DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA

Sedinta din ziua de 6 octombrie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Aprobarea ordinii de zi.

2. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.2364 pentru modificarea punctului 2 din Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor din fondul pentru sustinerea sectorului agrar, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.19-XV din 17 februarie 2005.

3. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2424 pentru modificarea si completarea Legii nr.633-XV din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

4. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2549 pentru completarea Legii nr.121-XV din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

5. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.1799 privind importul unei unitati de transport.

6. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1697 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal; Legea privind sistemul public de asigurari sociale s.a.).

7. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2518 privind completarea articolului 38 al Legii achizitiei de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului nr.1166-XIII din 30 aprilie 1997.

8. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.3282 privind demisia unui deputat in Parlament.

9. Ora intrebarilor si interpelarilor

 Sedinta incepe la ora10.00

 Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc - director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.

Va anunt ca la sedinta Parlamentului din totalul celor 101 deputati si-au inregistrat prezenta 91 deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Maria Postoico, Dumitru Diacov, Vlad Cubreacov - plecati in delegatie, Angela Leahu, Vasile Grozav - bolnavi, Victor Stepaniuc, Vladimir Eremciuc, Sergiu Stati, Ivan Gutu, Ion Varta.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.     

Stimati colegi,

Prima sedinta a sesiunii de toamna-iarna a Parlamentului o declar deschisa. Rog sa onoram Drapelul si Imnul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat si Imnul de Stat).

Multumesc.

Stimati colegi,

La acest inceput de sesiune, cea de-a II-a sesiune a Parlamentului de legislatura a XVI-a, vreau sa va doresc tuturor un bun venit si o activitate cit mai rodnica si cit mai reusita pe durata acestei sesiuni.

De fapt, acest bun venit are si o conotatie destul de relativa pe simplul motiv ca toti deputatii, toate comisiile parlamentare au marcat deja un inceput reusit al activitatii acestora pe parcursul lunii septembrie si cred ca acest lucru formeaza o premisa deosebit de buna si una foarte importanta pentru desfasurarea cu succes a activitatii sesiunii respective.

As dori sa mentionez ca, pe durata acestei sesiuni, activitatea Parlamentului urmeaza sa se concentreze asupra unui sir intreg de prioritati deosebit de importante, care vizeaza interesele nationale ale Republicii Moldova. In primul rind, m-as referi la concentrarea eforturilor atit pe dimensiunea activitatii fiecarui parlamentar cit si in cadrul activitatii comisiilor, la fel si in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului.

Aici ma refer la acele reforme politice, care au inceput sa fie implementate, au fost puse pe rol pe parcursul sesiunii precedente. In luna iulie, va aduceti bine aminte, a fost adoptat un pachet de amendamente la legislatia nationala, care vizeaza aceste transformari politice. Ele au marcat un inceput deosebit de valoros si creeaza o premisa pentru continuarea acestor activitati pe durata sesiunii actuale.

Ma refer, in primul rind, la pachetul de legi, care urmeaza sa fie performat pina la sfirsitul anului - inceputul anului viitor, cu referinta la functionarea audiovizualului. Tot aici, ma refer si la legislatia care vizeaza functionarea administratiei publice locale si multe altele.

De fapt, elementele componente ale acestui pachet de proiecte de legi, asupra carora urmeaza sa ne concentram in mod prioritar deriva, in mod organic inclusiv din programul de cooperare cu Consiliul Europei. Si, in acest context, doresc sa va atrag atentia ca, probabil, se impune deja necesitatea elaborarii unui calendar de actiuni concrete cu termene si responsabili concreti pentru a aduce la bun sfirsit implementarea actiunilor, care tin de interesul nostru, in primul rind, si fac parte din acele angajamente in contextul colaborarii cu Consiliul Europei, cit si cu Uniunea Europeana si deriva din Planul de Actiuni “Republica Moldova-Uniunea Europeana”.

In cadrul sesiunii anterioare, actiuni importante au fost desfasurate aici, in Parlament, in contextul solutionarii diferendului transnistrean. A fost, cu adevarat, un moment istoric adoptarea declaratiilor aici, in Parlament, cit si a legii privind principiile de baza ale statutului juridic al acestei regiuni.

Intre timp, se inregistreaza noi evenimente in formatul de negocieri. Stiti prea bine, dupa intrevederea de la Odesa deja am putea sa constatam existenta formatului cinci plus doi. Si, in mod evident, toate evenimentele care s-au intimplat in primavara-vara, cit si pe durata vacantelor parlamentare ne aduc intr-o situatie cind Parlamentul va trebui sa-si consolideze rolul sau si sa-si aduca contributia in avansarea pe aceasta linie, pe aceasta directie.

Concomitent, avem cu dumneavoastra un pachet impunator de proiecte de legi, care, de fapt, formeaza chintesenta activitatii noastre legislative pe durata urmatoarelor luni. In acest pachet se inscriu unele legi deosebit de importante, cum ar fi: proiectul legii bugetului pentru anul 2006, proiectul legii bugetului asigurarilor de stat, proiectul de lege privind salarizarea in sectorul bugetar si multe altele.

Evident ca examinarea si procesul de adoptare a acestor proiecte ne vor cere toata atentia si toate eforturile avindu-se caracterul determinativ, caracterul complet si deosebit de important pentru functionarea tuturor sistemelor din aceasta tara a acestui pachet de proiecte.

La fel vreau sa va atrag atentia ca, pe durata acestei sesiuni, Parlamentul va purcede la un prim exercitiu de acest gen si anume la elaborarea versiunii finale si adoptarea programului legislativ, program legislativ pentru o durata de 4 ani care va viza exercitiul de armonizare a legislatiei cu acquisul comunitar, exercitiu care tine in primul si in primul rind de interesul Legislativului in colaborare cu Executivul. E un program asupra caruia va trebui sa ne pronuntam pina la sfirsitul acestei sesiuni.

Concomitent, o alta directie la care as dori sa va atrag atentia este si consolidarea activitatii structurilor parlamentare. Aici ma refer, in primul rind, la comisiile permanente. Sintem la moment pe pozitia de definitivare a unui program vast si complex de audieri parlamentare in cadrul sedintelor pe blocuri tematice de subiecte, care deriva din documentele strategice pentru tara, din programul de guvernare, din Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, din Planul de Actiuni “Republica Moldova -Uniunea Europeana”.

In timpul cel mai apropiat, acest proiect de program asupra caruia vor urma sa se pronunte comisiile permanente va fi supus examinarii in cadrul Biroului permanent si aprobat de Biroul permanent al Parlamentului.

O directie nu mai putin importanta de activitate va fi finalizarea actiunilor de stabilire a unor mecanisme eficiente de colaborare a Parlamentului cu societatea civila. Astazi as putea sa declar ca, nu mai tirziu de luna noiembrie, aceste mecanisme urmeaza deja sa fie puse in functiune.

Totodata, colaborarea interparlamentara, diplomatia parlamentara a inceput deja sa cunoasca o noua etapa calitativa. Ma refer aici la actiunile de ultima ora. La moment se desfasoara, astazi si miine, sedinta Comitetului de Cooperare Parlamentara in cadrul Acordului de parteneriat si cooperare cu Uniunea Europeana. S-a produs deja prima vizita la Chisinau in cadrul grupului de prietenie interparlamentara Moldova - Rusia.

Pe parcursul urmatoarelor luni urmeaza, in mod neaparat, sa fie puse in functiune aceleasi mecanisme de catre grupurile de prietenie, actiuni comune, la nivelul comisiilor permanente, cu tarile vecine Romania si Ucraina. Vor fi pregatite actiuni in colaborare cu Parlamentul European, dezvoltarea relatiilor interparlamentare cu asemenea parteneri, precum Germania, Marea Britanie, Franta si altii.

In mod evident, un accent particular deja pe dimensiunea nu doar politica, dar si practica este dezvoltarea colaborarii interparlamentare, in special cu Statele Baltice, pentru preluarea experientei si stabilirea mecanismelor operationale functionale, mecanismelor institutionale aici, in cadrul Parlamentului, pentru suportul procesului de armonizare legislativa, operatiune ori exercitiu care isi va cunoaste o desfasurare practica pe durata acestei sesiuni.

Deci in final, inca o data va zic un bun venit, va doresc un bun inceput in activitatea sedintelor plenare ale Parlamentului, mult succes tuturor dumneavoastra, celor prezenti in sala, si sa ne fie intr-un ceas bun.

Microfonul nr. 4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Rog, la finele sedintei, sa-mi oferiti posibilitatea de a veni cu o declaratie in Parlament despre situatia dezastruoasa din agricultura.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc. Notat.

Ordinea de zi, stimati colegi.

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cer, de asemenea la sfirsitul sedintei, 5 minute pentru o mica declaratie.

Domnul Marian Lupu:

Acceptat. Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun sa includem in ordinea de zi a sedintelor Parlamentului din 13-14 octombrie anul curent proiectul nr.2602 si proiectul nr.2603.

Domnul Marian Lupu:

Aceste proiecte, bineinteles, au fost discutate in cadrul comisiei. Rapoartele sint prezente. Va multumesc.

Microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte,

Rog sa includem in ordinea de zi chestiunea privind formarea comisiei parlamentare de ancheta pentru examinarea legalitatii Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.865 din 17 august privind excluderea din Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat a Conacului urban “Teodosio”.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, o intrebare la acest subiect. Care este gradul de pregatire al acestui proiect de document?

Domnul Veaceslav Untila:

Proiectul acestui document este pregatit, domnule Presedinte. Si este inregistrat.

Domnul Marian Lupu:

Si este deja inregistrat?

Domnul Veaceslav Untila:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Notat.

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” propun, pentru sedintele din saptamina viitoare, sa introducem in ordinea de zi trei proiecte de legi: nr. 3137- pentru modificarea titlului III al Codului fiscal si prelungirea termenului de aplicare a taxei pe valoarea adaugata de 5% pina in anul 2011, nr. 3182 - pentru modificarea articolului 103 din Codului fiscal - cu privire la importul ingrasamintelor, pesticidelor si agregatelor. Se are in vedere fara T.V.A. Si nr.3251- pentru modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2005 - cu privire la formarea Fondului de interventie de cereale in cadrul bugetului Republicii Moldova.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, vin la dumneavoastra cu aceeasi intrebare. Care este gradul de pregatire al acestor proiecte, inclusiv avizele Guvernului?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceste proiecte de legi sint inregistrate in modul stabilit de Regulamentul Parlamentului si saptamina viitoare ar putea sa fie discutate in sedinta.

Domnul Marian Lupu:

Deci la momentul cind se reuseste, miercurea viitoare, daca inteleg corect, sa fie examinate, inclusiv la sedinta de Guvern, si prezentat avizul.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, aceste proiecte de legi vor fi examinate de catre comisia pentru politica economica. Asta e deja problema acestei comisii. Noi, din partea fractiunii, propunem ca aceste proiecte de legi sa fie introduse in ordinea de zi si sa fie examinate in conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Si in legatura cu situatia din agricultura.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Si, la fel, microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Presedinte,

Propun sa fie exclus din ordinea de zi de astazi proiectul de lege nr. 2240, deoarece in procesul examinarii au parvenit propuneri si ajustari conceptuale la acest proiect de lege care necesita examinare suplimentara.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Va multumesc.

Microfonul nr. 3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Referitor la propunerile domnului Cosarciuc. La proiectul nr. 3137 noi nu avem avizul Guvernului si nu-l putem examina in cadrul sedintei comisiei. Tot la fel si cu pesticidele, erbicidele s.a.m.d.

Domnul Marian Lupu:

Deci care este propunerea dumneavoastra?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi nu le putem include in ordinea de zi. In comisie inca n-am examinat, avizul Guvernului nu avem.

Domnul Marian Lupu:

Deci propunerea este de a nu accepta introducerea pentru programul acestor doua saptamini pe motivele invocate.

Multumesc.

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, eu imi cer scuze.

Conform Regulamentului, aceste initiative legislative sint depuse, sint inregistrate, sint trimise pentru avizare. Noi le propunem pentru saptamina viitoare, pentru ordinea de zi a saptaminii viitoare. Nu este nici o problema ca in timpul acestei saptamini sa fie urgentate si avizele de la Guvern si deciziile comisiei. Adica, nu contrazice Regulamentul Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

In mod normal, avem normele de procedura. A fost sonorizata aceasta propunere, a fost sonorizata si una si alta. Ele, in modul in care au fost inaintate, vor fi supuse votului imediat dupa ce incheiem runda de propuneri aditionale sau expuneri de opinii vizavi de acest proiect al ordinii de zi.

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Aceste trei proiecte de legi despre care a vorbit domnul Cosarciuc, cred eu ca sint niste legi destul de importante, pornindu-se de la situatia pe care o cunoastem cu totii destul de bine.

De aceea, Parlamentul ar putea cere, asa cum s-a procedat si in alte cazuri, ca aceste proiecte de legi sa fie dezbatute in comisii si la Guvern in regim prioritar. Acest lucru ne-ar permite sa introducem proiectele respective in ordinea de zi pentru saptamina viitoare.

Cu atit mai mult, o parte din aceste legi prevad si unele posibile modificari, care pot aparea in procesul de aprobare a Legii bugetului pentru anul 2006.

Si, fiindca am iesit la microfon cu aceasta propunere, mai am un lucru pe care as vrea sa-l spun. Noi toti am fost la ultima sedinta a Parlamentului, care a avut loc in luna iulie, si am audiat, nu stiu cum sa numesc, cred ca, nu este un raport, ci un discurs al Prim-ministrului in fata Parlamentului. Dar, cu parere de rau, in ultimii patru ani de zile asa si n-am audiat, asa cum ar trebui sa fie conform Regulamentului si legilor in vigoare, un raport al activitatii Guvernului Republicii Moldova. Se apropie deja aproape jumatate de an de cind activeaza acest Guvern.

De aceea, eu as propune sa discutam, sa fie introdus pentru luna octombrie in sedinta Parlamentului si sa fie examinat raportul despre activitatea Guvernului Republicii Moldova dupa instalarea acestui Guvern. Fiindca, discursurile Primului ministru in Parlament sint, poate, bune, corecte, insa deputatii au dreptul si trebuie sa aiba posibilitatea de a-si expune opiniile lor asupra activitatii Guvernului in cadrul unor dezbateri publice, asa cum prevede legislatia in vigoare.

Domnul Marian Lupu:

Notat. Va multumesc.

Microfonul nr. 3.

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

La decizia Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret si mijloace de informare in masa, propun sa fie exclus din ordinea de zi pentru data de 14 octombrie proiectul de Lege privind protectia moralitatii.

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte,

As putea sa rog si anume argumente, explicatii la aceasta propunere?

Domnul Vladimir Dragomir:

Este nevoie de o prelucrare serioasa a acestui proiect.

Domnul Marian Lupu:

Avem mari probleme cu moralitatea pur si simplu, da?

Domnul Vladimir Dragomir:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Notat. Va multumesc.

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa informez ca proiectele de legi propuse de domnul Cosarciuc nu sint, deocamdata, discutate nici la sedinta Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Socot ca absolut toate proiectele sint legate de buget si, inainte de a fi incluse in ordinea de zi, neaparat trebuie sa fie discutate la sedinta Guvernului si trebuie sa fie avizul corespunzator.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

In numele fractiunii propun ca pentru saptamina viitoare sa fie inclus in ordinea de zi proiectul de hotarire a Parlamentului privind formarea unei comisii de ancheta pentru examinarea situatiei prevenitilor tinuti in stare de arest in izolatorul de urmarire penala nr.3 din municipiul Chisinau, ale caror dosare se afla la examinare in instanta de judecata. Proiectul respectiv este inregistrat la cancelarie sub nr.3215.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Mihail Sidorov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune includerea in ordinea de zi pentru sedinta de azi, 6 octombrie, a proiectului de hotarire privind demisia unui deputat in Parlament, numarul de inregistrare 3282.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Vreau sa spun ca, in numele Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, in Comisia pentru agricultura si industria alimentara, din care fac parte in legatura cu situatia dezastruoasa din agricultura, am cerut sa fie audiati reprezentantii Guvernului si ministrul agriculturii (la ce am obtinut opunerea majoritatii parlamentare care este si majoritate in comisii si, in acelasi timp, a presedintelui comisiei) pentru a veni aici sa arate ca pe ei ii doare foarte tare capul de agricultura. Trebuia, intr-adevar, sa discutam in comisii si atunci sa iesim aici in Parlament.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Notat. Va multumesc.

Alte propuneri la ordinea de zi nu se inregistreaza.

Stimati colegi,

Au fost inaintate doua propuneri cu sens diferit vizavi a trei proiecte propuse: nr.3137, 3182, 3251. Pentru toate celelalte noi am inregistrat pozitii contradictorii. In acest context si in aceasta situatie, supun votului propunerea domnului Cosarciuc si rog sa acceptati sa supun votului in pachet aceste trei propuneri, avindu-se caracterul de pachet al acestora.

 Cine este pentru acceptarea propunerii de a include in ordinea de zi proiectele nr. 3137, 3182, 3251? Rog sa votati. Rog sa fie pentru precizie… Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

Sectorul nr. 3 – 28.

Domnul Marian Lupu:

39 de voturi pentru. Deci, in prezenta a 91 de deputati propunerea nu este acceptata.

Stimati colegi,

In aceasta situatie, supun votului aprobarea ordinii de zi in ansamblu.

Imi permiteti, sintem in procesul votului. Deci, cum il terminam o sa va ofer cuvintul la microfon.

Cine este pentru aprobarea ordinii de zi cu propunerile care au fost inaintate si acceptate de catre plenul Parlamentului rog sa voteze. Rog din nou pentru exactitate sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 33.

Sectorul nr. 3 – 10.

Domnul Marian Lupu:

73 de voturi. Ordinea de zi este aprobata.

Microfonul nr. 4, va rog.

Domnul Dumitru Braghis:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Referitor la propunerea ca cele trei documente sa fie examinate in mod prioritar, tinindu-se cont de urgenta si de situatia reala din tara. De aceea, poate convenim asa: intrucit ele nu sint introduse in ordinea de zi, dumneavoastra acum dispuneti sa fie examinate in mod prioritar ca sa stie toti - si deputatii, si Guvernul, si comisiile respective.

Domnul Marian Lupu:

Da, eu voi da instructiunile de rigoare, pentru ca aceste subiecte sa fie examinate in mod rapid si prioritar.

Va multumesc.

Deci purcedem la examinarea subiectelor de pe ordinea de zi.

Proiectul de Hotarire nr.2364 pentru modificarea punctului 2 din Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor din fondul pentru sustinerea sectorului agrar.

Rog Guvernul.

 Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentant permanent al Guvernului in Parlament:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamnelor si domnilor deputati,

Permiteti-mi sa supun atentiei dumneavoastra proiectul de modificare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din fondul pentru sustinerea sectorului agrar, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr. 19 din 17 februarie 2005.

Esenta acestei modificari consta in acordarea posibilitatii de a primi subventii unor categorii de persoane care din anumite motive obiective, cum ar fi lipsa pietei de desfacere, actiunile ilicite ale autoritatilor din Transnistria sau neachitarea la timp de catre persoanele care au achizitionat materie prima din agricultura, nu au putut sa achite creditele in termenele stabilite de legislatie si in contractele de credit. Si, in acest context, noi propunem ca persoanele respective sa beneficieze de subventii cu conditia achitarii, pina la 31 decembrie anul 2005, a creditelor si dobinzilor aferente.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi, intrebari pentru raportor.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cusnir:

Odata ce ati analizat lista celor care beneficiaza de aceste subventii, as vrea sa va intreb, daca ati gasit printre ei si de acei care au fost lipsiti de dreptul de a primi aceasta subventie din cauza ca nu au indeplinit conditiile, adica sa fie folositi banii luati in credit anume la producerea productiei agricole si nu la cumpararea sau instalarea oloinitelor, morilor, uscatoriilor de prune s.a.m.d.

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru moment eu nu detin informatie cu privire la modul in care au fost folosite sumele in conformitate cu prevederile regulamentului respectiv. Aici noi am analizat doar posibilitatea acordarii unor credite suplimentare persoanelor care nu au achitat creditele in termen. Deci, unica incalcare a lor este nerambursarea in termen a creditelor si dobinzilor. Eu acum nu dispun de informatii privind modul in care au fost utilizate sumele respective contractate.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Alte intrebari?

Microfonul nr. 4, va rog.

Doamna Lidia Gutu:

Stimate raportor, de cind noi ne punem drept scop stimularea si sustinerea agentilor economici care nu si-au indeplinit obligatiunile luate anterior? Eu cred ca dumneavoastra trebuie sa ne aduceti argumente suplimentare care sint motivate sau nemotivate. Adica daca n-au achitat creditul, le acordam subventii, iar acei care au achitat creditele nu vor beneficia de subventii.

Domnul Nicolae Esanu:

De ce? Cei care au achitat creditul si dobinzile vor beneficia de subventii in conditiile regulamentului actual. Modificarea propusa presupune extinderea subiectilor, adica acordarea de credite si pentru persoanele care nu au achitat in termen dobinzile, dar urmeaza sa le achite pina la sfirsitul acestui an.

Doamna Lidia Gutu:

Eu va rog pe dumneavoastra sa mai gasiti careva argumente. Nu prea este convingator motivul despre care spuneti: din care motive n-au achitat? Din motive obiective? Ce le-a incurcat sa achite creditele? Usor e sa modifici regulamentul. Dar trebuie sa intelegem. Pentru ca daca noi dinainte acordam subventii unui agent economic care nu este in stare sa-si organizeze activitatea in asa mod ca sa achite creditele si sa se dezvolte, atunci pentru ce trebuie sa dam subventii? Acestia sint bani aruncati in vint.

Multumesc.

Domnul Nicolae Esanu:

In contextul propunerilor care au fost facute astazi la ordinea de zi, mie mi se pare ca este o propunere absolut logica. Chiar dumneavoastra ati mentionat conditiile foarte dificile in care actioneaza astazi subiectii in domeniul agriculturii si astazi s-au creat conditii obiective in care chiar si agentii economici cei mai bine intentionati si cei care isi organizeaza bine afacerea, nu pot sa-si vinda marfa in termenele preconizate si, respectiv, nu pot achita dobinzile si creditele in termen.

Si, in acest context, mie mi se pare ca este un pas logic pe care il face Guvernul, propunind ca acestor categorii de persoane sa le fie acordate subventiile care deja sint prevazute in buget si, in acest caz, vreau sa mentionez ca nu este vorba despre acordarea unor sume suplimentare de la buget. Deci subventiile vor fi acordate in limita sumei care a fost aprobata deja de catre Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Pentru o precizare si o mai buna pricepere a situatiei, microfonul nr. 2, va rog.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Da, va multumesc.

Are dreptate doamna Gutu cerind argumente convingatoare. Intreprinderile incluse in lista sint agentii economici care au luat credite in anul 2004. Regulamentul prevede ca in contractele pe care agentii economici le au cu bancile comerciale sa fie stabilit termenul la care vor fi indeplinite acestea - la 1 mai, la 1 iulie,…, adica pina la 31 decembrie.

Si agentii economici care, sa zicem, au trebuit sa se achite pina la 1 mai, insa au intirziat cu 5 zile, sau cu 10 zile, sau cu 15 zile au facut totusi toate transferurile necesare conform contractului cu Banca Comerciala. Au achitat din plin. Dar, avind in vedere ca au achitat ceva mai tirziu – cu 5, 10, 15 sau 20 de zile, ei pierd dreptul, conform regulamentului, de a primi aceste subventii. Si totusi toti agentii economici anul trecut au achitat din plin toate datoriile. Iata despre ce este vorba.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Cred ca este foarte oportun ceea ce se discuta astazi aici si face ca Guvernul inca o data sa constientizeze calitatea notelor informative ce le prezinta Parlamentului spre examinare.

Mult stimate domnule Esanu, va rog sa va uitati la nota informativa prezentata la acest proiect de hotarire. Nici lista agentilor economici, nici valoarea subventiilor, adica este o atitudine, dupa parerea mea, neserioasa fata de calitatea acestor note informative.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Cred ca trebuie sa luam atitudine cu adevarat de aceasta remarca si eu solicit secretariatului sa pregateasca un mesaj special la acest subiect catre Guvern pentru a se atrage atentia ministerelor si celorlalte structuri sa prezinte note detaliate, logice si exhaustive care ar reda esenta subiectului pus in discutie.

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Acestea sint neajunsurile comisiei, fiindca in comisie noi avem aceste liste. Pentru a le repartiza deputatilor ele trebuie sa fie multiplicate. Si fiecare deputat o sa aiba liste in care se prevad agentii economici, precum si suma pe care ei trebuie s-o primeasca. Asa material este, numai ca nu a fost distribuit deputatilor.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Bine. De fapt, atitudinea autocritica a noastra este doar salutabila din punctul meu de vedere.

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

E foarte simplu asa sa spunem, domnule Todoroglo. Lista a fost prezentata la cerinta comisiei. Si ea trebuie sa fie anexa la proiectul de lege. Noi avem aceasta lista, prezentata de Ministerul Agriculturii, la cerinta Comisiei pentru agricultura si industria alimentara.

Domnul Marian Lupu:

Da, am notat.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Buliga a remarcat ca la nota informativa prezentata de Guvern, nu este anexata lista, nu este clar cine va beneficia de acest 1 milion si 400 de mii.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Vreau sa spun ca eu personal am insistat sa primesc aceasta lista. Daca va amintiti, cam spre sfirsitul sesiunii am facut si o interpelare privind cum se indeplineste Hotarirea nr.19 din februarie 2005, care este anume la acest subiect si n-am primit raspuns nici atunci si nici acum. Doar lista au primit-o unii deputati din comisia noastra. Nu am avut posibilitate sa o vad.

Vreau sa precizez, ca domnul Todoroglo mai greseste. Nu este vorba numai de creditele luate in 2004. Este vorba de creditele luate in perioada 2001-2004. Am analizat foarte atent aceasta problema. Am listele persoanelor care au beneficiat de credite si care au primit subventii in anul 2004, care s-au achitat in anul 2003. Si anul acesta primesc subventii acei si pe partea cea de credit care a fost achitata in 2004. Dar sint in aceste liste si agenti economici sau persoane fizice care au luat credite pe o perioada de 2-3 ani si peste un timp le-au achitat foarte repede si beneficiaza de aceste subventii. Adica au luat creditul, au intors banii, dar statul le da subventii. Sint niste dedesubturi foarte interesante in aceste liste, de aceasta am si adresat intrebarea. Si, intr-adevar, trebuie sa vedem aceste liste si sa facem concluziile respective.

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord.

Stimati colegi,

Eu as solicita respectuos tuturor celor care vor sa se expuna asupra acestui subiect sa se concentreze asupra adresarii intrebarilor pentru raportor. Imediat dupa prezentarea raportului comisiei, aceasta posibilitate va va fi oferita.

Alte intrebari pentru raportor.

Microfonul nr.5.

Gresit. Va multumesc, domnule raportor. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati domni presedinti,

Stimati colegi,

Comisia a examinat acest proiect prezentat de Guvern. A examinat avizele comisiilor permanente si, adaugator, listele prezentate de Ministerul Agriculturii. Si as vrea sa va aduc aminte ce scrie in regulament. Da, creditele puteau sa fie luate, conform regulamentului, si in 2001-2004 si in 2002-2004 cu termenul de rambursare in 2004. Adica da, creditul putea sa fie luat in anii precedenti, dar cu termen de rambursare in 2004. Adica in lista sint si acei care au luat credite si in 2002 si in 2003, dar au rambursat in 2004. Comisia a examinat acest proiect de hotarire si-l propune spre adoptare in Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie nu sint.

Va multumesc.

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, sint careva propuneri, sint careva expuneri de pozitii, de argumente pe marginea acestui proiect?

Microfonul nr. 4, va rog.

Doamna Lidia Gutu:

Eu va multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa fie foarte clara pozitia mea personala. Deci in principiu consider ca acest proiect ar putea fi aprobat in prima lectura, dar proiectul de hotarire. Atunci este necesar ca noi sa ne determinam cu agentii economici, sa verificam totusi care este situatia reala dat fiind faptul ca nota informativa nu contine acest lucru. Daca este proiect de hotarire, va trebui sa votam odata. De atita, poate aminam votarea acestui proiect.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci totusi care este propunerea dumneavoastra, fiindca au fost, intr-un fel, doua.

Doamna Lidia Gutu:

Sint de parerea sa nu votam astazi acest proiect pina deputatii nu vor obtine lista agentilor economici care se propun sa beneficieze de aceste subventii si sa avem posibilitatea sa punem intrebarile respective Ministerului Agriculturii care inainteaza aceasta lista.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Dupa parerea mea, propunerea doamnei Gutu nu este argumentata, din cauza ca stiu si noi am analizat in comisie. Lista care este prezentata si o avem in comisie, materialele sint coordonate si prezentate bancilor comerciale din republica. Ele au aceasta informatie de la Banca Comerciala. Deputatilor nu le-au fost la timp prezentate aceste calcule, dar totusi materialele sint prezentate.

Dupa parerea mea, proiectul trebuie sa fie sustinut, intrucit aceste sume sint prevazute in buget si nu se prevede alocarea unei sume adaugatoare. Acestea sint sumele care sint prevazute, ceea ce a ramas anume pentru acoperirea neajunsurilor care au fost. Nu neajunsuri, dar probleme pe care le-au avut acesti agenti economici prin indeplinirea contractelor cu bancile comerciale. Dupa parerea mea, proiectul trebuie sa fie sustinut.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cu toata stima fata de domnul Todoroglo, vreau sa spun ca e logica propunerea doamnei Gutu: inainte de a vota, trebuie sa stii pentru ce votezi. E normal. Vorba ceea: cit n-ai spune miere, pina nu gusti, nu-i afli gustul. Eu nu inteleg de ce domnul Todoroglo ne convinge sa votam? Sint oameni in comisie care nu au vazut lista. Cum sa votam cu ochii inchisi? Ii foarte interesant.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Domnul presedinte al comisiei, avind aceste materiale, poate sa le aduca si sa iasa la microfon, ca exceptie astazi, sa nu facem probleme cu votarea. El are toate materialele, in care sint indicati toti agentii economici. Suma pe care ei o vor primi de asemenea este prevazuta in aceste materiale .

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, eu vreau sa va dau o lamurire conform regulamentului aprobat de Parlament. In general, decizia de compensare a acestor 20% o ia Ministerul Agriculturii. In general, regulamentul nu prevede ca aceasta lista sa fie prezentata in Parlament sau sa fie votata de Parlament. Adica aici este o decizie a Ministerului Agriculturii, pe care, conform Regulamentului, noi l-am abilitat cu aceste imputerniciri. Decizia de a vota sau de a nu vota este de competenta Ministerului Agriculturii.

Noi votam numai modificarea regulamentului, ca acei care s-au achitat pina la 31 decembrie 2004 pot beneficia de aceasta subventie din partea statului. Atita votam. Dar lista este de competenta Ministerului Agriculturii si noi sintem in drept sa cerem nu numai aceasta lista, dar, in general, toata lista. Cum au fost utilizate acele 30 de milioane care au fost prevazute de buget.

Domnul Marian Lupu:

De acord, stimati colegi, in felul in care eu percep aceasta situatie vreau sa va adresez un mesaj in urma celor expuse de domnul presedinte al comisiei.

Mie mi se pare ca nu exista un temei atit, cum sa-i zic eu, de fundamental, care ar impiedica, in mod serios, exercitiul de votare, avindu-se dreptul Ministerului Agriculturii, deci al Executivului, care are de a face cu aceasta lista.

Cu atit mai mult, subiectul asupra caruia trebuie sa ne pronuntam este, de fapt, o extindere tehnica in timp a acestor mecanisme pe care noi le schimbam in fond. Si eu presupun ca cei care manifesta interes pentru acest subiect, in contextul sau in afara contextului acestui regulament, ar putea sa initieze un mecanism anumit – ca e grup, ca e comisie, cum doriti – ca sa efectueze un studiu: cum a actionat acest mecanism, care este impactul, care sint agentii economici, avind tot dreptul sa solicitam aceasta informatie de la executiv.

Eu va propun dumneavoastra sa gindim si sa actionam tocmai in acest context. Si, cum nu demult s-a exprimat colegul nostru domnul Misin, sa punem asa: pirjoalele pe partea dreapta si mustele pe partea stinga. Daca se accepta un asemenea principiu.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Da, multumesc, dar eu si in numele colegului meu de comisie domnul Raducan, vrem sa chemam colegii sa votam aceasta hotarire astazi, ne-a lamurit un pic colegul Cosarciuc. Noi sub emotii ca, intr-adevar, v-am spus ca am facut interpelare si am vrut sa obtin aceste liste inca demult ca sa vad ce se intimpla si asta m-a facut ca sa stopez votarea acestei hotariri.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Doamna Valentina Cusnir:

Chem colegii sa votam aceasta hotarire.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Doamna Gutu, este aceeasi opinie cu propunerea?

Doamna Lidia Gutu:

Da. In principiu nu consider ca este cazul sa ne opunem votarii acestui proiect de hotarire, dar rog, folosindu-ma de aceasta ocazie, Ministerul Agriculturii sa prezinte o ampla analiza si o informatie privitor la utilizarea acestui fond si lista agentilor economici care au beneficiat de aceste subventii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Propun sa supunem votului proiectul de Hotarire nr.2364.

Cine este pentru adoptarea acestuia rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.2364 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.2424 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

Rog Guvernul.

 Domnul Valentin Mejinschi – director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat este elaborat in scopul sustinerii eforturilor intreprinse de Republica Moldova in elaborarea masurilor coordonate de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului.

Modificarile propuse la articolul 4 vor asigura crearea bazei de date, posibilitatile de transmitere operativa in forma electronica a informatiilor privind tranzactiile financiare suspecte, cumulative si limitate.

Modalitatea de transmitere a formularului respectiv va fi stabilita de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in baza actului normativ departamental coordonat cu autoritatile abilitate si publicat in Monitorul Oficial.

Completarea articolului 5 va asigura liberalizarea operatiunilor persoanelor nerezidente prin conturile acestora in bancile din Republica Moldova, inclusiv in sucursalele si filialele acestora.

In contextul altor masuri intreprinse in domeniul atragerii capitalului strain in Republica Moldova, tinind cont de imaginea tarii pe plan international, propunerile incluse in proiect vor contribui la atragerea investitiilor straine, iar asezarea geografica va facilita folosirea sistemului nostru financiar-bancar.

Totodata, in proiect este prevazuta posibilitatea acordarii autoritatilor abilitate ale altor state, a informatiilor despre operatiunile financiare ale persoanelor nerezidente in stricta conformitate cu prevederile tratatelor internationale.

Reiesind din cele expuse concluzionam, ca este necesar de operat modificarile si completarile incluse in proiect. Sint oportune si urmeaza a fi inaintate in Parlament pentru examinare. Rog sustinerea dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi, intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Modificarile propuse la proiectul de lege vin sa identifice posibilitatile de transmitere a informatiei operative in forma electronica privind tranzactiile financiare suspecte.

Potrivit informatiei pe care o avem, institutiile financiare transmit aceasta informatie centrului de acum de citeva luni. Daca proiectul de lege il votam astazi, as vrea sa cunosc, in baza carui act normativ, a carei legi au fost efectuate transmiterile acestor informatii centrului pina la ziua de astazi.

Domnul Valentin Mejinschi:

Eu as putea spune ca centrul a primit formularea, si, cu regret, arhiva centrului de acum e plina de formularele acestea. De atita si se propune ca sa fie documentul astazi in Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Deci cred ca este cazul poate, acoperind aceasta lacuna in raspunsul reprezentantului executivului, sa atrag atentia ca acest proiect de lege, daca il privim cu mare atentie, nu vizeaza aplicarea unui mecanism principial nou de transmitere a informatiei. Informatiile se transmiteau si se transmit.

Aici se specifica o noua modalitate tehnica de transmitere. Deci pina acum ei primeau informatia pe alte cai. Din acest moment, dupa ce adoptam si intra in vigoare legea, se extind caile tehnice de transmitere a informatiei.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor.

Rog comisia.

Domnul Valentin Mejinschi:

Multumesc.

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, avizele comisiilor permanente, precum si avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Modificarile propuse la articolul 4 vor asigura crearea bazei de date privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, posibilitatile de transmitere operativa in forma electronica a informatiilor privind tranzactiile financiare suspecte, cumulative si limitate.

Modificarile la articolul 5 vor contribui la atragerea investitiilor straine. Asupra proiectului de lege s-au expus comisiile permanente, Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care au avizat pozitiv acest proiect de lege.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de lege nr.2424 pentru adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele, avindu-se situatia in sectorul nr.3.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 34, pardon, 31

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul nr.2424 este adoptat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de lege nr.2549 pentru completarea Legii cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

Rog Guvernul.

Domnul Victor Mindru – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, ..

Domnul Marian Lupu:

Domnul Mindru, da.

Domnul Victor Mindru:

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

In anul 2003 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat trei legi pentru modificarea si completarea Legii nr.121 din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

 Aceste legi prevad majorarea cuantumurilor alocatiilor pentru persoanele care au lucrat ca angajati civili in armata de operatii in anii celui de-al doilea razboi mondial (Legea nr.234 din 5 iunie 2003) si includerea in lista beneficiarilor de alocatii lunare de stat a urmatoarelor categorii de populatie:

- persoanele care s-au imbolnavit de boala actinica sau au devenit invalizi in urma experientelor nucleare, avariilor cu radiatie ionizanta si a consecintelor lor la obiectivele atomice sau militare in timpul exercitarii serviciului militar;

- persoanele care au devenit invalide in urma participarii la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil, fiind trimise in deplasari de serviciu de catre ministere, departamente, intreprinderi si organizatii;

- copiii participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil decedati si unul dintre parintii inapti de munca ai participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil decedati.

Datorita faptului ca Regulamentul cu privire la modul de stabilire si plata a alocatiilor lunare de stat invalizilor de razboi, participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si familiilor lor, inregistrat de catre Ministerul Justitiei, nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, acesta nu are putere juridica.

Concomitent, tinindu-se cont de faptul ca toate actele normative se emit in scopul executarii legilor, precum si hotaririlor si ordonantelor Guvernului, ceea ce nu este stipulat in Legea nr.121 din 3 mai 2001, consideram oportuna modificarea legii mentionate.

Astfel, apare temeiul juridic de elaborare, aprobare si inregistrare a Regulamentului cu privire la modul de stabilire si plata a alocatiilor lunare de stat invalizilor de razboi, participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si familiilor lor.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi, rog intrebari pentru colegul nostru.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vrut sa va intreb, domnule Mindru, daca dumneavoastra ati analizat avizul Comisiei pentru agricultura. La acest proiect de lege noi am dat aviz prin care am propus ca acest Regulament sa fie aprobat de Guvern.

Adica, el poate fi elaborat de catre minister, dar sa fie aprobat de Guvern. Si asta se incadreaza si in Legea cu privire la reforma regulatorie, adica in minister nu trebuie iarasi sa se adopte regulamente pe care ei singuri le promoveaza, le inregistreaza s.a.m.d.

Aceasta este prerogativa Guvernului totusi. Care este opinia dumneavoastra?

Domnul Victor Mindru:

Opinia mea este…

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cu atit mai mult ca asta este propunerea colegilor nostri din Comisia pentru agricultura.

Domnul Victor Mindru:

Da. Va multumesc frumos pentru intrebare. Opinia este aceea care mi-am expus-o in alocutiune.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Sinteti de acord ca regulamentul sa fie elaborat de minister si sa fie aprobat de Guvern. Si dupa aceasta sa fie inregistrat la Ministerul Justitiei.

Domnul Victor Mindru:

Da, cred ca da.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Pentru o precizare, presupun. Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Daca imi permiteti, hotaririle de Guvern nu se inregistreaza la Ministerul Justitiei. Deci, nu poate fi acceptata o varianta in care Guvernul sa adopte regulamente si Ministerul Justitiei sa le inregistreze.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci cel putin ele vor fi prezente pe paginile Monitorului Oficial, in mod transparent si deschis. De acord si domnul raportor a acceptat ideea.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Mindru. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de lege pentru completarea Legii nr.121 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor prezentat de Guvern si constata urmatoarele.

Scopul elaborarii proiectului consta in incorporarea in legea nominalizata a temeiului juridic pentru legiferarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire si plata a alocatiilor lunare de stat pentru categoriile de persoane ce cad sub incidenta legii nominalizate si completarea lui in temeiul modificarilor operate in Legea nr.121 dupa adoptare.

La moment, dupa cum a mentionat si domnul raportor, regulamentul dat este elaborat si inregistrat de catre Ministerul Justitiei, insa nu poate fi publicat in Monitorul Oficial din motivul lipsei temeiului juridic.

Proiectul a fost examinat de 5 comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care, prin avizele respective, il sustin si s-au pronuntat pentru adoptarea lui.

Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica considera ca elaborarea regulamentului respectiv constituie prerogativa Guvernului, fapt, ce nu exclude necesitatea completarii Legii nr.121.

Pornind de la cele expuse si in conformitate cu prevederile articolului 73 din Legea privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de lege pentru completarea Legii nr.121 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor spre adoptare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Rog sa luati loc.

Da, cer scuze. Ati dorit sa spuneti ceva?

Doamna Valentina Buliga:

Da. Ca reprezentanta a Partidului Democrat, am dorit sa spun ca partidul de asemenea sustine ca acest regulament sa fie aprobat de catre Guvern si publicat in Monitorul Oficial.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, e bine cind inregistram, altfel nici nu poate fi… Nu poate fi pozitia partidului putin diferita de pozitia exprimata de presedintele comisiei, membru al acestui partid. Se mai intimpla uneori, eu inteleg, dar totusi este, ar fi un exercitiu absolut normal.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de lege nr.2549 pentru adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.2549 este adoptat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1799 privind importul unei unitati de transport. Deputatul Eriomin, va rog.

Domnul Iurie Eriomin:

Уважаемый Председатель, уважаемые коллеги, в законопроекте предлагается, в отступление от положений Закона о таможенном тарифе, разрешить, в порядке исключения, ввезти в страну реанимобиль для больницы травматологии, ортопедии в качестве пожертвования. Этот автомобиль скорой помощи марки «Мерседес-Бенц» производства '89 года будет использоваться для общественных нужд и без права отчуждения.

Данный автомобиль скорой помощи был подарен Клинической больнице травматологии, ортопедии, Ожоговому центру государственной нефтяной компанией из Норвегии. И он будет использован для предоставления медицинской помощи пациентам с серьезными ожоговыми повреждениями.

Возможна своевременная транспортировка ожоговых больных в этом специализированном транспорте, который оснащен соответствующей аппаратурой и инструментарием. Это явно облегчит и улучшит качество специализированной медицинской помощи, тем самым повысит успех лечения больных. Прошу поддержать данный законопроект.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru colegul nostru.

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Practic, in sesiunea trecuta au fost citeva initiative de acest fel. Sesiunea de toamna-iarna se incepe anume cu o asa initiativa. Nu va pare, domnule Eriomin, ca este - eu nu pun la indoiala necesitatea transportului dat in clinica care ati nominalizat-o - nu va pare dumneavoastra ca este o metoda cam nedemna pentru un parlamentar, sa fie folosit ca initiativa legislativa, ca o exceptie.

Poate ar fi cazul ca initiativele de acest fel sa fie inaintate de Guvern, cel putin din partea comisiei in domeniu: ocrotirea sanatatii, invatamintul s.a.m.d. Ar fi normal cred ca, in primul rind, sa fie a Guvernului.

Daca ati observat, au mai fost trei initiative de acest fel si toate din fractiunea majoritara. In genere, daca e vorba la concret despre domnul Eriomin, eu cam asa am inteles ca sa te aranjezi la lucru intr-o institutie statala fara sa treci pe la dumneavoastra, este imposibil.

Domnul Iurie Eriomin:

Poftim?

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ma rog, poate aveti o anumita postura in fractiune, dar nu este frumos, nu este simpatic, nu este demn pentru un deputat sa faca o specula ieftina. Nu pun la indoiala necesitatea transportului dat in unitatea care ati numit-o. Dar, domnule Presedinte, as considera ca metodele de acest fel trebuie sa fie omise.

Este Guvern, orice institutie statala se adreseaza la minister si prin intermediul Guvernului noi vom sustine orice pentru a asigura conditii normale de lucru in orice institutie. Cu atit mai mult intr-o institutie curativa.

Domnul Iurie Eriomin:

Asta nu-i intrebare, dar propunere. Dar totusi la intilnirile cu alegatorii, cind se ridica orice intrebare si exista posibilitatea de a ajuta… Fiindca noi nu avem asa automobil in tara. Asta e.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa…, da...

Domnul Iurie Eriomin:

Deputatul are acest drept.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa nu pornim pe linia de dialog din sala si microfon.

Stimati colegi, cel putin trebuie sa vedem aici un element pozitiv al acestei discutii. Astazi am descoperit o persoana de influenta teribil de mare in tara, domnul Eriomin, haideti sa luam act de acest lucru.

Domnul Iurie Eriomin:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre deputatul in Parlament Iurie Eriomin. Comisia considera ca proiectul poate fi sustinut cu urmatoarele propuneri.

In articolul unic al proiectului de lege, dupa cuvintele “tariful vamal” de introdus cuvintele in paranteze “(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, numarul cutare-cutare, cu modificarile ulterioare; Codul vamal, numarul, cu modificarile ulterioare si Codul fiscal…)”

Concomitent, in avizul Directiei juridice se propune ca cuvintele “plata de import” sa fie substituite cu cuvintele “plata drepturilor de import” in vederea respectarii principiului utilizarii unei terminologii constante si uniforme in actele legislative.

Pornind de la cele mentionate si luind in considerare avizele pozitive ale comisiilor permanente si Guvernului, comisia propune proiectul de lege spre adoptare in prima si a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Domnule Presedinte, dar nu socotiti dumneavoastra ca e necesar undeva sa notam “fara dreptul la comercializare mai departe”?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, aceasta este in proiectul legii, daca ati citit atent, este.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte. Va rog sa luati loc.

Stimati colegi, supun votului proiectul de lege nr.1799 pentru adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de lege nr.1799 adoptat in prima lectura.

Lectura a doua, propuneri? Nu va grabiti sa ridicati miinile. Deci propuneri nu sint.

supun votului proiectul de lege nr.1799 pentru adoptarea acestuia in lectura a doua. Cine este pentru rog sa voteze. Si, in mod evident, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.1?

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Domnul Marian Lupu:

30.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 34.

Domnul Marian Lupu:

Ce se intimpla cu microfoanele? Serviciul tehnic!

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Marian Lupu:

91 de voturi pentru.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege nr.1799 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1697 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal, Legea privind sistemul public de asigurari sociale s.a.)

Domnul Ivanov, va rog.

Domnul Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Imi permiteti in numele autorului si comisiei totodata … Da?

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Alexei Ivanov:

In articolul 24 alineatul 19 din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal este prevazuta acordarea de inlesniri fiscale agentilor economici din sectorul tehnologiei informationale a caror activitate de baza este realizarea de programe care corespund clasificatorului activitatilor din economia Moldovei (publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, editie speciala), aprobat prin Hotarirea nr.964-ST din 9 februarie 2000 a Departamentului Moldova Standard, actualmente Serviciul Standardizare si Metrologie.

Prezentul proiect de lege are ca scop de a modifica legislatia in vigoare in vederea inlaturarii neajunsurilor, precum si in vederea usurarii obtinerii efective a facilitatilor prevazute de catre companiile din sectorul tehnologiilor informationale. Totodata se propune de a permite obtinerea facilitatii pe impozitul pe venit al persoanelor fizice, care au facut studii in strainatate si nefiind echivalate si recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislatiei in vigoare.

Concomitent, comisia va tine cont de propunerile prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, Guvernului, Directiei juridice si de amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege in cauza in a doua lectura.

Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente si Guvernului, comisia propune Parlamentului proiectul de lege spre adoptare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Rog intrebari, tinindu-se cont ca aceste intrebari vor fi adresate atit autorului, cit si comisiei. Nu sint.

Va multumesc, domnule Ivanov.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de lege nr.1697 pentru adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.1697 adoptat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2518 privind completarea articolului 38 al Legii achizitiei de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului. Rog Guvernul.

Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege privind completarea articolului 38 al Legii achizitiei de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului a fost elaborat in scopul sporirii competitivitatii si promovarii productiei intreprinderilor, societatilor invalizilor, orbilor si surzilor la achizitionarea produselor in cauza pentru satisfacerea necesitatii statului si prevede majorarea nivelului marjei preferentiale stabilite pentru antreprenorii interni de la nivelul de 10% la cel de 15%.

Crearea unor conditii optime pentru categoriile de intreprinderi mentionate la achizitionarea marfurilor pentru necesitatile statului, va permite majorarea volumului de productie a lor si, cel mai important, va permite crearea de locuri de munca pentru invalizi.

Pornind de la cele mentionate, rog ca proiectul dat sa fie sustinut.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Noi, examinind proiectul dat in cadrul comisiei, eram nedumeriti ca informatia care a parvenit din partea Guvernului nu ne dadea posibilitatea sa decidem. Sint suficiente cele 10% ori nu sint suficiente pentru a acoperi datoriile pe care le au institutiile date? Dar nu posibilitatea de a procura marfuri si a produce produse competitive pe piata noastra. Ati putea dumneavoastra acum sa explicati?

Nu se va intimpla ca, peste un timp, dumneavoastra iar veti veni in Parlament si o sa spuneti ca institutiile date tot au ramas datoare la obligatiunile lor fiscale, eu stiu, altceva? Si mai trebuie inca cu 20 ori cu 10% sa majoram marja, ca sa cream niste conditii.

Mie mi se pare ca, pur si simplu, se fac asa niste actiuni de binefacere, dar nu este o atitudine din punct de vedere financiar argumentata. Astfel a fost apreciata situatia in cadrul comisiei din care fac parte, discutind aceasta problema.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, multumesc.

In principiu, am facut o analiza a intreprinderilor. Spre exemplu, anul trecut toate intreprinderile acestor trei societati au produs productie in valoare de peste 35 de milioane de lei. Anul acesta in 8 luni – de peste 28. Si, ca exemplu: intreprinderea “Bujor” care produce incaltaminte, unde pretul mediu este de 200 de lei pentru o pereche, in ultimii ani nu a cistigat nici un tender.

Combinatul “Bunatate” deci, da, beneficiaza undeva de jumatate din volumul pe care il produce, practic beneficiaza, cistiga tender. Deci consultind societatile…

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ce schimba? Iata, la moment, ce schimba aceste 10%, care le marim la marja, care va fi situatia financiara?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, da. Pur si simplu, in cazul de fata se prevede asa: daca o intreprindere care nu face parte din intreprinderile acestor trei societati propune la tender un pret, apoi intreprinderea societatii date poate sa propuna un pret cu 15% mai mare. Deci in cazul de fata aceasta intreprindere va cistiga tenderul.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Si ce datorie are astazi institutia fata de intreprindere? Se numea o cifra destul de mare. Ea va putea fi acoperita pe parcurs, eu stiu, pina la finele anului, in timpul anului viitor?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Eu cred ca da, fiindca…

Domnul Vladimir Ciobanu:

Necesitatea de a mari marja nu va fi, n-o sa apara peste un timp oarecare?

Domnul Sergiu Sainciuc:

N-o sa apara. Deci, practic, calculele arata ca daca va fi adoptata aceasta modificare, volumul productiei va creste aproape de doua ori.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Rog sa luati loc, domnule viceministru. Sau o intrebare?

Cer scuze, microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Cu regret, nu dispunem de lista institutiilor. Ati adus doua exemple, ma intereseaza, daca in lista obiectelor respective este prevazuta si “Lumteh”?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Am adus doua exemple, dar se refera la toate intreprinderile…

Domnul Leonid Bujor:

Da. Va multumesc.

Domnul Sergiu Sainciuc:

…acestor trei societati care exista in Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Alte intrebari? Nu sint?

Rog sa luati loc.

Inainte de a oferi cuvintul comisiei, as dori sa fac o foarte mica precizare. Deci, stimati colegi, din nou cred ca ne confruntam cu acelasi caz, cu unele imprecizii sau unele accente puse in nota informativa. Dar vreau sa va atrag atentia ca acest proiect de lege are o menire.

Menirea este ca, in procesul de competitie, in cadrul achizitiilor publice, intreprinderile care functioneaza in cadrul sau sub auspiciul acestor asociatii sa obtina un mic avantaj comparativ, plus 15 la suta in comparatie cu alti pretendenti, pentru a-i antrena mai activ si a-i stimula in procesul de contractare in cadrul achizitiilor publice.

Chiar cu cea mai mare dorinta sa mergem mai sus, nu va fi posibil si va zic de ce? Moldova este parte la Acordul multilateral pentru achizitiile publice in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului si noi deja acum sintem la limita angajamentelor noastre internationale. Deci, depasind aceste limite, intram, pe de alta parte in conflict cu normele contractuale pe plan international. Deci a fost doar o scurta precizare ca sa fim la curent.

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Presedinte, va multumesc. Practic, dumneavoastra ati compensat ceea ce n-a facut Guvernul, asta a fost sesizat si in cadrul comisiei, de aceea si am intervenit. Nu este primul caz, s-a vorbit la inceputul sedintei si practic, iata, fixam situatia asta cu proiectul dat. Guvernul nu prezinta o informatie ampla si bine argumentata.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Considerati ca a fost un act de ajutor fratesc in cadrul sedintei de astazi.

Rog comisia.

Sau tovarasesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege privind completarea articolului 38 al Legii achizitiei de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului, care este initiativa legislativa a Guvernului.

Comisia a sustinut acest proiect. Vreau sa va informez ca avem avizele pozitive din comisiile respective si propunem spre adoptare proiectul de lege nominalizat in prima si a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc. Intrebari pentru comisie? nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de lege nr.2518 pentru adoptare in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Unanim.

Va multumesc.

Proiectul adoptat in prima lectura.

Propuneri pentru lectura a doua? Nu inregistrez.

 Supun votului adoptarea proiectului nr.2518 in a doua lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Rog anuntarea rezultatelor.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu:

28. Isi fac aparitia colegii. Deci in totalitate 92 de voturi.

Impotriva? Alogic. Deci proiectul de lege nr.2518 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.3282 privind demisia unui deputat in Parlament. Domnul Sidorov, va rog.

Domnul Mihail Sidorov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat cererea domnului deputat Victor Mindru, ales din partea Partidului Comunistilor din Republica Moldova, privind demisia dumnealui din functia de deputat in Parlament in legatura cu desemnarea in functia de viceministru al sanatatii si protectiei sociale.

Avind in vedere ca cererea deputatului Victor Mindru se incadreaza in prevederile legale, in primul rind, ale articolului 2 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul Hotaririi privind demisia unui deputat in Parlament, care prevede ca Parlamentul ia act de cererea de demisie a domnului deputat Victor Mindru si declara vacant un mandat de deputat in Parlament, care apartine Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

prezenta hotarire intra in vigoare din data adoptarii.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Intrebari, stimati colegi? Nu sint.

Va multumesc, domnule Sidorov.

Supun votului proiectul de hotarire nr.3282. Cine este pentru adoptarea acestuia rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

proiectul de hotarire nr.3282 este adoptat.

La acest moment, eu propun sa purcedem la ultimul subiect de pe ordinea de zi - Ora intrebarilor si interpelarilor, dupa care, dupa epuizarea ordinii de zi a sedintei de astazi, voi oferi cuvintul de la tribuna centrala solicitantilor de a face unele declaratii. Daca nu gresesc doua. Doua persoane s-au inscris.

Deci Ora intrebarilor si interpelarilor. Ora este deschisa.

Microfonul nr.4, va rog.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Refuzul de a fi audiat Guvernul in Comisia pentru agricultura si industria alimentara privind starea dezastruoasa din agricultura, provocata de scumpirea brusca a carburantilor, de calamitatile naturale care s-au abatut peste tarani,
de lipsa grijii si de indiferenta totala din partea Guvernului si, in special, a Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, ne determina sa intervenim cu prezenta interpelare din partea fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat catre prim-ministrul Vasile Tarlev si ministrul agriculturii si industriei alimentare Anatolie Gorodenco. Cerem sa ni se prezinte o informatie, in sedinta plenara a Parlamentului din joia imediat urmatoare, despre masurile care au fost intreprinse in agricultura, pentru ca taranii sa nu ramina cu roada in hambare, sa-si poata ara si semana paminturile, sa fie incurajati sa produca productia agricola, sa stie ce sa cultive, sa fie asigurati ca vor avea posibilitatea de a vinde productia la preturi convenabile, ca vor fi protejati in caz de noi calamitati naturale.

De altfel, sintem alarmati de faptul ca ne-am putea pomeni cu suprafete impunatoare de terenuri agricole neprelucrate si cu taranii veniti aici in Parlament in cautarea de solutii, ori dumnealor nu stiu ca toate relele li se trag de la activitatea inadecvata a Guvernului Tarlev, menajat si protejat de majoritatea comunista.

Si mai am o interpelare din partea mea ca deputat. O adresez domnului Vasile Tarlev, Primul ministru al Republicii Moldova si domnului Valeriu Mironescu, Directorul general al Agentiei Agroindustriale “Moldova-Vin”. Solicit o informatie in scris despre cantitatea alcoolului etilic si a productiei alcoolice confiscate.

Va rog sa nu incurcati, stimati deputati. Cantitatea alcoolului etilic si productia alcoolica confiscata in anii 2003-2005 compartimentata pe ani, raioane, motivele confiscarii, ce s-a facut cu productia confiscata.

 Iar la sedinta in plen de joia viitoare, imediat viitoare, rog sa-mi fie prezentata verbal o informatie despre masurile intreprinse de catre Guvern si Agentie pentru stirpirea activitatilor de falsificare a productiei alcoolice, nu doar in reteaua de comert, dar si incepind cu prelucrarea strugurilor. Ce masuri de pedeapsa si in privinta cui au fost aplicate in legatura cu incalcarea tehnologiei de producere si comercializare a produselor nominalizate?

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am auzit interpelarea precedenta si stau si ma intreb: da cumva crapatura alianta ad-hoc? Pentru ca am auzit ca se mai aduce un proiect de lege cu privire la reglementarea transnistreana de Rusia si ma tem ca iar o sa iesim in strada.

Eu am o interpelare catre ministrul Antosii si Procuratura Generala. Am sensibilizat de la acest microfon organele de resort si opinia publica despre faptul ca la ambele mele interpelari, legate de monopolizarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova am primit raspunsuri formale de la domnul ministru Antosii. Un raspuns similar, un fel de “otpisca” am primit nu demult si de la Procuratura Generala. Actualmente sintem in pragul unor confruntari serioase intre Centrala Termoelectrica Moldoveneasca privatizata de o companie rusa si Ministerul Industriei si Infrastructurii.

Din cite stiu, Compania “Union Fenosa” si Guvernul nostru sint deja familiarizati cu faptul ca Centrala Termoelectrica nu mai poate livra energie electrica la tariful de 3,05 centi kw/ora, neavind o componenta ieftina de energie din import si s-ar putea sa solicite majorarea tarifului propriu de livrare pina la 4,15 centi pentru kw/ora.

Evident, aceasta va avea consecinte nefaste asupra consumatorilor finali de energie electrica furnizata de compania spaniola. In sesizarile mele anterioare am aratat ca monopolizarea integrala a pietei de energie electrica de catre “Energocom” contrar legislatiei in vigoare va avea urmari grave asupra economiei nationale si a societatii in ansamblu. Aceste motive ma fac sa solicit urmatoarele informatii, pe care ministrul Antosii sa le prezinte in Parlament si societatii:

1. De ce energia ieftina din sectiunea Ucraina-Moldova prin intermediul “Energocom”-lui si al unui offshore se livreaza fara adaos comercial cu incalcarea legii si a Regulamentului A.N.R.E. in proportii deosebit de mari - circa 60 de milioane kw/ore pe luna - Uzinei metalurgice din Ribnita care nu are relatii cu bugetul Republicii Moldova in loc sa fie livrata consumatorilor autohtoni sau sa fie exportata?

2. De ce “Moldelectrica” nu percepe taxa cuvenita pentru serviciile de dispecerat ale acestei energii?

3. De ce operatorul comercial “Energocom” in operatiunea de import si export de energie nu activeaza in conditiile liberei concurente cu alti licentiati?

Si ultima. Solicit, in mod expres, Procuraturii Generale informatii despre incalcarile legislatiei pe care le-a stabilit in sfera furnizarii energiei electrice Transnistriei ca fiind comise de catre A.N.R.E., conform scrisorii nr.24/1055 din 24 august 2005 primite de mine de la Procuratura, cu indicarea vinovatilor de la A.N.R.E. de aceste incalcari. De asemenea, solicit A.N.R.E. informatii privind masurile luate in vederea lichidarii incalcarilor depistate, urmare a scrisorii adresate acestei institutii pe data de 24 august de catre Procuratura Generala a Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Pentru domnul Presedintie o intrebare.

Rog sa fiu informat despre motivele si toate cazurile de neconfirmare in functie a judecatorilor in urma reorganizarii sistemului judecatoresc. Imi intemeiez demersul pe Legea din 8 mai 2003 cu privire la modificarea Legii cu privire la statutul judecatorului si anume titlul III “Dispozitii finale si tranzitorii” articolul 16 punctul 1 litera (a) in conformitate cu care tribunalele Chisinau, Balti si in continuare se reorganizeaza in Curtea de Apel Chisinau, Balti si in continuare, articolul 90 punctul 6: “Judecatorii tribunalelor se reconfirma in calitate de judecatori ai Curtii de Apel la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii prin decretul Presedintelui Republicii Moldova”.

Potrivit informatiilor pe care le avem, au fost mai multe cazuri cind Consiliul Superior al Magistraturii de doua ori a inaintat candidaturi, care au fost respinse fara nici o motivare. Rog o informatie in scris.

 Multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa adresez o intrebare si as vrea sa am raspuns aici in sala de la domnul Prim-ministru Tarlev si de la domnul Ursu, primar interimar al municipiului Chisinau, privind situatia din transportul public in municipiul Chisinau. Situatie care de mai multi ani terorizeaza cetatenii urbei si pe toti cei care vin la Chisinau. Cui apartin microbuzele? Citi dintre cei care sint conducatori de microbuz lucreaza pe transportul lor? Cum se fac achitarile cu “hozeainul”?

Si a doua interpelare o adresez Presedintelui Parlamentului, Prim-ministrului si Presedintelui Republicii Moldova. Rog lista persoanelor cu functii de raspundere, inclusiv deputati, ministri, functionari publici care se bucura de transport de serviciu si cine hotaraste problema.

Si pentru Presedintele Parlamentului in special. Rog sa-mi expuna modalitatea in care deputatii in Parlament pot sa indeplineasca prevederile articolului 85 alineatul (1) litera a) din Regulament, unde se prevede ca in ziua de luni deputatul in Parlament lucreaza cu alegatorii (zi de audienta, deplasari pe teren s.a.m.d.).

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau ca aici sa faca explicatii cel putin domnul Tvircun, ministrul educatiei, vizavi de o problema. Actualmente, Colegiul “A. Mateevici” se expulzeaza din cladire pentru ca aceasta cladire de stat sa fie transmisa fostului ministru Beniuc pentru institutie particulara. De asemenea, in scopul gasirii unui spatiu pentru aceasta institutie, se lichideaza scoala profesionala de constructori nr.7 de la Ciocani care pregateste specialisti in domeniu.

In scopul amplasarii Institutului de Educatie al Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului se constring copiii din Scoala nr.10 de pe strada Doina nr.104, ocupindu-se abuziv un etaj cu participarea nemijlocita a ministrului Tvircun, acolo unde parintii si copiii au creat conditii pe fiecare centimetru patrat, pentru a plasa o institutie care ar putea sa foloseasca o cladire libera a fostei scoli nr.46, actualmente Liceul “M. Lomonosov”, care necesita o mica reparatie. Vor sa se duca intr-un loc reparat de parinti si cu conditii create pe parcursul mai multor ani.

Nu am vrut sa vorbesc despre aceasta in Parlament. Am vorbit de nenumarate ori cu ministrul Tvircun si cu alti factori de decizie. Problema ramine inca intr-o tensiune permanenta.

Ultima. Partidul Democrat accentueaza ca in ultimii ani, practic, deputatii au fost exclusi din procesul de negocieri in problema transnistreana si a integrarii tarii. In aceasta ordine de idei, propunem ca in viitorul apropiat, la o sedinta a Parlamentului, sa se discute problema formarii unor comisii comune care vor contribui la aceste lucrari.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

In luna august, dupa prima scumpire mai vadita a preturilor la carburanti, domnul Vasile Tarlev a fost intr-o vizita de lucru in comuna Petresti, raionul Ungheni. La o intrevedere cu citeva persoane – lideri din teritoriu, selectate nu stiu dupa care principii, dumnealui a scos din buzunar tichete pentru o tona de motorina si le-a inminat unuia dintre acesti lideri.

Pun intrebare domnului Procuror General: ce este aceasta? Este o infractiune de corupere politica? Sa dea apreciere, fiindca astfel de actiuni au fost nu numai in raionul Ungheni, dar si in alte raioane, potrivit informatiei care a fost difuzata la posturile nationale de radio si televiziune.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Interpelarea o adresez ministrului educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. Subiectul acestei interpelari il constituie manualele scolare, utilizate la obiectul de studii “Deprinderi de viata”. Manualele la respectiva disciplina contin compartimente care au provocat indignarea parintilor, elevilor utilizatori, a unor cadre didactice, a reprezentantilor confesiunilor ortodoxa, catolica, acelor protestanti care cer in mod ultimativ sistarea utilizarii respectivelor manuale in procesul instruirii in scoala.

Este necesar sa se decida de urgenta suspendarea pentru o anumita perioada a utilizarii acestor manuale si instituirea unei comisii ad-hoc, in componenta careia ar fi oportun sa fie inclusi reprezentanti ai comisiei de profil, specialisti in materie de pedagogie, reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, reprezentanti ai diferitelor confesiuni religioase pentru a adopta o decizie judicioasa in aceasta chestiune delicata.

Solicit Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului suspendarea temporara a prevederilor acestei discipline scolare si convocarea comisiei la care m-am referit ceva mai sus pentru a gasi o solutie adecvata pentru depasirea acestei situatii neplacute.

A doua interpelare o adresez Primului ministru Vasile Tarlev. La una din sedintele plenare ale Parlamentului din sesiunea precedenta ma referisem la modul incorect de distribuire a ajutoarelor acordate sinistratilor din satul Paladea raionul Ocnita, care au suferit de pe urma grindinei ce s-a abatut asupra acestei localitati la 25 mai anul curent.

Comisia guvernamentala, care a fost imputernicita sa verifice modul cum au fost distribuite ajutoarele acordate de Guvern sinistratilor, dupa ce s-a deplasat la fata locului, a raportat ca n-a descoperit nici o abatere de la regula stabilita de Guvern.

Din pacate, sint nevoit sa constat ca respectiva comisie nu si-a onorat cum se cuvine misiunea care i-a fost incredintata. Acest lucru l-am constatat dupa ce am efectuat o delegatie de serviciu in aceasta localitate duminica, 2 octombrie.

Am vizitat mai multe gospodarii ale locuitorilor satului Paladea si am remarcat ca mai sint multe case cu acoperisurile nereparate. Sticla care a fost oferita de Guvern pentru reparatia geamurilor sparte de grindina asa si n-a fost distribuita sinistratilor de catre responsabilii din cadrul primariei.

Solicit Guvernului o noua verificare, de asta data una mai judicioasa, a modului cum au distribuit autoritatile publice locale ajutoarele acordate si a lichidarii neregulilor depistate.

De asemenea, solicit ca familiilor socialmente vulnerabile, carora le-au fost oferite un numar insuficient de foi de ardezie, sa li se acorde un ajutor suplimentar pentru a le da posibilitatea sa faca fata sezonului rece care va veni in curind.

Multumesc.

Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc domnule Presedinte.

Am si eu o interpelare pe care o adresez domnului Victor Tvircun, ministrul educatiei. Este vorba despre urmatorul lucru. Vreau sa comunic ca in Monitorul Oficial am citit Hotarirea nr.842 din 15 august 2005, care prevede aprobarea modificarilor ce se opereaza in Hotarirea Guvernului nr.1372 din 17 noiembrie 2003.

Este vorba despre sustinerea financiara a studentilor cetateni ai Republicii Moldova care isi fac studiile in Republica Cuba.

In punctul 3 din aceasta modificare se spune ca Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului va suporta anual cheltuielile de calatorie internationala tur-retur pe ruta Chisinau-Havana pentru studentii mentionati. Din lista studentilor care isi fac studiile la facultatea de medicina generala a Universitatii de medicina din Havana, Republica Cuba, se exclude un student - Cuzuioc Andrei.

Deci, in aceasta situatie, solicit o informatie in scris domnului ministru Victor Tvircun, cu raspunsuri la urmatoarele intrebari:

1. In baza carui act sint delegati acesti studenti?

2. Care este motivul excluderii studentului sus-numit? In anul 2005 - un student, iar in anul 2004 din aceasta lista au fost exclusi 6 studenti. Dispun de o astfel de informatie.

3. Citi ani au studiat studentii care au fost exclusi?

4. Care sint cheltuielile suportate de Republica Moldova pentru un student intr-un an de zile?

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc domnule Presedinte.

Eu am o interpelare catre colegii deputati.

Deci, nimeni nu pune la indoiala dreptul fiecaruia din noi ca in cadrul Orei Guvernului sa formulam intrebari, interpelari etc. Dar, uitati-va cum se prelungeste la noi aceasta practica nu prea buna. Iese deputatul cu un raport intreg, citeste 10-15 minute ce are de citit la microfon si se iroseste timpul deputatilor, banii populatiei care plateste emisiunea directa. As propune, pentru a economisi si timpul nostru, si banii alegatorilor, ca rapoartele acestea sa fie transmise prin posta, si primeste raspuns tot prin posta, detaliat. Aici insa sa formulam pe scurt intrebari si interpelari.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.2.

Domnul Petru Gozun:

Eu adresez, in mod repetat, ministrului justitiei prezenta interpelare. Rog sa-mi fie prezentate raspunsuri argumentate la cele doua adresari de la 9 august care vizau incalcarea Legii nr.330 cu privire la cultura fizica si sport si a Hotaririi Guvernului nr.356 din 26.03.2003 comisa de catre colaboratorii ministerului la examinarea actelor depuse si inregistrarea unor structuri sportive-asociative.

De asemenea, cer prezentarea informatiei cu privire la masurile aplicate responsabililor din minister care au incalcat Legea nr.39 din 07.04.1994 despre statutul deputatului in Parlament.

Insist ca ministerul sa prezinte informatia privind termenele reale pentru eliminarea discordantei dintre prevederile Legii cu privire la cultura fizica si sport si Legii cu privire la asociatiile obstesti.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare catre domnul Prim-ministru Vasile Tarlev.

Va rog sa expuneti politica sau actiunile Guvernului cu privire la majorarile continue de preturi operate pe piata nationala de carburanti. Ce intreprinde Guvernul pentru a stopa acest proces sau a diminua impactul acestuia asupra agricultorilor, agentilor economici si a societatii in general?

Aceasta majorare este impusa doar de factorul extern sau si de taxele impuse de stat, sau de eventualele nereguli de pe piata interna de carburanti si de anumite evaziuni fiscale din partea subiectilor acesteia.

Solicit raspuns la sedinta in plen a Parlamentului din 13 octombrie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Intrebarea mea este adresata Guvernului, concret domnului Valerian Cristea, care a participat cu propuneri concrete la formarea structurii actuale a Guvernului.

Deci ma intereseaza daca dumnealui este la curent in ce masura se rasfringe lichidarea Departamentului Tineret si Sport asupra realizarii conceptiei de stat in domeniul tineretului, asupra realizarii Legii cu privire la tineret. De asemenea, in ce masura se rasfringe lichidarea acestui departament asupra realizarii Legii cu privire la sport in Republica Moldova. Care este opinia specialistilor din teritoriu pe marginea lichidarii acestui departament?

Se recunoaste ca a fost comisa o greseala si ce propuneri are cu privire la intreprinderea unor masuri care ar demonstra ca statul nostru cu adevarat are grija de tineretul din Republica Moldova si nu este indiferent fata de problemele sportului din tara noastra?

Ceea ce s-a facut a creat un vacuum, nu e o greseala. S-a creat un vacuum intre structura actuala si lumea din domeniul sportului, din domeniul tineretului. Dumneavoastra cunoasteti problema, practic, fiecare.

Va multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

Domnul Leonid Bujor:

Deci deocamdata solicit sa fiu informat in scris.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc domnule Presedinte.

Cind stai la o parte asa si te uiti, iti face impresia ca numai pe deputatii din opozitie ii intereseaza toate problemele din invatamint, din agricultura s.a.m.d.

Da. Ascultam. Eu v-am ascultat pe dumneavoastra si ma ascultati si dumneavoastra pe mine. Referitor la toate problemele care au fost ridicate in legatura cu Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, mai precis la interpelarea domnului Varta.

Cu 10 zile in urma Fractiunea partidului majoritar a avut o intilnire cu ministrul educatiei si tineretului. Aceasta intilnire a fost pregatita din timp. Dumnealui i s-au dat toate intrebarile, vasazica, la care el trebuie sa raspunda. S-a examinat chestiunea pregatirii tuturor scolilor si institutiilor de invatamint catre sezonul de iarna. S-a examinat problema cadrelor si, printre altele, a fost anume si problema manualului “Deprinderi de viata”.

Plus la aceasta, problema chiar ieri am discutat-o la comisia parlamentara de profil, asupra ei in prezent lucreaza fiecare dintre deputatii din comisie. Lucram cu manualele acestea si eu gindesc ca in cel mai apropiat timp comisia va decide anume ce o sa fie cu acest obiect. Asa ca nu trebuie sa spunem ca numai pe dumneavoastra va intereseaza. Pe noi ne intereseaza mai mult decit pe dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Interpelarea mea este adresata domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si ministrului invatamintului Victor Tvircun.

Tangential e aceeasi interpelare pe care a facut-o si domnul Ivanov, doar ca este mai ampla. Am fost sesizata de colectivele scolilor de meserii nr.1, nr.3 si al Scolii Profesionale nr.7 in legatura cu Hotarirea Guvernului nr.939 din 5 septembrie cu privire la reorganizarea prin absorbtie. Sub pretextul fals de optimizare a invatamintului secundar profesional, de facto s-a recurs la lichidarea prin absorbtie a acestor trei scoli: Scoala de Meserii nr.1 care activeaza timp de 124 de ani, Scoala de Meserii nr.3 care activeaza timp de 34 de ani si Scoala Profesionala nr.7 care activeaza timp de 26 de ani.

Ar fi de mentionat ca aceasta hotarire contravine declaratiilor facute de Presedintele Republicii Moldova de a pastra si a fortifica invatamintul profesional care asigura economia nationala cu specialisti de diverse meserii foarte importante.

Din datele de care dispun, anual 95% din absolventii acestor scoli sint plasati in cimpul muncii.

La fel, vreau sa mentionez ca aceasta hotarire contravine si Codului muncii, deoarece colectivele pedagogice n-au fost anuntate, mai bine zis, n-au fost avizate in termenele stabilite de lege, fiind luate prin surprindere la 5 septembrie cind incepuse deja procesul de invatamint.

Deci cer anularea Hotaririi Guvernului nr.939 in punctele ce vizeaza absorbtia scolilor mentionate, precum si anularea ordinelor Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului nr.388 si nr.389 din 6 septembrie.

La fel, vreau sa ma adresez Guvernului si cer Guvernului sa mareasca pentru anul 2006 bugetele scolilor profesionale si sa-mi puna la dispozitie datele din ultimii 3 ani privind numarul de absolventi ai acestor scoli, ai scolilor mentionate, si numarul celor care sint incadrati in cimpul muncii.

De asemenea vreau sa ma refer si la colectivul pedagogic al scolii “A. Mateevici” la care s-a referit si domnul Ivanov, mentionind ca, pentru institutul domnului Beniuc, ex-ministru al invatamintului, de fapt, a fost emisa hotarirea cu privire la infiintarea acestui institut in 2003. La 21 martie, prin Hotarirea Guvernului nr.362, acest institut urma sa fie amplasat in imobilul de pe strada Testemiteanu nr.18. Aceasta hotarire n-a fost abrogata si nu este deloc clar, de ce acuma se emite o alta hotarire prin care colegiul pedagogic este silit sa-si paraseasca edificiul in care a activat?

La moment, vreau sa mentionez ca, acest colectiv activeaza dupa un regim care a fost perturbat totalmente. Institutia este nevoita sa inceapa activitatea la 7.40, iar la 12.30 sint obligati sa puna la dispozitia Institutului de Relatii Internationale toate salile. Durata orelor la moment este de 30 de minute.

E cazul sa se ia urgent masurile de rigoare si vreau sa primesc raspuns in scris timp de o saptamina.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

La fel ca si domnul Prijmireanu, am si eu o interpelare catre deputatii din Parlament, in special din majoritatea parlamentara, adica “на деревню дедушке”. Ce parere aveti despre urmatoarea opinie exprimata de Vladimir Filipov, reprezentantul Secretarului General al Consiliului Europei, emisa intr-un interviu recent: “Intr-o democratie normala exista puterea si opozitia. Opozitia trebuie sa critice puterea. Nu este nimic scandalos in acest lucru. Este foarte normal si se intimpla peste tot in tarile democratice”.

Raspunsul il astept de la tribuna data viitoare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc foarte mult, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Va rog frumos. Deci oricine poate sa critice pe oricine, opozitia - puterea, puterea - opozitia. Dar sa-i oferim cuvintul domnului Serebrian, va rog.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc foarte mult.

Domnule Presedinte, interpelarea mea in principiu este adresata, cred, Ministerului Afacerilor Externe. In ziua de 30 septembrie citeva posturi romanesti de televiziune au transmis o informatie, l-au citat, de fapt, pe domnul Litcai, asa-zisul ministru de externe al Republicii Moldovenesti Nistrene, care spunea in felul urmator: “Relatiile Republicii Moldovenesti Nistrene cu Statele Unite ale Americii sint, la momentul de fata, mai bune decit cele ale Republicii Moldova cu Statele Unite ale Americii”. Si aducea drept argument o comanda de uniforme militare americane facuta in asa-zisa Republica Moldoveneasca Nistreana.

As vrea sa stiu, daca acest lucru se confirma sau nu. Care este reactia Ministerului de Externe al Republicii Moldova la aceasta declaratie? Sa fim si noi la curent cu ceea ce se intimpla in zona de est a Republicii Moldova si care este, de fapt, pozitia si a Washingtonului si a noastra fata de aceasta declaratie?

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord. Va multumesc.

Deci percep situatia in felul ca aici se epuizeaza lista intrebarilor pentru ora de astazi. Si inainte de a purcede la incheierea activitatilor sedintei de astazi vreau sa ofer cuvintul celor doi colegi ai nostri pentru doua declaratii. Deci s-au inscris la inceputul sedintei de astazi.

Domnule Urechean, va rog la tribuna centrala.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Dati-mi voie sa aduc la cunostinta dumneavoastra Declaratia Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” cu privire la situatia dezastruoasa din agricultura.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a solicitat deputatilor si in legislatura precedenta, si in sesiunea de primavara-vara a actualului legislativ eforturi comune pentru identificarea unor solutii eficiente in vederea depasirii crizei continuie in sectorul agricol. Acest lucru nu s-a produs.

De aceea, cerem insistent sa se revina la examinarea problemelor cu care se confrunta astazi producatorii agricoli pentru a nu admite distrugerea totala a gospodariilor taranesti. Starea de lucruri din aceasta sfera denota ca deciziile promovate in ultimii cinci ani nu au imbunatatit, ci au inrautatit situatia taranilor adusi la sapa de lemn, pentru a fi fortati sa accepte revenirea la proprietatea colectiva asupra pamintului, adica la colhozuri, sau sa vinda ieftin pamintul clientelei clanului comunist.

In conditiile in care taranii nu mai vad rostul lucrarii pamintului, pe care sint gata sa-l lase pirloaga in primavara viitoare, in conditiile in care inca vedem lanuri de griu nerecoltate, Presedintele Republicii Moldova manipuleaza opinia publica din interior si din exterior, asigurindu-i pe toti ca lucrurile merg bine in agricultura si ca unica preocupare a taranilor trebuie sa fie consolidarea terenurilor.

Cercurile guvernante fac o asemenea apreciere in pofida esecului evident, de fapt prognozat din start, al politicii de formare a asa-ziselor cooperative de productie agricola, structuri ce nu concorda cu principiile economiei de piata si leaga miinile producatorilor alimentati cu iluzii false de sprijin din partea statului.

Este evident astfel ca asemenea politici la nivel de stat aplicate celui mai important sector al economiei nationale nu ne permit a vorbi despre o dezvoltare calitativa si durabila, prevazuta in Strategia de crestere economica si reducere a saraciei in Republica Moldova.

Avem de a face mai curind cu un declin camuflat, stimulat de catre actuala guvernare prin incurajarea unor intreprinderi agricole, generatoare de pierderi, dar care servesc de minune drept structuri pasibile de masinatii financiare si patrimoniale.

In conditiile in care deficitul balantei comerciale a atins un nivel amenintator, egalindu-se cu volumul exporturilor, sint lasate in voia soartei agricultura si industria agricola ce formeaza circa 60% din exporturile Moldovei si ofera peste 43% din locurile de munca din numarul lor total.

Ca urmare a politicilor promovate de actuala guvernare, producatorii agricoli se vad nevoiti sa-si vinda marfa la preturi de nimic, vadit inferioare celor internationale.

In legatura cu deteriorarea relatiilor bilaterale cu partenerii nostri Romania si Rusia, mii de tone de cirese, mere, legume si altele au ramas sa putrezeasca pe paminturile roditoare ale Moldovei, stropite de sudoarea si lacrimile taranilor.

In pofida stabilirii preturilor de achizitie a griului de catre stat, acesta continua a fi cumparat la un pret de doua sau trei ori mai mic, licitatiile efectuate fiind formale si manipulate, iar plafoanele pentru procurari pe raioane fiind stabilite la un nivel de o suta de ori sub volumul recoltei.

De exemplu, intr-un raion s-a colectat o roada de 60 mii tone de griu, insa statul nu va procura decit 600 tone. Ce vor face taranii cu celelalte 59,4 mii tone? Vor ramine in podurile caselor sau in depozitele arendate, pentru ca in primavara sa achite pretul pentru pastrarea griului depozitat.

In acelas timp, Guvernul ii obliga pe tarani sa mearga la bursa pentru a-si vinde la export griul, proprietatea lor, interzicindu-le, astfel, sa dispuna de bunul lor asa cum considera ei de cuviinta si fortindu-i sa hraneasca clientela comunista corupta.

Lipsa bratelor de munca, a investitiilor si a tehnologiilor straine, subventiile nationale mizere reduc veniturile din vinzari ceea ce fac imposibile si investitiile proprii locale.

Taranii nostri muncesc in paguba, nemaivorbind ca sint nevoiti sa achite preturi destul de mari monopolistilor si in vinzari de seminte. Statul nu dispune de un program special extrem de necesar privind Fondul semincer, nu ofera pe gratis sau in conditii avantajoase semintele necesare, ceea ce reduce catastrofal calitatea produselor agricole.

Recentele scumpiri la carburanti care vor continua, anuleaza orice sperante ale taranilor de a vedea in agricultura o sursa de existenta. Lipsa subventiilor pentru compensarea cresterii preturilor, ajutorul absolut nesemnificativ de 80 de lei la hectar fac imposibila pregatirea pentru noul an agricol.

Taranii sint nemultumiti de politica fiscala a guvernarii, fiind nevoiti sa achite impozite nejustificate. Iar politica fiscala preconizata pentru anul 2006, majorarea taxei pe valoarea adaugata pentru productia din fitotehnie si horticultura la cota de 20%, introducerea taxei pe valoarea adaugata pentru importul de fertilizanti si substante chimice, precum si pentru importul tehnicii agricole si al pieselor de schimb pentru aceasta, reduc la zero declaratiile Guvernului de redresare a situatiei din agricultura si conduc la falimentarea sectorului agrar.

Fiind ferm convins ca atragerea obiectivului de accelerare a cresterii economice si a reducerii saraciei poate fi obtinut doar prin sustinerea si dezvoltarea sectorului agricol, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” cere Guvernului Republicii Moldova realizarea urmatoarelor masuri in regim de urgenta:

- scutirea de impozitul funciar si de contributii la Fondul social de stat a terenurilor agricole pe o perioada de 5 ani;

- prelungirea termenului aplicarii cotei taxei pe valoarea adaugata de 5% pentru productia din fitotehnie si horticultura in forma naturala si productia din zootehnie in forma naturala pina in anul 2011;

- scutirea de taxa pe valoarea adaugata a pesticidelor si ingrasamintelor;

- scutirea de taxa pe valoarea adaugata a tehnicii agricole si a pieselor de schimb, importate pentru sectorul agrar, inclusiv a tehnicii livrate in leasing de companiile autohtone;

- prezentarea in mod de urgenta a politicii agrare pentru anul 2006;

- formarea Fondului de interventie pentru cereale;

- procurarea si distribuirea gratisa ori sub forma de credit tehnic in conditii avantajoase a materialului semincer, a motorinei si lubrifiantilor, necesare pentru campania de insamintare a terenurilor agricole din toamna anului 2005 - primavara anului 2006;

- abrogarea Hotaririi Guvernului nr.834 din 26 iulie 2004 privind unele masuri de reglementare a achizitionarii si a exportului de cereale si produse cerealiere;

- compensarea majorarii preturilor la produsele petroliere;

- revizuirea politicii preturilor in agricultura in scopul includerii decalajului dintre pretul de achizitionare si pretul de livrare a productiei agricole;

- elaborarea si adoptarea unui program de sustinere a producatorului autohton;

- garantarea accesului la pietele de desfacere a productiei agricole;

- elaborarea unei strategii de dezvoltare durabila a agriculturii cu atragerea expertilor nationali si externi, strategie, ce ar trebui supusa dezbaterilor in organizatiile competente ale producatorilor agricoli;

- stabilirea prioritatilor nationale pentru sectorul agricol si elaborarea unor facilitati de stat pentru producatorii autohtoni.

Va multumesc de atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da. Pentru cea de a doua declaratie, domnul Secareanu, va rog.

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Nu vreau sa fac de la aceasta tribuna o declaratie care sa va supere. Vreau sa exprim ingrijorarea mea, dar si a colegilor mei din grupul nostru parlamentar, in mod colegial, absolut colegial, asupra situatiei din trei domenii principale ale vietii noastre. Este vorba de starea institutiilor de invatamint, situatia in care s-au pomenit agricultorii si situatia din medicina.

Constatarile noastre sint facute si in baza numeroaselor sesizari ale populatiei, care au fost sau sint facute zilnic in scris, dar care ne-au fost inaintate si in cadrul intilnirilor noastre cu alegatorii si al vizitelor de lucru pe care le facem in teritoriu.

Noi, deputatii, sintem reprezentantii legali ai alegatorilor nostri in forul legislativ suprem al tarii - Parlamentul si nu putem admite ca aceasta institutie fundamentala a statului sa fie compromisa, cum nu putem admite sa fie compromisa o alta institutie importanta a statului - Guvernul.

In acest sens, este necesar sa exercitam foarte serios functia noastra de control asupra Guvernului, mai ales acum cind situatia din cele trei domenii a ajuns la limita. Mai ales astazi cind nu se mai poate tolera situatia cind cadrele noastre didactice sint transformate in adevarati cersetori ai societatii, pentru ca au un salariu mizer. Cind un bibliotecar are un salariu de doar 250 de lei. Un salariu de 173 de lei al unui bibliotecar am intilnit in aceasta vara intr-un sat din Anenii Noi. Cind institutiile de invatamint duc lipsa de carte, literatura artistica pentru copii. 85 la suta din fondul de carte al bibliotecilor institutiilor de invatamint si al bibliotecilor publice din satele noastre sint in grafie chirilica sau in limba rusa. Cind administratia publica locala, primariile noastre nu sint in masura sa intretina scolile si gradinitele. Cind, in general, institutiile prescolare nu mai functioneaza din lipsa de fonduri.

Am intilnit in satul Saca raionul Straseni o gradinita si o scoala primara care nu functioneaza. Copiii sint nevoiti - de virsta prescolara si scolara - sa parcurga o distanta de 4-5 km in satul Ghelauza ca sa fie prezenti la lectii. Numarul copiilor in clasa intii descreste. Am intilnit sate unde nu mai avem copii in clasa intii. Copiii, macar cei din clasele primare, nu mai sint alimentati in institutiile noastre prescolare. Sint atitea si atitea probleme in sistemul nostru educational!

Nu mai putem tolera nici situatia cind astazi dusmanul numarul unu al pacientului a devenit medicul din cauza esuarii reformei in medicina. Un cetatean, locuitor al satului Drasliceni din raionul Criuleni ca sa ajunga la spitalul oncologic trebuie sa mearga mai intii tocmai cale de 50 km la Criuleni ca sa aiba o indreptare de acolo din partea medicului de familie si mai apoi sa mearga la institutia de care are nevoie. Desi dinsul detine aceasta polita de asigurari in medicina.

Ascultindu-i pe locuitorii satelor noastre, iti dai seama ca reforma in sanatate le-a ingradit si mai mult dreptul constitutional la sanatate.

Bineinteles, nu mai putem tolera nici situatia din agricultura. S-a vorbit foarte mult astazi despre acest lucru. Nu vreau sa repet ca agricultura, aceasta ocupatie stramoseasca a noastra, a devenit o povara pentru noi. Dupa majorarea preturilor la carburanti si a preturilor de tot felul, taranul nostru a fost lasat in voia soartei si Guvernul nu a intreprins, practic, nimic in sensul sustinerii omului din agricultura.

Iata de ce, eu, impreuna cu colegii mei din Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat, credem ca Guvernul este dator sa abordeze responsabil si in toata complexitatea problemele enuntate.

Iata de ce facem aceasta declaratie ca un semnal de alarma, asteptind din partea Guvernului masuri si instrumente operative de solutionare a acestor pasi concreti, nu justificari. Nu putem accepta ca omul simplu sa sufere pe seama nereusitelor Guvernului, care profita de acoperirea parlamentara pe care o are si se face ca ploua, ignora aceste probleme, care pot provoca o criza de proportii in societate.

Grupul nostru parlamentar asteapta solutii pozitive si este gata sa sustina orice solutie pozitiva a Guvernului, orice pas judicios, rezonabil, inteligent in acest sens, pentru ca sa nu compromitem aceste doua institutii si sa nu compromitem ideea de reforme.

Iata de ce noi cerem ca in sedinta urmatoare a Parlamentului, de joia viitoare, domnul Prim-ministru Vasile Tarlev, precum si ceilalti trei ministri ai acestor trei ministere, care gestioneaza cele trei domenii: ministrul invatamintului, ministrul sanatatii si ministrul agriculturii sa se prezinte aici, in fata noastra, si sa ne propuna acele solutii pe care le asteptam noi si pe care le asteapta societatea.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi, sintem la final.

Vad ca mai am doritori la microfonul nr.2.

Microfonul nr. 2, va rog.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Dupa distrugerea, care a avut loc in complexul agroindustrial incepind cu 1998 pina in 2001, pentru imbunatatirea situatiei va fi nevoie nu 5-6 ani, ci de mult mai mult timp. Si nimeni nu numeste neajunsurile care le avem in complexul agroindustrial. Astazi are loc sedinta Colegiului Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare la care se examineaza aceasta probleme si caile de imbunatatire a situatiei.

Domnul Marian Lupu:

Interventie. Dati-mi mie va rog…

Bine, stimati colegi.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Eu sint de acord.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Eu sint de acord.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Todoroglo, o singura clipa, va rog. Dati-mi va rog contradictia cu punctajul respectiv din Regulament.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Eu sint de acord.

Domnul Marian Lupu:

Atunci discutam. Va rog sa continuati.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Se poate da, domnule Presedinte? Se poate?

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Eu sint de acord cu remarca pe care a facut-o doamna Pavlicenco despre drepturile opozitiei la critica statului sau a Guvernului. Noi, fiind in opozitie, tot am folosit acest mecanism, aceasta nu este secret. Dar, totusi opozitia, care are asa drepturi, trebuie sa fie si responsabila. Propunerile si obiectiile trebuie sa fie sanatoase, care va pune statul sa lucreze asupra acestor obiectii, sa inceapa activitatea.

Eu nu vreau repejor sa fac si nu mi-am pus un asa un scop, o asa sarcina sa fac repejor analiza anunturilor care le-a facut domnul Urechean. Dar totusi mi-i rusine ca in cadrul acestei fractiuni sint asa cadre incompetente care astazi pot sa anunte de la microfonul central al Parlamentului ca noi promovam proprietatea colectiva, care n-are absolut nimic comun cu ceea ce avem noi. Care anunta ca la noi in tara cooperativele de productie, nu au legatura cu economia de piata. Dar cooperativele de productie au fost create in conformitate cu legislatia in vigoare, aprobata de Parlament.

Despre aceea ca noi, statul, trebuie sa stabilim preturile la piata. Domnul Cosarciuc, cei care au fost la guvernare - si domnul Braghis, si domnul Cosarciuc, si altii - foarte bine stiu ca nu a fost asa ceva si nici n-o sa fie. De aceea cind spun asa minciuni la microfonul central, tot asa opozitia trebuie sa-si asume responsabilitatea alaturi de drepturile despre care a vorbit doamna Pavlicenco.

De aceea sint absolut sigur ca aceste anunturi o sa fie discutate si de organele centrale, dar eu cer colegilor cind ies cu unele anunturi sa fie corecti, cinstiti, chibzuiti si intelectual pregatiti, dar nu asa cum au facut colegii din fractiunea domnului Urechean.

Domnul Marian Lupu:

Bine. A fost o replica la declaratie. Acum pentru o replica la replica, microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu cred ca reprezentantul majoritatii a demonstrat inca o data ca nu intra in esenta lucrurilor, dar iese la tribuna si ne invata. Domnule Todoroglo, mai bine cind erati ministru al agriculturii faceati ceea ce trebuia sa faceti, dar nu acum sa ne invatati pe noi cum sa scriem sau sa nu scriem. Ceea ce ii scris in aceasta declaratie a fractiunii, dumneavoastra, poftim, ca majoritari, analizati-o si dupa aceea veniti cu, eu stiu, expuneri si propuneri.

Noi am facut o declaratie. Avem acest drept. Guvernul sa o analizeze si sa-si expuna pozitia. Noi am cerut de la Guvern aceasta chestiune. Si, inca o data va spun, stimati colegi, si acei care ne asculta, majoritatea inca o data a demonstrat ca nu doreste sa faca ordine in aceasta tara. Nu doreste, fiindca se vede ce se intimpla in agricultura Republicii Moldova. Nu doreste.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca domnul Todoroglo si-a expus pozitia personala. Noi cunoastem realizarile lui timp de 4 ani in Ministerul Agriculturii. Deci nu este nimic uimitor, ca intr-o jumatate de an de zile continua distrugerea care a avut loc in ultimii 4 ani de zile, continua politica care a avut loc in ultimii 4 ani de zile.

De aceea vom astepta o reactie la declaratia noastra, vreau sa atrag atentia, declaratia Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, nu a unui deputat, cum a incercat sa fie prezentata aici fractiunea. Si vom astepta reactia din partea Guvernului. Daca doreste, fractiunea majoritara poate sa-si expuna opinia. Ar fi absolut democratic, asa cum vorbim noi, aici in Parlament.

Dar aceste doua declaratii care au sunat astazi aici si mai ales replica domnului Todoroglo, m-a impus sa ma ridic inca o data si sa aduc aminte aceea ce am vorbit la inceputul sedintei.

Eu am propus sa audiem aici in Parlament un raport despre activitatea Guvernului in ultimele luni nu numai in aceste trei sectoare, care au fost enumerate indeosebi. Aici eu as putea vorbi si despre multe altele, fiindca nu inteleg, de exemplu, ce face Guvernul pentru a depasi situatia care poate sa apara in Republica Moldova odata cu majorarea preturilor la carburanti, ma refer la gazele naturale. Nu inteleg ce intreprinde Guvernul cu toate promisiunile pentru a se restabili relatiile cu organizatiile financiare internationale?

Am impresia ca am ramas deja in urma cu realizarea Planului de Actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”. Nu vreau sa spun acest lucru in exterior, vreau sa-l discutam aici in Parlament pentru inceput. Am putea constata si multe…

Domnul Marian Lupu:

Oricum se transmite in direct.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Se transmite in direct – este o alta intrebare. Eu as vrea sa vorbesc, sint foarte multe alte domenii in care Guvernul nostru, folosindu-se de acea acoperire care o are aici in Parlament, nu face nimic, ca sa nu spun cuvinte mai dure.

De aceea eu inca o data insist sa respectam legislatia in vigoare, sa audiem aici, in plenul Parlamentului, raportul despre activitatea Guvernului ca deputatii sa aiba posibilitate sa-si expuna opiniile asupra activitatii Guvernului.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, da, o remarca din partea mea. Aceasta propunere a fost inaintata la etapa de adoptare a ordinii de zi. Ea nu a fost contestata de nimeni din aceasta sala si, in mod evident, este prezenta pe ordinea de zi, este o regula de procedura. Nu trebuie eu sa ma expun asupra ei, deoarece asa si trebuie sa fie.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Serafim Urechean:

Multumesc, stimate domnule Presedinte.

Eu am dat citire, “tovarisci” Todoroglo, Declaratiei Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”. Iar acum la personal, eu sustin, iata ceea ce ati formulat dumneavoastra, ca distrugerea totala a agriculturii s-a inceput cu 2001, spus de dumneavoastra, nu de mine.

Probabil, dumneavoastra nu cunoasteti situatia din tara. si ceea ce am privit noi la televiziune, iata chiar Presedintele Republicii Moldova, unde confirma ca situatia din agricultura este foarte buna.

Eu vreau sa va spun ca paminturile nu sint arate in tara, paminturile nu vor fi insamintate pentru anul viitor. E o atitudine batjocoritoare a fractiunii majoritare fata de tarani. Deoarece oamenii nu au ce minca astazi, oamenii nu au cu ce lucra pamintul, oamenii nu au nici o sustinere. Iar tractoarele acelea, statiile acestea de masini si tractoare stationeaza, care sint spectacole, dar nu statii de masini si tractoare. Si iata chiar atitudinea dumneavoastra, a fractiunii majoritare, ca unora dintre dumneavoastra le este rusine sa spuna ca e din fractiunea comunistilor.

De ce ati respins astazi aceste trei proiecte atit de importante pentru sustinerea taranilor, pentru sustinerea agricultorilor? (Rumoare in sala.) Deci, va rog foarte frumos sa fim mai consecventi.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Astazi am audiat si declaratii, si intrebari, si interpelari, dar, desigur, avem Regulamentul. Fiecare deputat are voie sa-si expuna parerea. Avem alegatori intelepti, care, cum ati spus dumneavoastra, aleg pirjoala - de muste, numai ca mustele is din partea dreapta.

Referitor la ceea ce s-a spus ca Tarlev n-a fost in Parlament cu dare de seama. Date statistice: Tarlev, in legislatura a XV-a, a fost in Parlament de 13 ori cu alocutiuni. Si dupa fiecare alocutiune au fost cite 30 de minute de intrebari si raspunsuri. Domnul Tarlev a facut dari de seama despre activitatea Guvernului la 19 aprilie 2002 si la 13 iunie 2003. Toate celelalte au fost alocutiuni la sfirsitul sesiunilor si inca o data intrebari si raspunsuri deputatilor. A raspuns la toate intrebarile care i-au fost adresate si la ale domnului Braghis si la cele venite din fractiuni.

Domnul Marian Lupu:

Eugenia Vladimirovna.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Este un subiect, cred ca aici merita a fi precizat. Daca eu am inteles corect, nu s-au adus critici sau obiectii in adresa Parlamentului din legislatura precedenta, s-a facut o remarca la actualul Parlament in raport cu audierile vizind activitatea Guvernului. Deci cam asta am inteles, ca-i asa?

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Nu-i cam asa. A spus ca Guvernul nu a fost in legislatura a XV-a nici odata cu dari de seama.

Domnul Marian Lupu:

Eu am inteles ca doar in legislatura a XVI-a.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Nu, nu a XV-a.

Domnul Marian Lupu:

Tot, am clarificat.

Va multumesc, stimati colegi.

Totusi eu tin sa incheiem aceasta sedinta pe o alta nota, putin diferita, rugindu-va cu cel mai mare respect sa dam dovada de echilibru si, totodata, sa pastram energia. Credeti-ma, o sa avem nevoie de ea, sintem doar in cadrul primei sedinte in aceasta sesiune.

Iar pentru a trece pe o alta nota de dispozitie, inainte de a incheia lucrarile, doresc sa mentionez ca pe durata vacantelor mai multi colegi de ai nostri si-au sarbatorit zilele de nastere: domnul Gheorghe Susarenco, domnul Victor Mindru, domnul Anton Miron, doamna Lidia Gutu, domnul Mihail Mocan, domnul Ghenadii Bulgacov, doamna Serafima Borgan, domnul Alexandr Ceaicovschi, domnul Arcadii Pasecinic, domnul Ion Plesca, doamna Valentina Buliga, domnul Sergiu Stati, domnul Vasile Bodisteanu, domnul Alexandru Lipcan, doamna Lora Grosu, doamna Valentina Golban, domnul Vlad Cubreacov, domnul Albert Datco, doamna Ludmila Borgula, domnul Vladimir Eremciuc, domnul Vladimir Braga, domnul Iurie Bolboceanu.

Haideti sa-i felicitam cu totii pe colegii nostri cu ocazia acestor sarbatori frumoase in viata lor si sa le dorim mult succes. (Aplauze.)

Sedinta o declar inchisa. Urmatoarea sedinta are loc miine, 7 octombrie, ora 10.00.

Va multumesc.

Sedinta a luat sfirsit la ora 12.20.

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului