version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version
русская версия



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA – DECEMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 6 decembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2297 cu privire la probatiune.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3740 pentru ratificarea Protocolului optional la Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, adoptat la New York la 16 decembrie 1966.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3814 pentru ratificarea Protocolului aditional la Conventia privind drepturile omului si biomedicina vizind transplantul de organe si tesuturi de origine umana, incheiat la Strasbourg la 24 ianuarie 2002.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3974 cu privire la prelungirea mandatului consiliului local si al primarului satului Corjova, raionul Dubasari.

7. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.3841 pentru completarea Legii privind administratia publica locala (art.15, 28).

8. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.3350 privind protectia animalelor.

9. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.3331 privind detinerea si protectia animalelor de companie.

10. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.4195 pentru modificarea articolului 4 din Legea nr.1417- XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III din Codul fiscal.

11. Intrebari.

12.Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de doamna Maria Postoico vicepresedinte al Parlamentului, asistata de  domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 89 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Marian Lupu, Nicolae Bondarciuc, Leonid Bujor, Oleg Tulea,  Igor Klipii – in delegatie; Alexandru Oleinic – din motive de sanatate; Mihail Sidorov, Larisa Zimin, Nicolai Deatovschi, Zoia Jalba, Gheorghe Musteata.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

La ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Doamna Presedinte al sedintei,

Noi, la 7 februarie 2007, am inaintat initiativa legislativa nr.498 referitoare la modificarea Legii cu privire la patentele de intreprinzator. Se fac foarte multe speculatii in jurul acestei probleme in ultimul timp, dar, oricum, problema nu se rezolva, nu se discuta in Parlament. De aceea, avind in vedere ca, mai tirziu, au fost inregistrate, si din partea domnului Braghis, si din partea domnului Urechean, initiative in acest sens, este rugamintea ca, pina la sfirsitul anului, noi sa introducem in ordinea de zi, totusi, sa discutam aceasta chestiune. Daca va fi respinsa de Parlament – bine, daca nu va fi respinsa, sa fie rezolvata problema, fiindca oamenii pun aceste intrebari.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca proiectul de Lege cu nr.4 din 7 decembrie sa fie transferat pe data de 14 decembrie, Legea cu privire la tutun si articolele din tutun.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

De pe data de 7 decembrie, da?

 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nr.4 din data de 7 decembrie sa fie transferat pe data de 14 decembrie.

 

Doamna  Maria Postoico:

S-a luat act.

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Учитывая важность этого законопроекта и то, что он  входит в план мероприятий «Республика Молдова – Европейский Союз», а также учитывая большие вопросы, которые поставлены нам в письме Президента, который направил его на пересмотр, фракция предлагает законопроект №1962 под номером 4 на 6 декабря снять для доработки.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vreau sa le multumesc colegilor din Comisia juridica, pentru numiri si imunitati ca mi-au trimis un raport de expertiza asupra proiectului nr.1887 cu privire la notariat. Vreau sa spun, ca nu am cerut. A fost colegul nostru Alexandru Oleinic, care s-a referit la acest raport de expertiza.

Eu stiu site-ul Parlamentului si examinez toate rapoartele de expertiza anticoruptie. Din aceste motive eu i-am intrebat daca au examinat raportul de expertiza privind proiectul nr.1826, domnule presedinte al comisiei, dar nu v-am cerut raportul. Va rog, sa nu cheltuiti hirtia, ci sa examinati si sa trimiteti cui trebuie. Va remit inapoi acest raport de expertiza, sa-l dati domnului Alexandru Oleinic.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Dumitru Prijmireanu:  

Multumesc.

In virtutea unor noi circumstante, care necesita examinare suplimentara, fractiunea propune ca proiectul de Hotarire nr.4150 din 7 decembrie sa fie transferat pe urmatoarea saptamina.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Buliga:  

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi deputati,

Nu inteleg de ce un proiect de lege destul de important pentru societatea moldoveneasca, Legea cu privire la prevenirea si combaterea violentei, se intilneste cu atita opunere din partea nu stiu cui?

Doi ani de zile am lucrat la aceasta lege, sint implicate ministere, structuri internationale, am promis Parlamentului european anul trecut, in cadrul actiunii “Parlamentele europene unite impotriva violentei”, ca vom adopta aceasta lege in termene rezonabile.

In comisie nu o data s-a examinat. Deputatii comunisti au avut tot dreptul si posibilitatea sa isi expuna obiectiile. Am luat din nou o decizie unanima in comisie si astazi aceasta lege este exclusa din ordinea de zi deja nu stiu a cita oara.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Neagu:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Inca la 16 noiembrie a fost depusa, la Cancelaria Parlamentului o initiativa legislativa semnata de 6 deputati, privitor la formarea unei Comisii de ancheta privind cazul disparitiei deputatului Vlad Cubreacov in perioada 21 martie –
25 mai 2002. Am inteles ca ieri au fost careva discutii referitoare la acest proiect in sedinta Biroului permanent. Ati putea sa ne spuneti, cumva, care este soarta acestui proiect?

 

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc.

In primul rind, comisia... trebuie sa vedem ce...

Domnul Stoicov.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:  

Anterior, am vorbit referitor la aceasta intrebare, cind au fost si alte initiative din partea altor deputati, ca aceasta intrebare, in primul rind, se refera la Procuratura Generala. Noi, intr-adevar, avem incredere in Procuratura Generala, dar consider ca Parlamentul si ieri Biroul permanent al Parlamentului, de asemenea, a iesit la aceasta concluzie ca ar fi binevenita aceasta informatie in Parlament, ca noi sa ne apreciem, in final, cum procedam cu aceasta initiativa de hotarire.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine. Este clar.

Multumesc.

In continuare microfonul nr.3. Deci, domnule Neagu, ieri a avut loc sedinta Biroului permanent, unde s-a discutat proiectul, pe care dumneavoastra l-ati depus. Deci, s-a ajuns la concluzia ca, in primul rind, sa detinem o informatie de la Procuratura Generala si dupa aceea sa revenim iarasi la Biroul permanent ca sa ne apreciem ce facem mai departe.

Fiindca, in acest caz, dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca numai fractiunile parlamentare au acest drept de a inainta in componenta acestei comisii de ancheta. Deci, in acest caz, nu putem ca sa depasim aceasta norma a Regulamentului.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati se propune ca proiectul de Lege nr.4860 si proiectul de Hotarire nr.4150 de pe ordinea de zi din
7 decembrie sa fie transferate pentru perioada de 13 – 21 decembrie.

 

Doamna  Maria Postoico:

S-a luat act.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Doamna Postoico, 

Va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Doamna  Maria Postoico:

Declaratie, da?

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca dispuneti de un supliment la ordinea de zi a sedintei pentru data de 7 decembrie, care a fost, la fel, discutat in cadrul sedintei Biroului permanent si este propus pentru ziua de miine.

Cu acele propuneri inaintate, care se refera la excludere, se accepta. Si referitor la propunerea domnului Diacov privind proiectul de Lege nr.498, revenim la discutie in cadrul Biroului permanent, sa ne apreciem pe ce data va fi introdus. Deci, miine, la fel, va fi adoptata ordinea de zi pe urmatoarele doua saptamini si in acest caz vom pune in discutie si aceasta propunere. Cine este pentru a adopta ordinea de zi si suplimentul propus, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2297 cu privire la probatiune.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul  Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentant permanent
                                                       al Guvernului in Parlament:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine sa reglementeze raporturile juridice de probatiune care, in principiu, se deruleaza si astazi in societatea noastra si se refera la controlul asupra persoanelor fata de care, in urma savirsirii infractiunilor, au fost aplicate pedepse privative, nonprivative de libertate. Si, de asemenea, categoria persoanelor asupra carora au fost aplicate pedepse privative de libertate in perioada aflarii in penitenciare in scopul pregatirii acestora pentru eliberare sau in perioada postpenitenciara. Proiectul respectiv de lege nu va necesita cheltuieli suplimentare si va fi implementat in limita alocatiilor care sint curente pentru sistemul penitenciar si sistemul de executare. Rugam sa sustineti proiectul de lege prezentat.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre raportor? Nu sint.

Va multumesc.

Comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la probatiune, inaintat de Guvernul Republicii Moldova. Necesitatea elaborarii acestui proiect de Lege este dictata de faptul ca Republica Moldova, la momentul actual, se afla in proces de reformare a sistemului de justitie penala, care presupune crearea unor conditii prevazute de legislatie, cum ar fi probatiunea.

Probatiunea este un termen care defineste o institutie a justitiei penale si se refera la mentinerea infractorului in cadrul comunitatii, cu aplicarea strategiilor de integrare sociala si promovarea ideii de siguranta sociala. Probatiunea este o forma a alternativelor de detentie. Argumentul principal este ca inchisoarea nu poate solutiona sarcina principala: reabilitarea sociala si integrarea persoanei in societate.

Guvernul Republicii Moldova, in ianuarie 2007, a completat Regulamentul Ministerului Justitiei, prin care ministerul a fost abilitatea cu dreptul de a exercita activitatea de probatiune. Regulamentul Departamentului de executare a deciziilor judiciare a fost completat cu o structura noua – Directia de probatiune in aparatul central si oficii de executare in toate sectoarele  raionale.

Prin aceasta hotarire, Guvernul a alocat suplimentar pentru Directia probatiune 5 unitati, iar pentru oficiile teritoriale – 120 de unitati pentru efectuarea controlului asupra execuitarii corecte si oportune a pedepselor penale neprivative de liberate, prezentarii referatelor presentintiale de evaluare psihologica a personalitatii, indeplinirii cerintelor de evidenta, supraveghere si probatiune a persoanelor eliberate de pedeapsa penala si a celor eliberate din penitenciar, precum si a executarii masurilor de constringere cu caracter educativ, aplicate de instanta de judecata. Aceste obligatiuni sint puse in sarcina Serviciului de Probatiune.

In momentul de fata, la evidenta Serviciului se afla 9248 de persoane, dintre care 1085 de minori. Activitatea de probatiune la momentul actual este implementata atit in spatiul european, cit si in spatiul postsovietic.

Proiectul a fost avizat pozitiv de toate comisiile permanente ale Parlamentului si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului. In temeiul celor expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Stoicov,

Intr-adevar, este o lege cu care avansam la acest capitol. La articolul 23 se propune ca aceste persoane sa fie cuprinse in asigurare de stat, prin efectul legii, din contul mijloacelor bugetului de stat. Ce cuprinde aceasta asigurare de stat pentru persoanele nominalizate? Si cam cit este costul acestei asigurari?

 

Domnul  Iurie Stoicov:

In privinta costului cred ca mai bine cunoaste Guvernul Republicii Moldova, care a inaintat. Desi dumnealor, anterior, au invocat, ca nu vor fi careva surse financiare suplimentare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.1, este ceva?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Proiectul de lege nu prevede costuri directe pentru implementarea acestor prevederi. Aceasta este o masura de asigurare. Cu Ministerul Finantelor inca nu s-a ajuns la acord, daca acestea vor fi asigurari in cadrul companiilor private sau acestea vor fi din contul bugetului de stat, in scopul de a asigura plata primelor de asigurare. Dar, referitor la acest subiect, exista opinia Guvernului privind posibilitatea implementarii acestora in practica.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Va multumesc.

Si a doua intrebare referitoare la articolul 2, alineatul (5): “Cu persoanele eliberate din locurile de detentie se incheie un contract de acordare a ajutorului corespunzator. Conditiile si forma contractului sint stabilite de ministrul justitiei.”  Este o norma intilnita si in alte state sau doar la noi, in Republica Moldova, ministrul justitiei? Si de ce anume ministrul justitiei, dar nu ministerul, Guvernul?

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Este o propunere pentru lectura a doua, o vom examina. Intr-adevar, trebuie de referit la organul care va efectua acest control, dar nu la persoana.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Multumesc.

Am inteles.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu am luat cunostinta de avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si conchid ca acesta nu este un aviz pozitiv. Deci, in primul rind, comisia s-a expus asupra lipsei statutului bine definit al organelor de probatiune si al consilierilor de probatiune in acest proiect, pe care noi il discutam. In al doilea rind, comisia mentioneaza ca prevederile proiectului de lege nu vor solutiona problemele probatiunii, deoarece nu ofera cadrul necesar cu referire la activitatea organelor de probatiune.

In al treilea rind, comisia nu este de acord cu argumentul cuprins in nota informativa, precum ca, pentru inceput, nu vor fi necesare mijloace financiare, la ceea ce s-a referit si domnul Esanu, deoarece unele prevederi ale legii solicita mijloace financiare importante si vor fi de nerealizat. Noi despre aceasta am vorbit si in cadrul Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

Si in concluzie. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera oportun imbunatatirea semnificativa a proiectului de Lege cu privire la probatiune. Noi nu am examinat acest aviz in comisie si acum iesim cu un proiect de lege, inteleg, nu bine pregatit.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Noi tot am discutat cu domnul Turcan si dumnealui nu este de parerea ca acest proiect de lege trebuie respins sau retras. Intr-adevar, asupra proiectului trebuie de lucrat considerabil. Dar pornind de la situatia strict necesara care trebuie pentru Republica Moldova in acest domeniu, este necesar astazi sa il aprobam in prima lectura, cu conditia ca vom reveni. Ceea ce tine de partea financiara, este o chestie discutabila. Acum sint 120 de persoane in teritoriu si 5 persoane in oficiu. Deci, 125 de persoane lucreaza deja in acest domeniu. Vor fi necesare suplimentar, este greu de presupus acuma.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Eu propun, doamna Presedinte al sedintei, sa puneti la vot respingerea acestui proiect de lege.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu ii multumesc domnului coleg ca face referinta la avizul Comisiei juridice, pentru numiri li imunitati, dar, totodata, atrag atentia ca nu este vorba de un aviz negativ in sensul acela care dumnealui, in sfirsit, a tras concluzie. Este un aviz critic, o critica, eu consider, sanatoasa in sensul acela ca noi toti trebuie sa lucram foarte activ si, in primul rind, Guvernul, pentru ca, pregatind acest proiect de lege pentru lectura a doua, sa il imbunatatim, inclusiv la capitolul ce tine de mecanismul implementarii acestei legi.

Si iata aici taman va fi necesar de a stabili la concret, anume de care surse financiare noi avem nevoie? Si pe etape de a stabili care prevedere va intra in vigoare de la data cutare sau cutare, pornind de la existenta resurselor financiare? Aceasta s-a avut in vedere in avizul comisiei noastre.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, e clar.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte al comisiei,

De ce am iesit? Pentru ca autorul a afirmat ca nu este nevoie de careva surse financiare. Iar apoi, iesind la microfon, a zis ca nu s-au inteles inca cu Ministerul Finantelor de unde vor fi achitate aceste surse.

Dumneavoastra afirmati in raport ca deja lucreaza 5 persoane in minister si 120 in teritoriu. Dar autorul ne prezinta noua, in nota informativa, ca pentru anul 2007 cifra persoanelor constituie 450. Iata aici as vrea sa... Este nota informativa prezentata noua, domnule Esanu, si trebuie sa purtati raspundere pentru ceea ce prezentati. De unde s-a luat aceasta cifra? Si dumneavoastra afirmati ca nu este nevoie de bani. Daca deja oamenii lucreaza la acest capitol. Din acest motiv si eu propun nu de a respinge, dar de a remite in comisie, sa se lucreze si dupa aceasta sa revenim cu un proiect bine pregatit.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, multumim, doamna Presedinte.

Nota informativa reflecta numarul persoanelor angajate in Departamentul de executare. Si, daca vedeti, proiectul este prezentat in Guvern, toate procedurile au mers pina la finele anului 2007. Dar inca in luna februarie a fost adoptata o hotarire de Guvern, prin care au fost introduse modificarile despre care a vorbit domnul Stoicov. Intr-adevar, persoanele respective deja functioneaza. In bugetul pentru anul 2008 este inclusa de acum finantarea Departamentului de executare in limitele suficiente pentru a asigura si  finantarea acestor unitati.

Deci, nemijlocit pentru implementarea acestei legi, nu este nevoie in prezent absolut de nici o finantare. Unica problema pe care am invocat-o si la iesirea anterioara, tine de acel mecanism de asigurare care prevede ca in cazul in care vor fi decese sau vatamari corporale ale persoanelor care activeaza in acest sens,  in legatura cu activitatile de serviciu sa fie supuse asigurarilor de stat. Dar acest lucru este prevazut astazi in legislatie pentru o categorie de persoane. Si noi sintem siguri ca, in limita alocatiilor bugetare, noi vom putea asigura implementarea acestei legi, fara a solicita pentru anul 2008 surse suplimentare.

Multumim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

S-a incurcat si mai tare. Aici, in proiect, se vorbeste despre directia de probatiune, pe cind domnul ministru deja imi spune despre finantarea Departamentului executare. Nu exista aici ceva cu Departamentul executare. Noi vorbim clar, de Directia de probatiune din cadrul Ministerului de Interne. Asa am inteles eu. Inca mai tare ne incurcam. Si inca o dovada ca trebuie.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, dumneavoastra ati incurcat, Departamentul de executare are 450 de persoane. Noi vorbim despre aceasta structura de probatiune care are 120 de persoane. Deci, sa fie stipulat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu nu pot sa incurc decit sa citesc ceea ce este scris in nota informativa. Si daca cineva nu poarta responsabilitate pentru ceea ce scrie si ma induce pe mine in eroare si pe toti ceilalti, nu trebuie sa ma invinuiti pe mine.

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu este vorba de Ministerul de Interne. Acesta nu are nici o atributie.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dumneavoastra ati spus. Citim stenograma pe urma si vedeti ca dumneavoastra ati spus in cadrul Ministerului de Interne.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Este clar. Deci, pentru lectura a doua, daca dumneavoastra aveti propuneri, bine. Daca dumneavoastra ati inaintat propunerea, ea va fi pusa la vot.

Multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am spus. Da, iata aceasta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Va  multumesc.

Stimati colegi,

In ordinea in care au fost inaintate propunerile pentru proiectul de Lege nr.2297.  Comisia a propus pentru a fi acceptata in prima lectura. Deci, am sa pun la vot in ordinea in care a fost inaintata. Si colegii nostri au inaintat propuneri pentru a fi respinsa sau remisa in comisie. Cine este pentru a aproba in prima lectura proiectul de Lege nr.2297, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Celelalte propuneri care au fost inaintate sint. Dar, oricum, cine este pentru a fi remis in comisie, va rog sa voteze. Doi. In rest – zero voturi. Este clar lucru ca respingem, dumneavoastra ati votat pentru remisie.

Deci, proiectul de Lege nr.2297 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3740 pentru ratificarea Protocolului optional la Pactul International cu privire la drepturile civile si politice.

Va rog, domnule Esanu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Prin proiectul supus atentiei dumneavoastra, Guvernul Republicii Moldova propune  fortificarea mecanismelor de protectie a drepturilor civile si politice, instituindu-se posibilitatea pentru cetatenii Republicii Moldova in cazurile in care se vor epuiza toate caile interne de protectie a drepturilor civile si politice, garantate de Pactul international sa depuna o cerere individuala catre Comitetul pentru drepturile omului.

In proiectul de Lege privind ratificarea Pactului international se propun anumite rezerve, tinind cont de faptul ca Republica Moldova, in prezent, nu poate, cu parere de rau, asigura aplicarea legislatiei pe intreg teritoriul sau si al doilea tine de concretizarea momentului de la care cererile vor putea fi examinate, stipulindu-se ca Comitetul pentru drepturile omului va fi competent sa examineze doar acele cereri, care vor fi depuse dupa data la care Republica Moldova va finaliza procedurile de ratificare al acestui Pact international. Rugam sa sustineti proiectul de lege prezentat.

