lege. Dar dumneavoastra cunoasteti ca unul din angajamentele Republicii Moldova la aderarea la Consiliul Europei a fost ca Republica Moldova se angajeaza sa nu aplice prevederile articolele 54, 55 din Constitutie in contradictie cu drepturile si libertatile fundamentale. Adica foarte atent sa aplice derogarile de la lege.

Fiindca sigur ca Legislativul, la momentul adoptarii Constitutiei, si-a lasat asa o portita pentru orice eventualitate, ca o varianta moldoveneasca la care, de fapt, Consiliul Europei a atras atentie. Si in acest context, de pilda, articolul 54 alineatul (1) spune ca in Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetateanului.

In acest context, tinind cont de faptul ca proiectul de lege mentionat a trezit diferite opinii si aceasta o vedem astazi in Parlament, nu considerati dumneavoastra ca ar fi bine, pentru a linisti spiritele, ca, in cazul in care va fi adoptat in prima lectura, acest proiect sa fie expertizat, sa fie trimis spre expertizare la Consiliul Europei.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci personal nu sint impotriva expertizarii. Decide Parlamentul daca este necesar sa fie remis sau nu dupa prima lectura pentru expertiza.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc domnule ministru.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de lege pentru completarea unor acte legislative, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova.

Proiectul respectiv prevede completarea Legii privind activitatea operativa de investigatii si a Legii telecomunicatiilor in scopul stabilirii unor prevederi, prin care intreprinderea, institutiile si organizatiile prestatoare de servicii postale si de telecomunicatii de toate tipurile vor fi obligate sa asigure conditii necesare pentru exercitarea activitatii operative de investigatii de catre organele imputernicite si inlaturarii lacunelor existente in legislatie privind reglementarea statutului retelelor speciale de telecomunicatii.

Necesitatea adoptarii acestor prevederi este conditionata de situatia incerta, creata actualmente, prin care operatorii de telecomunicatii nu acorda organelor imputernicite asistenta necesara la infaptuirea masurilor operative de investigatii decit in cazul in care sint prezentate toate datele despre persoanele ale caror convorbiri urmeaza a fi interceptate.

Prezentarea unor asemenea informatii operatorului contravin articolelor 18 si 19 din Legea privind activitatea operativa de investigatii, dezvaluie continutul, metodele si tactica masurilor operative de investigatii si, ca urmare, se reflecta negativ asupra intregului proces operativ.

Totodata, normele expuse in proiect nu modifica procedura de autorizare a masurilor operative de investigatii stabilite de Codul de procedura penala si de Legea cu privire la activitatea operativa de investigatii.

Atit Constitutia Republicii Moldova, prin articolul 54 alineatul (2), cit si articolul 8 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale stipuleaza ca drepturile si libertatile nu pot fi supuse altor restringeri decit celor prevazute de lege care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului international si sint necesare in interesele securitatii nationale, integritatii teritoriale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice, protejarii drepturilor, libertatilor si demnitatii altor persoane, impiedicarii, divulgarii informatiilor confidentiale sau garantarii autoritatii si impartialitatii justitiei.

Stabilirea obligatiei operatorilor de telecomunicatii de asigurare a conditiilor tehnice si altor conditii necesare pentru infaptuirea de catre organele imputernicite a masurilor operative de investigatii, precum si de luare a masurilor pentru neadmiterea divulgarii continutelor, metodelor si tacticii masurilor operative de investigatii corespunde practicii internationale, legislatiei ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Cerintele inaintate operatorului corespund rezolutiei Consiliului Uniunii Europene din 17 ianuarie 1995, care stipuleaza ca, privind interceptarea legala a telecomunicatiilor in conformitate cu punctul 3 al acesteia, operatorii de telecomunicatii sint obligati sa asigure una sau mai multe puncte de interfete, de la care comunicatiile electronice interceptate pot fi transmise la dispozitivele de monitorizare ale organelor de drept abilitate.

La realizarea acestei prevederi, operatorii de telecomunicatii, care activeaza in prezent in Moldova, nu vor suporta cheltuieli financiare suplimentare. Comisiile parlamentare au propus un sir de amendamente importante, dar care nu tin de conceptul legii. Aceste propuneri vor fi luate in considerare la examinarea proiectului in lectura a doua.

Luind in considerare cele mentionate, comisia propune adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint. Sint? Va rog mai repejor.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule presedinte,

Dumneavoastra, in raportul comisiei, ati mentionat ca, la realizarea acestor prevederi, operatorii de telecomunicatii, care activeaza in prezent in Moldova, nu vor suporta cheltuieli financiare suplimentare.

Daca ne uitam in textul legii propuse pentru adoptare, la articolul 20
alineatul (1) se spune: intreprinderile si operatorii de telecomunicatii, indiferent de tipul de proprietate, la proiectarea, crearea si exploatarea retelelor sint obligati s.a.m.d. sa permita neconditionat, inclusiv din punct de vedre tehnic, activitatea operativa de investigatii, care sa puna la dispozitia organelor competente, la solicitare incaperi, datele tehnice s.a.m.d. si pe tot parcursul proprietarii sint obligati de catre stat, indiferent de tipul de proprietate, sa puna la dispozitie mijloace tehnice.

Cum considerati dumneavoastra ca nu vor suporta cheltuieli suplimentare?

Si a doua intrebare. In acelasi context ca si domnului ministru. Nu consideratii totusi ca sa lasam intr-o parte toate dubiile referitoare la acest proiect? Nu ar fi cazul sa fie trimis spre expertizare?

Domnul Iurie Stoicov:

In primul rind, vreau sa va informez ca la sedinta comisiei a fost discutata intrebarea cu partile financiare... Serviciul de Informare Securitate... Guvernul ne-a asigurat ca, intr-adevar, nu sint asemenea necesitati. Datorita faptului ca utilajul necesar corespunde, in primul rind, utilajului similar, care se foloseste in alte tari si va fi procurat de catre Guvernul Republicii Moldova.

Ceea ce e legat cu a doua intrebare, vreau sa va spun, ca, in principiu, in final va decide Parlamentul, intr-adevar, vom discuta suplimentar. Da, vreau sa va spun, ca acum sint foarte multe probleme si restrictii in activitatea operativa de investigatii datorita faptului ca multi operatori noi privati, care au venit pe piata Republicii Moldova nu acorda sprijin serviciilor respective, dar care sint in final obligati sa respecte legislatia Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Stoicov.

Rog sa luati loc.

Inainte de exercitiul de vot pentru lectura intii, voi oferi cuvint la tribuna centrala colegilor nostri care s-au inscris la luari de cuvint.

Primul a fost domnul Alexandru Lipcan, va rog.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc domnul presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de lege aflat la acest moment in discutie este unul controversat si provoaca mai multe semne de intrebare. Pentru mine, personal, nu este clar scopul introducerii unui nou alineat (6) la articolul 6 din Legea cu privire la activitatea operativa de investigatii, prin care s-ar interzice infaptuirea masurilor operative de investigatii, utilizarea mijloacelor tehnice speciale si a altor mijloace tehnice destinate pentru colectarea clandestina a informatiilor de catre persoane fizice si juridice, neimputernicite de legea mentionata.

Doar in actuala redactie a legii, la acelasi articol 6 alineatul (2) se stipuleaza expres ca masurile operative de investigatie se efectueaza exclusiv de Ministerul Afacerilor Interne, de Serviciul de Informatii si Securitate si de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Sau daca sa fac o analogie, poate nu cea mai reusita, imagnati-va ca scriem in Constitutia Republicii Moldova ca Parlamentul emite legi si mai mult nimeni in tara aceasta nu are voie sa emita legi in afara de Parlament.

Directia Juridica a Parlamentului considera binevenita o astfel de completare, mentionind ca exact o astfel de norma este inserata si in legea Rusiei cu privire la serviciul operativ de investigatii.

Consider ca un nou alineat la articolul 6 este inutil, deoarece, reglamentarile in vigoare ale legii in cauza, interzic clar culegerea ascunsa a informatiilor de catre persoane fizice si juridice neimputernicite prin lege. In viziunea mea, alineatul (6) in cazul nostru se vrea sa serveasca drept un paravan in spatele caruia sa nu sa se forteze acceptarea unui articol 151, care este si mai suspicios. Alineatul nou propus, dupa cum au relevat mai multe comisii de specialitate ale Parlamentului si Directia Juridica a Parlamentului, vine in contradictie cu prevederile constitutionale cu privire la secretul corespondentei, la dreptul la proprietate privata si la protectia acestuia si cu articolul 8, punctul 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Parlament in 1998.

Pe de alta parte, proiectul propus da peste cap prevederea de la articolul 13 din Legea in vigoare privind activitatea operativa de investigatii, care stipuleaza ca organele care exercita activitatea operativa de investigatii au dreptul sa foloseasca, pe parcursul masurilor operative de investigatii, in baza de contract sau prin acord oral, incapere de serviciu, bunurile intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor, unitatilor militare, precum si locuintele, mijloacele de transport si alte bunuri ale persoanelor particulare.

Paralel cu aceasta, Legea privind Serviciul de Informatie si Securitate, la articolul 10 litera e), acorda Serviciului de Informatie si Securitate dreptul de a utiliza, in caz de extrema necesitate, in interes de serviciu, mijloace de comunicatii ale intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor, indiferent de tipul de proprietate, precum si ale asociatiilor obstesti si cetatenilor, cu consimtamintul acestora. Acestea fiind spuse, apare intrebarea. Ce se urmareste de fapt, prin introducerea acestui nou articol 151? Articolul 8 din Legea cu privire la activitatea operativa de investigatii prevede, infaptuirea masurilor operative de investigatii care violeaza drepturile ocrotite de lege se admite doar in baza incheierii judecatorului de instructie.

Referitor la interceptarea comunicarilor, legislatia procesual-penala contine mai multe norme de drept, in care se stabilesc conditiile si cazurile in care se procedeaza la interceptarea convorbirilor telefonice permise numai in baza unui mandat judiciar. Astfel, Codul de procedura penala stabileste clar ca interceptarea convorbirilor telefonice este o masura procesuala pentru descoperirea infractiunilor grave, deosebit de grave si exceptional de grave, cu respectarea prevederilor constitutionale si a normelor de drept internationale.

Vorbind despre propunerile inaintate de S.I.S pentru modificarea Legii telecomunicatiilor, constatam ca acestea, dupa cum s-a pronuntat si Directia juridica a Parlamentului, deroga de la reglamentarile Constitutiei si ale altor legi nationale, ale actelor normative internationale la care Republica Moldova este parte si nu au in vedere practica statelor invecinate in aceasta materie.

Adoptarea articolului 2 din proiect, in varianta propusa, nu este altceva decit amestecul direct al statului in activitatea agentilor economici, ceea ce contravine articolului 46 din Constitutie si poate conduce, in consecinta, la retragerea capitalului privat din tara. Pe de alta parte, permiterea organelor care exercita activitate operativa de investigatii, fara incheierea judecatorului de instructie de a avea acces tehnic neconditionat si nelimitat la retelele de telecomunicatii creeaza conditii pentru scoaterea lor de sub controlul eficient al statului si al societatii civile, deschid calea pentru numeroase abuzuri din partea lor pentru incalcarea drepturilor fundamentale ale omului.

Dupa cum ati retinut, proiectul de lege, inaintat de S.I.S., contine, in majoritatea sa, prevederi contradictorii in raport nu numai cu Constitutia si cu actele normative internationale, dar si cu legile proprii conform carora activeaza S.I.S., Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, precum si cu Codul de procedura penala. Unele sint motivele invocate in nota informativa la proiectul de lege si altele sint intentiile ce rezulta din proiectul propriu-zis. Starea de incertitudine a acestui proiect s-a rasfrint si asupra modului de examinare prealabila in comisii si fractiuni. In rezultat, la 6 iulie 2004, proiectul nu a fost inaintat spre examinare in Parlamentul de legislatura precedenta.

Mai mult decit atit, la un moment, pe numele Presedintelui Republicii Moldova, domnului Voronin, a fost expediata o scrisoare, in care se demonstra inoportunitatea proiectului de lege respectiv, a carui adoptare, in consecinta, ar fi stirbit imaginea guvernarii in fata opiniei publice interne si internationale.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica al carei secretar sint, de la inceputul mandatului actual am inscris proiectul de lege dat in sirul proiectelor de lege care urmau sa fie retrase de catre Guvern din Parlament. Despre aceasta a fost informata conducerea Parlamentului, in luna mai a anului trecut. Ulterior, in cadrul comisiei de profil, problema data a mai fost abordata de citeva ori, iar in prima decada a lunii februarie a fost pregatita si expediata o scrisoare prim-ministrului, semnata de domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu, prin care s-a propus retragerea din Parlament a proiectului respectiv, cu invocarea argumentelor de rigoare.

In cele din urma, vedem ca argumentele nu numai ale opozitiei, dar si ale persoanelor cu functie de raspundere, neutre din punct de vedere politic, nu au valoare. Si atunci intrebare retorica: cui ii este la mina aceasta lege?

Tinind cont de cele spuse mai sus, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” se pronunta impotriva unui proiect de lege, prin care se pune in pericol drepturile si libertatile fundamentale ale omului si ce ingradeste activitatea agentilor economici privati autohtoni si straini.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Se invita la tribune centrala domnul Filat.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Onorat Parlament,

Noi nu punem la indoiala necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ pentru buna desfasurare a activitatii operative de investigatii de catre organele abilitate conform legii in scopul asigurarii intereselor statului, a integritatii lui teritoriale, a drepturilor, libertatilor si a intereselor legitime ale persoanelor fizice, juridice, a tuturor formelor de proprietate contra atentatelor criminale, insa, dorim sa comentam unele aspecte referitoare la proiectul de lege propus pentru examinare, si respectiv, unele aspecte ale intereselor motivate cu referire la interpretarea, implementarea si aplicarea acestor prevederi.

In primul rind, as dori sa va atrag atentia asupra faptului ca opinia si pozitia noastra se bazeaza pe prevederile legislatiei in vigoare, ale actelor internationale in vigoare, care definesc si reglementeaza principalele drepturi si libertati ale omului, precum si limitarile stabilite de lege. Dispozitiile de continut, propuse in proiectul de lege mentionat, sint in contradictie cu cadrul legislativ si cu Constitutia Republicii Moldova. Afirmatia data este guvernata de prevederile articolului 4 alineatul (2) litera c) din Legea cu privire la actele legislative, care stabileste expres ca orice act legislativ trebuie sa corespunda dispozitiilor Constitutiei si cadrului legislativ existent.

Actul legislativ nominalizat, de asemenea, stabileste ca legea este sursa principala de drept in orice stat democratic si acest fapt demonstreaza specificul si cerintele speciale privind continutul acesteia. Deci, continutul oricarei legi trebuie sa corespunda Constitutiei statului, actelor internationale cu privire la drepturile omului, reglementarilor legislatiei in vigoare. In opinia mea, dar cred ca si a dumneavoastra, respectarea drepturilor omului in lege exprima criteriul de calitate insasi a legii, indicatorul esentei, utilitatii si justetei. Cred ca deja s-a muncit prea mult si cineva are nevoie de desteptator. Eficacitatea si rezultatul functionarii legilor depinde, in mare masura, de faptul cit de exacte, care sint formularile juridice, precum si faptul daca se exclude dubla interpretare.

In aceasta ordine de idei, este necesar de evidentiat conditia obligatorie pentru orice act legislativ, dupa cum este mentionat la articolul 5 din Legea cu privire la actele legislative, care constituie apararea drepturilor, libertatilor, intereselor legitime ale cetatenilor, egalitatea si echitatea sociala.

Reglementarile proiectului de lege prezentat se refera direct la aceste drepturi, libertati si interese. Secretul convorbirilor telefonice constituie unul din elementele dreptului omului privind secretul corespondentei, stabilit la articolul 12 din Declaratia universala a drepturilor omului si la articolul 8 din Conventia Europeana cu privire la apararea drepturilor si libertatilor, la articolul 30 din Constitutia Moldovei. In afara de reglementarile care aduc atingere drepturilor si libertatilor omului, in proiectul de lege mentionat sint prevazute si reglementari care incalca principiile stabilite la articolul 46 din Constitutie cu privire la drepturile proprietatii private si la protectia acesteia, precum si reglementarile din Codul civil si Legea cu privire la proprietate.

Prin urmare, tinind cont de cele expuse mai sus, cred ca, oricare ar fi metodele de prevenire a infractiunilor si mentinerea unui stat de drept, drepturile cetatenilor trebuie sa fie respectate in primul rind. Referitor la proiectul de lege indicat urmeaza sa mentionez ca textul acestuia este incomplet din punct de vedere al tehnicii legislative. Din moment ce nu contine responsabilitati ale persoanelor implicate in acest proces. Neclaritatile si lacunele in definitii ale mecanismului de realizare a masurilor operative de investigatii maresc considerabil posibilitatea de aparitie a cauzelor si conditiilor de incalcare a drepturilor omului.

Proiectul de lege nu prevede careva restrictii ale autoritatii in procesul de efectuare a masurilor operative de investigatii, precum si nu contine nici un fel de prevederi referitoare la accesul la baza de date a operatorului cu privire la abonati, ceea ce situeaza operatorul pe pozitia cind executarea uneia din cele mai importante clauze a licentei si a legislatiei in vigoare cu privire la asigurarea confidealitatii convorbirilor devine imposibila de a fi executata.

In aceasta privinta, cea mai importanta problema este ca operatorul ramine fara protectie in fata abonatilor si a autoritatilor de control in cazul unor pretentii din partea abonatilor cu privire la confidentialitate. Insa mai mult decit atit, executarea conditiilor licentei devine imposibila datorita absenteismului controlului de catre terte persoane.

Doresc sa evidentiez ca toate cele mentionate mai sus urmeaza sa fie considerate ca o propunere, pentru incurajarea societatilor comerciale de a interveni sau, intr-o oarecare masura, de a controla activitatea autoritatilor competente. Oricum, este necesar de a avea instrumentele necesare de a aproba ca prevederile cu privire la accesul oferit au fost executate corespunzator de catre organele competente si obligatiile stabilite de licenta nu vor fi incalcate. Consider ca reglementarea printr-o lege a normelor cu privire la modul de pastrare a confidentialitatii si de stabilire pentru operatori a informatiei minime necesare, pentru activitatea operativa de investigatii nu va afecta in nici un mod procesul, dar, dimpotriva, va asigura ordinea necesara si va servi pentru interactiunea mutuala acceptabila.

In afara de cele mentionate, consider ca initiativa legislativa in cauza nu are un suport justificativ si din urmatoarele considerente.

Este inutila completarea articolului 6 cu alineatul (6) care prevede, ca se interzice culegerea ascunsa a informatiilor de catre persoane fizice si juridice, deoarece la articolul 11 din Legea privind activitatea operativa de investigatii sint prevazute expres organele abilitate cu acest drept. In cazul in care se stabileste ca o persoana fizica sau juridica a colectat clandestin informatii, care au violat dreptul unui cetatean la secretul corespondentei, persoanele date urmeaza a fi trase la raspundere penala conform dispozitiilor articolului 178 din Codul penal.

Atunci apare o intrebare logica. Care este necesitatea introducerii unei norme prohibitive daca ea este inutila?

Propunerea privind completarea articolului 8 cu un nou alineat (5) este la fel de confuza si nejustificata, deoarece, conform prevederilor articolului 14, articolului 135 si articolului 303 din Codul de procedura penala, infaptuirea masurilor operative de investigatii ce violeaza drepturile fundamentale, printre care sint incluse si interceptarile convorbirilor telefonice si ale altor convorbiri se admit numai cu autorizatia judecatorului de instructie. In cazul dat, judecatorul de instructie emite o incheiere motivata, prin care permite efectuarea acestor masuri, care si constituie decizia principala, care permite organelor de activitate operativa interceptarea convorbirilor si culegerea altor informatii.

Neprezentarea incheierii judecatorului operatorului poate conduce la abuzuri din partea colaboratorilor organelor de drept, abilitate cu dreptul de a efectua activitate operativa de investigatie, si anume la interceptarea oricaror convorbiri telefonice ale oricaror abonati. In consecinta, vom crea conditii favorabile pentru violarea vietii private si lezarea drepturilor agentilor economici ce investesc in economia nationala.

Cum va putea aprecia operatorul de telecomunicatii, daca cerinta colaboratorului organului de drept de a intercepta convorbiri telefonice sint autorizate de judecatorul de instructie sau nu?

Noi consideram ca ar fi mai corect de a modifica si completa articolul 315 din Codlul penal cu prevederi referitoare la raspunderea operatorilor intreprinderilor, institutiilor si altor institutii pentru divulgarea informatiilor privind continutul metodelor si tacticilor aplicate de organele care exercita activitate operativa si de urmarire penala. Propunerea privind stabilirea obligatiilor intreprinderilor prestatoare de servicii postale si de comunicatii de o suporta cheltuielile necesare pentru asigurarea conditiilor tehnice si a altor conditii necesare pentru infaptuirea de catre organele imputernicite a masurilor operative de investigatii genereaza mai multe semne de intrebare, deoarece aceste prevederi vin in contradictie cu prevederile articolului 46 din Constitutie, ale Codului civil si ale Legii cu privire la proprietate. Limitarile unor libertati democratice in scopul apararii intereselor securitatii nationale, bunastarii economice a tarii si a ordinii publice se poate admite doar in limitele Constitutiei si a tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte.

Cum am mai mentionat mai sus, propunerile inaintate de Serviciul de Informatie si Securitate in aceasta initiativa legislativa sint in contradictie cu actele legislative sus-mentionate. Permiterea organelor care exercita activitate operativa de investigatii fara prezentarea incheierii judecatorului de instructie de a avea acces tehnic neconditionat si nelimitat la retelele de telecomunicatii, care creeaza conditii pentru scoaterea lor de sub controlul eficient al statului si al societatii civile si deschide cale spre numeroase abuzuri, ceea ce am mentionat si mai sus.

Totodata, vreau sa mentionez ca la 23 mai 2002 un grup ce cetateni membri ai unei organizatii nonguvernamentale din Chisinau au depus o plingere la C.E.D.O. impotriva Guvernul Republicii Moldova, prin care se reclama calitatea Legii privind activitatea operativa de investigatii. Persoanele date au reclamat faptul ca prevederile urmatoarelor articole: 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 18 si 19 contravin prevederilor articolului 8 din Conventia Europeana. Si la 5 aprilie 2005 Curtea Europeana a adoptat o decizie de admisibilitate in aceasta cauza. Guvernul Republicii Moldova a prezentat observatiile in acest caz si a mentionat cu insistenta ca legislatia moldoveneasca corespunde cerintelor Conventiei Europene. Obiectiile preliminare ale Guvernului Republicii Moldova au fost respinse de Curte, ceea ce inseamna ca pina la condamnarea Republicii Moldova in acest caz este doar o problema de timp.

Stimati colegi,

Pornind de la ultimul argument, noi propunem, avind in vedere ca legea respectiva nu intruneste conditiile necesare din punctul nostru de vedere, obiectiile trebuie sa fie retrase de pe ordinea de zi, avind in vedere ca acest proiect de lege este imperfect si anticonstitutional din punctul nostru de vedere. Eu propun sa respingem acest proiect, iar pentru a crea conditiile necesare activitatii organelor de drept in acest domeniu, sa elaboram, de comun acord, un nou proiect, iar, inainte de a fi propus spre discutare si adoptare in Parlament, sa fie prezentat spre avizare, in mod obligatoriu, Consiliului Europei.

Eu va multumesc frumos pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Pentru luare de cuvint il invit la microfonul central pe domnul Vadim Misin.

Domnul Vadim Misin:

Уважаемые коллеги, я не думал, что этот вопрос, на мой взгляд, не очень сложный, вызовет столько тревог у моих уважаемых коллег и такую озабоченность. Но я бы хотел обозначить несколько позиций, на мой взгляд, принципиально важных, которые нам следует четко осознавать, прежде чем голосовать или не голосовать этот проект.

Ну, во-первых, я прошу извинения перед своими коллегами, но я не берусь сегодня давать оценки, что вот статьи этого законопроекта противоречат Конституции или какому-то законодательству. Хочу напомнить уважаемым коллегам, что такую оценку может дать только Конституционный Суд, а не мы здесь в Парламенте. Поэтому я надеюсь, что ни одна статья этого законопроекта не противоречит Конституции. А я лично в этом убежден. Теперь что касается самой сути.

Во-первых, нам надо хорошо понимать, что мы ни на йоту, ни на одну запятую не расширяем полномочия ни одной оперативной службы. Ни СИБу не прибавляем ни граммочки, ни МВД, и так далее, не буду занимать у вас время. То есть мы абсолютно не внедряемся в область административного и уголовного права, а самое главное, мы абсолютно не внедряемся в область уголовного процесса. То есть все, что сегодня регламентировано нашим действующим законодательством, и порядок проведения данных оператив-ных мероприятий мы не изменяем абсолютно ни на грамм.

Наши уважаемые коллеги ведут речь сегодня о том, надо прослушивать или не надо прослушивать, нарушает это права человека или не нарушает. Я хочу сказать, что по закону, как положено сегодня, прослушивание проводится оперативными службами с определенных санкций, при определенных условиях при возбуждении уголовного дела и так далее, и так далее. И там очень много всяких составляющих, при которых оперативная служба может начать и проводить данное прослушивание.

Здесь мы должны понимать только одно: появился новый вид связи. Появилась мобильная связь, значит, естественно, если мы с вами заботимся о национальной безопасности, если мы заботимся о государственной безопасности нашей страны, если мы требуем с них, с представителей этих служб или со служб, эффективной деятельности у нас в государстве, давайте развяжем им руки в рамках того законодательства, которое есть у нас в Молдове, что мы сегодня и делаем. То есть мы им разрешаем при прочих определенных законодательством условиях проводить прослушивание мобильных телефонов. Еще раз подчеркиваю, при прочих равных условиях, определенных сегодняшним законодательством. Это первое.

Теперь второе. Вот забота об экономическом агенте, она абсолютно правомерна. И я абсолютно не ставлю ее под сомнение. Но тут тоже следует особо подчеркнуть: мы в данном законопроекте не ставим экономических агентов в разные условия, они все находятся в абсолютно равных условиях. То есть данный законопроект никого не выделяет, никого не подчеркивает, никого не ставит в какие-то особые условия. Это первое.

И теперь второе и главное. Скажите, пожалуйста: мы с вами определили здесь в Парламенте и регламентируем целый ряд видов деятельности, ну, предположим, других, предположим, мы регламентируем вид деятельности, ну, не знаю, что хотите, - стоматологический кабинет. Когда приходит комиссия Минздрава и начинает смотреть этот стоматологический кабинет, она разрешит ему открыться, если у него не будут соблюдены определенные условия (не знаю там какие, я не врач) - холодная, горячая вода, определенное оборудование, определенная аппаратура? Если всего этого набора не будет, значит, ему просто не выдадут лицензию. Так почему мы сегодня им ставим другие условия?

Они говорят о том, что оператор телефонной связи получит в Республике Молдова лицензию при определенных условиях. То есть государство, как в любом виде деятельности, и в этом определяет правила игры. И никто не говорит, что этот закон будет иметь обратную силу, нет. Завтра появится в Молдавии новый оператор. Значит, он будет читать условия, разработанные Парламентом, принятые Парламентом. И он станет оператором только при условии, что он выполнит все, что написано в законодательстве. По-моему, абсолютно нормальное явление.

Авторы закона не ставят никаких других условий. Вот и все; исходя из сказанного мною и из того, что мы и на комиссии рассмотрели очень внимательно. Хотя у нас голоса разделились, и мнения разделились, и я считаю это абсолютно нормальным. Я еще раз хочу повторить, что и у нас во фракции звучала очень серьезная озабоченность соблюдением прав человека. И мы долго обсуждали, ущемляются они или не ущемляются? Что здесь происходит? Мы тоже говорили о экономических агентах.

Но в целом стало превалирующим то, что если мы с вами реально заботимся о национальной и государственной безопасности нашей страны, значит, мы должны поддержать этот законопроект в первом чтении, с учетом, что у кого-то есть какие-то конкретные предложения для второго чтения. И наша комиссия и авторы, я думаю, будут не против, если это серьезно улучшит данный законопроект. Спасибо вам.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2385. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 26.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi. Proiectul nr.2385 este aprobat in prima lectura.

Ce mod de lucru vom decide asupra transmiterii spre expertizare Consiliului Europei.

In continuare proiectul de Lege nr.840, lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nr.840 in lectura a doua si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de Directia juridica si de deputati, constata urmatoarele.

In contextul stenogramei sedintei plenare din 30 martie anul curent, de catre domnii Susarenco si Secareanu si in avizul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara a fost prezentata propunerea ca toate lacasele de cult religios din Republica Moldova sa beneficieze de scutirea de T.V.A., indiferent de apartenenta la mitropolie, care se afla in stare de proiectare, constructie, restaurare, reparatie capitala, expertiza tehnica si a carei finantare este realizata din fonduri atrase de la donatori, persoane fizice si juridice.

Comisia nu a acceptat aceasta propunere, deoarece prevederile articolului 103, alineatul (1), punctul 4) din Codul Fiscal stipuleaza ca taxa pe valoarea adaugata nu se aplica lucrarilor sus-mentionate, decit doar obiectelor incluse in lista aprobata de Parlament. In aceasta lista, la momentul actual, sint incluse patru obiecte concrete si este adoptata prin Legea nr.331-XV din 7 octombrie 2004.

In aceste conditii, in cazul in care se accepta de a acorda facilitate fiscala tuturor obiectelor religioase, scopul Legii nr.331 nu este atins si contravine conceptiei legii respective, precum si contravine articolului 103, alineatul (1), punctul 4) din Codul Fiscal, care prevede adoptarea listei obiectelor ce urmeaza a fi scutite de T.V.A.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia se pronunta pentru sustinerea proiectului de lege respectiv in redactia prezentata de Guvern si il propune spre adoptare in a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc pentru propunere.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

Stimate domnule presedinte,

Am luat act de faptul ca comisia dumneavoastra, probabil, in unanimitate sau cu majoritate de voturi, a respins usor propunerea avansata de deputatii grupului nostru parlamentar privind scutirea tuturor lucrarilor de constructie pentru toate lacasele de cult, indiferent de apartenenta canonica, confesionala de la biserici pina la sinagogi. Aceasta propunere, eu voi insista ca ea sa fie supusa votului conform Regulamentului, pornind de la faptul ca in Republica Moldova statul, care a persecutat comunitatile religioase si le-a confiscat abuziv si ilegal proprietatile si pe care le detine in continuare, nu a procedat niciodata la restituirea legala a acestora.

De aceea, statul are o obligatie morala in acest sens. Avem un precedent. Chiar astazi, in aceasta sala, noi am votat cu ochii inchisi scutirea pe timp nelimitat si in suma nelimitata de plata oricarei taxe T.V.A. sau vamale a unor marfuri specificate foarte general, marfuri si servicii in cazul concentrarii de la Burlaceni, Cahul. Este acelasi caz. Nu inteleg de ce nu am aplica analogia. Sa urmam, sa fim consecventi si sa urmam aceeasi logica.

Exista foarte multe state in Europa, in care asemenea facilitati se acorda printr-o prevedere cu caracter general, care este norma. Altminteri, aceste initiative sint susceptibile de interes personal, de dorinta cuiva de a-si face imagine prin ctitorirea, eu stiu, voievodala a unor anume lacasuri de cult si tocmai este cazul. Caci am vazut ca s-au instituit patronate si de sprijinire a unui cult religios anume.

Pentru ca numai despre un cult se vorbeste si aceasta vine in contradictie cu prevederile articolului 31 din Constitutia Republicii Moldova privind egalitatea cultelor. Egalitate nu numai declarata, dar si la aplicarea legii trebuie sa fie o egalitate practica.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa formulati propunerea.

Domnul Vlad Cubreacov:

De aceea, voi insista ca acest amendament sa fie supus votului de catre plenul Parlamentului. Iar ratiunile care se invoca sa fie convingatoare, pentru ca nu am auzit nici un argument aici, cel putin deocamdata. Poate ati pastrat pentru raspunsul la intrebarea mea aceste argumente grele, care sa ne convinga, sa nu discriminam pozitiv pe unii si negativ pe altii.

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze.

Stimate coleg,

Eu as putea sa va rog sa formulati concret amendamentul la proiectul de lege pentru lectura a doua.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu aici, domnule Presedinte, daca imi permiteti.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Nicolae Bondarciuc,

Doar o clipa. Argumentele au fost sonorizate, dar nu a fost propusa formula concreta de amendare a acestui proiect. Rog sa...

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Eu stiu ca dumneavoastra recurgeti adesea la asemenea trucuri in procesul de moderare a sedintei. Acest amendament a fost formulat de la acest microfon, de la tribuna centrala in cadrul dezbaterilor in prima lectura si comisia a avut stenograma la dispozitie. De aceea, va rog sa nu ne supuneti acestor proceduri. Daca domnul Bondarciuc are stenograma, il rog sa reproduca intocmai textul cu care a lucrat in cadrul comisiei pentru pregatirea dezbaterii in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Dumneavoastra aveti stenograma?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, noi avem stenograma. Noi am examinat in cadrul sedintei comisiei si eu am subliniat in raportul meu ca de catre domnul Susarenco, domnul Secareanu si in avizul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara a fost prezentata propunerea ca sa includem toate lacasele, sa le dam posibilitate sa fie scutite de T.V.A. prin aceasta lege.

Stimati colegi,

Vreau inca o data sa explic, trebuie sa ne referim la legea in vigoare. Noi acum nu scutim obiectul acesta. Noi includem in lista. Si legea prevede, si eu vad ca trebuie sa va ajut.

Eu citesc legea in vigoare nr.331 din 7 octombrie 2004. Articolul unic se aproba in baza articolului 103 alineatul (1) punctul 4) din titlul III al Codului Fiscal lista obiectelor ale caror lucrari de expertiza tehnica, de prospectiuni, de proiectare, de constructie si de restaurare, cu atragerea mijloacelor banesti donate de catre persoane fizice si juridice sint scutite de taxa pe valoarea adaugata, conform anexei care face parte integranta din prezenta lege. Si in aceasta lista sint incluse patru obiecte. Aceasta eu am spus in raportul meu. Acum se adauga inca unul. Daca aveti propuneri concrete, poftim, puteti sa iesiti cu initiativa legislativa si o sa examinam. Dar, in general, aceasta propunere nu poate fi acceptata, fiindca legislatia nu ne permite noua asa ceva.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In continuare microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Ceea ce am auzit, face dovada neseriozitatii, pentru ca, in momentul in care legiuim, si aceasta se face in acest moment, in aceasta sala, trebuie sa abordam fenomenele complexe. Comisia a avut timpul necesar sa solicite organul de stat abilitat in acest domeniu sa-i prezinte lista tuturor obiectivelor de cult in constructie.

Vreau sa va intreb daca ati facut, ati schitat macar cel mai mic efort in acest sens, daca cel putin v-ati informat de la un organ pe care noi il platim din impozitele noastre si ale tuturor credinciosilor tuturor cultelor religioase. Aveti o asemenea informatie, cite santiere de cult exista in locul bisericilor care au fost distruse cu concursul nemijlocit al statutul si la decizia autoritatilor de stat? Ati conturat, cel putin, un tablou al acestei realitati? Ati facut un asemenea efort?

Ma indoiesc.

De aceea, abordarea imi pare neserioasa. Eu cred ca mai bine suspendam, mai asteapta domnul Marian Lupu, care este ctitor acolo, am inteles ca, cel putin, din presa, din presa audiovizualului...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov...

Domnul Vlad Cubreacov:

Patroneaza acest obiectiv si atunci este interesat personal pentru a-si promova imaginea, ca sa fim sinceri. Si nu s-a pus problema, cel putin, a documentarii asupra acestui fenomen si asupra acestei necesitati stringente. Bisericile se construiesc acolo unde au fost distruse de catre stat.

Domnul Marian Lupu:

Punctul dumneavoastra de vedere, am luat act de el. Deci, vreau in replica sa mentionez urmatorul fapt, nimic nu m-a impiedicat si data trecuta sa insist asupra faptului ca aceasta lege sa treaca in lectura a doua. Dar am tinut cont de solicitarea domnului Stefan Secareanu si am luat inca o saptamina, pentru ca aceasta lista, si eu va atrag atentia, vom ridica stenograma si vom vedea cu mare precizie ce a spus colegul nostru si a spus-o bine, ca nu se accepta. Si dumnealui in final tot nu a acceptat formula generala “toate”, ci s-a convenit ca se ajunge la o lista foarte concreta de obiective.

Acum, din momentul in care s-a facut aceasta propunere, de ce oare se invinuieste comisia sesizata in fond, pe cind autorii acestei propuneri nu au misca nici macar un deget ca sa ia toata informatia si sa vina in sustinerea propriilor propuneri, dar au lasat lucrul la jumatate de cale? Va rog frumos, eu v-am ascultat cu mare atentie si nu v-am intrerupt, sa procedati in acelasi mod.

Deci, autorii propunerii, daca au initiat aceasta propunere, era cazul sa vina in sedinta comisiei de miercuri cu toata lista, foarte concreta, din momentul in care
s-au angajat si si-au luat responsabilitatea pentru promovarea acestei propuneri. Or, apare intrebarea cine este serios si cine nu, pe care motiv inca o aminare a acestui subiect din cauza ca cineva nu s-a interesat si nu a luat lista, nu-mi pare un moment serios.

Microfonul nr.5. Eu rog sa urmati rindul care a fost, domnule Susarenco.

Va rog, domnule Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Cu tot respectul, noi tot am propus, nu comisia, dar concret domnul Grozav de la tribuna centrala, ca acest proiect sa fie completat altfel. Chiar si pentru lectura a doua noi am propus ca, totusi, toate lacasele care intrunesc conditiile stipulate in Legea nr.331... Ar putea sa ramina si aceasta formula.

Eu nu vad, de pilda, de ce numaidecit sa fie enumerate? Fiindca miine poate sa apara si un alt lacas. Nu trebuie sa revenim tot timpul la completarea acestei liste.

Domnul Marian Lupu:

Asa este legea astazi. Ea prezinta anexa cu obiectivele.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Este legea astazi. Iesiti cu initiativa legislativa.

Domnul Marian Lupu:

O lege cu obiective respective. Ori ca apare o lege-cadru, care anuleaza prevederile, in genere, anuleaza legea prezenta si ofera un cadru general ca pentru toate lucrarile in conditiile Legii nr.331 ea prevede o anexa. Aceasta e legea astazi.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In acea anexa poate sa fie punctul 5 in care sa fie scris: “Toate obiectele sau toate lacasele de cult care intrunesc conditiile de sponsorizare s.a.m.d.”

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Nu va pare ca ori mergem pe aceasta linie de concept, fiindca drept concept
s-a venit cu un obiectiv si noi am putea sa extindem lista acestor obiective, ori ca este o alta abordare de concept, cind se vine cu un principiu-cadru.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Da, intr-adevar, eu am fost unul din autorii, si, de fapt, aceasta a fost propunerea intregului nostru grup parlamentar. In primul rind, eu nu primesc, sa spun mai moale, observatiile si obiectiile, fiindca, in primul rind, noi avem Regulamentul Parlamentului, care spune: nu mai devreme de 15 zile va fi pus in discutie in a doua lectura. Si noi sintem deputati fara consilieri si fara mare Aparat si n-am reusit, poate, sa avem lista.

In al doilea rind, dupa cum spun colegii nostri, sintem in postul pastelui si n-ar trebui sa facem noi aceste discutii aici. In al treilea rind, dupa cum s-a spus, 15 minute in urma noi am pus lista pe seama Guvernului si acum insistam sa fie o lista. Lista contine notiunea: “toate obiectele de cult”. Aceasta este lista. Si s-o faca Guvernul si s-o prezinte, conform Regulamentului, in 15 zile comisiei si comisia sa fie buna, sa ne invite pe noi, acei care am facut amendamente, la sedinta comisiei. Ca noi nici n-am stiut ca comisia respectiva, colegii nostri studiaza si discuta amendamentul nostru. Noi eram in timpul acesta la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, unde discutam alte probleme.

Va multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu va rog cititi Legea nr.331 din 7 octombrie 2004.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doar o clipa.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In cadrul examinarii in prima lectura a acestui proiect, colegul nostru domnul Vasile Grozav a facut exact aceeasi propunere pe care a facut-o domnul Cubreacov si ea este logica. Deci, noi, intr-adevar, avem institutii bisericesti care fac parte din diferite mitropolii. De aceea, eu consider ca daca vom reveni de fiecare data la fiecare obiect care urmeaza a fi supus reparatiei, proiectarii s.a.m.d., Parlamentul urmeaza sa examineze in fiecare sedinta in plen cite 3–4proiecte de lege.

De aceea, consider ca propunerea este benefica si propun sa fie pusa la vot. Intr-adevar, poate de completat lista cu o propozitie de ordin general, care ar prevedea toate lacasele de acest gen din intreaga republica. Fiindca, aceasta atitudine selectiva stirneste neintelegeri si nedumeriri.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am studiat si eu foarte atent aceasta Lege nr.331 si ea a fost adoptata doar pentru situatia de atunci, in octombrie 2004. Si nicaieri nu este stipulat ca, la vointa cuiva, doar unele obiecte pot fi incluse in aceasta lista. Doar stim ca si in anul 2005 au fost foarte multe donatii pentru foarte multe obiecte de cult. Si e normal ca sa se vina cu o noua initiativa legislativa, cu un nou proiect de lege, cu o lista intreaga si sa nu facem speculatii, ca nu se poate, ca Legea din 2004 nu prevede. Da, ea a fost doar pentru acele obiecte, pentru acea lista care a fost in acel moment.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca dumneavoastra ati citit legea atent, aici e foarte clar stipulat.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir, de fapt, a lansat o idee foarte buna.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Cititi si o sa vedeti.

Domnul Marian Lupu:

Sa se iasa cu o initiativa legislativa care, conceptual, difera, practic, de abordarea in Legea nr.331, fiindca este o initiativa pe care ati propus-o si e foarte buna. Va indemn sa o facem, sa o lansam, si eu va promit toata sustinerea ei. In aceasta sala nimeni nu spune “nu” pentru atare abordare. Un lucru este, sa fim
in albia conceptului cutarei sau cutarui proiect de lege. Va indemn sa o facem, sa o initiem.

Doamna Valentina Cusnir:

Pur si simplu, nu a trebuit sa fim luati... ca va fi intr-un fel acceptata acea lista, ca noi sa pregatim lista, ca sa vina comisia astazi si sa zica, de fapt, ca nu se poate, ca Legea nr.331 nu mai permite o atare…

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu, doamna Cusnir, o enumerare a obiectivelor concrete pe aceasta anexa se incadreaza perfect in cadrul conceptual al legii. Problema: unde este aceasta lista? Si colegii propun doar formula-cadru – toate.

Doamna Valentina Cusnir:

Comisia nu a zis ca nu a fost prezentata lista. Comisia a zis ca nu se poate ca aceasta lista sa fie completata, fiindca contravine conceptului. Da, am ascultat foarte atent. Este mentionat… Domnule presedinte, daca imi permiteti, prin proiectul de lege se propune de a include in lista obiectelor scutite de T.V.A. la lucrarile s.a.m.d., care este…, adica si celelalte obiecte de cult. Comisia spune ca isi pierde conceptul…, stati ca revin indata.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Rog sa precizati.

Doamna Valentina Cusnir:

Astfel, daca se accepta propunerea respectiva, atunci Legea nr.331 urmeaza a fi abrogata. Iar la articolul 103 alineatul (1), punctul 4) este necesar sa fie modificat prin excluderea conditiei ca obiectele respective sa fie incluse in lista aprobata de Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Colegii au inaintat propunerea si au solicitat sa fie supusa votului. Deci propunerea care viza o abordare-cadru ca toate lacasele, absolut toate, fara o specificare, ca principiu, sa fie incorporate in acest proiect de lege pentru lectura a doua. Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 16.

Domnul Marian Lupu:

19 voturi. Propunerea este respinsa.

Deci, alte propuneri? Eu repet inca o data. Nimeni nu impiedica ca miine un grup de autori, oricare ar fi, veniti cu aceasta noua initiativa care ar aduce o abordare legala, absolut noua in rezolvarea acestei probleme. Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Eu am vrut numai pe sa-l rog domnul Bondarciuc un lucru simplu ca sa enumere organizatiile pe care le-a pomenit dumnealui, toate patru.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sa nominalizez?

Domnul Igor Klipii:

Toate patru, da.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Va spun: Complexul monastic “Capriana”, Centrul de copii “Oraselul copilariei”, Complexul muzeelor “Orheiul Vechi”, Monumentul ostasilor cazuti in anul 1992 in lupta pentru independenta si integritatea Republicii Moldova orasul Cantemir, raionul Cantemir.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu am inteles ca discutia, practic, se incheie pe marginea acestui proiect de lege, dar am retinut citeva idei si as vrea sa fac o propunere. Profit, in sensul frumos al cuvintului, de faptul ca sedinta noastra este publica. Am inteles ca dumneavoastra personal de principiu, nu numai ca persoana care are o legatura speciala cu Complexul monastic “Curchi” sustineti ideea scutirii obiectelor de cult, indiferent carui cult apartin, de plata acestor taxe pe materiale si lucrari.

De aceea, fac o propunere oficiala si ma angajez personal sa intocmim lista exhaustiva, astazi voi interpela si Guvernul in acest sens, pentru ca are un organ competent de stat pentru culte, v-as propune sa semnam impreuna un asemenea proiect de lege, ca sa putem elimina orice speculatie si orice acuzatie de partizanat, de favorizare a unora si de defavorizare a altora. Cred ca un asemenea gest ar fi unul frumos.

Eu unul ma angajez, va promit ca voi veni cu un asemenea proiect de lege, cu o lista exhaustiva. As vrea foarte mult sa fim coautori ai unui asemenea proiect.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Mult stimate coleg,

Fiecaruia dintre noi ne apartine decizia, imi va apartine si mie, dar, concomitent la momentul cind voi primi aceasta decizie, voi tine cont si de faptul, cine a fost promotor atit de aprig al Legii pentru modificarea Legii privind investigatiile operative si rezultatele votului de astazi. Voi tine cont de toate aspectele. Rog sa luati loc. Asa. Bine.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Rog putina liniste in sala.

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului proiectul de Lege nr.840 pentru aprobarea acestuia in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 9.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.1 – 27.

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.840 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Cer scuze. Ce-i cu aceasta agitatie?

Proiectul de Lege nr.606 pentru completarea unor acte legislative (Codul vamal si Legea cu privire la tariful vamal). Lectura a doua.

Rog comisia, domnul Popa.

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru lectura a doua, dupa cum a si fost mentionat in prima lectura, modificarile invocate in legile indicate sint determinate de conditiile si cerintele inaintate de Uniunea Europeana in cadrul negocierilor de liber schimb asimetric cu tarile Uniunii Europene in conditiile de preferinta comerciale autonome.

Transmiterea competentei de eliberare a certificatelor de origine autoritatii de stat si anume Serviciului Vamal sint concepute in Planul de actiuni “Uniunea Europeana-Republica Moldova” punctele 1, 2, 4 alineatul (25) si in Comunicatul Comitetului European din 16 martie 2005, Bruxelles compartimentul II.

Certificarea originalitatii marfurilor spre alte piete, in afara de acele ale Uniunii Europene, in momentul de fata nu poate fi realizata din simplul motiv ca aceste tari n-au manifestat intentia de a renegocia angajamentele actuale existente in relatiile bilaterale de liber schimb al marfurilor.

Unificarea sistemului de elaborare a certificatelor va fi asigurat pe masura reexaminarii acordurilor bilaterale cu tarile respective. In aceste conditii, este prea matur de a invoca modificarile propuse in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si de domnii deputati: Dumitru Braghis, Nicolae Oleinic, Vladimir Filat si altii la Legea cu privire la Camera de Comert si Industrie, pastrind dualitatea in problema mentionata, norma, care, de altfel, este cert prevazuta de legislatia in vigoare si, in special, de articolul 23 alineatul (3) din Legea cu privire la tariful vamal si care realizeaza urmatoarele.

La scoaterea marfii de pe teritoriul vamal, certificatul de origine al ei in cazurile in care acesta este necesar conform contractelor respective, conform regulilor tarii importatoare sau acordurilor internationale, la care Republica Moldova este parte, se elibereaza de organele abilitate.

Astfel zis, eliberarea certificatelor este efectuata de organele abilitate in conditiile prevazute de contractele, acordurile, regulile tarii importatoare. Din aceste considerente, nu pot fi acceptate si obiectiile expuse la acest capitol in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si in amendamentul prezentat de domnul deputat Alexandru Oleinic.

Nivelul taxei pentru eliberarea certificatelor, perceput de Camera de Comert si Industrie, este stabilit la nivelul de 12 euro. La acest capitol, Guvernul vine cu propunerea de a reduce taxa cu 50%, stabilind-o la nivelul de 6 euro. Consideram ca, comparativ, este o reducere esentiala, al carei nivel trebuie sa asigure acumulari in suma de 6,7 milioane lei anual, necesare pentru acoperirea cheltuielilor curente, calculate pentru necesarul minim de 58 de unitati de colaboratori vamali, care se vor ocupa cu certificarea marfurilor pe tot perimetrul frontierei vamale.

Pentru acumularea acestei sume, numarul de tranzactii trebuie sa atinga nivelul de 70–75 de mii pe an. Tinem sa mentionam ca activitatea Serviciului Vamal este strict finantata integral in limita acumularilor de mijloace speciale, parte componenta a bugetului de stat, efectuate pe parcursul anului de Serviciul Vamal din aplicarea taxelor pentru procedurile vamale.

In contextul altor obiectii si propuneri la articolul 1, cuvintele “litera r)” se substituie prin “litera g)”. Iar cuvintele: “litera r) devine litera a)” se exclud.

Codul vamal, precum si Legea cu privire la tariful vamal nu opereaza cu notiunea de exportul marfurilor sau marfurilor exportate, dupa cum este mentionat la articolul 2 din proiect. Astfel, se propune ca aceste cuvinte sa fie substituite prin cuvintele: “scoase de pe teritoriul vamal”. Textul de la articolul 2 necesita a fi completat dupa cuvintul “necesare” cu cuvintele “inclusiv expertiza”.

Propunerile expuse in avizul Comisiei pentru drepturile omului au ca obiect actiuni de realizare a prevederilor normelor de baza din proiectul mentionat si tin de normele regulatorii ale Regulamentului, care va fi elaborat pentru executarea in detaliu a modificarilor propuse de proiectul in cauza.

Celelalte comisii permanente in avizele sale s-au expus unanim pentru examinarea si adoptarea proiectului de lege. Pornind de la cele expuse, comisia propune proiectul de lege spre adoptare de Parlament in lectura a doua.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua altele decit cele evocate de catre comisie.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In primul rind, este deja o traditie in unele tari europene ca: Germania, Olanda, Polonia, unde certificatele de origine sint eliberate de camerele de comert si industrie. Deci, aici s-a invocat ca, totusi, este argumentul, ca este o astfel de cerinta a Departamentului de Comert al Uniunii Europene la compartimentul dat de a transmite Serviciului Vamal. Acest argument nu este fondat.

Eu am fost acum, saptamina trecuta, in cinci sectii vamale in raioanele de nord, dar noi avem 58 asemenea sectii care vor presta servicii. Si vreau sa va spun, ca in toate sectiile este o situatie destul de critica: spatii mici, lipsa de calculatoare, de programe, de experti care vor presta asemenea servicii s.a.m.d.

Domnul Alexandru Oleinic:

In contextul declaratiilor ca noi totusi sustinem exportul, chiar si situatia cu declarantii, care pina acum prestau servicii la 140 de lei, dar acum sint introdusi brokerii vamali, care presteaza acum servicii la 600 de lei pentru operatiune de import-export, indiferent de costul lor, situatia data cu excluderea serviciilor de la Camera de Comert si Industrie catre Serviciului Vamal, la parerea noastra, este neintemeiata si nu este la timp.

Mai ales luind in considerare ca, totusi, in urma tuturor sondajelor, Serviciul Vamal este organul cel mai corupt in tara si, o data cu transmiterea certificatelor, cu eliberarea certificatelor de origine, noi excludem controlul asupra... Eu am o intrebare catre dumneavoastra domnule... si am doua amendamente la care vreau sa ma refer. Nu va deranjeaza asa de tare.

Domnul Gheorghe Popa:

Amendamentele noi le-am primit.

Domnul Alexandru Oleinic:

Dumneavoastra le-ati invirtit acolo, asa, in raport si pina la urma...

Domnul Marian Lupu:

Bine. Rog sa evocati propunerile.

Domnul Gheorghe Popa:

Ele, in primul rind, nu sint la tema.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa,

Domnule Oleinic,

Va rog mai calm. Rog sa evocati propunerile concrete.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

Da, eu am propuneri concrete. Si luind in considerare ca astazi organul vamal, conform tuturor sondajelor, este cel mai corupt, noi totusi excludem posibilitatea de control, transmitindu-i eliberarea certificatelor de origine Serviciului Vamal. Serviciul Vamal efectueaza controlul asupra operatiunilor de export-import si, totusi, elibereaza si certificatele de origine.

In primul rind, intrebarea, domnule vicepresedinte al comisiei: care va fi organul care totusi va controla, va exercita controlul asupra activitatii Serviciului Vamal in cazul in care noi transmitem toate obligatiunile privind operatiunile de export-import ale Serviciului Vamal.

Domnul Gheorghe Popa:

Curtea de Conturi.

Domnul Alexandru Oleinic:

Curtea de Conturi.

Domnul Gheorghe Popa:

Da.

Domnul Alexandru Oleinic:

Curtea de Conturi totusi trebuie sa lucreze la cerinta cuiva. Inseamna ca noi, deputatii, trebuie permanent sa ne adresam Curtii de Conturi ca sa faca controlul asupra Serviciului Vamal.

Stimati colegi,

Noi avem deja un caz cind Serviciul Vamal si Guvernul s-au eschivat de la controlul asupra importurilor de produse petroliere in tara. Si ei aici, in Parlament, au declarat ca la noi nu exista contrabanda in domeniul acesta.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic,

Totusi putem auzi propunerea dumneavoastra?

Domnul Alexandru Oleinic:

Da.

Eu pina la urma, domnule Presedinte, cred ca nu asa de frecvent ies la microfon, ca dumneavoastra ma intrerupeti. Eu vreau ca, totusi, sa ma refer mai mult si la amendamentele pe care le-am propus eu, sa argumentez de ce amendamentele au fost propuse si sa rog ca sa fie puse la vot. Daca imi permiteti?

Domnul Marian Lupu:

Rog sa le... si eu le supun votului.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

In primul rind, ce tine de modificarea Legii cu privire la Camera de Comert si Industrie, eu am propus ca articolul 4 alineatul (2) litera f) sa fie completata cu cuvintele: cu exceptia certificatelor de origine pentru marfurile destinate exporturilor in tarile membre ale comunitatii europene, ale Uniunii Europene.

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Deci noi am examinat amendamentele dumneavoastra, desi ele au parvenit cu intirziere. Iata primul amendament pe care il propuneti dumneavoastra, el, de fapt, nu este obiectul prezentului proiect de lege, fiindca proiectul de lege prezentat astazi in plenul Parlamentului tine de modificarea Codului vamal si Legii cu privire la tariful vamal. Aceasta este o modificare a unei alte legi. De aceea este necesara o alta initiativa legislativa.

Domnul Marian Lupu:

Corect.

Domnul Alexandru Oleinic:

Se poate de adaugat, nu e problema. Noi am discutat aceasta si in prima lectura si eu am propus amendamentul pentru lectura a doua. Aici nu e nici o problema de a modifica.

Domnul Marian Lupu:

Stimate.

Domnul Gheorghe Popa:

Noi am discutat in cadrul comisiei noastre si am decis sa respingem acest...

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, domnule Popa,

Eu va rog foarte mult, de acum asa discutii...

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar puneti la vot, domnule Presedinte, la urma urmei.

Domnul Marian Lupu:

N-o sa pun la vot, domnule Oleinic, fiindca acest proiect de Lege cu privire la completarea unor acte legislative vizeaza doar Codul vamal si Legea cu privire la tariful vamal. Si domnul Popa nu face decit sa confirme un adevar bine cunoscut.

Legea privind Camera de Comert nu poate fi parte in lectura respectiva din pachetul dat. Iesiti cu o noua initiativa si se face. Legal nu am dreptul sa pun la vot.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Data trecuta, cind Guvernul a prezentat legea, eu am rugat si Guvernul, in principiu, nu a fost impotriva ca sa faca modificari.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Va indemn sa avansam constructiv mai departe. Eu propun, eu nu pun la vot, fiindca nu am temei sa o pun la vot.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

Atunci eu vreau sa argumentez al doilea amendament pe care l-am facut. El se refera la costul certificatelor de origine care se vor elibera. Camera de Comert si Industrie activeaza ca organ de sine statator, juridic si la autogestiune. De aceea ei si aveau un pret concret la eliberarea certificatelor.

Conform acordului general pentru tarife si comert al Organizatiei Mondiale a Comertului, la care noi sintem parte, e stipulat concret ca toate taxele si impozitele cu orice caracter, impuse de partile contractante in legatura cu exportul sau importul se vor limita la costul aproximativ al serviciilor prestate.

De aceea, eu si am propus ca articolul 1 litera r) sa fie expusa in redactia urmatoare, mai ales luind in considerare ca este... de 75 de mii de certificate anual. Aceasta cifra este in rapoarte. La 7 euro aceasta stringe in jurul a 7 milioane de lei, iarasi e suma care se varsa in buzunarul Serviciului Vamal.

De aceea, eu am propus ca sa fie eliberate certificatele de origine pentru marfurile destinate exportului in tarile Uniunii Europene, care certifica originea marfurilor. Agentul economic care solicita eliberarea certificatului de origine este obligat sa achite plata pentru costul formularului certificatului de origine.

Acesta va fi un pas foarte concret intru sustinerea exportului national.

Va rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, deci noi...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa,

Doar o clipa, va rog. Aici nu are rost sa ne jucam cu discutiile. Eu voi supune votului, dar cred ca nu aveti o cifra cumva s-o fixati, fiindca intru asemenea redactie se gasesc fel de fel de tipografii si gasiti costul formularului si la 5 euro. Nu vreti sa spuneti un tarif foarte concret?

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu pot sa spun cit costa formularul, dar in cazul in care ne limitam la
0,5 euro...

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Supun votului aceasta propunere a colegului.

Domnul Alexandru Oleinic:

0,5 euro.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere de la microfonul nr.5. Cine este pentru acceptare, eu rog sa voteze. Da, rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 14.

Domnul Marian Lupu:

16 voturi. Nu se accepta.

In continuare.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Va multumesc.

Este un vot foarte concret pentru sustinerea exportului national.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, da.

Comentarii, microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Calmatui:

Bine.

Eu am numarat dar nu-s 14, acolo-s de toti...

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule Popa,

Rog sa luati loc.

Deci, la sfirsitul acestei parti a exercitiului, in modul in care au sunat lucruri eronate, foarte eronare, cu toata responsabilitatea si foarte oficial, transmisiune in direct, tin sa afirm ca aceasta solicitare de transfer a functiunilor de eliberare a certificatelor de origine catre o institutie guvernamentala de la o institutie nonguvernamentala, precum este Camera de Comert si Industrie, este adevarat, o atare solicitare a fost una si nu doar una, multiple, oficiale de la Comisia Europeana.

Si eu cred ca a afirma lucruri in modul in care au fost afirmate, ele ori dau dovada de lipsa de informatie, ori ca dau dovada de dorinta de a duce in eroare opinia. In aceste conditii, supun votului.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Eu n-am expus cifre care nu-s bazate pe niste date statistice, concrete. De aceea, nu trebuie sa ma invinuiti ca n-avem informatie.

Domnul Marian Lupu:

Stati, eu nu ma refer la cifre, eu ma refer la constatarea dumneavoastra ca...

Domnul Alexandru Oleinic:

Si constatarea mea.

Domnul Marian Lupu:

Solicitarea Comisiei Europene nu este adevarata.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Constatarea mea se limiteaza la drepturile de deputat in Parlament si nu sint la chimirul cuiva aici.

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu am adus informatia. Adevarul care este, Comisia Europeana a solicitat acest lucru ca o norma obligatorie, daca Republicii Moldova doreste sa obtina dreptul de a initia negocieri privind un regim asimetric de liber schimb.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului nr.606. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 2 voturi.

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze, domnule Stefan, doua?

Numaratorii:

Doua.

Domnul Marian Lupu:

Doua voturi, noua.

Numaratorii:

Doua, trei, domnule Braghis, votati la timp. Fara al dumneavoastra. Deci, doua voturi.

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.606 este adoptat in a doua lectura.

Deci, urmatorul subiect pe ordinea de zi a sedintei de azi, audierea raportului Comisiei parlamentare speciale pentru examinarea legalitatii deciziei Guvernului privind repartizarea a 14,4 milioane de lei din contul transferurilor de la fondul republican de sustinere sociala a populatiei.

Prezinta domnul Braga, presedintele comisiei.

Domnul Vladimir Braga:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia parlamentara speciala, instituita prin Hotarirea Parlamentului
nr.212 din 29 iulie 2005, a examinat interpelarea doamnei deputat in Parlament Lidia Gutu referitoare la legalitatea deciziei Guvernului privind repartizarea a
14,4 de milioane lei din contul transferurilor de la fondul republican de sustinere sociala a populatiei si constata urmatoarele.

In rezultatul semnarii pe data de 7 octombrie la Chisinau de catre presedintii Comunitatii Statelor Independente a Hotaririi privind organizarea sarbatorii de aniversare a 60 de ani ai victoriei marelui razboi pentru apararea patriei in anii 1941 – 1945 a fost luata decizia de a sustine moral, spiritual si material veteranii, sotii si sotiile acestora, care au participat la acest razboi mondial.

In acest sens, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, de comun cu Ministerul Finantelor, a elaborat proiectul Hotaririi Guvernului cu privire la alocarea mijloacelor financiare, care prevedea acordarea alocatiilor unice de stat participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a sotilor, sotiilor lor cu ocazia celei de-a 60-a aniversari a victoriei asupra fascismului.

Proiectul respectiv a fost sustinut de ministerele de resort, precum si de Consiliul Organizatiei Veteranilor din Republica Moldova care, prin scrisoarea nr.45 din 22 martie 2005, a prezentat unele propuneri si obiectii la acest proiect.

O data cu adoptarea Hotaririi Guvernului nr.352 di 21 aprilie 2005 cu privire la alocarea mijloacelor financiare, organele abilitate cu dreptul de stabilire a pensiilor au alcatuit listele beneficiarilor de aceste alocatii, in care au intrat si participantii la cel de al doilea razboi mondial din rindurile armatei romane.

Aceasta includere a fost efectuata in temeiul prevederilor Legii nr.1358 din
18 martie 1993 cu privire la reabilitarea si egalarea in drepturi a cetatenilor Republicii Moldova care au participat la cel de al doilea razboi mondial si in baza prevederilor Legii nr.190 din 8 mai 2003 cu privire la veterani.

Majoritatea alocatiilor mentionate, in suma de 14 milioane 266 mii de lei, au fost achitate prin intermediul Casei Nationale de Asigurari Sociale din bugetul asigurarilor sociale de stat, care, ulterior, dupa rectificarea Legii Bugetului de Stat pe anul 2005, au fost reintoarse in luna septembrie in suma de 14 milioane
293,7 mii de lei.

Beneficiarii acestor alocatii au devenit 17 mii 491 de persoane, inclusiv
1267 de participanti la cel de al doilea razboi mondial din rindurile armatei romane.

In conformitate cu punctul 5) din Hotarirea Guvernului nr.352 din
21 aprilie 2005, cheltuielile ce tin de plata alocatiilor au fost stabilite in marime de 50 la suta, a fi suportate din fondul republican de sustinere sociala a populatiei, ale carui venituri, la 10 mai 2005, au crescut cu 7 milioane de lei, comparativ cu cele planificate pe anul respectiv.

E de mentionat faptul ca, prin decizia nr.47 din 20 iulie 2005 a Consiliului de administrare a fondului republican de sustinere sociala a populatiei, a fost dispusa distribuirea in Bugetul de Stat a mijloacelor financiare in suma de 7 milioane
221 de mii si 7 zecimi lei din fondul republican de sustinere sociala a populatiei pentru acoperirea cotei de 50 la suta din cheltuielile suportate la acordarea alocatiilor unice de stat participantilor la cel de al doilea razboi mondial, sotilor si sotiilor lor supravietuitori, cu ocazia celei de a 60-a aniversari a victoriei asupra fascismului.

Comisia parlamentara speciala, examinind existenta prevederilor legale privind utilizarea de catre Guvern a mijloacelor financiare din fondul republican de sustinere sociala a populatiei constata ca, in temeiul articolului 47.1 legea veche, actualmente 49 – legea noua, a Legii nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar si procesul bugetar, fondurile speciale sint fonduri in care se colecteaza venituri cu destinatie speciala pentru realizarea unor scopuri si programe ale Guvernului.

Totodata, articolul 5 alineatul (1) din Legea fondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala a populatiei nr.827 din 18 februarie 2000 prevede ca beneficiarii de ajutoare materiale sint, in mod prioritar, invalizii, persoanele singure si in etate din rindul pensionarilor, care se atribuie in mod direct participantiloe celui de al doilea razboi mondial si sotilor si sotiilor lor.

In aceasta ordine de idei, Consiliul de administrare a fondului republican de sustinere sociala a populatiei a adoptat decizia nr.80 din 17 decembrie 2004 cu privire la aprobarea planului de activitate a fondului republican de sustinere sociala a populatiei pentru anul 2005 in care se prevedea finantarea suplimentara a fondurilor locale cu destinatie speciala catre sarbatoarea victoriei asupra fascismului – 9 mai si catre 1 iunie – Ziua Internationala a Ocrotirii Copiilor.

Concomitent, Hotarirea Guvernului nr.1083 din 26 octombrie 2000 privind punerea in aplicare a Legii Fondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala a populatiei presupune finantarea suplimentara a programelor cu destinatie speciala privind sustinerea materiala a anumitor categorii de populatie.

In baza anexei nr.8 la Legea nr.202-XV din 28 iulie 2005, privind modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005 a fost adoptata suma de
7 milioane 221,7 mii de lei, care a fost transferata la 6 septembrie 2005 din fondul republican in bugetul de stat.

Pornind de la cele mentionate mai sus, comisia considera ca actiunile intreprinse de Guvern, prin Hotarirea Guvernului nr.352 din 21 aprilie 2005, sint in limitele cadrului normativ si nu contravin legislatiei in vigoare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Eventuale intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Am o intrebare catre raportor.

Stimate domnule Braga,

Daca trageti o asemenea concluzie, adica comisia trage o concluzie, ca Guvernul nu a incalcat legea: care a fost acea situatie de a rectifica bugetul? Aceasta intrebare a aparut atunci cind s-a rectificat bugetul si atunci a fost formata aceasta comisie.

Daca totul este legitim, de ce atunci a fost necesara aceasta rectificare.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Legea nr.847 privind formarea si exercitarea bugetului prevede ca orice excedent de buget, care intervine pe parcursul anului bugetar, este obligatoriu rectificat ulterior.

In cazul nostru, cele 7 milioane de lei, 7 milioane si 221 de lei, fiind transferate de la fondul republican, au devenit ca excedent de buget si era nevoie, in mod obligatoriu, de aceasta rectificare de buget.

Pentru anul 2006, in Legea bugetului, prin articolul 30, mi se pare ca litera d), este prevazut ca, mai explicit, ca Ministerul Finantelor efectueaza aceste operatii cu rectificarea ulterioara in cadrul rectificarilor bugetului.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Braga. Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Acesta a fost continutul raportului Comisiei speciale, de fapt unde ne-am propus audierea rezultatelor activitatii acestei comisii. Nu se presupunea nici un proiect de act legislativ, pe care motiv plenul Parlamentului ia act de informatia prezentata de presedintele Comisiei speciale.

Stimati colegi,

Inainte de a continua cu subiectele restante pe ordinea de zi, permiteti-mi sa va aduc atentiei dumneavoastra propunerea Biroului permanent al Parlamentului. Avem o situatie putin mai specifica.

In perioada dintre 10 si 14 aprilie, circa 25 la suta din corpul de parlamentari vor fi antrenati intr-un sir important de activitati parlamentare externe: si pe dimensiunea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, si pe dimensiunea programului de colaborare cu Fondul Monetar International, pe care motiv, examinind aceasta situatie, Biroul permanent inainteaza plenului Parlamentului propunerea de a anula sedinta plenului Parlamentului din data de 13 aprilie si de a lasa astfel timp necesar pentru desfasurarea activitatilor la care m-am referit anterior, cu conditia ca acel pachet de proiecte de legi, care au fost deja aprobate pentru data de 13, sa fie miscate in mod automat in pachetul general pentru data
de 21, 22.

Supun votului aceasta propunere a Biroului permanent. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea este acceptata.

Este ora intrebarilor si interpelarilor.

Sintem la ora 17.50.

Daca se insista si vad ca se insista, deci, pentru inceput, il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Esanu, pentru a oferi raspuns la intrebarea domnului Gheorghe Susarenco.

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vad ca domnul Susarenco nu este prezent in sala, asa ca nu voi reproduce intreaga informatie sau totalitatea informatiei, pe care am prezentat-o dumnealui. Voi mentiona doar ca Ministerul Justitiei a respectat intocmai prevederile legislatiei in vigoare la executarea hotaririi pe care a mentionat-o dumnealui. Adresarea catre Departamentul de Executare a fost generata de faptul ca hotarirea judecatoreasca viza o situatie care a fost modificata in legatura cu circumstantele care au existat la momentul adoptarii hotaririi si erau necesare explicatii prin modul in care urmeaza sa fie executata hotarirea judecatoreasca.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumim si noi, domnule Esanu.

Deci, stimati colegi,

Rog sa oferiti intrebarile dumneavoastra in cadrul orei intrebarilor si interpelarilor.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte,

Eu, in sedinta de joia trecuta, am avut doua interpelari catre Guvern, mai mult decit atit ca una am reiterat-o peste o luna si ceva, dupa ce n-am primit raspuns in rezultatul adresarii mele in scris. Ma refeream in acea intrebare la situatia familiilor cu multi copii si ceream concret raspuns, cite familii sint cu multi copii si care este repartizarea pe raioane. Nu am primit raspuns nici in scris, adica n-am primi raspuns de la Guvern in scris, cu exceptia aceluia care a fost trimis aseara prin fax pe circa 10 pagini. Vreau sa fac pe aceasta cale o adresare celor carora le adresam interpelarile noastre. Sa fie putin mai atenti, sa studieze intrebarile pe care le punem, sa nu ne raspunda doar foarte sablonat, tinind cont de datele pe care le au in calculatoarele sale.

Pentru ca din tabelul care mi-a fost trimis rezulta ca in Republica Moldova cea mai numeroasa familie este familia cu 5 copii, pe cind eu cunosc multe familii cu 10, cu 12 si 18 copiii. De aceea, aceasta atitudine pe care ne-o manifesta acei de la Guvern, se explica prin faptul ca, atunci cind am cerut informatia pentru audierile in comisia noastra de profil, informatiile in problemele copilului si familiei, parvenite de la Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului si de la Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, au fost identice. De aceea, eu rog foarte mult o alta atitudine si o alta abordare.

O alta interpelare am facut-o vizavi de subiectul Consiliului de expertiza medicala, la care am primit raspuns doar cu ceva timp putin mai inainte. De aceea, ramine in vigoare si astept raspunsul meu pe care l-am solicitat de la tribuna Parlamentului.

Interpelarea pentru ziua de astazi. Drept temei pentru formularea acestei interpelari servesc consecintele celui mai tragic accident din istoria aviatiei moldovenesti care s-a produs la 27 mai 2005 pe aeroportul din Marculesti. Ca urmare a acestuia, Pantea Ecaterina, sotia unuia dintre piloti, precum si doi copii minori au ramas fara intretinator. Desi comisia guvernamentala, constituita pentru elucidarea cauzelor catastrofei aviatice, nu i-a gasit vinovati pe membrii echipajului, familia pilotului secund, locotenent-colonel Vasile Pantea, care a decedat in timpul exercitarii obligatiunilor de serviciu, nu s-a bucurat pina in prezent de ajutor din partea statului.

Luind in considerare adresarea Clubului femeilor din Moldova, cit si din partea sotiei decedatului, solicit de la Guvern luarea in mod de urgenta a masurilor de rigoare si eficiente pentru asigurarea doamnei Ecaterina Pantea, vaduva, mama a doi copii minori, cu spatiu locativ sau cu plata unei compensatii banesti pentru procurarea lui, drept fundamental garantat prin articolul 21 alineatul (16) din Legea cu privire la statutul militarilor. Despre masurile intreprinse de catre Guvern pe marginea acestei probleme stringente, rog sa fie informat Parlamentul la sedinta in plen.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Eu am doua interpelari, ambele adresate Guvernului. Prima interpelare, asa cum am promis in interventiile de astazi, tine de lista completa, exhaustiva a tuturor santierelor care vizeaza obiective de cult, indiferent de apartenenta confesionala. Solicit Guvernului prezentarea unei asemenea liste in vederea elaborarii initiativei legislative pe care, sper, plenul Parlamentului nostru o va aproba in definitiv pentru a demonstra ca nu avem atitudini selective, ci atitudini de principiu in respect fata de orice cetatean si orice credinta practicata in aceasta tara.

A doua interpelare este adresata Guvernului, dar in special Ministerului de Justitie, in plus Procurorului General al Republicii Moldova. Tine de un caz concret. Am o petitie cu mai multe anexe de la Floresti. M-am deplasat la fata locului impreuna cu domnul deputat Stefan Secareanu la 25 martie, luind act de situatie, care este urmatoarea. La 11 octombrie 1999, in orasul Floresti, in conformitate cu legislatia in vigoare, a fost constituita o parohie a Mitropoliei Basarabiei. La 21 noiembrie 2002, aceasta a fost reconstituita in vederea inregistrarii, dupa admiterea in legalitate a Mitropoliei Basarabiei ca urmare a deciziei C.E.D.O.

La 23 decembrie 2002, primaria orasului Floresti a confirmat in conformitate cu legislatia existenta acestei parohii. Parohia si-a construit o biserica pe un teren atribuit la 28 ianuarie 2000 cu aceasta destinatie de catre primaria orasului Floresti. Constructia s-a facut cu cheltuiala exclusiva a credinciosilor si clerului din Mitropolia Basarabiei. Intrucit consiliul raional Floresti a refuzat sa se conformeze prevederilor legale in vigoare si sa dea un aviz pentru inregistrarea acestei parohii, refuzul fiind semnat de presedintele raionului, un dosar a fost pus pe rolul instantelor judecatoresti nationale.

Acel proces judiciar intentat de comunitatea Mitropoliei Basarabiei de la Floresti s-a incheiat la 30 martie 2005 cu o hotarire definitiva pronuntata de Colegiul Civil si de Contenciosul Administrativ al Curtii Supreme de Justitie, care a obligat Consiliul raional Floresti sa dea avizul pe care l-a cerut comunitatea Mitropoliei Basarabiei.

In legatura cu aceasta decizie, s-a dat un titlu executoriu la 14 noiembrie 2005, titlu emis de judecatorul Gligor. O incheiere de intentare a procedurii de executare a fost emisa la 25 noiembrie 2005 de executorul judecatoresc Vera Invanciuc de la Departamentului de Executare al Ministerului de Justitie. In paranteze trebuie sa spun ca, intre timp, pe durata acestui proces judecatoresc, existind un litigiu cu administratia publica locala ostila acestei comunitati, formate din locuitori ai orasului Floresti, filiala Floresti a Oficiului cadastral teritorial Soroca, prin frauda si in complicitate cu autoritatile locale, cum spuneam, ostile Mitropoliei Basarabiei, neglijind protestele credinciosilor care au construit cu propriile mijloace si cu propria contributie biserica parohiala, a inregistrat cladirea acesteia ca fiind proprietate a unui oficiu central de cult Biserica ortodoxa din Moldova, Mitropolia Moldovei. Organele procuraturii au fost sesizate in acest sens.

Vreau sa mi se comunice, din partea Guvernului si mai cu seama din partea Procurorului General si al Ministerului de Justitie, care sint cauzele neexecutarii hotaririi judecatoresti definitive din 30 martie 2005 si care au fost masurile la care au recurs organele abilitate guvernamentale sau de procuratura pentru obligarea presedintelui raionului Floresti si a Consiliului raional Floresti sa se conformeze legii si acestei hotariri judecatoresti definitive.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Serpul:

Interpelarea mea o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. In cadrul vizitei in Molovata Noua, Dubasari, am atestat o situatie extrem de jalnica, iar oamenii aflindu-se intr-o stare de disperare si dezolare fara precedent. Pe linga multiplele probleme caracteristice majoritatii localitatilor rurale, precum si altor localitati aflate sub jurisdictia Republicii Moldova din acelasi raion, precum Dorotcaia, Cosnita, Pirita, populatia din Molovata Noua, Cocieri si Corjeva se confrunta cu o problema specifica doar acestei zone – interdictia de catre regimul separatist a liberii circulatii.

Populatia acestor sate se afla intr-o izolare totala. Deplasarea in partea dreapta a Nistrului s-a transformat intr-un calvar. Situatia s-a agravat in luna ianuarie, cind a fost blocat podul de la Hidrocentrala din Dubasari, cea mai scurta si directa cale de acces. Cele mai mari inconveniente le suporta agentii economici, care, pentru a evita altercatiile si abuzurile fortelor smirnoviste, se deplaseaza cu bacul Molovata, care pe timp de iarna nu functioneaza, perioada in care activitatea acestora pentru citeva luni este blocata.

Procurarea produselor alimentare si a marfurilor de larg consum de catre populatie in aceasta perioada constituie o problema enorma. Populatia este alarmata de situatia creata si asteapta din partea Guvernului actiuni concrete. In acest sens, la 31 ianuarie 2006, s-au adresat cu o petitie catre toti factorii de decizie ai Republicii Moldova, dar pina in momentul de fata n-au primit raspuns de la nici unul dintre acestia.

Un impediment serios, in special pentru agentii economici, il constituie starea deplorabila a drumului Holercani-Molovata, care in perioada ploioasa devine total impracticabil. Reparatia acestei portiuni de drum se impune in mod imperios, mai ales ca acest drum in momentul de fata este unica cale de acces. O alta problema vitala pentru populatia care inca n-a plecat la munci peste hotare, este imposibilitatea de a-si prelucra paminturile, situate dupa traseul Tiraspol-Ribnita. Desi Guvernul a intreprins anumite actiuni de compensare a pierderilor suportate pentru prelucrarea paminturilor in 2004, precum si scutirea de plata pentru impozitul funciar si impozitul in fondul social, situatia la acest capitol este cit se poate de trista. Pentru majoritatea detinatorilor de cote, pamintul este unica sursa de existenta, de care, in prezenti acestia sint lipsiti, fapt ce le complica existenta.

Avindu-se in vedere si starea de lucruri la care m-am referit, solicit domnului Prim-ministru Vasile Tarlev sa ma informeze despre masurile preconizate intru solutionarea fiecariu aspect invocat de populatia satului Molovata Noua, care se afla la capatul saraciei si al disperaririi.

A doua interpelare o adresez, de asemenea, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si vizeaza o problema presanta a localitatii Hristici, Soroca si anume reparatia podului avariat din localitate, care, in starea lui actuala, a devenit un pericol pentru locuitorii celor 120 de case, practic izolati de restul satului. Pentru reparatia acestui pod sint necesare circa 40 mii de lei, suma pe care bugetul local, evident, nu o poate suporta.

In anul 2004, Consiliul local a inaintat un demers Consiliului raional, care a invocat motivul lipsei de finante. Dat fiind stringenta si importanta solutionarii operative a problemei invocate, solicit domnului Prim-ministru Vasile Tarlev sa dispuna alocarea acestei sume din Fondul de rezerva al Guvernului.

Raspunsurile la ambele interpelari le solicit in scris.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Doamna presedinte al sedintei,

Adresez interpelarea mea Guvernului Republicii Moldova. Situatia alarmanta in legatura cu starea sanatatii tinerilor nostri, care, in primul rind, din motive de sanatate, nu pot indeplini serviciul militar, ma face sa adresez prezenta interpelare, prin care solicit o informatie, de la tribuna Parlamentului, cu privire la masurile intreprinse de Guvern in legatura cu aceasta situatie: care sint dereglarile de sanatate cel mai frecvent intilnite la tinerii examinati de comisia medicala; daca aceste dereglari au aparut recent sau au fost depistate anterior atingerii virstei de inrolare in armata, dar nu au fost intreprinse masuri pentru inlaturarea lor; a cui este vina; care este numarul tinerilor considerati inapti pentru serviciul militar din numarul total de tineri examinati de comisiile militaro-medicale.

De asemenea, solicit o informatie despre aceea daca Guvernul a intreprins masuri pentru ca tinerii considerati inapti pentru serviciul militar sa se trateze sau sint lasati in voia soartei daca nu sint apti pentru serviciul militar, fiind in mare majoritate din familii socialmente-vulnerabile.

Citi tineri au urmat tratament si au devenit, ulterior, apti pentru a indeplini serviciul? Solicit, de asemenea, si o informatie in scris, compartimentata pe raioane, pe anii 2001–2006, asupra intrebarilor abordate.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

O intrebare foarte scurta pentru domnul ministru al apararii Plesca. Vreau sa stiu in ce baza este folosita forta de munca a soldatilor la reconstructia Memorialului Gloriei Militare. Cine a dat ordin si care este baza legala?

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Solicit de la Guvern o informatie operativa referitor la executarea Legii cu privire la sistemul de salatizare in sectorul bugetar, care a intrat in vigoare la
1 decembrie si care prevede recalcularea salariilor celor ce muncesc in acest sector.

Din multiplele adresari ale alegatorilor din rindul bugetarilor: pedagogi, medici, politisti, functionari publici, rezulta ca, pina in prezent, salariile nu au fost recalculate si primite conform legii mentionate.

Totodata, rog sa fiu informata despre masurile trasate de Guvern in vederea asigurarii achitarii noilor salarii recalculate tuturor bugetarilor, fara exceptie.

Informatia rog sa fie prezentata la sedinta in plen a Parlamentului.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Nu mai sint intrebari si interpelari? Deci noi inchidem acest subiect.

Trecem la urmatorul subiect – declaratii. Primul s-a inscris pentru declaratie domnul Serebrian. (Rumoare in sala.) Am inteles.

Doamna Golban,

O secunda.

Stimati colegi,

Au as vrea sa consult cu dumneavoastra acest subiect. Intr-adevar, a fost transmis in scris, dar in legatura cu aceea ca, regulamentar, nu se admite delegarea si domnul Serebrian n-a difuzat ca, intr-adevar, acest drept se ofera doamnei Golban, eu consult cu dumneavoastra, cu permisiunea dumneavoastra. Daca ne dati voie, poftim, noi facem o mica derogare de la acest capitol si sintem de acord, da?

Poftim, doamna Golban. Este, doamna, de aceea nu pot sa incalc.

Doamna Valentina Golban:

Mult stimata doamna presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Aceasta luare de cuvint este cu atit mai mult argumentata, dat fiind faptul ca a doua interpelare a mea viza subiectul pe care urmeaza sa-l discut si acei care erau abilitati si imputerniciti cu obligatiunea de a-mi raspunde nu au binevoit sa vina astazi aici.

De aceea, tin sa mentionez faptul ca, o data cu modificarile operate de Parlament in Legea privind sistemul public de asigurari sociale, care au prevazut transferarea Serviciului expertiza medicala a vitalitatii in subordinea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, starea de lucruri in acest domeniu a devenit una incerta. Despre acest lucru mi s-a atentionat si in numeroasele adresari ale cetatenilor, precum si in cadrul deplasarii personale in raioanele republicii.

In aceasta ordine de idei, reamintesc ca la articolul 1 din Legea privind protectia sociala a invalizilor se stipuleaza ca invalizii in Republica Moldova se bucura de toate drepturile sociale, economice si personale si de libertatile consfintite in declaratia drepturilor invalizilor, adoptata de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, in Constitutia Republicii Moldova, in prezenta lege si in alte acte legislative.

Despre starea alarmanta in activitatea Serviciului de Expertiza Medicala a Vitalitatii ne vorbesc si urmatoarele argumente. Pina in prezent, Guvernul tergiverseaza executarea prevederilor propriei Hotariri nr.835 din 24 iunie 2002 la compartimentul – elaborarea Regulamentului privind ordinea expertizarii invalizilor, a caror invaliditate a survenit in legatura cu participarea la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil.

Se ignoreaza total prevederile Hotaririi Guvernului nr.746 din 30 iunie 2004 – capitolul V “Evaluarea invaliditatii”, punctul 18) – privind elaborarea tabelului pentru aprecierea procentuala a invaliditatii. Elaborarea acestui tabel ne-ar apropia de tarile europene in domeniul expertizei, ar duce la evaluarea corecta a gradului de reducere a capacitatii vitale, precum si la economia normei in bugetul asigurarilor sociale.

In ultimii 5 ani, Departamentul Expertiza Medicala a Vitalitatii nu a elaborat nici un plan si nu a intervenit cu propuneri practice, argumentate stiintific, folosind practica mondiala si a tarilor vecine in reabilitarea medicala, psihologica si reintegrarea socioprofesionala a pacientilor cu dezabilitati.

Astfel, in majoritatea cazurilor, acestor categorii de pacienti li se refuza indicarea conditiilor de munca protejata in pofida faptului ca dreptul la munca le este garantat de catre Constitutia Republicii Moldova.

Desi Legea privind protectia sociala a invalizilor din 24 decembrie 1991, la capitolul V, articolul 30, stipuleaza dreptul la munca a invalizilor, conducerea Departamentului Expertiza Medicala a Vitalitatii ignora in continuare realizarea acestor prevederi.

Informatia, prezentata anterior de catre Leonid Zaharia, referitoare la lipsa evidentei dosarelor medicale ale invalizilor, precum si la lipsa dosarelor din arhivele consiliilor de expertiza medicala a vitalitatii, este lipsita de temei legal si nu corespunde realitatii.

Sint nevoita sa constat ca, anume din incompetenta persoanelor cu functii de raspundere din cadrul Departamentului Expertiza Medicala a Vitalitatii, dosarelor medicale, incepind cu anul 2001, nu li s-a atribuit cifru si termen de pastrare in conformitate cu articolul 521 al indicatorului documentelor-tip din Legea privind Fondul Arhivistic nr.880 din 22 ianuarie 1992. Abia in noiembrie 2005, la o interpelare speciala a Casei Nationale de Asigurari Sociale, Arhiva Nationala a Republicii Moldova a atribuit dosarelor medicale termen de pastrare – 25 de ani, in registraturi corespunzatoare.

In contextul celor mentionate, as vrea sa stiu ce vina poarta invalizii din Republica Moldova si in baza carui act legislativ in momentul de fata in toate raioanele pacientii ce detin grade de invaliditate sint adusi fortat si impusi sa prezinte extrase noi din stationare de nivel republican, chiar si in cazurile bolilor sau defectelor vadite, in caz contrar fiind amenintati cu asa-numita reabilitare.

Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 10-12% din populatie sint persoane ce detin grade de invaliditate. In Moldova aceasta cifra constituie 4,6%.

O mare nedumerire trezeste faptul adoptarii de catre Guvern a Hotaririi nr.109, prin care, din structura organelor de expertiza medicala a vitalitatii, sint excluse unicele consilii specializate: oncologic, psihiatric si ftiziopulmonologic, pe cind in structura invaliditatii in Republica Moldova pe locul doi se afla bolnavii oncologici, pe locul trei – bolnavi psihiatrici, iar numarul persoanelor decedate de tuberculoza este in crestere.

Astfel, cei mai gravi pacienti vor fi lipsiti si de acel minim pe care statul il garanteaza – ajutorul de profil. Astfel de decizii vor conduce la cresterea nemultumirilor in rindurile acestei paturi sociale si va pune in pericol sanatatea societatii.

Prevederile Hotaririi Guvernului nr.746 din 30 iunie 2004, prin care se reglementeaza numarul de locuitori carora le revine un consiliu 70-90 mii de locuitori, iar la o sedinta – 13-14 pacienti, impune cetatenii, care si asa sint bolnavi, sa parcurga distante mari si sa suporte nervozitate din cauza nereusitei de a fi deserviti de specialisti.

In urma acestor reduceri de cadre calificate si a numarului de consilii, pacientii din Criuleni sint expertizati la consiliul de la Orhei; acei din Anenii Noi, Straseni, Ialoveni – la consiliul sectorului centru, orasul Chisinau; acei de la Comrat – la Ciadir-Lunga; de la Floresti – la Soroca; de la Glodeni – la Falesti; de la Causeni – la Stefan Voda; de la Telenesti – la Singerei; acei de la Vulcanesti, Cantemir – la Cahul, de la Ocnita – la Donduseni.

In toate consiliile de expertiza din Chisinau si in majoritatea lor din republica, in momentul de fata, la o singura sedinta se deservesc 25-30 de pacienti. Sigur ca despre calitate si eficacitate in asa conditii nu se poate de vorbit. Pacientii asteapta rindul pentru reexaminare la consiliu 2-3 saptamini, fiind nevoiti sa faca drumuri costisitoare, pe cind pensia de invaliditate este unica sursa de existenta.

Intr-o situatie dificila s-au pomenit si medicii de familie, care sint impusi sa perfecteze actele invalizilor ca si cum pierdute. Ei sint nevoiti sa explice pacientilor de ce acestia sint din nou reexaminati, injositi, banuiti.

Consider ca motivul unei asemenea stari de lucruri in sistem sint ambitiile Consiliului Republican de Expertiza Medicala a Vitalitatii.

Multumesc mult.

Doamna Maria Postoico:

Se invita la tribuna centrala domnul Lipcan.

Am votat, asa ca rabdati.

Domnul Alexandru Lipcan:

Doamna presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

In Parlamentul de legislatura a XIV-a, liderul Fractiunii Comunistilor, din imprudenta, a numit drapelul Republicii Moldova ca fiind steag fascist. S-au produs atunci mai multe replici dintre comunisti si oponenti. A fost o incercare de a apela in instanta judecatoreasca, dar, pina la urma, incet-incet, incidentul a trecut. N-as fi amintit acest caz daca si la 15 ani de independenta n-am atesta batjocuri la adresa simbolicii noastre nationale si a limbii romane.

Joia trecuta, colegul meu de fractiune, Anatol Taranu, a aratat cum strajerii ordinii publice au impiedicat difuzarea in oras a fluturasilor cu simbolul tricolorului. Au fost persecutati tinerii patrioti, implicati in actiunea de omagiere a evenimentului istoriei de la 27 martie, aproape pentru sufletele unora dintre noi, dar iritant pentru altii. Acei retinuti de politie au fost amendati si preveniti ca, deja sint luati la evidenta de Serviciul de Informatii si Securitate ca cetateni neloiali ai acestui stat.

De altfel, si adoptarea, astazi, in prima lectura a proiectului de Lege cu privire la interceptarile telefonice, ne dovedeste inca o data ca S.I.S. si celelalte organe de ocrotire a normelor de drept au scopuri mai importante pentru ei, decit apararea simbolicii nationale. De exemplu, cum sa prinda in mrejele lor cit mai multi cetateni ai Republicii Moldova si sa-i controleze zi si noapte in executarea comenzilor politice. Cu asemenea preocupari cum sa le mai ramina loc si pentru a elabora si a realiza masuri de descoperire, prevenire si contracarare a actiunilor indreptate spre subminarea suveranitatii si independentei Republicii Moldova, adica a faptului care pericliteaza securitatea de stat.

In viziunea mea, un asemenea fapt il constituie orice act de profanare a simbolurilor statului, inclusiv actele de ignorare de catre functionarii de stat a legislatiei privind functionarea limbilor pe teritoriul tarii. Aceste incalcari aduc atingere imaginii Republicii Moldova ca stat si ca autoritate, afectind si securitatea nationala.

Stimati deputati,

Va informez ca, recent, am constatat un caz indignant. Intr-una dintre intreprinderile noastre de stat, conduse de un ministru care nu vorbeste limba oficiala, tricolorul este asternut pentru a se sterge picioarele. In vagonul trenului numarul 47, Moscova-Chisinau, orice patriot adevarat al acestei tari tresare vazind in coridor, bine aranjat pe jos, un tricolor de lungimea vagonului, de care, va dati seama, toti isi sterg picioarele 24 din 24 de ore pe zi, sute si mii de pasageri moldoveni, rusi, ucraineni, reprezentanti ai altor natiuni calca in picioare ceea ce poate avea mai sfint un stat.

Un angajat al caii ferate moldovenesti a dat sa-mi explice, cu frica sa nu fie banuit de sefii sai in divulgarea secretului comercial, ca acesta este niste material primit de insotitorii de vagoane o data la doua saptamini de la baza intreprinderii cu scopul de a-l asterne pe jos pentru a nu se murdari covorasul.

Ma intreb si va intreb pe dumneavoastra: de ce conducerea caii ferate moldovenesti n-ar comanda niste tesaturi in culorile drapelelor de stat ale Rusiei, Ucrainei, Belarus, sa vedem pina unde ar ajunge cu ele trenul moldovenesc.

Am mai observat insa si altceva. In vagon lipsesc cu desavirsire inscriptiile in limba romana, in limba de stat, daca vreti, a proprietarului acestui tren. Cineva mi-a lamurit ca este o intelegere interstatala prin care s-a convenit ca documentele cailor ferate sa fie in limba rusa. In acelasi timp, in gara din orasul Kiev, capitala bunei noastre vecine Ucraina, n-am gasit nici o informatie, nici un cuvint in limba rusa.

In acest context, in tara noastra se mai intimpla niste paradoxuri la care noi, cetatenii Republicii Moldova, ar trebui sa cerem explicatii. Ce gindesc strainii intilnind asemenea situatii, putem numai sa presupunem.

Astfel, anul trecut, la gara internationala Ungheni, oras de frontiera, dupa cum stiti, a coborit o delegatie din strainatate, dar in care erau vorbitori de limba romana. Adresindu-se la biroul de informatii in limba oficiala a statului in care intrasera, oaspetii au fost bruscati cu sintagma universala pentru plaiul nostru –“говорите, пожалуйста, по русски”.

In contextul celor expuse mai sus, apar citeva intrebari.

Prima. Cine din conducerea caii ferate moldovenesti a dat indicatie ca materialul tricolor, cu culorile drapelului de stat, sa fie utilizat in trenurile Chisinau-Moscova in calitate de material de protectie a covoarelor?

A doua intrebare. Materialul tricolor respectiv este folosit in aceleasi scopuri si in trenul Chisinau-Bucuresti?

A treia intrebare. Cine poarta responsabilitate personala pentru profanarea simbolului national tricolorul, care, potrivit punctului 1 din Regulamentul cu privire la Drapelul de Stat al Republicii Moldova, este simbolul oficial al suveranitatii, simbolizeaza trecutul, prezentul statului moldovenesc, reflecta principiile lui democratice, traditia istorica a poporului moldovenesc, egalitatea in drepturi, prietenia si solidaritatea tuturor cetatenilor republicii.

Avind in vedere cele expuse mai sus, solicit urmatoarele.

1. Conducerea Caii ferate moldovenesti sa retraga imediat din uz materialul tricolor, aflat in toate trenurile moldovenesti.

2. Procuratura Generala sa cerceteze faptul profanarii in trenurile moldovenesti a tricolorului si sa traga la raspundere persoanele vinovate de aceasta.

3. Guvernul Republicii Moldova sa examineze respectarea Legii cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova in cadrul Intreprinderii de Stat Calea Ferata din Moldova cu sanctionarea celor vinovati de incalcarea acesteia. Informatia respectiva o solicit in scris.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

S-au epuizat subiectele incluse pe ordinea de zi. Si, inainte de a inchide sedinta, vreau sa va reamintesc ca, astazi dimineata, noi am convenit ca, dupa intrerupere de la sedinta de astazi, o sa avem intilnire cu Directorul General al Institutului Francez de Relatii Internationale. Deci, in primul rind, vreau ca sa va reamintesc acest subiect. Si, totodata, anunt ca pentru astazi sedinta este inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 21 aprilie, cum s-a convenit, la
ora 10.00.

Va multumesc si facem o intrerupere de 15 minute, apoi revenim in sala. La 21 aprilie, ora 10.00. Pai, da, asa s-a convenit. A fost votata ordinea de zi de astazi. Bine.

Convenim la ora 18.30, sa revenim in sala toti, desigur.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Astazi avem onoarea de acordare a intrevederii din partea domnului Therry de Montbrial, membru al Institutului Francez, Academia Stiintelor Morale si Politice, fondator si Director General al Institutului Francez de Relatii Internationale, deci, daca ne permiteti, sa-l intimpinam pe domnul Montbrial. (Aplauze.)

Noi va invitam la tribuna centrala, pentru ca sa tineti discursul dumneavoastra.

Domnul Therry de Montbrial:

(Discursul este tinut in limba franceza.)

Doamna Maria Postoico:

Domnule Montbrial,

Va multumim inca o data pentru discursul interesant, pe care l-ati tinut de la aceasta tribuna in Parlamentul Republicii Moldova. Din numele deputatilor va dorim succese si va mai invitam in Parlamentul Republicii Moldova.

Va multumim. (Aplauze.)

Sedinta s-a incheiat la ora 19.10.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova