DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – NOIEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 6 noiembrie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3011 cu privire la confirmarea în funcţie a unor membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

4.       Depunerea jurămîntului de către membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

5.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2447 pentru completarea unor acte legislative (Legea cu privire la statutul judecătorului – art.24¹; Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii – art.7¹).

6.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2351 privind importul unei unităţi de transport.

7.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2759 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova (art.58, 59).

8.       Dezbaterea şi reexaminarea Legii nr.140-XVI din 26 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.939-XIV din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editorială. Proiectul nr.2372.

9.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2767 pentru modificarea şi completarea Legii nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic (art.1, 2, 3 ş.a.).

10.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009. Proiectul nr.2836.

11.    Întrebări.

12.    Declaraţia domnului deputat Leonid Bujor – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

13.    Declaraţia domnului deputat Gheorghe Susarenco.

14.    Declaraţia domnului deputat Vladimir Braga.

15.    Declaraţia domnului deputat Ion Neagu.

16.    Declaraţia doamnei deputat Valentina Cuşnir.

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 97 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Serafim Urechean – din motive de sănătate; Boris Ştepa, Zoia Jalbă, Ion Neagu.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Înainte de a discuta ordinea de zi şi anumite subiecte de ordin organizatoric, vreau să vă aduc la cunoştinţă ‚ că, potrivit Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.19 din 30 octombrie anul curent, a fost validat mandatul de deputat al doamnei Eugenia Stîrcea pe lista Partidului Popular Creştin Democrat.

Doamnă Stîrcea,

Vă felicităm şi vă dorim mult succes în activitatea de parlamentar. (Aplauze.)

Dincolo de acest fapt, stimaţi colegi, înaintez propunerea Biroului permanent către plenul Parlamentului privind modificarea programului de activitate a plenului Parlamentului pentru săptămîna curentă. Această modificare se reduce la următoarele. Propunerea de a examina subiectele incluse pe agenda şedinţei plenului Parlamentului din ziua de mîine, 7 noiembrie, ca aceste subiecte să fie examinate astăzi, în cadrul şedinţei plenului Parlamentului. Şi, în acest mod, plenul Parlamentului să îşi desfăşoare lucrările doar în ziua de astăzi, dar nu şi în ziua de mîine. Voi supune votului această schimbare de program în activitatea plenului. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Acum propuneri la ordinea de zi, stimaţi colegi. Mă refer şi la subiectele înaintate pentru ziua de astăzi, şi la cele înaintate pentru ziua de mîine.

Microfonul nr.2.

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din numele fracţiunii, eu propun proiectele de legi nr.1116 şi nr.1215, prevăzute pentru data de 6 noiembrie, să fie scoase din ordinea de zi. Motivul: ambele proiecte prevăd modificarea Codului funciar. Noi aşteptăm Codul funciar în redacţie nouă. Ar fi bine ca aceste două proiecte să fie examinate împreună cu Codul funciar în redacţie nouă.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.            

Domnul  Vladimir Dragomir:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu rog să fie introdus în ordinea de zi pentru săptămîna viitoare proiectul nr.1115. Este vorba de statele de personal ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Marcel Răducan:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ieri, a fost difuzată o ştire bombă despre deconectarea CET-lor de la sursa de gaze naturale. Fracţiunea Partidului Democrat vine cu o cerere către Guvern să vină astăzi în Parlament cu un raport destul de amplu şi să raporteze ce a întreprins Guvernul, prin Consiliul Creditorilor, timp de 8 ani de zile pentru reducerea datoriilor faţă de “Moldovagaz” de către întreprinderile respective şi pentru diminuarea preţurilor pentru o gigacalorie?

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În primul rînd, o chestiune de procedură. De fapt, zilele de lucru în plen al Parlamentului sînt menţionate în Legea organică privind Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova. Şi chiar dacă mîine e 7 noiembrie şi e aniversarea Marelui Octombrie, eu nu cred că se poate de încălcat Regulamentul Parlamentului, şi printr-o simplă ridicare de mîini a bolşevicilor, de neglijat legea organică. Da, da, aceasta se încadrează şi în sărbătoarea a 90 de ani ai comsomolului şi în cea a 15 ani ai  Partidului din Moldova şi tot aşa.

Domnul  Marian Lupu:

Continuăm.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

La capitolul “Declaraţii”. Rog să fixaţi o declaraţie din partea Fracţiunii cu privire la situaţia creată în problema salarizării profesorilor şi pedagogilor. Domnul Bujor, din partea Fracţiunii. Şi, personal, o declaraţie personală privind modul de desfăşurare a Orei Guvernului în Parlamentul Republicii Moldova.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

În continuare microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Braga: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vă rog să mă înscrieţi cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.5.

Domnul  Ion Neagu:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Tot pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei, vă rog.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.4.

Domnul  Oleg Serebrian:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În legătură cu comasarea, care s-a produs, domnule Preşedinte, totuşi, Fracţiunea Partidului Democrat solicită o explicaţie, ţine de sărbătoarea zisă de 7 noiembrie această comasare sau nu? Este, într-adevăr, zi de lucru.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă dau aceste explicaţii. Poate ar fi trebuit să o fac înainte. Nu există nici o interdependenţă între cele evocate imediat anterior în sală. Este un motiv absolut tehnic. Dacă vă uitaţi cu multă atenţie la ordinea de zi, pentru ordinea de zi a şedinţei de astăzi am avut în program 5 subiecte. Noi am fost anunţaţi la Biroul permanent că două subiecte vor fi propuse pentru excludere din ordinea de zi, am rămas cu trei subiecte, pentru ziua de mîine 4 subiecte. Respectiv, avînd 7 subiecte pe ordinea de zi a Parlamentului pentru perioada acestei săptămîni am decis ca aceste 7 subiecte ar trebui să fie examinate în cadrul unei şedinţe, ca să nu repetăm o altă practică nu prea bună, din punctul meu de vedere, atunci cînd şedinţa plenului Parlamentului se încheie în maximum 20 de minute. Acesta este motivul. Au mai fost nu demult asemenea practici.

Microfonul nr.4.

Domnul  Oleg Serebrian:

Domnule Preşedinte,

Sînt totuşi... numai Fracţiunea Partidului Democrat are, cred, peste douăzeci de proiecte de legi care aşteaptă. Şi vom ajunge acuşi în luna decembrie, cu 2 – 3 zile înainte de Anul Nou şi vom avea şedinţe de la 9 pînă la 12.

Domnul  Marian Lupu:

S-ar putea.

Domnul  Oleg Serebrian:

Cred că puteau fi redistribuite. Calitatea activităţii să fie alta. Sîntem de acord cu ceea ce spunea şi domnul coleg de la “Alianţa «Moldova Noastră»”, Susarenco, e zi de lucru, ziua de vineri, 7 noiembrie, nu este zi de sărbătoare.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Ştiţi foarte bine că eu pot să supun votului ordinea de zi, luînd în considerare propunerile votate şi decise în cadrul şedinţei Biroului permanent, dar în ultimă instanţă, potrivit rezultatului exerciţiului de vot aici, în sala Parlamentului. Deci, aceasta este situaţia: pentru aceste zile, în momentul de faţă, am 7 subiecte pe ordinea de zi. Motivele sînt absolut tehnice.

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Уважаемые коллеги, спасибо, что вы  нам напомнили об этой важной дате. Хочу вам сказать, что она никак не по влияет на распорядок работы депутатов Парламента. В 8.30 мы будем возлагать цветы у памятника Ленину, приглашаю всех принятие участие в этом мероприятии, будет митинг и к 10.00 мы вполне успеваем. Поэтому, увязывать одно с другим не надо. С наступающим праздником вас. Спасибо.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Stimaţi colegi,

Eu aş dori ca dumneavoastră să sprijiniţi propunerea mea ca astăzi, în Parlament, să vină ministra educaţiei şi tineretului Larisa Şavga, ca să ne vorbească despre viabilitatea instituţiilor de învăţămînt superior în condiţiile în care, cunoaştem că, anul trecut, a fost redusă capacitatea de înmatriculare a studenţilor, cînd se declară la nivel oficial că e nevoie să fie redusă plata pentru contract şi cînd Codul învăţămîntului, în general, exclude posibilitatea studiilor în bază de contract.

Mai multe analize arată că aceasta ar conduce la distrugerea sistemului universitar şi mă interesează viabilitatea pe baza de analiză, făcută de minister, de Guvern, ca să nu conducem şi în această ramură Republica Moldova la o fază absolut urîtă, pentru că astăzi studenţii nu pot învăţa nici măcar pe banii cei grei pe care îi fac părinţii aflaţi peste hotare.

În cazul în care nu veţi vota acest lucru pentru astăzi, eu aş ruga ca să înscrieţi această solicitare a mea pentru săptămîna viitoare de la microfonul Parlamentului, la Ora Guvernului. 

În al doilea rînd, vreau să vă spun că nu am fost felicitată în plen cu ocazia zilei mele de naştere. Vreau să vă zic că nu mă deranjează. Dar vreau să îl rog pe domnul Marian Lupu, cînd v-a mai trimite felicitări în mapă unui parlamentar, să aibă grijă să nu fie pline de greşeli. Este de ajuns că avem atîtea greşeli aici, care ne supără urechile.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Puţină răbdare, am aici o listă a celor omagiaţi anterior,  va fi dată citirii.

Microfonul nr.4.

Domnul  Anatolie Onceanu.

Domnule Preşedinte,

Rog să mă înscrieţi cu o luare de cuvînt din partea Fracţiunii la chestiunea cu nr.1, Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscris la proiectul nr.2836 pentru luare de cuvînt.

Domnul  Marian Lupu:

Nr.2836. De acord.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Braghiş:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Săptămîna curentă am avut o întîlnire cu reprezentanţii Ambasadei Japoniei în problemele de granturi, care pot fi acordate pentru primării, pentru consiliile raionale, şi reprezentantul Ambasadei s-a arătat îngrijorat de faptul că pînă acum nu a fost rectificat Acordul de cooperare tehnică pentru... documentul respectiv despre cooperarea tehnică pentru anul 2009.

De aceea, eu aş ruga ca Biroul permanent şi, poate, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană să contacteze Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, pentru a avea acest document spre ratificare în Parlament pînă la sfîrşitul anului, fiindcă altfel nu vor fi surse disponibile după aceasta pentru Republica Moldova.

Domnul  Marian Lupu:

Eu cred că trebuie să se ia act la nivelul Comisiei respective, da?

Domnul  Dumitru Braghiş:

Eu am rugat Biroul permanent.

Domnul  Marian Lupu:

Pentru a se atrage atenţie, da. De acord.

Microfonul nr.4.

Domnul  Ivan Banari:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vreau să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt la proiectul nr.2836, ultimul pe ordinea de zi.

Domnul  Marian Lupu:

O clipă, vă rog. Deci domnul Banari, pentru nr.2836. De acord.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:  

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În legătură cu prima chestiune din ordinea de zi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Mi-a amintit de situaţia la canalul public de televiziune “Moldova 1”. Eu am ieşit de mai multe ori la acest microfon, am propus ca să fie discutată problema în cadrul Biroului permanent. La ultima şedinţă a Biroului permanent tot am ridicat această chestiune şi aici, în plen.

Domnule Preşedinte,

Mă adresez, poate, chiar dumneavoastră cu ideea ca să iniţiaţi ori o discuţie, ori un proiect de hotărîre. Nu este normal cînd televiziunea publică ignorează, de fapt, denaturează tot ceea ce se întîmplă în viaţa socială, politică a Republicii Moldova.

Eu, de cîteva ori, m-am adresat personal domnului Todercan şi l-am invitat să participe, să vină la cîteva manifestaţii paşnice, organizate de Partidul Democrat. Spune verde în ochi: “Nu participăm, nu trimitem.” Este vorba de un partid, care este oficial înregistrat, care are prezenţă în Parlament. Ce înseamnă chestia aceasta?

Noi ne apropiem de alegerile parlamentare, am avut cîteva mesaje de la structurile europene, de la OSCE, de la Consiliul Europei, de la Comisia de la Veneţia, de la guvernele statelor occidentale, că alegerile va trebui să se desfăşoare în condiţii libere, democratice şi civilizate. Eu nu am nimic ca poporul moldovenesc să voteze 47 pentru oricare alt partid, dar problema este că condiţiile în care noi trăim astăzi trebuie să fie cît de cît civilizate. Nu se poate, Televiziunea publică moldovenească trece pe lîngă toate problemele fundamentale ale acestei ţări.

Reprezentanţii opoziţiei, pur şi simplu, sînt izolaţi de acest post. La noi aşa s-a întîmplat că 2 – 3 partide au post de televiziune, fiecare cu televiziunea lui. Dacă nu se face chestia aceasta, daţi măcar o alternativă pentru “Rezonans”. Eu înţeleg că nimeni nu o să îl scoată pe acest “Rezonans” de acolo, e omul educat cîndva şi de noi, din păcate.

Dar, poftim, iese sîmbătă “Rezonans” şi îi unge pe toţi din cap pînă în picioare. Daţi-ne, duminică, partidelor politice o oră, ca să discute despre ceea ce se întîmplă în Republica Moldova. Vă asigur că nu o să influenţeze asupra procentului pe care trebuie să îl obţină partidul de guvernămînt. Ele şi aşa, şi aşa, undeva e scris la Dumnezeu acolo cît să obţineţi. De aceea, să creăm aceste condiţii normale.

În cazul în care nu se face chestia aceasta, eu nu ştiu, rog să îmi deschidă şi mie vreo două dosare penale, măcar televiziunea astălaltă de acum să alerge după noi, să ne atragă atenţie ş.a.m.d., fiindcă altfel în ţara aceasta este imposibil, te zbaţi la microfoanele acestea, nu e nimic. Trebuie să ai vreo două dosare ca să te vadă televiziunile.

Domnul  Marian Lupu:

E o abordare nouă, stimate coleg.

Domnul  Dumitru Diacov:

Păi, ori faceţi una, ori faceţi alta, înţelegeţi? Nu se poate aşa.          

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul  Grigore Petrenco:  

Domnule Preşedinte,

O mică remarcă. Acordul de cooperare tehnică cu Japonia a fost ratificat săptămîna trecută de către Parlament.

Domnul  Marian Lupu:

O noutate foarte bună.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Solicit şi eu timp pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost propunerile. Colegii care s-au înscris pentru declaraţie sau luare de cuvînt pe marginea subiectelor incluse pe ordinea de zi, am fixat aceste solicitări. Acum propunerile de modificare a agendei. Voi supune votului propunerea înaintată de domnul Todoroglo referitor la excluderea din agenda şedinţei de astăzi a proiectelor nr.116 şi nr.1215, motivele fiind explicate. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Propunerea domnului Dragomir pentru a include în ordinea de zi a şedinţei din săptămîna viitoare, în una din cele două, a proiectului nr.1115. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea domnului Răducan de a invita în şedinţă reprezentatul conducerii Guvernului, pentru a prezenta un raport la un subiect mai complex, care ţine de situaţia în sectorul energetic, datoria sectorului energetic “Moldovagaz” şi tarifele, dacă nu greşesc. Cine este pentru această propunere, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 13.

Sectorul nr. 3 – 15.

Domnul  Marian Lupu:

28 de voturi pe ansamblu. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Propunerea doamnei Pavlicenco de a invita ministra educaţiei la subiectul situaţiei din sistemul învăţămîntului superior. Cine este pentru a accepta această propunere, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 12.

Sectorul nr. 3 – 14.    

Domnul  Marian Lupu:

De 26 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea pe ansamblu a ordinei de zi a şedinţei de astăzi. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Ordinea de zi este aprobată.

Acum lista omagiaţilor, stimaţi colegi. Vreau să menţionez, că mai mulţi dintre colegii noştri şi-au sărbătorit zilele de naştere, printre ei avem doi dintre colegii noştri care au ajuns la o vîrstă jubiliară de 55 de ani, este vorba de domnul Semion Dragan (aplauze) şi doamna Vitalia Pavlicenco (aplauze). La fel şi-au sărbătorit ziua de naştere colegii noştri: domnul Valeriu Guma (aplauze), domnul  Iurie Roşca (aplauze), domnul Iosif Chetraru (aplauze) şi domnul Dumitru Godoroja (aplauze). Să îi felicităm pe toţi colegii noştri şi să le dorim un foarte frumos la mulţi-mulţi-mulţi ani înainte.

Acum ordinea de zi.

Proiectul de Hotărîre nr.3011 cu privire la confirmarea în funcţie a unor membri ai Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Rog Comisia.

Domnul  Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

La 20 octombrie 2008, a expirat termenul a două mandate de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului: ale domnilor Valeriu Frumusachi şi Vlad Ţurcan. În legătură cu aceasta, conform articolului 42 din Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr.260-XVI din 27 iulie 2006, la 26 septembrie curent a fost anunţat un concurs pentru suplinirea a două funcţii de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. În termenul stabilit, au fost prezentate Comisiei de profil 10 dosare, ulterior Mrug Vitalie şi-a retras dosarul.

În cadrul şedinţei Comisiei din 22 octombrie 2008 au fost examinate dosarele şi au fost audiaţi 8 candidaţi. Domnul Rotari Ilie nu s-a prezentat la şedinţa Comisiei. La şedinţă au fost prezenţi reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă scrise şi electronice, a asistat, de asemenea, domnul preşedinte al Asociaţiei Presei Electronice Alexandru Dorogan. În urma dezbaterilor pe marginea dosarelor prezentate şi expunerii candidaţilor s-a procedat la votarea fiecărei candidat în parte, în ordinea depunerii dosarelor. Din 9 membri ai Comisiei, prezenţi la şedinţă, s-au pronunţat pentru Buruiană Victor – 0, pentru Vasilache Ignat – 8, pentru Năstase Vasile – 3, pentru Anatol Rurac – 3, pentru Pocaznoi Marian – 9, pentru Rîbca Eugeniu – 5, pentru Scobioală Dorin – 2 şi pentru Brega Ghenadie – 4.

Astfel, cu majoritate de voturi, au fost selectate pentru funcţia de membru al Consiliul Coordonator al Audiovizualului  candidaturile domnilor Ignat Vasilache, născut în anul 1953, jurnalist, propus de Cartelul Ţărănesc “Sfîntul Gheorghe”, şi candidatura domnului Pocaznoi Marian, născut în anul 1981, a absolvit Facultatea de Jurnalistică în 2003, Facultatea de Drept Public în 2007, actualmente consultant în Aparatul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, propus de Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova.

Conform articolului 43 din Codul audiovizualului, ambii candidaţi vor fi confirmaţi în funcţie pe un termen de 6 ani, dacă vor obţine 3/5 din voturile celor  101 de deputaţi. Menţionez că aceste candidaturi au fost examinate şi aprobate şi de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, coraportul Comisiei a fost distribuit deputaţilor. Aceasta conform articolului 42, alineatul (2).

În consecinţă, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, în conformitate cu articolele 42 şi 43 din Codul audiovizualului, propune să fie confirmaţi de către Parlament în funcţia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pe un termen de 6 ani, domnul Ignat Vasilache, dumnealui este prezent aici, şi domnul Marian Pocaznoi. Proiectul de Hotărîre nr.3011 din 23 octombrie 2008 este difuzat. Rog să puneţi la vot această propunere.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Întrebări pentru candidaţi, pentru Comisie? Nu sînt.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de exerciţiul de vot, potrivit prevederilor legislaţiei, domnul Onceanu a solicitat timp pentru luare  de cuvînt. Şi, în mod evident, îi ofer această posibilitate.

Domnul Anatolie Onceanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În repetate rînduri şi cu diferite ocazii, inclusiv de la această tribună, am menţionat faptul că Codul audiovizualului, votat de coaliţia roş-oranj, are un şir de lacune foarte şi foarte serioase. El este conceput în interesele PCRM şi PPCD, iar în aspectele de bază, cele principiale, este şi antidemocratic, şi antieuropean. De altfel, cam toate legile votate în comun de acest parteneriat odios au drept paravan lozinci proeuropene, dar conţin buturugi  plasate conştient pentru a răsturna carul reformelor democratice.

În cazul Codului audiovizualului se încalcă flagrant principala recomandare a Consiliului Europei în domeniu şi anume, citez: “Statele membre vor proteja autorităţile de reglementare, adică CCA, de orice ingerinţă, în special din partea forţelor politice”. Citat încheiat. Or, în Codul audiovizualului a fost legiferat un asemenea mecanism de selectare şi de desemnare a membrilor CCA şi ai Consiliului de observatori al Companiei publice, încît aceste două instituţii extrem de importante să ajungă sub controlul politic total al comuniştilor şi pepecediştilor.

Pot propune candidaturi pentru CCA sute de organizaţii civile, dar vor trece totuna numai acei aleşi în prealabil de Tcaciuc şi Roşca, care sînt apoi votaţi în Parlament de către fracţiunile PCRM şi PPCD prieteneşte şi unanim. Numai în condiţiile acestui Cod al audiovizualului a devenit posibil, cum s-a menţionat de colegi nu o dată, ca Compania Naţională, adică publică Teleradio-Moldova, să devină mai slugarnică faţă de guvernare decît atunci cînd avea statut de Companie de Stat. Numai cu un asemenea Cod al audiovizualului şi cu o atare componenţă comunistă-PPCD-tă a CCA putea fi eliminat de pe piaţa mediatică a Republicii Moldova TVR-1.

Această frecvenţa a fost cumpărată cu bani proveniţi din diferite zone off-chore, dar, să vezi, acest lucru nu i-a deranjat şi nu îi preocupă pe conducătorii PPCD-ului, fiindcă, în rezultatul acestei conspiraţii, “Euro TV” şi-a însuşit retransmiterea unui canal al postului public din România, popular în Republica Moldova, pentru a-l folosi ca purtător al propagandei sale politice. Şi, în general, redistribuirea şi alocarea frecvenţelor îi ocolesc pe radiodifuzorii incomozi şi consolidează reţelele protejate de coaliţia roş-oranj.

Prevederile acestui Cod al audiovizualului au condus la lichidarea a doua posturi publice municipale în Chişinău, care reflectau opiniile întregii societăţi. În consecinţă, “Antena C” a devenit un post de radio comunist pînă în măduva oaselor, iar fostul “Euro TV” s-a transformat într-un “tele “Flux” ”.

Prin poziţia şi comportamentul acestei componenţe a CCA, promovată de coaliţia roş-oranj în Republica Moldova, în sfîrşit a fost realizată performanţa negativă de a avea posturi de radio şi TV de partid. Preşedintele PCRM, domnul Voronin, deschis, în conferinţa de presă de după ultimul congres al partidului său, a recunoscut că “NIT”-ul este al Partidului Comuniştilor. Şi, desigur, nimic comun cu principiile de comunicare audiovizuală nu are politica editorială a “Euro TV”.

Şi mai au tupeu actualii conducători ai PPCD-lui să învinuiască un post privat “PRO TV” de lipsă de echidistanţă şi obiectivitate, în timp ce ei au încălcat neruşinat “Euro TV”, acaparat fraudulos, de pe ecranul căruia, în fiecare seară, repet, în fiecare seară blamează şi denigrează partidele de opoziţie, promovînd masiv imaginea PPCD. Este o adevărată televiziune de partid.

De fapt, atacul domnului Secăreanu asupra “PRO TV” denotă două aspecte. În cazul concret, dorinţa de a elimina un post care nu este controlat de coaliţia de guvernare, iar, în general, evidenţiază rolul mizerabil al PPCD-ului de turnător politic. Interpelări, denunţuri, adresări către Procuratură, SIS, către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, urmate de dosare penale, de prigoniri numai contra opoziţiei, numai contra opoziţiei şi a structurilor independente, cum este “PRO TV” şi nimic împotriva puterii comuniste. Opoziţie, a cui opoziţie este PPCD? De fapt, aceasta este tema pentru altă discuţie.

Aceste date concrete, această situaţie ce atestă un regres al democraţiei în audiovizualul naţional nu se va schimba odată cu desemnarea de astăzi a doi membri noi ai CCA. Dintre acei noi membri aleşi iniţial cu doi ani în urmă cinci au fost oamenii comuniştilor, toţi înaintaţi  de sindicate, toţi cinci. Trei ai PPCD-ul şi domnul Frumusachi. Vlad Ţurcanu, cum s-a mai spus, şi Valeriu Frumusachi şi-au încheiat mandatul. Printre altele, fiind profesionişti buni în domeniu.

Deci la şedinţa Comisiei parlamentare de profil din zece candidaturi trebuiau să fie selectate şi propuse plenului două. Şi aici începe spectacolul. O persoană a fost propusă din nou de Confederaţia Naţională a Sindicatelor şi a obţinut votul unanim al coaliţiei, pentru că e promovată de PCRM. Al doilea loc e al PPCD-ului. Fără a face mari sforţări, două organizaţii obşteşti, una condusă de deputatul Cubreacov şi alta sub semnătura deputatului Secăreanu, au înaintat patru candidaţi pentru a mima jocul de-a alternativa.

Ceilalţi pretendenţi din listă – fără nici o şansă. Toţi candidaţii urmau să îşi prezinte pe scurt viziunile privitor la dezvoltarea audiovizualului. Personal eu nu îl cunosc pe domnul Ignat Vasilache. Tot ce e posibil că e un om instruit şi pregătit, dar la şedinţa Comisiei prestaţia lui a fost neconvingătoare. Mulţi alţi candidaţi au fost mai în temă, chiar şi acei propuşi de PPCD. Dar a fost votat de către toţi reprezentanţii coaliţiei roş-oranj anume domnul Vasilache, solidar şi unanim. Deci cortina a fost trasă. Acum aşteptăm prelungirea şirului de “realizări în audiovizual”  despre care am vorbit mai sus. Fracţiunea AMN dezaprobă acest spectacol şi din acest motiv va vota contra acestui proiect de hotărîre.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Alte luări de cuvînt nu au fost solicitate.

Da, dreptul la replică, vă rog. 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mai mult nu o replică, dar o apreciere. Vreau să apreciez calitatea literară a textului citit destul de săltăreţ de domnul deputat Anatol Onceanu, cu multe figuri de stil. Se vede că “speechwriter”-ul Fracţiunii parlamentare domnul Osipov, într-adevăr, face progrese remarcabile. Eu aş vrea însă se remarc următoarele detalii. Codul audiovizualului a fost  expertizat pozitiv de instituţiile internaţionale. Unu.  

Doi. Membrii CCA, pentru prima dată, sînt inamovibili pe durata mandatului, ca şi alţi membri ai unor autorităţi publice centrale care derivă din votul Parlamentului.

Trei. În nici o ţară din lume membrii CCA nu sînt desemnaţi de opoziţie sau de organizaţii neguvernamentale. Întotdeauna se desemnează de către majoritatea parlamentară, de regulă de către simpla majoritate. Propunerea mea, acceptată de Parlament în unanimitate, a fost norma de 3/5, minimul necesar pentru instalarea unui membru al CCA în funcţia respectivă pe durata mandatului.

Cît priveşte “Euro TV” şi “Antena C”. Vă amintesc încă o dată că doar în Republica Moldova, din întregul spaţiu ex-sovietic, domnul Serafim Urechean şi acoliţii lui, alde Onceanu care era slugoi la primărie, viceprimar pe atunci, cu Dorogan şi cu toţi ceilalţi, toţi absolvenţi ai Şcolii superioare de partid pe vremea sovieticilor, şi-au însuşit abuziv aceste instituţii media, care erau finanţate de la bugetul municipiului Chişinău, în detrimentul intereselor plătitorilor de impozite din capitală.

A mai rămas o restanţă, ziarul “Capitala”, care în continuare apare tot din banii bugetari, plătiţi de către noi ca plătitori de impozite. Reforma, care s-a făcut, a vizat privatizarea celor două instituţii-media şi a fost făcută perfect legal. Politica editorială a fiecărei dintre cele două instituţii-media este treaba celor care deţin pachetul de control respectiv.

Cît priveşte “PRO TV”. “PRO TV”-ul evită în continuare să spună cine este proprietarul “PRO TV”, fraţilor? 84,36%. Cui aparţin aceste procente? Domnului Filat? Domnului Pasat? Domnului Lucinschi? Altcuiva dintre cetăţenii Republicii Moldova sau de peste hotare? Personal eu sau Ştefan Secăreanu, sau Partidul Popular Creştin Democrat nu avem nici o  intenţie să iniţiem şi nici măcar  dreptul de sistare a licenţei acestui post de televiziune. Curiozitatea noastră se îndreaptă doar spre Cipru, unde este înregistrat acest off-chore, care ascunde adevăraţii stăpîni ai postului de televiziune “PRO TV”, care are o politică editorială, cel puţin din punctul nostru de vedere, foarte ciudată.

Într-o democraţie se pot formula întrebări, fraţilor, şi se poate polemiza democratic chiar şi cu “PRO TV”. Repet încă o dată, “PRO TV”-ul nu este  “vacă sfîntă”. Şi oamenii pot să aibă pretenţii faţă de această politică editorială şi, în acest sens, “PRO TV”-ul nu are decît să emită cît vrea şi cum vrea, doar să respecte legislaţia. Apropo de acei care afirmă că “PRO TV”-ul este un post de televiziune românesc. Fraţilor, în România, Legea audiovizualului... Valentina, taci că nu ştii... Legea audiovizualului obligă toţi proprietarii de posturi de radio şi televiziune să îşi declare numele, altfel nu îşi obţin licenţa.

Vreţi legi euroconforme, fraţilor? Poate să venim cu un amendament la Legea audiovizualului din Republica Moldova şi să obligăm toţi audiodifuzorii, radiodufuzorii  să se conformeze legislaţiei europene şi, ca să poată emite legal, să se  reînregistreze, să reobţină licenţele, declarîndu-şi proprietarii. Iată legea europeană. Puteţi să verificaţi legislaţia din România, din Letonia, din Italia sau din alte ţări. Nimeni nu îi reproşează lui Berlusconi că are multe posturi de televiziune. Dar se ştie că este a lui Berlusconi reţeaua respectivă de televiziune. Aşa că nu mai trebuie să manipulăm opina publică cu declaraţii ieftine cu iz literar, pe care le-a prezentat în faţa noastră domnul Anatolie Onceanu.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului propunerea înaintată de către Comisia de profil şi vom diviza acest exerciţiu de vot în două etape, prima etapă fiind votul pentru fiecare din cei doi candidaţi, înaintaţi de către Comisie, după care vom supune votului aprobarea proiectului respectiv de Hotărîre a Parlamentului nr.3011.

Ţin, la fel, să vă reamintesc că trebuie să acumulăm 62 de voturi pentru, 61 de voturi, cer scuze, 3/5 pentru aprobarea acestor candidaturi, pe cînd proiectul de hotărîre în ansamblu îl votăm în condiţiile generale ale Regulamentului, deci cu majoritatea celor prezenţi în sală.

Stimaţi colegi,

Vom începe cu oferirea votului pentru candidatura domnului Ignat Vasilache şi voi supune votului.Cine este pentru conformarea în funcţia de membru al CCA pe un termen de 6 ani a domnului Ignat Vasilache, rog să voteze. O să rog colegii numărători să îmi ofere informaţii la rezultate.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr. 3 – 7.

Domnul  Marian Lupu:

63 de voturi “pro”. Împotrivă?

Numărătorii:

Sectorul nr.3  – 8, precizez 8.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr. 3 – 8. Deci sectorul nr.3 ne confirmă 8 voturi. 56 plus 8, avem 64 de voturi.

Domnule Secăreanu,

Ce e cu discuţiile acestea? 8 voturi s-au fixat. Reconfirmaţi-mi vă rog cele 8 voturi.

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 8 voturi.

Domnul  Marian Lupu:

8 voturi. 64 de voturi “pro”. Împotrivă?

Domnule Diacov,

Sîntem în exerciţiul de vot. Nu. Împotrivă? Zero voturi.

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 1.

Domnul  Marian Lupu:

1.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0,

Domnul  Marian Lupu:

0. Sectorul nr. 3?

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 10.

Domnul  Marian Lupu:

10 voturi împotrivă. 11 voturi împotrivă.

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, domnul Ignat Vasilache este confirmat de către plenul Parlamentului în calitate de membru al CCA pe un termen de 6 ani.

Domnul preşedinte,

Ce, nu s-a putut de spus înainte? Neapărat trebuie să intervenim în timpul exerciţiului de vot? Să terminăm procedura de vot şi după aceasta ce o să aveţi de procedură, o să-mi spuneţi.

Stimaţi colegi,

Acum Marian Pocaznoi. Cine este pentru confirmarea în funcţie de membru al CCA a domnului Marian Pocaznoi, pe un termen de 6 ani, rog să voteze. Rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 22.

Sectorul nr. 3 – 7.

Domnul  Marian Lupu:

7 voturi. 55 plus 7. 62 de voturi “pro”. Împotrivă? O clipă, vă rog. Nu vă...

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 3.

Sectorul nr. 3 – 5.

Domnul  Marian Lupu:

8 voturi împotrivă. Domnul Marian Pocaznoi este confirmat în funcţia de membru al CCA  pe un termen de 6 ani de către plenul Parlamentului.

Acum, stimaţii mei colegi, ce e scris în Regulament? Sînteţi intraţi în procedura de vot, noi trebuie să o începem şi să o încheiem. Eu voi supune votului proiectul nr. 3011 şi atunci discutăm, să vedem cine şi ce are de spus.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului proiectul nr.3011. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat.

Rog acum microfonul nr. 4. Normal.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Eu mă mir foarte mult. Daca nu o făceaţi dumneavoastră, care aşa s-a implementat ideea... căci sînteţi corect, de ce vă uitaţi în sală şi vă faceţi că nu înţelegeţi ce se întîmplă? Doi deputaţi, domnul Musteaţă şi domnul Guţu nu votează. Domnul Stoicov nu este. De unde dumneavoastră luaţi 22 de voturi în acest sector? Eu nu am nimic împotrivă. Poftim, dar nu fraudaţi, nu ne faceţi pe noi de-a proştii aici, în această sală. Înţelegeţi?

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi...

Domnul Dumitru Diacov:

Număraţi voturile.

Domnul  Marian Lupu:

Eu nu am funcţia să vă număr pe dumneavoastră ca pe găini în sală.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnul Preşedinte,

Eu ştiu să dumneavoastră...

Domnul  Marian Lupu:

Există... Şi nu am făcut-o niciodată. Există numărătorii care poartă responsabilitatea respectivă.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Eu şi doamna Ostapciuc ştim care sînt funcţiile dumneavoastră.

Domnul  Marian Lupu:

Şi eu la fel ştiu.

Domnul Dumitru Diacov:

De aceea, vă rog, oferiţi cuvîntul atunci cînd în procedură de vot... Eu am spus de procedură. Eu înţeleg dragoste, nedragoste, chestia aceasta nu contează. Se numără voturile. Să fim corecţi. Eu nu am nimic împotrivă să fie votat cu 63 de voturi, dar număraţi corect voturile.

Domnul  Marian Lupu:

Dragii mei,

Voturile se numără de către numărători.

Domnul Dumitru Diacov:

Bine. Doi deputaţi nu votează.

Domnul  Marian Lupu:

Eu nu sînt persoana tehnică care trebuie să vă număr pe fiecare, cu excepţia cazului în care votul este nominal. Mă iertaţi.

Microfonul nr. 5.

Domnul Dumitru Diacov:

Bine, doi deputaţi.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Desigur, domnul Preşedinte al Parlamentului nu este numărător, dar dumnealui semnează hotărîrile Parlamentului şi este responsabil de ceea ce a votat Parlamentul. Eu nu v-aş dori vreo dată ca să vă facă şi dumneavoastră un dosar pentru abuz în serviciu.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Probabil vorbesc doar pentru stenogramă, conştientizînd faptul că nu veţi supune votului repetat. Vă atrag atenţia că, la prima numărare a voturilor, cînd s-a anunţat împotrivă unu, au votat cel puţin 5 deputaţi. De aceea, votul a fost falsificat şi el nu este valabil.

 Rog foarte frumos ca procedura de votare să se desfăşoare în strictă conformitate cu prevederile Regulamentului. Pentru că, în afară de aceea la ce a atras atenţie domnul preşedinte al fracţiuni Partidului Democrat, noi constatăm cel puţin încă două încălcări. Una. S-a anunţat un singur vot împotrivă, ceea ce este o minciună. Şi a doua. S-a anunţat în stînga mea că au votat 8 “pro”, de fapt, au fost doar 6.

Vă mulţumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ştefan Secăreanu:

Atunci eu îmi cer scuze, eu nu l-am observat pe domnul Braga, nu am observat mîna. Dar au votat, dacă se doreşte să precizăm, şi domnul Ciobanu, şi domnul Colţa, şi 6 deputaţi ai PPCD-lui, deci se fac 8. Şi domnul Braga a votat, pe care eu nu l-am numit, din păcate, şi se fac 9 voturi atunci. Vă rog să... (Rumoare în sală.) Am greşit şi sînt 9 în loc de 8 voturi.

Domnul Marian Lupu:

Ceea ce ar însemna că, dacă este încă un vot în plus, în sectorul nr.3 ar fi nu 62, dar 63. 

Stimaţii mei colegi,

Aici am terminat. Eu repet încă o dată chestia, eu nu am funcţia şi niciodată nu am făcut-o de-a lungul acestor 3 ani şi jumătate să vă număr pe fiecare din dumneavoastră. Pentru aceasta şi avem sistemul de numărare în sală şi e tot.

Vă mulţumesc.

Acum cele două persoane care au fost aprobate de către plen. (Rumoare în sală.) Eu pot să vă rog puţină linişte în sală sau nu?

Domnule Bujor,

Eu vă rog... Proiectul nr.3011 a fost aprobat de către plenul Parlamentului. Neapărat felicitări pentru cele două persoane care au fost aprobate de către plen.

Sînteţi liberi. De fapt, staţi. Cu toată vălmăşeala aceasta, stimaţi colegi, m-aţi cam scos de pe fix. Deci depunerea jurămîntului, potrivit prevederilor legislaţiei, articolul 7. Că e nevoie, că nu e nevoie, aceasta deja nu ţine de competenţa noastră. Depunerea jurămîntului. Jurămîntul este pregătit? Începem cu domnul Ignat Vasilache. Se invită la tribuna centrală pentru depunerea jurămîntului.

Domnul Ignat Vasilache – membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului:

Jurămîntul membrului Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

“Jur să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova. Să apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să îmi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce îmi revin potrivit funcţiei. Să nu fac declaraţii politice pe parcursul validităţii mandatului.”

Domnul Marian Lupu:

Semnaţi, vă rog.

Domnule Vasilache,

Vă felicităm cu numirea în această funcţie şi vă dorim mult succes. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Marian  Pocaznoi, pentru depunerea jurămîntului.

Domnul Marian Pocaznoi – membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului:

“Jur să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să îmi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce îmi revin potrivit funcţiei. Să nu fac declaraţii politice pe parcursul validităţii mandatului.”

Domnul Marian Lupu:

Domnule Pocaznoi,

Plenul Parlamentului vă felicită şi vă doreşte mult succes. Sînteţi liberi. Acum ce preferă plenul Parlamentului: sectorul energetic, bugetul asigurărilor sociale sau mai vedem alte subiecte pînă atunci?

Stimaţi colegi,

Eu propun aşa, avem 1, 2, 3, 4 subiecte pentru lectura a doua. Să le examinăm şi să le aprobăm. Colegii propun la angro, pachet. Eu propun să continuăm cu proiectul nr.2447. Proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Voi ruga Comisia.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2447 a fost aprobat în primă lectură şi are ca scop asigurarea posibilităţii detaşării judecătorilor în cadrul Inspecţiei Judiciare, fiindu-i păstrat statutul de judecător. În cadrul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi au fost examinate toate amendamentele şi propunerile parvenite pe marginea acestui proiect de lege. Rezultatul examinării este reflectat în anexă, parte integră a prezentului raport.

Totodată, pe marginea unei probleme necesită ca noi să expunem prin vot şi anume amendamentul deputatului Pleşca, care se referă la problema profanării vîrstei viitorilor inspectori judiciari.

Deci s-au conturat două propuneri. Prima. Propunerea autorilor proiectului care stabileşte un plafon de vîrstă de 65 de ani pentru viitorii inspectori judiciari. Şi propunerea domnului Pleşca, excluderea prevederilor referitor la limita de vîrstă.

În temeiul celor expuse, Comisia propune ca să ne expunem prin vot asupra acestui amendament, după aceea să votăm proiectul de Lege nr.2447, luînd în consideraţie amendamentele acceptate.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Alte propuneri decît cele incluse în raportul Comisiei?

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să revin la propunerea mea pe care am făcut-o în şedinţa în plen din următoarele considerente, v-aş îndemna pe toţi ca să nu susţinem stabilirea acestui plafon de 65 de ani din următoarele considerente.

În primul rînd, aceşti inspectori judecătoreşti nu au statut de funcţionar public. În al doilea rînd, ei nu au dreptul de decizie. În al treilea rînd, conform legislaţiei în vigoare, plafonul de vîrstă se stabileşte pentru anumite categorii de persoane cu o înaltă funcţie de răspundere, modul căruia... denumirii sau alegerii este prevăzut de Constituţia Republicii Moldova.

Şi în al patrulea rînd, în funcţia de inspectori judecătoreşti pot fi alese şi alte persoane, nu numai din rîndul judecătorilor. De aceea, conform Constituţiei, noi le vom îngrădi, stabilind acest plafon de vîrstă, dreptul la muncă.

De aceea, vă rog, să susţineţi propunerea mea, fiindcă mai avem şi exemple ca judecători la Curtea Constituţională, care au dreptul de decizie, ale căror hotărîri sînt irevocabile şi plafonul de vîrstă la dumnealor este stabilit 70 de ani.  Eu cred că noi aici o să comitem o greşeală, dacă o să stabilim pentru inspectorii judecătoreşti menţionaţi acest plafon de vîrstă. 

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Comisia susţine?

Domnul Vladimir Ţurcan:

Noi propunem două variante, în sensul că Parlamentul trebuie să expună poziţia.

Domnul Marian Lupu:

Deci trebuie să spun votului această propunere? Aşa rezultă?

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun votului propunerea colegului nostru, a domnului Pleşca. Cine este pentru a susţine această propunere, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 8.

Domnul Marian Lupu:

13 voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plen.

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Cu părere de rău, nu am putut să vin şi eu întru această susţinere, votarea deja s-a produs. Dar vreau să vă lămuresc, domnilor, care nu aţi susţinut-o, din majoritatea parlamentară, că aţi comis o greşeală. Aceşti controlori sau revizori sînt acei care trebuie să-i controleze pe însişi judecătorii.

Şi, de regulă, plafonul pentru judecători e de 65 de ani. Deci nu vor putea fi aleşi sau numiţi aceşti  revizori ai activităţii de judecători din foşti judecători cu capacităţi foarte bune. Şi am închis portiţa, şi am zis că aceştia care sînt acum judecători vor fi degrevaţi, vor verifica activitatea a înşişi judecătorilor şi se va produce că o mînă spală pe alta.

Astăzi îl controlez eu pe unul, mîine el pe mine şi închidem de tot acest sistem  şi îl facem şi mai corupt. Fiindcă recunosc, cu părere de rău, că am activat şi debandada, şi corupţia care este astăzi în sistemul judecătoresc nu a fost şi nu este, cred, în teritoriul Europei şi unite, şi neunite.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2447. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr2. – 22.

Sectorul nr.3 – 4. 

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2447 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2351 privind importul unei unităţi de transport. Lectura a doua.

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, în contextul avizelor prezentate de către comisiile permanente, de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, a examinat pentru lectura a doua proiectul de Lege privind importul unei unităţi de transport şi comunică următoarele.

În contextul avizelor Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia propune, la articolul unic, substituirea sintagmei “pentru transportarea  bolnavilor” cu sintagma “clasificat în poziţia tarifară 8702”, care se defineşte “autovehicule pentru transportul de minimu, 10 persoane, inclusiv şoferul”. 

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Lectura a doua, propuneri? 

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnul Preşedinte,

Eu înţeleg că în primul caz, cînd noi, Parlamentul, a luat o decizie pozitivă ca să accepte ca să vină o caretă de urgenţă, am înţeles, da?

Domnul Gheorghe Popa:

Nu, nu e de urgenţă.

Domnul Dumitru Diacov:

Şi aceasta era  absolut normal. Dar acum se transformă pe o altă categorie. Noi, ce, dăm la un maxi-taxi de acesta permisiunea ca să intre? Fiindcă de maxi-taxi la noi e plin Chişinăul. O caretă de urgenţă pentru Corten, pentru sat, pentru acest, sigur că este un lucru aşteptat şi noi trebuie să îl susţinem unanim.

Şi eu nu înţeleg de ce trebuie de modificat chestia aceasta? Se permite şi invers, ca maşina să fie exploatată în calitate de maşină de urgenţă. Aceasta e normal. Eu nu ştiu, ce permitem noi? Dacă noi permitem o caretă pentru urgenţă, atunci e da şi condiţia de exploatare trebuie să fie aceasta. Dar dacă schimbăm aceasta, noi, ce, dăm voie ca să vină o “marşrutkă” de aceasta?

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Diacov,

Este, într-adevăr, un autovehicul care nu are destinaţie specială. Este făcută în calitate de donaţie  primăriei satului Corten. Şi, în sensul acesta, noi lărgim, adică, dăm posibilitate ca această unitate de transport să fie folosită inclusiv pentru transportarea bolnavilor.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Popa,

Vă mulţumesc. (Rumoare în sală.)

Adică, colegii sugerează pentru pasagerii bolnavi, da. Bine.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în  lectura a doua a proiectului de Lege nr.2351. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 5.

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi “pro”. Împotrivă?

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2 – văd şi eu zero.

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

Unu – sectorul nr.3. Doi – sectorul nr.3.

În condiţiile acestui bilanţ al votului, constat că proiectul nr.2351 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2759 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală. Rog Comisia. Iniţiativa, pardon, iniţiativa unui grup de deputaţi.

Domnule Ţurcan,

O prezentare, presupun mixtă, din partea autorilor, cît şi raportul Comisiei.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, mulţumim.

Stimaţi colegi,

Proiectul este înaintat cu titlu de iniţiativă din partea unui grup de deputaţi. Are ca scop modificarea Codului de procedură penală şi anume atribuirea persoanei juridice a drepturilor depline ce aparţin părţii vătămate în proces penal.

Această iniţiativă, de fapt, derivă din hotărîrea Curţii Constituţionale şi adresarea Curţii din 20 mai 2008 către Parlament, în care se solicită înlăturarea lacunei depistate în Codul de procedură penală. Acest proiect a fost avizat pozitiv de către Guvern, de comisiile permanente, de Direcţia juridică a Parlamentului, fără înaintarea a careva propuneri sau amendamente.

În aceste condiţii, se propune votarea acestui proiect de lege în primă lectură şi în cazul în care nu vor fi careva obiecţii, amendamente, propuneri – şi în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Eu vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2759. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat.

Grupurile parlamentare, obiecţii pentru lectura a doua? Nu sîntem gata. Bine, atunci rămînem la etapa aprobării proiectului nr.2759 în primă lectură. Avem poziţia Fracţiunii AMN, care nu este de acord, pe care motiv nu pot să supun dezbaterilor în lectura a doua acest proiect.

Bine, continuăm. Legea nr.140 din 26 iunie anul curent pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la activitatea editorială. Reexaminarea acestei legi în cadrul proiectului nr.2372.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimaţi deputaţi,

La 26 iunie 2008, Parlamentul a adoptat Legea nr.140-XIV pentru modificarea şi completarea Legii nr.939 din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editorială. Aceasta însă nu a fost promulgată de către Preşedintele ţării, domnul Vladimir Voronin, şi, prin scrisoarea nr.01/139 din 18 iulie 2008, a fost remisă Parlamentului spre reexaminare înaintînd obiecţii  şi propuneri la punctele 3 şi 6, articolul 1 din legea nominalizată.

Comisia de profil a examinat toate obiecţiile şi propunerile înaintate de către Preşedintele ţării şi, în baza lor, a alcătuit sinteza şi decizia Comisiei, care sînt reflectate în anexă şi sînt parte componentă a prezentului raport.

Sinteza a fost distribuită deputaţilor. Ca urmare, Comisia propune Parlamentului revotarea Legii nr.140-XVI din 26 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.939 din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editorială, ţinînd cont de amendamentele Preşedintelui Republicii Moldova şi de decizia Comisiei. Dacă este necesar noi putem să ne oprim la sinteză, dacă nu, înseamnă că continuăm.

Domnul Marian Lupu:

Sinteza este parte componentă a raportului, distribuită tuturor deputaţilor.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri la această etapă, echivalentă cu etapa de examinare a proiectelor în lectura a doua.

Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Dragomir,

Eu vizavi de modul în care noi lucrăm în Parlament. Uitaţi-vă, eu m-am uitat foarte atent în sinteza amendamentelor făcute de către deputaţi pentru lectura a doua, cînd am discutat proiectul de lege în Parlament. Mai mult ca atît, am luat şi stenograma. Eu personal am făcut două amendamente atît verbal în prima lectură şi pentru lectura a doua în scris vizavi de aceleaşi articole.

Aici, în Parlament, să nu dau citire stenogramei, dumneavoastră la tribuna centrală aţi argumentat că nu se reflectă la proiectul respectiv de lege ş.a.m.d. Acum, exact aceleaşi propuneri vin de la Preşedinţie, dumneavoastră le luaţi ca bază, le adoptaţi, le justificaţi ş.a.m.d. Eu cred că este încă o dată un argument, în momentul în care noi discutăm în Parlament un proiect de lege ar trebui să îl discutăm şi să ne mai ascultăm unii pe alţii, fiindcă intenţia noastră şi atunci a fost una bună, am vrut să ajustăm legea respectivă la cadrul legislativ existent.

Domnul  Vladimir Dragomir:

Domnule Filat,

Puteţi să vă bucuraţi că, în orice caz, aţi avut o susţinere şi din partea Preşedinţiei.  Discuţia, care a fost, mi se pare că a fost destul de constructivă şi s-a dat răspuns la toate acele amendamente pe care dumneavoastră le-aţi înaintat.

Domnul  Vladimir Filat:

Nu a fost o discuţie constructivă, chiar nici nu s-a auzit ce s-a vorbit la microfonul respectiv. Şi, în sensul acesta, să nu credeţi că eu mă simt cumva lezat, uite, că nu a fost acceptat. Eu cred că dumneavoastră ar trebui să vă simţiţi în această ipostază, pentru că este foarte important ca să nu ajungeţi la Preşedinţie şi, obligatoriu, Preşedintele să vă arate cum să adoptaţi o lege sau alta. Şi este regretabil, vă spun.

Domnul  Vladimir Dragomir:

Eu înţeleg la ce vă referiţi dumneavoastră.

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, nu mă refer la aceasta. Eu vă rog pentru viitor, cînd mai stăm în Parlament, să încercăm măcar să ne auzim.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Vă mulţumesc foarte frumos, domnule Preşedinte.

Vreau şi eu să felicit deputaţii din opoziţie, care au participat activ la examinarea acestui document în prima şi a doua lectură. Mă adresez către majoritatea comunistă, cel puţin pînă în primăvară, că ne-a mai rămas puţin timp, atunci cînd examinăm un proiect de lege, să se examineze în cadrul comisiilor foarte atent toate propunerile. Cu siguranţă că fiecare dintre acei care au votat atunci acele lucruri care ne transformau într-un stat pur dictatorial ştiau atunci că votează un lucru urît. Dar disciplina de partid i-a obligat să voteze anume aşa. Sper foarte mult că, după alegerile din primăvară, şi acele cîteva neajunsuri, care au rămas aici, vor fi lichidate. Sper că pe viitor nu se va mai vota la indicaţia unui conducător de fracţiune ori a liderului dumneavoastră de partid.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Dragomir,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului. Cine este pentru adoptarea  legii, ţinînd cont de obiecţiile Şefului statului, cele care au fost acceptate de către Comisia de profil, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul 1 – 33.

Sectorul 2 – 23.

Sectorul 3 – 3.

Domnul  Marian Lupu:

59 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul nr.2372 este aprobat.

Două subiecte rămîn pe ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.2767 pentru modificarea Legii nr.336 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul  Valeriu Calmaţui:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, în contextul avizelor prezentate de către comisiile parlamentare şi de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, a examinat pentru lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.336 din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic şi comunică următoarele.

În contextul avizului Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului se propune ca articolul unic din proiect să fie completat cu un nou punct cu următorul cuprins.

Unu. Preambulul se expune în următoarea redacţie: “În scopul ameliorării situaţiei financiare a întreprinderilor din sectorul energetic”.

Totodată, ţinînd cont că în proiect se propune excluderea punctelor 1), 3) şi 4) din articolul 3 al legii, în scop de rigoare redacţională se propune ca articolul respectiv să fie expus în următoarea redacţie:

Art.3. – Pînă la semnarea contractelor de vînzare–cumpărare a pachetelor de acţiuni de control ale întreprinderilor din sectorul energetic, se îngheaţă datoriile creditoare, existente la 2 ianuarie 1999, reduse prin efectuarea măsurilor prevăzute la art.2, ale societăţilor pe acţiuni Reţelele Electrice de Distribuţie, municipiul Chişinău, Reţelele Electrice de Distribuţie Centru, Reţelele Electrice de Distribuţie Sud faţă de Întreprinderea de Stat “Moldtranselectro” pentru livrarea de gaze naturale şi energie electrică”.

Concomitent, se propune substituirea la punctul 4 din proiect, a cuvintelor “alineatul 1” cu cuvintele “partea dispozitivă”, iar pentru a evita conflict de norme se propune ca sintagma “menţionate la art.1” să fie exclusă.

Proiectul de lege urmează a fi completat cu un nou punct 7), în care se va indica completarea legii cu anexele nr.2 şi nr.3, iar anexa unică va deveni anexa nr.1.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor parlamentare şi ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia propune adoptarea proiectului de lege în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Totuşi iertăm aproape 1 miliard de lei, care va fi soarta întreprinderilor din complexul energetic?

Domnul  Valeriu Calmaţui:

Soarta lor va fi mai departe ceea ce este şi acum, deci, pentru a ameliora situaţia economico-financiară.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Vom generaliza noi datorii.

Domnul  Valeriu Calmaţui:

Nu cred, domnule coleg, că vom generaliza noi cheltuieli, fiindcă dumneavoastră ştiţi foarte bine că astăzi, în momentul de faţă, sînt serioase datorii, care trebuie achitate curent, altfel nu mai putem să...

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule raportor,

Totuşi eu mă repet, un miliard de lei necesita ca să facem măcar o perspectivă la aceste întreprinderi. Ce vom face cu dînsele mai departe? Trebuie să fie o claritate, fiindcă nu e o sumă atît de mică.

Domnul  Valeriu Calmaţui:

În primă lectură a fost expus, îmi pare că, atunci discuţia a fost destul de amplă şi s-a spus ceea ce poate să fie mai departe. Deci e posibilă vînzarea pachetelor de acţiuni la aceste întreprinderi.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Spuneţi în microfon ca să audă toţi. Şi a doua întrebare. Totuşi ce facem cu datoriile agenţilor economici care sînt datornici faţă de sectorul energetic?

Domnul  Valeriu Calmaţui:

Ele rămîn a fi restituite acele care sînt.

Domnul   Alexandru Oleinic:

Cui?

Domnul  Valeriu Calmaţui:

Cum cui?

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Nu uitaţi, nu sîntem în primă lectură. Propunerea concretă.

Domnul   Alexandru Oleinic:

Lectura a doua, domnule Preşedinte. Dar sînt nişte întrebări la care noi nu am primit răspuns în primă lectură şi, pentru a susţine legea, trebuie să avem măcar nişte clarităţi la dînsele, nu?

Domnul  Marian Lupu:

E clar că voi nu o să o susţineţi. Aceasta şi aşa este clar.

Domnul   Alexandru Oleinic:

Aceasta e părerea matale. Dar dacă...

Domnul  Valeriu Calmaţui:

Atunci s-a vorbit despre chestia aceasta. Aceste datorii sînt acele... şi noi facem o modificare la Legea nr.336 şi, practic, ceea ce a fost expus la articolul 1 din această lege noi modificăm. Iată, atîta doar se face. Ceea ce prevede excluderea datoriilor, sînt datoriile istorice care au fost la aceste întreprinderi din sectorul energetic. Ceea ce acum sînt acumulate, aceasta este altă temă de discuţie şi nu ţine de acest proiect.

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Calmaţui,

Vă mulţumesc.

Înainte de a supune votului, cu referinţă la... dar dacă... Vedem cum se manifestă situaţia. Bine. De fapt, da, sîntem în lectura a doua.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2767, în condiţiile raportului Comisiei de profil, îl voi supune votului pentru adoptarea în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 22.

Sectorul nr. 3 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

59 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2767 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009. Proiectul nr.2836. Prezintă Guvernul.

Doamnă ministru, vă rog.

Doamna Galina Balmoş – ministrul protecţiei sociale, familiei şi copilului:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Permiteţi-mi să prezint proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, care a fost elaborat în baza analizei evoluţiei indicatorilor principali de buget din perioadele precedente şi a direcţiilor de bază ale politicii în domeniul protecţiei sociale, elaborate de către Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, incluse în proiectul cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2009–2011, proiect care a fost elaborat împreună cu Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 se estimează la nivel de 7 miliarde 514 milioane 179,7 000 lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 1 miliard 257,5 milioane de lei sau 120,1% faţă de veniturile aprobate pentru anul 2008.

Componenta principală a veniturilor va rămîne a fi contribuţiile de  asigurări sociale de stat, care se estimează în sumă de 6 miliarde 420 milioane 257,3 mii de lei cu o creştere de 1 miliard 144,4 milioane de lei sau 121,7 la sută faţă de nivelul aprobat pentru  2008.

Obiectivele de bază aplicate la calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat sînt: continuarea redistribuirii tarifului total al contribuţiei de asigurări de 29% între patron şi salariat prin diminuare treptată a părţii datorate de către angajator şi majorarea părţii datorate de angajat şi calcularea contribuţiilor în proporţie de 23% de către angajator şi 6% de către salariat.

Aplicarea tarifului contribuţiei de asigurări sociale de stat în proporţie de 22% la fondul de remunerare a muncii a persoanelor angajate în baza contractului individual de muncă în sectorul agrar, din care 6% vor fi subvenţionate de la bugetul de stat, faţă de 4% în 2008. Pentru anul bugetar 2009 a fost prevăzută majorarea subvenţionării de către bugetul de stat a contribuţiei datorate de către angajatorii din agricultură  cu 2 puncte procentuale.

Pentru contribuabilii care activează pe cont propriu, fondatori de întreprinderi individuale, avocaţi, notari privaţi, titulari ai patentei de întreprinzător, asigurarea socială de stat se va efectua prin aplicarea taxei fixe anuale, în anul 2009 ea va constitui 3 708 lei. Proprietarii de terenuri agricole care prelucrează terenurile în mod individual, începînd cu anul 2009, vor participa în mod benevol la asigurarea socială de stat pe baza contractului individual, încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, tariful fixat – 920 de lei pe an.

Transferurile de la bugetul de stat. Au fost incluse la compartimentul “Venituri” în sumă de 1 miliard 63 milioane 861,9 mii de lei, ceea ce reprezintă o creştere către anul curent cu 111,1% şi se constituie din: cheltuieli pentru plata pensiilor, alocaţiilor, compensaţiilor şi ajutoarelor, care urmează a fi finanţate din contul mijloacelor bugetului de stat în sumă de 987,6 milioane de lei. Compensarea diferenţei de tarife de asigurări sociale de stat în sectorul agrar în sumă de 57 milioane 414 mii de lei.

Începînd cu 2009, din mijloacele bugetului de stat va fi finanţată compensarea diferenţei dintre pensia calculată şi pensia minimă, pentru care se preconizează 18 milioane 521,1 mii de lei. Dobînzile se constituie din dobînzi aferente soldurilor mijloacelor băneşti ale bugetului asigurărilor sociale de stat la conturile curente în instituţiile bancare şi din procentele bancare obţinute de la plasarea mijloacelor fondului de rezervă la cont de depozit.

Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009 se estimează în sumă de 7 miliarde 571 milioane 168,2  mii de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 1 miliard 294 milioane 973 mii de lei sau 120,6% faţă de suma aprobată pentru anul 2008. La estimarea cheltuielilor de asigurări sociale de stat s-au aplicat următoarele măsuri suplimentare. Majorarea cuantumului indemnizaţiei unice la naşterea copilului cu 200 de lei, pentru primul copil va constitui 1400, pentru fiecare copil următor – 1 700 de lei. Majorarea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani persoanelor asigurate cu 5% sau pînă la 25% din baza de calcul stabilită, dar nu mai puţin de 250 de lei, ceea ce reprezintă cu 50 de lei mai mult decît în 2008.

Indexarea pensiilor de asigurări sociale în anul 2009 cu estimativ 20%, procent calculat reieşind din prognoza creşterii indiciului preţurilor de consum mediu anual pe 2008 de 13% şi creşterea salariului nominal mediu lunar estimat la 27%. Indexarea indemnizaţiilor de invaliditate, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale în anul 2009 cu procentul estimativ de 20. Majorarea cunatumului ajutorului de deces cu 100 de lei sau pînă la 900 de lei, excluderea plăţilor fondului de şomaj, anumite plăţi care nu ţin de riscuri asigurate din bugetul asigurărilor sociale de stat şi transferarea acestora la finanţare din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Economiei şi Comerţului.

Cuantumul cheltuielilor pentru prestaţiile sociale, finanţate din mijloacele bugetului de stat pentru 2009, se estimează la nivel de 987 milioane 926,8 mii de lei. La estimarea acestor cheltuieli s-au aplicat următoarele propuneri de sporire a gradului de protecţie: majorarea, după cum am spus, cu 200 lei a indemnizaţiei unice la naşterea copilului, majorarea ajutorului de deces pentru persoanele neasigurate cu 100 de lei şi va constitui 800 de lei, indexarea la 1 aprilie 2009 a pensiilor militarilor în termen proporţional creşterii indicilor preţurilor de consum pentru 2009 estimativ cu 13%, indexarea alocaţiilor sociale proporţional creşterii indicilor preţurilor de consum cu estimativ 13%, indexarea pensiilor participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl cu indicele mediu dintre creşterea salariului mediu pe ţară şi creşterea preţurilor de consum şi anume estimativ cu 20%.

Transferarea finanţării plăţilor destinate şomerilor neasiguraţi şi stimulării angajatorilor pentru angajarea în cîmpul muncii a absolvenţilor către Ministerul Economiei şi Comerţului. Plata ajutorului social, conform prevederilor cadrului legislativ aprobat, plata compensaţiei băneşti lunare în schimbul asigurării cu produse alimentare şi suplimente alimentare a cetăţenilor, care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2009 se planifică cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 56 milioane 988,6 mii de lei, care va fi acoperită din contul mijloacelor soldului bugetar format în anii precedenţi.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul   Alexandru Oleinic:  

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Două cifre, fondul de şomaj micşorat de la 25 la 42 cu 16,5 milioane şi cheltuielile organizaţionale mărite de la 157 la 240. Comentaţi, vă rog, dacă se poate, fiindcă cu fondul de şomaj absolut nu este clar.

Doamna  Galina Balmoş:

După cum am spus, din anumite plăţi ale bugetului de asigurări sociale de stat vor fi transferate la bugetul de stat şi anume anumite plăţi pentru fondul de şomaj, după cum am spus anterior. Se consideră că aceste cheltuieli nu sînt riscuri asigurate. Deci din bugetul asigurărilor sociale de stat se va plăti indemnizaţia pentru şomaj, dar acele plăţi pentru instruirea şomerilor, pentru angajarea în cîmpul muncii şi facilitarea angajatorului se vor plăti din contul bugetului de stat şi ele trec la bugetul de stat drept cheltuieli la bugetul de stat.

Domnul   Alexandru Oleinic:

Şi cu cheltuieli organizaţionale.

Doamna  Galina Balmoş:

Cheltuielile organizaţionale. În anul curent, după cum aţi văzut, la cheltuielile organizaţionale sînt introduse şi cheltuieli pentru întreţinerea, în primul rînd, a programului automatizat pe care îl are Casa Naţională de Asigurări, de asemenea, pentru întreţinerea caselor teritoriale, pentru majorarea salariilor pentru angajaţii din aceste case teritoriale.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. În orice caz, cît e pe înţeles, atît. Eu, permanent cînd examinăm bugetul asigurărilor sociale, mă refer la diminuarea şi tăinuirea fondului de salarizare. Într-adevăr, controlul îi revine Serviciului Fiscal de Stat, dar totuşi care este suma care a fost sancţionată, mai bine zis, şi a fost vărsată în bugetul statului de la depistarea tăinuirii şi diminuării fondului de salarizare în anul curent, măcar cîteva luni acolo.

Doamna Galina Balmoş:

Vă mulţumesc.

Aş dori ca la această întrebare să îmi ajute şi reprezentanţii Casei Naţionale. Dar vreau să zic că restanţele care se înregistrează astăzi la fondul de asigurări sociale, sînt cu preponderenţă din sectorul agrar. Vă rog, dacă, anumite cifre la acest capitol...

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

Doamna Maria Bortă – preşedintele Casei Naţionale de Asigurări  Sociale:

Vă mulţumesc, în primul rînd, pentru întrebare.

Aş vrea să continui cu răspunsul la întrebarea întreţinerii sau cheltuielilor de organizare. După cum aţi observat, în ultimii 2 ani, cu suportul Guvernului şi nu, în ultimul rînd, cu suportul dumneavoastră, au fost incluse în buget surse pentru ca să îmbunătăţim condiţiile de primire şi de deservire a cetăţenilor.            

 Şi anul curent noi am reorganizat şi am îmbunătăţit aceste condiţii în mai mult de 20 de case teritoriale. Ne mai rămîne pentru anul viitor încă 23 de case teritoriale. Avem problema foarte mare pe municipiul Chişinău, care este un cost foarte mare pentru aceste clădiri. Şi deci noi mizăm pe susţinerea dumneavoastră pentru ca totuşi să ducem la bun sfîrşit implementarea proiectului lansat şi de a deservi cu destoinicie pe acei care au nevoie de această deservire.

Cît priveşte tăinuirea salariului, întrebarea a doua. Deci, în primul rînd, noi nu dispunem de o asemenea informaţie, deoarece controlul şi urmărirea plăţilor este efectuat de către Inspectoratul Fiscal,  noi nu avem această abilitate. Dar cît priveşte datoriile la momentul actual, vreau să zic că, într-adevăr, ele sînt preponderent din sectorul agrar şi au apărut în urma faptului că, pînă la 1 noiembrie, au avut dreptul să nu plătească conform legii, să nu achite contribuţiile, nefiind penalizaţi. Sperăm că, pînă la sfîrşit de an, îşi vor onora cu toţii aceste datorii.

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamnă directoare,

Într-adevăr, eu am spus că nu ţine de competenţa dumneavoastră, dar acumulările merg în fondul dumneavoastră. Cel mai interesant e că noi de cîte ori am vorbit în Parlament despre volumul la fondul acesta care se află în economia tenebră şi, cel mai interesant, întrebarea mea, pînă la şedinţa în Parlament, am pus-o şi Inspectoratului Fiscal.

Ei tot nu cunosc nici o cifră concretă la această temă. Pentru ce atunci noi facem articole întregi în legi, vorbim despre acest fond de salarizare, de economia tenebră? Avem atîtea structuri care, într-adevăr, ar trebui să controleze toată această activitate.

Şi ce ţine de alocările de 90 de milioane, mărirea Fondului organizaţional. E foarte bine cînd statul alocă bani, se deschid sedii, cînd statul alocă bani şi mergem acolo şi facem deschideri. Televiziunea naţională vorbeşte o săptămînă despre deschiderea unui sediu într-o localitate sau în alta, dar banii aceştia sînt banii contribuabililor.

Eu de aceea şi m-am referit, căci condiţii, într-adevăr, trebuie create, dar nu trebuie de făcut atîta pompă în ţară, mai ales înaintea campaniei electorale, cu banii contribuabililor.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Doamnă ministru,

Noi înţelegem foarte bine că bugetul asigurărilor sociale de stat este o constatare a normelor legale, veniturilor şi cheltuielilor care sînt strict corelate cu nivelul economiei în Republica Moldova în strictă conformitate cu coraportul dintre contribuabili şi acei care sînt astăzi sau au atins acele riscuri pentru care se asigură. Şi faptul că deja 2 ani la rînd adoptăm acest buget cu un deficit relatează despre problemele cu care se confruntă atît societatea, cît şi fondul de asigurări sociale în special.

Înţelegem că, pentru a schimba lucrurile, avem nevoie de modernizarea sistemului de pensionare. Şi aş vrea să îmi spuneţi: cînd în Republica Moldova va fi adoptată această strategie de modernizarea a sistemului de asigurare cu pensii? Şi care este prima noutate în strategie, căci ştiu că lucraţi deja asupra acestui document care va schimba realitatea cu care ne confruntăm astăzi.

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc pentru întrebare.

Într-adevăr lucrăm la elaborarea acestei strategii. Ea a fost remisă înapoi de la Guvern ministerului pentru definitivare şi pentru o mai amplă consultare cu partenerii. Din  nou se lucrează asupra unor momente conceptuale pentru că ea într-adevăr conţine un concept, altul decît cel acceptat.

Dar ea se şi numeşte de unificare a sistemului de pensionare, avînd la bază scopul unificării principiilor de acordare a acestui drept la pensii pentru toate categoriile de beneficiari. Aceasta va fi chintesenţa strategiei sau noutatea ei, ca principiile să fie aceleaşi pentru toţi plătitorii şi primitorii, ulterior, de pensii.

Doamna Valentina Buliga:

Doamnă ministru,

Eu vă mulţumesc.

Şi, domnule Preşedinte al Parlamentului,

Rog să fiu înscrisă pentru luare de cuvînt la acest proiect.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimată doamnă ministru,

Dumneavoastră prezentaţi acest proiect în numele Guvernului. Dar vreau să vă întreb: care este poziţia  Ministerului Protecţiei Sociale şi a Familiei? A venit cumva ministerul cu un proiect care diferă, pot să zic, totalmente de acesta care ne-a fost repartizat nouă şi se cere votat? A cerut cumva ministerul, reieşind din situaţia care este creată în ţară, conform necesităţilor care ar fi acum şi că Guvernul nu a putut accepta acel proiect pe motive din lipsă de finanţe.

Şi aş vrea să aduc în acest argument doar un singur exemplu, pe care îl ştie foarte bine domnul Preşedinte Lupu, atunci cînd l-a vizitat pe acel crainic de la televiziune, domnul Buiucli, care a lucrat zeci de ani şi în ce hal l-a găsit domnul Preşedinte al Parlamentului în acea săptămînă de voluntariat.

Eu personal... zeci de persoane, de fiecare dată cînd merg în audienţă, vin sau care nu pot veni, vin vecinii şi îmi spun despre această situaţie. Dacă dumneavoastră v-aţi adresat Guvernului, iar Guvernul, respectiv, reacţionează la aceste cazuri, sînt şi acele proteste ale pensionarilor care nu mai pot exista cu acele pensii.

Cel puţin, dacă Guvernul nu este în stare, să spunem lumii despre faptul că la noi se moare de foame, familiile nu au ce mînca. Şi avem foarte multe exemple de acestea. Iată, vreau să ştiu poziţia Ministerului Protecţiei Sociale şi  Familiei.

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc.

În primul rînd, vreau să zic, onorat Parlament, că procesul de elaborare a bugetului nu este unul foarte haotic sau din întîmplare, sau fiecare ministere îşi elaborează varianta sa de proiect.

În primul rînd, este precedat de elaborarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu, care este aprobat iarăşi de Guvern şi este precedat de elaborarea politicii fiscale, care, de asemenea, este aprobată de Guvern. În temeiul acestor două documente, de care am vorbit, se elaborează şi politicile, şi posibilităţile bugetului de a finanţa sau de a redirecţiona sursele financiare pentru programele deja prevăzute în buget.

Vizavi de a doua parte a întrebării dumneavoastră. Într-adevăr nici Guvernul şi nici nimeni nu este mulţumit astăzi de cuantumul pensiei care este cuantumul pensiei medii sau cuantumul pensiei minime, dar este un buget al asigurărilor sociale de stat la care contribuim toţi cei angajaţi şi din contribuţiile acestora se formează acest buget.

Astăzi, el este suplimentat, sau pentru 2009, cu un miliard şi jumătate din bugetul de stat. Deci, în afară de cele 6 miliarde pe care le acumulează, bugetul de asigurări sociale se suplimentează de la bugetul de stat cu un miliard şi jumătate. Dacă astăzi noi avem 619 mii de beneficiari de pensii, e un calcul foarte uşor să faci în fiecare cu o majorare foarte simplă care ar duce la o, să zic, necesitate foarte sporită din partea bugetului de stat pentru a suplimenta. Fiecare îşi doreşte această majorare, dare ea nu poate fi una doar pentru că s-a luat o hotărîre politică sau pentru că vrem să facem această majorare. Ea trebuie să fie numaidecît acoperită.

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu, ca deputat, am vrut, doamnă ministru, să văd că avem în ţară Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului şi am vrut să văd anume poziţia dumneavoastră. Mi-aţi repetat cum se face bugetul, eu vă mulţumesc.

Şi a doua întrebare aş vrea să v-o adresez. Am venit cu ea şi anul trecut şi vin şi în acest an. Se plănuieşte ca pentru naşterea primului copil să se acorde  o sumă, 1400 de lei, iar pentru al doilea – 1700. Am venit şi anul trecut să inversăm aceste sume. Este mult mai greu cînd se naşte primul copil şi, într-un fel, este mai uşor cînd se naşte al doilea. Rămîne şi o hăinuţă mai, părinţii s-au pus puţin pe picioare. Aceasta era propunerea şi vreau să ştiu poziţia dumneavoastră, de ce atît de categoric? Să ne aduceţi argumente, de ce nu se acceptă această propunere, care este destul de logică şi argumentată?

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc.

Pentru această întrebare următorul răspuns. De fapt, fiecare familie tînără îşi doreşte un copil, chiar dacă nu are o indemnizaţie de la stat şi nici o dată familia nu se gîndeşte că va avea o indemnizaţie, va primi de la stat. Ea, pur şi simplu, îşi doreşte acest copil, pentru că aceasta este logica, să zic eu, a familiei.

Doamna Valentina Cuşnir:

E normal să facem şi noi...

Doamna Galina Balmoş:

Primul copil este astăzi... să zic eu, pentru indemnizaţia acordată pentru primul copil, care este foarte dorit în familie, este atît cît este posibil acum, 1400 pentru anul viitor. Pentru cel de al doilea şi ulteriorii se promovează o astfel de politică de a majora acest cuantum al indemnizaţiei. El nu este unic numai în republica noastră, este cunoscut acest mecanism şi în alte state.

Vizavi de întrebările dumneavoastră, pentru că ele se referă nu numai la acest buget de asigurări             sociale, dar, într-adevăr, mulţi dintre pensionari şi beneficiari de plăţi  prin intermediul Casei Naţionale se bucură şi de alte facilităţi sau de alte plăţi în afară de pensii. Acestea sînt alocaţii sociale, acestea sînt indemnizaţii, compensaţii nominative la achitarea tarifelor ş.a.m.d.

Astăzi, noi nu vorbim numai despre cuantumul pensiei şi atît, pentru că fiecare mai găseşte o portiţă pentru a mai obţine un drept de a beneficia de anumite servicii sociale sau prestaţii sociale, în afară de pensii.

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu vă mulţumesc.

Totuşi vă rog să vă gîndiţi pentru lectura a doua să contribuim la naşterea primului copil. Al doilea va veni de la sine.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Teză interesantă. Bine.

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Şerpul:

Mulţumesc.

Doamnă  ministru,

În proiectul propus se preconizează pentru implementarea Legii ajutorului social 200 milioane de lei. În acelaşi timp, se menţine indemnizaţia lunară de 50 de lei, preconizată pentru familiile... pentru îngrijirea copilului. Vreau să menţionez că această indemnizaţie este preconizată pentru familiile care au un venit mai mic, pentru fiecare membru – mai mic de 54 de lei.

Astfel, în mod automat, aceste familii vor fi beneficiarii aceleiaşi legi, ajutorul social. S-ar putea ca la început, doar e primul an cînd se implementează această lege, s-ar putea să trezească, să genereze nişte confuzii.

Întrebarea mea este: dacă familia a depus dosarul pentru a solicita acea indemnizaţie de 50 de lei şi chiar cu această indemnizaţie de 50 de lei venitul global îi permite ca să fie şi beneficiar al Legii ajutorului social, va putea... sau să admitem că unele familii, iniţial, nu vor cunoaşte, pur şi simplu. Vor putea să beneficieze ulterior atunci cînd află de această lege sau dacă este beneficiarul acelei indemnizaţii, nu mai poate să beneficieze de ajutorul social?

Doamna Galina Balmoş:

Exact. De fapt, ei vor putea beneficia de ambele, dacă se vor califica pentru aceste două plăţi sociale. Cu timpul, cred că ajutorul social, considerăm noi, va asimila şi această indemnizaţie, pentru că ele au la bază acelaşi principiu de acordare.

Doamna Valentina Şerpul:

Mulţumesc.

Aceasta am vrut să concretizez, fiindcă eu ştiu că vom avea astfel de întrebări.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:  

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Pe ultima pagină a notei informative se vorbeşte despre ajutorul social care va constitui pe parcursul anului curent 200 milioane de lei. Cam tot aceeaşi sumă o avem şi în fondul special republican, care anul acesta cred că va depăşi 200 milioane de lei, deoarece s-a schimbat modalitatea de încasare a acestor surse la fond. De acum prestatorii de servicii mobile plătesc nu numai pentru telefonul mobil, dar pentru toate serviciile care le acordă 2,5%, un impozit pe venit practic. Deci sumele acestea vor atinge, cred, se vor ridica pînă la 500 milioane de lei.

Pe parcursul anului curent am făcut o interpelare şi am făcut-o anul trecut, am primit un răspuns unde s-a depistat că majoritatea acestor bani sînt dirijaţi sau sînt monitorizaţi, cheltuielile sînt monitorizate foarte slab. Deci, toate aceste fonduri locale şi fondul republican au multe încălcări. Şi se întîmplă ceea ce se întîmplă astăzi.

Eu, ca deputat în Parlament, venind într-o localitate, primesc 3–4 persoane care zeci de ani îngrijesc de un copil bolnav care stă în pat şi nici un asistent social nu a fost în această familie şi nu i s-a acordat un ajutor. Eu m-am adresat dumneavoastră de nenumărate ori. Cum gîndiţi să schimbaţi acest sistem ca lucrătorii sociali, care sînt mulţi, să vină în familiile vulnerabile şi să testeze această situaţie? Să nu aştepte pînă cînd cineva se adresează cu o scrisoare. Întrebarea mea este aceasta.

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc.

De fapt, fondul republican de susţinere a populaţiei este partea bugetului de stat. Dar vreau să zic că atunci, cînd s-a elaborat Legea privind ajutorul social, s-au estimat toate posibilităţile şi toate plăţile care astăzi sînt suplimentar pensiilor, sînt oferite anumitor categorii de cetăţeni.

Fondul republican este divizat în fonduri locale de susţinere a populaţiei care sînt în gestiunea consiliilor locale de executare a acestor fonduri. Consiliile locale, dumneavoastră ştiţi, sînt constituite din aceiaşi preşedinţi, vicepreşedinţi de raioane, reprezentanţi ai secţiilor asistenţă socială, reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale, ai partenerilor sociali.

Asistentul social sau acolo în primăria unde încă nu este asistent social evaluează situaţia familiei, înaintează ancheta, în urma căreia se primeşte acest ajutor din fondul local de susţinere a populaţiei.

E clar că s-au depistat şi unele nereguli la alocarea acestor mijloace de către Curtea de Conturi. Principalele nereguli au fost nu la capitolul cum se estimează sau cine sînt beneficiarii de aceste fonduri, dar anume cum lucrează comisiile de revizie şi cum se monitorizează acest capitol, că, pînă la urmă, aceşti beneficiari de ajutoare sînt, într-adevăr, acele familii socialmente vulnerabile. Din fondul republican mijloacele se distribuie conform programelor. Avem cîteva programe naţionale şi se distribuie fondurilor locale. Şi, începînd cu anul curent, se vor distribui şi mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor pentru întoarcerea cadavrului de peste hotare. Ceea ce s-a făcut pînă în prezent din fondul de rezervă, iarăşi din acest fond.

Despre soarta sau cum va lucra, eficientizarea acestui fond republican de susţinere a populaţiei va putea fi discutat la aprobarea bugetului sau se discută atunci cînd se aprobă bugetul de stat. Astăzi, el este deja preconizat pentru anul viitor şi formula lui de activitate va fi aceea care a fost deja aprobată.

Legea ajutorului social, iată aici anume şi are ponderea cea mai mare asistentul social. Asistentul social, de fapt... acum toţi asistenţii sociali frecventează cursuri de instruire. Toţi reprezentanţii secţiilor asistenţă socială au urmat deja formatori din întreaga ţară, operatori ai sistemului, ai programelor informaţionale. Chiar am discutat şi posibilităţile de a instrui aceşti angajaţi în continuu, pentru că este o lege nouă şi pentru că implementarea acestei legi este clar că necesită instruirea şi iniţială, dar şi continuă a acestor persoane, care nemijlocit vor implementa...

Eu îmi dau seama că sînt unele sate, unii angajaţi în domeniu care îşi fac lucrul foarte bine. Sînt unele sate unde asistentul social abia a fost angajat. Poate are abilităţi mai puţine în acest domeniu. Dar eu vă spun că noi instruim întotdeauna în permanenţă pe diferite module aceşti asistenţi sociali, ca ei să ajungă totuşi în casa fiecăruia dintre cei vulnerabili, despre care aţi menţionat dumneavoastră.

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

A doua întrebare. În această legislaţie, sîntem în ultima sesiune şi în fiecare an, de două–trei ori pe parcursul anului, discutăm sau Legea bugetului sau rectificările la buget şi de fiecare dată apare o întrebare. Se vorbeşte despre sistemul incorect de reglementare şi de distribuire a alocaţiilor şi indemnizaţiilor sociale. Vorbim despre numărul mare de legi care reglementează acest domeniu. Şi în fiecare an se pune întrebarea, ea rămîne nerezolvată. Astăzi am auzit de la dumneavoastră o informaţie foarte scurtă despre aceea ce se prevede în reforma sistemului de pensie. Deci, totuşi cîte legi avem noi care reglementează sistemul de distribuire  a pensiilor?

Doamna Galina Balmoş:

Mai multe, într-adevăr, sînt legi de bază. Dar sînt. Nu am să vă spun acum numărul, pentru că sînt...

Domnul Ivan Banari:

Cîte avem? Zece, douăzeci, treisprezece? Fiindcă la noi deputaţii au  legea lor, militarii au legea lor, ceilalţi – legea lor.

Doamna Galina Balmoş:

Pentru judecători, pentru procurori.

Domnul Ivan Banari:

Nu a venit timpul să îi introducem pe toţi într-o lege?

Doamna Galina Balmoş:

Acesta, de fapt, este şi principiul de unificare a sistemului de pensii. Noi ne-am dorit foarte mult ca aceste prevederi să fie cît mai compilate într-un singur act sau, cel puţin, în mai puţine decît astăzi sînt. Dar ne dorim ca principiile să fie unice pentru toţi.

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Doamna Galina Banari:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de lege nominalizat a fost, într-adevăr, elaborat în temeiul politicii adoptate şi promovate în domeniul protecţiei sociale a populaţiei, actelor normative în vigoare, cu aplicarea indicatorilor macroeconomici preconizaţi, prognozaţi. Structura proiectului reflectă două componente importante, veniturile şi cheltuielile acestui buget. Astfel, poate sînteţi de acord să nu dau citire întregului raport, căci este foarte mare.

Cheltuielile acestui buget se estimează la nivel de 7 miliarde 571 de milioane, cu o depăşire a sumei veniturilor de 56 milioane 988 mii de lei. Contribuţiile de asigurări sociale de stat constituie principala sursă de completare a veniturilor, circa 85 la sută, şi se estimează pentru anul 2009 în sumă de 6 miliarde 420 257 mii de lei, ceea ce depăşeşte cu 21,7 %  pe cea aprobată pentru anul 2008.

Mărimea contribuţiilor de asigurări sociale se menţine şi pentru anul 2009 la nivel de 29%, însă şi pentru acest an se menţine tendinţa de redistribuire a ponderii cotei de asigurări sociale, datorate de angajator şi salariaţi, cea datorată de salariaţi fiind în creştere cu 1%, concomitent cu diminuarea a celor datorate de angajator.

Pentru prima dată, deşi articolul 17 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale prevede acest lucru, în proiect se propune diferenţierea cotelor de asigurări sociale pentru angajaţii care activează în condiţii speciale  de muncă, pentru a li se asigura unele facilităţi la stabilirea pensiei, şi pentru a nu afecta, în acelaşi timp, ceilalţi contribuabili în procesul distribuirii surselor.

Astfel, se propune ca angajatorul pentru angajaţii din aviaţia civilă să asigure o cotă de 33% din fondul de salarizare. Cota de asigurare pentru persoanele care desfăşoară  activităţi pe cont propriu, inclusiv deţinătorii de patentă, se propune a fi 3708 lei. E de menţionat că pentru anul 2009 se propune asigurarea benevolă a proprietarilor de terenuri agricole, care prelucrează terenurile în mod individual, fiind aplicată o taxă fixă pentru anul 2009 de 920 de lei.

Pentru anul următor, se oferă posibilitatea de a încheia un contract de asigurare cu Casa Naţională de Asigurări Sociale în vederea obţinerii dreptului la o pensie din sistemul public de asigurări sociale pentru persoanele care nu se regăsesc în lista persoanelor asigurate obligatoriu prin efectul legii. Aceasta poate fi efectuat şi retroactiv începînd cu anul 1999.

Persoanele care vor achita taxa fixă de asigurare socială se consideră asigurate pentru pensie minimă şi indemnizaţie pentru înmormîntare. Un compartiment important în structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat îl constituie transferurile de  la bugetul de stat, a căror sumă a fost deja menţionată de doamna ministru, inclusiv compensarea diferenţei de 6% a tarifelor de asigurări sociale ale sectorului agrar.

Suma încasărilor nefiscale se preconizează în valoare de 29 330 mii de lei. Gestionarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat este conformă prevederilor legislaţiei în vigoare, ce reglementează acordarea prestaţiilor de asigurări sociale  şi altor prestaţii, care se stabilesc şi se plătesc de către Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Suma cheltuielilor este repartizată pe fonduri şi, în principiu, la repartizare s-a ţinut cont de riscurile asigurate, prevăzute de legislaţie, precum şi de cota parte a fiecărui risc în structura contribuţiei. Ca şi în anii precedenţi, Fondul de pensii constituie ponderea principală a cheltuielilor preconizate pentru anul 2009 circa 87%, care se estimează a fi majorat cu 909 milioane de lei faţă de anul 2008. Suma de 5 miliarde 420 677 mii de lei preconizată în acest fond pentru anul 2009 va fi utilizată pentru plata pensiilor şi indexarea acestora la 1 aprilie 2009, conform prevederilor articolului 13.

Fondul de protecţie a familiilor cu copii se propune să fie majorat cu 46 158 mii de lei şi va fi utilizat, la fel, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Fondul de asigurare împotriva accidentelor de muncă şi bolilor profesionale – suplimentat cu 320 mii lei. Şi, la fel, indexarea indemnizaţiei de invaliditate, prevăzută pentru aceasta conform legii. Cheltuielile fondului de indemnizaţii se preconizează să fie majorat în următorul an cu 186 256 mii de lei. Fondul de şomaj îşi va reduce în continuare măsurile de protecţie socială a şomerilor, finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale. Aceste măsuri urmează a fi finanţate în continuare din bugetul de stat. Fondul de recuperare a sănătăţii include cheltuieli pentru tratamentul balneosanatorial şi reabilitarea persoanelor asigurate şi tratamentul balneosanatorial al veteranilor.

Proiectul de lege a fost discutat în cadrul Comisiei cu reprezentanţii Curţii de Conturi, Întreprinderii “Poşta Moldovei”, partenerilor sociali, cu reprezentanţi ai sindicatului şi patronatului din republică, cărora li s-a oferit posibilitatea să se expună pe marginea proiectului. Problemele abordate au fost, în principiu, similare cu cele puse în discuţie de către membrii comisiei.

În definitiv, în rezultatul dezbaterilor proiectului în cadrul Comisiei, au fost scoase în proeminenţă următoarele probleme: impactul redistribuirii cotei de asigurări sociale între patron şi angajat asupra venitului net al angajaţilor, posibilităţile de majorare a indemnizaţiei unice la naşterea copilului, necesitatea majorării indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului de la o vîrstă de 1,5 ani pînă la 3 ani şi a plafonului de venit, ce condiţionează acordarea dreptului la această indemnizaţie, precum şi acordarea necondiţionată a dreptului de indemnizaţii pînă la vîrsta de 18 ani, ţinînd cont de prevederile legislaţiei naţionale şi de dreptul internaţional, ce definesc noţiunea de copil. Impactul transferării proprietarilor de terenuri agricole la asigurarea pe principii benevole.

La fel, putem menţiona că acest aspect a fost calificat de către Curtea de Conturi în avizul aprobat prin Hotărîrea nr. 52 din 9 octombrie 2008 drept un risc, deoarece persoanele în cauză, nefiind obligate prin efectul legii să achite contribuţiile de asigurare socială, ar putea înceta să achite aceste contribuţii, fapt care, ulterior, ar influenţa dreptul la pensie a acestora. În acelaşi context, s-a expus şi Confederaţia Naţională a Sindicatelor.

Comisia consideră că în anii imediat următori riscul de a priva această categorie de agricultori este nul, deoarece persoanele de vîrstă prepensionară au deja acumulat stagiul necesar de cotizare. Totodată, Comisia menţionează necesitatea desfăşurării în perioada respectivă a unor activităţi masive de informare a persoanelor din regiunile rurale asupra modificărilor în legislaţie şi a necesităţilor de a asigura pentru o pensie.

Proiectul de lege a fost avizat de toate comisiile parlamentare permanente. În Comisie deja au parvenit amendamentele de la deputaţi, care vor fi examinate pentru lectura a doua. În aceste condiţii, Comisia propune aprobarea în primă lectură a acestui proiect de lege.

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr. 5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Pentru anul 2009, pensia medie este preconizată la 797 de lei, creşterea salariului mediu – 27%, în jur de 4 mii de lei. Coraportul dintre pensia medie pentru anul 2009 şi salariul mediu este de 1 la 5. Nu am văzut în raport nicăieri şi aş vrea să cunosc, dacă Comisia a examinat, care sînt indicatorii şi caracteristicile care influenţează această tendinţă? Şi ce ar trebui să întreprindă Guvernul ca, din an în an, ea să fie diminuată? La vecinii noştri, la majoritatea ţărilor europene acest coraport este în jur de 2,5–3 dintre pensia medie şi salariul mediu lunar.

Doamna Valentina Buliga:

Noi am examinat, în cadrul Comisiei, şi rata de substituire a pensiei către salariu şi coraportul dintre angajatori şi dintre acei angajaţi şi acei care sînt în vîrstă de pensionare. Dar, în momentul de faţă, nu în zădar am pus această întrebare: sistemul de pensionare necesită o modernizare şi ajustare la acele tendinţe economice şi sociale, cu care se confruntă astăzi Republica Moldova.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Adică, aşa am înţeles că Comisia nu a examinat, care sînt, totuşi, indicatorii care influenţează această situaţie negativă? Ce ar trebui să întreprindem noi în anii următori? Pentru că ea creşte în 2008, este 4,3 a fost, 4,5; 4,3 în 2007, în 2009 decalajul va fi de 1 la 5. El creşte, este o influenţă foarte negativă.   

Doamna Valentina Buliga:

Noi nu odată am discutat aceasta, că pensia asigurată în strictă dependenţă de salariu, în primul rînd. În al doilea rînd, că avem un sistem redistributiv şi, de multe ori, acei care plătesc, din contribuţiile lor asigurăm astăzi cu pensii pe acei ce muncesc în agricultură, care contribuie cu 5%, dar primesc 40%. Şi aici ar trebui, într-adevăr, bugetul de stat să se implice ca să fie cointeresaţi atît angajatorul, cît şi angajatul, în primul rînd, să declare veniturile şi să plătească cotele de asigurări din salariu, din fondul de remunerare.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am înţeles că nu aţi discutat, de aceea aş vrea ca, pentru lectura a doua, această situaţie să fie discutată în Comisie şi să găsim acele soluţii necesare pentru diminuarea acestui impact negativ pentru anii viitori. Întrebarea a doua.

Doamna Valentina Buliga:

La prima întrebare, domnul Bolboceanu. Aţi putea participa la şedinţele Comisiei, o să vedeţi că noi am discutat această problemă.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dacă o să mă invitaţi, eu am să particip.

Întrebarea a doua.

Doamna Valentina Buliga:

Puteţi veni neinvitat.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pensia medie pentru anul 2009 – 797 de lei. Eu aş dori să cunosc cîţi pensionari, în 2009, vor primi sub pensia medie? Adică, pensia mai mică decît pensia medie?

Domnule Diacov,

Eu hotărăsc cui pun întrebările.  Cînd o să vorbeşti dumneata, ai să hotărăşti cui să pui întrebările.

Doamna Valentina Buliga:

Pensia mai mică decît 790 de lei?

Domnul Iurie Bolboceanu:

Cîţi pensionari vor primi în 2009 pensia mai mică decît pensia medie?

Doamna Valentina Buliga:

Practic, sînt pensionarii care au muncit în agricultură, care sînt circa 200 de mii. Aproximativ, da, pentru că...

Domnul Iurie Bolboceanu:

200 de mii vor primi pensia mai mică decît...

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr. 4.

Domnul Ivan Banari:

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Poate aţi discutat în cadrul Comisiei. Mă interesează o cifră: cîţi pensionari astăzi sînt nevoiţi să muncească?

Doamna Valentina Buliga:

Noi, dacă...

Domnul Ivan Banari:

Eu îmi cer scuze, poate dacă nu dumneavoastră, poate doamna ministru ne va răspunde la această întrebare.

Doamna Valentina Buliga:

Nu. Eu vreau să vă spun că noi, în Comisie, am discutat, cînd  Fracţiunea Partidului Democrat a înaintat un proiect de lege de recalculare a pensiilor pentru pensionarii care muncesc. Cu părere de rău, Casa Naţională nu ne-a putut oferi o cifră concretă. Undeva 50 de mii, din cîte cunosc, dacă nu s-a schimbat această cifră pe parcursul anilor.

Domnul Ivan Banari:

Iată undeva 10 la sută sînt nevoiţi să muncească ca să depăşească pragul sărăciei.

Mulţumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Da, acestea au fost în momentul de faţă estimările.

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Vă  mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de exerciţiul de vot, luările de cuvînt. La tribuna centrală îl invit pe domnul Alexandru Oleinic pentru luare de cuvînt pe marginea acestui proiect.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Asigurarea socială reprezintă un sistem de protecţie socială a cetăţenilor, materializat în acordarea de pensii, indemnizaţii, alte prestaţii. Succesul programului asigurărilor sociale de stat depinde de calitatea lor, care se datorează voinţei politice de înţelegere şi de susţinere a populaţiei. Dacă privim lucrurile prin această prismă, bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2009, ca şi bugetele anilor precedenţi nu demonstrează voinţa politică a Partidului comuniştilor de a sprijini categoriile defavorizate, ce constituie peste 30% din totalul populaţiei. Principala apreciere este că performanţele negative ale economiei naţionale şi ale politicilor guvernării comuniste, prin care pun cruce pe speranţele cetăţenilor într-un sprijin real din partea statului... Orientarea socială a bugetului rămîne o poveste repetată din an în an de către Guvernul comunist.

Drept dovadă, 59 la sută dintre cetăţeni apreciază drept greşită realizarea politicilor sociale, 90 la sută sînt nemulţumiţi de politicile cu impact direct asupra salariaţilor, 86 la sută sînt nemulţumiţi de asigurarea cu locuri de muncă, 88 la sută – de politicile de combatere a sărăciei, 26 la sută rămîn sub pragul sărăciei, iar celelalte 73% consideră că nu au un trai decent şi doar 0,3% afirmă că au totul ce le trebuie, fără ca să se limiteze în ceva.

Astăzi, 85% din toate veniturile bugetului asigurărilor sociale revin angajatorului şi angajatului. Dacă în 2004 contribuţia pentru salariat era de 2%, iată că în 2009 va fi de 6%. Statul se eschivează în mod tot mai vădit de la obligaţia de a finanţa protecţia socială a cetăţenilor, trecînd povara pe salariaţi. Pe lîngă majorarea contribuţiilor de asigurări sociale pentru salariaţi, sînt în creştere şi sumele de asigurare pentru acei care activează din cont propriu. Taxa anuală a contribuţiei de asigurare socială de stat creşte cu 800 de lei, pe cînd cuantumul indemnizaţiilor unice la naşterea copilului se majorează doar cu 200 de lei.

Vom reaminti că Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” a propus, dar va insista şi în cazul bugetului asigurărilor sociale pentru 2009, să fie majorate aceste alocaţii pînă la 3 mii de lei pentru primul copil şi pînă la 5 mii de lei pentru al doilea copil. Referitor la cea mai importantă componentă a sistemului de protecţie socială – fondul de pensionare. Vom remarca faptul că sporirea cheltuielilor incluse nu înseamnă nicidecum că pensiile vor creşte.

Ele vor fi doar indexate aşa cum se procedează în fiecare an. Iar dacă vom lua în vedere că indexarea pensiilor se face doar la nivelul inflaţiei, fără a lua în calcul creşterea preţurilor şi a minimului de existenţă, vom constata că, prin aplicarea în continuare a metodologiei de indexare, comuniştii transformă sistemul de pensionare într-un adevărat genocid pentru acei care au muncit o viaţă. Lor li se ia, pur şi simplu, dreptul de trai.

Iar suma pensiilor rămîne şi mai departe să acopere pînă la 40% din minimul de existenţă pe ţară. Pe parcursul anilor, guvernarea comunistă nu a majorat niciodată pensiile, ea doar le-a indexat anual. Astăzi, pensia medie în Republica Moldova constituie 660 de lei şi e cea mai mică în Europa de Sud-Est şi printre statele membre ale CSI. Fiecare al cincilea locuitor este pensionar. Avem 628 de mii, cu 4 mii mai mult decît în 2007.

Cînd Republica Moldova a ajuns astăzi în pragul unei crize a sistemului de pensionare, cauzată de raportul catastrofal: un salariat la un pensionar, cetăţenii se întreabă: de ce Guvernul nu oferă soluţii pentru actualii pensionari de rînd, medici, profesori, savanţi, agricultori, care cu o pensie de doar 500–900 de lei şi trăiesc într-o sărăcie cumplită? Pentru că banii de la bugetul de stat sînt îndreptaţi spre finanţarea proiectelor populiste şi electorale ale comuniştilor. Fiindcă regimul preferă să îi favorizeze pe unii în detrimentul altora, în loc să asigure echitatea socială a tuturor cetăţenilor. Pentru că, potrivit Legii nr.156, modificată în 2003, pensiile unor înalţi demnitari constituie între 4300 – 7500 de lei, fiind vorba, de fapt, de demnitarii datori să soluţioneze criza profundă a sistemului nostru de pensionare. Avînd asemenea pensii, poţi uita uşor de cetăţenii care necesită protecţie socială din partea statului. Cifrele menţionate sînt departe de remunerarea medie a unui salariat din economia naţională, ce constituie 2265 de lei.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” consideră că orice pensie trebuie să constituie 40% din salariul mediu din economia naţională, adică, cel puţin 1000 de lei. Fără o reformă serioasă a sistemului de pensionare, lucrurile vor merge tot mai greu. Indexarea pensiilor în baza ratei inflaţiei şi a creşterii salariului mediu pe economie este total batjocoritoare la adresa pensionarilor şi le scade puterea reală de cumpărare.

Guvernul ne spune mereu că împart ce au. Dacă nu veţi scoate din economia subterană cele zece–paisprezece miliarde de lei, fondul de salarizare, care se plăteşte în plicuri şi nu se taxează, dacă nu veţi întoarce milionul de oameni plecaţi peste hotare, creîndu-le condiţii de muncă şi de trai, dacă vom compara cu anii 1996–1999–2000, dînd vina pe acei care au guvernat pînă în 2001, nu veţi avea niciodată. La noi, în genere, totul s-a împărţit în două timpuri: pînă la 2001 şi după 2001. Parcă am căzut toţi din cer aici.

Noi vă rugăm însă să nu vă uitaţi în urmă, ci să faceţi comparaţie cu statele care  ne înconjoară. Nu căutaţi vinovaţii, ci asumaţi-vă răspundere  pentru ceea ce se întîmplă. Vedeţi cum trăiesc şi se descurcă vecinii noştri. În caz contrar, vor rămîne aici numai comuniştii. Cunoaşteţi, circa 80%, 80 la sută din populaţia ţării au un singur vis: să plece din Republica Moldova. Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” şi-a expus obiecţiile referitoare la proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi condiţionează susţinerea proiectului cu aprobarea propunerilor formulate.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Banari,

Vă rog.

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Am ascultat atent rapoartele prezentate de doamna ministru şi Comisia de profil. Probabil, scopul acestor rapoarte era să ne demonstreze cît de bine o duc şi cu cît mai bine o vor duce-o în anul 2009 pensionarii, invalizii, alţi beneficiari de alocaţii şi indemnizaţii. Cifrele răsunau foarte frumos. În calitatea mea de deputat al Parlamentului, mă aflu în localităţile republicii, cunosc starea reală a lucrurilor. Din acest motiv nici procentele, nici cifrele anunţate în raport nu m-au impresionat deloc.

În Moldova, numărul bătrînilor a crescut considerabil în ultimii ani, ajungînd pînă la 20% din întreaga populaţie. Conform datelor făcute public de Biroul Naţional de Statistică la 1 ianuarie 2008, numărul total al pensionarilor a depăşit cifra de 619 mii. În nota informativă avem cifra de 619 mii 500, majoritatea dintre ei trăind în sărăcie completă. În următorii ani, situaţia poate să devină şi mai complicată. În vîrsta de pensionare intră persoanele care s-au născut în anii 1949, 1950, anii de după război. Numărul pensionarilor după unele estimări poate creşte pînă la 650 de mii. Astfel, numărul pensionarilor din prezent va fi depăşit considerabil.

Am aşteptat să aud de la doamna ministru care este coraportul pensiei medii la minimul de existenţă şi la coşul minim de consum? Aceste două cifre determină astăzi cine trăieşte bine, cine trăieşte rău. Nu am auzit aşa ceva. Ştim cu toţi că valoarea medie a pensiei lunare, stabilită la 1 aprilie 2008, după indexare a fost de 550,3 lei, ceea ce acoperă minimul de existenţă doar în proporţie de 41,8%.

Stimaţi colegi,

Să ne gîndim la acest procent.

O asemenea pensie nu le poate oferi persoanelor în etate un trai decent. Coraportul pensiei medii la salariului lunar mediu pe economie lunar ar trebui să fie de 45–60%. În realitate avem 25%. Prin contrast, pensiile demnitarilor publici, unor categorii speciale de pensionari, constituie 70 – 80% din salariu. Sărăcia bate astăzi în pragul a două din trei familii. Conform sondajelor, ponderea sărăciei printre persoanele în etate care depăşesc vîrsta de 60 ani este de 43,7%, acei care depăşesc 70–75 de ani – 46,9 %, iar acei cu vîrsta de 75 de ani şi mai mult – 52,1 % trăiesc sub pragul sărăciei.

Această situaţie este mai mult decît alarmantă. Şi ea va rămîne alarmantă atît timp cît nu se vor întreprinde unele măsuri urgente pentru a schimba radical situaţia. În primele luni ale anului, au fost lansate nişte discuţii pe marginea proiectului de reformare a sistemului de pensii. Care este soarta acestui document? Ştim că s-au cheltuit bani veniţi din extern, din afara ţării. Şi a fost un program special, deci au fost nişte discuţii aprinse în lunile februarie–martie, aprilie, ca mai apoi să se ducă la zero şi să nu mai auzim despre acest program de reformare. Nu este, nu convine acest program cuiva. Şi, de aceea, au fost stopate aceste discuţii. Societatea aşteaptă.

Vreau, în special, să mă opresc la mecanismul de indexare a pensiilor şi indemnizaţiilor. Personal, consider acest mecanism incorect, deoarece cu 20 la sută, indexarea cu 20 la sută, deşi uşurează într-un fel administrarea sistemului de pensii, este unul în detrimentul majorităţii pensionarilor cu pensii mici şi îi favorizează pe acei 15 la sută care  au pensii ce depăşesc 1500–2000 de lei. Acei cu pensia de 600 de lei se vor pomeni la 1 aprilie 2009 cu o mărire a pensiei de 120 de lei. Iar acei cu pensia de 3000 de lei vor adăuga la pensia respectivă  600 de lei, adică încă o pensie a primilor. Oare este aceasta echitabil? Oare şi aceia, şi aceia nu sînt bătrîni? Deputaţii şi miniştrii care beneficiază de pensii se vor pomeni cu un adaos de 1000–1200 de lei, oameni buni, cu două pensii ale primilor.

Grupul deputaţilor social-democraţi a propus de nenumărate ori modificarea acestui mecanism, însă de aceste propuneri nu s-a ţinut cont nici anul trecut, nici anii precedenţi. Propun pentru lectura a doua majorarea pensiilor acelor 200 de mii, care au fost numiţi de doamna preşedinte a Comisiei, care primesc pensii sub 750 de lei lunar cu 10% plus indexarea ca la toţi ceilalţi. Celorlalţi le indexăm, pur şi simplu,  pensia aşa cum am făcut-o anii precedenţi.

Stimaţi colegi,

Avem şi o altă problemă care bate în uşa noastră. Problema demografică, care este legată de plecarea masivă din ţară a persoanelor care ar trebui să nască copii aici, care trebuia să îi crească. Ca să facilităm acest lucru, ca să nu nimerim în situaţie cînd nu va fi unul la unul, acei care sînt încadraţi în economie cu pensionarii. Acum avem 100% la 98%, de acum avem mai mulţi pensionari decît cei încadraţi real care primesc salariu. Nu îi socotim pe agricultori. Lăsaţi-i în pace, căci aceia nu contribuie la sistemul de pensie.

Deci, ca să nu trezim în această situaţie... propun să majorăm la naşterea primului copil pînă la 2500 de lei şi la naşterea fiecărui copil următor – pînă la 3000. Astfel, cred că vom reuşi într-un fel să redresăm această situaţie.

Mulţumesc pentru atenţie.

Şi vreau să adaug că noi pregătim un şir de modificări pentru lectura a doua la acest proiect de lege. În cazul în care ele vor fi luate în consideraţie şi vor  fi acceptate de comisie şi prezentate în Parlament, noi vom vota acest proiect.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Grigoriev.

Domnul Ştefan Grigoriev:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi invitaţi,

Astăzi, în plenul Parlamentului, au loc dezbateri parlamentare asupra unui document foarte important proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009. În tot textul acestui proiect de lege se evidenţiază politica statului, menită să apere şi să garanteze drepturile populaţiei la protecţia socială şi mai ales a pensionarilor, familiilor defavorizate, a persoanelor cu dizabilităţi şi altor categorii de cetăţeni.

Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 ne demonstrează încă o dată acele eforturi ale statului privind perfecţionarea direcţionării şi definirii nivelurilor de alocaţii sociale, menite de a corespunde necesităţii beneficiarilor. Un loc pozitiv şi important în acest document, în bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 este atenţia acordată de către Guvern, de către Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului concentrării resurselor financiare şi direcţionarea lor spre realizarea unor tipuri de programe în domeniul asistenţei sociale în favoarea gospodăriilor defavorizate, persoanelor vulnerabile.

Ca exemplu de prevedere a unor asemenea măsuri, care sînt incluse în proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul viitor, alături de alte propuneri, pot fi aduse ca plata diferenţei dintre suma stabilită şi cea calculată a pensiilor, al căror cost este de 18,5 milioane de lei. Introducerea în sistemul de asistenţă socială a ajutorului social, despre care astăzi s-a vorbit de acum, care cuprinde plata lunară acordată familiilor defavorizate, costul estimat fiind de 200 milioane de lei.

Această reorientare a bugetului asigurărilor sociale de stat spre finanţarea unei alocaţii familiale lunare în bani va spori eficienţa asistenţei sociale a familiilor  defavorizate, dar se poate de spus că, practic, pentru acelaşi beneficiar această alocaţie ar însemna o majorare a veniturilor, a pensiei. De asemenea, ca un moment pozitiv nou în proiectul Legii asigurărilor sociale de stat se poate de menţionat şi extinderea plăţilor din fondul de şomaj. Excluderea plăţilor din fondul de şomaj, care nu ţin de riscurile asigurate. Astfel, cheltuielile incluse în acest fond sînt destinate numai pentru plata ajutorului de şomaj şi prestaţiilor de asistenţă socială şomerilor, indemnizaţilor beneficiarilor pentru incapacitate temporară de muncă şi maternitate.

Stimaţi colegi,

Politica socială echilibrată, dusă de către stat, care combină în sine  un şir de măsuri de prevenire, compensare şi reabilitare a beneficiarilor de asistenţă socială, se manifestă şi în proiectul Legii asigurărilor sociale de stat, propuse spre aprobare pe anul 2009. Cheltuielile prevăzute în acest proiect de lege în sumă de circa 7,1 miliarde de lei, cu o creştere de 120,6%, sînt nişte cifre impunătoare, care demonstrează o creştere substanţială la capitolul protecţia şi asistenţa socială a populaţiei din ţară.

Astăzi, s-a vorbit de mai multe cifre, mai multe propuneri au fost date. Dar repet, şi aş vrea să spun că o dinamică de creştere au şi raporturile dintre produsul intern brut şi Bugetul asigurărilor sociale de stat. Raportul dintre cuantumul pensiilor şi acoperirea coşului minim de consum în anul acesta 2008 pînă la 60%. El s-a pornit, noi ştim cît de bine, care era acest raport cu 5–7 ani în urmă, undeva 20%.

Vreau să menţionez încă un indice foarte important care este la noi în ţară şi este datorat numai politicii concrete coerente duse de stat în problemele protecţiei sociale. După cum ştim, în ultimii 7–8 ani a crescut şi durata medie a vieţii în Republica Moldova: de la 64 la 68 de ani. Acesta este un indicator al speranţei de viaţă a populaţiei şi nicidecum nu se poate de pus la îndoială. Aceştia şi alţi indicatori sociali ne conving că în Moldova, în republica noastră, se promovează de către Guvern, de către Ministerul Protecţiei Sociale, Casa Naţională o politică de protecţie socială a populaţiei echilibrată şi în creştere atît cantitativ, cît şi calitativ.

Oare se poate de spus că vîrsta medie, iată aici mulţi domni colegi de ai mei, nu creşte de la sine de la 64 la 68 de ani în ultimii 5–7 ani. Nu creşte de la soare această vîrstă medie, sau a fost secetă, sau a fost inundaţie, sau aşa că vrem noi. Aceasta este, da, 68 de ani acesta este un indiciu, un indicator foarte bun care ne arată  numai măsurile concrete luate de stat în vederea protecţiei sociale.

Stimaţi colegi,

Astăzi, trebuie să înţelegem că proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, cît de tare noi nu am dori să fie majorată partea cheltuielilor, este alcătuit, luînd în consideraţie şi limitele, resursele statului pe care le deţine în timpul de faţă. De aceea, vă chem să votăm Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Valentina Buliga.

Doamna Valentina Buliga: 

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Sistemele de protecţie socială au un rol important în viaţa populaţiei unei ţări, a familiilor lor, precum şi din punct de vedere al influenţei pe care o exercită în propulsarea economiei. Acestea garantează venituri persoanelor aflate în dificultate, permiţîndu-le, în acelaşi timp, să accepte să şi să se adapteze la evoluţiile economice şi sociale.

Astfel, acest sistem favorizează, în acelaşi timp, coeziunea socială şi dinamismul economic. În toate ţările, rolul cel mai important în sistemul de protecţie socială este destinat sistemului de pensionare, deoarece acest sistem oferă posibilitate beneficiarilor săi de a se autoîntreţine, fără a apela la ajutorul statului, educă şi motivează populaţia de a pleda pentru o viaţă de sine stătătoare, fără subsidii şi ajutoare.

La noi în republică, sistemul de pensionare, necătînd la perioada de aproape zece ani de la demararea reformei în acest domeniu, rămîne în continuare subdezvoltat în sensul lipsei capacităţii de a oferi pensionarilor o pensie decentă pentru munca depusă şi contribuţiile achitate. Chiar dacă indexarea se efectuează deja de cinci ani, pensia medie constituie doar 58 la sută din minimul de existenţă. De ce ar trebui să se lipsească aceşti oameni de componentele din care se determină minimul de existenţă de hrană, medicamente, să refuze să achite serviciile comunale, riscînd să se pomenească în stradă.

Este regretabil faptul că Guvernul pune în continuare accentul pe sistemul de asistenţă socială, deşi este binecunoscut că un sistem de asistenţă socială generos creează o societate infantilă, care nu poate şi nici nu doreşte să depună eforturi pentru a depăşi situaţiile complicate. Sistemul de asigurări sociale din republica noastră nu oferă participanţilor la acest sistem credibilitate în ziua de mîine, impactul fiind nedorinţa angajaţilor şi cetăţenilor de a contribui la crearea bugetului asigurărilor sociale. Această nedorinţă provine şi din lipsa de transparenţă şi inechitabilitate a acestui sistem.

Au trecut deja zece ani de la adoptarea strategiei de reformă a sistemului de pensionare care prevede printre alte principii unificarea sistemului de pensionare. Dar şi astăzi am rămas la nivel de declaraţii. Cum am putea convinge noi un tînăr să contribuie la sistemul de pensionare doar ilustrînd avantajele oferite de acest sistem pentru oricare persoană care a contribuit.

Dar ce oferă practic acest sistem? Pensii mici şi o inechitate vădită pentru acei care nu ocupă posturi privilegiate. Chiar dacă transferă exact aceeaşi cotă de asigurare pensiile vor fi diferite în dependenţă de funcţia ocupată. Şi proiectul de astăzi nu aduce noutăţi în acest sens. Nu este soluţionată problema pensiilor oferite persoanelor care activează în condiţii nocive sau speciale de muncă, deşi legea-cadru prevede stabilirea cotelor diferenţiate în acest caz.

E adevărat că primul pas s-a făcut. În proiectul discutat astăzi este vorba de cota majorată pentru unele categorii de angajaţii din aviaţia civilă. Pentru alte categorii de angajaţi însă problema a rămas nesoluţionată sau, mai bine zis, se soluţionează într-un oarecare mod din contul celorlalţi contribuabili. Astfel, un pedagog sau un medic care nu are înlesniri la acordarea pensiei din cota de asigurare pe care o achită, va oferi o parte din contribuţia sa celor ce se pensionează mai devreme, celor care au pensii calculate în alt mod decît cele generale celor care au salarii mici şi din ce rămîne îşi va asigura şi el o pensie medie de 662 de lei faţă de minimul de existenţă 1437. Cu o asemenea atitudine vom pierde şi contribuabilii care astăzi plătesc conştiincios.

O situaţie îngrijorătoare provoacă propunerea expusă în acest proiect de lege de a scoate o categorie de agricultori, acei care îşi prelucrează singuri terenurile în afara sistemului de pensionare. Se pare că scopul legii este să pedepsim această categorie de agricultori pentru faptul că nu s-au asociat la gospodăriile agricole, dar au decis singuri să îşi asigure responsabilitatea pentru prelucrarea terenurilor avute în proprietate.

Deja nu este primul pas sau primul an cînd statul şi-a asumat responsabilitatea să susţină agricultorii în procesul de achitare a cotei de asigurări sociale. Şi în proiectul de astăzi este prevăzută chiar majorarea procentului de contribuţie de la 4% la 6%. Dar de ce statul nu doreşte sub nici o formă să îi susţină pe acei care îşi asumă singuri toate riscurile în obţinerea producţiei agricole? În această situaţie, riscăm să transformăm aceşti cetăţeni în oameni săraci, care vor exista doar din ajutoare sociale.

O altă problemă, care nu şi-a găsit soluţionarea nici în acest proiect de lege, este dreptul la recalcularea pensiilor. Deşi în Comisie există un asemenea proiect de lege, înaintat de Fracţiunea Partidului Democrat, el nu a putut fi promovat pe parcursul a 3 ani de zile.

Am putea fi de acord cu argumentele aduse în defavoarea unor recalculări de pensii, dacă pensionarii nu ar fi achitat cotele de asigurări sociale după pensionare, dar ei o fac şi o fac reglementat.

Şi încă o problemă, la fel promovată de Fracţiunea Partidului Democrat pe parcursul acestor 4 ani, necesitatea ca fiecare contribuabil să ştie care este procentul de asigurare pentru fiecare risc. În acest caz, şi pensionarii ar trebui să achite cote de asigurări doar pentru riscurile pentru care ar putea primi anumite prestaţii.

Şi, în sfîrşit, vreau să menţionez o problemă foarte stringentă pentru republica noastră, este vorba de protecţia copiilor şi a familiilor cu copii. Nu este secret faptul că sporul natural al populaţiei în republică este în continuare negativ.

S-ar părea că, în această situaţie, politica statului ar trebui să fie orientată spre un nivel sporit de protecţie a familiilor cu copii. Ce avem însă în realitate? Indemnizaţia unică la naştere majorată cu 200 de lei. Oare cu aşa sumă putem motiva o familie să mai nască un copil? Indemnizaţia lunară pentru persoanele asigurate va creşte doar cu 5%.

Aş putea auzi o replică că, în acest caz, în ajutor va veni ajutorul social. Dar şi în această lege e prevăzut că statul garantează pentru un copil doar 50 la sută din minimul garantat, adică 215 lei. Cum va creşte copilul căruia i se va asigura 215 lei pe lună? Vom avea în acest caz o generaţie sănătoasă? Am făcut nişte simple calcule. Pentru alimentaţie pentru o zi de aflare în instituţii sînt prevăzuţi 31 de lei.

În acest caz, o familie cu  un copil doar pentru alimentaţie ar trebui să obţină un venit de 3235 de lei. Cu doi copii – 4629, iar cu trei copii – 6022 de lei. Cu salariile şi ajutorul social pe care îl oferim astăzi nu facem altceva decît să interesăm părinţii să îşi dea copii în instituţii unde sînt mai bine hrăniţi.

Domnul Marian Lupu:

Un minut.

Doamna Valentina Buliga:

De fapt, aceasta se şi întîmpla în anii precedenţi şi trebuia să vină organismele internaţionale să ne sugereze ideea să asigurăm copiii acasă mai bine, pentru ca părinţii să nu fie nevoiţi să se despartă de copii.

Credem că avem multe de schimbat în politica socială, care, astăzi, este expresia unei economii slab dezvoltate, unde nu există priorităţi. Chiar dacă nu avem prea multe surse, cel puţin ar trebui să fim consecvenţi în realizarea măsurilor trasate în strategiile pe care tot noi le-am adoptat fără a recurge la nişte acţiuni populiste de moment, care, în definitiv, în plan larg vor avea un impact negativ asupra populaţiei şi a sistemului în întregime.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Doamna  Ursul.

Doamna Ala Ursul:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorată asistenţă,

Pentru conducerea Republicii Moldova politica socială a fost şi rămîne în continuare a fi una dintre cele mai importante, devenind o parte indispensabilă a politicii de prosperitate a tuturor membrilor societăţii. Aceasta se demonstrează şi astăzi, cînd discutăm bugetul asigurărilor sociale de stat, parte componentă a bugetului public naţional, care are o importanţă deosebită în asigurarea stabilităţii sociale a ţării şi este destinat în totalitate necesităţilor sociale a peste un milion de cetăţeni de diferite categorii sociale.

Structura proiectului are două componente importante: veniturile şi cheltuielile bugetului, care pe parcursul anilor 1999–2008 au fost în permanentă creştere.

Astfel, pentru anul 2009, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se estimează la nivel de aproximativ 7 miliarde 415 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 1 miliard 257,5 milioane de lei faţă de veniturile aprobate pentru anul 2008.

 Pe perioada anilor 2001–2008 acest indice a evoluat considerabil de la 1,6 miliarde de lei pînă la 6,26 miliarde de lei, înregistrînd o creştere de 3,9 ori. Principala sursă de completare a veniturilor rămîne a fi contribuţiile de asigurări sociale, a căror mărire se menţine şi pentru anul 2009 la nivel de 29%.

Însă se schimbă formula, fiind în creştere cu 1% pentru cota datorată de salariat, concomitent se diminuează cu 1%  cota datorată de patron. Această măsură este orientată spre promovarea, spre motivarea agenţilor economici în vederea declarării corecte a veniturilor reale ale angajaţilor şi, totodată, în vederea sporirii gradului de asigurare a acestor salariaţi.

 A sporit cuantumul contribuţiilor transferate de contribuabili. Totodată, trebuie remarcată şi majorarea gradului de participare a bugetului de stat în susţinerea agenţilor economici care practică activităţi agricole. Pentru anul 2009 se vor transfera în acest scop 57,4 milioane de lei, cu 52,3% mai mult faţă de anul 2008. Partea achitată din bugetul de stat a sporit de la 4% în 2008 la 6% pentru anul 2009.

În scopul asigurării stabilităţii financiare a bugetului asigurărilor sociale de stat, cît şi de asigurarea echităţii sociale pentru toţi participanţii la sistemul public de asigurări sociale se propune asigurarea benevolă a persoanelor fizice proprietare de terenuri agricole.

În scopul implementării acestei măsuri, autorităţile publice centrale, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, cît şi Casa Naţională de Asigurări Sociale vor avea sarcina să informeze proprietarii de terenuri agricole despre beneficiile, cît şi despre riscurile acestor măsuri.

Principiile asigurării presupun plăţile pensiilor numai în cazul achitării contribuţiilor  de asigurări sociale de stat. Asigurarea benevolă nu va avea un impact imediat, aşa cum o prognozează opoziţia noastră, aceasta poate fi resimţită doar după o perioadă de 10–15 ani. Totodată, menţionez, mecanismul protecţiei sociale prevede asistenţa socială a celor mai vulnerabile categorii.

Un compartiment important în structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat îl constituie transferurile de la bugetul de stat care, conform proiectului, se estimează la nivel de un miliard 63 milioane 861,9 mii de lei sau cu 106 milioane 630,9 mii de lei mai mult decît în anul 2008.

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 se estimează la nivel de 7 miliarde 571 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu un miliard 295 milioane de lei faţă de anul 2008.

Ca şi în anii precedenţi, fondul de pensii constituie aproximativ 87% din cheltuielile prognozate pentru anul 2009 şi se estimează a fi majorat cu 909 milioane 29,1 mii de lei faţă de anul 2008.  Suma de 5 miliarde 420 milioane 677,9 mii de lei va fi utilizată la plata pensiilor de asigurări sociale şi la indexarea acestora la 1 aprilie 2009.

Aici vreau să fac o remarcă. Domnul Oleinic a vorbit că pensiile noastre numai se indexează. Eu vreau să spun că pensiile în fiecare an la 1 aprilie se şi majorează, nu numai se indexează. Plus la aceea, vreau să aduc aminte că pensiile noastre s-au majorat chiar în 2003 de două ori.

Pentru plata indemnizaţiei unice la naşterea copilului, care în 2009 se va majora cu 200 de lei şi va constitui 1400 de lei pentru primul copil şi 1700 de lei pentru fiecare copil următor, cît şi pentru plata indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani pentru persoanele asigurate, fondul de protecţie al familiilor cu copii se propune a fi majorat cu 46 milioane 158 mii de lei.

Se preconizează majorarea cheltuielilor fondului de indemnizaţii cu 186 milioane 256,5 mii de lei. Pe parcursul anului 2007–2008, din cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au fost excluse şi transmise la finanţarea din bugetul de stat următoarele cheltuieli:

– îndemnizaţiile lunare pentru întreţinerea copiilor cu vîrstă între 3 şi 18 ani, acordate persoanelor asigurate;

– cheltuielile pentru odihna de vară a copiilor;

– întreţinerea sistemului informaţional pentru informarea populaţiei asupra forţei de muncă.

Pentru anul 2009 se preconizează excluderea cheltuielilor fondului de şomaj, ce nu corespund riscurilor asigurate, şi cheltuielilor pentru plata diferenţei dintre pensia calculată şi cea minimă, suma fiind de peste 18 milioane de lei.

Onorată asistenţă,

Fracţiunea Partidului Comuniştilor conştientizează atît sarcinile enorme ale bugetului asigurărilor sociale de stat, cît şi posibilităţile acestui buget, dar nu putem permite unele acţiuni exagerate faţă de realitate. Cu toţii dorim majorarea pensiilor, alocaţiilor, dar aceasta nu poate fi făcută pe contul unor persoane şi nici nu putem majora deficitul bugetar. Bugetul trebuie să fie echilibrat şi orice propunere de majorare trebuie să aibă şi acoperire financiară.

Risc să provoc indignarea stimaţilor mei colegi din opoziţie, dar consider că merită să ne amintim de problema perioadei din 2001, perioadă de criză economică financiară, pe parcursul căreia pensionarii au fost umiliţi, cînd pensiile se achitau cu întîrziere de 10–12 luni, cînd rîndurile la oficiile poştale se formau de pe la orele patru, şase dimineaţa. Pensiile se achitau în produse alimentare, săpun şi caloşi. (Rumoare în sală.)

Atunci pensionarii rugau doar un singur lucru, achitaţi-ne ceea ce noi merităm. Astăzi, însă, pensionarii ne ridică altă problemă, măriţi-ne pensia. Şi aceasta nouă ne palce. Cunosc că nu sînt plăcute aceste amintiri, dar sînt reale şi vii în memoria pensionarilor. Mărimea pensiei medii în 2001 constituia 140 de lei, iar astăzi reprezintă 665 de lei.

Noi nu sîntem mulţumiţi de această mărire, stimaţi colegi, şi înţelegem perfect că pensia medie de 665 de lei, mai ales pensia minimă de 475 de lei nu acoperă necesităţile pensionarului. Şi ne-am dori şi noi o majorare mult mai însemnată. De asemenea, ne-am dori să avem şi posibilităţi de majorare a indemnizaţiei unice la naşterea copilului, aşa cum o propune doamna Cuşnir de 3–4 mii de lei şi doamna preşedinte al Comisiei propune.

Dorim să majorăm şi indemnizaţiile pentru îngrijirea copiilor, dar noi, Fracţiunea majoritară în Parlamentul Republicii Moldova, avem responsabilitate în faţa societăţii. Şi chiar în ajunul campaniei electorale nu ne putem permite o majorare artificială, deşi am dori să o facem mult. 

În acest context, Fracţiunea Partidului Comuniştilor consideră că proiectul de lege este echilibrat şi îl vom vota în primă lectură. Îndemn şi colegii din opoziţie să ne urmeze exemplul. Alegătorii sînt cu ochii pe noi şi ne vor judeca şi după felul cum apărăm interesele lor, inclusiv prin susţinerea bugetului asigurărilor sociale de stat. 

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi, după luările de cuvînt, replici. Cine doreşte replici, vă rog.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc. 

Stimată tovarăşă Ursul,

Atîta lucru nu faci, măcar să asculţi ce propune doamna Cuşnir. Să asculţi măcar să ştii că primeşti salariul din acest Parlament şi să nu-ţi baţi joc de acest popor şi să ieşi cu minciuni acolo să vorbeşti. Eu ştiu tare bine ce am propus, dar dumneata ascultă. Mai puneţi ceva în urechi şi mai rîzi mai cu hohote, aşa, pînă la urechi, că o să rîzi degrabă altfel.

Domnul Marian Lupu:

Mai calm. Mai puţine emoţii, eu vă rog.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc.

Indexarea e indexare şi majorarea e majorare. Este ministerul care poate să confirme. Studiaţi legile pe care le propuneţi şi le votaţi în Parlament, stimaţi colegi. Noi indexăm din 2001. Noi avem legi din 1999, pe care tot le indexăm. Aşa că majorarea, faceţi majorări, nu avem nimic... şi noi o să vă susţinem mereu în tot ce doriţi dumneavoastră să faceţi bine, dar nu să arătaţi pe acei care au fost cîndva.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Cu aceste luări de cuvînt, intrăm în exerciţiul de vot. 

Stimaţi colegi,

Voi supune votului. Cine este pentru aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2836, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

O să rog Comisia respectivă să muncească pentru a pregăti acest proiect de lege pentru lectura a doua.

Ora întrebărilor o începem acum, 12.36. Rog deputaţii să adreseze întrebările de la microfoanele din sală.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte. 

O întrebare către Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul Justiţiei. În şirul cazurilor de haos din sistemul sănătăţii din raioanele Republicii Moldova, creat în urma implicării brutale a Ministerului Sănătăţii în sfera de competenţe ale consiliilor raionale, se înscrie şi situaţia creată în raionul Cahul.

În urma ordinului emis de Ministerul Sănătăţii la 30 octombrie 2007 cu privire la delimitarea juridică a asistenţei medicale primare la nivel raional, care, în opinia specialiştilor, conţine derogări de la legislaţia în vigoare, întru delimitarea juridică a asistenţei medicale primare şi a asistenţei spitaliceşti, Consiliul raional Cahul a adoptat decizia cu privire la reorganizarea spitalului raional Cahul, prin care au fost fondate instituţii medico-sanitare publice, Spitalul Raional Cahul şi Centrul Medicină de Familie Cahul.

Pachetele de documente privind reorganizarea sistemului de sănătate au fost transmise spre aprobare Ministerului Sănătăţii. În loc de aprobarea documentelor, Ministerul Sănătăţii emite un nou ordin la 9 ianuarie 2008 cu privire la fondarea unor instituţii medico-sanitare publice în raionul Cahul, în baza căruia Camera Înregistrării de Stat decide înregistrarea Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Centrul Medicină de Familie Cahul”.

Situaţia de incertitudine la care s-a ajuns este cauzată de faptul că Consiliul raional Cahul nu a primit nici un document oficial referitor la înregistrarea Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Spitalul Raional Cahul” şi nici un ordin al Ministerului Sănătăţii din 2008.

Astfel, înregistrarea instituţiei nominalizate, la iniţiativa Ministerului Sănătăţii, pe de o parte, şi valabilitatea deciziei Consiliului raional Cahul cu privire la reorganizarea spitalului raional Soroca, Cahul, pe de altă parte, a apărut o situaţie de inegalitate.

În contextul celor expuse, solicit Guvernului şi Ministerului Justiţiei clarificarea legalităţii înregistrării instituţiei medico-sanitare publice constituite în baza ordinului nr.404 din 30 octombrie 2007 cu privire la delimitarea juridică a asistenţei medicale primare la nivel raional şi a ordinului Ministerului Sănătăţii nr.1 din 9 ianuarie 2008 cu privire la fondarea unor instituţii medico-sanitare publice în raionul Cahul.

Despre rezultatul examinării, rog să fiu informat în plenul Parlamentului.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Întrebarea e adresată Guvernului Republicii Moldova. Avînd în vedere că, recent, Guvernul a semnat un contract cu consultantul pentru privatizarea Băncii de Economii, rog să îmi fie prezentată o informaţie vizavi de politica Guvernului şi corelarea acestei politici la situaţia, la ora actuală, care se atestă, ce ţine de criza mondială, financiar-bancară.

Şi mai mult ca atît, rog să îmi fie prezentate şi detalii vizavi de acest contract, în special ceea ce ţine de comisioanele care, prin contractul respectiv, şi le-a asumat Guvernul să le achite acestui consultant. Această informaţie rog să îmi fie prezentată în primă instanţă în scris în timpul stabilit de Regulament.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Adresez întrebările mele Procurorului General şi Guvernului Republicii Moldova. Conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.2 din 14 februarie 2008, au fost depistate încălcări grave în perioada activităţii de post- privatizare a întreprinderilor privatizate după anul 2001.

Solicit un răspuns la tribuna Parlamentului, ce măsuri a întreprins Guvernul pentru lichidarea acelor neajunsuri depistate de Curtea de Conturi prin acea Hotărîre nr.2.

A doua întrebare este adresată aceloraşi: Procurorului General şi Guvernului Republicii Moldova şi se referă la hotărîrea Curţii de Conturi nr.48 din 18 iulie 2008 privind raportul asupra controlului gestionării patrimoniului public la Întreprinderea de Stat “Moldelectrica”. Solicit răspuns, de asemenea, de la tribuna Parlamentului despre măsurile întreprinse pentru înlăturarea neajunsurilor depistate de  Curtea de Conturi.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Adresez prima interpelare Guvernului. Am plîngere din partea locuitorilor satului Larga în legătură cu împărţirea abuzivă a ajutoarelor umanitare, probabil, se are în vedere de peste hotare, conform principiului: cine serveşte electoral mai bine Partidul Comuniştilor. Solicit să îmi prezentaţi toate datele exacte privind persoanele care au beneficiat, sub semnătură, de ajutoarele umanitare, decizia Consiliului local de repartizare în natură a produselor şi a ajutoarelor umanitare, ca şi considerentele, dacă există în argumentarea deciziei Consiliului local, de ce anume conform acelei liste au fost repartizate ajutoarele umanitare.

A doua interpelare este către ministra educaţiei Larisa Şavga, căreia îi solicit să vină săptămîna viitoare în Parlament cu o informare despre viabilitatea instituţiilor de învăţămînt superior în condiţiile anulării contractelor de studii în sensul: baza materială, posibilitatea de finanţare, care sînt posibilităţile statului de a finanţa, care este numărul de studenţi, de specialişti, pe care îl produc, şi toate alte elemente necesare, ca să ne demonstreze posibilitatea de funcţionare şi viabilitate a instituţiilor fără studii în bază de contracte. 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Doamna Elena Bodnarenco:  

Спасибо. В ходе встречи с избирателями коммуны Нимереука, района Сорока ко мне обратились советники коммунального совета Нимереука, у которых возникли сомнения в законности проведения конкурса на замещение вакантной должности директора гимназии села Черлина, вышеуказанной коммуны. Так в срок, оговоренный объявлением в районной прессе, подал заявление только один кандидат, а объявление о продлении срока приема документов опубликовано не было. В составе конкурсной комиссии не было представителя Министерства просвещения и молодежи, хотя участие министерства оговорено Регламентом о проведении конкурса.

Еще два положения Регламента: первое – наличие степени менеджера и второе – рекомендация коммунального совета – не были учтены. Напротив, учтена была рекомендация бывшего директора гимназии. Документ не оговорен никаким нормативным актом. Кроме того, одному из кандидатов было задано в три раза больше вопросов, чем другому.

Советники совета коммуны и не ожидали, что и на конкурсе на замещение вакантной должности будет делаться политика, но председатель конкурсной комиссии, отметив отличные менеджерские способности одного кандидата, отдал все же победу другому, сделав простую, но очень циничную сноску: «вы представляете другую партию». Спустя три дня после конкурса документы об итогах еще не были готовы в районном управлении образования. Прошу Министерство просвещения и молодежи проверить законность проведения конкурса на замещение вакантной должности директора гимназия села Черлина и дать ответ в письменном виде.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.                

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Eu aş vrea să reiterez o întrebare pentru Procurorul General al Republicii Moldova, care nu mi-a răspuns timp de două săptămîni, încălcînd astfel prevederile Regulamentului, şi să adresez suplimentar întrebarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Ministerului Finanţelor, şi, desigur, Procurorului care nu a răspuns.

Dat fiind faptul că în jurul postului “PRO TV Chişinău” sînt deja de mai multe săptămîni aici păreri controversate, eu am făcut o interpelare pentru a pune egale toate posturile de televiziune şi radio în Republica Moldova, ca să răspundă la aceleaşi întrebări. Am întrebat două săptămîni în urmă cine se află cu adevărat în spatele posturilor privatizate, care aparţineau Consiliului municipal “Euro TV” şi “Antena C”. Şi, de aceea, pun, de asemenea, aceleaşi întrebări care au fost puse postului “PRO TV Chişinău”. Cine sînt adevăraţii proprietari posturilor “Euro TV” şi “Antena C” şi cine dictează politica lor editorială? Ce interese servesc şi ale cui aceste post de radio şi televiziune? Şi cît de corect îşi achită acestea impozitele, inclusiv de la reclamă?

Dat fiind faptul că din numele Procurorului General mi-a răspuns la interpelarea mea un ins într-o emisiune la “Euro TV”, care a spus că el este proprietarul acestui “Euro TV”. Întreb Procurorul General: într-adevăr acesta este şi cine este el? Şi din ce surse a cumpărat el, a privatizat această întreprindere? Dat fiind faptul că, după cum ştim, am fost informat, este un fost colonel al Ministerului Afacerilor Interne. Şi care sînt sursele de venit în ultimii ani, care au fost investiţi în această întreprindere?

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitări? Nu sînt. Deci încheiam la acest minut şi trecem  la următoarea chestiune. Declaraţii. Se invită la microfonul central domnul Bujor, dumnealui dispune de şapte minute, ceilalţi colegi – de cinci minute.

Vă rog, domnule Bujor. Sînt mai mulţi, domnule Bujor. Mai mulţi colegi sînt. Mai mulţi.

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc şi eu pentru atenţia care mi-o acordaţi.

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi deputaţi care au mai rămas în sală,

“Alianţa «Moldova Noastră»” îşi exprimă din nou îngrijorarea faţă de problemele învăţămîntului şi modul iresponsabil în care ele sînt tratate de actuala guvernare comunistă. Atitudinea puterii faţă de cadrele didactice este una absolut lipsită de respect. Neprofesionalismul şi inconsecvenţa în promovarea reformelor din învăţămînt este un rezultat al haosului în administrarea de stat a acestui domeniu.

Vă amintesc că în acei aproape opt ani de guvernare comunistă funcţia respectivă de ministru au obţinut-o succesiv şase persoane. Iar cu venirea fiecărui dintre ei urmau schimbări de cadre la niveluri ale acestei autorităţi: viceminiştri şi şefi de departamente şi inspecţii. De asemenea, vă amintesc faptul că, în anul 2007, s-a făcut o mare propagandă cu promisiunea de a majora, începînd cu 1 ianuarie 2008, cu 25% salariile tuturor bugetarilor din Republica Moldova, după care, la modul practic, comuniştii au votat o majorare cu doar 10% şi aceea începînd de la 1 aprilie. O glumă de prost gust. Atunci aţi invocat, ca, de obicei, aşa-numita lipsă de mijloace financiare. Ceea ce reprezintă o minciună. Deoarece doar peste cîteva zile coaliţia roş-oranj din Parlamentului Republicii Moldova a alocat de la bugetul de stat aproape 100 milioane de lei pentru procurarea unui avion de către Compania de Stat “Air Moldova”, pe care acuma aceeaşi coaliţie a votat “prihvatizarea” ei.

La sfîrşitul anului de studii 2007 – 2008 pedagogii, deşi au condamnat ferm lipsa de reacţie a guvernanţilor în susţinerea şcolii, au dat dovadă de înţelepciune, responsabilitate în faţa societăţii, dar şi de solidaritate cu elevii lor, renunţînd la boicotarea examenelor de absolvire. Din păcate, şi spre deosebire de dascăli, guvernaţii comunişti au rămas surzi la doleanţele pedagogilor.

Conducerea ţării chiar i-a ofensat prin gura  viceprim-ministrului Stepaniuc atunci cînd el a considerat că trebuie să riposteze cerinţelor întemeiate ale profesorilor protestatari. Şi Prin-ministrul actual, şi ministrul învăţămîntului au respins aceste cerinţe, argumentînd prin faptul că inundaţiile au consumat toate mijloacele financiare ale Guvernului. O minciună veritabilă. Căci numai la cîteva zile şeful comuniştilor, domnul  Vladimir Voronin, a anunţat dublarea salariilor pentru anul 2009.

O nouă perdea de fum propagandistic, pentru că imediat la Guvern s-au aprobat cifrele reale, o majorare cu doar 18% şi doar pentru acei, a căror categorie de salarizare este pînă la categoria 15-a. De această suplimentare beneficiază mai puţin de 1/4 din cadrele didactice din Republica Moldova. Iată de ce gestul Guvernului e considerat în colectivele pedagogice ca o batjocoră. 

Ceea ce comuniştii au decis să ofere pedagogilor pînă acum, practic în pragul de alegeri, sînt doar nişte simple indexări la salarii, operate şi ele sub presiunea acţiunilor de protest ale pedagogilor. Iar promisiunile, inclusiv cele făcute ieri, 5 noiembrie, de către Guvern sînt iresponsabile şi  plasează povara realizării lor pe umerii viitoarei guvernări democratice din Republica Moldova. Adoptarea bugetului de stat pentru anul 2009... Rîde, stimaţi comunişti, acela care rîde la urmă. Va aplauda la sfîrşitul primăverii “Alianţa «Moldova Noastră»” şi alte forţe necomuniste.       

Promisiunile, inclusiv cele făcute pe 5 noiembrie curent  la Guvern sînt, repet, iresponsabile şi plasează povara realizării lor pe umerii viitoarei guvernări democratice a ţării noastre. Adoptarea bugetului de stat pe anul 2009 în prima şi a doua lectură deja a arătat că autorităţile centrale ignorează necesităţile stringente ale sistemului educaţional din ţara noastră, ale şcolilor din satele şi oraşele republicii, favorizînd doar cîteva proiecte megalomane. De altfel, în atît de trîmbiţatul proiect al Codului învăţămîntului lipsesc mecanismele de asigurare a priorităţii sistemului de învăţămînt în societate şi în cadrul politicilor guvernamentale. Iar rolul pedagogului şi în acest document este desconsiderat.

“Alianţa «Moldova Noastră»” reiterează poziţia sa conform căreia educaţia este unul din obiectivele prioritare de relansare şi dezvoltare a ţării noastre. În acest context, ne exprimăm solidaritatea cu colectivele pedagogice, care insistă asupra majorării esenţiale a nivelului lor de salarizare. Noi insistăm, după cum am propus şi la examinarea bugetului naţional, ca alocaţiile pentru învăţămînt să fie majorate cu 500 milioane de lei faţă de cele prevăzute iniţial în proiect, astfel încît să facem posibilă o creştere substanţială şi imediată a remunerării cadrelor didactice.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” constată că există multiple obiecţii şi amendamente şi la conţinutul proiectului de Cod al învăţămîntului. De aceea, chemăm conducerea Parlamentului şi a ţării să renunţe la forţarea procedurii de adoptare a acestuia în regim de urgenţă. “Alianţa «Moldova Noastră»” se pronunţă pentru examinarea lui temeinică responsabilă şi din nou ţinîndu-se cont de poziţia cadrelor didactice de la toate nivelurile sistemului educaţional.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Susarenco.

Domnul Gheorghe Susarenco:  

Onorat Parlament,

Pe zi ce trece, majoritatea din acest Parlament, în frunte cu organele lui de lucru şi conducerea Parlamentului, care sînt formate tot de comunişti, încalcă grosolan nu numai legislaţia în vigoare şi Constituţia, dar şi bunul simţ. Ţi se creează impresia că în această sală avem de a face cu oameni care au pierdut controlul în ceea ce fac şi nu mai ţin cont de faptul că, în afara acestei clădiri există o societate, care, pentru moment, tace, dar şi gîndeşte.

Odată cu interzicerea transmisiunii directe a şedinţelor în plen ale Parlamentului la radio şi televiziune majoritatea care decide în această sală este tentată să creadă că ea deţine adevărul în ultimă instanţă şi lucrurile în această ţară nu se vor mai schimba niciodată. Dar ţin cu tot dinadinsul să le amintesc celor care iau astăzi decizii în Parlament, inclusiv Preşedintelui Marian Lupu, că opoziţia de astăzi poate deveni majoritatea de mîine.

Una din puţinele posibilităţi de a prezenta electoratului său în statul Republica Moldova, de a prezenta electoratul, stat care, pe zi ce trece, se transformă în unul totalitar şi poliţienesc, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane,  dreptatea şi pluralismul politic deja de opt ani nu mai reprezintă nici o valoare. Şi nu sînt garantate prin nimic nici de justiţie, nici de procuratură, nici de poliţie, nici de alte instituţii ale statului, posibilitate care este garantată deputaţilor din opoziţie prin Constituţie este Ora Guvernului. Amintesc pentru acei care nu au idee de Constituţie, în special, şi de drept, în general, că articolul 105 din Legea supremă stipulează: “Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sînt obligaţi să răspundă la întrebările sau interpelările formulate de deputaţi.” Închei citatul. Capitolul 9 din Regulamentul Parlamentului precizează în detalii modul de adresare a întrebărilor şi interpelărilor, procedura de răspuns la întrebări şi interpelări ale deputaţilor.

Obrăznicia membrilor Guvernului, conducătorilor altor autorităţi ale statului, tolerată sau chiar alimentată de majoritatea acestui Parlament nu mai uimesc pe nimeni. Or, a devenit o tradiţie ca membrii Guvernului să neglijeze prevederile legii şi să nu dea răspuns în termenele stabilite la întrebările deputaţilor, să nu apară în plenul Parlamentului sau, în cel mai bun caz, în forul legislativ să apară persoane de mîina a doua, care nu pot răspunde la întrebări.

Personal, privesc cu milă la acei deputaţi comunişti care, pe parcursul a patru ani, nu s-au apropiat de microfon în această sală, iar în timpul orei Guvernului pleacă din sală sau, în cel mai bun caz, aruncă replici veninoase colegilor din opoziţie. De altfel, acelaşi lucru se întîmplă şi în timpul rezervat pentru declaraţii, cînd majoritatea comunistă, în frunte cu preşedintele Legislativului, părăsesc această sală, lăsînd parcă în batjocoră opoziţia şi să vorbească, şi să se asculte.

Lăsînd la o parte latura morală şi etică a acestui comportament, pe care eu l-aş numi în mod popular unul bădărănesc. Vom observa că spuma comunistă a societăţii, cuibărită de ani de zile în acest Parlament, sfidează Constituţia şi legile ţării. Or, fiecare copil cunoaşte că un Parlament se consideră că lucrează legal numai dacă la şedinţă participă  mai mult de jumătate dintre deputaţii aleşi. Noi, cred, nu avem aici jumătate.

Dat fiind faptul că Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” a atenţionat de mai multe ori majoritatea comunistă, Biroul permanent şi Preşedintele Parlamentului despre neadmiterea într-o democraţie parlamentară a cazurilor de încălcare a Constituţiei şi legilor, fapt care atrage după sine în societate nihilismul juridic, dezmăţul în activitatea organelor de drept, apatia şi neîncrederea cetăţeanului simplu în forţa legii, birocraţia funcţionarilor publici, coruperea organelor de stat, declarăm următoarele.

1. Deputaţii Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»” vor monitoriza şi în continuare foarte atent activitatea acestui Parlament pînă la viitoarele alegeri. Pentru a informa societatea şi opinia publică naţională şi internaţională despre abuzurile majorităţii şi conducerii Parlamentului în procedura de adoptare a legilor, altor acte normative, despre încălcarea drepturilor opoziţiei parlamentare, inclusiv în procedura de lucru la Ora Guvernului şi în timpul rezervat pentru declaraţiile în Parlament.

2. “Alianţa «Moldova Noastră»” cheamă reprezentanţii mass-media, în special presa acreditată, la lucrările Parlamentului, să conştientizeze permanent că ei sînt puţine surse de informaţie care au mai rămas pentru societate şi să ia atitudine faţă de acţiunile ilegale ale actualei majorităţi parlamentare, care, în agonia sa şi în setea sa de putere, va încerca cu tot dinadinsul să fraudeze viitoarele alegeri parlamentare, transformînd această ţară săracă într-o dictatură a comuniştilor.

3. Apelăm către organismele internaţionale acreditate în Republica Moldova să ia atitudine promtă în toate cazurile cînd actuala majoritate comunistă din Parlament, aflată la cheremul liderului lor politic Vladimir Voronin, care, prin cumul, mai este şi şeful statului, încalcă cu brutalitate drepturile opoziţie parlamentare. Or, conform articolului 68 din Constituţie, în exercitarea mandatului, deputaţii sînt în serviciul poporului şi nicidecum în serviciul partidului pe listele căruia au fost aleşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Braga.

Domnul Vladimir Braga:

Domnilor deputaţi,

Vreau să exprim părerea Partidului Ecologist şi a mea pe marginea unei probleme foarte delicate cum este vînzarea pămîntului către străini. Pe parcursul ultimului timp, în Parlament, au fost iniţiate trei proiecte de legi la această temă sensibilă. Eu am votat împotriva tuturor, considerînd această problemă demnă de a fi închisă din următoarele considerente. Economic. De la aceste presupuse tranzacţii poporul şi ţara nu se vor îmbogăţi, cum nu s-au îmbogăţit, printre altele, de la vînzările de patrimoniu ale întreprinderilor supuse privatizării pe parcursul anilor precedenţi. Explicaţia este simplă. Cel care vine aici, vine să obţină  el profituri, nu ţăranii care astăzi sînt posesori de pămînt sau al patrimoniul public privat. Oponenţii vor spune că ei plătesc impozite. Practica acestor ani a arătat că multe din aceste întreprinderi străine, pe parcursul acestui timp, şi-au pompat destul de legitim veniturile neimpozate în ţările de unde ei provin pe diferite scheme. Aşa că Republica nu prea a avut a profita de la această exploatare a pămîntului, nici chiar prin impozite, şi a patrimoniului.

Străinii au folosit din plin patrimoniul, pieţele pe care Republica Moldova le-a creat pe parcursul anilor, pentru a-şi mări doar capitalurile proprii. Modele demne de urmat pentru Republica Moldova pot servi reformele din Republica Slovenia sau Cehia, ba şi din alte state, care, la privatizare, au constrîns pătrunderea capitalului străin, privatizînd în favoarea cetăţenilor săi ceea ce aparţinea statului. Aceste ţări au cel mai înalt nivel de viaţă acum şi cel mai înalte ritmuri de dezvoltare pentru fostele ţări socialiste.

Ideea că străinii ne vor îmbogăţi este uzată, după părerea noastră. Globalizarea economică ne demonstrează pericolul pe care îl au ţările mici în situaţie de criză economică, dar şi impactul ecologic pe care îl vor aduce străinii cu poluarea pămîntului în proprietate, care vor contribui la poluarea mediului şi, în special, a apelor freatice.

Noi considerăm că tocmai de aceea profesorii, medicii şi alte categorii de bugetari din ţara noastră au aceste salarii mici. Investiţiile care au venit pe parcursul a mai mult de 14 ani în sectorul de producţie şi infrastructura de export de la firmele străine sînt de ordin microscopic, iar oamenii s-au pomenit fără lucru, fiind obligaţi de situaţie să ia drumul pribegiei în alte ţări. Străinii care doresc  să facă agricultură în Republica Moldova au posibilitate să o facă pe bază de arendă, aşa cum este în majoritatea ţărilor occidentale.

Ei nu se grăbesc să o facă din motivul instabilităţii politicii din ţară, aparatului birocratic şi de control enorm, precum şi a sistemului impozitar duplicitar, stabilit deja în ţara noastră. Iată unde trebuie să ne concentrăm eforturile, după părerea noastră. Cadrul legal pentru aceasta este de ajuns.

Vînzarea pămîntului către străini este legitimată în foarte puţine ţări. Este legitim în ţări, unde stabilitatea ţării nu este subiect de discuţii politice şi patriotismul celor de la conducere este o tradiţie, dacă vreţi. Iar controlul societăţii şi a mijloacelor de informare în masă asupra lor – asigurat şi de jure, şi de facto. Partea morală a acestei probleme este şi mai vulnerabilă, noi avem în raioanele Căuşeni, Ştefan Vodă şi altele pămînturi, păduri şi iazuri îngrădite deja cu plasă metalică de către oamenii străini, care au luptat în 1992 contra statalităţii Republicii Moldova. Iar cetăţenii din aceste sate, care au ţinut piept acestor fărădelegi, sînt lipsiţi de dreptul de a călca pe acest pămînt.

Dacă asemenea modele sînt gîndite de către acei care promovează această idee de vînzare a pămîntului, noi sîntem împotrivă. Şi vom propune pentru viitorul Guvern soluţii pentru folosirea eficientă a pămîntului de către cetăţenii acestei ţări.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Neagu.

Domnul  Ion Neagu:

Vă mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimaţi colegi,

Dau citire declaraţiei privind participarea în comun a Mişcării “Acţiunea Europeană” şi a Partidului Naţional Liberal la alegerile parlamentare din 2009.

Mişcarea “Acţiunea Europeană” şi Partidul Naţional Liberal constată politica falimentară a regimului Voronin incapabil să guverneze în mod democratic şi competent, politică ce a adus Republica Moldova la starea ruşinoasă de cel mai sărac stat din Europa.

În societatea moldovenească se încalcă în mod grav principiile democratice şi drepturile omului. În aceste condiţii, caracterul democratic al procesului electoral privind alegerile parlamentare din 2009 este prejudiciat iremediabil. Guvernarea comunistă a stopat reformele economice şi politice, a lichidat independenţa justiţiei şi autonomia administraţiei publice locale, nu a consolidat instituţiile statului de drept, nu asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, strangulează presa independentă, exercită un control drastic şi o cenzură aspră asupra audiovizualului public, transformat într-un instrument propagandistic al coaliţiei pepecedisto-comuniste aflate la guvernare.

PCRM a instituit ideologia comunistă ca ideologie oficială a statului, distruge în continuare sistemul de învăţămînt spre reducerea accesului tinerelor la studii şi remunerarea mizerabilă a cadrelor didactice, prin lipsa de claritate privind pregătirea specialiştilor cu studii superioare, prin impunerea unor teze staliniste în domeniul istoriei, al limbii şi spiritualităţii populaţiei majoritare şi a minorităţilor etnice.

Comuniştii au uzurpat puterea în stat, au înăsprit presiunile contra oponenţilor politici, inclusiv prin modificări operate la legislaţia electorală, ce limitează libera concurenţă politică în Republica Moldova. Guvernarea comunistă promovează o politică externă duplicitară, incompetentă şi dăunătoare intereselor naţionale şi aspiraţiilor majorităţii populaţiei, care îşi exprimă în mod ferm dezideratul de integrare a Republicii Moldova  în Uniunea Europeană.

Pornind de la necesitatea reaşezării Republicii Moldova pe făgaşul democratizării, edificării statului de drept, asigurării drepturilor omului, a pluralismului politică, promovării reformelor social-economice, dinamizării proceselor de integrare europeană, subordonînd politica externă a statului acestui scop strategic, conştientizînd că realizarea acestor deziderate este posibilă numai după demontarea regimului comunist în Republica Moldova, iar actuala guvernare poate fi înlăturată de la putere doar prin crearea unui pol proeuropean al forţelor politice democratice şi naţionale, manifestînd înţelepciune şi maturitate civică, răspunzînd aşteptărilor electoratului şi recomandărilor insistente ale societăţii civile, care cer o alternativă credibilă a actualei guvernări printr-o colaborare eficientă între forţele politice, democratice şi proeuropene în spiritul principiilor şi normelor europene de participare la viaţa publică, Mişcarea “Acţiunea Europeană” şi Partidul Naţional Liberal declară că au ajuns la înţelegerea politică despre participarea în comun la alegerile parlamentare din 2009.

Mişcarea “Acţiunea Europeană” şi Partidul Naţional Liberal instituie masa rotundă a partidelor politice naţionale şi proeuropene pentru coagularea eforturilor în vederea monitorizării condiţiilor pentru alegeri libere şi democratice. Masa rotundă a servit drept mecanism pentru coordonarea poziţiilor şi deciziilor ulterioare, pentru consultări periodice şi organizarea unor acţiuni politice comune, elaborarea strategiei electorale, inclusiv formarea unei liste naţionale pentru alegerile parlamentare din 2009. Mişcarea “Acţiunea Europeană” şi Partidul Naţional Liberal invită la masa rotundă ONG-le interesate să dea o notă de expertiză deciziilor acestui mecanism politic.

Semnează Anatol Petrenco, preşedintele Mişcării “Acţiunea Europeană” şi Vitalia Pavlicenco, preşedintele Partidului Naţional Liberal.

  Chişinău                                                                5 noiembrie 2008        

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamna Cuşnir.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Onorată asistenţă,

Vreau să îmi expun poziţia de deputat fiind în serviciul poporului. Nu o singură dată am vorbit de la microfonul acestui aşa-numit Parlament, din care, parcă, fac parte şi eu. Nu în zadar şi nu fără argumente am anunţat că aşa-zisul Parlament, de la bun început, a cam luat-o razna. S-a observat acest lucru cînd au fost împărţite portofoliile. Nu s-a făcut spre o bună activitate a principalei unităţi într-o republică aşa-numită parlamentară, Parlamentul, ci au transformat Parlamentul într-o “cormuşkă”, cum îi place şefului comuniştilor Voronin să o numească pentru PCRM şi ortacii din gruparea lui Roşca.

Prin încălcări flagrante ale legislaţiei şi ale Regulamentului, votat noaptea, deputaţii Roşca, Secăreanu şi Stepaniuc au înaintat iniţiativa de modificare a articolului 99 din Regulament, care nu ţinea de temă, care nu intrase încă în vigoare, şi au fost sistate transmisiunile în direct ale şedinţelor plenare ale Parlamentului, pentru a nu vedea cei, care le plătesc salariul, cu ce ocupă comuniştii şi gruparea lui Roşca în Parlament.

Un adevărat coşmar se întîmplă cînd rămîne să conducă şedinţele tovarăşa Postoico. Pentru ea nu există Regulament, ea este în serviciul colegilor comunişti, are un comportament obraznic faţă de deputaţii din opoziţie şi sfidează legile ţării.

Dacă, conform Regulamentului, au limitat dreptul deputaţilor neafiliaţi de a propune modificări sau completări la ordinea de zi, utilizează acest caz doar atunci cînd nu le plac comuniştilor careva puncte din ordinea de zi. Astfel, la una din şedinţe, cînd în ordinea de zi era moţiunea opoziţiei “Jos genocidul comunist împotriva ţăranilor”, tovarăşa Postoico de zece ori a intervenit în luarea mea de cuvînt de 2 minute de la microfonul din sală pentru a mă impune să mă pronunţ pentru excludere din ordinea de zi. Pînă la urmă, dacă nu a obţinut aceasta de la mine, tot prin încălcarea Regulamentului, comuniştii au refuzat examinarea acestei moţiuni.

Culmea este cînd la 16 octombrie anul curent, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului Ştefan Secăreanu a venit în Parlament cu iniţiativa a 20 de deputaţi, care au supt din deget biografia de muncă pentru candidatul la funcţia de avocat parlamentar, doamna Tamara Plămădeală. Comisia pentru drepturile omului, condusă de acelaşi Ştefan Secăreanu, a adus argumente false în avizul său, iar Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi nici nu a încercat să verifice acele date prezentate, chipurile, de candidat şi acele carnete de muncă pline de falsificări. Nici una dintre comisii nu a respectat cerinţele Legii cu privire la avocaţii parlamentari, conform căreia candidaţii trebuie să prezinte certificate despre salarii şi despre averi, din care motiv putem anula votul parlamentului, dacă comuniştii şi pepecediştii au acest curaj.

Am primit doar primul răspuns la interpelarea mea de a verifica datele despre acea doamnă Tamara Plămădeală, care, cu votul comuniştilor şi al grupării lui Roşca, a fost cocoţată în fotoliul de avocat parlamentar pentru 5 ani. Din răspuns se vede foarte clar că această doamnă, care a dat informaţia şi a prezentat carnete de muncă false că din 2000 şi pînă în prezent activează la Asociaţia Obştească “Agrodrept Moldova”, adică 8 ani a achitat în fondul asigurărilor sociale doar pentru 1 an şi 2 luni din această perioadă.

Această doamnă, care nu a trăit, se vede, cu aer în această perioadă cu familia cu 3 copii, a fugit permanent de a-şi face datoria, de a plăti impozitele. Cum poate o aşa persoană să apere drepturile omului? Cum atîţia deputaţi şi, în special, Ştefan Secăreanu, apoi deputaţii comunişti, plus gruparea lui Roşca, care au votat această persoană la o funcţie atît de responsabilă... Unde este faţa aşa-zisului Parlament şi în ce s-a transformat?

Aştept şi investigaţiile Procuraturii Generale, dar cred că, acei care au făcut această inegalitate să vină cu acel proiect de rechemare din funcţia proaspătă ocupată de avocat parlamentar a doamnei Tamara Plămădeală. Să fie dată pe mîinile justiţiei, dar şi să investigheze şi comportamentul acelor 20 de deputaţi, în special al preşedintelui Comisiei pentru drepturile omului Ştefan Secăreanu, căci a uitat că este salarizat şi are maşină la scară şi alte privilegii pe spatele acelora care aşteaptă zadarnic de la asemenea om ca el să apere drepturile. Pe cînd el se stăruie să înăbuşe postul de televiziune “PRO TV” şi unica sursă televizată veridică de informaţie pentru cetăţeni, după ce a sistat transmisiunile în direct ale şedinţelor plenare.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Următoarea şedinţă va avea loc joia viitoare, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.13.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.