Multumim.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari?

Va multumesc, domnule viceministru.

Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Protocolul optional la Pactul international cu privire la drepturile civile si politice se incadreaza in categoria tratatelor internationale, supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament. Protocolul optional la Pactul respectiv are drept scop instituirea unui mecanism de examinare a comunicarilor individuale, parvenite de la persoanele fizice privind violarea drepturilor civile si politice stipulate in Pact.

Acest mecanism de examinare a cazurilor individuale vine sa completeze mecanismul universal de monitorizare periodica a situatiei in domeniul drepturilor omului prevazut in Pact. La momentul ratificarii Protocolului optional este necesara formularea a trei rezerve despre care a vorbit si reprezentantul Guvernului. Comisiile permanente au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Protocolului mentionat.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune excluderea din titlul legii a sintagmei “adoptat la New-York la 16 decembrie 1966”. Luind in considerare cele expuse, comisia propune aprobarea in prima si in a doua lectura a proiectului de Lege privind ratificarea protocolului sus mentionat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Respectarea prevederilor Protocolului optional la Pactul drepturilor civile si politice, sint sigura, necesita o monitorizare si o cercetare suplimentara. Ati discutat cumva in comisie care vor fi costurile de personal sau daca astazi Republica Moldova dispune de personal calificat pentru a monitoriza respectarea acestui Protocol, se va respecta acest Protocol in Republica Moldova? De cit personal este nevoie si care vor fi costurile suplimentare in bugetul pentru anul 2008?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Va multumesc pentru intrebare.

Eu, cred ca Republica Moldova dispune de personal calificat pentru monitorizare. In privinta cheltuielilor suplimentare, daca ati citit atent si nota informativa anexata la acest proiect de lege, deocamdata este greu de calculat costurile suplimentare. Eu cred ca nu sint atit de mari, dar daca reprezentantul Guvernului poate sa completeze si sa spuna date concrete...

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim, stimata doamna Presedinte.

Doamnelor si domnilor deputati,

Prin ratificarea acestui Protocol, Republica Moldova nu trebuie sa constituie mecanisme la nivel national. Aceste mecanisme deja exista. Deci, noi vorbim de faptul ca se accepta ca cetatenii Republicii Moldova sa depuna cereri la un organ international. In aceste conditii, noi nu putem vorbi despre costuri suplimentare pentru Republica Moldova, despre costuri financiare.

Desigur, putem discuta despre costuri politice sau de imagine in masura in care un numar foarte mare de cetateni vor depune asemenea cereri si vor fi constatate ca, la nivel national, nu exista mecanisme eficiente de protectie a drepturilor politice si civile.

Dar, tinind cont de toate amendamentele care se aduc in legislatie, inclusiv de perspectiva, deschiderea asa-numitului recurs constitutional, prin care se va institui dreptul cetatenilor de a se adresa Curtii Constitutionale a Republicii Moldova cu cereri privind constatarea violarii drepturilor sale, noi speram ca nu o sa fie asa de mare numarul cererilor depuse la acest Comitet pentru drepturile omului.

Multumim.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Multumesc, domnule presedinte.

Supun votului, in prima lectura, proiectul de Lege nr.3740. Cine este pentru a aproba acest proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3814 pentru ratificarea Protocolului aditional la Conventia privind drepturile omului si biomedicina vizind transplantul de organe si tesuturi de origine umana.

Bine, daca se solicita in lectura a doua, putem sa revenim. Bine, am inteles, domnule Urechean. Deci, supun votului, pentru lectura a doua, proiectul de Lege nr.3740 pentru ratificarea Protocolului optional la Pactul international cu privire la drepturile civile si politice. Cine este pentru lectura a doua, rog sa voteze si va rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1- 28.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Doamna  Maria Postoico:

73 de voturi “pro”. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3740 este adoptat in lectura a doua.

Continuam. Proiectul de Lege nr.3814.

 

Domnul Mircea Buga – viceministru al sanatatii:

Mult stimata doamna Presedinte,

Stimati doamne si domni deputati,

Se propune atentiei dumneavoastra ratificarea Protocolului aditional la Conventia privind drepturile omului si biomedicina vizind transplantul de organe si tesuturi de origine umana, adoptat la Strasbourg la 24 ianuarie 2002.

Vreau sa va informez ca Republica Moldova a ratificat Conventia pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii umane privind aplicatiile in biologie si medicina la 19 iulie 2002, asa-numita Conventie privind drepturile omului si biomedicina, care are drept scop protectia demnitatii si identitatii fiintei umane si garanteaza fara discriminare integritatea persoanei, precum si respectarea celorlalte drepturi si libertati fundamentale fata de aplicatiile in biologie si medicina.

Ulterior, la 8 februarie 2007, Republica Moldova a semnat Protocolul aditional la aceasta Conventie si ratificarea acestui Protocol la Conventia privind drepturile omului si biomedicina va putea asigura un cadru juridic necesar protectiei persoanelor si solutionarea problemelor de ordin etic, psihologic si social in domeniul transplantului de organe si tesuturi de origine umana.

Ratificarea acestui Protocol aditional la Conventia privind drepturile omului si biomedicina va contribui si la executarea actiunilor prevazute de Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Doamnelor si domnilor deputati,

In contextul celor mentionate, solicitam sustinerea dumneavoastra privind ratificarea acestui Protocol aditional la Conventia privind drepturile omului si biomedicina.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari catre raportor? Nu sint.

Rog comisia.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Protocolul aditional la Conventia privind drepturile omului si biomedicina vizind transplantul de organe si tesuturi de origine umana se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament. Protocolul a fost adoptat de catre Consiliul Europei la 24 ianuarie 2002 si a intrat in vigoare la 1 mai 2006.

La momentul actual, Protocolul este semnat de 20 de state membre ale Consiliului Europei si ratificat de sapte dintre acestea. Republica Moldova a semnat protocolul la 8 februarie 2007. Scopul Protocolului este de a completa Conventia privind drepturile omului si biomedicina cu prevederile aditionale menite sa creeze cadrul juridic unificat de solutionarea problemelor etice, psihologice si socioculturale inerente transplantului de organe si tesuturi de origine umana. Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea protocolului mentionat. Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune de a exclude din titlul legii sintagma “incheiat la Strasbourg la 24 ianuarie 2002”.

In conditiile celor expuse, propunem a adopta proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului aditional la Conventia privind drepturile omului si biomedicina vizind transplantul de organe si tesuturi de origine umana in prima si in a doua lectura, daca nu sint obiectii.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, multumesc, domnule presedinte.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Multumim.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.3814. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Comisia a inaintat propuneri pentru a fi adoptat si in lectura a doua. Fractiunile, aveti propuneri pentru lectura a doua? Se accepta, da?

Va multumesc.

Supun votului, pentru adoptare in lectura a doua, proiectul de Lege nr.3814. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul  nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Doamna  Maria Postoico:

76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3814 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3974 cu privire la prelungirea mandatului consiliului local si al primarului satului Corjova, raionul Dubasari.

Guvernul. 

 

Domnul Sergiu Tataru – viceministru al administratiei publice locale:

Mult stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Se prezinta pentru examinare initiativa legislativa cu prolongarea mandatului consiliului local si primarului comunei Corjova, raionul Dubasari, dat fiind imposibilitatea petrecerii in luna iunie anul curent a alegerilor locale. Guvernul vine cu aceasta initiativa.

 

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Comisia, va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

In prezent, proiectul de Lege al Guvernului Republicii Moldova propune ca, prin derogare de la prevederile Codului electoral si de la prevederile articolelor 5 si 28 din Legea cu privire la administratia publica locala, sa fie prelungit cu titlu de exceptie, in conformitate cu prevederile articolului 6 alineatul (4) din Legea privind actele legislative, mandatul consiliului local si al primarului comunei Corjova, raionul Dubasari, pina la crearea conditiilor necesare desfasurarii unor alegeri democratice, libere si corecte in conformitate cu legislatia in vigoare a Republicii Moldova si cu cea internationala, dar nu mai tirziu de data alegerilor locale generale din 2011.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele la proiectul mentionat, prin care se propune examinarea acestuia in sedinta plenara si adoptarea de catre Parlament. Totodata, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune ca in titlul proiectului cuvintele “satul Corjova” sa fie substituit prin cuvintele “comuna Corjova”, pornind de la cerintele Legii privind organizarea administrativ-teritoriala nr.764 din 27 decembrie 2001.

Iar in articolul unic este necesar de indicat sursele oficiale in care au fost publicate actele legislative invocate, asa cum rezulta din cuprinsul articolului 34 alineatele (1) – (3) din Legea privind actele legislative.

Comisia sesizata in fond accepta aceste propuneri. Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune acest proiect de lege si proiectul nr.3841, initiativa a colegilor deputati in Parlament Plesca Ion si Gheorghe Susarenco, sa fie comasate si examinate ambele in prima lectura.

Comisia sesizata in fond nu accepta comasarea proiectelor vizate, dat fiind faptul ca normele juridice ce se contin in proiectul de lege nominalizat au un caracter permanent si se vor rasfringe asupra intregului teritoriu al Republicii Moldova. Insa problema ce urmeaza a fi examinata vizeaza numai o singura unitate administrativ-teritoriala, deoarece este un caz exceptional si prevede, si varianta Guvernului prevede derogarea de la prevederile Codului electoral si ale Legii privind administratia publica locala care urmeaza a fi reglementata prin legea organica cu caracter a normelor cuprinse de exceptii, conform prevederilor Legii nr.780 din 27 decembrie 2001 articolul 6 alineatul (4).

Proiectul de Lege nr.3974 din 13 noiembrie 2007 are un caracter temporar si se va aplica doar numai pe un teritoriu anumit, unitatea administrativ-teritoriala de nivelul intii, comuna Corjova, pina la alegerile locale generale din 2011.

Comisia Electorala Centrala a Republicii Moldova propune ca in componenta proiectului sa fie inclusa lista consilierilor locali si lista candidatilor supleanti in Consiliul comunei Corjova si a primarului. Comisia accepta propunerea Comisiei Electorale Centrale.

In temeiul acestor propuneri, consideram necesar ca proiectul de lege nominalizat trebuie sa contina doua anexe. In prima anexa sa se includa  numele si prenumele consilierilor comunei Corjova si numele si prenumele primarului acestei comune. In anexa numarul 2 trebuie sa se contina numele si prenumele candidatilor supleanti ai acestui consiliu.

Analizind obiectiile si propunerile parvenite la acest proiect, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului aprobarea acestuia in prima lectura, iar in cazul in care sedinta in plen nu are obiectii esentiale, sa se adopte si in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte de comisie,

Ce a servit ca temei pentru prelungirea, adica pentru propunerea aceasta, pentru initiativa legislativa de a prelungi mandatul de primar si consilieri?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Adresarea Comisiei Electorale Centrale.

 

Domnul Ion Plesca:

Ca temei?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Situatia care s-a creat in Corjova, imposibilitate...

 

Domnul Ion Plesca:

Situatie de imposibilitate de a desfasura alegerile, asa e?

Domnul Vladimir Ciobanu:

Imposibilitatea desfasurarii alegrilor.

 

Domnul Ion Plesca:

La articolele 15 si 28 din Legea cu privire la administratia locala acest temei este prevazut? Acolo sint doua temeiuri: in caz de razboi si...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da, in caz de razboi si de catastrofa.

 

Domnul Ion Plesca:

Dar acesta, temei de imposibilitate a desfasurarii...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Aspectul, imposibilitatea poate fi, poate sa cada chiar si in conditiile situatiei de forta majora, razboi si catastrofa. Noi, cind am examinat imposibilitatea prevederii de la articolul 15, alineatul (2) si situatii de imposibilitate... si in raport m-am straduit sa aduc la cunostinta Parlamentului ca se creeaza o situatie permanenta pe tot cuprinsul teritoriului Republicii Moldova.

Situatia in Corjova este o situatie de exceptieб care s-a creat drept consecinta a unor actiuni cunoscute de dumneavoastra.

 

Domnul Ion Plesca:

Asemenea situatie poate sa mai aiba loc.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

De aceea, propunerea dumneavoastra, practic, nu vizeaza, in special, localitatea Corjova, dar prevede o preconditie in conditiile imposibilitatii petrecerii, pe cind Legea cu privire la administratia publica prevede: fiecare caz trebuie sa fie adoptat prin lege organica vizavi de prelungirea mandatului atit a consilierilor, cit si a primarilor.

 

Domnul Ion Plesca:

Deci, dumneavoastra considerati ca ar fi de prisos o asemenea sintagma de adaugat la articolele acestea, 15 si 28, da?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci, nu e vorba ca eu asa consider.

 

Domnul Ion Plesca:

Parerea dumneavoastra?

 

 

 

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In cadrul discutiilor, s-a convenit ca noi, din start, pur si simplu, asiguram o preconditie ca cream... deci imposibilitatea desfasurarii alegerilor poate fi numai o  situatie de forta majora. In rest, organele de stat, cum ar fi Comisia Electorala Centrala, administratia publica locala, organele centrale, trebuie sa asigure desfasurarea alegerilor. Si reglementarea procedurii de desfasurare, practic, este vizata in Codul electoral.

 

Domnul Ion Plesca:

Bine, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valerii Garev:

Спасибо.

Я согласен с выводами комиссии, которая говорит о том, что то, что случилось в Коржове, – это исключительный случай. Поэтому мы поддерживаем этот законопроект, вынесенный Правительством.

На наш взгляд, вопрос о том, что может возникнуть такая возможность где-то у нас, за пределами этого села, во всей республике, нельзя ставить, потому что под словом «возможность» можно понять любую ситуацию, которая может сложиться. И в каждом случае, когда такая ситуация возникнет, на мой взгляд, нужно принимать вот такой органический закон. Во-первых, ее не надо допускать, это одно.

А второй случай нельзя расценивать как типичный для всей республики. Такой закон, на наш взгляд, принимать нельзя. Я поддерживаю предложенный Правительством законопроект: он продиктован необходимостью стабилизировать обстановку, обеспечить управляемость в этом регионе и, безусловно, при первой же возможности провести здесь демократические выборы.

Спасибо.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi am discutat in contradictoriu acest proiect si la comisie. Este cam stranie aceasta decizie, fiindca noi ne folosim de moment, caci este o complicatie la Corjova si luam decizia cea mai usoara – sa prelungim mandatul, dar nu sa obligam Guvernul sa desfasoare alegeri pe teritoriul Republicii Moldova, este teritoriul suveran al Republicii Moldova.

Dar daca miine separatistii creeaza probleme la Varnita sau in alta localitate limitrofa acolo, ce, noi tot asa luam si prelungim. Noi prelungim mandatul primarului, dar ce se intimpla cu consilierii? Din cite intelegem, acolo consilierii, unul a plecat, altul a decedat, cineva a parasit localitatea. Inseamna ca si consiliu acolo nu exista.

Deci, eu cred ca decizia normala a unui Parlament, a unui stat independent trebuia sa fie urmatoarea, ca Executivul Republicii Moldova sa asigure desfasurarea alegerilor in localitatea Corjova. Modalitati mai multe pot exista, pot fi urne mobile, urnele pot fi instalate in sectii de votare la o margine de sat si locuitorii dusi incolo. De cautat solutie. Dar mie imi pare ca se merge pe calea cea mai usoara.

Pur si simplu, sa prelungim mandatul. Bine, prelungim inca 4 ani de zile, dar ce facem mai departe? Prin aceste actiuni, noi stimulam obraznicia separatistilor de la Tiraspol.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule presedinte,

Responsabilitatea pentru desfasurarea alegerilor revine, conform Codului electoral, Comisiei Electorale Centrale. Au fost incercari de doua ori sa se desfasoare alegerile si era clar ca este imposibil de a desfasura. Dar localitatea are nevoie de a avea conducerea administratiei publice locale.

Responsabilitatea structurilor statale ramine in vigoare, cu privire la asigurarea conditiilor. Si proiectul de lege anume aceasta notiune o prevede: in conditiile posibilitatii, care vor fi asigurate de institutiile statale, Comisia Electorala Centrala va asigura desfasurarea alegerilor. Si nu mai tirziu decit 2011.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte,

Prima intrebare, posibil ca nu tine direct de comisie, dar totusi dumneavoastra sinteti membru al Biroului permanent. Cum s-a intimplat ca proiectul pe care il discutam acum, care a parvenit in Parlament la 2 noiembrie 2007...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Eu am inteles intrebarea, stimate coleg.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

La 13.11 se examineaza inaintea proiectului nostru, care a parvenit la
2 noiembrie. Ce fel de sarituri peste cal sint acestea? Noi intelegem, daca se voteaza acest proiect cu majoritatea...

 

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu. Permiteti-mi sa va raspund la intrebare, deoarece am inteles-o din start. Nu in calitate de membru al Biroului, deoarece nu sint membru al Biroului.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Sariti peste cai.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar, daca ati observat, in ordinea de zi...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Calul e comisia si Biroul permanent.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Daca ati observat, in ordinea de zi, aceasta periodicitate, tinind cont de faptul cum au fost inregistrate proiectele, s-a mentinut. Altceva decit... presedintele sedintei are drept, conform Regulamentului, sa determine care proiect sa fie examinat  primordial.

Acum, ceea ce tine de periodicitate ori de etapizare. Pe data de doua, Comisia Electorala Centrala s-a adresat catre Presedintele Parlamentului cu hotarirea sa si cu procesul-verbal. Comisia noastra, comisia pe care o prezint si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, impreuna cu Aparatul... cu reprezentantul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, a creat un grup de lucru care a examinat... Si pe data de 28 a fost pregatita, practic, prima initiativa legislativa in alta varianta, prin care se amenda articolul 15, cu o noua notiune cum ar fi “asediu”.

In cadrul grupului de lucru, nu s-a ajuns la o varianta corecta si in cadrul discutiilor a aparut varianta derogarilor. Practic, Guvernul, pur si simplu, a tergiversat adoptarea si de aceea s-a intimplat astfel ca proiectul de lege al Guvernului a parvenit putin mai tirziu decit initiativa dumneavoastra. Dar eu as sesiza ca proiectul de lege, adica tema, acest obiect a fost examinat in cadrul Parlamentului de pe data de 6 octombrie, adica aproape cu o luna de zile inainte de a se inregistra atit initiativa dumneavoastra, cit si initiativa Guvernului.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Am inteles. Eu pot sa fac o replica la aceasta. Daca Guvernul asa intirzie, daca noi mergem mai repede ca Guvernul, poate faceti un Guvern din opozitie, ca sa nu intirzie. Acum urmatoarea intrebare.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Despre lucrul acesta demult se discuta, nu ramine deci s-o facem.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Urmatoarea intrebare. Nu, aceasta, eu nu va pun intrebarea dumneavoastra, majoritatii parlamentare. Dupa cite cunosc, dumneavoastra nu faceti parte din majoritate.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Apoi nu, Guvernul din umbra face opozitia, dar nu majoritatea...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Intrebarea urmatoare. Eu continuu intrebarea domnului Plesca, sa discutam pur juridic. Lasam intr-o parte problema Cocieri.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

De acord.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pardon, Corjovei. Codul, vasazica legea actuala, prevede: Parlamentul este autoritatea care detine, in exclusivitate, dreptul de a prelungi, aceasta e o axioma. A doua problema este, cind Parlamentul poate sa prelungeasca, in care cazuri prevede legea. In doua situatii: in caz de razboi si de catastrofa. In baza carui eveniment, in baza carui motiv Parlamentul astazi prelungeste mandatul?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci, aveti dreptate ca Guvernul, prin prevederea articolului 15, adica nu Guvernul, Parlamentul, prin prevederea articolului 15 alineatul (2), prin lege organica prelungeste mandatul atit a consilierilor, cit si a primarului.

Motivatia, situatia care s-a creat in Corjova, da, acolo nu este razboi, acolo nu este catastrofa, dar este o situatie prin care astazi administratia publica locala nu isi poate indeplini angajamentele pe care le are fata de localitate. Initiativa Guvernului, motivatia poate fi in acest caz si situatia care este in Corjova si initiativa Comisiei Electorale Centrale care este responsabila pentru a desfasura, conform Codului electoral, si aceasta a fost temeiul Comisiei Electorale Centrale fata de Guvern si fata de Parlament.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Este clar.

Domnule presedinte,

Eeu v-am rugat sa lasam cazul concret intr-o parte. Exista in teoria dreptului – primarul si secundarul. Primarul sint cazurile in care se poate prelungi: caz de razboi si de catastrofa. Secundarul este: daca exista cazurile acestea, Parlamentul poate prelungi. In cazul discutat, de ce prelungim noi, daca nu exista primarul?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este o situatie concreta.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu exista, lasam situatia intr-o parte.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Daca chiar e secundara.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pentru situatia concreta trebuie sa punem baza legislativa.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Susarenco,

Mai linistit, toti inteleg, eu va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Daca este chiar si secundara.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

...linistit... Asa sint eu. Dumneavoastra inca nu m-ati vazut pe mine enervat...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Susarenco...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog liniste.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

E normal ca situatia existenta in zona raioanelor de Est a Republicii Moldova necesita discutii. Aceste discutii pot fi interminabile, ele dureaza deja
15 ani de zile. Sintem toti constienti ca ar fi cazul sa se termine si sa se reglementeze situatia in aceasta zona. Dar vorbim de o situatie concreta: satul Corjova, comuna Corjova, ma scuzati. Si in aceste conditii, noi, legiuitorii, trebuie sa le asiguram o baza legislativa, pentru a asuma raspundere si pentru a activa.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Am inteles.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Acei care sint incadrati. Vizavi de ceea ce este primordial, de ceea ce este secundar putem discuta, nu sint probleme.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Este clar.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar astazi trebuie sa venim la o situatie concreta.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si ultima intrebare, doamna presedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Doua intrebari, nu.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu am inca o intrebare, din partea doamnei Pavlicenco.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, domnule Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da. Eu inteleg ca Guvernul si de data aceasta vrea sa umble cu chila in tureatca si sa se invirteasca ca motanul imprejurul cozii sale. Ce se intimpla in cazul in care, totusi... dar noi precis o sa avem situatia... in cazul in care nu se executa legea pe care dumneavoastra o propuneti, ca sa fie alegerile pina la 2011?

Ce se intimpla daca nu-i, ce facem cu Parlamentul nostru, cui aratam cu degetul?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci, ce se intimpla? Primarii si consilierii, printre altele consilierii, cineva a pus problema, imi pare ca colegul Diacov. ce ne facem cu consilierii? Noi am propus, se anexeaza doua anexe, prin care consilierii, atit consilierii in consiliu, cit si consilierii supleanti sint inclusi in acest proiect de lege si vor fi vizati in lege.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar daca nu se desfasoara alegerile?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Si daca pina pe data de... pina in anul 2011 nu vor fi asigurate conditiile, acest consiliu va fi in posibilitatea dreptului de a conduce actuala...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu cred ca dumneavoastra vreti sa dati posibilitate pina la 11, fiindca stiti foarte bine ca majoritatea parlamentara n-o sa aiba majoritate in 2009 si atunci o sa dati pe capul urmatorului Parlament.

Doamna Presedinte...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog liniste, liniste.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu propun, au mai fost la noi situatii.

 

Doamna Maria Postoico:

Noi auzim foarte bine, foarte bine se aude, domnule Susarenco, nu strigati. Se aude foarte bine.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar nu strig, dumneata puneti vata in urechi, daca poate te supara.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, uitati-va sala.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

(Rumoare in sala.) Eu propun, noi am avut situatii de acestea si propun ca sa fie ascultat si raportul nostru, apoi sa votam, sa deschidem ochii majoritatii, caci lor li s-au impainjenit ochii. Aceasta problema e una problema juridica si nu e problema politica, cum vreti s-o faceti dumneavoastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Prima intrebare. La care proiect de lege ne-ati citit raportul si in care lectura? Raspundeti la intrebare.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da, intrebarea e foarte simpla.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Taceti si ascultati.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

La proiectul de Lege nr.3974 din 13 noiembrie 2007.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Asa, intrebarea a doua rezulta din prima. Dumneavoastra ati vorbit, eu v-am ascultat foarte atent, ati vorbit ca comisia nu accepta comasarea nu stiu la care proiect. Cum v-ati permis sa cititi un raport asupra unui proiect cu privire la care noi nu am ascultat inca autorii proiectului si sa veniti dupa aceasta... Si cine v-a imputernicit, de unde stiti dumneavoastra ca Parlamentul nu va accepta comasarea, cu ce drept dumneavoastra ati citit asa ceva in raportul dumneavoastra?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci, nu sint de acord ca ati ascultat atent, deoarece eu am facut referinta. Comisia pentru agricultura si industria alimentara a propus sa fie comasate doua proiecte, care au fost inregistrate si examinate in comisia sesizata in fond. Si de aceea am facut referinta si chiar v-am citit atent proiectul, numarul proiectului de care este vorba, nr.3841, si am explicat de ce comisia sesizata in fond nu a acceptat comasarea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este o propunere pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ceea ce a spus Comisia pentru agricultura si industria alimentara, dumneavoastra in nici un caz nu ati avut dreptul sa spuneti ca comisia a examinat si nu a acceptat.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu, noi am...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Conform Regulamentului, noi trebue sa ascultam frumos autorii, pe urma comisia, dumneavoastra sa iesiti cu raportul la al doilea proiect si atunci puteti sa spuneti: Comisia pentru agricultura a propus ca acel, al doilea proiect, care inca nu l-am examinat, sa fie comasat cu proiectul acesta.

Dumneavoastra nu ati avut nici un drept sa spuneti in raportul la acest proiect, da, se incalca Regulamentul si permanent, mai ales de domnul Ciobanu.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Doamna Cusnir,

In prima lectura se examineaza si propunerile comisiilor care prezinta avizele.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Foarte corect, foarte corect.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Aceasta am si facut-o.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dumneavoastra dinainte ati spus ca comisia deja a examinat. Aceasta este pentru lectura a doua si nu ati avut dreptul.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine. Este clar.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Ce este clar? Sa ascultam al doilea proiect. Ca acum se va pune la vot.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar care sint propunerile. Eu va rog.

Microfonul nr.3. (Doamna Cusnir vorbeste in sala.) Este clar.

 

Domnul  Vladimir Turcan:  

Doamna Cusnir,

Microfonul de acum nu este conectat.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar, e clar.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Eu as propune ca noi sa terminam acest pin-pong lingvistic, politic. Noi intelegem foarte bine ce fel de situatie s-a creat la Corjova. Toti absolut cunoastem foarte bine ce este acolo. Intelegem foarte bine ca este o situatie exceptionala, situatia care necesita ca noi sa adoptam o lege, ca derogare de la prevederile existente actualmente in legislatia noastra.

Eu inteleg foarte bine intentiile domnului Plesca si ale domnului Susarenco. Si, in principiu, in baza acestei initiative tot sta acelasi scop: de a rezolva problema pur juridic. Altceva ca aici noi trebuie sa ne apreciem iarasi pur juridic, care formula este cea mai corecta? Deoarece conceptul si al primei initiative si al acesteia este, practic, acelasi: de a rezolva problema in situatia exceptionala.

Formula care a fost propusa in proiectul domnilor Plesca si Susarenco noi, de fapt, dorim, nu dorim, dar am intrat deja in discutii injurul acestui proiect. Pur si simplu, pur juridic, a crea o situatie cind orice situatie poate fi considerata ca inadmisibila pentru a fi desfasura alegerile. Si, de aceea, noi, totusi, sustinem ideea ca in acest caz sa fie adoptata o lege, ca derogare. Si propunem ca aceasta sa se puna la vot.

Totodata, am o intrebare la domnul presedinte al comisiei. Eu as considera ca propunerea Comisiei Electorale Centrale ca sa fie anexata la acest proiect de lege lista nominala a consilierilor si a primarilor nu este corecta din punct de vedere juridic, deoarece aceste persoane sint validate, este decizia respectiva si in acest caz nu este necesar, pur juridic, de a reconfirma inca o data, prin aceasta lege, lista nominala. Noi, in acest caz, rezolvam numai o problema: de a prelungi mandatul persoanelor care deja au fost validate. Din aceasta cauza, eu consider ca este de prisos de anexat aceste liste nominale la acest proiect de lege.

Eu, va rog, sa terminam noi toate discutiile acestea. Situatia este foarte complicata. In cazul in care vor fi create aceste conditii si posibilitati, fara doar si poate, va fi rezolvata problema si pina la perioada de 2011, dar aceasta este situatia care este astazi. De aceea, eu propun ca acest proiect de lege sa fie votat astazi si in prima lectura, si in lectura a doua.

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu am sa incerc sa va aduc argumentele prezentate de catre Comisia Electorala Centrala vizavi de anexa. Comisia Electorala Centrala trebuie sa atribuie mandatele cu privire la prelungire. Si, in baza argumentului, ei au invocat necesitatea stipularii fiecarei persoane suplimentar. De aceea, nu inrautateste propunerea Comisiei Electorale Centrale. Ea, practic, reconfirma si dreptul Comisiei Electorale Centrale sa le atribuie mandat de prelungire.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In acest caz, nu este vorba de atribuire, este vorba de prelungirea  termenului mandatelor persoanelor care deja au fost validate nominal.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Corect.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

De aceea, eu consider ca nu este necesar ca sa fie atribuit mandat. Este vorba de prelungirea mandatului, sa spunem, al persoanei X, care deja este astazi primar sau...

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Eu am incercat sa va aduc la cunostinta argumentele Comisiei Electorale Centrale.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu inteleg. Dar, din punct de vedere juridic, aceste argumente nu sint intemeiate.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

 

Doamna  Maria Postoico:

De doua ori iesiti de acum. Daca aveti replica – bine, daca nu...

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Domnule Turcan,

Eu nu m-am referit, nici nu am numit comuna Corjova in iesirea mea la microfon. Eu nu sint impotriva ca noi sa hotarim legal situatia in Corjova si, poate, Doamne fereste, in alte localitati. Eu m-am referit la incalcarea Regulamentului Parlamentului, cind domnul presedinte al comisiei a prezentat un raport care contine o buna parte care se refera la un proiect care nu a fost inca examinat. Si fara pin-ponguri. Eu am pus intrebarea foarte corect si nu trebuie... referiti-va la dumneavoastra, va rog.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu, va rog, liniste. Replica.

Microfonul nr.3. 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu, pur si simplu, as fi vrut sa ii explic prevederile Regulamentului. Regulamentul prevede: “In raportul comisiei trebuie sa fie dat raspuns la toate obiectiile, amendamentele care au parvenit chiar si in prima lectura.” Si raportul domnului presedinte al comisiei este foarte corect, dumnealui a expus propunerile din partea altor comisii si pozitia comisiei este expusa in raportul prezentat. Atit.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu am o scurta precizare.

Stimati colegi,

Cu adevarat, aceasta problema nu urmeaza sa fie discutata nici prin prisma emotiilor, a cailor s.a.m.d. Dar, in acest caz, este necesar ca sa o discutam foarte clar sub aspect juridic.

Colegii au invocat foarte clar care este norma legala. Mai mult ca atit, noi trebuie sa vorbim in continuare la normele legale. Este definit foarte clara, prin norma legala, ce inseamna stare de asediu si stare de razboi. Insa noi, la ora actuala, nu avem definit exact care sint acele situatii care conduc la imposibilitatea desfasurarii alegerilor. Si, daca e sa vorbim pur juridic, noi, la ora actuala, adoptam, in cazul in care se voteaza in forma propusa, o lege care nu are baza legala, daca vreti pina la urma.

Si eu nu inteleg de ce trebuie de opus? Pina la urma, daca efectuam stipularile respective si modificarile in lege, cum au propus colegii, si, ulterior, venim... sau in pachet... venim cu modificarile respective si Parlamentul hotaraste, efectuam modificarile respective cu stipularile clare, care sint acele situatii de imposibilitate pentru a desfasura alegerile.

Fiindca este o situatie exacta si concreta la Corjova. Noi nu avem in vedere ca motivele invocate nu sint serioase. Insa avem o situatie foarte concreta si la Buteni. Nu, nu, ei. Si mai departe, si mai departe. Sa definim atunci foarte clar aceste situatii.

Si vizavi de lista consilierilor.

Stimati colegi,

Daca noi o sa adoptam, de catre Parlament, nominal lista consilierilor, mai este inca o problema, ulterior, in cazul in care un consilier se retrage sau isi pierde mandatul, in conditiile prevederii legii, este inclus pe lista, exact asa cum prevede legea, urmatorul consilier. Si atunci ce, va trebui sa venim in Parlament sa validam mandatul unui consilier din consiliul local? Pai, asa se intelege, daca noi adoptam nominal lista consilierilor, in cazul acesta, eu cred ca norma trebuie sa fie una larga si sa adoptam sau sa validam lista consilierilor si, ulterior, sa functioneze norma legala existenta.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Deci, doamna Presedinte al sedintei,

Cel putin, daca aceasta situatie va impiedica votarea proiectului de lege in a doua lectura, comisia nu insista ca anexa sa aiba loc. Daca anume ea nu are suport, necesitatea unui suport juridic. Dar comisia nu insista ca, pentru lectura a doua, sa fie, totusi, votat proiectul de lege si anexa poate fi omisa. Sint doua propuneri a doi deputati, comisia nu insista ca neaparat propunerea Comisiei Electorale Centrale sa fie luata in considerare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Daca imi permiteti, stimati colegi, intr-adevar, aceasta anexa, despre care se discuta, probabil, nu-si va gasi loc in varianta finala a propunerii de derogare de la lege din simplu motiv ca noi ne propunem sa prelungim mandatul consiliului local, care a activat din 2003 pina in prezent, adica, consilierii care au fost pina acum, isi continua, iar cel care si l-a abandonat il substituie supliantul. Iar primarului in exercitiu, care a fost 4 ani, i se mai prelungeste mandatul pentru 4 ani.

Si, daca imi permiteti, as adauga, nu vad nimic absolut straniu si ciudat in adoptarea acestei legi si nici o contradictie juridica. Situatia este clara, degeaba extindem asupra intregii Republicii Moldova. S-a vazut clar ca autoritatile legale ale Republicii Moldova nu pot organiza un scrutin electoral democratic din motive bine cunoscute, armata straina prezenta pe teritoriul nostru si fortele separatiste care impiedica. Prin urmare, datoria noastra este sa gasim o solutie concreta pentru un caz concret si sa mergem inainte. De aceea, eu personal sustin acest proiect si invit colegii sa-i sustinem pe oamenii din satul Corjova, care au nevoie de administratie publica locala pentru trebuirile si nevoile de fiecare zi.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vadim Misin:  

Спасибо.

Я очень коротко. Уважаемые коллеги, я думаю, что мы несколько лукавим, когда пытаемся поставить на одну площадку Коржево и Буцены; это некорректная постановка. Дело в том, что если мы ссылаемся, уже пытаемся сослаться, на законодательство, то абсолютно прав коллега Сусаренко: в законе чётко написано, когда можно продлить. И только два случая (мне Плешка правильно подсказывает) написаны в законе.

Так вот, Коржево есть следствие вооруженного конфликта, это Коржево. Буцены не есть следствие вооруженного конфликта, а есть следствие политики, либо правильнее – политиканства. Это абсолютно другое дело. И их никоим образом нельзя ставить на одну ступень и приравнивать к одной площадке. Мы не можем не решить вопрос с Коржево, потому что, вот правильно только что сказал коллега Рошка, что мы должны пойти навстречу жителям Коржево. Они внешним фактором поставлены в такие условия, когда им некуда деваться.  

Теперь что касается мнения коллег по поводу списка. Я хочу полностью поддержать Центральную избирательную комиссию и господина Чебана, что мы обязаны сегодня во втором чтении повторить в законодательном порядке список. Я скажу, почему. Да, мы продлеваем мандаты, и вроде бы необязательно список снова повторять, но дело в том, что не случайно господин Чебану сказал, что Центризбирком настаивает, чтобы в приложении номер 2 мы повторили и резервных депутатов. У них мандат не призван действительным, у тех троих (или сколько их там – двое, трое, пятеро) резервных кандидатов.

Но когда мы в законодательном порядке узакониваем, что они всё-таки являются резервными, тогда, значит, мы разрешаем этому резервному кандидату в случае выбытия... в случае предусмотренных законом норм войти в состав совета. Это чтобы через год мы не парализовали снова этот совет. Поэтому мы ничего не нарушаем, повторив этот список, он сегодня будет только на пользу самому коржевскому совету.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

In legatura cu pozitia pe care a exprimat-o colegul Misin, in legatura cu lista despre care vorbim. Nu Parlamentul si in nici o situatie, nici macar in situatia de exceptie, valideaza sau invalideaza listele electorale. Comisia Electorala Centrala  are aceasta atributie unica. Noi, Parlamentul, prelungim mandatele. Acei care sint deja sau au fost timp de 4 ani isi prelungesc mandatele, cine si l-a pierdut, vine urmatorul de pe lista, supleantul. Noi, Parlamentul, nu putem sa substituim Comisia Electorala Centrala. Нет мандата, dar ei au fost pe liste in 2003, domnule Misin.

 

Doamna  Maria Postoico:

Ei au fost validati.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Domnule Misin,

Ei doar au fost pe liste, noi nu ii punem acum pe liste. Ei au fost pusi de partidele respective.

 

Doamna  Maria Postoico:

Ei au fost validati.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Pe liste ca rezerva. Ei nu au devenit consilieri, dar au ramas supleanti.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, de fapt, toata lista a fost validata. Acesta este lucru cert.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Domnule Misin,

Cred ca nu e atit de principial ca, in conditiile acestei legi, si judecata care are drept de validare, va valida. Important este ca sa ajungem la un consens, sa votam in prima si in a doua lectura. Caci acolo asteapta proiectul acesta de lege.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5, este cineva sau va retineti?

 

Domnul  Ion Plesca:  

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu numai o remarca vreau sa spun. Noi nu sint impotriva ca sa votam acest proiect de lege, noi o sa-l votam. Caci, intr-adevar, mandatul primarului si al consilierilor trebuie de prelungit. Noi am venit cu alta propunere, pe care ar trebui toti s-o intelegem in sala si sa mergem si sa discutam. Si acel proiect e binevenit. Daca o sa facem modificarile, o sa fie...

 

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc.

Bine.

Domnule presedinte al comisiei,

Este clar.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Discutiile care au avut loc pe parcursul examinarii acestui proiect de lege, in mare parte, au raspuns la toate intrebarile care ar putea parveni din examinarea celuilalt proiect.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, e clar.

Va multumesc.

Supun votului pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3974. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Din partea comisiei a fost inaintata propunerea pentru lectura a doua. Pentru lectura a doua, in afara de ceea ce a fost pus in discutie, mai sint alte propuneri?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:  

Stimati colegi,

Astazi, unii din deputati au vorbit ca nu exista o baza constitutionala a acestor modificari. Si eu vreau sa insist ca noi aceasta baza o avem in articolul 54, deoarece este vorba despre limitarea drepturilor si libertatilor, e vorba de dreptul la alegere si de dreptul de a fi ales.

In cazul de fata dreptul la alegere in aceasta localitate este limitat din anumite conditii obiective. Si consider ca in redactia legii trebuie introdus ca baza articolul 54, alineatul (1) din Constitutie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Este clar.

Va multumesc.

Alte propuneri? Nu sint.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3974. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Doamna  Maria Postoico:

78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3974, cu 78 de voturi, a fost adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3841 pentru completarea Legii privind administratia publica locala.

Prezinta domnul Susarenco.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Interesanta situatie. Dat fiind faptul ca a fost votat premergatorul, precedentul proiect si eu am votat in acelasi timp, se primeste o situatie cam comica. De aceea, eu nu am sa citesc nota aceasta informativa, sa nu pierdem timpul, dumneavoastra o aveti. Vreau, totusi, printr-o propozitie, noi nu am fost impotriva si nu sintem impotriva hotaririi problemei satului Corjova.

Eu personal am fost acolo si m-am intilnit si cu consilierii, si cu primarul, dupa ce s-a pravalit al doilea tur de alegeri. Si aceasta este... de fapt, aceasta initiativa izvoraste de la insisi alesii locali. Ei au insistat ca Comisia Electorala Centrala sa nu numeasca si Guvernul sa nu insiste pentru a numi a treia oara alegerile, fiindca nu vor fi si va fi numai o confruntare intre cetateni. Problema este alta, noi am vrut sa facem o lege justa. Ca de obicei, noi am hotarit problema, dar printr-o lege strimba.

Eu va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Retrageti sau nu? Care e propunerea? Retrageti sau nu? E clar.

Presedintele comisiei.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat cu titlu de initiativa legislativa a deputatilor in Parlament Ion Plesca si Gheorghe Susarenco. Prezentul proiect de lege are drept scop stabilirea cadrului legal pentru prelungirea mandatului de primar si consilier local in comuna Corjova, raionul Dubasari in conditiile imposibilitatii autoritatilor locale sa asigure realizarea masurilor necesare pentru desfasurarea procesului electoral, liber si democratic, create de fortele separatiste de la Tiraspol.

Pe marginea proiectului si-au expus parerea majoritatea comisiilor permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Sa fiu mai succint, toate propunerile erau pentru a fi respins acest proiect de lege. In urma discutiilor in cadrul sedintei din 28 noiembrie 2007, comisia sesizata in fond a convenit ca proiectul de lege mentionat are caracter permanent si se rasfringe pe tot teritoriul Republicii Moldova, pe cind in nota informativa este vorba de o singura unitate administrativ-teritoriala de nivelul intii – comuna Corjova, raionul Dubasari. Deci, proiectul nominalizat nu solutioneaza problema prelungirii mandatului consiliului local si a primariei din comuna Corjova.

Analizind propunerile si obiectiile explicate in avize si in cadrul discutiilor Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, comisia considera ca aprobarea acestui proiect de lege e inoportuna si propune Parlamentului respingerea lui.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte,

O intrebare retorica. Sa consideram ca rezolvarea acestei probleme in asa mod este o cedare a Parlamentului Republicii Moldova in fata separatistilor de la Tiraspol, care neglijeaza dreptul la vot chiar a consatenilor Presedintelui Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Eu am o scurta precizare. Probabil, ori traducerea este nereusita din romana in rusa, sau nu s-a inteles corect. Doua precizari. Noi daca vorbim despre norma legala, trebuie sa vorbim si despre consecintele acestei norme, ca si precizarea, si eu in nici un caz nu am vrut si nu am avut in vedere punerea pe picior de egalitate a situatiei de la Corjova si de la Buteni.

Eu spuneam ca in momentul in care apar situatii de imposibilitate ele urmeaza a fi stabilite prin lege. Care sint aceste situatii ca sa nu trecem la o norma generala, ca, ulterior, sa intram in situatii in care sa prelungim mandatul in fiecare zi aici. Este pentru precizare, pentru stenograma.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, este clar, replica. Deci, supun votului propunerea comisiei. Cine este pentru respingerea acestui proiect de lege, va rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3350 privind protectia animalelor.

Domnul Filat este, da? Eu nu am inteles intrebarea pe care ati pus-o.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu nu am spus. Colegii glumeau, daca eu sint. Eu spuneam ca eu sint. Animalele care urmeaza sa fie protejate nu sint aici, fiindca in norma legala vorbeam numai de animale, mai putin de cele care mai sint si in politica.

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Mie imi pare rau, in primul rind, ca iarasi ordinea de zi a fost cam intoarsa. Eu m-am pregatit pentru un proiect de lege. Bine, incepem cu cel care l-ati invocat dumneavoastra.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Acest proiect de lege vine intru a reglementa un domeniu, care, din pacate, pina la ora actuala nu este reglementat in Republica Moldova.

Si, din pacate, putini dintre noi cunosc ca asa cum societatea a proclamat Declaratia universala ale drepturilor omului, intr-un mod similar, la data de
15 octombrie 1978, la Casa UNESCO din Paris a fost proclamata solemn si Declaratia universala a drepturilor animalului. Unul dintre drepturile de baza ale animalelor este ca orice animal are dreptul la atentia, ingrijirea si protectia omului. Proclamind aceasta declaratie, societatea europeana a inteles ca este necesar de a institui mecanisme reale de convetuire a speciei umane cu alte specii animale. Ulterior, institutiile europene adopta mai multe directive, conventii, tratate, protocoale ce reglementeaza protectia animalelor. 

La unele dintre aceste conventii Republica Moldova este parte, la altele urmeaza sa adere. Pina in prezent, Republica Moldova a intreprins mai multe actiuni de a reglementa acest domeniu, insa, cu parere de rau, lucrurile se desfasoara asa cum se desfasoara. Pornind de la acest fapt, domeniul discutat ramine a fi unul lamentabil, motivul este simplu – vidul legislativ pe acest segment sau poate ceva  si mai grav. Ca si argument exista alte probleme mai importante decit protectia animalelor.

Eu inteleg ca nu este o tema foarte interesanta.

Onorata asistenta,

Intr-o societate sanatoasa, atitudinea umana fata de animale se educa implicind inclusiv statul, prin adoptarea unor norme obligatorii. La momentul actual lucru, pe care, probabil, il cunoasteti cu totii sau l-ati si simtit unii dintre dumneavoastra. Strazile sint pline de animale abandonate, iar cruzimea cu care aceste animale sint tratate si la care asista tinara generatie, pur si simplu, nu trebuie sa ne lase sa fim indiferenti. Este o trista realitate a lumii in care traim. Principalul motiv nu este nepasarea asa cum s-ar putea crede, ci, pur si simplu, ignoranta. Oamenii nu stiu ce trebuie sa faca pentru a ajuta un animal parasit, unde sa se adreseze si cine este obligat sa il ajute.

Stimati colegi,

Ansamblul de masuri propuse in atentia dumneavoastra constituie o obligatiune morala ce revine tuturor cetatenilor privitor la asigurarea unor conditii de bunastare a animalelor, respectul fata de viata si fiinte, inclusiv fata de animale, constituie o latura definitorie a demnitatii si spiritualitatii omului. Iar agresivitatea si comportamentul violent al unui individ in mediul social urmeaza a fi condamnat. La momentul actual, in Republica Moldova domeniul protectiei animalelor, in special a celor de companie, este reglementat printr-un ordin al Ministerului Mediului si Amenajarii Teritoriului, aprobat inca in anul 2000. Aceste norme nu sint suficiente si nici pe aproape nu fac fata standardelor europene.

La baza elaborarii proiectului de lege inaintat Parlamentului sint puse normele mai multor acte europene, inclusiv normele Conventiei europene pentru protectia animalelor de companie, la care Republica Moldova nu este parte, dar speram ca in curind va adera. Complexitatea domeniului abordat ne-a impus sa credem ca aceasta urmeaza sa fie reglementat de o lege organica. Insa conform prevederilor constitutionale, noi nu avem cum sa facem acest lucru, in schimb cunoastem cu certitudine ca acest domeniu urmeaza ceea ce incercam sa facem sa fie reglementat printr-un act legislativ, ca sa nu apara intrebari in cadrul dezbaterilor, titulatura de sus care prevede ca este o lege organica considerati-o ca si pe o greseala.

Noi retragem, este vorba de o lege ordinara. Prin adoptarea proiectului de lege se vor institui norme imperative si clare referitor la principiile de baza privind detinerea animalelor. Obligatiile detinatorilor de animale, precum si cerintele minime ce trebuie asigurate de catre detinatorul unui animal. Statul trebuie sa promoveze prin aceasta lege actiuni educative asupra populatiei, avind drept obiectiv o comportare civilizata si omeneasca fata de animale.

Pentru a cunoaste normele nationale de detinere si protectie a animalelor in paralel cu protectia sanatatii publice si a mediului ambiant, propunem instituirea unei competente autoritatilor implicate in procesul de implementare a acestei legi. O alta problema stringenta in societate este existenta riscului eminent pentru igiena, sanatate si securitatea omului, determinat de supra- popularea cu animale de companie fara stapin.

Intru inlaturarea acestei probleme urmeaza, prin norma legala, sa fie instituite masuri veterinare obligatorii ce prevad ca detinatorii animalelor de companie, anual, vor vaccina contra rabiei ciinii cu virsta de peste 3 luni, procurarea vaccinului antirabic va fi asigurat din bugetul de stat. Si sa anticipeze o intrebare asa cum este prevazut in hotarirea de Guvern ce reglementeaza procesul de combatere a acestei maladii.  

Pentru a putea duce o evidenta a animalelor de companie, a aplica taxe locale prevazute de Codul fiscal, precum si pentru elaborarea planurilor de imunizare, profilactica si prevenire a aparitiei si cresterii numarului de animale fara stapin, se prevede procedura de inregistrare obligatorie a ciinilor si a animalelor fara stapin. Celelalte animale se vor inregistra pe principii benevole. Evidenta animalelor va fi efectuata de catre autoritatile publice locale. Ingrijorarea fata de rata crescuta a violentei asupra animalelor si din lipsa de grija cu care acestea sint tratate ne obliga sa propunem ca toate interventiile chirurgicale sa fie efectuate sub anestezie locala sau, dupa caz, generala si doar numai de un medic veterinar. De asemenea, se stabilesc conditiile pentru care un animal poate fi eutanasiat, precum si metodele ce nu pot fi aplicate la eutanasiere.

In scopul prevenirii aparitiei sau cresterii numarului animalelor de companie fara stapin si in scopul asigurarii securitatii vietii si sanatatii omului, precum si in scopul prevenirii unor boli la animale se va limita reproductia animalelor de companie fara stapin prin aplicarea metodei de sterilizare obligatorie.

Un segment aparte al proiectului este crearea obligatorie in orase si municipii a refugiilor provizorii pentru cazarea animalelor de companie in institutii fara de care nu poate fi reglementat acest domeniu. Refugiile vor asigura conditiile igienice pentru cauzarea provizorie, control medical si tratamentul animalelor bolnave, proceduri cum ar fi inregistrarea, deparazitarea, sterilizarea, vaccinarea antirabica, iar, in caz de necesitate inclusiv eutanasierea animalului. Inca un pic. La momentul actual, mai multe organizatii necomerciale, inclusiv cu finantarea din partea Uniunii Europene, doresc sa se implice in protectia animalelor.

Insa, cu parere de rau, cadrul legal pe acest segment nu exista, de aceea propunem ca organizatiile necomerciale ale caror domeniu de activitate vizeaza  protectia animalelor, precum si autoritatile publice locale sa poata infiinta adaposturi de protectie a animalelor, care vor fi monitorizate in mod obligatoriu de un medic veterinar. Abandonul si cruzimea cu care sint tratate animalele reprezinta o problema destul de mare pentru societate. Se stie cu certitudine la ce chinuri sint supuse unele animale: moarte prin infometare, electrocutare, intoxicare, bai de acid etc. De aceea, urmeaza ca aceste fiinte patrupede, precum si in cazul in care animalul este folosit la comiterea unei contraventii administrative sau infractiuni propunem ca ele sa fie confiscate de la detinatori in conformitate cu hotarirea instantelor judecatoresti si, respectiv, transmise unor noi detinatori sau adaposturi de protectie. Proiectul, de asemenea, identifica toate actiunile a caror incalcare va conduce la sanctionarea administrativa, sau chiar si penala, iar detinatorul animalului care a produs careva prejudicii va fi obligat sa restituie toate pagubele pricinuite de animal.

Multumesc frumos pentru atentia de care ati dat dovada in ascultarea acestui proiect de lege.

Eu vreau sa va rog sa ma credeti ca domeniul, chiar daca pare atit de departe de acei care iarasi au ascultat  cu atentie, este unul foarte important si merita atentia respectiva. V-as ruga sa va mai intilniti cu acei care se ocupa de domeniul respectiv, sa va mai uitati care este situatia reala si o sa vedeti ca in cazul acesta si atentia va fi una cuvenita.

Stimata doamna Presedinte,

Eu as avea o rugaminte. Avind in vedere ca urmatorul proiect de lege tine de acelasi domeniu, este vorba de o lege care are titlul: Legea privind protectia animalelor. Noi am venit cu doua proiecte din motivul ca am dorit, tinind cont si de punctul de vedere al celor care sint implicati direct in domeniu, ca printr-o lege sau printr-o lege cadru sa reglementam, sa dam definitiile generale, iar, ulterior, prin Legea privind modul de detinere si protectie a animalelor de companie, sa reglementam un domeniu care are o actiune sau un domeniu strict determinat.

Avind in vedere ca exista si Conventia europeana pentru protectia animalelor de companie. In acelasi timp, si eu as vrea ca luarea mea de cuvint care, in fond, a acoperit si a doua lege sa fie considerata ca si prezentare pentru a doua lege. Si in continuare ca posibil sa dispara necesitatea intru adresarea problemelor.

Eu sint de acord ca sint in normele prezentate in proiect intrebari la care nu avem si raspunsuri. Insa, stimati colegi, va rog frumos sa luati lucrurile asa cum sint. La capacitatea pe care o avem noi ca si deputati, am incercat sa reglementam acest domeniu. In cadrul discutiilor in comisii, in special ieri in Comisia sesizata in fond pentru agricultura si industria alimentara, am avut discutii si cred ca destul de profesioniste, in care am convenit asupra problemelor la care urmeaza sa fie date si raspunsuri.

Rugamintea mea este urmatoarea. Pentru lectura a doua toti cei care doresc cu adevarat sa reglementeze, sa participe la stabilirea normelor care urmeaza sa reglementeze acest domeniu sa vina cu amendamente. De altfel, este foarte important de uitat si in avizul Guvernului, care este unul pozitiv, in fond. Totodata, sint obiectii pe care noi ni le asumam si sintem de acord cu ele, ca, ulterior, in urma votarii in a doua lectura a acestui proiect de lege, noi sa avem o lege. Si, apropo, a fost ideea de comasare a acestor doua legi impotriva careia noi ne pronuntam important este ca sa avem un act legislativ, care, ulterior, sa reglementeze domeniul.

Multumesc pentru atentie.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Initiativa colegului nostru domnul Vlad Filat este una laudabila si cred ca are si o conotatie importanta sub aspectul asanarii starii morale a societatii noastre, fiindca se intimpla lucruri triste. Animalele, in plina zi, sint omorite in vazul intregii lumi, in vazul copiilor si ceea ce... Da, dar este o problema care merita toata atentia noastra. Numai ca vreau sa va intreb, domnule Filat, daca ati facut cumva niste evaluari, cam care vor fi costurile implementarii acestor doua legi? Vorbim despre prima, da? Sau le discutam in bloc pe ambele?

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu as ruga sa discutam ambele proiecte, fiindca costurile se vor impune, spre exemplu, numai in cazul crearii refugiilor provizorii si a adaposturilor temporare, deoarece in rest, ceea ce tine de vaccinare, ce tine de alte cheltuieli prevazute in actiunile care urmeaza sa fie impuse, ele sint deja prevazute si, la ora actuala, ar fi fost necesara infaptuirea lor.

 

Domnul Ion Varta:

Alta intrebare concreta cu referire la articolul 19 din proiectul de Lege pe care dumneavoastra l-ati prezentat acum, nr.3350, care se refera la raspunderea pentru incalcarea prevederilor respectivei legi. Considerati ca acele sanctiuni pe care le prevede legislatia in vigoare sint suficiente pentru a eficientiza implementarea acestor legi? Si daca nu, nu era cazul sa instituiti, sa propuneti si un compartiment special in care sa fie trecute in revista sanctiunile care pot fi administrate celor care incalca prevederile legii si poate sa nu va limitati doar la sanctiunile de ordin administrativ si civil? Poate este cazul, chiar si sanctiuni mai aspre.

 

Domnul Vladimir Filat:

Noi am stabilit in legislatie ca sanctiunile urmeaza sa fie atit de ordin administrativ, iar  in cazul actiunilor deosebit de grave si repetate, chiar si de ordin penal. In acest sens, stimate coleg, noi am semnat o initiativa legislativa privind amendarea Codului administrativ, insa chiar si ieri in discutiile in comisia sesizata in fond am ajuns la concluzia ca aceasta initiativa legislativa,  aceste sanctiuni urmeaza a fi revazute, fiindca dumneavoastra cunoasteti atitudinea mea. Eu nu vreau, in momentul in care noi adoptam legi in Republica Moldova, sa punem accentul pe specificul nostru moldovenesc.

Insa este foarte important ca normele legale, ulterior adoptate, sa nu serveasca drept temei pentru functionarii carora le vor fi atribuite functii de control, sa abuzeze. Intelegeti? Pentru ca  este o idee, sa spunem, inspirata, in fond, in mare parte de Conventia europeana. Conditiile existente in Europa si cele de la noi sint diferite.

Si atunci daca o sa permitem, spre exemplu, inspectorului sau medicului veterinar sa mearga intr-o localitate, sa intre in curtea unui cetatean si sa vada ca ciinele nu este intretinut in conditiile stabilite de lege si ii dai ca si instrument  aplicarea amenzii, desigur, poate sa treaca la... stiti in acest sens...

Eu spun, eu repet, am inaintat initiativa respectiva legislativa, am sa o adresez si rugamintea catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati ca acest proiect de lege sa fie retinut in comisie. Urmeaza sa adoptam in a doua lectura legea, daca va fi comasata, ca, ulterior, impreuna cu colegii, eventual, sa retragem acea initiativa legislativa, impreuna cu colegii sa aducem modificari in legislatie, cu sanctiuni care sa conduca la implementarea legii, dar nu la folosirea normelor legale pentru functionari.

Multumesc frumos.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Господин Филат, понятно желание. Мы поддерживаем то, что наши законы должны нести гуманистическую идею, в том числе и в том, что касается животных. Когда я прочитала предложенный вами закон, у меня сложилось такое впечатление, что весь этот закон целиком направлен на животных. Они понимают или не понимают – это другой вопрос. А против человека, во всяком случае, очень много предусматривается.

В каком смысле? По усложнению жизни наших граждан. Вот я первое скажу. У вас есть много пунктов, где оговаривается: «не имеет права заводить себе животных». А что, кошка ведь тоже животное? Значит, получается, включая кошек, если ты не получишь согласие от своих соседей. О том, что он обязан обеспечить достойное содержание и достойное место для этого животного. Как это будет определяться, и кто это будет определять?

В конце концов вы пишете в статье 7 – Обязанности владельца, пункт «i», Вы пишете, что он обязан погасить в установленные сроки плату за коммунальные услуги. Местные сборы, касающиеся содержания собак. Это что получается? Мы снова будем вешать на наше население новые налоги и новые уплаты? Вы предусматриваете, что животное нельзя перевозить даже внутри республики на автобусах и в другом транспорте без наличия медицинской справки.

Предусматривается регистрация животных. Это все не просто так, это все будут деньги. Вот объясните, вот это первый вопрос, – на что у нас направлено. Все же мы законы создаем для того, чтобы создавать наиболее благоприятные условия для самого человека. Или же этим законом мы предусматривает другие цели?

 

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Нет, мы этим законом предусматриваем именно то, что мы написали ca scop al legii. Deci, noi, prin legea respectiva, urmarim respectarea drepturilor animalului, si nu a cetateanului. Cetateanul Republicii Moldova isi are drepturile atribuite prin legile care sint la ora actuala. Acum un pic, numai un pic. In momentul in care vorbim ca in acest proiect de lege trebuie sa avem in vedere nu numai animalele, dar sa vedem si oamenii.

Motivul invocat de dumneavoastra vizavi de transportarea unui animal, chiar si in autobus, fara certificat medical, eu vreau sa va spun ca aceasta norma este indreptata in beneficiul cetateanului. Fiindca este absolut necesar si un lucru foarte important. Detinatorul de animal trebuie sa inteleaga un lucru important din punctul meu de vedere. Detinerea animalului nu urmeaza sa fie indreptata intr-o singura directie, intru a-si satisface anumite cerinte, a primi anumite satisfactii. Acest lucru tine si de responsabilitatile pe care le are cetateanul in detinerea acestui animal. Vizavi de normele pe care le-ati citit sau le-ati dat citirii, stimata doamna. Deci, in mare parte, eu repet, aceste norme sint norme care figureaza si in regulamentul, eu vreau sa va spun, al Ministrului Agriculturii, cel din 2000. Si, in acelasi rind, sint norme prevazute in legislatia internationala, daca nu va place europeana, sa spunem.

Vizavi de acordul cetatenilor, in cazul detinerii animalelor, eu vreau sa va spun ca este o norma care noi am introdus-o in lege si urmeaza ca Parlamentul sa decida asupra ei. Eu si ieri, in comisie, spuneam ca eu nu am reusit sa... sau noi nu am reusit si este un lucru foarte important si imi cer scuze fata de acei care au muncit asupra legii, caci noi am mentionat de la inceput ca  neaparat sa multumesc celor care activeaza in domeniul respectiv, care au muncit la elaborarea acestui proiect de lege.

Si vizavi de numarul animalelor care urmeaza sa poata fi detinute intr-un bloc, pentru ca este vorba de, nu va suparati, condominiu, pina la urma, si, daca intr-un apartament de o camera cuiva tare ii plac animalele si vrea sa tina 30 de ciini fara certificat medical s.a.m.d., eu nu stiu, fara acceptul vecinilor, noi doar nu traim intr-o lume care nu este reglementata.

Eu cunosc, spre exemplu, persoane carora foarte mult le place sa mearga pe contrasens, aceasta nu inseamna ca placerea lor trebuie sa fie stabilita sau sa fie acceptata. Sint reguli care trebuie sa fie respectate.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Все равно, это надо предусматривать не таким образом.

 

Domnul Vladimir Filat:

А каким?

 

Doamna Ludmila Borgula:

Я согласна с тем, что некоторые злоупотребляют. Но это, наверное, надо не таким образом, как у нас здесь. Потому что мы издаем закон, который необходимо исполнять в обязательном порядке. И если ты его не исполняешь, значит, ты должен нести за это ответственность...

 

Domnul Vladimir Filat:

Санкция.

 

Doamna Ludmila Borgula:

...материальную или какую – административную и т.д. Но я второй вопрос...

 

Domnul Vladimir Filat:

Давайте.

 

Doamna Ludmila Borgula:

...потому что у нас с вами несколько расходятся взгляды на этот вопрос, но это естественно. У меня другой вопрос.

 

Domnul Vladimir Filat:

Я думаю, не только по этому поводу у нас расходятся...

 

Doamna Ludmila Borgula:

Сколько будет стоить, и реально ли это для местных органов самоуправления – обеспечить вот эту работу, которая предусмотрена в этом законе по обеспечению выполнения этого закона.

Сколько он будет реально стоить? Возможно ли это, и тут же одновременно, чтобы не было ... вопросов: реально ли контролировать все то, что предусмотрено в законе. Если уж ставить, то нужно ставить такие моменты, которые возможно контролировать. Я не буду задерживать, тут очень много вопросов есть, но я их сконцентрировала.

Первое. Сколько стоит? Сможет ли реально местный орган самоуправления осуществлять все, что вы заложили в закон, и как будет контролироваться?

 

Domnul Vladimir Filat:

Во-первых, как обязательная норма это касается муниципия Кишинэу и муниципия Бэлць. Это во-первых.

Mai departe, da, o sa inteleaga, ca sa nu avem iarasi divergente mari. In al doilea rind, la ora actuala administratia publica locala prin lege este obligata sa rezolve aceasta problema. Si daca o sa va spun cine se ocupa la ora actuala de rezolvarea problemelor in mare parte prevazute de legislatie, atunci o sa vedeti care este si atitudinea noastra ca oameni fata de animale, nu a animalelor fata de noi. Cred si aceasta urma sa reglementam.

Si va spun cine se ocupa. Se ocupa institutiile de autosalubrizare, stimata doamna, deci cei care se ocupa cu stringerea gunoiului, cu spalatul strazilor s.a.m.d., se ocupa de problema animalelor fara stapin. Ei au in sarcina sa asigure azilurile provizorii s.a.m.d. in baza ordinului ministrului. Inca o data repet, aceasta norma deja este prezenta intr-un act care nu poarta caracter normativ, este dispozitiv.

Un lucru foarte important, daca incercam sa spunem ca nu avem o viziune clara cit va costa acest lucru, atunci, stimati colegi, eu cred ca niciun proiect de lege nu mai urmeaza sa fie votat in acest Parlament, pentru ca noi nu avem niciun proiect de lege prezentat cu viziune clara asupra cheltuielilor bugetare si cu acoperire. Da, doamna Ostapciuc, si de multe ori vorbim la aceasta tema.

 

Doamna Ludmila Borgula:

На сегодняшний день существующие структуры в городе Кишиневе, не буду говорить о Бельцах...

 

Domnul Vladimir Filat:

А почему о Бельцах, потому что там другая?...

 

Doamna Ludmila Borgula:

...Они не справляются с одной-единственной задачей, даже с тем, чтобы эти стаи собак не бегали по нашим улицам и дворам. А вы хотите такие... вы предлагаете вносить такой объем работы, который потребует значительного увеличения штатов и финансовых ассигнований, иначе все это останется на бумаге. А мы должны принять закон, который бы действовал. Я тоже за то, чтобы у нас был наведен порядок. Но закон должен быть реальным, а не ориентированным на то, что на западе и что совершено нереально для наших условий.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu insist asupra faptului ca norma legala este necesara si ea este chiar si indeplinibila, in cazul in care ea va exista. Si in acest sens, eu vreau sa va spun, in cunostinta de cauza, ca sint suficiente structuri nonguvernamentale, sint suficiente intentii de a finanta asemenea actiuni, numai ca nu exista reglementarea legala.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Este un caz cind, intr-adevar, trebuie sa avem o atitudine foarte responsabila. Cunoasteti, eu in Parlament am abordat aceasta problema. Vreau sa va spun ca in acesti ani am facut foarte multe interpelari si am primit raspunsuri si legislatia noastra, din pacate, prevede norme care inseamna distrugerea animalelor, nimicirea lor, omorirea lor cu cruzime si ceea ce trebuie sa facem noi e sa ne aliniem standardelor europene.

Da, intr-adevar, sint legi care nu se aplica. Noi speram ca aceasta lege sa nu fie una din acestea. Am colaborat foarte mult cu societatea civila, am fost ...necropola animalelor la marginea orasului cu toti cei care au pregatit acest proiect de lege, le-am oferit si eu foarte multe materiale, raspunsuri la interpelari, am fost la primarie. Foarte mult am colaborat. Si ma bucur ca, in sfirsit, acest proiect de lege, care era si visul meu, a ajuns in Parlament.

Vreau sa va spun ca nu trebuie sa ne intristam si sa ne facem probleme ca nu vom putea cite ceva realiza sau cite ceva finanta, trebuie inceput cu ceva, pentru ca, daca v-as intreba daca va simtiti fericiti in lumea asta, probabil ca ati spune cinstit ca nu va puteti simti fericiti si intoarceti capul cind vedeti atitea animale vagabonde, care sint flaminde, bolnave, neingrijite si care sint, de fapt, fata si oglinda atitudinii noastre fata de animale.

Eu cred ca orice amendament intru imbunatatirea proiectului de lege este bine-venit. Vreau sa va indemn ca sa avem o atitudine responsabila, europeana fata de aceasta necesitate. Vedeti ca si in tarile vecine sint experiente foarte bune, inclusiv legislative. In Ucraina, de asemenea, este o experienta buna. Cei din societatea civila care cunosc in amanunt si care lupta pentru asemenea proiecte de lege va pot oferi toate informatiile. De aceea, eu sprijin si consider ca noi nu putem sa punem la indoiala necesitatea lor, ci doar sa contribuim impreuna, ca sa evitam aceasta cruzime care, de fapt, mutileaza si sufletele copiilor nostri.

Eu va indemn sa avem o atitudine responsabila si sa votam in prima lectura aceste proiecte de lege.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Господин Филат, я с вами согласна в той части, что учет и вакцинация домашних животных в условиях сегодняшних органов местного публичного управления возможны и деньги для этого предусмотрены местными налогами. Другое дело – как местные советы администрируют эти налоги.

Но то, что касается создания, или строительства, или открытия приютов для домашних животных – этот момент в законе о местном публичном управлении не предусмотрен. И я ко второму чтению предлагаю вам подумать над источниками финансирования, возможно, это будет экологический фонд.

Далее, я все же считаю, что в этом законе в ряде статей предусмотрены нормы, защищающие не только животных от человека, но и человека от опасных животных. Речь идет о тех статьях, где говорится об опасных животных. И учитывая то, что в настоящее время в республике есть уже факты, когда люди заводят не только опасных собак, но и экзотических животных и рептилий, я предлагаю по всему тексту после слов «владельцы опасных собак» дополнить закон словами «экзотических животных и рептилий».

И в таком случае в статье 8, первая часть, там, где говорится о том, что для содержания домашних животных нужно согласие всех жильцов, – мы говорили с вами на комиссии – возможно в этой части оставить только опасных собак и вот этих экзотических животных. А если это касается кошек, хомячков и других безопасных животных, то согласия не требовать.

И последнее. Статья 18, часть (5), о запрещении методов умерщвления. Здесь перечислены три пункта, в русском варианте здесь тавтология; как вариант, возможно: запрещены методы умерщвления, которые не приводят к последствиям, оговоренным в части (4), и тогда, может быть, то, что здесь не предусмотрено, будет предусмотрено.

Спасибо.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc foarte frumos.

O scurta precizare vizavi de animalele exotice. Noi am discutat asupra acestui lucru la inceput in Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, a fost si reprezentantul Guvernului. Ideea a fost ca aceasta norma sa fie stabilita in Legea privind regnul animal, ca este vorba deja de animale salbatice, insa Parlamentul va decide cum va fi stabilita reglementarea respectiva. Si un moment, va rog frumos, vizavi de acordul vecinilor. Eu am spus de la bun inceput ca urmeaza noi sa stabilim, ca, cu adevarat, si doamna Borgula are dreptate, norma trebuie sa fie una care poate fi si indeplinita.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Domnule Filat,

Desigur noi o sa sustinem proiectul de lege in cauza, dar vreau sa va adresez urmatoarea intrebare, fiindca dumneavoastra ati zis ca a lucrat o comisie speciala care a acumulat aceste materiale. Poate aveti unele rezultate in privinta consecintelor grave, a traumatismelor aduse de animale?

Al doilea moment. Numarul de imbolnaviri care apar de la animale la copii si la adulti, daca este asa o pozitie. Intr-adevar, considerati ca este o povara pentru cel care tine animalele sa plateasca pentru aceasta? Sa plateasca si eu stiu ca si apa se foloseste. De ce un copil trebuie sa plateasca, sa fie scris in lista, dar un animal – nu? Aveti asemenea date? Eu v-as adresa mai multe intrebari, dar, pur si simplu, aceste 3 puncte...

 

Doamna Maria Postoico:

Este impozitul pe animale.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

In primul rind, o mica precizare: nu a fost o comisie speciala. Si inca o mica precizare: proiectul respectiv de lege nu a fost pregatit de cineva.

 

Doamna Eva Gudumac:

Acesta personal.

 

Domnul Vladimir Filat:

Numai un pic. Deci, eu sint semnatarul initiativei, eu am lucrat impreuna cu consilierul meu juridic, in colaborare strinsa cu cei din sectorul asociativ care se ocupa de domeniul respectiv.

Nu am la ora actuala datele care le-ati cerut. Insa, vizavi de impozitele ce tin de utilizarea serviciilor comunale pentru cei care detin animale, eu cred ca este absolut just ca acestea sa fie achitate. Eu sint de acord ca sint multi detinatori de animale care pot sa se revolte asupra acestei norme, insa, cum sa va spun, daca ai 20 de ciini in apartament, spre exemplu, si folosesti apa, canalizarea, gunoiul s.a.m.d., este absolut necesar ca aceste servicii sa fie achitate.

Aceasta norma este stabilita in lege. Din pacate, stimata doamna Gudumac, nu...

 

Doamna Eva Gudumac:

Daca achitam pentru copil, trebuie sa achitam si pentru animal.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, da.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.3.

 

Domnul Valeri Garev:

Спасибо, госпожа председатель. Прежде всего я хотел сказать, что эти два проекта, конечно, пронизаны гуманной заботой о животных, и т.д.

Но, на мой взгляд, как-то тут все сумбурно изложено и одно и тоже в этих двух законах. Но у меня, господин Филат, конкретный вопрос к вам. Вот по закону 3350, Вы пишете: «плохое обращение с животными». Вы раскрываете, что это такое – плохое обращение с животными. Но помимо всего, что там написано, вот я зачитаю: «...использование животных для конкурсов, бегов, спектаклей, включая цирковые, киносъемок... развлечения, спорта...», и я...

 

Domnul Vladimir Filat:

Читайте дальше.

 

Domnul Valeri Garev:

Есть у нас олимпийский вид.

Domnul Vladimir Filat:

Читайте дальше.

 

Domnul Valeri Garev:

Ну и дальше я читаю.

 

Domnul Vladimir Filat:

Если даже вам кажется, что сумбурно.

 

Domnul Valeri Garev:

... «в зоопарках без ... ухода» и т.д. Как для спорта? У нас олимпийский вид спорта есть, конный, например, и т.д. или в цирке, где все дети... Мне кажется, здесь что-то надо посмотреть. Как...

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Garev,

Eu la inceput am vorbit despre faptul ca aceste doua proiecte de lege, ca si idee, au fost privite in felul in care am anuntat anterior, una fiind lege-cadru, a doua tine de detentia si protectia animalelor de companie care reglementeaza un domeniu clar, strict determinat.

Si am vorbit ca ele urmeaza, in cazul in care Parlamentul va decide, sa fie comasate, nu e nicio problema. Acum vizavi de obligatiile care reies din ceea ce ati citit dumneavoastra, urmeaza sa cititi legea integral, in care cazuri nu pot fi folosite sau care sint conditiile pentru a fi folosite animalele in activitatile respective.

 

Domnul Valeri Garev:

Я не знаю, может, мне плохо перевели, вот я сейчас слушаю... Но можно будет конным спортом заниматься?

 

Domnul Vladimir Filat:

И не только конным.

 

Domnul Valeri Garev:

Ну и в цирке, и т.д. по крайней мере...

 

Domnul Vladimir Filat:

В нартах можно использовать.

 

Domnul Valeri Garev:

В проекте, который Вы подготовили, здесь видно, что в этом деле нельзя использовать животных.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Garev,

Eu am o rugaminte mare, pentru lectura a doua sa formulati un amendament clar vizavi de конный спорт si il includem, scoatem toata problema.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Filat,

Va multumim.

Vad ca alte solicitari nu sint.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si eu va multumesc frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

Comisia. Deci, dumneavoastra faceti un raport privind ambele proiecte.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia a examinat ambele proiecte inaintate de deputatul Vladimir Filat. As vrea sa mentionez ca aceste doua proiecte se incadreaza foarte clar in reglementarile Uniunii Europene. Comisiile parlamentare au examinat aceste proiecte de legi, au prezentat avize pozitive.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa au prezentat avize negative pentru aceste proiecte de lege. Avizul Guvernului pentru ambele proiecte este pozitiv. In avizele Guvernului sint incluse multe obiectii care imbunatatesc proiectele prezentate de catre autor si ele vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Si, in fine, comisia propune Parlamentului ca proiectul nr.3350 sa fie aprobat in prima lectura si sa fie luat ca baza, iar pentru lectura a doua proiectul nr.3331 sa fie comasat cu proiectul nr.3350.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu intimplator a prezentat aviz negativ si la baza acestui aviz negativ noi am pus o problema la care, cu regret, nu am primit raspuns nici din partea Guvernului, nici din partea dumneavoastra, din partea comisiei. Totusi care este costul cheltuielilor necesare pentru a implementa aceasta lege? Si, in legatura cu aceasta, cind trebuie sa intre in vigoare aceasta lege? De la 1 ianuarie 2008, 2009, 2015? Este o neclaritate care surse financiare sint necesare la nivel local si nivelul bugetului de stat si care trebuie sa fie data intrarii in vigoare a acestei legi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei, domnule Turcan,

In Comisia pentru agricultura si industria alimentara s-a discutat si problema legata cu intrarea in vigoare a acestei legi sau acestor legi. Noi am convenit ca in urma discutiilor pentru lectura a doua noi vom specifica la capitolul “Dispozitii finale si tranzitorii” care articole vor intra in vigoare imediat dupa adoptarea legii, conform legislatiei in vigoare, si care urmeaza sa aiba termen de implementare.

Cred ca ceea ce e legat cu refugiile pentru animale si altele, de cheltuielile care sint necesare, noi vom examina posibilitatea ca aceste articole, aceste norme sa intre in vigoare cu un termen de implementare care sa permita identificarea resursele necesare financiare.

Dar vreau sa va spun ca, conform titlului 7 “Taxele locale”, in prezent administratia publica locala are posibilitatea de a acumula mijloacele necesare pentru ca sa se ocupe cu aceste activitati, fiindca aceste activitati, in principiu, ele exista si in ziua de azi, pur si simplu, ele sint reglementate prin diferite acte nenormative si nelegislative, cum ar fi ordinul unui ministru sau niste reglementari ale administratiei publice locale.

Din aceste considerente, noi mentionam ca este posibil ca unele articole sa intre in vigoare cu intirziere fata de altele.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, eu asa am inteles ca unele calcule concrete, date concrete dumneavoastra nu aveti.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

A mentionat si autorul acestor doua proiecte ca nu exista aceste calcule, dar eu va spun ca exista posibilitatea ca, in urma examinarii amendamentelor pentru lectura a doua, unele articole sa le aminam cu intrarea in vigoare.

Acest lucru este permis de legislatia in vigoare. Este capitol “Dispozitii finale si tranzitorii” si acolo noi putem sa mentionam aceste momente.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Clar. Anume din aceste motive, ca nu exista calcule concrete si reale, noi si am avizat negativ ambele proiecte de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Я бы хотел отметить, что, к сожалению, в докладе не раскрыт медицинский аспект этой проблемы, на который нельзя не обращать внимание. И хотелось бы, чтобы мы знали, что опасность бродячих животных, особенно собак, для нас, для населения очень значительная. И количество укусов, которое идет через травматологические пункты, и так дальше...

Эти два законопроекта – это попытка регламентации именно этих вопросов. Поэтому мы считаем – я говорю от имени фракции, – что данный законопроект имеет право на жизнь, его надо поддержать в первом чтении. Но ко второму чтению мы придём с большим количеством предложений, которые надо будет учесть.

Спасибо.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Comisia este gata sa examineze amendamentele propuse de deputati pentru lectura a doua.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Stimati colegi,

Am vrut sa va spun ca eu am facut interpelari catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, solicitind exact informatia despre care spune domnul Turcan. Adica, pentru a efectua niste calcule, cam cit ar costa, de exemplu, sterilizarea, adaposturile si multe altele, trebuie totusi sa ai cifra estimativa a ciinilor vagabonzi s.a.m.d. Sint si aspecte care nu tin de aceste statistici, fiindca sint animalele din proprietatea oamenilor, de pe linga casa.

Dar am raspunsul de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare ca ei nu pot sa ofere asemenea informatii. De aceea, eu cred ca important este ca sa cream cadrul legal si, treptat, cu aplicarea legii, vor aparea si posibilitatile de a vedea unde sint date mai exacte, unde sint mai putin exacte si cu corectari pe viitor, inclusiv sub aspectul finantarii. Dar aici este un foarte mare aspect, ceea ce a fost mentionat, legat de posibilele investitii din strainatate. Sint oameni si sint structuri care vor sa faca... dar trebuie sa fie un cadru legal. De aceea, acest aspect este foarte important in luarea deciziei noastre de a vota.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu sustin aceasta pozitie. Cu atit mai mult ca in proiectul de lege sint prevazute aceste registre, care vor permite ca animalele sa fie luate la evidenta si va fi identificat si numarul acestor animale care le avem in Republica Moldova.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Totodata, as vrea sa verific un moment. Dupa cum a fost mentionat chiar de catre autor, noi nu am apreciat categoria legii. As vrea sa stiu care este.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Comisia propune sa fie modificata categoria legii de la organica la ordinara.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Este numai intr-o singura lectura, de aceea vom fi nevoiti ca sa adoptam in prima lectura si sa mergem mai departe la lectura finala dupa ce va fi redactata comasarea acestora. Da, inaintati propuneri.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cer scuze. Daca noi trecem aceasta lege in categoria legilor ordinare, atunci – numai intr-o lectura. Lectura finala in cazul dat nu poate fi aplicata, deoarece nu este vorba de unele redactari tehnice, dar este vorba de pregatirea conceptului si concretizarea acestui concept.

Atunci este necesar de remis comisiei acest proiect de lege, pentru ca, impreuna cu Guvernul, sa raspunda la toate intrebarile care au aparut astazi si numai dupa aceea sa ne intoarcem pentru examinare in prima lectura si, de fapt, unica lectura.

 

Doamna  Maria Postoico:

Unica lectura, da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

In primul rind, vizavi de concretizarea din partea Guvernului. Concretizarea este facuta in cadrul avizului si toate obiectiile care le are Guvernul sau pozitia vizavi de aceste doua proiecte de lege sint stabilite, ca si precizare nu este cazul. Daca e sa vorbim de suma, domnule Turcan, noi niciodata nu vom sti exact suma care va fi necesara pentru implementare. Eu am o rugaminte: pentru viitor in orice proiect de lege care va veni in Parlament sa fie indicata suma in lei si virgula banuti si atunci o sa avem o atitudine similara.

Vizavi de adoptarea proiectului de lege respectiv. Caracterul ordinar nu presupune obligatoriu votarea intr-o lectura. Parlamentul poate decide sa fie acceptat conceptul, votata hotarirea de comasare a acestor doua legi si, ulterior, nu in a doua lectura, dar inca printr-o...

 

Doamna  Maria Postoico:

Exact asa e.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Bine.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul presedinte al comisiei.

 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu cred ca ar fi o solutie ca proiectul nr.3350 sa fie votat si proiectul nr.3331 sa fie remis in comisie si sa fie folosit pentru a completa proiectul nr.3350. Si atunci am vota in lectura finala. Da, adica noi azi am pune inceputul discutiei legale: proiectul nr.3350 sa fie adoptat in lectura finala si proiectul nr.3331 sa fie luat ca material sau norme pentru completarea proiectului nr.3350. In felul acesta noi iesim din situatie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine. Dar in cazul dat noi avem posibilitate ca, intr-adevar, sa facem o redactie concreta pe care sa o prezentam deputatilor, sa faca cunostinta, sa vada ca nu au omise unele propuneri si, dupa aceea, votam. Dar in cazul dat se are in vedere sa propunem o redactie concreta intre aceste doua legi. Asta.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Comisia poate propune redactia Legii nr.3350 in varianta finala cu reluarea normelor necesare din proiectul nr.3331.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pai, asta se cere, da. Cind deputatii vor avea la mina acest proiect, atunci noi revenim. Noi am discutat acuma, discutiile nu se finiseaza, ele se intorc in comisie, dumneavoastra lucrati asupra acestor doua proiecte, propuneti un singur proiect, luind in consideratie propunerile care au fost facute astazi in sala, si revenim atunci la lectura finala. Este clar. Atunci cum va imaginati dumneavoastra sa votati aceasta lege in viitor, daca ea este numai intr-o singura lectura – finala?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Regulamentul permite lectura finala daca nu se comaseaza aceste doua proiecte de legi, dar unul se ia ca baza si altul se remite comisiei, dispare impedimentul pe care l-a mentionat domnul Turcan, ca nu este posibil de comasat aceste doua proiecte, fiindca se comaseaza numai acele care se voteaza in prima lectura. In cazul dat acest impediment dispare. Noi votam proiectul nr.3350 in prima lectura si proiectul nr.3331 il remitem comisiei si el este folosit mai departe pentru ca sa avem lectura finala a proiectului nr.3350.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pai, se accepta.

Domnule presedinte al comisiei,

Doar se accepta aceasta.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Se propune ca sa fie remise in comisie ambele proiecte. Primul se voteaza in lectura finala si al doilea, proiectul  nr.3331, se remite in comisie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc.

Eu as propune, daca comisia insista sa fie comasarea sau in prima votare, sau in finala, ca aceste doua proiecte de legi sa fie remise in comisie. Prelucrati ambele proiecte de legi, le comasati, prezentati un proiect de lege definitivat, inclusiv cu “Dispozitii finale si tranzitorii”, despre care noi am vorbit ca trebuie de concretizat data intrarii in vigoare, si numai dupa aceea noi putem sa votam in prima si ultima lectura.

In cazul dat, lectura finala si votarea nu poate fi, deoarece noi am stipulat clar in Regulament cind poate fi lectura finala: atunci cind este necesitatea de a verifica daca amendamentele care au fost inaintate corespund interpretarii sau expunerii care este in textul final, deci o problema de redactare. Dar aici noi vedem ca sint probleme pur conceptuale. De aceea, noi nu putem sa aplicam, in cazul dat, varianta lecturii finale.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Turcan,

Aici nu exista probleme conceptuale, fiindca si una, si alta lege se refera la acelasi proiect de reglementare – protectia animalelor. Altceva e ca prin proiectul nr.3331 se face ceva mai specializat – protectia animalelor de companie. Numai aceasta este diferenta. Si una, si a doua lege este pentru protectia animalelor, adica nu este chestie de...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nicio problema, poftim, in comisie prelucrati ambele proiecte de lege, prezentati un proiect de lege definitivat si atunci putem sa votam.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clara pozitia.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Da, este pozitia unui deputat, din cite inteleg eu. Nu am inteles, fractiunea ba voteaza, ba are pareri diferite. Dar, ma rog, asta este altceva.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Eu tot aud invocarea motivului de divergente asupra conceptului legii. Toate intrebarile care au fost adresate nu au vizat conceptul legii. Sint anumite situatii de precizare. Noi avem legi organice pe care le votam in 3 lecturi.

Eu vreau sa va spun, daca este vorba sa inaintam amendamente ca legea respectiva sa fie asa cum se doreste – functionala (au vorbit colegii, au propuneri concrete), trebuie sa le adresam catre ceva. Pai, catre ce adresam noi? Catre initiativa legislativa a deputatului sau catre comisie, care are deja in gestiune proiectul respectiv, fiind deja insarcinata de catre Parlament cu aceasta chestiune?

 

Doamna  Maria Postoico:

De fapt, aici comisia si autorul lucreaza impreuna.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Dumneavoastra la orice etapa a discutiei puteti sa remiteti in comisie. Dupa felul cum evalueaza discutia, faceti concluzia. Dar noi am fost de acord sa votam in prima lectura in cazul in care era lege organica. Dupa ce noi am anuntat ca votam in prima lectura, domnul autor Filat... noi desigur ca ne-am retras propunerea de a vota in prima lectura, pentru ca trebuie pregatita legea. Si va rog frumos mai putine observatii fractiunii.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu nu fac nicio observatie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, e clar.

Domnule presedinte al comisiei,

E clar. Luati loc. Deci, decade adoptarea in prima lectura, fiindca a fost propunerea pentru a remite in comisie. Ambele proiecte nr.3331si nr.3350 se remit in comisie. Aceasta se face fara vot.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Sintem suficienti juristi in aceasta sala, este si reprezentantul Guvernului, daca este atent la ce se discuta in sala. Caracterul legii, noi am discutat asupra acestui moment, este cu adevarat ordinar sau poate fi catalogat ca si lege organica? Eu cred ca am depasit un pic discutiile si am ajuns la punctul final inainte de a clarifica. Eu mi-am expus un punct de vedere. Eu as ruga colegii sa se expuna asupra acestei intrebari.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Filat,

Atunci cu atit mai mult trebuie de remis in comisie pentru a ne aprecia in cazul dat. Cu atit mai mult este necesar.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Organica sau ordinara? Pai, daca este discutabil, haideti, pina o sa ajungem, remitem.

 

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar. Gata. A fost remis in comisie. Revenim in comisie si muncim asupra acestor proiecte.

Urmatorul proiect de lege. Proiectul de Lege nr.4195 pentru modificarea articolului 4 din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III al Codului fiscal. Prezinta domnul Filat. Deci, in comisie o sa aveti posibilitatea sa discutati. In comisie hotariti.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Eu va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

(Rumoare in sala.) Eu va rog, liniste. Da, puteti sa iesiti putin. Eu va rog.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu vreau sa va spun ca totusi trebuie sa venim si cu o Lege privind protectia deputatilor la un moment dat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Filat,

V-am oferit cuvintul la tribuna centrala.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Luare de cuvint asupra proiectului de lege.

 

Doamna  Maria Postoico:

V-am oferit tribuna centrala, va rog.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc.

Stimati colegi,

Strategia nationala de dezvoltare economica a Republicii Moldova stabileste crearea unei economii de piata functionale, bazate pe rezultatul unei concurente libere si in conditii egale a agentilor economici. Insasi legea fundamentala prevede: “In Republica Moldova, conform prevederilor articolului 58, alineatul (3), factorii de baza ai economiei sint: libera initiativa economica si concurenta loiala.” Aceasta norma constitutionala impune stabilirea unui cadru concurential, ce exclude orice forma de privilegiu de natura sa impiedice concurenta loiala pe piata.

La baza proiectului au fost puse ideile de a pune pe picior de egalitate marfa si serviciile autohtone, impuse taxei pe valoarea adaugata, cu marfa importata pentru proiectele finantate de Fondul de investitii sociale din Moldova, care se impune cu cota zero.

Ideea initiala a fost de a interveni cu modificare in legislatie pentru a supune taxei pe valoarea adaugata si marfurile, si serviciile importate intru realizarea acestor proiecte. Insa, din informatia care a parvenit de la Guvern, conditia cu impunere a  taxei zero la TVA in cazul importului acestor marfuri si servicii a adus la imposibilitatea operarii respective. In acest sens, stimati colegi, in cazul dat este vizibila concurenta neloiala intre marfurile si serviciile autohtone si cele importate.

Respectiv, pentru a inlatura aceste discrepante, urmeaza ca marfurile autohtone utilizate pentru proiectele folosite de FISM sa fie scutite de TVA. Ulterior urmeaza sa meditam foarte bine asupra problemei invocate, deoarece cu totii cunoastem disponibilitatea donatorilor straini pentru finantarea statului si s-au invocat multe sume, cum ar fi, spre exemplu, suma de un miliard 200 de milioane de dolari. Si este evident ca aceste sume vor veni in investitii structurale si de infrastructura. Urmeaza sa vedem cum raspundem eventual acestei situatii.

Existenta unor asemenea norme de discrepanta promoveaza principiile de crestere a importurilor de marfuri si defavorizeaza antreprenorii autohtoni, producatori de marfuri si servicii. Dupa cum am relatat mai sus, marfurile si serviciile destinate realizarii proiectelor Fondului de investitii sociale din Moldova, dar si a proiectului “Communaute Driving Development”, finantate din sursele acestui fond, se livreaza cu aplicarea cotei zero la TVA. Prevederile sint in Codul fiscal.

Pentru a realiza aceste proiecte se organizeaza licitatii publice si se desemneaza antreprenorii generali care efectueaza lucrarile respective. Astfel, acesti antreprenori, in mod direct, beneficiaza de procurarea marfurilor cu aplicarea cotei zero la TVA.

Pe de alta parte, furnizorul de materiale si servicii autohtone, majoritatea fiind platitori de TVA, livreaza marfa antreprenorului general cu aplicarea TVA la cota 20%. Desi exista dreptul ca antreprenorul general care a procurat marfa sau serviciul cu aplicarea cotei 20% TVA sa i se restituie aceasta cota, antreprenorii generali evita sa procure marfuri de la producatorii autohtoni, deoarece procedura de restituire a TVA este foarte bine cunoscuta de acei care activeaza in domeniul economic. Aceasta procedura este simpla pe hirtie, in realitate este nu ca anevoioasa, dar pe alocuri si imposibila.

In acest sens ideea, cum spuneam, este de a-i pune pe picior de egalitate pe cei care participa la realizarea proiectelor care le-am anuntat livrind marfuri produse in Republica Moldova si pe cei care importa aceste marfuri si servicii pentru realizarea proiectelor, avind in vedere si lozinca, incepind cu 2001, “Protectia producatorului autohton”. Am incheiat prezentarea.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule raportor.

Intrebari? 

Microfonul nr.3.

 

 

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule coleg,

Spuneti, va rog, aveti niste estimari cam cit ar fi aceste necalcule, adica cit va avea de pierdut din aceasta bugetul statului?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu cred ca nici nu trebuie sa facem calcule, daca avem norma de restituire a TVA si a dreptului si facem calculul elementar, bugetul nu ar trebui sa aiba pierderi in cazul acesta. Este vorba de simplificarea procedurii.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Da, dar avind in vedere ca totusi in asa caz aceste sume nu vor fi virate in bugetul statului.

 

Domnul  Vladimir Filat:

E foarte corect. Eu inteleg ce spuneti. Nu vor fi livrate, dar daca vor fi virate presupunind ca ele urmeaza sa fie restituite, ajungem la aceeasi suma. Eu inteleg ca Guvernul acumuleaza sumele respective, ca, ulterior, prin procedura existenta, sa creeze barierele respective care, pe alocuri, ii fac pe cei care ar putea sa-si restituie TVA sa renunte, iar Guvernul foloseste banii respectivi.

Pina la urma, eu vreau sa va spun ca procedura respectiva, chiar si ca abordare, este una gresita, fiindca noi vorbeam de importul de utilaje, daca e sa vorbim in general, spuneam ca nu este acceptabila. Dar in cazul importului si noi avem investitii mari, sint tavi si alte materiale care, de fapt, sint produse si in Republica Moldova. In schimb, datorita barierelor care le-am anuntat, antreprenorul general alege o cale mult mai usoara: importa, nu plateste TVA si nu trece prin procedura ulterioara de restituire.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Nu stiu, aceasta este viziunea dumneavoastra. Noi nu vedem din ceea ce e dat in nota explicativa ca dumneavoastra aveti niste exemple concrete ca s-au procurat, sa zicem, aceleasi materiale de care vorbiti dumneavoastra, chiar si aceleasi tavi, de peste hotare si nu s-au procurat de aici din teritoriu, adica de la producatorii autohtoni. Totusi dumneavoastra vorbiti de restituire. Aveti o suma concreta care astazi nu este restituita de catre bugetul statului celor care au dreptul de a le fi intoarsa cota 20%?

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate coleg,

Eu la intrebarile pe care le adresati dumneavoastra, daca aveti sau nu aveti sume, nu am o suma exacta. Insa situatia este foarte bine cunoscuta si vreau sa va spun ca in momentul in care enunt anumite lucruri, nu le enunt din experienta proprie. Experienta este una generala a celor care practica businessul in Republica Moldova.

Domnul  Valeriu Calmatui:

Domnule Filat,

Conform informatiilor pe care le avem astazi de la Ministerul Finantelor, tuturor agentilor economici din republica care au acest drept, aceste sume le-au fost restituite in termenele care sint stabilite de lege. Deci, nu cred ca si aici...

 

Domnul Vladimir Filat:

Si trebuie sa avem in vedere ca sint foarte multi care nici nu merg pe procedura de restituire, stiind exact cu ce se termina acest lucru.

Domnule Calmatui,

Este un punct de vedere pe care l-am inaintat. Dumneavoastra aveti alt punct de vedere, asa ca...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Da, dar punctul dumneavoastra de vedere duce la niste colizii care pot aparea pe parcurs, deci aceasta va duce la niste neclaritati si nu va fi posibil de administrat din partea...

 

Domnul Vladimir Filat:

Punctul meu de vedere poate sa duca la colizii in momentul in care se va transforma in norma legala, in primul rind. In al doilea rind, eu vreau sa va spun ca administrarea fiscala la ora actuala este infaptuita de institutii ale statului, care au abilitatile respective si care urmeaza sa-si exercite si atributiile respective. Mai ales ca acum nu prea au de munca, amnistia fiscala a avut loc. Sa urmareasca datoriile care au fost pe ani de zile, nu mai au ce face.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Aceasta este viziunea dumneavoastra, ca nu au de lucru. De lucru este.

 

Domnul Vladimir Filat:

Este o viziune, stiu.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Si pentru stenograma, si pentru dumneavoastra, in principiu stiti ca comisia nu a sustinut acest proiect de lege si il propune spre respingere. Aceasta este si viziunea Fractiunii Partidului Comunistilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc pentru sustinere.

Mai sint intrebari?

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu sint.

Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:  

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

De fapt, am fost ferm convins ca domnul deputat Filat o sa-si retraga aceasta initiativa legislativa, dat fiind faptul ca aceeasi discutie am avut-o in cadrul sedintei comisiei. Dumneavoastra aveti raportul comisiei. Eu n-am sa-l dau citirii. Sint aduse suficiente argumente ca acest proiect de lege sa fie respins, de aceea rog acordul dumneavoastra pentru respingerea acestui proiect de lege.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului respingerea proiectului de Lege nr.4195. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sintem la ora 12.22. Trecem la ora intrebarilor si interpelarilor. Sint informata ca este invitat, dupa cum am mentionat, domnul Procuror General cu o informatie succinta despre chestiunea care a fost ieri discutata in cadrul Biroului permanent.

Domnule Procuror General,

Va invitam la microfonul central.      

 

Domnul Valeriu Gurbulea – Procurorul General al Republicii Moldova:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati domni deputati,

Vizavi de multiplele interpelari privind desfasurarea urmaririi penale in cauza penala investigata de Procuratura Municipiului Chisinau privind disparitia deputatului in Parlament Vlad Cubreacov, tin sa va aduc la cunostinta urmatoarele.

Cauza penala nominalizata a fost pornita la 22 martie 2002 pe faptul disparitiei deputatului Vlad Cubreacov in seara zilei de 21 martie 2002, in faza initiala a urmaririi penale fiind inaintate urmatoarele versiuni de baza de lucru: rapirea deputatului Vlad Cubreacov a fost organizata in scopul destabilizarii situatiei social-politice din tara, tinindu-se cont de faptul ca in acea perioada aveau loc masuri de protest de amploare, organizate de catre Partidul  Popular Crestin Democrat, al carui membru era deputatul Vlad Cubreacov; rapirea deputatului Vlad Cubreacov a fost o inscenare, urmarind acelasi scop de destabilizare a situatiei social-politice din tara; atac tilharesc asupra deputatului Vlad Cubreacov; reglari de conturi; alte chestiuni care in mod inevitabil si firesc sint inaintate in cadrul investigarii unor asemenea categorii de cauze penale.

Din start a fost  format un grup de urmarire penala din anchetatori si lucratori de ancheta ai Procuraturii si ai serviciilor operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne si din cadrul Serviciului de Informatii si Securitate. La faza initiala grupurile de lucru, atit fiecare in parte, pe fiecare versiune, cit si cel mixt, au intreprins o serie de actiuni de urmarire penala, dupa parerea mea destul de multe variante impunatoare, menite de a descoperi locul aflarii lui Vlad Cubreacov si circumstantele rapirii acestuia.

Au fost antrenate practic toate subdiviziunile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, au fost audiati pe urme fierbinti o serie de martori, eventual martori oculari ai acestui eveniment, cum ar fi taximetristii care stationau in zona blocului locativ in care locuia Vlad Cubreacov si unde el s-a indreptat in seara zilei de 21 martie, cind a disparut. Au fost ridicate inregistrarile video ale sistemelor de protectie de la o serie de banci si institutii, aflate pe perimetrul deplasarii acasa a lui Vlad Cubreacov in acea seara.

Au fost interogati colaboratorii politiei rutiere care au patrulat perimetrul orasului in seara acelei zile. Au fost indreptate comisii rogatorii organelor de drept din tarile  limitrofe si alte tari din regiune vizavi de eventualele informatii ce tin de disparitia deputatului Vlad Cubreacov. Au fost utilizate telefoane de incredere vizavi de dobindirea informatiei referitoare la circumstantele disparitiei si eventualul loc de aflare a deputatului Vlad Cubreacov. Desi au fost intreprinse o serie de masuri complexe intru elucidarea acestor circumstante, nu s-a putut afla nimic nici despre circumstantele disparitiei lui, nici despre locul aflarii.

La 25 mai 2002, in jurul orei 1 de noapte, Vlad Cubreacov a fost gasit in preajma satului Cosnita. Imediat el a fost interogat, in cadrul interogatoriului indicind circumstantele rapirii lui de catre persoane necunoscute si detinerea lui intr-o incapere in perioada respectiva, de la 21 martie pina la 25 mai anul 2002. Vlad Cubreacov a comunicat ca a intrat in contact cu patru persoane, trei fiind gardieni, iar rolul celui de-al patrulea nefiindu-i cunoscut. Fiind interogat suplimentar, domnul Vlad Cubreacov a indicat ca, eventual, considera ca a fost rapit si detinut pe teritoriul Transnistriei.

Desigur ca, dupa primirea acestor declaratii, toate eforturile grupului de ancheta care activa in cadrul acestui dosar penal au fost orientate spre verificarea tuturor circumstantelor indicate in declaratiile facute de catre Vlad Cubreacov. Si vreau sa va asigur ca, desi au fost intreprinse un numar impunator de actiuni de urmarire penala, inclusiv s-a incercat de a intra in contact cu organele de drept ale autoproclamatei republici nistrene, care, de altfel, nu au dorit sa colaboreze cu noi, de asemenea, nu a fost constatat la nivel de probe directe sau indirecte nimic intru confirmarea declaratiilor facute de catre domnul Vlad Cubreacov.

Concomitent, grupul de ancheta a activat si in baza celei de a doua versiuni – inscenarea disparitiei deputatului Vlad Cubreacov intru tensionarea situatiei social-politice din tara.

In cadrul prelucrarii acestei versiuni, au fost din nou interogati o serie de martori care au facut declaratii pe urme fierbinti in primavara anului 2002.

In rezultatul citarii acestor martori, au fost primite declaratii de la Sergiu Burca si de la Ion Neagu, precum ca disparitia lui Vlad Cubreacov a fost organizata de catre conducerea Partidului Popular Crestin Democrat, urmarindu-se scopul de tensionare a situatiei social-politice din tara si de organizare a unor masuri de protest de amploare in ziua organizarii Marii Adunari Nationale, care era preconizata pentru 31 martie 2002.

Ultimii, in declaratiile facute anchetatorilor Procuraturii, au relatat amplu cum a fost organizata aceasta actiune, cine au fost organizatorii, in ce cerc s-au discutat circumstantele, cum s-a deplasat Vlad Cubreacov acasa si ulterior cum a fost el instalat, imi vine greu sa utilizez o notiune corecta, intr-un apartament din municipiul Chisinau, unde s-a aflat pina la 25 mai 2002, cind el a fost gasit in preajma satului Cosnita.

Actualmente toate eforturile Procuraturii sint orientate spre elucidarea acestor circumstante, bazate pe declaratiile lui Sergiu Burca si ale lui Ion Neagu. Sint intreprinse o serie de actiuni de urmarire penala in aceasta directie, cum ar fi: interogarea unui cerc de persoane care ar avea o oarecare tangenta si ar putea da unele declaratii vizavi de aceasta versiune inaintata. De asemenea, sint intreprinse si alte actiuni de urmarire penala intru confirmarea si infirmarea acestei versiuni.

La etapa actuala a urmaririi penale nu putem vorbi deja de un cerc de probe care ne-ar permite de a face o concluzie clara si promta in vederea confirmarii sau infirmarii acestei versiuni. Consider ca, avind in vedere caracterul indelungat al anchetelor, cit si al circumstantelor absolut neclare ale disparitiei deputatului Vlad Cubreacov, Procuratura, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, mai are nevoie de timp pentru a elucida toate aceste circumstante. Aceasta este situatia la moment.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Procuror General.

In legatura cu faptul ca aceasta a fost interpelare din partea Biroului permanent, noi nu avem alte intrebari, fiindca nu dorim sa intervenim in ancheta pe care dumneavoastra o desfasurati. De aceea, va dorim succese mai departe, ca cit de cit sa fie clar pentru toata societatea si pentru cei care au fost, de fapt, implicati in cazul dat.

Va multumesc.

Sinteti liber.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Marcel Raducan:  

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea mea este adresata sefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, domnului Puscuta, si directorului general al Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, domnului Bannicov.

Aflindu-ma la o intilnire cu alegatorii in satul Volcinet, raionul Ochita am aflat niste lucruri destul de ciudate. Pe teritoriul primariei respective actioneaza doi agenti economici, care in perioada 2005-2007 au pierdut orice relatii atit cu bugetul local, cit si cu cotasii care au incheiat contracte de gestiune a pamintului in anul 2002. Pina astazi nu au fost nici reincheiate, nici respinse aceste contracte. Ma refer la relatiile cu intreprinderea “CHV Gaiciuc” si intreprinderea “Codgaiagru”, care, in fond, au aceiasi fondatori.

Rog ca Inspectoratul Fiscal Principal de Stat sa-mi prezinte care au fost sumele impozitelor achitate si neachitate de agentii economici “V. Gaiciuc” si “Codgaiagru” pentru perioada 2005-2007. Care sint sanctiunile aplicate catre agentii respectivi? In cazul daca vreunul din ei este in procedura de organizare, rog sa fiu informat cine a initiat aceasta procedura? Si care este hotarirea judecatii?

Ca urmare a multiplelor adresari ale detinatorilor de cote, rog Agentia Relatii Funciare si Cadastru sa-mi prezinte informatii despre inregistrarea contractelor de gestiune a pamintului catre proprietarii si firmele respective. Raspunsul sa-mi fie prezentat in scris in termene utile.

A doua intrebare este adresata Guvernului Republicii Moldova. In satul Clocusna, raionul Ocnita se afla un depozit de pesticide, unde sint stocate circa 28 tone de chimicale, care prezinta un focar de poluare permanenta a solului si a apelor reziduale. Multiplele hotariri de a retrage aceste pesticide de pe teritoriul primariei respective s-au redus la salarizarea unui paznic, care de multe ori este incapabil de a contracara furturile de butoaie si rezervoare in care sint stocate chimicalele, pentru folosirea lor ulterioara in gospodarii.

In urma celor expuse, rog ca Guvernul sa ia masurile necesare pentru preintimpinarea catastrofei ecologice de proportie, prin retragerea componentelor chimice toxice de pe teritoriul primariei Clocusna. Cer sa fiu informat despre masurile luate de catre Guvern in scris in termene utile.

Si a treia interpelare este adresata Procurorului General, domnului Gurbulea. Rog, mult stimate domnule Procuror General, sa verificati legitimitatea vinzarii Sectiei de prelucrare a legumelor si a tehnicii agricole ce prezenta cota valorica a circa 700 de tarani din satul Dubasarii Vechi, raionul Criuleni. Raspunsul rog sa-mi fie prezentat in scris in termene utile.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Adresez prima intrebare Procuraturii Generale si Guvernului. Pe data de
22 noiembrie 2007 am sesizat Guvernul si Agentia Sportului a Republicii Moldova asupra faptului ca pe treningurile sportive ale echipei de juniori a Selectionatei Nationale de Fotbal am vazut prezente trei culori: albastru, rosu si alb, care sint culorile nationale ale Rusiei.

In raspunsurile primite cu semnatura lui Andrei Cimili, director general al Agentiei Sportului, mi se spune ca reprezentativa nationala de fotbal participa la meciuri oficiale si neoficiale in echipamente de joc de culorile albastru si rosu, aprobate de FIFA si UEFA. Cind PRO TV a dat secventa privind interpelarea mea a postat cadre, intr-adevar, cu rosu si albastru, probabil a echipei de seniori a selectionatei.

In raspunsul semnat de secretarul general al Federatiei Moldovenesti de Fotbal, Nicolae Cibotari, mi se confirma ca e vorba de doua culori: albastru si rosu, aprobate de FIFA si UEFA. Banuiesc ca FIFA si UEFA a aprobat ceea ce a propus Moldova, ai carei conducere de azi nu agreeaza tricolorul, adica cele trei culori: galben, rosu si albastru. De aceea, Federatia Moldoveneasca de Fotbal nici nu se oboseste sa propuna corect culorile nationale pentru echipamentele facute de sponsor. Totodata, Nicolae Cibotari confirma ca alegerea a facut-o federatia, care nu a vazut clar ca lipseste galbenul. Poate e pus undeva, asa ca sa nu-l mai vada nimeni cu ochiul liber.

Solicit Procurorului General sa analizeze treningul intregii selectionate de fotbal, in special a echipei de fotbal de juniori, sa vada clar ca acolo lipseste culoarea galbena, dar e prezenta culoarea alba, despre care semnatarii raspunsurilor la interpelarea mea nu spun niciun cuvint, ca sa nu iasa clar in evidenta ca e vorba de cele trei culori ale Rusiei.

Solicit, de asemenea, Procuraturii sa-i sugereze domnului Nicolae Cibotari, ca el nu este in drept sa atraga atentia, dupa cum s-a exprimat in afirmatia sa, unui deputat, pe care o interpretez ca un tupeu si o nerusinare, prin care vrea sa-mi spuna ca si culorile rosu si albastru sint ale Republicii Moldova, dar nu explica de ce culoarea galbena este  inlocuita cu alba.

In final, chiar daca e vorba de o asociatie obsteasca autonoma, cum este Federatia Moldoveneasca de Fotbal, trebuie sa respecte simbolurile nationale. Si, in loc sa-mi spuna mie ce culori au si alte tari, ar fi mai bine sa ia in vedere cu atentie in ce culori sint costumele sportive si uniformele de joc ale tarilor invocate. Sa evite Federatia Moldoveneasca de Fotbal manipularile in raspunsuri la interpelare si sa raspunda la o interpelare simpla: care-i diferenta dintre lotul sportiv de fotbal rus si lotul sportiv de fotbal moldovenesc, sub aspectul echipamentelor?

Astept raspuns de la Guvern si Procuratura, conform Legii privind respectarea legislatiei de catre Federatia Moldoveneasca de Fotbal. Astept raspunsul in scris si anexez raspunsurile primite de la Agentia Sportiva si Federatia Moldoveneasca de Fotbal.

A doua este o interpelare adresata Primului ministru, domnului Vasile Tarlev, si Procurorului General al Republicii Moldova, domnului Valeriu Gurbulea. Recent i-am adresat o interpelare domnului Artur Cozma, ministrul culturii si turismului al Republicii Moldova, in care ii spuneam ca am fost sesizata de cetateni ai Republicii Moldova interesati de respectarea legii si a intereselor nationale in cazul gestionarii de catre stat a complexului muzeal “Conacul Balios” din satul Ivancea, raionul Orhei.

Cetatenii mi-au spus ca acest obiectiv al patrimoniului national este obiectul unui contract de colaborare intre Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala, pe de o parte, si SRL “Casa Vinului”, pe de alta parte. Solicit, in legatura cu aceasta, conform legii si statutului meu de deputat, o copie a contractului si informatii autentice si exhaustive in legatura cu:

1. Motivele care au determinat incheierea acestui contract.

2. Care au fost conditiile in concursul pretendentilor pentru obtinerea unui asemenea contract?

3. Citi competitori au fost pentru obtinerea contractului?

4. Caracterul licitatiei si in baza carei decizii ea s-a organizat pentru obtinerea dreptului de a se incheia acest contract?

5. Care au fost conditiile inaintarii de parti la incheierea contractului?

6. Care sint fondatorii SRL “Casa Vinului” si care-i situatia financiara a acestei structuri economice?

7. Care este profilul de specialitate al acestei societati cu raspundere limitata si experienta profesionala in domeniu care au dus la incheierea contractului?

8. A fost conditionat la licitatie ca refacerea infrastructurii patrimoniale se va face si din contul mijloacelor de la buget, adica din contul statului?

In finalul raspunsului primit, dupa ce imi relateaza diferite aspecte ale preocuparii pentru acest obiectiv al patrimoniului national, domnul Artur Cozma imi scrie: “Avind in vedere ca finantarea lucrarilor de reconstructie si restaurare a complexului se efectueaza integral din contul intreprinderii “Casa Vinului” SRL, costul estimativ fiind de circa 25-30 milioane de lei, licitatia nu a fost initiata”. Il intreb pe Premierul Vasile Tarlev: care au fost motivele legale, nu de interes pecuniar si material, poate chiar de diferite operatiuni patrimoniale ulterioare, care au condus la incalcarea legii si la neanuntarea licitatiei?

Cer Procurorului General sa examineze cazul Baleos – “Casa Vinului” prin prisma respectarii legii, referindu-ma la neorganizarea de catre Guvern sau minister a licitatiei, precum si la legalitatea contractului si a altor documente referitoare la gestionarea acestui obiectiv de catre minister si cei care l-au luat in arenda. Astept raspuns la sesizari in legatura cu acest caz conform  legii. Daca acest caz nu va fi examinat conform legii, voi reveni cu unele acte ce ar putea demonstra si alte scopuri in gestionarea obiectivului. Anexez raspunsul ministrului Artur Cozma. Astept raspunsul in scris.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2. 

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna Presedinte.

In conformitate cu prevederile Codului audiovizualului, in anul 2007 la Compania “Teleradio-Moldova”, la initiativa Consiliului de Observatori, urma sa fie organizat un audit extern. Conducerea companiei a comis mai multe ilegalitati, constatate in cadrul Consiliului de Observatori, legate de organizarea acestui obiect si continua sa ignore pozitia membrilor Consiliului de Observatori.

Mentionam aici ca aceste ilegalitati sint intemeiate pe faptul ca la organizarea procedurii de achizitii de servicii de audit extern, contrar recomandarilor expertilor formulate de catre membrii Consiliului de Observatori, conducerea companiei a ignorat recomandarile membrilor de a introduce in comisia de achizitie unii experti independenti, care cunosc specificul auditului privind achizitiile publice. Si nu a expediat invitatiile de participare firmelor internationale de audit cu experienta corespunzatoare in acest domeniu.

Aceste fapte ne arata ca selectarea companiei a fost efectuata in mod formal si a urmarit eludarea adevaratei situatii in companie. Raportul de audit prezentat Consiliului de Observatori reprezinta mai degraba o dare de seama contabila care  nu ofera elemente esentiale ale unui audit extern implementat la standardele internationale. Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” solicita in mod oficial Curtii de Conturi, in conformitate cu prevederile Legii privind Curtea de Conturi, sa efectueze un control al activitatii Companiei “Teleradio-Moldova”, care sa fie prezentat public in termen de 60 de zile. Acest raport trebuie sa cuprinda perioada de la ultimul audit in 2005 pina in prezent. De asemenea, solicit Procuraturii Generale, in conformitate cu Legea cu privire la Procuratura, sa verifice legalitatea organizarii concursului de selectare a companiei de audit, angajata de aceasta companie.

Solicit Camerei de Licentiere a Republicii Moldova verificarea raportului prezentat de catre firma angajata de conducerea Companiei “Teleradio- Moldova”, a standardelor de audit si a corespunderii activitatii Firmei “Industrial Consult” conditiilor de licentiere privind legislatia Republicii Moldova. La aceste doua solicitari cer raspuns in scris.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da, va multumesc, doamna Presedinte.

Doamna Presedinte,

Acum doua saptamini adresam o interpelare Procuraturii Generale a Republicii Moldova in legatura cu citeva afirmatii facute de Presedintele Republicii Vladimir Voronin in legatura cu simbolurile de stat ale Republicii Moldova. Era timpul ca Procuratura sa ofere un raspuns pe marginea acestui subiect. Pina  la ora actuala nu avem niciun raspuns. Procurorul a fost, de altminteri, aici.

Am doua intrebari. Prima este adresata ministrului apararii Republicii Moldova domnului Vrabie. In ziua de 27 noiembrie Domnia Sa a participat la reuniunea ministrilor apararii din Comunitatea Statelor Independente.

Am vrea sa stim cu ce mandat a plecat dumnealui acolo, in calitate de ce participa Republica Moldova la reuniunea ministrilor apararii CSI, facind intotdeauna trimitere la statutul de tara neutra, atunci cind vine vorba de NATO, de exemplu, sau de alte structuri politice occidentale. Cu ce s-a ocupat? Daca a avut interventii sau nu, sa mi le aduca la cunostinta.

Si a doua intrebare o adresez Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. In ziua de 1 decembrie la ora 9 dimineata membrii Biroului permanent al Partidului Social-Liberal si membrii Biroului permanent municipal al Partidului Social-Liberal au organizat o depunere de flori la monumentul  Stefan cel Mare. La ora 8.55 de minute citiva colaboratori ai politiei moldovenesti s-au apropiat de grupul colegilor nostri, intrebindu-i unde lucreaza, cu ce ocazie, care este motivul depunerii de flori s.a.m.d.

A fost un caz foarte curios, mai ales ca am observat ca in jurul momentului lui Stefan cel Mare era multa agitatie a colaboratorilor politiei si intuiesc ca si ai Serviciului de Informatii si Securitate. Vrem sa stim cine a dat ordin ca acest lucru sa se intimple  si cu ce ocazie cetatenii sint intrebati in strada unde lucreaza si cu ce ocazie organizeaza depuneri de flori?

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelez pe aceasta cale Procurorul General si Ministerul Afacerilor Interne. Solicit explicatiile de rigoare ale acestor doua institutii ale statului pe marginea accidentului rutier produs in seara zilei de 24 iulie 1999 in raza localitatii Bahmut, fostul judet Ungheni, in urma caruia a decedat cetateanca Elena Gutu din aceasta localitate, iar nepotica acesteia Victoria Savenco de 6 anisori s-a ales cu grave leziuni corporale. Potrivit informatiilor aparute in presa, cel care a provocat acest accident este conducatorul unui autoturism Skoda de culoare alba, care se numeste Sergiu Burca, pe atunci detinator al mandatului de deputat.

Potrivit acelorasi informatii, nimeni pina astazi nu a fost tras la raspundere pentru comiterea acestui accident, cazul fiind musamalizat. Insist asupra examinarii sub toate aspectele a circumstantelor in care a fost comis acest tragic accident, cu tragerea la raspundere a persoanei care se face vinovata de comiterea acestuia si, in definitiv, de moartea cetatenei Elena Gutu. Cer, de asemenea, sa fie identificate toate persoanele implicate in musamalizarea acestui caz, fie ca sint reprezentantii politiei, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Procuraturii sau ai Parlamentului.

Cer respectivelor institutii, dar si Guvernului, sa-mi prezinte o informatie privitor la asistenta acordata victimelor acestui accident si familiilor acestora de catre structurile statului sau de catre numitul Sergiu Burca, aflat, din cite se scrie, in stare de ebrietate la volanul masinii in momentul producerii accidentului.

Solicit acelorasi institutii ale statului explicatiile de rigoare pe marginea cazului de asasinare a cetateanului Valentin Ciobanu, fost sef adjunct al Sectiei municipale Chisinau a Postei Moldovei si presedinte al filialei “Botanica” a Partidului Popular Crestin Democrat. Omorirea colegului nostru s-a produs la
15 septembrie 1998 in jurul orei 17.00 in preajma domiciliului sau de pe bulevardul Traian 6/3 al Municipiului Chisinau.

El a fost lovit in mod bestial de indivizi neindentificati pina astazi cu o ranga de fier in moalele capului, dupa ce, aflat doar de 11 zile in postul de vicedirector al unei structuri foarte importante, dar si foarte profitabile a “Postei Moldovei”, reusise sa depisteze cazuri de delapidare a banilor publici in cadrul acestei institutii. Cazul, bineinteles, a fost musamalizat. Sotia acestuia, Ioana Ciobanu, pina astazi nu a fost barem abordata in legatura cu asasinarea sotului ei si nu i s-au dat nici explicatii in legatura cu clasarea dosarului. Cer Procuraturii si Ministerului Afacerilor Interne sa examineze sub toate aspectele acest caz, pedepsirea autorilor acestui asasinat si informarea subsemnatului.

De asemenea, solicit acelorasi doua institutii explicatii de rigoare in legatura cu asasinarea fostului primar al satului Drasliceni raionul Criuleni, Andrei Buzu, la data de 4 august anul curent. Pina in prezent nimeni nu a fost tras la raspundere in urma acestui caz. As vrea sa cunosc la ce faza a procesului penal se afla acest caz.

Cer sa mi se raspunda in scris si foarte clar pe marginea acestor doua cazuri de asasinat, asa incit sa putem spulbera suspiciunile ca aceste cazuri de asasinare a reprezentantilor Partidului Popular Crestin Democrat au fost provocate cu premeditare, au fost produse la comanda unor structuri politice, economice sau mafiotice, sau, in definitiv, au fost musamalizate cu buna stiinta.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Intrebarea mea o adresez domnului Vladimir Baldovici, director general al Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului. La 16 noiembrie 2007 Agentia Constructii si Dezvoltare a Teritoriului a emis un Ordin nr.149, prin care a fost interzisa receptia finala a lucrarilor si a obiectivelor nefinalizate in asa-numita varianta alba.

Consecinta acestui ordin va fi modificarea contractelor de constructie ipotecara a locuintelor incheiate intre persoanele fizice si antreprenorii care executa lucrarile de constructii, ceea ce va insemna cresterea costurilor finale ale locuintelor date in exploatare si, respectiv, a preturilor de vinzare.

In acest sens, domnule director, va solicit lamurirea termenului “varianta alba” cu care opereaza ordinul 149, in contextul legislatiei in materie. Va solicit, totodata, prezentarea temeiului legal in care a fost emis ordinul cu pricina. In acelasi timp, va solicit sa-mi prezentati informatii privind costurile economice ale acestui ordin, precum si sa-mi raspundeti daca ati consultat opiniile antreprenorilor care activeaza in domeniul constructiilor si ale asociatiilor de protectie a drepturilor consumatorilor. Intrucit informatia solicitata prezinta interes public, rog sa-mi prezentati raspunsul atit in forma scrisa, cit si verbal la tribuna Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Acum citeva luni la o rectificare a bugetului pe anul 2007, cind am distribuit niste sume pentru subventii producatorilor agricoli, am adresat o intrebare: cum vor fi subventionati acei producatori agricoli care nu au infaptuit semanaturi si arat de toamna pentru culturile care se seamana toamna? Si atunci mi s-a spus ca aceasta categorie este lasata pentru etapa a doua si se va hotari mai tirziu.

Ne aflam la finele anului si aflam ca aceste subventii nu au fost acordate. Totodata, avem multe raioane in zona de centru si chiar si o parte in zona de nord a republicii care au colectat, de exemplu, sfecla de zahar pina la 18 tone pe hectar. De exemplu, asa s-a produs in raionul Falesti. Aceasta recolta nu le permite producatorilor agricoli nici sa achite acele credite bancare care le-au obtinut la inceputul anului, nici sa achite acele credite tehnice care le-au primit de la fabricile de zahar, sub forma de seminte, ingrasaminte, unele servicii, nemaivorbind de posibilitatea de a prelucra pamintul pentru anul viitor.

In legatura cu aceasta, adresez o intrebare Guvernului: cind si in ce masura vor fi subventionati producatorii agricoli lasati de Guvern pentru etapa a doua? Solicit acest raspuns in scris in termenul stabilit de legislatia in vigoare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Intrebarea mea o adresez Procuraturii Generale a Republicii Moldova si Inspectiei Muncii. Aduc in atentia organelor mentionate faptul ca recent mi s-a adresat reprezentantul legal al rudelor lui Coronciuc Sergiu, care a fost accidentat mortal la locul de munca in data de 22 iulie 2007. Vinovat de producerea accidentului se face intreprinderea la care a activat cetateanul decedat si anume SRL “Basconslux”, fapt stabilit de catre inspectorul teritorial, in conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de munca, aprobat prin hotarire de Guvern.

Pina in prezent, desi a trecut atita timp, respectiva intreprindere refuza sa achite familiei indemnizatia unica in conformitate cu prevederile legale. Intrebarea mea adresata organelor abilitate este: de ce se tergiverseaza repararea prejudiciului, cel putin partial, al acestei familii indoliate si care sint modalitatile de deblocare a acestei situatii?

Pentru alte detalii voi depune setul de acte justificative. Raspunsul la intrebare il astept in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Adresez intrebarea Procurorului General domnului Valeriu Gurbulea. La multiplele intrebari si interpelari in diferite instante referitoare la privatizarea la preturi derizorii a Fabricii de vinuri si coniacuri “Calarasi Divin” la 27 decembrie 2002, cit si neindeplinirea ulterioara a cerintelor contractului de vinzare-cumparare de catre noul proprietar, am primit raspunsuri foarte controversate.

In rezultatul controlului efectuat de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in martie 2006, au fost scoase la iveala mai multe incalcari. Procuratura Generala m-a anuntat ca a anulat decizia Procuraturii anticoruptie din iunie 2006 despre neinceperea anchetei penale pentru un control suplimentar, urma sa fiu anuntata despre rezultatele acestui control suplimentar.

Pe motiv ca nu am primit pina in prezent niciun raspuns, solicit un raspuns in scris, domnule Procuror General, despre mersul examinarii cazului de privatizare a intreprinderii nominalizate, cit si despre neindeplinirea conditiilor contractului de catre noul proprietar, despre daruirea de catre Guvernul Republicii Moldova a 14 milioane 900 mii de lei din venitul obtinut in 2002 inainte de privatizare, precum si despre daruirea unui surplus de aproape 3000 de decalitri de distilate vechi si foarte vechi.

Va multumesc.

A doua intrebare o adresez Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, careia ii solicit sa-mi dea un raspuns in scris referitor la numarul persoanelor invalide care detin grad de invaliditate din raionul Calarasi care au primit in anul 2007 polite de asigurare, iar pentru orasul Calarasi solicit aceasta informatie nominal.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico: 

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte.

Prima interpelare o adresez domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova. Calamitatile naturale fara precedent in acest an au provocat prejudicii uriase persoanelor care activeaza in agricultura, domeniu vital al economiei nationale a Republicii Moldova. In atare circumstante se impuneau masuri suplimentare de protejare a intereselor producatorilor autohtoni care activeaza in acele sfere in care dinsii sint in stare sa satisfaca necesitatile pietei interne a Republicii Moldova.

Din pacate, mai multe informatii care ne-au parvenit din teritoriu demonstreaza in mod concludent faptul ca Executivul nu a demonstrat o preocupare speciala pentru protejarea producatorilor autohtoni. Piata interna a Republicii Moldova continua sa fie invadata cu produse de import, produse care ar putea sa le ofere din belsug producatorul nostru autohton, insa el este strimtorat in urma acestei competitii cu produse de import care sint importate la preturi mai reduse.

In legatura cu acest fapt, solicit prezentarea unei informatii concludente si a unor obiective privind importurile realizate in decursul acestui an, cu indicatia cantitatilor acestora si tara de origine a marfurilor importate.

Si a doua interpelare o adresez, de asemenea, domnului Tarlev. Ea se refera, practic, la acelasi domeniu. Este vorba de data aceasta despre exporturi. Cresterea exporturilor unei tari este un indiciu clar al dezvoltarii economice a tarii date. Datele de ultima ora pe care ni le furnizeaza Banca Mondiala ne situeaza in fruntea clasamentului tarilor care au un procent extrem de majorat al PIB-ului din contul transferurilor de bani din afara, din strainatate.

Situatia respectiva va continua sa persiste daca lucrurile in economia noastra nationala vor evolua la fel de trist, precum remarcam acest lucru la ora actuala. Orientarea fluxurilor exporturilor noastre, din pacate, sint foarte modeste. Nu putem remarca schimbari calitative in acest domeniu si insusi faptul ca importurile prevaleaza cu mult asupra exporturilor demonstreaza clar ca lucrurile sint deosebit de grave.

In legatura cu aceasta stare a lucrurilor, solicit o informatie cu privire la schimbarile care au survenit in ultimul an, schimbari calitative in raportul dintre export si import, daca ele sint, daca Executivul dispune de asemenea dovezi.

De asemenea, solicit sa fie incluse in aceasta informatie si datele cu privire la politicile pe care le aplica Executivul nostru pentru a diminua acest salto negativ pe care-l remarcam in continua crestere in ultimii ani si politicile de perspectiva pentru a redresa aceasta situatie grava pe care o remarcam in comertul nostru extern si intern.

Ambele informatii le solicit in versiune scrisa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Intrebarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova, prin care solicit o informatie ampla privind starea de lucruri la Societatea pe Actiuni “Farmaco”.

In primul rind, cum au fost valorificate cele 16 milioane de lei alocate din bugetul de stat pentru sustinerea acestei intreprinderi? Care a fost impactul asupra nomenclaturii de medicamente si asupra preturilor acestora? Care sint intentiile Guvernului privind privatizarea acestei societati pe actiuni? Din cite cunoastem, ea este scoasa din nou la licitatie. Si care este impactul Hotaririi nr.1123 a Guvernului din 15 octombrie 2007 privind aprovizionarea institutiilor medico-sanitare publice cu antibiotice pentru anul 2007 doar de la aceasta institutie? Care este impactul asupra acestei institutii si care este cost-eficienta institutiilor medico-sanitare care s-au conformat acestei hotariri?

Raspunsul il astept in termene rezonabile in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Nu am semnalat alte solicitari. Trecem la urmatorul compartiment al ordinii de zi, declaratii, si se invita la microfonul central doamna Pavlicenco.

Doamna Pavlicenco,

Aveti 5 minute.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:  

Stimati colegi,

Declaratia mea se intituleaza “Declaratie despre comportamentul inadmisibil al comunistului Voronin”.

Stimati colegi,

Dupa alegerile locale din acest an vedem ca zisii comunisti din Republica Moldova au intrat in panica, se tem ca, pierzind resursa administrativa in 2/3 din raioane, pierzind Chisinaul si zona gagauza, nu vor mai folosi cu succes metodele de influenta de pina acum, ca sa mai cistige o data prin falsificari si presiuni alegerile parlamentare.

Pentru a evita urmarea alegerilor din anul 2009, raspunderea in fata legii pentru deciziile luate si actiunile savirsite din 2001 incoace si de chiar mai devreme, ca nu se vor mai putea folosi de justitie ca de o prostituata, sint si judecatori cu demnitate in Republica Moldova, o cunoastem, comunistii au mobilizat intreg arsenalul ideologic pentru a spala creierii alegatorilor dupa modelul unor tari din Est, ce-i tot inspira pe purtatorii de regim totalitar in statul nostru, adus de ei la conditia de cel mai amarit din Europa.

In procesul de spalare a creierilor sint folosite toate metodele: scoaterea din procesul politic si public a celor 80 la suta de romani prin reprezentantii lor, o parte deznationalizati in continuare in stil bolsevic si stalinist, prin interzicerea accesului romanilor la demnitati in stat, folosirea, ca sa nu spunem calarirea, unor televiziuni transformate in mosii comuniste; interzicerea postului TVR 1; subminarea administratiilor locale necomuniste prin acordare de bani cu lopata  raioanelor administrate de satrapii PCRM-isti; ingroparea de lei moldovenesti in buzunarele clanului, bani trecuti pe hirtie si spalati in proiecte de doi bani, gen bransamentul de cale ferata Cahul-Giurgiulesti, insotite si de desproprietariri cu forta a taranilor de pamintul lor, ca unica sursa de existenta; crearea de partide pentru a fi coloana a cincea in Parlamentul dupa 2009 si a cistiga prin redistribuirea abuziva mandate nemeritate; incercarile de modificare a pragului electoral si de interzicere a aliantelor electorale si, in sfirsit, amenintarile de iesire din aranjamente si conventii internationale, atacarea tarii membra a Uniunii Europene, Romania, care arata continuu o maxima deschidere fata de cel de-al doilea stat romanesc si ne propune un acord de parteneriat privilegiat pentru Europa.

Zilele trecute zisul Presedinte Voronin a lasat impresia ca este in agonie si da cu maciuca in dreapta si in stinga. Si-a aratat si el, ca sa vezi, nemultumirea legata de decizia Sinodului Patriarhiei Romane de a deschide trei eparhii in spatiul sau etno-cultural romanesc, venind in sprijinul romanilor de oriunde ar fi, inclusiv din Republica Moldova, ca avem si noi o Constitutie ce consfinteste libertatea confesiunilor.

Intrebarea ar fi: de ce sintem in continuare sub Patriarhia Rusa? De aceasta ne leaga nu altceva decit interesele geostrategice si geopolitice ale Kremlinului, ce coincid perfect cu interesele comunistilor de pe la noi, care sint aici coloana a cincea a Rusiei. Cuprins de frica animalica sa piarda alegerile din 2009, Voronin se face luntre si punte sa intre in gratiile lui Putin, ca sa-l mai creada o data ca nu este cu Europa si cu NATO (unde merge pe ascuns sa le povesteasca celor din cartierul major NATO cum va desfiinta el armata pe care s-a angajat sa o interoperabilizeze cu standardele nord-atlantice), ci este cu Siberia care este cosmarul basarabenilor.

Oare cit fariseism mai incape in purtatorii de interese straine statului nostru care au tupeul sa se caciuleasca si in fata occidentului, sa le tot cada bani pentru ingrasarea conturilor feciorilor si nepotelelor?

Dar sa revenim la atacurile contra Romaniei si la amenintarea ca Moldova va parasi ca semnatar Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Legatura dintre decizia Sinodului Patriarhiei Romaniei, inregistrarea Mitropoliei Basarabiei cu care s-a tot defilat in fata monitorizatorilor occidentali ca mare succes al regimului comunist si iesirea din CEDO este o legatura falsa, avind o singura menire – ca cetatenii nostri sa nu-si mai poata cauta dreptatea la CEDO, ca au vazut in acesti ani ca aici nu o mai gasesc. Moldova, pierzind o gramada de bani prin pierderea proceselor la CEDO, isi arata adevarata fata, care este una nedemocratica, fara justitie, care este tot mai mult fata unui bantostan aflat sub calciiul unui clan ce se crede mai tare decit insusi bunul Dumnezeu.

Poate sa-l rog pe Voronin sa zaboveasca pina pierde si procesul in care l-am atacat si eu la CEDO, dupa ce am vazut o data in plus ca aici orice om poate fi terfelit de cel ce pretinde a ne reprezenta, dar care, de fapt, este rusinea noastra nationala. Omul care a calcat in picioare tot ce-i sfint pentru cei 80 la suta de romani din Republica Moldova – limba, istoria, independenta, constiinta nationala, memoria si demnitatea, care a calificat drept fascist tricolorul nostru scump.

Cine este, ma rog, acest Presedinte strain de identitatea si de aspiratiile noastre adevarate, ca sa decida el sa fie sau sa nu fie eparhii ale Patriarhiei Romane, sa fie Republica Moldova in CEDO sau nu? Ce tratate si cum sa le interpreteze Romania, care este astazi o tara libera, membra a UE si a NATO?

Neavind ce sa raporteze poporului dupa 7 ani de duplicitate, de prihvatizare, de intimidarea a sectorului privat, de acaparare a businessului oamenilor cinstiti, de deturnare de fonduri si spalari de bani, Voronin a gasit fisca, acea cheita care sa-i ajute sa evite raspunderea pentru anii stersi din viata noastra – atacarea Romaniei si nimicirea romanilor, a bastinasilor din Republica Moldova.

Salut decizia despre care s-a scris in presa a cintaretei Cezaria Evora din Capo Verde, Africa.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, eu imediat termin. Cea care a refuzat sa se intilneasca, fiind invitata, cu Voronin, pentru ca nu a vrut sa stea de vorba cu cel care-si trimite oamenii in robie peste hotare. Pentru ca zisii gastarbaiteri, capsunari pe romaneste, sint, in opinia cintaretei capoverdiene, robi.

Acum sa ne intrebam: oare doamna aceasta de pe continentul african sa aiba mai multa demnitate decit noi, care nu intotdeauna raspundem grosolaniilor si calomniilor, declaratiilor iresponsabile sau poate prea bine gindite, antinationale ale Presedintelui comunist? Pina si alogenii spun deja: «лучше с румынами, чем с коммунистами».

Stimati colegi,

Cred ca trebuie sa vedem inca de pe acum ce facem cu comportamentul sub orice nivel al lui Voronin si sa revenim la problema pusa de atitea ori de declarare a impicimentului acestui individ care nu se ocupa de treburile statului si de lichidarea dusmanilor poporului dupa tipul «враги народа».

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Mai pe intelesul celor carora regimul comunist nu le da voie sa uite de perioada stalinista, care e in toi, in varianta democosmetizata, in Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta o anunt inchisa.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.10.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova