version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA OCTOMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 6 octombrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3417 pentru pentru modificarea si completarea Legii nr.412-XV din 9 decembrie 2004 cu privire la statistica oficiala.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3450 pentru modificarea articolului 1 al Legii nr.1565-XIII din 26 februarie 1998 privind Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Otaci-Business.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2281 cu privire la medierea in cauzele civile.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3365 pentru completarea articolului 18 din Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2285 pentru modificarea si completarea Legii nr.1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat (art.2, 4, capitolul 131 s.a.)

8. Declaratia domnului deputat Serafim Urechean (Presedintele Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra).

7. Declaratia domnului deputat Victor Stepaniuc (Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova).

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 89 de deputati. Absenteaza deputatii: Maria Postoico, Valeriu Cosarciuc in delegatie; Oleg Serebrian la cerere; Ion Neagu din motive de sanatate; Mircea Anton, Serafima Borgan, Vladimir Dragomir, Sergiu Sococol, Sergiu Stati, Vasile Balan, Vasile Colta, Alexandru Oleinic.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Va rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

Un anunt. Astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru domnul Afanasi Mandaji. Sa ii uram un frumos la multi ani, sanatate si mari realizari. (Aplauze).

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Astazi, Duma de Stat intentioneaza sa adopte o declaratie privind problema transnistreana, referendumul din Transnistria. Propun sa adoptam un apel catre Duma de Stat, prin care sa o rugam sa evite implicarea in treburile interne ale Republicii Moldova. Iar in cazul in care lucrurile vor evalua in continuare, ar fi cazul sa ne gindim la o declaratie de protest. Fiindca, totusi, este un caz iesit din comun.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

In continuare microfonul 4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la finele sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati colegi,

Cu titlu doar de replica la ultima chestiune din ordinea de zi de ieri, la declaratia doamnei Vitalia Pavlicenco. Vreau sa va informez ca domnul Anatol Vidrascu isi prezinta dezacordul cu declaratia iresponsabila a doamnei Pavlicenco. Dumnealui nu a semnat o asemenea declaratie si este foarte indignat ca doamna Pavlicenco i-a atasat numele la aceasta declaratie. Si isi mai prezinta si suportul pe care l-a facut pina acum politic, isi retrage... grupului Taranu, Pavlicenco, Colta, care au fost exclusi din Alianta Moldova Noastra pentru incalcari grave ale statutului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicit timp pentru o mica declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Notat.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Vreau sa vin cu o rugaminte catre Parlament, nu am vrut sa incepem ieri cu aceasta, fiindca am considerat ca situatia dezastruoasa, care s-a creat in agricultura, avea o insemnatate mai mare. Dar vreau sa rog, ca in acest Parlament sa fie create conditii ca toti deputatii sa-si poata indeplinii cu cinste si seriozitate mandatul. Si ma refer la faptul ca, conform Constitutiei, am dreptul sa imi exprim votul asa cum gasesc de cuviinta. Dar unii dintre colegii nostri si, in special numaratorul din sectorul 3, domnul Stefan Secareanu foloseste faptul ca este numarator si, in perioada vacantei in teritoriu, spune cetatenilor, spre exemplu, ca eu as fi votat cu domnul Stepaniuc impotriva NATO. Nu stiu ca sa fi votat noi in Parlament un atare proiect.

Stiu ca am votat cu domnul Stepaniuc impotriva acelui proiect care prevedea niste cheltuieli, niste supracheltuieli, care, de la 7 milioane, preconizate in buget, dintre care 5 milioane trebuiau sa vina din exterior, s-au facut 17 milioane din bugetul de stat. Si cred ca foarte corect, si imi pare rau ca si ceilalti colegi nu au manifestat responsabilitate sa voteze. Sint si alte cazuri, dar eu nu pot demonstra oamenilor. Sint intrebata si eu nu pot demonstra ca eu nu am votat asa sau asa. Eu cer ca aceste lucruri sa nu se intimple, fiecare sa isi dea seama. Si eu port raspundere pentru ce imi dau votul, dar nu o sa votez, fiindca sint in serviciul poporului, nu sint in serviciul domnilor Secareanu, Cubreacov sau nu stiu al cui inca si sa votez asa cum le convine lor. Dar, mai ales, sa ironizeze si sa spuna alte lucruri decit ceea ce se intimpla aici, in Parlament.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Am luat nota de solicitarile pentru declaratii la sfirsitul sedintei. Referitor la propunerea colegului nostru deputatul Klipii, eu am sa il rog pe presedintele Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, pe durata sedintei, intr-un mod operativ, sa se discute acest subiect pentru a se vedea solutia pentru acest subiect concret si important.

Stimati colegi,

In continuare ordinea de zi, aprobata ieri pentru ziua de astazi, 6 octombrie. Proiectul de Lege nr.3417 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la statistica oficiala.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Vitalie Valcov directorul general al Biroului National de
Statistica:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Urmare a revizuirii actelor oficiale ale autoritatilor administratiei publice de catre Comisia de stat pentru reglementare a activitatii de intreprinzator, in scopul corespunderii acestora principiilor economiei de piata, Biroul National de Statistica a elaborat si propune modificari si completari la Legea nr.412 din 9 decembrie 2004 cu privire la statistica oficiala.

Efectuarea completarii nominalizate se explica prin necesitatea aducerii in corespundere a actelor oficiale cu caracter de intreprinzator ale Biroului National de Statistica cu principiile Legii nr.424 din 16 decembrie 2004 privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, asa-numita lege a ghilotinei si anume: accesul liber al agentilor economici la actele oficiale ale autoritatilor administratiei publice.

Tinind cont de faptul, ca clasificatoarele si nomenclatoarele statistice, formularele rapoartelor si anchetelor statistice, instructiunile de completare a acestora sint foarte voluminoase si, anual, sint supuse revizuirii, grupul de lucru de reglementare a activitatii de intreprinzator a propus plasarea acestora pe pagina web a organului central de statistica.

Totodata, in cadrul sedintei grupului de lucru nominalizat s-a propus ca informatia statistica transmisa, conform programului de lucrari statistice, sa fie desemnata si patronatelor.

Intru imbunatatirea redactiei existente a Legii cu privire la statistica oficiala, Banca Nationala a Moldovei a propus modificarea sau precizarea notiunii de date administrative.

In contextul celor expuse, solicitam sustinerea dumneavoastra intru adoptarea Legii privind modificarea si completarea Legii nr.412 din 9 decembrie 2004 cu privire la statistica oficiala.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul raportor?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

O intrebare adresata domnului Valcov. E foarte bine ca aveti grija de sindicate, patronate, difuzati informatie, dar dumneavoastra cunoasteti ce informatie primeste de la statistica un deputat al Parlamentului?

 

Domnul Vitalie Valcov:

Multumesc de intrebare.

Noi prezentam tot spectrul de informatie elaborat si publicat de catre...

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Valcov,

Eu va intreb: un deputat in Parlament, in afara de aceea ca primeste anuarul o carticica odata in an, mai mult decit atit, eu personal nu primesc nimic, nici un exemplar. Care este parerea dumneavoastra, sinteti cointeresati sau invers?

 

Domnul Vitalie Valcov:

Noi prezentam toata informatia in Parlament, dar este clar ca nu putem o suta de exemplare privind orice publicatie. Daca Guvernul sau Parlamentul decide majorarea cheltuielilor pentru aceste publicatii, noi putem sa...

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Valcov,

In lipsa dumneavoastra eu m-am adresat adjunctilor dumneavoastra si mi-au propus de citeva ori sa ma adresez in scris conducerii departamentului, acum biroului, sa primesc citeva cifre.

Domnule Presedinte,

Eu cred ca, in legatura cu aceasta, noi trebuie sa facem ordine. Pentru mine trebuie sa fie clar ca orice informatie pe care dumneavoastra o expediati undeva intr-un exemplar in Parlament, aceasta nu inseamna ca ajunge automat la fiecare deputat.

Si eu cred ca noi trebuie sa ne gindim pentru lectura a doua sa adaugam in aceasta lege sa fie ca fiecare deputat sa primeasca informatie oficiala de la Biroul National de Statistica.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Domnule Varta,

O clipa. Va atrag atentia, intrebarea care a fost abordata de catre colegul nostru domnul Gutu... asigurarea informationala este, cu adevarat, un subiect important.

Dar, totodata, trebuie sa va atrag atentia si asupra urmatorului considerent. Astazi, noi examinam cu dumneavoastra un proiect de lege care modifica Legea cu privire la statistica oficiala si cvintesenta acestei modificari se refera tocmai la versiunea electronica a acestei informatii statistice a diferitelor rapoarte.

Si va aduc la cunostinta ca nu in zadar obiectivul pentru anul acesta a fost sa dotam suta la suta toti parlamentarii cu computere, care sint conectate la retea. Eu presupun ca anume aceasta modalitate ar trebui sa devina cu timpul modalitatea de baza pentru primirea informatiilor exhaustive statistice. Trebuie, la fel, sa fim in pas cu timpul. Aceasta era sa fie o nuanta in acest context.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Dar, totusi, atunci care e sensul: sa adaugam patronatul? Daca o sa fie publicata in Posta electronica, atunci de ce trebuie patronatul, de ce trebuie sindicatele?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Valcov...

 

Domnul Vitalie Valcov:

Aceasta a fost propunerea grupului de lucru de reglementare a activitatii de intreprinzator.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este salutabila intentia autorilor acestui proiect de lege, vor sa contribuie la facilitarea activitatii intreprinzatorilor prin intermediul publicarii acestor acte oficiale pe pagina web, dar vreau sa va intreb: in situatia in care ele sint publicate doar pe pagina web aceste acte oficiale si nu sint publicate in Monitorul Oficial, au ele valoare juridica sau nu? Si pot fi ele utilizate pentru activitatea cotidiana a intreprinzatorilor, oamenilor de afaceri in calitate de documente, de acte oficiale?

 

Domnul Vitalie Valcov:

Daca imi permiteti, acest subiect a fost exact examinat in cadrul multiplelor sedinte ale grupului de lucru si vreau sa intelegeti ca acele clasificatoare, nomenclatoare, formulare, anchete statistice, instructiuni s.a.m.d. sint foarte voluminoase, un numar foarte mare si publicarea lor in Monitorul Oficial ar atrage dupa sine costuri enorme de sute de mii de lei.

Daca Guvernul, daca Parlamentul decide acest lucru, in principiu, noi putem sa publicam. Dar s-a ajuns la aceasta concluzie si aceasta este si practica altor tari ca sa publicam ordinele privind aprobarea acestor documente, formulare, instructiuni si intreprinzatorii vor consulta pagina web a statisticii oficiale pentru, eu stiu, a accesa nemijlocit continutul acelor formulare, fiindca ele se aproba anual si sint diferite modificari, practic, de la an la an, nu sint valabile.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Trebuie sa tinem cont ca Parlamentul, inca in anii precedenti, a adoptat doua legi importante: Legea cu privire la documentul electronic, Legea cu privire la semnatura electronica. Stiti bine ca este un sistem in implementare.

Deci, daca mai exista careva carente la subiectul statutului sau statutului juridic, statutului oficial al acestor informatii, cel putin, as putea constata ca sintem pe pista finala pentru a se rezolva aceasta problema.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa fac o precizare. Noi, in comisie, primim toata informatia de la statistica si orice deputat din comisie, in primul rind, are posibilitate sa ia cunostinta de aceste date.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

Stimate domnule Valcov,

Eu inteleg dorinta dumneavoastra de a publica aceste date statistice oficiale pe pagina web, este un lucru pe care il salutam cu totii, dar nu cred ca este suficient. Pentru ca dincolo de semnatura electronica si celelalte lucruri invocate aici anterior, in cazul carora se ofera anumite grade de protectie sau se iau anumite masuri de protectie, in cazul paginilor web nu se iau masuri de protectie. De aceea, publicarea pe suport de hirtie este, cred eu, demna de luat in seama si necesara, este o necesitate.

De aceea, nu vad de ce nu s-ar putea coopera cu Monitorul Oficial, astfel incit aceste informatii statistice oficiale publicate pe suport de hirtie sa apara cu Monitorul Oficial pe frontispiciu, cu titulatura Monitorului Oficial.

Din cite imi amintesc eu, Ministerul Justitiei in cazul hotaririlor Curtii Europene a Drepturilor Omului sau Curtea Constitutionala in anumite cazuri, atunci cind publica in volum deciziile sale, le publica ca volume ale Monitorului Oficial. Chiar daca tirajul este foarte restrins, dar acestea se duc in biblioteci, se depoziteaza la colectorul national de carte, la Biblioteca Nationala si sint accesibile publicului care nu are acces la Internet.

De aceea, eu cred ca este un aspect care trebuie luat in seama pentru lectura a doua, in eventualitatea in care dumneavoastra veti accepta sa decalam in timp discutia, ca adoptarea in lectura a doua sa intervina peste citeva zile, sa zicem saptamina viitoare.

Multumesc.

 

 

 

Domnul Vitalie Valcov:

Daca imi permiteti. Practicam si noi aceasta modalitate de, stiu eu, tiparire pe frontispiciu in cazul, sa zicem, Clasificatorului activitatilor economiei in Republica Moldova. Sint clasificatoare sau documente de o importanta majora, care sint valabile pe parcursul a mai multor ani. Dar aceste formulare, instructiuni, care se schimba de la an la an si, care sint, stiti, un instrumentariu, practic, statistic si e foarte, foarte voluminos. Nu stiu daca este cazul sa fie publicat intr-un numar foarte-foarte mare, intr-un tiraj mare in Monitorul Oficial.

V-am spus, este practica altor tari si, in principiu, daca noi publicam ordinele privind aprobarea formularului cutare, intreprinzatorul ar putea, uitindu-se care formular, numarul lui, sa se accesese pagina web a Biroului National de Statistica si sa vada nemijlocit continutul acelui formular sau instructiuni, care, in principiu, este originalul, sa zicem. Nu pot fi aici careva schimbari, modificari, sau, stiu eu, careva nelegiuiri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca reactia mea este la replica domnului Bondarciuc, colegului nostru de comisie, care, cred eu, prin aceasta se demonstreaza o atitudine foarte simplista fata de o problema importanta asigurarea informationala a deputatilor Parlamentului.

Domnule Presedinte,

Eu as ruga, totusi, ca comisia respectiva, conducerea Parlamentului, Biroul permanent sa se lamureasca in problema asigurarii informationale a deputatilor.

Ceea ce-a spus domnul Bondarciuc, ca comisia primeste... Eu de citeva ori am incercat sa primesc niste materiale si la domnul presedintele materialele se afla pe masa, el nu este, dar trebuia urgent sa gasesc niste materiale.

Domnule Bondarciuc,

Eu cred ca aceasta e o atitudine foarte simplista.

Si a doua intrebare.

Domnule Valcov,

Dumneavoastra ati trecut de pe bulevardul Stefan cel Mare pe soseaua Hincesti, in regiunea Telecentrului, au fost cheltuite resurse foarte mari pentru a pregati cladirea Biroul National de Statistica, granturi externe. Pe urma ati cedat cladirea aceasta si ati plecat undeva in regiunea orasului Ialoveni, iar ati cheltuit resurse financiare foarte serioase. Care este costul acestei, eu stiu, permutari, schimbari ale Biroului in lei? Cite milioane de lei au fost cheltuite din caznaua statului pentru amenajarea oficiului de pe soseaua Hincesti si, pe urma, pentru amenajarea unui oficiu nou?

 

 

 

Domnul Vitalie Valcov:

Daca imi permiteti, voi raspunde la prima intrebare. Deci, dupa cum v-am spus, orice fel de publicatie, orice nota informativa, noi elaboram sute si sute de buletine statistice, note informative, deci, sint trimise Parlamentului, Presedintiei, Guvernului si tuturor celor care sint stipulati in Legea cu privire la statistica oficiala. Daca sint solicitari suplimentare, de asemenea transmitem adaugator.

Faptul ca nu transmitem poate intr-un singur sau in citeva exemplare, poate presedintilor comisiilor in fiecare comisie diferita informatie... Deci, ar putea fi rezolvat in felul urmator: dumneavoastra faceti un apel sau, eu stiu, o adresare, care informatie din acel program de lucrari statistice, fiindca sint sute si sute si nu toate din ele sint necesare fiecarui deputat.

Am putea sa facem chiar si o lista. Poftim, noi sintem de acord. Adica, daca careva deputat solicita un volum oarecare, dar alt deputat poate sa doreasca total din alt domeniu, adica statistica sociala s.a.m.d. Deci, noi putem sa facem acest lucru. Si-l facem, de obicei.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu vreau sa intru in discutie cu colegul domnul Gutu, dar vreau sa spun ca deputatii, care doresc, folosesc informatia pe care noi o primim de la Biroul National de Statistica. Care nu doresc, nu o folosesc.

 

Domnul Vitalie Valcov:

Daca imi permiteti as vrea sa adaug ca este pagina web a Biroului National de Statistica www statistica.md, unde este plasata toata aceasta informatie, toata absolut. Fiecare accesind, puteti gasi in mod operativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Valcov,

Va multumesc.

Rog comisia, domnul Popa. (Rumoare in sala).

Domnule Gutu,

Presupunem ca dumnealui nu are cifra la moment.

Va rog.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Onorat Prezidium,

Stimati colegi deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si raporteaza urmatoarele.

Ca urmare a examinarii proiectului de lege prezentat, s-a constatat ca acesta, fiind elaborat de catre Biroul National de Statistica, aduce in corespundere actele oficiale ale organului central de statistica cu Legea nr.424-XV din 16 decembrie 2004 privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator si anume asigurarea accesului liber al agentilor economici la actele oficiale ale autoritatilor administratiei publice.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului sustin proiectul nominalizat. In temeiul celor expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.412-XV din 9 decembrie 2004 cu privire la statistica.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Popa.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3417. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3417 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3450 pentru modificarea articolului 1 din Legea privind Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Otaci-Business.

Guvernul.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Propunerea privind introducerea modificarilor in Legea privind zona antreprenoriatului liber Parcul de productie Otaci-Business s-a inaintat in cadrul masurilor complexe, vizind reluarea activitatii zonei libere in orasul Otaci, care in ultimii ani nu a functionat. In prezent, teritoriul zonei libere reprezinta doua subzone cu suprafata de 94,12 hectare. Si pentru reluarea activitatii se propune de a micsora acest teritoriu pina la varianta optima de 33,19 hectare.

Teritoriul subzonei nr. 1, care include teritoriile a cinci intreprinderi, pe a caror baza a fost creata zona acestui antreprenoriat liber, se micsoreaza de la
44,12 hectare pina la 32,17. Modificarea configuratiei zonei libere, care, in principiu, va coincide la perimetrul intreprinderilor rezidenti, va permite administratiei sa gaseasca resursele suplimentare pentru inlaturarea pretentiilor existente din partea organelor vamale vizavi de ingradire.

Totodata, teritoriul ramas este suficient pentru asigurarea unei dezvoltari stabile a zonei si pentru realizarea unor proiecte investitionale considerabile. In afara de aceasta, este evident ca utilizarea pe viitor a teritoriului subzonei 2, in prezent, 50 de hectare in componenta zonei libere nu este oportuna. In schimbul acestui teritoriu, in calitatea celei de a doua subzone, se propune teritoriul cu suprafata totala de 1 hectar si 2 ari. In acest caz, pe teritoriul respectiv exista posibilitatea realizarii unui proiect investitional important in domeniul productiei confectiilor, ceea ce va asigura administratia cu surse sigure a impozitelor si a platilor zonale.

Aceste mijloace financiare vor fi indreptate la micsorarea datoriilor existente, reconstructie, ingradire, dezvoltarea infrastructurii zonei libere si atragerea noilor investitori. Pornind de la cele mentionate, Guvernul considera ca adoptarea acestui proiect de lege va contribui la ameliorarea situatiei si atragerii de noi investitori in aceasta zona foarte importanta.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Stimate domnule viceministru,

Gupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege, dar, in acelasi timp, avem citeva aspecte care nu sint clare si sper ca veti raspunde la intrebarile noastre. Nu imi amintesc acum care este fostul proprietar caruia i se restituie aceste suprafete instrainate, aproape 60 de hectare, daca vreti sa imi amintiti, pentru ca informatia care ne-a fost prezentata nu este completa.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

In principiu, ceea ce tine de prima subzona. Deci, actualmente acolo sint cinci intreprinderi. Este vorba despre Societatea pe Actiuni Olex, Societatea pe Actiuni Nistru, dar...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu am inteles. Intrebarea era: cui i se restituie?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, deci, nu ca nu se restituie. Aceasta se restituie autoritatilor publice locale.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Administratiei publice locale? Deci, primariei Otaci. Este patrimoniul.

Da, multumesc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, ceea ce tine de zona 2 50 de hectare, ea in genere au fost prelucrata.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

A fost o intrebare de precizare doar.

Domnule ministru,

O intrebare de baza. Cine este responsabil pentru evaluarea incorecta a necesitatilor reale ale acestei zone a antreprenoriatului liber in momentul crearii zonei? Pentru ca observam intre 94 de hectare si 33 de hectare, care este necesarul real, e o disproportie mare. Este o suprafata care depaseste de trei ori necesarul real. Cine se face responsabil de evaluarea gresita si dezinformarea Parlamentului in momentul crearii acestei zone si atribuirii acestor suprafete din proprietatea publica locala, care este necesara primariei Otaci?

Multumesc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

De fapt, legea a fost adoptata in 1998. La acel moment au fost evaluate incorect suprafetele propuse. Ceea ce tine de subzona 2, deci, 50 de hectare de pamint era teren arabil. S-a considerat la acel moment ca va fi posibil de a atrage investitiile. Deci, lucrul acesta nu s-a efectuat si pamintul a fost transmis taranilor pentru prelucrare, ceea ce este realizat si pina in prezent.

De aceea, se propune acest proiect de lege, ca la prima subzona sa fie suprafata care este actualmente suprafata acelor cinci intreprinderi existente, deci, aceea ce este posibil de a ingradi zona si de a incepe activitatea. Ceea ce tine de subzona numarul 2, este iarasi o intreprindere, este un investitor concret, care, actualmente, este gata sa investeasca 1 milion de euro si sa creeze 600 de locuri de munca pentru a renova aceasta activitate.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Am inteles ca argumentele dumneavoastra cu subzona a 2-a sint dictate de necesitatea de a aduna mijloace suplimentare pentru a investi.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

In prima.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Inclusiv in prima zona, da?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Corect.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ma intereseaza, astazi, unde repartizam teren pentru zona sau subzona, cum ati numit-o dumneavoastra, 2, este amplasat ceva sau nu? Sint agenti economici sau nu sint?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

Deci, pe suprafata aceasta de 1 hectar si 2 ari se afla actualmente Societatea pe Actiuni Mariuta. Deci, la aceasta societate, si suprafata terenului este ingradit. Practic, ea va fi subzona 2 si in aceasta societate pe actiuni este gasit investitorul strain Romodex, care este gata sa investeasca, cum am mentionat, 1 milion de euro pentru...

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Ma intereseaza a doua intrebare. Spuneti, va rog, acest agent economic nu va avea de suferit de pe urma adoptarii acestei... Deci, nu substituim un agent economic cu altul?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, nu.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu. Bine.

Va multumesc.

Alianta Moldova Noastra va vota acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Totusi, eu as vrea sa ne lamurim. 1 hectar si 2 sutimi, amplasat intre orasul Otaci si pe traseul Ochita Edinet, aceasta ce este? Zona numarul 2? Sau aceasta este zona numarul 3?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, aceasta este zona numarul 2. Deci, in loc de zona, care era numarul 2, subzona care era numarul 2 cu 50 de hectare de pamint arabil, care nu era, care trebuia de inceput de la zero a construi si suprafata, perimetrul, deci, caile de acces s.a.m.d., se propune ca sa fie in locul acelei subzone subzona care este propusa de 1 hectar si 2 ari.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, zona numarul 2 va avea cite hectare?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

1 hectar si 2 ari.

 

Domnul Ion Gutu:

Ea este in legea adoptata in 1998?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, nu.

 

Domnul Ion Gutu:

Atunci cum poate sa fie lucrul acesta? Nu, nu, nu. Zona numarul 2 este in legea de baza? Exista?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, da, da, iata in Legea nr.2 este vorba de articolul nr.1 litera b), un teren cu o suprafata de 50 de hectare s.a.m.d. Deci, este, in loc de acest teren de 50 de hectare noi propunem o alta subzona 2 cu suprafata de 1 hectar si 2 ari.

 

Domnul Ion Gutu:

Atunci ce sens are sa punem la intrare in orasul Otaci pe traseul Ocnita Edinet? Zona numarul 2 si atit, conform legii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

O sa discutati acest detaliu pentru lectura a doua. Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Aceasta subzona, cum ii spuneti dumneavoastra numarul 2, are o suprafata mult mai mica decit cea pe care o retrocedati administratiei publice locale. Si in acest caz este favorizata doar aceasta intreprindere, cum i-ati spus, Mariuta. Daca in perspectiva vor mai fi doritori sa investeasca si sa desfasoare activitati in aceasta zona libera, cum procedati dumneavoastra? Fiindca ati renuntat la o suprafata enorma, care putea sa va permita o desfasurare mult mai ampla a activitatilor de antreprenoriat in aceasta zona libera, si va limitati la acest hectar, care deja este ocupat de o singura intreprindere.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, subzona aceasta numarul 2, care se propune de 1 hectar si 2 ari, deci aceasta zona va fi acel catalizator care va anima activitatea acestei zone in genere, care nu a activat din 1998 pina in prezent. Deci, aici este investitor concret. Suprafata, care este la prima subzona, iarasi ne permite ca sa atragem investitori suplimentari.

 

Domnul Ion Varta:

Aveti spatiul suficient?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, evident.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu observ ca trezeste nedumeriri multor deputati acest proiect de lege. Si, conform proiectului adoptat ieri, propun sa fie transmis inainte de a vota in a doua lectura, la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, pentru a vedea care este testul la coruptie.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul ministru,

Eu va multumesc.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu as vrea sa fie avizat anume de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog, comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova, si raporteaza urmatoarele.

In urma examinarii proiectului de lege, s-a constatat ca acesta face parte din cadrul masurilor complexe, care au drept scop revitalizarea activitatii zonei libere din orasul Otaci. Teritoriul actual al Zonei Libere Parcul de Productie Otaci Business depaseste cu mult posibilitatile investitionale ale rezidentilor, necesitind mijloace financiare considerabile pentru ingradirea teritoriului zonei si asigurarea pazei respective. Din aceste considerente, proiectul mentionat prevede micsorarea teritoriului zonei libere de la 94,12 hectare la 33,19 hectare, teritoriu care coincide cu perimetrul valorificat actualmente de rezidentii actuali ai zonei libere, fiind suficient pentru asigurarea unei dezvoltari stabile a parcului de productie.

Totodata, tinem sa mentionam ca este binevenita includerea unei prevederi in proiect, care ar stipula ca diferenta de teren ramasa urmeaza a fi restituita fostului proprietar. Luind in considerare cele expuse si avizele pozitive ale comisiilor, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule presedinte al comisiei Bondarciuc,

Eu, in fond, as fi vrut sa adresez intrebarea Ministrului Economiei si Comertului, dar avind in vedere ca domnul viceministru are un alt domeniu de activitate in cadrul ministerului, sint nevoit sa va adresez dumneavoastra aceasta intrebare. Intrebarea vine iarasi in urma discursului prezentat de catre Presedintele Republicii Moldova domnul Vladimir Voronin la ultima sedinta a sesiunii de primavaravara vizavi de schimbarea atitudinii vizavi de zonele economice libere.

Intrebarea ar fi mai generala, de fapt, dar poate dumneavoastra cunoasteti, ca sa stim si noi. Noi urmeaza sa asteptam o noua viziune in domeniul acesta al zonelor economice libere? Si daca da, atunci de ce operam noi modificarile acestea asa cosmetice in interiorul zonelor deja existente? Fiindca, haideti sa fim foarte seriosi, daca, in urma unei analize sumare, daca vreti, rezultatul activitatii zonelor economice libere, care sint plasate intr-un mod foarte straniu, cred ca numai in Republica Moldova este asa un amplasament al acestor zone pe perimetrul Republicii Moldova, cu iesire directa catre zone necontrolate, sa spunem asa, si noi, in loc sa venim cu un concept nou, care rezulta si din acelasi mesaj prezentat de Presedintele tarii, venim si mimam, si operam anumite modificari cosmetice. Luam un hectar de la unii, dam altora. Dar, in esenta, practic, nu se schimba nimic.

Domnule presedinte,

In concluzie, noi urmeaza sa asteptam o modificare conceptuala in viziunea statului si in abordarea de catre stat a problemei zonelor economice libere sau nu?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va raspund ca, in primul rind, sper ca noi sintem aici in Parlament oameni seriosi, acesta este un moment. Al doilea moment, acum noi nu modificam legea care se refera la zonele libere. Noi modificam sau micsoram suprafata care astazi este in aceasta zona. Si eu sper ca acest proiect de lege este binevenit. Si al treilea moment. Dupa cum se stie, Guvernul acum se ocupa si cred ca in viitorul apropiat o sa vina cu propuneri pentru a modifica si legislatia in contextul cuvintarii domnului Presedinte al tarii la ultima sedinta a Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Eu va multumesc frumos pentru informatie. Aceasta, de fapt, am vrut sa stim, daca Guvernul munceste sau trudeste, cum se obisnuieste aici de spus. Si daca cunoasteti cumva si un termen? Fiindca o sa vina este un termen foarte relativ. Exista un plan calendaristic sau nu cunoasteti? Eu imi cer scuze ca ma adresez dumneavoastra.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Este un termen, dar totusi trebuie sa precizam termenul la Guvern.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc, domnule presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimati colegi,

Daca tineti minte, noi am adoptat modificarea legislatiei in vigoare, unde am permis intreprinderilor, conducatorilor intreprinderilor sa se clarifice cu terenurile care sint aferente sau care se afla in folosinta, sa clarifice la ce nivel este necesar pentru indeplinirea functiei si cu coordonarea organelor locale se ia decizie asupra stabilirii granitelor sau perimetrelor noi. Iata, mi se pare, aceasta este in cadrul realizarii acestei cerinte.

Domnule Presedinte,

Luarea acestei decizii o lasam pentru lectura a doua, care o sa conduca la schimbarea structurii terenurilor care apartin Primariei, din cauza ca structura este deja stabilita, are un fond de rezerva, are terenuri care apartin intreprinderii s.a.m.d. Dar legea nu prevede in continuare soarta acestui pamint si ceea ce dumneavoastra ati spus nu este prevazut de legislatia in vigoare si in lege, de asemenea, nu este prevazut. Pentru a doua lectura ar fi bine ca terenurile, care o sa fie majorate sau o sa aduca la schimbarea structurii Primariei, o sa fie prevazut scopul folosirii si unde o sa fie folosita ea in legislatia in vigoare pentru a doua lectura.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, in raportul meu am expus aceasta pozitie a comisiei. Pentru lectura a doua o sa prezentam.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Totusi, vreau o concretizare.

Domnule viceministru,

Nu am inteles... la intrebarea domnului Gutu. Subzona aceasta 2 este persoana juridica sau nu?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, ea este acum, are suprafata de 50 de hectare in proiectul...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, este persoana juridica cu statut inregistrat la Ministerul Justitiei?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Zona Libera Otaci-Business este persoana juridica. Subzona intra in componenta zonei. A avut doua suprafete.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, d-apoi cum dam tot aceeasi zona... ii dam pamintul aceleeasi zone, daca e subzona? Si a doua intrebare.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Tot aceeasi zona... se micsoreaza suprafata pamintului de la 50 de hectare pina la 1 hectar si 2 ari.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar pamintul acesta, restul, diferenta cui i se transmite?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Restul, diferenta, eu am anuntat in raportul meu ca pentru lectura a doua o sa prezentam un articol special, cu referire la aceasta transmitere a pamintului.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, de concept. Cui i se transmite pamintul? Pamintul in Moldova nu se vinde.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pamintul apartine Primariei.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si se transmite cui?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Primariei.

 

Domnul Marian Lupu:

Primariei.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule presedinte Bondarciuc,

Am spus ca informatia ce tine de acest proiect nu a fost completa. Chiar daca noi am luat decizia sa votam in favoarea acestui proiect la fractiunea PPCD, ramin multe aspecte in suspensie. Vreau sa va intreb: cele aproximativ 60 de hectare care se restituie dupa multi ani de zile, dupa 8 ani de zile de nefolosire in nici un fel, este un teren de 60 de hectare care a stat pirloaga, nu a fost utilizat de catre rezidentii zonei economice libere, se restituie acum.

Vreau sa stiu daca aceste suprafete de 60 de hectare, care se restituie, slava Domnului, Primariei pentru a fi utilizate, pentru a reveni intr-un circuit normal, sint sau nu incarcate cu vreun fel de impozite si alte tipuri de datorii fata de bugetul local, bugetul de stat etc., etc. Sa nu ne pomenim cumva in situatia in care, sprijinind acest proiect de lege, vom avea peste un scurt timp un alt proiect, prin care ni se va cere scutirea de fel de fel de impozite, taxe, penalitati, amenzi etc. Vrem sa stim care este situatia acestui teren.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O sa va informam in lectura a doua.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Acest teren este transmis curat, fara a fi grevat sau incarcat acest pamint, aceste suprafete sau este incarcat cu ceva?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi o sa va informam pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate o informatie.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu, de aceasta depinde votul nostru in prima lectura, pentru ca dumneavoastra la comisie trebuia sa luati in calcul acest aspect, iar autorul, Guvernul trebuie sa ne raspunda. Daca nu puteti dumneavoastra sa raspundeti, sa raspunda domnul viceministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, ceea ce tine de prima subzona, suprafata care era initiala, in aceasta suprafata erau amplasate mai multe intreprinderi. Actualmente, ramin doar cinci. Deci, suprafata care se reduce este configuratia acestor cinci intreprinderi. Cealalta suprafata a ramas la acele intreprinderi care s-au retras din zona. Ceea ce tine de subzona 2, care era cu o suprafata de 50 de hectare, ea niciodata nu a fost utilizata pentru subzona, ea a fost prelucrata permanent de catre taranii din raion. Deci, ea nu a fost in utilizarea subzonei. Deci, ea a fost utilizata conform destinatiei ca pamint arabil.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

, , , , , , . , 5 6 .

, , , , , ( ), . , -, , . , ?

, , , , 200 , . , - .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vrut sa ii raspund domnului deputat Vlad Cubreacov la intrebarea dumnealui privind datoriile. Cu adevarat, noi, in cadrul comisiei, am discutat aceasta intrebare, dar in proiectul de lege este stipulat clar: se restituie terenul agricol. Toate datoriile la impozite, la taxe, pe care le are intreprinderea, ele ramin, daca ele si sint, ramin pe responsabilitatea intreprinderii, intreprinderii care ramine sa activeze. De aceea, astazi discutam numai despre micsorarea terenului si transmiterea lui in proprietatea administratiei publice locale, si nu de acele datorii, daca ele chiar sint, ale intreprinderii.

Pai da, aceasta nu ar trebui sa ne intereseze, caci ele sint sub responsabilitatea agentului economic care a folosit acest teren.

Domnul Marian Lupu:

Corect.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am citit foarte atent atit avizul Primariei locale Otaci, cit si avizul Consiliului raional Ocnita si nu vad aici absolut deloc, nu vad nici in proiectul de lege sa fie stipulat clar cui se duce aceasta suprafata de teren. Nu este deloc aici mentionat ca se duce la administratia publica locala, mai mult decit atit ca primaria spune ca schimbarea configuratiei zonei libere... nu scrie ca vor imbunatati administrarea si managementul in zona economica libera. Acelasi lucru il spune si consiliul raional. Adica aici nu se vede deloc ca aceste terenuri sint restituite administratiei publice locale.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimata doamna Valentina,

Eu vreau inca o data sa repet, in raport am anuntat si inca o data repet ca pentru lectura a doua o sa propunem un articol special.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte,

Aceasta este o chestie de concept... Noi nu putem lasa pentru lectura a doua, sa spunem cui se duce terenul, este clar.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu este chestie de concept.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Se ia de la unul, se duce la altul.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu este chestie de concept ca el a fost transmis de la primarie in componenta zonei libere, acum clar lucru ca se transmite inapoi. Dar pentru o precizare in lege o sa includem...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pentru a vota in prima lectura este necesar sa fie acceptat acest articol acum, in prima lectura. Este chestie de concept.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Care concept? Conceptul aici, micsorarea zonei libere.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si cui se duce?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O sa le dam inapoi la primarie. Si pentru lectura a doua o sa includem in componenta...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Asa sa fie scris in lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este foarte corect asa.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog foarte mult un lucru, cit de complex nu ar fi subiectul care se discuta, totusi sa pastram niste norme ale acestor discutii, fara sa intram in istericale si sa ne temperam putin emotiile.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este clar ca in momentul de fata, conform statutului, aceste terenuri apartin statului si au organul public local, ele nu sint privatizate, ele sint date pentru folosire, pentru zone.

Dupa modificarea care o sa aiba loc si presedintele a spus... aceste terenuri pot sa fie transmise numai la gestionarea Primariei. In continuare, Primaria, conform legislatiei in vigoare, o sa ia decizia.

In ceea ce priveste datoriile, intreprinderile industriei, amplasate in teritoriul zonei, nu au acumulat datoriile ca rezultat al activitatii cu pamintul. Pamintul nu are legatura cu datoriile, acei care rascumpara, ramin cu datoriile, cindva o sa aiba probleme cu aceste datorii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule presedinte Bondarciuc,

O propunere. Eu cred ca aceasta, in principiu, ar putea fi acceptata pentru a depasi starea de blocaj. Eu as propune sa acceptati includerea unui nou punct sau a unui al doilea articol in acest proiect de lege, sa convenim, de principiu, acum asupra includerii lui, in care sa spunem ca, dupa achitarea tuturor obligatiunilor financiare de catre Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Otaci Business, cele 60 sau aproximativ 60 de hectare se transmit administratiei in proprietate publica locala.

Deci, daca noi am include un asemenea articol, situatia ar deveni clara si toata lumea, cred, am avea un vot unanim in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu, in principiu, nu sint impotriva, dar pentru lectura a doua o sa precizam formula.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, pe principiu conceptual comisia, domnul presedinte al comisiei, precum am inteles eu, a mentionat ca, in principiu, ca idee, comisia a acceptat.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O sa precizam.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul presedinte al comisiei...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu inca o data repet pentru dumneavoastra personal ca in principiu noi sintem, eu sint de acord, dar o sa precizam textul la articol pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, atit.

Stimati colegi,...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu de la inceput am spus aceasta. Daca nu ati inteles, acestea-s problemele dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

Rog sa nu va enervati atit de repede, in liniste.

Domnule Cubreacov,

Eu va rog foarte mult. Sintem abia la a doua sedinta a acestei sesiuni.

Stimatii mei colegi,

Daca e nevoie, 10 minute pauza, sa ne mai temperam emotiile.

Va multumesc.

Deci, in aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3450, cu acele propuneri inaintate aici, in sala, acceptate de comisie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3450 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2281 cu privire la medierea in cauzele civile.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra este elaborat in scopul realizarii obiectivului privind constituirea cailor alternative de solutionare a litigiilor, care este si unul dintre obiectivele Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Proiectul de lege mentionat instituie principiile medierii si reglementeaza mecanismul de mediere.

Rugam sa sustineti adoptarea acestui proiect in prima lectura.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In speranta ca o sa-mi raspundeti scurt si explicit la unele intrebari, ca sa nu fie necesar sa ne expunem punctul de vedere la tribuna centrala. As vrea sa spun ca, in general, noi sustinem ideea si conceptul general al prevederilor respective, al legii in general, dar totusi avem niste intrebari care, din punctul nostru de vedere, sint foarte importante.

Si as incepe de la o intrebare: de ce dumneavoastra in lege vedeti mediatorul ca o persoana care isi indeplineste serviciul in interes public, pentru ca de la aceasta pornesc un sir de alte probleme.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, avind in vedere ca medierea este un mecanism care urmareste un interes public de a permite solutionarea litigiilor fara implicarea organelor statului, in speta instantele judecatoresti, respectiv si mediatorul, care este una dintre figurile centrale ale acestui proces de mediere, activeaza nu in interesul sau personal, ci in interes public.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

As putea sa fiu de acord, numai ca mediatorul urmeaza sa activeze in interesul celui care a fost contractat, sa spunem, pentru a infaptui medierea, fiindca in caz contrar ceea ce dorim noi, ca sa il scoatem pe acest mediator din orbita institutiilor de stat, noi si prin notiunea respectiva il includem in acest sistem.

Mai mult decit atit, eu vreau sa va spun ca, daca ne uitam foarte atent la mecanismele pe care le presupuneti dumneavoastra sa aiba loc in activitatea mediatorului, incepind de la acel consiliu, acele, eu nu stiu, treninguri, specializari s.a.m.d., de care, in mare parte, este responsabil si coordonator Ministerul Justitiei... prin toate aceste mecanisme... de fapt, aceasta institutie a mediatorului noi o includem in mod direct in institutiile publice.

Este un punct de vedere al nostru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, daca imi permiteti sa pot sa fiu de acord, ca, in principiu, proiectul de lege este un pic rigid si am pornit de le realitatile existente in Republica Moldova. Teoretic, este posibil de adoptat un concept foarte liberal al Legii cu privire la mediere, excluzind toate mecanismele de control din partea statului asupra procesului respectiv, stabilind doar principiile generale, mecanism care ar fi foarte aproape de proiectul directivei Uniunii Europene, care estre elaborat inca in 2004, dar nu este adoptat, sau de recomandarile Uncitral.

Pentru lectura a doua, in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati noi am convenit ca o sa revenim asupra problemelor respective, pentru a renunta la o parte din reglementarile foarte rigide si a prevedea posibilitatea unui proces mult mai liberal. Dar, in acelasi timp, vreau sa mentionez un lucru conceptual. Proiectul de lege mentionat nu exclude medierea si in alte cazuri decit cele expres prevazute de lege si nu exclude sau nu ar trebui sa excluda si daca exista norme contrare acestui principiu trebuie sa le revedem pentru lectura a doua, efectuarea medierii din partea unor persoane care nu au fost incluse in lista respectiva, nu au trecut toata aceasta instruire s.a.m.d.

Pur si simplu, prin acest mecanism, noi am vrut sa dam un impuls procesului de mediere, pornind de la situatia real existenta in Republica Moldova. Dar pentru ca, foarte succint, in principiu, pentru lectura a doua o sa revenim fundamental asupra legii respective si putem sa tinem cont de recomandarile de care, nu putem, dar, desigur, o sa tinem cont de recomandarile inaintate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca, totusi, punctul nostru de vedere, am mentionat ca noi vom sustine proiectul de lege, dar ca sa nu... ca mai mult timp o sa dureze daca o sa dam intrebari si o sa raspundem, totusi prin luare de cuvint si rog sa fiu inscris la luare de cuvint. O sa ne expunem punctul nostru de vedere, ce ar trebui de modificat in proiectul respectiv de lege ca sa raspunda cerintelor.

 

Domnule ministru Esanu,

Eu am o rugaminte. Cind prezentam un proiect de lege in Parlament, de o importanta majora, sa nu incercam sa punem tenta aceasta, luind in considerare experienta si practicile Republicii Moldova, fiindca noi urmeaza sa adoptam acele vestite 80 de mii de pagini si daca o sa incercam si in acele 80 de mii de pagini asa, nu, asa se spunea 110, nu conteaza numarul, oricum foarte multe. Si daca o sa incercam si in acele 110, fie, mii de pagini sa punem si tenta aceasta a noastra, nationala, atunci noi o sa avem un cadru legal nicidecum armonizat cu acquis-ul comunitar despre care se vorbeste foarte mult.

Domnule Presedinte,

Eu va rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint si o sa incercam sa facem o analiza scurta si sper ca o sa fie luate in considerare la lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Eu as vrea mai mult pentru colegi sa spun intrebarea aceasta, deoarece noi am discutat in cadrul comisiei. Totusi, care vor fi intentiile Guvernului referitor la problema elaborarii unui proiect de lege comasat. Noi, va aduc la cunostinta, am adoptat in prima lectura proiectul de Lege cu privire la medierea pe cauzele penale.

Acum, deci, propunem spre examinare proiectul de Lege cu privire la medierea pe cauzele civile. Unele din momente sint, deci, aceleasi, principiile. Totusi, pentru lectura a doua sa asteptam noi un proiect de lege de la Guvern unic sau totusi mergem pe calea proiectelor de lege separate.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Intr-adevar, in cadrul comisiei s-a discutat aceasta problema. Pozitia noastra este ca, in masura in care noi reusim sa solutionam aceasta problema, ar fi bine sa avem o singura lege cu privire la medierea atit in cauzele penale, cit si in cauzele civile, cu pastrarea unor capitole separate, in care vor fi reglementate particularitatile fiecarui proces.

Deja am inceput lucrul in cadrul Ministerului Justitiei asupra acestei probleme. Ramine sa vedem in ce masura noi reusim sa facem acesta, inclusiv tinind cont de timpul pe care noi il avem pentru a ne conforma cu cerintele inaintate in Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Iarasi noi am discutat, vorba domnului Turcan, in comisie, dar mai mult pentru stenograma. Accepta Guvernul, ca principiu, medierea nu numai din partea unor persoane enumerate, dar si din partea judecatorului?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Desigur, dupa cum am raspuns, si in comisie se accepta acest mecanism, urmeaza ca, urmind exemplul absolut al tuturor tarilor, fara exceptii, respectiva mediere sa fie reglementata in Codul de procedura civila.

Deci, eu personal deja am transmis colaboratorilor Ministerului Justitiei Codul de procedura civila a Quebec-ului. Noi am preluat modelul, acolo, o sa analizam si practica altor state europene, inclusiv Germania, pentru ca zilele acestea am beneficiat de suportul unui expert din Germania care o sa ne transmita materialele si noi o sa venim cu un alt proiect. Dar acesta nu poate fi, problema respectiva nu poate fi solutionata in cadrul Legii cu privire la mediere, fie in cadrul legilor separate, fie in cazul unei legi mixte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnule ministru,

Sanctiunile prevazute de acest proiect de lege pentru a fi aplicate acelui mediator care nu si-a respectat obligatiunile ce rezulta din aceasta lege, nu a respectat Codul deontologic, fiindca, intr-adevar, mediatorului ii revine o misiune foarte importanta si el trebuie sa aiba o atitudine corecta, echidistanta, sa nu favorizeze, dar, totusi, daca se intimpla un derapaj si in cadrul unei medieri, unde una din cele doua parti aflate in litigiu este defavorizata din cauza ca el nu s-a manifestat corect, echidistant, sint suficiente.

Nu considerati dumneavoastra ca ar fi necesar ca sa fie incluse si alte sanctiuni mai drastice pentru ca sa il determinam, sa nu ne bazam doar pe respectarea Codului deontologic de acest mediator, pe inalta lui tinuta morala, dar sa il determinam sa aiba o prestatie corecta, una echidistanta si sa nu favorizeze una dintre cele doua parti aflate in litigiu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, intr-adevar, pentru cazurile in care mediatorul prejudiciaza partile, nu sint suficiente doar mecanismele raspunderii care sint stipulate in legi. Dar vreau sa atrag atentie asupra faptului ca acestea nu sint unicele si nu sint exclusive.

Activitatea mediatorului se va baza pe un contract care va exista intre mediator si partile medierii si in masura in care exista un contract, automat intervin toate regulile cu privire la raspunderea pentru neexecutarea unui contract. Deci daca mediatorul va cauza prejudiciu unei parti, pe linga faptul ca mediatorul urmeaza sa fie sanctionat de catre consiliul respectiv si se refera la calitatea lui de mediator, respectiva persoana va trebui sa poarta raspundere patrimoniala in fata partii careia i-a cauzat respectivul prejudiciu.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege nominalizat si constata ca scopul de baza al acestui proiect este definitivarea principiilor si mecanismelor de mediere in cauzele civile, ce constituie o modalitate de solutionare alternativa a conflictelor. Conform conceptului prezentat de catre autor, medierea poate oferi avantaje mai convenabile pentru parti, care sa le satisfaca interesele. Si aceste rezultate pot fi obtinute intr-un timp mai scurt si cu cheltuieli mai mici.

Dezvoltarea cailor alternative de solutionare a litigiilor, inclusiv prin mediere, este o prioritate a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Proiectul a fost avizat de comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului.

Deci, eu il sustin cu unele amendamente ce vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. In rezultatul examinarii proiectului in comisie, s-a constatat ca pentru lectura a doua este necesar de a reveni asupra unor prevederi ce tin de dreptul partilor la alegerea mediatorului in dependenta de calitatea lui, si nu de faptul inregistrarii, de activitatea libera de acordare a serviciilor de mediator, de simplificarea procedurilor de inregistrare a asociatiilor de mediatori.

Pentru lectura a doua proiectul urmeaza a fi racordat cu prevederile legii model din 2002, care a fost recomandata de Adunarea Generala a ONU si cu directiva Uniunii Europene cu privire la anumite aspecte ale medierii in cauzele civile din 2004. In concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului examinarea si adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

As vrea sa concretizez care va fi marimea taxelor si cine stabileste marimea acestor taxe? Cit de accesibile vor fi ele pentru muritorii de rind?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, ceea ce se refera la problema taxelor, acesta este obiectul intelegerii intre parti si mediator.

 

Doamna Valentina Serpul:

Deci, se presupune ca nu vor fi prea accesibile pentru oamenii de rind.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

De ce? Alegind mediatorul respectiv, este clar ca partile vor ajunge deja la o oarecare concluzie. Vreau sa va atrag atentia ca, intr-adevar, calea aceasta de alternativa este foarte bine folosita, utilizata in alte tari. Sa spunem, deci, noi intr-adevar, am avut posibilitate sa ascultam argumente respective si practica expertului Kniper din Germania, care a confirmat ca in Germania, practic, 15 la suta din litigii nu ajung la judecata, datorita faptului ca, anume prin calea aceasta sint rezolvate litigiile.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Ar fi bine totusi sa facem niste reglementari pentru a stabili cel putin un anumit plafon maxim.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca aici poate fi aplicata aceeasi practica care este, sa spunem, aplicata avocatilor. Deoarece, de fapt, iarasi medierea este o alternativa si a avocaturii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

Stimate domnule presedinte Turcan,

Evident, aceasta este o lege necesara si noi o vom sprijini. Dar pentru ca exista anumite vicii conceptuale chiar in articolul 1, in care sint fixate notiunile cu care opereaza legea, vreau sa va intreb, daca comisia dumneavoastra ar accepta, in principiu, o usor alta abordare, atunci cind ne referim la solutiile care trebuie identificate in procedura de mediere.

Autorii, Guvernul, propun ca aceste solutii sa fie reciproc convenabile. Lucru greu de atins si imposibil, pentru ca din momentul in care asistam la un litigiu, niciodata solutiile identificate in procedura de mediere nu vor fi convenabile reciproc. Ele pot fi reciproc acceptabile. Pentru ca caracterul convenabil presupune sa fie reciproc avantajos. De aceea, vreau sa va intreb, aceasta tine de conceptie. S-ar parea ca este vorba doar de un cuvint.

Credeti dumneavoastra ca solutia identificata trebuie sa fie doar acceptata de parti, chiar daca nu convine intru totul. Oricum, una dintre parti va fi partial mai mult sau mai putin lezata. De aceea, vreau sa va intreb daca comisia dumneavoastra accepta o asemenea abordare, care sa se reflecte in restul articolelor din lege pe tot cuprinsul ei.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Noi, intr-adevar, am discutat si problema in cauza la sedinta comisiei. Deoarece momentul acceptarii, fara doar si poate, trebuie sa fie pus in baza. In cazul in care nu va fi un accept, atunci este clar ca partile vor trece la alta cale, cum este cea judiciara.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, pentru aprobarea in prima lectura, il invit la tribuna centrala pe domnul Filat pentru luare de cuvint.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate doamne,

Stimati domni,

Dupa cum am spus la microfon, din sala, acest proiect este binevenit. Poate chiar intirziat. Un simplu exemplu as vrea sa dau. Un bun prieten de al meu, recent, revenit din Statele Unite mi-a spus ca, in urma unei vizite intr-un stat american, din 200 mii de procese civile in instantele de judecata ajung doar 20 de mii, ceea ce inseamna ca metodele alternative de solutionare a conflictelor sint absolut necesare, numai ca trebuie ca mecanismele pe care incercam noi sa le implementam sa fie si functionale. Eu am sa incerc in luarea mea de cuvint sa atrag atentia asupra unor aspecte care, din punctul nostru de vedere, sint necesar de modificat pentru lectura a doua.

Pornind de la textul legii propuse, partile pot recurge la mediere benevol, inclusiv dupa intentarea unui proces in instantele competente in orice faza a acestuia. Aceasta dispozitie ne face sa intelegem ca medierea, conform proiectului, este posibila fie in cadrul unui proces intentat, fie fara intentarea unei actiuni civile.

Deosebirea dintre mediere si institutia Arbitrajului consta in urmatoarele. Arbitrajul adopta o decizie unilaterala, obligatorie si poate decide pe probleme economice. Medierea poate fi utilizata in orice cauza si finalizeaza cu un acord intre parti si partile pot renunta la mediere in orice etapa a acesteia. Proiectul respectiv prevede un sistem, din pacate, extrem de birocratizat. Si nu se bazeaza pe experienta acumulata de arbitraje, lucru care este in opinia mea absolut necesar. Nu se tine cont de experienta solutionarii cu succes a zeci de mii de cazuri de catre arbitrajele permanente sau ad-hoc referitoare, in special, la litigiile economice si funciare, litigii cu o valoare foarte mare, de sute de milioane lei.

Medierea propusa nu este altceva decit o extindere a procedurilor extrajudiciare de solutionare a litigiilor si pentru persoanele fizice. Dorim sa mentionam, insa, ca aceste arbitraje deja existente, mult mai complexe si complicate, spre deosebire de institutiile de mediere, asa cum este propusa ea in proiect, nu are arbitri atestati sau controlati de stat, nu sint supusi pregatirii profesionale, ci sint alesi doar pe baza de incredere. Nu are o procedura descrisa de functionare, nu necesita cheltuieli din partea statului. Si o intrebare care apare: nu s-a vorbit care va fi implicarea bugetului de stat in implementarea legii propuse. Nu practica aceasta activitate ca pe o profesie, ci sint persoane cunoscute, cu o autoritate in comunitati si sint alesi ca arbitri anume in baza unor criterii de moralitate si respect.

Astfel, din cite vedem, arbitrajele care functioneaza nu au nevoie de nici un fel de control, supraveghere, atestare etc. din partea statului. Spuneti, va rog, un asistent social sau un primar poate solutiona un litigiu de drept al familiei, chiar si pe baze de voluntariat? Din punctul nostru de vedere poate mai simplu si mai eficient decit orice mediator atestat.

Proiectul prevede, de fapt, privarea cetatenilor de aceasta posibilitate si inventarea unei noi profesii, a profesiei de mediator. Astfel, se incalca cel mai important principiu al solutionarii alternative: apelarea la o persoana de incredere. In loc de persoanele de incredere, se va apela practic la persoane care activeaza contra onorariului, la fel ca un intreprinzator. Care va fi forma juridica a acestor mediatori? Notiunea de birouri individuale si asociate de mediatori nu este reflectata in lege. Cum vor fi impozitate veniturile acestor persoane, care activeaza, de fapt, ca agenti economici?

De ce nu pot avea calitatea de mediatori avocatii, persoanele cu titluri stiintifice, persoane cu autoritate in colectivitatea respectiva, savanti, politicieni etc.? Anume aceste persoane pot fi cele mai eficiente, deoarece se bucura de autoritate. Fiecare dintre acestia trebuie sa fie in cadrul unui birou de mediatori si sa fie atestate si reatestate: avocatii, cadrul universitar etc. Sau de ce nu juristi calificati vor trebui sa participe la cursuri pentru a putea fi mediatori sau nu? Noi am mai vorbit aici cind discutam proiectul de lege vizavi de procurori, cind urmeaza una si aceeasi persoana sa isi dubleze, sa isi reconfirme in permanenta calitatea obtinuta deja.

Articolul 6, care se refera la pregatirea profesionala contine prevederi cel putin stranii. Se prevede ca pregatirea mediatorilor se va face prin organizatii nonguvernamentale, care au avizul Consiliului de mediere. Ce forma de pregatire profesionala este aceasta? In acelasi timp, pentru a fi mediatori este obligatoriu de a avea aceste cursuri. Candidatii vor fi obligati sa asculte cursul la niste organizatii, care nu sint in realitate institutii de invatamint.

De ce nu ni se ofera un exemplu de asemenea organizatii? Este o intrebare. Ceea ce, de fapt, vorbim noi frecvent in Parlament, in momentul in care se vine cu un proiect de lege, ar trebui sau este necesar ca sa se vina cu toate mecanismele de implementare. Daca miine se adopta legea, cine si ce cursuri va face? Desigur, pentru bani, nu gratis. Ce discipline se vor citi? Si, in general, ce trebuie sa stie mediatorul, daca din text este clar ca el doar mediaza si nu are putere de decizie in privinta continutului intelegerii, asupra careia vor cadea de acord partile.

 

Stimati colegi,

La articolul 11 se prevede ca Consiliul va avea patru membri din rindul mediatorilor, dar, in acelasi timp, la articolul 8 se prevede ca, pentru a deveni mediator, este necesara atestarea Consiliului. De aceea, apare o intrebare fireasca ce a aparut mai intii: oul sau gaina? Scuzati, dar este un nonsens evident. La articolul 26 medierea prevede: medierea nu se aplica litigiilor de munca. Este de neinteles de ce?

Conform Codului muncii, orice contract de munca este intocmit obligatoriu sub forma scrisa. Deci, e si mai usor de probat obligatiile partilor. Daca una dintre parti decide de a denunta contractul, conform articolului 37 litera c), mediatorul incaseaza un onorariu in mod obligatoriu, deoarece contractul de mediere este titlu executoriu, conform articolului 28 alineatul (3). Adica, de la ambele parti, fara sa presteze, de fapt, vreun serviciu real. La fel va fi si in cazul esuarii medierii. Deci, sint intrebari la care noi, prin lege, trebuie sa dam raspuns. Sa nu lasam ulterior, prin norme de aplicare a legislatiei, cale pentru a fi interpretata.

Articolul 40 prevede ca cazul poate fi solutionat la recomandarea instantei. Daca un caz se afla in instanta, inseamna ca aceasta este calea aleasa de catre parti. Si recomandarea de a renunta la procedura civila este nelegitima. In acest caz, sint necesare modificari ale Codului de procedura civila, care ar stabili o procedura detaliata si ar exclude fraze de tipul recomandare, care, in fond, sint lipsite de esenta juridica.

Articolul 37 alineatul (2) necesita o redactare foarte detaliata, deoarece intelegerea nu poate fi partiala. Ori o parte cade de acord cu cealalta, ori nu. Ele decid prin contract obiectul medierii si daca semneaza acest acord, inseamna ca s-a produs rezolvarea litigiului. Termenul partial este aplicabil doar procedurii judiciare. Articolul 38 prevede: Intelegerea poate fi supusa autorizarii notarului.

Pentru ce este necesara coordonarea sau autorizarea notarului? Mai ales ca actul se semneaza de catre parti si mediatorul este autorizat de catre Ministerul Justitiei? Aceasta formula, practic, va obliga partile la cheltuieli inutile notariale. Vizavi de proiectul de lege discutat ieri, cu expertiza proiectelor de lege, daca nu deschide calea coruptiei.

Stimati colegi,

In general, coordonarea notarului ca notiune eu nu am intilnit. Eu am cautat, nu am gasit asa ceva ca reglementare.

Si, in sfirsit, intelegerea dintre parti poate fi supusa controlului legalitatii conform prevederilor articolului 38 alineatul (3). Spuneti-mi va rog, cine va exercita acest control al legalitatii, daca partile, prin esenta lor, au facut o intelegere si ei considera ca aceasta intelegere este legala. Acestea fiind spuse, noi vom sustine proiectul respectiv de lege in prima lectura cu rugamintea ca, in cadrul dezbaterilor in comisia sesizata in fond cu Ministerul Justitiei, in faza finala acest proiect de lege intr-adevar sa fie unul functional si sa raspunda cerintelor cetatenilor, care, de fapt, au nevoie de acest instrument instrumentul medierii.

Va multumesc foarte mult.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2281. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2281 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3365 pentru completarea articolului 18 din Legea privind licentierea unor genuri de activitate.

Guvernul.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Scopul proiectului de Lege propus de Guvern atentiei dumneavoastra consta in stabilirea plafonarii taxei pentru reperfectarea licentei si/sau eliberarea copiei respective. Articolul 18 alineatul (9) din Legea privind licentierea unor genuri de activitate prevede ca taxa pentru reperfectarea licentei si/sau eliberarea copiei de
pe aceasta se stabileste in proportie de 10 la suta, iar a duplicatului licentei de 450 lei.

Astfel, pentru unele genuri de activitate, la obtinerea copiilor autorizate, agentii economici urmeaza sa achite o suma considerabil de mare, care, respectiv, va fi in detrimentul consumatorilor finali, dat fiind faptul ca taxa speciala pentru eliberarea licentei este destul de costisitoare.

Conducindu-ne de principiile reformei reglementarii de stat a activitatii antreprenoriale si in scopul evitarii suportarii unor costuri substantiale de catre agentii economici pentru obtinerea documentelor permise in vederea desfasurarii activitatii de intreprinzator, consideram rational de a plafona taxa pentru reperfectarea licentei si/sau eliberarea copiei de pe aceasta la nivelul platii pentru duplicatul licentei 450 de lei, suma care acopera cheltuielile de regie, necesare pentru verificarea datelor modificate din licenta pentru imprimarea unui nou formular de licenta si pentru inregistrarea datelor privind evidenta titularului de licenta. Tinind cont de cele expuse, Guvernul intervine cu rugamintea catre dumneavoastra de a sustine acest proiect.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog, comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Simati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru completarea articolului 18 din Legea privind licentierea unor genuri de activitate, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. 970 din 21 august 2006 si comunica urmatoarele.

Conform prevederilor articolului 18 alineatul (9) din legea mentionata, la momentul actual taxa pentru reperfectarea licentei si/sau eliberarea copiei de pe aceasta constituie 10% din taxa de licenta. Proiectul prezentat are scopul plafonarii taxei pentru reperfectarea licentei si/sau eliberarea copiei de pe aceasta, care va constitui 10% din taxa de licenta, dar nu mai mult de 450 de lei, inlaturind astfel o incorectitudine existenta in lege, care impunea agentii economici sa achite taxe nejustificate pentru reperfectarea licentei sau eliberarea copiei de pe aceasta. Mentionam ca cheltuielile necesare pentru eliberarea actelor mentionate constituie conform calculelor Ministerului Economiei si Comertului aproximativ 450 de lei.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului sustin proiectul prezentat. Pornind de la cele mentionate, comisia propune proiectul de lege spre examinare si adoptare in Parlament in prima lectura, iar in lipsa obiectiilor si in lectura a doua.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Popa.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3365. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3365 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Propuneri altele decit cele evocate in raportul comisiei?

Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3365, rog sa voteze.

Colegii numaratori, rog sa anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

79 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3365 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2285 pentru modificarea si completarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

Guvernul.

 

Domnul Constantin Mihailescu ministrul ecologiei si resurselor naturale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat a fost elaborat intru respectarea obligatiilor asumate, ca urmare a ratificarii de catre Republica Moldova a Conventiei asupra zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice. Se are in vedere Conventia Ramsar, precum si a indeplinirii prevederilor punctului A2 din Planul de actiuni in domeniul crearii retelei ecologice nationale, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr. 112 din 27 aprilie 2001.

In conformitate cu prevederile Conventiei, fiecare parte contractanta trebuie sa desemneze zonele umede apartinind teritoriul sau, care sa fie incluse in lista zonelor umede de importanta internationala, pe care o detine Biroul Conventiei Ramsar. Acest lucru a fost reafirmat si in cadrul celei de-a IX-a Conferinta a partilor, care a avut loc in noiembrie 2005 la Kampala, in Unganda. Fiecare tara semnatara trebuie sa tina cont de angajamentele sale pe plan international pentru conservarea, gestionarea si utilizarea rationala a populatiilor migratoare de pasari si a habitatelor lor.

In acest sens, fiecare parte contractanta are dreptul sa adauge pe lista alte zone umede, situate pe teritoriul sau, sa le extinda pe cele deja existente, sau, pentru motive urgente de interes national, sa retraga de pe lista sau sa reduca intinderea zonelor umede deja inscrise.

Desemnarea acestor zone este incurajata de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (UICN), deoarece ofera perspectiva abordarii teritoriului de interes intr-o maniera unitara, manageriat si strategie comuna.

Desemnarea unei zone ca zona umeda de importanta internationala este o recunoastere a importantei si a gestionarii adecvate a acestei zone pe plan mondial. Zonele umede au o importanta deosebita, servind ca adevarate filtre naturale ale apei, habitate pentru un mare numar de specii de pasari si pesti. De asemenea, ele ofera oportunitati pentru observatii stiintifice, pescuit si vinatoare.

Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Conventiei de la Ramsar la 20 iunie 2000, cind zona Lacurile Prutului de Jos, cu o suprafata in jur de 19 152 hectare a fost inclusa in lista zonelor umede de importanta internationala. Ulterior, in aceasta lista a fost inclusa aria naturala Nistrul de Jos cu o suprafata in jur de 60 de mii de hectare, care cuprinde sectorul de lunca a Nistrului de Jos dintre comunele Copanca si Palanca. Aceasta zona vine sa completeze conservarea zonelor umede, transfrontiere din delta Nistrului, deoarece Ucraina detine, in aval de aceasta zona, doua zone umede de importanta internationala.

De asemenea, in partea superioara a Nistrului a fost desemnata zona umeda Unguri-Holosnita, cu o suprafata de 15 mii 553 de hectare. Modificarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nu implica atribuirea unui regim strict de protectie a acestor zone. Conform prevederilor Conventiei, pentru zonele umede urmeaza a fi elaborate planuri manageriale, in care vor fi prevazute activitati de conservare si dezvoltare durabila a lor.

Regimul de protectie a acestora va fi stabilit oficial printr-un regulament cadru, care va fi elaborat dupa adoptarea legii. La elaborarea proiectului au fost luate in considerare obiectiile si propunerile ministerelor, institutiilor si comisiilor parlamentare care l-au avizat.

Stimati domnilor deputati,

Ma adresez catre dumneavoastra cu rugamintea sa examinati si sa sustineti proiectul de Lege pentru modificarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat pentru a fi adoptat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Noi la fel va multumim.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb daca cea de a doua zona umeda, care se propune, Nistrul de Jos nu are ceva comun cu Parcul National Nistrul de Jos, unde s-au ingropat foarte multe milioane, finantat de Banca Mondiala? Cind a fost aici reprezentantul Bancii Mondiale l-am intrebat de ce au stopat finantarea. Si au zis, pai, au vrut sa faca un parc, unde sa se duca la vinatoare. Si Banca nu mai face acest lucru. Atunci Parlamentul a respins aceasta initiativa. Daca nu este aceeasi, venita in alta forma?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Mult stimata doamna deputat,

Nu este aceeasi, coincide doar ca areal, dar ca esenta este cu totul alta.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, Doamne, sa fie asa. Vom monitoriza.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Eu am in vedere ca notiunea de parc national si zona umeda sint destul de diferite.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Cer scuze, intrebari?

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dar vizavi de Ucraina tot asemenea situatie este. Astfel de zona tot asa este creata in partea Ucrainei?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc, stimate domnule deputat.

In partea ucraineana vizavi de Nistru de Jos, adica sint create doua zone umede de importanta internationala. De aceea, daca am crea si in partea Republicii Moldova o asemenea zona, adica habitatul pentru pasari si pentru pesti, pentru alte vietuitoare ar fi cu mult mai extins.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Si a doua. Totusi, aceasta intrebare, care a fost pusa de doamna deputat. Da, este adevarat, aceasta este aceeasi zona, numai actiunile altuia.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Absolut corect.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Actiunile altuia, din cauza ca atunci era vorba despre implementarea unui credit de 900 de milioane, 900 de mii de dolari si unele mecanisme. Dar aceasta este o problema de legiferare a acestei zone, care are caracter international.

Si principalul cu ce am vrut sa continuu convorbirea la tema. Aceasta zona trebuie sa aiba diferite subzone interne, din cauza ca ea este prima zona de margine, unde sint folosite terenurile, loturile de pamint de pe linga casa, cote de pamint sint. Intra in teritoriul acestei zone, unde activitatea, cultivarea pamintului se face liber.

Urmatoarea zona, mai aproape de centru... activitatea acesteia, cultivarea acestui teren trebuie sa aiba unele interziceri... Si centru, unde trebuie sa aiba acces numai savantii si animalele, pasarile. Privind aceste momente despre care am vorbit trebuie sa fie prevazut un regulament. Si eu vreau, totusi... La noi permanent legile sint talmacite, au amatori care le talmacesc fiecare cum intelege.

Domnule ministru,

Totusi, eu prevad si articolul 82, pentru a doua lectura si punctul 2), unde dumneavoastra ati scris ca folosirea terenului o sa fie conform regulamentului aprobat de Guvern. Ca sa nu fie la nivel de minister sau alte regulamente, ca o sa fie strict. Atunci o sa fie prevazute si interesele, realizarea cerintelor acestei subzone si interesele populatiei care locuieste pe teritoriul acestei zone. O sa fie scoase problemele.

Multumesc.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Si eu va multumesc. Aceasta se accepta.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? La microfonul nr.5 sa inteleg ca este pentru intrebari sau nu?

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Eu va multumesc.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de Lege nr.2285 din 13 iunie 2006 la sedinta din 19 iulie. Proiectul de lege este elaborat drept rezultat al respectarii obligatiilor asumate de catre Republica Moldova, ca urmare a ratificarii prin Hotarirea Parlamentului nr.504 din 14 iulie 1999 a Conventiei asupra zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice si a indeplinirii prevederilor punctului A.2 din Planul de actiuni in domeniul crearii retelei ecologice nationale din Strategia nationala si Planul de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice, aprobate prin Hotarirea Parlamentului nr.112 din 27 aprilie 2001.

Zonele umede de importanta internationala sint acele arii naturale protejate, al caror scop este de a se asigura protectia si conservarea ariilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede. Proiectul de lege este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si adoptat prin Hotarirea nr.647 din 12 iulie 2006. Asupra proiectului mentionat au parvenit avize de la comisiile parlamentare si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului, in care se propunere examinarea si aprobarea proiectului in sedinta plenara a Parlamentului.

In avizele prezentate de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, Directia juridica a Aparatului Parlamentului se contin obiectii si propuneri care vor fi sistematizate si examinate in lectura a doua. Tot aici se va lua in considerare propunerile care vor parveni din partea deputatilor in procesul examinarii proiectului de lege in sedinta plenara.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Cu rapoartele de prezentare din partea autorilor si a comisiei voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2285. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de lege nr.2285 aprobat in prima lectura.

In final de sedinta au fost prezentate citeva solicitari pentru declaratii, primul pe lista fiind domnul Urechean, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Ieri, in cadrul sedintei in plen a Parlamentului, am venit cu propunerea de a convoca o sedinta speciala la capitolul criza economica in Republica Moldova. Si deoarece nu ati acceptat aceasta propunere, sint nevoit sa vin cu aceasta declaratie. Spre sfirsitul sesiunii precedente, am ascultat aici raportul domnului Prim-ministru Vasile Tarlev despre situatia tarii. Fractiunea Alianta Moldova Noastra a subliniat atunci caracterul lui manipulator si irealist.

Am scos in evidenta efectele distructive pe care puterea comunista le are asupra vietii cetatenilor. Si am sugerat actualei guvernari sa faca ultimul si principalul serviciu acestui popor sa plece benevol, fara a mai astepta expirarea mandatului. A fost un apel sincer dincolo de caracterul lui politic. Schimbarile dinamice ale conjuncturii regionale, extinderea pina la Prut a Uniunii Europene.

Dar mai ales dreptul cetatenilor Republicii Moldova de a obtine o calitate europeana a vietii. Iata doar citeva motive pentru care tara trebuie sa fie salvata de o guvernare care frineaza dezvoltarea Republicii Moldova.

S-a schimbat oare ceva de la incheierea precedentei sesiuni? Da. A mai trecut timp, pe care Republica Moldova l-a pierdut din cauza acestei guvernari. Indicatorii sociali-economici au devenit si mai alarmanti. Tot mai frecvente sint rapoartele critice ale institutiilor internationale. Iar in interior gruparea oligarhilor rosii si-au intensificat actiunile represive impotriva oponentilor politici, atacurile asupra culturii si a istoriei nationale, eforturile de preluare a controlului asupra unor noi afaceri.

De fapt, in aceste conditii, noi sintem bombardati deja timp de peste 5 ani de rapoarte triumfaliste, pe cind efectele acestei guvernari vor fi resimtite tot mai dur de fiecare cetatean, care va plati din greu si propria supravetuire, si greselile guvernarii actuale. Voi face doar o scurta trecere in revista a datelor prin care expertii arata erorile si lipsa politicilor guvernamentale. Din an in an, industria moldoveneasca merge pe calea disparitiei. Numai in ianuarie august 2006 intreprinderile din sector au fabricat cu circa 6% mai putina productie, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Aici s-a manifestat si ponderea impunatoare a industriei vinicole, care s-a diminuat cu 48%. Ea a condus la o scadere mare, in ansamblu cu 19% in sectorul intreprinderilor alimentare si ale bauturilor. Efectele asupra economiei si a situatiei sociale din satele Moldovei se manifesta prin reducerea volumului si a pretului de achizitionare a productiei agricole. Dar, in general, diminuarea continue a productiei industriale demonstreaza declinul economiei reale si lipsa resurselor interne de venit ale tarii.

Una dintre solutii ar fi majorarea volumului de exporturi. Dar Guvernul deocamdata pierde pietele traditionale de desfaceri pentru produsele moldovenesti si s-a dovedit a fi incapabil sa valorifice noile oportunitati.

Preferintele comerciale acordate de tarile Uniunii Europene au ramas fara efecte palpabile, din cauza neconformarii la sistemele internationale de control al calitatii. Cum putem miza pe piata europeana atunci cind produsele autohtone sint necompetitive chiar si pe piata interna. Cumparam de peste hotare produse zootehnice, struguri, castraveti, peste, legume si fructe conservate, tigarete si bauturi nealcoolice. In tara noastra agrara importul produselor de provenienta agricola anul acesta a crescut deja cu 17 la suta si constituie aproape 50% din import.

Deficitul comercial devine o problema macroeconomica primordiala a Moldovei. Expertii sustin ca o tara care mentine mult timp un sold negativ al balantei comerciale isi pierde suveranitatea economica. Volumul importurilor creste de trei ori mai dinamic decit cel al exporturilor. Iar deficitul comertului extern este mai mare decit volumul exporturilor moldovenesti.

Alunecarea tarii spre un deficit comercial masiv s-a datorat partial si aprecierii monedei nationale din ultimul timp. Din pacate, operatiunile Bancii Nationale sufera de absenta mecanismelor de responsabilitate practicate in majoritatea tarilor europene. In primul trimestru al anului 2006 s-a inregistrat cel mai jos nivel al volumului net de investitii straine directe din ultimii ani, cu peste 43% mai putin decit in aceeasi perioada a anului trecut.

Expertii Bancii Mondiale au determinat ca Republica Moldova este pe locul 133, din 163 de state ale lumii, dupa puterea de cumparare a cetatenilor in raport cu produsul intern brut obtinut in 2005, mai jos decit Mauritania, Mozambic, Zimbabwe, Nicaragua, Honduras si alte state. Unicul ministru care a recunoscut realitatile grave si ineficienta economiei moldovenesti a fost demis imediat de Voronin.

Alianta Moldova Noastra a pus la indoiala prognozele ireale anuntate de Guvern la adoptarea bugetului 2006. Acum scaderea ritmurilor de crestere economica este confirmata si de expertii Fondului Monetar International. Ei considera ca economia moldoveneasca va scadea pina la o crestere de circa 3% anual in comparatie cu Azerbaidjan 26,5%, Turkmenistan 9%, Kirgizstan 8,3%, Tadjikistan 8%, Armenia si Georgia 7,5%.

In schimb creste inflatia si mai ales preturile la produsele si serviciile vital necesare oamenilor, inclusiv la produsele noastre proprii. Populatiei din nou i se ascund perspectivele triste ale tarifului din domeniul energetic, la serviciile comunale, la agentul termic in sezonul de iarna. Numai saptamina precedenta preturile la medicamente au crescut cu 170%, iar preturile la gazele naturale le aflam numai din ziarul Ukrainskaia pravda, din spusele domnului Ianukovici, Prim-ministrul Ucrainei, ca pentru Moldova preturile la gazele naturale vor constitui 200 de dolari americani mia de metri cubi.

Ce face guvernarea actuala? In acelasi timp, sporul salariilor dar si al pensiilor este departe de promisiunile de 300 de dolari in medie pe luna, copiate de guvernatorii actuali in timpul alegerilor parlamentare.

Cel mai prost remunerati ramin a fi categoriile cele mai numeroase: lucratorii din agricultura si silvicultura, cu o medie lunara de 732 de lei si categoriile cele mai importante pentru educatie si sanatatea populatiei: angajatii din invatamint 1212 de lei pe luna si acei din sfera ocrotirii sanatatii si asistentei sociale cu un salariu mediu lunar doar de 1291 de lei.

Noul sistem de salarizare conduce la prognoza oficiala cum ca la finele implementarii lui in 2010 salariul mediu va fi doar de 2304 de lei. Constatam dezamagirea totala a bugetarilor de pe urma a inca unei legi ineficiente. In sfera bugetara, in august curent, salariul mediu a fost cu 60 de lei mai mic decit in luna precedenta.

Iata rezultatul socant al reformei in salarizarea acestui sector. In acelasi timp, Fondul asigurarilor sociale de stat ar avea nevoie de un surplus de 3 miliarde de lei pentru a putea plati persoanelor de virsta a treia pensii care sa corespunda minimului de existenta calculat dupa noua metodologie.

Fiecare al cincilea locuitor al republicii este pensionar. Cetatenii apti de munca continua sa fuga din aceasta tara, pleaca la lucru peste hotare, lasind acasa copiii mici si batrinii singuratici.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca doua minute, va rog.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimati colegi,

Vreau sa accentuez ca Alianta Moldova Noastra priveste toate lucrurile spuse mai sus in contextul capacitatii noastre de a avansa rapid pe calea integrarii europene. Iar incepind cu 1 ianuarie 2007 standardele care pina acum erau optionale pentru tara noastra, devin conditii obligatorii ale vecinatatii cu Uniunea Europeana.

Si chiar daca ne-am convins ca actuala formula a Parlamentului Republicii Moldova este ineficienta in ceea ce priveste alinierea la legislatia europeana, trebuie sa inchei aceasta declaratie cu un apel fata de majoritatea comunista si aliatii lor, mai ales Partidul Democrat, in frunte cu domnul Diacov si ceilalti, care vor fi responsabili de angajamentele proeuropene ale tarii.

Iar daca sinteti incapabil de a purta responsabilitate, atunci va sugerez inca o data sa renuntati benevol la putere.

Va multumesc de atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi. Dreptul la replica?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu am inteles, discutam probleme mai serioase aici cu colegii.

Sigur ca eu cind vorbesc de la tribuna, vorbesc ceea ce gindesc. Domnul Urechean a citit ce au scris consilierii, asa ca eu nu ma supar pe dinsul. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Cea de-a doua declaratie solicitata.

Domnule Stepaniuc,

Va invit la tribuna centrala.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

In ultimele saptamini, anumite forte politice, inclusiv anumiti colegi deputati, incearca sa aduca invinuiri partidului de guvernamint, guvernarii intr-o problema forte sensibila care este, deci, problema noilor manuale de istorie. Si din acest punct de vedere dati-mi voie sa dau citire unor opinii ale Fractiunii Partidului Comunistilor din Parlamentul Republicii Moldova.

Stimati colegi,

In lume sint mai bine de 10 mii de popoare si grupuri etnice, dar numai 248 de popoare sint recunoscute ca natiuni, au statalitate, sint inregistrate la Organizatia Natiunilor Unite. Moldovenii, deci acest popor a avut mare noroc in istorie sa aiba statalitatea sa inca de la 1359. In decurs de 647 de ani, din acesti 647 de ani, circa 350 de ani statul moldovenesc nu a avut independenta sa statala.

Dupa cum remarca marele umanist Djavaharlal Neru, in acesti ani nu moldovenii, dar cotropitorii Moldovei ne-au scris istoria. Dar sa recunoastem ca inaintasii nostri au avut indirjirea, in mai multe rinduri, sa isi scrie totusi singuri istoria. Cronicarii nostri au creat vechile letopisete in moldoveneste, circa 11 la numar. Dimitrie Cantemir la timpul respectiv a scris renumita sa lucrare Descrierea Moldovei despre tara sa, despre statul moldovenesc, care este o lucrare, dupa cum cunoastem, si geografica, dar mai mult istorica etc., etc.

La 1857, Manolache Draghes a scris ultima istorie a Moldovei vechi. Dupa 1859, sa recunoastem, istoria Moldovei a fost scrisa iarasi de straini, a fost ideologizata ba dintr-o parte, ba din alta parte.

In secolul al XX-lea, in anul 1917, inaintasii poporului nostru, deci afirm, inaintasii poporului nostru moldovenesc au creat un stat moldovenesc contemporan, care in istoriografie are denumirea Republica Democratica Moldoveneasca. Dupa cum cunoastem, in opinia unora el a fost un stat temporar, dupa aceea a fost votata unirea cu Romania, alti istorici considera ca acest stat a fost sugrumat sub ocupatia armata straina.

Sa venim la sfirsitul secolului al XX-lea. Azi noi cu dumneavoastra traim
intr-un stat independent moldovenesc, care se numeste Republica Moldova, un stat cu toate actele si din punct de vedere istoric, si din punct de vedere al dreptului international, cu toate actele in regula. Specialistii istorici si de la noi din tara o buna parte dintr-insii, si mai ales specialistii in istorie si in dreptul international, inclusiv de la renumitul Institut Ekkerd si de la Organizatia Europeana Euroclio recunosc aceasta realitate, dramele Moldovei, statalitatea moldoveneasca din cele mai vechi timpuri si noul stat moldovenesc.

Este alta problema ca o parte din istorici, o parte din politicieni nu recunosc acest stat si in diferite perioade, in ultimii 15 ani, au vorbit despre statul contemporan moldovenesc artificial, precum ca ar fi artificial.

Manualele si curriculele propuse in prezent nu sint o noutate numai pentru Republica Moldova. Circa jumatate din tarile europene, in aceasta perioada, de la '89 incoace, au schimbat manualele de istorie de doua ori si chiar de trei ori. Si Romania, si Rusia, si Ungaria, si Spania sint tari care schimba acum manualele a treia oara dupa 1989. Fara doar si poate, am putea sa ne punem intrebarea: ce se intimpla cu istoricienii care au facut carte 20 de ani in urma si dupa aceea incearca sa propuna alte remedii, alte viziuni, sa gaseasca alt adevar stiintific.

Vreau sa va spun ca Republica Moldova, noi cunoastem incercarile inca intr-adevar de la 1995 de a gasi un mijloc de aur in problema predarii istoriei, adica, de fapt, istoria noastra, repet inca o data, si ar fi bine ca s-o cunoasca nu numai specialistii, dar si cetatenii, de fapt, a fost scrisa, repet, mai mult de straini, cu viziuni straine: rusesti, prosovietice, proromanesti, deci o viziune moldoveneasca asupra istoriei a incetat, de fapt, la 1857.

Cum procedeaza alte tari in acest domeniu? Desigur, se cauta adevarul. La noi in republica tot se cauta adevarul. La 1991 au fost introduse manualele de Istorie a romanilor, le-au inlocuit pe fostele manuale de Istorie a Uniunii Sovietice si a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti.

In 1995, Guvernul, dupa adoptarea Constitutiei si dupa unele discutii care au avut loc, inclusiv la Consiliul Europei, Republica Moldova a aderat atunci la Consiliul Europei, la 13 iulie 1995, s-a vorbit despre stiinta istorica. S-a facut o incercare de a gasi un manual care nu ar deranja minoritatile nationale, nu ar deranja problemele ideologice, nu ar deranja Constitutia, nu ar deranja, de fapt, identitatea poporului care are stat national, stat national sau stat, international, dar, bine, stat national.

Ce se intimpla in cele din urma? In urma discutiilor in structurile europene, apare asa-numita rezolutie nr.15 cu recomandari ale Consiliului de Ministri al Consiliului Europei. Eu nu as vrea sa dau citire prea multor pasaje din aceasta recomandare, ea este tiparita pe 10 pagini. Ar fi normal ca fiecare, de fapt, profesor de istorie, fiecare politician, care iese si vorbeste foarte frumos in fata Parlamentului si incearca sa deruteze lumea, sa studieze acest document.

Pentru prima data in ultimii 15 ani si, de fapt, la aparitia Consiliului Europei, se recunoaste, in baza conventiilor internationale, dreptul la identitate nationala si la autoidentitate, la identitate anexa nr.15 din 2001, pagina 10.

Stimati colegi istorici,

Cititi-o, identitate si autoidentitate.

Si acum sa ne dumerim, inclusiv cu ultimul recensamint, in care populatia noastra se identifica si se autoidentifica asa cum s-a autoidentificat, care romani, care ucraineni, care moldoveni s.a.m.d.

Anume in baza acestei rezolutii, in baza discutiilor si dezbaterilor care au fost duse dupa anii 2001 si 2002, a aparut curriculla noua de asa-numit Curs integrat, care se numeste, de fapt, Istoria, care are gradatie locala, are gradatie nationala, regionala, europeana si, de fapt, mondiala. E un manual integrat.

Daca cineva ar incerca sa spuna ca acesta este un manual rau, nu este un manual bine gindit s.a.m.d., putem sa cadem de acord pe anumite pozitii. Dar vreu sa repet inca o data, inclusiv pentru colegii nostri istorici, sa manifestam putina obiectivitate in aprecierile noastre. Manualele noastre de Istorie a romanilor au fost respinse nu atit de opinia noastra pedagogica, cit de structurile Consiliului Europei. Si Euroclio si Institutul Ekkerd a respins aceste manuale din cauza neobiectivitatii, din cauza acelui concept al urii, pe care noi am incercat sa il promovam, si din cauza neadevarului, fiindca fiecare persoana isi pune intrebarea: ce fel de istorie a romanilor intr-un stat moldovenesc contemporan?

Acum, toata aceasta critica, adusa, in primul rind, manualului pentru clasa a IX-a. Manualul pentru clasa a V-a, practic, nu este atins, pentru a VI-a nu este atins, pentru a VII-a si a VIII-a. De aceea ca in acest manual este perioada cea mai grea, o perioada buna, pe care noi o cunoastem cu dumneavoastra, este vorba de secolul al XX-lea, deci inceputul secolului al XX-lea, care a fost contradictoriu si noi recunoastem cu totii.

Sint cel putin 4 pozitii in care este criticat acest manual. De colegii nostri a fost numit ca acest manual face propaganda sovietica si comunista. Eu deschid pagina 7 si pagina 24. Deci, totalitarismul de tip fascist este prezentat si este prezentat totalitarismul de tip comunist. Mai mult decit atit, eu vreau sa va spun, ca un adept al ideii de stinga, ca aici ideea de stinga este mau mult criticata decit ideea de dreapta. Fascismului nu i se spune cite milioane de oameni deci a nimicit, dar comunismului i se spune, i se imputa ca a distrus in secolul al XX-lea mai bine de 40 milioane de oameni.

Vreau sa va spun ca e o cifra extrema si daca ar fi sa vorbim politic si ideologic, in primul rind, ar trebui acei de stinga sa aiba pretentii fata de acest manual. Si eu am avut pretentii, si am. Si vreau sa va spun ca, desigur, aceste manuale inca trebuie prelucrate.

Totalitarismul sovietic si totalitarismul de tip de dreapta este prezentat, comunismul este prezentat, critica dumneavoastra ca se elogiaza puterea sovietica este un fals absolut. Eu stiu ce va deranjeaza pe dumneavoastra si dumneavoastra tot stiti ca in manualele actuale pentru prima data este respinsa ideologia romanismului.

Dar nu sint de acord cu dumneavoastra ca este promovata alta ideologie. Este promovata ideea national-statala, deci moldoveneasca, asa cum o fac francezii, asa cum o fac rusii, asa cum o fac alte popoare.

Stimati deputati,

Stimata audienta,

La sfirsit vreau sa va informez ca la ziua de astazi toate scolile din republica au inceput sa lucreze conform manualelor noi. Si daca in ziarele noastre sint mentionate citeva scoli, citeva licee, este un fals absolut. Aceasta este o inducere in eroare, eu am vizitat singur 5 colective, care au fost nominalizate in presa precum ca ele protesteaza, toate colectivele, deci, de munca lucreaza. Dar trebuie sa recunoastem si s-a recunoscut acum in ultimele saptamini ca, probabil, manualul, mau ales pentru clasa a IX-a, are si niste lacune.

Si este mecanismul de solutionare a acestor lacune. Profesorul practician care lucreaza in scoala, profesorul care lucreaza in institutiile de invatamint superior, la Academia de Stiinte, toti acei care se considera cunoscatori in istorie, trebuie sa faca o analiza a acestor manuale de pe pozitii obiective si sa inainteze pretentiile sale nu ideologizate, ca este propaganda, dar sa citeze, sa ia aceasta recomandare numarul 15 si sa ne dumerim, noi vrem sa avem un stat contemporan cu tendinta ca sa traim intr-o familie unita europeana ori vrem sa dezvoltam mai departe asa-numitul concept al urii, care tot timpul a fost in istorie si e plina istoria de acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu va multumesc dumneavoastra.

Stiu ca unii nu sint de acord cu aceasta, dar lasati, deci, politica in afara de aceea ce se numeste istorie. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stimatii mei colegi la microfoane,

Eu nu o sa ofer cuvintul, fiindca va readuc aminte, sintem la capitolul declaratii, la care nu sint, aceasta a fost declaratie, ma iertati, la sfirsit de sedinta...

Stimati colegi,

Noi mai avem inca o persoana care s-a inscris pe lista pentru declaratii.

Daca aveti putina rabdare, ascultati ultima declaratie, dupa care voi inchide sedinta.

Doamna,

Noi sintem deja la capitolul declaratii. Inscrierea s-a terminat.

Nu, multumesc.

Doamna Pavlicenco,

Va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi parlamentari,

Stimati cetateni ai Republicii Moldova...

 

Domnul Marian Lupu:

Numele dumneavoastra nu a fost deloc pomenit. Nu, deloc. Numele Cubreacov nu a sunat in ceea ce a spus.

Stimatii mei colegi,

Dumneavoastra ati putea sa va linistiti putin, va rog foarte mult.

Eu va readuc aminte, ieri au fost 3 declaratii la acelasi subiect si nu s-a intimplat ceea ce s-a intimplat astazi. Nimeni nu s-a precipitat la microfoane pentru a contesta ceea ce a fost declarat in aceste declaratii. Nici un fel de procedura, noi sintem la capitolul declaratii. Doriti, va inscrieti pentru miine la declaratii, cer scuze, pentru sedinta viitoare, le faceti frumos cum s-a facut si ieri, si astazi. Aceastea ne sint normele de regulament.

Dreptul la replica se face doar atunci cind este vizata o persoana concreta, cum a fost... deci acum nici un partid nu a fost vizat, nici o persoana nu a fost vizata, numele nici unui partid nu a fost mentionat si numele nici unei persoane nu a fost vizat.

Doriti, ascultati persoana, nu doriti, eu inchid sedinta si s-a terminat. Aveti alegerea.

Doamna Pavlicenco,

Incercati sa faceti declaratia, daca nu reusiti inchidem sedinta.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Mie imi pare foarte rau ca eu am nimerit cu declaratia mea in aceata situatie, dar as vrea sa va dau un sfat, atunci cind se inscrie domnul Stepaniuc inscrieti-va automat, ca doar stiti ca el o sa spuna...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Desteapta propunere, foarte inteligenta, urmati-o va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi parlamentari,

In timpul sedintei inscrieti-va.

 

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati cetateni ai Republicii Moldova,

Minciuna si santajul, tot mai caracteristice pentru comportamentul politic al domnului Untila, s-au manifestat din plin si astazi, cind domnul Veaceslav Untila a interpretat pentru parlamentari si pentru intreaga opinie publica, asa cum a dorit el, o convorbire privata avuta cu domnul Anatol Vidrascu, participant la conferinta de presa de miercuri al Grupului liberal, eliminat din Alianta Moldova Noastra.

Domnul Untila devine unul dintre cei mai periculosi politicieni, neavind prag moral si nici un fel de scrupule, folosind metode mirsave de anihilare a oponentilor politici. Ca de obicei, a mintit, a denaturat, a santajat. Santajul impotriva oponentilor domnului Untila si a conducerii AMN demonstreaza in mod evident relatiile oculte existente dintre guvernare si asa-zisii opozitionisti din AMN. Exact asemenea indivizi trezesc marele dezgust al oamenilor cinstiti, care vor o politica doar curata.

Acum va aduc la cunostinta declaratia scurta a lui Anatol Vidrascu care a semnat-o astazi, 6 octombrie, la ora 10.50. Prin prezenta, declar ca nu am participat la elaborarea declaratiei invocate de domnul Untila si ca nu am stiut de existenta ei pina la conferinta de presa de la INFOTAG.

Totodata, ma realiez celor expuse aici, cu exceptia faptului ca nu voi participa la constructia vreunui partid de orice coloratura pe viitor.

O singura experienta imi este de ajuns ca sa ma conving pina la ce grad de ticalosie pot cobori unii oameni pentru a-si atinge interesele lor meschine.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Sedinta o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc la 12 octombrie,
ora 10.00.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.01.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova